Canoanele Bisericii Ortodoxe

Arhidiacon prof. dr. IOAN N. FLOCA

CANOANELE BISERICIIORTODOXE

NOTE $I COMENTARII

- 1992 -

I. CA\OAIELE STIITILOR APOSTOII' t t % - ; "

CANONUL 1 : (HiROTOI'{IA EPISCOPULUI)

Episcopul sd se hirotoneasci de citre doi sau trei episcopi'

( C a n ' . 4 L E c . ; 3 V I I ' E c - ; 7 9 , 2 3 , A t t t i o h i a ; T 2 L a o d i c e e a ; r t S a r d i c a ;7 Canstantinopol an 394; 73,49, 50 Cartagina)

Pri6 acest canon se stabilcqtc rinduiala, ca la hirotonia fieciirui epis-

cop sd siujeascd. cel pulin 2 sau 3 episcopil. Nu este I'orba de atlegerea

episcopilor, ci de hirotonia propriu-zisi sau de actul sacratnental al sfin-

tirii. Precizdm acest lucru pentru c[ dupS culn spul-Ie Zanrora in cotren-

tariul canonului 1 Apostolic, in priurele veacuri ale Bisericii prin cuvintul

hirotonie se exprima gi actul alegerii, nu nulllai cel al sfinlirii silu con-

sacrdrii prin administrarea tainei preotiai. lntr-adevdr, cuvintul hirotonie

inseamnai punerea miinii (a intinde mina). act prin care se exprima cu

ocazia alegerii clerului yotul celor care erau de acord cu candidatii iutrc

care se ficea alegerea. De fapt cuvintul ltirotouie s-a folosit;i in scns

cle alegere piuir duPd veacul X.

ci in canonul prezent nu este nicidecurn vorba de alegere, ci llu-

mai de hirotonie, mai rezultd ,si din textul canonului urtndtor (2 Apos-

tolic) prin care se clispune ca presbiterul Ei diaconul 9i ceilalfi clcrrci,

si se hirotoneascir cle cdtre uu singur elliscop. C)ri se qtie cit in epoca

apostolici ;i tirnp indelungat dupii aceea, presbiterii q;i diacrluii nu crau

designati cle cltre episcopi, ci erau ale;i de cdtre credipcio5i 5i apoi

hirotonili clc citre episcopi; a5a cA nu rdmine nici o indoialii astlpra

faptului cd, atit prin intiiul cit, 9i prin al doilea canon al Sfintilor Apo:;-

toli, se dispune asupra hirotoniei, iar nu asupra aleqerii c'lerului.

1. ln ce privegte nuntirul de doi sau tre.i episcopi prer.:\zut de canontrl prezent, rnai observdmcl atit prin canonul .1 al sinodului i ccumenic, cit 9i prin canonul unic al sinoduluiparticular de la Constantinopol din anul 39,1, se dispunc intr-un fel care inseamnd ln'f6nd

abrogarea canonului 1 apostolic, prin faptut c:i aeeste canoane ultcrioare prevtrd

ci la hirotonia unui episcop tiebuie si fle cel pulin trei spiscopi plus mitropolitul deci

ln total patru episcoPt.prin urrnare, in tnteles strict canonic, hirotonia nici unui epiacop nu se poate faee. ftrrlprezenla a minirnum patru arhierei, ial nu a doi sau trei.cum prevede canonul 1 apostol ic

r , ,Pi l r

r l

''$l&.*.fu

2 Ap.

CANONUL 2: (HIROTONIA PREOTULUI $I DIACOIIULUI)

Preotul sr se hilotoneascd tle citre un episcop, ;i diaco'ul ;iceilalfi clerici.

(Can. 26, 70 Apastolic; .19 L Ec,; 33 Trulary 1.1 VU Ec; 6 Gangra;24,26, 30 Le,odicea,' 5I, 89 Vasile cet Mare).

$i ln acest eanon este vorba de hirotonia, iar nicidecum de alegereaclericilor, stabilindtr-se er un sinErr episcop poat-e str hirotoniseasctr Eipresbiteri gi daconi; adici ii este_ingirduit-si facd acest lncru, singur,fdrd a mai fi asistat dc alti erriscopi2.

Totodati sc n'tai pomeneEte'$i' de ..ceilaiqi cleiici,,. pril 'eaie :tfebuiesi sg inleleaga acei membri ai clerului care se num[rir de Ia diacon in jos,gi anume: ipodiaconul, citeftrl, cintdreful, exorcistul $i ostiarul. arjp:icum i i cnumeri canonul 2.1 Laot l iccea..precum ; i al te trepto.nrai ' rni t i . .intre care - in vechime - se socoteau diaconifeie, ba chiar 5i a5a ziselefecioare,;efc. (Const. Ap. 3. 11; B, 16; B, lg; etc.j - prevdzindu-se cigi ..hirotonia({ acestora, adfcr hirotesia 1or, este tot de cornpetinfa episqo-.pului care o poate sdvirgi sinqur.

. Mai notSm apoi, ci prin cuvintul cler, in sensul sdu mai vechi Eioriginar, se exprimr totalitatea s.lujitorilor Bisericii, intregul co.p aicelor chemafi la soarta slujirii preote$ti. Deci nu r')urnai sluiitbrii i irsti-tuifi prin administrarea tainei

-preotiei, adicd prin hirotonie, ci gi cci

inst i tui [ i pr in hirotesic.sdvirqirea hirotoniei in orice grad este de competen$a exclusivi a

_episcopului Ei el nu o poate delega decit celui care ar iyea ""ueoti calitateharici, adicr altui episcop sau simplu arhiereu Ei nicidecum' vreunuipresbitc'r (const. Apostolice 3. 11), pe cind hirotesia in orice gr.ad poatefi sdvirgiti prin delegatie din partea episcopului ;i de cdtre lrrcsbiteri.lucru ce nu se practicd de alt fel decit iri cadrul tnirnistirilor. unclestaretii acestora, dacd sint cel pu[in ieromonahi - pot hirotesi citeti!! ghi-ar ipodiaconi pentru mirnaistirile lor (canonul 14 VII'ecumelic; bNichifor l\{Srturisitortrl ).

2. Caea ce pare netnteles sau coDtrar felului ln carc cste folosit astdzi ternrenul ,.hirotonieseste-faptul cA ln textul canonului este nun'riti hirotonie atlt consacrarea presbitcrllorgi diatorr i lor cl t gi a celorlal l i clerici . . \censtn a dat naEterc la plrerea ci inst i tuireaharicd In oricare din aceste grade s-ar putea face prin acela;i act de adnrinistrare a tai-ne-i preo[iei, 9i,ci deci, atlt sfintirea preolilor si a diaconilor, cit gi.,ac'eea a clerieilorinferiori, ar avea caracter <le taini sau iaracter sacramental. Aceasta'ar presupune afoi,ci .sflnta. tairr l a prcofiei ar avea nu numai trei treptc-arhieria, preshitLriatul 9i diacolnatul-ci mai multe, ceea ce este lnsl, contrar tnviliturii llisericii, care a stabilit pebaza revela[iei (Sflnta Scripturi qi Sftr]ta Trartilie) cI existi trei trepte ale preo]ieisacramentale. gi cd numai acestea se conferi prin adrrrinistrarea sfintei taine a pieoliei.Biserica a stabilit cA treptele clericale de lnstituire bisericeasci nr.r se ins{ltue prin' adininistrareh taine preotriei,.ci prin binecuvlntlrile sau rugiciunile deosebite,crri secitesc asupra lor tot dc citre episcop.Adrninistrarea tainei preofel ln oricare din cele trei grade se sivtrqegte in altar gi senumegte hirotonie, consacrare sau sfintire, iar slvlrgirea rtnduielii'de binecuvtritare-pentrq-.oricare din gradele inferioare,ale.clerului, de ia diacon ln jos, sc.facc ln afaraaltarului gi se .numeqtc hlrotesie..

3 ,4 Ap .

Cuvlntul hirotesie a fost lns5 lolosit timp lndelungat pentru a exprima atlt actul. hiro-toniei clt Ei pc ccl al hirotesiei. De asernenea a fost hrtrebuinlat ln anrbelc sensuri qicurilntul hirotcsie. Accasti folosire echivoci se lntilnes'tc ;i drrpl scc. X, chiar ;i ltisec. XIV-XV la Sf. Sinrion Tesaloniceanul (+ 1129)

CANONUL 3: (PRINOASE LA ALTAR)

: Daci vreun episcop sau vreun presbiter, contrar rinduielii Dom-nului despre Jertfi, er aduce la altar alte lucrurl, afarfl de spice de griunou, ori struguri la vreme potrivittr, fie miere. fie lapte, fie in loc de vin,sichertr me;tegugiti (b[uturi nte;tepugittl), fie pisiri, fie animalc,fie legume, s[ se cateriseasc5. Si nu fie deci ingdduit a sc aduce altcevala altar, decit unttlelenrn pentru cantleli gi tdrniie la vrernea sfinteiatluceri i.nainte.

(L 'an .4 Apost . ; 28 ,32 ,57 , gg Tru lan : 37 Cr t r t , tg ina)

.. . ln Biserica. veche era obiceiul ea unii ere$tini, dupir datinile cul-telor pigine de la care fuseserd couvertifi, si aduci la bisericir pentrttjertfS, tot felul de daruri ca: lequrl.le, fructe. biittturi, p:isdri, al'limale,etc. Tirnp indelunqat acest obicei a fost ingdcluit, pentru cii in sine nuavea nimic rdu, totuEi pentru a nu se aidtura ideia de iertfii pitgitrlideii de jertfd cregtini, sau llentrlr a nu se confunda jertfa }lintuitoruluicu jertfele comune ale pieinilor. s-a interzis prin acest canoll aclucereala altar a oricdrui ait dar qi a oricdrui alt produs decit a uutedelemnuluipentru candeli $i a t.imiiei care i$i avea ;i ea obignuita intrcbuintare incult Pe lingi acestea se mai ingdduia si se aducd la bisericti pentru ase binecuvinta spice de qriu qi struguri dintre cei dintii carc se coc.

ln mod special, episcopii 9i preofii sint opriti sub pedeapsa cate-risirii, fie si acluci' ei istfei de claruri sau iertfe la altar, fie sd tc pri-meascd la bisericl de la credincio$i.

CAIVONUL 4: (PRINOASE PENTIIU CLER)

Toate celelaltc roatft: (produse) sI se ttirnitd ca pirgd episcopultli 9ipresbiterilor acasit, iar rru la altar. $i este clar (tlc infeles) ci episcopul;i presbiterii le vor inrpirti diaconilor;i celorlalfi clerici.

(Can, 3, 38, 41 Apost.; 7, 8 Gangt'n; 37 Cartogina; I Teofil Ale-rondrinul).

Texlril canonului acestuia pare o continuare ciirecti a canonuluianterior. intra-clcvi"rr. dupi cc canonul 3 interzicc sd fie acluse la altardivcrsc protluse dupi cuin era obiceiui pdginilor, prin canonul prezeut,<c clispune ce destinafie sd ii se dea produselor pe care cra obiceiul siiIt: iiduc:i ,si creditrcioiii $i clericii la bisericd, atit in chip de pirgi saudc ltlirnifii, cil l i in mod obiqnuit ca daruri pentru'intrefinerea bisericiis i r i c lerului .

. Acestea urr)lau sa fie duse la casele episcol:ului qi alc preoiilo.r;ca ace$tia si ie foloseascir Ceopotriv5, atit pentru irltre{increa lor cit

105 Ap.

qi pe'tru ceilalti clerici gi anume a diaconiror, ipocJiaconiior. citefilor,etc', cdci clupr cum se gtie, iri p.il"r" veacuri "t"'gir".i"ii treptere cre_rului erau mai nunreroase crecii astdzi ;i toti i l;t;i-i"r erarr angaiatiin murrci relie ioase sau cu caracter misionar gi cie asrstenta soeiar'.Intre{inerea tuturor accstora cdclea in sarcina "oir-rr.rnitatiror bisericegti.dup,i.r-r'intul Dorrrnrrrui cti "rt,., i l*dni" lucratorul de prata sa (r,fatei 10.10) qi dupd ri'duiara sf Ap pauui]"a ccl ee p."ai"itranghelia, crupirEvanshelic sd 5i triiasc;i (I Cor. ii, l+1.

CANONUL s: (SOIIILE CLERICILOR)

Episcopul sau presbiterul sau diaeonrrl sI nu alunge sofia pemotiv (pretext) de evlalie. tar ju"a u" alunga-o, ;t ; afuriseasci; $isttrruind (riminind neinduplecaq, ;; cateriseasci.

q, c"{-r"rT,?,;ri,t Ano'-t'; ' l t Ec: 6' 12' 13, 48 Trttlan; 7, 4, !), t0 Gansra;

. -Pr i l r alungarea sau I .pAdarea sot iei . .se inteleqe di 'ortul propriu-zis' de=qi tru i se spune pe l' lulfie. in canorrul prezent se aratd cd unii cle*

1-ei al socotit ..1."p! motiv ae ciivori'chiar si evlarria. cur' insd aceastapare sd fie mai ntult r-tn prettext, se-interzice ori"" Ai.r,o.[ pe vreun ast-fel de temei, prer,dzind'-r,, p"a"npsa afurisirii perrtru cle-ricul care ardivorfa de sofia sa. srrb "u'iri1 a.-[i,ia.,ro, ;i pedeapsa caterisirii pentrucel eare ar persista in divorf.r

"t.,.i*llon"1?"l,ri?,Ji3ltid doud pedepse dupii cum am vdzut $i arume,Prin afursire se interege cxco'runicarea. adici i 'depirtare. cuiva dcla eomuniu'e. acric.i .c]o ta

-slt'to"iii le.t,:sanie, apoi inclepdrt.rea cuiv.din comttnit:rtea crcclitrcioritor r"" ""iiraerea ctriva rlirr lJisericir. Aceastirpedeansii' sub forrra g,.i gea "r"i g.;;; se rrrai cheaniti si afurisanie, bles-tem sau anat.rni. acrici exco;rr;.,i;"; ;;ji";ti;;i"ilriitira de breste'r.cu aplicare la cler insti, in r""t"i-""nonuiui prezr:nt, prin a.furisire seinfeleee i:rclcniirtarc;r s.u oprirea de ta slu3ir;..-;;;;;;;*[;:^ili;;;r:,t;lde la cele sfinte sau suspenclarea

-dln iuir"tiuri",-.il-;;, alte cuvinte,

;ilti,i:rTi"ill,,ilr?u*urea celui sancfionat din'sluita'preo-1"asce, nu insdl' infelesur de astiizi aI acestor doui cuvinte, afurisirea inseamnaexcornunicarca temporald din Biseriea, i* "ut""i.i"*,* "o-pt"cta inde_pdrtare din cler. pentru ca u'r cleric sd fie afurisit, 1ii *"rt sens, adiciin sensul in care se aplicd ;"";te ;;4";i;i'-;i.""il,ir,*irtu necesar cael mai intii sd fie. caterisit, caciin?Jpa"taie" r"i di,r'il".i"e, fara indu_pdrtarea lui din rindul crerului, ii-'in""r-,rrra recunoasterea caritdfii luide.cleric chiar r;i in- afara niie.icii. il;t;i;r;i;;;;:li;ili prezent insi.ttebuie refinut ed afurisireu *uu u*"o-unicarea cierr:rui inseamni numailipsirea. temporgrd de drepturir"

-iu,i"tiu"ii p*;Gti,']"." nu excludcreavreunui cleric din Bisericd.

1 16 Ap.

3. ln uernca cild a fost enlis canonul 5 apostolic 1i pini tlrziu cull] \.olll- vedea in legiluri

cu canonut i l "p. f i l i " - fS i rutru, cpi icopi i erau-s i c i cdsi tor i l i t l r rp i r indrr ia iu aposto-

l ic i , la te l ca; i " "Jui t i c lcr ic i . Abia pr in c*nonul 12 f i 48. s i t lodul ' l - r t t la t r ,

anrr l 692,

lncepe a se interz ice Je c: i t rc Biser ic[ c ls l tor ia cpiscopi lor dupi .ce tnr i inainte o inter-

zisese lmpiratlt .rustiriian printr-o lege din alul 51ll 5i prin altcle de rlai tirziu (Cadex'

l , 2, 41 8; Nov. 6, 1 - ar tu l 535)Trebuie sri obscrvarr] "t";, ",i SinoAul

'frulan n-a iurpus tttonarhisnrdl cpiscopilor, .ci'

t l oa r ce l i ba tu l " . " r t o . u i r r i i " l r l r r iSu f i r t l c - a f i nec r i s i t n r i t i sauc leasc desph r t i de so t i i l e

lor in cazul cr i au fosi a le; i episcopi e l int re c ler ic i i c is : i t .or i l i . I l ra. r les igur pernr is.ca,

c ineva str I ie a les episcof Ei , . l in ta" rnonal i , ins i r inc lu ia la l tc t l t r r i l r v ig lo l rc jn . l l i l t : r ic i

nu dateazi d in vremea aceea. I ia s- i t iu t rodus nrul t rnai t i rz iu pr i r t veacul I ; i s-u ge-

neralizat abia clupii veacul X.Il, nu 1t-tsi pc baz-a vrduirui cirnt)rl s:ru a vreuttei hotdriri

' sinodale ln gencrre, "A"i no existi canoane nici botlriri sinoclale general varlabiltr ln accst

sens, ci prirrpr""ti"l,-ririn i*p"n"reaunui obicei care cu tirnpul a dobilrdit putere de

lege priri respectarea lui continuir 5i irrclelungatii;;fi;ii.;;i; ceiirratut, tn gerrcrat olrsert.irnr tl p_rin sinodul l'ryl1],1-,a respins. eclibatul

diaconilor 5i preoli ior lcan"irl ' Dar s-a irnl 'us celibatu! episcopilor (can' 12"18)' Aceas-

ta insernneazd c i nu ' l i tu l s iuod nu a cot idant t rat i ls t i tut ia cel ibal 'utu i i1 gcr lere, c i a

restr lns-o nut t ta i la ePiscoPi .Aceastl rlnduiali irtrir-a"ii"otttrari canoanelor ir 5i 51 apostolir:e, 5-a tnrpus totu;i ln

Biserici gi a durat ptrii t. inlocuirea ei cu rlnduiala rlupri care episcopii slnt obligali sti

f ie monahi . Areu, isojur t re i r induie l i succesive cu pr i i ' i ru la starca c i t i l { a episcopi lor

gi auume: c is l tor ia, cel ibatul 5 i monahistuul 'i\Ienlionirn ci t:elibatut episcopilor:r tlispiirut din Bise.rica Ortotlo-ri abia dupl ce tn

veacurile XI ;i XII, schisma dintre Biserica din Apus 9i cea din Risdrit a tlevenit rnai

. pronunlatir gi ca o reacliune lmpotriva irnpunerii obligatorii a celibatului peDtru intrc-

gulc lersacrarnental tn 'Biser ica-di r lApustnccpln4.cu. i t l ( , r ru jumri tatcaveacului XI s i

mai ales crr veacul XII. ln aceasti siiua!ie, tii.iritt l a condatrtnat cclibatul ln genere'

ca instit'!ie necanonici, 9i s-a lipsit :i tte ielibatul epircrrpilor. pernri!in4rr-l nurnai ca

except ie pentr t t d i ' . rcoI l i 9 i prco' [ i .

CANONUL 6: (INCoMPATIBILITATI)

Episcopul sau presbiterul sau diaconul si nu ia asupra sa purtiri

de grtji lumelti; iar de nu, si se cateriseascS.

( C a n . 2 0 , 8 1 , 8 3 A p o s t . ; 3 , 7 , l V . E c . ; 1 0 V I I E c ; 1 6 C a r t a g i n a ;

71 I -- il).

Orice fei de indeletnicire incompatibil5 cu func{iunea preoteasce

este oprita membrilor clerului. Drept incompatibile cu preo{ia sint soco-

tite toate trebrrrile lumeqti, adicd toate acele indeletniciri care ar pr-e-

iudicia demnitatea preofeascd Ei chiar ar determina deprecierea ei. Astfel

lint: negoqul, cdmftlria, administrarea unor bunuri pubiice, arend:rea,tutela, curatela, apoi ocuparea demnitd{ilor sau funcliunilor civile ;i mi-litare. etc.

Numeroase alte canoanc qi legi de stat in chestiuni bisericeqti, spe-cificd indeletnicirile incompatibile cu preofia, aEa dupd cum ele au fostapreciate cle citre Bisericd de-a lungul vremii. Menfionirn insd cd auto-titotea bisericeasci a declarat ineompatibile funcliunile civile sau destat cu slujirea preoteascd, pentru motivul cd, multd vreme chiar plnila finea ve"acului IV,' acestei erau impreunate cu sivir$irea obligatoriea unor rituri pdgine. TotuEi, dupd ce cre$tinisrnul a devenit religie -destat, atit ln imperiul bizantin, mai ales din vremea lui Justinian, cind

t 27. 8.,4p3

tofi episcopii au devenit inarfi cremnitar.i de stat, cit gi mai tirziu, ci'cli'tre demnitarii clc stat au fost riciicafi $i-9il;l#ii,:;" chiar pinii i'zilele noastre - s-a ingrcluit in moctr fi"esc-Eiffiiuiit]a""i, ca i' interc-sul Bisericii si al binelui obstesc iri gene.e, a'umite fefe bisericeqti saocupe functiuni de stat gi sir se incleleiniceort,", ii""-ltf t""t,rri lur.c5ti,care n-au tnai fost -privite ca incompatibilo ." i"n.ilirnile sacerclotale(tutela, curatela, ete.). ; --r-'--..v

CANONUL Z; (SARBATORTREA pAgTILoR)Dactr vreun.opisco;r sau presbiter sau riacorr, va sdrbirtori sfintazi a Pagtilor cu ruieii,'inai"t"'a u"itinocfurui de pri'rivarir, si se cate-riseascS.

(Can". 61, 70.Apost. : t t Trulun; I , l tzt iohia; 37, i )g Laocl iceea; J1,73, 706 Cartagina).

. - Dispozifii lc cano.nului-pre-zgnt constituic baza lrotrririi iuaLii la sino-dul I ccu'renic cu privire r; *ditti;.ea pagtilor6-;il;" ci.eEtini, hoti,r_rire prin care se stabilesc urmitoarele:1. PaStile se serbeazti in zi clc durninici.

' 2. Aceastir durninicii trebuig ri fi; ;;irna durninicd cu rulii piipidupd echinor:fiul de prirnlvarai- - -- .^'

3' Daci in aceeaqi cruminicd ar cdd-ea qi pa$tere iudaiee, aturci.pentru a se evita^serbarea pagtilor cregtine cle'oa"ii cu cele iudaice,creStinii vor serba pastile in ctuniinica urrndtoarc.De aci se vede ch in hotjrririi sinorlului cle la Niceea _ care nueste trecutr in vreun canon ar acestui sinocr,'ciirrriiiJi-a"o" in-uIt"ilIui.--. s-a ti'ut seam& de croui ,i"ai,i"ri-i-;trt";#';o'1""" re cupr:indecanonul 7 z\postolic qi anume:a. si nu se serbeze_ paqtilc inaintea echinocfiuiui dc pri'rdvariib. si nu se serbezc paqtiie deodatir cu lucleii.Rinduielire acestea.compretatc .:i anti.ritivate de sinodul,_I ecur'e+nic trebuie- re_spectate intocmii, "a"i i" caz contrar, clericii ar fi supugieaterisirii, iar laicii in mocr coreipunz5io",-aJ""is"ii.''

"^""'

CANONUT, 8: (IMPARTA$IREA CLBnULUI)Daci vreun episcop sau presbiter sau diaco' sau vreunur (artur) trirrcatalogul clerului, aducindu-su sfinta jertfi i.x;i;si;iu-se SIinta Li-tulglrie) - nu s-ar.impirtrSi, sr ,purrr--, (--:rLiZA. $fiil ea ar fi bine-cuvintati, si aibd iertare; iar ,e n_ar spu'e_o, si se afuriseascl, caunul ce s-a ficut ''ino*at ac iurtr'"area poporului (sminteari) si a f6cutsi nasc5 binuiali impotriva ""I;i ;;;; a adus- (sfirrta jertfi) ca gi cindacesta nu ar fi adus-o dupir rinduiali (in mad valiri).

(Can. !. 2 Ancira; 10 petru Aleranclrhnil). :Dispozifiile canonului prezent se referi atit la clericii liturgrrisi_tori, cit qi la si'ri;li ciErici lcei care, nu au l,"r,it E.*rlil, obligindu_i

I . )9'Ap, ' i t

pe to{i deopotrivd'Sd se irirpdrtiqeasei de fieeare dati cind asistd iaSiirrta'-Litttrghie, qi cu atit mai virios cind cei in drept participd la'siujirea sfiniei jertfe. Se ingircluie exceplie de la -aceasti rincluialS,numai clacd cineva ar a\rea motive intemeiate (caz de oprire canonica)si nu se impdrtd;easci si ar spnne 5i ar rriita aceste motir-,-, ineinteacelor ce sdvir;esc Sfinta Litrtrchie'

CANONUI. 1) : (h{Pr\RTA$IRIin CREDINCIO$II.OIi)

Tofi credincio;ii care intrd (in biserici) ;i ascultd scr:iptrrrile clarrru rimin la nrgicirrne (slujhd) ;i Ia sfinta impirtiSanie, aceia, trehtliesi se afnriscascir (ereomrr11ice), ca ficind neorinclnialir in bisericS.

'(Con. 66, 80 Ttutan; 2 Antioh,ia; 1'1 Sarclica: 2 Dionisie' Aleron-t l i ' imt l ) .

Participarea 1r Sfinta l,itrtrghie, este o clatorie a fieedrui crc-dincios. Iia trel:uie ini,eieasii in sensul ci fitlcare cre$tin e datorsir asiste la siuiba Sfintei Liturghii de la iirccpr-tt pini la sfirqit'.si cd nu-i ingictuit sd intre. Ei sd iasd la timp nepotrivit din bi-sericd, fircind neorinduiati gi ardtincl lipsd de respect fala de cele sfinte.

Tn Biserica vechc - a$a cunl spune Ei Zonara in comentariul laacest, canon - ;i laicii ayeau oi:lica{ia si se impdrti;easci la sfirSiiuiSfinici Liturghii, Ei clcci aveau obligalia si se comportc in ala fel ca s,ifie vrednici cle a se lmpdrtdqi de fiecare dati. Desigur insi cd, dupd

cum rczulti ,si din text.ttl canonului prezent, obligafia accasta de a se

impirtii;i se referi nut:nai ia cei care puteau veni la biserich, nu .5i laeei eare din fclurite pricini nu ar fi putut fi prezen{i.

AceeaEi obiigalie, cle a rhmine la shrjbd ;i de e se irlpirtdqi, se

irrrprrne ;i prin canotrul 2 AntiohiaDar: or:icit sic va fi strdduit in Biserica veche qi in unele epoci de

,rnai tir.ziu asrlDr3 obiigativit5lii impdrtaqirii la fiecare liturghie la carcasisti creclincio;ii; aceastei rincltiialS nu s-a generalizat ,si nu a rdmas

obligatorie, pentru motivul cd nimeni nu poate fi primit si se tmpdrtd-

,seasci dacd nu este pregatit gi cu atlt mai pufin poate fi constrins citl.evasd ,se. impdrtiEeascd eu newednicie. (Can. 1 Atanasie cel Mare; 2, 4Dionisie Alexandrinul; 3, 5,7, 12 Timotei Alexandrinul; 28, Ion Post-

nicul; etc., etc.)'.

4. A;a cum spun o scamd cie canoane (2 Dionisie Alexandrinu; 7 Timotei Alexandrinul;28 lon Postnicul), pentrn motiv de nccuritenie, femellc n-au voie sd sc lmpdrttr$eascdin tirnpul rindniclii lor lunare.Privitor la restricliile ce prive;te lmpdrtdqiren, se cuprind dispozitii ln nttmeroase ca-noane ale sinoadelor ecumeniee, particuiare gi alc Sfinlilor Pdrinii (8 VIl Ilc.;83, 101Trulan;4 Gangra;2 Sardlca; 18 Cartagina; 14 Laodiccea;47, 48 loan Postnicul;23 Ni-cirifor Mrturisitorul; Scrisoarea Sf . \,rasile cel Mare citrc Cezaric etc.).

10. u Ap.

CANONUL 10: (OSINDIREA COMUNTUNTT CU CEI AFURISTTi).

Dacd cineva s-ar ruga, chiar ;i in cas5, impreun[ cu cel afurisit(scos din comuniune), acela si se afuriseasci.

Can. 77, 12, 32, 45, 48, 65 Apost.; 5 I Ec.; 2 Antiohia; g Cartagina).

Prin afurisire sau excomunicare, orice creEtin era pus ln afaraBisericii. Aceasti pedeapsi se dddea pentry picate grele-- sau pentruastfel de abateri de la disciplin{, care in fond nu eiau altceva clecittot pdcate, peptru cd pedepsele pe care le aplici Biser.ica, se justificdnumai p_rin gravitatea pf,catului pe care lI irnplici unele fapte ale creE-tinilor. Celui pedepsit cu excontunicarea nu-i cra permis in hici o fermhsd pistreze legituri cu membrii Bisericii si nici acestor.il r'tr,r lc era in{i-duit sI rrimini in corrtact cu eI. opreli;tea mefgea atit cle clt'perrte incit.rrembrilor Bisericii nu li sc ingidtria nici miicar sI se roage impreunil cuc'el excomunicat, pentnr cii orice tratarc cu indulgenlii a celui pedel:sitde Bisericd, insernna desconsiclerarea peclepsei aplicatd cle Bis-crica qideci o abatere de la disciplina bisericeasci a celor care nu respectauhotilirile conducerii biserice.lti. De altfel, izolareu in care era pus celafurisit, are in{elesul dc stilre in care respectivul trebuie sd meditezeasupra plcatului sivir$it Ei sd se pocdiascS, pentru n se face vrednicsI fie re'primit in Bisericd, clci afurisirea nu inseamni osindirea veg-nic5, ci o pedepsirc mai asprti, prin care nu se urmilre;te totu;i moarteapdcdtosului, ci, dupi cuvintul Scripturii ,rsd se intorrrci qi sd fie r.iu(,adicd sd se reabiliteze.

Nesocotirea de citre ceilalfi creEtini a oricdror pedepse care seaplicd vreunuia ce se abate de la rinduiala biscriceasc[, insramnd uneorisprijinirea greqelii, incurajarea pdcatului, iar nu ajutorarea celui cdzutca sA se ridiee.s

5, In legituri cu afurlsirea sau excomunicarea, mai observim cd, tn Biserica veche ea aveasi lnlelesul de oprire temporeld de la Sf. tmpirtlganie sau de Ia cuminecare-cornunicare,conrrnunjcatio" - tie unde ;i cuvlntul ,Excommunicatio" - excomuni(-are. Se gtie cd.pi in sf inte le calroanc este fo losi t { uneor i in acest sens (Can. 27. b8 Trulan; 47 Ioar i Post-n i cu l ; Cod , 1 , 3 , 30 ) ,

CANONUL 11: (OSINDIREA COMUNIUNII CU CEI CATBRISITI)

Daci cineva cleric fiind s-ar ruga impreund cu un cleric caterisit,si se cateriseasci gi el.

(Can. 28 Apost.; 4 Antiohia; 10 Cartagina).

se impune pentru clcrici de orice grad sd urrrr€Z€, fafa de clericiicaterisi{i, aceeagi rinduiald la care sint obligafi tofi credinciogii fa{i decredincio;ii afurisifi, fi indu-i oprit fiecirui cleric sd se roage impreun5cu clericii catersifi gi in primut rind sd iiturghiseased cu aceqtia.

12. 13 .{p.

CANONUL 12: (SCRISORI CANONICE DE RECOI\'{ANDARE)

Daci vreun cleric sau laic afurisit, sau {irrci) neprimit (in co-muniune), mergintl in alt6 certate ar fi primit fdri scrisori de recoman-dare (incredinfare), sd se afuriseasc5 gi cel care l-a prirnit ;i cel primit.

(Can.32 ,33 Aqtos t . ; 71 , 13 IV Ec . ; 77 Tn i lan ; 6 ,7 ,8 , 11 Ant ioh ' ia ;41,42 Laodiceeu; I Sardica; 23, 106 Cartagina) '

In vechime se linea nu nttmai evidenfa ciericiLor, ei ;i a credincio-silor clin fiecare comrrnitate. Iar dacit vreunul dintre clerici sau dinirecredincioli plecau dintr-o comunitate in alta, atunci, spre a fi primifiintr-o etlti i comnnitate, trebuiau sir prezinte scrisori de recomandare saucle incredintare dn partea elliscopilor, pctttru ci in vretnea aceea toetecomunitiiti le aveau in fruntea lor episcopi. Aceastd miisura s-a luatpentru ca nu cumva unii clerici caterisili sau afurisi{i, ori laici afurisili,clintr-o colltl lnitate, s;i tlcac[ in altii comttnitate drept clerici in func{iesau laici ach:ti$i in comr-rtliune, adicd in sitLrafia celor care nrt s-ar gdsinici o opreli;te setu pecleaPsA.

Cu privirc Ia clerici, rinduiala :rceasta s-a pistr:it pinit astazi nuinsir 5i cu privire la sinrplii credincio;i laici.

Mai existau gi alte feluri de scrisori carc serveAu pentru pistrareabunei rinduieli in rclafii le dintre comunitirfi le cre;tine. Despre ele va fivorba la locul sar-r . (Can.23, 106 Cartaqina; 7, I Ant iohia; 11 IV Ec' ;l7 Trulan; etc.). Toate scrisorile acestea se nllmesc scrisori sau epistolecanonice6.

6. Prin cuvintul ,neprimit" (adektos) .-* se ln!elcge un cre;tin - Iaic sau cleric - a eirui$itualie bisericeaictl erl urrnitolrea: fusese supus eicomrtniclrii sau afurisirii, lndepli-neste canonul seu peni ten!a < ' r i re i s- l dat , t l iu ' i I t t : : i nu i s-e f lcut repr imiren 1n coniuniunel i ;a lnc i t respe(: t iv t t l I lu errr ( lepl i t t rer tb i l i tat .l )e obicei , cei l { r - r r is i l i t rebuiru sr i t rerrc l un rnunl i t t imp pr intr -o ser ie de patr tn t repteale peni ten!ei s i nunrai t l t rp i \ aceea l i se l i rcea repr imirea in l l issr ic i , in c,adml unei cere-nroni i specia le. I )ar n ic i repr i rn i rea l ru . rvea loc or i t ' ind indnt t r dupi indepl in i re:r peni-tenle i , c i nunrai la anunr i te z- i lc c l in Jrreojma si rb l tor i lor rnar i , curn se proceda $i in cazulbotezului catehumeni lor , a;a tuci t , un t inrp ourec.rre, cei ce-s i lndepl in iser{ deja canonulsau peni tenla, se gr{sert r r in s i tua! i r de . .nepr int i l i " , l )ac i l r tn i i d intrc accl t ia nu se pnrtaucum tr tbuie, l i se anr i t tu pr i rn i rea in l : l is t ' r ic i r sau l i sc prel r tngea l fur is i re l .I ) es i r i ndu ia l a co r r l una r e r r t , cace i n l u r i - r i l i s l i - s i exp iezep i r ca te l eu rc i ndob i snu i t e l epa t rutrepte ale sei t r i i poci in!e i , totusi . t luhovnicul or-ea lat i tudincr s i apreciez-e personalnecesi tatea uuei poci in le nrai sevcre s i tnrr i indelungate pr in toote t reptele, sau a unei

. pocAinte mai pulin severe, prin douii-trci, sau clriar prinlr-o singuri treapti.

CANONUL 13: (PRELUNGIREA AFURISIRII)

Iar daci (cineva) ar fi afurisit, aceluia sI i se prelungeasci afu-risirea, ca unuia care a minfit gi a amtrgit Biserica lui Dumnezeu.

(Can. 72,33 Apost.; 17 Trulan)

Dupd cum este redactat acest canon, se vede ci el este prelunglreacanonului anterior, dispunindu-se in continuare, cd, daci cei afurisi{i -clerici sau laici - au amigit pe cei dintr-o altd comnnitate incit aceia

14 Ai.

i-au primit fie in rindul clerieilor, fie fn rindul laicilor, fdrd a bdnuicr ei ar.fi,afurisifi, atunci acelora sd ri se prelungeascd afurisG";p;il*cd eu minf i t Biser ica. , r

De aici rezultd clar ci., 'aftrrisirea nu era, a$a dupl cum ,am

maisprrs qi Ia comentariul canonului 10 aposiolii, 'o p"A"p'*i-ie;ria;e"t;sau ve;nic:i, ci o pedeapsir temporald, iare se ddclba plntr.,

- un anurnit

ter'ren. gi se putca prelungi qi peste acest termen,'dripi ;ar;; .o"colnportarea eelui in cauzd.

C-{NONi.TL 74: (TRANStrERAREA BPISCOPILOR)Nu este. ing[duit ca un episcop, pirisinclu-;i parohia (eparhia) sa.si puni stipi'ire (si treaci) p-e. la alta, chiar tlacd ar fi silit 1ia acoartalrfe citre lnai mtrlti episcopi, [ir:i nrrnrai rlacir ar fi vt"o cauzd binecu-r.intati care-l silostc sir faci acrtasta, ;i adici, putincl el sa aduci celorde acolo (din altr eparhie) \rre'rr folos mai ,.rin.u i., """u *" prir.e;t.

dreapta crerli'fir. Da' pi accasta (sd nrr o faci) de la sine, ci prin ctritr_zrtinla yultor episcopi ;i cu cea urai nrare t.ugiminte 1in urnra celei mairnari st6minfc). I

{Can. i i . } Apost. ; .15, I Ec.; S IV Ec.; 20 Trutan; L}, 16, tg, ZiAntiofuia; 7, 2, 1T' Sarittcai qB Caixtgina).

In vechime, comunitatea bisericeased, cirmuitd de un episcolr, senllmga parohie.. Cu timpul insd acest nume a fost rezervat comr,rnita{ilorbiserice;ti concluse de-prezbiteri, iar celor mai mari condG o;'i l;-copi, li. s-a z.is eparirii,_ aclicir provincii_ sau {inuturi niscriceili.

"nu1r"rr

::_::4i:d pTjl l""T ci,r la incep't, ip f.mtea t'r'ror com,nitdgilo*i o"_gantzatc, sc gAsea cite rrtr cpiseo;t, clar nrai tirziu nunrirrul tor .1" ,a.it,ajrrnqinciu-se sa rezicleze nurlai in cetdti qi cle acolo'sd cirrnuiar"e, pii,l ingi comrrnitatea din cetate, incd qi alte'con:unitafi clin afara,""*tli i,pe irrtinderi din ce in ce mai nrari.Prin canonul -prezent se opre.pte trecerea unui cpiscop c1c la un

scaun.la altul, adici de la-o eparhie'la alta, chiar Ei i.i"u"rri cina, dupicurR spune Baisamon, ar fi constrins aproape la aceasta cle cdtre crecliir-cioqii altei. eparhii, eare l-ar cere stdruitoi.. se stabilegtc astfei pr.inci-pittl, cd este interzisd transferarea episcopului dintr-o errarhie ilir-alta.Toturs!, ca o excep{ie de la acest piincifiu, ie adriiile-iransfo.a.ea cumctivarea cd respectivul episcop ai putea sd indrepteze o stare de h-i-cruri care lasai de dorit sub raportul rinduielii qi rnai ales al- aripteicredinle, i:r eparhia in care urmeazd a fi transferat. Dacd este deci ininteresul Bisericii o astfel cle transferare, ea se poate ingadui; ;;-ir;:buie insd ingdduitd cind ar fi vorba cle interes fersonal, aFa cum pre-cizeazd. alte canoane.

Dar ;i in cazul cind este motivatd ca fiincl in interes superiorbi'sericesc, transferarea unui episcop trebuie sd se facd dupd rinciuiald,-1dic6 numai prin hotdrirea mti rruttor episcopi, ""r" ,ro". putca apreciadacf, este vorba tle interese superioare uis'ericelti sau cle-interese de altinatur6. Se inlelege insi ci nupoate fi .,'orba de transferare decit intr-o

15 - 17 Ap.

eparhie vacantd. AEa incit, transferarea este echivalentd de fapt cu onoud alegere Ei trebuie.urmate deci rinduielile canonice prescrise pentruaiegerea episcopilor, nefiind nic'idecum ingiicluit ca vleLln episcop cu de lasine putere, sau numai pe baza propr.iei sale hotdriri, sd se mute dintr:oeparhie in alta.

Prin analogie, qi cu indeplinirea formelor corespunzdtoare graduiui,pe. baza acestui canon se poate admite Ei transferarea preofilor gi a dia-conilor de la o parohie la alta, dar se intelege cd nu in mod obligatoriu,ci numai cu consimlimintul 1or.

CANONUL' 15 : (TITANSF ERAREA CLERULUI)

Daci vreun presbiter sau diacon sau in gencre, oricare din rindulclericilor, pirdsind parohia (enoria) sa, s-ar duce in alta, mutindu-se cutotul va trece in alti parohie (enorie), contrar socotinlei (ff,rd voie) epis-eopului siu, peruncirn ca aceia sd nu mai slujeascS, riiai ales dac5, dulrdce a fost chernat de episcopul sdu si se reintoarcS, nu s-a supus, rirni-nind (persistild) in neorinduiali; si fie tctugi primit acolo in coinn-niune ca un laic.

(Ccn. 75, 16 I Ec; 5, 70, 20, 23, lV Ec.; 77, 78 T.rulan; 3 Antiohia;5,16 Sordi-ca; 54,90 Cartagina).

, Prin efectul nesupunerii fa{a de propriul episcop, clericul, care-qipar,iseEte epirrhia Ei se mutd cu de la sine putere in altd eparhie, esteoprit temporal de la sivirEirea celor sfinte, adicd afurisit in sensul incare se inlelege prin canoane afurisirea clericilor; iar dacd persistd inatitudinea sa, sd i se apiice pedeapsa, caterisirii, aclicd iipsirea de preoliein sensul opririi definitive de la slujire Ei coborirea lui in rindul laicilor.

CANONUL 16; (TRANSFERAREA CLERUI,UI)

Iar daci episcopul Ia care s-ar g[si (unii ca acegtia) nesocotindopfirea hotirritd impotrir,a lor, i-ar primi pe gi ca (fiind) clerici, sd seafuriseascd, ca inv6fitor al ncorinduielii.

(Can.75 Apcst.; 1.1 I Ec.; 17 '.[ruLutt; 3 Antiohia)

ln continuarea ;i ccrmplctarea nrlsurii prescrise in cbnonul 15 Apos-tolic, prin canonul prezent sc hotAregte ca episcopul care ar ncsocotirinduiala stabilitd cu privire la ciericii fugari, 9i care i-ar primi incalitate de clerici, sd fie supus afurisirii ca un stricdtor aI bunei rinduieli.

CANOI{UL' 17:.(STAREA CIULA A CLERULUI)

Cel care s-a legat cu dodi 'cdsitorii clupl botez, sair carc a luatconcubini (fiitoare), nu polte si fie episcop sau presbiter iarr diacon,sau peste tot orice altceva din rindul clet'ului (din catalogul stirii preo-testi).

(Crnt. 78 rlpost.; 3 Trulan; 12 Vasile cel Mare)

17

j

{

1 8 l8 Ap.

DeEi Biseriea admite eisitoria a doua, totupi pe cei cdsitori{i adoua oari nu-i prime$te in rindul clerului. De asemenea, prin acestcanon se dispune ca gi aceia care nu au fost cisitoriti dar au avllt con-cubina, sd nu fie priniifi in cler.7 Mai trebuie sd observtim ci prin opri-rea de a intra in cler a celor cale au fost de cloua ori cisatoriti dupiibotez, nu se exclude primirea in cler a celor care au fost casiiioriti odata sau de douii ori inainte de botez, iiindcd prin botez omul renagtela o viafd nou6, curdfindu-se de picatele .stirii anterioarc. Astfel. dacdun ins oarecare, indiferent czirei religii va fi aparfinut, se converte;tela cregtinism gi dupa botez dovedeqte insugiri corespunzdtoare pcntru adeveni cleric, ei poate fi primit in cler chiar dacd inainte de a fi botezatar mai fi fost cdsatorit, gi dacd, fie ca a rdmas viduv, fie ci a divorfat,s-a cdsdtorit din nou o singur;i datd dupi botez.

7. Se.Etie cd dupl rinduiala,exis_t91tl !n imperiul roman;i pistratl timp intlelungat ptntr

pr in veac,ul \ ' -YI , cei c ishtor i l i legal , puteuu avea 5i concubine tot in i r -o forrnA adrnls ide lege.

CANONUL 18: (CLERrCri SA SE CASATOREASCA CU FECTOARB)

cel ce a luat in crsrtorie viduv5, sau leprdattr (alungati) sau des-frinatS, sau sclav6, sau vreuna dintre cele de pe sceni-1actri1ay, nu poatesd fie episcop sau presbiter sau diacon, sau peste tot orice'clin rindutclerului (din catalogul stirii preofepti).

(Can. 77.; 3, 26 Trulan; 27 Vasite cel XLare)

In interesul asigurarii unei cit mai bune condi{i morale pentrufamilia clericilor Ei ltentru siujirea lor, s-a luat mdsura ca nici unuldintre cei care doresc sr devind clerici, sd nu se cdsatoreascd cu ferneia cdror stare satu reputa{ie morala ar fi necorespunzitoare. Ilinch-rialaastdzi in vigoare care s-a introdus prin tradifie, pe baza unei norme pri-vitoare Ia arhiereii vechiului restament, iar nu prin vreun canon, esteca oric'ine urmeazti si devinir cleric sa se c,isdtoieascd numai cu o fc-cioari. iatd textul din Vechiul Testament pe care se interneiazii' aceastir indu ia la : , . . .$ i a rh ie reu l . . . care le es te ina i mare . . . capu l sd nu 5 i - ldescopere gi femeia ce o va lua, sd lie fecioara, sd nu ieie nici virduvi,nici lcpidati, nici stricat5, nici desfrinatd; pe nici una dintre ace.steasd n-o ia el, ci el sd ia de femeie fecioarl din popors (Levitic XXI, 10-14).

DupA cum se vede, textul canonului prezent este luat aproape inintlr:(ime dupa locul citat din Vechiul Testament.

curn in vrernea aceea, rinduiala cra cd .si episcopii puteau sd fiecdsdtorifi, prevederile canonului se refere gi la acegtia.

ca dispozifiuni legale, care obligr pe viitorii clerici sd se cisito-reascd cu fecioare, menliondm cele cuprinse in Novelele lui Justinian.

(Not:. 6, 7, 3; Noo. 22, 42) (Fi in prauila cea Mare., an 1652 -glauele 61 Si 68).

rg - 22 A�p.. 19

CANONUL 19: (IMPEDIMENTE DE INRUDIRE LA CASATORIAcLERULUI)

Cel eare a luat (in cEsiiorie) doutr suroii, sauio nepoatd (de sorlsau de frate), nu poate sd fie cleric.

(Can.26,54 Tnt lan; 2 Neocezareea; 23,78,8? Vasi le cel Mare; 5Teofil Alerandrinul)

,{tCdsdtoria succesivS, cu doud. surori se aseamdnd cu cdsitoria de le-

virat cunoscutd in Vechiul Testament 9i pe care cre$tinismul nu aadmis-o, aqa cd nu se ingdduie nici criedinciogilor simpli cdsdtoria cudoul surori, necum sa se ingaduie aceasta celor care ar vrea sd devindclerici. De asemenea, nu se ingdduie acestora nici cdsdtoria cu o ne-poata dreapta.

In cazul prim, cdsdtoria este opritd pentru toti cregtinii, fiindcisora sofiei - surnnsfa - este rudd de gradul doi al cuscriei de felul I,iar in al doilea caz, pentru cd nepoata dreaptd este ruda de singe ingraclul 3 colateral, grade in care nu se admite cdsdtoria.

Se infelege cd dispozi{ia canonului prezent referitoare la cdsdtoriasuccesivl a cuiva cU doui surori, nu se referA Ia cei care ar fi contractataceste cdsitorii clupd botez, ci la acei care vor fi contractat prirna cisd-torie inainte dc botez, iar a doua dupd botez, cici indiferent cu cines-ar fi cdsdtorit cineva de doud ori dupd botez, acela nu mai poate devenicleric, potrivit dispozi{iilor canonului 17 Apostolic.

CANONUL 20: (OPRIREA CLERULUI DE A DA GIRURI)

Clericul care di giruri (garanfii), si se cateriseasci.

(Can.6,81 Apost. ;3,30 IV Ec.;7 Sarcl ica;75 Cartagina)

A da gir sau garanfii pentru treburi lurnegti - spune Zonara $iBalsamon i este interzis oricdrui cleric, nu este interzis acest lucrucind se face in interes bisericesc sau filantropic.

CANONUL 21: (CLERICI EUNUCI)

Daci cineva a devenit eunuc (scopit, famen), din sila oamenilor,sau daci in persecufie a fost lipsit de cele ale birbafilor' sau daci a;as-a niscut, 9i este vrednic, acela si se facf, (sd devie) episcop.

r l rCARE SE CASTREAZA NU POATE

pe sine, si nu se facd cleric fiindc5al crealiei (rinduielii) lui Dumnezeu.

CANONUL 22: (LAICULDEVENI CLERIC)

Cel ce s-a castrat (scoPit)uciga$ de sine este qi vriirnas

j

l1

ItI

{

20 23 - 25 Ap.

CANONUL 2S: (CLERICUL CARE SE CASTREAZA SE CATEITI-.sE$TE)

Daci cineva cleric fiind, se castreaztr (scopegte), sr se cateriseascr,cici este trcigarpul lui insupi.

C..\NONUL 24: (LAICUL CArrIt Sn CASTREAZ_.\ SE AFURIST)gTi:];Laicul castrindu-se (seopindu-se) pe sine insupi, si se afuriseasci

trei ani, cdci este piznraSul propriei sale vie1i.

(La toate aceste cctnoane 21,22,23 gi 24 Apostolice, a se t;e:leo picanontd 1 Sin. I'ecumenic Si canonu"l 8 Sin.l-fi)

: In aceste cano&ne (27, 22, 23, 24) este vorba de eastrarea sau sco-

pirea pe care eineva ca bdrbat o sufere, sau la care s-ar cleda el insusi din.motive de evlavie. Dacd cineva suferi o astfel de mutilare din nricinariukitii oamenilor sau dacd s-a nescut famen, ori in genere nu a ajunsla aceastd. stare prin voin{d proprie, ci printr-o intimplarc indepenclenrde voin{a lui, cum ar fi de exemplu un accident sau o-boal6, attrici esteevident cd nici nu poate fi oprit de a deveni cleric, Ei nici fiincl cleric,nu poate fi indepdrtat din starea clerical5 sau pedepsit in altfel.

Este cu totul altceva dacd vreun laic sau cleric se va castra pe sine.In acest caz, laicul nu nurlai ci _nu poate deveni cleric, ci se ifiriscgtesau se excomunic5 pe timp de trei ani, iar clericul se cateriseqte.a

8. Se gtie cA in lume:r antictr se Jrrer:tica castrlrea sclavilor sau altor persoane qi ctr aceast{practiCl cra ingiduitri de legc. (lcl dintij dintrc inrpira\ii rornani care a interzis castrareaer fost Constantin ccl llare. .\ceste sub infiitenl.a Clegtinismului, a oprit, tn;urut anutui325, sub pedeapsa. cu moartea, faccrea de eunuci (codex Iust. 4, +2, iy. bupi el aceeapimisuri. a luat-o inrpiratul r,eon I (4b'7-,174) tot printr-o legc (cotlix Iust.-4, 42,22\.'Ou toate acestea, inrpiratii bizantini de tnai tirziu au tolcrat vechca pracii"i pigili,ba chiar au gi adoptat-o uneori fatd de advcrsalii pulrtici, folosind 6i-in serviiiui loicrsnic, ca ; i ln servici i l t r publ ice, eunuci. ln istoria erezi i lor ca;i a luptelor pol i t ice dinimperiul bizantin, ace-ste specimene -- eunuci - au lisat amintirea unor perversiunic.||e l} pot li egalate decit cu criina prin c:.ue au fost adugi in starea de mutilare.

CANONUL 25: (SA NU SE DEA DOUA PEDEPSE priNTI'.U ACE-rA$r FAPT-{)

- Episcopul ori presbiterul ori diaconul, prinzindu-se in desfrinare,sau in jurlmint strimb (sperjtr), sau in furtisag si se cateriseasci, dar:si nu se afuriseasc[, ciei zice scriptura: si nu urgisesti de tloui oripentru acela;i lucru (Naum 1,9). Asemenea;i ceilalfi clerici.

(Can. ?9, 30 4p9!t; I I Ec; 4, 27 Tru.lan; 1, 8 Neacezareea; ZT Car-tagina; 3, 32, 51,70, 82lrasile cet Mare)

. vechiul principiu al dreptului roman: ,,non bis in iclemu - adicia$a eum spqn-g gi canonul prezent dupd cuvintul scripturii: nu se cacleca eineva sd fie pedepsit de doud ori pentru aceeagi fapid, este formulat

26 Ap.

precis chiar in legriturl cu unele din cele mai grave infraetiuni, pe carele-ar putea sdvir;i vreull mernbru al clerului.

Canonul prcveclc pedeapsa caterisirii, adic6 a coboririi in rindullaieilor, care dac:i se aplici, nu mai atrage dupd sine 5i pedeapsa afurisirii,adicd a excomunic5rii.

Dar. celc douir pedepse, a caterisirii ;i a lfurisirii. itt canonul pre-zent sint puse in alti orcline decit cea pe care attt vizttt-o in canonul 5apostolic, uncle intii este previizutS. pedeapsa afurisirii qi apoi pedeapsacaterisirii. Aceastd nepotrivire aparenti, trebuie infeleasd in felul urmd-tor: in canonul 5 apostolic, prit't afurisire nu se intelege excomutlicareaoci doar oprirea de Ia cele sfinte ,si din alte drepturi ale stirii clericale;pe cind in canonul 25 apostolic, prin afurisire se infelege de fapt exco-inunicarea, aqa incit in rnod firesc aceastl pedeapsir este aqezata dupdcaterisire, iar nu inaintea ei, ca itr canonul 5 apostolic. Aci afurisireaeste o pedeapsa mai. gravd decit cater:isirea, qi care urtneazd a se,aplicaabia dupd eaterisire. pe cind in canonul 5 apostolic ea este o pedeapsdmai u$oari decit caterisirea gi de aceea ii premerge acesteia. Cit pri-veste iufractiunile la care se referi canonul prezent, trebuie sd facemprecizarea cd, in genere orice infracliune in bisericd se judecl intii ca

fdcat, gi, dupi gravitatea pdcatului, se apreciazi ;i gr:avitatea infracliunii.Pdcatul numit al desfrindrii - aga precum spune Grigorie de Nissa =-canonul 4 - este picatul comis cu b astfel de persoanii care nu sc ge-seSte in legiturd d-c cdsdtorie, pe cind picatul nunrit adulter, este celrco:ris cu persoane care se gdsesc in legdturd de cdsltorie. Primul senumegte foinicatio, iar al doilea se numefte adulterium.e

g. Aplicarea principiului penal ,non bis rn idemu mai este prevdzut dd Biserictr 9i lnCan. 25, 32, 51 (70) Vasile cel l\{are.

' Aplicarea lui ln Biserici se admite ln prlmul rlnd pentru simonie-can' 29 apost.-*apoipentru alte abateri grave - can. 30 Apost., etc.Raportul dintrc caterisire qi afurisire se mai constatl 9i din can. 5 9i 45 apost.Felurile afurisirji sau excornuniclrii ln cszul credinciogilor qi al clericilor, a se vcdea Iacornentariul can. 5 9i 10 apost.

GANONUL 26: (BSTE INTERZISA CASATORIA DUPA HIRO-TONIE)

Dintre cei care au intrat in cler neinsurafi, orinduim cd se potcdsitori nurnai citefii ;i psalfii (cintlre{ii), care vor.

' ( C a n . 5 , 5 1 A p o s t . ; 1 4 I V E c . ; 3 , 6 , 1 2 , 7 3 , 2 0 , 3 0 , 4 8 T r u l a n ; 7 0Atteira; 7 Neocezareea; 76 Cartaginn; 69 Vasile cel Mare)

Sc interzice tuturor clericilor. cu excepfia citefilor gi cintAre[ilor,,si se cdsitoreiscd dupd hirotonie, sau ;i dupd simpla hirotesic itt sazlllipodiaconilor care nu devin clerici prin hirotonie ci prin hirotesie. Inacela5i timp. se inglduie cdsdtoria tuturor celor caLre vor sa devinri cle.rici, indiferent daclr intri in rindul clerului hirotonit, sau rf,min in rin-dul celui nehirotonit.

2 7

2227 Ap.

ln eoinentariy.l l-a- acest canon, zonara aratd cd in vremea sa (sec.xI-xII) presbiterii,. diaconii .qi ipohiaconii erau intieLafi inainte de hi_rotonie - adicd inainte de hirotesie, in cazul ipodiaconiior - daci vorsd se cdsdtoreasci sau nu, iar daci dorea' sd ie cdsitoreascd, erau in-druma{i sd facd aceasta inainte de hirotonie, iar cei care s-ar fi cdsdtoritdupd hirotonie, se cateriseau.Rinduiala de care este vorba, aratd prin insigi cuprinsul ei, cd pindatunci cind a fost statornicitr p"in "uno.tu-l prezent, ciericii .; p"i;;crsdtori qi dupd intrarea la aceastd stare, adicd dupa'hirotonie sau dupdhirotesie; de asemenea ea mai aratd cd membrii clerului puteau sd fieuneori cdsdtori{i uneori lecasatorifi, gi cd ,r., u"u obligatorie nici cdsdto-ria, nici necdsdtoria, ci fiecare,era'Iiber sa-gi areigd ,io"uu pe care o do-rea, fie cea de cdsdtorit, fie cea de necdsdtorit. cea de-a doua nu inseamndnici intr-un caz o stare identicd cu cea monahald, ci ea reprezinti ceeace se cheamd starea celibatard.De starea monahalii nu putea fi vorba, pentru cd incd nu fuseseoficializat monahismul in Biserica. Dar p"i"'rt"""o ielibatard nu sein{elege numai simpra stare de necdsatorit, "i "iozui*"-ir, i.rt"irrare sauin gsceTi-, intocmai ca gi cunr celibatarul ar fi

'luat u.rp"u lui votulcastitatiilo.

10' Canonul prezent a. lost reprodus textual tn canonul 6 Tbulan, care a interzis cu deslvlr-gire cisdtoria clericilm dup-d hirotoni", """n ce clovedegtc ci ea continua si se practicechiar ln veacul vII. De alifel, aceasta a fost_lngiduittr'ln nlr".i"u.r"cn", iar oprirea einll are \rreun temei dogmatic, ci numai unul sfuyat, cici primirea unei taine sau chiara unei simple hirotesii, curn cste rn cazul ipooiaconib{ ;; ;;;;" constitui o picdic{pentru primirea altei taine.ln Biserica ortodoxi nimeni niciodatd nu a lnvtrlat ci starea haricl creattrprin hirotonie,ar fi de naturi sd constiluie un imperliment, care "r ,eaa.ni"i-uii"i"n1u tainei cununieiln cazul ci aceasta i se administreaz-i celui uiiotonitlcu alte;;;il; nu din considerentedogmatice, ci doar pentru a nu expune nici Ia picat, ni"i i" "lier""'te pe clerici, deci 6in

, considerente pur morale, s-a introhus rinduiala de a nu ti se inai ingedui sd se cisito-' reascd dupd hirotonie. Totugi nici aceasti rinduiald nu u ro*i!"i*"ria, ci, dup{ cum vomvedea., ln legdtur{ cu alte canoanc (can. 1o Ancira, etc.) apliEarea et era lisati ln unelecazuri la aprccierea episcopului.La starea civili a clerrrlui iD genere: c{sdtorie, necisitorie, celibat, monahism, se referlcan' 5,26,51 apost.; B, 6, 12' 13, 30 Trulan;^la starea 9t"ili-; ;pi;"opilor rn ipeciat sereferd can. 26 apost.; 6, lZ,48 Trulanl 2 sin.'C_pot 869 (Sf. S"fi"i;;; Ia clsltoria cleru-lui dupd hirotonie se referi can. b, 26, b1 aposl.; zo rrutan; io'.r,rr"iru; 1 Neocezareea;16 Cartagina,

CANONUL 27: (OSINDIREA CLERTCTLOR CARE BAT) i

Poruncim si se cateriseasci, episcopul sau presbiterul sau dia_conul care ar bate _pe credincio;ii care pecetuiur", l"i-p" necredinciogiicale au sEvirgit nedreptate gi care prin istfel ae iucruit-voiesc sr_i in_fricopeze,-- plltru ci Dom'ul niciieri, nu ne-a invitat aceasta, cidimpotrivS, El fiind lovit nu a dat tovitura i"upJi, iii"l'-'o"x"it, nu r!is-punde prin oearl pi pEtimind nu ameninli (I petri, i, iil.-(Can.9 l - i l )

28 - 29 Ap. 23

Nici pe credineioqi, nici pe necredinciosi nu este ingdduit clericilorsir-i bata. fiindcd pcdcpselc fizice, ca Pi oricc constringerc la cilre s-arrecurge pril folosirc'a sanc{iunilor externe, sint cu desiivirSire potrivniceinvdtfiturii Mintuitorului, syriritului nroral creqtin gi normelor DreptttluiBisericesc.

Ninteni nu este chemat Ia llristos altfel decit prin mijloacele pe

care le foloseqte El insuEi pentru a -i chenra pe oatreni la mintuire, Einimeni nu este rnintuit prin alte mijloace decit prip ccle cu care El it

inzestrat Biserica Sa. Iar intre acele mijloace, constringerea in trici un

1;i;; poate sd figureze. cici fiecare este liber se accepte sau nu credinfa'se accepte sau l1u chetnarea la mintuire, nefiind trimeni for{at sau silit

sA se mintuiascS.

CANONUL 28: (oSINDIREA CATERISITILOR CARE SLUJESC)

Dactr vreun eDiscoD seu presblter sau diacon caterisit dup5 drep-tate, pentru vinoviiii invederaie (evidente), ar indrizni sd se atingd deslujba care i-a fost lui incredinfati oarecind, acels sE se taie cu totulde la Biserici.

(Can. 5 I Ec.: 6 I I Ec.; 29 IV Ec.; 14 Sardico, ' 4,72,75 Ant iohia;29,65 Cartaginu; 88 Vasile cel Mare)

se prescrie pedeapsa excolltunicSrii sau afurisirii fure termen, ceeace poate insemna'pentiu totdeauna - a clericilor caterisi{i, care ar con-tinua sd sdvirseascih cele sfirrtc, dupd ce pedeaps;r care li s-a aplicat arimas definitivd, ca unit ce s-a dat in mod intemeiat'

CANONUL 29: (OSINDIREA SIMONIEI)

Dac[ vreun episcop presbiter sau diacon ar dobindi aceasti vred-nicie (dernnitate) prin bani, str se cateriseased ;i acela ce l-a hirotonit,;i si se taie cu totul din conruniune @isericX), ca Sinrorr Magul de cdtremine Petru.

(Can.2 IV Ec . ; 22 ,23 Tn i lan ; 4 ,5 ,75 , 19 \ l i l Ec ; 2 Sorc l i ca ; 9 .0 .Va-sile cel llIare; Epist. tui Ghenaclie Si a lai Tarasie * Contra Simonieil

Canonul prezent prevede douS pedepse grave pentru simonie. adicapentru cumpdrarea celor sfinte pe bani, qi anume. in cazuL cind cinevaar dobindi hirotonia prin bani, sI i se aplioe qi caterisirea ;i anatema.

Simonia este o infracfiune socotitd a fi de gravitatea crimei si earc ltulne$te astfel de la Simon Magul, care a incercat siir curnpere de- Ia,sfinttrl Apostc,l Petru puterca dc J facc minuni. Fapta lui Simon a fostcalificatii ca una din cele mai grave cle cdtre Apostolul Pctru, carc i-lzis: ..Argintul ti iu sa fie cu tild-spre pielzarc, fiindcl ai socotit cd polisi dobinde$ti darul lui Durnnczeu prin bar-ri" (Fapte 8. 20)'

Sr:ntipfa lui Petru inseamni ositrdirea dclinitivi a Iui Simon Ma-gul, osipdire care se cheantd apatenl i , a5a inci t a dotta.pedcal:s i .dupdcaterisirc, cu toate cti ar trebui sa lie afurisirea, este totu;i tttlatema,

30. 31 Ap.

fiindcd se aplici pentru simonie, in eazul cumpdrdrii hirotoniei. Deqi cano_nul nu-i spl're pe -nume pedepsei anatemd, se inf1lge cd numai deaceasta 'este vorba, fiindcd o identificam cu aceea care i s_a dat iui si_mon Magul. iar pentru a se sublinia gravitatoa iniracgiunii numitd sirno-nie. se faee cxceptie de la cunoscutui principi,,,tro,r'-iri, in icrem* (ca-nonul 25 Apostolic).

CANONUL .SOi O-SJNDIREi\ CELOR CARE SE I.'OLOSESC DF]I{LL-u^ElyTADREGAToRILCRr.unrnSri-ber.rrnJ"X"ilniwiEPTSCOPT)

DaeE vreun episcop, folosind stdpinitori (dreg6tori) lunne;ti, s-arface prin ei stipin peste vreo bisericr, "a ,u "ui*io-our"a ;i si sc afuri-seascE, deascmeni ;i toli pirtagii (complicii) t,ri. -l_^---*I

..... Can..4 I Ec.; J VII Ec,; 13 Load.).fn cano.nul prozent cste voiba grg gceiq .dintre episcopi carc: nds-orcoteau rinduietilc bisericcqti fntru atit, inci{' bcupil di roiH

-;ite bi*;_rici sau eparhie, adicd'prin mijroace puse ra dispozi{ie cle cdtre stdpi-nitorii lume$ti. Prin -stdpinitori"lumeEfi se inget"!--in-i.irrrul ' ind, oa_

p"nii.i 'f luen{i prin bogd{ia ror: si abia in ar doilEu-"iri,,cci care hetinfuncfii publice. Folosirci puterii iurrreqti in trcbtrri niseriJe;fi. ;b;";;ii;un amestee neingdduit al statultri in iurisdicfia Bisericii. o aitfet defaptd este socotii-d asern,indtoare ."- sii,'o"ia,-'&iJi"a-:prezumtia unortranzac{ii simoniace, intre clericii care fotoleau p.ria."o seculard cunesocotirea celei bisericegti sau chiar impotrivalei'E-Gt." cei cu"e tupun la. dispozilie aceastd putere, de aceea gi in astfel de cazuri se face::":ltll.g=" lf ,nlincipiul ,.Non uis in idemii (Cd.

-tt.ipost.;, prevazin_

au-se. oou.a ped(lpse flproape dc aceea;i gravitate ca si in cazul'simoniei_- eaterisirea gi afurisirea, insd .nu chiai a"ut"ma, d- p;;il;-ril;;;;." '

CANONUI '31j (OSINDTREA SCI-rrSMEr)

,

Daci vreun presbiter, desconsitlerind .pe propriul siu episcop, arface adunare osehiti (separatl) si ar pune (a;eza) alt altar, nevldindu-I

eu nimic vrednic de osindd pe cpiscopul sdu {" fi.r"ir1" dreptei credinfepi a dreptdgii, acera s:i se citeriseasci ca iubitoir-de-Jtxpinire, cdci estetiran (uzurpator). Dg ursrgrea ;i ceilaifi ;i;"i ii" t"",ir,'"l cili se voraddug-a -(ata;a) Iui, iar Iaicii sd'ru-u],r"ir"asce. 'nL'u"J"t""

sd se facinumai dupi una- $i a doua gi a treia stnruinfd lpittfr" la ordine) dinpartea episcopului.

- (Can.6 l I Ec . ; r3 , - t - t l ^Ec . ; IB IV ,Ec . ; J I , 34 Tru lan ;6 Gangra ;74Sardica; 5 Ant iot t ia; 10, '7t Cart iginaj ' IS, I i , lS's ir i . i : i i jPcntru schism_I., in cazul clericilor, s_e prevede caterisirea, iar pen_tru laici afurisirea, Nici una din aceste peaepse "u il;;i; sd fie apticatdins5- mecanic, ci numai clupi o intreiu incercare de a.i readuce in si-nul bisericii, pe cei pornifi ie calea schismei.

32. 33 Ap.

. Se apreciazd apoi cd gi compiicii clericilor schismatici cad subaceeagi pedeapsS, bineinfeles dacd acegtia nu se despart de cpiscopullor din motive intemeiate, cunr ar fi abaterea episcopului de la dreaptacredinfd Ei de la comportarea dupl dreptate. Din tcxtul canonului rezul-td cd in asemenea cazuri, clericii sint liberi sd se desparti de episcopullor, adici sd iasd de sub ascultarea lui.

ln alte texte canonice se prevede cd daci vreun clcric constati.cdepiscopul sdu profeseaze vreo erezie, el este liber sd se despertd dcacesta fdrd nici o formd (Can. 15 I-II), pentru cd nu se desparte deepiscop ci de o erezie. lnsd pentru cazurile cind nu existi vreun astfelde motiv, ci clericul este determinat de altfel de motive sd se despartdde episcopul sdu, trebuie sd sc supund cazul respectiv sinodului, care vahotriri intre el 5i intre cpiscop.

CANONUL 32: (RIDICAREA AFURISIRII)

Daci vreun prcsbiter sau tliacon se aftrriscste de cdtre episcop, sii nrtfie ingbduit si fie primit de altul (de alt episcop), ci tloar de citre celcare l-a afurisit p" "1, decit numai daci din intimplare ar fi murit (s-arsivir;i din viafl) episcopul care l-a afurisit pe el.

(Ccn. 72, 73, 76 Apost.; 5 I Ec.; 6 II Ec.; 6 Antiohia; 73 Sarctica;71,29, 133 Cartagina)

Pentru pdstrarea bunei rinduieli in bisericd s-a stabilit ca niei unbpiscop sd nu se poatd amesteca in treburile altuia, aqa incit nici inaceastd chestiune a ridicdrii pedepsei aftrrisirii, nu este permis sii seamestece vreun episcop strdin, cit tirnp trdieEte episcopul care a aplicato astfel dc pedeapsd. Numai dup6 trecerea din viafi a episcopului carea afurisit vreun presbiter sau vreun diacon, de asemenea Ei vreun laic,succesorul lui in scaun, fic chiar gi nutnaillocfiitor al viitorului episcop,poate sd ridice afurisirea.

GANONUL 33: (CARTILE SAU SCRISORILE CANONICE DEPREOTTE)

' Niciunul dintre episcopii ;i presbiterii sau diaconii striini si nuse prirnea-.ci fir[ scrisori de incredinlare (recomandare), ;i aducindu-lepe acestea, sE fie ispititi (verificali), 9i daci vor fi propovdduitori aidreptei credinle, sd fie primifi, iar tle nu, dindu-li-se lor cele dc tre-buinfi sd nu-i primifi pe ei in biseric[ (comunitate), fiindci mrtltc se facprin vicleani ripire (amigire).

( C a n . 7 2 , L 3 A p o s t . ; 7 7 , 7 3 I V E c . ; 7 , 8 , A n t i o h i a ; 4 2 L a a d i c e e a ;23, 106 Cartagina)

Scrisori de incredinfare sau de recornandare se dddeau clericilorcare mergeau de Ia o bisericd la alta, sau pentru a le folosi acestoradrept dovadd a calitdlii lor gi a faptului cd mdrturisesc dreapta credintS.Cu toate acestea pentru a se evita orice in$eldciune chiar gi clericii care

: a l

34 Ap.

aduceau scrisoare de recomandare datd de cdtre episcopi eompetenti,erau supusi la ispitiri pentru verificarea dreptei lor credinfe

CANONUL 34: (AUTOCEFALIA gI AUTONOMIA)

- se cade ca episcopii fiecrrui neam sx cunoascb pe cel dintii dintredin;ii gi si-l socoteasci pe el drcpt cipetenie ;i 'irnic nrai de seamd(insemnat) si nu faci fdrx incurtinlarea acestuia; ii fiecare si fac6numai acelea eare -privesc (se referd la) parohia (eparhia) sa pi satelede sub stdpinirea ei. Dar nici accla (cel rlintii) se ",i iu"e

-ceva'fird in-

cuviinfarea tuturor, ciei numai astfel va fi infelegere pi se va m6ri Dunr-nezeu prin Domnul in Duhul sfint; TatSl ;i niul gfsfintul Duh.

( C y r y . 4 , 6 , 7 I E c . ; 2 , 3 I I E c . ; 8 I I I E e ; Z B I V E c ; 3 6 , 3 9 T r u t a n ;9 Ant iohia)

. .Canonul prezent exprinti unnitoarele principii ale organizerii Bi-sericii: principiul etnie, ca un principiu de baza il autocefiliei - desinu. cp .u-n .principiu cxclusiv sau absolut -; principiul autocefaliei;principiul ierarhiei cpiscopul; principiul iinba"titagii ;i principiuiautonorniei cparhiale.ll

Textul canonului aratd cr se pot organiza unit6{i bisericeEti rnaimari qi autocefale. pe baza principiuiui etnic. Desigur cd in lumea deatunci nu putea fi vorba de o nafiune in sensul de istdzi al cuvintului,dar in orice caz, se vorbeEtc de o grupare quasi nafionald sau constituitepe o bazr de realitiifi etnice distincte. unei astfel der unitdli i se recu-noaqte tlreptul de a-gi avea o organiza{ic bisericeascr proprie, indepen-a"lE de alte organiza{ii bisericegti, sriu cunr i s-a spus nrai tirziu, auto-c-efald. Principiul autocefaliei este exprimat in teirtul canonului prindoud lucruri $i anume: lntii prin faptut ca i se recunoa$te fiec'druineatn dreptril dc a se conduce in cele bisericeqti printr-o cdpetenie pro-pric, adica i se recunoa;te dreptul - pe care il exprimr cuvintul auto-cefalie - de a-qi avca o cdpctenic propric in interiorul teritoriului siu,nesupusir vreunei cdpetcnii bisericeqti din afara acestui teritoriu; - iara.noi-n-ri1^faptui, cd aceastd cipetenie este supusd gi ea Ia rindul sirtrsinodului format din tofi episcopil neamului respectiv.'

. se a_rati apoi, c5, degi exponentul puterii bisericegti dintr-o provin-cie cu o biserici constituita in cadrul etnic, este cel dintii dintre epis-copi, - care pe atunci cra nritropolitul. iar mai tirziu a Dutut devenipatr i l rhtr l - totu| i . capul snu ci imuircl c lc cipctenie a unci astfc l c lebiserici o formeazi sinodul episcopilor ei. De acest sinod sint linuti sdasculte toti. episcopii, inclusiv intiistdtirtorul lor. iar fir:care episcop inllitrlr. ' este {inut sir nu facd ninric important fdrd incuviirrtarea intiisidtd-torului . sc in(clcgc insd cir o astfel dc incuvi i rr t i l rc, - in spir . i tu l cano-nului prezent qi in qcnere in spiritul cirmuirii biscricc;ti - l 'ru estc deatributul personal al intiistatiitorului ci in calitate cle exponent 1l sir-ro-dului, cdci el este obligat sd nu facd nimic frirri infelegere cu ceilal{i.

:::.::&!Xtlk !€?s4

2735 Ap.

Organizatd in felul acesta, o Bisericd independentl sau autocefalSin caclru'etnic, nici c.ipetenia ei Si nici sinodul ei uu sint supus('vrcu.neiautoritri!i bisericeEti clin afard, in materie de conducere il treburilorproprii. Tocmai intr-o astfel cle independel{d consti ^autoccfalia, Ei, .inbit"ti"u ortocloxit. principiul etuic ca bazil a organizdrii bisericilor auto-cefale nalionalc a fost intotclcauna recunoscut, deSi nu -a fost singurulpe baza cdruia s-a aclmis organizarea bisericilor autocefale. AlAturi deel s-au recunoscut fi alte ele-*mente sau condilii naturalc, ca tcmeluind

in mod suficient autocefalii lc; astfel de exemplu, condilii le tcritoriale,culturale, poiitice, etc.

canonul exprim5 apoi cit se poate de clar, faptul c5 fiecare epis-

cop este autonom in cadrul eparhi"i sale si a satelor (parohiilor). desub slujba lui Ei nu se poate amesteca in treburile unei eparhii strdine,gi ci acest lucru nu-i este ingdduit nici mitropolitului.

Canonul nu are caracter imperativ, in sensul s5 s1 obli$a. fiecareneam, sau cum este cazul astdzi, fiecare nafiune, sd se- organizeze inbisericd autocefalS. Bl recunoaqte doar fiecdrui neam sau fieclrei naliuni,dreptul la o astfel de orqanizare. Rdmine |a latitudinea celor interesalis5-$i reclame qi s6-qi afirme un astfel de drept'

11. Canonul acesta este unul, din iele mai discutate, datoritd cuvlntului etnos, al cirui ln-

le lesl is-apirutmul toragrcudepi t runs.Defaptelestecheialn le lesulu i acestui canon.

Sensul lui^nu poate fi rleclt acela de neanr, prin care se lnlelege o gruparc etnici, o

unicitate distincti, care arc caractcristicilc unei nafiuni. -ln nici un caz nu are ln{eles {e provincic, sau de (inut, indiferent de faptul c{ respec-

tiva provincie ar fi populati de creclincioSi cu aceeali origine etnici sau aparlinind tnai

rnul tor neanrnr i .

CANONUL 35 : (AUTONOMIA ITPARI{IALA)

Episcopul s5 nu indrizneasci si faci hirotonii in afara eparhieisale, in- cetilile gi in satele care nu-i sint supuse lui; iar de s-ar doledici a fdcut aceasta fSrE incuviinlarea celor care stdpinesc cetifile sausatele acelea, si se cateriseasci gi ei ,si cei pe care i-a hirotonit.

(Can. L5 I Ec.: 2 II Ec; 8 III Ec.; 5 IV Ec.; 7? Trultn; 73 Ancira;13, 2LAntiohia; 3, 75 Sardica; 48, 54 Cartagina)

Episcopii sint autonomi sau independenti in-conducerea eparhiilorlor si iiecai" iSi poate exercita in mod deplin dreptul de cirmuirc anpurhi"i proprii. In aceastir situalie nici ulul nu are dreptul sd se ames-tece in tieburile altei eparhii. Cind ar dori vreunul sA sivirqeasefi vreosfintd lucrarc pc teritorittl altei eparhii, trebuie sd obtinii in ace'st scopinvoire din partea episcopului aceleri eparhii. Cel ce nu respecti aceastirinduiald atit cu privire ia hirotonie, cit qi cu privire la alte lucritri, sc

,"p""" caterisirii; aceia;i pedeapsd ii love$te qi pe cei care ar fi fosthirotonifi cle el pe tcriioriul stidin. Nortla aceait;r e5fs obliSatorie..qipentru ierarhii intiistdtatori clin fruntea mitropoliilor, arhicpiscopilor'sau patriarhiilor,

tII{

2836. 37 Ap.

CANONUL JG: (AFURISTREA cl,ERicil-otr CARE NU-$I ocu-PA SLU.TBA)

Daci cineva fiind hiroto-*it episcop, nu ar prinri srujrra aceasta iipurtarea de grijx a po;rorultd carr. i s-a dat irr itinar lincrrJtlirrlat l ' ir,acela .si fie (sE rinrini) afurisit pi.rr ce-o va pr.imi (slujba); aserrcrlca ,iipresbiterul ;i diaconur. Iar dactr ducindu-se tu"oioy'or''u,' fi prirrrit. nudyqi voia sa (rru din pricirra sa), ci din c;ruza nlesiemetiei lroporurri, ersd fie.(ri 'rin5) totu;i episcop, rlar clerul cetXfii "."i"i"-.ra se afuriseascl.fiindcd (ei, clericii) t.'u ur stru'it poporul cel atit d";i;;;p"r.(Can.76. I Ec^;] .9._IY E". ;3T Trulan; 78 Ancira; t?, t8 Ant iohia;17 ,sin. I - fi; l, Z, 3 Ciril Alexandrin.tl)

lnfelesul canonului este - simplu, ardtind cd se afurisegte qi epis-copul gi presbiterul Ei diaconul, coio fiind ales si hi"ot""i, pentru o anu-Titd localiiSte. n-u ar voi sd-Ei ia slujba i" priiti.n.-ii-ro. rdmine aftr-rlslu a|ta trrnD cit nu Se vor prezenta la pOst.

In cazul cd vreun,episcop va fi oprit sd-qi ocupe slujba di. pricinaimpotrivirii credincio5iloi cetritrii pentiu care a foit ates 9i hi'otonit,atunci el sd rimind in cinste qi in calitate de upir*p, ao" sd se afuri-'seascr iltreq clerur cettitii respective, pentru cd ,ru 'i-a

indrumut gi ,rui-a potolit pe credinciogi.canonul se referr ra rinduiala existenti in Biserica veche, dupieare alegerea intregului crer. (episcop, presbiter,--diaconi, se recel piinparticiparea credincio;ilor laici,- ca.u -u'oeau dreptul sd se pronun{e inmod liber pentru oricare dintre candidati, .i"

'.,', -.".pinga- pu ori"n.edintre ei. Dacd nu fiiceau uz de acest drept in momentur aregerii.ei -nu -mai puteau sd se impotriveascd introcluberii-lrr funcfiune o 6i"ii-'cului deja ales de ei.

CANONUL 37: (SINOADELE PLENARE)De doui ori pe an sX fie (intrrr'it) sinodul episcopilor, pi ei sicerceteze impreunr

.dogmele dreptei credinfc si sr iezolvu p"ott"rrrul"(controverselc) bisericrsti car.e se i-or ivi; odati,'adici, in a patra sipti-urini a Cincizecinrii, iar a doua oari. in a doudsprez"."u ,i a lui oc_tombrie.

. (CLn 34 Apo-s.t.; S I Ec.: Z II Ec.; 19 Mc.; g Trutan: 6 VII Ec.:20 Ant iol ia: 40 Laodiceea; 78,23 C;rt ;gin; i - ' - - ' ' v

. - '

'

- Dupd cum s-a vdzut in canonul 34 apostolic, puterea supremd deconducere a unei provi'cii biserice;ti upaigine sinriautui tuturor epis-copilor acelei provincii.Practica veche. din epoca apostolied, i.temciatd pe principiui si-no.dalitS{ii,-.ca principiu cle bazd

'at orqanizaliei ,si con?Lc'erii liisericii,

e-ste oglindit in numeroase texte alc Siintei'scripturi si in ,.rrn"rorrodoeumente pdstrate incepind cu vremea sfinlilo; iir;=i;;, pinS in ziteienoastre.

*ineu.rtl*i'r :."1

2S38 Ap.

Prin canonul prezent se dd expresie aceluiasi principiu al sinoda-Utetii, reglementinclu-se legal felul in care, iu cadrul Iiecirei provincii

bisericeEti sd se intruneased de doul ori pe an, ;i- anume odatil in a patrasdptdmind dupd Pa;ti, iar a doua oari la 12 octornbrie'

Canonul determini Ei competen{a sinoadelor provinciale'

Care sint aceste sinoade provinciale?

Au fost desigur in primul rind, cele din cuprinsul. provinciilor ad-

ministrative ale itnperiuiui, apoi cele din cuprinsul mitropoliilor 9i insfirgit, dispozi{ia canonuiui s-a aplicat constant 9i la toate sinoadeleBisericilor' autocefale sau autonome, organizate pe teritorii mai maridecit in cadrul unei simple provincii. In acest sens se aplicA ;i astizi.

CANONUL 38: (EPISCOPII CA ECONOMI PRINCIPALI AI AVE-RII BISBRICE$TI)

. Episcopul si poarte grija tuturor bunrrrilor (lucrurilor) biserice;ti

;i s5 le rinduiascd (chiverniseascS, aclministreze) p! ele ca ;i cind Dum-nezeu i-ar sta de veghe,' dar si nu-i fic ingiduit lui sd-;i insuqeasciceya clin acestea, sau si diruiasci rudelor proprii eele ale lui Dumnezeu;iar daci ar fi sirace, s5 le facl parte (si le hbrizeascd) ca sdracilor, darsi nu vindd din pricina acestora, (suh pretextul ajutoririi accstora) celece sint ale Bisericii.

(Can. 41 Apost.; 26 IV Ec; 11, 12 Vll Ec; 35 Trulan; L5 Ancira;7,8'( iangra; 24' ,25 Ant ir thia; 26,33 Cartagina; 7 sin. I , I I ; 10 Teof i lAI etanclrinul : 2 C iril Alerandrinul )

Canonul aratd competenfa deplini a episcopului in toatr: c:hestiu-nile biscricegti, eI avind

-obligafia de a purta grija bunurillor biserice;ti

Ei dreptul de a le chivernisi in conformitate cu t'tc'voile Bisericii. El nveste insi ircltninistrator direct al bunurilor bisericeEti, ci este doar in-clrumAtorul 1i responsabilul acestei administralii, intrucit dupa pildaSfinfilor Apostoli nu se cade ca episcopii si se ocupe direct dc cclr'econornice, ci sa le clirijeze pe acestea prin subalterr-ri.

in afard de nevoile Bisericii, nu este ingacluit episcopului sd cheltu-iasci pcntru nimic, nici sti-rsi insu;easci ceva, nici sI ddruiascf, rudelor'Singurl cheltuiala, nedestinata trcburilor bisericr:;ti, pe citre o ingdduiecaninul, cste aceea pentru siraci, 1:cntru intrc'tinerea slracilor, pelTi-tind ca din bunurile Bisericii sir fie ajutate chiar gi rucleic cniscopilor,daci acestea fac parte din cateEoria s;iracilor.

Se Stie cai in Bi-ccI'ica veche avcrca Bisericii mai era 1umltA ti aY9-rea seracilor, datoritir faptului cd alaturi de miutttirea sttflctelor, grija

de cipetenie a cirrnuirii Bisericii era sd alunge suferinfele celor. lipsifi

ii.a isigure existen{a in condifii vrednice 4u oP,.a tuturor credinciogi-lbr, ba ciiia. gi a altor sarrnani dintre nccredincioqi. De aceastd grijri s-apreocupat conclucerea bisericeascd iniotdeauna cind suferir-rfele siiracilor

s-lu intefit.

i

€d{tId-^1

i

3039. 10 Ap.

CANONUL 39: (ASCULTAREA CLERULUI DE EPTSCOPI)

. Presbiterii ;i diaconii si nu sdvirgeascd nimic firx incuviinfareaepiscopului, c6ci acesta este cel ciruia i s-a incredinlat poporul Dorirnrr-lui gi acela de la care se va cere socoteali pentru sufletLle ior.

(Can.; 38,40,41 Apost. ; 12 VII Ec.; ST Laod, iceea; 6,7,33 Cartagina

- P^reolii qi diaconii sint datori cu ascultare fatd de episcop. cano-nul reflectii starea organizatoricd primard, a parohiilor, aclicd a rinitdfilorconduse la -inceput de cdtre cpiscbpi, unitali in caclrul cdrora preolii gidiaconii indeplincau funcliuni sacerclotale in clependen{{ strictd^de-epiiicop cind mai tirziu preofii au dobindit unitarli pastoraie, pe care Ie cir-muiau- pe raspundere prcip.rie, aga cum este situa{ia gi istdzi, aceastddepenclenfd strictii, cu privire la orice lucrare a p.eo{ilor

'iila ae

episcop, a incetat, ei rdmin totugi supugi supravegherii gi controlului dinpartea episcopului, ciruia ii datoreazd ascultarea canonicdl2.

12. Canonul nu trebuie lnlcles ln seus unilateral, adicA ln sensul ci intr-adevir preolii,gidiaconii nu ar putea si sirvirgeasc{ trimic fili-incuviinfarea episcopului, ci in acel seru

' rnai larg ln-care obligi;i pe episcopi canonul 3.1 apostolic, se riu si'virpcasci limic maiin-tportant ffui dc incuviinlarea lntiistdtdtorului lor, mitropolit, arhicpiscop, etc. l.coiuilnsus.i este urt pdstor, dcfinlnd puterea haricd si rnisiunea o" a jtirr.ri ;ialailedinciosilor.$i a-i duce la mintuire, iar aceastd lucrare i sa, L'l o desfigoard pe baza arcptutui's5ipropr iu, iar nu numni ca s i rnplu dclegat a l episcopului .

CANONUL 40: (AVEREA BPISCOPULU)si fie ardtate (cunoscute in mod lirnurit) bunurile (lucrurile)

prJnrii ale episcopului, 1in eazul cd ar avea gi bunuri propriij ;i sn fiearitate (cunoscute in mod- ldmurit) gi cele dornne.sti lbunurile bonrnului,ale Bisericii), ca episco-pul si aibi putere cind r-a" iroi"gi ain viate, s-alase ale sale cui vrea ;i cum vrea; gi si nu se piarcld cele ale upir"o'p"tirisub cuvint cd ar fi bunuri _biserice;ti, atunci cincl el a" ar.nei sofie sicopii sau rude sau casnici. cbci este drept inaintea Iui D,rmnezeu ,si

'a

oamenilor, ca nici Biserica s6 nu sufere vreo pagubi clin pricina "u",r_uoagterii bunurilor episcopului, ;i ca nici episiopul "au rudele Iui si-sirisipeasc[ (bunurile) din pricina Bisericii, sau si'cad6 ;i t; ;;;"ri tor;:cese) ai sii, gi moartea lui si se acopere cle oc6ri._ (Can,. 38, 47 tlpost; 22 IV Ec.; 35 Trulan; 24 Anti'hia, 22, 26, gICartagina)

Pentru evitarea oric.irei pricini, a oricdrei nein{legeri gi mai ales adefdimarilor care ar putea na;te pe seama Bisericii .iuu u. epis"opiio.din pricina bunurilor acestora, se impune obliga{ia ca bunurile l3isericiigi bunurile personale ale episcopuluisd fie findte separat in evidenfti,ca in nici un chip sd nu se facd vreo confuzie intre eie. I se, recunoaqteepiscopului dreptul.la.u"lyri proprii,.pentru ci in vremea aceea episcopiinu se recrutau cxclusiv clintre monahi, ci dupi curn lrrata canonil, pu_teau sd fie ;i cisdtorili, avind solie gi copii gi alte rude, ale cdror areffuride nroqtenire a episc:opului se recunosc p.in'prezentul canon.

{:}11"{*rCg;r$ar

314r, 42 Ap.

CANONUL 41: (EPISCOPUL ESTE CAPETENIA EPARHIEI IN

TOATII PRIVINTET-II)

Poruncim ca episbopul sil albe stbilnirea bunurilor Bisericii. Cicidaci sint a i se incredinfa lui sufletele cele de pref ale oamenilor, atuncicu cit mai mult se cade ca el si porunceascl asupra banilor' ala cd toatesi se cirmuiasci prin stdpinirea (autoritatea) sa, ;i celor lipsifi sI li sefactr parte (s5 li te hdr5zeascS) prin presbiteri pi diaconi, eu frica luiDumnezeu pi cu toatS evlavia (cuviinfa). s5 se impf,rt[;easci insi ;i cldin cele trebuitoale (dac[ ar avea trebuinfd) in lipsurile sale pre-sante ;i in cele ale frafilor pe care-i addposteqte, pentru ca innici u1 chip ace;tia si nu sufere lips[; cici legea Iui Dumnezeu aorinduit ca cei ce ostenesc la altar (slujesc altarului;, cle la altar si sehrineascl (I Cor. 9, ?, 13), pentru ci nici osta;ul nu poartd niciodatiarnrele asupra vr5;ma;ilor cu proviziile sale proprii.

( C a n . 3 8 , 3 9 A p o s t . ; 2 6 M c ; 1 2 V I I E c . ; 2 4 , 2 5 A t t t i o l i a ; 1 0 , 1 1Teoiil Alerendrinul: 2 Ciril Aletandrinul)

CanonuL prezcnt motiveazd dreptul episcopului de suprem cirmui-tor qi al treburilor economice ale eparhiei sale. Aratd apoi ce destinafie aubunurile bisericegti, Jlrecum Ei cine il ajut;i pe episcop spre a li se dafolosirea cuvcnitd acestor bttnuri, 9i anunie, pentru intre{inerea Bisericii

;i a slujitorilor ei, apoi a sirracilor Ei a strAinilor sau a c5ldtorilor.

Prin felul in care se arat.l ca qi oaspe{ii stririni trebuie sd fielntrefinufi din bunurilc Bisericii, se relevd faphrt cd existen{a_ acestoraera organizati. Ea era incredin{ata unor institu{ii sau a$ezdmintc spe-ciale nirrr-rite xenodohii-case pentru primirea striinilor -' care au cxistattirnp indclun.qat in BisericA.

Ajutoarele care se dddeau slracilor Ei in genere -celor lipsifi, sedistribuiau prin preofi qi diaconi, dupd dispozifia episcopului'

$i calonul prczent reflectl organizarea primari a parohiilor caunititi condLlse cle e1:iscoPi.

CANONUL 42: (OSINDIITEA JOCURILOR DB NOttOC $I A BETIEI)

Episcopul ori presbiterul, ori diaconul, petrecind cu zal'uri ti cubefii, ori si irtccteze, ori si se cateriseasci.

(Can. 43, 54 Apost.; 22 VII Ec.; 9, 50 Trulon; 24, 55 Laocliceeu; 10,60 Cartagina)

Canonul prevede pedeapsa caterisirii pentru episcopi, presbiteri E-icliaconi in cazul cd se impitimesc in jocul de noroc sau in belie. AceastA

lredeapsi insd nu uruteazii a se apllc-a decit dupi ce,_gotrivit canonuluib1 apbstoiic ̂ ,si poruncii exprese a Sfintei Scripturi (Mt, 18, 15-17), celin ciuzi t " fi ihemat stiiruitor la orcline Ei silit sii se lase de pacatulrespectiv.

43 - 45 Ap.II

CANONUL 43: (OSINDTREA JOCURTLOR DE NOROC gI A BE_Tiljr)

Ipocliaconul sau citeful sau cintxreful, accleasi frcind, ori si in-ccteze, ori si se afuriseascS; deasemenea pi laicul.

- (Can. .trz, 54 Apost.; 22 \rII Ec.; g, 50 Trulan; 24, SS Laocliceeo; 40,60 Cartogina)

Pentru aceleaqi pdcate sau abateri ale jocului de noroc Ei ale belieidacd le-ar sdvirgi i1:odaconii, cite[ii sau cintdre{ii, canonul prezent prc-vede pedeapsa corespunzdtoare a afurisirii.

CANONUL 44: (OSINDTREA DOBINDET gr CAMETDT)

Episcopul sau presbiterul sarr diaconul, care va cere dobindi (ca-mtrti), de la cei pe care ii imprumutS, ori sd inceteze, ori sa.�* "it*_risc:tsc5.

Can. 17 I Ec.; 70 Trulan; 4 Laodiceea; 5,76 Cartagina; 14 ltositecel hlare; 6 Grigorie de Nissoi

canonul prezent nu interzice numai camdta, adici. dobincla spolia-toare, exageratd, ci orice fei de dobindd, pentru ci rjupd invatdtura creg-tina, dobinda este En pacat (Mt. 5, 42; Lc. 6, 30, 84, 3b) gi'a fost inter-zisi inci din V. T. (Deuter. 23, 19).

Pdcatul acesta este cu atit mai de condamnat cu cit iI savirqeEte uncleric, motiv pentru care se_prevede pedeapsa caterisirii, in caz de'prac-ticare a imprumuturilor cu dobindd, de cdtre clerici.

CANONUL 45: (OPII,IREA COMUNIUNII CU ERETICTI)

, Episcopul satr presbiterul sau diacontrl, daci numai s-a rugat irn-prcunx cu ereticii, sd se afuriseasci; iar: dacr le-a perrnis acesiora sisivir;casci ceva ca clerici (s:'r sbvir;easci cele sfinte), si se cateriseasci.

( C o n . 1 0 , 7 7 , 4 6 , 6 4 A p o s t . ; 2 , 4 I I I E c . ; 6 , g , 3 2 , 9 3 , 3 4 , J T L a o d i -teen; 9 Tint. Aler.) " ' i

Iireticii sint afttrisiti, i iclica excomunica{i clin Biserici Ei sint inter-zise relalii ie ob;tegti cu ci; cu atit mai mult este oprit ca membrii Risc-ricii sarr clcricii sd se roage irnpretind cu aceEtia, Ei este de-a dreptul oinfracfitrne dc gravitatea crimei slujirea celor sfinte impreund. c[ ace$-tiir, dacai provin dintre clerici.

Cirnonui prevecle pedeapsa afurisirii, in sensul,.de suspendare dinfuncfiune, in eazul clericilor care s-ar ruga imprcunl cu ereticii, gipedeapsa afurisirii pentru acei clerici care le-ar ingldui clericilor ereticis ir s 'ujge.,c ir ccr lc " f intc ' :al l i i r shr j i inrprcun. i cu ei . Dacd pr ima abaterearputrr gisi vleo explicarc ;i poatc fi tratati cu incluigenf,i, apoi cea de-a

:*S$ii*aae*:':',;

46 - 48 Ap.

doua reprezintd un act de trddare a Bisericii qi trebuie sancfionat caatare, cdci ce inseamnd intercomuniunea ,,in sacrisa cu ereticii? Nimicaltceva decit a face cauzd comun;i cu acegtia.

CANONUL 46: (TAINIILE EIIFITICiLOR NU SINT TAINE)

Poruncim si se cateriseascd episcopul sau presbiterul care au pri-mit (ca valid) botezul ori jertfa (euharisita) eretieilor. Cici ce fel de im-pirtipire (infelegere) are Hristos cu Veliar? Sau ce parte are credincio-sul cu necredinciosul? (II Cor. 6, 15).

(Can.47 ,68 ATtos t . ; 19 I Ec . ;7 I I Ec , . ; 95 Tru tan ;7 ,8 Laod iceea;7,47 Vasile cel Mare)

Canotutl se referd numcli Ia episcop $i la presbiter, intrucit mrmniace;tia pot sduirSi botezul ;i celelalte sjinte taine ;i deci nu,nzai ace;tiuy:ot sd primeascd sau si respingd tainele sdvir;ite de eretici.

Cum ereticii au pierdut succesiunea apostolicti, deci $i continuitateapreotiei, tainele lor nu sint validc, ei ingigi nemaifdcind parte din Biseric5,iar clericnl care le va socoti totu;i valide, este supus caterisirii.

CANONUL 47: (BOTEZUL VALID NU SE ITEPETA)

Episcopul sau presbitc,rul daci ar boteza din nou pe cel ce are bo-tezul cu adevdrat sau dacl nu ar boteza pe cel spurcat de cdtre eretici(cei fird credinfd adevirati), s[ se cateriseascl, ca unul care ia in riscrucea gi moartea Domnului ;i nu deosebepte preotii adevirali de preofiimincinogi.

(Cctn. 46, 49, 5A Apost.; B, 19 I Et:.; 7 trI Ec.; 84, 95 Trulan; 32 Lao.cLiceea; 48;72 Cartagina; 7, 47, 97 Vasile cel Mare)

Se opreqte repetarea botezului valid, sub pedeapsa caterisirii; lafel qi nebotezarea celor care au primit de ia eretici un botez n€cur&t:

Tcxtql 'canonului cxprima aceea;i atitudine fafd de botezul ereti-cilor ca Ei'canonul 46.

CANONUL 48: (OSINDIREA CONCUBINAJULUI) :

pErdsitd dc altul, si se afuriseasc5.

( C a n . 8 7 , 9 3 T r u l a n ; 2 0 A n c i r a ; 1 0 2 C a r t a g i n a ; 9 , 2 7 , 3 5 , 4 8 , 7 1Vasile cel Mare)

Canonul prevede pedeapsa afurisirii sau excomunicdrii pentru cre-diciogii laici care, fdrd motiv legal Ei cu uEurin{d, qi-ar abandona sotiile,contractind legdturi quasimatrimoniale ilegale cu alte femei libere sau cuunele nedivorlate legal de solii lor, ci numai pdrdsite de acegtia.

3tl

I

III{i

l

49 - 5r Ap.

CANONUL 49: (BOTEZUL SE SAVIR$E$TE NUMAr IN SFTNTATREIME)

Daci vreun--ep-is1op-sau nresbiter nu ar boteza rlup6 orinduireaDomnului, in Tatil ;i in Fiul si in Duhur sfint, ci in trei tili a- i"""p"isau in trei firi sau in trei mingditori sd se cateriseascb.

(Can.46,47,-50,-68 Apost. ; l^t l_pc; 7g, g4, gS, 96 Trutan; 12 Neo_c_ezaree&; 47,48 Laodiceea; 45,48,22, 110 Cat: taghw; 1, gI Vasi le celIllure t

Impotriva acelora- dintre episcopi ,sau presbiteri, care luinclu-se dupderetiqi, nlr ar sdvirqi Botezul in numele sfintei rreimi, adici in ,lr-ul"Tntirlui ;i al Fiului ;i al st'intului Duh, se prevede pedeapsii .iit*.irl,:ii,interzicindu-se astfel orice abatere cle la rinduiala si.abilifi i dc Domnuiin privinfa Botezuiui Ei consemnatd ia Matei 28, 19 si Marcu 16, 16.

c.,\NoNUL 50: (BOTEZUL SE SAVIRSE$TE PRIN TREr AFUN_DARi)

Dacd vreun episcop sau presbiter nu ar sivir;i eele trei afundrriale _unei singure sfinliri (a botezului), ci numai o afundar.(f, aceea carese dd (se practici) intru noartea Domnului, si se cateriseasci.. p""lrucd nu a zis nomnul: intru moartea mca botezafi, ci: rnerginrl, i"rlilagitoate neamurile, botezindu-i pe ei, in numele t'atXlui 5i aI niului Si ;iSfintului Duh (lllatei, 28, l9).

_ - (Can. 46, 47, 49 Apost.; 7 II Ec; gS Trulan; 12 Neocezareea; 4lLaocliceea; 47 Cartagina; l, gI Vasite cel Mare).

Ilotezul se si.virqe;te in numele Sfintei Treini, prin trei afur-r{tir!,iar.nu nurnai-printr-o singtrri afundare, cum fac uniiirctici, inchipuindprin aceasta doar nioartea Domnului. Cine se abate de la aceastii rindu-iala, daca este episcop sau presbiter, se supune clterisirii, p"nt"., "i,prin botez se impartaqe;te o noui via{i! in nurnele invierii bomnuiui qiin numele intregii puteri dumnezeie;ti ;i a lucririi tuturor celor trci feteale dumnezeirii, iar nu se indrumeazA spre moarte cei ce vine Ia llristos.

GANONUL 51; _GilGOBISMUL TATARNIC gr HUt,rrtEA LUIDUMNEZEU SE O,SINDESC ITVDOTT)

Daci vreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricine din ea-talogul (_cinul) preofesc, se fi'e departe {s-ar abfinej de nunti ;i de cir-nur-i;i-_de vin, nupentru infrinarc, ci.dinscirbaj treci'd cu vederea (ui-tind) ci toate sint foarte bune ;i ce bdrbat ;i femeie- t-a-tacut Dumnezeupe om' ci hulind, ar cleveti {!rtgr-a, ori sd se indreptc, ori str se cateri-seasci gi si se indrepteze din Biseriei (str se afurislasca). Asemeneagi laicul.

, - . ^ !C9" . 5 , 25 , 53 , 66 Apost . ; 16 Mc; IJ Tn t lan ; 74 Anc i ra ; 1 , 2 ,4 ,71, 21 Gangra).

<4ld&g=.r

52 - 53 Ap.

Canonul condamnd .rigorismul neintemeiat al unor fefe bisericeEti;ca gi al laicilor care ar socoti ca stricdcioase cdsetoria, consumul cdrnu-riloi gi a vinului, declarind cI unii ca acegtia hulesc natura ;i pe Crea-torul eri Ei sint vrednici de pedeapsd; ciericilor urmind a Ii se aplica in-tii caterisirea gi apoi afurislrea, dacd nu se indreaptd, iar laicilor afu-risirea.

Dupd cum se vede gi in cazul hulirii lui Dumnezeu, ca 9i in cazulsimoniei (can. 29 Apost.) se aplice doui pedepse pentru aceiaqi vin[,adicd pentru acelaqi pilcat, datd fiind gravitatea lui deosebild 9a1e ;i re-ciamd o indoiti pedeapsd, admi{indu-se exceplie de la principiul ,,nonbis in idern(' (can. 25 Apost.).

Textul canonului aratf, vechea orinduiald bisericeasci dupi carenu numai diaconii gi presbiterii, ci qi cpiscopii erau cdsdtori{i. Accastdrinduiald se cerea a fi plstrati, iar cei ce erau impotriva ei, erau_osin-diti ca mincinogi qi falarnici, dupd cuvintele Sfintului Apostol Pavel( I Tim. 4,2-1).

CANONULPOCATBSC)

52: (PRIMIREA IN BISERICA A CELOR CB SE

Daci vreun episcop sau presbiter nu prime;te pe cel ce se intaorcede Ia picat, ci il indepirteaz6 (il respirrge), si se cateriseasci, pentru cimihnefte pe Ifristos, el ce a zis: ,,Bucurie se face in cer pentm un pi-cdtos care se pncliegte" (Luca 15, 7).

(Can. 3 I Ec.; 43, 702 Trulan; 74 Vasile cel Mare).I '

In spiritul invifiturii Mintuitorului, cel, ce se pocdieqte sincer pen-tru pdcateler sale. trebuie sf, fie primit de cltre duhovnic sd se mintu-iascd, cdci dupd cutn spune Balsamon: ,rnu este p5cat care sd birttiascdiubirea de oameni a lui Dumnezet(.

O atitudine contrarS, inseamnd in primul rind o atitudine necreqti-neascb gi apoi o abatere de la misiunea preo{easc5; intrucit, pentru o ast-fei de lucrare. contrard invdtiturii Domnului Ei misiunii preo{iei, cudreptate se prevede pedeapsa caterisirii impotriva duhovnicului careindepdrteazd de Ia mintuire pe cei ce se pocdiesc de p6catele lor, cdcidoar cei bolnavi au nevoie de doctor nu cei sdndtoqi'

CANONUL 53: (RIGORISMUL FATARNIC SE OSINDE$TE)

Dacd vreun episcop sau presbiter sau diacon nu se infruptl (numdninci) in zilele de sbrbitori din cirnuri si din vin, scirbindu-se' iarnu pentru infrinare, si se cateriseasci, ca unul care pi-a vitimat propriasa con;tiinfi pi care s-a ficut multora pricinuitor de srnintealS.

(Can. 57,66 Apost.; 74 Ancira; 2,27 Gangra).

rrl, Canonul face deosebire intre infrinare sau'post, care este un lucruingdduit, gi intre dispre{uirea unor anumite bucate, fie din vanitate,fie ain rdtdcire. Acela dintre clerici care oricind, dar mai ales in zilele

I

-.alI

:t654 - 56 ,trr.

de sdrbdtoare se abline de la errnuri qi de la vin, condamindu-le ca peun lucru rau, devine pricind de sminieali pentru r"-"rrii sai qi i-pi-tri'a acestora cu dreptate se prevede pedeapsa caterisirii. Deci smin-tea1a, ca Ei simonia gi hula impotriva iui Dirmnezeu, este vrednicr depedeapsd indoitd.

CANONUL 54: (OPRIREA CLERiCILOR DE A PETRECE llvC?RCIUMI)

DacE vreun cleric ar fi r'izut (prins) mincind in circiurni, sr seafuriseasc5, afar6 numai daci fiind la- drum (in cilitorie) a tras de ne-voie la ospltirie.

(Can. 9 Trutan; 24 Laocliceea; 40 Cartagina). .rir

. , circiumile sau localurile ln care oamenii igi dau drumul unor por-niri nestapinite, sint cu totul neindicate pentru-piein"]u "i".i"ili".'1i-nuta morald a acestora le interzice petrecerc'a ir1 astfei'cle localuri sauqi frecventarea lor in. sc.opyl de a petrece, sub pedeip.sa'it".iri.ii^ ""."aici are sensul suspencldrii din func[iune (vezi can. S apoii.l- se excepteazd 9i"ll" local:rrile ptrbiice, ospittiriiie qi'rostaurantele,in''care le-este ingaduit crericilor si intre'ciria nevoia drumului i_aroetermlns la aceasta.

CANONUL 5S: (PEDEPSiREA PENTRU DEFAINIT\RI|.\ Eprs-coPULUr)DacS vreun cleric ar -ociri pe ,episcop, sd se cateriseascii pentru

cd ,,pe mai marele poporului tdti nr-l t'"f grdi de "au;, lnapte 2r, 5;(Can. 37, 39 Apost.; 8 IV Ec.; 34 Trutan; Sg Laod,iceea; T Cortaginal

lPiscoPii sint asemuifi cu- cdpeteniile cele rnai inalte ale poporullifi lor li se cuvine ul rgsp-ect .clestivirsit clin pott"u cefo.faf6i clerici. Ceice.nu le dau respe-ct, ii defaima, ii ocd.risc sau ii vorbesc de rau peepisccrpi, se supun caterisirii.

. De.sigur, - in-sd, cr cei dintii paznici ai demnitd{ii episcopale sintepiscopii inqigi, de a ed.ror comportlre se- ocupd numeroase canoane, stti-ruindrr-se in tot chipul ca ei sd nu se faca de simnteali, nici clerului,nici credincio;ilor.

(Prin cuvintul caterisirg, cu aplicare la clerul inferior, trebuiesii se in{eleagd in prezentul .canon, pecleapsa inclepiirtirii di" ;1i,j;,1;intrucit la ei nu poate fi r'orba de caterisiie in serisul in care aceastgpedeapsd se apiicd clericilor hirotoni{i (preo{i gi cliaconij. - Deci intaun sens nou aI cuvintului caterisire.)

CANONUL 56: (DEFAIMA]TEA PRBOTULUI $I DIACONUI,UI)Dacd vreun cleric ar oc5ri pe presbiter sau pe diacon, si se afu-riseasc6.

(can. 78 I Ec.; z rrur"an; 27 Laotticeea; 39 vasite cel L[ore1.

57. 58 AP.

Acelagi respect pe care-l clatoreazd episcopului toli clericii inferiori

acestuia, il datoieazi qi presbiterilor r;i diaconilor. r:lt:ricii inferiori aces-

tora.---- Totuqi, pentru cazul cd vreunul dintre clericii inferiori presbiterilo.r

sau diaconiioi, i-ar oeiri pc acegtia. nu se prevede pedeapsa caterisirii

lor - in sens cle inclepirrtare din siujba -- ca in cazul cind l-ar ociri pe

.pir"op, ci tinindu-t" i"u-t de ierarhie, se gradeazir qi pedepsele. R1e11-zindu-se doar ltedeapsa afurisirii lor _. in seus de suspeudart: ditt tunc-

ii;-:-A;;aita peaeapsd urm.azii a se aplica.qi diaconilor dacd-i '-rci-

ilr" p" prusbiteri, cle Lsemenea 5i tuturor celorialti clcrici inferiori (ipo-

diaconi, lectori, eic') daci i-ar ociri pe presbiteri sau pe diaconi'

ci\NoNuL 5?: (PEDEAPSA PENTRU BAT,IOCURA CELOR CU

DEFECTE FIZICE)

Daci vreun cleric ar batjocori (ar lua in bdtaie de joc), fie pe celgchiop, fie pe cel surd, fie pe cel orb, fie pe cel vdtlmat la picioare, sdse afuriseascd; asemenea qi laicul,

Cei loviti de soarti, sau in orice cliip iluti'lati s-au schiloclili' t19-

buie sI facd obiectui unei griji si unei asistenfe p)indde cotnpitsiune.dit'tpartea celor teferi, care sJcade sri mul{utleascir-lui.Dutttttezcu itr frcce'ctipe

pentru ce i-a pizit de nenor6cirile care i-au lovit. pe al{ii. D"'rcd mai

alei vreunul dintrc clerici s-ar comporta altfel, batjocolindu-i pe eei

care se gesesc in astfei cle stdri, ca sjchiopi, o{bi, t*9'' el sdvirqe$te unpacat gi"in acelagi timp se face'pricinh db sminteald pentru altii Si i$i

;atrage afurisirea.

CANONUL 58: (INDATORIREA CLERULUI DE A CATEI1IZA $IPREDICA)

Episcopul sau presbiterul aritind nepbsare (neglijind) clerului saupoporului .si neinvifindu-i pe acegtia dreapta credinff, str se afuriseasci,iar stdruind in nephsare pi in lenevie, si sc cateriseasc[.

(Can. 1.9 Trulan; 11 Sard-ica; 19 Laotl' iceea;71,121,723 Cct'rtagina)'

Dupd porunca Mintuitorului, episcopii 9i -preofii sint datori, ca.-]nvederea iucrlrii de mintuire a credincioEilor. sd-i instruiascl pc accsti-a.ca gi pe clericii inferiori, in cele ale credinlei; adici sir-i itrve!.e adeva-

"u.il" de credin!5 Si si-i llmureasci in nedumeririie pe care le-ar avea

cu privire la ele. in acest scop, ei trebuie-sd predice.si sa catehizbze'a"p'a rf""oile 9i imprejurdrile

'sau condifiile in care igi pot desfi;ura

".iirritotuu lor preofeasia. in pici un caz nu se poate re_nunfa -la ttnna-

;;;- G;"ii aita de Mintuitorul tuturor slujitorilor Bisericii: ,,Mer-gind,'invifa{i toate neamurile. . .( (Matei 28' 19)."

$i in canonul prezellt ca 9i in alte canoane (5, 29-, 51, 57 Aqostt),pedeapsa afurisirii nu are sensul de excomunicare, ci doar pe aceia cte

suspendare din slujba.

?7

3859. 60 Ap,

CANONUL 5e: (OCROTTREA CLERTCTLOR SARACT)Dacd vreun episcop_ sau presbiter sau diacon nu ar da cele de tre-buinfi vreunuia dintre clerici "aru a" fi ripsifi isar""il,lx se afuriseasctr,iar stdruind, si se cateriseasci intocmai ca'unul ;;;r" a ucis pe fra-tele s5u.

_(Ca?.4,38,41 Apost. ;7, t Gangra; 37 Cartagi.na; g Teof i l AIe_eandrinul)

Bunurile bisericeqti au fost numite averea Domnului sau averea sd-racilor. Aceasta inseamni cd nu sint gi "r, "pi"g"- "i"ia"""- unor anu_-iti 9u.-9"i' ci aparfin tuturor, din eie trebuind sd se satisfacd nevoilecultului qi apoi cele impuse de ajutorarea sdracilor. Din categoria sdra-cilor, in genere' fac--parte Ei clericii lipsiti, 'u nurlai raicii. pJntru epis-copi, presbiteri Ei diaconi exista obiceiut' b9""*i d"- u-p"rt" grija cerormateriale pentru tofi cei lipsifi dintre. crc'dinciogi. In a'cest seop, operade asisten{d soeiald cregtini a fost cit -se. poate d;

-bine organizatd inBiserica veche. In cadrur ei, neindcplinii"u oHilutGi' a" a asiguraexistenta materiald a clericilor sdraci ci Ei a cetortaTli'credinciogi n""p"Eimizeriei, era socotitl ri ne bun6 dreptate, de g.u"iti1*-actelor de uci-dere a -?proapeiui. .cdci,.-intr-adevdr,'cel

'ca,re-i."-po.iuilitate sd ajutepe eei lipsili de. piine gi nu-i ajutd, in 'rod indirelt este ucigaEut

"tor,cum sipune insu$i canonul.13

13' vechea organiza{ie bisericeasci,. oriclti greutate a.pus pe propivirluirea cuvlntului gi pelucrarea celor sfinte,-nu-a neglijat-si nu"a desconsiierai, nici iatura materiald economicda vicfii' tn domeniul cireia a desfdsurat, prin organizat"o "ririu"1"i sociale, o actiunel:t_{lt g"jrs[inutd si cle importarite ci qi ""a ..rigior.A ;;;;;ii;:ri$.rn prlmele trei veacuri ale Bisericii s-aiinut ln mod cieosebit. la asigurarca celor necesaretraiultti tuturor cregtrnilor din bunuriie obi;l-esti.r. "o*""itetii3r tocate. u"i tr.ri",abandonlndu-se aceasti oritrduire socialtr ei'anghclic:i, "n.. "t"" io bazd proprietateaob;teascd, aceia;i actiune dc asistenfi social{ t-'. aur i"i" o"!"iirur.u instit.liilor sauasezirnintclor menite-si adiposteasci qi si ingriieas"lir. "trr-.r;r'p" vdduve, pe bitrrri,institute numite dupri specificul fiecdteia: orfinotrofii,'hiro"onriij gncrontocomii, xeno-doltii e-tc' Pe llngi.instiiu{iile spcciale de asistentri -"Jrrii, ".""riaou.1,ai fost asiglratiin une-le-sectoale

9i.r-rrir.r punercll la dispozi!ia "nqi"i, .-"i. "J"gtr sau corpuri de oa.i meni dedical.i slujirii altora, cum au fost parabolaiii, I l^rr1iJi1'rcsilni ai lumii vechi_

CANONUL 60: (CARTILE APOCRTFE gr ERETTCE)DacE in Biserici ar rrspindi cineva, ca sfinte, c5rfile cu titlrrri(nume) false ale necredinciogilor (ereticilor), .p"" pugoba popomlui ;ia clerului, si se cateriseascl.

(can.85 Apost'; g vII Ec.; 63 Trulan; sg,60 Laocriceea; 24 cartagina).canonul interzice rispindirea ca sfinte - deci de aceeaqi valoare

cu cErfile inspirate, - a unor scrieri apocrife, pn "*" ereticii'le-au pusin circulafie sub diverse numiri de naiuri si inctrci in eroare pe cre-dinciogi qi chiar pe cfer-ici._Astfer, unere erau p"nr""t* sul> numelesfinfilor Apostoli, iar altele chiar sub numelc Mintuitorului. pentru cle-

i..;

6r. 62 Ap,

ricii care ar rdspindi astfel de cirfi prezentindu-le ca qi cind ar fi deaeeeaqi t'aloare cu cele sfinte, se prevede pedeapsa caterisirii. De altfel.pedeapsa e'stc aceiasii ca li cea prevlzuti pentru crezie, qi e firesc ca celcare rdspincieqte in Bisericir, priutrc credincioqi, clrfile ereticilor, sir fietratat ca si un eretic.

CANONUL 61: (PACr\TB CARE OPRESC DE LA PREOTIE)

Dactr impotriva urrui credincios, se faco vreo invinuire de des-frinare sau de adulter sau de o alti oarecare fapti opriti, 5i s-ar dovedi,acela sE nu se inainteze in cler (sir nu devie cleric).

(Can. 25 Apost.: 2, 9, 70 I Ec; 6 II Ec.; 33 Trulan; 12 Ancira:-Q, 12 Nerscezdreed: 128, 729, 130 Carta.c\ina; 89 ltasile cel llate; 5,

Grigorie de lfisso,' 3, 6 Teofil Aletandrinul).

7 ,

Pentru cei care urmeaze a intra in cler, se eere. dupd cuvintulSfintului Apostol Pavel, sf, aibd mlrturie bunl Ei de la cei dirr ataraBisericii (I Tim. 3, ?). Cu atit mai virtos se cere astfel de mdrturie dela cci din Bisericd, adici de la credincio;i sti le aibi cineva pentru adeveni membru al clerului, accentuind in special, asupra curi{iei mo-rale a acestuia. Ca urrnare, se inlelege dc cc qi canonul st.it 'uiesite pen-tru inlSturarea de la intrarea in prcofie a celor care nu au dlis o viafdmorali corspunzirtoare, aceEtia neputind purta cu vrednicie slujireapreofcascd Ei r-rici seri' i ca pildi pentru credincio;i.

CANONUL 62: (APOST AZLA CLERULUI)

Dacd pentru frica orrrerteascd fie a vrerrnui iudeu, fie a lrcunrrielin, sau a vreunui eretic, vreun cleric cumva leapidi numele lui Hris-tos, si se indepdrtcze din BisericX (si se dea anatetnei); iar dac6 lea-pidd nurnele de cleric sd se cateriseascd; dar pocdindu-se si fie primitca laic.

( C o n . 1 0 I E c . ; 7 , 2 , 3 , 7 2 A n c i r a ; 7 0 , 1 4 P e t r t t A l e r a n d r i n u l ; 2Teofil Alexandrirtul; ETtistola ltti Atonnsie eel Mare cdtre Rufinian).

Din pricina presiunilor pe care le-a exercitat asupra creEtinilor di-l'crsi necre;tini qi eretici, in timpul perseculiilor sau in alte impre.iurdri,unii dintre clerici s-au lepidat fie de credinfd, fie numai de calitateade clerici. Cei dintii se dau anatenrei, adicl excomunicArii celei maigrave. Ei sint exclugi pentru totdeauna din Bisericd Ei predafi celui rdu,ncfiind vrednici a se numdra nici intre laici.

Desigur cd aceastl lredeapsl li se aplicir nurnai duirA ce mai ina-inte sint supugi caterisirii.

Cei din a doua categorie, prin sldbiciune sau prin lipsa de hotdrires-au ficut nevrednici de a mai fi clerici, de aceea se caterisesc pentrutotdeauna, asa incit chiar daca se pocaicsc, nu luai pot fi r,:prirliti incler. ci numai in rindui laicilor.

6r. 64 Ap.

CANONUL 63: (MINCARI OPRTTE)

Daci vreun epis-cop- sarr- presbiter sau diacon, sau oricare din c4_j:lt*Ii:rii, ryeofesti (din cinul preotesc) ar minca fie carne in sirrse!1^" :1_T3tt. viu, sugrurnat sau inecat). fie animal mupcat (r6nit) de fiai?,ue mortaciune' sd se- cateriseascd, pentru cr legea a oprit aceasta, lce-nezd 9,4; Fapte lb, Zg); iar daci ar fi laic, sE se aflris"u.ie.

(Can. 67 Trutan; 2 Gatryra)

^ ^.Numeroase prescijiplii ale vechiului restament au fost observatetn blserlca veche si socotite norrnative pentm clerici gi creclincioli. In_tre acestea s-int'qi cele, cu p.i"i." iu sugrumare, apoi eere referitoarela..morticiuni.qi la _cdrnuri clin. animale. ilnpotlite'ruii--,r$"ute,Ae ii"resdlbatice, a cdror consurnarc, este interzisa cr""icito;-$i-ili;il;; irr, p;depselc ardtate in canon.

CANONIIL 64: (OPRIREA COMUNTUNTT CU NECRtr$rrNiI grERETICII)

Dacil vreun cleric sau laic ar intra in sinagogasau a ereticilor) spre a se ruga, s6 se pi cateriseascdseasci.

- - . ( C a n ; 7 , 4 5 , 7 0 , 2 1 A p o s t . ; 7 I T r u l a n ; 7 A n t i o h i a 6 , 2 9 , 3 : J , 3 7 ; , J gLaodiceea).

ln Biserica veche, ciatoritd antagonismului in care se geseau erels-tinii cu ereticii qi cu necregtinii. s-a impus in mod spontan un separa-tism riquros in relafiile fafd de acestia.

De altfel este de la sine in{eles, cd dacd anumite rela{ii comune cuereticii Ei cu necregtinii nu pnte.u sd fie evitate qi deci interzise, apoirelafiile cu caracter strict religios, care ar fi de naturd sd-i aduci insituafia de a se ruga impreund nu puteau fi tngdduite; cdci intr*adevdr,xugiiciunea impreund cu necrcqtinii sau cu ereticii inseamnd o recunoag-tere implicitd a credinfei ior, fapt care este contrar pozi{iei principiale pecare s-a situat Biserica fafi de eretici gi necregtini. Ea singuri esie depo-zitara adevdrului mintuitor relevat qi ea singurd, prin mijloacele haruluisfinfitor, poate asigura mintuirea credinciogilor. Recunoaqterea val.oriisoteriologioe a practicilor religioase ale altor reiigii Ei ale ereticilor,inseamnd implicit recunoa"sfsrea netemeiniciei pozifiei pe care s_a situatBiserica fafi de necrcrstini qi eretici. pentru aceste motive, oricdrui clericii este interzis, sub pedeapsa caterisirii qi afurisirii, sd se roage cu ere-ticii gi cu necreqtinii, fie in locaqurile de cult ale acelora, fie in afari.Acelagi lucru este interzis Ei laicilor, sub pecleapsa afurisirii.

(adunarea irrdeiloigi sI se pi afur,i.

4 165-6? Ap.

CANONUL 65: (BATAIA SAU LOVIREA SE OSINDE$TE)

Dac6 in cearta (sfadd), vreun cleric ar lovi pe cineva ;i clintr-olovituri l-ar omori, si se cateriseascd pentru pripirea sa' iar dacd ar filaic, si se afuriseascS.

(Can. 27 Apost.; 9 sin. I-il; 22, 23 Ancira; 8, 54, 55, 56, 57 Vasile

ccl LIare; 5 Grigorie de Nisso/.

clerul estc chemat sd-i pdstoleasca pc credincio5i prin putertra ctt-

vintului $i al harului; iar nicidecum prin alte 'rnijloace. De nceea ;i -a-tunci eind unii ar a'iunge la gilceavd, clericii trebuie s5 evite in oricechin amestecarea intre iei ce -ie incaierd 5i sd caute a-i lumina cu mij-

foni":puiniee. Tn acelaqi scn.s sint obligati preolii sir-i- Iumineze 9i s-i-9iinaruri"r"ie ;i credincioqii, cdci certele si ina5iererile, ii duc cu uSurintiqi pe clerici qi pe laici inisitualia cle a ucicle, prin.lovituri',pe.semenii lor'pdcat pentru'care canonul prevede, in cazUl Clericilor; caterisirea, iar ln

cazr-rl laicilor, iifr.rrisirea, : l

CANONUL 66: (POSTUL DE DUI\'IINICA $I SIMBATA)

Dacd vreun cleric s-4r afla postind in zi de duminici sau simbfitfl(afard numai de una), si se cateriseascS; iar de ar fi laic, si se afu-riseascS.

(Can.51,53 Apost. ; 16 IV Ec.; 73,55 Trulan; 74 Ancira; 78,21Gangra; 29. 49, 57 Laodiceea).

!n Biserica veche era interzis cu desdvirqire si se posteascS dumi-

nica Ei simbeia. Duminica pentru motivul cd este ziua in care a inviatflriot,i., iar simbita fiinclci ea aminteqte crearea lumii. Deci una inseam-

nd invierea qi transformarea lttmii, iar alta inceputul lumii. Amindouievenimentele sint prilej de bucurie, iar nu de intristare $i de pocdin{5'adici de post. Peniru icest motiv nu s-a ingdduit decit in mod excep-

tionaf -'afard de una - in simbdta PaEteiiri, sA se posteascd 9i nici-

deeum in altelc.Dupi vechea rinduiaid nu ar trebui sd _se posteascd nici in dumi-

nicile Ei^simbetele celor patru mari posturi,de_peste. an. Cu toate aces-

ilu- i"Ja, fractica bisericeasci a impus rinduiala existentd astdzi, dupd;;;"-;ilGsi; ta"a excepfie, in toate zilele posturilor respective, decigi duminicile qi simbetele.

CANoNUL 6?: (OSINDIREA cELoR cE STRICA FECIoARE)

Daed cineva ar apuca cu de-a sila (ar strica, ar silui)' o fatd ne-logoditfi, s5 se afurismscS; ,si sd nu-i fie permis _aceluia a luape alta'ci"pe aceea si o fie, pc care a ales-o, (stricat-o), chiar daci ar fi slraci.

(Can. 2? Mc. ; 92 , 98 Tru tan ; 11 Anc i ra ; 22 , 25 , 26 , 30 , 69 Vas i ' le

cet tr[are)

4268. 69 Ap.

Celui care picdtuia cu logodnica altuia i se aplica o pedeapsi aspri,gi nu i se ingdduia cdsdtoriu'cu .".puctiva;- pentru cel care ar pdcdtuieu o fecioard nelogoditd, canonul impune ouiigatria au- o ,u edsdtori cuea. Totugi celui ce.ar sirvirqi acest pdcat. i se ipiicd pldeapsa afurisirii.cuvintele de incheier" "i" "ano;;i,ii, chiar daci ar ii saracd _ relevamentalitatea 'rernii c]e, at-unci, dupd care .sdrdcia "on.tituiu un impedi-ment_la cdsdtorie, iar cracd ci'eva'era obligat ;-;";;;breascd. cu unasdracd, faptul era considerat o pedeapsd.

CANONUL 68: (IITROTONIA SA NU SE REPETE)Dacr vreun episcop, -sau presbiter sau diacon, va primi a doua hi-rotonie de la altcine*a'- si se

'cateriscasci ri "1 ii "u-t'"" I-a hirotonit,afari de cazul ci ar do'edi "a "i- iri"ri""i" ti"tlial*1e'Ia eretici. cicicei ce sint botezati.sarr frirotonifi Je unii "" ut"iii", ,i,i urtu cu putirrfisE fie nici credinciosi, nici cterici,'-

--

(Can. 46. 47 Apost.; 8^, Jg I Ec.; 4_ II Ec.; S III Ec.; 8, 3Q Laocliceea;36, 48, sT,6g Cartagina; i, i i i i it i" "it i ir"f" v 'L' L'v'' i

Dupd cum arrr vdzut la cano.ul 46 gi 42, in genere, tainele ereticilor- ea ale unora earc -au pierdut preolia cizind aiil succesiunea apostolicd- nu sint 'alide. Nici botezul'acestora.n. este rotez. nici hirotonia,hirotonie, nici euharistia, cuharlirii. -ii

nici o uita tuirra De aceea, nununtai cd nu se ing;iduie, ci este 'ru""*" -ca cei botezafi qi hirotoni{,i decdtre cretici. si fie botezafi;i hirotoniti din ";i,.-N;;:te insd ingdduit,sub pedeapsa caterisirii, -riici' "upeta""a botezului, t,i"i-i"p"turea hiroto-niei' clacii ele au fost sdvirgite in mod v;rlicl. Dupi aceastir rincluialti deci,preofii ereticilor nu,pot..fi primifi in gi-se.ica-';;"p,t;;;[i qi nici cre-clitrciosii ca fiincl botezafi, "i, put,,trr-'a fi considerati crecrir"rcioqi, ei tre_buie.boteza{i din nou, iar p.ni., a-fi considerali clerici, trr:buiesc hiro-tonifi dir-r nou.. --9".privire la schis.matici insd s;i in spefr cu privire la ro''ano-catolici si la cei ce apar{in bisericiror

'zise eterod""; Ai;'.irarit, practicabiserieeascti a stabili i, ca qi notezuiii 'hirotonia acc-stora sd fie rccr'os_cute ca valide.la

14' cu privire la schirnatici lnsi 9i tn spefd cu privire. ta rornano-catolici gi la cei cc apar[irrBisericilor zise cterodox6^q1-1 "x1;t, p*"iica t_isericear;t ; ,t";liii, ca ;i botezul gihirotorria accstora sI fic recunoscute ta valide,.S-_a pu-1s problerna recunoagterii vali_ditrtii hirotoniilor anglicane, in scnsril c, aierua.ri.ri" JoririJ.."'liao". schismaticii,sau' considcrind'-i totusi erciici, sit fie '':rtioate hirotoniirc lor prin iconomic. Acestechestiuni, strrns lcgate tre srrccesiirnea npnrloii"e, au legriturr cu -canonul

r al sftntuluivasile ccl Mare gi c-"n eanomrl ";t;;irtii;;.,i tin.,t ,"-r, 6p.r." "j]a.trginei, la anur

CANONUL 69; (pOSTURTLE DE CAPETENTE)

- Daci vreun episcopcitef sau vrun cintiref, nu

sau presbiter sau <iiaeon sau ipodiaeon sauposte;ete sfinta patruzeeime a pastilor (ma-

4370. 7l Ap.

rele post), sau miereurea sau vinerea, si se cateriseasci; afari numaidacd ar ii impiedicat de slSbiciunea trupeasci; iar dacd ar fi laic si se

afuriseasc6.(Can. 29, 561 89 Trulan; 79 Gangra; 49, 50,-57 Laodiceea; ! plo-yi

sie Aietand.rinuli 15 petru Alerandriiuti 8,'70, Timotei Alerandrinul)

Rinduiala veche pe care o infdliEeazi canonul prezen-t cu privire la

postul pa$tilor gi la -pistul

de miercurea Ei vinerea, a -suferit in timp o

lerie ae schimbdri gi anume: se excepteazl miercurea 9i vinerea din sdp-

tdmina de dupi Paqti, apoi miercurei qi vinerea din-sdptdrnina dinaintea

duminicii l5sitului'sec 'de

carne, apoi miercurea Si vinerea sdptdminii

brinzei.itt gutt""" numai neputinfa trupeas,ci, adicd boala, eonstituie un

motiv .'uiubil pentru dezlegarea cle post. La aceasta se mai adaugi insd

li-altele, ca de exemplu. faptul cd cineva s-ar gisi in cdldtorie sau in

impre'iurdri de for{A majori in care nu se poate posti, etc'----' -i; afard de

'Postui Paqtilor, Biseric-a a mai rinduit_gi postul Cra-

ciunului, postul sin Petru (aI sfintjlor Apostoli Petru si Pavel) qi postul

Si"ti-aiibi (al aclormirii Maicii Domnului) ca posturi mari, aqa incit

i-p["":, cu al Sfi'terlor Pagti se numdrd patru posturi rnari.

CANONUL ?O: (OPRIREA COMUNIUNII RELIGIOASE CU IUDEII)

Dacd rrreun episcop sau presbiter sau diacon, sau oricare dirr ca-

talogpl (rindul) cleiicilor, ar posti cu iudeii, sau ar praznui (ar ser6a'

ar tTnel'sirbitorile cu ci, sau ar prirrri de la ei darurile de sdrbdtoart"p""lo* azimele sau ceva de acest fel, si se cateriseasc[' iar dacb ar fi

Iaic, si se afuriseasci.

(Can.7 ,64 ,71 Apc ts t . ; 17 Tru lsn : 1 Ant ioh ia ; 29 ,37 ,38 Laod iceca;

51 ,73 ,106 Car tag ina)

Datorita aceluia;i separatism fatir cie necreqtini 9i in speciai fa{A

de iudei, - care au dus tirnp indeiungat iuptii deschisi- impotriva. cre$-

tinismului - canonul extinde mdsurile de izolare fa!5.de aceqtia, inter-

;i;i;J .j clericilor si laicilor. atit sti posteascd, sq9 .'se tind slrbdtorilc cu

iudeii, cit Si sd primeascd daruri ca caracfer religios de la ace;tia'

CANONUL ?1: (OPRIREA COMUNIUNIi CULTICE CU PAGINII

$r TUDEII)" Dacd vreun

templul piginilorriseascb.

cre;tin ar cluce unttlelemn sau ar aprinde luminiri la

sau la sinagoga iudeilor, in sirllitorilc lor, si se afu-

(Can. ?, 64,70 APost.; 11, 94 Trulan; 7, 2437.38,39 Sardica: 27 Cartagina)

Ancira; 1 Antiohia; 29,

Oriee act de cult prin care s-ar ar5ta comunltlnceginii sau cu iudeii, este oprit- cu desdvirqire nu nttmai

;i pentru laici, st;b pedeapsa afurisirii.

rr.:ligioasii cu P5-pentru clerici ci

72 - 74 ,\lr

__ _ Dispozifia canonie;i in acest serls, se intemeiazd pe sfinta scripturi( I I Cor. 6, 14-15, etc.)

CANONUL 72: (osiNDIIrBA SACIITLEGIULUI sAU rERostlrEr)f)aci r-.eun clcric sau laic ar fura tlin Sfinta Biserici ceari sau

untdelemn, si se afuriseasci qi si irrtoarcd (rcstituie) incilcit inrpre-urri eu ceea ce a luat.

r , .^.^_(Con.25,38,73 Apost. ; 2.5 Ant iot t ia;10 sin. I_I I : g Grigor i ,e delv?s,so./

. In canonul prezent nu estc vorba cre un sirnplu furt. t,i clc unultpai grav,-care dupd c-um spune Balsanron, se cheama ierosilie, aclicd ne-cinstirea lucrurilor qfinte, sau sacrileglu. pedeapsa lui nu este numaiafurisirea, ci .9i restitrirea incincit a'iucruriio;--'il;"t*; pe ringd insa;ieple. furate, qi aceasta indiferent ci s-a fdcut vinouot be ierdsitic uiicleric sau un laicls.

15. lntelesul afurisirii, ca pedeap-si previzutd de prezentul canon, pentru clerici, este acelad.e suslenda-re, pentru ci altfel, oaci ar fi si acimitem, cd este v6rba Oe aturisirelropriu-zisr, ln cazul acesta ar trebui str adrnitem_ci i se aplici trei pedepse pentru o vini gianume: lntli carerisirea, apoi afurisirea qi la urmi imenda. o6"i oi fi vorba "" a" lrri,in idem" ceea ce se poate admite ln mod exceplional, ci de ,,tris in idem., ""ru a" *"r"nici o rafiune gi nici nu se pornenegte in vreo lLgislalie oriclt'dc o.."oni.i,

CANONUL 73: (OSINDIREA SACRILEGIULUI sAU IEROSILIEI)

_, V=u^r. sfinfit de aur sau de argint, sau pirrz6 (sfinfitd), nimeni sEnu-;i mai lnsugeascE spre i'trebuinfare proprie, cici este lJcru fdrx aeIege (po-trivinic legrr). rar de "-a" vidi "inioa lfacinJ-una ca aceasta),

sI se pedepseasc5 cu afurisirea.

(Cgry. 2-5, 38, 72 Apost.; t0 sin l_-il; g Grigorie de Nissa,. 2 CirilAlerandrinul)

$i in acest canon este vorba tot de ierosilie, specificindu-sc cd ease extinde Ei la alte lucruri sfinte pe lingi cele'aretate prin canonulanterior Ei prevdzindu-se aceeagi sancfiune a afurisirii, pbntru cei ces-ar face vinova{i de aeest pdcat.

CANONUL 74 : (JUDECAliiiA EPISCOPILOR)

Epis_copul -pirit pentru oarece de cxtre oameni vrednici tli'incre-dere, acela si fie chenrat-neapdrat de cdtre (ceilalfi) episcopi;;i aaca:e v1 inf6!i9a gi va mirturisi, oii ar fi dovedit, sr se'hotirasci peieapsa,.iar daci fiind chemat, fiu se va supune (nu ar da ascultar,ll, ,a'tilchemat- s-i a doua oari, trimifincru-se dup6 er doi episcopi. io" dacinici astfel nu se va supune (nu va asculta), sd fie "rt"ttiaJ-ri a treia oar€,trimifinrlu-se din nou doi episcopi Ia el.'rar daci nesocoiirra ;i aceasta(o astfel de chemare) nu se 'a infifi;a, sinodul si hotirasce i-pririi,"

f

?'l Ap.

lui cele ee i se va p[rea (potrivite), ca si nu i se par[ a ci;tiga fugindde judecati :

( C a n . 3 4 , 3 7 , 7 5 A p o s t . ; 6 I I E c : . ; g , 7 7 , 7 9 , 2 7 I V E 9 ; 8 T r y , I a n ;74, 7i, 29 Antioiia; 40

-Laodieeea; 4 Sardica; 8, 70, 77, 72, 75, .7-8, 79,

59, L01,707, 128,729,730,732 Cartagina; 73, s in. I* I I ; 9 Teof i l Aleran'clrinul)

Canonul prezent se ocupd cu judecarea episcopilor, ardtind, lnesen[5, procedura care trebuie urmat5. in asemenea cazuri.

Se prevede intii, cd nu oricine poate s5-l acuze pe episcop, ci numaioamenii vrednici de incredere. Care sint acegtia ne arat5 alte canoaneFi anunre 6II Ec.; 21 IV Ec.; B, 19, 128, 129 Cartagina,,etc. Acuzatorultrebuie sd fie intii de credinfd creqtind ortodoxd (6 II Ec.) 5i este datorsri-qi sus[ind pira, altfel se pedepse.gte ca un cdotnniator (19 Cartagina).Cel ce acuzd pe episcop, trebuie sd dea in scris cd ,,este gata sd se sltpu-nd aceleiaqi pedepse care s-ar da episcopului acuzat, in cazul cind la cer-cetarea lucrurilor se va dovedi cd episcopul este nevinovat( (6 II Ec).lar celui ce a formulat mai multe acuze impotriva episcopuiui sau a ori-cdrui cleric, dac6 nu poate dovedi una dintre ele, nu i se mai permitesd susfini pe celelalte (130 Cartagina). Se infelege cd nici un fel deeretic sau ichismatic Ei nici necreEtinii, apoi caterisi{ii, excomunicafii,etc., adicd in genere, orice persoane care din punct de vedere al cre-din[ei Ei moralei creEtine ortodoxe sint nevrednice de incredere, adicdsint nedemne, nu au dreptul si ridice pird impotriva episcopului, saumai bine zis, dacd ridicd r,'reo astfel de pird, ea nu este luati in consi-dcrare de cdtre forurile biserice;ti.

Orice piri insi, fdcuti de persoane vrednice de incredere, trebuiesa fie cercetatd in mod temeinic (3, 6 Teofil Alexandrinul). Se infelegeins5, cd este vorba de acuze care s-ar ridica in chestiuni bisericegti, nuin chestiuni particulare, in cale fiecare persoanA lezata in drepturi decitre vreun epscop sau de cdtre alt cleric, poate si-i reclame pe, ace$tia,atit in fa{a autoritA{ilor.;i instan{elor biserice;ti, cit ;i in fala celor civile.

Acuza impotriva episcopului se inainteazi mitropolitului sau 9i pa-

triarhului, principiul fiind ca ea sd se adreseze clpeteniei sinodului decare depinde episcopul in cauzd (6 II Ec.; 1.9 Cariagina).

De indatd ce s-a introdus pira canonicd impotriva unui cpiscop,cipetenia sinodului respectiv va indeplini proceclura de citare, care seurrneazti dupi prevederile prezentului canon, adici po{tindu-l la sinodprin episcopi, iar nu prin oricine. Numai in cazul cind nu se va infdfi9a

la sinod episcopul citat, i se va repeta citarea incl de doud,ori, ca ast-fei dupd trei poftiri, sd se incieplineascd complet procedura evanghelicia ci t i r r i i (Matei 18, 15-17).

Abia dupi a treia citare se va proceda la judecarea in lipsd aeelui pirit, sinociul putind sd pronunle pedeapsa pe care o va socoti decuviin{d.

. {

:j

. !

- : . i q i : ; - - - r ,

T.

4615 - 7t Ap.

CANONUL 75: (MARTORII IMPOTRIVA EPISCOPULUT) i!La mirturia- cea impotriva episcopului, sd nu se primeascd e'e-

ticul ;i nici numai un singur credincios, _cici prin gura lmirturia) a doisau tru:i rnartori se va intemeia tot cur.intul. (Maiei tg, f6l.(can' 2 I Ec.; G II Ec.; sg, 7Jr, 732 cartagina, g reoJil Aretancrrinul)canonul prezent aratd ci ereticii lu pg! fi nici martori, dupd cum

nu pot fi nici acuzatori impotriva episcopilor. Dc asernenea canonulmenfioneazd (exprimi) un principiu totdeauna adrnis in justi{ie, ;t ;;singur 'rartor nu poate clepune mdrturie ,vsribila - ,,iu.ir.s unus, testisnrullus( - cdci aga cunr spllne qi Sfinta Scripturd nuinai ,,in guri a doisau trei martori sttr cuvintul adevdrului{i, adicd fdrit cle miriimtim clcii sautrei. martori nu poate fi susfinuta nici o cauza ca adevirata in fatajust i f ic i .

CANONUL 76; (EPISCOPIA NU SE MOSTENE$TE)orinduim cx nu se cuvine ca episcopul si hi'otoneasci in dem.ita-tea episcopalS pe cine voie;te, diruind_o fratelui .uu fi,rtoi ,u" uftoirude, cici 'u este d.ept sr se rinduiasci moptenitori episcopiei, diruinJ

simfirii (patimei) onrenegti cele ce sint ale lui Dunrnezeu; pentru ci nuse cade a pune Biserica lui Dumnezcu sub moptenitori.-rar aaca vaface cineva aceasta, hirotonia si rimini ta"a ta"iu ia" 1f ,a ." p"a"p_seascd cu afurisire

^ (Can:. 1, 30 Apost.; 4 I Ec.; 3 VII Ec.; 1g, 2J Antiohia; 22, 4gj

Carta.clina)

Este interzis in qenere brice trafic gi orice angajament cu clenrni_3,,^"^1,:?i:-"np.l!,1.pc.ntru cd Ia aceastd clcmnitare d. pi.stori supremi .iulserlcll nu pot fi chemafi decit aceia pe carc-i rinduiegte Biierica iarnu cei designali de un singur om, fie el-chiar si episcop.'ca u"rrra.e, nunumai . in al-t chip, ci nici ca mogtenire fiului sau ,trltor- rudc, nu le esteingdduit cpiscopilor in funcfiune sd transmitd clemnitatea

'episcopala,

sub pedeapsa anul5rii hirotoniei respective gi a afurisirii celor cure s-arpreta la una ca aceasta.l\ilentiondm din nou cd nefiind vorba intii de caterisirea episcopului,

9i . d-e-a .dreptul de afurisirea lui, prin acest fel de afurisire trebuie sdinfeleagd doar suspendarea din funcfiune (can. 5, 1g, lb, 16; lii; s.tApost.) .

CANONUL 77: (DEFECTB FIZICE SIMPLE NU IMPIEDIC,\ IN-TRAREA iN CLER)

Daci cineva ar fi cu ochiul vitimat sau cu piciorur rdnit, dar estevrednic- d_e episcopie,_ si fie (si devie), cdci nu ,stricici'nea (defectur;trupului il spurci pe el, ci necurdfirea sufletului.

-{Cg!._ 2_2, 23, 22,^2q,^79: Bg Apost; 2,-9, 70 I Ec.; 2 IV Ec.; 4, S,75, 19 vII Ec; i0, 22, zs rrurani 1, g weocezaieea;'4, tz raotttiieai

78. 79 Ap.

5, 75, 16, 45, 63 Cartagina; 8 sin. I-II; 67, 64, 82, 9A Vasile cel Mare;5,6 Grigor ie de l f issa) i

Defectele fizice simple, ca de exemplu faptul cd cineva ar aveavreun dcfect la vreun picior sau ar fi vitdmat la ochi intr-un fel oare-care nu constituie piedici in intrarea in cler 9i nici chiar la intrarea inepiscopat.

C'\NONUL 78: (DEFECTELB FIZICE GRAVE IMPIEDICA IN-T}IAIiEA iN CLEIr)

far surd fiind si orb, sd nu fie (si nu se fac[) episcop, nu pentru cdar fi spurcat, ci pentrll ci] si nu impiedice (si nu irtcurcc) cele biseri-cc;ti.

( C a n . 2 2 , 2 3 , 2 5 , 2 9 , 7 7 , 8 0 A p o s t . ; 2 , 9 , 7 0 I E c ; 2 , I V E c ' ; 4 , 5 ,1 5 , 1 9 V I I E c ' . ; 7 0 , 2 2 , 2 3 T r u l u t t ; 4 , l Z L a o a i c e e a ; 5 , 7 5 , 7 6 , 4 5 , 6 3 - C a r -tagina;8, .sin i-ti; 67,61,82, g0 Vasile cel l)Iare; 5,6 Grigor'12 11c Ntis'sa/

canonul opre;te pe surd sau pe orb sa clevin5 episcop. se intelege.ci aceasti opreligtc priveltc in gencre iutrarea in orice trealrtit tt c'lerului.

Dupir cum se ,stie, legea'veche (Levitic 27,77,21) oprea intrarea inpreo{ie pcntru orice fel de dcfcct fizic. Legea noui inqircluie intrarea in"lo. ",, defecte mai mici, oprind-o numai in cazul dc:icctelor c;ire-l facpc cel in cauza inapt pentru indeplinirea serviciului preo{e'sc, sau carear putea si-l lipseascti cu totul de prestanfa preoteascd pe respectivul.

Zonara in comentariul la acest canon, spune cI daci cineva are defecte

la trup sau la ochi sau claci c ;chiop, poate si devini episcop, ;i nunlai

dacir 1rc ambii ochi vdtima{i gi urechile surde sau un alt defect prin

care ar Ii oprit sii indeplineascd lucrdrile slujbei arhierelti, numai atunci

se opre;te intrarea lui in episcopat. Ca un astfel de defect socoteqte 9ilipsa miinii drepte, fiirf, de care arhiereul nu poate sdvirSi cele sfinte.

Balsamon in acelagi canon arati cd cei care au devenit orbi sau surzi

dupii ce au intrat in cler, nu pot fi lipsili de demnitatea clericala pen-

tru acest motiv.

CANONUL 79: (DEMONIZATII NU POT INTRA IN CLER)

Dacd cineva este indricit (are demon), si nu se faci (si nu devie)

cleric, dar nici sI nu se roage impreun[ cu credinciogii, insi curifindu-se,

si se primeneasci gi daci ar fi vrednic, sd se facd (cleric).

(Can. 60 Trulon; 2,3,4,74 Timotei Alerandrinul)

Cei bintuifi de duh necurat sau ndpEstui[i de duh, sau smintifi oristdpini{i de boli psihice, precum Ei cei epileptici, nu pot fi primifi in cler,

decit dupA ce se vor insdndtoEi'

*..".'*d

80 - 82 Ap.

CANONUtr, BO: (NEOFITII NU POT FI. FACUTI EPISCOPI)Pe cel ce a venit din viafa pEgineascd gi a fost botezat, sau (pe cel

eg_ a.venit) din petrecerea upuraticr (prcitoasd) a viefii, "" "stu?upiaJ rindui (promova, face) indatd episcop; cici este lucirr nedrupt, cu ciicare inci n-a aritat in nici un chip deitoinicie (pricepere), si iie altorainv6!dtor,'afari numai dac6 aceasta ie face prin harul rtimnezeiesc.

(Qan. Z I Ec; ! U_II Ec.; 72 Neocezareea; J, tZ Laodiceea; I0 Snr_dica; 77 sin l-il; 4 Ciril Aterandrinul)

se interzice celui de curind botezat, sau celui de pufinr vreme re-intors prin pocdin{d de la g yia{e p€cdtoasd, sd fie primif in clar Ei cu au-osebire in episcopat. Numai in mod excep{ional se poate aa-iiu &;;;,cind vreun semn deosebit ar indica aregerea unei pe"soane prin harullui Dumnezeu, adicd prin intervenfia exCeplionald a pgterii dtimnezeegti.

CANONUL B]: (FUNCTIUNI PUBLICE INCOMPATIBILE CUSLUJTREA PREOTEASCA)

Am zis ci nu se cuvine ca episcop,rl sau presbiterul si qe pogodrepe sine in ocirmuiri ob;te,sti !nubiicc),- ci sx se harnzeasca laeaicei ne-voilor (treburilor) bisericegti. Deci ori sr se supund a nu face aceasta, orisd se cateriseasci,

:6:i, dupd- _por'^5[uirea Domneascd (a f)ornnulrril, "im"nintr poate sluji la doi domni (Matei 6,24r.

_ , - (Cun.6 ,20 ,83 Apost . ; 3 , T IV Ec . ; 10 v I I Ec , ; 16 Car tag inc t ; i I s i t lI-.t I )

_ In{elesul acestui oanon a fost ldmurit in legaturii crr textul cano-nului 6 Apostolic, in sensul cd numai func{iunile'prrotice incompatibilecu . dem.nitatca- preo{r:ascd sint interzise membrilor clerului. Dc altfclnrci nrai dernul! qi nici astdzi, Biserica nu a aplicat Ei ru poate aplica insens rcstrictiv gi dupi litera lui, dispozi{iile acestui canoi, adicd in in:-lclesul cd ar fi in_terzis mctnbrilor clerului sd indeltlincascd

'funcfi"ni p,t-

blice de statsau de alta natur5, cind acest lucru:ar'fi'in interesul Biseiiciisan aI intregii obqti a poporului.

CANONUL 82: (PRIMIREA SCLAVILOR IN CLER)

-, - ^*" perr'item si se rinduias-c5-(promoveze) in cler casnicii (scravii),f[rE invoirea stipinilor, spr€ mihniiia stdpinilor "ut" i-uo dobindit peei, pentru ci una ca aceasta. pricinuiegte (duce la) pribu,sirea caselor.Iar daci sclar,ul s-ar arita cindva vrednic' pentru hirotonic in vreotreaptd' precum s-a aritat gi onisim al nosfru gi vor ingidui stepinii-ti-l voi elibera;i.f,voi slobozi (lisa) clin casi, si se iaci,

(Can. 6,8I, 83 Apost.; 4 IV Ee.; gS Trulan; S Gangra; 64, g2 Car_tagina)

\

83 - 84 AP.

Din iategoria' casiiiciloi f&rfriliei romant' cii' $i a' edldir gfCieqti fd-cceu plrte femeile, copiii li sclavii._ In sens mai restrins ins5, prin cas-nic se inleiqge sclavul. Degi dupd invitatura cregtini nu l9 p.oate facedeosebire intre sclav {i liber li nici nrl poate fi raprobat'sclavaiql,' totugiBiserica a acceptat legislalia r'omand sclavagis'tA, farl a,$l-g Insu$i.'A 4g-ceptat-o ca pe o rinduiala a statului gi a respectat-o,'aqa incit ql princa^nonul preiet'rt, referinpu-se la o legiuire specificd

'Orinduirii Socialesblavapiste. se dispune ca clintre sctavi iA nu fie primi{i in cler decit hri;mai cei peirtru care se obfine invoirea stdpinului. Aceasta'inse,amn5, pqde o parte, ci Biserica iqi afirmi punctul ei de vddere, ca sclavii, dbcdsint vrednibi, pot sd fie primi{i in. cler, nefdcind distinc-Nle in aceastlPri:vih!6 intre sclavi Ei liberi, ci rectinosclnd egala lor indreptdfire-iq Pisqjrici, iar pe de alti parte, ardta loialitatea sa fa{[ de legile'etatrilrri de a-tunci, neinlelegind sd nesocoteascd aceste, leet, ci sd se supunE |or.

CANONUL 33: (PREoTIA )Si or\STEr\ .SINT IICQMPATiBILE)

Episcopul sarr prrsbitertrl sau dia'conul, ocupinduise cu'oastea (exbr-citind o lunclie urilitari); ;i voind si le lie pe amindouE, dregitoria ro-rrranl cle stat gi cirmuirea preofeascX, si se cateriseascd, pentru c5 aleCezarnlui, sint ale Cezarului, gi ale lui Dumnezeu, sint ale lui Dum-ncz"-u. (llatei 22, 2l).

(Cam. 6, 87 Agtostj 3, 7 IV Ec.; 10 VII Ec'; 76 Cmtagina; 1.1:sinl 1 - l l ; , 5 5 . V g s i l e c e l M g r e ) : , : . , ,

Intre ocupa{iile incompatibile cu preofia, din categoria celor pu-bliee, se nuindri func[ir-rnile rnilitare, fie ele de combatari{i, fie adminis-trative; 'Definerea unor astfel de fttncfiuni de'odtre cleriei, se pedepseqtecu caterisirea. Cu toate acestea, sint, nenumdrate mdrturiile despre in-deletnicirile militare ale clericiior in timpuri de grea incercard pentfuBisericd sau pentru !5rile in care aceqtia au trdit, fdr5 ca Biserica si'rildice obiecliuni.

(IANONUL B4: (PED-EPSIRII;\ $I DEiTAIMABEA'$IAPINIRII'DEsrAT) , .DaeE cineva ar oc6ri fErE dreptate pe impdrat (cirmuitor),- sau pe

dregitor, sE sufere pedeapsa, ,si dacd este cleric, si se cateriseascb, iardaci este laic si se afuriseasci.

(Can: 55-56 Aptost'.)

I O"uru sau defdimarea stapinirii civile este consideratd abatere deta obligalia cregtinilor de a fi loiali fatd de stat. Irar dacd simpla defdi-nare se pedepseEte grav, - in cazul clericilor - clr caterisirea, iar incazul laicilor cu afurisirea, atunci cu cit mai grav trebuiesc pedepsiteaetele de impotrivire fali de stdpinire sau cele de uneltire impotrivastEpinirii.

{;.qr$

s0 85 rtp.

CANONUL 85: (DESPRE CANONUT CARIjILOR .SFINTEI SCRrp_TLIRI)

I'oui luturor clericilor -pi laicilor si r,tr fie r.5rf i cinstite ;i sfinte adicdale l'echirrlui l 'estameut: cinci ale lui -lloise --- l 'acercr,' Ie5ir.ea, Le-viticul, llumerii, f)euteronornul; a lui risus Navi - una; a Jutlccitolilor- unB; a lui ltut - una; patrrr ale Impbrafilor; doui paralipomenrr alec6rfii zilelor; doui Ezdra; una Estir; trei ale rlracabeilor; una a lui lor,;una a Psaltirii; trei ale lui Solomon - Pilclele; Er.lesiastul; Cintarea Cin_tirilor; ale Proorocilor douisprezece; a lui Isaia una; a r,ii ro."-ia .i"u;a lui Ezechil una; a lui Daniil una. Pe deasupra s6 r i mai fic aminte(si vi se mai adau_ge voui) spre a invdla pe tiirerii r.optri: inlelepciuneamult invifatu'lui Sirah. Iar ale noastre (adic5 ale Noiltri .1u*io,troiirypatru Evanghelii: a lui lltatei, a lui jllarcu, a lui Luca gi a lui loanipalr_usprezece epistole ale lui Pavel, doul epistole ale ltri Petru; trei aielui loan; una a lui lacob; una a lui Iuda; douir epistole ale lui Clenrerrt$i ,,orinduirile" (agezimintele, constitufiilc) ficute eunoscute voui epis-copilor in opt c5rfi, prin mine Climent care nu trebuiesc a fi date inlileag _intre tofi, din pricina lucrurilor tainice dintr-inscle; * ropt"i*Apostolilor no;tr.i.'t^"

-(Can. 60 , post.;- 2 T,ulan"; '60 Laodiceea; 24,, Cqrtagina;.-Ltcnasiecel .IlI&re: Desprg srirbdtori,. Grigorie Teologul': Dispre irrr;tt" s/infeiScri'pttu'i; Amfilohie: Despre cd.r;iie Sfintei Sittptru.il

'

Prin textul acesta nu se stabileqte canonul cirfilor sfintei Scrip_turi, ci se recomandi nr"rnrai credincio;ilor c,irfile carc pot fi citite r:ulqlq.- 0: ei, rpqtlu a se evita citirca cnirfilor apoc:rjfc, dfsprc ca.Ll 'oL*beEte canonul 60 apostolic. lntre cele inqirate'se numir;r o sermi decirfi care nu au ficut qi nu fae prrte din eanonul .sfintei scripturi, ciarcare sint de folos pentru zidires sr-rfleteasci qi.J:entru orientarei practice'ia llgdinciogilor cum sint cirfile Macal:eilor, intelepeiunea lui lisu,; fiullui Sir,rh, Constitufiile Apostoiice, etc.16.

4;-16' f)rept lncheiere la canoanele.stinfilorApostoli, unele coleclii,nrai adaugl gi.textul ur-mrtor: , ,Acestea s-au orJndu-it tour episcopi lor 'de crrtre;" i ' ; i ; ;p;" caloane. lar v, i' dae{ veli rimine intm ele, tl_}."li trrtntui ;i r.e{i :lvea pace, i", Ja"ii nu va ve1i supune(lor), vef!f imuncit i(pedepsi! i) l ipururea vcl i area " i . . tn' i r t"r"t" iegcrc; intrevoi,dupi, l i t .r t ' i i t r t{ luind oslrxl{ pentru-neiscultare.1, f)ar Dumnezeu, cel sjngur-vegnic ai ficrtorut. a toat-c,_ str vi uneasc{ pe voi po toj.i priopace in Sftntul f)uh $i s.i vd intlrepteze spre tot lucrul lrun, st"toiiii"i iurali, tfua de pri-hanll 6i str vtr tnvredniceasc:I vjelii velnicc impreuni.i, ";i;-;;i; solirea (mijlociiea)prea iubitului S5u l ; iu l isus I{r istos, a f)urnnezeului Fi } I tnir i i to;ului nostiu, 'cu caJeste rnArirea cea mai presus de toste a lui f)umnezeu 'i

"iat{!, lrnpreun:l 5i cu a SfintuluiI)uh cu a \lingiietorului, acum ti pururea ln vecii'vecilor. lSiirtagnra .-\teniantr, vol.. l l , p a g . . 1 I l , 1 )

t ! : , 1

i{

I

qcril oiud,.r: : l i i 7

,;? lrltll:.;r, i lri 'r ., ; ]s gt? : . i ,, l

" - l .

II,. CANOAIiNLE SI\OADELOR tsCUIIEITICD .Ii:,;,,

g l . : . r t i / " t e i ! ; . t ; r.;t0l

CANOANELE STNODULUI r ECUMENIC DE LA NICEEA (AN 325)

: : CANONUL f.:.(AUTOMUTILATII NU POT FI CLERICI) \',

Dacd cirreva in boali, s-a tiiat cu megte;ug (s-a operat) de citrenedici, sau de citre barbari s-a tiiat, acesta si rdmini in cler; iar dacacineva sdndtos fiind s-a t6iat pe sine; acesta, chiar claci se num6ri incler, (chiar dacd este membru al clerului), se ca4e si inceteze (a nrai faceparte din cler ;i de acum inainte, nici u,nul dintre cei de felul acesta,nu trebuie si se irrainteze (in cler).

Precum este lucrul vidit. ci (aci) se vorbegte despre cei ce facisprsva aceasta inadins gi care indriznesc si se taie pe ei iryigi; tot lafel (este vidit cd) dacd oarecari au fost scopifi (fdcufi eunuci) de bitrebarbari sau de cdtre stdpini, insi altrninterelea s-ar g6si vrednici, peunii ca acegtia canonul ii prime;te in cler.

(Can. 27, 22,23,24 Apost. ; B sin, I* l l ) , t1, t r , :

zice autornutilarea, pe care o considerd,motiv ca cineva Fd nu fie primitin clef, iar in cazul cd un membru aI clerului srar automutila,. dispunqs5 fie indepdrtat din cler.

j In partea finali se reproduce dispozilia canonului 21 apostolic. .Dupd cum se vede din textul canonului, se admite castrarea pen-

tru,motiv de boal5 gi nu se socoteqte drept vini nici cea sdvirqita in im-prejririri de for{5 majori, dar in genere, acest act este condamnat capotrivnic voinlei lui Dumnezeu Ei legilor naturale. De altfel, imediat.dupa biruin{a creqtinismului in imperiul roman, impiratul Constantincel l\{are a emis o lege prin care a interzis, sub pedeapsa cu moartea,castrarea oamenilor sanitogi (Codex 4,42, l).

cewonTJL 2: (NEOFITII SA NU FIE PRIMITI IN CLER)

I)eoarece multe s-au ficut impotriva canonului bisericesc, fie din

nevoie, fie in alt chip, la stiruinfa oamenilor incit oamenii abia venifide la I'iafa p6gineasci la credinfd 9i care in scurti vreme au fost cate-

hizali, se aduc indatd la baia spiritual5, ;i deodatd cu botezarea se ina'

inteazi la episcopat sau la prezbiterat, s-a socotit ci este bine, ca de

d "

j

iI1

ij

523 I

acum inainte nimic de acest fel s6 nu se mal factr; pentru ci ii trebuie timpde mai_multr ispitire celui care ,o "it*t iieaX G;;il;""ului) pi tlupabotez. cici este limuriti sc'riptura apostolici ""'ri"oi,,lvo o*ofit, ; ;;mindrindu-se sd cada in osinrti ;i in tanlul (;.;;i;;ilvolului,. (I Tinr.3, 6).- lar daci cu trecerea r.remii, "-a" ufla'o""o 'pe"atuire

sufleteascbcu pri'ire la o persoani (a unei persoane)), pi s-ar'dovedi de citre doisau trei rnartori, unul ca acela sa inceteze iin cler. Iar cel ce ar face(ar proccda) impotriva acestora, aceluia i se va pune la inaoiali calitateade cleric (in privinJa- aparenlci lui Ia cler), ca unul care a cutezat sd seimpotriveasci mareiui sinod.

(Can. 61.75..80-Apost. ;-{ / Ec.; g,70,Neocezareea; 3 Laodiceea; t0Sordica; 1T I-II;'89 ttasile "6t ruor:n;-i,4 Crtgorti ii Uiril

. canonul opreqte grabnica botezare $j mai ares grabnica primire incler a- neofifilor, luind- misr-rri pentru inilepirtareu ii" a", a ceror re_pede. hirotonifi - Ei in sarcina clrora s-ar dovecri ulterior unere pdcatecare i-ar fi oprit s:i devind clerici. canonul dt;;p;;ri" iegald unor re_comandiri pe care _sfintut Apostol pav-el le-a fdcut in Eplstola r catreTimotei, _spirnind ca nepiscopii-;t n-,r tiu boLrut A-curind* qi porun_cindu-i chiar rui rinrdiei astfel: ,}{iinile augrabe fe,,i*""i sd nu-{i pui{i( I Tim. 5,22)..

I . l J l i : r , l l t i .CANONUT B: (CLERICII SA NU ArBA TITTOARE),!, i :,,Marele sinod a oprit cu desXvirpire, fie episcopului, fie prssSils-rului, fie diaco'ului, {iL oricui dintre-cei care rl"t il- "iur, si Ii se rn-gdduie a avea femeie impreund rocuitoare- r""r"rui"a), afara doar demami, sau sori, sau. mdt-upd, sau numai artiut

-a"-pulJour,u cu pri'irela care a fugit toati bdnuiaia-1prin l"r" " scdpat de iub toatd binuiaia).

(Can. 5, 26 Apost.; S, lZ, 13- Trulan; lg, 22 VI Ec.; l.g Ancira; J,4,.25, 38,70 Cartagina; gg Vasite cei MarelIn canonur prezent este vorba de aga zisele "feminae subintro-ductaes, adicd feme.i eale nu se ;l;;uu in regdturd conjugald eu crericiiei,tra'iau firi titlu lega,l in "or.lu-Io". pentru a se apira demnitatea mo-rald a clerului. canonur interzice ;;i;g;;';dfiiffiilru al acestuia,sd mai loeuiased cu astfer de femei, or-upru cdrona "" j"t"u sd existe bi-nuiala ca triiiesc in -rnoi it9-sal cu vreuntrl dintre'crerici la care ar lo-cui. se ingdduie insd -crericift" """a.aiori{i sau vaduvi, sd aiba in casalor numal f,emei fdri binuiara, aai"i-numii astfel-il;L;""ne de genulfeminin" din pricina c.irora ""'poitu J;;;.;;;; ri, fra"r,"ra de relafiinepermise cu respectivele. Acestea sint: mama, sora, mdtusa sau alteler.

1' Interpretat ln mod forl-at pi intcresrrt, canonul.prezent a fost. invocat "" renili p"ntrlsusl i t terea cel ibatul ' i . cr aceasta pdr. i" n" . i t . i i r ter,. ," iai ,r , r .r" i i , r Ji l i r"ptur ci p sino-dul I ec'mcnic s-a propus de citie unii prriicipanli.aoopiarea ..irl"irrri clerical, dar. propunerea a fost respinstr, tn_urma intt'rventiei cpiscopul.i necdsrltorit l)afmrtie din'l'ebaida, a cdrui propuncrc contrard a fosf adoptatr ununiirn- gi'li* iiuiiuot propunerea

53I I

de respingere a celibatului clerical, spunlnd cd: onu trebuic a se impune clericilor 9i per'soanelor sacerdotale acest jug greu (al celibatului), deoarcce cdsitoria este un lucru ono-rabil... afari de aceea, nu toli pot purta rigolile unei lcgi atit de strictc... Castitateaadevdrati sc nurrrcSte legitura dintre btrrbat pi sofia legitinS, gi este de ajuns dactr, duplvechca tradilie a Biserlcii, celor care au irrtrat dcja ln cler nu li se permite s1-9i lafcmee dupil aceca, dar ln nici un caz si nu lie obligali sir se despartl de acea femeiepe care mai inainte de accasta, atunci clnd erau laicil qi-au luat-o ln nrod legitiru" (Socrat.iIist. eccles. I, 11). Ca urmare, celibatul ca institulie, adic5 $ub forma unei rinduielijruidice conrplexe, reglernentlud starea civiltr a clorului, iu sensul ci i s-ar fi interzisc{strtoria, nu este acceptat tle citrc sirrodul I ecumerric, ptrstrlndu-se vechea rlnduial{ ca

' toti clericii str se poattr clsdtori inainte de a primi hirotonia tdtru diacon, sau tntru pres-biter. ln acelagi timp, nimeni dintre cei care doreau str devinl clerici nu erau obligatisi se cistrtoreasci, ci rtrrnlnea la libera lor alegere si se clsAtorcascA sau ou, Clcricii nec['sitorili se numesc pe netlrcpt celibatari, pentru ctr dupI, cum am mai spus, ln ortodoxienu existi institu!ia cclibatului, ci doar lngtrdutn!.a sau libertatea ca cei care nu vor sE scclsdtoreascS. sI r irrnln;I nccisitori t t .

,

CANONUL 4: (ALEGEREA $I HIROTONIA EPISCTOPILOR)

Se cuvine a;atlar ca episcopul sd se a5eze (catistaste) cle cdtretofi (episcopii) cei din eparhie (rnitropolie, provincie), iar dacd ar figreu un lucru ca acesta, fie pentru vreo nevoie stdruitoare (presantf,,constringitoare), fie pentru lurrgimea drumului, adunindu-se in oricechip trei la un loc, impreuni aleg5tori fircindu-se gi cei absenfi gi con-simlind ptin scrisori, atunci si se fac[ hirotonia. Iar intirirea celor f6-cutc, sE se dea in fiecare eparhie (rnitropolie) mitropolitului.

(Can. 7 Apost.; 3 VII Ec.; 79, 23 Antiohia; 72 Laod'iceea; 6 Sardica;7 Constantinopol; 13,49, 50 Cartagina)

In canonul prezent se vorbeq;te atit de alegerea cit qi de hirotoniaepiscopilor. cdci prin termenul catistaste se in{elege Ei alegerea si hiro-tonia, fiind corespondentul lui ,,a aqezas qi al lui ,,a instituis. Priveqtedeci intreaqa lucrare Ia a;ezare:r unui episcop in funcfiune.

Fireqte ci intii se fdcea ,alegerea qi apoi hirotonia, iar hirotonia nttse s{vir;ea Ia intervale mari dupl alegere, ci imediat. Textul canonuluispune de altfel precis, cir intii si se facii votarea chiar Ei in numeie ce:lor absen{i qi "auoi'r hirotonia. Se mrai adaogi c;i intdrirea strl confir-marea celor fdcute ii revin in fiecare eparhie mitropolitLtlui?,

2. Cu privire la aceastd dispozilie preciztrm urrnitoarele:Prin cuvlrrtul eparhle se ln{elege o provincie a impcriului, clreia ii corespunde nu o' simpll eparhic in sensul dc :rstlzi al cuvlntului, ci un grup de episcopii sau epdrhii,avlnd lu fruntc un sinoo alclLuit din to{i episcopii provinciei sub pre}iden}ia mitropo-l i tului, adicl :r episcopului din capitala provinciei,llenlionlm ci imperiul roman cra tmptrrfit din vrernea lui Dioclelian (284-305) ln urntr-toarele mari unittr{i administrative: prcfccturi, patru Ia numtrr, si nnume: 1 a Oricn-tului, 2 a Iliricului, 3 a [taliei pi Africei, apoi 4 a Galiei Si Spanieii fiecare pre{ectur{era lmptrrfitd ln dioceze (doutrsprcz.ece) Ei fiecare diocezti apoi Ia rindul s5u ln provincJi

r.lti' (lntr-o wenre circa 90, apoi ajungitrd la peste 100). In accastd schemtr a uniti{ilor admi--. nistrative ale irnperiului ronran, provincia sc rnai nunrea grecepte gi eparhie.

Organizarea unittrfilor mari biscriceqti s-a f{cut pe clt posibil ln cadrul unitllilor adnti-nistrative ale statului, lrr a5a fel lnclt provincia sau epuhia administrativtr de stat,corespuudea provineiei bisericegti trumitii mitropolie, iar cea ce s-a numit mai tlrziueparhie sau episcopie tn sens pmpriu, corespundea teritoriului unei cetdli,

5{5 . 6 r

cu aceste klmtrriri.se lnlclege mai u;or care era lnfirli;rrrcaunittrlii adrninistrative bise-.ricesti, mrmit:i mitropolie, ln vremea sinodului I ecumenic.nlitropolitul nu avea atribulte Ia confirmarea hirotoniei, "i ,*-^i Ia confirrnarea alegerii,' asa incit textul canonului nu sc referi la.vreo contirr'rare'propriir-"isl sacramentali ahirotonici episcopalc, ci nurnai la o con.constatareale"r,:ii"ii i,i ,rjt"'"iira';"fii[t1ii,':gali

tr nlescrii celui rrirotorrit ;i la

CANONUL b : (SINOADELE MITROPOLITANE)

.. rn privinla celor- 9e au fast excomunicafi (afurisiti) de citre epis-copii din fiecare gna5hie (mitroporie; fie dint're';;i-;il crer, fie dintrecei din starea laicd-sd ge ,find "inauiata ""u a.rpa *"o""r care hotiriste"i..:ui^l"ofi (izgonifi,^ afurisilil de cdtre u'ii, si^nu ;;;;;";;;;#;;il;alfii. SE se cerceteze insi, ca nu cumva ace^Stia si fi ajuni excomunicati dinimpufin_a_rea sufletului -({in micimea de sufiet) sau clin ","uiua sau din vreoalti scidere de acest -fbl a episcopului.-beJi Fr;;; "u-t.r"rot acesta sifie cercetal

{"pe-cuviin!r, s-i socotit (pdrut) ca *ste bine sd aibi roc(sd .se tin5) sinoade in fiecare an, de doui ori pe an, in fi""a." d;"il;(mitropolie), pentru ca obgtea tuturor episcopiior eparhiei rmitro'poriliJadunati la qn loc, sd cerceteze i'trebdrile cere de ".;;t i;1, ii"rliir,^"jeare in mod vtrdit s-au ridicat impotriva episcopului, aupe'dreptatl Jfie socotifi de. 9e!1e tofi,excornunicafi, pind cind ob;tei- episcopilor is-ar pirea (potrivit), sE aducd in privinfi acestora o liotdrir6 echitauita.Iar sinoadele sd aibi l:"- Gr se linay unul inaintea patruzecimii, pentruca inliturind orice pulinitate de sufiet, darul si ru aau"a curat lui Dum-nezeu; iar al doilea, cam in vremea toamnei.

^ __-_(C_an. 72, 73, 76, 32, J3, J4, ST Apost.; 2, 6 II Ec; 11, 7J, Ig IV Ec.;6^VI!. Ec.;12 Trutw grZ,-8,-rt:,20 enuoil io'; aO, {[, '<i-raoatceea; O, l iSardica; 77,78,23,29 ZJ,106 Ca;tagina; 1 Sofia) ' --' -- '

Hotdririle canonului prezent sint urm5toarele:, se aqeazd toati greutatea eirmuirii bisericeqti pe sinodalitate, rele-vindu-se importanla. sinoadelor qi rinduindn-r" "u ii"olur mitropolitan

sd se lind de doui ori pe an: unul primivara qi altul toamna.se precizeazi autonomia episcopuiui qi prin faptur cd nu se in-gdduie ca un cleric sau laic excomunicat cre ciire un episcop, si fie pri-mit de cdtre un alt episcop.

. Li se dd posibilitatea celor excomunicafi sd se adreseze sinoadelor,pentru ca acestea sd judece cazurile in ultimd instanfd, putind fie sd re-ducd excomunicarea, fie--si o menfind, sau sd upric!-'p[au"prf .r' irrrauna mai gravd decit cea dintii.

cANoNuIr 6: (EXARHATELE. ALEGEREA Epl.scoprl-oR)

. s5- se lie obiceiurile cere vechi, cele din Egipt ;i crin Libia ;i dinPentapole apa incit episcopul din Alexandria si ;fr; --d;pi;ire

peste'toateacestea' pentru ci acesta este ;i obiceiul episcopului Ilomei. b" a."rrru-l9u qi -in Antiohia. ;i in -gelelalte eparhii

' (p"o"in"iiy J ri se pistreze

Bisericilor intiietifile (privilegiile). .

t l c 3

Este apoi cu totul invederat lucrul acela, ci daci cineva ar deveniepiscop, firl incuviinlarea nritropolitului, marele sinod a hotdrit ea urrrrlca acesta nu sc cade si fie episcop. Iar dacd alegerii cotnune tuturor,fiind ea (cu temei) binc irrtenteiati ;i dupit canonul bisericeqc, i s-ar int:potrivi doi sau trei din r,rajbd (pisnri) proprie, sd aibl tirie votul (iro-tiirireti) celor mai ntulfi.

.,sr . (Can1. 34 Apost.; 4 I Ec;.z, 3, ll Ec.; I III Ec.; 289,16,79 Antiohia; 73 Cartagina) : {

')

l1/ Eq.;;36 Trulcfit;i fIIEi :

Din eanonul prezent se t'ede ci in afari de organizafi'a mitropoli+tan5, apiruse ca organizalie stperioarii acesteia, qi forma reprezentatdprtn aga numitele ,,dieccze'r. Diecezele bisericeqti dnau coresprtuzltoarein cea mai nrare partr: unitdfilor administrative ale imperiulrri rciman nu-mite gi ele dieceze. De ia acestea iqi lu.rserd numele noile unitl{i admi-nistratir;e bisericeqti fornriate pe miisura dieeezelor civile. Aceste diq-ceze s-au mai numit bisericeqte qi exarhate Ei dupd cum se vede. seconstituise una cu centrul in Alexandria, cuprinzind pror.inciile Egipt,Libia qi Pentapole de lingi Alexandria, apoi alta cu centnrl Ia Roma, qialta cu eentrul la Antiohia. Canonul accepti rindrriala administratitia;tfel creati prin obicei, 5i ridicb acest obicei, la valgare de lege.

Nu este nicideeum vorba de weun primat al episeopului din Roma,cum au ciutat unii sd tilcuiascd textul respectiv din eanon. ci din eon.ltrd, prin felul in eare se r:efer;i textul canonului la Roma, motivind cuexemplul Romei organizarea diecezei bisericeqti a Alexarrdriei, aritindcd Roma nu reprezenta nimic deoseilit, qi in oricc caz nimic superior ce-lorlalt. centrc bisericeSti inrportantc.

Prin canon se impune rinduiala, ea'nicidecun'r filri invoirea mitro-politului sd nu se aleagi vreun episcop, 5i ca. in cazul cind alegerea utruippiscop fricutA lefirl prin votul m;riorit5fii episcopilor. i s-ar opune doisau trei djntre cei nemul{umi{i, sd aibd putere votul mljoritritii.

CANONUL ?: (CINSTIREA SCAUNULUI DIN IERUsRltlr,tl *'t,

Deoarece a at,ut tlrie obiceiul ;i vechea predanic (tradilie) ca epis-copul din Elia (Ierusaiirl) s[ se cinsteasci (si se bucure de cinste.), siaibd urmarea (continuarea) cinstei (acesteia). pistrindu-se insi pe s€amamitropoliei propria ci vrednieie (demnitate)

(Can. 34 Apost.; 2 II Ec; 12 IV Ec; 36 Trulctrt 19 Antiohia)

Prin Elia se infelege cetatea Aelia Capitolina pe care a ridicat-oimpiratul Adrian (117-38) pe ruinele lerusalirnului. In aceastd cetate,s-a organizat o episcopie eare era supusi mitropolitului clin Ceza::eea Pailestinei, dupir dirirnarea Ierrrsalimrrltri.

Canonul recunoagte episcopiei lcrusalimului onorurile cuvetrite uneiepiscopii care-Ei are sediul in sfinta cetate, qi in mod onorific o ridic5astfel deasupra tuturor celorlalte. Clt despre drepturi insi, deci nu des-

E I I

In'E'onor:uri, acbstea rirninimitrbpoliei:din Cbzareear Faldstinei,, nerecu-noscindu:l-se gi scaunului din Ierusalirn dreptul mitropolitan, :ci conti-nue: ca el sd rdmlni un scatrn sufragan al mitropoliei djn cezareea. Maimenfionem apol c5,6i canonul prezent consacri obiceiul ca izvor al drep-tului, recunoscindu-i putereade lege. r:::i,,, ; , ,

, 1

CANONUL B: (PRIMIREA SCIIISMATICTLOR in BTSDBTCA)':

rn privinla ""Ior "u s-ad numit pe sine cindva catarl (eura!i) iapacum (9e reintorc) vin la sobornicirea ';i'apostoleasca

Biserici, 'i

s.anlruj sfintglgi g! marelui .sinod, ca punindu-se miinile asupra-lor, sdldmini f5tfel -in cler. Dar inainte de toate se cuvine ca ei si mirtu-riseasci in scris ci vor qrimi (s9 vqr uni, vor fi de acordl ii voi uLmad.gsmele biperici-i sobornicegti, ii apbstolice, anume ci vor dvea cofio+qu"g ^(impdrtd$Tre) ,si cu cei cisdtori$i a doua oard si "o .ei .u""

-*

c3zut -tn -vrernea prigoanei (persecufiei), cu privire Ia care s-a rinduitlimp:I ^(de

pocdinta) pi s-a hotirit sorocrrl (termenul de iertars), --aga ilcil ace-stia (catarii) -sd uqmgze intru toaie dogmele Biser.icii sobor-nrcesri. rrin urmarc ace;tia to{i, fie (cd sint) in sate, fie (cd sint) in orage,n3rryri singuri cei-care -s-ar gdii hiroionifi, (adicir) ""i "u ll ga."s" in cler,sd rdmintr in acela.si chip (in acelaEi cin, in aceeaEi stare).

- rlan daci acolo unde (existd) episcop sau presbiter ar Bi-sericii so-bomicesti' se reintorc (revin) oarecari (dintre clericii catari), este invede-rat .ci- episcopul .Iisericii va avea vredr_ricia ere episcop, iar acela ce senulne;te- ep-iscop Ia ' a;a zi;ii catari, va al'ea vrednicia de presbiter; afardnumal daca nu cumva i s-ar pirea episcoprrlui (potriviti siJ impirt6-;eascd pe acesta Ia cinstea numelui. iar dacx luf nu i-ar plEcea aecstlucru- (atunci), pentru ca totu;i si se vadi cr el este in cler, sr i se-gn-sea:94 un.Ioc,.fie de horepiscop, fie de preshiter, ca si nu fiu aoiifrr-copi intr-o cetate.

(Cai:68 Aittst.: 7'II Ec.; 95'Tiulan; 14 VIt Ec.., 13 Ancit.a: 74 l,ieo_cezareect; 8, 10 Ant i , lh ia;6 Sarr. I iea; 47, ST,66,69, gg Cartagl ina: I , ,17,89 Vclsite eel Mare; 12 Teolit Aletandrinut) ,

' , , In veacul aI ilIl-lea, catarii, adicd rn-embrii sectei Nova$ienilor -nrlnith astfel de la intemeietorii ei Novat si Novalian, doi presLiteri. pri-pul'din ,carlggina. qi-al doilea din-Roma, - provocaserd o schismd aeitutd-g puternicr in Bisericd. lVlembrii ei, din .rnotio" de rigorism condamnaugisatoSja.3^9o.yg Ei-enau impotriva primirii in Bisericf a celor "a^f a"Ia credinfd in timpul persecu{iilor.. , . Sinodul intii.ecumenic,. stabileqte prin caqonul prezent Condi{iile in

.9sre po.t sd fie.-p-rimiti Catarii Ln Bisericd. Ei sint tratafi ca scfisingficiiiar. pu .ca .eretiei. ca, ur.mare,. li se recunoaqte hirotonia clericilor lor,dispunindu-se cd aceqtia pot sa fie primi{i rn Bisericd cu gradul lo,r, daciyor renunta Ia rdticirile.oe earc...!o rirofesau. JAeind in aeeraqi timp mdr-turisire de credinfd scris.d cd vor.urma intocmai.dogmele Biiericii:sobor-niceqli qi aposto'lice,.Dup{ aeeasti. rnf,rturisirc urma"sii li se purld miirri}e,

adicd sd Ii se dea o blnecuvintarea, citinduli-se rugdciuni de impdcare"tn

Biserica.------Canonul mai prevedea cd acolo unde existd episcop al Bisericii,'qi

u" .,r"rri vTeun episcop reintors de lra Catari, acesta poate s[-qi pdstreze

a"*"i[tuo Oe episcoi, dar nu-qi poate exercita func{iunea in aceiaqi ce-

l"iu ti" aceeaqi eparhie;, sau poat! sd devind horepiscop sau si indepli-

neascd dorar funcfiunea de prezbiter.De aci ,u .,r"du cd 6piscopul poate indeplini qi'numai furriliunea

de simplu presbiter, atunci cind nu i se incredinleazd fulcliunea de epis'

cop.-'{' Canonul mai stabileqfe apoi o rinduiald de bazd a organizdrri bi-

sericeqti, prin aceera c5 interzicl funclionarea q doi episcopi intr-o epar-

hie. ic6si lucru este f,oarte firesc, cind ne gindim cd funcfiunea epis-

conald se exercitd in mod autonom qi cu puteri biserice;ti depline in cu-

0 . 1 0 r 1

prinsul eparhiei. t : . { t : J I

. . , 1 , ; i .

CeuoNuL 9: (ISPITIREA cELoR cE INTRA lN cLER)

. Daci cineva firi de cercctare a fost inaintat (rinCuit) pres}iter'

sau f6cindu-i-serispitirea gi-a rndrturisit picatele, ;i mirturisindu-se el,

;;;;;ii'itil,i i"il"iii, ur p,ti miinile pe unul ca acesta_impotriva_cano-rt,rt.,i. p," ac*rta'canonul nrr-l prittrc;te (i1 cler), c5ci Biserica soborni-

ccasci apirn (rcvcndicd) numai ceea ce estc flri de prihanl

(Can.25 ,67 :Apost . ; 2 , 10 I Ec . ; 9 ,70 'Neocezareea: 77 s in " I ' I I : ' 3 ,

5,6, Teofil Alexandrinut: 89 Vasile eel fiIare) '

Sint pficaft,care nu permit' intrarea in cler, sau -care fiind vdditeulterior, impun indepdrtarea din cler a celor ce s-aU fdcut vinova{i deele..Pe acestea le aratd canoanele 25 qi 6l apostolice. :

Dln textul canonului rezulti cd inainte de primirea cuiva in cler,

trebuia si se faed cercetarea cuveniti in legdturd cu insuqirile religioase-morale iale candidafilor, urmind apoi mdrturisirea acestora. Dacd se con-

statd cd indeplinesc condiliile pen1.u a fi admiqi in cler, erau hirotonili,daci nu, erau respinqi.

CANONUi; 10: (CEI CE AU CAZUT ODATA DE LA CREDINT'A'NU POT INTRA ]N CLER)

oricili dintre cei cazuli (de la credin!6) au fost inaintafi (in cler)fie din ne$tiinfi, fie cu ;tiini6 ma.i dlnalnte (a stdrii.lor) din partea celorce i-au inaintit, aceasta nu'aducb slSbire (preiudiciu) canonului bireri-cesc, pentru ci dupd ce se vot eunoRste. se caterisesc.

(Can. 62 Apost.;9 1 Ec,; | , 2.3, 9, 12 Att'eira; 70 Pcftu'-'Alexandrimtl;73 Vasile cel Mare; 2 Grirtorie de Nisa)

. .,Cq1pnul.. prei'ccle .lrrisura ' caterisirii penttd cei ,eare .au ,fopt ' fdcu{iclerici dintre'dQi ce.cdzuserS de ia,.enedinf5, in tirnpul persedutiilof; Md-

rr. 12 I

sura aceasta urmeazd a se aplica de indatd ceelerici, care fuseserd liirotonifi, fie cu stiintir,lor hirotonisitori.

Iar cei ce au fost chema$i de har ;i au aritatIepidind cingdtorile, iar a"if a"u"a's_au intors

vor fi descoperiti astfei clefie fdri de ttiinti episcopi-

la ineeput zel (pornire)ca ciinii la propria

CANONUL 11: (TREprEr,E pocAllrrEr cEiJoR cAzuTr DE LAcREDTNTA)

..In privinfa celol ce-au lepidat credinfa, fdrb sil6, sau fdri luareaaverilor, sau f5rd - primejdui"" iuu fAra ceva -a"

a..ri iel, cum s_ a in-tinrplat sub tiranii lui Liciniu:-i ;-" pirut sinoauiui cb de;i nu sintvrednici de omenie, si se milosiiveasci ioJwi .lg ;-i;t fie totugi trata{icu indurare). Deci

.cifi dintre ei ca ('igte) credi'cio;Y-r" ciiese cu ade_ylrat' sd petreaci trei ani intre asculHiori ;i iuptu uni'sa se srnercasci(sd se- umileasci, sii stea p_leca!i), iar doi ""i'ii"e i*part4iru vor luaparte la rugdciuni cu poporul. ----r

_ . . (Can.62 Apost . ; IZ ,73 , 14 I Ec . ; -4 , - -1 ,6 ,2 , g , g , Z l A t tc i ra : Z , IgLaodiceea; 43 Cartagina; Z, tI Grigorie ae'Niisaj ' -' -' '

canonul. ocupindu-se de situafia c_eror cdzuli de ra. credinfd, pufir.rinainte de biruintd creqtinismuli,i ;G c-"irt""iiii'"li iii"ru, orinduiesteca qi cei cdzufi fird cairzi de for{a majord, sE fie tnatali cu blindefe qis5.li.se clea posibililqtSe de a fi reprirni{i in Bisericd. pentru a fi insr re-primi{i, canonul ii obligi.pe-acegtia Ia o penitenfr indetungatr, de rr"i*i,apoi dl qapte ani si apoi ab doi ani, deci in toiaf bl-it;;i.'

ln Biserica veche_ erau in chip felurit reglementate penitenfele, intrei, patm, cinci sau chiar mai mrilte etape, fi;;;;;';;;i u"i"aii_si olbligafia ei. cea mai, generalti impdrfire a timpurui penitenfei este ceai1 rgtlu etape sau,trepte gi anume:' pttng"iei'-""-frr"iatorii (flentes).etapd in care penitenfii staiteau la uqire disericii, prrlgii'a $i ,.igi;JEcredineioqi sa se roage pentru ei: oscurror€c, sau "j"iirt?iorii'tuujian1"il,etapd in care peniten{ii-stiiteau in pridvorut bisericii, pi"! r" ,,rga"ii,,i"';pentru catehumeni. cind trebuiau sr iasd afari; umiiiiea, smereiia. ple-care,l silu proqterneft'a. rrmili{ii sau inqenunchetorii (qenuflecterrt"i), "_fqf incare penitenfii stiteau'in bisericir toatii vrem"i},.,-g".rrnc1i. fiinrlobligati sd iasi dupd rostirea rugiciunii pentru catehumen i: starea irn-Ttreuttd..irnpreurrdstdtdto_rii (sistantes. consistentes). etapa ultimi. in c;rrepenitenfii stiteau pind la sfirqitul slnjbei d ;;,ii;oiii, ao. "u ,o pu_teau impdrtigi.

Dunata fiecdrei -etape a stdrii de peniten(d, putea sir fie reclus[ saueventual prelungiti dupii aprecierea episcopilor'.?" i" -g".r"r"

a duhov_nieilor' l r. ,

CANONVL 12 (POCAINTA CELOR CE VIN DIN OASTEA PA-G?N,1)

13 't

lor voniit6tur6, incit unii ;i arginfi (bani) au cheltuit ;i prin daruri au

izlutina si ajungd clin nou la slujbS in oaste, aceptia z-ece arti si se plece

6;;u6.;, s"-i" ,i"riietisci;, dupi. tirnpul cte trei ani al ascultirii. Dar la

i"fi-""dt* trebuie sI se'cerieteze bunlvoinfa 9i felut cSinfii' Iar ci'ti

arat6 intoarcerea lor cu fapte, dar nu de formd (cu- chipul), ci cu fricS

si cu lacrimi si cu rabdare ,;i cu faceri de bine, acegtia implinind vremea

;;t#til-;- as"urletii, s" vui irnpdrtdgii neapSrat de rugdciuni (vor par-

ii"ip" r" rugiciunile cornune), episcopului fii'du-i i'giduit sx hotirasci

(sd dispuni) ceva pi nrai utttuttoJ ftlind) cu privire la aceqtia. Iar cifi au

suferit (suportat) cu nepdsare (indepirtarea de la rugiciuni) ;i au , so-

i|ift ^"e-

o""i." -i."i"muriere

le este deajuns forma (aparenla) intrbrii in

B iser ic i , . s ip l ineasc i in t ru to tu l ( in tocmai ,pedep l in ) t in rpu l (pen i ten-!iei).

(Can,.62,83 Apost. ; 1] , , !3, t4. I E9' ; 702.Trutani 4:5' 6 '-7 ' 8 ' 9 ' 21

Ancira; 2. 19 l-aod'iceea; 23 Cartagina;.2,71-N-e-ocezclreea;2-' 3.letry' f-i i ' i i ia:rt i"{; i, zs,-ie,'zsl gt, a{vastt6 cer Mare; 2,4,5, Grigorie de/Vissa)

Pentru a inlelege textul acestui canon, trebuie si se cunoascS fap-

tul cn itruint" de'Coistantin cel Mare, creqtinii care aveau sluil;e in ea-

dn.rl armatei erau obligati si sacrifice zeilor, lepSdind,u-se de credinfir

.t"iii"li.^'nrtitre ei u"ii-pilt""au sd pdrdseascd serviciul militar decit sd

;;-i;;4" de credinl5. Semnul prin iare ei iqi pdrdseau.{unc{iile din ar-

rnate, era depunerea cingdtorilor militare, adicd a centurilor.

se lnlelege insd cd unii dupS ce pdraseau funcliunile din armatd,

cdutrau in iot "chipul

a le redobindi, tepaaindu-se implicit de credinfi'

Pentru aceqtia se indspreqte penitenla, aqa cum gl{^a textul canonultti'

-piscoput avind inse l;titidinba si dispund qi mai blind cu privirc la a-

ceia la care ar constata o pocdintS sincerd'.---- e"te de retinut- "a iiu"ua'urile canonului nu se referi la serviciul

militar in genere gi nu interzice creEtinilor acest serviciu, ci ele cuprind

o dispozi{ie speciald pentru anumite cazuri ce s-au petrecut in timpui

persecutiilor. De asemcnea. trebuie relevat cA i se lasir episcopului de-

1.:lind libertate pentru a-i grafia pe cei vinovali sart pentru a imblinzi

rigorile legii.

CANONUL 13 : (IMPARTA$IREA MURIBUN ZILOFI)

In privinfa celor carc stau si moard (dintre cdzuli) sd se observe

gl acum vechea gi canonica lege, incit daci cineva sti si moar6, sI rru

fie lipsit de cea mai de pe urmi ;i rnai trebuitoare trrerinde. Iar dacd

fiind desnidijduit 9i luind impdrtSgirea' s-ar numira tlin nou (vor r5-

mine) intre cei ce trdiesc (intre cei vii), acela sd fie impreuni cu cei ce

iau parte numai la rugieiune. Dar peste tot Pi in pririnfa oricui ar sta

si moari, cerind a se face pSrta; de cumineeiturb (a se impf,rtdqi cu

14 I

Euharistla) (stabilim ca) episcop,rr, * certetare (ispitire), sd-r facr p6r-tag sfintului dar (prosfoiei, sa-i i'rnparffigeascil.

. (_C:!, 5? Ap?:t:; 71,^72 I_Ec.; 6, 2-2 Ancira; Z Neocezaree(r; Z Carta,.gina; 73 Vasile cel &Iare;-Z, S Grigorie ele Nissal ' - --

Tot cu privire la .diseiplina care trebuie observatd i' regiturd cupenitenfii, canonul^ stabiligtg ca in eazul cincl vreunut Jintre acegtia estemuribund, sd fie impd*nqit "ttiit ou"e ".r.1i:"-*pii"it timpul peni_tenfei. se invoci pentru intemeierea acestei ha.rrri ,,'"u"nuu gi canonicaIeges, dispunindu-se- ca tofi cei ce s-ar gdsi inrr-o "'iuur de situafie, sdfie impdrtdqifi numai, a"pt. "u "pi."oprl va aprecia situa{ia. Dar in cazulcd cel impdrtdgit in stare disperita va ti satvat, "ai"e--"" va muri, atunciel totr-rsi llu se va socoti intre cregtinii c-omplei ""uuititufi, adici iptre ceice se invrednicese de primirea sfintei- nunarstii-iare ;il"ust;; "i-i;-i i"relua starea de penitent si u"u-" i" .i;J;;;;i ai"'tffupt" sau etapa apatra a peniten{ei, putind sd stea impreund cu credincioqii Ia rugdeiunetoatd vremea sfintei .I iturghii, firri a se impdrtdgi insd. De asemenea sedispune ea orice creqtin "uiu ir Ju * -ou"b, ,iiiu i-fartaqit dacd cere,insd cu oanecare ispitire, spre a "".u-"al"u i"'"il" jr"#ia.

CANONUL 14: (poCArNTA CATEHUMENTL.R CAZUTT)

__ ^Io.^p"..vin!acelor clr3 lu f_ost gi care.au c6zut (de la credinld), i s:ripdrut sfintului si marerui sinod, ca acestia numai trei ani si fie ascrrl-trtori, (in treapta ascurtirii), ia"-a"pi aceea sd se roage cu catehumenii.(Can.2: 11,72,,75 | Ee.; g6 Trulan: S Neocezareea;7g Laod.ieeea;20 vasile cer ltIare; 4, 6 T'hnotei itemnarrn"t;iCliit)lexandrinur)' i . ' '

Prin catehumeni se intelege candidafi ra Botez, adicd cei care seinstruiesc ln vederea primirii roil" bi."ricd prin Botez. Instruirea aces_tora se face un timp mai seurt sau mai lung, a.rpa "fiecierea episeopu-lui sau a presbiterurui. s-a ajuns cu timpul ca qi intre ei, ca qi intrepeniten{i, sd se ereeze mai multe categorii corespunzdtoare gsx6llrlui -1orde pregdtire pentru a se lnvredniei de primirea Botezului. Cite vor fifost aeeste categorii ra numdr, nu se poate preciza. Desigur cd ele .eraucel pufin dou5, prima simirari cu categoria ascultdtorilor dintre peni_tenfi qi a doua simirari cu categorio cel"or .-""ii i, oi"""it satr ingenun_ehetori. dintre peniten{i.' canonul prezent stabileqte, eu privire ra catehumenii cazrrti de lacrodint5. o r:enitentd mai ugoard, de trei ani. in rincl cu penite'tii, 'u_

miti aseultdtori (etapa a doua .a penitenfei),:ir.rtrgcit aceqtia n1 puteairsd se eonsidere vinova{i in aeeeaqi mdsurd in care era. eonsidera;fi ereq-tinii proprirr-ziqi. fi incr cd cei crin eateroria eatehumenil.r nu prirniseincd Bott:zul, ci erau doar in curs clc pregdtire pentm acesta.

15. 16 r

CANONUi, 15; (TRANSFITRAREA CLERULUI ESTE, OPRITA)

Pentru multa tulburare gi pentru gilcevile' ctre s-au ficut, s-apirut (potrivit) si se inlSture cu deslvir;ire obiceiul, contrar canonuluiapostolic (14, 15), care s-a mai gisit in unele plrfi, ca nici episcopul, nicrpresbiterul ;i nici diaconul, si nrt treacd (si nu se strArnute) din cetatcin cetate. Iar daci cineva, dupi aceasti orinduire a sfintului pi rnare-lui sinod ar incerca sX meptepugeasci ceva de felul acesta, sau s-ar dcdarrreunor trebtrri de acest fel, si se lipseasci cu desdvirgire de o atareuneltire ;i sd se a;eze din nou in Biserica in care a fost hrotonit epis-copul. sau presbiterul (acela).

( C a n . 7 4 , 1 5 A p o s t . ; 4 I I E c . ; 5 , 6 , 1 0 , 2 0 M c . ; 1 8 T r u . ! t u t , : 3 , I : 1 ,1 6 , t l A n t i o h i a ; 7 , 2 , 3 , 7 2 , 7 6 S o r d i c a ; 4 8 , 5 4 , 6 5 , 7 7 , 9 0 C a r t u , g i n a l

. Canonul ia atitudine impotriva unui obicei nepotrivit pe care-l' in-firmd adici nu-i conferd putere de lege, ci din contrd il interzice ca unulce est€ contrar canoanelor 14, 1.5 apostolice prin care se opreste cu de1sivirqire transferarea clericilor dintr-o unitate Ia alta. Pentru cazul cbtotuEi s-ar incerca o astfel de transferare, episcopii qi presbiterii Ei dia-conii care nr intreprinde-o sint obligati sd se reintoarcd la posturilt loranterioare.

CANONUL 16: (OSINDIREA CLERICILOR CARE SE MUTA SiN-GURI)

- Cili dintre presbiteri sau diaconi, sau peste tot, cei ce se num6r5

in cler (sint socotili in rindul clerului), in chip cutezitor, neavindinaintea ochilor nici frica lui Dumnezeu, flerecunoscind nici canonul bi-sericesc, vor pleca de la bisericile lor, acqtia nu trebuiesc sI fie primifinicidecum in altd Bisericd, ci trebuie si fie siliti, ca s[ se reintoarciin parohiile (eparhiiie) lor; sau dacd stdruiesc (persistii), trebuiesd fie excomunica{i (s5 fie fard de impdrtigire). Iar daci ar pi indrdznicineva sd rdpeasci pe cel ce este al altuia (aparline altuia) gi s5-l hiro-toneasci in Biserica lui, fdr6 incuviinfarea episcopului propriu de Iacare a fugit cel ce este numdrat in cler (cste socotit in rindrrl clerului)sd fie hirotonia (lui) firi tirie.

( C a n . 1 4 , 1 , 5 , 7 6 A p o s t . ; 7 5 I E c . : 5 . 7 0 , 2 0 , 2 3 I 1 ' E c . ; . 7 7 , 1 8 , 2 0Tndan; 3 ,21 Ant ioh ia ; . .1 ,2 ,731 75 , 16 Sord ica , ' 20 ,54 , 80 ,9A Car tag ina)

Canonul prezent, ca qi canonul anterior interzicind cu desdvirEiretransferarea clerului, dispune, ca ;i in cazul cind nu s-ar rclntoarce la pos-turile 1or, cei ce pleacd la altele, dispre{uind rinduielile canoniee ale bi-sericii, aceia sA fie excomunicafi. Iar in cazul cind un cleric inferior arfi hirotonit de episcopul altei eparhii fdr& consimtdmintul episeopuluipropriu, hirotonia aceasta sd fie fira valoare, ca s.lvirqitd impotriva rin-drr iel i lor biser iceqt i .

, Si in textul aeestui canon, excomunicarea aie infeles de r;r-rspen-dare din functie.

6 t

r7. tt I

CANONUL 17: (OSINDIREA DOBINZTT gr A CAMETET)Deoarece mulfi dintre cei care se 'umdri in canon (sint socotili

in rindul clerului) urmirind licomia gi cigtigul ru9inos (alergind culiruonrie.la_ ci;tig- ru;-inos), au uitat crurnnezeiisca scripturd ca-re zice:"argrntut s6u nu l-a dat pentru camiti (dobinda)( (ps. 14, 5); ryi dind im-prurnut ceri sutinri (procerrte), sfintul li nur.ele sinod a ,socoiit a fi cudrepiate, ci dacii dupi act.asti orinduire, s-ar gisi cineva luind camitidin indeletnicire (cu treaba aceasta, c'u cimiitiiria), sau astfel invirtindlucru, sau cerind inapoi odati ;i junritate, ,au ,rri"., altceva niscocindpentru t' i;tig ru;inos, si se cateriseascr din cler ;i sii fie strrin de ca_non (de sti{l.ea cleruh_ri).

LCaV:_la Apost.; t0 Trulan; 19 VII Ec.; 4 Laod"iceea; 5, 16 Carta-dina 2, 74 vasil"e cel Mare; J Grigorie cl"e Neo,cezarea; 6 crigoiii ai iir"l

'Atit dobinda si_mpli, cit qi camata, aclici dobinda impovdrdtoare si

spoliatoare este cu desavirEire interzisi pentru clerici, r;,,rri pedeapsa ca_terisirii, indiferent in ce formd s-ar praclica ea, ca imprurnut simplu satrca dobindd. In canonul prezent, prh membrii clerului se infeleg to"tug r a d e l e s a c l a m e n t a l e g i n e s a c r a m e n t a l e a l e a c e s t r t i a � �

CANONUL IB: (Locul, DIACONILOR IN RTNDUL cLERui-Lrr)A venit la sfintul ;i 'rarele si'od (;tirea) ci unele rocuri ;icet6!i, diaconii dau presbiterilor cumineeXtura

'(euharisita), ceea ce nici

canonul si nici obiceiul nu a predanisit, ca cei'ce nu au puterqa de aaduce jertfa, si dca trupul lui l{ristos crlor ce jcrtlesc (celor cc aclucsfinta jertfa). S-a nrai cunoscut ;i aceea ci unii iirrt"" cliaconi l;o otirigde cuminecituli (euharis.ite, imparta;anie) chiar' ;i inaintea upir"ofiitoiA;adar toate acestea si inceteze, iar diaconii si rdrnini in rnfsurile lor(in rinduielile,, tocmelile- -lor), ;_tiind cd ei sfnt slujitori ai epscop"r"idar mai mici decit prestiiterii. Sd primear.a

=asaJuil";;pi rinduiali cu-

rninecdtura (erriraristia) lupn presblteli, tliduJi-o lor fie episcopul, fiepresbiterul. Dar si nrr le lie permis diaconilor nici sir p"ui:, in rindulpresbiterilor; cici ceea ce s-a fdcut este impotriva canorruiui gi impotrivarinduielii. Dar daci cineva pi dupx aceste orinduiri nu al. voi a'se srr_pune, sd inceteze din diaconie.',.

(Can. 75, 39 Apost.; 15 I Ec.; Z, 16 ,irutan; S Antioh,ia; 20 Lao-diceea)

-r : In Biserica veche ca $i mai tirzlu., atit in apus, cit gi in rdsf,rit, s-amanifestat din partea diaconilor tendin{a ae a-Ei i"iiuJ" mirsura, ridi-cindu-se la nivelu.l presbiterilor sau chiai depdqindu-i pe aceqtia, bi une-::.:i !:_-up-Lt"oqi. Faptui rc <latorc;te intretuinfarilor diverse gi impor_lanler care Ii s-a dat in administrarea treburilor bisericegti. Acestei audus la .situarea unor diaconi, in ierarhia pur achninistrativl a Biscricii,pe pozifii superioare preo[ilor qi chiar mdltor ierarhi. astrer ie ,"t;l"g"

r9 I 0s

crearea mai tirziu in biserica Romei a diaconilor cardinali gi crearea inrdsarit a diaconilor arhonfi, inalfi demnitari la patriarhia riin constan-tinopol, care qi rrnii ;i alrii ajunseserii superiori chiar e;liscopllor qi mi-tropoi,li lor, prin atribuiii le lor admir"ristrrrtive.

canonul vrind sa frincze lipsa de masurii a cliaconilor, eare qi incele sacramentale ciutatr sii o i:r inaintea gradelor srrperioare sau str ne-socoteasca raporturilc ic'rarhice fa{a de aceEtiir, i i chcami ll ordine, ari-tind cd prctenfiile lor nu se inten:eiazai nici pe canoane, nici pe vreunobicei indelr"rngrat, qi ca rlrmare, trebuie sa fic supuEi episcopilor Ei pres-bitelilor', obscrvind iritocmui rul:orttil ierorhic fafir de rces;tia.

Pentru cazul cle nesupLrrrere sc prevcde inclepirtarea din diaco-nie, prin care se inlelege caterisirea sau coborirea lor in rinclul laiciior., C.:nonul precizeazi cutegoriu raportlrl icrarhic dintre cele trei gre-

de alc preofiei saclamentale gi relev.i incii oc'latli importanta obicciirluiindelungat care are putere de lege.

CANONUI, 19: (ERETICII Pr\VLICHIENI)

In privinfa pavlichenilor care au alergat (s-au intors; nrai pe urmila soborniceasca Bisericl, se a;eazi rinduiala ca ei si fie neapdrat bo-tezafi din nou. Iar daci unii in timpul trccut s-au nurnirat in cler (aulicut partc din c.tcr);i claci se arati neintinafi gi neprihinifi, dupd'cevor fi - botezali din nou sd se hirotoneascii de citre episcopul Biiericiisobornicelti. Daci insi cercetarea i-ar gasi pe ei nepotrivifi (nevrecl-ni.ci), sc cuvine a-i caterisi pe ei. A;ijdr,r'ea ;i in privinla <iiaconi[elor;i peste tot in prilinfa cclor numirafi (socotili) ir cler, si sc observeac.eiapi rindrrialir.(Drocrclurii). Am pornenit insi ;i pe cliaconi$ele nu-pi'rrate (socotite) in cin (in clrr', in schcrna) cu toate ci nu au nici o hi-rotesie, a;a ci acestea si fie soeotite neapirrat intre laici.

(Can.46,47,49 Apost. ; 15 IV Ec.; gi Trt i lan; 6, 126 (:-a"tcigina; l[ 'asile cel Mare)

ircanonul dispune ca ereticii pavlichieni, laici qi clerici, care s-au

intors la adevrrata Biserica, sii fic botezafi din nou, iar clerieii flupd cevor fi botezali, si fie hirotonifi din nou, daci vor fi gasifi vreclnici.'Daeiinsi vreunul dintre cei hirotonili din nou se va dovedi nevrednic. si fiecaterisit.

Pavlichienii se numesc ereticii care au adoptat doctrina antitrini-tard a lui Pavel de slrmosata, care ftrsese episcop al Antiohiei intre anii261 q i 269.

Dispozi{ia canonului cu privire .la rebotezarea qi la hirotonia dinlou. q t retieilor, este-reprczentalivd pentru atirudinea Risericii vechi fafade tainele srvirqite de eretici. Pe acestea nu le socoteqte valicle, pentnrci prin cdderea in erezie s-a intrerupt succesiunea apostolicd a harului,qi fdri de acesta, nu se rnai poate tiansmite nici uni din sfintele taine.Pavlichienii fi ind antitrinitrri, nici botezul. nici hirotonia ior nu erauvalide.

2 0 r r t I

. .,. In,canon se -m'ai aminteqte despre diaconi{ele pavlichienilor, clesprecare spune cd. nu au rhirotesia: Dar dupd cum se Etie (Constitutiunile A-postolice 3. 11), in Riserica veche diaconi{ele erau hirotesite chiar decdtre episcopi. EIe formau o .societate de femei devotate slujirii bise-ricii, fiind numdrate in rindul clerului indatd dupd diaconi qi avind toateprivilegiile cleruiui. Ele erau ajutitoare in multe privinte ale clerului5i rie.puneau votul castitSfii intr-o formd. cit se poate cle solemnd.

z\l5turi de diaconite, in Biserica veche existau si alte societdtireugioase feminine ,gi anume, aceea a vdduvelor, a fecioarelor 6i a pres-bitcrelor.

CANONUI, 20: (OPRIREA INGENUNCHIERII IN UNELE ZILEI

Deoarece sint u-nii care i.si pleaci genunchii (ingenunheazd) Du-minica ;i in zilele flincizecimii - pentru cd toate sd se pxzeascf, inacela,si fel in fiecare parohie (eparhie), sfintului sinocl i s-a piruf 3srugf,ciunile sd fie aduse (fdcute) Iui Dumnezeu, stind ei in picioare.

(Can. 66 Apost.: 66, 90 Trulaq 78 Gangra; Zg Laodiceea; 15 petruAlerandrinul; 9l Vasile cel Mare; 7 Teofil Alexandrinul)

' Rinduiala prevdzutd de acest eanon, deEi se va fr men{inut tiniiltnde-'lungat in blseric5, totugi nu a supravieluit pind astdzi ;i ca nici nuprezinti de altfel vreo importanld deosebitd.

, :1' CA}iOr NELE :+TI.*;;"",YJ;I1:;1HNIC DE LA

Cr\NOl'iUL 1: (INTr\RIREA CREDINTEI DE LA NICEEA)

, Slinfii PSrin{i cei adunafi in Cnnstantinopol, au hotlrit si nu selnliture (schimbe, prrdseascd) credinfa celor trei sute optsprezece pd-rinfi care s-au adunat in Niceea Bitiniei, ci (credin{a) aceea sE riminitare 9i sE fie datd anatemei orice erezie, $i.cu deosebire aceea a eunomie-nilor, adici aceea a eudoxienilor, Fi aceea a semiarienilor, aclier a pnev-rnatornahilor, . ;i aceia a sebelienilor ;i aceea a marcelienilor ;i aceeaa fotinienilor pi aceea a apolinar$tilor.

(Can.7 II Ec.; 1, i5 Tntlan; 21 Gangrtt; 7, lj Laodiceca. 2 Carta-gino; 1 Vas;ile cel Mare)

cel dintii Iucru pe care-l face al doilea sinod ecumenic este confir-m4rea adevdrurilor de credin{d definite de intilul sinod ecumenic, dindanataroa asupra citorva dintre principalele erezii contrale credinlei de laNicqca. pe ('arg Ie ;i enumer.d.

Eunomicni i s int adepl i i eret icul tr i Errnomirr , lost , ,piscop al c iz i-cului pe la anul 360, cafe invd{a glelit despic Fiut 9i ciespie otrtrut sfint,sob.btind sfintul.Duh ca cel dintii qi cel mai mare dintre creirtori. Eu-nomienilor li se mai zicea qi eudoxieni dupd numele lui Er_rcloxie, epis-

dtI

2 l l

i-ql

eop'aI -Constantinopolului, contemporan cu Eunomie. .Eudoxie invflfa;inire'altele, cd Fiul:pi Sfintui Duh'nu sint prin nimlg egali nici-intreei Ei niei cu Tatdt.'s6miarienii sau pnevmatornahii, adicti luptdtorii im'pottiva Sfintului Duh, invd{au cd Duhul Sfint este inferior Tat|lui qiFiului qi incepAtorul creaturii.. : Sabelienii iqi qu numele de la Sabeiiu, fost episcop aI Ptolemaidei(Pentapolea Libiei) in prima jum5tate a veacului IIi. Principala invA{d;iurd a-acestuia era cd nu numai Fiul, ci Ei Tatal a pdtimit pe'cruce, fiindcd amindoi iar forma o persoand.

Marcelienii se numesc astfel dc la MaiCei, foilt eliiscop al Ancireipe la mijlocul secolului IV, care intre altele inviifa cd Fiul qi impdr!{iaLrri vor tua sfirqit cind lumea se va sfirqi,'pentru cd Fiul nu ar fi veqnic.

Fotinienii iEi trag numele de la Fotie, ucenicul iui Marcel, deve'nit episcop al sirmiului, care invdla ci Fiul nu este vegnic, ci un omsimplu, ndscut din Maria qi folosit ca mijloc prin care s-a.indeplinit oparte din vointa lui Dumnezeu.:

Apolinarienii sau apoiinariqtii iqi trigeau numele de ii" Apoli-narie, fbst episcop al Laodiceii (Siria) in veacul IV, care Ei el invdla grcqitdesprb Hristos qi anume despre uniunea iposiaticd cu privire la carenegra elementul uman.

