CAPITOLUL 3 PROGNOZE - cjvrancea.ro decizionala /masterplan... · In caz contrar, s-a luat in...

“Asistenta tehnica pentru pregatirea proiectului regional - Extinderea si modernizarea sistemului de apa si canalizare in judetul Vrancea, etapa a II-a, pentru perioada de programare 2014 - 2020”

Master Plan judetul Vrancea – Capitolul 3 – Iunie 2015

CAPITOLUL 3 – PROGNOZE

CUPRINS

Abrevieri ............................................................................................................................................................. 2

3 PROGNOZE .............................................................................................................................................. 3

3.1 Rezumat ............................................................................................................................................. 3

3.2 Metodologie si ipoteze ....................................................................................................................... 3

3.3 Prognoze socio-economice ............................................................................................................... 5

3.3.1 Prognoza la nivel macroeconomic ............................................................................................. 5

3.3.2 Prognoza populatiei ................................................................................................................... 6

3.3.3 Prognoza venitului gospodariilor................................................................................................ 7

3.3.4 Prognoze ale activitatii economice din judetul Vrancea ............................................................ 8

3.4 Prognoza necesarului de apă ............................................................................................................ 9

3.4.1 Necesarul de apă pentru nevoi gospodărești .......................................................................... 10

3.4.2 Necesarul de apă necasnic ..................................................................................................... 10

3.4.3 Bilantul apei si pierderile de apă .............................................................................................. 10

3.4.4 Prognoza pentru necesarul de apă ......................................................................................... 13

3.5 Prognoza debitului si incarcarii apei uzate ...................................................................................... 13

3.5.1 Apa uzată menajeră ................................................................................................................. 14

3.5.2 Debite si incarcari apa uzata industriala .................................................................................. 15

3.5.3 Infiltrații în rețeaua de canalizare ............................................................................................. 16

3.5.4 Sumarul prognozei debitului si incarcarii apei uzate ............................................................... 17

3.6 Concluzii .......................................................................................................................................... 17



LISTA DE TABELE

Tabel 1 Valorile debitului specific de apa pentru nevoi gospodaresti (qg) ........................................................ 4

Tabel 2 Evolutia indicatorilor macro-economici – nivel national ........................................................................ 5

Tabel 3 Venitul familiei si factori de corectie pentru primele trei decile in Vrancea – 2013 .............................. 7

Tabel 4 Evolutia venitului mediu al familiei ........................................................................................................ 8

Tabel 5 Evolutia venitului mediu al familiei din prima decila ............................................................................. 8

Tabel 6 Crestere PIB pe locuitor Termeni Reali, 2012-2017 ............................................................................. 8

Tabel 7 Populatia activa si numarul mediu de angajati, 2012-2017 .................................................................. 8

Tabel 8 Evolutia Ratei Somajului, 2012-2017 ................................................................................................... 9

Tabel 9 Evolutia Salariului Mediu Net Lunar, 2012-2017 .................................................................................. 9

Tabel 10 Incadrarea indicatorilor de performanta a retelei pe categorii ......................................................... 12

Tabel 11 Proiectie debite apa uzata menajera pe vreme uscata [m³/zi] ......................................................... 14

Tabel 12 Incarcari specifice ale apelor uzate, Standard Roman .................................................................... 14

Tabel 13 Estimare incarcare zilnica g CBO5 /zi pentru apa uzata menajera ................................................. 15

Tabel 14 Raportarea debitului apei uzate industriale la debitul apei uzate menajere ..................................... 15

LISTA DE FIGURI

Figură 1 Evolutia indicatorilor macro-economici – nivel national ...................................................................... 6

Figură 2 Evolutia populatiei din judetul Vrancea (sursa: Institutul National de Statistica) ................................ 6

Figură 3 Evolutia populatiei din judetul Vrancea (2011-2037)........................................................................... 7

Abrevieri

OR Operator Regional

FC Fondul de Coeziune

POS-Mediu Program Operational Sectorial de Mediu

SAPARD Program Special de Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

SAMTID Programul de Dezvoltare a Infrastructurii Oraselor Mici si Mijlocii

SE Statie de Epurare

ST Statie de Tratare



3 PROGNOZE

3.1 Rezumat

In capitolul 3 sunt prezentate metode si ipoteze legate de evolutia economico-sociala si demografica descrisa la nivel de judet si oras (prezentata in cap. 3.3.1-3.3.4), de pierderile de apa in sisteme, nivel de contorizare, debite specifice ale consumatorilor din mediul urban si rural, pentru consumurile de apa potabila in institutii si centrele comerciale, precum si cele din industrie, infiltratiile precum si sumarul prognozei debitului şi a încărcării apei uzate.

3.2 Metodologie si ipoteze

S-au luat in considerare urmatoarele ipoteze:

Sisteme de alimentare cu apa

Metodologiile folosite precum si ipotezele de lucru considerate sunt prezentate in detaliu la fiecare subcapitol

astfel:

evolutia principalilor indicatori macroeconomici (cresterea economica, inflatia, curs de schimb, somaj

etc) se bazeaza pe prognozele Comisiei Nationale de Prognoza, la care se adauga date furnizate de

INS, BNR precum si propriile proiectii (vezi subcapitolul 3.3.1.1)

prognoza populatiei are ca punct de plecare proiectarea populatiei realizata de catre Institutul National

de Statistica pe trei scenarii (varianta medie, optimista si pesimista) in functie de o serie de ipoteze de

lucru privind evolutia fertilitatii, sperantei de viata si migratiei observate in profil teritorial. Pe baza

acestor proiectii consultantul a elaborat o metodologie de lucru pentru a realiza prognoza demografica

la nivel urban/rural si pentru fiecare oras in parte (vezi subcapitolul 3.3.2).

