UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE

SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE AGRICULTURA

SPECIALIZAREA: PROTECTIA AGROECOSISTEMELOR SI

EXPERTIZA FITOSANITARA

Managementul combaterii integrate a

patogenilor agroecosistemelor

- Floarea Soarelui -

Cadru didactic:

Prof. univ. dr. Stelica Cristea

Masteranzi:

Capatana Nicoleta

Lupu Catalina

Florina

Anul I, gr. 2,semestrul II

BUCURESTI

-2014-

1

Obiectivele lucrarii

Managementul combaterii integrate a patogenilor la Floarea Soarelui- Helianthus annuus L.

1. Notiuni introductive

Originea plantei

Suprafete cultivate in Romania si ponderea acestora pe

glob

2. Importanta economica

3. Agroecosistemul florii soarelui

Tablou fitopatologic

4. Combaterea integrata a patogenilor florii soarelui

4.1 Metode agrofitotehnice

4.2 Metode chimice schema de tratament

Tratament la samanta

Tratament in vegetatie

4.3 Metode biologice de combatere a bolilor si

daunatorilor

5. Bibliografie

2

Managementul combaterii integrate a patogeniloragroecosistemelor

Floarea SoareluiSursa:giberelina.ro Fig.1

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o planta uleioasa de mare importanta economica si alimentara.

Floarea soarelui este o planta anuala din familia Asteraceae originara din America de Nord. Este una din compozitele cele mai cultivate pentru semintele bogate in ulei.

Floarea-soarelui atura solurile lutoase sau luto-nisipoase, profunde, mediu aerate, cu mare capacitate de retinere a apei utile, bogate in humus si elemente nutritive si creste si se dezvolta corespunzator daca solul are reactia slab acida, pana la slab alcalina. Fata de umiditate, planta are cerinte medii, necesarul de precipitatii pentru intreaga perioada de vegetatie, fiind atural la 400-500 mm.

Floarea-soarelui este o planta iubitoare de lumina si are cerinte ridicate fata de lumina in primele faze de vegetatie.

Floarea soarelui este aturale planta producatoare de ulei, fapt ce a determinat cresterea atural a suprafetelor cultivate la noi in tara.

Pe glob, floarea-soarelui este aturale pe o suprafata de peste 21 milioane hectare. Surse F.A.O. ( 1998 ), arata ca floarea-soarelui s-a cultivat in 1996 pe 20,63 milioane hectare, iar in 1998 pe 21,251 milioane hectare.

Ca pondere, floarea-soarelui se cultiva pe cele mai intinse suprafete in Europa (52,11 %), in 1998, urmand apoi Asia (19,63 %), America de sud (16,49 %), America de nord (6,95 %) si Africa (4,38 %).

In Romania, floarea-soarelui a fost introdusa in cultura la mijlocul secolului trecut, in Moldova. Astazi, floarea-soarelui este cea mai importanta planta, care se cultiva la noi, pentru ulei alimentar. Floarea-soarelui este o planta anuala, cu o perioada de vegetatie de 115-135 zile, la actualele forme cultivate in Romania.

Floarea soarelui reprezinta pentru Romania o planta a tranzitiei agriculturii, din 1989 pana in atural, deoarece suprafata aproape s-a dublat. Daca inainte de 1989 suprafata aturale cu floarea soarelui era de 480-520 mii ha, dupa 1989 ea a ajuns si chiar a atural 980-1020 mii ha (tab. 1).

Evolutia suprafetelor si a productiei in Romania Tabelul 1

Specificare UM 2008 2009 2010 2011 2012

Suprafata mii ha 813,9 766,1 790,8 995 1064,8

Productie medie

Kg/ha 1437 1433 1597 1798 1313

Productie mii to 1169,7 1098,0 1262,9 1789,3 1398,2

3

totalaSursa: 2008 – 2012- Date INS – Anuarul Statistic al Romaniei 2013* Date

MADR,

Floarea –soarelui (Helianthus annuus L.) ocupa locul trei intre plantele oleifere ierboase. Fructele (achenele) de floarea soarelui contin in procent de 50% ulei cu calitati alimentare de exceptie si grad ridicat de conservabilitate, ce se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si in industria alimentara, dar si pentru pentru folosirea lui ca biodiesel.

Cresterea suprafetelor, slaba informare a producatorilor particulari, nerespectarea asolamentelor, cresterea aturale a schimburilor de seminte, introducerea unor hibrizi netestati in conditiile din Romania sau sensibili la anumiti patogeni, dar si nerespectarea verigilor tehnologice vor avea repercursiuni asupra starii fitosanitare a florii-soarelui.

2. Importanta economica

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), reprezinta una dintre cele mai valoroase plante cuntivate datorita productivitatii ridicate si multiplelor intrebuintari a produselor sale in alimentatia oamenilor, zootehnie si industrie.

Asa cum se observa in tabelul 1, in Romania suprafetele cultivate cu floarea soarelui sunt din ce in mai mari aceasta ocupand un loc foarte important datorita importantei economice cat si a multiplelor intrebuintari in diferite domenii din industrie. La nivel mondial floarea soarelui este devansata ca suprafata aturale doar de porumb, grau si orez.

Datorita importantei economice si a conditiilor favorabile, floarea soarelui va detine si in continuare un loc atural important in agricultura romaneasca. Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de atural in industria mezelurilor. Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor atural. Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg /tona produs. Capitulele se utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept material combustibil sau in industria materialelor de constructii.

