1

CAP.1 : CADRUL LEGISLATIV, REGLEMENTĂRI ISCIR 1.1. Atribuţiile ISCIR şi CNCIR S.A. Conform HOTĂRÂRII Nr. 1340 din 27 decembrie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, ART. 1 (1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, denumită în continuare ISCIR, este organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor, având ca principal obiect de activitate asigurarea în numele statului a protecţiei utilizatorilor şi siguranţa în funcţionare pentru instalaţiile, aparatele, componentele, dispozitivele de siguranţă şi mijloacele de control, prevăzute în anexa nr. 1 ART. 2 Pentru realizarea obiectului său de activitate ISCIR are următoarele competenţe: a) asigură în numele statului controlul respectării prevederilor legale din domeniul său de activitate, prin supraveghere tehnică, control şi verificări în funcţionare, precum şi prin supravegherea pieţei pentru instalaţiile şi aparatele prevăzute în anexa nr. 1; b) elaborează prescripţii tehnice în aplicarea reglementărilor din domeniul său de activitate, cu respectarea prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor; c) evaluează conformitatea instalaţiilor, aparatelor, dispozitivelor de siguranţă, materialelor şi a mijloacelor de control din domeniul său de activitate; d) expertizează şi evaluează cauzele şi efectele privind accidentele şi avariile din domeniul său de activitate; e) constată nerespectarea dispoziţiilor legale în domeniul său de activitate şi aplică sancţiuni contravenţionale, după caz.

ART. 7 (1) În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale ISCIR colaborează cu ministerele şi cu celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale. (2) ISCIR are dreptul de a solicita informaţii şi documente de la persoane fizice sau juridice care proiectează, construiesc, montează, repară, întreţin, deţin, exploatează şi comercializează instalaţii, aparate, componente, dispozitive de siguranţă, materiale şi mijloace de control, prevăzute în anexa nr. 1. (3) ISCIR are dreptul de acces în spaţiile de proiectare, producţie, încercări, verificare finală şi depozitare a aparatelor şi instalaţiilor, precum şi în locurile în care acestea sunt utilizate. Conform Ordinului Nr. 401 din 5 august 2005 privind aprobarea aplicarii sigiliilor de catre inspectorii de specialitate din cadrul Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) la instalatiile si echipamentele neautorizate sau care nu prezinta siguranta in functionare, conform Prescriptiilor tehnice - Colectia ISCIR, ISCIR are dreptul sa aplice sigilii la instalatiile sau echipamentele neautorizate sau care nu prezinta siguranta in functionare. Ridicarea sigiliilor se poate face numai de catre inspectorii de specialitate ISCIR. Ridicarea sigiliilor constituie infractiune.

2

Conform legii nr. 64 din 21 martie 2008, privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, completată cu Hotărârea Guvernului nr. 1407/2008, Hotărârea Guvernului nr. 1488/2009, Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010, în scopul funcţionării în condiţii de siguranţă, instalaţiile sub presiune şi instalaţiile de ridicat clasice, aparatele consumatoare de combustibil şi componentele acestora, prevăzute în Anexa nr. 2, precum şi instalaţiile sub presiune, instalaţiile de ridicat, unele instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum şi componentele acestora, prevăzute în Anexa nr. 3, se supun regimului de autorizare şi de verificare tehnică. (art.2)

Anexa 2 Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de combustibil şi componente ale acestora 1. Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte 2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari 3. Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari 4. Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de ridicat pe plan înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat 5. Aparate de încălzit alimentate cu combustibil solid, lichid sau gazos 6. Arzătoare cu combustibil lichid sau gazos 7. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele şi aparatele prevăzute la pct. 1 şi 3 - 6 8. Aparatură şi instalaţii de automatizare aferente instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute la pct. 1 - 7 9. Instalaţii şi echipamente destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii Anexa 3 Instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat şi unele instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum şi componente ale acestora 1. Generatoare şi cazane de abur, de apă caldă sau fierbinte, inclusiv corpul

reactorului 2. Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari şi recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari 3. Pompe 4. Conducte pentru lichide, vapori şi gaze tehnice uscate sau umede 5. Suporturi ale elementelor sub presiune 6. Armături 7. Sisteme tehnologice 8. Macarale, ascensoare, elevatoare şi alte mecanisme de ridicat 9. Accesorii de securitate pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute la punctele 1, 2, 4 şi 8

Conform art.3 din legea 64/2008,” Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat ( ISCIR), este organul de specialitate al administraţiei centrale, cu personalitate juridică, responsabil în numele statului pentru asigurarea măsurilor de funcţionare în condiţii de siguranţă a instalaţiilor şi echipamentelor prevăzute în Anexele nr. 2 şi 3.” Conform art.9 din legea 64/2008

3

“(1) Verificările tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificările tehnice în utilizare pentru instalaţiile şi echipamentele prevăzute în Anexa nr. 3 se efectuează de către ISCIR. Conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.6, începând cu 01.01.2011, se înfiinţează, Compania Natională pentru Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune - S.A (CNCIR S.A.) Scopul CNCIR S.A. – conform H.G. Nr. 1139 / 2010, art.5 din statut – îl constituie “efectuarea de verificări tehnice în vederea autorizării funcţionării şi verificări tehnice în utilizare la instalaţiile si echipamentele prevazute în anexa 2 a legii 64/2008”.

Explicaţia termenilor folosiţi mai sus (conform legii 64/2008): autorizare a funcţionării - acordul emis de ISCIR pentru deţinătorii/utilizatorii de instalaţii/echipamente, în scopul atestării faptului că o/un instalaţie/ echipament îndeplineşte toate condiţiile şi cerinţele pentru a fi pusă/ pus în funcţiune în condiţii de siguranţă; verificare tehnică în utilizare - totalitatea examinărilor şi încercărilor efectuate la o/un instalaţie/echipament periodic şi ori de câte ori se modifică configuraţia acesteia/acestuia în baza căreia s-a acordat autorizarea funcţionării, în scopul asigurării condiţiilor de funcţionare în siguranţă.

1.2. Atribuţiile deţinătorilor de instalaţii/echipamente ISCIR Conform art.9 din legea 64/2008 , “Persoana fizică sau juridică ce deţine/utilizează o instalaţie/echipament are următoarele obligaţii şi responsabilităţi conform prescripţiilor tehnice: a) să solicite şi să obţină avizul obligatoriu de instalare, după caz; b) să solicite şi să obţină autorizarea funcţionării; c) să ia măsurile necesare şi să se asigure că instalaţia/echipamentul este utilizată/ utilizat în condiţii de siguranţă, prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor, întreţinerii de către persoane autorizate, conform documentaţiilor şi prescripţiilor tehnice; d) să asigure existenţa, la fiecare loc de muncă, a instrucţiunilor tehnice specifice pentru utilizarea în condiţii normale a instalaţiei/echipamentului şi a documentelor cuprinzând măsurile ce trebuie luate în caz de avarii, întreruperi şi dereglări ale instalaţiei/echipamentului sau ale proceselor în care aceasta/acesta este înglobată/înglobat; e) să folosească pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de deservire autorizat; f) să asigure supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare a instalaţiilor/ echipamentelor” Prin urmare, orice deţinător de instalaţie/echipament ISCIR trebuie să:

- încheie un contract cu un Operator RSTI autorizat ISCIR, care să-i asigure “supravegherea şi verificarea tehnică în utilizare a instalaţiilor/ echip. - pct.f”,

- încheie un contract cu un întreţinător autorizat ISCIR, care să-i asigure “efectuarea reviziilor, reparaţiilor, conform documentaţiilor şi prescripţiilor tehnice - pct.c”

- să-şi autorizeze ISCIR personalul manevrant al instalaţiilor/ echipamentelor, în conformitate cu cerinţele prescripţiei tehnice CR 8/2009, pentru a “folosi pentru utilizarea instalaţiei/echipamentului numai personal de deservire autorizat – pct.e”

- să-şi autorizeze ISCIR instalaţiile/ echipamentele “ceea ce înseamnă “să solicite şi să obţină autorizarea funcţionării- pct.b”

4

1.3. Prezentarea principalelor prescripţii tehnice , Colectia ISCIR , în vigoare ISCIR şi CNCIR SA îşi desfăşoară activitatea pe baza unor normative tehnice cu caracter de lege, numite Prescripţii Tehnice (P.T.), elaborate de către ISCIR şi care se actualizează periodic. Prescripţiile Tehnice din colectia ISCIR sunt de mai multe feluri :

a. P.T. pentru instalaţii sub presiune; simbolizate cu litera C, urmată de numărul P.T. respective şi de anul de cand au intrat in vigoare (ex. C1-2010)

b. P.T. pentru instalaţii de ridicat ; simbolizate cu R, urmată de numărul acesteia şi de anul intrării în vigoare (ex. R1-2010)

c. P.T. comune pentru instalaţiile de ridicat şi instalaţiile sub presiune; simbol CR (ex.: CR8 - 2009)

d. P.T. pentru instalatiile din centralele nuclearo-electrice ; simbol NC pentru cazane , respectiv NR pentru instalatiile de ridicat

e. P.T. pentru aparate consumatoare de combustibil in uz neindustrial; simbol A Pentru instalaţiile sub presiune există următoarele P.T. principale :

-C1-2010 : referitoare la “Cazane de abur, cazane de apa fierbinte, supraincalzitoare si economizoare independente” -C9-2010 : referitoare la “Cazane de apa calda si cazane de abur de joasa presiune” -C4-2010 : referitoare la “Recipiente metalice stabile sub presiune”

- C6-2010 : referitoare la “Conducte metalice sub presiune pentru fluide” - C7-2010 : referitoare la “Dispozitive de siguranta” - C8-2010 : referitoare la “Instalatii de distributie gaze petroliere lichefiate” - C10-2010 : referitoare la “Conducte de abur si conducte de apa fierbinte sub presiune” 1.4. Autorizarea personalului manevrant (fochist), conform P.T. CR8/2009 Prescripţia tehnică ce reglementează în prezent autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/ echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire se numeşte CR8/2009. Conform art. 7 din CR8/2009, “persoanele care doresc să se autorizeze pentru a deservi o/un instalaţie/echipament din domeniul ISCIR trebuie să urmeze anterior solicitării autorizării un program de formare profesională” Conform art.5 (1), “Personalul care va lucra ca fochist este examinat în vederea autorizării de către ISCIR după absolvirea unui program de formare profesională” Conform art.5 (2), “Programele de formare profesională în vederea autorizării personalului se organizează de furnizori de formare profesională avizaţi şi autorizaţi”. Prin urmare, persoana care doreşte autorizarea pentru a lucra ca fochist – de exemplu - trebuie să depună un dosar de înscriere la unul din furnizorii de formare profesională, să urmeze, pe baza unei programe de pregatire, cursurile teoretice si practice ale acestuia şi, dupa absolvirea acestora, să fie examinată teoretic si practic de catre o comisie de examinare. În cazul în care candidatul este declarat “admis”, ISCIR întocmeşte un proces-verbal pe baza căruia îi eliberează ulterior o autorizaţie care îi conferă acestuia dreptul de a manevra instalaţia/echipamentul pentru care a fost şcolarizat. Obs.: � Definiţia furnizorului de formare profesională - persoană juridică autorizată pentru a

organiza programe de formare profesională a adulţilor, conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi înscrisă în Registrul Naţional al Furnizorilor Autorizaţi

� Conform art.16, comisia de examinare este formată din : - inspectorul de specialitate ISCIR în calitate de preşedinte al comisiei;

- formatorul atestat ISCIR din cadrul furnizorului de formare profesională;

5

- reprezentantul furnizorului de formare profesională - secretarul comisiei � Examenul în vederea autorizării constă dintr-o probă teoretică şi o probă practică, in

aceasta ordine. Candidatul care obţine minim nota 6 (şase) este declarat „admis” la proba teoretică şi susţine proba practică. Candidatul care nu obţine nota minimă 6 (şase) la una din probe este declarat „respins”

� Pe baza rezultatelor din procesul-verbal încheiat, ISCIR eliberează candidaţilor care au promovat examenul o autorizaţie tip, însoţită de talonul pentru vize anuale, conform modelelor din mai jos.

� Valabilitatea autorizaţiei se confirmă anual, prin vizarea talonului pentru vize anuale de către operatorul RSVTI al deţinătorului/utilizatorului. Valabilitatea talonului pentru vize anuale este de 4 ani.

� Lipsa vizei anuale la zi pe talonul care însoţeşte autorizaţia atrage suspendarea dreptului de exercitare a activităţii pentru care a fost autorizat (art.17)

Model de autorizaţie (faţă)

Model de autorizaţie (verso)

Posesorul autorizaţiei are obligaţia să cunoască şi să aplice întocmai prevederile prescripţiilor tehnice şi ale instrucţiunilor specifice referitoare la deservirea instalaţiilor/echipamentelor. Autorizaţia este personală , se p ăstrează în timpul serviciului asupra posesorului în bună stare şi se prezintă la cererea inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR şi a persoanelor împuternicite ale deţinătorului/utilizatorului instalaţiei/echipamentului. Posesorul autoriza ţiei nu poate deservi decât instalaţii/echipamente de tipul celor înscrise în autorizaţie. Este interzisă deservirea instalaţiilor/echipamentelor dacă acestea nu sunt autorizate să funcţioneze, exceptând cazurile în care se execută verificări şi încercări în vederea punerii în funcţiune. Operatorul RSVTI poate propune retragerea autorizaţiei de către emitentul acesteia atunci când posesorul a săvârşit abateri grave care periclitează siguranţa în funcţionare a instalaţiei/echipamentului şi securitatea persoanelor. Autorizaţia poate fi suspendată sau retrasă de către inspectorul de specialitate din cadrul ISCIR, în condiţiile Legii nr. 64/2008, cu modificările şi completările ulterioare, privind siguranţa în funcţionare a instalaţiilor/echipamentelor.

6

Model de talon pentru vize anuale (faţă) Model de talon pentru vize anuale (verso)

Talon pentru vize anuale seria...................

Anexă la autorizaţia nr.: .............................. ..... ..... ..... .....

ANUL 20.. 20.. 20.. 20..

VIZA

5)

ANUALĂ

_______________

1. Hologramă. 2. Se înscrie clasa şi grupa, după caz, a instalaţiei/echipamentului pentru care se

face extinderea autorizaţiei. 3. Se înscrie numărul şi data procesului-verbal de examinare. 4. Semnătura şi ştampila inspectorului de specialitate din cadrul ISCIR. 5. Semnătura şi ştampila operatorului RSVTI/inspectorului de specialitate din cadrul

ISCIR.

1. Extinderea autorizatiei

2.

3.

4.

7

CAP.2 NOTIUNI GENERALE

2.1. Notiuni de caldura Combustibilii prin ardere produc caldura. Daca arderea unui combustibil are loc

sub un vas metalic, deschis care contine apa, gazele provenite prin ardere, transmit vasului caldura pe care o contin, producand incaizirea apei. Incalzind astfel apa, temperatura ei creste si cand ajunge la 100°C incepe sa fiarba (apa care fierbe se transforma in abur care se raspandeste in aerul inconjurator avand aceeasi presiune cu acesta).

Daca in locul incalzirii in vasul deschis folosim incalzirea apei in vas inchis, aburul care se formeaza nu mai poate parasi vasul, se aduna in spatiul de deasupra apei si incepe sa apesip pe peretii vasului. Presiunea cu care apasa aburul va fi mai mare decat presiunea atmosferica si ea creste mereu, pe masura ce incalzim vasul.

Combustibilul este o substanta obtinuta din natura, care arde producand caldura,

Temperatura indica nivelul de incalzire a unui corp si se masoara in grade Celsius.

Presiunea reprezinta forta care se exercita perpendicular pe suprafata unui corp. In tehnica, ca unitate de masura pentru presiune se folosesc: atmosfera tehnica, pascal sau bar.

Caldura este o forma de energie care produce cresterea temperaturii unui corp. Caldura are ca unitate de masura caloria sau Joule.

Propagarea caldurii este un fenomen complex si are loc prin radiatie, conductibilitate si convectie.

Caldura se propaga prin radiatie, de la orice corp cald in toate directiile catre mediul inconjurator, in mod asemanator cum se propaga lumina.

De asemeni caldura se transmite intr-un corp solid de la partea calda catre partea mai rece prin masa corpului care produce caldura, de unde si denumirea transmiterii caldurii prin conductie sau conductibilitate. A13-lea mod de propagare al caldurii are loc prin convectie sau prin curenti. Caldura se propaga prin transport catre particule calde care se misca.

CAP.3 CAZANE DE INCALZIRE: CAZANE DE ABUR DE JOASA PRESIUNE SI CAZANE DE APA CALDA

3.1. Date generale de clasificare si conditii privind instalarea cazanelor

Prin "cazan de apa calda" se intelege instalatia care produce apa-calda la o

temperatura de cel mult 1100 C si care este utilizata in afara acestei instalatii in circuit inchis, folosind caldura produsa prin arderea combustibililor, caldura recuperata din gazele fierbinti rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice.

Prin "cazan de abur de joasa presiune" se intelege instalatia care produce abur saturat la o presiune de cel mult 0,05 MPa (0,5 bar) si care este utilizat in afara acestei instalatii, folosind caldura produsa prin arderea combustibililor, caldura recuperata din gazele fierbinti rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice.

8

Instalarea cazanelor Cazanele pot fi instalate in sali proprii (incaperi separate) amplasate la subsolul,

derclisolul, parterul sau etajele cladirilor-de productie de categoria C, D si E de pericol de incendiu, eladirilor do depozitare materiale incombustibile si cladirilor civile, conform legislatiei in vigoare. Nu se admite amplasarea salii cazanelor avand perete comun sau imediat sub incaperi cu persoane care nu se pot, evacua singure (ex:: spitale, magazine, scoli, gradinite de copii, crese si sirfi.ilare) sau sub caile de evacuare ale acestora.

Sala cazanelor trebuie se fie separata de incaperile alaturate prin pereti sau plansee cu rezinstenta mecanica corespunzatoare, usi incombustibile si fara goluri pentru ferestre. Cazanele de incalzire avand debitul caloric de maxim 0,1 Gcal/h, respectiv 0,2 t/h, pot fi instalate in incaperi avand alte destinatii, in care se va amenaja un spatiu corespunzator pentru instalarea cazanelor respective.

Amplasarea acestor incaperi direct sub sali de bolnavi (spitale), sub sali de spectacole, magazine, scoli, gradinite de copii, crese si similare sau sub caile de evacuare ale acestora este interzisa.

Constructia salii cazanelor va satisface prevederile le ale in vigoare.Instalarea cazanelor se va face numai pe baza unui proiecct de un verificator autorizat sau de un agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT in acest scop.

Pentru centralele termice dotate cu unul sau mai multe cazane, a carei putere depaseste 300KW, proiectul de instalare va fi avizat conform din punct de vedere al schemei termo mecanice de un agent economic autorizat de ISCIRINSPECT.

Cazanele mobile, cele utilizate la foraj,pe santiere sau similare si cazanele cu functionare temporara pana la maxim un an sunt scutite de conditia instalarii in baza unui proiect.

In continuare sunt prezentate principalele tipuri de cazane de abur si apa fierbinte, intalnite in mod curent in intreprinderi industriale pentru furnizarea de abur sau apa fierbinte, necesare in productia industriafa sau pentru incalzire.

3.2 Descrierea principalelor tipuri constructive ale cazanului

Cazane cu tub de flacara, tevi de fum si similare Cazanele de aceste tipuri au corpul principal fomiat dintr-un corp cilindric cu

volum mare, in care este montat un tub de flacara (sau mai multe) si un numar de tevi de fum, care formeaza si suprafata de incalzire. Cazanele contin un volum mare de apa, intre 90-250 litri pentru fiecare metru patrat de suprafata de incalzire.

Apa se incalzeste prin circulatie in corpul cilindric, care fiind mai lenta are ca urmare o vaporizare mai slaba si o punere in functiune a cazanului intr-un timp mai indelungat (4-6 h).

Cazanele pot fi curatate usor si din cauza solicitarii termice mai scazute pot functiona cu apa de alimentare cu indici de calitate mai scazuti.

Cazane cu tub de flacara Cazanele de acest fel sunt formate, asa cum se vede din fig. 1, dintr-un corp de forma

cilindrica, asezat orizontal avand un diametru ce poate varia de la 1200-2300 mm. In corpul cilindric este vazut un tub, cu diametrul de 600-1100 mm, care formeaza focarul cazanului, numit si tubul de flacara.

Intre corpul cilindric si tubul de flacara se afla apa, pana la un nivel care trebuie sa fie totdeauna cu cel putin 80 mm deasupra tubului. Corpul cilindric al cazanului are mantaua confectionata din foi de tabla de otel, indoite la valt si imbinate cu nituri sau sudate. Imbinarile trebuie sa fie rezistente si etanse, deoarece presiunea aburului din interior apasa uniform asupra peretilor asa cum arata sagetile din fig.2.;

9

ca urmare a acestei actiuni mantaua este intinsa, iar tubul de flacari este apasat, comprimat.

Fig. I Cazan cu tub de flacara:

1- corp cilindric, 2 - tub de flacara, 3 - gratar, 4- altar, 5 - usa de alimentare cu combustibil, 6- cenusar, 7- camera de intoarcere a gazelor, 8- doma, 9- supapa de siguranta, 10 - robinet principal de abur, 11- cap de alimentare, 12 - racord de

alimentare cu apa, 13 - registru de gaze, 14 - cos, 15 - manometru, 16 - indicatoare de nivel, 17 - robinet de purj a, 18,19 - reazemele cazanului, 20 - zidaria cWanului, 21-

fundatia, 22 - spatiu de aer izolant si umplutura izolanta. Corpul cilindric este prevazut la capete cu funduri bombate. La unele constructii

fundurile sunt plane, drepte; in acest caz pentru a rezista la presiunea aburului, se intaresc cu ancore de otel care leaga fundul de manta. Pe manta, la parte de deasupra, se fixeaza un corp cilindric metalic, asezat vertical, numit doma, in care se aduna aburul; la iesirea din cazan, prin doma, aburul parcurge un drum sicanat care face sa se separe picaturile de apa, pe care le-a luat din spatiul de apa unde s-a format; in felul acesta calitatea aburului se imbunatateste.

