CAPITOLUL 3

25
CAPITOLUL 3 TEHNICA CRIMINALISTICA § 1. Noţiunea şi clasificarea mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice Prin categoria de «tehnică» (din limba greacă techne — meşteşugărie) se înţelege totalitatea mijloacelor create şi folosite de om în activitatea sa făuritoare. Reflectând în formă materializată experienţa umană, tehnica asigura eficienţa şi productivitatea muncii şi deci constituie unul dintre factorii determinanţi ai progresului social. Tehnica este produsul ştiinţelor naturale şi, prin urmare, orice progres al acestora duce la crearea unor mijloace tehnice noi, care penetrează impetuos toate domeniile vieţii sociale. Aceasta ne face să credem că tehnica criminalistică a apărut ca o consecinţă a pătrunderii realizărilor ştiinţelor naturale în justiţia penală, favorizată, fireşte, de necesitatea perfecţionării activităţii de urmărire penală. De la folosirea ocazională a unor instrumente în căutarea urmelor infracţiunilor săvârşite, în criminalistică, s-a trecut treptat la aplicarea intensă, în direct sau adaptându-le la specificul activităţii judiciare, a celor mai moderne instrumentare şi mijloace tehnice. Preocupările ulterioare au dus la sistematizarea mijloacelor tehnice şi a proceselor de utilizare a lor, în funcţie de natura obiectelor şi scopul cercetărilor criminalistice. Actualmente tehnica criminalistică reprezintă un sistem argumentat ştiinţific de mijloace tehnice şi metode privind utilizarea lor de către organele cu funcţii de urmărire penală, precum şi de către experţi, în vederea descoperirii, examinării şi administrării probelor necesare pentru stabilirea adevărului în procesul judiciar, in scopul descoperirii şi prevenirii infracţiunilor 1 . i A se vedea: A. H. CejiHBaHcm, CoeemcKan KpuMUHWiucmuica (cucrnejua nonarnuu), M., 1982, p.61; Dicţionar de criminalistică, Bucureşti, 1984, p. 127. 51

description

Criminalistica

Transcript of CAPITOLUL 3

Page 1: CAPITOLUL 3

CAPITOLUL 3

TEHNICA CRIMINALISTICA

§ 1. Noţiunea şi clasificarea mijloacelor tehnico-ştiinţifice

criminalistice

Prin categoria de «tehnică» (din limba greacă techne — meşteşugărie) se înţelege totalitatea mijloacelor create şi folosite de om în activitatea sa făuritoare. Reflectând în formă materializată experienţa umană, tehnica asigura eficienţa şi productivitatea muncii şi deci constituie unul dintre factorii determinanţi ai progresului social.

Tehnica este produsul ştiinţelor naturale şi, prin urmare, orice progres al acestora duce la crearea unor mijloace tehnice noi, care penetrează im-petuos toate domeniile vieţii sociale. Aceasta ne face să credem că tehnica

criminalistică a apărut ca o consecinţă a pătrunderii realizărilor ştiinţelor naturale în justiţia penală, favorizată, fireşte, de necesitatea perfecţionării activităţii de urmărire penală. De la folosirea ocazională a unor instrumente în căutarea urmelor infracţiunilor săvârşite, în criminalistică, s-a trecut treptat la aplicarea intensă, în direct sau adaptându-le la specificul activităţii judiciare, a celor mai moderne instrumentare şi mijloace tehnice.

Preocupările ulterioare au dus la sistematizarea mijloacelor tehnice şi a proceselor de utilizare a lor, în funcţie de natura obiectelor şi scopul cer-cetărilor criminalistice.

Actualmente tehnica criminalistică reprezintă un sistem argumentat ştiinţific de mijloace tehnice şi metode privind utilizarea lor de către or-ganele cu funcţii de urmărire penală, precum şi de către experţi, în vederea descoperirii, examinării şi administrării probelor necesare pentru stabilirea adevărului în procesul judiciar, in scopul descoperirii şi prevenirii in-fracţiunilor1.

i

A se vedea: A. H. CejiHBaHcm, CoeemcKan KpuMUHWiucmuica (cucrnejua nonarnuu), M., 1982, p.61; Dicţionar de criminalistică, Bucureşti, 1984, p. 127.