Floarea-soarelui este si o excelenta planta melifera. In tara noastra asigura cel mai important cules pentru familiile de albine (alaturi de salcam si tei). La un hectar de floarea-soarelui se pot obtine 30-130 kg miere (sau

4

Sursa:giberelina.ro Fig.2

15 – 40 kg miere/familia de albine) (dupa I. CARNU, GH. V. ROMAN, ANA-MARIA ROMAN, 1982).

Uleiul din floarea soarelui, utilizat in industria carburantilor are avantajul ca este usor de pastrat, este stabil, nu este periculos, este putin poluant, nu are risc foarte mare de inflamare si are un indice de evapoare aproape de zero. Uleiul din floarea soarelui contine intre 10-15% atura, ceea ce duce la ameliorarea combustiei si la diminuarea nivelului poluarii.

Tulpina este foarte bogata in potasiu, si poate fi utilizata pentru obtinerea carbonatului de potasiu sau a altor produse. Tulpinile sunt inca folosite ca sursa de caldura (local) sau in industrie, pentru fabricarea de placi antifonice.

3. Agroecosistemul florii soarelui

Floarea-soarelui este un organism vegetal cu mare plasticitate ecologica, reusind sa se adapteze la conditii de mediu variate. Totusi, pentru valorificarea deplina a potentialului biologic al plantei, aflat in atural perspectiva de ameliorare, este nevoie de conditii ecologice favorabile si de o practica agricola adecvata.

Valorificarea eficienta a resurselor atural pentru cultura de floarea soarelui in vederea obtinerii unor productii rentabile economic, impune o zonare riguroasa a hibrizilor, in functie de resursele climatice si cerintele biologice ale acestora. Obtinerea productiilor optime economic este influentata in mare masura de alegerea judicioasa a celor mai potriviti

hibrizi pentru fiecare areal de cultura.

Datorita aplicarii unor tehnologii tot mai performante, precum si prin crearea de noi hibrizi, s-au intrunit conditii pentru ca productiile de floarea soarelui sa creasca continuu, in unele tari chiar spectaculos.

Agroecosistemul florii soarelui sufera pierderi de biomasa vegetala utila datorita daunarii plantei de anumiti patogeni si daunatori animali portionati in reteaua trofica.

Mecanismele atural de autoreglare sunt slabe in agroecosistem, astfel ca in conditii favorabile evolutia bolilor si daunatorilor, agroproductivitatea poate fi grav afectata.

In aproape toate zonele de cultura a florii soarelui, agentii fitopatogeni si daunatorii animali fitofagi constituie importanti factori

5

Sursa: pixelscrapper.com Fig. 3

aturale ai productiei, insa pierderile de recolta sunt determinate, in principal, de evolutia unor boli parazitare.

Literatura de specialitate face referiri la diferite masuri de fitoprotectie si complexe de masuri, cu importante elemente de integrare si recomanda unele scheme de combatere.

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o planta agricola cu sensibilitate ridicata la atacul diferitelor aturalesm patogene (virusuri, micoplasme, bacterii, ciuperci), agenti biotici de daunare care pot constitui un important factor aturale al productiei si al posibilitatilor de extindere a culturii pe anumite arii geografice.

Tabloul fitopatologic al florii-soarelui, cuprinde o serie de agenti patogeni cu grad ridicat de polifagie: bacterioze – micoze – antofitoze.

Micoze1. Mana florii soarelui – Plasmopara helianthi2. Putregaiul alb al florii soarelu – Sclerotinia sclerotiorum3. Patarea bruna si frangerea tulpinilor – Diaporthe helianthi4. Rugina florii soarelui – Puccinia helianthi5. Putregaiul cenusiu – Botrytis cinerea6. Alternarioza – Alternaria helianthi7. Patarea frunzelor de floarea soarelui – Septoria helianthi8. Patarea neagra a florii soarelui – Phoma oleracea var. Helianthi9. Putrezirea radacinilor si tulpinilor – Macrophomina phaseoli – forma sclerotiala Sclerotium bataticola

Bacterioze10. Putregaiul moale al florii soarelui – Erwinia carotovora pv. Carotovora.11. Arsura bacteriana a florii soarelui 

Antofitoze12. Lupoaia (verigelul) – Orobanche sp. (dupa V. Iacob 2012, Iasi)

1. Mana florii soarelui – Plasmopara helianthi

2.Putregaiul alb al florii soarelu – Sclerotinia sclerotiorum

6

3. Patarea bruna si frangerea tulpinilor – Diaporthe helianthi

Figure C Patarea bruna si frangerea tulpinilor; dupa www.agroatlas.ru

4. Rugina florii soarelui – Puccinia helianthi

Figura. D Rugina florii soarelui; dupa en.wikipedia.org

5. Putregaiul cenusiu – Botrytis cinerea

7

Figura. E Rugina florii soarelui; dupa visualphotos.com

6. Alternarioza – Alternaria helianthi

Figura. F Alternarioza; visualphotos.com

7. Patarea frunzelor de floarea soarelui – Septoria helianthi

Figura. G Patarea frunzelor de floarea soarelui, dupa article.wn.com

8. Patarea neagra a florii soarelui – Phoma oleracea var. Helianthi

8

Figura. H Patarea neagra a floarii soarelui, dupa article.wn.com

9. Putrezirea radacinilor si tulpinilor – Macrophomina phaseoli – forma sclerotiala

Sclerotium bataticola

Figura I, Putrezirea radacinilor si tulpinilor; dupa www.altaseeds.eu

In functie de raportul dintre resursele de ecologice si cerintele actualelor forme cultivate in Romania, s-au delimitat cinci zone de cultura (V. Roman, Fitotehnie, vol I, 2011).