Pedeapsa anatemei, despre care se vorbegte in canon, este petleap-sa cea mai grea pe care Biserica o aplicd in cazuri extrente, ;i anume a-tunci cind nu exist| nddejdea indreptdrii, cind se sivirgegte pdcate im-potriva Duhului Sfint sau cind cineva se imilotrivegte cu inddrdtnicie Bi-iericii, neascultind nici de aceasta. ln asemenea cazuri se aplicd reco-mandarea Mintuitorului cuprinsd in cuvintele: ,,De nu va asculta nicide BisericS, sd-{i lie lie "u r-tn pdgin Ei vanre;" (['1t'-18, 17). Cuvintul ana-.tema inseamn[ - dar, iar expresia: a da anatemei, are inteiesul de a-lda ne cineva Ca dar, insi nu lUi Dumnezeu, ci diavolului, aqa c5. ana-.tema ca pedeapsii .reprczintd definitiva indepSrtare a cuiva din Bisericdsau afurilirea iea hai gravd, care implicd lepddarea celui pdcdtos de laDumnezeu qi predarea iui Sitanei. Spre deosebire de afurisenia simplfi,de excomunicarea propriu-zisd, anatemei i se mai zice tsi afurisanie saublestem. Aceasti pedeapsd echivaleazd in ordinea civili eu pedeapsa cumoartea (I Cor. 5, 5; 16, 22; Rom. 9, 3; Gal. 1, B).

CANONUL 2: (DIECEZDLE. AUTONOI\{IA IERARHILOR $i AUNTTATILOR BISERICE$TI), !

Episcopii pugi peste o diecezS, sd nu se intindd (treacd) asupra bi-sericilor din afara hotarelor lor, rtici sX nu tulbure bisericile, ci potrivitcanoanelor, episcopul Alexandriei si cirmuiasc[ nu:mai pe cele (bisericile)din Egipt,' iar episcopii Orientului si chir,erniseascd (administreze) nu-mai Orientul, pdstrindu-se pe searna Bisericii antiohienilor intiietdlile(privilegiile) cele din canoanele de la Niceea; 9i episcopii diecezei Asiei sddhiverniseaici numai-cele (bisericile) din dieceza Asiei,' pi cei ai (diecezei)Pontului, numai pe ale (diecezei) Pontului pi cei ai Traciei, numai pe

'i

j

i

882 I I

ale ' (diecezei) Traciei si 'te

cirmuiasctr. Iar nechemafi, episcopii s[ nutreaci peste dieceza lor pentru hirotonie sau pentru alte oaiec,ari (lu_crdri de cirmuire bisericeasci) cirmuiri biseric,egti. pizinclu-se insi ca-nonul stabilit mai inainte-privitor la chivernisiri, este clar ci cele pr:i-vitoare la fiecare epar.hie l,e va cir.mui sinodul eparhiei (respectiv.:), lrn_trivit celor orinduite (hotirite) Ia lrficeea. Iar. bisericile lul Dumneieugefe .cesint la popoarele barbare, trebuie si se cir.muiasci dupd obice-iul pdrinfilor, care s-a finut. , : ,,-

(Can. 34, 37 -!Oost1 4t 5, 6, Z I Ec.; S il Ec.; g III Ec.; t7, 79, ZBI.Y !" . ; -1,25,36,3E,,39 Trulan; 3,6 VII Ec.; g,76,Ig, lg, Z0, 23 Ant i ;hiq;40 Laodice_2a; 1.1, 73, 78, 26, 34, 73, 26, gS, gB, 120 Cartagiia; 3 Sardi,caj14 sin. I*II)

La canonul 6 al sinodului I ecumenie am vizut ci unona dintre e-piscopi.li s-au recunoscut privilegii de intiisteLitr:ri asupra mai multorprovincii mitropolitane, qi anume episcopului din Alexairciria, Jeiui ainRoma, celui din Antiohia qi altora. Fiecare provincie mitripoiitani suo-ordonatd unui astfel -de episcop, devenit superior mitropolifitor obiq_lgtli, eTa organizatd in cadrul unei provincii cle stat numitti eparhif.Mai multe eparhii formau o diecezd, adicd o unitate administrativd su-perioard eparhiei. Unitd{ile administrative bisericeqti, organizintiu-sein ca{rul unitd{ilor administrative ale statului, s-a ajuns dupi cum amv.a":i, ca mitropoliile si corespundd eparhiilor, adiea- provinciilor impe-riului roman. Mai multe mitropolii, organizate in provinciile care ir,_trau in alcdtuirea r-rnei diecezer au format in mod firesc o unitate ad-ministrativi bisericeascd corespunzdtoare unitifii de stat nrrmita die-"gr5'.- 91 qstfel, mitropolitul din capul cliecezei a dobindit uncle pri-vilegii de intiisGtitor fa{5 de mitropblilii din restul provinciilor u""f"'iiqidieceze. Aceastd situa{ie o consftrtd ;i o consacrd dcia canonul 6 aIsinodului r ecumenic. canonul prezent vine sa specifice, sau sd aratemai p_recis, care dicceze-biserice;ti erau cleja organizate ca unitdfi in ca-druI diecezelor statului din rdstiritul imperiirtui |i le enumerd astfel: die-ceza Egiptului in frunte cu episcopul ,,\lexandriei; clieceza orientului infrunte cu episcopul Antiohiei; dieceza Asiei proconsulare, in frunte cuepiscopul Efesului; dieceza Pontului in frunte cu episcopul cezarei Ca-padochiei qi dieceza Traciei, in lrtmte cu cpiscoput Iiiacleeir.

canonul de care ne ocupdm, legitimind privilegiile mitropoli{iJordin capitalele diecezelor, men{ine dreptui sinoadelor iritropolita,.," 1r"u_vdzute de canoanele 4, b Ei 6 ale sinodului I ecumenic. Totbdate se'maireglementeazi gi naporturile dintre dieceze, in sensul cd ele sint decla-rate autonome sau. chiar autocefale, aEa cum trebuie socotite toate die_cezele bisericesti ardtate in eanon.

cit Priveqte cirmuirea bisericeased la popoarele Lrar.bare, * "rrntti?,!! R.ut91 {ine legaturr normali, canonul dispune ca aceasta sii se {acir'dupd obiceidl de pind atunci, investind. astfel qi acest canon cu putere delege, obiceiul indelungat.

*

Fx

3 . 4 I I

1. Cuvtntul dieceztr lnseamntr chivernisire sau clrmuirc; in cadrul nomenclaturii unittrliloradministrative de stat, arc inlelcs de clrmuire superioarl politici, de asernenea 9i .lnBiserica veche, avea acelagi lnfeles, de ctrmuire bisericeascl superioarl.Numai ln sens irnpropriu s-a ajuns a se folosi cuvintul diecezd pcntru a designa eparhiapropriu-zisd, sau unitatea episcopall, dupi cum lnsuli cuvtntul eparhie, care la inceput

, tnscrnna in limbaj bisericesc, provincie mitropolitarrri, a ajuns si lnsentne apoi pinl'

ast iz i uni tate adrnin ist rat iv{ c i r tnui te de un episcop'r''r

Indiferent ce titlu aveau respectivii episcopi, - cel de mitropolit sau rnai ttrziu dearhiepiscop, exarh sau patriarh, - ei slnt numiti ln canoanc episcopi Si uneori loarterar , mi t roPol iJ i .ln sistcmul organizirii biscricegti, unii mitropoliti care s-au glsit in fruntea diecezelor,au dobindit pe llngl privilegiile de mitropolili superiori rnitropolitilor comuni, incl sitillul de cxarh gi apoi de la sinodul lV ecunenic lncoace, cel de patriarh.

Degi istoricegte nu se poate susfine cI lnainte de sinodul lV ecumertic s-ar li introdus

i, demnitatea patriarbali ln Bisericd, - purtlnd chiar numele ei caracteristic, -+ totugi

^. conlinutul acestei dernnittrJi se definise mai dinainte, chiar mai lnainte de sinodul Iecumenic curn arati canorrul 6 al sinodului I ecurnenic, gi inrinte firegte de sinodul IIccumenic, cum aratd canonul 2 al acestui sinod.

cANONUL 3: (ROMA NOUA $r pnrrlrlEGIIL; EI) '!

Iar dupd episcopul Romei, intiietatea cinstei (primatul de onoarejs5 o aibi episcopul Constantinopolului, pentru ci (cetatea) aceasta esteRoma nouI.

D(Can. 28 IV Ec.; 36 Trulan) i

Primatul de onoare al scaunului din Constantinopol se recunoaqtenumai fald de celelalte scaune, nu qi fafi de scaunul Romei, care r5-mine oa primat in fruntea tuturor.

Din cuprinsul canonului acestuia se vede cd temeiul pentru care is-a conferit scaunului din Constantinopol primatul de onoare imediatdupd, scarrnul Romei, este acela cd cetatea aceasta - Constantinopolul -devenise qi se numea noua Romd, adicd noua capitalS a imperiului, prinmutarea ei din Roma veche. lia anul 330. De aci urmeazi cd Romei vechii s-a recunoscut la inceput primatul de onoare pe baza faptului ci eracapitala imperiului, qi acum noua capitald nu intentiona sd intunecegloria vechei Rome, ci a revendicat doar, in calitate de noud capttali,un primat de onoare pe al doilea plan, dupi acela aI capitalei vechi'alRomei vechi. Este prea evident cd nu din alte considerente s-a1l fdcu[ a-ceste ierarhizdri onorifice intre principalele scaune bisericeqti, ci numai{inind seama de importanfa politicd a oraqelor in oare rezidau.

, t ' t L ' , ,

CANONUL

t . , . t + ( ,

dimorot{tll,n ERETtbu,on Nu sINT }IlRd-TONII) ;In privinfa lui lltarim

citre el in Constantinopolepiscop, nici nu este, gi nicirului (nu sint clerici), lipsind

67

Cinicul $i a neorinduirii ce'3-a ficut d6(hotdrim) c[: Maxim nici nu a fost fdcutcei hirotoniti de el, in orice treapttr a cle-de tirie toate cite s-au ficut in privinfa lui

i:

,,'

I

5

gi de cdtre el. i

885. : ,6 r I

" ": tr{a-tirn era un alexandrin'cd gcoala filozofici cinici. El a izbutitprin_intrigd si fie hirotonit episcop,'vrincl si ia rocui sii"i"rri6G;;de Nazia'', pe atunci episcop ral bbnstantinopoluiui. cum et procJaoseintr-adevir ca un eretic cinie, qi nu in mod sehismatie, cu deiconside-rarea (deconsiderind)

.tuturor. legilor c€nonice, Ei tulburind Biserica, si_nodul II ecumenic a luat m6suia anulArii tutuior-icielor bisericeqai;--virqite de ilIaxim cinicul, precum qi a hirotoniei sale.

CANONUL 5: (PRII'IIREA tN BrsERrcA A uNoR ARTENI DrNANTTOHTA)

. ,. IT privinfa llreptarului (tomosurui) apusenilor, primim gi pe cei din-tntiohia, care m[rt.r' isesc o'ctumnezeii"u i roia]ui ii; Fi'iuf :i o-ou_hului Sf i rrr

(Can. 7,II Ec.; I Tntlan; I, 2 Cartagina)fn canon este tiorba de tomosul unui sirro,i: cale ,-i iiii"t ioiRo.r,uin anul 369 qi care a condamnat unele turu uriu"u.*Iioti*rea cu,)rinsAin aceste teze a fost acceptati qi de un sinod fntmnit ru a"-ii.iri"-I;;rt

378. canonul declard cd se primesc in Biserica arienii ,r;;';;J;hd ?ai;se conformeazd hotiiririlor sinodului de la Roma clin inut 36g, rnirtu_risind drept in ceea ce priveEte SfintiTreime. .;. .,;*-'_. ,J

CANONUL 6: (NU I)RTCINE POATE piRI pE EPISCOP)

- Deoarece unii voind a tulbura ;i a r.isturna buna rinduiall trise-ticeasci, cu vri;rua$ie ;i cJ "t"i-*iire (in rnt-rd calurnuios) pl6smuiesc 'a-recari pricini impotriv_a episcopilor oitodocpi "ut* o"irtiruliesc uisericiie,nimic altceva urmirind clecit- a -p6ta buna cinstire a preofilor gi si puniIa cale tulburbri intre cretrinciogii papnici rp6;";"i; paEnice), -- di'aceasti pricini i-a pirut sfintului sin-od aI- episcopilor intrunigi'la con_stantinopol, ca sd ntl se mai primeasci inviniitorii iaia- cereetare pi nicia i'gidui tuturor s1.{aql piri contra celor care pistoresc bisericile, darnlci ai inldtura pe to!i. Dar ttacd "irt""u i-ar adu'ce episcopurui vreo in-vinuire proprie, adici -aparte (particulard), ca "rr"l "!"u a fost pigubitsau pentru ci ar fi suferit altoeva impotriva dreptilii de la aceli (ie laepiscop), la invinuirile de acest fel sd nu se cerceieze nici r"ta tpe.s'oan"lpiritului, nici legea (reiigia) Iui. c6ci in orice "riip, se caa. ca si cuge-tul (congtiinla) episcoputui ie fie slobod (qurat) ii "" rr cel ce zice c6,: fpt nedreptdfit s5-pi dobindeasei drepturile" ori de ce'lege {."Iigi;j ;;fi el.

rar daci invinuirea adusi episcop'rui ar fi bisericeasci, atunci tre-{fui-c ̂ s5-se ispiteascd (cerceteze) i*t"to (personale) piritorilor, pentru camai intii sh nu se i,ghd'i" *"bti"iio. a^ fa"e .prri i-p"ii.i"a'"lrir"rpilo"ortodocgi,- pentru lucruri biserice;ti. Iar ereiici-;;,r;il;; eei ce de tle_mult au-fost indepirtafi din Bisericd ;i p9 cei ." a"pl- u'"uuu u., fost dafianatemei de citre noi, iar pe li 'gd a"qtia ;i p" "ui ce lreficindu-se cE

6 I I

mirturisesc credinfa cea sinitoastr, s-au ficut schisrnatici Si se adunE

impotriva episcopilor no;tri canonici. Apoi 9i daci vreunii diltre cei ai

Ui*itcii ar'fi oiindifi mai inainte pentru oarecang pricini ;i azvirliti(lepddati. dati anatemei), sau afurisifi (excomuuicati) fie din cler' fie

iiti "tui"u laici, nici acestora s[ nu le fie ingdduit sd pirascd P9 epis-

cop, inai"te de a se fi dezbrdcat (cur!1;at) m_ai ̂intii de propria- lor in-

vinuire. De asemenea gi cei ce se glsesc sub invinuirea porniti mqi

dinainte, sd nu fie primifi la pira episcopului sa-u a altor clerici'

inainte rle a se dovedi pe ei nevinovafi de invinujrile, aduse lor.Iar dacd vreurrii ttu ar fi nici erLtici, nici afurisili (excomunica!1,

neimpreunali ctt Hristos), nici osindi{i sau piri{i mai inainte pentru oa-'r""arl flrldelegi (infrac{iuni), gi ar zice cd au oarecar.e pirtr bisericeascEimpotriva episcoprrlui, ifintul sinod ponrnceite ca accgtia s5-ri infiti-

;ezl mai intii pirile lor la toli r:piscopii eparhiei (nritropoliei) ;i inaintea

aeestora sd dovedeascd invinuirilc in acele pricini. Iar dacd s:ariirtinrpla ca cpiscopii din epar:hie (mitropolie) s[ nu fie in stare a ln-drepta invinuirile atluse'episcopului, atunci ei s5 meargd la sinodul mainraie al episcopilor diecezi aceleia, chemafi impreund (colr'ocafi) pen-tru pricina aceista dar pira si nu se ia in seami (re!ind) mai inainte,pinE ce ei (acuzatorii) nu vor accepta in scris sd {ie pedepsifi cu aceeagipedeapsl dacd la cercetarea lucrurilor s-ar dovetli cd au clcvetit (ca1om-niut) p" episcopul pirit.'

iar dac[ cin"va, nesocntind cele statornicite dupfi celc ar[tate maiinainte. ar inclrdzni si supere urechile impdrdtepti sau judecdtoriilc cir-muitorilor lumesti, sau si tulburc silodul ecumeltic, lipsindu-i de cin-stire pe to(i episcopii diecezi, unul ca acesta nicidecum si nu fic primitla pifd, ca unul cir" a defiinrat canoanele pi it,stricat brtna rinduialdbiscriceascd.

( C a n . 3 4 , 3 7 , 7 4 , 7 5 A p o . s f . ; 9 , 7 7 , 7 9 , 2 7 I V E c ; I T r u l a n ;20 .4nt iohi .a: 40 I 'aocl ieeea: 4 Si,rel ic:u: 8, 10, 11. 12. 15. 18. 19'107:125, 129, 130, 132 Car tugr ina :13 s in . I - I I ;9 Teof i l . { l c r . )

1 4 , 1 5 ,i o t n 4

: tolPrin canonul prezent'se 'reglementeazi felul in eare sc poate in-

troduce pird sarr ac{iune juileedtorebsci impotriva episcopilor, hrirtin-du-se eine are dreptul sd facii aceasta qi cine nu are drepttrl, preeum 9icazurile in care unii sint indreptAfili, iar altii ilu sint inclreptiti:ti s.iporneasCi acliune contra episcopilor. In special .s-e arati cd pentru ches-iiuni particuiate. oricine poate avea 'calitatea de reclamant lmpotrivaepiscopului, indiferent de religie sau de atitudine morald a'pes1:ectivu-lui, pe cind in chestiuni bisericeEti, aceastd calitate,, in principiu, ng o,poi ivea decit cei care nu sint lovili de nedemnitate din'punct de vedere-bisericese.

canonul mai cuprinde qi dispozifii,.in leg5tur6 cu instanlele eare*au competenta si-i judece pe episcopi. aritindu-se ca prim5 irrstan!5 si-nodul eparhiei, -- idice a-mitropoliei, dupi intelesul de atunci al eu-

.r'intului, - apoi ca a cloua instan{d, sinodr:l diecezei. .- adiei al maimultor mitropolii - qi ca'a tr€ia qi ultimi'instant5, sinodul e:umenie'

.:

I

1.l

v t I

Totodati se interzice.,reclamarea- episcopilor.pentru chestirrni bisericestiinfa{airrstan{elorciv i le, inclusivinia{aqefuluistatu. lui . � � � � � � � � � � � � � � � � � �' Drept principiu statornicit in materie de acuzare a episcopilor, sestabileqte, ci eei ce nu-gi vor dovedi -acyzl p" ;;;- ,o aduc impotiivavreunui episcop, urmeazi sd primeasca ei in$iqi puJ""j.u care i s_ar figuvenit celui acuzat.i rn canon, vorbindu-se de eretici, intre acegtia sint incluqi qi schis_maticii' Faptul ar pdrea de neinfeles, intrucit pril ;";;i; se infelege aba_terea de la doctrind, iar prin _schismd, abaterea de Ia discipfi"j. Or-t" i"_aceit cd orice abatere de-Ia disciplinii, daca se ;#sil; cu desconside_rarea autoritd{ii bisericeqti, luind caracterul ""ei rar-"iaiiri impotriva a_cesteira, implicd in- sile o lepidare

? ""91 partri din invdfdtura despreBisericd, adici a invdfdturii despre ierarhia- qi'urtoiitutea bisericeasci;aqa incit cei ce fac schisma, sirif ln-totdeauna qi eretici,. deosebindu-sede aceqtia fie numai prin aparet iu, -ri"

""-"i rLi"'"a".rarturisirea con_qtientd a ereziei sau .cfiiar, prin ig'orarea din partea sctrismaticilor afaptului cd ei au devenit ur"tiii_--' --

In limbaiur bisericesc se men{ine totuqi deosebirea intre. schisrndqi erezie, pe elnsidet""i"i-"a-r.i-,i.;; reprezintd mai mult o abatere cese poate indrepta mai ugor, intrucit, in fond, u" u.t" I abatere incon_s.tj"lq^ de ra invs{dtura -de_ t""ai"1a-ii " ;;;a.;-"."$ii"itil",i-,-"i';;ildisciplina Bisericii, pe cind erezia'repr-ezintd o abatere congtientd $i in_ddrdtnicd, atit de ra invdfitura de

-""'uai"t,u,-"it ;;;;".disciplina Bise-ricii. ,_

i

'�': cANoNur, ?: (pRIMIREA ERETICILoR IN BISERICA) ': 'T',

, ".,

^ Pe aceia dintre eretici care revin la-ortodoxie, in parteu "uro" "r'l'lmintuiesc, ii prirnim dupn rinduiir"-"iii l;:;il;;U^'Eii,rpa obicei. pearieni. gi- pe macedonieni ;i pe sabatinieni ;r p" g,""irreni cei ce-;i zicIor eatari gi stingaci, apoi pe-pa-trusprez,eceni tq"&toJ"cimanil, adici pemercura;i (tetraditi),si po-."p.glinari,sti ii prirrlim-e;;-1"" zapis (scri_sori de m5rturisire de ciedintll ii- du"a ai,, orruiu-ui tiati erezia carenu c'getd (inva!n) cum cuget5 (invati) sfinta r-i;i b;nezeu Bisericisoborniceascr-;i apostoreasci si'ii pecilfluim, "ar"e iilr"gem mai intiicu sfintul mir' adicd fruntea 9i octrii pi nirile- ;i g"* ;i urechile gipecetluindu-i pe ei zicem: pecetea aarutui nuhului Siiir--

Iar pe eunomieni, pe cei ce se bote azi 9u- o -singurd afundare, pipe montani;ti, adici pe cei ce se num€sc.. aici r"igiu"llli pe sabelieni,care inval6 cd Fiul esie tot orra -",r-tater

liJentiiaien'i:iui,ri cu Tatil) sieare fac pi alte oarecare lucruri ae ,ruirrdur)"i ii;;i;;i, ;i pi tout" celerarteerezii (cdci multe sint aici mai cu seama cele.care pornesc din lara Ga_latenilor) pe toti care dintre ace;tia aoresc sd "e aaaoel- (ataseze) orto-doxiei, ii primim ca pe erini (pigini):.li (adici) i. pri,io zi ii cercetima doua zi catehizdm, iai a treia ii t" ru""- r"Jaaa"ir"-ao soturru (ii ex_orcizim), suflind asupra rLr de t""iii'i in fal5 gi in urechi ;i astfel ii

7 I T t !

catehizdm ;i facem si petreaci timp ildclungat in biserici ;i si asculteScripturile ;i atunci ii botezim. ,'

:( C a n . 4 6 , 4 7 , 6 8 A p o s t . ; 8 , 1 9 I E c . ; 9 5 T r u l a r t ; 7 , 8 L a o d i c e e a ; 5 7

Cartagina; 7,5,47 Vasile cel Mare)

In vremea veche, rinduiala prirnirii ereticilor gi schismaticilor inRsericd nu a fost de la inceput unilard, cinnuitorii Bisericii orieutindu-sepractic in astfel de cazuri dupi gradul de indepdrtare de la dreaptr ere-dinfd a acelor in cauzi. Canonul prezent reglementeazd in parte pri:

mirea unor anumiti eretici in Biseric[, stabilincl cI arienii ,si alti puSiin raceiaqi categorie cu ei, urmeazd a fi primifi numai prin administrareaTainei Sfintului Mir, dupd ce aceqtia se vor lepdda de erezie qi vorrndrturisi dreapta credin{i, pe citd vreme alfi eretici, ca eunomienii Sicei ardtati cu dinqii, urmeazd a fi primifi ca p5ginii, adicl prin catehi-zare, exorcizare qi botez.

fn eanon se vorbeqte de arieni, care dupd cum so qtie negau dum-nezeirea Fiului, apoi despre macedonieni, care negau dumnezeirea Sfin-tului Duh, apoi despre sabatieni sau savatieni, niEte rigoriEti ca nova-[ienii care igi ziceau ei inEiqi Catar:i, adicd cura{i. Atit novalienii cit Eisabatienii nu admiteau c5sitoria a doua qi nici primirea in Bisericl acelor cdzuli de la credinfi in tinrpul persecufiilor. Pe lingi faptul ctrei se mai numeau catari sau curafi din pricina rigorismului lor, li semai zicea gi stingaci, deoarece aveau un dispref accentuat pentru minastingS. ir .

In aceeaEi categorie cu cei amintifi se mai inEiri si ara-ziqii Qudlttodecimani - patrusprezecenii - -cau tetradifii - miercuragii si apo-iinarigtii. Quattodecimanii l$i au numele de la faptul ci serbau Paqtelein ziu:r pntrusprezecea a lunii Nisan. indiferent in ee zi a slptiminii arcddea ziua aceasta. Li se mai ziceau tetradili pentru cd posteau $i in ziuaa patra a sdptiminii, adicd Miercuri sau pcntm ci intpreunir cu alfi ere-tici invdtau cir Sfinta Treirne intrnneqte patru naturi distincte. ;\poiina-rigtii inv.{tau cir natura umani a lui Flristos estc diminuatA, ba chiarrcstrinsd prin puterea naturii divine.

Din a doua categorie de eretici, canonul ar:rinte;te pe .eunomienicare invS{au cd Duhul Sfint este subordonat Tatilui 9i Fiului Si ci esteo simpli creaturtr. apoi pe montani$ti - originari din Frigia, de unde 5inuntele lor de frigi sau frigieni - care erau rigori.Sti Si invitau c-i DuhulSfint ar fi identic cu Mohtan Si care practicau un rigorism deosebit,apoi pe sabelieni, care-gi au numele de la Sabeliu. un antitrinitar, careindentifica pe Dumnezeu Tatdl cu Fiul, invdli1d cI ei nu sint desplrfifi.ci formeazi o singuri persoani cu doui denumiri. De asemenea ei nicipu botezau in nurnele Sfintei Treimi.

Canonul aratl ci pe unii dintre 'eretici, Biseriea ii consideri ca Sipe pdgini, uerceunoscindu-le deci botezul, pe care il recttnoaqte altgra.

Ar pire;r de neinfeles ed. despre cei clin catcgoria asimilati clt t 'r ' i-ginii, se dispune ca in prima zi sd fie fdcufi creqtini qi apoi catehizatt;

7 l

8 I I _ T I I I

exorcizafi gi botezafi. Prin expresia ,ii facem,creEtini(. ,trebuie sd se in[e-leagd insi doar ince.putul inciegtindrii lor, iar nu declararea acesrora caryurbrii ai Bisericii in rindur celor care_ au primit deja botezul, ciciel, lepidindu-se de erezie gi mdrturisila areapta "i"ai"t! qi reintorcin_du-se in Bisericd. intrd in rinclul "ru,"U"ifo; "i;fi ;il;# zicind creEtini{o.ar.incgpirtori, devenind cres,tini creprini, "bi. e;;;-"* "o" fi catehizatigi botezati.

. . \{enfiondm cd q"ltry -a justifica intreaga rinduiaii privitoare' raprimirea ercticitor in'bi.seric6, do.rot.ti'ir,'oo"a ;i "bt;;i;i'" dai"i r"routJIegald o consacr.i .5i in aeeasta'che.stiune ":

CANONUL 8; (BOTEZ'L ERETTCTLOR NU ESTE gOieZl :

_ . --Cqi -botezafi priq!-r--o singru.i afundare,, Eunornienii,Frigii, sE fie priniili-ca Etinii lpe"ginii;.-sar$tienii ii

. Toate colcctiire numiir.a numai gapte canoane ale sinodului I.I ecu-rnenic,-iar al opturea este adiugat la irnele "u "ri up""ai""-i;'i,t"d;"1qaptc.

. Aristen adaugd insi textul de mai sus ca aI optulea canon al ace-luiaqi sinod,.spunind ed eei prevdzrili i1. e1se. ii t 'gi"ra,-*-,j;; ';;sfintul Mir; dupd q9 yl "tjr"p _cor.espunzdtor inainie oe boi"" vor fi cate-hizali qi vor fi ascultat Sfirita S".iptu;.

se vede insd cd aeest - canon, incrusiv comentariul lui fdcut deAristen, reprezintd doar un fragment ain cinonuJ-Eip-t" -"r

sinodului IIecumenic, dupi cum observd cu dreptate gi N. Miiag. ' ^

srNoDUL AL rrI_LEA ECUMENIC DE LA EFES (AN. 43r)

. CANONUL 1: (OSINDA IERARHILOR CARE DEVIN ERETICI) :

Deoarece se cuvened ca ;i cei ce au lipsit cle la sfintur sinod siau rdmas. pe la !ar6 sa-u prin cetate pentru vreo oareca*;;l;H'i#rri-seriee-asci, fie trupeasci, sd nu fie in negtiin$E de cele ce s-au orinduit .radinsul (sd 1u ignoreze cele ce s-ul: itito"nic'it1, lacem "irrro""rt sfinfenieigi dragostei voastre, cd daci vreun mitlogolii'"1"""i "pu"r,irrt*it";;;liidespirfindu-se de sfintul ;i ccumenieiiui sinod, ,-u-"ieosot (atasat) si_nedriului (adundrii)

.desbindrii (celoq dezbinafi), ;i aupa aceasta s-aradduga, sau ar cugeta cele ale iui Celestir, .h,, Ie va iugeta (invdta),acesta nu poate in nici un chip si faci ceva'impotri"u "pirl"opil;;-;il;'jhiei (mitropoliei), fiind indepartat din orice comuniune bisericeasc5 deaculn inainte, chiar ,prin I sinod, pi ,reiu."ei*. 1."". diq slujba).Dar el va fi sub ascultarea atit

'a "pis"opitor lp-u*i-i .1-iirln*

2 - ,4 t r l

liei) cit pi mitropolifilor dirnprejurcare cugeti (inva!i) cele ale ortodo-xiei, ca sd se scoatd cu totul din treapta episcopiei (episcopatului)'

(Can. 6 II Ec.)

canonul prezent stabile$te cA mitropolifi i care s-au_dcsp5r{it deBiserici ataqindu-sb schismaticilor sau ereticilor, iEi pierd prin ilsuqiacest fapt atit iurisdic{ia in calitatea de ierarh cit qi scaunul, ca qi drep-turiie obiqnuite ale creqtinilor, fiind excomunica{i. Luindu-se aceastdhotdrire cle cdtre sinodul ecumenic, li se recunoa9te totu$i episcopilorqi rnitropolifilor vecini dreptul de a-i judeca "si de a-i inlitr-rra cu totul'din treapta episcopalfl, adicd de a-i caierisi. Dintre eretici est€ pomenit.Celestiu, care invS{a impreUnd cu Pelagiu, cd omul se poate mintui 9rfdrd har gi ci pdcatul lui Adam nu este ereditar. : i. : '.. . CANONUL 2: (OSINDA IERARHILOR TRECUTI LA NESTORIA-

NISM)..',1' 'Daei oareeari epbcopi din 'oparhie (mitropolie) au lipsit de lasfintul sinod gi s-au adiugat (ataqat), dezbinirii, sau ar ilcerca s6 seadauge (ataEeze), sau cei care s-au intors citre sinedriul (ceata) dezbi;ndrii, cu toate cd au subscris (iscdlit) caterisirea lui lt{estorie acestia shfie, dup[ socotinfa Sfintului sinod, cu totul strf,ini de preofie ;i sd caddd i n t r e a p t d . , - . " : . . ' : . : . ,

Canonul prevede, cd toti ierarhii treculi fortnal th hestorianisnr saugi numai in curs de trecere, sd fie caterisifi. Prin expl'esia episcopii din'bparhie,

.":inleleg episcopii din cuprinsul unei mitropolii. iar nu episcoptiebarhioli iniscnsul hn ci.u se intiebuinfeazd astdzi acest- cuvint. pe'ntru

a designa pe episcopii care se gdsesc in fruntea cite unei eparhii.

CANOI\IUL 3: (OCROTIREA CLERICILOR LOVITI DE NBSTO-,RIENI)Iar daci oarecare dintre clericii din fiecare cetate, ori sat (iocali-

tate de la !ari), au fost oprifi de la preofic, de c6tre Nestorie Pi de cdtrecei impreund cu dinsul pentru cd cugetl drept (pentru inv5litura lorclreaptd), am indrept6tit :i pe acegtia s[-;i dobindeascS (primeasci) dir-rnou treapta proprie. Iar.in genere, poruncim ca acei clerici care cugethdeopotrivi (invald de acorci) cu sinodul ortodox ;i ecumenic sI nrr sesupunl nici de cum ti in nici un chip cpiscopilor care s-au dezbinat'sau celor care se despart (de Bisericd).- i' Canonul bnulea2d toate peclepsele care au fost date de' Nestorieblericilor ortodocfi $i ii scoate^pe ace$tia cu totul de sub jurisdiclia ori-

iSrui episcop eretic sau schismatic.'' l t : : t t :

CANONUL 4: (OSINDA CLERICILOR TRECUTI LA NESTORIENI)

-, - Iar dacd unii clcrici s-ar rlczhina :i ar. irrdrf,zlri ca. fie aparte(in.particuiar); fie in obste (in rnqd pu6hc) sE cugete (invg!e) cele ale lui

5 - ? - n I

Nestorie sau cele ale lui Celestiu, de cXtre Sfintul sinod s-a socotit cudreptate, ca gi ace;tia si fie caterisifi. , L r

. Pedeapsa caterisirii cste previzutii pentru orice cleric care ar nler-turisi in particular sau in public ereziile iui Nestorie sau ale lui Celestin.Prin analoqie, dispozifii le acestui canon se aplici tuturor clericilor eretici.

CANONUL 5: (CLERICII I1EARILITATI DE NESTORIENI RAMINosiNDrTr)

.- rar cifi au fost .osinditi -de cdtre sfi'tul sinod sau de cdtre epis-copii lor, pentru fapte necuviincioase, ;i acestora in mod necanonic a

incercat sau ar incerca-Ne^storie, dupl nesocotinfa tui in toate, ori cei carecugetd (invatd) cele ale lui, sE Ie- dea inapoi'comuniunea sau treapta.am grsit -cu dreptate, ca ei sE fie firi folos (din acestea) pi si ri'iinanimic mai mult decit caterisifi.

Canonul dispune anularea tuturor a'ctelor dre jurisdicfie savirqite deedtre Nestorie qi de citre adepfii lui in legdturi cu acei clerici care aufost intr-un fel sau altur condamnafi cie cltre sinoclul ecumenic sau decdtre episcopii ortodocEi.

CANONUL 6: (HOTARIRILE CANONICE ALE SINODULUI ECU-MENIC RAMIN NESTRAMUTATE)

f;iiderea, dacd cineva ar voi si strEmute in orice chip cele ces-au_fdeut pentru fiecare la sfintul sinoa cet ai"-ilt"r,'sfintui sinod agrin$u!! (hotirit) ci daci aceStia ar fi episcopi sau cGrici, sd cadi cutotul din treapta proprie, iar daci ar fi laici, ,e ri* ur""isi1f lneimperta-qi!i, neimpreunati, excomunicali).

- Ca.nonul apdrd hotdririle luate in orice privirrfi de cdtre sinodul earele-a emis, prevdzind impotriva celor care ar vrea si schirnbe acestc ho-tdriri pedeapsa caterisirii, in cazul clericilor, Ei cea a excomunicirii,in cazul laicilor.

CANONUL 7: (HOTARIRILE DOGMATICE ALE SINOADELORECUMENTCE SA SE TiE PINA LA SrIR$rT)

Dupi ce s-au - citit acestea, sfint.l si'od a orinduit (hotarit) ca ni-mrnui sd nu-i fie i'giduit si dea la iveald, sau si scrie, sau sr intoc-Tel:"n- (alcdtuiasca).."t11 credi'f6, afari de aceea care s-a orindui; ih;-tarit), de citre sfinfii pirinfi, care, impreuni cu Sfintul Duh s-au adu-nat in cetatea Niceenilor. Iir cei ce inclriznesc, fic si intocmeascd (ai-cdt-uiasci) o alti credinfi, fie sd o acrucr, sau sd le-o infifigeze (propo-vEduiascd) celor ce voiesc a se reintoar.ce la cunoa;terei adeydrllui, fiecd sint,din pdginisln sau din iurlaisnl sarr <lin or.ice fel de erezie. _ a-ce;tia, daed ar fi episcopi sau clerici, sd fie instr.iinali (sE se lipseascr). epis-

8 III

copii de episcopie ;i clericii de starea clerului; iar daci ar fi laici' sd sedea anatemei.

Iar daci unii, fie episcopi, fie clerici, fie laici intocmai in ace-Iagi chip s-ar v!di, fie cugetind, Iie invdtind cele din arltarea (expune-rea) adusi inainte cle citre presbiterul Harisios despre intruparea UnuiaNiscut Fiul lui Dumnezeu, adic5 spurcatele 9i pidosnicele (condamlatele'stricatele) invifdturi (dogme) ale lui Nestorie, care au 9i fost doborite,sd fie supu;i hotbririi sfintului ;i ecumenicului acestui sinod, qi adigd'a;a' ca episcopul sd fie instriinat (inclepdrtat) de la ep,iscopie .si sd fieeaterisit, iar clericul deasemenea si cadd din starea clerului, iar dacdeineva ar fi laic, gi acesta sd fie dat anatemei, dupi cum s-a zis maiinainte.

(Can. 1 II Ec.; l Trulan; 2 Cartagina) '

Canonul prezent confirmd credinla stabilitd de cdtre sinodul de laNiceea, prevdzind pedeapsa caterisirii impotriva. clericilor care ar in-cerca sd' o schimbe $i pedeapsa anatemei lmpotriva laicilor care ar in-drizni sd faci acelaqi lucru.: In textul canonului se aminte$te numele presbiterului Harisios,iiindca acesta printr-o scrisoare adresatd sinodului,, a arltat cI uniidu$mani ai ortodoxiei au alcdtuit o rndrturisire de credinlf noq[' in care

s-au strecurat cu dibdcie ereziile iui Nestorie, pe care el le inEird in scri-soarea sa.

CANONUL B: (AUTOCEFALIA BISERICII DIN CIPRU)

Preaiubitorul de Dumnezeu episcopul Iligin ;i ceilalfi impreunicu dinsul preaiubitori de l)umnezeu episcopi ai eparhiei - (mi-tropoliei) cipiienilor, Zenon ;i Evagrie. ne-au ficut cunoscttt un lucrunou s"o"hit, potrivnic (contrar) rinduielilor bisericepti ;i canoanelor sfin-

filor apostoli ;i care primejduie;te (atinge) libert_atea tuturor. Drept a-ieea, pentru cI suferinfele ob;te;ti au trebuinli de vindecare trrai nlare'"a .tttll" care ;i aduc stricdciune mai mare qi mai alcs fiindcl nici nus-a urmat (observat), vreun obicei tnai vechi, ca episcopul cetlfii Arr-tiohiei si faci hirotoniile cele din Cipru, dupi curn prin zapise (docu-mente, scrisori) Fi prin glasurile lor proprii au ardtat (au confirmat) prea-evlaviogii bir6afi,- care $i-au fdcut aritarea in slintul sinod; intiisti-titorii sfintelor Liserici din Cipru si aibd putere, fird tulburare 9i fSrdsild, dupi canoanele cuviogilor pirinfi pi dupd vechiul obicei, sd fie f5-cute de citre din;ii hirotoniile prea errlavioqilor episcopi.

Aceasta sd se pazeasci (observe) ;i in eelelalte dieceze ;i in epar-hiile (mitropoiiile) de pretutindeni, incit nici unul dintre prea-i-ubitoriide Du'mnezdu episcopi

-si nu cuprindd (sI nu apuce) alti eparhie' care

nu a fost mai demult ;i dintru inceput sub sripa lui sau acelor dinain-tea lui. Iar dac6 cineva a euprins (oelpat) eparhie striini 5i in chip sil-nic a pus-o sub el (srtb sttipilirr:a lrti), pe aceasta sI o dea inapoi (res-tituie). ca sd nu se calce canoanele pirinfilor ;i nici sub euvint (sub chi-

7

1

I

769 r r r {

pul .satr.pr-efextul) dc lucrare-sfinfitE, si se furi.seze trufia stipinirii Iu.mepti' ;i si nu trecern cu vederea cr'piercrem "-d_ p;ft" slorrozenia (ri.bertatea)- pe care ne-a d6ruit-o noud cu singele sdu Dornnur 'ostruIisus Hristos, Izbtvitorul (Eliber"ior"il tuturir oamerritor. r s-a prrut,a$ada'' sfintului pi ecunrenicului sinod, "u ii""u""

-Jfarrrie (mitropolie)sd pizeasci curate ;i nestrimtorate (neatinse), drepd;ie care i se cr-vin ei, de la inceprlt g! de murt, dupi obiceiui filil;i; vechime, avindfiecare mitropolit' ingrduinii-1[ur-i'""ea), ca pentru propria rui asi-gurare (siguranta) "a^ il opiiere- (copiire) "uio" "o-.-uu intocmit (hotrrit).lar dacd cineva ar inf5fiia " h;;;i;u

'potrivnicd "uio"- orind'ite acum,i-s.-a pirut intregului ifint pi-"""-""ie sinod, ca aceasta sb fie fdritdrie.

(Can. 34, 35 Apost.; 6, T I, Ee.; .Z II Ec.; 20, g6, 39 Trutan; g, 73, ZzAntiohia; 3, 77 Sard.ica)'

*^*.Jr!9"1anfa canonulyi prezent consti in faptul "a piir$"t'iiiiba,l "..,r,mentc consacrd autocefalia Bisericii clin Ciprui ""tocirlii* existenta clintimpuri vechi si intemeiatd atit pe oti"ui-iiJ-ii-;;";;;;rielile canonice.,deEi aeeastd Biserici uste orjunillta oo"" ca o mitropolie. AutocefaliaBisericit ? fos-t apdratd de epiJcopii ai" cip"ul-il;;;;;ncercdriior Bise-ricii din Antohia de a-Ei intinde jurisOi";ia asupri ei.Nu este insr prima datd cind se consacrd autocefalia ca principiu arorganiza{iei bisericeqti, pentru "a .rr forma a" u"to"uiulie a mitropo-Iiilor' principiul acesta a fost recunoscut prin canonul 34 apostolic, apoiprin canonul 6 al sinodului I ecumenic, etc.; iar sub fo'nr de autocefaliea unitdtilor mai ntari bisericesti. care erau diecezele. u tnot cunoscuteprin canonul 2 al sinodr,rlui II ecumcnic. Dar prirrcipiLLi a"to".*otini ;;_;lgdlea aplicare numai la unitafile bisericegti u-i"tiil, "iii iu unere uni-tdfi mai mici, ca cere .episcopito, fent"u ci Biserica vlche cunoagte nrrtumai- episcopii ri mitropoiii autonome, ci Ei "pir"opii qi ,'itr:opoiiiautocefale.In afard de autocefalia Bisericii di-n cipru, canonul nu mai consagpi

$i autocefalia cliecezelor qi a tuturor "nto"tuit!--ilrilr"ri"Iii, devenind ast-fel. reprezentativ pentru definirea iutocefaliei-i" g-"i"". Totodati callo_nui infiereazi spiritur iaic de care ar fi animafi unii ierartri, 5i conclarnnlincercarea acestora de a proceda dupi tu"[oa"tu-f;-i;r"d$ti i" ;i;f;bisericeascEIn f ine sc relevd importanfa obiceiului pentru dreptr-r l r r i . . , . r - i , , , ' :c. re-cunoscindu-i*se putere de lcqe.

- '

;rb"'

', '

!.+tioxul 9.- (II'-IrARIIrI NU poT DEr\rrsIoNA DrrclT ix cazFORTA MAJORA)se eurine nrai .ares ca, potr iv i t s_cr iptul . i i celei insufrate 1i 'spirate)de Dumnezeu calc zice: ,,Fi totul cu chibz.uinf6,. (t;o;;;;n), cei ri^eluifi,prin sorfi sprc sfinta slujire, sd clribzuiasci cu toat6 hrarea a'rinte(cumpdtatea, acrivia) asupra tuturor ceror ce treubia si Ic facd. pen_

tru ci se ajunge, ea cei care doresc sd vieluiasca']" "."rt iel sa-;i ie-

*

9 II I

meluiascd in nidejdea buni cele ale lor, ;i sd fie du;i ca purtafi de vintin cele dupd dorinla lor. $i mult adevir cuprinde cuvintul acesta. Darc'iteotlati se intimpla, ci vreo durere sfi.5ietoare ;i de nosuferit abitutiasupra minlii, o tulburl grozav pi o intoarce de la cbutarea celor tre-buitoarg gi o inrpinge si priveascd ceva (considere) ca fiind dintre celefolositoale, ceea ce din lire este dimpotriv5. Ceva de felul acesta am vf,-zut noi cI a pitinrit gi prea evlaviosul ;i prea cinstitorul de Dumnezeuepiscop Eustatie. Cdci acesta, dupi ce a fost hirotonit, precutll se mdr-turise;te, in nrod canonic, a fost tulburat, dupd curn spune el, de cltreoarecare ;i impins in irnprejuriri nealteptatc; apoi, din prea multi ne-Irrcrare ajungincl neindeminatic sd facb fafd grijitor care i-au fost im-puse, cu toati cd putca sf, respingd defiimirile din partea celor ce s-auriclicat asupra lui, totu$i, nu gtim in ce chip, a adus (prezentat) scrisoarede alizicete (demisie). Dar trebrtia, ca odati ee i s-a inct'eclinlat purtareade griji prpoteasce, si o fie (poarte) cu tdrie sufleteascl ;i astfel si in-frunte ostenelile ;i sd indure (suporte) sudorile cele ce vor fi rispli-tite. Dar pentru ci s-a aritat odati pe sine nepdsdtor, pbtinrind aceastamai mult din nelucrare de cit din delSsare sau lene, cucernicia voastrl denevoie a hirotonit pe prea evlaviosul. gi prea cinstitorul de Duurnezeufratele 9i impreund episcopul nostru Teodor, ca sd poarte grija Bisericii:cdci nu era cu cale ca ea sE rimini vdduvi ;i si petreacd firi cirmui-tor oile Mintuitorului. Dar fiindcl a venit la noi plingind, nu pentru ce-tate si nici pentru BiseficE pricindu-se (certindu-se) cu amintitul, prcacinstitorul de Dumnezeu episcop Teodor, ci doar cerind cinstea ;i nu-mele de episcop, cu tolii ne-am unit cu durerea bitrinului, socotind la-crimile lui ca fiind de obgte (ale noastre comune), ne-aln grdbit sX afl5mdacd numitul a fost supus caterisirii dupi lege, sau dacd a fost numaidovedit de oarecare abateri, de citre cei ce ii birfeau renurnele siu.$i intr-adevir, am aflat cd el nu a sivirgit nimic de acest fel, ci cI maicurind abzicerea (demisia) i s-a socotit ca vini (in loc de vinl).

Drept aceea, noi nu prihtrnim nici pe cucernicia voastrS, pentru c5,dupi trebuin!tr, afi a;ezat in locul Iui pe amintitul, prea evlaviosul epis-cop Teodor. De aceea, neurmirind a certa aspru nelucrarea acestui trir-bat, se cade ca mai degrabi si-l miluirn pe bdtrinul care este ;i in afaracc'tir{ii care l-a niscut (1-a adus) pe cl, ;i care se afl5 de o vreme atit deindelungati departe de silaqurile pirinte;ti, * am gdsit ci este cu drep-tate gi am orinduit (hotarit) fird nici o impotrivire (opoziiie), ca,el s5aibd ;i numele ;i cinstea gi impirti;irea de episcop; astfel insd, ca elsd nu hirotoneasc5, nici ocupind biserica si liturghiseasci din propriestipinire - gi, sau impreund poftit, sau ingdduindu-i-se, de s-ar in-timpla (potrivi), de cdtre vreun frate gi impreun6 episcop, dupi indem-nul liuntric ,si dupd dragostea cea intru Ifristos. Iar dacl vefi chibzuiceva mai folositor cu pririre la el, fie in viitor, fie dupi aceea, va place

$i ace.stui sfint sinod. ,t{ ,t.r"rujt(Can. 76 I-II; 10 Petru Aleranclrinul; 2, 3 Cirh Ateranclriiilt)

it!

I

I

r . 2 I V

_ Textul prezenl este extras dintr:o scrisoare pe care sinodul al trei,lea ecumenic a trimis-o sinodului mitropolitan diir pamfilia, in iegiturdcu Eustatie, Iostul mitropolit al eparhiei pamfilia. EI nu'conteiza defapt ca'al noudlea canon aI sinodului III ecumenic, care in toate colec-tiile numdri numai ,opt canoane, dar ocupindu-se de un caz a cdrui re-zolvare poate servi drept norrnd pentru cizuri analoage, l-am adaugat, taacest loc.

Dupa cum se gtie, demisia din scaun este interzisd episcopilor qi sesancfioneazd cu caterisirea, dar scrisoarea prezentd aratd

-ca ei poaie fi

admisi in cazuri de- for{d maiord. Astfel, in cazui mitropolitutui bustitieal Pamfiliei, care fusese caterisit in urma demisiei, iinodut ecumenicgdsind demisia determinatd de for{i majord, hotdrdEte sd se revind asu-pra caterisirii, ldsind insd la aprecicrea sinodului mitropotitan respectivfelul in care urmeazd a i se da o intrebuinfare corespunzdtoare mitro-politului reabilitat.

Aceastd hotdrire a sinodului III ecumenic mai este importanti $ipent-rq fqntql cd respectd autocefalia unei mitropolii, in cazi:l concret,a celei din Pamfilia. fr

' t | t t t

SINODUL IV ECUittENIC DE LA CALCEDON (.r51) , i I U J- i i r

CANONUL 1: (INTARIREA CANOANELOR PRIMELOR TREI SI-. NOADE ECUMENTCE)

Arn gxsit cn e.stq. cu dreptate (bine) si se fie ca'oa'cre a;ezate decitre sfinfii Pnrinfi la liecare sinoel de ptna acum.

(Can.2 TruI. ; 1,VII Ec.; 7 Cartagina)

Prin canonul prezent se confirrni gi se men[in in vigoare toatecanoanele celor trei sinoade ecumenice anterioare de ia NiceEa, Constan-tinopol 9i Efes. Nu se 1;oate presupune ci ar fi vorba si de'canoanelesinoadclor particulare, destul de numeroase; care s-au finut pinii la aceadatd, pentru cd pe de ,o parte, acestea nu sint amintite in mod expres;iar pe d e altd parte chiar cu o suti de ani mai tirziu, impdratul Jisti-nian prin Novela 131 capitolul 1 (an 545) recunoagte ca iivind puterealegilor de stat numai canoanele sinoadelor ecumenice care -s-Lr tin^ut pinain vrenlea lui, adici a primelor patru sinoade ecumenice.

j

;i:' CANONUL 2: (OSINDA SIMONIEI) 'r'i'x? *'r J eb r(' ij

Dacd 'reun episcop -ar srvir;i hirotonia pentru bani ;i ar coboriintre lucrurile de vinzare harur care nu .se vi.ie, 5i ar hiroior.i ,,pir*pori horepiscop, ori presbiteri, ori diaconi, ori pe altcineva dintre aceiicat.e se numirS in cler, sau pentru bani ar inainta (ar institr-ri, ar rinauil

3 I V

econom sau ecdic (apdritor, avocat bisericesc) sau paramonar sau peoricine din cler (din rindul slujbagilor bisericeqti) pentru ciptig ru;inospe seanu sa, cel dovedit ci a fleut aceasta sd se primejduiasci in pri-vinla propriei sale trepte (spi1c), iar cel hirotonit si rru aibi rrici un fo-los din hirotonia sau inaintarea aceea din ncgo!; ci si fie striin de vred-nicia sau de slujba pe care a dobindit-o prin bani. Iar dacl cineva s-arvidi (ar apdrea) ca mijlocitor in astfel de apucdturi (afaceri) rupinoasegi nelegiuite (neingdduite), si cadi ;i acesta din treapta sa, daci ar ficleric, iar daci ar fi laic sau cilugir (trSind ciltrgdregte), si fie dat ana-temei.

(Can.29 Apost . ; 22 ,23 Tru lan ; 4 ,5 ,75 , 19 VI I Ec . ; 12 Laod iceea;2 Sardica; 90 ltasile cel ilIare; Scrisourea pastorald" a lui Cilrcnadie; Scri-soqres pastoralii a lui Tarasie)

Canonul pedepsegte simonia, adicd vinzarea celor sfinte pentru bani,asimilind cu simonia orice trafic cu funcfiuni bisericegti, chiar Ei aceleacare nu sint legate de starea clericala. Ca atare cste socotitd $i vinzareafuncfiunii de econom, de ecdic sau de avocat bisericesc, de paramonar, etc.

Prin econom se infelege administratorul general al averii episco-pale, care se alege de obicei dintre clerici, dar poate fi gi laic. El cores-punde consilierului cconomic de astiizi. Prin ecdic sau avocat bisericescse infelege jurist-consultul sau dcfensorul sau apiritorul intereselorbisericegti, care indeplinea nu numai func{iunea de avocat propriu-zis,ci $i aceea de chestor al Bisericii. Prin horepiscop se infelege un episcopvicar al episcopului epaririot. Acesta nu rezidd in cetate, ci ia {ard, deunde i s-a tras Ei numele de horepiscop - episcop dc tar5, $i el aveanuurai jurisdictia pe care i-o conferea episcopul eparhiot. Prin paramo-nar se intelege administratorul bunurilor bisericeEti, deosebit de economsau de clerici. Ei aveau in griia lui cu deosebire aqezdmintele de asis-ten{i sociald ale Bisericii, ca Xenodohiile, Nosocomiile, etc. (Vezi Indru-mitor canonic gi Indicele tematic bibliografic.)

r A"

i._ CANONUL 3: (SE OPIrE$TB TNDELETNICIREA CU TREBaIRI!;' INCOMPATIBILE CU STAREA CLERICI\LA)

A venit la Sfintul Sinod (la cunogtinta Sfintutui Sinod) cir oa-recari dintre cei cuprin;i (inclu;i) in cler, se lac arenda;i ai averilor str.i-ine pentru cigtig ru;inos ;i se incleletnicesc crr treburi (afaceri) lume;ti,apoi, lenevindu-se in slujirea lui Dumnezeu ;i alergind prin casele oa-menilor, din iubire de argint iau asnpra lor ;i minuirea (administrarear)de averi. De aceea, sfintul gi marele sinod a orinduit (hotdrit) ca de acuminainte nimeni, nici episcopul, nici clcricul, nici monahul, si nu ia inarendi averi, nici si se vire (ar:restece) pe sine in chivernisirea (aclmi-nistrarea) lucrurilor lume;ti, afari numai dacd ar fi chernat cumva dupilegi Ia epitropia de neinl5turat (obligatorie) a nevirstnicilor (nrinorilor),sau daci episcopul cetdfii l-ar rindui si poarte grija lucrurilor bise-rice;ti sau a orfanilor sau vSduvelor neajutorate sau a persoanelor care

7S

4 I V

mai ales au trebuintd de^ajutor bisericesc pentru frica rui Dumnez.euiIar dacd cine\.a de acum inainte ar incerea;a.;i;;-;;ie-rir"airil"'trrJ,tdrite), unul ca acela si se supun.i pedepseror bisericesti.

(Can. 20,81, 83 Apo,t.; Z IV Ec.; I0 Vn Ec; 16 Ctntagina; 11 I_II)Canonul ()pregte clerul de la o seami de indeletniciri socotite in-

conrpatibile cu starea clericald sau cu misiunea preofeascd in genere.opreliptea se referii in special la indeletnicirea * ti"rr"ii r"mlEti-a"t"irninatc de dorin{. dc cigtig ruqinos . sau -cle iubirea de argin{i. Dintreacestea totuqi se exccpteazd epitropia minorilor la caie e:.ari ourigiliprin legi de stat to{i cetafenii romani, iar dispozitiile acestor legi, "u'"o'-nu] le resprecta intocmai, fiindcir Biserica adbptasr: fald de stat o ati_tudine loiala.

In canon se mai amintegte ca episcopul poate sd dea in sarcinacleric.ilor qi purtdri dc. grijd rumeqti, atunci bind'acesteu ,i"i1f"" fol;;;iBisericii, Ei anume, cind ele se referd fie ra lucruri bisericeEti, fie raasistenfa orfanilor, vdduvelor sau a altor persoun" """" ar avea nevoiede aiutor din partea Bisericii. prin urmare, episcopul, in calitatea tui aeocirmuitor aI eparhiei poate ingddui gi indeletnicirea lnor clerici cu tre-buri iumegti, dacd aceasta ar fi in interesul Bisericii.

In vremea vectle, Biserica in-tre{inea o seamd de institufii sociaie incare se asigura celc necesare orfanilor, vdduvelor, copiilor'abandonati.bolnavilor, cdldtorilor, etc. (vezi: Incliccre tematic-qi 6iuuogritioy.----'-'

CANONUL T: (MONAHII SE SUPUN JURISDICTIEI iERARHIEIBrsERrc]t$Tr)cei care cu ade:drat gi fnrr prihani- (cura!i) petrec viala cea singura-

|egx Jmpryhald), sd fie invrednicifi- de ciristea'cii,enitd. odi fii"J"a'r"ii,lolosind -chip-ul,monahal cu fifi-rnicie, tulb'ri bisericile gi treburile po-litice, pribegind cu gepisare prin cetdfi, ba purtindo-"L .o ginaU

-si-Si

intemeieze lor gi mlnisliri, s-a pdrut' (sinodului; "i ,ri-".ri qi niciierisd nu zideziscd sau sd ridice mdnistire'sau cas6 de rugi lUisericay iarainvoirea episcopului cetnfii.

far cei care triiesc I'ia!-a monahali fie in vreo cetate, fie la !ari,si se supuni-episcopului;i iE pizeasci linigtea;i sd peireaci'umii inpost ,si rugiciune, rSminind neincetat in locurile in cire au fost. rindu-ifi,' sd nu tulbure niei. treburile (lucrurile) bisericepti, "i"i cete ate vieliiob$te;ti (lu,meEti), nici sd nu se amestecb in ele p6risindu-9i rndndsii-rlle lor' frrd numai dacr ar fi rintruifi de citre episcopul cetifii, pen-tru vreo trebuin!5 urgenti (arzdtoare). rar in m5nistiri sinu seprimeascd nici un'sclav irool pimtru-a se face monah, firi invoirea st6-pinului siu.,rar cel ce ar cdica aceastd orinduire (hotdrire) a noastri,orinduirn sr fie afurisit (excomunicat), pentru ca sr'nu se huleascd nu-rnele lui Durnnezeu. Iar episcopul cetilii trebuie si poarte grijr tre-buitoare rninistirilor. . : :

. , . , ._ (9on; 82 Ap_ost. ;-?4IV Ec.; 40-4g, BS'Truttut ; 1?-21 VII Ec.: 3 Gangrci ;6 i ( -u r tag ina i 1 , -7 , I - I l ) , " . . . r ; . ; '

5 . 6 r v

.. Prin eanonul prezent se r.eglementeazE pentru prima datd -in linodIegal, printr-o hotlrire a unui sinod ecumenic Si in genere printr-urlcanon valabil ,in intreaga l3iserici - raporturile dintre starea monahalSSi dintre autoritatea bisericeascd, in sensul cd monahismtil este subordo-4at episcopilor.

Se dispune ca monahii sd trdiascd in conformitate cu pravilele' Ior,sd :nu vagaboncleze, sd nu sc amestece in afacerile bisericeqti sau lu-meqti, ci sA rdrnind neincetat in locurile in care s-au)retras, apoi ca.ni-meni se nu ridice vreo mdndstire fdri aprobarea. episcopilor, etc'. De fapt, pind: la acea datd, monarhismul reprezenta o societate reli'

gioasd-mistica particulari, adicl neincadratd in corpul organizat al Bise'ricii. Deqi monahismul iqi avea iegile lui, acestea nu erau privite ca legibisericegti, pentru cd nici nu erau de fapt decit legi aparte ale unei so-eietafi particulare. l' Sinodul IV Ecumenic ii d[ cinstea cuveniti monahismului, dar il

gi supune integral jurisdic{iei autorit5{ii biserice,sti:Canonul mai cuprindc' 9i dispozitia ca nici un sclav sd nu fie prl'

r,nit in rrrindstire fdrd invoirea stapinului sdu, nortnd care nu. trebuiein{eieasd in sensul cd Biserica gi-ar fi in-suqit institulia sclaviei, ci nu-mai cd ea a linut si respecte legile orinduirii sociale qi de stat dinepgca reslrcctivd.

' CANONUL 5: (SE OPRE$TE TRANSFERAREA CLERULUI)

. '. In privinfa episcopilori sau clericilor care umbli din cetate in-,ge-tate, s-a pirut ci trebuie s5 aibi tirie (vigoare) canoanele care au fosta;ezate de sfinfii Pirinfi in privinfa aceasta.

' (Can, . 14 ,75 Apost . ;75 ,76 I Ec ; 70 ,20 ,23 Mc. ; 17 ,78 Trur ,an ;

73,21 Antiohia; 75,76 Sardica; 54,90 Cartagina)'

Prqzentul canon confinni clispozi{iile canoauelor 14 Ei 15 aposto-Iice ,si ale canoanelor 15 Si 16 I ecumenic $i ale can. 2, II ecumenic, prlncare'se interzice transferarea episcopilor 9i clericilor de la o biserici laalta sau dintr-o cetatc in aita., Numai cazurile de forfd majord sau interesele superioare biseri-cegti, dupd cum se vede din alte canoane, pot legitima transferarea epis-copilor $i a preotilor.

CANONUL 6: (SE OPRE$TE FIIROTONIA FARA DESTINATIE). :Nimeni si nu fie hirotonit fird sorocire (destinalie, absolut fdrl

legiturl, legat de vreun loc), nici presbiterul, nici diaconul' nici altcinevaoaiecare din starea bisericeasci (clericali); numai daci cel ce: se hiroto-negte va fi anume sorocit (destinat) pentru biserica unei cetdfi sau a unuisat,rsau altarului (sanctuarului) unui mucenic (martir), sau min6stiri. Iarin privinfa celor hirotonifi fdrd soroace (destinalie), sfintul sinod a orin-

't

t

I

82l t v

duit. (hotdrit), ca o astfel de hirotesie (hirotonie) str fie firi tlrle ;i caniclieri sr nu poati slrrji (lucra) spre ocara celui ce i-a hirotonit.(Can. 15 Apost.: 15, 16 I Ec; 73 Neocezareea)

Canonul interzice hirotoniiie zise absolute, aclicd ieird sorocire $audestinafie, Dcntru mr:tivul e:i drrpi invdfdtura bisericii, taina hirotonieise adrninistreazd numai celui ct' are sit .serveascd Biserica intr-un anu-mit loc, h anumit altar, care era indicat cu ocazia hirotoniei. l,"gai"racare. s.-, stabile;te prin hirotonie intrc mrl ce primegte aceast:i sfinta tai-nd gi airarul la care. urmeazii sa slujeascd, este considerati ca inclisoiubiia,qi ca atarc, ea trebuie ardtati precis cu ocazia hirotoniei.

llinduiala ace;rsta striivecire nu se mai obser','al pretutindeni, cipentru a putea facc fafd nevoilor bisericqti, se procede azir la hirot6niaclericilor pe hramul catedralelor, adicd cu de.stinatria de a sluji la altarulcatedralelor episcopale, pentru ca cei irirotoni{i astfel sa poati fi rindui{ila olicare dintre altarele clin cuprinsul unei eparhii, socoiindu-re hramulB i s e r i ^ c i i , c a t e d r a l e c : r i n t i i u l h r a m a l f i e c i r e i . B i s c - r i c i c 1 i n e p i r h i e � � � � � �

In textui canonului se foloseEte alaturi de cuvintul hiriotonie qi cu-vintul hirotesie in acelaqi inleles de hirotonie, ceea ce doveclegte ci la aceadatd (anr-rl {51) ambele cuvinte erau folosite ii acelasi inteles.

Dtl ilsamence, pe linga bisericiie din orage, site ;i mdnilstir.i, sintamintitc si sanctuarele martirilor, aclic'i bisericile sau altarele riciicatepe nrormintele maltirilor sau pe locurile unde ace;;tia au suferit moaltemartiric5, fapt care dovecle;te ca martirii se bucurau dc un cult special,clrnoscLrt in intreaga Biserica. 1'otuqi, in vremea aceea insii nu se-gene_laliziise rinduiirla ca la nltarele tuturor bisericilor sa fie a$ezate moagresau oscmite cle ale marlirilor.

..jri. , C{ITONUL.T; (CINUL PII,EOTESC Si CLL CTALUC_.\IIISC SA NU' I.\ SI-Lj.ll lr\ LU\,IllASC.\)

A'r hotirit (orinduit), ca cei ce au fost rostuifi (a5eza!i), odati incler, precurn gi rrronahii, si nu intre nici in o&stc, nici' irr dregitorie lu_measci; iar dacd ar indrrzni aceasta pi nu s-ar pocii, incit s]d se rein-toarcii la aceea ce nrai intii au ales pentru l)umnez.eu, sd fie dali anatemei.

(Can. 6, 20,8j, q3 ATtost.; 3, 16 ll/ Ec; 21 1'rttlan; 10. Vll Ec.; 16Clartagitta; 11 sin. l-ll)

canonul stabile;te incompatibilitatea intre serviciui pe care il in-dcplinesc clericii 5i monahii $i irltre serviciul in oaste satl in orice dre-ertorie lurnea.sci, previzind pedeapsa anatemei pentru cei ce ar parasistarcl clericali sau cca monahala gi ar intra in oaste sau in dregitoriecivilii.

In generc este interzisi demisia clin cler ca gi pdrasirea monahis-mului, dar pe lingd funcfiunile laice incompatibile iu starea clericali,exisr.rt 5i astfel de iuncfiuni care nu pot fi con"siderate ca incornpatibilecu aceastd stare gi pentru care autoritatea bisericeascd a acordat intot-deauna dezlefare de la canoane, pentrtr unii clerici san nronahi. ,ri

8 . 9 I V

CANONUL B: (ORICE CLBRIC SA FIE SUB JURISDICTIA UNUIEPISCOP)

Clericii ayezdnrintelor (azilurilor) pentru sdraci $i ai m6ndstiriior;i ai altarelor mucenicilor (sanctuarele martirilor), sd rimind sub'cir-muirea (jurisdiclia, ascultarea) episcopilor ce sint in fiecare cetate' dup6predania (tradilia) sfinfilor Pdrinfi, pi sI nu se tragi (sustragi) cu tru-fie de sub oblSduirea episcopului propriu. Iar cei ce indriznesc sd rds:toarne o astfel de tocmire (orinduire) in orice chip, 9i cei ce nu sintsupqi propriului lor cpiscop, daci ar fi clerici s[ fie supu;i pedepselor'canoanelor,

iar daci ar fi monahi sau mireni (laici), si fie afurisi{i (ex-comunicali).

(Can. 75, i6 ' l Ec;; 6, 10 IV Ec.)

Canonul dispune ca nu numai clericii slujitori ai Bisericilo" saucomunitdtilor biseriiegti obiqnuite, ci qi ciericii mdndstiriior s.i ai altorinstitutii sau agezlminte bisericeEti, si fie supu.li jurisdic{iei episcopuluilocal. Frin aceasta se stabileqte principiul, ca toti clericii din cuprinsulunei cparhii trebuie sd. se gdseascd sub jurisdiclia episcopului cirmuitoral eparhiei respective. Mai mult, se rinduiegte ca gi monahii qi laicii an-gajat^r in serviciul bisericesc, sd fie_ supuq! aceleiaqi. jurisdic{ii episcopale., - -

in acest canon se amintesc azilurile de sdraci (ptohia) ca aEezdmintebiserice$ti deservite de clerici. Zonara 9i Balsamon in cotnentarul la acestcanon, amintesc pe lingS'azilurile de bdtrini fi celelalte aEezdminte sauinstitutii de asiitenld ,sociald pe care le intrelinea odinioard Biserica,ba chiar qi in timpul lor $i anume, in primul rind orfanotrofiile Ei hiro-comiile, adicii orfelinatele 9i azilele pentru vdduve'

,,,

CANONUL 9; (SE RTNDUIESC INSTANTELE DE JUDECATABISERICEASCA)

Dac6 vreun cleric are pricin5 (vreun litigiu) cu alt cleric, s6 nu lasepe episcopul slu propriu si si alerge la jutlecltorii lumepti' ci mai intiisi se cerceteze treaba (chestiunea, cauza) de cStre episcopul sdu propriu'sau, cu invoirea aceluiagi episcop, de cbtre aceia pe care i-ar voi amin-doui pdrfile sI se intocmeasci (stabileascd) cele ale dreptdfii (sd se facajudecata). Iar dacd cinet'a ar purcede (proceda) itnpotriva acesttira, sise supuni cercetirilor (pedepselor) canonice.

Iar daci vreun cleric are pricini (litigiu) cu episcopul siu propriusau ;i cu un alt episcop, sd se judece de cdtre sinodul eparhiei (mitro-poliei). Iar daci un episcop sau cleric ar avea neinlelegerc cu mitropoli-tul aceleia;i eparhii (mitropolii), si fie luat (solicitat judecdtor) exarhuldiecezei sau scaunul irnpirdtegtei cetifi a Constantinopolului; pi de citreacesta sd se judece.

' lcon:74,75 Apost. ; 6 I Ec; 6 I I Ee. i 77,79, ?1,28 -IY Eg'; 8 TrulaS;

14.; 75, Z0 lntiottiai EO taoaiceea; 4 Surdica; 8, 70, 77, 72, 75, 78, 79, 59,104, 707, L28, 129, 130, 732 Cartaging) ij

I

II1

r0 Iv

Dupd eum era Ei- firesc, canonul ii indrumi pe clerici, intii sd-sicaute a-qi solufiona litigiile in fafa instanfelor biseiice;ti, iar nu in faliinstanfelor eiviie, - in a ciror alcatuire se rnai giseau in vremea aceeaincf, dp-stui pdgini, - si stabileEte ca primi instan[ti bisericeascd. pe enis-gopul de care {inea fiecare cleric. Episcopul are insii. latituclindi cj saingiduie judecarea litigiilor dintre clerici gi de c6tre persoane asupra cd-rora cad de acord pdrlile care se gisesc in litigiu.

PenLru litigiils dipt5e clerici gi episcopi, canonul stabileqte ca in-stanfd sinodul mitropoliei, iar pentru litig.iul pe care vreun episcop saucleric l-ar avea cu vreun mitropolit, sta6ilegte dreptul de a ie "?"esaexairului diecezei respective sau patriarhului de Constantinopof, fri"!i"-feles nu persoanelor acestora, ci sinoadelor lor.

In textul canonului, mitropolia se cheami eparhie, iar i:rin diecezise in{elege, ,aga precum am vdzut, o unitate biseiiceascd adririnistrativi,bare_ cuprin{e mai multe mitropolii de pe teritoriul urrli ai"""r. "ii;ir*iadicd o subdiviziune a prefecturilor.

CANONUL 10: (CLERTCII SA LOCUIASCA IN LOCALITATEAUNDE SLU.iESC)

Si nu fie inglduit ca un cleric sI se nunlere deodati la bisericilea doui cetSfi, adici Ia aceea pentru care de Ia inceput s-a hirotonit sila aceea la care a fugit fircgte ca la una rnai rnare, - din pofti dupi slavldeparti. Iar cei ce ar iace aceasta, sd lie alezafi iara;i (reptirsi) la tisericilor, la care de Ia inceput au fost hirotonifi gi' nurrrai i"ojo'"1e iiri""r"E

Iar dacl cineva ar fi fost transferat de la o biserici la alta, acelastr nu aibl nici o irnpdrti;it'e Ia treburile bisericii celei dintii ru" fo o"u-lea. ale altarelor .(sanctuarelor) martirilor sau ale agczimintelor (aziluri_lor) pcntru srracl sau pentru prirnirea striinilor care (iin) se gds;esc subacea (Bisericd). Iar cei ce ar intlrizni, ca dupi oriniuirea lhotarirea)aeestui mare ;i ecumenic sinod, str faci cer,a dintre cele caie au fosiacunr oprite (interzise), a orintluit (hotririt) sfintul sinorl sI cadi, lin pro-pria lor treapt6.

.(Can, 15 Apost. ; IJ, t6 I Ec.; S, Z0, ZS Mc.; tZ, lgTrulan, lSVIIEc.; 3 Arltiohia; 75, 76,19 Sordfca,. 54, gA Cartagirn)

'

ghs.,S-e intelzice-.crt orice cleric si func{ioneze simultan la doui Biserici,lmpunindu-se obliga{ia sd se respecte dreptul fieciiruia numai la slujireafi achninistrarca unei singure Biscrici. in textul carionulul sint amintitecu numele lor obiSnuite de ptohia-azilurile de sdraci ..si apoi Xenoclohia; azilurilc de striiini sau casele pentru primirea striinilor, ca clepinzindclc cite o Biserici. ln veacul v numirul alezrmintelor de acest fel erafoarte mare. Ele indeplineau o misiune foartq importantd qi religioasi ;ide asistenfd sociald sub condueerea Bisericii de aceea insugi canoanelesinodului IV ecumenic le pomenesc mai des.

1 1 - 1 3 I V

CANONUL 11: (CARIILE SAU EPISTOLELE CANONICE)

Am orinduit (hotdrit), ca to{i siracii ;i cei care au trebuinfi <te aju-toare si c6litoreascE, dupi ispitire (gi verificare), cu scrisori 5i adici nu-nrai cu scrisori biserice;ti de pace, nu cu scrisori dp recotnandare (dcincredinfarc), pentru cd scrisorile de recomandare se cade str se dea nu-mai fefelor (persoar:elor) care stau sub bdnuiald.

(Can. 72t 13,32,33 Apost. . ' 13 IV Ec; 17 Trulan; 6, ?,8, l7 'Ant io 'hio; 41,42 Laodiceea; 7, 8,9, Sardica; 23, 106 Cartagina)

Se stabileqte rinduiala ca a$a zisele scrisori de recomandare, cu carecildtoreau cregtinii dintr-un loc intr-altul, sd se dea numai persoanelorcare s-ar gisi sub vreo binuiald, pentru a se arita cd sint inafard de bi-nuialS. Se'mai amintesc qi scrisorile de pace care se dddeau in primulrind celor lipsifi, dac5 trebuia si cdl5toreasci diutr-un loC intr-altul. duiriajutor.

CANONUL 12: (/\LCATUIRILE BISERICE$TI SA NU SB SCHIM-BE PRIN INTET{VENTIE LA PUTBREA LUMEASCA)

' A venlt (la cuno$tinta noastri), cd inrpotriva aqezlmintelor (legilor)bisericegti, alergind la stipiniri, au t[iat in doud o eparhie (rnitropo]ie)prin act inrpdrtrtesc (rescript, carte impdriteasc6), a9a incit din aceastlpricind sint doi mitropolili in aceeaqi eparhie (mitropolie). Drcpt aceea'sfintul sinod a orinduit (hotirit), ca de aeum inainte si nu se ruai in-drizneasci nimic de acest fel de cltre vreun episcop, iar eel ce va in-cerca (intreprinde) un lucru ca acesta, sd cadi din treapta (spita) sa. fnrcetlfile cite s-au gi cinstit (onorat) cu numele de rnitropolie prin scri-sori (rescripte, cdrfi) impEritesti, precum ;i episcopul care ocirmuie;teacea Biserici, si se bucure (bcneficieze) numai de cinste, pistrindu-seadici pe seama adevdratei mitropolii drepturile ei proprii.

(CAN.34 Apost . ; 6 ,7 I Ec , ; 2 ,3 I I Ec ; 8 I I I Ec ; 2S IV Ee. ; 36 , 39Trulan)

' , Canonul interzice impdrlirea rnitropoliilor, Ei in genere modifieareateritoriilor unitirtilor biserice$ti numai prin hotiriri irnpdriteqti, adiciprin mdsttri unilateral luate de stat. De asemenea, dispttne, ca i! cazurilein care s-a procedat astfei, mitropolia cea noud, adici unitatea bisericea-cii nou infiin{at5, ca qi ierarfiul din fruntea ei. si-$i pdstreze numai nu-mele sau cinstea, pe cind drepturilg sd le exercite vechea unitate dincare s-a desprins, precltm Si intiistdtdtorul ei'

CANONUL 13: (CARTILE CANONICE ALE CLEITULUI)

Clericii striini gi necunoscufi, si nrt slujeasci nicidecum gi ni-ciieri irr altii cetate, firir scrisori de recomandarc (incredinlare) de laepiscoprrl lor propriu.

(Can. 12,13, 32,33 Apost. ; 11 IV Ec.; 17 Tralan)

I

i!

I

ltl. '15 I\r

scrisririle de recomanilare pomenite in acest.canon "sint ceea ce noinulnim cdr[ile canonice, adicd documente oficiale prin care se certificdcalitatea clericilor care trec dintr-o eparhie intr-aita, precum gi cd nus-int opri{i de la cele sfinte sau pedcpsiti, ci cd au

'preofia lubritoare.

CANONUL 14: (CASATORIA CLERULUT INI|ERIOIT)' "' De vreme ce,in unele eyqrhii (mitropolii) se permite citefilor (lec-!"ljg"),;i. cinti-re-1itor sd se cisdtoreascx 19'i oupa hirotesie) sfi;tui si;;a o.rlnduit

-(hotaiit) s5- nu fie ingiduit vreunuia dintre acegtia sd ia fe-meie eterodoxS. Iar cei ce dintr-o astfel de cdsdtorie au gi dobindit copii,dadd-nu au apucat si-i'boteze ru "".,ri"i'ir"-".i;er"riti"'dintr-i,rgii, si-ia{.gci pe acegtis Ia impreunarea cu soboruicuur"r Cir"i.icd (in comuni.r--nea--Bisericii'sobprniceqti), iar daci nu i-au botezat, sE nu poatd (sE nulg.lt_g permis) .s5-i boteze pe ace,stia Ia eretici, si nici sa-i rise ipl; felsarorre cu eretic ori cu iudeu ori cu prgin, decit nunrai dacf fali lper_so.qna) gare vrea sr- se lege (prin cdsdtorie) cu celrortodox, va figddui rpro-mrte) ca va trece la credinfa ortodoxi. Iar daci cineva ar c6lca aceast5orinduire (hotirire) a sfintului sinorl, sn fie srrpus rr"a"pr"i1";i;,,.

-"-"--

27 'Cartagi,na)

ln unele Biserici (mitropolii) s-a incercat, duld curn obscr.\z it zoiaraEi Balsamon, l- a se opri cisdtoria citelilor 6i cintire[ilor clupir hirotesie,fireqte sub influen{a unor pdreri rigorisie conclamnate'de Biserici. A"""s-.ta ople^ligte, n! e luatd in considerare, menfinindu-se rinduiala generali(can. 26 apost.) care le permite casitoiia Ei dupa triroteiie. canoirui prc-vede totuqi -opre_ligtea de a se cisdtori atit ei cii 9i copiii lor cu eterodoqisau necreqtini. se admite exceplia numai atunci'cind persoana neortodo-xd se angajeazd cd va trece la credinla ortodoxd. ,

'

CANONUL iS: lnaCnREA DTACONTTELOR)Femeia, inainte de 40 de ani si nu se sfin{eascd (hiroteseascd, con-

saere) intru diaconifd, dar ;i aceasta (sd se faci) dupd o ispitire cu luarea.minte (cercetare temeinicd). Iar daci primind'hirotesia si rrminind untimp oarecare in slujbE, se dE pe sin6 cdsitoriei, batjocorind harul luiDumnezeu, una ca aceasta sd fie dati anaternei,

-impieund cu acela ce

s-a legat cu ea.

(Can. 79 I Ec.; 74, 40 Trulan; 44 Vasite cel Mare)

canonul stabileqte virsta de 40 de ani pentru primirea in grupareasau societatea diaconi{elor. Se ;tie insd ci iceasta iocietate rcligioasd adiaconifelor, exista din,epoca apostolicd Ei cd, dispoziliile date 3e sfin-tul _Apo,stol Pavel lui Timotei (Epistola cdtre Tim6tei

'cap. 5, 9-10), in

rindul diaconilelor nu puteau fi primite decit femeile cire 'irnpliniierd

virsta de 60 de ani. Dar virsta primirii in rindui diaconifelor i sufcritmodificdri, dupd cum a suferit qf aeeea a primirii in rindui clerului.

16. 17 11'

Se mai aratd cd diaconifele se in.tituiau prin hirotesie gi - cu aceas-ti ocazie - depuneau votul castitdJii. fi inciu-li: intcrzis sub pedeal)ica ana-temei sd se nrai ciisAtoreascd. irr textul c:rnonului sc folosc5t.e nu rtun:aicuvintul hirotesie, ci gi cuvinaul hirototrie. insl in acela,Si sens dc hirote-sie.

Diacorri[clc iudeplineau felurite ascultAri sub indrumarea qi in -"ub-ordinea clerului, in legituri cu ingrijirea Biscricilor. cu cateltizarea, cubotezul ft:meilor gi in generc in lucraree de asistetr{ii sociala a B.scricii.

C.,\NONUL 16: (IIEI'IEILE INCIIINATD DOIINULUI S.\ liu SEC.\SATOP,I].,\SCr\)

Nu este ingiduit ca fecioara care s-a inchinat (consfin{it, consacrat)pe sine Donrnului Dutnrtezeu, dc asamenea nici monahiilor (ciilugd.rile-Ior), si ineheie cisltorie. Iar claci s-ar afla ficind aceasta si fie afrrrisite(excomunicate). Dar am orirrduit (liotririt), ca cpiscopul locului si aibtrputere de a fi cu pogordmirrt (uitirutltrrr. cr,r omenit. crr ingliduirrld) fatide aeestea.

(Can.7 lV Ec.; 44, 46, 47 Trulan: 79 Arrciru:6, 18, 19, 20.60 Vo.si lceel Illare)

ln afard de societatea diaconifclor, in Biserica vec]re au nrai ,,xistaiSi al te societdf i dc fenrei cuvioase; i anuine socictatea vdduvelor. i r pres-biterelor ;i aceea a fecioarelor. I)iaconi{elc se rccrlrtau dc obicci din rin-dul acestora din urm5.

Dupd ce prin canonul 15 sin. IV ecnmernic, s-au luat unele rnrisuri inlegiturit cu diaconitele, in canonul prczent se iliu mirsuri similarc in Ie-gdturd cu fecioarele 5i apoi cu rlonaltii lc. Li sc interzice si altora casito-ria sub pedeapsa excomuniclrii, dei unde rezulti ci $i fecioarele fiiceattvotul castiteifii ca ;i diaconi{ele. Se lasii apoi Ia aprecierea episeopuluiugurarea pedcl:sei 1>revizute. In legdtrrrii crr drerptttl episcopultti de e dis-pune cu poeorornit'tt in ceea ce privc5te anlicarca pedepselor previizutedc cr:noane. rc:levdm cir acest drept, p lingii cir estc recunoscut prin pre-zentul canon, intr-o anumiti chestiune, el mai estc un drcpt qener.tl cuprivire la prevederile tuturor canoanelor disciplinare, a cirui aplicare fie-carc episcop o p:oate face in spiritul Ei limitele puterii lui suprcme de alega qi dezlega cele ce se intimpla in cuprinsul eparhiei sale. Prin urma-re, episcopul nr-t este finut su aplicc intocmai prevctlerile cauoattc'lor, cipoate si procedeze cu blinde{e, clupi apreciere:r sa ;i pe riispunderea sa.I\{enfiondm apoi c;d in accata privin!5 dispozifiile prczentuiui catton, seaplicd deopotriva qi clericilor nu numai ciilugarilor.

CANONUL 1?: (DESPRE PRESCRIPTIB SI CA UNITATILI] BISE-rllCE$Tr SA SE RINDUIASCA DUPA CELE DE OR$TE)

Parohiile cele de la tari (de pe cimp) sau de prin alte sate, si ri-mini nestrimutate la episcopii care le fin (de!in, stdpinesc) gi mai ales

e7

88 18. 19 rv

daci st6pinindu-le pe ele ftrr5 siIE, Ie-au cirmuit timp de treizeci de ani.rar dacd in cuprinsul (iniuntrul) celor treizeci de ani, s-a iscat (ndscut)sau s-ar putea isca (nagte) vreo neinfelegere asupra lor, sE fie ingdduiieelor ee spun ci se nedreptifesc (ndpdstuiesc), si faci pirr (sd intioducaacliuncJ despre acest lucru la sinodul eparhiei (rnitrlpoiiei). Iar clac6cineva s-ar nedrept5li de citre rnitropolitul siu,p"op"io, si se judecede cdtre exarhul ai"cl;ei sau de citre-scaunul constantinopolului, a,ipicum s-a zis mai inainte (can. 9. IV). . :

Iar daci vreo cetate s-ar fi inoit prin puterea impdrrteasc5, s.udaci s-ar inoi de agunq inainte (in viitor) 4tunci alcituiiilor politice piobgte;ti, sI urrneze gi orinduirea parohiilor'biserice;ti.

( . C . a r y . 6 I E c . ; 9 M g . ; 2 5 T n t t a n )

, Sq,:tabilegte timput de S0 de "nt lu turn.,"r de prescripiii i,i *""-.rig {q.stqpinire a,teritoriilor bisericeqti, pentru cazuiile ae'titisii dintreeparhii. Pentru cazul cd induntru acestui termen sc procluc cfinteslatiise stabilesC,instanfele in..a ciror: cornpctcntii cecle soiutio.rirou litiBiiioidintre parohii. r\ceste instante sint in'ordine iera"hicd, sinoaui "piini"i:dici aI mitropoliei, sinoadele diecezelor ;i sinodul pairiarhal de'ta Con-stantinopol

canonul prezent este important si pcntru cd eI fixeazd in mocl foar-te clar p4incipiul cd impdrfirea unitdtilor administrative ale Bisericii sdse facd tjnildu-1e seama de felul in care sint impEr{ite unitStrite aaminis-tratiye. ale Statelor, Si alte u4ititi cu. caracter qbqrtesi

.

i CANONUL 18: (OSINDA CONSPIRATIEI)

-_ -Fdr5delegea de moarte a conjurafiei (crima cqnspiraliei), sau aort5cirii {a faeerii _fl-e ceatd, a unirii iainice in ceatd), *u oprugto'cu totulpi de citre legile din afar5 (din afara Bisericii, de'stat), cu mult maivirtos se cuvine a se apdra (interzice) sd se faci aceasta'in Biserica IuiDumnezeu.

r! Ilacd , agadar'. vreu-n cleric sau cdlug6r ar fi gdsit, fie uneltind-,tie ortdcindu-se, fie_.intinzind capcane (curse) episcopiloi sau clericilorc e l o r i m p r e t r n i c u d i n g i i , s 5 c a d i c u t o t u I d i n t r - a I o r t r e a p t 5 � � �

, . ^ (Qan. 3_1:.'55. !! Apgst..,; 6-tI Ec.; J III Ec.; 31, J4 Trutan; 6 Gangra,;7 4 S a r d i c a ; 5 A n t i o h i a ; 7 0 , 7 7 C a r t a g i n a ; 7 3 , 7 4 , ' 1 5 . s i n . I - I I ) � � � � � � � � � �

canonul .numegte crimd atit conspirafia cit gi constituirea de grupsau ceatr tainicd..adicd tentative de conspirafie, dispunind ca ete si fibp-edepsite, atit atunci cind sint indreptate impotrivi autoritdlii de stat,cit Ei cind sint indreptate impotriva autoritd{ii bisericeqti sau a hembrilorclerului.

g411QlV_t-i_r,. _ig, .(SiNoADELE MTTROPOL1TANE SA SE TrE DEDOUA ORI PE AN)

.r 'j .' A venit la urechile noastre: (la auzui nostru) cd .in eparhii, (rnitro_polii) rtu ss fae.sinoadele episcopilor statornicite,(hot6rite) de canodrre

2 0 - 2 r w

si' c[ dln pricina aceastor multe lucruri bisericeSti^ care au tpbutqF- $i"Aiirr6".,';;td;;;-fiieglijeazl). Drept aceea sfintu-l sinod a orinduit

Grotaritl, "u pot"iroit "atro"tt"lo" sfinfilor PSrinfi, episcopii clin- fiecare

lparhie"(mitropolie) sd se adune laolalti de dou5 ori pe an, acolo undg

ar socoti episcopul mitropoliei (mitropolitul), sd se indrepteze toate

cite s-ar ivi. lar cpiscopii "i"u tru ar verri (la sinod), aflindu-se in cet6-

tile lor, $i in acelea petrccintl in stare de sdnitate 9i fiind slobozi (liberi)

d" orice't.ealid tle neirrldturat (inevitabikl) ;i strimtor5toare, si q9 m.uq-

tre fr5leste i

(Can.34,37 Apost.; 5.1 Ec.; 2II Ec; 8 Trutan; 6 VII Ec; 20 Antio'-

hia; 40 Laocliceea; 78,73 Cartagina)

:Se reinoieqte obliga{ia de"a se line reglementar,-- adici a$a cum

plevdd canoanele,- sinoadele rnitropolitate. de doud ori pe an: - :t

, t

lri canon se. foloseqte pentru plipa dat5, cuvintul canonl2at,, spre .a

!"priti" lapt"f ia "n lucru este slaUllit de c.anont adics' ri4cluit, de cairou'

CANONUL 20: (SE OPRE$TE TRANSFERAREA CLERULUI)

A;u precum am 9i orinduit (Uotatit;. nu este-per1i9 sx fie rinduili

la Biserici altei cet5li clericii care slujesc la o Si19ric6' ci si se mul-

lumeascS cu aceea 1s'gare s*au invrednicit a sluii dintru inceput, afard

de aceea (cu exceptia agelora) care, pierzindu-;i de nevoie propxia lqrpatrie, au trecut la altd Biserici. , ':

Iar daci vreun episcop, dupi aceasta orinduire (hotdrlre), ar primipe un cleric care se cuvine (aparline) altui episcop, i s-a pdrut (sin6'

iului) sI fie afurisit (excornunicat) atit cel primit cit li-cel ce l-a primit,

pit e 'oitta

clerictll care s-a mutat, se va reintoarce Ia Biserica sa prspdg'

(Can. 15 Apost ' . ; 75, 76 - I Ec;.5, 10' 23 IV Ec' ; 17'18 Trulan; S At i-

tiohii; \,5,76 Saia,tcai s+,'90 Cartagha) . ' ..

cu referire la hotairirile cuprinse in canoanelerS qi 1'0 ale'aeeluiaqi

Sinod, se interziee transferarea clcricilor db la o biseric5 la alta, opiindu'ip" "lii.."pi sd primeascd in eparhiile lor cleriei care apar[in altora. Se

ia*it" transferarea sau mutarea de ia o llisericd la alta, sau de-la o epar-

ili;^'i;';G numai "i""icno" care de nevoie ^5i-au pierdut patria si !i a.u

pdrdsit locurile in care au slujit mai inainte'

C A N O N U L 2 I : ( S A r r I E \ I E R I F I C A T I C E I C E P i n A S c P E C L E -RICI)

' ' i lericii sau laicii care pirdsc pe episcopi sau pe clcrici' te.4l,:i

primcasci la pird dq-a drcptrrl ;i firi ispitire (verificare), ci mai Intli

Ji se cerceteze fainta lor.

2 2 - 2 3 Ttr'

se-, reia qi se preeizeaza cli. nou principiul. c;i nimeni dintrc ceinedemni ' ' pot f i 'adrniqi -_ ci . r . i " l - -rur i taic i* ;u-;" ;ator i . ca pir iEi ,itnpotriva clericilor.

GAN.NUL .22: (M'$TENIRDA IERARIITL'* sA NU ,sE rN-STRAINEZB)

Si nu se ingiduie clericilor, ca dupi pristivir.ea (rnoartea) epis_copului lor, si 'Epeasei_b,unurire (lucru.iie) care i sc-cur-i,r (apar!i ')aceluia, dupd cum-se apiri 1opr"c-5ti-'aceastai pi ceror care re iarr in pri_mire; iar cei ce ar face aceasta, sir sc prirnejduiascd i. privinfa trepterorproprii.

(Can. 40 Apast; 35 Trulan; 34 Antiohia; ZZ, 26, gl Cartagino)

. . .se interzice in orice clrip instrdinarea bunurilor care rdrnin clupdmoartea episcopiior. urmincl ci acestea si iie i;;;i;'pLou-" celor indrept si allurne Bisericii sa-u rnoqtenitorilor lcgali, iar'pinri atunci. pds*trdtori lor egali sint rnitropolifi i.

-C4NgNUL 23: (OSiNDA CLI]RICILOR $I I\{O}iAIIILOR VAGA.BONZr)

A venit la urecrrile (la auzul) sfinturui sinod ci unii crerici 5imonahi, nicidecum irnputernicifi d; c6tre episcop,rt ior, ba citeodatichiar fiind afurisiti ("*lor'rrrrii"ril a" citrc acera, apucind si meargr Iaimpiritescul constarrfinopol,_ petrec timp inder'ngj-inii-irrr,rt, scornind(provocind) zguduiri lagiialii;, ;i -t'Iiruri'rl

rinduiala (intocmirea) bise-rleeasci, ristoarni lstrica; Si'casut* unora.Drept aceea sri_ntur sinod a ri'duit (hotdrit) ca unii ca aceptia maiintii si Ii se atragi ruare "r,,i"tu i.ali" """"ti""iiiprtrr-"pa"atorul (avo-catul, defensorur, ispravnicul - avocatus seu d;";;l;"- eccresiae) preasfintei Biserici din constantinopol, ca ,a se i"auireitu"" din cetatea rr'_'plriteasci.

Iar daci (acegtia) "i,"u,*ini"au_ru, u"-'.te",rilpersista) in ace_leagi fapte' si fie arungaii ei ta"a i'ria tor prin u""ioii'irpra"r,i" (ecdic)pi si se reintoarc:-r ta tocirile'r";G op""u locurile ror).(Can. 15 Anost;^Li, 1! I E9.; S. Ii Z! IV Ec.; 17, 18 Trtdan,3, ItAntiohia: z, B, g, rs, io slrai"i; ii,ii, oi cartagi;;1

-'' -

canonul interzice deplasarea fdrd rost a clerieiror Ei a monahilor.$i'.cqdeosebire petreeerea acestora in cupii"r" ,;t"l"i,'p;trecere in tirn_pul edreia s-ar deda la neorinduieli.

---

Pentru curmarea acestor neorinduieli, se autor izeazd avocatul saudefensorul bisericesc ai corr.stantinopotutui, G il il.;i pentru arun-garea clericilor sau a monahilor coro .-u grsi petrecind acolo firii vreodelegare sau fdrd vreo pricini binecuvintata.- Avocatul este numit ecclic pi el este unul dintre demnitarii centre-lor mari bisericeqti, in a ctrrui atrinutii intrau nu numai chestiunile avind

21. 25 lV

Iegdturd cu justifia, sau cu apArarea intereselor legale, ci qi cele care pri-veau buna rinduiald sau disciplina in viala bisericeascd, aqa incit el nuera un simplu avocat, ci in acelaqi timp qi un fel de questor sau i:ds-trdtor aI ordinei in Bisericd

. CANONUL 24: (MANASTIRILOR SA NU LI SE SCHIMBI' DES-' t -

t

Mindstirile odati sfinfite (consacrate) cu invoirea (aprobarea) epis-torpulrri, sI rbmind pentru totdeauna rndnistiri ;i bunurile (lucmrile),averile care atirnd (tin) de ele (le aparlin lor), sd se pistreze, ii acestea(ministiri) sE nu se' mai faci loca;uri lurnesti; iar cei care ar ingtrdui(ierta) si se facd aceasta' si fie supu;i ecrtdrilor cc.lor din canoane.

(Can. 4 IV Ec.; 49 Trulan; 73, 77 VII Ec.; 1 sin. I-II; 2 Ciril A[p-randiinul)

Se interzice secuiarizarea nrindstirilor qi a butrurilor acestorar pre-cum gi sd li se dea mlndstirilor vreo destinafie lurneasci. Se in{elegeinsd cd vreo alti destinatie biserieeasei i se poate da, rdrninind continuuleeiquri bisericeqti gi neinstrdinindu-li-se tjunttrile care le-au fost desti-nate.

. . CANONTJL 25: (SCAUNELE VACANTE DE IERARHI SA SEOCUPE IN DECURS DE TREI LUNI)

De vreme ce unii dintre mitropoli{i, dupE cum am auzit dinzvon, Iasi fdri grijd, (neglijeazd) turmele incredinfate lor gi aminl ]ri-rotoniile episcopilor, i s-a pdrut sfintului sinod, ca hirotoniile episcopi-Ior si se facl in cuprinsul (iniuntrul) a trei luni (in decurs de trei luni),afard daci nu cumva vreo trebuin!5 de neinlSturat, (inevitabilS) ar rin-dui (determina), ca timpul arninlrii si se prelungeascX. Iar dac5 (mi-tropolitul) nu ar face acest lucru, el si fie supus certirilor (pedepselor)biserice$ti, iar venitul Biscricii viduvitX si se pistreze nevitdmat decltre economul acelei Biserici.

(Can. 58 Apost.; 79, 35 Trulan; 77, 72 Sardica; 77, 727, 723 Carta'gina; 77 sin. I-ll)

Se stabileqte la trei luni termenul in care mitropolilii sint obligatisd procedeze la indeplinirea luerdrilor de ocuparea scaunelor episcopale,permitindu-se prelungirea acestui termen numai in caz de forfd major{.'

Cuvintul hirotonie, care se foloseqte in textul canonului, vorbin-du-se de fapt cd unii mitropolifi ar amina hirotoniile episcopilor, nu aresensul specific de hirotonie, ci cel de aSezare sau instituire, act carecuprinde qi alegerea qi hirotonia qi introducerea in funcfiune a noului'ales. Toate aceste lucrdri trebuie fdcute in decurs de trei luni, iar nusimpla hirotonie. Hotirirea aceasta de principiu este valabili penru ocu-parea oricSror scaue vacante, fie de episcop, fie de mitropolit, de arhie-piscop, de exarh sau de patriarh.

26. 27 lV

Canonul ,mai.?pi$eS!e ,si de economul Bisericii, ardtind ci aces_tuia ii .revine si obiigalia'de a pistra intacte bunurile scaunelor ierar_h icevacante .

- e rqv l

CANONUL 26: (FIECARE EPARHIE SA AIBA ECONOM)De vrerne ee in unerc Biserici dupi cum am auzit ain z\.or,episcopii minuiesc (arlnrinistre"raj-i,i* ecoponri t,rrr,r.it" Biscricii i s-apirut (sinodului) ca'fiecare gis""iJe-;" are episcop, si aibd gi econonr dinclerut propriu (at Risericii; ;u";-; "hi";;;;;;;;"i- 6am,.istreze) cerebisericepti dupi socoti'fa "iri"-"op"r* sdu, ca nu curnva sd fie fir6 demartori gospod5rirea gjseriiii ri-"u ai,, 0,_,""J1-o"!ril'.x se risipeascibunurile ei si sd se infiereze 11iig';ti""r") pr-rii*;;;, defdirnarea,. iardacE eI (episcopul) nu ar ra"o'tu8"ui acesta, si fie supus dumnezeie;tilorcanoane.

(Can.38.41 Apost.; ZS M E'".;3g Trul.an; I-I, IZ VII Ec.; 1J Ancira;7,:8 Gansra:24. ZS.Anti"1ri..i'Voi"iS"cn tos:ii"';i-,riii. i_ii; to Teofit Ate_zdndrinul; 2 Ciril Aleranclrinut)

. Se impune categoric obigatia existcntd Ei pini atunci, ca fiecareepiscop sd -angajeze pentru admi.tistrarea averii eparhiale cite un eco-nom sau adrninistrator al acestei averi, ulu. ai"',ifiJ"icr"rului eparhieiresF€ctive.Istoria Biseri.cii -gi practica ar:atd.cd economii se alegeau adeseoridintre laici. dar fiindcd-

'p.en!;; in'alptini.ea funcliunii acesteia nu eraabsolut necesard stare cteiicaill.t"ilii mult priceperea qi corectitudineain chivernisirea celor economice.

r"lLlJvrsqAqa cum se Drecizeazd in canon, economii trebuic sd administrezeo,,n r;lltl

L'._ui ce$ti d u pe i na iq; ii iiJ' Lli sco pilo r.r-.,e obrcel aplicindu-se indrumareir de'ra Fapte 6, 2, timp indeiungat,piscopii instituiau economi dintre diu"oni Ei-""urir]'iur,r"., a Du ssfaee ei in;isi chivernisitori J" f"""ri -materiale, care indeletnicire nLl,numai ci este neduhovniceasci, ci i-ar ri ipniga-i""i"*ri'i" i",i"pii"i#_indatoririlor de stuiitori-ii"".li"t,ir"i qi de.;irir,e;i;i;o"i oi daruh.r luiDumnezeu gi le-ar jr_ *ql atit nepliceri cit ;i grave prejuclicii gi lor pcr-sonal, .5i institufiei pe c€rre o serveau.rentru ncexecutarea.dispozifii lor cuprinse in prezentul eanon, epis_

npii :i1l::rpu$i prev.ederilo. "unoni"" qi. anumci;';;;;i rincl obligafieioc a accepta economii, pe care i-ar institui ry1t.oir,i1ii;i;" bozo d.Epiu-lui lor de clevolutiune,' pre'ai"t" i" cu'onut 11 al sinocrutui vti ecurne_nic; drept despre care va fi vorba la acel canolt.

CANONUL 27: (OSINDA CELOR CE IIAPESC FEMEI)sfintul sinod a

_orinduit (hotdri!), c-9 cei ce **.; iuuroi sub cuvi'tde cdsStorie, sau nirtaSii, r",; ;fet;iorii c<'I'r ce Ie ripesc, rla,:x ar ficlefici; si cadi din treapta lor, iar daci ar ti taiei - li i a^r; arraremei.

""r M(:;;t 6? Apost.; 9i Truta-n; rr-A-nch.a; 22, ZS, Z6,'i0. J6.42.ttayite

28 rV

Indiferent pentru care motiv cineva ar comite crima de rdpire aunei femei, fie cleric, fie mirean, se pedepsegte potrivit prevederilor ca-nonului. De aceea se pedepsesc Ei complicii Ei tlrinuitorii. Se intelege ciicelor pedepsi[i pentru asemenea fapte, nici nu poate fi vorba sa li sepermitd cisdtoria cu eventualele femei ripite de ei- Acest fapt il _con-iirma $i o dispozi{ie precisd din Novela 143 a lui Justinian (anul 563)'prin eare este cleclaratd iiegaii cSsdtoria dintre rdpitor gi femeia ripit t.

CANONUL 28: (PRIVILBCIILE qCAUNULUI DIN CONSTANTI-NOPOL SI DIASPORA CRE$TINA)

Urmind intru totul orinduirilor (hotdrlrilor) S{infilor Plrinfi gi cu-noscind canonul abia cltit al celor 150 de Dumnezeu prea iubitori epis.copi, care s-au intrunit in irnpirriltescul Constarrtitropol, in noua Rorni,sub marele Teodosie, fostul implrat de pioasS atnintire, aceleagi le ori_n-duirn (hotarim) ,si ie statornicim ;i noi, despre intiietifile (privilegiiie)prea sfintei Biserici a aceluiapi Constantinopol, a nouei Rome, devremece pi scaunului Romei vechi, plrin$ii duptr dreptate i-au dat (conferit)intiietatea (privilegiul) pentru (rnotivul) ci cetatea aceea era cetate im-pbrirteascS. ,

$i cei 150 episcopi prea iubitori de Dumnezeu, indemnali (impinfi)'de acelapi fel (scop, considerent), au diruit (conferit) intiiet5fi (privilegii)egale.prea Sfintului scaun al Romei noi, socotind a fi cu dreptate, cacetatea care s-a cinstit (onorat) cu inpirir{ia 5i cu senatul (sinclitul),;i care a dobindit intiietlfi (priviiegii) deopotrivi (egale) cu ale vechiiRome inrplrbte;ti; intocrnai ca qi aceea si se faci de mare (mdreascii,slr se inalle).;i in lucrurile cclc bisericepti fitnd a doua dupd aceea

De aselnenea (s-a hotirit) ca numai mitropolifii diecezei Pontului,b Asiei, ,si a Traciei, precutn ;i episcopii din finutrrrile barbare ale dic-cezelor nurnite mai inainte, sd se hirotoneasci de cltre pomenitul preasfint scaun al prea Sfintei Biserici din Constantinopol,' ti adic5, fiecare'mitropolit

al diecezelor pomenite, impreuni cu episcopii clin eparhle (rni-tropglie) hirotonind pe epi.scopii din eparhie (rnitropolie) duph culn serinduie;te (poruncegtc) prin tlumnezeie;tile canoanei ial mitropolifii po-mcnitelor dieceze si fie hirotonifi, dup[ cum s-a spus, de cltre arhi-episcopul Constantinopolului, dupi ce potrivit obiceiului s:ou flcutalegpri intr-un glas (unanimr') ;i i s-au adus lui Ia cuno;tingi.

( C a n . 3 4 A p o s t . ; 4 , 6 , 7 I E c . ; 2 , 3 , I I E c . ; I I I I E c ; 9 , 7 V I V E c , :36, 39 Trttlan; I Antiohia)

Canonul prczent este unul dintrc cele mai controvcrsatc, Iiind ncac-Cepiat de Biserica apusean:i nutnai din nrotive de tru-tie, pcntru cir argu-nientarea pe care o cupriude aratd lipsa de tcmeinicic a preten{iilorscaunului roman la primatul dc jurisdictie. Intr-adevf,r, in el ni se spuneti sihgunrl considerent pentru care Romei vcchi i s-au atribuit uneleprivilegii, :a fost faptul cd era capitala imperiului. Pe temeiul' aceluiaqi'considerent,

canonul aratS ci se conferi si scaunului din Constantinopol

9428 IV

privilegii esale cu cele ale vechii Rorne, adici pentru faptul cd. cetateaConstantinopolului a devenit capitala. imperiului, qi asttef,

-nom;i N;i

adici_noii capitale, i se cuvin aceleagi privilegii ca'qi Romei vechi,La astfel de terneiuri nebisericeEti, ci de*naturd lumeascd sau poii-

tici, se reduce justificarea privilegiilor deosebite p" &r" t"_a avuu Romaveche, adica primatul de onoare intre scaunele principale ale Bisericii,qi acelea;i temeiuri justificd conferirea unor privilegii egale cu aceleaale Romei vechi, scaunului din cetatea constantinopdtutuf sau din NouaRom6.

Nici vorbii deci de stabilirea raporturilor ierarhice dintre scaunepe vreun considerent de na-turd reiigioasi care ar fi indreptdfit scunulRomei la vreun primat fundamentat pe chestiuni de credinfi s'a;;i-;;-mai .pe realita{i religioase ori biserice;ti. cdci, dacd ar fi fbst l'orira cleeonsiderente dc naturti religioasd sau bisericbEti, 1a-'itablirea ieraihieidintre principaleie scaune ierarhice ale Bisericii, atunci fdrl indoiala infrtrntea tuturor ar fi trebuit sd fie scaunul de la lerusalim, cdruia defapt abia la sinodul IV Ecumenic i s-a recunoscut al cincilea loc intreaceste scaune; va si zici in urma Romei, constantinopolului, Alexan-driei pi .A.nriohiei... Yg"liondm aPoi cd incd inainte de a fi dobindit scaunul Corxtan-tinopolului locul al. doilea, indat{ gupe Roma la anul aor, piin canor-rl3 al sin. II Ecumenic, aeest loc il deline scaunul clin Alexandria, fiindcipina la nrutarer capitalei imperiului de la Roma la consiarntipopoi, orlqulcel mai insemnat al imperiului din toate punctele de vcclere era Aie-xandria.

Aqa se explicd de ce scaunul din Roma a fost de la inceput in frun-tea celorlalte scaune ierarhice princiqate ale lisericii, qi cle &, inci princanonul 3 al sinodului II ecumenic,l s-a conferit.la'ai-rul 381'scaunuluidin constalli^nopol, rangul al doilea dgpd cel clin Roma, cdci intre timp,de la anul 330. constantinopolul devenise capitala imperiului, Ei in aceai-ti calitate nu numai ci este numit Roma Noudlchiai qi de canonul 3 alsinodului II ecumenic, cis-a-gi precizat cd i se cuvine privilegii egale cucele ale scaunului Romei Vechi.

cu toate acestea, pentru ci Roma Veche se,blrcura de consideratiacapitalei strdvechi gi glorioase a imperiului, i s-a recunoscut Ei pe maideparte scaunului ei privilegiut primatului de onoare. pentru a nu sescddea insd prin nimic pozi{ia noii capitalc, spune canonul, i s-au recu-noscut qi_ acesteia privilegii egale cu cele ale Vechii Rome, in ce priveEteraporturile cu ierarhia din subordinea sa.

Care sint mai precis acestc. privilegii?o parte din ele sint ardtate in canon qi anume: privilegiul episco-

pului constantinopolului de a hirotoni pe mitropoutii din dieiezele^ pon-tului, Asiei Ei a Traciei, de asemenea gi pe epiicopii din finuturile bar-bare ale acestor dieceze.

Alte ^privilegii sint,cuprinse in alte canoaner ca de exemplu, incanoanele-9.9i 17 al sinodului IV ecumenic, in care este vorba de' privilegiile judiciare ale scaunului constantinopolitan, etc. etc. cit priveqte

2S tV

{inuturile barbare pe care le amintegte canonul prezent, s-a zis de citreunii tilcuitori, cd prin ele s-ar inlelege linuturile in care existd aqa numi-tele comunit5ti sau orgnizatii bisericeqti mai complexe, cu caracter dediasporu, adica ncincadrlte rc(lemcntar in unitifi le biserice$ti adminis-trative obilnuite. Pe ten-rciul trnei astfcl' dc tilcuiri, in vremea mai nou5,unii reprezentanli ai Patriarhiei din Constantinopol au incereat sil-gireclame pe seama scaunului ecutnenic, dreptul de jurisdiclie lsupra in-tregii diaspore ortodoxe. (Jn atrre dr,'pt, sorotit gi ca un privilegiu, nuare insi nici un ternci in prezentul canon, nici in alte canoanl. gl ip nicio hotirire bi:;ericeascl general valabila in Ortodorie. Ciici potrivit vechiirinduieli tradilionale, obiceiului devcnit leqe, gi pe terneiul principiilorcanonice pe care se reazimi autocefalia in Ortodoxie, fiecare Bisericdautocef;rli are drept de jurisdicgie asupra diasporci nroprii.

ln canonul prezent prin cxpresia {inuturi barbare se infeleg teri-toriile din afara grani{eiol constante ale imperiului romano-bizantin asu-pra cdrora, -- fiindca erau sub stipinirea cornpletii sau gi numai parfiala barbarilor -, cirrnuitorii diecezclor rcspective ale Pontului, Asiei $iTraciei, nu-gi putea excrcita in mod regierncntar juriscllctia Lor. Situafiaacestor teritorii, schirnbindu-se mL.reu clupA cum se schimb:i. soarta ar-rnclor, fiind uneori cuceritc. apoi abandotrate iar altele ori supuse semi-suveranitSlii irnl>eriului, numli scaunul Constantinopolului, ctre se-conda prin acfiunile sale bisericeEti, actiunile politice multilaterale aleirnperiului, putel sd se ocupe clin cintl in c'ind, in mod eficient, de trc-burile biserrccqti din c.tprinstrl lor, aciic{ din ,.tinr"rturilt. bari,.ltres.

Prin canonul prezent se aratl c{ demnitatea de' lririepiscop erasuperioari in vremea trcrea demnitafii r^ritroJrolitane, cici numai episco*pul Constantinopollllui c'stc numit arhicpiscop, iar mitropoli[i i (exarhiican. 9, 1? sin. IV ecunr.) ciiecczelor qi ai eparhiilor' (ai mitropoliilor) sintnunri{i mitropolifi.

In fine, canonul 28 IV eculn., sc refclii clirect la disltozi$iile cano-nului 3 al sinodului 1I ecrrmenic, despre care spLme cir s-a citit chiarla sinod (la sinodul IV ecunrenic) gi ta canoanelc 4 5i 6 ale sinodului Iecumenic, pe care le respecti ;i dispune si fie rinduite dupi ele cor€s-punzirtoarele treburi bisericegti,

CANONUL 29: (SE OPRL$TB RETROGRADAREA TREPTELORPREOTTET)

A-l aduce (a-l cobo'i) pc episcop irr treapta presbiterilor este ie-rosilie (sacrilegiu). Iar daci vreo pricini dreapt:i ii indepirteazi pe aceia(pe episcopi) de la lucrarea episcopaTi, nu se ca{e ca ei si aibi (de!ie)$ci .un loc de presbiter. Iar dacl flri r.reo t,inor.ifie grea (gral.a) arifost indeprrta{i din dregirtorie, si se reintoarcir iari;i- ta i'redniiia 1de--nitatea) episcopali.

Anatolie' prea evlaviosul arhiepiscop al constantinoporului a zis:Aceptia desprs care se sr)'ne cr au fost cobeirifi de Ia v'ednicia (demni-tatea) episcopald, in treaJrta prcsbiterului, daci sint condarrrnafi din une-le pricini binecuvintate, cu drept cuvint nu sint vrednici nici m6-

s6

30, tr\/

ear^de cinstire-a presbiterului, iar daci. firr vreo pricini (cauzi).bine.cuvintatd au fost coborifi (retrogradafi) intr-o, treaptd ,rrdi mi"a, ,intvrednici, dacir s-ar v_idi (arEta) nevinovafi, si-gi ia'ain nou vr,ednicia(demnitatea) episcopali pi preofia. :

i,b _,!C-1",.!6 Ap2t!.; 8, I Ec.; 3, 26 Tru.tan; I, 2 Anc:ira; 9 Neocea:ariea:;27, 70 Vasile cel Mare) . - '---- ---'

Desigur retrogradarea in materie de demnitate preofeascd: sacra-nrental.d; este un lucru contrar stirii harice, p" """" i aulirre

- tiecaietreapta prin hirotonic-. Dar dacd cineva este i"aupaotui airiti.o *;d;quperioard pentru motive care-l fac nedemn de a o -ui .l"qi.r" El de'amai funcfiona in acea calitat_u,^ "l devine, prin insuqi acest iapt iiuJ"*,

{e a detine vleg altd treaptA inferioard:siu de a servi i' oaie"ure oltjtreaptd a preofiei sacramentale. .ln cazul insd.cind nu este indepirtat pen!.*r motiv intemeiat, ci, se

{r.tgEt" doar in situa{ia. g.n ? r"..putua sau de a nu avea loc pentruqlujile- mai-.i-naltE potrivit demnithtrii sale saceqdoiuie, - respectiv'lpoete.. indeplini ;i o func{ie inferioard, fdrd ca p.in aceasta sa sl sflvi;-q-eqsqi_ vreun sacrilegiu. Astfel, dupi cum aratd gi "o.to.r,rl'B ur iino-dului I ecumenic, epilcopul poaie initeplini $i iuncti; a" ii"l"pi*"!; ilfi"a{g vicar, crxn s-ar zice astdzi, ca qi acela de'presbiier.

$i ln acest canon,- dupd cum se vede din text, episcopul constanti-nopolului este numit arhiepiscop.. ! : ,

CANONUL 30: (PRIVILEGIUL ARHIEpIscopuLUi ALEXANDRT-., ,. EI FATA DE STNODLTL PROPRIU)

D-t'oarece prca er ra'iosii episcopi ai Egiptului au anrinat pind acur'a iscili scrisoarea prea cuviosului arhiepi""gn Leon, nu iirsi'pe"t""-ni-s-ar impotiivi credin$ei s-obornicegti, ci zicinrl cX este obiceiul in diecezaEgiltulrri a nu se fac. nimic de acest fel, firi in".tr:iin1or"a l;;r;;;;i:J:T:li"i,-t-4t.lg:;i1ia) arhiepiscopului -si cer si li se f;;; r".'t,i;r,ili;i;(pasulre) prna la hirotortia viitolului episcop al lrrari i c.eti i! i a i lcxardri-nilot ni s-a pirut 'oui cd este lucru cu bu'i cuvii '1n'1ili;;i."rril;;);i cu ornenie, ca acestora sd li se tlea ingdduinla la"orcia co'cesi;r) tre arimine in propria I'r star.e (h'eapta) in cetatea:impdritr:aslil '; if i"; 'r;va hirotoni (ageza, ̂institrd) arhiepiscopul marii ""ie1i J Aluxandrinilor.Drept aceea' riminind ei in propria lor stare (treaptd), si dea urigrr"i"i(scliseJ' - (.e ofere gar.n!ii), ':- dacd acest rucru Ie eiie cu putinfX, saiip { i n l j u r i m i n t s e v o r f a c e v r e d n i c i t l e c r : e z i n r i n t . � � �

.,: (lrr-", 6,.20, 25, 34, 8I Apost.; 9 Antiohiq ,l Sardica; t0, C;4, 82 Vq.-S[Ie cel Mare)

rn eanon este pomcnit cu titlu dearhiepiscop qi :Lcon' al Romei giacclaSi titlu i se recunoagte qi epi.scopului Alexandriei, ae unae se vecteegalitate intre aceste scaune,'din punct de vedeie ai alrri"itilii-J; t*;:tci icrarhice in care se. gdseau. : . i 1

tI

t i, V E: Vl €r{l.) r

$1 , . ,Ramirrfud igaunt{".arhiepisopal il: Alerandniei ,vacant, , treprezentan-tii acestui scaun Ia sinod nu au semnat epistola dogmaiicd a lui Leon al,omei catre l-lavian al Constantinopolului, prin care se condamtrd lrlorrorfizi{ii, cerind s:i li se iimiie acest lucrll, pinA se va aiege un nou arhiepis-,cop al Alexandriei, pc'tru cd la ei exista obiceiul sd nu facd nimic fdraaprobarea acestuia. Li s-a admis. cererea cerindu-li-se insd garan[ii, fdrqde car:e ,ei ar fi fost caterisili sau lipsifi de treapta in care se gdseau, caeretici. . :

IVlen[ionilm ci s;i in: ac€st: ,canon, cuvintul hirotonie este intrebuin-fat ln in{eles de lucrare complexS, de instituire prin alegOre, hirotonie$i a$ezare in scaun a unui ierarh.

t i i r l . r ' 1 . i - -

r r i i l ' . : : i l t , ' t t l i , . . r , ', " ! t I t L t , l i t i l r ; , l l J / { r . l

SINODUL t'nnrr-rn'(aif '692) sid srNonrtr, v,i'vl ECUMENTC DE l-ia'r rli

CONSTANTINOPOL (691-,692) irua str r;' i l t:{ rq

CANONUL 1: (INVATATURA CELOR DINTII S,{'Sb' SiNoADE

;^ BCUhTtiNICll SA SE TIB NESTRAMUTAT)

Rinduiala cea mai bun5 pentru cel "u"u i.r"upe vreun cuvint sauvreo lucrare, este, dupd cuvintul teologuiui, sd irrceapd de ia Dumrlezeu;i si se incheie cu Durnuezeu. Drept aceea' ;i dreapta credinfd s-a ;ipropoviduit de noi la mare dcplrtare, ,li Biserica la terrrelia clreia stdIlristos neincetat cre;te ;i sporegte, incit ea se intinde deasupra cedrilorLibanului.

I'icind .si. acum inceput, sfintelor cuvinte; orinduirn cu dumnez€-iescul har, ca acea creclin!5 care ne-a fost predanisit6 noui de citremartorii vizltori (oculari) 9i de citre slujitorii Cuvintului (Luca 1, 2),adic6 de citre IJumnezeu alegii apostoli, sd se pdstreze fdri innoire ginestrSmutat6; de asemenea gi (cred,in[a) a celor trei sute gi optsprBzecesfinfi .si fericifi pdrinfi c&re S:flu adunat la Niceea in vremea lui Con"stantin care a fost (fostului nostru) impiratul nostru, irnpotriva (necq.viosului) nelegiuitului Arie gi impotriva dumnezeirii (religiei) striine9i pigine;ti (inv5!ate) Iiurite de el, sau cum este mai potrivit a zice,irnpotriva inchindrii la mai mulfi dunrnez.ei (impotriva politeismuluisArr); - cari p5rinfi, avind una;i aceea;i credinfi, ne-au descoperit noud;i ne-au limurit unitatea de naturi a fiinfei dumnezeiegti cea in treipersoane, neingdduind ca aceasta si stea.ascunsi sub obrocul necunos-tinfei, ci invdfind limurit pe credincio;i a se inchina cu o singuri in-rhin6ciune ;i Tat[Iui pi Fiului 9i Sfintului Duh; .si risturnind ;i sur-pind invifdtura despre spifele neasemenea (treptele inegale) ale dumne-zeirii, iar juciliile cele copillre;ti flcute din nisip de citre eretici im-potriva ortodoxiei, pribu.sindu-le pi nimicindu-Ie. , I

De asenrenea intirim qi credinta propoviduit* de cdtre cei o .sutdcincizeci de sfinli pirinfi, - care sau adunat in aceasti cetate impird-teasci in vrernea lui Teodosie care a fost impiratul nostru, - imbrdfi;ind(primind) noi rostirile lor teologice; iar pe necuratul Macedonie izgonin-

V - VI (Trul.)

du-l impreuni cu vrl;ma;ii de mai inainte ai adevlrului, ca pc unul calecu'incipif inare a indrirznit a-l socoti (sii- l considerc) ca pe utr sclav peacela cart: stipineste si a sfi; ia unitatca cca netiriati (r:edt:iDirrt itt i) pur-eezind (proceclinri; t i lhircltr:, ca si cintl nu af' f i desirvir; ittr taina 1i-dejdii noastre; irnpreuni osintl ind cu acest spurcat ; i care a turtrat im'potriva ader.Srului, qi pe Apolinarie, tiinuitorul rirrtlfii, care in nt6tlrtelegiuit (i iet rr., ' ir:r:-) s-a t 'ostit (;trcrrrr.rntat) <.d I)ornnul s-ar f i iptrupatfir i 'r de judecatd (ralir ir it:); i f irrir r le suflet, l i ind 1i el de aci (d.e Ie rcci.ts-t: i p:ircre) de socotinfi, cit nrintrrirea noasll i ar f i nedesir-irsit5.

IJar nrai pecetluim inea 1i invif i i ttrri le agezatel de citre cei dorrisute de r)unrnezcu prrrti i tr;r ' i p:ir in!i, care s-au adunat nrai ctornult incetatea Efesenilor, - in vremea lui Teodosie, fiul Iui Arcadie, care afost irnpiratul nostru, cll pe o putere de ntbiruit 3 clreptei crcdinte pr.o-poviduind ei pc tttr Hlistos, pe un fiu l l lui f)rrmnezeu, calele s-a intlu-pat' gi prcitsli l irxl pe neplihiinita si pururea fecioara care L-a niiscutpe El f ir ir de r6tninti, ca fi ind aicvea ;i cu adt"r' irat Niscltoare de Dum-nezeu; ;i lepidind irnp.'rrf irea aceea de;artir a lui Nestor.ie ca pe una stri-in5 de sti irea (concii l ia) cea du:nne'zeiasci si care irtvaftr ci untri l lr isrosc'ste om deosebit 5i L)ttn'rnezeu deoscbit ; i care a inuoit nclt,giuirea cc:ri r tc la ic i .

l)t ' asemenea intrrinr incd;i credinfa ortodoxi cea statornicit i (1'ornrrr-la t l ) de e i t re cei lase st t te t re izeci de l )urnrrezcu a les i p i r i r r l i i1 ' rn i t ro-polia Calcedonenilor, in vt'emea ltri i l{arcian, c,arelc a fost si t ' l i lngliratultrostrtr; - cal'e (c'r, 'r l ir l t i i), ci unul l lr islos, I i ' ir.r l lui Durnnezeu este alci-ttt i t t l in t louli f ir i si cd s-a ploslir l i t in act.stc :rnrindou;I f ir. i , a prgclani-sit-o cu glas inalt pini la mal'ginilc. lumii, iar pe Fjutihie cel desert lacttget' care inva!it cl i lrrart 'a taini a iconumiei (nti i:tr.rir i i) s-a sil irsit inchip parr r t (aparcnt) , l -a scos d in nrars iu i le s f in te a le Bisc l ic i i ca pe ooBrccare lepi<laturi ; i spurciciune,' iar inrplcuni cu el ; i pe Neslolie;i pe Dioscttr, inti irt l f i ind sus{initorul si all5r'Storul irnpirtir. i i , iar celi-lalt al anresteciir i i ) i can., dirr pilf i contrare ale legiuiri i , ag cizrrt ipaceeali pripastic a pierziri i pi n nccinstiri i tui l)rrnrrrezeu (a necreclintei)," Dc asemerlca primim (cinstin:r. lncunou;tem) inci si dreptcredincioa-sele losti l i ale celor o sutd saizeci ; i cinci purti i toli t le Dirrnnczeu pi-rinti, carc s-au intrunit in accasti impirritrasci cctate, in rlenrea luiJustinian, cal'e a fo.st inrpiratul nostru cel ce in {reapta credin{i s-aPristivit, -- ca aduse (inspiratc) de f)uhul ; i aceea;i i i inr.i{ irn' l i pet t r tnasi i no; t r i . Dins i i (p i i r in t i i ) au c lat anat tnra in chip s ingt la l s i iucondanrnat pe Teotlor al i l lopsuestiei, invit itorul Nestorie si pe Origt l1i pc Didirn ;i pe Evagrie, care au pl:-rsnruit din nou hasme etine;ti, ; icrr nilucirik: nrinfi i 1i cu visuri ne-au scolrrit din nou tr.ecer.i gi s;chinr-biir i ( l irze ;i transf'rrrrniir i; ale unor lrupuri si ale sufletelor ; i in chipnelegiuit au hulit inrpotriva invieri i rnorfi lor; ; i pe .eele scrise de citrlleo-dorit inrpotrir"a dreptei credinfe ;i irnpotriva celor 12 capitole aleFet,icitului Ciri l , si elristoln numiti a lui l l ia.

!;.. $i din nou mir,tulisim a pislls neatinsi cretl infa sfintului sinotlral 'lil-lea, - carele de cu'ind s-a intrunit in aceasti impirriteasci ce-

::* :r:;

I : V .-l VI (Irul.)

tate, in vremea impiratului nostru de sfinti pornenire Constantin -care (creclin{d) a primit mai mare intdrire prin aceea c5 drept credin-eiosul irnpirat a intirit (confirmat) prin pecefi hotlririleacestuia. (ale sinodului) pentru neprimejduire (siguranld) in toate vca-culile; - care (sinocl) ne-a l5murit pe noi cu dragoste de Dumnezeu,si mirturisirn doui voinfe firqti, adici doul vreri qi doud lucrdri fi-re.;ti in iconomia intrupdrii a unuia l)ournului nostru Iisus Hristos' af)umnezeului ader'brat, gi care (sinod) a osindit prin judecata drepteicredinfe (hotirirea) pe cei ce au stricat (alterat) dreapta invdfdtrrri aadevir:ului (clogma adevdratd), gi care au invilat poporele cd intr-unulDomnul nostru lisus llristos este (numai) o voinfi ;i (numai) o lucrare,pi-i nurnim adicd (pe ace.stia): pe Teodor al Faranului, pe Chir al Ale-xandriei, pe Onoriu al Romei, pe Serghie, Pir, Pavel ;i Petru, care &ufost inaintestitdtori in aceasti de Dumnezeu p[zitd cetate, pe Macarie,care a fost cpriscop al Antiohienilor, pe $tefan, ucenicul acestuia ;i pePolihroniu cel fird minte, pistrind de aci inainte neatins, ob;tescul Trupal lui llristos I)umnezeul nostru.

. $i pentru a vorbi pe scttrt (concis), statornicim, ca credirt{a tuturorblrba{ilor care au strdlucit in Biserica lui Dumnezeu ;i care au foslhurrirratori in lume, avind intr-inpii cuvintul vie{ii - ;d se !in.{ tare ;isI rdurinii neclStinati pinl la sfir;itul veacului prectlm ;i scricrile ;iinvirfStulile (clogrnele) prcclanisite lor de l)umnezcu; - lepidind qi noi Pidind'anatemei ps cei pe care ei i-au lepirlat ;i i-au dat anaternei, ca pevrd;ma5ii adevirului ;i ca pe cei care s-au intiritat in degert impotrivalui Dunrnezeu ;i care s-au striduit si ridice nedreptatca intru indlfime.

Iar dacX ciueva dintre to{i nu ar line 1i nu ar primi (imbritiga)invlfitulile pomenite (dognrele) mai inainte (rnenlionate) ale drepteiercdinte, ;i nu va gindi (crede) ;i propovdrlui astfel, ci ar incerca si seridice impotliva acestot'a, sd fic anatema - dupl orinduirea (hotl-rirea) acum atezati drl citro sfinfii ;i ferici{ii pdrinfi aritafi tnai inainte,;i sI fie scos ;i sd eadl din starea (ceatri) cre;tineascd (din catalogulcreltinesc) ca un strlin (vrii ' imas).

Iar noi, dupi cele rnai inainte orinduite (hotirite), am priceputdeslvir;it ci nici nu este a se atliuga ceva, nic,i a se scoate (din ele) ceva,care lucru pentru nici un cuvint (motiv) nu l-anr putut (face).

rri, , ',

t.,i j\ ,(Can. 1 II Ec.; 7 III Ec.; 7,2 Cartagina) Ij.nr'li'r'': insemndtatea eanoiri,ilui constir in faptul ci prin el 'sd hcdtifirme

toate hotiririlei dogmatice: ale primelor qase sinoade ecumenice., Sinodul care'a emis acest canon, s'a tinut la anttl 692, dupd dll

Vl-lea sinod ecumenic (an 680), qi dupd felul in care se pronunfd'asuprhhotdririlor dogrnatice ale sinoadelor anterioare, face impresia unui sinod'ecumenic deosebit de sinodul VI ecumenic, a cdrui continuare este totuqi.

ln textul canonului se face pomenirea chiar de la inceput de ,cu-vintul teologului', care e,ste cuvintarea rostitd de Grigorie de NaziansIa anul 362,-incercind sd justifice retragerea sa in singurdtate, dupd ce a,fost hirotonit la anul 361 intru presbiter. ':

09

t

{

V - VI {Trut }

Textul banonului ii nunreqte sfinti si,fcricifi pe parinfii, care au luatparte la sinoadele ecunrenice, deci nu tdfi acei'cjre'a,, trecut in rindulslinfilor. \,Iiri trebuie rem.rc:rt apoi..faptul cA pe unii dintre ii i.iniir=inumt'|te clirect cLt nLltrtt,rir' lt ir cle sfirr[i sau ier:ici1i (c:urlr este de piiUiCiril ai Alexandriei nrort,la anul j4"t) si r:j pe e,piscopul tfix""i-ffoil";;j(615*-638) ii nurlieste r,:retic rnonotelit.

De ase:ncneat mai trebrtie..retinut fuptr.rl ce, intreeqa inr,afiitura clecreclinfa predanisitd, adici incretlinqata cle ]JumncroL, lJis".i"ii, este l.rds-tratA in Biserici prin asisten[a Siintului Duh, crre li s-a dat

'sinoacielor

ecumenice -5i ca t'l este mdrtrtrisiti i neintrerupt cle r::itre toti sfinfii pi-rinfi 9i r*rarii lurrrinatori ai luruj.i c:rro aveau intr-lnfii cuvintul viefii cuscriitorii Sfintei Scripturi, dar nu cd ei ar fi fost infaijibili, ci nunrai ce{ aurinvifat in maioriiltea lor adevirttriie pistrate cle lj iseric;i; a;a ca, luatindividual, , .ei t t t t t rebuie socot i [ i infai l ib i l i 1 i nic i inspira{ i , c i 'p i istrator iai adevE,rului l;imurit de Biserici prin asistentru Duhtitui

'siinr'in singii.

dele ecunienice. '

:olft C.\NONUL,'!; ,(sE pRtN.lilsc bI sE iltT-,{REs(j -,\DEV,\I]ATEi-UI; ' , . CANOANL-.A$UZATII PINA ACUM); .'

;, ' leestui sfint sinod i s-a rnai pirut gi aceia, c:i este un lucru fga;tebuii si de mare insenrnirrat", "a ;f de acunr irrainte si rirrnini t"ri tri-gure) ;i statornise, spre tdnrdduirca su{letelor 1i vindecarca srrferinleioi.,cele optzeci ;i cinci de canoanc., care au fost pr.inrite ;i intirite de citrestinfii .ri- fericifii parinfi, cei mai inainte de iroi. si care au fost inr:a sip r e d a n i s i t e l t o t r i i c t t ( s u b ) r r r r r r r t . l e s f i n f i l o r ; i s l i v i ! i | o r a p o s t o l i . � � � � � � � � �

I)ar devrerne ce in aceste cilu(rare, li se p(r.uncestr. nour si pri_tnim orinduirile acelora;i slinfi apostoli clate prin C)lerpt-nt, car-gra i.cidin vechirne li s-au rnai adriugat iintrodus) prin oart:cari raticifi {eter.o-docgi) urrclc lucruri mincinoase ;i strii ine dreptei credinfe (false), sprepaguba Bisericii, ;i carc ne-au intunecat frurnusetea cuviincioasi a'aur"_nezeieptilor -invifaturi .(r.logme), - ant-Iacut lcpidarea cc,il de curiinlia urlor astfel de orinduiri, spre aidiree si ferir"ea ite prirnejttie t*ig"i,i,.,r"JI prea cnrsfine;tei turLi]*, nici intr-un chip judeci,id u i,,,ru in rind. c:uinvatiLura curati (autcntica) ;i (intreagii) des.irvirsitr l apostolilor, rris-cocirile ruincinoasei vortriri erelice.

Pecetluirrr irrs-i (intarinr) ;i pe toate ct,rerarte rdnoorr* care au fostapezate de cltre sfinfii si fcricili i rro;tri pdrinfi, ^li aaii.r alti cs1r, tr*,sute optsprezece sfinfi -par-inti care s-au intruriit ' la

Ni.uia ,si ale celor:de la Ancira, inci si ati ceror de Ia Neocez{rcea, pr."",r,r ;i a celor dela (iangra; iar lingd-acestea;i (cr:le) ale celor tle li Antiohia siriei d:rrsi ale celor clin Ltodiceea !'rigiei, irici si alt: ceior o suti cincizeci cares-att adunat in accasta de Durirnezeu piiirri pi inrparateasca cetate si alecelor d,ui sute care s-au intrunit mai clcniurt i;, ;.,i;;" de cipetenie,lmetropc,ia) a f,'fesenilor, si ale celor gase srrte treizeri de sfinf f .si fe-ricili pirinfi din calcetlon, de asemenea pi alt: celor din sardica ;i inc:isi ale celor din Cartagina, apoi inci pi a celor ce dc curind s_au adunat

101g \' - VI 0rul.)

in aceasti de Durrrrrezeu plzit i ; i inrpdrirteascb cetale irr t ' l 'r ' l t lnr irri

Net:tarie, inaintestit itorul acesti: i cr:t if i inrpilr ite;ti, Si alc lui Tcofi l c;rre

a fost arhiepiscop al Alexarrdriei, ; i alr: ltt i f) ionisir: care a fost arhi-

episcop al niari i ceti{i a i\ lexandriei, dar ;i ale lui Petru, care i l fost

(arhiepi-*r,op) al ;\ lexandriei qi rrrartirul ' l i ale lui Grigorie' care a {ost

episcop al Neocezarcei i i de minuni ftcitorut ( ' l-ari i i taturgrrl). ale lrri

Itala;ie, arhiepiscopul Alt- 'xandriei, ale lui \-asil ie arhiopiscopttl Ceza-

re6i Capadociei, ale lui (ir igorie episcopul Nisci, alc lui (ir igorie Teolo'

gul, ale lrri Arlf i lolric al lconiei l i ale lui ' f irrrotei ' care a fost nrai denrult

drhiepiscop al Alexanclriei ; i ale lui Teofil. arhiepiscopul acclea5i mari

cetlfi a Alexandrinilor, ale lui Chiril arhiepiscopul Alexandriei li ale luiGheiartie. carc a fcst patriarh al aceste:i de f)trnlnezeq pizite ;i intpa-

ritesti cetif i , dar irrci Si canonul asq;:at clc cdtre Ciprian. care a fost

arh iepiscop a l ! i r i i Af r icani lor 5 i tnal t i r . 5 i de c l t rc s i r rodrr l l inr t t sr rb

el, care can()n a avut t ir ir: (a fost in vigoare) irr l ' :cr:ri le inaintest.lt i-tori lor ponrenif i mai inairrte (nrentionati) si nu't:ai dupi obi-

ceiul pre.danisit lor. $i nirndnui sir nu-i f ie ingirduit a stricn cele tnai

inainte ardtatc c3nr)arle sau a It ' lepdda (abrog;i) sau a prirni in afarS de

cele de fa!5 stabii ite (aratatr') alte carroane, nlincit los intitulale decitre unii care le-au alcltuit si caro au ittt:crcat sa precupefeascd ade-r-irrt l.

Iar dacd cinela s-ar printle innoind vrcun canorl dih cele zise.sauincercirrd a-l surpa, sd fie invinuit,. prirnindu-5i osinda preerrtl l r inrlu-

ie5te un asemenea eanon impotriva ciruia a grctit pi prin aceasta se virt-dcci rle eeea ce a grc5it.

(Can.85 A.post . ; 1 . IV Ec. ; 11111 Ec. : 7 Cartagina; 10 L l l )lrJ

Drrpii ce prin canonul 1 ai sinoclrrlui Trulern confirrn5 hotdriri le

dogmatice ale tuturor sin6adelor ecttnlenice de pind la anul 692. prin

canonul 2. acelssi sinod procedeazii l;,r .prima .codificare expresl $i eOm-pleti a carroanr.lor orrise clq--. sinoacicle r,ictttlenice, de cele particularg

sau de unii sfinti pirrin(i pini la acea datir. : iDeci insemnittertea canonului 2 rezitl i ir-r

'codificarea canonicii p-e

** tii';: daci vreo incercare asen:rndtoare in ce privegte canoanele

s:a Dtai f icut cle c5tre sinodul 4 ecunrenic, prin canonul l. aceea trcbule

socotit5, in lipsi cle dovezi ntai sigurei doar ca o confirulare a cattoanelor

sinoaclelor ecutnenice auterioare, ial ' nu ;i a canoa:relor sinoadelor parti-

culare, si cu atit n ai pufin a|e cattrlaneior Sfin{i lor P5rin{i, pe citf l vre-

lr"rr-,. canonul prezent iriSiia nqtnele a toate sinoaclele e'culilettice Si, a ceir:rparticular, cit qi pe Sfinti i Pdrin{i.ale cdror rostiri in chestiuni de orga-

nizare qi de disciplinfi bisericeascd au dobindit puterea r:nor adevlrate

canoi tne.Cu toate cI 9i pind la aceastii datd au fost fdrd indoiaii folosite

numeroase canoane adoptate de sinoadele partiCulare, qi numcroase ca-noane ale Sfintilor PArinS, totuqi acestea nu au avut r.'alabilitatea generald

irr BisericS, pind ia consacrarea lor prin canonul prezent,. aEa cd 9i atunci

r02V - 'VI (Trut . )

cihd au fost folosite, ele nu -obrigad- decit in unele pdrfi ale Bisericii,sau doar-pe-cei care voiau sa fe ac"?prc.Trebuie mentionat, "J aori iri"ca'onrrl r difcrite canoane sfnt ard_tate pe categorii, -si. anume, unele ca fiind ale "m"a-nro" ecurnenice, ar-tele ca fiind ate

,:11^1q:lg" 9*ii"".f"* .si altele- ca ni,rA ate Sfintilor,Pdrinfi, totqi de .la acest canbn inaintq i"t* -"i"

"i _"i existi $i nu semai poate face nici o deosebire in-ce privegte prlll* sau valoare lor,intrucit fiind acum_ logte "a"i,tit"^p"i"i*""'rjn5j""a"Li" i s.s lssun6s_cut caracterul eeujnelic, au toate valoarea canoanelor emise de sinoa_dele ecumenice- aei,f inte"iq;; Lt"o' ioutu """"".ti provenienld Eivaloare.

A;. orm sint in;iratu "n,roJi"ie diferiteror sinoade in ca'onul pre.fflhi:"

au rdmas ele pini asteii-in corecfia i""o"i""rtarri a Bisericii Eisc ineepe cu canoanele a'ostolice. sq continur apoi cu cere are

ffii,ff:"i;1r;;.enice, ato sinoaiiicii'particrru'" ii l,rJi'b, ," ia"*gd ii"

Canonul dc car.e ne ocupim clcclarrj apoo.ife aqa zisele OrinduiriApostolice sau constitutil.ni-Ipo.ioii.n, * atribuite uneori lui clementRomanul sau puse,.numai suU'nuniete,acestuia, ca unul care lc_ar fitransmis de la Sfin{ii-.rrpostoii __-u"atinA "a-i"''.rrrlfn.iirrt.u ele ereticiiar fi strecurar sresefi tare ar intuneca lu'rina--ir'a6turii adev.iraie.Dacii desisur in'vremea aceea consffiu;ib A;g;;;:" "o" fi cupri,sastfel dc greseti. totugi, h f;;;'i"" a" or"i ti;il;""u-.e ry s_a pdstratpina astdzi, lru se mai'grsese u.tr"r-d" greqeri. ceea ce crenoti ci Bisericaa proeedat la eriminarea .!o1, a'a- incif coi""tio ,"rriJ"iiia o fost mcreufolositd gi serveste si astdzi ",i-ir"". auxiiiar ar Dreptuh:i tsisericesc,adicd nu din categoria izvoareror luniorountare pc care Ie ingiri canonrrl2 Trutan, ci din u aouu "ut"j;;i".

'-"'

Mai mentionS-1 apoi, 'id

si canonrlJ sinodului {inut sub Ciprian alcartaginei a fieut'murtti vremJ'p""?tu ai' aceeaEi categorie a izvoarerorauxiliare ale nreptului BiserG;;-;ii ";_;i;;^"t""""ir recunoaqte gicanonul de care ne ocupdm. cu toate acestea, mai tirziu, el a, fost intro-dus in mod pracric, si cl-eonri-txti,iitt"r tacii ;i'r.,ril;;, in colecfia fun-damentali de canoane a rise"icii. ril"i " intrat in rindui izvoarelor fun_damentate ale Dreptutui Bis;;i;;;c.*-' )rn canonul z^ Truran,

-d"pi"""." s-a v:izut, pdrinfii diverselor si-noade ecumerice sint numifi ;;firiili i91"igil. i'r"";i;i;i de arhiepiscopse folosegte pentru a-i desijna pe"iJ"a"hii principarelor scaune, ierarhrstroeriori in srad mitropoliiiror,'-gi-rn,.r-u, pe aceea care au dobinciittitlul de patriarhi si pe'unii "ui",

-ra"a a deveni patriarhi, se ridicaser5aproape la tnldtimea_aeestora, fiind d; l"p; ;;;";i;liroporiti primagi,ettrn a fost ciprial tt-t;ilaefi{': ori exarhii ai diecezelor. cur}.r Daresd fi fost..v^asiic cer M""; ;;;;;iepiseop al cazareici capacrociei.

::i,r.*,1 3'�#i'i: "fJ1i:!!#.'?l'

i,1,.&Tr,Lil",Ti"u of":-::ii,1" i;-:"lJ,l;;sinodului {:inut srib ciprian,- s-o-,perii"t ,,DUrnoi .dupi oliiceur predanisitcelor din tirilc acelea.

a

':t \' - VI (frrri.)

,of trCANC)NUI. 3: {CEI CASATORITI Dn DOU.\ OHI Nl ' l ' ( )T I i {'

ct , l , lHICl)

f)e vrenri t ' ]ct , bi l rccrecl inciosul l i t lc I l r istos iubi torul l rot trr l in i-pir lat a gr i i i t (s-a acirc,cir l ) acestui sf int i i er: t t t t tcnic sirrod. ca cci co 5eirurtrhri i1 r'ler;i cci curc it 'trpdrtirlt 'sr: altora cclc rlrttnrrezeic;ti, sI s-t:

aratr : cura! i ; i s luj i tor i nc'pr ihirrr i f i ; i r -redr l ic i dc jert fa cea duhor ni-

ccascd a nrtrelui l)umnezcu, carele estc ;i Jcrtfd ;i ArhicrcY. 5i sh curd-teasci cele nccurab (pri Il i ittitrr) carc: ii a1l;tsi pe acilltia din rrrrn!i trc-I'egiuite. Pe tingi accaita, pnrrlrq ci cci (dclegafi).ai.pteasfirrttri l l isericiai Ilornarrilor, au proptls sir se {ie canontrl asllt ' itrrii, iar cci de sulr (stii-

pinirea) scaunul acesta al de Drrnrr'lez(ru pizitt ' i ;i impirr[te1ti cetnfi (au

;; ; t ; ' r t se t ie) canonul t l ragostci dc oarrrerr i (orrcrt ie i) 1i al i r r felegeri i(compasiunii), rroi, Ic-atrr itrrpreurtat pdrirrtelte cu iullire dc I)utntrr'lzeu

ire arrrindoul, ca si tru ldsitrr nici ca blindc{ea si fie ingildrritoaro (t_o-ierllnti, slabir).;i nici cir asprilrlea (rc:r'critrrt,::u) sd fic lrt:onrt'rtoasil (crudd.

r.igicli). l i mai ales cincl, din rreltiinfS. gr:e;eala s-a intins la o nrulfimedestrrl clc nrarc de birlbali.

Socotim (hotlirirri) aladar irrrprcnnd ca cei ce s-au itrertrcat cu douief,sdtor i i . ; i care pinl la cirrc isprezecc ale tret l r tei luni iartual ic dirr alpatrulea incliction trccut al atrului 6199 (an. {il ' i1), atr fost robifi pica..iului ;i nu au vrut a sc curirfi de accsta, s[ fie supuli cateri';iri i ca-nonice.

Iar cei ce au cizut in picatul accsta al cdsirtoriei a doua (bigarniei)'dar irrainte de aceastl cercetare a noastri au cunoscut. ccea cc cste fo-lositor ;i au tiriat rlul dela ei inSifi 5i au alurrp;at tlelrarte aceasti strtind;i nelegiuitr-r impr.errnare, sau cci alc clror fettrci clin a tloua cisStorieau dccedat, sart ;i acei care au cdutat si sc intoarci, invitlind din nouinfelepcirrnea pi pdr5sild repede nelcgiuirikr lor dc ntai inainte, fie ciar fi fost presbiter san diacon, - i s-a pirrut sinodului' ci accqtia siincetezc de la oricc slrrjire sau lncrare preo{easc5. fi sd fie supu5i,pentm un oarecare titnp anutnit la cerrsetiri (epitimii), dar sI aibl par-ie (sA se intpirtd;eascii) de cinstea scaurrrtlui li a stiiri i lor, iirrlestulin-du-se cu inainte sederea pi plingirld iltairttt-'a l)otrtnului'ca sd le iertc lor nelcgirtirea cca dirr rreltiinfi, 'cici este fairi dc cale(necuviincios)' si binecuvinteze pc altul, ccl care estc datol' si-5i vin-clece prrrpriile salc rini.

Iar cei legafi de o singurl sofic, daci cc'a luati a fost vbdutd, *

de asemenea ;i cei ce dupf ftirotonie au triit intr-o singuri cisfito-rie nelegiuitd, adici presbiterii ti diaconii 9! ipodiacorJii,, oprindu:ipentru un oarecare pulin tirrrp de la sfinta sluibii, fi certirrdrr-i (supu-rruindu-i epitimiilor), indati si fie pu;i din rrou (reapezati). in treptclelor proprii dar in nici un caz inaintindu-i. la o treapt5 mai inaltS' -

:sc intelege insi, cX dupi ce acegtia s-au dezlegat cle inso{irea nelegiuitI.Iar le-am statornicit cu privire la cei ce au fost gisifi irt tnai itt;t-

intelc aritate grepeli (cAdr.:ri). dupd eurn s-a zis, pini la cincisprr:zesr-r alelunii ianuarie, a indiitionului al pattulea, Fi numai in privinfa felelor

j 104V*-VJ (Trut.)

preofegti orlnduind noi (hotdrind) de'hcrirrr rnainte gi innoincl carronurcore rinduieste, -ca

t:cl "g1o 1-o iigit ",, rroui cisitorii (nunti) crupi bo-tez sau care a luat concubin' (tiitJare) sd nu poatb {i episcop, sau pre$-biter sau diacon,_sau peste tot orice altceva din catalogul st5rii preo_lqti (clericale): cleaserirenea $i cel ce a luat veduve sau Iepddati saudesfrinatE, sau' sclavi, ro" *.lr"ti"u-lint"" c.le d. p"l*ri (actrita) sd nupoatr fi episcop, sau -presbiter, sau diacon sau peste tot orice din cata-logul stirii preofe;ti lain rincfuf'"i.""fiO. - ,'\ '!L ru

(can- 77, 18 Apost.; 26 Traran; rz, 27 vasire eer Mare) r ,rnr. .rlii. iCanonul nrevede. indeplrtarea din.sJujba prco!e;1r"r, O"t;';; Ei dinstarea clericari, a celor "iiu,---"iurici fiincr, -,* s-au, casatorit a douaoarS' De asemenea nrerrede nedepse telmporalc pentru crericii eare nus-au cashtor i t reqrementar chiar ' inainte'ae hiroioni i , " , pentru ceicare s-ar fi cdsdtorit in mod r,"t"g'iuii'a"pi rriiolJ"in', nefiincl anteriorcdsAtoriti. Tuturor acestora le stabileste un r*:qim de pedepsc $i de rea_

nTtf.;e., daci au siivir5it ,nrpi"iii:,,ic,-abarr,ri pila-r" lilianuarie ate apul

Sc dispune insd pe' i i to/ . ' "H' l l ; i ce s-au cdsdtor i t cre doud or. i dupdbotez, prccum si _cci 'car('

au't*ii ' ir"i",l?irrfi;:"H 'nu

poati fi nici-episcopi, nic i prcsbiter i , nic i- i i , i " i , i r , nic i art i , , r d; 'c icr ic i . Aceeaqi opre_Iiste o prevede si pentru cci care ., ,-",, cdsrtorit reglementar. dupdeanonul 17 si 18 apostolic. Din canon rezultd cf, r:ra adniisa o cAsAtorieIega ld S i dup i h i ro ton ie . : : : , t . r i , t . , ) : :Textul eanonullri este mdrturie a faptului cA pind

'la acea d.ati,episcopii se puteau caiatori si ;;;;;- "a"iiii"-"i.oito.ifi,^"u toate ci inci.impir:atul Justinian, -_ cu vrco 100 cle ani inainte. _-_ interzisssL5 aeestlueru' El mai constituie apoi ,si o advaoa a tendinteror riqoriste ale Bise-ricii din Roma, cu privire'il rt";";;ivili r clerului. rn fine, prin felul in.care eanonul a indreptat . stdrile provocate d" neo.inji,iotit" ruatrimo_'niale

ale clerului. el constitui; ;-pilrlr a" "t,irrruinfi, ' l l, ' i.,1nt"qerc si defermitate 'in acelasi tim_p, ins'g1ri p"in care poate servi ;i acum dreptpildd pentru cazuri simiiare.

' - -- i;i , , .j' rilq i,' B,r-! u:-r _ r r 6i ; , -C_ANONUL A: PACATLTTRE;I bU TENAUI TNCFIINATE' ESTE' ' " r

IEROSIL IE) " ' ) ' , { - , . - " : ' , - : ' .

Daci vreun episcop. sau presbiter, sau,.Aialon sau ipod.iacon, saucite! sau cintdref, "i,r orlia" r"st"., ;"*ar), s-ar u*uri*."u (imprcu'a) eu, o femeie inchinatd (afierositi),' consacrata (dedicata) rui Durn'ezeu, sise cateriseasci, ca -unur care i strieat pe mireasa rui lrristns, iar dacdar f i la ic, s i se afur iseascl. , ru r ' , - --1, ,

* , , , ' , , . t , r i , , j i_r, t , .' (can: zs Apost.: 9 t tcli,lb N,Et.,: Dl:40.^44,14s Trutan: 19 Ancira;'-9 Neoeezareea; 6, u cartagrlnii i,' ol tt, io,- io,-iz,"a6'iornnt,cer,Mare)Prin. ferneie inchinatd, dedicata sau -afierositd, se in{elege oricare,dintre cele care fac parte di" "it"e"ii" *i-*irtrJl;ilil";;"uelsr, fecioa_

1 0 55i'6.' , V:- VI (Trul.)

reior Ei apoi acotitd ierosilie.

monahiilor. Pdcdtuirea, cir vreo; astfel de' femeie este so-

Caterisirea, ca PedeaPsilzent. are in Parte in{elesul eiiar in Parte are infelesul devorba de elerici nehirotoni$i.

prevdzutd pentru ciefici in canonul pre-propriu. cind e vorba de clericii hirotoni{i,'simplii

indepirtare tlin functiune' r:lnd e

CANONUL 5: (IN CASELE CLERICILOR .SA NU STEA FEMEI-(i CARE DAU DE BANUIT)

Nici unul dintre cei tlin catalogul clcrului sX nu-;i ia (clobindouscff,tini) femeiS sau slujitoare, in afara acelora care se afl5 trecuteih cinon ca fefe fird binuiali (care nu dau cle biinuit) finindu-,;i (p&s-trindu-gi) prin aeeasta neprihinirea sa. Iar daci cileva calci cele orin-duite thoterite) dc noi, sd se cateriseasci. Acela;i lucru sI-l plzeascl(sa-I observe) ;i eunucii (scopilii, castrafii), p_urtin{ grijd (preocupindu-ie) de a lor'neprihinire; iar cei ce o calcd (hotdrirea aceasta), dac6 arfi clerici si se cateriseascd, iar dacfi ar fi laici, si se afuriseascS.

( C a n . 5 , 2 1 , 2 2 , 2 3 , 2 4 , 2 6 A p o s t - ; 7 , 3 I E c . ; 7 2 , 1 3 T r u l a n ; 1 8 , 2 2Vll'ic.; N Ancira; 3, 4', 25', 38, 70 Cartagina; 88 Vasile cel Mare)

Canonul ia mdsuri pentru apdrarea viefii morale a slujitorilor bise*

ricegti, infierind unele obiceiuri rcle care se vede cd persistau, deqi fuse-serd-osindite inc6 de sinoclul I ecutnenic prin canonul 3'

Prin femei spurcate se infeleg aEa numitele femei introduse pe

aseuns (nelegal) (feminae subintroductae) despre care vorbeqte eanonul 3

al sinodului I ecumenic.-- Cif Aespre eunuci, degi prin canoane (22, 23r 2! Apost-) Ei prin legi

impdriteqti (incd de la consiantin cel Mare - codex 4, 42, _1-2), . s-a

interzis spoti."o numirului lor, totuEi, se vede "5 gypq exemplele orien.

tale, continuau si se facd eunuci fi in veacul al vll-leu,. 9up4. cum s-a

p.u"ti."i acest lucru qi mai tirziu, cit a durat impcriul bizantin'

CANONUL 6: (CASATORIA DUPA HIllOTONill ESTE oPRiTA)

De vreme ce s-a zis in canoanele apostolice, ci dintre cei care au

fost inaintafi (introduEi) in cler necdsitor!$!' numai citelii ;i cintire.tii

s6 se cisitoreisci (se'pot cdsbtori), (Ca1. 26 Apost.), ;i noi pdzind (ob-

Se""inal acest lucru (aicastd hot6rire), orinduim, ca de_acum inainte, in

oi.i ott' chip ipodiaconul, sau diaconul, sau presbiterul, si nu aibi in-g5duinli a'incheia (s[-Ei incheie) insofire de cisitori-e, dupb hirotoniaIui. Iar cine ar indrdzni'si facd acest lucru sd se cateriseasci. Daci insiar voi cineva dintre cei ce urrneazi a intra in cler, si se lege cu o fe-meie prin cEsitorie dupi lege (legalh). sd facd acest lucru inainte rle hi-rotonia intru ipodiacon, sau intru diacofl,:sau intru presbiter'

(.Can. 5, 26, .57 Apost.; l! -lV nc.; l,-!3, ?1, 3A 'Trulan'; 7A Ancira;

7 Neocezareea; 16 Cartaginn; 69 Vasile cel Mare) 1,.

t06\- -- \ 'r (Trul;)

Prin cano'ur prbz-ent se interzice clin nou. potrivit canr:nului 26apsotolic. ciisi"rtoria- ipodiaconil";:-;...ti;";;i l"; ' i i I"p..,.oiteritor. dupirhirot,rie, dispunirdul; ;; ;;;i;"oitiu .r;i;; ;;*# "erito.i numai i'a iritt.de a prinri lr.irotr:sia .nu tri"olonln. pent.u nercspcctarea aerxtoi ' incru_icli. se prcr-erl,. p,,.l"aria eJi"""i"i.iil r rrttrLr II.:rcspcctal

Fa;:tul cii a-fosi no,,,t*; t;i '.se ia nriisuri de ciitrc sin'clui Trul;rrr.in chestiunea ciisitorjei ;le;;iui,".r;,,rd";l; '"iirtl"t"' irirra 'trr'ci ir pr;rc_ticii cdsitoriei dupii rriroto.ie a'cie"icitor. ";;i-;itf"r ' i,.,torri"o.*

practi_cii nu ar fi rost r.ecesar s; se faca jognlai prin canonrrl unui sinrcl ecu_menic' care a codificat si " "L,.pT,:tat

i 'treaga legisrafie canonica.Estc vrednic de re' :ar, t , t i l i r t r r . -c i-r in-tcxtr l t cairorr trrui sc spurcrJr"5p1's r:eri ce intr:i in clnr ci plt'ri ' incrre,ie o-c.i-catorie regalir. fie i 'ainteff "::i?lilll,#:-Jilul::Al;";. Ti;

-ilrai.te a" r,i,"i,iii int,, criacon sau

Dirr ferrr l i r r care'edcrn cl i este,red.ctat caur)ru., . s-;rr putea irr t r :_lffi,uoJ:rltlft,.;:1" ar*ate, i;;;t'il; lucruri. trecute cu 'ecrerea de ril_

." ,t i;1iir"::,ri;t:] tilffi: cir^sstoria si clupir hirotesia in iporriacon,

b _-. Fie cri hirotoriio"-;;" putea ,face crirect i, trc.lrta criacoiruruifiiri i a se nrai facc rrirotcii" i" i iJ.rn"on sau direcl in trerpta presbitc-rului, fdrd a se nrai *ari.ii rrir"iliil';" diacon.Ambele practici sint cunoscute in Biseriea veche. ca'onul prezentnu le consacri ins'. "i p ri"o,,i";;;;"" generari de princ.rpru. care i'tor_zicc eisitoria etnrului ,firi j 'f.,i.oi"ril.."r mai exprirnd qi nornra spcciali.eu aplicarc in:ccliati t" "nru.i'"nn".*tn, irr scnsirl ",il i 'oUtigi pe iei ccse gd'scau atunci in situatii;";;;;;;,"{,, cu nou. rintruiari canoniei. sdI se conformeze. si a,u're p; ;;';;j" hirote,sifi ipodiaconi sd se cr,s.ito_rease5 ?naintc de a oevcni EL"""i"ii.pe.eci iriiotSnitl-.i"iu,aiu"oni. ina_rnte de a se hiroto'i presbiteri,-ni""uin1or"r i;.d";;' i l l, i"i in cazut ci.dnu renunf5 de tot la cdsitoria.Dc altfel. "il i .In- aceastii_dat;i, prctica biscriceasci, si pe alocuri,chiar rindttiala canoni* i.i".-io a"lirol-permiteau contrar canonului 26apostolic, neaiuns inea no""iJ g#;il-"prigai;n;i;'intinng" Riserici __nu numai cistitoria,ipodia-conril;i a.ip3 r;i;?r;;; ;; ffi; aceea a dlaeo_nului _si ctriar a preotdlui;a;;;ji"ojJ,!,u.De fapt, eanonul r0 al sinodurui din Ancira, i 'giciuie criaconuiuisd se c'sitoreasc'

l^i d-.,1o1 ni;i;il,';ar.nurnai in cazur ci'd.a deciaratiuainte. de hirotonie, ci vrea. sd.,se cisritoreasci dupir hirotonie.ln ee priveste,5ratu5q acestei lopretigti,

de a se contracta c&sritoriadupi hirotonic- existd opi"iu�-"" ioi.r"i'gloqiti .a *" "i ii=u. "o"""ter dog:matic ai cd deci cesaifia-*c; "il; lsavirsi

crup;i adn:il.rsrrarca taineipreofiei, in orice grad, ar fi:i;"r;;"te. pentru-L J' o.tt"r de tezi safie adevirati. ar t;bui ri ""-al-5"i"u"" "a Biserica ar fi invdf.t cindvadespre tai'a hirotoniei, ci ;;;;;;;;tui un i'rpr.diment cre naturi rrari-cd pentru adminisr.rarea tainei "e*at-o"ir, sau-ci, in orice caz, harur cares-ar camunica cuiva prin taina p."otriui, i-; f; ri rlJ:ri""tivur oar,ecunr

7 "V,+tvl (Trul') 107

imun pentru primirea altor.taine gi,jn special al tainei cununiei' f)ar

nicdieri in Biiericd ntt existi vreo unrir despre o astfel de invdtiiturAMai mult. insuti canonul 10 al sinodului dir-r Ancira. consl-ituic o cior-itdii

r:rr'iitoare impr;triva tezei clesirre caracterul doqmatic irl misurii prin care

5i opre:pte adurinistrarea tainei cununici clupd, hirotonie. De lrsernenear^

in aplicrea aceleaqi dispozitii, care permitc r:Ssatoria cliacolrilor dtrpri hi-rotonie $i prip analogic ctl car-c s-a introdus acecttgi practic;i-;i cu pri-

,vire la pres'biterri 1- dupa cum, spune Aristcn in r:ornentariul lrr catronul'6 Trulai ._), trebuie sd vedem contittua confilt;lare a opinici juste. ca

opreli,stea respectivd are tltrlnai carar:ter discipliirar. iar ntt c;tlact-er dOg-matic.' I\{ai rlenfionbm in fine, cI qi ciriar iir yeacul aI IX *- X-1ea se

;mai practica rincluiaia de a pernfite tututror,clericilor sd se ciisitgrea girlupS'hirotonie. insd rtutntr| in clecurs de cloi ani, aqa precum rezulti dinl{tlvela 3 a ltri Leon Filozofql, iar cum rczultir clirrtr-o aitii Novt'' l i i l ir(:{rq-

tuia, chiar Si in termcn de 10 ani dupir hirotonic,(sint. .\t. vI, lSil). seinieiegc ci iru este vorba insi nicidecuur de episcopf, deslllc 1t gi111r1- cit-sitorie dupi l-rirotonie nu ntai gisim pon':,enire'

Din'celc arltate se vedJcit se poate clc clar, cir oprirea ciLsatorieidupl hirotonie este o misuri cu caracter discil:l inar,.iar t-tu.ul-ll l ctl. cil-ract,:r doctrilar. Este deci o chestiutre de discilrlitr.ii, iar uu o chestittrt€de crcdnli, gi ca atare, ca orice nornrl sau reguli disciplinari, itldiferentprin ee autoritate ar fi fost aqezatd, atit episco;:ii indiviclual itr cpar--Liile 1or, cit qi sinodul, poate sd acorde dispensir. Cici in puterea 1o-r sticle se diipensa de ia oric'e normd. afar6 de nortnele intetrrr-'iatt,: pe adeva-ruri de credinf5 sau pe principii de moral5,t - - -ir,

legdturd cu aceasti problemd, se pune aceea a c:isitoriei cleltilui

rdmas viduv prin deces, care, in lumina celor pini itcum lirtnurite, :;e

intut"en cf, esie posibil5, insd numai cu dezlegare sau dispensd d5: 1,3

episcop sau de la sinod, pentru ci fiind posibild in- genere cisAtoria clup:t

hi.otoirie, este posibil5'qi aclmisibild '<i c:lsitoria dupd iiirotrrnic a cleri-cilor rirmagi v5dttvi.

Fiind insd vorba cle dispensa. absolut necesari ln acest scop. dinpartea episcopului sau dn partea sinodului, se in{elege. de la sine, ca

nor^" canonice prin care se interzice cisdtoria dupi hirotonie, ritmine'in

vigoare ca norml disciplinard 6bligatorie, pentru ci dispetrsa de la

o norme nu,trebuie confundatd cu abrogarea ei'

CANONUL 7: (TREPTELE HIROTONIEI STABILESC TREPTELE'

TnaRHIEI BISERICEqTI)

De vrerne ce am aflat, c[ in unele Biserici se g[sesc diaconi care audregrtorii bisericegti ;i din aceasti pricinS, unii dintre ei' purtindu-secu ingimfare pi cu samavolnicie (dupd bnmrl plac) -_ (fiicind uz de aro-gan!6 gi de independenli), ,sed inaintea presbiterilor, orinduim (hotarim)

ca diacotrul, chlar dael s-ar g[si in vre6 vrednicie (slujb[, demnitate)' a-dicn in orice fel de dregitorie bisericeasc5, unul ca acesta si nu gadd

inaintea presbiterului, fiii dactr finind locul felei (persoanei) patriarhu-lui sau a mitropolitului slu (propriu), s-ar ghsi in altd cetate pentru'vreo

1'0818 \ ' ; 1'I (Trul.)

treabl (eeUZA) de ctipeterrie, cici atunci i Se r.a da cinstea ca unrria coline locul aceluia.

Iar daei va indrlzni cinerra, purtindn_se cu (folosind) eutepanfatiranici (despoticd), sI sivirgeasci'uJra ca aceasta, rrnul ca acela, cobo-rindu-se din treapta sa proprie, si rie ;;;i l;;a'Jintr,, tofi eei dinstarea irr care se nurniri el-in itiserics sa, p_.t*-fa f,otrivit irrvi$Ituriice se afli Ia Sfintur_Evanghelist r,uco, a;ezatd ca de insupi oomnrrr siDumnezeul nostru, Donrnu*r nostru .ne povifuie;te ra'rr,i"l,o'irr""r:,i,de sederile in frunte. cici a spirs "et.,r "-hil;ti;;ira! "" aceasta: cindegti chemat de ci.eva Ia nunti, si nu te agczi ra rocur cel mai de frunte,ca nu cumva unul mai de einste decit tine'*a .'"-uliu poitit ri"r-J"-;;;i;si venind cel ce te-a chemat p"-ii"" gi .pe eI, si-!i zicn fie: di-i roculacestuia, pi atunci.s5. incepi "u ,u-iir,"'sa iei r.a ii i l"' io".,r cer mai dinurnri' ci cind eiti chemai, ageazd-te Ia rocur'""t' i lui'de pe urmx, caatunci cind ar veni.cel ce tu-a'che-ut .e_gi "i"a Ji", "pii"r"n*,

urci_te maisus; atunci il i va fi fie cinste in fata tuturor "*lo" "" sed inrpreuni cutine, pentru cd tot "Lr "u i-" t""_rij'p"" -;;;;'r;".:; ,,'o*ri, iar cer cc sesmere$te pe sine. rr.yo. il l lfq. (L;. i4, B_ 1I)- a"*fuiJ"f""ru sr se finiins' gi in celelalte

;1ari s.tllijt"'7'""p_to ciericale), pentru ci cunoasrem,ci decit vredniciile (demnitdiilo, a."Sito.iiGl ".ii, luirr"iu, sint mai pre-sus cele duhovnice;ti. ' r -- -o

(Can. 18 I Ec.; 16 Trulan; 20 Laotticeea)canonul nrezent oqlincre.;te o stare de lucruri care a apdrut inc5din veacul v si care_a continuat i' .buni prarte tot timpul cit a cruratimperiul bizantin in Riisdrit, ior in-eii";i".' i ir-ap"s continud Ei astdzi.Este rrorba de ridicaren oiu"oniiol', p.in runcliun-e

-alLinist"ativd, nu"y-ui^lo- nivelul presbiierilor, ci chiai a.ru.r,rp.a- a";ut*;. Cdci intr_ade"vdr atit la scaunur de la constantinopol cit $i la c"L oin Roma, precumgi la eelelalte scaune ierarhiee mai importarte din Biserici, diaconii,_detinind fun<:tiuni adrninistrative, ca ae'"xenipiu-*r ,i. u"onomr aproi dehartofilax, de apoerisiar, de-ffifi i, 'etc.-au ajuns ca in mc_rd 3fu2ivsi se socoteasci a fi srrperiori"p.estiteriror ri uiieo"i-itir. episcopilor,inversind-astfcl, dg ne fozi{ii furrrelti. raporl.urile ierarhice intemeiatepe starea h.rricd a diverselgr qlade ale preofiei

lmpotriva schimbdrii nefireEti a rapoittrlui dintre treptele preofiei,se ridicd pdrinfii sinodului rruran qi interzic, sub pedeapsa asprd, inver-sarea raporturilor 91ntt:: membrii preotiei saerame''taiu,-pu considerentede funcfitrni administrative.' i f i : r r ' . i r t g ; .""h:CANOUUL

B: (SINODUL MITROPOLIEI SA SE TiE CEL PUTIIil,.O DATA lN AN)

- ---: ' vt \ vu t L

-s voind si noi a fi'e intru toate cere atezate tle eitre sfinfii nogtr.iyrrinfi.innoim gi canonur """u "r^rr.ruiustult;; i;i; fiecare an si-noade ale episcopilor din fiecare "p""fri" iqriirJp"fijl u"rfo (localitatea)unde ar soeoti episcopul rnitropoliei ic. 19 IV Ec.). . , ; ,{. , , . j .r . iui

g. i ro v -v I (Tml . )

t!';,. I)e vreme ce insi, pentru nir,ilirile barbarilor, procunr ;i pentrualte pricini (cauze) care s-au abdtut (au survenit. ivit, iscat), este cunep{rtinlS (a intiistitatorii bisericilor sd poati facc. -sinoade de dnud oripe an, i s-a pdrut (sintrdtrltri) ci in orice chip, pgnlpu trebur.ile (chestiu-nile) biserice;ti, care de buni seamd se I'or ir i, odati pe an sd sc liein fiecare epalhie (initropolie) sirtoCrrl episcopilor rnai inainte aritafi,(in tirnpul) dn la sfinta slrbitoare a Pr;tilor ;i pini la sfir;itul luniilui octombrie l fiecirui an, in localitatra pc care-l va socerti, dupi cums-a zis, episenpul nritropriliei (mitropolitul); iar epi.scopii care nu ar venl(la sinod). aflindrr-se in cctifi le lor, si in actlea pr'trecirrC in stare desinitate ;i slobozi (liberi) de orice treabi de neinliturat (inevitabild) sistrimtor[toare (presanti), si fie mustrali frife;te (Can. 19 IV EC).

(Can.37 Apost . ; 5 I Ec . : 19 IV Ec . ; r i 1 / I I Ec : . ;20 Ar t t ioh ia ; 95 Car -talintt)

Canonul r:rezent reinoieqte, aqa cum el insugi spune. clispozifii le unorbanoane anterioare (menfionate la sfirgitul lui) referitoare la sinoadelemitropoiitane, dispunind, cri claca nu se vor putea inl-runi acestea de douiori pe an, din motive binecuvintate. apoi ele trr:buie firrute cel pufin od a t 5 p e a n , q i a 1 ] l l m e , i n t r o S f i n t r ' l e } ) a s t i i i s f i r l i t r r l l u n i i o c t o m b r i e ' � P

$i in acest canon parin[ii intruni{i la sitrodul anterior sint numifisfinti pdrinti, iar mitropolia r:ontinud a fi nitmitli cparhie, nllrne pe iingieare se folosegte gi cel de mitropolie.

CANONUL 9; {CLBRICII SE oPirnSC A'trACE NECOI' CU i lAU-TURI)

ir i rq l i ici unui cleric si nu-i f ie ingdduit si aibl silap pcntru intlr.. letni-cirei 'circiumireasci (prirvail ie, circir:rnii). Pentru r:5 rlacd unuia ca acestlnu i s-a ingiduit a intra in circiunri, cu cit nrai virtos (nrr-i este ing{-duit) si slujeasci altora in aceasta, 5i si se apuce rle cceil ce nu-i tuiingiduit? (nu-i este ingiiduit). Iar daci ar face cela de acest fel, ori siinceteze. ori sd se cateriseaseS. ,: j

t 0 9

(Can. 54 Apost.;.24 Laodiceea; 40 Cartaginc)t i ' t . i . . i :

i f i , !' rU l r i

t a

r I I llltr:)t;

lntre indeletnicirea cu negolul de bauturi qi dregitoria preo{easbicrste o incompatibiiitate morald, care nu mai trebuie doveditir. De aceease inlelege dc la sine, cd nu li se poate ingddui, sub nici un .nrotiv, cle-ricilor, sd tina circiumi sau localuri in care se face negof ci:, bduturi*-

C.{NONUL 10: (CIERICII SB OPRESC A LI,:.\ DOBINDA SAUhii ui',C.{IvIATA)i e fu l ' - -" """Episcopul,

sau prestriterul, sau tliaconul, luind canr:it6 sau ata nu-tnitele sutinri (procente), ori si inceteze, ori si se cateriseasci.

(Ctn.44 Ap,, t$. ; 17 I l ic. : 19 Vl l [ ,c. ;4 Laot] iceea; J, Lt) Cartagina;2, 11 \losile eel hlare; 3 Cirigorie Neocezureea (Tuumaturgul) ; 6 Grigct-

'.rie de Nisa) t I

110l t . lz V,- Vf 1Trul.)

. Se:reproduce dispozifia canonului 4,4 :Apostolie, interzicindu_ce atitcalrata, cit qi orice fel de dobinzi care s;ar,.lua.de catre clerici in.caz;ulrci i e i ar imltr .urnuta el tora bani. . . !

( ] . ' \NONUL 11: (CI iE$TrNIr SA NU I\ iBA IMPARTT\$IRE CUlL-D l -1 i l ) , ! i rNici rrnul tlintle cci nurnirati in

, starea preofcasci,r, stu (\,rt,]lt)Iaic sr n* rrini'ce azirnile cere de ia iudei ,o,, ,a ,o'i,rropuurc6 (intorri_riseascd) cu acestia, sau si-i "tr*tt " f,u_uori,-ii"ux''ia'aoctorii cle la ei,;i nicidecurn sii se .sc:I_*,

:" u"ugiio i" bdi. Iar ;";; ;i";"a s-.r i'cumeta(s-ar apu('a) si faci .r.rna ca aceq5f4, dacd ar if

-"1_r",. ,l; ;;t";il;:diar dacir ar fi laic, si se afuriouor"d.

106 clicri; l ; i ,kfn,70, ?1 Apost.; 7 Arttiottitt; 2s,37,38 Laocticeea; ir, ?i,

separatismur lut? o" 'c.cregtini ri fatd de eretici a fost intotdeaunap.iicticat in Biserici, crupi ",rm i-uu prlcticat ;i ort" I,origii fafii dc creytinispr 9i in primul. rincl ingi'i morr,i"ii. Spi.it;f;;iu'J"pu..tist s-;r mo;_tenit in IJiscrica crin.rinduiciirc _inguste-ale vcchiut"i-b;t;;;;;;;i";is;e exiincle nu nunrai ra relalii le de iiatura ii.i"i.-iisi?asa, ci gi ra rnr,rrterelatii dt-' alta naturd, cu cei cle crectrnta pdgin,r sau eretica. can'nulpr.zc.t leriferer.zi.i rcest scparatism, pornind irisi ee-ri "n t"-"i ;;i i; i;;

CANONUL 13: (EPISCOPII SA NU VIETUIASCA IMPREUNA CUsol'Il i_n LoR)

- ' . . : ' I l "4 pi acest r i rcru h'r ,eni t ra cuno;t infa noastrr . , c i . in Afr ica; i i .Libia ;i i. alte locuri, pr..a iuiiti"li u* ri;;;;;;;;lniint,:statitorii 1e,-piscopii) rle acolo nu se {e.esc de a viefui i"rpr:i,u"a-'"u frrpr.;irc lor sofii,chiar pi dupi hirot.nia care u .'""it (s-a.,sdvir.;it) asupr.a ror, punin.(prilejr-rind) poticni'e ;i .sminteali popoarelor (cregtinilor). Agadar., rlar.efiind rirrra noasr.ir ca t'ate ,i ,*'il"i ;;;;'i;il;i"io",,,uro" celor cresub rnina 'oastri, 'i s-a pi.ut ci in,ici ;"; "r\, ; ;;, ," inrimpre deacum inainte un lucru ca acesta. Iar lu-crul o."rii ii"f,rrr*rrr, nu pentruristurnarea (abroearea). s.au surpa*" "gi" ;"-;;;" ffiuite apostoresrt.,ci purtind srija ;rintuirii

-;i a'p."rraii.ii .p;," ;""i"1i,.,!''u pupoar*ro. sipentru a nu se cla. (prilej) de vreo'prihani ir"irt"i* stirii prcotesti.caci zicc dumnezeieicut iipo.tiot:-inut" spr. r'irirea (slava) rui Durn-nez(:u sd te facefi; {igi ,revitimltori (f;r;;;;i,rt.ni,ii*;i,juacitor si pigi_nilor (clinilor) si Risericii rui Du'rnci,.c',^ p*rcu_fiI si c.u prac tutu'ur. (1.,l 'ac pe plac, ps toti i i nrullu.ruc,sc;-n""ioti,ra folosul nreu, ci pe act,la alcelor mulfi, ca si se rnintuiaic-A-; i*"11_"i ""*ltn.i- ui*ln"i, prc"um ;ieu al lui

{"j:jrr-. (r Co1. r.o, 31_3i; lr,-rl.rar daca s-ar prinde cincr.a ticin;r un rucru ca acesta (adici ct,dacc opre;te canonul), ii se cateri;;;;-'

i. r(Can. 5,51. Apost. ; 3 I Ec.; J0,, lg Trulan; 3,4, ZS,60.Cartagina)

X I , V - V l ( T r u l . ) : : i

tl C*ronul intefzice convietuir€a cu $ofiiie lor a celor cal€ au fostale$i episcopi, cu nrotivarea ed un astfel de trai al eplscopilor, ar aducepoticnire qi sminteali intre crediucioSi.

Prin'rlrmare, c€ea ce determini misura luat;i de sinod este o cauziobieetivA care constil in starea de spirit .sau in pdrerea care ;i-a creat-ornasa credincioqilor despre viafa prarticularii a episcopilor, linind caace$tia sd fie nectisltori{i sau nrircar si nu convieluiascii ctt so(iile lordupd ce au fost alc.si in demnitatea episcopald.

Mii.sura luatd prin canonul prezent cu toatd i.ncercarea de a o pre-zenta ca nepotrivitd canoanelor apostolice, este totu[i in cnntrazicere cucanonul 5 ap<-rstolic, care intcrzice ca vreun cleric, inciusiv episcopul, sit-giplrirseascil sofia sub cuvint de evlavie.

tsaptul cii in anul 691-692 a devenit necesari o mf,surii ca acecilcuprinsi in canonul de care ne ocupdm, arati cd episcopii trliau incitvi*ta con.iugala, adiui convicfuiau cu sofiile lor $i dupi ce srall afeza{iin scaune, cu toate cI de.ia Cu 150 de ani n:;ri inainte, Justlnian a inter-zis printr-o lege (anr-rl 531) ca episcopii sa-qi mai pdstrezc sofiile duplintrarea lor in funcliune. (Cod. 1, 3, 48). AcelaEi iucru il interzice ;i prinnovela 6 (novela 6, 1,-an 535), prin care se mai dispune pentru pritnaiatl in legisla{ia bisericeascd; ca episcopul sir iic rincluit ,,fie rlintre mo-nahi, fie,dintre c:lcricis (Nov. 6, 1, 7). i)e rrltfel rindtriaia aceasta de a sealege c,piscopii dintre monahi, dar ,si dintre clerici de tnir -_ in:tiftiri restriclia dc nrai inainte cu privire la so{iile acestoraera vec:hc gi nu a fost sclrimbatii in sensui iu care ea existaa s t i z i i n R i s c r i c i i , c l e c i t t i r z i u , n r i r r v e a c u r i i e X l \ : � �x\" de cincl s-a impus rinduiala ca episc.opii si {ie alc;i nutnai dinlreuronahi. $i aceasti iincluialir insi, nu se intemeiazir nici pe o lei;e bise-riceascli, nici pe vleo leqe emi-sd de autolitatca dc stat, ci nutlll i pc pr:tc-ticir, sau pc obiceiul ridicat la valoare de lege.

Dc fapt, incepincl de pe \:rcmea lui .Iu:;tiniiln ;i Plnii in vr:rcrrlXIII - XIV, au existat ;i episcopi ciiluglri 9i epist:opi ditr clcrul dt- ttl it ',dcsphrlifi dc ,.otii le lor, clar ;i episcopi casirtorifi. In fine, in mod oficillaltia la 1625 tr{arturi"sirca de credinfa a lui Mitrofan Critopulos, constatuin r:apitolul XI, cii cpiscopul s;e alegc nttrnai clin clcrul cilu!'i-tresc, sattale'ginCr"r-se dintre necrilttgiiri, ace;tia ttrmeazi si depuni voturilcmonahale.

. CANONUI. 13: (CLERUL INFtrRIOR SIi .APAR;I DE CEI.IB.\T)

f)c vreme ce anl cunoscut ci in Biscrica romanilor s-r predanisit(transniis) in chip (calitatc) tle catron (ctt putere de canon) ci cei ce \'t '(rausi se invredniceascl de hirotonia intru tliacon sau intre presbiter, strdea m[rturie (declarlrc-) cI nu se irnpreuni ntai rnult cu sofiile lor,' noi,rrrnrind vechiul canon al acriviei (de.iirir;iri i) cumpltifi i ;i bunei rirr-duieli apostolice, clsltoriile cele dupd lcgi ale bdirbafilor sfinfifi (ale cle'ricilor), vrettr s[ aibi tirie ;i de acunr inainte, in nici un chip tlesficindlegirtura cu sofiile lor, nici lipsindu-i pe ace;tia cle insofirea (unirea)intreolalti (unrtia cu altul) la timpul cuvenit.

13 14 -+.,VI 1Trul.!

.: prept aceea, de s-ar afla pineva vrednic pentru hirotonie intruipodiacon sau intru diacon, sau intru presbiter :icesta,- viefuind i-p"u-uni cu -solia cea dupd lege, il nici un chip s6 fie oprit de to """ireala o ustfel de treapti, nici cumva s6 i se ceari in tiripul rriroioniei,-ramirturiseascd ed se va depirta -(re!ine) crc,^ ra insofirea iegali "o p"opriusa sotie, penrru ca si.nu ti 'r siii l i 'a ociri t";;;i.jain aceasta pricina)-cisitoria (nunta) eea legiuiti (rinduita) de Dumn"r!" ,ri ""u bd;;iltatd prin fiinfa sa tie- fafi (prezenga sa); cdci giasul Evangheliei "t"ige:ceea ce Dumnezeu a-inlpreunat (imperecheat), 6rnul ,irr,rlesparti 1fit.9' ti); ;i al (glasul) Apostnlului care invafd: cinstitd este nunta gi patulne'spurcat; (Evr. 13, 4) ;i: legatu-te-ni ",, femeia? nu c5uta o*zresar;(I Cr:r. 7, 27).

lr.u curi-tia wielii '.lujito'ilor (de -cele $inte), uu *ri"

ci' ipodiaconii, careating sfintelc taine 1i diaconii 5i presbiteiii, f" ur"*itc soroace, s6 seil{"1"-gl.j1.1$g *" Ia cete ".r "ur" r,iefuiesc i*pru""a.-pu"t"ulu"* iinoi sa pizim la fer cere care s-au. predanisit prin Apostoli si care s_aulinut chiar gi din vecrrime, cunoscind vremealieca'ui iu"r,r'ri *"i-"r",a postului $i l rugiciunii. cici se cuvine.ca cei "u"u,u upropie tle altariy.t^iqgul sivirgirii- qetor sfinte, sd lie intri'agi il;";";;;,-:; Jp;;l;dobindi eeea ce cu i'imi curati (in mocr ,imprii, a"."rrti cer de la Dum-Ilezeu.

rar dacd cine'a. lucrind (procedind) impotriva canoanclor aP,sto-lice, ar indrdzni si. lipseas-ca ae tegitur.i ;i i.sofire cu ru,"..i" r"ii""iti,pe c4reva dintre cei sfinfili (clerici) - zicem adice, dinire presbiteri saudiacg$ sau ip-odiaconi, -- re *" lateriseasci. A;ijderea ;i trac6 vreunpresbiter sau rriacon alungS pe. sofia sa sub "r;i"; (;;;ext) dt, er.rar.ie,si se afuriseasci, iar sti 'ui*d (pcrsistind), si ," [ut"r.i-.,rasci (ca'. 5,\post.). :(Can. 5 ,77 ,26- , 1 l ,Apos t ; 3 I l c i . I , t l IV _Ec. ; 5 ,6 ,30 Tru tanS tgVIt.Ec,; 19 Ancira;.1,-B N.eoeezareeo.; I C"ngrw; 3:r| ;;,"J'g,7A Cartagina;72, 27, 88 Vasile cel Mare)

.Prin canonul de faq s.o.hotf,r:agtc interziccrea ""tiUfiut,,i ct"ruttllinferior (p'esbir'tri, diuconi 9i ipodiicdrll, po"-i." "i-i,i ' i i ir".r..dn Apusse introduserie pe ici, pe colo, opreliqtea'pentru respectir.,ii crerici de a secisAtorl.Dupd cum se ;tie din istorie, si cu ocazia sinodurui I ecurntnic, s-adiscutat problema aceasta,.dar it-,pl,tri,ru "pri.ii-"arifitei elericilor s_aridicat chiar unul dintre pdrinfii aicezi prezenfi la. sinod, qi anume paf_

nutie din Egipt, 9i intre.;ul sinod. a respin";;tid;.i: "^""-'

De fapt rigorismur care a dus la ad.ptarea ceiibatului ain aprr.s.1iafirrnat la inceput i:r sp.ania ,gi in Franfo,'qi u""*;-i,"*li"oa intrunit inanul 30.6 la En'ira lspania).a fite;zG ;pi.d9piiri,-p.".iliiuiiror, diaconilorloricdrui alt cleric, s5 convietuiascd cu .soliile lo;i lo:pirtin, vremc, dupiraceea, sinodul din ,Arles (Galia).tin11 _ln anul 314, t;t printr_un canorio9), adoptd aceea;i mdsuia ca .5i,sinodul ol"-gi"il."M# tirziu. diverse

?

14 V-VI (Truf.)

alte sinoade apusene"Ei unii papi, au cdutat sd impuni -ca normd ge!e,ralS celibatul clerului'cle toate gradele, dar cu qanse schimbdtoare pinlprin veacul XI, cind incd 5i in ltalia, ba chiar Ei in Roma, se mai giseaui:lerici, inciusiv episcopi cdsdtorifi, In acest veac ins{, la 10?4, papaGrigorie al VII-lei a iiterzis cu desdvirEirt cisdtoria clerului, fiird a seputEa insi generaliza aceastd mdsurS. TotuEi, mdsu_ra^ntt a devenit 1e;99general5 Ei

-categoric obligatorie, dectt de la anul 1562, printr-o hotdrire

ai sinodului tridentin.- Trebuie sd facem clistincfie intre ceea.ce se cheamd institu{ia celi-

batului qi starea celibatard de necls5torit. Prin institulia celibatului seiniuf"g"'"orapleiul de norme legale,. adoptate de autoritatea bisericeascdaplseind. prlin care clericilor le este interzisd cu desdvirEire cisdtoria;iit idi"i" c,it gi dupi hirotonie, fdrd a-i obliga insa la viald in infrinaresau fdri a lc impune votul monahal al castitdlii. Chestiunea raparturilorclerului cu fcmeile nu este reglementati legal, ci este trecutd intr-o ches-tiune de cons,tiinfd, fapt prin care se lasi libere raporturile ilegale, ca

o:"o*p"r.otrie pentru interzicerea raporturilor matrimoniale legale.Se inlelele de Ia sine ci starea de celibatar sau de neclsdtorit nu

.." .ri-i" d" u" fu"" cu acest lel de celibat, adicd cu ceea ce am numit

itrJtitrrtiu celibatului. ln aceastl a doua formd a sa' ca stare celibatard,

iar nu ca institufia celibatului, celibatul este ingaduit. gi in Biserica Orien-tuff, ".ii.i"du-sd cea mai veche rinduiaH bisericeasci in aceastd- privin{5,

Oupl """" se permite fiecdrui lnemru al clerului sd se hotdrascd fie pentru

stai"o de celi-batar, fie pentru cea de cdsdtorit. Aceastd fireascd 9i cit sep;;t" cle normald'rinduiate s-a pistrat pin[ in ve-acul aI XIII-lea sau

bhiur al -\IV-lea pentru toate gradele clerului, dar de atunci ea a incetatae a mui fi o rin'ttuiald pentru episcopi, cdrora incd din weacul al Vl'lea

i"*p" a li se ingridi iibertatea de a-alege-intre cdsitorie 9i celibat' Cel

ai"lii care a inipuS in Biserici celibalul . episcopilor. este impdratul

Justinian printr-O novel5 din anul 531, cdci nu li s--a impu.! de atunciepiicopito. monahismul, ci doar celibatul. ln veacurile urmitoare, pind

ii "Lrl"r al XV-lea, cind s-a aiuns la statornicirea rinduielii-ca gpisco;pii si fie alc;i numai dintre monahi, sau ca dupd alegere sd fie obligali

i i.rt,.* in tnonahism, episcopii erau fie monahi, fie celibi, fie cisdtorifi'

Neexistind o rincluial[ canonice prin care se impune monahismulcpiscr]pilor, i.rvcm totuSi in Biserica R5sdriteand o orinduire canonicd prin

"i.u .b impune celibatul episcopilor in sensul de institufie juridicS, iar nu

in iensuf de stare lasatd ia airecierea episcopilor, 9i aceasta s-a regle-mentat prin canonul 48 Trulan

cit de neintemeiati este institulia celibatului in genere, se arat6

destul de iimpede din textul insugi al canonului Trulan'

CANONUL 14: (VIRSTA CANONICA A HIROTONIEI PREOTILOR

sI DIACONILOR)

canonul sfinlilor ;i de Dumnezeu:.purt5torilor parin{ilor no-;tri s.i

aib6:tdrie pi in aceea, ca sE nu se hirotoneasci presbiter inainte de trei-

zeci tle ani, chiar tlac6 ar fi om cu totul vrednic, ci sd aqtepte. cSci Iisus

f?l l5 Vr _ VI (TruI.)

Hristos Domnul s-a .botezat in al treizecile4 an ;i a inceput si invefe:la fel nici diacon inainte de douizeci ;i cinci de ani, sau diaconiliinainte de patruzeci de ani, sI nu se hirotoneasci (hiroteseascd).

(Can. 15 IV Ec.; 75 Tnr.lan; 7L Neocezareea; 16 CartaginalDupa cum se vcde, canonul confirma irotiririle unor sinoade ante-

rioare, prin care se stabilegte c5_presbitcrii nu pot fi irirotoni{i decii clela virsta cie 30 de ani (can. 11 Neocezareea), iai diaconilele de lb virstade 40 ani (can. 15 lV Ec.). Se in{elege insa car, in cazul cliaconifelor, ndpoate fi vorba de hirotonia propriu-zis5, ci de hirotesie, clar incd nici in-U--p,rt sinodului VI Trulan nu se face distinc{ie verbala categoricd intrehirotonie qi hirotesie, degi cu privire ia deosebirea de fapt dinlre acestea,nu incape nici o disiu{ie.

D-uR.r c_un1 -se- giie, pentru diaconife, incd din epoca apostolica'sbcerea virsta de 60 de ani (I Tim. 5, 9). Ci timpui insl s-a ingdauit primirr.a lor pi sub virsta aceasta, ajungindu-se ca prin canonul ib Mc- qipfin canonul prezent, si se fixeze drept virsLi cdnonici pentru eie,virsta de 40 de ani.

Pcntru diaconi se lixeazd virsta canonicd de 25 de ani.Este cazul si amintim, ci virsta canonicA a episcopilor a suferit si

ea unele rnodificari, gi anurne: potrivit Constitu{iunilor^Apostolice (2, i)aeeasta vir:siA se fixeazi la 50 de bni, apoi in mod practic'a fost redusA,stabiiindu-se nai tirziu la 35 de ani printr-o Noveli s lmpiratului Jus-tinian din anul 5-16 (Novela 123, 1), gi apoi Ia 30 cle ani, piintr-o Novel5a aceluiagi i rnpirut din anul 56{ (Nbvela'137,2).

Pntctica de mai rirziu a tsisericii cu priyire la virsta canonicd atuturon graclelor clerului, s-a orientat,- in in:prejuriri cclrespunzdtcta-.1,e., , dupa prevederile canoanelor, iar in alte. imprejurdri, dupd princi-,piul,,ci virsta la care cineva poate fi adnris in serviciul pr"rblic aL Bise-ricii, sa fie virsta la care cineva poate fi adnris in furrctiunile publice

-ale Starului, _g$ici majoratul civil, alteori cel militar, iar alteori cei po-Iitic, stabilit de legilc diverselc.rr State.

Numai cu privire Ia episcopi, s-a {inut la dispozifia carc fixeazi,'.irsta,canonica la minimum 30 de ani, dar gi in aceasti plivinhi, adese-

,ogi, dirlergele Biserici ortodoxe, s-au orientat dupd norrirele referitoare'la virstn stabilitl de lbgile statclor pentru inalfii deninitari, sau chiar ;i

numai pcntru cei din anrrmitc corpuri politice reprezcntative, virsti carede obict,i nu coboarii sub 30 de ani, dar urc'i ;i la 40.

CANONI-,rL. 15: ( \ ' I ITSTA CANONICi\ . . \ I i )ODlACONII.OR)Ipodiacon si se hirotoneasci nu mai ntic de douilzcci tte ani; iar

daci cint:r'a dintre cei din orice stare (treapti) clericalS, ar Ii hirotonitin afara anilor rinduifi (tAri a aveq anii rirrduili), str se cateriseascir.

(Can. 15 lV Ec.; 74 Trulatt,; 77 Iieocezareea; 16 Cortagina), ir,'Completindu-se ca.nonul anterior,,.se stabileFte la 20 de ani virstecanbnich pentru hirotesia,,'ipodiaconilor:, dar folosind acelagi cuvint, hiro-tonie, gi pentru. acest act. : : .;

F

t

rES-',i

16 Vr-W"(TruI.) i;' ..'t

, ttt' Partea finalS a ,caDonului. privegte direct Ei canonul anterior, ser-vindu-Ie ambelor acestor canoane drqpt incheiere, prin felul ln careprevede pedepsirea celor care ar cdlca dispoziliile canonului 14 cit Eiale canonului 15.

CANONUL 16: (trELUL, NUN,IARUL $I SLUJBA DIACONILOR)

De vrerne ce Cartea Faptelor predanisegte ci ;apte diaconi au fostagezafi (instituili) de citre Apostoli, iar cei (pirrinlii) de la sinodul dinNeocezareea, in canoanele a;ezate de din;ii' astfel au trecut (au pus)in chip l[mufit c5: ,,dupi canon' trebuie si fie ,sapte diaconi, oricit demare ar fi cetatea; si se incredin{eze (oricine) despre aceasta din Car-tea Faptel6p(' - noi potrivind cugetul pirinlilor la _ spusa apostolici,am aftit ci cuvintul lor nu era despre bdrbafii care slujeau tainelor, cidespre slujire (servirea) la trebuinfele meselor, Cartea Faptelor astfelspunind, In zilele aceleA, inmulfindu-se ucenicii, s-a ficut cirtire dinpartea elirriqtilor impotriva evreilo-r, cd erAu trecute cu vederea vddu-vele lor la slujirea cea de toate zilele (ia impdrlirea ajutoarelor). Aga-dar, cei doisprezece chemind nrulfimea invifdceilor au zis: nu este duphcuviinfd (potrivit) ca noi, pirdsind cuvintul lui Dumnezeu, si slujimmeselor. Drept aceea, cdutafi frafilor dintre voi papte birbali cu bunimdrturie, ptini de Duh Sfint 9i de in{elepciune pe care s6-i rinduim(agezdm) la trebuinfa aceasta; iar noi votn stirui in rugdciune pi in slu:jirea cuvintului. $i a pldcut cuvintul inaintea intr,egii mulfimi, ;i auales pe $tefan, b6rbat plin de credinfi 9i de Duh Sfint 9i pe Filip' 9ipe Prohor ;i pe Nicanor ;i pc Tirnon -;i pe Partnena 9i pe Nicolae pro-lelitul clin Antiohia, pe care i-au pus inaintea Apostolilor - (Irerpte6, 1-O). Tilcuind acestea, dascdlul (invdfdtorul) Bisericii, foan Gurd deAun astfel grbie;te: e vrednic de a se rninuna (dc admirat), cum cle nus-a' dezbinat mullimea la alegerea birbafilor (acestora), curn de nu aufost infruntafi (dezaprobali) apostolii de citre ei. Apoi este neccsar agti, oare ce fel dc r:rednicie aveau ace;tia, si ce fel de hirotonie au pri-mit? Oare pe aceea a diaconilor? Dar acest Iucru nici nu este in Biserici.

Sau este oare aceasta rinduirea (instituirea) presbiterilor? Daratunci incl nu era nici un episcop, ci numai apostolii. Drept aceea, nicinumele diaconilor nici al preo{ilor, socotesc cd nu era cunoscut 9i aritat.

Agadar, pe temeiul aeestora, potrivit invdfdturii tilcuite mai ina-inte, facem cunoscut (invdlirm) ;i noi, ci cei papte diaconi pornenili maisus nu trebuie sd fie socotifi ca slujitori la taine, ci ci accptia sint ccicdrora li s-a incredinfat purtarea de grijd a trebuinfei ob,stegti a celoradunafi atunci: ei ni s-au ficut noud micar prin aceasta pildd de dra-goste de oameni (filantropie) 9i de rivnl fafi de cei lipsifi.

(Can.; 78 I Ec.,; 7 Trulan; 75 Neo;cezareea; 20 Laodiceeal . ". ;

Se tilcuiegte canonul 15 al sinodului de la Neocezareea, ardtindu-se'ctr Sfintii Apostoli, eind au instituit pe cei 7 diaconi, nu au instituit defapt treapta clericald a diaconiei prupriu-zise,- cdci atunci existau doar

a

€:9i* I '-.ar. .i'

o

116 17. 18 V.:VI (Trul.)

apostolii $i nu erau instituifi nici episcopii gi nici presbiterii, - ci aurinduit numai 7 slujitori speciali sau diaconi, cirora li s-a incredinlatpurtarea de griji in opera lilantropici qi de asistengd socialS a Bisericii,care cuprindea pe tofi membrii comunitafii. In acelaqi sens tilcuiegtelocul respectiv din Faptele Apostolilor qi Sfintul Ioan Gurd de Aur. o!i-nind ci cei 7 cliaconi instituifi de Apostoli nu trebuie considerafi slujitoriai tainelor, cleci clerici sacramentali.

De fapt, chiar dacd nu existau incd preoli Ei episcopi, diaconii slnttotuEi amintifi ca treapti sacramentald, independent de instruirea celor7 diaconi slujitori ai meselor.

CANONUL 17: (CLEITICII SA NU FIE PRIMITI IN EPARHIESTRATNA FARA CARtn CANONTCA)

De vreme ce clericii feluritelor Biserici, plrtrsinct Ilisericile lor, incare au fost hirotonifi, au alergat la alfi episcopi ;i au fost a;ezafi inBiserici striine firS incuviin$area (invoirea) episcopului proprirr, iar prinaceasta se intimpli ca ei si ajungb (devina) nesupu;i, - orinduirn, cade la luna lanuarie a indicationului al 4-lea trecut, nici unul dintre toliclericii, chiar in orice treapti s-ar gisi, sd nu aibl ingiduinfd si fierinduifi in alti tsiserici fird scrisoare (zapis) de slobozenie (carte dciertdciune, scrisoare canonicd, de denritere) a propriului siiu episcop, pen-tru c5, cel ce nu ar. pizi (observa) acest lucru de acurn inairrte, ci araduce ru;ine a.supra celui care i-a dat hirotonia (I-a hirotonit), s6fie caterisit ;i el .;i cel care fbrl chibzuiali l-a prirnit pe'el.

_ (Can. 72, 1.5, 32, 33 Apost.; i.5, i.6 I Ec.; S, 6, 10, 71, 75, 20, ZJ IVEg.; 1, 78 T'rulan; J, 6 Antiohia; 47, 42 Laodiceea; 75, 16, 19 Surel'ica; 13,10ri Cartagina)

Se confirmd normele canonice care interzic hirotonia fdrf, destina-fie, precurn qi transferarea nereglementard a clerului, generalizindu-serlnduiala, ca nici un cleric sd un mai poati trece dintr-o eparhie in alta,fdri scrisoare sau carte de slobozenie de la episcopul propriu.

Aceast,:i scrisoare se numeqte obiqnuit carte cirnonicii sau clrte dedemitirc. I se zice carte canonicd. tocmai fiindca este prevazutii in ca-noane, iar, scrisoare de demitere i se zice in infelesul cd i se ing6duie,adici si: dezleagA sall se slobozeste pentru plecare din eparhie clericulin cauz5.

ln vechile noastre pr:avile, i se zice ,,earte de icrticiune,,, in ln{e-lesul cd prin ea se dd iertare, adici dispensii dc la normele comn-nc ctre nu pcrmit trensferarea clerului.

CANONUI, 18: (NIIMAI SII,A IARTA PARASIRT]A BISERICII.ORDB CATRIT CLtrRICI)

Poruncim, s4 clericii, care sub cuvint de nlvdlire barbar.d, sau ccrpdin vreo altr imprejurare s-au rnutat (au enfgrat), cind va inceta pen-

l9 V-VI (TruI.)

tru ei starea (pricina, cauza respectir,A) sau nlvilirile barbarilor pen-tru care au fEeut retragerea (din pricina c6rora s-au refugiat), de indatdsi se intoarci la Bisericile proprii, ;i sd nu le pirdseasci timp indelungat'fdrd pricini. Iar daci cinevfl, rrl se poarti-r dupi canonul dc fafi, si scafuriseasci pind cind s-ar reintoarce la Riscrica sa. Acelagi lucru sE sefaci;i episcopului care il fine (re!inc) pc cl.

( C a n . 7 5 , A p o s t . ; 7 5 , 7 6 I E c . ; 5 , 7 0 , 2 0 , 2 3 M C . ; 1 7 T r u l o n ; 1 5 V I IEc.; 3 Antiohia; 75,76, 79 Sardica)

: Pdrisirea Bisericilor de cdtre clerici se ingiduie numai din motivede for(d majord, insd nunai pind la incetarea cauzelor care ii determindsi-gi pdrlseascd locurile gi sd enrigreze. De remarcat este faptul, ci seprevede pedeapsa afurisirii sau excomunic5rii temporale, condifionatide executarea celor dispuse prin canon. Prin aceastd excomunicare sauafurisire temporali in cazul clericilor, trebuie si ss inleleage inse numaioprirea de la cele sfinte sau suspendarea din functiune.

CANONUL 19: (CLERUL ESTE DATOR SA PREDICE $i SACATF.H.TZEZE)

Se cuvine, ca inaintestdtdtorii Bisericilor si invefe in fiecare zi,5i eu deosebire in durninici, intregul cler ;i ttopor' cuvintele dreptei cre-dinfe, culegind din Scriptura dumnezeiascS inlelesurile pi judecdfileadevirurilor gi s[ nu treacd (depdgeascd) hotarele cele ce ;i sint puse,sau predania de Durnnezeu purtitorilor pdrinfi. Dar ;i daci s-ar dez-bate vreun cuvint din ScripturX, pe acesta si nu-l tilcuiasc[ (interpre-teze) altfel decit au arltat (expus) luminatorii gi dascllii Bisericilor prinscrierile lor proprii gi mai virtos intru acestea si se mulfumeasci, decitalcdtuind cuvint5ri proprii, ca nu cumva sX ajungh (in situalia) ca fiindneiscusili (nedestoinici) pentru aceasta, sd se abati de la eeea ce se cu-vine (adicd si greqeasci). Pentru ci popoarelc prin irrvifitrrra pomeni'lilor pirinfi au ajuns la cuno;tin,ta celor vrednice li de dorit, precum pia celor nefolositoare gi de lepXdat, s5-;i potriveasel viafa spre mai bineqi sE nu fie cuprinpi de patima ne;tiin{ei, ci luind aminte la invifi-rturl,so feresc pe ei ca sE nu pifeasci ceva rdu, ;i de frica pedepselor care6it sa vle, i$i lucreazi lom-ii mirrtuirea.

(Can.58 Apost . ; 2 I Ec . ;19 Inod icem; 17 Sard ica ;71 , 121, 123Cartagina)

Canonul impune episcopilor (inaintestltitorilor) obiigalia cle a pro-povldui continuu aclevZirul credinfci, predicind ;i catehizinci nrai ales irrzileie de duminici.

ln aceast[ lucrare a lor, ei trebuie si se {ind mai ales de predania,Sfintilor P5rinti, orientindu-se dupir scrierile acestora, pentru a :ru greEi.

Carrsnul este important cu deosel:ire pentru faptul cI aratl valoa-rea Sf intei Tradit i i .

l i a

11820. 2l V *' Vl lTrul.f

CANONUL 2_0: (EprSCopuL EsrE opRrr sA pRopovADUrAScAIN EPARHTE SrnarNaj

' se nu fie ingiduit episcopului sd invefe in chip obgtesc (in modpublic) in altr cetate cgge^ hu fine rte eI (n9 *t" ."u-j"risdiclia sa); iarde s-ar prinde cineva ficind acest lucru, sE inceteze de Ia "pir."dJ; Jsdvir;easc5 (lucreze) insi cele ale presbiterului.

^ .(9q". 74, 36, ̂85 .Ap.ost.; g, IS I _89.; Z II Ec.; g, Z0 Iil Ec.; 29 IVEc.; 78 Aneira; 75, 22 Antiohia; i, 71,-72 Siraiiil

canonul rerevd autonomia fiecdrui episcop, prin faptul cd nici unuiepiscop striin nu i se ingdduie nici marca*e i;;;-i;-;eiJ are.credinfei peun-teritoriu nesypus jurisdicliei lui. Deci,;i pentru a predica pe terito_.riul unei- eparhii s-trdine, orieare episcop irebuie sa iiua "p"6uu""u

-*

piscopului competent.Mai relevim apoi-e6,, prin mdsu.ra cuprinsi in cuvintele: ,,.sd fhcb_teze de la episcopie, sd sd.i,-irqeascd insd c'ele ui"

-p*ruit"""r"i",*n":J"

inlelege retrogradarea de la episcopat la presbiterat, ci numai lipsirea dei:t:oi:lil

episcopald, a aceluia caie cade r"u p"""uhirii" "",ronurui pre-zenr. lntr-un aseme.nea caz, desigur el,nu mai poate indeplini decit siuj_F3 d" presbiter, adici nu i. se -permite, deqi ;"" ;"p;;itatea haricd, sdh i r o t o n e a s c d , s 5 s f i n f e a s c 5 s f i n t u 1 . m i r , e t c . ' � � � � � � � � � � � � � �

CANONUL 21: (PocArNTA gr REPRTMTREA cELoR cATERIsrrr)cei ce s-au ficut vinovali de grele fdr'ddelcgi (infracfiuni) canonice

;i din pricina aceasta au Jost supu;'i caterisirii aErxii"i:il gi pentru tot-deauna-(perpetui), .pi- dafi (impin9il in starea (rocul) iaicilor, dacr inside buni voie pornind spre intoarcere (pocdin!6) reapaaa pe"ut"i p"rrliu

care au cizut din rrar_gi s_e lac -pe ei'cu desivir;ire .trairri a"'a.uia,atunci sd se tund5 in chipul clerurui. Ia' dac5 no i:o.-atug" ;; b";;;;;aceasta, atunci sd-gi lase pirul sr creascr intocrnai ca iaicii, ca cei ceau prefuit mai mult petrecerea in lume decit viala- cea cereasca, (aupreferat vielii cereEti, petrecerea in lume)

- (Ca!: .5,^62,8I,8J Altos!. ; g, IZ I Ee.; ,9 I I I Ec.; ? IV Ec.;9 Neoce_zareea; -3G Cartagina; 16 sin. I_fl; 3, iO, Vastti' i"il UorL; i -CiiU

Alexandrinttl)

In eanon este voi6a de caterisirea.de,sdvirgiti'sad definitivi gi per-pe-tud' ceea ce aratd cd existd. qi o caterisire tempo"ute c"" dintii seaplici-peatru fapte grave, pentril inr.a"liuni ;ri;ir;;;;i*ero"li- "iu"Itele ei sint cdderea_ din harul preotiei ji cono.irea-respectivilor clericiin rindul laicilor. unora ca_ aceqtia daci'se vor pocdi, ri se ingdduie sipoarte semnele exterio_are ale preoliei, sau, cum spuns canonutlsi p";_te pdrul tuns ln chipur clerului, dar nimic'-ai -"ti, -;";;"

cd sint con_siderafi in adevAr cizuti din har. ----' r-e'-

Este cazul si ardtdm insd cd nu orice caterisire produce efectulc6derii din har, ci numai caterisirea pentru erezie sau pentru pdcat impo-

Z z _ 2 4 V _ V I ( T r u l . ) 119

triva Duhului Sfint, pe cind caterisirea pentru alte infracliuni nu-ilipseqte de har pe cei caterisifi, ci ii depune numai din orice treaptEpreofeascd, oprindu-i cu desii'virqire de la slvirqirea lucririlor sfinte.

In Biserica veche era obiceiul ea clericii si se poarte tunEi intr-unfel deosebit clecit laicii. Nu putem Sti insi in ce consta aceasta.'

CANONUL 22: (OSINDA IIIROTONIEI SIMONIACE)

Poruncim, ca cei ce au fost hirotorrifi pe bani, iar nu dup[ ispi-tire $i dupi alegerea vielii (celei preoteqti), fie episcopi, fie orice altfelde elcrici, sd se cateriseasce,' dar gi cel ce i-au hirotonit.

(Can. 29 Apost.; 2 IV Ec.; 23 Trulan; 4, 5, 75, 19 VII Ec.; 2 Sardica;90 Vasite cet llare; Epdstold pastorald a lui Ghenadie; Epistola pasto-rald a lui Tarasie)

Hirotonia pe bani, caiificatd drept sirnonie, se $edepseqte cu cate-risirea ambelor pdrfi, Ei a celui hirotonit gi a celui ce hirotoneqte.

CANONUL 23: (OSINDA CUMINECARn SIMONIACE)

(s-a orinduit) ea nici unul, fie dintre episc^opi,..fie dintre presbi-

teri siu diaconi, impbrt[,sind cu prea curata cuminecitur[, si nu ceariile la cel care se impdrtd;e;te, bani sau ceva asenrlndtor. petttru o ast-fel de irnpdrt6s,ire. Cici nici harul nu se poate vinde ;i nici sfin{eniaDuhului nu o impirtdSim (dirn) pentru bani, ci ea trebuie datd fir.i yi-

clenire, celor vrednici de darul (acesta). Iar dacl s-ar vidi cineya din-tre cei ce se nurndri in cfer, cerind ceva de orice fel, celui pe care ilimplrtigesc cu prea culata cumineclturi, sd se cateriseascl ca un riv-nitor al r5tdcirii ;i al rdutlfi i lui Simon

(Cgn. 4,29 Apost.; 2 lV Ec.; 22 Trulan; VII Ec.)

se vorbeSte de simonie ca qi in eanonul anterior, ins6 numai inlegaturd cu sfinta irnpdrtSganie, prer'Szindu-se pedeapsa catelisirii, pentru"uT "r"n ar pretinde

-bani'sau c-eva asemlnitor pentru ea. Se aminte$tc

totodatl qi nurnele incepltorului simoniei, adicd a vestitului intru f5r.l-delegi, Simon Magul.

CANONUL 24: (CLERiCII $I MONAHII'SA NU IA PARTE LA. SPECTACOLE NEPOTRiVITB CU STAREA LOR)

s6 nu fie ingaduit cuiva dintre cei ce se numard in starea preo-

teascf bau dintre monahi, si meargi la alergdrile de cai (hipodrom) sauia fi" dc fafn (sd ia parte) la jocurile de teatru (irrgne puhlice)..Dar des-ar Si chema yreun cleric la ttttnt5, cind ar incepe jocurile cele pentrugntdgire (necuyiineioase), sir se scoale fi indatd s.I se inflep[deze,astfel pomncindu-ne noul invifitura p[rinfilor. Iar daci s-ar prindecinet'a astlpra acestui fapt, sau sd inceteze, sau si se cateriseasci.

(L'an. 57, 62; 65 Trulan; 54:Laodiceea; 15,45,63 Cartagind)

i

. i! e . - . * I

120 2t. 26 V - VI: (Trul.)

Se interzice participarea clerului.qi monahilor la alergdrile de caiEi la orice reprezenta{ii scenice, nepotrivite cu starea clerieS. saumonahali. . ..

' Canonul ttebuie tilcult finlndu-se seama de faptul, ci ln antichi-tate sau qi in vremea sinodului Trulan, jocurile scenice erau irnpreuna-te cu tot felul de manifestdri nepotrivite cu prezenla clerului Ei a mo-nahilor, gi astfel .provocau defdimarea acestora Ei demoraiizarca cre-dinciogilor. .

CANONUL 25: (JURISDICTIA BISERICEASCA SE PRESCRIEDUPA 30 ANI DE NEEXERCITARE)

-Impreun5 cu altele, innoirn gi canonul eare rinduie,ste (porunce$te)ca parohiile cele de Ia fari (de pe cimp) sau de prin sate, ale fiecireiBiserici (episcopii), si rimini nestrimutate la episcopii care le !in, limai ales dacd'stipinindu-Ie (deliriiiicTrr-le) pe ele firl silii le-au cirmuittimp de treizeci de ani. Iar dacd in cuprinsul (iniuntrui) celor treizecide ani, s-a niscut sau s-ar nagte vreo nein{elegere asupra lor si fieingiduit celor ce spun ci sint nedreptnfili sd faci piri (si introducd ac-liune) despre acest lucru, la sinodul eparhiei (mitropoliei).

(Can.77 IV Ec.)

Se reinnoiesc dispozifiile canonului 1? al sinodului IV ecumenic decare ne-am ocupat la vremea sa. Aici mai relevdm doar, ci in primapropoziliune a canonului prezent, prin Bisericd se inlelege Biserica epis-copald, in sensul de eparhie, adicd de Bisericd pus5- sub cirmuirea unuiepiscop. De asemenea menfionim, ci prin cul'intul eparhie din ultimapropoziliune, se intelege provincia mitropolitanir sau mitropolia.

. CANONUL 26: (OSINDA' O*"OrU"Ut CASATORTT IN MODNELEGIUIT)

Presbiterul, care din ne;tiinfi s-a incurcat intr-o c6s5torie nelegiu-itn (ilegald), s6-,si p5streze scaunul, dup5 cele ce ne-au fost legiuite nouXde cdtrer sfintul canon, dar si fie linut departe (si se opreascd) de cele-Ialte lucriri, pentru cI destuli ii este iertarea unuia ca acesta. InsI estef5ri de cale sb binecuvinteze pe altul, cel carc este tlator sd-;i vindccepropriile sale rini; cdci binecuvintarea este impdrti;irea sfinfeniei, iarcel ce pe aceasta nu o are din pricina gre;elii celei din ne;tiinf5, cumva imp5rtipi altuia? A;adar nici in chip ob;tesc (irr mocl publiO niciosebit (aparte, in particular) si nu binecuvinteze, nici trupul Domnuluisi nu-I impdrtigeasci altora, nici sd nu facl o altd slujbh (nici si nuoficieze altceva), ci indestulindu-se (mullumindu-se) cu inaintegerlerea,sd plingi inaintea l)omnului, ca s5-i ierte lui nelegiuirea cea clin ne-.5tiinti. Cdci este invederat, ci o astfel de ntrnt[ rrelegiuit[ sc va

.}ib'.;.

t2l2 7 . 2 8 V - V I ( T r u l . )

desface, gi c[ nicidecum birbatul nu va avea parte de viaf6 cu aeeea'pentru care s-a lipsit de sfinta lucrare (slujire).

(Ctn . 17 Aprs .s t . ; 74 Mc. ; 3 , 6 , 21 Tru la t t ' ; I Neocezar t :ea ; 27Vasile cel Il[are.)

Canonul reglementeazd situa{iaedsitorie ilegald, disptlnindu-se ca oiar cei care au incheiat-o si nu maimin.l doar cu calitatea de clerici.

preo[ilor care personal au incheiat-astfel de cdsdtorie si se dezlege,

poatd sdvirqi cele sfinte, ci sir rd-

: Mdsurile luate prin canonul, prezent3 Trulan, iar mai precis se confirmi celeVasile cel Mare.

anrintesc pe cele ale canonuluiale canonului 2? al Sfintuiui

CANONUL 2?: (OBLIGATIA DE A PURTA HAINE CLERICAI"E)

Nici unul dintre cei ce se numiri in cler si nu se imbrace cu haindnepotriviti, nici petrecind in cetate, nici in cale mergind, ci si intre-buitt1""u imbric5ininlile care pi sint rinduite (destinate) pentru cei ce

se numird in cler.-- --iu" dacx cineva ar faqe urr lucru ca acesta, sd se afrrriseasci pc o

siptdmind.