prognoza veniturilor gospodariilor pleaca de la datele oficiale furnizate de INS cu privire la veniturile

disponibile ale populatiei. Dinamica acestora se considera a fi diferita pentru mediul urban (unde

veniturile disponibile gospodariilor vor creste in acelasi ritm cu rata cresterii economice) si, respectiv

mediul rural(unde cresterea va fi mai redusa in primii ani). Descrierea abordarii metodologice este

prevazuta in detaliu la subcapitolul 3.3.3.

proiectiile principalelor evolutii la nivelul judetului pornesc de la prognozele CNP si sunt prevazute in

detaliu in subcapitolul 3.3.4

pierderile in sisteme (apa extrasa si nefacturata) se vor reduce pe masura implementarii sistemelor de

monitorizare a functionarii sistemelor de apa (debitmetre si traductoare de presiune in puncte

caracteristice)

toate sistemele de distributie a apei vor fi contorizate 100% intr-un interval de 20 ani.

valorile specifice ale consumatorilor din mediul urban pe de o parte vor creste, pe masura ce va creste

gradul de bunastare al populatiei, iar pe de alta parte va scade, pentru reducerea costurilor, pe

masura finalizarii sistemului de contorizare si a reducerii consumurilor de apa ale aparaturii casnice

(masini de spalat rufe, de spalat vesela, etc.);

valorile specifice ale consumatorilor din mediul rural vor creste, pe masura cresterii dotarilor din

instalatiile sanitare si a uzantei de a plati consumul de apa din sistemul centralizat;

pentru consumurile de apa potabila in institutii si centrele comerciale, consumurile sunt reglementate

prin SR 1343-1 / 2006.



Estimarea necesarului de apa se bazeaza, in general, pe consumurile actuale contorizate, in cazul in care

acestea exista. In caz contrar, s-a luat in considerare STAS-ul 1343/1-2006:

Tabel 1 Valorile debitului specific de apa pentru nevoi gospodaresti (qg)

Nr zonei

Zone sau localitati diferentiate in functie de gradul de dotare cu instalatii de apa rece, calda si canalizare

qg(i)

l/om, zi

1 Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate pe strazi fara canalizare

50

2 Zone in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curti fara canalizare

50...60

3 Zone cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu preparare individuala a apei calde

100...120

4 Zone cu apartamente in blocuri cu instalatii de apa rece, calda si canalizare, cu preparare centralizata a apei calde

150...180

Sursa: STAS 1343/1-2006

Pentru consumul de apa potabila in industrie si alte activitati economice, se considera:

80 l/angajat/zi pentru industriile unde apa potabila nu se foloseste in procesul tehnologic;

300 l/angajat/zi pentru industriile unde apa potabila se foloseste in procesul tehnologic (industria

alimentara, bauturilor, etc.);

35-60 l/angajat/zi si 25-50 l/vehicul/zi pentru serviceurile auto;

30 l/angajat/zi pentru locurile de munca cu grad redus de murdarie;

60 – 120 l/angajat/zi pentru locurile de munca cu grad sporit de murdarie.

Sisteme de canalizare

debitele colectate in sistemele de canalizare vor urmari variatia debitelor de apa potabila livrata in

sistemele de alimentare cu apa, conform prevederilor SR 1846-1/2006

Se admite principiul: cantitatile de apa uzata sunt identice cu cele preluate din sistemul centralizat de

alimentare cu apa. In cazul in care producatorul de ape uzate dispune si de surse proprii de apa in

afara cantitatilor de apa preluate din sistemul de alimentare cu apa public, acestea trebuie luate in

consideratie suplimentar, conform prevederilor SR 1846-1/2006.

in situatiile in care consumatorii de apa (gospodarii cu curte, institutii publice cu terenuri sau parcuri

etc.) folosesc apa pentru stropitul gradinilor sau terenurilor de sport, aceste cantitati de apa trebuie sa

se contorizeze separat si trebuie sa se scada din cantitatile de apa preluate de sistemul de canalizare,

conform prevederilor SR 1846-1/2006

apele uzate industriale, a caror debite variaza de la o unitate la alta, in functie de specific si

tehnologie, grad de preepurare si recirculare, vor fi descarcate in retelele de canalizare, in

conformitate cu cerintele Directivei 91/271/CCE si a normativului NTPA 002/2002;

incarcarea apelor uzate la intrarea in statiile de epurare se va situa in conformitate cu cerintele

Directivei 91/271/CCE si a normativului NTPA 002/2002, iar pentru evacuarea in emisar se vor

respecta prescriptiile prevazute in Directiva 91/271/CCE si normativul NTPA 001/2002;

apele meteorice vor fi analizate separat sau impreuna cu cele menajere, in functie de situatiile

existente in fiecare localitate pe considerente tehnico-economice.



3.3 Prognoze socio-economice

3.3.1 Prognoza la nivel macroeconomic

Proiectiile socio-economice iau in considerare previziunile oficiale realizate de catre Comisia Nationala de Prognoza pentru perioada 2012-2016 (editia de toamna), recomandarile din Ghidul CBA pregatit de Ministerul Mediului si JASPERS si experienta profesionala si estimarile Consultantilor.

Sinteza principalilor indicatori pana in 2016 este prezentata in urmatorul tabel:

Tabel 2 Evolutia indicatorilor macro-economici – nivel national

Nivel national 2012 2013 2014 2015 2016

Cresterea PIB in termeni reali (%) 0,7% 2,2% 2,2% 2,5% 3,0%

Inflatia la sfarsitul anului (%) 4,9% 2,0% 3,0% 2,5% 2,3%

Rata de schimb medie (RON/Euro) 4,45 4,42 4,45 4,40 4,40

Rata somajului (%) 7,0% 7,3% 7,0% 6,8% 6,7%

Cresterea reala a salariilor (%) 1,0% 1,6% 2,6% 1,6% 1,2%

Sursa: Comisia Nationala de Prognoza, “Previziunea principalilor indicatori macro-economici pentru perioada 2013-2017”, Noiembrie 2013

Principalele ipoteze folosite sunt urmatoarele:

PIB in termeni reali va creste cu 2,2% in anul 2013. In urmatorii ani se va inregistra o crestere usoara

a PIB de la un an la altul.

