Cap 2 - Breviare de Calcule - 2-1calcule Hidraulice

CAPITOLUL II

BREVIAR DE CALCULE

CUPRINS

2.1 Calcule hidrologice şi hidraulice

2.1.1 Condiţii de dimensionare

2.1.2. Calculul normei de irigaţie pentru dimensionarea sistemului

2.1.2.1. Calculul deficitului de umiditate

2.1.2.2. Calculul anului cu asigurarea de 20%

2.1.2.3. Calculul normei de irigaţie şi a normei de udare

2.1.2.4. Calculul hidromodulului de udare

2.1.3 Organizarea aplicării udărilor prin scurgere la suprafaţă

2.1.3.1 Alegerea elementelor tehnice ale udării

2.1.3.2 Stabilirea poziţiei de start

2.1.3.3 Organizarea muncii

2.1.3.4 Echipamentul mobil de udare

2.1.3.5 Determinarea elementelor udării prin brazde

2.1.3.6 Determinarea cotei liniei piezometrice necesară la vanele de

alimentare a seturilor de udare („gurile de apă”)

2.1.3.7 Determinarea debitelor pe tronsoane la conducta secundară

2.1.4 Dimensionarea conductelor prin calcul analitic

2.2.1 Dimensionarea planşeului clădirii staţiei de pompare

2.2.1.1. Determinarea încărcărilor

2.2.1.2. Determinarea momentelor şi calculul necesarului de armătură

2.1.1 Condiţii de dimensionare

Pentru a putea realiza dimensionarea hidraulică a reţelei de conducte îngropate sunt

necesare atât calcule hidrologice, cât şi calculul elementelor regimului de irigaţie.

Factorii naturali determină posibilitatea amenajării prin scurgere la suprafaţă prin:

- condiţiile pedologice şi hidrologice ale zonei trebuie să corespundă în totalitate

introducerii udării prin scurgere la suprafaţă;

- condiţiile orografice ale zonei sub aspectul pantei generale şi orografiei terenului,care să

se preteze pentru udarea prin scurgere la suprafaţă.

Condiţiile tehnice pentru amenajarea acestui tip de plot sunt următoarele:

- caracteristicile dimensionale şi tehnice ale ploturilor sunt identice cu cele ale

amenajărilor clasice pentru scurgere la suprafaţă;

- debitele de dimensionare sunt cele corespunzătoare pentru udarea prin scurgere la

suprafaţă;

- staţia de pompare se dimensionează la presiuni şi debite corespunzător tipului de

amenajare.

Dimensionarea hidraulica a reţelei se efectuează pentru udarea prin scurgere la

suprafaţă.

2.1.2. Calculul normei de irigaţie pentru dimensionarea sistemului

Pentru realizarea acestor calcule, pentru zona luată în studiu se are în vedere faptul că

regimul de irigaţie s-a calculat pentru un asolament cu următoarea componenţă:

Tabel nr. 2.1 privind ponderea fiecărei culturi în suprafaţa amenajată

Cultura PorumbGrâu de

toamnăSoia Fl. Soarelui Lucernă I

Suprafaţa

ocupată [ %]50 21 5 10 14

La calculul necesarului de apa al culturilor irigate este folosită metoda bilanţului apei în

sol din perioada de vegetaţie care evidenţiază relaţia ce se stabileşte între cantităţile de apă

pătrunse în sol (înregistrate în categoria venituri) şi cantităţile de apă ce se consumă din sol

(înregistrate în categoria cheltuielilor).În procesul de exploatare se corelează necesarul de apă cu

condiţiile climatice caracteristice fiecărui an, având în vedere că amenajarea de irigaţii e

proiectată să satisfacă irigaţia din luna de vârf.

Necesarul de apă la sursă se stabileşte adăugând pierderile de apă din sistem.

Calculele de bilanţ ale apei în sol şi ale normelor de irigaţii trebuie efectuate pe şiruri de

ani consecutivi, nefiind admisă utilizarea de şiruri întrerupte. Pentru o perioadă de 15 ani

consecutivi, pentru fiecare an în parte, se folosesc date privind: precipitaţiile lunare şi anuale

respectiv evapotranspiraţia lunară şi anuală.

Precipitaţiile, mai precis aportul de apa din precipitaţiile dintr-o anumita lună, se

consideră egal cu totalul precipitaţiilor căzute în luna respectiva (inclusiv cele sub 5 mm).

În calculul aportului precipitaţiilor nu se ţine cont de pierderile de apă prin scurgere la

suprafaţa solului iar infiltraţia în adâncime se ia în considerare numai în cazul când solul e

aprovizionat la capacitatea de apă în câmp pe adâncimea de calcul, admiţându-se ca pierderi

numai cantităţile de apa ce depăşesc capacitatea de apă în câmp.

Evapotranspiraţia reprezintă consumul total de apă prin transpiraţia plantelor şi prin

evaporaţia de la suprafaţa solului.

2.1.2.1. Calculul deficitului de umiditate

Calculul deficitului de umiditate, respectiv al excesului de umiditate, se realizează pe

fiecare an, pentru fiecare cultură în parte, datele de intrare fiind constituite de către precipitaţiile

lunare şi evapotranspiraţiile lunare pentru fiecare cultură.

Aceste evapotranspiraţii se obţin prin înmulţirea evapotranspiraţiilor lunare pe fiecare an

şi a coeficientului de corecţie în funcţie de latitudine (latitudinea de 45°) cu coeficienţi de

corecţie lunari, specifici pentru fiecare cultură în parte.

Cu aceste date se întocmesc tabele pentru fiecare an, în care este redat calculul deficitelor

(exceselor) de umiditate pentru fiecare cultură în parte.

Tabel nr. 2.2 privind calculul elementelor bilanţului apei

ANUL 1992

ELEMENTE DE

BILANŢ

VALORI PE LUNA TOTAL

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Ep 139 8 130 488 714 1086 1368 1285 485 501 109 0

P 259 426 63 302 912 1047 273 302 69 78 43 87

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 125.1 6.8 78 395.28 535.5 923.1 1819.44 1619.1 320.1 350.7 92.65 0

+ 133.9 419.2 - - 376.5 123.9 - - - - - 87

- - - 15 93.28 - - 1546.44 1317.1 251.1 272.7 49.65 - 3545.27

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 139 8 416 917.44 1320.9 1140.3 0 0 0 501 109 0

+ 120 418 - - - - 273 302 69 - - 87

- - - 353 615.44 408.9 93.3 - - - 423 66 - 1959.64

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 125.1 6.8 78 488 542.64 923.1 1682.64 1452.05 412.25 350.7 92.65 0

+ 133.9 419.2 - - 369.36 123.9 - - - - - 87

- - - 15 186 - - 1409.64 1150.05 343.25 272.7 49.65 - 3426.29

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 125.1 6.8 78 551.44 592.62 1466.1 1969.92 989.45 315.25 350.7 92.65 0

+ 133.9 419.2 - - 319.38 - - - - - - 87

- - - 15 249.44 - 419.1 1696.92 687.45 246.25 272.7 49.65 - 3636.51

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 139 8 130 780.8 792.54 1096.86 1463.76 1477.75 470.45 501 109 0

+ 120 418 - - 119.46 - - - - - - 87

- - - 67 478.8 - 49.86 1190.76 1175.75 401.45 423 66 - 3852.62

ANUL 1993

ELEMENTE DE

BILANŢ

VALORI PE LUNĂ TOTAL


Ep 16 20 73 416 989 1116 1352 1153 749 406 278 101

P 45 30 295 380 788 1281 733 633 313 4 447 321

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 14.4 17 43.8 336.96 741.75 948.6 1798.16 1452.78 494.34 284.2 236.3 90.9

+ 30.6 13 251.2 43.04 46.25 332.4 - - - - 210.7 230.1

- - - - - - - 1065.16 819.78 181.34 280.2 - - 2346.48

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 16 20 233.6 782.08 1829.65 1171.8 0 0 0 406 278 101

+ 29 10 61.4 - - 109.2 733 633 313 - 169 220

- - - - 402.08 1041.65 - - - - 402 - - 1845.73

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 14.4 17 43.8 416 751.64 948.6 1662.96 1302.89 636.65 284.2 236.3 90.9

+ 30.6 13 251.2 - 36.36 332.4 - - - - 210.7 230.1

- - - - 36 - - 929.96 669.89 323.65 280.2 - - 2239.7

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 14.4 17 43.8 470.08 820.87 1506.6 1946.88 887.81 486.85 284.2 236.3 90.9

+ 30.6 13 251.2 - - - - - - - 210.7 230.1

- - - - 90.08 32.87 225.6 1213.88 254.81 173.85 280.2 - - 2271.29

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 16 20 73 665.6 1097.79 1127.16 1446.64 1325.95 726.53 406 278 101

+ 29 10 222 - - 153.84 - - - - 169 220

- - - - 285.6 309.79 - 713.64 692.95 413.53 402 - - 2817.51

ANUL 1994

ELEMENTE DE

BILANŢ



Ep 0 30 89 402 859 1279 1534 1292 943 440 213 165

P 203 132 450 212 712 812 547 210 275 26 315 442

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 25.5 53.4 325.62 644.25 1087.15 2040.22 1627.92 622.38 308 181.05 148.5

+ 203 106.5 396.6 - 67.75 - - - - - 133.95 293.5

- - - - 113.62 - 275.15 1493.22 1417.92 347.38 282 - - 3929.29

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 0 30 284.8 755.76 1589.15 1342.95 0 0 0 440 213 165

