Capitol Dezvoltare Urbana

8/6/2019 Capitol Dezvoltare Urbana

http://slidepdf.com/reader/full/capitol-dezvoltare-urbana 1/69

Viziunea de

dezvoltare urban

1



´ Viitorul aparine celor care cred

în frumuseì ea viselor lor.µ

Eleanor Roosevelt

2



Coordonator:

Mugur Cozmanciuc

Echipa:

Ficu AnghelRadu Botez

Marius Dang

Costel Alexe

Mircea NicoarIlechi Cezar

Carmen Antonovici

3



1. Urbanism

2. Infrastructur

3. Parcri

4. Transport

5. Energie

6. Mediu i salubritate

7. Finanare

4

S tructura

programului de

guvernare

local

2012-2016



Obiectivul Planului de Dezvoltare aTeritoriului Comunitar - Schema de

dezvoltare a spaiului comunitar

evitarea polarizrii excesive în jurul câtorvacentre, marginalizarea zonelor periferice i

stabilirea unui raport echilibrat între sat i ora.

Principiile menite s asiguredurabilitatea:

principiul echilibrului; principiul umanizrii;

principiul dezvoltrii diferen iate;

principiul securit ii.

5



Disfuncionaliti existente în

dezvoltarea urban a judeului Iai:

Nivel redus de urbanizare (5 orae fa de 6,5 media pear)

Dispropor ie între municipiul Iai i celelalte categorii

urbane Numr mare de localit i mici i mi jlocii (37% sub 500 loc.)

Concentrarea excesiv a locuinelor în blocuri P+4 i P+8

Reducerea spa iilor verzi i a celor destinate locurilor de

joac pentru copii Intensificarea traficului rutier i lipsa spa iilor de parcare,

infrastructura oraelor devenind necorespunztoare dinpunct de vedere tehnic

6



Suprafee de teren afectate de alunecri sau inunda ii

Creterea exponen ial a cantit ii deeurilor

Fond locativ redus i calitativ inferior

Inexistena unor msuri sau lucrri de diminuare a

zgomotului urban produs de circula ia feroviar i rutier

Aglomera ia urban Slaba diversificare a tipologiei func ionale a aezrilor

rurale

Disfuncionaliti existente îndezvoltarea urban a judeului Iai:

7



� Viziunea Comunitii

Jude ul Iai va deveni o regiune puternic dezvoltat din

punct de vedere economic, cultural i turistic, cu un

puternic CENTRU GEOSTRATEGIC METROPOLITAN

orientat spre competitivitate i inovare (oferind un mediu

stimulativ pentru investi ii strine i autohtone),respectând principiile dezvoltrii durabile.

8



Obiectivele i prioritatile strategice suntformulate în urmtoarele strategii /documente:

Planul Na ional Strategic 2007-2013;

Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord Est 2007-2013;

Documentul de Poziie Complementar pentru capitolul22 Mediu;

Strategia de Dezvoltare Durabil a României Orizont2025;

Strategia de Dezvoltare a jude ului Iai 2007-2013;Strategiile i Programele de dezvoltare ale autorit ilorlocale din jude ul Iai.

9



Au fost identificate urmtoarele prioriti

tematice:

Dezvoltarea infrastructurii de baz la standardeeuropene;

Spri jinirea afacerilor i a turismului;

Dezvoltarea resurselor umane i a serviciilor sociale;

Consolidarea unei capacit i administrative eficiente;

Cooperarea teritorial (transfrontalier, trans-na ional,

interregional).

10



Cap. 1. Urbanism

Municipiul Iai este o localitate urban tipic pentru marile orae careau evoluat la est i sud de arcul carpatic.

Aprut ca releu rela ional între Câmpia Ji jiei i Podiul Central

Moldovenesc, oraul are un sit pitoresc.

Expansiunea sa teritorial a fost controlat de dou elemente naturalemajore: relieful i reeaua hidrografic.

Ini ial nucleul urban s-a constituit în zona Palatului Culturii. Ulterior,acesta s-a dezvoltat, în etape, în lungul arterelor principale decomunica ie, artere devenite rute comerciale.

