Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de...

31
247 Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 5.1. PRINCIPALELE SARCINI; ORGANIZAREA DIVIZIEI În perioada 2003-2008 în cadrul Diviziei Aeroporturi Construcţii Civile au fost întocmite studii, proiecte şi detalii de execuţie dar şi documentaţii complete pentru alte sectoare de activitate. Domeniul larg al activităţii a necesitat o pregătire continuă din partea proiectanţilor prin studierea noilor coduri şi prescripţii de proiectare europene odată cu intrarea acestora în vigoare, însuşirea şi aplicarea programelor moderne de calcul odată cu realizarea unei dotări cu tehnici de calcul.În cadrul diviziei se întocmesc studii şi proiecte de execuţie pentru următoarele obiective de construcţii şi instalaţii: - construcţii specifice pentru transporturi aeriene : aerogări şi anexe tehnice, turnuri de control şi dirijare a traficului aerian, instalaţii complexe pentru dirijarea zborului la sol , drumuri şi parcări, reţele utilităţi; modernizarea suprafeţelor de mişcare şi balizaj cuprinzând construţie piste, extinderi sau modernizări, căi de rulare pentru acces platformă - construcţii specifice pentru transporturi navale: gări fluviale, spaţii parcare, construcţii anexe; - construcţii specifice pentru transporturile auto: Centre de întreţinere şi coordonare (CIC) cuprinzând clădire operaţională şi de serviciu, atelier de întreţinere, magazie materiale antiderapante, staţie de alimentare carburanţi, gospodărie de apă, precum şi cele din din spaţiile de parcare şi servicii PS,S1,S2,S3 cuprinzând motel şi retaurant, clădire socială cu spaţii comerciale, gospodărie de apă, grupuri sanitare etc. - construcţii în alte domenii Domeniul vast al construcţiilor specializate pentru transporturi auto, navale şi aeriene, a condus la o paletă foarte largă de lucrări, unele specializate – aflate doar în raza strictă de proiectare construcţii şi instalaţii, altele în colaborare cu celelalte divizii din cadru institutului. Pentru fiecare din grupele de construcţii enumerate, colectivul de specialişti din divizie a asigurat atât documentaţiile de specialitate pentru arhitectură şi structură, cât şi întreaga gamă de instalaţii- electrice-pentru partea de joasă tensiune, curenţi slabi-voce/date, antiefracţie, protecţie contra

Transcript of Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de...

Page 1: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

247

Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE

5.1. PRINCIPALELE SARCINI; ORGANIZAREA DIVIZIEI

În perioada 2003-2008 în cadrul Diviziei Aeroporturi Construcţii Civile au fost întocmite studii, proiecte şi detalii de execuţie dar şi documentaţii complete pentru alte sectoare de activitate.

Domeniul larg al activităţii a necesitat o pregătire continuă din partea proiectanţilor prin studierea noilor coduri şi prescripţii de proiectare europene odată cu intrarea acestora în vigoare, însuşirea şi aplicarea programelor moderne de calcul odată cu realizarea unei dotări cu tehnici de calcul.În cadrul diviziei se întocmesc studii şi proiecte de execuţie pentru următoarele obiective de construcţii şi instalaţii:

- construcţii specifice pentru transporturi aeriene : aerogări şi anexe tehnice, turnuri de control şi dirijare a traficului aerian, instalaţii complexe pentru dirijarea zborului la sol , drumuri şi parcări, reţele utilităţi; modernizarea suprafeţelor de mişcare şi balizaj cuprinzând construţie piste, extinderi sau modernizări, căi de rulare pentru acces platformă

- construcţii specifice pentru transporturi navale: gări fluviale, spaţii parcare, construcţii anexe;

- construcţii specifice pentru transporturile auto: Centre de întreţinere şi coordonare (CIC) cuprinzând clădire operaţională şi de serviciu, atelier de întreţinere, magazie materiale antiderapante, staţie de alimentare carburanţi, gospodărie de apă, precum şi cele din din spaţiile de parcare şi servicii PS,S1,S2,S3 cuprinzând motel şi retaurant, clădire socială cu spaţii comerciale, gospodărie de apă, grupuri sanitare etc.

- construcţii în alte domenii Domeniul vast al construcţiilor specializate pentru transporturi auto,

navale şi aeriene, a condus la o paletă foarte largă de lucrări, unele specializate – aflate doar în raza strictă de proiectare construcţii şi instalaţii, altele în colaborare cu celelalte divizii din cadru institutului.

Pentru fiecare din grupele de construcţii enumerate, colectivul de specialişti din divizie a asigurat atât documentaţiile de specialitate pentru arhitectură şi structură, cât şi întreaga gamă de instalaţii- electrice-pentru partea de joasă tensiune, curenţi slabi-voce/date, antiefracţie, protecţie contra

Page 2: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

248

incendiilor, televiziune în circuit închis, sanitare, termice şi temomecanice, ventilaţii şi climatizare inclusiv reţelele aferente, utilajele , dispozitivele şi echipamentele specifice. Modul de organizare a activităţii diviziei este arătat în figura 5.1

AEROPORTURI SI CONSTRUCTII CIVILE

7 ingineri

5 tehnicieni 6 tehnicieni 2 tehnicieni 3 tehnicieni 2 tehnicieni 7 tehnicieni

IE CCI PGA

6 arhitecti 11 ingineri 10 ingineri 6 ingineri 7 ingineri 7 ingineri

DRUMURI SI PLATFORME

1 tehnician

RESPONSABILI QMSM

4 ingineri specialisti

DIRECTOR DIVIZIE

DIRECTOR ADJ. DIVIZIE

ARHITECTURA REZISTENTA ISTV

Fig.1 Organigrama diviziei

Aeroporturi şi Construcţii Civile

Page 3: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

249

5.2 LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ELABORATE DE DIVIZIA

AEROPORTURI ŞI CONSTRUCŢII CIVILE

5.2.1. EXTINDERE ŞI MODERNIZARE AEROPORT SIBIU

Prin extinderea şi modernizarea acestui aeroport s-a urmărit adaptarea aeroportului Sibiu la recomandările uzuale date de Organizaţia Aeronautică Civilă Internaţională şi asigurarea transpotului aerian intern şi internaţional cu aeronave având litera de cod „D” pe o pistă de decolare-aterizare, având cifra de cod „4” cu instalaţii de categoria I, cu posibilităţi de extindere la categoria II.