51

Page 2: CAPITOLUL 3

/

Page 3: CAPITOLUL 3

Mijloacele tehnico-ştiinţifice de care dispune practica criminalistică pot fi clasificate după diferite criterii. Astfel, după provenienţa lor, deosebim mijloace şi metode fizice, chimice, biologice; după natura lor — aparate, dispozitive, utilaje, instrumente, materiale; după destinaţia funcţională — fotografice, acustice, mecanice, de modelare şi transferare a urmelor, de căutare a obiectelor ascunse sau greu perceptibile; auxiliare — instrumente, rechizite pentru scris, pentru desenul grafic, articole de ambalare etc.

Fără a pune la îndoială însemnătatea clasificărilor menţionate considerăm că, practic, mai rezonabilă este clasificarea mijloacelor tehnico-ştiinţifice criminalistice după scopul preconizat prin folosirea lor . Potrivit acestui criteriu, mijloacele tehnico-ştiinţifice în discuţie se împart în trei categorii: de prevenire a faptelor ilicite; folosite In activitatea de urmărire penală in vederea descoperirii, fixării şi ridicării probelor şi ale expertizei criminalis-tice.

§ 2. Mijloacele tehnico-ştiinţifice de prevenire a infracţiunilor

După cum este cunoscut, una din funcţiile organelor de ocrotire a drep-tului este prevenirea acţiunilor infracţionale. Pe lângă antrenarea diferitelor sisteme sociale la lichidarea cauzelor şi condiţiilor ce determină sau favorizează săvârşirea acţiunilor ilicite, luarea anumitor măsuri preventive prevăzute de legislaţia în vigoare, organele menţionate întreprind măsuri de ordin tehnic pentru a curma acţiunile infracţionale prin surprinderea vinovatului la locul faptei sau prin înregistrarea lui în scopul înlesnirii demascării ulterioare.

Mijloacele tehnice utilizate cu acest prilej se împart în două categorii: de semnalizare şi cu efect de cursă, cunoscute sub denumirea de capcane criminalistice .

B. H. roHiapemco, Haymo-mexmmecKue cpedcmea e cjiedcrneentiou ripatcmuice, KMeB, 1984, p.ll.

2

I. Mircea, Criminalistica, Iaşi, 1992, p. 14.3

C. Suciu, Criminalistica, Bucureşti, 1972, p.191.

Cele din prima cetegorie sunt predestinate să împiedice săvârşirea unor acţiuni (deplasarea într-o direcţie sau în apropierea unui obiect, forţarea mijloacelor de încuiere, spargerea unui obiectiv de construcţie), semnalizând tentativa; cele din categoria a doua sunt menite să înregistreze acţiunile săvârşite, să imagineze sau să marcheze persoanele ce au activat la faţa locului.

Din cele enunţate rezultă că mijloacele criminalistice de prevenire a actelor infracţionale, prin sine însele sau prin intermediul rezultatelor realizării lor, pot furniza date de certă valoare probantă. Astfel, în virtutea acţionării sistemului de semnalizare, persoana tentată să săvârşească in-fracţiunea poate fi reţinută imediat la faţa locului. Fiind fixată în conformitate cu cerinţele legii procedurale, aceasta va avea o semnificaţie decisivă pentru clarificarea acţiunii in cauză. Imaginea fotografică a persoanei în apropierea sau în interiorul obiectivului protejat, urmele create de capcanele criminalis-tice pe corpul sau îmbrăcămintea acesteia au valoare probantă egală cu probele materiale ale infracţiunii, fireşte, dacă au fost fixate şi constatate în mod procedural prin procesul-verbal şi constatarea specialistului. In caz contrar, rezultatele acţionării capcanelor criminalistice nu pot constitui probe, ele păstrându-şi doar valoarea de informaţie operativă.

Mijloacele tehnice de semnalizare, în majoritatea lor, sunt folosite în scopuri preventive, cu preponderenţă pentru apărarea anumitor obiective sau valori.