11



1212

IAI - capital de stat

Legturi comerciale la

nivel european

Rela ii politice la nivel

european

voca ie interna ional

TRANSILVANIA - CRIMEEA

M. BALTIC ± M. NEAGR

ORAUL IAI

Premise istorice



Dintre actele normative aflate în vigoare, o parte au

implica ii directe: Legea nr. 350 / 2001

Legea nr. 50 / 1991

Legea nr. 119 / 2001

Legea nr. 52 / 2006

Alturi de acestea, mai menionm legi c u impactasupra urbanizrii teritoriului ori specifice

administraiei locale, precum: Legea nr. 215 / 2001

H.G.R. nr. 525 / 1996

Ordinul M.L.P.T.L. 21/N/2000

13

Contextul actual legislativ



Probleme reliefate de cadrul legislativ

1. Lipsa unei viziuni evidente a administra iei româneti privind contextul dezvoltrii urbane.

2. Legisla ie confuz i incoerent.

3. Criza de personal specializat în administra ie.

4. Structuri opera ionale slabe.

5. Lipsa unui sistem institu ional eficace.

14



15

PUG ² Structura oraèului

Ac iunea de sistematizare a oraului, început din anul1966, a avut în vedere asigurarea în condi ii optime pentru

desfurarea func iunilor principale (locuire, munc,odihn, recreere), a func iunilor generate de acestea sau

determinate de rolul oraului în cadrul reelei de localit i(servicii social-culturale) i a echiprii tehnico-edilitare, cu

rela ii de legtur i cooperare între zonele func ionale(circula ie, transporturi, etc).



Aceast ac iune de sistematizare (urbanizare) aurmrit, în conformitate cu spiritul timpului, segregarea

func iunilor în zone specializate, fapt care a generatsupraaglomerarea circula iilor care asigur rela iile întreaceste zone. Noile cartiere sufer, în marea lor majoritate,de lipsa dotrilor esen iale pentru buna lor func ionare, iarrela ia locuin-loc de munc este greoaie.

PUG ² Structura oraului

16



17

Interven iile postdecembriste, ca i celepostbelice, în zonele cu caracter urban constituit înc din secolele XVIII-XIX, s-au înserat adesea cu

brutalitate în structurile preexistente, fapt care acondus la pierderea identit ii nucleului vechi aloraului.

Zona reziden ial a ocupat din vechimeterenurile cele mai sntoase, situate în generalpe coline, ferite de inunda ii, bine ventilate i

însorite, la limita de stabilitate a versan ilor.

Zonele de locuit s-au dezvoltat tentacular în jurulnucleului central-vatra veche a oraului-centrulistoric, axate pe drumurile principale de acces înora.



Necesitatea de extensie a oraului a dus laocuparea terenurilor din esul Bahluilui, cu

msurile necesare de scoatere de subinfluena inunda ilor cu extensia reelelortehnico-edilitare i cu rezolvarea punctelor deconflict cu zona cilor ferate i cu râurile Bahlui

i Nicolina.

Î n prezent, oraul este organizat în 14 cartiere,dup urmtoarele criterii:

caracteristicile cadrului natural; fondul de locuit existent;

zonarea tradi ional; limitele fireti de separa ie (artere majore de

circula ie, zona C.F., râurile Bahlui i Nicolina).

18



19

PUG ² Disfuncionaliti majore

Î n cadrul documenta iilor urbanistice realizate pân înprezent, inclusiv în cadrul PUG, au fost identificate o seriede disfunc ionalit i majore, cum ar fi:

mod haotic de construire nerespectarea indicatorilorurbanistici stabiliti prin PUG POT, CUT, regim de înal ime,numr locuri de parcare poluare vizual generat de lucrrile de teromoizolare afaadelor blocurilor (lipsa unui studiu cromatic) nerespectarea func iunilor admise prin PUG (inser ia defunc iuni incompatibile cu caracterul predominant al zonei construirea de hale industriale în zone reziden iale)



Bariere în dezvoltarea urban cursul râului

Bahlui, traseul de cale ferat Legturi insuficiente între zone sau cartiere

(Ttrai, Alexandru cel Bun, Dacia)

Rela ii nesatisfctoare cu cadrul natural Insuficiena spa iilor verzi

Eextindere necontrolat a zonelor de locuinedatorat presiunii imobiliare

L

ipsa

unor n

uclee de

interes la n

ivel de

cart

ier(Bucium, Frumoasa, Obreja)

PUG ² Disfuncionaliti majore

20



21

PUG ² Soluii

Stabilirea direciilor generale de dezvoltare

Una din direc iile generale de dezvoltare a teritoriului este valorificareasuperioar a resurselor de teren construibil, având în vedere încorsetarea în care se

afl mun

icip

iul Ia

i, ora l

ips

it de or

ice pos

ib

ilitate de dezvoltare

intern

.