Zona I, cuprinde perimetrele atural din Campia Romana, Campia Olteniei si sudul Dobrogei.Zona a II-a, cuprinde Campia de Vest, terenurile judetelor Arad si Timis.Zona a III-a, include suprafetele neirigate din Campia Romana si Podisul Dobrogei.Zona a IV-a, cuprinde Campia de Vest, terenurile judetelor Bihor si Satu-Mare.

9

Zona a V-a cuprinde Campia Jijiei, Podisul Barladului si Campia Transilvaniei.Zona a VI-a cuprinde Podisul Moldovenesc, Piemonturile Vestice si Getic Sudi

Zonarea hibrizilor omologati, se face in functie de corespondenta intre oferta geologica zonala si cerintele genotipului, avand in vedere valorificarea performantelor de productie, cat si cele referitoare la rezistenta la boli, rezistenta la lupoaie (Orobanche atura) si rezistenta la seceta.

Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o planta agricola cu sensibilitate ridicata la atacul diferitelor organisme patogene (virusuri, micoplasme, bacterii, ciuperci, asa cum s-a observant si in tabloul fitopatologic de mai sus), agenti biotici de daunare care pot constitui un important factor asupra productiei si al posibilitatilor de extindere a culturii pe anumite arii geografice.

4. Combaterea integrata a patogenilor florii soarelui

4.1 Metode agrofitotehnice4.2 Metode chimice schema de tratament4.3 Metode biologice de combatere a bolilor si daunatorilor

Scopul principal al oricarei tehnologii de cultura, deci si al tehnologiei florii soarelui este reprezentat de obtinerea de recolte mari, sanatoase si cu un atac al patogenilor cat mai mic sau aflat sub praful economic de daunare (P.E.D.).

Prin aplicarea masurilor tehnologice se are in vedere preventia aparitiei atacului patogenilor, fapt ce evita interventia costisitoare cu tratamente chimice, contribuie la protejarea mediului, la un pret cat mai redus si in final la obtinerea de beneficii economice.

Protectia naturala a ecosistemelor agricole cu floarea-soarelui, este justificata economic de pierderile cauzate an de an, de atacul unor patogeni si daunatori, cat si de concurenta buruienilor competitoare.

Pagubele produse de boli si daunatorii florii-soarelui, se pot solda cu pierderi considerabile de recolta, ajungand in anii favorabili atacului, la compromiterea culturii pe unele suprafete.

10

In combaterea naturala a bolilor si daunatorilor, se pune accent pe cunoasterea pragului economic de daunare.

Pragul economic de daunare (PED), exprima nivelul atacului de boli si daunatori (F %, I %, GA %), sau densitatea de daunatori, care poate produce o paguba egala cu costul tratamentului (BAICU T., 1989).

Masurile agrofitotehnice joaca un rol important in tehnologia culturii de floarea soarelui.

La floarea-soarelui, paguba se coreleaza cu un anumit nivel de atac sau de densitate a populatiei atura, in fazele critice pe care le traverseaza planta in cursul vegetatiei.

Cuantificarea pagubei este greu de realizat, mai ales in cazul bolilor, dat fiind interrelatiile biotice complexe, ce se creeaza in agroecosistem, ca urmare a parazitarii concomitente sau a mai multor organisme daunatoare, cat si datorita influentei mari a conditiilor de mediu.

Protectia naturala se sprijina pe aportul factorilor ecologici de combatere, cautand stimularea actiunii lor.

In cazul agroecosistemului florii-soarelui mecanismele naturale de reglare sunt slabe, functionand totusi mai bine, in cazul daunatorilor.

Caracteristici ale principalilor patogeni si daunatori la floarea-soarelui

Tabelul nr. 2Boala, daunatorul Agentul

patogen Specia de daunator

Planta gazda

Realizarea atacului de baza pe planta

Factorii ecologici ai bolii sau daunatorului

Patarea bruna si necrozarea tulpinilor

Diaporthe helianthi Munt. Cvet. f.c. Phomopsis helianthi

Floareasoarelui

Infectiile se realizeaza preponderent pe frunze si tulpina. Important ramane atacul patogen pe tulpina.La originea infectiei stau ascosporii

Ciperca ierneaza pe resturi de planta din sol sau ingropate superficial,sub forma de protoperitecii si peritecii. Infectiile primarese realizeaza prin ascospori dupa contaminari succesive.Infectiile secundare cu picnospori sunt nesemnificative. Iernile blande si umede stimuleaza formarea periteciilor, iar umiditatea ridcata din perioada premergatoare realizarii constantei termice (K=252C), reprezinta factorul decisiv al sporularii si initierii infectiilor.Importanta economica: Mare

Patarea neagra a tulpinilor

Phoma macdonaldi

Floarea soarelui

Infectiile se realizeaza cu precadere pe tulpina si foliaj. Important ramane atacul la tulpimna. La baza infectiilor stau picnosporii.

Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale, ramase la suprafata sau in sol, sub forma de picnidii. Infectiile primare si raspandirea in cursul vegetatiei se realizeaza prin picnospori. Poate fi infestata si samanta.Precipitatiile si umiditatea ridicata din iunie-august si temperaturile moderate sunt favorabile bolii.Importanta economica: Mare

Mana Plasmopara helianthi Novot.