+ 203 102 165.2 - - - 547 210 275 - 102 277

- - - - 543.76 877.15 530.95 - - - 414 - - 2365.86

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 25.5 53.4 402 652.84 1087.15 1886.82 1459.96 801.55 308 181.05 148.5

+ 203 106.5 396.6 - 59.16 - - - - - 133.95 293.5

- - - - 190 - 275.15 1339.82 1249.96 526.55 282 - - 3863.48

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 25.5 53.4 454.26 712.97 1726.65 2208.96 994.84 612.95 308 181.05 148.5

+ 203 106.5 396.6 - - - - - - - 133.95 293.5

- - - - 242.26 0.97 914.65 1661.96 784.84 337.95 282 - - 4224.63

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 0 30 89 643.2 953.49 1291.79 1641.38 1485.8 914.71 440 213 165

+ 203 102 361 - - - - - - - 102 277

- - - - 431.2 241.49 479.79 1094.38 1275.8 639.71 414 - - 4576.37

ANUL 1995

ELEMENTE DE

BILANŢ



Ep 0 0 106 397 751 1024 2564 1490 631 262 125 0

P 368 226 240 356 446 546 411 426 316 273 208 289

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0.00 0.00 63.60 321.25 563.24 870.10 3409.60 1876.95 416.59 183.24 105.92 0.00

+ 368.00 226.00 176.40 34.75 - - - - - 89.76 102.08 289.00

- - - - - 117.24 324.10 2998.60 1450.95 100.59 - - - 4991.48

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 0.00 0.00 339.19 745.62 1389.33 1074.84 0.00 0.00 0.00 261.78 124.61 0.00

+ 368.00 226.00 - - - - 411.00 426.00 316.00 11.22 83.39 289.00

- - - 99.19 389.62 943.33 528.84 - - - - - - 1960.98

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0.00 0.00 63.60 396.61 570.75 870.10 3153.24 1683.29 536.52 183.24 105.92 0.00

+ 368.00 226.00 176.40 - - - - - - 89.76 102.08 289.00

- - - - 40.61 124.75 324.10 2742.24 1257.29 220.52 - - - 4709.51

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0.00 0.00 63.60 448.17 623.32 1381.93 3691.60 1147.02 410.28 183.24 105.92 0.00

+ 368.00 226.00 176.40 - - - - - - 89.76 102.08 289.00

- - - - 92.17 177.32 835.93 3280.60 721.02 94.28 - - - 5201.32

LUCERNĂ kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

I kp Ep 0.00 0.00 106.00 634.57 833.60 1033.89 2743.06 1713.09 612.26 261.78 124.61 0.00

+ 368.00 226.00 134.00 - - - - - - 11.22 83.39 289.00

- - - - 278.57 387.60 487.89 2332.06 1287.09 296.26 - - - 5069.47

ANUL 1996

ELEMENTE DE

BILANŢ



Ep 0 0 110 399 761 1024 2564 1490 631 262 125 0

P 368 226 240 356 446 546 411 426 316 273 208 289

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0.00 0.00 66.00 323.19 570.75 870.10 3409.60 1876.95 416.59 183.24 105.92 0.00

+ 368.00 226.00 174.00 32.81 - - - - - 89.76 102.08 289.00

- - - - - 124.75 324.10 2998.60 1450.95 100.59 - - - 4998.99

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 0.00 0.00 352.00 750.12 1407.85 1074.84 0.00 0.00 0.00 261.78 124.61 0.00

+ 368.00 226.00 - - - - 411.00 426.00 316.00 11.22 83.39 289.00

- - - 112.00 394.12 961.85 528.84 - - - - - - 1996.81

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0.00 0.00 66.00 399.00 578.36 870.10 3153.24 1683.29 536.52 183.24 105.92 0.00

+ 368.00 226.00 174.00 - - - - - - 89.76 102.08 289.00

- - - - 43.00 132.36 324.10 2742.24 1257.29 220.52 - - - 4719.51

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0.00 0.00 66.00 450.87 631.63 1381.93 3691.60 1147.02 410.28 183.24 105.92 0.00

+ 368.00 226.00 174.00 - - - - - - 89.76 102.08 289.00

- - - - 94.87 185.63 835.93 3280.60 721.02 94.28 - - - 5212.33

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 0.00 0.00 110.00 638.40 844.71 1033.89 2743.06 1713.09 612.26 261.78 124.61 0.00

+ 368.00 226.00 130.00 - - - - - - 11.22 83.39 289.00

- - - - 282.40 398.71 487.89 2332.06 1287.09 296.26 - - - 5084.41

ANUL 1997

ELEMENTE DE BILANŢVALORI PE LUNĂ

TOTALI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Ep 0 0 51 253 770 1302 1571 1401 844 430 60 0

P 358 251 233 213 984 392 14 214 38 194 18 180

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 0 30.6 204.93 577.5 1106.7 2089.43 1765.26 557.04 301 51 0

+ 358 251 202.4 8.07 406.5 - - - - - - 180

- - - - - - 714.7 2075.43 1551.26 519.04 107 33 - 5000.43

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 0 0 163.2 475.64 1424.5 1367.1 0 0 0 430 60 0

+ 358 251 69.8 - - - 14 214 38 - - 180

- - - - 262.64 440.5 975.1 - - - 236 42 - 1956.24

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 0 30.6 253 585.2 1106.7 1932.33 1583.13 717.4 301 51 0

+ 358 251 202.4 - 398.8 - - - - - - 180

- - - - 40 - 714.7 1918.33 1369.13 679.4 107 33 - 4861.56

FLOAREA kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

SOARELUI kp Ep 0 0 30.6 285.89 639.1 1757.7 2262.24 1078.77 548.6 301 51 0

+ 358 251 202.4 - 344.9 - - - - - - 180

- - - - 72.89 - 1365.7 2248.24 864.77 510.6 107 33 - 5202.2

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 0 0 51 404.8 854.7 1315.02 1680.97 1611.15 818.68 430 60 0

+ 358 251 182 - 129.3 - - - - - - 180

- - - - 191.8 - 923.02 1666.97 1397.15 780.68 236 42 - 5237.62

ANUL 1998



Ep 0 0 73 289 718 1397 1487 1336 968 454 169 69

P 213 1367 85 489 607 679 807 50 181 243 647 190

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 0 43.8 234.09 538.5 1187.45 1977.71 1683.36 638.88 317.8 143.65 62.1

+ 213 1367 41.2 254.91 68.5 - - - - - 503.35 127.9

- - - - - - 508.45 1170.71 1633.36 457.88 74.8 - - 3845.2

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 0 0 233.6 543.32 1328.3 1466.85 0 0 0 454 169 69

+ 213 1367 - - - - 807 50 181 - 478 121

- - - 148.6 54.32 721.3 787.85 - - - 211 - - 1923.07

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 0 43.8 289 545.68 1187.45 1829.01 1509.68 822.8 317.8 143.65 62.1

+ 213 1367 41.2 200 61.32 - - - - - 503.35 127.9

- - - - - - 508.45 1022.01 1459.68 641.8 74.8 - - 3706.74

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 0 43.8 326.57 595.94 1885.95 2141.28 1028.72 629.2 317.8 143.65 62.1

+ 213 1367 41.2 162.43 11.06 - - - - - 503.35 127.9

- - - - - - 1206.95 1334.28 978.72 448.2 74.8 - - 4042.95

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 0 0 73 462.4 796.98 1410.97 1591.09 1536.4 938.96 454 169 69

+ 213 1367 12 26.6 - - - - - - 478 121

- - - - - 189.98 731.97 784.09 1486.4 757.96 211 - - 4161.4

ANUL 1999



Ep 4 48 106 278 812 1116 1344 1153 857 567 125 69

P 332 233 241 980 375 748 1772 256 142 282 165 283

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 3.6 40.8 63.6 225.18 609 948.6 1787.52 1452.78 565.62 396.9 106.25 62.1

+ 328.4 192.2 177.4 754.82 - - - - - - 58.75 220.9

- - - - - 234 200.6 15.52 1196.78 423.62 114.9 - - 2185.42

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 4 48 339.2 522.64 1502.2 1171.8 0 0 0 567 125 69

+ 328 185 - 457.36 - - 1772 256 142 - 40 214

- - - 98.2 - 1127.2 423.8 - - - 285 - - 1934.2

SOIA kp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 3.6 40.8 63.6 278 617.12 948.6 1653.12 1302.89 728.45 396.9 106.25 62.1

+ 328.4 192.2 177.4 702 - - 118.88 - - - 58.75 220.9

- - - - - 242.12 200.6 - 1046.89 586.45 114.9 - - 2190.96

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 3.6 40.8 63.6 314.14 673.96 1506.6 1935.36 887.81 557.05 396.9 106.25 62.1

+ 328.4 192.2 177.4 665.86 - - - - - - 58.75 220.9

- - - - - 298.96 758.6 163.36 631.81 415.05 114.9 - - 2382.68

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 4 48 106 444.8 901.32 1127.16 1438.08 1325.95 831.29 567 125 69

+ 328 185 135 535.2 - - 333.92 - - - 40 214

- - - - - 526.32 379.16 - 1069.95 689.29 285 - - 2949.72

ANUL 2000



Ep 9 0 3 506 850 1186 1368 1329 761 368 37 17

P 243 480 307 534 923 509 206 97 44 378 256 169

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 8.1 0 1.8 409.86 637.5 1008.1 1819.44 1674.54 502.26 257.6 31.45 15.3