(Can. 16 VII Ec; 72,21 Gangra)

Canonrtl se ocupd de imbrdcdmintel clcrului, dispunind ca aceastasa fie potrivith stdrii preoleqti, in felul in care ea era deja stabilitd' Pentruabaterea de la aeeastd rinduiali se prevede pedeapsa cea mai simplidin cite se intilnesc in canoane, 9i

- anume, afurisirea pe timp de o

sdptdmind.' Prin afurisire, in cazul clerultri, se inlelege insd doar suspendarea,

iar nicidecum excotxunicarea sau afurisirea propriu-zis5, care se aplicdabia in urma caterisirii.

CANONUL 28: (SA NU SE AI,TiiSTRCE VINUL EUI.IARISTIC CUMUST DE STRUGURI)

De vreme ce am aflat, cd in felurite Biserici, clup5 ce se aduc stru-guri la altar, potrivit unui oarecare obicei care se line (este in vigoare),itujitorii celoi sfinte ii impreund pe acqtia cu jertla cea fdr6 de silgea iumineciturii (a aducerii lnainte), iar astfel le impart pe amindorrlpoporului, - am chibzuit impreun5 ca sI nu mai facl lucrul acesta vre-urrul dintre cei sfinfifi (clerici), ci, sPre zidirea viefii ;i spre iertarea p6-catelor, poporul sd fie impirti,sit (sd i se dea poporului) numai cu (pros-forir) cuminecXturS. Iar aducerea strugurilor si fie socoJitd ca o pirgi,

;i preofii binecuvintind-o osebit (aparte) sX o dea celor ce o cer peaceasta, spre mulfumire dititorului rodurilor prin care trupurile noastrecresc pi se hrdnesc dupb orinduirea bisericeascX. Daci agadar' vreuncleric ar face impotriva celor ;rorttncite (rinduite) sd se cateriseascI.

(Can. 3,4 '1p; 32 Trztt : . l tT Cortg.)

122 29. 30 V - yJ (Trut.)

se interzice a se aduce ra altar alte jertfe decit cea rinduiti deDomnul, dispunindu-se ca in eazur cind !e of"" itr"liiii la altar, i"uqfrusd fie considerafi drcpt pirgd! care se distr-ibuie celZr iipsili in'generr\precum gi clerieilor

CANONUL 29: (POSTUL MARE SA FIE TINUT TN TNTREGIME)canonul celor din cartagina rinduie;te ca sfintele altarului si nu

se sivirgeasci decit de cdtre oameni care postesc, in afara (cu exceptiar)unei zile din an in care se sdvirpe;te cina domneasci, folosirrcl ae t u,riseamE atunci, acei dumnezeiegti. pariltr-, un astfel de pogordmint, pentruoarecare qricini (ctrvenite conditli), fblositoare riseriii i"in u'ell '6;;(pe a-locuri). D.ar pe noi nimic nu'nc indeamn5 (cleterrnini) sd pirisiprasprimea, urmind predaniilor apostolice li pnrintelti,-orina,iim "i ,ru "og,ryin_u a se dezlega ioia -ultiurei s5ptdmini aitt putt,r"ecirne, pi a necinsti(astfel) intreaga Patruzecinre.

(Can; 69 Ap.; 89 TruI.; 60 Laucl; 4I-4T Cartg.; 16 Tim. Aler.). ceea ce in mod exceplionhl qi clin considerente locale s-a ingddr-ritsub.formd de pogordmint prin canonul 41 al sinodului din Cartagi";a, seanuleazi prin nrezentul canon, ardtindu-se cd acel pogo"dmint ni poatefi socotit 6a reg.,ta generald in bis"rila.

CANONUL 30: (CELIBATUL PREOTILOR DIN PARTII.E BAR-BARE)

Vrind noi ca toate si se facd spre zidir.ea Bisericii, am judecatsi-i .luim. crr^ p--og,orimint (am socotit id-i .tratdm cu pogoramine", gi 1lepreofii Bisericii barbare (din pirlile barbare); aea ie"tincit), tiaci'eicugeti cE se cade sE treacx peste (sd nesocoteascd)'canonul uportoii".urcare (spune) cr sub cuvint de evlavie s6 nu arungi propria'so1ie fi GI:::*ry:!" -(rnai rnult {-gcit) cele ce s-au orinduit, iar fri" i""irta p"i"i,.a irr-Telegrnd'-se cu propriile lor sofii, se indepirteazd (se relin)

' cle la im-preunarea intreolalti, orinduim ca in nici un chip, "a ""'viefuiasc6 im-pre-u15 cu acelea, ca in fclul acesta sd ne arate dlvada desd'ir;it6 a fi_giduinfei lor. Dar aceasta re-am fdgrduit-o 1"on"".o1 ior, nu pentru art-ceva,.ci luma! pentru ingustimea judccdfii ior, gi pluttu i'striinarea sinestatornicia obiceiurilor lor (nrorar,-Lrilor ior).

(Can. 5 Ap.; 3 sin. I ec.; lZ, 15, 4g Tntt.; 1, 4, g; l0 Gang.' 4 Cartg.)

.- Prin derogarea de la canonul cinci apostolic, care interzice clericilors5-Ei abandoneie sotiile sub pretexi au n.ha"i",;"-p;;;i;; clericitor din{inuturile barbare, care ar nesocoti nurnitul cunon. .a a"

-a".p"ru a"sofiile lor, chiar qi sub,pretext de evlavie, aceasti "o.""ri" li se face nu-mai finindu-se seama de inapoic-rea Ei de'Iipsa ror a" i"tur"e"re, gi desi-

qur ^d9 imposibilitatea, de a-i aciuce'la ordjire p"in .,."o'acfiune clireetd,dat fiind cd sc gdseau in.teritorii a-supra cArora Biscrica nu-1i putca clgcitcu greu exercita controlul siu.

31.32 V-VI (Trul.) 123

- i. CANONUL 31: (iN PARACLISB PARTICULARE SB POATE SI,U.IINUN,TAI CU APROBAREA EPISCOPULUI)

Orinduim ca, clericii care liturghiscsc sau boteazi in paraclise' cqrese gisesc iniuntrul caselor, si tacd aceasta, cu invoirea episcopului dinlocil accla, a5a c5, (incit). daci t'reun cleric nu va pizi acest lucru infelul acesta (aqa), si se cateriseasc5.

(Can.31 Ap; 78 , s in . IV ec . ; 34 ,59 Tru l ' ;7 ,7a s in 'V l I ec ' ; 6 Gang ' ;5 Antioh,; 58 Laod,; 72 sin.I-ll; 70 Cartg')

Se intcrzicc oficicrea sfintelor slujbe in paraclise particulare' f5rd

ap"oba"ea episcopului local. Aceste Pariiclise care se g-iseau dupd cum

"i."ta "".totrl, i.tinteriorul caselor, sint nTai ales p-araclise ale a$ezimin-

ietor tetu"ite cle asistentd social5, pe care le avea Biserica. ln eie se ofi-

tiau sfintele, slujbe sau .se administrau chiar unele dintre taine pentru

eredincioqii c"""Ji addposteau, sau carc e-rau angajati in serviciul lor.Pentru ca totuqi s5 se afirme, pe de o parte, autoritatea episcopali,

iar pe de altd parte, pentru ca nimeni si nu evite bisericile pr-opriY-3isq

iur, -to"uS.t.ile

he cult reglementare,' s-a luat misura interzicerii oriciruitet ae stuiUa in aceste parlclise, f5rd invoirea episcopului'

CANONUL J2: (LA SFINTA 'IERTFA VINUL SB AMESTECACU APA)

De vreme ce a venlt la cunoptinfa noastrd, ci in lara armenilor, cei ce"e"iti"r"-Jertfa cea nesinger6asS, aduc la sfinta masd ngmai vin, ne-"-"ri""i"au-l pe acesta cri ap5, intemeindu-se ei pe dascXlul (inv6!5to-

rul) Bisericii, Ioan GurE de Aur, care, prin tilcuirea la Evanghelia lui Ma-

teii ,spune acestea: ,,Din care pricind oare, inviind (Iisus), nu a bdut apd

ci vin." Aceasta a fdcut-o smulgind din rid6cini o alti erezie vltimd-toare,-cbci de vrerne ce sint unii care folosesc apa la taine, ardtind (Iisus)ci gi cinil a alezat tainele ;i cind, inviind a asternut (a pus) masi sim-pli qi in afara tainelor, a folosit (dup[ cum) zice: ,,Din rodul yifei(( (Lc.22, fi; Mt. 26, 29); dar vila na;te (produce) vi_n ng_a95, ..'

bin aceista socotesc ei, (armenii), ci dascdlul (inr'5!itorul), ar rds-turna aducerea apei la sfinta iertf5.

Drept aceei, pentru ca si nu mai fie stdpinili .si de acum inaintede negtiinl6, descoperim in chip ortodox cugetul Pdrintelui: Existinddoar de tlemult, vitd-etoa"ea erezie a idroparastalilor care in jertfa

tor foloseau numai ap5 in loc de vin, acest de Dumnezeu purtdtor b6r-bat, a alcituit cuviniul pornenit, surpind invititura nelegirritX a uneiastfel de erezii aritincl ci aceia (idroparastafii), merg impotriva (se opun)predaniei apostolice. Apoi ;i Bisericii sale in care i s-a incredinlat eir-muirea paslorali, i-a predanisit a amesteea vinul cu ap6, cind ar tre-

bui s[ sL sivirpeasci iertfa cea f[ri de singe, ardtind ampstecarea sin-

iet"i li a apei din cinstita coasti a Riscurrrpirltorului li lllintuitorulrriiostru Hrisios Dumnezeu, care (singe) s-a virsat pentnt a da viafd lrt-mii intregi gi pentru rdscumpdrarea pircatelor. :

*r9*r .. *

124 V - VI (Trul.l

- $i- inc5 in fiecare Bisericd in care au strilucit luminatorii duhovni-cetti, s-tipines,_te- (se !ine) aceastd rindrriaif ,latt-;;, b;;;zeu. cdci chiarsi racob fratel dupi trup, al lui Hristos r)umnezeur nostru, ca pri'rul cr-ruia i s-a incredin{at ,scau'ur Bisericii lerusalimitenilor, gi vasile ar_hiepiscopul Cezareei, a clrui faimd s-a rlspindit i" ToLoigu lume, ;icare ne--au pre4anisit in seris tainica lucrarc sfinfitl, astfef a orinduii,ca Ia dumnezeiasca liturghie, sfintul potir si ro'piinuurci din ;pt;idin vin.

. $i cuvio$ii pir.inti care s-au adunat la Cartagirra, atrag limuritluarea aminte. ea la cere sfinte sr nu se aducr nirnic mai mult, decittrupul-;i-sirrgele Domnului, precunr si insu;i t;;J; predanisit, adicdpiine ;i vin amestecat cu api.Iar daci vreun episcop sau presbiter. nu face (rucreazi) dup' rin-duial-a predanisitd dc citre apostoi, amestecind "i""r'ri "u apd, ce aduce"*l"l jertfa cea preacuratd, si sc cateriseasce, * ca vestind nedesivir-git taina, si ca inrroind eele preilanisite.

(Can. 3, 4, Ap; g1 TruI.; JZ Cartg.)

Dupi ce sinodul IV ecumenic a eondamnat monofizitismui, Biserica1T"."$ st5p.initd qi de tendinfa de independenF fati ae Biserica Impe_riului-Bizantin, s-a _tot fr&nrintat pin.i cind r* dn"i' igo.-;i;;;_;;-;i ', iJd{inut la Tvin. a cotrdatnnat hot.iririle sinoclrrlul IV ec., si'. '-" cleclarat for-mal mottofizitd. De atunci incoace. arnrnrii au introdu. di.,ru.*e obiceiuriale lor proprii in rinduielle bisericeqti inire ca;;-$i ;;"il d" ; i;i;;i i;sfinta jertfd nunrai vin neamesteeat cu aoi:r.

.- ^,=91"onul prczent sc opune iclroparastafilor, eare savir5eauJertra nurnal cu apd s;i cornbatc practica lor ca eretieil, pre'i 'rzindorice cleric care gi-ar insugi-o, pedeapsa caterisirii.

sfintapentru

canonul subliniazd valoarea tradiliei sau precra'iei apostolice, catemclie.a dreptei credinfe Ei a br-rnei rincluieli i i gi*ri"i, ;i "ona*rrrria,,inovafiile" care s-ar introduce inrpotriva prcclaniei.

CANONUL 33: (PREOJIA NU SE nTogTENEgTE)De vreme ce am cunoscut ci in fara armenil'r se ri'd'iesc (se in-troduc) in clcr numa.i c.gi d9 ggam preofesc, _ cei ce incearcI sX faciaceasta urmind obiceiurilor iudaice, iar unii dintre ci cttar .ri ""t"";ise a;eazi cir.rtdrc{i ;i citefi ai durnnezeicscului loca$, am chibzuit iru_preuni, ca dc acurn inainte si nu le fie pe.rtii ""io"iu.'oiesc a inaintape oarecare in cler, sE caute la neamul celui ce ," i*irrt"ozi, ci ispitindu-i dupi rinduielile (no'nele). ce au fost agezate i,i- riir,t"to canoane,dacd ar fi vrednici si se numere'in cler, _ pc aceltia si_i inainteze slu-jitori biserice;ti, fie ci s-au n5scut din strhmoii pi"o1i ii" "a ",,.Dar nici si nuse ingiduie vreunuia dintrr: tn!i, ca rlupi rindrrialacelor num5rafi in cler, si rosteasci, poporurrri ",, jtur-1o"c. d. pe ;rlrr-von, cuvintele cele dumnezeie;ti, decit numai au"a "rl""ul ca accsta

84. si .V_VI (Trut.)

se invrednicette de tundere clericaltr gi prirnqte in modcuvintarea de la propriul sdu p.lstor.

Iar dacd s-ar priude cineva fdcind impotriva celor

canonic bine-

ce s-au scrismai inainte, si se afuriseasci.

(Can.76 Ap.; 14 sin. IV ec.; 1,5 Laod.)

Se combatc qi se interzice tot o practicd armeneascd, Ei anume,aceea dupi care s-a introdus in Biserica armeani, ereditatea de cast5 larecrutarea clerului. Cum acest princil.riu era potrivnic invS[iturii de bazda Bisericii, care nu face distinclie nici intre iudei, nici intre elini, niciintre sclavi, qi nici intre stdpini, era firesc ca el sd fie osindit. Cu toateacestea, istoria a inregistrat 9i in alte Biserici de mai tirziu, nu numaiincercdri de afirmare a acestui principiu, ci chiar Ei acceptare practicf, aacestuia, potrivit mentalitifii laice de castd sau de clasi, care a influ-en{at uneori Ei cirmuirea treburilor biserice;ti.

Se mai vorbeqte in canon de tundere, prin care se intelege tundereaclericald, iar nu tunderea monairalS, ariitindu-se cd numai tunderea cle-ricalir inclrepta{egte pe cincva sd se numere in rindul clerultti 9i sI inde-plincasca fr-rncfiile clelicitlc. Prin urmare tunderea monahald nu este unact prin care cineva intri in rinclul clerului, gi deci monahii -simpli nufac parte din cler, dupi cum rezultl ;i din cele spuse de Balsamon tncorrrentariul acestui cftnon.

ci\NoNuL 34: (oSlNDA CONSPIR;\IIEI SAU A UNELTIRII)

Inci ri aceasta orinduie;tc limurit canonul prcofesc, cf, daci seopregte cu totul flrdelegea de moartc a uncrltirii, (crima conjuratiei, aconspiraliei), sau a orticirii (a urzirii, faccrii de cete) 9i de t:trtre legilccele din afari (de stat), apoi cu mult rnai virtos se cuvine a se apira(interzice) sd se faci (intimple) aceasta in Biseriea lui Dumnezeu. $i noine strf,duim a pdzi ca, dacd ar fi gisifi unii clerici sau monahi, ficuneltind, fie orticintlu-se, fie intinzind capcane (curse) episcopilor sauclericilor cclor itnpreuni cu din;ii, si cadi cu totrtl dintr-a lor treaptd(c. 18 IV ec.) .

(Can. 31 Ap.; 78 sin. IV ec.; 5 Antioh,, 70 Cartg.; 13, 74, 75, sin.L - I I )

Atit conspira{ia sau uncltirea, cit -si tentativa de uneltire impotrivaautoritdtii de stat, ca qi a celei bisericeqti, ir-tclusiv impotriva oricdluimembru al clerului, este socotitl de gravitatea crimei ;i pedepsitS, incazul clericilor qi monahilor, cu caterisirea sau cu indepdrtarea din treap-ta in care s-ar gdsi.

CANONUL 35: (PASTRAREA BUNURILOR IERARIiILOR DE-FUNCTI)

Sd nu fie inglduit nici unui mitropolit (cuiva din tofi rnitropolifii),ea, s6vir;indu-se din viafi un episeop aflat sub scaunul siu (.sub juris-diclia sa), si ia sau sd-;i insu;easci fie lucrurile (br-rnurile) aceluia, fie

126 36. 37 V - VI (Trul.)

4e Bisericii hii, ei si stea (acelea) sub paza cleruIul Bisericii al c6reiintiistdtitor episcop era cel ce s-a'sivirgit, pini la inaintarea unui altcpiscop,' afar6 numai daci nu au rimas prcofi in Biserica aceea. ciciatunci rnitropolitul- le va pistra pe acestea neimpufinate, predindu-lepe toate episcopului care va fi hirotonit (rinduit).

(Can. 40. Ap.; 20t 2.5 sin. IV ec.; 24 Antioh.; ZZ, 26, 81 Cartg.)Canonul nu:face decit sd extindd'9i _c_u privire la mitropolili dispcj.

zifia.cuprinsd in eanohul 22 al sinodului IV eiumnic, referitoire ia inaa-.toririle clerului de a pdstra neatinse bunurile rdmase de pe u"mi epii"o-pilor defuncfi.

CANONUL 36: (IEIIARHIA SCAUNELOR PATRIARHALE)Innoind cele legiuite de c6tre cei 150 de sfinfi pirinfi, care s-au

adunat in aceasti de Dumnezeu pizitd ;i impiriteascd cetatd, gi ile citrecei ;ase sute treize'ci care s-au, intrunit in calceclon, orinttuim (h;;ri-rim), ca scaunul constantihopolului sd aibi parte (si beneficieze, sr sebucure) de intiietdfi (plivilegii;, deopotrivd (egale), t" url scaunului Ro-rmei.vechi, Fi-.ca-in lucrurile cele bisericegti,'si se facd tot atit de mare,ca pi acela, fiind aI doilea dupi acela (can.'28 sin. rv ec.;, aupa "u"u "ise numere scaunul ma1ii, cetifi a alexandrinilor, apoi al Antiohiei, gid u p 5 a c e s t a , a c e l a a I c c t i f i i i e r . u s a l i m i t e n i l o r . � � �

(Can. 6, 7, sin. I ec.; J, 2, sin. II ec.; 2g sin. lV ec.)' Irentru a se curma definitiv pretenliile neintemeiate ale scaunuluiromanr se stabileste din nc,u, in mod clar gi compiet, icrarhia onorificaa principalelor scaune episcopale,"care incd de li sinodul IV ecumenicau dobindit titlul de patriarhli. Aceastd ordine se fixeaz.d astfer, noma,Constantinopol, Alexandria, Antiohia si Ierusalim

Inceputul ierarhi-,arii s-a ldcut prin canonul'B al sin. II ec., gi s-acontinuat prin . canonul 28 al sinoclului IV ecumenic, preeizinclu_se Siprintr'-o hotirire a rrt'eiuiaqi sinocl, netrecuti in texiui "i""""J";, iianurne' prin hotdrirea care conJerd demnitate patriarhal[ tuturor celorcinci scaune principale ale Bisericii, in orclinea ardtatd rnui .,rr. De aceeacanonul prezent nici nu spune cd hotdrdqte ceva nou, ci numai cd inno-ieEte cele ce s-au lcgiuit ntai inainte

CI\NONUL 37: (SILA NU IA PUTEREA trpiSCOpALA)De vrerne ce in osebite vremuri s-a intimplat ndvilili barbale si

lI 1="ou:!6 pricind ttrut.*ut,te -cetdfi au ajurs itp.rru "uro, ie"aaJ"s;,

asa ca' tlin aceastd pricind, inainte stitdtorul (cpiscoprrl) unci astfel -tle

cetifi si 1u fi putut si ocupe propriul siu scaun'si ,i s" ageze in ele custarea (calitatea) sa preofeasci, si ca astfel, dupi obiceiul care se line(este in vigoare) si faci :hirotoniile gi sd indeplineasci toate cite se cu-vrn eprscor)ului' - noi pizind prefuirea ;i cinstirea prcofici, si vrind

38. 39 I/-VI (Trul.) 127

(cdutind)'ca in nici un chip obida (apdsarea) pigini sE nu lucreze sprepaguba drepturilor biserice;ti, am stabilit impreuni, ca cei ce astfel aufost hirotonifi, gi care, din pricina aritati (navirlirii barbare), nu s-auagezat in scaunele lor, si fie apdra{i (protejali, {inuli departe) de oricepagubi (prejudiciu), a.sa ca ei si facd in mod canonic si hirotoniile ose-bifilor clerici, gi sd-;i foloseasci (sa-Ei exercite) in granifa proprie pu-terea (autoritatea) de intiistitdtor, ;i si fie statornici si lcgiuiti toatScirmuirea care vine de la ei. Cici ingridindu-se asprimea (limitinclu-serigoarea legii), de nevoia vremii, nu se rnfugine;te (rasfringe) irotarulcirmuirii.

(Can. 36. Ap.; 15 sin. I ec.; 9 sin; III ec.; 6, 29 sin.IV ec.; 78 Ancira;77, 18, Ant ioh; 7, 2, 3, Cir i l AIet.)

,Se rincluieste, ca acei episcopi, care din rnotiv de forfd majord nugi-au putut ocupa scaunul pentru care au fost aleqi, sa fie considcrafi indeplinul exercifiu al drepturilor care li s-ar cuvcni, dupd principiul, cAimprejurArile nu y:ot sd le stringi nici competcnla legalS, nici extensiuneajurisdic{iei, chiar daca timpurile ar ziidarnici exercitiul acesteia.

CANONUL 38: (UNITATILE BISEIUCI1STLSA SE RINDUIASCADUPA CEr,E Dlr OBSTE (STAT).

$i noi p5zirn canonul agezat de pirinfii nogtri, cel care rinduie ast-fel: daci vreo cetate s-a reinnoit plin gruterea iurpiriteasci, sau da.cis-ar reinnoi de acum inainte (in viitor'); (atunci) ;i orinduirea lucrurilorbisericegti sb urmeze alcXtuirile politice (de stat) ;i ob;te;ti (can. tZsin. IV ec.).

(Can.4 ,6 ,7 s in . I ec . ; 3 s in . I I ee . ; 77 ,18 ,28 s in . IV ec . ; )

Se contirmd qi se innoie;te vechiul principiu dupd c:are organizatiabisericeasci trebuie sd find seama 9i de organizarea de, stat, aclici sa'seacomodeze acesteia, aqa incit tn cadrul unitdtilor aclministrative ale sta-tului, sd se organizeze Ei corespunzdtoarele unitafi adminlstrative aleBisericii. ln r:anonul 17 al sinodului IV gdsim exprimat literal acelaqi

iprincipiu.

CAJVONUL 39: (AUTOCEFALIA BISBRICII DIN CIPRU)

De vreme ce din pricina ndvdlirilor (impresurdrilor) rrarbare, fra-tele gi impreund slujitorul nostru Ioan, inainte stitrtorul (elriscopul)ostrovului (insLrlei) ciprienilor, ca sd se slobozeasci (elibere'ze) dc. robiapigini pi pentru a se supune in chip cinstit sceptrelor preacregtinescu-lui stat (stipinirii preacreEtinegti) - prin purtarea de grijl a iubitoruluide oarneni Dumnezeu, - ,;i osteneala iubitorului de Hristos pi binecre-dinciosului nostru impdrat s-a mutat (a emigrat) irnpreun6 cu poporulstru din numitul ostrov, in eparhia (n'ritropolia) de Ilelespont, -:n soco-tim (hotdrim) ca sI,se plzeascl fbrd innoiri intiietifile date (privilegiile

1:18 V ; VI (Trul.)

conferite) scaunului rnai inainte numltului birbat, de citre sinodul deDumnezeu purtdtorilor pirrinfi adunafi mai demult la Efes; ca, noullusiinianopol si aibi dreptul Constantinopolului, ;i cI pre6 iubitorul deDunrnezeu episcop, a;ezat in acea (cetate) si fie inainte stititor tuturorcelor din eparhia (initropolia) helespontinenilor, gi dupi vechea datinisd se hirotoneascd de cdtre proprii sdi episcopi. Dar fiindcir ;i de Durn-nezeu purtitorii nogtri pirinli au judecat (stabilit) sr se pdstreze obi-ccirtrile cele din fiecare Biserici, ;i episcopul cetilii cizicienilor, spu-nindu-se inaintestititorului pomenitului rustinianopol, asemena tu-turor celorlalfi episcopi, de sub nunritul dc Drunnezeu iubitorul ina-intestititoml (episcopul) Ioan, de citre care daci cere trebuinfa, sd sehirotoneascd ;i episcopul cet6lii acesteia a cizicienilor.

. (Can.34 Ap. ; 6 ,7 , s in I ec . ; 3 ,2 s in . l I ec . ;8 s in , I I I ec . ; 17 , Zg ,sin" IV ec.; 36,37, Trul . ; 9 Ant ioh.)

Canonul lcglementeazii o schimbare surveniti, - clin pricina inva-ziei arabilor,.- in situafia Bisericii din Cipru, asigurind intiistdtdtoruluiBisericii acestea, vcchile privilegii, gi incr sporindri-le insr numai, pentrutimpul cit durcazd schimbarea aritatd in canon.

Este utii sii. remarcdm faptul cd, prin conferirea unor drepturi egalecu scaunul Constantinopolului, scaunului principal din Cipru, nu trebuiesd se inleleagi altceva decit cd aceste drepturi i se confeid doar cu pri-vile la mitlopolia Helespontului, pe teritoriul cdreia, s-a refusiiat idtii-stdtitorul ciprului. x{en{ionim de asemenea cd in canon cuvintul eparhiese mai folosegte incd in sens de mitropolie, gi cd se insistr in mod sr:ecialasupra indetoririi de a se pdstra vechiul obieei.

CANONUL 40: (VIRSTA CANONIC,.\ PENTRU INTRAREA INMONA}IIST,1)

' De vrerne ce a se lipi de Dumnezeu, prin retragerea tlin zgortro-

tele viefii, este (un lucru), foarte mintuitor, - se cuvine ca noi sl nuprimim fdri ispitire (;i) firr de vrcme, pe t'ci carc ipi aleg viafa singu-ratici (monastici), ci si pizim ;i in privin,ta lor, rinduiala prBclani,stfinoui de cltre Pdrinfi, aga ci (incit) atunci se cade a prin:i mirturisirea(votul) r'iefii celei dupd Dumnezeu, cind aceasta este cleja statornicd ;ieste fdcut cu cunoa;tere gi cu judecatE, dupi implinirea minlii (dezvoi-tarea deplini a raliunii).

Si fie a;adar cel ce voie;te si intre sub jugul monahal nu mai rnicdecit de 10 ani, - inaintestititorul avind ;i in privinla ispitirii acestuia,str-i sporeascb timpul pentru intrarea (introdu6erea)'9i ipezarei lui iriviafa monahalS, dacd socote.gte (apreciaz6) ci este mai folositor aceluia.cici cu toate ci Sfintul vasile cel Mare in sfintele lui canoane (can. 1B),glrsuiegte, cd cea care se aduce pe sine de bunx voie lui Dumnezeu, gicare inrbrifi;eazi fecioria, dacd a irnplinit al ;aptesprezecelea an, sI senulnere in ceatd (star-r'a fecioarelor),_totusi unrrind noi pildei (rinduiclii)celci pentru viduve ;i pentru diaconife, arn stabirit prin-asemrhare (anail

+I

4 0 v - V I ( T r u l . )

logie), zisul an (virsta ardtatd), pentru cei ce gi-au ales viafa monahald.Cici este scris de durnnezeiescul

'apostol (I Tim. 5, 9), vdduva la 60 de

ani si se numere (aleaga), in BisericS, iar s{intele canoane au predanisitca diaconifa si se diaconeasc6 (aEeze) la 40 de ani, vizind cI Biserica adevenit mai puternici prin harul dumnezeiesc, $i cd merge inainte, apoigi tdria 9i rinduiala credinciogilor in {inerea poruncilor dumnezeiegti.

Pricepind qi noi desivir;it acest lucru, arn orinduit dupd dreptatesd inceapi nevoinlele cele dupi Dumnezeu degtab, s6-[ insemnim cubinecuvintarea harului ca printr-o oarecare pecete, gi prin aceasta s6-lindemndm pe cl, ca si nu fie prea nepdsdtor, gi sd nu ziboveascS' $imai virtos s6-l impingem cdtre alegerea binelui, spre statornicirea in-tr-insul.

(Can. 79 sin. I ec.; 15 sin lV ec.; 74 Trul.; 6, 44, 706 Cartg. 5, si"i.I-II; 8,24 Vas. c.Mare)

Canonul stabileqte o primd orinduial5 rezonabilii, in ce privegtevirsta pentru intrarea in monahism.

Intii se enun{5 principiul care trebuie urmat intotdeauna in aceastdprivinf5, gi anume cA, votul monahal nu poate fi primit decit de la acelepersoane care au ajuns la dezvoltarea deplinl a ra{iunii, gi care astfel, sehotdrisc in deplini cunogtin{d de cauzd cu ,,cunoaStere Ei cu judecatS(.

De aici rezultS. ci in mod norrnal cel care urmeazd a intra in mona-hism, deci nu in ministire ca simplu vieluitor sau novice, ci chiar in ridulcdlugdrilor, trebuie s6, fi ajuns la maturitate. Iar aceastii rnaturitate esteidenticd cu ceea ce se cheamd majorat, aqa incit de aici se ptrate stabiliprincipiul cI nurnai cei care sint socoti{i majori pot fi primi{i in monahism.

De aitfel. actul intrdrii in monahism fiind echivalent cu un act desehimbare a stdrii civile, este firesc ca ;i la acest act si fie adrnigi numaicei care au implinit virsta de la care sint admi;i la sdvirEirea actelor deschimbare a stArii civile. Principalul act de schimbare a stdrii civile estecdsltoria, gi la incheierea acestui act nu sint admi;i decit cei care auatins majoratul matrirnonial, care se stabilegte dupd {dri, in func[ie maiales de climd intrucit aceasta determind maturizarea mai rapidd sau maiinceatd a tinerilor. Astfel, acest majorat era fixat uneori in {5ri1e dinbazinul mediteranean, incepind cu virsta de 12-14 ani, pe cind in fdrilenordice intotdeauna a fost fixat cel nrai devreme incepind cu virsta de16 ani; dar in mod obiEnuit, la 18-20 de ani.

In funcfie de aceste considerente, trebuie,fixatl de autoritateabisericeasci virsta intrdrii in monahism, adicS a depunerii voturilormonahale, virstf, care fireEte, poate si difere dupd fari.

Al doilea lueru imporlant de care se ocupd prezentul canon, estevirsta minimd la care cineva poate intra in monahism, Ei pe aceasta ofixeazd la 10 ani" insd numai uzind de mare pogordmint Ei strdduindu-sesi arate c5, cineva intrind mai devreme in mindstire,, adicd mai tindr, sepoate mai bine dezvolta duhovnicegte, gi poate astfel sd se hotdrascimai repede la alegerea vielii cdlugdreqti.

De aici se vede ed virsta minim5 de 10 ani, este socotitd vlrsta dela eare cine'ra poate fi primit ln mfn5stire ca simplu viefuitor, iar nu ca

129

r3b 40 V - VI 0rul.)

ToTal propriu-zis, 9i cd abia de la aceastd virstd putind fi primit inrindul celor care se pun la iDcercare timp de mi'imum patru ani (can.41 .Trul.), se infelege..cd respectivii nu pbt duveni monafii propriuiiisi,mai devreme de implinirea virstei de 14 ani. aceasti rinaiiati ;"il;jzinta confirmarea .normelor clreptului romano-bizantin, cu privire la'logodna gi ciisatorie, potrivit carbra logoclna se putea incheia de la 10ani, in cazuri excepfionale, chiar de lai ani, iar'cAsaioria de la 14 anlgi in cazuri excepfionale, cle la 12 ani. prin analosi"; "J intrarea in mi-ndstire, care nu inseamnd clecit inceperea schimUXrii ltarii civile ca silogodna, se putea face, intocrnai ca ,ti aceea, la virstei d;io ;;;;^;".;;:punerea voturilor, deci intrarea in monahism, se putea face la virsta lacare se putea incheia cdsiitoria, ar-nindouii repreientincl schimbar"i a"fapt a stirrii civile.

Prin urmare, exista- in epoca respectivd o analogie perfecti intrecele doud feluri aparte de acte, prin care se schimbi stirea civild, sianume' pe de o parte rogodna qi cdsdtoria in viafa raicd, iar pe alti pirteintrarea in mindstire Ei apoi intrarea in monahisn, pri., aup""".oi- "n_turilor, in viafa calugireaicd. $i cle fapt intrarea in minastire are carac_terul corespunzator u4ei logodne, iar tund.erea in monahisrn gi depunereavoturilor, are caracterul corespunzdtor unei ciisdtorii. Similitudinea a-c-easta perfectd intre cele doud feluri de acte, trebuie observatd oricind,fiindcd practica a ridicat-o la rangul unr:i principiu c.u permanentri a_plicare concretd.

. DUT preculll, nici logodna, nici cdsdtoria nu sint obligatorii la virstanrinimi la care ele pot fi incheiate, tot la fel nici intrai'ca in rnindstiresi nici depunerea voturilor, dacd se cere de citre cineva, nu trebuieacceptate nicidecum la virsta minimd prevdzutd pentru acestea, cle acceacanonul dispune c[_episcopul are dreplui sd aprecieze cricd este cazul simai prelunseascd tirnpur.,,ispitirii", idica at incercirii, qi i" g;e.. aidezvoltarii pina la rnaturitate a celor ce doresc a irnbr.itirsa viaia mona-hald, cici tocmai ca gi in cazur logoclnei gi a cdsdtoriei, Lnii se dezvoltisi ajung la maturitate mai repecle, iar alfii mai incet.

In canon se arnintegte- cd Sfintul Vasile a fixat virsta cle 1? anipentru primirea fecioarelor in ceata sau in societatea speciald a acest.l.a,apoi cd virsta primirii in ceata sau societatea diaconifelor s_a fixat decanoane la 40 de ani (can..1p_Iy qc), iar cle cdtre Sfintul Ap. pavel, s_astatornicit ca in rindul societdlii vdduvelor si nu fie primite clecit I'emeicare au implinit virsta de 60 cle ani.. -.Prin menfionarea acestei rinduieli, canonul aratr cd in Bisericd pen_tru fiecare stare existd rinduieli creosebite, gi ca, {inin.l ou-" de rindu_ielile care se referd Ia -stdri cleosebite de cea monahald, s-au fixat rindu-ieli inscrise in canoane Ei cu privire la monahi sau la starea monahalA,De fapt, invocarea rind.uielilor respective nu este de naturi sd pleclezepentru coborirea limitei de virstd in cazul monahilor la 10 ani,'ci clincontrd, ele pledeazd pentru fixarea unei virste mult mai inaintate cavirsta-minipS- pen_tru intrarea in monahism, adicd in jurul anilor 40_b0.

- Totugi, finind. seama de faptul cd din canonur ig d si- visite, ."_zultd cd el fixeazd la 16 sau 1? ani virsta primirii ca novice, urmeaz6 cd,

sfiL4

1314r v - Vr (Trul.)

In lumina principalelor norme canonice, rinduiala pentru intrarea in mo-nahism ar treUui stabiiitd astfel: la 10 ani se pot primi simpli vie{uitorisau frati, la 16-17 ani se pot primi in noviciat,la 20-27 ani pot fi

tungi in monahism.Norma inscrisi insd in canonul 45 Trulan, cu privire ia iimita mini-

n-ri cle virstd pentru intrarea in mindstire 9i apoi qi in rnonahism, trebuie

infeleasd in spiritut prozelitismuh:i mona]ral, de care atit din textul ca-

nohului prezctrt, cit qi clin altele (41, 42, 43, 44,45, 46, 47, 48,49, etc')'

se poate vedea c5 erau animali parinfii intrunili la sinodul Trulan.

Men{ionim in fine, cd Ei in canonul de care ne ocupdm' se foloseEte

cuvintul hirotonie, pentru a exprima doar actttl hirotesiei prin care sint

instituite diaconilele.

C A N O N U L 4 l : ( N O V I C I A T U L $ I I S P I T I 1 i D A C E L O R C E S ECALUGARESC)

cei clin cetafi sau sate, voind s6 se retragi in locuri inchise (si-

hSstrii, claustre), ;i sd-;i poarte loru;i grija in singuritate, li se cade

.u "ruf intii str intre in min-6stire ;i sd se deprindd cu via{a schimniceascd

lanaho'eticir, singuratic6), gi vreme de. trei ani sd se supuni in frica lui

ii"-""r*", intiiiiat;rtorului (exarhr-rlui) mindstirii, qi sd- implineascb as-

cultarea cea intru toate, clupi cum se cuvine. $i astfel,- marturisind ei

(""il;"d;-'i dorinla) dgsttle alege,rea unei asemenea viefi'-;i ci.-o im-

Lri,ti;earA pe aceasta cie buna voie din toati inima, sd se ispiteasci (cer-

ceteze) d,e cdtre inaintestatitorul (episcopul) din acel loc. Dup[ aceea,

i" "."it chip sd peireaci cu stlruinii timp de un alt a', in afara locului

i;r"hir, "a tt ai aerrtin si se arate scopul lor. Cdci atunci vor cla (produce)

Jonua'a (increclinlare), cd nu r-ineazd miriri de;arte, ci ci urmiresc

aceasti iir-,i;t" pentrii insupi binele cel adevdrat. Iar' 6uni implinirea

"""i utitu tinrp, daci ar rimine in aceea9i alegere' ei si fie inchi;i' ;i,i ,rr le fie ingScluit sd se indeplrtez.e de acest silag (aditpost, aEezarea,

locuinta) afari daci i-ar tiri la acest lucru vreun folos ohqtesc sau vreo

l""tri;fa ob;teascd, sa1 vreo alti nevoie, care i-ar sili (pripi)' spro

rnoirte,' clar ;i aceasta (sir sc facf,) cu binecuvintarea episcopului flin

acel loc.Iar cei ce ar incerca sI iasl din strla.sul lor, in afara pricinilor po-

menite, (f[rd de motivele amintite), mai intii sd fie zivorifi, flrd voia

i; i;-;"-enitele (numitele) locuri inchise (claustre), iar dup5 aceea, sd'i

vindece pe ei cu posturi,si'cu alte nevoinfe aspre (strimtttri, cazne),;ti-

ind noi, dupi cunt este scris ci ,,nici unul, punind qlna sa pe plug 9iintorcindu-se ind5r5t (spre cele clinapoi), nu este vrednic (apt) de im-

pirifia cerurilor" (Lc. 9, 62).

(Can. 4 sin.lV ec; 4 sin. I-'II)

Canonul Prevede trei ani desi apoi'un'an de incercare in afarai'i""ta hotirirea 5i statornieia, eelor

ispitire sau de noviciat in mlnistireniinestirii, ca astfel sd poatl fi veri-care vor si devin5 monahi. Se inter-

'l

j

I

42. 43 V * VI (Trul.)

zice apoi 1eglrea din mindstire fdrd cauzd binecuvintatd, qi se previdmijloace de indreptare pentru cei care ar iegi din mtndsti"e, ti moanereglementar.

se mai relevd importan{a Ei autoritatea episcopului, ca unul careapare ca prim staref al tuturor'mindstirilor din ep^arhie^.

-

CANOi{TJL 42: (PUSTI.IICU SA NU UMBLE PRIN LUME)orinduim ca cei numifi pustnici, care sint imbrEcafi in negrugi p-urtind canetele -c-u-p-leJe (nu-Ei tund parur), cutreierd "Lte1r" petie-

cind printre birbafii laici, Fi printre femei pf aufAi*irra 1usiie1l-flga-duinfa.lor_ proprie, (votul), daci tunzindu-,si pretere, areg (doiesc) 'ra

pli,measci schima (chipul Ei_rinduiala) celorialfi monahi, l_' ace;tia sI-iieagezafi in ministire pi si se numere printie frafi. Iir de nu a" ul"g*aceasta, sd fie cu -desivirgire goni$i din cetdli, ;i si locuiascl pustiuriiede la care gi-au pldsmuit gi numirile.

(Can,.4 sin.1Y ec.; 4 sin.l-il)

. Din cuprinsul canonului se ve.re cd Ei in veacul al qaptelea,, maiexist_au pustinici sau eremili independen{i de agezdrite-minasfiregti'gi-deierarhia bisericeascd. Acegtia, trdind un' timp prin pustirr"i, "ulreie"iulutnss dedindu-se Ia acte neconforme cu starei lor, carle era cle fapt iclen-:tica cu cea monahald Ei intemeiatd pe vot cdlugdiesc. penrru a curma ostare ilegald in care se gdsesc acegtial fa-{d_ de noimele existente cu privireIa rnonahi, precum gi pentru a 6vitb defdimarea stirii monahale, cano-nul dispune inchinovierea acestora in mindstiri, iar pentru cazul cd einu ar Ji de acord, dispune sa fie alunga{i din cetd{i in pustiuri.

;' cANoNUL 4a (oRIcE pAcATos sE,poATE cALUcART)

fi -e-ste ingiduit cregtinului, s6-,si 4_"uga viafa ascetici, gi ca, pE-rdsind viforul cel prea tulburat al treburilor-vie{ii, si intre i" i"i"artire,gi.srd se -tundd dupi chipul cel rnonahal, chiar dac5 ar ti tost p"i", iriorice cddere in grepeali. c6ci Mintuitorul nostru Dumnezeu a zis: ,,pecel ce vine la Mine, nu-l scot afari,. (In. 6, 3?), agadar, vief,rire ;";;;:ticd zugrSvindu-ne (infdliqfu1du-ne) noua viafa cea intru' pociinf5, oincuviinfim (aprobdm) celui ce cu adevdrat (in mod sincer) i ie herizepte(dedicd); pi in nici un chip (fapta vielii lui de mai inainte) nu-I impiedicipe el de la implinirea (ajungerea) lintei sale. , rirrr!

, , l . a i f . . 1(Can.4 sin. IV ec.2,4, s in. I- I I . )

canonul stabilegte principiur cd nici o gregeali sdvirgitd de cineva,nl.poate constitui o piedici in calea intririi ln monahism, pentru moti_r/ul ce starea monahali este o stare de pociinfr, irlr cei ce vor s{ se poca_iasci trei:uie neapirat adrnigi la aceasta, nimeni neputind fI resplns.

(3344-46 V- -v IGru l . )

, CANONUL 44: (OSINDA CALUGARILOR PENTRIT CALCAREACASTITATII)

. Monahul prinzindu-se (gSsindu-se) in desfriu, sau luindu-Fi (du-

"itr6.r-qii iemeie pentru insofi-re in . cisitorie, ori pentru impreund vie-

i"i"u (tara cdsdtorie), sI se supunX, dupi canoane (pedepselor) pentru

cei ce au desfrinat.

(Can'. 16 st'n.IV ec.; 79 Aneira.; 6,78,79 Vas' c' Mare)

Dispozi{ia eanonului se referS la pdzirea..votului castitdlii, prevd-

zina pea'eps"i" "o""spunzdtoare pentru monahii care s-ar cisdtorii sau

care ar sdvirsi desfrinare.

CANONUL 45: (LUXUL SMINTE$TE PE CALUGARITE)

De vreme ee am aflat, ci in unele mindstiri de cdlrrg6ri{e, eele

"" oo" te se invredniceascd acelui sfint chip (de chioul acela sfint). mai

intii se imbraci de e6tre cei ce Ie acluc in haini de mitase si de tqate

felrrrile gi chiar crr podoabe impestrifate cu aur 9i cu piatrS (o,ietre

icumpe) astfel, aproiiitrdn*se de altar, se dezhracE de vcgmintul cel

dintru atit de scumpe rnaterie, li indatb se sivirgese (face), asupra lol

binecuvintarea cea pentru schiml ;i Ie inve;mintd cn haina cea- neagre,- orinduim (hotdrim) ca de acgm inainte acest lucru sd nu se mai facS;

cici nici nu este cuviincios, ca aceea care, prin propria sa alegere' (ho-tlrire), cu voia ei lepficlind acurn (deia) toatl elesfdtarea vietii Ei ittrbr6-

tigind petrecerea (viefuirea) cea dup6 Dumnezeu, qi intarind*o pe a-

leasta prin cugetdri neclatinate, Si astfel venind la mindstire, - si-ivie din nou aminte printr-o podoabd ca aceasta, stilcEcioas6 Si trec5toare,cele pe care le-a gi-dat uitdrii (cele cirora le-a $i fdcut uitate), iar dinac"a"ir sI ajungd (devini) nehotlriti ;i sd-Si tulbure sufletul aselneneavalurilor cart n[ptrdesc (inrrndd) ;i care se intorc incoace fi ineolo, incitajunge (se intimplS), ca nici mlcar o lacrimd sd nu mai poat5 varsa,gi sd araie prin trirp umilinla cea din inim5. Dar Fi de ar sc1pa, dttnF r-urn

este firesc, vreo micd lacrimfi, ea s5 fie socotittr de citre cei ce vi"l cXse intimpld acest lucru, nu atit pentru .inclinarea, (aplicarea) cd-tre asceti-ca nevoin!5, cit pentru a p6rdsi lumea ;i cele dln lume'

(Can.726 Cartg.)

Canonul aratd eum nu trebuie si se procedeze la pregdtirea cere-moniei de tunclere fn monahism a femeilor, condarn.nind ca de$ertdciuneSi sminteli, unele obiceiuri neconforme cu seriozitatea aetului, eare seintroduserd sub influenf.l necre"stineascd.

CANONUL 46: (CALUGARITA SA NU' TASA SINGTIR,A' DINMINASTIRE)

Cele ce si-art alcs viafa rscetici li sint a;czate in rrrin6stirc si nuiastr deloc de acolo. Iar daci le-ar tiri (impinge) pe ele sprc acest lucru,

13447. 4E v -. vt 1Trul.)

vreo nevoinfr de neinliturat (inevitabila, neapdrati), sd-I faci cu bi_necuvinta-rea gi cu invoirea inaintestitdtuai.ui, da" fi-'ut,rr,"i, nu ele si'-Bure de sine, ci cu oarecare bitrine si cu ceie;;i ;; fiunte (proiestoasc)din minxstire, dupd p_orunca cirmuitoarer Gg"-"r*ii io" a rrormi irrafarl (de mindstirci n*Ie este lor nicidecu- i),g?J"itl"''Dar qi birbafii care duc viaf'. uronahard, dac' i-ar apdsa rrevoia,sd iasd si ei cu binecuvintarea celui ce-ir]o-i""t"ai"1nt conducerealegumenia), a;a cd cei ce calci rinduiara cea u",r.r,

-ori,rjuite

ailo,j;i',$J#|:"T:J[.""

tt bdrbafi, rie remei, 'i ri"-"'piei #r."txrlo': 1p"a*lr-(Cart.47 Trutan)

,..:Se interziee cdlugdrifelo-r _si cdlugErilor, sir iasd clin rnin5rlire far?ivreo cauzd binecuvintatd, Ei fdri incr-rriiinqar;u ;";ril";;ii ministirii rcs_pective. Cdlugdritelor, in'spccial, Ii se interzic.e cu A"s"i",oi.ri.u, sd dolirrniiin afara min5itiriior.

'

CANONL 47: (NECALUGARII SA NU DOAR'\,fA lN T\,'INASTIRE)si nu doarmi nici femeia in min-rstire bxrbiteasch, nici rriirbat i'cea femeiasctr, rrentr.u c5 se cade, si fi; ";Ji";;;i'i"n ararr de oricebxnuial' si sminteard, gi sd-qi i"a*pt" r,iata lor spl'e ceea cc este cubun chip (bine uli.cut; 9i statorni" Jir.uintoa) lui I)'mnezeu. rar rraed 'aface cineva a"uit l,r"r,r, uri ac-al ii "te"ic,,r"i au u"-ii laic si se afu_riseasci.

(Cart . 78, 20, 22 sin. VII ec.)

. Pentru pistrar-ea bunei rinduieli in-ce. priveqte viafa mindstireascti,se interzice ci feme'e $ ;;;;;iri -inarti"'i atk;b;til .ru., "u bdrbafiis5 doarrnd in mrnsstiri de f;;;;i, .;L;il;;;';,i"iiirii';r pentru clerici$i pentru laici.se in{erege insd, ci aceastd afurisire in cazul clerieiror este doarsuspendarea, $i cd numai in cazul riiciior ."';p;A'"i.riiri"uu adevdrati.Deci nu se prevede nici pentru "l-tu'"i.r pentru arta cd se aplicd pentruun timp determinat. Ests ao p.u.irpr.t, c[ pentru o-"rtr"r de infracfiune

ilr1"gr"* respective trebuid ;;-'fi" cu termen, iar nu date pentru

CANONUL 48 (Dr"vJgj1TUL, gr CELTtsATUL Eprscoprl,oR Al,rj$rDIN CLERUL DE 1\4IR)

Femeia celui ridicat Ia vrednicia.(demnitatea) episcopiei, divorfindmai inainte de birbalur sru,. u.rin i,rf"r"g"." i;;;;Ji;"ireciproci) dupihirotonia e.pisco-pali asupra irii r""i !e intre intr-o mini.stire zi<ritd de-parte de srtagul (locuinla) upi."i-p,i"i ri ra uirrr ;;;'l;""eficicze) trc

49 v -v r ( r ru l . ) ' 135

ingrijirea (cea) tlin partea episcopulrti; iar de s-ar arita vreclttici, si seiniinteze;i la treapta (slujba) diaconifei.

(Can.5 ,51 , Ap. ;3 s in . I ec : ; 75 s in . lV ec , ; 72 ,74 ,30 Tru t ' ; 3 ' 4 , 25 ,70 Cartg.)

Dispozifia canonului prezbnt a fost interpretata mai mult ca. o re-comandaie clecit ca o oblig:alie, intrucit ea nu este insolitd de sanc[iuni,adicd pentrtt notivul cd ntise prevede uici o pedeapsb in caz de nee;<ecu-tarea Li. Interpretatd astfel, ea nici nu a fost apiicatd decit in cazul cindcei in cauz6, au gdsit cd pot face uz de ea, aqa incit, ss rIlJ s-a impUs canorrnd generald decit prin veacul al XIV-lea.

ceea ce trebuis refinut in mod special, este ci dispozifia acestuicanon, se afld in strinsi legdturd cu aceezr a canonului 12 ai sinoduluiT r u l a n , s i " a t - t i " i u n a d i n t r e e l e n u p o a t e f i p u s d d e a c o r d ' c u d i s p o z i l i acanonuiui 5 apostolic, care interzice ca lln cleric sd-9i pdrdseascd soliapentru rnotive-de evlal'ie (vezi interpretarea can. 12 Trttl.)''

In prezetul canon gdsim intrebuinlat cuvintul- divor!, ;i dispozi{iareferitoaie la aceasta, poate fi invocati spre a-l legititna, prin analogie,divorlui clericilor pentru motive binecuvintate.

In canon se mai vorbegte qi de treapta diaconieri' l lritl carc trcbuiesd se infeleagd desigur o slujbd nr:nronahalS, in cadrttl viefii minlstire$ti;o indeletniciie asemdnitoare cll aceea a diaconilelor din viala laic5, iaqnu o treaptd monahald.

In fine, din textul canouului tru rezultd t'tici petltru episcop ol-rli-gafia de a se calugdri, qi nici pentru solia sa, cdreia, dup5. divorf i seiecon,andd sd intre-in ministire- Sotiile puse in aceastd situatie se duceaula mindstire numai clacd voiau, 9i chiar la mindstire erau libere s5 intresau nu in monahisn. Nu pufine dintre acestea refuzau sd se duci Iaministit'e, s,i fie ca igi ,continuau conviel,uirea cu soli,i lor devenili episcopl,'fie cd tr5iau in lume in mijlocul familiei lor, itripreuni cu copiii, pdrinliisau alte, rude. Abi:r foarte tirziu, prin veacul 13-14, i s-a dat canonuluiinterpretarea cd sint obligate sofiile celor aleqi episcopi sd intre in mo-nahism, iar ei ingiqi sd devind monahi.

CANONUL 49: (MINASTIRILE SA NU SE SECULAP"TZEZE)

lnnoind qi acest sfint'canon, orinduim ca min5stirile, odatd sfinfite(consacrate) cu invoirea episcopului, sd r6min5 pentru ,totdeauna minis-iiti, pi bunurile (lucrurile, averile), care atirni (!in), de ele (le aparlinlor), sd se pflstreze (pe seama) mindstirii 5i si nu se lrai poatA face ace-lea loca;uri lumegti, nici sd se dea acestea de citre cineva, oa-menilor (b[rbatilor) lun-reqti (rrireni), ci chiar dacd s-a Si intim-plat acest lucru pin6 acunr, orinduim ca in nici un cfiip s5 nu aibdiarie 1sa nu se !ie).-Iar cei ce s'ar apuca (incunreta), de la canonul (orin-duirea), de fatd (ilainte) s5-I facd, si fie sultttl i cercetdrilor (pedcpselor)

eelor din canoane (prev5zute in canoane).

(Can.4 ,24 s in . IV ec ; 13 s in .V I I ec . )

t365 0 - 5 2 V - W ( T r u t . )

,-'- . Dupi eum textul canonului aratd, el reprezinti reinnoirea dispo_ziliei -cyprinse in canonur 24 al sin. IV u".,

'p"i., ;" ;..i;i;i""

";mindstirile sd fie trnsformate in ldca;ir.i fume,.tii--^^

vE v

CANONUL 50: (OSINDIREA PENTRU JOCURILE DE NOROC)De acum inainte-nimenea clintre to!i, fie dintre laici, fie clintre cle_

fgi -sE nu joace "a",r"i.-ri" e;;i ;:;; p.i'au. "ir,"i;i taiila eeva de acestfel, daci ar fi cleric re ru "iiu"i.eas"x, iar craci ar Ii laic si se afuri-.seascd.

(Can.42, aJ Ap.)

Se reinnoiesc, in- paTte, dispozi{iile cuprinse in canoanele 42 qi 48apostoliee, care interzic qi ele 56cui'cu zaruri, $i in genere jocurile denoroc' ca incompatibile cu principiile morale si "oi""itEiura crestineascd.

CANONUL 51: (CRESTINII SA NU SE FACA MASCARICI)

- 3-"911 sfint 9i ecumenic sinod ii oprepte cu totul pe cei ce se numescmEscdrici (mimi)- si nriygJiptile (spectacolele) acestora, apoi cre asemenea $ipriveliptile lrepiezeritaliile) ae'"'iiiiouru_, p-_rec^um qi a se imprini (exe_cuta) iocurile de r"":1-(dt" cort). rar dace cinevu ,r*ro"otu;te (dispre-luiegte) canonul de- fala ;i se uu ;; sine Ia ;;"; ;i;-acestea ce sintoprite, de ar fi cleric si se cateriseasc5, iar de ar fi laic si se afuriseasc6.. (Can.24,65,66; Trul . ; 54 Laod.. ; IS Cartg.)

canonul condamnd anumite ma'ifest5ri, care sub pretextur distrac-ttgi sag al artei, fie_cd-i supuneau fe unii profesi.nigti la suferinfe, careuneori merseau oini ra cruzime, tie ca-i qlitqd!a litri,".a-ci primejdu_iffi?Jat:,-sau'sd

apar' F i";;ln atitd'ai"i'i'"oiaie sau in finutiPrin aceasti m6suri, Biserica nu a condamnat arta Ei nici distrac-fiile morale gi decente. Nu u condamnat gi nu ;;a;;; spectacoreie deartd qi nici alte reprezcntalii cu caracter distracii",'"lu.utiv, etc.; deasemenea nici pe cei angaja{i pentru astfel de _urii"rtiri.

CANONIJL 52: (I,ITURGHIA DARURILOR,MAI INAINTE SFIN-TITE)rn toate zilele post'-lui sfintei patruzecimi (pdresimi), afar5 de sim-bxti si duminici si de sfint a zi i finavestirii,'si se raJa stnta Litur_ghie a celor mai inainte sfinlite.-(Can. 66,69 Ap; 49, 50, 57, SZ Laod..)

, s" introduce regyl-a, ca Liturghia darurilor mai inainte sfin{ite si sesdvirqeasci in toate zilele postutui-Mare, acricd al porl riui'"rintelor pagti,cu exceplia zileror de simbitir qi auminici:-i;"i;;;-.f,a zilei de Bu_ndvestire.

53- 54 \r - w (Trul.)

CANONUL 53: (RUDENIA NA$IEI DE LA BOTEZ)

De vreme ce rudenia (inrudirea) cea dupi suflet este mai maredecit leg6tura trupurilor, iar noi am aflat ci in unele locuri unii prilmesc copii din sfintul ,si d[tdtorul de mintuire botez, 9i dgpl aceea in-cheia insofire de nunt6, (cdsitorie) cu mamele v[duve ale acelora, orin-duim ca de la (canonul)'de faf5, nimeni si nu rnai facd un lucru caacesta. Iar dacS oarecare ar fi pringi f6cind acest lucru, dupX canonulde fa!d, unii ca aceqtia si se lase (depirrteze) rnai intii de Ia aceastiinsotire nelegiuitX, iar apoi sd fie supuSi certdrilor (pedepselor) celorpentru desfrinafi.

Se interzice cisitoria lntre naqi qi mama finului, adici in gradul IIal inrudirii spirituale, care se naqte prin actul finerii la botez. Astfel,fiind, se infelege c5, in spiritul canonului qi in rnod logic, este interzisdclsdtoria gi intre rudele spirituale de acelaqi fel, in gradul I, adicd intrenagi qi fini.

Fdrd indoiald ci este'exagerati teza canonului. cd rudenia spiritu-a15 ar fi mai presus decit lnrudirea cea dupd trup intrucit aceastd rude-nie spirituali nu are totusi caracter de tainfi, ci numai gelleral, molal-religios. Daci teza respectivd ar fi real5, ar tlrma si admiti exagerdrileunor legiuitori, sau si numai tilcuirile mai tirzii de canoane, care a extinsimpedimentul inrudirii spirituale la grade mai indepirtate decit ar ficele ale inrudirii fizice, de singe sau de cuscrie.l

Fr 1,, Menlionim si curiozitatea c{ prin aplicarea acestui c?non, s-a ntrscocit o metodd noutrde 4ivor!, gi anume aceea ci daci tatdl tsi tine propriul siu fiu la botez este obligatsI divorleze de solia sa. Aceasttr interpretarc, care pare ln fond ittstl din punct de vedereal unul tnteles formal, a dat nastere la nurneroase abtrzut'i. Intr-adevtrr, lntr-un atarecaz, zr plrea ci solia devinl rud{ spiritualtr de gradul II cu so}ul ,si lntr-un asemeneagrad de lnrudire spiritualS este interzisd cisitoria, iar celor clstrtorifi li se interzice con-vieluirea si slnt obligati str divorleze.Aceastl interpretare pare numai a fi justI, pentru faptul c,{ lntre sot si sotie nu tncape

. nici un fel rle lnrudire, rrici dc slnge nici de cuscrie, qi cu atlt mai putin o lnrudire spi-ritualtr, lntruclt ei formeazi lmpreuni o fiin{d, attt sub raport fizic, clt gi sub raportspiritual, iar dac{ nici raporturile fizice dintre soti, nu produc vreo lnmdire fiind amtn-floi un trup, apoi nici raporturile de naturd spiritualI nu produe vreo astfel de lnrudiretntre soti, ei formlnd amtndoi un suflet.

, .De aici se vede ctr lnterpretarea atit de cunoscut{ pe care am mentionat-o qi care a tost. folositi In cele mai dubioase scopuri, este de fapt o ristdlmiclre amlgitoare, iar nu o

. interpretarc propriu-zistr.

CANONUL 54: (RUDENIA DE SINGE $I DE CUSCRIE)

De vreme ce, dumnezeiasca Scriptur6 ne invafi pe noi in chipIdmurit astfel: ,,Si nu intri Ia nici o rudE a trupului tiu, spre a-i des-coperi ruginea ei" (3 Moise 18, 6); de Dumnezeu purtXtorul Vasile a nu-

m6rat (inEirat) in canoanele sale proprii citeva dintre cdsitoriile oprite,

trecind cu vederca pe eele mai multe, dar cu amindoui gltindu-ne noud€eea ce este de folos. Cdci lSsind Ia o parte mullirnea numirilor celor

rupinoase, ca sd nu spurce cuvintarea prin vorbe, a cuprins necurEfiile

137

I 3 855. 56 v - VI 1Trul.)

prin numiri indeob,ste, prin care ne-a ar[tat noui peste tot cisf,toriilecele nelegiuite.Dc vreme c.e ins6, p'intr-o astfel cle tdcere ;i 'rin oprirea neli-muritx a cisitoriiror celoi neregiuite,. insdgi fir;;- r-o

'uirr"rt"cat ;re sine,am chibzuit (socotit) i 'rpreunhli arrtdm'urai pe toli-1,r"a"operit) celein privinla aceasta,'orinduind de acum inaintl, 'Ja^si-caaa sub ca'o'ulde 7 ani, - de buni seami crupd ce aceia s-au dcspirfit cte inso{ireanelegiuitS, - cel ce s-a impreunit cu r/ara sa (clintiia), spre iuso{ire {enrmti (cdsdtorie), sau tatir ii tiut, cn -rnama si tu rilci, sau tatrl ;i fiulcu clouE femci surori, sau rrra'ra si fi ica ."'aoi il i; sau croi lr.'"1i "iidoud surori.

(Can. 19 sp . : 26 , 53 , I ru t . ; 2 Neocez . ; 23 , ZT,6g , ZS, T6 , Tg , Tg , gTVas. c. M.; 11 Tim. A[er.; S feoj.-eier.l

se enumeri citeva 9a7uri precise de inrudire de singe gi de i'rudiroa cuscriei, in care este interzisd cdsdtoria, gi anuin",-pi"a ra graclul IVal rudeniei de singe, 9i pind ra gradur IV at riideni;i;; J,rr""iu.- Menlionirn cd aceste opreliEti nrl au rdmas la linrita fixatd de c;rno-nul Frez_ent, ci s-au extins ra inrudirea cre singe pi"ti;;rudul vII inclu_siv, iar la inrudirea_de cuscrie, de asemen"u dupf "ur" f" prezenta cazul,pind in graclul V _- VI sau chiar si VII.

CANONUL 55: (POSTUL MARE SA NU SE TIE CA ROMANII)De vreme ce am aflat, cE cei din cetatea romanilor postesc in sim-b-etele sfintului post al palruze-cintii'eat"riLil".i:'il;"tri'a

rinduieriibiseric-epti predaniste, :- j s-q pdrut sfirrt"i"i Sir"'a, "'j'ii peste Biscricaromanilor si aib5 tdrie inchip neschimbat, .;;;a;drc spune: Daciverun cleric s-ar gEsi postind "finto duminicd sau sirnbXti, afal.E dc unasirrgurS, sE se cateiiseaica, iu,. a" ui:]i iaic sd se afuriseasci.

(Can.66 Ap.) rPentru a se intrzibe practica existentr in Biserica Romei, de a seposti in zilele de simbdtd ale marelui post al paEter,i, se repetd dispo_zifia canonutui 66 apostolic, care interlice a-sl;;;i i-h;;inica qi in zirede sirnbdtd, cu exceplia unei singure-simueie, qi'*",r*'o""ea a simbeteimari a Pagtelui.

canon, -pdrinfii, se n-iai referd, Ei la rinduiala bisericeascd preda_nisiti sau traditionard, acric5 la o practicd i,itraia-o"Ji,iiti" -i,i';;;l

Bisericii.

CANONUIT b6: (posrul MARE NU sE TINtr cu ARMENII) i

De asemenea am^aflat -ci in lara armenilor 5i in,alte locuri, unilm5nined oud pi brinzE in simbetere ri durninicile sfintei pltruzecimi (pd_resimi)' r-s-a pirut a;adar si aceasta fsf. sinoai "i"nir""i"" lui f)rrnne-zeu cea din intreaga lume, sd fie posirrl urmind .rr*i-.irrgure riuduieri.

5 ? - 5 9 v - V I ( T r u l ' )

gi si se infrineze (depdrteze) 5i anuure de orice fel de sugrurnari, ca ';i

de oui ,si brinzd "a". "it t rodul ;i facerile (produscle) celor de la care ne

infrinam. Iar de n-ar pizi-o pe aceasta, dacd ar fi cleric s6 se cateri-

seasci iar dacd ar Ii laic si se afuriseasci'

( C a n . 6 6 , 6 9 A P ' )

Se condarlni practica armer,ilor de a minca oud,r;i brinz6- in

Smbeiete .ti aurriniciie marelui post .al paEtelui, dispunind ca _postul sd

." lit a in intreaga Bisericd, dupd o singurl rilduiala tradilona]i, iar nu

dupi mai rnulte.

CANONUL 57: (i ' l lINOr\SE OPRITE)

(Orincluim) cd nu se cuville sd se aducd la altaro trrierc ;i lapte.

(Can.3 AP.; 28,32,99 TruI. ; 37 Cartg.)

se repeta o parte din clispoziliile canonului 3 apostolic, interzicindu-

se a se aduce in chip de prinoase la altar, miere ;i }apte'

CANONUT, 58: (I{IRENII SA NU IA SINGURI ST1NTA CUMINE-

cATURA)In prezenta episcopului, sau a presbiterului, sau a diaconului, nici

unul dinir" ""i "ur" sint rincluifi intre laici, si nu-;i dea lui insu;i (sd

nu se imp5rtdgeascd pe sine insil9i ctt) dutnnezeie;tile taine. Iar cel ce ar

indrdzni ceva de a""tt f*1, sd se afuriseascd pe o siptimin[, ca unul carc

iucreazd (face) impotriva celor poruncite (statornicite), inr'Sfindu-se dcaici sd nu cugete ldespte sinc) mai nrult decit trebuie sd cttgete (Rottr.

12 , 3 ) .

(Ccm. 73, 18 sin. I ec.)

Canonul se referd la o practicd mai veche dupd care credincio$iilaici, luindu-gi Sfinta Curnineclturd de la RisericS, o duceau acasd 9i se

irnpirtd;eau iinguri. De asemenea obiqnuiau a se face accst lucru chiar

si in fata cterulii. Din aceastd practicd se interzice numai a doua Pqrte'adicd practica, de a se imp5rtiqi singuri. cr-edincio5ii. laici, chiar qi in

fala clbrului sacramental, fie in biseriid fie in afari de bisericl' Aceste

practici au fost cleterminate de mai muite cauze' qi anume de faptui clLnii erau bolnavi, apoi s,i de faptul cd al{ii mergeau in cdl5torii indeplr-tate. .:i in fine de faptut ci mulli doreau a se itnpelrtiqi 6ai des decitnuteau sd vini la biserici.

Relevdm cd gi canonul prezent prevede afurisirea temporala qi cu

terrnen, ;i anume, pe tirr-rp numai de o sdptSminS. chiar 9i acest fapt

aratd practica desei impdrtdqiri in vremea aceea'

CANONUL 59: (BOTEZUL SA SE SAVIR$EASCA NUMAI TN

BlSERICA)In nici un cltip, s[ nu se sdvirgeasca hotezul, in paraclisul care

gdse;te iniuntrul uirei case, ci acei care doresc si se ilvrecfu.riceasclsede

I

,i

i

1{b6 0 . 6 1 v - W ( T r u l . )

Iumlnarea cea neprihdniti (de sfintur Botez), acela sd meargd ra bise_rlcile cele obgtqti, !i acolo si se fac5 p6rtaii au *oJ dan lar de s-arprinde cineva nepdzi'd cele orindriie d! "oi-ai"e*o.-ii "turi" sE se ca-teriseasci, iar dac5 ar fi laic sX .se-aimriseascX.(Can.37 An.;- IB sin. IV^ec.;31,! ! ,Tni l . ;70 sln.VII ec.;6 Gang.; SAntioh.; SS Laoct.it0 Cartg.; Z sti.-[_fu.1

Se r-epetd parfial dispozi{ia canonului 31 Trulan, fdrd a se mai aritacd. botez'rrl in paraclisele particulare se poate sivirgi'toiugi * "p-;;;;;episcopulrri, ceea ce nu inseamni insd, cd u"uirtl'bu"i" ,"."procrusd acanonului 31, ar fi abrogatl.

l ' l i

CANONUf, 60: (OSINDA CELOR CE SE PREFAC I\iDRACITI)De vreme ce Apo.st-olul vestegte, ,cd cel oe se lipegte de Domnuleste un singur duh cu EI.(I..Co_r. -6, ?11, "uto inv"ae"_i "A Si-"J;';predi (uneqte) pe sine potrivnicului (se tu"el, una" rr"i" i"gxtora cu acela.De-19eea 6i pe cei:g s".prefac, (simuteazdj'" ii iff;"ipi,6i din prieinastric5ciunii obiceiurilor.(moravurilor) Ior, ii, *oa i""it"i"git inchipuiesccele acelora (fapt-e), - i's-a p6rut r.i"oairr"il, "" r""l"r* chip sx-i certepe ace;tia cu aceleagt u:p1u _"9"9!nfe pi "rrrrr.i, "E;;;-;;pi rtrentate sintsupupi cei cu adevdrali indrlcifi,'spre slobozire de t.r."u*ua diayolulu!.(Can.79 Ap; 24 Ancira; gJ Vas. c.M.)

canonul prevede mdsurire de vindecare are celor care, pentru amE-gl:i^:""r*nilor qi pentru explcatarea crecluritdlii ror, simureazi demo-ntzarea.

CANONUI. 61: (OSINDIREA SUPERSTITIILOR $I A CELOR CELE PRACTICA) -- -v+r*ar !vr ! Yr

Cei ce se dau pe mina ghicitorilor, sau a eelor ce se numese sutagi,sau a altora de acest fe!, ca ire ra aceia re i";"t" Gti"'l ?"" ce ei ar voisd le deseopere lor, si cadx sub canonul de 6-""ii,"i"pa cele ce s-auorinduit (hotdrit) rnai inaint" au "1i"" pirinfi despre acegtia. aceleiasiiertiri (pedepse), trebuie sE fie i"o"ui-;i cei ce trag dupd "i"?ir'ili,:Tii'jastfel de dobitoace spre invesetirea -(aistraclia)

9i vdtdmrea cetor sim-pli' qi cei ce spun noiocul si "*uurx sp!1a 'neamutul-

[".,*ulogia) 9i omulfime de alte oarecare zieeri de acest'fei, ;il;;;rr'.?*it" trup' vor-bele cele desarte alg 33te-c;1ii,6i pe cei ce-se ";;;"-;;nitori de nori,gi vrijitori, 9i cei ficitori ae' apaiet"are, (talismanuili-erri"itori.cei ce strruie acestea .s! nu se schimbi gi nu se feresc de astfelde meetesuguri, pierzel{rc ii p"eiiisii ("ii;;.5;i,'iliii,,i- sd fie reptr-dafi cu totul din Biseric', p"""irtti-"i"auiesc qi sfintele canoane. c'ci ceimpHrtipie are lumina cu intunericirli precum zice apostolul, _ sau eeimpreunx petreeere are Bisericu l"i

-b"-nezeu cu ia'oliir sau ce parte

Ir-

62 V-VI(Tru l . )

are credinciosul cu necredinciosul? Sau ce potrivire este intre llristosgi Veliar? (II Cor. 6, 14-16).

(Can. 65 Trul.; 24 Neocez.; 36 Laod.; 7, 65, 72, 87, 83 Vas. c. M.3 Gang.)

Orice practici, superstilii, ca gi indeletnicirile menite sd ducl ineroare, si amdgeascd pe oamenii mai simpli, sint condamnate de BisericAin genere, indiJerent cum s-ar numi acestea. Cei ce s-ar deda Ia practi-carea lor, umblind cu vrdjitorii, cu preziceri, etc., 9i nu le-ar abandona,urmeazd a fi supuEi pedepsei excomunicdrii. l

CANONUL 62: (PRAZNICILE $I DATINILE PACINE$TI SA NUFIE TiNUTE DE CRESTINI)

Apa zisele Calende gi cele numite Vota ;i cele chernate llrumalia,pi priznuirea care se face in cea dintii zi a lunii lui Martie, voim ca deindatd sd fie'scoasd din viefuirea credincio;ilor. Ifar rnai lep6dSm pi jo-curile obtte;ti (dansurile publice), ale femeilor' ca necuviincioase, gi caputind nagte (provoca) multi pagubi pi vdtimare dar incd 9i jocurile(dansurile) jucate (executate) fie de bSrbafi, fie de femei, in numele(cinstea) celor numifi in mod mincinos, dumnezei, de cdtre elini (pagini)pi slujbele (ceremoniile), - ce se fac dupd un obicei vechi qi strdin vie{iicregtinilor, - orinduind, ca nici un bdrbat si nu se irnbrace in irainifemeiascS, sau femeia, in cea care se potrivegte blrbafilor, dar nici sdnu puie asupra lor obraze (mdsti) de haz (comice), sau de batjocuri (sa-tirice) inchipuind satiri, sau de jale' (tragice), nici sd nu se strige nu-mele blestematului Dionisos, cind se strivesc strugurii in teascuri, niclturnind vinul in vase si nu stirneasci (provoace) risul, fiptuind cele aleriticirii diavole;ti, sub chipul neqtiinfei sau al degertdciunii.

De aceetr cei care de acum inainte s-&r apuca sd facl ceva din celezise mai inainte, dupi ce au fost pugi in cuno,stin$5, acestol'a poruncirn,ca acegtia, dacb ar fi clerici si se cateriseascd iar dacd ar fi laici sdse afuriseascd.

(Can. 24,57,65 Trul . ; 54 Laod.; 13 Gong.; 75,45,63, Cartg.)

Se condamn6 superstifiile, apoi obiceiurile pdgiuegti gi indeletnici-rile imorale in sine, sau de naturd si provoace imoralitatea. Era firescde altfel, ca anumite practici pdgine" legate de cultul politeist, sd nu fidispdmt ugor din obignuinla cregtinilor, care se convertiseri de Ia diversereligii pigine. Multe dintre acestea, au durat timp indelungat prelungindsemipdginismul, care fusese deosebit de puteruic din primele veacuri, qicare se manifestase, chiar gi dupd Constantin cel Mare, ca un fel de starecare a rezultat pe de o parte din rezistenla tradi$iei pdgine, iar pe dqgltd parte, din spiritul concesorilor cre$tinismului.

Intre practicile pdgine care au supraviefuit, se num5r5 mai alesaqa zisele ceremonii ce se sdv'lrgeau in primele zile ale lunilor care senumeau Calendc, apoi sf,rhdtrtrile impreunate cu petreceri zgorr:otoase Ei

t41,

112 63. 64 V - VI (Tlul.)

indecente, cum erau aga numitele vota qi Brumalia, amincloua legateputernic de cultul pdgin, qi anurne, Vota, sdrbdtorile oilor sau ale zeuluiPanll, 9i Brumalia, sdrbiitorile vinului sau ale zeului Dionisos 1f:acfriiry.

CANONUL 63: (SE OSINDESC MARTIROLOGIILE Fz\I_SE)Poruncirn ca patimile rnucenicilor (chinurile rnucenicilor) rrrarti-

rol-ogiile, cele plSnuite de citre vrd;magii adevdrului, in chip' ca s-6idefSimeze pe nrucenicii (martiri) Iui Hristos, ;i ca s6-i aduci la ,r""""-din!6 pe cei ce le asculti - si nu se rispinrleasci plin Bisericr, ci acclasd se dea focului. Iar pe cei ce Ie prinreic pe acest-ea, sau le cinsteic yicele ca adevirate, ii clirn anaternei.

(Can.60 Ap.; g sin.VII ec.; 59 Ltrct t l . )

Nu numai cd se condamnS. martirologiile false, interzicildu-se difu-zarea lor prin biserici,- ci se.gi dispune arclerea acestora, Ei pedepsireaeu anatema acelor care le-ar cinsti.

De aici se vecle grija pe care ,Biserica a plls-o Ei in pdstrarea texte-lor cdrlilor cle cult, pentru cd martirologiile er^au colec{ii orinduite calen-daristie, ale vielilor sau si numai aie pdtimirii martirji lor, din care nraitirziu s-au alcituit viefile de sfinti sau sinaxariile.

CANONUI, 64: (MIRENII SA NU-\SI IA SLU.rfiA DE PROPOVA-' DUTTORT)

(orinduim) ci nu se cnvirre ca laicul sr fi ' i cuvintare sau si in-vefe in chip obgtesc (public) insuginclu-gi de aici slujba invaletorrrarcl,ci si se supund rinduielii predanisite de cdtre Domnul, ;i si dcschidiurechea spre cei ce au luat darul cuvintului de discilie (invdtitorcsc) ;ill,ilty9f" cele_durnn-ezeiegti de !a ace;tia. cici in Biscrica "uo rr,.,", osebitemadulare a facut Dumnezeu, dupd cuvintul Apostolului (I Cor.'12, 2,r),pe care Grigorie Teologul, tilmrcindu-l in ornilia 26 araii lrmurit' rin-cluiala cea intru ace;tia zicind: ,,pe aceasti rincluiali si o cinstim ft.a-tilor' pe_ aceasta si o pizim. unul si fie ureche, altul limbi, altulmini, altul altceva, ,unul si invefe, iar altul si invege (de la i*i,)i,-Fil:p: ace,ea: ,,gi cel ce-inva{d (sa o faca) cu ,rpr*f 9i ""f ", ailiju-lette) sa o taci cu bucurie, ;i cel ce slujegte (sa o faci) cu rivnd; sr nutim toti l imbi, lucrul cel mai cu inclinare (pentru to!i), nu tofi apostoli,nu ..tofi .profefi, sd nu tilcuim toliu; ;i apoi spune: ,,Ce G facins tine pd-stor,'oaie fiind? ce te faci cap,'picior fii;d?,, De ce te apucis[ comanzi oaste, fiind rinduit (pus) intre bsta;i?. si in art Id ,i;i;:lepciunea- p_orunce;te": ,,Nu fi grabnic in cuvinte ,r,, t" rn5sura (intinde),sdrac fiind, cu ccl bogat, nici nu ciuta sr fii mai in[elept a"cii i-"flilepfii".

^ - Iar de s-ar prinde ciner,a ati'gintl (cirlcinci) canonrrl tlc fafii, sr seafuriseasci pe 40 de zile.

(C'an.33 TruI. ; 14 sin.VII : IS Laocl.)

65. 66 V -VI (Trul.) 143

i in canon se aratd in mod plastic Ei cu exemple din Sfinta Scripturdprecum gi din tilcuirea unor texte ale ei de cdtre Sfintul !tigg"i."Teoiogul, cit de ttecesari este buner rinduiali sau orclinea in Biserica.Pazind aceasti. ordine fiecare trebuir: sd indeplineascd slujba care i s-aincredinlat. $i sd nu caute a-gi insuqi vreo misiune sau vreo putere carenu i s-a dat,

Astfel fiind, nu este permis nici laicului care nu a primit putereainvSldtoreascd ln BisericS, sd predice fdra incuviin{area din partea celorcare delin aceastd putere, sau sd rosteascd orice altfel de cuvint in public,insugindu-gi puterea invalitoreascA. Adici nu-i este ingdduit sa tratezein public chestiuni de doctrind, decit cu aprobarea autoritdfilor biseri-cegti, careia i s-a incredinlat aceasti putere de cdtre insu;i Nlintuitorul,(NIt. 28, 19; Rom. 10, 15; I Tim. 3, 2). Ctr' rinduiala deci, poate sti invclecele ale credinlei citiar gi laicul, dacd este cunoscdtor, daci are aprobareavreunui episcop sau vreunlii preot, fiind de altfel toli credincioqii obli-ga{i sa mdrturiseascir pe Hristos gi aclevtirulile credintc'i, la care ne-achemat Et, (Mt. 10, 32).

CANONUL 65: (DATINA APRINDERII F.OCULUI I,A LUNILE}iOI SA INCETBZE)

' Poruncim de la canonul de fafX (inainte) sd inceteze focurile carese aprind de cdtre unii la lrtnilc noi, inaintea silagelor proprii de lucruri,sau a caselor, ;i pe care, dupi un obicei vechi se apuci si le sarb. Deaceea, oricine ar face, ceva de acest fel, daci at' fi cleric si se cateri-seasci iar dacd ar fi laic sd se afuriseasci. Cir:i este scris in (cartea) ttIV-a a Impdrafilor: ,,$i a zidit l\{anase altar intregii osti a cerului, incele doui curfi ale casei Domnrrlui, ;i :t tt 'ecut plin foc pe fii i sii, sipreziceau din setnne ;i ghicea clin zborul pisirilor, ;i a f6cut griitor dinstotnac, (ventrilogi), gi a inmulfit pe ghicitori, ;i a inrnullit facerea ri-ului inaintea Domnului ca si-l minie pe El. (4 Imp. 21, 5-6).

(Can. 24, 57, 62 Trul.; 54 Laod.; 13 Gang.; 1.5, 45, 63, Cartg.)

Ca qi prin canonul 62, se ia atitudine impotriva unor practici tradi-{ionale pdginc., precum gi irnpotriva superstifi i lor gi vrA'ii lor [n generc.

Obiceiui de a -.5ri peste focr,rri la annmite soroace, s-a pistrat piniiazi la diverse popoare, chiar Ei la noi.

CANONUL 66: (RINDUIALA PITAZNUIRII SAP'IAMINII I,UMI-NATE)

Se cuvine ca, de la sfinta zi a fnvierii lui Hristos, Dumnezeul nos-tru pini Ia noua duminicf, (duminica ttrmitoare) intreaga siptimind sio petreacS credinciogii fird intrerupere in sfinta Bisericd, in psalmi ;icintece (imne) petrecind gi in cintdri duhovnice.sti, bttcurindu-se intruHristos, ;i sirbitorind ;i indeletnicindu-so cu citirea dumnezeie5tilorScripturi gi indestulindu-se cu Sfintele Taine. Cici astfel vom fi ;i in-viali irnpreuni cu Hristos gi impretrni inil[a{i. De aceea, in nici un chip

t44 67. 68 V - VI (Trut.)

sr nu se fae5 in zilele aritate alergiri de cai sau alte jocuri obgtqti(populare).

(Can. 9 Ap.; 24 Trut.; 2 Antioh.61 Cartg,)

-P9ntru sdptdmina luminati se recomandd cregtinilor sd frcventezebisericile gi-si petreacd toatd vremea in.chip duhovnicesc evitind petre_ceriie de altd naturi.

CANONUL 67: (CREgTrNrr sA NU MANiNCE SINGE)

- Scriptura dumnezeiasci n_e-a_poruncit nouf, si ne ferim de singe,de sugrumat pi de desfrinare. Agadir, pe cei "uru airr-iricina lacomuluistornac - (pintece), cu oarece rneqte;ug piefac (pregdtesci i" -i";;; ;i"-gele oricirui animal gi astfel il'mdnincd pe acesti, ii certrrn @eaepsim)drrpr-cuviin!6. Iar daci cinevu r-a"-apu"a (i'curneia), .ru *",r* inaintesi mdnince in orice_chip singe de animal, aica ar }i''.t""i" si se cateri-seasci iar daci ar fi Iaic s6 se afuriseasci.

(Can. 03 Ap.; 2 Gang.) : ' : 'c 'J

Dupd cum se vpde rimpede, deEi.se pornegte de ra o opreliEte maicuprinzdtoare, canondl interzice i'n m'oa .pii"i"l-"o"."-"i"u in orice chipa singelui de animale.

,CANONUL 68: (CARTILE SFIINTE SA FIE PASTRATE cUEVLAVTE)

(orinduim). -si nu fie ingdduit cuiva dintre tofi (nimdnui), si stricci:l :,. j,1'"",,::"f,1"^ vechiutui ;i Noului TTta+;nt,;;;;_ $i are sfinfi-1or ,st aregrlor (incercalilor) nogtii propoviduitori, ii dasc5ii, sau sd ledea spro nimicire, fie

'zarifilo" ao

-"ai1i 1nu ril.a"iroJ,

'riu celor ce senumesc ficatori de parfumuri sau artcuivi--aii;;l;i;';;i (de- ;;;st f"i;decit dacd au ajuns curnva cu totul ile nefolosit, ""i-iri" p"icina moliilor,ori apei, ori intr-un alt chip.

. re" cel prins de acum inainte ci face ceva de acest fel sE se afu-ristlscS-pg -un an. De ur"-utauu (ra ru ot,r"i."ui"ai-"Ei cer ce cum-pdrd astfel de cdrti, dacr acera u.i "" r" ri""-p""tr"'ioi*,rr lui propriu.nici nu le-ar da Lit_"ia "-p"" iul"r" -al

uiou gi spre a Ie p6stra, cl s-arapuca (incumeta) si Ie strice pe acestea.(Can' 85 Ap-; Z.Tru!.;60 Laoit.; 24-cartg.; Atatwsie cer Mare, crespresdrbdtori; c1rig. Teorog. Despre cd4ite sltntii'siiiil"ii; Amrilohie: Des-pre cd.rfile Sjintei Scripturi.)

Canonul apdri de distrugere atit cdrlile Sfintei Seripturi cit giscrierile Sfinfilor Pdrinfi, prevazind pedeapsa irapotriva celor care afcontribui intr-un fel sau altul la clistrugerea acrstora. t

6 9 - ? 0 V - V I ( S r u I . ) 146

e"'Remilrcdm faptulpe timp de un an, adicd

cii pedeapsa prevdzutd de canonexcomunicarea pe timp limitat.'

este afurisirea

i s r i

* in canon (68) so amiutrsr ' l t ! rgrrsLot . i i t l i : c i r r t i (zaraf j i ) , care rru t lcbuic eui i lunCa'eicu l i l : r 'ar i i , c i tc i t lup: i cunl spune Zonar l g i l l i i lsarnon in comcntal i i lc Ia accst cat tot t ,negrstot ' i i Cc ctr r l i erau mai rnulL ncgustor i de hi r t ie. I i i cumpirau c i r l i , g i , f ie cal le

' \ : opseapug in i l c , f i e c Ip te rgc : r usc r i su l t l e pe e l e , ca r s i l e poa l l v i ndc peu t ru a f i

: . i i ; fo losi te la scr ierca al lor textc pe ck: . Acest ncgo! dc hi r t ie g i r le cArt i , a f i t rcut ca mul l .et l in opcrelc c lasicc a le sci i tor i lor anl ic i , prr- r l iur i ; i re i ig io; i sr i f ic d is l . rusc pr i t l Stergcfeatcxtulu i lor dc pc hi r t ia pe carc lusescl l scr isc. l r r t i rnpul Renls l t t r , i i s-a g i rs i l " ur i j locul< l t r a f ace s i r c : r pu r i s c r i su l c c l i i i n t i i pe as t f e l de h i r l i i .

CANONUL 69: (iTINDUIALA PENTRU.,INTRAITEA lN ALTAR)

Sd nu-i fie ingSduit vreunui din tofi cci carB fac partc dintre laici,sd intre iniuntrul sfintului altar in nici un chip, ntt este insi opritd dela acest lucru, puterea gi stdpinirea imllirdteascd, atttnci cind, dupd oa-I'ccare predanie foarte veche, ar voi si acluci daruri ClreatorUlui.' (Can.19, 4 '4 l"aoc:- .)

Intrarea oricd.rr-ri laic in altar, ial pind in veacul XII chiar Ei acalugirilbr nehirotonili, a fost cu ciesavirgire inte'rzisd, exceptindu-se,impirralii, cirrora Ii s-a recunoscut privilegiul clc a intra atunci cillcl adu-cr:atr drrruri pc.ntru sfintul altar.

Din veacul XII incoace, Ii s-a permis Ei cAlugaritor 9i cilttgari{elorsa intre in altar, insi nutnai cind trebuiau sd aprinda ,candelele,sau Iu-minarile, satt sd indepiineascJr vrco aitd a.scultare. De asemeneil li s-apermis cu timpul Ei altor laici care irnplineau unele serl icii, in }pgdtgrapu sfinta slujbd, rinduiald care s-a pdstrat plnd astazi.

Prin ultimele cuvinte ale canonului se subliniaza importan{a Eivaloarea obiceiului de clrept, ciruia i se recutloaEte puterea de lege, cdcila acest fel de obicei, se referd expresia: orDttpd oarecare predanie foartevcchc".

| ' . C A N o N U I , ? 0 : ( l . . I l ) N 1 E I I , E S A T A C A 1 N B I S n R I ( . ] A )'Si nu se ingiduie femeilor si vorbeasci in timpul ddrnnezeiq-

tilor liturghii, ci dttp[ cuvintul apostolului Pavel, si tacd, pentru cd ntlli s-a ingiduit lor a vot'bi, - ci sd se supund, precum si legca zice:,,Iar de voiesc sX inve{e ceva, si-;i intrebe acasX pe bdrbafii lor.(' (Fac',3, 16; I Cor. L4,34-35) ,J

(Can. 66 Trul . 44 l , r i ; ;c l . )

Opreliqtea pe care o cuprinde canonul nu reprezintd numai o mi-'suri privind disciplina in timpul, servieiului divin, ci mai ales disculiile.publice cu caracter religios-dogmatic, la care li se inter:ricr: femeilor inspeeial s i ia parte.

746 71. 72 V - VI (Trut.)

CANONUL 71: (OPIiIREA DATiNILOR PAG1NE STUDENTE$TI)

-- 9"i ce invafi legilc politice' (de stat), nu se cuvine si foloseascds5-pi insu;easci (sr ia) obiceiurile eline;ti lpegine) nici s6 se duci lateatre sau si faei (execute) cele ce se nunlesc tdvdliri (rostogoliri, trinte,lupte), sarr sd se i'rblace cu haine care sint in afara fo"tosiniei ouj$!e;!i'- nici in timpul cirrd incep invifiturile, sau cind ajung spi.e sfir-,situl lor, sau, si zicent peste tot in genere, de-a lungul acestui fel deinvifitqrd. Iar daci cineva cle acum iirainte ar indrirzr"ri sd faci aceasta,si se afuriseasc5.

(Can. 24,51.,62, 6S Tni l . ; 24 Ancira.)

Din textul canonului ludm cunostinti.692) existau gcoli superioare p€rntru stucliultora deqi erau crestini, cdutau sd pirstrezegine, ceea ce Ii se interzicea cu clesivirsirc.

CANONUL Z2: (CRESTINII SA NUBRETICI SI CU NECIi,IiSTINI)

cd in vrcrneit accc'a (an 691-dreptti lui, si cd studenfii aces-tradi{i i le viefi i studenfesti pd-

', ' l i l,,.|T

SE CASATOREASCA CU

- sd nu se ingiduie ca bdrbatur ortodox si'se lege (prin cdsatorie)cu femeia -eretic5, nici ca femeia ortodoxi si se uneaii (p"in casatorie)cu un birbat eretic, ci de s-ar si vddi cd s-a fic;a-;; il;;; ;;;;;tide cdtre vreunul clintre tofi, cisitoria (nunta), si se socoteasci fxri dctdrie, ;i cdsitoria (inso{i.ea nelcgiuitri) s6 se desfacd - cici nu se cadea amesteca cele ce n-au arnestecare, nici oii si se imperecheze "" l"p"f,;i -nici p_nrlii -lui Hristos cu soarta (ceat.) pdc5to;ilorj iar aaca cincva a'cllca cele orinduite de noi, si se afuriseisci. :

rar daci unii gdsindu-se inci in nec'edinti, 9i, nefiind incrnumirafi in turma ortodocpiror, sau regat (potrivit), intreolalti, prin ca-sdtoria legiuiti, ;i apoi urrur dintre ei alegirr.r bf;ele a atergat la ru-mina adevdrului, iar celilalt a fost (inut, (stirpinit) de legatura sirdcir.ii,nealegind (ncdorind),.sd. vadi (sa ia in iearnir) 'ru"uli-

clu'rnezeieptijdaci solia cea nec.edincioas.i socote;te- ci este bi'e (consimte) si "rli":iasci cu sofu! cel credincios, sau dimpoflilri, _ !el- necredincios cusofia cea credincioasi, sd,.nu. fie despdr,tifi, dupi dumnezeiescul apos-.tol: ,,Cici birbatul necredincios se sfinfe$6 p;; f""rel; 9i femeia ne-cfedincioasl se sfinfe;te prin birbatrr (I'Cor. T, l4l.

aq

(Can. 1l sitt,.IV ec.; 70,31 Laocl; 21 Cartgt.) i , r r t - t ; l

canonul interzice categoric cisitoria cu cretici precum si intficregtini ;i. necre;tini, permitind o singurir excepfie, ;i anume aceea carese inteme^iazd pe cuvintul sfintului Apostol pavei,'cai birrbatul necredin_cios se sfinfeEte prin femeia credincibasd, iar femeia necredincioasd sesfinlegte prin bdrbatul credincios, cuvinte in virtutea cdrora. se poaterecunoagte prin ingdduinld, ca legald, cdsdtoria incheiatd intre doi ne_cregtini dintre care ulte.rior unul a devenit cregtin. cdsdtoria acestora.

r47itt; T4 , V -VI (Trul.)

nu se desparte, de;i, ea a clevenit prin convertirea unuia dintre sofi gtesatirie *i*te, intrc un creqtin qi un necre-stin, cdsdtorie pe care canonul

o i.tto.ri"". ]n afara acestei exceplii, nu se recunoaqtc legalitatea nici unei

alte cirsAtorii intre creqtini si necreqtini'in categoria. cisdtoriilor mixte mai

intre creqtini-- qi necreqtini, ;i cirsAtoriilecliverselor confesiuni cre$tine.'

intrd, in afari de cdsitoriiledintre credinciogii aparlinind

SE FACA AGAPE SI NICI

( , r

{ I r i re;c ar f i s i sc ingi t lu ie cr ls i r tor ia unui or todox cu o persoant l apar! in ind or ic{rc i con-

1:s i 'n i cr t : ; t i1" , at l : i r r . , i botcz, I3 iser ica Or locloxi i l iecunoal te ia I i inr l val id ' ln t r -un

i \serDenea caz cste lorba de ( luuI pcrsoanet carc au Pr in l i t i t r mod val id botezul '

s i In s.ccastr l s tarc t tar ic , l f " " " . . lc-o confer i botezul ; l i s t r poutc nt lminist ra in mod

r a l i r l s i t f l i l l i l ( t t r t t l l l i c i .. Nu sc lroatc insri a<irninistra taina cununiei clnd este vorba de doud persoane, crc;tinc,

d intre care Lrna arc botczul invel id, c i rm este cazul ant i t r in i tar ieni lor (uni tar ieni lor) '

c t rc i in accst c l rz l jpse: i tc st l t rea har ic l corcspunzt l toarc ; i a l lsol r t l .nccesar i t pentru ca admi-

nist rur t : r ta inei ct tnt tn ic i s i r I ic ef ic i rce, td ic i sh-Si lac i l c l r :c t t r le.har ice '.

; ; t ; ; ; ; r " . , ' i i i " pun"t dc vedt , rc a l t loctr i i re i canonice iuterneiatc pe lnv[ ] [ tura de cre-

c l i ' t i r r ] l iser ic i i r ioastre, un 1;reot or todo-{ ar putea r .dministra. in mod vel id ta ina cunu

. niei orici'trot crc.;tini care slnt Lrotez'a!i in nrodi'rlitl, daci trce';tia i s-ar adresu' $i aceasta

t l int re c i e: i te or todcx'f lnduie l i le t .gor" in v igoare, nr t 'ernt i t ins i prcotul t t i or todo\ s i l administTeze ta ina

,r . in1i i . " " to" c ic a l te coniesiunc, g i n ic i unei pelsoatr" or tot loxe care s-ar c is l tor i cu un

crest in ncortor lox, c lar cu botez r ia l i t l , t le t : i t in cazul c in( l acesta din iurml ar t rece la

o r t r ' r t l o r i c , s ! t t l I I l i l c R r ' n r c l e c l a r a , c r l r . a i n l b r ' i i t i l l t : r e d i t r ! a o r t c l t | o x i l .

CANONUL 73: (SEMNUL CRUCII SA NU SE PUNA ORIUNDE)

De viafd fScdtoarea crl.cer aritindu-ne noui mintuirea,se cade-"ca

noi s6 p,rr,** toata -riaiuinfa

spre- a-i da toatd cinstea cuvcniti aceleia

nrin care am fost "iint"il i 'cle cdderea cea veche. Drept accea' dindu-i

;i'i;";t"a;il st cu ginJul ;i cu cuvintul ;i cu simfirea, poruncim. si

;; ;;;il; .,tiot"t senincle crlucii ficute de oarecare p. pitni.t, (pe jos'

p"1'p".a'trorli), ca ,r,, "un,t'u, prin cSlcarea de cdtre cei care umbla' s5

iir L"t;o"nrit acest semn, ai -tiruinlei

noastre. Orinduirn a;adar, si se

afuriseasci cei ce cle acum inainte ir face chipul crucii pe pimint' (pc'

pardoseli).. C a n o n u l r e l e v i i m p o r t a n l a s f i n t e i c r u c i q i i a ' m i s u r i p e n t r u c a

semnul ei si nu fie expus in nici un chip batjocorii'

CANONUL 74: (IN BISERICI SA NUSA SE LOCUIASCA) i ,,

teze, ori si se afuriseascd.

Nu se cuvine a se face cele ce se numesc agape in (casele)

dorrrr,-"rii *" [ii""ici, qi a minca.iniuntrul casei (Domnului), fi q a$-

i"."" tu"ofo) culcu;uri. iar ""i ce inclrizrrcsc a face aceasta, ori sd ince-

(Can. 17 Gong.; 27,28, Laod'; 42 Cartg') { i

Agapele erau r.nese care se clSdeau la sf,ir;itu-1'slujbelor religioase

tie ini.Sgii comunitiii-care a participat la acestea, fie 9i numai membri-

75 -. 7.7 . V - 121 1Trul.)

' lor'sdraci ii comunitSlilor bisericeEti; ,Elei,se chemau agape, vrind:sirse arate prin cuvintul agapi, cd ele sint expresia dragoslei, care stdpi-ne;te relafii le dintre cregtini.

Jinerea agapelor in biserici, fusesr,, interzisri incd din veacul al'patrulea, clar se vecle cd nu dispiruse nici in vrenrea. sinodului Trulan.Agapele au avut un in-rpc-rrtant rol religios educativ ;i social, pentru

cd-prin ele, in prirnul rind, se venea in ajutor ceior lipsili, iai in aldoilea rind, se cultiva in pelrnanen!5 spiritul c1e soliciaritate lntre creqtini,constituind o vie tnirturie despre valoarea practicd a credintei """9iinn,

In canon se rnai interzice asternerea in ]oca;r_rrilc clr_. cult A rlnor'culcuguri pentru dn-rme{i, precurn gi in gener,, -in"a.o,r in ll iserica.

CANONUL 75r -(lN_glSERrCA SA SE CiNTIi CU BVLAVIE, F,\R,{VAIETE SI RACNBTE)

_ !oim, ca iei ce se afld in biserici spre a cinta, sd .u se folc,seasctrde strigite netocrrrite (farir de rinduial5, vaiete), ;i si sileasci firea sple.rdcnire, nici si adauge ceva in afard de cele ce.sint rintlu.ite cte Bisericiicare nu-i sint nici potrivite nici cuviincioase, ci cu multi luare amintegi smerenie, sd aducd cintxri lui Dum'ezeu cel care vegheazi as,upr"6celor ascunse, cici sfintul cuvint a invifat pe fii i lui Israei si fie .u.""_nici (3 Moise 15, 31)

(Can. 15 Laod.)i l , '

Se rinhriieSte ca in bis'ericd si secvlavia, evitindu-se vaietele, adausele,inclrrs iv melodi i le nepotr iv i te. l lentrr-r a

CANONUL 77:PAGTN)

. 1 .

cinte in mod iuviinqi;q .51 cu toatdcuVintele nepotr iv i te, i i ' str ig i telc,

exprr rna t rii irnl. rel ig'ioasii.

CANONUL ?6: (Sd dEi iNSrN NtrG()TUL lN CURTEA BISI|RICII)(orinduirn) cd, nu se cuvine a se pune (aqeza) circiuma induntrul

sfintelor curli sau -cele pentru feluri de rninciri, sau si se faci altevlnzari' cinstirea bisericii pitind-o. Cici ifl intuitoml si Dunrnezeul nos-tru invifindu_-ne pe noi nrin viefuirea sa in trup, a poruncit a r1u seface casa tatilui sru.casr de negusiorie; care ;i nanii imonezile) schimba-torilor de bani, i-a impristiat ;i i-a izgonit, pe cei'", ia""o., Ternplullicag ob;tesc -(local public) rar clacr-r cineva-ai ti lrrins ersupra arirtateicilciri a legii, sd se afuriseascir.

(Can.73 Ap.; 74,97 Trut.) ' \ " , ' r : \ . .d i .d.l ' ' se interzice cu desdvir;ire subfpedeapba.nfurisirii practicarda vre_unui fel de negot in curtea bisericilor. .. r, r.

, 'J ') , i ' r r ,(CRE$TINII SA NU FACA BAIE DUPA OBIC]EIUL

\ . , r , \ i : . . 1 - ' : , l r . . l r r : J \--'. r' (orinduim)'ei'nu s6 cuvine c&r cei din starea preofeascd, sau cle-

rici, sau monahii (asce!ii), sd se scalde in baie ",t iurrui si nici vreun

14078. 79 Y - VI (Trul.) n .tlB

cregtin laic, cSci aceastl cste cea dintii i lviluire irtaintea p6ginilor' De

r,ui irtittau cineva asupra acestui fa;rt, de ar fi cleric, sd sc cateriscascS,iar de ar fi laic sd sc afuriseascS' i i.. J.iq !ii. ,,:

. (Curt. 30 I'trotl.) ': ' "("r' fti I ' ' ' ' rl l'; '

Pentru motive *u.or",1"pJ'"cutn 9i pcntru a evila r$ib;urile sau

lcuzcle de irnoralitate din partea pdginilor, se itlterzice tuturor celor dinstarea clericalA, apoi rlonaliitor Ei iaiiitot sd facd baie impreunA cu femei,fiindcd in vremea aceea, dup! obiceiul pigin, Ia aselrenea bdi erau to{i

eoi, rtu sc foloscitu costumc do baie. i

,; C{NONUI- 78: ($COLI}r!lz\ CA.TEHUMENILOB'),

; (Orihduirn) ci sc cuvinc ca cei ee sint a se lumina (a se boteza catc-

humenii), s5 invele crerlirrfa, 5i in a cincea zi a s5ptarninii (joia), si dea

seanla (idspundi)- episcopului sau presbiterilor' '1:', ; '

(Cam: 2,74, sin. ! eC.; 96 Trul . 19, '46 I 'aod" ') . '

; : ; : , : ,

Canonul prcvecle un pr(xlrall c'atclretic de p.rtru zile 1rc' sdptlmind,

pentru cei care su "6n1,cr;teau la creqtiuistn, urnlittd ca in a Clncea. zi a

s5pt5n1inii,- care, clupil vechea numirrirtoarc a zilelor sdptillrinii era

Jbia, str lflfe

onis"opului sau presbitelor, progresul pe care l-au fdcut.

l r

: . . ! . ! CANONUL 79: (OSINDA CELOR CB,SPUN VITUTE >I NEVRUTE_,'"; DESPRIT Nl\srtr i tEA DOMNLILUI) ..

t ' i ' "'M6i.t.ri.fsincl noi, cd clumnezeiasca naptere cea ditl F'ecioari a fost

f6rd lehlzie, gi propovifluind intlegii turme, cd ;i f5rx dc sxnli6{d s-4

fdcut, ii supunenr inclreptdrii pe cei ce din neqtiinfi fac ceya din cele

"" r,i ," cuvin. Drept accea, pentru c[ unii, dupd ziua sfintei napteri a

lui Hristos Dumnezeirl ncstnr se aratl pl'ijind fruntea fdiini (semidnr'le,

idine fina) .si implrfind-o pe aceasta intrcolaltir, sub cuvint de cinstire

. ui" ,it"i iuhorii a'neprihdnitei Maicii Fecioare, orinduim ca uimic deacest fel sd nu se inf6ptuiascd de citre credincio;i. CIci, a tilcui (a de-

fini) pi a zugrdvi cele despre na$terea sa cea negrdit6 (inefabilS). dupicele de obgte (comune, obignuite) ;i dupi ale noastre (care se referi lapoi) acest lucru nu cste cinste pentru Fecioara, care mai presus d9 min'

iu ;i a" grai a nf,scut cu trupul pe cuvintul cel necuprins (negr5it). Iar

claci de icum inainte s-ar prinde cineva fdcind ceva de acest fel, de arfi cleric si se cateriseasci, iar de ar fi laic s5 se afuriseasca.

canonul rir.rcluiegte ca si nu vorbeascd oricine, orice, 9i sd nu se

vorbeascd oricui despre na;terea cea mai presus de fire a Mintuitorului.pentru a se evita inlelegerile greEite, precum' qi practicile'care s-ar na;te

din astfel de infelegeri, practici pe care le qi condamni canonul.

t5080. 8t II VI (Trul.)

. I I . 'CANONUL.SO: (OSINDA'CLERICILOR $I LAICILOR CARE NUMERG REGULAT LA BISEITICA;

Daci vreun epi_scop, presbiter, ori diacon, sau dintre cei nrrlrrdraliiin cler (in clerul inferibr), sau vreun laic, de n_ar a\rea nici o nevoieprea grea sau vreo treabd anevoioasa, ca sd lipseascd rnai multd .tr.",rr"de Ia biserica lui, ci_fiind (petrecind) in cetate, .r., ur mer.ge (la biscrica),trei zile de durninici-in trei siptimini, de ar ii "ru"i",e se cateriseasctr,iar de ar fi laic si fie inde.di'tat de'ra inrpirtafi;; ra,, ru .:;;r;;i";;;afurisit).

(Can.8,9, Ap.; 66 TruI. ; Z Ant ioh; 11 Sarcl .)

se impune pentru 'rc-rnbrii crerurui ca qi pentru toli credi'cioqiilaici, obligativit.tea freeventirii bisericii cel pufin odata ra trci sipti_4rini, sub pedeapsa caterisirii pcntru c:lerici, sau a exconrunicirii, pentrtrlaici' se in{elege i'sd cd aga precum aratd text'l ca'onului, obligativi_tatea aceasta nu existd decit atunci, cind intervin cauze de for{d majordcare sd opre-ascd pe clerici sau pe laici de a participa la sfintele siulbe.

j CANONUL 81: (OSINDA RATACTRTI MONOTTZITE)

De vreme c€r 8'r afrat cd in unele fdri, ra cintarca cea intreit sfintb(tls3ehion), lupr ,,sfinte firi de rnoarte', se rosteste in chip de adaus:,,cel ce te-ai ristignit pentru nni, mit.tie;i;-;;';;-"rroiL, io" ci acesta(ridausul;' impreuni cu nelegiuitul eretic care a ,rir"olit o astfel de ros-t].re,-s-a lepidat din cintarei cea de acest fel, ca strdin ;";;n;; ;;;:dinfSr ji- "-oi intirind cele mai inainte statornicite, crr toati e'ravia decitre Sfinfii nogtri pirinfi - ii dnm anatemei, pe eei care, $i dupd orin_d;1ireg. de fafi,- primesc in bisericl o astfef d"' ;rrti;;: sau in \ireunalt chip -o adaugd la cirrta.ca cea intreit sfintr it.ir,,giiorl. Iar dac5cel ce calci cele o'induite, cste din cinur preofesc (sacerdot), porunci'rsx se -des^poaie de v.eclnicia preo$eascd, iar. dacE este ti" ,u,, monarrsX se afuriseasc5.

(Can:' 23; 33,,56, 9g TntI.)6 ; I | r . , I g: . ' l ' '

Ilonofizi{ii, i 'tre care in speciar arme.ii, au addugat ra cintarea ceaintreit sfinti 9i textul ,,cer ce te-ai rdstignit pentru noi,,. prin textulacesta s-e'exprinri teza monofizitd, cd in Hristos a pitimit qi s_a rdstirnitlrentru'noi irunrai firca divi'd, nu gi cea omene.r".',. crioi,lt';J:r;;adaosul, osindind astfel din nou si erezia pc care o expri,rd.i----:-

-::"":'1

. , t ' Adausul respect iv provine de la rDonof iz i tu l petrc Gnafevs.s i ru Fulon, un mohah..<l i IaConstantinopol, care a triit in a doua jumitate a veacului v.-ili " ii.,,t o"""""r" ispr:ivimonof iz i te s i pr in Ant iohia, r rnde izbLrt isc s l i : l lungc a, , p. , . " , .uu i rc ' l ,at r iar t rut or todoxpi ast fe l i l ocup{ et , p in:1 t 'c a lost . c t ,ndtrnnat . s i depus lu anul 171. , , t , .

CANONUL 82: (CUM''SA FID 9I CUM SA NU ITIE ZUGRAVITM1NTUITORUL)

In unele chipuri ale cinstitelor icoane, mielul se zugrive5tc ara-

tat cu degetul cle fnaintcmergitot'ul (Sf. Ioan Botc'zr.ttorul), care (ni-el)u-u i"Ff"." ca chip aI harului, infSfisindu-ne noud mai inainte prin le-ge (prin Legea V. Te.st:rment) pe_ adeviratul miel, pe Hristos Dumne-

i"ri' nostru] Cinstind agatlar, chipurile ;i umbrelc vechi ca selnne(sinrboiuri), ;i inchipuiri

-(llrcfigurir,ri) ale adevirului, predanisite Bise-

iicii, noi 'cinstirn

in priniul rincl harul gi adevhlul, primindu-l pe cl

(pe ele) ca plinire a Legii." firept aceea, pent'ru ca aceea ce,este desdvirpit sd se infdfi;eze ochi-

lor tuturor pi prin ine;te;ugul culorilor, orindtriur, (hotdrim) ca de acurn

inainte Hlistos Dumnezeul nostru, Mielul care a ridicat pXcatul lumii'i i ti" infifi;at (rr-.prezcntat) ;i in icoane dtipi chipul sbu cel omenescin locul vechiului miel, pentru ca infelegind prin aceasta mdrefia lui

Dumnezeu Cuvitrtul, si firn inclrumali ;i spre aducerea aminte de pe-

treceqea lui in trup, de patilna Sa ;i noartea Sa lliltuitoare, ;i de

riscutnpirarea (izbdvirca) lumii, cal'c s-a ficut prin aceasta'

Se dispune, ca tradilionaiu r:cprczeutare simbolicit ir Mintuitorr'rluiin chip de ririel, care se ficea clupd cele scrise in Vechiul Testatnent, sifie iniocuitd cu reprezel-Itarea Mintuitorului dupi chipul sdu otr'Ienesc,caci a trecut urnbra Legii, deci it trccut vrellea simbolttltti, qi a venit

vrernea harului $i adcvirrr-rlui.

CANONUL 83: (MORTII NU SE CUI\TINECA). Nirneni s6 nu clea Crrminecitura (Euharistia) trupurilor celor ce

air murit (Mt. 26, 26). CEci este scris: ,,Luafi miucafi(', (L'It ' 26, 26), dar

truprrrile celor rnor{i nu pot lua nici nlinca.

8 2 - 8 4 ' V - V I ( T r u l . )

I ec . ;7 ,18 Car tg . ; 2 ,5 , Gr ig . c le N isa ; 3 , 16 T im ' A le r . )

Exista un'obicei vechi ingi mor{ilor carc nu aPucascra av-iatd. Cu tnotivarea ardtata in

' CANONUL 84: (tsOTEZUL COPIILOR GASITI)

Urmind a;ezimintelor (rincluielilor) canonice ale Pirilfilor, - orin-duirn gi despre prunci: Ori de cite ori nu se gisesc martori deplin in-crediniafi lsigLrri; care sd spund c6 acegtia sint f[rf,^indoiali boteza{i'

;i nici a"";tii (pnrncii), nu ar fi ' in stare din cauza virstei si rdspundSanumit asupra sfintei lucriri (tainei) care li s-a dat (irnpdrtSgit) lor,

acegtia trebuie si fie botezafi f6rd nici o poticnire,. -ca nu cumYl gastiel de indoiald sb-i lipseas"a pe ei de aceasti curdfire a sfinlirii.

'

- t t t " t t i {Cdn.49 , 50 A:p . ;7 s in . I I ec . ; 53 Tru I . ; 45 ,48 ,72 ,710 Car tg ' ; 7 '9 7 ' V a s . c . M . )

Biseric.l, de a se da sfinta Cuminecdturdse impirrti;i inainte de a trece din aceastlcanon, sc interzice pe viitor acest lucru,

(Can. 13 sin.

73285 -. 87 V - 1' I (Trul,)

'Atit canonul prezent cit gi canonul 5s rrulan, vorbesc clespre,botc_zul pmncilor, ca despre un lucru prea firesc qi obisnuit.,-

cealalta chestiu-ne importairti, lg cale o reglcme'teaztl canruur.

este repetarea botezulgi, -in cazul copiilor ciespre "i.n * se ;tie bi 1,.se poate stabili cd ar fi fost boteza{i, __ aceasta ca cxccptie cle ta rlgu'lagenerald, care interzice repetarea sfintei Taine a Rotezrriui (can. a7 iip ).

i cANoNUi85: (RINDUIALA ELTBERARII scLAVILoli.) ,{){; jAm luat aminte, dupi scriptnr5, ci prin rloi sau trei rnartori sn

adevere;te tot cuvint-ul (5 i\{oise to, ts; r,{t. lB, 16). Drept aceca orirrdrr-im ca sclavii slobozifi (elibcrati) de c5tre stipinirl lor'sr dobindeascio astfel de cinste in fafa a trci inartori, eei ce siut dc iata vor da intr-rlie slobozirii (o r.or .onfirma) ;i 'or cia increcrir,lar" J" la ei, celor ctrs-au f5cut.

(Can.75 Ap: l l , s j r r . / , ( ' . : ( ;2 , 82 . tZ t l , t . :1 , 1 : ;2 ( q r tg . : g Teo j . A lqJ : )

Canonul arat5, dupd cuvintul Scripturii, cJr numai mar,lt.rria a cl,risatr mai multi inarto{ e.st-e valabild, si'rincluiest", "" sj actul elibcri:rrii::1i]119i din.partea stipinilor ror si se facii i,r' jr""r""fu a trei martori.rn vecnrme, la eliberarea sclavilor tretluia sd fie prezenti cel pu{in cincimartori, clar prin eanonul prezent numd.rl lor ie reduce ra trei. cumdispozilii le cahoincc aveau'in Imperiul gizzrntin-""u"uEi putere ca $iIegile destat, se infelege ci de ra crata acrestui canon, sctavii se puteauelibera gi numai in fafa a trei martori.

,,, 1..$ANONUL 86: (OSINDA CELOR C0 INTRETIN OUi"nrUr,,Orinduim ca cei carc spre pierzarea sufletelor, adund rlesfrinatogi le intr_efin_(hr5nesc), rlac6 ai fi clcrici, sr se afuriscascr ri sa se catc.riseasci, iar de ar fi laici sd se afurisea.sch.

(Can. 25 Ap., 1 Neocez.; 3, g, SZ, ; ,1, 59, f l i ior." l t ; t f ;

i r t . t i+' i - : . ' ;Pentru fdrdderegea ardtatd in canon, se prevedc, in cazur crerieiror,lntii afurisrea eu in{elesul de suspenduru, i"L-;p"i;; .tn t" cele sfinte,

;i apoi caterisirea. Aceasta nu insearrnd doui poa"p.l pentru aceeasiinfracliune, ci se arati numai proceciura d; ;;;*t,'Ei anur,e ca sii1e suspende imediat -cel vinovat 9i apoi sr se juclece si ie se cateriseascd.Deci el sd fie strspendat pini la pr:onrin!a,,"" ,r"C*p.ui

' - "" "-,;;;:"

CANONUL 87: (OSINDA ADULTERTJLUT) '

, : .:]

_ .,-A"_"uu care;i-a p5r5sit bdrbatul gi se duce rlupd altul est'6 I'dulte_r5, dupi Sfintul gi dumnezeiescul Vasile, "u"" pido liine a ales acestlucru. (acest -cjtat) din profefia lui ferer'ia: cA',,Jn.i--i"rrr"i"- *l*i(va fi) a altui brrbat, sE nu se intoarci la b6rbatul""i,-"r iodatri) spu.ca_t5, t '4 sE f ier( ( Icrt : i r .3, 1); ; i i ; r r i - rs i : , ,cer cr: o, l* 11i t*1 adurter i , crste

t T V - V l ( T r u l . ) - - B E

nebun ;i necredincios (pdgln)'(.i,(Proverbe 18,23), Dar de s-ar r'ddi cia fugit, firi cuvint (pricind) de Ia trirbat, el este vrednic de iertare;ea insi cle certare. Iar iertarea i se r,a cla acestuia spre a se uni (sprea fi in contuniune) cu Biserica. Iar ccl care-;i pirisegte ferncia llc carcti-a luat-o in mod legiuit ;i aduce pe alta, dupi hot6rireaDornnului,- s€ supune osindei adulterului (pentru adulter); cici s-acanonizat (s-a orinduit) canonic cle c5tre. Pirinfii nostri, c[ unii caaceqtia tirnp de un an sd se tinguiascd (sd plingd), doi ani sd asculte,trei ani si cadi (in gr:nunchi), ;i in al paptelea si stea imprcrrnX cucredinciogii, ;i a5a s:*r se invrerlniccasci de inrpirtipanic, de se vor po-cdi, adicd cu lacrirni.

i ; ,* (Can. 48 Ap";,72,,1,? sin, l .ec.; 93,98 T.t 'u l . ; 20 Ancira.; 102 Cartg.;9 , 27 , 31 , 35 , 36 ,46 ,49 ,77 , g0 Vas . .c . M. )

Canonul pune problema dcspArtirii sau d'ivorlului, aritind cd divor-ful fdrd nrotive este asimilat. cu adulterul,'clacA cel ce are iniliativa scc.isitoreqte sau convietuieqte cu o'persoand str:iind." Dupi lcgile civile. in viqoare Ia clata cmitcrii aeestul canon,i'$lin conformitate cr-r invd{dtura Bisericii. cirsdtoria se putea desfaee, saritlivor{ul se putea i;roduee'in mod legal nentru urrn5toarele motive: 1)rnoartea moralir - care se socotea a fi provocatd de adulter, sau miiitirziu gi de atentatul unui sof la viata celuilalt, ori de alte acte asemin5.:toare, - avind gravitatea cr:irnci, dacd 'ele ar interveni intre soti. 2) t'noAr-tea religioasit care se -cocotca a fi provocatir de erezic: qi chiar de schismir.3) moartea civili - care se socotea a fi provocatd de pedepsirea cu nloar-tea a unuia dintre sofi, sau cu o pedeapsi privativd de iibertate pe timpmai indelungat, cel pulin de la trei arri in sus. sall prin deportarea saudisparilia in condilii nedeterminate a unuia dintre soli. 4) n-roartea fizicdparfiald - care este provocatd de neputinla fizic6. a indeplinirii obliga-tiilor conjugale, qi in fine 5) consim{dmintul sotilor, insA numai in cazulcind respectivii doresc sd clucl o vialir asceticE, sI se c5lugdreasc5, saucind sotul este alcs episcop.

Toate aceste motive de divort au rdrnas valabile pini azi in Orto-doxie cornpletindu-se prin altele, admisc pe cale de analogie, cu cele dincategoriile ardtate.

ln veacul al qaselea, prin Novela 1.34 din anul 542, Iustinian impS-ratul a statornicit principial mativele de divorg pe care le admite Ei Bise-rica, itrtre ele fiind qi divortul prin cosens, lirnitat la cazul ciird soliip-ar hotdri pentlu via{a asceticS. (Nov. 1.34, cap. 1i)..", : I\{enfionirl cd pini gi in vremea lui lustinian, $i chiar mai tirziu,fonnalitifile de divor!, dupd dreptul rotnan se reduceau la aqa zisul-repudium((, care consti in ceea ce se cheamd carte de despirlire (iibellusrepudii), pe care oricare dintre soti i l putca trimite celuilalt, l ichidindastfel legdtura conjugalS dintre ei. Justinian insd prin Novela 22 giNovela 117, a interzis ca ilegali procedura de divorf a repudierii.,l; Canonul maj prevede qi mijloace de indreptare pentru eei carernedespArfir,du-;i dupii lege legitura conjugalS, cqmit adulter, folosind

88 - 89 trZ: VI (Trut,)

(pentru primaldat5' in textele banonice), -cuvintul canonizare spre aarata ci s-a lrotirit ceva in rnocl cauonic. Rcspcctiu"tc niiitouce de indreo-tare, constau in trecerea cclor vinovati prin'nnirn"it;i; ';;;i l"-"r"'p"'r,T_ten{ei, timp de sapte ani, in aqa fer, ca numai in anul aI qaptelea, .a fi"adrniEi la sfinta in-rpdrtdqanic. Trcptele peniten{ei sint ardtate. dupi starealor-, ca: tinguirea, iscultarea, cdderea in genunchi, qi in ,firlit ilp;;;;;Eederea cu credincioqii (a se vedea dcspre acestea coment.riul la can; lia l s in. I ec.) .

l ; . , - - , - '

- -

..,II CANONUL BB: (TN I]ISIIRICA SA NU SE ADAPOSTEASCADOBITOACE)

Nimeni sd nu bage indurrtrul sfintei biserici (sfintului ldcaE), liciun fel de dobitoc, afari nurnai <Iacx cineva cilrtorind, cuprins d;'p;msre nevoie' pi fiind lipsit de addpost ;i silap, va trage la vreun aitfctde.Iicag (bisericd). cdci daci nu ar fi bigat dobitocul induntru, s-arputea ca uneori acesta sb se pripideasc5, iar el, prin pierderea dobito-cului, gi prin aceasta ajungind in neputinfd tle n-gi continuu "atet*iu,s:&l'supune (expune) primejdiei de moarte.

Dar noi sintem i'vifafi (stim) ci sirnbita pentru om s-a frcut(N{c' 2, 27), aga ci se cade a se socoti ci pe'tru ioate (aceste pricini),trebuie sE fie aleasd mintuir-ea ;i ferirea cle suferinfi a ornului. Iardaci s-ar prinde cineva bigincl dobitoc^ i' biserici iir-r sfintul to".aj,fdri nevoier pr€curl s-a zis, tle va fi cleric si se cateriseascx (sa fie ca-terisit), iar de ar fi laic sX se afuriseasci.

(Can.73 Ap; 24 ,26 ,97 T 'n i l . ) i

Impotriva celor.ce tilcuicsc legile dppS litera lor. eanonul prezentne dd o pildd de titcuire duirA inleleJul sau'dupa duhut'care face iiiu, iu,1u dupir litera care ucide, a unor dispozifii care interzic intloducereadobitoacelor in bisericd.

CANONUL SU: IPO'STUL PA$TILON 1NCUTEAZA IN NOAPTEAlNVrERrr)

--: .. ciertinii, petrecind in post si rugdciunil ;i in srnerenia inimiizilele patimii Mintuitorului, Je cade si+i inceteze postul in .*u.rrritoain{p-nTgzul nopfii, spre simbdta mare, fiindcx-dunrnezeie$tii evan-gheli-sti Matei -si Luca ne.;au i'fdti;at adincul inaintat ai ,i"iitri' ""rdintii prin rostirea (expresia): ,,rn noaptea "i*L"t"i iut. 28, r) iar ce-Iilalt prin rostire (expresia): ,,dirnineafi adinci( tf,"."Z+, ii.

^, ^(Can.^^S7r 53_,66 Aqt. ;16, s in. IV ec.; 75, SS TruI. ;14 Ancir6.; 1g,21 Gang.; 28, 49, 51 Laod.)

- se rinduiegte ca postur pa;tilor sd inceteze in sr'rbirta ma.re, pe lamiezul noptii. pcntru ca atunci indatd spre dirnineata a inviat Mintuiiorul,gi dcci bucuria Invierii nu mai ingdduie postire.

1559 0 - 9 2 \ / - V I ( T r u l ' )

. CANONUL 90: (RINDUIALA INGENUNCHERII IN BISERICA)

Am primit in rnod canonic, cle la Dutnnezeu purtitorii -Pdrinfiino;tri, ,e ,ro pf""ir"--g*uncltii in durnineci, cinstind (astfel) Inr''ierea

lui Hlistos. Drept acu"o "a si nu nesocotitn chipul lSrnurit al fincrii

acestei (porunci), ,i"a"i,r, (poruncim) lirnperle credinciogilor, c_a -siP;bdta, dupi intrarea cea tle sear6 a preofiloi in altar' potrivit obiceiului

""""'r" fine 1in "igo"r"l nici unul ri no plece genunchii pinS duminica

seara unndtoare, cincl, dup6 intrarea in vremea lurninindei, ple-

cind indata genunchii, in ciripul acesta sd aducem rugSciunile (noas-

ii"i or*"ulul. cdci socotirn noaptea cea dupd simbati ca inainte mer-

gjio*. f""f-rii Mi.tuitorului nostru, de aiunci incepetn in clip 4u-

hovnicesc cintirile, sfir'$ind sirbXtoarea de la intuneric spre lumin6'

ca de aici inainte in-"urrul nopfii 9i al zilei intregi' sX sirbdtorim noi

Invierea.

(Can. 6691 Vas. c. Xt.;

canonul dispune in cc chip gi cind se cuvine a ingeuuuchea in

biserici, oprind ingenuncherea in zilele de clutninicd, cu motivarea ci-t

;;;;i;"ilg"r..,,ni'a duminica se cinste;tc lnvierea lui Ilristos. Aceas-

ti rincluialS insd nu s:a p5strat in Bisericd DupS rinduiala canonttlui

Drezent. ar trebui, ca de simbirtir noapteil, irind dun-rinica seara, s5 nu se

ingenuncheze in Bisericl.

r CANONUL 91: (AVORTUL ARE CAN()NUL UCIDERII)

Pe cele care dau doctorii lepidatoare de fdt (provocatoare cle

",rortiir-p" ""iu-"u"" primesc otrdvuri pierzStoare (omoritoare), de

prunci, le su;rtrnem pedepsei uciga;ului'

(Can.65 AP; 21 Ancira; 2, 8 Vas. c.M')

ij Canoirut,interzice atit avorturile cit gi evitarea naEterilor prin

distrugerea embiionului. calificind acestea drept crimi, identica cu ale

ucigagilor.

CANONU.L 92: (OSINDA RAPITORILOR DE FEMEI)

sfintul sinorl a orinduit, ca, cei ce r5pesc fetnei, sub cuvint de

elsdtorie; sau pirta;ii, sau sfituitorii celor ce le rdpesc, dacX ar fi clerici'

si cadd din treapta lor, iar dacd ar fi laici sd fie dafi anatemei.

(Con.67 AP; 27 sin. IV ec.; 30' 36,42 Vas. c. M.) " ' l

; lntocmai ca gi canonul 27 al sin. IV ee., interzice 9i prezentul canol,

sub grele pedepse, r5pirea femeilor, ca Ei cornplicitatea la astfel de acte.

0 3 . - 9 5 V + VI (Trut.;

. ' . , - I ] ,CANOITIUL' 93: (NINDUIALA PBNTRU CASATORIA CELOTT. DTSPARUTI)' Aceea al cirui birbat este plccat, fi, fi ind cl ne;tiut (disltdr.ut)

ea s€: cdsitore;te cu altul inainte de a se increclinla, ilerlrru' mgartcia.celuia, sivirge;te aclulter. De asernenea se supun aceleasi certdri, ;i so-fii le osta;ilor, cele ale cdror. sofi -fii 'd neptiu$i tJirpar"trl se cisitoresc,4 precum si acelea,care,.din pricins cilitoriei biibatului "u_i aStcap_tE. reintoarcerea. Insi aici luc.ul are oarecare iertar.e pentru ci-i e.stemare ,binuiald de moarte. Iar aceea care s-a cisitorit clin neptiintd c;cel pdrisit pentru o vrcme de citre sofie,-.apoi lisinrl_o pe ea, petrtrrrcr s-a reintors la el cea tri'tii cu toate ci a siivirsit aclulter, t"'ii.,"i-oltgt"lt din ne;tiinfe :(gi) agadar nu se oprcpte de ra cisdtorie, dar aili nrai bine dacd ar rdmine a$a.

Iar dacd intr-un tiurp oarecare s-ar inapoia ostasul a cdlui sofie,din .pricina lipsei luj nrai intlerungate, s-a unit'(in.soliit ';" un att birbat,acesta (ostagul) dac6 voi.rptc si-qi ia indatd pu .oiia sa, dindu-i-." uiiertare, _din pricina. neptiinfei, (la fel), ;i birbatul"i "u*"'r-'1"*tjr" *ea in a doua cdsitorie. ,. , ,

(Can. 37, 36, 46 Vas. c. M.)

canonql intelzice ca vreo femeie s;'r se cdsdtoreascii inaintc de ase.incredinfa 9espre moa-rtea solurui disprrut, fie i' vreo cdidtoric, r'ie caostag, fie in a1t chip, declarind adurte." pu "ui" care ar proced,a astfer. searata totu;i ingdduinfd fafd de acele femei care s-ar cdidtori. ain pricin"irbscnfei prea indr:lungatir-a sofilor, absenta care poate naqte binuiala ca eiar fi-morfi'-Aceeagi ing5duinfd se aratd gi ferneilor "ur" i-uu cAsdtorit cu:l:j:1.11,..l::-yi:

".te nu stiau cd era cirstirorit. In fine, canonul prevcdeca osta$ul reintors acasd, daci este ds acord, poate sti-Ei revenaide sotia,chiar dacd aceasta irrtre timp se miritase. _

- " -'. ",

:",t':;CANONUL e4: (JURAMlmrul FAGIN SE OPRE$TE)

';... canonul supune cert6rilor (pedepselor) pe cei care se juri cujurdrnint elinesc (prginesc); 9i noi Ie hotdrim'acestora afurisirea. ,( C a r t . 2 5 . A p . ; 1 0 , 7 7 , 2 8 , 2 9 , 6 4 , 8 1 , 8 2 ! r a s . c . I V . ) . , . , \ , i i lse interzice pentru creEtini forosirea jurA'rinteror p5gine, ca incom-patibile cu calitatea.de cregtin, precum gi pentru cd ur"u inrpr"unate, coformu]9,..9are, echivalau uneori

. cu lepiclarei credinlei ".&ii"".

.i." CANCNUL 95: (RINDUIALA PENTRU PRI}{IREA ERETICIIbRiN BTSERICA)

Pe aceia dintre eretici' care se -adaugd (ataEeazd) ortodoxiei qin_a{ii celor ce se mintuiesc, _ii primim drlpd

';r;i;6;i""" rinauiata liobicei: pb arieni ;i. ps 'racedoneni $!- ne nova$ienii "are-;i zic loru;icatari si, stingaci, ri pe qua't'ckrci'rari

-(patrurp."r"""rif, adici pe t;:

0b' Vij VI (Trul.tl .tc

tradifi (miercuraEi),r ,gi , pe apolinarigti, ii prinrim dind zapise (scris-ori)gi dind anatemei toatd erezia care nu cugeti (inva!a) cuur . cugetd sfin-ta soboriceascd ;i apostoleasci a lui Dumnezeu Biserica, pecetluindu-i,adici ungindu-le tnai irrtii cu sfintul lfir, frtrntea 9i ochii, ;i ndrile;i gura, ;i urechile, gi pecetluindu-i pe ei zicern: ,,Pecetea l)aruluiDuhului Sfint".

Iar despre pavlicieni, care r:evin'la Biserica soborniceasci, s-aLsiezat orinduirea, ca neapirat accltia si Iie botezafi din nou.

Ial pe eunonieni, cei boteza{i intr-o singurd cufundare, ;i pemontanigti cei numifi aici frigi, ;i pe sabelieni, care invafd ci l'iul estetot una (deopotrivd) cu Tatil ;i care fac ;i alte oarecale rele (lttcrr-tride neindurat), gi pe toate celelalte erezii, pentru ci urulfi sint aici maiales'cei care pornesc, vilt din fara galatenilor, pe.tofi care vniesc dintreace;tia si se adauge ortodoxiei ii prirnirn ca pe p6gini (elini) pi (aclicii),in prima zi ii primim spre cre;tinare iar in a doua catehurneni, apoi ina ircia zi le facem lepddirilc de satana (ii exorcizam), ctl suflarea,de trei ori in fald gi in ochi, ;i astfel ii catehizin i)e ei, $i ii {aceursI zi'rtrnveasci in Bisericl ;i si asctrltc Scripturile ;i aturrci ii botezirrnpe ei. r., r 'r i

Dar, Fi pe.'manihei gi severieni, ;i pe cei veni{i din erczii as€-lnenea (acestora), prirnindu-i ca pe pigini (elieni), i i boteziur din nou.

Iar nestorienii ,si eutihienii ;i sevet'ienii, 9i cei din erezii asemenea(aqestora) trebuie si IacI zapis (scrisori) 9i sd dea anatemei ert-'zia(rit icirea) lor, ,si pe Nestorie ;i pe Eutihie, gi pe Dioscur', qi lre Sever

;i pe ceilall i incep6tori (corifei) ai unor astfel cle erezii, ; i pe cei ceeugetd cel,e ale lor gi toate ereziile ardtate me.i inainte ;i a5a sI seimpbrtd;eascI cu sfinta CumirreciturS.

(Can. 8, 19 s in ' ; I ec. ; 7 ,7 s in. I I ec. ; 7 , 8 Lctr tc l . ; ( ; , 57 126 ( 'u t ' tg . ; 7 ,t' "'I:;:,#'u,

sintctizind dispoziliiic canonice ",-'turiou.", ;i mai atesale canonului 7 sin. II ec.; privitoare la prin-rirca err-'ticilor in Biserica, ca-nonul prezent stabilegte, de acord ctr ncela,- trei pr"ocedee, pentltt pritni-'"" .'r"itftt:ii13i:T'""'.':il'i"1t'j}?o"x.

ir.r scris, i' c,rzul'cb'ro, "a.o id rn-torc de la erczii mai pulin grave;

2) Unqerea cu sfintul Mir pentru cci ce nu all plimit aceir;t i tain".i,sau care profeseazd erezii de o gravitats mai mare decit cei ciin prit l l tcategorie ;i

3) Rebotezarea celor care vin cle la erczii le cele mai grave, in siuulcarora s-a pierciut succesiunea apostolici a preoliei deodatl cu ceil a.credin[ei.

ln cornentarii le la canoaneie B Si 1gi ale'sinodului I ecumenic gi lacanoanele 1 gi 7 ale sinodului II ecumenic, am lSrr-iurit aceastd problemi,'arit ind qi ce profesau cei mai multi dintre eretici i pomenifi. Pr'eze'nttt lcanon'l i mai in,sir5 ,si pe manihei, r 'alentinieni, marcionifi, nestorieni,eutihicni gi severieni. , . I

1.5q

96. 97 V - VI (Trul,)

i ' Maniheii, valentinienii gi marcioni,li i 'erau eretici gnostici, care negaucaracterul divin al Revelafiei crestine, ;i deci al insrigi terneliei Bisericii.Aderenfii lor purtau fiecare nurnele inte.meietortrlui ramurii gnosticerespective. Acestea apAruserd in veacul II ;i III.

Nestorienii numeau pe Maica Donrnului ndscdtoare de orn, iar nude Dumnezeu, eutihienii suslineau monofizitismul, ;rdicd preclominaregnaturii divine in Iisus Flristos, pina la desfiin{areu celei umane, iar seve-rienii erau o ramuri a monofizifilor. rrrlr, ,r,

CANONUL 96:}(OSINDIREA IMPODOBII i I I DESi\RTE),t?i ; ; l r f r

cei ce l-au imbricat pe Hristos, prin botez, au mirturisit sr ur-meze viefuirea lui cea dupi trup. Agadar pe cei ce-pi infrumusefeazdgi i;i gdtesc perii capului cu rniiestrie de impletituri, sprs y[ff,rns1sncelor ce-i vdd, .si prin aceasta pricinuind amigire sufletelor slabe, ,iivindecim nirinte;te cu certare (pedeapsa) potriviti, povifuindu-i peei ;i invilindir-i si viefuiascd cu infelepciune, ca piiasind amrgirlagi de;erticiunea cea clin fipturi (fire), si-;i poarte mintea nein-trerupt citre viala cea nestricitoare ;i fericiti, ;i cu fricd s6 petreaciintru curifenie, gi dupd putinfi sd se apropie de f)umnezeu, prin curi-fenia viefii, ti sd impodobeasci mai mult pe ornul cel din lduntru, tlecitpe cel din afar5, cu virtufi ;i cu obiceiuri preabune ;i neprihhnite, casi nu poarte in ei nici o rimx;ifd din ritdcirea potrivnicului. Iar tlacbcineva s-ar purta impotriva "utrotrt'tlui de fafd, si se afuriseasci.

canonul condur-nni nu ingrijirea sau gatirea dercenta a fapturiiomenegti, ci extravaganfele, adici girtirea ;i impodobirea indecentii, fdcuti

.in scopuri imorale.

CANONUL 97: (lN CT,ADTRILE BISERICESTi SA SE T,OCUIASCA. lN MOD CUVIINCIOS)

Pe cei c€, sau- locuind impreund cu sofia, sau in alt chipficind ob;te;ti (transformincl in localuri pubrice) Idca;urile sfinte iipurtindu-se cu nesocotin(i (dispre!) fafr de ele, si in acest chip stindin ele, poruncim sd-i scoati ;i din casele catehumenilor ""le din(-preajrna) cinstitelor biserici. Iar daci cineva nu ar. pizi acest lucru,de ar fi cleric, si se cateriseascE, iar de ar fi laic, si se afuriseascd.

i . Pan.73 Ap. ; 74 ,76 , 97 Tnt l . ) . i

Canonul interzice ca cineva sti locuiascd in rnocl necuviincios inclSdiriie bisericegti, dispunid, ca cei care ar face rina ca accasta, sd numai fie ingdduili nici rnicar in sdlile destinate catehumenilor, ci si fiescogi si din accstca.

Prin aceasta mdsurd, s-a afirmat clreptul autoritililor bisericeEti; dea dispune asupra tuturor clddirilor destinate h-rcrdrii reliriioase a Bisericiigi aparlinind oricdrei Biserici locale. ,ti,titt.r

O B - 1 0 0 V - V I ( T r u l . ) 150

A-,,. CANONUL 98: (SE OPRE$TE CASATORIA CU LOGODNICAALTUIA) ,;{l$ .1 :

*. Cel ce ia spre insofire de cdsdtorie pe femeia logoditi cu altul''irdind inci logodnicul, sX fie pus sub invinuire de adulter'

(Can. 77 Ancira; 22,69 Vasile cel hlare)

Logodna era socotitd gi asirr-ri lat[ in rnulte privinle cu cdsltoria, cdcise incheia prin faccrea promisiunii reciproce de clsirtorie a cel.or ce selogodeau, promisiune care echivuleazi cle fapt, cu cousim{imintul necesarar:elea pentru cei care stricd o cisittorie.

Biserica a cosiderat intotdeaua gi actul logodnei ca avind o impor-tanti asemlndtoare cu acela al cAsirtoriei si de aceea a supus Ei logodna

aproape aceluiaqi regim ca Ei cdsatoria. Se inlelege deci cd in cazul acesta.pedepsele previizute pentru cei care stricd loglodna eratt asemdnltoare cu

acelea pentru cei care stricd o cdsdtorie.

Pina astdzi Biserica trateazd logodna cu aeeea'si seycritate, ; i asimi-l lnd logodna cu cdsAtoria, nu permite hirotonia acelor candidali la inirarealn cler care au fost logodili bisericegte 9i apoi au stricat logodna, consi-derindu-i ca $i cind ar fi divorfafi si neingdduindu-le sd se cdsdtoreascdcu o altd persoani, dacd vor si devinii elerici, pentru cd aceastA cdsdtoriese socote$te ca a doua.

CANONUL 99: (PRINOASE OPiTITE) tt ' ,

- Am aflat cX in fara armenilor se intimpld gi aceea inc[, cf, unii

frigind in interiorul sfiptelor altare pirfi din cirnuri, (apoi), le facprinoase impirl inrlu-le preofi lor bucifi din ele, in chip iudaic (dttpa

obiceiul iudaic). Drept aceea, pdzind neil.rt inar,ea Biericii, orinduim si

npi f ie ingiduit vreunuia dintre l lreo(i, si ia pirf i anumite din cir-

nuri de la eei ce le aduc, ci ace;tia sd se i ldestuleze cu cele care arbinevoi aclucitorul, f icindu-se acest fel de aducere in afara bisericiiIar dacS cineva nu ar face acest lucru asa, si se afuriseascd.

(Can.3 Ap.; 32,33, 56 Trul . ; 37 Cartag.) ' l n

Ca $i prin alte canoane ale acestui sinod, se relevd unele practici

armeano-iudaice, dispunindu-se iniitturarea lor din Biserici. In caz concret,este vorba de ofrandele dc carne pc caro canortl le interzice in interiontlb iser ic i i , in or icc formi s-ar pr i tc t ic i t < ' lc . . . ,

CANONUL 100: (Si OStirrnE$TE PICTURA IMORALA) "(

' ' i" .Ochii ti i sI priveasci cele drepte", pi ,,cu toatl paz'a tinerefii

inima ta'( porunce;te Inlelepciunea (Provcrbc 4, 23, 25), cdci sirnfiriletrupului lesne strecoari in suflet cele ale lor. Poruncim apadar ca cle'acum inainte, in nici un chip si nu se mai zugrdveasci, fie pe table(tablouri), fie altcurnva infifi;ate, chipuri care amdgesc vederea ;i care

160 r :10I. 102 V - VIr (Trttl.)

strici mintea gi' imping spre afiliri le pldcerilor rupinoase. Iar clacicineva s-ar apuca (s-ar incumeta) si faci act'st lucru, si se afuliseascd.' Deqi se ocupd numai cu pictura, condnurnind folosirea ei pentrupropagarea irrroralitatii, in rnod logic si liresc, se poate consiclerd, c'd prinanalogie, hotirirea canonuiui prezent cuprinde condamnarea in principiua folosirii oricdrei arte.in scopuri irnoralc.

.,; cANoNIJil 101: (RlNDUr.{r,A pENTRU pnIMIntr,\ cuMINECA:.TURU)

^.'.,--Dumnezeiescul Aposto{ eu glas inalt numc;te pe ontul cel ziditclupi chipul lui Durnnezeu, tlup ;i loca; al lui Hrist<ls. Asadar, cel cpa dobindit vrednicia cereasci prin pbtirnirea rnintuitoare, af lindu-sepus rnai presus decit toatd zidirea sirnifitoare, mincind ;i bind pe llris-tos, se impreuni pentru totdeauna cu viafa vepnici, sfinfindu-i;i su-fletul ;i trupul, prin impdrt5girea cu dumnezeiescul har. Drept aceea daci.ar vrea cineva si se impdrti;easci cu Preacuratul Trup in vremea adu-nirii (liturghiei), ;i sZr se facd prin irnpir,tigire (participarc) una cuacela, fdcindu-si miinile irr forura crucii, a;a si se apropie ;i sI pri-.meascl impirtS;irea harului. Cdci pe cei ce in loc de mini, pregdtescoarecare vase (receptacole) din aul sau din altd materie, pentr.u pri-nrirea dunrnezeiescului dar, ;i prin acensta se socotesc vrednici prea-culatei pricestanii (de preacurata imparta;anie),, cu nici un gind ntr-iintirim (aprobdm) ca pe unii care cinstesc nrai mult ruateria cea ne-insuflefiti ;i supusi miinii omului, decit chipul lrri Drrmnezdu, Ierdaci s-ar prinds cineva, dind preacur.ata curninecdturi celor ce aducni;te vase (receptacole) ca acestea, si-! se afrrriseasci L;i el gi cel .ce le'aduce pe aeestea.

Canonul interzice folosirea unor rcceptacele sru vase pentru prin:ilcirslintei cuminecdturi, condamnind trufia celor care voiau ca s;i in ace.stcltip sa-,si arate prin'vase sculnpe gi prin lucru deosebit,,superioritatealor falti de cei simpli Ei in genere falf cle siraci.

Folosirea receptacolelor, existenta in veacul vrl, aratd cd , existapractica de a se impirrtdqi mircnii a$a culn se impiirtd;esc astdzi clericii,ceea ce inseantnA, cei actuala rinduialir lrentru impdrtiisirea mirenilor s-a,introdus mai tirziu.

CANONUL 102 : (MAIIISTII.IA DUIIOVNICULUi)

Se cade ca cei ce au primit de la Dumnezeu puterea rle a lcga,g! de a dezlega' si cerceteze felul (calitatea) picatrrlui ;i aplicarea spleintoarcere a celtti ce a picituit,;i astfel si aduci bolii l intlecare4 po-trivitd, ca nu cumva folosindu-le pe ami'doui f6r6 mdsur.6 si grepeas-'ci.,in' privinfa izbivirii celui incircat (suferinci). cdci nu dste sinrpliboala pdcatului, ci feluritd si in multei chipuri, pi ndscrtoare cle multer

I-

1 6 1I vlr

.vlistare ale ,stricSciunii, difl care r'6ul se r:evarsS di*r plin 9i mergeinainte: pind s-ar opri prin pttterea vindecdtortrlui (a doctorului). Dreptaceea, c"l "* aratii ;tilnf5 cloctoriceascir (meclicala) ip privip{a suflg-

tului, mai iutii trcbuic sa celceteze starca (clispozilin) ceirti ce a picd-,tUit;..Ei daci inclini spre sindtate sau'climlroti' iv6,- cireami la sineinsdqi'boala prin nlravui'ile sale; .si vegheze cum se ingrije;te in vre-rnea'.aceasta,lintrc timp) cle intoarcereii (rcstabilrea) sa, pi daci nu seirnpotrive;le, mesterului (doctorului), ;i v4tdma{ea sulletului,opre;tc

,din pr:iCinA folosirii doctoriilor puse ,asupra ei, ;ii astfel sI se mdsoare

,rlrilostivirea tlupd v rednicie.circi tot cuvintul (toata grija) lui DumneaQu. ;i ale celui cdruia i

s-a incrcdinlat cii 'ruuir:ca de . p$stor (pas{orala), este sd adtrci inapoi(sa 'intoi.rrcA)

oaia cea rdticitd ;i si vindece pe cca lnulcatit de 'arpe,'i i fA*l ' ici s.r o impingd .spre .pr:ipastia deznidljduirii ;i nici a sl^6biiti,ii rpt. molcgirea ,si spre

-dispicfuirea viefii,' ci in orice (fcl de) chip

si stea- irgpotrir;a sulerinfci (patimei), lic prin doctoriile cele rnai aspre

;i'inaj iu!i-, fie fi'i' cele' rnal rnoi (stiportabile) ;i mai blilde (uqoare).ii sa s" nevoiasci (iupte) spre inchiderea (cicatrizarea) rinii, cercetind

-ioadele pociinfei qi ingriiiqd ct1 infelepciune. p9 gmul. cel chemat spreiiiatucirea cca'cle'su:;.-Aiadar- treb'ie ca 'ei sd lc gti'r pe anr.indoud'

fi /pe cele AIe asprirnii gi pe -cele ale .obiceiului (certite- de obicei)-, dar

ii-,'urnrlrii chipul-ccl' m6i inditinat, la cei cars nu primesc asprimea,

"ppc",uot ne ipva{d pe noi Sfintul Vasilgr., !i , 1.': '. . '(Can. 1'2 sin. I ec.; 2,5,7 enctrd\t'Enciclq' lui' Atanasie cel !,farecitlt'e' RuJ h't ; 2 ; 3 ; 7 4', 7 5, 84: 8 5 V ast.Ie c : L4. ; 4, 5, 7, 8, Grig' tv"i's'/

.Cuprinsul canonului este cie cea mai tlare intltoltar-r[ii pentru ind-rti;

rl')arr)a dulrovnicilor, citrc sint povdfui{i sa procedeze cu infelepciune fafdde piicito;i gi cu o niiiestrie, asemitnitto:rre aceleia pe care o foLosesc me-,dicii in tratarea bolnavilor.' '.. priu."u de a lcga gi dezicga, angajerazi lrt ceer mai grga rdspunder-epe. clrmqitorii sutlr-Itelor crt'rlincio;iloi', folosinclu-lc, in clzul cirmuirii

.irccstora, de lucruri mult mai delicate si mai inportante in acelaqi timp'tlccit sint celc ce cecl sub inr;rij irea rncdicilor' :

Pentru a releva iprpoitinqa pe care o are milicstria duhovnicilor,

i;utertr spune cu dreptate cr't pretgtindeni, credincioslii siqt ega plecum

:j.nb. ;i,duhovnicii, Ior.

CANOANELE SINODUI.UI VII

r l

ECUMENIC DE LA NICEEA'(787)' : ! '

. C,INONUL 1: (SE iNT \TTESC CANOANIIT.JI PRIMITE DE INTREA-. .

GA BISEhICA PINA ,\CUM)

celor care au dobindit vrednieia (demnitatea) preofeasctr, rlntiu-ielile canonice le sint midurii 9i indreptiri, pe care primindu-le c1

bueurie, cintim ,impreund -cu dumnezeiscul vestitor David' cdtre !om-.nul Drimrlezeu- zicind: ..,,[ntru calea mdrturiilor tale m-am desfdtat

762r v u

c3 .intr_u toatS bolafia(( (ps.- 118, 14) 9i: ,,Ai poruncit ca mSrturiile talesi fie clreptate in veac; infelepgegte-rni. 9i.r,iu '"t1;;

in.r 11a, 1BB_114).$i daci glas'l p'oo'ocesc (profetic)- tru po",rrr""gte noui si pizimin veac nrirturiile lui^Durnnezeu^gi sa riiefuirn i"i;;;|", este in'ederat(evident), cI ele r'irnin neclitinate si ne.strimutate, clci si "ir;a;;icle Du'rnezeu ll{oise zice astfel.' ,,Acestora nu este a li se adiuga (;.;i;:

;i nici nu este si se scoatd (ceva) dintr-insere (5 Moise ti, sz1.,gi a,,.rrrre-zeiescul apostol Petru, prosldvindu-se intru'"t" -rt"iia:

,,Spiu "i"e.-,;iingerii doresc si priveascd,, (I petrr: 7, 1Z), .si pa'eliice: ,,Chiar dacdnoi, sau inger din cer de ar biner,lesti'voui, 'i"-J;; ',i*

"*u ce lr_ombinevestit noi voui, si fie anaterna,, (Gal. 1, B). ----- -

Agadar, acestea^ astfel fiind, ;i fiindu-ne noui mirtnrie, bucurin_9"-rg de ete ca ,si cind cineva ar'sis^i "o*o"i ;;li";;" bucurie (neinsu;im), primip in inimile noastrs sfintele canoane,

';i intirim intrea_ga ;i nestrdmutata_ o_rinduire a lor, a celor ""-.i"i"i", te a" citre sfin_tele.trimbife ale Duhului, ale preasltrvifilor apostoli, alg celor pase sfin_te sinoade ecumenice, gi are telor ce

's-au intrunit- io"ar pentru ape-zarea unor asftel, cle rinduieri, ;i are sfinfiror 'o;tri paringi. ca"i *itofi sint lurninati de cdtre unul gi acela;i Duh, auorinduit cele defolos. $i-pe acei pe care "i i i-r"i"n anatemei, ;i noi ii drm anaterner;gi pe cei care ii lupu-n^caterisirii, 9i noi ii caterisim; ii O" cei care ii

:upun afurisirii, gi 'oi ii afu.isim, iar pe cei pe "u"u- ii auu certdril(epitimiei) ;i noi agijderea ii_ supunem. cici dumnezeisscul apostolPavel care s-a urcat in ar treirea cer pi a auzit ";;,i";;iu cele negrdite,st{sn ld'rurit: ,,r'i.d^ iubire de argini si fie p".turru 'oastri, indss-ttrlindu-vi cu cele de fafi (pe care le"ave!i),,. lnvr'. fS, by.-

r .r , . (Can.1sin. IV ec.;2 Trul . ; l Cartg,; 10 sin. I_I I . )Prin canonur 2.al.sin. Truran, se statornicegte o colecfie a canoane-lor emise pind atunci si acceptate ca formind cociul oficial de canoane alBisericii ' canonul prezent face in cuvinte .mai scurte, acelasi lucru, con-f i ' , ind canoanele cmisc pini tn. ' . "-ol , lu i_(zBZ), ac " i i . " sf inf i i apostol i ,de. cdtre primere qase sinoaclc ecumenice, de cai.u ^sinoadele locale gi decdtre sfinlii parinli.Trebuie re'rarcat in mod deosebit faptul, ci in ce priveEte valoareosau prterea canoaneror, se aratd prin canonul prezcnt ii clc sint emisede crtre oameni luminali, de cdtre unul gi u"uiu. sfint buh, numindir-i

1:e tofi cei care au agezat canoanere, ,.trimbi{e ale tiuhuluiifint,,.se interzice apoi ca la canoanere existente sa se mai adauge ceva.sau sd sc scoati ceva dintr-insele, vrind sd li se arate in feluf acestavaloarea lor ve;nicd. La acestea observdm, cd in.sugi .i"oJ"r vII ecunenica adiugat canoane noi la cele vechi, fapt care n., iu-u scazut desigur nici'aloarea celor anterioare, dar nu a preju'diciat ni"i"uroo".il ""rn" din urmi.Astfel- fiind, inlelesul canonului trebuie ldmurit l" ,pi"it"r, iar nu inlitera iui. $i dacd, nu trebuie sd se creadi cd toate.onoi.t.iu sint hotiririluate de cdtre sinoade in aceragi chip inefauit,--;;il;;irt"n!a sfintuluiDuh, in care s-au adus hotdririle dbgmatice ale acestora.- este pentru e6

I*

2 !. I I

intre canoane deosebim doud categorii, 9i anume.: unele de cuprins dog-matic Ai altele de cuprins juridic - disciplinar. Atit unele cit gi celelaltes-au dat de sinoade. carei ftlra indoiala au avut asistenla Sfintului Duh,dar canoanele de cuprins dogmatic, se intemeiazd pe revcla{ie, iar cele decuprins juridic disciplinar, sint simple misuri legale, care nu au caracterulneirecdtor al adevdrurilor revelate. Cauoaneie de cuprins dogmatic nu sepot schimba, nu datorita faptului ca ele au fost acloptate in forml dccanoilne, ci clatoritd cttprinsului lor, pe cind cele care nu au _cuprinsdogmatic, pot sa fie schirnbate de cdtre puterea legislativa a BisericiiEcumenice, dupd cum aceeaqi putere poate sd mai adauge altelc noiintruclt este evident, pentru oricine, cd puterea legiuitoare a Bisericiinu a incetat dupd epoca sinoadelor ecumenice' qi cd Biserica o de{ine ltrintregimea ei gi azi, precum o detinea gi ln epoca sinoadelor ecumenice'

Prin urmare, deosebim in mod precis calloanc care nu sc potschitnba qi canoane snprlse schimbirii. Este evident insl cA schirnbareacanoanelor, ca Ei inmullirea lor, nu se poate face decit de organele careciefin clepiin puterea lcgiuitr:re a Bisericii, 9i adic[, de cdtre sinodrtlectrmenic.

CANONUL 2: (EPISCOPUL TREiIUIE SA I'IR CARTUII:\Ii $I

si ' RivNIToR) , , . , , , t . , r i ,

De vreme ce, cintiud ne incretlinfdm lui Dumnozeu: ,,lntru drep-t[file Tale voi cugeta, nu voi uita cuvintele Tale" (Ps. 118, 6), estemfntuitor ca tofi cre;tinii s[ pizeasci acest lucru, dar cu deosebire ct'iimbricali cu vrednicia preofeascb.

Drept acgea, orinduim, ci tot cel ce vrea s5 fie inaintat irr treaptaepiscopiei, s5 gtie (cunoasca), desivir;it Psaltirea, pcntlu ca astfel, din

aceasta, si se indemne a invifa 9i intreg clerul siu. Si so ispiteasciinsi cu dinadinsul de citre mitropolit, dacii are osirdie si citeasci cupitrundere, iar nu in trccere (superficial), atit sfintele canoane cit ;iifittta Evanghelie, cit gi caltea dumnezeiescului apostol, ;i toati dum-nezciasca scriptur6, gi s5 se poarte dupi poruncile dumnezeielti, ;i s6invefe poporul siu. C[ci fiinfa ierarhiei noastre sint cuvintele celc pre-aanisite de Dumnezeu, adic[ adevirata cunoa;tere a dttmnezcic;tilor

Scripturi, precum a rostit marele Dionisie Aeropagitul (In sc'r'icrca sa

,,Despre lerarhia Bisericeascd'j). Iar dacd s-ar ildoi, ;i 1-ar plimi bu-

curos, s[ faci qi si inve{e astfel, si nu se hirotoneasci. CIci Dumnezeu

a zis ip chip de prooloc (profetic): ,,Tu ai lepddat cunoa;terea ;i Eu te

voi lepdda pe Tine cd nu-mi sluje;ti mie ca preot" (Osea 4, 6). .i;n: t t t (Can 58,80 ap. j 2 sin. l ec.;19 Trul . ;12 Laod.; . tQ Sard";1-8 Cntg.)

Canonul arati ci episcopul trebuie sii fie neap[rat un om invdfat'cunoscind nu in mod superfieial, ci temeinic, atit Sfinta Scripturd,'cit 9isfintele canoane. De asemenea sb cunoascd trinr: Psaltirea, pentru il sc'

1643. '4 VIt

vedea,cd cel ce urmeazd,a deveni,episcop indeplineEte sau nu acestccondiluni. canonul aratd cd trebuie sa fie ri,p,ls uhei examindri aproiun_date _din partca (cte cdtre) mitropolitului comp.etent, qi numai clac{ vadovedi riy1d, gi cunogtin{e suficient, ,si daaa va intruni gi arte insugiri,cand ida tu l laep iscop iepoate f ih i ro ton i t ,a ] t fe lnu .

CANONUL 3: (NUMAI BISERICA ISI AI,EGE SI-U.IITORII SAI)Orics alegere de presbiter, sau de diat.on, ficuti de citte .l."ga-

tori lumepti, si r'Sminir fxri tirie, dupi canonuJ ca.e zice: ,,Dacd \:rcunepiscop, folosind dregrtori.lume;ti, gi prin ace;tia s-ar face stipin pe obiserici, si se cateriseasci ;i si se afui'iseasci (de arel!r.."ea) 9i tofi 1r:,ria;iilui" (Can. 30 ap.).

cici se cu'ine, ca cel ce vrea sf, lie inaintat la episcopie, sir se{-eaS._aâe cdtre epis_c-opi, dtrpi cum s-a orinduit (froHrit) de cdtre sfin_lii pdri'fi cei de la Niccca in canon,l care zice: ,,b" """f"u ca "pi.r"op.rtsi se a;eze mai cu seamd de citre toli (episcopii) cei di' eparhie ('ritrep'.6-lie); iar daci ar fi greu vreun rucru ca acesta, fie pentru vreo nevoiestrimtordtoare- (presantd), fie pentru lungimea d"trm.rlui, adunindu_se inorrce chrp trei la un loc impreund alegitori fdcindu-se ;i cei care lip-sesc (absenti) gi incuviinfind (consimlind)' prin scrisori, atunci sl sefacd hirotonia. rar intirirea celor ficute si se clea in fiecare eparhie(mitropolic), mitropolitului.

(Can, 4 sin. I ec.; ,Can': S!âp; 4,si i r . I ,ec,. ; , '1g,. '23 , . lnt ioh.; t?, 1.3I"ctod.; 6 Sard.; 1 C-poL; 75,,49, S0 iartg.l ; .i.)

Reproducind cuprinsul canoanelor 30 apostolic, si 4.al sin.I ecumenic,canonul de fa{d confirmd dispozifiile acelora, interzicind,arnestecul c1reg1-torilor lumegti in alogerile c1e- cpiscopi, gi statornicincl ca alegerea uiuiepiscop sd se facd de cdtre cel pufin trei ,episcopi, in frunte cu un mi-tropol i t .

i ; , , : . , , '

. ' r * : ; , , ,

CANONUL 4: (SE OSINDE$TE IUBIR}IA DE ARGINT $I SIMONLA)Dunrnezeicscul apostol Pavel vestitorul adcvdrul.ri (1;ropoviidLrito_

Tul), --- agezind (rincluind) presbitelilor dirr Efes, sar nrai degrabi in-tg'esgl.ui cin _(corp) preofesc (rinduiala) asernenea u'ui caron, a erritdeschis astfel: ,,Argintul sau aur.ul sau haina 'imihui ;;-;;i-dftt;;toate vi le-am aritat voui, cxci astfel ott""iiia,i-r,i ;; cade s.I i.eniliin ajutorul celor necreclineiogi, socotind voi c6 este nrai,fer.icit a d$decit a lua(( (l-. Ap. 20,33-30).

_ Drept aceea, ; i . invi f indu-ne- dg la acela, or i 'duim.c. t ,piscop' I ,ndscoci'd pentru ci;tig. ruginos (nasbociri, pretexte) in 1i'icini ir" pi*-!e, sd nu plSnuiascS nicidecum a cere aur; sau argint, sau altceva dela episcop, sau clericii, sau monahii cei car.e se aflX ,.ib "l (ii sint su-pusi). cxci zice apôstolur: ,,Nedrepfii riu vor rnopteni imparrgia tuiDumnezeu(( (I cor.-6, g) ;i: ,,Nu sint'cratori copiii si'agoniseasci pirin-f i lor, c i pir inf i i copi i lor, : ( I I Cor. 2, 14). i . . , j i . : r , , t r , : .

5 V i l 1 6 5

lrl, Daci, aqadar, pcltru, stoarcerea aurului sau a'vreunui alt soi, saupentru vreo patimd ,B sd' s-ar gdsi cirleva (d4tre episcopi) oprir-rd deia slujbi (Iiturghie) ;i afurisind pe vreunul dintre clericii supuli lui,sau inchizincl vreo cinstiti (sfintir) biseric5, spre a lltl se sf,r'ir;i in caslujbele lui Dumnezetr, 9i trecind (intir-rzind) nebunia lui asupra (lucru-lui); celui nesimfitor.y cu, atlevdrat fdri sirnf ire fiind (ace1a) se va su-pune;i aceleapi pdtimiri, ';i se va Fi intoarce riutatea lui asupra capu-iui s6u (Ps. 7, 17), ca un' cilcdtor al pcruncii lui Duurnezeu 5i al rin-cluielilor apostoliie,,, Cdci:,,;,i,,Petru, cdpetenia (corifeul) dilti i al apos-tolilor porunce5te: ,,Pdstorifi turma lui Durnnezeu cea intru a voastri(grije). r-cghind asupra ti, qi nu cu silnicie ci cu tragerc de ininr5,clup5 Dutnnezeu; nu cu cdutare de ci;tig ru;inos, ci cu rivpi, nu ca $icind a{i fi stlpini ai ob;tilor (pirstorili}or), ci pildi facindu-vi tur-lnei,. si cind se va ardta 1\ritipdstorul, prirnifi cunulla cea neve-stejitda rndririi(' (I Petru 5,2-_4).

(Can. 29 Ap; 2 sin.',lV, ec.; 22, 23 Tru'\.; 5, 75, 19 sin. VII ec';12 lttocl.;'Z Sarcl.; 9 Vos,.i c.M.; Enciclica lui, Ghenadie.; Enciclica luiT'arasie.)

Cuprinsul cbnonului,preZent este o pledoar.ie,impotriva arghirofiiieiqi impotriva celei mai urite manifestdri a ei, sirronia.: , , |n textul ,canonulu'i se enutneri Si se condamni, citcv:t diutrc c:e:lc

rnai frecvente forme de rnanifestare a arqhirofiliei ierarhilor din vremearospbctivd, $i prin anaiogie; se inlelege, cd este condatnnatd orice mdsurdprin care , vreun ierarh sau vrib altd fali bisericeasc5; ar cduta si-i stoarclvenituri sub orice pretcxt de la subalterni., Este vorba firgte numai de ciEtig rtt;inos, neadmis in chip lcgal,cis,tig ce nrt i se cuvine,' si ;care, daca totuqi Sc stoarce, constituie 1npdcat grav, cdci prin eI ,,Se ia piinea fii lor((, 9i pdrinlii apar astfel inchip de straini asupri tor i .

CANONUL 5: (SE OSINDE$TE SIMONIA)

Picat de moarte se considerd, cind oarecari pdcituind, riminneindreptafi. Dar -si mai riu decit aceasta, este dacl se ridicd cu cer-bicie (incdp5linare) irnpotriva dreptei credinfe Pi a adevdrului, pre{uindmai mult pe Mamona, decit supunerea fafd de f)umnezeu, 9i se impo-triyesc rinduielilor lui canonice. In ace$tia nu este Domnul Dumnezeu,de nu cunlva smerindu-se i;i vor veni in fire (se vor trezi) din gre;ealalor; cdci trebuie ca aceptia cu tot dinadinsul sb se apropie de Dumne-zeu pi cu inirnd zdrobit[ sd c-eard lisarea 9i iertarea acestui plcat gi sdnu se mindreascd cu danie nelegiuiti. CIci ,,Domnul e aproap,e de ceizdrobif i cu inima (Ps..33, 19).

Drept aceea, 'cei ce se fdlesc cd au fost rirrdui{i in Biserici, prindare de aur (prin diruirea aurului), gi, punindu-pi nddejdea in acestobicei riu, care instr5ineazi de la Dumnezeu, 9i de la toatd preofia' ;icare, clin aceastd pricin6, cu fafa neru;inatd qi in gura urare (cu guraneacoperitA); prin cuvinte ocdritoare batjocoresc pe cei ce au fost ale;i de

6 VII

citre Duhul'sfint, pentru bunEtatea (virtutea) viefii Ior ;i care au fostrinduifi (in-Biserici), fdrx dare do aur (atunci), mai iniii cei ce facaceasta, sh ia t'eapta cea tlin u'ni _a cinului lor, (a starii propriiy. iardacb ar stdrui (persevera), s[ fie inrl,reptafi p.ir,

'ce.to.e (epitimie).

Iar dacd cineva s-ar vldi cindva fdciird aceasta intru hirotonic(crr prilejul hirotoniei) si se u'neze dupr ca'onur apostolic, care zice:.Daci. vreun episc<rp, sarr presbiter, sau tliacon ar

-dobindi prin bani(demnitatea) aceastl vrednicie, sX se cateriseascd ;i acela, ;i cel "" i_"

rrirotonit gi sd se taie cu t-otul gi din. eornuniune it iruii"a, impdrtdqire),ca Simon Magul de cdtre nrine petm(r (Can. Zg ap.l- - ,ariiderea ;i dupi al doilea canon ar cuvfopilor rro;tri piri'fi deIa Calcedon, care zice: ,,DacX vreun episcop, ar "ivirgi hirotonie #"t*bani ;i ar cobori intre lucrurile de .'inr"""- harut carl nu se vi'cle, ;iar hirotoni pentru ba_ni episcop, ori horepisc'p, ori- jresbiter, ori tria-con,- ori pe altcineva dintre aceia ce se nuinird'in cler, sau pentru bani3,1,:1"tlll ligslitui, rindui), econom sau, ecdic (apdrtitor, avocat) bise_rlcesc' sau paranl'nar' sau_ pe orieine din canon (di' caiatogut stu;ba-gilor bisericesti), pentru ciglig ru;inos rle seama sa, cer rlovedit ci aficut (intreprins), acga;!a, sx.ie primejduiasci in privinla propriei saretrepte (spite), iar cel hirotonit si nu aine,rici-u;-1Jr. dirr hirotoniasau inaintarea acea-din nego!, ci si fie strrin de vrednicia sau de sluj-ba pe care a dobindit--o prin

-6ani. Iar daci cineva s-ar r-idi 1". apa.uayca mijlocitori in .astfel de apucit,oi 1"tu"*ij- "";i"*r" si nelegiuite,sd cadi gi acesta din treapta sa, daci ar fi cleric,_ iar ae ar fi laic saucdlugdr, si se afuriseascd.r. (Can. 2 sin. IV cc.).

_(C?n. J?_op; 2 ̂ t^in _IV ec.; 22, 25 Trul.; 4, 75, 19 sin. VII ec.;U Laod.; 2 sard.; 90 vas. c.

'M.; Encictica'ur raraisle; Encicrica luiGlrcnadie.)

Prin canon se.. cond,amnd in pri.rul rind simonia indirectd, ac..apracticati sub formi de daruri, ofeiita in scopul dofinairii unor c1:rrrni-td{i bis_ericegti, sau a oricdrui ser'iciu clerical. Apoi simonia propriu-zisise condamnd urrnindu-se intocmai dispozifii l" """bonuilr-lg ip.

'qi 2 sin.IV cc., ale cdror texte se 5i reproduc.

'

h

:, CANONUL 6: (SINODUL MITROPOLIEI SA SE ADUNE ODATA" PB AN)

De vreme ce este. (existd) un canon care zice: ,,De doui ori pe an,in fiecare eparhie (mitiopoiie) trebuie si se facl cercctirile cano'icede crtre adunarea episcopiror" (can. 3z ap.),- d;, ;i l;ricina oboseriicelor ce se intrunesc ;i a lipsei lucrului trebuito" p"'i- cdl5torie, cu'i-s5iir pirinfi . ai sinodului -aI paselea (ecumenic) a orinduit ca in oricec'rp tr pe'tru orice-cuvint (1;ricina) s5 se lind odatS pe an (sinoclul),

;i cele gre;ite sd se indrepteze (Can. g frut.j -

.;bA;adar, pe acest canon il innoim noi, si dae5, s-ar afra vreu' dr&rgdtor oprind acest lucru sd se afuriseasc5. Iar dacd vreunul clintre nri-tropolifi nu ar avea griji (rr neglija) sE se faci rucrul acesta, firi (a fi)

167.7. 8 vrl

nevole ;i silS gi fSri vreo binecuvintatd pricin6, s6 fie supus cercetSrilor

eanqnicer----l;;" cind se finc sinodul pentru treburi canouice ;i cvanghelice' sr:

cuvine ca episcopii intrunifi sd fie cu osirdie li cu griid intru pizirea

durrrrr""uiurtilor ii de viafl fdcdtoa-relor poryn9: ale.lui Dumnezeu' Cici

intiu pariiea acestora multi rdsplati este"' 1Ps' 1B' 11), pentru cd ;i

-f6clie este porunca, iar legea este lunlin5, $i calea viefii este tnustrarea

li i'drumarea,, (Prov. O, ie;, qi ,,Porunca Domnului este strilucitoare'

iuminind ochii" it t. L8, B). Dau rnitropolitul si nu fie volrtic (gii nr-r aibe;;i;t; cere din'cele ce aduce episcopul cu sine, fie dobitoc, fie altceva(alt s.oi). Cici de s-ar dor,edi ficincl lucrul acesta, si se dea inapoi

i n r p i i t r i t . . $ . . t .(Can. 37 ap.; 5 sin' I ec'; 9 sin' IV ec'; 8 TruI'; 20 Att'tioh; !t't Cattgl')

se dispune, - in conformitate cu alte canoane si indeosebi cu cano-

nul 3i aposiolic'qi B trulan-ca cel pulin odatd pe an sir sc intruneascdsinodul fieedrei mitroPolii.

Din text se con;tat1, cd 9i in tirnpul sinodului qapte ecumenlc' clr-

cu rn^scripli a teritorialir nritropolitarl5, se nttmerste tot eparhie.

CANONUL 7: (BISERICILIT SE TIRNOSESC NUM,\I CU SFINITEMOA$TE)

Dumneizeiescul apOstol Pavel zice: ,'Pdcatele unor oanrcni sint vb-

dite iar alc altora urmeazi dup[ acelea" (I Tim. 5, 24). A;adar, picatc-

lor mai inainte sSvir;ite, le urmeazi ;i alte p[cate. Astfel, rdtdcirii

iereriei; nelegiuite a clevetirilor de cre;tini, i-au urtnat _;i alte nelegiu-

iri. CEci pr""u- au luat (scos) din bisericd chipul cinstitelor icoane (sfin-

ielor icoane), au pirdsit';i alte oarecare obiceirtri, carc trebuiesc sd fie

innoite ,si firiute iritocprai dupd a;ezinritul (tegea) scris ;i nescris.

Agadar, cite cinstite biserici s-au tirnosit fdrl cinstitele moagte

ale mucenicilor (martirilor), orinduim ca in ele si se facd aFezarea moal-

telor, cu rugeciunea obi$nuitd. Iar cel ce va fi tirnosind biseric[ fdrd

sfintete ntoalte, ca unul care a cilcat predaniile bisericegti sd se cate-

riseascS.

(Can.31. up.; 4 sin.IV ec.; 37 'l 'rul.; 5 Antioh.; 83 Cartg')

Canonul restabile"lte vechea rinduiald a folosirii sfintelor moaEte- lasfitrtirea bisericilor, dispunincl ca in bisericile dip care icoanele au fost

azvtitite sau care au fosi sfi'tite fdrd sfintele moaqte, in timpul iconoclas-mului, ig tiu sfinlite din nou, punindu-se intr-insele 9i sfinte moa;te.

CANONUL 8: (NUMAI CEL SINCER CONVERTIT SE PRIME$TEIN BTSERICA)

De vreme ce, oarecare riticifi din legea (retigia) evreilor, cre-deau ci pot sX ia in ris pe llristos'Dunrnezeul nostru, preficindu-se ci

1 6 8I VII

se tncre;tineazx, dar' lepidindu-r; pe II (rre,gindu;L)i"in. ascuns pi {ininrlsimbrta in tain5, ;i alte lucruri iirdaice 'fic-incl,

-'orinclui- ";- ;;;iai;ti .lo -se prirneasci nici la- impirtdsire, ni,.,i iu

'""ge"i i,re, inigi i*n fiir"_

ric5, ci'si fie pe lat3 e'rei, dupd legea (religia) roi', ;i: ' ici,;re,c'piii krrsd nu-i boteze, nici si cumpere sau sidobindrisci rob,isctav;.

rar dacr vreunul d,intre ei se intoarce (r:onve*e;tc)' din crcdirrfiicinstiti (sincerr), Fi, biruind datirrele si treburiio lor, o: r,a nrrrturisi- dintoati inima' st)re a-i-incredinfa (convingd $i a-i inrJrepta pi,,pe,arfii,acesta sd se primeascx ;i sr se boteze, si copiii kii sd tie, intei:itri.,irrl ase lepdda {ab!ine) de nre;te5ugrrrile evreie5ti; iar claci nrr ar filastfcl,sE nu se primeasc5 ei in nici urr chip.

(Can. 1,64, ?0,21 ap; 77, g4 Trut. ; 1 Ant ioh.; Zg, 37, 3g La,, t l )Canontr l dispune in c, , fel sd f ie pr imit i ln Bisel icr i ewei i eare sc

converstesc la credinfa cregtind|insistincl asiupra 'ecesitdfii,de a.se ve=rifica sinceritatea convertirii.Aceast:i nri'tstiri are insd clrracter de principiu. care trebuie observat

in toate caztrrile de convertire a oriciiror necrestini Ia creclin{ti c:r.gstinir.Ea nu trebuie privitd ca o mdsura special acloptatd in privinta evreilor,ci nrrmai ca o ;rplieare a unui principiu gcneral, Ia

-u'nrrt crin cazurileposibile.

Ci ea nu renrezinti o nrisuri discriminatorie fati de errrcl,'rezultd9i din faptut cd, spre deosebirc a" "niii"li"' i"ei'r";p;riale clin vr.*(,Aaceea' canonul prezent nu cuprinde nimic potrivnieevreilor ci,a;r:a*tindu-leconsideralia cuvenitd un_or oalxeni, -<ublirqiaza,,doar:,necesitatea unor elq:menta:'e rTrisuri de prudentfi, ?n ceea.cer privolte ;accelttarea,prinfii i ,inBisericd a celor convertiti dintre, ei. ,;

' ,;-;., j:- . 't

CANOISUL 9: (DEF'AIMAREA ICOA},TELOR SE I'OSINDE$TE}

Toate jucdri i le copi ldre;t i i , i grunrele neburrcst i , scl ie l i lc, . , , i i . , . i - 'Iroes€, 5i cele cat'e s-au fiedt (alcitirit) inrpotrir-a cinstltctorl i.outio.trebuie s[ se predea episcopului cr-rnstantinopor*lui, srr'e o fi rrrr.c.l-fo parte (scoa*se din cir t 'u laf ie) i r l rprrruni cu cclcla. ! te cir , l i

'c, l .et i . " . . foidaci s-ar afla cineva ascunzindu-Ie pe acestca, ;; ;; i i ;i;;;;r,, ;;;presbiter, ori diacon, -sE se cateriseascd, iar de al fi laic ori ixtuger, sxse afuriseasc*,

(Can.60 ap.; 63 Trul . ; Sg Laod.) t . , , - ,* . , - , i , i . i , f r , . . .

. -. 9"rpnul dispune scoaterea din eirculafie .ca eretice, a scriefilbf,alcdtuite lmpotriva icoanelor. .. .. a

Din canon se vede cd spre a r::rtjocori sfintelc icoanc mli foloseimpe lingi scrieri gi alte rr-rijloace, cum iint unele inchipuiri sau figuri, pecare canonul le nume$te jucdrii sau ehiorrri copildreqti, apoi unetE gtd;n-ebuneqti, care erau niste versnri sau cintece'uai3ocoridare. se interzic:l 1"-$",?

qi se, dispunc ee textele qi chipu.ile respectiun .a ifJ"pir* ""9l scrlerlle eontra icoanelo?; la Patriarhia din Constantinopol, seotinclrr*seast fe l d in c i rc f r la t ie . , J r i r t r ' r . r , ; : , , , r ( l . r , j . l i i r rx l d r1 t i l

- , ,

I '

1{r.. 1,1, VtI

fie economi in fiecare bisericS.$i daci fiecare nitropolit aFeazd eednonr in biscrica lui bine este.

Iar de nu, episcopului (patriarhului) Constantinopolului ii este ingdduitca' din propria sa putere sE rilduiascd (instituie) econoln in bisericaaceluia. Apijderea ;i mitropolifilor, daci episcopii supupi lor nu voiesc'(nu se hotflrdsc) sd ageze economi i1 bisericile lor, acela;i lucru (aceeagirinduiali) si se pdzeasci (observe) 5i in privinfa ministil i lor.

. , ( C a n . 3 8 , 4 77, I Gang.; 24,Ciril Alex.)

. |69

.:: :.CANONUL 10: (CIIHRUL SA TIE PRAVILELE $I LA MUTARI] $I. . . , LA PURTARE)

Dc vreme ce unii clintre clerici, nesocotirrd rinduiala cauottici,pdrlsinclu-gi parohia lor aleargi la alti palohie, ;i nrai cu seami ip

aceasttr rle Dumnezeu p[ziti gi implrlteascl cetate, ,si stau (se stabilcsc)Ia dregdtori lunre;ti, sivir;ir-rd sfintcle slujbe, (littirghii), in paraclisele(capelele) Ior, pe ace;tia rtu este ingiiluit a-i iprimi in nici un fel de'cas6 sau bisericir, firi (i.oia), episcopului pt'opriu ;i a episctlltultti Con-itantinopolului. Iar daci va face cineva 9i ar stirui (in ceea ce a fdcut),sX se caleriseascb. Cifi insn fac lucrul acesta cu ;tirea rnai inainte polne-nili lor preofi (vlSdici). nu le este ingEduit a lua asuPra lor purtdri tlegrije lumeEti si de ale vielii, ca fiind oprili dc cdtre dutrrnezeiegtilecanoane a face aceasta. far claci lcinet'a s-ar prinde avind asuprXsi osarcinS mai tnare decit cele zise, oli sd incetezc ori sd se cateriseasci.Aqadar nrai bine s[ se ducl (preotul) sirre inl'dfarea copiilor gi a cas-nicilor (sclavilor), cetindu-le lor cu sthruinfi Scripturile, cici spre aceastaa ;i luat moptenire preofia.

.i,ts( C a n . 7 5 , 2 0 , 5 8 , 8 1 , 8 3 a p ; 2 , 7 5 , 7 6 s i n ' . I g c T i 3 , 4 , 5 , 7 , 8 , 7 0 -

2 0 , 2 3 , s i n . I V e c . : 7 7 - 2 0 , 3 7 , 5 9 , 6 4 T r u I . ; 3 , 7 3 , 7 6 , 2 7 A t t t i o h . ; 1 9Lnocl. ; 7, 2, 3, 72, 75, 76 Sctrcl . ; 76, 34, 48, 65, 77, 80, 90, 727, 123 Cartg' ;11 sin ' I - IL)

Canonul interzice preotilor s4-s;i pdrAseascd parohiile qi si se anga-'jOzc'sluiitori la capclele particular'e, i-lir:"r involraa epi-<coptilui."de la care

iTleacd gi a episcopului locului in care ar vred sii se aqeze. De asenrenea,chiar si in ciizul cind ar avea ir-rvoirile aritate, li sc intcrzice preofilor sdia asupra'1or sarcit-ti conrune, nebisericeqti.

Prin capol se afirtnd competen{a exclusivir a autoritii{i lor bisericeqtiln

'chestiunile privintt drcpturilc gi obligalii le clericilor, ca slujitori aiRiser ic i i .

CANONUL 11: ( l iCOi\ iOMlI $I DITEPTUL D-U DEVOLUTIUNE iNBiSERICA)

Fiind cu'tofii indatora{i (obligali) si pizirrr dumnezeie;tile canoanesintenr clatori sd-l linem cu orice chip nevdtimat gi pe cel care zicc sE

ap. ; 25 ,26 s in . IV ec . ;35Tnt I . ;12 s i t ' r 'V I I ec . ;15 Ar tc i ra ;2i Atttiolt.; 26, 33 Cartq.; , t n,,I,-II 10 Teof . Aler.; 2

u w l

Pri' fd'x{ul i-anonului prezent se dd qi expresie forr'ald, unui as_pect al dreptului de,devolufiune ierarhicd, lxistLnt cle rr,rft in ;i;;; il-sericeascit, fi ind un drept inerent oric:irei adrninistra{ii organizate ier3r6ie.Degi nu i se zice pe nulne, drepturui cle clevoluiiune, totusii cl.spreaci\asta este vorba in canonul prezent. Este gregit insJ sa sc creadi cir;tbi':r prin acest canon s-ar fi introdus ir, .,oiuiu-- bill.ic"asc.i nur.ituldrept' pentru cd Jdr3 a i se fi 4s pe nurrle, er este cuprins in intrc,aqalegislatie bisericeascd, deoarece ni.e.ica are orqanizafie ic_:rarhicd. adiciiuna in care autoriti{ile conclucdtoare, sint oiinduite ierarhic, fiecared.injrg autoritirfile superioare, avind dreptul a. .rfru.'"ghere, contror

si indrumare' asupra celor de grad inferi;;. b;i.r;;il;i cre devolu{iuncnu este altceva. dccit un fapt'i iresc ar unei a"touiaqi^ruperioare, de aintcrveui, in virtutea pozitiei "i i*iai"" superioare, - 9i ca u'lrare.a dreptului de supravoqhc,re, control $i de irdrumare, __';";";;;llir\drepturilor autoritdtilor inferioare, insd numai atunci. cind acestea ntrse conformeazi lcgilor existente, sau cind ar lucra chiar impotriva rnr.Acest fcl de intcrvcntie. raportat la pozitii le .u,, r" niverurile Iaeare se gdsesc autor i t i t i le de care se trateaz. i . osto de,falr t o intorverr_tie devolutivS. adie5, una prir care autoritatea superioard coboard _-q'ici aceasta inseamnd cuvintul devolutio -_ coborire - la nivelui autn-rititi i inferioare. Dar nu 'umai ci atito.itatea superioard cobnar;--r r* ' ive-lul celei inferoare, ci ea i ,; i i substituie nc"iu.lo, tniptini"a'tcigea inlocul oi .

cind autoritatea interioari ii dd_prilei celei superioa." J devolueze. ,,1 st_fel nu se exercite g."pt"r a";;;i;i iun". deii-"il.t"-nu,nai un dreptasa zicind extraordinar, in sensul. cr exercitiur lui nu are caracterulconstant sau ordinar, de fiecare zi, al cclorlaltc clrenturi.cit privegte c,prinsut acesiul- il;;t,-;i ", 'r" 'r"r"rd

nunrai la oanumitii activitate. sau la un anumit aspect al activitdtii pe care o desfd.soilrii orice autoritate care funcfioneazd i,., rnoa--i"g"i,'"i fu ansamblr:lfunctiunilor autoritdfl ."rpectirr;: p";lt" cd este necesar si firesc, ea incazul cind autoritatea inierioard ^nu

indepli.,"qtu. o -u'unritd

funclie tn,rno'd legal. sau cinr{- aceasta pro""dlrza toc,lai 'i-pot"i""

celor prescrisede 're're; sd intervind autoritai"" ;;p;;io;;i; $;;;""1'nu"ra." neindepri_nitd funcfiunea sau-lucrarea.leeata ii, uU=oi"i-n"""i"ia,'i" care nu a im-plinit-o autoritatea inferioard. .s" intut"g" insd ci. interverrtia autorititi isuperioare in competenfa autoritSfii inferio""e,r rn ,i""a cre faptur cAaeeasta trebuie sd fie motivatd cre'carenta autoritdtii i,rfurio*ri';; 'r;se poate produce automat, ci --- conform. uzantelor'tegate ;i in spiritulaplicdrii legil-or bisericeqti,-.- abia dupd cel pufi'r doud sau trei avertis.rnente' sau chemiri_ Ia ordine, potrivii cuvinteror scripturii de ra Matei18. 15-17, unde cjlirn: "pu-ii 'va greEi f*tlf"'ter;""fii lU, gi_t rnustriintre-t ine qi el s ingur. . . , iar 'de nu"te'va "r*f t" , l1" i ' " i " i r rp.u.rnd cutine inci unul sau g9i, *. prin gura i doi .",, trei m".to.i sd se stator_niceased .riee euvint.( .,si a" ",1-i- va-.asculta pe ei, spune-I, Biserieii. side nu va asculta nici de Bisericd, .5-1i fie qie'ta .ii, otdi. $i vames(.

t 7 l12 vtl

.i prin urm€re, intervenlia autoritl{ii bisericeEti superioare in compe'

ten[a-autoritafii biserGqti' inferioare, gstg.pqsipila 9i legal:: :1.,3.:i"ii3i; i;.4" lucrurile sau funcliunile autoritdlii i'fcrio-arc qi 'u nu'litr cu

p.i"i." la anumite func{iuni, culn ar fi de exempltt cea spccificatir in

canonul dc care t'ru- n".tpatn, u""n" de a institui economi' adici a.dmi;

nistratori ai bunurilor bisericeqti, in cazttrile cincl autoritatea inferioard

omitc s6 faca acest lucru, sau chiar refuz:i si-qi indeplineasid obliga{iile

lag*le, care i ,"' in pii,'t cle a institui econolni pentru administrarga bunu-

rilor biserice.sti.Din cele ardtate se vede clar c5 dreptul de devolttliune nu llnple-

lcazir asupra autonomiei ficcirei autoriiirl i biscricesti, adicd asupra

cirepturilor proprii ale fieciruia Ei asuprq tiber!1!f^-1"^:;tt le exercita in

,r',n,i i.tdup"rta.'nt de autoritSlile coordonate sau superloare'

Dreptul a" a""oi"tiune nu trebuie nicidecum in{eles qi nici "" }?9Lt-ofi exercitat ca un ;;;;; direclionar, in virtutea cdruia- toate lutoritntile

inferioare bisericcgti ar fi ia bunul pjo"- "f autoritA{ilor supc'rioarc' 5i

.nume, preotii lar bunul plac al p-top-opifoi, frotopopii.la bunul plac al

cpiscopilor, apoi upir"opii ta uunut pinc oI arhiepiscopilor' iar T::iil*bunul plac aI pat.-i;iil;. o astfel'de rinduialii, ar insemna strlcareit

oricdror rinduieti. 9i-'iiirtit.ti"ea unui tf"t* "t.!9fyl^ fotrivnic catroauelor

ii-oricarui drcpt in genere, sau oricdrei legalita{i in genere'

Me'liondm. i; r*;, ;a aruptul de devoiufiune, se exercitd qi asupra

minSstirilor de cdtre conclucerile eparhiale, aga cum prevcde $i canonul

;;;;;;;, di" ilxtul c6ruia rezultd, c5 in vremea aceea n-rir-rf,stirile avea.u

o independentl mai mare faF de conclucerile eparhiale' decit o au azl'

C A N o N U I - : 1 2 : ( R I N D U I E L I P E N T R U , I u s t R A T u A R E A B U N U -

; i RILOR BISERICE$TI)

Dacd s-ar afla vreun episcop' sau vreun egunren' instriinirrd in

mind dregitoreasca din agoniselile- 1nt*"tif"l- efrscopiei sau rrrirrdsti-

rii, sau dindu-le "ii"i p""r|""", ia fi" fdri tirie predarea lor, dupd ca-

nonul Sfinfilor Aili.r-lt,- "u,- zice: ,,Episcopul -s6- poarte grij6 tuturor

bunurilor (t.r"rr.it*j-- iiserice;ti ;i 'si

le 'rintluiaicd

(chiverniseasch)

pe ele ca gi cind Dumnezeu i-ar sta j" "eg}t"; dar- sX lu-i fie ingXduit

Iui .s1-;i insu;eascd ceva clin ""*.1"", 'un ia 'aatuiascd

rudelor proprii

eele ale lui Dunrnezeu; iar daci ar ii id"""u' sd le faci parte-'ea 's6'-racilor; dar s'i nu vincld din pti"i"" u""'tot"' cele ale Bisericii"

(can. 38 aP.).I a r d a c 6 a r p u n e ( p r e t e x t a ) e i p r i c i n d , c 5 . p ' 6 n r i n t u l a d u c e p a g u b b

si o6 nu este spre nici un folos, nici in acest fel sd nu dea locul (te-

i",riil'J""ga;""lioi tocatnici, ci clericilor sau plugarilor (agricultorilor).

Iar dicd ei ar folosi vicle;ug urit,;i dregitorul-va cump5ra pe'

mintul de la un cleric sau de'la un plugar (agricultor), 9i in acest

clip sa fie vinzarea fdrd t5rie, pi (bunul) sd fie intors, (restituit) epis-

;;;i"i-ril min6stirii, iar episcopul sau egumenul care a {[cut acest

tr"rr, si f1e al"trgui; episc'opul din episcopie, iar egunretrul din nri-

,rerti"u, ca unii ce riu risipesc cele ce nu au atlunat' :rrri '

1 ,1213. 14 \ ' l l

(Can. ;38 , ,39 , 40 ,47 , ZJ Ap; 24 , ZS s in . IV ec . : 4gV.lI ec; 15, Anciro; 24, 25 Antioh.; 26, .lS Cartg.; Z CiiitAle:r .)

TruI. ; 7I , 73, s inAJer.; 10 Teofil.

Canonul i t r terzict ' in gencrc instrdinarca in or ice fornrd a vrcunuibu. bisericesc. in mocl special, se interzice ca ceva clin bunurile biseri-ceqti sd fic trecute in orice form{ in miinile dregirtorilor lumelti, oprin-du-se chiar gi,sd li se vindd acestora pdminturi d"e ale bisericii, qi airp"-nindu-se ca atunci cind ar apirea vreo astfel de necesitate, vinzarea sise faci clericilor, sau celor iare trdiese cli:r ','r* pJ-ir-rtului.

Drept temei pentru interzicercir oricdrel instririniri a bunurilorbisericegti, se' rc'produce integral textul cano4ului 38 apostolic.

CA_NONUI, 11.- _T4$EZAREA SLUJTTORTLOR BrsERrcE$Tr SAsAr,AgE DE RIND) '

, , , ,

De vreme ce din pricina necazului, care, pelrtru pdcatele noastres-a _ab5t-qt asupra bisericilor, au fnst rdpite cle'cXtrc ou.,,"n." hirbati.unele sfinte IScasuri (biserici si aseziminte) gi episcopii si ministirisl s-arr preficut in sdla;e cle rind (actdposturi' nust"sti, case cle ri.ci).

D-ac5,- a;adar,. cei ce Ie stxpinesc pe acestea, \,oiesc (se hot6rrsc);y I-9 a"q inapoi, (r-estituie). ca sx fi. ' arez-ate-'ai,i- i iou (rest:rrril itc)dupd veehea stare, bine li frumos este; iar de nu, po.rncir' si se ca,t-eri.seasci aeeqtia dac.i sint din catarogur (cin,r)

'riei' i i preofesti, iardac5 sint monahi sau laici, sE se afuriseasc5, ca fiinrl osinditi, <Ie cXtreTatil, .si de crtre FiuI si de cltre sfintul n"r, ii ,e liu ur"roti u,riruviermele nu se sfi.seste (' ' rnoare) si focul nu se sti'ge (NIc. 9, 41,46), fiinclcE -se impotrivesc glasului iui flurnnc.zeu "or.. ,i ir,

',,1+r, iu"*1icasa TatEIui ,meu cas5 de, negustorie,, (Tn. 2, 16).

(C'cm. 4.21 sin. IV ec.; 4g, Tnd,: I s in. I - I I : 2 Clt i r i l ,4 let- .)

Din textul canonului se vecie cd fn tirnpul iconoclasmului rluitelc,caguri sfinte, risezaminte .de binefacere sau institufii bisericeEti gi deq-sistelrt6 socialS. ca gi aite imobile alc btsericiloi, ain'-centrele epu"itiaftsi- chiar mindstiregti arr fost transfornratc in locaqrri a" rind.

'sinorlul

VII cc., restabiiind cultui ic<ianelor, a luat mdsuri p*ntru restituireabunurilor, care i se luaserd Bisericii in timpul h.rptci irirpotriva icoanelor$i fireqte, in prirnul rincl pentru restituiiea imobileloi. care fuseserddestinate cultului sau chiar si activitdfii cle alti naturd a Bisericii.

.,

-CANONVL 1a-, (4$EZAI' ,EA SLUJITORILOII BISERICESTI sAsE T.ACA DUPA PR.AVILA)

i i . ' 'u.

' - -- - '

--" - Este prea inve.derat_tuttrror lpen_tru to{i) c6 in preofie truuuitsi domneascd rinduialu. Fi este binepl5cut lui oo*r,ez!,r, ca cere alel.*t:l--ir:credinfi.i,

insrituirire i ' lxeofie, sX se ii;-7; se faci), cutrtate anrrnte (cu preciziunr.). Apadar., pentru cE vedern ci unii pl.iirresc

i15 VII

tunderea in oler' din pruncie Idrd hirotesie ,apoi' nemailuind hirotesia

d e l a e p i s c o p , ; i c i t i n c l d e p e a n l \ / o n l a a d u n a r e ( s l u j b a r ) ' f a c ^ i u c r u lacesta fdr6 de rinauiatA (necinonic), - 5f.(e1'nicinr ca tle acum i.ai'te

si nu se mai fa.a-lucrui acesta; iar in privin[a c?ilugiirilor si se pd-

zeascl aceea;;i (ti"d.;i;t. ia. hirotesia citelului este ingiduit fiecirui

;il;;. ;a o'fa"a i"-ioi"isti.ea sa ;i numai in aceasta, clacd egun'enultri

insu;i, - fire;te ";Jt liincl pres6iter, - i s-a clat dc citre episcop

hiroie.sia pentru cirmuirea (treapta) de egumerl'

A g i j d e r e a , e l u p d V e c h i u l o b i c e i p i l r o r e p i s c o p i i s t r c a d e s i r i n a i r t t c l z e(hiroteseisca; citel- cu invoirea episcoputttt'

,, u" i, ,,,1 ,t.; .)/

( C a n . 7 4 , 7 5 , 2 7 , 3 3 T r u l ' ; ' 1 5 L a t t t l ' ) ' i ' ' ' ' � ' : " ? ' ' ' r i

Canonul dispune, ca rinduielilr: privitl,,"::.."i:,.1t'titti i l"it in' lt '-i l ' i '

p r e o l e a s c a s e s e o b s e r v e c u p r e c i z i u n c i n l a t u r i l r c { u _ s c . , a b i t t c r i l c d c l i tacestea. In special Jl"i".ri"" indeplir-rirca funcfir,inii de cite!, fh.ra hiqo-

tesia in accarsta t."upia, qi se dispunc ca egumenul,in,mindstircit si-i ' ---

clacJr reste presbiter -Ei

a primit hirotesia ill trcaptii clt" 'egumerl'''; sii

poata hirotesi cite!. Acelaqi clrcpt i -se recunoa;te gi horcpisqol:ulYl'ia

i"lit"-""ti.rt" "pif"opuiui'vicar, insa numai ciud are tnanciat exprc:; dln

partea episcopuiui";i;.-p;";;-iurrciamenterrea acestui tlrelrt al horepis-

copilor, canonul i.t\rJJ ,;"*it-f o,Ui""i:;' ittpt q" constituie o nou'r clovaclir

;;'il"^i;ili;ii;' ;i:,;i;;&i'i-;; ;",,,,.;uEt" obiceiurui putcrc clc icge.

C A N O N U L l 5 : ( C l . t i l i l ( ' U L S A ' S [ - L ] ' I E A S C A L " \ ( ) S I N G U I I ABlSEl i t cA)

: , De acum inainte (de la c'itnonttl cle' fatir inainte)' c,lclicul sf,' nu I'e

,rinduiasca ta ao*e-biserici, cici acest lucru este de lreaba (pto4t_,tl

n e g u s t o r i e i ; i a c i ; t i g u l u i r u l i n o s , ' l i s t r S i r r o b i c e i t r l u i b i s c r i c e s c . C i r c iam auzit din inruii-?i"r"r Domnului cir ,,i lu poate cirlcva si sltt-

j e a s c h l a c l o i d o m n i ; c a " i ' u t ' p " t t " t ' l i l ' v a u r i - ' s i p e c e l i l a l t i l Y i liubi, sau de unul;;';iipi;i pe celSlalt il va nesocoti (dispre!ui)(6 (\{t'

' , ; : .b ,24) .' -'A;adar,

,,fiecare, - dupd cuvintul Apostolului - intru ceea ctl

a fosi irfr"-ut, intru "",,u "" este dator sh i'imin6" (I Cor'. 7, 20) ,si si'r

stea Ia o singur6 biselicir. cici celc ce se fac in trebttrile bise-rice;ti

i""; "i;tig"",uitr"i,-ti"t.str5i'e cle f)ttmnezeu. Iar pelt1u trcbttin!.

i"".it,,i viefi, sint indelet'iciri (rncgtc;ugiri), felurite. r\saclar, de aI'

vrea cineva, sd-si "i;tig.t din acestea 'celle 'trebuincioasc

trupului; cici

;t." ";;;i;l; ,,ifitil"'evoile 'rele ;i ale celor ce sint c' Inine, nrii-

.nile acestca au ti;i it '; (r' ' Ap. 20, d4)' $i acestea-(sa se observe) ii l

: aceastd cle Dumne zia pizitd cetate, iar in locurile (localitirlile) cele din

uiu"e, si se inglduie, din pricina lipsei oamenilor'

(Cun. 14, 75, ap,; 75, 76 sin '- l ec; 5, 10t l ! ' -s in ' ly ec' : 17' 18'

31 Tr t ' t t . ;10 s inVt i " i . iS Ar t t ioh ' ;75 ,16 Snr t l ' " 54 '90 Car tg ' ) i r ' :

17416. 'lf vrl

: ' Se interzice slujirea unul preot la

si la mai multe, calificind acest lucrui iqt ig rusinos.

Se ingaduie totu;i ca un preot sdbiscrici, atunci cind este lipsi de clerici.

doud biserici, sedrept negustorie

slujeascti la doua, l

in{elege insd criqi goand dupA

. . ;mai mr:lte, ; l r

' l

saui t ; 'I

r i ' cANoNITL 16: (sB ostNDE$TIt Luxut, clEltut-ut) - :

Toati upurdtatea (frivolitatea) ;i podoaba trupeasci, sint striinedg rinduiala ;i de starea- pr:eofeasci. A;adar episcopii sau clericii, carese -irnpodobesc pe ei cu haine strilucitoare ;i

-""rtr"1u (r-nindre), ace;tia

trebuie si se indrepteze, iar daci ar stdrui si se dea cert5rii, a;ijclereagi cei ce se urlg cu miresme. Pentru ci, rdddcina amiriciunii odrislindin sus, ritdcirea (erezia) clevetitorilor de creptini trriciune s-a ficr.rtbisericii sobornice;ti gi, cei ce au primit-o pe aceasta, nu numai ciau urgisit zugrivirile de icoane, ci au lepbclit ;i toatr evlavia, r,dtx-mind (iig-nind)^ pe -cei ce rviefuiesc in chip cuviincios si cucernic ;is:a implinit intr-insii ceea ce este scris: ,,Llriciurre ests picitosslriicinstilea lui Dumnezeu(( (Sirah, I, 24).

f)t'ept aceea,_ {e se vor gisi oar.ecare luinclu-i in lis pe ceiimbrdcafi crr hainr de rind 1si'rpla; si cuviincioasi, prin certare si seindrepte. c6ci din vremurile niai' clernult, fiecare La.nat di1 stareapreofeasci se pulta cu inrbricimintea cum se cade (modc:sta) gi ctrviin-cioasi. cici tot ceea ce se ia, nu di' t.ebuinfi, ci pe'tru impodobire,cade sub invinuirca .de ulur5tate (desertlciunc',- neciribzuinlri;, precrrriizice nrarele \rasilc (in prrtvila sctrrtii 49 pt.' 'ronahi;: ,,Dar nu seirnbldcau nici cu inrbrirCdrninte pestrifd cliri fesnturi- ite matase, nicinu au adrugat la nrarginea ve;mintelor bucrfi de alti culoare. ciciau auzit din li 'rl la graiului tlumnezeiesc, ci cei ce poarti haine moisint in casele inrpirafilor (Matei 11, B). I .

(Can.27 Trut. ; 21 Gangra;) t , . t t l ; 'nn,,

, . rO o, , . ' . ;canonul condamnii luxul in gehere gi al clerrrlui if1:'special., Tot*

tli .ui-utq ca prin lux se p.o'ooaZi sminteald gi chiar se alimenteazardticirile hulitoriior de cle;tini, ar-.ro fost cazul, ;i cu rlr.rgmanii icoanelor.

CANONUL 1?: (FARA 1NVOIRhA Epr,scopur,Ui NU SE FACLMINASTIRE)

oarecare cilugiri, pirisincl mEndstirire lq1:, cE unii ce ndzuiescsi 'stbpineasc6, ;i ne-voi.d si ascurte, sr apuci sh zideasci roca;u.i deinchin5ciune neavind cele (trebuitoare) pentru isprivire (daci atadar,cineva (dintre cdlugdri) s-ar.apuca rsi faci rucrul ";";d); sr se opreascirde cit.e episcopul-locului; iai aaca ar avea cele (trebr-ritoare) pe'trrrisprdvire, sd fie dusd la capit (indeptinire) cete plariJiic ae et. ,\ceeasi(rindrriald) si se pizeasci (obse*'b; 9i ' in

pri' i"'tu ---i""";i";. ";i-;

c ler ic i lor ' .

18. l9 VII 175

-ni ' r : (Can. 4, 8, s in. IV ec.; 47,42,46 Trul . ; 1 sin. I- I I ) i t t t t i t ' l

. . canonul opregte pe cilugdri, pe clerici ;i pe laici, si zidcasca iiird'he'observarea normelor prescrise, mdnistiri, dind in cornpetelnla cpisco-

pilor, ca ;i prin alte canoane de altfel, (can., 4 sin. Iv^ ec.) ttprob;rrcir

fcntru intemeierea gi zidirea mandstirii. Este de relevat faptul cA-n vre:hea sinoclului VII ecumenic, ctitorii de loca;uri sfinte ficuseri ttn mart:pas tnainte in ceea ce priveqre dreptrlie care gi-lc asrgur-au prin ctitorig,

ace.stc'a depii;ind iinritJ institu{iei canonico-juridice a ctitorului ;i deter-

minind aparilia instituliei juridice bisericeqti a patronatului'

Deosebirea esenlial[ dintre acestea doud consti in faptul, cil palro-

nii ramin proprietari ai ctitorilor, pe ci4d ctjtorii propriu-zi;i tlec' inproprietatei Bisericii agezdmintelc ctitorite de ei.

. CANONUL 18: (LA CASELE EPISCOPALE $I iry MAN,\STIRILEDE CALUGARI; SA NU STEA FEMEI, NICI SA SLUJEASCA)

Fifi f5rd poticuire (sminteala) ;i celor. din afar6, - zice dunrrrc-zelescul Apostoi (I Cor'. 10, 32). Iar a viefui (a locui) femeilc in minis-tiri (dc caiugiiri), este lucrul pricinuitor de toath sminteala. Daci,s-ar

'prinde cineva cd are sclavd (roabd) sau slobocld (liberd) in epis-

copie sau in mdnistile pentru indeplinirea vretrnei slujiri' si se celte(pr,clepseasci); iar stiruirrd si se cateriseasc5.

Iar daci s-ar .:i i lt impla si fie femei la rnetoace (in strburbii) ;iai \,oi episcopul sau egumenul, si faci o cildtoric la cele de acolo(metoacef (atunci), de fald fiind episcopul sau - egurnenul, in timpulaceln femeia nicidecttnt sit nu faci vreo treabi dc slujire, ci si se ose-beasci (izoleze) in alt loc, pentru nebinttire, pinl-l se va intintpla pleca-rea episcopului (va plcca episcopttl).

(Can. 5, 26 ap.;3 sin. I ec.; 3, 72, 73, 47, 5-8- Trt t l . : 20. 22,sirr . I ' /1ec.; 19 Artcira; 3,4, 25,38,70 Cartctg.; 88 Vasi le c. M.) : , r i

Se interzice gederpa femeilor la episcopii qi in rnAnAstirile de ci-lugirri, precunl Ei angajarea acestora in serviciul manlstirilor de b5rbagi

;i al casclor episcoPale.

C)prcli;tca cuprinsd in canon estcdului de a fcri de blnuiali pe episcopieretici lor - dintre care cei mai actividefr i imeze c lcr l t l .

cleterminati desigur dc grija sinol-gi pe cilugiiri, ca sd nu dca Prilejerau pe atunci iconoclagtii - sa

i i

CANONUL 19: (SE OSINDE$TB SIMONIA) . i , . , . \Atit de rtrult s-a instipinit uriciunea iubirii de algin{i Ia cirmui-

-to1ii BiSericilor, a;a c[ Ei oarecare dintre bdrbafii care se nunresc evla-viofi, pi dintre femei, uitind porunca Domrltrlui, s-au amdgit gi facpentru aur primirile celor ce vin spre cilttl pt'eofesc ;i spre -r'iafa sirr-ggratecd (rnopahali). $i se intinrplfi precum zice marele Vasile; cd esttr

l , i 20 vII

de lepxdat;i intregul, atr'cirui inceput este netrcbnic cici nu este in-gbduit a sluji lui Dumnezeu;i lui i l lamona. (1\.{t. 6,24).

Dacd a;adar, s-ar grsi cineva ldcind acest rucru, daci este episcops8u egumen, sau oarecale din starea preofeascir, ori s5 i lrceteze, bri sise cateriseasci, t lupi canonul al Z-lea al Sfintului Sinod cle la Calcedon,far de-ar f i egurnenS, si se izgoneasci din mdnistire,;i si f ie preclat5la o altd mdndstire spre ascultare. Agijdcr.ca ;i egunreiul care iu arehirotonie intru pre-sl:iter. trar in prir,infa lucrurilor (bunuriior) cclordate de pirinfi copii lor dlept zestre, sau a celor acluse clin averea lot(proprietatea lor), claci mii ' tut' isesc cei ce le aduc ci acestea'sint inchi-nate (afierosite, consacrnte) lui Durunezert, am orinduit, ci, ori de alrimine, ori de ar iegi, acelea sd rdmini in mdnistire, dupi fdgiduinfbaceluia (carc le-a adus), afard dac:i n-ar f i vina inaintestit itorulit i(egumenului, pentru ie-sirea din mdnastire a aceluia).

^ ( C a t t . 2 9 a p . : 2 , i n . I V c c . ; 2 2 - 2 3 , T n i . ; 1 , j , l S s i n . V I I t , c . . i I 2 l . t t o c l . ;2 sard., '90 vas. c. l\1.; Enciclica l i i c;henmtie; Enciclicct L.tt i Tarasie.)

-.canonul risindc-;te simonia si dispunc, ca bunirrire pc iare lc uducc.fig.din zestre, f ie din activitatea proprie -* vreun frate cle manirstire..sliqiimini in proprietatea maniistir i i , chiar ; ' i ptunci cind respcctir.ul arpSrasi mandstirea, insd numai claci nu ar fi cietenrfnaL Iu lccusta clevrco vinii a egumenuiui.

Este relevat in special. faptui, cir in canon se frrcc cit,,rsebir.e intrecgumcnul care are l r i ro tonia , in t ru presbi ter s i . cgutr rc ,nrr l ( , r r ' ( , nu t r i :aceasta hirotonie, disl:unindu-se ca egumenui vinovat de sinronil:, sb fieindeptirtat din mlnirstire ,numai dacd nu. are hirotonia intru prr:s6iter.I)e aici sint cle refinul dqua luqruri ; i artruile : cA cgumenii pot l: i rrlcyi j idintre cdlugarii care nu au hirotonic intru pr.esbiter, apoi ca egu_rneniior.care avcall aceastd hirotonie l i se aplicau alte nonne ck, sane{iunc clccit'celc

pentru egurnc.nii firti hirotonie. -

Mai relevdtn dc asemenca, cd prin canonul prezent, nu Se clispuribrtumai in privinla hirotoniilor simoniace, ci ;i in privinfa cclor car.c avindItirotonia, sint primifi de vreun episcop ,in clerul lui, in nrod sinroniac.Pc'ntru hirotonii le simoniace se prcvccle impreunit cu cunenul 2 ai sin.lV ec., catcrisirca. iar pcntru piirnirca sinrbnitrcri in clurul ( ' i)arl l ial ca;i pentru primirea simoniaqd in rninastire nu sc Ilrevede t'rr-rmai decitcater is i rca, c i sc lusu celu i care s-ar p l t , t i r la ast f t , l d t 'act r ' , l tos i l : i i i ta tcede a reveni asultra lor, si numai in cazul cind nr-r r.evinc, rrlrnc:rz;r, i i scaplica pedeapsa caterisiri i . : -

: . - . CANONUL 20; Grr iNA.Ct l ' , t r tOt l : s:r 'uU M.\ i t . r i . l ) " ' '

- t r r ' -

. , , , Orinduirn ca tL ' la cauorrt t l de faf i r inainte, s i nu mai l ic nr i rr i r -tire de dou5 feluri (dubli, mixtir), pentru ci acest lucrrr rnultor.a le.este(se face) smintcali ;i poticnire. Iar dacii unii, inrlrreunl-r, cq, ncamurile(rudele) lor yoicsc (se liotirrisr-) a. s-e lepitra (ilo..lume), si a,ur:4ra ,r.ietii

21 \;II

singuratice (monahale), bdrbafii se cade si meargd in mindstiie birbi-teaicS, iar femeile sd intre in ministire femeiasci, pentru ca intruaceasta se bucttrd (se tlttl!ume;tc) Dumnezeu.

Iar cele ce au fost pini acum de doui feluri (duble, mixte), sdfie, cilnuite dupi cattonul sfintului lostru pirinte Vasile, li dupdporunca lui care astfel orinduiegte: ,,Sd.nu viefuiasci (locuiascd).intr-oininistire cilugiri ;i cilugiri!e, cf,ci impreun:i viefuirea prilejuieqte

adulter. Sd nu aibi c[lugdrul vorbire slobodi cu cf,lugdrifa' sau cllu-girifa,:si yorbeascd deosebit 'cu cilugbrul, lici si se_ culce cilugdrttlin mindstire fertreiascS, nici sI nrdnince cilugdrifa singuri impreunf,cu acela.

Ial cind ,se, aduc cele trebuincioase 'traiului de citre partea bdr-blteasci la canonice (ciitugiirile - femei care trdiesc dupa rinduialasall canonul cAlug:iriei), egumeha ministirii ferrreie;ti impreund cuoarecare monahie bdtrinil si le primeascd pe acestea (cele necesaretraiului), in afara.por{ii. .:i r*-rlir

'Iar de s-ar intinrpla, ca tfili cSlugSr sd voiascl a veclea vfeor?lhd['lprin pufine ;i scurte cuvinte si vorbeascd cu aceasta, in fiinfa defa!6 (fiind de fa!A) a egumenei, 9i indat6 sd se indep1rteze (sd plece),de la dinsa. rr ,

' ! r ' i r

, (Catt . .47 Trul . ; 78, 22, s in.VI l ec.) ; . ,

Canonul intt'rzi<t' fi infarea minastirilor mixte de cdlugari 9i c51u-gdrile care - dersi nu erau ingirduite dtrpa rinduielile monastice Ei .duptiI-egi1e bisericc;ti l iftr lui'Justinian, - totu;i sc vedc ci pe alocupi s6ntinuasa t 'x istc.

Nu trebuie sii se infeleagi insi, cir mindstirile mixt9, - pe careclnonul le nurne;tc cluble, - ar fi fost altccvl decit doua minastiridistincte" unE dc. calugari 9i alta de cilugirile, avind o singurd conducere

;i fiind alaturi unar de alta. Din aceasta pricina qu sg.putea observa cudestula severitate nornlele cu privire la izolarear calueirilor de cilugarifc'In canon se indicti ;i norprele respective.

II' ' ' i ';CAI{oNU'I, S1:'(MIITARfiA CALUGAITILOR SE I"ACE CU INVOI-REA EGUMBNILOR) :

Nu se cuvine, ca monahul sau monahia si-pi pariseasci minbs-tirea proprie ;i si se ducd in alta. Iar dg s-ar intimpla lucrul acesta,acela (caie se duce), si fic neapbrat gizduit; dar nu se cade sd fie pri-mit (in alti minastire) fdrd invoirea egumenului siu. ,a

Can. 4 sin. IV ec.; 19 sin. VII ec.; 80 Cartg' 2,3, 4, s in ' I ' I l ) ' : - ' '

Se opregte trecerea c[lugdrilor de ia o mindstirc Ia alta dupi bunullor plac, interzicindu-se primirea lor in rindurile monahilor altei minS-stiri, altfel decit cu invoirea egumenului propriu.

177

T

1?8 22 Vrl

-: CANONUL 22: (VIETUIREA CRE$TINILOR SA FIE CUVINCIOA''J SA; CLERICII $I CALUGARII SA NU INTRE IN OSPATARII

DECIT DE NEVOTE).gob 9b rnlt'.rr, , t l ; . r ) l } l l l , t t i

r' Mare lucru este a inchln'd' tdttil lui f)umnezeu, sl,ra nu se robidorinfelor proprii. ,,Cdci, ori de mincafi, ori tle befi, - zice dumne,zeiescul ap<lstol, toate spre slava lui Durnn€zeu si le. facefi" (I cor. 10,31). Iar Hristos Dumnezeul nostru, in Evangheliile sale, a poruncit sis9 -1ai9 inceputruile p5catelor; cdci nu numai adulterrrl se supune cer-tdrii (pedepsegte.) de cdtre El, ci 9i pornirea cugetului spre sivirgirea(comiterea) adulterului se osindegte, zicind el: ,,cer ce a ciutat (s-auitat) la femeie spre a o pofti pe ear a ;i sivirgit adulter cu ca ininima lui(' (Mt. 5, 2B). Apadar, din aceasta invifindu-ne, sintem datolisi ne curifirn cugctele. CSci ;i daci ,,toate sint ingiduite, dar nu toatefolosesc" (I Cor. I0,23), precum invdfdrn din rostirea apostolici.