Fig.2 Actiunea presiunii aburului din cazan asupra mantalei si tubului focar:

1 - mantaua, 2- tubul focar Pe doma sunt aplicate: robinetul principal de abur, care permite separarea cazanului

sau punerea lui in legatura cu conducta pentru transportul aburului la consumator, racordul pentru supapele de siguranta si gura de om.

Gura de om este o deschidere eliptica care permite intrarea omului in interiorul cazanului pentru curatare si examinare. Gura de om sau gura de vizitare este acoperita de un capac, ca in fig.3 pe care presiunea interioara il apasa pe peretii domei si cauta sa-l inchida etans presand garnitura asezata pe suprafata de sprijin de la marginea capacului.

10

Fig.3 Capac de inchidere a gurii de om: 1 - capac, 2- ancora, 3 - suruburi de strangere, 4- garnitura,

5 - peretele cazanului Garnitura trebuie asezata cu grija; ea se poate face din tesaturi de azbest, indoita ca

sa formeze un inel oval, continuu, de marimea gurii de om si de grosime uniforma. Garnitura este bine sa fie unsa cu grafir si intarita cu fire de alama.

La cazanele cu presiune mai mare, peste 20 bar (- kgf/cm2), garnitura de azbest este imbracata cu o foaie subtire de cupru moale sau este executata din klingherit. La montajul garniturii, inainte de a strange capacul, se controleaza ca aceasta sa fie asezata corect si uniform pe suprafata de strangere.

Tubul, focar se monteaza intr-o parte a corpului cilindric, putin excentric fata de axul acestuia, pentru crearea unui spatiu mai comod, de miscare, in interiorul cazanului si pentru imbunatatirea circulatiei apei. Tubul focar se construieste din tronsoane cu diferite profile si sisteme de imbinare, care sa permita eliminarea efectelor daunatoare, produse de dilatarea diferita, ca urmare a temperaturii diferite a tubului focar si mantalei cazanului.

In fig.4 se arata aceste profile.

a

b

Fig.4 profilul si imbinarea tuburilor de flacara: a - tub ondulat; 1- imbinarea tuburilor ondulate, b - tub neted; 2 - imbinare Adamson.

11

Cazanele cu tub de flacara se monteaza intr-o constructie de zidarie in care raman neacoperite doma si fundul din fata al cazanului; zidaria formeaza canale de gaze. Cazanul se aseaza pe suporturi care trebuie sa aiba o suprafata curata si neteda si sa permita astfel o alunecare libera a mantalei, din cauza dilatarii produse de temperatura pe care o capata in timpul functionarii cazanului.

Suporturile sunt montate pe un postament de beton, iar in dreptul lor postamentul are o fundatie de beton, care impiedica sa se lase pamantul sub greutatea cazanului, transmisa prin suporturi.

Capetele cazanului sunt etanse in zidarie prin intermediul izolatiei de azbest, care permite dilatarea corpului cazanului si etanseaza cazanele de gaze, impiedicand intrarea aerului din exterior in cazan.

Pe fundul din fata sunt asezate doua indicatoare de nivel care comunica cu interiorul cazanului si arata permanent nivelul apei din cazan precum si un manometru, care indica presiunea aburului din cazan.

Pe manta, sub cazan este fixat un racord, o teava si robinetul de purjare pe care, deschizandu-1 la anumite perioade se evacueaza namolul din cazan.

La inceputul tubului focar este montat un gratar, pentru arderea carbunilor, iar la capatul gratarului un prag din material refractar (altarul) care limiteaza stratul de combustibil.

Flacara se tennina in tubul de flacara, iar gazele fierbinti, provenite din ardere, parasesc tubul de flacara si patrund intr-o camera cu peretii inziditi numita camera de intoarcere a gazelor arse.

In aceasta camera gazele arse se intorc si trec mai departe printr-un canal format din mantaua cazanului si zidarie in partea dreapta a cazanului pana in fata. Acest canal constitue al doilea drum de gaze (II), primul fiind tubul de flacara. Dupa ce gazele parcurg drumul al doile de gaze pana in fata, ele sunt intoarse din nou si obligate sa treaca printr-un canal asemanator, al treilea drum de gaze (III), asezat in partea stangaa cazanului, pana la baza cosului. Gazele merg la cos printr-o sectiune reglata de un registru (clapa) de gaze. Registrul este format dintr-o placa dreptunghiulara din fonta, care se deplaseaza intr-un ghidaj etans asezat in zidarie; greutatea registrului este echilibrata de o contragreutate, care se afla in fata cazanului, la capatul unui lant sau cablu de manevra care leaga registrul cu contragreutafe si prin care se ridica sau se coboara registrul.

Apa se introduce in cazan printr-o conducta numita conducta de alimentare, care se termina in interiorul cazanului.

Coducta de alimentare are o armatura numita cap de alimentare formata dintr-un robinet cu ventil si un robinet (clapa) de retinere. Suprafata de incalzire, spalata de gazele firbinti pe o parte si de apa pe cealalta, este formata din tubul de flacara si mantaua cilindrica aflata in drumul II si III al gazelor.

Suprafata de incalzire a acestui tip de cazan poate produce intre 15-20 Kg abur/m2h. Cazanele cu un tub de flacara se construiesc cu o suprafata de incalzire pana la 55 m2. Presiunea aburului produs este de cel mult 16 bar (sau - kgf/cmz).

Cazanul are un volum mare de apa, ceea ce permite sa se poata produce usor un debit de abur mai mare decat cel normal pentru o durata scurta, scazant putin presiunea; cazanul este simplu si poate folosi apa mai putin purificata, deoarece productia de abur pe un metru patrat de suprafat de incalzire este redusa, iar suprafata de incalzire a cazanului se poate curata usor la interior si la suprafata.

Unele cazane de acest tip se construiesc si cu 2 tuburi de flacara, asa cum este aratat in fig.5.

In acest caz marimea cazanului creste si suprafata de incalzire poate ajunge pana la 130 m2, iar presiunea pana la 20 bar (- kgf/cm2).

Unele cazane cu tub de flacara sunt echipate cu supraincalzitor si economizor, iar

12

corpul cilindric este izolat astfel ca mantaua nu mai constituie o suprafata de incalzire.

Fig.5 Cazan cu doua tuburi de flacara: 1- corp cilindric, 2- tuburi de flacara, 3- doma, 4- racord pentru

conducta de alimentare, 5 - suporturi de fonta.

Cazane cu tub de flacara si tevi de fum Cazanul cu tub de flacara si tevi de fum aratat in fig.6 este construit asemanator cu

cazanul cu tub de flacara. Corpul cazanului este cilindric, asezat orizontal pe 2 suporturi metalice si are un diametru de 1200-1600 mm. In interiorul corpului cilindric este montat un tub focar, in care are loc arderea combustibilului si o serie de tevi de furn, fixate in fundurile corpului cilindric.

Fig.6 Cazan cu tub de flacara si tevi de fum: 1- tub de flacara, I - primul drum de fum, 2- tevi de fum, II - al doilea drum de gaze, 3

- tevi de fum, III - al treilea drum de gaze, 4- racord pentru alimentarea cu apa, 5 racord pentru fixarea supapelor, 6- racordul pentru furnizarea aburului din cazan, 7

suporturi, 8 - racorduri pentru sticlele de nivel

13

Unele cazane au la partea superioara o doma, care are acelasi rol ca si la cazanul cu tub de flacara. Tevile de fum au un diametru intre 50-70 mm si grosimea peretilor 3-4 mm. Dintre aceste tevi unele au peretii mai grosi si au capetele filetate si insurubate in fundurile corpului cilindric; ele servesc la intarirea fundurilor pentru a rezista la presiunea aburului din cazan.

Capetele tevilor, fixate in placa tubulara din spate sunt putin umflate la un diametru mai mare, pentru inlesnirea scoaterii si montarii tevilor prin cele doua funduri ale corpului cilindric; de asemenea capetele tevilor fixate in placa tubulara din fata sunt rebordate (bercluite), pentru o mai buna fixare si contact intre tevi si placa tubulara (fig.7).

Fig.7 Teava de fum montata in placi tubulare: 1- placa tubulara din focar, 2- placa tubulara din cutia de fum.

La acest tip de cazan suprafata de incalzire, formata din tubul de flacara si din tevile de fum, imparte volumul de apa din cazan in parti mai mici, cakldura din gaze transmintandu-se astfel mai usor la apa. Rezultatul este o vaporizare mai buna si o productie mai mare de abur de 2535 Kg abur/m2 suprafata de incalzire.

La fig. 8 este aratat un cazan cu tub de flacara si tevi de fum, construit de intreprinderea Manotehnica „16 februarie" si fabrica de cazane mici si arzatoare (ICMA), la care primul drum degaze este prin tubul focar, al doilea prin tevi si al treilea dri\um este in partea inferioara, intre mantaua cazanului si fundatie. Cazanul se executa cu o presiune de 0,7 - 6 bar (kgf/cm2) si in diferite marimi ale suprafetei de incalzire de la 10 - 60 cm2, suprafata de incalzire. Cazanul are un arzator de gaze sau injector de pacura si aerul necesar de ardere este aspirat liber din atmosfera, datorita tirajului produs de cos.

14

Fig.8 Sectiune printr-un cazan cu tub de flacara si tevi de fum, executat de Uzina „I6 Februarie" - Cluj - Napoca: 1- corp cilindric, 2- fundul din fata cazanului, 3 - fundul din spatele cazanului, 4- tub

de flacara, 5- camera de intoarcere din spate a gazelor, 6- tevi de fum, 7- camera de intoarcere din fata a gazelor, 8 - drumul trei al gazelor, 9 - canalul de gaze spre cos, 10 -

usa posterioara, 11 - izolatie, 12 - racord pentru sticle de nivel, 13, 14 - racord pentru supape de siguranta si manometru, 15 - robinet principal de abur, 16 - conducta, 17 -

registru de tiraj.

O constructie imbunatatita din acest tip este cazanul CTF construit de Intreprinderea Grivita Rosie - Bucuresti aratat in fig. 9.

Fig. 9 Sectiune printr-un cazan cu tub de flacara si tevi de fum, CTF 1

15

Cazanul are un tub de flacara, neted si redus ca diametru spre fundul din spate, care formeaza drumul I de gaze, un numar de tevi in partea inferioara, care formeaza drumul 11 si un alt numar de tevi in partea superioara tubului de flacara, care formeaza drumul III.

Cazanul poate folosi atat combustibili lichizi cat si gazosi; debitul sau este de 2 t/h abur la presiunea de 13 bar (kgf/cmz).

0 constructie imbunatatita a acestui tip de cazan, care reprezinta un cazan de 2 t/h si 8 bar, denumit si „Bloc Abur ", executat de Intreprinderile VulcanBucuresti si ICMA-Cluj. Cazanul are un tub de flacara_ondulat cu diametrul 700/800 mm care formeaza drumul I de gaze si un numar de 87 tevi de fum care formeaza drumul II si III.

Cazanul este prevazut cu o instalatie de ardere pentru combustibil lichid sau pentru pacura, cu reglaj si protectie automatizata. ICMA-Cluj mai construieste 5 marimi de cazane similare tip „ Bloc-Abur" peAtru debite de abur de 4; 1; 0,7; 0,4 si 0,2 t/h.

3.3. Partile componente ale cazanului

Descrierea cazanului de apa calda si abur de joasa presiune O instalatie de cazan de apa calda este alcatuita din mai multe parti componente

dupa cum urmeaza: a) focarul, spatiul (cuprinzand instalatia de ardere) in care ard combustibilii; b) constructia metalica care formeaza suprafata incalzita pe o parte de gazele firbinti iar

pe cealalta parte racita de apa si in care are loc firberea, ea se mai numeste sistem fierbator sau suprafata de incalzire fierbatoare a cazanului;

c) canalele prin care circula gazele care au provenit din arderea combustibililor; d) cosul prin care gazele calde care au cedat cea mai mare parte a caldurii

instalatiei de cazan sunt evacuate in atmosfera. Circulatia gazelor de ardere se asigura cu ajutorul tirajului produs de cosul cazanului;

e) aparate de masura si control cum ar fi: - aparat pentru masurat presiunea in cazan numit manometru, presiunea in cazan nu

trebuie sa fie niciodata mai mare decat cea pentru care a fost calculat cazanul; - supape de siguranta, sunt dispozitivele care impiedica depasirea presiunii in cazan

peste cea calculata; - indicator de nivel al apei din cazan, aparat care permite sa urmareasca nivelul apei

in cazan. f) pompe de alimentare cu apa a cazanului.

3.4 Instalatii de ardere Focare pentru combustibil lichid Combustibilii lichizi ard in suspensie sub forma pulverizata in particule foarte mici,

focarul putand fi o camera a carei forma si marime se adapteaza dupa tipul cazanului. In fig. 10 este aratat un focar cu o instalatie de ardere pentru combustibili lichizi

montata in tubul de flacara al unui cazan de acest tip. Focarul este captusit cu caramida refractara pe o lungime de circa 1 metru pentru a creea o zona calda favorabila arderii combustibilului.

16

Gaze

Fig. 10 Focarul unui cazan cu tub de flacara pentru arderea combustibililor lichizi: 1 arzator, 2 - tub de flacara, 3 - captuseala refractara, 4 - capete reglabile, S- clapete fixe.

Combustibilul lichid este pulverizat cu ajutorul aburului avand o presiune de 3 -5 bar

(- kgflcm2). Aerul necesar arderii este aspirat cu ajutorul depresiunii creata de cosul cazanului.

Pentru reglarea cantitatii de aer, dupa incarcarea focarului se manevreaza registrul de gaze, respectiv tirajul. Pentru a realiza o ardere buna, completa arzatorul de pacura trebuie sa formeze un amestec omogen intre aer si pacura pulverizata; in acest scop, este necesar ca pacura sa fie pulverizata fin de un dispozitiv si difuzata intr-un curent de aer cu care sa se amestece in mod cat mai complet.

Pulverizarea pacurii se poate face ca in cazul arzatorului din fig.10 pompand cu presiune combustibilul.

In fig. 11 se arata un arzator de pacura pulverizata cu abur, folosit la cazanele CTF 1.

Fig. l 1 Arzatoare cu pacura si gaze naturale:

a - dispozitiv de pulverizare; 1- duza de pulverizare, 2- canal pentru admisia aburului, 3 - canal pentru admisia pacurii;

b - arzator combinat pentru pacura si gaze naturale; 1 - arzator pentru gaze, 2- canal de aer, 3 - arzator pt combustibil lichid, 4 - material de protectie.

Alimentarea cu pacura se face prin cadere libera de la un rezervor asezat la

minim 5 metri deasupra arzatorului; aburul trebuie sa aiba o presiune de 7 bar (- kgf/cm2). Arzatorul poate pulveriza 155 Kg pacura/h. Arderea se realizeaza cu un exces mic de

aer, iar procentul de C02 in gazele de ardere este peste 12%.

17

Foarte folosita este pulverizarea prin comprimare mecanica a pacurii. La aceasta instalatie pacura rece este intai filtrata si apoi pompata intr-un preincalzitor

cu abur unde prin incalzire devine mai fluida; apoi este inmagazinata sub presiune in rezervorul de compensare. Presiunea pacurii este de 10-30 bar (- kgf/cmz). Cu aceasta presiune pacura intra in arzatorul cu pulverizare mecanica, care este aratat in fig.12.

Fig.12 Arzator mixt pacura si gaze pentru cazane CR16: 1 - arzator de gaze, 2 - arzator de pacura, 3 - palnie, 4- peretele cazanului

Aceste instalatii se monteaza la cazane mai mari, de exemplu CR16 cu tevi de apa si

focare exterioare pulverizand circa 800 Kg pacura/h. La instalatiile de ardere cu pulverizare mecanica trebuie observat capul arzatorului, mai ales la folosirea de combustibili grei, deoarece se formeaza depuneri de cocs, care impiedica cu timpul pulverizarea si este necesar ca aceasta sa fie curatata.

De obicei se opreste din functiune arzatorul, se scoate afara si se inlocuieste duza incarcata cu cocs, cu una curata. La cazanele mai mari se folosesc mai multe arzatoare, astfel ca este totdeauna posibila inlocuirea duzei.

De asemenea variatia incarcarii focarului se poate face prin variatia sarcinii arzatoarelor sau prin suprimarea sau introducerea in functiune a unui numar mai mic sau mai mare de arzatoare.

O instalatie de ardere cu pulverizare mecanica a pacurii este aratata in fig.13; ea este folosita la cazanele de abur BA 2t/h. Combustibilul este pompat cu o presiune de 33 bar (- kgf/cm2), prin 2 duze.

In functionarea la plina sarcina combustibilul este pulverizar prin ambele duze (60 si 90 Kg/h, fiecare); la sarcina redusa combustibilul este pulverizat printr-o singura duza (60 Kg/h).

18

Fig. 13 Arzator de pacura pentru cazanul BA 2 t/h: 1-arzator,2- pompa pentru injectie sub presiune, 3- preincalzitor de pacura

Instalatia de pregatire si ardere a combustibiullui este aratata in fig. 14 pacura este

filtrata si preincalzita, iar intregul proces de pornire si functionare al instalatiei de ardere este condus automat in cadrul sistemului de reglaj si protectie automata al cazanului.

Instalatia de ardere este prevazuta cu robinete rapide pentru inchiderea combustibilului, precum si cu un dispozitiv de aprindere cu combustibil gazos.

Fig.14 Schema instalatiei de pregatire si ardere a pacurii: 1- robinete, 2 - filtre, 3 - pompa, 4 - preincalzitor de pacura, 5 - robinete pt inchidere

rapida, 6 - supraveghetor de flacara, 7 - arzator de duze, 8 - clapete de reglaj al aerului, 9 - ventilator.

Conducerea arderii la un focar cu combustibil lichid. Pentru a realiza o buna conducere

a unui focar, este necesar ca la fiecare cazan sau sala de cazane sa fie respectate instructiunile de functionare.

Instructiunile trebuie bine cunoscut de personalul care conduce cazanul si aplicate intocmai. Acestea cuprind irldicatii privind felul si caracteristicile necesare ale combustibilului lichid (ex. presiunea si temperatura de injectare), punerea si oprirea din functiune al focarului, intretinerea instalatiei de ardere si masurile, ce trebuie luate in caz de pericol sau avarie. In general instructiunile trebuie sa contina si urmatoarele reguli, valabile in toate cazurile:

- inainte de aprinderea focului trebuie bine ventilate canalele de fum si focarul cazanului;

19

- la pornirea arzatorului, punerea focului, se deschide intai admisia aerului si apoi a combustibiului, la oprirte stingerea focului se inchide intai admisia combustibilului apoi al aerului; daca aprinderea s-a facut manual, facliile trebuie sa fie introduse dupa utilizare in dispozitive adecvate de stingere;

- la reaprinderea focului in focarul inca cald, se va aprinde cu multa atentie flacara de combustibil lichid, deschizand treptat admisia combustibilul i, deoarece in caz contrar se poate forma o mare cantitate de vapori combustibili care pot provoca explozii;

- la stingerea focului se va evita sa ramana resturi de combustibil lichid in focar, deoarece acestea, la reaprinderea focului pot crea pericol de explozie;

- in timpul aprinderii arzatorului si in exploatare, personalul de conducere al cazanului va supraveghea arderea prin ochiul de vizitare;

- in timpul functionarii focarului trebue urmarit sa se obtina o ardere buna, observand culoarea flacarilor si gazelor de ardere (flacari intunecate si fum negru pe cos indica ardere cu lipsa de aer), sau citind aparatele, care analizeaza gazele de ardere. Arderea cu lipsa de aer si depuneri de resturi de combustibil nears prezinta si pericol de rabufniri si chiar ~explozii de gaze.

- in timpul functionarii trebuie suflate suprafetele de incalzire de deouneri de funingine si resturi de combustibil nears, cu suflatoare. 0 atentie deosebita trebuie data si curatarii depunerilor de pe suprafetele de incalzire auxiliare, mai ales de pe preincalzitoarele de aer, care se pot aprinde, ducand la arderea acestora.

- curatarea si intretinerea permanenta a instalatiei de ardere trebuie urmarita permanent pentru a evita formarea depunerilor si infundarea trecerilor. In acest scop, la fiecare oprire din functiune se va executa:

> suflarea eficace cu abur a instalatiei de ardere, conducte, rezervor; > scoaterea, curatarea si pregatirea injectoarelor pentru functionare (verificarea

dimensiunilor, uzurii duzelor).

Focare pentru combustibil gazos Focarele cu gaze sunt asemanatoare ca forma si marime cu focarele cu combustibil

lichid. Instalatiile de ardere cu gaze se aseaza in acelasi mod ca si instalatiile de ardere cu

combustibil lichid. In unele cazuri instalatiile au aparate de ardere atat pentru gaze, cat si pentru combustibil lichid, deoarece se folosesc in exploatare, ambele feluri de combustibili.

De asemenea, o instalatie de ardere combinata pentru combustibil gazos si pentru combustibil lichid, pentru cazane mari cu tevi de apa, se pot vedea in fig. 12.; consumu orar de gaz natural este de circa 925 m3N/h. In unele cazuri se folosesc la cazane numai arzatoarele de gaze.

Presiunea de alimentare a gazelor este de 0,5 bar (kgf/cm2); aerul este aspirat datorita depresiunii creata in focar prin cos sau exhaustor.

Duzele sunt repartizate pe o parte sau pe toata suprafata inferioara a camerei focarului, intr-o cutie, care se monteaza etans la partea inferioar focarului. Aerul vine printr-un registru care se regleaza dupa intensitatea arderii. Gazul este alimentat printr-un distribuitor legat cu o conducta de gaz, prevazuta cu un robinet de inchidere.