+ 234.9 480 305.2 124.14 285.5 - - - - 120.4 224.55 153.7

- - - - - - 499.1 1613.44 1577.54 458.26 - - - 4148.34

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 9 0 9.6 951.28 1572.5 1245.3 0 0 0 368 37 17

+ 234 480 297.4 - - - 206 97 44 10 219 152

- - - - 417.28 649.5 736.3 - - - - - - 1803.08

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 8.1 0 1.8 506 646 1008.1 1682.64 1501.77 646.85 257.6 31.45 15.3

+ 234.9 480 305.2 28 277 - - - - 120.4 224.55 153.7

- - - - - - 499.1 1476.64 1404.77 602.85 - - - 3983.36

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 8.1 0 1.8 571.78 705.5 1601.1 1969.92 1023.33 494.65 257.6 31.45 15.3

+ 234.9 480 305.2 - 217.5 - - - - 120.4 224.55 153.7

- - - - 37.78 - 1092.1 1763.92 926.33 450.65 - - - 4270.78

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 9 0 3 809.6 943.5 1197.86 1463.76 1528.35 738.17 368 37 17

+ 234 480 304 - - - - - - 10 219 152

- - - - 275.6 20.5 688.86 1257.76 1431.35 694.17 - - - 4368.24

ANUL 2001



Ep 0 127 154 389 690 1147 1267 1081 667 304 103 0

P 174 100 22 472 1568 691 1044 674 495 295 525 87

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 107.95 92.4 315.09 517.5 974.95 1685.11 1362.06 440.22 212.8 87.55 0

+ 174 - - 156.91 1050.5 - - - 54.78 82.2 437.45 87

- - 7.95 70.4 - - 283.95 641.11 688.06 - - - - 1691.47

GRÂU kp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 0 127 492.8 731.32 1276.5 1204.35 0 0 0 304 103 0

+ 174 - - - 291.5 - 1044 674 495 - 422 87

- - 27 470.8 259.32 - 513.35 - - - 9 - - 1279.47

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 107.95 92.4 389 524.4 974.95 1558.41 1221.53 566.95 212.8 87.55 0

+ 174 - - 83 1043.6 - - - - 82.2 437.45 87

- - 7.95 70.4 - - 283.95 514.41 547.53 71.95 - - - 1496.19

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 107.95 92.4 439.57 572.7 1548.45 1824.48 832.37 433.55 212.8 87.55 0

+ 174 - - 32.43 995.3 - - - 61.45 82.2 437.45 87

- - 7.95 70.4 - - 857.45 780.48 158.37 - - - - 1874.65

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 0 127 154 622.4 765.9 1158.47 1355.69 1243.15 646.99 304 103 0

+ 174 - - - 802.1 - - - - - 422 87

- - 27 132 150.4 - 467.47 311.69 569.15 151.99 9 - - 1818.7

ANUL 2002



Ep 0 168 84 361 782 1170 1376 1314 767 426 188 110

P 300 162 508 866 175 723 1608 90 24 400 224 3

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 142.8 50.4 292.41 586.5 994.5 1830.08 1655.64 506.22 298.2 159.8 99

+ 300 19.2 457.6 573.59 - - - - - 101.8 64.2 -

- - - - - 411.5 271.5 222.08 1565.64 482.22 - - 96 3048.94

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 0 168 268.8 678.68 1446.7 1228.5 0 0 0 426 188 110

+ 300 - 239.2 187.32 - - 1608 90 24 - 36 -

- - 6 - - 1271.7 505.5 - - - 26 - 107 1916.2

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 142.8 50.4 361 594.32 994.5 1692.48 1484.82 651.95 298.2 159.8 99

+ 300 19.2 457.6 505 - - - - - 101.8 64.2 -

- - - - - 419.32 271.5 84.48 1394.82 627.95 - - 96 2894.07

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 142.8 50.4 407.93 649.06 1579.5 1981.44 1011.78 498.55 298.2 159.8 99

+ 300 19.2 457.6 458.07 - - - - - 101.8 64.2 -

- - - - - 474.06 856.5 373.44 921.78 474.55 - - 96 3196.33

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 0 168 84 577.6 868.02 1181.7 1472.32 1511.1 743.99 426 188 110

+ 300 - 424 288.4 - - 135.68 - - - 36 -

- - 6 - - 693.02 458.7 - 1421.1 719.99 26 - 107 3431.81

ANUL 2003



Ep 11 0 112 258 654 1116 1550 1270 679 331 125 77

P 433 2 356 52 554 683 496 91 429 19 544 406

PORUMB kp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 9.9 0 67.2 208.98 490.5 948.6 2061.5 1600.2 448.14 231.7 106.25 69.3

+ 423.1 2 288.8 - 63.5 - - - - - 437.75 336.7

- - - - 156.98 - 265.6 1565.5 1509.2 19.14 212.7 - - 3729.12

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 11 0 358.4 485.04 1209.9 1171.8 0 0 0 331 125 77

+ 422 2 - - - - 496 91 429 - 419 329

- - - 2.4 433.04 655.9 488.8 - - - 312 - - 1892.14

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 9.9 0 67.2 258 497.04 948.6 1906.5 1435.1 577.15 231.7 106.25 69.3

+ 423.1 2 288.8 - 56.96 - - - - - 437.75 336.7

- - - - 206 - 265.6 1410.5 1344.1 148.15 212.7 - - 3587.05

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 9.9 0 67.2 291.54 542.82 1506.6 2232 977.9 441.35 231.7 106.25 69.3

+ 423.1 2 288.8 - 11.18 - - - - - 437.75 336.7

- - - - 239.54 - 823.6 1736 886.9 12.35 212.7 - - 3911.09

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 11 0 112 412.8 725.94 1127.16 1658.5 1460.5 658.63 331 125 77

+ 422 2 244 - - - - - - - 419 329

- - - - 360.8 171.94 444.16 1162.5 1369.5 229.63 312 - - 4050.53

ANUL 2004



Ep 24 25 87 389 451 1217 1328 1248 719 662 338 199

P 397 53 65 217 172 1303 930 262 90 262 307 749

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 21.6 21.25 52.2 315.09 338.25 1034.45 1766.24 1572.48 474.54 463.4 287.3 179.1

+ 375.4 31.75 12.8 - - 268.55 - - - - 19.7 569.9

- - - - 98.09 166.25 - 836.24 1310.48 384.54 201.4 - - 2997

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 24 25 278.4 731.32 834.35 1277.85 0 0 0 662 338 199

+ 373 28 - - - 25.15 930 262 90 - - 550

- - - 213.4 514.32 662.35 - - - - 400 31 - 1821.07

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 21.6 21.25 52.2 389 342.76 1034.45 1633.44 1410.24 611.15 463.4 287.3 179.1

+ 375.4 31.75 12.8 - - 268.55 - - - - 19.7 569.9

- - - - 172 170.76 - 703.44 1148.24 521.15 201.4 - - 2916.99

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 21.6 21.25 52.2 439.57 374.33 1642.95 1912.32 960.96 467.35 463.4 287.3 179.1

+ 375.4 31.75 12.8 - - - - - - - 19.7 569.9

- - - - 222.57 202.33 339.95 982.32 698.96 377.35 201.4 - - 3024.88

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 24 25 87 622.4 500.61 1229.17 1420.96 1435.2 697.43 662 338 199

+ 373 28 - - - 73.83 - - - - - 550

- - - 22 405.4 328.61 - 490.96 1173.2 607.43 400 31 - 3458.6

ANUL 2005

ELEMENTE DE BILANŢ VALORI PE LUNĂ TOTAL


Ep 0 22 122 458 729 1263 1352 1248 803 421 243 0

P 320 198 323 359 826 772 491 476 41 169 320 257

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 18.7 73.2 370.98 546.75 1073.55 1798.16 1572.48 529.98 294.7 206.55 0

+ 320 179.3 249.8 - 279.25 - - - - - 113.45 257

- - - - 11.98 - 301.55 1307.16 1096.48 488.98 125.7 - - 3331.85

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 0 22 390.4 861.04 1348.65 1326.15 0 0 0 421 243 0

+ 320 176 - - - - 491 476 41 - 77 257

- - - 67.4 502.04 522.65 554.15 - - - 252 - - 1898.24

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 18.7 73.2 458 554.04 1073.55 1662.96 1410.24 682.55 294.7 206.55 0

+ 320 179.3 249.8 - 271.96 - - - - - 113.45 257

- - - - 99 - 301.55 1171.96 934.24 641.55 125.7 - - 3274

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 18.7 73.2 517.54 605.07 1705.05 1946.88 960.96 521.95 294.7 206.55 0

+ 320 179.3 249.8 - 220.93 - - - - - 113.45 257

- - - - 158.54 - 933.05 1455.88 484.96 480.95 125.7 - - 3639.08

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 0 22 122 732.8 809.19 1275.63 1446.64 1435.2 778.91 421 243 0

+ 320 176 201 - 16.81 - - - - - 77 257

- - - - 373.8 - 503.63 955.64 959.2 737.91 252 - - 3782.18

ANUL 2006



Ep 0 0 106 450 988 811 1439 1416 809 178 314 0

P 250 432 367 580 874 132 115 85 156 195 721 412

PORUMBkp 0.9 0.85 0.6 0.81 0.75 0.85 1.33 1.26 0.66 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 0 63.6 364.5 741 689.35 1913.87 1784.16 533.94 124.6 266.9 0