ASadar, (precum) este prea de lipsi fiecirui birbat si minincepentru a trii, ;i pentru cei a cdror viafi este in cdsbtorie ;i au copiipi stare laici, este lucru fdri de ocari (reproE) a rninca laolalti uarba,tiicu femeile, numai si aducd urul{umire eelui ce di hran6; dar nu cuoarecare apucdturi de teatru (scenice), sau cu cintece satanice si decetere gi prin unduiri (rnlddieri) desfrinste, asupra cilora vine iles-temtrl proorocesc (profetic) care zice astfel: ,,vai celor ce beau vinulcu (cetera) ;i cu harfi ;i nu se uiti la lucrurile Domnulni ;i nu infeleglucrul miinilor sale(( (Is. 5, 72).

$i dacd ar fi cumva unii ca ace;tia, intre cre;tini, si se indrep-teze, iar de nu, si aibi tdrie asupra lor cele apezate in chip "ut otti.cle eitre cei de dinaintea noastri. rar pentru cei a ciror "ia1x esteliniptiti ;i singuratici (solitare), - cei care s-a indatorat DomnuluiDumnezeu, si ia jugul cdlugiresc, si stea singuratic ;i sI tacd. Darnici care ;i-au ales viafa preofeascb nu le estJ ingdduit nicidecum seminince osebit impreuni cu ferrrei, decit doar cu oaiecare de Dumnezetrtemitor ;i cvlaviopi bnrbafi ;i femei, ca ;i aceasti mincare impreunisi ducd la zidire (indreptare) duhovniceasch. Acelagi lueru si ie faciosi in privinfa rudelor.

Iar cle s-ar gi intimpla cindva 'ca monahul satr un birbat eir cinulp_reofesc' si nu-qi ia cele de trebuinf i neapdrati, ;i cle nevoie vreasi tragd fie la han (ospitarie), fie la' casa cuiva, acela si fie volnic(sn aibd-voie) a face lucrul aeista, ca sirit de nevoie, nrrmai (sd-l faca)cu evlavie. . i

. , I r r lu l l i l i l l J$.r r i ( l f i . I t : r l l t .

(Can. 42, 43, 54 dp:,.'gltstitlrlftet.f'Sit g:,4f;,4g, 62 Trut.; 1g,VII ec.; 79 Ancirra; 24 Laod.; 40, 60 Carg.; gg Vcs, e. M)

, l J i

25 sin.,

canonul cuprinde regulile de conduitd morald gi sociala pentru laiei,preoti qi cdlugiri, infierind mai ales exeesele care se petreceau pe la meseiospc fe , c tc . . , i :

il

3

22 Vtl 179

Fiind oprit in genere, ca preolii sau monahii sd intre in circiumi

sau ospdtdrii, canonul ii dezleagd totuqi de Ia aceastd opreliSte, in cazul

cind fiind la drum, i-ar sili nevoia sd intre in astfel de localuri pentru

a minca. ospdtSria este numiti (,,Pandohion(), adicd han, casd de ad5post

pentru toati lumea care are nevoie' fie aflindu-se in drutl, in cilatorie,

fie din alte Pricini.

', ]:

III. (l;lN0.lXItLE SIIOADELOIT L(Xl;tLB

' ! e . i ' j

CANONUL SINODULUI DE LA CARTAGINA TINUT PE TIMPUL

.,t.t r,ti SFINTULUI CIPRIAN IN ANUL 256

, CANONUL 1: (BOTEZUL ERETICILOR $I SCHIZMATICILOR.i ' i SUCCESIUNEAAPOSTOLICA)

Iubigilor frafi, fiind noi intrunifi in sfat, am citit scrisorile tri-mise de la voi, in privinfa celor care cred ci sint botezafi de eretici,ori de schismatici, -si vin la eatoliceasca bisericd, care una este, in carene botezdm ;i ne rena;tern. In privinfa cirora sintem incredinfali cipi voi ingivi procedind in acelapi chip pistrafi tlria canonului Bisericiieeurnenice. Insi fiindci sir-rtefi in comuniune cu noi, ;i voifi sd cerce-tati accrasta din dragostc obpteasc5, nu vi punenr inainte o socotinff,noud, acum fomrulatS, ci pe cea din vechime cercati cu toati acura-tefea ;i sirguinla de inairrtapii noptri, .si pdstrati de noi, o impirtdpimvou5, pi adlugim, hotirind .si acum tot ceea ce eu tirie gi statornicietotdeauna finem, ci nimeni nu se poate boteza afard de catoliceascabisericS; fiindci botezul este unul pi se aflS numai in catoliceasca tri-seric5. CA scris estc: ,,Pe tnine m-a pirisit' izvorul de ap5

vie, ;i gi-au slpat lor gloape gdrrroase,'care nu pot fine ap[" (Ier. 2, 13).

$i iar5;i Sfinta Scr{pturi vestind inainte zice: ,,Depiftafi-vi de apd

striin5, pi si nu befi din izvor str'6in" (Pilde 5, 15-16). $i se cuvine

ca mai intii apa si se curifeasci Pi sE se sfin{easc[ de preot, pentru

c8 cu insusi botezul sd poatl ;terge pdcatele omului celui care se bo-

teaz[. $1 prin proorocul Ezechil zice Donmul: ,,$i vE voi stropi pe

voi cu ap5 curatd gi vi voi eurili pe voi, 9i voi da voud inimd nou5,qi duh vE voi da vou5. Deci nu poate cur6{i li sfinfi api cel ce insugieste necurat, gi care nu este Duh Sfint" (Ezechil 36, 25), iar, la Numere

zice Domnul: ,,$i de toate, de, care se va atinge cel necurat, necuratevor fii' (Num. 79, 22). Deci cel qe nu poate lepdda pdcatele sale proprli,

fiind afard de Bisericd, cum poate, botezind, sE dea altuia iertare dep5cate? CEci pi insSgi intrebarea, care cum se pune la botez, este dovadSadevdrului; cdci zicind celui ce se cerceteazdz ,,Crezi cE primegti iertarede picate 9i via[5 vegnicS?" nu zice altceva, decit cd aceasta se poateda in catoliceasca biserici. Dar la eretici, unde nu este bisericd, e eu

I t f l l l i r

i8 Ee'

' r ' I ! ] " t

.t,

t i t ' . I i ,

; . : . 5 1 1 6 . i : r i r

' i ; ' 1 * t I

, i e' t t : ,

182 I Carfg. (256)

neputinli a primi iertarea p5catelor. $i prin urrnare ap5r[torii ereti-cilor sint datori sau sd schimbe intrebarea, sau sr apere adevdrul, dacinu cumva sX le atribuie si biserici scelora, despre care susfin ci au botez.Trebuie i's5 ca cel ce se boteazd str se si uirg6 cu sf. Mir, pentru ca,primind unger€a, si se facd pirta; Iui lrristos; clcci ereticuf, care nrrare nici jertfelnic, nici bisericE, nu poate sfinfi undelmnul; prin ur-mare nicidecunr nu poate fi ungere Ia eretici. Cdci ne este ldrrruritci Ia aceia cu nici un chip nu se ;roate sfin{i untdelemn spre lucra-rea harului. Fiindc6 sintem datori a sti ti a nu ignora ci s-a scris:,,rJntuldelernn al pxcrtosrrlui si nu ungi capul rneu,. 1ps. 140), ceeace chiar dedemult a vestit Duhul sfint in psarmi. ca nu cumva, abE-t-indu-se vreunul, gi rEt5cindu-se de Ia carea cea dreaptd, si se unglde eretici, dupmanii lui Irristos. crci culn se r'" "uga pentnr cel ces-a botezat cel ce nu este preot, ei sacrileg qi pIcXtos. deoarece Serip-tura zice lcx ,,Dunlnezeu pe cei pic5tosi riu'ascult[, ci de este cinevacinstitor de Dunrnezeu gi voia r,ui o face, pe acela il aseulttrc (Ioan,.9' 31); prin Sfinta Biserici tnfelegem cd se <IX iertare pxcatelori darcine poate si dea ceea ce eI insu$i nu are? sau eum poate sXvirlicele 'duhovnice5ti cel ee leaptrdi pe Duhul Sfint? pentru aceasta celce vine extre BisericE este dator a se reinnoi, ea si se sfinfeascxinlSuntru prin sfinfi; cEci scris este: .,Fi!i sfilfi, precurn sfint si,ri iui,zice -D-omnul (Levitic 11, 44; ,lg, 2; 2,0, Z),' pentru ca gi cel rrrinsde rrtxeire sd se dezbraee $i et insu;i de aceasta prin Botezul adevE-r3t 5i bisericese, fiind cr oricare orn venind citre Dumnezeu, pi cru-tind un preot, aflindrr-se in rxtieire, a cxzut in sacrilegiu. cxci'aami-terea botezului ereticilor si schismasticilor cuprinde in sine si consim-lirea din partea celor boteza{i de clinsii. Fiindcr nu poate fi valld iirparte; dac5 a putut sE boteze, a putut sd dea si lre Duhul sfint; den-a ;putut, din cauzx cd este, in afari de BisericH, n-are pe DutrrulsJint si nu poate ,botgza pe cel. ce vine, deoarece botezul este unul,.si 'unul este Duhul sfint 5i una Biserica intemeiatd cle Irristos Dom-nul nostru, fiindcx dintru incepui a z.ii Apostolul puttr cx ea estein-temeiat5 pe: unitatei prin urnlare cele ce se s5virlesc de ,dinpli,mincinoase ;i departe fiind, toate sint fdrd valoare. ci nimic nu poatefi primit 5i ales cle Dumnezeu dintre cele ce se fac de aceia, 1rn'"uruDomnul in Ev_anghelii ii numeste. vrijmasi, potrivnici ai SIi:- ,,Cof

-.u

n-u- este cu Mine, .ir4potriva mea este, si cel ce. nu adrrni cu Minerisipclte" (trTatei 12,30). gi fericitur Apostol roarr. pEziria *r.r""ii"Domnului a scris mai inainte in epistole: ,,ari auzit-:ci vine Antihrisi,pi acum inei s-au ficut mulfi aniihristirr 6'Ioan 2, lB): drept aceiastim cE esie yremea cea de pe. urmx. Dintre noi au iegit, dar; .n-aufost dintre noi, ,Drept aceea si, rioi datori sintem a pri"epe: qi a inleleeecx vrajrttrii i i Do'rrnului,;i eei ce se nunnesc antihristi,,r., sint in star.ca da harul Domnului. $i pentru aceasta noi cei ce sinte.r cu Donrnul. 5ipxstrrm unirea cu r]o-mn}I, gi sintem inzestrati dupd 'oinfa r,ui, adnri-nistrind pr'eo{ia Lui in Bisei.icd, si'tem datori a i.pa.iu ;i a inlrtrrr.a

I Anc,

,gi a disprefui gi a socoti ca spurcate pe toate ce le sivir'5esc potrir'-nlcii lui, adici vrijmapii .si antihri;tii. $i celor, care vin de la ritdciregl r[zvrdtire la cunoa;terea credinlei adevirate gi biserice;ti si le ddmindeobstc taina pute rii dutnnezeiepti, 9i a unirii, ;i a creclinfei ;i aadevirului. j ; i ; i ) ' ! r t ;

(Con. 62 Ap) ; '

canonul lipseqte din colecfiunile: Nomocanonul in XIV titluri,Cormciaiagniga, Indreptarea legii gi Cniga Pravil. Se gdseqte in SintagmaAteniand 1vot. tlt, p. 26). Prevederile acestui canon nu au fost respectatein intreaga Biserici, ci nutnai in Biserica din Africa aga culn se aratdin can. 1 si 2 VI ec.

I CANOANELE PRIMULUI SINOD LOCAL DE LA ANCInA (314)

,CANONUL 1: (PREOJII CARE AU JERTFIT IDOLiLOR)

In privinta piesbiterilor, care au jcrtfit idolilor. 9i apoi iari;is-au luptat in prigoane pentru crcdinfd, nu irtsd prin vreo preflcitorie,ci cu adrev5rat, nici punind lucrurile la cale de mai inainte, nici lu-crind cu intenfie vicleanS, nici induplecind pe prigorritor ca sd pardnumai cd s-au supus ehinurilor, atrigindu-le pe acestea asupra lornumai la aparenfE ;i dc formi; sirrodul a hotdrit ca ace;tia sd se im-pirt6;easci de cinste $i de ;edere; darnu este iertat ca ei si aducdjertfd, sau sI propoviduiascE, sau in general sd sdvir;eascX ceva dinslujbele ierarhlce;ti

. . , . : (Can.,62.Ap.; 10 Sir l . I ec.; 2, 3, 72 Artc; 70, 14 Petru AIet.)

Sinodul de la Ancira fiind convocat in mod expres pentru a regle-utenta stdrile de fapt create de persecufia lui Maximilian, - in timpulcdreia multi dintre cregtini, - clerici gi laici, - s-au tdcut vinovali deapostasie (lepddare de credinfd), a analizat in amdnunt cazurile de spelistabilind, condi{iile reprirnirii in Bisericd a acelora dintre apostati, care'pocdindu-se, au cerut sd fie reprimili in Bisericd.

In primul canon se regletnenteazd situafia reprimirii in Biserici apresbiterilor care din team5-sau lipsd de tdrie sufleteasc[ au jertfit ido-iilor. abatindu-se astfel cle la credintd Si ficindu-se vinovali de infrac-

{iunea de apostasie.ln privinla sanclitrnii ce trebuie sd se aplice in speld,

in aplicare prevederile can. 62 apostolic care dispune sd sepdrinlii punexcluda din

Bisericd toli cei ce au decizut de la credin{d, cu tnenliunea cd cei ce sepociiesc dintre clerici, s5. se reprimeascd in comunitate, dar nutnai ca

laici. Prezentul canon intregeEte partea ,a doua a canonului apostolic,reglementind situalia acelora dintre presbiteri c5zuli de ia credinld (apos-ta!i), care pocdindu-se cu adevdrat au f5cut qi dovada acestui fapt prin

183

1812 Adc.

zelul ior pentru Hristos,-suportind cu neinfricare chinurile la,care aurfostsupu.Ei .{.e cgtre persecutori, dispunind ca unii "" ""uEli", dac& cer;,sE fiereprimifi, gi sa poarte qi pe n-rai departe riumete -al'-presilter

Ei si sebucure de cinstea sederii intre preotj; dar pentru cd au paicrituit jertfindidolilor sint considerafi nevreoriici ae n ,-,-,oi -"* p.""tia lucrdtoare, in_terzicindu-le in 'rod-cxpres de a ma.i -sruji in caritaie dc prco(i, adicir crea aduce sfinta Jertfd,, d. a p.opoviclui,'^si p"ti"""i"t,"rre a saivirgi vreofunc{iune, preoteascd de conduceo. Fulro",ri acordat se condi{ioneazi ins;ide dovcada ce trebuie sd o facd """siiu c6 in mod sincer qi adevrrat.arat{zel pentru credinfd $i nu in mod viclean.

Menfionind aceasta pdrinfii au avut in vedere pe at:eia dirrtre pres,biteri- care pentru a se reabirita tratau cu prigonitorii pentru a fi supu$ila ehinuri nnrrai in mod aparent si nu in ' tJpt,-" . : i i i "a i ; ; ; "d; ; i i l ;c;i numai fati' de. acei presbiteri va opera g.aiierea la care.,se 'a dovedied _s-au pociiit sincer si care n-au intenfiontrt tr, nnii. 'J' ;""*t, -p.in

viclenie.Desi nu se face mcnfiunc. sc consideri] ca ra ir.rt'aqi sa'cfir:ni vorfi supuqi si episcopii -aposiati. iractica exi.stentd- rn Bisericd. aga cum seeonfir"ni si de Sf. cipiian in scrisoarea dcsp.e-v;rii i l; ri rrtiiciin^tnr-

68), episcopii aposta{i, pledeazd Fentru,u""11t*. - -------..

:.,, , j }CANONUL 2: (DIACoNri CARE AU JERTFTT rDoi,rL6R) . , , r

Agijderea si diaconii, ca'e a' ;iertfit idoril'r. dar dupi ::; ti:rigi s-au luptat pgltl.y credinfE, altcunr sX aibe cinste, dar sE irrcetezede orice sluibd sfint5, qi de' a aduce piinea sau lraharul. sau de apropovrdui. Dac[ insi oarecare rlintre eiriscopi ..o" '#g^

de searnx Iaace;tia vreo rivnr, -sau umirinta bli 'defii. si- r"-ooi-rd Ie dea cevamai mult, sau s5-i ierte, dinsii au puterea sX facl acest lucru.(6!,ap: 10, t2 sin. I ec.; 702 TruI. ; I . :1, S, 12 Anc.; 10; t< petrt t

Atex : SVas i Ie c . Mare ;4 ,5 Gr ig l N iss) \2 ' Lp 'L ' l

subiect ar infractiunii de apostazie in acest canon sint diaconii, $rln cazul diaconilor ca Ei al presbiierilor gi al episcopilor, prevtizuli in pri-mele_ can_oane. pdrin{ii de la sinod acoida in'gu"Jui-giatrierea celor c(_.fac dovada ci se cdiesc sincer. unii ca acestia iqi vor pdstra cinstea dediacon, cu interdictia de a exercita-slujba aii.""iei,-"u'precizarea de qaduce (administra) sfintele daruri gi de a citi ruqdciu,-ri-t" ,t.riu"- - --

IDe la aceastd normd_general;i,.in cazul diaconilor,. parinfii. acorddepjscopului dreptul' ca de ra caz ra'caz, tinind seama de sinceritatea uo-cdintei si n-rodul de viatd al per-ritenlilo., cu .f.""pie "fribzuin{a, adiciadmifind anumite circumstanle-atenuairt" s,,,u-ug.*i"il, ,a aplice ; ;";;:tiune_dupd caz, mai uqoard sau mai gr"u, inti;.]" """

'prn.rdzutd de ca_non. Balsamon comelrtind acest ""rori motiveazd aceasti spunind ci s-asocotit aEa .deoareee -(in Bisericd) fiecare cloctorie sufleteasci depinde

de judecata episcopuluic 1sint. At. iU, 2J). ;i;

.3; { Anc' 1 s 5

ir;r:r .'Q6IrI9NUL,3: (CEI TARI IN CRIIDINTA) " r*"ti;: ".i;ipe cdi ce au iugit si au fost prinqi, sau au fost tridafi de ai

lor, sau altfel au fost clespuiali de a1'eri, sau au suferit chinuri, saUin ternnifX s-au aruncat, gi stligild ci sint cre;tini, si au fost sfi;iafi'sau cu sila punindrr-li-se ceva Iucru idolesc in miini de cXtre siluitott,sau de sil5 primincl o oarecare tnincare de la idoli, insi nrirturisindneincetat cX iint crrptini, ;i mihnirea asupra celor ce li s-a intimplatartrtind-o pururea cu toatS atitudinea ;i infdfi;area lor, ;i cu smereniaviefii, unii ca ace;tia, fiild afari de p[cat, si ntr se opreasci de lairnplrt5-sire; iar de 1u s-au ;i oprit de cdtre cirreva din strictefe preanrale, sau din nepriceperea unora, indatd si se primeascI. Aceasta estein vigoare deopolriYZr- pi pentru cei din cler ;i pentru ceilalfi laici.S-a mai cercetat deodatd ;i aceea dacd se pot inainta in treapta prco-

teasctr laicii, cre au c[zut in urma aceleiaSi silnicii; deci s-a hotdritca aee$tia si se prohiriseascd (hirotoneascd), ca unii care nimic nu Bup[c5tuit, dac5 viefuirea lor de rnai inainte s-ar afla dreapttr.

(62 Ap.; 10. 11. 12 sin. I ec.;4. 12 Anc.; 2. 10. 1'3. 14 Pe'tru Atet).

Prirna parte a canonului reglemerrteazd situatia claricilor $i mire*nilor, care fuqinct din calea prigonitorilor, in un'rra trtidirrii confrafilorlor., au suferit consecintelc pcisecu{iei, au fost supu_Ei la chinuri (au .fostintemnifati sau cu sila au linut in miini lucruri idolesti sau au_ primit

mincare clin jertfa idolilor), li s-au luat averile, dar gi-au lrlentinut cutlrie creclinta, mdrturisind neincetat cd sint cre$tini. continuind sd duc5

o viati in srtrerenic cregtinescd, stabilind < ir unii ca ace$tiir si nrt se o-

preasci de la impirtisanie. cu precizarea ci, in cazul lu care din prea

mare strictele, sau din nepriceperc, unii ca aceqtia 3u fost excluqi de la

inrpirtdsapic, sA fie reprirriti de inclati in comtnitate cu toate dreptu-.ifJ.- "ilriau.inarr-t" cii r-r-au pdcltuit cu nimic. Combntato-i ca Zonara(Sint. At. iII, 25) si Pctru al Alexandriei (in can. 13) mentioneJrzi hotS-

rirea pirinfilor ca fiind bazatd pe invdlitura Sfintei Evanghelii.in care.seafate cd Domnul nostru lisus Hristos a indrumat pe sfinlii sdi ucenici,

ca in cazul in care silt prigonifi iltr-o cetate sd n,eargi in alta (l4t: 10,

23), qi cd nu osinde-ste pe cei ce, trddali de ai lor, au suferit de pe urma

persecu[iilor', dar si-au] pistrat credinta mlrturisincl-o cu statornicie' in

to.i timpr-rl martiriului. . .|n partea a doua se reglet"rlenteazd situalia mirenilor, . din situatia

aritatd, .eare c€r sd fie primi$i in cler, stabilindu-5s s[ unii ca aceqtia

poi fi hirotoniti cu condilia ca sd indeplineascl cerinlele irnpuse candi-

da(ilor la hirotonie.

CANONUL 4: (CERTAIIEA CELOR SLABI IN CREDINTA) ' ,

celor care prin constringere au jertfit idolilor 9i pein privinfa celor care au participat la ospefele de la

; In privinfalingi acegtia ;i

t 8 6' 5 A n c

idoli, toli aceia, care cle;i fiinil sedu;i, au, mers acolo cu infifiqare maiveseld pi au imbricat haind n ai t,rxoare ir ,-"" irir"pi"tatit fdri rczervidin osprful pregilit, sinodui u- rtoia"it ca un an ie fie ascultitori, gitrei ani sd se pro.gtearn5, ;i ctoi ani sI ;"iti.ip" iir_oi Ia ruglciune,gi numai atunci sd se apropis .1" .uru ce este desdvirSit.' (62 Ap.; 17 sin. I ec.;-', g, g Anc.; 2 Laod..;43 Cart.; Z, II N,eocez.;73,75, 81,84

las. c.. Mare;'2, S ietri at Aler.; 2 Grig. Niss./ ; ;s1.,

, -Pdrinfii 'regrementeazd

in acest canon condifii le repri'ririi ' irr Bi_Fericd a acelora

{ill:u cr_edinciogi, care, prin constriirgere au tbst silifis{. aducd jertfd idorilor, dar au sdvirEit' d;-';" jrua'}oruncit de crtreprigonitori cu senindtate gi veselie" nearitind nici o mihnire din cauzacd li se, catci in.picioare

'credinfa.'unii ci-aJii;, d;;'i""'*iiii-ir;lIn Biscricd, pot fi reprimili numai chlRd ce iEi'vor fi-ispa;it pedeapsa,previizutd 3i de. canonul 1l al sinodului I de'iu'ii l-i"*u, ;i anume gaseapi.dg pocdin!5 (1."l sd-r petreacd in ascurtu"", i"er-"ni ra r" pro,stearnd

$i d9i ".ni."g-p""!::ip:_ numai ta .ugaciunu, aupl-"*" in at ;aselca anvor fi adrnisi la irrrpir.ti;anie).

cANoNUL b: (cERTAnsi'cnl-on sil;; tN cREDTNTA) iIar cei ce au rners Ia ospefele idoliror cu rrain' jalnicx pi ;ezi.dIa mas' au mincat, dar in toite

-"].",'ea Sederii au l'crimat, tlaci auimplinit timpul de_ t19i ani al f.o.t""rr""ii, si se primeasci in comu_niune f5ri de imp5rti;ani"l ia,

'JJ=rr., au mincat, ,i r*"i cloi ani pro$_ternindu-se, intr-ir treilea'u"-.a-r" ;rrir'easci in-cornur.,iune fdrd deimpxrtdSanie, ca si ia cere.I;-r5lirsitu'in ar n"t""il i "". Episcopii insisE aibd putere ca, cerceti'd f"lul.-int"u"J"rii-i"i,"ra]i rrateze si rnaiblind, sau si nrelungeas"e *ui--"it tinrpul cle poc'infd. Dar inai'tedc toate sE Ii se cerceteze atit viafa rlc mai inainte, cit i i cea rrraidin urm5, .si asa si se misou*-LfinJ"1uu.

(62 Ap.; 11 sin,I ee.; 4 Arc.; 2 4o!.; Z,_tt Grig. al Neoc.; zg, ?s,81,84. Vos. c. I [are; 2,3 pe:tru ot Ai" ; ; Z Grig. Nis.)

In' acest canon, .continuintr cazurile similare (asem.indt'are1 regre.menteazd modul reprirnirii in Bisericd " ""toi "" iu p";ti"ipat, rn modsilit. la ospelele date in cinsila i.rotiio.r, cu rlihnire--qi'intristare,(lnereul5crimind qi imbrdcafi in tr"ina O"A"fi"l. ,.. ..t lntre acestia se f1ce. distinctie inl"9 "",i cg au mincat,Ei bei ce,nu:aumineat, st;i.bilind ea: cei .. "":.',i#at, cr;fi;;"i";;;"de petrebcre intreapta a treia de penitenfS a celor ce se progtern si incd un tirnp (rig-precizat) in treapta a patra.(petrecere ir, conuniurrn ttrJ'i.piirfdranie) sdli se dea sfinta:i-pa.iaqand;-;;;l"r ce n_au mincat din cete .idolegti,si li se dea cuminecdtura A"ia aoi uni petre_cuti in prosternare gi ul.l ande tr,ire in comuniune,fara'inffiu;,a1ie pdrinfii precizeazd in.sd cdti'pul de peniten{d poate fi p;e;;;lat sau prelungit de la eaz la caz

6, ? Anc,

de ,65lre episeop finind seama de circutnstanfele atenuaute\sau ag'ravanl

te invocate de perritenli. lntre elrcumstan[ele atenuante se numirdr ciintgsineerd qi dovida cd viata lor anterioard a fost in conformitate gtr inv5-

lalura ts iscr ic i i .

CANoNUL 6: (CERTAIiIiA cELoR sl.nBl tx cnnb\rtrTA)'1' '

In pril'infa celor gc au cedat numai de atueninfarea nluncilor

;i a luErii uo""ilo", sal'de a exil5rii, .5i au jertfit idolilor ;i pin5 in

timpul de fa!6 nu s-a poc[it, nici nu s-au intors' acum insfi in timpu!ii"dant,ri apiopiinclu-se ;i ajungind la hr-.tErirea intoarcerii, sinodula hotarit ci pinl la ziua cea mare sd se pro;tearnd trei ani, .;i dup[alfi doi sd se prinreasc6 in comuniune, f[ra de imp6rt5lanie, ;i a;a sivind la cele ileslr.irlite, incit intreg timpul de lase ani s6-l impli-neascE. Iar dac6, oarecare mai inainte de acest sinod s-au primit Iapoc5infS, de la acel timp sX li se socoteasc[ incelrutul celor ;ase anide pociinlE. Dac[ ins.I, s-ar intimpla primejdie qi a;teptarea morfii dinboaie, sau din alta oarecarg priei15, ace5tia si se primcascd dup5 rlorlnade fat5.

(6 Ap.; '77' , 72, 1,? sin. I e.e.; 4, 5, 7, 8, g, Anc.;2, Neoces.; '7 Cart . ;2,5 Grig. Nis.) , i

ln acest canon se reglementeazd modul reprirnirii i1 Biseried'a a:celora care de teama ca prigonitorii si nu le producd pagube rnatOriale

s-au lepddat de credinta in Ilristos qi nu s-au pociit-imediat. ci abia duplterrninirca persecufiei. in preajma gi in titnpul dezbaterilor sinoduluide la Ancita. In sensul cesta se va da eurs cererilor apostalilor acestora

in vederea reprimirii lor in BisericS. Unii ca ace;tia se vor Plimir L"m?idaci fac,qase ani penitentd rsi anulne de la ziua intoarcerii. data tineriisinodului. siptimina a patra a eincizecimii (can. 37 ?P.) qi pini ia praz'

hicul PaStelor sI rirnini in treapta a doua de penitenld, trei ani in treap-

ta a treia. cloi ani in a patra ,si abia in al q'aptelea an s5 se invredni'

ceascd de sfinta cuminecdturS.Ce.lor ce' au inceput penitenfa inaintea datei intrunirii sinodului

termenul de Ease ani se va calcula de la acea dati.. . - pacd unii din penitenli se va intimpla s5. fie po patul de(Ynoarte,

pdrinlii siabiiesc ca aceiEtia sE fie reprirnili ln comuniunea bisericeasci

pgtrivi! qlr-rduielilor existente, adicd obliga{iunea lor de a prelungi peni-

ienla ir:r caz d,e insdndtoqire, pind la implinirea termenului de qas€ ani

(A se.vedea $i Can. 1.3, I . ec.,5i Zonara Sint ' At ' I I I ' 34) '

I CANONUL 7: (CERTAREA CELOR SLABI N CNNOTNTA)i

. ,In privinla celor ce impreunS s-au ospatat la serbarea p5gineascb,

in locul hotdrit pentru p5gini, ducind ;i mincind insi acolo bucatcle

188t , 6 d n e .

lor proprii,. sinodul a hotirit ca timp de doi ani progternindu-se si seprimeasci in comuniune; iar ori de' trebuierte--fi;;;;;'a se prirni cuimpxrtiganie, episcopii_ au dreptur si judece,' .tr;;-;;; ei au drrcpturpi de a cerceta cealaltd viafi a fiec5ruia.

162 Ap.; 71, sin.I ec.)

(62 !!., 1-1, sin. I ee.: 4,Neoeez.; 73, ZS, 87, g4 Ve,s. i

., .f :,. tn .1c.est -canon. se stabiles[e cr accia clintre creqti' i, care de tea-ma martirirJui ou"rtcipau la .gspd{u-l cl.t in "l"rt"a-1loriro. J"&"a--iimincind acolo alimente propqii ;e' fie reprirnifi dupd s.cotin{a episco_pului dar nu nrai devreme Oe doi ani cle prosternare.

CANONUL B: (CERTAREA CELOR SLABI IN CREDINTA)Iar cei ce a doua oard ;i a tleia oarl au jertfit idolilor desil5, patru ani sd se pro;teasci, iar doi ani si se prinreasc5 in co-rnuniune' fbri irnp'rti;anie, "f-i i" af xpi"flu ", i*.ra"i,, ' it 9i seplinteascS.

5, -9 Ane,; I Laod".; 4J Catt.; 2, 1I Grig.h{ure.; 2, 3 petru Ater.; Z Ci;g.- Wiij

In accst caD6n se arata ci cei ce prin- constringere au fost siri{isd jertfeascd idoiilor pot fi reprimili ";d;i 'drpJ'i"r""""i de, penitenfdgi anu're: patru ani in treapta u treia, ooi- u^i'i]e 'J"i.i.u

gi abia in alqaptelea an si se invredniceaicr de sfinta i'rpirrtiqa'iel ! .

CANONUL 9: (OSINDA VINZATORTLOR DE FRATI)rar tofi aceia, 'care nu nurnai s-_au lepidat de ra credinfi, ci s-auridicat gi impotrivE .:i- at siluit fe f.a1i,- pi-s-a""ril"i pricinuitori aisiluirii, ace;tia trei ani sn sc prir'neasci

'Ia' to"ut ai".,iiarii, iu, in arfigase ani in cel ar pro'ter'erii; si alt an sd se primeascb rn comuniunefErE impirtxsanie'

=" _ ru!! ani implini,,a "n-sJ'i,;;;;ilr".scr cre cele

*:lxi;:t"i insi si se cerceteze uiit "i"1u rqr din'' ac;sr tirrrp, bit ei

73,.75,81,84 Vas. c. Mare; Z, 'S beir i - 'A"". ; iCi iS. N; j ' ' ,

subiect al infractiunii de .apostazie fiincr cei ce s-au repidat decredinld silind la aceasta ;i pe alli ira1i.unii ca ace$tia pot fi reprimifi nyr.ai dupi 10 ani cle penitenfd 9ianume: trei ani si stea la locul ascultdrii, gase ani- in"cer aI prosterni_rii, un an sd se primeascd in cohruniune fdrni inrpdrtirganie qi abia duo5

10 "rli impliniti id se irvrednicea."a o" i,r.pa;Gi;it""a crau dovairade ciin{5 sincera qi se constatti cil au avut -in

tot acest tirnp o purtaren r o r a l d i r e p r o E a b i l d . ! , , , i , . : : , , j . i i r j - , i r i , i r t

1891(Fl2 Anc.

CANONUL 10: (CASATORiA DUPA II IROTONIE) i , '1.u.. J .

Tofi cei ce sint pu;i ,diaconi, dac5, chiar la punerea lor au rndrtu-

risit pi au zis cI trebuie si se insoare, fiildci nu pot r'6mine a;i,1,

acegtia insurindu-se dupd aceasta, si rdlnini in slujbd pr+utru ci l i s-a

dat lor voie de citre episcop. Daci insd oarecare, t lcind ;i primindu-se

la hirotonie cu condi(ia si rdmind a;a, dar dupi aceia s-au i lsurat,

s i inceteze d in d iaconie. . i r , i : r r i no, i

( 5 , 2 6 , 5 1 A p . ; 1 4 ' : i t t . I V e c . ; 3 , 6 , 1 3 , 2 1 , 3 0 T n i . ; t N e o c e L l " ; 1 6

Cart.; 69 Vas. c. Mare.)

ln acest canon, avindu-se in vedere obiceiul lgcal, se reglenrenteazit

problema cdsdtoriei diaconilor in sensul ca aceEtia puteau contracta cA-

sdtorie nu numai inainte de hirotonie, cum s-a stabilit prin canonul Zii

apostolic;i cum se aratd $i in A;eznmintcle apostolice (vII, 17), ci 'si

dupi hiroionie daca declarau cu ocazia hirotoniei, lor ca ei nu pot rA-

-iii* "u"iratoriti. In cazul ca nu fAceau o astfel de declaratie la hiroto-

nie, gi ulterior se casatoreau, trebuie sd inceteze din siujbai diacorriei.

Prin can. ii al sinodului truli'rn se intcrzice insA casAtoria dupd hi-

"oto"iu, -"Lstabilindu-se

astfel vechc-'tr rinduiala prevAzuta in canonul 26

apostolic,.potrivit cdreia diptre cei ce intrau in cler necdLsatorili numai

cite[ilor Ei cintirrefilor li se da voic sA se casittorearscA'i r t , t j i ! , l t r . . r t ' i ,

CANONUL 11: (RAPIREAjLOcoDNICETl,r tn, ini F: , i l t r r i l , l , , | , | :

Sinodul a hotdrit ca fetele, care s-au logodit, pf dupd aceea aufost r{pite de allii, s5 se dea inapoi celor ce mai intii s-au logoditcu ele, chiar de ar fi suferit ;i sili de la aceia.

(67 Ap. ; 27 ' i in IV ec . ; 92 , 98 Tru1 . ; 22 ,25 ,26 , 30 , 49 , 69 1 /c ts ' c '

M)

Prevederile accstui canon care stabilegte ci--t logodnicilc rapite sa

se de'a inapoi logodnicului lor, chiar dsci au fost siluite de riipitor, tre-

buie coroborat cu canonul 67 Apostolic si 98 VI Ecumenic Ei rnai ales

cu canonul 22 al sfintului Vasile care laiq ta aprecierea logodnicului li-

bertatea cle a reprimi sau nu pc logoclnica rupita'rsi necinstitl dc aitul'

CANONUL'12 : (CATEI IUMEN{ I CAZUTI ) ' t " . ' , ": i l

f . i r 1 i 1 . ; j | 1 : '

' , l . | ,

Sinodul a hot5rit ca eei ce au iertfit idolilor mai inainte de Bo-tez, Fi dupd aceia s-au botezat, sd sc inainteze in t'eapti, ca unii cesint spilafi de pdcat.

(74, sin. I ec.; 5 Neocez.; 5 Chiril Aler.). (.. i l: i "

tn acest canon se revine la . cazurile de spefd reglementate in Pri-mele noud canoane, privitor la primirea apostalilor, stabilind cd, cate-

19013-15 Anc.

humenii ce alr jertfit idoliloq prin botez se ?onsideri spilafi de pdcat._sigur, aici se are in vedere Ei prevederile ean. 14 I Ec.; in ca.e s-a sta-bilit modtrl 9i timpul de penitenlir aI catehumenilor apostali.

: cANoNUL rs: fionrrrscoerr;.!6rr' l lor"oiscopilor nudiacon in altl eparhie,nurnai cu incuviintarea

(8 sin. 7 ec.; 74Vas. c. llIcn'e)

sin 7 ec.; 74 Neocez.; 8, 10 Atttioh;. S?-I:,aocl.; 89:

, (51, 53,66 Ap.; 2,27, Gangrct; 28,86 Vq;sr .q, I \ Iare), , , , ,' In acest canon se au in vedere clerieii, pr.eofi Eitarieni.

g i i : .

diaconi, r'egei

le 'este iertat sd hiroton"u."U ,prertit"ri sau,dar incE nici presbiteri pentru cetate, decit

episcopului clatd prin scrisori. .,.: .al

, j - ? i r l r : I

In acest canon se stabilegte statutul juriclic al horepiscopilor star,bilind cd aceEtia aveau dreptul sd hirotoneasca preofi ql iliaconi numai lpe raza circurnscripliiior lor. in alte circumscripfii puteau irirotonii insarrumai cu delegatie scrisS de la episcopul locului. ,,,;., j

CANON IJL 74 : INtrRINAREA FATARNiCA)

Presbiterii sau diaconii cei din cler, care se refin de lu""i*u.i,sinotlul a hotdrit ca ei sd se atingi de ele, gi apoi i;a tle vor voi, siise infrineze cle la ele; iar de nu vor vrea, qi nici iegumele, ce sintpuse lingi cirnuri, nu vor si le mxnince, si astfel de nu se vor su-pune canonului, si inceteze ei din treapti.

i

Pentru a nu produce sminteald in rindul credincio;ilor, pdrinliiobligd pe unii ca acegtia sd guste din mincarile cu carlle servite ia a-gape, fdrd a fi obliga{i sd'manince. in caz cd, refuzd sa faci acest lucrtt;i refuza sd mdnince si legumele, ce sint puse iingi c{rrruri, se preveclesanc[ionarea acestora cu clepunerea din treapti. .:

, f 1 _ t r r . 1 r , . l d

.t,. CANONUL 15: (BUNURILE BISERICIII ;t

- In privinfa lucrurilor apar{inEtoare Biserici, pe care p.esbitelii,neJiind episcopi, le-au vindut, Biserica sd le reclame inapoi. $i sti inc'hibzuin{a episcopului de se cuvine a lua preful inapoi oii nu, fiindcdde multe ori venitul celor vindute le aduce mai rnulte clccit preful.' -

( 3 8 , 3 9 , 4 0 , 4 7 , 7 3 A p . ; 2 2 , 2 4 , 2 5 , 2 6 S i n . I V e c . ; 5 3 , 4 g T n i l . ; I I ,12-, 13 sin. VII ec; 24, 25 Antioh.; 52 Laocl.; 22, 5J, 81 Cart.; Z Chiril A.ter;la Teofil Alet) ,rv, I

in acest canon se'reglementeazd ,statutul juridic-r,al bunurilor,, pro-prietatea Bisericii, stabilind ci instrdinarearacestora,nu se poate iace,

16-1E Anc.

fdrd incuviintarea episcopului. In cazul in ,care in timpul vacan{ei epis-eopale, presbiterul ar incheia un astfel de act, eI este declarat nul, epis-copul nou numit avind dreptul sd revendice bunul sau si refina pretul,tinind seama de interesul gi rentabilitatea actului incheiat.

-,,.. CANONUL 16: (SODOMIA. CADEREA (AMESTBCAREA) CU DO-

BITOACE (BESTIALITATEA) ;*,.i t'r: : Dintre cei care au pXc[tuit sau irdcitui'esc cu' dobitoace,' cifi atl

pleituit inainte de a fi de doudzeci de ani, pro;ternindu-se cincispre-zece ani, si se inrpirti;eascd de comuniunea rugdciunii, apoi irnpli-nind cinci ani in aceasti comuniune, attrnci si se atingd de cumineci-turi. Dar si li se cerceteze ;i viafa lor din timpul progternerii, gi apasI dobindeasci blindefea. Iar daci, oarecare fdri curnpit a rdtnas inpicate, sd se supuni progternerii celei lungi. Iar cei ce au trecut pestevirsta aceasta ;i avind sotii, au cdzut in picatul acesta, si se pt'optearnd 25de ani, apoi si se imp5rt6;easci de comuniunea ruglciunii; dupi aceeainrplinind cinci ani in cornuniunea rugiciunilor si se impart6;eascide cuminecitur,d. Iar , daci, unii pi femei avind gi trecind de cincizecide ani, au pdcdtuit, numai la . ie;irea din viafi si primeasci irnpdr-t6;anie.

, : (17 Afte.: 7,63l 'as. c. Mare; 4 Grig. Nis.) ' , '

In acest canon ca gi in urmitorul . se stabi lesc' Iancl iuni lo ' .* *e al lplicd sodomitilor, celor ee intrefin relafii scxuale cu anirnaie

rrls" CANONUL 1?: (SODOMIA (AMESTECAIiEA CU DOBITO.ACE))

1 9 1

Sfintul sinod a poruncit ca cei ce picXtuiesc culepro;i, sau au fost leprogi, ace;tia si se roage custan in locul deschis clin fafa u;ii Bisericii).

; l i t l . . t t r y(16 Attc.; 7, 63 Vas. C. h[are: 4 Grig. Nis.)

Vezi canonul anteriort . i '

' 1 " t t t - t ' ' ' " 1 l I i . / . ' )

. CANONUL 18: (EPISCOPII NEPRINIITI iN I'IPARHII. .COBORI-'.' RBA iN TREAPTA)

. * 1 r . 'Daci unii care au fost pu;i episcopi, ;i ntr s.au pt'imit de :epar*1

hia pentru care au fost numi{i, ar vrea sd meargi in alte eparhii,;i si inliture pe cei a;ezafi acolo, ;i si afife impotriva aeelora riz-vrdtire, aceia sd se afuriseascd. Dacd, insi ar vrea sd rbmini in paro-hia unde au fost mai inainte presbiteri, sd nu fie lepidafi din demni-tate; iar daci se vor ridica cu tulburar.e impotriva episcopilor a;eza{iacolo; si li se ia lor ;i pdstoria ;i si fie lepidafi (sd fie erclusi din

, t

dobitoace -si sintiernaticii (cei ce

Biser ic i ) . . ! i r . . : i

19; 20 Arrel

(14, 36 Ap.; I sin. I ec.; 9 sin. III ec.; 29 sin. IV ec.; 3T TruI.; IT, 1gAntictlt.; 77 sin. I-II.; 7,2,3, Chiril Aler.)

In canon se are in veclere cazul cincl un eprscop, care nu ;i-a pu-tut ocupa scauntrl destinat lui, intcnlioncazA sa rapeasci prin violeulti,eparhia altui episcop legal instituit, dispunir-rd ca, un astfbl de episcopsI se afuriseascd, adrcd sd nu mai aiba dreptul er se bucura cle cinstea cu-venita episcopilor

Dacd fdrii rea' inten{ie, doregte, sd pdstreze parphia pe ca'e a a-vut-o ca presbiter, piqit cind s.inodul va decicle asLlpra ocuDarii sciillnu-lui pentru carc a fost hirotonit, Parinlii disl;urr ca unui aitfel ctc epis-:cop sI i se asigure toate drepturile presbiteriale.

In cazul cd un astfel de epi.scop prod.ucc tulburAri impotriva c1-ris-copului locului, Parin[ii dispun ,ca unuia ca acesta sd i se ia parohia $isd se excluda din Biser ic i . . , i t ,

, r , .^1,,"rr ,

CANONUL 19: (C,,\DEREA DE I-A I,'tlCIOnIE- (I' ltci()rirA)) ,"" ll l

cei ce l[gdtluind fecioria, violeazx votul, si se supund hotariritipentru cei ce se cdsitoresc a doua oar6. A;ijderea am oprit ca feeioa:rele si viefuiasci impreund cu oal'ecare bdrbati ca surori.

- , !5 ,26 Ap; 3 s in . I ec . ; 76 s in . IV ec . ; 5 ,72 , LJ ,40 ,44 ,46 , JZ , Tru l . ;48 , 22 s in . V i l ec . ; 3 ,4 , 25 ,38 ,44 ,70 Car t . ; 3 ,4 , s in . I - IL ; 6 , 1g , lg , Z0 ,60 Vas. c. Mare)

in prima parte s acestui canon se are in vedcre infrac{iunea cll-cdrii fdgdduin{ei castita{ii prin incheierea legald tr ciisdtoriei, prevdzindpentru cei ce savirgesc aceasta, pedcap;a ce se dd cr:rlor castitoriti :r douaoard, adici oprirea pentru un an de la impartAEanie (Can. 4, Vas. C. M.).'

In partea ultimir se interzice vie{uirea fc'cioarelor (care au depusvotul castita[ii) impreunii cu barbali, ca suroi-i, t,crrzie de sminteala intrecredinciogi. !

CANONUL 20: (ADULTERUL)

Dacd solia cuiva a comis adulter,ter, se cuvine ca acela Ia ;apte ani sipotrivit treptelor care duc acolo.

can. 87, VI ec.; cor]firmi prevederire acestui canon stabilind treptelcJ:enitenfei, un ar1 in treapta prinrd, doi ani in a doua, trei ani in a treia,unul in a patra, si numai in anul aI optulea te po{i irnpirtagi. .

, t

, , l r I a l $ ' ,

sau daci cineva conrite adul-dobindeasci cele derlvir;ite,

1932l:-24 Anc.

cANoNuL 21: (AVORTUL o,OPADAREA DE PRUNCI)) r, i

Pe femeile care sint desfrinate ;i-;i ornoarS f6tul 9i se indelet-

nicesc cu pregdtirea mijloacelor de avort, hotdrirea de mai inainte le-a

oprit pina ti iepirea din viaf6, pi aceasti hotSrire se line indeobpte-

Dar, gisind ceva spre a le trata mai blind, am hot6rit ca vreme de 10

ani 'sE

impli,eascd in prnitenf5, potrivit treptel't ' hotirite.

(97 Trul.; 2, 8 Vas. c' Mare)

canonul are in vcdere pe femeile carc-;i provoaci avort sau cilrc

rnijlocesc altora si facd avoit, stabilind ca unele ca ac€stea si se su-

p""a "piti-ii de 10 ani, trecincl prin treptele stabiliie, prin derogare de

i" oii""i"f existent ,si respectat prin care astfel de fapte se sanctioneaza

cu oprirca de la impirrtdqanie pina la moarte'

CANONLi]- :]2: (UCIDEITEA DE VOIE)

In privinfa uciderilor de voie, vinovafii s6- se pro;tearni viafa

lor intre&6, iar de cele desdvirgite si se invredniceasca numai la sfir:

gitul viefii.

(8, 56 Vas. c. Mare.; 5 Grig. Nis.1

A se vedea qi canoanele Paralele'

cANoNuL 23: (UCIDEREA"FARA VOIE) r' 'tb L'� :

In privinfa uciderilor f5r5 r,oie, hotirirea de mai inainte poruil-

cegte ca'cei vinovafi sE dobindeasc6_cele-desdvir;ite la anul al 9ap-

telea potrivit treptelor hotiritei iar a doua hotdrire porunce;te sd impli-

neasci vreme de cinci ani.

(8,77, 57 Vos. c. I t l .are; S Crig: Nls.)

Canonul menlioneazd doud hotdriri existente -pentru sancfionareh

trcigaqilor din impiuden{d, fdrd premeditare, proba6il stabilite P! -ca}eao %fii""i, fiindcd nu exisid nici un canon cale sd p,revadd astfel de

io"cii""i.' Sfintul Vasile cel Mare prevede in canonul 57 o penitenld

de 10 ani in acest caz.

CANoNUL 24: (CREDIi\f,ELE DB$ARTE $I VRAJIToRIA. (SUj

PERSTITIA $I MAGIA))i '

Prezicitorii li cei ce urmeazi moravurile piginilor, ori intlodu'c

in casele lor pre oarecare spre aflarea farmecelor sau ;i pentru curdt'e'

si cad5 sub canonut penitenfei de cinci ani, potrivit treptelor hot-6-

rite, trei ani de progteinere ;i aoi ani de ruglciune, 1516 irnpf,rtSganie.

(61, 65 Trul.; 36 Laod'.; 7, 65, 72, 87,83, Vas. c. Mare;3 Gng! Nis')

194 25 Ancl 1-2 Neocez.

In acest canon se sancfioneazd cei ce practicd moravurifarmece, prezicdtori, etc.

pagine,

i f

CTINONUL 25: (CADERE (PACATUIITE) CU SORA LOGODNICII)

In cazul cind cineva, logodindu-se cu o fecioari, a necinstit maiinainte pe sora ei, incit a rlmas gi gravidS, ;i dupd aceea s-a cunrrnatcu cea logoditS, iar cea necinstiti s-a sinucis, se pomncegte ca conr-plicii si se primeasci intre cei ce stau impreuni Ia rugdciune inbiserici dupd 10 ani de pociinfd, potrivit treptelor hotdlite.

(54 Trul.; 2 Neocez.; 7B Vas. e. Mare.)

Pornind probabil de la un caz concret, de eonc.urs de infracfiuni,Pdrin$i prevdd pentru complici la infrac{iuni 10 ani de penitcn[A inplima treaptd (pocdin!a), dupd care poate trece ln treapta a patra,ISrA sE arate cit trebuie si petreacd in aeeasti treapti, Idsind aceastala aprecierea episcopului.

CANOANEI.E SINODUI,UI AL DOII,EA LOCAL DE LA NEOCEZAREEJi(315)

CANONUL 1: (OSINDA PREOTULUI CARB SE CASATORtr.STEDUPA HIROTONiE, COMITE ADUI,TER SAU BSTE DESFRINIT)

Presbiterul daci se va insura, sd se scoatd din treapta sa, iardo va fi desfrinat, sau va comite adulter, sd se excludl cu desdvir-,sire gi s[ se supuni penitenfei.

( 5 , 2 6 , 5 1 A p . ; 7 4 s i n . I V ' e c ; 3 , 6 , 1 3 , 2 1 , 3 0 T n L I . ; 7 0 A n c . ; 1 6 C a r t . ;32,69 Vas. c. Mare)

ln acest eanon se stabileqte pentru preotul (respectiv pentru toficei din cinul preolesc) care se c6sltoregte pedeapsa caterisirii; iar pen-trl cel ce comite desfriu sau adulter pedeapsa excluderii de la rugd.ciunea comund cu credinciogii din bisericd gi va fi trecut in rindul pe-nitentilor.

Can. 11 sin. I ec.; menfioneazd cd preotul desfrinat qi adulter vatrebui sd treacd prin toate treptele de pocAinfa gi numai dupd aceea seva invrednici de implrtSganie, dar numai in rindul mircnilor.

CANONUL 2: CASATORIA CU DOi FRATI) . IFemeia, dacd se va mXrita cu doi frafi, si se scoati din comuni-

une pin6 la moarte; totupi dac[ in wemea morlii va zice c5, ftreindu-sesdnitoasi, va desface cSsitoria, atunci clin mili va avea pocdin{5. Iardaci va muri femeia, intru acest fel de cdsdtorie fiind, sau bdrbatul,atunci pentru partea rimasd in vlafi cu anevoie va fi pociinfa.

(19 Ap.; 54 Trul . ; 23, 68, 76,78, 87, Vas. c. Mare)

!-5. Ncocea 1e5

cSsdtoria incheiatS cu fratele, respectiv sora, primului sot este

ctarata nei"g;fi sanc{ionind pe cel ce face aceasta cu scoterea din

il;i;; pifri fu slitqit,rt vieiii, clacd nrt se pocdieqte Ei nu desface

sdtoria nelegiuitd.DacS se afla pe patul de nroarte, 9i promite c5, dacd se face sdnS-

tos nu va .mai trai in cdsdtoria nelegiuitd, i se poate permite sd se

mirturiseascd qi si se impdrtdqeasc5.In cazul in care una din pdrfi va muri, partea rdmasd in viald'

se spune in canon, ,,cu anevoie -va

fi p6cdinla", adicd viala intreagi va

rdmine intre penitenfi. .rr

, cANO:{uL 3: (oslNDA CA.SATO}iIILOR NEPRAVILNICE (NE-

LEGALE))

Pentru cei ce cad in mai multe nunfi este invederat timpul

hotarit pentru peniten!6, dar intoarcerea 9i credinfa lor le scurt:eazd

timpul penitenfei.

(79 Anc.; 7 Neocez' ; 1, 50,80, Vas. c ' Mare)

!n canon se vorbegte despre cei ce rdmin vdduvi dupa cdsAtoria

a cloua gi se cdsdtoresc din nou, precizindu-se ca unii ca acegtia trcDule

*a ,r"m"r" timpul stabilit cle penitenfd, - fdrd s5 arate. cit anume, cu

;rantl;""a ca i"urtu poate fi sburtat in funcfie de credin{a -Ei viafa lor.

$;-;i;i ;; face releriie la un obicei existent 9i respectat, fiindcd nu e

stabilit in nici strn fflrioo.

'cANoNut +: @anul'i{hanA DE PACAT)i' Daci cineva poftind o fenreie, i;i propune a^ s9 culca cu dinsa'

dar hotirir"u ," n.i va deveni fapt6, se vede cE prin har a fost scdpat.

(70 Vas. c. Mare) J

Aici se face referire la cele patru trepte ale stdr-ii dc. pecil do-

rinia (pofta), lupta, hotdrirea (consim{dmintul), 9i infdptutrea' Lonar-a

isi;i. A.t. ffi' Z5-Bb), precizeazi dorin{a qi lupta, dacd vor fi invinse de

iriiiiit"-qi-nu devin"hbtdrire qi faptd'nu se pedepsesc. Hotdrirea se va

ilil;" judecdlii Ei acuzei, iar infdptuirea se va pedepsi'

CANONUL 5: (CATEHUMENII) ri '

catehumenul, care a intrat in Bisericd pi st6 la locul catehume-

"n*,-iuli-"" pa"ei"i, de este dintre ingenunchetoli, si asculte firi,re *ui pacatuiaJce; iar dacd gi ascultitor fii'd va pdcitui, si se excludd

din Bisericd.- . . - - . , : . , : .

- . . {2, 77,: '72; 13t 74 sin. I ec.;T'imotei Alet.; 5 Chiril AIer.)

' J

9.6 TruI.; 19 Laod.; 20 Vas. c. Mate;4,6l ; ) r : ! ; '

de-co-cd-

1s86-8 Neocez.

In canon se face menfiune'de doud dinlngenunchetori gi ascultiitori, stabilinJu_se cd,l,i_":t,

catehumenul va fi depus intr-o treaptaclus.

treptele catehumenatului.in caz cd, se cornite uninierioard qi in final ex-

" CAN'NUL 6: (BoTEzuL copIILoR. (BoTEzuL ESTE INDIVI_DUAL))

Femeia gravidi trebuie sb se r.umineze (boteze), cind 'a vrea;cdci ceea ce nagte nu este pirta;i intru aceasta cu cei niscut, pentruca si se arate voinli propril a iieclruia la mirturisire-rn canon r"

_"?Tb:t"^_inv4aty.3_ gregitd despre botez, care opreafemeia gravidd sd se boteze, socotinh;;';, ii""r,"?ri""az s_ar srivirpiqi , botezul pruncutui p3:1ta! in pintece, 9i se statiiffi ao".rarata Invi_fdturi precizindu-se ce botezul'este un act individual care presupunemdrturisirel-qeygytd a c.redinfei ca act riUer ae voi;E '

m consecrntii parinlii arata cd fcrneiir gravidi, dacd vrea poates.i se boteze, fdrd sd afecteze persoana prunculuT ar" pi.,iu"*le sdu.

CANONUL T: (CASATORTA A DOUA)Presbiterur s6 nu minince Ia nunfile celor cds'torifi a doua oard,deoarece nunta a doua ccre peniienfi;' cine "; ii;;;i- presbiter, careprin participarea sa Ia ospltare aprobi aceste nunfi?(1'7 Ap.; 3 Trur.; 7g Anc.; 3 Neocez; 7 Laocr.; 3, 12 vas. c. Mare)ln acest canon se face referire la norma canonicd care interziee adoua cdsdtorie fdri sdvirEirea epitimieicuveniti, stauiriia ie preot.Pdrin{ii oprelg pe preot ia participe la nunta ;;;;" pentru a nuse crede cd eI aprobd ceva pentru care el u i,rrpr, "piti_i"." .ts,i,

CANONUL 8: (DESPARTIREA CANONICA A CLERULUI (PEN-TRU ADULTERUL SOTIEI). (DIVORTUL CANONIC AL CLERU-LUI)

De se va vrdi - in pubfic cd solia curva care este raic, a comisadulter, unul ca ac-el-a nu-poate ou.ri i., "r"jnu-p"*t*isc6. Iar, dacbdinsa va comite adulter dupd hirotonie, el tste ^ d;d; si o cremit6;iar de va vielui cu dinsa, nu poate fine- slujba ;" T;; incredinfat.

(18 Ap.; 3,6, 73, 26 Trut.; 2? Vas. c. Mare)In acest canon

sofie devine adulterdpreo!eascd.

pdrinfii au avut in vedere eventualitatea cind ogi consecin{ele ce le produce cu privire ta slujba

Pornind de la principiul biblic cd prin cdsdtorie intre sof Ei sofiese stabileEte o strinsl legdturd, ea devenina o ""iiuiu; ;; -rld; L6'iiMoise 2, 24) pdrinfii precizeazd cd orice pa"oi .a"iiqi;..ou un so[, pd_

0. 10 Neocez. LS?

teazl, in acelaEi timp Ei pe celdlalt sof, qi hotdrdsc in consecinld urmi-toarele: interzicerea

-promovdrii in cler a unui credincios a cdrui solie

a fost dovediti ca adulteri; obligd pe preotul a cirui solie este doveditdde adulter s5 divorfeze de ea; Ei ounga pe preotul care nu vrea sd di-vor(eze de so{ia doveditd adulterd sd se lase de preolie.

CANONUL 9: (PACATELE DINAINTE DE HIROTONIE)

Presbiterul, dacd, s-a inaintat dup5 ce mai inainte a pacatuit intrup, gi va mirturisi cd a picfituit inainte de hirotonie, si nu jertfeasci"

rrminina in celelalte, pentru zelul sru de altfel; cdci rnui{i au zis cigi hirotonia iartd cele rrai multe pdcate. far, daci el- insu;i nu mdrtrrri-seFte Si nu se poate dovedi ardtit, atunci el insu;i are puterea de ahottrri ce sE facd.

(25, 61 Ap.; 2, 9, 70 sin. I ec-: 6 sin- I I ec.; 4, 21, 23 '1-r ! ; ; . l? i -n" ' !

, 8, 70, iz w"o""zj 3', 32, 57, 70, 82, 89 Vas. c. h[are; 3, 6 Ttofil AIet)

!n lurnina rinduielii stabilite prin can. 61 ap., care impune can-clidafilor la preofie sd indeplineascd o serie de condifri privind- brrnulnume in soqiLtate qi prin can. I sin. I' ec., prin eare se impune ca inaintede hirotonie candidaiul si fie supus unui examen sever, in canonul a-cesta se are in vedere cazul presbiterului care a desfrinat inainte dehirotonie dispunindu-se urmitoarele: Daed preotul insuqi a mlrturisitsii se cdiegte sE se opreasci de Ia aducerea Jertfei, dar sd-gi pdstrezeonorurile isd SadA intre preofi; si se cuminece in altar, etc.); cit pri-esc pdcatele mai miei se apreciazd: ,invocindu-se pdrerea unora cdoeesiea se iartd prin hirotonie", in cazul in eare este bdnuit fdrd a seface dovada qi fdri ca cel invinuit s5 recunoasci, pdrinfii lasi pe seamaeonqtiin|ei presbiterului insugi sd judece dacd este sau nu vrednic sdaduia :ir*ta lui Dumnezeu; cazul- in eare se face dovada viefuirii indesfriu" gi presbiterul nu recunoaqte, in lumina doctrinei cenonice, unastfel de presbiter trebuie sd se cateriseascd qi si fie lipsit de toate o-

presbiterului instituit fdrd examinarea canonicdse aibd in vedere qi prevederile altor canoane, in-

can. 9, I ec.

CANONUL 10: (PACATELE DINAINTE DE HIROTONIE)

A;ijderea si diaconul, de va c5dea in acelapi pacat, s5 aibS nurnaitreapta slujitomlui bisericesc.

(25 ,61 Ap. ; 2 ,9 ,70 s in . I ec . : 6 , s in . I I ec . ; 4 ' 21 ,23 Tru l ; 12 , Anc ' ;

7 , 8 , ' g , 7 2 N e o c e z . ; 3 ' , 3 2 , 5 7 , 7 0 , 8 2 , 8 9 V o . s . c . M o r e ; 3 , 6 , T e o f i l A l e x ' )

Canonul este o continuare a celui precedent. Privind pe diaconul,dovedit cle desfriu, se prescrie aceleaEi sancfiuni ca Ei pentru preot. Dia-conul se va scoate din diaconat 5i va deveni slujitor bisericesc,

norurile.La sanclionarea

prealabild, se cere sdtre care se numdri gi

198 ll-14 Neocez.

,CANONUL 11: (VIRSTA CANONICA PENTRU PREOTI)

Presbiterul mai inainte de 30 de ani si nu se hirotoneascd, dear fi chiar bbrbat vrednic pentru toate, ci si a;tepte. cdci Iisus HristosIa 30 de ani s-a botezat gi a inceput si invefe. :rL,

(74 Trul.)

Fixind virsta de s0 de ani pentru candidatul la hirotonie s€ res-ecta intocmai cele stabilite prin can. 14 VI ec.

CANONUL 12: (CEI BOTEZATT IN,STARE DE EOALA) ,

Dacr cineva bolnav fiind s-a luminat prin botez, nu se poateinainta l_a presbiterie; c6ci - credinla lui nu est'e din convingere, "i Jinnevoie; flrd numai poate in urma zelului gi credinfci sale] gi de maiapoi, gi din lipsa cle oameni (candiclali).

sin. I ec.;,7 sin. II ec.; 95 Trttl;1 sin I-II; 1, 5, 89 Vas. e . Mare;

Prin acest canon se solufioneazd.o veche controversr pe terna cdcei botezafi in stare clinicd sint sau nu sint valid botezafi, diipunindu-seea unii ca acegtia sdnu fie promova{i in cler, excepiind Lazurile incare acegtia dddeau dovadd de mult zel qi credinfd staiornicitd in tirnpidacd nu erau alti candidati. . j

CANONUL 13: (CLERUL DE LA TARA $I CEL DIN CETATI) '

Presbiterii de la -sate--nu pot jertfi in biserica eetifii, fiind defafi episcopul sau presbiterii cethlii; nici.a da piinea, nici'paharut, intimpul rugiciunii, iar dacl cei din urrnd nu sint de fa!d, ;i singurivor fi chemafi Ia rug5ciune, atunci sd dea piinea pi paharul.

115 Ap.; 75, 76, s in. I ec.; 6 sin. IV ec.;)

Pdstrind distincfia ,intre preofii urbani gi preofii rurali, qi res-pectind dispoziliile can. 6, IV ec., care interzice hirotonia absolutd, fdrddestina{ie, prrinlii prin acest c€rnon interzic preo{ilor rurali sd slu-ieascd sfinta Liturghie in bisericile urbane, eiceptind cazul cind dinlipsd de preofi urbani, prcotul rural era cxpres invitat sd slujeascd sin-gur.

CANONUL 14: (HOREPISCOPII)

. H3repiscopii-.insi- sint dupi chipul celor Sipfezeci de ucenici; qi-ei 9a impreund liturghisitori - ai episcopilor, ' cinstindu-se pentru zehitlor fafd de s6raci, pot sX aduci jertfi in bi.scrica din cctate.

16 Neoeet,; 1-2 GaIrg' 199

(8 sin.. I ec.; 74 sitt. VII ec'; 13 Attc.; 8, 70 Antioh.; 57 I'aod'; 89Vas. c. Mare) , : t , . , I r . r* gb

Prezentul canon considerind pe horepiscopi ca impreuni liturghi-sitori cu episcopul eparhiot, le peimite acestora sd sdvirqeasei sfinta li-turghie lib-er qi in biserica din cetatea episcopali,_deEi pdstreazd deose-bir6a de grad dintre ace$tia, ca fiind dr-rpd chipul celor- 70 de ucenici,

Ei episcopieparhioti care se considerd a fi dupl ehipul.sfinli1or-apostoli.' - Difbrenjierea dintrc episcopii eparhioti qi horcpiscopi,_ admisd pe

linie administrativi, se considerd ci nu poate fi invocatd pe linie saera-r:rentald, undc sint egali.

CANONUL 15: (NUMARUL DIACONILOR)

Potrivit canoanelor diaconii trebuie sd fie sapte' oricit de marear fi cetatea. f)espre aceasta insd te vei increclinfa din cartea Faptelor.

Fixeazi numdrulducind prevederile dinsin. Trulan.

i b .

de gapte diaconi pentru fiecare cetate repro-Faptele Apostolilor gi prevederile din can' 16

CANOANELE SINODULUI AL TIIEILEA LOCALDE LA GANGRA (340)

. CANONUL 1: (OSINDA CEI,OR CE DEFAIMA CASATORIA)

Daci cineva ar defdima nunta gi pe ceea ce se culcx cu bxrbatuls[u, credincioasi find gi evlavioasi, ar urgisi-o sau ar defiima-o' cagi cum nu ar putea intra in impdrSlia cea cereasefi, sd fie anatema.

(5 , 57 Ap; 13 Tru l ; 4 ,9 ,70 , 74 Gang. )

Pdrintii condamni inv5f5tura greqitd a lui Eustatiu despre ci-sdtorie, care considerd cdsdtoria ca pe o iscodire diavoleasci, anatemati-zind pe cei ce implrtdEeau aceastd credin[i.

CANONuL 2: (INFRINAREA FATARNICA). ;- : .Daci cineva ar osindi pe cel ce cu evlavie 5i cu credinfd mXnincS

carne, afari de singe pi de jertfd idoleascl i;i de sugrumat, ca 9i cunracela nu ar avea nidejde din cauzi ci se implrtS;e;te cu carne, sdfie anatema.

(57, 53,63 Ap.; 67 TruI, ; 74 Ancir . ;86 Vos. c. Mare) )

c Respectind prevederile can. 51 qi 63 ap., pdrinfii sancfioneazi cuanatema pe toli cei ce pretindeau infrinarea firlarnic5.

g(t(t3-7 Gang.

CANONUL 3: (RoBr (SCLAVT) $r STApiNr)Daci cineva sub pretext de evlavie ar invifa pe un sclav sddefaime pe st5pin ;i si-gi piriseasc5 srujba, ;i rx

'"" to:"ur.x-.iapinului siu cu bunlvoinfi gi cu toa16 cinstJa, .s6 fie, uiratu*u.

(82 Ap.; 4 sin. IV ec.; gS Trul.; 641,, BZ Cart.; 42 Vas. c. hlare)Cor-rsacrd starca sociald existentii a

stdpini gi sclavi.

CANONUL 4: (APARARBA CLERULUI CASATORIT)Daci cineva ar afirma cE nu se cuvine a primi cuminecitiira deIa un presbiter insurat, cind liturgfr;.ugtu aceasta, sd fie anatema.5 Ap.; 3 sin. I Ec;15,4g Trul . ; I , g, l0 Gang.; 4 Cart .)Condamnd pe eustatieni

toria preofilor.

CANONUL 5: (OSIT{DA I{ULITOiTILOR BISERICII)Daci cineva ar invlfa despre casa lui Durnnezeu ci

luit qi adun6rile dintr-insa, sd fie anatema.80 Trul.; 20 Gang.; 1l Sard.j

se condannii eustatienii care desconsiderau casa Domnului sinesocotesc rug5ciunile din Biseric5, interpretind eronat textul de laI Tim. 2, B in lare se spune ca noninuiui ;;*;;;;.-,,,c1 i" orice loc.

CATYONUL 6: (SCHTSMA $r osINDA EI)Daci cineva ar s'virqi slujbele cele biserice;ti intenfionat, impo-triva Bisericii. defxirnind Biserici, rl u" voi sd lu,creze cere'ale riir""i'"ii,nefiind impre*ni cu presbiteruri

-impotriva socotinfei episcopulrri, sifie anatema.

(31 ,47 Ap. ; 6 -s in . - I l ec . ; 3 s in . , I I I ec . ; 7g s in IV ec . ;31 ,34 Tru I ;2, 5 Antioh.; 14 Sard..; 10, 77 Cart.; 7J,74, lS iin t_ti;-i Vis. c. Mare).- continuind sirul osindirii .inva{;iturilor gregite ale eustafienilor, in&Best canon se anafernatizeaz| tofi cei ce defiimd Biseriia gi pe preo-lii ei, vizindu-se astfer preofii elstatienito, ;;;r"^"""sa"*,i .i"f*iiaclcvdra{i.

!CANONUL Z: (CHIVERNISIREA PRINOASELOR)

= Duqi ci'erra ar vrea si ia rodurile aduse pentru Bisericd, sau ale da celor cc sint afari de Biserici i*p"t"i*'*.rti"iui cpiscopului,

impir{irii societdtii laice in

care nll recunosc drept act legal cdsd_

este de dispre-

]

8-11 Gang. 201

sau a aceluia, ciruia i s-au incredinlat acestea, gi n-ar voi si procedezedupi socotinfa aceluia, si fie anatema.

4, 38, 41 Ap.; 26, sin. IV ec.; 35 Trul.; 77, 72 sin. VII ee.; 75 An:cira; 8 Gangra; 24, 25 Antioh; 26, 33 Cart.; 7 sin. I-il; 1.0 Teofil Alet.;2 Chiril Aler.)

CANONUL B : (CHIVERNI'SIREA PRINOASELOR)

Dacd cineva ar da, sau ar primi rodurile destinate Bisericii flri

de episcop, 9i de cel ce este rinduit pentru orinduirea caritifii, sd fie

anatema, ;i cel ce dd ;i cel ce prime9te.

(4 ,38 ,39 ,47 Ap;26 s in . IV ec . ; 25 Tru t - ; 77 ,72 s in 'V i l ec ' 75 Anc ' ;? Gang.; '2l, .ZS

eittolt.; 26, 33 Cart.; 7 stn. I-II; 70 Teofil aL Alet';2 Chiril Aler.)

Prin aceste doud canoane (7-B) se condamni eustatienii care des-considerau rinciuiala potrivit cdieia averea bisericeascd se chiverniseqtenumai de episcop.

CANONUL 9: (OSINDA CELOR POTRIVNICI CASATORIEI)

Dacd cineva se dedic6 fecioriei 9i infrintrrii, nu pentru'bunStatea

;i sfintenia fecioriei ci pentru cd scirbindu-se se indepflrteazi de cisX-

torie, si fie anatema.

( 5 , 5 7 , A p . ; S s i n . I e c . ; 1 6 s i n . I V E c . ; 7 3 , 4 0 , 4 8 T r u t ' ; 1 , 4 , 7 ' d , ' | 4Gang.; 4 Cart.)

CANONUL 10: (OSINDA CELOR CE BATJOCORESC CASATO-ITIA)

Dacd cineva dintre cei ce traiesc in feciorie pentru Dornnul, Fiti-ar bate joc de cdsitorifi, si fie anatema-

( 5 , 4 L A p . ; 3 s i n . I e c . ; 7 6 s i n . I V e c ' ; 7 3 , 4 0 , 4 8 T r u l . ; 7 , 4 , 9 , ' 7 4Gang.; 4 Cartag.)

ln aceste canoane (9-10) se condamnd invSfdtura greqitd Ei fA-'prnicd a eustatienilor despre feciorie gi cdsdtorie.

CANONUL II : (AGAPELE) . f r

DacE cineva ar ttBf5ima pe cei ce fac agape din credin{i, ti cheamila agape pe frafi pentru cinstea Dornnului, ,si dacd n-ar voi a se facepirtagi chem6rilor fiindci disprefuiesc ceea ce se face;- sE fie anatema.

ct

202 12-15 Gans.

(74 TruI.; 27;28 Laod:; 42 Cartg.)

Se condamnd cei ce, urmind invd{dtura eustafienilor, refuzau sdmeargd la agapele oferite de cei avufi intru cinstirea Domnului..

CANONUL 12: (EVLAVTA FATARNTCA)

Dacd vreunul dintre bdrbafi din ascezi pdrutd intrebuinfeazlhaini invelitoare, ;i ca ;i cum pri.n aceasta o" arrea dreptatea, ar defri-Fa pe cei ce cu, evlavie poartd mitdsuri, qi pe cei ce intrebui n[eaz6imbrdcimintea obgteasc5 ,si obipnuitd, sd fie anatema.

(27 TruI.; 76 sin. VII ec.)'

Pdrinfii condamnd pe eustalienii care defdimau pe cei ce purtaueu evlavie haine comune sau de lux, pentru cd ei in mbd fifarnic, pen-tru a-gi ardta virtulile, purtau haine aspre. : \

CANONUL 13; (OSINDA FEN,IEILOR CARE I]\{BRACA VESMIN-TE BARBATE$TI)

DacI vreo femeie din ascezi pdrutigl in locul hainei ferneicpti obi;nuite, arsI fie anatema.

(62 Trul.;)

Pdrinfii osindesc pe eustafienii care cereau femeilor sii poarte a-ceeagi haini ca qi bdrbatii gi sanc{ioneazd pe femeia care ,,din ascezdpdrutS" ar purta haine bdrbdtesti.

.CANONUL 14: (OSINDA CELOR CE DEFATMA CASATOnTA)

Daci vreo femeie ar pir6si pe b5rbatul siu ;i ar vrea sd seretragi, scirbindu-se de cisdtorie, sd fie anatema.

(5,48, 51 Ap.; 73, 8Z Trut; 7,4, g, 10 Gang.) ?

- Vizind -[nv5{5tura gregitd a eustafienilor fafd de cdsatorie, pdiinliiosindesc pe femeile care din scirbd iEi pirdsesc birlbatur.

:.r.)CANONUL 15: INDATORIRILE PARINTILOR FATA DE COPII.(ASCEZA NU DEZI,EAGA DE INDATORIRI LEGALE FATA DEcoPrr)Dacd cineva gi-ar pXrisi copiii sii, 9i nu i-ar

i-ar indrepta cit atirnd de eI, spre cuvenita cinstiresub pretextul ascezei i-ar neglija, sE fie anatenta.

gi-ar schimba irnbricimintea,lua imbrdciminte b5rbSteasci,

mai crepte gi nude f)umnezeu, ci

al(35 Cartag.;)

ll

203tG-t9'Gang.

Av ind invedere invd {d t t r rag req i t i aeus ta ( i en i l o r . ca rece reaua-a"ptiio"---for sa-Ei pariiuut"a famitii Ei copiii Ei sd triiascd in ascezd'pdrintii supune """ilolii p" parintii care perdseau -copiii qi nu se ingri-

j;-d'" .;"it"""u Ei educarea acestora pe motiv de evlavie'

''cauoxut 16: (INDATORIRI ALE coPIILoR FATA DE PA-

RINTI). (EVLAVIA Nu-I DEZLEAGA PE COPII DE INDATO-

RIRILE LEGAL.E FATA DE PARINTI)

DacS oarecare fii s-ar depirta de pdrin{i' mai. ales de cei credin-

ciogi, sub pretext de evtavie gi ng ar'da luvenita cinste pdrinfilor'

preti"i"au-se de cdtre ei evlavia, sd fie anatema'

(7,74, 75 Gang.)

Pdrintii continud ideea 9i condamnipretinsd evlavie, nu se ingrijesc sau nu

la fel Si Pe coPiii care, dinrespectl Pe Pirinfii lor.

(7 ,73 ,74 Gan '7 . )' Se interzice femeilor q5-si

tienilor care cereau femeilor' ca

-s: CANONUL 1?: (FEMEILE SA NU-$I TUNDA PARUL)

na"a vreuna dintre fernei pentru asceza p,5rute $i-ar tunde pirul'

c e i l - a d a t D u m n e " , * " t p t " a d u c e r e a a m i n t e d e s u p u n e r e ' s i f i e a n a -tema ca una ce strici porunca supunerii'

tundi pdrul, vizind invdfdtura eusta-s"*t d" evlavie, sd-qi tundi pdrul"

CANONUL 18: (DUMINICA NU SE POSTE$TE)

Daci cineva, pentru ascezi p6ruti at aiuna duminica' si fie

anatema.

. . . -(69 Ap.; '16 sin. IV ec' ; 55 Trut ' ; 74 Ancira;29' 49 51' Laod')

Condamnd pe eustalienii care lnv5{au se se ajuneze duminica'

CANONUL 19: (POSTURILE SA SEt'1rrVa N CINSTE)

DacS r,reunul dintre cei ce practicd asccza, f6r5 nevoie frupeasci'

ar aispretui pi ar iirl"Sa posturile cele transmise indeob;te qi care se

ft";J d; Biserica, aviia icela 9i mintea intreaga' sd fie anatema'

( 6 9 A p ; 2 9 , 5 6 , 8 9 T r u l ; 4 9 , 5 0 , 5 7 , 5 2 L a o c \ ' ; T D i o n i s i e A l e r ' ;75 Petru Atex.: 8,70 Timotei aI Aler')

Pdrinlii anatematizeazS, pe-cei -ce urmind pe eustafieni nu res-

pectai port'uril" iinduitu de Biserica, desconsiderindu-le.

n420.-zl Gang.

CANONUL 20: (CINSTIREA SFINTTLOR)Dacd cineva, -intrebui'find socoteali disprefuitoare gi scirbindu-se

ar prihdni adunirile- ce se -fin in cinstea mucenicilor, uau liturghtiicce se fac intr-insele, gi pomenirile lor, si fie anatema.

^,- ̂ (31 Ap.; 4 sin. IV ec; 31, 80 Trut.; S Gang.; S Antioh.; 11 Sarct.;83 Cartag.)

.. continui girul osindirilor vizind si pe cei ce, urmind pe eusta-{ieni, dispre{uiau, din scirbd, adundrile cL se {in in cinstea mucenici_lor, sau liturghiile ce se fac in cinstea acestora'gi ponreni.il; io;,;

--

CANONUL 21: (EVLAVIA $i INFRINAREA FATARNICA SE O-SINDESC)

Acestea ins5 Ie scriem, nu spre a stirpi pe cei ce vreau sd prac_tice asceza in Biserica lui Dumnezeu potrir;it scripturilor, ci pe ."i "eiau pretextul asce.zci spre mindrie, iiclicindu-se iiiipot.i"a celor cel,f$"i::"

mai simplu, gi pe cei ce introduc inovafii impotriva scriptu-rilor si canoauelor^bi,serice;ti. Agadar noi inc6 admirdm;i fecioria ceacu, smeren'e, si, prinrim inirinarea "Luu "u se face cu demnitate pi cuevlavie .si aprobxm retragerea cu srnerenie de la rucrurile rumepti qic_instim legitura venerabild a nunfii, ;i nu defdiminr bogilia cea'dup'ddreptate agonisiti 9i impreunati cu caritatea gi ldudirn iimplicitatea'picumpdtul in imbr5cdminte, care servegte numai pentru simpla u"op"-rlre - a trupului; iar de Ia n6zuinfele spre moriciune ;i lux in imbri-cdrninte ne intoarcenr, ;i casele rui Dumnezeu Ie cinstim pi aduntrrllecare se fac intr-insele ca sfinte si folositoare le irnbrifi;rrn, nu inchi-zind in casr cinstirea de Dumnezeu, ci cittriina-;;l; i;;sur1e zidite innumele Iui Dumnezeu pi adunarea ee se face in Bisericd spre folisulobgtei o- aprob5'r, 9i facerile de bine irnber;ugitu ui*- t"u1iro", ;;-;;fac-potrivit predaniei bisericesti pe'tru s5raci, Ie l[udirn, si scur.t zis,dorirn sr se faci in Bisericr

'toaie cele predanisite d" a.rrrrrru"eiegtile

Scripturi 9i de Predania Apostolic5.

. ( .3 ! ,5 ! ,5 : Ap. i j : in . IV ec . ; 27 ,80 Tru I . ; 76 s i t .V t I ec . ; 5 ,20 Gang. ;5 Antioh.; 77 Sard. 83 Cartag.)

canonul acesta formulat ca o concluzie generald a canoanelor pre-eedente (1-20) prezintd in a'rdnunt invdfdtu"ra mincinoasd a Iui Bus.flti:'^TTlr_onind

pe rind fiecare punct al acestei invatitu.i. i;--i"i-;-te :lu canoane se anatematizeazd separat toate punctele. iar in can. 21,referindu-se la acea invdfdturd, .'"aa reguiiie g€""rir" pentru toficregtinii ortodocgi.

Avind in vedere invdtdtura gregitd a eustafie'ilor care eereaupracticarea unei asceze rigicle, perinlii susfin cd adevdrata ascezd estenumaicea propovdduitd de Bisericd, confonn -cu prer.ederile sfiirtci s";ip:turi, adicd practicatd cu evlavie gi nu din rnindrie.

I Aatioh.

Condamnind falsa invd[Atura a eustalienilor pdrinlii enun{d in a-cest canon $i o serie de linii directoare, indemnuri Ei sfaturi, cu valoar€de porunci, Ei anume:

a) fecioria impreunatd cu smerenia sd se prefuiasc5, daca nu seinvocd in fata altora ca un merit;

b) infrinarea este bunS dacd este cu demnitate gi evlavie $i dacEse practicd cu sinceritate qi cu intenlii bune creqt-ne;ti;

c) bun lucru se consideri gi abfinerea de la afaceri lur]egti qi trdi-rea in retragere, dacd aceasta se face cu inten{ie bund 9i cu smerenie;

cl) cdsltoria sd se respecte ca un lucru voit de Dumnezeu;

e) avufia sd nu se osindeascS, dacd este agonisitd in chip cinstit $idacd este impreunatd cu caritatea;

f) simplitatea Ei moderafiunea este lucru ldudabil;g) luxul in irnbrdcdminte este condamnat;h) bisericile gi adunirile frafilor sa fie cinstite;i) serviciile divine sd se cinsteasca;j) str se aprecieze faptul c6 cei avu{i oferi mese siracilor prin inter-

mediul bisericii.ln incheiere

Invdldturi greEite

CANOANELE SINODULUI AL PATRULEA DE LA ANTIOHIA (341)

CANONUL 1: (PRAZNUIREA PA$TILOR)

Toti cei ce indrdzncsc sd desfiinfeze hotdrirea marelui li SfintuluiSlnod intrunit in Niceea in prezen{a evlaviosului ,si de Dumnezeu preaiubitorului impirat Constanain, in privlnla sfintei sdrbitori a mintu-itoarelor Pa-sti, si fie excomunicali ;i lepidafi din BisericS, daci vorstdrui a se impotrivi din poftd de cearti impotriva celor bine hotirite'

,si acestea si fie zise pentru laici. Iar daci vreunul dintre proesto;ii

Bisericii, episcop ori presbitcr ori diacon, va indrdzni dupd hotirirea

aceasta, sd se osebeasci spre ziplcirea popoarelor pi spre tulburarea

bisericilor .si sd serbeze Pagtile cu evreii; Sfintul Sinod a judecat caacela si fie strSin de Biserici de acurn inainte ca unul ce Pi-a ingr6-mddit picate nu numai siegi, ci s-a fdcut multora pricind de striciciunepi de zdp6cire .si nu numai pe acegtia ii caterisegte din slujb5, ci qipe cei ce vor indrizni sd se impirtigeasci cu acegtia dupi caterisire.Iar cei caterisifi si se lipseascf, gi de cinstea exterioari, de care i-afdcut pirtagi sf. canon gi preofia lui Dumnezeu.

(7 ,64 ,70 ,71 , Ap. ; 7 s in . I I ec . ; 71 Tru t . i 7 ,37 ,38 , Laod. ; 34 , 57 ,73 ,106 Cart.)

caSA

sede

subliniazi faptulaceea se cere ca

Biserica singurd ne PdzeEte dese respecte invifSturile ei.

I Antioh.

Primul canon prevede pedeapsa cu caterisirea pe seama celor ceserbeazd pagtile deodatd cu evreii, ca unii care incalcd hotaririle sino-dului I ecumenic.

Din istorie se cunoaEte disputa care a avut loc in primele vreacuriintre creEtinii din Asia Micd, care serbau Pasca deodatd cu evreii la 14Nissan, fi apoi la trei zile serbau Invierea Domnului indiferent de ziuasdptiminii, Ei cregtinii din Apus care serbau Invierea Domnului in primaduminicd dupd 14 Nissan.

O astfel de disputd s-a iscat Ei la Laodiceea. Episcopul MeUton deSardes (Lidia) publici o scrisoare in care apdrd obiceiul bisericilor dinAsia Mic5. La acasta rispunde Victorin, papa Romei (189-199), amenin-find cu excomunicarea pe cei ce nu acceptd obiceiul apusean.

Episcopul Policarp aI Efesului rdspunde papei respingind ameniF{area gi declarind cd cei din Asia pdstreazd tradilia apostolicd. . .

In disputd intervine cu succes Irineu, episcopul Lyonului, uceniculIui Poiicarp, eare scrie papei Victorion, pronuntindu-se pentru obiceiulapusean implorind insd pe papa sA nu tulbure pacea Bisericii.

Cuvintul autoritar al lui Irineu a potolit spiritele gi s-a restabilitpacea, fiecare pistrindu-Ei obiceiul incetd[enit., Chestiunea s-a repus la sinodul I ecumenic (325), la care pentru a seintroduce o practicd uniformd, prin can. 7, s-a dispus urmdtoarele: Pag-tile creEtine sd nu se serbeze odatd cu iudeii; sd se serbeze in prima du-minicd cu lund plina dupd echinoc{iul de primiSvard; dacd duminica, cadedeodatd cu Pasca iudaic6, sd se amine cu o sdptimind; qi obligd pe episco-pul Alexandriei, sd comunice data exactd a serbdrii Pagtilor, trimifindenciclice bisericilor.

lntrucit nu to{i s-au conformat acestei hotdriri, pdrin[ii de la An-tiohia au emis acest canon.

Hotdrirea sinodului I ecumenic a fost insd respectaG de Biseriii

Indreptarea calendarului fdcutd de papa Grigore XIII la 1582 princare s-a introdus qi o noud pascalie, admisd in apus Ei neacceptatS inrAsdrit, a produs gi un nou decalaj intre rdsirit gi apus, in ceea ce priveqteserbarea PaEtilor.

Congresul panortodocs din 1923 de la Constantinopol, a acceptatlndreptarea calendarului iulian respectat plnd aici.

Sfintul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane in privinfa serbdriiPagtelui a hotdrit: 1) cu-privire la serbarea Pa;telui si se menfind dispo-zi{iile canonice ale sinodului I ecumenic de la Niceea, in temeiul carbraPaEtile se vor serba in fiecare an in prima duminicii dupi luna plin5,care urmeazd echinocfiului de primdvarS. Considerind insd ci dupd ca.-lendarele cregtine in uz calcularea datei lunei pline nu este exactd (ciintirzie cu cinci zile), pe viitor va fi hotdritor momentul, in care lunaplind, ce urmeazd dupd echinoc[iul de primivard, se aratd deasupra Sfin-tului Mormint al Domnului din lerusalim. Iar dacd s-ar intimpla ca data

2, 3 Antioh.

serbirii PaEtilor astfel stabilita s5 coincidd cu Pasca ebraicd, in acel caz

serbareaPagti lor"ou' t 'useamindpeduminicaurmdtoare.-2)SSrbdtor i lefixe gi zilele fixe ai"-""pri1sul siptaminii, apoi numdrul iunilor;i at

zilelor din siptamd;^;e-i; la tocui lor intocmai ca tnai inainte' 3) Aqe-

zarea glasurilor, a svetilnelor cu evanghelia utrenei' a.Apostolului qi a

sfintelor Evanghelii-;;-il iit;rghie, rdrii' ca 9i rnai inaite in lepdtura cu

serbarea pagtiior. +l$aia i.r"ufrutui,rt ;;;;t"i "uf""au" indreptatl-a fixat

pentru luna octombrie pentru, urr.rf fgii, ;;tt;i"dl octoniUrie ziua de

i+ ociomurie. - r --^ DMaiamin t imcdsf in tu ls inoda l -Bser ic i io r todoxeRomanepr in l ro -

tdrirea sa din 31 ;;;;;" ira "oi"-uriul igzs a dispus,ca data sfintelor

Pasti sd se caiculez;-;i i" ";1;;*"*1i;#";t"t ca ;i^in trecut' adica tot

dup6 vchea nourt"i-pas"uli", "ur" u torl-.i"uilita in conformitate cu ho;

tiuii.iln sinodului de Ia Niceea'

CANON tJL 2:(AFURISIRE $I AFURISITI)

T o f i c e i c e i n t r 6 i n B i s e r i c 6 ; i a s c u l t d s f i n t e l e S c r i p t u r i , d a r n uparticip[ ta "uga"it"'u imp""t"'e-cu poporul' sau sc feresc de partici-

nare Ia sfinta nurruri.liu'potrivit oarecarei nerinduieli, ace$tia sd se

lcpede din Bisericb, pin6 cind nu, se vor mdrturisi 9i nu vor ardta

roduri de pociinfd, ;i atunci ruginau-se vol' putea primi iertare; nu le

e s t e i e r t a t i n l A s a ' c o m u n i c e c u c e i e x c o m u n i c a { i ' n i c i u m b l i n d i n c a s eS se roage ,.np"".t"a cu cei "" ""-i" roagS'irnpreuni cu Biserica'

nici s6 se primearJ in altS Biserica *i "u -rr

tu adunS impreuna in

alt6 Biseric6. Iar;; ;; va vndi c6 oarecare dintre episcopi' sau pres-

;ilil; diaconi, .uo ou"""ore din^canon(catalogul clericilor)' va comu'

nica cu "ri u*"o'i,iii*tt;-;;;.1" i;;t sd'fie eicomunicat ca unul ce

tulbur'6 canonul Bisericii'

(g , 70 , 17 ,72 . 75 , -28 ,32 , .3 i . ; !5 ,18 ,65 4p ;5 . s i r r " I ec ' ; 17 ' 73 s in ' lV '

ec . ; 17 ,66 ,80 r ru i . ; ' s , - i i An t ion . i 47" 42 l laod iceea;9 ' 77 sard . ;9 ,70 ;

23, 106 Cartg.)

Vezi can. g,71,12 Ap', care trateazd aceeaqi chest iune'

C A N O N U L s : ( C L E R U L S E I \ , T U T A N U M A I D U P A P R A V I L A )

D a c S v r e u n p r e s b i t e r , o r i d i a c o n , o r i i n g e n e r e - o r i c i n e c l i n t r e e e idin pr.otie, pa"arilrJu-gi p-arohia sa, se va duce in alta, apoi des6virsit

mutindu-se, "u iu"u""a- ta put""aci timp indelungat in alti parohie'

acela sd ,ro *ui^^iit""gttiruarca mai alei, daci episcopul siu propriu

chemindu-l ,si ttatuinai-i sa se intoarci in parohia sa' nu va asculta'

Iar de va stirui i"- ""ti"a"iali, desdvirgit si se cateriseasci din sluib6'

incit nicid""o* J- "" ." mai reintegrezg \a _locul sau de serviciu. Iar

daci caterisit fiind p""i- aceastb [ricin6, l-ar primi alt episcop-' - 9i

acela sd p"i-uu""a-.fiiii-iu de la sinbdul obptesc, ca unul care desfiin-

feazd legiiririle biserice9ti'

206 4-6 Antioh.

!11 , 19 Ap;15 , !6 s in . I ec . ; S , t0 ,20 ,2J s in . IV ec . ; 72 ,78 Tru t . ;75, 16 Sard.; 54, 90 Cartg.)

Vezi can. 15, 16 Ap.

cANoNuL 4: (srAREA cLERIcTLoR cATERrsrTr (RAspoprTr)Daci vreun episcop caterisit de sinod, ori presbitcr, ori diacon

c-aterisit de episcopul -sbu propriu, ar indrdzni sd sivirpeascd ceva dinslujba- preofeascd potrivit celor obignuite a le indeplini nlai inainte, orica episcop, ori ca diacon; acela si nu mai poati avea nidejde li altsinod nici de reintegrare, nici de a se putea apira, ti cei

-"" "oro,r-

nic! cu ei toli sE se lepede de la Biserici, ,si rnai ales, dac6 cunoscindei hotxrirea cea dati impotriva celor amintili mai sus, ar indrizni sIcomunice cu dinSii.

(28 Ap; 5 sin. I ec.; 6 sin. II ec.; 2g sin. IV ec.;,72, tS Antiohia;3, 4, 5, 14 Sard.; 29,65 Cdrtg.;gg Vns. c. Mare)

-canon'il repet-a gi intregegte can. 12 Ap., prin care se dispune cIun cleric pedepsit dacd nu se supune igi pierde dreptul legal de apel laun for superior gi nici nu poate fi iertat.

CANONUL 5: (SCHISMA)

. -91"a vreun p-resbiter, ori diacon, defaimiird pe episcopur siu s-ad-esp5rlit pe sine de Biserici, pi a ficut adun"r"- or"iita gi a ridicaialtar, pi chemindu-l episcopul nu s-ar supune, nici nu ar voi sb i seplece, nici s5-l asculte, fiind chemat intiia gi a doua oarr, acela des6-virgit si se cateriseasci, gi nicidecum s6 nu mai dobindeaicd serviciul,nici sd nu mai poatd primi cinstea sa. Iar de ar strrui in a tulburi;i rizvrdti Biserica, acela prin stdpinirea externd si se pedepseasci caun tulburdtor.

- _ (31 Ap.; 0 sin. II^ec.; 3 -sin. III ec.;18 sin. IV ec.; 31, 34 Trut; 6 Gang.;6 Gang.; 14 Sard.; t0, t7 Cartg.;9, 13,74, t5 sin. ' I - I i ;7 Vas. c. Maiej

Respectind dispozi[iile canonului 31 Ap., pdrin(ii adaugd cd, delic-ventul rdzvrdtit, dupd ce a fost caterisit sd se predea aut6ritdfilor destat- competente pentru a fi pedepsit pentru rdzvrdtire. Aici se intdregterinduiala.cd singurd autoritatea bisericeasci este indreptdfitd sd judecepe clericii in funcfiune, iar in cazuri extremb dupa

-caterisire, fostul

cleric poate fi judecat de autoritatea civild in starei lui de mirean.

CANONUL 6: (STAREA CELOR AFURISITI)

Dacd cineva a fost excomunicat de episcopul sdu, acela sX nu seprimeasctr mai inainte de alfii, dac6 nu_ s-ir prlmi de insu;i episcopulsdu, -saur finindu-se- sinod, pi prezentindu-se J-ar apdra, gi'"orroirrgirrdsinodul, ar primi altd-sentinti. $i hotdrirea aceasta are'valoare p;trumireni Ei presbiteri ;i diaconi ii pentru tofi cei din canon.

q

*

7-9 Antioh.;

(12 ,76 ,73 ,32 Ap; 5 s in . I ec . ; 6 s in . I I ec . ;20 Laoc l . ; 73 Sard . ;71 ,29, 133 Cartg.; I sln. SoJ/ o(r B ,' In acest canon se intdresc prevederile can. 32 ap., stabilind rindu-iala ca un excomunicat sau afurisit de episcop nu poate fi primit decitnumai de cel ce l-a pedepsit sau dacA sinodul va hotdri ltltfel.

CANONUL 7: (SCRISOIiI SAU CARTI CANONICE)

Nici rrnul dintre strhini si nu se primeasci fdrd scrisori de pace.

(12 , 1 : i ,32 ,33 Ap. ; 77 , 13 s in . IV ec . ; 77 Tru l . ; 8 , 11 Ant ioh . ; 41 ,42Laod.; 7, 8. 9, Sard.; 23, 706 Cartag.)

,.)i, Vezi canoanele paralele. $i indeosebi can' 11 IV ec.

CANONUL B: (SCRI'SORI SAU CARTI CANONICE)

Nici presbiterii rurali si nu dea scrisori canonice, decit nurnaicitre episcopii invecinafi si lrimiti scrisori; horepiscopii neprihdnifiinsd si dea scrisori de pace.- t ' - ( 1 2 , 1 3 , 3 3 A p . ; 7 7 , 7 3 ' s i n . l V e c ; 1 7 T r u l . ; 1 3 A n c i r a ; 7 0 A n t i o h . ;42, 57 , Laodiceea; 32, 106 Cartagina.)

,,., nJn acest canon se interzice presbiterilor rurali sau protopopilor sIeiiiiiS scrisori canonice, ingiduindu-le doar sd emitd simple scrisori cdtreepiscopii invecinafi, aga cum se admite acelaEi lucru Ei horepicscopilor'

CANONUL 9: (AUToCEFALIA $I AUTONOMIA)

Episcopii din fiecare eparhie trebuie si recunoasci pB_ episcopulproestoi dil capitala metropold, 9i care deline purtarea de grijd aioati eparhia, pentru ci in capitala metropoli se intrunesc din toatepdrfile lofi cei ce au afaceri de aranjat. Pentru acaea s-a hotirit caaceasta si aibi precftlere in cinste, 5i ceilalfi episcopi si nu facd nimicmai insemnat fird de dinsul, potrivit vechiului canon in vigoare alPdrin{ilor no;tri, decit numai cele ce privesc fiecare parohie in parte,

;i linuturile de sub dinsa. far fiecare episcop sd aibd stdpinire ilesteparbhia sa, pi s-o cirmuiasci potrivit evlaviei cuvenit[ fiecSruia ;i sbiife griji de tot linutul supus cetifii sale; a9a ca sd ;i hirotoneascdatit piesbiteri cit ;i diaconi, Si sd dispunS toate cu juclecati; dar maimult nimic sE nu se apuce si fac6, firi episcopul capitalei rnetropolei,nici acesta fdri de socotinfa celorlalfi.

,, Ir(34 Ap; 4, 6,7 sin. I Ec.; 2, 3 sin. I I ec.; :8 sin. I I I ,ee.; 28 sin ' IV

ec; 36, 39 Trut.)

Canonul lntfege;te Ei dezvolta pe larg prevederile can. 34 ap., con-sfinfindu-se organizarea mitropoliilor autonome, care erau de fapt bisericina{ionale (etnice).

210 10-12 Antioh.

CANONUL 10: (HOREPISCOPII)

Sf. Sinod a hotdrit ca cei de pe sate, sau de Ia far5, sau ata nu-mifii horepiscopi, de ar fi pi luat hirotonie de episcop, s6-;i cunoascdmEsura dt'epturilor lor ;i sd cirmuiasci bisericile supuse lor, 9i sd semulfumeasci cu ingrijirea gi administrarea acestora, sd a$eze adic6 ci-tefi ;i ipodiaconi gi exorcipti ;i si se mulfumeasci cu inaintarea aces-tora; dar sd nu indrdzneascd a hirotonii nici presbiteri, nici diaconi,fdrx episcopul din cetatea cdreia este supus atit eI cit ;i teritoriul lui.Iar de ar indrizni ciner-a sd ealce cele hotdrite, acela sI se caterlseasci;i sd se lipseasci de cinstea ce o are. $i horepiscopul si se factr dec6tre episcopul cetdfii, clreia este pus.

(8 sin. I ec.; L4 sin. VII ec.; 73 Ancira; 74 Neoceznreea; I Antioh.;57 Laod.; 89 Vas. c. Mare)

Prin acest canon se reglementeazl in chip dctaliat cercul de compe-tenld al horepiscopilor, prevenindu-i cd vor Ii depugi din treapti daciivor depdgi limitele competenlei lor.

CANONUL 11: (INFATISAREA CLERUT UI LA CAPETBNIA STA-TULUi)

non, s-ar porni sd meargi la impdratul, fdrd ;tirea ;i scrisorile episco-pilor din eparhie ;i rnai ales ale celor din capitali, acela sX se izgo-neasci gi lepidat sd fie, nu numai din comuniune, ci qi din demnitateade care era pirtap, ca unul care cuteazd si supere urechile prea iubi-torulu,i de Dumnezeu impdratul nostru, impotriva orinduirii biserice;ti.Iar de ar cere vreo nevoie urgenti a se adresa impdratului, aceasta s6o facd cu chibzuirea gi socotinfa episcopului capitalei eparhiei pi acelor ce sint intr-insa, gi cu scrisorile acestora sd se inzestreze pentrucdlitoriB.

(6 sin. I l ec.;7,8,9,21 Sard.; 12 Ant ioh.; 104, 106 Cartg.)

Pdrin{ii, pentru a curnta dezordinea, interzic categoric clericilorsub pedeapsa caterisirii de a merge la curtea imperiald. 7n caz de nece-sitate se pot duce cu scrisoare de recomandare emisi clin partea sino-duhri mitropolitan.

CANONUL 72: (ApEr,UL CLERICTLOR LA CAPBTENIA STA-TULUD GMPARATUL NU ESTE INSTANTA BISE}iICEASCA)

DacE vreun presbiter, sau diacon caterisit de episcopul s6u, sauti un episcop caterisit de sinod, ar indrizni sr molesteze urechile im-piratului, cuvenindu-se a se adresa sinodului m:ri mare al episcopilor,

J

&

13., 14 Anfioh.

gl dreptatea ce socotegfe ci o are, sd o supuni mai multor episcopi, ;isd aptepte de la dinpii cercetarea 9i sentinfa; iar dacd el disprefuind peaceptia ar rnolesta pe impdratul, apoi acela nu este vrednic de nici oiertare, nici loc de apdrare sd aibir, nici nddejde de reintegrare viitoaresd nu agtepte.' (28 ,74 ' .Ap; 6 s in . l I ' ec . ; 9 , 17 s in . lV ' ,ec ; 7 , 8 ,9 , 74 . 21 Sard ;4, 17, 75 An.tlohiu; 29,65, 704, 705, L06 Cartg.)

Prin acest canon se intiregte'regula stabilitd c5 infrac[iunile sdvti-gite de clerici cu caracter bisericesc se judecd nurnai de forurile judec;i-toreEti bisericeqti qi interzice apelul la irnpdrat sau la forurile civile.Cei ce incalcA acest principiu pierde posibilitatea iertdrii Ei reintegrdriiin post. In chestiuni bisericeryti este admise illsd calea recursului Eiapelul la forurile superioare bisericeqti.

CANONUL 13: G/TUTAREA (.TRANSFERARFIA) iERARHILOR)

Nici un episcop sd nu indrlzneascd si se ,mute de la o epai'hiela alta, gi sd hirotoncasc[ pe oarecare in Bisericd pentrq indeplinireaslujbei nici sI aduci cu sine pe alfii, decit numai dacd s-ar duce che-mat fiind prin acela, in al ciror teritoriu s-ar duce. Iar daci nefiindchemat de cineva, s-ar duce f5ri rinduiali pentru hirotonirea oarec6-rora pi pentru orincluirea afacerilor bisericegti, care nu-l privesc pedinsul, sX fie nule cele f5cute cle dinsul, gi el incd s5-qi ia pedeapsacuvenitl herinduielii sale ;i intreprinderii ilegale, caterisit fiind ime:diat de acum inainte de Sfintul Sinod.

(14, 35 Ap; 15 sin. I ec.; 2 sin. II ec.; I sin. III ec.; 5 sin. IV ec.;17 TruL; 73 Ancira;27,.22 Ant ioh.;3,15 Sard.;48,54 Cartg.)

A se vedea ean. 35 np., a cdrui prevederi le reia intdrindu-le.

, - CANONUL t,\: (SCAUNEI,B (Ih-STANTIiLE) DE JUDECATAItlt^"t PntirRU Episcopl)l $ l ; ' I

Dacd vreun episcop s-ar judeca pentru oarecare invinuiri, apois-ar intimpla si nu fie de acord in privinfa lui episcopii din eparhie,unii adicd declarindu-l nevinovat pe cel ce se judecX, iar alfii vinovat;spre a scipa de toati indoiala, Sf. Sinod a hotdrit ca episcopul rne-tropoliei (mitropolitul) sd cheme din eparhii invecinate pe alfi cilivaepiscopi, carp sd hotdrasc[ pi sd dezlege indoiala' spre a intiri ir-npreundcu episcopii cei ai eparhiei pricina supusi spre iudecare.

(28, 74 Ap.; 0 sin. II ec.; 1 sin. III ec.; 9, 17 sin. IV ec.; 4, 12, 75,Antioh.; 3, 4, 5, Sard.)

ln acest eanon se instituie ca for de judecatd sinodul epLscopiior'din eparhiile invccinate, care era chentat sd judece eazulile arnpraCtrrora sinodul ,metropolitan nu a cdzut ln unanimitate de acord.

2tL

272 15-18 Antioh.

CANONUL -15: (JUDECAREA E,PISCOPILOR) (SCAUN UNICDE"IUDECATA) (INSTANTA UNICA)Dacd vreun episcop, pirit pentru oarecare vinor,ifie, s-ar judcca

de- eitre tofi episcopii din eparhie, pi tofi de acord a" od.r"r impiotrivalui- o_ hotdrire, aceasta sd nu se mai judece de alfii, ci si rdmini in-tdritd sentinfa dati cu unanimitate de c6tre episcopii ain epartrie.--

. ( 2 8 , - 7 4 - A p . ; 5 s i n . I i e c . ; 6 s i n . I I e c . ; g , 7 Z , 2 g s i n . I V e c . ; 4 , 7 2 ,74, Antioh.i 3, 4, 5, Sarcl.; 29, 65, Cartg.; gg Vas. c. Ir[are1

se intdreEte rinduiala potrivit crreia, ia o hotarire luatd cu unani-niitatc' de sinodul rnitropolitalt nu se admite recurs sau apcl.

' CANONUL 16: (RAprRE DE SCAUN EPTSCOPAL)

Daci vreun episcop firi episcopie, aruncindu-se pe sine asupraunei biserici fdri episcop, ar r5pi scaunul fXr6 de hotdrirea sinoduluicomplet, acela sd fie lepddat, chiar daci ;roporul intreg pe care l-aripit l-ar alege pe el. Iar sinod complet eite acela, la care este pre-zent gi cel al capitalei, mitropolitul.

( 1 4 A p . ; 1 . 5 s i n . I e c . ; 5 s i n . I V e c . ; 2 A T r u l . ; 2 1 A n t i o t t ; 7 , 2 ,17 Sard.; 48 Cartg.)

Canonul intdreEte rinduiala cd rinduirea gi instituirea episcopilorin fun{ie este de competenfa sinodului mitropolitan competent, adicap1e-zidgt ^de -rnitropolit, Ei rinduiegte cd cel ce nu respectd aceasta rindu-iald sd fie lepddat, chiar dacd poporul intreg l-ar solicita pe acesta.

CANONUL 17: (EPISCOPUL CARE NU.$r IA SCAUNUL tNPRIMIRE)

Daci vreun episcop luind hirotonie de episcop, pi rinduindu-sea cirm'd poporul, ny ar primi slujba, nici nu s-ar indupleca sr *"or-gd la biserica incredinfati lui, acela sd fie excomunicat pini cind fiindsilit ar primi, sau pini cind sinodul complet al episc-opilor eparhieiar hotdri altceva in privinfa lui.

(36 Ap.; 76 sin. I ec.; 29 sin. IV ec.; 37 Trut.; 1g Ancira; 1g Antioh.;17 sin. I-II; 7, 2, 3, Chiril Aler.)

Vezi canoanele paralele.

CANONUL 18: (EPISCOPUL CARE NU-$I POATE LUA tNPRIMIRE (OCUPA) SCAUNUL)

DacE vreun episcop nu ar merge la parohia, pentru care a fosthirotonit _nl dil pricina sa, ci, sau din caiza refuzurui poporului, saupentrur alti, pricini, care nu s-a produs din partea sa, icela str fiepirtag gi de cinste ;i de slujbS, numai si nu nerinigteascI afacerile

r0. 20 Antioh.

Bisericii, unde ar petrece; pi si primeasci acela, ceea ce va hot6ri si-nodul complet al eparhiei, judecind cele ce i s-au supus.

(36 Ap.; 76 sin. I ec.; 29 sin IV ec.; 37 Trul.; 78 Ancir.; 17 Antioh,;77 si .n. l - I I ; 7, 2,3, Chir i l Aler.)

Acest canon ca qi precedentul repetd prevederile canonului 36ap., addugind cd competent sd decida situafia episcopului care nu-gipreia postul sau care nu poate sE gi-l preia, este numai sinodul mitro-politan competent, prezidat de rnitropolit.

CANONUL 19: (ALEGEREA $I HIROTONIA EPISCOPULUD

Eplscopul sI nu se hirotoneascl fdr6 sinod pi fdrd prezenfa celuidin capitala eparhiei ;;i acesta neapdrat fiind de fafd, rnai bine estesE fie impreun5 cu dinsul tofi irnpreund slujitorii din eparhie ;i pecare cel din capitala se cuvine ai chema prin scrisoare, $i mai bine estede se vor intruni tofi; iar de va fi cu greu aceasta totupi negregit tre-buie si fie de fa!6 mai mulfi, ori prin scrisori sE consimtd, 9i agasau cu prezenfa celor mai mulfi, sau prin votul lor si se faci institui-rea; iar de s-ar face altceva irnpotriva celor hotdrite de sinotlul pre-zent, hirotonia sE nu aibe t6rie. $i de s-ar face instiiuirea potriviteanonului hot5rit, dar unii s-ar opune din pofta lor deqartS, sd aibitlrie votul celor mai rnulfi.

(1 Ap.; 4, 6 sin. I ec.; 3 sjn.. VII ec.; 72 Lsodiceea; !6 Sard.; 1C-poI; 13, 49 Cartaguna)

Repetind prevederile can. 4 Ei 6 ale sin. I ec., pdrinfii intdrescrinduiala cd alegerea, hirotonia gi instalarea unui episcop sd se fac5 decEtre mitropolit pe baza hotdrirji sinodului rnitropolitan, luatd cu una-nimitate, sau nrajoritatea voturilor membrilor, fie prin vot direct, fieprin scrisori, in care se exprimd consimfdrnintul expres gi clar.

- , ,,

CANONUL 20: (SINOADELE MITROPOLITANE) ' .,

Pentru trebuinfele bisericelti gi pentru dezlegarea pricinilor con-troversate, s-a hotirit ci este bine sE se find in fiecare eparhie dedouX ori pe an sinoadele episcopilor: intii adicl dup6 a treia s[ptE-nrinX a sirbdtorii Paptilor; astfel ca in a patra siptimind a cincize-cimii sE sq incheie sinodul, cel din capital5, in;tiinfind pe episcopiieparhio{i; iar sinodul al doilea si se tinX la idele lui octombrie, careeste a zecea zi a lunii lperverteu: ca la adeste sinoade sd vini pres-biterii pi diaconii pi tofi celor ce li se pare cd sint nedreptd{i{i, ;ide la sinod sd dobindeasci judecati. InsI sd nu poatd oarecari de sinesi fini sinodul f5ri aceia, cirora li s-au incredinfat rnitropoliile.

t,. (37 Ap.: 5 sin. I ec.; 2 sin. lI ec.; 79 sin. lV ec.; 8 Trul.; 6 sin,.|TII ec.; 40 Lac,d.; 78,73 Cartg.; 6 Laod.)

213

214 21-81 Antioh.

. Repetind prevcderile can. 27 ap.,' sq intdre-ste rinduiala potrivxtclreia sinodul n,itropolitan se intrunegte de doud ,ori pe an: ln sdpti_nrina- a - patra dupl Paqti Ei in luna octombrie, gi ci la acest sinod sevor dezbate toate pricinile ivite, addugindu-se insd prevedqrea ca reguiintrunit acest sinod este numai dacd el se convoac5'cle mitropolitul indrePt'

r,

CANONUL 21: (MU'IAREA EPISCOPILOR ('IRANSFIIRUL)) '

Episcopul si nu se mute de la o parohie la alta, nici ilin, voiasa_ aruncindu-se, nici silit de popor, nici ionstrins de episcopi, ci sd ri-mini la biserea pentru care a fost sortit de Ia irrcep.it an'iiir"i"*"u";;i si nu se strimute de la ea, potrivit hotdririi date acum,mai inai"i*in accastd privin!5,

_ (46 Ap.; 15 si,n I ec.; 5 sin. IV ec.; 20 TruI.; 16 Antioh.; I, Z, ITSard.; 48 Cartg.)

Repetd gi intdre;te prevederile can. 14 ap.,9i l5 i cc,.

CANONUL 22: (AUTONOMIA EPARHIALA)

, ,Episcopul sx nu intre in cetate str6ind, care nu este supus[ lui,nici in linutul care n-u line -de eI, pentru hirotonia cuive, "ibi "x :"'ia;eze presbiteri sau diaconi in locurile supuse altui episeop, cleeit nu-rnai cu voia episcopulrri propriu al finutului. Iar cle ar indrizni ci_neva una ca aceasta, hirotonia sb fie nuld, si dinsul sl

'primeasin .epi_

t imie de Ia sinod.

_ _ (3J Ap.; 15 siy. .I_ n:.; 2 sin. Il .ec.; .g sin. Iil 'ec.: S sin. Iy ur.,17 TruL; 13 Ancira; J, 75 Sarcl.; 4g, 54 Cartg.)

Intdregte prevederile can. B5 ap.

CANONUL 23: (EPI.SCOPIA NU SIr MO$TENE$TE)sr nu fie iertat ca episcopur si aseze in locul sdu pe artul mos-

!e1it9r, ehiar de ar fi sfirpitul vietii, iar cle s-ar faee. eeva rle acestfel' firi tErie sd fie agezarea. $i sE se pdzeasce 1*giri""* bissriceasclce zice cr nu trebuie !i .u pund altfel lpiscop a"-c'li"u*ui cu sinodpi cu hotxrirea episcopilor, car,e dupi adoimirea ""rui

-rap.iu;";;;

terea de a prorno\-a pe cel r.rednic. ': -

7,30. V6 Ap.;4 sin. I ec.; B sin. VII ec.; 22,49 Cortg.)Reia ;i intdreEtc prevederil.e can. 26 ap. r;

CANONUL 24: (CHIVEITNISIREA BUNURII-,OR EISNiIIISTII''.Bine este ca cele ale Bisericii si se pistreze .pentru Bisei.ici

toatd grija ,si cu buna conptiinl5 pi qu ,credinfi cltre iiotvdzEtorulcuFr

25 Antioh.

Judecdtorul llumnezeu. Acestea se cuvin. a se chivernisi cu judecatagi stipinirea episcopului, caruia ii este incredinlat poporul intreg pi

sufletele celor c.e se adund la biseric5. $i cunoscute si fie cele ce apar-

fin Bisericii, cu gtirea presbiterilor gi diaconilor dimprejurul lui, ca

ace;tia sd gtie gi sd nu le fie necunoscut care silt cele proprii aleBisericii, incit nimic sd nu le fie ascuns; ca, de se intimpld episcopuluisd moar5, cunoscute fiind lucrurile cele ce aparfin Bisericii, nici aces-tea sd nu lipseascd li sd nu se piard6, nici cele proprii ale episcopuluis5 nu se surpe sub pretextul lucrurilor bisericegti. cSci drept 9i pla-cut este atit inaintea lui Dunrnezeu cit gi a oamenilor ca cele propriiale epicopului sd le lase oriclrora ar voi el; iar cele ale Bisericii pe-ntrudinsa a se plstra gi nici Biserica si nu sufere vreo pagubS, lici episco-pul si nu lie [psit de bunurile sale in favorul ob;tesc sub pretextulbisericii, sau cei ce-i aparfin si cadd in proces pi pe lingd aceasta din-sul dupd moarte sI se acopere de ociri.

( 3 8 , 3 9 , 4 0 , 4 7 A p . ; 2 2 s i n . I V e c . ; 3 5 T r t t l ; 2 2 , 2 6 , 8 1 C a r t g . )

Vezi gi cahonul 38 .si 48 ap., unde se trateazd aceleaqi chestiuli.A se vedea normele in vigoare in Biserica Ortodoxd Romdn5 prevdzutede Statutul de Organizare .5i Func{ionare a Bisericii Ortodoxe Romdne qiRegulamentuiui pentru ad'ninistrarea averilor bisericeqti.

CANONUL 25: (EPISCOPUL ESTE INTIIUL CHIVERNISITOR AL

BUNURILOR EPARHIEI) :

. Episcopul s[ aibd stipinire asupra lucrurilor bisericepti ca sE lechiverniseasci pentru tofi cei ce sint lipsifi, cu toatd evlavia ;i fricade Dumnpzeu; dar, si se impirtlpeascd ;i el de cele trebuincioase, daciar fi lipsit, l.a nevoile sale constring6toare, gi frafii, care se gdzduiescla dinsul, incit si nu fie lipsifi in nici un chip, dup5 dumnezeiesculapostol care zice: ,,Avind hrani pi imbrdcdminte, cu acestea ne I'omindestula(' (I Tim. 6, B); iar de nu s-ar indestula cu acestea ci ar schim-ba lucrurile biserice;ti pentru trebuinfele sale casnice gi veniturile Bi-sericil, sau rodurile larinilor, nu le-ar chivernisi cu ptirea presbiterilorori diaconilor, ci casnicilor sii sau rudelor, sau fralilor sau fiilor sdile-ar da puterea de a le chivernisi, ca astfel prin unii ca aceStia sE sepEgubeascd pe ascuns gestiunea Bisericli, acela si dea seami sinoduluieparhiei. Iar, dacd .si in alt chip s-ar invinui episcopul sau presbitdriieei impt'euni cu eI, ca $i cum cele ce aparfin Bisericii' sau din larine,sau din altd afacere bisericeasc5, le iau ei pentru sine incit si strim-loreze pe siraci gi astfel si acopere de elevetire qi ocard atit gestiuneaBisericii, cit ;i pe cei ce chivernisesc in felul acesta, - ace;tia sd fiepu;i in ordine, hot5rind Sfintul Sinod cele cuvenite.

b(35 ,38 ,40 ,47 Ap; 26 s in . IV ec . ; 72 s in . V i l ec . ; 70 , 1 I Teof i l

AIer.: 2 Chiril Aler.)

215

7

x?1, 2 Laod.

r + Vezi prevbderile can. 47 ap., careBiserica noastrd. A se vedea Statutul sinistrareabunql i l6.biser icegt i .

rc

se respecti intrutotul Si fnRegulamentul pentru admi_

:; i" cANoANE"'#Tf?i111f":J'il:ILEA LocAL' "I

CANONOUL 1: (CASATOTIrA A DOUA)

Am hot6rit potrivit canonului bisericesc, ca celor care liber 91,lgsiuit s-au impreunat prin nunta a doua,;i nu s-au-clsitorit clandes-tin, dup5 ce a trecut un timp scurt, pe care l-au petrecut in rugiciuni; i p o s t u r i , d u p i i e r t a r e t r e b u i e s 5 l i i e d e a i m p 5 r i d ; a n i a . � � � �

(17 Ap; 8 sin. I ec.; 3, g? Trul . ; Ig Ancira; 3, T-Neocez.; 4, lZ,22, 87, 99 Vas. c. Mare)

Pornind de ia indemnurile sfintului Apostol pavel (Rom. T,:111i_-t-

cor. 7'^19.),.pdrin{ii de ra Laodiceea,ingdduie _si a doua cesdtoril,daca ea se incheie .liber qi legal, indicina e[itimia [a -cei

cdsdtori{i sIpetreacd ,,un anumit ,tinrp sc,-trt,, (sf. Vas. C. M. """. i, spune un an)cp rugdciune gi cu post.

, concepfia aceasta riguroasd a Bisericii referitoare la cdsdtoria adgtg tg..exprimd ;i in alte canoane, potrivit "a.oru,-uj-nici o p"rroo"aedsitoritd a doua oard nu poate fi consacratd in cinur pr6otru." (can. 1z ap.;12 vas' -c. M'). b) preotur nu trebuie sa particild--tu 'osputere

de lanunta celor cdsitorifi a doua oard (can. 7 lr"o".il'* ") ""i ce se cdsd-toresc a doua oard.nu se pot cununa cu ritualui'prescris pentru intiianuntd (can. 2 Nichifor), ci dupd rituarul prevdzut 'in

moriti"t"i" p""1."nunte a doua.

CANONUL 2: (PRIMIREA CELOR CE SE POCAIESC DE PACATE)cei ce au phcituit in felurite gregeii ;i au stiruit in rugiciunea

mdrturisirii ;i pocdinfei ;i s-au intors desdvirgit de la rrut6fi, uniica ace;tia, dupi ce li s-a dat vreme de pociinf5, potrivit misurii gre-selii' sd se primeascd in comuniune pentru indur5rile ri bundtatea luiDumnezeu.

(52 Ap. ; 12 s in , I ec . ;43 , r02 Tru I . : 2 Anc i ra ;3 Neocez . ;74 vas .e. Mare) ,,:

Repetind prevederile "u.t.' 5z ap., pdrinfii previid ca tofi cei ce secdiesc cu since'itate gi se reapddd dc pdcat sd se primeascd qi sd seinvredniceascd de sfinta Impdrtdsanie.

2t73-?;Leod.l

rarhiceascS.

(67, 75, 80 Ap.; 2, 9 sin. .I ec'; 9, 70 Neocez'; 70 Sord"' 77 sin'

l-II; 89 Vas. c. Mare; 1, 4 Grig. Nis.)

A se vedea 9i can. 2 sin. I ec'

CANONUL 4: (DOBINDA $I CAMATA SE OSINDESC)

Nu se cuvine ca cei ierosifi si imprumute bani pe dobinzi' 9i sE

ia camiti ;i cele ce se zic camete pe jumdtate'

(44 Ap.; 17 sin. I ec.; 70 TruI. ; 19 sin ' VII . ec' ; 4 Laod';5 ' 16

Cartg'.; 2, li Vas. c. Mare.; 3 Grig' Neocez'; 6 Grig' Nis')

, A se vedea gi can. 17 I ec. .ri: F ? ..rn-.lfi'i ':TV{-}i'

-i,:'. go*oNUL 5: (ALEGEREA cLERULUI)

Nu se cuvine sd se facd hirotoniie in prezenfa

(4 sin. I ec.; 3 sin. VII ec.; 79, 23 Antioh'; 72,

CANONUL 3: (CEL CEIN CLER)

Nu se cut'ine ca cel de

CURIND BOTEZAT NU SE PRiME$TE

curind luminat si se aducd in tagma ie-

ascuttdtorilor. "ri*

73 Laod.; 76 Sard.;

7 C-pol.; 73,49, 50 Cartg.)

Cuvintul de hirotonie'intrebuinfat in acest' canon are sensul de

alegere. Parin{ii intdresc rinduiala traditionald Ei dispun ca alegerea s5

se facS numai a" m"*tlrii cu depline drepturi in bisericS, 9i ca la ale-

geri sd nu asiste cei fdrd drept de vot sau strdinii'

CANONUL 6: (ERETICII SA NU INTRE lN BISERICA)

Nu este ingiduit ereticilor sX intre in casa lui Dumnezeu, dacd st5-

ruie in eres.

(10, 45, 64 Ap.; 2; 4 sin. III ec.; 9,32, 33, 34, 37 I'aod'; I Tim' Aler')

Pornind de la precizarea fdcutS de Mintuitorul, care a spus -c5:,,Cel ce nu este cu Mine, impotriva mea est'," (Lc' 11,23; 1\{t' 1?' 30)'

pa"-til dispun categoric' ca ereticii, care st:1ruie in erezie sd nu fie ad-

misi in Bisericd. i . ]

,f , CANONUL 7: (PRIMIREA ERETICILOR) l

' Cei ce se intorc din eresuri, adicl dintre novafieni sau fotiniani,sau quartodecimali ori catehumeni, ori credincioti cle ai lor, sd nu seprimeasci inainte de a antematiza tot eresul, pi mai ales pe eel de

.ur" ." fineau; gi apoi pe cei ce se ziceau la dingii credinciogi, invS-

7

h a8-10 Laod.

findu-i simboalele,-credinfg-i -9i ungindu-i cu sfi'ta rJngere, ap si seimp5rtigeasci cu Sfintele'Taine.

(46,, !7 4p.; 8, 79-sin.I ec.; I ; ? ' .s in. I I ec.; 95 Trul . ; 8 Laoct. . ; S?Cartg.; 7, 5, 47, Vas. c. Mare)

CANONUL 8: (PRI\{IREA ERETICTLOR) ":

cei ce se intorc de la eresul celor ce se zic frigi, de ar fi ;i inclerul cel de Ia din,sii socotit, gi s-ar zice cei ,r"i *iii, unii ca aceg-tia sd se cateriseascd cu toat5 sirgui'fa gi si se boteze-'de episcopii 5tpresbiterii Bisericii.

_ _ _ ( 4 6 , 4 7 , 6 8 A p . ; 9 , 7 g , s i n I e c . ; l ,57 Cartg.; 7, 5,4T Vas. 'c. I t iurel

In privinfa primirii ereticilor a se

Interzicind vizitarea cimitirelorcei botezafi cu oprirea tempcrari determenului de catehumenat^, pind laaceasti dispozi{ie.

- , i , . t t7, sin. II ec., 95 TruI.; T'Laocl.;

vedea gi can. 1 qi Z sin. II ec.

CANONUL 9: (ocoLrREA A$BZAMTNTELOR ERETICILOR)celor ee sint ai Bisericii nu Ie este ingiduit sd meargd Ia cirnr-tirele, ori la cele ce se zic locuri mucenicepti

"ut" o"i"x"or cretici, pentrurug5ciune ori pentru^vindecare; qi unii "u'""usiio,-;;.,;, ti """ai1-r"iolisd se exeomunice pinl.lu g" tirnp anumit. fa", pl"ei"du_se ;i mir-furisindu-se cd au gregit, sd se pfim"as"e.

' , (10, 77, 45, 46, 64, 20 Ap.; 2, 4, sin,, III ec.; 6, SZ, JS, J4, 3T Laod.;EJ Cartg.; 9 Tim. Atex)

ereticilor pdrinfii sanefioneazA nela impdrtd5arrie qi cu prelungirbapocdinfd, a celor ce nu respect5

CANONUL 10: (OpRIRpa CASaTORTEI CU ERETICTI) .:u'

Nu se cuvine ca cei ce sint ai Bisericii sd iinpreune cu nebdgarede seami pe fii lor cu ereticii prin leglturu .eietiri"i.(26, 45, 65, Ap.; 14 sin. IV ec; 6, TZ, TruI.; 37 Laod.; 21 Cartg.)Problema cisitoriiror mixte, tratatd in acest canon, s-a discutat Eireglementat qi la sin. IV ec. (can. l4), ca gi la sin. VI ee. (can. Z2). La

toate sinoadele s-a dispus cd aceste cdsdtorii sint interzise. pdrinfii dela Laodiceea (vezi gi can. 31 Laod.) interzic cdsdtoriile mixte, gi le per-mit numai in cazul in care partea neortodoxd trece la ortocloxie. cei cenu au in vedere aceastd rinduiald gi incheie cisdtorie, pdrinfii o eali=ficd ca fiind fdcutd ,,cu nebdgare de seami,,. .

21911*14 Laod'

C A N O N U L I l , : ( C E A T A P R B S B I T E R E L O R S A I N C E T E Z E , ( s ANU MAI FIINTEZE))

Nu se cuvine a se a$eza in BisericS ccle ce se zic presbitere, adic6

intiistEtdtoare.

-,., Prezbiterele sau intii stdtitoarele pe care phrinlii-interzic a se mai

iii{iiHiti'i"^;ii;;,-ri"f ,i""afdtoarele db bine'i,-p-omcnite de Sfintul A-

oostol pavel G Tim. S, i; Tit',. 2, 3) qi cunoscute de pdrin{ii primului. si-

il;;.;;;i"t-a" rr Niceea (Can. ig) ca fiind organizate intr-o societate

aparte prin consacru* a"pa'un rituil anumit, asemSndtor cu cel al con-

sacririi diaconilor, *"i"a ir.-i.iunea de catehete pe searna femeilor, indru-

;il ;i .,rp"u""gt i"a p" -femei

;i in bisericd, de unde au primit si nu-

*;I; 'd"

iirtlistalato""6,- U,t"nrindu-se de cinste deosebiti mai ales cd

nraloriiatea erau qi in virstd. Ele nu aveau voie si predice gi nici sd a-

;i.t" il iliezarea ierneilor, sarcind rezervati diaconilelor.Probabil din cauza mindriei lor qi mai ales a-.faptului ed urm5-

reau adeseori interese rrateriale, pSrinfii de Ia Laodiceea interzic pen-

tru viitor sd se mai instituie prezbitere sau intiig:zdtoare'

CANONUL 12: (ALEGEREA EPISCOPILOR)

Ep iscop i isSseaseze |a-conc lucereat r i ser iceasc5cuhotdr i reami -tropoli{ilor * " "pil"opitor ""to" dimprejur, fiind -examinafi

vreme. in-jdil$tt,ddt ,ittI;-;;"1u """ait1ei, cit pi a conduitei dreptei viefi'

'(58,80 Ap.; 2,4, sin.-! ec-.; l2^, 19 Trul'; 2' 3 sz1t".VII-ec': 79 Antioh';

5, fi 'I;;i.; 6,-i0 Sii,i.; 1C-poI'; 13', 49,50 Cartg'; 77 sin' I-il)

A se vedea indeosebi qi cqn' 58 ap';'4:I ec': 19 VI ec'; 2 VII ec'

:-:'ao*oNul'13: (clBnul- sA FIE ALES ,cIJ R1NDUIALA), '

Nu se'permite plebei sd facd alegerile celor ce vor fi agezafi in

preofie.

(4 sin.I ec; .79 Antioh.; 5,72 Laod;.70 Sard'; 50 Cartg')

Pirinlii interzic ParticiParea-obicei dezoidine la alegerea clerului'

CANONUL L4: (SFINTA CUMINECATURA NU SE TRIMITE

DINTR-O LOCALITATE IN ALTA)

j :, SEi nU, se trimltd Cele Sfinte in alte parohii Ia sdrbltoarea Pa;ti-

lor, dupi chipul cum trimit piinile cele binecuvintate'

(9,70 AP; 2 Ant ioh.; 32 Laod')

.,i- Perintii .interzic obicreiul de a se trinrite'celor din afara bisericii

cete Jtfrte,'-uai"a Siinta Curninecdturd, dar permite sd se Ei faci acest

maselor (Plebei), care produceau de

7

l5-lE Laod.

lucru cu' ,,Piinea binecuvintatd", anafora (piinea care rdmine din prescu_rile (din cele cinci .prescuri), binecuvintate, oin "u." .-" -r"os

sfintul Ag_nef gi celelalte pdrticelc obiEnuite la proscomidi; -,,

.

-

CANONUL 15: (CINTARETTT BTSERTCESTT) . i

Afar5 de cintirefii canonici, care se urcd pe amvon gi cintS dincaite, altora nu ri se permite si cinte in uiseric5.-(26 Ap' 7G sin. I ec.; 4, J3, TS Trut.; 14 sin VII ec.; 59 Laod.; 10JCartg.)

Prima oari despre _ cintarefii canonicegti se face pomenire incanonul 59 Laod., Ei can. 108 Cart., iar despre cartriie cle piete dupd carese executd cintarea ne pomenegte sfinttil Aposior pavet (I Tir".-4,13). Prin aceasta nu se int-erzice poporului sd cinte. ci se dii indrumareaca acesta sd c.inte secondind pe cintdieful oficlal.

CANONUL 16: ($I SIMBATA SE FACE SFINTA LITURGHIE) ,

Simbita, impreuni cu alte Scripturi, si se citeascd gi Evanghelia.(66 Ap; 55, 56 Trut.; Zg, 49, 51 Laocl.)Se dispune ca qi slmbdta sd se sdvirqescd slujbe divine $i sd se ci-teascd din sfinta Evanghelie, gi alte cdrfi sfinte, pu"ir" a dezrdddcinaobiceiul la unii cregtini de a urma simbdta rinduielile ebraice (vezi qican. 66 ap., Si 29 Laod.).

CANONUL 12: (CTTTREA PSALMILOR)Nu se cuvine. a.--se impreuna (cintarea) psarmilor in aclunxrile(slujbelor dumnezeie;ti), ci in inte.vatur ae- dufi*;;;;;" psalm sd sefaci citire.

(75 TruI.; 15 Laocl.)

Prin acest canon se introduce rinduiara, contrard vechiului obi-:.u1' gu la slujbe, dupd cinta."u pr"r-rlui sd i" int"oa.r"d gi unere ci-tiri, in s-cop practic didactic p"nt",, a nu obosi pe credinciogi. In acestscop Psaltirea s-a impdrlit in mai rnulte ""iir-".'

-

. ;CANONUL 18: (VECERNIA) :

Aceeapi slujbi a rugEciunilor trebuie sE se faci totdeauna gi Iaceasul al noulea gi seara. .l(15, 59 Laod.; 108 Cartg.)

' ' Pdrintii considerind ca sint suficiente.rugdciu'ile stabilite, qi elese pot citi atit la ceasur al noudlea cit gi ,i"ri iu-ru"ernie, interzic

19-22 Laod. 22r

astfel introducereanise in unele locuri.

neoficiald de noi texte, cum probabil se incetate-

:q ,1

CANONUL 19: (VECHEA LITURGHIEI) :se cuvine ca, dup[ predica episcopilor, mai intii s6 se sdvirgeasc[

gi rugiciunea catehu,menilor, sd se faci rugiciunea celor ce sint irrpocdinfi; gi veninid ace;tia sub mini .si indepirtindu-se, si se faciistfel irei'rugdciuni pentru credinciopi, una, adici cea dintii, in tain6'iar a doua ;i a treia cu glas inalt si se plineasci; apoi a;a pacea si sedea: pi dupd aceea presbiterii vor da episcopului pacea, atunci mireniis5 dea pacea, gi aga sd se sdvirgeascl Sfinta Jertf6; ,si numai celor ie-rosifi le este iertat si intre in altar gi sd se curninece'

(69 Trut.; 44 Laod.)

ln acest canon se expune rinduiala veche a sfintei liturghii, aqacum o gdsim gi in Agezlrnintele Apostolilor, care apoi a fost inlocuitd curinduiala stabilitd de sfintul Vasile cel Mare Ei sfintul Ioan Gura deAur, p5strate pini azi.

Permisiunea numai a persoanelor sfin{ite de a intra in altar, s-astatornicit gi prin can. 69 sin. VII ec.

CANONUL 20: (DIACONII)

Nur se cuvine ca diaconul sd ;add inaintea presbiterului, ci sdpadd Ia porunca presbiterului. Asernenea pi diaconii si aibi cinste clela slujitorii bisericegti 9i de la tofi clericii.

(15, 39 Ap; 75, 78 sin. I ec; 7, 76 Trul'; 5 Antioh.)

A se vedea indeosebi Trul. can. 18 I ec. Ei 7 Trul'

CANONUL 21: (IPODIACONIII) :

Nu se cuvine ca slujitorii bisericegti sa-;i aiba locul in diaconi-con qi sd se atingi de vasele sfinte.

(4, 6, 75 TruI.; 20, 22, 24, 25, 43 Laod.)

Prin ace.ste canoane (21, 22, 23, 25) pdrin{ii pun capit dezordiniiproduse de ipodiaconii, citefii 9i psalfii, care uzurpau drepturile diaco-nilor, indrumindu-i pe ipodiaconi sd stea la uEile de intrare, sd nu seatingd de vasele sfinte, sd nu dea sfinta piine, Ei pe tofi ceilalfi sd nupoarte orar. , . i ,

t.. CANONUL 22: IPODIACONII) ,i ' irr al , , r1{

Nu se cuvine slujitorului bisericesc a purta orarul pe umir, nicia plrdsi ugile.

(4, 6, 75 TruL; 20, 21, 24, 25, 43 Laod.)

7

23-27. Laod,.

CANONUL 23: (CrTETrr, pSALTrr (CINTARETTT)Nu se cuvine citefilor, sau psarfilor a purta orar, gi aga sE citeascdsau si cinte.

(29r 5_9 Ap.; 16..{ry I ec.; 4 , in. I \ / ec.; 4, 33,25 Trut. ; 14 sin,lV ec.; 22,59 Laoct. ; 10J Cortg.)

CANONUL 21: (ESTE OPRITA INTRANEA CLERICILOR lNcRI$l\,rE) ,1 !Nu se cuvine cacei ierarhicegti, de la presbiteri pin[ la diiconi,gi -apoi cei din tagma bisericeascd pind la slujitorii bisericegti, ori citefi,ori cintire{i, ori exorcigti, ori ugi6ri, ori celJr di" ;;;; ascefitor, sIintre in circium6.

(54 Ap; I TruI.; 40 Cartg.)lnstituie interdicfia clericilor de

publicd (circiumd).

Sfinta Piine, sau: si

CANONUL 25: (IPODIACONII) ,.,iNu se cuvine slujitorului bisericesc s6 dea

binecuvinteze paharul.(4, 6, ?, 15 Trul.; 20, 21, ZZ, 24, 43 Laod..)

CANONUL 26: (EXORCI$TIr) ,.Nu se cuvine ca cei ci: nu sint inainta$i de citre episcopi si cate-hizezp, nici in biserici, nici in case.(7 sin.II ec.; I0 Antioh.)

Prin canon se..interzice- persoanelor necdsdtorite sd se instituiein-func{ia de exorcigti, sa catehizuiu, utit in biserici, cit gi in case parti-culare._ se - cunoaqte cd exorcigtii pregdteau pe "it"rrrturri mai inoiiparticular,,in case Ei apoi in biserica ti botez. ^prima

.*"irra " airpa""iprin introdrgcgrga pedobap{smului. Despre a doua sarcinj ni se p;streazau.me in rinduiala _botezului, momentul tn care sivirgitorul intreaba:,,Te lepezi de satana?'

a iirtra in localuri cle consirmatric

exersau astfel de func{ii 9ise interzice unor astfei de

in vremea sinodului de'la Laodiceeapcrsoanc necdsetorite. De aceea, pe viitor.pcrsoane sd mai exercite funcfia de

-exorcist.

CANONUL 27: (RINDUIALA PENTRU AGAPE)Nu se cuvine c1 cei ieraticegti, ori^ clericii, ori laicii, chemafi fiindtj,

iqi!=" sr-;i aleagi parfi, deoarece rinduiara rirJ"Lil"a se acopere(Ie ocara. .. : ..

(74 TruL; tI Gang.; 28 Lao(t.; 42 Cartg.)

It|t

2E-30 Laod. 223

CANONUL 28: (AGAPELE NU SE FAC IN BISERICA)

In casele domnegti, sau in biserici, nu se cuvine a face cele cese zic agape, pi a minca in casa lui Durnnezeu 9i a agterne culcu;ul.

(73 Ap.; 74,76,97 Trut.; 77 Gang.; 27 Laocl; 47,42 Cartg')

ln aceste canoane se reglementeazi modul de servire la agapesau mesele dragostei, interzicindu-se unele obiceiuri compromi{5l9ul":'. Despre agape ne face pomenire sfintul Iuda (5. 12),- gi sfintulApostot pavel (t

-Co". 71., 21, 2Z;. tniliat se {ineau g$ata. cu sfinta litur-

ghie, inainte de liturghie, Ei apoi dupa liturghie. ulterior s-au separatdu siintu liturghie, se f5"eau seara in biserici sau incdperi special ame-najate sau c-ase particulare. ln aceste canoane se interzice a se faceurif"l do mese in biserica (uncle unii obiqnuiau sd faca qi aEternut), speci-ficindu-se cd de Ia mesele din case particulare sd nr1 se ducd nimicacasir, pentru a nu fi de ocari. Aceasta pentru ci pdginii acuzau pecregtinici Ia aceste mese se dedau la desfriu.

CANONUL 29: (CIN,STIREA DUMINICII)

Nu se cuvine crcAtinilor si urmeze obiceiurilor iudaice pi sirnbitas-o petreaci in repaus, ci si lucreze in ziua aceasta, duminica insd cin-'stind-o

cu deosebire, de le-ar fi cu putinfS, sd o petreaci in odihnd ca(Si) cregtini. Iar de s-ar gdsi cd sint iudaigti, si fie anatema de la llristos.

(7,.64, 66, 70, 77 Ap.; 71, 55, 66 Trul . ; 1 Ant ioh.; 76, 37, 38L.aod.; 57, 73, 106 Cartg.)

Parintii avind in vedere tendinfa unor creqtini de a serba atitsimbtrta cit $i duminica, dispun categoric ca sinibdta sd se lucreze, iarduminica, ziua Invierii, zi de bucurie, sS nu se posteasei (can. 66 ap.),str nu-qi plece genunchii la rugdciune (can. 20 lin. I ec.), Ei sd nu selucreze (Eusebiu Ist. IV, 18, 19, 20) ,,de ie-ar fi cu putinld"' Aceastainsetnneazd cd nu tofi sint obliga{i si nu lucreze duminica' La aceastaValsamon (Sint. At. III 19?) adaugd cd in caz de nevoie sau siriciesau din leapdratd necesitate se poate lucra gi duminiea, 9i unii caaceqtia nu vor cddea sub PedeaPsd.

CANONUL 30: (RINDUIALA PENTRU BAILE OBSTE$TI)

Nu se cuvine ca cei ierarhicegti, sau clericii, sau ascefii' si sescalde in baie cu femei, gi nici cre;tinul, sau laicul; cdci aceasta estecea dintii osindire din partea piginilor.

(77 Trul.)

!n motivarea la aceastd dispozifie se invocd cuvintele sfintuluiApostol Pavel, potrivit cdruia creEtiniilor nu se pot face sminteald, niciiu-deilor, nici pdginilor, nici Bisericilor lui Durnnezeu (I Cor. 10, 32) Ei

'i[a3l-33 Laod.

sI se ingrijeascd de cele buneoamenilor (II Cor B, 21). Innilor sd facd baie impreunddin partea pdginilor.

nu numai inaintea Domnului, ci gi inainteaaceastd ordine cle idei se interzice cregti_cu femei, intrucit aceasta atrage osinclire

Cu nici un eretic nu se cuvinesau ficele dupi eretici, ci mai alescre$tini.

(26, 45, 65 Ap.; 14 sii. IV ec.; 6, 72 Trtd.; t0 Lacd..; 21 Cartg.)Acest canon intregegte can. 10 privind cdsdtoriile mixte, preci-zind cd in princioiu se interzice cdsdtoria cu eretici, au"'ru admit in cazci partea neortodoxd trece Ia ortod.oxie. problema'este dezbdt"ti ;i J"can. 72 Trul.

CANONUL 32: (BINECUVINTAREA ErrETrcIr-oR NU E BINE-CUVINTARE)

Nu re cuvine a primi binecuvinti'ile ereticilor, care mai murtsint absurditnfi decit binecuvintdri.

(70,t17, 45, 46, 64 Ap.; 7g sin. I ec.; Z1 1 , 9 5 T r u l ; 6 , ? , B , g , 7 0 , 1 4 , 3 7 , 3 5 , 5 4 , 3 7T'im, Aler.)

a incheia cis5torie, sau a se daa-i lua, dacl ar f5gidui ci se

fiiif.ac

sin. II ec.; 2, 4 sin. III ec.;Laod.; 7, 47 Va.s. c. M&re: g

i'l i

Prin acest canon se interzice obiceiul de a primi de la ereticipiine sau prosfore binecuvintate de *"rji;,;; ai,p5'""- prin can. 14a interzis acest obi^iei s1]ntre c.egtinii-"arJ ;;;$;;6; -s!_qi

trimird uniila al{ii astfel de piine. Motivur invocat este cd'"""il"ii ""avind preo{ieadevAra.td nu pot- binecuvinta. .S.copul mdsurii l;t" ;" oe a nu aveacregtinii contacte directe cu ereticii.

CANONUL 33: (SE OPRE$TE RUGACIUNBA CU ERETICiI SIs c H r s M A T I C r r ) - - . . - ' - - - - - ^

Nu se cuvine a suthga impreiirtftfileieticii, sau cu schismaticii.(10, 11, 45, 46, 64 Ap; 79 sin. I ec.:

7 ] , 9 5 T r u l . ; 6 , T , 8 , g , 1 0 , 1 4 , 3 1 . 3 2 , 3 4Tim. Aler.)

_ Acest canon, care repetd prevederiledocgii nu pot avea comunitate de credintd

7 sin. II ec.; 2, 4 sin. IIItec.;Laod.; 7, 47, Vas. c. Mare.: g

si 's'u'can. 45 ap., adaugd cd orto-niei cu sehismatieii.

t

,.34-36 Laodiceea 2.25

CANONUL 34: (MARTIRII .ERETICII,OR NU SINT MARTIRI)'

Nici un cregtin nu se cuvine sd piriseascd pe rnartirii trui Hristos$i si se ducd la pseudomartiri adici la ai ereticilor, sau la cei ce maiinainte au fost eretici; cdci acegtia sint strdini de .Dumnezeu. Deci ceice se vor duce la dingii sd fic anatema.

( 7 0 , L 1 , 4 5 , 4 6 , 6 4 , 7 0 A p . ; 2 , 4 s i n . I I I e c . ; 6 , 9 , 3 2 , 3 3 , 3 7 L a o d . ;83 Cartg.; 9 Tim. Aler.).

Candnul'reia prevederile can. 9, care trateaze aceeagi:.chestiunegi uncle se aveau in vedere cei ce . cinsteau pe martirii "tgliqi]g1 dinignoran{d sau fiindcd au fost seduEi; ei fiind de bund credin{d, intre-gind dispr:zi{ia, al',ind in vedere de asta data pe cei ce cinsteau pepseudomartiri ,,cu deplina dispozilie sufleteascd" cum spune canonistulValsamon in comentariul sdu, sau"in rnod inten[ionat. Pe unii ca acegtiali san{ioneazd cu pedeapsa anatcmei.

CANONUL, 35: (SCHISMA $I IDOLATRIA)

Nu, se cuvine creptinilor si pdrdseasci Biserica lui Dumnezeu, gisd se indepdrteze, gi si invoce pe ingeri,, pi sI faci adun6ri' cici acesteasint oprite. Deci de se va afla cineva ch stdruiegte in idoiatria aceastaascunsi si fie anatema, cici a pdrdsit pe Domnul. nostru Iisus lfristos,Fiul lui Dumnezeu, ,si a venit la idolatrie.

Canonul are in vedere o anume erezie a angeiicilor, care consi-derau cd trcbuie sii ne rugdm ingerilor gi nu lui lJristos, invocind sme-renia. Despre aceastA erezie ne {ace pomenire gi sfintul Apostol Pavel(Col. 2, 1B). Canonul nume;te idolatrie ceea ce sfintul Apostol Pavel anumit siujirea ingerilor nu fiindcd cinstirea ingerilor .rr fi idolatrie,ci fiindcd prin aceasta necuratul lndepdrteazd pe om de la rugiciuneacdtre Iisus Hristos, gi astfel sintem impingi spre idolatrie.

' : ! :

CANONUL 36; (OSINDA VRAJITORIEI SI A CI1trDINTELORDE$ARTE)

Nu se cuvine ca cei ierarhicepti, sau clericii, si fie vrdjitori oridescintitori, ori matimatici, ori astrologi, sau sd facd 'cele ce 'se zicfilacterii, care sint legituri ale sgfletelor lor. Iar cei ce Ie poartd, amporuncit si se arunce din Bisericd.

(61 Trul.; 24 Ancir.; 7, 65,72,81, 83 Vas. c. Mare; 3 Grig. d,e Nisa)

Chestiunea celor ce se indeletnicesc cu vrdji qi descintece este tra-tatd Si de cal. 24 'Ancira

Ei 61 Trulan. Fdrin{ii de la Laodiceed osindescla fel qi pe matimatici ori astrologi, care fdceau ghicitorie, ca 9i pecei ce poartd ,,filacterii'1, sau legdturi Ia eap qi la git dupa obiceiul iu-claic, men{ionat qi de evanghe}istul Matei, (Mt. 23, 5), sau tn scop tau-maturgie, legind partea bolnavd a corpului. Unii ca aceltia, considerapdrin{ii, cd trebuie sd se exClucld din Biseric5.

226 37-41 Laodiceea

CANONUL 37: (ESTE OPRIT A PF,TRBCE CU NECREDINCIOSIIsr ERETICTT)Nn se cuvine a primi de la iudei sau eretici, darurile trimise de

sdrbitori, nici a serba impreund cu ei.

( 6 4 , 7 0 , 7 1 A p . ; 7 7 T r u l . ; 9 A n c i r a ; 6 , 9 , 2 9 ,diceea.)

33, 31, i i9, ' �39 Lao-

Aceste canoane (37, 38, 39) reiau chestiunea interdicfiei de a aveacomuniune de credin{5 Ei in viald cu iudeii 9i pdginii stabilitd deja princanoanele ?0 Ei ?1 ap. Chestiunea va fi tratatd similar qi la sinodul de laAncira ca gi la sinodul Trulan. A se vedea canoanele paralele.

CANONUL 38: (ESTE OPRIT A PRIMI AZIME)

Nu se cuvine a primi azime de la iudei, sau a se impirtdpi cupdgindtdlile lor.

(7, 61, 70, 71 Ap.; 7 7 T r u l . ; 9 A n c i r a ; 6 , 9 , 2 9 , 3 3 , 3 4 , 3 7 , 3 9 L c t o d . )

CANONUL 39: SARBATORILE p,iGiNILOR NU SD TIN)

Nu se cuvine a fine sdrbitorile cu pdginii 9i a se face plrtagi denclegiuirea lor.

(71 Ap.; 71, 94 Tntl,) '

CANONUL 40 : (SINODUL MITROPOLITAN)

Nu se cuvine ca episcopii chemafi fiind la sinod. si birfeascd, cisi meargl pi sI invele, sau sd se inve{e pentru inrlreptarca Bisericii gia celorlalfi. Iar de ar birfii, unul ca acesta pe sine insu;i se acuzi, fdrdnumai dacd ar lipsi din cauza vreunei eventualitdfi extraordinare.

(37 Ap; 5 sin. I ec.; 79 sin. 4 ec.; 6 sin. 7 ec.; 20 Antioh.; 78,76, 95Cartg.)

Canonul impune ouiigHiirritutea participi"iis"efiscopilor la sinodulmitropolitan, relu,ind qi intarid prevederile can. 37 ap.

:.,,,CANONUL 41: (EpISCOpUL ApROr3A CALATORTILE CLERTCI-LOR)

Nu se cuvine ca cel ierarhicesc sau clericul si cdlStoreasci firdporunca episcopului.

(72 , 13 ,32 ,33 Ap; 77 , 13 s in IV ec ; 17 Tru l . ; 6 ,7 ,8 , 11 Ant ioh . ;45 Laod.; 7, 8, I Sard. 32, 706 Cartg.)

A se vedea canoanele paralele, in special canoanele apostolice.

*

:i

#+

42-45 Laodiceea 227

CANONUL 42: (SCRISORILE SAU CARTILE CANONICE)

iNu se cuvine ca cel ierarhicesc sau clericul s5 cdl5toreascl fdrd

clrfi canonice.

(72 , 73 ,32 ,33 Ap. ; 7L , 13 s in ' lV ee ; 77 Tru l ' ; 6 ,7 . , 8 , 17 Ar t t ioh ' ;41 L.toct. ; 7, 8,9 Sard. 23, 106 Cartg.)

Vezi canonul 12 ap. " itq'' i ' :? {rt i"' '; ' l i

,,,. CANONUL 43: (IPODIACONII)

Nu se cuvine ca slujitorii bisericepti, chiar pentru vreme scurtS

sd piriseascd u.sile ;i si ziboveascl in rttgdciune'' ( 4 , 6 , 1 5 ' l r u l . ; 2 0 , 2 7 , 2 2 , 2 ' 1 , 2 5 L a o d . )

^ '

VeZi canoenele paralele. ,rirlri o" ,' i ,,1r,, ,r'u :? d, .

CANONUL 44: (FEMEILE NU INTRA lN ALTAR) ''

Nu se cuvine ca femeile sI intre in altar.

(69 Trul.; 79 I'aod.;)

zonara, in comentariul sau spune c6 dacd parin{ii de la sin. vI ec'

(T'rulan) interzic tuturor laicilor ia intre in aftar (can. 69 Trulan,, 19

Laod.), cu atit ntsi mult se interzice aceasta femeilor, care, independentde voinla lor, au lunar scttrgeri de singe.

. ,nii ,.:,) ..,np,

douEspre luminare duP6

9e 3P.',, tl: 't

' ' '::rt 6^t6*ufi +5: Got'Ezut ietci{uvIENILoR) i'r $tri''':tl',?

Nu se cuvine a se Primi catehumeniis[ptdmini ale Patruzecimii.

. j

(14 sin. I ec,; 78 Trul.; 46 Laod')

Prevederile acestui canon se referS la rinduiala ca cei ce urmau

s5 fie botezafi in simuiia mare trebuiau s5 se anunle episcopului i+ Yl:timele zile ale ,,ciElegilort' pentru ca episcopul, in prima zi a postului

m*J ra le poatd do "'t.t^"

cregtin ;i sd fie treculi intre cei ce se pre-

laG." pentru tun.rinire (botcz) ca-si sc poatd hotcza.in simbdta cea ma-

iu,lnt".nul de timp-in'"u""'unii ca ac^eqtia e1ali .opli*.a{i sd posteascd'

ia's. ao"g. neintrerupt 9i in fiecare zi si meargd la bisericii'

Pdrinlii dispun ca cei ce nu se afiuntd, cel mai -tirziu in primele

cloua iapiimini cie post, s5 nq se mai admitS in rindul celor ce se vor

boteza in simbSta *ur". Motirrarea consta in faptut cd unii ca aceEtia

,;;;;t";" 9i .,,t iEi indeptinesc cotnplet canonul de rugdciune din vre-

,n-r"u* po.t"lui. Dispozifia aceasta nu exclude insd posibilitatea botezdrii

la alta datd. ! i , , ; l { i ; i . i 3 b I

.?2846-50 Laodiceea

CANONITL 46 : (pREGATTREA CATEHUMENTLOR)'a'' ' ' se cuvine ca cei ce vor sh se lumineze sd invefe credinfa pi in acincea zi rJin fiecare srptrmind s[ dea ,*-u

--upil"op,.r.ri sau pres-biterilor.

2, 74 sin. Il ec.; ?9, 96 Trul.; 19,45 Lctod,) - ' ' i .i

In acest canon se intdregte obligafia catehumenik:r de a-gi insu$iinvS{Aturs de credin{6 in mod sistemitic, iar in fieca;; zi a cincea dinsdptimini (Joi) sd se prezin-te in_fafa -episcopurui sau prezbiterului pen-t.u a ardta ceea ce^ au -invdfat. scopul'".*i.i i "*'""'cei ce veneau labotcz si fie de,plin fortificali in crcdin6.

CANONUL 4z: (CATEHUMENTT BOTEZATT IN cAZ oa r:o.r.#yse cuvine ca cei ce in boarE au primit luminarea gi apoi s-ausculat, sd invefe credinfa ;i si cunoasc-d c6 s-au i"vreani"ii- d;

-,la;

dumnezeiesc.

(2, 14 sin. I ec.; ZB, 96 Trul . ; 72 Neocez.; 79,45,46 Laoct. ; 45 Cartg.)catehumcnii care se irnbolniiveau puteau fi botezafi inainte de ase- fi implinit in intregime tirnpul_presciis pu"t* inil"tti" (inva{dmin-

tul.de.credin{d) (can. 14 I ec.; +o taorr.). Dicd se i"ra"alo;"au insa erauobligati sd continue inst*frea- gi edlca.*u prui""iiri pentru catehu-meni, gi a ardta cd s-a lnvrednieit de darul aumnuzeilsc'al lumindrii, ;

CANONUL 48: (MIRUNGEREA)

se cuvine ca cei ce se lumin4azil, {uptr botez str se ungi cu haris-md cereascd 9i si fie pdrtagi impnrifici fui ff"isto-r.(7 sin.Il ec.; 95 Trul.) L, ,,i irV

Prin acest cano-n se intdregte obligafia adrninistrdrii sfintei tainea l\{irungerii imediat dupd botez.

, . ] L i - l c A N o N U t 4 9 : ( R l N D U I A I , A P E N T R U P o s T U L f t [ A R E ) . e i ' .Nu se cuvine a ss jertfi piine in patruzecime, decit numait sim-bdta pi drrminica.(66,69 Ap.; 52 Tnil.; 50,57 Laod..) , :

. Vezi comentariile de la canonul b2 Trulan. ri i..

CANONUL 50: (POSTUL MARE) o,, Nu se cuvine -sd se dezlege- jgia din sdptEmina cea de pe urmd dinPatruzecime, gi astfel a neciniti patruzecimea intreagn; ci se cuvine aajuna toatd Patruzecimea cu minciruri useate,

t1-56 Laodiceea 229

(66, 69, Ap.; 29, 89 Trutr.; 7 Dion. AIex.; 8, 10 Ti,m. Aler.)


CANONUL 51: (POMENIREA SFINTILOR)

Nu se cuvine a s6vir;i in Patruzecime praznicile na;terii rnucenilcilor, ci pomenirea sfinfilor mucenici sd se fac6 in sirnbete 9i duminici.

(66,69, Ap.; 52 Trut. ; 49,50, 52 Loocl.)

StabileEte rinduiala ca ;sfintii si se pomeneascd in :postul , marcnumai simbdta qi duminica. { I

CANONUL 52: (NU SE FAC PETRECERI IN POSTUL MARE)

Nu se cuvine a fine nunti sau zile de naptere in Patruzecime.

(66, 69 Ap; 52 Trut. ; 49, 50,52 Laod.) , ,rn te rz icenunt i leg ipe t reeer1 le?nt impu lpos tu1u imbre . �

CANONUL 53: (CRE$TTNII SA FIE CUVIINCIO$I LA NUNTI)

Nu se cuvine ca, cregtinii, mergind la nunfi, sd joace sau sE sar5,ci sE mdnince sau si dejuneze cuviincios, pieeum se cu'.'ine cregtinilor.

(24 Trul.; 54 Laod)i . . 1 , ; . ! : t . l r : i . , : ? R ^ 1 ,

CANONUL 54: (PETRECERI OPRITE PENTRU CLER)' 'Nu se cuvlne ea cel ierarhiceiti orl clerlcii sd priveasci oarecare

spectacole Ia nunti sau Ia ospefe, ci mai inairrte de' a intra teatraligtii,sd sc scoale;i sE plece.

(24 Trul.; 54 Laod.)

Canoanel.e 53. 54, 55 stabilesc comportamentul cregtinilor Ia nunfi.

CANONUL 55: (OFRANjDELE SA NU FIE FOLOSITE PENTRUPE"TRECERI)

Nu se cuvine ca eei ierarhiceqti ori clericii sd fac5 ospele din con-tribufii, dar nici mirenii.

(60 Cartg.)11, r

; CANONUL 56: (CINSTIREA CUVENITA EPISCOPIJLUI) ): Nu se cuvine ca presbiterii inainte de intrarea episcopului str intrBti si .sad5 in altar, ci dup5 episcop sd intre; firi nurnai de ar fi nepu-tincios sau episcopul ar fi ciltrtorit.

(2 ,37 ,39 , 55 Ap, ; 8 ,23 s in . IV eC. ; 17 Tru l . )

' j

5?-60 Laodiceea

Impune prezbiterilor de a da cinstea cuvenitd bpiscopului in tim-pul serviciului religios

, . . 1 .

CANONUL 57: (IIoREPISCOPII gI PERIODEVTIi)

Nu se cuvine a a;eza episcopi in sate gi la !ari, ci periodefi; iarcei agezafi mai inainte, si nu faci nimic fdrd de socotinfa episcopuluicetSfii' dar asemenea nici presbiterii s5 nu faci nimic firi de socotinfaepiscopului. 5w , r ,r .,)s,.

(8 sin.I ee.; 13 Ancira; 74 Neocez.; 8, 70 Antioh.; 6 Sard.) :iii

Pentru a men{ine autoritatea episcopului se clispune ca pe viitoisd nu se a$eze episcopi la sate (parohii mici), ci periodevfi, adicd preofisuperiori din preajma episcopului din cetate, care in numele episcopu-lui inspectau biserici'le de la sate din cuprinsul eparhiei si raportau dcs-pre starea acestora episcopului. Locul acestora l-au luat azi protoiereii,protopopii sau blagocinii cum ii numesc sclavii, care conduc unitafileadministrative teritoriale. numite in Biserica noastrii azi protopoiate.Periodev{ii ca qi episcopii de tard, nu au voie sd facd nimic fdrd incu-viinfarea episcopului eparhiot care se afl5 in cetate.,) li,

CANONUL 58: (LITURGHIA NU SE FACE IN CASE PARTICU:LARE)

Nu se cuvine a aduce jertfi prin case de cltre episcopi sauprcsbiteri.

(31 Ap.; 18 sin. IV ec.; 37,34;59 Trul.; 7,70, sin- VII5 Antioh.; 10 Cartg.; 12 sin.I-II)


CANONUL' 59: (CINTARTLE $r CTTTRTLE" ! r v

ec,; 6 Gang.;^ li r l

' r t i r , .

l ; , \

DiN BTSERICA)

Ntl se cuvine sd se citeasci in bisericd cintiri speciale, nici cirfinecanonice, ci numai cele canonice ale Testamentului Vcchi si Nou.

(60 Ap.; 63 Trul.; 103 Cartg.;) ,.,i re?. *3 .,r1r.

CANONUL 60: (CANONUL SFINTEI SCRIPTURi)

cirfile Testamentului Vechi care trebuie si se citeascd sint: 1. Fa-cerea lunrii; 2. Ie;irea din Egipt; 3. Leviticul; 4. Numerii;5. A doua Lege;6. Isus a lui Navi; 7. Judecltorii ;i Rut; 8. Estir; 9. Ale impdralilor intiiagi a doua; 10. AIe impdrafilor a treia pi a patra; 11. Paraliponiena intiia;i a doua; 12. Ezdra intiia 9i a doua; 13. Cartea psalnrilof 150; 14. pil:dele lui Solornon; 15- Ecclesiastul; 16. Cintarca' Cintirilor; lZ. Iovi18. Cei doisprezece proroci; 19. Isaia; ?0. Ieremia ;i Baluh, Plingerile

' e* rl{Pr '1, . . ' .

. .i l.ir

1. 2 Sa'rdica

pi epistolelei 2l.Iezechil; 22. Daniil. Iar ale Testamentului lfou acestea:Patiu Evanghelii, a lui Matei. a lui Marcu, a lui Ioan; a lui Luca;Tap-tele Apostolilor; $apte opistole catolice: a lui Iacob una, a lui -Petrudou[, i lui Ioan trei, a Iui Iuda una; patrusprezece epistole a lui Pavel:Cdtre Romani. Citre Corinteni doud, Cdtre Galateni una, Citre Efe-seni una, Citre Filipeni una, Citre Coloseni una, Citre Tpsalonicenidoui, Cdtre Evrei una, Cdtre Timotei doua, Citre Tit una ;i CdtreFilimon una.

(85 Ap.; 24 Cartg.; Atanasi.e cel Mare despre sdrbdtori; -Gr!0179.o1.,despre cariite Sf. Scripturi; Amfilochiu despre cdrfile Sf. Scripturi).

Prin canonul 59 se impune ca in bisericd sd se cinte numai cint6-rile canonice (autorizate) cu text luat din Sfinta SripturS,- iar. in eano-nul 60 se araid care sint cdr{ile care alcituiesc canonul Sfintei Scrip-turi, qi anume 22 de cdr{i ale Vechiului Testament qi !o1te c5rfile Nou-Iui Testament, afard de Apocalipsa, care probabil in Frigia nu era cu-noscutS. Se remarcd ci sint ardtate toate cdrtile pe care 9i azi le con-siderdm ca atare (canonice).

CANOANELE SINODULUI AL $ASELEA LOCAL, DE LA SAIT'DICA(343)

CANONUL 1: (MUTAREA (TRANSFERAREA) BPISCOPiLOR)'

Osiu, episcopul cetdfi Corduvei zise: ,,Nu atit obiceiul cel riu,cit mai virtos corupfia cea preavitlmltoare a cirmuirii afacerilor bise-rice;ti trebuie sd se'dezridicineze chiar din temeliile ei, ca nici unuiadintre epscopi sI nu-i fie iertat a se muta dintr-o cetate mici in alt[cetate. Ceci Lste vddit pretextul acestei caaze, pentru care se fac uneleca acestea. Cici niciodati nu s-a putut afla vreunul din episcopi, caresI fi nfizuit a se muta de la o cetate rnai mare la o cetate mai mic6,prin ceea ce s-a dovedit cX unii ca ace;tia s-au aprins cu un infocatihip al l[comiei dupl averi, ;i au slujit mai mult trufiei, ca s[ se paraci iu ci;tigat stflpinire mai rnare. Pritr urmare nu sint oare de acordca astfel de r[utate sE se pedepseascd mai aspru, cdci socotind ci uniica ace;tia nici comuniunea laicilor nu se cuvine sI o aibS?" Episcopiiziser5 cu tofii: ,,Toti sint de acord".

(14 Ap.; 75 sin. I ec.; 5 sin. IV ec.; 20 Trul.; 73, 76, 18, 27 Antioh.;2,77 Sard., 48 Cartg.)

cAxroNul, 2: (IN$ELACTUNEA, LA MUTAREA (TRANSFERAREA)., EPISCOPiLOR.)

Episcopul Osiu zise: ,,far de s-ar afla r,reunul a;a de nebun oriindrdznef, incit sX fie de pirerea de a aduce o oarecare scuei pentruunele ca acestea, adr,'r'erind cd i s-au adus scrisori de la popor' v5dit

231

2323 Sardica

este cd,s-a putut corupe. ciliva oarecari cu platd gi cu pref pentru ca sIfacr turburEri in Biseiicr, ca pi cum ar dori, firepte srli aib6 pe dinsulepiscop. Deci socotesc ca acest fel de viclepuguri ;i-n.,utti"i sini cit maivrednice _de pedeaps5, incit unul ca acesta n*ici Ia ,riiiitur viefii se nuse invredniceasci nici chiar de cornuniunea laicilor. Rispu",i"ii- a"Jori de si'rtefi de acord cu aceastd socotinfi?" Rdspuns-aui ,,su'aprob6cele spuse.,. i.i,

_ (14 Ap.; 75 ,fn. , "r.t S sin. IV ec); 20 Trttl.; 7J, 76, 7g, 27 Antiohj

7,17 Sard..; 48 Canfg.)

. Pdrinfii de la sarciic. ir primul canon au in vedere abuzul unorepiscopi'care din ldcomie gi dorinla de a ob{ine puL.e m"i mare se mu-tau abuziv de la o cetate mai micd ra alta mai mare. $i penru a curmape viitor un astfel de abuz clispun ca unii ca acegtia sd se cateriseascdqi- sE fie privali de orice drepturi, incrusiv de acela cl" co-uniune a lai-cilor; . i

In cel de at doilea canon men[ioneazd fapt.l cd dacd unii ea a-cegtia vor cduta si motiveze, in mocl netemeinic, cd au f.icut aceastd la.cererea credincoEilor (care aveau drept la alegere), p5rinfii aispun caunii ca acegtia nici in ceasul morlii sd nu.se inireciniceascd de cbmuni_rrnea laicilor.

{.

CANONUL 3: (AUTONOMIA EPARHIALA. JUDECAREA PRICI-ITILOR DINTRE IERAR}III DIN APUS. SINODUL EPISCOPTLOIT

VECINI)

'Episcopul osiu zise: ,,Aceasta i.cd este de nevoie u ." "aa.rs; ";

fici unut dintre episcopi sd nu treaci de la eparhia sa in alti eparhie,in care se grsesc episcopi, firr numai de s-ar chema de frafii cei cesint intr-insa; spre a nu se pdrea cd noi inchidem u;ilc dragostei. Ase-menea trebuie si ne ingrijim ;i pentru ca, dacd vreo eparhie carevadintre episcopi ar avea pricini impotriva fratelui ;i impreund episco-pului s5u, nici unul dintre ace;tia si nu eheme episcopi clin altd eparhiedrept judecxtori. Iar dacd cumva vreunuia tlintre episcopi i s-ar pxreacd este condamnat in vreo pricind gi ar socoti cr pricina lui nu este rea,ci bunE, ca astfel sE se innoiascr judecata, de s-ar pdrea dragostei voas-tre sd einstim memoria Sf. Petru ;i sE se scrie lui Iuliu episcopul Romei,in privinla celor care s-au judecat, ca prin episcopii vecini ai eparhiei, dear trebui, sd se innoiasc5 judecata, ;i el sX dea pe judecEtori. Iar de nus-ar putea dovetli cd pricina lui este de acest fel, incit sd fie nevoie de

1.doua,judeqatd, atunci ccle orlatd iudecate si nu se mai desfac5,,si celefXcute sI rdmind intdrite. '

,(35 Ap.; 75 sin. ec.; S sin. : IV ec.; 7J, 16,21 Ant ioh.; 2,4, S Sora')

l; 5 Sardlca 233

CANONUL 4: (SINODUL EPISCOPILOR VtrCINI.) i .; '

Episcopul Gaudenfiu zise: ,,Dacd vreunul dintre episcopi s-arcaterisi prin sentinfa episcopilor', care se afld in vecin6tate gi ar zicecd din nou va aduce motive de apdrare pentru sine, atunci si nu sepuni altul in scaunul siu, pind ce episcopul Romei, cunoscind chestiu-nea, ar da hotdrire in privin{a aceasta.

(74,74 Ap.; 3, 5 Sard.; 76 sin. I-II) ' rJ

:CANONUL 5r (RINDUIALA EPISCOPTLOR DrN APUS") i8

Episcopul Osiu zise: ,,Hotdrasc6-se cI dac6 vreun episcop s-ar pirigi, intrunindu-se episcopii acelui teritoriu, l-ar scoate din treapta lui'qi el ca gi cind ar fi fost chemat s-ar refugia (cu apel) Ia prefericitulepiscop al Bisericii Romei, gi acesta ar voi sd-l asculte ;i ar socotici este cu dreptate a se cerceta din nou pricina lui ;i va crcde de cu-viinti, sd scrie episcopilor invecinafi cu eirarhia, ca acestia si cerce-teze totul cu deanndnuntul gi cu temeinicie, .si sd aducd sentinfd inchestiune, potrivit fidelitdtii adevlrului. Iar dacl vreunul dorind sd seasculte din nou pricina lui ;i la rugimintea lui episcopul Romei ar so-coti sd judece, ;i acesta ar trimite presbiteri din partea sa, si fie in pute-rea acestui episcop de a judeca ori de este bine 9i de a se hot[ri dac5trebuie sI trimit5 judecdtori impreuni cu episcopii invecinafi, ca iu-decdtori vor avea puterea aceluia de a judeca, care i-a trimis; gi aceas=ta este a se primi. Iar daci episcopul flomei ar socoti ci pentru cunoa;-terea pricini episcopului ajunge 9l sentinfa datd mai inainte impotrivaepiscopului si faci ceea ce s-ar pZrea preainfeleptului sdu sfat cd estebine". Episcopii au r[spuns: Se prirnesc cele spuse.

(14 ,74 Ap. ; 5 ,6 s in . I ec . ; 2 ,6 s in . I I ec . ; 79 ,77 ,28 s in . IV ec . ;11, 15 Ant ioh.; 3,4, Sard.; 23,28,705,725 Cartg.)

, .?. In canonul 3 se trateazi trei chestiuni:

In partea primi se intdreqte rlnduiala cd nici un episeop nq aredreptul sd se amestece in treburile altei eparhii; '

In partea a doua se intireqte rinduiala ca, controversele dintreepiscopi sd se judece de episcopii acelei circumscrip{ii, adicii din ca-drul mitropoliei.

ln partea ultimd se reglementeazd modul in care se judeci unproces in recurs, qi anume, se cere pirfilor sE se invoiascd ca in cadrtrlpatriarhhatului Romei sd fie imputernicit in mod solemn papa Romeica instant[ de apel, care sd fie in drept sd respingd sau sd admitd cere-rile celor ce se socoteau neindreptififi. Astfel ca, in caz de respingerea cererii, sd rdmini valabitd sentin{a dat5, iar in caz de admitere a cereriisd se trimitd cererea pentru a fi judecat cazul din nou, intr-o instan!5alcdtuitd din episcopii vecini, al{ii clecit cei ce au judecat in prima in-stan[d, sigur din aceeaEi mitropolie.

.w

6. 7 Sardica

ln can. 4, se stabileqte ca sd nu se ocupe scaunul episcopal pindllu se _ pronun{d sinodul episcopilor vecini, dicd papa Iuliu ai Romeia-aprobat cererea de judecare in recurs a cazului;-iai in can b, se pre-cizeaz6,, in final, cd din instan{a de recurs a episcopilor vecini,'pot iacepa-rte nu numai episcopi ci ,si unii presbiteri, p-e cn.b papa Iuliu va con-sidera sd-i trimitd

CANONUL 6: (ALEGEREA EPISCOPILOR.)

Episcopul Osiu zise.' ,,Dacd s-ar intimpla vreo eparhie, in care seafld episcopi mai mulfi, sd absenteze un episcop qi acela pentru oa-recare lenevi/e nu ar voi sd se infif$eze ;i si hotirascd impreuni a-supra agezdrii episcopilor, iar mulfimile adunindu-se s-ar ruga si sefacl agezarea episcopului cerut de din;ii, trebuie ca mai intii episcopulcel ce a absentat si se ingtiinfeze prin scrisorile exarhului eparhiei(inteleg adicl al episcopului mitropoliei), ci mulfirnile se roagi a li seda lor pistor; socotind cum cd bine este a se a;tepta ca sd vie de fafdpi acesta- Iar de nu ar veni, fiind poftit Si pnin scrisori, 9i nicinu ar rdspunde prin scrisoare, trebuie sd se satisfac5 voinfa mulfimii.Trebuie sE se cheme insd ;i episcopii eparhiei invecinate pentru ape-zarea episcopului mitropoliei. Dar in general si nu fie iertat a puneepiscop intr-un sat sau intr-o cetate micI, pentru care ajunge 5i unsingur presbiter; cici nu este nevoie sI se a;eze episcopi acolo" ea sEnu mic;oreze numele pi autoritatea episcopnlui. $i episcopii eparhiei,dupl cum am spus mai inainte, sint datori a aieza eniscopi in alte ce-t5!i, in care s-a gisit cE si mai inainte au fost episcopi. Iar de s-arafla ci intr-o cetate a;a de mult a sporit numirul poporului, irrcit sdse socoteasc5 vrednic5 ;i de episcopie, apoi aceia si primeasci pi epis-copi. Tofi sint de aeord cu aceasta?" REspuns-au to!i: .,f)e acord((.

(1 Ap.; 46 sin.I ec.; 76, 79 Antioh.; 72, 5T Laod.; 53, 56 Cartg.)

In canon se trateazd trei chestiuni: alegerea episcopilor; institu-irea mitropolitilor si interzicerea asezdrii de episcopi in localitdfile mici.

In privin{a alegerii episcopilor, pdrin{ii respcctd hotdririle sino-dulrri I- ecumenic (can. 4), potrivit cdiora aiegerea o fdceau clericii gifruntagii cet6{ii. In aeest canon se vorbegte insd de popor, ca dovadd cdaeesta, adicd poporul, fie dircct, fie prin reprezentantii sdi, alcgcau peeplscop.

ln privinfa instituirii mitroprlitului se aratd cd ra acest act tre-buie invita{i 9i episcopii vecini.

ultima parte intdregte rinduiala, aritatd $i in canonur b7 Laod.

CANONUL 7; (LEGATURA EPISCOPILOR CU CAPETENTA STA-TULUI.)

Episcopul osiu zise: ,,starea clefavorabild a imprejuririlor noas-tre' gi multe striduinfe ;i cererile nedrepte ne-au f6cut si nu avem

2358.'9 Sardica

atita tihn[ ti libertate, citd trebuie str avem. CEci mulli dintre epis-

copi nu intrelasd a se duce in tabdrd, ;i mai ales cei din Africa, care,p"L"rrrn am aflat cle la iubitul nostru frate gi irnpreund episcop Gratu,

nu primesc sfaturile cele mintuitoare, ci le defaima a;a incit un om

ia.r"" la lagdr cele mai multe ;i deosebite cereri, care nu pot sf, fiede folos bisiricilor .si nu ajuti gi nici nu spriiinesc pe siraci .si pe mi-reni sau pe vSduve, cum ar trebui sd se intirnple ;i cu_m este de cu-viinfd, si mijlocesc unora demnitili ;i funcfiuni lumeqti. Deci aceastianoriralie ne pricinuiepte pagubX nu fdri oarecare sminteal6 9i osind6'Ci am socotft a fi mai

-cui.iincios ca episcopul sd dea a.iutorul sau

aceluia, care este asUprit de cineva, sau daci vreuna tlin rtidUve s-arnedrepiili, sau iaripi daci vreun orfan s-ar lipsi de cele ce i se cuvin,ae cumva gi aceste ca]Ulze ar avea cerere drreapta. Deci, iubili frafi,fiind cu tolii de acord asupra acestei chestiuni si hotiri{i ci nici unuiepiscop nu-i se cuvine s5 mearg[ la tabdri, afar6 de aceifl, pe carei-a chemat prea evlaviosul nostru imp[rat prin' scrisorile sale. Darfiindci d,,e multe ori se intimpl[ ci unii, avind trebuinfi de gra-tier-e'se refugiazi la BisericS, deoarece pentru pdcatele lor s-au osindit lainchisoare sau Ia deportare in vreo insul[, sau daci li s-a clat oricefel de pedeapsb, .tttoiu ca ace$tia sd nu li se denege ajutorul, ci fir6-intirzieie fi inra indoiald sd li se ceard iertare. Deci daci sinte-fi deacord cu acestea, cu totii sI volafi pentru('. Rxspuns-au to{i: ,'Si s'ehotdrascd aceasta{'.

(17 Ant ioh, i 8,9,20,27 Sard.; 704, 706 Cartg.)!'

A se vedea comentariul canonttlui 11 Antiohia

CANONUL 8: (SOLII BI'SERICE$TI AI EPISCOPILOR)

Episcopul osiu zise: ,,Infelepciunea voastra s6 hotSrascd .si aceas-ta: deoarece s-a socotit ca nu cumva vreu,nul dintre episcopi,_ ducin-

du-se la tabiri, s6 cad6 sub osindd, daci unii ar avea cereri de acest

fei, de care am pomenit mai sus, si le trimitd pril diaconul siu. Cici

la(a slujitorului nu este odioasi, ci cele ce i s-au incredinfat, m'al- c9.-

rina le poate exopera". R[spuns-au tofi: ,,Ac'estea inc[ se hot6r5sc".

(11 Antioh.i 7, 9, 20, 21 Sard.; 704, 706 Cartg')' ' I

CANONUL 9: (RINDUIALA PENTRU SOLII BISERICESTI AI

EPISCOPILOR.)

Episcopul Osiu zise: "Socot ca ;i urmitoarele- si se hotirasca:

naca eiiscopii aitt oarecare eparhie - ar trimite cereri cdtre fratele ;ii*p""""a eiiscopul lor, cel ce se afli in cetatea mai mare, adici in

""oituU. ,nut"opole, et si trimitd pe diaconul siu gi cu acesta cererile'

airia"-i'acltuia'Si scrisori d,e recomandare, scriind deci fireste, 9i citre

frafii pi impreuni episcopii no,stri, care ar fi petrecipd in acela;i timp in

2?.8.10 Sardlea

Iocurile, ori in cet5file, . in care prea -evlaviosur impirat chiver'isegteafacerile obgtegti. Iar,

'daci vreunul dintre "pi-"rpil" avea prieteniIa curtea palatului, gi ar voi sd-i roage pentru ceva prcacuviirrcios,

sE nu se sfiascl de_a-i IuBa pi prin diaionrrl *e,r, * a" u Ie cla inr;ir_cinarea ca s5 acorde celui ce se roagi aj'torul'ror cer folositror. Iarcei ce se duc Ia Roma, precum am zii ,rrui inuirrt", t""t rri" sX <Iea ce-rerile pe care le-ar avei iubiturui nostru r."t" ii'iiirpr.urrx episcopIuliu, ca eI mai inainte si Ie cerceteze, ca nu curl\,a 'rerrra din eresd fie prea indrdzneald si a;a s5-i trimite ta iaulra, lcordina'-re aju_torul .,si ingrijirea sat'.^To1i episcopii au rdspu's cE sint de acord;;i cihotdrirea aceasta este foarte iotrivitX.(11 Ant ioh.;2, 9,20,27 Sard.; 70.4, 106 Cartg.)

CANONUL 10: (SA SE TII{A RINDUIAL,A CANONICA A TREP-TELOR PREOTE$TI. TREPTELE PRIN CARE SE AJUNGE LAEPISCOPAT)

Episcopul osiu zise: ,,socotesc cr este de trebuinf5 gi aeeea ca strse cerceteze cu toati grija- gi sirguinfa, cd dacd ,r"".r., bogat, ,u, i"o_Iastic din for, s-ar invrednici u rJ fo* episcop, sE nu se areze in epis-copat mai-inaintc, pin6 nu va fi indepti"it sruiLa au "itut, si de tliacon,pi de presbiter, ca prin -f_iecare treapth. de s-ar socoti-vred"i", re pouiip59i. progre-sind .spre inilfimea episcopiei. $i va """u--gradul fiecireitrepte lungime de -vreme,- f-ire;tef nu prrea micd, prin care sii se poaticunoa5te credinta lui qi ferul onestitilii rnora"rJiio", ,.i ituto*i"I;-;ibuna -cuviin!5 a lui; ;i soeotindu-se el vredni" ao rrr.notia cea drrmrre-zeiascd sE se bucurg de cinstea cea mai mare. ca"i'"i.i nu se euvine,El nici prieeperea, _nici bunele moravuri nu adrnit u ," U"a" i; ;;;;Ia episcopie, cu indrEzneard gi cu.u;uri"te, i""il-""i Jii."op.rl, ori pres-biterul, ori diaconur sE se- p,*a i"' lnir,1l"iril",' "a?" c, drept cu_vint s-ar socoti neofit; fi indca ct;ar ;i preafericitur Aposto!, care

'afost .si invdfdtorul neamurilor, se verle'ea'" ;t;it ;t^Ji;;";";;';":grab5 agez5rile in treptele ierarhice; fiindch ;;i;-; f6cutd intr_untlmp .mai ̂ indelungal^va putea ardta dupr cuviinfd- ",inluirea ri n!o-ravurile fiecSruia". zis-ai to{i ci sint de aco"t ,;t nioia".rrr.,., nu tre_buie sE se desfiinfeze acestea.

r, (80 An.; 2, 9 _-siz. I ec.; 74, lS Trul . ; 2 sin. 7 ec.; g, 10, 11, 12Neocez.:2,3,72 Laocl. ; 16 Cartg.; I i s in. I_I I ;4 Chir i l Ater.)

ln acest canon se intireqte cele stabilite prin ean. g0 Ap., Si 2 Iec'. eonform gi cu recomandirile sfinturui Apostol paver (I Tim. 3, 6qi 5, 22), de a nu se promova in crer eei de clrind boiezati gi ca nime-nea sE nu fie hirotonit prea _degrabd. pdrinfii eer si se examineze bine celee urmeazd a fi primit in cler sd se treacd prin toate tiept"t" preoiiJi iricare sd petreaci un anumit timp, adicd "rungime de vrcme nu prea micd,,sau timp necesar a ardta cd iirdeplinegte toate conaiiite si este vrednic

l l Sardica i I

(can. 1? sin. IX local). Tirnpul sau vremea legald cit sd petreaci in fiecafetreapt5 stabilegte autoritatea bisericeascd competentd (can. 80 Ap.; 2, 14sin. I ec.; 15 Trulan). in orice caz accst timp nu pcate fi scurt.

CANONUL 11: (AUTONOMIA EPARHIALA. LrPSA EPiSCOPILO1TI DIN EPARHIE)

Episcopul Osiu zise: ,,Avem datoria sd hotdrim gi c6, dacd unepiscop vine dintr-o cetate intr-alt5 cetate sau dintr-o eparhieintr-alt5 eparhie, pentru fal6 slujindu-se de laudele sale, sau de sfiq-tenia religiei, gi ar voi si zdboveasci mai multi vreme acolo, gi epis-copul acelei cetdfi nu ar fi iscusit la invifare, si nu-l delaime gi sd nuvorbeasci intr-una ndzuindu-se si rugineze gi si injoseasci persoanaepiscopului de acolo; cdci acest pretext obignuiegte a produce tulburdri;gi prin viclenia aceasta urmiregtp si-gi ciqtige gi sd-gi acapareze scau-nul cel striin, nesfiindu-se a-gi pdrdsi biserica, care i-a dat lui ;i ase muta la alta. Deci trebuie sd se hotirasci timpul spre acest scop,deoarece a nu primi pe episcop s-a socotit a fi lucru neornenesc li b6-diran. Cici vi aducefi atninte ci in vrelnea trccuti Pdringii noptriau hotirit cd dacd vreun mirean (petrecind in cetate) in trei zile deduminicd in trei siptimini nu ar merge la serviciul divin, sd se inl[-ture de la impirtS,sire. Deci daci pentru mireni aceasta s-a legiuit, nutrebuie, gi nu se cuvine, dar, nici nu folose;te ca episcopul, dacd nuar avea nici o nevoie mai grea, sau tleabd anevoioasS, si lipseascltirnp mai, indelungat de la biserica sa gi si mihneascd poporul ce is-a incredinfat('. Tofi episcopii ziseri: ,,Hotdrim ci gi pirerea aceastaeste foarte potrivit6".

( 8 , 9 , 7 4 , 7 5 , 3 3 , 3 5 A p . ; 8 , 7 5 s i n . I e c ; 5 s i n , . ; I V e c ; 2 0 , 6 6 , B 0T r u l . ; 2 , 7 3 , 7 6 , 7 8 , 2 1 A n t i o h . ; 7 , 2 , 3 , 7 2 , 1 7 S a r d . ; 4 8 , 7 7 , C a r t g . ; 1 6sin.I- I I ) .

Pentru a curma abuzul unor episcopi de a se amesteca:in trebu-rile altor episcopi s-a intdrit rinduiaia ca sd se respecte autonomiaeparhialS, ca nimeni si nu-gi pdrdseascd eparhia sa, Ei mai ales cdepiscopul sd nu lipseascd din eparhie mai mult de trei sdptdmini pentrua nu produce tulburdri.

PSrinlii au avut in vedere aici rinduiala stabiliti pentru mireniprin can. 14 ap. 9i hotdrirea pdrin{ilor de la Elvira (Spania 307) princan. 21. Ulterior, prin can. 16 al sinodului IX local, s-a dispus ca un epis-cop sd nu lipseasci mai mult de gase luni.

,i -' n''CAnorgrJL t2: (AUToNoMIA EPARIITALA. coNcEDruL. LrpsA

BPiSCOPTLOR DrN EPARHTE)Episcopul Osiu zise: ,,Deoarece nimic nu trebuie sI se treaci cu

vederea, sd se hotlrasci ;i acestea.' unora dintre frafi ;i impreuni epis-copi li se pare cE in cetifile unde au'fost pugi episcopi, gi-au agonisit

l2-t4 Sardica

prea puline averi proprii, pe cind in alte locuri, au cigtiguri mari, dincare-ei.pot si;i ajute pe siraci. Deci socotesc si li r" irrgadrri" lor a,saci, dacd ar vrea si meargi la averile lor, spre a stringe rodurile, treizile de duminicd, ,adici trei sipt5mini, adici si petreacd ei la averilelor._pi si rneargd la biserica din apropiere, in "u"u r. presbiter,tineslujba dumnezeiasci, pentru ca si nu se pari ci el estl fnrx sldjbadumnezeiascd, gi si liturghiseasci ;i sn nL meargi prea adeseori incetate in care este episcop; in chipur acesta nici aieriie lui proprii nuvor suferi n-ici o pagubi in urrna absen$ei lui, $i se pare cd se r.a inl6_tura invinuirea truliei gi a nrino'riei.,. Tofi episcopii zist,ri:,,Se apro_bi .si aceasti dispozofie,..

!36,68, Ap.; 19, 80 Trul . ; S, 20 Gang.; 71 Sarct. ; 76 sin. t_I I ; 71,1.21 Cartg.)

.. can. 12 reglementeazd o stare speciari a episcopilor care aurnoqii pe teritoriul. altor eparhii. Ace;tia pot ramine la icele mo;ii celmult.trei sdptdmini pentru a-qi aduna.oid"l". In aceJ timp se atrageatenfia ca episcopul sd nu meargd cles prin cetate, unde aie regecliriqaepiscopul eparhiot pentru a nu produce nepldceri acestuiu. l" i"iri*rleste obligat sd meargd in fiecare- duminici ia biserica parohiaia, ipro-piatd de mogia sa, sd asiste la sfinta Jertfd.

. CANONUL 13: (PEDEPSELE DATE DE UN BPISCOP AU TARIEIN INTREAGA BISERICA)

Episcopul osiu zise: ,,si aprobe tofi pi acestea: Dacd vreun dia-con' sau presbiter, sau oricare dintre clerici ar fi excomunicat, ;i s-arrefugia la alt episcop, care-l cunoagte ;i gtie cd s-a dezbinat cle'comu-1iu-nea cu episcopul siu, nu trebuie sd-i acorde aceruia comuniu,nea,ficind ocard fratelui siu episcop. Iar de ar indrizni si facd aceasta,si gtie ci, adunindu-se episcopii, va fi tras la rispundere'. zis-au epis-copii: ,,Hotirirea aceasta va pistra totdeauna pacea gi va menline uni-tatea tuturora". e

- _ ^(!3, 12, 76, 32, 33 Ap; 5 sin. I ec.; 6 Antioh.; 7t, 29, tJ3 Cartg.;1 Sof .)

vezi comentariile la canoanele paralere Ei in special comentariula canonul 32 ap.

CANONUL 14: (INSTANTA DE APEL PENTRU CLERICI. APELUICLERTCTLOR PEDEPSTTT DE EPTSCOP)

Episcopul Osiu zise: ,,Md simt indemnat sI nu trec cu ticereanici cele ce md agitd permanent: Dacd s-ar gisi vreun episcop iute rlefire, ceea ce trebuie si fie departe de un astfel de bdrbat pi pornindu-sein grabi impotriva unui presbiter sau diacon, ar vrea sd-l scoati peacela din Biserici, sd se poarte grijd ca unul ca acesta si nu se osin-deascd indati, nici si se despoaie de comuniune". Tofi episcopii ziseri:-cel ce se scoate sr aib5 putinfa a se adresa episcopului capitalei, mi-

r,15. 16 Sardica 239

tropolitului acelei eparhii; iar dac6 cel al capitalei lipsegte, sX meargdla cel mai apropiat, gi si se roage ca sd se cetceteze caLrza lui cu temei-nicie; fiindcd nu se cade ca cei ce se roagd sd nu fie ascultafi. Iar epis-copul acela, care l-a lepddat pe el pe drept sau pe ,ne'd,rept, estcclaior sd fie cu ribdare spre a faqe cercetarea pricinei ;i hotdrirea luiori se va confirma, ori va suferi modificare. Dar mai inainte de s-arcerceta toate cu bdgare de seamd 9i cu credin{6, cel lipsit de comuniunesI nu-pi atribuie siegi comuniunea pind nu se va limuri cauza. Iarclaci adunindu-se oarecare clerici, vor vedea trufia gi mindria lui, de-oarece nu este cuviincios a suferi ocara .si mustrarea nedreapti' tre-buie sd-l indrepte pe acela spre calea cea bund cu cuvinte mai aspregi mai grele ca si ie supuni gi se aseulte de cel ce porunce;te cele cese cuvin. Cdci dupd cum episcopul este dator sii ofere slujitorilor dra-goste curati gi tratarnent bun, in acelagi chip 9i supupii cu sinceritatetrebuie si indeplineasci pentru episcopi cele ale slujbei".

( 1 2 , 1 6 , 2 8 , 3 2 a p . ; 5 s l n . . l e c . ; 4 , 6 , 2 0 A n t i o h ^ ; 7 3 , 7 5 S a r d . ;9, 70, 77, 20, 29, 132 Cartg.)

Prin canonul acesta pSrin{ii intdresc rinduiala stabilitS prin can5 I ec., care prevede cd prezbiterii gi diaconii afurisi{i sau caterisi{ide episcopul eparhial se pot adresa cu apel la mitropolit, prevdzind,ca"ui in

-spe{di cind, datoritd lipsei cu totul intimplatoare a mitropo-

litului, prezbiterii Ei diaconii pot sd se adreseze mitropolituiui vecinautorizat de mitropolitul locului sd-l inlocuiascd.

in partea a doua pdrintii recomandd ca prezbiterii Ei diaconii incauzi sd aqtepte cu rdbdare hotdrirea gi sd nu cleveteascd Ei cirteasci.

CANONUL 15: (AUTONOIIIA EPARHIALA)

Episcopul Osiu zise: ,,Cu tolii hotirim incd qi urmitoarele: Dacavreun episcop ar voi sd puni vreun slujitor bisericesc striin din altiparohie in vieo treaptd, f6r5 de invoirea episcopului siu propriu, acestiel de agezare si se considere nuld qi firi tdrie. Iar daci oarecare ;i-arpermite acest lucru, trebuie ca aceptia sd se admonieze gi si se indrepteipre calea cea fuund de cdtre frafii ;i impreuni episcopii no;tri". Zis-autofi: ,,Aceastd hotdrire incd si fie inalterabild".

(35 Ap.; 76 sin. I ec.; 2 sin. II ec.; 8 sin. III ec.; 5, 20 sin. IV ec.;1? Trul.; 73 Ancira; 73,22 Antioh.; 48, 54,90 Cartg.) , 6.:'1 Vezi comentarille la canonul 35 Ap.

CANONUL 16: (LIPSA (CONCEDIUL) CLERICILOR DE LA

BiSERICA LOR)

Episcopul Aeliu zise: ,,Nu vi este necunoscut ce fel de rnari lu-. cruri se intimpld in Illitropolia Tesalonicului. Fiindci de multe ori seduc acolo presbiteri ,si diaconi din alte eparhii ;i nemulfumindu-se a

17-19 Sardica

petreee vreme scurti, rXmin, ;i tot timpul il petrec acolo, ;i abia untimn foarte indelungat sint silili a se iiapoia ia bisericile'lor; .r""i ,ase hotirascd in privinfa acestora(.. Episcopul ori" "ir": ,,r{otiririlecare s-au adus in privin{a episcopilor, s6 'e observe gi peniru acestepersoane". i:(8, 9, 74, 75,-33,-!5,^ 36: S! _Ap; B, 15 sin. I cc.; S sin. IV ec.; i,

10^,-69,80 Trut. ; 2, !3_,_16, 21 Anf ioh.; ' i , Z6 Gang.; t l , - i i 'Sara.; 48,71, i20' ,121 Cortg.; t6 stn.. I-il.)

. .Dispozifiile canoanelor 11 gi 1B ale sinod.r,rlui prezent, referitoarela absenfa- episcopilor din eparhiile lor, se aplicd prin acest c.anon ;icu privire la presbiteri gi diaconi.

,.., ,,CANONUT, 17: (pRIMTREA EPTSCOPILOR OS1NDiTT) .

r.. Episcopul osiu zise.' ,,rJrmind pi propunerii fratelui nostru olirn-piu, se se hotirasci incS;i aceasta ca, daca v"e""-uplrcop suferind$fa s--11 scoate pe nedrept, ori pentru gtiinla, ori pentru mirturisireaBisericii catolicegti, ori pentru apbrarea'aAevirutui, ,* tugina A;;;mejdie, dar fiind supus jude_cdfii- nevinovat, ar merge irr" alt6 "utiti,si nu fie oprit a petrece acolo pin6 cind s-ar inapoii, sau pin6 "u a"putea gdsi scipare de ocara ce i s-a ficut; cdci durer.os gi

^p"ua greu

lucru este ca cel ce a suferit prigoani neclreaptr si nu ie prim&scade noi; unul ca acesta trebuie s6 se primeasc-d cu prea multd bun6-tate ,si blindefe(. Zis-au tofi: ,,sa se hotirascd pi aieasta...

(L5 Ap.; 75,76 sin. I ec.; S, l0, Z0, ZS sin. IV ec;17, 1g ' t . rul . ;70,75 sin.VII ec.; 78 Ancira; J A.t t ioh; 71,1.2,76 Sard.;50 Car: tg.1

Prin acest canon se instituie o excepfie de la prevederile canoa-nelor.ll Ei 12 prin care s-a stabitit ca ipiscopul sd nu lipseasca dineparhia sa mai mult de trei sdptdmini. Aici s-a avut in veclere cazullui Atanasie cel Mare, alungat din scaun, care iqi petrecea tirnpul inApusul Europei.

CANONUL 18: (INGADUINTA NEINTEMBIATA)

. Episcopul Gau_denfiu zise: ,,Tu gtii frate Aefiu, ci de cind ai fosta;^ezat episcop, totdeauna a stipinit' pacea: pentru ca sd nu r6min6niei o urmi de divergen!6..dg nEreri-in privinla persoanelor bisericegti,sd se hotdrasci a fi p_rimfi toli aceia, care au fost ptrgi ae museu'liEutihian, deoarece nu Ii s-a geiit tor nici o vind,..

(4 sin.II ec.; 79 Sard.) : i l i ' .4.1.r '

.1 ; CANONUL 19: (NUMAI EPISCoPII SAVIR$CIC HIRoToNII)

Fiindc6 avem datoria sr fim linigtifi gi r6bd6tori ii s6 fim "" ,"iior-

20.21 Sard ica zlil

teniq statornici fafd de tofi, care au fost odat5 promovafi in clerulbisericesq de c5tre vreunul dintre, frafii no;tri, daci nu vor voi si se ina-poieze la bisericile la care au fost numifi, de acurn inainte sd nu seprimeascd; iar Eutihian nici nurnele de episcop si nu ;i-l revendicepentru sine gi nici Museu si nu se socoteasc[ drept episcop; iar mi-reneasca comuniune, de ar cere-o, nu trebuie si li se denege(t, Zis-autofi: ,,Se aprobi".

(4 sin. II ec.; 18 Sard.) 1 . .r ,., | ,

Ambele canoane (1U, 19) reglementeaz6, un caz aparte din biscricddin Tesalorric, intdrind regula cd intituirea clericilor intrd exclusiv incornpetenfa cpiscopului. Vezi gi canoanele paralele.

CANONUT, 1r0: (SE INTARESC HOTARiRTLE CATVONTCE ADUSEDE SrNOD)

Episcopul Gaudenfiu zise: ,,Cele hotdrite spre mintuirea qi cuunanimitate ;i potrivit stirii noastre a ierarhilor, plicute lui Dumnezeugi oamenilor, firi numai daci hotiririlor aduse va urma frica; cdci siin;ine ;tirn cd durnnezeiescul ;i venerabilul nume al preofiei a ajunsadeseori sub osind[ pentru neru;inarea citorva. Deci dacd ar indriznisd facX altceva impotriva celor hotirite de to{i, nizuind s6 placd maimult truIiei gi mindriei decit lui Dumnezeu, si cunoasci chiar de acumcd s-a ficut pe sine vrednic de a fi tras la rdspundere gi de a pierdecinstea ;i demnitatea episcopiei". Rispuns-au tofi: ,,Hot6rirea aceastao gdsim potrivitd gi o aprobdm".

(11 Ant ioh.; 7, 8,9,21 Sard.; 104, 105 Cartg.)

CANONUL 27: (RINDUIALA PENTRU LEGATURA trPISCO-PILOR CU CAPETENIA STATULUI)

. .A€asti dispozifie incd si fie prea cunoscuti ;i indeplinitX e6daci fiecare dintre noi episcopii, care sintem agezafi pe lingi drurnurisau canal, vizind pe un episcop, l-ar intreba despre pricina cbldtoriei;i ci unde merge; ;i de va afla cd acela merge Ia tabird, sd cercetezecondifiile ardtate mai sus ;i de va merge chemat fiind sd nu i sepund nici o piedici cdlitoriei lui. Iar de va rn€rge pentru de;ertdciuni,precum s-a spus mai sus dragostei voastre, ori pentru cererile unoras-ar sirgui a merge la tabrr6, si nu iscileasci nici scrisorile lui, nicisi nu aibi comuniune cu acela". Zis-aa toti: ,,Se hotird;te ;i aceasta,,.

17 Antioh,; 7, 8, 9, 20 Sard.; 104, 706 Cartg.)

Prin aceste'canoane (20, 21) se intdregte rinduiala stabilitd de-iaprin canoanele 7, B si 9 ale acestui sinod, rinduindu-se ca episcopii ienu meargd nechemafi pentru orice chestiuni, la curtea lmpdratului.

242 L. Constantinopol (:]94)

CANONUI, AL SAPTELEA LOCAI; DE LA. CONSTANTINOPOL.- TTNIJT IN ANUL 394

CANONUL 1; (CATERISIRiiA EPISCOPILOR (Ciii EPISCOPI, POT CATERISI PE ALTUL; NICI DoI, NICI TRIII NU PoT CATE-RISI PE ALTUL)

' Aravian episcopul Ancirei, zise-: ,,Nu pentru pricina de laf6, citemindu-md pentm intreaga viaf6 viitoare, .og Sfiniul sinod "e. J--ir",-nunle ^ori de pot doi episcopi sd cateriseascx, sau n,u? $i ori d; sepoate face aceasta-in absenfa-mitropolitului, sau nu? pricinei pr"r""i"nu se va aduce nici un prejutticiu; md tem insi ca unii luind puiere dincele zise sd nu indrizneascx unele ca acestea; deci vi rog si rdispundefi,,.Nectariu, episcopul constantinopolului zise: ,,I,iudabild'este prbpu.ru"uuprea cucernicului episcop Aravian; dar ca in viitor s6 nu se mai poatdintirnpla asemenea luclu, firi a osirrdi cele trecute, vollt hotiri p""i""viitor('. Aravian, episcopul Ancirei zise: ,,pe cele trecute le osi"d";tesinodul fericifilor Pirinfi de la Niceea, care orinduiegt,e ca cei ce hiro-tonesc sr nu poati fi^mai prrfin decit trei episcopi, si nici mitropolitulsi nu fie absent; eu insl am pus intrebarea, ternindu-mi in pii"inlucelor viitoare. Eu doresc deci ca voi s6 v6 pronunfafi linrurit, daf nu"or,-difionat gi firi indoiald, cd urmind sinodului de li Niceea, doud persoanenu pot nici sd hirotoneascS, nici sd _cateriseascd_pe un episcop... A;;dupi altele Teofil, episcopul Alexandriei zise: ,,Impotriva ""to" ""

'ru

mai -sint nu se poate aduce hotirire de reprobare, inai ales dacE fiindin viafr nu au fost osindi,ti; daci insr cineva a"e i.r vedere pu .J- "uvor trebui si se caterise-asci in viitor, mi se pare c[ nu ,nutnai trei epis-copi trebuie sd fie de fafi, ci daci se poate, tofi episcopii ,pu"lrio1i,pentru ca condamnarea celui ce este vrednic de-caterisiri, si'fie mlftemeinici qrin votul mai multora, fiind de fafi gi cel judecat,.. Nectarieepiscopul constantinopolului zise:,,Deliberindu'se ar,ipru unor propu-neri ,si orinduiri legale, acestea se hotdrdsc fird si se fini seama'deweo pricind personalS. Agaclar precum a propus prea sfinfitur episcopAravian, voind si se hotirasci in privinfa ceror din viitor, precumlogic 9i in chip uman gi-a fixat pirerea prea sfinfitul episcop Teofil,se hotirSgte ca in viitor cel supus judecdfii s6 nu se cateriseasci nici ditrei, gi mai virtos de doi episcopi; ci cu votul unui sinod mai mare giadic5 a celor din eparhie, precum au orinduit pi canoanele apostolice-,Flavian episcopul Antiohiei zise: ,,L[murite sint cele ce le-a propusprea sfinlitul gi prea cucernicul episcop Nectarie, ;i prea sfinfitul piprea cucernicul episcop Teofil; gi tofi ai Bisericii Ie int5rim(,.

(7 , 34 , 37 ,74 !p . i e t " . ! ec ; l s in . V i l ec . ; 14 , 75 , 1g ,20 , 23Antioh.; 12. 40 Laod.; !, 6 Sgrd.; 8, 70, 7J,__12, tS,' 75,' 7g, Ig, 4g,' ;0,9 ,104,747, 728,729,130,132 Cmtg. ; 13 s in . I - I I ; 9 Teof i l A te r ' . )

l. '?l.Cnrtaglna

. , -.Pornindu-se de la cazul in spefd, cind un episcop a fost caterisitde cloi.episcopi'in absenfa ocestuia, agezincl in locul lui un a}t episcop,parintii declaia ilegatd hptdrirea, 9i intiresc ritrduiala, in sensul cano-nului T4 Ap., ca eJ:iscopul sd fie judecat de un for legal de judecatd,

ca invinuitut sa tle citat gi audiat, iar pronunfarea sd se dea de sinodulcomplet, format clin episcopii eparhilor, din cadrul mitropoliei, in fruntecu mitropolitul.uti-,:rI",:l

i L . . : l l i j r l i' ;

CANOANNI,E SINODUI,UI AL OPTULEA I,OCAL DE LA Ci1'RT/\GINA: (419)

CANONUI, 1: (iNTARIIIEI\ CANOANI'L,OTi DE 1,A I'.iICBtrA)

.-, Episcopul Aureliu zise: ,,Agadar aceste orinduieli' care se gisesc'la noi, fiincl cxemplare fidele de pe cele originale 9i pe care Pdrinfiinogtri le-au adus c1 sine la timpul sig de la sinodul din Niceea, astfel,pistrindu-se tipul acelora. de la Niceea, si se pSstreze intirite ;i celehotdrite de noi".

(I s.n. IV ec.; 2 T'nil.; 7 s:irt.. Vll ec.)

Sinodul de la Cartagina din 419, s-a intrunit pentru a hotdri inprivin{a dreptului papei de Ia Roma de a primi apelul de Ia episcopiidin provincil. intrucit, papa pretindea e5-i revine acest drept in bazahotdririlor sinodului I eeumenic, citindu-I pe aeesta, cind, in fapt, sereferea,la lcan. 5 al sinodlrlui de' ld Sardicai pdrinfii pentru a rdspundepapei, hotir5sc sd se pastreze hotiririle de la Niceea ca Ei cele luatede-ei, contestind astfel drcptul invocat de papa Romei'

. 1.CANONUL 2: (SFINTA TREIME)

Sinodul intreg zise: ,,Precum voiepte Dumnezeu inainte de toatecrerlinla bisericeascE, ce s-a prcdat de noi, sd se rnirturiseasci in acestsldvit sinod cu aceea;i mirturisire; apoi rinduiala bisericeasci sd se linicu invoirea fiec6ruia gi cu consimfdmintul tuturor. Dar spre intilireaminlii frafilor ,si impreuni episcopilor noptri celor de curind hirotonifi,se cuvine a adduga cele ce le-am primit prin hotirire intdriti de IaFdrinfi ci uniunea Treitnei, adici a Tatdlui ;i a Fiului ;i a DuhuluiSfint, care este cunoscutd cd nu are nici o deosebire, si o finem sfintiin minfile noastre, gi precum am invdfat noi, a;a le vom invifa gi pepopoarele lui Dumnezeu.('

tot..aga tofi episcopii instituifi de curind ziseri limurit: -Afaprimirn, aga finem, a.sa invifim, urmind credinlei evanghelice irrrpreu-nE cu invS{5tura voastrd".

: . . 1 - . . : . : t :

. , ' . . ( 1 s i n . I I ec ;7 s i n . I l / ec . ; l T r t t l . ) i , ' r..iU1

"V -*r]F

2443-5 Cartaglna

' rn acest canon se aratd cd mdrturisirea de credinga, formulatdmai inainte de Sfintii pdrin{i trebuie sd fie pdstratd ""-ii.i" 9i neschim_bat5, .deoarece, pe baza ei s-a emis canoanu in scopul intirririi ordiniicanonice.

CANONUL 3: (INFRINAREA) (

Episcopul Aureliu zise: ,,precurn la sinodul finut mai inainte s-auexaminat condifiile infrinirii ;i castitrfii, se trotara;t, "a cei din celetrei,trepte,-impreunate prin oarecare legitur[ a curiliei prin consacrarevorbes-c adicd despre elliscopi, presbiteii ;i aiaconi,'p""'""- se cuvinecuviogilor episcopi ;i iereiror lui Dumnezeu ;i levi,tilor si srujitorilordumnezeieEti consacriri, sd fie intru toate inirinafi, ; sd poatd primiceea _ce cer in genere

-d" lu Dumnezeui ca ;i noi api;derea sd finem ceeace ni s-a transmis prin Apostoli $i s-a pistrat chiar din r.echime(..

_ (5 , ,77 , 26 , S l Ap; S 's in . I ec ; 74 s in .Trulan; 78 sin. VII eCuntenic; 7g Ancira; 7, g:15, 70 Cartagina; 12, 22, 88 Vas. c. Mare.)

ii CANONUL 4: (INFRINAREA CLERICILOTT DE LA SOTIE)

TaustiL episopul Picenului^din provincia potentinei, reprezentantulBisericii de la Roma zise: ,,si se decidi "a "pi."op"i ir p"iriii""ii'';idiaconul 9i tofi -cei ge se ating de cele sfintej pazitori'ai'infri'arii, Jse^relini de Ia femei'. Tofi episcopii au rispuni: ,,Se hotdri,ste ca ioficei qe stau sau slujesc Ia altar sd respecte infrinare,,.

( 5 , 7 7 , 2 6 , 5 7 a p . ; S s i n . I e c . ; 7 4 s i n . I V _ e c . i 5 , 6 , 7 2 , 7 5 , 3 0 T r u l .J ! : : .V- I_ I ec . ; 79 Anc i ra ; 7 , I Neocep. ;4 Ga; i l ; ' 5 , 'Z i , ' JS , 'Tb C" ig . ;12 ,27 ,88 Vos. c . Mare ; 5 ,73 T in t . A Ier . )

Ambele canoane trateazd despre necesitatea infrindrii membrilorelerului.

CANONUL 5: (LACOMTA)

. Episcopul Aureliu zise: ,,Patima rdcomiei, despre "u"" ,ri-*rri ,,,jse indoiegte cd este mama tuturor relelor, trebuie sr se reprime canimeni sd nu se foloseascd de cele striine, nici sd treaci cineva pentruciptig peste hotarele Pirinfilor, nici si fie-ingnduit

-".*""ui cleric si ia

in.vreun chip camiti pentru vreun rucru. $iiele de curind aduse, fiindintunecate gi cu totul ascunse, se vor cerceta de noi ii ss 1,n hotiri inprivinfa lor. rar despre cele ce dumnezeiasea scripturi a legiuit prealuminat, noui nu ni se cade si hot6rim, ci mai virtos si le urmdm. prinurmare ceea ce este. de imputat cu atit mai virtos se cuvine a se osindila clericirt. sinodul intreg a zis: ,,Nimeni nu poate lucra impotriva pro-orocilor, nici impotriva evangheliilor, firi primejdie de a ti puaup'rii..

IV ec.; 5, 6, L2, 1J, J{)Neocez.; 4 Gang.; 4, ZS,

44 Ap.; 17 sin. I ec.; 70 Trul.; 79 sin- VII ec.; 4 Laod"; 16 Cartg';2, 74,Vas. c. Mare; 3 Grig. Neocez.; 6 Grig. de Nisa)

Se condamnd ldcomia si cdmAtdria'

CANONUL 6: (SFINTIREA MARELUI MIR)

Episcopul Fortunat zise: ,,Ne aducem aminte c5 la sinoadele linutemai inainte s-a hotirit ca Sfintul Mir, sau grafierea penitenfilor' sau

sfinlirea fecioarelor gi locurilor li bisericitor si nu se facd de qresbiteri.Dar'dacd cineva se va dovedi cd face aceasta, ce trebuie si hotirascdin privinla lui?" Episcopul Aureliu a rdspuns: ,,\Iredniciile voastre au

auzit cele propuse de fratele gi conliturghisitolul nostru Fortunat; cezicefi in pii"i"1a aceasta?., Zis-au tofi episcopii: ,,Pregitirea SfintuluiMir'Si consacrarea fecioarelor si nu se faci de presbiter; nici nu esteingdduit presbiterului si impace pe cineva la liturghia publicS; aceastaeste p5rerea tuturor".

(52 Ap. ; 72 ,73 , 19 s in . I ec ; 7 s in . I I I ec . ; 76 s in . IV ec . ;4 ,37 ,95 ,102 Trul.: ? sin. VII ec.; 48 Laocl.; 7, 43, 44 Cartg')

Prin prezentul canon se interzic presbiterilor patru lucruri: pre-gdtirea sfintului gi Marelui Mir; consacrarea fecioarelor; tirnosirea bi-Iericilor Ei gralierea penitenlilor, rezervindu-se acestea numai pe sea-ma episcopilor.

CANONUL 7: (DEZLEGAREA CELOR CE SINT PE MOARTE)

Episcopul Aureliu zise: ,,Daca cineva fiind in primejdie de moartear cere si se impace eu sfintele altare, lipsind episcopul, atunci estecu dreptate ca piesbiterul s[ intrebe pe episcop, gi apa, dupd dispozifiaacestuil, sd impace pe cel ce este in pericol de moarte' aceastd rindu-ialtr trebuie si-o iniirim prin hotSrire mintuitoare". Tofi episcopii aurdspuns: .Se hotirIgte ceea ce sfinfenia voastri crede de cuviinli si

.'6-t -Cartagina

aproblm in chip necesar".

(52 Ap.; 71, 73 sin. I ec; 6, 22 Ancira; 2Vm. c. Mare; 2, 5 Grig. de Nisa)

ln acest canon se admite o exceplie de la prevederile canonuluiprececlent, stabilind cd peniten{ii in caz de moarte, dacd episcopuliipseqte, pot fi absolvifi de pedepse Ei de presbiter, impdrlagindu-i cusfintele taine, cu aprobarea episcopului. .ir

CANONUL 8: (CINE POATE PlRl PE CLERICI?)l j ' t ' Numidlu, episcopul Mazulitaniei zise: ,,Sint mulfi cu viefuire imo-raltr, care socotesc ci pot f[rd deosebire s[ pirasci pe pdrinli pi p9 ep!s;copi; sI se primeascd- acegtia ori nu?" Episcopul Aureliu zise: ,,Aprobd

Neocez,; 43 Cmtg. 73

'248

9.-U''Cattagina

oare dragostea voastrr ca cei ce si't incurcafi in ceva ru;i'os sE ridiceglas de acttzare impotriva pdrinfilor?'. ziseri i"ir'"pir*pii: ,,cel cb aicleveti sd nu se primeasci,r.

. !34_,^37, ?4 ,75 Ap. ;6 ,s in . I I ec . ; g ) tZ , tg , Z I s in . IV ec . ; g Tru l . ;14, 15, 20 Ant iol t . . ; 40-Laod.. ; 4 Sarcl . ; l \g, IZg, 13A Cartg,; . IJ si , . . I4I ;9 TeoJiI AJex.)

lele. Canoanele B, 9, 10. A s;c r.edou conrentariul la cirnoanelc p4,{?_

CANONUL 9: (OSINDA PUSA DE UT\ EPISCOP NU SI, RIDICADE UN ALT EPTSCOP sAU Pi-tEoT) .. -

Episcopul Augrr-sri'1, .reprezentantur pro'iucici Nurnidia zise:,,vefifile -dg cuviinfd sd hotdrifi ci daci vre-un episcop, sau presbiter;, arprimi in comuniu"l pg_ ""i ce clupi merit"r "i"*,i-jr"ilo, il"i*t';.";idin Biserici, acela incd _se_ puo* u fi risnu'zitor .ie u"eeasi vinovifie;impreund cu cei ce fug ae nbtarireu "unoni.e u "pi""op,Jui Ior propriu,..Tofi episcopii ziqeri: ,,Se alrrobi din partea tututior((.