Pentru dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Sibiu s-au proiectat următoarele lucrări: terminal de pasageri, clădire pompieri şi construcţii anexe, prelungire pistă de decolare-aterizare pentru avionul de calcul Boeing 737-800, construirea a două căi de rulare noi , mărirea platformei de operare aeronave, depozit de carburanţi, drumuri şi parcări auto inclusiv împrejmuire şi reţele de utilităţi.

Clădire terminal de pasageri are dimensiunea în plan de 150 m x 50 m este formată din trei corpuri separate prin rosturi antiseismice, astfel:

- corpul I – construcţie parter - corpul II – construcţie etajată P+2 - corpul III construcţie parter

Turn de control Construcţia are dimensiunile în plan 7,80 m x 7,80 m + 5,15 m x 4,70 m şi un regim de înălţime de P+7 nivele.

Fig 5.2 Aeroport Sibiu vedere dinspre pistă

Page 4: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

250

Fig.5.3 Aeroport Sibiu Vedere generalăColectiv de proiectare

Coordonare: ing L.Matache Şef proiect: ing.M.Furtună Principalii proiectanţi: arh.I.Moraru, arh. L.Ristea, tehn .Ghiţă,ingI.Blaţ,

ing. D.Ivaşcu, ing. I.Veghea, ing.C.Ciocoiu, ing.L.Costea, ing.L.Mihai, ing. I.Tudor, C.Florea, ing. A.Stănescu, ing.C.Căzăcescu

Verificare QMSM : arh. C Gheorghiu, ing. M.Deteşeanu,ing. A.Baciu, ing M.Mandu Faza de proiectare : SF, PT+CS, DE

Perioada de elaborare: 2003-2004

Page 5: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

251

5.2.2. AEROPORT INTERNAŢIONAL CLUJ NAPOCA

Pentru Aeroportul Internaţional Cluj Napoca s-au proiectat terminalul sosiri, terminalul plecări, corpul de legătură între terminalele de pasageri.

Terminal sosiri are dimensiunile în plan de 68,50 m x 57,50 m şi este o construcţie subsol, parter şi etaj, având structura de rezistenţă alcătuită la subsol din pereţi perimetrali din beton armat; pereţi de compartimentare din beton armat; grinzi principale şi secundare din beton armat; placa din beton armat monolit. Parterul şi etajul au structura de rezistenţă din stâlpi metalici alcătuiţi din profile tip europene; grinzi principale şi secundare din profile metalice tip, planşeele din beton armat monolit turnat pe tabla cutata.(fig.5.4)

Fig.5.4 Aeroport Internaţional Cluj Napoca

Terminal plecări are dimensiunile în plan de 112.50 m x 52.75 m Corp de legătură terminal pasageri are dimensiunile în plan de 112.50

m x 52.75 m şi este o construcţie subsol, parter şi etaj. In figurile 5.5 şi 5.6 sunt prezentate holul principal al terminalului sosiri şi

ansamblul Aeroportului Internaţional Cluj Napoca Colectiv de proiectare

Coordonare: ing L.Matache Şef proiect: ing. M.Trifu Principalii proiectanţi : arh. L.Ristea, arh. M.Nicolescu, tehn.pr. I. Blăgescu, tehn pr. C.Ghiţă,ing. A.Veghea, g.C.Ciocoiu, ing L.Costea

ing. A.Hohor, ing. I.Pastor, ing. E.Cruceanu, ing.L.Mihai, ing. I.Tudor, ing. C.Florea, , ing. A.Stănescu, ing.D.Chiriac ing.C.Căzăcescu,ing. L.Anagnoste,

Verificare QMSM : arh. C Gheorghiu, ing. M.Deteseanu, ing. A.Baciu, ing M.Mandu Faza de proiectare : SF, PT+CS, DE Perioada de elaborare: 2005

Page 6: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

252

Fig.5.5 Aeroport Internaţional Cluj Napoca

Fig.5.6 Ansamblu Terminal de pasageri “ Sosiri “, “ Plecări “,, şi “Corp de legătură terminale

Page 7: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

253

5.2.3. MODERNIZAREA SUPRAFEŢEI DE MIŞCARE LA AEROPORTUL „ŞTEFAN CEL MARE- SUCEAVA”

Pentru aeroportul “Ştefan cel Mare-Suceava “ au fost elaborate proiecte privind modernizarea şi extinderea suprafeţelor de mişcare şi balizaj în două variante şi anume:

Varianta 1 – Structuri rutiere rigide pista de 2460 m, cu cai de rulare de 183,5m acostamente si platforma).

Varianta 2 – Structuri rutiere flexibile din straturi asfaltice pe balast stabilizat cu ciment pentru pista de decolare/aterizare şi caile de rulare până la bareta stop.

Pista La extinderea pistei, a fost luat în considerare regimul de

obstacolare lateral produs de viitoarea împrejmuire, precum si de posibilitatea amplasarii ILS-ului de direcţie în faţa pragului 16 precum şi la posibilitatea extinderii pistei spre Sud în cadrul incintei imprejmuite cu maximum 445 m.