Cea mai simplă formă a acestora este sistemul bazat pe blocarea cu contacte electrice a eventualelor căi de pătrundere, inclusiv a locurilor de intrare, a mijloacelor de închidere etc. în acţiunile de pătrundere, prin închiderea sau întreruperea circuitului electric, se vor declanşa automat dispozitivele sonore sau luminiscente de alarmă.

Se folosesc, în caz de necesitate, şi sisteme tehnice sofisticate bazate pe efectul fotoelementului, al ultrasunetelor, pe elementele radioactive. Acestea servesc pentru înştiinţarea persoanei sau organului de supraveghere despre faptul pătrunderii în zona păzită.

Capcanele criminalistice, după mijloacele şi materialele utilizate, se împart in două categorii: fizice şi chimice. Capcanele fizice constau în folosirea anumitor substanţe pulverulente de natură să adereze la corpul, îmbrăcămintea sau obiectele utilizate de persoana care a pătruns în încă-perea sau spaţiul interzis. Substanţele pulverulente pot fi folosite în direct

Page 4: CAPITOLUL 3

52 53

Page 5: CAPITOLUL 3

prin acoperirea cu ele a obiectelor cu care făptuitorul neapărat urmează a veni în contact sau în formă de construcţii cu efect explozibil.

Substanţele folosite sunt destul de variate, toate însă trebuie să concorde cu două cerinţe: să fie invizibile în condiţii obişnuite şi uşor de evidenţiat prin mijloace tehnice accesibile organelor respective.

Capcanele chimice constau în folosirea substanţelor apte, prin reacţie, să provoace pe obiectul cu care au contactat (corpul uman, îmbrăcămintea, diverse obiecte) urme sub formă de pete, invizibile In condiţii obişnuite, şi identificabile prin proprietăţile lor fluorescente.

Ca şi capcanele fizice, substanţele cu rol de capcane chimice sunt foarte diverse, fiind folosite prin depunerea lor pe suprafeţele şi obiectele de even-tual contact in cazul apariţiei unei persoane în zona obiectelor apărate de atentări infracţionale.

Obiectele cu valoare socială sporită, cum ar fi băncile, casele de economii ş.a. sunt protejate de sisteme tehnice sofisticate, bazate pe realizările con-temporane ale ştiinţei, inclusiv prin folosirea ultrasunetelor, foto şi videosis-temelor de autoimagine, autoradiografice etc.

Din motive lesne de înţeles, ne-am permis doar expunerea sumară a acestor mijloace criminalistice, cu toate că o analiză mai detaliată nu ar fi lipsită de interes pentru viitorii specialişti. Considerăm oportun să subliniem acest moment, pentru că în literatura didactică criminalistică curentă metodele tehnice de prevenire a infracţiunilor sunt pe deplin evitate sau, din aceleaşi motive de confidenţialitate, reduse la cele vizând prevenirea falsificării documentelor, activitatea privind înlăturarea factorilor deter-minanţi sau favorizatori ai infracţiunilor săvârşite, îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie a mijloacelor de transport, a situaţiei materiale a cetăţenilor , ceea ce, după opinia noastră, nu asigură elucidarea problemei.

§ 3. Mijloacele tehnico-ştiinţifice folosite pentru descoperirea, fixarea şi ridicarea probelor

Sarcinile specifice şi complexe, pe care urmează să le rezolve organele judiciare cercetând actele infracţionale, reclamă folosirea pe scară largă a

i

I. Mircea, Criminalistica, Iaşi, 1992, p. 11; A. H. Bacmibes, KpuMUHajiucmuKa, M., 1980, p.99.

54

metodelor şi mijloacelor tehnice necesare descoperirii, fixării şi ridicării urmelor infracţiunii şi a altor mijloace de probă. Practica demonstrează cu certitudine că aplicarea cu pricepere a mijloacelor tehnice aflate la dispoziţia organelor de urmărire penală asigură eficienţa acţiunilor de cercetare, garantând, în cele din urmă, stabilirea adevărului în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare.

Din cele expuse, devine evident că dotarea organelor cu funcţii de anchetă cu mijloace şi utilizarea metodelor moderne de cercetare la faţa locului şi de efectuare a altor acţiuni de urmărire penală sunt condiţii indispensabile consolidării nivelului ştiinţific al justiţiei penale. Rolul prin-cipal în acest sens îi aparţine criminalisticii, prin intermediul căreia realizările ştiinţelor naturale sunt preluate şi adaptate la scopurile probaţiunii.