( 1 1 , 7 2 , 7 3 , 5 2 , 5 J A p . ; S s i n . I e c . ; 1 1 , 7 3 s i n . I V e c . ; t T T i r d , ; 6 ,7, 8.11 Ant ioh.,41,42 Laict . . ; 13 Sarcl . ; n: , iAb cr i lg. ; l ' . " , , . | , . '

CANONUL 10: (PRESBITBRII OSINDITI SA NU FACA SCiJiJM A \

Episcopul Alipiu, reprezentantrrl prorrinciei Nulnidia zise:..,,Oaresd nu se hotxrasci gi aceea c6 dacd r*u,tl prestritur, ori"ai"a"ast,r.,r*roude crtre episcopur sdu propriu, ince'rnat iiina a* t""ii" er a""fui"u.iaar socoti cE trebuie. si aducd separat rui Durnne""" "ur" sfinte, o*i uiialtar ar socoti sd ridice impotriva crettirigei li t *i"aJi*lii bi;e;ide#:unul ca acela sd nu scape _nepe<repsit,.. vileniiu, upi."opui ""i,ir'Jr"iiis_c-qry din provincia Numitriei- zise: ,,cele propiir*'Ji"'fratele .nGtrirAlipiu sint necesarmente in conglisuitu ""-"r:iJi"ta

"f rinduiara,b.iid_riceasc6; astfel spunefi ce se pare ciiagostei voastre?(,

)" ;- '

(31 Ap; 6 sin. II ec.; 3 sin. III ec.; 1g sin.9y"S.. t 14 Sard.; S Ant iot t . ; 11 Cartg.; '1J, t4,1\Iare)

IV ec.; 31, 34 Tnil; 616 sirt.. I-lI; 1 Ves. c

CAI{ONUL 11: (APELUL PRESBITERILOR OSINDITI 'DE,'EPI-SCOPI)

. Tofi- episcopii au zis.' ,,Daci 'reun prtrsbitcr ar fi osindit pentrupurtarea lui, u'ul ca aeesta are datoria sd vesteasci ou "rrir"rrrii 'ii.

vecin5tate, ca,acegtia asculti 't l lucrul;i l lrin ei si se,iipace cu:,er)isco-pul sdu. rar de nu ar face aceasta, ci ceea ce s6 nu,fie, c'mi'drie;irr-

24712. 13 Cartagina

gimfindu-se, s-ar despdrfi pe sine de comuniunea cu episcopul s6u, ;ife"ind schismd impreuni cu oar"care, ar aduce lui - Dumrrezeu cele

sfinte, unul ca aceia sd se socoteascl anatema ;i sd piardl locul sdu;

bagindu-se de seami ca nil cuml-a si aib5 pir6 dreapta impotriva

episcopului.

3 1 A p . ; 5 s i n . I , e c . ; 1 ' 8 s i n . I V e c . ; 3 1 , 3 4 ' I ' r u l ; 4 , 5 , 6 A n t i o h ' ;6 Gtng,; 70,29 Cartg.; 73, 74,I5 sin' I-II)

Pdrintii instituie regula r:a in cazul osindirii unui presbiter, e-

piscopul si trimitd cazul spre judecare 1a episcopii din vecindtate, ca

prin rnijiocirea acestora sd se impace lucrurile'

CANONUL 1'2: (EPISCOPUL SE JUDECA DE 12, PRI]SBIT!-

RUL DE 7' DIACONUI, DE 4 EPISCOPI (12 EPISCOPI SA-$I

ALEAGA), .

Episcopul Felix zise: ,,Potrivit celor hotarite la sinoadele din ve-

c5irne propu.t ca, c{acd o."Ju episcop (ceea ce sd nu se intlmple) ar

cidea f' o""o invinovilire 9i apar multe piedici incit _ngi se pgt adunan.tui- -"f1i, atunci p""tiu "u u""l invino'd1it _si nu rdmind sub acuz6,

sd se audieze tle ll episcopi, iar presbiterul de ;ase episcopi ;i de al

siu, $i diaconul de trei".

(74 Ap.; 5 sin. I ec.; 6 sin lI ec.; 9 siyt !V'ec'; 4, 6, 74, 15' 20

Antioh; 73,-14, Sard' ; L sLn. C-pol; 74, 15,96,707 Cartg')

Pdrinlii stabilesc rinduiala ca atunei cind nu se poate. intrunisinodul episcopilor dintr-o mitropolie in frunte cu- mitroplo^itul pen-

tru a se institui in for de juclecatf, atttnci si se instituie un for extra-

orli.,u, 9i anume f;;ir;t aitt tZ episcopi pentru judecata episcoiruliti

de ;ase episcopi pentru judecarea piesbiierului Ei de trei episcoPi pen-

tru judecarea diaconului." 1;

-privintra prcsbiterilor Ei diaconilor, acest for

buie inleies ntlmai ca for de recurs, in cazul ln carede judecat5 tre-

cei condamnali de

episcopi se declarau nemultumiti.

C;\NONUL 13: (ALDGEREA EPISCOPILOR)

Episcopul Aureliu "i5s; ,,C€ zice sfinfia -vogt1{. despre ,acestea?('To(i episcopii ao respuns: ,,Trebuie si tinern hotdririle date de noi ca

nu cumva primalii .luunui-'uparhii oarecare din nechibzuinti sd rxmi-

ne neglijalf. n""i aduni'tlu-s-e nrulfi episcopi sd hirotoneasca pe eprs-

cop. lo'" a" ..o fi ";;i;; irei-episcoii, ditt oti"aru loc ar fi, vor hirotoni

pe episcop "o por,rt"u primatuiui, $i-aaca vrettnul s-ar impotrivi intru-

ceya rnirturisirii sau isciliturii sale, acela se va lipsi pe sine insugi

de cinste".(1 Ap; e sin. lV ec.; 3 sin. VII ec'; 79, 23 Anti'Llt.; 12 Laod; 6

Sard; I C-pol; 49,50 Cartg.)

'248rl4. 15 Cartagina

lntdrind hotdririle l-ugte. prin . can. 4 f ec., privind alegerea qihirotonirea episcopului, parinlii'rt"tld ""-, il, ;;;"i'i" care unur qi_arretracta hotdrirea luatd sd fie lipsit de cinste.

CANO]\TUL 14: (PREOTUL SE JUDECA DE 5 EPISCOPI IAR DIA_CONUL DE 3)

Asijderea s-a hot5rit ca din Triporitania, din cauza sdriciei pro-vinciei, sd vinx un.episcop in delegalie gi ca presbiterul de acolo sd sejudece de 5 cpiscopi, diaconur at s,"p"ecum s-a spus mai sus, firegte subpregedenfia episcopului lui propriu.' '

(74 Ap.; S'sin. I ec., 6 sin. I I _ec. g s. in. IV ec.; :4, 6, 14, lS, Z0Antioh.; 73, t4 Sarct.; 1Z, 75, 20,- 96, ibZ Cartg..1

se reslernenteaz'' o situalie speciald a stdrii existente in provin-cia Tr ipol i tania. v rvLLrsrq 4 ) tdrrr exr \ l

CANONUL 15: (PETRECERI OPRITE. JUDECATA LUMEASCAi SI CEA BISER.ICEASCA. JUDECATORI ALESI)

De asemenea s-a hotdrit ca oricare dintre episcopi sau presbiteri,'sau diaconi, sau clerici, impotriva cdruia ,-u ,iai"ut-i. sir"ri.i vreopricin5 criminalx ori civild, craci, refuzi"a :"a""aiJ"iu'uir""iceascd, arvoi sd se disculpe in fafa judecdtoriilor Jume;ti, ;hi;;;* s-ar pronunfasentir,rfa in favorul lui,_ iotu;i s6 piardi r;;;i ;;; ;i-a"lurta ra cere cri-minale, iar in cele civile, r'a pierde cere ce ; ;ilid"; ]ii., p"o"us, de vavrea sd-;i lini locul sdu, ;i acesta inc5 se hotaiistJ- ca, daci de laoarecari judecxtori bisericegti s-ar face apel Ia alfi ludec5tori biseri_ce-sti cu putere mai mare, intru nimic sd nu-i "ui"i"u"f,o ""i ce a cxrorsentinfd se anuleazr;_<Iacd nu se poate dovedi ci au judecat din dug-mXnie, sau din patim5, sau cE prir,'roi"rr, dar s_au -it,iit; iar dacd prininvoirea p5rfilor se ̂ vor alege judecitori, degi ar fi mai pufini decit ceirinduifi, si nu fie ing6duit-; ;;;i;. Iar ca copiii iereilor nici si numeargd. Ia spectacole rumegti, tri"i "e Ie priveasci, ac"a"ta totdeaunas-a oprit incd Si tuturor cre;tinilor- pentru ca si se fini departe de ace_Iea ;i si nu mearg5 uncle sini (se audivorbe de huld.(74'Ap.; 5 sin. I ec.; 6 sin. I I ec.; ,9, 1T sin. IV ec.; 24, SI, 62, 56Tru l . ; 5 ,72 , 14 , 15 Ant ioh . ; 54 taoc i . ; i ,5 , 14 Sard . ; 12 ,2g ,61 , gT,104, 122Cartg.; 9 sin.I-II)

In prima partc. a acestui canon sestanlele j'.rdecdtoreqti civilc, in cazul incompetenta instan{elor bisericesti.

interzice a face apel la in-care stdrile de fapt sint dc

In partea a dou. se interzice copiilor clericilor de a participa raspectacole, fapt i'terzis dealtfel pentru toti creqtinii, in scopul men_finerii unei vieti morale conform cu ir-rvdfdi""u a"- "ildintd a Bisericii.

16-18 Cartagina

CANONUL 16: (TNDELETNICIRI OPRITE. STAREA CIULA AcrTETrLoR. VIRSTA CANONiCA A DIACONTLOR)

Agijderea se hotir5;te ca episcopii, presbiterii gi diaconii sE nuse faci arenda;i, sau arlministratori, nici s5-pi agoniseascd hrana dinvreun Iucru rusinos sau, necinstit; clci sint datori a avea in vedere celescrise: ,,Nimeni, osta,s fiind lui Dumnezeu, se incurcd pe sine in lucrurilume;ti".

Apoi citefii, ajungind la virsta junefii, si fie silifi sau a se cisd-tori, sau a face figiduinfd de infrinare.

Asemenea s-a hot[rit ca clericul, daci imprumuti bani, s5 pri-meascd banii sii inapoi, iar dacd va imprumuta, sub altd form6, sI pri-measci cit a dat.

$i diaconii sd nu se hirotoneascX inainte de 25 ani.Dar nici citefii sI nu se inchine citre popor

( 5 , 6 , 2 0 , 2 6 , 4 4 , 5 7 , 8 7 , 8 3 A p . ; 7 7 s i n . I e c . ; 3 , 7 . 7 4 s i n . I V e c . ;6 . 9 , L 0 , 1 3 , 3 3 T n t I . ; 7 0 , 7 4 , 7 5 s i n . V I I e c . ; 7 0 A n c i r a , 4 L a o d ' . ; 5 '25, 126 Cartg.; 77 sin. I-Il; 74, 69 Vas. c. Mare; 6 Grig. de Nisa.)

Norma referitoare la obligalia cite{ilor, ca la virsta junefiei, sausi se cdsitoreascd, sau sd facd fdgiduin{d de infrinare pe toatd via{a,s-a aplicat numai in Biserica din Africa. Regula generald impusa princanonul 26 Ap., era cd acegtia se puteau cisdtori cind voiau.

CANONUL 17: (MITROPOLIILE DIN AFRICA DE NORD)

S-a hotirit ca Mauritania Sitifensis, precum a cerut, s5 aibi pepropriul siu primat, deosebit de primatul provinciei Numidia' de lacare din sinod s-a despdrfit. Apadar, cu inlelegerea tuturor primafilordin Africa ;i cu a tu,turor episcopilor, pentru depirtarea prea marei s-a admis.

(6 sin.I ec.; 89, 96, 127 Cartg.) :

Reglementeazi situatia ivitd in urma reorganizdrii politice a A-fricii, cind organizarea administrativd a Bisericii se impunea sd- ur-meze organizdiii politice. Astfel, se stabile;te ca $i noua provincieMauritania Sitifensis sd-qi aiba un prim ierarh aI sdu.

. cANoNuL 18: (HIROTONIA CLERICILOR. MORTII NU SE CU-MINECA, NICI BOTEAZA. SINOADELE EXARHALE DIN AFRICA)

' Agijderea s-a hotdrit ca, hirotonindu-se episcopu!, ori clericul, cei

ce-i hirotonesc mai inainte si le puni in urechi cele hotdrite de sinoade,ca nu culnva lucrind impotriva hotlririlor sinodului sd se cdiasc[.

245

230 l9 Cartagina

' Tot aSa sa hotdrit sd nu se dea Euharistia trupurilor celor morfi.Cici s-a scris: ,,Luati, rnincafi"; dar trupurile morfilor nu pot nici a lua,nici-a minca gi ca presbiterii s[ nu boteze din negtiinfi pe cei ce aumurit deja.- Drept aceea si se intireasci in acest sinod ca potrivit celor hoti-

rite Ia Niceea, sI se convoace in fiecare an pentru pricinile bisericesti.care de multe ori se intirzie spre pieirea poporului, la care sinod topicei ce lin primele scaune ale eparhiilor sx trimitd clin sinoadele iorgpiscopi reprezentanli pe doi sau gi pe cifi vor alege, pentru ca sinodulintrrrnit sE poatd avea deplinE arrtoritate

'(37 Ap; 3, 9, 73, sin. I ec.; g, 7g sin IV ec.: 8.

VII ec.; 20 Ant ioh; 76,77,95 Cartg.)

In prezentul canon se ,atrage atenfia presbiterilor de a ol:servain tot cursul vielii cele ce au primit ca invrtdturi cu ocazia hirotoni-sirii.

In partea a cloua se interzice darea lmpirtirsaniei trupurilormoarte ea gi botezul acc.stora. Aici in partea ultirni se men{ioncazd ci.po_trivit rinduielii stabilite la Niceea -sinodul general al Africii procon-sttlare cu- capitala la cartagina s_d se intrune-"ascd in fiecare an, $i cala acest sinod fiecare eparhie sd delege ce) pu{in doi reprezentanii'plus-t*"i1:::1ara

aceasta se va ,,.'nain"" o.,., *no.,,,I s; ", """r;r;^ ;-n9d, imprrnindu-se obliqatia ca sinodulgeneral sd se intruneasei inviitor nu'mai atunci cind era necesar.

CANONUL 19: (RINDUIALA (PFTOCEDURA) JUDECARII EPI-scoPrloR AFRTCANI)

Episcopul Aureliu zise: ,,Daci vreunul dintre episcopi cstc pirit,acuzatorul trebuie sE inainteze rrira Ia (cniseopii) cei ce sint.in fli lteaprovinciei lui, ;i cel ce este nirit nici de la comuniune si rru se lipseas-ci' fird numai daei clremat fiind plin serisori spre a da r5spuns Ia"iucle-fu,I celor alegi a-l judeca, nicidecurn' nu, s-ar prczenta Ia iiua hotiriti,adrl5 in termen de o lun5, de Ia ziua in care s-ar dovedi cd a primiiscrisorile. Daed ar ardta insd eI oarecare pricini adevrrate ;i constrin-gdtoare, care iI impiedici de a se infnfi;J sr?re a rrspunde impotrivacelor ce s-au atlus contra lui drept acrrze, sE aibf, p,liirt1u de dezvir:o-vEfire -in cuprinsul altei luni; dar dupi a tloua lunx sd nu mai fie incomuniune, pind ce nu se va dovetli curat. rar daci nu .r'a voi sE seprezinte in fafa sinoclului anual general, ca rnrcar acolo sd se rezoll.ecayZ!- Iui,^ se va judeca cd el insusi a rostit impotriva sa hotdrire deosindire. nSi pe timpul, in care este afarr Ae comnrtiun", ,e nu se im-pdrtdpeasci nici in biserica sa, nici in parohie. Dar pirisul lui, dac5nicicind nu a absentat in zilele in "are i-a dezbitut afacerea, nicidecumsi nu se lipseasci de comuniune; daci insd pirigul ar lipsi ur"rn"i-*

'?il'+22: Cartagina 251

du-se, atunci, reintegrindu-se episcopul in cornuniune, piri;ul insupi seva lepicla de comuniune, dar a$a ca sd nu i se ia lui putin{a susfineriiacuzirii, de ar putea dovedi ci la termen a absentat nu pentru cd nua voit, ci pentru cd nU a putut sd se prezinte; cici este clar, cX introdu-sE fiind aciiunea inaintea judecElii episcopilor, dacd pirigul s-a prihdnit,atunci nu ie va primi la acuzare, decit numai dacd ar vrea sd aclioneze

.pgntru afacerea sa prqpric, nicidecu.m, insi pentrtt cele bisericegti".

' ' " ' (34, 37, 74 Ap.; O si t t . ' I l ec; 9, 77, 79, 27 sin. lV,ec: 8 Trul ' ; 74,1 5 , 2 ' 0 A n t i o h . ; 4 0 L a o d . ; ' 4 S a r c t . ; 8 , 7 0 , 7 7 , 7 2 , 7 5 , 5 9 , 7 0 4 , 1 0 7 , 1 2 8 '129, 130, 132 Cartg.; 73 sin.I-II; I Teof . Aler.)

Canunul cuprinde trei pdrfi 9i expune in general procedura jude-

cdtoreascd, conformd Ei prevederilor canonultsi 74 Ap', pentru cazul cindrtn episcop este pus sub bcuzare.

r-l

CANONUL 20: (RINDUIALA (PROCEDURA) JUDECARII PNES-

BITERILOR, DIACONILOR SI A ALTOR CLERICI)

IlacS se vor piri presbiterii, sau diaconii, completindu-se mai ina-inte nuln[rul legal al episcopilor ale;i, din locurile invecinate, pe care

,.i-ar eere cei pirifi, adicd gase la caurza presbiterului, Pi _trei la cea a dia-.conului, imprlund cu acegtia 9i episcopul propriu al celor pirifi'-va cer-ceta priciniie lor, pdstrindu-se intre acuzatori ,si plrili -aceea$i rindulatia zilelor, a termenilor, a.ccrcetlrilor 9i a persoanelor; iar cauzele celor-talgi clerici le va cerceta pi solufiona gi singur episcopul locului.

' (14 Ap.; 9 sin. iV ec.; 4 Antioh.; 72, 15 Cartg.;)

ln acest eanon se expune procedura pentru judecarea presbite-rilor, diaconilor qi a celorlaifi clerici.

CANONUL 27: (ESTE OPRITA CASATORIA CU NECRE$TINI

$I ERBTICI)

:-.-. Agijderea s-a hot5rit ca copiii clericilor sd nu se cisdtoreasca cupdgin sau cu eretic.

. (4 sin. IV ec.;72 TruI. ; 70,37 Laod.;)

Interzice copiilor clericilor de a se cisitr:ri cu eretic Ei pngin.

CANONUL 22: (CLERUL SA NU DEA (SPOREASCA) NINTIC(lN PROPRIETATEA) NBCRESTINILOR $I ERETICILOR)

Episcopii, sau clericii, precum s-a zis, sE nu introducd acelora inprietate nirric prin dona,tii din bunurile lor.

(38,40 Aqt.; 22 sin.IV cc.; 35 Trul.; Antioh.; 81 Cartg.)

23. 24 Cafiagina

- Pdrintii interzic creqtinilor si facd acte de donafie pe searna e-terodocEilor

CANONIJL 23: @PTSCoPII AFRICANI SA NU MEARGA LAROMA DECIT CU CARTI CANONICE)

_ Asemenea episcopii sE nu c5ldtoreasca peste mare. f5rd nunraicu hotdrirea episcopului propriu aI seaunului celui dintii din fi""areeparhie, adicd de nur va lua mai ales de ra insu;i primatul ceea ce sezice scrisoare de trimitere formald, sau de recomanhur".

-

(33 Ap.; 73 sin.IV ee.; 11 Antioh.; Zg, gg, 705 Cartg.)

Prin acest canon sinodul stabileEte rinduiala ca epscopii africanis5-nu meargd la Roma, la impdrat sau ra episcopul Rorr^ei, decit cu in-voirea mitropolitului care..va di gi scrisoarea'de recomandare, ae trimiteresau formald, cu semndturd qi gtampild.

CANONUL 24: (CANONUL CARTILOR SFINTEI SCRIPfURI)

Asijderea s-a hotdrit cx afard de scripturile canonice nimic sInu se citeascx in Biserici sub numere cle dirrnnezeie'ti Scripturi. laiscripturile canonice sint acestea: Facerea, Iegirea, Leviticul,

'Nunerii,

a..doua L'ege, Isus qlJul Navi, Judecitorii, Rut, patru cirfi ale im_pdrafilor' doud cirfi Par'alipomena, rov, psaltirea, "itt"i "a4i ale lui So_!oT.gt,_l? cdrfi ale.- prorocilor, fsaia, feremia, Iezechil, Daniil, Tobie,fudit, Estir, dou5 ceili Ezdra;-ale Noului Te;ta;;"ii--pat*" Evinghelii,o calte_ a Faptelor Apostolilor, 14 epistore ale lui pavet, croui "j" elpostolul,ui Petru, trei- ale Apostolului roan, una a apoitot,rt.ri lacob,una a Apostolului luda, o Cirte a Apocalip.sei lui loari. tar aceasta seface cunoscut fratelui gi conritrrghisitorului nostru Bonifaciu, gi celor-Ialfi episcopi din acele pdrti, ,pri intirirea *"r""f"i-f.op.rr, deoareeenoi de Ia P5rinfi am primit sa Ie citim in Bserici fL

'u"*rt"". ,

(60, 85 Ap.; 9? loqa.; Atanasie _c.. Mare cte'pre stirbdtori: Grig.Teol. despre cdrlile sf . scripturi; Amfilohiu crespre ac:6ieist" cartil

In canon se enumerd cdrfile Vechiului restament vrednice sd seciteascd in Bisericd. De observat cd in privinfa "a"iiio" sfintei scrip_turi,. ca-re .- sint- primite in calitate de cirfi "uro.ricu'-lo.espunde "".,t_nului edr{ilor sfinte din biserica latind. .Nu sint mentrionate cdr{ile Ma_cabeilor. dar sint ye1!io1at9: _ Infelepciunea lui soi-o*o,.r, tntretepciu-nea fiului lui sirach (Ecclesiarh,ul), Tovit, 9i Iudit, adicd patru dincdrtile .pe care, $i Biserica ortodoxd le enumerd intre cirtile canoniceerle Testarrentului.

consemnarea aceasta, sau canonul acesta al cdrfilor Vechiului res-tament, constituie o particularitate a Bisericii din Africa.

25. 26 Cartagina

Menfionarea acestor cdrfi in acest canon trebuie sd o ln{eiegemin sensul cd toate aceste cdrfi, prin canon se permit a se citi in Bi-sericS, fiind cdrfi bune qi instructive (vezi gi can. 85 Ap.), vrednice ctecinstire qi sfinte.

Rinduiala biserceascd permite gi chiar reconandd ca oamenii piogisi citeascd atit carfile strict canonce, cit gi pe cele necanonce ale SfinteiScripturi, dacd folosirea lol era permisA.

CANONUL 25:' (INFRINAREA CLERICILOR DE LA SOTII)

Episcopul Aureliu a zis: ,,Prea venerafi frafi, deoarece s-a adusspre dezbatere chestiunea despre infrinarea unor clerici de la sofiilelor, cu excepfia citefilor, propun ceea ce s-a intirit la diferite sinoadeca atit ipodiaconii, care se ating de Sfintele Taine cit ;i diaconii $ipresbiterii, dar pi episcopii, si se ;i infrineze de la sofii la timpuri anu-mite, ca sI fie ca gi cum nu le-ar avea; ceea ce de nu vor face, sevor scoate din slujba bisericeascd; iar ceilalfi clerici si nu se constringlla aceasta, decit numai la virstd inaintat6". Sinodul intreg a zis: ,,In-tirim cele propuse dupi cuviin!5 de sfinfenia Voastrd, fiind sfinte ;iplScute lui Dumnezeu((.

253

(5, '17, 26, 5L Ap; 3 sin. I ec; 74 sin. IVTru!.; 78 sin. VII ec.; 19 Ancira; 7, 8 Neocez; 4Cartg.; 72, 27,88 Vos. c. Mare; 5, 13 Tim AIer.)

Prin acest canon se impune gi ipodiaconilor sd se relind de larelaliile sexuale cind se pregdtesc pentru sfintele Taine (vezi gi can., 4Cartg; 11, 13 VI ec.). . :

CANONUL 26: (NUMAI SINODUL POATE IIOTARI INSTRAI-NAREA AVERII BISERICE$Ti)

Agijderea s-a hotdrit ca nimeni si nu vindi averea bisericeasci.$i dacS un bun bisericesc nu ar avea venituri ;i o nevoie mare ar sili,aceasta sI se arate celui ce std in fruntea acelei eparhii pi impreunicu numlrul hotirit al episcopilor si se hotdrasci ce este de ficut. Iardac5 ar sili o nevoie atit de rnare a Bisericii, incit sE nu se poatisfitui inainte de a vinde atunci episcopul sd cheme spre mdrturie mdcarpe cei invecinafi, avind grijl si arate sinodului toate imprejurdrileintimplate bisericii lui; ceea ce de nu va face atunci vinzdtorul se vaarita vinovat inaintea lui Dumnezeu ;i a sinodului gi strSin de demni-tatea sa proprie.

(38, 39, 40, 41. 73 Ap; 24, 26 sin. IV ec. 35, 49 TruI.; 77, 72,sin. Vil ec.; 75 Ancira; 24, 25 Antioh.; 33 Cartg.; 2 Chiril Aler.;Teof. Aler.)

ec.; 5, 6, 72, 1"3, 30Gang.; 3, 4, 35, 70

1 31 0

27. 28 Cartagina

_ Prin acest canon ca qi prin numeroase alte canoane s-a stabilitrinduiala cd nimeni nu are voie-sd vindd averea bisericeascd

Prin derogare, pdrin{ii de la cartagina, admit vinzarea in caz denecesitate urgentS, a averilor care nu sint rentabile gi indicd procedtrrade urmat.

CANONUL 27: (pOCATNTA CLERULUT CAZUT iN pAC.,\TBi "

Asemenea s-a hotirit ci daci presbiterii, ori diaconii, s-ar dovedivreodatd in vreun pdcat-mai greu, care trebuie sd-i inliture din slujbe,sd nu -se puni asupra lor miinire ca peste cei ce se trrociiesc, oui "apeste laicii credincio$i; nici s6 nu li ie dea voie sb ie inainteze intreapta clerului ea celor ce s-au botezat din nou. ,._r .roi

(25,47,68 Ap.; 27 Trut. ; 4g Cartg.; 3,32, 57 Vas. c. Mare) lPrin accst canon se instituie rinduiala ca cel ce a fost odatr lepalcaterisit din treapta -ierarhici,^riiciodatd nu mai poate inaupli"i-"1-:

serviciu in calitate de preot. In spe{d clericii catLrisiii nu se mai po!reprimi in cler.

- Expresia ,,ca celor ce s-au botezat din nou", nu trebuie infereasdci se repeti botezul, ci cd cei ce s-au curifat de pdcale p"i" p,i"ai"ia(ceea ce-se numegte botezare) sint acu_m c'ra{i de pdcate, fiina i"to"-uica gi cei ce s-au botezat din nou, adicd in starea imeaiat aupa rroi"i.' 9 q r ;

CANONUL 28: (AUTOCEFALIA BISERICILOR DIN AFRIqA)Apijderea s-a,hotdrit ca p_resbiterii ri diaconii si ceilarfi clericiinferiorl in pricinile ce re au, au"a ttr ar'ti mur-,tumijT cu judecdt'riile

episcopilor lor, atunci s5-i asculte episcopii i""u"iriuiiii cete dintre din_;ii Ie vor rezolva epjscopii cei chLmafi -q" diilf,'- "li

'"orrimie-i"t"r

episcopului propriu. prin urmare daci'ctriar vof ,o*ti si apeleze pide Ia dingii, sr nu apereze la judecitoriile de- pil" ;;;;, ci Ia primafiieparhiilor proprii, preeum s-a hotdrit ae..*urt-e ori;iil pri"inia-epis-copilor. rar cei ce vor apela Ia judecdtoriile de pu.t""-u"", de nimenea.si nu se primeascd in comuniune in Africa.(6 sin. I l ec.; g sin. IV ec.; 4 Ant ioh.; t0, t I , IZ, 14, l i ,20, ' 23,105,.125 Cartg.)

stabilegte ordinea ierarhicd a instanfelor. disciprinare gi de iudc-cata in Biserica Africii Ei anume: instanta'.epid-p;i;i;;;-.fri"t] " ,riii_

dului eparhiei locului, I singd.urui episc6pito" "nici"i ",ri;

a episcopilorcooptafi la cererea inculpaturui cu invoirea.episcopuluilocuiui si sino_dul general condus de mifroporitul primat "a ini6nli'a"'"p"r.- .cei ce nu respectd aceastd ierarhie gi fac apel ta Roma ,se scotdin comuniune.

25529-32 Cartagina

CANONUL 2e'lCEr AFURiSITI NiJ SE CUMINECA) ,

Agijderea sinodul intreg a hotSrit ca cel ce pentru lenevireasa a fost excomunicat, sau episcopi, sau orice fei de cleric, dac6 in

timpul excomunicdrii sale, ar indrizni sd se irnpdrtd;easci inainte de

a fi ascultat, acela sd se juclece cX insupi a adus asupra sa hot6rire de

condamnare.

( 2 8 A p . ; 5 s i n . I e c . ; 6 s i n . I I e c . ; 2 9 s i n ' I V e c ; 4 , 7 2 , 1 5 A n t i o h ' ;.J,4, 5, 14 Sarct. ; L9,65 Cartg.;88 Va.s. c. Nlare)

lnterzice irrlpartiqirea celor excomunica{i'

CANONUL 30: (ALEGEREA LOCULUI DE JUDECATA)

A;ijtlerea s-a hotarit ca acuzatul, sau acuzatorul, daci in locul

unde estl cel ce acuzd, s-ar teme de vreo violenfd a rnulfirnii inCr5z.--

nete, sa-;i aleagi un loc deaproape, la care nu-i va fi cu gleutate si

aclucd martori, undc se va rezolva cauT'a.

( 7 5 A p ; 1 5 , 1 6 s i n . I e c ; 5 , 7 0 , 2 0 , 2 3 s i n ' I V e c ; 7 7 , 7 8 T r u l ' ;10. 15 sin.Vt i ec. i 18 Ancira; 3 Ant ioh; 77 Sard')

Se instituie norlna cd cei impricinati igi pot alege locul de judecatd'

CANONUL 31: (CLERiCII NU SE POT IMPOTRiVI TNAINTARII

LOR)

Tot aga s-a hotdrit ca, dac5 oarecare dintre clerici ;i diaconi n-u

,-u" .tpurr" episcopilor loi, care pentru oarecare pricini constringi-

toare afe bisericilor'Ior ar vrea s6-l inalfe la dem-nitatea mai mare in

biserica lor, sI nu mai slujeasci nici in treapta din care n-a vrut sd

ias5.

(3g, 55 Ap; I nn' IV ee.; 34 Trul'; 57 Laod'; 89 Vas' c' Mare)

se instituie norrna ci episcopul are dreptul s5 promoveze pe cle-

ricii sdi la trepte mai inalte, chiar fdrd voia acestora. Cei ce refuzd

ascultare, se vor despuia gi de slujba ce o indeplinesc in treapta in

care se gdsesc.

-CANoNTJLSZ: (AVEREAAGoNISITAopCLERICI (AGONISEALA

DE DUPA INTRAREA IN CI-ER BSTE A BIStrRICII))

Agijderea s-a hot[rit ca episcopii, presbiterii, diaconii, sau oricare

clerici, 'c-are

n-au avut nimic, daci promovati fiind, ;i-ar cumpara pe

timpui episcopatutui sau clericatului - lor, ,tarini- sau orice fel de mopii

p" ,rr*ui" lor, sd se considere ca gi cind gi-ar fi insu;it ?runurile Dom-

25633. 34 Carfagina

nului, daci nu cumva admoniafi fiind le-ar restitui Bisericii. Iar dacile-ar reveni ceva in proprietatei lor, mai cu seami din ddruirea cuiva,sau din mogtenirea rudelor, cu aceea sd faci dfit ;r;i;fa lor. Dar dac6ar voi sr le retragi chi_ar-gi dupi ce le-au oferii 1*a t"-d"a nis"ri"ii),'sase judece ca nigte netrebnici, fiind nevrednici de demnitatea bisericeasci.

(4, 38, 40, 47,Ap.; 22 sin. IV ec.; 23, 35 Trul . ; 24, ZS Ant ioh.;22,26, 81 Cartg.; Z stn.'I-II)

Pdrintii fdcind deosebire intre averea bisericii qi averea parti-cularr a- clerului, - ca qi intre averea personard moEtenitd Ei acumulatdin timpul serviciului,_dispune ci de averea cigtigatd prin mogtenire saualtd _cale particulard ,lega1d, episcopul _poate ,a a-iip",il dupi

'"r,iui"i"tusa; de.cea cigtigatd din urma-venilurilbr din servi^cii nu poate ins;j clis_u.ne' gi^se impune sr o transmitd Bisericii, fiindcd exrsta bdnuiala cdgi-ar fi insugit bunurile Domnului.

CANONUL 33: (PASTRAREA AVtrRrr BrsERrcBgTr)

Tot astfel s-a hotErit_cq-presbiterii s6 nu vindd f6r6 gtirea episco-pilor lor vreun lucru de-al BiSericii, in care au rost consacrafi, de ase_menea nici episcopilor nu Ie este ingiduit s6 vindd mogii ale'Bisericii,fdrr .stirea sinodufui, sau 1 presbiterilor lor. Deci ""rii"a nici o nevoie,nici-episcopului nu-i este ieitat si abuzeze de averea inscrisa in regis-tru bisericesc.

(7 ,64 ,70 ,71 Ap. ; T s in . I I ec . ; t7 Tru t . ; 7 , g? ,3g Laod. . ; SL , Z3 ,106 Cartg.)

. se intdregte ^rind-uiala de a nu se instriina averea bisericeascd.A se vedea gi can. 38, gg Ap;2T Ci.i.

CANONUL 34: (pAgTrLE tN BrsERrcA AFRTCII) ' ,

, .- pniscop-ul Epigoniu zise: ,,rn acest._scurt articol, alcdtuit din cerehotdrite la sinodul din Iponia socotim sinu "" -oaiii"u nimic, nici sdse adauge; afarr de aceea ca ziua sfintero" paiti-"e'se"-publice in tim-pul sinodului'..

rco JJitfj' 70' 77 Ap; ? sin' II ec'; 11 Trut.; 7, 37, 3s Lacid.;31,23,

Se.stabilegte regula ca data sfintelor pagti stabilitd conform hotd-ririlor sinodului I ec., sd se facd cunoscutd celor crin provincia carta_ginei de cdtre Biserica din AlexandrL,^ 1r o"ur6-riioirii,ri general carese{ ineadeob ice i in lunaaugust ' (can .73Car te . ) . . * � � � � � � � �

I<l

I{

35-3? Cartagina

CANONUL 35: (COPIII CLERICILOR (EMANCIPARE))

Episcopii gi clericii sd nu lase pe fiii lor a seface- independenfi

{sui juris) -prin

emancipare, decit dac6 s-ar incredinfa de moravurile

ii viista ioi; deoarece de aici inainte picatele lor li se vor imputa nu-

mai ingi,si lor.

( 5 , 1 7 , 2 6 , 5 7 A p . ; S s i n , ! e c ' ; 7 4 s i r t . I V e c ; 5 , 6 , 7 2 , 3 0 T r u l ' ;lS s r ; . V I I ec . i 19 A ic i ra ; 1 ,8 Neocez , ;4 ,75 Gang, ; 3 ,4 ,25 ,70 Car tg ;72,27, 88 Vas. c. Mare; 5,73 Tim. Alen)

In canon se atenfioncazd clericii sd nu abuzeze de dreptul- deemancipa{iune a celor de sub puterea pdrinteascd,- a copiilor, ci sd facdacest act numai atunci cincl sint incredinfali cd, copiii sint maturi'Din acest canon se constata pe de o parte cd autoritaea bisericeascddAdea o mare aten{ie modttlui de viafd al ciericilor Ei copiilor lor,pentru a nu compromite tagma clericali gi -apoi prin- faptul cd , se vor-begte de copiii episcopilor Ei clericilor ne face dovada cd ace'stia eraucisdtori{i qi nu celibi. Celibatarismul incd nu s-a generalizat in apusta vremea sinodului (417), cum suslin teologii apuseni. :.

CANONUL 36: (!'AMILIILE CI-ERICILOR TREBUIE SA FiE

cRESTINE)

Dpiscopii, presbiterii, $i diaconii si nU se hirotoneasci inainte dear face creptini ortodocai pe tofi cei din casele lor.

f58, 80 Ap.; 19 TruI.; 77 Sard.; 127,123 Cartg')Se impune ca o condi{ie pentru intrarea in cler, ca intreaga fami-

lie a candidatului Ia preo{ie sd fie creqtind, drept garanfie.

CANONUL I]7; (SFINTA JERTFA (VINUL LITURGIC). PRINOASE)

La cele sfinte nimic mai mult si nu se aduci decit trupul gi sin;-gele Domnului, precum gi insugi Domnul a predanisit, adici piine pi

vin amestecat cu api. Iar pirga, sau de miere sau de lapte, s5 se aduc6,precum se obipnuiegte, inir-o zi anumitl spre taina pruncilor; -si deSise aduc mai ales in altar, totu9i si aibi binecuvintarea lor proprie deo-sebit6, pentru ca si se deosebeasci de taina Trupului pi Singelui Dom-nuilui. Dar nimic mai tnult si nu se aducS din pirgi, decit cea dinstruguri ;i din griu.

(3, 4, AP; 28, 32, 57, gg TruI.)

Respectind prevederile canonului 3 AP., Ei aie canonului 32 Trulan,pdrintii dispun ca Ia altar pentru cele sfinte sd nu se aducd decit numai

biine qi vin amestecat cu apd. Din pirgd se admite si aducd numaistruguri Ei griu, iar lapte, miere numai la data clnd se boteaz[ pruncii,

Ei toate acestea sS se binecuvinteze separat.

t

26838-41 Cartagina

- Mierea 9i laptele, dupi un vechi- obicei,, se aduceau la altar, cindse botezau _pruncii sarl- il ziua_ paEtilor cind se botezau catehumenii,pentru a le da acest-ora (r. petru 2, 2) pentru creEterea in Hristos.

Prin aceastd decizie. se pune ca'pat onicei,ir"i poiri"lt cdruia piineaqi vinul euharistic se sfinfeau deodita_cu- raptele^gi mierea, care apoise dddeau celor nou boteza{i in locul impdrtdganiei.

CANONUL 38: (CERCETAREA DE CATRE CLERICi $I CALU-GARI A FEMEILOR CARE TRAIESC lN INFRINARE (A FEMEI-LOR AFTEROSITE))

Clericii, sau cei ce se infrineazi sd nu intre la viduve, satr lafecioare, decit numai cu ingdduinfa gi invoirea- "pirJop,rr,ri ror sau apresbiterilor; dar pi aceasta sa tr-o iaci singuri, ci lu "r'e.i"i colegi, saucu aceia, cu care episcopur sau presbiterii* singuri ur irrt"ur" Ia acestfel de femei, sau unde sgaflr ae rale clerici, r"ri oti"u"u creptini cinstigi.(3, 16 sin. IV ec.; 4, 46, 47 Trul.; 7g, 20, 22 sin. VII ec.1Prin acest canon se stabiiegte rinduiara ca vizitarea fecioarelorqi a vdduvelor de cdtre clericii rnieriori, .,i a" "dt";;;";rii,-.i "" Jifacd decit dacd sint insoli{i de alfi crerici sau oameni de incredere.Aceeagi reguli este gi pentru'episcopi, presbit".i ,si aiaconi.'

CANONUL 39: (TITLUL IERARHULUI INTIISTATATOR)

_ Episcopul scaunulul celui dintii si nu sereilor, sau iereul cel mai inalt, sau ceva tle acestal scaunului celui dintii.

(34 Ap; I sin. tV ec; 6 Sard".)

Prin ac€st canon -se stabiieEte, ca episcopur cartaginei, numitd,,primas totius africae" sd se intituleze ,,epislop oi ..u"*itri celui dintii,,,Ei nu altfel.

CANONIJL 40: (CLERICII SA NU INTRE IN CIRCIUMA)clericii sr nr.r intre in circiumr pentru ca sd mEnince sau sd bea,decit numai daci nevoia strdinitifiil-ar sili.(5a Ap,; 9 Trul.; 24 Laod.)

A se vedea gi comentariul de la can. b4 Ap.- .

cawonul 41: (cEI cE sT,uJESc SFINTA LITURGITTE sA AJU-NEZE)

sfintele altarului sd nu. se sivirseasci decit numai de persoaneeare au ajunat, exceptindu-se o singurd zi la an, intrucaie se sdvir;egte

ffi

numeascl exarhul ie-fel, ci numai episcop

Fh'

42. 43 Carfagina

Cina Domnului. Dar daci, slvirpindu-se oarecari spre vreme de searisau dintre episcopi, sau dintre ceilalfi, s-ar face pomenire pentru ceirdposafi, aceasta sd se indeplineascd numai cu rugbciuni, dacd cei cefac aceasta se vor afla prinzi{i.

(69 Ap.; 29 Trut"; 50 Load.; 1 Antioh.; 47 Cartg.; 16 Tim. Aler/

ln Sfinta Scriputrd (Lc. 22, 20; I Cor. 7, 25) se aratd cI IsusIlristos a instituit sfinta Taind a Euharistiei dupd cini (dupd mincare).

Cu toate acestea s-a respectat rinduiala ca cei ce sdvirEesc sfintaliturghie sd ajuneze.

Canonul prezent, avind in vedere obiceiul celor din Asia Micd,care serbau pomenirea cinei Domnului cind serveau o cind special5,admite prin derogare, ca dupd aceastd cind, sd se slvirEeascd sfintaLiturghie. Dar, dacd se face sfinta Liturghie pentru pomenirea celormorfi seara, aceasta sd se sdvirqeascd numai de clerici, care au ajunataltfel sd se facd numai rugdciuni.

.. . CAITfoNUL 42: (AGAPE $TOSPETE SA NU SEFACA IM NTSNNICI;

Episcopii, sau clericii sd nu ospdteze in biserica, d.ecit nutnai dacidin intimplire din nevoia striindtltii fiind in trecere ar poposi acolo.Incn gi poporul si se opreasctr pe cit se poate de la astfel de ospefe.

' (73 Ap.; 74, 76, 97 TruL; 77 Gang.; 27, 28 Laod.)

Prin acest canon se interzic sd se facS sirnpozioane (ospefe) inbisericd. Pdrintii de la sinodul Trulan (can. 74), pun capdt obiceiuluide a minca Ei bea in bisericd gi in curtea acesteia.

CANONUL 43: (POCAINTA. (DEZLEGAREA CELOR CE SE

POCAIESC))

Celor ce se pocdiesc sd li se hotdrascl timpul de penitenfd cujudecata episcopilor, dupd deosebirea picatelor; iar presbiterul sd nuclea absolufie celui ce se pocdiegte firi ,stirea episcopului, decit numaiin lipsa episcopului din nevoie constringfitoare;,dar, daci vreodatd de-[ctu[ celui ee se pocdiegte este public ai divulgat, zguduind Bisericaintreagi, apoi asupra aceluia inaintea tindei si se punX mina.

6, 22 Ancir.:; 2 Neocel; 6, 7,

ln canon se dezbat trei chestiuni: una, ci episcopul singur aredreptul a fixa timpul peniten{ei pentru cei ce se pocdiesc; a doua,preZbiterul poate face aceasta numai in lipsa episcopului Ei in ca7 denecesitate; qi a treia, penitenfilor cunoscufi pub'lic cd au sdvirEit faptegrave, iertarea sau absolu{iunea trebuie sd se facd tot public, inainteauqilor bisericii. :

280 4446 Cartaglna

CANONUL 44: (CEATA FECIOARELOR INCHINATE BISERICII)

Fecioarele afierosite, cind se despart de pdrinfi, de care erau ocro-tite si se incredinfeze ferneilor celor mai cinstite cu ingrijirea episco-pului, ori in lipsa acestuia cu cea a presbiterului, sau impreund locu-ind unele pe altele si ss supravegheze, ca nu cumt'a raticind in toatepirfile si vateme renumele Bisericii.

(76 sin. IV ee.; 4 Trul.; 6, 126 Cartg.; 78 Vas. c. Mare)

A se vedea gi can. 46 Trulan.

CANONUL 45: (BOTEZUL BOLNAVILOR. PRIMIREA CELOR CEsE POCATESC)

Bolnavii, care nu pot rdsprrnde pcntru sine;i, sI se boteze atuncicind prin voinfa lor vor exprima mirtnrie despre din;ii cLl pericolullor insugi.

Earul gi impdcarca cu Biserica sd nu se denege actorilor si mi-milor gi celorlalte persoane de acest fel, sau apostafilur, care se pociiesc9i se convertesc la Dumnezeu

(46, 47 , 49 , 50 , 52 , .67 , 75 , 80 Ap. ; 2 , 9 , 77 , 7295, 702 Trul.; 8 sin. VII ec.; 2, 3, 12, 77, 47, 7563 Cartg.; 17 sin I-II; 7, 5, 89 Vas. c. Mare; 4, 5Grig. de Ni.sa)

sin. I ec.; 24, 51,,Load.; 72 Neocez.;Chiril Aler; 7, 4

ln acest canon se instituie rinduiala ca bolnavii, care nu-Ei potmtrrturisi credin{a qi convingcrea personali, nu pot fi botezali numaidacl aduc un girant, care sd asigure cA atutrci cind se va insindtogiaceqtia vor fi credincioqi ai bisericii. Vezi 5i can. B sin. VII ec.; 72Neocez. gi 47 Laodiceea.

In partea ultimd a canonului se precizeazd cd nu pot fi lipsitide harul dumnezeiesc tofi cei ce petrec timpul prescris pentru poclin{5,inclusiv actorii gi bufonii, care erau socoti{i ca ttnii care s-au lepddatde credinfd.

CANONUL 46: (CINSTIREA SFINTILOR)

iertat a se citi ine[ ;i patimile maltirilor, cind se slvirgescpomenire de peste an.

(60 Ap.; 63 Trul.; 703 Cartg.; Atanasie cel Mare despre ,sdrbdtori).Prin acest canon, prin derogare de la regula stabilitd prin cano-

nul 24, cd in bisericd nu pot fi eitite numai cdrfile Sfintei Scriptuniprecis aritate, se permite ca in zilele de pomenire a sfin{ilor martirisd se poatd citi in bisericd descrierea patimilor lor (sinaxarui).

S[ fiezilele lor de

26117. 48 Cartagina

CANONUL 47: (BOTEZUL DONATI$TII,OR. AJUNAREA CELOR. CARtr SLUJESC ST. LITURGHIE)

S-a hotirit ca sd intrebdm pe frafii ;i impreund iereii nogtri si-

ricu ii Simplician, nurnai despre pru'cii botezafi de donatigti, ca nu

""*u imprejurarea accasta, "rea c" ei nu au f6cut din voia lor proprie,

p"i" "aiEdrei pirinlilor sii irnpiedice si nu se poatd inainta Ia sluii-

iea sfintutui altar, cind se vor intoarce la Biserica lui Dumnezeu cu

inten{ia de a se mintui. $i incepind sE rosteascd acestea, Onomat liUrban, episcopii provinciei Mauritania Sitifensis au zis: ,,fnci demult,

"i;t;" f"st trim;i la sfinfia voastr6, noi am venit si aritim cele scrise

i" p"i"i"t" imprejuririi ci nu am a-steptat s5 vin6 fra{ii no;tri delegali

ai ilIumidiei; dar cum de atunci n-au trecut pufine zile, iar cei ce au

iost agteptuii, ,t-"o sosit inc6 nicidecum, noi nu putem mai departe

trece cu -vederea

cele cu care am fost insdrcinafi de episcopii noptri

colegi gi din carrza aceasta frafilor, primifi cu inirni bund propunerea

,roalt"e: despre credinld am auzit-pi ain'expunerea de la Niceea: inprivinla sfinielor, care se savirgesc dupd prin1, corect este si se aducf,de cei'ce au ajunat, precum estc cuviincios, 9i atunci s-a intirit.

(2g Tru I . ; 3 Anc i ra ; 1 , 47 , 5? , 66 , 67 , 68 , 69 , 91 ,92 ,93 ,94 ,99 ,717, 718, 179, 724 Cartg.; 7 Vas. e. \tore)

Partea primd a acestui canon, trateazS despre donatiqti, iar adoua despre sfinta liturghie.

plelind de la purictul de vedere ci trebuie sE se arate larga in_le_-legere fafd de schismatici, pirinfii hotirlsc ea sd se recunoascd valid,bo*tezul administrat de donaliSti, qi sd se primeascd Ei in c1er, acei, careau fost botezafi in copildria lor, considerindu-se cd copiii nu sint vino-r:afi pentru rdtdcirea

^pdrinfilor, qi rdticirea aceasta nu a atins bazele

er,eclinfei cregtine. Dai se precizeazd. cd aceasta se poate face numaidacl cel ce se intoarce ta Bisericd cu dorinfa de a se mintui, va con-damna rdGcirea p5rinfilor sii.

|n privinfi sdvir$irii sfintei liturghii se intdre$te rinduiala ca

aceasta si se facd numai de preo(i care au ajunat, cu exceplia din-Jo-iamare, la cei ce pomenesc cina Donnultti. De mentionat cd.. pdrinfii de'

la.sinodul Trulan, prin canonul 29 au anulat '!i aceastd excepfie'

CANONUL 48: (NU SE INGADUiE BOTEZAREA $I HIROTO-

NIREA DIN NOU, NICI MUTAREA EPISCOPII,OR)

Referitor la insarcinarea ce ni s-a ddt nou6 la timpul siu ra-portdm gi cele ce s-au hotlrit la sinodul din Capua, cd nu se permite

a se face botezflri din pou, sau hirotoniri din nou' sau transfer[ri de

epis"opi. TotuSi Cresconiu, episcopul tinutului-Recensa, desconsiderindpopot,rt s5u, a nxv[lit asupra bisericii din Tubina 9i potrivit hotdririlor

-ai au multe ori fiind fliut atent si p[riseascd acea biseric[, in carei-i"trut, iotu;i pini astdzi n-a vrut s5-o pdriseasc[. Despre cele ce vi

49 Cartagina

Ie-am comunicat acum am auzit ci sint adevirate; gi ne rugdm, potrivitcelor ce ni s-au incredinfat, si hottrrifi, deoarecu "u"oiu ne silegte laacest lucru, a ni se da libertatea ca s5'putem ,r;;-;;;"sim cdpetenieiprovinciei impotriva aceruia potrivit airporiliilor iloliurtto" preaslivifipentru cE cei ce nu, au voit a se supunl brindei admonilii ; ;ii;;i;;voastre, pi si indrepte cele ce nu sint- iertate, i"aita ,i--r" op"""r"d prina-utoritatea stipinirii lumegti. Episcopur Aureriu " *ri ,,Dupr ce s-aobservat rinduiala dispozifi_ilor (din fiinte s.-i) duptr "" ci"r"or,iu, degi ru-gat fiind foarte -qt de'aragost"a noastri s6 renunfe, dar el totugi arerazat, si se considere ca fiind afard au "o-p"i""!a -rinoautui,

fiindcEin urma disnretului 9i inctrp[fine"ii .at" a ajuns in frrt"""u st5piniriiltgusji": npiscopii d;r;;-;ii];;; ziseri: ,,De tofi *e hotxrd;te aceas-ta?" Toli episcopii au rdspuns,- "c" ;;il;t, ;t*","ri"apro5e,,.

(74,42,68 Ap; S Antioh.; 9 sin.I_il)

ll-plima parte a canonurui se confirmd rinduiara cd botezul nuse repetd (can. 4T Ap.), la fdl nici hirotonia (""* -68;;i

9i ca "pi;p;nu-qi poate pdrdsi icaunur.gi _oc-upa artr,r (can. 14 Ap.); iar in parteaa doua..se cere aprobarea sinodului-ca episcopul cresconiu din Recensacare fiind-dbspuiat de demnitate in bil il;;""ui-""pi."opilor, nu sesupune judecdtii pentru-.a_ fi predat autoritiiilo. a"-.iii care sd proce_deze in cazul in sp-efi aplicina iogite tivite.

CANONUL 49: (ALEGEREA EPTSCOPTLOR)

Episcopii onorat gi urban au zis: ,,!l"x gi aceea ni s-a incredintat9a, deoarece doi epircopi invecinafi din" Nu-iJiu

-"" i-nirrznit si hiro-toneasc5 un iereu, si - hotlrili u n*u mai face rti"oto"ii a" "pi"""pidecit numai de cdtre doisprezece". Episcopui n"*ri"- "

"rir: ,,se se p5s-treze rinduiala cea veche ca nu mai puiin decit trei airrt", "oO"lofiorinduifi sI fie de ajuns pentru hirotoiria upir"opif""; cici de pildi inTripolis sau in .Lrz.ui poplurulu-farbare-sint foarte aproape; apoi duptrcum -stifi in Tripolis sint de tot numai "ir"i *pir.opi, ii1rt" eu putinl5ca doi din mumrrul lor sr fie adeseori refinuii a"'v"uo necesitate. cdcieste dificil ca dintr-un numir oricit de il;;g'!di # J""te fi prezenti;gi aceasta nu trebuie si {ie.-piedica pentru foloiul nilericii; cici ;i inaceast5 biseric5 in care sfinJiire oouri"" afi binevoit a vE intruni, ade-seori gi aproape in fiecare duminicd

-avem de c,"i ce se hirotonesc. Decipot eu oare sr convoc- deseori doisprezece sau zece sau nu mult maipufini episcopi? Pe- doi insi aitr'-*i- ai' apropiere imi este usorsmereniei mele si-i intrunesc taotaiia.-ni" "u"^'u"[urtu a"ugo.tea voas_trh vede impreund cu mine cb acest lucru, ci hirotonia sd se faci dedoisprezece episcopi nu se poate observa,..

. - ^(4.si .n, I ec.; 3 sin. VII ec.; Ig, ZJ Ant ioh.| IZ Laod.. ;6 Sarcl , . 13,15 Cartg.)

50. 51 Cartagina

ln aceste canoane (49, 50) prin cuvintul ,,hirotoneasc5" trebuie15 sg inleleagd Ei ,,sd aleagd". A se vedea in acelaEi sens Ei can. 4 Iee., 9i t9 aniioltia. In canonul 49 se stabileqte regula ci sint suficien{itrei episcopi pentru alegere gi hirotonie. In canonul urmdtor se dispuneca in caz cd se ridicd obiecfiuni cu privire la candida{i sd se adaugeinci unul sau doi episcopi care sd cerceteze persoanele care ridicdobiectiuni, iar cele obiectate sir se conexeze le cercetarea Ei nu numaidaci cel cercetat iese curat in fa{a poporului sd se hirotoneascd'

CANONUL 50: (ALEGEREA EPISCOPILOR) [

Dar trebuie si se hotdrascd ;i ci atunci, cind ne intrunim pentrualegerea unui episcop Si s-ar ivi vreo obiecliune dupX noi am tratat celede cuviinfi, ar fi lucru prea indr5zne!, si se giseasci numai trei pentrujustificarea celui ce este a se hirotoni (episcop), ci numlrului aritat maiinainte sX se adauge insl unul sau doi, ;i din poporul acela, pentru careeste a se hirotoni episeop, intii s[ se cerceteze acele persoane, careridlcd obiecfiune; dupi aceea inc[ ;i cele relevate impotriva candidatuluisi se conexeze la cercetare ti dac5 el se va dovedi curat in fala poporu-lui, atunci sd se hirotoneasc[. DacE, sfinfiile voastre primesc aceast[propunere, sE se aprobe prin hotirire unanim6 a vredniciei voastre".Tofl episcopii au rdspuns: ,,Se aprobE intru toate".

(46 sin. I ec.; 3 sin. VII ec.; 19, 23 Antioh.: 72, 73 I'aod; 6 Sard';73,49, 55 Cartg.)

CANONUL 51: (PA$TILE lN BISERICA AFRICil)

I' Episcopii Onorat gi Urban au zis: ,,Deoarece trebuib sf,' Tacemconexiunea tuturor chestiunilor care ni s-au incredinfat' propuneminctr Ei cele cu care am fost ins6rcinafi in privinfa zilei Paptilor, ca duptrobicei pregitirile totdeauna sE Ie facem prin Biserica Cartaginei, Ei nucu timp scurt inainte de acea zi". Episcopul Aureliu a zis: ,,Dupi curnne amintirn incd de mult am ficut cunoscut, ed in fiecare an avem sd neintrunim spre a ne sfitui gi daci se pare sfinfiilor voastre cind vorn fiadunafi impreunl, atunci s5 se publice ziua sfintelor Paqti prin dele-gafii care se vor afla in sinod('. Episcopii Onorat gi Urban griir6: ,,Acumrugtrm adunarea aceasta sd binevoiasei a incunogtiinfa prin scrisorieparhiile noastre despre aceasta(. Episcopul Aureliu a zis: ,,A;a trebuiesd se fac5".

( 7 , 6 2 , 7 0 , 7 7 A p . ; Z s i n . I I e c , : 7 7 T r u l . ; 7 , 3 7 , 3 8 L a o d , ; 5 4 , 7 3 ,106 Cartg.)

ln acest canon se confirmi gi dreptul poporului de a alege gi,propune episcopilor pe candidalii la preolie (a se vedea ;i can. 4 I ec.).

52. 53 Cartagina

confirmarea alegerilor se face de cei trei sau respectiv patru sau cinciepiscopi.

Avind in vedere obrigafia impusd prin canonul 1g ca Ia sinodulgeneral din cartagina, care se tin-e in iiecare an, de reguld in lunaaugust; -fiecare eparhie sd trimitd cite doi reprezentanfi, p?rin{ii stabi-lesc ci la acest sinod sd se faci cunoscutd qi data la care sd se serbezePrdznuirea Invierii Domnului.

CANONUL 52: (MITROPOLITII SA CERCETEZE EPARHIILE)

. Episcopii onorat ;i urban ziseri: ,,Verbal am fost ins6rcinali ;ica sx vi rugEm si_ finefi searna gi de cele hotirite de sinodul de l"rponia, dup5 care holiriri.fiecare eparhie trebuie sr se cerceteze petimpul sinodului $i.si finefi sesma de, imprejurare cd in acest an gi incel trecut- afi intrelisat de a cerceta dupr reguld Mauritania. npis"opulAureliu zise: ,,Atunci nu am hotrrit nimic iri privinfa provinciei Mau-ritania, deoarece este situati la extremitatea Airicii li lrte aproape debarbari; Dumnezeu _insd sE n_e ajute ca si pute* i"d"pri"i ai"rii"crucu prisosinfi, firr de--a fig6dui s6-I indeplinim, pi sd rienim i" p"o"i"-cia voastr5. Dar, fra-{ilor, g oa gincrifi "x au"i

'*otirru rationale """

aceasta' apoi gi frafii din Tripolitania gi Arzuitania ar putea cere ace_Ia;i lucru in privinfa lor(..

(58 Ap.; .19 Trul . ; 71 Sard.; t9 Laod.;71, 121,123 Cartg")

Prin acest canon- se intdregte rinduiala care impune episcopul'iobligafia de a vizita cel pu{in odati pe an toate localitdgile si'bisericiledin eparhie.

CANONUL 53: (cuM I'AU FTTNTA EpARHrr Nor. RApoRT cuPUTEREA DE STAT)

Bpiscopul Epigoniu zise.. ,,,La multe sinoade s-a hotdrit cu sfinfitdsdunare, cd poporul, care depinde in parohii de episcop, si care nicio-datd n-a avut episcop propriu, si nu-si ia inclreptitori deosebiti atlicxepiscopi, firi numai cu consimfirnintul episcopuliri, decare fin dintruinc-eputi deoarece ins5 unii episcopi fiind

-cuprinpi de oarecare volnicie,

se instriineazd de comuniunea fralilor, _si rind-osindesc se ;usiiticx ;il;;jcum ei stdpinirea le este intemeiatb pe oarecare putere veche absolutlalgpra acelor locuri;. dar gi mulfi- dintre prg-sbiteri ingimfafi pi nebuni ipirid;icd cgrpi-ci-a impotriva episcopilor prof1i.i. l"te;inJ ;;;orul cu orp*iusi cu sfdtuiri riuvoitoare ca cu ttecur'".rit5 bun5voinfa

-sa-i pu'a' 1iedin;ii lolus! indreptxtori; 9i mai ales fal5 a" inter"ri"iunea ta sintem

inda-torali, fratele n,ostru prea credincios AureliJ, "i"i--a" multc ori,neadmifind_ acest fel de incercrri, Ie-ai impieaicai. Tinind seama decide aplec5rile riutlcioase pi de sfaturile imor,ale uf" i"fo" a" """rt ]"i,eu'propun ca poporul care a fost supus unui episcop vechi dintr-o paro-

54 Cartagins

hie anumiti ;i care niciodatl n-a avut epislopul-s-5u-prolriu5,s-6 nu

p""ta p"i-i conducdtori separafi- Deci daci Prea Sfin{itul Sinod intreg

este de acord cu cele prop.rr" de mine, s6 aprobe'. Episcopul Aureliu

"ir"t ,,f" nu si't impot"iia celor urmirite de fratele li imp-reund

A#p"i nostru ci mdrturisesc ci am fdcut ;i voi faee aceasta, fireFte

iiiX a'" cei ce sint de asemenea pirere, nu numai in Biserica Cartaginei'

;lT"-i";;"g" ""L"riiat" i.ia"t i""us"i. Dar sint mutfi, care, inlelegin-

du-r" cu poporul lor ,si precum se spune ii seduc, gidilind urechile lor,

iii";rii"d de partea'loi oameni cu viafd osindita; ba chiar ingimfin-

a;-; gi dezbinindu-se de aceast5 cornunitate a noastrS, ace;tia de;i au

iost chemali de mai multe ori si vind Ia sinod, totugi rdzimindu-se pe

p"p"""r lor propriu, au refuzat fiindcx le era fric6 nu cumva s6 se

i"]"op""u d"i;"tete lor. Eu zic deci: dacd vi se pare ci trebuie si luptim

in toi chiput ca ace;tia nu numai sd nu-gi pdstreze- aceste finrrturi, ci

nici bisericile lor, care in chip regretabil au ajuns in mina lor, ;i ca

si se lepede cu puterea stafuluiin chip sigur ;i si fie inldturafi de

i"supi scaunul primafilor. Cdci trebuie, ca cei ce sint devota,ti tuturor

fraliior gi sinodului intreg, nu nurnai sI-9i pdstreze dupb dreptate scau-

ttnf Io" propriu, ci sd oblini ;i linuturile de acest fel, iar cei ce se soco-

tesc a se apnra cu poporul ior' .si disprefuiesc dragostea fr6(easc6.- nu

nuirnai sd piardi u""lu'linuturi, ci chiar, precun atn zis, sI li se ia liIocurile loi prin puterea dregitorilo_r, ca

-unora care sint r6zvrdtifi";

Epiicopii On^orat ii U"trut ziJer6: ,,Inalta inlelepciune a sfinfiei voas-

tre s-a irrtipx"it in mintea tuturora pi socotim c5 trebuie s6 aprob5mp"op,r.ru""u voastrd cu votul tuturora". To{i episcopii ziser6: ,,se apro--

bd, se aprobd".

(31, g4 Ap.; g sin. I ec.; 6 sin I I ec.;3,8 sin ' I I I ec' ; 77' 78 sin '

IV gc.; 25, 31, 34, 38 TruI.; 73 Ancira; 14 Neocez'; 6 Gang'; 5' '8' 70

Antioh.; 57 Lacd.; 6, 14 Sard.; 70, 77, 56 Cartg.; 73, 74,15 sin I-II)

P d r i n t i i a v i n d i n v e d e r e r i n d u i a l a c a r e i m p u n e e a s d n u s e p u l aepiscopi in localits{ile mici pellrq eare este suficient si "q !Iu:^!ifl q.lLaodiceea; 6 Sardica), si c5 infiintarea de noi episcopii se face numal clr

lnvoi"eu episcopului'cdruia i-a fost subordonatd, pina atunci localitatea

suu p"o"i"cia respectivd, hotdrSsq s-d se pedepseascd tofi aceia care atl

incalcat sau vor incdlca' aceste rinduieli, $i anume cu dcspuierea prin

io.t", "" ajr-rtorul u"io.itatitor de stat, dacd nu se supun normelor bi*

serieeSti.

CANONUL 54: (AUTONOMIA EPARHIALA. CLERICII STRAINI)

Episcopul Grigoriu zisei ,,La multe sinoade s.a hotSrit Fi acum

chiar -p'rin

ittlut"p.iuttea voastri, prea fericifi fra_ti, s-a apr,obat ea nici

,rr 1pi""op si nu-;i insugeascl q" un cleric strdin, fird de lr.otdrirea

.pir"6p"frif siu de mai inainto. bu" menfionez c5_Iulian s-a comportat

;;- l;-;;iii rdine fali de atitea bi'cfaceri ale lui Dumnezeu ingrimidi-

266 55 Cartagina

te asupra lui prin smer,enia mea, gi a;a de nechibzuit gi de indrXznets-a purtat incit, pe unul ps care l-am botezat in virsta copildriei, licare recomandat fiind mie din cauza sdrdciei lui mari, gi pe care eul-am nutrit gi l-am crescut in curs de muli ani, gi care precum zisei, afost botezat in biserica mea de mina smereniei mele -si a fost scos la ivealdfiind fdcut citef in parohia Mapalitaniei gi a citit acolo timp de doi ani,pe acesta, nu ;tiu prin ce fel de dispreluire a smereniei mele, l-a ripitacest lulian, 9i zicind cr este cetifean al localitilii Bazaritania, care-iaparfine lui, ineS gi dispune de el impotriva invoirii mele, ba chiar lahirotonit intru diacon. Dacd este ing[duiti aceasta, si ni se recunoasc5pi noui astfel de posibilitifi, prea fericifi frafi; iar de nu, apoi si seinterizci astfel de neruginare, pentru ca fapta lui lulian sd nu se ames-tece in cele ale altora". Episcopul Numidiu zise: ,,DacX se va vXdi cirulian a fdcut aceasta fxrx sd fi intrebat gi fird sd fi rugat pe vredni-cia ta, cu tolii socotim ci firi dreptate ;i cu nevrednicie s-a fdcut acestIucru. Drept aceea dac5 acel Iulian nu-gi va indrepta gre;eala sa ;i nuva restitui poporului vostru pe ling5 satisfac$ie, pe acel cleric, pe carea indrtrznit s5-I hirotoneascS, procedind impotrivi hoteririlor sinodului,si s-a dezbinat de noi, igi atrage asupra si osinda indir6tniciei sale(r.Episcopul Epigoniu zise: ,,Fratele pi impreund liturghisitorul nostruvictor, cel dupr virstd pirinte -si dupd instruire cel mai vechi birbatonorabil, doregte ca aceastd cerere generali si se execute in toateprivinfele".

(57 ,35 Ap. : 15 , 16 s in . I ec . ; 5 , 10 ,20 ,2J s in . IV ec . ; 17 , Ig Tru l . ;3 Antioh.; 75, 76 Sard.; 50,90 Cartg.)

A se vedea gi canonul 1d I ec.

CANONUL 55: (PRIVILEGIUL EPISCOPULUI DIN CARTAGINA}

. Episcopul Aureliu zise: ,,Frafilor ascultali cuvintul meu. De multeori s-a intimplat ci clericii, dacd'aveau .r"voiu, cereau de la mine dia-coni, sau presbiteri, sau episcopi; Si eu aducindu-mi arninte de celehotErite, unnez aeestora, aFa ci md infeleg cu episcopul acelui clericcare este cerut, gi-i ardt acelui episcop c[ clericul s6u a fost cerut dintr-obiserici oarecare. $i iat6 c[ pini acum intr-adevrr nimeni nu s-a opus;dar ca nici in viitor sd nu se intimple aceasta, adicd sE nu ni se opunicei de la care voi cere acel lucru, deoarece ltiti cd eu mi ingrijesc demulte biserici si hirotonii, cind mi infeleg cu vreunul dintre "i impr"-und iereii cu doi sau trei martori din colegiul vostru clerical, pi dac5se gxse;te cd respectivul este evlavios, cu dreptate este ca dragosteav_oastri sE judeee ce si facd in acel cazi edci eu, precurn ptili fri{ilor,dup5 voia lui Dumnezeu, mr ingrijesc de multe biserici,i.

'Episcopui

Numidiu zise: ,,scaunul acesta totdeauna a avut puterea ca du unduvrea si in numele oricErui i se adreseaz5 sd hirotoneascd episcopi dupidorinfa fiec5rei biserici".- Episcopul Epigoniu zise: ,,Bundvoinfa'ta mo-,dereazi puterea, cEci tu frate, indrdznegti mai pulin decit ai pirtea, prin

56 Cartagina

ceea ce tuturor te arili bun li iubitor de oameni; dar aceasta depindede judecata ta, sI lii seama de persoana fiecdrui episcop; 9i dac6 crezide cuviinti, la prima gi singura intilnire si aperi puterea acestui scaundeoarece eEti nevoit si primelti toate bisericile. Drept aceea noi nu-fidim {ie puterea, ci o confirmim cu invoirea ta, ca totdeauna gi undecrezi de cuviinf6 sE posezi pe acela si fie sub jurisdic{ia ta acela, pecare-l voiegti gi si prohirisepti inainte stXtitor pentru biserici' pi peceilalfi solicitatori. Episcopul Postumetian zise: ,,Dar dacd cineva aravea numai un singur presbiter, oare ;i acela unul trebuie si i se ia?((Episcopul Aurelian zise: ,,IJn episcop poate hirotoni mulfi presbiteri cuvoia lui Dumnezeu, dar mai greu se gise;te un presbiter destoinic pentuepiscopie; drept aceea de s-ar afla cineva avind un singur presbiter 9iaqela fiind destoinic pentru episcopie, este dator a-l da 9i pe acela unulspre hirotonie". Episcopul Postumetian zise: ,,Dar daci alt episcop aravea mulfime de cleric; este datoare acea mulfime s5-mi fie intru aju-tor('. Episcopul Aureliu zise: ,,Firepte, precum tu ai venit intru ajutoraltei biserici, este constrins pi cel care are mai mulfi clerici s5-ti deaunul dintr-in;ii spre hirotonie".

( 1 5 , 7 6 A p . ; 5 , 7 0 , 2 0 , 2 3 s i n . I V e c . ; 7 7 , 7 8 T r u l . ; 3 A n t i o h . ; 1 5 ,16 Sard.; 54,90 Cartg.)

Prin acest eanon se confirmd privilegiul episcopului Cartaginei ,,pri-ma totius Africae", de a aqeza gi sfinfi pe alfi episcopi, 9i de a transferain interes de serviciu, pe unii dintre elerici, dintr-o eparhie in alta, eurespectarea normelor canonice privind transferul 9i subordonarea cano-nic6 a clericilor fa!5 de episcopul competent.

CANONUL 56: (INTINDEREA $I GRANITELE EPARHILOR)

Episcopul Onorat si Urban ziserd: ,,Am, auzit hotirirea, c-a paro-hiile si nu fie invrednicite a primi episcopi, decit numai cu invoireaaceluia, cirora sint subordonate; dar in pdrfile noastre, unii episcopihirotoniti pentru anumite parohii cu invoirea eniscopului, care detinedin vechime acele finuturi, pretind pentru sine incd 9i altele. Aceastatnebuie sE se impiedice $i si inceteze in viitor, cu hotdrirea dragosteivoastre(3. Episcopul Epigoniu zise: ,,Fiecirui episcop i s-a pdstrat ceeace i se cuvine, pentru ca din complexul parohiilor nici o localitate sdnu se rupE spre a obfine episcopul siu propriu, decit numai cu invoireacelui ce define stipinire asupra acelei localitifi; iar dacl acesta se in-

voiegte ca acel finut cedat sd obfini episcop propriu, cel numit sE nu-;i

extindi puterea asupra altor linuturi, deoarece numai acel linut singur,care a fost luat din corpul tuturor, a fost invrednicit si primeascd cin-stea de episeopie proprie". Episcopul Aureliu zise: ,,Nu mi indoiesc cicu dragostea voastri a tuturor se va hotiri ca episcopul numit intr-un

finut cu invoirea episcopului de mai inainte sd delind numai poporul,

268 57 Cartagina

pentru caie'a fost hirotonit. Deci fiindcl socotese cE toate s-au dezbitutgi daci toate concord5 cu socotinfa voastri, aprobafi-Ie pe toate cu votulvostru(d. Toli episcopii ziseri:,,Tb1i Ie aprobim .6i'te iritxrim prin isci_l,itura -noastri";_ .si au iscilit. Aureliu -ep-iseopul Bisericii cartaginei, con-smli1d cu hotdrirea prezent5, pi citinh-o, arn iscnlii-o. esiJa".l"

-ii

ceilalfi episcopi au isc5lit-o.

( 3 7 , 3 4 A p . ; 8 s i n . I e c . ; 6 s i n . I I e c . ; 3 , g s i n . . I I I e c . ; t . l g , s i t t .I V e c . ; 2 5 , 3 7 , 3 4 , 3 8 T r u I ; 1 3 A n c i r a ; 7 4 N e o c e z . ; 6 G a n ( t . ; i , g , 7 0Antioh.;.57 Laod.; 6, 74 Sarcl.; 70, 71,5J, gg Cartg.;. i.3, 14, li Sin I_II)

ln canon se stabilesc normele privind intinderea gi granitele epar-hiilor. A se vedea gi cornentariile canonului bB Cartg.

CANONUL 57 : (ROTEZUL DONATI$TILOR)

Deoarece sa hotxrit in sinodur de mai inainte imi amintesc in ar_monie cu voi c5, copiii cei mici botezafi de donatigti, care incX nu aut gtut cunoapte pierzarea rdtxcirii lor, dupd ce vor ajunge la virsta "upu-bild de ralionare, cunoscind adevirul, pi urind ijeutlatea donati;tiloracelora fafd de catoliceasca Biseric6 a lui Dumnezer,r, care s-a rasfinaitin toati Inmea, unii ca ace;tia si se primeascd dupd rincluiala vecheprin punerea miinilor, ;i nu trebuie sE se opreascE sub cuvint cle rdti-cire de la starea clerului, cind venind Ia credinti. Biseriea cea adevira_t5, au considerat-o a_ lo1 proprie ;i intr-insa crezind in Hristos, u, p.i-mit Sfintele Taine ale Treimii, clespre care este invederat cd toate sintad_evrrate gi sfinte gi divine, pi intiu acestea este toat5 nddejdea sufle-tului. $i cu toate ci mai ales indrizneala precedentd a ereticilor seob-rdznicepte a predanisi unele lucruri potrivnice sub numele aclev5ru_Iui, acestea fiindc6 sint sirnple, p"ucurn invald Apostol zicind: ,,IJ,Dumnezeu, o credinfS, un botez.. (Efeseni 1, b)l ;i cLea ce ,e "uvirr" sese dea odatd, nu este ingrduit sd se repete; dupd ce se va anatematizanumele r5tdcirii, si se primeasci prin- punerea miinii in Biserica ceauna, care precum s-a zis, este porumbiln gi singur5 Maic5 a cregtinilor,intru care se primesc._toate-tainele sprL mintui'rea oegiri"d gi viu f5cd-toare, care celor ce rimin in eres Ie aduc mare perleapsi a" ori"al,cEci ceea ce le-ar fi fost lor mai luminxtor in adever Tpre a dobindiviala cea ve;nicd acea r5tieire Ii se face lor mai iniunecat ;i de maimare osind5; de care unii au fugit .si cunoscind cete adevdrate aleMaicii Bisericii catolicqti, toate

-acele sfinte Taine "" i;;i;;-;";:

rului le-au crezut si le-au primit. Deci unora "u u"ort*u, cind cercareaii va arEta cu via!5 bunr, firi indoiali ;i clerul Ii se 'a cra cu tdriespre slujba celor sfinte; Fi mai ales intru atita nevoie fiind lucrurile.nimenea nu este, care nu re-ar ingEdui aceasta. Iar daci oarecare cle,rici d,e aceeagi credinld, cu mulfinrea ;i cu demnitdlile lor ar dori sEse intoarcd Ia noi, care insi din iubirea cinstei sint aplecafi spre viafa

'58 Cartagina 269

trecdtoare gi ii refine de la mintuire, judecdm ca aceasta dimpotrivd secade a se lisa la chibzuinfa mai mare, hotirind frafii mai inainte men-fionafi, ca si se cerceteze cele relevate de noi cu sfatul lor cel maiinfelept, pi noi ne vom invrednici sd intirim ceea ce trebuie sd se re-glementeze din partea noastri in privinfa acestei chestiuni, Iar ceeace privegte numai pe cei botezafi in pruncie, ne indestuldm ca de le vaplicea lor si consimtd cu hotirirea noastrX de a se hirotoni acegtia.Agadar toate cele ce le-am cules mai inainte de la preas{infifi episcopi,preasfinfiile voastre si le intdreasci impreun6 cu mine ca si Iiedesdvir;ite(r.

( 4 6 , 4 7 , 6 8 A p . ; 8 s i n . i e c . ; 7 s i n . I I e c . ; 9 5 T r u L ; 4 7 , 6 6 , 6 7 , 6 8 , b 9 , 9 1 ,92, 93, 94, 99, 717, 778, 119, 124 Cartg.)

, Intdrind cele hotdrite prin carlonul 47 ci copiii boteza{i de do-natigti pot fi primifi in cier, dacd revin Ia Biseric,i, in acest canon se faceo adevdratd meditafie despre irnprejurarea ci taincle numai atunci audeplind valabilitate dacl se s5virgesc in Biserica Ortodoxa.

La intrebarea dacd clericii donatigti pot fi primifi in clerul orto-d<;x, cu pistrarea treptelor ierarhice, parin{ii considerd vrednici de re-{inut opiniile episcopilor Romei gi Mediolanului care nu recunoqteau va-iabilitatea hirotoniilor fdcute de donatiqti. Cu toate acestea, avind in ve-dere starea de fapt Ei nevoia africanilor de a trata cu blindele pe schis-matici, cum se aratf, in canonul 66, pdrin{ii vor hotdri prin canonul 68,ca clericii donatiqti sd se primeascd in clerul Bisericii Ortodoxe.

cANONUL 58: (DARIMAREA IDOLILOR. (BISERICA $I STA-

TUL)) \,u

Se cuvine a se cere de la prea credinciogii implrafi ca's6 porun-ceascd a se distruge cu totul rdm5;ifele idolilor din Africa intreagS;fiindci in multe locuri de lingi mare pi de pe la diferite mopii sporegteinci nedreptatea acelei rlticiri; si porunceasci a se clistruge atit aces-tea, cit gi templele lor de pe tarini gi din locuri ascunse, f6ri de vreopotloabd aflindu-se, cu tot chipul sd ss porunceasci a se strica.

(84 Cartg.)

Canonul 58 ca si cele Sase care urtneazd (59-64) fac parte din in-drumdrile sinodului date delegatiei pe care sinodul a trimis-o la impd-rafii Arcadiu gi Onoriu.

Delega{ii au fost imputernici{i si ceard impdra{ilor sd emitd legiprivind: a) ddrimarea idoliior gi templelor pdgine (58); b) sd redea foru-rilor judecdtoregti bisericegti privilegiul de a judeca qi in chestiuni ci-

vile, acordat de impdratul Constantin cel Mare gi retras de impdratul O-

noriu printr-o lege din 399, gi si considere definitivd hotririrea acestor

foruri interzicindu-se a se mai apela de la sentinfele acestor foruri la

59. 60 Carfagina

alte foruri civile. ln n:otivarea cererii pdrinfii invocd dreptul apostolesc,dispozifia sfintului apostol pav-el (I cor.6,'b), dupi ca.-e cregiinii sinidatori sd rezolve in. fafa forurilor judecdtoieEii Uiri"ic"gti toate chestiu-nile controversate dintre ei. pdrin{i1 mai cer sd se interzicd. a se cita camartori in forurile- civile._a. judecdtorilor clin forurile bisericegti care auiudecat anterior pricina (ss)f c) sd se interzicd ospe{ele pdginiio", ta ca"eau inceput sd participe -9i creEtinii (60); d) sd nu se ilna spectacoie dumi-nica gi in zilele de sdrbdtoare (61)j e) s6 se sanctioneze cei ce sus{in giapdrd pe cei condamna{i de foruri'Ie bisericeqti (62); f) sd nu iie ouiigaiisA-$-i mai-exercite profesia artiEtii care s-au botezit 1oe; Ei g) sa se p'ei-mita publicarea gi in Biserica din Africa a liberdrii sclaviior, ago "u-se procedeazl in Italia (64).

CANONUL 59: (JUDECATA BISERICEASCA PENTRU MIRENT.(BISERICA $I STATUL)

Trebuie insd a cere de la impirafi ca si binevoiascd a hotdri c6daci oarecare ar voi sd rezolve in biseiici orice fel de pricini potrivitdreptului apostolesc existent in biserici, gi hotdrir,ea cl6ricilor iru i-arplicea unei pirfi, sd nu fie iertat a chema la judecdtorie lumeascipe-ntru mrrturie pe acel cleric, care mai inainte a cercetat acelapi lucru,ori s-a intimplat a fi de faf6 la cercetare; ;i ca nimeni care esie inru-dit cu o persoani bisericeascd sr nu se cheme Ia judecatr lumeasc6spre a fi dator a mdrturisi.

(74,75, Ap.; I sin. IV ec.; 731 Cartg.) ' " ' ; : r . " e r r

CANONUL 60: (CRE$TINII gI OSPETELE NEcREsrrNrLoR.(BrsERrcA $r STATUL)

Mai departe, deoarece in multe locuri, impotriva poruneilordumnezeiegti, se lin ospete, introduse de riticirea p6gin6, a;a incit peascuns gi cregtinii se adund cu piginii Ia {inerea acelora, trebuie sr semai ceari de Ia impdrafii cregtini ca sE porunceascr a se opri unele caacestea atit din cetlfi, cit pi de pe mo;ii; cu deosebire sd se cear6, dincauzd cd unii chiar gi la sirbitorile de nagtere ale fericifilor mucenicinu se insprimintr a sdvirgi astfel de prcate, in unele cetifi, chiar pi inlocurile sfinte; in care zile se sivirgesc - rugine este chiar a o spune -dansuri murdare prin farini gi pe strdzi, ata ci nipustesc cu obrdzniciilascive asupra cinstei mamelor de familii gi asupra pudoarei altornenumtrrate femei, care vin cu, ,evlavie la sfinta zi, incit mai cd fug ,side apropierea insdgi a sfintei credinfe.

(24, 57,62, 65 TruI.; 54 Laod.; lS, 45, 63 Cartg.)

l,t

it

6r-64 Cadagina

CANONUL 6r: (ZILELE DE (SPECTACOLE) PETRECERI. (BISE-RrcA $r STATUL))Apoi trebuie sd se mai ceari de la impdrafi ,si ca spectacolele

jocurilor teatralicegti si se opreasci duminica si in celelalte zile lumi-nate ale credinlei cregtinilor; mai ales ci in cele opt zile ale SfintelorPa;ti mulfimile se adund mai mult Ia hipodrom, decit la Bisericdi tre-buie sd se mute zilele rinduite pentru acestea, cind s-ar nimeri sb caddpe zilele de sirbitori ale cregtinilor ;i nimenea dintre cregtini nu tre-buie si fie constrins la a participa la aceste spectacole.

(9 Ap; 24,66 Trul.; 2 Antioh.)

CANONUL 62: (CLERTCT OSINDTTT DE BISERICA. (BTSERTCA grSTATUL))

' Se se mai ceari de la impirat gi ca sd binevoiasci a ordona sdnu se permiti ca clericul, fie de orice demnitate, condamnat prin sen-tinfa episcopilor pentru orice fel de vin6, sd se absolve el nici de bi-serica, al cireia a fost, nici de orice fel de alt om; punindu-se pentruaceasta pedeapsS de amendi in bani, pi de pierderea demnit5fii, aga casd porunceasci sd nu-i justifice nici virsta ;i nici genul.

(52 Ap; 24,57 Trul.; 45 Cartg.)

CANONUL 63: (ARTI$TI CRE$TINI. (BIStrRICA gI STATUL))

Trebuie si se mai ceari de la impirali gi ca daci cineva de laorice fel de indeletnicire distractivi ar voi si vind citre harul cresti-nismului gi si rimind liber de acele intindciuni, sd nu fie iertat nimi-nui a indemna gi a sili pe unul ca acesta iardpi la acele indeletniciri.

(52 Ap; 24,57 Trul.; 45 Cartg.;)

CANONUL 64: (LIBERTATEA (RoBiLoR) SCLAVILOR. (BrSERi-cA gr STATUL))

,,ln ceea ce privegts publicarea in Bisericd a liberdrii sclavilor,dacd se va vedea ci iereii nogtri colegi fac aceasta in ltalia, atunei esteevident cd gi noi cu incredere vom urma felului lor de procedare din-du-se libertate ardtat, -dupr ce !e va trimite locfiitor ca sd se poat6sdvirgi toate cele vrednice de credin!6 pentru starea bisericeascI gi pen-tru mintuirea sufletelor gi noi le vom primi cu laudi inaintea Domnu-lui. spuneli daci sfinfia voastri le aprobi pe toate acestea, ca si ar6tcd propunerea mca se intdre;te de citre voi, gi cd voi cu sinceritategi cu plicere vefi primi acestea pe lingi consensul nostru ar tuturor,..Zls-aa tofi episcopii: ,,Tofi aprobim cele propuse ;i cele inlelepfegteexpuse de sfinfenia ta trebuie si se indeplineascd((.

(82 Ap.; 4 sin IV ec.; 85 Trul.; 3 Gang.; 82 Cartg.;)

27r

65. 66 Cartagina

CANONUL 65; (EprSCOp OSINDrT. (OSINDA PUSA pE UN E-PrscoP)Episcopul Aureliu zise: ,,Dar dac6 ,si in privin$a lui Ecytiu, care

mai demult a fost osindit prin sentin$a episcopilor dupi cum insugi ameritat, socotesc cd afacerea lui nu trebuie scipati din vedere de cdtredelegafia noastrS, ci dacd s-ar intimpla sb se giseascd in acele pirfi,atunci fratele nostru si poarte grijn de ordinea bisericeasci precum tre-buie, pi unde ar fi cu putin{d, si actioneze irnpotriva lui". Zis-au tofiepiscopii: ,,Aprobdm intru toate pi aceasti procedare; cu atit mai virtos,fiindci acest Ecytiu, a fost condarnnat mai demult, gi rdzvrdtirea celuineru;inat, fald de ordinea gi mintuirea Bisericii, sd se inlringb pretu-tindenea cit mai mult". $i au iscilit: Aureliu episcopul Bisericii Carta-ginei, consimfind cu hotdrirea prezentl gi dupi citire o iscllesc. De ase-menea au iscilit-o pi ceilalti episcopi.

(28 Ap.'; 5 sin. I ec.; 6 sin. II ec.; 9 sin. IV ec.; 12, 74, 75 Antioh.29, 62,78, 93 Cortg.)

Dupi ce s-au elaborat indrumdrile pentru delega{ii trimigi la curteaimperiald, (can. 58-64), pdrin{ii, prin acest canon insdrcineazd pe dele-gafi ca, dacl din lntimplare vor gdsi pe fostul episcop Ecytiu, caterisitde sinod, prin Italia, unde se crede cd a plecat, sd caute sd-l infringi gisd restabileascd linigtea.

CANoNUL 66: (BLINDEIE FATA DE R.{tAcrTrr'boNAri$rr)'

Dupd ce s-au dezbdtut ;i s-au luat in considerare toate cele cepar 9 contribui spre folosul bisericesc, cu aprobarea gi inspiralia Duhuluilui Dumnezeu' am gdsit de bine sd se trateze blind 9i balnic cu indi-vizii donati,sti menfionafi, degi se dezbinr cu gind neliniltit chiar ;i dela impdrtd;irea cu Trupul Domnului, pentru ca, incit ne privepte, s6cun_oascd indeobgte toli cei ce s-au incurcat in comuniunea gi tovirdgiaa-celora prin toate eparhiile Africii precum c6 s-au legat cu o rdticireticiloasS, fdrd indoiali, precum zice Apostolul: ,,certind cu blindefe pecei ce stau impotriv6, ca doar le-o da Dumnezeu pocdinfd spre cunoap-terea ad-ev-5$!gi pi sd scape din cursa diavolului, adu;i fiind de el sprea lui voie'((2 Tim. 2,25-26).

(47, 57, 67-69, 97__94, gg, 177-119, 724 Cartg.)

Prevederile din aceste canoane privesc pe.donatiqti, gi anume: -se recomandi ca in raporturile cu aceEtia sd se trateze paEnic Ei cu blin-defe (66); - - se hotdrdEte sd se informeze dregdtorii d'in Africa desprestarea lor ('67); - se considerd cd pe cale de iconomie sr se admiti vara-bild hirotonia acesto_ra,_;i cei provenifi din cler, dacd cer, sd fie primifigi pursi in demnitd{ile lor, dacd episcopul considerd necesar gi dica celce cirmuieste in acel loc liserica aprobd, gi dacd aceasta duce la paceacregtinilor (68); - gi in final, se stabileEte cd pentru stabilirea pacii sase trimitd la donatigti o delegafie care sd trateze aceasta.

67-69 Carlagina

tz CANONUL ;.67: (CONLUCRAREA (APEL LA) CU DTIEGATORTIsT,\TUtUr. (RTSERTCA Sr STATUL)) ; ! , ,

S-olhotdrit deci si se dea din sinodul nostru scrisori citle dr.egi-torii din Africa, de la care s-a socotit a se cere ceva potrivit sprc dajuta llaicii noastre comune, Bisericii catolice, in cazurile cind autori-tatea episcopilor se delaimb prin cetdlii adicd sd se cerceteze cu auto-ritatea pi cu competcnld drcg6toreascd, gi cu crcdinfa creqtineascS, celeQe s-au ficut in toate locurile, in care maximiani;tii au refinut biseri-cile, apoi ca pe cei ce s-au despdrfit de ei s6-i pund Ia tot cazul inactele publice, spre toatd cuno5tinfa sigurd a tuturor.

(47; 5,7, 66;.68, 69 97;-94, 99, 177*779, 724 Cartg-)

CANONUL 68: ( I I IROTONIA DONATISTILOIT) . , ,Mai apoi sra hotirit sd se trimitd scrisori cbtre fr,afii pi impreuni

episcopii no;tri ;i cu deosebire citrc scaunul apostolesc, in care ;adepomenitul Anastasie, fratele nostru venerat ;i irnpreund slujitor; fiindciel gtie cI Africa are mare nevoie ca pentru llacea ;i folosul Bisericii,acei dintre donati;ti inpi;i' care oarecind au, fost clerici, gi care dupdce li s-ar indrepta infelegcrea, ar voi si treaci la unitatea ecumenici.si se primeascd in demnitifile lor prnprii, potrivit hotbririi fiecirui e-piscop ecurncrnic ;i dupd voinfa celui ce cirmuie;te in acel loc biserica,daci s-ar vedea ci aceasta corespnnde picii cregtinilor, dupi cum esteclar.ci ;i in vrernile trecute ata s-a procedat in privinfa acelei dezbi-niri; ceea ee mirturise5te prin pildele din multe ;i aproape din toatebisericile Africii, in care a fost odrdslit acest fel de ritdcirc; nu pentruca si se desfiinfeze ceea ce s-a hotirit la sinotlul car.e s,a lindt in pir-file . cele de peste mare, refcritor la chestiunea aceasta, ci pentru ca a-ceea 3.."r rxmini in vigoare in favorul celor ce vreau astfel si se intoarcila 'catoliceasca Bisericd, e3 si nu se facd nici o imbucitrfire a unit[tiitlin cauza acestora. Prin cele ce insd este evident ci unitatea ecumeniciin tot chipul se indepline;te pi se ajuti spre folosul invederat aI su-fletelor frifepti din toate locurile, unde petrec, ;i cele hotdrite Ia si-nodul de, peste. mal'e impotriva demnitdlilor:lor, si nu-i impiedice aceiaciti vreme nici o persoani nu este exclusd de la mintuire; anume .cacei ce au fost hirotonifi din partea donati;tilor, daci ar voi si se intoar-ci, indreptindu-se la credinfa ccuntenici, ace;tia nu dupi sinodul depeste mare, sd nu se primeascd in demnitdtile lor, ci mai virtos sd seprimeascd, prin ceea ce se poarti griji de unitatea. ecumenic6.

(17, 57, 66-69, 91, 94, gg, 117-tr rc, 124 Cartg.) ; t , .

CANONUL 69: (PACE.\ CU DONATI$TII)

Apoi s-a hotirit ca dezbitindu-se acestea, si se trimitd delegafidiri numirul nostru cdtre cei ai donati;tilor, ori cdtre episcopii, pe &ieii au ori citre laici, spre a vesti pace ;i unire, fdri de care nu se poate

273

n4 70.71 Car tag ina

menfine mintuirea creEtinilor, prin cars delegali s[ li se facl cunoseuttuturor donatigtilor ci nici un motiv binecuvintat nu au de a aduceimpotriva catolicegtii Biserici, mai virtos si fie cunoscut tuturor prilactele publice, pentru cdnfirmarea dovedirii, ce fel de procedurr au ivutei fa!5 de schismaticii lor maximianiptii; cici atunci, de ar voi si in-geleagi, li s-a aritat lor de la I)umnezeu, cd ei atit de fdri dreptates-au dezbinat de la unitatea bisericeascd, dupi cum acum ei strigi c5maxirniani;tii firi dreptate s-au dezbinat de dinsii; ;i din nurnirui- ma-ximiani;tilor acestora, pe care cu vldita autoritate a voinfei lor. propriii-au osindit, .;i mai apoi i-au primit in denrnitd$ile lor proprii, .si botc:zulp€ care l-au dat cei de din;ii osindifi;i lepidafi, l-au primit'r;alitl, sprea se v5di cum se pun ei cu inimr nebuni inrpotriva pacii Bisericii, ceteice este rdspinditi in toatd lumea, frcindu-le acestea in favorul lui Do-nat gi nu consideri ci se spurcd pe sine prin comuniunea celor a;a pri-m!!i de dingii pentru necesitatea picii, fi intre aceea se cearti cu noi,adici chiar ;i cu catoliceasca Bisericd, care se intinde pin6 la marginilelumii qi nu vreau si inlcleagi ci din cauza spurcaiei cornuniuni cucei ce, pe care mai inainte tofi ii acuzau, acum nu i-au mai pututinvinovS!i.

C.q,NONUL 70: ( lNF lr iNARll . . \ cr .ERUr-UI DB LA SOTII)

, Rdspindindu-se ptiri ci unii dintre crerici nu sc r.efin de Ia so{iilelor, se hotrrS;te ci episcopii pi presbiterii ;;i diaconii sint datori si serefind de la sofiile lor, la timpuri determinate; ;i dacx nu fac aceastasi se aurot'eze (excludi) din starea ecle'siasticir; ceilalfi clerici si prr seconstringl la aceasta, ci trebuie sd se pistreze obiceiul fieclrei biserici.

(5,-!!, 26, 57 Ap.; .3 sin. I ec; 74 sin. IV ec.; S, 6, 72, 13, 30 1,rul.i18 .sin. VII ec.; 79 Ancira; 7, I Neocez., 4 Gang.; j, q, ZS, St Cartg.; gDianisie Aler; 12,27,88, Vos. c. I \ Iare)

; . ,Prin acest canon se stabileste obrieatia clerului superioi de a se.

re{ine cle la relafii sexuale la anumite timpuri determinate. Nu obligii;r accasta ;i pe clericii inferiori, intrucit ace;tia nu se ating cle sfinte"le

' t )Taine.

CANONUL 71: (NU SE INGADUIE PAIT;\SIREA SCAUNUI,UI)S-a hotrrit iar6;i ca nici unui episcop sr nu-i fie iertat, pirr-

sindu--;i scaunul siu statornic, si se mute ra o oarecare biserici, "o ,uafli- in finutul sdun sau purtind griji de lucrul siu propri., ,rrui *,rii4ecit se cur,ine, si fie ne-pdsitor pentru purtarea de grijir ;i ostenealafafn de scaunul siu propriu

(sB Ap.; 2s sin. tv ec.; 'ig"Trut.;

11, 12 Sard.; tif fiia.ff{]t, nsCartg.; 16 sin. I - I I )

72-74 Cartagina

Scopul acestui eanon'gsfg..:de a obliga pe episcopi sd nu-$i mute re-;;edinfa in alt loc decit cel stabilit, reprogindu-le ca prin aceasttr sA nuncrglijeze treburile episcopiei ;i sd se ocupe nurnai de afacerile lor pro-1;r i i .

CANONUL 72: (tsOTBZUL COPIILOR GASITI)

Apijderea sa hotSrit in privinfa pruncilor, ci de cite ori nu se vorgdsi martori siguri, care si afirme fdri indoiald cI aceia sint botezafi,pi nici ei din cauza virstei nu vor putea rdspunde in chip potrivit des-pre taina cea datS lor, acestia sd se boteze fdrd nici o piedicS, ca nucurnva aceasti indoiali s5-i lipseascd pe ei vreodati de curifenia aces-tei taine, ;i fralii nn$tri, delegafi ai maurilor, ne'au recomandat aceastadeoarece ei cumpirtr de la barbari mulfi copii de ace;tia despre carenu se ;tie daci au fost botezafi.

(49, 50 Ap; Z sin. lI ec.; 84 Trul.; 8 sry.VII ec.; 45, 48, 110 Cartg.;1 , 9 1 V a s . c . I I a r e )

in acest canon se inrpune rinduiala ca sd se boteze copiii desprec:ire nu sc gtic dacli au fost sau nu botezali

'CANONTUL 73: (IN AFRICA, ZLIJA PA$TILOR SE VESTE$T]I LA

SINOD)' . l r ' t r j t l

A;ijderea s-a hotirit ca ziua cinstitelor Pa;ti si se publice tu-turor prin iscllirea actelor sinodului. Iar ziua sinodului si se find aceea;icare s-a hotf,rit la sinodul de Ia Iconia, adici cea inainte de ziua a ze-cea a calendarului lui septetrrbrie; deci trebuie sI se scrie cipeteniilortuturor eparhiilor ca atunci cind yor convoca la sine sinodul sd lindiiua aceasta. ,(

(37 Ap; 5 si.r I €c.,' 8 TruL; 6 sin. VII ec.; 7, 20 Antioh.; 34, 57,95,146 Cartg.) :

Reluind cele hotArite prin canonul 34 qi 51 pdrinfii stabilesc ca Iasinodul general de la Cartagina, c.rrc se va line la 21 august, in fiecarean, si se facii cunoscutd ziua in care se va prdznui lnvierea lui Hristos.

CANONUL 7,1: (SCAUNELE NU SE TIN VADUVITE MAI MULTDE UN AN)

A;ijderea s-a hotirit ca nici un episcop interimar nu are voie sifini, prin orice fel de stiruinli sau inrperecheri ale mirenilor, scsunulcdruia i s-a dat (episcop interimar), ci si stiruie ca pini intr-un an sise ingrijeasci de instituirea noului episcop pentru, acegtia; iar de arneglija aceasta, dupi itnplinirea anului si se aleagi alt episcop interimar':

(36 Ap.; 25 sin IV ec.; 35 Trul.)

2i6 75.*lf Qd113oi11'1

De obicei Biserica:viidr-rvit;i,se administra de elerul bisericii respec-tivc pina la instituirea unui nou episcop (can. 36 Ap.). pentru a se evitaformarca de partide ;i scanclaluri sc numea.cite un eipii;cop .intcriurar.Acesta avea obligafia sa pregriteascd in cel mult un an^ ocuparea postu-Itti cu un t.tular. Pririnfii au in vcdere cazul in care in accit timp epis-copul interinr:rr nu pregdtea ocuparea postuh.ri, dispunirrcl ca un astfeltlc episcc,p sil i ie inlattrrat ;i sii se aleagi un noi.l lclri:inirtrator.

cANOt\UI. ?tr ; (Ap-\ I t . iTol i l t SAR:\CILO]I. ( i l ISi , :RlcA i l l sTA,T U L ) )

. i i , :

Impreuni cu rolii anr h'tiliit sd se ceari de la irnprrrfi ca,' clincauza tratamentului riu fald de srraci, de porara crrora Biserlca nein-cetat este supltrati, si se alcagi purtarea de erijJ a eJriscopilor defc,n-sori pentru acc;tia impotrill tiraniei boga{ilor.

(2,23 sin. IV ec.; .9V Cartg.)

Din canon rczu.Li c':i impirafii Teoclosiu fi Onoriu au satisfAc.rrtce'rcrea pririnfilor numincl pe lingd episeop- un edic lavoeat - - aparirtor),speciirl aies de r:piscop, prr.otime gi cetifenii fruntlli. :

c. \NoNuI. ?6: (EpI.SCOptI SA IA'PARTE I. . { SINODADI|)

De asemenea s-a hotirit, ca de cite ori ar trebui si se intruneasclun sinod, episcopii, cale nu sint impiedicafi nir;i de rirsti, niei tie ne-pltin!5, _nici -de vreo nevoie mai grea, sa se prezirtte duprl eur iinfi,pi-si se dea,de qtlre prirnafilor din fitcare eparhie trespre tofi episcopii,ori de s-ar fine dou6, sau trei irrtruniri ;i de s-ar arege oricifi cu schim-bul din fiecare nurnir la ziua sinodului neaplrat si se prezinte; iar dacinu ar putea si se prezinte, din cauza ivirii unor nevoi multe, precurrtse poate intimpla, de nu vor anunfa primatului propriu cauza impiedi-c6rii lor, apoi unii ca aceytia trebuie si se indtituleze cu "olruniunea,proprii lor Biserici.

(37 A1t. ; 5 sin. ' I ec.; . 19 sin. I l , t :c. ,Antiolt.; 40 Leod.; 18, 73,77, g5 C'ortg.)

In canon se are-in_vcdere obliga$ia episcopilor clesemnali si parti-cipe la sinodul general.,C'ei. ce nu puteau m-erge Si nu anunlau pe piimat,clatr dc s:rnc! i r-rr .et .

: . : . : , l | : . . , . , , .'

_/. cr.{NoNUr. 77: (JUDECARI|.{ lN ABSIINf4) .;- ln privinfa lui cresconiu al \/i larecenfiei s-a hotrrrit dt: citr,e

tof i aceasta, ca de acunr inainte asi jckrrea si .se dea cki st i r .e pr irrratuluiNumidiei pentru ca sr ftie ci el trebrrle str indemrie priri' scrisorilesalc pc nrenlionatul Cresconiu ca si se prezinte la adunare, pentru ca

?8, .7:a ( l :r l t ;rgitrrr , '17

el sI nu irrtirzie a se prezeuta la apropiatul sinod a 'toatd Afriea; iat'de va refuza si vini, si $tie c5 se r? aduce sentin![ itnpotriva lui.

(35 Ap.; 5 sin. / ec.; 8 Trul.;6 sin. VII ec.; .20 Antiah,. 40 Laocl.; 18,41,73,76,95 Cgrts7.) :

ln acest'cauon se aratd ei episcopul care nu se lrrezintd la judecatapoate fi judccat qi in lipsi.

CANONUL 78: (CURIT{ARBA SCIIISITEI DIN IPo}iIA) '

S-a hotirit iarigi ca, deoarece nu se nrai poate aurina pentru multivreme ca Biseriea din lponia,si rdmini f[rd de prrrtilfori de grijd li rleoa-rece bisericile de acolo se de{in de cei ce carrtd cornuniunea ilegali alui Ecftie, ,trimitindu-se din sinodul yrrezent, episcopii: Rigin, Allpio,Augustin, Mateiu, i Teasiu, Evodie, Plachian, Urban, 'Valoriu,

Amvivie, Fortunat, euodvultdeu, Onorat, Ianuarie, Apt,. Onorat Arnpe-lie, Vicotorian; .Evanghel gi Rogatian. Si adunindu-se ;i irrdreptindu-secei ce au socotit cu hotirire vrednici de osind[ c5 trebuie si a;teptefuga lui EcJtie, cu rugdciunile tuturor si se hirotoncasci acestora epis-cop, iar daci aceia nu vor voi sE se gindeasci la pace, sX nu irnpiedicealegerea prinmtului spre a fi hirotonit, intru folosrrl Eisericii, care estepirisitd de atita vreme.

- (58 Ap. ; 25 s in . lV ec . ; 79 Txu l . I I Sard . : 65 ,71 ,74 ,93 , 121, 123Cartg.)

Ip. acest canen se dispuns sd se rlucd cifiva episcopi in Iponia pen-tru a iestabili ordinea stricatl de episcopul caterisit de sinod Ecytin(vezi qi can. 65).

CANONUL ?9: (ORINDUiALA PENTRU CLERICIT lNVrNUrTr)

S-a hotirit iar:d;i ca rle citc ori clericii sint recl;rmafi ;i li se adrrcevreo acuzE, atit pentru ca si nu se aduc5 def5inrare : iserieii, cit si ininteresul respeetului ce i se cuvine Bisericii, pentru care Ii se face cru-fare clcricilor acestora, tot aqa gi pentru ca sd se impiedice trnfia ere-ticilor gi mindria p[ginilor daci acepti clcrici vor voi s5-;i apere cauzator, precum se.cuvine, Si sd-li dovedeascl nevinovXfia lor, si facd aceas-ta in timpul cxconrunic5rii lor de un an; iar daci vor intrelisa str-;il imureasei afacerca lor in tirnp de un an, de aici inainte uicidecumstr nu se mai primeasci cuvintul lor de apirare.

(74; 6 sin. II ec.; I sin.IV ec.;)

Fericitul Augustin spune Cd fiecare cleric,'trebuie p€rmanent s5aibi in vedere conqtiinfa, pontru noi in;ine, gi reputafia bun5, pentrudeaproapele. (reputafia tibi, farna proximo tuo). Pirinlii avind in vedereplstrarea rrnei bune reputa{ii a elerului dispun ca ccl despre care s-arispindit ln public qtire'a cd a eomis vreo vinovific, este dator, in inte-

80-82 Cartagina

resul bunei lor reputatli ;i al vazei Bisericii, sr caute ca in ,curs de unal r !e de-sculpe-e.rn fa{a.fonrlui-.juclecdtoresc ui*ri""r" gi prin aceastasi-gi dovedeascd nevino-vdtia in fita opiniei publG.- Daci nu fac a_eeasta vor picrde dreptul de a se apiro ii 'or fi c'ndamnati cu €XC.olru:nicare pe tin'rp de un an, aeeasta nu pentru ei s-.r fi fd;;i- p.i" 1"".-i;.q dovadd cd ar fi vinova{i, ci fii"J.i ei au ,inqaduit ca lur'ea sd poatiiehiar numai binui ctj au eomis vreo vinovdtie. .:

CANONUL 80: (CARTILE CANONICE. ALE :CALUGARILOR), . . ' A;ijderea s-a .hotirit, ca daci cineva prime;te pe \/reunul din .ri-nistirile striine_gi ar voi si-I, prornolrze pe aeela in cler, ori si_I puniegumen Ia minlstirea. sa, episcopul, care iau-'""u".1L,- dezbinindu_se de;comuniu'ea cu ceilalfi sn se niurfumeasex numai cu comuniunea po:porului s5u; iar'heela si nu 'r5min-6 nici cleric, ttl"i Jg.r-.n. :

(14 , 15 . 16 Ap;_ IS_, 16 ,s i r t . I ec . ' ; .4 , -5 , t0 , Z0 , ,ZJ s i :n . IV ec . : 17 , . lg ,20 Trut.i 19: zr -qi 'vti i" i ;"i,,"2i inim} t,:2, is,"t i,: l6.sard.; s4, g0Cartg.; 2, 3,4 sin. I-II) : :

In acest calton se interziee episcopului si primeascd calur,irl.i q1,1,alti eparhie, firi scrisoare de trimiterb. s" Etie cd acegtia nrr 1;ot fiprimifi in cler qi nu pot fi numi{i egumeni lvezi .si L"". ZOi.

cANoNiJL 8-r_: (Eprscopul sA NU LASE MogrENrRE ERETI-crr.oR gr NECRE$"TNILOR)Asijderea s-a hotdrit..ca daci vreun episcop ar prefera. fafx deBiserici, si lase mo;tenitori pc eretici ,u" pegini, oii i* sint r.uderrii.ori de sint afari de rudenia sa, sE se pronunfe gi d'pd nroartea ruianatema asupra unuia ea acesta ;i numeie tui nicidecum sx n, ,u 1ro-meneascx de iereii lui Durnnezeu, niri str se poat5 Jo"iino"eti. dacx 'amuri fIrE testament, deoarece fdcinclu_se ;pi.;*p, l"l--a"to"ia si faclc u v i i n c i o a s a i m p 5 r f i r e a a v e r i i s a l e p o t r i v l i r a i ' j a " i n t " i - ; ; j ; � � � � �

(38, 40 Apt.; 22 sin. IV; 35 TruL; 24 Antioh,.; ZZ, 32 Cartg.)Pdrintii la acest sinod prin canorrrrl 22 interzic episcopilor fi i'igeneral fetr:'tor biserice;ti sd lase nt;iL"i;o;;;;'i;; iierodocqitor: iar,in eanonul 32 reeomandi si t.ansmite averea lor bisericii. In eanonirlprezent reglementeazd in anrdnunt eontinuiul "*""irr"ili.Drept'l de a ^testa ai episcopitoi a fosi-;gil;;;;t prin canonnr'40 apost.lic qi 24 Antiohirr..pgntrir episcopii ";;;';;-;;ipu[ie "ii.,aui"i"se prevede pedeapsa anatenrei qi qtergerea lor din aipii"i.

-

CANONUL 82 ; (LTBERAREA. SCLAVILOR)

- De asernenea s-a hotirlt ca in privinfa libeririror de sclavi, carese fac in Biseric5, s[ se petifioneie tut i-pe.iufvY-er:'vr(72 Ap.; 4 sin. IV ec,; gS Trut.; S Cnng.; 64 Cartg.)

83-85 ( lartagina

Sc repct-'r clisltozilia crrtronului 64 Cartagina, potrivit c"lrltia petrtrulibcrarea sclavilor sli sc crcrtrt"t invoirc:a autoritirti lor de stat.

C.. \NONUL 33 : ( l IUCI)NICI 1NCIIIPUITI)

A;ijclerea s-a hotilit ca pretutinderri altarelc, carc sint ridicateprin {arini pi prin vii, ca si cum intrrr polrrcnirea nrucenicilor, in careinsi nu se dovede;tc a fi apezat nici un trup, nici moapte ale urucerticilor'de cste cu putint5, sd se distrugd de citre episcopii locali, ial daci a-ceasta nu se poate face din cauza tulbur:irilol poporului, totuti si seadmonesteze gloatele ca sd nu se aclune la ac:le locuri. $i pentru cacei ce cuget5 drept cu rrici o superstifie si nu se lege de aceste locuri,nicideeum sE nu se sivir;easci aeolo lronrerrirea ntucenicilot', decit rru-mai dae[ ar fi vreult trup, salr oarccare rdmi5ifi dc ale nrucerricilor,ciri dacd s-a predanisit in vechime in chip demn de irrcredere ci acolo arfi fost domiciliul de origine, sau al mo;iei, sau al patimilor t'reuttuimartir; iar toate altarele, care se ridicd oriurrde in urrrra visurilor'gidescoperirilor false ale unor oatneni, in tot chipul trebuiesc inldturate.'

(31 Ap.;4. s in. lV ec.;37 T'rul . ;7 sin.VU ec.; 5 Art t ioh.)'

Prin canonul i:rezent se clispune clistrugerea falselor altare, subcere nu sint moa;te ale martirilor.

. i lCANONUL 84:.(DARIMAREA IDOLTLOR;) (BISERrCA $I STATULD

De asemenea s-a hotdrit a sc cere de la prea sldr ifi i inrplraf i.ea rimipitele idolatriri, nu numai cele sculptate, ci ;i ccle din orice.felde locuri, ori din dumbrdvi, ori tl in copaci, cu tot chipul si se nirnice'asci.

(58 Cartg.)

Se lepetl qi intdresc dispczi{ii le din canotrul 5B Cartagin.r.

CANONUL 85: (P I i IMATUL CAI |TAGINEI ) , l

Tofi episcopii ziseri cd daei se hotirX;te c5 trebuie si se dictcz,.in sinod oarecare scrisori, si binevoiasc6 a dicta pi a isc5li in nunreletuturor veneratul episcop, eare lrrezideazd in acel scaun. Deci se hoti-r5;te ca episcopilor delegafi, care trebuie sI se trimiti irr eparhiile dinAfrica din cauza donati;tilor', si li se dea scrisori, care sd cuprindicercul imputernicirii lor, peste care imputernicire sd nu treacd. $i auisc6lit. Aureliu, episcopul Bisericii Cartaginei, am consimfit cu hotiri-rea prezentn ;i citintl-o iscilesc. A;ijderea au iscilit si ceilalli episcopi..

(55 Cartg.)

Aici se menficlneerzd unu din prerogativele episcopului din Carta-gina; primas totitrs Africae, de a redacta ;i semna in numele sinoduluigeneral documente qi corcsl:ondenfa legaili de acest sinod.

279

86 Cartagina

CANONUL 86: (INTIIETATEA INTRE EPISCOPI SE STABILESTEDUPA VECHIMEA IITROTONTET)

Episcopul valertin zise: ,,Dacd bundtatea rdbdirii voastre imipermite, voi expune pe rind cum s-a procedat in timpul trecut in Bise-ri-ca. -Car-taginei gi cele ce s-au intErit in nrod sirbdtoresc prin iscilitu-rile frafilr' ;i mdrturisesc ci noi sintern datori a le line pe toatr: aces-tea. Agadar n9i stim cr rinduiala bisericeasci totdeauna s-a pds{r:atnestricatd, incit nici unul dintre frafi n-a indriznit a-;i. lua iniiietatefafi de cei mai vechi ca dinsul, ci potrivit iubirii, intiietatea ti s-a daitotdeauna celor mai vechi" ceea ce s-a primit cu bucurie ;i de urma;i.!{infenia voastri deci si admiti a se inieri si mai mult aceasti rindu-iald prin cuvintul vostru". Episcopul Aureliu zise: ,,Nu ar trebui iirelenim asupra acestora, dacd'nu i-ar fi ivit unele concepfii a" ""i"-feles, care ne:aq indreptal atenlia asupra acelor hotrriri; deoarece ins5chestiunea aceasta, pe care fratele 5i-. impreuni liturghisitorul nooii,ia relevat-o acum este comuni, pentru cd fiecare clintre noi si-si cunoas-c5-rangul hotEri t lu i de Dumrrezeu; i ca cei inst i tui f i mai ' . t i r .z iu. .s icedeze locul celor de mai inainte, 5i si nu indrhzneasci a lucra oarecindfdri gtirea acestora, pentru aceasta propun, dupd cum rn-am gindit, cai"lt"g, s[nodul de acord si infrineze pe cei ce disprefuiesc pJ cei maiintii de ei, ;i pe cei ce indr5znesc ceva fafd de cei mai vechi.in hir.o-.!oni-ec'. sanctip, episcopul primului scaun al Numidiei zise: ,,Tofifrafii,.prezenti aq auzit propun€rea fratelui gi impreund iereulrri nostrlAureliu; ce zic Ia aceasta? Episcopul Diatimiu zise: ,,Se supune apro_birii voastre ceea ce s-a hotirit prin votul celor bitrini, pentru cacele cuprinse in hot5ririle sinoadelor de niai inainte din Biserica car-lgSinei sE se observ.e de''citre to!i, fiind deplin intlrite hoteririi voast""l,Tofi episcopii ziser5: ,,Ilinduiala aceasta a fost observatd uiii a" fiii"ticit ;i de_ inaintagi, gi se va pEzi de c5tr.e voi prin voia lui Dumnezeuobservindu-se insr gi- drepturile episcopilor celor care au precxdere inNumidia Si Mauritania.

, .- Spoi tofi epi,scopii, core au iscXlit hotdririle acestui sinod, auhotErit ca matricula adicx consemrlarea scauneror duptr rangul Ior ;inorma din vechirne a Numidiei trebuie sI se pAstreze atit il scaunulprim, cit gi la mitropolia Constantinopolului.

(34 Ap; 4 ,6 ,2 ,78 s in . I ec . ; 2 ,3 s in . I I ec . ; g , g , s in . I I I g ic , ; " .9 ,77 ,28 s in . IV ec . ;7 ,30 ,59 Tru l . ; g Ant ioh . ;20 ,56 Laod. ; 3 , 4 , S ,Scrd . , ,17,39, 89 Cartg.) , j i

. ln acest cqnon se cere sd se respe"t"'lindri"Ia privind intiietateaonorificd dupr timpul h.irotoniei qi nu-dupd alte prerogative sau impor-tanfa scaunelor. Se adrnite o excepfie cu piivire re-feritoire la Mauritiniagi Numidia. Pentru a nu se isca discufii s-a dispus prin canonul Bg sise emitd o gramatd cu ocazia hirotoniei. din care si rezulte data precisia sfin{irii.

'

87-90 Cartagina 281

'CANONUT- 87: (.IUDECAREA EPISCOPILOR. (EPISCIPII SA SIrSUPUNA SINODULUI)) i

ln privin{a lui couclvultdeu, al centuriei, deoarece potrivnicul luia cerut ci si se introduci la sinodul nostru, intrebat fiind, ori de voie;tesi fie anchetat cu acela inaintea episcopilor; c6ci rnai intii fdghdrria. incealalti zi insa a rdspuns cd nu-i place aceasta ;i s-a dus, - tofi epis-copii au hotdrit ca nimeni si nu se irnpirtigeasci cu- acel Coudriultdrru,pine ce nu se va termina procesul lui. Dar a se lua de la dinsul episco-pia, inainte de sfirlitul procesului lui, nici unui cre;tin nu i se poatepirea cu cale.

( 7 4 A p . ; O s i n . / 1 e c . ; 9 ; 7 7 , 1 9 , 2 1 s i n . I V e c . : 8 T t u L ' : 7 4 , 7 5Anl. ioh.; 40 Lc.oct; .4 Sarcl . ; 8, 72, 75' t rg, 96, '721, 728, 129, 730 Cat: tg, ;13 ,76 , s in . I - l l )

' se aplicd principiul ca pe timpul jurlecSfii, cel invinuit se 1u1-pendd, fdri insa i Se completa locul cu un alt titular.

CANONUL 88: (PIJNIiRE.'\ lN RIITRAGIIRE DIN EPI'SCOPIE)

In privirrfa lui Maxirnian al Bagensiei, s-a hotirit sx se dea dinsinod epiitole, atit citre dinsul, cit ;i cltre popor, ca acela si se retragdde la episcopie, iar aceia (poporul), s[-;i caute pe altul.

/9 sln. III ec; 76 sin. IJi; t0 Petru AIet.; 2, 3 Cl'tiri l Al'eJ,�)

Se aprobd cererea de retragere a unui episcop din funcfiune'

, CANONUL 89:'(CTIRTILE DE HIROTONIE)

apoi s-a hotirit ca cei ce se vor hirotoni de acum inainte i1-epar-hiile Airicii, s[ primeasci scriso{i de la cei ce-i hirgtonesc, isc[lit5 cUrnina acelora, cuprinzind ele consulul Pi ziua, pentru ca sf, nu se,tar"i nici o inaoiaia in privinfa celor din urmi sau a celor dc maiinaintc.

(86 Cartg.)

Se instituie obliga{ia de a se emite gramatii cu ocazia hirotoniei"in care sd se arate numele consulului qi data emiterii'

CANONUL 90; (GITETII SA nAltlttA UNDE z\U FOST iIIRO-TESITI)

Alijderea s.a hotSrit, ca daci oricine ar citl in bisericd chlar 9lnumai o

-dati, si nu se prirneasci de alti bisericd in cler. $i au iscXlit:

Episcopul Aureliu, at Bisericii din Cartagina consimlind cu hotdrirea'pi"""ni[, ,si citind-o a iscdlit-o. De asemenea au iscilit qi ceilalfi episcopi.

(33 Trul . ; {4 sin. VII ec.; 15 Laod.;) rr .Vezi $i canoanele Paralelb. : /

28291, 92 Cartagi lra

CU\NONUL I}1: (INTI'LEGERE;\ CU DON,\TI$TII (I3ISITRIC;\ $tSTATUL)

: Episcopul Aureliu''zise: ;,socotesc cE ceea ce s-a sur)us currpirririidragostei t'oastre trcbuie si se intXreasci ;rrirr hotdliri bisericesti. Noitofi arn frgdduit sx no pror)unem ci fiecare'crintr;;;i-irebuie si tratezecu cdpeteniilc donati;ti lor,- sau si_;i asocieze p" "itf -

.,pi.r",r1ri i:;;i,;;,ca astfel si trateze cu aceia in fiecare cetate ;i rocilitatrr, pri' crregi-tori sau prin cdpeteniile acclor locaritxfi; ri au":i-ioli aproua aceastipropunere, atunci-str sc lrrrblicer(. Tofi episcopii ziscra: _To1i .ini J;acord ;i tofi intirim act'asti propu,-,er:e pi'in iicaritura ,oastr6. De ase_nlenea cereln ea scrisorile ce sint a se ti.i'rite din sinod ta d.egrior -sa

Ie iscileascr sfinfia ta pentru- toti(r. Episcopur Aureliu zisei ,,Dacise pare dragostei voa-stre, apoi si se ciieasci forn',uiarrrt tratati'erorcrr dinSii, pentru ca cracS sc aprobi,..tofi_ si intdrirn acea crirectiri deprocrrrrrri('. Rdspurrs-au tofi episcolii i: ,,si *"'"itu;:;,.. citit_a nota_rul Lait.

(47 , 57 ,66-69,97_91, gg , 117_119,124 Car tg . )Toatc sc. referd la donatiqti.

CANONUL 92: (INDRU]VIARI PENTRU INTELEGEREA CU DO\Z\-TrgTrr)

Episcopul Bisericii _Ecumenice, Aureliu, zise: ,,Rugdm pc prea-vrednicia voastrd si se citeasc5 ceea ce ni s-a i'gaauii p.in autoritateaacelui scaun oreainalt, pi si porunceascb a se .ruce ra irldeprinire,.. $ieitindu-se mandat'r ri 'un""ilarlrJ"a"t"l", episcopul Bisericii Ecurrre_nice zise:_,,Binevoifi. a ascurta mandatrrr, """u t"nf,Ju ii-r."i"r*#;c'tre vrednicia voaitrd. citr.e ao"ut-iG pi -ancxina -uJ*i"li

trimifindu_leIor, ;i apoi rrspunsur lor si ni-l face{i cunoscut lrrin scrisorire voastre:,,Noi, trimitii autorizafi ai sinodului nostru ortodox, intrrm in tratativectr voi si dorim sX ne bucur5m de inrlrepta""""ir"lt"X; caci cunoaStenrdragostea f)omnului care zice: ,,r""i"i1i ii,rt r?"iiiriri" ou"" cd aceiafiii lui Durnnezeu se vor lumi(._ (Matei b, gli Dar, $i pri' proroci nespune ca si celor ce nu voie.sc s5 se num.iardi r"i1i iri irortri rroi si rezicenr: ,,\/oi sinteti frafii noStri. Deci -nu trebuie sa dispreluifi aceastiadmonifie a noasti'i, "ir. ilil,*-iil"i.rti""u pieii, cici crac6 voi crcrreticd afi avea dreptate, si nu intrelisali a o spunc; anunle i;i;.rrt";';l#dul vostru, aleieti trintre "oi p"-"ui'""-i i"i."a*w ;; expunerea ap6-rtrrii acelei dreptS-ti a. r,oastl r, .:upa lum gi noi vorn face aceasta: anu-me ca cei ale;i din sinodul vostru imoreuni cd cei alepi dintre noi sitrateze in liniste i",l?:lrri_1irq"J hgtnrit irt"i1"* "."i,"," rle cercetat,care desparte comuniunea voas,tr6 rle noi, fi "ri- "rr" i.oiu DomnuluiDumnezeului nostrrr .lu :* p*,i "u6t in

-sfir,.sii'i,,t-aii"ii 'ecrri, ca nucumva sufletete neputincioaie ;i popr,""i ri"i';;;;;;,i;, si se piarcr'

93 Cartagina

in dezbinarea sacrilegd prin incrcdcrea in oaureni. Cdci dac6 vefi primi

frdfe;te aceasta, u;or se va limuri drcptatea; iaq de.y-Y "--fi si faceli

aceasta, .reaua voastrx credin![ se va cunoagte indati". $i citirrdu-se

acest formular, to{i episcopii ziseri: ,,Se aprobi intru toate; a;a s5- fielt1

$i "" lscilit. liu."ti,r, episcopul Bisericii Cartaginei consimfesc cu- hot5--

"iiuo pr*r"nt5, 5i citind-o iscilesc. A;ijderea au iscilit qi ceilalfi episcopi'

( 4 7 , 5 7 , 6 6 - 6 , ' 9 l , 9 3 . 9 4 , g ( ) , 1 1 7 - 1 1 g , 7 2 4 C a r t g . )

CANONLTI_ 93: (i\TDnuM.iRI PENTRU SOL,II TRIMi$I LA DONA-

TISTI), Ilstrucfiile clate fralilor Teasiu ;i Evodiu, delegafii trimili tlin

sinodul cle la cartagina "it"" p"uacinstifii ;i preaevlaviqii domnitori:

;Ci;e i,or sosi ei cri voia Dorni-rului irr fafa prea cucernicilor impirafi

,e iu A"."opere felul in care elpeteniils donatilti lor lasinodul din anul

ei-*ar"t ptin intervenliile clicgltorilor au fost invitafi si se intru-

iua".e cu deplind libertatc a cuvintului cI dacd ar incerca si suslinX

io"iii"" lor .sE-5i aleagd pr: cili'a dintre din;ii in nur'ir suficient.'

care sd trateze in linbte cu noi Si cu smerenie ereFtineasci sE arate fdri

;;iri; "e u" fi de partea lor oarecare dreptate, pentru 9a prin aceasta

iA s" "orroasci puritatea ecumerlicl (ortodoxi) care din timpurile vcehi

d stidlucit la iriellirne, ii acum (sd se cunoascd) de asetnenea (aceastd

puritate) in urma'ne;tiinfei .si unilateralitifi adversarilor' dar deoaroce

,r" ut avut incredere in aceasta, altroape nimic nu au indrbznit sd r[s-p"-"aX. beci dar, deoarec s-a exhairriat fafd de dinpii .procedeul episco-pesc .;i cel pagnic ;i dinrii nefiincl in stare si rlspgndd ceva impotriya

adevirului, in'chip nepermis au recurs la forfi incit pe multi, episcopipi pe mulli eleric,""a re tx""* despre laici, i-au incitqat prin viclenie'

ii ip"i au luat unele bisericl pi de asemenea au incercat sd ia li altele;prin u"mare a rimas ca bundvoinfa lor, a impdratilo_r, 1i se ingrijeascil'pentru Biserica catoliceasc[, ceea ce i-a niscut in evlaviosul sin matern

ii i-a nutrit cu tiria credinfei, sd se intdreascl prin griia lor impirl-teac[; ca nu cumva niSte oameni indriznefi in timpurile lor binecin'stitoare de Dumnezeu prin oarecal'e teroare s[ puni stdpinire 3slpt3pnpoarelor neputinciose din cauzd cd ng i-a putut corupe seducindrr-i.bXci este cunoscut gi de multe ori s-a ptrblicat prin legi, marea rnul{ime

de uriciuni, ce se comit de cei ce se intrunesc llegal, eeea ce de multe oris-a gi osindit prin hottrririle sus-numifilor, prea evlavio,s-i domnitori; deciimpotriva nebur:riei acelola sd putcm eipita aiu'tor divin. care estetr.obiftr,tit; nici str[il de Sfintele Scripturi, cit5 vrerne ;i Apostolul

Pavel, dupd cum se vede din adev5ratele fapte ale Apostolilor, cu

ajutor armat 3 rXpus conspira[ia celor neastirnpdrali (F. Ap. 27, 33, 23'

24. 25\. I)eci noi aculn cerenl acqnsta ca si se acorde neintirziat apirare

institutilor catolice;ti ale Bisericii, in fiecare cetate ;i in locurile rlife-

rite ale fieclrei moSii din veciirEtate. Deodat[ trebuie sd se mai ceard

28.{ll:1, Cart:rgirra

;i ca sI se pizeascd lcgea datd cle Teodosiu cel tle binecuvintati 'orrre.nire Pirinte aI lor, in:prir.infa ceror 10 litre de au"'urup"o ereticirorleare hirotonesc pi cal.e se hiiotonesc, precum si asupra proprietarilorla eare s: gise;te.aclunarca acelora; Si si se o",lor,o ca aceastd lege a5asi se intdreascr-t.

.incit sa-_aibn putere asull.a lol., ate ciror r.icleniisprijinitorii Bisericii catorice t"Lau do'edit ;rrin mdrturii, ca astfell '5car de frici si inceteze de Ia procedura ,,"},i 'rr"to, 1i cre ra rdutatcereticr cei ce vid picrz'rea cea ie;nici, l i toi"ri -inii"ri"

sir se curii_feasci 5i sE se indrepte. ltai trebuie apoi si se cear6 ca cu b'nd cin-stire a lor si se innoiasci rcgea cea di' riing, ;;;-" ridicat puti'faereticilor de a putea pri'ri "ur,u, .u,r_ prin moStl.i;i;; prin testa'ren-tei sau de a testa ;i scurt zis, ca ".rtor cL .int ffi iti le irrcreder.ea rorin neb_unie gi vreau si persiste in r6ticirea donatiltilor, si Ii so iadr:eptul de a IEsa ca rrropieni." ,u,r'a pri'ri ceva. Iar ""i .o prin gindulunirii gi al pEcii vreau li "u indrept-e, "u .,r.1r"n,lar.ll acotrci legi sf,poatd pri'ri moptcnire, chiar daci re-a reverrit'Ior ceia clin clar saumostenire cintl se aflau incii in riticireu "r"1i"itor, li""rtu cu cxccpfiaacelora care au socotit cE trebuie -sr

treacr lo -"utoti""ar"u

Riserici,nurnai dupd ce au fost crrenraJi Ia iu.decgtd; cE; d;;;;; 'nii ca ace;tiaeste de crezut cE nu de J'ica ;laecalii c*tei'cereitij';,, nesafiul citrefolosul pimintesc' au dorit irnir.ea'.cato-ricea-sci. irr privi'fa tuturoracestora este necesar ajutorur autorit6filo" ]i""a"*i'eplrhii gi hotirinrca delegafia si lucreze ri si duca Ia i"i"r]ir"ii-l"ii'rilntu"tute de actiu'esi altceva, ceea ce. ar crede cd este ravorauii p""l"u ?rosur Bisericii,,.Dar s-a mai hotirit afarX-,tu- u"uri"u.ca sd se trimiti scrisori din adu*narea 'oastrS cirre prea.sr'vifii_ imnir.3ti, si- ""Griiatill supr*rne, 'rincare si se con\ringi. rlcplirr cE delejafii sini ;i;kt;;;oi Ia preaferi-cita curte prin coirsimlemit,iut ;;;i; aI tut'ror; pi deoarece este ino-.portun sd iscili'r noi tofi aceste scrisori, .u u"""1* ,";#;;;"r.iiiitr"ri;n.astre ale tururor s5'nu fie supra-i;;";;1",'i;-;;;; frate Aurerirr,ca dragostea ta si bincvoiasci a le iscili in numele nostru aI tuturon,

$i au iscilit. Aurr:liu, episcoprrl Bisericii Cartaginei, se consimtcsc cu.hotirirea prezenti, 9i citind-o am iscirlit. Asijderea au iscilit ,si cei-:talfi' - Apoi trebrrie si se trimit5 scrisori ;i citre dregdtori, ca pinbce Domnul va rrinevoi si intoarc' ra noi pe deregafr sx acorde api-rare Bisericii ecumenice Ia autorit5file cettrfiror ;i proprietarii mo;iilor.Iar in ;rrivinfa lui Ecyfiu se mai acraugx ;i ca si se inriture nerugirrareaIui din provinciile in eare er ipi prrne in evidenfi drepturile sale iera-tice faftr de purtdtorii cre grijr ai Bi.sericii crin rponia. Episcopului Bise_ricii din Roma inci trcbuie sI i se trimitl scrisori, precum qi altora,unde este impEratul, spre a Ie ""co,na,rcra pe delegafi.'$t au iscilit. fJeasemenea, Aureliu, episcopul Bisericii rlin Cartagina, con.rirnfesc cu ho-tirirea prezenti gi citind-o, iscilesc. Asijtlerea ;i .ceiralfi

au iscilit.. (47 , 57 , 66_69,97 ,93 , gg , 117_11g,724 Car tg . )

9-l-00 cilrtagino 285

CANONUL 94: (I\'IPACARE.,\ CU DONATISTI LA CARTAGINA.(BISERICA $I STATLTL) (REZUT{ATUL CEI,OR HOTARITE DE

siNoD))

Din toate eparhiile str se trimiti liber delega$ie la sinotl. Se dis'pule a se trimite delegali gi scrisori cStre lVlizoniu, deoarcce trebuiesh trimitl l iber tlelega{ia; pentru cX numai in Cartagina s-a fScut uni-rea, sd se trirnit[ scrisori cdtre dregitori, ca 9i dregitorii ace;tia si dis-pun[ a se pune striduinfb pentru unire gi in celelalte provineii ;i cet6fi;iar de la Biserica Cartaginei in numele Africei intregi si se trimitlrnulfurniri la curte odati cu scrisorile episcopilor pentru ci s-au liberalde donatilti. S-au citit scrisorile papii Inocenfiu, precum c[ episcopiinrr pot trece oricind in pnrfile de peste mare; ceea ce s-a intirit prininvoirea episcopilor iar spre a exprilrra mulfumire pentru urmirireadorratiftilor sd se trirniti la curte doi clerici ai Biseric'ii clin C'artagina.

( 4 7 , 5 7 , 6 5 - 6 9 , g 7 , . g 3 , 9 4 , g g , 1 1 ? - 7 1 g , 1 2 4 C a r t g . )

C'.I,r\ONUL 95: (SINOADIILE I|\-{RHALE DIN .,\FRIC.^\)

S-a hotdrit cd de acum inainte nu mai este necesar ca in fiecarean si se intruneasci fratii, ci de cite ori va cere trebuin$a obgteasctr,adici a toati Africa, (atunci) dindu-se scrisori din toate pirfile citreacest ieaun, trebuie si se adune sinodul in acea e;rarhie, in care ne-arindemna nevoia 1i inrple.jurlrile; iar pricinile, care ntt sint ctitnttrte,si se judece in (episcopii) eparhiile, parohiile proprii.

. i : (37 Ap.;5 sin. I ec.;79 sin. IV ec,; E Trul . ;6 sin.VII ec.: 20 Ant ioh.;4A Lond.; 78, 51,73,76 Cu'tg.)

Prin acest canon se stabilegte ca pc viitor sinoclul general sA nuse rnai intruneascd anual (vr 'z i can. 18,51,7B), c i numai cind este nc'-voie a sc discutl probleme de intcres genelal. Sinoadele cplrhialc insitsi se' intruneascii anual, pentru a discuta problemele speciale (private).

. CT\�TJONUI, 96: (.IUDECTITORI ALE$I. DIJNIUITORI BISERI-cE$Tr)Iar dacl se face apel 5i cel cc

apoi ;i acela pe care l-a pirit ;i-ardintre ei si nu mai apeleze.

a apelat ;i-ar alege judecitori, ;ialege, de atunci inainte nici rrnul

Delegafii desernnafi de diferite eparhii se primesc cu pl6cere; ;iadici cei din Nurnidia, clin Vizacis, din Mauritania Silifensis, de aseme-nea cbi din Cezareea, precum ;i clin Tripolitania.

, Pe lingi acestea s-a hotirit a se cere ca pentm toate nevoileBisericii si se aleagd cinci executori, care se vor impirfi in diferiteu o * u ' / r n

A p . ; t ; . i : r . I I ' c . ; g , i n . I l ' , , c . ; I : 1 , 1 0 0 , 1 2 2 c u r t e g . )

28697. 98 Carfagina

canonul are. trei pirfi. partea intiia, eontinud prevederile cano-nului precedent, instituindu-se instan(" a" ;"o".oiri il upur a judecd-torilor alegi, de ra care nu se mai poate apeli la sinodul gu.ru"ai. "p;;t".

a doua se adreseazd. reprczentanfilor epaihiilo, ta sinoa. partea ultimicuprinde hotdrirea de a se alege cilcj ^ executori,--"u.

'r" vor repartizape eparhii, pentru a,incasa veniturile bisericesti. l

i . J

CANONUL s7: (AvocATiI sAu ApAltAToRIr BIS1IRICiT$T.I.EPISCOP C}IEMAT iII JLIDECATA. BISER]CA TSI STATLI,)s-a nrai hotirit ca rlelegafii Vicenfiu qi Fortunatian, cei ce vormerge in numele t'tu.or eparliilor si cea-rd'4q ru p,:uurre"ilii i*pi,ilica sd dea voie a se institui defensori scolastici, "u"* .X aiba stujU

-li

grija. -de a apara drepturilc, i' afaccril" gl";i"ii;-ri icestia ca ierciieparhiei, care au .primit misiune pcntru apirarea aiacerilor celor bise-ricegti, si poati lucra cu inlesniri pentru afacerile Bisericii eele detrebuinfd cit ;i a intra in cancelariile judecntoriiior de cite ori ccrenevoinfa spre a so opune faftr cle cei potriviici.s-a hotirit ca deregalii cci alepi, trimigi la cu.tea impiriteasci, \si aibi litrertate dc actiune.' Este cunoscut cd mauritanii tlin Cezareia au ruirtrrr.isit prin scri- i

sorile Ior ci Primos a fost somat prin_ autoriAtil. ".iiiir rigaveniei sIse prezinte la sinod, cici d.gne ordinele intpiriteltili:i ,a se prezinteneaprrat; ;i s-a i.timplat cE de;i s-a cdutat acest primos, nu s-a gisit,precum au anunfat diaconii; iar acum-deoar.ece aceia;i -mauritani

au Icerut cd trebuie sd se trimitd scrisori de la i 'tres,irrod"i-]"'pr""r,r-stitul frate, primatele_ rnocenfiu, s-a hoidrit a'." t"iriit* iscrisoare; pentru Ica si .stie ci sinodur a ciuiat- pe primos, ;i nicidecirrii ,r, s-i' grsit.

l(2, 23 sin. Ilt ec.; ?5, 93 Cctrtg.)

, .. canonul cuprinde. trei lrarfi. prinru parte, r'cpctd ;i intiregte preve-derile canonului 75, prin caie s-a hotdrit s.i sc c6art ilnparaqilor s.i nu_nreasci la iiccare eparhie aparitori pentru alacerile biiericeEti. parteaa doua cuprinde hotarirea prin carc se acordd deplind libertate de ac_{iune delega{ilor la curtea imperiald. partea ultimd cuprinde hotdrireade a'se face cunoseut episcopului primat al Mauritaniei ca nu s_a pre_zentat la sinod episcopul primos.

. r.l

CANONUI, 9E: (RINDUIALA PENTRU INFIINTAREA DE EPARI'HI I )

S-a hotirit gi aceea cacopii sii proprii, nicidecumnurnai daci se hotdriste de

; i ' , l l

popoarelb, care niciodati ritr au avut epis-nu vor primi episcopi nici in viitor, decitsinodul complet al fiercdrei eparhii $i rle

09. 100 Curlagina

nrimatul cu cidere ;t cu consimfimintul aceluia, sub a clruicirmuire se afltr acea biserici.

, (34 Ap.; 6 Sord.; 53, 56 Cartg. l


CANONUT. 9e: (ORINDUIREA TREBURII.OR BISIIRICE$TI DUPAPACEA CU DONATI$TII)

Fire;te ctr gi acele popoare, care s-au convet'tit de la donatifti ;iau avut episcopi f6r6 de hot[rirea sinodului, acestea se vor invrednicifIrI indoialS a avea episcopi; iar popoarele care au avut episcopi, Si si-vir5indu-se aceltia, n-au voit sI aibl episeopul lor pt'opritr, ci au n5-zuit si fie supu;i ocirmuirii altui episcop oarecare, aceasta nu se cuvinea li se refuza. Totuli pi aceea s-a dispus ca episcopii, care mai inaintede aducerea lcgii impdrdte;ti desprs unire, au convertit pe popoare laBiserica ecumenicS, acei episcopi trebuie si le aibii pe acele popoare,pe care le-au avut; iar dupl legea unirii gi mai departe trebuie catoate bisericile .:i ocirmuirilc lor, chiar daci poatc fi oarecare drop-turi, care se cuvin acelor biserici, sd se adjudece episcopilor catolice;tidin acele locuri, in care bisericile s-au defirtut de eretici, ori s-au con-vertit mai apoi Ia catoliceasca BisericI, ot'i de nu s-au convertit; $i dacicineva dupi entiterea lcgii impirSte-1ti $i-a insulit oarecare biset'ici,trebuie sX le restituie ps acelea.

. I (38 Ap.; 47, 57, 66-69, 91-94, 117-719, 124 Cartg.)

, Trateazii despre donati;ti.

CANONUL 100 : (JUDECAREA EPISCOPILOR)

Duptr ce in urma raportului ;i cererii episcopului Mauqenfiu, s-acitit scrisoarca atlusd tle episcopul Place nf iu, suplinitorul dclcgatuluiNumidiei, si care scrisoare dupi dorin{a aceluia;i Placenf iu s-a cititipaintea episcopilor ;i deoarece, ciutindu-se, tricidectun nu s-au gisitcei dupi spusele diaconilor aveau s[ stea inaintea u;ilor, adicl b5-trini din Germania cea nouI, chiar ;i dupi ce au fost ciutafi de douili de trei ori, din care cauzi Sfintul Sinod a hotirit sd se tritnitl scri-sori lrrimatului Sanctip, ca si ia slrre ;tire c[ eytiscopul nu poate fiexpus ocirii dupd voia poporului men{ionat. Episcopul Maurenfiu zisc:,,Deoarece bitrinii din Gerrnania noul :ru fost ciuta{i de dor.ri si detrei ori, ;i nu s-au gisit, cu toate ci au fost avizafi de inainte stititorulepiscop si se prezinte la slivitul sinod, care se line pe timpul idusuluide acum, totrr;i ei s-au hotlrit si absenteze crr totii; deci dar sfinfiavoastri si hotirasci asupra ecestei chestiuni, ca si nu sufdr eu nevi-novat de calomnie prin persistenla lor". Sfintul Sinod a hotirit sd aducisentinfa sa din acest sinod impotriva indirltniciilor potrivit judecifiiieratice; cleoarece smerenia bisericeascd trebuie si se pdzeasci in toate

287

l O l r

luerurile, s-aq frelrjuit"scr_isori,c[tre.primatele Xtntip, ca.:str ia la cuno6-tinfi despre judecilorii ade;i de sinod, care fdri intiiziere, sd cercetezein cetatea t.r5u1sifia, gi si-aduci hotdrirea potriviti asupra chestiunii.Episcopul.Maurenfiu zise: ,,cer jqdecitor pe preasfinlitul frimat kinJip,pe preasfin{itul Augustin, pe Florentin, pe Teasiu,' pe

-sarnpsihiu, pe

secund gi pe Posidiu, poruncifi sd se hoirrasci aceaita penti.u -irr6...sfintul sinod a invoit pe jutlecitorii cerufi; iar pe "uilur1i judecrtorinecesari pentru complctarea numdrului lor, prima-tul Xantip

-va hotiri

si-i aleagi bitrinii din Gerrnania nou5.

(74 Ap.; O sin. II ec.; 9 sin. IV ec.; 72, lJ, 96, IZ7 Cartg.)

Se recla proccclura judecdrii episcopilor.

CANONUL 101: (PAcItrA DINTRE RISllRtcA RO\{EI $I ALEX.{N-' ' , 'DRII.:I)

. . s-1 mai hotarit ca sd scrie preasfi.fitului papi Inocenfiu, in pri-vinfa, neinJelegerii dintre Biserica Romei ;i cea a Aiexandr.iei, ca ambelebiserici si p6streze intreolaltd pacea pe care o propor.iduie;ie u"*"rr.

comentatorii apuscni susfin ci este vorba clesprc controvcrsa cu1;rivire la Sfintul Ioan Gtrri de Aur.

ctANoNUl, 102: (piiRA.SrREr\ INTRE SOTr NU ESTE qlvoRT)(DIISPAR'IrRE). : :i

S-a hotdrit 'ca,

potrivit inr-igdturii evanghelicc si :ipostolice,

nicicel .I5sat de sojie, nici cea Jririsiti rte brrbat s6 nr se

- inrpreune cu

altcincva, ci ori si r6mini a$a ori si se inrpace; ceca ce daci vor dis-prefui, si fie supttgi la penitenfi; in privinfa acestei chestiuni, trebuiesi se. ceari emitcrea unci legi impirirte;li,

(a !_Ap. : 87 , 93 , 98 Tru t . 20 Anc i r t r ; g , 21 , 31 , 3 i , 56 , 46 , 4g , ?7 , 80Vat. c. 3lare.)

r0l-103 Cartagina

i i Vezi canoanele paralele.

CANONUI- 103: (SFII ITELE SI.UJRE.srNoD)

S-a rnai hotdrit, ta rugiciunile intirite la sinod, ori cele tle intro.ducere la. liturghie, ori cele ce sc rostesc Ia aducerea Jertfei, ori la ju-nerea nriinii, de tofi sd se sivir;easci si niciodati nicidecum sd nu sero-steasci altele impotriva credinfei, ci si se citeasci cele ce s-au adunatodinioari de cei preainfelepfi.

. (60 Ap.; 63 Trul.; 39 Lar.trt.;) .

.

m.ri rugir:ilrnile aprob:rte de'sintid. :

I

;j

l l

SE RINDUIESC NUMAI.DE

l0l-106 Cartagina

. CANONIIL 10{; (JUDECATA BISEITICBASCA SI CIA I-UMEASCA)

S-a hotirit ca oricile ar cere vreodati de la implrat ca afacerilesalc s6 se judecc la jrrdecatoriile lume;ti, sd se lipseasc5 de dernnitateasfl; iar de ar cere de la impirat judecata episcopeascd, intru nimic si nui sc puni picdici .

(74 Ap;6 sin. I I ec.; I s in IV ec.; 12 Ant iol t . ; 15, 96 Cartg.)" t&)

: \Iezi cornentariiie de la canonul 12 Antiohia.

CANONUL 105; (CARJI CANONICE. (CL[ ' ]RICII DIN AFRICA SA

NU NilIARGA LA llO\'IA DtlCiT CU CARTI CANONICE))

Ciricine, nefiiirtl in colnuniune in ,\frica,. ar trece. pe ascuns sprea intra in comuniune in pirfile de peste mare, se va plgubi de clericatulsau.

. ( 7 2 , 1 3 A p . ; 5 s i n . I e c . ; 1 7 , 7 3 s i r L . I l ;t .o l r , ; 41 ,42 Lu<tc l . ;9 Sar :d . ; 23 Car tg . ) .j \,'ezi cirn. t2j 73 Ap. +i ZZ,.Cartg.

g c . ; 7 7 T r r L I . ; , 6 , 7 , . 8 , . 7 7 A n -

. T r :

CANONUL 106: (R:INDUIALA PBNTIiU T,EGATURA CLBRULUI

cu CAPi.TENIA STATULUI ROMAN DE r\P[,'S) I

S a hotirit ca orieine va vrea vreodati sd rneargi la curteainrpirflteasci in scrisoarea tle recomandafe, care se trimite citre Bise-ricl Ronrei, si se arate in chipul cel mai clar scopul pentru care mergela curte, ;i de acolo sI primcascd apoi alti scrisoare citre curte. Dincauza accasta, daci cel ce a luat scrisoare de trimitere (recomandare)numai citrc lionta, trecind sub tdcere nevoia pentru care trebuie si,rueargi la eurte, 'ar vrea de-a dreptul si meargd la curter ocela' se vascoate clin corntrniune. Iar dacd aeolo in Rorna i s-ar ird vreo neVoicriea;teptatd de a rnr:rge la curte, r,a arita nevoia aceasta episcopulUiRomeif ;i l,a lua altir sct'isoare de la insugi episcopul Romei. Apoi sci-sorile tle trimitere tlate clericilot' lor de cXtre primali sau de citre oricaretlintre episcopi, si aibd indicati ziua Pa$tilor; iar daci ziua Pa;tilor{in acel an nu este inc[ cunoscutd atunci, sd se pun[ data Fa;tilor

"trecirte, in felul cum s-a ohi;nuit a se scrie de Consulat, itr. actelepubl ice.

i s-a hotdrit apoi $i aceea ca delegalii acestui clnstit sinod .trinii;i

la curte si cgari cle la preasldvifii impdrafi tot ceea ce vor crede folo-sitor impotriva donatigtilor, a pdginilor ;i a cgltului lon S-a mai hot5-rit apoi la cererea tuturor episcopilor, ca toate scrisorile: care trebuiesi se� dea din sinodul acesta, si le iscdleasci numai sfinfia ta. $i auiscilit. Aureliu episcopul Bisericil Cartaginei, consirnfind cu hotdrireaplqzentetsi citind-o am iscdlit-o. Aliiderea au iscdlit ;i ceilalfi episcopi.

(12 Ap,;, 17 Antiph,; 7, I Ssrd.; 97 Cartg.)

107-ll0 Cartagino

Reglementeazi modtrl in care se pot oi,fine rtrdienfe la curtea im-periald.

C,\NONUI- 107: ( I , )PI,SCOPUL NU Po.\T[ , IUDECA PRICIN.. \ S.{ ,)

Pe vremea preaslivifi lor impdrafi, irr anul al ;aptelea al lrriOnoriu, gi in al treilea al lui Teodosiu, al augu;tilor consuli, in a lap-tesprezecea zi a calentlelor lunii iulie, in cartagina, in al troilea des-p6rfimint al Bisericii. s-a hotirit in acest sinod ci un episcop singursi nu dea sentinfi in afacerile judecltore;ti proprii.

(74 Ap. ; 6 s in . I I ec . ; I s in . IV ee . ; 72 ,75 ,20 ,96 Car tg . )

. Se dispuno clr ut ' t cpiscop ntt l )ul tc si c l t , rr sent infa intr-o r . l rest,r . rpgde j t rdeeat ir c irre- l pr ivcste.

: jCANONUL l0S: (D()NATISTII DOBINDIiSC LI i tEI l .TATI. t)

Dupi corr,sulatul prcaslivifi lor augu;tilor impirafi, in anul aloptulea al lui Onoriu si in al patrulca al lui fl:odosiu, in ziua a opt-sprezecea.a calendelor lunii iulie, in Cartagina, in al doilea desp[rfinrintal Bisericii Episcopii Florentin, Posidiu Prcsidirr ;i Venanfiu atr prirnit.in sinodul acesta delcga{ia impotriva donati;ti lor. in vremea aceastes-a dat lege ca oricine, potrivit slegerii sale libere si primeascr ner.o-in!a cre;t i r r isnrului .

(80 Ap.; 12 Neocez.: 99 Cartg.)

,Canonul nu cuprinde nici o dispozi{ie ci.rnonicri.

" cANONUL I0g: (OSiNDIRlt .^\ pAI_AGIANISXTUI.UI)

Pe r.rtmea prcaslSvifilot impirafi, in anul al 1? al lui Onor.iu .' iin ai optulea al lui l 'eoclosiu, al consulilor in calendcle lunii rnai, incartagina, in cancelaria biscricii lui Faust, fi ind episcopul Aureliu lrre-;edintele sinodului general, asistat de diaconi, s-a hotirit de citre tofiepiscopii bisericii din Cartagina, intrunili in Sfintul Sinod, al ciror numepi iscilturi sint puse la acte.

De va zice cineva ci protoprrintele Adam s-a fdcut (de Dumnezeu)om nruritorr fl$i incit ori de ar plcitui, ori de n-ar p6c5tui, va muricu trupul, adici va ie;i din trup nu tlupi vina ptrcatului, ci din nevoiafilii, sd fie anatema. r .:..4qg:,,

(1 , 4 sin. I I I ec.: 110-l 16 Cartg.) j


J CANONUL 110; (BOTEZUL COPIILOR) i

A;ijderea s-a hotlrit ca oricine tlgdcluie;te, ori zice c[ pruncilcei mici ;i de curind nlscufi din pintecele maicilor, botezindu-se, nu

r l l - l l3 Cartagina

se boteazE intru lEsarea picatelor, gi nici nu-pi atrag nirnic, din pdcatulstrlmogesc al lui Adam, care trebuie si se curefe prin baia rena;terii(de unde urrneazi cd la acegtia nu se infelege forma botezului cca intrulSsarea picatelor cea adevirati, ei cea mincinoasi), sd fie anatema; fiindcinu altfel trebuie si se infeleagd cele spuse ds dpostolul:,,Precum printr-unsingur om h intrat pdcatul in lume gi prin p[cat moartea; ;i astfelmoartea a trecut la tofi oamenii, intru acela prin care tofi au pdctrtuit('(Rom. 5, 721, {iri numai in felul, in care pururea le-a infeles catoli-ceasca BisericS, cea rispinditn gi intinsd pretutindenea. Deci pentrucanonul acesta al credinfei ;i pruncii, care de sine nici unul din picaten-au putut sdvir$i, cu adevirat intru lisarea picatelor se boteazS, casi se curifeasci intru din;ii prin rena;terea ceea ce gi-au atras dinnagterea cea veche.

(7,4 sin. I i l ec.; 72, 109, 171-116 Cartg.) :


CANONUL 111: (LUCRARBA HARULUI) '

'

Agijderea s-d hoterit, ca, oricine ar zice cd haful lui Dumnezeu,prin care cincva se indreapti prin Iisus Hristos Domnul nostru, areputere nurnai pentru lisarea picatelor celor sivirgite deja, ;i ci nu diincl ajutor spre a nu mai sdvirgi altele, si fie anatema.

(7, 4 sin.ll l ec,; 709, L70, 112-116 Cartg.)

CANONUL 112: (LUCITAREA HARULUI)

Agijderea s-a hot[rit, ca, orlcine va nice ci acelapi har al luiDulnnezeu cel prin lisus Hristos Domnul nostru ne aiuti numai ca sdnu picltuirn, deoarece prin aeela ni se descoperd gi ni se aratd cunoal-terea picatelor spre a Fti ce trebuie sd cerem, pi de ce trebuie si noferim, dar prin el ntr ni se di ;i ca cunoscind ce este de fIcut, si avemgi dragostea Fi putinfa de a fiptui, si fie anatema; fiindci Apostolulzicind: ,,Cunoptinfa ingimfeaz5, iar dragostea zide,ste" (I Cor. B, 1),este prea nelegiuit a crede cI spre a ne ingimfa avem harul lui Hristos'iar spre a ne zidi nu-l avern cittr vreme ambele sint darul lui Dumnezeupi a $ti ce trebuie a fiptui; si a iubi ceea ce trebuie a fiptui; ci dla-gostea zidind, cunogtinfa s5 nu poati a se mindri, cici precum s-a scrisgi der la Dumnezert: ,,Cel ce invafd pc oanleni ;ti infa (Ps. 93, 10), tota5a s-a scris c5: ,,Dragostea de Ia Durnnezeu este'r (I Ioan IV, 7)'

! (7, 4 sin. IIl.; 109-117, 773'"-716 Cartg.)

CANONUL 113: (TITEBUINTA HARULUI)

291

t i ) \ '

se disi s6-

i ; ,

TI

1rt;, Agijderea s-a hotlrit ca oricine ar zice c6 pentru aceea ninou6 haiul dreptifii, ca ceea ce putem face prin voinfa liberS,

r l , l . 115 Cartagina

vir;im mai ugor prin har, ca ;i cind daci nu ni s-ar fi dat harul, de;inu utor, dar totu;i arn {i putut 5i liri i actla sI implirrirrr ponrncilet l i t ine, sa i ic ani t t { . rn: t . ( l i ic i unr i t a r orbi t l )onrnul t l i : : ;Jrre l t l r lur i l r rpot'uncilor, ilcolo uu a zis: ,,S'iht'5 dc .ll inc nrai.grelr putcti ff,ptuit', i ia zisl ,,Ii i iri i dc :ll inc nitrtir: nrr putefi {ace". (Ioan. Ir';. 5).

1 l J , , s , n . I l l : l t t l t 1 1 2 ; 1 1 1 1 l t . ; C c t i t q . )

c . \NO\L t_ I I { : ( f o1 l ' l ( r . , \ r r I iN I I " \U I ) . \OAT l l )

- \ r i j t lerca s-u hotr i r i t c i i in p l i r in f a cc lor ce le grr i i r '1 tc Sl in tuJApostcll loln: ,,f)c vurn zicc, cit p.lcat nu alenr, pc noi insine nr. anra,g in r 5 i nu ( r \ t r ) a t l ev i r l u l i n l l ' u uo i " 1 l I oan i , 3 ) , t l aca oa l cc ine a r l ide Jlirere ci sint a se in[t. lt 'ge astfcl, ca ;i cind i l l ' spr.rne ca l)enrlucugi't umilit nu tr*buie sir zicettr cit nu al,(:nr picate, it l nrr f i intlcir crrarlevirrat ala ('ste, sir f ir. anatcnra; f i irrt lcir . lpostoltrl urai alloi trrnre4zli; i adar.rgii :rstf el: ,,I)c lonr mairturisi pacatele rloastt 'e, e'r 'crJincios e.slgc l ; i drc.pt ca st r nc i t r te phcatc lc ; i s i ne cur i {easci r de toat i n tdrep-1atea" (T lc . r ln l , l i ) , "s i a ic i l i r t iur i t s t arat i c i nu nrr lnai d i r r cr rgr ' tt rn : i l i t , c i ch iar .cu ar le l i ra t s .e z ice. Ci rc i , \posto lu l putea s i i z ic i : , ,1)clrim zicc ca nu avetn pitcat, ne iuirlf irnr pe noi ; i nu este urnil in,t i intru

..noi", zicir 'td insi ci: .,ne :rmiginr pe noi in;ine, uu este aclevirul intrunoi"'; a alirtat l imurit cir cel c'r zicc tlcspre sine ci nu i.u.c pircat, . rru!pufr ( ' adcvi i r r r l , c i r t r in te.

1 1 , ' 1 , : i r t . I I I e c . ; 1 0 9 * 1 1 . 3 ; 1 1 5 - - 1 1 6 C a r t g . )

i , ( ' : \ : r t ) \ l ,L 1 i ; - r : ( , \ i . \ { l lNI NU l . lST' I l I : ' - \ l iA DI I P. \ ( ' \ ' f l - ) . . i

De acr-,rrr*nea s-a hotirrit ca tlacif oricine ar zics cii rrr. le "., 1., rdsltesc s l i r r f i i in rugtr : ' iunt 'a r lornnea-"c i : , , ,S i ne iar- t i noui r p, icate le noas-tre" (\ ' late..i t i , l2), nu lc zic pentru sine in;ipi, r leoarccc lt)r r$ [i. nraiestc necesard aceasti cel'et'e, ci pentlu alf i i care. sint pdcdtoSi in poporullor , 1 i c i ' t t r t r z icc f iccare d int le s f in f i : , , Iar t t r - t r t i n t ie t l l r tor i i !e urn le" ,c i , , l : :s i notr i da i r " r r i i le noastr t . t ' , cA p i curn cc l drept ar in fc lege s j cr rar ir i ra i r i r tos pcntru a l f i i deci t pcntru s ine, s i f ie anat t lmal c ic i s f in t ; idrept era Apostolul lacob cind a zis: ,,Cir intlu rnulte gresirn tofi..(Ic. 3, 2). Pentlu ce rc. adaugl ,,tofi", r lecit numai ca ideeir aceasta siif ie in armonie cu psalrnul, unde se citc;te: ,,Sir nu intri la juclecrti culotrrrl t l irr, cir rur sc t a inclrepta irraintc ta tot cel t ir. l" (lts. I 11, 2);; i in lugScitrnea preainfelr.ptului Solonron: ,,Nu este oni, carc si rlug re 'e l . l s c i " ( l I I l t cg . B ,46 ) , 1 i i n ca r . t ea s f i n tu lu i l ov : , , l n n i i r r a f i t ' c5 ru iom sre insernncazd ca f iecare orn s i - ; i cunoasch nt .put in fa sa ' . ( Iov 37,7) .Drept irceea incr ; i sfintul si drcptul Danii l proorocnl la plural zicg:, , \o i anr pdci t r r i t , arn nelegiu i t ' ' , ( l ) . i ) s i ce l t r la l te , p{ : care acolo currrrrilinfi qi dupir adcr'5r' le mSrturisrrste, ca si nu se crt'atli, pl'ecrrrnsocotesc unii acelsta, ci el nu r,orbe;te despre p5catele s&lo, ci : mfli

E'::

.l1AaIt8'Cartngiria

r,ittos despre ale'- poporului siu, dupl aeeca a zis c[: ",'rni rugatn ;inrlrtUriseanr p[catcle nrele fi picatele popotului ttteu,'f)ott"llului Dunt-lezeului mert" (9.20); 1-a yoit str zicii: ,,phcatele noaslre" ci a zis: ,,Alepoporului s[u Pi ale sale"; ca 9i cum prorocul ar fi vizut inainte decei cc Ie vor infelege liu acestea.

(1, 4 sin. III ec.; 709 - 77,1, 176 Cctrtg.)

CANONUL 116: (RUGACIUNBA DOIINEASCA NU !:sTE FAJr\I1,-NICA)

Alijdcrea s-a hotdrit ci oricine afirrrrl ci curirttele dirr rugi-tciu-nea f)ornneascd unde zicem: ,,Las5-ne noui datoriile rroastre(r (Ifirtei6, 12) a5a si zic de sfinfi preculn c.I numai din crrget snrrit, iar nrrdupi adevdr se rostesc acestea, sd fic attatetrta. Circi cirre ar suferi pecel ce se roagd, millind nu oamenilor, ci lui Dumnczcrr insuSi? pe celce cu trUzele sale zice cd voiestc a i se ierta, iar cu initna zice cd nuarc 1licatc, care sd i se ierte lrri.

(1, 4 sir t , . I I I ec.; L09-115 Cartg.)

(IAI{ONUL li7: (JUITISDICTIA ASUPIiA BISIIRICILOR ITEVE-I, . NITE D]i I-.,\ DONATI$TI. Ri},IDUIIII'A C1RMUIRII i}ISERICI-

LoR INTOARSE DE LA DONATI$TI)

Alijderea s-a hotirit, fi indci nlai inairrte cu ci.tiva arri s-a deci.sintru aceastd biserici de c[tre un sinod contplet cd toate aeele biserici,carc se afl6 sub jurisdicfie ;i s-ar, fi fi icut catolicepti trrai irtainte tleaducerea legilor irr privinla donatilti lor'. sd revind acelor scaunc, prin:ri eirror cpiscopi au fost indetrrnatc si se impreutle ctl unitatea cato-liceaseir, iar toatt ac',' lea, carc dulri t 'tniterea legilor s-au itrrprerrrrat,si rcvini acelol'a. de care s-nrr firrut si eirrd erau clc pitrtea lui f)ortat.Si fiindc[ dirr carrza aceasta s-au ivit gi se ivesc multe ct'rtrtri intreepiscogri in privinfa jurisdicfi.ei, acunl s-a hotirit irr acest sfint sirrodcn, in privirr$a ct f or cc s(. parc ci aturtci nu s-a ficut ingrijirr: drsir-v ir$i t l , or i rrrrde. exist i biser iei i catol iceascd,"dar .gi dc ceadin parteaIui f)orrat. ;i acelea xu de;rins de scaurre diferite, in oricare tinrp s-rr' f i f icut acolo unirr .a. sau irrainte, sau drtpl et tr i t t rea legi lor, ," i dcpirrdldr. a'cel scaurl, cdruia a 'aparfirtut acolo catoliceasca biscricl existctttidin lechimc.

( 4 7 . i 7 . b 6 - - - 6 9 , 9 1 - � ! - 1 , 9 g , 7 1 8 , 1 1 9 , 1 2 4 C a r t g . )

CiANoi\UL 1l8; (NOUA OIt iNDUIIt t ' l , \ IJITAII I{ i ILOD DUP;\ iN-TOA ItCEREA DON..\Tr,5TI LOli )

,. Fire.6te astfel, ci, dactr s-au conl-'rrtit episcopi de la donatipti launitateo catoliceasci, episcopii s5 impartd deopotrivi intre dinlii cir'

tlg. 120 Cartagina

ctmscripfiile gisite a.ta, in u*re efiu ,ambele,prrti: adicd si li se incu_viinteze un9l9 finuturi unuia li afiufo altuia, aFa ci cel mai vechi inepiscopie si imparti, iar cel mai mic si aleag5; ;i de cunrva va fi nu_mai un I,o", .ru aparfine aceluia care se va gisi mai invecinati iar dacicu amincloui scarrnele se irrveci neazd, aceluia i se va lisa, pe care ntrrl_fimea-l va alege. $i cre cumva cei r.cchi catorice;ti vor vrea pe ar lor,gi cei ce s-au intors de Ia -Donat pe al ror, sd rie bier- uti pirerea celormai.mulfi fafi de cei mai pufini; iar dael pX"iil!,i"i"ugale, si revindcelui mai vcchi episcgp. gi dic6 se vor g5si mai multe loeuri de fclulacela cd intr-insere- sint ambele p6rfj, "u""" *-*n--poi'ir,,pa.ir rii "iiiiegal, fiind num5rul din acele locuri inegal, acolo iniii si se impartd iichip egal numerii, pi pentru ceea ce rxniine a" lit.ir"r'rn acer roc, se vaobserva ceea ce s-a zis mai sus cincr s-a vorrrii-Jespro u" singur loc.

(47, 57, 66-69, 97_94, gg, 117, 119, 124 Cartg.) :!

CANONUL T19' (STAPINIREA UNUI TINUT BTSERICESCDUPA DR]'PTUI, DE STAPI}IIRN NAS'Ur'NiN ]r EXi'ON

"CiR:

MUIRE. (PRESCRIpTIA .IURISDICTIET nUpA lrp,ei aNl)Apijderea s-a hotirit ca dacr cineva dupi emiterea Iegitor ar con-verti vreun loc la unitatea catoliceasci ri dacr l-;; ;;4t"" pe acera trei

yi fla s5-I pretineld cineva, de aici si nu se mai "oui.:i a" ra el, crriardacd in eursul celor trei ani existi un episco;r, care avea clreptul si-lceari, dar s-a linigtit; iar dacd nu a existit un astfel de episcop, si nrrse hot5rasc5 in condici; ci cind lo",rt ""t viduvil 'rru p"i-i episcop, sX_ifie lui ingiduit a-I cere in e'rs cre trei ani de la a"oa-ri. Tot a;a'dacivreun episeop s-ar intoarce din partea lui Donat la triserica ""u "uio,liceascE, sE nu se hotdrasc6 ln condici in timpul hotdrit, ci din ziua incare s-a intors, sI aibE dreptul a eere in curs de trei oni, to"u.it" ""iose euvin scaunului s5u.

(47, 57, 66-69, g1-g4, 117, 11g, 124 Cqrtg.)

CANONUL l?q,_q{EIMELEGERTLE (TERTTORTALE) DTNTRBEPARHIILE JUDECA SC AUNUL SINOdAL)

- A;ijderea s-a hotirit ea oricare_ episcopi, care pretind popoarele,despre eare ered ci se cuvin scaunului lor,'urmiri"h- .a fu"e a""ortinu prin hot5rirea -cetorlalfi episcopi, ci ar ntrvili asupra popoarelor(Ie trece sub jurisdicfia sa), care fin de altul, fie ci "tl vrelu, fie cEele nu vreau, str se pcdepseasc5 cu pierderea (pricinii) lor. $i toii u"oiu,care au ficut aceasta, dacr nu se va solufiona (afacerea) in aarru""oepiscopilor, ci se ceart[ chiar pe aceasti ihestiune, s6 se inde pdrtezide acolo..acela-despre care se 'a dovedi, ci abandonind pe judr.cdtoriibisericegti, a fbeut nivilire (asupra popoarelor). $i nici si ,ru se amx-g-easc-5 cineva pe sine ci a luat de Ia primat icrisori pentru a le !ine,ci ori de are scrisori, o-ri de nu u"", ia srr infeleagE irr cel ce te'fine(popoarele) pi de Ia acela si ia scrisori ca sE se aiate ci el i; dhi;pagnic deline biseriea ce i se cuvine lui. Iar ao"a Ei "c"ra care mai

l2l. 122 Cartagina:

inainte a definut biserica ar aduce irnpotrivi Vteun Inotiv' asupfa'aces-tuia inc5 sX se hotirasci irrtre episcopii judecitori, sau de cltre aceiape care primatul, i-ar da lor, sau de citre cei inr"ecinali, pe care-i yor

alegc prin bund invoiald.(6 sin. I ec.; 9, 77, s in. lV; 25 TruI ' )

Prin acest canon cautd sa se previt1i cqlltroversele clintre episcopi

in privinla fiotarelor proyilciilor episcopcqti. Se disput're ca nici un

epscop sd nu-gi revenclice in chip arbitrar vreun-popor care dc fallt

aparline altui episcop. Ori ce prete.lie dc acest fel sa se reverldice

iorutrti de jtrdecatl al episcopilbr ;i sI agtcptc Sottirirca acostuia.

CANONUL 121: (JUDECARtrA CELOli CE l \ I iAT,\ NEPASARE

FATA DE TREBURILB I]PARTIIILOR LOIT)

I)e asemenea s-a hotirit ca tofi acei episcopi, care ar _neglija s6

ciltige pentru ulitatea catolic[ locurile aparfindtoare scautrului lor' sd

,r pldupruascl de c5tre episcopii sirguincio;i din vecindtatea lor, ca

si nu se intirzie a face aceasta. Pentru aceia dacd in termen de ;aseluni de la ziua intrunirii in acest scop rritnic nu ar isprlvi, atunci acele

locuri se vor atribui celui ce poate si le ciltige; a5a insd c6, dacl acela,

despre care se arat[ cd lui i se cuvin acele locuri, iltr-adins, din oarece

calcul s-a plrut numai c5 negliieazx, fiind aceasta pe placul eretieilor,

ca ei si fie primiti fSrd zgonrot: ri in aceasta de c6trc altul s-a z6d6r'

ii"it rirg"irria l,ri, p" "u[ dacl ar fi intrebuitrfat-o, mai nrult ar 'fi

iiiXtit p"e cei ereticii aceasta cercetindu-sc intreolaltX de c6tre episconii

i"a""at[ii, locurile se vor restitui scaunului sdu' Iar dacir episcopii iu-iecitori sint din diferite eparhii, acel prirnat va da - p-c judecltor' pe

;i-;;i teritoriu se afli locul, in privinfa cdrula s-a ivit neinfelegerea-

iur- iu"e prin invoire cornun6 s-ar alege judecitori_ dilr vccinltate' si

se aleag6 bri unul ori trci; l i daci s-ar alege trei, s[ urmcze sau 6ot6-

ririi tuturor, sau a celor doi.

(58 Ap.; 19 Trut. ; I I Sorcl . ; 79 Laocl; 41,77, 123, 124 Cartg')

Canonul are in veclere situaiia reintregririi donatigtilor in Biserie:-'t.

CANONUL 122: (DE LA ,IUDECATOITII ALE$I NU SE POATEFACE APEL)

Iar de Ia Judecatorii aleqi prin infelegere cornurri, s6 nu fie irrgx-duit a apela. $i oricare de s-;rr doyedi cd din indiritnicie nu vrea si se",tp,tne ludecltorilor, episcopul prilnului scaun, r:unoseind accasti irrr-prl;,rra"o, va da scrisoii ca nici dnul dintrc episcopi si nu comutricecu acela pin[ ce nu se va supune.

(58 .74 Ap. ; O s i r r . I I ec . ;9 s in . IV ec . ; ,15 ,96 ,

100 Car tg ' )

Textul acestui eanon face parte integrantd ditr canonul -precedent;se trateazi despre forul de judecatd al episeopilor aleqi, de la care nuse poate ayrela la nici un for. . , ,:

Iti

296 123;126 Carlagtna

CANONUL 123: (oSiNDA EPISCOPULUT NEP.AS;ATOR DB. TREBURILE EPARHIEI) : . .

Dacd vreun episcop va fi ncglije.nt fa![ de creiici, ori in prjivinlacondicilor, ori in privinfa scaunelor,.sd se itlmonieze.de citre episcopiisirguincio;i vecini ;i sd i se arate

'neglijenfa lui ca ,i .r,, aibd cuvint

de aplra-rei iar daed din ziua in care i fost 'admoniat,

pina in ;uru i""i,pctrecind i' ace.asi _cparhie, nu ar purta grij5 in privinla ;;1d;;-;i;1datori a se intoarce la unitatea catoliceasci lirtodo*d), "u unul ca acerasi nu intre in comuniune, pini nu va indLplini a"uri to"",r. $i daciexecuto.ul nu ilr veni i' acele locuri, sE nu I se pun6 in "ar"irra *pis:copului.

(58 Ap. ;79 Tru I . ; 1 ,1 Sarc l . ;47 . i ; , T t , tZ I , IZZ, tZ4 Car tg . )In , aceste' doud canoane se continud chestirffieb' convertirii do-nat i ; t i lor Ia ortodoxie. ca $i in eele doua canoane antcr ioa"o.--

t - : ' - -^ :Y

. CANONUL 124: (OSINDA EFISCC}PILOII CARI] FAC ARATARINEADEVARATE)

^ - ' ^ '

Iar dach se va dovedi ci vre'n episcop a minfit in privinfa iir-tririi in comu'irrne a ereticilor rl 'natigti, sprnind "t;i; intrat in comu-niune, sl se_dovede.5te cE el insusi 5tie cE nrr-au intrat in comuniune, acelasd piardi chiar episcopia.

(58 Ap.; l9,Trut.; 11 Sard.; .tZ, 52,77, 121-1ZS Cartg.) ,,

C A N o N U L 1 2 5 : ( A U T o c E F A L I A B I S E R I c I I D I N A F R I c A )

A;ijderea s-a hotdrit ca presbiterii, diaconii, gi ceilalfi clerici in]feriori care vor fi 'emulf-umifi de sentinfa episcopilor lor, in priciniie iel_q uY: sE se audiezg-de episcopii Ior invecinafi gi co"t"ove.r"r" ""ru a:i"t"bdin;ii,_ le -vor soluliona aceia care au_ fost_ acceptagi ae-li ", "orrri-fl-rnintul_episcopilor lor proprii. Iar claci ;i de Ia """iir" ai voi s6 apeleze,sr nu le fie iertat si apeleze decit numai la sinoadel" ai' at"ilu .a"la primalii eparhiilor roi. Iar cer ce ar vrea sE apereze peste mare, denimeni si nu se primeasci in comuniune in Afriia.

---

28, 705 Cartg.)'Vezi

canqnul 28 Cartagina. i

CANONUL .126: (VIRSTA cANoNIcA PENTRU cALUG,\RrrE)Agijderea s-a hotdrit ci dacd oricare tlirrtre episcopl ar pune, sau

a. prl- vSlul edlugxresc:p6,,o fecioard rrini.la virsia ae zi- ae' o"i,-i"edzurile cind a fost trevoif sd faci aceasta fiingl priimejduiti castitateafeciorelnici, sau in cazul cind se binuie;te existenla vieunui i"aregos-

{27-tZ! Cartagina 2W

tlt 1ruternic, 3au a-unut rdfitor sau aceea se simte stitrbntutii de oarecareprimejdie atlucitoare de moarte, pi pSrintii ei, sau- 9u! a cdror grii5 seglsertl, sc roagi ca si nu se sdyirFeascd fir[ dr: schimi cilugireasci; -

iic unul ca acesta si nu-l inr-inttiasci cu silodul' c&re a fixat acel nu-mdr al anilor,

(16 s in . . lV ec . ;4 ,4Q TruL. ;6 ,76 , ,44 Car tg . ; I8 Vos ' e "L ' Ia re)

prin acest canon se instituie o exceptie privind rinduiala stabilitd

ed fecioardle sE fie Cftltrgdrife. la 25 de:ani,- clispunind cd, in caz de

necesitatc. bine nrotivat,'- fecioarele se pot c5lugSri 9i' sub I aceasti

virstit.' l ' ' - . :

t : ' i : ' . { i

cANONSL 127: (Sc-.iI-rNUT, Ill'l JuDEcAT-'�\ '5INOD\l.A ixAFRIC^) i

. $ijderea intreg sinodul a hotirit sd se aleagi din fiecare eparhiecite trei judecitori, pentru ca sb nu se mai refini pentm timp multtofi e;piscripii intrunifi la sinod. $i s-au'ales din Biserica Cartaginei, Vi-

"uiiliii; Foitunatian. 'si

Clar; din: eparhia Nurnidiei, Alipie, Augustin' liResiitut; din cparhia Bizacenei, pe lingl preasfinlittrl Primat Donatian'Cresconiu, Igcrind ;i Emilian; din cea a Mauritaniei Sitifensis, Severian,Asiatii $i'Il11et, cliir eparhia Tripolitaniei Plautiu, trimis dUpi obiceiin delegafic; care tofi au cet'cetat impreuni cu preasfinfitul primat Au-reliu toate chestiunile; pc cafe intreg sinodul l-a rugat sE iscbleascd toa-te che.stiunilc sr:ltrfionui" tau scrisorile. $i au iscdlit: Aureliu, episcop.q!Cartaginei, consirnlind cu hothriiea prezenti ;i citind-o am iscilit. A'semeneil au iscdlit ri ceilalti episcopi.

se dispune aleqerea a trei judecatori din fiecare eparhie . pentru

al termina agendele sinoclului, eliberindu-sq astfel episcopii participanfi,pentru a plcca la centrele 1or eparhiale.

. .',

CANONUL 128: (CEI AITURISITI NU PoT PlRl PE CI-ERICI)

s-a rnai hotdrit dc.citrc tofi, deoarece prin hot[ririle de mai inainteale sinoadelor s-a nortrtat in privinfa persoanelor clericale, carc trebuiesd se admilfi la acuzar<., 6i nu s-au hotirit care persoane si nu se ad-miti; din cauza aceasta hotirim dupi dreptate ca acela si nu se atlmitirla acuzare. care a fost scos din comuniune Si se giserste sub afurisirt',fie eleric, fie laic bel ce voie$te sd acuze. ' : ' I

(74 Att : 6 .qin ' I I ec.; g ' , 21 sin. ' IV cc., ' 8. ' 19' 30. 129' 130'Cartgi l

Vezi ; i canonul 6, I l , ree. :

C-,\NONIJL 129: (ARATAREA CELOR, CE NU-I PgT PIRI PDe_t-nntcl) ".

:.:.{gi}derec's.a hotirit ca qici un sclati si nici ehiar .ei tiberatriluanu se itlmite la acuzarei apoi nici unul dirrtre aeeia, pe care legile

298 130-132 (:artagina

clvile nu-i admlt si' pirased pentru vinovxfii, precum nici unul dintt'eaeeia,, care sint pingdrifi, cu pata privafiunii de dreptrrri civile, adicicomedianfii pi nici oricare persoane, care s-au spurcat cu fapte ruiinoase;nici ereticii, nici pigirrii, rrici iudeii; totuli tuturor, crrori l i se refuziacest drept dc acuzare, nu li se refuzd dreltlrrl de a acrrza in cauzclelor proprii.

( 7 4 A p . ; 6 s i n . I I e c ; 9 , 2 1 s i n l l l e c . ; 8 , 7 9 , 3 0 , 1 2 8 , 1 3 0 C a r t 1 1 . )

CANONUL 130: (IN\TTNUIREA NEDOVEDITA INL,\TUR,,\ pEPIRITOR)

AFijdeea s-a hotirit c[ de cite ori clericii vor fi pugi de acuzatorisub acuz6 pentru mai multe vinovifii, ;i una dintre ele, care la ineeputs-a dezbitut, nu s-a putut dovedi, celelalte si nu se rnai adrrriti dupiaceea spre dezbatere.

(?4 Ap.; 6 sin. II ec.; 9, 27 sin. IV ec.; g, 79, 30, 128, I2g Cartg.)continuind prevederile canoanelor anterioare in acest canou se

arati ci se aplicd regula cle drept canonic potrivit cdreia aclizatoruleare nu poate face dovada devine calomniator.

CANONUL 13i: (CINE POATE FI MARTOR LA JUDECAREACLERICILOR)

$i sE nu se mai admitl la mdrturie ca martori cei despre care s-aporuncit si nu se primeascd nici la acuzi, sau pe care acuzatorul ii aducedin easa sa; nici si se primeasci mlrturia pini la virsta dc l.l ani.

(75 Ap. ;2 s in . I ec . ; 8 ,79 ,30 ,59 ,128-730; 132 Car tg . )

In acest canon se aplici principiul din dreptul roman potrivit cd-ruia nu pot fi martori impotriva clerului persoan-ele care nu iint admiseca aeuzatori sau au fost martori ai ap5rirrii acuzatorului. r:recunr nicirrr inor i i ,

CANONUL 132: (DUHOVNICUL NU POATE Fi MARTOR. .sIN-GURA MARTURIA DUHOVNICI.]A.SCA NLT ARE CREZ;\RE)

A;ijderea s-a hot[rit ei daci un episcop ar zice cindva ci cinevaIui sirrgur i-a mlrturisit vinovilia sa, gi acela tlgiduielte, si nu soco-teasci episcopul ci va fi tirit in ocara sa, fiindcd lui singur nu i sedi crezimint, chiar daei zice ci din imbol<tul conptiinfci sale nu poatesi fie in eomuniune eu cel ee tdgtrduie;te fapta sa.

(75 Ap.; 131 Cartg.)

ln acest eanon sc aratd ci nimeni n,, pn"tu fi jtrdecat pe baza mir-turiei untri singur martor, nrai ales cind acesta are informatiile din scau-nul mirtlrrisirii. care sc eer sd rimini ca seeret profesional rsau dcservieiu,

1t3 Cartagina; Scrisoare eltre Bonilaciu

CANONUL l33: (EPISCOPUL SA NU FIE GRABNIC A OS1NDIFARA DOVEZI)

Cite vreme episcopul propriu nu ar comunica cu cel afurisit, cuepiscopul acela si nn comunice ceilalfi episcopi; ca episcoprrl sd se fe'-raasclmai bipe a nu zice impotriva cuiva cet'a' ceea ce nu poatc doredicu dovezi de la alfii.

Episcopul Auleliu zise: ,,Dupi ce s-au adus hotdririle prin voinfasinodului intreg intrunit ;i a smereniei mele, se deeide si se faci ltrche-ierba tuturor agendelor rezolvate in chip definltiv mai inainte 9i im-preuni dezbaterea celor stabilite cu ziua de azi si se primeascd la acelebisericesti; iar cele ce inci nu sint solufionate le vom comunica in scrisin ziua urmitoare cinstitului nostru.frate Si impreuni etrriscop Bonifaciuprin frafii no;tri, episcopul Faustin 9i presbiterii Filip 9i Asell". $iau iscXlit.

(72, 16, 28-32, 75 Ap.: 5 si ' r . I ec.; 4 sin. IV ec.; 4, 6, 20 Ant ioh;73 , 14 ,15 Scr rd . ; 9 , 10 , 71 , 20 ,29 , 132 Car tg . ) "

ln acest eanon se contini-ri canonul anterior dispunind si se Pe-depseasci episcopul care va pedepsi pe baza informa{iilor oblinute dinmirtusirile fdcute la spovedanle.

S C R I S O A R E A

Trimisi de sinodul intreg din Africa citre Bonifaciu, episcopulBisericii Romei, pril episcopul Faustin, presbiterii Filip ,si Asell dele-galii Bisericii Romci.

Aureliu, Valentin al primului scaun din eparhia Numidiei ;i cei-lalfi, in numdr de 217, prezenli la sinodul iltreg al Africii, lui Bonifaciu'prea fericitului st6pin gi prea einstitului frate.'

Deoarece Domnul a hotdrit ca sttterenia noastrd sd rdspundd 1nscris in priuinla celor dezbdtute i,mpreund ctt noi de preasfinfi$i, fra[iirnstrii, linpreund. cu e,piscopul Faustin si impreund, presbiterii Filip s.iAsell, clcftori sintem, ntt ltti Zosint', episcoptr.I de ferici'td pomeni're, de lacare ni s-cu adu.s scrisori 9i insdrcindri, ci uredniciei uoastre, care cILtoia lui Dumnezeu a ocupat loctLl ace.htia, a od lace cunosctft pe scurtcele hotdrite prin conseniul nostru al ambelor pdr$i, dar fdrd insistareasupra deztnterii am4nun.tite acelor soltftjonate, iy,tru care pdstrindu-s.edragostea, clar pe eare, le.-arn .scos /ct capdt nu fdrd micd osteneald indispute, aui.nd.

-orijd ca 'in acte ,sd se introducd, cel^e ce se referd la

clrcstiuin. $i acita'itacd ar mai, fi i.n ac.est eorp, ar pri.mi, stdpine frat9,cu pred mare bucurie, ceea ee ar fi udzut cd, in chipul cel mai pagnics-n hotdrit. Presbitrl'it| Attictriu, clin aauza edruia, ;i a hirotonirii giafurisirii. ;i apetultLi lui. s-o niiseut mare sminteald nu nttmai nn Bise-rica din &cco, ci gi tn cea din Africa intr€agd, dupd ce a cerut iertare

300Scrisoare ctrtre Bonifacitr

tt

|t€i"t'tru'teft'rdtdcirile, s-a reifttegrtft in cott,tniune; Dat. hnprvtutr epis_copul nostru urban ctin s_icca i 1..st c.t crintii. iore o inctrept:at fdrdech iuoc totul, eeeo. lg gra <re .inclrept,it. no-o"i i";";,,;; ' Tret,uie .rj sr: I 'or.regriid' de-pae9d 'si linigtea ui'sbriclia.cd, rrTL ltllmai acttrn, ci .qi irr t,iiitor,cdci multe de aceste.a s-att intitnplal', irt :,rrtptti "i- p,uitr.,, t:iltor sd ncferint de unele sirtilare "o" iiiiu" mai grilo, niti]in r:ct prt:s.tiiterulApiariu sd. fie inrdturat cre ra B;i.serica ain ii""i," Jrarrrirra,r-p i f ireste,dentnitatea gi treap,ta sa; - qi duna ce ua prhni -ccriso'area canonicd. sd.exerelte datoriile de 7n'e:sbit", i, ot-iccn.e

'att toc,,- tii"rln ,o z;rea ;r xaputea; gi acestea i te-an| trtcttiiintit tut ettu.r.iit,t-Iol""ur"rnn lui prinpropriile lui scri,gori,,tdr! nici o.greutate. Liar mai inainte clp a se, d.aacestei ehestiztni astt'el cle soltttii, prir-t.tre altele, iu'"ir" nr_nr.,t. octtpolprin hotdriri amd.nunrite, insugi {iiartu, o prniinr oral, ca in Ttriuit*aactelor bisericegti, noi srt cereni ai ta jyat;l noi,,tr)i, t ipreurra epi.r:co?tttrFaustin, si de ta impreund, pre,tttiterii, Fit;;'F;' ;;'"ii L|"'ra expund totttt,

l1-I^l,,rL-" increil'infat sii trateze crr noi, precunl gi cele pe care .,*d. reexecute uerbar, nu scripturistic; iar ,roi, cerincl' lislructia acrusd. cudinsii in scris, au. prezentat-o; pe carc aln citit-o pi am an.erat-o ro,rytg, care ui se Si ctcluc-printr_ingii ac?Lnl: prin cate s_a i-ind.tlit ca s(tsd trateze cu noi ",atr"tt ciesthmi: irtii, d.espr:" ip"iirit" episcopilot cdtreicreul Biseficii diiz R,:ntu; al aiile,a-,- ca episcopii sd. nu rneargd ra cut:!s,precum s-a intttnTtlat pind acum.: al trbilea.,' """ ":iinr:ite Ttresbitet ilorgi diaconilor sd se. c.erceteze d.e epi*copii ueiini, ai,",i- uli o, f i sc,Lsi de:::$t:::?.^c-hi7t

priTtit rlin contuniune;'.al pcttrulea. ii pritirtto. tcoateriiutn comuniune o episcopului urban si a-citd.rii I,i Ia Rorrro. rlocd nuqr indrepta cele ce^treb.r:i"r:..it:!r"ptate. Dintre accstea, in p.rit;infael{cstiunii prime gi a treia, o,nTrme ia s{ sg_ aalniti "iTtiscopilor

uperr,tla Roma ;i ca olacerile crericilor sd se rlecicrd ae epii[oytii ror epw.hi-ali, incd in nmtl trecut, pri.n scri,toriin ;;;";;r-""t ti"i'"" c?:ja ace.ruiasiepi.scop de chstitd ^l::r_""::",, Zo1int, ne-affL s.irquii a

-irata ed noi 7tt:acest€a le uom obserua pentnt tin{p scurt fdrid cle- ridtd,,rroron cttiua,pind' cittd se ua Iqce eercetorea hotiiririror iinocrtttii

-o'e /n. ,\rfcr:en. .pdcunL ceretn si de ra sf inlia ta ca .gd" iiisptti o1sa, cn o"nl,on sti sr: obset.uede noi in felul cTLm s-ctu clezbdLu.t qi hotdrit' rto iiii prlrlrtii cle taNiceea: ;i sd disrui ca sd sc cerceteze eele ce .sirtt p,;*;';; ;;.#instrttotio de aeolo de la. zroi. aiici: ,,f>n"i"-rrr:),pi_rn"p ,.ste oclt:at, +iepiseolt;i' intnmif.i'rlfr, 'acna

ii";i:;i;,'n jud,eca Si. I_ar sc'ote dtn trenpialui, dacd dinstilui i' s-ar pd.rect sd, apileze gi .*ri ,n ,nfrflfure to ii,alericitul episcop ar Bisericii tle ra Ronta; oare episcopttl R.omei sd eon_stmtd a-L'asadta -si' a dispune c& sentinga sd se inoiasc:d,

-rt ;;liotdrased' a se .scrie epi'copitor a;extli in eparhia tinritroJd ;i apropiatd,,

ca dinlii toate :ii le cet cete:e rlin nou ctt slrouintd gi sd finalizcze cAltzcttlipd.,ficlelitatea. allqudrttrtti? Iar dacd. si cel ee'cere sd'se cscult;'di;ttou afacerea lui ytrin rugdntintea rui ar ind.u?treca pe ep,r.rcajut-,i"*oica.'sd-tiilritd. un presbit,r:r cli.tt. juntr sdu, sd" ti-e tn ynter:ia aeestui e.pis..eop 'de a' soeoti si a lucleca eunt ua L.rea; ua sta in clreptul ,du

'f,"'o

301Scrisoorc citre Bonilaciu

d.ecide.gi d,acd" ua alege pe cei ce treb.uie sd iudece.fiind pre,zeTti'\p-:?,-^

una n1;.i'eqtiscopii, ctuiitt Ttuterea aceluia, care i:o trimis; iqr d{tcd Da.crcdegd Ttentnt "",.""toruo aiuc'erii .sirtt de ajuns .ep.ircopii, st'i Jcrcri ceea ce

iieii ,,rt"tnptttltti .sJut i s-ar pdrect cd este bine", ,ysemenea, i4 pyiuitt[a'i.iil,i,ti,.itri,

;i cliaci'onitor ,,clttcd, ureun episcop pornit sPre rlLbile, ceea

ce htsd sd nu se intimple s-ar p()rni. czt grabli ,si ctl- asprinrc alupr-s

ut.et,nti presbiter scttt cliucon cle Zl sittt, gi ar uT'ea ̂sti-I scaatd pe acelu

clin bisericct scr, .sri se potu'te grijd ca sri rru. se osirucleosg_d 7t.e neclrep,L,

sau s,i se cles'poctie cle contunhme. I)eci cel sco.s sti uibd clreptul tle,

i n.,i7gn ta ep;scopii cei clin uecin,.itate, ;i cauza lui sd .se o,scttlte pi

sd se cerceteze nttti cucleandnttrztul; fihtdcd nLL se cacle cq cei ce se

,i"glf, sd nu lie u,tculta[i; iar episcopul acelu, cure l-a lepddat pe eI

pe Tir.ept sau pe netlrept, es.tc 1latot- sd printccrscd,. cu, .rdbdare cercetarea'piiiiii,

ii trdtart "a tui'ori sd. se conJiTnte, ori sd sei,ndrepte"$- 'Lceste'-t

ci,clictl s-au arlerctt la acte pind Ia sosirea eremplarelor origittule qle

s:noclul*i cle ta Niceeag caie dacd, se cuprincl acolo itt j'elul cel din'

{}cea instrucl,ie, care ni s-a ardtot prin trofii trint.i;i cle-ltl scaunul etps-

tolic, atunci se uor obserua Si la uoi in Itatio in o,cela;i iel ;i nai nu.-x,loir" ,a ud nwi amintim aiestea, nici mtt xom fi silili a mai cere ci

creclent, cd. ctt ajtttoTul tttilostiuirii Domnului l)tttt'tnezeului nostru, iiindSfinlio ta proesirssttl Bsericii din Roma, in uiitor nu se ua mai sTLpTLne

acea 1ntttiecinte; ;i se uor obserua in pt'iuinta noastrd' r:ele ce trebuie

sd se obsl'rue eu 'J'r(tlectscd

clragoste chilr dac(t noi ntt grdint,, c(t dttpit

tilitne"in".ea ;i cliepiatea clitruitd $ie de CeI Preai'nalt, chiar insul'i in--

tii"Si cd acelea treiuie sd se pdzeascd, dacd n1t cllntucl ILu xa [i altttl

cttpt.insul caulanelor sinaclului de Ia Niceea' cdci noi peste joart-e rnult.e

cilrti ant clat, da7 nicitnule n1r an1, citit acete canoane in cd'r$ile'rle 'la

R;;;.";"-;;;oii'nt d'e ta Niceea in lelul nt'nz'ni s-au trim'is cle acalo

ii ti,strucgla rmendiona,til mai irwinte; tlar, fiindcd' aici intr'o ccnte gre-

ceasc(t nrl ortu ltu;tut sd le gdsirtt, p.e acesteu, darint' J'oarte ntult sd"'ni

ti-'ii{""a cele de ls bisericiie rdsdiitene, unde. se s,ufle cd acele hotd-

i.irt:ii got gd.si cttiar i,n odgina.l. .De aceea 9i mgdm Pe cucernicia ta

sit hlneuoie;tt cnfar-'tnsuil sa"scrii-iere'itor d.in acet| $iytzitttt'i, sclic(t' celor

d,in Bisericd; entnihiei, Si d'in cea clin Alerandria, ,si clin cea rlin Constan'

1;"fi&, itir qi atliri,'aqg! se-i'nuo'ie;te sJin{ia to^l! de scalo sd ai

se trirndtd. canoanele'stabilite la Niceea cle cdtre sirttfii Pdritt'[i,.pr,in

ceea ce cu aitftorul lui l)utttneze\L uei aduce aceastd deosebitit bineta'

.cere tuturor biserieilor apTLsene. Cd.ci cine se indoieSte aslLpro lmpreiu-'TQr-ii

c6" eternqtlarele de Ia greci sint cele mai autentice ale sirusdului

intr,unit la Niceea? Fiind" ad.use din atitea loatri deosebite 9i de ta cele-'brele

biserici ale grecilor ;i cit, contporirtdu-Le intreolall5 5irlt in con-

cor.danfd, gi pind -cind

nu se face aceost{t, nai mirturishn cele aduse

n<lad, in instnlcfia nten|:io nlS mai inain'te, in priuinfa episcopi|of; .Cat€apdleazd la ieretil lti-sericii Romei, Pi in priz:in{a cauzelor clericilo, care

t rehu:esc .s r jseso l r r l io t tezedecdt reep iscop i i .epc t rh i i lo r lo rpropr i i , yobseri;incJu-te pind la confirmare, ne incred.em' cd, c1t uoia lui Dum'

Scrisoare ctrtrc Celestin

nezeu prea feriqirea uoastrd. incd ne ua ajuta in priuinla aceasta. Iarcelelalte dezbdtute gi i,ntdrite la sinodul nostrtt, deoarece mai inaintemenliom{ii frali ai no;tri, iittpreund. cu episcopu,l Faustirt. ;i impreundpresblterii Filip ;i Asell, le aclttc cu sine, d.e ueti ttincuoi, ei le oorface cunosafte siinliei uoastre. $i au iscdlit. Domntd nostrrl sd te pdstrezenoud, la ntul{i ani, preu f ericite frate.

A,sirsderec ou iscdlit, Alip:tt, Attgustin, Posiclitt, Marin ;i ceilalliepiscopti.

S C R I S O A R I i , {

sinodului din Africa cdtre papa Celestin, episcoput cetilii Roma.

Aureliu, Palatin", Antoniu, Tut, Seruusdei, Terentiu, Fortunat,Martin, Ianucn'iu, Aptat, CeIt, Donctt, Teasiu, Vichentie, Fortunation Siceilalf.i intruni[i i.n sinodul general al Cartaginei - stdpinului preaia,bit ;i Jratelui prea cinstit, Celesin.

Ne rugdrn ca prealrn sfin[ia ta ne-ai ardtat buatrie pentru infd.-'li;area lui Apiariu, trini[ind scrisori prin pn'esbiterul nostru Leon, totcrsu ;i ttoi in acelagi cltip trinfitent cu bucurie scrisoa.rea prezentd ingtriuitt{a curdtirii aceluictgi. C(tci, firepte era, gs(L rnai Ttuternicd ndzuitl$d;i. a noastrd Si a uoastrd., Si nu se pdrea a fi necesar(t ascultarea luigrabnicd atunci cind fusese deja ascultat.

Deci aenind acum la noi preo sfinfitul frate gi impreund episeo-Ttul ttost:ru Faustin;, ant, intruttit sinod gi arn crezut cd este trimis lanoi pentru ca, precutn Apiariu prin silin$a aceluia s-a fdcttt presttiter,apa fi aamt prht osteneala lui se ua curd.[i de atitea inuinoudtiri arurt-cate asupra lui de cei din Taurachhn; ale cdt'tti delicte fiind atit derriulte ;i de mari, colnpletul intrunit al sinodului nostru a gdsit cd pro-tec{ia menlionatului Faustin a intrecut judecata, gi riuna de apdrare,a intrecut dreptatea lui cle judecdtor. Cdci la inceprut Faustirt. s-u |mpo-triuit chior toarte mult intregului sinod aducind diferite ocd,ri, earecurnapdrind priuelegiile bisericii din Romn, ;i t;oind ca acela sd. primeascdcle la noi contunhtnea,. pe care sfinfia ta, auind incred,ere tn apet, ceeace insd" nu a fost in. stme sd douedeascd., l-a repus in comuniunb. Totugim.ai pufin wntry d.insul s-a fdcut aceaste, cqe ce mai bine uei cunoasieclin citires actelor. Dim,potriud, fdcindu-se cu osteneatd judecatd. treizile de-a rindul, tn cursul cdrot"a cu ntihnire am cercetot rjiferitelecrcuze qtluse acehda, Du.mnezeu, dreptul jutlecdtor, cel mai putirnic ;itndelung rdbddtor, a tdiat pe scurt atit tdrdgdndrile tmpreind episc6-pului nostru Faustin, cit gi subterJugiile acelui Apiariu, cu care se sileosQ, ,acopere uriciunile lui .nelegiui,te, rdgrunzind, fire;te, htcdpdlinareauritd. Si prea rdv mirositoare, precum gi neruginarea tdgdduirii, prin,care uoia sd inece gunoiul atitor uoluptd{i. Dar d,nd Dutnnezeul nostrua strimtorat congtiinla hd, gi cele csc?{??..se in inimo ltti, fiind osinditeca in noraht"l uinordtiilor, le-a clat la iueald chiar in fata ttfturor oatne-

Scrlsoare ciire Celestin

.milor, o*icleanul tdgddltitor a inceput indat:d. sd rndrturi.seascd toate lnui.uuirile acluse lui, ;i abia cindua s-a uddit pe sine beneuol itt' priuinlaluturor loptelar inJ'ante cle ttecrezut; de asentened a intors irt. .su.sptnuric'li lur ;i sperantu noastrd, cdreia l-crnt ;i incredinlut ;i d<treant ca sdse pocttd, curu{i din, itttirtdcittnile ruginoose, 9i, [rate stdpine, p'in mdrtu-rish'ea sa, aJard de oceea cd e potolit aceastii intristure a noustrd, pn"inunica ;i singura rttittgtiere, co,re ;i pe n'oi ne-Q sctipat cle ttstenealaplinutltti neincetat, s-a ingrijit qi pentru ranele sale de ureo doctorieoarecare,. clersi t'drd cle uoie ;i lttptittclu-se aL conqtiinfa so. $i Qcllttr,tlu,Ttd ce ittclcplinint cuuenitele inclindciuni clatttrite, noi te rugd.nt ca inuiitor s(t nu tlai u;or a'ezd:rtirtt celor ce uin tle aici gi itt t:iitor sd ttuTsrimegti in contttrtitore pe cei ce noi i-arn etcontunicaT, deoctrece sfin-tia ta usor po{i aflo cd orso s-o ltotdrit ;i Ia sinoclul de lo N iceea ;ido.ca de acolo se uerle ct1 lucrtd acesta se obseruti reJeritor lq clericiiinjeriori ;i laici, apoi ctt qtit rmi uirtos trebuie sd se obserue aceastaat, priuire la episcopi. Prin tLrmare SJhtlia ta sd" rut prime;ti in com:u"n'i-une con;tient ;i ctLm nu se crLt-ine pe cei ce cnL fost etcomunicali ineparhia lor. De crsen'Lenea sd interzici Sfin$ia ta, refu'gierea neru;inatd,ct prezbiterilor ;i clericilor, dupd cum li se ctwine; cleoarece aceasta nus:e rLOrnlet de Biserica din Alrica prin ureo hot(rrire a Sjin(ilor Pd-rinfi, Si h,ftdririle sinoclului ck: lu Niceea trinfit lct tnitro'pttlilii lor incltipul cel mai ldnturit atit pe clericii cle gracl in[e.rior cit Si pe episcopi.Apoi acela;i sinocl cle Iu Niceea a dispus at infelepciune ;i cu dreptateca aric'tt chestiune, ce poate ctpdrea, treltuie sd se solufiorteze deJ'initiula locu'ile lor proprii, deoarece Pdrinlii au recunascut cd nici o Tsro-rincie nu ua lipsitd tle darul Duhultti SJint, at. ajutorul cdruia preo$iilui Hristo.s obserud. in ntod in$elept dreptatea ;i o pdzesc ferm, ut atitnwi uirtos, deoarece tuturot' le este ingddttit ca in cazul cd nu sintm.ulfumifi de sentinfa judecdtorilor locali, sd. apeleze la sinadul eparhialpropriu sau. chiar $t la sinadul ecunteTtlc,' sctr oan'e este cineua careTnate sd prentpimd. cd Duntnezeul nostru ittspirc\ clreptate nuntai TLnoradintre forurile judecdtoreSti, oricare or fi acela - $i ua lipsi de aceastantullimea preof.ilor-, care se uclund ta sinod? $i care poate fi intracleudrtemeinicd judecata de peste n1ere, in, fala cdreia persoanele necesarela Jacerea dispoziliilor nrL se 'pot 'prezenta ori din cauzo ertenudrii senilesau in untw altor nenuntdrate impedimente? Insd despt'e aceea cd tu aiputea sd trimi{i pe cineua clin partea Sfinliei tqle, ntt crm gdsit ttimicstabilit cle cd.tre urelLn sin,td aI Sfintilor Pdrinti; iar ceea ce ai trimisodinioard prin Faustin, episcopttl coleg al nostru ca ;i cind aceasta s-arJi hotdrit cle cdtre sinoclul cle la Niceea, noi 7711 am pu,tut gdsi nimc asct'ceua in copiile exacte cile izuoarelor originale ale sinocltthti de la Niceea,pe care le-&m pr,mit de la pres sfin'[i.tttl Chiril, episcapul ?los-tru coleg ol Bisericii din Alerandria $ de la prea cinstitulAtic, episcopttl Constantinopolultti ,,si pe care noi le-am trimis

episcopttlui de piae mentoriae, Bonif acitt, inaintasul tdzt, prin

prezbiterul Inochentie ti ipodictconul Marcel, care ni le-au adus noud'

Deci nu mai face.ti ca Ia cererea oricui sd trimiteli aici pe clericii uog-

303

IL'

I I-U

trLsdt'rateze in,'ajacerile noastre .gi sd, nu perrniteli. aceastapentruca.sdnu ziceli cd noi am introdus. mindria lumeascd rtegartd.in Bsericd luiJ{rl.sfc;.s, care Bisericii .acluce larnino sim.plitirfii si ziua urnilinfei pe sea:ma.celor.ce doresc sd uadd Fte l)uttznezeu. $i deosrece Apiariu cel arecl-nie de plins, a fqst scos din Biserico lui Ht:istos,.'in urm,a rdutiititor tainetegiuitc, ehiar pe fratele'nostru .Eaustin, sintem siguri cd in uiitor, cu;stireu gi cortlucrarea sJinliei lale, p(tzindu-se rlragostea frdfeascd, Atricaniciclecutn nu tu nuti suf efi aeest lacru. Iscdtitura. -. Dumnezeulrtoslru sd. pilzeo.sci pe siin[ia yoastrti, f.rate stdltine, intru ntulli ani, nrgmdu-te- pentru noi.

CANOAi{EI.E SirX'I'T:I,I:I SINOD .\I. NOUALEA LOCAL DE L:\CONSTANTI\*OI,OL, NL}IIT ST SINODUL INTIIU _ :\L DOII,E.,\

(86r)

L'iti(JNUL 1 ; (i )r i 'E-\li.ltEl Iii,\ ri, \N ASTIT i tl.oi i. :\ Ei _\s]-nA IN. \ -i T IiA ^{, V I'R I LOR I,(J } i. i\,{AN -{ST I It I P.^\TIIT)NALII)

Zitlirea minAstirilor:, lucru atit cte vencratiil ;i de cinstit, ;i dinvcchime bine chibzuit de Iericili i ;i cuvio;ii nogtri Piirin!i, astizi sevede riu ficindu-se. CEci unii punind numc dc lnitrlstire averilor siproprietdfilor lor ,si fdgdduind ci lc afierosesc Iui Dumnezsu, .se'inscriirpe sine st i l l in i ai cclr l r af ierosi tc, ; i socotcsc ci l r restesugind ( i rr ;el i r rd)amigcsc p" Dumn"zcu nunrai cu numirca. Cdci ,',,.i ,* ru;ineazd a-9iinsu;i ;i dupi afierosire, acea;i stdpinire, pe care nrai inainte nu et'auopri{i de a o define- $i atita precupe{ie (negustorie) {ac din acest lucr:u,incit rnultc. din celc afierositc se vid vinzindu-se de insusi cr.i cc le-auafierrsit, spairnd ;i scirbii pricinuind celor ce le vid. ;i nr, tru-ui iil lu 'se pociiesc .in .prirrinfa. celor odatd afierosite lui l)ur:rnezeu, pcl'-rmifindu-;i lor insu;i stipinirea asupra acelora, ci incf, fdrl sfialfi sjaltora n transmit. Dcci pentru aceasta Sfintul Sinocl a hotirit ca niurinirisd nu-i fie iertat a zidi ministire firi de ;tire,a ;i invoirea episcr.rpului.$i drrpn ce acela a luat la currostinfd, ;i ;i-a dai inr-oirea si- a sivirli lrugiciunea trcbuincioa'i, pr.ecurn cei din vechime cu iutrirc de 1)um.nezcu .s-a llgiuit,. sir se zideascd min,istirea, apof toate cele ce se curirr.ei itnpreunii cu ea insisi ,..i seiscrie in condicd Si s6 se a;eze in arhivelecpiscope;ti; dar cel ce le-a afierosit nicidecum sI nu 4ibi voie, Iirid in-r'girea episcopului, o sc aleza egumen llc sine, san pe altul in loculsdu. Cici dacl cincva nu pgate fi stdpin peste cele ce le-a dlruit unuiorr.L cllnl sc va admitc a .sc ripi stipinirea asuBra celor cq cineva teconsfinfcyte pi Ie dcdictr lui Dumnezeu.

" { 1 , 8 , 2 4 s i n . l l / e c . ; 1 g T n t t . ; 1 2 , 1 3 , 1 4 , 1 T s i n . V I l e c . : )

| '

l-n acest crrnon sr.: intdresc doui hotziriri mai vechi-prir:ilcl infiin-{;irca inihJtstiril irr qi de.stinatih ;rv€i'i lor lccstora, '.t,,btt,rid,,rse cii niiitr mintrstiie nrr sc poate intemcia fdra cre qtirea qi binecuvi,rta..'a oJit-

Ia

I

I

"1I,',

2 I-II

copului competent, Ei cd mindstirile !i averile mindstireqti trebuie sIrdminii intacte, neputindu-se intrebuin{a pentru alte scopuri Ei nici nupot trece in proprietatea particularilor.

Canonul are in vedere abuzul unora care zidind mindstiri Ei in-zestrindu-le cu averi, te donau bisericii, dar se considerau Ei 'pe mai de-parte ca proprietari qi se cotnportau ca atare, numind stare{ 9i chiar levindeau.

Pentru a curma aceste abuzuri se dispune ca nimeni sd nu poat.dridica mindstire fdrA invoirea episcopului ;i cd cei ce a zidit'rmindstireanu poate numi stare! decit eu invoirea episcopului :

. Parinfii admit ;i excepfii sub forma de privilegii pe seama unorintemeietc-rri de minlstiri care n-au men{ionat dreptttl de a numi pe sta:re! in actul de infiinfare.

CANONUL 2: (CALUGARII SA STBA iN MINASTIRE)

Fiindci unii se imbracd la aparenfi cu viala monahiceascS, nu cas[ slujeasci lui Dumnezeu cu curitenie, ci numai pentru ca cu c[c€r:nicia chipului si dobindeasci faima evlaviei, si prin acoasta si giseascdimbclgugati plicerc in loluptdfile lor proprii cici tunzindu-;i numaipirul locuiesc in casele lor, neindeplinind nici una dintre regulile ;i a-;ezdmintele monahilor'; Sfintul Sinod a hotdrit ca nimetri sd nu se invred-niceasci de schima monahiceascd firi de prezenfa celui ce este dators5-l primeascd la ascultare ;i si aibi stdpinire peste el ;i sd figlduiascici va purta grijd de mintuirea sufletului lui, fiind acela, firepte; bSrbatiubitor tle L)umnezeu gi proestos de ministire ;i destoinic de a mintuisufletul adus de curind lui Durnnezeu. Iar daci cineva se Ya vidi c5a,tuns pe vreunul fdrd de fiinfa de fafi a egumenului,'care are datoriade a-l primi sub ascultare, acela si se supunl caterisirii; ca unul care nuse supune canoanelor, gi strici buna rinduiali rnonahiceasci, iar cel ces-a tuns firi de socotirr!5 ;i fdrd de rinduiald, sI se dea in ascultareapi in ministirea in care episcopul localnic va socoti. Cici tunderile c:elefiri de judecatX ;i gre;ite necinstt'sc atit schinta monahali, cit ;i facsi se huleasci uunrelc lui Hristos.

(4, 24 sin. IV ec.; 40--.49, 85 Trtil.; L7-21 sin. VII ec..; 3 Gang;63 Cartg.; 3-7 sin ' l - I I )

Scopul emiterii prezentului canon a fost restabilirea bunei rindu-leli in cintLl monahal. In acest scop se innoiesc hotirririle existcnte. luatede sinodul VII ecumcnic (can. 12-22) ca gi unele rinduieli ale sfintuluiVasile cel Nlare. Intre acestea sint men{ionate, necesitatea, sub pedeapsd,a se primi in rnonahism numai persoane bine verificatel tunderea sdnu se facd numai in prczenfa stare{ului sub a cirrui ascultare va sta qia calugdrului mai bitrin, a nagului sub a cdrui supraveghere gi educa{iereliqioasd morald va fi dat. rdspunzind de fornrarea lui.

305

3. { I-II

CANONUL 3: (STAIIETUL sA-sI cAurE cALUGAnrr FUGITI(OSINDA STARETUI,UI CARE NU-SI CAUTA CALUGARII FU.ctTt)) .

s-a socotit si dobindeascd indreptare ;i ccea ce se face riu, dargi ce se trec cu vederea prin neglijenfi ;i ,Ienevire. ci ctacd *l"rmproestos de ministil 'e, pe monahii cci suboriclonafi lui calc fug din rni_nSstire, nu i-ar ciuta cu multd stiruinfi, si afiinclu-i nu i-ir lua cusine, qi nu s-ar invoi a-i ci;tiga ;i a-i insinito;i cu doctrina potriviti;i i cuvenii5 gre;c,li i, - Sfintul Sinod a hotiil it ca acreasta sa se ,"p""iafurisirii. cici daci acela, ciruia i s-a increctinfat purtarea de gri;l adobitoacelor celor necuvintitoare, ;i neglijincl tur.rna, .r., ," lasr neJreiep-sit; apoi acela ciruia i s-a incredinfai conducerea pastorali a tui,nrelorlui rrristos, pi ' inzind urintuirea lor'cu trinddvie pi:cu lene'ie, "",ri""va lua pedeapsa faptei lui indrdznefe?

. (4 sin. IV ec.;46 Tni l . ; 21 sin. VII ec.; g0 Cartg.;2,4 sin. I_I I)Prin prezentul canon se innoiesc cl^spozifiile canonului 46 ?rulangi 21 ale sinodului Vll ecumenic. in acest canon se prescrie pedeapsa i-furisirii pen_tru egumenul care nu se va ingriji sA reaciuca in miniistire

pe cilugiirt.�l dezcrtor.

CANONUL .I : (CALUG.i I IUL } 'UGIT. OSINDiT CALUGARULUICARE FUGE DIN r\{INAsrrRIr. MAI rvrAlr.Er.E cAr,ucAItILoRESTE EPISCOPUL. (STAPINIREA I]PISCOPULUI ASUPIIA CA.LUGARILOR)

vicleanul s-a nevoit in multe chipuri sd umple dc ocari cinsteaschimei monahicepti ;i spre scopul acestl a gisit rtr.rlt u;rrtor in vremoaeresului celui de mai inainte. Cd monahii p6risindu-9i mintrstirile lorde sila eresului, unii (se duceau) la alte lrntrnastiri;, iar alfii in lrca_.;urile_ brrbafilor lume;ti se duceau. rn-str, ceea ce pe diryii se piresatunci a-i face fericifi prin dreapta credinfi, in nbrai nebunesc cezind;ii face de ris. Acum dreapta credinfi rrspindintlu-sc si Biserica libe_rindu-se de sminteli, totu$i pdrdsindu-;i minlstirilc lor, pi ca un riuc-u anevoie de opri,t, incoace gi incolo -invirtindu-se gi strrmutindu_se gide multi nepodoabi umplu ministirile, dar si mirltd ".ri"a"iala-iiiaduni intru sinc, ;i cinstea supunerii o rup ;i o strici. cd Sfintul sinodcurmind nestatornicia pornirii acestors, pi nesupuserea, a hotarit ci dacf,vreun n_ronqh fugind din rninxstirea sa, s-ar rluce sau in altx ministire,sau -in locuinfd lumeasci ar . intra, ;i el si cel ce l-au primit, sx Jieafuri.sit, pini ce fugarul s-ar inapoia in mindstirea din carl r6u-a fugit.rar dacd episcopul pe oarecare dintre monahii cei dovedifi i; dr;;;i;credin{E-;i-in cinstea viefii, ar voi sx-i mute in alt6 ministire i","op,ristatornicirii (viefii) minlstire;ti, sau pi in casi lumeasci, va socoti a-iateza spre mintuirea celor ce loeuiesc intr-insa, sau aiurea (in alti

5 r.in

parte)pe cei

va binevoi s6-i pun6, aceastd 'imprejurare nu face vinovali nicice-i primesc, nici pe monahi

(4, 23 sin. IV ec.; 2!), 47 Tnrl; 73, 27 sin. VII ec.; 80 Cartg.)