Axul viitoarei piste este dexaxat cu 7,5 m spre est fata de actualul ax al pistei, datorita reliefului din zona de N-V a amplasamentului, pista putând avea o banda cu o latime totala de 250 m în conditiile realizarii imprejmuirii actualului patrimoniu.

Pista va avea o lăţime de 45 m cu acostamente simetrice până la lăţimea de 60 m, fiind prevazuta cu buzunare de întoarcere dimensionate conform anexei 14 pentru cinematica avion critic B 767 – 200, precum şi cu platforme antisuflu de capăt de pista cu lungime de 60 m.

Caile de rulare În acest sens, soluţia proiectata prevede realizarea cailor de rulare

aproximativ pe actualele axe, distanţa finala dintre cele 2 cai de rulare fiind de 250 m.

Ambele căi de rulare sunt dimensionate astfel încât degajarea pistei de către avioane să poată fi realizată cu o raza de viraj de 45 m. Zona portantă are lăţimea minima de 25 m, şi are în vedere supralărgirile în curba şi succesiunea virajelor pista – platforma.

Ambele căi de rulare sunt prevazute cu acostamente simetrice de 7,5 m corespunzator deservirii traficului aeronavelor cu litera de cod „D”.

Page 8: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

254

Pe caile de rulare sunt prevazute poziţii de STOP la intrarea pe pista, la 120 m de axul acesteia pentru a nu fi influenţat traficul pe pista în condiţiile apropierii instrumentale de precizie (dupa echiparea cu ILS cat. II).

Platforma Platforma este dezvoltata în spaţiul rămas disponibil până la zona

construita (terminal şi construcţii tehnice aeroportuare) în condiţiile în care calea de rulare pentru acces la poziţiile de parcare sa fie paralela cu pista şi sa fie amplasata la o distanţă de pista de 183,5 m, pentru manevrarea avioanelor cu litera de cod „D”.

Organizarea circulaţiei pe platforma este facuta în funcţie de gabaritul aeronavelor si de deplasarea acestora atât la intrare cât şi la parasirea poziţiei de operare cu motoare proprii, în condiţiile asigurarii protecţiei cladirilor existente împotriva jeturilor turboreactoare.

Tinând cont de capacităţile de procesare actuale atât în traficul de pasageri cât şi traficul ocazional de marfa în cadrul dezvoltarii platformei a fost luată în calcul realizarea unei singure platforme pentru parcare şi operare aeronave cu litera de cod „D”.

Platforma asigura: - 4 poziţii de parcare – operare pentru avioane din gama SAB 2000 –

ATR 42 sau echivalente - 1 poziţie de parcare - operare pentru B 737 – A 320 - 1 poziţie de parcare - operare pentru avioane din gama B 767 În zona intersecţiei platformei cu calea de rulare sud, în afara

poziţiilor de parcare, este amenajată o poziţie de degivrare. Mijloacele vizuale prevazute în cadrul proiectului sunt

corespunzatoare reglementarilor de aviaţie civila internaţională pentru operare la cat. II OACI şi cuprind :

Marcaje şi inscripţionări Marcajele si inscriptionarile se vor realiza pe etape. Într-o primă etapă, pista este complet inchisă, realizându-se lucrări

de construcţii pe mijlocul pistei de decolare-aterizare, pe căile de rulare şi pe platforma. Sunt prevăzute lucrări de construcţii pe o lungime de 600 m de pista.

În următoarea etapă se vor realiza lucrări de construcţii la capatul 16 al pistei. Se va opera pe pista cu lungimea de 1240 m, cu o zona RESA de 200 m la capatul 16 al pistei.

Page 9: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

255

În aceasta etapa, se va da în exploatare pista de decolare-aterizare pe toata lungimea ei – 2460 m.

Marcajele si inscriptionarile prevazute în documentaţie cuprind marcaje pe suprafata de miscare, pentru circulatie aeronave si marcaje rutiere pentru circulatie auto.

La intrarea in zona de trafic a avioanelor sunt puse indicatoare STOP pentru accept de intrare si raport la iesirea autovehicolelor spre şi din aceste zone.

Instalare sisteme de balizaj luminos

Pista de decolare – aterizare si caile de rulare vor fi echipate cu sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare de separaţie, circuite electrice primare de tip serie şi un conductor de legare la pământ, procurate şi amplasate conform prevederilor normelor OACI, pentru operarea la categoria II-a.

Obstacolare În urma dezaxarii noii piste fata de cea existenta cu 7,5m (pentru a evita

penetrarea suprafetei de tranzitie de catre viitorul gard) se pastreaza obstacolul natural din culoarul de zbor reprezentat de padurea din vecinatatea pragului 16 al pistei, distanta de la obstacol pana la actualul prag 16 fiind de cca. 600m.

Pista este in constructie boltita, cu panta variabila, panta maxima la marginea pistei fiind de 1,5%, iar pe acostamente de 2% si 2,5%.

Zona nivelata din banda pistei are o panta adiacenta acostamentului de 5% pe primii 3m si nu mai mult de 2,5% pana la racordarea la trenul natural.

Page 10: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

256

Fig.5.7 Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava Modernizare suprafaţă de mişcare şi balizaj

Colectiv de proiectare Coordonare: ing. L.Matache Şef proiect: ing. M.Trifu Pricipalii proiectanti: ing. D.Draghici, ing. R.Zus, ing. Gh. Tîrdea,

teh.E.Roman, ing. D.Chiriac, ing.L .Anagnoste, ing. M.Albinescu, arh. I.Moraru

Faza de proiectare: SF, PT+CS, DE Perioada de elaborare – martie 2007 – aprilie 2008-11-28

Page 11: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

257

5.2.4. TERMINAL PENTRU PASAGERI ÎN PORTUL CONSTANŢA NORD

În perspectiva dezvoltării şi extinderii Portului Constanţa, traficul maritim

de pasageri va înregistra o creştere substanţială, în acest sens construindu-se terminalul pentru pasageri pe molul situat în Portul Constanţa Nord pe dana de pasageri existentă, utilizată până în prezent doar ocazional.

