Cap-3 nou Operatii de asa[1].cu fig.+ech.

30
3. OPERAŢII DE ASAMBLARE Dacă analizăm asamblarea oricărui utilaj sau aparat , putem observa că în fiecare caz procesul tehnologic este compus din următoarele operaţii : 1. Manipularea materialelor şi a componentelor 2. Poziţionare şi reglare 3. Prelucrare în timpul asamblării 4. Fixare 5. Control 6. Echilibrare Să analizăm separat fiecare operaţie în parte 3.1. Manipularea materialelor în timpul asamblării Prin manipulare se înţelege ansamblul mişcărilor de lucru care asigură deplasarea şi aşezarea corectă a pieselor sau subansamblelor pe parcursul procesului tehnologic de asamblare. Proiectarea manipulării depinde de sistemul de asamblare. Dacă piesa de bază a ansamblului sau subansamblului, în timpul asamblării stă pe loc ( asamblare staţionară) , principiile proiectării manipulării sunt următoarele : drumul parcurs de piese în timpul manipulării să fie cât mai scurt, şi pe cât posibil, să nu se intersecteze; locul de muncă de asamblare trebuie astfel conceput încât să permită accesul la echipamentele de ridicat instalate ( de exemplu asamblarea pieselor grele trebuie executată în spaţiul de manevrare a podului rulant) ; manipularea manuală , pe cât posibil trebuie mecanizată. Utilajele manipulării sunt : electrocarul , palanul, tamburul de ridicat, cilindru pneumatic de ridicat, diferite macarale.

description

cursuri TEA

Transcript of Cap-3 nou Operatii de asa[1].cu fig.+ech.

3

3. OPERAII DE ASAMBLARE

Dac analizm asamblarea oricrui utilaj sau aparat , putem observa c n fiecare caz procesul tehnologic este compus din urmtoarele operaii :

1. Manipularea materialelor i a componentelor

2. Poziionare i reglare

3. Prelucrare n timpul asamblrii

4. Fixare

5. Control

6. Echilibrare

S analizm separat fiecare operaie n parte

3.1. Manipularea materialelor n timpul asamblrii

Prin manipulare se nelege ansamblul micrilor de lucru care asigur deplasarea i aezarea corect a pieselor sau subansamblelor pe parcursul procesului tehnologic de asamblare.

Proiectarea manipulrii depinde de sistemul de asamblare. Dac piesa de baz a ansamblului sau subansamblului, n timpul asamblrii st pe loc ( asamblare staionar) , principiile proiectrii manipulrii sunt urmtoarele :

drumul parcurs de piese n timpul manipulrii s fie ct mai scurt, i pe ct posibil, s nu se intersecteze;

locul de munc de asamblare trebuie astfel conceput nct s permit accesul la echipamentele de ridicat instalate ( de exemplu asamblarea pieselor grele trebuie executat n spaiul de manevrare a podului rulant) ;

manipularea manual , pe ct posibil trebuie mecanizat.

Utilajele manipulrii sunt : electrocarul , palanul, tamburul de ridicat, cilindru pneumatic de ridicat, diferite macarale.

n cazul asamblrii mobile, care este forma organizatoric cea mai frecvent a asamblrii, echipamentul de manipulare trebuie ales dup urmtoarele considerente :

masa i gabaritul piesei transportate;

cantitatea ce trebuie manipulat;

mrimea ritmului de asamblare i eventuale fluctuaii posibile ale acestuia;

numrul locurilor de munc de asamblare i poziionarea acestora;

amplasarea magaziilor care deservesc atelierul de asamblare.

Diferite variante ale echipamentelor de transport utilizate n acest caz sunt prezentate n figura 3.1.

Fig.3.1. Instalaiile de transport utilizate la asamblarea mobil:

a) band transportoare; b) transportor cu plci; mas rotativ; d) conveior suspendat;e) conveior suspendat cu palete; f) transportor suspendat cu lan; g) transportor cu ci de rulare; h) transportor cu valuri

3.2. mbinare, potrivire- reglare

Prin mbinare nelegem acea operaie de asamblare n decursul cruia are loc introducerea, respectiv aezarea suprapus a unitilor de asamblare. Dac prin aceast operaie nu se asigur poziia relativ corect prescris, atunci dup mbinare trebuie prescris o operaie de potrivire sau reglare.

mbinarea se poate realiza prin aezare sau suprapunere ( fig.3.2), introducere ( fig.3.3), n funcie de modul n care se poziioneaz suprafeele de mbinare fa de direcia de mbinare.