Pentru a curma dezordinea d.in monahism provocatd de iconoclasm,aga cum s-a ardtat qi in canonul 13 aI sinodului VII ecumenic, prin acestcanon se pedepse;te cu pedeapsa afurisirii cdlugirul care pdrasegte mi-ndstirea ca gi cel ce il priuregtc. Se instituie prin derogare de la regulagenerali ci fie'care calugar trebuie sa petreacd permanent in mindstireasa (can. 4 IV ec.) qi o excepfie in sensul cI episcopul dupd chibzuinfasa poate aproba cdiugdruiui si trdiasca 9i in afara rnindstirii sau chiarsi primeerscd o slujbd afari de mindstire.

. i j i ! r . ' r r

, i

CANONUL 5: (NOVICIATUL $ILUGARESC) 1. r

, Gf,sim ci lepidlrile de lume cele ce se fac fir[ judecatn pi firimultd ispitire, mult stricd monahiceasca bund rinduiali. Cici unii artul-cindu-se pripit pe sinepi in viafa monahiceasci ;i neglijind asprimea;i osteneala infrinirii monahice;ti, iardqi se intorc cu ticilogie la viafacea iubitoare de trup qi voluptoas[. Pentru, aceasta $finfnl Sinod a hotlritca nimeni sb nu se invredniceascd de schima monahiceasci inainte des-ariflovedi pe sine potrivili .si vr€dnici de acest fel de via{i prin timpulcel de trei ani, riuduit pentru ei spre cercare. ,5i sinodul a poruncit caaceasta si se find in tot chipul; afard de cazul cind o boali grea clzindasupra-i, va sili si se scurteze timpul cercirii; sau de cumva ar fivreun b[rbat evlavios, care pi in lumescul chip a petrecut viafa mona-hiceasci. Cici la un birbat ca acesta ajunge g{ timpul de ;ase luni pentruispitirea deplin6. Iar de va proccda cineva impotriva acestora, apoiegumenul c6zind din egumenie, sd-;i afle pedeapsa neascultbrii in pe-trecerea sub ascultare; iar cel ce s-a fdcut monah, sI se dea in altirnindstire, in care se pdzepte desdvir;i-t rinduiala monahiceasc6.

(40,47 Trul.; 126 Cartg.; I8 Vos. c. XIare; 2 sin. l-II)

ln acest canon se reia can. 2, al acestui sinod, tratind despre pri-mirile in cinul monahal fdcute pripit Ei fdri precaufiune, stabilind cape viitor sd se respecte, sub pedeapsd rinduiala ca nimeni sd nu se in-vredniceascti de schima monahiceasci pind nu se va supune unei cer-cetdri timp de trei ani in nrindstire pentru a dovedi cA este statornicin hotdrirea sa de a se dedica viefii cdlugdregti, Ei cd este vrednic de aintra in cinul monahal. Exceplie se admite numai daci respectivul estebolnav sau dacd di dovadi de evlavie qi bun nume in viala lumeascS.In regulamentul monahal se prevede ca perioada de noviciat, rasoforia,poate fi intre 6 Iuni gi 3 ani.

Balsanron comentind acest cbnon aratd cd in timput noviciatului,candidatul va trebui sd poarte haine lumegti. Dacd imbrar:d haina cd-

. , t i

iSPITiREA CELOR CE SE CA-r I i l . . : .

q086 I - I l

Llfl*:,T:e t1;!uie 1]it er1 ig.rfa sa {upy.l jur:uintele sau fdgiduinfele.l{rndulara este' nrenflonata gi in Molitvernicui mare gi se re"specgi gi ipBiserica noastri prtrivit reqirlrnrerntrrrLri vietii tr",onutat'*. -- --'"rYY'. Y' 't '

CANONUI- (j : (F,{GADUTNTA,SARACIET)

Monahii sint obligafi sr nu aibi nimic ar lor propriu, ci toate ,alelot sr le atribule rninistirii. cici fericitul r,uca ,i"J JJ.pru cei ce credin Irristos ;l inchipuiesc viefuirea monahilor, ,,ci nici-unut. nu zicea c6.di . a sa a\ 'ere este ccva al i iu, c i totul le era-ele obgte,, ( I . .Ap.+,-szj .Feritru aceea celor ce vioesc si fie rno'ahi, ri se-li-voie in'privinJ'aaverilor lor, str ia dispozilii mai inainte ;i si transrniti averile lor oric6-ror persoane ar 'oi -care, firelte, nu sint oprite prin lege. cSci dup5cq se vor face rnonahi, minlstirea are stfipinire p*lt, toate ce le apar_fin lor, pi nu li se ingdduie loi .u ti. poo.tu grija qi ii ta"r-alip"i+jrasupra bunurilor lor'. Iar de se va vdai ca *-.*,r.r,ri ili ru insqi oarecaresvere care nu s-a at'ibult ministirii ;i se va robl pattrnei'iubirii deeigtig, aceea str se ia cle la dinsul de c6tre "Surrrurr, iu" a" citre epis_cop' pi vinzinclu-se in _prezenla murtor-a, sa ie inrparlti "eror saraci piIipsifi ' Iar cel ce a cdutat si rdpeasci o astfel tle avere ca oarecindAnania, sfintur sinod a hotirit sii se^infer"pr"*e "" certare potrir.itr;gi' este lirnurit rcf, eele canonisite dc. sfintul'3t;il ;;";." rnon*hii trtrr.pafi, a hotirit s.d aibf, vigoarg ;i pentru rrrolahiile l.emei.

(40 Ap. ;22 s in . , I ,V ec . ; J i T ru I . ; Jg ,s in . t , t I ec . ;24 Ant io t t . : . ; 22 ,26 ,&.1 Cart,q..; 4 sin. I-*IIl

Prin preze'ntul canon se .einnoiegte dispozifia sfinturui vasile.celY:r.r,,:.? no":!"I nu pc,ate avea nici'o p"of.-i"trii"*f,"'t*-uird srinrei:::111:l,f:

(^o'..11 4, 32) ei a votului siraiirii de buni voie pe care l_aqepur' irl o spune mai anrdnr-rnfit, stabilind: ca rnonahul poat",i-aiipuna in prealabil dc ave.ea $a, tra'snrifi'd-o r;g"i ;i ; vrea (can, 22,8l Cart.), ,gt!fel_pie1cle. acest drept, intreaga av6re treclnd in proprieta_tea mintistirii' Dacir _iE;i va pastr?r .vere& ea va fi ruata f";i";";; ;;;-nien 5i va fi vindutd, iar c€ea ce se va incasa se ,\,a impargi s6racilor.Dacd cilugirrur este dovedit cd a tdinuit ce""-"i ;; ; i"oupri cu excl,_derea clin comuniune.Rindrr iel i lc acestea s(, ' )enl ioneazd in canon, si se apl ica at i t c i i -h-rgdrilor cit gi cdlugiri{elor.In aceastti pr'in!. s-au emis ;i citeva legi imperiale, de exemplu

novgla 123 a lui lustinian, prin care se dispune * "u""u" cerui ce vreasI se cilugdreascti, dacd are copii, s{ o irnpaltri legal acestora, iar partea,rdmasd sd treircd in pronrietatea minastirii, Daci, cel in cuuza, """" ,adea mai rnult crrpiilor si se pund ,si el in parte ardturi cle copii, i";-;.;:tea aceasta va reveni mlndstirii. Aceleagi prevederi se dau .gi pentruparinlii celui ce i.rtrA in monahism.

7. 8 l - r t

In cc privcsc bunurilb primite drept mo;tenire de cilugdri' ,sdaplici prevtdtrile unei novele a lui Leon Filozoful (886*912) prin Cdiest.. disptrne ca monahii. care primesc ceva dupi ce au intrat in cinulcilugrircsc sint liberi sd dispuni dupil dorinta lor, dacd arr daruit ei cevatninistirii cind au intrat in ministire, iar daci nu au claruit rrirrric. itotdispune numai de 2 - 3 din valoarea bunurior, pe cind 1 - 3 trebtrie sdo trcaci in proprietatea minlstirii.

In biserica noastrd chestiunea aceasta este reglelnentatd de regu-l,amentul vielii monahale en conformitate cu legile liri i.

CANONUI- 7: (EPISCOPII SA }:U RIDICE TTIIT..\STIRI PAqRO.N,\LE)

\redem ci multe episcopll se pribu;esc pi se primejdrrir-sc a si"desfiinfa cu totul, fiindci cei ce stau in fruntea lor toatd grija pi silintao intrebuingeazi pentru a zidi minlstirl noi; -si pe acelea ninricindrr-Ie5i me;te;ugind acapararea veniturilor, Iucreazi pentnr folosul acestora.f)cci pentru aceasta a hotirit Sfintul Sinod ci rrici unuia dinird episcopinu-i este iertat sd zideascd din nou rninistire spre distrugerea episcopieisale. Iar de se va v6di cineva irrdr5znirrd s5 faci aceasta, acela sX sesupuni cert6rii cuvenite iar cea zidith dirr nou cle cl, ca si cum de ldinceput nici nu ar fi ci;tigat drept de ministire, si se atribuie episeo-piei ca un drept cigtigat tle sine. Cdci nimic din cele infiinfate impotrivilegilor ;i fnr[ rinduiald nu poate aduce prejudiciu celor aqezdte canblnicetrte.

(38 Ap.: 26 sin. IV ec.: 77, 12, s i t t . VII cc; 15 inciro; 7 ( iang.: 24,25 Antiah.; 26,33 Cartg.; 10 Teaf . AIer.: 2 Chiril Aler.)

Prin acest canon se interzicc ca episcopul sir ridiie ilinestiri f iseama sa. Dac.i face aceasta, tot ce a ziclit va trece in Droprietateaepiscopiei.

CANONUL 8: (O,SIND_\ CELOn CB-$I IAU STNGURI BARBA.TIA SAU O IAU ALTORA)

Dumnezeiescul gi sfintul eanon al Apostolilor pe cei ce se taie pesine insusi ii judeci de sinucigafi; fi fi ind ierei ii eateriseste; iar ne-fiind ierei, ii oplc5te, de la inaintarea la preofic; clar este ei clirr cauzaaeeasta s-a hotilrit ci daci ccl ce se taie pe sirre este sinucigas, apoi eele'e taie pe altul ueigag este. CEci cu dreptate l-ar privi cine'.'a pe urrulca acesta clriar ca pe un r,iolator al fdpturii insipi. Pcntrrr aceastaSfintul Sirrod a hotirit ci daci vreun episcop, ori presbite.r. ori diacon,s.ar pifi e.I castreazi pe cineva, sarr cu nrina sa proprie, sau prirr po-rnnci, accla si se supuni catcrisirii, iar de ar fi mirban sd se afuriseascS;afarE de euml'a c5zirrd irr vreo boal5 ar fi sitit sI taie nrenrhnrl cel eendtinte$te. CE precunr carlonul prim al sinndului de la Niceea pE cei . eqirt lioal5 sau chirurgisit nu-i pedepseqtC din pricina bolii,-a:a ii noi riti

9. r0 I-II

osindim pe preotii.cei ce poruncesc a se face eunuci cei bolnavi. darnici pe mirenii cei ce intrebuinleazd mina Ior proprie la tdiere tt,t-i in-vinovifim; crci aceasta o socotim vindecare a boiii, iar nu ca viclenieimpotriva creafiuni sau ca violare a fdpturii.

(22,23,24 Ap.; t sin: 1. e9.;)


CANONUL 9: (CLERICII SA NU BATA)

- ^--Peoarece-apostoleseul -si dumnezeiescul canon supune caterisirii peiereii care se apucd sd bati pe credinciogii cei c" au picituit .u.r puneeredincio;ii cei ce au fdcurt nedreptifi, cei ee megtegugind slujesc mi-niei lor gi falsificind agezdmintele.apostolice;ti, au infeles sub acei iereinumai pe cei ce bat cu miinile lor,,de;i.nici canonul nu are acest in-le_les' nici mintea sinitoas5 nu adrnite a se infelege aceasta. Dar cuadevrrat zadarnic gi foarte gregit lucru ar fi si'se*cateriseasci numaicel ce de trei ori sau de patru ori lovind ar bate cu nrina sa, tlar strrEm,inr nepedepsit acela, care dindui-i-se voie ca prin porunca ce o d6si batd, continu5 rizbunarea brutal gi pini ra mbarte. pentru aceasta,deoarece canonul opre.ste in general de a bate, Fi noi impreunr

-a;a

hotdrim. cici preotul lui Dumnezeu trebuie s6 povifuiasci pe eel ce nuse supune legilor prin inv6fdturi qi sfatu'ri, citeodatd ins6 ;i cu certrribisericegti, dar sb nu se foloseasci de bice si lovituri, asupra trupuriloroamenilor iar daci unii nicidecum nu s-ar supune, ;i n-ar di ascultare co-recfiunii c_ert5rilor, nipe{ nu opregte, ca aeestia si se infelepteasci prinaeuzarea lor la dregEtorii locului. crci ;i canonul al cinciiea al sino-drrlui de la Antiohia a canonisit ea cei ce bagd in Risericd gilcevi situlbur5ri si se indrepte prin mina cea dinafa--r5.

(27 Ap.; 5 Antioh.; SS Vas. c. NIare)

Prin canonul prezent se interpreteazd canonur 2? ap. care interziceclerului sd batd, in sensul siu aulentic ed nimeni nu are voie si batdqi nici si dispund ca alfii sd batd gi se aratd cum trebuie preotul sd pro-eedeze in cazul cel-on ce au pdcAtuit. $i anume, pornind de la prlrru-derile cuvintului sfintului Apostol pavel catre Tit, in care spune cd:,,Inv5[Storul este doctorul sufletului, iar doctorul nu bate ci trateazi qiinsdndtoqeazi pe cel bolnav Ei pe cel rdnit", se recomandd ca in cazulci nu sint suficiente mijloace moralc si pedepsc duhovnceqti, atuncipicdtosul respectiv sd se predea autorititilor civile, ca aeeste" .d-t p"-depseaseS, interzicindu-se aplicarea bitiii din partea preotului.

CANONUL 10: (LUCRURTLE SFINTE NU SE INSTRAINEAZA).(OSINDA PENTRU INSTRAINAREA I,UCRURILOR SFINTE).

Cei ce s-au ar5tat pe sine dedafi patimilor, nu numai si nu seinfrieo;eazr de pedeapsa sfintelor canoane-, ci indrhznesc chiar.a-si bate

rT I_II

joc de acelea. Cici le ristXlmicesc ;i le falsifici voinfa dupi firea lorpitimati; pcntru c5, dupi cum zice Grigore Teologul, potrivit rivneilor pltimate, nu numai socotesc ci riutatea lor este iresponsabili, ci sise socoteasci chiar ca ceva dumnezeiesc, cici apostolescul canort zice:,,Vas de aur, sau de argint, sfirrfit, sau pirrzd nimeni si rru-5i mai insu-

Seasci spre folosire acasi, cici este potrivtric legilor; iar de s-ar prindecineva si se pedepseascd cu afurisire". Deci acest canon infelegindu-lspre ajutorul nelegiuirilor lor, zic cd nu trebuic si se judece ca vred-nici de caterisire cei ce transfonni cinstita imbrdc6minte a sfintei mesein hain[ a lor, sau in vreo altl imbrdciminte; Si inci lici chiar ceice sfintul potir, o ce piginitate! Sau cinstitul disc sau cele asemeneaacestora folosindu-le pentru trebuinfele proprii le murddrersc, fiindci zicei, canonul a hothrit si-i supuni afurisirii pe cei ce catl intru aceasta'iar nu caterisirii. Dar cine ar putea suferi mdrimea unei striclciuni lipigin6tifi de acest fel? Cici pe cind canonul supune afurisirii pe cei ce-9iinsu5esc obiectul sfinfit nutnai spre folosinfi dar nu spre ripire de-sivirpiti, aceia Si pe cei ce rdpesc sfintele sfintelor qi comit sacrilegiufafi de ele, ii libereazi de caterisire, 9i nu-i consider5 vrednici de cate-risire pe cei ce, chiar ;i dupi judecata lor, cinstitele discuri si sfintelepotire le murddresc spre slujba mincirilor; cu toate cI vdditd se facespurcbciunea gi este clar ci cei ce fiptuiesc unele ca acestea cad nunumai sub caterisire, ci Si in vinov5fia piginitifii celei extrenre. Dincartza aceasta Sfintul Sinod a hotirit sd se supunX caterisirii celei de-sivirgite cei ce rdpesc spre folosul propriu sau intrebuinfeaz[ spre fo-losire nesfinfitd sfintul potir, sau discul, sau lingura, sau cinstita im-briciminte, sau cel ce se zice aer, sau in genere orice dintre celesfinte din altar, sau din vasele sau vestnintele sfintc. Cdci una este aspurca gi alta a fura cele sfinte. Astfel, pe cei ce iau afari din altarvasele sfinfite, sau vegmintele spre nesfinfitd intrebuinfat'e a lor, saule dau altora, pe acegtia canonul ii afuriseste, pi noi impreund ii afu-risim. far pe cei ce Ie lipesc desir,ir;it, ii supunren osindirii sacrilegiilor.

(25 ,38 ,72 ,73 Ap; 25 Ant ioh . ; 8 Gr ig . de N iso ; 2 Ch i t i l . ALet . )

ln acest canon se dii interpretarea autentici canonului 73 apos-tolic, care in'terzicea folosirea in alt scop a obiectelor sfintitc, precizind cdse pedepsegte cu caterisirea ceii ce i;i insu5esc sau instririncazii un bunsfinfit, qi cu afurisirea pe cei ce intrebtrinleazi pentru vreun scop oa-recare, un obic'et, bun al bisericii.

CANONUL 11: (NEPOTRIVIRI). 1NDELETNICIRI NIIPOTRIVITEPENTRU CLER. (INCOMPATIBILITATI).

Dumnezeie;tile si sfintele canoane supun caterisirii pe presbiteriiori diaconii, care primesc dsupri-Ie dregXtorii sau indeletniciri lumepti,sau cele ce se zic purtiri de grijd in casele dregitorilor. Deci ;i noiintirind aeeasta, hotirim ;i in prir,infa celorlalfi eal'{r se numdri irreler: ci dac6 vreunul dintre ei s-ar indeletnici cu dregltorii lumeFti, sau

3 1 1

31212. 13 I-Il

g p$ml--asupri-;i cele db'_se zic purtiri de grij6 in casele sau mogiiled-regitorilor, acela s! se alunge di' clerul s6ui c6ci ,rirnurri-n,r ;;;;sluji Ia doi domni,_ 4rpa cuvintul nemincinos ui toi Irristos aau"xluiurnostru Dumnezeu (Matei 6, 24).

(6,20, 87, 83, Ap.; J, T sin IV ec.; I0 sin. VII ec., 16 Cartg.)

. Inngind qi 'intdrind dispozi[iile canoanelor gl apostolic qi B calce.don, pdrintii precizeazi ci s-e interzice, sub pedeapiilterisirii tuturorclericilor de a prirni dregdtorii lumeqti.

EANONUT, 12, (PARACLISELE DIN CASE. (RINDUIALA PENJTRU PARACLISELE DIN CASE PARTICULARE)) -

pe -clericii eare liturghisesc, sau boteazE in paraclis"L,-e"r" sint inl6un-tlql casei, firi-'irrvoirea episcopului, pi noi impreunb L hotxrfu" ;;;;rt";cici pe cind sfinta Bisericr arltr calea cea dreaptd, si ae ^"t^.

tate'tii.lvintului eelui adevhrat, pi pdstreazd-si invafi i lr""lrririt"l;;;:t"trl.l l,3pol -n-"!u, urit qi necuvios r-e l" pernriti "a ""i ce viefuies" irrrpr.",rrre-i.,brutalitate ,si neascultare, furi$indu-se in "u.u, ix ;":fi- buna ei rindu-ial,e' .:i -sd o umple de multi tulburare ;i tle srninteri. pent'r aceea sfin-tul li cle Dumneze_u ajutatul sinod de acum, de acord cu ecunlenicul sisfintut Sinod at vl-lea, a hotdrit sa fie i"peaiif

'ai,r"*";;';;i"". 'il]turghieesc in paraclisele, ee sint prin case, Iepedarea dir, .i* re"r"al+et_'.I^";rt:: de cdtre episcopul rocurrri. rar daci unii afare de aceStia prtrun-zl'd in case' vor indrizni sr se atingd de liturghie, fir6 ae invuiieaepiscopului, acegtia sE se cateriseasci, iar cei "u ,Irrt pertali comuniuniiacestora si se supuni afurisirii.

(3! Ap.; t4 l1_ siry. I , \ :c. :31,34, Sg Tru"L; 7, 10 sin. VII ec.; 6Gartg.; 5 Antiah.; 53 Laod..; 12 Cartg1.)


CANONUL 13: (OSINDA CELOR SCHISMATICI). (SCI{ISMA FA-'' TA DE EPIsCop) ,cel viclean aruncind in Biseriea rui Hristos sdminfa neghinei ere_tice, -si acestea vizindu-le tEiate din rddicini cu sabia nun.rtri. a ve'itpe. altd,cale spre viclenie, apucindu-se sa desfarta- trupur I'i Hristosprin nebunia schirnaticilor. Dar sfintul sinod' ,xti."l"'a (ridd;"i;;j

desivirpit ;i aceasti viclenie a lui, a hotirit "E E;t-l; acum inaintevreun presbiter sau diacon, va osindi pe episcopul slu fentru oarecarevinovdfie, inaintc de- sinodiceasca judeeati pi """""t*u, '.i

du osindirealui desdvirgiti ar indrizni si ry d*epdrteze de la comuniu'ea cu acela,;i numele lui nu-l va .pomeni la sfintele rugiciuni ale liturghiiror, pre-:cum s-a predanisit'Bisericii, hcola sd se iupuni caterisirii $i

-;er,;

31314. 15 I-t I

l i p s e a s c d d e t o a t i d e m r r i t a t e a i e r a t i c e a s c h . C i c i c e l - c e e s t e r i n d u i t . i nceata presbiteriali ;i'il';,'r-i;uil ptipit judeca.ta mitropolifilor 9i osin-

de.:te insu;i mai i;i"t- ti"--it 'a*""ri ' a"pa chibzuinfa Sat PC pirintele

;i pe episcopul sau, acela nu-"'t*-"'*J"ic nici de demnitatea presbi-

teriei, nici de rrt-Ji""a'"'p'"tttit"l.. I3.t cei ce vor urma acestuia' de vor

fi.dintre ""i iuroriii," ri'"i"tu"."ia Ji" aemnitateq lqri iar de vor Ii

morrahi, sau mireni,'A*saiir;it ta .'" uiuiit*ut"a din Biseric5' pi'd cind

desfdcind legitura' * -r"friitttoticii,

se -i'or -intoarce

la episc'pul lor

propriu.

(31 , 55 At t . ;6 s i r r ' I I ec ' :3 - ' s i r i ' . I / I ec ' : 78 s in ' - l l t ec ' ; 37 ' 34 Tru I ' ;

a carig.iil"s"/J.; s i"tton' ii, ts sin l-il; 70' 77 cwtg'):

i 31 aPostolic' Prin canonul Pre;- . Reinnoind Prevederile canonulu

z€nt,rs€ sanclioneazi cu pecleapsa cateiisitii Ei se dei.p6aie de toati dem-

nitatea presbiterul 5i dio"n""l car" ";-;;-;tJpqng gpicgpului inainte de

a se fi. pronunlat "#itt;i;';"ii"i1i"i

u sinbaUui'asufra infractiunilor

J" "at" se acuzi ePiscoPul'

" ' CANONUL 14: (OSINDA ITPISCOPULUI SCHISMATIC)' (SCHIS-

MA FATA DE MITROPOLIT)

Daci vreun episcop, 1uh - nlejcxt cd acuzd pe mitropolitul sitt'

mai inaint* a" "etili;;;; sinoautui' .s-ar dep[rta pe sinegi de la corltt:

niunea cu el ii nu ar pomcni rnrnrele lui rfup6 obicei la dumnezeiasca

slujbd tainicl tst.* iiiuigiti"i,- sii"t"i- sinoa i ttote"it ca acela si fie

caterisit; numai d;'d";il;ittaoo" de nritropolitul-sau'-ar face schism6'

Fiindci ser crrvine ca fiecare s6 cunoascd misura datoriilor sale, ti nici

presbiterul "e ,r,,'t-?"fu'i'i" pt "pit"opul siu' nici episcopul pe mitro-

politul sdu.

(31 Ap.; 6 citt' II ec'; '3 'sin' III ec'; 18 sin lV ee; 31' 34 TruI'; 6

Gong'.; 14 Sarct.; 5 Antioh'; 70, 77' 62 Cortg'; 13' 75 sinl=-il)

ln Prezentulnul precedent, 9isIu.

canon se stabileqte aceeaqi pedeapsi ca Si in'tlo:

cu referire ta rapo.tui di;tr; epiicop gi mitropoiitul

c A N o N u L l S : ( O S I N D A s c I { I s M E I ) ' S C H I S M A F A T A D E P A -TRIARH. CARE DESP,{RTIRII NU ESTE SCHISI\IA?)

, , Cele ce sint rintluite pentru presbiteri, episcopi, qi mitropolifi'

eu nrult mai virtos se pot.ivesc pentru patriarhi.-Drept aceea daci vreun

presbiter, ,u, "pir"'Jpl'?,, "","rir;it,'"t indrizni si se depirteze de

comuniune" "u p"npltiur'ta" f"itiuttt' li nu ar poq"tli-"umele acestuia'

pr€cum este hotarii' .;' ,i";Ji;';r. g;F""z"iasca slujbx tainic6, ci mai

inainte ite infitisar;; l; ]uiu ii"oa.rlni ri de osindirea definitivi a aces-

31.t16 I -JI I

tuia, ar face schism5, sfintul sinod a hotirit ca acela sb fie cu toturstriin de toatx preofia, daca numai .," ..ru vidi ci a fncut aceasti nere:giuire; $i acestea s-au. hotirit si s-au pec_etruit pe,rtru- cei ce sub pre_textul oareciror vinovifii se deprrteazd de intiii lor stitdtori, si faeschismi ;i rup unitatea Bisericii. ce"i- ""i- "; .r; d"espart pe sine decomuniunea cea cu intiiur stxtdtor ar lor p"ntru ou"J"""* eres osinditde sfintele sinoade, .sau de p6rinli, fir"itJ ual"i, ;;'comuniunea cudcela, care propoviduie;te eresul'in public, gi cu capul descoperit irinvafi in Biserici,. rrlii ca, aeegtia nu 'umai cd nu se vor supune cer-tirii canonice;ti, desfrcindu-se' pe sine;i d" ;;"i;i.r]rr"u ", cel ce senumepte episeop chiar inainte dL cercetarea sinodiceascd, ci se vor in"vrednici gi de cinstea cuveniti celor ortotocqi, cici ei nu au osinditpe episrop-i; ci pe, pseudoepisgopi ;i pe p.seudo invf,f'tori, ;i nu au ruptcu schism5 unitatea Bisericii, "i :r-",, .itit se izlX"easca Biserca desc-hisme si. de dezbiniri. :. :

(31 Ap.; 6 si,. II ec.; S sin III ec.; lg -sin IV ec.; 31, 54, TruI.; 6Gang.; 14 Sard.; S Antioh;'t0, 71,6i Cartg.; 73, 74 sin.I_II)canonul prezent intregind .canoanele -18-qi- 14 precedente ldrgeqteaceleagi prevederi qi in rapZri"rii"--." patriarhur, fa{d de care tofi cei_lalfi clerici trebuie sd se supund.

. -- sg menfioneazd insd, avind in vedere prevederiie canoanelor 13!i...15'-cd acestea prevdd. num-ai_situafia cind cei "i;;i i-piovouca schismafafd de_ superiorul sdu invocina anumite a"ri"il ;;i;$ii; de acesta darnedovedite. In cazul in care insd superiorul propdvaduiegte in publicin bisericd vreo invdfdturd eretica, atunci "orpe"tii,ii au areptur Ei da_toria ea imediat sd. se despartir de acel superior.

-i,.t 'u""rt caz nu nurnaicd nu vor fi sancfionafi, clar vor fi liudaii, pcntm

-;t;" osincrit legalpe eel vinovat Ei nu s-a rdsculat impotriva ace.stlia. -

.

CANONUL 16: (RETRAGERI'A DIN.SCAUN. PIERDEREA SCAU-NULUI PRIN I , IPSA (\ IECANONIC.\) . MAT MARE OTi

-SASC

LUNI DIN EPARHIE)

. -tl privinfa gilcer-ilor pi tulhur5rilor, cels ce se intirrrpld irr Risc-rieta lui Durnnezeu, este dc nevoie sd se hotrru.t"e-riu*asta: c,, nici un*ip ri- nu se areze episcop in biserica, ar cirei

'fniii-ierxtor. triieSte

;i se afli in demnitatea sa. deeit numai ia"e ;il; ;;;; i,oi" va re.untaIa episcopie. Dar trebuie ca rnai intii cerceti;d*;;. ;;;;#*;;"'ii;confonrritate cu Sf. Canoane) pricina celui ,ce "r:rri*ri a fi izgonit dinepiscopie, sd se ducX la capif; upoi upu, dupd caterisirea acestuia. sIse promoveze altul in loeul lrri la episcopie. Iar daci vreunul dintreepiscopi, aflindu-se in demnitatea sa, nu ar voi niei sx renurfe ra epis-copie, nici s6-li p6storeased prnp.iut rx" pnpor, "i -'a"pa,.tindu-se

deepiscopia sa, va zdbori mai murt'de ia!9 tuni'in "li lo",'iro"uprrnindu-senici poruncii impdrdtesti, niei iniupii"i"a'-rr"inl'piirin"rr"r.ri sdul ;i

315l7 I-II: I const. (879) (sf. sofia)

nici chinuit fiind de:vreb boald cumpliti, care-i priciriuie;te riemi|eare

aese"i"pita; cleci clacd unul ca acesta, care nu este impiedicat, de rlici

una din pricinile menfionate, se cleparteazl de la epscopia sa ;i mai

mult de .sase luni peti'ece intr-alt loc, si se instrdineze desXvir;it de

cinstea gi demnitatei ae episcop. CSci in privinla celui ce se leneve;te

in privinfa purtarii de grijS a trlrmei. ce i s-a incledin{at, ;i zSbove;te

intr-alt loc mai mult de gase luni, sfintul sinod a hotdrit sd se fac6desdvirpit strdin de arhieria, prin care s-a rinduit a pdstori, ;i la locul

episcopiei lui sb se rinduiasci altul in locul lui'

(9 s in . I I I ec . ;17 Ant ioh . ;72 Sard . ; 71 Car tg .70 Pet ru A le* ;3Chiril Alet.)

Vezi canoanelc 19 al'sinodului III ecumenic 9i cele paralele.

CANONUL 17: (SA SE TrNA RINDUIALA URCAfiII TREPTEL9RPREoTE$TI)

'Iirgrijind intru toate de buna iinduialS bisericeascd' am socotit

ci este ?e- nevoie a hotiri ;i aceasta: de acum inainte nici unul dintre

-i"u"i, sau monahi, s6 nu se ridice deodati la indlfimea episcopiei, ci

1nui- i"tii cercetindu-se in treptele eclesiastice, a;a s[ primeascd hiro-

tonia episcopiei. c6ci degi pinn acum unii dintre mireni, sau monahi,

"""i"a tt".roiu, indatd ,-au fnvr*dnicit de demnitatea episcopiei, fiindciau excelat pr:in virtute ;i au inilfat bisericile lor, dar - nicidecum im'punind Bisericii rara intimplare drept lege, hotErim ca de acum inainteia n,, se mai intimple a"u.t lu"tu; decit , numai daci cel ce se hiroto-nelt" potrivii rinduielil biserice;ti va trece prin treptele ierarhicefti'implinind in fiecare stare timpul hotdrit prin lege.

(80 Ap.: 2 sin VII ec.: 72 Neocez'; 3' 12 Laod'; I0 Sord'; 4 Chirit

AIer.)

Vezi canonul B0 apostolic, 10 Trulan Ei canoandle paralele'

CANOANELE SINODULUI AL Z.ECF,LEA LOCAL DB LA

CONSTANTINOPOL(TINUT IN BISERICA SFINTEI SOFII)

(87e)

' CANONUL 1: (UNITATEA.CANONICA DINTRE BISERICA DE

RASARIT $r CEA DB APUS)

sfintul pi ecumenicul sinod a hot[rit'ca acei clerici, ori mireni,

Ori episcopi iin ltatia, care petrec in Asia, sau Europa' sau Lidia' ;iau fost pugi sutr leglturi, sau caterisire,-sau anatematiza-re de citre prea

iiintiiuf'pipi loan] unii.ca.'ace;tia si fie pugi ,si de citre Fotie, Prea

"ii"iit"f irairiarh al Constantinopolului, sub hotdrire de pedeapsi, adic5

3162 Const. (873) (Sf. Sofia)

si fie ori caterisifi_{ anatematizafi, ori afurisiti. Dar $i acei crerici, saulaici' sau cr:i din tag-nrs arhiereascl sau ir:ratieild, tli ' orice 'aro5i..pe care Fotie prea Sfinlitul 'ostru- patriar.h:-'i;-.;;..p;,.,o suh afurisiresau eaterisire, sau anatemizare, si_i uifre-p"'-"i ,i"nl"" sfirr!irrrl papiIoan fi sfinra Iui D-urrrner;; bii. '; i"E.a ronraniio.i,,iru,r,i Iui surr aceeasisentinfi a pcdepsei. ri sd nu se schi;;;';;;; ' niJi"oin prr.rosarir.etecuvenite prea sfinf itrrlui scaun at trise-ricii rorlr;111iley, nici din t.tali:tatea prerogativelor intiiului glraio. al ei, ,,ici- a"uiii, ni"i in r,iitor.

(12, 13, J2 Ap.:6 sin. I ec.; , j s in. I I ec.: Zg sin. IV ec.;36 TntI . ;6 Antioh.; 14 Sard.; 1I, Zg Cartg.;)

scopul unitatea bisericii de risdrit cu cea de apus. La acest sinods-a emis canonul prezent ""."- aitpune respectarea reciproc5 a hoti_ririlor luate de biserica din p.o'ra Ei'i! """ crin'constantinopot.

CANONUL -2: (NEPOTRIVIRE 'NTRE ..\RHIERIE $T STARE.qMONAHALA)

cu toate cr pind acum unii erin-lrg arhierei, care s-au pogorit insehinra monahal' erau silifi re'ie"tine ta-.inaifinrerlinioriui. ri fici.claceasta au fost trecufi cu i'ederea, ac-est sfint 9i u""-l.ni" si'ocl inclrep-tinrf ;i aceasti scipaie iii" i"i"i" } i"trr"i,,i ;J*;H' fapti ifegari raIegiuirile bisericestl a hotxrit, c;- aace rr"oo opi-.'*f*.u,, oricare artuldi' dernnitatea arrrie*"i"i-ui't'rr ; se pogoare la viafa rnonarriceascili si indeplineasc5 to-cut^nociinlli,' *oo*r" k ,r,, *ui'lioa pr.tenfie lademnitatea arhiereasch. cf"i li.i,ritrintere .au_ cuvint de ascurtarc 'ccor:di f ionat ' s i ucenicie ' iar nu i ; " ' l t r . :xtu-r ia" "- i i i , i i i 'sezator; nic i rrrrcer a pXstori pe alfii. ci inri;i a fi pd.storifi. Drept accea, pr(rcunr s_nzis mai inainte, dispuncnr ca . ie iunui rr intre "* i -" [ -r i#trecrrf i in cata_11{.u"1t".r":g. ri. dintre pil";';",i,, .,' r)osoare pe sine ra locrrr ceroree srnt p5storiti si se p,ocxiesc. rar de va irrcrrxzni ";;;,;;;i sr faci aceastadupi emiterea si -p,tbri"u"uu ririei,'""ii

.aat* a"um,';;;i; ripsindu-se ,eslne de trepta arhiereascl;Inri;; ',rrai intoarcl la demrritatea de clirra-inte, de care s-au lepldat plin l"pi"ie sale.(4 sin. IV ec.; 43 Trut.; S s,rn. I-il ) )Pdrintii avind in vedere ncobsor'area voturiror monahale cresprestlpunere Ei ucenieie, eare sint incimpatibile "u "li".u"ea. cie episcop,eare trebuie sd fie_invitdtoi

"qi- *p"ri;t 9i past*ui-;f;;;", rar nu pros_ternat gi in pocdinti,-dispune "" "pi*"opul eare se pogoari Ia viafu mona-halS sE inceteze din demnitate.

Balsamon comentind acest canon pune problema episcopuruiprovenit dintre monahi, 'menfionind cd- ?" fi incompatibild numai starrea de monah cu sehima *""". un r.trui d; ;;;;riin'J"to""a cr-r toturde a mai putea fi episcop.

:t Const. t879) (SI. Sofia)

cANioNUL 3: (.SILA (VIOLENTA IN{POTRIVA IIIIIARI{ILOR)

L)acf, vreunul dintre mireni, cilcirrd qi defiirnind poruncile dunr-nezeiegti ;i irrrplritegti, gi batjocorind incd pi infrico;atele agezimirrte;i legi ale Bisericii ar indrizni si bat[ pe vreun episcop, ori sd-l intem-nifeze, sau firl motiv, sau 9i plismuind el motivrtl, ttnul ea acesta sifie anatt:nra.

(55 .1p.;8I . i in. I l ' ec.; 34 ' f r 'ut .1

Referindu-se la imunitatea 9i privelegiile prcofimii, asigurati delegile de stat, pirinfii hotarisc ca si fie srncfionate toate acele per-soane care ar indrdzni sii calce acestea, nren{ionind pe aceia care arindrazni sa bati pe un episcop.

in susfinerea ar:etiei liotariri se invocd Ei prevederea din SfintaScripturar de la Fapte 2ll, 5 ;i canonul 55 apostolic, prin care se regle-menteazd astfel de situatii.: Elobo.ind canonul pe tcrneiul legilor cle stat pi a cloctrinei canonice,

pdrinfii dispun si sc anatcmatizeze to{i cei r:c ar bate sau ar intern-nifa pe vrcun cpiscop, firrl rnotiv sau ltldsmuind el motive. Prin aceastase declarA inviolabilii persoanir cpisctipnlui aga curn este ea recunoscutAprin legile de stat, qi arsa cum sint toli dernnitarii de stat. Aici se faceapllcare gi prevedcrilor din alte canoane, care prevad dreptul exclu:siv al sinoadelor de a pcdepsi pe episcop.

' ,

It/. CANOA\ELB ,SF. PIRINTI , ,

CANOANELE FERICITULUI DIONISIU ARHIEPISCOPULALEXANDRIEI

' (+264'

' CANONUL 1: (RINDUIALA PENTRU POSTUL MARE: (SFIR$I-TUL POSTULUI MAIiE. SFAT PENTRU AJUNARE IN bAiiTh-.MiNA PATIMTLOR))Mi-ai scris, fiul meu.. prea- credincios gi prea infelept, intrebind

in care ceas trebuie a se l6sa ajunarea in ziua -pa;tilor;

anume zici ciunii frali zic cd trebuie si se faci aceasta cf,tre cintatul coco;ilo";- iu"alfii ci se cade de cu. seari: ci frafii.din- Roma, precum ,i"i,'aiteupiacocogul; iar despre cei ce sint aici,- ziceai ci mai degrabi. D";i ;;;lia se pune termen plecis,.gi ceas deplin mdsurat, care lucru cste gi difi_cil, ;i gre;it. cici de tnfi se va mirturisi la fei cum cd sirbitoarea iiveselia trebuie a se incepe_ dupd timpul Invierii Domnutui "ort"", ""r"-rind pini la acel timp sufletele cu aju,niri. Dar prin cele ce ;i; ;;ri,ai dovedit foarte corect ,si ingelegind din dumnezeiegtii evangheli$ti canu se vede nimic precis la dinpii in privinfa ceasuiui, cind a ii viai.cdci evangheligtii au scris in feluri diferite'despre .ui "u au venit lamormint in- timpuri $j{eritg, ,si toli au_ zis ci au uftat p" Domnul inviat,"$i tirziu simbetei( (28, 1), precunl zice Matei: ,,.si cle airrii"*oie, iii"jinci intulerec" (20,1), precurn scrie Ioan: ,,,si dis'de climinea4lrir'12+,i),precum Luca: ,,;i foarte dimineafi risirind soarele(( (16, 2i, p"""r#Marcu. Dar cind a inviat cu adevirat, nici rrnul nu spune limurit; semSrturisegte insi ci in seara simbetei, care lumina ri". .uu dintii zia sdptiminii, pini la risiritul soarelui acelei dintii zile a sipttrminii,cei ce au venit la mormint nu r-au mai aflat pe el zi-ci'd ;;i;:- .i-inoi zicem ci evangheligtii nici nu se deosebeic nici nu se contrazicintreolalti; cici de;i se pare a fi o deosebire mic6 in p"ioirrlu chestiu.nii ridicate, daci tofi se potrivesc cd noaptea u"uuo i ris5rit luminaIumii, Domnul 'nostru, ei ie deosebesc inumai in privinfa ceasului, canoi sd ne sirguim

3:le potrivi pe cele zise cu priclpere 9i cu credinlr.Deci cele zise de ltratei sint ala: ,,Tirziu simbata,'"ird "u lumina dezi'a intii a-sdpt6minii, a venit Maria Magdalena si'""ulurta marie ca i6vadd mormintyl. $i iat5 s-a fbcut cutremur marei ci ingerul Domnuluipogo'indu'se din cer, venind a rostogolit piatra ei " -.t'"t

deasupra ei.si -inf5fi.sarea lui era ca fulgerul ;i imurxcemintea rui albd ",u ia,puiigi de frica lui s-a cutremurat strdjerii gi s-au ficut ca morfi. rar ingerulvorbind femeilor a zis: Nu vi iernegi, ,roi, "a"i- rti"-- "a pe Iisus celrdstignit c6utafi. Nu este aici, cici s-a sculat precum a zis,,'120, f__f-Ol,

,1. Dionisiu

iar cuvintul acesta ,,tirziu(', unii adicd cred c5: dupd graiul comun in-semneazi seara simbetei, iar cei ce infeleg mai infelepfe;te zic cd nueste aceasta, ci noapte adinci, deoarece ,,tirziu" insernneazi dupd o in-tirziere gi dupi un timp lung; iar cum ci zice c6, era noapte, iar nuseard, a adaus: ,,care lumini spre cea dintii zi a siptimitrii". $n fe-meile au venit, dal nu cum zic ceilalfi, aducind nliresme, ci sb vadirnormintul, si au aflat ci se ficuse cutremur ;i pe inger gezind pepiatri, ;i au auzit de la el: ,,Nu este aici, s-a sculat". Asetnenea loanzice: ,,ln eea dintii zi a slptdminii Maria Magdalena a venit de dimi-nea{i la mormint, fi ind inci intunerec, ;i a vizut piatra luatf de pemormint". (20, 1), dupi eI deci, ea a lenit inc5 intunerec fiind. Iar Lucazice: ,,9i simb6ti s-au odihnit dupi lege. Iar in intiia zi a sdptdminii,dis-de-dimineafi au venit la mormint, aducind miresmele cele ce g6tiserS;li au aflat piatra ristulnatd dc pe mormint" (23, 26; 24, 1-2). Acel,,dis-de-diminea{6(', poate cI insemneazi zorile ce se it'esc mai inaintede dimineafd in ziua intii din sdptdrnini, cf,ci trecuse deja deci desi-vir;it, impreuni cu noaptea sirnbita intreagd ;i s-a inceput altd zi cindau venit ele aducind ;mirresrnele gi mirurile; de unde este evident ciinviase cu mult rnai inainte. Acestuia utrneazd ;i Marcu zicind: ,,Aucumpdrat miresme ca sd meargi sd-l ungS; gi foarte de dirnineafi incea dintii zi a sdptiminii au venit la mormint ristrrind soarele" (16, 1-2);deci pi adcsta zice ,,foarte de ldimineaf6((, ceea ce este asemenea cu,,dis-de-diminea{d", gi a adus ,,risdrind soal'ele". Este evident ci pornirea;i calea lor dis-de-diminea!5 ;i.foarte de dimineaf;'r sa inceput; au in-tirziat insl pe cale, qi la mormint au petrecut lrind Ia rdr;iritul soarelui;;i zice gi atunci tinirul cel in ve;minte albe, le-a zis acestora: ,,S-asculat nu este aici{'. Deci a,sa fiind acestea, descoperim celor ce cerce-teazd cu de-aminuntul in care ceas, sau ;i in care jumdtate de ceas, sauptrtrime de ceas, se cuvine a incepe bucuria pentru Invierea din morfia Domnului nostru; deci pe cei ce se prea gribesc, ;i deja pe la miezulnopfii se lasi de ajunare, ca pe lenegi ,si neinfrinafi ii dojenim, ca peunii care cu pufin mai inainte de lintd intrerup calea, cici zice un in-felept: .Nu este lucru mic in viafi, chiar dacd pu{inul lipsette; iar pecei ce se mai infrineazi .:i rabdl mai mult, ;i rabdd pini la a patrastraji la care pi celor ce cdlitoreau pe mare s-a aritat Mintuitorul nos-umblind pe mare, ii primim ca pe ni;te viteji ;i iubitori de osteneali.Dar sd nu prea osindim nici pe aceia, care au incetat intre timp, saufiindci au fost indemnafi, sau fiindci nu au putut, fiindc6 deoarece nicicele gase zile de ajunare nu le rabdi tofi in acelagi qi in asemenea fel;ci unii persevereazi petrecindu-le nemincafi chiar pe toate; alfii dou6,alfii trei, alfii patru, alfii niciuna; iar celor ce s-au trudit foarte intruprelungirea zilelor de ajunare, incit au obosit ;i numai cd nu s-au isto-vit, li se di invoire pentru gustare mai grabnicS: iar daci unii, carenu numai ci nu au perseverat, dar nici nu au ajunat, sau chiar desf6-tindu-se in cele patru zile trecute, apoi ajungind la cele doud din urmi,pi numai pe acestea le-au petrecut ajunind, r'ineri ;i simbit6, ;i credci fac vreun lucru mare gi strilucit, dacd stiruiesc pini seara, eu so,

2-4 Dionisiu

cotesc cd acettia nu au ribdat aceeagi ner,oinfd ca ;i aceia care maimultc zile s-au infrinat. $i le-am scris acestea,'precum cuget, sfituindirr privinfa acestora. ' |

(66 Ap; 89 Trut.)

canoanele 1, 2, B, 4, ale {ericitului Dionisie sint de fapt o sc.i-s9ur9. de rdspu-ns al acestuia cdtre episcopur Vasilid, in privintra unorchestiuni' ca durata postului pa^5telui, interzicerea a" u- participa laserviciile - religioa.se a femeii care are' scurgere lunard, ""fi.,"r"u' p"inconsens de 1. rela{ii sexuale pe timp de rigeiciune $i starea celor c.eau scurgeri de siminfti noaptea ferd voie.

CANONUL 2: (CIND SE opRESC tiEMBiLE DE LA CEr_ESFINTE? (OPRiREA DB LA CELE SF]T\TE A FEMEILOR AFLA-TE TN STAREA DE CURATIITE LUNARA))

aflindu-se ele aga, sr intre in casa lui l)rrinnezcu, socotesc cr si a in-tr*ba este de prisos; de'arece cred ci nici elc fiind credi.ci'ase ri.."-ccrnice n-ar indrizni aflindu-se a;a, sau si se apropie de rnasa ceasfinti, sau str se atingi de ,.trupul ;i de singele tui ilristos; .;;i ,\i";ccea ce a\ ca curgerea singelui dc 12 ani, nu s-a atins <Ie El sfrevindecare, ci numai de poalele Lui; dar este lucru neprihinit a sc ruga,oticum ar fi cineva, ;i a-;i aduce aminte de_ stipinufl oricu'r ,-;r.-;ii;;;i a se -ruga sprc a dobintli ajutor; iar cel ""'r,., e.ste cu totul curatpi c-u sufletul ri cu trupul, se va opri de a se apropia tle cele sfinte, 5ide Sfintele Sfinfilor.

('11 Lqod..; ti,Z Tim. Alet.)

cr\NoNUt. 3 : ( iNf 'Ju|. AREA SOTTI-OR)

Iar cei ce sint independenfi ;i cisitr' if i, trebuie si-;i fie lo'';ijudecitori, fiindcd au auzit pe Pavel care scrie ci este lucru cur,iinciosa -se depirta la un timp unul de altul prin co'sirntimint, pentru ca sistiruiascd in rugiciune ;i apoi si se apropie (I Coi. Vii, 4y.

(73 Trul.; 3, 4,25 Cartg.; S, 13 Tirn. Aletj

CANONUI. 4: (SCURGEREA SAMINTEI. (SFAT PENTRU CAZULDE SCURCERT,I ..\ TjAI,TINTUI))

rar celor ce li se intimpli scurgeri noaptea fir6 voie, ace;tia inci,si - qrrleze propriei lor conptiinfe; li si se cLrceteze pe sine ori de auindoiali pcntru aceasta ori nui-cici intocmai ca ;i la minciri, ,ice e.postolul: ,,cel ce sc indoie;te, de va minca, este osindit,, (Ronr. 74, 2J);astfel ;i in privinla aceasta, tot cel ce se apropie de Dumnezeu si fie

t t

I Grigorle s27

cu bund cunogtinfl qi sd aprecieze dupi propria sa convingere. Acesteintrebdri ni le-ai pus tu noui, dindu-ne cinste iar rru fiindci nu lecunopti, pentru ca prin aceasta sd ne predispui a fi de aceeagi pirere,precurn gi sintem gi de acord cu tine. Iar eu, nu ca invi{dtor, ci cutoatd simplitatea, precum se cuvine cind vorbim intreolalti' fi-arn expuspirerea in chip nepdrtinitor, asupra cdreia tu, fiul meu cel prea infelept'sI judeci 9i s5-mi scrii in privinta acestora, dacd ceva fi se pare maidrept sau mai bun, sau dacd egti de pirerea si lie aga. Md rqg iubi-tul meu fiu, s5 fii sdn6tos, slujind in pace Domnului.

(7 Atanasie cel LL.; 72 Tim, Aler.)

cANoA N E LE' TillY#'f .S'$f ilf; Jfr'#'l*

u L D E M I N u N I'

CANONUL r: (PACATELE CBLOR PRTNSI (LUATT rN PRiN-soARB (ROBrTr) DE BARRART)

Nu mincdrile ne ingreuiazd pe noi, sfinfite papi, dacE cei robifi aumincat cele ce le-au pus inaintea lor cei ce-i stipineau pe ei; mai alesfiindcl tofi sint de pirerea cI barbarii, care au nivilit in pirfile noastre,u-au jertfit idolilor. Iar Apostolul zice: ,,Minc6rile sint pentru pintece,,si pintecele pentru minc6ri, dar Dumnezeu le va desfiinfa gi pe acelapi pe aceasta(' (I Cor. 6, 13). Dar ;i Mintuitorul care curifegte toatemincirile, zice: ,,Nu cele ce intri in guri spurci pe om, ci cele ce ies"(Matei, 15, 11). Iar in privinla necinstirii femeilor robite, batjocorindu-se debarbari in trupurile lor, acestea si nu se osindeascd toate Ia fel. Cdcidaci viafa vreuneia ,si rnai inainte era prihinitS, mergind dupl ochiicelor desfrinafi, precum s-a seris, este evident ci deprinderea de des-frinare se presupune pi in timpul sclaviei, ;i unele ca acestea nu trebuiesi se impirtigeasci prea usor de rugiciuni. Dar, dacd vreuna vietuindin deplini eastitate ;i mai inainte a dovedit viafd curatl ;i afari deorice binuiald, ;i acum de sili ;i de nevoie a cdzut in ocard, in privinlaacesteia, avem pildd din Deuteronom, despre fecioara, pe care un om agisit-o in cimp gi siluind-o s-a culcat cu dinsa: ,,Tinerei, zice SfintaScripturd, sd nu-i faceli nitnic, cici nu este picat de moarte in acBastifecioar6, cici precum s-ar scula omul asupra aproapelui sdu, ;i ar o-mori sufletul lui, aga este lucrul acesta, a strigat fecioara, dar n-a fostcine sd-i ajute" (V. Moise, 22, 26, 27). A;a este ;i aceasta.

(62, 67 Ap.; 11 sin. I ec.; 27 sin. IV ee.; 4, 5 Anciru, 14 PetruAler; 49 Vas. c. Mare.)

: . :

. Canoanele 1- 10, sint de fapt o epistold a sfintului Grigoriecitrq un episcop din Pontt referitoare la cei care in timpul invaziei vara-zilor qi go{ilor au mincat din jertfele idolilor gi au comis ;i alte picate,prevdzind pedepsele ce se cuvin acestora.

, l

2. 3 Grigorie

CANONUL 2: (LACOMIA $I CI$TIGUI, URIT. (OSINDA LACO-MIEI (:SI EXPLOATARII) A PRADARII SI A CII$TIGULUIURIT))

Groaznicl este licomia, ,si nr.n se pot cita intr_o scrisoare dumne_zeie;tile- scripturi,-in care se spune ctr este grozavi gi infrico;ata--riunumai tilhrria, ci in general ricomia_ gi atingerea rre cele striine, pentruagonisirea uriti; qi orice de acest fel estJde tepidit ae giseri"a luiDumnezeu. rar cei cein tirnp de prigoa'r, ,,intru'atita suspin ;i atiteaplingeri, indriznesc sd creadr ci timpul aducdtor ae toata piu""u"uu .ri"pentru ei timp de cigtig, aceptia sint oameni necinstito"i ,i- o"*r*r"",pi urifi de Dumnezeu ;i care intrec orice r5utate. orept aceea s-a ho-tSrit ca tofl acrcgtia- rl :: repede ca nu cumva se iina "*iu p".iutot poporul, ;i mgi intii peste intii stititorii, care nu cerceteaziaceste lucruri; cici mi tem, precu* _ ?i9" Scriptura: ,,Nu vei pi""_de cu -cel nelegiuit pe- cer diept" (Moise 18,'iB);' cEci zice sfin-1-1_,

S"Tipjufr ,,Desfriul ;i ldiomia sint cele "prin

care vineurgra lur' rJulnne-zeu -peste, f,ii pierzirii(( (Col. B, -6);

deci nu v6facefi impreund pirtagi ai ror; cf ali fost oareci"d iri' intunerec, iaiacurn lumini intru Domnul ca fiii luminii si umblafi, cdci rodul luminiieste intru toatx bundtatna, si dreptatea, ;i adevirul, cercind ce estebinepl5cut Domnului 9i nu fiji pdrta;i lucrurilor celor fara de roadi aleintunericului, ci mai virtos mustrali-re chiar, cxci ceie-fecut" i.r-ascurilde- dingii,- ru;inos este chiar a le spune; pi toate se invedereazr de lu-mini vizindu-se se arati" (Efes. b, 6--i3i. unele "a a"u*t"a re zice A_postolul. Iar unii, care au fost pedepsifi 'pentru ra"o*io-io"^ii"-ii-pde pace, daci chiar in.timp de urgie iirdgi ru oo" inarefta spre lrcomie,cigtigind din singele ;i din pieirei unor oameni, care

'au tost- o[-guli;s_au^ robifi, sau ucigi, ce trebuie s6 se a;tepte altceva de Ia acest lucru,decit cr cei ce practicd rd^comia, ingrdmddes" *gru,-utii ur.rp.u ror, citpi asupra poporului intreg?

,, (, Cartg.; 74 Vas. c. M:; 6 Grig. d,e Nisa)

CANONUL 3: (CI$TIGUL NEDRBPT (NECINSTIT) (OSINDAclsTicul,ui STRATN))

Au nu iat5 Ahar, fiul lui zata din grepealr luind din cele aduselui Dumnezeu, pi peste tostd adunarea lui Israel, s-a ficut urgia? $i a-cesta singur a picituit, dar care singur a murit intru pdcatul sru? $i noudni se cu,vine in acel timp sd considerim anatemx tot ce nu este al nostrupi ciptig striin. Cici 9i acel Ahar a luat din pradi; acegtia acurn tot dinpradtr; dar acela a luat cele de Ia vrijmap; iar ace;tia acum, de Ia frafi,ciptigindu-pi cigtig de pieire.

(72 Ap.; 70 sin. I-II; 61 Vas. c. M.; 6, I Grig. cte Nisa)

f!|

- l

4-z Grigorie 823

CANONUL 4: (PRADAREA. (OSINDA PRADARII))'

Si nimeni sh nu se amigeasci pe sine, nici ca ;i cum ar Ii gdsit;

cici nici celui ce gisepte ceva nu se cuvine a ci,stiga; cici Deuteronomulzice: ,,Str nu treci cu vederea vizind vifelul fratelui tiu sau oaia r5-tdcincl pe cale, intorcindu-te si le intorci la fratele tbu; iar dacd frateletiu 1u este aproape de tine nici nu-l cuno,sti, le vei adun-a pe ele 9ivor fi cu tine pini ce le-ar ciuta fratele tdu ;i le vei da lui; apa veiface cu asinu,l lui, ;i a;a vei face cu haina lui, 9i apa vei face cu

tot ceea ce a pierdut fratele tiu, cu orice a pierdut el, 9i tU le-ai aflat"nu numai ale ?ratelui de le-ar gdsi, ci $i ale vrijmapului. ,,intorcindu-te",(V. Moise 22, 1-3), aga spune Deuteronomul. Iar in Exod se spune ciiice ,,le vei intoarce la casa stipinului lor" (11 Moise 23, 4). Iar dacdnu este ingflduit a cigtiga dac6 fratele tiu, sau vrSjmagul, in vreme depace ar lenevi, ;i s-ar desfdta, neingrijindu-se de ale sale, cu cit maipufin cind este in nenorocire ;i fuge de Vrtrjrirati, $i silit i;i pirdse;teale sale?

(6 Crig. Nis.)

CANONUL 5: (LUCRURILE GASITE)

Dar mulfl se amigesc pe sine linind in locul lucrurilor lor pierdute pe cele strline ce au gdsit; cici daci voradii pi,ggfii. au tratat cuei ca vrdjmasi, aPoi ei se fac altora voradi ;i Sofi. Deci am trimis la voipe fratele gi irnpreund bdtrinul Eufrosiu, pentru acestea, ca sd dea giacolo asemenea fel de procedare, dupi cel de aici, pi ale c6ror scuze secuvine a se priml, ;i care trebuie si se opreasc6 de .la rugdciuni. '

CANONUL 6: (LIRERAREA ROBILOR. (ROBII, SCLAVII SCA-PATI DIN PRINSOARE SINT LIBERI.))

Ni s-a vestit insd noud ci in fara noastrd se face un lucru denecrezut, negregit de necredinciogi gi de nelegiuifi' 9i de cei ce nucunosc nici numele lui Dumnezeu; cd adici unii la atita cruzirne gineomenie au: 4iuns, incit refin cu sila pe unii dintre sclavii scipafi de labarbari. Trimitefl pe cifiva prin .tar6, ca sI nu cadd fulgere peste cei cefac unele ca acestea.

(85 Trul.; 3 Gang.; 64 Cartg.)

CANONUL 7: (vlNzAToRII DE FRATI. (VINZAREA) (TRADA-

REA). (OSINDA CELOR CE SE FAC UNDLTE ALE BARBA-RrLOR).

. ,I)eci cel ce s-au numirat intre barbari,' 9i s-au dus cu ei-in robie,uitind cl au fost odattr din Pont ;i cregtini, $i s-au sdlbitieit intr-atitaincit ucid chiar pe cei de neam cu dingii, sau cu lemn, sau prin su-

82{E-11 Grigorie

$r*malg, pi aratd barbarilor, care iru gtiau, ciile sdu casele, acegtia tre_l"': $-:p opreascf, 9i de ra ascurtarc, pind ee uio"ina"-ro ,fin,iii, 9iDuhul Sfint inaintea lor, ar hotdri ."oa du ofr;i* l" privinla lor.

(9 Ancira; 17, 73 Vasite c. Li,; Grig. 5 Nds./

CANONUL B: (OSINDA CELOR CE PRADtr AZA)

ry"-qu cei ce au indriznit si nivlleascd-asupra caselor strdine, tlaci,leuzati riind' s-ar dovedi, si nu-i invrednicepfi "i.i de ascultare; iardacd singuri ar rndrturisi pi vor da inapoi ceea ce aL iuat, s6 se prop_tearnd in rindul celor ce se convertesc.'

(6l Vosile c.M.; Z Crtg. Neocez.; 6 Grig. Nis.)

CANONUL 9: (LUCRURI GASITE DIN PRAZI)rar cei ce in- cimp au gdsit ceva, sau in casere ror din ce aulisat barbarii, dacd se vor dovedi, tiina acuzali,- uJ-"u*"-enea sb fieinlre yej ce se- pro;tern; iar daci vor mErturiri'rirrsu"i; gi vor da ina-poi, si-i invrednicegti pi de rugdciune.

., (Ut Vasile c. M.; Z, S, 8 Grig. Neocez.; 6 Grig. Ni.s)

CANONUL 10: (RINDUIALA PENTRU CtrI CARE DAU LUCRU-RiLE pE FATA. (sA NU CEARA RAspLATA)t --

rar cei ce indepline-sc porunca, trebuie sd o indeprineasci afarade orice giptig urit, nici sr nu ceartr r6splatd <Ie d;";;i, sau de sarvare,sau de glsire, sau ori cu c.e nume le numesc pe acestea.(4, 5 Grig. Neocez.; 6 Grig. Nis.)

CANONUL l1: (TREpTELE poCArNTEt)

PJlngerea este afari de uFa casei de rugdciune, unde stind cel cea p[cdtnit, trebuie sd se roage credinciogilo-r celori * irrt"a "; ;t ;;roage pentru el. Ascultarea este iniuntru de u$a din tindi, unde trebuies6 ste-a qel 19 a pic'trrit pini la catehumeni, pi de acoio sa r"re; raauzind, zice vasile.cel M_ar9, scripturile pi invdftrtu;, ;t'r" scoattr afarip,l sE nu se lnvrednic-easc_[ de "ugfcune; iar p"ogier""rlu urt" ca in6untrude up3 bisericii stin4 si iasd ci catehumenii; pi starea lil;;e ;;'Jstea impreuni cu cr-edinciopii gi sd nu iasi cu cateliumenii; cea maide pe urmd este impirtigirea cu Sfintele Taine.

(71 sin. I ec.,; 4,.8, g-Ancira; 22, ̂5^6, !5, g_1, g3 Vasite c. M.)constituie *. 4_url ra epistola sfiniului crigorie iuata din c€r.o:-nul 75 al sfintului Vasiie cel Mare in care ."

=t ut"ura Aurp""-""i"patru trynle- de peniten{d, -plingerea,- asculta"uu, p"oli*"r"."u gi stareaimpreuni. Vezi qi canonul 11 af sinodului I u..uir,i"ill---'

1:-3 Petru

CANOANELE FERICITULUI PETRU, ABHIEPISCOPUL: ALEXANDRIEI $I MARTIRUL

.: CANONUL 1: (POCAINTA CELOR CAZUTI DIN PRICINA CAZ-NELOR (lN PRIGOANE))Deoarece s-au ajuns a patra oari Pa,stile in persecufie, a fost des-

tul pentru cei ce au fost urmdrifi gi intemnifa,ti, ;i au r6bdat chinuricumplite ;i bdtni de nesuferit, ;i alte multe nevoi grele, ;i dupd aceeas-au predat din cartza neputinfei trupului, daci acegtia la inceput nuau fost reprimifi din cauza clderii mari, cdreia s-au supus' totu;i deoa-rece ei mult s-au nevoit 9i mult timp s-au luptat impotrivS, cd nu devoie au venit ei la aceasta, ci predindu-se din cauza neputinfii trupului,fiindctr gi rdnile lui Iisus se arat6 pe trupurile lor, ti acu,m au al treileaan de plingere sE li se dea lor peniten!5, spre aducerea aminte despreintoarcere, alte patruzeci de zile, pe care degi le-a ajunat Domnul fiMintuitorul nostru Iisus llristos dupi ce s-a botezat, totupi a fost ispi-tit de diavolul, astfel 9i din;ii, exercitindu-se mai mult in timpul aeelo-ra, $i de$teptindu-se mai tare, de aci inainte vor priveghea in rugiciuni,meditind asupra ceea ce a zis Domnul citre cel ce-L ispitea pe El sXi se inchine: ,,Mergi inapoia mea Satano; ci scris este: Domnului llum-nezeului tiu si te inchini, si Lui singur s6-i sluje;ti" ,(Mat.

4, 10).

Canoanele 1-15, reglementeazi starea celor cdzuti in timpul pri-goanei ca qi a eelor ce au rezistat pdstrind dreapta credin{5.

CANONUL 2: (pOCATNTA CELOR eE AV CAZUT U$OR)

Iar celor ce numai dupl ce au fost intemnifali, gi au ribdat asu-pririle ;i infectiile din temnif5, ca in strimtoare, iar apoi fiind robiflneluptind cu chinurile, dup5 mult5 lipsi de putere, li dupi oarecareorbire s-au infrint, - Ie va ajunge un an eitre celdlalt timp; fiindc[si ei cu totul s-au dat pe sinepi spre a fi asuprifi perrtru nurnele luiEristos, degi au 9i primit in temnild de Ia frali mare mingiiere, pentrucare au sE rispliteasci inmulfit dacl doresc a se elibera de robia preaamarl a diavolului, aducindu-gi prea bine aminte de cel ce zice: ,,Du-hul Dornnului peste mine, pentru care rn-a uns, nr-a trimis spre a pro-povidui s5racilor, a biner.esti robilor iertare ;i orbilor vedere, a slobozlpe cei infrinli intru u;urare, a propovidui anul cel primit al Domnuluiqi ziua rEsplStirii 'r (Isaia 61. 1--2; Lr"rca 4, 18-19).

(62 dp.: 70 sin. I ec.; 7, 2, 3, 9, 72 Ancira; 73, 87 Vasile c. M.;2, 5 Grig. N'iso./

CANONUL 3: (POCAINTA CELOR CE S-AU PREDAT FARACAZNE)far celor ce chiar nimic nu au pbtimit ceva de acest fel, $i nici nu

au arEtat rod de credinfi, ci singuri au alergat Ia riutate, gi s-au predat

3264-5 Petre

de lapitate ori de frici, iar lcunl. au -ve-nit la p,ocdinfi, de lips6 ;i po_trivit bste a Ii se pune, inainte 'paraboru

"t-irr-i"Jlii'celui neroditor,p'ecum zice Domnurl: ,,Avea oa"ecine un smochin strdit in via lui, si ave$t ciutind rod in.^el, ti l-a grsit. Atunci ,i;; -;tt;.

vier, iati lreiani de bind vin ctrutind rod in smochinul u""riu ;i ;; ;;;r;;;"tJpentru cx ;i pimintur il face neforositor.trar el raspunzind, zice luiiDoamne IasS-I pi anul a_ces!a, pin5 ce-I voi sdpa imp?ejur ;f voi -p;;;

gunoi, si poate face rod! iar dacX [ru, il vei tdia L anut cel viitor,.(Lgca 13, -6-9); pe. care parabold ruind-o ui i"ui"ilu-l"rtiio", tt ";i;;rod vrednic de pocrinfd in cursul unui timp indelunlat ae pociinlt, ;;;avea nrai mult folos.

(62 ap.; 6, g Ancira; 2 Ctrig. Nisa)

CANONUL 4: (OSINDA CELOR CE NU SE pocArESC)

Iar, celor in p.rivinfa ctrrora nu este_ nici o ,xdejde si sint nepo-ciiti, ci;tigindu-.si piete ae Etiop ,rur"ti*nuie-$i i;;i.ri.iri'de.pantula,Ii se va zice cele ce s-au zis ceruilalt smochin:',,se ;; se mai faci dintine rod- in veci, si se usci smoehinur indati" (I\,i;t ti 1g), s; pri;r;l;asupra lor pi cele zise de Eclesiastur: ,,ce este strimL nu se va puteaindrepta, ;i ce lipsegtg .r' se va putea numdra(, (Eciesiast l, 15); cd de-4u- s" va in-drepta mai inainte cer strimb,-este cu'neputinte se se impo-dobeaseE; gi de se va implini mai intii tipsa, *t"-I"-""putinti a senumira aceasta. Drept aceea;i Ia sfir;it ti se va i"ti*;l;i;"' l"ro."irlde rsaia_p_roolocuf

i ,,g! vor- vedea deci,' zise, ;ad"h;-;i;'oamenilor, cares-au lepddat de minei cI viennete 1or-r,,, ,u -"ri-;i idil;;: ';;:.-;;stinge, $j vor fi spre vedere Ia tot trupur,. os. 66; 24t Filnace si precummai inainte s-a zis de dinsul ,,iar cei nedrepfi' "r' *uru" inviforatd,a$a se vor tulburs, gi..nu vor putea sE se od-iirneascd; gi cei netegiuilinu se \.or putea bucura,,, a zis Dumnezeu (Is. Z0, Zl).

(62 Ap.; 70 sin. I ei.; 9 Ancira; Z G:ri,g- cle Nisa; g4, gS Vas. c. M,)

CANONUL 5: (POCAINTA CELOR PREFACUTI. (CE I-AU VI-CLENIT PE VRAJMA$I))

' -_ far in pridnfa celor ce s-au preficut ca David, care s-a ficutepilentic ca sE nu moard, clci n-a iost epileptic, ci care nu au iscilit

_".r,1llly,,:*le de lepidat, ;i. dupi multa stlrimioar"-Si_*'b5tui j;;- d"

E:l-1ll-._:ldjmatilor, - ca ni;te copii cuminfi ei infelepti intrd copiiirara de rnlelepciune, ;i sau, ca pi cum- au trecut prin altare, ,u., "u gicum cur mina, sau ca gi cum au pus p5cigi in locul io", Juou""qe, precumam auzit, unii dintre cei ce arr mirturisit au aut

-i"rtai" unora dintreaceia, crci mai ales cu multd evlavie au evitat ca irrsuii cu rniinile lorsd fa_ci focul ;i si tEmiieze pe demonii ,r*"rr"afi, Ji- a"ol"""e prin igno-ran!5 a rdmas ascuns c6 ei au f6cut aceasti ne-bunie, totusi i se va mai

i6-Z Petru

da acestora un timp de ;ase luni pentru convertirea la pocXin!5; astfelgi ei mai mult vor avea folos, cugetind neincetat la cele spuse de proo-roc ;i care zic: ,,Prunc s-a n[scut noui, fiu s-a dat noul, a cdrui st[-piniie peste umXrul Lui ;i numele lui se cheam5 Inger de mare sfat'r

itr. g, 6-); carele precum stifi a zdmislirii celuilalt prunc care rnai inaintei propoviduit inaintea fefei iegirii lui, pocdinfa spre iertarea pdcatelor,s-a zimislit ;i el insu;i ca si propoviduiasc5 pocdinfa, c6ci noi ii au-zir11 pe arnindoi propnriduind mai intii nu trunrai despre pocXinfi' cigi despre imp5rifia cerurilor, care, precum am invd,tat, inlduntrulnqst1n este, (Lttca 77, 27), cb aproape db noi este cuvintul pe care-lcredem in gura noastr6, ,si in inima noastr[; perltru care gi ei aducin-du-pi aminte se vor inr,dta a mirturisi cu gura lor pe Domnul lisus,crezind in inima lor: ci Dumnezeu l-a sculat pe El din morfi; pe eareauzindu-le cd cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mirtu-riseste spre mintuire (Rom. 10, B).

(62 Ap.; 1-6 Ancit'a; 7 Petru AIer.; 2 Ctt'ig. Nis.)

CANONUL 6: (POCAINTA ROBILOR CRESTINI CARE AU JERT-FIT DE SILA)

Iar in privinfa celor ce au pus sclavi creptini sd jertfeascd idoli-lor in locul lor, ;i sclavii, ea unii care sint sub stdpinire, ;i sint intr-unfel oarecare intemnifafi de stdpini 9i ingrozindu-se de ace;tia gi de fricaIor au venit fi au alunecat la aceasta, - aceia intr-un an vor aritafaptele poetrintei, invifindu-se pentru viitor si faci voia lui Dumnezeu,pi sd se teami de El ca robi ai lui Hristos, mai ales auzind ci fiecare.daci va face eeva bine, aceasta va lua de Ia Domnul, fie, rob, fie slobod(Ef. 6, B).

(62 Ap.; 3 Ancira; 3 Grig. de Nisa)

CANONUL 7: (POCAINTA CELOR CE $I-AU PUS ROBI CRE$-TINI SA JERTtrEASCA)

Iar cei liberi, adic6 stdpinii acelor sclavi, care au fost silifi sdjertfeasci idolilor, trei ani se vor cerceta intru pocdinfi, ca unii cares-au fitlrnicit li au primit pe cei ce sint impreun5 sclavi si jertfeasclidolilor, fiindc5 nu au ascultat pe Apostolul, care voiepte ca st6piniis5 faci aceeasi ce fac sclavii, lisind ameninfirile, ttiind zice Apostolulctr Domnul din ceruri $i aI nostru ti aI lor este (Ef. 6, 9). Iar daci tofiavem un Domn, care nu cautd la fa!d, ,,c5ci ;i toate 9i intru toli esteIfristos, pi intre barbari pi intre scifi, ;i intre sclavi ;i intre slobozi (Col3, 11). deci sint datori a reflecta asupra celor ce le-au ficut voind a-$imintui sufletele lor cei ce pe sclavii, care sint laolaltX, i-au atras laidolatrie, care ;i ei puteau scdpa, dacd Ii s-ar fi dat lor dreptate ;i ceeste potrivit precum zice iari;i Apostolul (Col. 4, 1).

(62 Ap; 7,6 Ancira; 5 Petru AIet; 2 Grig. de Niso/

327

32E8. 9 Petru

CANONUL 8: (RINDUTALA PENTRU CEI CE_AU FOST ViN-DUTr) (TRADATT)Iar in privinfa celor ce au fost tridafi gi au cEzut, sau care sirr-

guri au intrat in luptS gi au mErturisit ci sint cre;tini, gi au fost arun-cafi in temnif6, fiind chinufi, rafional este, a le da ajutor intru veseliainimii, .si a-i face pirtagi la toate, gi in rugdciuni gi intru cuminecareasingelui si trupului lui rrristos, 9i in mingiierea cuvintului, pentru camai cu tdrie nevoindu-se si se invrcdniceascd si ei de darul chemrriicelei de sus". ,,Fiindcr chiar de gapte ori, zice, de va c6dea dreptul,iaripi se va ridica" (Pilde 26. 16); ceea ce dacd ar fi fxcut tofi cei cizuliar fi ardtat poc6infa cea mai deplini ;i din toatX inima.

(62 Ap.; 72 sin. I ec.; 3 Ancira; g petru AJer.; 3 Vqs. c. L,Iare)

CANONUL 9: (SFAT PENTRU CEI CE CAUTA ISPITA)

$i in privinla celor ce ca trezifi din somn au sirit in lupta ceaaducEtoare de chinuri si care va avea loc in viitor,;i care ipi pricinu-iesc Iorugi ispiti de a se lupta cu marea ;i cu rnulte valuri, dar earemai ales impotriva frafilor aprirrd jiratecul pxcxtopilor, cu aceptia incdtrebuie sE se comunice, deoarece in numele Iui rrristos au venit la aceasta,{egi nu iau aminte Ia cuvintele Lui, care invaf5: ,,Rugafi-vi sb nu intrafiin ispitd, gi care iariqi zice cxtre Tatrl in rugSciune: .$i nu ne ducein ispitS, ci ne mintuiegte de cel viclean" (Luca 11, a); qi poate cI aceianici nu ;tiu cE insu;l Stipinul gi InvbfXtorul nostru de mu,lte ori i-aelitat p9 ce! ce voiau a-i instiga, si ci uneori pleca intr-un tinut aproapede pustie (Ioan 11, 54), gi ci atunei cind s-a apropiat vrernea pitim-eiLui, nu s-a predat, ci a a;teptat pini ce au venit asupra Lui cu sEbiigi cu furci; atunci zise citre ei:,.Ca Ia un tilhar afi ie;it, cu s6bii l icu furci sE mi prindefi" (Mc. 14,. 4B), care l-au ;i itat rre El, zice, IuiPilati dar cei ce intru asemEnarea Lui gi dupd scopul Lui au, umblat,au pitimit, aducindu-pi aminte de cuvintele Lui dumnezeiegti, prin carene_ ajut6 pe noi in prigoane tice: ,,tua!i amlnte de voi, cd vtr

'vor da pe

voi la aduniri gi in sinagogile lor vi vor bate pe voi..; ,,;i v6 vor da, a zis,iar nu: ,,predafi-vd singuri pe voi". ..$i vn vor duee, zice, inaintea dre-gltorilot pi implralilor pentru numcle Meu,. (Lc. 27, 12), ,,dar sX nu v6duceli ingivx; fiindcd el voie;ts ca ii noi, persecutafi fiind pentru nu-mele Lui, sd pribegim din loc in loc"; precum iardsi il auzim c6 zice:.$i dacd vi alungd pe voi din cetatea aceasta, frrgifi in cealalti" ((Mt. 10.23); cdci El nu voiepte si ne ducern singuri citre scutierii si rincieriidiavolului, ca si nu ne facem lor pricinuitori gi de mai multe morfi,ca gi cum i-am sili pe aeegtia si se sElbiticeascd si mai tare si sE sxvir-gpasc5 deplin faptele de moarte aducitoare, ci dimpotrivi EI voie;tesd a;tept5m si si avern grijS de noi. s[ privegh"rtr ii sx ne rugrm caqi nu intrdm in ispi t5 (Mt.26.41). Astfel stefan, cel dint i i care-a nr i-mit martiriul pe urmele Lui, tirit fiind in lerusalirn, de cei firidelege.:i adus fiincl in sinedriu, a fost impro;cat cn pietre, in rrumele lil'Ifristos, s-a slSvit rugindu-se pi zicind: ,,Doarnue nu le socoti lor plcatul

t0 Petru

acesta(, (F. Ap. 7, 60); astfel ;i lui Iacob aI doilea, prins fiind de lrod,

cu sabia' i s-i teiat capul; astfel 9i lui Petru, cel mai ales dintre apos-toli, de multeori fiind prins gi inchis gi necinstit, mai pe urmd s-_a

ie*iig"it in Roma; de alemenea ;i preavestitului Pavel, fiind predat demulti ori, gi primejduit pind la moarte, gi mult nevoindu-se, 9i intrumulte prigoane gi necazuri ldudindu-se 9i lui intru aceeapi cetate i s-a

tniat capril cu sabia, care intru cele ce s-a liudat, a isprivit; 9i 9e !nDimasc s-a slobozit cu co;nifa noaptea peste zid, 9i a scdpat din miinilecelui ce ciuta sd-l prindX. Cdci cea dintii lintd a lor a fost s[ bineves-teascd gi s[ invele cuvintul lui Durnnezeu, intru care intdrind pe frati

ca si r6mini in credinli; ziceau ei ;i c[ prin multe necazuri trebuie"e ittt"5* noi intru impirStia lui Dumnezeu (F. Ap. 14, 22); cdci ei _llcdutau folosul lor, ci

-aI multora, ca s[ se mintuiascd (I Cor' 10, 33)'

$i sint multe inca de a le spune lor in privinfa aceasta pentru ea sElucreze in chip cuvenit, dar, precum zice Apostolul, nu ne aiunge vre-mea a spune (Evr. 11, 32).

(62 Ap; 3,5 Ancira; 8 Petru Aler.; 2 Gtig. de Nisa)

CANONUL 10: (OSINDA CLERICILOR CAZUTI)Drept aceea nu este rafional sb mai rdmind in slujba bisericeasc['

acei clerici care au fugit de martiriu,r au cizut .si iarXsi au luptat' fiindciau plrdsit turma Domnului qi pe sine s-au batjoeorit ceea ce nici unrtldinfre apostoli nu au f6cut' cdci ;i fericitul Apostol Pavel' care multeprigoane a suferit .si s-a distins prin multe biruinte din lupte, cutlos-cina ce mai bine este a se libera pi a fi cu Hristos, adauge $i spune: ,,Dar,a mai riminea in trup, este mai trebuincios pentru voi'( (Flip. 7, 24);cdci avind in vedere nu folosul siu, ci al multora, ca sd se mintrtiase5'a socotlt ctr este mai necesar a riminea cu frafii .5i a purta griiS de ei'decit a se odihni (I cor. 10, 33): eare voieste ca cel ce invafx sd fiemodel credincio;ilor in invifituri (Rom. 12, 7). Drept aceea cei osin'difi in temnifi, edzind din slujbfl gi s-au intors iarigi Ia lrrpti, sintfoarte nechibzuiti; cdci cum se roagi ei pentru ceea ce au pdrdsit, prt-tind si fie fratilor de folos in acelagi timp? Fiinded pinX ce nu sresi-seri, aveau iertare pentru fapta Ior nesocotitd; iar dach au gresit, eaunii care s-au mindrit -si s-au prihdnit pe sine, nu mai pot si sluieas-ci; din care cauzi sI se ingrijeascd ma.i virtos intru smerenie cutn sEsfirqeasc5 viafa pdrlsind slava cea desart6. Cdci aeelora este suficienticomuniunea ce vor avea in lini;te ;i in deplinftate din ambele motive'atit pentru ca sI nu li se pari ei au fost impov6rafi cind vor fi du$icu sila din descompunerea de aici, cit pi pentru ca unii c6zind si nrrpretexteze cX au sldbit din pricina penitenfei, care mai mult decit toticeilalfi vor avea nr;ine si ocarE, in chipul aceluia, eare a Dus temelie,dar nnr a fost in stare sI o desdvirpeascS. C6, zice tofi cei ce trec Tteacolo vor incepe sii-l batjocoreascd zicind: ,,OmuI acesta a pus temelie;i n-a fost in stare si desdvir;easc5" (Luca 14, 20-30)

(62 Ap.; 70 sin. I ec.; 7, 2 Ancira; 3 Atanasie c. Mare; 10 Vas. c'I \ {are;2Teof.AIer.)

3301I..12 Petru

CANONUL 11: (CEI CE S-AU PRIMEJDUIT PENTRU FRATI)Iar cei ce, intrind ra inceput in toiul prigoanei, au stat in fatajudecSfii, gi privind. ,sfinfii mucenici, s_au gribit cdtre rdsplata che_mirii de sus, $i str5duindu_se cu bun5 rivn"E, s_au ,iip,r, pe sine laaceastd mucenicie,

. intrebuinfind murt5 inararrreala,'mai ales vizindpe cei ce se chinuiesc Ai pe tei ce cad, din cauza "i"o"u minafi fiindde un glas intern ;i indemni"a.tiu si poarte ,iri;i i'rpotriva ceruice se impotrivepte, se.sirguiau spre aceastd, ca sd nu i se parX diavo_lului intru sine ch este-.inlelept'din. cauzd cE i s-a parut cd biruie;teprin vicleni-e (pilde s, 7), deqi's-a iiinuit "e u r*iri.uit de cei ce arrsuportat chinuri prin sfigierile trupulg qi nrin-ueixi,-;i prin ascufipursabiei, -si arderile focurui, ;i cufuniarllg i;;;;, ;';;ntru aee;tia. careau scdpat cu credinfi si se faci rug5ci""i Jil"i;"i;";i se cuvine a ficu considerare Ia cei.ce-s-au _pedepsir in teinnild ei-o" ."g".it de foame;i de sete, ori Ia cei afar5 aL t"i""ite inaintea judecdfii foarte. s-auTy:."tl prin sfipierea trupului pi bdt6i, ;i *ui p"";;; s-au biruit dcslibiciunea trupului. ci' intru'nirrric nu se vatdmi cine'a dacd p6ti_mim si ne doare imp,reuni cu cei ce pring, si suspinr pentru cei ce s-aubiruit in nevoint' de murte ,il;

-i aiunrot.rt,,i--,i""iirir", adici pentru

Pi"t3!i'sau frafi, sau tii; "e.i;i;;cd.gi pentru credinfa altora au do-bindit unii bun'tatea lui n*"u"u", intru iertarea picatelor gi s6ni_tatea trupului ri invierea morfilor. Deci adrrcindu-ne aminte de multeleIor patimi 9i mize-rii, pu "u* -iu-ari

sufer:it perrtru numele lui Hristosgi aducindu-ne aminte cx "i._;;ipociit si'r_u.rJirr!,rit au cele ce eis-au ficut prin trrdare, intru ttxui"iurru" si ornorirea -trupului,

ba inci::*d"IlTq

despre sine cd uu i*ii "iafE retrasd, ne rugdm ;i ne cuce_rrm rmpreund Dentru cur5firea lor pe 'l ing5

""i"f "it"' i 'e crrviinl5. prinacela care s-a ficut lrijrocitor "xt"""T"t5i';.;t;-rroi,""ur ce curifeptepdcatele noastre(d. cdci "zice,

"hi;;-'; ar n5citui cineva, a'em pe lisusEristos, mijlocitor drept cnire -r"txj,

;i El este imprcai.c pentru, pdca_tele noastre,. (f Ioan, 2, 7_2)(62 Ap; 4 Ancira; 9 petru Aler.; 2 Grig. de Nisa)

CANONUL 12: (CEI CE S-AU RASCUMPARAT)

- -rar celor ce a-u dat argrnfi ca sE- aibd deplind linipte de orice pri-mejdie, sb nu Ii se aductr in_vinovitirei fiindc5_ ""',"f"rit o'"Lub5 :i pierderede bani spre a nu .se pdg'bi a" ;"fbdi-l;; ;;;";i_iiiu*aa; ceea cealfii din l5comie uritx- lq u" fdcut; cu toate cE Domnrr zicei ,,cd ceva folosi omul de ar dobindi lumea intreag5, iar rle sufletul siu se vapdgubi, sau iI 'a nierde? si iari;i "i,i l l pufeti sluji Iui Dumnezeu piIui Mamona( (Mt.'6. 24; i; 16,'i3)r'riinj;l;..i l"r^_;; arStat sruiin4Iui Dumnezeu, urind arginfii_gi c5lcind'-i i" pi"ioure, a"teimindu-i .,siindeplinind .si prin aceasta cele scrise: ,.Riscumpdrarea sulleturui omu_lrli..esle bosefii sa" (pilde rs, b[ c;ci pi in Faptele Apostolilor., arrcitit cE cei tirili in Tesaloni" iu -ai-*a"ii ""tx1i'i" -i"."r

lui psvst 5i

l3 Petru

sila, s-au liberat prin sdturare cu bani. c5 dupd ce mult i-a asupritp"tti"u numele lrri Hristos gi dupi ce au tulburat gloatele 9i pe mai

marii cetdfii, luind ei, zice, din destul de la Iason gi de la ceilal{i i-au

liberat. Iar fratii indati noaptea au trimis pe Pavel ;i pe Sila la Bereea"'(F. Ap. 17, 9-10).

(62 AP.; 5 Anciro)

CANONUL 13: (CEI CE SE FERESC DIN CALEA VRA$MA$ULUI)

Drept aceea nici cei ce au pdrSsit toate pentru mintuirea sufle-tului li s-au departat sd nu se invinova{easca, fiindcd s -ar fi prinsalfi din cauza lor; c5ci ti in Efes in locul lui Pavel au tirit in teatrupu Gaiu ;i pe Aristarh, pe solii lui Pavel, ;i voind el sE meargi in popor,lii.tdca dincauza lui s-a ficut tulburarea; deoarece a induplecat Pi aconvertit mult popor spre cinstirea de Dumnezeu ',nu l-au ldsat pe elinv6ficeii,., .e ipune, ba chiar ;i unele dintre cipeteniile Asiei, prie-teni fiindu-i, trimifind la el, il rugau sd nu se ducl la teatru'(( (F. AP19, 30, 31); iar dac6 unii ar stirui batjocorind pe cci ce cu curilenieiau aminte la cel ce zice: ,,Mintuind, mintuieste-fi sufletul tiu, 9i s6 nuprivesti inapoi'. (I Moise 19, 17), si-gi aducd aminte de Petru:, cel dis-tins intre apostoli, care aruncat fiind in temnifd ;i predat la patrucapeteni cu cite patru ostagi s6 sd-l pazeasci, a fugit noaptea gi s-alib-erat din mina uciga;ului rrod, ;i din toati a;teptarea poporului iude-ilor, dupi porunca ingerului Domnului, ;i ficindu-se ziua, se spune.nu'pulini {ulburare era intre ostagi, oare ce s-a ficut cu Petru? Irod,decf ciutindu-l gi negdsindu-l cercetind pe pdzitori, a poruncit sd fiesugrumafi.' (F. Ap. 12, 4-19), din cauza cSrora nici o invinuire nu atingepe Petru, cdci se putea, vdzind pi ei ceea ce s-a ficut, si scape, pre-tum .si tofi pruncii din Bethleem, ;i din toate hotarele lui, daci pd-rintii lor ir li ltiut ceea ce se va intimpla, care s-au omorit de uci-gagul lrod din cauzi ci el cluta si se piardd un prunc, dar care ;i ela sclpat dupl porunca ingerului Domnului, aturnci in grabb a inceput aprida pi cu-iufeali a jefui potrivit chemirii numelui, precum s-a scris:

,,Cheam[ tt,t-ul" Lui, pradd in grab[, jefuiegte la iufeali; pentru ci nraiinainte de a gti copilul sd cheme pe tatdl sdu ;i pe mama sa, se va luapurterea Damascului Si prizile Samariei inaintea regelui Asiriei" (Is'B, g-+). Deci 9i magii, cei ce au fost prldati 9i jefuifi' cu supunere ;icu cinstire se inchinl pruncului, gi deschizindu-Si visteriile si adueindu-iprea potrivit ;i preacuviincioase daruri, aur, t[miie, 9i smirnS, ca unui

impirat gi Durnnezeu, Fi om; drept aceea nu au socotit ei a fi demn

s[ se intoarci la irnpiratul asirian, fiind c[liuzifi de Providenfd, ,,c6

luind instiinlare prin vis, se spune, sd nu se intoarcd la Irod, pe alti

cale s-au dus in fara lor(. (n4t. 2, 16). Deci vSzind lrod, virsStorul

de singe, cd s-a ingelat de magi, s-a miniat foarte 9i trimi{ind se spune

a omorit pe toli pruncii din Bethleem 9i din toate hotarele lui, de doi

14. 15 Petru; I Afanasie

ani--si'mai jos dupr timpur aflat de ra magi (Mt.2,11-16); cu ca.e c6u-tind-sd omoare;i pe celilart prunc ndscut mai inainte de er,;i neafri'du_la ucis pe tatrli lui, pe zaharia, intre tempru gi artar-grat. z:, 2b), scdpi'dpruncul cu Elisabeta mama 'lui,

pentru """u "" "i cu nimic 'rr :;einvinovSlesc.

(62 Ap; J, S Ancira; 2 Grig. de Niso/

CANONUL 14: (DESpRE MARTURISITORT)Iar daci unii au suferit multd sili ;i nevoie, cdscindu_li_se gura,gi suferind in legituri, Fi au rimas statornici in m6rturisirea credinfei,gi au fost statornici cind ri s-au ars miinile, ud";i;J;_i iara voie ra jertfanesfinfit6; dupi cum mi-au """i, -i" dt; l;;fe du i"oi ori fericitiimucenici, precum .si alfi impreuni slujitori i" pii"i"t, ;;"";il'il;l';:unii ca aceptia, nrai ales_cittd i-p"eunE mdrturi."r" p"rri",, sine gi pentrualli frafi, pot si fie in-slujba lor, rinduitr ftiil"f"t"J"*?i""iritori, intoc_mai ca si eei omorifi in multe ciinuri, sr-;"";;-;r;i;rt si vorbeascigi str-gi ridice cuviniul, sau sd ." -ist" jp"e a * i-i;*va celor care_ichinuiesc in zadar; dar care nu s_au inoo-it ",, ,r*i"i.rrr-"u- ucelora, precumcu ade'drat iaripi am auzit de ra cei impre"ne-rrriiiori. Deci se vorpune intre mirturisitori 9i- toli aceia, .care^ vieluiesc clupi rimotei giascultd de eel ce zice: ,r^uy.are;!e dreptatea, frica'de Dum'u"eu, credinfa,dragostea, ribdarea, brindefea;'Iupt5-ie cu lupta bunE a credintei, apucrviafa eea vegnicS, la care bi io.f "rt"mat, ;i ai mirturisit mdrturisireacea bun5 inaintea multor rnartor i , . 1i r lm. '0, i r_. iz l . --

(62 Ap; J, S Ancira)

CANONUL lb: (POSTUL DE MTERCUREA gI VTNEREA)Nu ne va inr-inor'Efi cineva pe noi fiindcd linem miercurea givinerea, in care cu drept'cuvint "i "-u poruncit nor-rd drrpd predanisiresE ajun5m; de o parte miercurea ain cauia sfatului tactri ae rurla pentrrrvinderea Domnurui;

.iar de arta partl "t"";;;;;;"trr' "a a pitimit Erpentru noi; iar duminica o finem zi .te bucuri"-n""iiu"cel ce a rnvratin ea, intru care am primit's5 nu plecim nici g_rr"ifrii.(66,69 Ap; 29, g9 TntI.; 49,51 Laod..)

CANOANELE SFINTULUI ATANASIE CEL MARE.(+373)

CANONUL 1: (SCURGEREA SAMTNTEI. CASATORIA SIFECTORTA)

. . . Tojt" fdpturite lui Dumnezeu sint bu'e ;i curate; fiindci cuvin-tul lui Dumnezeu n-a ficut nimic netrebnic li "u"""ut; taci aup; Ap;;_tol, ,,ai lui rrristos bun6 mireur-a "intom intre cei ce se mintuiesc.,

I Atanasie

(II Cor. 2, 75). Dar fiindci sigefile diavolului sint diferite gi de multefeluri, gi pe cei mai curali la minte se nevoiegte a-i tulbura, gi opregtepe frafi de la strdduinlele obignuite, scmdnind pe ascuns in ei gindurinecurate pi spurcate, vino, ca pe scurt sd alungdm amEgirile diavolului,prin harul Mintuitorului nostru gi sd intirim rnintea celor mai simpli.,,Toate sint curate celor curafi, iar celor necurafi gi congtiinfa gi toatele sint spurcate" (Tit. 1., 15). Dar md minunez de vicle;ugul diavolului,ctrci fiind el stricdciune pi pieire, stirnepte ginduri la aparenfd curate;iar ceea ce se face este mai curind cursd ori ispitire, cdci precum amzis mai inainte, pentru ca si refini pe cei strdduitori de la zelul obi;-nuit pi mintuitor pi pentru ca sd se pari cE a invins in aceastd privinfi,intrebuinfeazi astfel de momeli, care nu aduc nici un folos pentru viafd,ci provoacl intrebdri ,si flecirii, care trebuiesc inldturate. Cici, spune-mimie, iubite ;i prea cucernice, ce picat, sau necurdfie, are o scurgerefireasci. Aceasta ar fi tot a$a ca ;i cum cineva ar voi sd aduci invinuirepentru secre{ia ce se elimind prin niri, gi pentru scuipatul ce se eliminiprin gur6; dar avem sd spunem inci mai multe gi despre curgerile dinpintece, care sint necesare celui viu pentru viafd. $i apoi daci credemcd omul este fdptura miinilor lui Dumnezeu, dupi dumnezeie,stile Scrip-turi, cum se putea face din puterea curati un lucru sptrrcat? ,,Dacisintem neam al lui Dumnezeu, dupi Faptele durnnezeiepti ale Apos-tolilor (77, 28-29), apoi nirnic necurat nu avem in noi,,; fiindci numaiatunci ne spurcim, cind fiptuim picatul cel prea puturos. Iar cind seintimpli vreo scurgere fireasci involuntari, atunci necesitatea firei, pre-cum am spus, pe lingi celelalte o suferim gi pe aceasta. Insi fiindcdcei ce vreau sE grdiascd impotriva celor cs se numesc drepte, sau maibine zis, celor fbcute de Dumnezeu, se referd ;i la cuvintul evanghelic,dupi care ,rnu cele ce intri spurci pe om, ci cele care ies", trebuie sise mustre gi aceastd nesocotinfi a lor, ci nu o voi numi intrebare.Fiindcd inainte de toate, nefiind intirifi, in negtiinla lor, vat[md Scrip-turile. far cuvintul divin este aga: Fiindcd iarS,si unii au asemenea indo-iald asupra mincdrilor, insu;i Domnul, dezlegind neptiinfa lor, adicldind in vileag eroarea Ior zice ci.. ,,Nu cele ce intrd spurcl pe om, cicele ce ies; apoi adaugd: Si de unde ies? gi rSspunde: dn inimd; cdciqe gtie ci acolo sint visteriile rele ale gindurilor spurcate gi ale celor-lalte picate. Iar Apostolul invifind mai pe scurt despre aceasta zice:,,Mincarea nu ne va pune pe noi inaintea lui Dumnezeu,. 1I Cor. B, 1B).$i de ar zice cineva acum deslugit ci scurgerea fireasctr nu ne va ducespre pdcat; s€ poate ci gi doctorii, ca mdcar de la cei din afard si serugineze, in privinfa aceasta vor r6spunde ci celui ce triiepte i s-audat oarecari iepiri indispensabile spre a elimina prisosinla scurgerlorcare hrdnesc fiecare mddular din noi, precum cele de prisos ale capuluisint perii, gi mucoasele cele ce se elimind din cap, pi ale pintecelui cese leapEdd; deci cele de prisos ale canulelor de s6mint6 este aceea.Agadar, ce fel de pdcat este in fafa Iui Du'mnezeu, o bdtrinule preaiubitor de Dumnezeu, cind insugi strpinul cel ce a pl5smuit vietatea

334 1 Atanasie

a voit pi a fdcut aceste mddulare, ca si aibi acest fel de iegiri? Dar,fiindci trebuie a preintimpina impotrivirile celor rii (cdci ar zice: Deci,dar nu este picat nici adevirata intrebuinfare, daci organele s-au plds-muit de a toate Creatorul), in privinfa aceasta ii vom aduce in tdcereprin intrebdri, zicind: ,,L)espre care intrebuinfare vorbe;ti? despre cea4rpa Lege, pe care a ingiduit-o Dumnezeu zicind": Cre;tefi pi vdinmulfifi gi umplefi pimintul(' (Moise, 7, 2B), pe care Apostolul o scoatela iveald zicind: ,,Cinstiti este nunta ;i patul nespurcat,. (Evr. 18, 4),sau despre cea obipnuiti, dar care se sivirgepte pe ascuins ;i cu desfri-nare? Fiindcl ;i intre celelalte, care se intimpld in viafd, gisim ci sefac in deosebite feluri; precum a ucide nu este ingdduit; dar in rizboia desfiinfa pe vrijmag, este pi legiuit ;i vrednic de laudd. Astfel, c6,intr-adevdr, chiar de cinste rnai mare se invrednicesc cei ce s-au dis-tins in rizboi, ;i acestora li se ridici monumente, care vestesc faptelelor curajoasei astfel, acela;i lucru, in unele imprejuriri gi la anumitivreme nu este ingiduit, iar Ia alte imprejuriri, si vreme potriviti seingdduie ;i se iart6. Deci aceeagi concluzie are valoare pi in privinfaimpreunbrii. Fericit este cel ce in tinerefe avind jug liber, a intrebuinfatfirea spre nagtere de copii, (Ieremia 3, 27), iar riacd a intrebuinfai-ospre destribiliri, desfriniri gi adulter, va primi pedeapsa cea aritatdde Apostol. cici dour liind cdile in viafi pentru acegtia, una mai mode-rati gi potriviti viefii, vorbesc (adici) de a nunfii, iar cealaltd cea inge-rpnsci gi de neintrecut, a fecioriei; dacr, cineva ar alege pe cea lumeasctr,adici nunta' nu se va invinui, dar nu va primi atitea haruri; ins6 vaprimi, fiindcd gi el a rodit treizeci; iar daci cineva ar irnbrdfipa pe ceacuratd si mai presus de lume, degi calea aceasta este mai aspri clecitcea dintii gi mai cu anevoie de indeplinit, insi are haruri mai minunate,cdci a odrislit rodul cel desivirgit, insutit. Drept aceea necuratele ;iviclenele lor intrebSri, au avut dezlegxri specifice ;i au fost dezlegaiedin vechime de dumnezeiegtile scriptu.ri. Deci, o pirinte, sprijine;teturmele cele de sub tine, indemnindu-le din cele apostolepti, rningii;du:ledin^cele_ evanghelicepti, sfituindu-le din psalmi. Zicind,

',,viazi-iri crup6

cuvintul tdu(' (Ps. 11B, L7); iar cuvintul lui este a-i sluji din inirni ci-ratS; cdci ,stiind aceasta insu,si proorocul ca om pe sinegi tilmicindu-sezice: ,,Inimi curati zide;te intru mine Dumnezeule, ca si nu mi tul-bure ginduri spurcate" (Ps. 50, 11). $i iarfui David: ,,$i cu Duh stdpinitormr intSregte(( (Ps. 50, 14), ca, dacd gi mi vor turbura cindva gindurile,si mE intireasci oarecare putere de Ia tine, fiindu-mi ca o ternelie.Deci insuti acestea pi cele ca acestea sf5tuind, zic citre cei ce tirziuse pleacr adevtrrului: ,,lnvdfa-voi pe cei firddelege crile Tale,.(Ps. 50,'14), ;i nddijduind in Domnul ci ii vei convinge si se indepdrtezede o riutate ca acessta, cint6: ,,$i cei necredincio,si la Tine se vor in_t_oarce(' ,(fs. 50, 15). Fie deci ca cei ce intreabi cu rrutate, sd incetezede o zadarnic6 ostenealI_ ca aceasta; iar cei ce din cartza dreptei cinstiri,,sint cu indoiali, sI se int6reasci cu Duh stipinitor. Gr ciii c,r irr""eJ

2 Atanasle

dinlare cunoaptefi adevdrul, pistrafi-l nevitdmat 9i neclitit, in lisusHriitos Domnul nostru cu carele Tatdlui se cuvine slavi qi stdpinire,impreunl cu Sfintul Duh in vecii vecilor, Amin.

(5,51 Ap.; 4,73 Trul . ; 4 Dion. Alrer. ; 12 Tim. Aler.)

Textul acestui canon, asa cum ne informeazd Dionisie aI Alexan-ririei, reproduce o scrisoare de rdspuns a sfintului Atanasie adresatiunui cdiugdr Amun, care l-a consultat cerindu-i sfaturi in legdturd cutulburdrile cdlugdrilor produse de vise Ei indeosebi cind acestea erauinsolite de scurgere de saminfa.

Deosebit de valoroasi este partea finali a ,scrisorii in care Atana-sie aratri ca in viafd sint doud cdi: calea casatoriei Ei cea a fecioriei.Atanasie aprobd ctisdtoria, dar considerei cd fecioria este mai subiimd.Igi bazeazd aceastd invdldturi pe prevederile Sfintei Scripturi (1VIat. 19,29 ; Me. 10 , 20 30 ; I Cor . 7 ,7 , 32 - 36) .

CANONUL 2: (CANONUL CARTILOR SFINTEI SCRIPTURI)

Dar fiindcd tlespre eretici am pomenit ca despre morfi, iar desprenoi ca unii care avem spre mintuire dumnezeie;tile Scripturi, ;i mI1em ca nu cumvo, precum a scris Pavel cori.ntenilor (II Cor. 11., 3),unii dintre cei curali din simplitate ;i din curXfenie sd fie sedqi deviclenia oamenilor, ;i astfel si inceapi a se folosi de cirfi strdine, cese zic apocrife, amigindu-se prin identitatea de numire a cdrfilor adevtr-rate, - vi rog si avefi rdbdare, dacd vd scriu gi eu pomenind desprecele ce le cunoa;teli, pentru nevoia gi folosul Bisericii. $i voind a po-meni despre acestea, mi voi folosi spre intirirea indriznelii rnele depilda evanghelistului Luca, zicind -,si el: ,,De vreme ce unii s-au apu-cat si alcituiascd lorugi cele ce se zic apocrife, ;i a le amestecd cu Scrip-tura de Dumnezeu insuflatS, despre care ne-am incredinlat deplin, pre-cum au predanisit Pirinfilor cci ce din inceput le-au vXzut ;i au fostslujitori ai Cuvintului, mi s-a pdrut pi mie, indemnat fiind de adevdrafiifrati, gi invd{indu-mi dintru inceput care si se socoteascd cirfi canonice'ii

predanisite, ;i a fi cdr$i dumnezeiepti, ca fiecare de s-a amigit, siosindeascd pe cei ce l-au, am6git, iar de a rimas curat si se bucure,iardgi aducindu-pi aminte. Deci toate cdr$ile Vechiului Testament sintla numir 22. Cdci atitea s-au predanisit a fi, precum am auzit gi lite-rele la evrei, iar pe rind .si dupl numire fiecare este astfel: ,,lntilFacerea, apoi legirea, apoi Leviticul, pi dupd aceea Numerii; ;i apoi Adoua Lege; iar dupi acestea este Iisus a lui Navi, ;i Judecitorii; ;i dupiaceasta Rut; qi iar5gi apoi patru cdrfi ale impiratilor; 9i dintre acesteacea dintii qi a doua se numXr[ intr-o carte; iar a treia pi a patra asc-mbnea se num6ri intr-una; iar dupl acestea, intiia gi a doua a Parali-pomenelol, asemenea o carte se numdr6; apoi Ezdra intii gi a doua, ase-:rll€nei intr-una; la dupi acestea Cartea Psalmilor, Si apoi Pildele, apoiEcelesiastul gi Cintarea Cintlrilor; cdtre acestea este pi lov; 9i apoi

2 Atanasic

Proorocii, eei 12 intr-o carte se numir6; apoi Isaia, feremia, gi cu dinsulVaruh, Plingerile ;i Bpistola, 9i cu dingii Iezechil ;i Daniil. pind laaceste stau ale Testamentului Vechi. Si pe ale celui Nou nu sti,n !aindoiald a le spune; gi acestea sint urmdtoarele: Patru Evangherii, alui Matei, a lui Marcu, a lui Luca gi a lui loan; apoi dupi acestea Fap-tele Apostolilor, gi gapte epistolc ale Apostolilor numite catolicegti, astf6l,tura a lui lacob, doud a lui Petru, apoi trei ale lui roan, gi dupd acesteauna a lui luda; cdtre acestea sint patrusprezece ale Apostolului Pavel,care pe rind sint scrise astfel: intii cdtre romani, apoi cloud cdtre corin-leni' $i dupd acestea citre galateni, gi apoi cdtre efcseni, apoi citrefilipeni, ,si citre coloseni, ,si doui cdtre tesaloniceni si cea c6fre evrei;pi apoi dou5 citre Timotei, iar cdtre Tit una ;i cea din urmb c6treFilimon una; Si iaripi Apocalipsa lui loan. Acestea sint izvoarele min-tuirii, ca cel ce se inseteazd, s6 se sature db cuvintele dintr-insele, inacestea singure se bineveste;te invif6tura dreptei cinstiri; la acesteanimeni si nu mai adauge, nici sd scoatd ceva dintru acestea, ;i pentruacestea dojenegte Domnul pe saduchei, zicind: ,,vE rrtrcifi ne;tiindscripturile nici puterea lor" (M:t. 22, 2g); iar pe iudei ii sfriuia: ,cer-ggtati_ scripturile, ci acestea sint care, m6rturiiesc despre Mine,( (In. b,39); dar pentru rnai deplini exactitate este necesar s6 adaug pi'aceea"pT ge .t-lt li- alte cdrfi afarE de aceste4 dar care nu sint-in canon,rinduite fiind insd de Pirinfi, a se citi de e6tre cei ce se convertescde-curind rsi vreau sE invete'cuvintur dreptei cinstiri. Infelepciunea luiSclomon, lnfelepciunea lui Sirah si Estir, ti ludit, ;i Tobii, ;i Invf-fdtura ce se ziie a Apostolilor, 9i Pdstorul. Dar insa, iuuililor,'sd ;tific5 nici intre cele canonisite, si nici intre cele ce se ciiese, niedieri ,ru juamintegte de cele apocrife; ci acestea sint ndscociri ale eretlcilor, carescriur ci le voiesc pe ele, gi le acordd pi le adaugi lor vechime de ani,ca considerindu-le a fi vechi, si aibr pretext a ieduce prin aceasta pecei nevinovafi.

(60, 85 Ap; 60 Laod.; 24 Cartg.; Grig. T,eologut qi Anfitocliiudespre cdrfile Sfintei Scripturi)

Textul acestui canon consti dintr-o epistola a sfintului Atanasie,in care.vorbegte despre cdrfile canonice alssfintei scripturi, apoi des-pre cdr{ile necanonice, Ei la sfirgit mentioneazd pe cele apolrife.'

Despre c9r{ile canonice, adicd despre cdr{ile, care sint primite ing?nonr Atanasie zice ci acestea sint astfel de cdr{i, care pe calea tra-$i!ie.i au qjulf in Bisericd pind in vremea sa in'calitate de scripturdinspirati de Dumneziu, care toate sint recunoscute de cdr{i dumheze-iegti, Ei acestea sint izvoare ale mintuirii, deoarece numal printr-inselese propdviduieqte invdfdtura dreptei credinfe, Ei prin urmare nimeninu are voie si adauge oeva la acestea, nici sd scoatd ceva dintr-insele.Atanasie, sco{ind la ivealS in aoest chip soremn, importanla drfilorcanonice ale Sfintei Scripturi, citeazdlpe rind aceste cdrfi, qi anumelntii cdrfile Testamentului vechi, despre caxe spune cE sint 22 la numir

3 Atanasle

(dupd numdrul alfabetului evreiesc, precum le numdrau Ei evreii, ci'tind sub un numdr 9i doud sau mai multe cdr{i), apoi inqird toatecdr{ile, 27 Ia nurndr, ale Testamentului Nou, precum Ie primeqts Eile recunoagte qi astdzi Biserica Ortodoxd.

Dintre car{ile Testamentului Vechi, la Atanasie cartea Judeci-torilor, Ei cartea Rut se gdsesc sub numir separat, gi anume din cauzdcA nu este men{ionatd cartea Estirei, gi astfel avem exact 22 de cirti,dupd cum tot atitea se menfioneazd 9i in canonul 60 ale sinodului dela Laodiceea.

Dintre clrtile Testamentului Nott, Atanasie mentioneazd 27, dupdcum tot atitea men{.ioneazii gi Amfilochie, Ioan Damaschinul 9i Cate-hismul cregtin Ortodox.

Atanasie men{ionind cartile canonice ale Testamentului Vechi 9iNou, citeazA mai departe cdr{ile necanonice. Despre cdr{ile necanonice,care n-au intrat in canon, sfintul Atanasie spune cd sint buns 9i 69citit cr-r folos, mai ales pentru c;rtehumeni, cei ce vor sd se instruiascdin invdfatura dreptei credin{e. Dintre acestea Atanasie mentioneazicinci din Testamentul Vechi qi doui din timpurile cregtine, Ei anutne:Inlelepciunea lui Solomon, Inlelepciurea lui Sirah, Estir, Iudit, Tobie,lnvdfitura Apostolilor qi Pistorul lui l{erma.

La sfirqit menlioneazd cdrfile pltrsmuite de eretici, spre a abatepe oamenii mai simpii de la adeviir, Si pe care ereticii le prezentaudrept cdr{i vechi, dar care cuprindeau o invdfltur;i creEtin6 denatu-ratd. Sfintul pdrinte recomandA a nu fi citite astfel de cdrfi.

FJpistoia aceasta este foarte importantd pentru ci aratd temeiu-rile qi prirnele izvoare ale credinfei ortodoxe. Aceastd scrisoare, impre-und cu Inva{dtura despre catehumeni a lui Ciril din lerusalirn, lucra-rea despre canonul Sfintei Scripturi al sfintului Grigorie Teologul, scri-soarea sfintului Amfilochic Ei canonul 60 ai sinoduiui de la Laodiceea,care toate trateazl aceeaEi chestiune, sint deosebit de importante,deoarece pe ele se intemeiazd doctrina Bisericii Ortodoxe despre SfintaScripturd qi despre cAr{ilc care o alcdtuiesc, aga cum este ea ardtatAEi in Catehismul Bisericii creptine Ortodoxe a Rdsdritului, Ei Carteade invdf5turd cregtinS.

. c A N o N U L 3 : ( P R I M I R E A E R E T I c I l " o R l N B I s E R I c A ) � �

Tu scrii prtcum se cuvine fiului iubitor cdtre tatdl, deci, gi erl,apropiindu-te prin scrisoare, Rufiniene, te imbrifipuZt ct pe cel ce-mie;ti mai presus de tofi dorit. I)ar, gi eu, putind s5-!i scriu ca unui fiugi la inceput Si Ia rnijloc ;i la sfirpit, am luat aminte ca nu din scrisorisI se cunoasci comuniunea gi mdrturia; cici tu-mi egti epistoli dupicea scris6, cunoscuti ;i cititi in inimtr. Deci crrede e[ a;a mi aflu, credeintr-adevEr, te indemn, gi te rog s6-mi scrii; cici nu pufin, ci mult mtrinveselesc flcind aceasta. $t fiindc[ cu iubire Si biserice,ste (cici aceastaiar[gi se cuvine cucerniciei tale) ai intrebat in privinfa celor ce cuforfa au fost tirifi, dar nu s-au stricat, in credinfa cea rea, ;i ai voit

3 Atanasie

ca s6-fi scr:iu cele hotirite in privinfa lor in sinoade gi pretutindeni, sigtii' stdpine al meu preadorit, ci Ia inceput dupi ce a incetat violenfa,ce se ficea, s-a- (inut sinod, fiind de fafd episcopi din pdrfile ainafariidar s-a linut sinod pi la impreuni slujitorii, c.'i ce locuiesc in Elada,tot a,sa cu nimic rnai pufin la cei din Spania ,si Galia, pi s_a hotiritceea ce^aici gi pretutindeni s-a lucrat, ca celor ce au cizut pi au apiratnele-giuirea pocdindu-se si li se dea iertare, dar si nu li se dea lolr locin cler; iar celor ce -nu pi-au insupit nelegiuirea, ci s-arr tirit a" iiia iiprin- for!6, s-a hotdrit nu numai s6 li se dea iertare, ci sr aibd gi locin cler, mai ales ci au adus apirare vrednicd de crezimint, si s-a'pa."ica aceasta s-a fdcut cu oarecare iscusinfi; deci au dovetlit ci nu s-auconvertit la nelegiuire. Dar, ca si nu se pund oarecare nelegiuit sistrice bisericile, au pre_ferat si accepte carea violenfei gi si poarie greu-tatea, decit si se piardi popoarele. $i zicind ei aclasfa ni s-a p;r'*ut cinj) spun inchip d9n1n_{e- crezut ;i cu scopul ca s6 se ;i dezvinovaleasca"F aIoT, .fratele lui- Moise, in pustiu 6 acceptat pacituirea popo.ul,ri,gi as_tfel s5. s9 iustifice, ca nu iumva intorcinclu-ie poporul

-in' Egipt,

sd rrmini in idolatrie; Dar, se pi pirea a fi probabit ca dace ar fi rirnaiin pustie puteau "i iu "e1ina'ae h nelegiiuire, io" -r"ti.rJ i"

-ngipi

s-ar. fi^intefit nelegiuirea in ei; din cavza aceasta li s-a admis acest<.rrasa lle ln cler; iar celor care au fost amdgifi ;i au suferit viorenfe sb Iise'dea iertare. Acestea le fac cunoscut gi-evlaviei tale, niddjauina ca,si cucernicia ta va primi cele hotirite, gi nu va osindi slabicirinea celorce s-au invoit astfel. Binevoiepte dar, a'citi acestea preofimii ;i poporu-lui su_pus $ie, ca, cunoscintlu-le ;i ei, sd nu te invinuiasci pentru aceastialitudine.a ta fald de un_ii ca ace;tia; cdci nu se cuvine sf-!i scriu, clacrtr cucernicra ta poate sE le expuni conceplia noastri in privinfa acestora,g,l {_ntineasci.toate ce lipsesc. Laudi fie'Domnului, care te_i clesdvir;itrn tot_ cuvlntul gi in toatd cunogtinfa. Deci cei ce se cdiesc cu aclevi-rat si anatematiseasci in speciar credinfa cea clegarti a lui Eucloxiugi Errzoiu' deoarece ei hulind pe Fiul lui

'Dumne zev, a fi creaturd, s_auinscris drept apdrdtori ai ereiului u"iun; si s6 maituriseascr credinfa

mirturisiti de Pdrnlii de Ia Niceea, pi si nu prefere nici un alt sinodfafi de acesta. saluti frifimea "ua iu pe Iingi tine, iar cea de pe lingdmine, te salutd in Dontnul;

(62 Ap. ;70 s in . I ec . ; t , J , S , g Anc i ra ;10 , 14 pe t ru A Ie t : . :2Tim. Aler.)

, ! . canonul -cuprincle co.tinutul rrnci t,pistole dc rispuns aI sfintu-It-ti Atanasie citre episcopul Rufinian, caic intreba cu,n trebuie sd seprirneascd, in Biserica ceice au aderat, in timpul prigoanei, la eresular la l t .

Sfintul Atanasie ccrc sd se respecte hotiririle sinoadelor care alldezbdtut aceastd chestiune (spania, Gatia gi Elada), gi sd urrneze caleahc'tiritd la sinodul :din, Alexandria ,clin anul 362, linut sub pregedenfia'sa, uode s-a hotdrit ca to{i aceia care au fost silifi prin .violentd s.d

*sI

t-4

I Vasile cel Mare 339

treacd de partea arienilor, dar care in fond, dupA convingerea 1or, nu.s-au fdcut arieni, sd fie ierta{i Ei sd }i se permiti si rdmind in demni-tatea treptei ierarhice in care au fost; dar, conducdtorii Ei apdrdtoriieresului, dacd se convertesc gi se pocdiesc, de asellrenea se pot primiin Bisericii insd nu mai pot face parte din cler.

Avind in vedere faptul cd in acel timp Eudoxiu, episcopul Constan-tinopolultri (360 __ 370) 9i Euzoriu, i episcopul Antiohiei (364 - 374).au fost adercnlii cei mai aprigi ai doctrinei iui Arie Ei au proclamatcredinla ariand drept ortodoxS, sfintul Atanasie face atent pe Rufinianqa sd pretindd de la toti car€ se convertesc de la arianism'la Bisericd,sd anatematizeze in public mdrturisirea de credinlA a acestor doui per-soane gi si rndrturiseascd in chip solemn Simbolul Niceean.

CANOANEI.E SFINTULUI VASILE CEL ]VIARE(+37e)

CANONUL l: (TAINELE ERETICILOR $I SCHISMATICILOR.SUCCESIUNEA APOSTOI,ICA)

In privinfa intrebirii despre catari, gi care intrebare s-a pus maiinainte ti de care bine ifi aduci aminte, cd se cuvine a urrna obiceiirluidin fiecare loc, deoarece atunei, cind s-a tratat in privinla acestora, aufost diferite pireri despre botezul lor. Dar, cel aI pepuzienilor mi separe ci este fSrd de nici o ratiune; gi tn-am mirat cum de Dionisie celMare, canonist fiind, l-a trecut cu vederea. Cici cei vechi au hotdrit sdse primeasci acel botez, neabitindu-se intru nimic de la credin!5;drept aceea pe unele le-au numit eresuri, ;i pe altele schisme, iar pealtele aduniri nelegiuite. Deci eresuri au numit pe cei ce cu totul s-aulepidat, gi s-au instrdinat chiar de Ia credin!6. Iar schisme au numitpe cei ce se deosebesc in concepfii cu privire la unele chestiuni ;i in-trebiri biserice;ti corijabile: pi aduniri ilegale au nurnit adunirile cese fac de presbiteri sau episcopi neascultdtori gi de poporul neinvifat;precum dac5 cineva fiind g[sit in grepeali a fost inl6turat din slujb6,pi nu s-a supus canoanelor ci singur Fi-a atribuit siepi intiietate ;i sluj-b5, pi impreund cu dinsul au plecat pi alfii, pdr6sind catoliceasca (ade-vlrata) Bisericd (ortodoxi), aceasta este adunare ilegal6; 9i schismdeste cind cineva in privinfa poclinfei se deosebegte de cei de la bise-rici, iar eresuri sint precum de pildd al maniheilor, al valentinienilorgi marcionitilor, gi al insu;i pepuzianilor acestora, c[ la acegtia deose-birea este chiar cu privire la insili credinfa in Durrnnezeu. Deci ceivechi au hotdrit ca cel al ereticilon (botez) desivirpit sd se anuleze. Iar alschismaticilor, ca al unora care sint inci in Biserici, sI se prirueascd,iar cei ee sint in aduniri ilegale, indreptindu-se prin pocdin{i cuvenitlgi prin convertire, sX se impreune iarigi cu Biserica, preculn adeseoripi cei ee se gisesc in vreo treapti bisericeasel, mergind impreuni cucei neascultitori, dupi ce se vor cii, si se primeascd in aceeagi stare.Deci este evident, ci pepuzienii sint eretici, cdci au hulit asupra Duhu-

340I Vasile cel Mare

lui sfint, atribuind t-ui lllontan ;i priscilei in chip nelegiuit gi nerusi_nat numirea de Mingiietor.. Cdci sint vrednici tle osindi sau ca cei ce auindumnezeit pe oarneni, sau ca unii ,carc pe Duhul Sfint l-au batjocoriiprin aserninarea cu oarnenii, ;i astfel sint vinovali osinclei ";l;;-;;;:nice, pentru cd hula cea impotriva Duhului Sfint'este neiertuti. n"l,icare este rnotivul petrtru care si se considere valid botezul aceloracare boteazi in Tatil ;i Fiul, pi Montan gi priscila? c6ci nu sint bote_zafi cei ce nu s-au botezat intru cele predanisite noui. nrupi a"u*degi lui Dionisie cel Mare a scipat aceaita din veclere, noi insi trebuiestr ne ferinr de a imita gre;ala; cdci absurditatea este viditd de la sincinstr;i .si limuriti- tuturor celor ce, cit de pulin ;tiu a judeca. $r .:-atare incd sint dintre cei dezrrinati; dar s-a parut celor 6in .1r""|rirrro,pi de cei impreuni cu ciprian si cu Firmilian al vostru vorbesc, a-i su-pune pe toti ace;tia.un9i-hotdriri, pe catari qi pc encratifi, ;i p" fa"r_parastafi, ti pe apotactifi. cici inceputul <lezbindrii ,-i

- ie""t

-prii,

schismS; iar cei ce s-au leptrdat de Biierici n-au mai avut harul Duhu_tqi slint peste ei,. cdci a lipsit comunic*rea prin intreruperea succesiu_nii. c5ci cei dintii,- c-are s-au depirtat ar-eau hirotoniile cte la p6rin!i,pi prin punerea miinilor peste ei aveau harul tluhovnicesc; dar, cei ces-a_u rupt, devenind rnireni, n-au avut nici putere de a boteza, nici dea hirotoni; nici nu puteau da altora harul Duhului sfirrt, a" ro "o.nei au cizut; pentru ac-easta pr-rinfii au hotxrit ca cei botezafi de dingiica de nigte mireni,- viind la bisericd, sr se curdfeascd din nou cu acle-v{ratul botez al Bisericii. Dar, fiindci in generul .r.ro"a din Asia, lis-a pirut ca din interesul conducerii multora si se primearci boiezriiacestora, -fie primit. Iar pe cel al encratifilor trebuie si-l considerirmca pe o fapti rca;- deoarece spre a-i face inacceptibili pentru Bisericd,a ciutat s5-i ia deja in stipinirs cu botezul lor; prin ceea ce au stricatgi obiceiul lon neci socotesc ci noui ni se cuvine sa lep)iddm botezullor, deoarece in privinfa Ior nimic nu s-a hotirit lirnurit; pi rlacE cinel.al-ar fi primit de_la ei, acela venind Ia Biserici, si se boteze. Dar, daciaceasta ar fi piedicr ordinei obgte;ti, si se aplice iard,si obicei'I $i'ra ruurmeze Pxrinfilor, care au orinduit cele de cuviinfd pentru noi. cdcimd tem ca nu cunlva, intrucit hotirim sr zibovear"a in privinla bote_?,rI"! s6-i impiedicim pe cei ce se mintuiesc prin asprimea o"irra.riuiil,iar^daci aceia plstreazd botezul nostru, aceasta sd nu "" i".p5ili;i;;cdci nu sintem rds-punzdtori prin imprejurarea cr Ie tlim lor har,- cine srrpunem preciziunii canoanelor. Dar negregit si se dispurra ca'"uice vin de la botezul acelora, si se ung5 adic['de credincio;i, ;i u;u Jse apropie Ia taine. cici gtiu ctr pe fralii zaiu gi Satornin, fiind ei dinacea rinduiali, i-am primit in scaunul episcopilori drept aceea pe ceice au fost impreuni cu tagma acerora, nu mai putem a-i despdrfi deBiserici, deoarece prin primirea episcopilor am a;ezat ca gi un canoncele in privinfa conruniunii cu dingii.

_ -(46: 47 Ap; 8 sin. I ec.; 7 sin. II ec.; 95 Trut.; ? Laod.; 4T Vas.c, Iltare)

I Vasilc cel Mare 341

Primul canon ca gi ulndtoarele, pini la canonul al 16-lea inclusiv,sint alcituite din conlinutul primei epistole canonice a sfintului Vasilecel Mare, scrisd la anul 374 gi adres-atd lui Amfilochie, episcopul lco-neiei din Frigia, care i-a cerut s!-i litnureascl o serie de chestiuni qis5-i tdlmdceaicd unele locuri din Sfinta Scripturd greu de infeles.

Prima intrebare la care rdspunde (can. 1) se referi la apreciereabotezului sdvirqit in unele asocialii eterodoxe. ;i dacd trebuie si seboteze cei ce vin la Bisericd de Ia aceste asocia{ii.

Bazindu-se pe inr'.i{itura ,,celor vechi* sfintul Vasile spune cipentru aprecierea validiid{ii botezului sivirqit in afara Bisericii al celorce se convertesc de la eretici gi schismati:i, trebuie sA lind seama dem6.sura in care se ,abat acesto diferite asocialii eterodoxe de la invS-!5tura adevdrati a Bisericii C)rtodoxe, Ei sd sc procedeze in conformitatccu aceasta., Sfintul Vasile spune cd tofi cei ce se abat de la invS[itura Bise-ricii Ortodoxe, cea una gi sfintd, soborniceascd qi apostoleascd, se im-part in trei grupe: eretici, schismatici $i adunituri ilegaie.

Eretic, spune sfintul Vasilc, este cel cc gregeEte chiar qi numaicu privire la vreo dogm5, sau referitor la unele chestiuni de doctriniortodoxi, cum spune Zonara, qi in genere, dupd doctrina canonici aBisericii Ortodoxe, cel ce nu este ortodox, este eretic.

Schismatici sint, spune sfintul Vasile, cei ce se deosebesc in con-cepfie cu privire la unele chestiuni qi in treburi bisericegti, dar, carese pot indrepta uqor. Unora ca aceqtia, spune sfintul pdrinte, li se,recu-hoagte botezul, intrucit €i fac parte din Biserici.

Zonara intregegte aceast:i dcfinifie a sfintului Vasile, aritind ci,.schismatipi" sint aceia, care invatd corect in privin{a credinfei qi adogmei, dar s-au despirlit de bisericd din unele cauze anumite Ei-gialcituiesc aduniri separate.

Biserica a considerat insd intotdeaun qi schisma un rdu ca Eierezia pentru consecinfele ce le produce. Sfintul Ioan Gurd de Aurconsidcri cd ,,ruperea unitSfii si deplindtdfii bisericegti", produsd prinschismd nu este un riu mai mic decit producerea unui eres, pentrucd orice schisrnd se transforml in eres.

Adundrile ilegale, spune sfintul Vasile, se fac de episcopii Ei pres-biterii neascultltori, care irnpreund cu poporul neinstruit se adund larugiciune separat de BisericS. Aceqtia nu se deosebesc de schism5,fapt ce determini pe pirinlii de la sinodul I ecumenic, sd nu le mentio-neze, trecindu-le in rindul schisrlaticilor. La fel fac gi pirinlii de lasinodul Trulan (can. 95), care pSstreazi impdrlirea celor ce se depdr-teazd de Bisericd numai in doui grupuri: eretici gi schisrnatici. SfintulVasile norninalizeazi o serie de dizidenfi, gi anume pe: pepuzieni,manihei, valentinieni gi maronifi, care sint eretici; Ei apoi pe catari,encratifi, idroparastali gi potactafi, care sint schismatici.

2 Vasile ccl Mare

Aratind cd botezul unora dintre acegtia, enumerincr aici pe catari.poate fi considerat - ca un uot"z .auirsit _de laici, sfintul vasile rerevifl:i ^::]_qtre

principiit" ""nonice-runaamen-tJelui""itouru la ierar_nra sacramentald a Bisericii, gi anume--arati cincl po"t" ti consideratdierarhia legal5. Temeiul pt"oiiui i;;ft il formeazd tiansmiterea neintre_Ilpl^"^-d:

la sfinfii Apoitori,' pi"t-i". prczent a puterii ierarhice. Aceleprscop este considerat legal, cire poate'fac.e dovad'u "ri prt".ua sa derivdprin succesiune nelntrerurpti d"'h ;finlii "irt.iJri."qt'u"i, este deci_sivd doctrina canonici priiina-"o.ritotor"a succesiunii in transmitereaharului $i a dreptei credin{e o" r-".fi"tii apostori, a celor ce vor sa vindla Biserica Ortodoxd ae ta ""eo aso"iltje eteroOoxa.

CANONUL 2: (UCIDEREA ME$TE$UGITA A FATULUI) AVORTAceea care ornoar' fdtu] nr!.'nlegtepugire, .se supune pedepseiuciderii ;i Ia noi nu este - <Iupr iubtilitatea'"ip"uri,rrrii

-Je fdt format 9ineformat; cdci aici-se osindepte nu numai pentru ""1 "" se va naste,ci ptntru cX pi pe

"sine s..a- primejduit; cici rnai cle multe ori mor feme_ile in acest fel de incerciri.'lar, "pe

lirrg[ aceasta se mai-adaugx ;i orno_rirea fdtului, alt6 ucidere aupe -i"G"!ia

ceror ee indriznesc aceasta.Dar nu trebuie si se inti-'di pociinfa lor pin6 ra rnoarte, ci sx se pri-Seagc{ dupd un termen de zeie ani, dar vindecarea sd se hotirascE nudup5 timp ci dupi chipul pociintei.

(65 Ap; 91 TruI.; 27 Ancira; g Grig. ile Nisa; 3, g, J3, SZ, g4Vas. c. Mare)

sfintul vasile reia rn acest ca'on dispozifiile prevdzute in cano-nul 21 al sinodului gg l" Ancira, care apoi s-a confirmat gi de sinodulTrulan prin canonul g1.In acest canon sfintul Vasile aratd ci celor ce ucid

{$$fguqi-re (avort) li se.aplicd pedeapsa cuvenitd r-rcigaqilor,niten{d -10 ani _(can. 21 Ancira),'admifind ca acest termen sdcurtat, dacd se dovedeqte cd se ciiesc ucigaqii.

sfintul pirinte- menlioneazd ci crupi legea cregtini nu se apricipedepse diferite in .funclie de starea..ratutui,;";" ;;;; ri aepiin'io"-mat sau incd nedefinit, aga cum se fdcea dupi r-"jlu v""hiLrhli i";i;_ment (2 Moise 21,22-zB), care prevedea amenda'in cazr-rt cd fitulnu era format, gi r'oartea in cazul cind fatut era aepiin io.-ut.Dupi doetrina oanonicd in toate eazurire se apricd pedeapsa pentruu.cig-aE-i pentru fapurr.cd a ucis f.{tul, Ei pentru ca mama si-"'e"pi;s p"-ricolul-rli propria viatd. AceeaEi pedeapsa se aplicd celor ee dau altoradoctorii pentru avort.Dupi dreptul bizantin, o Noveld a lui Justinian gi alta a lui Leon

Filozoful, ca gi dupd doctrina canonoicd, infractiunea constituie qi motivde divor! (Sint. At. II b20) vezi qi can. 91 Trul.

fdtul prinadicd pe-fie pres-

3133. 4 Vasilc cel Mare

CANONUL 3:: (DESFRIUL CLERICILOR. (OSINDA "DIACONU'

LUI PENTRU DESFRiNARE))

D i a c o n u l , c a r e a d e s f r i n a t , d u p i c e a i n t r a t i n d i a c o n i e ' v a f i l e -padat Je la- aiu"orri";-dar fiind po. iu locul nrit'e'ilor, ntl se va opri de

ia i-pe"tagire clci fiinleazd un can_on- vechi, ca, cei cdz,uf! dintr-o treap-

E ;t'se supunx "rr-di acestui fel de pedeapsS' urnrind precum soco-

tesc cei din vechime, acelei legi care ti"": "Nu pedepsi de doud ori

;;;;i i,s;;;aln" (Naiili-i,--gl; 'oar

;i pentru alti pricini, c6ci cei ce

sint in tagma *iren"as"e, tii"a scoqi din locul credincio9ilor, iard;i se

orit""." la"locul din car" au cd'oti iar diaconului ii ajun*e odat6 osinda

iritriJr"ril a""i-tii"a"a ;; i se mai dd lui rliaconia, in aceasta singura

osinda sd consiste p"d"opsa. Acestea insa sint dupd cele statornicite'

iii'i"a""Ute, adevirata vindecare este indepdrtarea, de picat; d1-e4t

aceea cel ce pentru voirtptut"u trupului a lepadit harul, acela prin sl:lri-

-u""u i"opuiui, pi prin infrinare'a cu toaii supunerea depirtindtr--se

de voluptd{ile, cdroia a fost subiugat, ne 'a, da dovada desi'ir'iti a

vindec[rii lui. Deci pe amindou{ tiebuie sd le ftiT noi' atit pe cea

p"""f""te-p." f"g", "ii Si prin cea dupd obicei; qi in privinfa celor. ce

nu primesc legea cea rnai "inalta,

si se urmeze dupd chipul predanisit'

( 2 5 A p . ; 4 , 2 7 , 4 4 T r u L . : 7 5 , 7 6 s i n ' I V e c ' ; 7 9 A n c i r a ; 2 7 C a r t g ' ;6, 78, 32, 44, 57, 60, 69, 70, 87 Vas' c. Mare)

ln acest canon sfintul Vasile 'innoieqte

dispozilia canonului 25

upo.toii",'f;i.r"if"l;"ii c1e'icul dovedit de desfriu se cateriseqte, adici

se despoaie ae ci"ufiruolesc sau se depune din treaptd'- dar nu se exchtde

ii;-."L""1t"t*-ui.J.i""l."a. 1n motivare sc face referire Ei la preve-

cleri din Sfinta Scripturd (Numcri 1' 9).

CANONUL 4: (CASATORTA A TREIA)

ln privinta celor ce se cdsltorese a treia oard 9i a celor ce 'se

cisitoresc mai de multe ori, affr hot[rit acela;i canon, care este cores-

ilur-,zdtor gi pentru cei'ce se cdsitoresc a doua oarS; adici pentru cei

ce se c6sdtoresc a doua oar6, un an; altii insl au hotirit doi anl; iar

pl "Lr "" g c5s[toresc-a treia oari ii afurisesc pe trei, de multe ori si

;; ;;.1"-o u"i- Si p" ""u ca aceasta -o numesc nu nu't[, ci poligamie'

[u inui curind'a"ifri"u"", "" ,u pedepseSte; pentrtt aceea si Domnul

u-ri. iu-u"itencei, care schimbase cinci birbali: ,,Pcr care-l ai aculn

nrr-1i "riu birbat.r'(Ioan 4, 1B).- Pentru cI cei ce au trecut peste limita

""".tii a doua nu mai sint vrednici s5 ,se numeascS cu numirea de b6r-

il"i,"u" de sofie. Apoi in pri'irfa eelor ce se cdsdtoresc a treia oari

am'primit obiceiul dL afurisire pe cinci ani, nu din 'reun canon, ci din

ur-uruu celor primite mai inainte. Dar nu trebuie a-i opri -pe ei

".r tott t de la liisericd, ci a-i invrednici de ascultare, dni ori trei ani,

ii aupa ""eea si li se tlea voie sd stea impreuni, iar de Ia inrpirt6;irea

344 4 Vasile cel Mare

sflntei raine celei bune sx fie $inufi departe, gi atunci cind vor aritavreun rod de pociinfS, si se apeze Ia locul imptrrtigirii. ,

,^ (17 Ap; 8 sin. !_e_9.; 3,8T Tntt . ; 79 Ancira; J,7 Neocez; I Laod.;12,30, 41, 50, 53, 80, 87 Vas. c. Mare)

sflntul vasile considerd ca adevirata cisdtorie. numaitorie. Pe a doua o tolereazd lnsd ca o indulgenlA fatd deomeneascd.

prima cdsi-slSbi:iunea

rn acest canon, ca gi in eanoanele 50 gi 80, sfintul Vasile are invedere insd pe cei ce contracteazi o a treia sau a patra cdsiitorie.

rn_trucit, pentru cei ce se cdsdtoresc a doua oari s-a fixat prin93".._1 Laod., o epitimie de un an sau doi, dupi felul pocdinfei, sfintulVasile in canonul 50 zice cr a treia cdsdtorie este interzisd de lege; iarpentru qS ce din necesitate sau din alt motiv oarecare incheie

'o 'ast-

fel de cdsdtorie, el prescrie o epitimie de cinci ani. Iar in canonul B0considerd cdsdtoria a patra ea pe un pdeat mai mare ca desfriul qi cao faptd animaiicd. Aceastd invAtdturd a sfintului Vasile era docirinuintregii Biserici.

- lq f,el- prevedeau qi legile rorn€rre (pro<rhiron IV, 2b; Nov. g0 a luiLeon Filozoful _- Jus greco romano III, lgg).

De remarcat cd in veacul X insuEi impiiratul Leon Filozoful, carea consfinfit aceastJ rinduiald prin Novela 00, a incdlcat-o, contractinda. patra cdsdtorie. Impdrtrtul cdlcind doctrina Bisericii, autoritatea bise-riceascd a fost nevo_itd sd se ocupe din nou de problemd, dind rispunsoficial, - canonic, la intrebarea: ,.De cite ori poate sd se admitd inehe-ierea cdsdtoriei pentru o persoand rdmasd veduvi?,,

lmpdratul r,eon Filozoful a pierdut in timp de cifiva ani douisofii. Nevoit -sd se cisdtoreascd a freia oard, in a'celagi an i-a murit qia treia sofie. Impdratul fiind inci tindr qi neavind mo,sienitori lesali voiasd se cdsdtoreascS { patra oard cu o femeie cu care avea deia irn copilnelegi,tirn. Nicolae I, patriarhul constantinopolului n-a voit

-sd binecu-

vinteze aceasti c5sltorie. motivind cd este potrivnicd dispozi{iilor cano-niqe ale Bisericii. Intrucit, din ponrnca impdiatului, acesta'a fost eununatde un.p""-ot,patriarhul a exclus pe impdrat din Biserici, iar pe preotuirespectiv l-a caterisit. ofensat, impdratul a dispus ca patriarhul' si fieexilat qi la un sinod din g0B, format din adepfi ai imilaratului, pita-arhul a fost caterisit si s-a ales un alt patriar:h (Eutimiu), iar cdsitoriaimpdratului a fost declarati legal5. Faptul acesta a produs mare tulbu-rare in BiserlcS. Murind Leon la 912, urmagul sdu la tron impdratulAlexandnr a convocat de indat5 un sinod care a reintegrat in- scaunpe patriarhul Nicolae, care cu greu a iiniqtit spiriteie.

Patriarhul Nicolae, pe vr€mea impira{ilor constantin vII gi RomanT, la anul 920 a convocat un sinod care a condamnat tot ceea c€ s-ahotdrit la sinodul din g0B, impotriva prescripfiilor eanonice ale Bise-ricii Ei s-a emis un ,.Tomos l]nionis". rdmas celebru in istoria dreptuluibisericesc, adici actul de unire gi impieare a Bisericii cu Statul (Sint.At. IV, 3 - 4; Sint. At. \II, 159 --- 161).

4 Vasile cel Mare

Acest Tomos conline urmdtoarele dispozi{ii canoniee: Dupi o cuve-nitd introducere, se imparte in qapte canoane. Primele trei se referdla chestiunea, pentru care s-a convocat acest sinod. In canonul 1 sespune cd de atunci incepind ,nimenea nu mai are voie sd incheie apatra cdsdtorie, iar dacd face acest lucru, cdsitoria aceasta nu se vamai recunoagte, gi nu numai c6 respectivul se despoaie de orice cotnuni-une cu Biserica, ci i se interzice ;i intrarea in Biseric5, pind cindrdmine in astfel de legdturd ilegal5. Canonul 2 vorbeqte despre cdsd-toria a treia, gi spune ci in genere gi aceastd cdsdtorie trebuie privitdea interzisd, admifinduse exCep(ii numai in cazuri deternrinate. Inprivin{a cdsdtoriei a treia, canonul dispune in special urmdtoarele: a)dacd cineva este de 40 de ani gi firi copii, gi doregte sd se cisdtorease6a treia oard, acela cinci ani de zilc nu poate sd se cuminece; - b)dacd cineva este de 40 de ani qi are copii, aceluia ii este interzis sdse cisitoreasci a treia oard; - c) dacd cineva este de 30 de ani qi areeopii din primele edsitorii, qi totuEi doregte sd se edsdtoreascd a treiaoard, acela sd se opreascd pentm patru ani de la cuminecdturS; - d)daci cineva este de 30 de ani Ei nu are copii, aceluia i se poate permitecdsitoria a treia, dar i se dd qi epitimie. In canonul al treilea se pres-crie epitirnie de Eapte ani, ca gi pentru cdsdtoria primd Ei a doua, dacdse dovedegte cd cineva a ripit sofia, sau dacd inainte de cisdtorie aavut relalii sexuale. In acest canon se mai adaugS, Ei c5, preotul cared5 sfinta cuminecdturd euiva impotriva dispoziliei cuprinse in acel ca-.non, din acel moment iqi pierde qi el slujba sa qi cade Ei el sub epi-timie de gapte ani. Aceste trei canoane se cuprind in acest tomos, cares-a confirmat de impdralii menlionali, qi s-a promulgat qi ca lege destat (Sint. at. V, 6 - 9; Zacharie, jus greco-romanum, III, 230 - 232).

Dar nici aceastd hotirire nu a mul{umit pe cei ce fineau rigurosla sfintele canoane, deoarece ei vedeau in aceasta slSbiciune fati deputerea de stat, in urma dispozifiei despre cisdtoria a treia si combS-teau totodatl aeeastd hotdrire. Abia pe vremea impirafilor Vasile II siConstantin VIII qi a patriarhului Sisinius, s-au linistit luerurile. la anul997, cind s-a adus ln fata marelui sinod tomosul, eonfirmindu-se inchip solemn, gi addugindu-i-se incd patru canoane. Dintre aceste eanoa-ne: ln can. 1 (4) se anatematizeazA eei ee indrdznesc sd introdued ino-vafiuni in doctrina bisericeasc;i; can. 2 (5) anatematizeazi pe cei ceaeuzl Biserica de sl5biciune. fiindci impdratul Leon a recunoseut aceacisdtorie a patra pentru pacea bisericeasc5; can. 3 (6), anatematizeazdpe cei ce indrdznesc sd spund ci sflnta Risericd nu ar fi pdstrat eurat5gi nealteratd doctrina predanisitd, gi can. 4 (7) anatematizeazd pe ceice indrdznesc sd nu primeasci vreunul dintre sfintele eanoane, eare aufost date mai inainte qi care au fost primite de Biserica intreaod (Sint.

At. 5, 9, 10). Dupi aceea au incetat tulburirile din Bisericd qi Tomosula fost primit gi recunoscut de cdtre to[i, Ei dispozi{iile cuprinse intr-insul au rdmas ln vigoare in lntreaga Bisericd Ortodoxd pind in ziuade azi. Prin urmare, in conformitate cu aceasta, dupi dreptul canonie

345

346 5, 6 Vasile cel Mare

al Bisericii ortodoxe, cdsatoria a patra este cu totul interzisd iar crs6-toria a treia este permisi nurnai in cazuri cxcep{ilnale, "si anume numai.cu incuviin{area episcopului competcnt.

CANONUL 5: (PRiMIFEA ERETICILOR, (ERETICTI CARE SEPOCAIESC PE PATUL DE MOARTE))

Aceia dintre eretici care la iegirea din via{d se pociiesc, trebuiesi se -primeasc6; sd se primeasci, ins6 firegte nu fdril chibzuinfi, cicercetindu-i, daci vor ar[ta adevdrata pociinfi ;i vor avea fapte, Iu"umdrturisesc rivna lor spre rnintuire.

_ -(2, ,74, sin. I ec.; ? sin. II ec.; ?8, 96 Trut.; 72 Neocez.; 7g, 47Lood.; 45 Cartg.)

ln acest call6n sfintul Vasile referindu-se la invii{5tura Bisericiicare prevede cd oriee eretie eare se converteqte la ortodoxie trebuiesd fie primit cu respectarea ceremonialului prer'dzut de eanonul ? IIecumenic, pentru diferitele categorii de erctici, aratd cd aceastd rindu-ialS trebuie sd se respecte eu aceeaqi rigurozitate. mai ales cind. con-vertirea are loe in pragul morfii.

Avind in vedere aceasti ultimr categorie cle eretici adaugi clispo-zi\ia cd unii ca acestia trebuie sd fie intrebati eu deosebire dacd c"ondamndcu sineeritate erezia mirtrrrisiti pind atunci, si daci va rimine statorniein invdfdtura ortodoxi in eazul cd se va insdndtoqi. Daed nu deelar5aeestea, spune sfintul Vasile, ereticul sd nu se invredniceasci de sfintaimpdrtdsanie nici eind este pe moarte.

CANONUL 6: (CASATORTT OpRrTE. (CASATORTA CELOR OpRrTrDE CANOANE, BSTE DESFRIU))

_Desfriul persoanelor canonice sd nu se socoteascd de nunti, $i cutot chipul si se rupi insofirea lor; cici aceasta este de folos gi Bisericiispre intxrire, pi ereticilor nu Ie va da prilej impotriva noastri, pr.eculnci prin ingiduirea de a pEcitui i-am atrage spre noi.

- ( 2 ! : 2 6 A p . t ; 7 4 , 7 5 , 7 6 s i n . I V e c ; 4 , 6 , 4 4 T r u I . ; 7 g A n c i r a ; 3 ,7 8 , 2 0 , 3 2 , 4 4 , 6 0 , 7 0 V a s . e . M a r e )

Sub denumirea de ,,persoane canonice.. sfintul Vasile are in veclerepe cei ce au intrat in cler necdsitorifi (carr. 26 ap.), gi pe cdlugdriiqi ciluglrifele care au depus votul castitdfii.

Potrivit prevederilor canonului 25 apostoric, persoana preofeascdcare cade in desfriu, se caterisegte.

unii clerici, caterisifi din cauza desfriului sustineau insd ci audreptul sd trdiascd in cirsdtorie cu femeile, din cauza cirora qi-au pier-dut slujba preofeascd, qi nu li se poate interzice cdsdtoria. La fel susfi_neau gi cdlugirii Ei cdlugdri{ele in a-eeagi situafie.

347z, 8 Vasile cel Mare

S f i n t u l V a s i l e a v i n d i n v e d e r e a c e a s t d s i t u a f i e ' l n i n t e r e s u l m e n -tirr""ii *airii'rritltiJ"Ji-Ei'".t't"pitatii demnitdtii cinului cdlugdresc' 9i

#;'; i"ri^rii"".i;" A; tuiecgiunite, ereticilor (cqn' 4 Gang'),-dispune,cd

;ff lfii^ d;;;; ;"i p"i-iti tn cler necisitorili sau au depus vofu[

castitdlii qi apoi u;- d;;a- i; desfriu s5 nu li se dea voie s5 trSiasc6

cu persoana, cu care a cdzut in acel pdcat'- Si c,u atit mai putin sd'

incheie cSsdtorie r"g"rJ "., a""i", ci, acegtia la tot cazul, trebuie des-,

paritti i i "elalii le loi ilegale Ei pic5toase si inceteze'

CANoNUL 7: (DESFRIUL cu BARBATII, SODOMIA' (osINDA

DESFRIULU iU BARBATII, A SODOMIEI $I ALTOR PACATE

ASEMENEA))

stricitorii de parte barbdteascS, ti stricStorii de animale, 9i uci-

gafii, -ii-iermecatorli, -ii

adulterii pi idolatrii, sint vrednici de aceeasi

pedcaps5; drept aceea ap[ca -9i la acegtia dispozi{ia ce o ai in privinfa

I"iJ"Uf. Iar'in p.i"i"iu celbr ,ce treizeci de ani s-au pociit pentru

necuralirea, p" "u"" au'f6cut-o intru ne,stiinfd, nu se cuvine nici a ne

i;ili;;ft-p.i*i"ua tori cdci atit ne;tiinfa'ii face pe cei vrednici de

iertare, cit gi marturisirea de bun6 voie,'si prelungirea pedepsei,-ce

s-a ftrcut atita timp; fiindcd aproape un veac de om intreg s-au -dat Sa-

tanei, ca sI fi s"'iea corecfiune- spre a nu comite imoralitdfi;, drenl

aceea, poruncegte "" ""o* s['se primeascS fdr6 prelungire cle pedeapsi'

mai ales dacd au li f""",*f, care 'induplecd

miloitivirea ta '9i daci arattr

viald vrednicd de indrumare.

(67 ,87 Tru t . ; 76 ,77 ,20 ,20 ,22 ,24 Anc i ' ra ; 58 ,62 ' 63 ' 65 Vas ' c ' M ' ;

4 Grig. de Niso)

In acest canon sfintul vasile are in vedere pe vr-Sjitorii sj cei ce

se indeletniaese cu--fapte pacdtoase similare, care chemind in ajutor p-e

ai""olirr in vrdiile to", prin aceasta ii slujesc EiJ cinstesg (sint' at. IV

f fOl. boti ac"Sfia .p"h" sfint'1 pdrinte, -sint

vrednici-de aceeaqi pe-

deaps.l. Aceasta nu insemneazir insd c5 toli acegti pdc;togi' trebuie sd

;;a;pil";;"cd acelaqi numdr de.ani -cle pocdinle'.9i- ei fiecare trebuie

;Eil;;a atitia ""i a" epitimie, .ci{i se v.9r..ho.t51i in privinfa lt^""?-,"ii- r" parte,

'si """"*, pentru ucigaqi, otrdvitori Ei.vrdjito_ri, - 20 de

u"i ao epitimie rcr". SO, O^S Vas. 9, rt-,), iar- p-qnt5u ceilalti 15 ani de e-

nill*ie (tan. 58,'Oz, os Vas. c. M.). Siintul Vasile menlioneazd apoi pe

;i ;;""illorf p"i.tqi in neclrdlie, in eare au e6zut din neEtiin!5.-gi pen-

tru care ei ," po"eiu." 30 de ani. sub .,necuralie( sfintul Vasile inte-

i"g"-"i"i irr"estui, "ina "in"rru cade ln desfriu cu pers.o_ane rude d-e sin-

G-Si"; alte p5cate; d" toate seifae o' bund Etiin!5 (Sint. At. IV, 112).

C A N O N U L B : ( U C I D E R E A D E V O I E $ I c E A T A R A D B V o I E ) '

cel ce in minie a intrebuinfat secure asupra sofiei sale, este uci-

g";. n"", ti"e ca mi-am adus aminte, 9i este vrednic de priceperea ta

94d8 Vasile cel ll{are

s6-!i vorbesc despre acestea mai pe larg; cd multe sint deosebirileintre cele fdptuite cu vointd gi ccle fere Je voie. cd este cu totul firide voie gi departe de voinfa fdptuitorului, dacr aruncind "l ;" ;i"t;;asupra unui ciine' sau pom, nimeregte un om; c5ci impursul i-a fostde a goni animalul, ori de a scutura fructul, dar s-a intimplat .il i;sine, ,ci prin lovitur5 a nimerit in trecere atrdturea. Deci una "u u"uurtueste firi de voie. Insi fird de voie este pi dacd cineva voind a intoarcepe cineva cu biciul, sau cu toiagrrtr nu l-ar lovi tare, dar cet lovit ar muri.cd aici se socoteste- inten{ia, de a voi sd indrepte ri'p, cel ce a g.o,rii,iar nu de a-l omori. Asemenea dintre faptele cele fdre de voie este giaceea cind cineva in.incdierare, apirindu-se impot"ioa ".rioa, "" iul",ori cu mina fdrX crufare, ar indrepta lovitura spre locurile mortale cas5-i faci riu, dar nu ca .*i-I omoare de tot; aceasta ins5 se anrouiedeia eu, cea cu voinfa; crci cel ce a i_ntreb"irriui urirJ J"'"r""rii^r;r"aplrare, ori cel ce fird de erufarg a dat loyit,i"u, la-""it este cd triruitfi ind de patimi nu a crufat po om..nsemenea er ""iL a intrebuinfatun lemn greu' ori piatrd mai

-mare decit puter!, o*"n"ur.E, se nunrxrdIa cei ce fdri de voie au fiptuit, una insi'vrhilFi;tt" frcind; dcoarecedin minie a dat acest fel de rovituri, in"it a ]riro"ii-1r" cer rovit, de5isilinla i-a fost poate sd-l zdrobeasci, iar nu de a-t omori ct* totul. Insicel ce a intrebuinlat sabie, sau orice de acest fel nu are nici o iertare,gi mai ales cel ce a aruncat cu securea; cici se vecle cd nu a Iovit cumina apa ineit mEsura loviturii se fie'i" .tepi"i;;; ;u, ci a aruneata'5a ca gi greutatea fierului, ;i cu str5snicie, gi pri' u'int cit mai ,r.,or",Iovitura sd fie neap5ra-t moriard. $i iarxpi creprin voluntard gi nicicrecumindoielnic5 este fapta de ferur "el"i "xvi"9itd de tirhar, s4u cle nxyxririrevrdjmasilor; c5ci acegtia "u urlevd"at pentru bani onroar5, fugint! clevidire; iar cei ce merg Ia.b5tilii pentru ucideri; ";-rr";; nici sd infrico_

$eze.' nici si infelepfgase5, ci prbprrninrlu-;i ;;J;;;;tJ orlroare pe ceie-e Ii se impotrivese; insi si aace "in"va pentru artx pricind din crorintade .a Sti ar preg5ti doctorie, da" ar omori pe una "u a"uartu o consi_d^erim, voluntari; in care f"f fa" fJmeile, ao'mu-r-tu-ort J,, ou"""are cles-cint-ece ;i- vrdjitorii, incercind ,e-"i"rgl pe unii spre dragoste, si din_du-Ie aeelora doctorii, care produc intunecarea nrinfilor; deci ''ele caacestea -omorind, de;i .na vbitrol, si altcc'a au ficut, lotu;i lrentru cds-au indeletnicit din <Iorinta de a cunoalte ;i c' ccea ee este orrrit, ses-ocotesc intre eei ce ucitl vorunfar. prin'urma.;--fi;;1"-ee da' ctoctorii{g qvgrt, uciga;e sint ;i .1", ii ""iu ce prirnesc otrivurile, earc onroarifdtul. In privinfa aceasta arn spus atit cit trebuie.

(6_5 Ap. ;91 Tru l . ; Z l , 22 ,2J Anc i ra ; Z , g ,7 l ,43 , 54 , E6, SZ Vas. e .lll[are; 5 Grig. d,e Nisa)

In acest canon sfintur vasile face clistinctie intre uciderca vorun-tard si cea involuntard gi aratd cind se poate considera una sau alta dinaeeste infractiuni. I'tre uciderile voluntare considerd si avortut luci_clerea .fdtului) (vezi ;i c9!. 2), pentru o-o"J--"in*,n'irrtu", prevecle oepitimie de 10 ani (can. 3z), iar pentru ecl 'oluntar 20 de ani (can. 56).

9 Vasile cel Mare

CANONUL 9: (DESPARTIREA. (DIVORTUL))

t, Hotlrirea Domnului este ci nu-i iertat nimlnui a desface cis6-toria afard de motivul de adulter (Mt. 5, 32). Urmind sensul cuvintelorDornnului, se potrivegte deopotrivi atit bdrbafilor cit pi a femeilor. Darobiceiul nu este a$a; cici in privinfa {emeilor afldrn rigurozitate multiin tratament, zicind Apostolul, ci cel ce se lipegte de o desfrinati untrup este (I Cor. 6, 16), iar feremia cd ferneia de se va impreuna cualt birbat, sd nu se mai intoarcd la soful ei, ci spurcindu-se si sespurce (Ierrn.3, 1); ;i iardgi: Cel ce fine adulterd, este firi de minte;i nelegiuit (Pilde,18,23); iar obiceiul orinduiepte ci atit birbafii adul-teri, cit qi cei ce trdicsc in desfriu, si se refind de la femei; incit ceeace tr5ie;te impreund cu un birbat l6sat, nu gtiu de poate fi nurnitSadulter5; deoarece aici vina atinge pe ceea ce a l6sat pe birbat, dincare cauzd s-a depirtat de cisdtorie; cici s-au bitutl fiind 9i nesu-ferind bitdile, trebuia sd rabde mai virtos, decit sX se despartd de sof;sau nesuferind paguba de averi, nici aceastd pricini nu este vrednicl deluat in seam6; iar dacd birbatul acela ar viefui in desfriu, in privinfaaceasta nu avem in obiceiul bisericesc aceasti observafie. Ci chiar debdrbatul necredincios nu s-a orinduit ca femeia sd se despartS, ci tre-buie sd rabde din cauzi cE nu $tie care va fi sfirgitul. Cdci ce gtii fe-me!e, dar dac6-fi vei rnintui bdrbatul? (I Cor. 7, 6). Drept aceea, carea lSsat pe so{ul siu gi s-a dus la altul, este adulterS; iar cel pdrdsiteste de iertat, pi nici ceea ce viefuiesc laolalti cu unul ca acesta nu seosindegte. InsI dacl bdrbatul, despdrfindu-se de sofie, ar merge la alta,atit el este adulter, fiindcd o face pe dinsa si fie adulter5, cit ;i ceeace viefuiegto impreund cu dinsul este adulterd, fiindcl a atras la eabirbat strdin.

(48 Ap. ; 87 ,93 , Tru l . ; 20 Anc ' ra ; 102 Car tg . ; 78 ,27 , 35 ,77 Vas .c. IIare)

Pdrintii dc ia sinodul Trulan prin canonul 87 stabilesc doctrinaBisericii despre divor!. In motivare pdrinfii se referd la canonul acestaal noudlea al sfintuiui Vasile qi citeazd Ei locurile din Sfinta Scripturdcitate de Sfintul Vasile.

La intrebarea lui Amfilochie dacd gi femeia poate sd ceard divor{ulcind solul ei comite adul.ter, aqa dupd cum poate sd facd so{ul, cind do-vedegte de aduiterd pe sofia sa, sfintul Vasile citeazd cuvintele Domnu-lui nostru Iisus Hristos din Evanghelia de Ia Matei (5, 32), gi zice cd a-ceasti poruncd a Mintuitorului se referd atit la sof cit qi la sofie. Caatit so{ul cit qi sofia, in situalia dovediti de desfriu, a celuilalt, este con-firmatd $i ln alte locuri din Sflnta ScripturS, cum sint, cel de la Matei19, 3-9, unde Mlntuitorul citind din Legea lui Moise, care din cauzaimpietririi inimii a admis ca solul s5-9i poatd demite pe sofia sa, adaugdcd de ia inceput nu a fost aqa, ci cd oricine va lua o astfel de femeiedemisd comite adulter, stabilind astfel c6, infidelitatea solu$ri in

9 Vasile cel [Iare

cisdto_rie este deplin identicd cu infidelitatea sofiei (a se veclea qi Mc. 10,11-13).

Sfintul Vasile avind in vedere aceastd lnv5{riturd a Bisericii in pri-vin{a egalitd{ii de drept a so{uiui gi soliei in cisdtorie, care se bazeazipe invd{dtura Sfintei scripturi, gi pe care o citeazd, in acest canon, aratacd vreme tndelungati nu s-a respectat de creEtini, acegtia melninind ve-chiul obicei, potrivit cdruia, numai soiul putea sd desfacr cdsdtoria, dacdsoiia comitea adulter, pe cind solia trebuia sd tolereze aclulterul bdrba-tttlui; Ei men{ioneazd ciar cd acest obicei se observd gi in vremea sa.

.Legislalia-romand nu acordd so{iei drepturi in societate, ea fiindsocotitd ca fiind sub puterea pirrinteascd a so{ului. Legiuitorul roman a-pdra numai drepturile so{ului. Aga incit, in viafa coijugald, fiind apd-rate numai drepturiie sofuiui, infidelitatea sofiei era pedepliti ca adulier,pe cind a,sofului nu era sancfionatd prin 1ege, ceea ce insemna obliga-fia-.sofiei de a suporta nu numai puterea despotic5 a so{ului ci Ei in"fi-delitatea acestuia. Pe vremea impdratuh:i August s*a incercat o schim-b_are in aceastd privinfE, vrind sd se puna capiit imoralitd{ii. Lex Juliade adulteriis coercendis, a invalidat o serie de legi, care au fost emisei^n ac-el _tinip in sensul cd so{ii au libertatea de a se impreuna cu oricefem.eig (concubind) pe lingd solia sa legitimd, qi a declaiat de ilegald giy_lodl']gd de pcdeaps:i relafia solului sau so{iei cu o ter{d pumoot X 1Dig.XLVII I , 5, 6, $ 1).

" Pri+ toate pedepsele impuse, imoralitatea din lumea pdgini nu afost stdviliti Ei,ea s-a continuat qi in lumea cregtind. Deqi in-societatcacregtind se condamna orice infidclitate conjugali, a solului ca ;i a so-{iei, cu t-oate acestea, potrivit conccptiei veChi care mai ddinuia in pri-vinla subordondrii sotieii qi a,supelioritdfii de drept a solului in cisi-torie, susfine cd so{ul se pedepsegte muit mai uqoi peniru infidelitateconjugald decit solia, care comitea infidelitatea conjulal5. Sotul care co-mitea o astfel de infracfiune se considera vinovai de desfiiu pe cindsofia de adulter (vezi can. 21 Vas. c. M.). ftnpotriva acestei concep{ii in-j-uste cu privire la drepturile conjugale ale sofului Ei so{iei, iau atitudinefelmd unii sfinli pirinli Ei se emite chiar o lege de stat. lntre acegtia Ter-tuilan in secolul III, condamnind aceasti mentalitate, numegte aciulterpe oricare dintre so{i care incalc.i fidelitatea cisniciei (De monog. 9), a-pdrind monogamia. Impiratul constantin cel Mare prin o lege a" so'iDeadulterii-s, cod. 30) prescrie pedeapsa cu rnoartea pentru toil cei ce co-mit adulter. Mul{i sfinfi parin{i in scrierile lor menfioneazd drepturileconjugale ale sofilor. De exemplu sfintul Atanasie cel Mare combatepe cei_ ce negau sofiilor dreptul de a acuza pe sofii lor pentru infideli-tate-, declarind- cI pdcatul adulterului se sdvirgegte in toate cazurile, Eicind soful desfrineazi cu alte femei, preculn gi cind sofia desfrineazd cualt bdrbat (citre Antiohiu, Quest. g4). sfintul Ioan Gurd de Aur consi-der.{ adulterul atit desfrinarea cu o femeie maritatd cit Ei desfriul cu ofemeie liberi gi ner:riritatd (Cdtre I Tes., Omil. 5).

La fel considera qi fericitul Augnstin (De bono conjug, 4) in pri-vinfa obtigativitdfli identice atit a sofului, cit qi a so{iei de a pistra fi-

"10'a/asile eel Mare

delitatea conjugale. Ambrozie (De Abrah. 1,4) qi Ieronim (De Epitaph)sus{in cir nu poate fi permis solului nitnic din ceie interzise soliei 9iinvers.

Din partea primi a cauonului prezent se desprinde cu ugurinte cagi sfintul Vasile cel Mare are aceeagi conceplie ca qi ceilal;$i sfinli pa-rinli Ei invdldtori bisericeqti, deoarece consider5 adulteri orice femeiecare se face vinovatd de infidelitate fa!6 de solul s[u, Ei adulter, peorice brdbat, care devine infidel soliei sale legitime. AcelaEi lu:ru sevede $$$$$i din canonul 77 al sfintr-rlrui Vasile cel Mare, in care el supunepedepsei pentru adulter, pe toli cei care se fac vinovali de infidelitatefali de soliile lor, unde citind din Sfinta Scripturd locul de ia l\4atei18, 9, vorbegte expres despre egalitatea de drept a solului 9i a soliei incdsdtorie. Din toate acestea rezultd clar ci dupd lnvdlatura canonicda Bisericii, adulterul poate fi invocat ca motiv de divor!, atit din par-tea solului cit Ei din partea soliei.

Pe de altd parte, din faptul c5 sfintul Vasile amintegte in canonr,,i despre obiceiul riimas in via{a socialir rotnand, potrivit cdruia soluluii se recunoqtau toate drepturile, pe cind sofiei foarte puline, rezulticlar cd sfintul Vasile cel Mzrre, constatd cu regret pdstrarea acestui obi-cei Si in lumea creqtind; respinge acest,obicei ca necregtin gi cere sd sestlrpeascd acesta gi sai se respecte doctrina canonicd a I3isericii, care re-cunogtea aceleagi drepturi conjugale atit sofuir,ri cit ;i so{iei (a se vedeaqi can. 21).

CANONUL 10: JUR.,\MINTUL $I CALCAREA LUI)

Cei ce jurd cd nu primesc hirotonia, dupi ce au iurat, si rru fiesili{i a-;i cdlca jurirnintul. Cdci de;i se pare cuiva ci este vreun canon,care iarti pe unii ca ace;tia, totupi din experienfS, am cunoscut cX ceice-qi calcd jurbmintul nu rnerg pe calea cea bunb. Dar trebuie a secerceta ;i felul jurimintului 9i cuvintele ;i dispozifia eu care s-au jurat,

9i finefea adausurilor din cuvintele cu care s-a depus jurimintul; a;adaci de niciieri nu va primi nici o dezvinovdfire pentru din.:ii' apoiunii ca acegtia trebue a se abandona cu desivir;ire. Dar cazul in IegS-turl cu Sevir, adici presbiterul cel hirotonisit de acesta, ni se pare cIare oarecare dezvinovdtirs de acest fel, daci fi se pare ;i !ie; dispuneca linutul acela ce este supus Mistiei, la cal'e a fost rinduit acel omsi se supunl Masadelor; cdci astfel nici acela, nepdrisind locul destinat,nu-;i va cilca jurimintul, gi nici Loghin avind pe Chiriac Ia sine, nuva l6sa pirlsitd Biserica, ;i nici sufletul siu nu-l va osindi prin negli-jen!6; iar noi ne vom arbta cI nu facem ceva impotriva canoanelor, pdr-tinind pe Chiriac, cel ce s-a jurat si rbrnini la Mindani, dar apoi aacceptat strdmutarea; cdci reintoarcerea va fi pizirea jurimintului; iarceea ce a ficut in urma ordinului nu i se va socoti spre cilcare dejurimint, din cauzd ci n-a finut seamd de jurdmint' cdci nici pentrutimp scurt nu s-a depdrtat de Mindani, ci a rdmas acolo intr-una' Iar peSevir, care se dezvinovdfe;te ctr lipsa de memorie, il vcrn ierta zicind

3 5 1

i.

it,,

352 ll Vasile cel Mare

cd cunoscdtorul celor ascunse nu va trece cu vederea ca Biserica sa sifie pdgubitr de unul ca acesta, care de ra incepui a lucrat necano-nicegte ;i a legat cu jurdmint impotriva Evangheliei, si invafd a se cilcaiglegunt{ prin acee6 cd s-a strimutat, iar alum minlind prin aceea cdfdfdrdpte lipsa de rnemorie. Deoarcce insi nu sintem jtidecal"ri de inimi,ci judecrm dupi ce_le ce le auzim, sd lrsim Do*rnilui pecrepsirea, iarnoi il vom primi fird deosebire, dind iertar-e prin ,rita-." patirnei o-menegti.

(25 Ap.; 95 Trut.; 77, Zg, 29, 64, gI, 82 Vas. c. tuIare)

In acest canon ca Ei in canoanele !2, 2g,29, 64, g1, g2, sfintul Va_sile vorbegtg dgspr,e jurdmint ;i importang" """.t.iia ?u";i a"ip"" ;;i ";;"igi calcd jurdmintul

- In canonur prezent, sfintul vasile cel Mare expune lui Amfilohiepdrerea sa despre jurdmintul public, pe care l-a depris ,r, ou.""u.e chi-riac cd va rdmine permanent intr-un iat oareci* -iu-pi".uiter.

un ast-1'l d: . jurdmint pr-acticat p" r""-"u sa, care nu avea vreo importanfadeosebitd, nu era sanc{ionat ca in cazul jurd'ri"iurui .or"*.,

-i"u". - iiap.). Dar' sfintul vasile lu aprobd nici cilcare" u"J.t,ri

^icr ae :iira-i"imotivind cu experienfa din care se constatd cd le merll rdu tuturor ce-lor ce nu {in ceea ce au jurat ci vor pdstra, uaaugini'Si precizind cA inastfel de cazuri trebuie ia s9 fini seama de felui cum s-a depus jura_mintul, dacd a rostit respectivril numele fui- O-u-neleu cind a jrrat, cecuvinte a folosit gi care a fost starea lui sufleieasca-Ji" momentul de_punerii jurdmintuiui,- si.. potrivit tuturor acestor imprejurari trebuie siise aprecieze valoarea jurdmintului depus.

, ..Dr-pu aceste preciz-iuni- de qrdin general, sfintul vasile cel Mare dasolufia, in cazul in spcla a rui chiriuc] caru tiina nirotonlt preot pe sea_ma unei biserici nou ziditd,. gi jurind ci va rdmine acoro toati viafa, nui s-a permis sd ia f-u1c{ia gi a trecut la alti Uir"ri"a, -i"trucit

bisericapentru bare a fost. hirotonit, era sub jurisdiclia artui "pi."op, Ei tj;i;Jseama cd cel ce a zidit amenin{a cu inchiclerea'ei, sfiniJ-Vasite cel Mareacceptd motivarea episcopului care l-a hirotonit "a -o -

"itut cd bisericanoua nu era pe raza teritoriard a jurisdic{iei sale, gi=prop,.rrr" "u o solu{iepracticii ,menitd sd aduca pacea in bisericd, ...rr.ato*die: satul in cares-a zidit biserica s.d treacd sub _jurisdiclia 'episcornf"i-iu."

a hirotonitpe chiriac. iar chiriac sd revini la aceastd biiericd. tn-r"rur- """"i", ,p"_ne sfintul-!asile, se. va impdca patronul care "-;"i;i;';inchiderea bi_sericii $i chiriac iEi .. va iespecia jurdmintur, ia. p"'1"f vinovat, epis_copul care a hirotonit presbiler pe seama unei biserici care nu era subjurisdicfia sa, s.i care motiva cu uitarea, il i"""uai"i"azd judecdfii luiDumnezeu c€re va cunoaqte adevdrul acestei iustifiderii

' CANoNUL 11: (UCIDEREA FARA DE VOrE)

Iar cel ce a comis uciderea f6rd de voie indestul a implinit osindain cei 1l ani; cdei este invederat cE in privinf; ;l;, l;4i ,a ob."rr.b*

12. 13 Vasile cel Maro

Legea lu Moise; gi pe cel ee a cizut'de ranele, ce a primit, dar lar69ia umblat pe toiagul sdu, nu-l vom socoti cE s-a omorit; iar daci nus-a mai sculat dupd lovituri, lovitorul, cel ce l-a omorit fird voie,ucigag este; insd dupi intenlie involuntar. J. r . -

(65 Ap; 23 Ancira; 9 sin. I-II; 2, 8, 73, 54, 57 Vas. c. Mare; 5G r i g . d , e N i s a ) i ' r ' ' t ; t ' i ' : I ' i

In acest canon la intrebir6\d riii emttlbctiie, sfintul Vhsile ,a?puna"ci sel c€ a suportat epitimia de llani, pentru ucidcrca fdrd voie, poatefi primit la sfinta impdrtSganie in mod neindoielnic. Aici, a avut invedere cu siguranld prevederile din canonul 5? al sdu, unde stabileqte10 ani epitimie in cazul in spe[5.

CANONUL 12: (CASATORIA CLEIIICILOR. (CLERICII SE POTCASATORI O SINGURA DATA))

' Canonul a oprit bu des6virgire de la slujire pe cei ce s-au cisdtoritde doud ori.

(17 Ap.; 3 Trul.; 7 Neocez.) .ti ' i ' ; . . , . ; : i l _ i . i ) V . . '

; , In acest eanon sfintul Vasile cel :Mare ane in .vedere prgvedereacan. 17 ap., potrivit clreia preot poate fi numai acela care s-a cisdto-rit o singurf, dati, hotdrind sd fie caterisit episcopul care .!:a hirotonipe cel cJs-a cSsdtorifi de doui ori (Sint. At. V, 28; VI, 155, etc.).

,,, .,,CANONUL 1:l: (CEI CE UCID IN RAZBOI) 'o i" ""; uti

':l 'Pirinlii no.ptri nu au socotit intre ucideri, uciderile din rizboaiei

mi se pare sb Ie dau iertare celor ce lupti pentru bunacuviinle 9i pentrudreapta cinstire de Dumnezeu. Dar poato ci este bine a-i sfltui ca trelani Jd se refinE de la implrti;ire ca cel necurali cu miinile.

(22, 23 Ancira; 1 Atanasie cel A[are; 8,,,!3, 55 Vas. c' More;.5Grig. de Nisa) rroq i4 , , r1: j!11js-; .. i i.,) i.:

Fdcind pomenire, ra inc!ffiit,rT canonului,'tid' biii"lltf inogi"i, cu sigu-

ranfi sfintul Vasile are ln vedere pe sfintul Atanasie cel Mare, care inepistola sa citre Amun (can. 1) declard c5: ,,Omorul nu este i-ngdQuilclar este gi legal gi vrednic de laudd a ucide pe inamic in rdzboi". Laapeasta sfir:tul, Vasile adaugd sfatul sdu ca cei ce s-au ficut vinovalide ucidere sd se retind trei ani de la irnplrtdEanie. Motiveaze opiniasa flcind referire la prescripfiile Vechiului Testament (IV Moise 31,77 -24); lncerclnd, ca prin aceasta sa ugureze gi starea sufleteascd asoldafilor din cauza clrora s-a virsat sirrge omenese.

Comentatodi Zcsnata Ei Baslamon, fac precizarea ce jn. practicaviefii bisericeqti se observl cA. nu s-a respectat sfatul sfintului Vasileci s-a avut in vedere prescrip$a sflntului Atanasie ieel Mare, citind

3i5

s3{14-16 Vasile cel Mare

cazutile de. preofi,.,care phrticipfnd'.Ia r:dzboaie au,rcomiq intracliunear.dbucidere a inamicului, -unii ca icegtia nu numai cd inu au fost despuialide demnitatea clericald, ci aimpotriva s-au in'reanicit de rar-rda (Sint.A t . IV , 132 - I3J ) . . ^ -^ . r r . . . r , , , r r , i )

CANONUL 1.1: (osiNDA CAMETEI) *; ' t s ')

.'� cel ce ia camdti, deva primi sd intreburnleze ciptigul 'edreptpentru- sdraci, ;i dupi aceia se -elibereazd

de boara iubirii de bani, eleste prilnit la preofie. ' --

(44 Ap; 71 sin. I ec.; I.0 TruL;; 4'Laod.; S, 16 Cartg.; 6 Grig cte Nisa)In acest canon sfintul Vasile rdspunde lui Arnfilochie la intrebareadacd laicul care s-a ocupat cu cimiidria poate fi

-pri."it in cler, ari_tlnd cd poate fi dacd va distribui cigtigul realizat s^aracltor, qi-a*a

^"u

promite solemn cd niciodatd nu sc va mii indeletnici Ju astfel de.Iucruri.sigur aici, are in vedere doctrina canonicd potrivii cl"eia clericul careia camdtd se sancfioneazA cu caterisiiea. - ;

CANONUL 15: (TILCUIIiEA PSALMULUI 8,4)t>.' MI mtr. cI .tu _ cartli precizie grdmaticali in Sfinta .Scriptur6,

giso.cofi -cd este forfatd expresiunea tilcuirii, care se aratfl pe ,iriu ia_u.rrit6, da-g nu traduce_ deplin infelesul din'lirnba evreiasca. Dar fiindcdse cade a nu trece firE observare intrebarea pusd de un birbat scrut6-tor, rispund cd: Pisirile cerului pi pestii mdiii, "hi;,

-l; crearea lurnii,au avut aceeapi o'igine, cici din ape au ie;it aceste amindoui ;p;;iii;;aceasta este cauza ci ambele au aceeagi insu;ire, cb acestea inoatb inapd, iar acelea zboarl in aer-; gi din cauza aceasta s_au pomenit ele laun loc. rar for'ra cuvintului, care in privinfa p"riil-. cu nepotrivire

s-a.dat, iar in privinla tuturor celor ce -viefuiesc irr'up", foarte potrivil;cdci s-au supus omului ;i pds'rile cerurui .ri p";iii ilx"ii; .ri ".i;;;iacestea, ci pi toate care strdbat ciririle miriforr ci nu oiice viazd lnapa.este-$i ̂ pegt!, q""*T chifii, balenele, pi-cleanii, qi-detfirrii, ei i""il",apoi inctr-gi caii gi ciinii pi herestee, 9i-palo;erii, '; i-Uoii d"';;",-i;de vrei, _;i urzicile, gi peptenii, gi toate'"uiu "., pietea "u o* hirb, dintrecare nici unul nu este pegte, gi toate cele ce it"afut- .X.e"ifu ma"iio",fiindci sint trei neamuri, pisirile cerurui, p"rtii -e"ii, !i "itu viefuiescin ape, care se deosebesc dL pegti, dar ;i;";ri;;.1;A;i bu.a"t, mirilor..Canoanele 15, 16. Aceste curo*rr" nu cuprind nici o normd cano_nici. confin-utul lo,r constd in interpietarea uhui text ,It; ;;;; V, t;;

Ei respectiv din IV lmpdr. b, 10."

CANONUL 16: (TILCUIRE.LA IV IMPARATT 5, 1)

far Neeman n-a fost mare in fafa Domnului, ci in fafa domnuluisiu; adici era unul dintre cei puternici, de lingi imph*t"i ,ir.i""il""i

Bbd.,l7 Vasile cel Maro

deci cerceteazd ea de-am6riuntul :sfinta Scrlptur6. pi de acolo vei gisi

dezlegarea intrebirii. l

CANONUL 17: .IURAMINTUL, (CAZ DE JURAMINT AL UNUI

CLERIC)

Ne-ai intrebat in privinfa presbiterului Vianor, de este a se piimiin cler in urma jurimintului siu; dar este gtiut ci este a;ezat un decretobgtesc pentru toli clericii dip Antiohia, care au jurat impreunl cu el:.ca ei s5 se depirieze de la adunirile publice iar in particular si sivir-peasci cele ale presbiterilor sluibe; tot aceasta i se ingiduie ;i lui Vianor,in privinfa slujbei sale; cdci preofia lui nu este in Antiohia, ci in Iconia,unde, precum insursi ai scris nou[, s-a mutat spre locuinfi de la Antio-hia. Deci sb se primeasci acel birbat, cerindu-i-s" 6s citre cucerniciata si se cliasci pentru ugurinta jurdmintului, care l-a jurat in fafaunui bdrbat necredincios neputind suporta nepldcerea acelei mici pri-mgjdi i . i . i r . i i . : /

(25 Ap.; 95 Trwt. ; f i ,28, 29,61, 81, 8i 'Vas. " . i t t . f " ' ; ; i

Acest canon impreund cu cele urmdtoarele treisprezece 1f ?1- SO;sint alcittuite din epistola a doua canonicd a sfintului Vasile cel Marecitre Amfilochie, episcopul Iconiei, cdruia i-a fost adresati Ei primaepistold.

Dupd o introducere 'in. car<t sfintul Vasile apreciazd zelul pentfu

cunoagtere gi nrodestie a lui Alnfilochie, acesta rdspunde pe rind ltrtoate intrebdrile puse de ciitre episcopul din lconian

ln prezentul canon raspundc Ia iutrebarea dacf, poate fi primitln cler un oo.""ute prcsbiter Vianor, carc a dcpus un jurdmint de fclulcum a fost juramintul lui Chiriac, despre care se vorbeEte in canonul10 al sfintului Vasile. Din textul canonului nu se desprinde exact desprece este vorba. Zonara apreciazd cd este vorba de unul din presbiteriidin Antiohia, care pentru a fi ,salva{i de persecu{ie, au fost silili deo persoand cu mare influenld sd jure cd nu vor indeplini slujba preo-

leascd. Presbiterul in cauz5, cdindu-se de ceea ce a facut a plecat dinAntiohia Ei s-a dus in lconia, la Amfilochie, rugindu-l sd-l primeasci, inrindul clerului din Iconia.

Stintul Vasile. la intrebarca Iui Amfilochie itsupra procedurii clcurmat in hcest caz, rdspunde cd dinsul a dat deja o dispozilie gene-;rald in aceastd privinfd cu privire la to{i clericii din. .Antiohia, care ap,depus acest jurdmint impreund cu'Dianor, qi qnume sd -nu slujeascfl inpubuc, ci numai in particular, pentru a nu fi motiv de sminteald insinul credincioqilor care qtiu cd ei au jurat ci nu Yor. mai sluji'

s, .. Drept urnare sfintul ,Vasile conferd Ei lui Vianor. concesia' de: a

sluji dar cu suportarea epitemiei:.cuvenite, dgoarugq acestg din rnicime,

de' suflat s-a pripit cu depu4erea jurimintului. Ei , , s ig

s6d 18 Vasilc cel Mar:d

t"{ll" Concesiunea aceasta admisd deib.fintul'Vasile piesbiterilor din Anti-oltia de a putea sluji, dar numai in particuiar, iai nu in public, trebuiesri. se considere ca_o excepfie de la norma generala. ca normd gencruia,prin canonul 58 Laodiceea, se interzice nu numai presbiterilor, ci giepiscopilor de a aduce sfinta jertfd pe ascuns in case particulare. Maitirziu, cind s-au admis qi paraclise in case particulare, prin can. 81 Trul.,s-a interzis p^rezbitglilqT d9 a sluji fn aCeste paraclise firra de Etireaepiscopului. sfintul vasile, la fel interzice presbiterilor, sub pedeapsd, dea sluilil case particulare (can. 1) ca gi alli pdrinli 9i invdiatori

-biseri-

cegti -(ciril al Alexandriei, Authropomorphitros, 1d; iiusebiu, psalm 2z;leronim IV 26).

Sfintul Vasile cel Mare a fdcut concesiunea aceersta presbilcrilofdin Antiohia avind in vedere imprejurdrile excepfionale creiitL, in Anti-ohia de acea persoana de mare influenli care i-a pus sd jr-rre cu scopulde a-i putea ocroti qi aplra de persecu{ie pe acei pleogi. ,$e

*o^ n,

cANoNut LB: (ViRSrA CANoNTCA PENTRU oA*Ao;fnni;T,(VOTURILE CALUGARITELOR gr FECTOARELOR) ..i. :.

^,. ln.privinfa fecioarelor cdzute, ca-re au figdduit Domnului viala ceal"!"1 sfinfenie, apoi cizind in-patimile trupului gi-au cilcat figiduin-fele lor, Pdrinfii nogtri purtindu-se cu bunitate ;i cn blindefe fafn <lene_putinfele celor ce aluneci, au legiuit si se primeascd dupd'un an, lafel orinduind _ca pentru eei ce se cdsitoresc a doua oari. bar, mie-mise pare, ci, deoarece Biserica, sporind prin harul Iui Hristoi se facemai puternicd pi acum se inmullegte tagma fecioarelor, trebuie si seia aminte cu de-adinsul la lucrul care se cunoa;ts prin infelegerea ;iprin sensul scripturii, ce se poate gisi prin interpietare; ca iaduviaeste rnai prejos decit fecioria; deci ;i prcatul viduveloi, este rnult in urmacelui al fecioarelor. si vedem dar ce a scris Pavei rui rimoteir ,,rarde vlduvele cele mai tinere te ferepte; c6ci atunci cind se infierbinteaziimpotriva lui rrristos, poftesc sd se mdrite, avirrd osindx, fiind;e ri;cilcat credinfa cea dintii" (I Tim. 5, 11-12). Deci daci viduva se su-,pune -sub picat prea greu, ca una ce a lepidat credinfa in Hristos, ce-ntrebuie sd socotim de.spre fecioarS, care este mireasa lui Hristos, ;i vasjsfinfit, afierosit stbpinului? Mare picat face si ceea ce se cli roabinunfilor celor ascunse, umplind de striciciune casa, necinstind prin viaface-a _vicioasE pe cel ce o arc; dar cu mult mai rea este mireasa, fa"inau-ieat'lteri, pi necinstind unirea eu mirele sru, dindu-se pe sine voluptxfilorcelor neastimp5rate. Agadar vrduva se osindeptn "a o roabE stricat[, iartecioara se supune osindei adulterei. Deci precum numim adulter pe celce viefuiegte impreun5 cu femeie strdinr, neprimindu-l mai inainte la,imp5rtEpire pind ce nu va inceta de la picat, tot aga vom hotiri 9i inprivinta celui ce are o fecioari. Dar ;i aceia trebuie str stabilim acumacE fecioarr numim pe ceea ce de bun6 voie s-a adus pe sine Domnuluigi a renunfat la nunti, ,si a preferat viala cea intru sfinfenie. Iar f6gi-

lE Vasilc c'el Mare

iduinfele Ie judecdm prirnite de atunci, de cind s-a ajuns la maturitatea

iJ"L+f. -Ca"i

"i"iaJ""* nu se cuvlne a se considera cu totul hotiri-

iout= io"fele copilireqti la unele ca acestea, ci numai dt^pA- "q. a ajuns

p*t" ;ui.pr"r""lu sau ;aptesprezece ani,- fiind sidnila gindurilor sale'

pi numai iupi ce "u"."iuia fiind mai mult, totugi a-rimas statornic[ in

i"t""ii" -ru,

9i st6ruind i' rugami'file sale de a fi primitd, atu'ci se

cuvinL a se num61n intre fecioare';i a confirma fdgid'rinfele uneea,ca

aceasta, li a se pedepsi t'iguros lepidarea ei de vot' Cdci' pe multe'

pa"i"tii 9i fratii ;i .rttot" tlintre rude, Ie aduc mai inainte de virsti, f[r6

uE t fori inrtemnate de irnpuls propriu spre nembritare, ei asigurindu-lip"rri,..' sine ceva lumesc;

- pe care _ nu irebuie a Ie primi u;or, pinX

"ittd ttu vom cerceta lSrnurit intenfia lor proprie

(19 sin.' I ec; 75, 76 sin. IV ec';' 40,

726 Cartg.; 5 s:n. I-il; 44,60 Vas. c. Mare.)44 TrtLt; 79 Ancka; 6, 44,

! . i f r , i a

In acest canon nu este vorba de cSlugdrite. ci de fecioarele afie-

r o s i t e , d e s p r e c a r e s e t r a t e a z l $ i i n c a n o a n e l e 6 g i 4 4 a l e s i n o d u l t r i d e l aCartaqina (a se vedea Ei can. 6 Trul.)'

La intrebarea lui Amfilochie cum trebuie si se procedeze fa[5 de

fecioarete -cu.e-Si

calcl votul castitdfii depus, in mod solemn qi apo-i'i;e

i" dlsfriu, sfintul Vasile spune cd tn vechime (a se vedea ean' 19

Ancira) s-a hol5rit ca unele ca acestea sd se supund unei epitimii d9 9t,an, ca cei ee, se cds5toresc a doua oar6. Aceasta, spune sfintul pirinte,

s-a hotdrit atunci din eondescendenlb fa!5 de sldbiciunea - omeneascd Sidih eauzd ci Biseriea lui Hristos nu era suficient consolidatd iar insti-

i"iit i""io""e|or afierosite era numai in germene; astizi, ins[, cind lueru-

riie stau cu totul altfel sflntul Vasile orinduieSte ca aceste fecioare dactr

ctlsfrineaza, sd se supuna pedepselor suv€'nite adulterelor. qi adica..uneiupiti-ii de 1b ani i"""i .ri 'eantanele 58 5i 60 Vas. e. M.). 1n motivare

siirrt..rl pdrinte invoed prevederi din Sfinta Scriptur6. ArAtind ei dacipotri"it invltdturii Sfintei Scripturi- starea de vdduvie este eonsideratd

irai prejos decit eea de feciorie, qi deci, dacd vdduva se pedepsesle !11d.cade'in"clesfriu, apoi o fecioard se va supune un9! ne-deyse qi mai mart',au"j i.si calcd voiul sdu; in afard de aieasta, sfintul Vasile aseamdni

;;;fi;"" cu sclavele, iar pe fecioare ert miresele oarnenilor liberi Eiie aici trage coneluzia cd aceastd pedepsire a Jecioarelor afierositg: elfg'picdtuiese'este eorectS. Dar, pentru a se cvita in viitor, astfel de situatii'

.tirrt,rl vasile dispune sd nu se mai primeasc[ in rindul fecioarelor afie-

rosite decit fecioarele ce Au implinit virsta de 17 ani sau cel rr-utini6-;;. li a""a dau-do.rada ci pot rafiona qi sint ln stare sd-gi manifeste

liber vointa. lor, deoareee voturile depuse mai devreme nu pot fi soco-

tite declt numai ,,cuvinte eopilSregti" pe care nu se pot pune nici un

temei. Sfintul \rasile mai atragc atentia cA apar astfel de neajunsuri $i

datoritd faptului cd unii pdrinti, din interese persotlale, silesc pe fe,tele

lor si intre in rindul fecioarelor afierosite, eind acestea nu-gi pot exprima

voinfa in mod liber cd vor triri nec5sltorite. ' i '

358 19 Vasile eel Mare

SO}:. CANONUL 19: (FAGADUINTELE :(VOTURILI]}. CALUGARILO.R)Iar figiduinfe ale birbafilor nu. au "urror"ut;l'decit numai dac5

oarecare s-au numirat pe sine in tagma monahilor, care se vede ci in. chip tacit primesc neinsurarea. Dar pi in privinfa acelora cred ci se cu-vine a se proceda tot in acel chip, intrebi'du-i si tuina de la ei iasn-,duinf-a limurit5; apa cr dacd s-ar intoarce Ia viafa de trup iubitoiregi voluptoasX sd se supuni epitimiei desfrinafilor.

(26 Ap.; 7, lG sin. IV ec.; 44 TruI.; 7g Ancira; 6, 7q, 20, 60 Vas.cel Mare)

riIn canon se trateazd problema votului fecioriei sau aI celibatului,

despre c-are- se spune ci poite fi depus de'orice p""*".ra. pentru cei cevor sd devind cdlugdri, votul acesta constituie o condifie ausotute.- oeaceea rse

qi pedepsesc to{i cei ce calcd acest vot depus in mod solemn.rn rdspunsul dat lui Amfilochie, in acest canon. sfintul vasile ex-

pune norlna generald de urnrat. Sfintul versile insd a tratat in multetrlte canoane dcspre via{a cirlugdr.ilor Ei cdlugdrife,lor, norm" ,a**. invigoare pind azi.- in Biser.ica Ortodoxa.

Monahismul a eristat nrult inainte de sfintul vasile, organizat girlinduit potrivit regulilor qi dispoziliilor date de superiorii mindstirilorsfintutr vasile are meritui ao a fi'organizat viata

'*orroh*ld. il ace;i

scop sfintul Pdrinte a scris mai multl lucrdri, intre care qi una, nu-mit5i ascetica, oare se referd $i Ia mbnahism.

sfintul vasilc, inainte dc a fi elirbor.t pravile propriu-zise pentrucd.lugdri ,a scris. citeva tratate scurte: Despre'sublimiiate-a monahului ca,ostaq,a lui Hristos;. Despre desdvirqirea spirituald qi Despre via{a mona-'hal5, cdrora le-au urmat doud lucrdri cu caracter dogmatic, Desprejudecata divind gi Despre, credinfd. Pe baza tuturor acestor lucriri aalcdtuit apoi 80 de. canoane monahale, intre care unele canoane au mainrulte^articole (de excmplu can. z0 are 36 ilrticolel si r" ii"d;-;;;;:.gi la fiecare articol, sint s;9a1. locurilc respective'din Sfinta S*ipil;;a Testamentului Nou. Dintre aceste canoane multe se referi la cheitiunid.d^9rp-t bisericesc, tratind aespre sri"genia oti;;t"r;;finlite a*,,-,.:

'ib

,qi 31); despre smerenie (can. 58), despre cinstea cuvenitd fetelor'cinstite;(-can. ,61,_"etc). Dupd ce a'alcdtuit aceste canoane morale generale pe bazasfintei scripturi, sfintul Vasile a elaborat doud categirii de canoanespeciale pentru cilugiri: 55 canoane pe larg lRegulele mari), $i sitcanoane abreviate sau pe scurt (Regule1e mici). Toite acestea iedactatefn formd de intrebdri Ei rispunsuri, expun, primele, cele pe larg, bazele-viefii monahale, iar celelalte, celer'abreviate, aratd, teate detaliile in pri-"vinfa felului in care sint obligafi sd traiascd monahii. pe lingd acestecanoane sfintul. Vasile mai' prescrie epitirnii, Ei anurne, 60 pentru cdlu-.gdri.. Si,l9 pentru cilugdri{e, carc-pot fi.*plicate in caz de incdlcaren: voturilor 'monahale.' .Toate iaceste-_caneane. cliferite despre epitimiisfintul vasile le-a cuprins intr=o:.formd concisd in lucrarea Aschiticke

20. 21 Vasile cel Mare

Diataxis in 34 capitole, care prezinta o deosebiti valoare Ei interes ln

cut oiqter"u sublimitdfii vielii monahale, ardtatd in prezentul canon cum

qi:in celelalte canoane ale sfintului pdrinte, care trateazd despre viala

monahald. Lucrarea sla editat 9i in iimba romAnd sub titlul: ,,Vechilerinduieli ale vie{ii monahale(', 19i9, in editura mdndstirii Dobruqca. Lucra-

;; ;";ti"" qi iinduietile. Sf. Pahomie cel Mare, Ioan Casian Ei Bene-

dict - (N. n.) .

C A N O N U L 2 0 : ( F A G A D U T N T E L E ( V O T U R I I , E ) E R E T I C I L O R S INECRBSTINILOR NU S1NT FAGADUINTE)

Acele femei, care in eres fiind, au fig6duit fecioria' apoi pe u-rmi

dimpotrivn ar fi ales nunta, nu socotesc cb acestea trebuie a se osindi; cd

toatl cite le spune legea, celor de sub lege le griieqte (Rom. 3, 19); iar

"Liu ""r"puse'inci iulului lui Hristos, nici nu cunosc legile Domnului;

drept aceea sint primite la Bisericd ;i iertate pentru cd acestea' o au

ai"-"tJi"ta ""a ir llristos. $i indeob;te cele ce se fac in viafa -catehu-menici nu se supun la rispundere; Iirette ci pe ace;tia Biserica nu-i

primegte fird botez; drept aceea'la aceqtia sint foarte necesare preroga-

tivele na;terii.

(14 sin. I ec.; 7 sin. II ec.; 5 Neoeez'; 79 baod'; 6 Tim' Alez; 5

Ch.iril Aler.) ..1

In acest canon sfintul'Vasile rdspunde Ia intrebarea pusi de ArnJi-lcchie, dacd o femeie care a depus votul fecioriei, in cadrul unei socie-

tirti eretice, ;i I.a c5lact mdriiindu-se, _poate_fi primitd in Biseried,

."[ti"a ca poate fi primitdt intrueit prin'botezul in Hristos sg iart5 toate

pdcatele, fi5spunr,ri acesta cor€spunde cu prevederile - canonului 7 II

icumenic, 9i cu doctrina canonicd potrivit cdreia numai voturile fdcute

i" "ua."i bisericii se pedepsesc cu pedepse bisericeqti in caz cd sint

"afJ",. pe cind voturile fdcute in ifara Bisericii nu pot fi socotite

voturi qi ele nu sint valabiie in Biseric5.

cANoNuL 21: (DESFRIU (ADULTER) $I DESPARTENIE) :

Dac[ un bdrbat viefirind impreund cu o femeie in c6sitorie, aR9!

nemu,lfumindu-se "u ,rorrtu, ar ciclea in desfriu, pe unul ca acesta il'socotirir desfrinat, 9i mai mult ii prelungim epitimiile. Insi nu avem

eanon de a-l supune vinovitiei adulterului' dacd picatul se va comite

cu cea liber[ de nuntd, cdci precum se spsne, adultera spurcindu-se_ v_a

il";;; fi ttr r" va intoarce la birbatul s5u (Ie_r. ?..1),-!i cel ce !ine-adul-ti"x ".ie fdrl de minte ;i nelegiuit (Pitde 18, 22); dimpotrivi cel_ce a

desfrinat nu se va opri de Ia impreuni vietuire cu sofia lui. Drept

uce"a f"m"ia va primi pe blrhatul sdu, daci el s-a intors de la desfriu;

iar bdrbatul va indepfrta de la casa sa pe cea intinat5; Fi nu este u;or'a

se gisi motivul in-prir.infa acestora, dar obiceiul a;a s-a'firtut.

( 9 , 7 9 , 2 7 , 2 6 , 3 4 t 3 7 , 3 9 , 5 8 , 5 9 , 7 7 , 7 9 , 8 0 V q s i l e c . M ; 4 G t i g ' N i s ' )

360 "rr,rit2 Va3ile cel Mar€

' sfirrtu'l vasile vorbeqte in acest canon, ca qi rn canonul g, despreobicg-iul necregtinese. existent pe vremea sa, potrivit cdruia so{ur, cares-a fdcut vinovat de infidelitate. conjuqale era bsindii-numai ca desfrinat,iar nu ca adurter, daci. a sdvirSit

"pdcatul * J io-"ie necdsdtoritd gisofia lui legitimd nu putea invoca d"".t iupJ*a19nt- "-ti" de divort; pecind sofia doveditd :ntiaeta, indiferent ce'fel ae barbat (cdsitorit saunecdsdtorit) era osinditd ca adurterd qi soful "i"" a""ptLl *a ir.rrro"e aeestfapt drept motiv de divort.

obiceitrl acesta, potrivit c.{ruia numai,sofurui i se recunogteau toatedrepturile ggnjyeat-9, .p.e gina sofia nu se uii"u.* "i"o^pu cre nici undrept, osindit de sfinfii.pirinfi, s-a p-dstrat in Biseriia cregtini, prove-nind din legislafia roman5 (vezi'gi can.-g).ln canonul prezent sflntul Vasile senate in cvidenfd absurditateaacestui obicci eare se observi incr in'eacur-rd; a;;;;"r Iv), dar eareera eu totul lpsit.de rafiune, cum ar.ati gi zonari in-comentariul sdu'(Sint. At. IV.'149).

Doetrina ea'onic5._ -expus5 in canonur 25 apostolie si cre sfintulVasile in eanonul 9 ,si zr 9a $i de sfiltui-b;;"il;;'Nisa ?n canonul4,-ql de al{i prrinfi,,potrivtt edreea atit iltui-kJ-ii *lti" se eonsiderauadulteri eind sint dovediti de infidelitate ;";id;H,' indiferent dacipersoana cu care au prcirtuit era sau nu cisirtoritd, nererspectati inveacul IV,,3 p5!rqns_ insd gi in doctrina juridicfi a' statului abia inveacul urmitor, cind-J-ustinian prin Nov,era rri, g.ss conferd ,ofi"i, a."p_tul de a invoca infideritatea sofului (adulterul'.""it"irl a".pt'mdti.,r-a-udivorf qi a cere despdrfirea de sof, dacd se r""" oo"la" "i .oiui t"i_-ieEte or oricare alti femeie qi nu vrei si renunfe ta aceasi*.Adulterul, ca motiv de divort. despre'"""" *-irateazd in acestconoll; a fost definit de canonistul MilaS. ca o relatrie (sexuald) ilegalda unui bdrbat cisdtorit cu. o femeie striin5 r",, "- unei t*mei miritateeu un bdrbat strdin.CANONUT, 2!: (CAS,ATORIA PRIN RAPIRE. (RAPIRE $I CASA.TORIE) FARADEITEGE) ": '.

Pe cei ce au..fernei din rEpire,, dacx ar fi ruat ei pe cele logoditemai inainte cu allii, llu' se cade a-i primi rin eomuniune) mai inainte,pini a _!u -!e lua (acelea) de Ia etinpii si a se da in -.tXrrirri""" logodnieilore_elor dintii, de ar vrea (ace$tia) si re ia, ,o" ,a--ru""nfe ra ele. Iarde va lua cineva pe rrna liberr, trebuie u i *" l"u -ii

u *" rla ra aistri pi a se IXsa in soc-otinfa mderor, -ori pdrinfi au i,o" fi, .;i i;*ii:6au orice fel de ocrotitori ai fetei; pi de ar voi Li " o da lui, s6se statorniceascE cis5toria; iar de nu vor voi, si nu se sileasei. r;t ""Ice are femeie din necinstire, ori ascunsl, ori siluiin- trebuie si cu_noase5 epitimia pentru desfriu. Iar epitimiu puniru

-"ui "u elesfrineazieste hot5ritX Ia patr.u ani; Si trebuie ca lni cef

-ai"iii sE se scohti'de Ia rugaciuni gi a se- tingui ei inaintea upii bisericii; iar in al doileain.a _se primi la.ascultarei iar in al treilir" ipi".-p*Einf[; iar in aIRStlulea sE stea irnpreu.r._c-' poporul, fi ind ii,a"pirruti't; '; ' i",ti;'atlusS; numai dupE iceea sE Ii se ia-iix inipaiia;ii=; iu cer Bun.

,23. 24 Vaslle cel Marc

(67 ap.; 27 sin.t IV ec.; 92, 98 TruI.; 71 Ancira; 25,'26, 30, 38; 40,: .42, 69 Vasile c. LL)

In acest canon se trateazd clespre cei ce rdpcsc fecioare logoditeeu altul, ca Ei despre eei ce rdpesc fecioare libere, nelogodite. SfintulVasile dispune in toate cazurile ea rdpitorul sd se supund epitimiilor,pe lingi observarea prescripliilor legilor statului. In primul caz dispuneca rdpitorul sd nu fie primit la pocdinlA numai dupd ce fecioara rdpitis-a intors la logodnicul sdu, care are dreptul si o primeascd sau sdnu o primeascd. ln al doilea caz dispune ca fecioara ripiti sd fie redatdpdrinfilor. Ace$tia cu voia fecioarei rdpite, sint in drept si hotdrascSclac!. se va cdsdtori sau nu cu rdpitorul. Indiferent de hotirirea aeestora,rdpitorul, ca unul ce a dezonorat pe ascuns $i cu sila o fecioarS. dispunesi se supund unei epitimii de patru ani, prev5zut5, pentru adulter, gin'rmai dupi ispdgire si fie primit la impdrtdqanie.

fndulgenta vdditi a sfintului Vasile fa[5 de rdpitorii de feeioare,probabil, din consideralie pentru familiile respective gi spre a impie-dica un riu mai rriare, nu a prins putere in practica bisericeasc5, eis-a impus dispozifia previzutd in eanonul 27 IV eeumenic 5i repetatdapoi Si prin canonll 92 Tntlan, potrivit edruia rdpitorul de fecioare sesarrcfioneazi cu anatema. I, Comentatorii aratd ci in vremea aeeea in vigoare erau 9i prer-e:derile legislafiei greco-romane, potrivit olrora rdpitorului de fecioarei se interzicea cisStoria cu fecioara rdpiti chiar 9i in cazul eind pdrintiifecioarei

'gi-ar da consimlimintul la aeeasta' (Sint. At. IV, 152, 153).

CANONUL 23: (CASATORII OPRITE)

^.. f""r* ;;; s-au c[sitorit cu dou[ surori,truu ""Iu ""'s-al "ar:-'l6rit cu doi frafl, noi am emis o scrisoare, a cirei copie am trimi.s4

cucerniciei tale. Iar cel ce a luat pe sofia fratelui s[u, nu se va primiinainte de a se despXrti de ea.

(19 Ap; 26, 54 Trul.; 2 Neocez.; 68,76, 78, 87 Vasile c. M.; 5 Teof 'AIen.; 77 Tim. Aler.)

La lntrebarea dacd un v5duv (sau viduvd) poate incheia cdsito-rie cu sora rdposatei sale so{ii (cu fratele riposatului siu sot). sfintulVasile spune ci a scris deja in Epistola adresati lui Diodor din Tars.care constituie canonul 87 al sfintului Vasile, potrivit cdruia aceastdcdsdtorie este strict opriti Si cd cel ce a incheiat o astfel de cdsitoriepoate fi primit la pocdinfd numai dupd ce desface aceasti eisdtorienelegluitd (vezi qi can. B7).

. , CANONUL 24: (CASATORIA VADUVELOR INCHINATE BISE--, RICII)

Apostolul a hotirit cE dacS v6duva, cea socotitd in numdrul vd-duvelor, adicfi cea prirnltE in slujbl de Biseric[, se cisitore;te, si setreacd cu vederea. Iar in privinfa birbatului viduv nu este nici o lege'

361

36225.'26 Vasile oel Maro

ci pentru unu-l ca acesta este de ajuns epitirnia cerlor care se cisdtorescde doud ori. Insi vdduva care a ijuns 9aire"ia"-""i, au u" ooiiu"alisi viefuiascd cu birbat, nu se 'a iirvrednici de i-pa"ie;i."u ""r"i g.ri,pind ce nu va inceta de patirna necurifiei. rar daci o vom prirni pe eainainte de gaizeci de ani, vina va fi a noastri, nu a femeii.

(3 sin. IV ec.; 40 Trul.; Sg Cartg.; 7l Teof . AIer.; 4, 47 Vasile c. M.)In acest canon se reqlementeazd situafia vjduveior consacrate Bise_ricii, numite vdduve ale bisericii, care vor sd se cdsdto-re;*d.-'-

"'""

Pornind de la prescrip{ia sfintei scripturi -J" -i;

Ro-ani 7, 3 9i Ic.o". 1' 30 potrivit cdreia -fiecare

feme_ie vaauva, "u."-*, aepinae'denimeni, este liberd sd se cdsitoreascd a doua ""ra,-'a"rpiu "ur" face men_tiune Ei in canonu-l f 1, .in canonul prezent sfiniul vu.ilu, referinau-seexpres la vilduvele intrefinute de Bisericd, menfionate in sfinta s.;ipa";;Ia I Tim. Y, 3._5, ]6t ^1r"{9 se impune sd nu

'tie primitc inainte de 60de ani.(I IiT. v'-11,-19), dispune ca vdduva primitd initarea vdduverorurserlcll. rnarnte de 60.d.e ani gi_doregte sd se cdsdtoreascri, sd se demitdde -sub ingrijirea Bisericii, gi sd fie expus5 epitimii "urr, ..] ;; ;;d;;;;;

,..9-ogu oari; iar'daci vreo vdduvd de sub iirgri;irea-Bis".i"ii;'il;il:mitd in tagrnd la virsta-prercrisd (la 60 ani). si-vrea sd tr.{iascd cu bartat,in aoest caz'acea felnele, ,,fdrd minte(( se iipsegte de sfinia impartaEaniepini cind nu se lasd de ,,nebunia sa,, qi pind' cind ,n, =" vindecd depqtima sa necuratd((, numind ,.necurdfeniei faptul cd' ,Jemeie in virstii i trece prin minte sd a;bd relafie cu birLat.,.

D

.; .

"-

CANONUL 25: (NECINSTTRE, pocArNTA, CASATORIE)., -,. CgI ce line pe o

.miei celei (ce se di)(acea) femeie.

femeie necinstit5 de_ dinsrrl se va supune epitl_pentru necinstire, dar se ingEcluie a ay"a pe

(67 ap.; 22 Vasite e. M.;) ,Eo , :3' " sfintul vasile avirrd in vedere canonul 6z apostoric in eare seprevede excluderea. de la impdrtdganie a celui "" u lviolat " f""i""*,ca gi p-r^evede-rile din canonur sdu ai 22-lea, in care stabile;te put",, urride pocdint5, , in - prezentur canon aratd c6 a"pa ,"*p;;;;"" ,acestei epi-timi.i, cel ce,'a dezonorat o fecioardl se'poate casato.i cu aceasta dacd nuexisti alte im_pedimente, dar i se interzice a se.cdsdtori ".,;ltti;;;i;

.(vezi Ei can. 67 sp.). ; , ,

CANONUL 26; (DESF,R16, pocArNTA, CASATORTE)Desfriul ttt gltr nunt6, ;i nici inceput de nuntd; drept aceea,ile:ar fi cu putinfd sE 'se

despart5 cei ci se impreurre prin desfriu,aceasta este mai bine. rar dacd cu tot dinadinsul Ie va plicea impreunEviefuirea, anoi si cylggscA e.pitimia nentru desfriu, a# ,a se perrnitd.ca sd viefuiasc5 laolaltr ca si nu se intimpre ""ra'rrrai "a,r.

, IL (4, 27, 22, 59, Zg, B0 Vasile c; NI.) n l t f ' . i

36326 Vasile cel Mare

,si..+.ri,,trn acest canon sfintul Vasile are in vedere concubinajul, adicd,;;";;fu;" """i rri"n"l-iib", cu o femeie liberi, pe care il considerS

Gf"iJ. in privin!" ""r"" ce duo astfel de via!5, Sfintul ,Vasile dispune

sI se facd tot ce e fosibil' pentru ca aceqtia sd se despartS' Sau si se

"arato*"""d legal. Diaci nu se va reuqi aceasta qi -nici ;nu pot fi .deter-mina{i si se cdsdtoreasc5. unii ca u"eqtiu, trebuie lsd fie supuqi epitimiei

;;;a;" -Jesiriu

qi sir ti se admitd a vie{ui laolaltd ca nu crumva sd

se intimple "urro -ui ra.r 1ta se intilneascd in secret, sd comitd adulter

in caz c5 s-au casdtorit cu alte persoane, sau s5 se sinucidd a$a cum

precizeazd comentatorii). J- r^ J^^r-:-Tolerarea concubinajului e o excep{ie de la doctrina canonicd ard-

tati in acest canon de Siintut Vasiie nu'trebuie si ne surprindS' Spre

" i"t-r"g" bine dispozilia acestui canon, trebuie si avem in vedere tim-

;"i-:,I;6-;-a elaboiat gi concep$it.c".ui dgminatin via{a sociald din vea-

irf ,.urp""tiv ctr p"iti." la cdsdtorie qi modul_ reglementdrii legale. a

;;"t"i institufii. Sfintut Vasile a trdit in'veacul IV in cadrul imperiu-

ir_ri 1.o,nurr. l-egistaqia romane admitea pe lingd cdsdtoria legald (legiti-

mum matri*o.tirtttj, ca toleratd, Ei un fel de impreund vieluire " "lYi

b6rbat, care nu u"J'i" f"glture'dL c6sdtorie cu o femeie liber6, numiti

concubinatus 1"on*bina;[ aceasta fiind imp'si mai ales de diferen-

lele sociale dintre o"-"iii, care nu permiteau incheierea unei-cSs6torii

leAale intre oameni de diferite categorii sociale.. lmpdratul -Justiniaq';;:;N#li; xTv,^xfr, s-a-r"e.rira,t intrucitva Ei acest lql d". convie-

iuire aami{ind-o 'dacd

cele douE persoane declarau ,in public qi ln fala

martorilor "a oo" tiltui impreunS. Copiii din - concubinaj puteau fi

tegalizali iar concubina pute-a moqteni pe fconcubinul riposat'

l Acest fel de impreund vieluire sau concubinaj il are in vedere

sfintul vasile in aclst "urro' sub cuvintul td sinokesion' consortium' '$i

aici, ca gi peste tot sfintut Vasile are in vedere rinduielile legale ale

statului' pe-care le respectS, qi de aceea' dacd din pu-nct de vedere'al

a""pt"f"i bisericesc "r-po"t" admite concubinajul ca legal sau canonic,

totuEi, in cazul extrem il tolereazd, ca nu cumva s5 se intilnple ceva

mai rdu. 1

De remarcat c5 de-a lungul istoriei, in societatetea creEtinS a prins

din ce in ce rdddcini mai bonsistente' coneeptia. c1 1ur1ai acea'cdsitorie

sd se considere r"gili*a, care a fos.t binecuvintatS de Bisericd. La rea-

lizatea in practicia acestei conceplii, s-a ajuns lirziu. In cadrul impe-

riului g"""o-ro-^1t, "tq*bi."ajul, ^ci

un semn de impreuni vieluire a

bdrbatului cu femeia, tolerat d-1" lt- recunoscut qi protejat ln..chip- legal'

gi-a pierdut impo"iilq- 6; sfirqitut Veacului VIII, cind impdralii Leon

Isaurul qi Constanii"'-C"ir""imr1i i1 Ecloga !o_r (Titlul II c. B), iar mai

tirziu, in se"otut --ix, -imparatul

Vasile I Macedoneanur in legiuirea

numitd prohiron,'ifV, iOl-^" it#nit norma legald, potrivit cdreia, nimeni

nu poate line concubind in casa sa' ci ori s6 se cSsitoreasci cr.l dinsa,

sau sd o indepdrteze din casa sa' Scoaterea concubinajului in afara legii

-a fdcut ca acesta si-qi piardd orice importan[6. In acelaqi veac, imp6-

2? Vasile,cel Mare

ratul Leon Filozoful, prin Novela 89 stabilegte rinduiala, potrivit cireia,numbi acea edsdtorie se eonsidera legalS, care a fost bineouvintati deBisericd. ca urmare a aplicdrii acestei norme legale, in mod firesc con-sider6m cd gi-a pierdut valabilitatea .'si prevederea de exceplie din pre-zentu canon, prin eare se tolereazd impreuna vielr.rire a unui bdrbatliber cu o femeie liberd sau concubinajul, trebuincl sd se despartd acestelegdturi nelegale.

CANONUL 27: (PREOTUL CASATORTT NtrCANONrC. (OSINDAPRBOTULUI CASATORIT NEPRAVTLNIC Dn{ GRB$EAr,A) (NE_LEGTUTT))

- - ln privinfa presbiterului, care din negtiinfi a ajuns la nunti nele-g_iuitd, am hotirit cele ce trebuie; aclici sI aib6 parie de impreuni pe_dere cu presbiterii, dar de celelalte Iucruri si se refirrX; cici destrileeste unuia ca acestuia iertarea. Iar cel ce este dator a purta griiide ranele sale e nepotrivit a binecuvinta pe altul; cdci binbcuvigtal.eneste impErtdgire de sfinfenie; iar cel ce nu are aecasta, din cauza gre-gelii n-egtiinfei, cum o va da altuia? Deci nici in public, nici i*deoJebisi nu binecuvinteze, gi nici si nu impxrtdgeasei altora trupul lui rrristos,nici ^sE nu slujeasc5 altceva, ci mulfumindu-se cu intiiefatea Federii sxse tinguiascx citre alfii 9i Domnului, ca sd i .se ierte lui picatul eeldin nestiin!5.