Cutia metalica a arzatorului este protejata cu caramida refractara. Capetele tevilor mandrinate in cutia focarului sunt deasemenea protejate cu bucse gaurite din fonta sau material refractar, pentru a le feri de radiatia puternica a focarului.

Arzator cu tuburi difuzoare. Acest arzator pentru gaze naturale, folosit la cazane industriale cu tub de flacara sau cu tevi de apa cu focar exterior este aratat in fig. 15.

20

Fig.15 Arzator cu mai multe tuburi difuzoare: 1- racord cu gaz, 2- inel de distribuitor de gaz, 3 - tub difuzor, 4- rozeta de reglare a

aerului, 5- manometru, 6- orificiu pt observarea focului, 7- orificiu pt aer secundar, 8flanse, 9- portiune ce intra in zidaria cazanului, 10 - orificiu pt montarea unui injector de

pacura. Arzatorul aspira aerul primar prin depresiunea creata de duza arzatorului prin care

gazul iese cu presiune. Pentru aprinderea completa se mai aspira aer secundar prin orificiile 7, datorita depresiunii creata in focar.

Reglajul incarcarii focarului, in raport cu sarcina cazanului se face deschizand mai mult sau mai putin, robinetul de inchidere asezat pe racordul numerotat cu cifra 1.

Aerul primar se regleaza automat prin aspiratia creata de gaz, iar aerul secundar se regleaza prin clapele care obtureaza orificiul si prin tirajul cosului.

0 instalatie mai noua, pentru arderea combustibilului gazos folosita la cazanele de tipul „ Bloc-Abur" BA de 2 t abur/h, este prezentata in fig. 16.

Fig.16 Arzator de gaze pt cazanul BA 2 t/h:

1 - arzator, 2- ambrazura, 3 - ventilator, 4- conducta de gaze, S- robinet pt inchidere rapida, 6- presostat, 7- filtru, 8- robinet inchidere

21

Gazele combustibile sunt filtrate iar presiunea lor este mentinuta cat mai constanta cu ajutorul unui presorstat. Incarcarea focarului este variata continuu intre 30 si 100% din sarcina.

Inchiderea rapida a conductei de gaz se face cu 2 robinete speciale. Echiparea si conducerea unui focar cu gaze combustibile. Gazele combustibile pot

forma impreuna cu aerul in anumite proportii, amestecuri explozibile care pot distruge peretii spatiului in care a avut loc aprinderea acestui amestec.

Focarele in care ard gazele combustibile, pot fi puse in situatia sa formeze amestecuri explozive cu efecte dezastruase pentru constructie si cu pericol de accidentare a personalului de conducere a cazanului.

Pentru a se evita astfel de urmari si a realiza o exploatare rationala, instalatia de ardere cu gaze trebuie sa fie echipata cu anumite dispozitive si armaturi, iar in conducerea focului trebuie respectate riguros anumite reguli de exploatare.

In acest scop fiecare cazan sau sala de cazane, cu focare cu gaze, trebuie sa aiba instructiuni de exploatare, pentru conducerea focului.

Instalatia de ardere cu gaze trebuie sa fie prevazuta daca este condusa manual, cu cel putin urmatoarele dispozitive si armaturi:

- pe conducta de gaze care alimenteaza un cazan trebuie sa fie montat un dispozitiv de inchidere cu functionare sigura. Aceasta, la oprirea alimentarii cu gaze sau la variatia presiunii gazelor si aerului;

- in afara limitelor admise - la intreruperea curentului electric la motorul electric exhaustorului de gaze de ardere de la cos, trebuie sa inchida automat alimentarea cu gaze.

Deschiderea dispozitivelor, pentru alimentarea cu gaze, sa nu poata fi facut decat manual, dupa eliminarea defectiunilor aratate si numai dupa ce s-a verificat ca toate masurile pentru aprinderea focului, in focar, au fost luate. - Daca presiunea gazului, in conducta de alimentare are variatii mari, neadmnise de siguranta functionarii instalatiei de ardere, trebuie sa se monteze un dispozitiv care sa regleze presiunea si sa o mentina intre valori admise.

- Un aparat montat pe conducta de alimentare cu gaze, tuburi U sau manometre, care sa arate in fiecare moment daca conducta este sub presiune si valoarea acestei presiuni.

- Doua robinete de inchidere, montate pe conducta care alimenteaza cu gaz inaintea fiecarui arzator.

- O conducta de aerisire, care leaga conducta de alimentare cu gaze, intre cele 2 robinete de inchidere aratate mai inainte si atmosfera exterioara. Capatul conductei iese in afara salii de cazane. Conducta permite aerisirea portiunii de instalatie de ardere dintre arzator si robinete cand instalatia a fost oprita si a fost pobila intrarea aerului in conducta de gaze.

- Un aparat pentru masurarea presiunii pe conducta de aer, care alimenteaza instalatia de ardere.

- O armatura de inchidere a conductei care alimenteaza cu gaz sala de cazane, montata in afara salii de cazane la o distanta de 20 m, pentru a putea inchide gazul cand in sala de cazane s-a declarat un incendiu si nu este posibila intrarea in sala.

- Registrul de tiraj al cazanului trebuie sa fie executat astfel (de exemplu cu un orificiu in corpul sau) ca sa nu poata sa inchida complet, in pozitia in care astupa complet canalul de gaze si sa permita crearea unei depresiuni de cativa milimetri coloana de apa. Masura este necesara, deoarece robinetele obisnuite de inchidere nu sunt perfect etanse sau devin neetanse cu vremea, pierd gaze si in felul acesta, in repaus, se pot aduna in focar, care creaza pericol de explozie.

La scoaterea din functiune in stare rece a cazanului - pentru un timp oricat de scurt - conducta de alimentare cu gaze trebuie inchisa in mod sigur sau trebuie aplicate flanse oarbe.

22

Tirajul. Pentru a introduce aerul necesar combustibilului in focar si pentru a deplasa gazele de ardere prin canalele de gaze si a le scoate afara din cazan, este necesar sa se creeze la capatul canalelor de gaze o depresiune (o presiune mai mica decat cea atmosferica) care aspira gazele de ardere.

Depresiunea necesara se obtine daca la capatul canalelor de gaze se construieste un cos suficient de inalt, cu o sectiune corespunzatoare, pentru gazele de ardere calde sa se poata scurge creinad un curent puternic.

Depresiunea este creata de diferenta dintre greutatea coloanei de gaze de ardere calde din cos si a unei coloane de aceeasi inaltime formata din aerul atmosferic (fig. 17).

Fig. 17 Schema circulatiei aerului si gazelor la un cazan cu tiraj natural: 1 - cos, 2 - registru

Aerul atmosferic avand o temperatura mai scazuta decat a gazelor de ardere calde din cos, deci fiind mai greu decat acesta, le impinge in atmosfera cautand sa le ocupe locul. Diferenta de presiune dintre presiunea coloanei de aer, mai grea si presiunea coloanei de gaze, mai usoara, este egala cu depresiunea de la capatul canalului de gaze, numita si tiraj; ea este masurata in milimetri coloana de apa (mm H20).

Tirajul se mentine atata timp cat are loc arderea combustibilului, respectiv se produc gaze de ardere calde si este cu atat mai mare, cu cat gazele care se evacueaza - prin cos sunt mai calde, aerul atmosferic este mai rece si inaltimea cosului este mai mare.

In aceasta situatie diferenta de greutate dintre cele 2 coloane este mai mare, deci depresiunea este mai mare.

Tirajul creat de cosul cazanului este numit si tiraj natural. Depresiunea cea mai mare este la baza cosului si cea mai mica in focar; depresiunea creata de cos la baza lui scade treptat spre focar, cu cat drumul gazelor este mai lung, respectiv rezistentele care se opun curgerii gazelor de ardere prin canale sunt mai mari.

Deoarece marimea tirajului la baza cosului variaza cu temperatura gazelor din cos si cu temperatura aerului exterior (iarna aerul fiind mai rece, tirajul este mai mare), se monteaza in canalul de gaze dupa cazan, inainte de cos, un registru. Reducand sectiunea canalului prin care curg gazele, mai mult sau mai putin, registrul variaza rezistenta opusa gazelor si echilibreaza variatia tirajului; in felul acesta se poate obtine depresiunea necesara in cazan, in timpul exploatarii.

Masurarea depresiunii in canalele de gaze se face cu aparate de masurat presiune. In general temperatura gazelor la cos nu trebuie sa depaseasca 130 - 230°C, iar depresiunea

23

creata poate varia intre 10 - 25 mm H20. La cazanele mari, mai ales cand temperatura la cos este mai scazuta, se ajunge la

situatia cand depresiunea creata de cos sa nu fie suficienta pentru a extrage gazele de ardere din cazan. In acest caz se creaza depresiunea necesara cu ajutorul unui exhaustor (ventilator pentru gazele de ardere), actionat de un motor electric.

In aceste cazuri cosul are o inaltime mai redusa, uneori fiind executat din tabla si serveste numai pentru evacuarea gazelor in atmosfera. Conditiile igienice impun, cosuri inalte pentru a difuza gazele de ardere nocive in straturi cat mai inalte in atmosfera.

Dupa modul in care exhaustorul este legat cu cosul si canalele de gaze, exista mai multe posibilitati de a creea depresiunea necesara (fig. 18): - Schema a: ventilatorul de aer sufla aerul in focar, iar gazele de ardere sunt extrase

din cazan cu ajutorul cosului. Cosul trebuie sa aiba inaltimea suficienta pentru ca tirajul creat sa invinga rezistentele opuse scurgerii gazelor, de catre canalele de gaze. La unele focare cu combustibil lichid sau gazos, ventilatorul creaza presiunea necesara invingerii rezistentelor la curgerea gazelor prin cazan pana la cos, in acest caz cosul este de inaltime mica.

- Schema b: exhaustorul extrage gazele din cazan si le refuleaza prin cos in atmosfera. Cosul are o inaltime redusa sau cea impusa de normele sanitare.

- Schema c: exhaustorul extrage o parte din gazele pe care le refuleaza la baza cosului in forma de difuzor, aspirand celalata parte de gaze pe care le refuleaza in atmosfera. Cosul nu are o inaltime mare, iar energia consumata pentru evacuarea gazelor este mai redusa.

a b C

Fig. 18 Scheme de legatura a exhaustorului cu cosul si canalele de gaze:

1 - cos, 2 - vetilator, 3 - exhaustor, 4 - cazan, 5 - registru. Cosurile se construiesc din caramida sau beton. Pentru cazanele mai mici, cu tiraj

redus, cosurile se construiesc din tronsoane de tabla, imbinate cu suruburi si ancorate la pamant.

Ventilatoarele pentru gazele de ardere, exhaustoarele, sunt constructii metalice, in forma de spirala in interiorul careia se roteste o pieta cu palete, rotorul care antreneaza gazele.

Gazele de ardere calde, cu temperaturi intre 130 - 250°C, sunt aspirate la central spiralei si refulate pe la periferia carcasei. Arborele rotorului este cuplat cu un motor electric si se roteste cu cateva sate de rotatii pe minut; lagarele arborelui rotorului suet uneori racite cu apa.

Exhaustorul trebuie sa fie robust pentru a rezista actiunii agresive a gazelor si a particulelor de cenusa zburatoare si demontabil pentru schimbarea usoara si rapida a pieselor uzate.

Depresiunea creata de exhaustor poate ajunge de la cateva zeci la 100 mm coloana de apa si mai mule.

La instalatiile de cazane de abur, la care aeru necesar arderii trebuie incalzit la o anumita temperatura intre 150 - 250°C preincalzitoare de aer si apoi suflat cu o anumita presiune in focar, se folosesc, pentru deplasarea aerului, ventilatoare. Ele sunt asemanatoare

24

exhaustoarelor amintite anterior. Constructia for este mai simpla deoarece ele lucreaza intr-un regim mai usor, aerul find aspirat la temperatura ambianta a salii cazanelor si fara particole solide in suspensie (cenusa, funingine).

3.5 Alimentarea cu apa. Conducte, armaturi, dispozitive de siguranta

Instalatii de alimentare cu apa a cazanului Alimentarea cu apa a cazanului trebuie facuta, pe cat posibil continua, in masura

producerii aburului, pastrand nivelul apei in tambur; acestea se realizeaza folosind instalatii de alimentaxe corespunzatoare, intretinute si supravegheate in permanenta.

Instalatiile de alimentare cu apa cuprind: aparatele pentru introducerea apei la cazan, armaturile si conductele de legatura dintre aceste aparate si armaturi si rezervoarele de apa, respectiv cazanul de abur.

Aparatele de alimentare folosite sunt: pompele care, dupa modelul de constructie sunt: cu piston (actionat manual sau mecanic pentru pomparea apei in cazan) si centrifugare (actionate cu motor electric sau cu turbina cu abur).

Numarul, felul si marimea aparatelor de alimentare ale unui cazan sau ale unei centrale cu mai multe cazane, se stabilesc prin prescriptiile tehnice C 1, colectia ISCIR.

Prescriptiile stabilesc conditiile ca dispozitivele de alimentare sa asigure permanent alimentarea cu apa a cazanelor, deoarece lipsa de apa in cazan, respectiv scaderea apei sub nivelul minim duce la avarii grave.

Pompe centrifugare sunt aparatele cele mai folosite pentru alimentarea cazanelor. Apa este aspirata prin racordul de aspiratie al pompei si conducta din rezervor si

umple tot corpul pompei, datorita miscarii de rotatie a rotorului cu palete, care in continuare o refuleaza dandu-i o forta centrifugara, prin paletele directoare, inspre racordul de refulare. Apa impinsa spre racordul de refulare formeaza, la centrul rotorului, un vid care determina apa din rezervor, apasata de presiunea atmosferica, sa intre in corpul pompei, formand un curent continuu de apa.

O pompa construita cu un singur rotor cu palete refuleaza apa pe conducta cu o presiune mica, care nu este suficienta pentru a invinge presiunea din cazan si pentru a-i alimenta cu apa. De aceea cazanele sunt alimentate cu pompe cu mai multe rotoare cu palete.

Apa este aspirata de primul rotor cu palete si este refulata in al doilea si asa din unul in altul este aspirata si refulata cu o presiune din ce in ce mai mare pana la ultimul rotor cu palete, care refuleaza apa prin conducta de alimentare la cazan.

Pentru amorsarea pompei, la pornire, este necesar ca aceasta sa fie plina cu apa; in acest scop pompa este prevazuta cu un robinet care se deschide inainte de a fi pusa pompa in miscare pentru a evacua aerul.

La capatul conductei de aspiratie se aseaza totdeauna o armatura cu clapeta de retinere. Inaltimea conductei de aspiratie, masurata de la axa pompei la nivelul apei din rezervor notata in fig.25 cu h nu poate depasi 5 - 6 m, cand apa are cei mult 30°C. Daca apa depaseste 50 - 60°C rezervorul trebuie asezat deasupra nivelului pompei, iar in caz ca temperatura atinge 100°C rezervorul de alimentare trebuie sa se gaseasca la circa 7 m deasupra pompei.

Debitul pompei Uh (in litri de apa pe ora) depinde de presiunea pe care o are apa si de viteza de rotatie a rotorului.

Debitul poate fi reglat cu ajutorul unui robinet de inchidere, care stranguleaza, mai mult sau mai putin sectiunea conductei de refulare. La punerea in functiune a unei pompe centrifuge trebuie respectate urmatoarele reguli:

- se verifica cu mana, daca arborele pompei se roteste usor; se verifica circulatia apei de racire al lagarelor;

- se deschid robinetele de aerisire;

25

- se umple cu apa pompa, pana cand apa iese prin robinetele de aerisire; se inchide robinetul de pe conducta de refulare;

- se porneste motorul de actionare a pompei si se urmaresc indicatiile manometrului de pe conducta de refulare; cand presiunea a ajuns la valoarea nominala de functionare a pompei se deschide robinetul de pe conducta de refulare si se regleaza presiunea pompei dupa indicatiile manometrului. Se urmareste ca, in exploatare, presiunea manometrului pompei sa arate o presiune putin mai mare decat presiunea din cazan.

Armaturi si aparate ale cazanului In conformitate cu prescriptiile tehnice C1 colectia ISCIR, orice cazan de abur trebuie sa fie

prevazut, in mod obligatoriu, cu urmatoarele armaturi: - armaturi pentru supravegherea si controlul nivelului apei din cazan; armaturi si

aparate pentru supravegherea si limitarea presiunii de functionare a cazanului; - armaturi pentru alimentarea cu apa a cazanului; - alte armaturi si aparate stabilite de constructor. Armaturile si aparatele aratate mai sus se fixeaza direct pe cazan prin sudare, nituire sau

prin intermediul unui racord cu flanse si suruburi. Armaturi pentru supravegherea si cntrolul nivelului apei din cazan Supravegherea nivelului apei din cazan este una din principalele sarcini ale

personalului care conduce un cazan. In acest scop se folosesc difrerite armaturi; astfel: - indicatoare de nivel cu sticla plata sau cu tub de sticla; - robinete de control, dopuri fuzibile; - indicatoare de nivel la distanta; - semnalizatoare optice, acustice. Indicatoare de nivel cu sticla. In fig.19 este aratat un indicator de nivel cu sticla

rotunda. Indicatorul se fixeaza prin flanse de frontul cazanului; robinetul 2 pune in legatura sticla de nivel cu spatiul de abur al cazanului, iar robinetul 3 cu spatiul de apa si anume mai jos de nivelul minim pe care trebuie sa-i aiba apa in cazan.

Fig. 19 Indicator de nivel cu tub de sticla: 1- tub de sticla, 2 si 3 - robinete, 4 - robinet de purjare, 5 - flanse, 6 - piulite pt fixarea

tubului, 7- piulite pt fixarea cepului, 8- dopul cepului

26

La partea inferioara un robinet de purjare 4 se deschide din timp in timp, conform onstructiunilor de serviciu, pentru ca aburul si apa sub presiune sa sufle depunerile de apa de pe conductele de racord.

Cand sticla s-a spart sau apar neetanseitati se inchid robinetele 3 si 2 pentru a izola sticla de presiunea aburului din cazan; se demonteaza piulitele 6, presgarnitura 8 si garnitura 9 si se repara defectiunile (se inlocuieste sticla, garnitura).

Pentru a proteja personalul impotriva oparirii cu abur sau apa fierbinte, cand sticla s-ar sparge toate indicatoarele se prevad cu o bila pe conductele de legatura, care astupa orificiul acestora, bilele fiind antrenate de abur sau apa atunci cand acestea se scurg cu viteza mare. De asemenea pentru evitarea ranirii cu fragmente de sticla, cand acestea s-ar sparge, se aseaza aparatoare din plasa pe toata lungimea sticlelor. La cazanele cu presiune mai mare se folosesc indicatoarele de nivel cu sticla plata. In locul tubului de sticla se foloseste o sticla plata groasa, rezistenta la temperatura, care se monteaza intre 2 carcase metalice stranse cu suruburi. Intre carcasa metalica si sticla se formeaza un canal prin care circula apa. Nivelul apei se observa bine, sticla fiind fara culoare sau slab colorata in verde. Daca presiunea de functionare a cazanului este ridicate se folosesc indicatoare cu robinete cu ventil.

Armatura metalica a indicatorului de nivel se executa din bronz pentru presiuni joase si medii si din otel rezistent la coroziune pentru presiuni ridicate. Nivelul apei in indicatorul de nivel este acelasi cu al apei din cazan, daca conductele de legatura cu cazanul sunt libere (neinfundate). Personalul care conduce cazanul, trebuie sa controleze starea indicatorului de nivel in timpul functionarii cazanului pentru asigurarea ca nivelul indicat este cel corect. Aceasta operatia care se face o data sau de 2 ori pe schimb dupa instructiunile de servici se executa astfel (vezi fig. 19):

- se deschide robinetul de purjare 4, aburul si apa sufland in indicator atat sticla, cat si ambele conducte de legatura in acest timp nivelul apei din sticla dispare;

- se inchide robinetul 2, care comunica cu spatiul de abur al cazanului, este suflata astfel numai conducta care leaga indicatorul cu spatiul dje apa;

- se deschide robinetul 2 care comunica cu spatiul de abur si se inchide robinetul 3, cel de pe legatura cu spatiul de apa, in acest mod se sufla legatura cu spatiul de abur si sticla;

- se deschide robinetul 3, care comunica cu spatiul de apa si se inchide robinetul de purja; apare nivelul apei in indicator si se compara cu acela din indicatorul invecinat.

In timpul controlului indicatorului trebuie evitat sa se inchida in acelasi timp ambele robinete 2 si 3, deoarece sticla se poate raci si la redeschiderea acestora se poate sparge.

Daca se constata ca una din legaturi, cu spatiul de abur sau cu spatiul de apa, este infundata, se demonteaza dopul 8, corespunzator si se introduce cu grija o vergea, ferind corpul din dreptul orificiului, pentru evitarea oparirii. Daca indicatorul nu are dopurile 8 se incearca prin repetarea de cateva ori a operatiilor aratate mai inainte, sa se curete racordurile. Daca operatia nu reuseste, este necesara oprirea cazanului si curatarea, prin demontare, a armaturii si pe la partea inferioara din cazan.

Robinetele de control se aseaza pe cazan in locul unuia din indicatoarele de nivel pe care-1 inlocuiesc. Unul din robinete se aseaza in dreptul nivelului minim al apei, altul in dreptul nivelului maxim. Se controleaza nivelul apei deschizand pe rand robinetele si observand aspectul vanei de fluid care iese in atmosfera.

Apa sau amestecul apa-abur tasneste sub forma unei vane care se lateste, de culoare alb cenusie cu un zgomot inabusit, aburul tasneste sub forma unei vane inguste; de culoare albicioasa si cu un zgomot suierator. In mod normal, prin robinetul de deasupra, trebuie sa iasa totdeauna abur, iar prin cele de jos, apa.

