CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de...

180
9 CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ÎNTREPRINDERII Indicatorii eficienţei economice au un caracter deosebit de complex putând fi împărţiţi în indicatori generali ai eficienţei economice, indicatori de bază ai eficienţei economice, şi indicatori specifici ai eficienţei economice. Dintre aceştia, o importanţă deosebită o prezintă indicatorii activităţii investiţionale, cu atât mai mult cu cât investiţiile reprezintă principalul mod de dezvoltare a capacităţilor productive din economie, contribuind în final la accelerarea creşterii economice. Însă volumul investiţiilor depinde de eficienţa capitalului fix şi de producţia ce urmează a fi realizată. Se impune aşadar determinarea producţiei pentru fiecare ramură, de bază sau conexă şi pe totalul economiei naţionale. Modelul balanţei legăturilor dintre ramuri este cel care pune în evidenţă corelaţiile existente între ramurile economiei naţionale, respectiv între producţia ramurii de bază şi producţia ramurilor conexe. 2.1. Indicatorii generali ai eficienţei economice În categoria indicatorilor generali ai eficienţei economice intră: 1.Profitul. Reprezintă unul dintre cei mai importanţi indicatori de apreciere a eficienţei economice la nivel microeconomic, de mărimea acestuia depinzând posibilitatea reinvestirii în capital productiv cu implicaţii asupra dezvoltării viitoare a firmei. Paul Heyne puncta în lucrarea “Modul economic de gândire” remarca făcută de Frank Kniglet conform căruia “probabil nici o noţiune sau concept nu este

Transcript of CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de...

Page 1: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

9

CAPITOLUL II

TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ÎNTREPRINDERII

Indicatorii eficienţei economice au un caracter deosebit de complex putând fi împărţiţi în indicatori generali ai eficienţei economice, indicatori de bază ai eficienţei economice, şi indicatori specifici ai eficienţei economice. Dintre aceştia, o importanţă deosebită o prezintă indicatorii activităţii investiţionale, cu atât mai mult cu cât investiţiile reprezintă principalul mod de dezvoltare a capacităţilor productive din economie, contribuind în final la accelerarea creşterii economice. Însă volumul investiţiilor depinde de eficienţa capitalului fix şi de producţia ce urmează a fi realizată. Se impune aşadar determinarea producţiei pentru fiecare ramură, de bază sau conexă şi pe totalul economiei naţionale. Modelul balanţei legăturilor dintre ramuri este cel care pune în evidenţă corelaţiile existente între ramurile economiei naţionale, respectiv între producţia ramurii de bază şi producţia ramurilor conexe.

2.1. Indicatorii generali ai eficienţei economice

În categoria indicatorilor generali ai eficienţei economice intră: 1.Profitul. Reprezintă unul dintre cei mai importanţi indicatori de apreciere a eficienţei economice la nivel microeconomic, de mărimea acestuia depinzând posibilitatea reinvestirii în capital productiv cu implicaţii asupra dezvoltării viitoare a firmei. Paul Heyne puncta în lucrarea “Modul economic de gândire” remarca făcută de Frank Kniglet conform căruia “probabil nici o noţiune sau concept nu este

Page 2: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

10

folosit în discuţiile economice cu o varietate uluitoare de înţelesuri de sine stătătoare mai mare ca profitul”.1 Profitul reprezintă principalul indicator calitativ care exprimă eficienţa activităţii productive2, fiind conform concepţiei globale ca o rezultantă dintre efortul economic concretizat în costurile de producţie şi efectul economic concretizat în veniturile obţinute. În unele ţări ca Franţa sau Italia, pentru profit este utilizată noţiunea de beneficiu.3 Profitul este rezultatul activităţii desfăşurate la nivel de unitate economică pe cele trei nivele ale sale (exploatare, financiar şi excepţional). Dacă privim doar activitatea de exploatare, atunci la nivelul acesteia se calculează rezultatul din exploatare (RE) ca diferenţă dintre veniturile din exploatare (VE) şi cheltuielile din exploatare (CE), astfel:

RE = VE – CE Acest nivel al activităţii este cel de bază pentru firmă, adică reflectă activitatea propriu-zisă de producţie şi comercializare corespunzator obiectivului de activitate declarat (de ex: vânzarea de produse finite obţinute în cadrul activităţii de producţie, vânzarea de mărfuri în cadrul activităţilor cu caracter comercial, prestarea serviciilor, executarea lucrărilor etc.). La cel de al doilea nivel al activităţii firmei (nivelul financiar) se determină rezultatul financiar (RF) ca diferenţă dintre veniturile financiare (VF) şi cheltuielile financiare (CF):

RF = VF – CF

1 Heyne Paul, Modul economic de gândire, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991, p.201 2 Bistriceanu Ghe. şi colectiv, Lexicon de finanţe-credit, contabilitate şi informatică financiar-contabilă, vol I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981 3 Antoniu N., Adochiţei M., Cristea H., Neagoe I., Dumitrescu D., Ilie V., Finanţele întreprinderilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993, p.114

Page 3: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

11

În cadrul acestei activităţi intră spre exemplu dobânzile bonificate de bănci la disponibilităţile la termen sau la vedere ale firmei (ca venituri financiare) şi dobânzile plătite de firmă la creditele bancare (ca şi cheltuieli financiare). Rezultatul din exploatare (RE) împreună cu rezultatul financiar (RF) formează rezultatul curent (RC) al firmei:

RC = RE + RF La nivelul activităţii excepţionale se determină rezultatul excepţional (REx) ca diferenţă dintre veniturile excepţionale (VEx) şi cheltuielile excepţionale (CEx):

REx = VEx - CEx Această activitate nu are un caracter permanent, veniturile şi cheltuielile putând apare în orice moment în funcţie de conjunctura economică. Cumulând rezultatul curent (Rc) cu rezultatul excepţional (REx) obţinem rezultatul brut al exerciţiului (RB):

RB = RC + REx Corectând rezultatul brut (RB) cu impozitul pe profit

(Ip) obţinem rezultatul net al exerciţiului (RN): RN = RB - Ip

Schematic structura profitului (rezultatului net) poate fi reprezentată ca în tabelul nr.2.1 Profitul ca diferenţă dintre venituri şi cheltuieli intră sub incidenţa criteriului maximizării.

Tabelul nr.2.1 Structura profitului

Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri excepţionale Cheltuieli din exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli excepţionale Rezultatul din exploatare Rezultatul financiar Rezultatul excepţional

Rezultatul curent Rezultatul brut

(-) Impozitul pe profit Rezultatul net (profitul)

“Profiturile există şi continuă să existe fără să fie reduse la zero de concurenţă. Aceasta se întâmplă din cauza

Page 4: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

12

incertitudinii, în absenţa căreia toţi ar cunoaşte ce este relevant pentru obţinerea de profit, toate şansele de profit ar fi exploatate şi în consecinţă, peste tot, profitul ar fi egal cu zero”.4 Mărimea profitului este influenţată de o serie de factori printre care: -Volumul, structura şi calitatea producţiei. Volumul producţiei este primul factor care influenţează masa profitului cu condiţia ca producţia să fie absorbită în întregime de piaţă, iar produsele să satisfacă nevoile consumatorilor la cel puţin nivelul produselor similare ale concurenţei. Structura producţiei trebuie să fie elastică în condiţiile schimbării nevoilor umane, ceea ce se manifestă prin renunţarea la fabricarea anumitor produse şi introducerea pe piaţă a unor produse care să corespundă noilor cerinţe. Calitatea producţiei este un factor cheie în maximizarea profitului în condiţiile în care este însoţită şi de un marketing adecvat. Calitatea producţiei permite obţinerea unor marje de profit mai mari. -Nivelul costurilor de producţie. În condiţiile în care piaţa nu mai este dispusă să ofere preţuri mai mari pentru produsele firmei, scăderea costurilor de producţie duce la creşterea profitului. -Nivelul preţurilor de vânzare. Este cunoscut faptul că preţul vinde marfa. Sunt situaţii în care un produs mai slab calitativ se poate vinde mai bine deoarece are un preţ mai mare iar piaţa îl percepe ca fiind calitativ, şi invers când un produs bun nu se vinde pe piaţă deoarece are un preţ mai mic. Politica preţurilor trebuie dusă foarte abil atât la preţurile cu ridicata cât şi la cele cu amănuntul. -Nivelul productivitaţii muncii. Creşterea productivităţii muncii reflectă într-o unitate economică asimilarea şi utilizarea progresului tehnic, creşterea calificării forţei de muncă,

4 Heyne Paul, op. cit., p.201

Page 5: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

13

folosirea intensivă a acapacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, toate cu consecinţe asupra influenţării masei profitului. -Remunerarea din profit a factorilor de producţie, în sensul alocării unor sume mai mari pentru capitalizare şi mai mici pentru dividende, asigurând astfel o capacitate de autofinanţare mai mare. Profitul poate fi privit astfel şi ca o compensaţie pentru riscurile pe care şi le asumă posesorii factorilor de producţie materializate în pierderea capitalului.5 -Viteza de rotaţie a capitalului, cu cât este mai mare cu atât permite reluarea unor cicluri prodcutive noi ca o consecinţă a recunuaşterii pe piaţă a efectelor capitalului antrenat.

Profitul poate fi privit ca o consecinţă a riscului când prevezi viitorul cu o acurateţe mai mare decât majoritatea celorlalţi concurenţi.6 2. Numărul de salariaţi. Nu întâmplător numărul de salariaţi este prezentat ca indicator după profit. Profitul pe salariat reprezintă astăzi un indicator extrem de apreciat în analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor la bursă. Nu în ultimul rând, reprezintă un indicator cu care administratorii afacerilor vin să-şi justifice realizările în faţa posesorilor de acţiuni. În economia contemporană se manifestă o tendinţă de externalizare a unor categorii de personal cum ar fi administratorii de reţea, personalul cu întreţinerea curăţeniei, secretare, şoferi etc. Aceasta nu presupune că respectivele categorii de personal părăsesc sau nu mai lucrează pe aceleaşi poziţii. Presupune doar că ele nu mai figurează ca şi angajaţi ai unităţii respective. În felul acesta profitul obtinut (P) se raportează la un număr mai mic de salariaţi (Ns), indicatorul profit pe salariat (Ps) fiind mai mare. Aceasta arată posibililor parteneri de afaceri dar şi celor interesaţi la bursă, că respectiva

5 Adochiţei M., Finanţele întreprinderii, Universitatea Româno-Americană, Tipografia Syilvi, Bucureşti, 1992, p.172 6 Heyne Paul, op. cit., p.207

Page 6: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

14

unitate economică desfăşoară activitatea cu un personal calificat în condiţii de eficienţă economică sporită.

Ns

pPs

Numărul de salariaţi se exprimă în om/ore, om/săptamână, om/lună sau om/an. Plecând de la relaţia de mai sus şi împărţind numitorul şi numărătorul cu cifra de afaceri (CA) şi volumul valoric sau fizic al producţiei (Q) obţinem:

WQ

CARp

Ns

Q

Q

CA

CA

PPs

în care Rp reprezintă rata profitului iar W productivitatea muncii. Folosind şi alte metode de analiză factorială a profitului pe salariat putem stabili influenţa modificării productivităţii muncii, timpului mediu lucrat de un salariat, structurii producţiei fabricate, gradului de valorificare a producţiei fabricate, costurilor unitare, profitului mediu la un leu cifră de afaceri. 3. Productivitatea muncii. În activităţile de producţie, de investiţii, social culturale etc., capitalul uman reprezintă cea mai importantă resursă. Acesta pune în mişcare atât capitalul fix cât şi capitalul circulant reprezentând liantul dintre toţi factorii de producţie. Preocupările manageriale pe linia personalului presupun o mai bună perfecţionare a acestuia precum şi o fidelizare faţă de firmă. Politica de personal joacă un rol extrem de important în asigurarea proceselor economice cu capital uman şi constituie baza procesului de folosire eficientă a acestuia. Productivitatea muncii, aşa cum am mai arătat în capitolul anterior, se poate calcula fie raportând efectele (producţia) la eforturi (numărul de salariaţi şi timpul efectiv lucrat) fie invers. În primul caz fiecare manager este preocupat de creşterea volumului producţiei pe unitatea de timp de lucru sau pe salariat. În al doilea caz este interesat de reducerea timpului efectiv de lucru şi a numărului de slariaţi ce revine la o unitate de producţie. În funcţie de modul de

Page 7: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

15

exprimare a producţiei (fizic sau valoric) avem productivitate fizică medie a muncii şi productivitate valorică medie a muncii iar în funcţie de unitatea de timp avem productivitate medie anuală, productivitate medie zilnică şi productivitate medie orară. Analiza situaţiei generale a productivităţii muncii prin compararea pe de o parte a productivităţii exprimată în funcţie de producţia fizică şi valorică, cifra de afaceri şi valoarea adăugată iar pe de altă parte prin compararea productivităţii exprimate pentru unităţi diferite de timp, poate identifica evoluţia elementelor ce diferenţiază indicatorii valorici utilizaţi în calculul productivităţii şi rezervele de timp neutilizate. Creşterea productivităţii muncii reprezintă o constantă a activităţii economice având în vedere că fiecare modificare a ei în sensul creşterii, are influenţe asupra modificării producţiei exerciţiului, profitului aferent cifrei de afaceri, rentabilităţii economice a activului, rentabilităţii financiare, costului pe unitatea de produs, profitului pe unitatea de produs, profitului total etc. 4. Capacitatea de producţie reprezintă producţia maximă care se poate obţine într-o anumită perioadă de timp în condiţiile utilizării depline a capitalului fix şi a capitalului uman şi în condiţiile organizării optime a producţiei şi a muncii. Capacitatea de producţie se poate exprima astfel: -în unităţi fizice (metri pătraţi, tone, metrii liniari, metrii cubi etc.) în cazul în care producţia este omogenă; -în unităţi convenţionale (motoare, perechi pantofi etc.) în cazul în care producţia este asemănătoare; -în unităţi monetare (lei, dolari, euro etc.) în situaţia în care producţia este eterogenă. În cazul unor obiective din sfera socială sau culturală, capacitatea de producţie se exprimă sub forma capacităţii de folosinţă (numărul de locuri într-o bibliotecă, numărul de paturi

Page 8: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

16

în spital etc.). În literatura de specialitate apar trei categorii referitoare la capacitatea de producţie:7 -capacitatea de producţie teoretică, reprezentând producţia maximă finită într-o anumită perioadă de timp dată în condiţiile în care mijloacele fixe sunt folosite fără întreruperi, într-un regim normal de lucru; -capacitate de producţie suplimentară, adică surplusul de mijloace fixe existente la dispoziţia unităţii economice dar care se află în conservare; -capacitate de producţie normală, adică nivelul mediu al capacităţii de producţie necesar pentru a răspunde solicitărilor potenţiale de produse finite. Gradul de utilizare a capacităţii de producţie (Gu) se determină ca raport între producţia obţinută (Q) şi capacitatea maximă de producţie (Qmax)

maxQ

QGu

În condiţiile în care acest indicator este mai mic ca 1 rezultă că există un cost al subactivităţii, respectiv un cost al neutilizării capitalului fix. Printre factorii cei mai importanţi care influenţează gradul de utilizare a capacităţii de producţie sunt: structura capitalului fix, gradul de utilizare a timpului şi randamentul capitalului fix. După cum se constată din cele prezentate anterior, capacitatea de producţie este un indicator de volum, care nu ţine cont de cheltuielile necesare pentru obţinerea producţiei. Între capacitatea de producţie şi eficienţa economică nu există o legătură liniară, în sensul că eficienţa economică poate să crească mai repede decât capacitatea de producţie şi invers. În aceste condiţii se impune găsirea unei capacităţi de producţie optime pentru care eforturile totale sunt minime.

7 Moroşan Iosefina, op. cit., p.173

Page 9: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

17

Capacitatea de producţie optimă reprezintă acel nivel al capacităţii de producţie pentru care efortul total care revine la o unitate de capacitate este minim. Pentru minimizarea efortului total pe unitate de capacitate de producţie în vederea determinării capacităţii optime, trebuie urmărite o serie de criterii astfel: -creşterea productivităţii muncii, care la unităţile de producţie cu serie mare pare mai uşor de realizat având în vedere specificul procesului de producţie; -practicarea unei politici investiţionale orientate spre modernizarea capitalului fix şi introducerea noilor cuceriri ale progresului tehnic; -reducerea costului unitar de productie; -minimizarea cheltuielilor de transport a materiilor prime şi a produselor finite; -aplicarea unor forme moderne de organizare a producţiei. Aplicarea şi respectarea criteriilor de mai sus va duce la minimizarea cheltuielilor pe unitate de capacitate, cheltuieli care sunt grupate în două mari categorii: cheltuieli pentru producţie şi cheltuieli pentru investiţii. Cheltuielile pentru investiţii se exprimă sub forma investiţiei specifice (Is) determinată ca raport între volumul investiţiilor (I) şi capacitatea de producţie (q)

q

IIs

Costul unitar al producţiei (c) se exprimă ca raport între costul producţiei anuale (C) şi capacitatea de producţie (q) calculată pe o perioadă de un an

q

Cc

În practică nu se pot însuma cele doua categorii de cheltuieli deoarece sunt efectuate la momente diferite de timp.

Page 10: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

18

Pentru a putea efectua însumarea lor se calculează un indicator numit cheltuieli echivalente astfel:

TCIK , sau DCIK în care: K= cheltuieli echivalente I= volumul investiţiilor C= costul producţiei anuale T= termenul de recuperare a investiţiei D= durata de funcţionare a capacităţilor de producţie Dacă variantele de investiţii care se compară nu prevăd aceiaşi capacitate de producţie, se calculează un indicator numit cheltuieli specifice echivalente care exprimă efortul total ce revine la o unitate de capacitate8

DcIsq

DCI

q

Kk

în care: k= cheltuieli specifice echivalente K= cheltuieli echivalente I= volumul investiţiilor C= costul producţiei anuale c= costul unitar al producţiei q= capacitatea de producţie D= durata de funcţionare a capacităţilor de producţie Is= investiţia specifică Capacitatea de producţie optimă se determină folosind relaţia care exprimă cheltuielile echivalente specifice. Când se doreşte modernizarea capacităţilor de producţie pentru a răspunde mai bine cererii de pe piaţa internă sunt necesare eforturi investiţionale suplimentare. Folosind modelarea economică se pot stabilii natura şi amploarea acţiunii de modernizare a unui centru de profit. În teoria şi

8 Vasilescu Ion, Românu Ion, Cicea Claudiu, op. cit., p.383

Page 11: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

19

practica economică se foloseşte “teoria arborelui de decizii” care presupune parcurgerea mai multor etape şi anume: -determinarea domeniului de existenţă a mulţimii deciziilor de dezvoltare şi restructurare, caz în care se operează cu trei noţiuni: decizie, acţiune şi eveniment. Decizia stă la baza acţiunii, acţiunea stă la baza evenimentului. În funcţie de evenimentul produs se poate lua o decizie în continuare. -construirea arborelui de decizii care presupune fie construirea deciziilor pornind de la obiectivul final înapoi până la prima decizie fie construirea deciziilor pornind de la prima decizie spre obiectivul final. -determinarea variantei etalon; această variantă nu este cea optimă, existând riscul de a obţine pierderi. -determinarea variantei optime, care elimină orice risc privind obţinerea de pierderi. 5. Valoarea productiei. Reprezintă totalitatea veniturilor realizate din activitatea de baza sau pe total activitate, având avantajul că spre deosebire de exprimarea producţiei în unităţi fizice reflectă şi influenţa modificării structurale a acesteia din punct de vedere al complexităţii şi calităţii sortimentelor fabricate. Gradul de realizare a programului de fabricaţie pe total unitate economică9, când producţia este eterogenă, se caracterizează printr-un indicator numit coeficientul mediu de sortiment, astfel:

00

0min

pq

pqks

în care:

sk =coeficientul mediu de sortiment

0min pq =valoarea recalculată a producţiei fabricate în

limitele programate (se compară valoarea efectivă cu valoarea

9 Moroşan Iosefina, op. cit., p.83

Page 12: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

20

programată a producţiei pe fiecare sortiment, luându-se în calcul valoarea minimă)

00 pq =valoarea programată a producţiei fabricate

Dacă valoarea coeficientului este egală cu unu rezultă că programul de fabricaţie a fost realizat integral la toate sortimentele. Dacă valoarea este mai mică decât unu, rezultă că există cel puţin un produs la care programul de fabricaţie nu a fost realizat 100%. Modificarea valorii producţiei pe sortimente se reflectă în producţia obţinută destinată livrării, cifra de afaceri, costul pe produse, profitul pe produs, profitul total, cheltuieli fixe la 1000 lei cifră de afaceri, rentabilitatea economică. În practică sunt frecvente situaţiile când producţia se realizează în mod diferit pe sortimente, având în vedere schimbările intervenite în opţiunea pieţei dar şi dificultăţile care pot să apară la un moment dat în procesul de producţie. Modificarea structurii producţiei de la o perioadă la alta este reflectată cu coeficientul mediu de structură

gka 100

în care:

ak =coeficientul mediu de structură

g =suma abaterilor negative ale producţiei pe sortimente

Dacă valoarea coeficientului este egală cu 100 rezultă că programul de producţie a fost realizat integral sau neândeplinit în aceiaşi proporţie la toate sortimentele. Dacă valoarea coeficientului este mai mică ca 100 rezultă că programul a fost realizat în proporţii diferite pe sortimente. 6. Cheltuielile de producţie cuantifică eforturile totale făcute de un agent economic pentru realizarea producţiei, cuprinzând: cheltuielile privind materiile prime si meterialele consumabile, combustibil, energie, apă, alte cheltuieli materiale, lucrări şi servicii prestate de terţi, impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, salariile personalului, asigurările şi

Page 13: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

21

protecţia socială, alte cheltuieli de exploatare. Se pot calcula fie pe total activitate fie pe produs. În condiţiile în care volumul producţiei vândute pe piaţă rămâne constant se impune scăderea permanentă a cheltuielilor de producţie. După comportamentul pe care îl au faţă de volumul producţiei, se împart în:

-cheltuieli variabile, care osciliează în funcţie de volumul producţiei (cheltuieli cu materii prime şi materiale, salariile personalului productiv, cheltuieli cu lucrările şi serviciile prestate de terti),

-cheltuieli fixe, sunt constante pe termen scurt în raport cu volumul producţiei (amortizarea). Intră aici şi o serie de cheltuieli indirecte cu caracter fix cum ar fi materialele şi salariile care nu se referă strict la activitatea de producţie. După modul în care se identifică şi repartizează pe produs sunt:

-cheltuieli directe, care vizează în mod direct activitatea de producţie,

-cheltuieli indirecte care vizează activităţi adiacente (salariile personalului TESA, energie etc.). 7. Rentabilitatea calculată ca raport între profit şi cheltuieli sau cifra de afaceri, reprezintă un indicator esenţial în supravieţuirea firmei pe piaţă şi va fi tratat cu importanţa cuvenita în capitolele următoare. 8. Consumurile specifice calculate, avâd la bază cea de a doua categorie a indicatorilor generali ai eficienţei economice şi anume ca raport între eforturi şi efecte. Criteriul eficienţei economice care se aplică în cazul consumurilor specifice este criteriul minimizării. Aceste consumuri ne arată care este mărimea unui anumit tip de cheltuială care revine la o unitate de efect. La nivel microeconomic avem spre exemplu: investiţii la un leu producţie; cheltuieli totale la un leu producţie; costuri salariale la unitatea de producţie. La nivel macroeconomic pot fi calculaţi sub forma investiţiilor raportate la produsul intern

Page 14: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

22

brut sau valoarea adaugată; cheltuieli cu salariile la produsul intern brut etc.

2.2. Indicatorii de bază ai eficienţei economice

Aceşti indicatori se referă în principal la activitatea investiţională, cei mai importanţi fiind10: 1.Volumul investiţiei sau valoarea capitalului investit. Realizarea unui obiectiv de investiţii presupune efectuarea unor eforturi investiţionale care ţin strict de realizarea obiectivelor de investiţii, dar şi a unor cheltuieli care se fac pe parcursul realizării investiţiei şi care nu se reflectă efectiv în creşterea noilor capitaluri fixe. Totuşi acest efort trebuie cuantificat în ansamblul său folosind următoarea egalitate:

st ChMCII

în care: It=volumul total al investiţiei sau valoarea capitalului investit I=investiţia ce rezultă din calculaţia devizului general MC=necesarul de mijloace circulante pentru a pune în funcţiune obiectivul de investiţii Chs=alte cheltuieli care sunt necesare pentru pregătirea forţei de muncă, supravegherea şantierului, etc. Investiţia conform devizului general cuprinde atât o investiţie directă (concretizată în creşterea efectivă a capitalului fix) cât şi o investiţie colaterală efectuată pentru o serie de lucrări adiacente cum ar fi reţeaua de energie electrică, realizarea drumurilor de acces etc. Investiţia se materializează în capital fix care participă efectiv la procesul de producţie (maşini, utilaje, instalaţii de lucru) şi în capital fix care nu participă în mod activ la procesul de producţie (hale, depozite, etc).

10 Gheorghe Zaman, Marilena Geamănu, op.cit., p.42

Page 15: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

23

2.Investiţia specifică arată care este efortul investiţional care revine la o unitate de capacitate de producţie sau pentru a realiza o unitate din valoarea producţiei, astfel:

q

II t

S , sau Q

II t

S

în care: Is=investiţia specifică It=investiţia totală q=capacitatea de producţie Q=volumul producţiei Cu cât valoarea indicatorului este mai mare cu atât situaţia este mai nefavorabilă, în sensul că pentru a realiza aceiaşi unitate de capacitate de producţie este necesar un efort investiţional mai mare. Investiţia specifică calculată prin raportarea investiţiei totale la capacitatea de prodcuţie se foloseşte în domenii de activitate unde producţia este omogenă la nivelul obiectivului analizat. În situaţia când creşte gradul de eterogenitate a producţiei se recurge la cea de a doua relaţie de calcul, înlocuindu-se capacitatea de producţie cu volumul productiei. Să presupunem o investiţie de 2500 mii lei pentru realizarea unei secţii de profile metalice liniare cu o capacitate de producţie de 8300 metrii liniari. Investiţia specifică va fi

2,3018300

2500000SI lei metru liniar

Dacă valoarea producţiei secţiei este de 3800 mii lei, atunci investiţia specifică devine

65,03800000

2500000SI lei la un leu producţie

În situaţia în care vrem să modernizăm secţia de profile metalice putem face o investiţie suplimentară care să aibă ca rezultat creşterea capacităţii de producţie dar şi creşterea valorii producţiei. În acest caz investiţia specifică va fi

Page 16: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

24

0qq

II

m

mSm

în care: ISm=investiţia specifică modernizării Im=investiţia desitinată modernizării, dezvoltării sau retehnologizării qm=capacitatea de producţie după modernizare q0=capacitatea de producţie înainte de modernizare Indicatorul exprimă care este efortul investiţional necesar pentru a creşte capacitatea de producţie cu o unitate fizică. În exemplul nostru să presupunem că investiţia pentru modernizare este de 1500 mii lei iar capacitatea de producţie după modernizare este de 11300 metrii liniari, atunci investiţia specifică modernizării va fi

5003000

1500000

830011300

1500000

SmI lei metru liniar

Se observă că investiţia specifică în exemplul nostru a crescut ca urmare a faptului că noile utilaje sunt orientate mai mult spre calitate şi mai puţin spre creşterea cantitativă a capacităţilor de producţie. Dacă valoarea producţiei (Q) va creşte după modernizare ajungând la suma de 6900 mii lei atunci investiţia specifică va fi

0QQ

II

m

mS

în care: IS= investiţia specifică modernizării Im=investiţia destinată modernizării, dezvoltării sau retehnologizării Qm=valoarea producţiei după modernizare Q0= valoarea producţiei înainte de modernizare

48,03100000

1500000

38000006900000

1500000

SI lei la un leu

Page 17: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

25

producţie, ceea ce reflectă în acest caz o situaţie favorabilă prin diminuarea investiţiei specifice de la 0,65 lei la 0,48 lei pentru un leu productie. În practică este foarte important să se compare variantele investiţionale pentru a o alege pe cea mai bună. În situţia în care vrem să optăm pentru o altă variantă de investiţii care are fie investiţia totală, fie capacitatea de producţie egale cu cele din prima variantă, atunci lucrurile stau simplu în sensul că se calculează investiţia specifică şi se alege varianta cu investiţia specifică cea mai mică. Dacă însă în varianta a doua de investiţii cresc şi investiţiile şi capacitatea de producţie sau volumul producţiei, atunci se calculează o investiţie specifică pentru comparaţii astfel:

12

12

qq

III SC

, sau

12

12

QQ

III SC

în care: ISC=investiţia specifică pentru comparaţii I2=investiţia variantei a doua I1=investiţia primei variante q2=capacitatea de producţie în varianta a doua q1=capacitatea de producţie în prima variantă Q2=valoarea producţiei în varianta a doua Q1=valoarea producţiei în prima variantă Indicatorul arată care este necesarul suplimentar de investiţii în varianta 2 faţă de varianta 1 pentru a obţine o capacitate suplimentară de producţie de o unitate în varianta 2 faţă de varianta 1. Pentru a avea logică relaţiile este necesar ca I2> I1, q2> q1 şi Q2> Q1. În exemplul nostru dacă avem posibilitatea realizării secţiei de profile metalice şi cu o investiţie de 3500 mii lei care să dea o capacitate de producţie de 9800 metrii liniari şi o valoare a producţiei de 4500 mii lei, atunci avem

66683009800

25000003500000

SCI lei pe metru liniar

Page 18: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

26

sau 42,138000004500000

25000003500000

SCI lei la un leu producţie

De aici rezultă că sunt necesari 1,42 lei investiţie suplimentară în varianta 2 faţă de varianta 1 pentru a obţine un leu producţie suplimentară în varianta 2 faţă de varianta 1. 3. Durata de execuţie a lucrărilor de investiţii. În procesul investiţional se va urmări ca durata de execuţie a lucrărilor de investiţii să fie cât mai mică. În această perioadă de timp se imobilizează fonduri foarte mari iar obiectivul investiţional nu produce profit. În acest sens se recomandă o conlucrare foarte bună între beneficiar, proiectant, constructor, finanţator cât şi încercarea de a pune în funcţiune obiective parţiale pe timpul duratei de execuţie pentru obţinerea de profituri care reduc efortul investitional. Realizarea unei investiţii durează mai mulţi ani. Chiar dacă volumul capitalului investit pe total este egal în toate variantele de investiţii, contează modul în care acesta este eşalonat pe ani. Să presupunem ca avem 3 variante de investiţii (V1, V2, V3) în care valoarea investiţiei este aceiaşi dar este repartizată altfel pe ani (tabelul nr.2.2.).

Tabelul nr.2.2. Exemplu de eşalonare în timp a investiţiilor Anul/Varianta V1 V2 V3 Anul 1 300 100 500 Anul 2 100 400 200 Anul 3 600 500 300 Volumul investiţiei 1000 1000 1000 Imobilizări totale 1700 1600 2200 Analizând situaţia, pare la prima vedere că toate variantele se prezintă la fel. Trebuie însă să ponderăm fiecare suma investită cu numărul de ani pentru care este imobilizată, obţinând astfel imobilizările totale pentru fiecare variantă. În varianta 1 se observă că suma de 300 lei este imobilizată pe trei ani (anul 1, 2 şi 3). Suma cheltuită în anul 2 de 100 de lei este

Page 19: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

27

imobilizată 2 ani (anul 2 şi 3). Suma de 600 lei cheltuită în anul 3 este imobilizată 1 an (anul 3). Imobilizările totale în varianta 1 sunt:

1700 lei=300 lei x 3 ani + 100 lei x 2 ani + 600 lei x 1 an Imobilizările totale în varianta 2 sunt:

1600 lei=100 lei x 3 ani + 400 lei x 2 ani + 500 lei x 1 an Imobilizările totale în varianta 3 sunt:

2200 lei=500 lei x 3 ani + 200 lei x 2 ani + 300 lei x 1 an Se observă că totalul imobilizărilor este mai mic în varianta 2 (1600 lei) ceea ce o face cea mai avantajoasă. Cea mai slabă variantă este varianta 3 în care imobilizările sunt cele mai mari (2200 lei). Să presupunem acum că avem trei variante de investiţii la care investiţiile totale sunt diferite (Tabelul nr.2.3)

Tabelul nr.2.3. Exemplu de eşalonare în timp a investiţiilor Anul/Varianta V1 V2 V3 Anul 1 500 - - Anul 2 200 600 300 Anul 3 100 100 - Anul 4 - 200 900 Volumul investiţiei 800 900 1200 Imobilizări totale 2800 2200 1800 Imobilizările totale în varianta 1 sunt:

2800 lei=500 lei x 4 ani + 200 lei x 3 ani + 100 lei x 2 ani Imobilizările totale în varianta 2 sunt:

2200 lei=600 lei x 3 ani + 100 lei x 2 ani + 200 lei x 1 an Imobilizările totale în varianta 3 sunt:

1800 lei=300 lei x 3 ani + 900 lei x 1 an Putem fi tentaţi să credem că varianta trei este cea mai puţin avantajoasă având în vedere că are volumul investiţiei cel mai mare (1200 lei). În realitate aceasta este cea mai avantajoasă pentru că are volumul imobilizărilor cel mai mic (1800 lei).

Page 20: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

28

Din aceste două exemple se observă influenţa pe care o are timpul în realizarea obiectivelor de investiţii, influenţă care va fi abordată pe larg în capitolele următoare. 4. Durata de funcţionare a investiţiei sau durata de viaţă a investiţiei. Constituie o noţiune cu semnificaţii multiple rezultate din interesele pe care le urmărim. Dacă privim din punct de vedere al legiuitorului, avem de a face cu o durată fiscală, contabilă, care este durata normală de funcţionare a mijloacelor fixe corespunzător normelor legale care reglementează amortizarea. Dacă privim din punct de vedere al caracteristicilor tehnice funcţionale specifice capitalului fix, avem de a face cu o durată tehnică de funcţionare a mijloacelor fixe care poate să fie mai mare sau mai mică decât durata contabilă. Dacă privim din punct de vedere al duratei de viaţă a produselor fabricate cu investiţia respectivă, avem de a face cu o durată comercială a mijloacelor fixe. Dacă privim din punct de vedere al interesului investitorilor pentru protecţia juridică asupra dreptului de concesiune, avem de a face cu o durată juridică. Din punct de vedere al categoriei de eficienţă economică, ceea ce ne interesează este acea durată de funcţionare a obiectivului de investiţii în care obţinem profit. Aceasta se poate împărţi la rândul ei în durata de atingere a parametrilor proiectaţi, durata normală de funcţionare şi durata în care producţia înregistrează un declin. În timpul duratei de atingere a parametrilor proiectaţi, costurile de producţie scad iar valoarea producţiei creşte. În perioada duratei normale de funcţionare se înregistrează cel mai mare profit. În perioada de declin profitul scade urmând ca obiectivul să genereze pierderi. După încheierea duratei de viaţă a investiţiei, prezintă interes valoarea reziduală11, care exprimă valoarea posibilă de recuperat prin vânzare, valorificarea pieselor şi subansamblelor rezultate la casare. Valoarea reziduală poate fi mai mare ca 11 Stancu Ion, Finanţe, Editura Economică, Bucureşti, 1997, p.308

Page 21: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

29

valoarea ramasă neamortizată determinând un câştig de capital peste valoarea rămasă a mijlocului fix sau invers. Primul caz se manifestă în condiţiile unei durate de viaţă mai mici decât durata tehnică de funcţionare. În cazul leasingului spre exemplu, cumpărătorul este interesat de o valoare reziduală cât mai mică, pentru a reduce efortul investiţional la sfârşitul contractului, iar vânzătorul este interesat de o valoare reziduală care să acopere cheltuielile rămase neacoperite cu fabricarea şi menţinerea în stare de funcţionare a bunului respectiv. 5. Termenul de recuperare a investiţiei sau durata de recuperare a investiţiei (Tr) reprezintă perioada în care investiţiile se recuperează integral din profit şi se calculează ca raport între investiţia efectuată (I) şi profitul anual (Pa).

Pa

ITr

Să considerăm că avem o investiţie în sumă totală de 8324 mii lei şi un profit de 1200 mii lei anual. Atunci termenul de recuperare a investiţiei este

9,61200000

8324000Tr ani

Cu cât termenul de recuperare a investiţiei este mai mic cu atât reflectă o situaţie mai avantajoasă pentru firmă. Spuneam în capitolele anterioare că se impune uneori darea în folosinţă a unor capacităţi parţiale de producţie caz în care se obţine un profit suplimentar iar termenul de recuperare este mai mic. Să presupunem în exemplul nostru că profitul parţial obţinut este în sumă de 800 mii lei. Termenul de recuperare a investiţiiei devine

2,61200000

8000008324000

Tr ani

În cazul în care se fac modernizări, dezvoltări sau retehnologizări ale obiectivelor deja existente atunci termenul de recuperare va fi

Page 22: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

30

0

Im

PPamTr

în care: Tr = termenul de recuperare a investiţiei Im = investiţia pentru modernizare Pam = profitul anual obţinut după modernizare P0=profitul înainte de modernizare Să presupunem în exemplul nostru că investiţia pentru modernizare este de 1280 mii lei iar profitul după modernizare este de 1400 mii lei, atunci termenul de recuperare este

4,612000001400000

1280000

Tr ani

Termenul de recuperare de 6,4 ani este mai mic ca cel iniţial de 6,9 ani deoarece este de presupus că modernizarea şi retehnologizarea sunt făcute cu scopul de a creşte eficienţa în folosirea capitalului fix. În situaţia în care se compară mai multe variante de investiţii la care fie volumul investiţiilor, fie profitul sunt identice, atunci se alege varianta cu termenul de recuperare cel mai mic. În situaţia în care volumul investiţiilor creşte iar profitul creşte şi el, ceea ce interesează este perioada de timp în care se recuperează investiţia suplimentară din sporul de profit realizat. Să presupunem că avem şi o altă variantă de investiţii în care investiţiile sunt de 8000 mii lei iar profitul obţinut de 800 mii lei. Atunci termenul de recuperare devine

81,08000001200000

80000008324000

Tr ani

Comparând cele două date obţinute rezultă că este mai mare gradul de eficienţă al investiţiei suplimentare. 6. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor (Cef) este inversul termenului de recuperare a investiţiilor şi ne arată care este volumul profitului anual care revine la o unitate de efort investiţional.