Terminalul de pasageri include: clădirea P+1 a terminalului, spaţii parcare pentru public 85 locuri, spaţii parcare pentru autoturismele pasagerilor care se îmbarcă pe nave RO-RO 82 locuri, parcaje pentru staţionarea temporară a autocarelor destinate transportului de călători 22 locuri, cabină poartă şi copertină pentru control vamal la parcajul pentru RO-RO.

Clădirea terminalului de pasageri este alcătuită din trei corpuri independente, prevăzute între ele cu rosturi de tasare şi antiseismice. Ansamblul are dimensiunile în plan de 65,50x 37,70m.

Cele trei corpuri sunt costrucţii de tip P+1, alcătuite din cadre de beton armat (stâlpi, grinzi şi planşee monolite) astfel:

Acoperişul terminalului este învelitoare tip terasă cu termo şi hidroizolaţie peste zonele de birouri şi cu structură cu ferme metalice din profile laminate din oţel peste holurile pentru public.

Fig.5.8 Terminal pasageri în Portul Constanţa Nord

Page 12: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

258

Fig. 5.9 Terminal pasageri în Portul Constanţa Nord Colectiv de proiectare Coordonare ing L.Matache Şef proiect: ing. L.Matache Principalii proiectanţi : arh.M.Nicolaescu, ing. I.Blaţ,ing. D.Pătraşcu, R.Cărcănescu,ing.L.Mihai, ing. C.Florea, ing.G.Florea, ing.A.Stănescu, ing.C.Căzăcescu,ing.G.Stanescu. Verificare QMSM : arh. C Gheorghiu, ing. A.Baciu, ing M.Mandu Faza de proiectare : SF, PT+CS, DE Perioada de elaborare: 2004

Page 13: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

259

5.2.5. TERMINAL DE PASAGERI ÎN PORTUL ORSOVA Cladirea terminaluluiare următoarele funcţiuni: hol pentru public cu zona de

asteptare, holuri pentru controlul documentelor de călătorie şi regrupare inaintea imbarcarii pe nava, hol acces pentru cei debarcati de pe nava şi control documente pentru cei care sosesc în tara,spatii comerciale, spatii functionale pentru organele de control la trecerea frontierei, inclusiv un laborator tehnic pentru detectarea documentelor false.

Clădirea terminalului este o constructie cu structura din beton armat, avand o zona centrala cu regimul de inaltime P+1, iar partile laterale P+2. Forma in plan a ansamblului este aproximativ trapezoidala avand dimensiunile de 51,80m x 25,25 m (15.17)m.

Structura de rezistenta este alcatuita din cadre de beton armat (stalpi, grinzi) si plansee din beton armat monolit. La nivelul acoperisului de deasupra holului central, este prevazut un laminator sub forma unei cupole.

Cadrele de beton armat monolit au inaltimea de nivel de 3.50 m pe zona perimetrala şi 3.50 m cu 9.45 m pe zona centrala ( până la cota luminatorului).

Sectiunile stalpilor pe zona centrala sunt de 80x80 cm si 70x70 cm. Perimetral stalpii au sectiunea de 60x60 cm,70x70 cm, iar în fatada principală sunt stalpi circulari cu diametrul de 80 cm.

Planşeele sunt din beton armat monolit cu grosimea de 14 cm. Grinzile principale transversale si longitudinale au dimensiunile de 30x75cm;35x75cm.

Colectiv de proiectare Coordonare: ing L.Matache Şef proiect: arh. M.Nicolescu Principalii proiectanţi : arh.M.Nicolaescu, ing. A.Hohor, ing, I.Pastor

ing.L.Mihai, ing. I.Tudor, ing.G.Florea, A.Stănescu, ing. L.Anagnoste, ing. D.Drăghici,

Verificare QMSM : arh. C Gheorghiu, ing. A.Baciu, ing M.Mandu Faza de proiectare : SF, PT+CS, DE Perioada de elaborare: 2006

Page 14: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

26

0

Fig.

5.10

Ter

min

al p

asag

eri î

n P

ortu

l Orş

ova

Page 15: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

261

5.2.6. GARĂ FLUVIALĂ TULCEA

Aflându-se într-o zonă de mare interes turistic, oraşul Tulcea asigură în sezonul estival toate facilităţile de transport, cazare şi divertisment la standarde ridicate. Pentru a face faţă exigenţelor actuale s-a impus modernizarea spatiilor extinderea garii fluviale existente si amenajarea platformei.

Gara fluviala in noua configuratie permite desfăşurarea activităţii de control a Poliţiei de Frontieră şi Vamei conform standardelor europene.

Compartimentarea clădirii asigură fluidizarea traficului de pasageri, in conditiile impuse de constructia existenta.

Realizarea terminalui de pasageri cu toate facilităţile specifice va conferi portului Tulcea “Poarta Deltei Dunarii”, un plus de atractivitate, iar dezvoltarea turismului şi implicit a traficului de pasageri va spori veniturile administraţiei portului. Avind în vedere pozitia portului Tulcea s-a impus cu necesitate modernizarea bazei materiale si aducerea acesteia la un nivel calitativ si cantitativ superior, prin remodelarea si extinderea spatiilor existente.

Parterul clădirii este alcatuit din trei zone mari functionale separate dupa cum urmeaza în trafic extern, trafic intern,spatii de servicii

Toate spatiile publice de la parter vor fi accesibile si persoanelor cu handicap locomotor. In acest context, au fost prevazute pentru aceste persoane si grupuri sanitare specifice.

