CAPITOLUL I ROLUL SI IMPORTANTA TURISMULUI IN ECONOMIA ROMANEASCADezvoltarea turismului att ca modalitate de petrecere ntr-un mod placut si instructiv a timpului liber, ct si ca activitati prestatoare de servicii solicitate n diverse etape ale unei calatorii turistice, reprezinta una dintre caracteristicile civilizatiei actual , cu largi perspective de evolutie, fiind concomitent consecinta e si cauza unor mutatii economice, sociale, culturale si de mediu 4. De aceea pentru a releva situatia actuala a turismului romnesc, importanta acestei activitati n cadrul societatii romnest i contemporane, vom aborda turismul pe plan economic, social-cultural si ecologic, ncercnd sa prezentam valentele multiple ale acestuia si locul ocupat de el in viata economico -sociala a Romniei.

1.1 Importanta economica a turismuluiCaracterul de ramura de interferenta si sinteza 5 al turismului face ca acesta sa fie impulsionat si stimulat n dezvoltarea sa de situatia diverselor ramuri economice ale economiei nationale, si n acelasi timp, face ca turismul sa exercite la rndul sau, numeroase influente pozitive, att pe plan national ct si international. Pentru a reliefa importanta economica a turismului romnesc, ca ramura distincta a economiei nationale, ncadrata n sectorul tertiar, vom folosi criteriile precizate de literatura de specialitate 6: ponderea populatiei ocupate n unitatile si institutiile cu profil turistic n totalul populatiei ocupate a tarii; contributia turismului la crearea produsului intern brut; investitiile n turism;

4 5

Barbu, Ghe, Turismul n economia nationala, Editura Sport -Turism, Bucuresti, 1981, p.82. Minciu, Rodica, op. cit., p. 22. 6 Postelnicu, Ghe, Introducere n teoria si practica turismului, Editura Dacia, Cluj -Napoca, 1997, p.53.

8

Tabel 1.1.1. Populatia ocupata n servicii si populatia ocupata n hoteluri si restaurante n perioada 1998-2002 1998 Total(mii) Servicii(mii) 8813 2749,6 1999 8420 2559,7 2000 8629 2692,2 2001 8563 2705,9 2002 8329 2820,5 ? -121 17,98 I 0,99 1,006 R -0,01 0,006 -0,03

98 100 93 79 95 -3 0,97 Hoteluri si restaurante(mii) 1,11 1,19 1,08 0,92 1,14 % Hoteluri si restaurante in total 3,56 3,91 3,45 2,92 3,67 % Hoteluri si restaurante in servicii Sursa: Preluat si prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic al Romniei, INS, Bucuresti, 2003, pp. 95,105. Vom reprezenta grafic datele din tabel pentru a realiza o comparatie ntre evolutia populatiei ocupate si aceea a populatiei ocupate n hoteluri si restaurante. Fig.1.1.1. Populatia ocupata din hoteluri si Romnia n perioada 1998-2002 restaurante n perioada 1998 -2002100

Fig.1.1.2. Populatia ocupata n

8900 8800 8700 8600 8500 8400 8300 8200 8100 8000 1998 1999 2000 2001 2002

1998 1999 2000 2001 2002

80 1998 60 40 20 0 1998 1999 2000 2001 2002 1999 2000 2001 2002

Sursa: prelucrat conform datelor din datelor din Anuarul Statistic al Romniei, INS, Romniei, INS, Bucuresti, 2003, pp. 95,105. 95,105.

Sursa: prelucrat conform Anuarul Bucuresti, Statistic 2003, al pp.

9

Din observarea libera a graficului se evidentiaza faptul ca, dupa cresterea numarului populatiei ocupate la nivelul tarii n anul 2000 ( fara a atinge cotele din anul 1998) tendinta care s-a manifestat n anii urmatori a fost descrescatoare. n anii 1998-1999, desi populatia ocupata la nivelul economiei nationale a nregistrat o scadere, populatia ocupata n hoteluri si restaurante a avut o usoara crestere, n anii 2000-2001 populatia ocupata n hoteluri si restaurante scade, urmnd tendinta descrescatoare a populatiei ocupate n economie, pentru ca abia n 2002 sa se nregistreze o crestere a personalului din hoteluri si restaurante pe fondul unei scaderi a populatiei ocupate n economie. Constatam ca n anul 1999 populatia ocupata n hoteluri si restaurante a crescut cu 2% fata de 1998, n 2000 s -a nregistrat o scadere cu 7% fata de 1999, n 2001 scaderea a fost cu 15% fata de 2000, pentru ca n 2002 sa se nregistreze o crestere cu 20% fata de 2001. Reprezentam grafic ponderea medie a populatiei ocupate n servicii populatiei ocupate n hoteluri si restaurante n total populatie ocupata. si a

Fig. 1.1.3. Ponderea medie a populatiei ocupate n servicii si a populatiei ocupate n hoteluri si restaurante n total populatie ocupata

total servicii Hoteluri + restaurante

Sursa: Prelucrat conform datelor din Anuarul Statistic, INS, Bucuresti, 2003, pp.95, 105 Desi ponderea populatiei ocupate n hoteluri si restaurante n total populatie ocupata nu nregistreaza modificari semnificative (media fiind de 1,08%), se observa ca ponderea fortei de munca ocupata n acest sector este redusa, situatie ce nu poate fi considerata dect ngrijoratoare n conditiile n care economia contemporana are ca principala tendinta cresterea ponderii populatiei ocupate n servicii (mai ales daca ne raportam la previziunea conform careia se