Page 23: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

31

I

PaCef

în care: Cef = coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor Pa = profitul anual I = investiţia realizată Cu cât acest indicator este mai mare cu atât reflectă o situaţie mai favorabilă pentru firmă. El are o evoluţie direct proporţională cu masa profitului şi invers proporţională cu efortul investiţional. Dacă facem o analiză pe cele două varinate investiţionale prezentate ca exemplu la termenul de recuperare a investiţiei, atunci avem: -coeficientul primei variante

14,08340000

1200000Cef lei

-coeficientul celei de a doua varinate

1,08000000

800000Cef lei

Rezultă că varianta întâi este cea mai bună. Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor poate fi determinat şi pentru obiective care se modernizează, dezvoltă şi retehnologizează în mod similar ca mai sus

Im

PaPamCef

în care: Cef = coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor Pam = profitul anual după modernizare Pa= profitul înainte de modernizare Im = investiţia realizată cu modernizare 7. Randamentul economic al investiţiei. După ce investiţia se recuperează din profitul anual obţinut, beneficiarul investiţiei se bucură de obţinerea unui profit în continuare, care va rămâne la dispoziţia sa şi va fi repartizat în funcţie de

Page 24: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

32

interesele acţionarilor. Putem spune că deja începe perioada în care obiectivul investiţional produce pentru cel care şi-a asumat riscul investiţiei. Randamentul economic al investiţiei (R) se calculează ca raport între profitul care rămâne la dispoziţia firmei după ce se recuperează efortul investiţional din profitul anual (Pd) şi investiţia efectuată (I)

100I

PdR

Profitul care rămâne la dispoziţia firmei se determină scăzând din valoarea profitului total obţinut, valoarea investiţiei efectuate. Să presupunem că avem următoarele trei variante de investiţii: Varianta Profit total Valoarea

investiţiei Profit final Randamentul

economic V1 8000 7000 1000 0,14% V2 3000 500 2500 5% V3 6000 5500 500 0,09% Randamentul economic cel mai mare este al variantei a doua cu toate că aceasta a vut profitul total cel mai mic. Folosirea indicatorilor de mai sus face ca determinarea eficienţei economice să aibă un caracter foarte complex, luarea deciziilor la nivelul managementului având loc numai după o fundamentare riguroasă a tuturor variantelor de acţiune posibile.

2.3. Indicatorii specifici ai eficienţei economice

În funcţie de specificul fiecărei ramuri a economiei naţionale se pot calcula şi alţi indicatori care nu privesc neapărat conceptul de eficienţă economică în formula sa clasică dar care au o importanţă foarte mare în analiza economico-financiară la nivelul fiecărei ramuri. În continuare sunt

Page 25: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

33

prezentaţi foarte pe scurt principalii indicatori specifici unor ramuri ale economiei naţionale12. 1. În industria petrolului: -factorul de asigurare (f) calculat în ani ca raport între rezervele totale despre care se cunosc că există (Rz) şi producţia anuală a sondelor (Qs)

Qs

Rzf

Indicatorul arată numărul de ani pentru care rezervele de petrol descoperite pot satisface nivelul actual al producţiei.

În afară de acesta se mai calculează: -investiţia specifică a zăcământului ca raport între investiţia aferentă unei variante investiţionale şi capacitatea anuală de producţie a variantei respective; -investiţia specifică a extracţiei petrolului ca raport între investiţiile alocate extracţiei şi producţiei sondelor noi; -investiţia specifică pentru comparaţii cu alte ramuri ca raport între investiţiile totale şi producţia sondelor exprimată în combustibili convenţionali. 2. În industria energiei electrice şi termice: -cheltuieli anuale recalculate în funcţie de investiţia necesară construirii centralei electrice, cheltuielile anuale cu întreţinerea şi funcţionarea centralei şi capacitatea anuală de producţie; -cheltuieli specifice actualizate în funcţie de investiţia dintr-un anumit an, cheltuielile anuale de producţie, capacitatea anuală de producţie exprimata în kwh, coeficienţii de actualizare; -siguranţa în funcţionare care priveşte aspecte referitoare la timpii de funcţionare şi nefuncţionare, durata de remediere a defecţiunilor, probabilitatea de a funcţiona la un moment dat, fiabilitatea în exploatare;

12 Vasilescu Ion, Românu Ion, Cicea Claudiu, op. cit., p.131

Page 26: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

34

-coeficientul de avarie calculat ca raport între durata totală a unei avarii şi suma dintre durata totală a unei avarii şi durata de funcţionare efectivă într-un interval de timp, ponderate cu 100; -coeficientul relativ de indisponibilitate din cauze accidentale determinat ca raport între durata oprililor accidentale şi suma dintre durata oprililor accidentale şi durata de exploatare între două accidente, ponderat cu 100. 3. În agricultură: -pierderea de venit net agricol este produsul dintre venitul net obţinut anual la hectar, aria ce va fi scoasă din circuitul agricol şi durata scoaterii terenului din folosinţa agricolă. 4. În ramura construcţiilor: -suprafaţa ocupată de întregul obiectiv de investiţii, suprafaţa clădită, suprafaţa construită desfăşurată, suprafaţa utilă, suprafaţa de producţie, suprafaţa de circulaţie; -gradul de ocupare a terenului ca raport între suprafaţa cladită şi suprafaţa ocupată de întregul obiectiv de investiţii ponderat cu 100; -densitatea construcţiilor ca raport între suprafaţa construită desfăşurată şi suprafaţa ocupată de întregul obiectiv de investiţii; -gradul de folosire a suprafeţei construite desfăşurate ca raport între suprafaţa utilă şi suprafaţa construită desfăşurată; -gradul de folosire în scopuri productive a suprafeţei construite desfăşurate ca raport între suprafaţa productivă şi suprafaţa construită desfăşurată. 5. În comerţul interior: -adaosul comercial, ca diferenţă între volumul vânzărilor de mărfuri şi costul mărfurilor vândute, -viteza de rotaţie a mărfurilor determinată ca raport între volumul vânzărilor şi stocul mediu al mărfurilor. 6. În ramuri cu activitate de comert exterior: -ponderea producţiei destinată exportului în total producţie, -importul anual pentru producţie,

Page 27: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

35

-aportul valutar anual ca diferenţă între valoarea producţiei destinată exportului exprimate în valută şi volumul importului pentru producţia ce face obiectul exportului exprimat în valută, -aportul valutar specific ca raport între aportul valutar anual şi producţia destinată exportului, -profitul în valută, ca diferenţă între producţia exportată exprimată în valută şi cheltuielile necesare efectuării producţiei exportate calculate în valută la preţurile existente pe piaţa internaţională, -cursul de revenire brut corectat ca raport între preţul intern de export exprimat în lei corectat cu o serie de posturi bilanţiere ca TVA-ul, profitul şi prelevările la bugetul statului şi preţul extern franco-frontiera română exprimat în valută. 7. În ramurile social culturale: indicele de locuibilitate, indicile de folosinţă a unei clădiri de locuit, necesarul de locuinţe etc.

Page 28: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

36

CAPITOLUL III

EVALUAREA RENTABILITĂŢII ÎNTREPRINDERII

3.1. Definiţia rentabilităţii Indicatorii de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficienţă care exprimă rezultatele unei activităţi sub forma raportului dintre efecte şi eforturi. Rolul esenţial în calcularea indicatorilor de rentabilitate ca raport între efecte şi eforturi revine profitului care este raportat la diverse elemente din activul bilanţului unui agent economic. De ce rate de rentabilitate? Pentru că profitul în mărime absolută nu trebuie fetişizat. O analiză raţională şi pertinentă presupune cuantificarea aportului diferitelor elemente bilanţiere la realizarea profitului, oferind informaţii despre capacitatea acestora de a genera profit. Rentabilitatea reprezintă aşadar capacitatea unui agent economic de a obţine profit, indicatorii de reantabilitate relevând măsura în care anumite componente ale activităţii contribuie la realizarea profitului. Determinarea ratelor de rentabilitate îşi are originea chiar în lupta pentru supravieţuire pe piaţă, timpul impunând ca o necesitate obiectivă compararea cu anumite niveluri considerate optime în ramurile din care face parte activitatea. Obţinerea a 100 de lei profit faţă de 130 de lei profit, cât obţine un alt agent economic nu spune nimic. Însă dacă ştim că cei 100 de lei au fost realizaţi cu un efort investiţional de 50 de lei, iar cei 130 de lei au fost realizaţi cu un efort investiţional de 30000 lei, atunci lucrurile se schimbă radical. Cel care a obţinut profitul de 100 de lei este mult mai rentabil decât cel care a obţinut profitul de 130 de lei.

Page 29: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

37

În teoria şi practica financiară se operează cu mai multe rate de rentabilitate cele mai des utilizate fiind: rata rentabilităţii economice, rata rentabilităţii financiare, rata rentabilităţii comerciale şi rata rentabilităţii resurselor consumate. Nivelurile ratelor de rentabilitate considerate a fi unanim acceptate ca fiind juste diferă de la ramură la ramură. Astfel, în comerţ, construcţii, industria prelucrării lemnului, valorile acestora sunt mai mari, în schimb în metalurgie, industria extractivă, având în vedere volumul mare al capitalurilor avansate, rentabilităţile sunt mai mici. Aceste niveluri sugerate ca fiind juste se găsec în Regulamentul nr.7/2003 privind modificarea şi completarea Regulamentului nr.5/2002 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit. Considerăm unanim acceptate următoarele niveluri de rentabilitate pentru diverse ramuri ale economiei naţionale: comerţul între 6 şi 9%; chimia între 3 şi 6%; industria extractivă între 3 şi 4%; industria echipamentelor între 3 şi 6%; transportul 3-6%; industria pielăriei 5-7%; agricultura 3-6%; construcţiile 4-8%; metalurgia 3-4%; industria lemnului 4-8%; leasingul 3-6%. Sigur că nivelurile sunt mai mari sau mai mici în practică în funcţie de capacitatea fiecărei firme de a obţine profit, însă nivelurile exagerat de mari faţă de ceea ce se consideră a fi un nivel normal pot fi sancţionate în practică. Astfel unităţile bancare când analizează rentabilitatea unui agent economic din ramura comerţ iar indicatorul are o valoare de 80%, sigur banca va considera o chestiune de conjunctură (dacă este real) sau va adânci şi mai mult analiza. Un astfel de nivel exagerat de mare va fi cu siguranţă depunctat în ratingul sau scoringul făcut de bancă. Analiza ratelor rentabilităţii trebuie corelată şi cu alţi indicatori ai activităţii economice la nivel de agent economic pentru a reflecta o imagine cât mai fidelă asupra activităţii. Nu

Page 30: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

38

trebuie omisă nici influenţa factorului timp şi analiza în dinamică a ratelor de rentabilitate. O rentabilitate în scădere pe ultimii ani reflectă scăderea capacităţii agentului economic de a obţine profit, implicând găsirea cauzelor care au dus la o asemenea situaţie. Diminuarea continuă a profitului (dacă nu este corectată la timp) poate genera lipsă de lichidităţi care de cele mai multe ori când se cronicizează duce la faliment.

3.2. Rentabilitatea economică Atât în teoria cât şi în practica economică, există mai multe moduri în care se poate calcula rentabilitatea economică. În principiu ea se determină ca raport între profitul total şi activul sau capitalurile antrenate pentru producerea profitului.

O primă modalitate de calcul a rentabilităţii economice (Re) este ca raport între profitul total (Pt) şi activul total (At) astfel:

100t

te A

PR

Profitul total încorporează profitul la nivelul activităţii de exploatare, la nivelul activităţii financiare şi la nivelul activităţii excepţionale. Activul total cuprinde activele imobilizate şi activele circulante. În categoria activelor imobilizate intră: imobilizări necorporale (cheltuieli de constituire şi de cercetare dezvoltare, imobilizări în curs, provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale); imobilizări corporale (terenuri, clădiri, construcţii speciale, maşini şi utilaje, alte imobilizări corporale, imobilizări în curs, provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale); imobilizări financiare (titluri de participare, alte titluri imobilizate, creanţe imobilizate, provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare); creanţe comerciale cu scadenţă mai mare de un an. În categoria activelor circulante intră: stocurile de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar,

Page 31: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

39

stocuri aflate la terţi, producţie în curs de execuţie, produse, animale, mărfuri, clienţi şi conturi asimilate, alte creanţe, furnizori debitori, decontări cu asociaţii prvind capitalul, conturi de regularizare şi asimilate, titluri de plasament, conturi la bănci, casa. Nu întâmplător am făcut această descriere a activului total. Scopul a fost să se desprindă foarte clar faptul că rentabilitatea economică reprezintă capacitatea a tot ceea ce dispune un agent economic de a produce profit. O a doua modalitate de a determina rata rentabilităţii economice (Re) este ca raport între profitul din exploatare (Pe) şi activul din exploatare13(Ae) astfel:

100Ae

PeRe

Calculul în acest mod al ratei de rentabilitate este extrem de important deoarece reduce analiza capacităţii de a crea profit la nivelul activului din exploatare respectiv la nivelul activităţii de bază a agentului economic. În sistemul de analiză a ratingului de către bănci cu o cazia acordării unor credite acesta este primul indicator de rentabilitate calculat deoarece celelalte două activităţi (financiară şi excepţională) deşi pot aduce profit derivă din activitatea de bază şi pot avea un caracter temporar. Sunt foarte numeroase situaţiile în practică, când pentru a obţine credite bancare, agenţii economici işi măresc în ultimele luni profitul pe seama operaţiunilor contabile la nivelul activităţii excepţionale. Această situaţie este strict taxată de unităţile bancare prin calcularea indicatorului rentabilităţii ca mai sus. Utilizarea profitului din exploatare permite calculul ratei de rentabilitate independent de fluxurile extraordinare, de structura capitalurilor şi de politica fiscală. O a treia modalitate de determinare a ratei de rentabilitate economică (Re) este luând în considerare excedentul brut de exploatare (EBE) astfel: 13 Zaman Gheorghe, Marinela Geamănu, op. cit., p.76

Page 32: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

40

100t

e A

EBER

Excedentul brut de exploatare se obţine scăzând din valoarea adăugată la care se adaugă subvenţiile pentru exploatare, cheltuielile cu personalul şi impozitele şi taxele. Partea cea mai însemnată din excedentul brut de exploatare o reprezintă valoarea adăugată ca surplus de venituri peste valoarea consumurilor, ca bogăţie creată în urma valorificării activului total al firmei. Având în vedere că excedentul brut de exploatare nu cuprinde amortizările şi provizioanele, rata rentabilităţii calculată astfel este independentă de politica privind amortizarea capitalului fix. O a patra modalitate de determinare a rentabilităţii economice (Re) ţine cont de profitul total (Pt) şi capitalurile permanente (Kp) astfel:

100p

te K

PR

Cu cât indicatorul este mai mare cu atât reflectă o capacitate mai mare a capitalurilor permanente de a crea profit. În practica şi teoria internaţională, rentabilitatea economică se calculează astfel14:

TA

EBITROA

În care: ROA= rata rentabilităţii economice cu traducere în limba engleza “return of assets” EBIT=rezultatul înaintea plăţii impozitelor şi dobânzilor cu traducere în limba engleză “earning before interests and taxes” TA= activul total cu traducere în limba engleză “total assets” Indicatorul este extrem de utilizat de către bănci în procesul de analiză privind acordarea de credite bancare. Incluzând dobânda în rezultatul obţinut băncile au o imagine mai fidelă 14 Moroşan Iosefina, op. cit., p.213

Page 33: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

41

despre capacitatea de a plătii dobânda a agentului economic, indicatorul astfel calculat excluzând riscul de neplată a dobânzii. Totodată prin includerea impozitelor în rezultat băncile au interesul ca agentul economic să pună pe primul plan plata impozitelor către bugetul de stat pentru a nu fi în situaţia de a avea blocate conturile în urma înfinţării de popriri. Blocarea conturilor ar echivala cu o blocare a activităţii la nivelul fluxurilor financiare şi de aprovizionare, cu repercursiuni în rambursarea creditelor bancare. Asupra mărimii ratei rentabilităţii economice acţionează o multitudine de factori dintre care amintim: structura vânzărilor, preţul unitar de vânzare, costurile unitare, viteza de rotaţie a activelor circulante, randamentul activelor imobilizate, randamentul activelor circulante. Exemplu: un agent economic din ramura comerţ a înregistrat la sfârşitul perioadei exerciţiului financiar următoarea structură a posturilor bilanţiere de activ, pasiv şi cont de profit şi pierderi -excedent brut din exploatare 56.103 lei -profit din exploatare 36.709 lei -profit total 26.161 lei -profit înaintea plăţii impozitului şi dobânzii 37.354 lei -activ din exploatare 251.000 lei -total activ 279.493 lei -capitaluri permanente 108.941 lei Să se determine ratele de rentabilitate economică utilizând formulele prezentate mai sus.

%9493.279

161.26100

t

te A

PR

%14000.251

709.36100

e

ee A

PR

%20493.279

103.56100

te A

EBER

Page 34: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

42

%24941.108

161.26100

p

te K

PR

%13493.279

354.37100

TA

EBITRe

Primul rezultat de 9% încadrează agentul economic în limitele prezentate în paragraful anterior pentru ramura de comerţ, fiind considerat un nivel bun de rentabilitate având în vedere că desfăşoară o activitate de vânzare cu amănuntul într-un singur spaţiu comercial. Nivelul de 14% al rentabilităţii la nivelul activităţii din exploatare este considerat normal faţă de cel anterior deoarece la nivelul activităţii din exploatare profitul este mai mare ca profitul total. Aceasta se datorează obţinerii de pierderi la nivelul activităţii financiare şi excepţionale. Nivelul de 13% al rentabilităţii este considerat de bancă bun deoarece se situează peste nivelul acceptat prezentat în paragraful 5.1.

3.3. Rentabilitatea financiară Rentabilitatea financiară (Rf) reflectă capacitatea capitalului propriu de a produce profit, fiind determinată ca raport între profitul net (Pn) şi capitalul propriu (Kpr) astfel:

100pr

nf K

PR

Desfăşurarea unei activităţi economice presupune alocarea atât a unor capitaluri proprii cât şi a unor capitaluri împrumutate. În categoria capitalurilor proprii intră: capitalul social, (subscris vărsat, patrimoniul regiei), contul întreprinzătorului individual (aport cash, aport în natură), prime legate de capital, rezerve, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului, fondurile şi repartizările la fondurile de dezvoltare. Capitalurile indiferent dacă sunt proprii sau împrumutate presupun anumite costuri. Dacă rata rentabilităţii financiare

Page 35: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

43

este mai mare decât costurile capitalurilor proprii, atunci posesorii acestora pot beneficia de o valoare suplimentară. Profitul net reprezintă un indicator extrem de relevant asupra performanţelor economico-sociale, de modul de repartizare al acestuia depinzând viitorul agenţilor economici. Profitul net poate să fie distribuit fie pentru conservarea rezultatelor fie pentru distribuirea rezultatelor. Când se optează pentru conservarea rezultatelor atunci aceasta se poate realiza prin constituirea de rezerve impuse de lege, rezerve impuse prin statut şi rezerve decise de adunarea generală a acţionarilor. Dacă se optează pentru distribuirea rezultatelor atunci aceasta se poate realiza prin acordarea de dividende pentru acţiunile ordinare sau privilegiate, prime acordate personalului etc. Conservarea rezultatelor asigură protecţie şi autofinanţare, în timp ce distribuirea remunerează posesorii de capitaluri. Cu cât indicatorul este mai mare cu atât reflectă o capacitate mai bună a capitalului propriu de a crea profit. În practică se întâlnesc situaţii când în componenţa capitalurilor proprii sunt incluse şi diferenţele din reevaluare, subvenţiile pentru investiţii şi provizioanele reglementate. În acest caz valoarea indicatorului este mai mică şi se calculează astfel:

100prl

nf K

PR

În care: Rf = rentabilitatea financiară Pn = profitul net Kprl = capitaluri proprii în sens larg Exemplu: un agent economic are următoarea structură a posturilor bilanţiere de pasiv - capital social 200 lei, contul întreprinzătorului individual (aport cash) 300 lei, contul întreprinzătorului individual (aport în natură) 300 lei, rezerve 5628 lei, rezultatul reportat 70255 lei, diferenţe din reevaluare 1000 lei, subvenţii pentru investiţii 5000 lei, provizioane

Page 36: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

44

reglementate 400 lei, profit net 14967 lei. Să se determine rentabilitatea financiară a agentului economic şi să se compare cele două rezultate.

1) %5,19100702555628300300200

967.14100

pr

nf K

PR

2) %01,1810040050001000683.76

967.14100

prl

nf K

PR

Rata rentabilităţii în cel de al doilea caz este mai mică deoarece au fost luate în calculul capitalurilor şi diferenţele din reevaluare, subvenţiile pentru investiţii şi provizioanele reglementate.

Printre factorii utilizaţi în procesul managerial de creştere a rentabilităţii financiare se numără: creşterea profitului, structura capitalurilor proprii şi împrumutate şi viteza de rotaţie a activelor circulante. Cu cât viteza de rotaţie a activelor circulante este mai mare (în condiţiile menţinerii profitului unitar pe produs) cu atât profitul total va fi mai mare şi va duce la creşterea rentabilităţii financiare. Viteza de rotaţie a activelor circulante diferă de la ramură la ramură fiind mai mare în ramura de comerţ şi mai mică în industria grea. Însă creşterea rentabilităţii financiare trebuie căutată în procesul de repartiţie a profitului net. Repartizarea profitului net pentru creşterea capitalurilor proprii constituie fundamentul creşterii rentabilităţii financiare. Constituirea de rezerve15 la nivelul unui agent economic are o justificare economică bine determinată, constituind o măsură de protecţie în procesul de capitalizare. Eventualele pierderi obţinute de societate la sfârşitul unui an diminuează capitalurile proprii putând provoca grave dezechilibre în procesul de acumulare a capitalului. Rezervele constituite protejază capitalul de erodarea provocată de pierderi. Având în vedere importanţa constituirii de rezerve, legea stipulează obligativitatea acesteia în proporţie de până la 15 Ilie Dragoş, Creditarea Durabilă, Editura Sitech, Craiova, 2005, p.36

Page 37: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

45

20 la sută din capitalul social sub forma rezervelor legale. Se poate considera acest procent ca fiind prea mic, având în vedere necesitatea menţinerii capitalului la un nivel corespunzător în activitatea economică. Este de preferat mărirea acestui procent până la 35 la sută şi întărirea astfel a rolului statului în procesul de capitalizare prin măsuri legislative. Încorporarea profiturilor în capitaluri constituie o dovadă de maturitate în cunoaşterea jocurilor pe piaţă având în vedere faptul că în loc să primească dividende utilizate pentru nevoi personale, acţionarii hotărăsc lăsarea la dispoziţia societăţii a acestora pentru capitalizare.

Vom demonstra în continuarea acestui capitol că rata rentabilităţii financiare depinde de gradul de îndatorare al firmei şi de rata rentabilităţii economice.

3.4. Rentabilitatea comercială Rentabilitatea comercială (Rc) asigură legătura dintre profit şi cifra de afaceri, în practică existând mai multe moduri de determinare a acesteia. O prima modalitate raportează profitul brut (Pb) la cifra de afaceri (CA)

100CA

PR b

c

Cu cât valoarea indicatorului este mai mare cu atât profitul obţinut la un anumit volum al cifrei de afaceri este mai mare. Din punct de vedere contabil, cifra de afaceri cuprinde soldul conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708 referitoare la veniturile din vânzarea produselor finite, veniturile din vânzarea semifabricatelor, veniturile din vânzarea produselor reziduale, veniturile din lucrări executate şi serviciile prestate, veniturile din studii şi cercetări veniturile din redevenţe, locaţii şi chirii, venituri din vânzarea mărfurilor şi venituri din activităţi diverse.

Page 38: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

46

O a doua modalitate de determinare a rentabilităţii comerciale (Rc) o constituie raportarea profitului net (Pn) la cifra de afaceri (CA) astfel:

100CA

PR n

c

Valoarea astfel calculată va fi mai mică decât în primul caz deoarece profitul brut a fost corectat cu impozitul pe profit. Specialiştii recunosc faptul că această rată a rentabilităţii comerciale are o valoare informaţională restrânsă deoarece profitul net este influenţat şi de rezultatul financiar şi excepţional precum şi de politica de ordin fiscal a firmei. Totuşi aceştia recunosc importanţa ratei rentabilităţii comerciale dacă se corelează în analiză cu rentabilitatea economică şi rentabilitatea financiară. O a treia modalitate de calcul raportează marja brută (Mb) la cifra de afaceri (CA)

100CA

MR b

c

Marja brută reprezintă diferenţa dintre cifra de afaceri şi costul vânzărilor. Se mai întâlneşte sub denumirea de profit operaţional16 în literatura de specialitate. Costul vânzărilor este costul de cumpărare al mărfurilor vândute, costul de producţie al produselor finite vândute, lucrărilor executate şi serviciilor prestate de terţi. Calculul marjei brute se face cu scopul de a vedea dacă aceasta acoperă cheltuielile de distribuţie şi cheltuielile financiare pentru a putea remunera proprietarii capitalurilor. Asupra volumului marjei brute acţionează o serie de factori printre care: volumul producţiei obţinute, structura producţiei vândute, costul de producţie unitar, preţul de vânzare pe produs fără TVA. Pentru majorarea marjei brute, în procesul decizional trebuie acţionat pentru: practicarea unor

16 Moroşan Iosefina, op. cit., p.195

Page 39: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

47

politici de preţuri care să aibă la bază creşterea calităţii produselor, diminuarea costurilor unitare de producţie, comercializarea unor produse cu o marjă de profit mai mare faţă de valoarea medie pe firmă, creşterea producţiei în condiţiile în care are desfacere asigurată. Exemplu. Un agent economic desfăşoară atât o activitate de producţie cât şi o activitate de comercializare obţinând la sfârşitul anului următoarele venituri totale: -venituri din vânzarea mărfurilor 1.300.000 lei -venituri din vânzarea producţiei 1.800.000 lei -venituri din lucrări executate şi servicii prestate 100.000 lei. Costul de cumpărare al mărfurilor vândute a fost de 1.000.000 lei. Costul de producţie al produselor finite vândute, al lucrărilor executate şi serviciilor prestate pentru terţi a fost de 1.600.000 lei. Se cunoaşte profitul brut de 150.000 lei şi impozitul pe profit de 32.000 lei. Să se determine ratele de rentabilitate comercială.

%68,4100000.100000.800.1000.300.1

000.150100

CA

PR b

c

%68,3100000.200.3

000.32000.150100

CA

PR n

c

%75,18100000.200.3

000.600.2000.200.3100

CA

MR b

c

Page 40: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

48

CAPITOLUL IV

EVALUAREA CAPITALURILOR ÎNTREPRINDERII

4.1. Evaluarea capitalului real

Capitalul real este cunoscut în literatura de specialitate ca semnificând capitalul fix şi capitalul circulant antrenat în procesul de productie. Rentabilitatea capitalului real (Rkr) exprimă capacitatea capitalului real de a obţine profit determinându-se ca raport între profitul din exploatare (Pe) şi valoarea medie a capitalului fix (Kf) şi capitalului circulant (Kc).

100cf

eKR

KK

PR

Profitul luat în considerare este cel din exploatare deoarece aceea este activitatea de bază a firmei unde capitalul real este implicat în procesul de creare de valoare adăugată. Considerăm că atunci când se analizează rentabilitatea capitalului real trebuie să se ţină seama de interdependenţa care există între capitalul real şi capitalul financiar în procesul de producţie.

4.1.1. Evaluarea capitalului fix

Capitalul fix reprezintă un factor de producţie cu o importanţă foarte mare în procesul de producţie, având în vedere modul în care participă la procesul de producţie, cum se consumă şi îşi transmite valoarea în noile bunuri şi cum se înlocuieşte când este uzat fizic şi moral. La nivel decizional trebuie să existe o grijă permanentă pentru funcţionarea în bune condiţii a capitalului fix, pentru scoaterea din producţie a celui

Page 41: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

49

uzat fizic şi moral dar şi pentru promovarea unei politici investiţionale care să ducă la sporirea acestuia

4.1.1.1. Evaluarea capitalizării şi investiţiile de

capital Una din pârghiile cu care se poate acţiona eficient

asupra creşterii capitalurilor întreprinderii o constituie investiţiile de capital. Decizia de investiţii presupune alocarea cea mai eficientă a capitalurilor pentru a se obţine în final o creştere efectivă a acestora. Alocarea capitalurilor proprii sau împrumutate pentru active fixe sau financiare în procesul de investire, presupune de fapt o transformare a capitalurilor şi nu o capitalizare a întreprinderii. Procesul de capitalizare se consideră finalizat în momentul în care această transformare a capitalurilor prin intermediul investiţiilor va determina obţinerea de profituri care ulterior vor putea fi repartizate pentru creşterea efectivă a capitalurilor.

În mod aparent, investiţia se prezintă ca o operaţiune de modificare şi creştere a patrimoniului iniţial. În realitate, ea presupune alocarea capitalurilor în activităţi lucrative, profitabile, care să crească valoarea capitalurilor iniţiale. Astfel, etapele procesului de capitalizare a întreprinderii prin intermediul investiţiilor sunt următoarele:

-transformarea capitalurilor proprii sau împrumutate în capital real (fix şi circulant),

-susţinerea în continuare a capitalului real cu capital financiar, în condiţiile obţinerii de pierderi ca urmare a neatingerii în fazele inferioare ale investiţiei a parametrilor prevăzuţi în studiile de fezabilitate,

-producerea de capital financiar de către capitalul real datorită obţinerii de profit în urma atingerii parametrilor prevăzuţi,

Page 42: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

50

-repartizarea profitului în vederea creşterii capitalului financiar sau realizării de noi investiţii.

Remunerarea capitalurilor sub formă de dividende face atractivă întreprinderea pe piaţa de capital, determinând o capitalizare bursieră a acesteia. Creşterea capitalurilor prin alocarea profiturilor rămase determină o capitalizare internă efectivă sub forma creşterii capitalurilor proprii.

În funcţie de obiectul investiţiilor, capitalizarea întreprinderii poate fi externă sau internă. Capitalizarea internă este rezultatul final al procesului de alocare a capitalurilor prin care se achizitionează mijloace fixe şi circulante, se dezvoltă aparatul productiv precum şi reţeaua de distribuţie. Capitalizarea externă este rezultatul plasării capitalurilor pe piaţa de capital, crescând participarea întreprinderii la capitalurile altor societăţi. Motivaţia capitalizării interne este dată de strategia de produs a întreprinderii şi urmăreşte consolidarea poziţiei de piaţă la produsele sale, în timp ce capitalizarea externă presupune diversificarea activităţii pentru diminuarea riscurilor.

Riscul nerealizării capitalizări prevazute în fundamentarea deciziei de investiţii depinde de natura investiţiilor realizate şi anume: de înlocuire, de modernizare, de dezvoltare, strategice. Investiţiile de înlocuire sau de modernizare au un risc foarte scăzut deoarece corecţiile realizate sunt nesemnificative asupra tehnologiei de fabricaţie existentă la un moment dat. Datorită riscului scăzut, aceste tipuri de investiţii se pot finanţa relativ uşor prin credite bancare în condiţii avantajoase de rambursare şi garantare. Investiţiile de dezvoltare a unor capacităţi de producţie presupun un risc mare deoarece extinderea acestor active implică lărgirea pieţelor de aprovizionare şi desfacere, de capital şi a forţei de muncă. Investiţiile strategice implică cel mai mare risc deoarece presupun crearea unor filiale noi în străinătate, fuziunea sau schimbarea întregii tehnologii.

Page 43: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

51

Datorită riscurilor pe care le implică investiţiile de dezvoltare şi cele strategice, finanţarea lor se impune a fi făcută din surse proprii deoarece accesul la credite se limitează.

Fundamentarea deciziei de investiţii şi respectiv de capitalizare a întreprinderii se poate face pe baza valorii actuale nete care se cere a fi maximizată. Prin prisma procesului de capitalizare, valoarea actuală netă se determină ca diferenţă între capitalizarea viitoare şi capitalul investit. Capitalizarea viitoare presupune o evaluare viitoare a întreprinderii la preţul de piaţă, investiţia fiind cu atât mai eficientă cu cât această evaluare viitoare este mai mare decât capitalul investit iniţial.

Dacă ne raportăm la rata medie a dobânzii ca un randament de referinţă în materie de capitalizare prin investiţii, atunci cea mai indicată este calcularea ratei interne de rentabilitate (RIR) determinată astfel:

1

CII

VRCFVRIR

În care: RIR este rata internă de rentabilitate CFV sunt cash-flow-urile viitoare VR este valoarea reziduală CII sunt cheltuielile iniţiale de investiţii Dacă rata internă de rentabilitate este mai mare decât

rata dobânzii atunci investiţiile pot produce efectele scontate asupra capitalizării întreprinderii. În situaţia în care rata internă de rentabilitate este egală sau mai mică decât rata dobânzii creşterea capitalurilor poate fi nesemnificativă, situaţia prezentând interes doar din punctul de vedere al conservării acestora.

În selectarea strategiilor de capitalizare este benefică combinarea criteriului valorii actuale nete cu rata internă de rentabilitate. Combinarea celor două criterii elimină imperfecţiunile unuia sau altuia şi nu pot să ducă în final decât

Page 44: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

52

la o capitalizare a întreprinderii urmare obţinerii efectelor scontate.

În analiza procesului de capitalizare prin intermediul investiţiilor prezintă o importanţă semnificativă momentul în care capitalurile investite se recuperează integral, după acest moment, fluxurile de trezorerie constituindu-se ca un surplus la capitalul investit. Termenul de recuperare a capitalului investit exprimă numărul de ani în care acesta se recuperează şi se determină ca raport între capitalul investit şi cash-flow-urile medii anuale actualizate. Cu cât acest termen este mai mare cu atât procesul de capitalizare este mai lent şi invers. Alegerea investiţiei depinde în ultimul rând de strategia utilizată în procesul de capitalizare, fie una agresivă dar cu riscuri mai mari fie una mai înceată dar cu riscuri mai mici.

Diferenţa dintre durata de viaţă a investiţiei şi termenul de recuperare a capitalului investit reprezintă practic cea mai importantă etapă a procesului de capitalizare, deoarece în acest interval capitalurile investite încep sa producă peste valoarea lor iniţială iar dacă aceasta se relizează în condiţii de profitabilitate, capitalizarea poate fi realizată efectiv, mărirea capitalurilor prin repartiţia profiturilor fiind doar o chestiune de timp. În această etapă apare şi excedentul brut de exploatare în valori pozitive, determinat ca diferenţă dintre cifra de afaceri şi suma costurilor variabile şi a celor fixe.

4.1.1.2. Evaluarea eficienţei capitalului fix

Eficienţa capitalului fix (Rkf) se poate calcula în mai multe moduri în funcţie de efectul ales pentru raportarea la capitalul fix. 1. Ca raport între profitul din exploatare (Pe) şi valoarea medie

a capitalului fix Kf

Page 45: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

53

100f

ekf

K

PR

În literatura de specialitate îl mai întâlnim şi sub denumirea rentabilitatea capitalului fix, putând fi calculat şi în funcţie de profitul total anual sau profitul net anual. 2. Ca raport între producţia exercitiului (Q) şi valoarea medie a

capitalului fix Kf

100f

kf K

QR

Indicatorul se poate calcula în mai multe moduri în funcţie de cum se exprimă producţia (producţie fizică sau producţie valorică). Exprimă producţia care se obţine prin utilizarea unei unităţi de capital fix. Valoarea acesteia diferă în funcţie de domeniul de activitate şi de gradul de mecanizare a mijloacelor fixe. 3. Ca raport între cifra de afaceri (CA) şi valoarea medie a

capitalului fix Kf

100f

kf K

CAR

4. Ca raport între profitul din exploatare (Pe) şi valoarea medie

a capitalului fix Kf

100f

kf K

VAR

Cu cât valoarea acestor indicatori este mai mare cu atât reflectă o utilizare cât mai bună a capitalului fix în procesul de producţie. Adâncind analiza asupra indicatorilor de mai sus se constată că există o dependenţă funcţională între gradul de înzestrare tehnică a muncii, structura tehnologică a capitalului fix şi ponderea profitului în cifra de afaceri.

Page 46: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

54

-gradul de înzestrare tehnică a muncii (Gzm) exprimă care este valoarea capitalului fix care revine pe un salariat, determinându-se ca raport între capitalul fix (Kf) şi numărul de salariaţi (Ns) astfel:

s

fzm N

KG

-structura tehnologică a capitalului fix (ST) se determină ca raport între capitalul fix activ (Kfa-acea parte a capitalului care participă nemijlocit în mod direct la realizarea produselor finite-utilaje, maşini etc.) şi totalul capitalului fix (Kf)

100f

fa

K

KST

Valoarea acestui indicator trebuie să fie cât mai mare deoarece capitalul fix activ este cel care participă nemijlocit la realizarea producţiei. Pe lângă indicatorii prezentaţi se mai pot folosii şi alţii dintre care cei mai importanţi sunt17: a) coeficientul de uzură a capitalului fix

100f

u K

AC

În care: Cu -coeficientul de uzură a capitalului fix A-amortizarea totală Kf-capitalul fix la valoarea de inventar Indicatorul exprimă starea funcţională a utilajelor. Cu cât este mai mic cu atât reflectă faptul că uzura fizică şi morală a afectat într-o măsură mai mică rezultatele economice. Cu cât acesta este mai mare cu atât uzura fizică şi morală a acţionat în sens negativ asupra rezultatelor economice.

b) coeficientul de reînnoire a capitalului fix

17 Vasilescu Ion, Românu Ion, Cicea Claudiu, op. cit., p.372

Page 47: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

55

100f

fnr K

KC

În care: Cr -coeficientul de reînnoire a capitalului fix Kfn-valoarea capitalului fix pus în funcţiune într-o anumită perioadă de timp (n) Kf- valoarea capitalului fix existent la sfârşitul perioadei pentru care se face calculul Reînnoirea capitalului fix este cerută de acţiunea uzurii fizice şi morale în timp şi se realizează cu ajutorul investiţiilor. Compararea celor doi coeficienţi de mai sus stă la baza deciziilor privind înnoirea capitalului fix. Dacă coeficientul de uzură este mai mare decât coeficientul de reînnoire atunci se impune luarea de măsuri pentru efectuarea de investiţii privind înlocuirea capitalului fix.

c) coeficientul de eficienţă economică a modernizărilor de capital fix

100kfm

m Ch

EC

În care: Cu - coeficientul de eficienţă economică a modernizărilor de capital fix E-efectele obţinute după modernizarea capitalului fix (încasări suplimentare, spor de producţie etc.) Chkfm-cheltuielile făcute cu modernizările de capital fix (de menţionat că aceste cheltuieli cuprind pe lângă cheltuielile cu capital fix şi o serie de cheltuieli referitoare la materiile prime, materialele, salariile pe care le reclamă noul capital fix modernizat).

d) ponderea mijloacelor fixe modernizate în totalul mijloacelor fixe

100t

m

f

fmf M

MP

Page 48: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

56

În care: Pmf-ponderea mijloacelor fixe modernizate în totalul mijloacelor fixe Mfm-numărul mijloacelor fixe modernizate Mft-numărul mijloacelor fixe totale e) economia relativă de personal “arată cu cât ar trebui să crească numărul de salariaţi pentru a realiza un volum de producţie superior dacă nu ar fi crescut productivitatea muncii ca urmare a acţiunilor de modernizare şi reutilare”18

m

mmr W

Q

W

QE

În care: Qm –producţia realizată după modernizarea capitalului fix W-productivitatea înainte de modernizarea capitalului fix Wm-productivitatea după modernizarea capitalului fix. f) rezerva potenţială de producţie, determinată ca diferenţă între producţia pe care o poate realiza capitalul fix într-o perioadă de timp şi producţia efectivă realizată de capitalul fix. În condiţiile în care cererea de pe piaţă creşte, rezerva potenţială de producţie arată în ce măsură unitatea poate să facă faţă unei astfel de cereri. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă cererea de apă minerală în perioadele cu temperaturi caniculare, practica dovedind că unităţile producătoare nu au putut face faţă cererii. g) gradul de folosire a suprafeţelor de producţie

100u

ps S

SG

În care: Gs- gradul de folosire a suprafeţelor de producţie Sp-suprafaţa afectată desfăşurării procesului de producţie Su-suprafaţa utilă

18 Vasilescu Ion, Românu Ion, Cicea Claudiu, op. cit., p.377

Page 49: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

57

Indicatorul este relevant pentru a determina o mai bună compartimentare a suprafeţelor disponibile având în vedere că unele suprafeţe sunt afectate capitalului fix activ sub forma maşinilor, utilajelor iar altele sunt delimitate de însăşi clădirile şi halele de producţie. h) ponderea cheltuielilor cu amortizarea în totalul cheltuielilor materiale

100m

AA Ch

ChP

În care:

AP - ponderea cheltuielilor cu amortizarea în totalul cheltuielilor materiale

ACh -cheltuielile cu amortizarea capitalului fix

MCh -cheltuielile cu materialele O amortizare cât mai mare ca pondere în totalul cheltuielilor materiale reflectă un nivel ridicat de tehnologie. Aceasta permite practicarea unei politici privind amortizarea în cote cât mai mari şi pe perioade scurte de timp.