La mezanin suprafata propusă este imparţită în trei zone: - o zona cu doua cai de acces dinspre zona traficului extern-parter, dintre care

una va asigura accesul la incaperile ce vor fi destinate pentru triere si retinere, tranzit azilanti si birouri politie de frontiera (acces restrictionat) si a doua care asigura accesul de la parter pentru spatiile destinate serviciului politie de frontiera, vama, SRI, SPI, Administratie si Navrom.

- o zona cu acces separat din holul pentru public trafic extern, care cuprinde un salon polivalent cu vedere panoramica la Dunare, cu grupuri sanitare si oficiu (salon care poate fi folosit, ca si alimentatia publica, în extrasezon).

- o zona cu acces dinspre hol public trafic intern-parter si direct dinspre exterior care va cuprinde: spatiu tampon (windfang), spatii de alimentatie publica (fast food, bar de zi), cu o anexa si grup sanitar separat pe sexe.

La etajele 1,2 şi 3 sunt următoarele funcţiuni: 8 birouri cu spaţii anexe si grupuri sanitare separate pe sexe; spaţiu aşteptare; scară acces; terasa Belvedere.

Page 16: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

262

Fig.5.11 Gara fluvială Tulcea

Fig.5.12 Gara fluvială Tulcea

Colectiv de proiectare Coordonare ing M.Trifu Şef proiect: arh G.Tanciu Principalii proiectanţi : arh.G.Tanciu,arh.L.Ristea, pr. Blăgescu, pr.C. Savu, pr.C.Ghiţă, ing. A.Veghea, ing.C.Ciocoiu, ing.L.Mihai, ing. I.Tudor, ing. C.Florea, ing. A.Stănescu. ing.C.Căzăcescu Verificare QMSM : arh. C Gheorghiu,ing. A.Baciu, ing M.Mandu Faza de proiectare : SF, PT+CS, DE Perioada de elaborare: 2003

Page 17: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

263

5.2.7. TERMINAL PASAGERI PORT MOLDOVA VECHE Constructia propusa se dezvolta pe parter şi etaj, având urmatorii parametri constructivi: suprafaţă parter = 1232,93mp suprafaţă etaj = 1017.90 mp Din punct de vedere functional s-au rezolvat urmatoarelor cerinte: 1. Separarea fluxurilor de procesare a pasagerilor pentru sosiri şi plecari

internationale, în vederea operarii simultane a celor aflati în trafic, separarea între traficul intern şi international, precum şi a celor provenind din Uniunea Europeana şi cei din afara Uniunii Europene.

2. Asigurarea spatiilor necesare pentru organele de control – vama, politia de frontiera, SRI – care trebuie sa fie prezente în Terminal pentru verificarea documentelor pasagerilor la trecerea frontierei.

3. Asigurarea spatiilor necesare pentru personalul de deservire al terminalului propus. 4. Asigurarea spatiilor pentru uzul pasagerilor, cum ar fi mici baruri, spatii

comerciale, grupuri sanitare, birou schimb valutar, informatii turistice, etc. 5 Asigurarea spatiilor tehnice necesare pentru buna functionare a Terminalului şi

crearea conditiilor optime pentru confortul pasagerilor şi a celor care-şi desfasoara activitatea aici.

Constructia propriu-zisa are o structura pe cadre din beton armat, plansee din beton armat, iar compartimentarile interioare sunt din zidarie de caramida, b.c.a. sau gips carton în functie de destinatia incaperilor. Inchiderile exterioare sunt din zidarie din b.c.a. de 30 cm grosime, placate la exterior cu placi din polistiren extrudat, protejate cu plasa din armatura din fibra de sticla şi tencuiala (sistem de zidarie tip “Baumit”), pereti cortina şi ferestre cu geam termopan “Low E”, reflectorizant 30% şi rame cu rupere de punte termica cu 5 camere. În unele zone, geamul termopan al peretelui cortina va fi securizat cu folie PVC (conform indicatiilor din planse) iar pe laturile lungi supuse insoririi puternice (est şi vest) vor fi prevazute şi lamele parasolar fixe, orizontale, pentru umbrire. Colectiv de proiectare Coordonare: ing L.Matache Şef proiect: arh M.Nicolescu Principalii proiectanţi : arh M.Nicolescu, ing. A.Veghea, ing.C.Ciocoiu

ing.L.Mihai, ing. I.Tudor, ing. C.Florea, ing. Stănescu. ing.C.Căzăcescu

Verificare QMSM : arh. C Gheorghiu, ing. A.Baciu, ing M.Mandu Faza de proiectare : SF, PT+CS, DE Perioada de elaborare: 2006

Page 18: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

264

Fig.5.13 Terminal pasageri în portul Moldova Veche

Page 19: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

265

5.2.8. LUCRARI PENTRU DOTARI ALE AUTOSTRĂZILOR

În cadrul diviziei au fost întocmite un număr însemnat de proiecte pentru dotările

aferente documentaţiei tehnice elaborate pentru aurtostrăzile Transilvania, Sibiu-Piteşti,Târgu Mureş-Iaşi,Centura Bucureşti, etc.