+ 250 432 303.4 215.5 133 - - - - 70.4 454.1 412

- - - - - - 557.35 1798.87 1699.16 377.94 - - - 4433.32

GRÂUkp 1 1 3.2 1.88 1.85 1.05 0 0 0 1 1 1

kp Ep 0 0 339.2 846 1827.8 851.55 0 0 0 178 314 0

+ 250 432 27.8 - - - 115 85 156 17 407 412

- - - - 266 953.8 719.55 - - - - - - 1939.35

SOIAkp 0.9 0.85 0.6 1 0.76 0.85 1.23 1.13 0.85 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 0 63.6 450 750.88 689.35 1769.97 1600.08 687.65 124.6 266.9 0

+ 250 432 303.4 130 123.12 - - - - 70.4 454.1 412

- - - - - - 557.35 1654.97 1515.08 531.65 - - - 4259.05

FLOAREA

SOARELUI

kp 0.9 0.85 0.6 1.13 0.83 1.35 1.44 0.77 0.65 0.7 0.85 0.9

kp Ep 0 0 63.6 508.5 820.04 1094.85 2072.16 1090.32 525.85 124.6 266.9 0

+ 250 432 303.4 71.5 53.96 - - - - 70.4 454.1 412

- - - - - - 962.85 1957.16 1005.32 369.85 - - - 4295.18

LUCERNĂ

I

kp 1 1 1 1.6 1.11 1.01 1.07 1.15 0.97 1 1 1

kp Ep 0 0 106 720 1096.68 819.11 1539.73 1628.4 784.73 178 314 0

+ 250 432 261 - - - - - - 17 407 412

- - - - 140 222.68 687.11 1424.73 1543.4 628.73 - - - 4646.65

2.1.2.2. Calculul anului cu asigurarea de 20%

Acest calcul se realizează pentru fiecare cultură în parte, extrăgând din tabelele

calculate anterior suma deficitului de umiditate şi aranjând în ordine descrescătoare

valorile corespunzătoare anilor din sirul de calcul pentru determinarea anului

corespunzător asigurării de 20% .

Tabel nr. 2.3 privind calculul deficitului de umiditate cu asigurarea de 20%

- Porumb -

Nr. crt.

Anul Σ deficit P%

1 1997 5000.43 4.552 1996 4998.99 11.043 1995 4991.48 17.534 2006 4433.32 24.035 2000 4148.34 30.526 1994 3929.29 37.017 1998 3845.20 43.518 2003 3729.12 50.009 1992 3545.27 56.49

10 2005 3331.85 62.9911 2002 3048.94 69.4812 2004 2997.00 75.9713 1993 2346.48 82.4714 1999 2185.42 88.9615 2001 1691.47 95.45

- Soia -

Nr. crt.

Anul Σ deficit P%

1 1997 4861.56 4.552 1996 4719.51 11.043 1995 4709.51 17.534 2000 3983.36 24.035 1994 3863.48 30.526 2006 3729.12 37.017 1998 3706.74 43.518 2003 3587.05 50.009 1992 3426.29 56.49

10 2005 3274.00 62.9911 2004 2916.99 69.4812 2002 2894.07 75.9713 1993 2239.70 82.4714 1999 2190.96 88.9615 2001 1691.47 95.45

- Grâu -

Nr. crt.

Anul Σ deficit P%

1 1994 2365.86 4.552 1996 1996.81 11.043 1995 1960.98 17.534 1992 1959.64 24.035 1997 1956.24 30.526 2006 1939.35 37.017 1999 1934.20 43.518 1998 1923.07 50.009 2002 1916.20 56.4910 2005 1898.24 62.9911 2003 1892.14 69.4812 1993 1845.73 75.9713 2004 1821.07 82.4714 2000 1803.08 88.9615 2001 1279.47 95.45

- Floarea Soarelui -

Nr. crt.

Anul Σ deficit P%

1 1996 5212.33 4.552 1997 5202.20 11.043 1995 5201.32 17.534 2006 4295.18 24.035 2000 4270.78 30.526 1994 4224.63 37.017 1998 4042.95 43.518 2003 3911.09 50.009 2005 3639.08 56.4910 1992 3636.51 62.9911 2002 3196.33 69.4812 2004 3024.88 75.9713 1999 2382.68 82.4714 1993 2271.29 88.9615 2001 1874.65 95.45

- Lucerna I -

Nr. crt.

Anul Σ deficit P%

1 1997 5237.62 4.552 1996 4998.99 11.043 1995 5069.47 17.534 2006 4646.65 24.035 1994 4576.37 30.526 2000 4368.24 37.017 1998 4161.40 43.518 2003 4050.53 50.009 1992 3852.62 56.4910 2005 3782.18 62.9911 2004 3458.60 69.4812 2002 3431.81 75.9713 1999 2949.72 82.4714 1993 2817.51 88.9615 2001 1818.70 95.45

Pentru toate culturile anul cu asigurarea de 20% se găseşte în tabelul următor:

Tabel nr. 2.4 Centralizator privind deficitul de umiditate cu asigurarea de 20%

Nr. crt. Anul Cultura Asigurarea

1 1995 Porumb 20%

2 1995 Grâu 20%

3 1995 Soia 20%

4 1995 Floarea Soarelui 20%

5 1995 Lucerna I 20%

2.1.2.3. Calculul normei de irigaţie şi a normei de udare

Schema udărilor se stabileşte în funcţie de rezerva minimă sau maximă pe baza

precipitaţiilor, evapotranspiraţiei şi deficitului (excesului), corespunzătoare anului cu

asigurarea de 20% pentru fiecare cultură în parte.

Pentru stabilirea schemei udărilor administrate fiecărei culturi din planul de cultura

se utilizează următoarele relaţii:

unde:

Cc [m3/ha] = capacitatea pentru apă în câmp a solului

Co [m3/ha] = coeficient de ofilire a solului

Ri [m3/ha] = rezerva iniţială de apă , existentă la începutul lunii de calcul

Rf [m3/ha] = rezerva finală de apă , existentă la sfârşitul lunii de calcul

H [m] = adâncimea de 1.5 m pentru solurile profunde pe care se exercită rezerva

maximă de apă în sol

Da [t/m3 ] = densitatea aparentă

P [m3/ha] = valoarea precipitaţiilor

ETRM = evapotranspiraţia reală maximă

Pmin [m3/ha] = valoarea minima admisibilă a umidităţii solului în perioada de

vegetaţie (plafon minim) pe adâncimea h, care se calculează gravimetric cu relaţia:

Pmin= Co + ½ (Cc-Co) ( termenii au fost explicitaţi anterior )

h [m] = adâncimea stratului activ de sol în care se dezvoltă masa principală a

rădăcinilor

Norma de udare în perioada de vegetaţie (m) este cantitatea de apă aplicată unei

culturi pe un hectar la o udare, pentru a ridica valoarea proviziei momentane, Pmom , (în

condiţii de exploatare) sau de la valoarea plafonului minim, Pmin, (în condiţii de proiectare)

până la valoarea capacităţii pentru apă în câmp, pe adâncimea de strat activ h.

- în condiţii de proiectare

- în condiţii de exploatare

unde:

Da [t/m3 ] = densitatea aparentă

Cc [m3/ha] = capacitatea pentru apă în câmp a solului

Pmin [m3/ha] = valoarea minima admisibilă a umidităţii solului în perioada de

vegetaţie (plafon minim) pe adâncimea h

Pmom [m3/ha] = provizia momentană de apă din sol

h [m] = adâncimea stratului activ de sol în care se dezvoltă masa principală a

rădăcinilor

Norma de irigaţie din perioada de vegetaţie [Σm] reprezintă cantitatea necesară

irigării unei suprafeţe de un hectar, ocupată de o cultură, pe întreaga perioadă de vegetaţie,

pentru acoperirea deficitului de umiditate. Altfel spus norma de irigare reprezintă suma

normelor de udare din această perioadă.

Valorile Cc% şi Co% , respectiv Da se determină în funcţie de tipul de sol

şi sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel nr. 2.5 privind calculul indicilor fizici şi hidrofizici pe adâncime

Adâncime

[ cm ]

Grosime strat

[ m ]

Da

[ t/mc ]

Co

[ % ]

Cc

[ % ]

0 - 50 0.50 1.27 12.40 22.90

0 - 75 0.75 1.28 12.20 22.60

0 - 100 1.00 1.28 12.00 22.40

0 - 125 1.25 1.29 11.95 22.30

0 - 150 1.50 1.29 11.90 22.20

Se mai are în vedere că se pot întâlni următoarele situaţii:

- stratul de sol capabil să înmagazineze apa (H) este profund; în această situaţie se ia

în considerare adâncimea de 1,5 m în perioada rece ( 1 octombrie - 1 aprilie) şi

adâncimea stratului activ (h) ( la care se găseşte masa principală a rădăcinilor) în

perioada de vegetaţie această adâncime depinzând de planta cultivată , stadiul ei de

vegetaţie şi de zona naturală , valorile orientative respective fiind date tabelar

(vezi „Îmbunătăţiri funciare” de Lucica Roşu pagina 157, tabel 7.1).