Inflatia la final de an va continua tendinta descrescatoare dupa 2014.

Rata medie de schimb va inregistra o tendinta descrescatoare dupa 2014 evidentiind aprecierea RON

fata de Euro.

Cresterea in termeni reali a salariilor va incetini in urmatorii ani, in principal ca rezultat al crizei

financiare internationale. Incepand cu 2017, se presupune ca cresterile salariale in termeni reali vor fi

corelate cu cresterea productivitatii si vor avea acelasi ritm ca si cresterea in termeni reali a PIB-ului.

Evolutia principalilor indicatori macro-economici pentru intreaga perioada a analizei este prezentata in urmatorul grafic:



Figură 1 Evolutia indicatorilor macro-economici – nivel national

3.3.2 Prognoza populatiei

Evolutia populatiei din judetul Vrancea din ultimii 12 ani este prezentata in urmatorul tabel:

Figură 2 Evolutia populatiei din judetul Vrancea (sursa: Institutul National de Statistica)

Sursa: Institutul National de Statistica, 2012



Populația din Vrancea a fost de 387.535 locuitori la sfârșitul anului 2012, calculată de Institutul Național de Statistică. Populația din judetul Vrancea reprezinta 1,9% din populația totală a țării în conformitate cu cifrele din 2012 si 13,9% din totalul populatiei regiunii Sud-Est. Dinamica populatiei judetului este una descrescatoare incepand cu anul 2002, dupa recensamant, ceea ce inseamna ca populatia calculate anterior (pentru 2000-2001) a fost mult subdimensionata. In anul 2002 s-a inregistrat o mare scadere la nivel national, de 3,25%. Conform rezultatelor recensamantului, in acel an populatia la nivel local era de 396.002 locuitori, cu 1,2% mai mare decat cea estimata in anul anterior de Institutul National de Statistica. Fata de anul anterior aceasta crestere se traducea in 2800 persoane in plus in zona urbana si 1600 in cea rurala. In perioada 2003-2011 se mentine tendinta descrescatoare a populatiei , cu niveluri scazute ale ratei de contractie. Conform Institutului National de Statistica, populatia din Vrancea s-a diminuat cu o medie anuala de 0,18% (intre cele doua recensaminte din perioada 2002-2011).

Proiectia populatiei pentru judetul Vrancea este prezentata in graficul de mai jos:

Figură 3 Evolutia populatiei din judetul Vrancea (2011-2037)

3.3.3 Prognoza venitului gospodariilor

Institutul Național de Statistică furnizează informațiile necesare pentru calcularea venitului mediu disponibil al populației din Vrancea. Pentru a prognoza venitul mediu disponibil al populației următoarele ipoteze au fost utilizate:

Veniturile gospodăriilor vor creste in perioada de prognoza, în conformitate cu creșterea PIB-ului real,

corelat cu creșterea productivității și creșterea veniturilor;

Pentru a calcula indicele de suportabilitate pentru gospodăriile cu venituri mici, Consultantul a efectuat

o analiză pentru gospodăriile din primele trei decile in termeni de venituri reduse.

Tabel 3 Venitul familiei si factori de corectie pentru primele trei decile in Vrancea – 2013

Venitul familiei RON /luna (%)

Total venitul familiei 1.537

Total venitul familiei - Decila 1 713 46,42%



Sursa: Institutul National de Statistica



Evolutia venitului mediu al familiei pentru perioada de analiza este prezentata in urmatorul tabel, evolutie calculata pornind de la situatia curenta si previzionata pe baza ipotezelor mai sus mentionate:

Tabel 4 Evolutia venitului mediu al familiei

Aria deservita U.M. 2013 2016 2020 2037

Judetul Vrancea Euro/luna 409 482 586 1.329

De asemenea, pe baza acestei evolutii a venitului mediu al familiei, coroborate cu factorii de corectii ai decilelor inferioare prezentati mai sus, a fost calculata o prognoza ao evolutiei venitului mediu al familiilor din decila cea mai saraca pentru perioada de prognoza.

Tabel 5 Evolutia venitului mediu al familiei din prima decila

Aria deservita U.M. 2013 2016 2020 2037

Judetul Vrancea Euro/luna 190 224 272 617

3.3.4 Prognoze ale activitatii economice din judetul Vrancea

Caracterul economiei judeţului este dat de industrie. Dominantã este ramura industriei uşoare a cãrei producţie este destinatã în proporţie de 85% exportului pe piaţa vesticã. “Aurul verde “ din pădurile vrâncene susţine industria de prelucrarea lemnului şi pe cea de mobilier, iar recoltele bogate de struguri permit obţinerea unei game variate de băuturi. Renumele vinurilor vrâncene a trecut graniţele ţării, fapt dovedit de mulţimea de medalii şi premii cucerite la diverse concursuri intenaţionale. Configuraţia reliefului şi bogăţia păşunilor favorizează creşterea animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor şi în consecinţă asigură suport pentru industria alimentară de prelucrarea cărnii şi laptelui.

Economia judeţului Vrancea a urmat, în ultimii ani, o evoluţie ascendentă clară, urmând şi, uneori, depăşind, traiectoriile Regiunii Sud-Est şi ale ţării. Contextul transformărilor economice pozitive prin care trece România şi parcursul ascendent pe care l-a urmat economia judeţului Vrancea în ultima perioadă, formează un background favorabil dezvoltării economice generale şi individuale a mediului de afaceri vrancean.