Floarea soarelui si alte

Infectiile pot fi sistemice si semisistemice,

Ciuperca ierneaza sub forma de oospori in resturile vegetale ramase si in masura mai mica pe samanta.In lan boala se poate transmite de la o planta la alta prin conidii. Aparitia si evolutia

11

compozite din genul Heliant-hus, Eupator-ium, Xanthi-um

cand afecteaza intreaga planta respectiv varfurile de crestere;fie locale care se limiteaza frecvent la frunze. La baza infectiilor stau zoosporii

bolii este favorizata de temperaturi ale solului de peste 12C, iar infectiile secundare de umiditatea atmosferica de 90-100%si temperaturi de 16-20C.Importanta economica: Mare

Putrezirea radacinii si tulpinii

SclerotiumBataticolaTaub.

Patogen pronuntat polivor ce afecteaza multe plante, ca soia, fasolea, floarea soarelui

Infectiile se realizeaza la radacina, colet si tulpina. La originea infectiilor stau microsclerotii.

Ciuperca se transmite de la un an la altul prin microsclerotii formati pe plantele atacate. Poate ierna pe diferite plante perene, dar si pe resturise vegetale de porumb, fasole. Plantele aflate sub stres hidric si cele fertilizate excesiv cu azot sunt predispuse la boala. Efectele bolii se accentueaza in conditii de seceta.Importanta economica: Mare

Putregaiul alb Sclerotinia sclerotio-rum de Bary

Este polivora,atacand peste 360 de specii de plante

Infectiile se produc prepon-derent la tulpina si calatidiu. L abaza initierii infectiilor stau sclerotii si ascosporii.

Patogfenul se transmite prin sclerotii din organele atacate, acumulati in sol. Sclerotii pot rezista in sol 6-8 ani. In cursul vegetatiei infectiile se pot realiza si prin ascospori sau prin miceliu. Atacul patogen este favorizat de umiditatea atmosferica ridicata (60-80%), temperaturi moderate (14-25C) si reactia acida a solului (pH=4,5-5)Importanta economica: Mare

Putregaiul cenusiu Botrytis cinerea Pers.

Este polivora si paraziteaza peste 44 de genuri de plante

Infectiile evolueaza preponderent pe calatidiu. La baza infectiilor stau conidiile ciupercii.

Ciuperca poate ierna pe resturile vegetale afectate ramase in sol sau prin miceliul de pe/din simanta, in care poate rezista 1-3 ani, ca si prin scleroti. In cursul vegetatiei plantei, boala se transmite de la o planta la alta prin sporii formati la nivelul organelor atacate sau prin sporii purtati de curentii de aer, de la alte culturi atacate (legume, vita de vie). Umiditatea atmosferica ridicata (98-100%) si temperatura de 16-20C favorizeaza infectiile. Ploile din iulie-septembrie favorizeaza atacul la calatidiuImportanta economica: Mare

Dinamica atacului produs de agentii patogeni, se modifica in timp si spatiu. Exista ani favorabili aparitiei si evolutiei bolilor, cat si ani mai putin favorabili realizarii infectiilor patogene. Favorabilitatea sau nefavorabilitatea este data de o serie de factori, incepand cu rezistenta, toleranta sau sensibilitatea formei cultivate, evolutia factorilor climatici sau caracterul profilactic al tehnologiei aplicate.

4.1 Metode agrofitotehnice4.2 Metode chimice schema de tratamentLucrarile solului

Floarea-soarelui necesita un sol afanat, fara hardpan si bine structurat, care sa permita o rasarire rapida si uniforma, o inradacinare profunda si un control eficient al buruienilor. Solurile potrivite sunt: soluri cu fertilitate ridicata, cu textura mijlocie; lutoase sau luto-nisipoase; profunde si cu o capacitate mare de retinere a apei. Soluri nepotrivite sunt: nisipoase, pietroase, compacte, rele si reci precum si celeacide si calcaroase; toleranta la salinitate dar se dezvolta la un ph cuprins intre 6,4 si 7,2.

12

Aceasta este o garantie a bunei alimentari cu apa si elemente nutritive si o mai buna rezistenta la cadere.

Cele mai frecvente consecinte ale unei pregatiri neglijente a solului pentru floarea soarelui sunt:

- stagnarea semintei in sol, care nu reuseste sa strabata crusta compacta de la suprafata solului,

- tendinta pivotului radacinii de a se dezvolta superficial atunci cand intalneste o zona prea copmpacta,

- concurenta buruienilor pana in stadiul de 5 perechi de frunze.

Lucrarea de dezmiristit se realizeaza cat mai devreme posibil dupa recoltarea premergatoarei si este urmata de aratura adanca, efectuata pe un sol scurs bine, evitand pe cat posibil, patinarea care netezeste si compacteaza fundul brazdei. Adancimea araturii pentru floarea soarelui trebuie sa fie de 22-25cm, lucrarea mai adanca este necesara pe terenurile puternic imburuienate sau cu cantitati mai mari de resturi vegetale si pe solurile compacte.

In zonele mai umede si pe solurile mai grele, imbunatatirea regimului

aerohidric al solului, prin scarificare la 60 cm, aduce sporuri de productie de pana la 28%.