Tabel nr. 2.6 privind adâncimea (h) de dezvoltare a masei principale a

rădăcinilor pe culturi şi zone climatice (m):

CulturileZona secetoasa ( Dobrogea şi

Bărăganul de Nord)Restul zonei

Fasole, grâu, legume ,porumb cultura dublă după grâu între (15 şi 31 iulie)

0,75 0,50

Lucerna an I , floarea soarelui, sfecla, cartofi, porumb, soia , viţă de vie, porumb cultura a II a după grâu luna august

1,00 0,75

Lucerna an II, III, pomi 1,25 1,00

La stabilirea regimului optim de umiditate necesar în sol se admit următoarele

ipoteze:

- în lunile din afara perioadei de vegetaţie nu se prescrie o limită minimă a rezervei de apă

din sol (această rezervă ar putea, teoretic, să scadă pană la valoarea corespunzătoare

coeficientului de ofilire); în această perioadă, calculele se efectuează pe adâncimea

maximă H în care se înmagazinează apa care poate fi folosită de către plante;

- în perioada de vegetaţie , rezerva de apă din sol poate varia intre rezerva maximă şi o

rezervă minimă ,calculul efectuându-se pe adâncimea h în care se dezvoltă masa

principală a rădăcinilor plantelor;

- în afara perioadei de vegetaţie sau la începutul ei ,poate apare necesitatea unor udări de

aprovizionare, care în condiţiile ţării noastre se aplică fie în lunile septembrie – octombrie,

sub forma udărilor pentru asigurarea răsăritului la culturile de toamnă , în cazul toamnelor

secetoase, fie în lunile martie-aprilie pentru culturile de primăvară , atunci când apare un

deficit de apa în stratul superior al solului.

Dacă din calculul bilanţului apei în sol reiese că rezerva iniţială de apă în luna

aprilie e plafonul minim şi luna aprilie e deficitară , se recomandă aplicarea udării de

aprovizionare în primăvară pentru asigurarea dezvoltării optime a plantelor în primele faze

de vegetaţie.

Aceste udări se calculează pentru adâncimea de 0,3 – 0,4 m , considerând

umiditatea solului egală cu coeficientul de ofilire . Norma de aprovizionare nu se admite

mai mică decât 400 m3/ ha pentru udarea prin brazde.

În cadrul ipotezelor referitoare la stabilirea regimului la stabilirea regimului optim

de umiditate , rezervele de apa din sol oscilează intre următoarele limite:

a) R max(H) calculat astfel:

( 1 )

b) R min(H) calculat astfel:

( 2 )

c) R max(h) calculat astfel:

( 3 )

d) R min(h) calculat astfel:

( 4 )

În cazul nostru s-au utilizat pentru determinarea rezervelor minime şi maxime

pentru fiecare cultura în parte, relaţiile ( 1 ) şi ( 2 ) unde:

- R max(h) – reprezintă rezerva maximă de apă în sol, corespunzătoare Cc pentru apă

în stratul activ h [mc/ha]

- R min(h) – reprezintă rezerva de apa din sol, corespunzătoare plafonului minim în

stratul activ h [mc/ha]

- Restul termenilor au fost explicitaţi anterior.

Referitor la rezerva iniţială Ri şi rezerva finală, se are în vedere că necesarul de apa

al culturilor irigate se calculează pe o perioadă de o lună după formula:

în care:

Mi – reprezintă norma de irigaţie în luna de calcul [mc/ha]

Af – reprezintă aportul de apă din pânza freatică în luna de calcul [mc/ha]

Restul termenilor au fost explicitaţi anterior.

Dacă rezerva finală lunară este mai mare decât R min(h) reiese că nu este necesară

suplimentarea aportului natural pentru irigaţie.

Dacă rezerva finală lunară este mai mică decât R min(h) reiese că este necesară

suplimentarea aportului natural pentru irigaţie pentru eliminarea deficitului de apă.

Dacă rezerva finală lunară este mai mare decât R max(h) în luna următoare se va lua

R max(h) în calcul ca valoare pentru rezerva iniţială.

PORUMB

Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 2201,60 ]

Nr. Crt

Ecuaţie bilanţ

LUNA

X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX

1 P 273 208 289 368 226 240 356 446 546 411 426 3162 ETRM 262 125 0 0 0 106 397 751 1024 2564 1490 6313 Rmax 4296 28674 Rmin 2303 22025 Ri 3299 3310 3394 3683 4296 4296 2867 2827 2522 2744 2691 23286 Rf 3310 3394 3683 4051 4522 4430 2827 2522 2744 2691 2328 27137 m 700

8Nr.

udări0 0 1 3 1 1

GRÂU

Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 1670,40 ]

Nr. Crt

Ecuaţie bilanţ

LUNA



8Nr.

udări1 2 2 0 0 0

SOIA

Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 2201,60 ]

Nr. Crt

Ecuaţie bilanţ

LUNA



8Nr.

udări 0 0 1 3 1 0

FLOAREA SOARELUI

Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 2201,60 ]

Nr. Crt

Ecuaţie bilanţ

LUNA



8Nr.

udări 0 0 2 3 1 0

LUCERNĂ

Pmin= Co + ½ (Cc-Co) = 2201,60 ]

Nr. Crt

Ecuaţie bilanţ

LUNA



8Nr.

udări 0 1 1 2 2 0

Tabel nr. 2.7 privind calculul normei ponderate (de udare şi de irigaţie )pentru dimensionarea sistemului

Nr.

crt.Cultura α ( % )

Norma de udare lunară m ( mc/ha )Schema udărilor

Norma de

irigare Σm

( mc/ha )IV V VI VII VIII IX

1 Porumb 500 0 700 2100 700 700

0.1.3.1.1.0.4200

0 0 350 1050 350 350 2100

2 Grâu 21500 1000 1000 0 0 0

1.2.2.0.0.0.2500

105 210 210 0 0 0 525

4 Soia 50 0 700 2100 700 0

0.0.1.3.1.0.3500

0 0 35 105 35 0 175

5 Floarea Soarelui 100 0 1400 2100 700 0

0.0.2.3.1.0.4200

0 0 140 210 70 0 420

6 Lucerna I 140 700 700 1400 1400 0

0.1.1.2.2.0.4200

0 98 98 196 196 0 588

8 TOTAL 100500 1700 4500 7700 3500 700

2818600

105 308 833 1561 651 350 3808

2.1.2.4. Calculul hidromodulului de udare

Debitele de dimensionare din sistemul de irigaţie se stabilesc pe baza unui

parametru sintetic, numit debit specific sau hidromodul de udare, care permite trecerea de

la volumul de apă (reprezentând necesarul de apă al culturilor pe durata udărilor) la debit

de calcul pentru dimensionarea elementelor componente ale sistemului de irigaţie.

Hidromodulul de udare (qu) reprezintă debitul necesar irigării unei culturi de pe un

hectar într-o anumită perioadă de timp şi se calculează cu relaţia:

qu = = [l/s·ha],

în care: m [m3/ha] = norma netă de udare

t [ore] = durata udării pe zi

T [zile] = durata udării într-o lună [zile];

Hidromodulul de udare ponderat (qu pond) se calculează pentru toate culturile ce se

irigă din amenajarea respectivă (asolament) cu relaţia:

qu pond = x qu [l/s·ha]

în care: [%] = ponderea unei culturi (suprafaţa ocupată de o cultură din întreaga

suprafaţă a amenajării)

qu pond brut = [l/s·ha]

în care: η = randamentul sistemului ;

η = ηr x ηc = 82 % unde:

ηr = 0,95 - tipul de amenajare cu conducte îngropate

ηc = 0,86 - pentru udarea prin brazde

Tabel nr. 2.8 privind calculul hidromodulului de udare net

Tabel nr. 2.9 privind calculul hidromodulului de udare mediu ponderat

Nrcrt

Cultura

LUNA ; qu , qu pond [l/s x ha] ; 20 hIV V VI VII VIII IX

ququ

pond.qu

qu pond.

ququ

pond.qu

qu pond.

ququ

pond.qu

qu pond.

1 Porumb 0.00 0.00 0.00 0.00 0.32 0.16 0.94 0.47 0.31 0.16 0.32 0.162 Grâu 0.23 0.05 0.45 0.09 0.46 0.10 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.003 Soia 0.00 0.00 0.00 0.00 0.32 0.02 0.94 0.05 0.31 0.02 0.00 0.00

4Floarea Soarelui

0.00 0.00 0.00 0.00 0.65 0.06 0.94 0.09 0.31 0.03 0.00 0.00

5Lucernă

I0.00 0.00 0.31 0.04 0.32 0.05 0.63 0.09 0.63 0.09 0.00 0.00

Tabel nr. 2.10 privind calculul hidromodulului de udare ponderat brut

Nr.crt.

CulturaLUNA ; Σm [mc/ha] ; qu[l/s x ha] ; 20 h

IV V VI VII VIII IXm qu m qu m qu m qu m qu m qu

1 Porumb 0 0.00 0 0.00 700 0.32 2100 0.94 700 0.31 700 0.322 Grâu 500 0.23 1000 0.45 1000 0.46 0 0.00 0 0.00 0 0.003 Soia 0 0.00 0 0.00 700 0.32 2100 0.94 700 0.31 0 0.00

4Floarea Soarelui

0 0.00 0 0.00 1400 0.65 2100 0.94 700 0.31 0 0.00

5Lucernă

I0 0.00 700 0.31 700 0.32 1400 0.63 1400 0.63 0 0.00

Nrcrt

Cultura

LUNA ; qu pond , qu pond b [l/s x ha] ; 20 hIV V VI VII VIII IX

qu pond.

qu p.b.qu

pond.qu p.b.

qu pond.

qu p.b.qu

pond.qu p.b.

qu pond.

qu p.b.qu

pond.qu p.b.