Mijloacele tehnico-ştiinţifice menite organelor de urmărire penală sunt cuprinse în truse criminalistice portative, complete speciale şi laboratoare criminalistice mobile.

Trusele portabile se împart în universale, destinate cercetării la faţa locului şi efectuării altor acţiuni procesuale, în special, a percheziţiei, prezentării pentru recunoaştere, experimentului judiciar; şi specializate pentru efectuarea unor operaţii tehnico-ştiinţifice aparte.

Organele de urmărire penală sunt dotate cu truse cu destinaţie specială cum ar fi, spre exemplu, cele destinate testării substanţelor narcotice sau în formă de anexe la trusele universale propriu-zise. In atare formă se prezintă trusele fotografice, completul de substanţe necesare relevării amprentelor digitale ş.a.

Mijloacele tehnice, meterialele şi instrumentele cuprinse în trusele cri-minalistice portabile sunt introduse în valize, asigurându-le comoditatea necesară în exploatare (fig. /).

Trusele universale, fiind destinate multiplelor operaţii tehnico-ştiinţifice efectuate pe parcursul cercetării infracţiunilor, includ diverse instrumente, utilaje şi materiale dintre care menţionăm:

1) I n s t r u m e n t e de m ă s u r a r e . Dimensiunile liniare, unghiulare şi de volum constituie caracteristici de deosebită valoare criminalistică a obiectelor - probe materiale ale infracţiunii. Fixarea urmelor şi a altor mijloace de probă reclamă efectuarea unui şir de măsurări exacte.

Trusele criminalistice sunt dotate cu ruletă metalică, un distanţier, un raportor şi o riglă gradată.

55

Page 6: CAPITOLUL 3

Fig. 1. Truse criminalistice: a,b — universale, c,d — fotografice

Page 7: CAPITOLUL 3

2) M i j l o a c e de i l u m i n a r e . Mijloacele de iluminare artificială

sunt aplicate în căutarea urmelor latente, precum şi pentru efectuarea

diferitelor reproduceri fotografice. Trusele criminalistice sunt dotate cu o

lanternă cu lumină concentrată, surse de iluminare fotografică (blitz), dis

pozitive cu radiaţii ultraviolete.

In practică se folosesc mijloace de iluminare electrică de ocazie, lumânări etc.

3) Mijloace t e h n i c e şi m a t e r i a l e pentru revelarea,

f i x a r e a , r i d i c a r e a şi conservarea urmelor şi o b i e c t e l o r

ce c o n s t i t u i e probe m a t e r i a l e :

a) dispozitive şi preparate pentru descoperirea, fixarea şi ridicarea

amprentelor digitale: lupă, pensulă, pulverizator cu aburi de iod, pul-

verizator cu substanţe pulverulente, pelicule adezive (dactiloscopice);

b) dispozitive şi materiale pentru amprentarea persoanelor vii şi a cadav-

relor, rulou din cauciuc, placă de înşirare a vopselei, lingură necesară

amprentării cadavrelor, un tub cu vopsea tipografică, mănuşi de cauciuc;

c) utilaje şi materiale de mulare a urmelor de adâncime şi de copiere a

celor de suprafaţă: un vas de masă plastică în care se pregăteşte soluţia de

ghips, şpaclu sau lingura pentru prepararea soluţiei de ghips, pensetă pentru

înlăturarea corpurilor străine de pe urmele de picioare şi de pe cele ale mijloacelor

de transport, substanţe polimerice (pastă «K» cu catalizatorul 18), vase mici de

masă plastică, lopăţică, bisturiu.i

56

4) D i s p o z i t i v e d e s t i n a t e c ă u t ă r i i o b i e c t e l o r as

c u n s e , care constau dintr-un dispozitiv de adâncire în sol, detector mag

netic şi metalic.5) Instrumentar a u x i l i a r general şi m a t e r i a l e de am

balare, spre exemplu, briceag universal, cleşte, trusă de şurubelniţe,diamant de tăiat sticlă, diverse containere de masă plastică şi polietilenă ş. a.