Cele mai importante informații extrase din „Prognoza principalilor indicatori economico-sociali in profil teritorial pana in 2017” emisa de Comisia Naționala de Prognoză în noiembrie 2013 sunt prezentate mai jos.

Tabel 6 Crestere PIB pe locuitor Termeni Reali, 2012-2017

Indicator UM 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Cresterea reala a PIB pe locuitor

Romania 6,035 6,421 6,741 7,196 7,630 8,134

Regiunea Sud-Est 5,063 5,387 5,642 6,023 6,379 6,800

Vrancea 3,730 3,969 4,146 4,414 4,660 4,953

Modificari termeni reali PIB pe locuitor

Romania % 6.40% 4.98% 6.75% 6.04% 6.60%

Regiunea Sud-Est % 6.40% 4.73% 6.75% 5.91% 6.60%

Vrancea % 6.41% 4.46% 6.46% 5.57% 6.29%

Sursa: CNP

Din datele prezentate se observa sporirea mai lenta a PIB pe locuitor la nivelul judetului Vrancea decat cea inregistrata la nivel regional, ceea ce reflecta o dezvoltare economica mai slaba a zonei. Tendinta PIB pe locuitor la nivel local este de crestere in fiecare an din perioada analizata.

Tabel 7 Populatia activa si numarul mediu de angajati, 2012-2017

Indicator UM 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Populatia activa

Romania % 1.4% 1.1% 0.5% 0.5% 0.5% 0.5%



Indicator UM 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Regiunea Sud-Est % 1.4% 1.0% 0.3% 0.3% 0.3% 0.3%

Vrancea % 2.8% 1.9% 0.3% 0.3% 0.3% 0.3%

Numarul mediu de salariati

Romania % 2.2% 1.5% 1.3% 1.4% 1.5% 1.6%

Regiunea Sud-Est % 2.0% 1.1% 1.1% 1.3% 1.4% 1.5%

Vrancea % 4.8% 1.3% 1.4% 1.6% 1.6% 1.8%

Sursa: CNP

Nivelul populației active în perioada analizata la nivelul judetului Vrancea a inregistrat o crestere mai mare decat media națională si locala. În anii următori de analiză a fost estimata o creștere constanta atat la nivel local cat si la nivel national, insa mai redusa in volum decat cea istorica pentru 2012 si 2013.

Numărul mediu de salariați în judetul Vrancea in perioada 2012-2013 a înregistrat procente de crestere mai mari fata de cele înregistrate la nivel național si regional. Pentru perioada urmatoare se estimeaza rate crescatoare ale numarului de salariati, putin mai ridicate la nivel local.

Tabel 8 Evolutia Ratei Somajului, 2012-2017

Indicator UM 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Rata somajului

Romania % 5.4% 4.9% 4.8% 4.6% 4.5% 4.4%

Regiunea Sud-Est % 6.4% 5.8% 5.8% 5.6% 5.5% 5.4%

Vrancea % 5.5% 5.1% 5.1% 4.9% 4.8% 4.7%

Sursa: CNP

În Regiunea Sud-Est se află 6,4% din numărul total al șomerilor la nivel național în anul 2012, iar acest nivel va scadea lent in perioada urmatoare. Rata șomajului la nivel local este întotdeauna mai scazuta decât cea la nivel regional.

Tabel 9 Evolutia Salariului Mediu Net Lunar, 2012-2017

Indicator UM 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Salariu mediu net lunar

Romania % 4.4% 5.8% 5.1% 4.4% 3.7% 3.5%

Regiunea Sud-Est % 2.4% 5.6% 4.9% 4.2% 3.5% 3.3%

Vrancea % 5.4% 4.7% 5.4% 4.2% 3.7% 3.4%

Sursa: CNP

Salariul mediu net lunar la nivelul judetului Vrancea a înregistrat o crestere de 5,4% în 2012, față de nivelul din anul precedent. Acest nivel este mai ridicat decat cel inregistrat la nivel național si regional. Această evoluție va fi inversata în perioada urmatoare, exceptie facand anul 2014. În 2014 se estimează că va exista o creștere mai semnificativă, dar în următorii ani, procentul de creștere se va diminua, atât la nivel regional și cat si la nivel local.

3.4 Prognoza necesarului de apă

Pe baza metodologiei si a ipotezelor de calcul s-a stabilit necesarul de apa din gospodarii si din afara acestora, consumul de apa din institutii si centre comerciale.

De asemenea, s-au avut in vedere pierderile normate din sistem (statii de tratare, spalari retele, etc.) precum si pierderile propriu-zise, datorate retelelor de distributie vechi si uzate, cu pierderi permanente sau temporare in cazul avariilor locale.



3.4.1 Necesarul de apă pentru nevoi gospodărești

S-au avut in vedere prevederile din STAS 1343/1-2006, care modifica substantial vechile consumuri

specifice de apa pentru nevoi gospodaresti si le alineaza la cele reale, practicate in Europa.

Astfel, pentru zonele in care apa se distribuie prin cismele amplasate in curti, fara canalizare, ca o etapa

premergatoare celei cu canalizare, debitul specific este de 80 l/om/zi.

Pentru zonele cu gospodarii avand instalatii interioare de apa rece, calda si canalizare, cu prepararea

individuala a apei calde, debitul specific este de 96-110 l/om/zi, si se refera mai ales la localitatile in care

instalatiile centralizare de alimentare cu apa sunt in curs de realizare, sau urmeaza a se finaliza.

3.4.2 Necesarul de apă necasnic

Principalul consumator ne-casnic este industria, cu variatii mari ale debitului in functie de tipul si amplasarea sa, tehnologia utilizata, numarul de salariati, etc.