1 Porumb 0.00 0.00 0.00 0.00 0.16 0.20 0.47 0.58 0.16 0.19 0.16 0.20

2 Grâu 0.05 0.06 0.09 0.11 0.10 0.12 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

3 Soia 0.00 0.00 0.00 0.00 0.02 0.02 0.05 0.06 0.02 0.02 0.00 0.00

4Floarea Soarelui

0.00 0.00 0.00 0.00 0.06 0.08 0.09 0.12 0.03 0.04 0.00 0.00

5Lucernă

I0.00 0.00 0.04 0.05 0.05 0.06 0.09 0.12 0.09 0.11 0.00 0.00

6 TOTAL 0.05 0.06 0.14 0.17 0.39 0.47 0.70 0.88 0.29 0.36 0.16 0.20

Tabel nr. 2.11 centralizator privind calculul hidromodulului ponderat pentru dimensionarea sistemului

Nr. crt

SpecificaţieLUNA

IV V VI VII VIII IX1 Norma netă - mnet(20h) [m3/ha] 105 308 833 1561 651 3502 Hidromodul - q u-20 h [l/s·ha] 0.23 0.76 2.08 3.45 1.57 0.32

3 Hidromodul - q u pond-20 h [l/s·ha] 0.05 0.14 0.39 0.70 0.29 0.16

4 Hidromodul - q u pond brut-20 h [l/s·ha] 0.06 0.17 0.47 0.88 0.36 0.20

2.1.3 Organizarea aplicării udărilor prin scurgere la suprafaţă

Irigarea prin brazde prezintă o serie de mari avantaje legate în primul rând de

consumuri energetice , materiale,carburanţi şi forţa de munca sensibil diminuate . Metoda

presupune însă cu necesitate o perfectă organizare a aplicării udărilor ( alegerea indicilor

calitativi , a elementelor tehnice ale udărilor , a organizării muncii) o continuă adaptare la

condiţiile fiecărui an , ale fiecărei suprafeţe în parte .În caz contrar , pierderile de apa prin

percolare sau scurgere pe la capătul aval al brazdelor devin foarte mari , conducând atât la

micşorarea randamentului udării dar mai ales la evoluţia nefavorabilă a însuşirilor

solului

( sărăturare, exces de umiditate, etc.) , eroziune de suprafaţă şi pierderi mari de recoltă .

Elementele tehnice ale udării stabilite prin proiectul de execuţie au un caracter cu totul

orientativ , condiţiile de teren ( permeabilitate, viteza de infiltraţie , însuşiri pedologice,

pante ) schimbându-se de la o sola la alta , în cadrul aceluiaşi sector hidrotehnic.

2.1.3.1 Alegerea elementelor tehnice ale udării

Se face în mod obligatoriu în fiecare campanie de irigaţii şi pentru fiecare solă în

parte prin determinări experimentale .

Elementele tehnice ale udării prin brazde sunt:

a) Secţiunea brazdelor de udare poate fi triunghiulară , trapezoidală sau

parabolică, cu adâncimea de 10-25 cm , lăţimea de fund 10-20 cm şi lăţimea la suprafaţă

40-60 cm . Forma şi dimensiunile secţiunii transversale a brazdelor se aleg în funcţie de

textura, permeabilitatea, viteza de infiltraţie, panta şi debitul maxim folosit . Secţiunea

brazdelor se va alege astfel încât trecerea apei în sol să se facă cât mai uşor şi mai uniform.

Distanţa între brazde este influenţată de însuşirile solului şi forma secţiunii

transversale , dar şi de necesităţile agrotehnice ale plantei cultivate . De aceea, de regulă ,

se adoptă ca distanţă între brazde distanţa între rândurile de brazde , cu menţiunea ca se

pot deschide brazde din două în două intervale ( atunci când distanţa dintre rânduri este

prea mică ) sau se deschid mai multe brazde intre două rânduri de plante ( pomi ,viţă de vie

, etc.).

b) Debitul de alimentare a brazdelor este unul din elementele cele mai importante

ale udării. Depinde şi influenţează totodată lungimea şi distanta intre brazde,

uniformitatea udării ,durata ei şi productivitatea udărilor, eroziunea solului.

Valoarea maximă a debitului de alimentare care ar conduce la micşorarea duratei

de udare şi mărirea productivităţii - este limitată de debitul maxim neeroziv al solului

respectiv ( condiţionat de panta şi permeabilitatea terenului).

Valoarea minimă a debitului micşorează eroziunea de suprafaţă dar conduce la

durate mai mari de udare , lungimi ale brazdelor mici , neuniformităţi , pierderi prin

percolare , randament scăzut.

Obţinerea avantajelor oferite de folosirea atât a debitului maxim cât şi a celui

minim se poate face prin:

- utilizarea a două debite de alimentare : a unui debit iniţial mare ( pentru ca apa să

ajungă la capătul aval al brazdei şi a unui debit de regim mic ( pentru a micşora eroziunea

şi pierderea apei prin capătul aval);

- captarea apei care se scurge pe la capătul aval al brazdei şi folosirea ei pentru

alimentarea brazdelor din aval ( când condiţiile de teren permit) sau repomparea ei în

reţeaua de alimentare .

Mărimea debitului de alimentare ( iniţial şi de regim) se stabileşte experimental pe

fiecare sola , astfel:

în care : I % [%] - panta longitudinală a brazdei ,

- se calculează debitul de regim , cu relaţiile:

- pentru soluri cu textură uşoară

- pentru soluri cu textură medie

- pentru soluri cu textură grea

- se alimentează un grup de 8-10 brazde cu Qmax n calculat , urmărindu-se dacă apare

eroziunea ;

- în momentul în care apa a ajuns pe ultima treime din lungimea brazdei , se reduce

debitul la valoarea celui de regim , Q r ;

- se efectuează măsurători cu privire la viteza de avans a apei , la cantitatea de apă

infiltrată şi distribuţia umidităţii de-a lungul brazdei ;

- în funcţie de rezultatele observaţiilor şi măsurătorilor se corectează valoarea debitului de

alimentare ( iniţial şi de regim).

Se menţionează şi faptul că debitul de alimentare a brazdelor trebuie micşorat de la

prima la următoarele udări , cunoscută fiind variaţia vitezei de infiltraţie şi a

permeabilităţii cu umiditatea solului.

d) Lungimea brazdelor este de asemenea în interdependenţă cu celelalte elemente

tehnice ale udării şi influenţează sensibil atât productivitatea muncii udătorilor cât şi

randamentul udării şi deci mărimea a producţiilor obţinute . Lungimi mici ale brazdelor

conduc la uniformităţi de udare foarte bune dar micşorează în mare măsură

productivitatea udărilor . Lungimile mari măresc productivitatea dar pe lângă

neuniformităţi pronunţate ale udării conduc şi la pierderi mari de apă prin percolare.

Lungimea optimă a brazdelor se alege în funcţie de panta lor , de viteza de infiltraţie apei

în sol , debitul de alimentare, rugozitatea secţiunii etc. Atunci când este posibil se

recomandă păstrarea lungimii brazdelor stabilită prin proiectul de execuţie şi adaptarea

celorlalte elemente tehnice prin determinări experimentale . Orientativ , lungimea brazdei

de udare se stabileşte cu relaţia:

Qr [l/s] - debitul de regim

d [m] - distanta intre brazde

vi [mm/h] - viteza de infiltraţie

e) Durata de udare se stabileşte atât în funcţie celelalte elemente tehnice cât şi

de norma de udare care trebuie administrată culturii respective . Relaţia de calcul care

asigură o precizie mai mică decât în cazul irigării prin aspersiune este:

când se foloseşte un singur debit de alimentare

când se folosesc două debite de alimentare

m [mc/ha] - norma de udare

l [m] - lungimea brazdelor

d [m] - distanta intre brazde

Qi , Qr [l/s] - debite de alimentare

t1 [min] - timpul de udare cu debitul iniţial

Timpul t1 se stabileşte experimental, în teren. Orientativ se pot folosi relaţiile:

t1 = T / 4 pentru soluri uşoare;

t1 = T / 5 pentru soluri mijlocii;

t1 = T / 6 pentru soluri grele;

Tr [zile] - timpul de revenire pentru aplicarea udărilor

Tr = T x n.p.

unde:

n.p. - numărul de poziţii al echipamentului într-un sector de udare

Concluzionând , se poate afirma că stabilirea elementelor tehnice ale udării prin

brazde se face mai dificil decât la udarea prin aspersiune ,datorită strânsei interdependente

existente intre ele. Datorită influentei hotărâtoare pe care ele le au asupra eficienţei de

udare, se impune cu necesitate stabilirea şi adaptarea lor în teren şi totodată, respectarea

lor cu stricteţe . Este relevantă de asemenea influenţa pantei terenului asupra elementelor

tehnice ale udării.

2.1.3.2 Stabilirea poziţiei de start

La udarea prin brazde , echipamentul mobil se grupează pe seturi de udare , prin

proiectul de execuţie .

Mutarea echipamentului se stabileşte în funcţie atât de elementele tehnice ale

udării ( determinate experimental) cat şi de echipamentul de udare existent în unitatea

agricola.

2.1.3.3 Organizarea muncii

Aceasta se realizează în trei perioade distincte :

- perioada pregătitoare – calculul orientativ al elementelor tehnice ale udării , stabilirea

direcţiei de semănat , schema de mutare a echipamentului , necesar de echipament şi forţa

de munca , etc.;

- perioada de udare – deschiderea brazdelor , transportul echipamentului în câmp şi

amplasarea în poziţia de start , corectarea şi adaptarea elementelor tehnice ale udării ,

aplicarea udărilor , întreţinerea echipamentului;

- perioada finala – pregătirea echipamentului pentru depozitare , transportul şi depozitarea

acestuia, urmărirea lucrărilor de mobilizare ale solului , urmărirea efectuării nivelării de

exploatare .