10

apreciaza ca n 2005 populatia ocupata la nivel mondial n turism va ajunge la 338 milioane persoane, ceea ce va transforma turismul n cea mai larga industrie din lume 7). Aceasta circumstanta are o influenta negativa si asupra numarului populatiei ocupate la nivelul ntregii economii nationale, fiindca avnd o evolutie modesta, hotelurile si restaurantele din Romania genereaza un numar redus de locuri de munca, ceea ce determina o contributie redusa a acestora la atenuarea somajului n Romnia. Daca luam n considerare si faptul ca activitatea din turism infuenteaza utilizarea fortei de munca din alte ramuri ale economiei, cum ar fi : agricultura, industria alimentara, industria usoara, constructii, industria si ca fiecare loc de munca direct din turism genereaza de la 1 la 3 locuri de munca indirecte si induse (0,6-0,8 n agricultura si constructii) 8, se reliefeaza mai pregnant nevoia dezvoltarii activitatii turistice n Romnia si cresterea rolului acesteia n cadrul economiei nationale. Pentru a evidentia locul pe care l ocupa turismul n cadrul economiei nationale romnesti, vom realiza o analiza a P.I.B. n turism n perioada 1998-2002. Evolutia P.I.B -ului este prezentata n tabelul urmator:

Tabel 1.1.2. Nivelul P.I.B. n Romnia n perioada 1998 -2002 -miliarde lei preturi curenteAniTotal

1998 53753,8

1999 72776,0

2000 88984,3

2001 156128,6

2002 171075,2

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003, p.282

Din pacate n sursele statistice nu sunt preze ntate valorile P.I.B.-ului din turism. Dar stiind ca la nivelul economiei romnesti P.I.B. din turism reprezinta circa 2% din P.I.B.-ul total, putem afla cu aproximatie valorile P.I.B.-ului din turism n perioada cercetata.

7 8

Minciu, Rodica, op. cit., p.28. Idem, p. 29.

11

Tabel 1.1.3. P.I.B. total si P.I.B. din turism n Romnia n perioada 1998-2002 -miliarde curenteAni Total Turism 1998 53753,8 1075,07 1999 72776,0 1455,52 2000 88984,3 1779,68 2001 156128,6 3122,57 2002 171075,2 3421,50 lei preturi

Sursa: Prelucrat conf. datelor din Anuarul statistic, INS, Bucuresti, 2003, p. 105

Att P.I.B.-ul total, ct si P.I.B.-ul din turism au avut n perioada 19982002 o evolutie ascendenta, astfel ca n anul 2002 nivelul P.I.B.-ului realizat n economia romneasca a fost cu 218,3% superior celui din 1998, iar valoarea P.I.B.-ului realizat n turism a fost n acelasi an cu 218,25% mai mare dect n 1998. Aceasta crestere substantiala a P.I.B. la nivelul ntregii economii nationale si a celui realizat din turism poate fi pusa pe seama inflatiei. Pentru o analiza ct mai judicioasa vom realiza transformarea din preturi curente n preturi comparabile (constante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum n servicii. n urma deflatarii seriilor de date vom observa daca aceasta evolutie reprezinta o crestere reala sau, dimpotriva, reprezinta o scadere. Tabel 1.1.4. Calculul P.I.B. n turism n preturi comparabile n perioada 1998-2002 P.I.B. n turism Indicii preturilor de -preturi curente consum n servicii mld. lei % 1075,07 100 1998 1455,52 115,608 1999 2000 1779,68 177,878 3122,57 240,865 2001 3421,50 305,325 2002 Sursa: Anuarul statistic, I.N.S..2003,p. 322; Anii P.I.B. n turism -preturi constantemld. lei 1075,07 1259,01 1000,51 1296,40 1120,61

12

Se observa ca P.I.B. n turism nregistreaza o serie de fluctuatii n perioada de referinta. Asadar evolutia pozitiva exprimata n preturi curente nu se datoreaza unor progrese cantitative sau calitative n activitatea turistica ci cresterii continue a preturilor. Reprezentnd grafic P.I.B. n turism n perioada analizata obtinem:

Fig. 1.1.4. Evolutia P.I.B. n turism n perioada 1998-2002, n preturi comparabile1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1998 1999 2000 2001 2002 1998 1999 2000 2001 2002

Sursa: Tabel nr. 1.1.4.

Se observa ca nivelul P.I.B. din turism a crescut n 1999 cu 17,11% fata de 1998. n anul 2000 indicatorul a scazut cu 6,94% fata de acelasi an, pe fondul nregistrarii unei scaderi a numarului turistilor interni cu 689 mii fata de 1998. Se observa ca n anul 2000 numarul turistilor straini a crescut cu 57 mii fata de 1998, dar aceasta crestere a fost insuficienta pentru a acoperi scaderea numarului de turisti interni, ceea ce a influentat negativ evolutia P.I.B. din turism. n 2001 are loc o crestere a P.I.B. cu 20,59% fata de 1998. Aceasta crestere s-a realizat pe fondul reducerii numarului turistilor interni cu 782 mii, dar a cresterii numarului turistilor straini cu 105 mii fata de anul 1998 (datorita dezvoltarii turismului de afaceri). Anul 2002 marcheaza un regres al P.I.B. din turism cu 16,35% fata de anul 2001, reprezentnd o crestere de numai 4,24% comparativ cu 1998. Aceasta situatie este urmarea continuarii fenomenului de diminuare a numarului turistilor interni, de la 4742 mii n 1998 la 3848 mii dar n acelasi timp a majorarii numarului de turisti straini de la 810 mii n 1998 la 999 mii in 2002. n intervalul 1998-2002 scaderea continua a numarului de turisti interni, ce se poate explica

13

prin scaderea puterii de cumparare a populatiei, dar si prin contrastul dintre tarifele exagerat de mari practicate si calitatea serviciilor oferite, ceea ce a determinat petrecerea vacantei n strainatate de catre persoanele cu posibilitati financiare mai ridicate, a avut drept efect fluctuatiile P.I.B. n turism, n aceasta perioada si scaderea acestuia. Calitatea prestatiei turistice si amploarea activitatii turistice, depind si de gradul de echipare cu mijloacele specifice necesare. Nu trebuie omis faptul ca baza tehnico-materiala este supusa unui proces de uzura fizica si morala, impunndu-se nlocuirea periodica a componentelor sale si ca dotarile materiale ale turismului romnesc nu asigura o valorificare corespunzatoare a potentialului turistic al tarii noastre. De aceea se impune realizarea unor eforturi investitionale sustinute pentru cresterea si modernizarea dotarii turistice. n continuare vom analiza situatia investitiilor n hoteluri si restaurante n perioada 1998-2002.