Î n Planul Urbanistic General al municipiul Iai au fost stabilite o serie deobiective strategice pentru dezvoltarea urbanistic a oraului, care se vor concretizaprin Strategia comun de dezvoltare a Zonei Metropolitane, putând fi considerarte"generatoare" ale schimbrii economice:

anticiparea i favorizarea restructurrii sectoriale favorizarea integrrii europene i a relaiilor interregionale ameliorarea situaiei municipiului Iai i a zonei sale periurbane, la nivelnaional, zonal, judeean i periurban.



23

Alte msuri urbanistice:

conversie func ional i restructurarea spa iilor

aflate în declin (zonele industriale)

Intensificare / densificare, restructurare a zonelorperiferice

reabilitarea mediului construit

desfiinarea i mutarea surselor poluante

stabilirea structurilor urbane necesar a fi protejate

stabilirea zonelor de interven ie prioritar



24

Cap. 2. Infrastructura

Infrastructura rutier spre Mun. Iai i pe raza Mun.Iai este într-o mare propor ie învechit i

neadaptat traficu

lui

actual

.Inves

itiile d

in

ult

im

ii2

1de ani în acest domeniu nu au fost dimensionate cu

cerinele din trafic, iar numrul de autovehicule înpermanent cretere.

Necesitatea planificrii pe termen lung pentru oserie de lucrri specifice gen: pasaje, tuneluri, lrgiri

de artere de circula ie nu a fost îneleas deautorit ile locale i judeene.



25

Propuneri

1. Realizarea de axe principale de circula ie pedirec iile E-V i N-S.

Axa E-V în lungul râului Bahlui cu treceri

supraterane sau subterane în principaleleintersec ii, respectiv Podul de Piatr, Podul Ros,Podul peste B-dul T. Vladimirescu.

Circula ia se va face pe dou benzi, cu sensuri unice

deoparte i de alta a Bahluiului, cu limit devitez de 70 km/h, iar traversrile vor fi pe osingur band pe sens, cealalt band participândla circula ia din intersec ie.



Axa N-S pe direcia acces Sculeni acces

CUG-Vaslui. Vor trebui amenajate

corespunztor intersecia B-dului T.

Vladimirescu cu Splai Bahlui, respectiv în

dreptul viitoarei Autogri i intersecia din

zona Bazar cu acces pe Pasajul Nicolina.

Propuneri

26



27



28

Propuneri

2. Realizarea unor inele concentrice fa decentru pentru diferitele tipuri de trafic (pân la3,5 t, pân la 7 t, peste 7 t).

Pentru acest lucru este necesar realizareaunor strpungeri care s uneasc arterele decirculaie existente. De exemplu: zona Lic.Na ional cu legtura între Copou i Str. Uzinei;

legtura între str. Sf. Andrei i str. A. Panu; zona

Podului D.Cantemir cu strspungere spre str.Palat; strpungere în zona Granit spre fostafabric Nicolina i creerea unei artere în lungulliniilor de tren spre Gara Nicolina.



Inelul principal de circulaie ar trebui

constituit din strzile: Elena Doamna, Tg.Cucului, Independenei, Pcurari, Pasaj O.Bncil, Canta, Silvestru, N. Iorga, Primverii,

T.Vladimirescu. Semaforizarea i semnalizarea rutier pe

acest inel ar trebui sa contribuie la o fluidizarede circula ie. Ar trebui s apar o serie de

trecer

is

ubterane sa

us

upraterane (ex

.Biblioteca Centrala, Podul Ro, Palat tefancel Mare, Zona Grii) pentru îmbunt ireatraficului.

Propuneri

29



30

Propuneri

3. Crearea i moderenizarea de noi artere de circula ie spreTtrai i în prelungirea Cartierului Dacia.4. Rezolvarea intersec iei între B-dul Poitiers i oseaua Bucium.