In primavara, pentru a obtine un pat germinativ cat mai aproape de aceste cerinte ideale, trebuie limitat numarul de treceri pe teren cu utilajele agricole la un minim care sa evite tasarea excesiva. In plus, trebuie sa nu se lucreze pe un sol cu exces de umiditate; in asemenea situatii, este de preferat sa se intarzie cateva zile data semanatului. La umiditate ridicata, tasarea produsa de rotile tractorului determina deteriorarea insusirilor fizice ale solului, iar utilajul cu care se lucreaza nu realizeaza o maruntire a solului, ci o fragmentare in felii a acestuia, care ingreuneaza si intarzie pregatirea patului germinativ si favorizeaza pierderea umiditatii din sol.

Suprafetele lucrate bine inca din toamna si care la desprimavarare se prezinta fara resturi vegetale si nivelate se lucreaza cu combinatorul, iar cele arate in toamna, care prezinta denivelari si unele resturi vegetale incomplet incorporate, se lucreaza cu grapa cu discuri usoara in agregat cu grapa cu colti si lama nivelatoare.

Calitatea patului germinativ este asigurata de reglarea corecta a agregatelor de lucru si de evitarea lucrarii cand solul este prea umed. Ultima lucrare de pregatire a patului germinativ se executa cu combinatorul, in ziua sau preziua semanatului, si nu mai devreme, pentru a nu favoriza imburuienarea terenului inaintea rasaririi culturii.

Pentru a realiza un bun pat germinativ trebuie folosite agregate complexe, cu scopul de a evita numarul de treceri prea mare. Prin ultimele lucrari sunt incorporate erbicidele si ingrasamintele.

13

Conservarea apei in sol constituie un obiectiv esential, care trebuie avut in vedere la pregatirea patului germinativ. Pentru aceasta, solul trebuie lucrat superficial, printr-un numar cat mai redus de lucrari; se va evita afanarea excesiva, intoarcerea si rascolirea energica a solului, prin care se favorizeaza pierderea apei prin evaporare intr-o perioada in care aceasta este accelerata de temperaturile in crestere si curentii puternici de aer.

Asolamentul care este veriga tehnologica cea mai ieftina si care are un rol deosebit mai ales pentru controlul unor patogeni deosebit de periculosi.

Revenirea culturii de floarea soarelui pe aceeasi sola nu trebuie sa aiba loc mai devreme de 6-7 ani, deoarece acesta este intervalul de timp necesar pentru pierdere viabilitatii sclerotilor apartinand patogenilor Sclerotinia sclerotiorum si Sclerotium bataticola, a oosporilor apartinand speciei Plasmopara helianthi. L. In cazul parazitului Phomopsis helianthi , la care sporii sunt transportati de vant, reducerea atacului, cu durata rotatiei este comparativ mai mica

Introducerea in asolament a unor culturi care nu au patogeni si specii de daunatori comuni cu floarea soarelui face ca rezerva biologica mai sus amintita sa se epuizeze proportional cu numarul de ani cu care planta nu mai revine pe aceeasi suprafata. Aceasta interdictie de revenire se refera la cazul in care in cultura s-au observat plante atacate de patogenii periculosi enumerati mai sus sau chiar altii la fel de periculosi.

Culturi considerate ca bune premergatoare sunt cerealele de toamna care elibereaza terenul devreme si asigura o rezerva mai mare de apa in sol sau porumbul care si el este o buna premergatoare deorece nu are patogeni comuni cu floarea soarelui.

Leguminoasele pentru boabe mazarea, fasolea, soia sunt bune premergatoare cu conditia ca atacul patogenului Sclerotinia sclerotiorum sa nu se fi produs in perioada de vegetatie anterioara culturii de floarea soarelui.

Monocultura nu este recomandata sub nici o forma pentru cultura florii soarelui, dar asta nu inseamna ca ea nu se poate realiza. Daca in cultura anterioara nu s-a manifestat atacul unor patogeni sau chiar al unor daunatori periculosi floarea soarelui poate reveni chiar dupa ea insasi dar riscurile trebuiesc asumate de fiecare fermier in parte.

Aplicarea unui sistem de fertilizare echilibrat, cu azot, fosfor si potasiu, in raport NPK 1:1:1 sau 1:1,25:1,25, prin stabilirea dozelor in functie de starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive (regasita in cartarea agrochimica a teritoriului) si corelat cu cerintele cultivarului semanat si productia planificata.

14

SAMANTA SI SEMANATUL

Samanta are un rol hotarator in realizarea unei culturi productive si sanatoase de floarea soarelui. Prin samanta se transmit majoritatea patogenilor care ataca floarea soarelui.

De aceea samanta trebuie sa provina din loturi certificate, sa respecte conditiile impuse de respectare a incarcaturii de patogeni de pe achene (numar maxim de scleroti in 1000 g, iar procentul maxim de seminte contaminate cu Botrytis cinerea 5%), sa apartina hibridului, sa respecte puritatea de minim 98%, germinatia minima de 85% si sa fi fost produsa in conditiile respectarii spatiului minim de izolare

Pentru a avea plante viguroase printr-o rasarire uniforma si rapida este nevoie de folosirea la semanat a unui material semincer cu indici calitativi superiori :

- valoarea biologica si culturala ridicata- integritate fizica, fara sparturi sau fisuri- lipsa bolilor Samanta trebuie sa fie din anul precedent si sa apartina unor

categorii biologice superioare.