Tabel 1.1.5. Investitiile totale si investitiile n hoteluri si restaurante n perioada 1998-2002 -mld. curenteAni 1998 1999 2000 124987,2 55494,3 1097,8 2001 204195,2 96788,5 2746,7 2002 271734,7 117661,1 3315,0 lei preturi

60515,2 83948,1 Total 24750,7 35342,2 Servicii 711,6 1185,8 Hoteluri si restaurante Sursa: Anuar statistic , I.N.S., 2003, p. 307

n continuare vom realiza transformarea din preturi curente n preturi comparabile (cons tante) folosind metoda deflatiei simple cu ajutorul indicilor preturilor de consum n servicii, pentru a putea vedea care este evolutia reala a indicatorului n perioada analizata.

14

Tabel 1.1.6. Calculul investitiilor n preturi comparabile n perioada 1998-2002 Investitii -pr. curente mld. lei 1998 24750,7 Servicii din care Hoteluri si restaurante 1999 Servicii din care Hoteluri si restaurante 2000 Servicii din care Hoteluri si restaurante 2001 Servicii din care Hoteluri si restaurante 2002 711,6 35342,2 1185,8 55494,3 1097,8 96788,5 2746,7 100 100 115,608 115,608 177,878 177,878 240,865 240,865 24750,7 711,6 30570,7 1025,7 31197,9 617,2 40183,7 1140,3 Indicii pr. de consum n servicii % Investitii -pr. constantemld. lei

117661,1 305,325 38536,3 Servicii din care Hoteluri si restaurante 3315,0 305,325 1085,7 Sursa:Preluat si prelucrat pe baza datelor din Anuarul statistic al Romniei, 2003, p. 307.

Se observa ca, n mare parte cresterile indicatorului sunt datorate inflatiei, valorile obtinute dupa deflatarea seriei de date oferind informatiile reale. n ceea ce priveste investitiile n servicii, acestea au cunoscut un trend ascendent n perioada 1998-2001, pentru a scadea n 2002. Investitiile n hoteluri si restaurante au avut o evolutie sinusoidala pe parcursul acestui interval. n anul 2002 investitiile n servicii au fost cu 55,7% mai mari dect n anul 1998. n acelasi an investitiile n hoteluri si restaurante au nregistrat o crestere cu 52,6% fata de 1998.

15

Fig. 1.1.5. Evolutia investitiilor n investitiilor n hoteluri si restaurante, comparabile n preturi comparabile 2002 n perioada 1998 -20021200 1000 800 600 400 200 0 1998 1999 2000 2001 2002 1998 1999 2000 2001 2002

Fig. 1.1.6. Evolutia servicii, n preturi n perioada 1998-

50000 40000 30000 20000 10000 0 1998 1999 2000 2001 2002 1998 1999 2000 2001 2002

Sursa: Tabel nr. 1.1.6.

Sursa: Tabel nr. 1.1.6.

Pe baza datelor din tabelul nr. 1.1.6. vom calcula urmatorii indicatori statistici: media ar itmetica, modificarea medie absoluta, indicele mediu si ritmul mediu, folosind relatiile: y = Syi /n R= I 100 ? = (yn y1) / I=n-1

unde: n- numarul de ani; yn - valoarea indicatorului n anul n; y1 - valoarea indicatorului n anul 1.

yn / y1 x 100

Tabel 1.1.7. Calculul mediei aritmetice, al sporului mediu, al indicelui si ritmului mediu pentru investitiile n hoteluri si restaurante n perioada 1998-2002 Investitii y ? Ani 711,6 1998 1025,7 1999 617,2 2000 1140,3 2001 1085,7 2002 Sursa: Calculat pe baza datelor din tabel nr. 1.1.6. 916,1 93,5 I(%) R(%)

111,13

16

11,13

Analiznd datele din tabelul 1.1.7. constatam ca investitia medie n hoteluri si restaurante a fost de 916,1mld. lei n perioada 1998-2002, si ca ea a crescut n medie cu 93,5 mld. lei. n fiecare an indicatorul nostru a crescut n medie de 1,1113 ori, adica a crescut cu 11,13%. Vom calcula si ponderea investitiilor n hoteluri si restaurante n total investitii n servicii n perioada 1998-2002.

Tabel 1.1.7. Ponderea investitiilor n hoteluri si restaurante n total investitii n perioada 1998-2002 Ani % 2,9 1998 3,4 1999 2 2000 2,8 2001 2,8 2002 Sursa: Calculat pe baza tabel nr. 1.1.6.

Se observa ca ponderea investitiilor n hoteluri si restaurante n total investitii servicii n perioada analizata, este foarte mica (ponderea medie este de doar 2,8%), ceea ce ne ndreptateste sa afirmam ca, n continuare, turismului nu i se acorda importanta binemeritata, tinnd seama ca este o ramura economica generatoare de beneficii si locuri de munca. Din datele prezentate putem trage urmatoarele concluzii: n Romnia ponderea populatiei ocupate si a P.I.B. n hoteluri si restaurante situeaza tara noastra mult n urma tarilor europene dezvoltate, mai ales daca ne gndim la faptul ca ponderea P.I.B. n turism n tarile dezvoltate depaseste 10-12%. Situatia din tara noastra nu corespunde deci evolutiei nregistrate n tarile dezvoltate, iar pentru mbunatatirea ei este necesar ca reforma economica sa conduca la cresterea P.I.B., la reducerea inflatiei si a somajului. n acest sens se

17

impune sporirea dimensiunilor si importantei acordate sectorului tertiar n general si turismului n special. Tinnd seama de faptul ca Romnia beneficiaza de un grad de valorificare modest al potentialului turistic, de 20-30% 9, si de faptul ca baza turistica are o vechime mare si un grad avansat de uzura fizica si morala, eforturile investitionale trebuiesc intensificate si orientate spre modernizarea si dezvoltarea acesteia.