Aceste dotari proiectate in diverse faze (SPF,SF, PT, DE)sunt : a) parcari de scurta durata, prevazute cu grup sanitar, sursa de apa, racord de

energie electrica, retele de apa, retele electrice, retele de canalizare, termice ; b) spatii pentru servicii tip S1,S2,S3, lucrari de terasamente si scurgerea apelor; c) centru de intretinere si coordonare care contine cladirea operationala, atelierul

de intretinere si reparatii utilaje, depozit pentru materiale antiderapante, statie de alimentare cu combustibili si lubrifianti, surse de utilitati, retele pentru utilitati;

d) punct de sprijin pentru intretinere care contine cladirea de serviciu, depozit pentru materiale antiderapante, statie de alimentare cu combustibili si lubrifianti, surse de utilitati, retele pentru utilitati,

AUTOSTRADA TRANSILVANIA sector BRASOV-BORŞ

Dotarile proiectate in diverse faze (SF, PT, DE) sunt: Pe sectorul 2B: punctul de sprijin pentru întreţinere în nodul rutier de la Câmpia

Turzii –km 0+600, parcarea de scurta durata la km 10+840 (lângă Turda), spaţiul pentru servicii tip S3 la km 47+500, centrul de intreţinere şi coordonare în nodul rutier de la Gilau – km 51+724.

Pe sectorul 3B: parcarea de scurta durata la km. 10+420, punctul de sprijin pentru intretinere in nodul rutier Zimbor la km. 12+800, spatiul pentru servicii tip S3 la km 33+500, centrul de întreţinere de langa nodul rutier Zalau(km.39+200) pe DJ191C, parcarea de scurta durata la km. 69+000, punctul de sprijin pentru intretinere la km. 69+000

Pe sectorul 3C: Centru de Întretinere şi Coordonare (CIC), în nodul rutier Chiribis (Marghita) – km. 24+525, parcare de scurta durata, la km.25+940, spatiu pentru servicii tip S3 km.61+300 pe ambele parti ale autostrazii (stg.-dr.), punct de sprijin pentru întretinere, la km. 61+300 pe partea stanga, în exteriorul spatiului pentru servicii tip S3.

Colectiv de proiectare Coordonare : ing. Laurentiu Matache Sef proiect constructii: ing. Marian Dragomir Responsabil DMA pentru Dotari ale autostrazii: ing. Mihail Man Resposabili QMSM:arh. Constantin Gheorghiu, ing. Alexandru Baciu, ing. Dan Chiriac Principalii proiectanti : arh. L.Ristea, arh. I. Moraru,ing. D. Draghici, ing. M.Deteseanu, ing. A. Hohor, ing. I. Pastor, ing. M.Mandu,

ing. L.Anagnoste, ing. A.Stanescu, ing. G. Florea, ing. M.Popescu. Faza de proiectare: SF+PT+ DE

Page 20: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

266

AUTOSTRADA DE CENTURA BUCURESTI Pe autostrada de centura Bucuresti, în vederea asigurarii si mentinerii în stare

optima a traficului auto, odihna si deservirea calatorilor, mentinerii în stare corespunzatoare de exploatare a autostrazii, asigurarii securitatii circulatiei rutiere si reparatia utilajelor din dotare, s-au prevazut urmatoarele facilitati: punct de sprijin pentru intretinere(km 3+500), parcare de scurta durata km 3+500, parcare de scurta durata km 14+500, parcare de scurta durata km 24+450, spatiu de servicii tip S3 Km 29+500, centru de intretinere si coordonare CIC (km 30+900) in nod cu A3, parcare de scurta durata km 36+450, parcare de scurta durata km 44+800, 9.Parcare de scurta durata km.55+900, punct sprijin pentru intretinere ( km.60+200),dreapta, parcare de scurta durata km.64+600, centru de Întretinere si Coordonare (CIC) km.74+100, dreapta, parcare de scurta durata km.78+100, spatiu pentru servicii tip S3 km89+450, parcare de scurta durata km.94+900; Dotarile pentru servicii oferite utilizatorilor autostrazii (parcari de scurta durata si spatii pentru servicii) vor fi amplasate la o distanta medie de cca.7,5km, avand in vedere traficul estimat pentru urmatorii 20 ani. Dotarile pentru intretinere prevazute pentru intretinerea autostrazii constau din doua Centre de Intretinere si Coordonare(unul pe Nord si celalalt pe Sud) si doua puncte de sprijin pentru intretinere amplasate in scopul acoperirii cat mai bune a autostrazii cu lucrari de intretinere in mod special pe timpul iernii. Dotarile autostrazii vor dispune de toata gama de utilitati necesare participantilor la trafic(gospodarie de apa, curent electric, iluminat, instalatii sanitare si termice,etc) precum si de canalizare menajera si pluviala astfel conceputa incat sa respecte prevederile legale privind protectia mediului(statii de epurare mecano-biologice, separatoare de grasimi, decantoare de namol,etc).

Colectiv de proiectare Coordonare : ing. Laurentiu Matache Sef proiect constructii: ing. C. Bijnea Responsabil DMA pentru Dotari ale autostrazii: ing. Mihail Man Principalii proiectanti : arh. L.Ristea, arh. I.Moraru, ing. D. Draghici,

ing. L. Anagnoste Faza de proiectare: SF

Page 21: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

267

AUTOSTRADA SIBIU –PITESTI

Pe baza planurilor elaborate in aceasta faza a proiectului, Pe sectorul 1 Sibiu – Cornetu Km.0 – Km.40+500, autostrada va fi prevazută cu

următoarele dotari: spatiu pentru servicii tip S1 km. 6+700; parcare de scurta durata (PS) km.25+500; spatiu pentru servicii tip S1 km. 34+100;

Pe sectorul 2 Cornetu - Tigveni Km.40+500 – Km.78+500, autostrada va fi dotata cu

urmatoarele utilitati: centru de Intretinere si Coordonare(CIC) Cornetu in zona nod Cornetu km.40,5; spatiu pentru servicii tip S3 km. 42+500 stg; parcare de scurta durata(PS) km.57+500 stg-dr;Centru de Intretinere si Coordonare(CIC) Valeni in zona nod Valeni km.69; spatiu pentru servicii tip S1 km. 70+500;

Pe sectorul 3 Tigveni – Pitesti Km.78+500 – Km.116+650, autostrada, se propune sa

fie dotata cu urmatoarele utilitati: parcare de scurta durata (PS) km.85+500; Centru de Intretinere si Coordonare(CIC) in zona nod Curtea de Arges km.87; spatiu pentru servicii tip S3 km. 103+200; parcare de scurta durata (PS) km.113+600; Centru de Intretinere si Coordonare (CIC) Bascov in zona nod Bascov km.116. Distanta medie intre doua spatii pentru servicii (inclusiv parcari de scurta durata) este de cca.13 km.