O lucrare efectuata de unii cultivatori de floarea-soarelui de la noi este alegerea semintelor la masa. Prin aceasta operatiune sunt indepartate semintele mici, fisurate, decojite, atacate de boli. Puritatea creste pana 100% si capacitatea de germinatie este peste 98%, asigurandu-se o rasarire rapida, uniforma lanuri mai putin atacate de boli si sporuri de productie.

Semintele germinabile

- intacte dau germeni normali in proportie de 95%- fisurate dau 85%- decojite si cu miez partial lipsa sub 75% Tratarea semintei de floarea-soarelui inainte de semanat contra

bolilor si daunatorilor este obligatorie. Se recomanda sa se efectueze tratamente contra manei, cu metaxil sau oxadixil.

Impotriva putregaiului alb si a putregaiului cenusiu se fac tratamente cu unul din produsele: vinclozolin, benomil, tiabendazol, iprodione, toate in cantitatile specifice.Pentru controlul daunatorilor se recomanda tratamente cu carbofuran efectuate centralizat de catre specialisti, deoarece aceste produse sunt foarte toxice.

Epoca de semanat. Semanatul culturilor de floarea-soarelui este determinat de evolutia conditiilor climatice in primavara, perioada optima de semanat incepand, dupa unele estimari, la circa 15 zile de la desprimavarare; in primaverile secetoase se recomanda semanatul la

15

inceputul intervalului, iar in cele umede si reci se poate semana ceva mai tarziu.

Calendaristic, semanatul se face, de regula, intre 25 martie si 10 aprilie, iar al hibrizilor intre 1 si 15 aprilie. Durata optima de semanat in fiecare an este de 5-6 zile. Intarzierea semanatului in a doua jumatate a lunii aprilie sau inceputul lunii mai a determinat scaderi de productie.

La semanatul prea timpuriu, multe seminte pier prin mucegaire, rasarirea se prelungeste si este esalonata, plantele sunt debile, atacurile de mana si putregai alb sunt mai pronuntate, productia de seminte scade si se diminueaza, de asemenea procentul de ulei.

Intarzierea semanatului este insotita de rasarirea neuniforma a plantelor datorita reducerii umiditati din sol si de deplasarea fazei de inflorire in perioada de seceta din a doua jumatate a lunii iulie, ceea ce determina importante scaderi de productie. Trebuie subliniat ca, in zona solului brun-roscat din Campia Romana, scaderi drastice de recolta s-au constatat doar la intarzierea semanatului pana in ultimele zile ale lunii aprilie.

Densitatea. In conditii bune de vegetatie, la formele existente in prezent in cultura in Romania, productiile de cele mai mari se obtin daca la recoltare exista 45000- 50000 plante/ha in cultura neirigata si 55000 - 60000 plante/ha in cultura irigata.

Respectarea desimilor optime de semanat recomandate pentru fiecare hibrid contribuie esential la realizarea unor atacuri ale patogenului Diaporthe helianthi f.c. Phomopsis helianthi cu valori mai mici decat in cazul unor desimi mai mari care de regula prin microclimat, apropierea dintre plante, dar si concurenta pentru hrana favorizeaza valori ale atacului patogenului cu mult mai mari in special pentru Phomopsis helianthi

Valori de densitate inferioare se inregistreaza la soiul Record, iar cele superioare la hibrizi cu talie mica si rezistenta buna la frangere si cadere.

Ceilalti hibrizi cu talie mai inalta reactioneaza bine la o densitate intermediara. Densitatile excesive duc la cadere si frangere, atac de boli, la consumuri specifice mai mari de apa si elemente nutritive, la sporirea proportiei de seminte seci.

Foarte important este ca repartizarea semintelor pe rand sa fie uniforma, pentru asigurarea cresterii si dezvoltarii armonioase a tuturor plantelor.

La semanat se vor asigura densitati mai mari de 10 - 15 % fata de densitatile de recoltare.

Cantitatea de samanta la hectar, corespunzatoare densitatilor optime variaza, obisnuit, intre 4,0 si 5,5 kg/ha.

16

Distanta intre randuri. In conditii de cultura neirigata sau irigata prin aspersiune, este generalizat semanatul florii-soarelui la distanta de 70 cm intre randuri, prin care sunt asigurate posibilitatile de combatere a buruienilor prin prasile mecanice. In conditii de irigare prin brazde se seamana la 80 cm distanta intre randuri.

Trebuie retinut ca intre diferite distante de semanat experimentate in conditiile de la noi, diferentele de productie nu sunt importante; ca atare, se seamana la 70 cm intre randuri - distanta care permite utilizarea setului de masini de la porumb. In climatul mai umed din vestul Europei, culturile de floarea - soarelui sunt semanate la 60 cm intre randuri, distanta care asigura o mai buna distribuire pe teren a plantelor.

Adancimea de semanat este de 5-7 cm; se poate semana la 4-5 cm adancime pe soluri mai grele, umede si numai daca nu se folosesc erbicide triazinice, care la adancimi mici de semanat vin in contact cu samanta in curs de germinare si provoaca pagube.

Respectarea vitezei de semanat este, de asemenea, o conditie importanta; o viteza redusa (4-5 km/h) permite o repartitie optima a semintelor pe rand si uniformitatea adancimii, ceea ce va asigura o rasarire uniforma a plantelor.

Combaterea buruienilor, unele dintre ele gazde pentru patogeni, precum si distrugerea samulastrei din alte culturi, sursa de infectie pentru mana, patarea bruna si necrozarea tulpinilor, sunt masuri care contribuie la diminuarea atacului patogen.