ANUL 2004, CEL MAI BUN PENTRU TURISM DIN ULTIMUL DECENIU Pe Glob, numarul turistilor a atins cifra record de 760 milioane de persoane, cu 10% mai mult decat in 2003 Dupa trei ani de stagnare, turismul international s-a relansat spectaculos anul trecut, conform studiului realizat de Organizatia Mondiala a Turismului. Cele mai importante cresteri s-au inregistrat in zona Asia Pacific, precum si in Orientul Mijlociu. Cu 29% mai multi turisti si-au petrecut vacanta in zona Asia Pacific in 2004, fata de 2003, iar cu 20% mai multi s-au dus in Orientul Mijlociu. O crestere semnificativa a avut loc si in America ( 10% ), in timp ce performantele Africii si Europei s-au situat sub media globala, cresterile fiind de numai 7%, respectiv 4%. Desi cresterea din 2004 raportata la 2003 trebuie vazuta ca o reactie la rezultatele foarte scazute din 2003, cauzate de razboiul din Irak si epidemia de SARS, rezultatele din 2004 tot inseamna o majorare cu 8% a numarului de turisti fata de 2002. In termeni absoluti, numarul turistilor a crescut cu 69 mi ioane, ceea ce l inseamna un volum echivalent cu numarul strainilor care viziteaza annual Franta. Iar Franta ramane totusi cea mai vizitata destinatie de pe planeta. Cel mai mult a profitat de majorarea numarului de turisti regiunea Asia Pacific, vizitata de 34 milioane persoane mai mult decat in 2003. In ultimii ani, industria turistica a fost influentata de redistribuirea fluxurilor de turisti, determinata de cursurile de schimb ale principalelor valute.Europa s-a straduit sa se adapteze cresterii perma nente a cursului euro, ceea ce a dus la o lupta dura intre destinatiile din ce in ce mai scumpe din zona euro si tarile mai ieftine din restul lumii. Astfel, o calatorie in Uniunea Europeana s-a scumpit permanent pentru un cetatean din afara Uniunii, iar pentru un cetatean din UE, tarile din afara Uniunii au devenit mult mai accesibile si deci mai atragatoare. Destinatiile traditionale importante ca Italia, Franta si Spania au fost extrem de afectate de puterea euro, numarul de turisti straini inregistrand cresteri minuscule, de pana la 2%. Pe de alta parte, destinatii ca Turcia ( 29% ), Croatia ( 6% ),

9

Minciu, Rodica, op. cit., p.171.

18

Slovenia ( 6% ), Egipt ( 49% ), Maroc ( 17% ) si Tunisia ( 19% ) au avut doar de profitat de pe urma acestui factor. In plus, destinatiile traditionale din r giunea e mediteraneana, sunt concurate de tari cum ar fi Caraibe, Mexic, Brazilia, preferate ca urmare a reducerii tarifelor la biletele de avion. Destinatiile din regiunea Asia Pacific s-au relansat extraordinar dupa pierderile suferite in 2003 din cauza epidemiei de SARS. Numarul japonezilor care au calatorit in strainatate s-a majorat cu 31% pana in august 2004, iar cel al chinezilor a cunoscut o majorare si mai importanta, datorata liberalizarii politicii de calatorii a guvernului chinez. Estimarile preliminare arata ca in 2004 China a fost cel mai mare furnizor de turisti din Asia. Dupa trei ani in care turismul s-a prabusit lent, in 2004 America a revenit pe drumul cel bun. In primele opt luni, numarul de sosiri pe continent a crescut cu 12%, in timp ce numarul de sosiri in SUA s-a majorat cu 15%, iar in Mexic cu 11%. In ceea ce priveste sectorul aviatic, comp[aniile aeriene low -cost au dinamizat industria. In Europa, reteaua de rute s-a extins considerabil, iar companiile au intrat pe pietele din Europa Centrala si de Est, in orase ca Tallin, Riga, Varsovia, Cracovia, Praga, Budapesta. Anul trecut a fost decisiv pentru companiile low-cost din Asia Pacific si Orientul Mijlociu. Anul 2004 a fost bun si pentru industria de croaziere, in primele noua luni din an inregistrandu-se o crestere de 10% a numarului de pasageri, pana la 7.9 milioane de persoane. Desi in restul lumii calatoriile pentru vacante au crescut mai rapid decat cele de business, in SUA situatia s-a inversat. Pentru prima data, dupa multi ani, segmentul de afaceri si conferinte a crescut in primul semestru din 2004 cu 6%, in timp ce pe segmentul de vacante, majoritatea a fost de numai 3%. Cat despre Romania, numarul turistilor straini s-a majorat anul trecut cu 34%, in timp ce numar ul total de turisti a crescut cu 23%. Din cei 2.3 milioane de straini care si-au petrecut vacanta in Romania, conform datyelor furnizate de Institutul de Cercetare si Dezvoltare in Turism, 1.5 milioane straini, au vizitat capitala, si orasele resedinta de judet, 31.000 au fost in Delta, alti 300.000 de turisti au preferat statiunile montane, 44.000 s-au dus la tratamente balneoclimaterice, iar 118.000 s-au bronzat pe litoral. Capital nr. 10, 10 martie 2005 Fluvia Meirosu

19

1.2 Importanta socio-culturala a turismului

Turismul, n calitate de activitate economica, si manifesta rolul n diferite sfere ale economiei si, n acelasi timp are o profunda semnificatie socio-umana, ce se exercita att asupra turistilor ct si asupra populatiei zonelor vizitate 10. Dezvoltarea turismului determina n plan social nu numai cresterea numarului locurilor de munca, practicarea unor meserii traditionale, atragerea populatiei n practicarea turismului, ca activitate alternativa 11, ci determin a si cresterea continua a nivelului de pregatire si instruire profesionala a personalului implicat n furnizarea serviciilor turistice. Nivelul de pregatire a lucratorilor este unul dintre cei mai importanti factori ai productivitatii muncii, permitnd obtinerea unor performante superioare, si n acelasi timp, acesta se reflecta n mod nemijlocit n calitatea serviciilor oferite turistilor. Dupa cum se stie calitatea serviciilor turistice n Romnia nu se ridica la nivelul asteptarilor consumatorilor, decalajul dintre asteptari si experienta traita, aducndu-si si el contributia la situatia actuala a turismului romnesc. De aceea pentru impulsionarea activitatii turistice la nivel national se impune cresterea calificarii si pregatirii profesionale a personalului implicat n domeniul turistic. Din pacate si n aceasta directie turismul romnesc ntlneste obstacole, determinate de inertie, lipsa fondurilor, mentalitati.