Fig.3.2. Imbinare prin aezare , respectiv suprapunere

Fig.3.3. mbinare prin introducere

n cazul introducerii, piesa mobil se introduce n piesa fix.

n esen operaia de mbinare conduce la un contact lejer. Operaia de mbinare , n multe cazuri presupune i efectuarea unor anumite etanri.

Reglarea se poate realiza n scopul funcionrii, a obinerii poziiei reciproce sau pentru realizarea unei anumite dimensiuni.

n cazul reglrii pentru funcionare, pentru verificarea poziiei reciproce a pieselor care se asambleaz, nu se utilizeaz dimensiunile geometrice, ci anumii parametri funcionali. De exemplu pretensionarea unei frne pe baza timpului de reacie .

Reglarea se poate efectua pe baza toleranelor de poziie a suprafeelor care sunt alese drept baze.

La reglare se pot utiliza instrumente de msur universale ( ublere, micrometre, indicatoare cu cadran, rigle de control, etc.) . Pe lng acestea , frecvent se utilizeaz aparate de reglat speciale( fig. 3.4).

Fig.3.4. Aparat special pentru verificarea coaxialitii a doi arbori

Reglarea este corect atunci cnd indicaiile aparatelor sunt identice n fiecare poziie unghiular ( de obicei se verific din 90 n 90 grade).

3.3. Prelucrare n timpul asamblrii

Precum s-a artat n capitolul 2, precizia elementului de nchidere, nu poate fi realizat totdeauna prin metoda interschimbabilitii totale. n multe situaii, n special n cazul asamblrii echipamentelor complexe ( maini-unelte, dispozitive de lucru, aparate de control, etc.) precizia prescris a diferitelor componente ct i poziia lor relativ se obine prin metoda ajustrii. Ajustarea se realizeaz prin ndeprtare de material cu ajutorul urmtoarelor metode : pilire, lefuire, rzuire, rectificare, burghiere, filetare, alezare.

a) Pilirea , n aplicaii industriale se utilizeaz n urmtoarele situaii : realizarea dimensiunii necesare a elementului compensator, ndeprtarea bavurilor, corectarea unor defeciuni ale componentelor suferite la transport sau manipulare.

Sculele utilizate la pilire sunt caracterizate pin seciunea lor, ct i prin numrul de dini pe 10 mm2. n cazul pilelor de degroat acest numr este ntre 5-12, iar la pilele de finisat ntre 13-24. Desimea dinilor pilelor depinde i de felul materialului prelucrat i anume, n cazul materialelor mai moi se utilizeaz pile cu dini mai rari, dect la prelucrarea materialelor mai tari.

Cu pile de degroare se pot realiza precizii de ordinul a 0,2 mm, iar cu pile de finisare chiar precizii de ordinul a 0,005 mm.

b) lefuirea este un procedeu de finisare. Se poate realiza cu segmeni sau benzi abrazive ct i cu pulbere abraziv.

Segmenii abrazivi se utilizeaz de obicei, la finisarea suprafeelor prelucrate anterior prin pilire. Seciunea transversal a segmenilor abrazivi, n mod asemntor cu a pilelor, poate avea diferite forme.

Cu ajutorul benzilor abrazive cu suport textil sau de hrtie, se poate mbunti rugozitatea suprafeelor.

lefuirea cu pulbere abraziv seamn cu lustruirea, cu deosebirea c scula este piesa conjugat. Se utilizeaz n special la realizarea mbinrilor corecte n cazul supapelor, capacelor de etanare, etc.

c) Rzuirea se realizeaz cu diferite scule de rzuit ( fig.3.5), cu ajutorul crora se ndeprteaz straturi subiri de material de pe suprafeele de aezare relativ.

Fig.3.5.Geometria de achiere a rzuitoarelor

Cu ajutorul rzuitoarelor cu geometria din figura 3.5,a se pot ndeprta straturi cu grosime de 0,005 mm, iar cu cele din figura 3.5,b , starturi cu grosime de pn la 0,07 mm- ca urmare acestea din urm se utilizeaz la degroare. La rzuirea materialelor mai tari se recomand utilizarea sculelor cu unghi la vrf mai mare.

Rzuirea se utilizeaz n special la ajustarea suprafeelor plane ( diferite ghidaje, suprafee de divizare, suprafee de etanare),la suprafee cilindrice ( lagre de alunecare).

De obicei, rzuirea este precedat de rabotare, frezare, strunjire plan, strunjire interioar. Valorile recomandate ale adaosurilor de prelucrare pentru rzuire sunt date n tabelul 3.1.

Tabelul 3.1.Adaosuri de prelucrare la rzuirea suprafeelor plane

Limea suprafeei, mmLungimea suprafeei, mm

1005005001000100020002000400040006000