Amortizarea reprezintă expresia valorică a gradului în care un capital fix s-a uzat în urma participării la un ciclu de producţie. Nivelul amortizării continuă să constituie o problemă larg dezbătută la nivelul specialiştilor şi autorităţilor din ţara noastră. Cotele de amortizare pot să fie constante, caz în care amortizarea este liniară; pot să fie descrescătoare, caz în care amortizarea este regresivă, sau pot să crească, caz în care amortizarea este progresivă.

În practică se pot întâlnii trei situaţii privind stadiul amortizării valorii iniţiale a capitalului fix (Fig. nr.4.1). 1. Durata de utilizare a capitalului fix este mai mare ca durata de recuperare (dreapta D1). Aceasta este situaţia cea mai favorabilă, în care capitalul fix a fost recuperat integral funcţionând în continuare. Posibilitatea menţinerii capitalului fix în funcţiune după durata de recuperare este o problemă

Page 50: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

58

delicată în sensul că trebuie avut în vedere că produsele obţinute să răspundă cerinţelor de calitate impuse pe piaţă şi să nu se facă cheltuieli suplimentare pentru menţinerea în funcţiune. O asemenea situaţie s-a întâlnit în economia noastră cu marile capitaluri din întreprinderi care deşi s-au recuperat integral prin amortizare au funcţionat în continuare generând produse de slabă calitate şi implicând cheltuieli pentru întreţinere şi reparaţii mai mari ca valoarea lor iniţială. Durata de utilizare (Du) D1 A D3 D2 Durata de recuperare (Dr) 0 B C

Fig.nr.4.1. Prezentarea grafică a situaţiei de echilibru dintre durata de utilizare şi durata de recuperare

2. Durata de utilizare este egală cu durata de funcţionare. În ceea ce ne priveşte considerăm această situaţie ca fiind ideală neexistând riscuri privind efectuarea unor cheltuieli suplimentare privind întreţinerea şi repararea. Totodată reflectă o politică extrem de inteligentă privind introducerea progresului tehnic şi înlocuirea rapidă a capitalului fix. 3. Durata de funcţionare este mai mică ca durata de recuperare caz în care valoarea capitalului fix prin intermediul amortizării nu a fost recuperată pe perioada de funcţionare normală a

Page 51: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

59

capitalului fix. În aceste condiţii se impune prelungirea duratei de funcţionare dar fără un nivel suplimentar de cheltuieli de întreţinere şi funcţionare. Având în vedere cele de mai sus precum şi necesitatea recuperării valorii iniţiale a capitalului fix prin amortizare pe perioada duratei de funcţionare se va urmării minimizarea ariei triunghilului ABC din fig.nr.4.1.

Creşterea eficienţei capitalului fix este o necesitate stringentă a zilelor noastre, influenţată de o serie de factori. Unul dintre aceştia îl constituie preţul de achiziţie al utilajelor, dar nu trebuie acţionat neapărat în sensul diminuării lui. Se pune problema şi din punctul de vedere al finanţării care asigură acoperirea peţului. Când deja relaţia dintre furnizorul de utilaje şi cumpărător devine tradiţională, finanţăriile se asigură din linii de finanţare externă în care băncile celor doi parteneri preia riscul tranzacţiei. În aceste condiţii se pot obţine utilaje de foarte bună calitate la preţuri competitive. Atunci când nu există o relaţie tradiţională se poate apela la leasing pentru finanţarea preţului, metoda de finanţare care a fost special concepută pentru achiziţionarea de capitaluri fixe direct productive. Deşi este mai scump ca şi costuri, leasingul permite utilizarea capitalului fix chiar dacă nu se dispune de preţul integral, doar pe baza unui avans. Utilizatorul exploatează capitalul fix iar în valoarea creata de acesta achită pe parcursul contractului de leasing sumele aferente plus dobânda. Utilizatorul capitalului nu este proprietarul capitalului fix decât la sfârşitul contractului după ce plăteşte valoarea reziduală. În afară de leasing, pe plan intern se mai poate apela la creditele bancare care astăzi sunt foarte diversificate şi răspund cerinţelor oricăror nevoi de finanţare.

Un al doilea factor care influenţează eficienţa capitalului fix îl constituie randamentul utilajelor. Acesta este strict legat de concepţia inovatoare care a stat la baza conceperii maşinilor si utilajelor, reclamând materii prime şi

Page 52: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

60

materiale de calitate pentru prelucrare şi care au fost prevăzute în prospectul de funcţionare. Respectarea întocmai a cerinţelor legate de funcţionarea utilajelor conduce la un randament mai mare al acestora în procesul de producţie.

Un al treilea factor este legat de durata de funcţionare a capitalului fix. Aceasta trebuie să fie pe cât se poate mai mare ca durata de recuperare a investiţiilor privind achiziţia. O durată de funcţionare mai mică ca durata de recuperare generează riscul apariţiei unor cheltuieli suplimentare privind întreţinerile şi reparaţiile.

Gradul de promovare al progresului tehnic constituie un al patrulea factor extrem de important în creşterea eficienţei capitalului fix. Piaţa a demonstrat în ultimul timp în ţara noastră că numai cei ce deţin utilaje performante au putut rezista pe piaţă. Acest lucru a presupus realizarea de investiţii pentru retehnologizare şi modernizare în perioada de tranziţie la economia de piaţă. Încorporarea progresului tehnic este un factor care contribuie şi la reducerea substanţială a costurilor de producţie prin reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă, reducerea costurilor de energie electrică etc.

Durata dintre două reparaţii şi nivelul calitativ al acestora influenţează eficienţa economică a capitalului fix în sensul că trebuie să fie cât mai scurtă şi să se execute cu piese şi subansamble de caliate, originale. Volumul cheltuielilor cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor trebuie să fie cât mai redus. Prin politica unor furnizori de capitaluri fixe a fost posibil ca anumite cheltuieli făcute cu întreţinerea şi funcţionarea capitalului fix să fie mai mari ca şi valoarea unor părţi componente ale acestuia, ceea ce determină utilizatorii să solicite înlocuirea unor subansamble întregi în cazul defectării sau funcţionării la parametrii de mai slabă calitate.

Într-o economie de piaţă în continuă schimbare trebuie să se anticipeze cât mai exact cerinţele viitoare ale consumatorilor pentru că în funcţie de acestea se achiziţionează

Page 53: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

61

utilaje care să facă produsele cerute pe piaţă. Această cerinţă se impune având în vedere şi duratele mari de funcţionare a capitalului fix (peste 8 ani), piaţa putând avea o evoluţie diferită şi pe perioade scurte de timp în ceea ce priveşte definirea produselor. Pe timpul duratei de funcţionare a capitalului fix pot intervenii schimbări majore în concepţia producătorilor, exigenţa consumatorilor, posibilităţile de aprovizionare cu unele materii prime etc.

Nu în ultimul rând, creşterea eficienţei economice a capitalului fix este influenţată şi de politica internalizării externalităţilor pozitive. Influenţele pozitive pe care le are producţia realizată într-o unitate economică în ramura respectivă, în mediul social şi natural precum şi în industria orizontală pot genera prin internalizarea externalităţilor pozitive un interes mai mare în exploatarea capitalului fix respectiv.

Creşterea eficienţei capitalului fix poate fi realizată şi prin promovarea unei politici fiscale adecvate din partea statului faţă de producătorii care reinvestesc profiturile în achiziţionarea de utilaje noi prin: scutiri la plata impozitului pe profit, anularea unor taxe vamale, acordarea de facilităţi pentru cei care angajază muncă salariată din rândul şomerilor, subvenţionarea costurilor la creditele bancare acordate pentru achiziţionarea de utilaje pentru producţia destinată exportului etc.

4.2. Evaluarea structurii capitalului şi efectul de levier Structura capitalurilor constituie un element esenţial

pentru orice întreprindere, deoarece de modul în care capitalurile împrumutate se combină cu cele proprii depind rezultatele economice exprimate prin profit şi în final procesul de capitalizare.

Page 54: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

62

În funcţie de termenele pentru care se găsesc la dispoziţia întreprinderii, distingem în cadrul structurii financiare:

-capitaluri permanente, alocate pe o perioadă mai mare de un an de zile, destinate realizării investiţiilor în mijloace fixe, şi

-capitaluri pe termen scurt, alocate pe o perioadă mai mică de un an de zile, destinate finanţării nevoilor de exploatare.

Dacă privim structura financiară a întreprinderii din punct de vedere al costului capitalurilor, atunci această structură are două dimensiuni. În primul rând, una externă determinată de cerinţele investitorilor în materie de profitabilitate iar în al doilea rând una internă determinată de strategia gestiunii financiare. Ţinând cont de provenienţa capitalurilor, proprii şi împrumutate, costul mediu ponderat al capitalului se calculează după următoarea relaţie (Modigliani, Miller 1963):

CT

DATKd

CT

CPRKfinKec

În care: Kec = costul mediu ponderat al capitalului Kfin = costul capitalurilor proprii, sau rentabilitatea scontată de acţionari Kd = costul cpitalurilor împrumutate, sau dobânda scontată de creditori CT = capitaluri totale (CPR + DAT) CPR = capitaluri proprii DAT = datorii

Scăderea costurilor capitalurilor în vederea creşterii rentabilităţii presupune realizarea unei structuri financiare optime a cărei ţintă să reprezinte creşterea valorii de piaţă a întreprinderii pe cele două componente ale sale:

-valoarea de piaţă a capitalurilor exprimate ca acţiuni;

Page 55: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

63

-valoarea de piaţă a datoriilor totale. Suma dividendelor şi creşterea sau descreşterea cotaţiei

acţiunilor determină rentabilitatea acţiunilor, în timp ce ratele dobânzilor şi fluctuaţiile cursului bursier al obligaţiunilor determină rentabilitatea obligaţiunilor.

Influenţa structurii capitalurilor asupra valorii întreprinderii s-a concretizat în teoria şi practica financiară în următoarele relaţii matematice (Modigliani, Miller 1958):

CPR

DATKdKecKecKfin

CPR

DATRdccRfin ReRe

În care: Kec = costul mediu ponderat al capitalului Kfin = costul capitalurilor proprii Kd = costul cpitalurilor împrumutate DAT = capitaluri împrumutate CPR = capitaluri proprii Rfin = rentabilitatea financiară a întreprinderii Rec = rentabilitatea economică Rd = rata dobânzii LEVIERUL = DAT/ CPR EFECTUL DE LEVIER = (Kec-Kd) x DAT/CPR sau (Rec–Rd) x DAT/CPR

Având în vedere comportamentul acţionarilor şi cel al creditorilor faţă de riscul investirii capitalurilor ce le deţin, în practică se constată uneori costuri mai mici aferente capitalurilor împrumutate faţă de cele ale capitalurilor proprii, creşterea îndatorării întreprinderii devenind astfel o modalitate de creştere a rentabilităţii. Dacă costurile procurării capitalurilor scad datorită creşterii ponderii capitalurilor împrumutate, atunci este de presupus că şi rentabilităţile vor creşte.

Page 56: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

64

Din cea de a treia relaţie se observă că dacă rata dobânzii este mai mică decât rentabilitatea economică a întreprinderii, creşterea gradului de îndatorare are un efect benefic asupra valorii rentabilităţii financiare.

Creşterea rentabilităţii financiare (Huminiuc 2008) atât ca urmare a reducerii costurilor capitalurilor cât şi ca urmare a raportului de inferioritate între rata dobânzii şi rentabilitatea economică duce la repartizarea unor dividende mai mari cuvenite acţionarilor. În aceste condiţii valoarea de piaţă a acţiunilor creşte ceea ce implică de fapt o capitalizare bursieră. Dacă dividendele sunt retrase în întregime de către acţionari în loc să fie lăsate la dispoziţia societăţii sub formă de capitaluri, deşi are loc o capitalizare bursieră, procesul de capitalizare la nivelul întreprinderii nu va fi pe deplin realizat. Trebuie precizat că pe măsura creşterii ponderii în structura financiară a capitalurilor împrumutate, creşte şi riscul financiar şi odată cu acesta pretenţiile acţionarilor într-o remunerare mai mare a capitalurilor proprii. Dacă ţinem cont de faptul că în condiţiile creşterii riscului financiar, ridicarea dividendelor devine deja o prioritate, atunci capitalizarea societăţii este pusă pe locul al doilea cu implicaţii grave asupra viitorului său.

Realizarea procesului de capitalizare la nivelul întreprinderii are loc dacă profitul nu este distribuit sub formă de dividende şi este lăsat în continuare la dispoziţia întreprinderii sub formă de rezerve sau fonduri. În momentul în care aceste rezerve sau fonduri se transformă în capital putem vorbi de o capitalizare propriu-zisă.

Corelaţia dintre valoarea întreprinderii ca expresie a procesului de capitalizare, costul procurării capitalurilor şi structura financiară a întreprinderii este foarte complexă şi adesea contradictorie, fiind infuenţată de numeroşi factori interni şi externi. Exemplu: un agent economic prezintă conform tabelului de mai jos următoarea situaţie în evoluţie a posturilor sale bilanţiere pe

Page 57: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

65

patru ani consecutivi (31.12.2005, 31.12.2006, 31.12.2007, 31.12.2008). Post bilanţier 31.12.2005 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 Credite bancare pe termen scurt

10000 11000 15000 30000

Credite bancare pe termen mediu şi lung

100000 120000 170000 400000

Leasing parc auto 200000 220000 250000 500000 Capital social 190000 200000 200000 200000 Fond de dezvoltare

50000 60000 50000 60000

Rezerve 10000 11000 10000 20000 Profit total 60000 70000 90000 200000 Activ total 500000 700000 1000000 3000000 Menţionăm că rezultatele pe anii 2005, 2006, 2007 sunt reale, exerciţiile financiare fiind închise. Activitatea anului 2008 este încă la început de lună ianuarie, datele din tabel fiind cele prognozate de agentul economic care intenţionează şi o majorare a creditelor sale şi a leasingului pentru dezvoltare. Ştiind că rata dobânzii la creditele bancare şi de leasing a fost de 10% fixă pe cei trei ani încheiaţi şi va fi de 9% pentru anul 2008 să se determine ce influenţă va avea creşterea gradului de îndatorare din anul 2008 asupra activităţii economice a agentului economic şi să se facă o analiză pe cei trei ani încheiaţi. Rezolvare. În capitalurile împrumutate ale agentului economic sunt incluse următoarele posturi bilanţiere din tabel: creditele bancare pe termen scurt, creditele bancare pe termen lung şi leasingul. În categoria capitalurilor proprii intră următoarele posturi bilanţiere: capital social, fond de dezvoltare şi rezerve. Ştiind că rentabilitatea economică este raportul dintre profitul total şi activul total, atunci tabelul de mai sus se poate scrie în formă restrânsă astfel:

Page 58: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

66

31.12.2005 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 Capitaluri împrumutate

310000 351000 435000 930000

Capitaluri proprii

250000 271000 260000 280000

Rentabilitate economică

12% 10% 9% 6%

Rata dobânzii

10% 10% 10% 9%

Pentru anul 2005 efectul de levier este

%48,2250000

310000%)10%12(

În anul 2005 efectul de levier fiind pozitiv a avut o influenţă benefică asupra rentabilităţii financiare, creşterea gradului de îndatorare în acest an influenţând pozitiv rentabilitatea financiară. Pentru anul 2006 efectul de levier este

%0271000

351000%)10%10(

În anul 2006 creşterea gradului de îndatorare a avut o influenţă nulă asupra rentabilităţii financiare deoarece rentabilitatea economică a fost egală cu rata dobânzii. Pentru anul 2007 efectul de levier este

%67,1260000

435000%)10%9(

În anul 2007 creşterea gradului de îndatorare a avut un efect de măciucă asupra activităţii financiare. Pentru activitatea prognozată a anului 2008 efectul de levier este

%96,9280000

930000%)9%6(

Dacă agentul economic îşi va creşte capitalurile împrumutate atunci influenţa gradului de îndatorare va avea un efect negativ (de măciucă) asupra rentabilităţii financiare.

Page 59: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

67

CAPITOLUL V

EVALUAREA PRAGULUI DE RENTABILITATE AL ÎNTREPRINDERII

5.1. Definirea pragului de rentabilitate Pragul de rentabilitate constituie un indicator foarte important în activitatea unei firme deoarece el semnifică acel moment de la care firma poate obţine profit sau pierderi. “Pragul de rentabilitate reprezintă nivelul de activitate sau cifra de afaceri pe care o firmă trebuie să o realizeze pentru a acoperii în întregime cheltuielile sale fixe şi variabile şi de la care nu realizează nici pierdere nici beneficii, pentru care marja costului variabil finanţează exact suma cheltuielilor fixe”.19 Pragul de rentabilitate este un indicator financiar care reflectă acel nivel al activităţii exprimat prin volumul şi valoarea producţiei în care încasările firmei sunt egale cu costurile totale de producţie fixe şi variabile. Acest indicator permite determinarea volumului producţiei pentru ca firma să obţină profit. El poate fi calculat pe ansamblul unităţii economice sau pe diferite activităţi şi produse. În literatura de specialitate se mai întâlneşte şi sub denumirea de punct mort. Toate vânzările care se realizează peste nivelul pragului de rentabilitate aduc profit. Realizarea unor vânzări sub nivelul pragului de rentabilitate va genera pierderi. În domeniul investiţiilor financiare reprezintă un preţ la care o tranzacţie nu generează nici pierdere nici profit. Dacă ne referim la tranzacţiile cu opţiuni, pragul de rentabilitate se calculează în mai multe moduri: -preţul de exercitare la care se adaugă prima (în cazul opţiunilor call long şi call short neacoperite), 19 Zaman Gheorghe, Marinela Geamănu, op. cit., p.89

Page 60: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

68

-preţul de exercitare din care se scade prima (în cazul opţiunilor put long şi put short neacoperite), -preţul de vânzare short al acţiunii de bază la care se adaugă prima (în cazul opţiunilor short acoperite şi acţiunea de bază short). Pentru a aprecia mai corect performanţele unui agent economic sau a unor subdiviziuni de producţie, se impune analiza care se bazează pe “relaţia unităţi fizice-unităţi valorice”20. Ca atare pragul de rentabilitate poate fi măsurat atât în unităţi fizice cât şi în unităţi valorice. Pentru calculul pragului de rentabilitate sunt necesare cuantificarea cheltuielilor fixe şi variabile. Cheltuielile fixe rămân constante pe parcursul desfăşurării procesului de producţie în categoria lor intrând: amortizarea capitalului fix, chiriile, primele de asigurare, cheltuielile cu publicitatea şi reclama, dobânzile la împrumuturi, taxele de proprietate, salariile personalului administrativ şi financiar contabil. Cheltuielile variabile se referă la consumul de capital circulant atât în sfera formării stocurilor cât şi a desfacerii produselor şi cuprind: cheltuieli cu materiile prime, materialele, mărfurile, salariile celor care sunt remuneraţi la vânzări, comisioanele, cheltuielile de inventar etc. Acestea variază în funcţie de volumul vânzărilor în timp ce cheltuielile fixe sunt invariabile. Unii economişti fac distincţie între ceea ce se cheamă pragul de rentabilitate contabil şi pragul de rentabilitate financiar. “Mărimea critică a vânzărilor întreprinderii la care se obţine acoperirea cheltuielilor totale din veniturile totale reprezintă pragul de rentabilitate contabil al întreprinderii”.21 Acelaşi autor consideră că pragul de rentabilitate financiar exprimă mărimea critică a vânzărilor întreprinderii pentru care

20 Narcis Eduard Mitu, Ioana Ecaterina Mitu, Performanţa Întreprinderii pe baza cifrei de afaceri, Tribuna Economică, nr.12/2006, p.62-64 21 Ion Stancu, Măsurarea performanţei întreprinderii, Economie teoretică şi aplicată, nr.1/2006, p.11

Page 61: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

69

valoarea actualizată a încasărilor din livrarea de produse şi servicii, inclusiv din vânzarea pe piaţa secundară a afacerii este cel puţin egală cu valoarea actualizată a plăţilor materiale, salariile, financiare şi fiscale, inclusiv a capitalului investit.

5.2. Calcularea pragului de rentabilitate

Dacă pragul de rentabilitate se exprimă în unităţi fizice, atunci acesta exprimă numărul de produse care trebuie realizat şi distribuit pentru a menţine un anumit volum al cheltuielilor fixe. În acest punct, marjele individuale însumate ale produselor distribuite acoperă necesarul de cheltuieli fixe. Pragul de rentabilitate în unităţi fizice se calculează cu ajutorul relaţiei:

CVuPu

CFPR

În care: PR = pragul de rentabilitate exprimat în unităţi fizice CF= cheltuielile fixe Pu = preţul unitar de vânzare CVu=cheltuielile variabile unitare Exemplu: Un agent economic produce şi comercializează ciment pentru care cheltuielile fixe sunt în sumă de 2000000 lei, preţul unitar de vânzare a unui sac de ciment 30 lei şi cheltuielile variabile unitare pentru un sac de ciment 20 lei. Rezultă că pragul de rentabilitate va fi

2000002030

2000000

PR saci de ciment

Acest mod de calcul al pragului de rentabilitate (în unităţi fizice) poate fi făcut în cazul în care producţia este omogenă sau se produce un singur tip de produs (industria zahărului, cimentului, industria minieră, extractia de ţiţei etc.).

Page 62: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

70

Analiza pragului de rentabilitate la nivel de produs se realizează cu ajutorul mai multor indicatori22 printre care amintim: -volumul critic al producţiei

CVuPu

CFQcritic

În care: Qcritic = volumul critic al producţiei CF = cheltuielile fixe Pu=preţul unitar de vânzare CVu=cheltuielile variabile unitare Pu-CVu=marja brută unitară asupra costului variabil -cifra de afaceri critică

PQcriticaCAcritica În care: CAcritica=cifra de afaceri critică Qcritica=volumul critic al producţiei P=preţul de vânzare -gradul critic de utilizare a capacităţilor de producţie

100maxQ

QcriticaGcritic

În care: Gcritic= gradul critic de utilizare a capacităţilor de producţie Qcritica=volumul critic al producţiei Qmax=capacitatea de producţie exprimată în unităţi fizice Modul de calcul al pragului de rentabilitate pe produs prezintă anumite dezavantaje în industriile diversificate cum sunt spre exemplu industria constructoare de maşini. Analiza ar trebui realizată pentru fiecare produs în parte presupunând un volum mare de muncă şi timp. Pe de altă parte cheltuielile fixe se repartizează dificil pe unitatea de produs.

22 Moroşan Iosefina, op. cit., p.223

Page 63: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

71

Pentru calculul pragului de rentabilitate (PR) în industriile neomogene care realizează o gamă diversificată de produse se ia în considerare volumul cifrei de afaceri (CA), cheltuielile fixe (CF) şi cheltuielile variabile astfel (CV):

CVCA

CFPR

Diferenţa dintre cifra de afaceri şi cheltuielile variabile reprezintă marja costurilor variabile. În acest sens se urmăreşte determinarea cifrei de afaceri pentru care agentul economic nu obţine nici profit nici pierdere. Dacă cifra de afaceri este egală cu pragul de rentabilitate atunci agentul economic nu obţine nici profit nici pierdere. Dacă cifra de afaceri este mai mare ca pragul de rentabilitate agentul economic obţine profit. Dacă cifra de afaceri este mai mică decât pragul de rentabilitate agentul economic obţine pierderi. Cifra de afaceri care asigură acoperirea cheltuielilor şi de la care agentul economic poate obţine beneficii se mai numeşte şi cifră de afaceri critică. Analiza pragului de rentabilitate la nivelul firmei în cazul producţiei eterogene se poate face cu ajutorul următorilor indicatori: -cifra de afaceri critică

CA

CVCF

CAcritica

1

În care CV/CA reprezintă cheltuielile variabile la un leu cifră de afaceri. -gradul de utilizare a capacităţilor de producţie în punctul critic

maxQ

CAcriticaGcritic

În care Qmax este capacitatea de producţie exprimată în unităţi valorice. -perioada critică

Page 64: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

72

T

CACAcritica

Tcritic

În care CA/T este cifra de afaceri medie pe unitatea de timp (zi, lună, an). Reprezentarea grafică a pragului de rentabilitate poate fi făcută ca în figura nr.6.1. venituri V şi cheltuieli P PROFIT A C PIERDERE Cifra de O CA critică afaceri

Fig. nr.6.1. Reprezentarea grafică a pragului de rentabilitate

Punctul în care dreapta veniturilor intersectează dreapta cheltuielilor constituie pragul de rentabilitate sau punctul mort. Proiecţia intersecţiei celor două drepte reprezintă cifra de afaceri critică pentru care profitul este zero. Triunghiul AOP reprezintă triunghiul pierderilor iar triunghiul PVC triunghiul profiturilor. Dacă avem în vedere definiţia pragului de rentabilitate financair dată în paragraful anterior atunci reprezentarea grafică a acestuia poate fi făcută astfel:

Page 65: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

73

Încasări din V0 vânzări şi din lichidarea firmei Prag de rentabilitate VAN=0 Plăţi pentru investiţii Vânzări VAN=valoarea actualizată netă

Fig.nr.6.2. Reprezentarea grafică a pragului de rentabilitate financiar23

Autorul (Stancu, 2006) este de părere ca la acest nivel

de activitate, agentul economic are o performanţă medie la nivelul ratei normale (medii) de rentabilitate din sectorul industrial din care face parte. Calcularea pragului de rentabilitate devine un instrument extrem de util în procesul decizional din mai multe considerente. În priml rând permite calcularea cifrei de afaceri de la care activitatea permite obţinerea de profit (devine rentabilă). În al doilea rând ţinând cont de influenţa factorului timp permite determinarea datei de la care agentul economic obţine profit. În cazul în care conjunctura economică devine nefavorabilă permite agentului economic să aprecieze care este securitatea sa şi să estimeze rapid rezultatele previzionate. De asemenea permite: calcularea nivelului maxim al profitului care se poate obţine dacă sunt îndeplinite anumite condiţii; calculul perioadei de timp în care se recuperează costurile de producţie;

23 Ion Stancu, Măsurarea performanţei întreprinderii, Economie teoretică şi aplicată, nr.1/2006, p.11

Page 66: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

74

indică valoarea şi volumul producţiei necesar pentru realizarea unui anumit profit etc. Pe lângă numeroasele avantaje pe care le are utilizarea indicatorului pragului de rentabilitate unii autori considară că pragul de rentabilitate contabil prezintă anumite limite în sensul că poate induce în eroare decizia managerială cu consecinte grave asupra viitorului firmei. Se consideră că pragul de rentabilitate contabil nu ţine cont de remunerarea capitalurilor acţionarilor. Factorii de decizie ar putea crede că au o marjă de acţiune cuprinsă între procentul de 100% (capacitatea normală a activităţii) şi procentul exprimat de pragul de rentabilitate. Neţinând cont de această marjă de remunerare a capitalurilor acţionarilor, în mod treptat capitalurile se erodează generând o decapitalizare a firmei sau poate să ducă la faliment. De aceea s-a recomandat în practică determinarea pragului de rentabilitate financiar al cărui nivel permite recuperarea valorii iniţiale a capitalurilor acţionarilor.

Exemlu: Un agent economic are o cifră de afaceri de 5000 mil lei. Cheltuielile fixe sunt de 300 mil lei iar cheltuielile variabile reprezintă 85% din cifra de afaceri. Să se determine:

a) Cifra de afaceri pentru care profitul este nul. Profitul este nul când marja costurilor variabile este egală cu cheltuielile fixe

CFMCV rezultă 300CVCA

300100

85 CACA rezultă 300

100

851

CA

rezultă 2000

100

851

300

CA mil lei

b) profitul care poate fi realizat dacă cifra de afaceri creşte cu 20%.

60030051006000 CFCVCACFMCVP

Page 67: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

75

c) cifra de afaceri necesară pentru a menţine un profit de 700 mil lei.

300100

851

100

85700

CACFCACACFMCVP

6666

100

851

300700

CA mil lei

d) Cifra de afaceri necesară pentru menţinerea profitului la nivelul de 450 mil lei cât rezultă din datele iniţiale ale problemei în condiţiile în care cheltuielile fixe au crescut cu 40%.

CFCFCVCACFCVCAP100

40

120300100

85450 CACA

420100

851450

CA

5800

100

851

420450

CA mil lei

Exemplu: Un agent economic înregistrează o cifră de afaceri de 10.000.000 lei, cheltuieli privind chiriile 3.000 lei, prime de asigurare pentru capitalul pus în funcţiune şi pentru clădiri 6.000 lei, cheltuieli cu publicitate reclamă 10.000 lei, dobânzi la împrumuturi 20.000 lei, salariile personalului administrativ 100.000 lei, cheltuieli cu materiile prime 7.000.000 lei, cheltuieli privind mărfurile 200.000 lei, salariile celor din vânzări 300.000 lei. Să se determine pragul de rentabilitate, cifra de afaceri critică şi profitul agentului economic precum şi perioada de timp în care se realizaeză punctul mort. Cifra de afaceri 10.000.000

Page 68: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

76

Cheltuieli privind chiriile 3.000 Prime de asigurare 6.000 Cheltuieli cu publicitatea 10.000 Dobânzi la împrumuturi 20.000 Salariile personalului administrativ 100.000 CHELTUIELI FIXE 139.000 Cheltuieli cu materiile prime 7.000.000 Cheltuieli cu mărfurile 200.000 Salariile celor din vânzări 300.000 CHELTUIELI VARIABILE 7.500.000 MCV=CA-CV 2.500.000 Profit=CA-CV-CF 2.361.000

%56.5

CVCA

CFPR

556000

000.000.10

000.500.71

000.139

1

CA

CVCF

CAcritica lei

În condiţiile în care cifra de afaceri este de 556.000 lei agentul economic nu obţine profit. Acest lucru se observă şi din înmulţirea procentului obţinut la pragul de rentabilitate de 5,56% cu valoarea cifrei de afaceri de 10.000.000 lei.

20

360

000.000.10000.556

T

CACAcritica

Tcritic de zile

5.3. Indicatorii utilizaţi în analiza managerială privind marja de libertate în activitatea desfăşurată

Pragul de rentabilitate ca limită minimă până unde poate să coboare volumul vânzărilor unui agent economic permite managementului să cunoască care este marja de

Page 69: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

77

libertate în activitatea desfăşurată (marja cuprinsă între procentul de 100% cât ar reprezenta activitatea normală a agentului economic şi procentul exprimat de pragul de rentabilitate). Dacă pragul de rentabilitate este 51% rezultă că între 100% şi 51% oricare ar fi volumul vânzărilor, agentul economic obţine profit. Când volumul vânzărilor a atins nivelul de 51% în structura dată a cheltuielilor fixe şi cheltuielilor variabile, agentul economic nu obţine profit (profitul este zero) iar când scade sub nivelul de 51% agentul economic obţine pierderi. În literatura de specialitate, diferenţa dintre cifra de afaceri (CA) şi pragul de rentabilitate (PR) poartă denumirea de marjă de securitate24 (MS).

PRCAMS Aprecierea corectă a marjei de securitate permite managementului să jongleze cu elementele de preţ, piaţă, furnizori, clienţi fără a avea riscul că activitatea poate să genereze pierderi. Cu alte cuvinte are o “libertate mai mare de exprimare” în raportul dintre cererea şi oferta produselor sale. Dacă considerăm o cifră de afaceri de 1.000.000 lei şi un prag de rentabilitate de 700.000 lei (aferent unei cifre de afaceri critică) atunci diferenţa dintre 1.000.000 lei si 700.000 lei, în suma de 300.000 lei reprezintă marja de securitate. Agentul economic ştie în acest moment că vânzările lui pot să scadă cu 300.000 lei în oricare moment din perioada viitoare fără să existe riscul că va obţine pierderi. Dacă însă vânzările scad cu mai mult de 300.000 lei atunci agentul economic va obţine pierderi iar managementul trebuie să acţioneze în sensul creşterii acestora. Din punct de vedere al eficienţei, marja de securitate este supusă pe undeva criteriului maximizării. Acesta se poate realiza fie prin creşterea cifrei de afaceri fie prin stabilirea unui prag de rentabilitate mai mic acţionând asupra

24 Zaman Gheorghe, Marinela Geamănu, op. cit., p.94

Page 70: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

78

structurii cheltuielilor (împărţirea cheltuielilor în fixe şi variabile). Marja de securitate este un indicator extrem de eficient în aprecierea libertăţii managementului în activităţile cu caracter sezonier, când vânzările sunt mai mari în sezon şi mai mici în extrasezon. Spre exemplu în activitatea de construcţii încasările scad în sezonul rece, caz în care managemntul cunoscând marja de securitate poate în condiţiile diminuării drastice a vânzărilor să se axeze spre exemplu pe lucrări interioare de montaj şi finisaje. Există însă şi economişti care consideră că marja de securitate poate să fie un indicator înşelător pentru managementul de decizie, susţinând ideia în conformitate cu care un nivel foarte scăzut al vânzărilor aproape de pragul de rentabilitate pe o perioadă de mai mulţii ani poate duce la o decapitalizare a agentului economic. În acest caz consideră oportună calcularea marjei de securitate în funcţie de pragul de rentabilitate financiar (definit în paragraful anterior) ca diferenţă între cifra de afaceri şi pragul de rentabilitate financiar. În ceea ce ne priveşte susţinem la acest punct de vedere, ştiut fiind faptul că activitatea nu se poate dezvolta decât acumulând noi capitaluri productive. Decapitalizarea în timp poate fi o moarte lentă a agentului economic. Marja de securitate constituie de asemenea un barometru cu care managementul poate preîntâmpina la un moment dat o scădere a preţurilor pe piaţă determinată de factori externi. Integrarea în Uniunea Europeană a reprezentat pentru mulţi agenţi economici momentul reconsiderării politicilor şi strategiilor comerciale, unul din efectele cele mai simţite fiind scăderea nivelului preţurilor ca urmare a unor importuri de produse de mai mare calitate din ţările europene. Dacă privim problema prin prisma pragului de rentabilitate financiar, atunci determinarea marjei de securitate permite managementului de execuţie să prezinte acţionarilor o situaţie

Page 71: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

79

cât mai exactă despre eventualele pericole ce pot determina remunerarea mai slabă a capitalurilor acţionarilor. Marja de securitate se poate exprima şi ca procent din cifra de afaceri sub forma indicelui de securitate astfel:

100CA

MSIS

În exemplul de mai sus indicele de securitate devine:

%301001000000

300000IS

ceea ce indică faptul că cifra de afaceri poate scădea într-un procent de maxim 30% din valoarea iniţială pentru a nu se obţine pierderi. Studiu de caz. Un agent economic înregistrează o cifră de afaceri de 13.219 mil lei. Cheltuielile variabile necesare realizării acesteia sunt în procent de 80% iar cheltuielile fixe sunt de 1.200 mil lei. Să se determine marja de securitate şi indicele de securitate.

PRCAMS

CVCA

CFCAMS

CA

CVCF

CAMS

1

7505

13219

105751

120013219

MS mil lei

Marja de securitate este în sumă de 7505 mil lei ceea ce reprezintă peste jumătate din cifra de afaceri. Agentul economic poate să scadă vânzările sale cu până la 7505 mil lei şi nu va obţine pierderi. Indicele de securitate este

%77,5610013219

7505100

CA

MSIS

Page 72: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

80

Agentul economic ar putea suporta o scădere cu 56,77% a cifrei de afaceri înainte de a înregistra pierderi. Să presupunem că activitatea economică are un caracter sezonier iar cifra de afaceri în sumă de 13219 mil lei este realizată astfel pe trimestre: trim I 1602 mil lei, trim II 5810 mil lei, trim III 4111 mil lei, trim IV 1696 mil lei. Pragul de rentabilitate este

5714

13219

105751

1200

1

CA

CVCF

PR mil lei

Acesta se atinge într-o perioadă de timp de

15536013219

5714360

CA

PRzile

Societatea are la dispoziţie o perioadă de 205 zile (360-155) pentru a obţine beneficiu. Dacă cumulăm cifra de afaceri, atunci la sfârşitul fiecărui trimestru situaţia se prezintă astfel: trim I 1602 mil lei, trim II, 7412 mil lei, trim III 11523 mil lei, trim IV 13219 mil lei. Pragul de rentabilitate în sumă de 5714 mil lei se realizează între trimestrul I şi trimestrul II. Momentul în care va fi atins pragul de rentabilitate se calculează astfel:

70,05810

4112

16027412

16025714

trimItrimII

trimI

CACA

CAPRm

Trimestrul II are 91 de zile. Punctul mort se va înregsitra în ziua 63 (91 x 0,70). În literatura de specialitate marja de securitate este considerat un “indicator de poziţie” faţă de pragul de rentabilitate cunoscut şi sub denumirea de flexibilitate absolută.25 În categoria indicatorilor de poziţie exprimaţi în mărimi relative este şi aşa-zisul coeficient de volatilitate calculat astfel: 25 D. Pene, Evaluation et prise de controle de l’entreprise. Les Editions d’Organization, Paris, 1999

Page 73: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

81

PR

PRrealavol CA

CACAC

În care PRCA este cifra de afaceri aferentă pragului critic. Coeficientul de volatilitate înregistrează valori mai mari când riscul este minim. Analizând pragul de rentabilitate în raport cu cifra de afaceri în ţările cu economie funcţională unii autori apreciază că există trei situaţii.26 a) când cifra de afaceri este cu cel puţin 10% mai mare ca pragul de rentabilitate situaţia firmei este instabilă, b) când cifra de afaceri este mai mare cu 20% ca pragul de rentabilitate, situaţia este relativ stabilă, c) când cifra de afaceri este mai mare cu peste 20% ca pragul de rentabilitate, situaţia firmei este confortabilă.

5.4. Impactul evoluţiei condiţiilor de exploatare asupra pragului de rentabilitate

Evoluţia dintre cererea şi oferta de bunuri atât ca

produse finite cât şi ca materii prime, influenţează activitatea economică pe tot parcursul desfăşurării acesteia. Inflaţia, cursul de schimb, rata dobânzii la credite, capitalizarea bursieră sunt doar câţiva dintre factorii care acţionează asupra structurii costurilor unei întreprinderi. Se pune întrebarea care va fi nivelul pragului de rentabilitate în condiţiile în care variabilele procesului de producţie se modifică.