10 11

idem, p. 34 Bran, Florina, Marin, D., Simon, Tamara,Economia turismului si mediul nconjurator, Editura Economica, Bucuresti,1998, p. 60.

20

De ctiva ani, numarul turistilor din Romnia este constant scazut. Lipsa calitatii serviciilor si preturile mari fac oamenii sa se orienteze spre alte directii n vacanta. Angajatii din turism sunt nsa multumiti. La fel ca si patronii lor. Daca nu curge, macar pica. Cel putin asa reiese din studiul efectuat n cadrul unui proiect Phare, avnd ca scop oferirea de suport Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei n elaborarea unei strategii de formare profesionala continua. Datele statistice reunite n studiul Institutului National de Cercetare Stiintifica n domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata clar faptul ca ntreprinzatorii sunt putin interesati de resursa umana. Teoretic, toti constientizeaza importanta perfectionarii profesionale (85,5%). Practic, cei mai multi indica faptul ca fondurile alocate pentru instruire nu vor depasi 1 -3% din cifra lor de afaceri n viitorul apropiat. Pregatirea personalului nu poate fi orientata, de altfel, spre dezvoltarea calitativa a serviciilor de turism din Romnia, pentru ca nici nu exista un sistem de evaluare corespunzatoare a personalului. De baza ramne autoinstruirea, potrivit raspunsurilor date (44%), chiar si cazul n care apar schimbari tehnologice n n firma. Pentru ca nu sunt dispusi sa faca investitii n resursa umana, patronii pun pret pe recrutarea personalului care are deja competente profesionale (65%) sau care are experienta n munca (89%). n momentul n care sunt nsa ntrebati daca apreciaza ca angajatii lor au deprinderile si abilitatile necesare pentru a-si ndeplini cu succes sarcinile profesionale, procentul de 81,1 non-raspunsuri nu mai lasa loc la nici un comentariu. Tacerea, n acest caz, este un raspuns fara echivoc. Cum-necum, treaba merge. Ct o sa mai tina ? Probabil pna n momentul integrarii n Uniunea Europeana.

Sursa: Capital, nr. 30, 22 iulie 2005,p. 37

n conditiile cresterii dimensiunilor timpului liber, caracteristica a evolutiei economiei contemporane, problemele legate de organizarea si exploatarea eficienta a acestuia, astfel nct sa asigure refacerea fizica si psihica a organismului pentru reluarea muncii si a satisfacerii cerintelor dezvoltarii fiecarui

21

individ 12, sunt rezolvate cu succes de catre turism, acesta reprezentnd una dintre modalitatile cele mai complexe si benefice de utilizare a timpului liber13. Marirea timpului liber, datorita reducerii saptamnii de lucru la 40 de ore, are efecte favorabile mai ales asupra turismului de week-end. Turismul influenteaza modul de viata al locuitorilor si actioneaza n vederea largirii orizontului lor spiritual, ncurajnd pastrarea elementelor traditionale, eliminnd tendintele de uniformizare si generalizare, favoriznd pastrarea identitatii socio-culturale si asumarea unei personalitati distincte ce individualizeaza turismul romnesc n cadrul turismului mondial. n plan social activitatea turistica are un impact pozitiv, evidentiat prin cresterea sansei sociale si profesionale, prin crearea de noi locuri de munca, att n serviciile turistice, ct si n infrastructura generala, aparitia unor locuri de munca sezoniere, ma i ales pentru tineri si femei, asigurarea progresului social, de crestere a curateniei si igienei publice, a confortului general n localitatile turistice si prin scaderea diferentelor dintre categoriile socio-profesionale n ceea ce priveste veniturile realizate 14. Constituind cadrul cel mai potrivit pentru odihna, recreere si refacere a capacitatii de munca, turismul reprezinta si o modalitate de dilatare a orizontului de cunoastere, de educare a gustului estetic, de respect pentru valorile nationale, devenind asa cum arata Barbu Ghe un act de cunoastere, de instruire si de educatie. Valorificnd mostenirea cultural-istorica a poporului romn, turismul modern contribuie la revitalizarea actelor de cultura si reprezinta o modalitate de afirmare a culturii traditionale si de promovare a imaginii Romniei n lume. Intensificarea activitatii turistice favorizeaza dezvoltarea si revigorarea traditiilor culturale si religioase, actioneaza n sensul cresterii interesului populatiei pentru pastrarea, conservarea si valorificarea obiectivelor cu veleitati turistice. Prin turism se poate promova potentialul cultural romnesc, aceasta permitnd ca numeroasele dovezi de viata materiala si spirituala de pe meleagurile

12

Angelescu, Coralia, Jula, D., Timpul liber. Conditionari si implicatii economice, Editura Economica, Bucuresti, 1997, p. 221. 13 Minciu, Rodica, op. cit., p.35. 14 Nistoreanu, P., (coord.), Ecoturism si turism rural , Editura ASE, Bucuresti, 2003, p. 35.