Laboratoarele criminalistice mobile au fost create din necesitatea majo-rării eficienţei activităţilor de cercetare criminalistică pe baza aplicării operative pe teren a mijloacelor tehnico-ştiinţifice.

La confecţionarea truselor universale, cât şi a celor cu destinaţie spe-

cială, s-a ţinut cont de cerinţele înaintate de practică: să fie comode sub

aspect de volum, greutate şi, desigur, transportabile în condiţii de transport

comun. Confortabilitatea obţinută la fabricarea truselor menţionate s-a

dovedit a fi, în unele cazuri, o latură dezavantajoasă a lor. Din cauza

absenţei unor dispozitive puternice de iluminare, a mijloacelor necesare

pentru înregistrările sonore ş.a., exploatarea acestor truse pe teren adesea

generează un oarecare disconfort, provocat de necesitatea aplicării mij-

loacelor suplimentare ocazionalei ceea ce reduce operativitatea şi deci

eficienţa activităţii de cercetare. Dacă la cele menţionate adăugăm tendinţa

tehnicii criminalistice spre o permanentă reînnoire prin adaptarea mij-

51

Page 8: CAPITOLUL 3

loacelor noi de cercetare, devine clar că laboratorul mobil ca fenomen

criminalistic recent este pe deplin binevenit.

Prin practică a fost confirmat că dotarea organelor de urmărire penală cu

atare laboratoare, exploatarea lor de către specialişti calificaţi extinde

considerabil sfera de aplicare pe teren a metodelor şi mijloacelor ştiinţifice

criminalistice, trecând de la operaţiile de descoperire, fixare şi ridicare la

cele de examinare în prealabil a urmelor şi obiectelor - probe materiale.

în majoritatea lor, laboratoarele criminalistice mobile sunt instalate pe

microbuze, uneori pe autoturisme sau remorci speciale acţionate de diverse

mijloace de transport cu tracţiune mecanică . Ele pot fi completate cu mij-

loace criminalistice de caracter universal sau specializat ca cele de cercetare

a accidentelor rutiere (fig. 2).

Afară de obiectele cu care sunt dotate trusele criminalistice universale,

laboratoarele mobile dispun de un şir de mijloace suplimentare de tehnică

criminalistică, dintre care menţionăm: aparate de fotografiat în diverse

condiţii şi obiecte de diferită natură: aparate de fotografie panoramică şi

stereoscopică, inele intermediare pentru realizarea macrofotoreproducerii

unor obiecte sau urme, utilaje necesare pentru procesul de fotografiere

operativă la faţa locului (surse de iluminare, exponometre, trepiede); mij-

loace necesare pentru efectuarea videofonogramei şi înregistrărilor mag-

netofonice, inclusiv camera de luat vederi, un monitor, surse de alimentare

cu energie, un magnetofon şi accesoriile necesare (fig. 3); utilaje de detecţie

destinate pentru efectuarea acţiunilor de căutare: detector de metale şi cel

de cadavre, dispozitive de radiaţii invizibile (fig. 4); mijloace optice cu

diverse măriri, inclusiv lupa dactiloscopică şi microscopul stereoscopic.

Page 9: CAPITOLUL 3

Fig.2. Laboratorul criminalistic mobil

i

Gh. Păşescu, Laboratoarele criminalistice mobile, in Tratat practic de criminalistică, voi. I, Bucureşti, 1976, p. 28.

2

P. C. BenKnii,KpuMUHajiucmuKa: npoâJWMbt, mendemţuu, nepcneKmuau. M., 1988, p. 40.

Fig.3 . Aparate de înregistrare video şi sonore din laboratorul criminalistic mobil

Page 10: CAPITOLUL 3

58 59

Page 11: CAPITOLUL 3

Laboratoarele criminalistice sunt înzestrate cu mijloace de legătură radiotelefonică, ceea ce asigură posibilitatea antrenării în activitatea de cercetare a anumitor forţe suplimentare, de exemplu, a inspectoratului de circulaţie,rutieră, a serviciului sectoral de poliţie etc.