In timp, competitia si necesitatea sporirii eficientei economice au condus la utilizarea unor tehnologii cu consumuri mai reduse, pe masura cresterii pretului de vanzare a apei de catre furnizorii de utilitati.

Multe industrii au preferat chiar sa-si amenajeze si sa-si exploateze surse proprii, platind o redeventa la Administratia Nationala Apele Romane, iar altele sa-si recircule partial apa uzata, dupa un proces de preepurare a acesteia.

Consumatorii institutionali si centrele comerciale reprezinta de asemenea consumatori ne-casnici.

In standardul roman amintit sunt date privind necesarul de apa a unora din acesti consumatori, precum hoteluri (150 – 250 l/persoana/zi), centre comerciale (25 – 50 l/angajat/zi), scoli cu internat si cantina 200 – 400 l/elev/zi, service auto 25 – 50 l/vehicul/zi), etc. Pentru birouri se considera un necesar de 30 – 60 l/angajat/zi.

Pentru toti acesti consumatori s-a considerat un spor global in valoare de 20% din consumurile gospodaresti.

Pentru stingerea incendiilor, consumurile necesare sunt prevazute in SR 1342/1, care indica debitele si presiunile care vor fi furnizate la hidrant, precum si capacitatea de inmagazinare a apei.

Fiind consumuri accidentale, ele nu se contabilizeaza si nu afecteaza indicii de consum orasenesti.

Alte consumuri ne-casnice sunt cele utilizate la spalatul strazilor, stropitul spatiilor verzi, cumuland debite care nu revin in sistem si nu se regasesc in canalizare.

Standardul roman prevede o norma specifica pentru stropitul spatiilor verzi de 1,5 – 2,5 l/mp/zi, in functie de clima, altitudine si densitate. Pentru stropitul strazilor, norma specifica este de 1,5 – 5 l/om/zi.

Se considera ca in zonele orasenesti cu clima continentala trebuie tinut seama de aceste consumuri in perioadele de vara.

Este necesar de asemenea, sa se tina seama de consumurile proprii, tehnologice, ale producatorului si furnizorului de apa in sistem centralizat, care cuprinde\ max. 6% din volumul de apa introdus in statiile de tratare, precum si cca. 2% din volumul de apa consumata anual pentru curatirea periodica a rezervoarelor de inmagazinare si a retelelor de distributie.

Pierderile de apa, tehnic admisibile, in reteaua de distributie, trebuie tratate ca un necesar de apa. La retelele de distributie noi (sub 5 ani), pierderile nu vor fi mai mari de 15% din volumul de apa distribuit, iar la retelele existente mai vechi, care necesita retehnologizare, aceste pierderi pot fi de pana la 35%. Cele care depasesc acest procent necesita masuri corespunzatoare de remediere/inlocuire.

3.4.3 Bilantul apei si pierderile de apă

Pierderile de apa sunt consecintele unor fenomene care se produc in mod obisnuit in sistemele de distributie

a apei potabile, variind ca volum de la un caz la altul, functie de caracteristicile sistemului de alimentare cu



apa (presiunea in sistem, materialele de executie ale retelelor, gradul de deteriorare al retelelor), de diversi

factori locali (miscari ale solului, caracteristicile solului, incarcarile din trafic), precum si de modalitatea de

operare a sistemului.

Pentru evaluarea bilantului de apa si a starii tehnice a retelei de distributie a apei, se efectueaza o analiza

comparativa a elementelor individuale ale retelei cu date provenite de la compania de apa, folosindu-se o

gama larga de indicatori tehnici, dupa cum urmeaza:

NRW - Pierderea totala de apa, este diferenta dintre volumul total de apa intrat in sistem si volumul facturat.

NRW (apa non-profit) include:

consumurile autorizate nefacturate – contorizate si necontorizate (apa utilizata de catre anumite

institutii, care nu este facturata de catre operatorul sistemului de alimentare cu apa, apa utilizata de

catre departamentul de pompieri pentru stingerea incendiilor, apa utilizata pentru spalarea

rezervoarelor, a retelelor, apa utilizata pentru spalarea strazilor);

pierderile aparente (nefizice) - datorate bransamentelor ilegale si furturilor de apa, impreciziilor de

contorizare (erori in functionare ale dispozitivelor de masura si control datorate decalibrarii acestora);

pierderi reale (fizice) materializate in scurgeri ale sistemului de alimentare cu apa;

In conformitate cu Asociatia Internationala a Apei pierderile de apa contin pierderi reale si pierderi aparente.

ILI - Indicele de pierderi in infrastructura, este o masura a managementului retelei pt controlul pierderilor

reale la presiunea de lucru curenta.

ILI = CARL / UARL

CARL = Pierderi reale anuale curente (l/zi/bransament)

UARL = Pierderi reale anuale inevitabile (l/zi/ bransament)

Cu:

CARL = QRL / Cn (mc/an/bransament)

UARL = [(A x Ln) + (B x Cn) + (C x Lc)] x Pm (l/zi)

Unde:

QRL = Pierderi reale (m3/an)

Cn = Numarul de bransamente

Ln = Lungime totala a retelei (km)

Lc = Lungime totala a bransamentelor (km)

Pm = Presiunea medie in retea (metri inaltime de pompare)

A, B si C = constante obtinute din rezultatele unui studiu international asupra retelelor de apa. A

= 18, B = 0,8 si C = 25.

Din punct de vedere dimensional, constantele A, B si C au unitati de masura corespunzatoare,

astfel incat rezultatul sa fie conform formulei in l/zi.

In cazul in care apa nu este furnizata timp de 24 de ore, UARL se reduce proportional cu orele de

alimentare.

Pentru calcularea indicatorului ILI, valorile indicatorilor CARL si UARL au fost transformate in aceeasi unitate

de masura, anume l/zi/bransament.