22

tarii noastre, de la piatra neslefuita pna la arta si cultura dacica si romana, de la constructiile populare pna la valoroasele edificii de arta si arhitectura musatine si brncovenesti sa fie popularizate att pe plan intern ct si international, evidentiindu-se contributia adusa de locuitorii acestor pamnturi la patrimoniul cultural universal. Alaturi de aceste aspecte benefice ce caracterizeaza evolutia turismului romnesc, pot aparea si o serie de fenomene negative, cum ar fi modificarea mentalitatilor, a valorilor morale sub influenta turistilor, adoptarea de catre populatia locala a unor comportamente si atitudini nespecifice civilizatiei si traditiei romnesti, atribuite turistilor, manifestarea unor conflicte si antagonisme, atunci cnd turismul devine fenomen de masa, suprasaturat, aparitia unor manifestari artistice de tip kitsch ce marginalizeaza autenticul, promovnd nonvaloarea 15. O alta posibila presiune negativa asupra sistemului de valori culturale romnesti o poate constitui preluarea neselectiva si fara discernamnt a influentelor culturale ale oaspetilor si afirmarea unui comportament imitativ care conduce la disparitia sentimentului de mndrie fata de propria cultura. Beneficiind de un valoros tezaur cultural, turismul romnesc este n mare masura un adevarat act de cultura si educatie. Pentru asumarea acestui rol de maxima semnificatie n societatea actuala, este nevoie de fonduri, de organizare si de o conlucrare permanenta ntre toate organismele si ntre toate forurile specializate n activitatea culturala si n cea turistica. Cunoasterea si utilizarea patrimoniului cultural n activitatea turistica permite deconcentrarea si difuzarea turismului pe ntreg teritoriul tarii noastre avnd influente benefice att prin cresterea gradului de exploatare resurselor turistice ct si prin ridicarea standardului de viata al populatiei.

15

Idem, p. 296.

23

1.3 Importanta turismului n protejarea mediuluiSocietatea contemporana, caracterizata de un extraordinar dinamism, care se manifesta pe multiple planuri: social, economic, politic, ideologic se confrunta cu probleme pe care pna nu de mult nici nu le constientiza: secatuirea resurselor, poluarea, distrugerea stratului de ozon si multe altele care sunt strns legate de nsasi continuarea vietii pe pamnt. Daca, nca de la aparitia sa pe pamnt omul a fost preocupat de supunerea naturii si modificarea acesteia pentru ai servi interesele, acum, n mileniul trei, el a nceput sa nteleaga faptul ca existenta sa pe aceasta planeta depinde de modul n care o va proteja, iar mostenirea pe care o lasa generatiilor viitoare depinde de felul n care pretuieste si apara potentialul existent. Constientizarea faptului ca dezvoltarea umana trebuie sa fie durabila, adica sa asigure satisfacerea nevoilor generatiilor actuale fara a prejudicia

interesele generatiilor viitoare, semnifica o aplecare atenta si responsabila asupra problemelor mediului, fiindca asa cum arata economistul finlandez Malaska Dezvoltarea umana este ecologic durabila, n relatie cu mediul, daca interventiile si efectele impuse de activitatile umane, fie ele economice, tehnologice, sociale sau culturale, nu altereaza rata schimbarii naturii si ecosistemelor ntrun fel necontrolabil de natura sau intro forma ireversibila din punct de vedere al generatiilor viitoare16. Mediul, definit ca totalitatea factorilor naturali (apa, aer, sol, subsol, padure, orice alta vegetatie terestra sau acvatica, rezervatii si monumente ale naturii) si ai celor creati prin activitati umane (asezari omenesti) n strnsa interactiune, influentnd echilibrul ecologic si determinnd conditiile de viata pentru om, de dezvoltare a societatii(Legea nr.9 din 1973 Legea Mediului) determina existenta si evolutia omului si a societatii n ansamblul sau, protectia mediului fiind o problema a tuturor. Pentru a solutiona aceasta problema de maxima importanta n 1995 Ministerul Apelor Padurilor si Protectiei Mediului a elaborat Strategia protectiei mediului n Romnia care defineste liniile directoare n ceea ce priveste16

Stanciulescu, Gabriela,(coord.), Emilian, R., Tigu, Gabriela, Nistoreanu, P., Diaconescu, Claudia, Grofu, Mihaela, Managamentul turismului durabil n tarile riverane Marii Negre, Editura All Beck, 2000, p.2

24

pricipiile, obiectivele si criteriile de identificare a actiunilor ce determina o dezvoltare durabila a tarii noastre, att din punct de vedere economic ct si social, n conditiile tranzitiei spre economia de piata si pregatirii aderarii Romniei la Uniunea Europeana 17. Fiind o industrie al carei specific este strns legat de mediu, prin dependenta de potentialul natural si de mostenirea culturala a fiecarei comunitati, turismul trebuie sa actioneze n directia dezvoltarii durabile pentru asigurarea calitatii resurselor si a supravietuirii lor. Industria turistica a adoptat conceptul de dezvoltare durabila, aparnd astfel notiunea de turism durabil. n publicatia O.M.T. Turismul n anul 2010 se specifica urmatoarele: turismul durabil dezvolta ideea satisfacerii nevoilor turistilor actuali si a industriei turistice si, n acelasi timp, a protejarii mediului si a oportunitatilor pentru viitor. Se are n vedere satisfacerea tuturor nevoilor economice, sociale, estetice etc. ale actorilor din turism, mentionndu-se integritatea culturala, ecologica, diversitatea biologica si toate sistemele ce sustin viata. Avnd n vedere faptul ca printre motivatiile turistice un rol important este atribuit, destinderii, recreerii, odihnei active ntr-un mediu nconjurator avnd trasaturi superioare att n privinta cadrului natural, ct si a celui antropic, se impune mentinerea acestor calitati, ca premise fundamentale ale desfasurarii activitatii turistice. Relieful, padurile, rurile, lacurile, marea, aerul, apele minerale, monumentele naturii sau cele de arhitectura si arta sunt tot atatea resurse turistice care permit desfasurarea turismului de odihna si recreere, de tratament balnear, de litoral sau cultural. Cu ct resursele sunt mai diverse si mai nealterate, cu att atractivitatea lor turistica este mai mare, iar activitatile generate sunt mai valoroase si mai incitante raspunznd unor diverse motivatii turistice. Atractia exercitata de variatele resurse turistice este direct proportionala cu calitatea diferitelor componente ale mediului nconjurator: cu ct degradarea acestora nregistreaza o amplitudine mai mare, cu att activitatile turistice sunt mai afectate. Deteriorarea resurselor turistice determina aparitia unor efecte social-economice dintre cele mai grave.17

Nistoreanu, P., (coord.), op. cit., p. 27.