(19 Ap.; 3, 26, 54 TruI.; g Neocez.)' ' ln aeest eanon sflntul Vasile arati osinda ee se cuvine preotului

ee a contractat o e6sitorie ilegald (nelegiuitd) din neqtiinte, dispunindanume ea unul ea aeesta sd se bucure de numele de preot. si si aibdparte de impreund Eedere eu presbiterii, oprindu-se insd de la toateeelelalte lucrdri. dacd a desfAeut cisdtoria pe care a fncheiat-o din ne-eunoaqterea rinduielilor legale. De remarcat ed textul aeestui canon afost reluat literar de pdrinfii de la sinodul rrulan in eanonul ror 26.canonistul Balsamon, reprodus qi de Nicodim Milag. imparte cdsdto-riile ilegale, potrivit prevederilor dreptului roman, in trei categorii:cdsitorie necuviincioasd sau potrivnicd legilor, eisrtorie osinditi sancondamnatd qi c5sdtoria ilegalS. Din prima categorie fac parte cdsi-toriile eare se impotrivese inscriptiilor dreptului civil (cdsitoria tuto-relui eu fecioara sub tutel5); din a doua categorie fac parte easdtoriilecu cdlugdritele sau cu fecioarele care au depus deja votul fecioriai;iar din a treia, cdsdtoriile ineheiate in grade de ,rudenie interzise (Sint.At. rv 722).

In dreptul eanonic toate edsdtoriile interzise se numesc cdsdtoriin'elegiuite, aga eum le nurneEte si sfintul Vasile in acest canon. Inmotivarea condamnirii preotului care a incheiat o cdsdtorie nelegiuitddin negtiinfS, sfintul Vasile invocd imprejurarea cd nu este rpotrivit

28. 29 Vasile cel Mare t6tf

sa binircuvinteze cel ce el insuqi a pdcdtuit; el care este dator ca"toatdviala sd se roage pentru iertarea pacatelor. t l

Iligoeirea-prlevdzutd in canon este explicatd_prin insSgi slujba lal

care est-e chem-at preotul de a sdvirgi sfintele Taine, ^pentru car€ S€-

cere din partea sdvirgitorului lor, deplind curd{enie sufleteascd $i tru-;peascd, cire igi are rdddcina in cdsatoria iiegaid. . Aceeaqi rigoa-r.9 9pr*.rpr." qi insaEi slujba preoleasca care are misiunea de a miiloci;

itto"u sfinfenia sau haiul mintuitor prin rugdciune gi pr,in -Iucrarea,preoleascd, care impune curd{enie sutleteasce 9i trupeascd. Rigoat ea

este'impusi Ei de consecinlete unei cdsatorii ilegale, care piteazd fa=r.

milia intrega. acestea sint considerentele pentru care -sfintul Apostol-

p.v"f it "lirtotu t catre Timotei 3, 2 dispune sd se dea aten{ie deo-

sebita vietrii familiare a candidatului Ia preofie, ca viafa lui sd fie

curatd qi intru toate sa corespundd cinului preolesc' i:

CANONIJL 28: (INFRINARE NESOCOTITA) r .r

Mi se pare ci este absurd dac6 cineva depune'f6g6diftn1a s5 ser'

refini de cnrnurile de porc. Drept aceea binevoiepte a-i inv6,ta .s6 se

"uiirre de h voturile pi iagaauinlele fdrd de rost; insi adrnite cd intre-

;;-i"-i;t;; cirnuritor iu pJr" esti indiferenti, cdci nici o fSpturi a lui

f)urrr'ezeu nu este de ldpddat, daci se ia cu mul{umire (I Tim. 4, 4),

deci fdgiduinfa este ridicold, iar infrinarea nu este necesarS. )

., Cinonul-fiind clar nu necesitd nici o limurire'r i ; . , U

rr' cANoNuL 29: (JURAMINTUL NEINGADUIT) i r '

.8t . Stapinitorilor, cars se jurd si faci riu supu;ilor, li. se, :"yi":tratameni deosebit. $i tratamentul pentru acegtia este de doud feluri:

u n u l a d i c d a - i i n v i t a s S n u s e j u r e l e s n e ; i a r c e l 6 l a l t e s t e s 6 n u s t a r u i ein hotiririle cele rele. Drept aceea fiind angaiat cineva de pai inaintejrin ;u.a,nint si faci rdu-altuia, acela si dovedeasci pociinfi p_entru^p"ipi""a

jurdmintului, dar sd nu suslind riutatea sa cu -pretextul res.-p""ia"ii j"urdmintului. Cici nici lui Irod nu i-a fost de fo]os ci a- iurat'lcarele, ca si nu calce jurimintul, s-a flcut ucigag al Proorocului. In

ia"L"if, J"rdmintui eite oprit; dir cu atit mai mult se cuvine a se'

osindi cel ce s-a ficut pentru o rdutate. Drept acea cel ce s-a iurattrebuie sI se ciiasci, iai nu sd se sirguiascl a-gi implini nelegiuirea..Examineazd adici mai pe larg absurditatea. De s-ar jura cineva si'

scoatl ochii fratelui, oar^e bine este a se infiptui una ca aceasta? de

s-* j"* "irr"ru sd ucidi? in scurt daci va cilca cineva o porunci in

"*u jurimintului. cd am iurat qi am {inut, nu p5catul, ci s6 pizescj"au"aiif" dreptdfii Tale (Pi. 118,. 106). gi precum -porunca se cade a

i"tAti cu ludecali nestrimutate, a;a se'cade in tot chipul a se desfiinfapi a se. stirpi picatul.

- ' (25 Ap.; 95 Trul.; 70, 77, 28, 64, 81, 82 Vasite c' M')

t', 30 Vasile cel Mare

La intrebarea lui Amfilochie ce trebuie sd facd cu acei stipini_tgrj' -care s-au jurat sd facd rdu supugilor lor, Ei aceasta o fdceau rno-tivind cd nu vor sd calce jurdmintur depus, siintul Va-.ile da indru-Ingr_ea ca pe unii ca aceEtia sd-i inve{e sd nu comiti raul gi cd acelfel de^jurdmint prin sine insuqi este ilegal.

In motivare sfintul pdrinte dd citeva exemple din Sfinta scrip-turd, din care rezultd cd atit Vechiul Testament adrnit jurdmintul dacAel se bazeaz\, pe dreptate Ei dacd este legal, gi este oiindit cel ilegalqi- nec-hrbzuit (vezi I Moise 23, Bt; Ps. li8, 116; Mt. B, 33-34, et*c.).sfintul Vasiie in.canonul sdu 64 prevede o epitimie de 10 ani pentrucel ce igi calcd jurdmintul

: Jurdmintul cre;tin, pe numele lui Dur.nnezeu s-a introdus cu oca-zia: unor prilejuri solemne de impdratul Constantin cel Mare (Cod.Theodosian 9, XI 39, 3) gi a fost confirmat de impdratut Justinian(Cod. Just. II, 59, 1; IV, 20, 9). Prin Novela 124, t a dispus ca fie*care judecdtor si depund jurdmint pe sfinta Evanghelie, iar prin No-vela 1s3, I, 737, I ca fiecare episcop si jure pe St'inta Evanghelie, cdnu se va da simoniei. ti.,r,

CANONUL 30: (RAhRBA. (OSINDA PENTRU RAPTRE)).!:

-In privinla celor ce ripesc, nu avem canon vechi, ci am exprimatsocotinfa noastri proprie, ca trei ani si fie afari de rugdciune atitdinpii cit gi cei ce rdpesc impreuni cu ei. Iar pentru aceea "e nu se face.cu sil5, nu este a se da socoteald, daci nu se va fi intimplat gi uecin-stire, ,si nici n-a premers furrarea lucrului; iar viduva esle sthpini deslne, gi std in voia sa de a urma pe rdpitor; drept aceea noi ,ru avemsi purtim griji de aparenfele exterioar.e.

(67 Ap.; 27 sin. IV ec.; 92, gg Trul.; It Ancira; 4, ZZ, ZS, 26, Sg,40, 47, 42, 53,6g Vasile c, M.)

sfintul vasile, vorbind despre ripire de . fecioare, face deosebirei:etre rdpirea oare se f,ace prin constringere gi intre cea care se fac.efdri constringere. In primul caz a p"esciis o epitimie de doil ani, atitp.u"lry riipitor cit gi pentru coautori !i favorizatoii (vezi can. 22). pentrual doilea_caz nu prevede nici un fel'de pedeapsd, dacd femeia de bundvoie s-a dus la bdrbatul respectiv, Ei dacd-ea nu a iost dezonoratd inaintede a veni in casa Iui sau nu a avut .,, ou iorutll i"ui"tn cle a veni Iael. Aceastd dispozifie a Sfintului Vasile a fost insd rnodificeta ulteriorprin canonul 27 sin IV cc,; Si g2 Trulan.

De- altfel, dupd sfintul Vasile, nici cel de al doilea fel de rdpirenu.rdmine n-esanclionatd, dacd femeia respectivd se gesea sub putereapdrinteascd, deoarece, in acest caz, ea nu el.a iiberi si decidd, iar p"t""tamilias -putea sd o revendigg ;i sd o readu"i *u-p"t"i"u ,u, aga cumclar rezultd Ei din canoanele BB gi 42 Vasile cel Mare.

'

, - ^ b canonul prezent sfintul vasile, referitor ra vdduva care estcstdpind pe sine, conclude cd aceasta poate sd.-l urmeze pe rdpitor, iarcel ce a rdpit-o in acest caz nu este supus pedepsei. air"g" insd atenfia


sd nu ne ldsdlr in;elafi de, aparenfele exterioare, ci sd cdutiin totdea-una a afla adcvlrul, in sensul cd femeia, care se ruEineazd sA meargasingUri la barbatul pe care-i iubeqte, invoed'faptul cd a fost rdpitade acela, pe cind in realitate ea s-a dus de bund voie la acesta. ij

\ ' ,

CANONUL 31: (CASATORIA CIND SE PIERDE (DISPARE)

SOTUL) ;'rj . !

Femeia, cireia i s-a dus birbatul ;i a displrut, daci se insofe9tecu altul mai inainte de a se incredinfa despre moartea aceluia esteadulter5.

i !

193 Tru l . ;36 ,46 Vss . ' c . Mare)

este integral cuprins i., "urlotui

, .t . rit, : i.tl r iJ,'lg3f'lrig

l 3

93 Trulan. A sePrezentul canon{tddea pi acest canon.

:., CANONU L 32: (CERTAREA DE DOUA ORI. (NU SE .INGADUIE

DOUA CERTARI) A NU SE CERTA DE DOUA ORI. OSINDA

.aF :CLEIiICILOII PENTITU PACATE Dtr MOARTE).

Clericii, care au pdcituit picat de moarte, se vor scoate din treaptalor,-,dar nu se vor opri de la comuniunea laicilor; cdci nu vei pedepsi dedou5 ori pentru acela,si Pdcat. :a'

(25, 29, 30 Ap.; 9 sin. I ec.; 4, 2V fruf.; 1, .8 Neocez.; 27 Cortg.;

3, ,57,70, 82 Vas. c. Mare) I l i t r . ' ' I

..,*; Sfintul Vasile in acest canon repetd qi intareEte dispozifiile cano-ff'rifui ZS apostolic, potrivit cdruia un membru al clerului pentru'pdcatecic moartc'se scoate clin treapta sa, dar nu se opregte totodatd si de IaSfinta Impdrtdganig (vezi Ei Lan. 5 qi 25 Ap.). Sfintul Apostol 9i Evan-ghelist Ioan (I Ioan 5, 1tj - 17) face neti deosebire intre pdcatele dqmoarte gi atte p6cate. In lumina acestor prevederi putem deduce la cqfel de pdcate se gindeqte Sfintul Vasile, pentru care prescrie sanc{iuneascoaterii din treaptd a clericilor care au comis pdcate de moarte. Mailimurit ni se pare textul cind avem in vedere ;i prevederile canonuluititt Ei ?0, ulde sacfioneazi cu pedepse mai ugoare diferitele pdcate aleciericilor; ca gi ale canoanelor 29, 30 9i 64 apostolic unde se prevedepedeapsa excluderii gi din comunitatea laicilor, ca de pildd pentru simo-nie, pe lingd pedeapsa caterisirii, pentru clericii care comit cele maigr*i"'pdcate".-

Prin urmare, in canonul sdu 32 Sfintul Vasile prin pdcate de moarteare in vedere o categorie de pdcate intermediard intre picatele comunesau obiqnuite (can. 69, 70 Vas. c1. M.) Si pdoate grele (can. 29,'30, 64Ap.) pentru care prevede numai degradarea definitivd Ei nu Ei excluderea

L i l .din comunitatea bisericeascd a laicilor.

33-35 Vasile cel Mare

CANONUL 33: (NAgTEREA IN CALATORTE) . ,

; Femeia, care a niscut in cdldtorie, gi n-a purtat grijd de cel nds-cut, sd se supuni vinovdliei ucigapului. l

(52 Vas. c. Mare)"

In acest canon sfintul Vasile are in vedere pe femeib- care a niscutirl cAldtorie Ei qi-a abandonat copilul, care a trebirit crescut de altcineva.pe care o considerd ucigaqd qi cere sd fie sarcfionatd ca atare. cazuiinsReJd este reluat de Sfintul Vasile Ei prin eanonui bZ.

i ,. : jr. ;rl'" ' ';

CANONUL 34: (poCArNTA INATNTEA OBSTTT (PUBLTCA) grPOCATNTA Im rarwA).

'-'e Pe fenreile care au comis adulter ;i din evlavie au mdrturisit, sau

vidite fiind in oarecare chip, pdrin{ii no;tri, aur oprit de a le da Iaiveal6 in public, ca nu cumva vddindu-se si re bferim cauzd spremoarte; lar au poruncit ca ele sd stea firi de impdrtxpire pin6 se vaimplini timpul poc[infei.

_ ! 4 ! A p . ; 8 7 , 9 3 , 9 8 T r u l . ; 2 A A n c i r a ; t 1 Z C a r t g . ; 2 1 , 3 1 , J 5 , J 6 , 4 6 ,48, 58,77, 80 Vas. c. M.):: I ,.rj .i[r t*rii,r .ihiirr.:i Prevederile cano_nului prezent constituie o excepfie de la regulagenerald stabilitd de sfintul Vasile prin canonul bB, dnde prevede 6pi-timia de 1,5 ani, sdvirgitd in pubiic, trecinclu-se gradele

-de pocdinqir

prevdzute de canoane. Aceasti excep{ie se admite numai in caiul cindadulterul femeii nu este cunoscut pubiic ci a fost numai in secret mdrtu-risit duhovnicului.'

In acesL caz nu obiigr pe -'adulterd si ispiEeascd public epitimiatrecild prin treptele respective de pocdinfd, ci permite s-d stea in bise-rici Ia rugdciune cu credincioqi, pentru a nu fi bbservati cd a comis unp5cat greu. Admite aceastd excep{ie Ei tinind seama de sldbiciunea feme-ia-sci in general Ei pentru a leri de publicitate acel pdcat al femeii ca Eial soietdlii lnsdgi. A se vedea Ei can. 86, care reduce epitimia pentruadulter.

/ n r n r d ? n n ^ h r r

' _ - t t " ' ' . "

CANONUL 35; (PARASIREA BARBATULUI).t t . ,

- rl Ia1 in privinfa birbatului pbrEsit de sofie trebuie a se llne seamade pricina pirrsirii, gi do se va vidi ci s-a dus firtr de motiv, el adic6este vrednic de iertare, iar ea de pedeapsi, 9i lui i se va da iertarespre a se impdrtd;i cu Biseriea. rL.,

(45 Ap.; 87, 93,98 Trut. ; 20 Ancira; 102 Cartg.; g;21,77 Vas. , . t t t .1i'iiir Prevederile acestui canon sint reluate gi intdrite, confirmindu.le

pirintii de la sinodul Trulan prin canonul lor 82.

316-38'Vaslle'cel M&it

-r..: CANONUL 36: (CASATORIA SOTiII,OR OSTASILOR).

Femeile osta;ilor, care s-au, miritat, cind tipseau birbafii lor, sesupun aprecierii dupi aceeagi considerafie, ca ,si cel care in urma ab-

lenfgi birbafilor, nu au a;teptat inapoierea lor. Tritu;i, in acest caz,.fupta are o oarecare iertare, deoarece existi rnai multi bdnuiala demoarte.

(93 TruL; 31,46 Vas. c. Mare)

Prevederile acestui canon ca gi cele ale canoanelor 31 ,Si,46 aleSfintului Vasile au fost relttate gi intArite prin canonul 93 Trulan.

i , . . l , t l . , . r ; i : ) l t r 4 ) t ; . I ' t ' l ' : : t : ' : ' J ,

CANONUL 37: (Di ' )SFRINARE $I CASATORIb:)" i . "" i ; i r ''t .Cel eare s-a insurat, dupi ce i s-a luat cea str:hinx (cu care a

viefuit ilegal), in privinfa celei dintii se va invir-rovSfi de adultei', iarpentru cea a doua neinvinovSlit va fi. :

( 8 7 T r u l . ; 2 1 , 3 4 , 3 8 , 4 8 , . 5 8 , 7 7 V a . s . c ' M u ^ e ) . , f . t � � � � � � � � � �. , . i i ' :

- in canonul prezent Sfintul Vasile are in vedere cazul in spe{a incare un barbat a conviefuit ilegal cu o femeie cisdtoritd sau cu logod-nica sa de care s-a despdrfit prin sentinti judecdtoreaqcd, a" continuats-i eonvie{uiascd cu o femeie liberd, adicd in concubinaj' dispune ca.acel barbat sit se pedepseascd, in prirna situatic ca un adulter, iar in.situa[ia a doua si se considere nevittovat. Desigur Sfin.^tul Vasile arein vederc in situatia a doua starea de trdire in ctncubinaj, admisd de'legiuitorul roman ;i toleratd dc Sfintul Vasiie cel Mare (vezi canonul 26);i nu in situafia de cisdtorie legald binecuvintatd de Bisericd. Aceastao d...ducem'qi dln ifaptul ci potrlvit doctiinei canonice cel dovcdit'adulternu poate incheia casdtorie legalS, nuprai dacd a rdmas viduv 9i dupdce.a irnplinit intreaga epitimie de 15 ani confo-r'm canottului 58 al ltriVasile'""I X{u.u, saJrespectiv. de $apte ani con{grm prevedeiiitjr cano-nrilui 87 Trulan. Iar in cazul cind infracliunca'de-aciulter. a constitr.ri,tmotiv de divor!, atunci respectivul nicioclatir nu se

'mai putea cd-<iiori,

altr dtrpi: cum prc\iode Sfintul Vasile tn canonul 48.

CANONUL 38: (POCAINTA PENTRU) CASATORIE FARA INGA-

DUINTA: PARINTILOII, , I : ': '

Fecioarele care flrd voia tatdlui au urmat birbafilor,. desfrineazS,dar impdcindu-se pdrinfii, se pare cd 'fapta ia vindecare. tnqi nu spv,af primi lq irnpirti;ire indati ci vor face epitimie trei ani' .,. .-,,.1' ( 2 2 , 4 0 , 4 2 ' V a s . c . M j. i i . . : : . . i

,;. La intrebarca hri rtnrfilochic daci condilia impusd..fecioarelor.deleg.ile,statului ron'lan de a avea in prealabil consirn{amintul celor batrini(pErin!.i, tutori, stdpini) pentru a incheia c{si.toria,,este valalrili .li.pentrq

369

:i

JIi4

39. 40 Va;ile cel Marc

cre-stini, Sfintul Vasile rispunde cu respectarea normelor legale ale sta-tului, cd ,,nu este, cisitorie ci desfriu, cind o feeioari se ciis{foregte cu unbiirbat lirrii con-sinrtiirr-rintul tatdlui sau (a sc vc:derr ;i canoanelc 40. ^12.ttnde trateaza in qenctal problernc de ciisiitorir'). ;\dtn.te totuli, princlerogard, ca, in cizul cinri rilterior fecioara a obfinut consimfirrnintuld:rr-tt dc legile statului si fie supusi rrnei epitinrij ca trei ani si nrrse invredniceirscir de Slinta Inrpiirta;ar-rie. iar in caz cclntrar, c;rslitori:rtrebuie sii se rlesfacA ca ileqalir. , ir[., .r.. .l i. rjl

Ceea ce viefuie;te inrpreunl cu adulterul, adulterd este tot tinrpulcit viefuieste cu acela.

(18 Ap.; 87, 93, 98 7'r tLl . ; 20 Ano,rct ; 1a2 ( 'urtg. ; ZI, :14, .J7, SB,7 7 l l t r s . c . ) l . ) . i t

In acest canon Sfintul Vasile are in preveclere cazul in speiir in carec.r fcmeie nreiritat6, dovcditi de infide'itlte, dore;tc clulrir moartea sofuluisrrtt sti sr.' crisiitort:ascir cu cel carc a comis adulterul. o astfcl de ferneie,dispune Sfintul \rasile, ,,niciodat::r sir nu i se pernrit:i cdsirtoria", chiarclacd a irnplinit epitirnia cle 15 trni, prescrisa perntru nclulter, citi vrcine,,tririegte cu adulterul(. Motiveazi aceasta spunind cd in realitate numli,a-r:eii.t care indeplinesc e'pitinria gi se lasir de riiutate dobindesc iertarc,ci nu cei ce incleplinesc cpitintitr formrrl (prin trccerca timpului), ;i nuse lasd de riltttate. Unii ca acegtia, dispune Sfintul Vasile si riimin;i subcpitimie ,,cit vi rluie;te cu acela" (adultcrul).

CANONUL 40: (CASATORIA ROABELOR (SCLAVET_OR))

Ceea ce firi invoirea stipinului (siu) s-a dat pe sine unui birbat,a desfrinat; iar ceea ee in urml incheie cisltorie pentru care i s-a dat,voie, (aceasta) s-a mlritat; deci cealaltl este desfrinare, iar aceasta nunttr;ciei invoielile celor ce sint sub stipinire nu au nici o tirie.

(82 Ap. : 4 s in . I l / ec . ; 85 Tru t ,3 Gung, : 82 Carg . ;22 ,38 ,42 ,53 tVas.:. fl lare)

. Caibiiut'pFFfliif intreQe$tri preveclerilB/danorlului '.38. In spef:I,'lrrin-

r:ipial, avind in vedenr preveclerikr dreptului rornarl, lmtrivit cirora con-tractele sau infelegerile (pacta conventir) incheiakr de. persoane, care sintsub stipinirea altora, nu au valoare, Sfintul Vasile trage concluzia logicitcd gi conviefuirea unei roabe cu bdrbatul, fdri voia stip-nului n.^u are ve-loare egald, eonsiderind-o clesfrinare, In cazul in care roaba Aoninaeqtelibertate, sau cib{ine ircordul st.ipinului, Sfintui Vasile adnritc ca acea in-felegere de convleluire incheiiltii n'ai inainte in inod ilerial, cu br'rrbatulrespectiv, si se considere totugi c.{stitoric, ctt menfiunca ca resp€ctivii sii }

nu fie absolvili de epitimia prescrisi pentru desfriu, din cruza legituriilor nelegiuite de mai inainte. i , : rri

371tL 42 Vasile cel Mare

, CANONUL 41: (CASATORIA VADUVELOR). ;t tiid ,l "'!\

Ceea ce in vdduvie este stipind pe sine, (se poate) cdsitori fir6

(si fie) invinovifiti, daci nu este nimeni, care si rupi cisitoria' cdci

Afostoiul zicez,,\arld" rra nruri birbatul, slobodi este si se lrrirrite cu

cine voielte, numai ci intru Domnul(' ('I Cor. 7, 39)'

( t 7 A p . ; 8 s i n . I e c . ; 3 , 8 7 T n i l . ; 7 9 A n c i r a ' 3 , 7 , N e o c e z ' ; 7 L a u d ' ;4, 72, 22,3A, 53, 87 Vas. c, Mare)

Pomind de la cele stabilite de Sfintul Apostol Pavel Iq Rom' 7, -2Ei I Cor- 1, 39, in u"urt "uron, Sfintul Vasile dispune Ca vddu'ia liberl de

i"iUatri"i, aclica fa[a de parinli sau tutori poate.sa se.cdsltoreascd a doua

oirra tira nici o picdici.^in uite "utoone Sfintul Vasile aratd cd viduva

;;'; ;;p";a "p1ti*lo,i pentru cci ce.se c5satoresc a doua oarti (can. 4 Vas'

c. M.); ^'si ca ea poate incheia cisdtoria numai cu persoane. cu care doctrina

"""otii"h-admite-o "aia-toti" legal[, adici bdrbatul sa lie ortodox (72{rulan;

J-i *-,"d.; Zi Cart.; si dernn di familia sa, cum adaugf, Balsamon (lint. At.

IV 18g), adica o pcisoani, care indeplineEte o prolgsiune onorabilA in so'

"i"t tu'ii u.* o ,itrutie 4e om liber' (can. 51, ij2 T.rlan; .45, 65 Ca-rt'; 53,

Vas. c. M.). La o""u.iu sigur sd se respecte prevederiie, dreptului de stat

roman, releritoare la cds-atoria morgahatici, toleratd de dreptul roman,

dar considerata cle un gracl inferior (Dig' XXIII, 2, 42 $ 1)'

Senumeqtecds5toriemorganaticS,cdsitoria,ce.se.incheieintred.ou^1purro,*., cle cliferite condifiunl sociale, cind -sotui:.^!i "so[ia' precum 9l

copii. nu se bucure Au tout! clrept,rile potrivit Plziliei lor fan-riliale, ca

ri["ii'"i"a o.--ii]nrt cle aceeasi c.nditie sociali. Germanii i-au zis mor-

;;;1t"4 i;utri*orriu--"a -otgunatichm) din cauzd cd in aceasti cds6-

io.iu "otiu 9i copiii sdi erau ob$ali s,a se mullumeascd cu acea parte din

irverea sofului, "o o -1t.h,ea

in ?ar dupi prilnele 100 de nopfi (tnorgen

;";;, .1";;m n'iatrirnoiiatr,;. Astfel de ciisdtorii se numeau si rt:atrimoniunr

ad iegem Salicaln, cleoarece era in "''.-""'a"",tSt'i1" 1" francii din Salii'

De asemenea se ,r.,-;ii" -gi

Ehe zur iineken Hand, de mina stingS, sau

mai slaba, u soFrui,-c""u "" exprims simbolic, cd solia nu intrii in familia

,"i"f.i li t,if, a'upfi"o lui ocrotiie, ;i in consecin!5 nu beneficiazd de drep-'

turile cure.,t. pnriti"i: ,nci"f" a sciluttii in societate, ca gi copiii -ei,. care

* "" drept tu^.rrr-"iu ii moqtenirea-sotului ei.-Doctrina canonicd' a con-

siderat insir, o orti"f a" |esltorie, totdcauna ca fiind legal5 qi d-eplin egala

cu celelalte fonne'Jf" "Xit".ii legalc, dacd se indeplinesc conditiile presr

c r i s e d e n o r n : e I e c a n o n i c e . ! l ' i : ' | . | i . - r \ ) r . ( . | t . . i , � �

CANONUL 42: (CASATORIA CELOR FARA DREPTURI (C[REi, . , . . SE AFLA SUB STAPINIRE)).

r n . '

Cisdtoriile cele ftrri de invoire q stipinilor sint desfriniri' Deci

fiind inci in via{i tatil, sau stipirrul, cei ce viefuiesc laolalti sint vi-

"o"nti pi"i cind stapinii lor nu vor aproba cdsEtoria, cici numai atunci

primi;te intlrirea cea tle nuntS'

:172 4i). 44 Vasil.a cel Marc

- . (82 Ap.4, s in. IY ec.; '8 i 'Tt 'u l ; j3 GatW.; tZ Cartg.; ZZ, JE 40 Vas.c. 1.1.1

ljrcvederile J-i.ezentulr-ri canon reunorte t""i'?l''to" .oto *aiJte ip;canoanele lJ8 Ei 40 confirmind doctrina legislafiei eivile romape ci cej.atlafi sub staipinire- (minorii allafi sub.puter.ea pilrinteasca a lui patep,lami,ias, 9i robii itl lafi sub st.ipini) nu lrot incheia caratorie cu nilnenilaru tle consul)li inlintul celor, c3re au smpinire ariuprfl lor, iar cdslitoriileinchciate fdrti ob{inerea ltrealabili i a consirn{aminiuiui stiipinilor (paterfamilias "ittt s.apinul de ino;ic.) sint crcnsiclc.rate cle Sfintul Vasile cii 'rius-fr,niiri, ;i :;e sanc[ioncazii ca utare. . Asttcl cle convie{uiri i legalc, devininsi ,,nunfi" (ciisritorii legalc) in nrornentul cind se ob{ine consimfamlntulcerul de lege.

Confinutttl cuttr-rnttlr-ti cste pe dcplin infeles cluci. se alr in r.eclr:reprevederile din legisla{ia greco-romanti, gi anunie: Ju.stirrian in Discstb(Di,{ . XlU, 1, 11--13,.2, 9) face ckr lN:ndent:r lcqal i tetea cds; i tor ic i de"con-srrnf imintul tat i lu i ; Prochironul (cap. " l i j ,4,37, l5) di-spunc ci birrbatulmajor poarte'sa sc casritorcitscit ;i lari consimfzimintr-rl tatalui; la fel fi icamajor.i sii poate mdrita lcgal chiar dacd sc imy:otrivc;tc tatil ei. tsir;cricaii observat lleastit prescr.ipfie din dreptul roman aEa curri deattfet oconfirma 1i o impune Siintrrl Vasile in canoancle sale.' (38, 40, 4J).

CANONUI- i r i : (LOVIRl i . ' , (LOVITURA) UCIG,ITO-\RI j) .' .Cel ce a dat aproapelui lovitur[ de moarte, ucigas este, ori de ainceJrirt bitaia, ori de s-a aplrat. i:;

( 6 5 ̂ 1 p ; ! ) l T y t t l . ; 2 7 , 2 2 , 2 3 A n c i r u ; 2 . 8 , I t , 1 3 , : J 3 , 5 2 , J , l , : ; , 2 I ' n , ; .c, J,lirre.,' ;) Grig. rle ;\' iscri

\rezi canonnelo paraleie, c,Ll (' itre se lil i i in cleplina concordim{d.

C4NONUL .14: (OSINDA DIACONITEI PnNTlrU DE.SFRIU)

I .Diaconifa, care a dgslrinat inrpreuni cu pigin, nu, este. primiti inconrrlnirrnq, iar la Sfinta .Iertfd se va primi in al ;aptelefl an, fire;te,de va viefui in curSfie. Iar, pdginul, aplopiindu-se iar de sacrilegiu,dttpi ce a primit credinfa, este ca unul care se intoarce la vomiturir.A;adar noi nu rnai lSsim ca trupul diacnnc-lsci, sfinfit fi ind, si fie inintrebui nf arc trtrpcasc5. ur i

( 2 5 A p ; 1 5 s f n . I V e c . ; 4 , 7 6 , 2 1 , 4 A T r u l . ; 2 7 C a r t g ; 3 2 , 5 1 , 7 0 V a i . )e. I\Iare)' j ' r ; i t ? . 1

' ) : . / t \ i i / . . , tin acest canon .Slintul Vasilc dir Lui Anrfiloclrie st,,lufil reiolvirii

eazului in:pe!a a unei diaconese eare fiind dovedita ci triia in desfritrcu un biirbat piqin a {ost sanclionatd. cu scoaterea din treaDta,de diaco_neascd qi exduderea cu totul de la sfinta Impirtiqanig qi'care voia s6re cistitoreascit legal, nernaifiind cliaconeascii, cu,.cel, eu..earc a ,tr{i-.14.desfr iu, c irr t l i r l t re t imp s-a inere;t inat. , i r . , .

Siirrtul Vasilc spune cir cliacoueasa' a 'fost leqal scoasd dirl trcaptipentru desfriu, dar nu trcbuic sI fie definitiv exclusA ciin biserica' colr-

iiderind ci este suficient pedepsitti cu depunerea diu demnitatea clcricald'

Ei dispupe sI riintinij su$'gpitimit: dt: ;3pte ani, s;i daca.v.a trai i1 curi{ic.

Ei se. va edi cu sinceritate de pdcatele saic, sii se invredniceascii de Sfilte

i*p,irtr,,iinie, firr insi a .e plrmitc si se ciisiitoreasc[ vreodati, ea depn-

niricl votul casiitafii. :

Referitor la accl .pag'n. c'are s-a incre$tinilt 5i a voit si'r ia"in'cdsii-

torie pe. acea diacon"aiA,"sfitttu Vasile spune cd acesttr intentioneaz'i'i Sd

irll inolc ditr nou stintlnla, Ei ca un ciine vrca -'d se intoirrcir la votnitura

sl. la modul O.' oiE'luir,r per:mis la pdgirri, clar treadt.nis- la creqtini, ;i itl

coneiuzie declard c5 ,,noi nu putetn sS lasam ca trupul diacorresei, c-are

Odat[ ;r fost sfinfit, din nou si serveascd pentru uzul sexualt'. Opinia Sfit:-

illui Vasil" "o.orpr.rdc cioctrinei gc.nerttle catrottic:e potrivit ctireia .,tot,J*, "" este sfilt'*: ru poate intiia( (Sint. At. IV 193)' Acest principirt

g"r,"rut are aplicare in lcazrrl preo{ilor 'ddu'i care 'retirrd c;i se pot

eis5tori dupd cc "" iort de_.puiafi cJc rahqul 1:reofesc (a se yeclea ;j

can. 6 Trulan).

CAN0NULa5: (CRE$TININEVI IEDNICIDi i I I I I IST0S; ) .

Daci cineva luind nurnele de crc$tirr Irulefte pe Hristos' '?tt

"'u

tilet'un folos din numire.'

Canonut constituie o'prescurtilre in fortli concisi--r a cationtilui 7 'din

,.og,rfiio''r-r.ror"f" "f" Sfiltrilui Vasile, prin care araki ci cel ce poatpl

nuntele de creitin,'aar nu rer;pecti invittitura 5i requlile Risericii. nu be'-

neficiazl 4e daruriie binectrrintate s;i trebuie se se socoteasc"i i' afar'

iii;;;i;ii. in .p.i;in"r -opi'iioi

expt'i'rate. in rincluic-'lt:le rrtor.le' Sfintul

vasi le:ci tea2{ qi texteie'ae Ia Matei 7,21*23l � ,Luca 6, ' t6 ' $i Ti t ' l ' 16'

r,:"ir*i i,t"".t it arati 5i in cotlentarul la Isaia 3' 16'

, CANONUI , 46 : (C: i \SATOI t l - \ N l iP i j . \ \ I l -N ICA ( i { ' r ! t , I lG I I , IT , \ ) D IN

I crrR$nnr,A).

Ceea ce s-a rn[ritat dirr neltiinli cu eel, pe care l-a pdrdsit sofia

pe un timp, apoi l-a ldsat, fiiriclcd s-a intors la dinsrrl s6r6- dc illai

i*irriu, a derfrinat,- iar din ne;tiinfi. fleci ttu se 'a opri de la nurtti;

ins[ mai bine este daci rdmine afa.

{5. 4Q.}i*:llle, cel Mare

(93 Trul.;9, 3I, 36 Vas. c. X[are)

Textul canonului este reluat si intS.rit prin canonul 93 Trulan.Coroborind textul sanonului 46 cu cel al eanonului g, care trateaeS

.o chestiune similard, observdur ca: in canonul I Sfintul Vasile zice ci fc-11reia cirre-Ei pdraises;te riolul $i se duce la alt birbat. este adulterfl: iarso,t11 p6risit estc vrcdnic de induli{elrtri. rli fenreia cu care el va trtii ulte"rion nu cste vinovatii. in.canonul 46 declarl desfrinatd femeia, care chiar

374 47 Vaslle eel lllaro

din negtiin{d se n:5ritd'cn un bdrbat, pe care l-a pdrAsit pbntru un tirnpoarecare sofia sa lctitimd, gi care impicindu-se cu prirna sofie, a foJtabandonatd dc acel bi{rbat.

ln primul eaz sfintul vasile vorbeqte de,cazul cind bdrbatulr a fostpiirdsit cu totul (defin;tiv), ;i de aceea aratd indulgenfd fali de so{ul pnrd-sit gi nu osinde;te pe femeia cll carc se va crsiitciri accst bdrbat; pe'cindin cazul al doilea arc in rrederc pe femeia, carc aeceptd sa trrriascd cubirbatul pdrisit, pentru un anumit timp de sofia sa si care a qi pirisit-o,cind s-a intors prima sotie. in acest caz, chiar daci femeia a avut cunog-tinld despre starea de fapt (despirlirea temporald) se face vinovati deadulter, pentru cd qi-a acaparat siesi sof striiin. In aeest caz femeia nll seopre;te de la nunti (cdsdtorie legald), pentnr cd ea n-a intenfionat sitrdiascd in desfriu ci sd se cdsitoreascd, sigur dupi ispdqirea epitimieipentru viata desfrinati (trditA prin impreunarea ilegail) dar SfintulVasile recomandi sd fic sfdtuitd si rimind nemiritatd. In solutia datdSfintul Vasile impacd Ei aici prevederile legilor romane, potrivit cdrorala incheierea cdsirtoriei trebuie si se lind seama nu atit de cee;r ce esteingirduit, ci mai cu seatnd de ceea ce este cuviincios (non tam quicl per-missum est, quam quil honestati conveniat, - Dig. 23, 2, 42).

CANONUL 47: (BOTEZUL UNOR ERETiCI). r; , (l

Encratilii, ;i sacoforii ;i apotacifil, sint supuii aeeleia.sl nortne tagi novalienii; cici pentru acegtia s-a emis canon; de-si deosebit; iar in pri-vinfa acestola nu se spune nimic. Noi insi cu un cuvint ii rebotezdlrrpe acegtia; iar dach Ia voi s-a oprit aceastd rebotezare, precum Pi la'romani, pentru oarecare pricini, totu;i norma noastri si aibi tirie,fiindci eresul lor ca unul ce este odrasli a marcionifilor, celor ce seingrelogeazd de nunt5, si se feresc de vin, ;i despre creatura lui Dum-nezeu zic cd este spurcati, nu-i prirnim pe ei la Bisericd, de tttl sevor boteza cu botezul nostru. Ca s[ nu zied ei ci ,,sintem boteza$i innumele Tatdlui, si al Fiului, si al Sfintului Duh", ei, care socotesc peDumnezeu a fi ficXtorul relelor, intrecindu-se cu Marcion ;i cu cele-Ialte eresuri. Deci daci se prime;te phrerea aceasta, trebuie sd se aduncmai mulli episcopi, .:i a;a sh se ernitd canonul, pentrrr ca atit cel ceprocedeazd astfel, sd fie fdrd primejdie, cit pi cel ce rispunde sd fievrgdnic de crezare in rdspunsrrl sdu privitor la intreb6rile despre creticiiacettia.

(48 Ap.: 8?, gg,98 Trul . ; 20 Anc' ia: 702 Cartg.; g,27 31,35,36, 4() , ZT80 Vas. e. Mare;)

Solicitat i5-qi spund pirerea clespre .modul primirii in Bisericd a.unoreretici, ea encratilii. Ei- ceilalfi, sfintul vasile se pronunfi spunindci ,,dupi opinia sa personald" tofi acegtia trebuie sd ie boteze cind ,oconvertesc la Biseriea ortodoxd.,Adaugd insi]. in ceea ee priveqte dis-pozi{ia canonicii v;r trcbui sd se ernitd de ciltrc sinodul episcopilor, caresingur este, competent in dstfel de chestiuni. Norma qenerald'a fost de

i

18-50 l-asile ccl Mare 37it

fapt'ernisl ccva rrai tirziu de cirtre slnodul'II ccurlenic r:irre s-a finut ladoi dni dttpi-l 'moartea 'Sf :ntului Vasile sji care a regle:rentat detailat desrnre moclul primirii c.retic'lor. ardtind care anunler din eret.ici urtlreirzi afi boteza{i gi care nu,1:rin canonttl 7 al acestui sinod. ) d ) t u

f I

C;\NONUL 48: (SOTiA PARASITA).

Iar cea llsatd de bdrbatul siu, dgpi socotinf a mea' trebrtie sirtrmind ala. Cici daci a zis Dorrrpul cd: ,,De ya lisa cineva pe femeiasa, afarl de cuyirrt de desfrinare, o face si fie adulteri((. Apoi' prin

nunrirea ei de adulterd a exclus-o pe dinsa dc la intpr(lunarea cu altul'ba"i "ltltt poate fi birbatul vinovit, ca pricinuitor de adulter' iar fe-

meia, care s-a numit atlulter[ de Domnnl, si fie nevipoyati pentru inr-prculrarea cu alt b[rbat.

48 Ap.; 87,93, 98 T|uI. ; 2A Ancira, 102'bartg. ' ; '9,21,31, 35, 36, '46,7?'

80 Vss. c. M) , i . ro . , . rur:r i ; gs.r .r nl . i t ,in acest canon Sfintul Vasile iqi exprima opini.l sa personalS in pri-

vinfa femeii care ;i-a pirasit so{ul, despre care spune cE a astfel de femeieniciodatd nu va tnai putea si se rlriirite, ;i ciacl se va impreuna cu altbirrbat si se considere adulterd. Sfintul Vasile ili interneiazd opinia sa pe

euvintele Domnului nostrLr Iisus Hristos de Ia N{atei 5, 22, turde nunreqteo astfel clc femeie aclulterS. Vezi qii csnoanele 87 5i 93, unde trateazf, des-pre sofiilc Ei so{ii care pirisesc caminul conjugal' r r ' r i l ,

CANONUL 49; (SILNICIA. CEA CAREIA I SE FACE SILA'NUARR VINA).

rii 'Vioturite

intinrplate prin sili,,si.fie neivinor'dfitc. Dcci gi sclava"

de se va silui dc stipinul ei, nu se invinovilfe;te'

(11 Aneira,2 Grig. Neocez'; 30 Vas. c. M) l

Intrebat dacd fecioara violati prin siluire de un birbat trebuie sI fic'

supusA epitimiei pentru desfrindri Sfintul Vasile decide cI in tiaz de

silirire nu ,.e osindesc cele clzute victimr: violului.

CANONUT 50: (CASATO}IIA A TREiA)

Pentru a treia nuntd nu este lege; dv6p1 aceea nutrta a treia nu seaprobi de lege. Deci pe unele ca aeestea le privim ca pe ni.:te intin6-ciuni ale Bisericii; dar tru Ie supunem osindirilor publicc,,ca pe utrelece sint mai tolerabile decit desfriul deschis.

(2 Neocez.; 4, 80 Vas. e: Mare) ;8 'I t ' t l ' r ;

intrebat din nou despre c6sdtoria a-treia (vezi ean. 4), Sfintul Vasilerispundc ci nu cxistii rrici un canon care ar irdmite cisdtoria a treia, prinurlnare nu se aprobi o astfel cle clsiitorie. ln canonul 4 nurrreqte aitfelcie casitorie ,,poliganrie,, gi ,,desfrinare,r, iar in canorlul 50 ,,itrtinleiuni ale

51, 52 Vasi le.cel-Mlre

Ilisericii'. Intrucit astfel de cdsltorii se incheiau frecvent in societateavre'mii Biserica a trebuit.si le tolercze spre a impiedica un ,,rau;;i;;;;;S-fintul Vasile dispune in consecinfd cir cei ce incheie astiel de cdsitoriisd.nu se supulir ped_epselor bisericeqti publice, ei unei epitimii au cinciani (can. 4), admitindu-le sd se roage cu credincioqii laolaltr in biserici.I)ispune aceasta pe considerentur ci . treia cdsdtorie este totuEi mai depreferat. decit desfriul imoral, adicr edte mai bine sa se admitd cuiva sifncheie tasatOria a,tfeid,:decft e.alaceasta silqi *"ii*t""a-putimile prln des_frinare eu difcr'rte femei; Vezi;i ean. 4.

--;, - -"' ..--;"

CANONUL'51: (CERTAREA DE DOUA oRr. A NU SE,CERTA DE- DouA ,oRr: (Nu sE lNcADuln''o-oria-ci-nianil (ctERrcrr Nu

sE CERTA cU DOUA osiNDE:pnvrnu ACgEA$r CRB,$E+L1-I::. ,.Canoanelo s-au.ag-qzat pentru clerici f6ri deosebire, porunci4d sx sehotxrascE ol singuri pedellsi pentru cei cizufi, anume "id""ua dinislujbegf . du s-ar -intimpla si fie in vreo treapti ierarhici, ori de s-ar gxii' ,iiin vreo slujbi fdr6 hirotonie. j ,'

. (25., lA ap ; 4 TruI.; 2? Cctrtg.; S, 32,44 Vas. c. Mare)

sfintril vaslle_ a adresat doui epistole eanonice lui Amfilochie, carealcdtuiesc pri.mele 50 de canoane. soiicitat din nou sfintul vasile serie atreia epistold care va alcdtui urrndtoarele 3b de canoane dintre "u"" p.i_rurul este acesta.- Dupa o scurtd introducere sfintul Vasile rdspunde precis la intre-ba-rifg puse. ln primul canon (51) sfintur vasile rdspunde la intrebarea:existd sau nu existd deosebiri in ceea ce privesc pedepsele pentru clerici.Sub de'numirea de clerie Sfintul Vasile in{-elege pe toli'stujitbrii bisericeqtifdrd deosebire, aqa cum reiese,qi din canonul'roiin. I'ecumenie, indiferenter sint asezati in slujba bisericii prin hirotonie, ori numai prin hirotesie.Tn privinta tuturor, acestora sfintdt vasile repetind aispozit:a canonului 82,p-reeizqazi cd, dacii comit vrco infracfiune se vor despuia cle slujbd (amo-'tioncm a ministerio) cee^a ce insemneazi ed se vor pedepsi eu iaterisirea(depunerea din treaptd). ln lurnina clispoziliilor canonului's2 gi a precizdriiclin acest canon. cd e suficicnti o singuri pedeapsd insemneaid ci eeicaterisifi sd nrr se pedepseasc;i fi cu exlluderea din comrrniunea eredin-cioqilon laici din Bisericd. A se qvedea qi oanonul s2 gi cele paralele.

i,icar,{oNUr, F2 : i'ffi$dithrn irvlq4r-afbniiflX"fir- - - . i , - r - - - - - ' - ^ ' - . r ; / . 1 . ) 1 | \ l

Ceea ee n-a purtat griji in cil[torie, :cle fetui jXu-- uee! 9e n-a purtat- griji in cil[t_orie, de fitul jeu, ,;t de5i,a dvutputillf sE-I salveze, a intrelasat sE facd acest lucru,-oii sototind cXI,ufurf.l s.1-r satvezer I tntr€tasat sa tac6 acest lucru, ori socotind ctrastfel i;i va aeoperi p5catul, ori avind intenlia cu totul tlobitoceasci si

, firla'lr;r

SInreomeneaseS, sE se_judece-ca pentru ucidere; iar dacd "" o p"t"t,-ipoarte griji de

'frtul sru, 9l dln cauza pustiet5lii ,ri a

-tips.i celor nece-sare, fitul a pierit, in acest caz mama Sf so iurto.'

i : l , i , r ,(33 Vas,. c. Mare)

'lii]+-55. \/asile cel .Mare

sfintul vasile explicd aiei detaliat disp.ozitia;:din can. 33. qi confi.rmd

oI rnamg care ,inten$ioirat lasi sd rnoari copilul, pe care everltual l-a nis-

""t i" cildtorie. tre}rrie sir selpedepseascS drept ucigagi. DacI face dovadn

ci a incercat, dar n-a reuqit Jd saiveze viafa copilului, Sfintul Vasile dis-

pune sd fie absolvitd de pedeaPsd': : , , r i t t l i l t i2 ,r ir l l ; . 6iel ' l ur rrr i" , )

iT. CANONUL 53: (CASATORIA PRIN RAPIRE Sb TNGADUIE':': RO.\IIELOR VADUVE). ,1.,

' ','"'.in;,- . ' .

: r

. Vdduva sclavi poale ttu 's gre;it mult alegind nunta a douA in

firrr,rd de rdpire; decf perrtru aceasta ninric lru trebrtie a se inl'inovifi;

"e"i ,r,t. se judecX formile, .ei voinfa. Dar firepte c5| o agteapti pe dirrsa

epi'tifnia nunfii a doua,

( 8 2 A p . : 1 4 s i r t l V c c . ; 8 5 T r u t . ; 3 G r n r g . ; 8 2 C a r t T ' ; 2 2 , 3 8 , 4 0 , ' 1 2 ,trds. c. 1I . /

in acest canon se rezolva un caz dc spe{d a unei ,oub" vdduve carei,oind sd se rndrite a douzt oard, dar neindrlznind sd faci public, de teamacopiilor. qi a ruclelor, a inscenat cf a -fost rdpitd. Luind in considerare in-

loiitin n.i aoo"enlele. Sfintul Vasile decide ca sd nu fie judecati, ci sd fie

s t r p u s 5 e p i t i m i e i p e n t r u c c i c e s e c d s d t o r e s c a d o u a o a r i ' : ' : ' �

CANONUL 54: (UCIDEREA FARA DE VOIE).

Despre deosebirile uciderilor fdrd de voie ;tiu c5 am scris mai

inainte cicerniciei tale, dupi cit mi-a fost c' putinf6' .:i nu pot sd

spun nimie mai mult despie acelea. Deci r6mine la chibzulnfa ta cA

potrivit ct1. impreiurdrile epitimiile s[ se lungeasci sau scurteze' . . :

(65 Ap; 97 Tr t i l . ; 21 ,22 . 23 Anc i ra ; 2 ,8 ,77 ,4g ,56 ,51 Vas ' c ' M l r i t '

Intrebat din nou ce fel cle pedeapsd se aplicd celor ce ucid fird voic,

sfintul Vasile spllnc cI a ariitat-aceasta in epistola sa anterioard (can' 8),

clar adaugd cd episcopul potrivit chibzuinlei sale personale 9i tinind. 'seama

clc irnpre'jurlri poate. sI iungeascd sau sd scurteze pedeapsa rinduitd pen-

tru astfel de ucideri .

CANONUL 55: (CLERICII SA NU SCOATA SABIA) I.Ii,,{1,.,.1

::".,i!Cel ee pleacil si lupte impotriva tilharilor, f.llnd afari de biserici'se opresc de la irnpbrti;ania Bunului; iar fiirrd elerici, sc caterisese dintreapta ,,eici", 7ice, ,,Tot cel ce scoatc sabia de sabie va ntut:it' (f{t, 26; 52)'

(22,23 Ancira; 7 Atarrasie c. l tare; 8,73.43 Vas. c ' ' ' f t lnre) : i : ' r l )

' ln canonul prezent .tabilegte norma generald cf, cei ce se ducla luptcimpotriva tilharilor, daci sint laici si^fie priva{i de Sfinta lmpdrti;anie'iaf dacS sint clerici sd se cateriseascd. In mod similar, in canonul 13 a sta'

37856-58 \'asile cel Marc

bilit.osinda pentru "oqt1:ut ear:e ucide in rizboi, qi anume, trei ani sa ficoprit de la sfinta Impdrtdqanlu,-'p"nt"r, cd qi-a intinat miinile cu singe.

CANONUL 56: (OSINDA PENTRU UCIDEREA DE VOIE)Cel ce cu voia a -ucis, ;i dulli aceea s_a cdit, douXzeci de ani r-a fineimpirti;it de cere sfi'tci l;r' ;;i iouizcci de ani i ,* "o" irrrpdrfi tuiastfel: pat'u ani tl-ul:ri" sE sr'.tinguiascd, stincr afari rlc uSile casei derugdciune, ;i rugirrclu-se clcdinciJ;ilor, care intri, si facd rugtrciuncpentru dinsul, mirturisirrdu-pi firiierug.a ,u; i.;:-&;; patru ani se vaprimi intre cei ce asculti; pi cinci ani ia iesi "u u""ili"; apoi Fapte ari'a iefi cu cei ce se- roagd prosternindu-se, patru anfi va sta nulnai irnpre-und_cu credinciogii, dar din proaducere, nuse va'implrtili; ;"" i"ifrfi-nindu-se aeegtia se r/a imp[rt5;i de cele sfinte.

_ _ .(65 Ap.; 91 Trul . ; 2I , ZZ, ZS Anclra; Z, g, I t ,43, 54, iT Vas. c. I I Icrre;5 Grig. de Nisa)

In acest canon jfinjyr_ vasile prescrie epitirnia de oprire ti'rp cle 20de ani de la Sfinta imparti-5a^nie pentru cei ce ucici inte,nfionat ciar apoise.ciiesc. Pociiinfa trebuie sti fie publicd, trecind anurniti ani bine staUiiii iprin toale-.treptele po.cdinfei precis determinate cle sfintul pdrirrte. Descri-erea detaliati a acestora a se vedea gi in canonul 11 sin.'I ee.

t ) r

i.,. CANONUL 57:.(OSINDA PENTRU UCIDEREA FAR.,\ DE VOrE).

' cel .ce a ucis frri tte voie, 10 ani nu se va impdrtisi de, celd

sfinte; iar eei zece ani -i se vor impxrti lui astfer: doi ani se 1'a tingui,iar trei ani va petrece intre cei ce ascultX, in patru ani se rra prolterne,pi un an va sta numai impreund, ;i dupi u.ou" .* r-a prirfi la celesfinte.

In acest c{ulon sF preserie e,pitirnia de 10 ani pentru cei ce ucid fariintenfie.

CANONUL SB: (O.SINDA PIINTRLT -\DULTER).'h' Adulterul in cintisr)rez,ece ani rrrr .se vi inrpirtd5i ,rte cefe'\finte:g!. cgi cincisPrezece ani ^i se- r,or inrpdrfi tui-aitret:' i,r' patru ani adiedva fi tingui.du-se; iar in cirrci ascultina; in pui"" p,:oi1""nin,lu_se; irrdoi impreun5 stind firE implrtd;ire.

i ..i, ,;il.(87 Trul.; 20 Ancira; g, 27, S,4, JT, Sg,T7 Vas. c. Mare; 4tGrig. Nisa). ' sfintul Vasile, lrrescrie detaliat modul executdrii epitimiei de,1b anidati pentru aduluter. A se vedea qi eanonul 2r vasile "ui M".". rl

37559-62 Vasile cel Mdrc

rti CANONUL 59: (OSINDA PENTRU DESFRIU)' )

Desfrinatul gapte ani nrr se va inrpirt6-;i ,de eelc- sfinte: doi tin-

guindu*se, pi tloi iscullind; ;i cloi pro;ternindu-se, -;i- Y" au va sta

irlnai impreunl; iar al optulea se va primi la impirt6;ire'

- j (4 , '21 , '22 ,26 , '79 ,80 Vcs . c . l lo re ) . , , , , , ; i " i l , ] r l r r r r rU

Pentru desfrinare sc prcveclc o epitirnie de gapte ani qi se. aratd mo-

dul executirii ei. i

('ANONUL G0: (()SIND,,\ I,ENT]iU CALCARI',\ I.AGADIJ.INTI:I

eriioainrt ' ,

Ceea ce a depus vot de feciorie, ;i a cSzut de la figbduirrfd va

implini timpul p1citului celui 1re'tru adulter in - cursul vie.tii sale. ;\--

"ouuqi epitimie i" ou cla pi celor ce fig6duiesc viafa monahilor ;i cad.

(76 sin. IV ec.;44 Trul . ; 79 Anci:ct ; 16 Cortg' ;6, 78,79, 20.,44 Vas'

t. ma:,"i1 'r'

, , q , i t r .

Spre deosebire cle dispoziti,r stabilitA prin cano-nul 19 al sinodului de

la Ancira, care sanc{ion*nti, pe fecioara caie Ei-a cdlcat votul fecioriei, cu

pedeapsa celor ce se ciisiitoreic a doga aard, adicA cu epitimie de un an sau

hoi, Siintul Vasile.sanc[ioneazi, ittit pe fecioara-cit gi pe monahul care au

celcai v-otul fecioriei, crr pedeapsa p('t1tru aclttlter, aclicii o penitenti de

15 ani.

CANONUL 61: (FURTLTL) (OSINDA PENTRU FURT) I I

Cel ce a furat, daci pocdirrdu-se singur se va acuza pe sinc, un

an se va opri numai de la irnpirtd.sirea celor sfinte; iar de setva vldiprin altul, ituncl in doi ani; Si se va impirli lui timpul in progternere,

;i in starea imprertrr[, si atunei se Ya invrednici de impirtagire.

(3, 4, 5 Grig. Neocez.; 6 Crrig. Nisa) ; ' \

', In "sgsf, s4non se;stabilefte. pedeapsa de un an' de oprire de la SfintaimplrtiEanie, pentru iloful crare Ei-a mlrturisit fapt_a, sau de do! ani, cindfapta lui a fost-dovediti de ttn altul, cu starea in rindul celor ce se proster-neazl qi apoi in rindul celor ce statt impreunir. Canonistul Balsamon, cummentioneirzd Si Nicodilh Mila;, citincl toxtrrl din legislafia statrtltri, aratl in-si cd ho{ul, chiar dacir s-a poc5it $i a restituit lucrul furat. nu inceteazA dea s e n u m i 1 o t l o t . ( S i n t : A t . I V 2 1 9 ) ' t l * ; q . , . . , ' � � � �

CANONUL 62: (osiNDA DESFRIULUI cu BARBAiI) ' ' " " ' t r i i i l t l

cel ce a arStat imoralitate in cele barbxtegti, i se va hotSri timpuld e , p e n i t e n f i c a c e l u i c t ' . , n e l e g i u i e 5 t e i n t r u a d u l t e r . � � � � � �

(7 Vas. c. Mare; 4 Grig. Nis.)

63.::66 Vasilo cel ,M..l!.e

Celui ce sc face virrovat de astfel iCc ilnoraliti ite, ..Sfintul

Vasilep r e s c r i c q r i t j r r : i a d e 1 5 a n i p r c v d z u t d p e n t r u a d u l t e r ' � �. , t r I ! i

c A N O N U L 6 3 : ( o ' S i N D A P E N T R U s o D o M l } ; ) ' u ' , . . ' : . . . . . . . � � �" ' t t t l l { t l

t d t i J t , t ,Cel ce isi aratl pigindtatea sa intru cele nt:cur.irrtitoare,.mirturi-sindu-se, aeelasi tilrrp

-dt- epitimie ra observa.

(16, 17 A;rcirct ; 6 Vas. c. X[are; 4 Grig. \ , i ,x.1 i .

, . , * . . $ i pentruSfintul Vasileadulter.

g i . ' h i 4 . r . i ! i , , j )

: . / ! : . rC;\NONLI. 6{: ((OSINI 'A PENTRU CALCAiIEA JURIiMINTUTTID(SPERJUR))

Ci lc5torul de j rrrErnint in zece ani - va f i neimpirtdl i t , doi .anitinguindu-se, trei ascultind, patlu pro;ternindu-sc, i 'tr-urr an stintr nu-mai impreuni, pi atunci se va invrednici A" ii"perii.j""](25 Ap.; 94 Trul . ; 10, IT, Zg, gZ Vas. c. JI .)

Tn caz de cileare a iurdminturui sfintul Vasile preserie epitimiade 10 a'i. care si se exccute public, i.ecinau-se prin ir"pt"le dc_ peni-te,rf;i prescrise. -- r"" w"

- r ' l ' i . i " \cANoNUL 6s: (\:RA,rrroRrr sE osiNDlrsc c.A ucrcAgll)

' . , icel ce 'rndrturiseqte c6 a ficut r-rijitorie sau ferrnecitorie, i se "r-ada_.tinrpul de. peniten{i ca perrtru ucid,rs, i"rirnryi"au-** oro crm ii-dr'5dit pe sine in fie;tecare p5cat. ,, r

acest.pdcat, ca ;i pcntru cel ardtat ln eanonulprr:scrie itceearsi pedeapsi, tt;riti inie 1S ani cal

(61, 65 TruI.: ,\6 t,aod; 72, BJ l/o.s. c. flf.)

precr"dentin caz dc

,! .i:lcelor ce mdrturisesc c5 au fdcut, vrdjitorie, Ii se a;:lica epitimia dg20 de ani. ca in cazul de,rrcidere inteni ionai i sau'premuar' iuta

CA}$ONUL 66: (OSIXNA P}INTRU PRNDAREA MORMINTTILOR)Jefuitorul de rnornrirte, zeee ani 'a fi neinrptrrtl;tt; doi tinguirrdu-se.trei ascult ind, patru.;rrol ternindu-se, un arr st i rrd i i "pi l ,*e; i apoi se'nprinri Ia inrplrttr$anie.

,. i I, (i Griq. cle A'iso)' . l l l r r t r i , , i i l l r . r , r rn i r , l - ' ],lefuitorii de morminte se rianctioneazi bu epitimie de r0 ani execrr_tati public, trecind prin treptele penitenfei. , ..

'u-,

67-69 Vasile cel Mare

CANONUL 67: (II{PREUNAREA INTRE FRATr SE OSINDESTECA UCIDERE) . - ' . r ! , ! , i . . ; i ; . ,

fltirr,:Amestecarea frdfeasci se va canonisi cu timpul cuvenit ucigllului,i

(75 l 'c.s. c. , l /crei ," ' -. . : r { : . , i , i

&!': Cbnvielrt irea sexuald intre frafi se sanclioneazd li i iel r:e ;i uciderea.,

.i' .ANoNUL 68: (ciiSAroRrA opRrr-* IN'RE *;; "r.;r;l' DE$TE CA ADUr-TERUL)

r r! ' i ''

l , r ' t . '

Legitura de cisdtorie a persoanelor din rudenia oprit6, de.se radovedi, ca una ce s-a ficut intnr picatcle o:tmenilor, r'a primi epitimiaadulter i lor.

(19 Ap; 26 , 54 Tr t i l . ; 2 - \ 'eoce: ; 23 , 27 , 75 , ?6 ,78 , 79 , 8? Vas . c .ivlure; 71 Tint. Aler,; 15 Teoiil Ale,r.)

Clisitoria inchciatd intrc rude c,ste opritii. Cei ce incheie o carsii-iolit: i ,1 gradc de rudcnie oprite se pcdcpse-sc ca adulteri i, cu .cpitinde cle15 ani. l,a sinodr.tl Trulan prin canonirl 54 se aratd expres gradele dertidenie in care sc interzic-'e cirglitoria.

, ) / ' . r 1 1 ' | t . ,

i i CANIONLiL r ig: (DESFIi IUL,CLERICTLOR,. (ClTnTtr .Sr rPODi." \-CONII CAITIL T}IAT]ISC CU I.OGODNICELIi]) (OSINDA T}[PR}ILJ_NAruI c iTE. ' fuLUi st rPoDI-. \coNtuLUr cu' l t rc-op1115,1; ; , ,Jr

Citeful, dacb s-ar inrpreuna cu logodnica 5s nrai inainte dc nuntl]un an fiind oprit, se va primi spre & citi, rirninind neinaintat; iar'impreunindu-se pe ascuns firi logodn6, va inceta din slujbS. Asernenea5i 's luj i torul hiser icesc, :

( 2 6 A p . ; 1 4 s i n . I V e c . ; ( ; , 1 3 , 3 0 T r t i l . ; 1 6 C a r t g . ; 3 , ( i , : t 2 , i I , ; i tI /n .s . r ' . . \ f .7

. t . ''In aceit canon Sfintul Vasile are. in r,cderc pe cite{ul carc, prirr

consim{amint reciproc, a intrelinut rela{ii sexuale cu logodnica sa, siLleu o femeie striinii. ln'primul caz iCe dd epitimia de inl{turare din slujbipc tirnp dt, un an, dupi care i;i va relua slujba dar'nu va nrai putealromova; in al ,doilca c'az citefr"rl se inlirtura definitiv clin slujbiir c]riarclacl ulterior s-irr casirtori cll acea femeic.. In canon se acllrugi cA. accea$.dispozifie este valabild gi pentru ipodiacon. De refinut insl cii lal sinodulTlilani irrin canonul 6 situafia suferd o. schimbare in sensul cri ipodia-ca.liilqr. li le interzice. de a se cisdtori .qi ,prin urmare de a se. logodi.citipi ce au fost hirotcsifi. i. i.

381

382 70-72 Vasile rel Mars

CANONUL 70': ((OSINDA) DIACONTT $I PRESBITER.II CARE SESPURCA SAU SE DI|.SFRINEAZA)

.ilrl,, gigssnul spurcindu-se cu buzele, Si mdrturisindu-se ci pind acumnu a plcituit, se va opri de la liturghic; dar se va invrednici a seimpdrtd;i cu cele sfinte intre diaconi; aseurenea pi presbiterul, iar de vadovedi ci a pXcituit ceva mai rnult decit aceasfs, ori in ce fel de treaptiva Ii, se va caterisi.

(25 Ap.; . 16.sin; . IV ec;4;40,44 Trul . ; 79 Ancira; 4 l ieocez.; 3,6,. ;2, 51, 69 Vss. c. X[u'e)

r , r i 1in acest canon se aplicl pedeapsa oprirca de la slujliele preofegti,

cu pastrarea. cinstei qi drcptul cle a se.cumineca imlx'euna cu cei use-menea lor d diaconului Ei a preotului car:e ,,spurcindu-se cu buzele",,,adica a ajuns la sirutareer amorortsl si patima;5 cu o femeie, a mrirtu-risit cd n-a mai ficut aceasta; dacir insa va comite un pdctrt mli mare,ritunci se va caterisi, adicd va fi depus ciin treapti ;i r.a trece in rindullaiciior. Zonara considera ci in primul caz pedeapsa trebuie sri fie limi-tatd l;r un tiurp anutrit; iar liu-ritarea intra in competcnfa episcopuluiEi clepincle de pricepcrea ;i judecata cpiscopului respcctir'. Similar, ga-sim plcr.cderi gi in cilnonul .4 Neocezarea.

i i

CANONUL 71: (DAREA LA IVEALA A P,\CATELOR. (INDATO_' ' RIREA DE A DA LA IVT]ALA PACATELE DE CARE SE $TIE))

Cel ce cunoa;te oricare dintre picatele mai inainte, gi nu Ie m6r-turlse;te ci se videgte, acela inci va fi in epitimie, atita timp cu cit sepedepsepte cel ce a comis lelcle.

l)rezcntul canon incheic sirul canoanelor din scrisoar.ea a treia aSfintului l/asiie (can. 51 - 71) despre diferite pdcate men{ionate in acestqcirnoanc. In prezentul canon sultune acclcagi pedepse -si pe tlinuitor sau"pe cel ce favorizeazii pe cei picdtos, ca ;i pe autorul infracfiunii

ag)

. CANONUL 72: (CEI CE ALEARGA LA VRAJITORI. (CEI CE SErlix DAU vltA,IIToRIl,oR slt osINDESC cA UCIGA$II).I t t ; /.: .{: "., Cel ce se dI pe sine vrijitorllor sau unora ca acestora, acelainci se va canonisi cu timpul do peniten!5 al ucigasilor.

( 6 7 , 6 5 T t ' t i l . ; 2 4 A t t c i r c t ; 3 6 L a o c l . ; 7 , 6 J , , 8 I , 8 3 V a . s . c . M a r e ; J 'Grig. Nds./

- '

I ' aceJst canon, Sf.ntul Vasile stubilegte pcdeapsa cu oprircu de laimpdrtaEanie ;i' gederea in treapta primd cle pociin{d (qedeiea in afarauqilor bisericii, de unde roagd (tinguindu-se) pe erediircioEi si se roage1 x n t r ' u e i ) i i i r p o s t i r t i l r r r , a d i c d c e l o r c e s e i e a p i d i c l e I I r i s t o s . � �

?3rFrts Vasile cel Mare

l*l . Rigorismul aritat de Sfintui Vasile'fi,r[ti de aposta[i se explicd prinvr:emea in care a trdit uccstit, c.nd Biserica era bine consolidata. A sevedca compurutiv insi larga intelegere aratati 1a[ii dc apostafi Ia sinodulde la Anc'ila situ la l)ctm al Alcxlndric'i, cerre h fel se cxplit ' i i prin strrrcapirea, cle per:ecufii, cind mulfi se lepadau p()ntru lt se salva. .11,,

C.\NONUL 7il: (POCAINTA ClliLOR CEI (rE 'SB I-l ' l^'\I)'\DA DEHrrrsTos)

' ' Cel ce s-asi ge tinduiascdvl'enrea cind iesedinfa in iubirea

(62 Ap.; 1A

lepidat de Hristos ;i a cilcat taina nrintuirii, trebuietot tinlpul viefii sale, ;i este dotol a se tnirturisi ladin viafi, invretlnicindu-se de cele sfinte, pentru cre-

dc oameni a lui Dumnezeu.

s i n . I e c . ; 7 , 2 , 3 , 7 2 A n c i r a ; 8 , 1 0 , 7 , J P e t r u A l e r . )

CAIIONUL 74: (PUTITRtIA DUHOVNICULUI. (DUIIOVNICUL"i ' 'poATE

Mi(r,SoRA TIN{puL DE PoqAINTA).

Dacd oricare dintre cei ce au f<lst in pdcatele menfionate urai ina-iiite, se va face sirguitor, mirturisindu-se, in acest caz daci acela, ciruiaprin iubirea de oameni a lui f)untttezeu i s-a incredinfat puterea de alega ;i a <lezleg,a, r'izind covir;irea nrirturisit'ii celui ce a ptrcituit, s-arface mai blind intnt a mic;ora timlrul epitimiilor, nu e'ste vrednic deosindire; fiirTdci cxaminarea Scripturilor rte face cunoscut ci cei cecu rnai mare durere se mirtttrisesc, degrabd ajung iubirea tle oanrenia lui Dunrnezeu.

t'tl 'rr[7Z sin.'I ec.; 16' sin. lV ec.; 102 'Irul:; 5 Ancira) 'ir ruh ,t.'r.. ':' : ' l r j : , ' . ' l /

in acest canon sc are in vedere picatelc ;i sancfiunilf' cc se apliciiin canoanele 51 -_ 73 precedent:, dispunind ci episcopul, ctre are putereade a icga gi dezlega, adica drcptul dc a grafia pe plicato;i, dacti aceStiase calesc s.ncor, la poatc scurta pociinfa farJr a fi osindit pentrtt aceasta.A se ved. 'a ; i canonul l2 s inoclu l I ec 'umcnic.

CANONUL 75: ( (OSINDj\ TNCESTULUI) iNrpt i l iUNAREA INTRErRATI))Celui ce impreuni s-a spurcat cu sora sa rle tat5, sau de mami,

si nu i se ingdduie a intra in casa de lugiciune, pinil ce nu renunfila fapta nelegiuiti ;i neierlatS. Iar clupd ce va ajtrngc si perceapi in-frico;atul picat, trei ani si se tinguiasci stind la u;a caselor de r.ugi-ciune,. Si rugindu-se poporului, care intrl pentru a se ruga pentr.u cafiecare cu milostivire si faci pentru dinsul rugdciuni imbel;ugate citreDomnul; iar dupl aceasta, alfi trei ani sI se prirneasci la ascultare,nurirai, ;i ascultind Scripttrra ;i invifltura, si se demiti, ;;i str nu seinvredniceasc5 de rugirciune de iertale. Apoi, dupi ce cu lacrirni a cerutaceasta,. $i a cizut inaintea Domnului cu zdrobire de inimi si cu umi-

384 76;78 Vaslle,cel'lltara

linfr puternicd, in alfi trei ani sx i se admitd propternerea; ti :astfelcirrd va ardta roduri vrednice de pociinld in anul al zecelea si se pri-rneascr la rugdciunea eredinciogilor', dar fir6 proaducere; doi ani stind larrrgiciune cu credincirl$ii, r:a de atunci sd scr irrvredniceasci de irnpir.tri 'pirea Bunului. . . I

(67 Vus . " . ,M. ; 11 Gr ig . Neocez . ) i r rZ r

ln acest canon sfintul vasile prescrie epitimia de 20 de ani pentrucel ce irre rclalii cu sora vitregi, pe care sd o execute public, trecindprin toate cele patlu trepte ale pociiin{ei. De retinut cd din acest canons-a alcituit qi ''un aI l1-tea canon, atribuit lui Grigorie al Neocezareeicare s-a addugat La cele 10'eanoane ale sale.

CANONUL 76: ((OS1NDA), CASATORIA INTRE CUIVTNATI), ,.!

, Acelali fel de epitimie se aplicd gi celor ce iau pe cumnatele lor.

( 1 9 A p . ; 2 6 , 5 4 T r u , I . ; 2 N e o c e z . ; 2 3 , 2 2 , 6 7 , 6 8 , 2 8 , T 9 , 8 T V a t ; . c .Lleu'e; 11 Tint. Alelr:.; 5 7'eof il AIex.)

Siintul Vasilc extincle epltimia de ?0 clE ani ;i asupra celor caresri cisaitoresc ( Ll culrrnatele lor.' r l l j - ,

l t r C). \NONUL 77: (POCAINTA I) l lNTi."U ADULTEIT) . , , ' , j , . ,iti ' Dar cel ce lasi pe fem'eia ceea ce s-a impreunat legiuit cd'dinstrl,sl atluce pe alta, ," iup.rrr.,, dupi hotirirt,a domnului, ledepsei adul-terului. $i s-a canonisit de pirinfii no;tri ca unii ca ace;tia un an si'se tinguiascS, doi sd asculte, trei sd se prostearnd, iar in al gapteleasi stea itnpreuni cu credinciopii, ;i a$a se vor invreclnici de proaducerede se vor poc5i cu lacrimi.

_ (45 Ap.; 87;93 Tni. ; Z0 Ancit .u; 102 Cartg.; g, Zt, 3i ,48,58 Va.s,c. Nlat"e; 151.im. Aler.)

In acest canon Sfintul Vasile se referd la o norm[ mai veche!, potri:^vit cdreia, cel ce-gi pdrasegte solia sa legitimi gi ia pe altd ferneie sesnpune unei epitimii publice de ;apte'ani; eI ins5, intemeiat pe cuvinteleD<.rmnului nostrrl l isus Ilristos, de la Matei 19, 19 supune pe unii caace;tia la o epitimie {e 15 ani ca pcntru adtrlter. Vezi gi canonul 48\rrtsile eel Marc si canoahCle paralele. t,, tll t. , Ii .r, ,St. i .

CANONUI. ?B: (OSINDA CELUI CASATORiTiCU DOUA SUFORI)r: !-clul acesta de epitimic si so fin5 ;i pentru cei ce iau dou6 su-rori in cisitorie, dc;i in timpuri deosebite., , ' i 1 -.,, .,i

19 Ap; 26,54 l 'nrf ; .p Ncoce:. ; ZJ, ' t7 Vas. c. I t lare; 5 Teo!. Aler. j: .Epit imia.de, l5 ani o api ic i Sf intul vasi le qi celor ee'se cdsdtoiesc,

gi.:cu sora fostei,lor,so[ii. Vezi gi canonul 8?,al sfintului Vasile cel.Marq;

?$-81 Vasile cel Marc

CANONUL ?9: (CADEDEA CU MASTERA. (OSINDA CELUI CE

PACATUIE$TE CU MA$TERA SA).

Iar cei ce turbeaza spre mapterile lor, se supun aceluiagi canonca gi cei ce turbeaz[ spre surorile lor.

(67, 75 Vcs. c. Mare)

Sfintul Vasile sancfioneazA cu epitimie de 20 de ani Si pe cei- caau relafii cu mamele vitrege, similar iu cei ce au relafii cu surorile 1or,

CANONUL 80: (CEI CU MULTE FEMEI. (OSINDA POLIGAMIEI

. CELOR CU MULTE FEMEI).

, P6rlnlii au trecut sub tdcere poligamia ca pe o fapt5 dobitoceasci$l cu totul strdini de neamul omenesc. lar noud ni se arati cd acestpicat este ceva mai mult decit desfrinarea. Drept aceea este de cuviinfica unii ca aceptia sI se supund canoanelor; adic[ un an tinguindu-se,gi trei ani propternindu-se apoi si fie primi{i.

(48 Ap; 87 Tru. l . ; 3 Neocez.; 4,9, 5A,77 Vas. c. M.)

Poligamie in sensul intrcbuinfat in canon se infelege nu numai dacdcineva are mai multe femei in acelagi timp, ci Ei dacd cineva se cdsdtore;tede mai multe ori. Potrivit doctrinei canonice numai prima cdsdtorie esteconsideratd sfintd $i binccuvintatd de Dumnezeu, a doua este admisd dar,c€i ce o contracteazd se supun pedepselor previzute de canoane; a treia esteconsideratd necurSlie gi este numai tolcratS. pentru cI se consideri cd, elnai de suportat decit desfriul nestirpinit (can. 4, 50, Vas. c. M). Toate cdsd-toriile ulterioare ale unui bdrbat se numesc poligarnie, ;i Sfintul Vasile IenumeEte fapte dobitoceEti iar nu omenegti, Ei pdcat mai mare decit desfriul.Pentru poligamia unui birbat, adicd pentru fiecare cdsdtorie dupd a treia,Sfintul Vasile prescrie epitimia cuvenit5, Ei in canon mentio_n_eazd epitimiade patru ani, care, dupl pArerea lui Zonara imparta;ita ,si de Nicodim Milag,nu poate fi socotitd intreaga epitimie, deoarece cei patru ani sint stabililinumai pentru douS trepte de pocdin{d. Aceasta inseamnd c5 _dupd p{tgani petreculi in pocdin{-d, unul-tinguindu-se gi trei prosternindu-se, adiclin primele doud irepte'aie pociintai, U se permite sd stea in bisericA ald-turi de credinciogii adica ln treapta a patra de penitenfd, qi in aceastdtrcaptd trebuiau sd rS.mind atita timp, cit aprecia epis.copul care {ine lgam-aae fltut si sinceritatea lor cle pociin{5, qi numai dupd aceea puteau fi pri-

miti la impSrtdqanie (Sint. At. M48).

CANONUL 81: (RINDUIAI,A PENTRU PRIMIREA CELOR CAZUTI),(APOSTATI).

Flindcd rnufi au cllcat credinfa in Dumnezeu in timpul r5vilirii

barbarilor, flcind jur[minte li gustind din oarecare mineiri nepermise,

386 '"82. 83 Vasile ccl Mare

aduse idolilor de inpigi vrijitorii, acegtia si se trateze potrivit Iegilor;i canoanelor celor agezate deja de pnrinfi. Anume cei ce au induratconstring_e_re cumpllti prin munci, ,si nesuierincl dureril ;i fiind tirifispre lepidar€, 5f, fie reprimifi trei ani, gi doi si asculte, pi trei si seprogtearnd, apoi sd se reprimeasci la impdrti;ire. Iar cei ce firtr mareconstringere au vindut credinfa cea intru Dumnezeu, pi s-au atins demasa demonilor, Si_ s-au jurat cu jurdminte pdginegti,

's6 se scoati adici

rn trei -a1i' gi in d9i sd asculte, gi in progternere' sd se roage trei ani,pi .in alfi trei si stea impreuni cu cre^tlinciopii ta ruga"iun*] uqa ,a ,uprimeasci la implrtdpirea celui Bun.

(62 Ap.; 70,17,12 sin. I ec.; l -g Arr,c ira;Tg, g2,Vas. c. M.)In acest canon sfintul vasile- atrage atenfia sd se pdstreze cu strictefeprescriptiile Ja primirea apostafilor. Amintind de rinauiata stabilita de

1:tirinfi se referii la procedura rigoristA a primirii apostalilor stabilit6 depirinfii de la Ancira. Bl insugi, iri canonul 73, prescri" po"'ain1a pentru in.treaga viafd, Iar in acest canon aratd anii qi iriptele pocdinlei ce trebuiausd-i trrrncze apostn{ii.

CANONUL 82: (POCAINTA CELOR CE.$I CALCA JURAMTNTUL)

a.u cilcat jurimintele, se rupun _Ia epitimii rnai- d;;;; ara ca ace;tiasE se primeasci dupd ;ase ini. rar cei firi de "onrl"irrgr"e au vindutcredinfa^ lo_r, doi ani si se tinguiasci, ;i doi si ur."it, gi in al cincilcapropternindu-se'si se-roage, gi alfi aoi fara a" proaducere primindu_sela impirtigirea rugiciunii" apa in' sfirgit.aratina'iirlElu po"ii"1a "o*r_punzdtoare' se vor apeza iarisi Ia impdrttr;irea trupului lui Hristos.

(25 Ap. ; 94 Tru t , ; 10 ,72 ,29 ,64 ,Vas. c .M. )

Sfintul Vasile pentru cdlcarea-jurimintului in cansnul 64 prescrie oepitimie 9u 10 ani. In acestcanon, fdcind diferentra-inir.""i ce au fost si-tili.sd qi-l calce Ei cei ce de bund voie a_u facut aceasi"lp*t." primii pre_vede Ease ani, iar pentru cei din urmd 11 ani de po.ai"dai--'

CANONUI 83: (OSINDA CELOR CE ALEARGA LA VRAJITORI)

_ Cei clrora Ii se vrljesc, ori ur-meazd obiceiurile p5gine;ti, sau incasele lor bagi pe, oarecare spre aflarea vrijilor, si S; curili"e sicadd sub canonul de gase ani: un an tinguinal-"u, ;";; ascurtind, treiani propternindu-se, ;i un an stind impreuni cu credincio;ii, aea sevor primi.(67, 65 Trut.; 24 Ancira; J6 Laod.; 65, Z2 Vas. c. M.) j

In canonul 65. sfin{J v:sile preserie pentru eei ce fac vraji o epi-timie de 20 de ani de pocdinfd; in a?est "u.ro' su""1io""*J pe cei ee credgi urmeazd pe :vrdjitori cu Sase ani de penitenld. .-'-

fil

84. Eb Veaile cel MarQ 397

CANONUL 84: (MAIESTRIA DUHOVNICULUI)

Toate acestea insi le scrie4 ca s6 se cerce rodurile pociinfei; cAcinegregit nu dupd timpll de penitenfi le judecdm pe unele ca acestea,ci Jinem seama de felul pociinfei. Iar daci cu grerr se vor des_pdrfi dc

niravurile lor pi vor voi i5 slujeasci mai mult pliceriloi' trupului. decitbomnului, qi nu vor primi via.ta cea dupi Evanghehe, c1 acegtia nu ,

avem nici o cauzd comuni. Cici noi in privin{a poporulul nr:supus pi

impotrivS grSitor, ne-arn inv5fat a auzi c6: Mintuind, mintuie;te-lisufletul" (I Moise 19, 17).

(72 sin. I ee.; 102 Trut.; 2, 3,74, 85 Vas. c' Mare; 4, 5, Grig de lfisa'/

tn canonul ?4 Sfintul Vasile conferd episcopului puterea de a puteascurta timpul epitimiei pentru aeei penitenfi care se c5iesc in chip sincer.In acest canon ie dispune sd nu se absolve de epitimie aceia care nu aratdrodurile ciinlei curate. Pe Cei c€ nu dau semne de indreptare, recomandichiar sd fie abanclonali, pentru cd existd pericolul, ca ocupindu-ne insistentrle nedreptatea Ior sd ne punem in primeSdie insdgi mintuirea sufletuluinostru. in documentare citeazd din I Moise 19, 17' :

CANONUL 85 : (IND u UMARE PENTRU nUHOVNIC)

Deci sd nu primim a pieri impreund cu unii ca ace9tia,. ci temin-

dur-nc de osinda i"a g""a, ;i avind inaintea ochilor zita cea infricopati

a rispldtirii Domnului, si nu vgiT a pieri cu picatele striine. Cd dacd

ro .!-u" invifat pe noi cele infricogate ale Domnului li nici bitiile

atit de mari nu, tto-au adus intru sim.tire, cd pentru fdrddelegea noastrd

"u-u paresit Domnul pi ne-a dat in- miinile barbarilor pi s-a dus robit'iu

""ii-uei: poporul gi s-a dat risipirii, pentru ci acestea le indriz-

neau dei ce purtau numele lui Hristos, deoarece nu au cunoscut nici

au priceput, ce di.t carTza acestora a venit peste noi -urgia lui Durnnezeu,

ce iuvini comun este deci voui chtre ace9tia? Ci sintem datori a fi lor

mirturie gi noaptea gi ziua in public ai in deosebi;- dar si nu primim

a fi du;i impreunA cu riut6lile lor, ci mai virtos si ne rugim ca s6-i

ciptigdm p" Li ;i s6-i scoatem din cursa vicleanului; iar cle nu vom

p"t""u sd facem aceasta sd ne sirguim a mintui mdcar sufltele noastre

de vegnica osindd.

(12 sin. I ec; 102 TruI.; 3, 84 Vas' c' Mare')

Prezentul canon cnostituie continuarea canonului precedent' Ambele

canoane au format i""ft"i"""" scrisorii a treia cdtre Amfilochie. In inche-

iere sfintul vasile cla o serie de indrunrdri pentru..episcopi cu privire-la

modul cum sS procedeze cu pdcSto;ii, cum sa se strdduiascd in chipuri fe-

i""it" p""t.u inclreptarea qi mintuirea acelora, stind^ferm qi categoric pe,;;;"i;;;vederitoi sfintelor eanoane, qi indrumi ;i in caz de reuqitd cum

sd se fereascd.o* ri:rr* se intineze ei inqiEi de picat,-atrdgind atenlig

J uiUa grijd, si-qi -i"t"i"t"a cel pulin sufletul lor de osinda cea vegnic5'


CANONUL 86: (INFRINAREA NESOCOTITA)

rar vielenilor encratifl in privlnfa propunerii ror faimoase, pentruce, nu minc5m pi noi orice, sd ni se spun6 ctr noi ne ingretogdrn ;i decele de nrisosinfd ale noastre. Cxci dupi cuviinfi Ieguminoasele de iarbdla noi sint ca (gi) carneai iar potrlvit deosebirii celor forositoare, ca ti'iT verdefuri pe cea vitdmStoare o separim de cea asemrnrtoare, agagi intre cirnuri despirfim pe cea foloiitoare de cea vitdmitoare. cicive-rdeatd este gi cucuta, precum carne este ;i cea de vultur, dar, totugicel ce are minte nu ar minca nebunarifi, nici de carne de ciine nu s-aratinge, de nu l-ar sili nevoie mare; a;adar cel ce a mincat nu a cornisilegalitate.

(51, 5g, Ap.; 14 Ancira; 2 Gang.; l, 28, 46 Vas. c. Mare)

In acest canon sfintul vasile se referi ra encratifi, despre care a maitratat gi in canon 1 gi 4?, ardtind nesocotinfa ior atunci cind acuzd pe orto-docqi cu privire la infrinarea gi abfinerea de la unele mincdri. Texiul esteluat dintr-o scrisoare a Sfintului Vasile cdtre acelagi Amfilochie,.

CANONUL BT: (OpRiREA CASATORIET CU DOUd. SURORI.AMESTECUL DE NUME)

Deci mai intii, ceea ce este foarte important in prlvinfa acestorfel de lucruri, avem a menfiona obiceiul cel de la noi, care are puterede lege, pentru ci de la brrbafi sfinfi s-au predanisit noui legiuirile.iar (obceiul) acesta este acest fel. Dac[ cineva stipinit fiind cindva depatim{ ns.,rrrdfiei, ar cidea spre insofirea nelegiuitd cu clou6 surori,nicl nunti si se socoate aceasta, gi in general nici sd nu se primeasciei in obgtea bisericii mai inainte de a-i despirfi unul de altul, dreptaceea, dacd nimic altceva nu ar fi fost de zis, obiceiul este de ajunspentru ferirea de rtrul acesta. Dar fiindcd cel ce a scris epistola, cuapuciturtr vicleand a incercat sd introducx in viafi riul aceita atit demare' este nBvoie ca nici noi s5 nu ne ferim de ajutorul rafiunii, cu19ut9. cd in pr-ivinfa celor deplin ldmurite mai importantx este presum-{ia fiecdruia decit rafionarea. S-a scris, zice, in Levitic: ,,Si nu iei pefemeia--care este geloasd pe sora ei, ca str descoperi ru;inea ei pesiedinsa, fiind ea incd in viati" (18,18). Deci rdmurit este din aceasti, sezice, cd este ingiduit a lua pe sora ei dupd moartea dinsei. La aceastadar, mai intii zic c5-cite le spune Legea, celor ce sint in Lege le 916-legte. (Rom.3, 19); fiindci ata ne-am supune atit ti ierii imfrejur,"citgi_ simbetei, gi feririi de minciri. Fire;te, cd nu, c6ci daci arn grsi cevasd. 1e- potriveascd- plScerilor noastre ne-am supune pe noi inpine jugu,Iuirobiei Legii, iar de s-ar pdrea ceva greu din cele aie Legii, atunJi

"aler-

grm sqre libertatea cea intru,Irristos. Am fost intrebafi daci este scrisl ltg femeia,peste sora ei; Am r6spuns ceea ce socotim c6 este sigurgi adevlrat, dar cX nu este scris aceasta; iar a se conchide ceea "u i-a

| _ - - -

87 Vasile cel Mare

reticut din addusul de nrai tirziu este dreptul legiuitorului, iar nu alcelui ce spune ale legii; fiindci altfel ar fi cu putinfd celui ce vrea strindrizneasci a lua pe sora ei incb 9i in viafd fiind femeia; cdci sofismaaceasta se potrivegte pi la aceea. Dar este scris, zice, ,,Si nu iei peceea ce va fi geloas6((, a$adar nu a oprit a lua pe ceea ce este libertrde gelozie. Insi cel ce apiri patima, presupune ctr firea surorilor esteliberd de gelozie. Deci inliturindu-se pricina de gelozie, pentru carea oprit impreunf, insofirea amindurora, ce va fi ceea ce opre;te a luape surori? Dar vom zice, acestea nu sint scrise. Dar nici celelalte nus-au hotirit; iar sensul dupi deducfie dd libertate la fel pentru ambeleinfelesuri. Dar trebuie revenind pufin Ia cele in urmi legiferate, a selibera de circumstanfe. Cici se vede eI legiuitorul nu imbrdfiseazd totfelul de pdcate, ci mai cu sealni oprepte pe cele ale egiptenilor, de undes-a scos Israel ;i pe cele ale cananeilor, la care s-a mutat. Cdei expre-sia este aSa: ,,Dupi obiceiurile Egiptului, unde afi locuit, s5 nu faceli;gi dup5 obiceiurile pdmintului Canaan, intru care vb voi duce pe voi,si nu facefi, ;i dupX legile lor si nu umblafi" (III Moise 18, 3); incitpoate ci este cu putinfi ci felul acesta al picatului nu era incetIfenitpe atunci Ia acele neamuri. Din cauza aceasta legiuitorul n-a avut nevoiede pdzirea de acel p5cat, ci s-a refinut de a menfiona obiceiul necu-noscut, din cauza aversiunii fafi de faptele ru;inoase.I lntr-adev5r, legiuitoru, interzicind pe cel mai mare, cum de aretdcut pB cel mai mic? Legiuitorul a proeedat astfel, fiindci i s-a pirutcd naulfi dintre cei iubitori de trup in privinta vietuirii cu surorile eelevii aduc prejudiciu pildei patriarhutrui. Dar noi ce trebuie sb facem? Aspune cele scrise, ori cele reficute ale iscodi? ln acele legi nu este scrisci nu se cade ca tatil ft fiul deodati sX se foloseasc5 de aceeapi tiitoare;dar, proorocul a socotit cd acest lucru este vrednic de cea mai mareinvinovifire. Cdci zice: ,,Fiul gi tatil intrX la aceeapi slujnicS" (Amos 2, 7).Dar, cite alte feluri de necurate patimi a niscocit inv5litura demoni-lor, pe care insd dumnezeiasca Scripturl le-a reticut, nevrind sd spurcedemnitatea sa cu numirile celor rupinoase, ci pe cele necurate le-a amin-tit cu numiri generale, precum zice ;i apostolul Pavel: ,,far desfrinareapi toati necurifia nici s5 nu se numeascl intre voi, precuur se cuvinesfinfilorr( (Ef. 5, 3), infeleginclu-se sub numirea de necurilie faptelecele de ruqine ale b5rbafilor ;i femeilor; astfel ci ttrcerea cu nici un chipnu asigur6 celor dedafi plScerilor, Iibertatea de infiptuire. Iar eu ziccE nici nu s-a ret5cut chestiunea aceasta, ci cd legiuitorul a oprit-ochiar foarte strict, clci acea expresie: ,,Nu vei intra cdtre toatd rude-nia trupului tlu, spre a descoperi ruginea lor" (3 Moise 18, 6), cuprinde

ti felul acesta de rudenie. Cdci ce ar fi bdrbatului mai rudi clecit sofiasa, mai bine zis decit trupul sEu? Ctr nu mai sint doi ci un trup; astfelci prin sofie, sora ei intri in rudenie cu bXrbatul. Ci precum pe mamasoliei sale nu o va lua, nici pe fiica soliei, fiindci nu poate lua nici pepe mama sa, nici pe fiica s8, aF? nici pe sora sofiei, fiindci nici pe sora

390 87 Vasile cel ltlare

sa nu o poate lua. $i dimpotrivr nici soliei nu-i este ingdduit a triiin cxsdtorie cu rudele bbrbatului s5u; ctrci normele de drept sint comunepentru amindorrS felurile de rudenie. Eu deci mirturi.sesc fieciruia,care mE consulti asupra cdsdtoriei, ci ,,v4 trece chipul lurnii acesteiagi timpul este scurt, ca gi cei ce au f.emei si fic ca gi cum nu ar avea,,(I Co1. 7,29). Iar dac5-mi va rdspunde cineva aceastai ,,Cre;te!i gi viInnlylfi.tli (I Moise 1, 18) rid ci el nu face deosebire intre timpurilelegiferdrilor. Nunta a doua este remediu impotriva desfriului, dar numijloc de incurajare pcntru necumpdtare. ,,Dar dacd nu se infrirreazd,c5sitoreascd-se(' (I Cor. 7, 9), zice, iar nu ;i cisdtorindu-se, sd facjfdrddelege. rar cei ce nu au in vedere nici firea, cei ce-gi orbesc sufle-tul cu patima necinstei, m6car s5 fac5 deosebire intre feiurile numirilordin vechime. cici cu ce fel de numire de rudenie se vor numi cei nis-cttfi dintr-o astfel de c5s5torie? Se vor numi frafi unii altora, ori nepofi?cdci ambele se potrivesc lor din cauza amestccirii. si nu faci, o, o-uio.magteri pe mitu;a pruncilor, 9i nici pe ceea ce este datoare a_i ocrotiin locul mamei, nu o inarrna ",.t g"iorie neirnpicatd; cici numai uramagterilor intinde vrijmi;ia ;i dupd moarte, chiar ;i du;manii se im-pa_cd cu cei morfi; mapterile insx incep ura dupi rnoarte. Rezumatulcelor zise este ci daci cineva doregte cisitoria potrivit legli, ii estedeschisi lumea intreagb iar claci n6zuinfa lui eite pntimald, up"i c"atit mai virtos sE se opreascd ,,psn1ru ca si invele s5-pi lind vasul sduin sfinfenie, ;i cinste, iar nu infru patima poftei,.' (I Tes. 4, 4).A; dorisd spun mai mult, dar mi opregte mdsura epistolei. Md rog insd ori casfatul nostru sE se arate mai tare rlecit patims, ori ca acea crimd sx nuse impdminteneascd in linutul nostru, ci si rimind in acele locuri undea odrdslit.

(19 Ap; 26, 54 Trul . ; 2 Nectqez.; 23,6g, Z6, Tg Vas. c. M.; l l Ti . rc.AIer.)

Canonul este alcdtuit dintr-o scrisoare a Sfintului Vasile din anul 323,adresatd lui Diodor din Tars, care a permis unui credincios cdsdtoria cusora sofiei sale, motivind in scris cd nu existd nici un impediment canonie.

sfintul Vasile in introclucere la scrisoare se aratd ca Ei cum nu arcrede cd Diodor ar fi scris aeeasta, ci un oarecare viclean, ca apoi sd-i ceard11^19 ?.99ieze impreund sd stirpeascd acest riu. Dupd aceastd introdueeresfintul Vasile demnostreazd faptul cd brrbatului v'dduv i se interzice sdse cdsdtoreascd cu sora prirtrei -qalc sotii. Dovedegte aceasta cu obiceiul dedrept in t)2, cn citate din sfinta scripturd gi cu consecintele ce rezultd dinaceste raporturi familiale nerationale, pricinuite de o astfol de cdsdtorie.Despre obicei Sfintul Vasile spune cd-el are putere de lege, de aceeagivaloare cu legea, cind el are temei recunoscut in Biserica, si dacd este eon-sfinfit prin uz indelungat. La aprecierea importanlei Ei puterii legale:aobiceiului in Bisericd seivesc ca normativc pr.cscrip{iile legislafiei greco-romane, care recunoaSte Ia'.fel, obiceiului puterea ,legii scrise. Potrivit o:-biceiului cdsdtoria cu,doud.surori se consider5 ip5rrfire nelegiuitd, qi cei

30188 Vasile ccl Mare

ce fac aceasta nu au dreptul de a,intra iri Biseric[, pind nu desfac aceast6

fngai""a. Considerina ca fara nici o altd dovadi, singur faptul- acesta cd

sJinterzice intrarea in bisericd a celor cirsdtorifi cu doud sltrori, este su-

ticient, spune Sfintul Vasile pentru a demonstra cd aceasta constituie un

rnare r5u.DupS aceasta rdstoarrrd pQ rind- motivarea lui Diodor folosind citate

potliv-tJJi., Sfi.rtu-Scriptur5. ln incheier:e atrage atentia asupra raportu-

rilor familiale care produc confuzii de nume cu totul nefireqti.

Puterea de a.gumentare gi convinqere cu autor-ita.te a sfintultti va:

sile, a 6;r ;- afiima Balsamon, la dispari{ia acestui rdu din lumea creq-

tin5, incit eele prescrise de Sfiniul Vasile n*-;i mai gdsese,- prin acrasta,

upti"ur", adicd nu * -"i intiln"r" astfel de cazuri. De men{iona! i1s5' 93'codut familiei din p"l.i"- noastri nu interzice astfel de cdsitorii' Practic

insa nu se intilnesi-u.UuT J" cazuri, oeea ee probabil a determinat pe

legiuitorul nostru sd nu prevadl qi aeest caz'

CANONUL 88: (CLERICII SA NU AIBA TIITOARE)

Am citit scrisorile tale cu toati indelungd rdbdarea, ;i tn-arn mirat,eum putind pe scurt ;i lesne a te dezvinovali fa(a de noi prin fante'

ai primit sa ramii in cele cu care ai fost invinovS{it, si cu lungi cuvinte

lg'apuci s[ vindeci cele de nevindecat. O, Grigote' nu sintem, noi cei

dintii, nici singurii, care am Iegiuit ca femeile sd nu vieluiasci cg !6r;tuiii i-p"rund; cite;te insi canonul cel apezat de sfinlii nogtri P[rinfi

in:sinoaut Niceei, care oprepte clar a nu avea femei introduse pe.furr-$.

CSci necdsdtoria este vrbdnic5 de cinstire prin vieluirea separati defemei; cdci ffigiduind ,cirreva cu numele, dar cu fapta ar face cele ee leffiptuiesc cei ce vieftriesc cu femeile, este lXmurit cd vineazd numain&ninal cinstea ,fecioriei, dar nu renunli Ia plScerea necuviincioasS'Deci cu atit mai Virtos trebula sX fii gata tu a ldsa dupd rugdminteanoastrd, 31r cit z|ci cd elti liber de orice patirni trupeasc[. Cici nu crednlci cfllcel ce a aJuns de ?0 de ani si viefuiascd in patimi cu o femeie,nici nU am poruncit, cele ce le-am poruncit, ca fi cum s-ar fi intim-plat vreo fapt6 necuviincioasd. Ci fiindci ne-arn invdlat de la apostoli'i ,rt t" pune fratelui poticneal6 sau sminteali (Rom' 14, 13), ;i .'timcE ceea ce Ia unii este folositor, pentru altii devine PJrlej de pficatj din

care "aur6 am poruncit, urmind rinduielii Sfinfilor Pdrinfi' sX te des-

p*ii au femeie. De ce invinov6{e9ti pe horepiscopi 9i pomeneqti 9uS-itXiti" veche? $i de ce ne invinovife;ti pe noi, -ca -9i cum am da ascultares5 incuviinldm invinuirile, dar de ce nu te invinovlfe;ti pe tine' care

i; prtt renunla la vieluirea impreuna cu acea femeie? Alrrng-o decipe ea din casa'ta si a$eaz-o in ministire. Sd fie aceea cu fecioarele, iar

pe tine sd te serveascd bdrbafii, ,.ca sd nur se huleasci numele lul

Dunrnczeu pentru voi" (Rom.2,24). Iar, pini c ind vei face aceasta,nici nu,!i vor folosi nenumdratele lucruri ce le scrii irr scrisori; ci te t'ei

sEvirgi firE de rocl, r'dspunzild in fa(a Domnului pentru lenevirea ta'

s9289 Vasile cel Mare

$i dacd vei indrEznl s6 rimii in preofie, fdrtr sr te indreptezi, vei fianatema pentru tot pooorul, gi cei ce ie vor primi pe tine, vorfi lepe-dafi de Biserica intreagn.

(3 sin. I ec.; S, 72, IJ, TruI.; 7g sini VII ec.; J, Zg, Z0 Cartg.)canonul cuprinde o serisoare scrisd de sfintul Vasile Ei adresatd unuioarecare episcop Grigore in vinstd de 70 de ani "ur" uir invinuit cd arerelafii cu o fenieie pe care o linea in casa sa pe motiv cd-I ingrijeEte. In-vocind autoritatea c-anonului 3 al primului sinod ecumenic care interziceepiscopului a avea femei introduse pe- furiE, sli"i"i-v;;;L il .ratrilEt" p"

$risgrje s5 trimitr ra mindstir" ".e" femeie, i;;l;j ll""pr" sd fie servitde bdrbafi, pentru a nu mai fi poticneala sau'sminte;G. *'

CANONUL 89: (ISPITIREA VREDNICIEI CELOR CE INTRA iNCLER) (SCRTSOARE CATRE HoREprscopr).

Foarte mx mihnegte ci in timpul din urml canoanere' p5rinfitorau_l-ost pirisite gi s-a scos din Biseiicr toatx strictelca; ri md tem ciindiferenfa aceasta inaintind cu incetul pe calea sa,'afaceril" ni"ericii!i ro ajungi in deplind turburare. ouicliul i"""taii,.ii in vechime i'bisericile lui Dumnezgu, primea pe slujitorii Bisericrr, dupi ce ii cer_ceta cu toati temeinicia; ;i se ce'ceta cu de-amxnuntul intrlgul lor modde viali, de nu sint birfitori, de nu sint befivi, a"-""-.i"t aplecali spregilcevi, de gi-au educat tinerefes lor ca sI poat5 sivir;i-cete sfinte, fdrdde care nimeni nuva vedea ie Domnur (Evr. 12, r+1.'br aceasta o cer-cetau _prezbiterii ;i diaconii, care viefuiau impreu"e'", ei, apoi ii du_ce-au Ia horepiscopi, care p'imi.d vottrrile ie ra eei- ce mirturiseauadevlrat, pi dind de -gtire episcopului, aga il "r*Ao" pe slujitor intagma celor ieratice.sti. Dar acum inliturindu-ne iniii-pe noi,

-qi niciaccoptind sd-i aduc_efi Ia noi spre hotdrire, v_afi ir.i"iit toati puterea.Apoi^ chiar neglijind cu totul aceast6 chestiune,lir i"fri"it presbiterilor

;i diaconilor, sE introduci in biserici pe nevrednici, pe oricare ar v;i,firi a Ii se cerceta - viafa, cu p6timir", ,u., in urma' inrudirii, sau lnurma oricSrei alte prietenii. Din cauza aceasta intr-adevir mulfi slujitori;se num5rI in fiecare sati dar nici unul nu este vrednic ae stu;irea at_tarului, precurn in;ivr mirturisifi, Jiind iioru au ui"ruti ra alegeri.Deci de vrenle ce ,Iucrul a ajuns deja sE ii. ta"a t-*", iu" mai aresacum cei mai multi, de fricd inrolirii Ia armatd, su irri.oauc p" sineir.r slujba bisericeascS, din necesitate am ajuns si se innoiasci canoanele_pErinfilor, pl scriu vou6 sd-mi trimitefi

-*iu "orrru*rrai.ea slujitorilor

bisericegti din fieca'e sat, ;i fiecare de citre cine s-a intiodus in slujbigi care este modul lui de.viefuire. Dar,- si avefi pi ia ;"i ;;;";;;;J;;incit cele scrise, carc-se pdstreaz5 ra troi,.e r"'pot"i*ur-"a ",, are voas-tre' $i nim5nui si-i fie .cu- putinfd a se 'inscrie

ii"a J""". A;adar, dacdoarecaie s-a introdus de,-citre presbiteri tlup5 primul inatclion, .u ooiarunca int.e mireni, pi din nou-sd se facd ae'oi "o"""turuu in privinfa

90 Vasile cel Mare

lor; li de vor fi vrednici sd se primeasci prin hotfuirea voastrtr; ;icu,r5fifi Biserica, izgonind pe cei nevrednici din ea. Deci pi in viitorsi-i

'cercetafi pe cei yrednici ;i sd-i primifi; dar si nu-i numlrafi in

cler inainte de a-i aduce la noi. altcum s[. Stiti cd mirean va fi cel ce vafi primit in slujba Bisericii fird de socotinfa noastri.

(8 sin. I ec.;74 sin VII , ec; 8,74 Neocez.; 8,70 Ant ioh.; 57 Laod.;7T'eof . Alet.)

Canonul prezent este alcdtuit din scrisoarea adresati de Sfintul Va-sile cel Mare, fn primul an al pdstoririi sale, anul 370, cdtre horepiscopiisdi. Sfintul pdrinte observind cd a sldbit disciplina in bisericd' prin faptulci horepiscopii igi depdgesc atribu{iilor lor, atrage atenfia acestora, de a

observacu siictege sfintelc canoane stabilite de Sfinfii Pdrinfi. Considerindc5 rdul provine din faptul cd in cler au intrat multe elemente ferd chemarepreotreascd, dispune ca pe viitor recrutarea clericilor sd o facd horepiscopiiilupi o strictd'examinire a acestora, 9i d-espre cei glsili vrednici sd i sefaci raport, urmind ca el personal sd decidd asupra primirii Ei introduceriiin cler a resPectivilor.

CANONUL 90: (FARADELECEA SIMONIEI) (SCRISOARE OATREHOREPISCOPI).

' Monstruozitatea lucrului despre care scriu, chiar prin' eeea ce lrt

general 'a trezit bdnuiali gi prin ceea ce s-a vorbit, au umplut de durere

],f,t"trrt ineu, dar totuli mi s-a pdrut de necrezut. Deci cel ce se gtie

vinovat, sI primeascd ca o doctorie scrisoarea ce o trimit in aceastiprivinfii iar cel ce nu se gtle vinovat, ca nu mijloc profilactic; 9i celindifeient, de care mI rog str nu se giseasci intre voi, ca pe o tndr-tUrie. Dar ce este, despre ceea ce vorbesc? Spun oarecare cd Voi luafibani d.e la cei ce se hirotonesc ;i ci acoperifi aceasta sub pretextulevlaviei; 9i aceasta este .si mai riu. Cici daci cineva comite rdul subpretextul binelui, este vrednic de indoiti pbdeapsl; cdci prin qgeastrJe lucreazd ceea ce nu este bun 9i se folose;te spre a sivirgi pXcatul'ca qi cum cineva nu este bun gi se folose;te spre a sivir;i plcatul' ca --sicum cineva at zice ci promoveazi binele. De vor fi acestea aqa, inviitor s5 nu se mai intimple, ci indrepteze-se; fiindcx celui ce primegteargintul trebuie si se zictr, ceea ce s-a spus de citre apostoli celui _cevoia sE dea ca si cumpere implrti;irea Duhului Sfint: ,,Argintul tdu lieimpreund cu tine spre pieire't (F. Ap. 8, 20); cdci mai usor greseste celce

-in urma ignoranfei, vrea si cumpere, decit cel ce vinde darul lui

Dumnezeu: ctr s-a fdcut vinzare, gi dac5 tu vei vinde ceea ce ai primitin dar, ca un vindut lui satana, vei fi lipsit de hari cici introducicirciumtrrie in cele duhovnicetti, li in Biserici, unde ni s-a lncredinfatTrupul gi Singele lui llristos, aeestea nu tnebuie si se intimple a;aifi iata spun care este $iretlicul. Ei socotesc ci nu pic[tuiesc daci nuiau indai6 pi iau dupl hirotonie; dar a lua este a lua oricind. V5indemn deci ca acest venit, sau mai bine zis aceastb introducere spre

9l Vasilc ccl Mare

g{reena si o lepEdafi; pi sd nu vd faceli nevrednici de sivirpirea sfintelorTaine, spurcindu-vd miinile cu astfel de venituri. $i iertafi-mi daci lall"ggo{, ca gi cum nu aS fi crezut, iar apoi ameninj ca ,si cum ag crede.Da-ci .clneva dup5- aceasti epistold a mei, va face .rna "u aceasta, se vaindepirta de la altarete de aici; gi va c6uta unde, cumpirind darul luiDumnezeu, va putea sd-l vindd. crci noi ;i bisericile lui Dumrro""o,nu avem astfel de obicei (I cor. 16, 16). Addugind incd una voi incheiaAcestea se fac din iubirca de argintj iai iubireade argint este nu nurnairidicina tuturor relelor (I Tim.-6, 10), ci se numestetpi idolut.iu lcoros.3, 5). Deci nu cinstifi rnai mult pe irloli dccit pe Hristos, pentru rnaipufini arginti; nici sd nu urmafi iard;i lui lucla, vinzincl pentru profit1.d9."" g."".?, pu. cel ce s--a ristignit odatd pentru noi, fiindce larinile,crt si mrinile celor ce primesc aceste roduri, acheldama se vor nurni,

!22ep.;2 sdn IV ec.:22 TruL;1g sin.VII ec.; Scr. isoarco I tLi Ghena-clie, Scrisoarea lui Tarasie)

Vasile a adresat-o in primul an al- p5storirii sale, h"*pil;;iilor sdi p""t*a pune capdt simoniei la care se dedau aceqtia, considbrinci acest pdtat iz-vorul tuturor rele,lor (i T-_. 6, 10) Ei amenin{indu-i pe aceEtia cu^depune-rea din-treapti in cazul cind nu mai inceteazd de a o practica. Abuzul unorepiscopi de a hirotoni pe bani il considerd acheldama, (arina singelui, pen-t"r "1 e9i ce praetici aceasta vind darul rui Dumnezeu dat noira in ctripgratuit. canonul este citat apoi de Tarasie, patriarhul Constantinopoluluiin tratatul sdu despre simonie, intrat sub

.forma de eanon in colecfia de

canoane a Bisericii Ortodoxe.

CANONUL 91: (SFTNTA SCRIPTURA. SFINTA PREDANIE (TRA_DrTrE) $r oBrCEruI- BTSERTCESC)Dintre dogmele gi propoviduirile ce se p5strr.azi in Biscric5. pe

unele Ie avem din inv5f5turH scrisi, iar pe altele le-am primit din traditiaApostolilor predanisiti noui in taini; gi ambele acestea u,, u"uuupi tari"pentru dreapta cinstire de Drrmnezeu; gi nimeni nu va zice impotrivaacestora, oricit de pufin ar fi de priceput in legiuirile biserice;ti. cxcidaei ne-am apuca sd abandonem cele nescrise din obiceiuri, ca pe unelecare n-ar avea qSre t5rie, am gre;i impotriva celor de cipetenieoptrgubind Evangheliar sou mai bine zis am reduce propov5duirea lanumirea goal5. De pild5, ca intii si menfion eze pe cel dintii gi cel rnaigeneral, cine este acela, care pe cei ce n5rldjduim in numele bomnuluinostru Iisus rrristos, ne-a invifat prin scrisoire u ne insemna cu chipulcrucii? care scrisoare ne-a invEfat pe noi a ne intoarce spre.r6sirit iarugieiune? care dintre sfinfi ne-a l5sat in scris, cuviniele invocrrii Iasfinfirea piinii euharistiei, si a potirurui binecuvintdrii?- ca nu ne sint suficiente cele menfionate de Apostol sau de Evan-ghelie gi rostim qi altele, primite din invifdtura n"scriia $i-i;"irrt;ii;urmii, ca unele ce au mare putere in privinla tainei. $i ai" care scrisori

99691 Vasile cel Mare

binecuvintdm apa botezului 9i untdelenmul hrismei, Pi chiar pe cel ce

se boteazd? Au nu din predanisirea taciti ;i tainici? Dar apoi, care

cuvint scris ne-ar invilat ungerea cu untdelemn? Dar de unde a se

afunda de trei omul ta botez? Dar tlin care Scripturi sint ;i cele cit

,i"i I" botez, a se lepdda de satana li de ingerii lui? Au nu din aceasti

;ftt6t;; nefubticaia gi hinicd, pe care Pdrinfii nogtri au pdstrat-o

intr-'o ticere ieriti de indiscrefie .si ispitire, fiind ei bine invSlati a

ft;"; i"-tl""t" pe cele sfintd ale taineloi? dar cum ar fi fost de cuviinftr

i p"uri"" in scrisori invdfitura acelora, cind celor neinifiafi nici a le

privi nu Ie este ingdduit?.. .$i aupa sltele (cuprinse in epistola prezenta a _lui Vasile cel Mare)"

temeiul aeesta at predanisirii celor nescrise, nefiind deprinsd cunoa;te-

rea dogmelor, pentru mulfi se face u;or de disprefuit in urma obice-

iului. Dar altceva este dogma ;i altceva propovdduirea. Cici dogmele se

tac, iar propovdduirile se'publicd. InsS un fel de tScere este 9i neclari-

tatea de care se folosepte Scriptura' care face mintea si vadi cu greutate

aogm.te, spre folosul celor "" le "u"""teaz6. Din cauza aceasta toli pri-

vim cdtre -rislrit

la rug5cigni dar pu{ini .stiu ci prin aeeasta cdutdmpai"ia noastrd cea de la- itrceput, raiui pe care Dumnezeu l-a sldit in

fuden cdtre risdrit. $i rlrepti tfittd fa."m rugiciunile intr-una a simbetei'

dar-motivul nu-l Slito toti cdci facem aceasta nu numai ca unii care

i""ii"a impreuni cu Ilrisios, ;i fiind datori a nizui spre cele de sus'

i; ;il; Invierii ne aducern aminte prin starea de la rugdciune prin harul

""f aui noui, ci Si fiindcd se vede c[ este imaginea veacului apteptat'

Si p""t" aceea fiind ineeputul zilelor, nu s-a numit -de Moise intiia ci

;;;, ,,$i s-a fdcut", ,{c., ,,".ara, ;i,s-a fdcut dirlineal1 zi -ottl"fi l\ioise 1. 5). ca una ce aceeagi se repetl de multe ori'. Deci aceea;i este

itfi """ """,'"it gi a opta, fiindcd acea intr-adevdr una;i adevdrati-4opta, de eare pomenepte qi psalmistul in oarecare suprascrieri d9

psalmi, prin ea insd;i ar5tlnd _ starea, care va fi dup6 acest ye4c'

ziua care nu va inceta niciodati, cea neinserat[, cdreia alta nu:i

o"-.t"-u, veacul acesta nesfirtit -si neimbitrinit' Deci este necesar

"u fir""ilo si invefe pe fiii sii, ca in aceasti zi stind sE plineasci rug4:

.i.rrritu, ca prin noi.t"Ltute aducere aminte de via{a cea firi de sfirsit'

;x ;; n. t"ttevim in privinfa merirrdelor pentrtr, acea mutare de dincolo,

;lp;i jf-Ci""i"""imea'intreigd este. semn de aducere aminte a Invierii

;;;'asteapta in veacul oiito". Ci acea una pi intiia zi, de gapte o,ri

in;eptindu-se, constituie cele ;apte sdptlmini ale sfintei Cincizecimi' CE

i;;;;i;d de ia cea dintii, sfir;itte in aceasta, prin cele din rnijloc de

Cincizeci de ori asemenea repetindu-se. Pentru aceea 9i reprezintl vea-

eul prin aseminarei precum in mi;carea circularE, de la acelea;i semne

incepind prin aceleaFi se ;i incheie; in care zi orinduelile Bisericii, ne-au

invdfat cE preferim felul de a sta drept la rugiciuni spre a ne aduce

limurit aminte, ca oarecum sd ne strdmutlm mintea noastri de la cele

prezente la cele viitoare. $i prin fiecare plecarq de genunche 'ti ridi'

cur", aritXm cu fapta ci prin p6cat am ciuzt la p6mint, 9i cd prin

91 Vasile cel Mare

iubirea de oameni a eelui ee ne:a zidit am fost chemafi in sus ra cer.Mi s-ar sfirri ziua expunind tainele cere nescrise ale ni*"i"ii.-briit-plcelelalte; dar chiar mirturisirea de credintr, a crede i., rutat ri riul'riDuhul sfint' din care scripturi o avem? Drrci adici- Ji' p".aania bote_zului; potrivit consecven(ei dreptei cinstiri, trebuie sj ri credem, aracum -ne botezim, f5cind mirtuiisire asemenea botezului, upoi poi"ilitaeeleia;i consecvenfeas{ n9 fie ingiduit sr dim ""Lai"t"i asemenea slavi.rar.daci ei se leaprdi de felul dixorogiei, ca d"-;;;;;;scris, apoi sr nearate noui dovezile scrise atit ale mirturisirii credilfei, cit 9i ale cetor_Ialte pe care le-am ingirat. prin ,r.-ure fiind atitea iescrise, pi avindele atita tirie in tain_a bunei cinstiri, nu ne vom ing5dui o singuri ex-presie ajunsd Ia noi -{" l" _Pirinfi? Ce am gisit ci a rimas in bisericilecele necorupte din obiceiur 'emegte;ugit, ca're ,' "iu-iu*ei pufin pi nuaduce pulin5 desivirpire Ia puterea tainei.

(19 sin. I ec.; 102 Trut. ;7 sin.VII ec.; gT Vas. c. M.)

ultimele doud canoane ale sfintutui vasile confin extrase din capi-tolels -27 qi 29 (p.G. -x{{ry di;l;;;"."a Despre sfintul Duh scrisi desfintul pdrinte la anul B7b, ;i "ai"."ia t,ri 4mfilochie, in care apdrd im-potriva ereticilor expresiun'ea: tin to pnevmati, din formula ,,slavd ratdluiimpreund cu Fiul si cu Duhul sfint"'iorositd in d;";;;l;, qi dovedegte cdaceeagi slavd se cuvine Fiului gi Duhului sfinf, ca gi iu?arli, deoarece sinto fiinfi cu Tatil. Indeosebi, in aceste ao"a """oJ;,;;-;;"iir""ra i-fo"-tanta tradifiei nescrise in rezolvarea multor chestiuni ain invaqad"; e;;_maticdl qi eanonied a Bisericii.

^ - l! primul canon. (91) se aratd cd dogmele gi propovdduirile (dogmataRe.kerlgmata; dogmata ei praeaGiio"urj iqi au i-ohrlie in invifdtura?_1ii1i:

fi" in tradi-tia apostolicd transmisd iri t"i"a. 'qi-

"*-b"ru aceste dou{rzvoare au importanfd identicd pentru dreapta si adevdrata einstire deDumnezeu' 11-pe*", a doua a canonurui,se aratd qimotivul pentru caremulte rinduieli din Bisericd ni s-au transmis_ p" "uf"" i""aiti"i'a"i" sti"iiiApostoli (pe calea suecesiunii apostolice) qi de la .,r""".t.ii ror, qi cd foarternulte obiceiuri din viafa Bisericii se bazeazi pe aceastd tradiiie. n"-itgtradi{ie apostolicd sau bise-riceascd. (vezi gi can. gz care confine scrisoareaedtre Diodor din Tars, unde la fer trateazd despre importanla obiceiului).; h aeest canon subriniazd in mod deosetit, importan{a obiceiului,ardtind in mod expres ci dacd vom abandona ceea "u "- primit pe calede obicei vom greEi impotriva celor predate noud in scris, impotrivaEvangheliei, in chestiuni de cdpetenie, reducind la vorbe goare multedin cele propdvdduite aici. pentru a intdri aceasta di qi citeva exempledespre ritualurile si rinduielile primite cle noi pe cale de obicei, pe c€rele respectim deqi ele nu sint scrise nicdieri.

Aga de exemplu menfioneazi: facerea semnului crucii; intoarcereaspre risdrit cind ne rugim; invdfitura Bisericii privind Jertfa Euharis_ticd 9i momentul cind are loc prefaeerea piinii Ei a vinului in trupul

?!!

9l Vasllo col Mars s97

qi singele Domnului, care nu o gdsirn in Sfinta Scripturi ci ni s-a trans;rnis pe calea tradifiei ,prin doctrina nescrisd. Menlionind cuvintele deinstituire ale acestei sfinte taine dirr Sfinta Evanghelie gi cartea FapteleApostolilor (Mt. 26, 26 - 28; Mc. 14, 22 - 24; Lc. 22, 79 - 20; I Cor.11, 23 _�25) Sfintul Vasile aratd cii nu sint suficiente pentru prefacerenumai rostirea acelor cuvinte, ci sint necesare Ei alte rugdciuni, ce secitesc de preot, atit inainte, cit gi dupd actul sfinfitor aI tainei, dar inspecial sint necesare cuvintele invocdrii in insuqi momentul prefacerii(invocations verba cum conficitur paniq et poecnrlum) ,,$i te rugdm Ei cuumiiinla la tine cidem; trimite Duhul tdu cel sfint peste noi 9i pesteaceste daruri ce sint puse inainte; gi fd, adicd, piinea aceasta, cinstitTrupul Hristosului Tiu; iar ceea ce este in potirul acesta, cinstit Sin-gele Hristosului Tdu; prefdcindu-le cu Duhul Tdu cel'Sfint.(

lnvdfdtura sfintului Vasile potrivit cdreia piinea 9i vinul de pesfintul altar, se prefac in Trupul qi Singele Domnului prin chemareaSfintului Duh, pe lingd cuvintele de instituire ale tainei - euharistice, seintemeiazd pe Sfinta Tradifie de la inceputul Bisericii. ln aceast5 pri-r,intA, Sfintul Ioan Gurd de Aur zice: ,,Noi pdstrdm Predania_ primitdgi care n-i s-a transmis prin Apostoli, qi Sfinfii Pdrinfi de la insuEiDomnul, s[virgim Sfinta Taind prin chemarea Sfintului Duh Ei Cu cuvin-tele Domnului Si cu rugdciunile preoleEti, 9i tot aEa sdvirqim Ei celelaltetaine dumnezeiegti prin rugdciunile preotului indreptate cdtre Dumnezeugi prin facerea semnului crucii, cre2ind cd toate acestea se fac potrivitporuncii clumnezeieEti( (Despre sfinta BisericS, Despre preofie).

celor ce invd{au altfel decit Biserica, din veacul XIII si XIV, sus{i-nind ci rugdciunea de invocare a Duhului Sfint este de prisos, SimeonTesaloniceal-rul, Ie dA un rdspuns documentat, Care serveqte drept cel maibun gi perfect, comentar lJ textul canonului 91 al Sfintului Vasile celMare Ei care reflectd corect invd{dtura Bisericii Ortodoxe, care a lamagaceeaqi pind azi. ln Biserica Apuseand, la prefacerea_sfintelor daruri,se acorde importanfd cuvintelor de instituire a Euharistiei: Acestaeste . . . La fef inva{d qi protestan{ii. Prin aceasta atit romano-catoliciicit gi protestanfii se abat de la adevdrata invdtdturd primitd pe caleafra<iitiei de la Sfinfii Apostoli 9i pdstratd de Biserica Ortodoxd pinaazi nealteratd.

Dintre punctele invd[dturii de credinfd statornicite in Bisericd prinTradigie, altele decit cele penfionate, Sfintul Vasile mai indicd gi: binecu-vintarea apei de la botez gi a untului de iemn, cu care se unge neofitul,atundarea in apd qi lepddarea de satana de la botez, tinuta dreapti acorpului, sau ingenuncherea la rugdciune. La sfirgitul canonului menfio-neazi doxologia in privin{a cdreia nu este scris cum sd se citeasce, Er pFcare Sfintul Vasile a citit-o in doud feluri, din care cauzd, adversarii luivroiau sd-l osindeascd, dar dinsul aratd ca acel singur cuvint (sin, cum)este bine motivat in doxologie qi cd acela s-a pistrat prin uzul constantin bisericile care pistreazd adevirata credinfd ortodoxi.

Canonul acesta ea Ei cel urmAtor al Sfintului.Vasile, deEi are o im-portantd deosebitd in dreptul c'anonie, deoarece scoate la iveald impor-

92 Vasile cel Mare; 1 Timotei

tanta tradi{iei qi obiceiului, totuqi are importanfd mrrlt mai mare i.n pri;vinia justiiicarii doctrinei teologice, a dogmaticii ortodoxe, in sensulstrict al cuvintului.

CANONUL 92: (OBICBIUL $I PRUDANIA BISERICEASCA)

Iar in privinfa imprejurdrii, c[ doxologia cea ,,impreuni cu Duhul",

nu este miriurisitb, nici scris6, zicern ci nici aceasta sd nu se primeasc[,

daci nimic altceva nescris nu se primegte; iar dacd cele mai multe din

cele tainice s-au incetdlenit intre noi in chip nescris, atunci cu celelaltemulte o vom primi ti pe aceasta. Dar eu socotesc c6 ,,apostoleascd pro-

cedurd este a rimine cu predanisirile cele nescrise'" CEci vd lattd pe

voi, zice, ,,ci de toate ale mele vi aduceli amintg Si L""{i predaniile

uga ".r*-oi le-am predat voud" (I Cor. 71, 2); gi iarSpi: ,,Jinefi predaniilepe care le-afi primit, ori prin cuvint, ori prin scrisoarc" (II Tes., 2, 15)i

ditttr" care mai ales una este importanfi 9i aceasta este cea de fa!6' pe

care cei de la inceput au rinduit-o predanisind-o urmagilor pi sporind eacu timpul pururea; prin intreburinfare, prin obiceiul indelungat, _au inrS-dicinat^-o iri biserici. bar chiar dacd, precum la judecdtorie, neavind dovadacea din scrisori, am produce in favorul nostru mulfime de martori' oarenu am cittiga de la voi hotirirea de absolvire? Eu cu adevdrat a$a soc-otesc:-Ci in gura a doi sau trei martori va sta tot_ cuvintul" (V. Moise 19' L5).Iar clacd vd vom dovedi limurit timpul indelungat care este de parteanoastrd, oare nu s-ar pirea voui cd spunem cele potrivite, ;i c-5 nu esteadusi impotriva noaitri aceasti judecata? Cdci cele vechi in dogmesint venerlbile ,,oarecum avind venerafie(t in urma vechimii de o anumitibitrinefe adinctr.

(19 sin.I ec.; 702 Trul.; 7 sin. VII ec,; 87 Vas. c. M)

CANOANELE LUr TTMOTET AL ALEXANDRTET (+385)

CANONUL 1: (BOTZUL UNOR CATBI{UMENI)

lntrebare. Daci un copil catehumen ca de gapte ani, sau un ommatur (catehumen), s-ar intimpla a fi la vremea eind se face aducereaJertfei, ;i negtiind, s-ar impirtfui, ce trebuie si se faci in privinfaacestuia?

(2,74 sin. I ec.; 78,96 Trul . ; 79,46 Laod.)

: , Canoanelc 1 - 18 ale lui Timotei al Alexandriei (* 385), elevullui Atanasie cel Mare gi participant activ la sinodul al Il-lea ecumenic,constituie o parte din rdspunsurile canonice date de acesta la intrebdrilepuse de cdtre mai mul{i episcopi gi clerici.

,2:-5 fiilrotcf

CANONUL 2: (BOTEZIJL CELUI INDRACIT '(CEL

SE BOT|,AZA NUMAI PE PATUL DE MOARTE))

lntrebare. DacI catehumenul ar fi demonizat' $i insu$

dele lui ar dori ca el s6 primeascS sfintul Botez, dacx trebuie

nu, gi mai ales cind este spre moarte'f

Rdspuns. Dac6 cel indrdcit nq se va curili de ne-curatul duh'

uu prtuu-p.i-i stintul botez; dar la sfir;itul viefii se boteaz6.

(79 AP. ; 7 Tru l . ; 3 ,4 ,75 T im. A tex ' )

ci\NoNUL 3: (cuMINECAREA CELUI INDRACIT. (CEL INDRA-

: CIT FOATE FI CUMINtrCAT))

Intrebare. Dacd cineva credincios se indrace$te, se cuvine i':'it

impbrtdfi cu Sfintele Taine, ori nu?

Rispuns. Dacd nu tt6deaz6 Taina, nici in alt chip oarecare nu o

hulegte, sd se impartageasca, dar nu in fiecare zi, c6ci destul este numai

dumineca.

(79 AP.; 7 Trul . ; 3,4,75 Tirn. Ater j

CANONUL4: (B}TEZIJLCATEHUMENILOR.(CATEHUMENUL

: . IETSIT DIN MINTE SE POATE BOTEZA))

lntrebare. Daci oarecum catehumen, fiind bolnav, . i$i iese - din

minte, ;i nu poate-insu;i mSrturisi credinfa, ;i rudele lui se roag6' s6

;;t";;;t"6 stitrt,tt sit"z)pind este viu, se cuvine a il da sau nu?

R 6 s p u n s . S e c u v i n e a - l l u a , d a c i n u s e b i n t u i e g t e d e d u h n e c u r a t .

(79 Ap.; 60 Trul.; 72 Neocez'; .47 Laod'; 45 Cartg'; 5 Vas' c' M; 2'g, 74, 15 Tim. ALex.; 5 Chiril Ater') i

cANoNuL 5: (iNFlilNAREA PENTRU CUMINECARE) ::

fntrebare. Dac6 femeia s-ar impreuna noaptea. cu b[rbatul s6u'

"uu na.Uutri "r f"t*iu, gi s-ar face liturghie, se cuvine a se implrtdpi

sau nu? :

R d s p u n s . N u s e c u v i n e , c i c i A p o s t o l u l , s p u n e l 6 m u r i t : - 1 ' p d n u v dlinsiti unul de aftui mra numai prin infelegere intreolaltd, la timpul

"It"i"fi"J-ra "a indeletnicifi cu rugiciunea qi (apoi) la-r5'i si vi i--ql9:

;;il, ;; ; ;ti va ispiteasci pe voi Gtatta pentru neinfrinarea voastr6" (I

Cor. ?, 5). i

( 3 Dion. '4tet.; 73 Tim Alet.)

INDRACIT

el sau ru-si-l ia sau

t

6-10 Timotei

CANONUL 6: (BOTEZUL CATEHUMENELOR. (CATEHUMENAAFLATA IN STARE DE CURATIRE LUNARA NU SE BOTEAZA)lntrebare. Daci o femeie catehumeni pi-a dat numele siu ca si

se lumineze, iar in ziua botezirii sale i s-a intirnplat cele dup6 obiceiulfemeiesc, se cuvine ei a se lumina intru aeea zi2 ori sd amine? gr "itsi amine?

R[spuns. Se cuvine sI amine pind ce se va curdfi.(2 Dion. Aler.; 6 Tim. Alex.)

EANONUL ?: (CUMINECAREA FEMEILOR. (FEMEIA IN STAREDE CURATIRE LUNARA NU SE CUMINECA))

lntrebare. Daci ,o femeie va pti ci are cele obignuite femeilor, secuvine a se apropia de Taine in ziua aceea, ori nu?

Rispuns. Nu se cuvine pin6 ce nu se va cur5ti.(2 Dion. Aler.; 6 Tim. AIex..)

CANONUL 8: (PosruL LEHUZELOR. (FEMEIA CARE ,NAsrEIN POST POATE SA NU POSTEASCA).

lntrebare. Femeia d.e va nagte Ia Papti, se cuvine a ajuna gi a nu.bea vin, sau si se dispenseze de ajunare ;i i" a ,tu uea vin pentru ci aniscut?

_ Rrspuns. Ajunare& s-a rinduit in scopul rinduirii trupului. Deci-de qite lrupul intru smerenie ;i slrbiciune, se cuvine s6: primeascihrand gi blutur6, dupi cum voie;te gi poate'sa suforte.

(69 Ap; 29, 89 Trul.; 49, S0 Laod.; 1 Dion. AIex.; I0 Tim. AIex.)

CANONUL 9: (ERETICII LA SF. LITURGHIE. (ERETICII CAREsE pocAIESc poT Fr DE FATA LA LTTURGHTE).

lntrebare. Oare se cuvine clericului a se nrga fiind de faf[ arleni,sau -al[i eretici, ti nu-i va strica in cazul cind se va ruga sau va aducejertfa in prezenfa lor?

- Rdspuns. La dumnezelasca aducere, diaconut strigl mai inainte deserutare: ,,cel neimprrtigifi (chemali) ie,srfi..; aeci ndfi se cuvine a fiile tali6,, f6r[ numai de figlduiesc a se poiai ;i a fugi de eres.

(45,65 Ap; 6,9, 32,3J, J4 Laod,)

CANONUL 10: (BOLNAVII SE DEZLEAGA DE poST)

Intrebare. Daci cineva ar fi bornav pi foarte slrbit de boal6 tn-delungatI, pi vor veni sfintele Pagti, se cuvine ""gt"iii a ajuna, sau

ll-13 Timotei

clericul poate pe el sd-l absolve sI pritneasci ce poate, sau Si untdelemn,si vin din cauza multei lui neputinge?

Rdspirns. Se cuvine a se absolva sd ii tel bolnavili ftiiH'iii ra"-turi cit poate suporta; cici este eu dreptate 'ca mai cu seami celslibit sd se impdrtileasci de untdelemn. :, ! 'r '., r':

(69 Ap.; 29, 89 Trut.; 49, 50 Loocl.; 7 Dion. Atet.; I Tim. Atex.)l f l l r i . , i ; : r ! . l : i

, t

.,,., CANONUL 11: (CASATORIA NEI,EGIUITA (NEPRAVILNICA)NUSE BINECUVINTBAZA)

t : | , ) l . i ::)De va chema cineva pe un cleric spre a incheia cis6toria;: ;i va

auzi ctr nunta este nelegiuiti, ori cisdtorie cu mitupd, sau ceea ce vo-iegte a se insofi ar fi chiar sora celei rnoarte, se cuvine clericului aurma chemirii, sau si sivir;easc[ proaducerea (Sf. Jertfi)?

llispuns, Afi zis odati, daci clericul va auzi cd nunta este nele-giuit6, deci de este rrelegiuitd nunta, nu se cuvine clericului a sq facepirta; de picate strdine.

(53, 54 Trul.)

CANONUL 72: (CUIII]TIECAREA CELOR Cfl'Sb 'ISPITESC'lN

I VIS)

lntrebare. Daci rnircanul car.e a visat, va intreba pe clerici socuvine ai da voie lui sd se impirtdseascd sau nu?

Bispuns. De este supus poftei de femeie, ntt se cuvlhe; iar dacisatana il ispitegte pe dinsul, ca sub motivul acesta s6-l instrdineze de laimpirtigirea cu durnnezeie;tile Taine, se cuvine a-l impirtS.si, fiindcd ispi-titorul nu va incetd in timpul acela, cind se cuvine :a-l impirtigi, de antrvi l i asupra lui . .Li . : , . : r i r

(1 Atgtrasie; 4 Dion. Aler.) . '; '' ; r .tiluE. i i i . , f l l , . . : l D f i , i u $ a t r

CANONUL 13: (1NFRIN.,\REA SOTTLOR. (SIMBATA $i DUMr.NECA)) , t i - ' . I r " , r ' ' , rIntrebare. Celor insofifi cu impreunarea nunfii, in care zile ale

slpttrminii trebuie a li se propune sd se fereascd de irnpreunare unul cualtul, 9i in care au voie?

Rispuns. Cele ce le-am spus mai inainte, le spun gi 4cum. Apos-tolul zice: ,,Sd nu vi lipsifi unul de altul decit numai prin infelegerela timp numit, ca sd vi indeletnicifi cu rugiciunea, ri iaiati sd vI

-Im-

preunafi, ca sd nu vi ispiteascl pe voi satana pentru neinfrinarea voes-tri" (l Cor. 7, 5). De nevoie insi trebuie a se feri simbita ;i dumineca,pentru cd in acestea se aduce Domnului jertfa cea duhovniceascE.

.iJJl, 9Tr,i' , i I

r{1.r1 orn J i ; r$U .tr i l i i , r ' r i , : l: t . ; i i r - l r r tm l ' r fd , , xg i . l

(3 Dion. Aler.; 5 Tim. Aler.)

14-17 Timotci

mr CANONUL.,14: : (UCIGA$UL.D{" :SINE.(SINUC}( ]A$UL)) , , , , r : ,

*u,- lntrebare. Dacd cirreva nefi ind in nrirrf i l idici nrina asupra sa, sauid'aruncd in pripastie, si se faci pe'rrt lu i. l pl.oaducere sau nu?

^Rispuns. In privinfa acestuia, clericul t 'ebuie sr lXmu.eascd,.dacjs-a f. lcttt aceasta cu adevdrat ieSit clin nriuti I i incl. Cici cle nrulte grirudenii le celui ce a pit inrit aceasta, r 'r incl sir obfinr aducelea jcr;tfei 5imgiciunc pentru el, minlesc, l i zic c.I rru era in rnirrf i. Uneoii insir afdcut aceasta din cauza tratame.ntului j ignitor al oarnenilor, sau altmin-teli oarecunr <lin scirl l i si perntr'u acesta nu trebuie si se aducr jertfn;ci insu5i de sine uciga; este. I). 'ci clet' icul ncgrcsit trebuie r;6 cercetezecu deaminuntul, ca si nu cadi sub o.sincli.

r r , 1 5 Ap . :2 , ] Anc , rL t ; 8 , t I l / t r , . r . . y . ; ; ( ; r ; ( ) . c l e . \ ' l s r r /

r! tie

.CANONUL I5: ( INDRACIRI:A NU-I I )RICINAiDE(DtvoRT))

' l p . i r i t

. ' l ,n r t l � 6 : r . r , , r ;'J.l E j

, ' ' . ) t i . . t . j

DTTSPARTENIE,

'.,Intrebarre. Daci t 'reo fenreie are clrrh necurat, incit sd pqsl.te Si

f iare, iar b i r l ra tu l z icc c i nu nr i pot in f r . ina, ; i r . r .ea sr ia a i ta , cur i -ne-se a lua alta ori nu?

IlSspuns. in aceasti pricirri intenjine adurter', ; i in privinfa eceastanu am pi ntr gisesc ce rispunde; clar dtrp:'r hotdrirea tluhor niceascir nu$g cuvine. .,\r r / rr; ir l

Arrciral';"l'02 Crrrrg; g, z/, 3i, ig, lt I'as. "."M,fi.'1,')'neI tb ' . ' iE r r r . x i . I r , sq . f ; , l i g r l , . , i- i t . u i 5 . . . u , r , ! . : , .

Ci\NONUI, 16: (AJUNAREA PENTRU CUMiNECARE) :, I . - :

a se impirtdgi, spllindu:;lse cuviner a 59 inlplrtigi?

cle a-l opri de la imp[rtigire,, ! t

((l

rrlrt

Intreare. Daci cineva ajurrind sprefftlra, sau in baie a inghifit apa nevrind;

. Rispuns. Da; cdci satana al l ind pr i le jnrai des va fcice aceasta. ;

Cartg.)i i

1 l . . ' : t r ' t " t t ;

CANONUL l7: (LTUSTRAREA DE

. ; : r ro l *3l , r i l c $ i :^ . I r , : , r

SfNE) . r , . / u& n i i

I r r i Dqnrnezeu g i nt . f lc indu-1,i

Intrebare. Auzlnd desenri' crtr'intuld'are sintem .sub osind5?

Rispu's. f)epi nu-l faccm, totu;i 'u se poite a nu ne m"it.a'nenoi in; ine ci auzindu-l nu- l ascult i r rr . c i o parte din mintuirc estc ;1a se mustra pe sine insugi.

(12 sin. I ec.: 2 Laocl. ; 43,45 Cartg.; .84,Vas. c. :M.; 4, i , Grig r /e A/ l .sa/

18 Timotei j 1 Grigorie Teologul; 1 Amlilohie

:i.,I' . CANONUL 18 : (VIRSTA DE,LA CARl,''sEiosIXOESC' trACATELE), . I n t r e b a r e . D e l a c e v i r s t 5 s e o s i n t l e s c d e D u m n e z e u p d c a t e l e ?

,' Rdspuns .Dupd cuno;tin{a ;i inlelepciunea fieciruia. Unii de la vir-

fu a. z6ce ani, ial alfii gi tle la mai mare virstS.

t:. (52 Ap.; 710 Cartg.) ,iur 6z al rr'tln')q ir. .rti, ie{lt- t es') 'rlr. , . : _ t . a

L,. cANoNuL sFINTuLuI GRtcoRIE TEor-ocur, (+3e0) .;,,CANONUL I: (CANOI.IUL CARTILOR SI.INTEI SCRIPTURI)

L;r Pentru ca si nu fie mintea ta in;elati de c5r!i striine, fiindcasint rnulte scripturi mincinoase 9i fals intitulate,. prime;te ilbitg,- aceas-ti dreapti num5rare 3 nl€g. Cirfi istorice alo infelepciunii celei vechievreie;ti sint douSsprezece. cea mai dintii l'acerea, apoi le;irea, pi Le-viticul, dupi aceea Numerii, apoi A Doua Lege; apoi Isus ;i Judecitoriiia opta Rui; a noua pi a zecea Faptele impiralilor gi Paralipomena; ;iCea de pe urmi Ezdra.'Iar cele alcituite in versul cinci, cea <Iintii a luiIov, clulri aceea a lui David; apoi trei ale lui Solomon, Ecclesiastul,Cintarea 9i Pildele. $i apijderea cinci ale Duhului Profetic. Intr-o carteiint doudsprezece, Oseea ;i Amos, ;i Miheia a treia, dupi aceea loil;apoi lona, Avdie, ,si Naum, ;i Avacurn ;i Sofonie, Agheu, apoi Zaharia;;i Mateahi. Acestea sint deci una; iar a doua a lui Isaia, dupd aceea!a lui Ieremia cel chemat din pruncie, aPoi a lui lezechil, 9i harul luiDaniil. Iati cd am numdrat doudzeci ;i doub de ciirfi ale Legii Vechi,care corespund literclor evreilor. lar dupi acestea, numdri pi pe aleTainei noi. Matei a scris Minunile lui Hristos pentru evrei; Marcupentru ltalia, Luca pentru Ahaia, iar Ioan marele propoviduitor, cel cgse inal!6 spre cer, pentru tofi. Dupd acee4 Faptele infelepfilor Apostoli'$i patrusprezece epistole ale lui Pavcl. $i ,sapte sobornice,sti: dintre careuna a lui Iacob, doub a lui Petru, ;i trei iarS;i ale lui loan; 9i a Fap-tea a lui luda; astfel le ai pe toate. Iar de mai este careva afard de

l0$

11,..

t;v1

acestea, nu e dintre cele autentice. ,

.: (,85 Ap.; 60 Laod.; 24 Cartg.; 2 Atanasie;) ,q .ir, ' ,r,r i 'roJ ,

-olu';gutrutrul confine o parte dintr<r lucrare poeticd a Sfintului Grigoriedespre cirfile canonice ale Testamentului Vechi gi Nou., r, Intocrnai ca ;i Atanasie cel Mare (can. 2) aratd, cd Vechiut Testarr1'rr.nt cuprinde 22 cdr{i (nu citeazd cartea Estir); lar Testamentul Nou are!6 de carli (omite Apocalipsa, care probabil nu era incd cunoscut5, omisi-une ce o fac Ei ,pdrin{ii de la sinodul de la Laodiceea in canonul 7q.Siintut Grigone ca ii evreii imparte cdrfile Vechiului Testament in treicategorii: istorice,. poetice, -si profetiee; mai tirziu gi azi s-a adoptat clasi'tlgatsa in patru categorii: cArti de legi, istorice; didactice gi.profetiee. ,,. CANONUL SfiNTULUI AMFILOAIE

' :;

cAn*oNUL 1' A;Nu*ul canftl,oR sFINTEI scRIPT'uRrl,.i, j i

f,i'se cuvine a Sti mai ales pi aceasta. Nu fiecare carte, care a primitnumire vrednicb de cinstire a Scripturii, este adeviratd fiindcd sint

t0{ I Amli lohie

uneori cirfi cu nume mincinoase, iar altele de mijloc sau mai aproape,cum ar zice. cinera, de culintele adevzilului. Iar, altels sint fal.sificitesi foarte grelite, precrrm de pildi si rnonedele cele fals bitute ;i falsifi-cate, degi au inscriplia irnplratului, dar dupi materie sint netrebnice,falsificate. Din cauza aceasla ifi voi ardta fie fiecare calte dintle celede Dumnezeu insuflate. $i lrentru ca si cunogti bine cleosebirea intreele' intii ifi voi arita pe cele ale vechiului restament. pentateuhul, areFaeerea, apoi Ie;irea, gi cartea de mijloc Levitic, dupi aceasta Numerii,gRoi a doua Lege. Adaugi la aceasta pe Isrrs gi Judecdtorii. Dupd aceeaEut. pi patru cirfi ale inrpdrafilor, ;i doua cirti palaliponrena. Dupiacestea a lui Bzdra intii, apoi a doua. N{ai departe voi nurni {ie cincicirfi in versuri: a lui Iov cel incr.rnunat cu nevoinfele felirriteloi patimi,;i cartea Psalnrilor,,leac potrivit pentru suflete. ' irei cnrfi al,-' i,rlelep-tului solonron: Pildele, Ecclesiastul ;i Cintar.ea cintdrilor. sa se maiadauge la acestea ;i cei d,isp'ezece prooroci: cer crintii oscea, ;;rf;ldoilea Arnos, Nliheia, Ioil, Avdie, ;i fona, chipul patimilor, celor detrei zile., Dupx din;ii, Naum, Avacunr, apgi al nouilea, Sofoniea, AgheuSi Zahafia, ;i celebml r.estitor Nlaleahi.- in urma lor cunoa;te

- pe

- cei

patru prooroci, pe marele Isaia, cel co B proorocit cu sinccritate, gi peIeremia de aceea;i simfire, pe lezechil, tainicul, si in sfir;it, pe Daniil celprea infelept in fapte ;;i cuvinte. cdtre ace;tia unii socoteic ;i pe Estir-Acum sd numesc cir{ile Noului restanrt'nt. Si prinrepti nurnai patruevangheligti, pe ilratci, apoi pe Malcu, ctrrora atlaugi pe al treilou, poLuca gi nurrrdrd pe Ioan al patrulea, dupi r,irst6, dar intiiul dup6 in6l-$imea dogrrrclor.' Deci dupi cuviintd iI numese pe dinsul fiul tunetulul,calrg cu rnare glas n fdcut cunoscut cuvintul lui Dunrnezeu. Apoiprime$te pi a doua carte a lui Luca, pe cea a Faptelor generale aleApostolilor. Apoi adaugd pe vasul alegeril, pe Apostolul pavel, propo-vSduitorul nearnurilor, care cu infelepcine a scris cele prtrusprezecsepistole citre biserici; una citle Romani, la .care se cuvine a acllugadoud c6tre Corinter.ri, pe cea citre Galateni, 5i pe eea citre Efeseni,dupd aceasta pe c9a cdtre ,cei tlin Filipi, apoi pe cea scrisi cdtre colo-seni, doul citre Tesaloniceni, dou[ c6tre Timotei, cdtre Tit, ,i citreFilimon, fieciruia cite una, $i una cdtre Evrei. Dar nu zic bine, uniicare spun ci cea cdtre evrei nu este adeviratd; cici intru dinsa esteharul cel adevrrrrt. Ayroi mai dcpar.te rruii zic ci trelluie si sc pl.imeasclpapte epistole sobornice$ti; iar alfii ci nunrai trei, una a lui lacob, rrn8,a lui Petru, pi una a lui loan; dar unii primesc trei are lui loan, gi pelingd acestea pe cele dour ale lui Petru gi pe cea a paptea a lui luda. $liarS;i unii -judecr intre ele 9i Apocaripsa lui loan, iar mai mulfi zic c6nu este adeviratd. Deci acest Prea nemincinos canon si fie ai scrip-turilor' celor de Durnnezeu insuftate.

jl,. ,::,,f 1., ,!0",r;:o!,.,. 24 Carts.; 2 Atanasie; Grisorie Teotosttt) ,,{t:,

;1 Grigorie da,Nisa

-:'rrrCanonul Sfintului Arnfitochie cuprinde o scrisoare i. acestuia citieSeleuc, in care menfioneazi cdrtile inspirate de Duutnezeu care alcdtui'esccanonul Sfintei Scripturi gi recunoscute de Biserica Ortodoxi azi dreptcdrli canonice qi anume:22 ale lestamentului Vechi 5i 27 aI TestameutuluiNou, total 49 ctirti. In incheierea scrisoril spune despre cdrfile irlSirateci. desi unii se indoiesc asupra canonicitAtii unor clr{i, totuqi ele alcd-tUiesC ,rCanonul cel preanemincinos, adici adevdrat((. In aceasta avem Ceamai vie dovadd, inch din veacul IV, cu privire la canunicikrtea SfinteiScripturi, care cuprinde cdrlile canonice satt socotife ca inspira'te de

Dumnezeu.lq

' ' sri:

.1 CANOANEI,E SFINTULUI GRIGORIE

CANONUL 1: (I-IILUIIILE PAC'{.TIII,()It $I

DE NISA ' S1

i ; 3

TAMADUIR.ET\ I-OR)-'�{'

f)intre cele ce contribuie Ia sfinta serbare a Pa$tilor' una este staceea ca sd infelegem orinduirea c3a legirrit5 Si canopici in privinfa

celor ce au p6cdtuit, cum sd se vindece toatd boala cea zufleteasc[, ce6ace s-ar fi ficut prin vreun picat. Fiintlci sirb6toarea aceasta utlil'er"saIE a creaturii care dupi rotafia rinduitd a ciclului anual, se sivir$e;tein fiecare a1 in lumea intreagi sprc inviet'ea celui cdzut (iar ciderea

oste pdcatul pi invierea indreptarea cea clin clderea in pdcat)' bine arfi ca in ziua aceasta sd aducem la Dumnezeu prin harul biii nu nutnalpe cei transforrna{i prin a , tloua na;tere, ci ;i pe cei ce yin iar6$i laialea cea vie plin poclinfd ;i prin intoarcere de la faptele cele lttoarte,

;i pe ace;tia si-i aducem de lninfi la nidejdea cea mintuitoare, de cares-au, instrSinat din cauza picatrrlui (Eyr. 9, 14). $i nu este lucru"'mic achibzui cu judecatl dreaptir 5i incercatd motivele in privirrfa acestora,dupS invl{5tura proorocului, care pol'uncepte ci trebuie s5 se cutnpS-neasci motivele Ia judecati a;a.' ,.Cat', precum zice, ,,sil nu se: cldteasciin vcac , p i in t ru po tnen i re veSn ic i va f i c l rep tu l " . (Ps . 111,5 ,6) ' Cnc iprecutn la I' ipdecalca cea trupeasci, scopul nte;tqugului ctllUi docto-ricesc este de a face sindtos pe cel bolnav, ;i felul tratatnentului estedeosebit deoarece 5i metoda cea vindecdtoare, se intrebuinteaz6 Ia fiecariboalS potrivit felurinrii boalelor, astfel fi ind de rnulte feluri l i pitimi:rile in boala sufleteasc5, este ncvoie ca Fi tratamentul si fie de multefeluri, producind r.indecare potrir-it cauzei sufelinfei. Astfcl vom litnuriehestiunea cum sd fie rnetoda de pl'ocedat irr priyinfa problenlei ce esteprtsi inainte. Trei sint elementele cele ce sint a se lua in considerarein privinfa sufletului rrostru dupd cea dintii implrfire: rafiunea, con-cupiscen$a li irascibilitatea. intru aeestea sint .:i faptele cele bune alecelor cd viefuiesc potrivit virtufii, si pribu5irile celor ce merg sprerdutate. Pentru aceea se cuvine ca cel ce voie$te si aduci vindecarepotriviti pnrfii celei holnave a sufletului, mai intii adici sd cercetezein ,dare patre s;a atezat patima; gi apoi astfel cu potrivire sE aducd

{06 ,t 'Grt$orie "du fliia

vindecare eelui ce a pitirnit; ca nu cumva din,cauza,nepotrivirii nreto_'dei doctoricegti, arta ia tie partea ce bolepte ,ti ,rtu1" prime;te 'inde_care; precum cu adevxrat vedem ci unii gi"l{g doctori, i" ";;;;.ti';i"plrll celei ce suferl intji, mai adaugE Ia boal5, p"i" ""fo ce il lecuiesc.caci boala fiind de murte ori dupn'-teria ]ie;bi{uiii, *i"ou"uce

ceror cose dosidesc de rXceals prea multd este de folos docior.ia cea i'fierbin:tdtoare gi incElzitoare,'aStfel ceea te sb dtr aeestora cu chibzuiali, aceea;ilrplicind-o f5rr de socoti'fd ""to" "* urJ i"- fi"r.ir"iuiia port* mrsur5,au frcut suferinfa cu anevoie de vindecat. neci prtl"* r, doctor p'eanecesard s-a socotit--a fi_ cunoa;terea insusirii 'rtem",-,t*to"

"oipiri.iipentru ca fiecaruia din cele "u uila bine sau.e,r,.a-r"-ta"e ina".,rrtur.iJcelui ce este pus in afarx de fire. .q-.tut ;i noi i,errrirrd'u ",r.rou;te creo-sebirea.g:lo-r privitoare ra suflet, drept inceput ;ii;;urent ra 'inde-carea diferitelor suferinfe voln pune cunoapterea originii trolii. Decider in trei pdrfi, precum am zis, deosebindu_se -inffirea

motivafilorsufletului, in naitea ra_fionald ;i cea-concupiscent5 ;i "ea iraseibil5, fap-tele cele bune ale pa4ii "utir"ur"-'ute sufietulJ:i,.,ti ler""ea cea binecinstitoare de Dumne"L.t, .rf ".tnou|t"""u drstinctd a uirietui ;i a riului,gi nofiunea clari gi neconfuze in ]rivinfa firii hotlririlor, ee este adicide ales dintre cere ce sint, ;i "a""1 t""t.iie si fie ,le urit ;i de ferit. $iiardgi dimpotriv6 se va oti"rva ia"iat"u, eeea ee este in partea ecea,.staicind va fi adici necinstire d; D;;;"r9ur !i lipsa de apreeiere in pri;vinfa binelui ade'drat, pxrerea;";i; ;i creiectuoarx aripru firii lucru.rilor incit se pune lurnina i;1";;i"t""uii., ,J-'i 't irr""i",rl in Ioc d,lirniin6. P'ecum zice Scriptura (Is. S._20). lu'. u pa"pi-;;l;i ;;";;;;:cente, este indemnul vir.tuos a se indrunra pofta- sprg ceea ce esteintr-adev5r de dorit gi cu adev5rat bine, 9i brice prit"ru J" rJi*""iidispozifie este intru noi, si se indreptezeintreagl intr'-acoio spre a se con.vinge ci nimic altceva sE nu iubeasci firoa

'sa, decit virtut"u *- ri""acare izvorr;te virtutea. rar riticirea pi picatul aeestei pdrfi, este, cindcineva va deplasa pofta spre srava de;arli, cea fdri de iiirilx, ori'"xt"u

floarea-cea vopsitd pe truiuri, de unde derivd iubirea de bani 9i iubireade mirire, li iubirea de desfitiri, ;i toate cele de acest fel, "u;" J;ti;Jde neamul cel ca acesta al rdutdfii. $i iarn;i fapta bund a dispozilieiiraseibile, este ura rdutifii 9i lupta impotriva patimiror, si a se interisufletul spre birbifie, ca si nu se inspEi'trirrte de eele de mulfi soco-tite ca infrico;ate, gi pind Ia singe sE stea inrpotriva picatului ri sidispreluiascd ingrozirea de moarte; i c lurer. i le rrnel telor de torturx; idespirlirea de cele mai pl5cute, ;i in generar a de'eni 'rai buni faf5de toate cele ce pe mulfi, din oarecare obi;nuinfd sau pirere precon_ceput5, ii line in voluptate, luptindu-se pentru creelinl6 ;i virtute. Iarcdderile acestei fel de prrfi a sufleturui tuturor sint evidente: pizma,ura, minia, birfelile, rrxzuinfele ;i dispozifiile, spre cearti ;i rizbunare,care timp indelungat lmping setea de r6zbunare pentru relele suferitegi Ia mulfi duc. la ucicleri si singe; cici rafiunea nenivifat5, neaflinrl

unde s6-ii ' intr,ebuinfeze arnla cu folos, intoarce' asupia sa' asdiifiptfiiioi"fUi, .:i arma de apbrare dat'd noui de l)utrrttezerr se preface irlpierzitoare pentru cel ce o intrcbttirtfeaz.l rirtt '

: ' ' (52'Af>.; 102 TriL.')1.

': i i Si 'It .01 :'qA. ' '

: , ; b \ J \ . -_ . .S ' . . tCe'e opt canoane ate Sl i r i tut tr i C,r ' iqor ie de Nisd const i t t r ie cuprir i -

sul scrisorii pastorale ardresati dc Sfintui Grigorie pe 1a auul il90 episco*p.r.rlui Litoioi ,lit't Melitine, in care clii indrumirri dultovnicilor des;prei 'e l l r l cunr,sa. juclece di fer i tele pAcate.Si ce fet c le epit 'nr i i sa dca panttru

o,,e'.tou. ,sfintul Grigoritr irnpaite picatele itr trei categorii -potrivit <:clor

irei faluftefi qi put;ri sufletbqti; ,atri,tneu, concupiseen{a (voh-rptate' pofti

se:x-1rali) s;i irasciUititatea <lip care clerivi.,toate'virtutile ;i toate p'i-catele,

aritincl lel fiecare in parte care sint virtutile qi carc sint piicatele..SfintlrlGrigorlc ia aceasid ciasificarc din opera lr-ri Platon' pc'trtrtt carcl si spullcca:l.accasta a fost cea dintii impiriire". ,.Medicul sufletesc, spune-Sfit't-ful drigorie, tincl obscivd la,'cineva vrelrn pdciat, intii trebuiO'sil 'vadd dincare putere sufletc,arcd derivd acest plcat qi potrivit'aqestuia sa intre-

buinleze gi dOctoria clyhovnicelsr:ir potrivitd, ca nu- culrlva dirr intimplare

ia:gi."ioui"5 scopul sdu, il ind doctorie Pc{rtru-"o boalS in locttl alteia"'

Sfiritui Grigbrie'c1upd' ce a stabilit acoos[5 bazi; mai dcparte di siaturilesale cum sii proceclezo in special la iudeicarea.pAcatelor.$i la indr:plinirea:datoriei de doctor sufletesc. Aceasta alcdtuie$te confinutul'cdnoanelor

* Grigorie de Nisa' i

Sfinttrlui Grigorie, ircepind cu primul.

, ! , , " . ionCANONUL 2: (GADEREA DE LA CIIIIDINT'\'

' C AZIJTI DE LA CREDINTA) (APOSTATII))

n""i accstea 'cleosebintltr-sc

irr felul nrcrrfiotrat,. l ' i lr i tr{i i , 'aclici

ari

judecat ci.toate accle picate,- carc ating partea ra{ionali a sufletulul

. i int mai stricicioase 5i r-rednice dc ci=rinfit lrrai mrrc si rtr;ri sufi"ierrtX

gi mai oster"ritoarc, astfel daci cineva s-a lepiclat de credinfa in Hristos

ii ,-a vizut c6 a trccut la iudaisrn sau la Inanilteism, san la alt i oale-

taro'nelegiuire de acest fel, apoi cel ce cri precugctare a alergat s're

o r iu tate ca aceasta, os indi ld t r -se insul i ; re s ine, are l ' ia{a sa i i r t leagl i

drept t imp cle pociinfS, cici niciodatl Iru se va -inlrednici a se inchina

lu i 'Dunrnezeu - laola l t i

cu ; loporul c int l se sdYir ' ;e ; te rug5ciunca- - 9e4

ta in ic i , l i sp ) ,A ruga i r rc leosehi . i t t l ' t lc i r r rp i r t [S i rea celor s f i r l ter , . \ 'a f i

cu totul stri in; dar in ceasul ie.siri i lui din riaf5, atrtnei se \Ia irrr 'fed-

,nici ae inrpdr't i; irca qelor sfinte' Iar , de s-ar intittrpta ca acela pe's'te

orice nidejde si trdiase5, iari5i . irttru aceea$i osincld i; i va pett 'e.ce viafat

fi ind neirlpirtXtit de tainele sfirtfertiei, pirlf, la ie;irea din viafd' lar cei

ce s-au chinui t cu. necazul i t i cu t r tu t rc i curnpl i te , ace; t ia au fost pr in

aceasta supu5i epi t inr i i lor in cursul t impulu i hot i r i t ; ast fe l in pr i t i r r !a

.acestora sfinfi i Pirinfi au aplicat hlindcfc, f i indci. sufletrrl nu a,cirzrtt,

t i s lhbiCiunea t rupeascf i 'nu a suportat ehinur i le ; d iu care cauld"g i l in i

(CURTAREA CIiILOR,

{08 3. 4 Grigorie do l{isa

fr-ag!iu1e1 comisd prin constringere gi chinuri eu misura, celor ce ailpScdtrrit intru desfrinare li s-a lrrisurat in cazul intoarcerii tor oila p5cat.

(62 Ap.; 70, 77, 72, 14 sin. I ec.; 1A2 Tr.ul.; 7-9, 21 Ancira; 2, IgLaod); 43. Cartg.l 2,71 Grig. lieocez.; 3, ZS, T4, ZS, gl, g4 Vas. c. IV.; 2,S Petru Atet; 3 Grig. de Nl.sscr/ :

ln canonul 2 gi urnrrtc;rrrl, sfjntul -Grigoric- vorbeqte despre pdca-tele, eare derivd din partea iafionala a sufletuiui care sini ceie mai grave,$i pentru vin^decarea cdrora este neeesilr a se actninistra Ei epitimiilE celernai severe. Intre a-cest91 eiteazi'in prirnul 'rind

pdcatele impotriva cre-{t:]tgf,_ lgehduirea lui Hristos sau bpostnz:a, p"trtttr vindecarea eiroraSfintul Grigorie prescrie Ei epitimia corespunzatoare. n -i

i CANONUL,3: (VDAJITORIA. CERTAREA CELOR CE ALEARGA

. .la vRAJrToRr)

rar cei ce se duc Ia descintStori, sau vrdjitori, sau Ia cei ce figd-duiesc sE efecfueze prin demoni oarecari curdliri gi ap[riri de "iu,acqtia se vor intreba cu deaminuntur ;i se vor cerceia, ori de fiindstatornici in credinfa cea intru Hristos, din vreo constringere au fostatra5i Ia picat, producindu-se in ei acest imprrls spre picat, in urmavreunui tratament r5'r, sau vreunei pagube cle nesulerit, ori cE dispre_fyind cu tolol . mdrturia cea incredinlatd de noi, au alergat la ajutoruldetnonilor. lntiucit, dacx au comis icel pdcat .p"u """puru" ""Ldirr1*ipi spre a nu crede ci fexistE Dumnezeu, cel adoiat de cregtini, fireiteci se vor sup-une pedepsei celor ce au cxrcat credinfa; iar daci oarecarebonstringere insuportabilr, covir;ind lipsa lor de curaj, r-a ""au.

-.p""

aeest p5cat, filnd impin;i de vreo ndtlejde amdgitoare, aqijderea gi iorli_ se va aplica blindefea, dupi aseminarea eeloi ce n-au iost in staresI reziste chinurilor in vremea rndrturisirilor.

(61, 65 TruI.; 24 Ancira; 36 Laod..; T, 6a, TZ, g7, g3 Vas. c. M.; ZGrig. de Nissa/ i

cqntinuind ideea in acest canon sfintul Grigorie indici o serie depEcate -care nasc 9i ele la fel din. rafiunea omulu"i, cum sint: "rajito.i"qi descintecul, eare, ca Ei apostazia, despre care s-a ocupat in canonulprecedent, face dovad." "? "gi ce-le practiba nu cred in Dumnezeu, Ei prinurmare sint trdddtori ai sfintei credinfe. pentru vinclecarea de

'aceste

pdcate prescrie aceeaqi epitimie ca gi pentru apostazie.

- .C[rvoNui +: (DESrrifrJL;$'r AoulCfrnul. lostivoa LoR)f"Iar deosebirea . picatelor ce se comit

aceasta: unul adici se numeste adulter,estedin poftd si din voluptate

gi celSlalt clesfrinare, Unora

.l Gtigorie de Nlsa

dintre,cei scrupulofi, ins6, le-a plicut si.'socoteasci li desflinarea lapicatul adulterului; din cauzi cd nrrmai una singure este insofirea cq4

iugiuite, atit a femeii cu birbatul, cit ;i a birbatului cu femeia. Deci

ori"o rrr este dupl Iege, afard de lege este; ;i cel ce nu are pe ale sale,firette cd are pe cele str6ine; cSei ornului un singur aiutor i s-a dq! de

la b,lmnez".n 9i f"m"ii un singur calr i s-a inrpus. Drept aceea .,Dactrcineva pOsedI pentrrr sine insu;i vasul siu propriu", precum il rrume;tedumnezeiescul Apostol (I Tes. 4, 4)" Iegea firii achnite intrebuinfareacuvenitd; dar daid cineya s-ar intoarce spre Cel ce este afari de alesale proprii, negreiit cu cel strain va fi; iar strain este fiecdruia tot

"u"u "" nu este al siu, micar ;i dacd n-are mirturisit pe cel ce-l st{-pinupte. Deci dar celoi ce cerceteazi-r chestittnea mai exact ;i desfriulii se'aratd a nu fi departe de picatul adulterului, cici Ji dunrnezeiascaS"iipt.rie zice: ,,nu ff nrult crl cea strdind" (Pilde 5, 20). Dar, fiindellpentru cei mai neputincio;i s-a ficlt de citre P[rinfi oarecare ittgfl-iuire, infracfiunea aceasta s-a dovedit prirr implrlirea generali ca des-

frinarc s[ se nulneasci implinirea poftei ceea ce se comite de cinevaiere nedreptdfirea altuia; iir adulter, vdtdmarea 9i nedreptifirea celuistrSin. $i fa aceasta se socotclte a fi ;i stricarea dobitoacelor .:i p9d9-rastiai clci gi acestea sint adulter al firii; clci in cel strlil-q;i afari defire se face nedreptatea. Deci fiind impdrfirea aceasta 5i in acest IeI

al p6catului, ;i tratarnentul ii este gerreral in scopul ca otnul si devinicur-at prin c6in!5 de fur.ia pdtima;6 c6tre acest fel de voluptdfi. !ooa-rece cei ce s-au pdtat cu desfrinare, nu aU arnestecat oarecare nedrep:tate fafl de un striin, cu pdcatul acesta, din cauza aceasta indoit s-ahotdrit'tirnpul pcdepsirii pentru cei ce s-au spurcat in adulter +i incelelalte rautali oprite, adicl in stricarea de dobitoace, si in turbareaasupra pirtii birbite.stii cdci la ace;tia, cum am zis, se dubleaz[ picatul.unul adice cel al nelegiuitei volurptifi, iar celdlalt, care provine din nedrep-t6firea celui str6in. 5i se face oarecare deosebire in plivinla motivuluipoc5inlei ;i la acest fel de picate ale licomiei dupE pldceri. Cdci cel ceaaica de sine;i ndzuind spre mdrturisirea pdcatelor, prin aceea cd aprimit si devind acuzator din indemn propriu, irnpotriva celor tiinuite,

ca unul care a inceput deja vindecarea patimei 9i aratl semn a! schim-

birii spre $rai bine, se va supune unor epitimii mai blinde' iar cel ce

se vicle.ste in rdutate ori prin oarecare bXnuiali, ori prin piri fiind viditfird de voie, se supune unei pedepse mai aspre, astfel ci numai cur[-

findu-se eI deplin se primepte la impirti;irea eelor sfinte. A;adar cano-nul este acela ci cei ce s-au spurcat in desfrinare, trei ani si fie cutotul sco;i de la rugiciuni, iar trei ani si participe numai la ascultarearug[ciunilor, .si alfi trei ani si se roage intru pociinf5 impreund cu ceice se progtern ;i apoi sE se impdrti;eascd de cele sfinte. $i in privinfa

celor ce au zel rnai mare in indreptare, pi prin viafl aratd intoarcereaspre bine, este cu putirrfd celui ce dispune ca spre folosul orinduirilorbiserice;ti qi scurteze timpul ascultirii ;i mhi degrabd ai aduce, la in.

{105 Grigor. ie d,e Nisa

toarcere. $l inci gd3'te a scurta ;i acest t-irnp, gi mai curind a-i prirrrrin comlrniune, inrkti ce ar jucreca prin insi;i '"uilcaiu""u s'r situafiacelui ce se vindccd. Cici p.u"urr., csts spril o'"r.rir"u mlrgdritarul ina_intea porcilor (x{t. z, ri), astfer nu este i,lgi,i"if";' i ir-i 'rrr. rnirgrritarurprefios pe cel ce s-a {icut deja orn, prin currfire li iiirra de pati'ri. Iarficindu-se nelgiuirea prin ad"ultcr, sau prin celelalte felrrri de necurd-fie, precunr am spus inai inainte, in prir-ipfa tuturo. se 'a vincreca crraceeagi pedeaps5 ca ,si picat.rt g*,, at desfrin5rii; rrurnai ci se l.;r clilbletirnpul. Dar, li in aceastb -_privi-'fd se -va fine seama rte dispozilia suflo_teascd a celui ce se vintlecn, dupi felul ca'ri ta cei Je .slau ae,lat spurc6_eiunii desfri'drii. astfer, ed ori mai curincr, "it nr"i tiri iu,'se se faed pirta5de ce l Bun. i ,u t , t r rJ l ; \ r .' . ,

^ . (a8. :u l .71,^!r , n. l . o&tt i l , i l . ' i " io 'Artc i rct ; r . 8 Ncocr: : . : r02 cartc l . :i ; 7 1 9 , 7 8 , 2 1 , : 1 7 , . 3 7 , J 8 , J g , 5 8 , 5 9 , 6 0 , 6 2 , 6 3 , T T . V a s , c . . l I . r i g'i ' ln ae,'s1 eanon Sfinlul Grigoric vorbeqte de<prc pacatcrc care sFfi.rsc din poftr;sexuhrir si crin vol.,?r;;i; (per concr,tpi:benfia ct voluptatem)lntie eare enurncri: acruuerur, ;i;-;i"){;t;-l '-,:f,"^.lruor:, (concupis.ce'n{ia) : Ei desfrlnlrea :({'ornicatio)t "o.o dcriyir clin r:olLrptate. Fiicinddi'sti 'etic intr e dcsfr:n.a1c Ei aaiirt. '., bJintLrr c"igorin" t. ;i aefinestc ast!

{gl,-L'e,sfrinare se considerii "t;;"i;i;d;;;; ' i! i"*ti,i";c lmfta sexualtf{rti 'Vdtimarea altuia; iar aclulter- cirrcl c:ineva iqi satislace pofta sexualij:i.t:11l"d

qi nedrcptifind pe artrrr. sfintut crigor;e- "o',lio".i de aceeasigr€utate ca si adurtellr,ri faptur cincr eineva ritr"qi"" ioi;ti;;;i l; i iSnimalo iau cu copiii deoarice prin aeelsta sc violeazii firea. SfinttilGrigorie eondamnind ,eeste pdcate prescrie qi epitimiiie cuvenite pentrusahef ionare;r accstorrt ., , t "

CANONUL 5: (ucrDEHEr\ cU vorE gI FARA DE voIE. (osiNDAi!.) LOR)) ,

',

r r " t t'.,.

.-ne-ir9 cape ringi;iLst"u si supune.r'r cercetir,ii partea "o" i"iH9j!{5 a sufletului, cind rxtrcind cle la rr"tru inlr"rrii;'tfj,."-"-r."..,t,iii-tdf i i . r 'a cddea in pxcat. $i f i ind r iut i f i le 'rulte r i J" ' ' int r" l , ,r-. .""."comit s,pre pdcat din iraseibilitate, Ie-a yrricrrt nor"".r,rl piirinfiror ,ro;tri,intre altele si nu dezbati prea exaet,.nici s[ soeoteasci r. indecarr.a tutu-ror greqeli lor celor din irascihil i tate, vreclrrici ele prea nrar.e sil in!i, clesiseriptura opre;te nu numai lo'itura singuri, "i ,i tu"tx'o"u"", sau hura',si orice altceva de acest fel ce se procluce cu irascirril itate (cor. 3. B);dar' Pirinfii au stabirit eptimii numai spre ferirea de picattrl greuhl uciderii. $i acest pxcat se imparte deosebincru-se i' cer \.orrrntar ;i eellnvoluntar; ;i intre cele voluntare se socotestp uciderca, intii cirrd cinei,d3e hotdri;te prin pregitire cum si sd'irseasci picatrrr. pe care estegata de a-l eornite. Da' apoi intre cele. voluntare s-a socotit ;i acela,cind' cirreva in in'hlmi;eari ;i gircear,d, rovinrl ;i fii'rr rovit, ai ;oii;

6 Grigorie de,Nisa { 1 1

c.uiva cu mina lovituri de moarte.'Cici cel ce este' stdpinit cleja dc m-inie-

ii r-u-ldsat in voia pornirii de minie nu line.seama in timpul patim-ei

de nimic, ceea ce ar putea impieclica rdul; incit fiptuirea o;rrorului dingitceava se colsiderd iapti volintarS, iar n1 din intimplare. Iar ucide'lle cete fird de voie au semnele distinctive evidentc' asa cind eifieva

are indreptati nlzuin{a spre altceva, din intirnplare sivirltste cetr'A

nenorocire. Deci in ac-este- c&7vt*i, pentru cei ce se virrdeci de picatul

cel de voie, uciderea voluntarb in caz de pociinld sc intinde la intreittimp de peniten![. Cdci de trei ori cite nouS sint anii pentrtl fiecaretreapti fiind hotdriti noud ani, incit timpul excluderii din Biserici pfin

afUrisire deplin6 ,i fie de noui ani; apoi a'ijderea a4i noui ani sip"t.eiie in

-ascultare, invrednicindu-se numai de ascultarea inr'itf,trlri-

ior Si a Scr.ipturilor; iar in a treia-noime si se roage cu pocirirr{i imprp-prr5:tcu cei ie se proptern gi astfel sd vind la irnp5rt6";irea cplor sfintei'firplte

cel ee chivernisegte Biserica va fi cu aceea;i bigare de seam6-pi

i"- ii"i"i"tu unuia ca acesta, ;i dup6 motivul de pociintd va scurta lui

;i intinaeiea epitimiei, incit in loc-de noui ani in fiecare treaptX, sX fie

opt sau ;apte, iau iose, sau numai cinci, dac[ mdrilnea cdin{ei ar invingetimpul ;i

-prin zelul de indreptare ar intrece pe cei ce se curdfese n9

Sine. mai cu lenevire de intiniciune in termenul indelungat. Iar ,ucide-rea cea fdrd de \roie, se considerl cI nreritd iertare, dar pu si laudi; iar

aceasta am spus ca si fie evident cd daci cineva, chiar ilr'oluntar, s-ar

batu a" ucidlre, canonul a htolrit, si fie_ lepid_at din ieraticescul har'ia unul ce s-a intinat de un picat greu. $i s-a hotdrit cd se cuvine catimpul de curafire sI fie acela;i 9i peltru cei ce au ucis f5r[ de voie,ca.si cel pentru simpla desfrinare; fire;te cE Si in privinfa-aceasta seva cerceta- intenlia celor ce se pocdiesc, astfel ci dacl pocdinfa ar Iivrednicd de increderc, Si nu se obsr:rve strict numdrul anilor, ci prinpreseurtarea timpului de penitt'rrfi sd sc integreze acola irl Biser:icigi in comuniunea Bunului.

Iar daci cineva neinrplinild tirnprrl de penitenli hotirit de canoa-nc, ar ieqi din viafi, blilde{ea Pdrilfi lor porrrrrce;te ca impirtdsit cucele sfinte, iar nu iipsit de ntcrinde si se tril lritd la acea mai clc 1te

urrni ;i indep5rtatS cdlxtorie; iar dac6 imparti;i i ldu-se de cele sfinte

iarlgi s-ar intoarce in via(i, sd rSmin6 timpul de poeiinfi cel hotirit;

fi ind intrtr acea treapt[, in care era inainte de impdrti;irea cea dat6

lui de_ nevoie.

rtt,(65 Ap.; 91

ln canoanele 5 - B, Sfintul Grigorie trateazi despre pdcatele eare

izvordsc din partea iraseibili a sufletului. intro care enurlieri uciderr:a',

pe care o imparte tn ucidere cle voie, cu premeditare, ;i ueidere firri tle

v'oie, clin imprudenti, qi prescrie pentnl fieeare epitirnia euveniti (carr' 5).

C.ontinui eu lfcomia. despre care eitind euvintele Sfintului Apostol Pave-l

rle Ia Coloseni 3, 5 zice cd este la fel ca Si idolatria; $i apoi cu pdeatele

412

ee izvorisc din ldcornie, gi anume: furtur, despre eare vorbegte detariats;i pre-<crie .Ei epitimiile cuvenite (can. 6)i letuirea mo"n.,irrt"to., pentrueare prescrie epitirni, stabilitti de'sfintui'v.sile in "ano"ut 66 (d;. ?iq;i sacrilegirrl (ierosiria), pe care ir co;rsideri d; ;;""";i gravitate ca:,9iuciderea (c-an. B), Sfirqitul canonului ultirn, constituie incheierea scri_sorii sfintului Grigorie prezentatd in codul canonic- sub iorrna celor opteanoane.

6 Grigoria do Nisa

' i

CANONUL 6: (LACOMTA SI FURTUL. (OSINDA LOR)) ;Iar celdlalt fel al idolatriei (ctrci astf el numegte dumnezeiescul

Apos-tol licomia) nu ;tiu cum de Pnrinfii 'o;tri au trecut cu 'eclere ince fel -este a_se vindeca; micar cE acest rdu se pare a fi patirna stlrii atreia din suflet. Fiindcx 5i rafiunea gre;ind i"'"pi""i"iea binerui, i separe cE binele este in materie, .,"nit'ina,r-r, i; ]ilr;;;efea cea irnate_rial6;. li pofta este aplicatr rp"o "oru infcrioare, abiti 'clu-se cle la ceeace este cu adevrraj d-e -dor!!; ;i dispozifia sufretului ""a "ioru"ia ii pxir-ma$d,-multe prilejuri ia din'o"*.t fel'de p6cq;;i i;general 'orbind,aceasti boalS corespunde clefinifiei apostorice J".i,"u -ialomie.

c6 durn_nezeielcu.I Apostol, s-a pronunfat c6 aeeasta este lru nurnai idolatrie,ci ;i ridtrcina tuturor r"Iero" ri ri- 6, 10): pi cu toate acestea acestfel de boal6 s-a trecut cu 'ec{er.ea necereetat ;i nebrgat in seami; dineauza aceasta se inrnulfette acest fel de boaln in giiJri"a; Ei .i_"ninu se intereseaz.i d-acE cei "u r" ua"" in cler "" ""ao" -s-au

spurcat cufelul acesta al idolatriei.- Dar in-lr-i'in1a accstora, clin cauzi ci s_autrecut cu veclerea de prrinlii no;tri, socotip6 cE esie suficient si-i vin_decim pe cit s-ar_ putea, prin cu'intur public ar in'hfdtrrrii, errrifindprin.cuvint bolile licomiei,' intocmai--ca pe ni5te patinri car.e derivi dinnesat, gi numai furtipagul 1i jefuirea au'nro",rirri",-ii^r"""ilegiul Ie so_cotim patimi, din eauzi ci asa t.ti s-a transmis ,ro.re ir."jrri",il;';";._tora prin predania mosteniti <le ra pirinfi. cu toate cx atit darea unorlucruri pe dobindi cit ;i carnbta, p"e"um si a lua cJe streine in pro-prietatea sa prin truterea crriva, ia" pa"t" dintre cele ce sint oprite desfinta scripturS, *igur de;i poate-,rJ" "u aceasta s-ar face sub pretr-,xtde comer!. Deci fiindc5 'px"o"uu

loastri nu este vr,ednici si atingiputerea canoanelor, yorl adiuga Ia cere spuse deja, dispozilia canoniciin pri' infa celor oprite in chii-rr"l"l-. Deci furtirr- s-a'irnpirlit in til_h[rie ;i spargere; si seopur ambelor unur este, ruarea celor strdine. nar,dupi sensul lor, deosebirt a intre ele este multx. cdci tilharrrr ia int^rajutor gi r'Srsarea de singe spre ceea ce se silepte, pregitindu-se ra aceas-ta gi eu anne si eu nrurte ajutoare ;i cu rocurile priincioase, rlrept aceeaunul ca acesta si se supun5 osindei uciga5ilor de oameni, claed prin ciinfig;ar intoarce la Biserica lui Dumnezeu. far cel ce_;i insu;e;te cele strd_ine prin ripire in ascuns, apoi prin mdrturisirea pdcatului se arata pe sinepreotului, cu sirguinfa sa impotriva patimei va vindeca boara; infere_

lT

7. 8 Gr igor ie dt l Nisa

gind adicd prin a da pe ale sale slracilor, pentru ca dlnd eeea ce ale, si

ie inyederize cd se yildeci dc l icornie; iar de nu ar avea nimie, t i ar

avea numai trupul, Apostolul porurlcelte ca lrrin osteneala trupeasc6 sltse l indece accst fel de patimS; iar expresia este aceasta:,,Cel ce fur4

si nu mai fule, ci mai r.irtos sd se ostcneascd lucrind binele ca rii aibi ti'

da celu i care are t rebuin{5" (Ef . '1 , 2B). i , }

( 25 ,72 Ap . ; S Ca r tg . ; 2 , : J ,1 ,5 Gr ig . l t l eocez . ; d l l ' os . c . - \ 1 . )

i . l i r ' : ' ' ' J l r : i l ' I ;

, / - l l ' f l \1.11iNUL'?: ' (PRADaREA ] l lOI lMIXTEt-On) : . ! ' \ ' '

$i jefuirea rle morminte se imparte ;i aceasta in.picat de iertatgi de neiertat. CA daci cineva, sfiindu-se dln carrza cinstirii rrror{ilor ;iitrsind nejefuit trupul ingropat, incit si nu se arate la lunrina soarelglru;inea firii, ar folosi oat'ecare pietre din cclc aruncate in lnormint, lafacerea I'reutrui lucru, apoi nici aceasta tru este cle ldttdat, dar obiceiula f6cut dirr ea faptd de iertat, cind transportarea materiei se va facepentlu ceva mai de preferat ;i mai folositoi' pc'ntru obster. Iar claci valdscoli praful de pe trupul dat pimintului, ;i va scormoni oasele, cu nA-dejdea de a cigtiga l'reo bijuterie dintre cele ingropate inrpreund, faqtaaceasta s-a osindit cu acecasi pedeaps[, cu care ;i elesfrinarea sitnpl[,precrtm s-a mttrfionat in cuvintul de rnai inainte, cuml>Inind fire;te, celce chlvernise;te taina pocdinfei din insdgi viafa pdcitosului, vindecareacelui de sub tratament, cu scopul tle a prttua scurta ternrenul epitimieirinduit de canoane

(66 Vas . c . X Ia re ) . : - r . ' ' , - , , r f l r : i

CANONUL B: (SPURCAREA CEI-OR SFINTE. SACRILEGIUL'I I ]RO,SI I , IA)

Iar sacrilegiul, i1 Scriptura ssn Veche intru nimic nu s-a socotitnrai de tolerat, decit osinda uciderii; cici atit cel ce se prindea i1 uci-{ere, cit $i cel ce lua cele afierosite lui dc Dumnezeu, la fel era supuspedepsei ucidelii cu pietle. lar in obiceiul bisericesc nu ;tiu cum s-aficut oarecare ingiduire ;i blindefe incit mai u9oar6 sd se socoteasciispS;irea acestui fel de boali; cdci predania Plrinfilor a rinduit epiti.misirea unora ca aceptia in timp mai scurt decit pentru adulter. Pretu-tindcni insd in privinfa felului picatului inainte de toate se cuvine I

fine seama de felut dispozifiei suflete;ti a celui ce se vindeci $i sI nu secreadi ci timpul este sulicient spre vindecare (cdci care vindecare seface din timp?), ci de intenfia celui ce se vindeci pe sine prin credinfi.

Acestea dar, o bdrtrat al lui Dumnezett, alcltuindu-le fie cu mul-t[ rivnd din cele de la indeurin[, pentru cd se cuvine a asculta de poruncilefrafilor, cu sirguinfi le-atn tlirnis. lar tu si nu intrela;i de a aduce pentrunoi obignuitele rugdciuni; fi indci e;ti dator, ca un fiu infelept, celui ce

113

1. 2 Teolil al Alexandriei

flupi rlunmezeu te-a n6scut cu 'ilurtared de 'griji cea prin rugdcluni;potrivit poruncii care zice: ,,cinsteste_ne pirinli ca sd-fi 'f ie ti".Li";-;-isi ai viali indelungatd pr ;rirnirrt'. (II aloisc 20, r2). ii fir.c,ste cr veiprimi scrisoarea cq.pe un simbor-sfinfit;i nu vei clispreiui clarul priete-nesc chiar cle ar fi ceva mai ril ic clecit marele tiu ialent. ,i. _ ; ,i

(72,73 Ap.; 23 Ant ioh.; f i s in, I - I I ) ' r I ; r ) 8b

C-TNOANELE r,UI TE0I'IL AL AT,EXANDRTEI (+412)CANOr\UI. 1; (POSTUL DIN ZrUA.i iOBoTEZEr. (EprFANrA,AIl.ATAlt tir\ DONIN UI.Ut))

Atit obiceiul, cit ;i cuviiufa cer cle la noi si cinstim toati clumi-.11tc.a_;i si o serbim, fiindci intru aceasta ne-a mijlocit Domnul ;;rir;i i l;tlristos, invierea cc.a din nrorfi; din care cauzd i' slintele scripturi s_i-;i nur'it i 't i ia ca u'a ce este incepitura viefii noastre ;i u opio, * "";"ce intrece s6rbdtoar.ea sabatului iudeilor. Ol."i fi i, ia"a'r_u irtii"piut-.otilunr'ezeiasca arrta.e ;E fie zi de ajunare, s6 o finem "uriirr"io.' li ilpr:ocedlm infelepfe;te fa[I de amindiui; pentru ca gustind putine m6s_li'e, si ne ferir' to.todatl_;i cle in'ifiturlil" "u"" ,1; ;;;l;;; ;;'i;'iJ;iDomnului nost.u lisus tr{ristos, ;i ia' aeu,ii"i 'a"-l;",'rur" """u ce sqcuvine, a;tepti'd slujba <Iumnezciasci cea de seari,.lco,.o ",, rroia lui3r:::,:l::

se sivir.se;te arunci. Deci sd ,r* sd.,'A,rr;i.;;;; ia f""i""Jriar nouatea.' ;

(66 Ap; 56 Tnil.; 18 Gang.) ,i,

r\cest canon ca qi cercialt' ('are Lrrmeazii constituie p.ir{i crin scri-sorilc pastorale stru canonice irle ltri Teofil, ,,.,n,rr,',i i-"r-,iouo.ru. al Sfin-tului ltan Gurit de Aur.- t . .

Primul cano'.cste o c_pistolir circutiia in care reod aratd cum tre_l;uie sii sc ajunezc in ziua dinai.tca c,p.f.niei, au"i u-"*urta zi cade durni_nir :u, z i in cirre cstc intcrzis;r pl in cu.oj . ," l r junarerr. . j , . . ., i r t l t i , ' t t l : . ; : ' n : ) lg ; l i , , , l J l +b i8 t f t', cANoNULi_zi lenrlrrnnA cLERrcrLoR ARrENi) ,1'.1:,:

,].,:r,r:l

i : fp privinfa- celor care au intrat in comuniune eu arienii, ;i definpini acum bisericile, si se faei pr.ecum este obiceiul artret insd ca sise aseze in locul lor alfii, care sint der,otafi (statornici) in ortodoxie, iaraceia sb rdmini (in cler); procedindu-ru' ;i i" pri"i"1a acesrora ara,cu'r pi in alte cetifi- au fd,cut episcopii ortodoc;i .iit rutuiaft, iar cei 'cJ

au fost a;ezafi de_episcopul Apolon gi au intrat'in comuniune cu arienii,crare defin bisericile, sd se_pedepseasc5, de au fdcut acestr._a dupa *o"oti"tilor. Iar dacd au ascultat de episcopul lor, si rimi'i in cler, ca unii caren-au infeles ceea ce este rational. $i dac6 toate lropoarui"'i-u" i"iei*ayf-_111_cu_ ceilalfi, si se hirotoneascl alfii; iar au"e ii pdstreazi pdcfl lrnprerrni cu cei care au fost in comuni'ne, aceptia si se trateze duix

3, Teolil al'Alexandriei i 4ts

i

I

acelagi obicei, pe 'care l-au intrbuinfat tofi episcopii 'ortodocsi din,iTe:

baida.

: ( 92 Ay t . ; 10 s i r t . I ec . ; 1 ,2 , ' J , g , 12 Anc i ra ; 10 , 14 Pe t ru ' l l e r ' ; - i

Atantrsie c. trIcn'e)

Acest canon ;i ulm:ltoitr"elc noud cetnoane (2:1 1) sint aicl:ttutite din

inc l rumdr i lc cL ' le- i l c la t ' l ' t 'o f i l lu i Anrr- rn. (are a pr imi t mis i t tnea c le a se

ciuce in Liccn sjpre l clari, ir:a imprc'uni c'u clt iscopul Apolon, de ltcoltl, unelc

c|estiuni cic'spie cirlet i s-ir cerut luri Tt'ori l indruurttri sau despre cure u

i o s t s c s i z a t s a t t a 1 : r . i m i t r t . c I l r r t t a l , i i . : i , , . �in primul canon (can. 2) se aratir cum se plocedeazA faia de pleofi i

crlre alr intrat in comutr-rit lne ctt arienii in vrem.eit prigoanei, 9i apoi au

curut sd rcvind la Bisericii. In principiu reeomandd sit se Llrlnoze obiceiul

t >,istent potrivit cirrnirt tofi ucei ltrc'of i trebuie sir f ie inlaturali cfin biscri-

ciie respictive' clin cuuzit 1-:r-r{inei 1or sttttorl ici i in c:redinla ortodoxa,-;i in

locul lor si se tt ltnieasca alfi i , cure clatt clovadl de statornicie in crddinle

ortgdclx6, Iasinclu-Ie celor clt'pttqi cletrlnitatcra ;i numeler clc preot clar f/rr'ii

nici un drept potrivit trt:pte'i lor icrarhice. :

L, : Refeiindu-se la preo{ii numifi de Apolo, care inclinalr.spre arianisrn'

neascultind cle cpiscopii Lor care lc cereau si ri iminti statornici in adev'iratd

".",t;tt[, i , Teofil 'cl ispr-rnc ca toti sti st- supunii cpitin-ri ikrr cuvenite' l irr in

pr.ivinia'prt-.o{ilor cit.1 s-a.. lcpidat cle creclin{a din cauza ca vroiau sti ls-

:; l i ; ; i ; i ,plscopii l . ' ' . care ar-r inciinat spre hrianism, intrucit icc{ia nu,Po!

ti intr,r totul invinor,s!i{ i, Teofil ci ispune ca rrccSti preoii si i nu fie pedcp-

sif i ci sd rdmin5 in clemnitate Ei funcfie, dacd. popols i igccepta.9i nu-se

op""" A se vedea 9i epistola Sfir-rtului Atanasie cel Mare adrcsati |ui Ru1

finian (can. 3 Atanasil c' NI') carc constituic cci mai cornl.l let come:rtar la

Lrc l .s t canon; l . t ) I l l l L l . , I r t l l t i " / l j i l \

. l . , 1 , ; t . t , . ' i " '

C.\NO]qUL 3: (OSiNDA CLBRICULUI I]ENIRU T\DLILTBIi)

s5 se 'cerceteze

in privinfa lui vist, care a fost alezat presbi:tef . irr,

Ereve, ;i dac6 a siluit pe vreo femeie despirfiti, fiind viu birbatul ei's6 nu-i fie iertat a fi presbiter, incit nici ca mirean nu se cuvine a fiinrpreun[ in adunare cici Biserica pe unii'ca acegtia obipnuie;te a-i de's-pai1i. Insd aceasta nu-i atrage episcopttlui Apolo osind6, dacd din ,ne-+icuno;tin[6 l-a apezat pe el, porunciud Sfintul Sino{ si se scoatl dineler cei ce dupl hirotonie se dovedesc nevrednici din cauza linovdfitri lor.;

(25 ,61 Ap. ;2 ,9 ,70 s in . I ec . ; 9 , 10 Neoce| . ; 17 s i r t , . t ' - t t i S9 'Vqs . i .c iltctre; 5, 6, Teof . Al.) . ,, .,

ln acest canon se dir indrumdri cum sir se rezolvc un caz de spe{Eprivind preotul Vistr-rs. hiro-tnit de cpiscopttl Apolo despre icarg ie,banuiatA inainie cle hirotonie ar fi conris un clelict graV, ar fi intrefinut rcla{ii$exuale cu o femeie care era clespdrfitir d€ soful ei. Teofil dispuhe-caaghes-tiunel Cd se cercete'zc anriitrttnlit, 9i daca infracfiunea se va dove'di; Virtus

4t6 4-G Teofil al Alexandrioi

sd fie ilepus dirr treal:tir, clar Apdlo,,6qlg,nisr egnoscut impeclimentul nnrpoate fi invinuit de nimic. ln motivare face referire ta preveoerile cano_nului 9 al sinoduiui I ecumenic, unde se disprrne sa sle depund clericiidespre care dupd hirotonie se dcveclesc nevrednici din cauza vinovitiei lor.

CANONUL 4:,(JUDECATA Eprscopul,ul) (INSTANTA,EPIS-coPULUr).In priv'in-ta Iui Sur, fii 'dcd episcopul Aporo a ade'crit c6 I-a siindepdrtat, 9i l-a ficut strbin de bisc.ici, sir ?i"-u* i"u".r- a hotiritepiseopul, folosindu-se acela, tlac5 vrea, de apir.area ai,,pluritor sale ;i saatace hotirirea episcopului.

(25 Ap. ; S .s in . I ec . ;9 s in . / t - t t : . ;4 ,12 ,20 Ant ioh ia ;3 ,4 ,75 , _ t { Scrc l . , .25);65 L:artg.;88 Vos. c. I\[ctre)

ln 1-.rlivinfa prcsiliter.urui sur, cutcr.isit crc -\1.rolo penrrLl un cleiict rjare-qare, fi nemulf umit,.Tcofil dispune ca hotdrirea ir-ri apolo ri .,i*,i"i-i"-ui.-,goare, iar sur nre libertatea de a se ;rdr_esa cu plingc,r.e la sinodul "orrrpu*!ent_ gt episcopilor, singurul in drept sa judece afetul *i, "u"r"rul la ohotirire' it unui episcop.

CANONUL 5: (CASATORIA NIICANONICA A CLERULUI. (OSIN-DA CASATOTITET NELEGTUiTE A CLERULUT).

- rar in privin{a lui-Panuf, cer ce s-a a}ezBt diacon in Lic,, tre-buie si se cerceteze; ,sl de s-ar intimpla si se afle cd fiind catehumen,a primit in comuniule dg nu'ti pe nepoata sa de frate, iar. dupa boieizsre a fost inaintat in cler, si r{rnin6 irr cle.r, d";t;'murit o"""u, !idacd- dupr botez nu s-a irnlrreunat cu dinsa. iar daca credincios fiinda primit in comuniune cre - ̂ unti pe nep.ata sa de frate, si fie striinde cler; dar aceastl imprejurare, nu-i atragu ufir.op"fui Apolo osind6,dacd din necunogtinl6 l-a apezat pe el.

(19, 25, 61 Ap.; 2, g, sln.' I ec.i 12 Anch.a; 3, A Te,of .) ,t.

!

b i? .gv'':t r (^,Teofil reeolvd ul q?z de spefd ase.rdndtor eu erll din canonul B. Incazul diaconului Panuf 6in r,ico, care inainte de botez a fost cdsdtorit eunepoata sa de frate, Teofil dispune ca acesta, dacd a murit sotria gi dacldupa botez nu a viefuit cu aceasta sa rimini i;-a;;^al", au"a si dupdbotez a 'iefuit cu ace.asta. sa fie depus din are;. t" p.i"i"t" episcopuiuiApolo care l-a hirotonit, crispune cd acesta, dacd nu u i"uf:""nostintd des-pre star.ea de fapt nu poate fi osindit.

CANONUL 6: (PIRA TREBUTE CBRCETATA nrwn; ' ri.,

- rn privlnfa- lui lacob trebuie str se cerceteze, dac6 cite! fiind, s-s,aritat vinovat de vinovifia desfrinir'ii gi s-a ,co, Je "at"u'p"*rt iteri

&r77 Teolll r1

.I

apoi:s-a hirotonit,'acesta si se scoatS, dupl ce.se v-a-face cbrietarb

arndnuntit6, iar nu ""*ui ficindu-se binuiaii, astrpra l'i di' denunl6fi

iia"fai*ati. ia" au-iio *" ou afla vinovat, va rimine in cler' Cd nrr se

cuvine sd se lini seama de clevetirile departe

(25 ,61 Ap ' ; 2 ,9 ,70 s in . I ec ' ; 9 ,70 ! ' l eoce l ; 77 s i t t " I - I I ' 69 ;70 ' 'Bg

Ita,r . c. M.; 3,5 Tim. AIer.)

In acest canon Teofil dispune sI se c€fb€tete'din nou temeinic cazul

cite{ului lacov, "*r" i., .,.-a ,.ro, ivinuiri a fost inldturat din servici, dar

"it*i"r a fost,'reprit"it Ci hirotonit intr-o tteaptri mai inaltd, Ei dacd se va

dovedi cI a shvlrgit delictul de care a fost irwinuit se va scoate din cin,

iar dacd se va constata ci nu-i vinovat, sd rJmin:i in cler, Ei sd nu se lina

."u*u cle clevetiri'ie degarte sau calomniile adusc'

i

CANONUL ?: (ALEGEIIEA $l }!ri]t$'t CLEITULUi'

, , , ._In privinla ,eelor core vor':s6'se hirotonea;c6, .rinduiala

qi fie

u""u.ioi i"- p".i"ti-"" intreagd sI consirnleascd ;i s6-i aleagS, si apqi

episcopul sa-i examitte'e' ti lon:imjind cu preofimea in mijlocul 'bise-

ricii si-l tri"otoneasci, ni"a de fafd. poporul' ;i episcopul se adreseaza

poporului au"a poui"lr f"p9*1 sa m;ituriseasci pentru dinsul' Iar hiro-

tonie clandestina *a ""-r". fac6; c6ci dacx biserica este in p^acer :" cl-

iiti" ""-"rri"lt,rtiirr*-.-a-.u-ri"a i" bjsericS, sfinlii fii'd de faf6' lar in

enorie, dacd vor ii -unii,

"u'u ut fost pbrta;i cu pirerile celor ce au

fost in "orrr.rniurrJ;;tt"ti, intr-att "ttip ri nu s". hirotoneasc5, decit

dac6 clericii cu adevarat ortodocsi ii voi cerceta, iari;i fiind de -{atnepiscopul, ;i acesta adresindu-se poporului celui de fa!6' numai ca sd nu

r5-i"iilt6r; *" abatere. ,.":': L I

(2 Ap.; 9 sin. I ec.; 89 Vas. c' Mar,g),, "t r'! ' '

'

"'? :

In acest *unon Teofil aratd rinduiala alegerii qi,intstituirii presbi-

terilor qi altor "te"i"i. Rinduiala este una Ei iiceeaEi aritati de Sfintul

vasile in epistola""a""ruta rr_gepiscopilor 1can.,Qg), 9i cu, cea prevSzutS

in aqezamintele Apostolilor (VIII, 4)' ,. , , . :. 't ^; ^::Aceasta consta din urnratoarele acte: alegerea.candidatului la preo-

U" a" Jt"" oUqi""-"i-ricilor qi.recomandarea lui ehtre episcop tpbntru a

fi hirotonit; examinarea canonicir a celui propus 9i constatarea perso-

;;H " episcopului "a-Ltt" vrednic a fi cleric; hirotonirea de cdtre episcop'.a

candidatului in p"nii", tn uiserica, Ei nu in mgd clandestin, c! in fala

;;;;;i;ft;"pt- ""iai""ios pentru ca ,Ei oc"u-sta s5 se pronun{e daca este,saunu 'v redn ic " t " " " i c indep iscopr r l ,pebazarecomandSr i lo rp - r iT ' ] t :

d inpar teaobgte ic le r ic i lo rg iaconv inger i lo rsa lepersona le , i l .dec la ravredniclnmodpubl ic lnbiser ic i inprezenlacredincioqi lor,'.

In canon se precizeazd ca sd se respecte intru totul aceastd rinduialS

e a n u C u m v a s d s e l n t i n - r p l e v r e o a b a t e r e ; a d i c 6 d S n u s e c b m i t S v r e o

c{

. t

j

{18 8. 9 Teofil

lngeldciune la hirotonie, gi ca nu cumva sd fie instituit in calitate depreot vreo persoand nevrednicS.

Aceastd noui rinduiald canonici generald a fost introclusd in cere-monialul arhieresc al hirotonirii, in cursul cilruia episcopul anunfd pu-blic ci respectivul cleric este considerat vred.nic ai nirbtonie, ;i cfnd,dupi preolime, credincioEii prezenli in biserici zic impreunr cu cintd-relii: ,rVrednic este( (Axios).

Prin acest canon se impune ca general valabil principiul publici-tifii hiroto ei, Ei se interzice categoric sdvirqirea in clandestip a acesteia.In istoria Bisericii s-au lnregistrat cazuri cle anulare a hirotoniei cares-a adminstrat in mod clandestin, in case sau in localuri, in secret gi nuin public ,:i in biseric5.

CANoNUL B: (IMPARTTREA OFRANDET_OR)

cele ce se aduc sub cuvint de jertfi, dup6 ce se folosesc cite sintnecesare pentru taine si le impirfeascr clericii, dar catehumenul nicisi nu mdnince, nici si nu bea din acestea, ci numai clericii- 9i frufiicredinciogi, cei ce sint impreunl cu dingii.

(3, 4,38, 41 Ap.; 7, 8 Gang.; 37 Cartg.)

In canon se redau preveclerile din canoanele 3 gi 4 apostolice, pri-vitor la bunurile ce se adrrc pentru administrarea sfintelor Taine.

CANONUL 9: (OSINDA CLERICULUT PENTRU DESFRIU)

Fiindci Ierax zice c[ cineva, care a fost pirit pentru desfrinare,nu se cuvine a fi in cler, dar episcopul a afirmat cr atunci nici unacuzator nu a intervenit impotriva lui, str se cercetcze pi aceasta; gi dese va ivi vreun acuzator vrednic de credinfI, ;i se va dovedi vinovtrfia,aducindu-se martori vrednici de credin!6, si se scoati din biserici; iarde este vrednic de cler, gi se va dovedi a fi in curifenie, s6 r.Imintr inacel cler.

25,67 Ap.; 2,9,70 sin. I ec.; 6 sin. I I ec.; 2I s in, . IV ec.; 8, 12g,129, 130,131 Cartg,)

In cazul in spelE in care episcopul este acuzat de Ierax cd ar fihirqtonit pe un oarecare clerio care a fost reclamat cd trdieEte in desfri-nare, despre care episcopul declari cd nu are cunoqtinfi, Teofil dispunes[ se cerceteze eazul admilindu-se acuzatori vrednici de credinld, caresi facd dovada prin martori a celor ce afirmd, Ei dacd se va dovedi vino-vdfia, respectivul cleric si se scoatr din Bisericd, iar dacd este gdsit ne-vinovat Ei este vrednic sd fimlnd in cler.,;q,, ,

10-12 Teolil

CANONUL 10: (ALEGEREA ECONOMULUI) r:l

Astfel prin hotirirea preofimii intregi si se 'a;eze

alt econom'pentru care s5 consimtd gi episcopul Apolo, pentru ca sd cheltuiascd celeale bisericii cu folos.

(38, 41 Ap.; 25, 26 sin. IV ec.; 35 Trut.; 71, 72 sin. Vll ec.; L5 An-

cira;7,8 Gang.; 24,25 Antioh.; 26)33 Cartg.; 7 si,n. I-il; 71 Teotil Alen)

A se vedea canoanele 26 IV ecumenic Si 11 Vil ecumenic, referitorla instituirea gi rolul economilor. Din textul canonului rezultd cdr econo-mul se alege de obqtea preolimii cu aprobarea'episcopului, qi cd atribu-liunile constau in a cheltui cu folos cele ale bisericii.

. ' )

CANONUL 11: (AJUTORAREA CELOR lN NEVOI) -ri ';r'

,1

Viduvele, siracii pi strdinii cllitori si se bucure de toati odihna;

fi si nu-li insugeascd cineva cele ale bisericii.

(38,41 Ap.; 25,26 sin. IV ec.; 35 Trul . ; 77, 72 sin. VII ec.; 75 An'cira;7,8 Gan'g; 24,25 Ant ioh.; 26,33 Cartg.; 10 Teof i l . Aler ' |

, In acest canon se continui cele aritate ln canonul precedent, incare s-a ardtat ca economul bisericii si poarte griji ca venitele bisericeqtisd se lntrebuinleze pentru cele necesare, iari ln canonul prezent se aratd,ln special, pentru ce sd se intrebuinleze aceste venituri, Ei anume serecomandd ca acestea s5 se intrebuinleze in afarS de intrelinerea cle-rului (can. 41 ap.), pentru ajutorarea vdduvelor, a celor sdraci Ei astriinilor'

- :..,

CANONUL 12: (PRIMIREA UNOR CI,ERICI ERETICI)

Cucernicia ta ne-a f6cut cunoscut cd oarecare dintre cei ce senumesc pe sine catari, voiesc si vini la Biseriei. Deci deoarece marelesinod linut in Niceea de'citre fericifii nogtri Pirinli a hotdrit ca si sehirotoneasci cei cc vin de la catari, voiesc ca potrivit acestei normes6-i hirotonegti pe cei ce vreau sI vind la Bisericd, daci viala lor estedreaptd gi nimic nu li se opune.

(8 sin. I ec.; 7 sin. Il ec.; 95 Trul.; 7, Laod.; 7, 47 Vas. c. Mare)

Acest canon conline scrisoarea lui Teofil cdtre episcopul Afnigiu,

care intreabS, cum sd procedeze la primirea catarilor (novalienilor), la

care Teofil iI indrumi sd respecte hotirirea sinodului I ecumenic luatd

prin canonul B, unde se dispune ca aceEtia, daci sint vrednici se pot

hirotoni.

419

13. 14 Teofi l ; 1 Chir i l

CANONUL 13: (CASATORIA NELEGIUITA SE DESPARTE)

Maxim a afirmat ci necunoscind legile Bisericii s-a impreunat cuinsofire nelegiuiti. $i fiindcb iI tulburd pe el situafia de a nn fi inrelafie cu Biserica, a dat asigurarea, ci deoarece din ne;tiinfi a cornisnelegiuirea, se va desface, prin invoiali, de insolirea cea nelegiuiti,cici ,si acea femeie doregte aceasta. Deci de vei considera tlovedit cidingii fac aceasta prin invoiald gi nu amigesc cici tirnpul este cre 10ani, dacd socotepti ca din;ii un tirnp oarecare si se intruneasci cucatehumenii, dispune in felul acesta. Iar daci vei observa ci vreau sIamigeasci ;i ci in privin{a lor este nevoie inci de asprime, f[ ceea. cei.ti va ardta Dumnezeu, condus fiind intotdeauna tle precaufie; clci aflirr-du-te in acele locuri, mai bine poli cunoapte ginauiile loi.

_!48 4p: i 87,93,98 Trul . ; 20 Ancira; 102 Cartg.; g, Zt, 37, SS, 56,46,48, 77, 87 Vas. g. Mare) I : i r , )

canonul conline scrisoarea lui reofil cdtrg episcopul Agaton, incare d[ lndrumdrile necesare eum si se prOcede2e fn cazul uiui oare-care Maxim, care a incheiat cdsdtorje nelegiuitd gi acum se ciriegtc,.

i : '

CANONUL 14: (CAMATARIA. OSiXOn CAMATADTEI)

Legal lucru au ficut presbiterii din satul Genrin, dacd griiesteadevhrttl Evstatia, care a adus scrisoarea; cici ea zice cd au exclus clinadunarea bisericii pe acea Kiradia, care a comis nedreptate gi nu vreasI impiedice nedreptatea. Deci fiindcd am aflat ci dinia, vinclecinclu-sirdul, vrea si intre in comuniunea bisericeasc5, sd o pregdte;ti ca maiintii-si_Iepede de Ia sine nedreptatea, si si o induprecii se pocii, caastfel, dacr vei cunoa,ste ci se apropie de regea luf Durnnezeri, dorinclcornuniunea bisericeasci, s6-i dai voie si fie in comuniune cu poporul.

(12 sin. I ec.; 76 sin. IV ec.; 102 TruI.; S Ancira; Z4 Vas. e.M)La sesizarea primitd de la o oarecare Eustatia, Teofil dd indrumir-

rile necesare episcopului Mine, in cazul reprim;irii fenreii chiradia dinGema care, ocuplndu-se cu cdmdtdria a fosf exclusd din comunitatea bi-sericeascd de presbiterii din parohia tespectivi, dar care acum cere sdfie reprimitd, promilind ci sg lasd de cimatdrie. Teofil cere episcopuluiMine sd cercetcze, $i dacd socotegte ci se ciieste sincer si numai brac-','tici cdmitiria si fie rer:rimiti.

j . r . r

t , . . '* CANOANELE SFINTULUI CHIRIL AL ALEXAIiDRIEI

. !.CANONUI X.: (JUDECATA CANONICA. (RTNDUIALA P]iNTRU

JUDECATA CANONiCA $r PENTRU ACUZARE).

orice acfiune a noastrr, eind se:,procedeazd potrivit unei rinduielicanonicc, nu ne produce nici o tulburare, ci ne scapi atit de clevetiri

121l .Ch i r i l

din partea unora, cit qi mai virtos ne procuri_reputafie bunS in fala

"uto" "u"" cugetd bine. Cdci cine n-ar primi o hotdrire imparfiali .cares-ar aduce de cineva? $i cum nu va fi fdri de repro;, ba chiar plinl de

i*ta lauda, judecata bea dreapti .si legal6? $i acestea le scriu acum

cucerniciei taie, fiindci in scrisorile tale, ce mi le-ai trimis atit mie'

cit gi pearsfinlitului ,si de Dumnezeu iubitorului fratelui nostru ;i im-p""nna episcopul Proclu, numind tu episcop pe prea, evlaviostll 9i pe

p""u ".t"""nicul Petru, care s-a plins 9i a zis cd ilegal a fost inllturatiin biserica pdstoritd de el. Logic era ca dinsul si aibd numele demni-tdfii preoleSti impreun[ cu prerogativele cuvenite acclei demnitdfi, oridac[ nu mai era vrednic si slea la dumnezeiescul altar, s[ nu se mai filnvrednicit de insS;i nurnirea demnitifii episcopepti. Dar poate s-ar p{-

rea cucerniciei tale, ci cuvintul merr este oarecurn aspru ;i lipsit deiubire reciproc6; dar aceasta nu este adevdrat. Cici poate s-ar pdrea cu-cerniciei tile ci noi il compltimirn pe dinsul din cauzd cd este bltrin'admifindu-i nurnirea singurS. Dlult mai bine ar fi insd a se line seama 9ide celelalte; cici el zice ci ;i-ar fi putut dovedi rdspunsul sdu, dar nu aavut timp pentru ap6rare ti nici nu i s-a oferit lui ascultare canonic6.

$i de s-ai fi ficut ceva de acest fel, insSli situafia actelor l-ar fi dovedit'ori fiind prins in acurze, ar fi fost osindit ca vinovat, ;i atunci nici n-armai fi avut a ziee de aici inainte ci este neindreptdtit, ori, declarat fiindIiberat de acuze, iard;i i s-ar fi dat sd stea in fruntea bisericii, pe carea avut-o sub conducerea sa. Dar deoarece nu s-a f6cut nirnic de acestfel, el strigl impotriya procedurii, ;i zice cX ar fi suferit nedreptate in-suportabild ;i cd a fost scos din demnitate in chip ilegal, addugind Si cXi i-au rdpit toli banii, care i se cuveneau. Deci sfilfia ta curnpdnindceea ce se dispune prin durnnezeie;tile canoane, cit ;i ceea ce se cuvinebisericii gi cclor rinduifi la sfinta slujb6, iar pe lingi acestea rugatfiind qi prin scrisorile noastre, opre;te lacrimile bdtrinului. Iar de ardori sE se judece cu eei ce i-au arlus lui acuzele, si se judece potrivitobiceiului, inaintea cucerniciei tale, firegte fiind de fa!6 ;i prea cucer-nicii episcopi subordonafi fie, afari de cei, pe care i-ar recuza casuspecfi. Dar nu credem cd vreunl dintre preacucernicii episcopi, este cugind vrijmag impotriva fratelui. InsI pentru ca sE nu ne prezinte acestpretext, care si slsbeascX judecata ce se va face in privinla lui, sprea nu i se pdrea cd s-a fiicut nedreptate, nu are nici o importanfi ab-senla din adunare a unora care sint sub b6nuiali.'

(28 ,74 Ap. ; 5 s in . I ec . ; 6 s in . I I ec ; 9 ,77 s in . I l r ec . ; 4 ,72 , 1^4 ,75

1;n"t ioh.; 3,4,5 Sord.; 79 Cartg.;) , /E

Acest eanon cd qi urmS,toarele (2-3) cuprind textul unei scrisoritanonice a Sfintului Ciril cdtre Domnus, arhiepscop din Antiohia, carei-a cerut si-l indrume cum si procedeze in cazul unui episcop Petru,care se plinge cd a fost inldturat din scaun in mod ilegal, cd i s-a luat

,averea intreag[, gi cd i s-a smuls cu de-a sila demisia. In primul ca-

non se cuprinde rdspunsul lui Ciril la prima plingere a lui Petru.

422 2 Chiril

' Ciril constatind cd Petru a fost inldturat din scaun fdrd judecataIegalS, ;i de aceea in prima parte a canonului aratd cum sd se proce-deze

'canonic in cazul judecdrii episcopilor, ca si fie dupd dreptate qi

legal. Astfel, Ciril dd indrumarea, ca Petru si fie judecat de sinodulepiscopilor acelei provincii de care depinde el, potrivit sfintelor canoane(vezi can. 74 apostolic Ei cele paralele) qi sfdtuiegte pe episcopul Domussd lind seama de bdtrine{ea 9i lacrimile lui Petru, qi sd-i admitd ca lasinod, la judecarea lui Petru, sd nu participe episcopii pe care Petruii bdnuiegte cd-i slnt potrivnici, addugind ci el personal (Ciril) nu cre-der ci vreun episcop ar fi in stare sd se poarte cu vrdjmdgie fald de fra-tele Bdr.r episcop, dar a propus aceasta pentru ca si nu aibd petruprilej de a acuza sinodul de judecatd imparliald, pentru ed la sinod auparticipat gi aceia, pe care el ii bdnuierste cd-i sint duqmani. Prin aceastase aratd existenla dreptului de recuzare al judecdtorului din partea ln-vinuitului cind existi binuiala de incompetentd a unui membru al fo-rului de judecatS.

CANONUL 2: (CHIVERNISIREA AVERII BISERICE$TI) T$

Iar banii, care cu nedreptate s-au luat de la el, este cu dreptula i se da inapoi din doud motive. lntii, fiindc6 nicidecum nu treiuiasd se faci una ca aceasta, gi ci este prea intristitor si la extrem6 mih-nire duce pe de Durnnezeu cinstitorii episcopi din toate pirfile pdmin-tului a li se cere lor seama pentnt chivernisirea cheltuielilor survenite,ori din veniturile bisericegti, ori li din oarecare alte produse. Cici fie-care dintre noi Ia timpul siu va da searna in fafa judecdtorului tuturor.Ci odoarele gi averile nemipcdtoare trebuie sE se pistreze neinstrlinatebisericilor; iar chivernisirea cheltuielilor ce survin sd se incredinfeze ce-Ior ce dupX vremi ocirmuiesc dumnezeiasca preotie.