În primul rând în evoluţia condiţiilor de exploatare într-o perioadă de timp au loc modificări structurale determinate de creşterea cheltuielilor fixe, de achiziţionarea unui nou echipament, de necesitatea angajării unui personal mai calificat etc. În condiţiile în care cheltuielile fixe cresc, cifra de afaceri

26 P.Vernimment, Finance d’entreprise, Analyse et gestion, Ed. Dalloz 4em edition, Paris 1988

Page 74: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

82

creşte dar rata marjei costurilor variabile rămâne aceiaşi atunci pragul de rentabilitate se calculează astfel:

Perioada / indicator Perioada de bază (0) Perioada imediat

următoare (1) Cifra de afaceri CA0 CA1

Cheltuieli variabile Rata marjei

cheltuielilor variabile RMCV0% RMCV0%

Cheltuieli fixe CF0 CF1

Profit

-pentru perioada de bază pragul de rentabilitate va fi

0

00 RMCV

CFPR

-pentru noua perioadă pragul de rentabiliatte va fi

0

11 RMCV

CFPR

Dacă RMCV rămâne neschimbată (aşa cum se vede şi din tabelul de mai sus) iar CF1>CF0 rezultă că PR1>PR0. Astfel o creştere a cheltuielilor fixe în condiţiile în care RMCV a rămas neschimbată duce la un prag de rentabilitate mai mare. Acesta este un aspect negativ pentru societate, care se vede în situaţia de a avea un volum mai ridicat al vânzărilor pentru care începe să obţină profit. În condiţiile date, dacă cheltuielile fixe ar fi scăzut, atunci noul prag de rentabilitate ar fi fost mai mic.

Să presupunem că avem un agent economic care doreşte achiziţionarea unui utilaj nou ceea ce implică o situaţie ca în tabelul următor:

Perioada / indicator Perioada de bază (0) Perioada de după

achiziţia utilajului (1) Cifra de afaceri 1500 2000

Rata marjei cheltuielilor variabile

40% 40%

Page 75: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

83

Cheltuieli fixe 190 270

Rezultă 4754,0

1900 PR mil lei ; 675

4,0

2701 PR mil lei

Creşterea cheltuielilor fixe de la 190 la 270 mil lei în condiţiile în care RMCV a rămas neschimbată a dus la un prag de rentabilitate mai mare cu 200 mil lei faţă de pragul de rentabilitate din perioada de bază (675 mil lei-475 mil lei). În al doilea rând evoluţia pragului de rentabilitate poate fi influenţată de modificarea marjei costurilor variabile care la rândul ei este influenţată de creşterile sau descreşterile de preţuri la materiile prime necesare desfăşurării producţiei dar şi de evoluţia preţurilor produselor finite. Dacă marja costurilor variabile unitare se reduce în perioada următoare în condiţiile în care cheltuielile fixe rămân nemodificate atunci pragul de rentabilitate va fi

Perioada / indicator Perioada de bază (0) Perioada de după scăderea MCV (1)

Cifra de afaceri CA0 CA0

Marja cheltuielilor variabile

MCV0 MCV1

Cheltuieli fixe CF0 CF0

-în perioada de bază pragul de rentabilitate va fi

0

00 MCV

CFPR

-în perioada de după modificarea MCV, pragul de rentabilitate va fi

1

01 MCV

CFPR

Dacă MCV1 < MCV0 rezultă PR1>PR0. Influenţa scăderii MCV asupra pragului de rentabilitate a fost nefavorabilă în sensul că l-a stabilit la un nivel mai mare. În condiţiile în care cifra de

Page 76: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

84

afaceri a rămas constantă creşterea MCV s-a datorat exclusiv creşterii cheltuielilor variabile. Exemplu: Un agent economic şi-a redus marja costurilor variabile ca urmare a creşterii cheltuielilor cu aprovizionarea materiilor prime. Dacă cheltuielile fixe şi cifra de afaceri sunt constante să se determine noul prag de rentabilitate.

Perioada / indicator Perioada (0) Perioada (1) Cifra de afaceri 1500 1500

Marja cheltuielilor variabile

400 200

Cheltuieli fixe 190 190

%5,47400

1900 PR %95

200

1901 PR

Nivelul de 95% al pragului de rentabilitate reprezintă faptul că agentul economic obţine profit la un nivel al vânzărilor în perioada următoare de peste 95% din vânzările iniţiale. Reducerea MCV a avut o influenţă negativă asupra pragului de rentabilitate în sensul creşterii şi apropierii de nivelul de 100%.

5.5. Sensibilitatea rezultatului exploatării în raport cu nivelul de activitate

Sensibilitatea rezultatului exploatării în raport cu

nivelul de activitate se determină cu ajutorul coeficientului pârghiei de exploatare27 astfel:

27 Zaman Gheorghe, Marinela Geamănu, op. cit., p.99

Page 77: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

85

0

01

01

CA

CACAR

RR

CA

CAR

R

C e

ee

e

e

pe

În care:

eR este variaţia rezultatului din exploatare

eR este rezultatul din exploatare

CA este variaţia cifrei de afaceri CA este cifra de afaceri

1eR este rezultatul din exploatare în perioada (1)

0eR este rezultatul din exploatare în perioada de bază

1CA este cifra de afaceri în perioada (1)

0CA este cifra de afaceri în perioada de bază

Dacă se dezvoltă relaţia de mai sus în funcţie de cheltuielile variabile şi cheltuielile fixe care contribuie la variaţia cifrei de afaceri rezultă că

PRpe CACA

CAC

, în care PRCA este cifra de afaceri aferentă

pragului critic. Cu cât cifra de afaceri va fi mai mare faţă de pragul de rentabilitate cu atât coeficientul de elasticitate va fi mai mic iar riscul în activitatea de exploatare mai redus. Cu cât riscul economic este mai mare cu atât sensibilitatea rezultatului exploatării este mai mare în apropierea pragului de rentabilitate. Când coeficientul este mai mic decat 1 riscul economic este foarte mare iar când este mai mare ca 1 firma îşi acoperă cheltuielile obţinând profit. Dacă rata marjei cheltuielilor variabile (RMCV) şi cheltuielile fixe sunt constante atunci variaţia rezultatului din exploatare este dată de relaţia

RMCVCARe

Page 78: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

86

În cazul în care cifra de afaceri creşte, coeficientul pârghiei de exploatare exprimă performanţa economică a întreprinderii, iar când cifra de afaceri scade, coeficientul exprimă riscul economic al activităţii. Strâns legat de coeficientul pârghiei de exploatare, în literatura de specialitate se calculează şi coeficientul efectului de levier financair astfel:

ChfinR

R

R

RR

R

Ce

e

e

e

i

i

ef

În care:

iR variaţia rezultatului curent înainte de deducerea

impozitului

iR rezultatul curent înainte de deducerea impozitului

eR variaţia rezultatului din exploatare

eR rezultatul din exploatare

Chfin cheltuielile financiare Acesta exprimă sensibilitatea venitului impozabil la o modificare prealabilă a rezultatului exploatării. Elasticitatea rezultatului net (Rn) la variaţia venitului impozabil se măsoară cu ajutorul unui coeficient de elasticitate calculat astfel

1

0

01

0

01

i

i

n

n

i

ii

n

nn

e

R

RR

R

R

RRR

RR

C

Având în vedere cele de mai sus se poate calcula un coeficient de elasticitate global astfel:

PRe

eg CACA

CA

ChfinR

RC

Page 79: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

87

Acesta reflectă mărimea riscului global. Exemplu: Să presupunem că doi agenţi economici au o structură a capitalurilor diferite. Primul agent economic se finanţează integral din capitaluri proprii iar al doilea agent economic se finanţează şi din surse împrumutate pentru care plăteşte în primul an 100 mil lei dobânzi iar în al doilea an 400 mil lei dobânzi.

Mil lei Indicatori Agentul economic 1 Agentul economic 2

Perioada 1 Perioada 2 Perioada 1 Perioada 2 Cifra de afaceri

4000 10000 4000 10000

Cheltuieli variabile

2000 5000 1000 3000

Marja cheltuielilor variabile

2000 5000 3000 6000

Rata marjei cheltuielilor variabile

50% 50% 75% 60%

Cheltuieli fixe 600 600 2400 2400 Rezultatul exploatării

1400 4400 600 4600

Pragul de rentabilitate

1200 1200 3200 4000

Cheltuieli cu dobânzile

0 0 100 400

Rezultatul înainte de deducerea impozitului

1400 4400 500 4200

Coeficientul pârghiei de exploatare

1,42 1,13 5 1,66

Coeficientul efectului de levier financiar

1 1 1,2 1,1

Coeficientul de elasticitate global

1,42 1,13 6 1,82

Page 80: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

88

Apariţia cheltuielilor cu dobânzile şi asimilarea lor în cheltuieli fixe a determinat creşterea riscului global. În aceste condiţii performanţa financiară a celui de al doilea agent economic s-a deteriorat. Exemplu: Un agent economic are o cifră de afaceri de 500000 USD. Ştiind că în perioada următoare cifra de afaceri va fi de 600000 USD, rata marjei cheltuielilor variabile de 50% şi cheltuielile fixe de 200000 USD să se determine care va fi variaţia rezultatului de exploatare ştiind că rezultatul din exploatare din perioada iniţială este de 60000 USD. Rezultatul din exploatare pentru perioada viitoare va fi

1000002000005,060000011 CFRMCVCARe

400006000010000001 RRRe USD

3,32,0

66,0

500000

10000060000

40000

0

0

CA

CAR

R

C e

e

pe

Dacă cifra de afaceri creşte cu un procent atunci rezultatul din exploatare va creşte cu 3,3%.

5.6. Pragul de rentabilitate şi optimizarea capacităţilor de producţie

Prezentam în capitolele anterioare capacitatea de producţie ca fiind cantitatea maximă de producţie care se poate realiza într-o perioadă de timp determinată în condiţiile organizării judicioase a producţiei şi a muncii, utilizării depline a resurselor umane şi a capitalului fix. Aceasta reprezintă un element important în procesul de recuperare a investiţiilor în sensul că trebuie dimensionată foarte bine pentru a asigura recuperarea efortului investiţional într-o perioadă cât mai scurtă

Page 81: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

89

de timp. Printre criteriile care trebuie urmărite în procesul de optimizare a capacităţilor de producţie se numără: creşterea productivităţii muncii, minimizarea cheltuielilor de transport a materiilor prime şi produselor finite, reducerea costului unitar de producţie, reducerea investiţiei specifice. În practică se pune problema găsirii acelui nivel al capacităţilor de producţie care trebuie utilizat aşa încât firma să nu obţină pierderi. Dacă se coboară sub nivelul determinat atunci firma obţine pierderi. Dacă însă capacităţile de producţie sunt utilizate la un nivel peste nivelul astfel determinat, atunci firma obţine profit. Nivelul critic al producţiei pentru care firma nu obţine nici pierdere nici profit se numeşte prag de rentabilitate. Nivelul critic al folosirii capacităţilor de producţie (PR) se determină în funcţie de nivelul cheltuielilor fixe (CF), cheltuielilor variabile (CV) şi volumul producţiei marfă (PM) astfel:

100CVPM

CFPR

Exemplu: Un agent economic obţine în urma realizării unui obiectiv de investiţii o producţie marfă de 100 mil lei antrenând cheltuieli fixe în sumă de 20 mil lei şi cheltuieli variabile de 70 mil lei. Pragul de rentabilitate va fi

%66,6610070100

20

PR

Când capacităţile de producţie sunt utilizate în proporţie de 66,66% atunci agentul economic nu obţine nici profit şi nici pierderi. Când capacităţile de producţie sunt utilizate la un nivel mai mic de 66,66% atunci agentul economic obţine pierderi. Când capacităţile de producţie sunt utilizate la un nivel mai mare de 66,66% rezultă că agentul economic obţine profit. Dacă nivelul cheltuielilor fixe ar fi de 15 mil lei pragul de rentabilitate devine

Page 82: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

90

%33,3310070100

15

PR

Odată cu scăderea cheltuielilor fixe scade şi pragul de rentabilitate. În aceste condiţii agentul economic trebuie să utilizeze capacitatea de producţie în proporţie de 33,33% pentru a nu înregistra pierderi. Pragul de rentabilitate depinde de structura cheltuielilor (împărţite în cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile). Cu cât cheltuielile fixe sunt mai mici cu atât pragul de rentabilitate este mai mic. De asemenea depinde şi de gradul de rentabilitate al agentului economic, în sensul că dacă gradul de rentabilitate este mai mare, costurile totale se vor acoperii folosind un nivel mai mic al capacităţilor de producţie şi invers. Pragul de rentabilitate se poate determina în procesul de optimizare a capacităţilor de producţie atât pentru obiectivele noi de investiţii cât şi pentru cele deja în funcţiune. De asemenea se poate stabili la nivel de secţie şi de atelier.

Page 83: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

91

CAPITOLUL VII

EVALUAREA INVESTIŢIILOR ÎNTREPRINDERII

6.1. Evaluarea documentaţiilor tehnico-economice privind realizarea unei investiţii

Realizarea unei investiţii presupune întocmirea unor documentaţii extrem de complexe care să justifice oportunitatea efortului investiţional şi să asigure recuperarea investiţiei în timp. Cele mai importante documente care se întocmesc şi sunt necesare când se realizează o investiţie sunt: studiile de oportunitate, studiile de prefezabilitate, studiile de fezabilitate, autorizaţiile de construire, devizul de cheltuieli. Identificarea posibilităţilor de a investi se face cu ajutorul studiilor de oportunitate caz în care se face o evaluare a cererii privind consumul unor bunuri prin prisma avantajelor, trăsăturilor dominante, specificului ramurii sau zonei economice etc. Acestea au rolul de a pune în mişcare mediul de afaceri şi atragerea unor eventuali investitori parteneri. Studiile de oportunitate se bazează în principal pe informaţiile de care dispun iniţiatorii unor astfel de proiecte dar şi pe estimări globale necesitând un volum mic al cheltuielilor. Studiile de oportunitate pot avea un caracter regional, sectorial sau special. Studiile de oportunitate regionale vizează elemente definitorii ale unei regiuni referitoare la populaţie şi structura profesională, exporturi şi importuri, venitul pe cap de locuitor, infrastructura existentă, programele de dezvoltare viitoare care sunt susţinute de autorităţile centrale şi locale, strategiile de dezvoltare, sursele de finanţare, avantajele economice etc. Studiile de oportunitate sectoriale vizează aspecte referitoare la o anumită ramură a economiei naţionale

Page 84: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

92

cuprinzând informaţii despre: importanţa ramurii respective în cadrul economiei naţionale, cererea de produse pentru produsele finite ale ramurii respective şi tendinţele de creştere ale acesteia. În ratingurile bancare calculate de băncile finanţatoare de investiţii ramura de activitate este analizată în genaral pe cinci niveluri - de la cel mai bun la cel mai slab astfel: -în ascensiune cu perspective bune, protejată în situaţii de recesiune, -în ascensiune cu perspective bune, -trend uşor ascendent sau chiar de stagnare,

-afectată de fluctuaţiile ciclice (sezoniere) şi climaterice, -în declin fără perspective de redresare. Studiile de oportunitate speciale cuprind informaţii referitoare la resursele financiare şi materiale din punct de vedere al calităţii, cantităţii şi structurii acestora. Principalele aspecte analizate în legătură cu resursele se referă la: locul şi rolul resurselor în cadrul economiei naţionale, restricţiile impuse în ceea ce priveşte exporturile şi importurile, activităţi economice care folosec resursele respective, criteriile de eficienţă, prognoze privind creşterea consumului la o anumită resursă etc. În condiţiile integrării în Uniunea Europeană se pune problema armonizării politicilor economice promovate la nivel naţional cu cele promovate în Uniunea Europeană. În aceste condiţii studiile de oportunitate trebuie să atingă şi problema concordanţei dintre aceste politici în viitor precum şi impactul pe care îl au importurile de orice natură din ţările Uniunii Europene asupra produselor şi ramurilor economiei naţionale. Este de înţeles că finanţarea unor investiţii din fonduri europene sau de la bănci cu capital străin va încuraja importul unor astfel de produse din ţările europene.

Page 85: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

93

Înainte de elaborarea studiilor de fezabilitate se impune întocmirea unor studii de prefezabilitate care asigură o selecţie preliminară a proiectului de investiţii. Cerinţa întocmirii studiilor de prefezabilitate îşi are suportul în faptul că studiile de fezabilitate sunt foarte costisitoare şi este posibil ca după întocmirea acestora verdictul să fie negativ iar proiectul să nu se realizeze. De aceea se impune întocmirea unui studiu mai detaliat ca studiul de oportunitate dar mai puţin costisitor ca studiul de fezabilitate. Astfel, studiul de prefezabilitate constă în determinarea cererii şi potenţialului pieţei pentru produsele ce se vor realizate, determinarea factorilor de producţie pe care îi antrenează procesul de producţie respectiv, locaţia viitoarei capacităţi de producţie, forţa de muncă implicată, termenele de realizare a capacităţilor de producţie. Pe lângă acestea se fac şi anumite calcule de eficienţă care vizează costurile realizării noilor capacităţi, sursele de finanţare şi costurile acestora, rentabilităţile proiectului. Găsirea amplasamentului optim al obiectivului de investiţii va ţine cont de factorii naturali (climă, relief); factorii economici (costurile de transport şi cele ale utilităţilor) şi factorii strategici (concordanţa cu obiectivele strategice la nivel naţional). Se vor face referiri şi la metodele de organizare ale activităţilor de organizare a producţiei, vânzării produselor, gestiunii şi administrării. Forţa de muncă va fi analizată atât din punct de vedere structural cât şi din punct de vedere al costurilor pe care le implică. Un element esenţial care trebuie să apară în studiul de prefezabilitate constă în determinarea capacităţii de producţie şi a volumului vânzărilor. Acesta trebuie urmat de dimensionarea necesarului de materii prime şi materiale urmărindu-se şi gradul de prelucrabilitate al acestora. Studiul de prefezabilitate va conţine şi o parte tehnică ce se va referi la tehnologiile ce se vor folosi, mijloacele fixe şi utilajele pentru care se va opta, soluţiile de întreţinere şi

Page 86: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

94

înlocuire a tuturor echipamentelor, costurile implicate de acestea, soluţiile arhitectonice etc. Cerinţa reducerii duratei de execuţie a obiectivului de investiţii presupune prezentarea în cadrul studiului de prefezabilitate a graficului de execuţie a obiectivului şi eşalonarea în timp a costurilor care apar pe această durată. Nu în ultimul rând se va face o evaluare asupra oportunităţii finanţării investiţiei din credite bancare şi o analiză a costurilor cu dobânzile şi comisioanele bancare. Importanţa determinării pragului de rentabilitate impune determinarea în această etapă a structurii costurilor împărţite în fixe şi variabile. Influenţele asupra mediului natural şi economic vor fi cunatificate cu ajutorul externalităţilor pozitive sau negative, urmărindu-se totodată soluţiile pentru internalizarea externalităţilor negative. Dacă concluziile desprinse în urma întocmirii studiului de prefezabilitate converg către decizia de a investii atunci următorul pas obligatoriu este întocmirea studiului de fezabilitate. Având în vedere importanţa deosebit de mare a acestuia în luarea deciziei de a investi, am considerat oportună tratarea separată a acestuia în paragraful următor. O altă componentă a documentaţie de realizare a obiectivelor de investiţii o reprezintă proiectul tehnic. Acesta cuprinde o parte scrisă şi o parte desenată oferind informaţii extrem de precise în legătură cu realizarea din punct de vedere tehnic a investiţiei. Partea scrisă a proiectului tehnic va cuprinde descrierea generală a lucrărilor, caietele de sarcini, listele cu cantităţile de lucrări şi graficul general de realizare a obiectivului de investiţii. Lucrările vor fi descrise urmărindu-se locaţia, detaliile topografice, factorii naturali, organizarea şantierului şi căile de acces, programul de execuţie şi memoriile tehnice.

Page 87: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

95

Caietele de sarcini reprezintă un element important al documentaţiei de licitaţie. În vederea diminuării cât mai mult a efortului investiţional, investitorul caută să contracteze lucrarea cu executanţi care vor efectua lucrările la standardele prevăzute în proiect şi la costuri cât mai mici. Caietele de sarcini vor fi puse la dispoziţia executanţilor şi furnizorilor de servicii care doresc să realizeze investiţia şi cuprind elemente referitoare la: caracteristicile fizice şi de arhitectură a lucrărilor; descrierea amănunţită a lucrării din punct de vedere al dimensiunii, formei şi aspectului; standardele care trebuie urmărite etc. În vederea participării la licitaţie, beneficiarul lucrării solicită din partea celor interesaţi prezentarea de scrisori de garanţie bancară de participare la licitaţie.28 Prin scrisoarea de garanţie bancară, banca emitentă se angajază că plăteşte o anumită sumă de bani organizatorului licitaţiei dacă ofertantul se află în una din situaţiile următoare: revoca oferta după deschiderea acesteia şi înainte de adjudecare; revocă oferta după adjudecare; fiind câştigătorul licitaţiei nu semnează contractul de achiziţie în termenul de valabilitate al ofertei; fiind câştigătorul licitaţiei nu constituie garanţia de bună execuţie. Caietul de sarcini va fi prezentat societăţilor bancare în vederea eliberării scrisorii de garanţie de participare la licitaţie. În felul acesta beneficiarul lucrării se asigură că cei care participă la licitaţie au intenţii serioase şi nu va fi nevoit să organizeze o noua licitaţie pierzând timp inutil. Pot constitui obiectul caietelor de sarcini: lucrările care se vor executa, recepţia, furnizorii de materiale, lucrările curente şi lucrările speciale. Toate elementele necesare cunatificării valorice şi duratei de execuţie a investiţiei vor fi reflectate în listele cu cantităţile de lucrări. Necesitatea scurtării perioadei de execuţie

28 Negruş Mariana, Plăţi şi garanţii internaţionale, Editura ALL, Bucureşti, 1996, p.305

Page 88: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

96

a obiectivului investiţional reclamă întocmirea în cadrul proiectului tehnic a graficului general de realizare a investiţiei care va cuprinde eşalonarea în timp a tuturor activităţilor care vor fi executate în vederea realizării investiţiei. În cadrul părţii desenate a proiectului tehnic vor fi prezentate planurile de amplasare, topografice, de sistematizare a terenului şi cele privind contrucţiile subterane. De asemenea vor fi prezentate elemenetele de arhitectură, cele care privesc infrastructura şi suprastructura, planşele principale ale obiectivelor, planşele generale privind execuţia instalaţiilor, dotările şi instalaţiile tehnologice. Având în vedere complexitatea informaţiilor prezentate în proiectul tehnic, acesta trebuie să fie astfel elaborat încât să asigure o informare cât mai corectă dar şi să dea posibilitatea ofertantului să poată elabora oferta şi să analizeze toate detaliile constructive în vederea stabilirii valorii ofertei. În conformitate cu legislaţia în vigoare, realizarea unui obiectiv de investiţii presupune obţinerea certificatului de urbanism şi autorizaţia de construire. În practică, perioada de obţinere a acestor două acte s-a dovedit a fi prelungită inutil de elemenete birocratice care în unele cazuri au generat mari întârzieri în realizarea lucrărilor. De asemenea, greutatea cu care s-au eliberat de către autorităţi a făcut posibilă pierderea unor surse de finanţare cu caracter nerambursabil. Certificatul de urbanism este un act emis de consiliul local comunal, municipal sau judeţean în funcţie de competenţa care este atribuită pentru construcţii, locuinţe şi anexe gospodăreşti. Poate fi eliberat oricărei persoane fizice şi juridice în baza unei cereri însoţită de dovada titlului de proprietate. Din certificatul de urbanism rezultă regimul juridic al imobilelor, destinaţia, folosinţa precum şi regimul tehnic. Autorizaţia de construire se eliberează la cereea oricărei persoane fizice şi juridice care deţine un drept de construire, la nivelul consiliului judeţean, primarului general sau primării.

Page 89: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

97

Prin aceasta se autorizează construirea de clădiri noi sau modificarea clădirilor deja existente; repararea sau conservarea monumentelor istorice, construcţiile cu caracter provizoriu etc. În anumite situaţii, certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire nu sunt suficiente pentru realizarea obiectivelor de investiţii. Sunt situaţii în care sunt necesare şi anumite avize date de autorităţi precum: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Transporturilor, Ministerul Telecomunicaţiilor, Administraţia Naţională a Drumurilor, Compania Naţională a Apelor, Societatea de Căi Ferate etc.

Devizul de cheltuieli reprezintă documentul care cumulează toate costurile necesare realizării investiţiei în faza de proiectare şi analiză. Aceste costuri sunt estimative, cele mai importante fiind cele legate de achiziţionarea şi amenajarea terenului, realizarea infrastructurii obiectivului, executarea construcţiilor şi achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor, organizarea şantierului, costurile finanţării bancare, instruirea personalului de exploatare, probele tehnologice, fondul de rulment necesar începerii producţiei etc. În practică există diferenţe între devizul general estimativ şi devizul general final legate de apariţia unor cheltuieli neprevăzute dar şi de necesitatea modificării pe perioada de execuţie a detaliilor tehnico-economice determinată de modificarea condiţiilor de piaţă în cererea produselor.

Prezentarea şi doar succintă a documentelor necesare pentru realizarea unui obiectiv investiţional ne creează o imagine asupra complexităţii procesului de realizare a investiţiilor, proces în care sunt implicaţi în mod nemijlocit beneficiarul, proiectantul, finanţatorul şi executantul.

Beneficiarul investiţiei este proprietarul viitorului obiectiv de investiţii, fiind direct interesat în obţinerea unei eficienţe economice cât mai ridicată prin prisma minimizării costurilor şi maximizării rezultatelor. În anumite cazuri

Page 90: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

98

particulare, beneficiarul investiţiei este şi executantul acesteia, iar când dispune de suficiente fonduri este şi finanţatorul ei.

Proiectantul se ocupă de întreaga activitate de concepere a noului obiectiv şi de elaborarea documentaţiilor tehnico-economice. Are un rol extrem de important deoarece de calitatea proiectării depinde funcţionarea în condiţii optime şi de eficienţă a noului obiectiv. Activitatea de proiectare este strâns legată de activitatea de cercetare ştiinţifică, existând cazuri în care proiectantul desfăşoară o activitate proprie de cercetare.

Finanţatorul intervine ca parte în realizarea investiţiilor când beneficiarul nu dispune de suficiente fonduri pentru realizarea obiectivului investiţional. Poate fi o bancă, o societate de leasing, o cooperativă de credit, un consorţiu bancar.

Executantul transpune în practică detaliile tehnice şi constructive din proiectul tehnic, fiind direct răspunzător de calitatea lucrărilor efectuate şi de încadrarea în graficul de realizare a investiţiei.

Realizarea unui obiectiv de investiţii presupune parcurgerea mai multor etape. În cazul realizării construcţiilor acestea constau în:

-În primul rând trebuie desfăşurată o activitate de sistematizare a teritoriului pentru a se asigura dezvoltarea echilibrată şi totodată optimă a tuturor zonelor cu respectarea cerinţelor privind protecţia şi conservarea mediului înconjurător. Aceasta presupune asigurarea cu mijloace de producţie a tuturor localităţilor şi ramurilor economiei naţionale iar pe de altă parte delimitarea zonei industriale de locuinţe şi zonele populate. Un prim pas în acest sens a fost făcut în ţara noastră prin crearea parcurilor industriale care asigură desfăşurarea unor activităţi de producţie, beneficiind într-o oarecare măsură de aceiaşi infrastructură.

Page 91: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

99

-În al doilea rând, proiectarea şi autorizarea construcţiilor. Documetaţia tehnico-economică şi de avizare presupune întocmirea studiului de oportunitate, studiului de prefezabilitate, studiului de fezabilitate, proiectului tehnic şi obţinerea autorizaţiei de construire şi a certificatului de urbanism precum şi a celorlalte avize.

-În al treilea rând executarea lucrărilor de construcţii care asigură transpunerea în teren a detaliilor din proiectul tehnic.

-În al patrulea rând, recepţia şi darea în folosinţă a construcţiilor. Recepţia atestă executarea construcţiei în condiţiile respectării proiectului de execuţie, a normelor tehnice şi calităţii lucrărilor. În practică se întâlnesc frecvent situaţii în care recepţia lucrării nu poate fi făcută datorită nerespectării cerinţelor de mai sus cu efecte nedorite asupra eficienţei economice.

6.2. Evaluarea studiilor de fezabilitate

Studiile de fezabilitate reprezintă fără doar şi poate cea mai importanta documentaţie care se întocmeste în cazul realizării unei investiţii. Importanţa este dată de faptul că fundamentarea deciziei de investiţii se face numai după ce studiul de fezabilitate a fost întocmit şi numai dacă calculele de eficienţă sunt pozitive şi riguros fundamentate. Antrenarea eforturilor pe termen scurt şi obţinerea efectelor pe termen lung impune o documentare riguroasă a tuturor posturilor de cheltuieli şi factorilor care influenţează realizarea veniturilor viitoare. Punerea în balanţă a eforturilor şi efectelor preconizate se face cu ajutorul studiului de fezabilitate care este în opinia noastră “paşaportul” investiţiei. Acest paşaport trebuie să obţină cea mai importantă viză de la finanţator. În condiţiile în care finanţatorul este o bancă internă sau externă sau o organizaţie mondială, studiul de fezabilitate trebuie să

Page 92: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

100

demonstreze cât se poate mai concludent că efortul investiţional se recuperează fără riscuri şi în final se obţine profit. Având toate vizele necesare, paşaportul poate debloca fondurile şi poate da verde etapei de execuţie a investiţiei. În practică se fac însă erori în ceea ce priveşte tratarea cu seriozitate a unui studiu de fezabilitate. Aceste cazuri se întâlnesc când beneficiarul este şi finanţator, tratând cu superficialitate concluziile din studiul de fezabilitate sau ignorând pur şi simplu importanţa lui. Întărirea disciplinei faţă de studiile de fezabilitate a fost posibilă cu ajutorul băncilor şi organismelor internaţionale în calitate de finanţatori. Studiul de fezabilitate reprezintă “ansamblul de piese scrise (calcule tehnico-economice, desene, memorii de fundamentare, măsuri concrete de acţiune) privind necesitatea realizării viitorului obiectiv, sursele de aprovizionare cu materii prime, pieţele de desfacere, asigurarea capitalului - lichidităţi şi credite - rezultatele scontate, amplasamentul etc.”29 Organismele internaţionale au recomandat ca pentru evaluarea proiectelor de investiţii să se întocmească studii de fezabilitate care să cuprindă cel puţin următoarele elemente: datele de indentificare ale firmei care realizează investiţia; analiza diagnostic a situaţiei prezente a firmei; trasarea prognozei produselor, tehnologiilor şi factorilor de producţie; variantele de dezvoltare şi de restructurare; calcularea indicatorilor de eficienţă economică a fiecărei variante studiate; cuantificarea riscului de nerealizare a profiturilor; formularea deciziei de a investii.30 Studiul de fezabilitate mai poate fi definit ca un instrument utilizat în fundamentarea deciziei de finanţare a unui proiect de investiţii constituindu-se ca o bază tehnică,

29 Vasilescu Ion, Românu Ion, Cicea Claudiu, op. cit., p.56 30 W.Behrens, P.M. Hawranek, Manual for the preparation of industrial feasibility studies, ONUDI, 1992

Page 93: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

101

economică şi financiară pentru aceasta. Obiectivul de investiţii analizat cu ajutorul studiului de fezabilitate trebuie privit ca un sistem dinamic şi deschis de producţie şi comercializare de bunuri şi servicii. Analiza complexă pe care o presupune se răsfrânge asupra tuturor factorilor angajaţi pentru obţinerea efectelor pe un anumit orizont de timp. Pentru orizontul de timp pentru care se face analiza trebuie să rezulte că există resurse financiare suficiente pentru a acoperii costurile funcţionării obiectivului atât în ceea ce priveşte achitarea datoriilor faţă de creditori cât şi de a a sigura continuitatea activităţii de producţie. În ceea ce ne priveşte, vom încerca în continuare să prezentăm principalele elemente pe care trebuie să le conţină un studiu de fezabilitate: I. CAPITOL INTRODUCTIV. Având în vedere faptul că de cele mai multe ori investiţiile complexe se finanţează cu ajutorul băncilor şi al organismelor financiare internaţionale, la începutul capitolului de introducere se va menţiona scopul pentru care se întocmeşte studiul (contractarea unui împrumut bancar). Trebuie specificat creditul care se vrea contractat şi care poate fi: credit ipotecar, credit pentru investiţii în completarea surselor proprii, credit pentru activitatea de leasing, credit pentru achiziţionarea de active, scrisoare de garanţie bancară de garantare a plăţii ratelor scadente la creditele contractate de la bănci externe şi de la alte instituţii financiare. Tot la scop se va preciza şi faptul dacă este vorba de înfiinţarea unui agent economic nou, dacă este o investiţie de restructurare, dezvoltare, modernizare sau menţinere a capacităţilor de producţie existente. Se va face o prezentare scurtă a agentului economic (deoarece aceste date vor fi reluate pe larg în capitolul următor al studiului de fezabilitate) arătând locaţia, denumirea şi obiectul principal de activitate conform codurilor CAEN.

Page 94: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

102

Dacă se consideră oportun (elaborarea studiului de fezabilitate se face de către o societate cu renume) se vor prezenta şi elementele referitoare la denumirea elaboratorului, adresă, telefon, fax, persoanele de contact. Când finanţatorul investiţiei este o bancă atunci studiul de fezabilitate poate fi elaborat de aceasta contra cost. În continuare se prezintă pe scurt produsele sau serviciile care se vor realiza, în ce constă investiţia şi la cât se ridică efortul investiţional, perioada de execuţie, stadiul în care se află proiectul tehnic, situaţia avizelor, stadiul contractelor privind achiziţionarea mijloacelor de producţie şi planul de finanţare a investiţiei. La planul de finanţare se vor menţiona care sunt sursele proprii şi care sunt cele împrumutate, perioada de acordare a creditelor, perioada de graţie, structura scadenţarului, dobânda anuală efectivă, tranşele de punere la dispoziţie. II. PREZENTAREA FIRMEI. Datele de identificare a firmei sunt: denumirea, codul unic de înregistrare, numărul de la Registrul Comerţului, adresa sediului central, anul înfiinţării, forma juridică (societate cu răspundere limitată, societate pe acţiuni, societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate în comandită pe acţiuni), felul societăţii (societate comercială, societate agricolă, societate naţională, companie naţională, regie autonomă, regie naţională etc.), domeniile de activitate de bază şi auxiliare, adresă, telefon, fax, e-mail, persoane de contact. Se va face o prezentare a structurii acţionariatului şi care este contribuţia acestora la capitalul social. Totodată se vor preciza dacă există şi alte participaţii ale principalilor acţionari, valoarea capitalului social subscris şi vărsat. În încheierea capitolului se va face o scurtă prezentare istorică a agentului economic.

III. PRODUSELE ŞI PIAŢA. Capitolul va cuprinde informaţii grupate în două părti:

Page 95: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

103

-informaţii privind produsele şi serviciile; -informaţii privind cererea şi oferta. Informaţiile privind produsele şi serviciile vor face

referire la: caracteristicile produselor sau serviciilor, dacă sunt competitive sau nu, care este ciclul de viaţă al produselor. În mod concret vor fi atinse următoarele aspecte: descrierea principalelor produse atât pentru activitatea de bază cât şi pentru cea auxiliară; tendinţele produselor din punct de vedere al performanţelor tehnice şi calitative; segmentul de piaţă cărora le sunt destinate; descrierea amănunţită a produselor însoţită de schiţe şi fotografii; încadrarea în standardele internaţionale de calitate; încadrarea în categoria bunurilor de larg consum, bunuri de capital sau servicii; gama produselor comercializate (la agenţii economci din sfera comerţului); specificul vânzării (cu amănuntul sau cu ridicata); servicii post vânzare; compararea produselor din punct de vedere calitativ cu produse similare existente pe segmentul de piaţă actual sau pe cel care se vrea cucerit; faza economică în care se află produsul (proiectare, lansare, avânt, maturitate, declin).

Compararea produselor cu cele ale concurenţei pe segmentul de piaţă stabilit se face de regulă de alte instituţii specializate pe plan mondial, rezultatul concluziilor din studiile efectuate trebuind să fie anexat la studiul de fezabilitate.

Tot în legătură cu informaţiile referitoare la produse şi servicii se va face referire şi la preţul de vânzare al acestora precum şi la metodele de promovare şi de distribuţie. Astfel se vor prezenta: preţurile actuale minime, maxime şi medii de pe piaţă; factorii de influenţă a preţurilor interne şi externe; estimările privind evoluţia preţurilor în perioada imediat următoare. În continuare se prezintă preţurile practicate de agentul economic la produsele sale până la data studiului de fezabilitate şi se vor compara cu preţurile practicate pe piaţă. Se vor face prognoze asupra nivelului preţurilor produselor agentului economic corespunzător strategiei de comercializare.

Page 96: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

104

Dacă agentul economic intenţionează să facă anumite concesii de preţ, se vor prezenta sub ce formă vor fi făcute acestea: credite furnizor, avansuri, plata în rate etc.

Promovarea şi distribuţia produselor joacă un rol esenţial în vânzarea lor, de multe ori suplinind cu succes lipsa de calitate a acestora. Este cunoscut faptul că reclama vinde produsul. De aceea agentul economic va căuta să adopte cele mai eficiente metode de promovare şi de distribuţie. În cadrul metodelor de promovare utilizate se vor prezenta: mijloacele mass-media utilizate (televiziune, radio, presă, postere etc.) precum şi cataloagele, broşurile, participările la târguri şi expoziţii etc.

Distribuţia produselor poate fi realizată fie prin reţeaua proprie de magazine şi depozite (cu amănuntul şi cu ridicata) fie prin reţeaua intermediarilor sau angrosiştilor). Se vor specifica cu ce costuri se realizează promovarea produselor şi se vor estima şi pe perioada viitoare.

În legătură cu informaţiile privind cererea şi oferta se va face un scurt istoric al evoluţiei cererii şi ofertei precum şi o analiză a cererii şi ofertei pe piaţa internă şi externă. În cadrul istoricului evoluţiei cererii şi ofertei, se va evidenţia în dinamică, pe ultimii ani, fizic, valoric şi pe structură cererea şi oferta.

Analiza cererii şi ofertei pe piaţa internă şi externă se va face tot în dinamică pe ultimii doi ani, fizic, valoric şi pe structură, scoţând în evidenţă dacă cererea la produsele respective este suficent de mare pentru a acoperii oferta şi care sunt principalii concurenţi, cotele lor de piaţă, marketingul folosit şi condiţiile de comercializare.

IV. ANALIZA CAPACITĂŢII TEHNICE DE PRODUCŢIE, A FACTORILOR DE PRODUCŢIE ŞI A COSTURILOR ACESTORA. Dimensionarea optimă a capacităţilor de producţie joacă un rol esenţial în reuşita unei activităţi de investiţii. De aceea în practică se calculează

Page 97: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

105

indicatori precum pragul de rentabilitate, marja de securitate sau indicele de securitate care oferă informaţii extrem de utile managementului de decizie. Tratarea capacităţilor de producţie se va face prin prisma amplasării obiectivului de investiţii, tehnologiei de fabricaţie şi dotărilor cu mjloace fixe. Se va face localizarea cât mai exactă a obiectivului şi vecinătăţilor acestuia arătând care sunt elementele de infrastructură şi utilităţile de care beneficiază obiectivul (căi de comunicaţie, reţeaua de energie electrică, canalizare, căi de acces etc.).