25

Din punct de vedere economic, existenta unor resurse turistice degradate are drept urmare imposibilitatea valorificarii lor turistice, ca surse de venituri, reprezentnd o pierdere irevocabila pentru economie. De asemenea, produsele turistice care includ n structura lor resurse degradate, si pierd din valoare, consecinta directa fiind micsorarea cererii turistice, care implica reducerea utilizarii bazei materiale turistice si scaderea ncasarilor rezultate din comercializarea lor. Sub aspect socio-cultural, efectele negative sunt de asemenea, nsemnate. Daca consideram printre cele mai importante functii ale turismului, pe cele recreativ-recuperative si instructiv -educative, se evidentiaza si mai pregnant legatura dintre turism si mediul nconjurator. Deteriorarea chiar si ntr-o masura redusa a acestuia, diminund posibilitatile de refacere a sanatatii si a fortelor umane, prin afectarea calitatii factorilor terapeutici sau a celor care favorizeaza odihna si recreerea, ca si a posibilitatilor de satisfacere a nevoilor culturale si educationale ale oamenilor. Relatia turism-mediu nconjurator este polivalenta, ea incluznd si circumstanta n care, prin actiunile realizate pentru desfasurarea activitatii turistice se sporeste atractivitatea unora dintre componentele mediului nconjurator. Aceasta este situatia n care se afla litoralul romnesc al Marii Negre, unde s-a manifestat deplin relatia de interdependenta a turismului cu mediul nconjurator. Peisajul geografic al litoralului a permis desfasurarea ampla a turismului de litoral, iar turismul, prin marirea si ngrijirea plajelor, prin crearea de plantatii si peluze nierbate, prin arhitectura constructiilor turistice armonios ncadrate n peisaj, a contribuit la nnobilarea peisajelor, concomitent cu conservarea calitatii naturale a zonei de litoral18.Legatura intrinseca dintre turism si mediul nconjurator , face ca acesta sa fie interesat de toate actiunile de protectie a mediului si prin acestea de protectia propriilor resurse, caci asa cum arata specialistul elvetian, prof. Krippendorf: Daca putem sa pierdem si apoi sa ne reconstituim capitalul n alte domenii ale economiei, nu acelasi lucru se ntmpla n turism, unde substanta de baza-peisajul si pamntul- odata pierduta este iremediabil pierduta.18

Glavan, V., Geografia turismului n Romania, Editura Fundatiei Romania Mare, Bucuresti, 1995, p.147.

26

n procesul de dezvoltare a industriei turistice n tara noastra se impune adoptarea unor masuri care sa impulsioneze dezvoltarea turismului bazat pe calitatile mediului nconjurator si contributia acestuia la protejarea, mbunatatirea si valorificarea rationala a acestor nsusiri. Astfel, respectarea acestei relatii de conditionare reciproca mediu nconjurator-turism devine o conditie esentiala, sine qua non, pentru dezvoltarea eficienta a turismului si a industriei turismului19. Prin masuri de protejare a mediului nconjurator si monumentelor naturii, prin realizarea unor rezervatii si parcuri nationale n diferite zone ale tarii s-au mentinut si au aparut noi locuri de interes turistic, motivat de cadrul natural avnd o flora variata si valoroasa, o fauna remarcabila si peisaje pitoresti. Organizarea si exploatarea turistica a parcurilor nationale si naturale asigurndu-se protectia si conservarea lor, ca si amenajarea pentru vizitare a pesterilor, ca obiective turistice de atractie deosebita, mbogatesc si diversifica oferta turistica romneasca cu noi produse turistice. O atentie deosebita trebuie acordata protejarii, restaurarii si valorificarii monumentelor istorice si de arhitectura, prin lucrari de sistematizare orientate, fie spre integrarea monumentelor in structura cadrului urban contemporan, fie prin crearea unui cadru propriu, urmarindu-se punerea n valoare si includerea lor n circuitul turistic. Stabilirea si aplicarea consecventa a unei politici de protectie a potentialului turistic se impune pentru ca, mereu, apar noi si importante deteriorari ale resurselor turistice, unele iremediabile. Actiunile distructive sunt numeroase, mai ales n zonele si la obiectivele la care se manifesta o concentrare turistica, si n conditiile n care dotarile si amenajarile speciale necesare practicarii diferitelor activitati turistice lipsesc, astfel, distrugndu-se uneori ireversibil elemente ce leau consacrat ca atractii turistice, unele avnd caracter de unicat (vizitarea intensiva, iluminatul cu lumnari, lipsa unor dotari tehnice de aerisire a condus l a degradarea unor fresce, picturi interioare ale unor monumente istorice si de arta din Bucovina) 20.

19 20

Barbu, Ghe, op. cit., p. 191. Glavan, V., op. cit., p. 153.