5. Introducerea în cadrul tuturor studiilor de circula ie a obiectivelornoi de interes public ce urmeaz a fi construite: Autogara,Spitalul de urgen, Tribunalul etc.

6. Stabilirea zonelor i arterelor pentru traficul greu.7. Definitivarea traseului centurii ocolitoare pe direc ia es t i

cuprinderea în cadrul acestei centuri a Aeroportului. oseaua decentur trebuie s joace un rol deosebit pentru ora prindelimitarea clar a zonelor de interes reziden ial, industrial,

comercial i conexiunile spre principalele zone de interes,respectiv: aeroport, zone industriale, zone de frontier cu

Republica Moldova. Pozi ia oraului Iai la extremitatea de est aU.E. ar trebui s-i asigure o dezvoltare deosebit în ceea ceprivete rela iile comerciale.



8. Actualele artere de extins la 6-8 benzi

9. Fluidizarea traficului rutier prin crearea de sensuri

unice

10. Crearea unei zone pietonale centrale Golia

Cuza Vod Select Piaa Unirii Lpuneanu

tefan cel Mare Palat

11. Amenajarea unui pasaj subteran pietonal în zona

Palat i desfiinarea trecerilor de pietoni pe zona A.

Panu Str. Palat, pentru fluidizarea traficului auto.

Propuneri

31



32

Propuneri la nivel metropolitan èi regional

12. Consolidarea i dezvoltarea culoarelor de acces spre ZonaMetropolitan Iai:

Reabilitarea i modernizarea infrastructurii rutiere interjudeeneDJ282C, DJ282, DJ282B Iai Botoani

Reabilitarea i modernizarea drumului interjudeean D

J248 Iai Vaslui

Reabilitarea i modernizarea drumului de interes regional DJ 208Neam Iai SuceavaReabilitarea i modernizarea drumului judeean DJ 248 A Iai - lim. jud. Vaslui

13. Dezvoltarea infrastructurii rutiere regionale i transfrontaliere:Dezvoltarea infrastructurii rutiere transfrontaliere Iai (RO)

Ungheni (MO) Autostrada Tg. Mure Ungheni



33



Infrastructura feroviar - Situaiaactual

Preocuparea administra iei locale de a îmbunt i parcul de tramvaie cu unit isecond hand cu consum mai redus de energie i

cu comfort sporit este îmbucurtoare, îns departede a putea oferi condi iile de exploatare i de traficla nivelul anului 2011.

Un rol important îl reprezint bugetul sczut, înslipsa de coeren din domeniul transportului localcombinat cu cea a creerii infrastructurii rutiere i

feroviare au condus la falimentarea transportului

local.

35



Dac se continu cu actualul plan de dezvoltare aaeroportului trebuie realizat o legtur pe cale ferat între acesta i ora, punctele importante fiind Gar i

Autogar;

Crearea de reea de transport în comun în zonametropolitan, pe ruta Podu Iloaie- Le cani ValeaLupului Iai Bârnova- Ciurea, utilizând cile

ferate, investind în sta iile de oprire i în motoareleelectrice;

Propuneri

37



Reeaua feroviar de pe teritoriul oraului esteineficient folosit i nu contribuie la dezvoltareazonelor adiacente, ceea ce nu conduce l a o

dezvoltare economic i comercial pentruMunicipiul Iai;

Mutarea depoului RATP de la Gar în Dacia sau

alt spa iu i crearea în acel loc a unei parcri

subterane, iar la nivelul solului amenajarea unuiparc verde cu fântâni arteziene i a unui spa iu derecreere.

Propuneri

38



39

Infrastructur aerianSituaia actual

Infrastructura aeroportuar, în cazul Aeroportului

Iai, nu este suficient dezvoltat în prezent, i, în

vederea atragerii i oferirii de servicii competitive

atât pentru operatorii aerieni dar i pentru pasageri,

este necesar efectuarea de lucrri de modernizare

i extindere, atât pentru pist cât i pentru terminalul

de pasageri.



Având în vedere faptul c Aeroportul Iai îi

desfoar activitatea într-un mediu puternic

concuren ial, în perspectiv, un punct tare pentruacesta, în desfurarea activit ii în condi ii deperforman economic, trebuie s fie i personalulspecializat în activitatea de transport aerian. Gradulde pregtire al personalului administrativ din aeroport

este un factor important care influeneazperformanele economice ob inute de aeroport i

implicit, evolu ia transportului aerian.