De asemenea s-a tinut cont de incadrarea sectorului si autostrazii Sibiu-Pitesti in ansamblul autostrazii A1 Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Deva-Nadlac al culoarului IV paneuropean si pentru care s-au elaborat studii anterioare de amplasare pentru dotari ale autostrazii.

Colectiv de proiectare Coordonare : ing. Laurentiu Matache Sef proiect constructii: ing. C. Bijnea Responsabil DMA pentru Dotari ale autostrazii: ing. Mihail Man Principalii proiectanti : ing. D. Draghici, ing. L. Anagnoste,ing. Lucia Omir. Faza de proiectare: SF + LC

Page 22: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

268

AUTOSTRADA TG. MURES – IASI – UNGHENI

Pentru autostrada Tg Mures – Iasi – Ungheni (304 km) au fost propuse

urmatoarele dotari: parcare de scurta durata (km 15,2), parcare de scurta durata (km 29,5), spatiu pentru servicii tip S3 (km 46,5), punct de sprijin pentru intretinere SOVATA (km 49), parcare de scurta durata (km 71), spatiu pentru servicii tip S1 (km 89,5), Centru de Intretinere si Coordonare CIC Ditrau (km 94,5), parcare de scurta durata (km 101), spatiu pentru servicii tip S2 (km 129), punct de sprijin pentru intretinere TULGHES (km 131), parcare de scurta durata (km 137,5), spatiu pentru servicii tip S3 (km 146,5), punct de sprijin pentru intretinere POIANA LARGULUI (km 149), parcare de scurta durata (km 166), Centru de Intretinere si Coordonare CIC TG. NEAMT (km 188), spatiu pentru servicii tip S2 (km 192,5), parcare de scurta durata (km 218,5), punct de sprijin pentru intretinere TG. FRUMOS (km 242), spatiu pentru servicii tip S1 (km 245), parcare de scurta durata (km 266), parcare de scurta durata (km 286,5), Centru de Intretinere si Coordonare CIC IASI (km 288), spatiu pentru servicii tip S3 (km 305).

Colectiv de proiectare Coordonare : ing. Laurentiu Matache Sef proiect constructii: ing. C. Bijnea Responsabil DMA pentru Dotari ale autostrazii: ing. Mihail Man Principalii proiectanti : ing. D. Draghici, ing. L. Anagnoste, teh. Maria Banciu Faza de proiectare: SPF

Page 23: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

26

9

Fig.

5.1

4 AU

TOST

RAD

A TR

ANSI

LVAN

IA-C

entru

de

Intre

tiner

e si

Coo

rdon

are(

CIC

) nod

C

hirib

is

Page 24: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

27

0

Fig

.5.1

5 P

ARC

AR

E D

E S

CU

RTA

DU

RA

TA –

Gru

p sa

nita

r

Fi

g.5.

16 P

AR

CA

RE

DE

SC

UR

TA D

UR

ATA

Page 25: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

27

1

Fi

g.5.

17 A

UTO

STR

ADA

TRAN

SILV

ANIA

-Pun

ct d

e S

prijin

pen

tru In

tretin

ere

la n

od C

ampi

a Tu

rzii

Page 26: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

27

2

F

ig.5

.18

PU

NC

T D

E S

PRIJ

IN P

EN

TRU

INTR

ETI

NE

RE

-Cla

dire

de

Ser

vici

u

Page 27: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

273

5.2.9 RESIDENTIAL BUILDING ST. VLAS – MAMAIA IMOBIL P+5E

La comanda beneficiarului S.C. Kalinia Proiect S.R.L s-a realizat proiectul de

rezistenţă şi instalaţii pentru construirea unui imobil cu parter şi 5 etaje în staţiunea Mamaia judeţul Constanţa, cu destinaţia de hotel.

Descrierea generală a lucrării Clădirea are 6 nivele (P+5E) şi dimensiunile în plan de 30,20m x 47,05 m. Structura de rezistenţă este de tip mixt, fiind alcătuită din stâlpi,

diafragme, grinzi şi planşee de beton armat. Parterul are 3,50m înălţime şi etajele au 2,80 m.

Fig.5.19 Residential Building ST Vlas- Mamaia

Colectiv de proiectare Coordonare ing L.Matache Şef proiect: ing L.Matache Principalii proiectanţi : ing. D.Pătraşcu, ing.R.Cărcănescu, ing.L.Mihai, ing. I.Tudor, ing. C.Florea, ing. A.Stănescu, ing.C.Căzăcescu, ing. G. Stănescu Verificare QMSM: arh. C Gheorghiu, ing. A.Baciu, ing M.Mandu Faza de proiectare : SF, PT+CS, DE Perioada de elaborare: 2005

Page 28: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

274

5.2.10. POSTURI DE INSPECTIE LA FRONTIERA

In urma negocierilor în vederea aderării la Uniunea Europeană, a rezultat necesitatea securizării eficiente a frontierei specifică domeniului veterinar prin posturi de inspecţie veterinară amplasate la frontieră Posturile de inspecţie la frontieră, ageate cu experţii comunitari şi incluse în documentele de negociere sunt: Halmeu, Siret, Sculeni, Albiţa, Constanţa Nord, Constanţa sud, Otopeni şi Moraviţa.