LKN = Indicele de pierderi in retea pe km, este o masura a starii tehnice a retelei, exprimata in pierderi pe

km de lungime retea.



LKN = QRL / Ln (m3/an/km)

Unde:

QRL = Pierderi reale (m3/an)

Cn = Numarul de bransamente

Ln = Lungime totala a retelei (km)

ELI = Indicele economic de pierderi , este o masura a valorii pierderii economice.

ELI = EI x LI

Unde:

LI = Indice de pierdere LI = LKN / 3600

EI = Indice economic – i se atribuie o valoare functie de configuratia retelei

EI = 1,5 – apa din sistem este tratata in doua trepte si este pompata in retea la o presiune de

minim 50 de metri.

EI = 1,0 – apa din sistem este tratata in doua trepte iar in retea este distribuita gravitational, sau

necesita doar dezinfectare dar este pompata in sistem.

EI = 0,5 – apa din sistem necesita doar dezinfectare si in retea este distribuita gravitational.

Pentru folosirea ELI se poate folosi urmatoarea clasificare:

ELI > 3,5 o retea cu pierderi economice semnificative si la care operatorul ar trebui sa se

concentreze pe reducerea pierderilor.

ELI ≥ 2,5 si ≤ 3,5 o retea unde pierderile nu genereaza costuri de operare semnificative.

ELI < 2,5 o retea unde nivelul de pierderi este acceptabil si unde alte investitii in reducerea

pierderilor nu sunt rentabile.

Pe baza valorilor evaluate ale indicatorilor de performanta, reteaua de apa poate fi clasificata din punct de

vedere al starii, de la foarte buna la inacceptabila. Se recomanda in scop comparativ, cinci categorii si

anume:

Tabel 10 Incadrarea indicatorilor de performanta a retelei pe categorii

Categoria NRW (%) ILI LKN (m3/an/km) ELI

De la catre De la catre De la catre De la catre

C1 0 20 1 4 0 10 0 1

C2 20 30 4 8 10 20 1 2.5

C3 30 40 8 16 20 30 2.5 3

C4 40 50 16 20 30 40 3 3.5

C5 50 40+ 20 20+ 40 40.000+ 3.5 3.5+

Sursa: “Manualul national al operatorului de apa si canalizare”

Categoria 1 – C1 - (foarte buna) – Stare optima conform indicatorului relevant. Nu sunt necesare alte masuri

pentru imbunatatirea indicatorului.

Categoria 2 – C2 - (buna) – Nivel mic de risc conform indicatorului relevant. Nu sunt necesare masuri

speciale pentru imbunatatirea acestui indicator.

Categoria 3 – C3 - (medie) – Valoare medie a indicatorului relevant. Nu sunt necesare alte masuri pentru

imbunatatirea indicatorului, decat planificare in vederea identificarii potentialelor defectiuni.



Categoria 4 – C4 - (critica) – Valoare critica a indicatorului relevant. Aceasta este un declansator pentru

initierea de actiuni corective pentru imbunatatirea indicatorului.

Categoria 5 – C5 - (inacceptabil) – stare inacceptabila care cere actiuni imediate pentru imbunatatirea

performantei indicatorului relevant. Este un indiciu ca retrospectiv ar fi trebuit luate masuri din timp.

Pe baza indicatorilor de performanta se evalueaza performanta infrastructurii pentru fiecare sistem existent

si se va putea aprecia necesitatile de reabilitare pentru sistemele de alimentare cu apa respective:

Un management eficient al sistemelor de alimentare cu apa solicita calculul economic al pierderilor de apa,

determinarea procentului admisibil al pierderilor pentru functionarea optima a sistemelor de alimentare cu

apa, ceea ce implica elaborarea unei strategii de reabilitare a conductelor.

3.4.4 Prognoza pentru necesarul de apă

Conform datelor statistice din ultimii 3 ani, consumul de apa in mediul urban a scazut in localitatile care au

beneficiat de reabilitari ale sistemelor de apa si ca urmare a contorizarii.

Din punct de vedere al consumurilor in mediul rural, conform datelor existente, acest consum in general a

crescut, atat datorat cresterii numarului de bransamente cat si cresterii consumului de apa.

La nivel general pentru perioada imediat urmatoare, consumului individual mediu de apa (l/om/zi) va

inregistra pe de o parte o scadere datorita contorizarii consumatorilor si modificarii tarifului pe mc de apa, iar

pe de alta parte o crestere datorita cresterii gradului de civilizatie si a nivelului de trai a populatiei din mediul

rural.

Proiectia evolutiei pe termen lung a consumului individual mediu se considera a fi de 120-180 litri de

persoana pe zi(l/om/zi), pentru mediul urban, si de 96-120 litri de persoana pe zi(l/om/zi) pentru mediul rural.

(functie de constructiile existente sau viitoare in localitati).

Consumul de apa comercial (vanzarile de apa facturate) se presupune ca se va diminua pe termen scurt

(2014-2020) ca rezultat al actualei crize internationale si datorita modificarii tarifelor (cresterea tarifelor va

conduce la diminuarea consumului) si va prezenta o tendinta crescatoare incepand cu 2020 ca rezultat al

cresterii economice si finalizarii investitiilor.

Evolutia nivelului pierderilor este corelata cu impactul implementarii investitiilor.

3.5 Prognoza debitului si incarcarii apei uzate

Proiectia debitelor si a incarcarilor din apa uzata colectata in judetul Vrancea se bazeaza pe

urmatorii factori si ipoteze:

rata descresterii populatiei;

fluctuatia numarului de locuitori racordati la sistemul public de canalizare, urban si rural;

efectele reabilitarii si extinderii (incluzand si constructiile noi) retelei de canalizare asupra infiltratiilor si

pierderilor neluate in considerare la calculul debitelor;

efectele contorizarii apei si a tarifelor de recuperare a costurilor debitelor de apa uzata restituita;

indeplinirea termenelor de conformare din Tratatul de Aderare al Romaniei la EC.