Infrastructur aerian - Situaia actual

40



La nivelul regiunii Nord Est se constat ca exista unnumr de aproximativ 3,5 mil locuitori iar Aeroportul Iai

a avut în anul 2010 un numr 159.796 de pasageri

asista i în anul 2010 (îmbarca i /debarca i /tranzit), asfelfiind situat pe locul 7 la nivel naional, dup Bucureti(Otopeni 4,92 milioane pasageri i Bneasa 2,12milioane de pasageri), Timioara 1,14 milioane depasageri, Clu j-Napoca 1,07 milioane de pasageri,

Aeroportul Bacu cu 241.058 de pasageri, Sibiu225.730 de pasageri. Î n zona de Nord Est mai existaeroport la Suceava pe care au tranzitat în anul 2010un numr de 23.629 pasageri.

Infrastructur aerian - Situaia actual

41



42

Propuneri

Construc ia / execu ia unei piste la nivelul cerinelor actuale;

Construc ia unui terminal cargo;

Alocarea de spa ii de parcare;

Racordarea aeroportului la infrastuctura rurier i feroviar

Atragerea unui numr mare de companii aeriene i operatori lowcost pe aeroportul din Iai pentru a putea deschide curse directespre Spania, Germania, Italia, Irlanda, Frana;

Crearea în parteneriat cu operatorii din turism de curse sezoniere(var/ iarn) cu destina ii directe spre sta iuni din Turcia, Grecia,Egipt, Austria, Spania, Italia.



43

Cap. 3. Parcri

Situaia actual

Aproximativ 75 .000 de vehicule auto în Mun. Iai;

Puin peste 1000 de locuri de parcare concesionate;

Un numr foarte mic de locuri de parcare cu plat în zone centrale;

Eec în realizarea unor parteneriate pentru construirea de noi spaii de

parcare.



Propunem o abordare pe dou tipuri deparcri

1. Parcri de domiciliu

2. Parcri pe timp limitat:

A. parcri de business / vizit

B. parcri de tranzit

Propuneri

44



45

Cap. 4. Transport

Transport rutier public de persoane - Situa ia actual

Transportul rutier public de personane este aproape

de faliment. Datoriile foarte mari acumulate, plata cu întârziere de ctre administra ia local a subven iilor,rela ia deficitar în ceea ce privete traseele cu firmaprivat colaboratoare au condus la o situa ie negativiremediabil pentru regia autonom de transport public

local RATP.



46

Propuneri

Rentabilizarea transportului public rutier de persoane

prin echilibrarea rela iei între venituri i cheltuieli.

Dimensionarea cheltuielilor prin achizi ia unui parc auto cu

consum redus de combustibil sau care folosesc sisteme de

moderne în conformitate cu situa ia real. Se vor corela

nevoile de transport cu capacitatea mi jloacelor de transport,

se va ine cont atât de transportul zilnic cât i de cel orar.



Analiza traseelor i stabilirea de prioritate în intersec ii

pentru mi jloacele de transport public de persoane prin

crearea de timpi suplimentari de semaforizare i /sau a

unor benzi suplimentare de acces în intersec ii.

Introducerea unui sistem de monitorizare a traficului prin

GPS, cu panou de comand i afiaje electronice în

sta iile de ateptare a mi jloacelor de transport în comun.

Propuneri

47



Realizarea de programe de instruire a

oferilor

Reanalizarea amplasamentelor pentru sta iile

aferente mi jloacelor de transport în comun,

reamplasarea unora i reducerea numrului de

sta ii în anumite zone.Punerea în circula ie a unor tipuri flexibile de

abonamente.

Propuneri

48



50

Propuneri

Pentru autocamioanele de peste 7,5 t, dar i pentru cele

7,5 t dar peste 3,5 t corelarea infrastructurii rutiere de tonaj

mare cu unit ile de depozitare a mrfurilor amplasate perimetral

fa de Mun

icip

iul Ia

i. Se vor stab

ili

trasee iorare pentr

upentr

u

transportul rutier de mrfuri de mare tonaj zonele de sta ionare

pentru activit ile de descrcare cât i orele de pstrare a linitii în

cartierele reziden iale.