§ 4. Mijloacele tehnico-ştiinţifice folosite în efectuarea expertizelor criminalistice

în administrarea justiţiei penale un rol deosebit îi aparţine expertizei judiciare, în special celei criminalistice, ea fiind prevăzută de legislaţia în vigoare ca principalul mijloc de obţinere a datelor probante prin examinarea diferitelor obiecte materiale descoperite la faţa locului sau ridicate în cadrul efectuării altor acţiuni procesuale.

Prin diversitatea obiectelor examinate, expertiza criminalistică pe deplină dreptate este considerată ca una din principalele genuri de expertiză utilizate în practica judiciară. Efectuarea ei presupune antrenarea per-soanelor competente în acest domeniu la examinarea diferitelor obiecte-probe materiale în scopul stabilirii şi prezentării organului judiciar a faptelor probante cu privire la împrejurările infracţiunii, pentru a căror descifrare sunt necesare cunoştinţe criminalistice speciale.

După cum am menţionat, expertiza criminalistică nu face parte din categoria celor obligatorii. Aceasta insă nu înseamnă că organul judiciar poate să se sustragă de la aplicarea acestui mijloc de probaţiune. Prin lege (art. 64) se cere efectuarea expertizei ori de câte ori apar probleme, pentru a căror soluţionare sunt necesare cunoştinţe speciale în criminalistică.

Dat fiind faptul că organele de urmărire penală posedă un volum sufi-cient de cunoştinţe speciale în criminalistică şi, cum am menţionat deja, diverse mijloace tehnice criminalistice, este rezonabilă întrebarea: este posibilă delimitarea cunoştinţelor criminalistice specializate de cele de teren şi, în acest sens, când se va considera necesară expertiza criminalistică? Discuţiile prilejuite de această chestiune în paginile literaturii de specialitate au oferit un răspuns afirmativ. Organelor judiciare li se recomandă a porni de fiecare dată de la claritatea faptelor, a căror existenţă ori inexistenţă rămâne a fi determinată. Dacă atare fapte sunt imperceptibile, iar depistarea

61

Page 12: CAPITOLUL 3

lor impune nu numai folosirea mijloacelor tehnice, dar şi aprecieri, inter-pretări ştiinţifice, necesitatea expertizei criminalistice este indiscutabilă .

Expertizei criminalistice i se atribuie practic orice obiect material fie de natură organică, fie anorganică, dacă el, desigur, este purtător de informaţii probante şi dacă evidenţierea şi descifrarea acestei informaţii impune efec-tuarea unei examinări speciale, bazate pe utilizarea mijloacelor şi metodelor criminalistice. Cele mai frecvent întâlnite obiecte ale expertizei criminalis-tice sunt: fragmentele textuale tipărite şi executate de mână, anonime sau dubioase din punctul de vedere al autenticităţii lor; rechizitele şi suportul material al documentelor; textele tipărite (dactilografiate); ştampilele şi imprimările lor în documente — acte oficiale; diverse obiecte materiale purtătoare de urme de mâini, de picioare, de mijloace de transport, instru-mente etc; mijloacele şi utilajele de încuiere; obiecte, porţiuni dintr-un fost întreg fragmentat sau modificat; arme de foc, muniţiile şi urmele tragerii din arma de foc; armele albe.

Diversitatea obiectelor expertizei criminalistice determină, după cum este şi firesc, complexitatea sarcinilor acesteia.

în marea majoritate a cazurilor, examinările de laborator se întreprind în scopul identificării diferitelor obiecte materiale şi a persoanelor, într-un mod sau altul implicate în câmpul infracţional. Despre identificarea criminalistică şi importanţa acesteia s-a menţionat în capitolul precedent. Aici amintim doar faptul că identificarea executorului unui act în litigiu, a mijlocului de transport sau a instrumentelor utilizate, a armei de foc din care s-a tras şi, fireşte, a persoanei care a creat urme la faţa locului, în marea majoritate a cazurilor este condiţia indispensabilă stabilirii adevărului.