Eliminarea plantelor cu atac timpuriu de mana (infectie sistemica) si a celor afectate de putregai alb, reduce posibilitatea de raspandire a patogenilor. Recoltarea la timp, fara pierderi, limiteaza evolutia putregaiului cenusiu si scuturarea semintelor.

Lucrarea de baza in combaterea buruienilor o constituie prasitul. Se executa trei prasile mecanice intre randuri si doua prasile manuale pe rand.

Combaterea chimica a buruienilor se realizeaza cu erbicide pe baza de Metolaclor (DUAL GOLD 960 EC) , Fluazifop (FUSILADE FORTE 150 EC).

Recoltarea

Recoltarea trebuie realizata la umiditate redusa, fara pierderi si fara spargerea achenelor. O umiditate ridicata si achene sparte determina cresterea atacului patogenului Botrytis cinerea. Pierderile de samanta la recoltare permit aparitia ulterior a samulastrei care are un rol esential in continuarea ciclului evolutiv al unor patogeni si contribuie la transmiterea lor apoi in culturile de floarea soarelui.

Dupa recoltare resturile de plante fie se aduna realizandu-se astfel o igiena culturala, fie sunt maruntite si incorporate pentru a se intrerupe ciclurile evolutive ale patogenilor.

17

4.2 Metode chimice schema de tratament

Tratament la samanta

Pentru a preveni atacul unor patogeni foarte perculosi care de regula se transmit prin intermediul semintelor respectiv al achenelor si care in faza de germinare rasarire ar putea cauza pierderi mari se recomanda tratarea semintelor cu unul din urmatoarele fungicide:

Tabelul nr.3

Produsul (s.a.) Denumire comerciala Producatorul Doza

Produs comercial

s.a.

Continut in s.a.

Denumire comerciala

Imazalil 500 g/l MAGNATE 50 ECNA (SL)

Makhteshim Agan, Israel 1,0 l/t 500 g/t

Mefenoxam 350 g/l APRON XL 350 ES Novartis Crop Protection, Elvetia

3,0 l/t 1050 g/t

Tiofanat Metil 500 g/l TOPSIN 500 SC Alchimex SA, Romania + Nippon Soda, Japonia

2,0 l/t 1000 g/t

Tiram 500 g/l SEMNAL 500 FS Alchimex SA, Romania, +Taminco, Belgia, +

Summit Agro, Romania

2,5 l/t 1250 g/t

Benalaxil+ Mancozeb

27%+

23%

GALBEN SUPER SD Isagro, Italia 4,0 kg/t 2000 g/t

Fludioxonil+ Mefenoxam

25 g/l+

10 g/l

MAXIM XL 035 FS Novartis Crop Protection, Elvetia

5,0 l/t 175 g/t

Carboxina +

Tiram

200 g/l+

200 g/l

VITAVAX NEUTRAL (SC)

Crompton, Anglia 3,0 l/t 1200 g/t

Produsul (s.a.) Denumire comerciala Producatorul Doza

Produs comercial

s.a.

Continut in s.a.

Denumire comerciala

Imazalil 500 g/l MAGNATE 50 ECNA (SL)

Makhteshim Agan, Israel 1,0 l/t 500 g/t

Mefenoxam 350 g/l APRON XL 350 ES Novartis Crop 3,0 l/t 1050 g/t

18

Protection, Elvetia

Tiofanat Metil 500 g/l TOPSIN 500 SC Alchimex SA, Romania + Nippon Soda, Japonia

2,0 l/t 1000 g/t

Tiram 500 g/l SEMNAL 500 FS Alchimex SA, Romania, +Taminco, Belgia, +

Summit Agro, Romania

2,5 l/t 1250 g/t

Benalaxil+ Mancozeb

27%+

23%

GALBEN SUPER SD Isagro, Italia 4,0 kg/t 2000 g/t

Fludioxonil+ Mefenoxam

25 g/l+

10 g/l

MAXIM XL 035 FS Novartis Crop Protection, Elvetia

5,0 l/t 175 g/t

Carboxina +

Tiram

200 g/l+

200 g/l

VITAVAX NEUTRAL (SC)

Crompton, Anglia 3,0 l/t 1200 g/t

Tratament in vegetatie

In timpul perioadei de vegetatie floarea soarelui poate fi atacata de o serie de patogeni ce produc pierderi de protectie ce pot fi cuprinse intre 30-50 % in anii de mare favorabilitate. Principalii patogeni ce ataca in timpul perioadei de vegetatie sunt urmatorii: Sclerotinia sclerotiorum, Diaporthe helianthi f.c. Phomopsis helianthi, Phoma macdonaldii, Septoria helianthi, Alternaria sp., Sclerotiium bataticola.

19

Produsul (s.a.) Denumire comerciala Producatorul Doza

Produs comercial

s.a.

Continut in s.a.

Denumire comerciala

Flutriafol

125 g/l IMPACT 125 SC Cheminova Agrilex, Danemarca

1,5 l/ha 188 g/ha

250 g/l IMPACT 125 SC Cheminova Agrilex, Danemarca

0,75 l/ha 188 g/ha

Iprodion 500 g/l ROVRAL 500 SC Bayer Crop Science, Germania

1,0 l/ha ( doua trat.)

500 h/ha ( la un trat.)

Pirimetanil 400 g/l PYRUS 400 SC Agryphar SA, Belgia 0,250 l/ha (doua trat.)