27

Placa de nivel minim Fiecare cazan are un nivel minim sub care apa nu trebuie sa scada, stabilit de

constructor si indicat pe cazan cu o placa din metal rezistent la coroziune, numita placa de nivel minim.

Placa se aseaza in apropierea sticlei de nivel astfel incat, varful placii, care marcheaza nivelul, sa fie la 40 - 50 mm deasura marginii de jos al sticlei inicatorului de nivel.

Dopuri fuzibile La unele cazane cu cutie focar metalica (de tipul locomobila, cu tub de

flacara), se monteaza dopuri fuzibile pe plafonul focarului. Dopul aratat in fig.20 are scopul sa protejeze cutia focarului impotriva supraincalzirii metalului, cand nivelul apei a coborat sub nivelul minim si plafonul focarului ramane neacoperit cu apa.

Aliajul de plumb si antimoniu turnat in dop se topeste cand temperatura plafonului este inca mica, dar mai mare decat aceea, cand este acoperit cu apa, iar prin gura lasata libera aburul iese si stinge focul din focar. Dopurile trebuie examinate la fiecare revizie a cazanului si turnate la cel mult 3 luni, cu ocazia unei spalari a cazanului.

Fig.20 Dop fuzibil: 1 - corpul dopului, 2- aliaj fuzibil Armaturi si aparate pentru supravegherea si limitarea presiunii de functionare Pentru supravegherea si limitarea presiunii de functionare a cazanelor sunt

necesare urmatoarele: - manometre; - supape de siguranta; - placa de timbru. Manometre Manometrele sunt aparate care masoara presiunea cazanului. Presiunea este indicata

de acul aparatului pe un cadran impartit in unitati de presiune (bar sau kg f/cmz sau atmosfere). Presiunea maxima de functionare a cazanului este marcata pe cadranul aparatului cu un semn rosu.

Cadranul trebuie sa fie suficient de mare (diametrul de cel putin 100 mm), astfel ca presiunea sa poata fi citita de pe locul de munca al personalului care conduce cazanul. Cazanul trebuie echipat cu atatea manometre cate prevad prescriptiile oficiale.

Manometrele folosite la cazane sunt de constructie cu un tub burdon, ca in fig.21. Sub actiunea presiunii fluidului, tubul burdon se deformeaza si imprima o miscare mecanismului de multiplicare, care se transmite acului de pe cadran si care corespunde marimii presiunii.

28

;

Fig.21 Manometru cu tub burdon: 1 - cadran, 2- racord pt intrarea fluidului in tub, 3 - mecanism de multiplicare, 4- tub burdon

Manometrul se monteaza pe cazan, In legatura directa cu cazanul se monteaza un

tub sifon, care trebuie sa aiba forma din figura si diametrul interior de cel putin 12 mm, iar inaltimea de minimum 300 mm, pentru a feri manometrul sa se incalzeasca la o temperatura mai mare de 40°C.

Intre tubul sifon si manometru se monteaza un robinet cu cep cu trei cai, folosit pentru intretinerea si verificarea manometrului. El este prevazut si cu o flansa de racordare cu diametrul de 40 mm. In timpul exploatarii cazanului se verifica functionarea manometrului si se iau masuri de intretinere, conform instructiunilor de serviciu, procedand astfel (vezi fig. 22):

- pozitia 1. Manometrul in functiune. Cepul este -in pozitia care leaga manometrul cu cazanul si manometrul arata presiunea din cazan. Cea de-a treia cale a cepului este inchisa.

- pozitia 2. Manometrul este izolat, tubul sifon este suflat. C e p u l e s t e i n pozitia care pune in legatura cazanul cu exteriorul prin tubul sifon, sufland aburul. Aburul curata impuritatile si depunerile din interiorul tubului si le scoate afara.

- pozitia 3. Manometrul este verificat la pozitia 0 a acului. Cepul este in pozitia care izoleaza manometrul de presiunea din cazan, acul trebuie sa fie la indicatia 0. In aceasta pozitie a cepului manometrul poate fi demontat.

- pozitia 4. Manometrul este verificat la presiunea de functionare a cazanului. Cepul este in pozitia care pune in legatura cazanul cu manometrul de serviciu si cu un manometru de control ce se fixeaza la flansa robinetului cu 3 cai.

Daca in urma verificarii aratate se constata abateri: infundarea tubului sifon, defectarea manometrului, se iau masuri de remediere, demontare si reparare a manometrului.

Daca precizia de masurare a manometrului de serviciu, fata de manometrul de control, depaseste 2 %, manometrul se schimba cu unul verificat care poarta marca de verificare a organelor de Metrologie.

1 2 3 4

Fig.22 Schema pozitiilor robinetului cu 3 cai

29

Supape de siguranta Supapele de siguranta au rolul de a limita presiunea in cazane. Ele sunt

montate direct pe cazan si in directa legatura cu interiorul si sunt construite astfel incat, cand creste presiunea in cazan peste valoarea pentru care au fost incarcate ele se deschid si il pun in legatura cu atmosfera, evacuand o parte din abur.

Rolul supapelor este deci foarte important pentru siguranta functionarii cazanelor. De aceea, este necesar ca fiecare cazan sa aiba supapele in numar si asezate conform cu prescriptiile tehnice colectia ISCIR. Personalul care conduce cazanul trebuie sa intretina supapele si sa le verifice conform cu instructiunile de serviciu.

Cand o supapa de siguranta sufla, inseamna ca presiunea a crescut peste presiunea normala de functionare si personalul care conduce cazanul trebuie sa ia toate masurile pentru a pune cazanul in situatia de functionare la presiunea normala, de exemplu reducerea focului; cand presiunea a scazut supapa de siguranta trebuie sa se inchida, sa nu mai sufle aburul.

Supapele de siguranta se construiesc de diferite tipuri, dupa presiunea si temperatura aburului, debitul de functionare, modul de evacuare al aburului. Un tip des folosit prezentat in fig. 23 este o supapa cu contragreutate.

Aburul din cazan preseaza asupra ventilului; in regim normal de functionare forta totala cu care aburul apasa pe suprafata ventilului este echilibrata de greutatea contragreutatii care apasa prin intermediul bratului de parghie 4, pe tija 5 a ventilului.

Ventilul 2 este prevazut cu aripi de ghidare si inchide supapa rpzemanduse pe inelul de bronz al scaunului. Suprafata de contact dintre veptil si scaun trebuie sa fie plana si bine slefuita pentru realizarea unuei inchideri bune, iar aripile de ghidare trebuie sa permita un mic joc de asezare a ventilului. Pentru a evita o ridicare exagerata a ventilului parghia se opreste intr-o furca 8. Partea din parghie cuprinsa intre punctul de articulatie si contragreutate se numeste bratul lung al supapei, iar partea cuprinsa intre punctul de articulatie si tija 5 se numeste bratul scurt. Bratul lung este de 8 - 10 ori mai mare decat bratul scurt.

Fig.23 Supapa de siguranta cu contragreutate: 1- corpul supapei, 2 - ventil, 3 - scaunul ventilului, 4- parghie, 5 - t i ja, 6contragreutate, 7- flansa, 8-

furca pt oprirea parghiei

Uncle constructii au in acelasi corp 2 supape cu contragreutate; la alte constructii in locul contragreutatii se foloseste pentru echilibrarea presiunii aburului pe suprafata ventilului, forta unui arc asa cum se arata in fig.36.

Supapele se monteaza pe cazan prin racorduri proprii fara intermediul unei armaturi de inchidere sau derivatie pentru utilizarea aburului.

Pozitia supapelor trebuie sa fie verticala, iar accesul la ele, pentru intretinere si verificare sa fie usor. De regula din cele 2 supape montate pe un cazan, una numita supapa

30

de control, trebuie sa sufle la o presiune putin superioara presiunii de functionare, iar o a doua numita supapa de lucru, la o suprapresiune maxim admisa.

In tabelul 1 se indica valoarea presiunilor pentru aceste 2 feluri de supape conform prescriptiilor tehnice Ci colectia ISCIR.

La presiuni ale cazanului pana la 22 bar (kgf / cmz), este necesar sa se verifice zilnic daca supapa functioneaza (deschide) sigur si ventilul inchide repede dupa cateva oscilatii; pentru aceasta este necesar ca ventilul sa se miste usor si daca constructia lui permite sa se poata roti, iar scaunul sa se mentina in pozitia lui fixa orizontala.

Supapa de siguranta cand se deschide nu mentine orificiul deschis ci dupa scurt timp, evacuandu-se putin abur si scazand putin presiunea~ se inchide; presiunea aburului crescand usor din nou supapa se redeschide imediat si asa continua de mai multe ori osciland intre deschis si inchis pana cand presiunea in cazan a fost complet redusa la valoarea normala.

Valorile suprapresiunii la care lucreaza supapele de sigurnata

Presiunea de functionare a cazanului bar (-kgf/cm2)

Suprapresiunea la care trebuie sa se deschida supapele de siguranta fata de presiunea de functionare

bar (-kgf/cm2) sau %

Felul supapei

Pana la 7 + 0,2 bar {~ kgf/cm2) De lucru si control 7-13 + 0,2 bar (~ kgf/cm2} De control 7-13 + 0,3 bar (~ kgf/cm2) De lucru 13 -100 +3% • De control 3-100 +5% De lucru peste 100 +5% De control peste 100 +8% De lucru

Aceasta functionare nestabila nu este corespunzatoare, mai laes la cazane mai mari si de aceea au fost construite supape cu deschidere progresiva. Supapele au ventilul de constructie special, cu o suprafata mai mare decat orificiul de scurgere prin supapa, ceea ce permite dupa ce s-a deschis supapa sa se creeze 'o forta de deschidere mai mare, care impinge ventilul in sus; chiar daca presiunea scade putin, deoarece aburul preseaza pe o suprafata mai mare, supapa se deschide mai mult si se mentine deschisa fara oscilatii.

Placa de timbru Constructorul fixeaza pe corpul cazanului la un loc vizibil pe frontul acestuia o placa

metalica, prin care se garanteaza functionarea instalatiei la o presiune inscrisa pe placa. Forma si datele inscrise pe placa sunt aratate in fig.24.

Fig.24 Placa de timbru

31

Placa se fixeaza cu nituri pe o placa suport, aceasta fiind sudata de cazan. Niturile sunt pansonate de organul ISCIR, dupa verificarea cazanului, inainte de punerea lui in functiune.

Portiunea de pe cazan din dreptul placii de timbru, ramane neinzidita si neizolata. Datele de pe placa de timbru trebuie sa fie pansonate si pe peretele cazanului (tambur) langa placa de timbru, de asemenea si pe alte elemente sub presiune (colectoare).

Pe colectorul supraincalzitorului se noteaza temperatura de supraincalzire si calitatea materialului.

Armaturi pentru alimentarea cu apa a cazanului Armatura obisnuita pentru alimentarea cu apa a cazanului se monteazaa pe conducta de

alimentare cu apa, intre cazan si pompa, cat mai aproape de cazan. Ea este formata dintr-un robinet de inchidere si o clapeta de retinere. In unele cazuri ambele robinete formeaza un corp, o armatura numita „cap de alimentare".

Robinetul cu ventil se aseaza astfel incat presiunea apei de alimentare sa ridice ventilul cand tija acestuia se rupe si in astfel de cazuri se evita intreruperea alimentarii cazanului.

Clapeta de retinere se monteaza astfel ca sageata de pe corp sa fie in sensul curgerii apei de alimentare. Robinetul si clapeta se monteaza in apropierea cazanului, pentru ca in cazul unor defecte pe conducta de alimentare, eventual spargerea conductei sa se evite pierderea apei din cazan.

Calapeta de retinere are un ventil, care are rolul sa impiedice golirea cazanului de apa. Sub actiunea presiunii din cazan, ventilul se inchide si izoleaza cazanul de conducta de alimentare; dimpotriva pompa de alimentare, care impinge apa cu o presiune mai mare decat cea din cazan, ridica ventilul si alimeteaza cu apa cazanul. Cand pompa de alimentare cu apa este cu piston se aude o bataie regulata a ventilului ridicat, care se aseaza pe scaun. In cazul alimentarii continue, cu pompa centrifuga sau cu injectorul trebuie sa se auda lovitura ventilului clapetei pe scaun cand se opreste alimentarea.

Daca zgomotele aratate nu se aud, este necesar sa se controleze clapeta, inchizand robinetul de inchidere si desfacand capacul clapetei. Robinetul de inchidere se foloseste pentru reparatiile aratate mai sus si pentru separarea cazanului atunci cand este scos din functiune si cand de la aceeasi conducta de apa se alimenteaza mai multe cazane.

Armatura se construieste din fonta pentru presiuni mici si din otel pentru presiuni si temperaturi mai mari.

Regulatoarele automate de alimentare au rolul de a mentine constant nivelul apei din cazan marind prin aceasta siguranta functionarii instalatiei. La cazanele mai mari, cu un debit peste 10 t/h abur, la care spatiul de abur este mic fata de debitul de abur produs orar sunt necesare regulatoare automate pe fiecare conducta de alimentare.

Se evita astfel alimentarea cu intreruperi sau supraalimentarea si antrenarea apei si a sarurilor in supraincalzitor; de asemenea se evita, in caz de neglijenta ramanerea fara apa a cazanului, care poate avea urmari grave.

Regulatoarele de alimentare se compun in general din aceleasi parti: un element (organ) care urmareste nivelul apei din cazan si care trnsmite pozitia nivelului la un alt element care comanda deschiderea, mai mult sau mai putin, a unei armaturi de reglare a debitului apei de alimentare. Un regulator automat este cu atat mai bun cu cat elementele aflate in miscare sunt mai putine si mai ferite de influenta mediului unde lucreaza.

Armaturi pentru purjarea, golirea si aerisirea cazanului Armaturi pentru purjare. In cazan, in tambur si colectoare, se formeaza adesea

depuneri de namol si piatra provenite din apa de alimentare, care contine saruri si alte impuritati. Depunerile de namol si de piatra desprinse trebuie evacuate din cazan, prin

32

purjari din timp in timp, chiar in timpul functionarii pentru a evita deranjamentele provocate de aglomerarea lor: In acest scop, la partea inferioara, a cazanelor si la colectoarele inferioare, se monteaza racorduri si armaturi pentru purj are.

Cele mai simple armaturi de purjare sunt robinetele cu cep aratate in fig. 25, robinetul cu cep simplu sau robinetul cu cep cu pregarnitura de etansare a capului, care pot fi folosite pentru presiuni mici, pana la 4 bar (- kgf/cm2). Deoarece cepul se intepeneste deseori si intretinerea este mai grea, robinetul cu cep este folosit mai rar, mai ales la instalatiile mai vechi. Mai sigur in exploatare este robinetul cu ventil, care este folosit la presiuni mai mari si se monteaza in unele cazuri pentru siguranta, cate doua, unul dupa celalalt.

Fig.25 Robinet de purjare cu cep: a - robinet cu cep simplu; b - robinet cu cep si presgarnitura;

1- corp robinet, 2- cep, 3 – presgarnitura

Robinetul automat pentru purjare se foloseste in locul robinetelor normale cu cep sau cu ventil care se pot defecta usor (neetanseitati, ruperi de tije) sau pot fi impiedicate sa se inchida.

Un robinet automat folosit cu bune rezultate este aratat in fig.26. Robinetul se deschide apasand parghia 4 care slabeste presiunea resortului asupra ventilului, astfel ca acesta din urma estp impinsin jos iar presiunea aburului evacueaza impuritatile; in momentul cand parghia este eliberata, presiunea arcului, la care se adauga presiunea aburului din cazan, impinge ventilul si inchide armatura, oprind purjarea.

Ventilul se poate roti, astfel ca depunerile tari asezate pe scaun, care impiedica inchiderea pot fi sfaramate. De asemenea se poate inchide si bloca ventilul de lucru pe scaun (sau daca acesta nu se poate face se inchide ventilul 2) astfel ca eventualele defectiuni ale armaturii (la resort, parghii, ventil) se pot remedia fara demontarea armaturii si deci fara a opri cazanul din functiune'

Dupa fiecare operatie de purjare trebuie sa se controleze la capatul conductei de evacuare daca armatura s-a inchis si nu scapa abur si apa; in acest mod se evita pierderile de apa si uzura organelor de inchidere, datorita scaparilor de abur.

33

Fig.26 Robinet automat de purjare: 1- ventil de lucru, 2 - ventil de inchidere in caz de reparatii, 3 - resort, 4- parghie pt

deschiderea robinetului

Controlul se poate face si atunci cand capatul conductei de purjare nu poate fi cercetat controland atent, cu mana, temperatura conductei de purj are, daca se mentine ridicata si dupa ce robinetul a fost inchis. Robinetele de golire. Se monteaza la elementele cazanului care lucreaza sub presiune, in partea cea mai de jos si sunt in general robinete cu ventil. In unele cazuri se folosesc chiar robinetele de purjare.

Robinetele se monteaza pentru a goli toata apa din cazan in cazul intrarii cazanului in reparatie pentru pastrarea cazanului in repaus timp mai lung in stare uscata sau pentru a evita inghetarea anumitor parti ale cazanului, cand este oprit din functiune in timpul iernii.

Armaturi pentru aerisirea cazanului Robinetele pentru evacuarea aerului din cazan se aseaza in partea cea mai inalta a

cazanului, sunt de tipul robinetelor cu ventil cu diametrul de 25 mm. Robinetele se deschid la pornirea cazanului pentru a evacua aerul si se inchid numai dupa ce a inceput sa iasa abur prin acestea.

Conducte si armaturi in sala cazanului Conducte. In sala cazanelor sunt montate diferite conducte care au rolul de a

transporta fluidele necesare functionarii instalatiilor. Acestea sunt: - conductele care transportaa aburul de la cazane la colectoar distribuitoare de abur sau

direct la utilizare: la turbine, masini de abur instalatii industriale consumatoare de caldura; - conductele de apa pentru alimentarea cazanelor cu condensat si pentru apa bruta si epurata, care completeaza pierderile de apa; - conductele de purjare sau de apa folosita, impurificata care se evacueaza din sala de cazane. Oale de condensat. Oala de condensat este o armatura care se monteaza pe

conducte sau la recipiente, care permite evacuarea condensatului in mod continuu fara sa lase sa treaca si aburul. Evacuarea se face automat, pe masura formarii condensatului.

Oalele de condensat sunt de mai multe tipuri: cu plutitor, de dilatatie si altele. In fig.27 se arata o oala de condensat cu plutitor. Aburul si condensatul patrund prin

racordul 4 in oala; condensatul, pe masura ce se formeaza, ridica plutitorul care, prin parghia 2 deplaseaza sertarul 3 si descopera orificiul pe unde apa este evacuata.

34

Fig.27 Oala de condensat cu plutitor: 1- plutitor, 2- parghie, 3- sertar, 4- ra.cord de intrare abur, 5- racord de iesire apa, 6

parghie pt deplasarea sertarului in caz de blocare, 7 - ventil Daca nivelul condensatului scade, plutitorul coboara si sertarul inchide orificiul. Oala

trebuie sa fie curatata periodic si impuritatile depuse de apa sa fie eliminate, pentru ca acestea cu vremea impiedica functionarea pieselor din oala, sertarul nu mai inchide bine si au loc pierderi continui de abur.

Pentru revizia din timp in timp, fara a opri functionarea conductei oala se monteaza cu o conducta de ocolire cu robinetele necesare ca in fig. 28.

Fig.28 Schema de motoare a unei oale de condensat: 1- oala, 2- robinet de inchidere

3.6. Instalatii de protectie si automatizare. Aparate de masura si control

Aparate de masurat Conducerea corecta, economica si sigura a unui cazan de abur se face masurand

anumite marimi care caracterizeaza functionarea lui, ca de exemplu presiunea si temperatura aburului si a apei de alimentare si cantitatile de abur produse sau de apa folosite. De asemenea, trebuie masurata temperatura, presiunea cum si compozitia chimica a gazelor de ardere la cos, pentru a vedea daca arderea a decurs in bune conditii si nu s-a facut risipa de combustibil.

Aparatele principale de masurat folosite in supravegherea si reglarea functionarii unui cazan sunt:

- aparate care masoara temperatura (termometre, pirometre); - aparate care masoara presiunea (manometre) sau tirajul (indiratoare de tiraj); - aparate care masoara debitele (debitmetre de abur sau apa, de pacura, gaze

combustibile) si cantitatile (cantare pentru combustibili solizi); - aparate care masoara compozitia chimica a gazelor de ardere (analizoare de gaze

pentru C02, CO si oxigen).

35

Dupa marimea pe care o masoara si locul de masurare, aparatele de masurat se executa in numeroase tipuri si marimi; ele se instaleaza direct, pe cazan sau pe panoul de masurat langa cazan sau chiar in camere separate pentru aparate.

Unele aparate indica in fiecare moment valoarea marimii pe care o masoara (temperatura, presiune), care se poate citi pe cadranul aparatelor, numite din aceasta cauza aparate indicatoare. Alte aparate inregistreaza valoarea marimii pe care o masoara, pe benzi de hartie de obicei timp de 24h, astfel se poate sti cat de mare a fost si cum a variat presiunea aburului in cazan, temperatura aburului supraincalzit si altele. Aparatele de acest fel se numesc aparate inregistratoare.

Mai sunt aparate care aduna marimile masurate, in timp, astfel cantitatea de abur produsa de cazan intr-un anumit timp; aparatele se numesc insumatoare. Se construiesc aparate combinate, de exemplu care arata pe un cadran valoarea marimii si inregistreaza pe banda aceste valori in tun numite aparate indicatoare-inregistratoare. Altele indica si insumeaza, iar altele indica si semnalizeaza prin semnale luminoase sau acustice ori de cate ori valoarea marimii masurata a crescut sau a scazut dincolo de valorile stabilite de instructiunile de serviciu.