Practica instituţiilor de expertiză ale Ministerului de -Justiţie şi ale celui de Interne denotă că fiecare a doua din cele trei expertize criminalistice efectuate anual are drept obiectiv stabilirea identităţii. Din aceste con-siderente, expertizei criminalistice adesea i se atribuie statutul de expertiză identificatoare2, ceea ce nu corespunde realităţii. Afară de stabilirea iden-tităţii, expertiza criminalistică poate fi întreprinsă în scopurile:

i

A. A. SiicMaH, Kpumepuu u (popMbi ucnojib3oeamin cneu,uajibHbix no3Hamiu npu KpuMUHCuiucmuHecKOM uccjiedoeanuu e upjinx nojiyneHusi cydeânbix doKcaamejibcme, in Bonpocu KpuMUHCuiucmuKu, nr. 6—7, M., 1962, p. 38.

2

H.A. HoBOcejiOBa, KpuMUHajiucmuHecKasi udeHmiupuKanuoHHasi 3Kcnepmu3a, MHHCK, 1966, p.18.

— descoperirii urmelor (de corodare, de împuşcătură, de narcotice etc.) în situaţiile în care evidenţierea lor impune aplicarea metodelor şi mij-loacelor criminalistice speciale;

— reconsituirii obiectelor materiale, a textelor înlăturate sau decolorate, a elementelor de marcare reliefată deteriorate, a înfăţişării exterioare a unei persoane în baza oaselor craniene;

— stabilirii mecanismului evenimentului în cauză prin mijlocul investigării urmelor;

— determinării consecutivităţii împuşcăturilor, executării rechizitelor într-un document etc.

Realizarea acestor sarcini complexe se întemeiază pe cercetarea sis-temelor de informaţie proprii obiectelor expertizei şi aplicarea cu acest prilej a celor mai avansate metode şi mijloace tehnico-ştiinţifice de cercetare criminalistică.

în fond, expertiza criminalistică se bazează pe cercetarea a trei sisteme de informaţie.

Primul îl constituie elementele caracteristice morfologice ale tuturor corpurilor materiale (inclusiv ale celui uman), condiţionate de legităţile (biologice, fizice etc.) evoluţiei sau de procesele tehnologice de fabricare şi exploatare a lor. Astfel, caracteristicile morfologiei exterioare a corpului uman şi obiectelor materiale, reflectându-se în urmele infracţiunii, con-stituie latura obiectivă, baza expertizelor de identificare dactiloscopică, traseologică, balistică, a expertizelor textelor tipărite, amprentelor de ştam-pile ş. a.

Al doilea sistem de informaţii îl constituie elementele caracteristice

materializate ale deprinderilor umane. După cum este cunoscut, la baza

deprinderilor se află stereotipul dinamic, complexul format de reflexe

condiţionate, care determină efectuarea la un nivel înalt de automatism a

mai multor activităţi: de a se deplasa în spaţiu, de a scrie şi vorbi, de a

manipula instrumentele. Elementele caracteristice ale deprinderilor

menţionate, cunoscute în criminalistică sub denumirea de caracteristici

funcţional-dinamice, constituie obiectul de studiu al expertizelor criminalis-

tice de identificare a persoanelor după mers, scris, vorbă, modul săvârşirii

anumitor acţiuni, inclusiv a celor infracţionale.

Page 13: CAPITOLUL 3

62 63

Page 14: CAPITOLUL 3

Al treilea sistem de informaţii, pe care sunt fundamentate unele exper-

tize criminalistice, îl constituie elementele structurii constitutive a obiec-

telor, în virtutea caracteristicilor de compoziţie se efectuează expertizele

urmelor-materie, a diverselor resturi de obiecte şi substanţe organice sau

anorganice, în scopul stabilirii întregului după părţile componente,

omogenităţii sau neomogenităţii acestora cu probele de materie cunoscută.

Din cele semnalate rezultă că majoritatea examinărilor efectuate de

experţii-criminalişti impun aplicarea unei game largi de metode şi mijloace

tehnice necesare relevării şi interpretării ştiinţifice a anumitor forme de

informaţii identificatoare sau cu valoare diagnostică .