Necesitatea introducerii progresului tehnic la toate nivelurile activităţii de producţie impune prezentarea tehnologiilor de fabricaţie existente atât din punct de vedere al complexităţii acestora cât şi din punct de vedere al gradului de integrare şi gradului de noutate. Se vor prezenta detalii ale tehnologiei de fabricaţie: originea tehnologiei, costurile şi complexitatea acesteia; gradul de automatizare, timpul necesar pentru fabricarea produselor exprimat în ore-om şi ore-maşină; descrierea fluxurilor tehnologice; posibilităţile de adaptare a tehnologiilor la schimbările apărute pe piaţă; modul de asigurare a tehnologiei cu utilităţi şi impactul înlocuirii unor tehnologii asupra investiţilor colaterale.

Dotarea cu active imobilizate se va analiza atât la nivelul activelor imobilizate existente cât şi la nivelul celor noi realizate prin intermediul investiţiei. Dacă este vorba de teren (existent sau care se va achiziţiona) se vor preciza: regimul juridic (dacă este închiriat, concesionat sau proprietate); suprafaţa totală (din care suprafaţa construită, suprafaţa liberă şi suprafaţa ocupată cu căile de acces); contractul de vânzare cumpărare sau actul legal prin care s-a dobândit proprietatea şi valoarea de intrare în contabilitate. Dacă este vorba de clădiri se va preciza destinaţia, gradul de uzură şi caracteristicile constructive (arie utilă, arie desfăşurată, suprafaţă construită, înălţimea etc.). Dacă este vorba de mijloace fixe se precizează: destinaţia, tipul, marca, parametrii tehnici, economici şi

Page 98: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

106

funcţionali, anul de fabricaţie, gradul de uzură fizică şi morală, capacitatea maximă de producţie, furnizorii, argumentele care au determinat achiziţionarea mijloacelor fixe, clasificarea şi structura mijloacelor fixe, regimul juridic şi contabilitatea, politica de amortizare, căi de sporire a eficienţei mijloacelor fixe.

În legătură cu capacităţile de producţie se va prezenta capacitatea de producţie proiectată şi care va fi gradul de ocupare după realizarea obiectivului investiţional. Dacă se intenţionează dezvoltarea sau restructurarea capacităţilor de producţie atunci se va prezenta evoluţia producţiei fizice şi valorice realizate în ultimii ani cu evidenţierea cauzelor care le-au generat.

Cea de a doua parte a acestui capitol (factorii de producţie şi costurile acestora) va cuprinde informaţii referitoare la valoarea dotărilor, cheltuielile cu forţa de muncă, costurile materiilor prime şi mărfurilor şi cheltuielile cu utilităţile.

Determinarea valorii dotărilor presupune în primul rând actualizarea valorii contabile rămase a imobilizărilor corporale existente. Pentru a reflecta cât mai exact valoarea rămasă actuală a cestora se vor utiliza coeficienţi de actualizare dintre care: indicele inflaţiei, cursul de schimb valutar, indicele de creştere a preţurilor, etc.

În al doilea rând presupune determinarea costului de investiţie. Pentru determinarea valorii imobilizărilor necorporale, a terenului şi a construcţiilor se vor lua în considerare: cheltuielile de înfiinţare, costul achiziţiei tehnologiilor, cheltuielile legate de studii şi proiecte de cercetare-dezvoltare, valoarea de achiziţie a terenului, cheltuielile efectuate pentru amenajarea terenului, cheltuielile antrenate de obţinerea avizelor şi autorizaţiilor, valoarea proiectului tehnic, valoarea devizului firmei constructoare.

Page 99: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

107

Dacă agentul economic a încheiat un contract cu un antreprenor care va executa construcţia şi o va livra la cheie, se va anexa la studiul de fezabilitate şi o copie după contract. În situaţia în care agentul economic execută investiţia în regie proprie atunci este necesară prezentarea documentelor din care să rezulte justificarea sumelor luate în calcul.

Pentru stabilirea valorii capitalului fix se va ţine cont de valoarea de contract sau de ofertă, cuantumul taxelor vamale şi a taxelor pentru avize de la organisme interne abilitate.

Asigurarea cu forţă de muncă pregătită corespunzător constituie o cerinţă obiectivă pentru folosirea în condiţii corespunzătoare a capitalului fix. În acest sens se va descrie structura personalului şi se vor face previziuni în legătură cu aceasta şi se vor detalia cheltuielile anuale cu forţa de muncă. Se prezintă evoluţia numărului de personal şi a structurii acestuia în ultimii ani; câţi muncitori sunt implicaţi direct în procesul de producţie şi câţi sunt indirect productivi; câţi salariaţi lucrează în distribuţia produselor; care este personalul administrativ şi personalul de conducere. Se va face şi un necesar pentru perioada imediat următoare a numărului de personal pe total şi pe structură. Se va detalia modul în care este asigurată forţa de muncă pentru viitorul obiectiv (aspecte privind recrutarea, selecţia şi angajarea forţei de muncă, modalităţile de perfecţionare profesională şi de conversie a forţei de muncă, stimulentele acordate, formele de salarizare. Pentru unii ar părea ciudat că în studiul de fezabilitate se prezintă aspecte referitoare la salariile şi stimulentele personalului, însă practica a demonstrat că numai cu o fidelizarea corespunzătoare a personalului pot apare rezultate satisfăcătoare. Interesul scăzut al forţei de muncă faţă de un anumit serviciu duce la migrarea acesteia cu implicaţii negative asupra bunei desfăşurări a proceselor de producţie şi creşterii cheltuielilor de instruire şi perfecţionare.

Page 100: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

108

Se va prezenta strategia viitoare privind recompensarea şi remunerarea forţei de muncă pe categorii de personal şi se vor cuantifica cheltuielile necesare în acest sens.

Estimarea costurilor capitalului circulant vizează materiile prime, materialele, sursele de aprovizionare a acestora, costurile specifice, politica stocurilor, costurile unitare şi costurile anuale la materiile prime, materiale şi mărfuri.

Se vor prezenta principalele categorii de materii prime, materiale, semifabricate şi mărfuri şi sursele lor de aprovizionare. Vor fi nominalizaţi cei mai importanţi furnizori de materii prime, materiale, semifabricate, mărfuri şi ponderea valorică în totalul aprovizionărilor.

Se va estima şi durata medie de plată a furnizorilor folosind relaţia:

360a

mfmf C

SD

În care: Dmf este durata medie de plată a furnizorilor Smf este soldul mediu al furnizorilor Ca este costul aprovizionărilor

În unele cazuri se poate folosi în loc de costul aprovizionărilor cifra de afaceri. Furnizorii neplătiţi reprezintă credite comerciale de care beneficiază agentul economic. Cu cât durata medie de plata a furnizorilor este mai mare cu atât costurile creditelor comerciale sunt mai mari, agentul economic trebuind să aleagă între costurile creditelor bancare şi costurile creditelor comerciale. Având în vedere importanţa asigurării cu capital circulant a proceselor de producţie se vor prezenta eventualele contracte încheiate cu furnizorii din care să rezulte costurile capitalului circulant şi perioada de derulare a relaţiilor comerciale.

Page 101: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

109

Se vor cuantifica consumurile specifice cu referire la duratele medii de stocare şi se va face distinct o dimensionare a stocurilor necesare pentru punerea în funcţiune a obiectivului de investiţii. Cheltuielile anuale cu materii prime, materiale şi mărfuri se vor estima în baza consumurilor specifice şi a costurilor unitare. Considerăm oportună prezentarea în acest capitol a cheltuielilor cu utilităţile necesare exploatării, a surselor de aprovizionare şi a preţurilor de achiziţie. Perioada Activitatea

Zile calendaristice Costul pe activităţi 1 2 3 4 5 ... 30 … n

A1 C1 A2 C2 A3 C3 ….. …. An Cn

Separat de graficul de mai sus se va prezenta separat un

tabel care să cuprindă în mod explicit valoarea tranşelor care se vor deconta efectiv şi perioada efectuării acestora. Acest tabel este extrem de important pentru proiecţia cash-flow-ului viitor cât şi pentru avizarea tragerilor din credite bancare în cazul finanţării investiţiei de către o bancă.

În activitatea de realizare şi de eşalonare a lucrărilor de investiţii se întâlnesc două situaţii: a) când duratele de execuţie pentru fiecare activitate sunt cunoscute; b) când se iau în calcul mai multe durate de realizare pentru fiecare activitate.

În cazul în care duratele activităţilor sunt imprecise31, durata fiecărei activităţi se apreciază în trei ipostaze: durata cea mai scurtă, durata cea mai lungă şi durata probabilă.

31 Vasilescu Ion, Românu Ion, Cicea Claudiu, op. cit. p.277

Page 102: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

110

Când se întocmeşte graficul de realizare a investiţiei se va ţine cont de: timpul necesar întocmirii studiilor şi proiectelor tehnice, planificarea activităţilor de construcţii montaj, durata de punere în funcţiune a mijloacelor fixe, programul de pregătire a forţei de muncă etc.

V. POLUAREA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI. În acest capitol se va prezenta influenţa pe care o are investiţia asupra mediului înconjurător din punct de vedere al emisiilor poluante ce rezultă în urma procesului de producţie, cantităţilor şi compuşilor acestora, implicaţiilor ecologice, eventualele litigii cu terţii, posibilităţile de diminuare a poluării, mijloacele de tratare şi neutralizare folosite pentru combaterea poluării, costurile de tratare şi neutilizare.

La studiul de fezabilitate se vor anexa autorizaţiile de mediu eliberate de autorităţile competente. În condiţiile integrării în Uniunea Europeană se pune un accent deosebit pe reducerea poluării, agenţii economici fiind nevoiţi să ia măsuri drastice în acest sens, altfel riscând închiderea activităţii.

Când investiţia este finanţată de o societate bancară, se întocmeşte o fişă de evaluare iniţială a riscului global de mediu care cuprinde următoarele elemente: -numele şi adresa solicitantului împrumutului bancar; -criteriul pentru acordarea creditului -obiectul de activitate al firmei -valoarea împrumutului solicitat -termenul de rambursare a împrumutului -felul garanţiei constituite pentru acordarea împrumutului (depozite colaterale; active curente nelichide; teren fără utilizare industrială anterioară sau fără industrie dezvoltată în zonele adiacente; mijloace fixe; teren cu utilizare anterioară a cărui contaminare este cunoscută). Pentru fiecare criteriu se acordă un punctaj şi se determină un indice al riscului de mediu care poate să aibă trei nivele: ridicat, scăzut şi mediu.

Page 103: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

111

Tot în fişa de evaluare a riscului de mediu se precizează dacă sunt necesare activităţi de evaluare şi raportare privind riscul de mediu.

Când investiţia se ridică la valori mari şi este finanţată de o societate bancară, aceasta întocmeşte un raport final de mediu în care se precizează: numele solicitantului de credit, adresa, obiectul de activitate, scopul acordării creditului, obligativitatea şi conformarea cu reglementările privind mediul înconjurător (dacă solicitantul creditului respectă cerinţele regulamentelor şi standardelor naţionale; dacă împrumutatul a obţinut toate avizele necesare pentru desfăşurarea activităţii; dacă a fost prezentată cetăţenilor din zona respectivă evaluarea impactului asupra mediului; dacă în ultimii ani împrumutatul a plătit amenzi privind încălcarea normelor de mediu; dacă există procese pe rol având ca obiect externalităţi negative; dacă agentul economic este capabil să se alinieze la cerinţele şi standardele de producţie aplicate în ţările Uniunii Europene); conformitatea cu standardele sociale (respectă împumutatul actele normative care interzic angajarea minorilor, munca forţată şi tratamentul discriminatoriu al angajaţilor la locul de muncă; are proiectul finanţat implicaţii negative asupra obiectivelor arheologice şi culturale; dacă proiectul presupune mutarea populaţiei din zonă etc.

În vederea atenuării impactului asupra mediului vor fi precizate acţiunile şi măsurile care vor fi luate de beneficiarul investiţiei şi de către finanţator pentru reducerea riscurilor legate de poluare. VI. SISTEMUL DE MANAGEMENT. În acest capitol este studiat sistemul de management al agentului economic la nivel informaţional, organizatoric, decizional şi metodologic. Pentru aceasta se vor face referiri la:

-strategia activităţii viitoare şi măsurile necesare îndeplinirii obiectivelor

-structura organizatorică (organigrama)

Page 104: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

112

-echipa de conducere (abilităţi, calităţi orale, experienţă, funcţii ocupate anterior, pregătire profesională etc.)

-sistemul managementului calităţii -sistemul informatic ce constituie suportul tehnic în

luarea deciziei la toate eşaloanele. În legătură cu managementul calităţii menţionăm că acesta este un concept foarte complex care trebuie să fie în conformitate cu standardele internaţionale de calitate. Aceste standarde trasează ca principale linii directoare: orientarea către client, rolul liderului în conducerea oamenilor şi administrarea proceselor, gradul de implicare a personalului în activitatea agentului economic; creşterea continuă a eficienţei globale la nivelul firmei; tratarea managementului ca sistem; luarea deciziei numai după analiza datelor şi informaţiilor. În urma analizei sistemului de management, concluziile pot fi grupate ca în cazul analizei SWOT (strenghts, weaknesses, opportunities, threats) în puncte tari şi puncte slabe. În continuare enumerăm câteva puncte slabe care pot să apară în sistemul de management: informaţia este incompletă şi distorsionată, deciziile managerilor nu sunt conforme cu principiul de raţionalitate, exercitarea unei influenţe negative de către liderul informal asupra liderului formal, folosirea inadecvată a tehnicilor şi metodelor aflate la dispoziţie.

VII. SITUAŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ. Pentru elaborarea acestui capitol se vor folosi documentele de raportare contabilă a agentului economic pe ultimii doi ani încheiaţi şi cea mai recentă balanţă de verificare.

Analiza veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor se face în baza contului de profit şi pierderi respectându-se următoarea structură:

1. Cifra de afaceri -producţia vândută -venituri din vânzarea mărfurilor

Page 105: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

113

-venituri din dobânzi înregistrate de entitate al cărei obiect de activitate îl constituie leasingul

-venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete.

2. Variaţia stocului de produse finite şi a producţiei în curs de executie.

3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată.

4. Alte venituri din exploatare. TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 5. Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile;

alte cheltuieli externe; cheltuieli privind mărfurile. 6. Cheltuieli cu personalul (salarii şi indemnizaţii plus

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială). 7. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi

necorporale, şi activele circulante. 8. Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli privind

prestaţiile externe, cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate.

TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE. REZULTATUL DIN EXPLOATARE (PROFIT SAU

PIERDERE). 9. Venituri din interese de participare. 10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac

parte din activele imobilizate 11. Venituri din dobânzi; alte venituri financiare. TOTAL VENITURI FINANCIARE. 12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare

şi investiţiile financiare deţinute ca active circulante. 13. Cheltuieli privind dobânzile; alte cheltuieli

financiare. TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE. REZULTATUL FINANCIAR (profit sau pierdere).

Page 106: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

114

REZULTATUL CURENT (profitul sau pierderea curentă).

14. Venituri extraordinare. 15. Cheltuieli extraordinare. REZULTATUL EXTRAORDINAR (profit sau

pierdere). VENITURI TOTALE. CHELTUIELI TOTALE. REZULTATUL BRUT. 16. Impozitul pe profit. 17. Alte impozite. REZULTATUL NET. Pe baza datelor de mai sus se va prezenta şi comenta

evoluţia şi structura veniturilor, cheltuielilor, profitului şi valorii adăugate. Pentru comparabilitatea datelor se vor folosii ratele medii de creştere a preţurilor sau ratele medii de creştere a cursului de schimb valutar.

Se va defalca cifra de afaceri pe activităţi de bază şi auxiliare precum şi pe secţii şi filiale.

Analiza patrimoniului agentului economic se va face pe elemente de activ şi de pasiv respectând următoarea structură:

A. Active imobilizate -imobilizări necorporale (cheltuieli de constituire şi de

cercetare-dezvoltare, imobilizări în curs, provizioane pentru deprecierea imobilizărilor necorporale, alte imobilizări);

-imobilizări corporale (terenuri, clădiri, construcţii speciale, maşini şi utilaje, imobilizări în curs, provizioane pentru deprecierea imobilizărilor corporale, alte imobilizări corporale);

-imobilizări financiare (titluri de participare, creanţe imobilizate, provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare, alte titluri imobilizate).

B. Active circulante

Page 107: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

115

-stocuri (materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, stocuri aflate la terţi, producţie în curs de execuţie, produse, animale, mărfuri);

-creanţe (clienţi şi conturi asimilate, furnizori debitori, decontări cu asociaţii privind capitalul, alte creanţe);

-casa şi conturi la bănci. C. Cheltuieli în avans D. Datorii pe termen scurt (până la un an) E. Provizioane F. Venituri în avans (subvenţii pentru investiţii; venituri

înregistrate în avans) G. Capital şi rezerve 1. Capital -capital subscris vărsat -capital subscris nevărsat -patrimoniul regiei 2. Prime de capital 3. Rezerve din reevaluare 4. Rezerve 5. Rezultatul reportat 6. Rezultatul financiar H. Repartizarea profitului I. CAPITALURI PROPRII TOTAL J. Patrimoniul public K. CAPITALURI TOTAL Analiza datelor se efectuează în dinamică pentru cele

trei perioade (ultimii doi ani încheiaţi şi ultima balanţă de verificare) scoţând în evidenţă ponderea principalelor elemente de activ şi de pasiv în valoarea totală a patrimoniului.

Tot în acest capitol se vor calcula şi comenta pe scurt evoluţia indicatorilor de solvabilitate, lichiditate, fond de rulment, necesar de fond de rulment, marja profitului, rata rentabilităţii economice, rata rentabilităţii financiare, rata valorii adăugate. Având în vedere importanţa acestora în

Page 108: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

116

diagnosticarea activităţii, vor fi detaliaţi cu ocazia analizei studiilor de fezabilitate. VIII. PROIECŢIA ACTIVITĂŢII VIITOARE. Necesitatea recuperării investiţiei de după perioada punerii în funcţiune reclamă realizarea de proiecţii privind fluxurile de lichidităţi şi contul de rezultate. Pentru estimarea intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi se întocmeşte un flux de lichidităţi (cash-flow) care va acoperi întreaga perioadă de funcţionare a obiectivului de investiţii. Fluxul de numerar trebuie întocmit în baza:

-contractelor ferme de aprovizionare şi desfacere încheiate cu furnizorii şi clienţii garantate pe cât posibil cu instrumente bancare (bilete la ordin avalizate, scrisori de garanţie bancară, acreditive etc.);

-programelor investiţionale aprobate la nivelul agenţilor economici;

-contractelor de credit încheiate cu băncile; -elementelor extrabilanţiere din balanţa de verificare a

agenţilor economici. Structura unui flux de lichidităţi este prezentată în tabelul nr.6.1.32

Tabelul nr. 6.1. Structura unui flux de lichidităţi

Anul n-1

luna 1

luna 2 …

luna n

I. ACTIVITATEA DE INVESTIŢII A. Total intrări de lichidităţi din: Capital social vărsat Datorii financiare pe termen lung B. Total ieşiri de lichidităţi prin: Achiziţii de active fixe corporale, inclusiv TVA Achiziţii de active fixe necorporale

32 Ilie Mihai, Tiberiu Ionuţ Mihai, Trade Finance, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p.361

Page 109: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

117

Dotări/Modernizări (investiţii în curs) C. Excedent/Deficit de flux de lichidităţi (A-B) (Excedent: A>B; Deficit: A<B) D1. Rambursări de credite pe termen lung D2. Plăţi de dobânzi la credite pe termen lung E. Flux de lichidităţi net (C-D1-D2) II. ACTIVITATEA COMERCIALĂ

F. Încasări din activitatea de exploatare, inclusiv TVA (F1+F2) F1. Vânzări cu încasare imediată F2. Vânzări pe credit G. Încasări din activitatea financiară H. Încasări din activitatea excepţională I. Total Încasări (F+G+H) J. Plăţi pentru activitatea de exploatare inclusiv TVA K. Flux brut, exclusiv plăţi pentru impozite şi taxe (I-J) L. Plăţi pentru impozite şi taxe M1. Rambursări de credite pe termen scurt M2. Plaţi de dobânzi la credite pe termen scurt N. Plăţi excepţionale O. Total plăţi exclusiv cele aferente activităţii de exploatare (L+M1+M2+N) P. Flux net (K-O)

III. FLUX DE LICHIDITĂŢI (CASH-FLOW)

R. Flux de lichidităţi al perioadei (R = P+/-E) S. Disponibil/Necesar de lichidităţi al lunii precedente T. Disponibil/Necesar de lichidităţi curent (S+R)

Page 110: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

118

Un alt instrument de previziune al activităţii viitoare a unui agent economic îl constituie bugetul de venituri şi cheltuieli a cărui structură este redată în tabelul nr.6.2.

Tabelul nr. 6.2. Structura unui buget de venituri şi cheltuieli

INDICATORI rând Realizat an n-1

Prevederi an n

1 2 3 4 I. VENITURI TOTALE, din care: (rd.02+rd.12+rd.13) 01 1. Venituri din exploatare, din care: 02 a) Venituri din activitatea de bază 03 b) Venituri din alte activităţi 04 c) Venituri din surse bugetare, din care: 05 - subvenţii pentru produse şi activităţi 06 - subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi de tarif 07 - transferuri 08 - prime acordate de la bugetul de stat 09 - alte sume primite de la bugetul de stat 10 d) Venituri din fonduri speciale 11 2. Venituri Financiare 12 3. Venituri excepţionale 13 II. CHELTUIELI TOTALE, din care: (rd.15+rd.33+rd.34) 14 1. Cheltuieli pentru exploatare, total, din care: 15 a) Cheltuieli materiale 16 b) Cheltuieli cu personalul, din care: 17 - salarii brute 18 - contribuţie la asigurări sociale de stat 19 - ajutor de somaj 20 - contribuţie la asigurări sociale de sănătate 21 - alte cheltuieli cu personalul 22 c) Cheltuieli de exploatare privind amortizarea şi provizioanele 23 d) Cheltuieli prevăzute de legea bugetului de stat, din care 24 - transferuri sau subvenţii 25

Page 111: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

119

e) Cheltuieli de protocol 26 f) Cheltuieli de reclamă şi publicitate 27 g) Cheltuieli cu sponsorizarea 28 h) Tichete de masă 29 I) Alte cheltuieli, din care: 30 - taxa pentru activitatea de exploatare a resurselor minerale 31 - redevenţa din concesionarea bunurilor publice 32 2. Cheltuieli financiare 33 3. Cheltuieli excepţionale 34 III. REZULTAT BRUT - profit (pierdere) 35 IV. FOND DE REZERVĂ 36 V. ALTE CHELTUIELI DEDUCTIBILE CONFORM LEGII 37 VI. ACOPERIREA PIERDERILOR DIN ANII PRECEDENŢI 38 VII. IMPOZIT PE PROFIT 39 VIII. PROFITUL DE REPARTIZAT, din care: 40 1. Fondul de participare a salariaţilor la profit, din care: 41 - cota managerului la regii autonome 42 2. Vărsăminte la buget din profitul net al regiilor autonome 43 3. Surse proprii de finanţare, din care: 44 - cota de participare la profit a administratorilor 45 4. Alte repartizări prevăzute de lege, din care: 46 - cota managerului la societăţile comerciale 47 - dividende cuvenite statului 48 - dividende cuvenite altor acţionari 49 IX. SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care: 50 1. Surse proprii 51 2. Alocaţii de la buget 52 3. Credite bancare: 53 - interne 54 - externe 55

Page 112: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

120

4. Alte surse 56 X. CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII, din care: 57 1. Investiţii, inclusiv investiţii în curs la finele anului 58 2. Rambursări de rate aferente creditelor pentru investiţii: 59 - interne 60 - externe 61 XI. REZERVE, din care: 62 I. Rezerve legale 63 II. Rezerve statutare 64 III. Alte rezerve (denumire şi bază legală) 65

Proiecţiile vor fi elaborate pornind de la nivelul preţurilor la data elaborării studiului. Perioada de previziune va cuprinde toată durata economică de viaţă a proiectului. Se va proceda şi la estimarea restructurată a bilanţului conform tabelului nr.6.3.

Tabelul nr.6.3. Estimarea restructurată a bilanţului INDICATORI\PERIOADA

An precedent (anul 0)

Estimare anul 1…

…. Estimare

anul n Disponibilităţi băneşti Stocuri Active fixe Alte active Total active Datorii pe termen scurt din care -furnizori -credite -datorii la bugetul de stat -alte datorii Datorii pe termen mediu Capital propriu din care -profit -provizioane

Page 113: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

121

Total pasive Cifra de afaceri Proiecţia necesarului de fond de rulment se va face în funcţie de modelul orientativ din tabelul nr.6.4.

Tabelul nr. 6.4. Proiecţia necesarului de fond de rulment INDICATORI\ PERIOADA Anul 0

Data PIF Anul 1 …..

anul n Active curente -mărfuri şi ambalaje -produse şi servicii -materiale, obiecte de inventar -produse finite stocate -creanţe comerciale -animale -cheltuieli în avans -alte creanţe Datorii pe termen scurt -furnizori -avansuri primite -venituri în avans -alte datorii pe termen scurt Necesar de fond de rulment Necesarul de fond de rulment reprezintă diferenţa dintre activele curente şi datoriile pe termen scurt şi se caracterizează prin variaţii mari datorită instabilităţii activelor curente şi datoriilor pe termen scurt. Dacă necesarul de fond de rulment este pozitiv rezultă că există o insuficienţă de resurse la acest nivel care trebuie acoperită de excedentul de fond de rulment sau prin credite bancare. Dacă necesarul de fond de rulment este negativ rezultă că există un surplus de resurse atrase la acest nivel. Proiecţia pragului de rentabilitate se face pentru fiecare an al duratei de funcţionare a obiectivului de investiţii în

Page 114: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

122

funcţie de cheltuielile variabile, cheltuielile fixe şi cifra de afaceri conform tabelului nr.6.5.

Tabelul nr. 6.5. Proiecţia pragului de rentabilitate INDICATORI\PERIOADA Anul 0 Anul 1 … anul n Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe Pragul de rentabilitate

IX. VARIANTE DE DEZVOLTARE ŞI DE RESTRUCTURARE. Se prezintă toate variantele de investiţii scoţându-se în evidenţă avantajele prin prisma maximizării efectelor şi minimizării eforturilor.

X. ANALIZA INCERTITUDINII, RISCULUI ŞI VARIANTEI ALESE. După ce s-a stabilit varianta optimă de investiţii trebuie să se cuantifice influenţele unor factori perturbatori asupra acesteia. În acest sens se vor relua calculele de eficienţă considerând că vânzările pot să scadă, o materie primă poate înregistra preţuri mai mari sau forţa de muncă va fi mai bine remunerată. În condiţiile acestor ipoteze dacă indicatorii astfel determinaţi nu diferă foarte mult de cei calculaţi anterior se poate trece la capitolul următor “Adoptarea deciziei de investiţii”.

XI. ADOPTAREA DECIZIEI DE INVESTIŢII. Managementul societăţii ia decizia de realizare a investiţiei precizând detaliile referitoare la aceasta (furnizori, proiectant, executant, finanţator etc.).

Page 115: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

123

CAPITOLUL VII

EVALUAREA ÎNTREPRINDERILOR DIN SFERA PRODUCŢIEI

Analiza s-a efectuat pentru o societate de producţie confecţii utilizând balanţele de verificare la 31.12.2007, 31.12.2008 şi 31.12.2009. S.C. T-SHIRT S.R.L este înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J16/3002/1994 având un capital social vărsat de 10000 lei. Unitatea are ca obiect de activitate: fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjerie de corp), care corespunde diviziunii CAEN 182. SC T-SHIRT S.R.L are un singur asociat. Pe lângă domeniul principal de activitate societatea mai desfăşoară şi următoarele tipuri de activităţi: finisarea materialelor textile, fabricarea de articole confecţionate din textile cu excepţia îmbrăcămintei, fabricarea altor articole textile, fabricarea de stofe tricotate sau corsetate, fabricarea de articole de îmbrăcăminte din piele. Producţia se realizează în regim de lohn. Atât strategia de distribuţie cât şi promovarea produselor pe piaţă sunt asigurate de beneficiarii contractelor de lohn, societatea nefiind nevoită să-şi caute pieţe de desfacere. Societatea are încheiat un contract de închiriere pentru spaţiul de producţie în care îşi desfăşoară activitatea situat în Craiova, str. Pictor Oscar Obedeanu, nr. 40.

Ca urmare a creşterii de la an la an a activităţii desfăşurate, lucru reflectat în creşterea cifrei de afaceri, SC T-SHIRT S.R.L are în derulare un contract de grant în vederea achiziţionării de echipamente necesare în industria producătoare a articolelor de îmbrăcăminte: maşini de cusut, tivit, călcat, de făcut butoniere, de cusut şi rihtuit, de executat găici, de cusut şi surfilat, pentru nasturi, pentru cheiţe, generatoare pentru mese de călcat şi maşini pentru stafir. În urma achiziţionării echipamentelor în urma grantului obţinut,

Page 116: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

124

societatea estimează să producă 800 de bucăţi/zi, rezultând astfel o producţie lunară de 19.200 bucăţi, iar la tariful mediu/bucată de 2,3 EUR rezultă o producţie lunară de 44.160 EUR. Punctele tari ale societăţii sunt:

- personal competent, bine motivat - echipa managerială cu experienţă câştigată în câţiva ani

de muncă în acelaşi domeniu - deţinerea unui segment la nivelul pieţei de resort. Principalii clienţi ai societăţii sunt SC DUMIN S.R.L cu o

pondere de 78% din vânzări şi Roma Info S.R.L cu o pondere de 22% din vânzări. Pentru viitor societatea doreşte ca 30% din producţie să fie desfăcută pe piaţa internă.

Punctul slab al societăţii îl constituie lipsa capitalului lichid necesar relizării investiţiei de achiziţionare a spaţiului de producţie ce este scos la licitaţie de compania care îl deţine.

Principalii concurenţi ai societăţii din zona Craiovei sunt: KIRA GROUP S.A, ITALROM S.R.L, MANUFACTURA DE EST S.R.L, LETS GO S.R.L, MODEXIM S.A, CRAIMODEX S.A, firme mai mari, cu o experienţă mai mare, care activează în calitate de producători de confecţii de mai mulţi ani şi a căror producţie este desfăcută în baza unor contracte externe ferme pe anumite produse cu diverşi parteneri externi. Situaţia celor trei balanţe de verificare la data de 31.12.2007, 31.12.2008 şi 31.12.2009 se prezintă ca în tabelul nr.7.1.

Tabelul nr.7.1. Situaţia balanţelor de verificare (lei) CONT SEMNIFICAŢIA 2007 2008 2009

debit credit debit credit debit credit 1012 capital social subscris vărsat 0 10000 0 10000 0 10000

106 rezerve 0 6700 0 17700 0 17700 107 rezultat reportat 0 0 0 65600 0 4200 121 profit şi pierdere 0 27100 0 76600 0 4200 129 repartizarea profitului 27100 0 76600 0 4200 0 131 subvenţii pentru investiţii 0 0 0 0 0 273300

162/a credite banc.pe t.med.şi lung (partea>1an)

0 0 0 0 0 220700

162/b credite banc.pe t.med.şi lung (partea<1an)

0 0 0 0 0 132500

Page 117: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

125

2121 clădiri 0 0 0 0 376300 0 2123 maşini,utilaje şi instalaţii de

lucru 0 0 8800 0 439400 0

2125 mijloace de transport 15800 0 19500 0 44900 0 2128 unelte,inventar gospod. şi alte

mij.fixe 0 0 1400 0 1400 0

231 imobilizări în curs corporale 0 0 0 0 32800 0 2811 amortizarea clădirilor 0 0 0 0 0 2500 2813 amortizarea maşinilor,

utilaj.,inst.lucru 0 0 0 200 0 1200

2815 amortizarea mijloacelor de transport

0 0 0 3800 0 24800

301 materiale consumabile 0 0 0 0 1800 0 345 produse finite 36800 0 51400 0 136300 0

4013 furnizori cu scad.<1an 0 77900 0 169900 0 197100 4043 furniz.de imob.-

dat.com.scad.<1an 0 11100 0 7000 0 5700

409 furnizori-debitori 0 0 0 0 5900 0 4113 clienţi cu scad.<1an 39400 0 80800 0 84400 0

416 clienţi incerţi 0 0 500 0 0 0 4192 clienţi-creditori

pt.avans.primite<1an 0 0 0 500 0 0

421 personal-remuneraţii datorate 0 1200 0 2000 0 22400 425 avansuri acordate

personalului 100 0 800 0 200 0

426 drepturi de personal neridicate

0 0 0 0 0 500

431 asigurări sociale 0 700 0 1300 0 16500 437 ajutor de şomaj 0 400 0 100 0 1300 441 impozit pe profit 0 0 0 1700 0 -13900

4424 tva de recuperat 23500 0 51100 0 42500 0 444 impozit pe salarii 0 0 0 400 0 1400

4482 alte creanţe privind bugetul statului

0 0 0 0 300 0

455 asociaţi-conturi curente 0 0 0 0 0 64700 456 decontări cu asociaţii privind

capitalul 0 0 0 0 0 0

457 dividende de plată 0 10600 0 0 0 10000 462 creditori diverşi 0 0 0 100 0 0

51211 conturi la bănci în lei (disponibilităţi)

3000 0 700 0 200 0

51241 conturi la bănci în devize 0 0 57400 0 22300 0 519 credite bancare pe termen

scurt 0 0 0 0 0 199300

5311 casa în lei 0 0 1400 0 2000 0 542 avansuri de trezorerie 0 0 6500 0 1200 0 601 chelt. cu materiale

consumabile 1600 0 0 0 500 0

602 chelt.privind obiectele de inventar

0 0 8200 0 16800 0

Page 118: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

126

603 chelt.priv.baracamente, amenaj.prov.

0 0 2100 0 4700 0

604 chelt.privind materialele nestocate

0 0 0 0 18000 0

605 chelt. privind energia şi apa 500 0 2800 0 5600 0 607 chelt. privind mărfurile 0 0 2300 0 0 0 611 chelt. cu întreţinere şi

reparaţii 0 0 500 0 2000 0

612 chelt. cu redevenţe, locaţii, chirii

3400 0 13600 0 15900 0

613 chelt. cu primele de asigurare 0 0 300 0 12100 0 622 chelt. priv.comisioane,

onorarii 0 0 600 0 3200 0

623 chelt.protocol,reclamă, publicitate

0 0 1900 0 2100 0

624 chelt.transport de bunuri, personal

0 0 5300 0 500 0

625 chelt.deplasări,detaşări şi transf.

800 0 5300 0 4900 0

626 chelt.poştale şi taxe telecomunic.

0 0 0 0 2900 0

627 chelt.servicii bancare şi asimilate

200 0 1200 0 11400 0

628 alte chelt.cu servicii exec.de terţi

442700 0 1404100 0 1518000

0

635 chelt. cu alte impoz.,taxe,vărs.asimil.

300 0 400 0 5300 0

641 chelt. cu salariile personalului 8200 0 30900 0 177100 0 645 chelt.priv.asigurări şi

protecţia soc. 2600 0 10600 0 57300 0

658 alte cheltuieli de exploatare 0 0 1500 0 4900 0 665 chelt.din diferenţe de curs

valutar 3700 0 8800 0 26300 0

666 chelt. privind dobânzile 0 0 0 0 18100 0 671 chelt.excepţ.priv.oper.de

gestiune 100 0 0 0 0 0

681 chelt.de expl.priv.amortiz. proviz.

400 0 4100 0 24600 0

691 chelt. cu impozitul pe profit 6900 0 11200 0 2500 0 701 venituri din vânzarea

prod.finite 0 455500 0 1549000 0 1837100

704 venituri din lucrări exec.şi serv.prest.

0 0 0 0 0 3800

707 venituri din vânzarea mărfurilor

0 0 0 2300 0 0

711 venituri din producţia stocată 0 36200 0 20500 0 77100 758 alte venituri din exploatare 0 0 0 0 0 16500 765 venituri din diferenţe de curs

valutar 0 6800 0 20500 0 4100

766 venituri din dobânzi 0 0 0 0 0 300

Page 119: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

127

904 sold iniţial al clienţilor la începutul anului

0 0 39400 0 80800 0

907 stoc iniţial de produse finite la incep.anului

0 0 36300 0 58000 0

909 sold iniţial al furniz. la încep. anului

0 0 0 77800 0 169900

910 dividende de plată din anii prec.neplătite la sf.perioadei(din ct.457)

0 0 0 10600 0 0

7.1. Evaluarea activelor întreprinderii

În urma prelucrării datelor din balanţele de verificare se obţine structura activului ca în tabelele nr.7.2, nr.7.3 şi nr.7.4.