In continuare se vor prezenta cateva din cele mai folosite aparate de masurat la cazanele de abur.

Aparate pentru masurarea temperaturii. Pentru masurarea temperaturii se folosesc termometrele care au o parte sensibila care actioneaza sub influenta caldurii. In fig.29 se prezinta un termometru cu rezervor de mercur, care sub actiunea caldurii se dilata intr-un tub capilar. Dilatarea este proportionala cu temperatura indicata de coloana de mercur pe scara gradata. Termometrul indica corect temperatura daca rezervorul si coloana dilatata de mercur sunt scufundate in fluidul caruia I se masoara temperatura. In cazul cand coloana nu poate fi scufundata, temperatura indicata pe scara trebuie corectata dupa instructiunile de serviciu.

Fig.29 Termometru de sticla cu mercur: 1 - corp de sticla, 2 - scara, 3 - tub capilar, 4 - rezervor cu mercur

Deoarece corpul termometrului se poate sparge usor din cauza loviturilor, se

protejeaza cu aparatoare metalice. Pentru masurarea temperaturii fluidelor in corpul cazanelor, in colector sau in conducte de presiune se fixeaza in acestea un tub metalic, infundat la capatul introdus, denumit si degetar sau teaca, in care se introduce termometrul cu un lichid de contact (de exemplu ulei) sau cu grafit.

36

Termometrele se construiesc din sticla, cu mercur sau alte fluide, pana la temperaturi de 450°C. Pentru masurarea temperaturilor pana la 450° C dar cu citirea la distanta fata de locul de masurare se folosesc termometre cu rezistenta electrica.

In fig.30 se arata un asemenea termometru cu partea sensibila formata din o rezistenta electrica, formata din sarma de fier, nichel, constantan, este introdusa intr-un circuit electric cu ajutorul caruia se poate masura variatia rezistentei electrice cu temperatura. Curentul electric variabil circula intr-un galvanometru cu ac care se deplaseaza in fata unei scari gradate in grade celsius. Lungimea firelor care leaga rezistenta de circuitul electric prevazut cu galvanometru poate fi de cateva zeci de metri. Temperaturile ridicate se masoara si cu ajutorul termocuplelor.

Fig.30 Termometru cu rezistenta electrica: 1- rezistenta electrica, 2 - circuit electric, 3 - sursa de curent, 4 - acul galvanometrului,

5 - magneti, 6 - scara de temperatura. Schema unui asemenea aparat este prezentata in fig.31. Firele 1 si 2

formate din 2 metale diferite, de exemplu: platina si platin-rodiu, sudate la un capat formeaza partea sensibila a aparatului care montata intr-un tub de protectie si introdusa intr-un fluid cald, genereaza o forta electromotoare cu atat mai mare cu cat temperatura e mai ridicata.

Curentul electric format in circuit ajunge la un galvanometru cu ac care se deplaseaza in fata unei scari gradate in grade celsius. Distanta intre partea sensibila si• galvanometru poate fi de cativa zeci de metri. Temperaturile masurate pot ajunge pana la 1200°C. Temperatura masurata de termometrele cu rezistenta electrica si termocuple se poate inregistra in aparate indicatoare - inregistratoare si de asemenea poate fi semnalizata acustic sau optic.

Fig.31 Tennocuplu: 1 si 2 - fire de platin si platin-rodiu, 3 - circuit electric, 4 - rezistenta de compensare, 5 -

galvanometru cu ac si scara gradata

37

Aparate pentru masurarea presiunii. Pentru masurarea suprapresiunilor si depresiunilor mici, din focar sau din canalele de

gaze si la cos, cum si de pe conductele de aer preincalzit, se folosesc tuburi sau micromanometre; aceste aparate putand masura tirajul din cazan, au fost denumite si indicatoare de tiraj.

Tuburile U din sticla. Un astfel de instrument este aratat in fig.32,. Tubul de sticla cilindric cu diametrul egal pe toata lungimea este umplut,cu un lichid colorat pentru a se putea urmari usor nivelul; la un cap tubul este liber in contact cu atmosfera iar la celalalt cap este fixat un tub de cauciuc lung, terminat cu o teava metalica, care se introduce printr-un orificiu, in canalul de aer sau in canalul de gaze de ardere, la care se masoara suprapresiunea sau depresiunea.

Fig.32 Tub U din sticla: 1 - tub de sticla, 2 - scala gradata in mm, 3 - lichid colorat, 4- suport de lemn

Tubul de sticla este fixat pe un suport de lemn care se aseaza vertical pe un panou

de aparate sau de frontul cazanului. Capatul tevii de metal care se introduce in locul de masurat (de exemplu in canalul de aer)

trebuie asezat astfel ca orificiul tevii sa fie paralel cu curentul de gaze, iar teava sa fie inclinata spre canal, pentru ca picaturile condensat care se pot produce, sa se scurga din teava.

In repaus, adica atunci cand ambele capete ale tubului sunt in contact cu atmosfera, lichidul colorat se ridica in ambele brate ale tubului in mod egal. Cand punem teava metalica in contact cu suprapresiunea din canalul de aer, in tubul U apare in capul legat la furtun (bratul drept), o suprapresiune.

Suprapresiunea aerului din canal impinge in jos coloana de lichid si o ridica in aceeasi masura in bratul stang, unde apasa presiunea atmosferica, care este mai mica decat presiunea din canalul de aer; suma denivelarilor in mm reprezinta valoarea suprapresiunii din canalul de aer, in mm H20 (mm coloana de apa).

Pentru valori mai mici ale depresiunii sau suprapresiunii se folosesc micromanometrele, formate din tuburi U din care unul din brate este inclinat, ceea ce permite o masurare mai precisa. Micromanometrele se folosesc si sub forma aparatelor de tablou asa cum se vede in fig.33, in care aparatul indicator este montat sub blocul de masurare.

In acest caz este necesara folosirea unui separator de impuritati pentru a evita infundarea conductei si a aparatului.

38

Fig.33 Micromanometru: 1- aparat indicator, 2 - tub de legatura cu locul de masurare, 3 - separator de impuritati,

4- robinet, 5 - conducta de aer sub presiune Aparate pentru analiza gazelor de ardere. Gazele provenite din arderea

combustibililor contin mai multe elemente componente dintre care, pentru supravegherea arderii combustibililor sunt importante: bioxid de carbon (CO2), monoxidul de carbon (CO), oxigenul (O2).

Un aparat simplu care poate fi folosit pentru supravegherea arderii este aparatul Orsat, aratat in fig.34.

Fig.34 Aparat Orsat: 1- filtru de sticla sau metal, 2 - robinet cu cep cu 3 cai, 3 - filtru pt retinerea

impuritatiior, 4- robinete cu cep, 5- vas pt absorbtia C02, C- vas pt absorbtia 02, 7vas pt absorbtia CO, 8- vas gradat pt masurarea cantitatii de gaze de ardere, 9- vas de

lucru Aparatul Orsat se compune din 3 vase incarcate cu solutii Ghimice care absorb

gazele aratate mai inainte (CO2, CO si O2). Vasul 5 contine soda caustica care absoarbe CO2, vasul 6 pirogalol potasic, care absoarbe O2 si vasul 7 contine o solutie de pentoxid de iod in acid sulfuric sau clorura ferica, care absoarbe CO.

Determinarea continutului, in procente, de CO2, 02 si CO din gazele de ardere necesita circa 15-20 min pentru un operator indemanatic; din aceasta cauzaa aparatul se foloseste pentru controlul din timp in timp al arderii si nu pentru supravegherea ei continua.

Supravegherea continua a arderii se face cu aparate automate care masoara continuu continutul gazelor de ardere. In fig.35 se arata montajul unui asemenea aparat la un cazan de aburi. Gazele de ardere sunt aspirate din canalul de gaze datorita depresiunii create

39

de o trompa; gazele sunt curatate in filtru de impuritati si de umiditate si ajung uscate si curate in aparatul analizor. '

Gazele sunt analizate continuu in aparat si valoarea in % de CO2 se indica permanent in aparatul indicator 7. Aparatul indicator este asezat pe un panou de aparate sau pe frontul cazanului protejat contra radiatiei cazanului.

Pentru buna functionare a acestor aparate este necesara o supraveghere si o intretinere permanenta; filtrul, racitorul si etanseitatea conductelor trebuie controlata regulat, conform instructiunilor de serviciu. De asemenea, viteza apei in trompa trebuie mentinuta la valoarea prevazuta in instructiunile de serviciu, deoarece in caz contrar indicatiile aparatului sunt necorespunzatoare.

Fig.35 Aparat automat pt masurarea C02: 1- priza de gaze cu filtru, 2- zidaria cazanului, 3 - teava de legatura pt aspiratia gazelor,

4- racitor de gaze, cu apa, 5 - aparat analizor, 6- racord electric, 7 - aparat indicator pt C02, 8- trompa de apa care creeza depresiune, 9- vas pt condensat

Automatizarea reglarii functionarii si protectiei cazanelor Prin conducerea automata a functionarii unui cazan de abur sau apa calda se

intelege realizarea, cu ajutorul unui sistem de aparate si mecanisme, a pornirii, functionarii si opririi acestuia, fara interventia omului. Este suficienta sa se dea comanda de pornire a cazanului, apasand in acest scop pe un buton de la panoul de comanda, pentru ca sa se execute automat, fara interventia fochistului, o serie de operatii pentru aprinderea focului si apoi pentru producerea si furnizarea de abur, in cantitatea la presiunea si temperatura necesara.

In conducerea manuala a cazanului fochistul citeste aparatele de masurat, care arata indicii de functionare ai cazanului si intervine la dispozitivele de executie: robinete, clape, contactoare electrice, pentru a regla, respectiv a corecta si a mentine parametrii functionali ai cazanului si ai echipamentelor lui auxiliare in limitele prevazute de instructiunile de exploatare. In acest mod actioneaza fochistul, aratat in fig.36, care citeste la panoul de comanda valoarea presiunii in cazan. Daca aceasta scade inseamna ca cererea de abur a crescut si fochistul intensifica arderea, actionand organele de executie pentru a spori cantitatea de aer si combustibil, a mari tirajul si in felul acesta, marind pro(iuctia de abur, restabileste presiunea in cazan.

Protectia automata a cazanului. In timpul functionarii cazanului pot fi facute manevre gresite ale personalului de exploatare, se pot ivi defecte ale utilajelor, sau pot apare actionari gresite ale instalatiei de reglare automata.

In toate aceste cazuri este necesar sa fie evitate avariile cu ajutorul uno instalatii de protectie si blocaj.

40

Fig.36 Interventia fochistului in conducerea cazanului: a - comanda la panou; b - variatia presiunii in cazan fata de valoarea prescrisa.

De asemenea, personalul de exploatare este informat permanent prin semnalizari

acustice sau optice despre unele abateri ale parametrilor, pentru luarea masurilor necesare.

In cazurile mentionate pentru a putea reduce sarcina sau chiar opri cazanul, acesta dispune de o serie de aparate de protectie care au ca scop sa sesizeze aparitia functionarii necorespunzatoare a unor elemente ale cazanului si sa intervina automat la aplicarea masurilor necesare.

Instalatia de protectie automata a cazanului permite reducerea sarcinii, oprirea imediata si restabilirea regimului normal de functionare, dupa eliminarea cauzei care a produs primele 2 actiuni.

Cazurile in care are loc oprirea cazanului sunt: cresterea presiunii aburului peste limita admisa; cresterea nivelului apei in tambur peste limita superioara marcata pe sticla de nivel,

sau sub limita inferioara; scaderea presiunii de alimentare pentru gazele combustibile, cand exista pericolul

intoarcerii flacarii, respectiv scaderea presiunii de alimentare pentru pacura; - iesirea din functiune a exhaustoarelor de gaze de ardere ventilatoarelor de aer; - lipsa de tensiune electrica, daca aceasta dureaza mai mutt de 3-4 secunde; - cresterea

peste limita a presiunii in focar din cauza spargerii unor tevi in focar si daca dureaza peste 60 secunde.

Sunt cazuri cand nerespectarea succesiunii unor operatii in conducerea unie instalatii de cazan duce la avarii. Pentru impiedicare efectuarii acestora de catre personalul de exploatare direct sau de catre instalatia de automatizare, se folosesc dispozitive de blocare. Blocarea se poate face mecanic sau electric. Astfel de blocarii sunt:

- blocarea pornirii ventilatorului de aer inaintea pornirii exhaustorului de gaze; - blocarea deschiderii robinetului principal de combustibil daca robinetele pe

arzatoare nu sunt inchise; - blocarea aprinderii combustibilului la arzatoare circa 10 minute, ventilarea

41

focarului respectiv pornirea exhaustoarelor de gaze si ventilatoarelor de aer. In timpul functionarii instalatiei de cazan, personalul de exploatoare este

informat la ponoul de comanda al cazanului prin casete de semnalizare optica sau hupe de semnalizare acustica, despre aparitia unor abateri ale parametrilor supravegheati sau despre pruducerea unor avarii.

Semnalizarile sunt de 2 feluri: de avarie, care arata declansarea unor instalatii auxiliare sau oprirea cazanului si de prevenire, care indica depasirea unui parametru. Semnalizarea acustica se realizeaza prin sonerii si hupe.

In figura 37 se prezinta pupitrul de comanda de la caznul tip BA 2 t/h, cu reglajul functionarii si protectia automatizate. Fochistul declanseaza pornirea cazanului de butonul de comanda, si anclanseaza comutatorul b3 pe combustibilul necesar. De asemenea, fochistul poate porni ventilatorul prin comutatorul bl, manual sau it poate anclansa pe pozitia automat. Aprindere focului si deci intrarea cazanului in functiune este urmarita in continuare de catre fochist de la pupitru, la care diferitele lampi ii semnalizeaza optic cum decurge punerea in functiune. In cazul unui incident care determina inteventia sistemului de protctie automata, are loc oprirea semnalizata de lampa de la caseta h4. Oprirea cazanului prin protectie are loc atunci cand:

- nivelul apei in cazan este mai de 70 mm fata de nivelul normal; - nivelul apei in cazan este mai mare de +100 mm fata de nivelul normal; - presiunea combustibilului lichid este mai mica de 18 bar; - presiunea aerului este mai mica de 150 mm H20 ( 0.015 bar ); - presiunea aburului este mai mare decat cea stabilita ; - temperatura pacurii este mai mica de 85° C; - ventilatorul nu mai functioneaza; - tensiunea electrica de alimentare a cazut; - flacara in cazan a disparut.

Fig.37 Pupitru de comanda, cazan tip BA 2 t/h.

Daca apare unul din incidentele de mai sus se cerceteaza cauzele, se remediaza defectul si se reia comanda de punere in functiune a cazanului.

In momentul cand lampa de semnalizare h5 s-a aprins, cazanul a fost pus in functiune, se urmareste in continuare functionarea cazanului. Oprirea normala a cazanului se face actionand comutatorul b4 in pozitia oprit.

42

CAP. 4 REGIMUL CHIMIC

4.1. Instalatii privind realizarea regimului chimic. Notiuni privind tratarea apei

Conditiile impuse regimului chimic al cazanelor In natura apa sufera un ciclu permanent de transformari. Deasupra marii apa se

evapora datorita radiatie solare, apa evaporata se raspandeste, fara sa fie vizibila in atmosfera. Prin ridicare si racire vaporii de apa formeaza ceata sau nori. Vanturile aduc nori spre regiunile mutoase si condensandu-se apar precipitatiile sub forma de ploaie, zapada, grindina, etc, apa ajungand din nou pe pamant.

O parte din apa ajunge pe suprfata pamantului si patrunde in sol iar alta parte cade pe suprafata marilor amestecandu-se cu apa acestora. Apa din adaricime ajunge din nou la suprafata sub forma de izvoare, fantani arteziene sau prin forare de puturi.

Prin contactul cu atmosfera si cu solul apa preia substantele solubile si suspensii cu care se impurifica, astfel ca apa pura nu exista in natura.

In acest fel impuritatile continute de apele naturale se grupeaza astfel: - suspensii formate din nisip, argila, resturi vegetale si animale. Aceste suspensii

functie de marimea lor se depun in rezevoare sau se indeparteaza prin filtrare iar altele, foarte fine, nu se depun si nu sunt retinute de filtrele obisnuite;

- substante solide dizolvate, constituite din saruri, din care o parte importanta revine sarurilor de calciu si magneziu, care formeaza duritatea apei;

- gaze dizolvate, prin acestea prezinta importanta pentru exploatarea cazanelor, oxigenul si dioxidul de carbon.

Datorita acestor impuritati continute in apele naturale, daca acestea nu sunt tratate, ele provoaca in functionarea cazanelor urmatoarele neajunsuri:

- formarea de depuneri aderente (piatra) pe tevile fiebatoare si namol in tambur si colectoarele ecranelor;

- coroziuni ale suprafetelor interioare ale cazanului precum si ale traseului apei de alimentare si retelei de recuperarea condensatului; - impurificarea aburului avand drept urmare formarea de depuneri in tevile supraincalzitoarelor, in conductele de abur, in schimbatoarele de caldura si pe paletajul turbinelor. Depunerile din interiorul cazanului sunt cauzate in primul rand de duritatea apei.

Duritatea apei este formata din sarurile de calciu si magneziu si este de 2 feluri: - duritate temporara; - duritate permanenta. Duritatea permanenta impreuna cu cea temporara formeaza duritatea totala. Duritatea

temporara cuprinde bicarbonati de calciu si magneziu. Acesti compusi au propietatea ca prin incalzire si mai ales prin fierbere se descompun dand nastere unor compusi insolubili care se depun sub forma de piatra sau namol. Depunerile datorate duritatii temporare se formeaza in partile mai reci ale cazanului, in regiunea de intrare a apei in cazan. Aceste depuneri sunt de culoare alba.

Pentru recunoasterea acetor depuneri, se introduce o bucata din acestea intr-un pahar si se toarna acid, daca depunerile provin din duritatea temporara, se produce o efervescenta putenica.

43

Duritatea permanenta este constituita din restul sarurilor de calciu si magneziu: sulfati, cloruri. Aceste saruri sunt destul de solubile in apa, astfel ca depunerea lor nu este posibila decat in cazul unor concentrari foarte mari. Astfel de concentrari se produc in special la cazanele cu tevi de apa, cu volum mic de apa sau uneori in locurile cu circulatie redusa ale cazanelor cu cutie de foc.

Depunerile de acest fel sunt foarte compacte si aderente si nu produc efervescenta in

contact cu un acid. Indepartarea lor este destul de dificila. Depunerile tari pot proveni din alte impuritati aduse de apa de alimentare in cazan. Aceste impuritati pot fi: uleiuri, zahar si alte substante organice din fabricatie cu care se poate impurifica condensatul. Depunerile provocate de aceste substante sunt cu aspect carbunos, sfaramicioase foarte periculoase atat prin faptul ca au si caracter acid fiind corozive, cat si prin faptul ca se desprind usor si metalul supraincalzit vine in contact cu apa producandu-se calefactie, teava putand sa plesneasca.

Urmairle depunerilor se fac resimtite in: - consumul marit de combustibil (o piatra de 3 mm conduce la un consum

suplimentar de 6 %, in cazul unui cazan cu tevi de fum); - supraincalzirea metalului, care determina degradarea prematura a tevilor sau

spargerea lor prin depasirea temperaturii de rezistenta a otelului. Coroziunile reprezinta o grupa importanta de inconveniente care apar la cazanele de

abur si apa fierbinte. In functie de locul unde apar si cauzele care le provoaca, coroziunile se prezinta diferit.

Pe conducta de alimentare si in economizor apar coroziuni provocate de oxigenul

dizolvat in apa. Acest fel de coroziuni se prezinta sub forma unor umflaturi de culoare rosiatica sub care, daca sunt sparte, se gaseste o pulbere neagra magnetica.

Actiunea de corodare este accelerata in cazul apelor saline in special cu cloruri multe

sau al apelor tratate necorspunzator avand pH-ul sub 7. Oxigenul dizolvat se manifesta deosebit de grav in cazul cazanelor de apa fierbinte. Datorita faptului ca la aceste cazane, teava este plina cu apa si oxigenul nu poate pleca, fenomenele de coroziune sunt mai accentuate.

Pe interiorul tevilor fierbatoare apar coriziuni in special cauzate de depuneri, ca

urmare a unei tratari insuficiente pentru apa. Pe traseul conductelor de recuperarea condensatului se constata coroziuni datorate aburului acid ca urmare a netratarii in vederea alcalinizarii (cu amoniac) a apei de alimentare.

Impurificarea aburului se datoreaza antrenarii de catre acesta a picaturilor de apa din

cazan. Antrenarile de picaturi se produc prin: - lovituri de apa, des intalnite la cazanele in miscare sau la cele la care

tamburul nu este perfect orizontal; - picaturi fine, ceata datorata variatiei consumului de abur.

44

CAP.5 EXPLOATAREA CAZANELOR DE ABUR DE JOASA PRESIUNE SI A CAZANELOR DE APA CALDA

Generalitati Datorita pericolului pe care il prezinta in exploatare cazanele de abur si apa fierbinte

sunt supuse prin lege unui regim special de supraveghere tehnica, in timpul proiectarii, executiei, montajului si exploatarii, pana la scoaterea lor definitiva din functiune. Reglementarea modului in care trebuie asigurata supravegherea cazanelor se face, in tara noastra de catre ISCIR, prin prescriptiile tehnice pe care le elaboreaza in acest scop. Pentru cazanele de abur si apa fierbinte sunt in vigoare "prescriptii tehnice pentru proiectarea, executarea, montarea, instalarea, exploatarea, xepararea, si verificarea cazanelor de abur si cazanelor de apa fierbinte", C9-2003.

In conformitate cu prescriptiile mentionate sarcinile de supraveghere tehnica a

cazanelor revin atat ISCIR cat si unitatilor care proiecteaza, executa, monteaza, repara sau exploateaza asemenea instalatii.