27

Deteriorarea mediului si a resurselor turistice pot fi cauzate si de proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii turistice, stabilirea de amplasamente nepotrivite pentru baza materiala turistica, executarea de constructii inestetice, nearmonizate cu trasaturile etnografice sau naturale ale zonei turistice, aceasta ultima situatie putnd afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv. Asemenea situatii au aparut n unele statiuni balneare, prin crearea unei baze materiale si tehnice disproportionate ca volum si structura cu capacitatea de primire a zonei si a rezervelor hidrominerale, rezultnd o suprancarcare a teritoriului cu instalatii turistice, ajungndu-se pna la urbanizarea statiunii (Baile Herculane si partial Sovata). Construirea unor retele prea dese de poteci si drumuri pentru a nlesni accesul intens al turistilor n zonele de munte, lucrarile pe care le implica, poate afecta armonia peisajului (M-tii Postavarul, M Bucegi, M Cindrel, M -tii -tii -tii Lotru), dupa cum o serie de lucrari ingineresti contribuie la rndul lor la nfrumusetarea peisajului (Portile de Fier, M-tii Fagaras) 21. Absenta unor spatii amenajate pentru popas sau instalarea corturilor, de -a lungul traseelor turistice sau n imediata apropiere a unor obiective turistice, cauzeaza degradarea peisajului si a altor componente ale mediului nconjurator, prin rezidurile lasate de catre turisti n locurile de campare. Aceste fenomene apar n toate locurile destinate turismului de recreere si odihna, ndeosebi n vecinatatea centrelor urbane, n munti, n apropierea cabanelor, pe malul rurilor sau al lacurilor. Masurile ce se impun pentru prezervarea potentialului turistic si prentmpinarea degradarii lui vizeaza exploatarea stiintifica si rationala a resurselor turistice, astfel nct rata de exploatare a acestora sa nu devanseze rata lor de regenerare, iar intensitatea relatiilor directe sau indirecte ale turismului cu factorii de mediu sa nu depaseasca limitele capacitatii de suport a acestora, amenajarea stiintifica, rationala si eficienta a teritoriului, cunoasterea problemelor pe care le implica pastrarea echilibrelor ecosistemelor n plan global teritorial, printr-o analiza aprofundata si o mai buna gestionare, rationala a resurselor

21

Glavan, V., op. cit., p. 150.

28

turistice ale tarii , astfel nct valorificarea turistica a acestora sa se desfasoare n contextul protectiei mediului nconjurator.

Demersuri pentru un turism durabil Pentru a reduce impactul asupra mediului nconjurator, industria turismului a pus n aplicare mai multe tipuri de initiative voluntare. Aceste demersuri voluntare includ: punerea n aplicare a unui sistem de management al mediului nconjurator; declaratii si coduri de conduita, destinate favoriz arii luarii la cunostinta de catre turisti a termenilor de turism durabil; sume ce garanteaza calitatea ecologica Industria turistica, n scopul dezvoltarii ntr-o conceptie durabila, a adoptat managementul mediului nconjurator(SME), cum ar fi ISO si EMAS, fiind considerat un mijloc eficient pentru o dezvoltare armonioasa a mediului nconjurator. Pentru a facilita punerea n aplicare a SME-ului, asociatiile si organismele internationale au participat la redactarea unor ghiduri practice care au ca scop sa ajute actorii industriei turistice n: - diminuarea impactului asupra mediului nconjurator la nivel de energie, apa, deseuri, zgomot si poluare atmosferica; - definirea liniilor de actiune pentru protejarea unui turism receptiv la problemele mediului ambiant, cu aplicarea unor solutii arhitecturale, de inginerie a constructiilor si de dotare a acestora, fara afectarea mediului si n conformitate cu specificul fiecarei zone; - practicarea unei educatii active a turistilor n vederea mbunatatirii comportamentului acestora fata de tot ce i nconjoara. Ghidurile cele mai utilizate sunt urmatoarele: ghidul Action Pack al IHEI (Initiativa Internationala a Hotelierilor privind Mediul nconjurator) si a PNUE (Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator), aplicat n circa 70000 de institutii din 150 de tari; ghidul Managementul Mediului nconjurator pentru hoteluri al IHEI; Codul de practici al Programului National Australian pentru Ecoturism. Sistemul de management al Mediului nconjurator impune folosirea unor semne ce garanteaza calitatea turistica numite ECO-labels. Cele mai cunoscute eco-label-uri sunt urmatoarele:

Blue Flag(Drapelul Albastru) al plajelor europene (n.n. Introducerea n Romnia a simbolului Blue Flag constituie recunoasterea nternationala a i calitatii plajelor litoralului romanesc al Marii Negre. n anul 2003 s-a asigurat realizarea fazei pilot pentru 6 plaje din statiunile Mamaia si Neptun-Olimp.) Green Globe(Globul Verde) dezvoltat de Consiliul Mondial al Calatoriilor si Turismului si aplicat n peste 500 hoteluri din 100 de tari; Environmental Award(Recompensa Mediului nconjurator) decernata de Asociatia Internationala a Hotelurilor si Restaurantelor si folosita de mai mult de 8000 hoteluri din 111 tari; Tourism for Tomorrow(Turismul de Mine) promovat de compania aeriana britanica British Airways.

Sursa: cotidianul Economistul, nr. 1813 din 21 februarie 2005, p. 3.

29

Protectia mediului nconjurator si a patrimoniului turistic este dependenta si de constiinta ecologica a populatiei, de sentimentul de atasament si respect pentru natura patriei, pentru locurile cu rezonanta istorica si creatiile artistice realizate de -a lungul timpului pe meleagurile mioritice. Dobndirea acestei constiinte ecologice se poate realiza printr-o sustinuta actiune de educatie, actiune ce trebuie ndeplinita permanent pentru toate vrstele, insuflndu-se o atitudine de respect si responsabilitate fata de resursele naturale, n vederea ocrotirii lor. Potentialul turistic fiind o parte integranta a mediului nconjurator, existenta si dezvoltarea lui depinde n mod obiectiv de calitatea acestuia, deci poate fi considerat un posibil indice de calitate pentru mediul sau, un barometru al calitatii acestuia: se practica intens acolo unde sunt ntrunite conditii bune sau se diminueaza si dispare treptat n zonele unde, din diverse motive, o componenta sau alta a mediului nconjurator se degradeaza 22. Dezvoltarea serviciilor de piata prestate populatiei printre care se numara si activitatea turistica este consecinta fireasca a evolutiei de ansamblu a economiei, fiind corelata cu tendintele principalilor indicatori ai dezvoltarii economico-sociale, cum ar fi: produsul intern brut, veniturile realeale populatiei, rata somajului, rata inflatiei, gradul de urbanizare, marimea timpului liber, dotarea cu bunuri de folosinta indelungata 23.

22

Bran, Florina, Simon, Tamara, Nistoreanu, P., Ecoturism , Editura Economica, Bucuresti, 2000, p. 75. 23 Ioncica, Maria, Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucuresti, 2003, p. 248

30