Pentru mainile sub 3,5 t cel mai important element este orarul

de func ionare, respectiv de aprovizionare cu mrfuri. Un rol

important îl reprezint i zonele de parcare.



51

Transport feroviar de persoaneSituaia actual

Ca i în cazul transportului public rutier de

persoane, i transportul cu tramvaiul reprezint o

activitate la limita falimentului economic.Infrastructura învechit, lipsa unui plan pe

termen lung de fuc ionare, bugetul limitat i

întârzierea încasrii subven iilor conduc la ocalitate sczut a transportului cu tramvaiul în

Municipiul Iai



Propuneri

Transport

ul

cutramva

iul este

un mod de transport p

ubl

ic

rapid i de mare capacitate. Pentru a se îmbunt i un

astfel de transport cile de rulare ar trebui separate de

traficul rutier prin amenajarea peisajistic a spa iului aflat

printre cile de rulare-gazon (model întalnit în U.E.).

De asemenea prioritatea în intersec ii ar trebui s fie

total pentru tramvaie, în acest sens ar trebui un tip de

semaforizare specific.

Î mbunt irea parcului de tramvaie cu unit i care au un

consum de energie sczut trebuie s constitue o

preocupare permanent.

52



Trebuie gsite surse de energie mai ieftin având

în vedere deschiderea concuren ial de pe piaa energiei i a

faptului c municipalitatea poate avea capacitate de producere

a energiei;

Eliminarea traseului de tramvai din zona Podu de Piatr estura;

Crearea de reea de transport în comun în zona metropolitan,

pe ruta Podu Iloaie Le cani Valea Lupului Iai Bârnova

Ciurea, utilizând cile ferate, investind în sta iile de oprire i

în motoarele electrice;

Propuneri

53



54

Cap. 5. Energie termic

Ca urmare a "crizelor petrolului", strategia energetic abordatde Uniunea European a definit ca objectiv prioritar reducereaconsumului energetic.

Acest deziderat poate fi atins prin implementarea msurilornecesare i oportune care conduc nemi jlocit la utilizarea ra ional aenergiei.

Î n structura tehnologic de producere a energiei electrice i

termice, pe plan mondial i cu deosebire în UE, se observ

urmtoarele tendine sau factori de restricie: schimbri în structura i ponderea diferitelor surse primare decombustibili folosii; creterea ponderii utilizrii surselor alternative sau regenerabilede combustibil;

Situaia actual



57

Propuneri

Se va s tudia posibilitatea demarrii unui program pentruintroducerea sistemelor individuale de msura în toatecondominiile alimentate din sistemele centralizate -

"distribuie pe orizontal - contorizarea pe orizontal,urmrinduse sus inerea i realizarea contorizrii individuale a

fiecrui consumator. Aceste sisteme trebuie finanate prin schemeatractive, atât pentru ceteni cât i pentru firmele interesate sparticipe la realizarea lor (firme care s fie dispuse la finanri detip "credit furnizor).

Facturarea individual a consumului aferent unui imobil.

Implementarea unor mi jloace de plat moderne (e-banking,internet, carduri de credit).



58

Cap. 6. Mediu èi salubritate

Probleme majore de mediu cu care se confrunt zonametropolitan Iai constau în:

ape de suprafa poluate; cursuri de ap poluate; poluare punctual a solurilor;

depiri ale valorilor maxime admise pentru poluan i în

atmosfer;

reducerea suprafeei agricole;

pierderea de spa ii verzi.

Situaia actual



59

1. Starea calit ii atmosferei

Direc ii de ac iun e a autorit ilor administra iei

publice liberale:

A.Elaborarea i punerea în aplicare a unor

programe coerente de gestionare a calit ii aerului

B.Reducerea emisiilor provenite de la surse mobile

Propuneri



60

2. Starea apelor de suprafa i subterane

O preocupare permanent pentru asigurarea calit ii

apei;Reabilitarea reelei de distribu ie;

Extinderea reelei de alimentare cu ap i a reelei decanalizare în cartierele noi ale zonei metropolitane;

Participarea activ la AR

SACI

S(Asocia ia Regional aServiciilor de Ap Canal Iai) pentru a avea acces la

fonduri europene;

Implementarea programului POS Mediu, care va conducela creterea calit ii serviciilor publice de ap,

canalizare, salubritate i termoficare, inând cont deprincipiile dezvoltrii durabile i poluatorul pltete;

Existena a numeroase lacuri naturale i de acumularepermite practicarea turismului pentru sporturi

nautice, slab dezvoltat în prezent;



61

3. Starea solurilor

diminuarea polurii solului;

ecologizare în zona afectat de poluare istoric;

diminuarea efectelor fenomenelor naturale;

reducerea polurii;

minimizarea cantit ii de deeuri produse prin

folosirea unui sistem integrat de gestiune a

deeurilor;

optimizarea metodelor de eliminare final pentru

deeurile ce nu pot fi altfel valorificate.