Sala cazanelor Sala cazanelor trebuie sa fie destinata in exclusivitate exploatarii si intretinerii

cazanelor si instalatiilor auxiliare ale acestora, fiind intezisa o alta intrebuintare pentru sala respectiva.

Spatiile de acces si de deservire pentru diferitele locuri de munca din sala cazanelor precum si drumurile spre usile salii trebuie sa fie intotdeauna libere si bine Ruminate. In sala cazanelor trebuie sa existe un telefon sau alte sisteme de semnalizare si comunicare rapida cu exteriorul care sa evite deplasarile personalului de deservire.

In sala cazanelor trebuie sa fie af sate, la loc vizibil, instructiuni de exploatare care sa tina seama de specificul cazanelor din sala.

Personalul de conducere si deservire. Orizanizarea muncii in sala caznelor In conformitate cu prescriptiile tehnice C9-2003 mentionate anterior, pentru

fiecare sala de cazane trebuie stabilit personalul de ainducere si de deservire, care se compune din responsabilul salii cazanelor, fochisti sefi, fochisti si fochisti ajutori. In functie de numarul si complexitatea instalatiilor, proiectantul centralei termice va stabilii organizarea muncii in sala cazanelor.

Fochistii sefi si fochistii trebuie sa fie autorizati de ISCIR fara de care nu pot indeplini functiunile repctive.

Responsabilul salii cazanelor. Conducerea salii cazanelor trebuie sa incredintata de catre conducerea intreprinderii, unui responsabil cu pregatire tehnica corespunzatoare.

Dupa importanta cazanelor, pot fi numiti responsabili: - ingineri cu specialitate mecanica sau energetica; - tehnicieni absolventi ai unei scoli medii tehnice de specialitate mecanica sau

energetica, cu practica in exploatarea cazanelor de cel putin 2 ani; - fochisti sefi cu o vechime de cel putin 2 ani in acesta functie. Responsabilul salii cazanelor are urmatoarele indatorii:

- sa intocmeasca instructiuni interne pentru revizia si exploatarea cazanelor, tinand seama de cerintele unei exploatari sigure si economice; sa repartizeze sarcinile

45

personalului de serviciu si sa controleze modul cum sunt execuatate; - sa informeze in scris conducerea intreprinderii, la intocmirea,planului de productie asupra posibilitatilor de folosire a cazanelor tinand seama de starea lor; timpul de oprire pentru reparatii, revizii si verificari;

- sa stabileasca ora pornirii si opririi cazanelor, prin registrul jurnal de supraveghere al salii cazanelor;

- sa verifice functinarea cazanelor si sa ia masuri de inlaturarea defectelor; sa verifice si sa urmareasca realizarea indiciilor apei de alimentare; sa raspunda de pregatirea instalatiilor pentru verificarile tehnice oficiale; sa organizeze sedinte de instructaj si sa verifice annual cunostintele fochistilor;

- sa raspunda de respectarea atributiilor stabilite prin instructiunile interne. Fochistii sefi. Numirea fochistilor sefi se face de catre intreprindere. Existenta fochistului sef este obligatorie pentru toate scimburile. Fochistul sef are urmatoarele obligatii:

- sa cunoasca si sa aplice instructiunile interne intocmite de responsabilul salii cazanelor;

- sa ia toate masurile ca pornirea si oprirea cazanului sa se faca in siguranta; -sa verifice functionarea armaturilor de siguranta si control, consemnand

rezultatul acestei verificari in registrul jurnal de supraveghere al salii cazanelor; - sa inlature defectele semnalate de fochisti, iar in cazul cand nu le va putea

inlatura sa anunte responsabilul salii cazanelor; sa conduca lucrarile de curatare a cazanului;

- sa asiste la primirea - predarea serviciului de catre fochisti, contra semnand in registrul jurnal de supraveghere;

- sa instruiasca in permanenta fochistii, fochistii ajutori, la locul de munca pentru completarea cunostintelor profesionale ale acestora.

Fochistii. Acestia au urmatoarele obligatii: - sa cunoasca si sa aplice instructiunile interne intocmite de responsabilul salii

cazanelor, refeitor la atributiile lor specifice; sa cunoasca bine instalatia de cazane si deservirea ei corecta, urmarind continuu functionarea;

- sa nu paraseasca serviciul in timpul functionarii cazanului; - sa comunice sefilor defectele consatate, fiind raspunzator de accidentele

intampinate din cauza unor defecte ne anuntate; - sa opreasca imediat din functiune cazanul in cazul unor incidente tehnice, care

afecteaza siguranta in functionarea instalatiei sau daca este pericol de accidente; - sa predea si sa ia in primire serviciul, verificand functiorrarea intregii instalatii

inclusiv armaturile cazanului. Rezultatul predarii-primirii se va consemna in registrul jurnal de supraveghere al salii cazanelor, sub semnatura ambilor fochisti.

Fochistii ajutori. Trebuie sa indeplineasca conditii de sanatate si pregatire scolara ca si fochistii si sa aiba varsta de eel putin 16 ani impliniti. Ei nu sunt supusi autorizarii.

Evidenta exploatarii Pentru fiecare sala de cazane, trebuie sa existe un registru jurnal de

supraveghere, cu evidenta functionarii cazanelor. Registrul va fi numerotat, snuruit si pastrat in sala cazanelor curat si in bune conditii. Inscrierile in registrul jurnal vor fi facute cu creneala sau creion chimic; nu sunt permise corecturi sau stersaturi, ci numai anulari contrastante de eel ce le-a facut.

In registrul jurnal fac inscrieri: fochistul, fochistul sef, responsabilul salii cazanelor, factorii responsabili ai intreprinderii, director, inginer sef, mecanic sef, cum si cei insarcinati in scris de acestia. Fochistul va scrie:

- toate constatarile privind starea cazanului, instalatiile anexe, armaturi, zidarie, la preluarea serviciului; fochistul care preda va mentiona daca constatarile sunt juste;

46

- ora cand a efectuat operatiile de verificare a armaturilor si instalatiilor anexe, operatiile principale de deservire precum si constatarile facute; ora cand a constatat ori s-au produs anumite defectiuni sau fenomene anormale in functionare, indicand locul si felul defectiunii precum si ora cand s-a remediat aceasta si modul reparatiei;

- ora aprinderii si stingerii focului; - operatiile principale pentru tratarea apei, in cazul in care ii revin ace sarcini. Responsabilul salii cazanelor si fochistul sef vor inscrie: - data cand va fi pus in functiune sau oprit cazanul; - constatarile facute cu ocazia verificarii instalatiei si activitatii personalului de desrvire al

cazanului si dispozitiile date; - orice alte dispozitii referitoare la exploatarea, intretinerea, repararea cazanului si

instalatiilor anexe, cat si privitoare la organizarea muncii in sala cazanelor;

5.1. Pregatirea cazanelor pentru punerea in functiune

Pregatirea cazanului pentru aprinderea focului Cerinte generale. Punerea in functiune a unui cazan nou montat, care a stat in

rezerva rece sau dupa o reparatie care a necesitat oprirea din functiune pentru o durata de timp mai indelungata, comporta o serie de operatii absolut obligatorii pentru realizarea unei functionari in conditii de siguranta. In cazul opririlor de scurta durata, ca de exemplu pentru revizii, reparatii curente, opriri la sfarsit de saptamana, operatiile pentru repunerea in functiune sunt mai putin numeroase si mai simple.

Manevrele care urmeaza sa fie executate de personalul de deservire trebuie sa fie inscrise detaliat in instructiunile interne intocmite de responsabilul salii cazanelor si aprobate de conducerea intreprinderii. Aceste instructiuni trebuie sa aiba la baza prescriptiile intreprinderii constructoare, inscrise in cartea cazanului, partea de constructie, sa tina seama de conditiile locale de explatare specifice fiecarei centrale termice si sa asigure o stricta respectare a normelor de protectia muncii; de asemenea, sa respecte prevederile prescriptiilor tehnice. ,

Prin grija responsabilului salii cazanelor, instructiunile interne mentionate trebuie revizuite periodic pentru a fi tinute la zi, corespunzator unor eventuale schimbari a utilajelor revizuiri ale prescriptiilor tehnice si in concordanta cu indicatiile primite din partea unor organe supeioare, in vederea imbunatatirii continue a exploatarii, atat dpdv al sigurantei in functionare cat si dpdv economic.

Inaintea inceperii oricaror operatii pregatitoare responsabilul salii cazanelor trebuie sa controleze existenta autorizatiei de functionare a cazanului, eliberata de organele ISCiR, ca urmare verificarilor tehnice efectuate: este interzisa punerea in functiune al unui cazan nou montat sau aflat in exploatare fara autorizatie de functionare sau cu scadenta de veriflcare periodica depasita.

Pregatirea si punerea in functiune a cazanului se va face numai in baza unui ordin scris din partea responsabilului salii cazanelor. Acest ordin, contine data si ora la care a fosta dat, va fi inscris in registrul jurnal de supraveghere; fochistul sef este obligat sa semneze de luare la cunostinta si sa ia parte efectiva la operatiile si manevrele necesare.

In sfarsit prin grija responsabilului salii cazanelor, personalul de deservire va fi examinat asupra cunoasterii in cele mai bune conditii a instructiunilor interne; de asemenea se va fa ce o ultima verificare a cailor de acces, se vor inlatura eventualele persoane straine din sala, dupa care operatiile de pregatire in vederea punerii in functiune pot incepe. Examinarea cazanului si a instalatiilor auxiliare. Pentru reusita punerii in functiune a cazanului, fara pericol de avarii sau accidente, este necesara o verificare atenta a starii tehnice atat a cazanului cat si a instalatiilor auxiliare; operatia se va executa de catre fochistul

47

sef ajutat de f)chisti si sub directa indrumare a responsabilului salii cazanelor, instalatia de protectie si automatizare se verifica de catre personalul de specialitate, instruit in acest scop.

Operatiile care se executa si succesiunea lor sunt functie de tipul constructiv al fiecarui cazan, cele mai importante fiind aratate in cele ce urmeaza:

- camera focarului si canalele de gaze arse se verifica pentru a se constata lipsa oamenilor, materialelor sau corpurilor straine, starea tehnica a ambrazurilor arzatoarelor, boltilor, clapelor de explozie, vizoarelor, existentei rosturilor de dilatare, starea tehnica a zidariei in general;

-suprafetele de incalzire - tub de flacara, tevi, camere sectionale. Se verifica atat pe partea gazelor de ardere cat si pe partea fluidului apa - abur, in masura posibilitatilor; starea de curatenie trebuie sa fie perfecta, cunoscand faptul ca funinginea, zgura sau pitra depusa inrautatesc trecerea caldurii de la gazele fierbinti la fluidul apa - abur, respectiv conduc la consumuri sporite de combustibil iar in uncle situatii chiar la avarii.

O atentie deosebita va fi acordata imbinarilor, suduri, nituiri, mandrinari care nu trebuie sa prezinte defecte, precum si zonelor cu indoituri, curburi, racordari ale tevilor sau fundurilor, unde eventualele defecte apar in mod preferential ca urmare faptului ca materialul a fost deformat local.

- armaturile se verifica cu toata atentia pentru a se constata urmatoarele: ~ daca racordurile sau tevile de legatura nu sunt infundate sau daca nu prezinta depuneri care micsoreaza in mod periculos sectiunea de trecere; ~ daca robinetele se deschid si inchid usor si daca sunt bine fixate; ~ daca pozitia contragreutatilor supapelor de siguranta corespun conditiilor inscrise de

organul ISCIR, in cartea cazanului pe partea de exploatare cu ocazia ultimei verificari; la supapele cu resort se va verifica existenta sigiliului care stabileste gradul de strangere al arcului cu ocazia ultimei reglari efectuate de organul ISCIR.

- instalatia de protectie si automatizare se verifica atat dpdv al schemei corecte cat si a elementelor componente; se vor verifica aparatele de masura, control si automatizare, blocajele si comenzile atat pentru instalatia de cazan cat si pentruinstalatiile auxiliare, schemele semnalizarilor acustice si optice, care, in timpul exploatarii, trebuie sa informeze personalul de deservire asupra unei functionari necorepunzatoare a cazanului.

- organele de manevrare de la distanta, in cazul existentei acestora, se verifica daca sunt inscriptionate corespunzator; de asemenea daca ; organele de actionare, articuatii, balamale, stifturi, prezinta siguranta in functionare.

- canalele de gaze si de aer se verifica amanuntit pentru a se constata buna etanseitate a peretilor, starea garniturilor, lipsa unor obiecte straine ramase dupa terminarea operatiilor de montare, reparatii sau revizie; de asemene, daca suflatoarele de funingine sunt montate corect astfel incat jetul de abur sau aer sa nu uzeze suprafetele de incalzire.

- ventilatoarele de aer si de gaze arse se verifica atat dpdv mecanic starea tehnica a cuplajelor, ungerea si racirea corespunzatoare cat si dpdv electric; de asemenea se verifica instalatia de alimentare cu combustibil sub aspectul bunei functionari, pompele de alimentare, presiunea gazelor, presiunea si temperatura pacurei, presiunea aburului de injectie precum si daca este asigurata cantitatea de combustibil necesara pornirii.

Manevre in vederea punerii cazanului in functiune Daca toate verificarile aratate anterior au avut rezultate satisfacatoare se poate trece

la manevrele necesare punerii cazanului in functiune; aceste manevre sunt, in principal, cele indicate mai jos.

Pregatirea cazanului in vederea umplerii cu apa. Aceasta faza comporta urmatoarele operatii:

48

- se monteaza si se strang bine capacele colectoarelor, camerelor sectionale; - se inchid etans armaturile de golire; - se deschid robinetele de aerisire ale cazanului, daca asemenea robinete lipsesc se

ridica si se intepenesc in pozitia deschis una sau ambele supape de siguranta care vor ramane in aceasta pozitie pe toata durata umplerii;

- se pun in pozitie de functionare sticlele de nivel prin deschi robinetelor de apa si de abur si respectiv inchiderea robinetelor de golire, precum si manometrele prin manevrarea corespunzatoare a robinetelor cu 3 cai; dupa caz se aprinde lumina pentru asigurarea unei bune vizibilitati la sticlele de nivel si manometre;

- se scot flansele oarbe care au izolat cazanul de alte cazane din centrala aflate in functiune.

Umplerea cu apa. Umplerea cazanului se face, de regula, cu apa care a fost tratata chimic in prealabil, astfel incat sa fie asigurati indicii prevazuti atat de prescriptiiie intreprinderii constructoare cat si in prescriptiiie tehnice colectia ISCIR, in vigoare.

O atentie deosebita trebuie acordata temperaturii apei de alimentare si duratei umplerii; de regula temperatura nu trebuie sa depaseasca 90°C iar durata este de 1 - 2,5 h, in functie de tipul constructiv al cazanului, find stabilita prin instructiunile interne pe baza indicatiilor intreprinderii constructoare.

Umplera unui cazan rece cu apa avand tempertura ridicata si intr-un interval de timp relativ scurt poate da nastere la solicitari termice mari in peretii metalici ai cazanului, producand neetanseitati la mandrinari sau in unele situatii avand chiar urmari mai grave.

In timpul umplerii cu apa trebuie urmarit cu toata atentia nivelul de apa din cazanul sau cazanele existente in functie in aceeasi sala, daca alimentarea acestora este asigurata de aceeasi pompa cu care se face umplerea. Daca nivelul coboara inseamna ca pompa nu asigura debitul necesar; in aceste situatii se reduce sau se opreste umplerea sau se porneste inca o pompa, hotararea urmand sa fie luata de fochistul sef.

In tot timpul umplerii se va verifica etanseitatea la gurile de vizitare, capacele de curatire, flanse, armaturi. In cazul aparitiei unor scurgeri, elementele respective se vor strange iar daca rezultatele nu sunt satisfacatoare se vor demonta si schimba garniturile; in acest scop va fi evacuata o anumita cantitate de apa.

Dupa ce nivelul apei a ajuns la robinetele de aerisire sau la supapele de siguranta acestea se inchid.

Umplerea cazanului cu apa se considera incheiata in momentul in care apa ajunge la nivelul inferior al sticlei de nivel; in acest moment alimentarea cazanului se opreste si se verifica daca nivelul apei se mentine sau nu.

Daca timp de o jumatate de ora nivelul nu a coborat, operatia de umplere cu apa se considera reusita si se comunica acest lucru fochistului sef. Daca nivelul apei in sticla incepe sa coboare trebuie depistate neetanseitatile, inlaturate cauzele iar cazanul umplut din nou. Daca nivelul apei continua sa creasca, desi robinetul de inchidere cu ventil este inchis inseamna ca aces este neetans; in aceasta situatie robinetul trebuie revizuit sau, dupa inlocuit.

Aprinderea focului Aprinderea focului in cazan se face numai in baza dispozitiei responsabilului salii

cazanelor, inscrisa in registrul jurnal de supraveghere, personalul de deservire trebuind sa fie anuntat din timp de acesta.

Aceasta operatie este de o deosebita insemnatate, deoarece nerespectarea intocmai a manevrelor prescrise detaliat in instructiunile interne, specifice fiecarui tip de cazan si combustibil folosit, poate conduce nu numai la nereusita operatiei respective si chiar la avarii si accidente din cle mai grave.

Inainte de aprinderea focului cazanul va fi ventilat timp de eel putin 10 - 15 min.

49

nerespectarea acestei reguli de maxima importanta poote duce la grave avarii sau accidente datorita exploziilor de gaze.

Pentru asigurarea unei ventilari corespunzatoare, se pun in functiune ventilatoarele de aer si de gaze arse (exhaustoarele) iar registrul de gaze arse (suberul) se deschide complet.

La cazanele cu tiraj natural se deschid registrele de aer si de gaze arse. Dupa o intrerupere mai indelungata a functionarii cazanelor, este posibil ca tirajul sa nu actioneze datorita faptului ca drumurile de gaze arse (canalele de fum) si cosul sunt foarte reci; in asemenea situatii gazele provenite de la aprinderea focului patrund in sala cazanului in loc sa fie evacuate la.cos. Pentru preintampinarea unui asemenea neajuns se recomanda incalzirea cosului inainte de aprinderea focului, care se realizeaza, de exemplu, cu ajutorul unui rug de lemne aprins la baza cosului.

In cele ce urmeaza sunt aratate succint principalele reguli care trebuie strict respectate la aprinderea focului functie de combustibilul folosit.

Combustibil lichid. Dintre combustibilii lichzi utilizati de regula pentru arderea in focarele cazanelor pacura are raspandirea cea mai larga. Operatiile in vederea aprinderii focului trebuie sa inceapa printr-o verificare a conductelor de alimentare a arzatoarelor si purjarea acestora; de asemenea se verifica daca presiunea si temperatura combustibiului sunt la valorile prevazutein instructiunile interne.

In vederea aprinderii focului se pregateste o facla irunuiata in motorina sau petrol careia i se da foc; se introduce facla in focar, in dreptul capului arzatorului. Se reduce tirajul la valorile prevazute in instructiunile interne, dupa care se deschid pe rand ventilul de abur al arzatorului si apoi cel de combustibil.

Indata ce combustibilul s-a aprins se trece la un reglaj corespunzator astf incat sa se produca o buna pulverizare, respectiv o ardere fara a produce fum.

Dupa aprinderea primului arzator se scoate facla din focar si se procedeaza in mod similar pentru aprinderea celorlalte arzatoare; de retinut faptul ca in timpul operatiilor de aprindere personalul de deservire trebuie sa aiba o astfel de pozitie incat sa nu poata fi accidentat in cazul unei eventuale rabufniri a flacarii.

Combustibil gazos. Combustibilii gazosi cu utilizare mai larga sunt, in ordine, gazul natural si gazul de furnal; de mentionat faptul ca la cazanele care functioneaza cu gaz de furnal aprinderea focului se face cu ajutorul arzatoarelor de pacura sau gaze naturale.

In cazul gazului natural, operatiile in vederea aprinderii trebuie sa inceapa cu verificarea presiunii gazului la arzator; valoarea presiunli trebuie sa corespunda prevederilor instructiunilor interne. Se pun in functiune ventilatoarele de gaze si de aer, se regleaza tirajul, dupa care se introduce o facla aprinsa in fata unui arzator si se deschide cu mare prudenta intrarea gazelor in focar.

Odata focul aprins se regleaza proportia de combustibil si de aer astfel incat flacara sa fie stabila, fara palpaieli, fara fum si se trece in mod similar la aprinderea celorlalte arzatoare. La cazanele echipate cu instalatii de protectie este necesar ca inainte de aprinderea focului sa se verifice functionarea interblocarilor. In acest scop se pun in functiune ventilatoarele de aer si de gaze arse si se desehid robinetele de gaze; instalatia se considera ca nu prezinta pericol in timpul functionarii daca:

- la decuplarea ventilatoarelor de gaze arse, ventilatoarele de aer se opresc iar robinetul de gaze se inchide automat;

.- la decuplarea ventilatoarelor de ad, ventilatoarele de gaze arse raman in functiune iar robinetele de gaz se inchid automat. Se mai verifica de asemenea, daca robinetul automat declanseaza la scaderea presiunii

gazelor, care se simuleaza prin deschiderea aerisirilor colectorului, precum si interblocarea robinetelor de la arzatoare cu robinetul principal. Aceste operatii trebuie executate in conformitate cu instructiunile inteme si numai sub supravegherea fochistului sef.

50

La cazanele moderne, atat in cazul functionarii de gaze cat si pe pacura, aprinderea focului se realizeaaza automat. Programul de automatizare cuprinde comanda de la distanta a armaturilor de reglaj aflate pe circuitele de combustibil si aer si respectiv comanda electrica de aprindere a aprinzatoarelor pilot si a arzatoarelor cu supravegherea automata individuala a flacarilor.