în vederea descoperirii elementelor caracteristice de mărimi scăzute a

obiectelor de examinare se apelează la mijloace optice de mărire. Cel mai

simplu instrument optic de mărire este lupa. în activitatea de examinare

criminalistică se folosesc diferite tipuri de lupe: simple, cu piedestal,

monooculară sau binoculară, metrică, dactiloscopică etc. Puterea de mărire

a lupelor poate varia de la 2 până la 40 de ori. Atunci când mărirea cu lupa

a obiectului cercetat este insuficientă, se recurge la examinarea microscopică .

în fond microscopul este insubstituibil în examinările traseologice, balistice,

a urmelor sub formă de fragmente de obiecte şi resturi de substanţe. Micros-

copia constituie metoda de bază a expertizei documentelor, a textelor tipă-

rite, a amprentelor de ştampile.

Instituţiile de expertiză sunt dotate cu diferite tipuri de microscoape,

cele mai frecvent utilizate fiind (fig. 5):

microscopul stereoscopic, care reprezintă un sistem optic din două obiec-

tive şi două oculare situate egal poziţiei stereotipice a ochilor, făcând posibilă

examinarea volumetrică a obiectelor;

i

Categoria de diagnostic criminalistic semnifică examinarea obiectelor-corp delict, în scopul depistării caracteristicilor lor generale şi particulare ce interesează organele judiciare. Astfel, diagnosticul unei persoane se va efectua prin stabilirea pe baza expertizei scrisului a apartenenţei la sex, naţionalitate, a gradului de cunoştinţe etc. Diagnosticul unui obiect material constă în determinarea dimensiunilor şi proprietăţilor fizice, a formei şi eventualei destinaţii, a unor elemente de natură individuală.

2

Ca instrument optic, microscopul are o construcţie mai complicată, constând dintr-un sistem optic de obiective şi oculare, un tub metalic, un stativ, o masă cu dispozitive de deplasare şi una sau mai multe surse de lumină.

Page 15: CAPITOLUL 3

microscopul comparator, respectiv un sistem optic din două obiective şi un ocular, prezentând imaginile celor două obiecte de comparat pe

un singur ecran. Microfonul asigură posibilitatea stabilirii continuităţii (sau lipsa acesteia) urmelor sub formă de trase şi deci reprezintă unul dintre cele mai eficiente instrumente folosite la efectuarea expertizelor traseologice, balistice etc;

microscopul de polarizare înzestrat cu dispozitive destinate determinării intensităţii luminii reflectate de diferite elemente de comparaţie ale obiec-tului;

microscopul electronic necesar relevării elementelor caracteristice de natură suprafinâ.

O aplicabilitate vădită în examinările criminalistice de laborator o au utilajele de examinare în radiaţii invizibile.

După cum este cunoscut, radiaţiile invizibile, ultraviolete, infraroşii şi roentgen posedă capacitatea de a pătrunde în profunzimea corpurilor materiale, de a fi absorbite şi reflectate de diferite obiecte altfel decât radiaţiile vizibile şi de a provoca luminiscenţă. Acestea au determinat

Page 16: CAPITOLUL 3

64 65

Page 17: CAPITOLUL 3

utilizarea radiaţiilor menţionate la efectuarea celor mai diverse cercetări criminalistice, având ca scop descoperirea urmelor (de mâini, de factori

suplimentari ai împuşcăturii, de falsificare a documentelor) şi distingerea diferitelor corpuri şi substanţe după proprietăţile lor fizice, inclusiv după culoare,

capacitatea de a provoca luminiscenţă. Aplicarea radiaţiilor invizibile se realizează cu ajutorul unor aparate speciale, cum e convertizorul radiaţiilor

infraroşii, lampa de radiaţii ultraviolete, aparatura roentgen etc.

(fi* 6).

^i:

Page 18: CAPITOLUL 3

Expertizele efectuate de către specialiştii instituţiilor de expertize judiciare, cum ar fi acele destinate determinării provenienţei diferitelor fragmente de

obiecte sau urme sub formă de resturi de substanţe, sunt bazate pe determinarea structurii de compoziţie şi deci impun aplicarea

Page 19: CAPITOLUL 3

Fig.6. Aparate de cercetare in radiaţii invizibile: a — convertizorul radiaţiilor infraroşii; b — lampă de radiaţii ult

Page 20: CAPITOLUL 3