Tabelul nr.7.2. Structura activului şi variaţia absolută (lei)

BILANŢ - ACTIV

Perioada Perioada Perioada Variaţia absolută

Variaţia absolută P1 P2 P3

2007 2008 2009 (P2-P1) (P3 –P2)

1.1.Imobilizări necorporale 0 0 0 0 0

.chelt.de const.şi de cercet-dezv. 0 0 0 0 0

.alte imobilizări 0 0 0 0 0

.imobilizări în curs 0 0 0 0 0

.provizioane pt. deprec.imob.necorp. 0 0 0 0 0

1.2.Imobilizări corporale 15800 25700 866300 9900 840600

.terenuri 0 0 0 0 0

.clădiri 0 0 373800 0 373800

.construcţii speciale 0 0 0 0 0

.maşini şi utilaje 15800 24300 458300 8500 434000

.alte imobilizări corporale 0 1400 1400 1400 0

.imobilizări în curs 0 0 32800 0 32800

.provizioane pt. deprec.imob.corp. 0 0 0 0 0

1.3.Imobilizări financiare 0 0 0 0 0

.titluri de participare 0 0 0 0 0

.alte titluri imobilizate 0 0 0 0 0

.creanţe imobilizate 0 0 0 0 0

.proviz.pt.deprec.imobiliz.financiare 0 0 0 0 0

Page 120: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

128

1.4.Creanţe comerciale cu scad.> 1 an 0 0 0 0 0 I . ACTIVE IMOBILIZATE (1.1+1.2+1.3+1.4) 15800 25700 866300 9900 840600

2.1.Stocuri 36800 51400 138100 14600 86700 .mat.prime, mater.consumabile, ob. Inventar 0 0 1800 0 1800

.stocuri aflate la terţi 0 0 0 0 0

.producţie în curs de execuţie 0 0 0 0 0

.produse 36800 51400 136300 14600 84900

.animale 0 0 0 0 0

.mărfuri 0 0 0 0 0

-stocuri nevalorificabile 0 0 0 0 0 2.2.Creanţe comerciale cu scad.< 1 an 63000 133200 133300 70200 100

.clienţi şi conturi asimilate,din care: 39400 81300 84400 41900 3100

-clienţi incerţi 0 500 0 500 -500

.alte creanţe 23600 51900 43000 28300 -8900

.furnizori debitori 0 0 5900 0 5900

.decontări cu asociaţii priv.capitalul 0 0 0 0 0 2.3.Conturi de regularizare şi asimilate 0 0 0 0 0

.cheltuieli efect.în avans+decontări 0 0 0 0 0

.diferenţe de conversie activ 0 0 0 0 0 2.4.Prime privind ramburs. obligaţiunilor 0 0 0 0 0 II. ACTIVE REALIZABILE (2.1+2.2+2.3+2.4) 99800 184600 271400 84800 86800

3.1.Titluri de plasament 0 0 0 0 0

3.2.Conturi la bănci, casa şi acredit. 3000 66000 25700 63000 -40300 III. TREZORERIA POZITIVĂ (3.1+3.2) 3000 66000 25700 63000 -40300 ACTIVE CIRCULANTE (2.1+2.2+III) 102800 250600 297100 147800 46500

T O T A L A C T I V (I+II+III) 118600 276300 1163400 157700 887100

Tabelul nr.7.3. Structura activului şi varaţia relativă (lei)

BILANŢ - ACTIV

Perioada Perioada Perioada Variaţia relativă

Variaţia relativă P1 P2 P3

2007 2008 2009 ( P2/P1) ( P3/P2)

1.1.Imobilizări necorporale 0 0 0 0 0

Page 121: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

129

.chelt.de const.şi de cercet-dezv. 0 0 0 0 0

.alte imobilizări 0 0 0 0 0

.imobilizări în curs 0 0 0 0 0

.provizioane pt. deprec.imob.necorp. 0 0 0 0 0

1.2.Imobilizări corporale 15800 25700 866300 162,66 3370,82

.terenuri 0 0 0 0 0

.clădiri 0 0 373800 0 0

.construcţii speciale 0 0 0 0 0

.maşini şi utilaje 15800 24300 458300 153,8 1886

.alte imobilizări corporale 0 1400 1400 0 100

.imobilizări în curs 0 0 32800 0 0

.provizioane pt. deprec.imob.corp. 0 0 0 0 0

1.3.Imobilizări financiare 0 0 0 0 0

.titluri de participare 0 0 0 0 0

.alte titluri imobilizate 0 0 0 0 0

.creanţe imobilizate 0 0 0 0 0

.proviz.pt.deprec.imobiliz.financiare 0 0 0 0 0 1.4.Creanţe comerciale cu scad.> 1 an 0 0 0 0 0 I . ACTIVE IMOBILIZATE (1.1+1.2+1.3+1.4) 15800 25700 866300 162,66 3370,82

2.1.Stocuri 36800 51400 138100 139,67 268,68 .mat.prime, mater.consumabile, ob. Inventar 0 0 1800 0 0

.stocuri aflate la terţi 0 0 0 0 0

.producţie în curs de execuţie 0 0 0 0 0

.produse 36800 51400 136300 139,67 265,18

.animale 0 0 0 0 0

.mărfuri 0 0 0 0 0

-stocuri nevalorificabile 0 0 0 0 0 2.2.Creanţe comerciale cu scad.< 1 an 63000 133200 133300 211,43 100

.clienţi şi conturi asimilate,din care: 39400 81300 84400 206,35 103,81

-clienţi incerţi 0 500 0 0 0

.alte creanţe 23600 51900 43000 219,92 82,85

.furnizori debitori 0 0 5900 0 0

.decontări cu asociaţii priv.capitalul 0 0 0 0 0

2.3.Conturi de regularizare şi 0 0 0 0 0

Page 122: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

130

asimilate

.cheltuieli efect.în avans+decontări 0 0 0 0 0

.diferenţe de conversie activ 0 0 0 0 0 2.4.Prime privind ramburs. obligaţiunilor 0 0 0 0 0 II. ACTIVE REALIZABILE (2.1+2.2+2.3+2.4) 99800 184600 271400 184,97 147,02

3.1.Titluri de plasament 0 0 0 0 0

3.2.Conturi la bănci ,casa şi acredit. 3000 66000 25700 2200 38,94 III. TREZORERIA POZITIVĂ (3.1+3.2) 3000 66000 25700 2200 38,94 ACTIVE CIRCULANTE (2.1+2.2+III) 102800 250600 297100 243,77 118,56

T O T A L A C T I V (I+II+III) 118600 276300 1163400 232,97 421,06

Tabelul nr.7.4. Structura activului şi analiza de structură (lei)

BILANŢ - ACTIV

Perioada Perioada Perioada Analiza de structură

P1 P2 P3

2007 2008 2009 2007 2008 2009

1.1.Imobilizări necorporale 0 0 0 0 0 0

.chelt.de const.şi de cercet-dezv. 0 0 0 0 0 0

.alte imobilizări 0 0 0 0 0 0

.imobilizări în curs 0 0 0 0 0 0

.provizioane pt. deprec.imob.necorp. 0 0 0 0 0 0

1.2.Imobilizări corporale 15800 25700 866300 13,3 9,3 74,4

.terenuri 0 0 0 0 0 0

.clădiri 0 0 373800 0 0 32,1

.construcţii speciale 0 0 0 0 0 0

.maşini şi utilaje 15800 24300 458300 13,3 8,7 39,3

.alte imobilizări corporale 0 1400 1400 0 0,5 0,1

.imobilizări în curs 0 0 32800 0 0 2,8

.provizioane pt. deprec.imob.corp. 0 0 0 0 0 0

1.3.Imobilizări financiare 0 0 0 0 0 0

.titluri de participare 0 0 0 0 0 0

.alte titluri imobilizate 0 0 0 0 0 0

.creanţe imobilizate 0 0 0 0 0 0

.proviz.pt.deprec.imobiliz.financiare 0 0 0 0 0 0

1.4.Creanţe comerciale cu scad.> 0 0 0 0 0 0

Page 123: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

131

1 an

I . ACTIVE IMOBILIZATE (1.1+1.2+1.3+1.4) 15800 25700 866300 13,2 9,3 74,4

2.1.Stocuri 36800 51400 138100 31,0 18,6 11,87 .mat.prime, mater.consumabile, ob. inventar 0 0 1800 0 0 0,1

.stocuri aflate la terţi 0 0 0 0 0 0

.producţie în curs de execuţie 0 0 0 0 0 0

.produse 36800 51400 136300 31,0 18,6 11,7

.animale 0 0 0 0 0 0

.mărfuri 0 0 0 0 0 0

-stocuri nevalorificabile 0 0 0 0 0 0 2.2.Creanţe comerciale cu scad.< 1 an 63000 133200 133300 53,1 48,2 11,4

.clienţi şi conturi asimilate,din care: 39400 81300 84400 33,2 29,4 7,2

-clienţi incerţi 0 500 0 0 0,1 0

.alte creanţe 23600 51900 43000 19,9 18,7 3,7

.furnizori debitori 0 0 5900 0 0 0,5

.decontări cu asociaţii priv.capitalul 0 0 0 0 0 0 2.3.Conturi de regularizare şi asimilate 0 0 0 0 0 0

.cheltuieli efect.în avans+decontări 0 0 0 0 0 0

.diferenţe de conversie activ 0 0 0 0 0 0 2.4.Prime privind ramburs. obligaţiunilor 0 0 0 0 0 0 II. ACTIVE REALIZABILE (2.1+2.2+2.3+2.4) 99800 184600 271400 84,1 66,8 23,3

3.1.Titluri de plasament 0 0 0 0 0 0

3.2.Conturi la bănci ,casa şi acredit. 3000 66000 25700 2,5 23,8 2,2 III. TREZORERIA POZITIVĂ (3.1+3.2) 3000 66000 25700 2,5 23,8 2,2 ACTIVE CIRCULANTE (2.1+2.2+III) 102800 250600 297100 86,6 90,7 25,5

T O T A L A C T I V (I+II+III) 118600 276300 1163400 100 100 100

Page 124: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

132

7.2. Evaluarea pasivelor întreprinderii În urma prelucrării datelor din balanţele de verificare se

obţine structura pasivului ca în tabelele nr.7.5, nr.7.6 şi nr.7.7.

Tabelul nr.7.5. Structura pasivului şi variaţia absolută (lei)

BILANŢ - PASIV

Perioada Perioada Perioada Variaţia absolută

Variaţia absolută P1 P2 P3

2007 2008 2009 (P2-P1) (P3 -P2)

Capital social 10000 10000 10000 0 0

.subscris vărsat 10000 10000 10000 0 0

.patrimoniul regiei 0 0 0 0 0 Contul întreprinzătorului individual (aport de capital cash) 0 0 0 0 0 Contul întreprinzătorului individual (aport de capital în natură) 0 0 0 0 0

Prime legate de capital 0 0 0 0 0

Rezerve 6700 17700 17700 11000 0

Rezultatul reportat 0 65600 4200 65600 -61400

Rezultatul exerciţiului 27100 76600 4200 49500 -72400

Repartizarea profitului 27100 76600 4200 49500 -72400

Fonduri 0 0 0 0 0

Repartizări la fondul de dezvoltare 0 0 0 0 0 1.1.CAPITALURI PROPRII ÎN SENS STRICT 16700 93300 31900 76600 -61400 CAP.PROPRII NETE îN SENS STRICT( pt.calc.indicat.) 16700 92800 31900 76100 -60900

1.2.Diferenţe din reevaluare 0 0 0 0 0

1.3.Subvenţii pentru investiţii 0 0 273300 0 273300

1.4.Provizioane reglementate 0 0 0 0 0 1.CAPIT.PROPRII ÎN SENS LARG(1.1+1.2+1.3+1.4) 16700 93300 305200 76600 211900 CAP.PROPRII NETE ÎN SENS LARG(pt.calc.indicatori) 16700 92800 305200 76100 212400

2.1.Provizioane pentru riscuri 0 0 0 0 0 2.2.Provizioane pt.cheltuieli de repartizat 0 0 0 0 0 2. PROVIZIOANE PT. RISCURI ŞI CHELT.(2.1+2.2) 0 0 0 0 0

Page 125: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

133

3.1.Datorii financ.cu scadenţă>1 an(partea>1an) 0 0 220700 0 220700

.bănci 0 0 220700 0 220700

.alte datorii cu scadenţă > 1 an 0 0 0 0 0 3.2.Datorii nefinanc.cu scadenţă>1an(partea>1an) 0 0 0 0 0 .furnizori şi conturi asimilate cu sc.>1 an 0 0 0 0 0

.avansuri primite > 1 an 0 0 0 0 0 3. DATORII CU SCADENŢĂ > 1 AN (3.1+3.2) 0 0 220700 0 220700 I.PASIVE PE TERMEN LUNG (1+2+3) 16700 93300 525900 76600 432600 4. Datorii nefinanciare cu scadenţă<1an 101900 183000 305700 81100 122700 .furnizori şi ct. asimilate cu sc.>1 an(partea < 1 an) 0 0 0 0 0

.furnizori şi ct. asimilate cu sc.<1an 89000 176900 202800 87900 25900

.avansuri primite 0 500 0 500 -500

.alte datorii (taxe,salar.,personal) 12900 5600 102900 -7300 97300

.contul întreprinzătorului individual(datorie în natură) 0 0 0 0 0 5. Conturi de regularizare şi asimil. 0 0 0 0 0 .venituri înregistrate în avans + decontări 0 0 0 0 0

.diferenţe de conversie pasiv 0 0 0 0 0 II. DATORII CURENTE CU SCADENŢĂ<1AN(4+5) 101900 183000 305700 81100 122700 6. Dat. finan. cu scadenţă>1an(partea<1an) 0 0 132500 0 132500

.bănci 0 0 132500 0 132500 7. Datorii financiare cu scadenţă < 1 an 0 0 199300 0 199300

.bănci 0 0 199300 0 199300

.alte datorii financiare <1 an 0 0 0 0 0

.contul întreprinzătorului individual(datorie cash) 0 0 0 0 0 III. TREZORERIA NEGATIVĂ (6+7) 0 0 331800 0 331800 DATORII CU SCADENŢĂ < 1 AN (II+III) 101900 183000 637500 81100 454500

DATORII TOTALE 101900 183000 858200 81100 675200

T O T A L P A S I V (I+II+III) 118600 276300 1163400 157700 887100

Page 126: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

134

Tabelul nr.7.6. Structura pasivului şi variaţia relativă (lei)

BILANŢ - PASIV

Perioada Perioada Perioada Variaţia relativă

Variaţia relativă P1 P2 P3

2007 2008 2009 (P2:P1) (P3:P2)

Capital social 10000 10000 10000 100,00 100,00

.subscris vărsat 10000 10000 10000 100,00 100,00

.patrimoniul regiei 0 0 0 - -

Contul întreprinzătorului individual(aport de capital cash)

0 0 0 - -

Contul întreprinzătorului individual(aport de capital în natură)

0 0 0 - -

Prime legate de capital 0 0 0 - -

Rezerve 6700 17700 17700 264,18 100,00

Rezultatul reportat 0 65600 4200 - 6,40

Rezultatul exerciţiului 27100 76600 4200 282,66 5,48

Repartizarea profitului 27100 76600 4200 282,66 5,48

Fonduri 0 0 0 - -

Repartizări la fondul de dezvoltare 0 0 0 - -

1.1.CAPITALURI PROPRII ÎN SENS STRICT

16700 93300 31900 558,68 34,19

CAP.PROPRII NETE ÎN SENS STRICT( pt.calc.indicat.)

16700 92800 31900 555,69 34,38

1.2.Diferenţe din reevaluare 0 0 0 - -

1.3.Subvenţii pentru investiţii 0 0 273300 - -

1.4.Provizioane reglementate 0 0 0 - -

1.CAPIT.PROPRII ÎN SENS LARG(1.1+1.2+1.3+1.4)

16700 93300 305200 558,68 327,12

CAP.PROPRII NETE ÎN SENS LARG(pt.calc.indicatori)

16700 92800 305200 555,69 328,88

2.1.Provizioane pentru riscuri 0 0 0 - -

2.2.Provizioane pt.cheltuieli de repartizat

0 0 0 - -

2. PROVIZIOANE PT. RISCURI ŞI CHELT.(2.1+2.2)

0 0 0 - -

3.1.Datorii financ.cu scadenţă>1 an(partea>1an)

0 0 220700 - -

.bănci 0 0 220700 - -

.alte datorii cu scadenţă > 1 an 0 0 0 - -

3.2.Datorii nefinanc.cu scadenţă>1an(partea>1an)

0 0 0 - -

.furnizori şi conturi asimilate cu 0 0 0 - -

Page 127: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

135

sc.>1 an

.avansuri primite > 1 an 0 0 0 - -

3. DATORII CU SCADENŢĂ > 1 AN (3.1+3.2)

0 0 220700 - -

I.PASIVE PE TERMEN LUNG (1+2+3)

16700 93300 525900 558,68 563,67

4. Datorii nefinanciare cu scadenţă<1an

101900 183000 305700 179,59 167,05

.furnizori şi ct. asimilate cu sc.>1 an(partea < 1 an)

0 0 0 - -

.furnizori şi ct. asimilate cu sc.<1 an

89000 176900 202800 198,76 114,64

.avansuri primite 0 500 0 - -

.alte datorii (taxe,salar.,personal) 12900 5600 102900 43,41 1.837,50

.contul întreprinzătorului individual(datorie în natură)

0 0 0 - -

5. Conturi de regularizare şi asimil.

0 0 0 - -

.venituri înregistrate în avans + decontări

0 0 0 - -

.diferenţe de conversie pasiv 0 0 0 - -

II. DATORII CURENTE CU SCADENŢĂ<1AN(4+5)

101900 183000 305700 179,59 167,05

6. Dat. finan. cu scadenţă>1an(partea<1an)

0 0 132500 - -

.bănci 0 0 132500 - -

7. Datorii financiare cu scadenţă < 1 an

0 0 199300 - -

.bănci 0 0 199300 - -

.alte datorii financiare <1 an 0 0 0 - -

.contul întreprinzătorului individual(datorie cash)

0 0 0 - -

III. TREZORERIA NEGATIVĂ (6+7)

0 0 331800 - -

DATORII CU SCADENŢĂ < 1 AN (II+III)

101900 183000 637500 179,59 348,36

DATORII TOTALE 101900 183000 858200 179,59 468,96

T O T A L P A S I V (I+II+III) 118600 276300 1163400 232,97 421,06

Tabelul nr.7.7. Structura pasivului şi analiza de structură (lei)

BILANŢ - PASIV

Perioada Perioada Perioada Analiza de structură

P1 P2 P3

2007 2008 2009 2007 2008 2009

Capital social 10000 10000 10000 8,43 3,62 0,86

Page 128: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

136

.subscris vărsat 10000 10000 10000 8,43 3,62 0,86

.patrimoniul regiei 0 0 0 - - -

Contul întreprinzătorului individual(aport de capital cash)

0 0 0 - - -

Contul întreprinzătorului individual (aport de capital în natură)

0 0 0 - - -

Prime legate de capital 0 0 0 - - -

Rezerve 6700 17700 17700 5,65 6,41 1,52

Rezultatul reportat 0 65600 4200 - 23,74 0,36

Rezultatul exerciţiului 27100 76600 4200 22,85 27,72 0,36

Repartizarea profitului 27100 76600 4200 22,85 27,72 0,36

Fonduri 0 0 0 - - -

Repartizări la fondul de dezvoltare 0 0 0 - - -

1.1.CAPITALURI PROPRII ÎN SENS STRICT

16700 93300 31900 14,08 33,77 2,74

CAP.PROPRII NETE ÎN SENS STRICT( pt.calc.indicat.)

16700 92800 31900 14,08 33,59 2,74

1.2.Diferenţe din reevaluare 0 0 0 - - -

1.3.Subvenţii pentru investiţii 0 0 273300 - - 23,49

1.4.Provizioane reglementate 0 0 0 - - -

1.CAPIT.PROPRII ÎN SENS LARG(1.1+1.2+1.3+1.4)

16700 93300 305200 14,08 33,77 26,23

CAP.PROPRII NETE ÎN SENS LARG(pt.calc.indicatori)

16700 92800 305200 14,08 33,59 26,23

2.1.Provizioane pentru riscuri 0 0 0 - - -

2.2.Provizioane pt.cheltuieli de repartizat

0 0 0 - - -

2. PROVIZIOANE PT. RISCURI ŞI CHELT.(2.1+2.2)

0 0 0 - - -

3.1.Datorii financ.cu scadenţă>1 an(partea>1an)

0 0 220700 - - 18,97

.bănci 0 0 220700 - - 18,97

.alte datorii cu scadenţă > 1 an 0 0 0 - - -

3.2.Datorii nefinanc.cu scadenţă>1an(partea>1an)

0 0 0 - - -

.furnizori şi conturi asimilate cu sc.>1 an

0 0 0 - - -

.avansuri primite > 1 an 0 0 0 - - -

3. DATORII CU SCADENŢĂ > 1 AN (3.1+3.2)

0 0 220700 - - 18,97

I.PASIVE PE TERMEN LUNG (1+2+3)

16700 93300 525900 14,08 33,77 45,20

4. Datorii nefinanciare cu scadenţă<1an

101900 183000 305700 85,92 66,23 26,28

Page 129: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

137

.furnizori şi ct. asimilate cu sc.>1 an(partea < 1 an)

0 0 0 - - -

.furnizori şi ct. asimilate cu sc.<1an 89000 176900 202800 75,04 64,02 17,43

.avansuri primite 0 500 0 - 0,18 -

.alte datorii (taxe,salar.,personal) 12900 5600 102900 10,88 2,03 8,84

.contul întreprinzătorului individual(datorie în natură)

0 0 0 - - -

5. Conturi de regularizare şi asimil.

0 0 0 - - -

.venituri înregistrate în avans + decontări

0 0 0 - - -

.diferenţe de conversie pasiv 0 0 0 - - -

II. DATORII CURENTE CU SCADENŢĂ<1AN(4+5)

101900 183000 305700 85,92 66,23 26,28

6. Dat. finan. cu scadenţă>1an(partea<1an)

0 0 132500 - - 11,39

.bănci 0 0 132500 - - 11,39

7. Datorii financiare cu scadenţă < 1 an

0 0 199300 - - 17,13

.bănci 0 0 199300 - - 17,13

.alte datorii financiare <1 an 0 0 0 - - -

.contul întreprinzătorului individual(datorie cash)

0 0 0 - - -

III. TREZORERIA NEGATIVĂ (6+7)

0 0 331800 - - 28,52

DATORII CU SCADENŢĂ < 1 AN (II+III)

101900 183000 637500 85,92 66,23 54,80

DATORII TOTALE 101900 183000 858200 85,92 66,23 73,77

T O T A L P A S I V (I+II+III) 118600 276300 1163400 100 100 100

7.3. Evaluarea rezultatelor întreprinderii În urma prelucrării datelor din balanţele de verificare se

obţine structura contului de profit şi pierderi ca în tabelele nr.7.8, nr.7.9 şi nr.7.10.

Tabelul nr.7.8. Structura contului de profit şi pierderi şi variaţia absolută (lei)

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI

Perioada Perioada Perioada Variaţia absolută

Variaţia absolută

P1 P2 P3

Page 130: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

138

2007 2008 2009 (P2-P1) (P3 -P2)

Vânzări de mărfuri 0 2300 0 2300 -2300

-Costul mărfurilor vândute 0 2300 0 2300 -2300

1.MARJA COMERCIALĂ 0 0 0 0 0

+Producţia vândută 455500 1549000 1840900 1093500 291900

2.CIFRA DE AFACERI 455500 1551300 1840900 1095800 289600

+/-Producţia stocată 36200 20500 77100 -15700 56600

+Producţia imobilizată 0 0 0 0 0 3.PRODUCŢIA EXERCITIULUI 491700 1569500 1918000 1077800 348500 3*.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI+VÂNZĂRI DE MĂRFURI 491700 1571800 1918000 1080100 346200 -Chelt.cu mat.prime,materiale,comb.energie 2100 13100 45600 11000 32500 -Lucrări şi servicii executate de terţi 447100 1432800 1573000 985700 140200

4.MARJA INDUSTRIALĂ 42500 123600 299400 81100 175800

5.VALOAREA ADĂUGATĂ 42500 123600 299400 81100 175800

+Subvenţii din exploatare 0 0 0 0 0

- Impozite şi vărsăminte asimilate 300 400 5300 100 4900

- Cheltuieli cu personalul 10800 41500 234400 30700 192900 6.EXCEDENT(INSUFICIENŢĂ) BRUT DIN EXPLOATARE 31400 81700 59700 50300 -22000

+ Alte venituri din exploatare 0 0 16500 0 16500

- Alte cheltuieli de exploatare 0 1500 4900 1500 3400 +/-Amortiz. şi proviz. din exploatare -400 -4100 -24600 -3700 -20500 VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 491700 1571800 1934500 1080100 362700 CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL 460700 1495700 1887800 1035000 392100 7.REZULTATUL DIN EXPLOATARE 31000 76100 46700 45100 -29400

+Venituri financiare 6800 20500 4400 13700 -16100

-Cheltuieli financiare,din care: 3700 8800 44400 5100 35600

-cheltuieli cu dobânzi 0 0 18100 0 18100 8.EXCEDENT BRUT FINANCIAR 3100 11700 -40000 8600 -51700

+/ - Amortizări şi provizioane 0 0 0 0 0

Page 131: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

139

financiare

VENITURI FINANCIARE-TOTAL 6800 20500 4400 13700 -16100 CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 3700 8800 44400 5100 35600

9.REZULTATUL FINANCIAR 3100 11700 -40000 8600 -51700 10.EXCEDENT BRUT CURENT (6+8) 34500 93400 19700 58900 -73700 11.REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI(7+9) 34100 87800 6700 53700 -81100

Venituri excepţionale 0 0 0 0 0

- Cheltuieli excepţionale 100 0 0 -100 0 12.EXCEDENT BRUT EXCEPŢIONAL -100 0 0 100 0 +/ - Amortizări şi provizioane excepţionale 0 0 0 0 0 VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTAL 0 0 0 0 0 CHELTUIELI EXCEPŢIONALE - TOTAL 100 0 0 -100 0 13.REZULTATUL EXCEPŢIONAL -100 0 0 100 0 14.EXCEDENT BRUT -TOTAL- (10+12) 34400 93400 19700 59000 -73700 15.REZ.ÎNAINTEA DOB.ŞI IMP.PE PROFIT(11+13+dob.) 34000 87800 24800 53800 -63000

VENITURI TOTALE 498500 1592300 1938900 1093800 346600

CHELTUIELI TOTALE 464500 1504500 1932200 1040000 427700 16.REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI(11+13) 34000 87800 6700 53800 -81100

- Impozit pe profit 6900 11200 2500 4300 -8700 17.REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 27100 76600 4200 49500 -72400

Tabelul nr.7.9. Structura contului de profit şi pierderi

şi variaţia relativă (lei)

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI

Perioada Perioada Perioada Variaţia relativă

Variaţia relativă P1 P2 P3

2007 2008 2009 (P2:P1) (P3:P2)

Vânzări de mărfuri 0 2300 0 - -

-Costul mărfurilor văndute 0 2300 0 - -

1.MARJA COMERCIALĂ 0 0 0 - -

Page 132: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

140

+Producţia vândută 455500 1549000 1840900 340,07 118,84

2.CIFRA DE AFACERI 455500 1551300 1840900 340,57 118,67

+/-Producţia stocată 36200 20500 77100 56,63 376,10

+Producţia imobilizată 0 0 0 - -

3.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI

491700 1569500 1918000 319,20 122,20

3*.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI+VÂNZĂRI DE MĂRFURI

491700 1571800 1918000 319,67 122,03

-Chelt.cu mat.prime,materiale,comb.energie

2100 13100 45600 623,81 348,09

-Lucrări şi servicii executate de terţi

447100 1432800 1573000 320,47 109,79

4.MARJA INDUSTRIALĂ 42500 123600 299400 290,82 242,23

5.VALOAREA ADĂUGATĂ 42500 123600 299400 290,82 242,23

+Subvenţii din exploatare 0 0 0 - -

- Impozite şi vărsaminte asimilate 300 400 5300 133,33 1.325,00

- Cheltuieli cu personalul 10800 41500 234400 384,26 564,82

6.EXCEDENT(INSUFICIENŢĂ) BRUT DIN EXPLOATARE

31400 81700 59700 260,19 73,07

+ Alte venituri din exploatare 0 0 16500 - -

- Alte cheltuieli de exploatare 0 1500 4900 - 326,67

+/-Amortiz.şi proviz. din exploatare

-400 -4100 -24600 1.025,00 600,00

VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL

491700 1571800 1934500 319,67 123,08

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL

460700 1495700 1887800 324,66 126,22

7.REZULTATUL DIN EXPLOATARE

31000 76100 46700 245,48 61,37

+Venituri financiare 6800 20500 4400 301,47 21,46

-Cheltuieli financiare,din care: 3700 8800 44400 237,84 504,55

-cheltuieli cu dobânzi 0 0 18100 - -

8.EXCEDENT BRUT FINANCIAR

3100 11700 -40000 377,42 (341,88)

+/ - Amortizări şi provizioane financiare

0 0 0 - -

VENITURI FINANCIARE-TOTAL

6800 20500 4400 301,47 21,46

CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL

3700 8800 44400 237,84 504,55

9.REZULTATUL FINANCIAR 3100 11700 -40000 377,42 (341,88)

Page 133: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

141

10.EXCEDENT BRUT CURENT (6+8)

34500 93400 19700 270,72 21,09

11.REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI(7+9)

34100 87800 6700 257,48 7,63

Venituri excepţionale 0 0 0 - -

- Cheltuieli excepţionale 100 0 0 - -

12.EXCEDENT BRUT EXCEPŢIONAL

-100 0 0 - -

+/ - Amortizări şi provizioane excepţionale

0 0 0 - -

VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTAL

0 0 0 - -

CHELTUIELI EXCEPŢIONALE - TOTAL

100 0 0 - -

13.REZULTATUL EXCEPŢIONAL

-100 0 0 - -

14.EXCEDENT BRUT -TOTAL- (10+12)

34400 93400 19700 271,51 21,09

15.REZ.ÎNAINTEA DOB.ŞI IMP.PE PROFIT(11+13+dob.)

34000 87800 24800 258,24 28,25

VENITURI TOTALE 498500 1592300 1938900 319,42 121,77

CHELTUIELI TOTALE 464500 1504500 1932200 323,90 128,43

16.REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI(11+13)

34000 87800 6700 258,24 7,63

- Impozit pe profit 6900 11200 2500 162,32 22,32

17.REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

27100 76600 4200 282,66 5,48

Tabelul nr.7.10. Structura contului de profit şi pierderi

şi analiza de structură (lei)

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI

Perioada Perioada Perioada Analiza de structură

P1 P2 P3

2007 2008 2009 2007 2008 2009

Vânzări de mărfuri 0 2300 0 - 0,15 -

-Costul mărfurilor vândute 0 2300 0 - 0,15 -

1.MARJA COMERCIALĂ 0 0 0 - - -

+Producţia vândută 455500 1549000 1840900 92,6 98,5 95,9

2.CIFRA DE AFACERI 455500 1551300 1840900 92,6 98,7 95,9

+/-Producţia stocată 36200 20500 77100 7,36 1,30 4,02

+Producţia imobilizată 0 0 0 - - -

Page 134: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

142

3.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI

491700 1569500 1918000 100 99,8 100

3*.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI+VÂNZĂRI DE MĂRFURI

491700 1571800 1918000 100 100 100

-Chelt.cu mat.prime,materiale,comb.energie

2100 13100 45600 0,43 0,83 2,38

-Lucrări şi servicii executate de terţi

447100 1432800 1573000 90,9 91,1 82,0

4.MARJA INDUSTRIALĂ 42500 123600 299400 8,64 7,86 15,61

5.VALOAREA ADAUGATĂ 42500 123600 299400 8,64 7,86 15,61

+Subvenţii din exploatare 0 0 0 - - -

- Impozite şi vărsăminte asimilate 300 400 5300 0,06 0,03 0,28

- Cheltuieli cu personalul 10800 41500 234400 2,20 2,64 12,22

6.EXCEDENT(INSUFICIENŢĂ) BRUT DIN EXPLOATARE

31400 81700 59700 6,39 5,20 3,11

+ Alte venituri din exploatare 0 0 16500 - - 0,86

- Alte cheltuieli de exploatare 0 1500 4900 - 0,10 0,26

+/-Amortiz. şi proviz. din exploatare

-400 -4100 -24600 0,08 0,26 1,28

VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL

491700 1571800 1934500 100 100 100

CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL

460700 1495700 1887800 93,7 95,1 98,4

7.REZULTATUL DIN EXPLOATARE

31000 76100 46700 6,30 4,84 2,43

+Venituri financiare 6800 20500 4400 1,38 1,30 0,23

-Cheltuieli financiare,din care: 3700 8800 44400 0,75 0,56 2,31

-cheltuieli cu dobânzi 0 0 18100 - - 0,94

8.EXCEDENT BRUT FINANCIAR

3100 11700 -40000 0,63 0,74 2,09

+/ - Amortizări şi provizioane financiare

0 0 0 - - -

VENITURI FINANCIARE-TOTAL

6800 20500 4400 1,38 1,30 0,23

CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL

3700 8800 44400 0,75 0,56 2,31

9.REZULTATUL FINANCIAR 3100 11700 -40000 0,63 0,74 (2,09)

10.EXCEDENT BRUT CURENT (6+8)

34500 93400 19700 7,02 5,94 1,03

11.REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI(7+9)

34100 87800 6700 6,94 5,59 0,35

Venituri excepţionale 0 0 0 - - -

Page 135: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

143

- Cheltuieli excepţionale 100 0 0 0,02 - -

12.EXCEDENT BRUT EXCEPŢIONAL

-100 0 0 0,02 - -

+/ - Amortizări şi provizioane excepţionale

0 0 0 - - -

VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTAL

0 0 0 - - -

CHELTUIELI EXCEPŢIONALE - TOTAL

100 0 0 0,02 - -

13.REZULTATUL EXCEPŢIONAL

-100 0 0 0,02 - -

14.EXCEDENT BRUT -TOTAL- (10+12)

34400 93400 19700 7,00 5,94 1,03

15.REZ.ÎNAINTEA DOB.ŞI IMP.PE PROFIT(11+13+dob.)

34000 87800 24800 6,91 5,59 1,29

VENITURI TOTALE 498500 1592300 1938900 101,3 101,3 101,0

CHELTUIELI TOTALE 464500 1504500 1932200 94,4 95,7 100,7

16.REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI(11+13)

34000 87800 6700 6,91 5,59 0,35

- Impozit pe profit 6900 11200 2500 1,40 0,71 0,13

17.REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

27100 76600 4200 5,51 4,87 0,22

În urma prelucrării datelor de mai sus se obţine situaţia

financiară sintetică a agentului economic analizat (tabelul nr.7.11).

Tabelul nr.7.11. Situaţia financiară sintetică

SITUAŢIA FINANCIARĂ SINTETICĂ P1

2007 P2

2008 P3

2009

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI - DATE DE BAZĂ VÂNZĂRI DE MĂRFURI+PROD.EXERCIŢIULUI 491700 1571800 1918000 REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI 34100 87800 6700 REZULT. ÎNAINTEA DOBÂNZII ŞI IMPOZIT.PE PROFIT 34000 87800 24800 REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 27100 76600 4200 REZULTATUL REPORTAT 0 65600 4200 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI - INDICATORI RATA VALORII ADĂUGATE-%- 9,33 7,97 16,26 RENTABILITATEA NETĂ DIN EXPLOATARE-%- 6,81 4,91 2,54 RENTABILITATEA NETĂ FINANCIARĂ-%- 162,28 82,54 13,17 ACOPERIREA DOBÂNZII-nr- - - 1,37 BILANŢ - DATE DE BAZĂ TOTAL BILANŢ 118600 276300 1163400 CAPITALURI PROPRII NETE ÎN SENS LARG 16700 92800 305200

Page 136: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

144

CAPITALURI PROPRII NETE ÎN SENS STRICT 16700 92800 31900 DATORII TOTALE 101900 183000 858200 DATORII FINANCIARE TOTALE 0 0 552500 ACTIVE CIRCULANTE 102800 250600 297100 DISPONIBILITĂŢI ÎN CONT 3000 66000 25700 STOCURI MATERII PRIME 0 0 1800 STOCURI PRODUCŢIE ÎN CURS 0 0 0 STOCURI PRODUSE FINITE 36800 51400 136300 STOCURI DE MĂRFURI 0 0 0 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE 39400 81300 84400 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE 89000 176900 202800 BILANŢ - INDICATORI LICHIDITATEA CURENTĂ-%- 100,88 136,67 46,60 LICHIDITATEA IMEDIATĂ-%- 64,77 108,58 24,94 SOLVABILITATEA CURENTĂ-%- 116,39 150,71 135,56 GRADUL DE ÎNDATORARE GENERALĂ-%- 610,18 197,20 2690,28 GRADUL DE ÎNDATORARE FINANCIARĂ-%- - - 1731,97 ROTAŢIA ACTIVELOR CIRCULANTE-nr.rotaţii- 4,43 6,19 6,20 DURATA MEDIE DE ÎNCASARE A CLIENŢILOR-zile- 16 14 16 DURATA MEDIE A STOCULUI DE MATERII PRIME-zile-

0 0 0

DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUCŢIE ÎN CURS-zile

0 0 0

DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUSE FINITE-zile

15 10 19

DURATA MEDIE A STOCULUI DE MĂRFURI-zile 0 0 0 DURATA MEDIE DE PLATĂ A FURNIZORILOR-zile 35 30 36 FOND DE RULMENT NET 900 67600 -340400 NECESARUL DE FOND DE RULMENT -2100 1600 -34300 TREZORERIA NETĂ POZITIVĂ(+) SAU NEGATIVĂ(-) 3000 66000 -306100

Analiza situaţiei economico-financiare a activului şi

pasivului bilanţului întocmit pe baza datelor din balanţele de verificare la 31.12.2007, 31.12.2008 şi 31.12.2009 relevă următoarele:

Mii lei

Niv. ACTIV 2007 2008 2009 PASIV 2007 2008 2009

I Active imobilizate

15,8 25,7 866,3 Pasive pe termen lung

16,7 93,3 525,9

II Active realizabile

99,8 184,6 271,4 Datorii curente cu scad < 1 an

101,9 183 305,7

III Trezoreria pozitivă

3,0 66,0 306,1 Trezoreria negativă

0 0 331,8

Page 137: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

145

TOTAL 118,6 276,3 1163,4 TOTAL 118,6 276,3 1163,4

La nivelul I, pe primele două perioade analizate,

activele imobilizate sunt inferioare pasivelor pe termen lung, unitatea înregistrând un fond de rulment pozitiv de 0,9 mii lei la 31.12.2007 şi 67,6 mii lei la 31.12.2008, ceea ce indică un excedent de surse atrase la acest nivel al bilanţului restructurat utilizat pentru finanţarea nivelului II al bilanţului restructurat, iar la 31.12.2009 activele imobilizate fiind superioare pasivelor pe termen lung, societatea înregistrează un fond de rulment negativ de 340,4 mii lei datorat achiziţionării în cursul anului 2009 de maşini şi utilaje noi din import în baza programului RICOP.

La nivelul II activele realizabile sunt inferioare datoriilor curente cu scadenţă mai mică de un an, societatea înregistrând un necesar de fond de rulment negativ de 2,1 mii lei la 31.12.2007 şi de 34,3 mii lei la 31.12.2009 (ceea ce semnifică un excedent de resurse atrase pe termen scurt), iar la 31.12.2008 situaţia este inversă şi se înregistrează un deficit de resurse atrase pe termen scurt de 1,6 mii lei, finanţat pe seama nivelului I al bilanţului restructurat.

La nivelul III, trezoreria netă este pozitivă la 31.12.2007 (3 mii lei) şi 31.12.2008 (66 mii lei) şi negativă la 31.12.2009 (306,1 mii lei fiind formată la această dată de soldul creditelor contractate de societate corectate cu disponibilităţile înregistrate în conturile deschise la bancă şi casieria societăţii).

În următorul grafic este evidenţiată evoluţia fondului, de rulment, a necesarului de fond de rulment precum şi a trezoreriei pozitive:

Page 138: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

146

-400000-350000-300000-250000-200000-150000-100000-50000

050000

100000

2007 2008 2009Fond de rulment

Necesar de fondde rulment

Trezorerie neta

Activele imobilizate au avut o evoluţie crescătoare în mărime absolută în perioada analizată şi neuniformă în mărime relativă, fiind de 15,8 mii lei la 31.12.2007 (13.32% din activ), 25,7 mii lei la 31.12.2008 (9.30% din activ), iar la data de 31.12.2009 acestea sunt de 866,3 mii lei reprezentând 74.46% din total activ şi sunt formate numai din imobilizări corporale (clădiri 373,8 mii lei, maşini şi utilaje 458,3 mii lei, alte imobilizări corporale 1,4 mii lei şi imobilizări în curs 32,8 mii lei). Valoarea mare a activelor imobilizate în total bilanţ afectează lichiditatea agentului economic. Activele realizabile au avut următoarea evoluţie în perioada analizată: 99,8 mii lei la 31.12.2007, 184,6 mii lei la 31.12.2008, iar la 31.12.2009 acestea însumează 271,4 mii lei. Stocurile societăţii sunt formate în cea mai mare parte numai din produse finite (datorită specificului activităţii desfăşurate) au crescut continu pe toată perioada analizată: 36,8 mii lei la 31.12.2007, 51,4 mii lei la 31.12.2008, iar la 31.12.2009 acestea însumează 138,1 mii lei şi reprezintă 11.87% din activ. Creanţele comerciale cu scadenţă < de 1 an au înregistrat următoarele valori: 63 mii lei la 31.12.2007, 133,2 mii lei la 31.12.2008 şi 133,3 mii lei la 31.12.2009. Ponderea cea mai mare în cadrul acestora este reprezentată de clienţii şi conturile asimilate care au avut un trend crescător în cadrul perioadelor

Page 139: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

147

analizate: 39,4 mii lei la 31.12.2007, 81,3 mii lei la 31.12.2008 şi 84,4 mii lei la 31.12.2009. Dintre clienţii cei mai importanţi menţionăm:

- Gest com S.R.L – 49,4 mii lei - Conata S.R.L – 33,7 mii lei Trezoreria pozitivă de 3 mii lei la 31.12.2007, 66 mii lei

la 31.12.2008 şi 25,7 mii lei la 31.12.2009 reprezintă disponibilităţile băneşti ale societăţii înregistrate în conturile de la bancă şi casierie.