Cele mai importante etape ale aprinderii sunt urmatoarele: controlul automat al etanseitatii circuitului de combustibil (pt gaze); aprinderea arzatorului

de la flacara aprinzatorului pilot; aprinderea flacarilor arzatorului si a aprinzatorului pilot de catre celula fotoelectrica

aflata pe teava arzatorului; celula nu va viza alte flacari straine; stingerea automata a flacarii aprinzatorului pilot dupa circa 2 secunde de la functionarea

pe gaze si circa 10 secunde la functionarea pe pacura, ramanand numai flacara principala a arzatorului.

Sunt realizate arzatoare care pot functiona atat cu gaze cat si cu pacura, dar nu simultan.

Incalzirea cazanului. In tot timpul cat dureaza incalzirea este necesar sa se urmareasca in principal urmatoarele:

incalzirea si dilatarea diferitelor elemente ale cazanului; daca unele suprafete nu se incalzesc, se vor purja pt eliminarea eventualel`or depuneri de namol care impiedica transmiterea caldurii;

existenta unor eventuale neetanseitati la armaturi, garnituri, flanse; se va verifica etansarea robinetului de purjare prin verificarea conductei de evacuare (dupa robinet conducta trebuie sa fie rece).

Punera in paralel a cazanului Daca in aceeasi centrala termica se afla unul sau mai multe cazane care debiteaza

intr-o bara sau conducta comuna, operatia de legare a cazanului la aceasta bara se numeste punerea sau legarea in paralel.

Manevrele necesare punerii in paralel a cazanului se vor efectua in conformitate cu instructiunile inteme, respectandu-se urmatoarele reguli minime:

- se verifica buna functionare a armaturii de siguranta si control a cazanului; supape de siguranta, sticle de nivel, manometre; se anunta consumatorii asupra inceperii manevrelor de legare in paralel; sala turbinelor, in cazul cazanelor energetice sau sectiile de productie, in cazul cazanelor care furnizeaza abur tehnologic;

- cand presiunea cazanului a ajuns cu 1 - 3 bar (kgf/cm2) mai putin decat presiunea din bara, se reduce focul in vederea realizarii unei cresteri lente a presiunii si temperaturii aburului;

- cand presiunea cazanului a ajuns cu 0,2 - 0,5 bar (kgf/cm2) mai mare decat presiunea aburului din bara iar temperatura aburului a ajuns la valoarea nominala se deschide progresiv robinetul de pe conducta de ocolire a robinetului principal de abur;

- dupa egalizarea presiunilor din cazan si bara comuna se deschide progresiv robinetul principal de abur si se inchide robinetul de pe conducta de ocolire;

- daca in timpul acestor operatii apar socuri si lovituri in bara comuna cuplarea (legarea) cazanului trebuie intrerupta; se va reduce focul si se va sufla conducta (bara) comuna, dupa care operatia va fi reluata de la inceput.

5.2 Exploatarea cazanelor, supravegherea permanenta de catre fochist

Generalitati Functionarea cazanului trebuie sa se faca in conformitate cu instructiunile

intreprinderii constructoare, detaliate corespunzator la specificul centralei prin

51

instructiunile interne. Personalul de serviciu va asigura o manipulare atenta a robinetelor si

registrelor; este interzis ca strangerea robinetelor sa se faca fortat cu ajutorul parghiilor, deoarece exista pericolul ruperii filetului. Presetupele vor fi stranse numai atat cat este necesar, de asemenea flansele si capacele.

Defectiunile de orice natura trebuie sa fie inscrise in registrul jurnal in vederea inlaturarii lor; daca defectiunile sunt de asa natura incat pericliteaza siguranta in functionare a cazanului trebuie anuntat imediat fochistul sef sau responsabilul salii cazanelor, luandu-se masurile necesare, inclusiv de oprire a cazanului din functiune.

Armaturile de siguranta si control O atentie cu totul deosebita trebuie acordata, in timpul functionarii,

armaturilor de siguranta si control, in principal supapelor de siguranta, manometrelor, indicatoarelor de nivel.

Supapele de siguranta se verifica fiecare in parte prin ridicarea cu mare grija a capetelor parghiilor, in cazul supapelor cu parghie si contragreutate, sau manevrarea parghiei special destinata pentru aceasta operatie, in cazul supapelor cu resort.

Aceasta manevra trebuie sa dureze un timp foarte scurt, luandu-se masuri corespunzatoare de ypotectia a muncii, dat fiiind pericolul de oparire datorita aburului firbinte scapat prin supapa.

Verificarea bunei functionari a supapelor de siguranta, prin suflare, trebuie sa se faca la cazanele cu presiunea nominala pana la 40 bar (kgf/cm2) inclusiv, cel putin odata la 24 h, iar la cazanele cu presiunea nominala peste 40 bar (kg f/cm2) la intervalele stabilite in instructiunile de exploatare.

Verificarea functionarii supapelor de siguranta la cazanele cu presiunea nominal peste 40 bar (kgflcm2) trebuie facuta in prezenta responsabilului salii cazanelor. Orice defect in legatura cu supapele de sigurnata va fi adus la cunostinta responsabilului salii cazanelor.

Rezultatele verificarilor efectuate se vor inscrie in registrul jurnal de supraveghere de catre personalul de serviciu.

Pentru asigurarea unei bune functionari a supapelor de siguranta este necesar ca parghiile sa se miste usor in furcile de ghidaj iar contragreutatile sa fie bine fixate si sa aiba o pozitie stabila in santurile practicate in acest scop.

Sunt strict interzise urmatoarele operatii, care pericliteaza siguranta in functionare a cazanului:

- blocarea parghiilor prin impanarea acestora; - adaugarea unor greutati suplimentare, peste contragreutatile existente; - deplasarea

contragreutatilor in lungul parghiilor; - strangerea resortului fata de pozitia de reglare stabilita. Reglarea supapelor de siguranta se face de catre organul ISCIR care inscrie in

cartea cazanului, partea de exploatare, elementele de reglaj. Este interzisa orice modificare a supapelor fara avizul prealabil al ISCIR. Manometrele. Trebuie sa fie supravegheate permanent in timpulfunctionarii pentru ca presiunea din cazan sa nu creasca peste valoarea presiunii nominale; aceasta presiune, maxima admisa, este inscrisa pe placa de timbru a cazanului si insemnata pe cadranul manometrelor cu o lini rosie.

Verificarea bueni functionari a manometrelor se executa printr-o manipulare lenta a robinetului cu 3 cai; cand se face legatura cu atmosfera, acul indicator trebuie sa coboare usor pana la pozitia 0 ca apoi, odata cu cuplarea la spatiul sub presiune sa revinaa in pozitia initiala.

52

In afara de aceasta verificare este necesar ca cel putin odata pe saptamana manometrele sa fie verificate cu ajutorul unui manometru de control, care se fixeaza printr-un dispozitiv de flansa robinetului cu 3 cai; daca la aceasta verificare indicatiile manometrelor verificate difera cu mai mult de 2% fata de indicatiile manometrului de control atunci ele se schimba cu altele, in buna stare.

Personalul de deservire este obligat sa foloseasca numai manometrele verificate de catre organele de metrologie; verificarea manometrelor se face anual si se atesta prin aplicarea unui plumb (sigiliu) de verificare. Indicatoarele de nivel. Se vor mentine in stare de curatenie, atat in interior cat si in exterior, pentru a se asigura o buna vizibilitate a nivelului apei.

Verificarea indicatoarelor de nivel se va face in mod obligatoriu la preluarea lucrului si apoi, in continuare, cu frecventa stabilita prin instructiunile interne.

La o functionare corecta, apa trebuie sa oscileze foarte usor in sticla; lipsa oscilatiilor indica o defectiune, care trebuie inlaturata. Suflarea sticlelor indicatoarelor de nivel trebuie facuta cu toata grija si intr-o anumita ordine, astfel incat sa nu se produca variatii bruste de temperatura care ar putea provoca spargerea sticlelor.

Nivelul apei trebuia urmarit atat inainte cat si dupa suflare; odata terminata suflarea el trebuie sa urce repede, apoi sa oscileze usor fiind vorba de nivel. Se va urmari ca in permanenta sa existe o buna iluminare a indicatoarelor; daca indicatoarele se afla plasate la inaltime ele trebuiesa aiba o inclinare corespunzatoare pentru ca vizibilitatea sa fie optima. Este cu desavarsire interzisa functionarea cu un singur indicator de nivel, celalalt fiind tinut inchis in rezerva.

Indicator de nivel coborat, daca exista, va fi verificat in comparatie cu indicatoarele de sticla de cel putin de 3 ori pe schimb.

Elementele cazanului si instalatiile auxiliare Tamburul, colectoarele, tevile, etanseitatea imbinarilor s.a., in general deci elemente

sub presiune ale cazanului pot fi supravegheate in timpul functionarii numai din exterior, intr-o anumita masura. In cazul in care se constata aparitia unor deformatii, fisuri etc. se va anunta imediat fochistul sef sau responsabilul salii cazanelor.

Conductele de abur sau de apa se verifica in principal sub urmatoarele aspecte:

- etanseitatea imbinarilor realizate prin sudura cap la cap sau prin flanse; starea suporturilor (din beton armat sau metalici) si in deosebi a punctelor de sprijin mobile care permit dilatarea;

- starea compensatoarelor de dilatatie; - etanseitatea robinetelor de golire si aerisire. Zidaria cazanului se verifica atat in exterior cat si in interior; atarea tehnica a

captuselilor refractare si a boltilor din interiorul focarului se urmareste prin vizoarele practicate pe peretii cazanului.

Fochistul este dator sa verifice daca nu s-au produs desprinderi de caramizi, supraincalziri ale zidariei focarului, crapaturi in bolti sau zidarie. Crapaturile 'au ca urmare patrunderea de aer fals in canalele de gaze ale cazanului; existenta crapaturilor poate fi pusa in evidenta si de scaderea procentului de bioxid de carbon din gazele de ardere, in conditiile in care debitul de aer necesar ramane constant.

In timpul functionarii cazanului temperatura zidariei, in exterior, trebuie sa depaseasca 40°C.

Izolatia termica a cazanului si conductelor se verifica din punct de vedere al aspectului exterior; nu trebuie sa se produca crapaturi, desprinderi de material izolant,

53

umeziri sau coroziuni ale carcaselor metalice de protectie. Instalatia de ardere va fi supravegheata permanent in timpul functionarii cazanului, operatie care constaa in principal din:

- verificarea etanseitatii conductelor de combustibil, pentru evitarea nu numai a pierderilor ci si inlaturarea pericolului de incendiu;

- verificarea dezvoltarii in focar a unei flacari stabile si continue, ca sa cuprinda intreg focarul;

- asigurarea unor curatiri corespunzatoare a arzatoarelor de pacura, prin suflare periodica cu abur.

Instalatia de alimentare cu apa. O atentie deosebita va trebui sa fie acordata instalatiilor de alimentare, functionarea corecta a acestora conditionand siguranta cazanului in timpul exploatarii. Pompele cu piston vor trebui sa aiba o functionare linistita, fara batai sau alte sunete anormale; se vor verifica presetupele, incalzirea lagarelor si pierderile de abur sau apa, care trebuie sa fie minime. Se va avea grija ca temperatura uleiului de ungere sa nu depaseasca 60°C.

Pompele centrifugale trebuie sa aiba o functionare de asemenea linistita, fara vibratii, zgomote sau batai. Se va verifica permanent gradul de incalzire al lagarelor, neadmitandu-se cresterea temperaturii uleiului mai mult de 60°C. Eventuale pierderi de apa si aspiratii de aer pe la presetupe trebui inlaturate prin strangerea corepunzatoare a acestora; eventualele acumulari de aer in corpul pompei vor trebui sa fie evacuate prin robinetele de aer. Ventilatoarele de aer si exhaustoarele vor trebui sa fie supravegheate in principal asupra urmatoarelor aspecte:

- lagarele sa fie racite corespunzator, temperatura agentului de racire nu va depasi 40 - 50°C, in cazul apei si respectiv 60°C, daca racirea se face cu ulei;

- turatia sa fie reglata corespunzator sarcinii cazanului; - temperatura gazelor de ardere sa nu depaseasca limitele admise; temperatura aerului

debitat de ventilatoare sa nu scada sub o anumita valoare, stabilita prin instructiunile interne; daca temperatura este de exemplu sub 40°C, este posibil ca in zona de intrare a aerului in preincalzitor sa aibe loc fenomenul de condensare a vaporilor din gazele de ardere, care poate conduce la coroziuni sau la infundarea preincalzitorului datorita lipirii cenusei antrenate in gaze.

Electromotarele care antreneaza pompele, ventilatoarele sau exhaustoare nu trebuie sa absoarba o cantitate mai mare de curent, citit la ampermetru, decat valoarea inscrisa pe placuta de fabricatie; o eventuala crestere a curentului absorbit denota o defectiune in conducta de gaze sau de aer. Mersul electromotoarelor trebuie sa fie linistit, incalzirea normala, sa nu se produca scantei la perii sau colector.

Instalatia de preparare a apei de alimentare va fi supravegheata in timpul exploatarii, in conformitate cu prevederile instructiunilor interne, specif ce fiecarui tip de instalatie. Verificarile vor cuprinde:

- examinarea starii tehnice a instalatiei; - analiza calitatii probelor de apa bruta, apa de alimentare, apa din cazan si abur,

comparativ cu indicii admisi conform preseriptiile tehnice; - asigurarea cantitatii de apa preparata necesara; - introducerea corecta a reactivilor; - respectarea perioadelor inscrise pentru curatirea sau inlocuirea filtrelor si

regenerarea maselor schimbatoare de ioni. La instalatiile la care dezagregarea apei se face in condensatoarele turbinelor se va

verifica periodic traseul aflat sub vid ca nu cumva sa aibe neetanseitati prin care sa patrunda aer.

Aparatele de masurat si de control se vor supraveghea in timpul functionarii sub aspectul unor indicatii corecte. Daca la un moment dat un aparat indica pentru un

54

anumit parametru o valoare care se abate mult in fata de valorile obisnuite, personalul de serviciu va verifica daca este o deficienta de functionare a cazanului sau de indicatie a aparatului; in acest din urma caz aparatul trebuie inlocuit cu un altul corespunzator.

Prin grija responsabilului salii cazanelor, toate aparatele trebuie sa fie verificate dpdv tehnic, in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare.

5.3 Instalatia de protectie si automatizare

Instalatia de protectie si automatizare este astfel conceputa incat sa asigure o serie de functiuni care sunt de prima importanta pentru exploatarea economica si in conditii de siguranta a cazanului.

Functiunile respective difera de la un cazan la altul, functie de specificul instalatiei. In general, pentru cazanele care furnizeaza abur tehnologic, ca de exemplu CR 9 de 10 t/h si 8 bar (kgf/cm2) sau 16 bar (kgf/cm2) instalatia de automatizare asigura urmatoarele:

- comanda pornirii si respectiv opririi exhaustorului si ventilatorului de aer; - aprinderea focului, dupa prevenirea automata a cazanului; - supravegherea automata a flacarii si parametrilor care conditioneaza b functionare a

cazanului; - oprirea cazanului; - masurarea parametrilor termotehnici. Instalatia de protectie trebuie sa fie supravegheata in timpul functionarii in

conformitate cu instructiunile interne, astfel incat sa-si poata indeplini scopul. 5.4 Reglarea cazanelor in timpul functionarii

Generalitati Scopul reglarii cazanului este acela de a asigura permanent corelarea dintre

productia de abur a cazanului si sarcina (cantitatea de abur, ceruta de consumator). In procesul de productie sunt unele situatii in care, este nevoie de o cantitate mai mica sau mai mare de abur.

Cazanul trebuie sa raspunda acestei necesitati, consumand o cantitate mai mica sau mai mare de combustibil si respectiv de apa. De asemenea, va trebui introdus in focar o cantitate mai mica sau mai mare de aer, astfel incat arderea sa fie completa, fara CO si fara combustibil nears.

Tinand seama de cele de mai sus reglarea functionarii unui cazan se realizeaza prin modificarea urmatoarelor raporturi:

- raporul dintre cantitatea de abur produsa si cantitatea de combustibil consumat; - raportul dintre cantitatea de abur produsa si alimentarea cu apa a cazanului; - raportul dintre cantitatea de abur produsa si depresiunea in canalele de fum. Reglarea arderii Reglarea arderii inseamna de fapt corelarea permanenta a cantitatii de abur produsa

si de combustibilul consumat. Prin acest reglaj fochistul trebuie sa asigure o ardere cat mai completa la orice variatie a debitului cazanului intre debitul minim si maxim admis.

Pentru realizarea celor mai de sus trebuie asigurat permanent un anumit raport intre debitul de abur al cazanului si urmatoarele elemente:

- cantitatea de combustibil; - cantitatea de aer de ardere; - tirajul. Operatia de reglare se executa intr-o anumita ordine actionand asupra elementelor

mentionate mai sus. Astfel, daca sarcina cazanului creste se va mari mai intai tirajul, apoi

55

aerul si in final cantitatea de combustibil. In aces mod se creaza posibilitatea ca la o crestere a cantitatii de combustibil aerul introdus sa asigure o ardere completa iar tirajul evacuarea cantitatii sporite de gaze de ardere.

La scaderea sarcinii cazanului manevrele care trebuie executate sunt aceleasi insa in ordine inversa.

Interventiile fochistului asupra combustibilului, aerului si tirajului trebuie facute in mod lent, fara salturi mari, asigurandu-se permanent un control al gazelor evacuate, care indica de fapt calitatea arderii; acest control se poate asigura si prin obserrvarea flacarii in focar sau a fumului evacuat pe cosul cazanului. In cazul unei arderi corespunzatoare flacara trebuie sa fie galbena deschisa cu varfuri necolorate si sa curpinda toata camera focarului iar fumul sa fie color.

Daca flacara in focar este galbena spre rosu, portocalie sap chiar rosie, inseamna ca arderea se face necorespunzator, in conditii de lipsa de aer; daca culoarea este galbena stralucitoare spre alb, cu limbi alungite, inseamna ca arderea are loc in conditii de exces mare de aer.

In primul caz fumul la cos este negru si gros iar in al doilea este incolor. Reglarea combustibilului se asigura diferit functie de felul combustibilului. Reglarea combustibilului lichid se asigura prin manevrarea corespunzatoare a robinetelor de pacura si de abur, de injectie; ca si in cazul carbunelui praf se poate asigura si o reglare grosiera prin oprirea unor arzatoare. In cazul combustibilului gazos reglarea se asigura in acelasi mod in care se asigura pentru combustibilul lichid.

Reglarea cantitatii de aer necesar arderii se asigura actionand asupra: - clapelor de aer; - turatiei ventilatorului de aer (in cazul aerului insuflat). Reglarea alimentarii cu apa Corelarea permanenta a cantitatiile abur produsa si de apa de alimentare, reprezinta

reglarea alimentarii cu apa. Cantitatea de apa de alimentare se regleaza prin: - manevrarea robinetului aflat pe conducta de apa, intre pompa si cazan (la pompele

centrifuge); - manevrarea robinetului de abur, la pompele actionate cu abur, in vederea schimbarii

vitezei de miscare; - pornirea si oprirea pompei (manvra nerecomandabila). Alimentarea cazanului trebuie astfel asigurata incat nivelul sa fie permanent mentinut

intre minim si maxim cu variatii cat mai mici. Reglarea tirajului Corelarea permanenta dintre cantitatea de abur produsa si presiunea in canalele de

fum reprezinta reglarea tirajului, care se asigura prin: - manevrarea corespunzatoare (inchidere sau deschidere) a registrului de gaze

(suberului); - variatia turatiei exhaustorului (daca exista). Cazanele de apa fierbinte lucreaza de regula cu un debit constant de apa, indiferent

de sarcina termica; preluarea variatiilor de sarcina se face prin variatiile temperaturii de intrare si de iesire a apei din cazan. Uncle cazane de apa fierbinte pot functiona in 2 regimuri: de baza si de varf. In regimul de baza apa strabate suprafetele de incalzire in serie, iar in regim de varf, prin introducerea unor diafragme, apa va circula in paralel.

In cc priveste reglarea sarcinii aceasta se realizeaza, de regula prin mentinerea in functiune a unui anumit numar de arzatoare, respqctiv a unuia sau 2 ventilatoare de aer (dupa caz). Ventilatoarele de aer au posibilitatea la randul lor sa-si regleze debitul de aer prin actionarea unor obturatoare amplasate pe partea de aspiratie.

56

5.5 Oprirea si conservarea cazanelor Oprirea cazanului Oprirea cazanului din functiune se face in mai multe situatii, functie de natura cauzelor

si anume: - oprirea de scurta durata, ca de exemplu in timpul noptii, in zilele de sarbatori sau

in cazul necesitatii unor interventii la cazan, care nu se pot executa in timpul functionarii; in cazul unor asemenea opriri apa nu se goleste din cazan (in afara de cazurile in care exista pericol de inghet); oprire de lunga durata, ca de exemplu pentru efectuarea unor reparatii voluminoase care necesita intrarea oamenilor in focar, canalele de gaze, tambur; in asemenea cazuri apa din cazan este evacuata; oprirea fortata, ca urmare unor avarii ale cazanului, producerii unui incendiu in centrala termica, iesirii din functiune a tuturor dispozitivelor de alimentare.

Orice oprire din functiune a cazanului trebuie consemnata de personalul de serviciu in registrul jurnal de evidenta.