4. Situaia deeurilor

Colectarea èi depozitarea deèeurilor

6. Î n zonele de case, încurajarea colectrii selective a deeurilor;

7. Urmrirea reducerii cantit ilor de deeuri biodegradabilemunicipale depozitate conform intelor stabilite în HG 349 /2005;

8. Colectarea i valorificarea deeurilor de echipamente electricei electronice pentru a atinge rata medie de colectare de 4kg/loc.;

9. Reutilizarea, valorificarea i reciclarea componentelorvehiculelor scoase din uz;

10. Monitorizarea modului în care se realizeaz eliminarea finalcontrolat a stocului de deeuri din produse fitosanitareexpirate;

63



11. Implementarea solu iilor de neutralizare a nmolurilorgalvanice utilizate ca aditiv în realizarea materialelor deconstruc ii (blocuri de beton);

12. Monitorizarea deeurilor spitaliceti i a stadiului de realizare a

infrastructurii aferente, necesare pentru facilitarea eliminriideeurilor periculoase;

13. Captarea i tratarea tuturor exfiltra iilor prin realizarea sau

reabilitarea sistemelor de colectare i tratare a apelor uzate;

14. Î ntre inerea, reabilitarea i punerea în siguran a facilit ilor

de transport i eliminare final a deeurilor industriale;15. Planuri de ac iune pentru reabilitarea zonelor afectate depoluarea datorat depozitrii necontrolate a deeurilorindustrial (reconstrucie ecologic ).

4. Situaia deeurilor

Colectarea èi depozitarea deèeurilor

64



65

5. Riscuri naturale

A)Prevenirea i combaterea inunda iilor i a excesului de

umiditate

B) Prevenirea i combaterea eroziunii solului i a riscurilor dealunecare

C) Prevenirea i combaterea deficitului de umiditate (secete)

D) Combaterea alcalinizrii, srturrii i acidizrii solurilor



66

6. Spaii verzi

stoparea diminurii i degradrii spa iilor verzi

intraurbane i periurbane; conservarea suprafeelor verzi existente;

reabilitarea zonelor verzi intraurbane i

periurbane degradate;

eliminarea construc iilor ilegale; realizarea de noi spa ii verzi în interiorul

localit ilor urbane;

amenajarea parcurilor cu alei, locuri de joac i

mobilier specific;

plantri de puie i în locul arborilor btrâni dinlungul bulevardelor (prbuiri);

promovarea arborilor monument (ex. Teiul lui

Eminescu, Plopii fr so .a.m.d.).



SURSE DE FINANARE

Realizarea dezvoltrii durabile a unor obiective deinvesti ii de interes local este apreciat ca fiind necesarde ctre întreaga administra ie public local.

La elaborarea politicilor financiare, entit ile au învedere i dimensionarea nevoilor de finanare pentru unanumit interval de timp. Atunci cand estimm costul total,utilizm ca punct de plecare ratele de rentabilitate.Costul diferitelor surse de finantare ofera posibilitateamanagementului economico-financiar de a selecta

investi iile i sursele de acoperire financiar a acestora.

Managementul financiar dimensioneaz mai întâi

necesarul de finanat i apoi decide atât asuprapropor iei optime dintre fondurile proprii i cele împrumutate.

67



Astfel, rmâne de studiat care dintre

urmtoarele variante va avea costul celmai sczut:

parteneriatul public privat sau concesiunea

accesarea de fonduri europene

emisiunea de obliga iuni

creditul furnizor

împrumutul

68



´ Viitorul aparine celor care cred

în frumuseì ea viselor lor.µ

Eleanor Roosevelt

Capitol Dezvoltare Urbana

Documents

Transcript of Capitol Dezvoltare Urbana