Activele circulante totale ale societăţii la 31.12.2009 sunt în sumă de 297,1 mii lei şi reprezintă 25.54% din activ.

Pasivele pe termen lung au evoluat neuniform ca ponderi în total pasiv fiind de 14.08% la 31.12.2007, 33.77% la 31.12.2008 şi 45.20% la 31.12.2009. La 31.12.2009 structura pasivelor pe termen lung este următoarea:

- capital social – 10 mii lei - rezerve – 17,7 mii lei - rezultat reportat – 4,2 mii lei - subvenţii pentru investiţii – 273,3 mii lei - datorii financiare cu scadenţă > de un an – 220,7 mii

lei. Datoriile curente cu scadenţă < 1 an, au avut o evoluţie

descrescătoare în mărime relativă şi crescătoare în mărime absolută fiind de: 101,9 mii lei la 31.12.2007 (85.92% din pasiv), 183 mii lei (66.23% din pasiv) la 31.12.2008 şi 305,7 mii lei (26.28% din pasiv) la 31.12.2009. În cadrul acestora ponderea cea mai mare este reprezentată de datoriile către furnizori, care la 31.12.2004 însumează 202,8 mii lei.

Printre furnizorii cei mai importanţi se numără: - Europa S.R.L – 187,9 mii lei - Gest com S.R.L – 5,5 mii lei - Comleas S.R.L – 6,1 mii lei

Page 140: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

148

Societatea nu înregistrează datorii restante faţă de bugetul statului (conform certificatului de atestare fiscală), bugetul asigurărilor sociale sau bugetul local.

Trezoreria negativă la 31.12.2007 şi 31.12.2008 este 0 lei ca urmare a faptului că societatea nu are contractate leasinguri financiare sau împrumuturi la bănci, iar la 31.12.2009 este de – 306,1 mii lei şi este formată din creditele contractate de societate corectate cu disponibilităţile băneşti ale acesteia.

Datoriile totale ale societăţii la 31.12.2009 sunt de 858,2 mii lei şi reprezintă 73.77% din pasiv, pondere pe care o considerăm necorespunzătoare, societatea riscând mai puţin în afaceri decât terţii.

Evoluţia activelor circulante ale societăţii şi a datoriilor totale ale acesteia este redată în următoarea diagramă:

0

200000

400000

600000

800000

1000000

2007 2008 2009

Active circulante Datorii totale

Conform datelor prezentate mai sus se observă faptul că

societatea funcţionează în condiţii de rentabilitate obţinând rezultate pozitive din activitatea de exploatare care acoperă rezultatele negative financiare şi excepţionale. Totuşi se poate constata că la nivelul anului 2009 se înregistrează un profit mic faţă de anii precedenţi datorită costurilor financiare cu dobânzile bancare şi programului RICOP de care a beneficiat societatea. Cifra de afaceri a crescut de la

Page 141: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

149

an la an şi este obţinută numai din producţia vândută. Valoarea adăugată obţinută de societate este repartizată în principal pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile, cheltuielile financiare şi cheltuielile cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate. Analizând în evoluţie indicatorii economico-financiari putem constata că lichiditatea curentă este ridicată la 31.12.2007 şi 31.12.2008 şi slabă la 31.12.2009 (datorită faptului că activele circulante la această dată reprezintă 25.54% din activ, iar datoriile curente cu scadenţă mai mică de un an sunt de aproximativ de 3 ori mai mari), solvabilitatea este bună, iar gradul de îndatorare este slab, datorat volumului mare al datoriilor înregistrate de agentul economic în raport cu capitalurile proprii ale acestuia.

Page 142: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

150

CAPITOLUL VIII

EVALUAREA ÎNTREPRINDERILOR DIN SFERA COMERŢULUI

8.1. Strucurarea elementelor patrimoniale în vederea evaluării întreprinderii

Analiza s-a efectuat pentru o societate de comerţ cu

amănuntul utilizând balanţele de verificare la 31.12.2007, 31.12.2008 şi 31.12.2009.

Situaţia celor trei balanţe de verificare la data de 31.12.2007, 31.12.2008 şi 31.12.2009 se prezintă ca în tabelul nr.8.1.

Tabelul nr.8.1. Situaţia balanţelor de verificare (lei)

CONT SEMNIFICAŢIA 2007 2008 2009 debit credit debit credit debit credit

1012 capital social subscris vărsat 0 200 0 200 0 200 106 rezerve 0 5600 0 5600 0 5628 107 rezultat reportat 0 11100 0 55200 0 70255 121 profit şi pierdere 0 20000 0 23700 0 14967 129 repartizarea profitului 0 0 23700 0 14967 0 131 subvenţii pentru investiţii 0 0 0 0 0 0

162/a credite banc.pe t.med.şi lung (partea>1an)

0 10900 0 32200 0 32858

162/b credite banc.pe t.med.şi lung (partea<1an)

0 3700 0 10700 0 5364

168 dobânzi aferente împr. si dat. asimil.

0 0 0 27000 0 20897

2121 clădiri 2700 0 2700 0 2789 0 2124 aparete de măsură şi instal. de

control 700 0 700 0 1481 0

2125 mijloace de transport 32200 0 86800 0 57260 0 2128 unelte,inventar gospod. şi alte

mij.fixe 400 0 0 0 0 0

231 imobilizări în curs corporale 0 0 0 0 0 0 2811 amortizarea clădirilor 0 1100 0 1500 0 1744 2814 amortizarea aparatelor şi

instal. de măsură şi control 0 1600 0 0 0 0

2815 amortizarea mijloacelor de 0 0 0 9900 0 11413

Page 143: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

151

transport 2818 amortizarea unelt.

invent.gospod 0 400 0 0 0 0

301 materiale consumabile 1600 0 0 0 0 0 371 mărfuri 107400 0 198900 0 254092 0 378 diferenţe de preţ la mărfuri 0 19400 0 37900 0 48849

4013 furnizori cu scad.<1an 0 28200 0 48800 0 55809 4043 furniz.de imob.-

dat.com.scad.<1an 0 19000 0 17400 0 0

421 personal-remuneraţii datorate 0 400 0 1600 0 1022 431 asigurări sociale 0 300 0 700 0 574 437 ajutor de şomaj 0 0 0 0 0 0 441 impozit pe profit 0 800 0 3500 0 3622

4423 tva de plata 0 0 0 0 0 2503 4424 tva de recuperat 0 0 3000 0 0 0

44282 tva neexig. pt stocuri neînreg. la preţ de vânzare

0 13200 0 28800 0 40569

444 impozit pe salarii 0 0 0 0 0 24 447 fonduri speciale, taxe şi

vărsăminte asimilate 0 0 0 0 0 15

4482 alte creanţe privind bugetul statului

0 0 0 0 0 0

455 asociaţi-conturi curente 0 3100 0 6600 0 0 456 decontări cu asociaţii privind

capitalul 0 0 0 0 0 0

457 dividende de plată 0 0 0 0 0 0 471 cheltuieli înregistrate în

avans 14500 0 27000 0 20897 0

51211 conturi la bănci în lei (disponibilităţi)

300 0 0 0 0 0

51241 conturi la bănci în devize 0 0 0 0 0 0 519 credite bancare pe termen

scurt 0 21000 0 34800 0 40103

5311 casa în lei 200 0 3300 0 4980 0 542 avansuri de trezorerie 0 0 0 0 0 0 601 chelt. cu materiale

consumabile 0 0 0 0 0 0

602 chelt.privind obiectele de inventar

600 0 5600 0 3076 0

603 chelt.priv.baracamente, amenaj.prov.

200 0 2200 0 1717 0

604 chelt.privind materialele nestocate

300 0 800 0 914 0

605 chelt. privind energia şi apa 400 0 1000 0 305 0 607 chelt. privind mărfurile 142800 0 241800 0 286556 0 608 chelt. privind ambalajele 0 0 0 0 5 0 611 chelt. cu întreţinere şi

reparaţii 0 0 0 0 18 0

612 chelt. cu redevenţe, locaţii, chirii

300 0 1300 0 211 0

Page 144: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

152

613 chelt. cu primele de asigurare 300 0 1800 0 2820 0 622 chelt. priv.comisioane,

onorarii 0 0 0 0 0 0

623 chelt.protocol,reclamă, publicitate

0 0 0 0 0 0

624 chelt.transport de bunuri, personal

0 0 0 0 0 0

625 chelt.deplasări,detaşări şi transf.

0 0 0 0 0 0

626 chelt.poştale şi taxe telecomunic.

2600 0 3200 0 5067 0

627 chelt.servicii bancare şi asimilate

1900 0 3000 0 2943 0

628 alte chelt.cu servicii exec.de terţi

800 0 2800 0 1747 0

635 chelt. cu alte impoz.,taxe,vărs.asimil.

100 0 0 0 58 0

641 chelt. cu salariile personalului 1700 0 5300 0 7560 0 645 chelt.priv.asigurări şi

protecţia soc. 600 0 1700 0 2460 0

658 alte cheltuieli de exploatare 800 0 0 0 7807 0 665 chelt.din diferenţe de curs

valutar 100 0 300 0 74 0

666 chelt. privind dobânzile 3700 0 6500 0 11193 0 671 chelt.excepţ.priv.oper.de

gestiune 0 0 0 0 0 0

681 chelt.de expl.priv.amortiz. proviz.

2000 0 8400 0 12427 0

691 chelt. cu impozitul pe profit 2700 0 4700 0 11194 0 701 venituri din vânzarea

prod.finite 0 0 0 0 0 0

704 venituri din lucrări exec.şi serv.prest.

0 0 0 0 0 0

707 venituri din vânzarea mărfurilor

0 181900 0 312500 0 371560

711 venituri din producţia stocată 0 0 0 0 0 0 758 alte venituri din exploatare 0 0 0 1600 0 840 765 venituri din diferenţe de curs

valutar 0 0 0 0 0 716

767 venituri din scontări obţinute 0 0 0 0 0 3 904 sold iniţial al clienţilor la

începutul anului 0 0 28200 0 0 0

905 stoc iniţial de mat. prime, mater. la încep. anului

0 0 1600 0 0 0

908 stoc iniţial de mărfuri la încep. anului

74700 0 107400 0 1989 0

909 sold iniţial al furniz. la încep. anului

0 8200 0 19000 0 488

910 dividende de plată din anii prec.neplătite la

0 0 0 0 0 0

Page 145: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

153

sf.perioadei(din ct.457)

8.2. Evaluarea activelor întreprinderii

În urma prelucrării datelor din balanţele de verificare se obţine structura activului ca în tabelele nr.8.2, nr.8.3 şi nr.8.4.

Tabelul nr.8.2. Structura activului şi variaţia absolută (lei)

BILANŢ - ACTIV

Perioada Perioada Perioada Variaţia absolută

Variaţia absolută P1 P2 P3

2007 2008 2009 (P2-P1) (P3 –P2)

1.1.Imobilizări necorporale 0 0 0 0 0

.chelt.de const.şi de cercet-dezv. 0 0 0 0 0

.alte imobilizări 0 0 0 0 0

.imobilizări în curs 0 0 0 0 0

.provizioane pt. deprec.imob.necorp. 0 0 0 0 0

1.2.Imobilizări corporale 32900 78800 48373 45900 -30427

.terenuri 0 0 0 0 0

.clădiri 1600 1200 1045 -400 -155

.construcţii speciale 0 0 0 0 0

.maşini şi utilaje 32200 76900 45847 44700 -31053

.alte imobilizări corporale -900 700 1481 1600 781

.imobilizări în curs 0 0 0 0 0

.provizioane pt. deprec.imob.corp. 0 0 0 0 0

1.3.Imobilizări financiare 0 0 0 0 0

.titluri de participare 0 0 0 0 0

.alte titluri imobilizate 0 0 0 0 0

.creanţe imobilizate 0 0 0 0 0

.proviz.pt.deprec.imobiliz.financiare 0 0 0 0 0 1.4.Creanţe comerciale cu scad.> 1 an 0 0 0 0 0 I. ACTIVE IMOBILIZATE (1.1+1.2+1.3+1.4) 32900 78800 48373 45900 -30427

2.1.Stocuri 89600 161000 205243 71400 44243 .mat.prime, mater.consumabile, ob. Inventar 1600 0 0 -1600 0

Page 146: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

154

.stocuri aflate la terţi 0 0 0 0 0

.producţie în curs de execuţie 0 0 0 0 0

.produse 0 0 0 0 0

.animale 0 0 0 0 0

.mărfuri 88000 161000 205243 73000 44243

-stocuri nevalorificabile 0 0 0 0 0 2.2.Creanţe comerciale cu scad.< 1 an 0 3000 0 3000 -3000

.clienţi şi conturi asimilate,din care: 0 0 0 0 0

-clienţi incerţi 0 0 0 0 0

.alte creanţe 0 3000 0 3000 -3000

.furnizori debitori 0 0 0 0 0

.decontări cu asociaţii priv.capitalul 0 0 0 0 0 2.3.Conturi de regularizare şi asimilate 14500 27000 20897 12500 -6103

.cheltuieli efect.în avans+decontări 14500 27000 20897 12500 -6103

.diferenţe de conversie activ 0 0 0 0 0 2.4.Prime privind ramburs. obligaţiunilor 0 0 0 0 0 II. ACTIVE REALIZABILE (2.1+2.2+2.3+2.4) 104100 191000 226140 86900 35140

3.1.Titluri de plasament 0 0 0 0 0

3.2.Conturi la bănci, casa şi acredit. 500 3300 4980 2800 1680 III. TREZORERIA POZITIVĂ (3.1+3.2) 500 3300 4980 2800 1680 ACTIVE CIRCULANTE (2.1+2.2+III) 90100 167300 210223 77200 42923

T O T A L A C T I V (I+II+III) 137500 273100 279493 135600 6393

Tabelul nr.8.3. Structura activului şi varaţia relativă (lei)

BILANŢ - ACTIV

Perioada Perioada Perioada Variaţia relativă

Variaţia relativă P1 P2 P3

2007 2008 2009 (P2/P1) (P3/P2)

1.1.Imobilizări necorporale 0 0 0 - -

.chelt.de const.şi de cercet-dezv. 0 0 0 - -

.alte imobilizări 0 0 0 - -

.imobilizări în curs 0 0 0 - -

.provizioane pt. deprec.imob.necorp. 0 0 0 - -

1.2.Imobilizări corporale 32900 78800 48373 239.51 61.39

Page 147: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

155

.terenuri 0 0 0 - -

.clădiri 1600 1200 1045 75 87.08

.construcţii speciale 0 0 0 - -

.maşini şi utilaje 32200 76900 45847 238.82 59.62

.alte imobilizări corporale -900 700 1481 (77.78) 211.57

.imobilizări în curs 0 0 0 - -

.provizioane pt. deprec.imob.corp. 0 0 0 - -

1.3.Imobilizări financiare 0 0 0 - -

.titluri de participare 0 0 0 - -

.alte titluri imobilizate 0 0 0 - -

.creanţe imobilizate 0 0 0 - -

.proviz.pt.deprec.imobiliz.financiare 0 0 0 - - 1.4.Creanţe comerciale cu scad.> 1 an 0 0 0 - - I . ACTIVE IMOBILIZATE (1.1+1.2+1.3+1.4) 32900 78800 48373 239.51 61.39

2.1.Stocuri 89600 161000 205243 179.69 127.48 .mat.prime, mater.consumabile, ob. Inventar 1600 0 0 - -

.stocuri aflate la terţi 0 0 0 - -

.producţie în curs de execuţie 0 0 0 - -

.produse 0 0 0 - -

.animale 0 0 0 - -

.mărfuri 88000 161000 205243 182.95 127.48

-stocuri nevalorificabile 0 0 0 - - 2.2.Creanţe comerciale cu scad.< 1 an 0 3000 0 - -

.clienţi şi conturi asimilate,din care: 0 0 0 - -

-clienţi incerţi 0 0 0 - -

.alte creanţe 0 3000 0 - -

.furnizori debitori 0 0 0 - -

.decontări cu asociaţii priv.capitalul 0 0 0 - - 2.3.Conturi de regularizare şi asimilate 14500 27000 20897 186.21 77.40

.cheltuieli efect.în avans+decontări 14500 27000 20897 186.21 77.40

.diferenţe de conversie activ 0 0 0 - - 2.4.Prime privind ramburs. obligaţiunilor 0 0 0 - - II. ACTIVE REALIZABILE (2.1+2.2+2.3+2.4) 104100 191000 226140 183.48 118.40

Page 148: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

156

3.1.Titluri de plasament 0 0 0 - -

3.2.Conturi la bănci, casa şi acredit. 500 3300 4980 660 150.91 III. TREZORERIA POZITIVĂ (3.1+3.2) 500 3300 4980 660 150.91 ACTIVE CIRCULANTE (2.1+2.2+III) 90100 167300 210223 185.68 125.66

T O T A L A C T I V (I+II+III) 137500 273100 279493 198.62 102.34

Tabelul nr.8.4. Structura activului şi analiza de structură (lei)

BILANŢ - ACTIV

Perioada Perioada Perioada Analiza de structură

P1 P2 P3

2007 2008 2009 2007 2008 2009

1.1.Imobilizări necorporale 0 0 0 - - -

.chelt.de const.şi de cercet-dezv. 0 0 0 - - -

.alte imobilizări 0 0 0 - - -

.imobilizări în curs 0 0 0 - - -

.provizioane pt. deprec.imob.necorp. 0 0 0 - - -

1.2.Imobilizări corporale 32900 78800 48373 23.93 28.85 17.31

.terenuri 0 0 0 - - -

.clădiri 1600 1200 1045 1.16 0.44 0.7

.construcţii speciale 0 0 0 - - -

.maşini şi utilaje 32200 76900 45847 23.42 28.16 16.40

.alte imobilizări corporale -900 700 1481 (0.65) 0.26 0.53

.imobilizări în curs 0 0 0 - - -

.provizioane pt. deprec.imob.corp. 0 0 0 - - -

1.3.Imobilizări financiare 0 0 0 - - -

.titluri de participare 0 0 0 - - -

.alte titluri imobilizate 0 0 0 - - -

.creanţe imobilizate 0 0 0 - - -

.proviz.pt.deprec.imobiliz.financiare 0 0 0 - - - 1.4.Creanţe comerciale cu scad.> 1 an 0 0 0 - - - I . ACTIVE IMOBILIZATE (1.1+1.2+1.3+1.4) 32900 78800 48373 23.93 28.85 17.31

2.1.Stocuri 89600 161000 205243 65.16 58.95 73.43 .mat.prime, mater.consumabile, ob. Inventar 1600 0 0 1.16 - -

.stocuri aflate la terţi 0 0 0 - - -

Page 149: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

157

.producţie în curs de execuţie 0 0 0 - - -

.produse 0 0 0 - - -

.animale 0 0 0 - - -

.mărfuri 88000 161000 205243 64.00 58.95 73.43

-stocuri nevalorificabile 0 0 0 - - - 2.2.Creanţe comerciale cu scad.< 1 an 0 3000 0 - 1.10 -

.clienţi şi conturi asimilate,din care: 0 0 0 - - -

-clienţi incerţi 0 0 0 - - -

.alte creanţe 0 3000 0 - 1.10 -

.furnizori debitori 0 0 0 - - -

.decontări cu asociaţii priv.capitalul 0 0 0 - - - 2.3.Conturi de regularizare şi asimilate 14500 27000 20897 10.55 9.89 7.48

.cheltuieli efect.în avans+decontări 14500 27000 20897 10.55 9.89 7.48

.diferenţe de conversie activ 0 0 0 - - - 2.4.Prime privind ramburs. Obligaţiunilor 0 0 0 - - - II. ACTIVE REALIZABILE (2.1+2.2+2.3+2.4) 104100 191000 226140 75.71 69.94 80.91

3.1.Titluri de plasament 0 0 0 - - -

3.2.Conturi la bănci ,casa şi acredit. 500 3300 4980 0.36 1.21 1.78 III. TREZORERIA POZITIVĂ (3.1+3.2) 500 3300 4980 0.36 1.21 1.78 ACTIVE CIRCULANTE (2.1+2.2+III) 90100 167300 210223 65.53 61.26 75.22

T O T A L A C T I V (I+II+III) 137500 273100 279493 100 100 100

8.3. Evaluarea pasivelor întreprinderii În urma prelucrării datelor din balanţele de verificare se

obţine structura pasivului ca în tabelele nr.8.5, nr.8.6 şi nr.8.7.

Tabelul nr.8.5. Structura pasivului şi variaţia absolută (lei)

BILANŢ - PASIV

Perioada Perioada Perioada Variaţia absolută

Variaţia absolută P1 P2 P3

2007 2008 2009 (P2-P1) (P3 -P2)

Capital social 200 200 200 0 0

Page 150: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

158

.subscris vărsat 200 200 200 0 0

.patrimoniul regiei 0 0 0 0 0 Contul întreprinzătorului individual (aport de capital cash) 0 0 0 0 0 Contul întreprinzătorului individual (aport de capital în natură) 0 0 0 0 0

Prime legate de capital 0 0 0 0 0

Rezerve 5600 5600 5628 0 28

Rezultatul reportat 11100 55200 70255 44100 15055

Rezultatul exerciţiului 20000 23700 14967 3700 -8733

Repartizarea profitului 0 23700 14967 23700 -8733

Fonduri 0 0 0 0 0

Repartizări la fondul de dezvoltare 0 0 0 0 0 1.1.CAPITALURI PROPRII ÎN SENS STRICT 36900 61000 76083 24100 15083 CAP.PROPRII NETE îN SENS STRICT( pt.calc.indicat.) 36900 61000 76083 24100 15083

1.2.Diferenţe din reevaluare 0 0 0 0 0

1.3.Subvenţii pentru investiţii 0 0 0 0 0

1.4.Provizioane reglementate 0 0 0 0 0 1.CAPIT.PROPRII ÎN SENS LARG(1.1+1.2+1.3+1.4) 36900 61000 76083 24100 15083 CAP.PROPRII NETE ÎN SENS LARG(pt.calc.indicatori) 36900 61000 76083 24100 15083

2.1.Provizioane pentru riscuri 0 0 0 0 0 2.2.Provizioane pt.cheltuieli de repartizat 0 0 0 0 0 2. PROVIZIOANE PT. RISCURI ŞI CHELT.(2.1+2.2) 0 0 0 0 0 3.1.Datorii financ.cu scadenţă>1 an(partea>1an) 10900 32200 32858 21300 658

.bănci 10900 32200 32858 21300 658

.alte datorii cu scadenţă > 1 an 0 0 0 0 0 3.2.Datorii nefinanc.cu scadenţă>1an(partea>1an) 0 0 0 0 0 .furnizori şi conturi asimilate cu sc.>1 an 0 0 0 0 0

.avansuri primite > 1 an 0 0 0 0 0 3. DATORII CU SCADENŢĂ > 1 AN (3.1+3.2) 10900 32200 32858 21300 658 I.PASIVE PE TERMEN LUNG (1+2+3) 47800 93200 108941 45400 15741 4. Datorii nefinanciare cu scadenţă<1an 65000 107400 104188 42400 -3212

Page 151: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

159

.furnizori şi ct. asimilate cu sc.>1 an(partea < 1 an) 0 0 0 0 0

.furnizori şi ct. asimilate cu sc.<1an 47200 66200 55809 19000 -10391

.avansuri primite 0 0 0 0 0

.alte datorii (taxe,salar.,personal) 17800 41200 48379 23400 7179

.contul întreprinzătorului individual(datorie în natură) 0 0 0 0 0 5. Conturi de regularizare şi asimil. 0 0 0 0 0 .venituri înregistrate în avans + decontări 0 0 0 0 0

.diferenţe de conversie pasiv 0 0 0 0 0 II. DATORII CURENTE CU SCADENŢĂ<1AN(4+5) 65000 107400 104188 42400 -3212 6. Dat. finan. cu scadenţă>1an(partea<1an) 3700 10700 5364 7000 -5336

.bănci 3700 10700 5364 7000 -5336 7. Datorii financiare cu scadenţă < 1 an 21000 61800 61000 40800 -800

.bănci 21000 61800 61000 40800 -800

.alte datorii financiare <1 an 0 0 0 0 0

.contul întreprinzătorului individual(datorie cash) 0 0 0 0 0 III. TREZORERIA NEGATIVĂ (6+7) 24700 72500 66364 47800 -6136 DATORII CU SCADENŢĂ < 1 AN (II+III) 89700 179900 170552 90200 -9348

DATORII TOTALE 100600 212100 203410 111500 -8690

T O T A L P A S I V (I+II+III) 137500 273100 279493 135600 6393

Tabelul nr.8.6. Structura pasivului şi variaţia relativă (lei)

BILANŢ - PASIV

Perioada Perioada Perioada Variaţia relativă

Variaţia relativă P1 P2 P3

2007 2008 2009 (P2:P1) (P3:P2)

Capital social 200 200 200 100 100

.subscris vărsat 200 200 200 100 100

.patrimoniul regiei 0 0 0 - -

Contul întreprinzătorului individual(aport de capital cash) 0 0 0

- -

Contul întreprinzătorului individual(aport de capital în natură) 0 0 0

- -

Prime legate de capital 0 0 0 - -

Page 152: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

160

Rezerve 5600 5600 5628 100 100.5

Rezultatul reportat 11100 55200 70255 497.3 127.27

Rezultatul exerciţiului 20000 23700 14967 118.5 63.15

Repartizarea profitului 0 23700 14967 - 63.15

Fonduri 0 0 0 - -

Repartizări la fondul de dezvoltare 0 0 0 - -

1.1.CAPITALURI PROPRII ÎN SENS STRICT 36900 61000 76083

165.31

124.73

CAP.PROPRII NETE ÎN SENS STRICT( pt.calc.indicat.) 36900 61000 76083

165.31

124.73

1.2.Diferenţe din reevaluare 0 0 0 - -

1.3.Subvenţii pentru investiţii 0 0 0 - -

1.4.Provizioane reglementate 0 0 0 - -

1.CAPIT.PROPRII ÎN SENS LARG(1.1+1.2+1.3+1.4) 36900 61000 76083

165.31

124.73

CAP.PROPRII NETE ÎN SENS LARG(pt.calc.indicatori) 36900 61000 76083

165.31

124.73

2.1.Provizioane pentru riscuri 0 0 0 - -

2.2.Provizioane pt.cheltuieli de repartizat 0 0 0

- -

2. PROVIZIOANE PT. RISCURI ŞI CHELT.(2.1+2.2) 0 0 0

- -

3.1.Datorii financ.cu scadenţă>1 an(partea>1an) 10900 32200 32858

295.41

102.04

.bănci 10900 32200 32858 295.41 102.04

.alte datorii cu scadenţă > 1 an 0 0 0 - -

3.2.Datorii nefinanc.cu scadenţă>1an(partea>1an) 0 0 0

- -

.furnizori şi conturi asimilate cu sc.>1 an 0 0 0

- -

.avansuri primite > 1 an 0 0 0 - -

3. DATORII CU SCADENŢĂ > 1 AN (3.1+3.2) 10900 32200 32858

295.41

102.04

I.PASIVE PE TERMEN LUNG (1+2+3) 47800 93200 108941

194.98

116.89

4. Datorii nefinanciare cu scadenţă<1an 65000 107400 104188

165.23

97.01

.furnizori şi ct. asimilate cu sc.>1 an(partea < 1 an) 0 0 0

-

-

.furnizori şi ct. asimilate cu sc.<1 an 47200 66200 55809

140.25

84.30

.avansuri primite 0 0 0 - -

.alte datorii (taxe,salar.,personal) 17800 41200 48379 231.46 117.42

.contul întreprinzătorului 0 0 0

Page 153: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

161

individual(datorie în natură) - -

5. Conturi de regularizare şi asimil. 0 0 0

-

-

.venituri înregistrate în avans + decontări 0 0 0

-

-

.diferenţe de conversie pasiv 0 0 0 - -

II. DATORII CURENTE CU SCADENŢĂ<1AN(4+5) 65000 107400 104188

165.23

97.01

6. Dat. finan. cu scadenţă>1an(partea<1an) 3700 10700 5364

289.19

50.13

.bănci 3700 10700 5364 289.19 50.13

7. Datorii financiare cu scadenţă < 1 an 21000 61800 61000

294.29

98.71

.bănci 21000 61800 61000 294.29 98.71

.alte datorii financiare <1 an 0 0 0 - -

.contul întreprinzătorului individual(datorie cash) 0 0 0

- -

III. TREZORERIA NEGATIVĂ (6+7) 24700 72500 66364

293.52

91.54

DATORII CU SCADENŢĂ < 1 AN (II+III) 89700 179900 170552

200.56

94.80

DATORII TOTALE 100600 212100 203410 210.83 95.90

T O T A L P A S I V (I+II+III) 137500 273100 279493 198.62 102.34

Tabelul nr.8.7. Structura pasivului şi analiza de structură (lei)

BILANŢ - PASIV

Perioada Perioada Perioada Analiza de structură

P1 P2 P3

2007 2008 2009 2007 2008 2009

Capital social 200 200 200 0.15 0.07 0.07 .subscris vărsat 200 200 200 0.15 0.07 0.07 .patrimoniul regiei 0 0 0 - - - Contul întreprinzătorului individual(aport de capital cash) 0 0 0 - - - Contul întreprinzătorului individual (aport de capital în natură) 0 0 0 - - - Prime legate de capital 0 0 0 - - - Rezerve 5600 5600 5628 4.07 2.05 2.01 Rezultatul reportat 11100 55200 70255 8.07 20.21 25.14 Rezultatul exerciţiului 20000 23700 14967 14.55 8.68 5.36 Repartizarea profitului 0 23700 14967 - 8.68 5.36 Fonduri 0 0 0 - - - Repartizări la fondul de dezvoltare 0 0 0 - - -

Page 154: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

162

1.1.CAPITALURI PROPRII ÎN SENS STRICT 36900 61000 76083 26.84 22.34 27.22 CAP.PROPRII NETE ÎN SENS STRICT( pt.calc.indicat.) 36900 61000 76083 26.84 22.34 27.22 1.2.Diferenţe din reevaluare 0 0 0 - - - 1.3.Subvenţii pentru investiţii 0 0 0 - - - 1.4.Provizioane reglementate 0 0 0 - - - 1.CAPIT.PROPRII ÎN SENS LARG(1.1+1.2+1.3+1.4) 36900 61000 76083 26.84 22.34 27.22 CAP.PROPRII NETE ÎN SENS LARG(pt.calc.indicatori) 36900 61000 76083 26.84 22.34 27.22 2.1.Provizioane pentru riscuri 0 0 0 - - - 2.2.Provizioane pt.cheltuieli de repartizat 0 0 0 - - - 2. PROVIZIOANE PT. RISCURI ŞI CHELT.(2.1+2.2) 0 0 0 - - - 3.1.Datorii financ.cu scadenţă>1 an(partea>1an) 10900 32200 32858 7.93 11.79 11.76 .bănci 10900 32200 32858 7.93 11.79 11.76 .alte datorii cu scadenţă > 1 an 0 0 0 - - - 3.2.Datorii nefinanc.cu scadenţă>1an(partea>1an) 0 0 0 - - - .furnizori şi conturi asimilate cu sc.>1 an 0 0 0 - - - .avansuri primite > 1 an 0 0 0 - - - 3. DATORII CU SCADENŢĂ > 1 AN (3.1+3.2) 10900 32200 32858 7.93 11.79 11.76 I.PASIVE PE TERMEN LUNG (1+2+3) 47800 93200 108941 34.76 34.13 38.98 4. Datorii nefinanciare cu scadenţă<1an 65000 107400 104188 47.27 39.33 37.28 .furnizori şi ct. asimilate cu sc.>1 an(partea < 1 an) 0 0 0 - - - .furnizori şi ct. asimilate cu sc.<1an 47200 66200 55809 34.33 24.24 19.97 .avansuri primite 0 0 0 - - - .alte datorii (taxe,salar.,personal) 17800 41200 48379 12.95 15.09 17.31 .contul întreprinzătorului individual(datorie în natură) 0 0 0 - - - 5. Conturi de regularizare şi asimil. 0 0 0 - - - .venituri înregistrate în avans + decontări 0 0 0 - - - .diferenţe de conversie pasiv 0 0 0 - - - II. DATORII CURENTE CU SCADENŢĂ<1AN(4+5) 65000 107400 104188 47.27 39.33 37.28 6. Dat. finan. cu 3700 10700 5364 2.69 3.92 1.92

Page 155: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

163

scadenţă>1an(partea<1an)

.bănci 3700 10700 5364 2.69 3.92 1.92 7. Datorii financiare cu scadenţă < 1 an 21000 61800 61000 15.27 22.63 21.83 .bănci 21000 61800 61000 15.27 22.63 21.83 .alte datorii financiare <1 an 0 0 0 - - - .contul întreprinzătorului individual(datorie cash) 0 0 0 - - - III. TREZORERIA NEGATIVĂ (6+7) 24700 72500 66364 17.96 26.55 23.74 DATORII CU SCADENŢĂ < 1 AN (II+III) 89700 179900 170552 65.24 65.87 61.02 DATORII TOTALE

100600 212100 203410 73.16 77.66 72.78 T O T A L P A S I V (I+II+III)

137500 273100 279493 100 100 100

8.4. Evaluarea rezultatelor întreprinderii În urma prelucrării datelor din balanţele de verificare se

obţine structura contului de profit şi pierderi ca în tabelele nr.8.8, nr.8.9 şi nr.8.10

Tabelul nr.8.8. Structura contului de profit şi pierderi şi variaţia absolută (lei)

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI

Perioada Perioada Perioada Variaţia absolută

Variaţia absolută

P1 P2 P3

2007 2008 2009 (P2-P1) (P3 -P2)

Vânzări de mărfuri 181900 312500 371560 130600 59060

-Costul mărfurilor vândute 142800 241800 286556 99000 44756

1.MARJA COMERCIALĂ 39100 70700 85004 31600 14304

+Producţia vândută 0 0 0 0 0

2.CIFRA DE AFACERI 181900 312500 371560 130600 59060

+/-Producţia stocată 0 0 0 0 0

+Producţia imobilizată 0 0 0 0 0 3.PRODUCŢIA EXERCITIULUI 0 0 0 0 0 3*.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI+VÂNZĂRI DE 181900 312500 371560 130600 59060

Page 156: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

164

MĂRFURI

-Chelt.cu mat.prime,materiale,comb.energie 1500 9600 6017 8100 -3583 -Lucrări şi servicii executate de terţi 5900 12100 12806 6200 706

4.MARJA INDUSTRIALĂ -7400 -21700 -18823 -14300 2877

5.VALOAREA ADĂUGATĂ 31700 49000 66181 17300 17181

+Subvenţii din exploatare 0 0 0 0 0

- Impozite şi vărsăminte asimilate 100 0 58 -100 58

- Cheltuieli cu personalul 2300 7000 10020 4700 3020 6.EXCEDENT(INSUFICIENŢĂ) BRUT DIN EXPLOATARE 29300 42000 56103 12700 14103

+ Alte venituri din exploatare 0 1600 840 1600 -760

- Alte cheltuieli de exploatare 800 0 7807 -800 7807 +/-Amortiz. şi proviz. din exploatare -2000 -8400 -12427 -6400 -4027 VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 181900 314100 372400 132200 58300 CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL 155400 278900 335691 123500 56791 7.REZULTATUL DIN EXPLOATARE 26500 35200 36709 8700 1509

+Venituri financiare 0 0 719 0 719

-Cheltuieli financiare,din care: 3800 6800 11267 3000 4467

-cheltuieli cu dobânzi 3700 6500 11193 2800 4693 8.EXCEDENT BRUT FINANCIAR -3800 -6800 -10548 -3000 -3748 +/ - Amortizări şi provizioane financiare 0 0 0 0 0 VENITURI FINANCIARE-TOTAL 0 0 719 0 719 CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 3800 6800 11267 3000 4467

9.REZULTATUL FINANCIAR -3800 -6800 -10548 -3000 -3748 10.EXCEDENT BRUT CURENT (6+8) 25500 35200 45555 9700 10355 11.REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI(7+9) 22700 28400 26161 5700 -2239

Venituri excepţionale 0 0 0 0 0

- Cheltuieli excepţionale 0 0 0 0 0 12.EXCEDENT BRUT EXCEPŢIONAL 0 0 0 0 0

Page 157: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

165

+/ - Amortizări şi provizioane excepţionale 0 0 0 0 0 VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTAL 0 0 0 0 0 CHELTUIELI EXCEPŢIONALE - TOTAL 0 0 0 0 0 13.REZULTATUL EXCEPŢIONAL 0 0 0 0 0 14.EXCEDENT BRUT -TOTAL- (10+12) 25500 35200 4500 9700 10355 15.REZ.ÎNAINTEA DOB.ŞI IMP.PE PROFIT(11+13+dob.) 26400 34900 37354 8500 2454

VENITURI TOTALE 181900 314100 373119 132200 59019

CHELTUIELI TOTALE 159200 285700 346958 126500 61258 16.REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI(11+13) 22700 28400 26161 5700 -2239

- Impozit pe profit 2700 4700 11194 2000 6494 17.REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 20000 23700 14967 3700 -8733

Tabelul nr.8.9. Structura contului de profit şi pierderi

şi variaţia relativă (lei)

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI

Perioada Perioada Perioada Variaţia relativă

Variaţia relativă P1 P2 P3

2007 2008 2009 (P2:P1) (P3:P2)

Vânzări de mărfuri 181900 312500 371560 171.80 118.90

-Costul mărfurilor văndute 142800 241800 286556 169.33 118.51

1.MARJA COMERCIALĂ 39100 70700 85004 180.82 120.23

+Producţia vândută 0 0 0 - -

2.CIFRA DE AFACERI 181900 312500 371560 171.80 118.90

+/-Producţia stocată 0 0 0 - -

+Producţia imobilizată 0 0 0 - -

3.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI 0 0 0 - - 3*.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI+VÂNZĂRI DE MĂRFURI 181900 312500 371560

171.80

118.90 -Chelt.cu mat.prime,materiale,comb.energie 1500 9600 6017 640 62.68 -Lucrări şi servicii executate de terţi 5900 12100 12806 205.08 105.83