100 g/ha

Procloraz 450 g/l MIRAGE 45 EC Makhteshim Agan, Israel

1,0 l/ha 450 g/ha

EYETAK 450 BARCLAY (XX)

Barclay Chemicals, Irlanda

Tiofanat metil

500 g/l TOPSIN 500 SC Alchimex SA, Romania

1,4 l/ha 700 g/ha

70% TOPSIN 70 WDG (WG)

Alchimex SA, Romania

1,0 kg/ha 700 g/ha

70% TOPSIN AL 70 PU (WP)

Alchimex SA, Romania

1,0 kg/ha (doua trat.)

700 g/ha (la un trat.)

Picoxistrobin+ Ciproconazol

200 g/l +

80 g/l

ACANTO PLUS (SC) DU Pont, Elvetia 0,6 l/ha (doua trat.)

168 g/ha ( la un trat.)

Azoxistrobin +

Ciproconazol

200 g/l +

80 g/l

AMISTAR XTRA 280 SC

Syngenta, Elvetia 0,75 l/ha (doua trat.)

210 g/ha (la un trat.)

Dimoxistrobin +

Boscalid

200 g/l +

200 g/l

PICTOR (SC) BASF, Germania 0,5 l/ha (doua trat.)

200 g/ha ( la un trat.)

Tebuconazol +

Protioconazol

125 g/l +

125 g/l

PROSARO 250 EC Bayer Crop Science, Germania

1,0 l/ha ( doua trat.)

250 g/ha (la un trat.)

Ciproconazol +

Trifloxistrobin

160 g/l +

375 g/l

SFERA 535 SC Bayer Crop Science, Germania

0,4 l/ha 214 g/ha

20

Momentul atacului depinde de mai multi factori: existenta sursei de infectie, realizarea contaminarii si infectiei, rezistenta hibridului, favorabilitatea conditiilor de mediu si suprapunerea ciclurilor biologice ale patogenilor peste fenofazele de susceptabilitate ale plantelor.

In functie de patogen tratamentele trebuie efectuate in urmatoarele fenofaze: 6-8 perechi de frunze adevarate, la diferentierea butonului floral, diametrul de 5-8 frunze si pana la aparitia florilor ligulate si la 10-15 zile de la terminarea infloritului.

Drept exemplu firma Bayer recomanda urmatoarea schema de tratament:

Figure 10 Schema de tratament; dupa Bayer.com;

4.3 Metode biologice de combatere a bolilor si daunatorilor

Folosirea antagonismului si a superparazitilor, in cazul unor patogeni, cât si utilizarea unor zoofagi (Coccinelidae, Chrysopidae), constituie elemente de interes practic pentru viitorul protectiei integrate.

21

Rezultatele obtinute in laborator si in câmp cu Thricoderma viridae Pers., in prevenirea atacului putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum de Bary) si putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea Pers.) si nivelul combaterii naturale, in cazul afidelor sunt promitatoare.

O eficacitate buna in combaterea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum de Bary), a manifestat ciuperca hiperparazita pe scleroti Coniothyrium minitans camp. si Gliocladium calenulatum.

BIBLIOGRAFIE

22

1. Gheorghie C., Stelica Cristea, 2002. Fitopatologie vol. I. Ed. Ceres, Bucuresti.

2. Vranceanu Alexandru-Viorel, 2000, Floarea-Soarelui Hibrida, Bucuresti, Editura Ceres

3. BAICU T., 1990 – Metode selective de aplicare a produselor fitofarmaceutice in cadrul sistemelor de combatere integrata, Cereale si plante tehnice, Ed. Ceres, Bucuresti

4.5. Tatiana Eugenia Sesan, Aurelia Crisan, 1998, Putregaiul alb al plantelor

de cultura, Bucuresti, Editura Ceres6. Velichi E. - Fitopatologie. Generala si speciala, Ed. Universitara Bucuresti

20127. Iacob Viorica - Fitopatologie, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iasi, 20128. Iacob Viorica, M. Hatman, E. Ulea, I. Puiu - Fitopalogie generala, Ed.

Cantes, Iasi, 19999. Docea E., Cristea Stelica, Horia I. - Bolile plantelor legumicole, Ed. Ceres,

Bucuresti, 200810. Hatman M., Bobes I., Lazar Al., Gheorghies C., Glodeanu C., Severin

V., Tusa C., Popescu I., Vonica I. – Fitopatologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1989.

11. Ioan Oroian, Viorel Florian, Liviu Holonec - Atlas de Fitopatologie, Ed. Acacdemiei Romane 2006

12. Ghe. V. Roman, V. Tabara, M. Axinte, T. Robu, G. Morar, P. Pirsan, S. Cernea, Fitotehnie Vol I, Ed Universitara, Bucuresti 2011

13. *** sursa internet14. http://www.agrimedia.ro 15. http://www.grstamasiaron.ro/index.php?

option=com_content&task=view&id=431&Itemid=86&lang=ro_RO16. http://www.horticultorul.ro 17. http://www.agriculturaromaneasca.ro 18.http://www.forestryimages.org/browse/subthumb.cfm?sub=9491 19. http://fungi.myspecies.info/taxonomy/term/5383/media 20. http://www.padil.gov.au/pests-and-diseases/Pest/Main/136603/3365 21. http://www.scritube.com 22. http://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-

insecticide-ingrasaminte-pesticide/1411/

23