2.1.3.4 Echipamentul mobil de udare

Alimentarea cu apă a echipamentului în schema longitudinală se realizează prin

branşarea la gurile de apă de pe conducta distribuitoare de sector ( c.d.s.) . În continuarea

hidrantului se foloseşte echipament EUBA 150 T care este format din conducta de

transport CT şi conducta de udare CU . Elementele componente ale echipamentului de

udare EUBA 150 , din conductă de ø150mm, rigide sunt prezentate în desen. Conducta de

udare este prevăzută cu orificii dispuse pe generatoare, la distanţe egale cu distanţa între

brazde : 0.80 m . Vaneta pentru reglarea debitului orificiului de udare se acţionează

manual , închizând mai mult sau mai puţin orificiul, după care în faţa orificiului se ataşează

mânecuţa cu colierul de sârmă pe conductă.

Tronsonul de conductă de udare cu ø 150 mm , are lungimea totala de 6490 mm ,

din care 110 mm este lungimea mufei pe care sunt 8 orificii distanţate la 0.8 m . Tronsonul

de transport serveşte la cuplarea conductei de udare cu branşamentul la vana gurii de apa ,

preluând eventualele dezaxări . Buşonul de capăt este dotat cu cap.

Echipamentul EUBA 150 T este echipat cu cărucioare de tractare longitudinală ,

prin remorcare cu tractorul pe culoar. Căruciorul este realizat cu două roţi din polietilenă

de înaltă densitate ,un ax , două semicoliere şi doi ocheţi necesari pentru cuplarea la

tronsonul învecinat . Ecartamentul căruciorului este de 560 mm , diametrul roţii este de

210 mm şi asigură o lumină de 100 mm .

EUBA 150 T

2.1.3.5 Determinarea elementelor udării prin brazde

SET 1 SET 2

SET 3 SET 4

SET 5 SET 6

2.1.3.6 Determinarea cotei liniei piezometrice necesară la vanele de alimentare a

seturilor de udare („gurile de apă”)

Dimensionarea hidraulică a unui sistem de transport de oarecare importanţă (debit,

lungime sistem) trebuie făcută cu suficient de mare atenţie , deoarece o apreciere incorectă ,

în minus , a necesarului de energie pentru curgerea apei, conduce la nerealizarea

parametrilor curenţi (se asigură în final un debit mai mic decât cel cerut), iar o apreciere în

plus poate conduce la un consum nejustificat de energie sau / şi de material.

Această dimensionare se realizează în două etape:

1) Etapa de predimensionare în care se impune presiunea minimă de 0,5 mCA pe

fiecare poziţie a conductei de udare şi se transmit prin însumare, din aval spre

amonte pierderile de sarcină; la fiecare gură de apă se determină presiunea minimă

necesară.

2) Etapa de dimensionare în care , cunoscând cota apei la sursă (canal sau S.P.P.), în

capătul amonte, se calculează pierderile de sarcină pe cds (alegând din diagramă

diametrul conductei Φ şi pierderile unitare hu în funcţie de debitul Q de pe tronsonul

luat în calcul), ce se scad succesiv dinspre amonte spre aval, pentru determinarea

presiunii finale la fiecare gură de apă.

Se consideră : - A = punct din aval

- B = punct din amonte

Calculul se reia pe seturi.

SET 1

Lcu = 200 m ; Q = 29 l/s => se alege EUBA – 150 =>

Δhu = 1.9 m/100ml => Δht = Lcu* Δhu

Gura G1

poziţia 1

CLP A = CTA + 0.5 =45.8 m

CLP’ B = CTB + 0.5

CLP”B = CTA + Δhu * Lcu

CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =49.6 m

CLP 1 = max (CLP A ; CLP B) =49.6 m

poziţia 2

CLP A = CTA + 0.5 = 41.55m

CLP’ B = CTB + 0.5

CLP”B = CTB + Δhu * Lcu


CLP’2 = max (CLP A ; CLP B) = 46.7 m

CLP”2 = CLP 1 + Δhu * Lcu = 53.4 m

CLP 2 = max (CLP’2 ; CLP”2) =53.4 m

poziţia 3

CLP A = CTA + 0.5 =47.2 m

CLP’ B = CTB + 0.5


CLP B = max (CLP’ B ; CLP”B) =51 m

CLP’3 = max (CLP A ; CLP B) =51 m

CLP”3 = CLP 2 + Δhu * Lcu =57.2 m

CLP 3 = max (CLP’3 ; CLP”3) =57.2 m

CLP’G1 = max ( CLP 1 ; CLP 2 ; CLP 3) =57.2 m

Gura G2

poziţia 4

CLP A = CTA + 0.5 =44.3 m

CLP’ B = CTB + 0.5




poziţia 5

CLP A = CTA + 0.5 =45.7 m

CLP’ B = CTB + 0.5



CLP’5 = max (CLP A ; CLP B) =49.5 m

CLP”5 = CLP 4 + Δhu * Lcu =51.9 m

CLP 5 = max (CLP’5 ; CLP”5) =51.9 m

poziţia 6

CLP A = CTA + 0.5 =46.7 m

CLP’ B = CTB + 0.5




CLP”6 = CLP 5 + Δhu * Lcu =55.7 m

CLP 6 = max (CLP’6 ; CLP”6) =55.7 m


Gura G3

poziţia 7

CLP A = CTA + 0.5 =42.6 m

CLP’ B = CTB + 0.5




poziţia 8

CLP A = CTA + 0.5 =43.7 m

CLP’ B = CTB + 0.5




CLP”8 = CLP 7 + Δhu * Lcu =50.2 m

CLP 8 = max (CLP’8 ; CLP”8) =50.2 m

poziţia 9

CLP A = CTA + 0.5 =45 m

CLP’ B = CTB + 0.5




CLP”9 = CLP 8 + Δhu * Lcu =54 m

CLP 9 = max (CLP’9 ; CLP”9) =54 m

CLP’G3 = max ( CLP 7 ; CLP 8 ; CLP 9) =54 m

SET 2

Lcu = 200 m ; Q = 27 l/s => se alege EUBA – 150 =>

Δhu = 1.7 m/100ml => Δht = Lcu* Δhu

Gura G4

poziţia 1

CLP A = CTA + 0.5 =40.2 m

CLP’ B = CTB + 0.5




poziţia 2

CLP A = CTA + 0.5 =41.1 m

CLP’ B = CTB + 0.5




CLP”2 = CLP 1 + Δhu * Lcu =47 m

CLP 2 = max (CLP’2 ; CLP”2) =47 m

poziţia 3

CLP A = CTA + 0.5 =42.7 m

CLP’ B = CTB + 0.5




CLP”3 = CLP 2 + Δhu * Lcu =50.4 m

CLP 3 = max (CLP’3 ; CLP”3) =50.4 m


Gura G5

poziţia 4

CLP A = CTA + 0.5 =37.35 m

CLP’ B = CTB + 0.5




poziţia 5

CLP A = CTA + 0.5 =37.9 m

CLP’ B = CTB + 0.5




CLP”5 = CLP 4 + Δhu * Lcu =44.15 m

CLP 5 = max (CLP’5 ; CLP”5) =44.15 m

poziţia 6

CLP A = CTA + 0.5 =39.8 m

CLP’ B = CTB + 0.5




CLP”6 = CLP 5 + Δhu * Lcu =47.55 m

CLP 6 = max (CLP’6 ; CLP”6) =47.55 m


Gura G6

poziţia 7

CLP A = CTA + 0.5 =33.55 m

CLP’ B = CTB + 0.5




poziţia 8

CLP A = CTA + 0.5 =35.65 m

CLP’ B = CTB + 0.5




CLP”8 = CLP 7 + Δhu * Lcu =41.3 m

CLP 8 = max (CLP’8 ; CLP”8) =41.3 m

CLP’G6 = max ( CLP 7 ; CLP 8) =41.3 m

CT G6 =39.3 m

CLP’G6 = 41.3 m

CLP G6 =41.3 m

CT G5 =42.2 m

CLP’ G5 =47.55 m

CLP’’ G5 = CLP G6 + L G6 – G5*Δh =42.3 m

CLP G5 = max (CT G5 ; CLP’ G5 ; CLP’’ G5) =47.55 m

CT G4 =44.5 m

CLP’ G4 =50.4 m

CLP’’ G4 = CLP G5 + L G5 – G4*Δh =48.55 m

CLP G4 = max (CT G4 ; CLP’ G4 ; CLP’’ G4) =50.4 m

CT G3 =46.2 m

CLP’ G3 =54 m

CLP’’ G3 = CLP G4 + L G4 – G3*Δh =51.4 m

CLP G3 = max (CT G3 ; CLP’ G3 ; CLP’’ G3) =54 m

CT G2 =46.7 m

CLP’ G2 =55.7 m

CLP’’ G2 = CLP G3 + L G3 – G2*Δh =56 m


CT G1 =46.8 m

CLP’ G1 =57.2 m

CLP’’ G1 = CLP G2 + L G2 – G1*Δh =58 m


Calculul s-a realizat pentru conducta cds1, pentru celelalte cds-uri calculul fiind

analog cu cel prezentat; rezultatele predimensionării sunt prezentate în graficele

următoare.

Pentru dimensionarea conductelor s-au folosit diagramele din anexă.