Page 158: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

166

4.MARJA INDUSTRIALĂ -7400 -21700 -18823 293.24 86.74

5.VALOAREA ADĂUGATĂ 31700 49000 66181 154.57 135.06

+Subvenţii din exploatare 0 0 0 - -

- Impozite şi vărsaminte asimilate 100 0 58 - -

- Cheltuieli cu personalul 2300 7000 10020 304.35 143.14

6.EXCEDENT(INSUFICIENŢĂ) BRUT DIN EXPLOATARE 29300 42000 56103 143.34 133.58 + Alte venituri din exploatare

0 1600 840 - 52.5 - Alte cheltuieli de exploatare

800 0 7807 - - +/-Amortiz.şi proviz. din exploatare -2000 -8400 -12427 420 147.94 VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 181900 314100 372400 172.68 118.56 CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL 155400 278900 335691 179.47 120.36 7.REZULTATUL DIN EXPLOATARE 26500 35200 36709 132.83 104.29 +Venituri financiare

0 0 719 - - -Cheltuieli financiare,din care:

3800 6800 11267 178.95 165.69 -cheltuieli cu dobânzi

3700 6500 11193 175.68 172.20 8.EXCEDENT BRUT FINANCIAR -3800 -6800 -10548 178.95 155.12 +/ - Amortizări şi provizioane financiare 0 0 0 - - VENITURI FINANCIARE-TOTAL 0 0 719 - - CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 3800 6800 11267 178.95 165.69 9.REZULTATUL FINANCIAR

-3800 -6800 -10548 178.95 155.12 10.EXCEDENT BRUT CURENT (6+8) 25500 35200 45555 138.04 129.42 11.REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI(7+9) 22700 28400 26161 125.11 92.12 Venituri excepţionale

0 0 0 - - - Cheltuieli excepţionale

0 0 0 - - 12.EXCEDENT BRUT EXCEPŢIONAL 0 0 0 - - +/ - Amortizări şi provizioane excepţionale 0 0 0 - - VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTAL 0 0 0 - - CHELTUIELI EXCEPŢIONALE - TOTAL 0 0 0 - -

Page 159: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

167

13.REZULTATUL EXCEPŢIONAL 0 0 0 - - 14.EXCEDENT BRUT -TOTAL- (10+12) 25500 35200 4500 138.04 129.42 15.REZ.ÎNAINTEA DOB.ŞI IMP.PE PROFIT(11+13+dob.) 26400 34900 37354 132.20 107.03 VENITURI TOTALE

181900 314100 373119 172.68 118.79 CHELTUIELI TOTALE

159200 285700 346958 179.46 121.44 16.REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI(11+13) 22700 28400 26161 125.11 92.12 - Impozit pe profit

2700 4700 11194 174.07 238.17 17.REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 20000 23700 14967 118.50 63.15

Tabelul nr.8.10. Structura contului de profit şi pierderi

şi analiza de structură (lei)

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI

Perioada Perioada Perioada Analiza de structură

P1 P2 P3

2007 2008 2009 2007 2008 2009

Vânzări de mărfuri 181900 312500 371560 - - -

-Costul mărfurilor vândute 142800 241800 286556 - - -

1.MARJA COMERCIALĂ 39100 70700 85004 - - -

+Producţia vândută 0 0 0 - - -

2.CIFRA DE AFACERI 181900 312500 371560 - - -

+/-Producţia stocată 0 0 0 - - -

+Producţia imobilizată 0 0 0 - - -

3.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI 0 0 0 - - - 3*.PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI+VÂNZĂRI DE MĂRFURI 181900 312500 371560 100 100 100 -Chelt.cu mat.prime,materiale,comb.energie 1500 9600 6017 0.82 3.07 1.62 -Lucrări şi servicii executate de terţi 5900 12100 12806 3.24 3.87 3.45 4.MARJA INDUSTRIALĂ

-7400 -21700 -18823 (4.07) (6.94) (5.07) 5.VALOAREA ADAUGATĂ

31700 49000 66181 17.43 15.68 17.81 +Subvenţii din exploatare

0 0 0 - - - - Impozite şi vărsăminte asimilate

100 0 58 0.05 - 0.02

Page 160: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

168

- Cheltuieli cu personalul 2300 7000 10020 1.26 2.24 2.70

6.EXCEDENT(INSUFICIENŢĂ) BRUT DIN EXPLOATARE 29300 42000 56103 16.11 13.44 15.10 + Alte venituri din exploatare

0 1600 840 - 0.51 0.23 - Alte cheltuieli de exploatare

800 0 7807 0.44 - 2.10 +/-Amortiz. şi proviz. din exploatare -2000 -8400 -12427 (1.10) (2.69) (3.34) VENITURI DIN EXPLOATARE-TOTAL 181900 314100 372400 100 100.51 100.2 CHELTUIELI DIN EXPLOATARE-TOTAL 155400 278900 335691 85.43 89.25 90.35 7.REZULTATUL DIN EXPLOATARE 26500 35200 36709 14.57 11.26 9.88 +Venituri financiare

0 0 719 - - 0.19 -Cheltuieli financiare,din care:

3800 6800 11267 2.09 2.18 3.03 -cheltuieli cu dobânzi

3700 6500 11193 2.03 2.08 3.01 8.EXCEDENT BRUT FINANCIAR -3800 -6800 -10548 (2.09) (2.18) (2.84) +/ - Amortizări şi provizioane financiare 0 0 0 - - - VENITURI FINANCIARE-TOTAL 0 0 719 - - 0.19 CHELTUIELI FINANCIARE-TOTAL 3800 6800 11267 2.09 2.18 3.03 9.REZULTATUL FINANCIAR

-3800 -6800 -10548 (2.09) (2.18) (2.84) 10.EXCEDENT BRUT CURENT (6+8) 25500 35200 45555 14.02 11.26 12.26 11.REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI(7+9) 22700 28400 26161 12.48 9.09 7.04 Venituri excepţionale

0 0 0 - - - - Cheltuieli excepţionale

0 0 0 - - - 12.EXCEDENT BRUT EXCEPŢIONAL 0 0 0 - - - +/ - Amortizări şi provizioane excepţionale 0 0 0 - - - VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTAL 0 0 0 - - - CHELTUIELI EXCEPŢIONALE - TOTAL 0 0 0 - - - 13.REZULTATUL EXCEPŢIONAL 0 0 0 - - - 14.EXCEDENT BRUT -TOTAL- (10+12) 25500 35200 4500 14.02 11.26 12.26 15.REZ.ÎNAINTEA DOB.ŞI IMP.PE PROFIT(11+13+dob.) 26400 34900 37354 14.51 11.17 10.05

Page 161: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

169

VENITURI TOTALE 181900 314100 373119 100 100.5 100.4

CHELTUIELI TOTALE 159200 285700 346958 87.52 91.42 93.38

16.REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI(11+13) 22700 28400 26161 12.48 9.09 7.04 - Impozit pe profit

2700 4700 11194 1.48 1.50 3.01 17.REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 20000 23700 14967 11.0 7.58 4.03

În urma prelucrării datelor de mai sus se obţine situaţia

financiară sintetică a agentului economic analizat (tabelul nr.8.11).

Tabelul nr.8.11. Situaţia financiară sintetică

SITUAŢIA FINANCIARĂ SINTETICĂ P1

2007 P2

2008 P3

2009

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI - DATE DE BAZĂ VÂNZĂRI DE MĂRFURI+PROD.EXERCIŢIULUI 181900 312500 371560 REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI 22700 28400 26161 REZULT. ÎNAINTEA DOBÂNZII ŞI IMPOZIT.PE PROFIT 26400 34900 37354 REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI 20000 23700 14967 REZULTATUL REPORTAT 11100 55200 70255 CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI - INDICATORI RATA VALORII ADĂUGATE-%- 17.43 15.68 17.81 RENTABILITATEA NETĂ DIN EXPLOATARE-%- 14.57 11.26 9.88 RENTABILITATEA NETĂ FINANCIARĂ-%- 54.20 38.85 19.67 ACOPERIREA DOBÂNZII-nr- 7.14 5.37 3.34 BILANŢ - DATE DE BAZĂ TOTAL BILANŢ 137500 273100 279493 CAPITALURI PROPRII NETE ÎN SENS LARG 36900 61000 76083 CAPITALURI PROPRII NETE ÎN SENS STRICT 36900 61000 76083 DATORII TOTALE 100600 212100 203410 DATORII FINANCIARE TOTALE 35600 104700 99222 ACTIVE CIRCULANTE 90100 167300 210223 DISPONIBILITĂŢI ÎN CONT 500 3300 4980 STOCURI MATERII PRIME 1600 0 0 STOCURI PRODUCŢIE ÎN CURS 0 0 0 STOCURI PRODUSE FINITE 0 0 0 STOCURI DE MĂRFURI 88000 161000 205243 CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE 0 0 0 FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE 47200 66200 55809 BILANŢ - INDICATORI LICHIDITATEA CURENTĂ-%- 100.45 93.00 123.26 LICHIDITATEA IMEDIATĂ-%- 0.56 3.50 2.92 SOLVABILITATEA CURENTĂ-%- 136.68 128.76 137.40 GRADUL DE ÎNDATORARE GENERALĂ-%- 272.63 347.7 267.35

Page 162: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

170

GRADUL DE ÎNDATORARE FINANCIARĂ-%- 96.48 171.64 130.41 ROTAŢIA ACTIVELOR CIRCULANTE-nr.rotaţii- 2.02 1.87 1.77 DURATA MEDIE DE ÎNCASARE A CLIENŢILOR-zile- 0 16 0 DURATA MEDIE A STOCULUI DE MATERII PRIME-zile-

2 1 0

DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUCŢIE ÎN CURS-zile

0 0 0

DURATA MEDIE A STOCULUI DE PRODUSE FINITE-zile

0 0 0

DURATA MEDIE A STOCULUI DE MĂRFURI-zile 161 155 100 DURATA MEDIE DE PLATĂ A FURNIZORILOR-zile 55 49 27 FOND DE RULMENT NET 14900 14400 60568 NECESARUL DE FOND DE RULMENT 39100 83600 121952 TREZORERIA NETĂ POZITIVĂ(+) SAU NEGATIVĂ(-) -24200 -69200 -61384

După prelucrarea balanţelor contabile se întocmeşte raportul de evaluare în vederea aprobării, a cărui structură va fi prezentată în următorul paragraf.

8.5. Întocmirea raportului de evaluare a întreprinderii

RAPORT DE EVALUARE A ÎNTREPRINDERII SUCURSALA BĂNCII: Sucursala Izvor Numărul cererii de credit: 1587/11.04.2010 NUME CLIENT: S.C. COMPEX SRL ADRESA: Craiova, Dolj, Str. Gârleşti nr.112 COD C.A.E.N: 521 CLIENT DIN ANUL: 1999 GIRANŢI: Dumitru Cornel COD RAMURĂ: 05 COD FISCAL: R 3951515 COD FORMĂ DE PROPRIETATE: Z35 GRUP (DEBITOR UNIC): Nu este cazul SCOPUL RAPORTULUI: analiza cererii 1587/11.04.2010 prin care clientul solicită majorarea plafonului liniei de credit de la suma de 45.000 lei la suma de 70.000 lei şi menţinerea

Page 163: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

171

acesteia pe o perioadă de 180 de zile, pentru finanţarea activităţii curente.

DESCRIERE SOCIETATE: S.C. COMPEX SRL este înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J16/158/1994 cu un capital social vărsat de 200 lei. Societatea funcţionează neîntrerupt din 03.02.1994. Principalele domenii de activitate: activităţi intermediare de comerţ cu amănuntul, în principal cu articole de feronerie, materiale de construcţii, produse chimice, electrice, etc., fiind ca volum de activitate o societate mică în cadrul celor cu profil asemănător. PROPUNERI PRIVIND LIMITA TOTALĂ A ANGAJAMENTELOR: 70.000 lei -angajamente existente provenite din perioadele anterioare: linie de credit 45.000 lei -angajamente noi propuse: majorare şi menţinere plafon linie de credit 70.000 lei

LIMITA DE RISC APROBATĂ: nu are limită de risc

Performanţa economico – financiară: B

Serviciul datoriei: 0 zile Calitatea creditului: în observaţie

Rating de credite anterior: 2.28

Rating de credite actual: 2.20 STATUTUL JURIDIC: Societate comercială cu răspundere limitată COTATĂ: NU; COTARE: NU; AGENŢII DE RATING: NU PROPRIETARI: DUMITRU CORNEL 100% CONDUCERE: DUMITRU CORNEL AUDITORI: NU RELAŢII CU ALTE BĂNCI: NU ANUL ÎNFIINŢĂRII: 1994

Page 164: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

172

VENITURI ÎNCASATE DE LA CLIENT ŞI PROVIZIOANE CONSTITUITE: DOBÂNDĂ ÎNCASATĂ (în anul precedent 6056 lei; în anul curent 599 lei); DOBÂNDĂ RESTANTĂ + PENALITĂŢI 0 lei; DOBÂNDĂ RESTANTĂ + PENALITĂŢI – sold 0 lei; CREDITE RESTANTE 0 lei; CREDITE RESTANTE – sold 0 lei; COMISIOANE ÎNCASATE (în anul precedent 2590 lei; în anul curent 90 lei); PROVIZIOANE CONSTITUITE (sold) 0 lei. EXCEPŢIE DE LA POLITICA BĂNCII: NU NIVEL DE COMPETENŢĂ: Sucursala Izvor OFIŢER DE CREDITE LOCAL: Popescu Ion OFIŢER DE CREDIT-NIVEL FINAL DE COMPETENŢĂ: - ULTIMA REVIZUIRE A CALITĂŢII LA DATA: 31.12.2009

Descriere tranzacţie: analiza cererii 1587/11.04.2010 prin care clientul solicită majorarea plafonului liniei de credit de la suma de 45.000 lei la suma de 70.000 lei şi menţinerea acesteia pe o perioadă de 180 de zile, pentru finanţarea activităţii curente. Sursa de rambursare: încasări din vânzări de mărfuri. Garanţii: ipotecă în valoare de 90.000 lei. Termen de rambursare: 31.10.2010 – 70.000 lei Preţ: Dobânda curentă de 12% pe an (alcătuită din dobânda de bază variabilă de 9%/an plus o marjă obligatorie de 0 p.p/an şi o marjă negociată de 3 puncte procentuale/an), comision de gestiune 1% (flat), comision de neutilizare de 2.5% pe an, comision de analiză şi verificare documentaţie 70 lei.

PREZENTARE AFACERE, RAMURA DE ACTIVITATE, RISCUL DE MEDIU

SC COMPEX SRL este înfiinţată pe data de 03.02.1994 având ca asociat unic pe domnul Dumitru Cornel. După înfiinţare, societatea a desfăşurat activitatea de comerţ în cadrul unui magazin situat în Craiova str.Gârleşti nr.2 construit conform

Page 165: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

173

certificatului de urbanism nr.333/02.03.1994 şi autorizaţiei de construcţie nr.458/28.04.1994. Profilul magazinului este de comerţ cu amănuntul desfăcând în principal furnituri de cismărie, produse chimice şi alte produse în funcţie de cerere şi ofertă. Încă de la înfiinţare magazinul a desfăşurat o activitate profitabilă, societatea devenind plătitor de TVA după 4 luni de activitate. Magazinul se află amplasat în spatele staţiei de autobuz din centrul oraşului având un vad comercial deosebit. În cursul anului 2003 ca urmare a faptului că societatea a desfăşurat o activitate profitabilă, dar mai ales a cererii din partea pieţei pentru produsele comercializate de societate s-au mai deschis două magazine situate în cartierul Craioviţa şi în zona gării din Craiova. Societatea a obţinut în decurs de patru ani, trei împrumuturi şi o linie de credit în sumă totală de 35000 lei pe care le-a rambursat fără probleme, neînregistrând zile de restanţă la credit sau la dobânzi. Creditele au fost utilizate pentru aprovizionarea cu mărfuri, societatea reuşind în anul 1999 să construiască şi să dea în folosinţă un nou magazin de desfacere în str. Traian Demetrescu nr.20 conform autorizaţiei de construcţie nr.791/29.07.1999 eliberată de Primăria Craiova. Principalii furnizori ai societăţii sunt:

-Gumoflex SA Jilava: durocol şi microporos -Prologica SRL Bucureşti: durocol şi microporos -Santora SRL Craiova: cuie broaşte uşă îngropate,

sârmă şi alte produse de feronerie, -Anticorosiv SRL Bucureşti: prenadez -Joker SRL Bucureşti: vopsea, aracet, diluant, chit,

colorant etc. -Mimobi SRL Craiova: vopsea, coloranţi, tempera. -Corimex SA Craiova: sfoară tapiţerie -DSH Bucureşti: sfoară, pile camere şi cauciucuri de

bicicletă, ferăstraie, etc. -Jufcor SRL: diverse.

Page 166: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

174

Plăţile către furnizori se fac pe bază de filă CEC cu plata la 30 de zile. Nu s-au înregistrat furnizori restanţi. Societatea îşi vinde produsele în principal la persoane fizice dar la solicitare şi persoanelor juridice. De la înfiinţare şi până în prezent societatea s-a aflat în bune relaţii cu banca, rulând lunar 6000-7000 lei, încasând clienţii şi plătind furnizorii cu filă CEC. Societatea are o bună piaţă de desfacere a produselor în principal datorită preţului mult mai scăzut faţă de societăţile concurente dar şi vadului format. Aprovizionările cu marfă se fac pe baza necesarului zilnic de marfă stabilit în funcţie de vânzările medii la nivelul unei luni ce permite societăţii analizate să vândă cu un adaos mic, eliminând concurenţii mici. S.C. COMPEX SRL, are o strategie de dezvoltare bine conturată, urmând ca în viitorul apropiat să achiziţioneze o Dacia Papuc în vederea creşterii capacităţii mijloacelor de transport (în prezent o Dacia 1300 şi o Skoda Octavia) şi reducerii cheltuielilor de transport pe unitatea de produs. Societatea se încadrează în categoria de risc scăzut din punct de vedere al obiectului de activitate, valorii creditului solicitat, termenului de rambursare şi naturii garanţiei obţinând 120 de puncte în calculul indicelui iniţial al riscului de mediu.

MANAGEMENT, ACŢIONARI, ORGANIZARE

S.C. COMPEX SRL a fost înfiinţată în anul 1994 ca o societate cu răspundere limitată. Societatea este înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. J16/158/1994. Capitalul social este de 200 lei şi este deţinut de asociatul unic dl. Dumitru Cornel. Conducerea S.C. COMPEX SRL, este asigurată de asociatul unic dl. Dumitru Cornel care are pregătire medie. Numărul total de angajaţi înregistrat în luna aprilie 2010 este de două persoane cu carte de muncă.

Page 167: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

175

STRUCTURA PRODUSULUI DE CREDITARE,

RISCURI ALE GARANŢIEI

Obiectul solicitării: analiza cererii 1587/11.04.2010 prin care clientul solicită majorarea plafonului liniei de credit de la suma de 45.000 lei la suma de 70.000 lei şi menţinerea acesteia pe o perioadă de 180 de zile, pentru finanţarea activităţii curente. Volumul liniei de credit de 70.000 lei este încadrat în fluxul de lichidităţi în luna aprilie 2010 ca intrare de numerar din credite pe termen scurt pentru eliminarea decalajului dintre încasări şi plăţi din această lună.

Încasările realizate de societate prin contul curent în moneda în care a fost acordată linia de credit în perioada analizată au fost de 149216 lei, respectîndu-se astfel prevederile din fişa de produs privind linia de credit. Garanţii: - Ipotecă asupra apartament două camere proprietatea lui Dumitru Cornel situat în Craiova str. Gârleşti bl.12-13, sc.1, ap.2 cu o valoare estimată de piaţă de 112500 lei, admis în garanţie la valoarea de 90000 lei. Pentru partea cu care se suplimentează plafonul se va constitui ipotecă de rang II asupra imobilului descris anterior.

- garanţie reală mobiliară pe soldul creditor al conturilor deschise la bancă. Riscul în valorificarea garanţiei este redus având în vedere starea şi amplasarea imobilului. Garanţiile sunt asigurate (poliţele de asigurare vor fi actualizate conform noilor valori admise în garanţie), iar drepturile de încasare ce decurg din poliţa de asigurare sunt cesionate în favoarea băncii. Total garanţii 90.000 lei. Raportul de evaluare a fost întocmit de ing. Bretoianu George, specialist credite în cadrul băncii, în data de 01.04.2010, cu respectarea procedurii de evaluare. Referitor la cash-flow-ul societăţii, acesta a fost prognozat până în luna octombrie 2010, pe baza fluxului de lichidităţi

Page 168: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

176

întocmit de client. Încasările societăţii din activitatea curentă s-au estimat că vor fi în perioada de prognoză de 176300 lei. Plăţile cele mai importante care vor fi făcute în perioada de prognoză sunt cele pentru activitatea de exploatare respectiv pentru procurarea de marfă, care pe cele 7 luni de prognoză se ridică la 128.500 lei. Din cash-flow, putem concluziona următoarele: - necesarul de lichidităţi al lunii precedente, a fost stabilit la nivelul soldului trezoreriei nete negative a clientului de -61.384 lei. - rezultă un excedent cuprins între 950 lei şi 13.482 lei - încasările înscrise în fluxul de lichidităţi s-au stabilit în corelaţie cu evoluţia veniturilor previzionate pe perioada creditării ţinându-se seama de data la care se încasează efectiv - plăţile au fost stabilite în structură astfel: s-a ţinut seama de ieşirile de lichidităţi datorate aprovizionărilor cu marfă ce urmează să fie efectuate de către agentul economic. S-a ţinut cont de graficul de rambursare a sumelor de plată din angajarea contractelor de leasing. Dobânzile la creditele ce vor fi angajate s-au determinat prin aplicarea procentului de dobândă actual la volumul de credite preliminat. Plăţile cu impozite şi taxe s-au preliminat pe baza cifrelor propuse de societate. Realismul proiecţiilor fluxului de lichidităţi s-a verificat pe baza indicatorilor din subsolul formularului: - pragul de profitabilitate (punctul critic al intrărilor de lichidităţi), ce reprezintă exprimarea procentuală a părţii din volumul de intrări de lichidităţi realizate sau realizabile în decursul unei perioade de timp, pentru care fluxurile nete de lichidităţi ale perioadelor respective sunt egale cu 0, este fluctuant, având în vedere specificul activităţii clientului şi este cuprins între 0.85 şi 1.01. - serviciul datoriei care arată acoperirea datoriilor (rate leasing, dobânzi, alte rate credit) din disponibilul rezultat pe total an are o valoare cuprinsă între 0 şi 20.

Page 169: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

177

- contribuţia calculată ca diferenţă între vânzări şi cheltuieli variabile înregistrează valori cuprinse între 20.680 şi 26.540; - rata (marja) contribuţiei (% raportul între contribuţie şi vânzări) care arată ce procent dintr-un leu încasat foloseşte pentru acoperirea cheltuielilor fixe, are o valoare medie de 0.95%. Vânzările generează costuri fixe într-o proporţie mai mare decât costurile variabile. Din analiza fluxurilor de numerar pe perioada creditării, reiese că există premisele necesare pentru a se rambursa creditele şi dobânzile aferente, capacitatea de rambursare fiind acoperitoare. Referitor la bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2010, societatea a prognozat realizarea unor venituri în sumă de 402.000 lei şi un profit brut de 37.000 lei.

ANALIZA FINANCIARĂ

Analiza situaţiei economico-financiare a activului şi pasivului bilanţului întocmit pe baza datelor din balanţele de verificare la 31.12.2007, 31.12.2008 şi 31.12.2009 relevă următoarele:

niv ACTIV 2007 2008 2009 PASIV 2007 2008 2009

I Active imobilizate

32900 78800 48373 Pasive pe termen lung

47800 93200 108941

II Active realizabile

104100 191000 226140 Datorii curente cu scad < 1 an

65000 107400 104188

III Trezoreria pozitivă

500 3300 4980 Trezoreria negativă

24700 72500 66364

TOTAL 137500 273100 279493 TOTAL 137500 273100 279493

La nivelul I activele imobilizate sunt acoperite de pasivele pe termen lung pe toată perioada analizată rezultând un fond de rulment net pozitiv de 14.900 lei la 31.12.2007, 14.400 lei la

Page 170: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

178

31.12.2008 şi de 60.568 lei la 31.12.2009, sume care contribuie la finanţarea nivelului II al bilanţului restructurat. La nivelul II activele realizabile sunt superioare datoriilor curente cu scadenţă mai mică de un an, generând un necesar de fond de rulment pozitiv în sumă de 39.100 lei la 31.12.2007, 83.600 lei la 31.12.2008 şi de 121.952 lei la 31.12.2009, ceea ce denotă o insuficienţă de resurse atrase pe termen scurt, acoperită parţial cu excedentul de la nivelul I şi prin credite bancare. La nivelul III trezoreria netă este negativă pe toată perioada analizată şi a avut următoarele valori: -24.200 lei la 31.12.2007, -69.200 lei la 31.12.2008 şi -61.384 lei la 31.12.2009. Evoluţia fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment şi a trezoreriei nete este redată în diagrama de mai jos:

-100000-50000

050000

100000150000

31,12,2007 31,12,2008 31,12,2009

Fond de rulment Necesar de fond de rulment Trezorerie neta

Referitor la situaţia patrimonială, se fac următoarele precizări:

- activele imobilizate pe perioada analizată (2007-2009) au evoluat fluctuant atât în mărime absolută, cât şi ca ponderi în total activ şi au înregistrat următoarele valori: 23.93% în decembrie 2007, 28.85% în decembrie 2008 şi 17.31% în decembrie 2009. La 31.12.2009 valoarea absolută a acestora era de 48.373 lei. Creşterea imobilizărilor cu 44.700 lei la 31.12.2008 faţă de 31.12.2007 s-a datorat achiziţionării unui autoturism Skoda Octavia.

Page 171: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

179

- activele realizabile au înregistrat următoarea evoluţie ca pondere în total activ în perioada analizată: 75.71% în decembrie 2007, 69.94% în decembrie 2008 şi 80.91% în decembrie 2009. La 31.12.2009 valoarea absolută a acestora era de 226.140 lei. Pe grupe de active circulante, la 31.12.2009 avem următoarea structură:

Stocuri formate din mărfuri destinate vânzării – 205.243 lei,

Conturi de regularizare şi asimilate (cheltuieli înregistrate în avans) – 20.897 lei

- trezoreria pozitivă ca pondere în total activ în perioada analizată a avut următoarea evoluţie: 0,36% în decembrie 2007, 1.21% la 31.12.2008 şi 1.78% la 31.12.2009.

Activele circulante totale la 31.12.2009, sunt în sumă de 210.223 lei şi reprezintă 75.22% din activ.

În pasivul bilanţului, pe perioada analizată au avut loc următoarele transformări:

-pasivele pe termen lung în perioada analizată au avut o evoluţie crescătoare în mărime absolută, iar ca pondere în total pasiv au avut următoarea evoluţie: 34.76% în decembrie 2007, 34.13% în decembrie 2008 şi 38.98% în decembrie 2009. La 31.12.2009 valoarea absolută a acestora era de 108.941 lei, fiind formate din:

- capital social –200 lei - rezerve – 5.628 lei - rezultatul reportat – 70.255 lei - datorii financiare cu scadenţă mai mare de un an – 32.858

lei. - datoriile curente cu scadenţă mai mică de 1 an au avut o evoluţie fluctuantă în mărime absolută şi descrescătoare ca pondere în total pasiv astfel: 47.27% în decembrie 2007, 39.33% în decembrie 2008, 37.28% în decembrie 2009. La

Page 172: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

180

31.12.2009 valoarea absolută a acestora era de 104.188 lei din care:

-furnizori 55.809 lei.

-alte datorii (taxe, salarii, personal) 48.379 lei (ponderea cea mai mare este reprezentată de TVA neexigibil aferent stocului de marfă existent la 31.12.2005 – 40.569 lei).

Societatea înregistrează datorii restante la bugetul de stat (conform balanţei de verificare la 31.12.2009) în sumă totală de 3.394 lei, din care:

-impozit pe salarii 12 lei

-asigurări sociale 287 lei

-impozit pe profit 557 lei

-TVA de plată 2.503 lei

-şomaj, fonduri speciale 35 lei

Conform certificatului de atestare fiscală 9874/06.04.2009 clientul înregistrează datorii restante faţă de bugetul de stat în sumă de 3.574 lei, iar cu ocazia eliberării acestuia s-au actualizat majorările precum şi amenzile, penalităţile pentru neplata la termen a obligatiilor în sumă de 997 lei şi 321 lei. Faţă de această situaţie clientul va efectua plata restanţelor către buget în cursul lunii mai 2009. Precizăm că vechimea restanţelor faţă de bugetul de stat este de până în 180 de zile.

Până în prezent nu s-au înregistrat titluri executorii pe contul clientului din partea administraţiei financiare sau creditorilor societăţii.

- trezoreria negativă la 31.12.2009 este de 66.364 lei, fiind formată din soldul liniei de credit contractată la Sucursala Izvor şi partea mai mare de un an din leasingul contractat de societate pentru achiziţia autoturismului Skoda.

Page 173: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

181

Datoriile totale la 31.12.2000 sunt în sumă de 203.410 lei şi reprezintă 72.78% din pasiv şi sunt acoperite în procent de 103% de activele circulante ale societăţii.

Evoluţia datoriilor totale în raport cu activele circulante este redată în diagrama de mai jos:

0

100000

200000

300000

31,12,2007 31,12,2008 31,12,2009

Active circulante Datorii totale

Indicatorii contului de profit şi pierderi (lei), în evoluţie se prezintă astfel:

31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009 - cifra de afaceri 181.900 312.500 371.560 - producţia exerciţiului + vânzări de mărfuri

181.900 312.500 371.560

- valoarea adăugată 31.700 49.000 66.181 - venituri din exploatare 181.900 314.100 372.400 - cheltuieli din exploatare 155.400 278.900 335.691 - rezultat din exploatare 26.500 35.200 36.709 - venituri financiare 0 0 719 - cheltuieli financiare 3.800 6.800 11.267 - rezultat financiar -3.800 -6.800 -10.548 - venituri totale 181.900 314.100 373.119 - cheltuieli totale 159.200 285.700 346.958 - profit brut 22.700 28.400 26.161 - impozit pe profit 2.700 4.700 11.194 - profit net 20.000 32.100 14.967

Page 174: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

182

-100000

0

100000

200000

300000

400000

31,1

2,20

07

31,1

2,20

08

31,1

2,20

09

Cifra de afaceri

Rezultat dinexploatare

Rezultat financiar

Rezultat net

Din tabelul de mai sus este evident faptul că societatea funcţionează în condiţii de rentabilitate, înregistrând rezultate pozitive din activitatea de exploatare care acoperă pierderile din activitatea financiară, obţinând profit. Compoziţia şi repartiţia valorii adăugate în sumă de 66.181 lei, realizată de societate la 31.12.2009, este redată mai jos:

Cheltuieli cupersonalul

Cheltuieli financiare

Impozite si taxe

Rezultat adaugat

Amortizari

Indicatorii de bonitate înregistrează următoarele valori: 1 Lichiditate (%) 31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009 a) imediată (%) 0.56 3.50 2.92 b) curentă (%) 100.45 93.00 123.26 2 Solvabilitate (%) 136.68 128.76 137.40 3 Gradul de îndatorare generală

Gradul de îndatorare financiară (%)

272.63 96.48

347.70 171.64

267.35 130.41

4 Viteza de rotaţie a activelor circulante

(nr. rot.)

2.02 1.87 1.77

5 Rentabilitate (%) a) de exploatare (%) 14.57 11.26 9.88 b) economică (%) 14.55 8.68 5.36 c) financiară (%) 54.20 38.85 19.67

Page 175: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

183

6 Acoperirea dobânzii (%) 7.14 5.37 3.34 7 Rata valorii adăugate (%) 17.43 15.68 17.81 8 Politica de dividende (%) - - -

Analizând în evoluţie aceşti indicatori se poate constata că:

- lichiditatea curentă este bună, activele circulante fiind mai mari decât datoriile curente cu scadenţă < de 1 an.

- solvabilitatea este ridicată, valoarea totală a activului fiind mai mare decât suma totală a datoriilor înregistrate de agentul economic.

- gradul de îndatorare este foarte bun, sursele financiare împrumutate (total datorii) sunt în valoare de 203.410 lei (la 31.12.2009), în timp ce, la aceiaşi dată, capitalurile proprii nete în sens strict au o valoare considerabilă de 76.083 lei. Conform răspunsului primit de la CRB în luna aprilie 2009 clientul nu înregistrează angajamente faţă de alte bănci şi de asemenea nu figurează în CIP cu incidente de plată privind cecul, cambia sau biletul la ordin.

050

100150200250300350400

31,1

2,20

07

31,1

2,20

08

31,1

2,20

09

Lichiditatecurenta

Solvabilitatecurenta

Grad deindatoraregenerala

Grad deindatorarefinanciara

Rentabiliatefi i

Page 176: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

184

RELAŢIA CU SISTEMUL BANCAR

S.C. COMPEX SRL este clientul Sucursalei Izvor din anul 1999, cu un rating calculat pentru luna decembrie 2009 de 2,20.

Societatea a derulat operaţiunile de încasări şi plăţi în lei prin Sucursala Izvor, situaţia cumulată pe cele 12 luni ale anului 2009 fiind următoarea:

- încasări - fără alimentări din credite 384.414 lei - plăţi 389.678 lei - dobânzile încasate 6.056 lei - comisioane încasate 2.590 lei

Aceiaşi indicatori au avut următoarele valori la finele lunii martie 2010:

- încasări - fără alimentări din credite 11.401 lei - plăţi 12.519 lei - dobânzile încasate 599 lei - comisioane încasate 90 lei. S.C. COMPEX SRL se încadrează în categoria “ÎN OBSERVAŢIE”, serviciul datoriei “0 zile”. Nu s-au înregistrat conflicte cu clientul. Nu s-au înregistrat dobânzi restante.

Societatea nu are conturi deschise la alte societăţi bancare. PROPUNERI: Având în vedere elementele de analiză prezentate mai sus propunem aprobarea creditului solicitat în sumă de 70.000 lei, astfel: a) volumul creditului: 70.000 lei (prin majorarea plafonului de la suma de 45.000 lei) b) destinaţia: finanţarea activităţii curente c) termenul de rambursare: 31.10.2010 d) costuri: dobânda curentă de 12% pe an (alcătuită din dobânda de bază variabilă de 9%/an plus o marjă obligatorie de

Page 177: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

185

0 p.p/an şi o marjă negociată de 3 puncte procentuale/an), comision de gestiune 1% (flat), comision de neutilizare de 2.5% pe an, comision de analiză şi verificare documentaţie 70 lei. e) garanţii si valoare totală admisă în garanţie: - Ipotecă asupra apartament două camere proprietatea lui Dumitru Cornel situat în Craiova str. Gârleşti bl.12-13, sc.1, ap.2 cu o valoare estimată de piaţă de 112.500 lei, admis în garanţie la valoarea de 90.000 lei. - garanţie reală mobiliară pe soldul creditor al conturilor deschise la bancă. Valoare totală admisă în garanţie: 90.000 lei. f) alte condiţii de aprobare: suplimentarea plafonului se va face numai după constituirea ipotecii de rang II asupra garanţiei descrise mai sus

Page 178: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

186

Bibliografie 1.Abraham-Frois Gilbert, Economie Politică, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994 2.André Pagé, Economie politique, Sixieme edition, Paris, Editure Dalloz 3.Antoniu M., Adochiţei M., Cristea H., Neagoe I., Dumitrescu D., Ilie V., Finanţele întreprinderilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1993 4.Băbeanu Marin, Microeconomie, Editura Universitaria, Craiova, 2004 5.Broudel F., Jocurile schimbului, Editura Meridiane, Bucureşti 6.Daniel M. Hausman, Filosofia ştiinţei economice, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993 7.Dobrotǎ Niţǎ, Economie Politicǎ, Editura Economicǎ, Bucureşti, 1997 8.Dobrotǎ Niţǎ, Economie Politicǎ, ASE Bucureşti, Editura Tiporex, 1992 9.Haret Spiru, Mecanica Socialǎ, Editura Ştiinţificǎ, Bucureşti, 1969 10.Harsanzi J.C., Cardinal Welfare, individualistic ethics and interpersonal comparisons of utility, Journal of Political Economy, 1974 11.Heyne Paul, Modul economic de gândire, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991 12.Ilie Dragoş, Creditarea Durabilă, Editura Sitech, Craiova, 2005 13. Ilie Dragoş, Eficienţa economică-fundamentul creditării bancare, Editura Universitaria Craiova, 2011 14. Ilie Dragoş, Produse şi servicii bancare, Editura Sitech, Craiova, 2012 15. Ilie Dragoş, Monedă şi credit, Editura Universitaria, Craiova, 2011

Page 179: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

187

16.Marx Karl, Capitalul, vol. I, Editura Politicǎ, Bucureşti, 1960 17.Mihai Ilie, Mihai Tiberiu Ionut, Trade Finance, Editura Economică, Bucureşti, 2002 18.Mitu Narcis Eduard, Mitu Ioana Ecaterina, Performanţa Întreprinderii pe baza cifrei de afaceri, Tribuna Economică, nr.12/2006 19.Moroşan Iosefina, Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 20. Negruş Mariana, Plăţi şi garanţii internaţionale, Editura ALL, Bucureşti, 1996 21. Nozick R., Anarchy, Utopic and the State, Basil Blackwell, Oxford 1974, 22.Oprişan Mircea, Gândirea economicǎ din Grecia anticǎ, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1964 23.Pene D., Evaluation et prise de controle de l’entreprise. Les Editions d’Organization, Paris, 1999 24.Pîrvu Gheorghe, Economie, manual universitar, Editura Universitaria Craiova, 2001 25.Popescu Vergil, Dumitrescu Maria Ana, Dicţionar de termeni şi expresii utilizate în tranzacţiile de bursă, Editura Metropol, Bucureşti, 1994 26.Rawls J., A Theory of Justice, Oxford Univerity Press, Oxford, 1971 27.Ricardo David, Despre principiile economiei politice şi impunerii, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1962 28.Sen A., The Standard of Living, Cambridge University Press, Cambridge 1989 29.Smith Adam, Avuţia Naţiunilor, vol. I, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1962 30.Stancu Ion, Finanţe, Editura Economică, Bucureşti, 1997 31.Stancu Ion, Măsurarea performanţei întreprinderii, Economie teoretică şi aplicată, nr.1/2006

Page 180: CAPITOLUL II TIPOLOGIA DE INDICATORI ÎN EVALUAREA ... · analiza economico-financiară şi de bursă care se face cu ocazia lărgirii unor parteneriate de afaceri sau listărilor

188

32.Ştefan Victor, Gândirea economicǎ de la empirism la modele doctrinare, Fundaţia "Scrisul Românesc", Craiova, 1999 33.Vasilescu Ion, Românu Ion, Cicea Claudiu, Investiţii, Editura Economică, Bucureşti, 2000 34.Vernimment P., Finance d’entreprise, Analyse et gestion, Ed. Dalloz 4em edition, Paris, 1988 35.W.Behrens, P.M. Hawranek, Manual for the preparation of industrial feasibility studies, ONUDI, 1992 36.William J. Baumol, On taxation and the control of Externalities, The American Economic Review, vol. 62, no.3, june 1972 37.Zaman Gheorghe, Marinela Geamănu, Eficientă Economică, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006