Pana in 2042, conform prognozei demografice, populatia va scadea atat la nivel rural cat si la nivel urban.

Datorita extinderii retelei de canalizare gradul de conectare va creste pana aproape de 99,%. Pentru



locuitorii din localitatile unde nu se pot implementa instalatii centralizate de epurare a apelor uzate se vor

prevedea sisteme locale pentru tratarea apei uzate (de ex. fose septice). Namolul provenit de la aceste

sisteme locale poate fi tratat in statiile de epurare municipale sau rurale, dupa caz..

3.5.1 Apa uzată menajeră

Debitele de apa uzata menajera s-au determinat conform standardului romanesc SR 1846 – 1/ 2006, atat

pentru situatia actuala cat si pentru viitoarele volume de apa uzata ce vor fi generate in zona rurala si urbana

din judetul Vrancea. Ipotezele de lucru pe care s-au fundamentat proiectiile sunt urmatoarele:

Numarul de locuitori sunt cei corespunzatori prognozei demografice;

Factor de restitutie de la folosintele de apa : 100%, conform standard SR 1846 – 1/2006;

Debit specific in aglomerarile urbane, respectiv > 10. 000 LE –170 l/om,zi;

Debit specific in aglomerarie rurale, respectiv aglomerari < 10. 000 LE – 130 l/om,zi;

Incarcarea organica biodegradabila avand un consum biochimic de oxigen la 5 zile CBO5 – 60g O2/zi.

Parametrii mai sus mentionati sunt considerati a fi constanti pe perioada de planificare considerata, respectiv

2012 – 2042.

Tabel 11 Proiectie debite apa uzata menajera pe vreme uscata [m³/zi]

Debit apa uzata (m.c/zi) 2014 2015 2018 2024 2042

MUNICIPIUL FOCSANI 15,506 15,481 15,406 15,660 15,540

MUNICIPIUL ADJUD 3,137 3,132 3,116 3,168 3,143

ORAS MARASESTI 2,086 2,083 2,073 2,107 2,091

ORAS ODOBESTI 1,751 1,748 1,740 1,755 1,758

ORAS PANCIU 1,096 1,094 1,089 1,098 1,100

Consumul biochimic de oxigen (CBO)

Urmatorul tabel indica incarcarile specifice de apa uzata pe locuitori:

Tabel 12 Incarcari specifice ale apelor uzate, Standard Roman

Nr Parametru Acronim U.M. Valoare

1 Incarcare CBO specific pe locuitor bd,L.E.,CBO g / (LE x zi) 60,0

2 Incarcare CCO specific pe locuitor bd,LE,CCO g / (LE x zi) 120,0

3 Incarcare SS speccific pe locuitor bd,LE,SS g / (LE x zi) 70,0

4 Incarcare TKN specific pe locuitor bd,LE,TKN g / (LE x zi) 11,0

5 Incarcare P specific pe locuitor bd,LE,P g / (LE x zi) 2,0

In tabelul 3.4. se arata incarcarea zilnica a consumului biochimic de oxigen pentru perioada planificata.



Tabel 13 Estimare incarcare zilnica g CBO5 /zi pentru apa uzata menajera

Estimare CBO5 (g/zi) 2014 2015 2018 2024 2042

MUNICIPIUL FOCSANI 5,473 5,464 5,437 5,527 5,485

MUNICIPIUL ADJUD 1,107 1,105 1,100 1,118 1,109

ORAS MARASESTI 736 735 732 744 738

ORAS ODOBESTI 618 617 614 619 620

ORAS PANCIU 506 505 503 507 508

Pana in 2024 incarcarcarea organica zilnica va creste ca urmare a construrii de noi sisteme de canalizare si

a extinderii celor existente. Dupa 2024, conform proiectiilor elaborate, se presupune ca va scadea incarcarea

organica zilnica, in principal din cauza declinului demografic. Prin urmare, toti parametrii precum

CCO,TKN,SS si P pot fi determinati din procentajele bazate pe consumul biochimic de oxigen.

3.5.2 Debite si incarcari apa uzata industriala

Apa uzata evacuata din incintele in care se desfasoara activitati industriale si/sau comerciale, altele decat

apele uzate menajere. Surse majore de ape uzate industriale pot fi activitatile din agricultura, industrie,

constructii, transporturi sau zootehnie.

Debitele de apa uzata industrial au o incarcare cu substante organice mai mare decat apa menajera. In

functie de tipul de agent industrial si de acordurile cu ROC si ARPM,unii dintre acestia sunt obligati sa aiba in

dotare facilitati de pretratare, conform NTPA 01.

Urmatoarele evolutii sunt luate in considerare:

la inceputul perioadei planificate apa uzata netratata va fi evacuata in reteaua de canalizare, la fel ca

si cea provenita de la complexele zootehnice;

crestere a gradului de conectare a obiectivelor cu activitati de industrie, comert, agricultura, etc. la

reteaua municipala de canalizare;

crestere a instalatiilor de pre-tratare pe parcursul perioadei de planificare;

crestere a debitelor pre-tratate pe parcursul perioadei de planificare, in special pentru fermele agricole

si animale de ex. tratarea materiilor fecale, gunoiului de grajd, fermentatia biomasei.