În final se va alcătui un tabel privind calculul elementelor pentru brazde cuprinzând

toate seturile.

ANEXĂ

Diagramă pentru dimensionarea hidraulică a conductelor de tip PREMO

după formula lui Manning

Diagramă pentru dimensionarea hidraulică a conductelor din PVC


Diagramă pentru dimensionarea hidraulică a conductelor metalice


Diagramă pentru determinarea pierderilor de sarcină

la echipamentul pentru udare prin brazde de tip EUBA 150 T

2.1.3.7 Determinarea debitelor pe tronsoane la conducta secundară

CS

TRONSONUL I

Qtr I = Qset 1 + Qset 2 = 29 +27 = 56 l/s

TRONSONUL II

Qtr II = Qtr I + Qset 3 + Qset 4 = 56 + 31 + 31 = 118 l/s

TRONSONUL III

Qtr III = Qtr II + Qset 5 + Qset 6 = 118 + 39 + 24 = 181 l/s

Tabel nr. 2.12 cuprinzând calculul elementelor pentru udarea prin brazde

Nr.crt.

Nr. set

Supr.des.[ha]

Sursade

apă

Elementele brazdeiT

[ore]

Lung.Cu[m]

Lung.C.T.[m]

Nr. poz.pe set

Tp[ore]

Tr[zile]Lung.

[m]Panta[%]

q.br.[l/s]

Nr.br.în

funcţ

1 1 32,5 cds1 200 0,4 1,58 37 3,30 200 200 9 22,70 8,50

2 2 30 cds1 200 0,4 1,58 34 3,30 200 200 8 24,60 8,20

3 3 35 cds2 200 0,7 0,90 69 5,80 200 200 9 21,10 7,90

4 4 35 cds2 200 0,6 1,05 59 4,90 200 200 9 21,10 7,90

5 5 43,5 cds3 200 0,4 1,58 49 3,3 200 200 12 16,90 5

6 6 26,5 cds3 200 0,8 0,79 60 6,6 200 200 7 27,80 13,90

2.1.4 Dimensionarea conductelor prin calcul analitic

Dimensionarea se face astfel încât, pe o lungime minimă executabilă de conductă ,să fie folosită integral toată diferenţa de cotă ΔH pentru învingerea rezistenţelor hidraulice. Pentru materialul ales nu trebuie depăşită limita maximă admisă pentru viteza de curgere a apei şi presiunea normată. Respectând aceste indicaţii , se obţine soluţia optimă .

Determinarea diametrului conductei se face cu ajutorul relaţiei Chezy:

sau

în care:A [m2] - secţiunea transversală vie a conductei (apa umple complet secţiunea conductei)R [m] - raza hidraulică

P [m] – perimetrul udatC – coeficientul lui Chezy , conform relaţiei Manning

n – coeficient de rugozitate

J – panta hidraulică disponibilă

Valorile utilizate , conform datelor din literatură , sunt: k = 83 pentru conductele

metalice şi din beton sclivisit; k = 90 pentru conductele AZBO,PVC, PE.

Dimensionarea se poate face prin calcul analitic , uneori mai laborios sau folosind

diagrame care reprezintă transcrierea grafică a relaţiilor.

În cazul în care nu se dispune de diagrame, se poate rezolva problema analitic

Când pentru panta piezometrică nu se găseşte un diametru adecvat , se poate recurge

la prevederea convenabilă a conductei formată din tronsoane cu diametre diferite , astfel

încât suma pierderilor de sarcină totală sa fie aproximativ egală cu diferenţa de cotă

disponibilă . Se vor alege diametre mai mici de conductă pentru zonele cu presiune mai

mare de pe traseu .

Pentru determinarea pierderii de sarcina pe tronsoane , în cazul în care nu se dispune

de diagrame , se aplică relaţia Darcy-Weisbach:

h [m] – pierderea de sarcină

λ – coeficient de rezistenţă

l [m] – lungimea tronsonului

D [m] – diametrul conductei , dat ca diametru nominal Dn

v [m/s] – viteza apei în conducta

g [m/s2] – acceleraţia gravitaţională

De obicei , se prevede ca aducţiunea să fie executată din tuburi prefabricate sau

preuzinate , cu secţiunea circulara.

Această formă a secţiunii oferă condiţii optime atât din punct de vedere hidraulic

(raza hidraulica este maximă , deci viteza va fi maximă pe conductă , conducând la un

diametru minim pentru un debit dat ), cât şi din punct de vedere al rezistentei mecanice

(forma circulară este forma optimă la presiunea aproximativ uniformă a apei din interior).

Când pentru debitul transportat nu este suficientă o conductă de diametrul cel

mare, care sa producă curent, soluţia optimă va rezulta din analiza următoarelor variante :

- mărirea vitezei pe o conductă (fără a depăşi valoarea maxima admisă );

- prevederea unei staţii de pompare , care sa mărească panta liniei energetice ;

- prevederea a doua sau mai multe conducte în paralel ( legate intre ele ,de regulă).

Elementul esenţial în dimensionarea şi verificarea corectă a sistemului este

aprecierea rugozităţii materialului elementului de transport ( canal , conductă). Rugozitatea

poate fi apreciată direct prin stabilirea valorii rugozităţii absolute k , în mm, sau prin

includerea acesteia în formulele care dau coeficienţii de rugozitate cel mai cunoscut fiind λ.

Cele mai cunoscute relaţii , care dau valorile lui k, λ , sau C:

- relaţia lui Darcy pentru curgere în zona laminară:

- relatia Chezy:

Re – numărul lui Reynolds

C – coeficientul Chezy R [m] – raza hidraulică D [m] – diametrul conductei.

Dimensionarea hidraulică a unui sistem de transport de oarecare importanţă (debit,

lungime sistem) trebuie făcută cu suficient de mare atenţie , deoarece o apreciere incorectă ,

în minus , a necesarului de energie pentru curgerea apei, conduce la nerealizarea

parametrilor curenţi (se asigură în final un debit mai mic decât cel cerut), iar o apreciere în

plus poate conduce la un consum nejustificat de energie sau / şi de material.

La un calcul foarte corect ar trebui ţinut seama şi de variaţia temperaturii apei

transportate ( apă mai rece - vâscozitate mai mare, deci consum mai mare de energie ).

Se prezintă un exemplu de calcul pentru tronsonul 1 din conducta secundara CS.

Având Q = 181 l/s şi cunoscând diferenţa de cotă pe tronsonul luat în calcul,

respectiv lungimea conductei pe acest tronson L = 75 m se determină diametrul conductei.

Operând înlocuirile tuturor termenilor explicitaţi în relaţia debitului se obţine în final relaţia:

De aici rezultă expresia relaţiei de calcul a diametrului conductei:

Datele introduse în relaţia de calcul a diametrului conductei sunt:

Q = 0,181 m3/sec

k = 83

Diametrul conductei rezultă:

D = 0,438 mDn = 450 mm

Viteza apei în conductă se determină cu relaţia:

Ridicând la pătrat şi înlocuind expresiile:

; ,

se obţine formula de calcul a vitezei apei în conductă :

Pierderea de sarcină în conductă se determină cu relaţia Darcy-Weisbach, menţionată

anterior:

Înlocuind în expresia coeficientului de rezistenţă (după Chezy),

,

coeficientul Chezy, C,

; ,

rezultă:

cu valoarea

Pierderea de sarcină în conductă, pe acest tronson va avea valoarea:

Calculul pentru dimensionarea conductelor a fost efectuat cu ajutorul diagramei

prezentate anterior în anexă. Rezultatele calculelor sunt inserate în Tabelul nr.2.13 privind

dimensionarea hidraulică a reţelei de conducte.

Denumire

conductă

Nr.

tronson

Lungime

tronson

[m]

Debit

[l/s]

Material

DN

[mm]

v

[m/s]

Pierdere de sarcină Cotă teren CLP PD

unitară

Δhu[%]

totală

Δht[mCA]

amonte

[m]

aval

[m]

amonte

[m]

aval

[m]

amonte

[m]

aval

[m]

CS

tr.1 75 181 PREMO450 1,22 0,3 0,225 52,3 52 78 77,78 25,7 25,78

tr.2 600 118 PREMO275 1,95 1,7 10,2 52 48,8 77,78 67,58 25,78 18,78

tr.3 600 56 PREMO225 1,4 1,05 6,3 48,8 46,8 67,58 61,28 18,78 14,48

cds1tr.1 400 56 PVC250 1,5 0,65 1,3 46,8 46,2 61,28 58,68 11,48 12,48

tr.2 600 27 PVC160 1,6 1,35 2,7 46,2 39,3 58,68 50,58 12,48 11,28

cds2tr.1 400 62 PVC250 1,5 0,75 1,5 48,8 50,2 65,58 64,58 18,78 14,38

tr.2 600 31 PVC160 1,9 1,9 3,8 50,2 43,3 64,58 53,18 14,38 9,88

cds3

tr.1 600 63 PVC225 1,9 1,4 2,8 52 51,7 77,78 69,38 25,78 17,68

tr.2 30 24 OTEL200 0,78 0,4 0,12 51,7 51,7 69,38 69,26 17,68 17,56

tr.3 370 24 PVC160 1,45 1,1 4,07 51,7 48,3 69,26 65,19 17,56 16,89

Tabelul nr.2.13 privind dimensionarea hidraulică a reţelei de conducte

Cap 2 - Breviare de Calcule - 2-1calcule Hidraulice

Documents

Transcript of Cap 2 - Breviare de Calcule - 2-1calcule Hidraulice