Punctele de inspecţie la frontieră, potrivit reglementărilor, sunt dotate cu:

− încăperi destinate vestiarelor, grupuri sanitare care vor fi utilijate de personalul care lucrează în clădire

− birou dotat cu echipament de comunicare incluzând telefon, fax, terminal al sistemului Animo, fotocopiator, toată documentaţia necesară şi capacitate de arhivare pentru a depozita documentele referitoare la inspecţia produselor.

− zonă pentru descărcarea mărfurilor din mijloacele de transport, închisă sau acoperită. Pentru produsele aflate sub un regim de temperatură controlată şi destinate consumului uman, legătura dintre transport şi zona de descărcare va fi protejată sau izolată de mediul exterior

− cameră de inspecţie în care vor fi inspectate produsele şi vor fi prelevate probe pentru teste

− spaţii de depozitare pentru a permite ca transporturile reţinute să fie păstrate la temperatura de răcire, congelare sau temperatura ambiantă în acelaşi timp şi sub controlul medicului veterinar oficial, în aşteptarea rezultatelor de laborator sau investigaţii.

S-au proiectat următoarele Posturi de Inspecţie la Frontieră

POST DE INSPECŢIE LA FRONTIERĂ SIRET

Amplasament: Judeţul Suceava, localitatea Siret Localizare: în incinta punctului de control de trecere la frontieră Siret cu suprafaţă teren: 1940 mp suprafaţă betonată.

In incinta postului de inspecţie la frontieră s-a proiectat: - Modul control produse de origine animală- suprafaţă construită 498 mp

Page 29: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

275

Fig.5.20 Post de inspecţie la frontieră Sculeni

Amplasament: Judeţul Iaşi, localitatea Sculeni Localizare: în incinta punctului de control de trecere la frontieră Sculeni cu suprafaţa de teren: 860 mp

In incinta postului de inspecţie la frontieră s-a proiectat modul control produse de origine animală-suprafaţă construită 330 mp.

Fig.5.20 Post de inspecţie la frontieră Albiţa

Amplasament: Judeţul Vaslui, localitatea sat Răsesti-comuna Draceni Localizare: punct de trecere la frontieră Albiţa; suprafaţă teren: 1.500,14 mp.

In incinta postului de inspecţie la frontieră s-a proiectat modul control produse de origine animală pentru consum uman -suprafaţă amenajata 235,0mp în interiorul unui depozit existent; modul control animale vii-suprafaţă construită 605,75mp; modul control produse de origine animală, consum non uman :suprafaţă construită 262 mp.

Page 30: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

276

POST DE INSPECŢIE LA FRONTIERĂ CONSTANŢA NORD

Amplasament: Judeţul Constanţa, localitatea Constanţa Localizare: Portul Constanţa- sector nord - suprafaţă teren: 2.200 mp

In incinta postului de inspecţie la frontieră s-a proiectat modul control produse de origine animală-suprafaţă construită 533mp

POST DE INSPECŢIE LA FRONTIERĂ CONSTANŢA SUD

Amplasament: Judeţul Constanţa, localitatea Constanţa Localizare: Portul Constanţ- sector sud -suprafaţă teren: 3.400mp

In incinta postului de inspecţie la frontieră s-a proiectat modul control produse de origine animală-suprafaţă construită 835 mp

POST DE INSPECŢIE LA FRONTIERĂ OTOPENI Amplasament: Judeţul Ilfov, localitatea Otopeni

Localizare: Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, la estul Terminalului Cargo TAROM , la intersecţia căilor de rulare C şi P- suprafaţă teren: 1.2 ha

In incinta postului de inspecţie la frontieră s-a proiectat: modul control produse de origine animală-suprafaţă construită 383 mp; modul control animale vii-suprafaţă construită 315mp.

POST DE INSPECŢIE LA FRONTIERĂ HALMEU

Amplasament: Judeţul Satu Mare, localitatea comuna Halmeu Suprafaţă teren: 13.400 mp

In incinta postului de inspecţie la frontieră s-a proiectat: modul control produse de origine animală-suprafaţă construită 304mp; modul control animale vii -suprafaţă construită 605,75mp

Fig 5.21 Post de inspecţie la frontieră Halmeu

Page 31: Cap 5. DIVIZIA AEROPORTURI SI CONSTRUCŢII CIVILE 55/Cap 5 DIVIZIA CONSTRUCTII.pdf · sisteme de balizaj luminos cuprinzând lămpi de balizaj, circuite electrice secundare, transformatoare

277

POST DE INSPECŢIE LA FRONTIERĂ MORAVITA Amplasament: Judeţul Timiş, localitatea comuna Moraviţa Localizare: punct de trecere frontieră Moraviţa- suprafaţă teren: 2.640mp

In incinta postului de inspecţie la frontieră s-a proiectat: modul control produse de origine animală-suprafaţă construită 304mp; modul control animale vii-suprafaţă construită 605,75mp

Fig.5.22 Post de inspecţie la frontieră Moraviţa

Colectiv de proiectare Coordonare ing M.Trifu Şef proiect: arh I.Moraru Principalii proiectanţi : arh.I.Moraru, arh. L.Ristea, ing. A.Veghea, ing. I.Tudor ing.C.Ciocoiu, ing.M.Tănăsescu, ing.L.Costea, ing.I.Pastor, ing.A.Hohor, ing. I.Blaţ, ing.L.Mihai, , ing. Gh.Tîrdea, ing.G.Florea,ing.M.Popescu, ing. A.Stănescu,

ing.C.Căzăcescu, ing.L.Anagnoste Verificare QMSM : arh. C Gheorghiu, ing. A.Baciu, ing M.Mandu Faza de proiectare : SF, PT+CS, DE Perioada de elaborare: 2005