Datorita lipsei de date concrete privind aceste tipuri de industrii, zone industriale si alte facilitati de productie

care genereaza apa uzata industrial, calculul acesteia se face prin raportare la rata debitului apei uzate

menajere. In tabelul urmator sunt evidentiate procentajele in functie de localitate:

Tabel 14 Raportarea debitului apei uzate industriale la debitul apei uzate menajere

Localitatea 2014 2015 2018 2019 - 2042

MUNICIPIUL FOCSANI

0,15 0,16 0,17 0,2

MUNICIPIUL 0,15 0,15 0,16 0,2



Localitatea 2014 2015 2018 2019 - 2042

ADJUD

ORAS MARASESTI

0,15 0,25 0,15 0,2

ORAS ODOBESTI

0,01 0,04 0,05 0,2

ORAS PANCIU

0,01 0,04 0,05 0,2

Pe scurt, rata debitului apelor uzate industriale va inregistra o crestere graduala, pana in anul 2019 cand

atinge valoarea maxima la nivel de judet,ca urmare a cresterii ratei de conectare.

Evolutia consumului biochimic industrial este similara cu evolutiei ratei debitului apei uzate industriale. Incarcarile vor creste simultan cu cresterea ratei de conectare, atingand valoarea maxima in anul 2019. In final, pana in 2042 incarcarea CBO industrial va scadea datorita scaderii numarului de locuitori.

3.5.3 Infiltrații în rețeaua de canalizare

Infiltratiile au in general un impact negativ asupra retelelor de canalizare si asupra statiilor de epurare apa

uzata. Motivele care conduc la aceasta concluzie sunt urmatoarele:

Capacitatea hidraulica redusa a retelelor;

Costuri de pompare sporite;

Eficienta de tratare redusa in SEAU ca urmare a concentratiilor scazute din influent.

In reteaua existenta de canalizare, cea mai mare parte a conductelor au o vechime mare, materialul folosit in

mod predilect fiind betonul.

Debitele excesive de apa de infiltratie sunt cauzate de urmatoarele deficiente:

Imbinari neetanse datorita mansoanelor inexistente sau de slaba calitate;

Conducte crapate;

Camine fisurate;

Racorduri false de conducte de apa pluviala in sist

Bransamente care prezinta scurgeri;

Sistemele de tip separativ;

Un program eficient de reducerea a apei de infiltratie trebuie stabilit in cadrul unei strategii, luand in calcul

urmatoarele:

Documentarea completa a retelelor, inclusiv amplasamentul conductelor si a caminelor, nivelul inferior

al conductelor, diamtere, material conducte si starea structurii, vechimii, etc.

Campanie de curatare urmata de o inspectie CCTV, care ofera informatii suplimentare necesare

pentru definirea zonelor prioritare de reabilitare;

Masuratori ale debiteor in vederea determinarii debitelor de infiltratii pentru toate retelele (iesiri) sau

zone separate de drenaj



Pentru judetul Vrancea in 2015 in zona rurala se preconizeaza o rata de infiltrare de aproximativ 40 % si in zona urbana de 39. Aceste valori sunt mai ridicate in comparatie cu alte tari, rata de infiltrare mai ridicata fiind favorizata pe de o parte de standardele de constructie mai putin restrictive in ceea ce priveste calitatea, si, pe de alta parte, de densitatea populatiei care determina un raport scazut dintre populatia conectata pe lungimea conductei (LE/km), “sate amplasate la strada

3.5.4 Sumarul prognozei debitului si incarcarii apei uzate

Debitul total de apa uzata se compune din debitul de apa uzata menajera, apa uzata industriala si debitele de infiltratii, conform relatiei de mai jos:

Qu vreme uscata= Qu menajera + Qu,Ind + Qzi,Inf

unde:

Qu vreme uscata debit zilnic total de apa uzata – vreme uscata

Qu menajera debit zilnic de apa uzata menajera

Qu,Ind debit zilnic de apa uzata industriala

Qzi,Inf debit zilnic de infiltrare

Trebuie mentionat ca debitul are o valoare medie anuala. Variatiile zilnice datorate de ex. anotimpului sau conditiilor meteo nu sunt incluse in acest parametru.

Se poate afirma ca debitul total al apelor uzate va creste pana in 2024 datorita cresterii numarului de conectari la reteaua de canalizare. Mai tarziu se presupune ca va descreste usor datorita scaderii populatiei.

3.6 Concluzii

La prognozarea necesarului de apa al localitatilor s-au avut in vedere urmatoarele considerente:

prognoza evolutiei demografice

consumurile care s-au redus in ultimii ani datorita contorizarii si cresterii pretului de vanzare, se vor

alinia la cele europene;

pierderile de apa din sistemele existente si cele ce se vor realiza in viitor, se vor reduce treptat prin

reabilitarea esalonata a retelelor de distributie si contorizarea generala a sistemelor. Pierderile pe

retelele noi, din PEID, va fi de maxim 15%, pierderea tehnic admisa.

In ce priveste canalizarea, debitele colectate vor urmari variatiile celor distribuite, cu tendinta colectarii apelor

meteorice in retele separate pentru localitatile mici si mijlocii, cu sisteme de canalizare noi.

Reabilitarea retelelor de canalizare va reduce debitele de infiltratie colectate din freatic si va aduce

concentratia apelor uzate la parametrii normali la intrarea in statiile de epurare (180 – 250 mg CBO5/dm3).

Ca estimare generala referitor la apa uzata se poate concluziona:

debitul de apa uzata (in conditii de vreme uscata) va creste pana in 2024 datorita conectarii la

reteaua de canalizare;

dupa 2024 debitul de apa uzata va scade datorita scaderii numarului de locuitori;

consumul chimic de oxigen va creste pana in 2024 datorita cresterii numarului de locuitori conectari la

retea;

dupa 2024 incarcarea apei uzate va scade datorita scaderii numarului de locuitori;

CAPITOLUL 3 PROGNOZE - cjvrancea.ro decizionala /masterplan... · In caz contrar, s-a luat in...

Documents

Transcript of CAPITOLUL 3 PROGNOZE - cjvrancea.ro decizionala /masterplan... · In caz contrar, s-a luat in...