Oprirea din functiune a unui cazan presupune o serie de manevre executate intr-o anumi'ta succesiune, astfel:

- incetarea alimentarii cu combustibil. La focarele cu gratar carbuncle existent trebuie lasat sa arda complet, micsorandu-se permanent aerul si tirajul pe masura consumarii combustibilului. La focarele cu carbene praf, pacura sau gaze, dupa intreruperea cu combustibil se opresc, la circa 5 min, ventilatoarele de aer si apoi exhaustoarele de gaze, la circa 10 min; reducerea alimentarii cu apa, concomitent cu reducerea sarcinii cazanului. Nivelul trebuie supravegheat permanent mentinandu-se constant la valoarea normala;

- inchiderea robinetelor principale de abur, indata ce cazanul nu mai da abur. Aceasta stare de fapt se constata la debitmetru sau, in pfisa acestuia, dupa presiunea aburului care este mai scazuta decat a celorlalte cazane din centrala aflate in functiune;

- timp de 4 - 6 h de la oprirea exhaustoarelor de gaze este interzisa deschiderea usilor sau gurilor de vizitare ale focarului. Ventilatia cazanului se va face folosind clapele de aer, asigurandu-se astfel o racire lenta a suprafetelor de incalzire, scheletului metalic de sustinere, zidariei. Durata de timp este functie de gradul de ecranare al ecranului. Se deschid complet clapele de aer si in mod treptat gurile de vizitare ale focarului pentru intensificarea ventilarii cazanului.

Se efectueaza purjarea, pentru preintampinarea depunerii namolului ca urmare circulatiei reduse a apei si se alimenteaza cazanul cu apa pana la nivelul maxim;purjarea se repeta dupa circa 8h.

se lasa cazanul sa se raceasca bine, pana ce apa ajunge la temperatura de 70 - 80°C, cand poate fi evacuata; inainte de aceasta temperatura este interzisa evacuarea apei pentru a se preintampina pericolul aparitiei unor tensiuni termice periculoase in peretii metalici, ca urmare racirii bruste. In tot timpul golirii robinetele de ap trebuie sa fie deschise sau, in lipsa acestora, una din supapele de siguranta sa fie ridicata si fixata in aceasta pozitie;

se izoleaza cazanul fata de alte cazane din centrala aflate in functiune sau fata de consumatori, prin montarea de flanse oarbe.

Conservarea cazanului Conservarea cazanului este necesara ori de cate ori sunt opriri de mai lunga durata,

ca de exemplu pentru efectuarea unor reparatii, lipsa de consum si se face in conformitate ce prescriptiile furnizorului cazanului. In toata perioada de nefunctionare cazanul trebuie protejat impotriva fenomenului de coroziune (ruginire) care conduce la deteriorarea partilor metalice, tambur, tevi, colectoare.

Conservarea cazanului se poate face in 2 feluri si anume: cu apa in interior (conservare umeda), sau fara apa (conservare uscata). Conservarea umeda se foloseste in cazul unor

57

opriri de durata mai scurta. Dupa ce suprafetele de incalzire au fost bine curatate cazanul este umplut cu apa pasivizata, preparata conform indicatilor laboratorului chimic al centralei. In continuare se asigura incalzirea apei pana la temperatura de fierbere pentru indepartarea completa a aerului, in acest scop se deschid respectiv se rridica robinetele de aerisire sau supapele de siguranta. Se inehid etans toate robinetele, supapele, neadmitandu-se scapari de apa. Conservarea uscata se aplica in cazul unor opriri de mai mare durata sau atunci cand exista pericol de inghet. Prin conservarea uscata apa este evacuata in intregime din cazan.

Dupa curatarea suprafetelor de incalzire de piatra si namol trebuie eliminate toate urmele de apa din locurile unde eventual poate sa stagneze, care se sufla cu aer comprimat. Tevile supreincalzitorului si ale economizorului se sufla fiecare in parte. Cazanul se izoleaza complet de cazanele sau conductele centralei prin flanse oarbe. Supraincalzitorul si economizorul trebuie sa fie in legatura cu tamburul in care scQp armatura aferenta se fixeaza in pozitia deschis.

Dupa operatiile de mai sus se efectueaza o incalzire usoara a cazanului in vederea uscarii timp de 24h. Pentru absorbirea umiditatii, la cateva ore dupa terminarea uscarii se introduc in tambur cutii cu var nestins, sfaramat in granule cu diametrul de circa 30 mm si care are un continut de CaO de cel putin 50% (determinat de laboratorul chimic); la fiecare un metru cub de volum al cazanului (partea in care circula apa si aburul) se introduc circa 2 Kg var.

In cazul unei conservari de mai lunga durata, operatia de uscare se repeta cel putin o data la fiecare luna. In tot timpul conservarii toate registrele de gaze si gurile de vizitare vor fi inchise cat mai etans pentru evitarea ventilarii canalelor de gaze. La fiecare circa 3 luni varul trebuie inlocuit cu altul poaspat.

CAP.6 AVARII LA INSTALATIILE DE CAZANE Generalitati Conditia de baza pe care trebuie sa o indeplineasca un cazan de abur sau apa

fierbinte, este siguranta de functionare. In acest scop si tinand seama de pericolul pe care il prezinta in exploatatre, atat pentru persoane cat si pentru bunurile materiale, cazanele sunt supuse prin lege unor masuri speciale de supraveghere, in timpul proiectarii, executiei, montajului si in exploatare. O alta conditie de asemenea foarte importanta, este continuitatea functionarii. Este cunoscut faptul ca aburul sau apa fierbinte furnizate de cazane sunt folosite in scopuri energetice (pentru actionarea turbinelor) in diferite procese tehnologice, pentru incalzire; orice intrerupere in functionarea cazanelor si deci in furnizarea de abur sau apa fierbinte atrage dupa sine, de cele mai multe ori, perturbatii sau chiar intreruperi in functionarea consumatorilor, cu grave implicatii economice (pierderi de productie). In timpul exploatarii cazanelor se pot produce anumite fenomene care conduc fie la aparitia unui pericol iminent atat pentru instalatia in sine cat si pentru personalul de deservire, fie la intreruperi in functionare; asemenea fenomene se numesc avarii si respectiv deranjamente (defectiuni).

58

Este greu de stabilit o delimitare clara intre avarie si deranjament. De regula prin avarie se intelege o stare anormala intervenita in functionarea cazanului care pericliteaza integritatea instalatiei si siguranta oamenililor; avari se poate produce la partile sub presiune, la scheletul metalic de sustinere, la zidaria focarului, in canalele de gaze, la instalatiile anexe avand ca urmare scoaterea caznului din functiune.

Deranjamentul este de asemenea o functionare anormala a cazanului, care afecteaza continuitatea exploatarii fara insa a constitui un pericol pentru instalatie sau personalul de deservire. Deranjamentele trebuie depistate si inlaturate operativ deoarece neobservate la timp pot aduce instalatia in stare de avrie. Orice avarie trebuie adusa imediat la cunostinta unitatii teritoriale ISCIR, in a carei raza se afla instalatia; organele ISCIR vor cerceta cauzele si vor stabili masurile obligatorii pentru ca instalatia sa poata fi repusa in functiune.

Cauzele avariilor si deranjamentelor se pot datora: a) defectelor de constructie a cazanului: proiectare; solutii constructive necorespunzatoare, calcule eronate, alegerea

gresita a materialelor; executie necorespunzatoare; montaj necorespunzator. b) personalului de deservire, ca urmarea nerespectarii instructiunilor de

exploatare: - functionarea cu alti parametrii (presiune, temperatura) decat cei prevazuti; - nerespectarea instructiunilor interne privind pornirea, functionarea si oprirea

cazanului; - nerespectarea regimului chimic al apei de alimentare, apei din cazan si

aburului; - neefectuarea reparatiiior planificate sau efectuarea unor lucrari

necorespunzatoare calitativ. Defectuini si avarii la partile sub presiune 1. Defecte de constructie Cele mai frecvente cazuri se datoreaza: - calitatii necorespunzatoare a materialelor respectiv folosirii unor oteluri care nu

corespund atat dpdv al compozitiei chimice cat si al proprietatilor mecanice, standardelor si prescriptiilor tehnice, colectia ISCIR;

- defectelor de fabricatie ale otelurilor folosite, nedepistate la verificarile efectuate in uzina constructoare inainte de inceperea executiei: fisuri, incluziuni nemetalice, stratificari de material;

- defectelor de executie ale elementelor cazanului si imbinarilor: ovalitate la tevi, tambure, colectoare, defecte ale imbinarilor sudate, tratamente termice necorespunzatoare.

Defectele de genul celor de mai sus se constata prin efectuareaunor unor analize chimice, examinari metalografice si prin incercari distructive si nedistructive ale materialelor (incercari mecanice, examinari cu raze X, cu ultrasunete).

2. Coroziunea Coroziunea este un fenomen care se manifesta prin atacarea siprafetelor metalice

ale cazanului de catre o substanta chimica sau ca urmare unui proces electrochimic. Cele mai frecvente cazuri de coroziuni se prezinta sub forma de ciupituri sau cojiri, producand subtierea materialului.

Daca gradul de corodare este avansat, grosimea materialului se poate astfel reduce incat sa ajunga sub limita avuta in vedere prin calcul de rezistenta; materialul se rupe sub

59

actiunea presiunii din cazan, producandu-se avarii din cle mai grave. Coroziunea se poate produce atat pe partea fluidului apa - abur cat si pe partea

gazelor de ardere. Coroziunea pe partea fluidului apa - abur se datoreaza in principal oxigenului si bioxidului de carbon din apa de alimentare, unor saruri din apa de alimentare sau unor acizi care pot lua nastere in timpul reactiilor care au loc in apa din cazan.

De regula sunt afectate de coroziune tevile fierbatoare, colectoarele, tamburul, supraincalzitorul.

Coroziunea pe partea gazelor de ardere este provocata in principal de bioxidul de sulf din gazele de ardere si oxigenul continut in excesul de aer, fiind afectate de regula tevile fierbatoare, supraincalzitorul, economizorul, preincalzitoivl de aer.

Aparitia coroziunilor este mult favorizata de compozitia chimica necorespunzatoare a metalului, de neomogenitatea structurii acestuia, prezenta unor fisuri sau zgarieturi pe suprafata metalului, depunerilor de noroi, piatra si funingine, supraincalzirea metalului, tensiunii interne rase inca de la executia elementelor in uzina constructoare ca urmare a unor operatii necorespunzatoare de indoire, sudare, tratament termic.

Pentru preintampinarea aparitiei fenomenului de coroziune este necesar sa se actioneze asupra cauzelor care il produc luandu-se printre altele, urmatoarele masuri:

- asigurarea unei calitati corespunzatoare a apei de alimentare, printr-o tratare corecta si un regim adecvat de purjare, in vederea evitarii depunerilor de namol si piatra;

- evitarea antrenarii apei in supraincalzitor prin pastrarea nivelului apei in tambur in limite admise si prevederea unor instalatii corespunzatoare pentru separarea picaturilor de apa din abur;

- functionarea cu exces de aer; . - evitarea depunerilor de zgura si funingine pe suprafetele de incalzire, printr-

un regim corespunzator al arderii si curatirea regulata a suprafetelor respective; - functionarea cu temperaturi normale ale gazelor de ardere la cos si ale apei

si aerului care intra in economizor respectiv preincalzitorul de aer, in vederea evitarii fenomenului de roua;

- conservarea cazanului in conformitate cu instructiunile interne. 3. Supraincalziri ale peretilor metalici

Pericolul care se creaza prin aparitia supraincalzirii metalului unor elemente ale cazanului este foarte mare odata cu cresterea temperaturii capacitatea metalului de a rezista dpdv mecanic scade; astfel, un otel care la temperatura de 20°C se rupe la 3800 kgf/cm2, la 500°C el se rupe la circa 1300 kgf/cm2.

In consecinta, depasirea temperaturii admise prin calcul pentru diferite elemente ale cazanului, poate conduce la ruperi ale peretilor sub actiunea presiunii provocand avarii din cele mai grave. Tot ca urmare a temperaturii poate apare si un alt fenomen, la fel de periculos, fluajul; acest fenomen se manifesta prin deformarea plastica permanenta a metalului, in timp, sub actiunea temperaturii si presiunii.

Fluajul se manifesta prin ruperea elementelor ca urmare a subtierii prin deformare a peretilor si inrautatirii structurii interioare a metalului (oboseala).

Principalele cauze ale supraincalzirii sunt: - folosirea unor oteluri de calitate necorespunzatoare, respectiv la temperaturi mai

mari decat cele admise; - lasarea cazanului fara apa, ceea ce conduce la o supraincalzire putemica metalului

care nu mai este racit de apa; - depunerile de piatra, care formeaza un strat rau conductor de caldura si impiedica

60

racirea de catre apa sau abur a peretelui metalic incalzit de gazele de ardere; - circulatia necorespunzatoare a apei in tevi, ceea ce face ca bulele de abur sa se

opreasca in anumite parti (stagneaza), care nu mai sunt racite de apa ci sunt racite mult mai slab de catre aburul care se formeaza; circulatia necorespunzatoare poate fi un defect de constructie, poate fi provocata de o strangulare locala a tevii sau de functionarea la debite mici, cand circulatia apei este mult mai putin intensa;

- flacara prea lunga a arzatorului care bate direct intr-o suprafata de incalzire; - functionarea cu un debit prea mare, cazanul fund suprasolicitat termic; infundarea

tevilor provocata de corpuri straine (dopuri de lemn, carpe, pietre, scule uitate la montaj sau reparatii) sau depuneri de piatra.

4. Tuburi de flacara, tambure, camere colectoare Cele mai frecvente avarii si defectiuni care apar la aceste elemente ale cazanului

sunt urmatoarele: - neetanseitati la imbinarile nituite, sudate, la mandrinari. Pericolul neetanseitatilor

este acela ca in locurile respective se pot produce in mod preferential coroziuni datorita sarurilor care se formeaza, ca urmare a scurgerilor de apa, de aceea orice neetanseitate trebuie inlaturata cat mai repede prin stemuire, inlocuirea niturilor defecte, sudare, remandrinare. De mentionat faptul ca remandrinarea nu mai este posibila in cazurile in care sau format depuneri intre peretele tevii si gaura elementului in care se fixeaza teava (placa tubulara, colector, tambur, camera sectionala); in asemenea cazuri este necesara scoaterea tevii si alezarea gaurii;

- fisuri si crapaturi, ca urmarea unei mari varietati de cauze: defecte de material, incalzirea neuniforma pe grosime a peretilor, variatii bruste de temperatura, tensiuni interne ca urmarea unor tehnologii necorespunzatoare de executiea a elementelor in uzina constructoare. De regula fisurile apar la gaurile de nituri, la gaurile in care se mandrineaza tevi (puntile dintre tevi), in regiunea de racordare a elementelor ambutisate. La aparitia fisurilor si crapaturilor cazanul trebuie oprit din functiune in vederea reapararii;

- deformarea (burdusirea) tuburilor de flacara se produce ca urmarea ramanerii cazanului fara apa. Datorita faptului ca partea superioara a tubului nu mai este racita de apa, se produc supraincalziri loca rezistenta materialului scade iar tubul se deformeaza (burduseste) sub actiunea presiunii din cazan. In unele cazuri asemenea avar# au condus la ruperea tubului si ca urmare la explozia cazanului, provocand accidente de persoane si mari pagube materiale.

In momentul in care s-a observat burdusirea tubului, ca urmqrea ramanerii cazanului fara apa, se opreste imediat focul; se interzice cu desavarsire alimentarea cu apa deoarece prin racirea brusca a metalului supraincalzit se poate produce ruperea peretelui insotita de explozia cazanului. coroziunea apare de regula in zonele cu depuneri mari de namol si piatra, in tambur in zona intrarii apei de alimentare si in jurul nivelului normal al apei, la imbinari, in zonele de racordare ale elementelor ambutisate. De asemenea, apare in partile exterioare expuse unei atmosfere umede sau acolo unde elementul vine in contact cu zidaria umeda.

5. Tevile fierbatoare Avariile cele mai frecvente ale tevilor fierbatoare sunt spargerile si pot fi

depistate usor de personalul de exploatare, manifestandu-se prin: - scaderea nivelului apei; - zgomotul produs la iesirea aburului in focar sau in canalul de gaze; - iesirea aburului si gazelor prin gurile de observare; - umezirea cenusii si zgurii in palniile de evacuare;

61

- diferente intre indicatiile contoarelor de apa si abur. Cauzele producerii spargerilor de tevi pot fi urmatoarele: -depuneri interioare de piatra; - circulatie defectuasa ca urmarea unor deficiente de constructie (solicitarea

termica neuniforma) sau de exploatare (patrunderi de aer fals in focar, depuneri de zgura);

- infundarea tevii in timpul montarii sau repararii cazanului prin patrunderea unor corpuri straine;

- uzura tevilor datorita jetului de abur care se scurge din tevi vecine deteriorate sau a jetului suflatoarelor de funingine montate necorespunzator;

- alimentarea insuficienta cu apa a cazanului; - sistem de dilatare necorespunzator; - defecte de material sau o calitate necorespunzatoare a acestuia fata de

conditiile de exploatare.

CAP.7 MASURI DE PRIM AJUTOR Nerespectarea regulilor de tehnica securitatii muncii pot duce la accidente de

persoane, carora trebuie sa li se dea, pana la sosirea medicului, un prim ajutor de catre colegii de munca.

Este necesar sa se sublinieze ca in foarte multe cazuri, masurile de prim ajutor au salvat vieti omenesti care, fara aplicarea corecta, rapida si calma a acestor masuri, erau pierdute.

Data fiind importanta lor, personalul de exploatare este obligat sa le cunoasca temeinic pentru a le putea aplica cu folos in cazurile de accidente.

Principalele accidente grave care se pot produce in exploatarea cazanelor de abur sunt: .

- arsuri, acestea se pot produce in urma atingerii unor parti fierbinti si a unor rateuri sau explozii de gaze, unei explozii de cazan. Ele pot fi: - arsuri usoare, neinsemnate (de gr.I). Pe locul lezat se va aplica un pansament steril

inmuiat intr-o solutie de hipermanganat de potasiu; - arsuri mijlocii (de gr.II). Aceste sunt arsurile care acopera o suprafata mai mare a

corpului. In acest caz, suprafetele lezate (basici) vor fi pansate cu ajutorul unui bandaj steril iar accidentatul va fi trimis la medic;

- arsuri grele (de gr.III). Se caracterizeaza prin carbonizarea partilor arse cu formarea de rani si ulceratii; ranitul are senzatia de amortire a acestor parti, este necesara interventia imediata a medicului;

- arsuri ale fetei si ochilor, se va aplica un pansameht inmuiat in acid boric si se va chema imediat medicul.

- raniri cu pierderi de sange (hemoragie), aceste raniri se pot produce in cazul exploziilor de gaze, al exploziei unei parti sub presiune a cazanului, a caderii persoanelor de la inaltimi. Se va incerca, dupa caz, oprirea hemoragiei prin:

~ pansarea ranii cu tifon sau bandaj antiseptic; ~ legarea stransa cu ajutorul unui tub de cauciuc, fasie de stofa, a membrului lezat

(mana, picior) intre locul ranit si corp. In cazurile de hemoragie mai usoara ajunge simpla indoire a mainii sa piciorului, realizandu-se astfel o presare a vaselor de sange

62

(cand rana este intre corp si mana sau sub genunchi). Dupa oprirea hemoragiei locul ranii nu se va spala cu apa si se va aplica un

pansament steril. Sangele inchegheat nu s va indeparta intrucat se pot provoca noi hemoragii. In orice caz mai grav se va chema medicul.

Daca exista banuiala ca accidentatul a suferit o fractura a coloanei vertebrale, el nu va fi miscat pana la venirea medicului.

- intoxicatia cu gaze. Intoxicatiile in general se datoresc inhalarii CO din gazele de ardere infiltrate in sala cazanelor, prin neetanseitatile zidariei canalelor de fum.

Ele se manifesta prin: - greata; - slabiciune; - ameteli; - dureri de cap; - pierderea cunostintei. In cazul intoxicatiei cu gaze este necesara chemarea urgenta a medicului. Pana

la sosirea lui se vor lua urmatoarele masuri: • accidentatul va fi scos la aer curat; • i se va desface gulerul si cureaua pentru a i se usura respiratia; • i se va face respiratie artificiala (in cazul in care respiratia lui tinde sa se

opreasca). electrocutarea, aceasta se produce laa atingerea conductoarelor electrice, la

exploatarea utilajelor electrice fara legare la pamant. Se vor lua urmatoarele masuri: • se va scoate accidentatul de sub actiunea curentului, cat mai repede (fie prin

decuplarea curentului electric, fie prin indepartarea sursei de curent electric cu ajutorul unor prajini de lemn) avand grija sa nu se atinga, fara izolatie corespunzatoare, corpul acestuia; in caz contrar salvatorul poate fi electrocutat ele insusi;

� dupa ce acidentatul a fost eliberat de actiunea curentului electric si daca si-a pierdut cunostinta a se va usura respiratia prin desfacera gulerului, va fi stropit cu apa, frectionat, incalzit si se va chema imediat medicul;

� pana la sosirea medicului i se va face respiratie artificiala care nu va fi oprita nici in cazul in care bolnavul nu mai da semne de viata.

Pentru cazurile de rlectrocutare este bine sa existe la indemana cizme si manusi de cauciuc, prajini de lemn si aparate de respiratie artificiala.

- patrunderi de corpuri straine in ochi (metal, sticla). Acestea se pot produce in cazul spargerii sticlelor de la indicatoarele de nivel ale apei, exploziilor de gaze, ale exploziilor de cazan.

Nu se va incerca indepartarea acestor corpuri, ci se vor lua masuri ca ranitul sa fie transporat imediat la medic.

- transportul ranitului. Cand accidentaul trebuie transportat pentru a primi ingrijire medicala se vor lua urmatoarele masuri:

~ accidentatul va fi asezat pe targa introducandu-se targa sub bolnav si nu transportand bolnavul la targa;

~ ridicarea accidentatului se va face usor, de mai multe persoane deodata, fara ridicarea mai sus a unor parti ale corpului fata de altele;

- scoaterea de pe targa se face cu aceleasi precautii ca si asezarea lui pe targa; ~ transportul se va face incet si cu grija pentru ca miscarile targii sa nu tulbure

accidentatul (la urcarea si coborarea scarilor accidentatul va fi transportat pe cat posibil in pozitie orizontala, cu capul inainte, iar pe loc drept cu picioarele inainte).