(38 ,41 Ap. ; 26 s in . IV ec . ; L2 s in . V I I ee . ; 24 ,25 Ant ioh . ; 26 ,33Cartg.)

Cu privire la a doua plingere a 1ui Petru ed i s-au luat toli banii,Ciril glsind cd i s-a fdcut o nedreptate considerS cd trebuie sd i seinapoieze lui Petru tot ce s-a gdsit la et din veniturile bisericeSti inmomentul cind a fost depus din scaun. ln aceasti'chestiune Ciril relevdprincipiul canonic general stabilit prin eanonul 38 apostolic, potriviticdruia episcopul este dator sr poarte griji de toate lucrurile bisericestiEi el are dreptul si chiverniseascd averea bisericeascd dupd conEtiintasa, aducindu-qi aminte cd pentru aceasta va da seamd lul Dumnezeu.De altfel, ceea ce ne spune aici Ciril in privin{a banilor lui Petru nu sepotrivegte intrutotul cu dispoziliile urmdtoare ale aceluiaqi canon apos-tolic, deoarece acel canon interzice strict episcopului de a lua. orice pen-tru sine personal, din ceea ce este al bisericii, fie din obiectele miscr-toare, fie din cele nemi;cdtoare, fie din veniturile biserice;ti. Dispozilia

3. 4 Chtril

acestUi canon trebuie explicatb prin clbmenla deosebitd fald de Petru. qila orice caz prin imprejuiarea cd Ciril l-a considerat pe Petru drept epis-

cop legal pentru tot timpul pind cind sinodul nu-Ei va rosti sentinla sa".np"itri-(can. 1), Ei deci l-a considerat drept chivernisitorul suprenr alveniturilor. bisericegti

CANONUL 3: (RETRAGEREA DIN SCAUN. (DEMISIA DIN

:, , I t rRARIIIE)).'

Iar scrisoarea de demisie zice cd n-a dat-o de a sa bun[voie, cidin rconstringere ;i de fric6, Fi in urma ameninfirii unora; dar 9i dealtfel, nu este in conformitate cu legiuirile biserice;ti ca unii dintrepreoli sE dea scrisori de demisie. C[ de sint vrednici de a sluii' sI rimil{in aceasti slujb5, iar dacd nu sint vredtrici, sd nu iasi prirr demisie, cimai virtos osindifi fiind pentru fapte, in prvirrfa cirora cirleva i-ar fiacuzat ci sint impotriva a toatX rinduiala. Salut[ comunitatea frafllorde Ia tine. Cea de pe lingd noi te sqlut6 intru Domnul.

N sin. III ee.; 76 si.n'. l-il; 10 Petru AIex')

In acest canon Ciril se referfl la cea de a treia plingere a lui Pehru,

ci a fost silit sd demisioneze. Canonul se incheie cu formula de salut

Ji., .""i.o"rea din care s-a extras. A se vedea Ei canonul 9 III ecurnenic

unde se trrenlioneaz5 9i acest canon'

CANONUL 4:(ISPITIREA CU SIRG A CELOR cE INTRA lN CLBR)

Trebuie sd avem grijd de totul, ce este de trebuinfd ri. d9 .n*loiepentru-zidirea popoarel6r,-;i ceeace contribuie spre sla'a s1i'tei Itise-

i:i"i. Ca"i scris este:lfaceli evlavio;i pe fiii lui Israel33' (3 Moise 15' 31)'

Deci Pirinfii minxstirilor din eparhia Tebaida, bdrbafi evlavio;i ll avind

viet'ire vrednicd Ju "a*i""t, venind in Alexandria si intreba{i fiind de

"fii"^-fri""ili"p"f"'-t"-rte"ii'ministiril'r de acolo, mi-au spus ci *"lti

se smintesc din ";;;; ,r"-etou"". Unii care, de curind s-au insurat, 9i

intocmai ca ;i cum u" ii v"nit din camerele nupfiale, amigesc pe unii

Ii"tt.-"pircopii lui Dumnezeu iubitori, ii pq1t9 ci nimeni nu s-a pro-

;;;i;1 o""tr.i ain;ii, se hirotonesc clerici, adicl presbiteri. Iar alfii oa-

;;'"; ..-.,"Si-ftf"a "tiiar ain mindstiri ca dezordonafi, iardii aleargi- spre-*il;"i;,'ti fncindu_se elerici, intr[ in aceleagi nrindstiri, de unde- au

fost scogi; ;i vreau s5 aducd iertfa, si s5 sdvirteasci toate' care sint obiF-

""it" "i"iicilor gi acestea cauzeazd ci ,si unii dintre cei ce-i cunosc pe

aiqii nu evitd ""-"i adundrile biserice,sti, ci se re{in de a se imp[rt69i

"irra -tit.t"ghisesc

a"ui". nu"i fiin6ci precum am -zis, totul trebuie sE se

faci de cXtre noi spre zidirea popoaielor, cucernicia voastri si bage de

seami la acestea. $i dace cinela br vr"u sE se hirotoneascd cleric, sE se

;;;i";; viata luii-pi ori de are sofie, sau 'u? pi cum ;i cind a luat'o?

123

l ; 5 Chir i l

gi dacd s,a despdrlit de ea? .si de este dl vreunul dintr,e cei lepddafisar.r de citre alt episcop de Dumnezeu cinstitor, sall rlin mindstire? ;iatunci sd se hirotoneasc5, daci se va gxsi neprihdnit. cd asa vom pdz.;iatit congtiinla noastrx curatd, cit gi sfinta si cinstita slujbd neprihinittr.

(80 Ap.; 2 sin. I ec.; A sin. VII ec.; 12 Neocez.; S, 72 Laod,.; 10 Sard,.77 sin I- I I )'

Acest ""nott "lip"itta" tlituf rinet scrisori pastoral""'d*i.a ael ciriicdtre episcopii din Libia qi Pentapole in urma unei reclamatii fdcute deni,sts.5h*dri, care invinuiau pe unii episcopi ci promoveazr'in cler per-soane necorespunz&toare.

(

Pornind de la rinduiala ganonicr "i in bisericr episcopur este,cr,ultna-t, in primul rind, sd poarte griid de,tot ce serveqte p"nlru progresufcedincioqilor ,5i pentru slava sfintei Biserici gi c[ datoria principali, dupapreve.derile sfintei scripturi, ,9ste de a face evlaviogi pe credinciogiiincredinlali lor (II Moise 15, 31);

Si avind in vedere cele reclamate. Sfintul Ciril in calitate dri cd-petenie supremd a Alexandriei (patriarh) ara,td ci nu este corect canonicca episcopttl si hirotoneasc5, fdrd o prealabild exarninare a cancliclaiilorIa hirotonie; disounind in consecin!5, ca pe viitor: fiecare, episcop clinprovinciile menlionate, Libia qi Pentapol, sd bage bine de'seame pecine vor.hirotoni qi si examineze cu sirguinld viala fiecdrui candidat qiin special, ca nu' cumva vreunul sd ri pacetuit irnpotriva canoanelor qaresint in vigoare in privinla cSsdtoriei preolilor, Ei apoi si nu fie eventtralintre aceEtia unii care au fost exclu,si din serviciul bisericesc, sau cdlu-gdri excluqi din mindstire, trdgind coneluzia- logicd ca pe viitor sd fiehiro,toniti nutnai acei candidali care vor indeplini toate conditiile cerutede canoane, fiind lntru totul exceplionali. procedindu-se astfe.l,.-sDunesfintul pdrinte alexandrin, episcopul iqi va pdstra corytiinla euratd citqi sfinta gi cinstita slujbi ncprihdnit5

i ; ; r i rg(IcANONUL *f leornzul uNoR cATEHUNTENI oslNDrll;' rr ,' "

rar dacx oarecari sint supugi exclnderii, epitirnisiundu-se, pentnrgrqeli, apoi, fiind catehurnenl, ar fi sd se sfir;eaici, sr se boteze, gi.sxnu plece din cele omene;ti neimp5rtigiti rle har. adic5 nefiintl in eomu-niune; fiindcd se vede cE ;i aceasta trebuie sE fie dup5 legiuirile bise,ricegti.-salutdi comunitatea frafilor de ta voi. cea de pe lingx noi visaluti intru Dornnul i i

(1.3,14 sin. I ec.; 4T Luod.; 45 Cartg.) , r t ' '

Ac'est canolr contine textul scrisorii encicrice redatr in EanonulI)rL'cedent in caie Sfintul Ciri ' l, potrivit'sfir,telor canoane aratfi cA trcbuicsd se loteze Fi si "se invredniceascd de sfinta hnpdrtdganie catehumenulpe mo_arte, care p-regS"tindu-se pentru botez a fost arninat intn.rcit sd-vir;ind o oarecare infraclidne a fost supus cpitimiilor. : l

42tEnciclical Ghenadie

" t t

ENCICLICA(458 - 459)

lui Ghenadie, patriarhul Constantinopolului,impreurrd eu dinsul, citre toli preacuvio;iiRomci.

' i r .,1 ' : * l l f

! I " y .

(+471) 5i a sinoclului ct-'lrnitropoli{i ;i cdtre PaPa

(OSINDA SIMONIEI) il

Domnul gi Dumnezeul ;i Mintuitorul nostru lisus flristos' cind

a incredinfat sfinfilor sai ucenici propovarluirea Evangheliei 9i i-a tr:i:

t"i" p* ei'invd{itori oamenilor in toitd lurnea, le-a poruncit in chip

hotdrit ca darul ce l-au primit de la El, ;i ei in dar sa-l dea oarnenilor,

"J"iiiigi"a fentru el aramd, sau ar:gint, sau aur' sarr in general o altf,

avere inateiiatX sau pirninieascS. Fiittd"e r6';plata harurilor cere;ti ;iduhovnice;ti, nu sint cele FdntinteFti ;i pieritoare. Porunca aceasta a

dat-o nu numai acelora, ci prirr ei 9i norri' pe care ne-a invrednicit a

irrt"a in treapta pi locui lor.'$i trebuie, ca piecum atunci, aceia a;a ,sinoi acrrm sd b fidstrdm li sd o observam riguros, ;i sX nu nxscocim prin

sofisrne ncbunii, nici sb ne aruncdm in hazard primeidios, ,,In-dar'1,i1ca, ,,ati luat, in dar dafi. Sd n* ci;tigali nici atgint, la cingdtorile

voastren (Mt. 10, B, 9). smplu ;i lSmlrrit este cul'intr"ll acestei Dorunci,

""o"i"a nimic indoieinic nici imposibil rle indeplinit, nici avinJ tte'

buinfi de tilmlcire sofistic[. De la mine afi plimit slemnitatea preo{iei,

,i..;'au.X [Ii-afi dat pentru aceasta, ceva, ori mic, ori rnare' Si dacd

aceasta s-a viniut din partea mea, vindeti-o ;i voi altora, iar daed afi

p"i-it-o in aar, da{i-o fi voi in dar- Ce este mai lXxnurit clecit porunc'l

aceasta? $i co este mai de folos celor ce i se -quptln? Cu adevira! vfi

celor ce infeleg si ciStige darul lui Dttrnnezeu, ori sE-l dea pentru bani;

cici dupi - cele spuse cle Sf. Petru unii ca acegtia, dau prilei p'enJru

venin dL amirdciune, gi pentru impreunare cur nedreptatea, euprinSifiincl de l5comia lor tie

'u"gint; drept aceea de acord eu' aceastd lege a

Domnului si canonul dat in aceasth privinli al crrviosilor si ferlcitilotParinli de ia Sfintnl gi marete Sinod ecumenic adunat Ia Calcedon, ne,p.rn* noux lamurit astfcl prin aceste cuvinte: "Daci v!:eun eniscop

ai sivirSi hirotonia pentru bani ;i ar face obiect de vinzare harul care

nu se vinde, gi ar hirotoni pe bani episcoPr ssll horepiscon, sarr presbi-

ter sau diacon, sau pe altcineva dintre cei ce se num[r[ in cler, ori arpromova pentru bani econom' sau ecdic, sau paramonat' sau pe oricareditt cunott pentru mir5av ciptig, .si dacl se dovede5te ed a flcut aeeasta'sb se primljduiasci pentru'tr'eapta sai li cel h.irotonit sX nu aibd nici

un folos din- hirotonia sau prom-ot'area aceea din nego!; ci si fie str[inde demnitatea sau rle funciia, pe care a dobindit-o pentnt bani. Iar

daci cineva a fost miilocitor in astfel de afaceri urite 1i ilegale, t-lacd

ar fi cleric, sd cadd din treapta sa; iar dacfl cste laic sau monah, sd se

anatenratlzezcrt. uj , t iJ

426 Enciclica: Ghenadie

Preabune ;i foarte drept cinstitoare sint poruncile canonului Sfin-fllor Pirinfi, care resping gi anuleazi tot atacul satanic, pi toati apu-cdtura diabolicd indreptati impotriva darului duhovnicesc; cici cu niciun chip nu admite ca promovarea hirotoniei si se fac5, sau sd se pri-measci pentru bani, nici de cel ce o sdvir;egte, nici de cel ce primeptepromovarea hirotoniei. Dar nu permite a se da bani pentru hirotonie,nici mai inainte de timpul hirotoniei, nici dupd timpul hirotoniei, niciin insugi timpul hirotoniei; deoarece cu desdvirpire a oprit' mituireapentru acest lucru. Totu;i fiindci acum, de.:i acestea sint oprite ldmurit,s-au vddit unii din Biserica galatenilor, care displefuic::c ;i calci dincauza licomiei ru;inoase Si a iubirii de argint aceste porunci mintuitoare5i umane, am socotit 9i noi cd este bine a Ie reinnoi iardsi, pe acesteaimpreund cu Sfintul Sinod ee se fine intru aceastd cetate irnpXriteasc!,pentru ca fdrl de nici o niscocire ;i flrd de nici un pretext, .:i fSride nici un sofism, sd tdiem cu d'esivirgire acest obicei nelegiuit gi uritcare nu gtiu cum a intrat in preasfintele biserici, pentru ca intr-ader'5rfir6 de circiumirire si curat5 ficindu-se gldsuirea de cdtre arhiereiicei ce hirotonese, sE vini de sus harul f)uhului Sfint; deoarece acum,fdeind ei pentru bani promovarea, gi lucrind fdri curdtenie cu mina, nugtiu daci vine asupra celui ce se prohirise;te potrivit glasului Flvan-gheliei, ci mai virtos de nu se restringe harul Duhului Sfint. Deci sistii, din toate pirfile preacinstitorule de f)umnezeu, cd oricine va fi vX-dit de una ca aceasta, ori episcop, ori horepiscop, ori poriodevt, ori pres-biter, ori diacon, ori oricare altul din canon, ori laic prin hotdrireacomun6 a arhiereilor, si cu vot obptese se va osindi, durrd cum pi cano-nul Sfinfilor Pdrinfi de mai inainte zice: cX trebuie ca harul sd fie hargi cu nici un chip sd nu mijloceasc6 argintul in privinfa lui. A5adarsE fie si lepidat s,i strdin de orice demnitate ieraticeasci 9i slujbd, .sisupus blestemului anatemei, atit cel ee crerle c5-l va cistiga pe acestacu bani, cit;i eel ce fEgddxriepte a-I da aeesta pe bani, ori pe cleric orimirean de arfi, ori de s-ar dovedi, ori de nu s-ar dovedi cd a fdcut aceasta;cici nu se pot cindva impdea intreolaltd cele incompatibile, nici llla6enusd consimt5 cu Dumnezeu, sau ea cei ce slujesc aceluia si slujeasci luiDumnezeu; ;i aceasta este hotirirea netdglcluitX a Domnului: ,,Nu pu-teli sluji lui Dumnezeu ;i Iui Mamona(( (Mat. 6, 24). Punindu-ne cutirie increderea in aceasta, gi supunindu-ne acestora, impreuni cu celce le-a spus acestes, oln hotdrit irnpotriva celor ee comit astfel de nele-giuiri. Deo[ gi sfinfia ta sE se ingrijeasc5, procedindu-se cu toatd preve-derea ca acestea prin scrisori sd se dispund ldmurit atit de Dumnezeupreaiubitorilor episcopi ;i poriodeufilor celor supugi {ie, cit s,i tuturorcelorlalti; pentru ca tofi cre;tini intr-un duh ;i iutr-un suflet adunin-du-se stlins laolalti impotriva vrijma;uh-li comun, si pnten, t6ia quajutorul Iui Dumnezeu ridicina licorniei de bani siditd de acela intrenoi, impreuni cu toate ramurile riutd{ilor ei. Salutdm intreaga comu-

Scrisoarea Tarasie

nitate de frafi intru Hristos de la tine. Fiind sdnitos intru Domnul,

touge+" pentiu noi, de Dumnezeu preaiubitorule frate' ,!

(29 ap.; 2 sin. IV ec.; 22,23 Trut ' ; 4, 5, 75,79 sin ' VII ec' ; 72'

L a o d , ; ' i - s i i d . ; 9 0 V a s i I e c . M , ; E 7 l i s t . l u i T a r a s i e )

Prin aceaStd enciclicd se sanclioneazd picatul simoniei cu cateri'

sirea pentru clerici gi anatenna pentru laici. In motivare se citeazd texteain Siittr" Scripturd (Mt. 6, 24; 10, B-9), qi se invocd canonul 2 sinodii--""rr-"t ic, unde se combate qi sanclioneazd aceasti infracliune' In

incheiere face apel la toli credincioqii, clerici qi mireni, pentru ca toliintr-un duh cu ijutorul lui Dumnezeu sd contribuie la stirpirea din rd-

dicini a picatului licomiei de bani sddit in inimile noastrei de cel necu-rat, dupd care se exprimi formula de salut.

SCRISOAREA , I :1 '

lui Tarasie, patriarhul constantinopolului (+806), Roma cea noux, c6tre

Adrian, papa Romei celei vechi'

(oSiNDASIMONIEI)(HIROToNIILESANUSEFACAPEBANI).

Terasie din mila lui Dumnezeu episcopul constantinopolului, Roma

ceanoud,cd t repreas f in f i tu lg ip rea fer ic i tu l f ra te ; i impreun ls lu j i to r 'io;""f Adrian, papa Romei celei vechi, salutiri intru- Domnul'----

I; multe i"io"i ;i in multe chipuri, din Evanghelii, de' la Apostoli

;i de G pdrinli ne invifim ca la ceremonialul de sfinfire a preofiei si

ir,l-"1l.- datina licomiei de bani, 9i sI nu lu[m aur 9i argint, Si sd nu

' ' " i "s. 'g irncevastr i in lahirotoniavreuneipersoaneierat icest i 'precum;;; ;;'ea" prin dovezile citate in cele urmdtoare, atit din Scripturile

de Dumneze-u inspirate, cit ;i din invdliturile patristic.e. c5ci eei ce-Fi

p"" -ii"ife sint itu;itori ai Duhului Sfint, iar nu vinzitori ai Duhului

Sii"t; deoarece cei c"e au primit autorizafia acea'ta- p-rin cuvintttl Dom-

,rutui au vestit ci cei ce in dar au primit harul Duhului Sfint, in dar

si-l dea celor care il primesc de la dingii. Iar dac6 cineva se va dovedi

"e pu aur l-a "ornperut pe_acesta, pe unul ca acesta il declarx lepddat

d; &;; ieraticeaice. C6;i deti cu numele a fost primit intre clerici, dar

i" i"iffit" prin fapti cuvintul minfe,ste; clei ,,nimeni nu poate sluii

ioi -no-tr"zeu

;i lui Mamona", plecum ne-am inv6lat _din Evanghelie

ini"t. O, ZU. ;i deoarece am aurit pe Dumnezeu grdind prin prooroei:

,B*rti 'graili in inima lerusalimului" llsaia 401 2),li iardsi arneninlind

Si grai"J: ,,paznicul de va vedea sabia venind si nu va semnala cu trim-

ilifi, ;i poporul nu se va p5zi, ,si venind sabia va lua dintre ei suflet,

;i"g"fl il i'oi cere din mina paznicului" (Iez. 36, 6), temindu-ne sI nu

ifr" Jri""tfi ,si osindifi din "iura t[cerii, vestim tuturor intii SezItorilo-rbisericilor noastre ca cu indrdzneali si zicem cu dumnezeiescul apostol:

428 Scrisoarea Tarasio

,,Curafi sintern de singele" (F. Ap. 2b, 26) celoi' ce calci orinduirilecanonice, ;i mult mai virtos de ale acelora, eare au hiretonit, sau s-auhirotonit pentru bani, pe care dumnezeiescul apostol Petru, al c6ruiscaun l-a mogtenit ctrriar sfinfia ta frdfeascd, i-a osindit ca pe Simonvrijitorul; din cauza aceasta nu ne sfiim sd vestim arlev5rul, pdstripd;_i finind dispozifiile cele transmise noud prin canoa_ne de la SfinfiiApostoli, 9i cle sldvifii noptri P5rinli, 9i ne scirbim dacd s*a c5lcat decineva ceva din acestea. Deci fr5{easea voastrX arhierie venel'abil5, careIegal pi dupi voia Iui Dumnezeu adrrainistreazi sfirrta slujbi ierarhicd;are pentru aceasta vestitd slav5. Cd marele si intiiul Arhiereu HristosDurnnezeul nostru a zis prin proorocul: ,,Viu sint eu gi voi sllvi pe ceice md slivesc" (Irnp. ,2, 30). CEci stii, bdrbate al doririlor duhului, cIaproape mai de suportat este eresul nelegiuit a lui Macedonie ;i a celorimpreuni cu dinsul Iuptitori impotriva Duhului Sfint; cir aceia birfindcE Duhul sfint este creatu,rE 9i rob al lui Dumnezeu pi al rat6lui, totastfel acestea, precum se vede, il fac lor rob. cici oricare stdpin vindeceea ce ar vrea, daci vrea, sau pe rob, sau altceva din ce are; a;ijdereapi cel ce cumpdr6, vrind s5 fie stbpin peste cele ce le cumpild, prin!!9? de argint Ie ci;tig5. Astfel eei ce fae aeest cornert, injosesc pe Ouhulsfint, p5cdtuind la fel cu cei ce huleau ci l{ristos prin Belzebul scoatedracii, sau ca sd spun mai exact, se aseamini cu ruda vinzdtorul. carea vindut pe rrristos pe pre! ds argint de Durunezeu ucigagilor iudei.Deci, precum intr-adevdr f)uhul Sfint este de o fiinfd .cu Irristos Dum-lezeol nostru, este deplin limurlt cE cei ce vind pe Duhul sfirit, vorfi de aeeeapi parte din care s-a vindut lrristos, pr,""um s-a dovetlit. Iardaci nu .se vinde (dar clar este cx cu nici un chip, nu se poate faceaceasta) e fdrr intloiald er harul Duhului sfint, adice sfinlenia preoficinu este intru clin5ii; l i nici nu atl prirnit-o .si nici nu an. Caci, sa-giaducd aminte de sf. Petru, care c6tre cel ce s-a ispitit spre aceasta,a zis: ,,Tu nu ai nici parte, nici soarte intru acest cuvint.. (F- Ap. 8, Zl).Cdci dacd demnitatea preofiei se virrcle, apoi de prisos este lor atit pe-treeerea vielii intm cinste, cit gi conduita intru curdtenie ;i virtute.Apoi dupi dinsii, de prisos este pi'Pavel, durnnezeiescul Apostol, careinva!6 eb: ,,Se euvine episcopului sd fie fXrd de prihin6; intregla minte, cuviincios invifltor, infrinat, treaz' (I Tim. 5, 2;, linin,tu-sede euvintul credincios aI invrtiturii, ca sx poatX gi a nfngiia prin inr,E-f5tura cea sdnxtoasd ;i a mustra pe cei ce se iinpotrive.se. Deci toateacestea sint departe de cel ce vinde li cumpdrd preofia. prin urmaredovezile urm5toare alese din cdrfile sfinte, declard ld cu totul strdin depreolie este oricine, care dr sau,prir"repte mitx, in oricare timp, oriinainte de hirotonie, ori dup5 hirotonie; cxci a lua este luare oricind,.Dar gi toate promovirile eclcsiastice sc opresc a se da pentru bani.'

Canonul aI 29-lea al Sfinfilor Apostoli: ,,DacE vreun episcop pri'bani a ajuns Ia demnitatea aceasta mare, ori presbitei., ori criacon si secateriseasci atit dinsul cit gi cel ce l-a hirotonit, ;i si sc taie desdvirgit.si de la impirtEgire, ca Simon Magul prin mine Fetruf..

.Scrisoarea Tarasie 429

iJ' Din Faptele Apostolilor: ,,$i i '5zind Siriron'cf Duhul Sfint: se diprin punerea miinilor Apostolilor, le-a adus lor bani zicind: ,,Dafi-mi;i mie puterea aceasta, ca pe oricine voi pune miir-lile sii primeasc5. Dg-hut Sfint. Dar Petru a zis citre el; Argintul t[u sd fie cu tine intru

. pieire, cdci ai socotit cI darul lui Durnnezeu se cigtigi pe bani. Tu n-aiparte nici de soartl intru cuvintul acesta; pentru cb inima ta nu cstedreapti inaintea lui Dumnezeu. Drept accea pocdiegte-te de aceastf, riu-tate a ta gi te roagi lui Dumnezeu, cloar ti se va ierta cugetul inimiitale; clci fiere de amdrdciune ,si intru lcglturile 4edreptdfii vdd c6 elti"(8, 1B-23).

Din a III-a a Impdrafilor: ,,$i dupd intimplarea aceasta 'nu S:aintors feroboam de la rdutatea sa pi iardti a f6cut din poporul de rindpreo{i inilfimilor; cel ce vrea umplea mina lui pi se ficea preot inlil-{imilor. $i s-a socotit acesta spre picat casei lui Ieroboam, ;i sprepieire gi stingere de pe fala pdmintului(' (c. 13, v. 33-34).

Din a IV-a a lmpdrafilor: ,,$i s-a intors Neernan la Elisei pi toatdtabira lui .si a venit ;i a stdtut inaintea lui si a zis: ,,Iat[ am cunos-cut ci nu este I)urnnezeu in tot p6mintul, fdrl numai in lsrael, gi acumia mul{unriti de la robul tiu" $i a zis Eiisei: ,,Viu este Domnul inain-tea cdruia stau de voi lua", si l-a silit si ia gi n-a voit. $i duplpufine verseturi: $i a zis Ghi.ezi, sluga lui Elisei: ,,Iati a ldsa,t domnulmeu pe Neeman sirianul acesta de s-a dus, gi n-a luat din mina luinimic din cele ce a adus; viu este Domnul, voi alerga dupd el ;i voilua de la el ceva". $i a alergat Ghiezi dupi Neeman. $i clupX pufinecuvinte: $i a zis Neeman: ,,tra doi talanli de argint;" pi a luat doi talanfide argint in doi saci ;i doui rinduri de haine..Si dupd alte.'cuvinte:a zis citre el Elisei: ,,De unde vii Ghiezii?" ;i a zis Ghiezii: ,,N-a fostsluga ta niciieri,( $i a zis cdtre el Elisei: ,,Au n-a rners inirna mea cutine cind a intors omul din carul sdu, dinaintea ta, gi acurn ai luat ar-gintul Si hainele? Sd cumperi cu ele grirlini 9i mdslini;uri, 9i vii -si oi;i boi ,si slugi si slujnice. $i lepra lui Neeman se va lipi de tine ;ide serninfia ta in veac, gi a iegit de la fafa lui lepros ca zdpada". (5,L2-27).

Din comentariul Sf. Vasile la Isaia: ,,Legea a dat-o spre ajutor,ca sd zicd cd nu este cuvint ca acesta pentru care hu se poate da dar;i aceasta nu este lege ca acel cuvint al ventrilocului cXci nu s-a n[s-

i,cocit spre amdgire ca acela, ci este inv5f5toarea adev5rului; iar aceeavrdjesc pentru argint; dar aceasta este ridicol fiiridc[ cei ce sint arn6gifiIe dau lor gi argint drept platd a minciunii iar glasul acesta al legii nueste de acest fel, ca s6 se dea bani pentru el, cdci nimeni nu inapoiazi

l, harul; ,,in dartt, zice, ,,ati luat, in dar dafi(( (Mt. 10, 8;. Vczi cum s-a

.1.miniat Petru asupra lui Simon, cel ce aduce argint pentru harul DuhuluiSfint: ,,Argintul rdtr", zice, ,,fie cu tine spre pieire, c5ci ai socoti a qis-

' tiga darul lu Dumnezeu pe bani( (F. Ap. ,8, 20). Deci cuvintul Evan-gheliei nu este ca graiurile ventrilocilor, cele ce'se vind. Cdci ce pref

Scrisoarea Tarasic

de rdscumplrare ar da cineva vrednic de acela. Asculti pe David, carese indoiegte ;i zice: ,,Ce voi rispliti Domnului pentru tbate cite mi-adat mie?( (Ps. 115, 3). Deci nu este cu putinfi a da daruri pentruaceasta, vrednice de harul cel de la dinsul; un singur dar este viednicde acesta, p[strarea lucrului diru,it; cel ce-!i dd lie comoari nu cere de latine preful celor date, pdstrarea vrednici a lucrului dat.,.

Din scrisoarea aceluia;i, citre episcopii cei de sub el, ca sE nuse hirotoneasci pentru bani. ,,Ei socotesc cd nu picdtuiesc, dactr nu iauin datd, ci iaur dupd hirotonie, dar a lua este a iua oricincl. vi indemndeci ca acest venit, sau mai bine zis aceast5 introducere spre gheena, s6o lepddafi pi si nu vi facefi nevrednici de sdvir;irea sfinteror Taine,spurcindu-vi miinile cu astfel de venituri,. (can. g0).

Din viafa Sfintului foan Guri de Aur: ,,A venit la noi Eusebiu,care ne-a pricinuit noui vorb5 multS in privinfa tuturor episcopilor,acuzatorul celorlalli pase episcopi, rugindu-se a fi primifi in comuniune.Unii_ dintre episcopi se impotrivesc zicind ci nu tr-ebuie-sd se primeasc6fiind el un clevetitor. Din eartza aceasta se ruga zicind: Deoirece pro-cesul in cea mai mare parte s-a dezbdtu,t in curs de doi ani, ,si prinmartori s-a ficut aminarea, md rog iubirii voastre de Dumnezer;, eaincd -astdzi si produc eu martori; cici degi episcopur Antonin, care aprimit aurul ,si a hirotonit, s-a sivir;it, dar iotugi au r6mas in viaficei ce au dat gi s-au hirotonit. sinodul prezent a hotirit si se cerceteiechestiunea; gi si inceapS dezbaterea din citirea actelor ficute mai inainte.Au intrat martorii; .au intrat gi cei pase dintre cei ce au dat gi s-auhirotonit; stdruind insi martorii, in depozifiile lor, atit cei mireni citgi cei dintre presbiteri, pe care socoteau a se bizui, la inceput tdgdduiau;iar cind martorii au dovedit, aducindu-le aminte de Iocuri li de tim-puri, arrtind atit felurile cit gi cantitrfile de bani ce au dat, nici con-ptiinla lor fiind prea curat5, au mirturisit de sine fird de multi con-stringlere ctr: am dat gi ni s-a intimplat si facr acest lucru socotind cIaceasta este rinduiala, si cu scopul ca si scipdm de serviciul public;gi acurn- ne ,rug5m, daci nu ne eite ingdduit si fiin slujba biiericii,si primim inap-oi mdcar aurul ce l-am dat; findci am dai unele giu-vaeruri de ale femeilor noastre. Ioan in privinfa aceasta a fdgiduii si-nodului zicind cd eg ii voi libera pe ei de autoritatea de sta-t, rugindpe impdratul; voi ins5 dispuncfi cl din;ii si primeasca inafoi ai ramoptenitorii lui Antonin, ceea ce au dat. Deci sinodul a hotdrit ca eisi primeasci aurul de la moptenitorii rui Antonin pi s6 se impdrtipeasciinlSuntrul altarului, dar s6 fie scoqi dintre preofi, ca nu cumva iertindu-leaceasta sd se formeze obiceiul iudaic sau, egiptean, de a vinde ;i a cum_pdra preofia. Fiindcd se zice c6 depravatul 9i fals numitul patriarh aliudeilor in riecare an, sau an de an schimbd pe mai marii sinagogilor,prin adunare de argint; _ asemenea ;i imitatorul acestuia, pat"riirhuiegiptenilor' ca si se implineasc[ probrocia: ,,preofii lui pentru darurir5spundeau, gi proorocii lui pentru argint preziceau,. (Miheia 3, l1).

Scrisoarea Tarasie

Din canoanele celor gase sute treizeci Sfinfi Pdrinfi intrunifi laCalcedon: ,,Dacb vreun episcop ar sdvirgi hirotonia pentru bani Si ar faceobiect de vinzare harul care nu se vintle, pi ar hirotoni pe bani episcop,sau horepiscop, sau presbiter, sau diacon, sau pe altcineva dintre cei cese numdrd in cler, ori ar promova pentlu bani econom' sau ecdic, sauparamonar, sau pe oricare din canon pentru mirpav ciptig, pi dacd sedovedepte cd a fdcut aceasta, si se primejduiascd pentru treapta sa; ;icel hirotonit sX nu aibi nici un folos din hirotonia sau promovarea ceadin nego!; ci s6 fie striin de dernnitatea sau de funcfia pe care a dobin-dit-o pe bani. Iar daci cineva a fost mijlocitor in astfel de afaceri uritesi ilegale, acela, daci ar fi cleric, sd cad[ din treapta sa; iar dacd estelaic sau monah, sd se anatertatizeze. (Can. 2).

Din enciclica prea sfinfitului arhiepiscop al Constantinopolului Ghe-nadie ;i a sinodului linut impreuni cu dinsul: ,,A;adar si fie lepddat;i striin de orice demnitate ieraticeascd gi slujbd, gi supus blesternuluianatemei, atit cel ce crede ci-l va ci;tiga pe acesta cu bani, cit ;i celce fdgdduie;te a-l da acesta pe bani, ori cleric, ori mirean de ar fi, oride s-ar dovedi, ori de nu s-ar dovedi ci a ficut aceasta; cdci nu sepot cindva impica intreolalti cele incompatibile' nici mamona si con-simfeascd ctr Dumnezeu, sau ca cei ce slujesc aceluia sd slujeascd luiDumnezeu; gi aceasta este hotdriea netdgiduitd a Domnului". ,,Nu putefisluji lui Dumnezeu ;i lui mamona" (Mr. 6, 24).

Din canoanele Sfintului Sinod al gaselea. ,,Cei ce pe bani se hiro-tonesc, sau episcopi, sau oricare clerici, iar nu dupd cercetarea gi ale-gerea viefii, poruncim sd se cateriseascd; dar ;i cei ce i-au hirotonit"(can.22).

Tofi si auzim aceasta $i in urechi sI Ie ludm nu numai arhiereii,ci ;i cei ce sint numirali in cler, gi toli cei ce locuiesc in lume. Pentruaceea se cuvine ca noi sd ludm arninte cu prisosinf5 la cele auzite, canu cumva sI alunecim pe alituri (Evr. 2, 1); caci nu cu argint, saucu aur, care se strici, am fost rdscumpdrali din vieluirea decizutl ld-satd ca mo;tenire de strimogi, ci prin cinstit singele lui Hristos, celuinevinovat gi neintinat ca un miel (I Petru 1, 18-19). Astfel invafd-negi pe noi' bdrbate preasfinfite, si urmdm poruncilor din Scripturi, gicelor evanghelice ;i apostolice canoniceSti ;i pdrintegti, ca si ne supu-nem cuvintelor gurii voastre. Ridicd-te la inilfimi, inal{i glasul tdu intrutdrie, mergi pdpegte Ia larg, vestegte cu indrdzneali, pentru ca sd sedesfiinfeze ,si intru nimicire si se duci punerea miinilor pentru bani,ti orice dacl urmeazi acesteia pentru iubire de argint; nedreptate 9inegufdtorie, pentru cigtig mirgav; cici aceasta impreuni cu cele deacest fel se vor nimici din poporul ales, prin chemarea numelui lui Hris-tos' primind darul mintuirii, ;i toate spurcdciunile ce urmeazi rdutateadin rddicind impreuntr se vor tdia. $i preotii ca finicii vor inflori, insu-flind celor ce se mintuiesc, buna mireasml a lui llristos, cintind Bise-ricii cu biruinfi: Domnul a inldturat de la tine nedreptilile tale; incd

"1. foan Ajunltorul

gi indulcind pe cei te 'cirlig

iodurile, ajungind ei la bbtrinefe unse, ,siaritindu-se, zic, mogtenitorii fericirii acelcia pi vielii nestricate._ (29,Ap.; 2 s.i.ry. IV ec.; ZZ, 23, Trut.; 4,

'5, 75,'19 sin. \rII ec.; 12

Lr.tod,; 2 Sard.; 90 Vas. c. It4are; Epistota lui Clhenadin'.)

Pin aceasti scrisoare, ca $i in precedenta se osindegte simonia, dis_punlndu-se ca hirotoniile si nu se faci pe bani. Din cuprinsul scrisorii

. se deduce ci incd pe vremea lui rerasie (sec. vIII) simonia continua sI. intineze Biserica lui Hristos. Intrucit exi:ita, imecliat aupa sinoaui vlrecumenic, s-a sjmlit indemnat sd ia atitudine fermd pentru stirpirea a-

. cestui pdcat, adreslndu-se papei de la Roma, Adrian, rugindu-l ca sd-lajute spre a pune capdt acestui rdu. Aqa cum se constatA di-n insuEi textulscrisorii, in eq se expune sistematic tot ceea ce s-a emis pind la Tarasieimpotriva simoniei, citind texte din sfinta scripturd, sfinlii pdrinli gicanoanele bisericegti.

V CAI{CANELE trNTREGITOAREcaNoaNELE SFINTULUT rOAN AJUNATORUL,(POSTTTORUL).

' cANoNUr, r_._ (CU^C 4?LJT]_DE LA CREDTNTA. (POCATNTA

CELOR CAZUTI DE LA CREDINIT'\ (APOSTATi))

Dacd cineva de buni voie in ehip nesocotit a tigiduit pe rrristos,potrivit canonului ?3 al Iui vasile cel Mare, se va invrednici-de imp6r-tSganie nurnai la sfirgitul viefii; 9i nimeni nu-l poate scdpa de o aitfelde epitimie, nici s5 indrizneasc5 a areta vreo 6tinaeie tilX ae acesta.Iu" sfintul Grigorie, determini exact toate chesiiunile privitoarela ace,stia, supunind aceloragi pedepse pe cei ce de bund voie clezer-!9azd 19 rdtdcire, hotrrind mdsura acestor pedepse clupf, durata viefiirieciruia; iar cei ee prin constringere au comls acbst p5cat, se va supunepedepsei pentru desfrinare, prelungindu-se lui pedeapsa la al norbleaan. Aceeagi deosebire intre cei pdcdtopi o face gi sinodul de la Ancira,cit 9i sfintul martir Petru al Alexandriei, pi vasile cel Mare in canonuisdu al 81-Iea.

' Dar astrzi Biserica urmeazE potrivit celor rlormate 9i potriviiede p-rea sfinfitul patriarh al constantinopolului Metodliu, tratind in ge-neral pe cei ce au fost coplqili in chipuri cliferite de acea g"";"u1a.

rar acesta zice, cd dacd cineva a fost prins de,nelegiui{i-pe cindera. copil ,si de fric5, sau din negtiinli, sau din prostie fiind setlus, atigbduit credinfa, -dar ajungind Ia viista bdrbdliei revine Ia rnoravurilecregtinilor, ,si intrind in catoliceasca Eisericd, se pocdiegte gi se mrrtu-risegte, si asculte zilnic de la preot, pinE la ziua a gaptea cele patruloqagjqni rinduite, 9i in a opta sd se boteze; ap'i iorn*i"i'ao-ie ;iirnbricind lentionul,_ si sc ungd cu sfintul Mir, iritocmai ca gi cei ce seboteazd, pi astfel si se invredniceasci de dumnezeiasca itripariisu"i";il" ir-, alte opt zile nicidecum si nu ripseasci de la sfintele rl";u" ainbisericd, intocmai ea gi cei ce se boteazd.

- : -

IB

I loan Ajunltorul

Iar daci cineva a fost cuprins de cei nclegiuifi fiind in deplinavirsti a bdrbifiei, ;i prin chinuri a fost silit sd se lepede de credinlasa, acestuia incf, sd i se acorde milostivire. Totu;i irrtii va posti de doudori 40 de zile refinindu-se de la carne, brinzd ;i oud, pi in trei zile dinsdptimini si se abfini de la vin; pi niei untdelemn s6 nu doreasc6; tisd faci rugdciuni imbelpugate ;i cit se poate mai multe rnetanii. Dupiaceea implinindu-se cele dou[ de ori 40 de zile, sd asculte timp de gaptezile zilnic, rugdciuni de pocdinfi, iar in ziva a opta si se spele intocmai cacel mai sus menfionat, ;i sd lie uns ;i si se invredniceascd de impdr-t6;irea Sfintelor Taine, iar dupi alte opt zile si participe la slujbelebisericqti, iar pe cel ce intenlionat a dezertat la tdgiduirea credinfei,il apteaptd pedeapsi grozav6, dar prin nemdrginita iubire de oamenia lui Dumnezrru, acesta inci se va lecui cu milostivire. Deci cloi anisi posteascd, refinindu-se de la carne, brinzd ;i ou6; iar in trei zile dinslptimini lipsindu-se de untdelemn ;i de vin, fdcind in fiecare zimetanii potrivit puterii sale, una sutd sau doui sute. Iar implinindu-s6cei doi ani, si asculte ;i acesta gapte zile rugdciuni de pocdinfh, iar apoisi se procedeze pi in privinfa lui precum s-a spus mai inainte.

(62 Ap. ;10 ,71 ,72 ,74 's in . I ec . ; 702 Tru I . ;7 -9 , 12 ,21 Anc i ra . ; 2 , t19Laod.; 43 Cartg.; 2,77 Grig. Neacez.; 3,73,87, 84 Vas. c. M.; 1-74 PetruAler.; 2 Grig. de Nisa)

Canoanele Sfintului Ioan Ajunitorul sint redate aiei dupi sinopsaacestora alcdtuitd de Matei Blastares in secolul XIV, Si reproduse in Sin-tagma ateniand, ca ;i in Pidalion gi in colecfia de canoane editatd de Ni-codim Milaq, gi alte colec{ii, ace.rsta intrucit Canoniconul sau Cartea cucaracter de manual alcdtuitd pe seama duhovnicilor pentru,a folosi clreptindrumar la spovedanie, alcdtuit in vederea aplicdrii canoanelor corespun-zdtoare a epitlmiilor cuvenite penru diferite pdcate, fiind mereu recopiatde duhovniii gi mereu intregit Ei cu alte indrumdri 9i canoane Ei-a pierdutoriginalitatea.

Sinopsa Canonicului Ioan Ajunltorul alcAtuitd de Nlatei Blastaresca un manual pentru 61s]leynici a primit insd recunoaEtere generald in Bi-serica RAsdriteand $i s-a bucurat de mare autoritate qi constituie azi forrnacare se considerd cea mai apropiatd de originalul ce a aparlinut lui IoanAjundtorul, care std 9i Ia baza Nomocanonului care se _giisegte azi in. Ma-rele Trebnic Slavon, care a circulat Si la noi. Canoanele Iui Ioan Ajuna-

torul sint prezentate ca Ei cele ale lui Grigore de Nisa in_trci grupe_dupdcele trei tacuttali sufleteqti. Astfel, in prima grupd sint redate plcatele in-dreptate impotriva credinfei (can. 1 Ei 2); in grupa a -doya, pacatele_im-potiiva moralei (can. 4-30); iar in grupa a treia pticatele impotriva iubiriiaproapelui (can. 31-48).

cu exceplia a gapte canoane, toate celelalte din aceasta sinopsd-cano-nicon provin de a Ioan AjunStort{;- din cele Eapte, can-oanele f , ?. t9 :9gdsesc interpolate la sinopsa lui Blastares, iar canonul 22, ,23, 26 Ei 2'l

sint alcdtuite de insuEi Matei Blastares.

I

2 loan Ajunltorul

Primele trei canoane se ocupd de piicatele indreptate impotriva cre_din{ei. Primui canon se imparte in dou-d pdrfi. primi parte, iparfine luiIoan Ajundtorul. Acesta citind canoanele s-inoilului de 6 Anai;; Ei'"i"o-u-nele sfinfilo" pSlinfi: Petru al Alexan-driei, vasile cel Marc Ei Grigore deNisa, in privinla celor care s-au lepddat de credin(a (aposiati).

-st1;tul

Ioan este de pirere cd dispozi{iile cuprinse in canoanele menlionate tre-buis ebsslyate la prescrierea epitimiilor in cazul cind vreun apostat revinepociiit la bisericd. Partea a doua din canon aparfine lui Matei Blastares,oare a adiugat la canonul lui Ioan Ajunitorul dispozifia sinoduiui intruniila.constantilopgt .pe vremea patriarhului Metodie (842-846) in privin{aprimirii in Bisericd a acelora care s-au lepidat de Hristos, dispozi{ie in vi-Soare in timpul lui Bastarie. ,., .

CANONUL 2: (VRAJITOnTA. (OSINDA VlrAJiTOltrLOR gr A,CEI,OR CE ALBARGA LA EI)

Pe cei ce se indeletnicesc cu r.rijitorie gi farmece, dumnezeiesculVasile in canonul al 65-lea, ii supune pedepsei ucigapilnr, carc dureazitimp de douizeci de ani; iar pe cei ce se dedau ghicitoi'ilor cle noroc,sau numai inclini si creadi ca ace;tia, in al ;aptezeci gi doilea canon.Grigorie de Nisa insi in canonul al doilea, ficind iari;i impirfirea pi-catelor, poruncegte ca cei ce trec de partea acelor vrljitori- iniru lepa-darea credin{ei noastre si li se dea gi lor ristimpul de pedeapsi al apbs-tafilor; iar in privinfa celor care din eonstringere gi din micime de sufletau trecut la ace;tia,-porunce;te si se observe rnisura pedepsei celorcare pdcltuiesc in desfrinare.

. rar canonul gasezeci pi unulea al sinodului al gaptelea ii osin-depte pe cei din urm5 la pedeapsr de gase ani. Apoi canonul al doudzeci;i patrulea de la Ancira, ii supune pe acegtia unei epitimii nu mai lungide cinci ani. sd se citeasci gi canonul al treizeci 9i ;aselea al sinoduliide Ia Laodiceea, care face deosebire exactr in privinfa acestora.-. rar roan Ajunitorul, in privinfa celor ce se indeletnicesc cu vri-jitorie, sau farmece, scurteazi la trei ani timpul lor de penitenttr, dacise striduiesc a posti zilnic, cit mai mult timp, gi daci dupi ceasul alnou[Iea gusti mincare uscati 9i seacX, gi si triiasci cit mii desavirlti;dar si facd ;i 250 de metanii, atingind cu evlavie pdmintul cu fruntea.'

_ cu aceleagi pedepse pede,psegte ;i pe femeile, care confecfioneaziarnulete, gi se indeletnicesc cu ghicire cle noroc.

- --(61,65 Tru. l . ; 24 Ancira.; 36 Laod.; 7,65,22, gI, gJ Vas. c. M.; S Grig.de Nisa).

Acest canon a fost alcituit de Matei Blastares pe baza canonului origi-nal respectiv al lui Ioan Ajundtorul. lntii men{ioneazd canoanele sinoade-lor Ei ale pdrinfilor date impotriva acelor care se indeletnicesc cu vrdjitorii,Ei apoi spune ce dispune Ioan Ajundtorul impotriva acestor fel de pdcitoEi.

a

6a-

3 foan Ajundtoiul

CANONUL 3: (PUTEREA DUTIOVNICULUI. (DUHOVNICUL BSTE

CIIIVERNISITORUL POCAINTEI DUPA CHIBZUINTA SA).

Ioan AjunStorul zice: Eu socotesc c6 celor care judecd drept, nuli se pare ci scurtarea de citre noi a timpului de pocdin!6 nu este opirere salvatoare, deoarece nici Pdrintgls Vasile cel lfare ;i nici cei ce'mai

vechi dumnezeie;ti pdrinfi ai nogtri nu au stabilit pentru cei cepdcdtuiesc vreo ajunare, sau privegherer s.lq flLllll|r de plecdri de ge-

nunchi, fdrd numai indepirtarea de la Sfinta firnpirtipanie. Noi amsocotit ci in privin{a celor care se poc6iesc cu adevdrat, ;i cu sirguinlfi,si chinuiec trupul cu disciplin[ aspri, ;i cu infelepciune igi schimbSviafa contrabalansind rdutatea anterioari dupd misura infringerii' s6mdiurdm pi scurtarea timpului de pociin!6. De pildi, dacd cineva arprimi s5 nu bea vin in anumite zile, am judeca s6-l iert[m 9i noi unin din epitimia hotdritd de citre Pdrinli, pentru grepeala lui. A;ijderea,dacd, ar

-figddui relinerea de la carne pini la un timp, am socotit s6-i

tdiem alt an, iar dacd de la brinzX 9i de la oui, sau pegte, sau de launtdelemn, ;i astfel pentru liecare refinere de acest fel s6-i iertdrn unan. Tot astfel si proceddm dacd acela va voi si imblinzeasci pe Dum-nezeu prin imbelgugatele plecdri de genunchi; ;i mai ales de va aritarivni ;i hotirire nestrdmutatd pentru rrilostenie. Iar daci cineva dupipicituire s-a dedat viefii de Dumnezeu iubitoare ;i singuratice am soco-tit ci este bine sd dobindeascd iertare inci ;i mai scurti, ca prin acestJel de viefuirc sd rdzbune in viitor patima respectivi in cursul viefii.

, (12 sin.l ec.; 16 sin'.IV ec.;702 Trul.; 5 Ancira; 74Vas. c. N./ :i

Pornind de la constatarea cd unii considerb ci prescripfiile saie ca-nonice privind sanc{ionarea infrac{iunilor sau pdcatelor sint mult preau.loare fald de cele ale pdriniilor anteriori, Sfintul Ioan Ajundtorul in acestcanon cautd sd motiveze aceasta, aratind cd Sfnlii Pdrin{i, 9i in specialSfintul Vasile cel Mare au prescris pentru infrac{iunile respective numaioprirea de la Sfinta impdrtriganie, pentru timp mai lung, sau mai scurt,dar nu au avut in vedere gi alte feluri de epitimii intre care enumerS: a-junarea, privegherea sau rugiciunea gi metaniile, care in cazul cdin{ei sin-cere a pdcdtosului pot si-l facd pe acesta mai curind vrednic de impdrtd-qanie decit dacd nu ar ajuna, nu s-ar ruga gi nu ar face metanii.

Luind in considerare aceasta Sfintul Ioan zice cd el considerd nece-sar sd scurteze timpul de penitentd pentru unii dintre pdcdtoEii, care-9ibiruiesc trupul gi sufletul lor gi se supun ajunirrii, rugdciunii 9i metaniilor.El crede cd este deplin indrcptAlit sd scurteze timpul prescris de canoanele

vechi, care nu men{ioneaz.i aceste mijloace de penitenfd; aceasta Ei pe con-

siderentul ca insugi Sfintul Vasile cel Mare in canonul 74 il indreptdfeqtela aceast. Pentru a ilustra aceasta, Sfintul Ioan dd Ei un exemplu de felul.cum se poate scurta timpul de peniten!5 Ei cupr trebuie si se execute a-

ceasta potrivit felului Ei modului de executarc a epitimiei de cdtre respec-

tivul picdtos. De remarcat cd posibilitatea de a scurta timpul de peniten!5

435

4-7 loan AJunitorul

este indicatd de slintul Ioan numai pentru unele pdcate anumite, consi-derate-mai ugoare,_pe cind pentru pdcatele considerate mai grele el impuneca-obligatorii, acele epitimii, care sint prescrise in canoanele mai vbchi;gi la fel el considerd drept obligatoriu sii se dea epitimiilc prescrise in ca-noanele mai vechi, chiar dacl el a prescris epitimii mai u;oare, in cazulln care penitentul nu a.r indeplini in mod congtiincios prescripfiile inscrisein canoanele lui, referitoare la ajunare, priveghere sau rugaciune Ei meta-nii. Opinia aceasta deplin intemeiati gi motivatd canonic a Sfintului Ioann-a fost insi pe placul unor monahi rigoriEti, considerind-o chiar pegu-bitoare pentru mulfi. Aga au vdzut lucrurile unii cdlugdri de la sfintulMunte Athos, ca Ei patriarhul Nicoiae al Constantinopolului (1086-1111),care apreciazd c6, prevederile din Canoniconul Sfintului Ioan Ajunatorulprin blindelea lor pe mulfi i-a distrus. Opinia arcasta n-a fost insa ad-misd ca general5. Astizi in toate Bisericile Ortodoxe Canoniconul Sfin-

. tului Ioan Ajundtorul constituie un indrumator practic pentru duhovniciin scaunul Mdrturisirii.

' CANONUL 4: (BINTUTREA DE ISPITE)

, N5vilirea poftei prin ginduri in inimi, este cu totul de nepedep-sit fiild un picat inci nesdvirpit.

fn urrndtoarele 25 de canoane (4-30) Sfintul Ioan trateazi despr.epdcatele indreptate impotriva principiilor etice sau morale, de convie-luire sociald.

ln primele patru canoane din aceastd grupd Sfintul Ioan aratd c6 nuse supune nici unei epitimii, cel care nutreqte in sine ginduri necurate qilupta impotriva ispitelor care bintuiesc, biruindu-le (canonul4)

Dacd asupra inimii omului stdpinesc insd ginduri necurate s,i se in-voieEte cu acestea, atunci acel om, sd fie supus epitimiei de 20 de metaniictue spal5 sau curd{eEte sufletul (canonul 5). Aratd apoi cd credinciosulmeriti rdsplatd dacd nu se lasd biruit in lupta cu patimile, ci le biruiegtegi se supune pedepsei, dacd nu are puterea necesari a li se opune ldsin-du-se biruit. Pedeapsa se va stabili potrivit gravitSlii pdcatului (canonul6).$i conclude in incheiere c5, credinciosul insuEi este vinovat dacd va fisupus pedepsei, pentru cd n-a fost in stare si se opunl patimilor, virtu-tea, fdcindu-se eI insugi astfel vinovat de pedeapsd (canonul7).

CANONUL 5: (INVOIREA LA ISPITA)

lnvoirea sufletului de a primi pofta se spald cu 12 metanii.

CANONUL 6: (LUPTA CU ISPITELE)

Lupta este vrednici, ori de cununi ori de pedeaps5.

CANONUL 7: (PRIMIREA ISPITEI)Consimfimintul este cauza ;i inceputul epitimiilor.

CANONUL B: (CANON PENTRU SCURGEREA SEMINTEI lmsoMN)

Cel ce s-a intinat in somn cu patima scurgerii' o zi se scoate de

la impSrtasanie, ;i se crede c[ se curSfe;te de intiniciune astfel c6 va

cinta psalmul 50 9i va face 49 de metanii'

(4 Diort'. AIet.; 7 Ato'nasie; 12 Tim. Alet')'

f1 aceastd grupd de canoane (B-30 Sfintul Ioetn trateazd pe.rind

despre pdcatele s-ociale, dintre care enumerd: patma- scurgerii sSmin{ei in

somn (can. 8), a scu'rg-erii.i*i"t"i in-trezvie (cinonul 9),.malahia (can' 10)'

amestecarea cu al{ii [can. 11), malahia inaintc de hirotonie (c-an.-12)' mala-

i'i" t"-"ii (can. 13), desfrinaiea (can. 14), adulterul (.cqa,tS1' desfriul mona-

hilor (can. lG) (de mentionut "i itt u""tt canon Maiei Blastres s-a adiugat

ai.poritiu canonului 44 Trulan qi prin aceasta se explicE motivul pentru

ca.^e .e menfioneazd numele Sfintului Ioan Aiundto-rul .in textu'l canonu-

tui;, pingarire prin silnicie ican. 17), .desfriul clericului (can. 1B), cdsdtoria

" .io,i" qi a treia (can. rg), a'dulterui (can. 20), adulterul soliei candidatutui

la preotie impediment la'hirotonie (can. 21),'cdsdtoria cu logodnica altuia

;;ti.je;;;-"iia"rt"t @an.22), canon introdus de Matei Blastares) cdsdtoria

cu eterodox socotiti neleqiuii; (can. 23) (canonul este introdus de Matei

Blastarest, incestttl i""". Zl, aesiriui cu'logodnica-sa (c31' 25)' intrelinerea

de relafii un.,oror."'"r'.ou""" (can. 26), alulterul,,vrdiitoria -qi vinovd[ii

grete (can. 27) (canoanele 26 qi ZZ sini introduse, de Matei Blstares. care

iitina tanonut'7b al sfintului Vasile cel Mare 9i imediat lq"ea li h-o_t9-11e;1

sinodului tinut la Constantinopdl pe vremea t4lriarhutui Gherman II I]??care a ."d',-,. epitimiile presciise-de S_fintul Vasile, despre care spune ca

este irr vigoare'in"t".n"o t" (secolul XIV)): curdtirea luntrrd a fertrcii (can'

2g), desfrinarea cu La.u"iri ican. 2g) 9i pingdrirea copilului, impediment

intrare in cler 1can. it;, inclicind prevederil-e prescrise de sfinlii eq"lltianteriori lui, qi de sinoadele respective, indicind.Ia fiecare pdcat (delict

."" i"G"tiune) ce anume sanc{iuni se prevdd Ei misura in care soco-

tegte el cd trebuie sa se sanctrioneze' La uneie canoane', acolo unde a inter-

venit Nlatei BrastaiJs" ;;i;'1;i;;p"r"rif"'*r", iuu "hiat introducind Ei

alte prevederi, s-a men{ionat in parantezd'

C A N O N U L g : ( c A N o N P E N T R U S C U R G E R E A S E M I N T E I I NTREZVIE)

8-10 loan Ajuntrtorul151

rar eel ce s-a intinat deltept fiind cu trupul, papte zile se oprette-i-pe"tep"nie, cintind in fiecare zi Psalmul al 50-lea, ti fScind

metanii.(4 Dion. Aler.; 7 Aranasie; 12 Tim. Alet.) : ,

CANONUL 10: (CANON PENTRU MALAHIE)

Cel ce a fdcut malahie, 40 de zile se pedepse;te cu mincare uscatd

hrlnindu-se in fiecare zi ficind 100 metanii'

de Ia49 de

...*:

11-16 Ioan Ajunitorul

. CANONUL 11: CANON PENTRU MALAHIA ITV OOI; }far amestecare _cu_ alfii, ca una ce face malahia indoit5, prime;te

epitimia aritat6 pini la 80 de zile.

CANONUL 12: (OSINDA CLERICILOR PENTRU MALAHIE)Iar dacd vreunur dintre cei din cler mai inainte de consacrare acdzut in patima malahiei, nefiind poate ingrijat cE ,r,r*ui pentru aceasta

,1. _11^;rlti,9" Ju preolie, intii, primind Jpiiimie suficienld, a;a s6 viera preolre. Iar daca s-a ap.ins cu acest picat dupd ce va fi primit dem_nitatea- p-r,eoteascd, p" utt an incetind de la actasta ri pedepsindu-se

cu epitimiile obignuite,_si se intoarcd Ia preofie. nu" a*x'aupd cunoagtereapicatului, a doua oar'E, sau a treia olre, u. face aceasta, incetind de Iapreolie, sE treacd in treapta citefilor.

CANONUL 13: (CANON PENTRU FAPTE ASEMENEA MALAHIEI)

va primi epitimia insi pentru malahie, gi intre femei aceea cares-a sdrutat ;i pipiit cu lln bdrbat, clar nu a fost stlicatl.

CANONUL 74: POCAINTA PBNTRU DESFRTUL CELUI NEINSU-RAT)

, - .Canonul aI treilea al Sfintului Grigorie de Nissa, exclude pe celdesfrinat pe nou5 ani de la sfintele Taine, iar canonul at cincizeci ginoudlea al lui Vasile cel Mare pe timp de gapte ani.

( 4 , 2 1 , 2 2 , 2 6 , 5 9 , 7 9 , 8 0 V a s . c . L i l a r e ; 4 G r i g . d e N i s a )

CANONUL 15:-(POCAINTA PENTRU DESFRIUL CELUI INSURAT)

Iar Vasile cel Mare in canonul 21 spune cd, cel ce este insurat errfemeie, ;i cade in desfriu, meriti si se pedepseasci mai mult decit cetce nu triie;te cu o femeie ;i este euprins de aceasti patimi,

( 9 , 7 9 , 2 7 , 2 6 , 3 4 , 3 7 , 3 9 , 5 8 , 5 9 , 2 7 , 2 9 , 8 0 V a s . c . M . ; 4 G r i g : d e N i s a )

. CANONUL 16: (POCAINTA PENTRU CALCAREA FAGADUINTEIFECIORIEI) ib r . r . , nr , . j . .

ln canonul 60 vas_ile cel Mare, pe monahiile sau pe femeile cano-riice care desfrineazS, le supune epitimiei pentru aclulter, c5ci aceleasfdrimr legdtura cu mirele lor spiritual, rrristos, iar canonul al 44-leaal sinodului al vr-lea, porunce;te ca monahul care clesfrineazr, cu nilnicmai mult si nu se pedepseasci decit laicii. Iar noi, zice roan Ajundtorul,rrnduim ca cel ce desfrineazd sd nu se imprrt6sr:ascx cloi ani, daci-;i

17-20 Ioan Ajun5torul

va da silinfa sI mdnince minclruri uscate zilnic, dupi ceasul al noud-lea, ti va face doui sute cincizeci de metanii. Iar, dacd va neglija sifac6 acestea, va indeplini timpul epitimiei hotirit de pirin{i.

(16 sin. IV ec.; 44 TruI.; 79 Ancira; 76 Carg.; 6, 78, 19, 20, 44, 60Vas. c. Il[are)

. ' :CANONUL 17: (SrLNrCiA. (CEr CARORA LT Sll FACE SrLA NUsE OSINDESC))

Pdrinfii, ;i mai ales canonul al 49-Iea al lui Vasile cel Mare, ahotf,rit sd nu se supund pedepselor cei pingiri{i de oarneni silnici saude st[pini.

(11 Ancira; 2 Grig. Neocez.; 30,49 Vas. c. M.)

CANONUL 1 8 : (OSINDA'CL'ERICUII]II ?ENTRU DESFRIU)

Canonul 32 al lui Vasile cel illare, hotirdgte ca clericul care des-frineazS, si se cateriseasci, dar si nu se gi afuriseascX.

( 2 5 , 2 9 , 3 0 A p ; 9 s i n . I e c . ; 1 , 2 7 T r u l . ; 7 , 8 N e o c e z . ; 2 7 C a r t g . ;3 ,32 , 57 ,70 ,82 Vas. c . l t I . )

CANONUL 19: (PoCAINTA PENTRU CASATORIA A DOUA $IV, A TREIA)

tn privinla celor care se cisdtoresc a doua oar5, canonul 4 al luiVasile cel Mare, zice ed unii au stabilit un an; iar alfii doi ani de epi-timiei iar cei ce se cisitoresc a treia oard se vor afurisi pe trei gi pepatru ani. Dar, noi zicem, ci am primit obiceiul afurisirii de cinci ani,pentru cei ce se e[sdtoresc a treia oari, fire$te nedesfdcinclu-se cXsi-toria, dacl au ei copii din c[sitoriile anterioare.

(17 Ap.; 8 sin. I ec.; 3, 87 TruI.; 79 Ancira; 3, 7 Neocez.; 1 Laod.;4 , 7 2 , 3 0 , 4 7 , 5 0 , 5 3 , 8 0 , 8 7 V a s i l e c . M . )

CANONUL 20: (OSINDA PENTRU ADULTER)

Canonul al patrulea al lui Grigorie de Nisa izgonegte pe adulterpe optsprezece ani, de la dumnezeiasca impdrtdganie, iar eanonul 58aI lui Vasile cel Mare ii ingdduie ca dup[ cincisprezece ani sd se impir-tiqeascd cu Sfintele Taine; iar canonul 20 al sinodului de la Anciradispune ca epitimia sd se poati termina dupl anul al gaptelea. Iar noicredemn ca acela dupi trei ani si se invredniceasci de impSrtiganie,dacd in fiecare zi dupE ceasul al noudlea se va mulfumi cu minciruri

410 2l-25 loan Ajunitorul

uscate gi va face si doui sute cincizeci de rnetanii in fiecare zi. Iar deva neglija si facl aceasta, va agtepta sfirsitul timpului hotirit dePErin!i.

( 4 8 A p . ; 8 7 , 9 3 , 9 8 T r u L ; 2 0 A n c i r u ; 1 0 2 C a r t g . ; l g , 2 1 , 3 1 , 3 5 , 5 6 ,46,48, 58,77,80 Vos. c. I \ktre: 4 Grict . de Nisal .

CANONUL 21: (DESPARTENIA CANONICA A CLERULUIPENTRU ADULTERUL SOTIEI).

Nu poate intra in preofie, acela, a cirui solie este adulterS, precumspune canouul al 8-Iea de la Neocezarea. Se dispune ca femeia cares-a f6cut adulteri dupi hirotonia sofului si se demiti, sau dinsul sdinceteze de la preofie.

(18 Ap.; 3,6, 72,26 TruI. ; 8 Neocez.; 27 l .as. c. i \ t . )

CANONUL 22: (CASATORIA ClJ LOGODNICA ATTUIA' ESTEADULTER)

Canonul al 98-lea al sinodului al $aselea osinde;te ea pe adultelpe cel ce ia in c5sdtorie pe cea logoditi legal cu altul.

(98 Trut; 11 Ancira; 22,69 Vas. c. I \4.)

CANONUL 23;, (CASATORIA CU ERETICII ESTE OPRITA)

Canonu,l al 72-lea al aceluiagi sinod hot[rd;te ci dac5 un ortodtoxse impreund crr o femeie ereticd, nunta si fie f6rd valoare, 5i cisito-ria nelegiuiti si se desfac6; iar de vor st[rui in aceasti cisitorie, sIse afuriseascd.

(14 sin.IV ec.; 72 Trul.; 70, 31 Laocl.; 21 Cartg.)

CANONUL 24: (OSINDA IMPREUNARTT INTRE FRATT. (TNCES-TULUr))

Acela dintre cei ce au cizut in incest, care a conris necuviinla cusora sa proprie, dupi Vasile cel Mare, se exclude pe cincisprezece anide Ia impErtXganie. Iar noi rinduim ca acesta sd se invredniceasc6 deimpirtiganie, dupi trei ani, dac5 in fiecare zi va posti pinX seara, ;iva minca mincare uscati ;i va face in fiecare zi 500 de metanii.

(67, 68,75 Vas. c. I\/1.; 11 Grig. Neocez.) ., ,

,:, .

CANONUL 25: (OSINDA DESFRINAITiI CU LOGODNTCA)

Cel ce desfrineazd cu logodnica, dup6 Vasile cel Mare se ,excludede Ia impdrtS;anie pe 11 ani; noi zicem ci pe doi ani, dac5 in fiecare

26 loan AJunitorul

zi dupi ceasul al noudlea mXninci mincere uscati ;i face in fiecare zigOO au mgfanii. Dar neglijind sd fac[ aceasta va indeplini anii hotirifi

de Pdrinti.

( 1 9 A p . ' ; 2 6 , 5 4 T r u t . ; 2 N e o c e z , ; 2 3 , 2 7 , 6 7 , 6 8 , 7 5 , 7 6 , 7 8 ' 7 9 ' 8 7

I/as. c. Itt.; 11 Tim Aler.; 5 Teof - AIet.) ..t

CANONUL 26: (OSINDA PENTRU DESFRINARE CU SOACRA)

Aceloragi epitimii se va supune ;i cel ce_ iubegte nebunegte pe

*ou""u "u, ,r"iiirri despirfit de sofia sa, potrivit legii, care zice cd ,,Cele

i"iarii" Ii"tru incepui si rdmin6- neschimbate sub toate imprejuririle".-nu"-Sti"t"l ;i duninezeit'scul Sinod dc acum hotirdgte ca cei ce sivir-

;"r" "" astfel de picat, si ramini neimpxrtagili ;ase_ ani, supunindu-se

canonului urmitoi ;ase luni sd se ablini cu totul de- mincare de cbr-

"""i, ".irtind totdeauna la sfintele slujbe ale bisericii, dac[ nu Ii se

i"iititpia vreo boal6 sau alti nevoie inevitabill, cind vor sta afari de

Lir""f'"x plingind, gi rugind pe Dumlezeu si le ierte nelegiuireai nici

si nu primeisc[ anaforS, nici si nu bea api sfintit6, dacd nu cumva

r" uptopi" timpul sfint al lumindrii; 9i ridi^cind numai piinea intru nu-

-"ie Sfrrt"i Trlimi, sd o rndnince cu evlavie, drept arvuna a iubirii de

oameni a lui Dumnezeu; clar si nu sirute cu indriznealfi cu buzele

sfintele icoane, decit numai pedestralele lor cu toati frica. Dar in intreg

timpul celor gase ani sX faci zilnlc 100 de metanii' afard de simbdti

;i duminicx; iar in fiecare miercuri 9i vineri s5 se _bucure de minciri

uscate, abfinindu-se de la pegte, pi de la vin, 9i de la untdelemn, 9i in

curs de doi ani sd stea in biseric5 dupi cintiret 9i si asculte durnne-

zeieitile cintiri, iar ceilalli trei ani ;i jum6tate si stea laolaltd cu cre-

dincio;ii 9i impreun[ si se roage; 9i astfel dupd sfirgitul celor ;ase an!

s[ se invredniceasci de impirtE;anie. lnsd trebuie si obsen'e ;i acestea:

s5 faci milostenie dupS putinf[, rnai ales in mentionatele zile de post'

adici miercurea qi vinerea. Apoi sd diruiascd siracilor toate cite le-a

fost inglduit si minince mai inainte de a se fi supus canonului, adre-

sindu-se lor cu rugdmintea ca sb se roage pentru dinlii; ;i si trimitd

la biserici in fiecar.e siptdmind o liturghie, dach au mijloace; Si sd se

abfini de la minciuni ;i jurlminte cu care de multe ori este impreunatl'cilcarea

de jurSmint. Cflzind insd ei in boald de moarte; sd se invred-

niceasci do dumnezeiasca implrtiSanie; dar intremindu-se si revinS

iarigi in. acea treapti a pedepsei, in care s-au gisit inainte de imp[r-

tiqania datd lor din necesitate; gi si-gi zdrobeasci inima, cu lacrirni

calde si-;i curd{easca dupi putinfS cit mai mare, picatul greu al

sufletului.

(86 Vas. c. M.)

11227-30 loan AjunEforul

. CAI$ONUL 27: (VRAJITORII, ADULTERII, UCIGA$II. (OSINDAVRAJTTORILOR, ADULTERILOR $I UCIGA$TLOR))

Acelagi eanon -se potrivegte gi pentru vrdjitori pi pentru adurteri$! nentru uci-ga;i, 9i pentru toli ,care cad in vinovelii grele, dar prindispozifia sufleteascl a persoanelor respective spre p&xi,rfa, *u,r'-*ureduce pedeapsa sau se inmulfe;te.

(26 loan Ajun.)' I : '

CANONUL 28: (OPRIRI $I INFRINAHI PENTRU FEMEIAAFLATA liV CURATENIE LUNARA)

canonul al 2-lea al sfintului Dionisie, dar gi aI ?-lea aI lui rimotei,porunce;te ca femeile care sint in curifirea lunarX, si nu se atingE denimic, dintre cele sfinte nina g a gaptea zi. gi td; "e; veche porun_ce;te aceasta. Dar nici nu ingdduie si se imprertrJ ",, uartatii; cici dinaceasta se int-impl5, ca cei ce se zdmislesc sd se faci slabi ;i ixre prrt."u.De aeeea gi dumnezeiescul Moise a ucis pe tatei lep"o."irri, fiindci dincauza neinfrinErii n-a..agteptat curEfirea iemeii. tui' "uuu- ce nu va fineseama de aceasta in timpul.necuriieniei

lale ri "" utG. d;;n;rui;;:tile taine, 40 de zile poruncegte si fie'neimpfrtnsiii. - ---"6

(44 Laod.; 2 Dion. AIer.; 6,7 Tim. AIet.)

CANONUL 29: (OSINDA DESFRIULUT CU BARBATT) :

canonul al 4-lea ar rui Grigorie de Nisa, excrude de ra imptrrt'-ganie n-entru optsprezece ggri -pe cel ee comite necuviinttr cu berbafii; iarcanonul al 62_Iea aI lui Vasile cel Mare pentru cinciJpre"ece. Noi inslsocotim cd pentru trei ani sd se excludi de ra i-paJiila"i" unul caa-c1s!1' plingind ;i_ajunind, -s_i spre seari mincind mincdruri uscategi 200 de metanii ficind. rar ttacd'se dedi -ui-*"rt trincl5viei, si im_plineasci cincisprezece ani.

(7,62 Vas. c. M;4 Grig. d.e Nisa) I

CANONUL 30: (COPIII PINGARITI. CEI PINGARITI NU POT. Fr cLERrcr))copilul, de se va pingEri de cineva, sE nu intre in preofie. crcidegi acela din cauza nevirstniciei, nu a pdcltuit, aar vasut s_a sfir{matgi netrebnic s-a fdcut pentru sfinta srujh5. Iu; ;u;t- p"*"oupr" a primitseurgerea' canonisindu-se potrivit, nu se va opri si sL aduc5 la preofie.(4 Grig. Nis.)

31-33 loan AiunStorul

CANONUL 31: (OSINDA UCIDERII DE VOIE $I FARA DE VOIE)

l"egea Veche poruncegte ca uciga;ul si se pedepse,ascd cu moarteaitaf Vasil"e cel Mar6 in canonul 56, exclude pe uciga;ul cu preureditarepentru doudzeci de ani dc la impdrti;anie iar pe cel fdrd de voie pentru

Lece. lar noi excludem de ta impirtfuanie pentru cinci ani pe ucigapuleu premeditare, iar pe cel fdr[ de voie, pentru trei ani, daci ins6,. du'p[ui"iu""u "uu pitte stara ucigagul cel cu mina sa va minca mincarefiarte uscati ;i s" ou sili sE faci in fiecare zi cite 300 de metanii, iargEsindu-se intru lenevie, s[ indeplineascd hotSrirea Parinfilor..,.1

(65 Ap.; 91 Trul.; 27, 22, 23 Ancira.i 2, 8, 77, 43, 54, 56, 51 Vai'c. M.; 5 Grig. de Ni'sa)

ln grupa aceasta de canoane (31 - 46) se trateazd- despre pdcateletmpotrivi iriUirii de aproapete lntre care enumerd: uciderea de vois 9itrciderea fird de voie (ian.'31), uciderea in rizboi (can. 32), avortyl (can'

33), pierderea fdri voie a sarCinii (can. 34), uciderea_pruncului de citre-i-a in somn (can. 35), pierderea sarcinei din neglijenta mam-ei (cal.

36), moarter "opilnl ri nebotezat (can. 37), tdinuirea infrac{iunii de adul-

ter'sau pingdrirla de prunci de cdtre c6lugdrile (can. -38)., pdr5sirea-ptun-cilor (can. i'Sy, timatia 1cun. 40), hofia 1can. 4t), fgrtul din avutul obEtesc(can. AZ), sacrilegiul (can. 44), prddarea mormintelor (9qn'-43), jurdmintul

it"i-b (can. a5) Fi pacate sancfionate (can. 46), lndicild la fiecare infracli-une ce anume sancfiuni prevad unii sfinli p5rinli qi sin,oadele care s-au

o""p"i de sancfionarea acestor picate, si ardtind modul cum consideriel personal, "u'rn trebuie si se procedeze, observindu-se mereu grija

p""ii" i"areptarea c.trri ce a picdtuit, cit Ei grija pentru sanetjonarea

i*nitentutni pe mdsura graviti{ii pdcatului comis. In acest sens, in ulti-

mul canon din grupa aeJasta subliniazd norma general5- cp ,.nu s.e cuvine

; p;d;p;i de do-ua^o.i, ",, doui sancfiun-i pentru aeeea$i^ fapt6", motivind

aeeasta prin eitatul clin Sfinta Scripturd de la Numeri 1, 9' t

CANONUL 32: (oSINDA cELoR cE UCID lN RAzBoI sI lN

LUPTA CU TTLHARII)

Vasile cel Mare in canonul 13, exclude de la imp[rtSganie, pentru

trei ani pe cei ce ucid in rtrzboi. A;ijderea in canonul 55 ;i pe eei ce

lupti impotriva tilharilor; iar clericii se caterisesc'

(22, 23 Ancira; 7 Atanasie e. M; 8, 43, 55 Va's' c' M; 5 Grig de Nisa)

SANONUL 33: (OSINDA CELOR CE PRICINUIESC PIERDEREA

1VrE$TE$UGITA A FATULUI (FAC AVORTURI))

vasile cel Mare in canonul siu al 2-Iea li al 8-lea, spune -c6 fe-

meile care stricd cu megte$ugiri pe fefi in pintece, ;i cele ce dau si

iau doctorii, pentru .a ri-i piardd, pi ca fefii inainte de yreme ci cadi

11134-37 Ioan Ajunltorul

afari. Noi insi hotirim ca acestora sE Ii se dea celani, sau gi trei ani.

_ - (65,Ap.; 91 Trul.; 21, 22, 2J Ancir-a; Z, S, i:c. ItI.; 5 Grig. Nis.)

nrult pin5 la cinci

43, 54, 56, 57 Vas.

CANONUL 34: (POCAINTA PENTRU PIERDEREA FARA DEvorE A FATULUT)

,^ --_I11 femeia, care f5rd de voie a pierdut fitul, prime;te epitimiece un an.

__ (65_Ap. ; 07 Tru I . ; 21 , 22 , 23 Anc i ra ; Z , g ,71 , 49 , 54 , 57 , 56 Vas .l

c. M.; 5 Grig. Nis.)

CANONUL 35: (OSINDA PENTRU NADU$IREA CU VOIT] SAUFARA DE VOiE A PRUNCULUI)

Femeia care adoarm€ asupra pruncului gi-r ineaci, dup5 trei anise invredniceste de._impirti;i ie, indepErtindu-se -i"-."i"

rinduite decxrnuri, si de brinzS, 9i eelelalte sivir;indu-tu "rr- ori"oealr. Iar dacxdin lenevire gi din neinfrinarea pirinfilo" r-u i"ti-ptui i"uu.ta, se asea_mdn5 cu ueiderea intenfilnatd. DacE ins5 din vi"I";i; ;jmasului, atuncifapta este vrednici de iertare. Totu;i ;i aceasta """'i"lt"in!x de epi_ti-ti potrivite; cdci din cauza alior gregeli s-a intimprat aceastipirisire.

CANONUL 36: (OSINDA PENRU PIERDEREA CU VOIE AFATULUD

Femeii, care nu se ingrije;te de fitul sdu, ci din c^uza negrijen-tei dinsei avorteazr, i se dd pedeapsa pentru ucidere premeditatii.

(2,32, 52 Vas. c. M.)

CANONUL 37: (BOTEZUL COPITION. OSINDA PARINTiLORCARE I$r LASA Coprr sA MOARA NEBOTEZATT)

Muri'd copilul nebotezat din cauza, negrijenfei pirinfilor sri, pd-rinfii se -exclud pe-trei-l$ -a"_Ia impirtdpi"J, "mii"i"l-;;

in ace;ti animinc5ruri uscate ;i imbrinzind pe dumne"uu cu precdri de genuncrricu plingere gi cu putere_ si se rbage de Dumrr""u,, cu rnirostivire. Iarfiind copil,:l du papte zile 9i moare nebotezat, pa"i"tii se intetuix fegapte ani din comuniune gi se condamnx ca in'acefti ani sd mdnirrceminciri uscate, gi si facl in fiecare zi 40 de metanii.

(72, 110 Cartg.)

38-42 Ioan Atuntrtorul 445

CANONUL 38: (DAREA LA IVEALA A PACATELOR. (CALUGA-I1ITA SA DEA LA IVEALA PACATBLE DE CARB $TIE)).

Cdlug5rifa, care a auzit de la alfii despre un adulter, sau desprepingirire de prunci, Fi nu descoperi aceasta superioarei se supune ace-leiagi epitimii, ca ceea ce a sivir,sit pdcatul, potrivit canonului 7l allui Vasile cel Mare.

(71 Vas . c .M. )

CANONUL 39: (LEPADAREA COPIILOR. (OSINDA CELOR CE-SILEAPADA COPII ESTE CU UCIGASII)).

Legea pedepsepte ca pe uciga;e pe cele ce-gi aruncd copiii lor laintrdrile bisericilor, chiar daci cineva i-ar scSpa luindu-i.

(33, 52 Vas. c. M.)

CANONUL 40: (TILHARTA. (TILHARII SE OS1NDESC CA UCI-GA$II)) .

Tilharii se supun pedepsei ucigagilor de oameni, deoarece ei se ser-vesc gi de ucidere spre prornovarea intreprinderii lor.

(22,23 Ancira; 7 Atanasie c. M.; 8, 73,43, 55 Vqs. c. M.)

.r - CANONUL 41: (FURTUL. (OSINDA PENTRU FURT))

Hoful, daci de buni voie mirturise,ste fapta sa, sI se afuriseascdpe un an, dup5 canonul 61 al lui Vasile cel Mare; iar dacd a fostdovedit, sd se afuriseasci pe doi ani. Dar noi vom lipsi pentrtrr 40 dezile din comuniune, pe hoful care de bund voie se ciiegte, iar pe celce se dovedegte, pentru ;ase luni, mincind dupi al noudlea ceas din zl,mincare uscat6, pi fdcind in fiecare zi o suti de metanii.

(61Vas. c. M.; 3,4, 5 Grig. Neocez.; 6 Grig. de Nisa)

CANONUL 42: (OSINDA PENTRU FURTUL AVERIT OB$TE$TI).

Cel ce a fost prins in furtul averii obgtegti, ceea ce se numeptefurt principal, sd nu intre in preo{ie. Iar dacd va cidea in aceasttrpatimi dupd ce a intrat in preo{ie, se va despuia de preolie, dupi canonul25 al sflntilor Apostoli.

(25,72 Ap.; 10 sin. I- I I ; 6,8 Grig. Nisa)

,il

43-47 loan AJun6torul

CANONUL 43: (OSINDA PENTRU PRADAREA MOP,MINTEI,OR).canonul 66 al lui vasile cel Mare, hotirigte ca cel ce jefuiegte

mormintele trebuie sdfie neimpdrtipit pe zece ini. rar noi pe un an,mincind clupi al noulea ceas din zi, pi ficind i" Ji""oro zi 200 demetanii,

(66 Vas. c.M.; T Grig. Nisa)

CANONUL 44: (OSINDA PEI\TRU SPURCAREA CELOR SFINTE.(SACRTLEGTU)).

rr.Dupi sfintul Grigo-rie de Nisa, sacrilegiul se pedepse;te cu timpmai scurt decit adultcrul; dar se di pind Ii trei ani.(25,38,72,29 Ap.; 25 Ant ioh.; 70 sin. I - I I ; g Grig. Nisa; Z Chit . i t

. i let.) - -r

CANONUL 45: (JURAMINTUL STRIMB. (POCAINTA CELORCARE JURA STRIMB)).

canonul 82 al lui vasile cel Mare, hotdr5;te ca i:ei ce prin con-tringere juri strimb, sd se inliture din comuni;"; i" tiei ani; iar ceice firi de constringergr sE fie inliturafi de Ia acLasta pe zece ani.Iar nbi credem de cuviihli ca acegtia sd se scoatt di; comuniune pefn an' mincind dupi al noulea ceas din zi minciri uscate ;i fdcind zilnic250 tle metanii.

(25 Ap; 94 Tni l . ; 70, IZ, 29, 64, g2 Vcts. c. M.)

CANONUL 46: (CERTAREA DE DOUA ORI. (NU ESTE CUDREPTATE A CERTA CU DOUA OSINDE FENTRU ACEEASIGRE$EALA)).

Nici femeia laic5, nici cilug6rita, s6 nu se despartd de bisericipentru orice fel de picat, ci numai dL la impart$aniel canonul zice sifacem apa din ca.oza ci murte femei s-au iinucis de ru;ine; precumnici -presbiterul, nici diaconul, potrivit acestei norme: ,,Nu vei pecrepside doui ori pentru aceea;i... (Naum, 1, 9).

-- "-

(25 Ap; J4 Vas. c.M.)

Oi" CANONUL 47: (POCAINTA PENTRU BAUTURI NECURATE)ctrzind ceva necurat in fintind, sau in untdelemn, sau in vin, cel

ee bea acele bluturi, trei zile sr nu se atingd de carne ,si de brinzi;gi ;apte zile sd nu se cuminece.

(63 Ap.; 67 Trul.; 2 Gang.)

{8-50 loan Atuntrforul

Ultimele canoane (47-48) ce se considerd cd aparfin Canonico-nului lui Ioan Ajundtorul sanc{ioneazd doud fapte ce pot surveni in vialasociall: consumarea cu Etiinfd sau far6 Etiinfa de bduturi necurate (apAclin fintini, vin sau untdelemn) Ei vomitul dupa dumnezeiasca lmpdrtA-ganie, din cauze cunoscute sau necunoscute (pacate).

r*l gv .' CANONUL 48: (VOMAREA. POCAINTA CELOR Cd'VOMEAZA

DUPA CUMINECARE)

Cel ce a vomitat dupl dumnezeiasca impirtdganie, si se inlSture pe40 de zile de la dumnezeiasca cuminecdturE, rostind cincizeci de psalmiin fiecare zi, ;i flcind cincizeci de metanii; ori;icum s-ar fi intimplataceasta. Cdci chiar daci ar ;ti el cd nu s-a intimplat din cauza S3,totugi sd se supuni la orice caz pentru alte oarecare picate ale sale.

In Pildalion se g5sesc pe lingi canoanele ardtate mai sus (1 - 48)qi inci alte 16 canoane care considerd cd aparfin aceluiagi sfint pdrinte,

fe care insd Nicodim Milag in Canoanele Bisericii Ortodoxe le reproduceiub numerele 49-65 (II, 224- 225). Eie sint atribuite impropriu luiIoan Ajundtorul.

ln aceste canoane se aratd sancfiuniie ce se cuvin pentru diferiteinrfacfiuni biscriceEti indeosebi pentru sodomie Ei adnlter, sub diferi-tele lor aspecte, cum sint: picdtuirea cu magtera (can. 49), pdcdtuirea cull'rama $i cu fiica (can. 50), relatii sexuale lntre fra{i (can' 51), rela{iinepermise a soacrei cu ginerele (can. 52), relafii sexuale intre fra{i (can.53), rela[ii cu fratele mai mic fSrd ca cel mic s5 pdcdtuiasci (can. 54)'relafii sexuale intre tatd qi fiicd (can. 55), intre mami Ei fiu (can' 56)'lntre nag qi fina (can. 57), intre rude de cuscrie (cumetrie) (can. 5B), pdca-tuirea cu dobitoc (can. 59), reta{ii sexuale intre verii pritnari (can. 60),intre un cregtin gi un pdgin (can. 61), adulterul sofiei clericilor (can. 62),relaliile unei femei cu doi frafi (can. 63), relafiile unei femei cu unfamen (can. 64) Ei sodomia intre sofi (can. 65).

CANONUL 49: (PACATUIREA CU MA$TERA)

De va pdcdtui cineva cu maptera sa' se pedepsepte cu trei ani,fire$te ajunind pini seara, gi mincind useat, gi in fiecare zi f[cind clncisute de metanii.

(79 Vas. c.M.)

CAN)NUL s0: (PACATUIREA CU MAMA ,$I CU FIICA)

" De va p6citui cineva cu mama gi cu fiica'se'pedepse;;te cu patruani, mincind uscat dupd al noulea ceas din zi, ;i. ficind in fiecare zi300 de metanii. . : !r

51-58 loan AJunEtorul

CANONUL 51: (DESFIiINARnA NEFIREASCA CU DOr FRATI)

De va face cineva sodomie cu doi frafi, asemenea se pedepsegte.

CANONUL 52: (DIISFRINAIIEA NEFTREASCA CU crNERltLE)

De va face cineva sodomie cu ginerele s5u, se pedepsegte cu patruani, mincind uscat dupi al noulea ceas din zi, gi ficind in fiecare zi200 de metanii.

. caxoNUL 53: (DESFRINAIIEA NEFTREASCA INTRE FRATr)

De va face clneva sodomie cu fratele sdu, se pedepse;te cu, opt ani,mincind uscat dupd al noulea ceas din zi, gi ficind in Iiecare zi 400 demetanii.

CANONUL 54: DESFRINAREA NEFIREASCA CU FR.A.TELEMAI MIC)

Dacd vreun frate mai mic ar suferi sodomie de Ia cel mai rrlar€rf6rtr si faci el sodomie, se pedepsegte pe trei ani, mincind uscat dupi alnoulea ceas din zi ;i ficind 100 de metanii

C-:ANONUL 55: (CADBDEA (PACATUII"BA) CU FIICA SA)

De va pdcitui cineva cu fiica sa o dati se pedepsegte cu cinci ani.iar daci de mai multe ori, cu 12 ani, mincind iuscat dup[ al noulea ceasnoua or5 din zi ;i fdcind in fiecare zi 500 de metanii.

CANONUL i6: (PACATUIREA CU MAMA SA)

De va picitui cineva cu mame-sa, o datd se pedepse;te cu gapte ani,iar daci de mai multe ori, cu 12 ani, mincind uscat dupi al noulea ceasdin zi, 9i fdcind cinci sute de metanii.

' cAhi,oNULb?: (PACATUTRBA CU FrNA)

De va picitui cineva cu fiica sa cea din Sfintul Botez o dati, sepedepsepte cu, opt ani, iar dacd de mai multe ori cu 10 ani, mincinddupl al noulea ceas din zi, 9i ficind cinci sute de metanii.

CANONUL 58: (PACA?UIREA CU CUMATRA)

De va ptrcitui cineva cu cumtrtra sa se pedepse;te cu optmincind uscat dupd al noulea ceas din zi, pi ficind in fiecare zide metanii"

ani,300

CI\NONUL 59: (SODOMIA) I )

, . , .I)e va ptrcd.tUi,.cineiya.'ds,rnbiirmulte srird,u dobitoc;r"svind,so!ie, sepedepseg.te cu opt ani" ial:, de nu aieifemeie pi.a'pScituit o,datd-sau:.dsdoud ori, sau de mai mult de trei ori a picituit, se pedepsegte pe treiani, mincind uscat dup6 al noulea ceas din zi, ;i ficind 300 de metanii.Aceste epitimii le va prirni ;i femei4 care a pdeituit cu dobitoc'

59-61 Ioan Ajunltorul

CANONUL ti0 : (PACATUIREA. t . . : - . . a : : . ' . . : . . . : . ' . . . . . . . ,

De va pdcdtui cineva cu varamincnid uscat dupi al noulea ceasde metanii.

CANONUL 61 : (PACATUIREA CIf, iNECRE$T{NI' $I ERETICI)

' ': .''.'t, T,)e . va pieitui tineva, cu ' o pigini, 'sau' ;l:, cu': .1r;:''svlgig[; : sau cuturcoaicS, sau cu eretici, neavind sofie legluitF, s0'pbdepse5te-trei-aniimincintl uscat dupd al noulea ceas din zi, ficind in -fiecate zi 200 demetanii. Asemenea se pedepsegte ;i femeia care, neavind sof legiuit vapicdtui cu, evreuj, $au Qu tqrc' sau.g11 eretic' sau cu arnlean. Iar dacdbfirbatul, ,car€ are sofie, ;i femeia, cor€: are so,t legiuit, ar,'plcdtui:cuastfel de persoane pdgine Sau er:etice, se pedepsesC .pe patru sau cinciAqi' mincind useilt dupi al nouleai,ce4s din zi.y,,:pi ,fdcind in fiecare' zi?50 .de metanii.

, , , , s:4xQNUL.62: (ADULTEIIUI, SOTIILOR DE CLERICI DESPA&.1", . : ' , : ' |ENIA CANONTCA A CLBRICIT,OR), ' , , : : " i ' : i : i j

' j

. , tar. du"i solia presiiier:iilui, sau diaconului, u" "u*itu a{ultef, dipgfepse;te cu trei ani, mincind usca! dupi al nop.Slea 'ceas din zi',::9iiicind in fiecare zi 300 de metarrii. Fire;te ci acestea se pedepsesc rnaigreu decit alte adultere, pentru ci ucid pe bdrbafii lor, flcindu-se eleprin acest fel de adulter ctttia criterisiitl din preotie. $i sofii lor, daci

vpiesc si le mai ,aib6.pe ele sofii,.5s. citefisesc din, preo{iq-^ Iar,daclrroicsc. sb aibi preofia; se despart de dinsele mai..inainte 'de:4.;$e-i.r,r1.-

preuna cu ele dupi aclulter, potrivit canonului al 8-lea, al sinodului de laNeocezareea, 1 i \ ; . lnd t

SA

din

: , , ' . , , : - : . , . . ._ . . :: CANONUL os,, IPA'dATUIREA rryiurnri CU DQr T.RATI) lt'- ' : : r ' "

i r 'dr iaa'o ' femeie'ar

blcdtui qu doi ' f raf i , sei 'pedep*";1ul:p* ' : t "" i

ra.ni,..mincir1d u-sgat .dup6: al nouilea eeas din 3i, pi, fii:-ihd i.n'fiqqa.r6 zi 2AO.de rnetanii. ,. . ; rl

{50, 64. 65 loan AJunltorul; l. B Nichifor

CANONUL 64: (PACATUIREA FEMBII CU F.AN{EN)

, Daci o femeie ar picdtui cu un famen se pedepsegte cu trei ani,mincind uscat dupd al nourlea ceas din zi, 9i ficind in fiecare zi J00 demetanii.

' t * 'CANONUL 65: ( IMPREUNAIiEA NEFTREASCA CU SOTIA)

. , i

De va fece cineva sodomie cu rofia sa, se perlepsegte pe opt ani,minciT_d uscat dupi al nou6lea ceas din zi, pi fEcina in fiecare zi p00 demetanii.

r L ;

LUr NTCHTFOR MARTURTSITORUL t+Aibl rr'

,CANONUL 1: (ANTIMISUL) , I '

, - . Daci din negtiinfi se va spila antimisul,lenia, nici nu se faee necurat.

173:Ap.; 7 sin. VII ec.)

I. canoanele lui Nichifo., i., n,r,,,'*.li; ur, *ilr3ir"rrrite din ffiieiaborate de sinoclul, clin constanti.n.pol sub prege'd*n1ia acestui patrl_arfu in diferite proLleme biserice;ti, luate clin'tucritrrle acestui patriarh9i anurne: 38 de can-oane (1 -38) Jtiistrate i.rtr-un manuscris grec; Eapte:ralgrtng (39 - {5) sint formate, din prescrip}iile bisericeqti gJnerat; ;i;Itti Nichifor; 4 canoane (46 .- 49) sinf luate^dintr-o culegere tu "o.ro"r,.,;iar ultimul canon (49) cuprinde conf:nutul epistolei "anoi-ti"u a lui Nichi-for"in (are se gasesc aaptesprezece intrebari ;i rdspunsuri, c,plsior,i ca.ese pare cti a apsrtinut lr-ri reodor studitul (+ 826). deoareire in titlulel se spune cd este trimisa de Teodor unui cnlugar \{eiodiu (Migne ccvx).

trr iirini'-rl ca:on se aratii cd slintul antiiris prin spiriare"(din neqtf-lnfd) pentru a se curafi nu-;i pierde sfin{enia, n'ici nut se face n".r,"11

CANONUL 2: (CASATORIA A DOUA $I A TRErA) ; l,, ,;id: Cel ce se ibsdtorepte a eloua oar5, nu se cunun5, ci i se di chlafepitimia de a nu se impirtigi doi ani cu preacuratele taine; iar eel ce secdsdtore;te a treia oari, cinci E4i. r rrvr.rt$a{ , r.ui rluir llo ur l;,

(7 Ap.; 3 Trul . ; 79 Ancira; 3,7 Neocez; 7 Lactcl . ; 4,72:Vas. c. ! t : )

Din textul canonului rezultd cI cel ce vrea sA se ciistitoreascd adoua oarf, nu se poate invrednici de binecuvintarea Bisericii, nu se t:oatetndeplini ,,rinduiala cununiei*(, gi in consecinfa, Biserica nu binecuvin-teazd c6sdtoria a doua ci o considerd nepernrisd.' 'Practic se observl insi cd autoritatea civilii a recunoscut tegalitateacdsdtoriei a doua qi chiar legalitatea a mai multor cdsdtorii succesive

' . . d t ' - j : 1 , t t l '

CANOANELE

l l ' j j q u ;

t l . . \ i . ,

acela nu-gi pierde sfln-

irn

I

451B Nlchilor I

qi rnulli creEtini au ficut uz de aceast5 leger: qi' in caz de necesitate auincheiat cAsitoria a doua. Biserica n-a protestat impotriva acestui lucruci a supus epitimiei pe persoanele carti incheie astfel de cisitorie, exclu-zindu-le de ia Sfinta lmpirtdqanie pe unul sau pe doi ani (can.i 4 Vasile

tel Mare), fapt cel confirmi qi Nichifoli prih canonul 2 al sdu.'Corespun-zdtor Nichifor in acest canon aplicd sancliunea de cinci ani oprire delg ilnpirtd;anie celor ce se cdsdtor€sc a treia oard. I

spre a inlelege dispozilia canonului 2 al lui Nichifor, potrivit

cireia numai prima c,asdtorie se invredniceqte de binecuvintarea Si cunu-nia bisericeati, p" cind cisdtoria.a doua nu este vrednicd de aceaqta'gi cu atit mai puiin a treia, trebuie sd avem in vedere rigorismul cultivatde Bisericl in privinfa cisdtoriei a doua (a se vedea canonul 1 Laodiceea)'rigorism "are s-e vede ed s-a pAstrat ;i in veacr:I IX, pe vremea lui Nichi-foi, ca gi mai tirziu in veacul X, cum rezultd clar din o scrisoare apatriarhului Sisiniu (995-998) al Constantinopolului, prin cafe se reln'noieEte $i lntdregte acest canon al lui Nichifor' Abia in veacurile urm6-toare, sfirgitul veacului XI Ei inceputul veaculuiXll s*a schirnbat aceiast6r,p.eiiere a Bisericii despre cdsdtoria a doua; fapt ce rezultdL din rispurrsuldat de Nichita mitropolitul Eracliei, la intrebarea pusl ln aceaqtl pri=

vin!f, de episcopul constantin. In aecst rdspuns Nichita spune c5 ,rDup6invirtdtura-corectA a Bisericii, cei ce se cdsdtoresc a doua oar6 nu se pot

lnvrednici de cununie, dar.cd in Biserica Constantinopolitand, acmstatru. se mai observi riguros, ci, 9i celirr ce se cdsdtoresc a doua oari li sepune pe cap cununile de rniri, numai ci respectivii se opresc de la Sflntabuminecdturd pe un an sau doi ani Ei preotul nu^are voie sd pg"tt^":Rslu ospitul lor$ (Sint. a. t. V, 44; dupd N. Nlilag, canoanele II. II, ZZ9).

De la acest tirrip ineepind, aceastd practicd a Bisericii constantinopoli-tane s-a generalizat, ;i s-a inscris ;i in ,rrinduiala cungnieil6, in carepunerea cirnunilor pe cape,tele mirilor la a doua cds6torie este Ia fel cala cei ce se cisdtoresc intlia oarS' : ' l

Pentru justificarea acestei abateri' de la practica'bisericeasci prir-

vitoare la cei ce se cdsdtoresc a doua oar[, observd Nicodim Mi!$' !.edi{iile grecegti ale Evhologhiului celui Mare (Venelia 1891 p. 253)' inUoiitfenicetre slave (Moscova 1B0B' p. 441 ca 9i in unele Molitfenice roma-negti, se citeazi literal atit canonul 2 al lui Nichifor, cit 9i acel rdspunscanonic aI lui Nichita.

car$dfrur, d lTfiiibvdiiflfl'RrcII NU SE ZABOVESTE).

itrr. lfr Pnrfitfttfrtfl)BlsE-

:r l l i"n, ce'petreee'de nevtii ' i ti*pls"urtf'?rr*'jrriirro;til -biserici'1,)nu se

osinde,ste. Iar dac6 zdbove;te acolo:timp indelungat, acela s6 se alungb

".r "u"ia"i, iar biserica s6-9i prirneasci ale sale drepturi''

(?3. Ap.; 74,76, 9.7 fYal,) ii,,.

Vezi canoanele Paralele.

I

4-6. Nlchilor

I,'i. :,OANONU,L. 4:, .](DANII.I,E $.I, ,NUMELE. CELORI: RAPOSA!f,.,| ',-.;,i (BI"SERIeA pRIME$TE DANII $I FARA TE)'STA.I![ENT)) ;,.,,,...:;f

,_ - pe ^guyine:'8:$b .printi milosteniile ce se f4c pentru cgi ce,srng

$rj1$t . f i r6 t .stamenu f lnume.dacd dinl i i f i i 'q l ,v i i aveau, intenf ia,sitaci aceste milostenii.

Bise|ica s-ar rugat qi se roagd pentru iertarea pdcatelor membpitrord.i. riposafi: A,ceasta se confirmd deja in Agezirrnintele Apostolilor, uncles-a stabilit Ei timpul cind sd se,facd aceasta (Sint. at. 401).rpentru aceastaide' otricei,.,credincio-gii,ldsau.pr:in testament o parte din av€rea, lor pesearha Bserieii;iar: in cazul cind mureau, ;i nu i.rtocmeau testament, opar:te din'averea acestora revenea: Bisericii.rAceste norme,,inrpu.se pe.calecle,obiceilatr fcst'rectrnoscute ca leqale $r Frin ,iege de stat (Nbv. 26 a,luiLeon.si constantin). In vremea icronoclasniului, diserica a lost privata::a;acest privilegiu ,p intet'dic{ia era atit de .categoricd qi se s,rncliona atit.de qspEn;'ineit unii,preo{i nu.'indiezneau:sd mai prirneascd danii pentrueeir'ce, nu:fdbeau. acehsta prin testament. Nichifoi, in secolul lx,^ recti-fica" a_qeastd procedura necorectd' din partea urlor preofi, qi dispune eatdate.'.ldsdrniltele pe seama bisericilor pentro sufleiele.:raposafilbr:rsa seingiggqgca, :fdra Epnsidg"?* la"imprejurar:ee ,daci, ,erpecti,rii ,,raposagiiar fi disptrs.,ceva in privinfa aeeasta cit tipp au fost in viafd."Ulterioi,ry-rpiratul ,,Leon Filozoftt' l, 'prin.Novela:;40, dispupe ca o partc anumiti:din, l{sdnrinttrl raposafilor revine. Bisenlcii da'car,,t'espeetivii rnor farA;bstament. . . j . : . . :: . . ' : - : : : . . . , ) . \ I . ' r ' | | i : : , b ; . . i [ l � . . ] � �

{ , . .::. . CANQNUL ,5: (LA BUNA VEST,IRE..EST4.DE7:LEGARE DE VtN

:]T.j,'.; ,9I DE PE^!TE) i,. ;: " , ; ! - . : ' : r ! . , . , . . . r . . : , . , , . : . - , , . : . i - 1g l : . , : . : : . \ t ; . . . . :De s-ar intimpla Bunave.stire iu Jpia "ea mare*pbu Vinerea crih-Mare, nu pdcdtuim dacd gtrstSrn vin gi pette. ,,,,, r, j.i ,r ! : . . .

,i: '-:"fAo A:p;.'52 Trui.)

'rrrrr. j ': . ' l b l t ; . r : i ' . y : ] . , ' . . :

o,, . *u*tenrenteazd linereif pbstulrri la sarbitorirea Buneivcs{iii qin$

?ceaste cade joia sau vinerea di i i sdpt imlna mare.. i , . ' , . ,

, ' , , , . ' r . - - , " , . , ,

rtrs:11,P:{9L,ut Fqui\{SNUL PQA"E HIBOTEsI cITBT ,gI lpo-D I A c o N )

, , � ( . i ' i ' . : , , , , r ,

;r,i-:,, Cel ge-are rugiciunea (hirotesia) de egumen,,presbiter fiind, poate sE$infeas,ci citt'f $i ipodiacon in ministirea ra. "r;b 'rr :,lr{:"t::;

(33 l ' r t t l . ; 14'sin IV ec.) - ' : - ; . . , . " i , , ; . , . . . . , relc l rgi . i ; ' " . ! , r

stabilegte dreptul egumenurtri hirotesit 9i ldfa$i1;r1'3"'"a

li iroGcite! qi ipodiacon pentru mindstirea sa. ...irtr .:. :. .

sb7t;I1 Nichifor

CANoNUL 7: (DESFRIUL OPRBSTE DE LA HIROTONIE) ,' /

, , D a c d s i n e v d a ' v i e f u i t ? 0 d e a n i , s a u S i m a i n r u l f i i n d b s f r i r r , ; a p o iser.Va ar i ta ei face fal l te, \ : i r tuoAse, _accla:nu'se' iUt i r ie a,se 'hi totofr t ;

ftindcd'eel,sfinlit trebuie sl {ie'inraculat. sj; , . , ',,

(80 Ap.; 2 sin. I ec.; 12 Neocez.; 3, 12 Laod"; 10 Said'; 17 Sin' I-II;

4 Chiril aI AIet.)t l ' ' ' : . .

I : I f t ' ) : ; ' . ' I , i r ; l

se'arat5 cd desfriul constituie un, lrnpediment la hirotonie{l

. . . , * d ; . J . . : j ' : r ' - : ! o ' f r r f ? r t r r ' ! 1 - - " i t { l ^ - , - , j l f - T : l r : r'"tn CAr,ror.*ri.Jl, e' lCbiiilr olr..r iilont."?Coptti"DiN FLoRI $I CEIDrN CASATORIA A DOUA- ,,$I A TREIA Snr HIRpTONES€)).

copiii, nascufi din fiitoaTe, sau din cei ce s-au cSsatorit a doua.oar*.sau a:treia oard'-Fii dovecle*c gi gu viaf5'vrednicfi'dc preofie se

hirotonesc.

CANONUL 11:E "-1 CONflDIE)). i i i ; ' : '

.t : Nu ,Piqituie;teoameni, sau aprinde

t i - ' " , - - '

tit-,., (Tt) Ap.; 33Trul.;74 sin.VII ec;1$ I"aq.d'.) , sr er,, ,r sa rirl

Se rispunde l'a intrebarea dac5 se proynoveeig'{}f cief t8ef$rirrmfqi

din afara casitoriei sau cei provenili din cis5tsria a 'dotla. ' : l, i' . t , .

PRrh.{4.lDlE :DSMOARTE) :

,sca impirtSfanic cehli lrolnar 'ih

..primejdie' r,ii moarte, chiarl, ;i dupi ce a gustat rnitrcal:e' . '

(29 Trul:; 41 Cart.). i f l .

se admite sd se impSrtdqeascir bolnavul in prirnejdie, de .moarte

chiar: dacd a gustat mincare.

. : . -

" : . 4 ' r ' * 1 I ! a t " r ' ' r * ' - Y : : . r - r - t ! ' - ' ' "

I d \ .

CANONUL 10: (INCHINAREA DU}IINICA i$I 1N.:-QINCTZ'ECIME)

Duminicq, li ip ,to3td Cincizecinrea se €urrinc a -pleca

gcnunehii

ipentru sirgtare.a .icoanelori dar sd ltu $e facl obitnuitele. lrretanii 'ntar|.

(20 sin'. I ec.; 90 l'r"ttl.; 75 Petnt Alet'; 91 Vas' c' NI')

. , . r r : r r . . , ' . i ' : r i

. . ' . i ' ; . , 1 . ' i ' ' ' ' , r . i 1 . . ; ' , : . i - ' ;

, ' i . l . i ' . I l : t l , : . . . " . - ! g ]

r l r i(pRoscoMtDIA. (RiNDUIALA PENTRU pROS-

: r l

ca.l ct,prtxcomirleFte.'dintr:a prescurb perltgu;,1,1ei

o lUminafe . ' . , ' , " : i r ,

12-14 Nichilor

-- se admite,-ca 9e'altfel qi inrplescripfiite de la Liturghia sfintuluivasile eel Mare ci la proscomidie

-este suficienti o singuib presctrrd Eio singur5 luminare pentnr pomenirea a trei p"rco"n".-D?i aici rezulti cdpini'aici era,obiceiu! ca pentru fiecare persoind, care elorea si fie pome-

niLi la Sfinta Liturghie se aducea la, altar, cite o preseurd qi de asemenease aprindea cile o luryinqle.

.i 1. . , :! i , \ ..rii

r . ' r . . i ' . . ' ; - \ i .

CANONUL 12: (PROSCOMIDIA. (POTIRUL NU SE BINEC{.IVIN-TEAZA' IA?ROSCOMIDIE)) . . ' � : r : : . : ,

.., - _$intgl Potir .nu tlebuie $ qu bingcuvinteze ra nrgrclunea pros-'comidiei.

Cahonul a fost intiodubiin-rinduiala proscomiAiui. ,*,1 ' : ' i : r r i b i f u

'' ' CANONUL'IS: (LITURG'HIA. (LA LITURGFIIE sE FoLo.sEgrE:. APA CALDA)).

Nu se cuvine ""- p""rtitbiri're niurgrrireascn fd* api caldi, decitnrrmai.de mare 4gvgie;. $i daci.nicidecum nu se afli api calcli.'(32 Trut,;'37 tartg.l

,aw Apa_caldd ar.e aici u-n sens mistic, privind apa. qi singele. ce a curs'din rana Domnului, care deqi a murit, rdinine prr*r"i "f,r'pJ;'ir;;;;Sa din mor{i. Latinii Ei armenii folosesc apd rece. Balsamon in comen_tariul sdy la cal9!t1l {2 T11!an, ca qi u4 rispunsul sau,-canonic, ar noui-sprezecelea,. subliniazi sublimitatea minunii prefacerii, vinuiui ames-tecatl or apdi caldd in singele'card qi 1u al Doninului gi a"cia" ca ";;j ;{lu pun api calda in sfintul potir ca nigte eretici sd se scoati dintre orto_docqi-(sint. at. IV 462-468;.5i sint. at. II 326-gzz; cr. N. MilaE, canoa-nele ff, II, p,223): iri

EANONUT 14: (RINDUIALA PENTRU CALUGARUL REVENITi ' : l t i U I I I A S T I R E ) , ' _ , \ . ' . - , . , , , . , , , . , . . i t i s . L j , )ir I

se cuvine ca moriihul care a lepidlt 'schimi,

gi iarigi a re'enit,si lmbrace iar5.si imbr5crmintea rnonahalE ee a dezbricat, dar f6ri s*se citeascd rugiciunile orniduite.

_ __.(81, 83 Ap.; 3, 4,6, 7 Sin. W ec.; 10 sin. VII ee.; t6 Cartg.; )r. An.';l't :ln acest canon Nichifor aratd rinduiala reprimirii in ministire a

cdlugdrului care a lepidat schima monahali 9i ipoi cere sd fie reprimit.vez!_pr9_zentarea pe larg ,a,acestei rinduieli fdcuie tot de Teofil in sint.At . IV 431 f , . i ! ! i i i r r i l ) 1 , \ , , . i i r i : . . j f i r r U r . . . . . ; r . o r )

15515 Nlcnifbr ' i

CANONUL ,-T5: PALUGARITELE POT INTRA IN ALTAR) ' i

Se cut ine cilugiritelor a intra in sfintul altar Pi s6 aprindi lumi;

niri ti eandele, si-l curefe 6i s6-l tn5ture' il .ir. :

(69 TrtrI".; 79,44 I'ctod.) ' '

Textul acestui canon potrivit edruia se permite calugarilelor siintre in sfintul altar $i Si- aprindd lumindri Si candele, si sd cure!e,, esJe'redat

in coleetia lui Nicodim l\{ilag dupi Sintagrna Atenianfl. In aeeeaqiredactare se giseqte ;i la Arnrenopolos, in Notnocanonul dil h{olitfel-nicul cel Mare, ed. Pavlov p. 83, in Pidalion, ca 9i la Andrei $aguna,Enchiridon, adici Carte manual de canoane, Sibiu 1871 p' 524. Andrei

$aguna'adaugd insi in notl: ,,Adici in biser"icile rtrfini.ctirilor lor, dacdb$bali Ei servitori nu se afl6., canonul ti9 IV'(. Trimilind la canonul 69Trulan. Andrei $aguna se pare ci are o rezervd intrucit in 'ac:est'callonse pemrite nutnai impiratului si intre in altar in afari de c{eri:i. Mire-nilor prin acest canon nu Ii se perrnite sl intre i1 altar, Canonul 44Laodiceea, interzice cu deslvirqire ferneilor si intre in altar, motivindci gcestea au curdtiri lunarc. S-a inregistrat $i o cotrtroversd intreAndrei $agtrnu gi cpiscopul Citl.nic de la Vilcea. c&re a refuzat si difuzezein eparhif sa lucri,rrea lui $agun:r. Elementele dreptului ci-rnr:nic, Sibiu.1S5{. pe considerentul cd $aguna arati ci, tnonahiile sau cilugirrilele nupot intra in altar. Asia se explicd apari{ia in anul urmitor a ediliei aCoua a Elem,:ntelor dreptului canonic, in carc Saguna fltcc nlern{i' ltteade mai sus.

Nicodim MilaE rer'narci insd cI in Cortnpciaia, colectia de cauoane"in limba slpvX, textul aeestui canon prevede tocmai contrariul.: dispunind:,,Nu se cuvine cllugirilelor a intra in sfintul altar $i si aprind.l lumi-ndris can. 11, Il, 275).:: La aceasta canonistul Nicociim l'iila; adaugd piirerea .sa a$reciind'ca

teiiut-itir'r -tot'r-r-rp"ioio,

,,core'spunde mai binc doctrinei c:ruonice a

Bisericii ortodoxe, decit permisiunea datir de catrotrul Plez_e,tt- 9"q:,textul d.in Sintagrna Atenianir, din Art.enopol. preculll ;i din Pidalion66,

menlionind in not5 cir in Pidalion se adauga, -- intocnrai cutn face qi

Andrei ,Sagunn, probabil dupS Pidalion, _- cd ,.aceasta li sc ingiduie

cllugdriiel6r numai in mindstirea lors $i indrumd pe- cititori la canonul,Og..i-;"f,i", care insd foarte pu{in sc referi la chestiunea oac€asta"' N'

Mila5 i$i motiveazir opinia sa invocind autoritatea lui Zonara ltt c()n1ullta-

riul caionului 44 Laodiceea. Iar c1 argunlent il 'r privin{a aceasta. ciinonis-

tul N. Mila; invocd hotdrirea sinodului din c<lnstantinopol. de pe vren"rea

p"triu.fr"f"i Nicola. clin veacul XlI, carc,permite .cdlug'Srilor sti intrc in

itt".. ,prnirrd cii, daci abia la 300 de ani dupl patriarhul Nichifof (veacul

IX) s-a pemris ciluq5rilor si intre in altar, prin derogare de la prevedcrile

.canonului 69 Trulan, cum se yroate, ca.patriarhul Nichifor sd pernriki ;rcea-

sta cilugSri{elor. De aici conclucle N. Mila; cd lui i se pare mai de'sine

inteles cd rir"rcluiala era ca ,cdlugSri{ele nu pot intra in altar", aEa cum s-a

16-19: i$ichifor

pdstrat ab€rsta lh'rddecftTea-cffn coiinpciaiii, care qi ears-a tfadus dupi unrnanuscris grec, altul decit cel dupi care s-a alcituit si introdus in bida_lion, gi sintagmh Ateniahd, ;i duild earc a,fdcut traduce.ua w. Milas, lnsusfinerea opiniei sale N. MilaE invocd ,5i autoritatea canonultri 44 t-rioai-ceea' spunind czi cl nr,r vede cunr a putut patriarhul Nicirifor, in secolulXI sa penr-riti calugdri{elor intrarea in altai, cind intrarea calugirilor s-i[rc.rmis.abil,t-rl.secolu.XII. Avind,in vederc aceste motive rat'iorrale. N.Milag_concltde spunind: ,,Noi creclcm cd textul ^acestui ""n.rrr,(lb) a luiNichifor este mai cqrect i.1 cormpgiaia, respectiv in acel manuscris frecessd.y.ne care s-a tradus in

'cormpc^ihia, acest canon ao"it l"*t"re ai,i'"oGil

{ i i . l e g r e c e g t i r n e n [ i o n a t e m a i s u s . ( . ( I d e m : I I , I I , 2 3 4 ) ' �' i '

. .

_ f

. : . : . . - . :

:,, 94rygIui,-rq_lqqqTrREA .qALUq4RrLoR, (CAI,UGARIT .$A,: , F.OSTEASCA INTREG poSTUL X{ARE.)) . . .:, , r .::.:l

-. i- Nu se_.'cuvine; ca hronahii, i11 "\rinerea Mare, si intleplineas"e tu.

gy-xri g.grigolb $i, sub pr€le{tul. acestora, sd se dezlege Ia tin ;i untaeiemrf,fti1d9!_ atesteai sint oblceiuri' ale necurnpitdrii.

- '

- _ -N lVfilaq'in accst carlon remdrci cii in cormpciaia;i pidalion:friloccle Vinerea Mare estc Patruzocinrca cea marc, sil cii chiar Nichifor irr Altliinoa (stnt. at.: IV, 431r v. n: 1). indicd: patruzecirnea rnare, ""e" ".,'1 :i'egare canonis. tului Mi laq.ce ar f imaicorect ' (N..Mi lagIL l i 23b). .

' . ' � : , j . ' ;. - : . , : . ; , : . i . . . - . . , i . . . ' . . . ' ' : . ' , : . . . . : . : ' . . , : , , .

IAwoNUL tzt (pRrcrNr cARE r.{RTA PLECAREA-cALUGARU--LUI DIN MINASTIRE)

Pentru .trei cauze. se iarti monahului sd plece din ministirea sa:dacii egumenul este eretic; dacX intrarea femeilor in mindstire devineliber5;, daci in cenovie' inva{i copii mirene;ti.

In aceste doud canoane (12-18) se aratr motivele care permit cat,r-gurului sd plece:din'rnindstire'1can. 1?;, motivind ca nu "u*.'i prin copiiicare invafd aici sir se divulge. cele ce se petrec in rnindstirg (tvtt. 6,'?,;C a n . 1 B ) . . ' ,

r - : : - , ' :

c-ANo-N-uL 1B: (cINSTIREA MiNAsTltlll ll4 Nu sB vEsTEAScAIN LU]\IE'CELE CE sE FAC IN t\rrNrlsiidnlj.-'- -'

:'Fiindcr nu este gelmis ca prirl copiii aee;tia sd se divulge poporurui

eele,ce se fac in mindstre.

CANoNULI.19:;: (RINEUIALA PENTRUPOCAINTA) ,:

se cdi,irre edlugdrilor,sqpu,si,epitimrilor, si minince cu ceilalfi gi,si,se roage laolalti; . precutn $i, sX. primeasci piine binecuvintat5,' adtc[,an&ford, deodati cu mirturisirea lor:

cAL,ucARrr PU$t LA' |

20;;231'Mchilor

: ,'ln canon se aratd ci se perrnite ciluglrilor supuqi epitinriiior si pti-

meascd anafora dupd ce se m.irturisesc (vezi ;i can. 14 Laod').

cANONuu 20: (RINDUIALA PENTRU PO,STIRUA CALUGARILOB

,,,. .,, i* POSTUL cRAcIUNUl,uI) t.' '

In Postul Sfinfilor Apostoli l i in Postul Sfintului Filip, se cuTinebdlngirilor'care ;ed in ministire si minince o dati pe zi sple sear6,miercurea $i vinerea; iar cei ce lucreazd, sd guste dupi ceasul al thseleaiar seara si mdnirrce.

Postul sfintului Filip din acest canon este postul Naqterii Domnului,i a i e i h c e i p e d r i p j z i u a s f i n t r j l u i F i l i p . V e z i i l i c a n . 4 B . � � �

i: :-. .C:4NONUL, ;?1I: '(CALUGARIIA CARD A SUFERIT SILNICIE.(POCAINTA CALUGARITEI CAREIA I S-A ,FACUT SILA)}.

' ' belug5rilei cdre se va necins{i de oameni barbari gi necumpitafi,iar viafa ei anterioari a fost curat6, sd i se dea epitimie, tlc 40 de zile;dar.daci rliafa ci anterioard a fgst intinatb, sd se indeplineasch eyritinriapr:escr is i pentru dcsfr iu. . . : . : - . - .

(49 Vas. c. M.; 2 Grig. Neocez.)" ' '

i; canon se indic[ epitimia 1:entru cliugdri{a care a fost necinstitdde barbari.i ' : , ..; 1; .: .r ;- i l i

. . i - ' '

' CawoNrJL 22: (PocAINTAvrcLEAN)

Cel ce de frica de oaste sau din oarecare viclenic, a imbricatli"nfuoainrofirihiceasci, fiiegte"ca unul ce-|i bate' joc de dinsa, ;i dupi aceastlnevoie rreap5ratd ;i prefdcirtorie, a dezbricat-o, si se epitimeasci pe detrei ori 40 de zile ;l apoi si se apropie de Sfinta impdrtd;anie.-

. In canon ie indicd:epitfmia pentru cel ce a imbrdcat schima monahald;i apoi s-a dezbricat, inclicind o pocdin!5 de 120 de zile.

ii ', i:f,611ONUL 23: (CUMINHCAIiEA CIALUGARITELOIf . (CALUGARI-

TELE NU SE CUMINI'CA DE CALUGARI PRESBITERI TINERI))

Nu se cuvine cdlugirifelor siprcsftt"r tinir, cind aceita slujepte

' i c , ' r s n f ' ; l : ,

CELLII.bd3JE. CAIUGARIT CU' ET('D

se impirtd,seascd de la cilugintlti impirtdtelte.

. :. ' i{ i ';47 TruI. ; 78,20,22 sin.VII ec.)

3 . : : r ' - e i : , . , : ' t ' '

i.- , - jSe interzice'ca-: cdlugdrul presbiterr tinrir ,s6'irnpSrtdqeascd pe c5lu-' gd r i f e . . t r ) 4 : ; i l r ; t :

'24;28 Nichifor

. . - CANONIJL 24.: (I'GUTVIENUL SA NT.I.-I GONT]ASCA PE CALUGARIDIN },{INASTIRI').

Nu. se cuvine ca egumerul si scoatd culiorrul ucenieului, pi si-lalunge pe acesta din rninistire.

,. fe -in.terzicc cgumen'-rlui si,i scoata culionul cdlug.:rrdlui si si-l alungeqiin minastire; culionul (acoperimintul lipsr-:i de p:zrn'a1 pe care in timpi-rile ve'chi il purtau tofi criluqarii, qi pc care il poarta azi nurnai celugiriigu schima 4rare qi ingerqasc;i, corespunde azi cu ca;rilafca (coiful naoEidlint intuir i i ) .

i : . - / , le , r r r , r r t r , . ) J : ry l r i r . I .CANONUL 25: (LEPADADEA CALUGARIEI. (CEI CE LEAPADACALUGARTA SINT Cr\ CEr DATr ANATEITEI)).

lepidat sfinta schim5 cilugdreasci pi nu ie indreaptl,biga in casb, ci si ss piriseascS. ,-!r

? , 6 , 7 , I 6 . S i n . I V q c . ; l 0 s i n . V I I e c . ; 1 6 C a r t g . ; I I s r n .

':--:-P; cel ce a

nu se tuvine a-I

, . : , : , ( 8 1 , 9 ] A 1 t . ;Lr r )

Ileglernerrteraza starr:a celor c.e leapadd schima rnorrahali qi nu se ln-dreaptS.

\CANONUL 26: (BOTEZUL gt cALUcAp.tT# PATUL DE Mo.,\R-TE)De va fi cineva bolnar', ;i ar cere Sfintul Botez, sau sfinta schimi

-e6lugdreascS; trebuie si i .se dea firS intirziere gi sd nu i se denegeharul.

i . - r

, . . . . r . , . (4 T im. AIer . )

' ln canon se dispr:ne ca celui bolnav care cere sd fie botezat, 's,au. siid schima rnonahala. sd nu i se refuze harul.

"J l i . 6 i . j r l1 i . t ' i' , ,CANONUI- 27: (CALUGARUi- PRESBITER SA SLU,IEASCA CU

MANTTE).

Nu se cuvine monahului presbiter a sluji firl mantie..Se impune ca nronahul presbiter .s?i slujeascir tot<leauna cd'?nantia

primitd la luarea schinrci calugireqti.

. , . . t . ; . , , i . r

. CANONUL 28: (INDRUMAIIE .PENTRU DUI{OVNIC, P,ACATELENU SE DESCOPERA. (SBCRBTUL Sp()\ /EDANIET))

Duhovnicul, cale primegte mirturisirea celor ce mirturisesc picate'Hseunse, trebuie s[;i opreasci pe ace;tia de la inrpirt6;ire; dar si nu_iopreasc6 de a intra in biseric5, nici si nu clea in r.ileag cele ce le $tie

29-31 'Nichifor 159

despre ei, ci si-i sfituiasci cu blindete ca sd stdrtiiasci ei irrtru"poc5infF

ii-rugeciune,;i si l i se aclministreze epitimiile ce li se.cuvin. potrivit

uispoliliei sufletesti a fieedrrtia' ,g"ii rri rri ;rr ,Jz o.ir,b i;n. . ..

(132 Cartg.; 34 Vas. c. M') . , . ,. i

Prin acest canon se instituie obliga{ia duhnvniculrricretul mirturisirii. si indicii cum sd se proceclezc in cazulturisit pdcate ascunse.

de a pistra se:ci i s-au mir-

CANONUL 29: (OSINDA ADULTERILOR, SODOIUITILOR, UCIGA-

$rLoR $I A Ai-TOR RAUFACATORI)t : . : . - r r f { -

i Ad,rlterii, qi cei ce picdtuiesc cu dobitoace. $i ucigaiii, ti alfii de

acest fel, dacd vor mirturisi din indemn propriu nelegiuirea lor caie

nu este cunoscutd de citre cei mulfi, se oprosc de la imphrtdlaniri 9iprlmesb epitimii, dar lntrind in biseric[ si stea numai pirrd la rug5cjunea

iatehumettilor. Iar daci pdcatele lor sint vidite, atunci vor indeplini e.pi-

timiile potrivit legiuirilor biserlcesti.

(34, 56,58, 63, 74 Vas. c. hI .)

Se dd indrumiri duhovnicului cum si procedeze in .cazul ci i s-au

rnirturisit picate ascunse Ei grave. tt

.:

' dewoNUL. 30:'FUTEi1EA'DilEovNTeuLUI. @rfirovNfotJr, cgt-

Dac6 un laie cu voia sa i;i va mSrturisi pfcatete sale, duhovnicul

poate sE procedeze dupi chibzuinfa sa. ,,

(12 sin. I ec.;.74 Vas. c. M.). :rh irrirr;h '::t '

se lasd libertate deplini duhovnicului si chibzuiasci dupd voia sa

cind i se fac mSrturisiri de buni voie din partea penitentului.

r,rrt r GANONUL 31: (PRESBITURUL POATE SFINTI TIIMELiA RI'SE-

r l R ICI I ) : , r i ' , , . i ' r . i i . ,? ' i t ' ' :1 / i i ' r l l l

I

., cu voia episcopului, gi presbiterul poate s6 facS infigerea crucii.

(31 AP.;18 sin. IV ec.; 37 Trul .): , . \ ' t : .

' i ' | J [ r f i , ' t t l r '

. ,Se permite,gi presbiterului, cu voia episeopului, si infigd eruc€ar(sta-

vropighion) la temelia bisericii.

32-35 !$ichifor

cANo?$Ut $2': (OSI-NDA CAMF.TEI),

Cei ce iau carniti nu se cuvine si se impdrti'eascinince impreunl dac5 stXruiesc in nelegiuire.

-

-sr r " ) : - : 1

sau sX. mi-

- (44 Ap.; 1T sin. I ec;de Nisa)

' ' l:-

So osindeqte cdmAtdria.

' t

10 TruI.; 5, 16 CcLrtg.; 14 Vus. c. M.; 6 Grig.

NncuNUrlATi. (coNi

' "' - caxoNui ib: (RINDUTAL;I pENTRU posrrRpA cr.\LUGARTLoR)se cuvine ca monahii sr ajuncze mier_curea pi vinerea din s'pt'mina'btintei: ri il-uqe'apolisul.titurfhiei trarurrlor, "uioriti""iinarnte sfinfite,sd minince,brinzi, oriunde ar-petrece,. spre surparea inv6fdturii lui...Ia_cob pi a eresului tetradifilor. .r{ , i : , :rb Elrr ., \r,

;;, ; t: siabileqte rinclui,la ca nrohahii in miercuf,ea,:li vinerea din sd1*t5mina brinzei sd ajuneze. Aceasta pentru u ." ,urp"*il.'jtdtrru lui Iacob(aderenfa rnonofizitismu]ui: "optt fi arnr,r'i i) ;i cresul tetradi{irorr careaveau pdreri gre$ite despre brihzd. A se vedea ;i ;ti;;;"ic 7 Ii ecurneiricqi 56 IV ecumenic.

' i ' - , ' : : ' - . - - . - , , :

CANONUL 84: ({JITRELI$Tr ptt^rTRU CUICUBINAJUI,))

. Daei cel-.ce are fiitoare. nu-.voie;te sd o lase,.nici.sd"se binecu_vinteze- insofirea lor, ;i si o airri dupi 'inecuvintare, de la acela nuse cu'ine a se primi cele ce Ie d5ruiepte biscrieii, deoarece prirr faptehule.:te legile ci dumnczuio;ii -Jirp..li;Hr:i".-"-';;;;'^r,

:{r(17 Ap.;3 Tnd.; 88 Vacl. c. M.) ' * : ' .b ss,rbcrorq : . ,1

'se interzicc pr irnirea de darur i de Ia hel ee trdieqte, in cont,ubin. j .' j . , . - , , . ' i r l r r . . i l . : . ,

CANC]NUI, 35: (f)SiNDl\ CALUGARULUI C,{RE SIi CASATODE$-TE)

Daei un monah.femeie, aeela trebuiesila si se irnbrace in' : i '

i : - r ' - : ;

(81 , 8 i Ap . ; 6 , 76

Iepiclind sfinta schinid, r,a'miilca earne. ji 'va lrrasd se supuni anatemei, claci nu se intoarce, pi cuhaine l.nonahale, ;i si se inchidi in rninistirc.sin. IV ec.; 10 sin.VII ec.: l0 Cartg.; '11 sin. I_I I)

'sc dispune "o_r]l3noryl^cgre a pariisit rninirstirea si se cisatore;te siifireanatematizat dacd nu s-e intoarcelgi sd se aduci forfat,l€i rrindstire, sdfie imbrdcat Ei sa fie inchis in minastire i,, i,i .r !;:

*

:16--19 Nichifor 461

' L,CANONUI- 36: (DESI''RIUL OPHE$TA DE T,A PREOTIE) ': ,:l

Cel .ce a deslrinat tndcat' o tlati, nu se cuvine a se hirotoni, chiaiiiacn s-a lisat de acea patitrrE; cici Vasile cel [Iare z\ce c6: ,,,Unul

'qa

a c e s t a c h i a r ; i n r o t . f i d e . a r i n r 1 i a , n u s e f a c e 1 r r c o t . ' . .' : ' ' r ' f l8 Ap. ; .3 , 26 ,Tru l . ; 3 , 12 Vas . c .M. ) i :

Prin acest canon :e institr-rie norrna ca des{riul constituie impedirr,rentIa preofie.l J . j . . ,

j

," C..\NONL]l. 37: (DESFRINATII N-AU PA11TA$IEN1E CU CREDIN:cr(),'rr) lCind Apostolul zice: ,,Dacd vreun frate va fi numit desfritrat, cu

'irhul ca acestal nici sd nu minince" (I Cor. 5. 11), se vede cd nu zice:cu acela pe care il ;tie unul sau doi cI este desfrinat, ci cu acela, pecare tofi i l numesc desfrinat ;i i l eunosc. Fiindcd picatele' ciomise inchip nerufinat atrage tnare pedeapsS. uva

' r l : r , , , . , f l

(25 Ap.; 7 | ieocez.; : ] ,32,57,59,70 Vcrs. c. I l t Iar 'e. ; 4 Grlg:- /Vissa) ' -

' ln acest canon se instituic interdicfia cle a nu minca impreunl cucel. cunclscut public ci t 'stc desfrinut. , j )

' ' i r

.(BOT!IZUL PITUNCILOR lttr' pntiUeJDlli, DE

Ar;..,De va.nafte femeia, pi prttncul cste in prinlejdie dp rnoarte,,duplt

trei sau cinci zile, sE se boteze acel prunc' dar se cuvine ca alt6 femgiebotezati ,si curat[ sd-l alSpteze; iar mama lui nici sd nu intre in dormi-torul unde este pruncul, ,si in general'nici si nu se atingi de'el, pinice nu se va curdfi deplin clupl 40 de zile pi va primi de la preot

!.ug5.cit1nea ,:,

(2 Dion. Aler.; 7 Thn^ AIer.) .'a i

,.; P.rin acest canon:ss:permite ltotezarea'prunctrlui dup5 trei satt c'incizile, daci se aflti 'in prirncjdi': dc nrotrrte lli aratit cunr trebuie se. se pro-cedeze pcntru a se salv:t viala accstuia (se iau o serie de mtisuri,di: lgienAmedicalA, ca izolarea dc. mama bolnavo si ahptarea pruncului de -alta fe-meie sAndtoastr).

. . ' . : i CANONUL 39: (CALATORIA DUMINICA) I [ ] i .J . ' , '

Duminica nu se cuvine a ctrldtori [6rE nevoie ;i llri-conslringere.i': ;*.:.Acest canon (:19) ;i cele gase urmAtoare (40-45) sint luate din a douaculegere de canoane a lui Nichifor. ln aceste canoane',se.rinduiescrurm6-toarelq, s.a lu se ci.rldtoreascir Duminica decit i.q caz. de mare nevoie (can.

C A N O N U L ' 3 8 :, iuonRTE)

40-43 Nichilor

39); si nu se'citeascd cdrfile apocrife ale Noului rcstament. intre care seenurneru:.Apocalipsul lui Pavel alcdtr-rit pe bazl textului de la II cor. 12,l- 9.u. unde s€ sPune ci sfirgitul se ve enunla prin vedenii gi cle-scopeririale Dcmrrului, Brontologia (desprc trdsnete'), Seiinoclromia (despre tunat sicalandoeologia (despre viitor) (can. 40); ca si Apocaiipsul tui dza.a si 2o-1ima, celg doud martirologii ale sfintului Gheorghe ;i ale sfintilor martiriKiric gi lulia, Ei caltea lui Marcu ;i a lui Diadoh, fiindca -qinf lepddate ginepriniitp (can..41); a nu se lucra in saptdm.ina iuminat{: a nu cinta ,,feri-cifi cei fiira prihanir" in simbdta siptirminii celei libere (simbdta din sapt{-rn;'n_a lum-inatA) qi a nu fine joile (can. 42); ucigagului de tat5 i se aplicdtpilimia de 30 de ani (c:an, :43); la nevoie se permite monahului simplu caqi diaConului sA boteze (can.' 44), ca qi oricdrui cre;tin valid botezat, inclu-siv tatdl copilului care s-ar gAsi acolo (can. 45).

, : :i . ,:is lrlotegqA SniSCANONUL 40: (CARTILE NBCANONICE $I CELE CU SENINELE

,,, VREI!I1I, SA NU SE PRIX,IEASCA) ;; ,,

.,, ,,.:

Nu se cuvine a se primi Apocalipsul lui Pavel, 9i cele ce se numescBrontologia gi Selinodromia pi Calandologia, fiindci toate sint necurate.

(60 Ap;63 Trul . ;9 sin.VII ec; 59 Laoel. ; )

CANONUL .Il: (CAIiJ'ILE NECANONICE gr SCRLSORTLII N.,\SCO_.:, , C'ITE SA NU SE PTIIMEASCA).

Nu se culine a se primi Apocalipsul lui Ezdra pi Zosima, 9i celedoui rnartirologii ale sfintului Gheorghe pi ale sfinfilor martiri, Kiric 9lIulita, nici cartea lui Marcu ;l a lui Diadoh; fiindcd sint lepxdate gineprirnite.

(60 Ap; 63 Trt t l . ; I s in. l t l l ec.; 5g Laot l . ) , , r .. ! l J 7 i :

i .'teg gt)

CANONUL 42: (nINDUTALA pENrRu- sAprAn;;" tdittffrtdJOILB SA NU SE TIE)Nu se cuvine a lucra in s6ptimina luminati, nici in simb[ta

sdptdminii celei libere a se cinta ,,fericigi cei fdri de jrihane.., niei aline joile.

(66 TruI.,; 29 Laocl.; 1 Teot. Ater.;) ' i " irrlr i ' � . t i , J

. :arr0r ! i

CANONUL 43: (OSINDA CELUI CE UCrDE pE TATAL SAU (pA_TRICIDUL))'

,. ',r rirEl iratdlfi '; n .rrrir!r.r .: ,;* ,Cel ce.bate pe tatil siu si dinadins il omoard, si indeplineasc5 lS

ani in epitimia uciderii. rlr ,.

(65 Ap.; 97 Trut.; 22 Ancira; 43, 56 Vas. i. M.; 5 Grtg. Nisa.1 ,t

a .

de

%,

l4-d? Nichilor !'t{;oi'i 'r'-, " .I .

. CANONUT, 4.1: (BOTEZUL DE NBVOIE. (CALUGARUL FARA HI-

ROTONIE \SI DIACONUL POT IIOTEZA). ' \

ra nevoie ;i monahul .sinrplu sd boteze. Asemenea pi diaconul s{

troteze la nevoie. 1!trrr_ . ,r . . :rr l r ! , , . , l i ui

( $ ' 5 4 A P ' )

i . t . ; - , . . .' : ' ' ' r ' 1 '

C A N O N U L 4 5 : ( L A N E V O I E O R I C ' E C R E ' ; T I N P O A T E B O T E Z A )

Dac6 nu este de fald preot, se cuvine ca pe pruncii cei nebotezafi,

s{-i boteze oricine s-ar giii acolo. Dacd ii boteazi chiar ;i insu9i tatbl

lor, sau oricare altul, nurnai s6 fie cregtin, nu este picati,,,i.;r'.. .r.

4l49, 50 Ap.) . !.

CANONUL 4ti: (BISERICILE

. , I l i r : i , . . : .' ! . .

, I . . : - . - . . . ' . . .

ERETTCTLOR NU SINT BISERICI).

Vi sfdtuim ca in bisericile luate in stdpinire de eretici sE se intre

ca intr-o casi simplS 9i si se cilte numai din nevoie, a;ezindu-se cruce

iu i"iifo", iar in altar nici si nu se intre,; nici sd se timiieze, nicl sE

se sdiirseasc6 rugbciune, nici s6 nu se aprindd candele ;i luminare.

, . (10, 11.,45,46, 64 Ap.; -78' s in.- I -ec.; 7 sin. I I ec.; 2; ,4 sin. t I I ec' ; 11ts t -n t , | a , i , 8 , '1a , '14 ,37 ' ,32 ,33 ,37 I 'a r ,c l . ; 1 ,47 vas . c . rL ; I T i rn ' A le r ' )

UltirntIe patru c,anoane (4ti-49) ale lui Nichifor, h-tutc tot clin a douactrlegere de canoane ale acestuia, prcvad o ser.e clc sfaturi ;i in-lrumAricum*sint acestea: in bisericile luate in stapinire de eretici sa 9e intre nU

ca in bisericd ci ca intr-o casd simpld 9i sti sc cinte nun'lai de nevoie, drr

in aitar sii nu intre (can. 46); sa nur se ia ftnplrtdganie de la preotul care

"u poit";te micrcurea gi vinerea (can.47); se- permitc caiugArilor care

mirncesc in timput postului patruzecirnii, ca du-pl ceasul .al nglf,tel .slnrinince pufinA liine iar seiria sa cineze (".u1. .+A) -(vezi gi can. 20); $i cala' masa trnac sint clerici caterisi{i 5i monahi simpli,, ace;tia din urma se

cade sd rosteasc6 rugticiuni'Ie prescrise pentru inainte de mincare, rugiciuni";;; ;; pot citi 9i cii catre .r.t laic evlavios cind nu sint monahi 9i clericl',Se di intiietate monahului fatA de laic intrucit acesta a intrat in crinul ci-|r"qgdresc prin rugaciunile 9i binecuvintirrile Bisericii. :

CANONUL 47: (POSTUL'bn *IERCUREA $l VINERIIA. lPhUOlrt-$u CARE NU POSTESC MIERCURBI\ $I VINEREA SA NU CIJi\II=, i NEcE)).

Nu se cuvine a se impirtdpi de la preotul, care nu postegte miei-crirea ;i vinerea, chiar daci parc a fi ortodox; cici nd este lucru sfint

a fi in unele privinfe evlavios, iar in alte pril'infe a fi necurat.

(69 Ap.; 29, 56, 86 Ttul.; L9 Gang.; 49, 50,.51; 52 Laod.; '1 Dio t, AlertS Petru Aier.; 8,10 Tim'. AIer.)

{ * - -

^r{}{ 48. 49 Nichifor; l. 2 Scrisoarc:r Teodor Studitul

:i:- CANONUI, 48:: (POSTIIIEA CALUGARILOR, (RINDUIALA PENTRUFOSTITiEA CALUCARTLOR IN POSTUL MARB),I:

l1'' ' Cdlugdrii, eare muncesc in sfinta patruzecime, :sc,, cuvine.,,.ca inceasul al nouilea, sd minince pufini piine iar seara si cineze.i,, -:'

t

CANONUL 49: (CTND ZICE CALUGARUL NEIIIROTONIT RUGA-cluNItA L,q. uasAz) '.. .

: Daci presbiterul, sou lai#J';,rr,'saii'citelut'o"forf .oterisil, pi qp

gise$te ttn monah, acela s5 binecuvinteze masa. .: ;id) i:,.:...:(28 Ap.;5 sirr . I ec.;6 sir . I r ec.; 2g sin. IV ec. l4 lscrd:; 4r, i 72, i5

Ant iohia; 29,65 Cartg.; 88 Vas. c.M.)

! : ' i9" U i : . g i . . . l ; r ; r ' . : i j

SCRIS'OAREA LT]I TflODOR SI'LiDITT]L CATRE - .. .C ALL,T G A RLl L M T.T O D I LT

1 . . ) . i i i r i1 r5 r r

.i:1,.1

. . ' . , i: . - t : )

. . r . ! J

' " ' l :

j I'e cind uenerabilitatea to', are clorinlo sd uadd pe srnerenia,.noastrd,tot atit sd. crezi cd" es.te gi ct_o-rinta noastrd.'dupd. o t,rti"iiaern Jaf(r in. fatd.Dttr dupd, ce este scris cd ,Ntt d.e lo cel ce uoie;te, ,rt"i al"m cel ce aleatgd,ti:de la Durnnezeu care rii l.tde$le" (Rom: g, 16),znt -tiiat,a,"eiii i i lrin,ta si Lui sd. i se.rase_grija, $i ct:insttt ctii;;';;;;,-ii*tioaepuni dorinlaeelor ce se tenr de clinsul (pi. 144, 1g). : ..i i i:Dar acunr trebuie -a se rd.spuncr,e cere cuuenite ta intrebdrile care s-ai

rye.d? fr.agii^no;trii cnthounic"{tt, n",i" ;i-iiiiiTii,'U;;';ii;;ir;;';;,;nn;iciei tale. gi pentnt ca sd ne jie' mat u;'or d"e iigutl{'"iin ;; ;;';;; ;;;;',rnt i se ua ptLne Jiecare tntrebore ;i crpoi pe rincl xa iriru:r-rispunsur.- ,

!,lsappli, pi Longoborclia, Jdrd -sd""-fi-fost-aningct;i pi dcmipi, ;i i'-tii";";;:nitme ;i a minca gi a cinta cu dtn;:ii?Rdspuns. Pe uren:ea eresurui, din cauzu ttcuoilor constt:ingdtoere) nuse pot indeplini neincetat numni clecit cele _stabilit;e in t;iintp cle-pace,; d34p,acunl se uecle cd. a fd.cut_atit prea Jericitu.r Ai"iiiii, "it"';i pr"o sJingitutEusebiu, care am.bii au hirotonit ;i, strdini. $i se u"ri"- "a'acerasi lucru setnliy'ot! si autm- pe urerned eresurni d.e |'aid; a;aaai iii a"rpr" "oi,u ,-iudclit cd au fost hirotonili trt chipttl acesta,_'air iu au fost osindili tn pu_blic, sd nu se respingd, ci sci se primeascd du"pd pot:i gii""ntdri. (katatasl.essoros protasi.x). ,, . lIntrebarea 2. Cuuine-se a'se'primi presbiterii, cale arl Jos hirotonili

tn' strdind,tctt e in Sic il'ia,?Rdsprr'.s. Intrebarea aceasta este aserrnenect cerei premerlldtoat.e, dec)-sebindu-se nt$nai.2n priuinfa locatitdfii; firegte aeir ci i- se cuuine;i rds-puns lu Jel.

' , _

3-8 Scrisoaroa: Teodor Studitul

, irftreborea 3.'Cttuine-se, a intra pentru rugdriune gi cintar:e in bise:ricile pingdrite gi deginute d,e preogii, cane dlt,'fost pdrtagi eresului? :' '

.firispuns. Nicidecum, ntl se ctrcine a intra in astJet de biserici., dinntotitele m,eriionate; cdci .scrjs. este.' ,,Iatd, casa uoastrd, rdmine yrustie"(Mt. 23, 381; J'iinclca indutd ce s-& introdus eresul, a dispdrut superior.u.I celorde.aeolo, Ingerul, dttpd. cw;intele mnt"elui Vasile (Scrisoarea 191 ) ;i aceabisericd s-cl prejucut ca.,d. corttttnd"; ;i re,gele Dauict zice: ,,Nu, uoi ir$ra inbiserico celor r(ti" (Ps.25,5), Si apostolul intreabd: ,Ce unire are Bisericalui Du"mnezea cu idolii? (Il Cor. 6, 76)".

Intrebarea 4. Cuuine se a cinta gi c se rugain, biserici pir,gdrite deaceiaqi preo[i, dar care nu le-au de{iruttt?

Rdspuns. Negre;it cd se poate intra in astJel de biserici, s'pre o cintagi a. se rugu. onume dacd. nu se ntai Tsingdresc de acei eretici, ci se delinde ortodocpi pin(t acu,rn. $i in priuinfa aceasta s-a hotdrtt ca un episcopstut presbitet', care slnt de credinfa cea m|ntuitoare s(t facd. descltiderea bi-sencit prm rugdciunee clluetlitd; asttel cd, tlacd s-o jecut aceasta nimic nttse mqi opune ca intr-insu sd sc s'dudrpeascd cltiar liturghie; drept pildd ser-xeascd imprejurorea cdci SJ'intuI Atanasie, fiind rugat de cdtre imp(trafiulL-onst,untin cu sd acorde o singurd tauoare, de a da ariettilor in Aletanelriua biserrca, in core sd se uclune petltru rugcicittne, s-a inuoit, nuntoi d.aca ;ilui i se ua c|a ht Constantinopol, acega;i fauoare:, ca ortodocyii sd, se adu-ne la rugdciune intr-o bi.sericd de[inutd mai inainte d.c erieni

Intrebarea 5. Ctwine-se a iltra gi a se ru.ga ;i a se tnchina, tn ci-ntitiri le, care all j<tst d.etinute d.e preolt patuli, unde odiltnesc trupurileslintilor?

Rd.spuns. Precum s-o spus mai inainte, canonrrl ingiidde intrareg inclmitirele lor, cd"ci scris esfe; ,rPe.ntrrl ce sd" se osindeqscd, libet-tatea rnQqde cdtre altd con;tiinld? (l Cor. 70, 29),,.i afard de cazul cind din constri.n-gere se intru, dar numai pentru cirtstirea rantli;i lelor sJ'inlilor. . r

Intrebareo 6.. in ce chip trebuie si se prirneascit aceia care, au pri-rnit schimn monahal(t de La preo$i pdtafi'!

Rrispun.r. Se uor primi dacd" tndrturisesc cd au pdcdtuit, Si au fostsztptt;i epitintiilor un timp onu"ntit, totugi nttnwi clacd se primesc im qcest

f el de catre un preot, care este de credin,ta cea mintttitoare. , .

intreborea 7. Cum se cuuine a se primi ntonaldi Si elericii, care s-cluiscdlit in eres, Idrd epitirnie, sau cu epitirnie, clctcd, declard cd, nu uor maiLndeplini lucrdri in preo{ie? gi dacd pLltem da epitirnie TLnora ca acegtio?

Ilri.spun.s. FireSte ca, dirtclu-li-se epitirti..iile cuuen'ite; cd.ci astJel ardltind roclurile pocdinlei, s(t poatd fi urednici de a se impreuna cu trupul o7-todox; si rtu se poate denega sd da$i epitinie acestora; cdci scris este: ,rPur-tafi sarcinile unii altora" (Gal. 6, 2)'

intrebarea 8. Cuuine-se a se prrni la masa comund.;i la dntare,monahii, care cornunicd fdrd Issss$iire eu oricine gi se roagd gi mdnincd.im.prer.trtd cu acegtia?

'Fdspuns. Deoarece Apstolul zice:.,Feriti-ud, de oricare trate, care uie-fiie;te neatmpdtut, iar n:u; potriuit predaniet primite da,la noi$-(Il Tes;3,

465

*rF-

9*12 Scrisoarea: l'€odor Stu.titul

6); nstfel sun?, nu juelecafi in;iud.ceea ee este bine? .Deci.clacd se uor cle.y-pdr_fi cle obiceiul pdaritos, primincl si .epitin"tia cuuenitd, se uor primi. DorLr'.t?ltuie. sri sr: i.rcge tle- seqmd cd cine sint ctcei ,,oricare,,, clesq:re c(tre r.rr-I'i.$i,'or,i cle slnt ere.tici, sau osinditi ui.ttrt.rit clttpd uiufa ior? iespre ace;tiuzice .Apostolul: ,,Dacd. ureunul, numinclu-se frate, d.esfrtnat, sau tacom,strtt.itlrtlaLt'u, ;i cr,str itlei depertt:, ctt ttrtrtl ca ucesta'nici .sit ntt mincnti im-7tt:eurtri ' .. ( l.Cor. J, l1).rr: int,relturea tt. ()t'i cle .st, cr-rcine a Ttrinti la nru.sii irpqtreund rel

.la cln-tare ldrd pecelluirt:, pe pre'l) iteri i, car:e a'tL l1't incal eu eietici i o rlr if i i ' .snrrile dotui ori, clar ttTL err. stnt irt conntnitLne ut din;ii, rt-ci n-att iscdtit ei.esti?

^ Rdspttrts. in Tsriuitt[o crcestoro sri se bage cle.seornd, clacd prco,lii att

mi'ncat cu preotii saLL cu laLcii eretici recunoicirtdu,-se ori d.e att inincnt cttcei'an alget drept, dar n-eu stat in comttnitnte ar ereticii tlar mai ntareest.e:pc.tleapsa in priuintu preofilot'. lnsri fiecure trebztie sd se Ttrinteoscd cueTtit imie. ptttrit: i ta. $i se czrcine ai printi in connnrittrtt, ctt it ' la rttqdcittni,c|t gi la peeetluire.

' lntrebar'ea 10. Ori rle se cuufrrc ur trcei laiei, ctrre at iscit l i t pentl.1.erbs''rsi ntt .sfcrr in cotttttrLiune eu cretici, sti mdni'nce imTtrettna cri lcriciibrtodocAi?

' Rdsprn:l.s. Ind.iJerent,cL este catLzct relelor; cdci proorocul zice :

\ '

, ,N:u Jacut ' 'deosebire in t re cel c t i ra t g i ce l p inqdr iT ' , 11"2.22,26) . Decise crruine ca tn'todoesii, dacti sirrt :c/ogi, sci nu ad.tnil i po ,r,ri i "n. ,,"o.r-tia Ia ntase com?tna, d.acd mai inainte au ind.eplirtit cpitimia Ttentittiscdlirea pdcdtaas(t, ;i rtacri nzt s-au tnclepdrtcrt d.e cornttnitmea eretiea.Dur, deourece unii, din, neuoie fuqind. d,e primejd.dl, s-arr pingdrit cttt:omunitmea er:eticit, se uo?' printi Ii mctsa comtnri dirytii ce-ii t,or nnr-turist nechibz,uinfa gi .se uor pocilt; gi aceasta sd. nu" se loia Jitril d.is-cernd.ntint..ci: pottiuit imprejtnriri lor acelui caz, ; i.s(t proclttcd folos a-n"tinclttroru clirt, rtceastcr, iat ntt pagu,bd. sujleteascd.

' In t rebureu'77: c t tu ine-se ca cei ce d"oresc sd se bofe?e, ntet i a lcs

daca-i .anteninld. rnoartea, sd se boteze de bdtrb preoli'Ttrata'{i' ,ou ninr.nosculi, dctcd .tttt se- r/ir.se:ste ureu,n presbiter oriod.ocs, sau' neprihdnit?

nad.rtu.risitori ; i sttpetiot' i , norma aceasta, se permite ca presbiteiri i mcn-lionati,, cu'e sint aprili cte Ia,Liturglh,isire dii cattza utnitnicdrii cu er.e-!9!, aac! n11.. se. gdse;te lneot ortod.ocs,' cttit sd boteze, cit ;i, s,1 tlecrsfintele TaiVe, sf intite mdi inainte de ciitre lot preot necople;it 'd" ",.r, 'zf"Ei sd' d,ea' schima monaltald, pi .sri sduirrseascd mgiicitmect lti in'nolmirtttrre,gi .sd rosfiascd Euanghella tu IJtfenie, si sd binecrLui,nteze crpu Io Teofunia.d.at- pregtnlr .s-o spz,s, tntmai in utz d.e printeJd.ie, pettrru' ecr popoi.tul "; ' tny r(tmind cu totul furu de asailtaree. Etanrlheliei, ; i nclrrnilntdi, ltr inbotel. ^!i cle sinfcfl ; i a'oi d.e ucot.d,,.or""r,t i ' n,tt 'ntd.' s(t Jie in't, ' i ,1, 'ncr,,gi acolo.' ::. intrebarea. 12. se p^oute, da epitimie. cerer care s-aLL dezbinat, 5iTzrin.pocdinld. au ,reuenit? scut & se Xtrimi acegtia? ,i,

*

13-17 Scrisoarca: ' Ieodor Studitul

i\! l.Rdspt,llns' Mai inainte s-o" Ld,mutit .d,e1a, cd' trebuie sd li se dea

e p t t l ' m i " i g i e s t e s u p e r f I u u a . r e p e t a a c e e u ; i c h e s t ' i u n , e . . . . , ' � � �., I.ntrebarea 13. Dacd. un eltiscop edztnd in'oreo intro,cfiune -a [9s!

mte,isit, d,e cdtre sinod,, apof ioAryl ar sfin[i ,oreltn presbiter, intrind

ti- itia'ttire, prime;te epttUnie pentnt un tintp anum1t.de la pdrintele

sd?r, ,si dupi aceea'sduiig<igte ticrhile din pteof.ie, rugdm' sd se l(tmu''

reased, ori de se cuuine'a'primi f)e acest presbiter, d'acii este nepdtat?

Rdspurrs. Deoat.ece incot'ectitudinea este clard, nigi mt' trebuie sd

nn O,rriri{ogi d"espre btJra.cliun-ea aceast.o,; cdci l)omnu.L a zis: ,,Potnulii,r'ni Troitn pridu"" iruite bu'ne" .(Lc' 6, 43); nu numai cd' cel de ra

superioritl sdu propritt, d'o, nici clziar cel' ce de la ureun .sf.in't' de arlyi'prtntt iptinite,'?Lu se. ad.m,ite sd t|turg.hisegsgd; cdci.nici acela ntt

L-st'i pieot,'nici iel ce I-a d.ezl,egat nu este sfint; cdci' in lelul acestd

s-", i.art"i na ;i ctesJiin[a toate prescrip,tiunile canonice. . : .intrebarecl 74. in'pritsin{a presbiteril'itr, care au'f,ost hirotott'i$i''de.

ortod,,ocgi, dar care nici n-au'isidlit, ni9.i y'yt ipfrat .in comuniune' ci'

;;.,"";;; mincat itnpreund an mitropolitut C,onstantin, curn sd s9 pro:

ccdeze?. Rd.sp.ms. in priuin[o acestei ch,estiuni, s-a rdspuns mai inainte.

prtn tiiare, ori d,6 a loit o rnasd cornund qt. Constuntin, ori cu ori.car-e

ctiiire ortodocgi, cel ci a mincat trnpreund cu acegti'a, se 1)o' absolui d'e

irilrac1tune n tn*i pritt, pocd.i,n[d cuuinitd, n'LL nurncti pett'tru ca sd pootd,

"tin"o lclotattd. cu -cei

ce r-ou pdstrat cura[i,, ci y, pentru ca sd po^t(t

piti.ip" La preo[ia d.e care s-a inttred,nicit. Iar md,sura eptimiei, nu se'wiii"'n"tare'precis

ma inainte, attt d,in canlza insusirilor persoanei, cit

;i Zmpreiurdrilor, este suficient insd. a se da epitirnie de doud ctt'i sau

de trei ori 40 de zile.lntrebarea 15. Cun sd 5e procedeze in prittin[a presbiterilor cu're:

au fost hirotonili, d,easemenea d,e cdtre oTtod,ocgi, dar care din negtiinfd

au mtncat impreund. cu presbiterii, cure au mincat impreund. cu acelagi

mitroPol i t? t / -r ! ' I i ' i ; ( : t

RdsTtuns. Esfe scris: ,,Tbit bbt ce ua plgalyi d.in- ne;ti'inld' .se ua

curdyi,, $ Uolse 4, 2); astfel. cd. ace;tia uor fi liberi de orice epitlmie.

intrebarea 16. Oare presbiterii ortodocgi, anume llsriu, gi cdlu^

garul Eustat iu, au r l reptul , de a do ppithni i?, ,- i r r i i . r l i j , . ' , ,1 .Rdspuns. Incd ' ,mg i 'han in tes-osp- l ' scd t rebu iesdsedeaep i t in t r t '

Dar, deoat,ece.s-a pus i.nh.eba:e* qri- de se.cuuine sd s-e deq epitmie'

CeL ce nrl are prerriin, tn Ligtsd de presbiter, se poate ulinut p(t nu se

ctrcine ca Si cdlagdrul simpl'tt' sd dea epitimie' ",i' i'r

intrebarea 77" Cum sd se procedeze in priuinla nt'onahului, core din

ne;tiin$d. a primit schimo sftnld" il,e la un prasbiter hirotonit de cdtre'

un episcogt caterisit? : : ." :; ', .l RdrpUns. In alt capitol s::ir spasicd o_ribe *a ptngdrit din negtiinfd,

se atrdgigte; gi nu se fennite a ie feri de a:mf.nea impreund 'cu unut

ca acesia; ti tot aga ci atlii, care intre$i.n Lnlelegerea ,i prietenia'

1F

I Nicolae

.. : Aeestea li le-qm d,esfdEu,rat dufit putintd., ca unu,ia ce eSti inarntonie si impreund Lucrdtor cu, noi, iai tu transmite-Ie cu prua,engafr.alilor ca,e uor intreba. ,,cred.ittfct,.u este a tutttrrr'. (ll Tes. i, [1,';rnlci acesteo .nu se uor etpu,ne rnziltor.a, nu, nuntcti d,in ccnrza nepriceperiicd.lc(ttorilot' de ,Lege, cit si d.i* carz& ispitirii cetor care d,e.tii ptitere.Iar pentru mzitele si frttmoctsele daru,rli trimise ae cii prrea cucenrici,sd primeascd de la l)umnezcu rdsgtlatct rneritata, ;t aici- ae la noi acestedaud. costtri intru uninti?-ea prieieniei. Rami.nel| "u--urn" i.rftru Dvnt-nyLr,Pleo cinstipilor, rugittcltt.�,tl pentru noi pucdiogii, spre a ne hwred_niclii de cele ntai Uu,ne ;i crrre n&.uc mintuirZa.

scrisoarea cup'rncre lT intrcbari puse de calugarur Metodirr, ll careraspuhde Teodor',Studitul, -;.lrir.intl: iri imir.ea in c6munitate3 1rr.eofeasciia_oc'lor-hirotoni{i in striiniitate (1 -J2;; "o*uniunea cu clericii care alrdderat la erezie (a_.b); primirea 'ronairiior ""*;;;"iiae p.*oti pitutj(6); reprilnarea monahitor qi preolilor care au adresat in scris la erezie (?);p:inrirea la nese'le comllne a monahiior care ar-r piir;isit viafa rnontrstici(B); a presbiterilor eare au mincat impreund cu ereticii (g), qi a laicilorcare'au aderat in scris la erezei (10); daca se permite a administra botezulde necesitate, de un preot p.rtat in'Iipsa unui ortodox (1r); sancfionareaschismatiscului care a revenit la biserici (12); valabilitatcti 5irotoniei sij ' ir-gite.dg e,retici (13); sanc{ionarea celor ce au stat in mocl voit ltr rnasa cuereticii (14); ;i situa{ia celor ce negtiind au luat masa irrrpreund cu creticii(i5);.oprirea c;ilugarului simplu si clea epitimii (16); r,alabilitatea insti_

tuirii in monahism je gatre un preot citerisit irzl. nupri cc Nichilorl1 a-cgsle probl.eme s.fdtuieqte pe m-etodiu si transrnita cu p.uclcnfti acesierinduieli numai frafilor care vor intreba gi ,,slnt in armonie ;i imprcunaItrcraitori cu noi6,. Acestea nu se rror elxpune multora (aclici ir"frfiiy, "tiidin cauza ,,nc'priceperii calcatorilor de legel,, cit Ei din cauia ,,ispitiriicelor care .defin puterea". scrisoarea se incheig cu transmiter.ea'siltrtd_rilor cle rcveren{i cpistolare.

CANOAI{ELE LT]I NICOI,AE AL CONSTANTIIiOPOI,ULUIt . (1086 - 111r )

C.\NQNL,t. 1: (CALUGARTT poT TNTIIA iN ALTAR)Intrebare. Cuvine-se monahului a intra in sfintul altar, cici aceasta

se oprelte de canonul 33 aI sfintulgi sinod trulan, cale nu ingltluiecelui ce nu este pecetluit intru cite$ sau monahului a cinta sau citi peamvon; asdmr-.nea si eanonul 15 de la Laodiceea, ;i al l4-lea al sinoduliial doilea de la Niceea?

ll5spuns. Este oprit ca monahul fir6 de hirotesie str indeplineascdde pe anrr'on ca cite$ul- slujbele citefului; dar socotesc ci pentru cinsteacuveniti schinrci nronahale nu trebuie sd se opreasctr moriahul, care nus-a ftrcut vinnvat de nici o infracfiune, de a intra in altar pentru ca sIaprindi lunriniri pi candele.

fJ i3. 69 TruI. ; 14 : in. Vl l ec.; 75, lg, 21, 4J Laoct.)

&

2. 3 Nicolae

Cele 11 canoane ale sfintului Nicolae, nu' sint decit 11 intrebiiriciilerite, la care rdspunde cu conpi:tenfti patriarhul Nicolac. in primulcanotl se rdspunde afirrlativ, la intrctrarca daci monahul poate intra inaltar. A se vecles gi: crrnoanele 69 Trulan 5i 15 Nichifor, ca $i cauoaueleparalele.

CT\NONUL 2: (INGENUI\TCHEREA NU ESTE OPRiTAIIOTANITE)

il{ 7.1Lr,

lntreb. Se cuvine a nu pleca grrnurrclrii sirnbirta, precum nici dumi-nica, nici in Cincizecirne?

Risp. De canon nu s-a oprit; nrulfi insd nu plcacd genunchii dincauzi ed simbita nici rru ajuneazd.

(66 Ap.; 20 sin. I ee; 55,66,90 TruI.; 78 Garryr.; 29 Laod.; 15,PetruAIc.t.; 91 Vasile c. M.: 1 Teof il AIer.) ..

In acest canon.se rdspunde afir.rrrativ, la intrebarca'dacd se.duvineca simbdta si nu se ingenuncheze a;a cull e rincluit pentru duminica,ardtind cI unii nu ingeuuncheazd pr:ntru cd ntr aiuneazii ca $i duminica,dar tru existih nici o intr:rdictie canonicd ca sd nu sc ingenunclteze gi nicinu pdcittriesc cei ce fac aceasta

( ' \NONUL 3 : ( t 'OSTt 'L S iNT i : I \1 , \T l i l )

Intreb. Trebuie sd finem lrostul lunii lui august?Rdsp. Mai inainte postul a fost irr acest tinrp. dar apoi s-a stri-

rnutat pentru ca si nu cadl laolalti cu posturile altor popoarc, .care setin de acest timp. De altfel mulfi oanreni lin ;i aeum postul acesta.

In lrcest canor"r prrtriarhul Nicolare rrispunde la inl..rctbarea claeir tre-buie sii se linii po:{tul Sinteinrir:ii (a lr-rnii august), iu st:nsul ed acest posis-a tinut in vechime, dar eI s-a mrrtat pentru a nu coincide cu postulfinut de alte popoare in accst tin.rp, coneluzionind ci: de altfel armenii {ingi acurn postul ac-'esta. I)e observat ca patriarltul Nicolae nu indicd nicicind s-a mutat $i nici cincl si se fini acest post.

Chestiunea postului Adornririi Ndscdtoare dc l)unrnezeu. aqa eurnire:zrrt:j din canon. era o clhestiutre controversatii. Balsamon, eare s-a'ocu-pat de aceastir chestiune (in comcntariul cunonului 55 q ltri l\l larcu dinAlcxanclria, Sint. At. MB8; qi in epistola cdtre Antiohian, despre.postu-rils 6ays trebuiesc finute in fiecare an Sint. At. IV 565 ;.u.) nrenlionr-azdsinodul Constantinopolitan. linut sub patriarhul Luca (1156-1169) lacare unii :ru su-.linut .,cI accst post ntt t.rebuie sd se !iu:r, din cauz;r cda fost strdmutat pe alt tirnp", intocmai cum aratd Ei patriarhul Nicolaein canonul de fat[; dar ci altii, dimpotriv5, afiimau cd trebuie sd se {in5,pentru ci chizrr patriarltul l.tricolae spune in rirsputrsul s[u. c[ aeest posts-a linut in vechirre, qi cd numai mai tirziu s-a strimtttat. fird sd rezultedn acest tdspuns nimic, eind gi unde s:a fdbut aceasta. Patriarhul Luea

ltF

470 {--6 Nicolae

in. unna dezbaterilor in contradictoriu,. care au avut loc impreund cusinodul au hotirit insri e5:',,Acr-:st post trebuie i;i;rut fard nici o-exceptier,,li drept argunrent atr invocat ,;autoritatca Tomosului unirii ' i clin anul921, in.care, printre posturile de peste an, ss indicii pe linga posltrr pag-telui, al Naqterii Domnului qi cel al adorrnirii Maicii Domnulni. La intre,barea cit timp si se posteascd, patriarhul Luca arati cd dqi despre aca,stpqqt, ca qi despqq_ cel aI Naqterii Dorrrnului nu avem'nimic scris, totu;i noil*eiiuie sd urrnhm ,,predaniei bisericegti nescrise". Ei sd inebpem postulAdormirii Maicii Domnului, la 1 august, iar cel aI Naqterii Domnului la1 noiembrie. Aceasti'dispoei{ie a patriarhului Luca a intrat in uzr-rl Bise-ricii Ortorloxe qi ea se pistreizn gi azi; '.! in sensiil ei trel:rfic:l si''intcrpre-tam ;i lAspunsul patriarhului Nicoiac. i

CANONUL 4:(CEL 1NDRACIT NU.SFt CUlr iNl. tA):

fntreb.:Cuvine-i'e'bei demonizat a se impirti,si cu Sfintele Taine?FiindcE Sfintul Timotei la intrebarea in aceastd privinfd a rispnns inli.-alt fel, gi Sfinfii Apostoli intr-alt fel, ;i urmagii lor intr-alt fel.

Rdsp. Daci cineva pdtimegte de veninul negru, incit se' pare cIeste indrXcit, nu se va opri; dar dacd cu, adevirat este demonizat, niei-decum nu se va invrednici de cele sfinte, fiinclci trumina nu al'e nici ocomnniune eu intunericul.

(79 ap.; 6A Trul . ; 2,3,4, 14 Timotei Aler,)

ln acest canon se aratd care din cei socotiticare nu se pot impiitdqi. " I' i

CANONUL J: ( I rOI OSIREA PRESCURILOR) ' '1rr I"r

' r ' ' ' i t . { ,

lntreb. Cuvine-se preotului si mdnince fird deosebire pi cum vo-iegte cele aduse in bisericd, precum prescurilr: gi vinul? si de sc cuvineja Ie rninca ca piinea obignuiti? ;i ce trebuie sr facd tlacd s-ar adunamulte de acestea?

riisp. PSrfile din preseura, care s-a inrltat si nu se mxnince tlecitnumai irr bisericS, pin[ ce se vor consuma toate; iar pdr[ile din cele-lalte prescuri se pot minca ti afard de bisericx, insd separat si singure,iar nu cu lapte pi cu brinzi gi cu oud gi cu, pepti.

(3,4,.38, 41 Ap; 7, 8. Gangl; 37 Cartg.;.& TeoJil Ater.)

. ,8" reglementeaz-d consumul prescurilor Ei a vinurui aduse ld artar.

CANONUL 6: (LEGATLIRA EGUMENULUI, RINDUIALA PENTRU

: PLECAREA CALUGARULUI DIN MANASTIRE)

lntreb. Daci un edlugdr, oriunde ar fi prinrit tuntlerea, se tulbuiijsufletepte de oareeare intimplare, gi voind sE.se indepirteze. din mdnistire

, ; t l f t t ' l

demonizafi, se pot, ;i

kx*:

11l? ' .N ieo lae i ' " f i

din ejrirza aceasti ar plinri legitura de la'lrroicstcrsul s,iiti, ce si'faci in

acest ca:l cdlug[rul aicla? si descolsidire tulllurareb sau legltura?Itdsp. Se cur-ine sd spunir proiestosului ceca ce il tulburi;- $ daci

din cauzi accasta se sl la l i t pr inrejr l ie. s i re i r ldepir t t 'zc dc aeglo, l i -sairu f in i 'seama de lcgi t t rra intprts i lu i dc Proi t 'stos. r lzq r ,rr i* . i i' (4 -strr , . 1y ec.; 19;Z7"sir t . l : l l ' ,ec; 73'Carf l 'g ' : 2, J,4 sir t ' I - i l ) '

se arata concli[i i le ir1 qalel,prp .ciilugdr poate piirisi nrinistirea Dincanorl trebuie ra r"tii lo"r

-.a-iil"Jii tit saicti6nat c16' proestos si nerirultu-

mit nu poatO plrisi mindstirea dupi 'r'oia sa: pcntru cii este pedepsit.

ci trebuie sd arate aceasta episcol:uiui. singurui in drept si' iudece- cazul;

si dupd a sa cltibzrrinta, si-l al-solve cle clatoria de a rdrrit 'te 9i mai departei"--T"A.itlte,,iai.i Oe legetura (pecleapsa. jr,rrlrnint) la care a fost pus

rJe c5tre egumelt . . . :

6ANOI1UL i : ( I -EGATUI IA LGLr l i r \ULUI . STAREt ' iA NU SLI

tio$TENE$TE) .r j

l i ltr.eb. Daci egurrrenul, sivirlindu.se, a l6sat pe altul irr locul siu'

dindu-i legitura sd nu sc irrdcp5rteze dirr acea rnanistire; dar -acgst3'eurioscindrr-fi neputinio ..". ,-nt' in.l*pilta. Ce trebuie dar si ,faci in

privinfa acestei legituri?Rdsp. Legitura estc fdrh der tetnei,

t6rie, Fi cel legat, mergind la arhiereu, ;ivitoarc la sine, se va dezlega.

li din cauz.tr accasta este firdinforrn indrr - l desPre cele pr i -

' (32 Ap; 74 Sard. ; 141 Carta. ) ' ' i i l

in 4cest .canot l . 'c r is l lundc , la i t t t rebi l r r ' ; t : Cc temei arc i }egi i turdi; ir.r t ibligali i t scrisii si iu l)rin jttr iutl i l l t . l irsatti clt: egutlt-rr. l- lc patul.,,f lc

l l<.r. lrte. cu privire la per:soanii car.- sri-i ttrntcizc l lt oqttltrcnit:.. , i tr cazti[

cI .cel'ce 3'fost clestinat, cll clovacll i c;i nrt estc capabil, stiu in cazulcii 2ccsta nr-r acce.lttr 'r. Tn.concrt-.t, se ,if i trcabii, i tr l tr inrrtl ctttZ. r 'r ' .sl i faC;,.sr'r-l primeascir pe cel cc a fost dc,sernnat prin legirtnint de st;rrclul biitr itr,tt-, | i iz1 L.gltur:i j 1cpstuia siru sir sr: proet, 'clcze la ate'qcrca.tttrui l l t c';tttr]en.:,

i;rr itr al cioilea caz' clacti 'reftrzi ' si i- l ol-rl lge pc c9l dc'r:tnnat' tot in bazh

lbgiitrrri i etlr i irrcr-ru'lr.ri l t l tr in. si ltr itrca.sc:i ( 'gtl l ttuniir, iar ditcr-r tru 1r' irccept; 'r-

s i f ie pr d, '1- rs i tln ltr irtrul caz. rlacd fratele descirrrlrt t1c c,;i-tnti 'nul biitr itr lrrir le5tr"

qgunrc'nia confornr k.rqlmintr.rlui siry, dor clernisioncazd elupd u1 tinrl:.dildu-qi seama cd nu poate far:e fafir cerinfebr. sarcir 'r i lor equmeiraturtt i.

1:ltr iarhul Nicolac ri ispunde ed disl;ozif ia e.;trtrrcnulrri biitr in eqte firrirtemei, q;i prin ururar(-r 1-i legiirnintul. ci lruia i s-a cul;us troul r:qulnen, t lstefird tir ie. Drrr. intrucit leganrintul. probabil s-a fi icut in scris sqp,.prin'jurdmint, patriarhul Nicolae dispune cq $i, form'l l sa fie l ipsit der tir ieun astfel cle 1ct. Ac'easta se va face supr.tnintl episcolttt lrt i rtparhiai..co.l1p3r:.

tent. cazul care sittgttr are 1lr-tterea ea dup,-r a sa chilrzrtin!5. s;] rczrrlvrproblerna.

172E-10 Nicolae

: i cANoNUL 8: _(PREOTII ctATEltISiTI $I cEI cE pARAsEsc pREo-TIA SE NUMARA iNTRE MrriENr)

clle a pErisit preofia de buni voie,_-constient fiind de ;in;;;iil;",;;zic5: ,,Bine este cuvintat Dumuezeu", sau: ,,Dumnezeu "o -ii*tirr";iupe noi", sau:,,Adevdratului Hristos", sd timiieze cu cddelnit", ru,, "'ruimp5rtisi in altar?

Rf,rsR,'Nu. Ci 1e va, iindui in loeul mirenilor.

^ _ (,1;;-17,.62.Ap.i -12 sin. 1 "i,c.; O s_in. III ec";:7, 14 sf,. IV. ec.; tl, 26,ru,rr,. 9 Neocez.; J! Cartg,; t"6,sii I-II1:3, Zr iL,rtiu-i."i'.;,s C,hir;l Ate.x.). 'Lb intrebarea $a9r foi$<; .slyii un pqeot caterisit, sau care.a pdiri'sit

P-r*tio de bund voie cofrsiderindi-sb "i""rrt,-ilspuiij" """e"ti;,t"d;i:ficind cd unii ca aceEtia si treaci in rinclul mirenil6r. A-.u rr"".l"u'Ei'a"".?1 U\/I

2c.;.27 Vas. c M.; I N-egc€z:, cale tratea;t "0";;$i-.f,"rti""]". "-"

CANONUL 9: (cEI pu$LsuB CiTiRCETARE DUHOVNiCEASCA,

. Intrebare. Ce insemneazi ce-qa ce zice Sfintul Vasile in privinfaepitirniilor nrici: Fie inr5turat d; r" rri"""rrt"iui" |"t"i..it mxruiiigreselii?

.-- -.-T-.lrguns. lnsemneazil a se ripsi cineva de binecur.intarea care se diln Dtsertca.

canonistul N. Milag ldmurelte in cornc:ntariul siu cc trebuie sIse infeleaga in acest c-anol prin binecuvintiir:i bisericegti gi epitimii mici,termeni utilizafi . in intrebarea pusd. , I'

,,Binecuvintlrile bisericeEti menlionafe aici, spune N. Milaq, sintac'ele binecuvintdri p9 .carc re dr episcopul sau presbiterut pe,rt"u""ugi-gi.une, sau spre a intiri poporul cre'dincios cu ajutorul divin,,. De ac&tebinecuvintdri, spune patriarhui Nicolae, se lipieEte mai mult sau maipufin. pdcitosul, potrivit_ gravitd{ii plcitului'in"care a erzut. (opi;i;aceasta o impdrtiqeqte qi Balsamon: in comentariul s5u Ia acest'canon.Sint. at. I\, '425, cL N. TvIilag, Canoanele Ii, II, 2b5).

Epitimii mici. se numesc, cele pescrise de sfintul vasile pentr:upicatele mai mici, aga cunr ne indicih acesta snb nurnerele 11 p-ind la60. Cf. N. Milaq, canoanele II, III, 255).

CANONUL 10: (CUNIINECATURA SI ANAFORA CEI OPRITI DE:LA CUMINECARII NU pOT LUA NICr ANAI-URA;.

r, lntreb. Se :euvinb ca cei oprlfi de la sfintele daruri si mlninceprescurile inilfate? .

' REsp. Din viala Sfiritului Teodor Sicheotul aflim cE ei se opresca minca.

(3,6, 38, 41 - ,1p.; 7- 8 Gnttgr. ; 14 Laocl. ; 37 Cartg.)

47311 Nicolae; I Preseriptiuni canonice

f.:r,; ln,acest, canon, Ia ,intrebarea, dacd cei opri{i. d-"-}u impirt' iqanie

pot,sd mdnince urulb.e (frescurile inirl{ate). patriarhul Nicolac inl.cind

,rrtoritut"u sfintului T"ocio. Sichcot.l (+ 613). rispunde cd. cel ce ntr

"J" ""ua"ic de sfinto im'irtaganie nu'poate sd priureasci nici anafora'

C A N O N U L l l : ( C A N O N I C O N U L L U I I O A N P O S T I T O R U L . ( S AN U S E u n v r g z p - n i x D u i g ] , I l - E D E P O C A I N T A A I , E L U I ] 0 , \ N

. POSTITORUL)):

Intrebare. Cu'ine-se a pedepsi pe cinc.a potri' it caironiconttlui

lui.Iban ,liunitorul?t- t-iil;;t";;.; Fii.,a"e acest canotricon uz.eaz'a de multir blirrrlefe' nc

rtrrrlti i-a pierclut; .ii" "u""u aceasta cei ce curlosc binele ti se abirt de

la el, trcbuic a se indrePta.La ultima iti".t .{r" pusi, clacd se cuvine sau nu a fine s93,m1 lrr

aplicarea epitirniilor ,1" ;;";".l;iit" tui lcta. Ajrrnitorul patriarhul Nicol;re'

;ffi;;il i[":o forma .igor,sti, cir.intrucit nrlc.,t pirinte tratind cu multi

blindele in aplicarea"cpititniif- , .5i.,.pe multi i-i piercltrt", consideri ca

sd nu se u.meze rinduielilor cle pocdinlii ale acestuia'

c. toate n"nrt*,-r.i.o-undu.ua de a se urma culea mai rigoriski, a

slintului vaSile ""r'uu* i,i-u-"rin. sfinli p'drinti. totuti rinduielile cle 1m-

ciiinlir ale sfintr-rlui roon Ajuniitorul_au intrat in uzul Bi:rericii Risaritenc

clc peste tot. Si Cnn,'ii.ri-iui Ioan I'ostitor-ul sau Ajunitorul s-a inclus it't

M'iritvclriie,l Mare qi se respecti Si azi. A -*c 'edei 5i canonul 3 aI sfin-

t'.ih,ri Ioau Ajunatorul'

t . '

. DIFERITE PRESCRIPTIUNI CANONTCE

CANONUL 1: (CEI RINDUITI NECANOI{IC, NU SINT EPISCOPI).'.

Ce lucru ingrozitor, am suferit noi, decit poatc -ci. 1s{e clureros

"a oo un ..ufcrit t i*i" li c5 nu ne-am socotit a fi vrednici de patimile

frii. il.i,tir-Z €. ap. S, 41). Dacd sintefi indurerafi cd loi sub eerul liber

o?'i""t i"o1i'Creaioriui cerului .9i al p6mi"l"lgi: elin -cauzi ci loca;ul

d e r u g n c i u n i a f o s t c u p r i n s d e p r i m e j d i e , g i n d i f i - " t : : c e i u n s p r e z e c e""""iJi erau inchi;i inir-o cameie, iar cei ce au rXstignit pe lfristos,.

;#;;;';erviciul divinic iudaic in templrrl celebru. I)ar poate ci ;iIuda,'cel ce a preferat rnoartea prin spinzurarea viefii rusinoase, s-a

"iai"t mai. utes decit cei ce 6stdzi, nu -s9 rupineazi de orice invinovi-

;il;-; "^tti""itor, ;i astfel sint gata in chip n-ern;inat pentru fapte imo-

i"1".-u" -'e'ixiiti iryel,rii de i'orbele lor rnincinoasc,. cirrd afirmr cd,

fropovaduiesc cretlinia ""o dreapti. Cdci aceia nu sint cre;tini'-ci de,

cei ce fac comer! din creptinism, deoarece din;ii totdeauna preferi ceea

"" t" ado.e lor iolos in viald, vieluirii dupi adevbr' Cind au crezut cd

vor cigtiga degeaba acea intiietate, atunci au consimfit cu vrdjma;ii I*i

n"rn"""J", iar cind au vizut cd poporul .se infurie, -iar6;i fdfdr'icnsc

dreapta credinfi. Eu nu ;tiu dac5 aceia sint episcoPi, li niciodati rru

g

4742 Prescrip(iuni canonice

vol soeoti irrtrc preofii lui _Hristos pe cel ce prin miini nrurdare, a fosta5ezat Ia conducere sr)re distrugcrea credinlci. nr"'-iri*" eu. Iar daedr-oi s i ' tef i ce'a t le partcra'oasi"r i , f i re5te ca'ef i j r r<lcca ara ca 'oi :iar. dacd vefi jucreca 'r1guri, ficcar:e va ii stdrri"";:;,;;;irrerii sare; inr,noi sintent ner.inor-afi de sirrgc,le acc,luia.' Frest:r'iptia 1. rrrescriptia ace'asta este un-6xtr.as cli 'tr_o EpistoJi (240al' 192) a sfintului vasirc c"i Ma.e adresati presbite.riior Ji' Nicopole, di'

:i lt- ?i6, in legirtur'5 ctr un oarecarc lirontori, crrrc a fost ilcgll instituit c--p.scop, 1i caqc persecuta pe lrresbiterii care nu-l rccu'oli"ri, io.nlui "-cestuia. arirtind'cir normi.'cancnica generald ;" .;;;l;;iaici este r:i ceirindufi nccano'ic nr si'rt .cpisc.opi, i 'clcamni pe presbiterii persecutafil5 lu-1.""-"ep!9 Il9 elti-<copul inst tirii necinorric si si'nu cliiscuro3"ze sufle-te'c1". "t s'h nidijduiascd_in .jutorul lui Dumnez"", "",:" ii;a scdpa de acelom. clespre car. sfintul \rasiie clcclarir cd nrr-l ,"u".i,r*s1" ca episccp cano-n ic ins t i tu i t

CANONUL 2: (RINDUIALA PENTRU TI},IPUL $I CHIPUL CUMI.., NECAIIII)

Este bi'e pi folositor. 1 |9 irnpirtbgi in fiecare zi ;i a primi rlum,nezeie;tile taine. c5ci insu;i l{ristqs zice: ,,cel ce irranfnca trupul meu;i bca singcle ll{err, are viafi vcsnicr,. (Ioan 6, s4). narl noi ne inrpii.-t5;im de patru ori. in-fiecare_siptirninE, tluminica, rrriercurea, r,inercasi sirrrbdta, li in alte zile, cind se face ponrenirea rlreunui sfint.

Este-de prisos a dovedi er nicidecum nu grege;te cineva, daci invrcmuri de prigoali, inli.psr -de p'eot sau ae niuishisitor, cstc -"ori-

strins s.i pri'r.ascx impirti;ania cu rnina sa to;p;;;:-;.oarece aceastage dovede.;te pri' !1,se+i f_aptere din obiceiur iiaJ""gur ce"i toli-"aruviefuiesc in pustietifi, trnde.- nu se gise;tc preot, pdstrind eu.rine,citura,aensi, se irnpirtipesc singuri. Iar iri-Arexancrria'$f i";;ipt, foarte acrc_seori chiar ficcare dirtrc laici are ir casa sa 'curnine"it,irx,

li "iira,dore;te se irlpirtipegte; _circi tlupi ce preotul a adus rtcja jertfa fi al3t-o. in primire, apoi.cel-c9 o_pri'repte trerruie sr creatr' ci se impirlti;c;te ca de la preot. c6ci ehiar ri ' in bisei'i"e,-p.""irr dx px,.ti"i",Jdin curnineciturS, ;i cel ce o prirnert: n line cu ronti puterea, ri apoicu. nrirra sa proprie o duce la guri. Deci aceea;i valoart:, arc, ori dc;trintc5te ciner-a o singuri 'Eriicici din curni,r,i"at.i,le-J" il ';r;: ;;;daed prinrr.;te nrai nrulte pirficele dcodatd.

Prescr ipf ia 2. . \ccirst i prescr i l l t ic cstc urr lx l ras dintr-o t ,pistoia (rr3aI" 289 al sfintului vas. c. Mare), sc:risii ra sT2 rrnui ,r;trecare cesarie. Inea se aratfr rinduiala.pentru tinrpul gi r' 'hipul etrminr.cdrii. raspunzindu_..,r€ulume la doui chestiuni: cit de'des'trebuie se ne impdr:iiqi*; si daed, in

*h;..

3, { Prescriptiuni canonice476

l ipsa preotului, crctlinciosul siml:ltt. se poate cumineca cu mina sa pr()i)l ' le'

A se veclea Si carr. ;B' i i - tOt " t i , s inocl i r lu i Tmlan. l rentf t r r i rspurrsul l ; r a

dor t l r c h , . , s l i t r t t t ' .

CANONUL s: (POVAIUIRE qA-TRE PREOTI PENTRU SLUJIRFA

sltxrnt LITUiIcIIII 9l PENTRL cUMTNECARE)

Strdduie;tc-te o preotule, s6 fii lucritor f6rd de ru;ine, d1n1rt

irra."ptirra cuvintul uai"e""fui. Niciodat[ si 'u mergi la slujba sfintd

""irra "rei-i'ic irnpotriva cui'a, ca 'ru curnva sir alungi pe Nlingiietorul

i;-;i;" stintui rf"iUi. N" t" i,td*"u, nici nu te certa, ci st6ruirrd in bisc-

;;;-;;;;:i" ;i "iilite pin6 ia ceas.ul in care trebuie sd sdvirrerti dunt'

nezeiasca sluib5 taiiti"a, pi astfel si pi;epti la sfintul. altar c' poc6in[It

;i"u i"i*e c-uratd nepri'i,rd i 'eoac.e;i incolo. ci cu frici;i cu cutremur

le -rt"i

i" fota impliai ri"i """""i1or. Nu gribi ori scurta rugdeiunile

ai" -"u"ru

p,r"te*ii i* griia ornenelti, ;i nu fine fea1l- de fa'ta oanreni-

lor, ci privegte numai-ia'"impiratul "ni "u st6 de fafi,- Fi la puterile

;;Ftt iui" rtuu imprej*r'. Fii vrcdnic indeplinitor al sfirrtelor canoane'

Nu liturghisi inrpreirrii cu cei ce sint opri.ti de a-liturghisi. BagE -deseam6 inai'tea ""i Jui,-"um-liturghist';i i 'si pe cine inrp6rtSge;ti '-I"

uita porun"a nom'ui.ti 'pi

u sfinfilo-r Apostoli- iat'e zice: ,,Nu dafi 'sfi'-

tele ciinilo" ;i """1""""i1i -e"daritareie inaintea porcilor" (l4t'- 7, 6)'

ilrrfi:"x-a" astfel decii'i ;i de celelalte. Vezi si nu cazi de frica oa-

m e n i l o r ; n u d a p e F i u l l u i D u m n e z e u i n m i i n i l e n e v r e d n i c i l o r . N u t eteme in acel ceas de careva rlintre .ui-*iarrili ai pdmintului, nici de- cgl

.l p*"te coroane. Celor eare sint 'redniei de dumnezeiasca impirti-

i""il, ta le-o dai in dar, precurm 9i tu insufi ai primit-o' Sd nu o dai

celor ce nu li se permite .tu .lo*tt"reieFtile canoane' cici ei se socotesc

;-ii-;-ptgtnii; ei'aaci nu se convertesc, vai atit lor,^cit ;i acelor care

ir l-*paitai".".'ri"ga ae seamd (nu m'5 prive;te pe mine ci pe tine)' ca

nu culnva din neglijenfa ta, ;oarece ,uu alt"*'ou si atingi Sfintele Taine'

nici s5 se umezeasea sau si se afum", *" si umble cu ele cei profani

;i ;;;d"ici. Dacd o"i 1irr" seama tle acestea .si de unele ca aeestea'

i" ""f mintui atit pe tine, cit 9i pe cei ce asculth tle tine'

Prescriptia 3. Conlinutul acestei prescriptii i l tronitituie iudrumarea

"",, po*,etr.riiea alcat-uiti- ao siint.,t Vasite cle Ia anul 3?5, pe care acela

o diidea fiecirui preot in monrentul hirotonirii. cu privire la modul cum

trcbuie sd sdvirqeaca -ili"ti

Liturghie ;i sd inipirrtdseasci pc ereclin-

cio: i i sI i .

. CANONLTL .1;,( INDRUMARE PENTRU DIJHOVI\ICI)

Epitimia sa nu st, dea simplu dup5 cantitatea pdcatelor, ci sh se

a i b l i n v e d e r e ; i i n t e n l i a c e l o r c e p X c 6 - t u i e s e , . - c 3 n u c u m v a v o i n d s icirpe;ti ceea ce'"-u "ttpi mai mare si faci erdpdtura' si striduindtr-te

"aitrar"pt"ii ""ra "; ; cdzul, sd faci ciderea mai marei cdci eei bol-

5 Prescripfiurri canonice

na'i $i cei distrafi, dar mai ales cei crcdafi voluptdfii rume;ti, precum;i cei ce se f i lesc cu.or igirrea; i puterea lor, c* incetur-; i puf ind atenf ie,r lau Picatt ' lor lor, tof i_ace;t ia, 'pbt d.5i- t , . t 'aeprin ' l i - 'nu,rui in parle sise libeleze de riurili le care ii cuprind. lu" ,ro"ii -"in".."

di'tr_o datdpr.r'oacr indreptarea, foarte rr;or ii va lip:_,i ao ina.elrtare. cdci s*ile_tul, inrtattr cc cstc adus-i'stare de a fi frri g" ";sir;;lua"'i"-jirJil;;;i atunci nu nlai asculti nici clc ctrviirte ttlin,i",'-i i"i 'pri' amerrinfai.nu-sc intoarce, nici prin binefacqre ,ru ,o i"rrorJ"ii"; ci devine rrrultmai rdu decit aeea c<'tate-trcspre care prorocur zice do.ir:lrinr!_o: ,,[af*ta s-a ficut ca c,ea a clesfriuatei si tle niirrir-ri"-t"'.,rsi,.,r,.,ri,.. Din cauzaaceasta pistorul trebuie si aibi nrult.l p"i""p"."--"""'oe ccrcelr.zc diirtoatc 'irfi lc .starea sufreturui. cici precum riurfi si't cuprin;i de 'cbu.to ;i carl irr crisp.rare cu privire iu'roirri,ri.";l;;,";i;;u'.."" ,r,, au 'urursd suporte docroriile arnare, astfcr ,i"t ;i;;i-;;;;; ';"u ater_.tie cerorsufletepti; din cauzi ci nu li ,-a aat pedcapsi potrivit 'Ecatr:I.r., .,i rlc'irrnrult mai rdi ri m;ri rrrult p5;tui;s;. pri' urmni." ninri" cli ' acesteanu trebuie si .imnE_,re"xa,tii,lot, ci toste celcetirrcru-r" .iia"","ir.,"i,ri

fi:fl:t;|,n"lltt." cele coresp.rrrritour", ca nu cumva srrdduinla i;i ..,;

, . f1'cscrip{iu '{. Aceastd prescripfie cuprinde incrr.r_rmdr.irc adres,lc du_l;ovnici lor de cAtre.sf intr-rr Ioan Gurt i cre iur. A;;- ; . , , i ; , , s i canoirur 11 Iecumenic, qi.N. I{ilas, Canoanel" pari"o l- ;;i. i, o"Sl'Og

I CANONL' t , J : ( l rO\ ' , \T t r t l l ' j )ENTRU CIJ ' \ ' INnC, \ i iH)

' * ' - l i :' t

^ .J-edci I : rut ! i sc i r t t ; ;art i rs( 'cc (- 'u trul lu l Iui Hristos i rr c lr iyr s i , rr l r i .or '; i i ' t i r rr ' l i tor, s i sg i rrr ' i r td1r, . ,c urnr ind nrai nru!t obicei ' l r r i c i t ; i legi i ,deci t 'af iuni i r i chibzrr icr i i "uroG. s"-r ; ; ; ; ; ; ' ; i l ; ; c i rr t l se apro' ictimprrl sfintei Patruz-ecimi .si a pa$tilor,-oriuncle ar fi-cineva se impiy.-t5segt. eu sfintele Taine. oo, r,, t""tiir" ,n *!" fi"i]r."*"i sirbrtorire,ci sE- s.e cureJe con,stiin{a ;i apoi sE se inrpir.td;easc5; clci cel necurat9i cel ne'ri'rlnic, nici ri uli"rrjtou* 1". ":t*_ i"d*iiiJut a se irrrpirti;icu sfintril 5i prea infricagatul- trup.

-Cici ginrlelt"_t" J""ei ce participarrla jertfele Testamentrrlrri 'Vechi "i""-"., b5gars ele seam5; li mai i;raintese crrrilau $i in toatc lrrivin{ele ""otl "u"uii- Iar t",""i"a te apropii cle're'tf5, de care si ingei';i. tt";;r;, i;otbrigti lucrar.ea pot'ir.it impreju_r5rilor de tinrlr. si. cu rniini si buze rnurdare inorez,nejti si te apropii<le t''uput ri sinpere r"i n'iuto't b;fid; iil#;t;" ai 'rca srrsinrfi cind ifi tiir.ru.-e qura; isr pe lmpdrat.rf "*r:,r"ii"i, il sirufi crrsufletul mirositor?.Ncregiuit t""i"-*t* acesta. prin urmare tlaci nu esti'rrtlnic de imp5rtisanie] ""

-"ru-aiirt". ""i vrednici ,,i"i au .ugicirrn.;i de situafia ta. A.sc.Iti ;; ii;;;;I'"ur" zice: ,,Cei c" se po"aiesc, se,aprapie de impdr-td$anie; ier cei "* ii"-t" impxrte;es" ,ri"i"rr,, se poeiiesc(r.

Prescriptia 5. prescrip{ia aceasta. povdfuir.g pcntru cumineeare cu_prinde o serie de indrr-rmi.i ';;";,..i";"]u,,p.,, ferurui cum trebuie-,sE se.,ri_propie cineva ck: sfi'ta ctr-i"ecii.rrt, extrase rlintr-o cuvintare a sfintu-,Itri loan Gurd de Aur despre Episa;i; s'finttrtui pavel citre Efeseni.

(i. ? Prescrip[iuni. canonice

, CI\I{ONUL 6: (I.--UMINEC.{REA DEASA SAU RARA?)

I l lu l f i se inrp i r t i$esc ct t accast i Sf in tb Jr ' r l f i o dat i pe. i ; r ; a l f i ide doui ori; alf i i ntai desi si cdtro tofi ace;tia se indreapiir cuvintirlnostru. Dar nu numai cdtre cei ce sint aici, ci gi cdtre cci ce sintin pustietili; cici acegtia o datl pe an fac acest lucru. Deci care trebuiclirutlafi, cei care o dati, sau care adeseori, sau care rareori se impdrtii-so:c'l Nici pe cei ce se irnpirtdgesc .o dat5, nici pe cei ce de multcoli, nici pc cei ce de pu,tine ori, ci pe cei cu con;tiinfaeurati se itnpirt i;esc gi a cdror viali este irepro;abil5. Uuiica ace;tia, totdcrauna, iar cei ce nu sint de acest fel, ni-ciotlati sd nu se apropie de cumineciturS. Dar de ce? Fiindcd ace5tiaplir;rcsc asupl'a lol jrrdccata ;i osinda, cit ; i peclepsirr:a si ped*apsa; ; inu te mira, cici precunr hrana care dupi l irea

'sa este nutrit ivS, clac"r

ajringe in sttcuri stricicioase, distruge ;i strici totul, f i cauzcazh boali.tot astfel ; i Sfintele Taine. Tu te desfdtezi la masi duhovniccascir, siapoi iari; i i l i in:inczi gura cu noroi? Ungi cu rnil ' binemirositor f i :U)oiiar5;i urnpli de pr-rtoare, impirtS,sindir-te dupi un an? Crezi cd if i ajurrglratnrzeci cle zile sllre a te curifi cle picatele comise timp intlelurigat lit lulx-r o sdptintirri iald;i te intorci la ctlc de rrtl i inainte? fi imrtc-miori de vindecinclu-ie in patruzeci de zile de boala indelungatii ; i apoii irri; i inapoindu-te la lnirrciluli le car.e au ;ir icinuit boala, nu ai picr.-eltrt atita ostcneali cle mai inainte, cit { i-ai 5i stricat nrai malt? Cir' it laci ccle fi le;t i se schimbl cu atit mai mult se schirnbd ccle ce clcpirrt lde r oinfd. 'Iu clai patruzeci de zile pentru slnitatea suflctului, si oar.esit uu attepfi nici patluzeci pentru ca Dumnezeu si te ierte. Spunrr-rrriglume;ti '? Pentru accea ;i diaconul roste;te zicind: ,,Sfintefu' sfinfi lor",arl ici cel ce nu este s{int si nu se apropio. Nu zicc nurnai: Cel ce e:itecurat de phcate, ci cel ce este sfint.

Prescripti l 6. Prescripiia aceasta canonicd aplr{ine sfintuh,ri IoanGttri de Aur, ea fi incl un extrlrs dintr-o cuvintar.e a sa dcspre Epistoiasfintului Apostol Pavel c:itre Evrei, privitor la clrminecarea deasr sau rari,

CANONUI, 7: (CU]\IINECAREA SA SE FACA CU VREDNICIF])

Intrebare: Curn estt ' lnai bine a se implrtisi, mai des, sau mai rar?Il ispuns: Apo.,tolul zicintl: ,,Fiecare sX se examinezc 1re sirtr. ' , ; i

ala si minince din piine ;i si bea din pahar; f i indcX cel cc crr rrevrecl-nicie mhninci ; i bea, acela minincd ;i bca spro osinda sa, rresocotindtrrr; lul nomnului. I lentru aeeasta sint intre voi rnulfi neputincio5i pibolnavi, si mulfi dornr; daci ne-am cxamina insi pe noi in;ine, nu amfi osindi{i, iar jrrdecirrclu-ne de la f)omnul ne certim, ca si nu fi i_r:rosindifi cu lumea laolalt5(r (I Cor. 11, 28-32). Este prca l i lnurit cd nraiirrainte trebuic sri ne curhfim gi sd ne liberdm de toatd fapta vrdjmagl;i astfcl sX ne apropiem de dumnezeiasca slujb6 tainici, ca nu curnvasi fic sprc pieirea sufletului gi a trupului, cici Dumnezeu zice prinN'loise citre Israel:,,Fiecare om din selninlia voastr6, carc se va apro-

478 ? Prescripliuni canonice

pia de cele sfinle,_ pe care fiii lui Israel le-au consacrat Domnului, ;inecur:ifia lor fiind asullri-le Domnul va stirpi acel suflet,, (III i\{oise,22,. :J). f i iar i ; i : , ,ctr l r r ! i t i pe f i i i lu i Israr. l dt 'necuri f i i le lor l ca si nuintirreze l6ca5trl NIeu" (IiI x,Ioise 15, 31). l)in cauza iceasta Apostolulinci zice cdtle cei ce cu nevr.eclnicie se impirtisesc, pl.ecum s-a zismai sus: ,,Din cauza aceasta sint intre voi mulfi neputincio;i ;i bollayi; i nrul f i dorm" ( I C'or. 11,30), adicd sinl bolnavi; i t rag cle 'rnoarte; dincauza aceasta atit durnnezeiescul David, cit ;i cei "" erau impreunr cudinsrrl, cind au voit -si nrrnince pii ' i lc purierii i 'ai'te care'sint pro-totipul r'upului lui rlristos. arhiei'e*l initatl a i 'trebat pe David, ori$:

tlnt":urali de pattrl f*r'eii, ;i at' 'ci le-a rlat lor piinile,, 0 i;;;";fi! r t

' r - _ - - J r .

. Presr:rp{ia ?. Accastd. presc'ip{ie canonicd. cuprincltr raspunsul cano-.ic dat clc slintul Anastasic, p.triarlrr-rlui A'tiohic'i, din .nui 161, desprcirnprejurarea, cind qi cum trebuie mai bine si ne impirtigim, mai des, iauntai rar, la care se raspunde cu cuvintere sfintului aposiol Favel, c6 tot-deauna sd se primeascl Sfinta iml:driirsanie cu vrednicie fiindcir "cel cccrt nevrednicie m:inincd ;i l;ea, acela mininca gi betr spre osincla ,", ,roso-cotind trupul I)omnuhri('. Desprt,: aceastd chersiiune se tratazii gi in caoa-nerle anterioare 2. 5. 6"

rrIt i

, t r ro t l_3 t i ' . i ,

, . , 1

vI. ltIipEItl'onIII {t,\\o\l{t GEIIIR,IL, PE Tnllr, ,\\IiX,lT I.ACOl.ti(:TI,t 0t.'I(:I.lLi I)E (:.1\O.lNIi,\ IIISI|ItICII OR'tOnO\8,

S,tT' \OIIO(].\\(}\T:t, iT P,\'[RIISPRNZE{:I.: TITI,TiRI..rLCiTt.rr I.,t {tB;} $I lPnoB-\T l}li sINOI}l'L

DI\ COTSTANTI)iOP{}L DT\ I}:0.

TITLI '1. PRl.11; l les l i rc lnrr i ; i tur l a iu l r$ l r r i l )unlr tzeu. r l t .pr t cr t r l ln ln o l l r ' , r lo. \ i li ltspll tnnoane ;l tlt ' '1,re ltlrolonii,

tap, t ; insei l l turr dcsplr l . r i l :nrrezcrr r i r icsprc crcdiDla or todoxi . - 40, i { ) ap. ; 1,l l . ; ? , I I I ; ! O a r t . ; 1 , 7 3 , 8 0 ' l ' r u l .

Cap . t l ; ( l a re c&noane s i n t l a l a l - r i l e : ' - - 1 , IY ; 1 Oa r t . : 2 ' I r u l . ; ! , \ ' l l -Ccp. ! I l ; Obicciu l ] r i : ;er icesc nescl is t lcbuie sr l - l yrr iv int cn le; . t i ' s i ler len lu i l lo ise

rru t rebuie obscrvat i . - - 81 t lu l . ; 87, 91, 92 \ ras c. I I .Cap. l l - ; Canoanele nu se pot da de cr i t re un episcop, c i de ctr l rc nrai mrt l l i lxo-

l n l t i i . - * . 1? . Vas . c i r t r e s f i r ; i t ; 6 C r i g . \ i s . l : r r t r i j l o c .Cap . l ' ; Desp re pa t r i a rh i , l n i t r opo l i l i 5 i asa nu rn i l i i p r ima l i d i n A l r i cn . - - 34 ap . ; . 1 ,

6 , 7 , I ; 9 A n t . ; 2 , l i , I I ; 8 , I l l ; { i , 1 ? , 2 8 , I \ ' ; l l . " { , 5 , S a r C . ; 1 ? , 3 9 C a r t . ; 1 1 6 ' . ' i f i t r n l 'Ca1t. l ' I ; Oine ; i cum se i r i rotoncsc episcopi i s : r r r c l t ' r ic i i ; i t :e se int iurpl { dacf i c i -

nesa este hi ro loni t ; i dernis ionetz i . pr in st , r isor t 'e dc episcopie, -7, 2, : l i ) r lp. ; 4, l ; l :3, 19.2O , \n ! . i - r , l 2 I . aod i c r re l : 8 . I l l q i s c l i soa re l pas to ra l d ad res l t i s i n r r d r r l u i d i n Pan i i i l i a : 6S a r t l . ; ? 8 , l \ - ; 1 I i , 1 8 , 1 i , : 1 6 ( i a r t . ; 3 i 1 , 1 3 7 t r u l . ; : , \ ' I I ; 1 6 l - - l t ; 8 6 \ ' r s . ; 1 . . ? ' 4 ' C i r . ;tl Teof .

Cap . \ ' l l ; ' I ' r ebu ies i sc i n t c r z - i c l g l oa t c i dea : ' r l ege p reo l i i . - - 1 : l Laod ' ; i i , \ ' I I .

t l ! . Ou1 t . l ' ! l ! ; ; \ sup r l con t roveLse i . ce se po l t e i see l a h i r o ton i : r ep i scop t t l r t i . - ! - 9 A t t t . ;.tr.c| (lnrt -

( i l ; ; . . l - \ ; Ln c l t t i t r r p t r cb l r i c h i l r l on i l i ep i scop i i pc t r t r t t cnn rh i i l c r i t nase v i dus i l f - - . '

25, l \ ' ; 1,1 t r t t t .L:dp. -X; Nimeni nu poatc f i nrrnr i t episcop, prezbi ter ' : r ru d i : . tc t i t r p in l t 'e I11r 1- i1.11 f i lcut

ln, .caso sa to i i cre; t in i or ' lodoc; i . - 36 ( iar tg.. ( : { 1 p . X , | : . \ s u p r : r c c l o r c c d e r . i r r e p i s c o p i d i l l l : l i c i . . - 1 0 S : r r r l . ; 1 l ' l ' - l I . � �

, ( )ap, I l / ; L l r rnr sc pol to h i r i , toni int iu episcop sau c lcr ic pr lg inul sau cel ce este bol-nav sau cel ce t le cur ind s-a l rotezat , precl ln i 1 i cel cc : t avut pt t r t r t re$ rr ' l l - B0 op. ; 2r I ;12 \ eoc . ; 3 Lao t l .

Cnp. . \ l l l ; Crrnr poate ()c i lpo 0 episcnpie l r rcant i , episcopul cne nl l i . i t 'c episcopie?1 6 - \ n t .

. C t tp . -J i I l ' ; C ind \e poate f ac r e I ) i sc r rJ j \ l l l l \ ' l l l I i c c i t t t t i c t i l s : iu c r l cc

co iporn l . - 21 .22 , ?7 , 78 ap . ; 1 , l .Cap . f I ' ; l ) en to r r i ec t t l n t t poa l t 1 i t l r r i r ' . - - 7 ( t l r 1 t .{ - 'cp. - ' \ l ' / ; I )csprc cel ce nu se sul) rn lLr t 'p iscopt t l t r i s : i t t . c int l l l rcest l t l rc i l s i r - l h i rotgr

ne : r sc i l n i r - o t r eap t i r u r i i na l t l i . - 3 t ( l : r r t g . ; 10 \ ' n s .

t - ,ap. Xl ' I l ; Asupra episcopuht i s lu c lcr icul t t i , cel t 'c esle h i rotoni l s i t r t t vrcr t t s f , - lpr inreasci in parohie respccf i* { i lu insul i nu voie; ie s l i octqre locul } io l i r t i l s : rLt t ' i ce nup o i r t c p l e c n l u r c e l l o c . - i i 6 a p . ; 1 8 n n c . ; 1 8 . \ n 1 . ; 1 7 t r t l l .

{ , ) ap . X l ' I I I ; I . i p i s copu l l n r i l i r ' u l r ( l nu po r l t ( h i t ' o t on i 1 , | u l l t r l i t t l r r c t t l ' . t r t . , r l r p . ;2 l l . \ n t .

'Cap . -Y /X ;1 .1 r r r i r i r r n c i r z r j u po : r t ( . 1 i r r i r r 1 ; l i s co l i i n t r - l l n { ) r i s t t l h i t n i c su r t l n t r - un

sa t . - 57 Laod . ; t ) Sa rd .

. t ) t ,

l i re \ - I i : l l I r dc fec t

.r80 2. 3 Repertoniu

CaTr ' XX; lnt r -o e l iarhie (provincie sru mit r t ipol ic) nu pot f i doi l r i t ropol i j i , sauln t r - un_o ra1 r l o i cp i scop i sau u ' c l e r i c i i r dou i o ra ; c . - S , I ; 10 , 12 . I \ r ; 1 f , V i I ;

"

Cap. X-\ / ; l )espre cei (e h i r { t f1) I l r 's jc i I l or lse srru cparhi i (pror : inc ie srr l n i t iopol ie) ,( ' a I e nU s i t i t supus t r l r r . . - ' l ; }

t p . ; 1 l j , : ) 2 A t r t . ; S , I I l .Uop. . \ - { I1: l )espre cci cer obi in l r t t t t : rc l l> lsr : r iceas. : ; i cu ajutorul puter i i lurne; t i . - 30

a p . ; i ) \ ' l I .Cap", XXI, I I ; pqsple cei c ' i nu p()1 1 i h i r r l loni t i rqpiscoPi r l in c iuua c is{ tor iq i {auc r l : t ' i l i r i u r r j u l r r i . - - i i , 1 8 , l t l a p . ; J , 1 2 t r u l . ; t : \ ' o s . 'Cap . , \ - -Y l1 ; l ) esp t ' e c t i ce au f os t h i ; : o t ou i l i sa r r r ' i , t i , , { unc l i i I r gn l r u l i a l i . i _ , 2g ap . ;

1? , l \ ' ; 22 , 2 j l t n r l . ; r : : l r i s t o l a l u i ' l ' r i r i r i r

t i r l l e pepa . \ < t r i un ; 2 , J , j 1 r , \ ' l l ; ! r 0 \ , as . i D r i c i c l i r . , il r r i ( ; ! : c n a ( l ; ( , . r : , .

( J r z l r . , \ , \ \ ' ; I l i r o l on i : r l t r s c po l l r , r cpc ta . - - { , { l r p . ; , l t i .Ca r t . I( J cp , , t , { l l ; \ i t i ep i s t op t t l n i c i c l t ' r i cu l n r r I oe l i : t l , , i ce t l i n . , r - u t r r , r . i r s i n t r - a l t u l . -

1 : ) . 1 i l t ; 21 : \ n t . ; 5 , t 2 , ZO , n ; "1 , 2 ; . 1 ( i Sa r ' < I , ; . b4 , . $0 Ca r { . ; t ? , . 1g ,

2 r r t r u l .Cap. - \_\ l ' ,1 . / ; l ) t ' :pr .c ct l ce l r ur . r r t r r r . iur p icai ; i a Iost h i ro ioni t ( r . 10, I ; f i . t { )

\ eoc ; 27 \ ' a s . ; 5 , 4 , I ' l t ' o f .t i ap . - \ - t 1 ' , f 1 i ; l ) e - sp l r v i ; . t a l r r ca re se h i r o tones t : b [ r ba t i i : ; i f e rnc i l e . _ l 6 Ca r l . ; 14 ,

1 5 . t r u l . ; 1 1 - \ e o c e z . ; t i r . l \ ' .C i rP . -Y / ' { - t ; . \ . t t J , r u l l t l l r i i t ' i i h t i r f p i s t r , J , i l , r r ' . c i n t l s i , ' r r r r r i i , i . r , r . i Je r t f l s : r u cun l i t , i ( . i i

1 l pe t ' i n c po t h i r o t . o r r i s i pe c i nc nu . - - . l : J ; \ : r c . ; l i j \ t o r . z . : l ( ) . \ r r t . ; gg \ . t s .Cap. Xl- . \ ; Lt t r - t rn orus or ic i l t te ntare i r r { i , pot f i nunrai ? r l i r r roni . - - 1. . - , \ -eoc. ;

I l ; I I l l l .( , '41t . - \ - \ - \ / ; ( l inc r int c ler ic i , : r i c ine ar : r r l l t : l i t i t t 'cpt( . L iscr icest i . , r . , ] [ i ,aod.( . :o| . . { - \ . \ l / ; ^ \ t t luate f i h i rotoni t c t l r r i ,u i srr i i r u cornis athr l tcr ' . s i dt rsprc c le-

r i t t r l l r t r i r i r i r o I i t . a r ( r r l r i \ : r r l r r i t c r . - t i \ cocz .CaP' - \ - \ - { , l , l l : - \ ic i t r t r r : Ier ic r t t I ro i r tc f i nurni t 1: i r i dest inaf i r . c i la tot cazul pen-

l l t t r r l , i r e r ' i t ' : t sa t t 1 t i t l : i s t i r r , . - l i , l \ . : . . .t )op. - \ -Y, \ /V; I )crprc por iot luuf i 1 i t lcsprc l r iser ic i le c le la srr l t . . - ._ f7 Lado.:Cup: ^Y-YXl: ; ' l 'o l i t ' ler ic i i de la r : i rs t : le r le : I r lc i ; de la nr iu: is t i r i s i de le h i ier . ic i le

niar f i r i lor l rcbuie s i r f ie supugi cpiscopului cet : ' r f i i respcct ive. _ g, I \ ' .e { I r . X - \ J } ' 1 ; . . \ s r r p ra sc l a r i l o r ca ro sc p r i r n r sc i n c l c r . _ - 8 ! ap .f icp. f fXIr l , l ; l ros l ) r 'c t l iacctrcse s i t lc iprc ur 'erea c i i lsr r t i lc , , , r pot I i prr t r l ) i tere. - - '

1 i t . l : I I L u u r l . ; I 5 l \ ' ; 1 . 1 l l r r l .( , - ap , J -Y -Y i ' / 1 / ; l r t s l l r e J ) i i t i , i . . l ( , ( r r l ' ( : s . i : ; t e r r - ' p r . i r r h i r o ton i c , - g Neoc .

Tl7'I'LiI- -tL DOILEA; Despre el{rtirea blstrlcilnr, desprc sfintirea blscrlcllor, gl desprnblserletle mlrtlrllor, care nu au rrroir;te do ale sflnlltor, dcspri vaseld sllnlltc ;l ilesprc lucrq-rllc afleroslte 1l despre elerirll, care rldltrtr altarc ftlrrl lnvolrea rplscopiloi tor.

Ct t l : , ' [ ; Despre c l : id i rc: r b iser ic i lor . dcsprc s l inI i ree biser ic i lor ; i dt ,spi .c b iser ic i le mai-t i r i l o r , c : r r e r r u & u r r r o i r c t r < l e : r l e s f i r r { i l o r { i , t l 3 O a r t . ; 7 , 1 ? , \ - t I .

{ ) ap . I l ; l ) c sp rc vase l c s l i n l i t e s i c l esp re l t r c ru r i l c a f i e ros i i c . 7 l } , ap . ; l , 1u , I - . l l . i..t Cir.

' ' : Cup. I I l ; l )esprc c lcr ic i i sc l t isrnut i t ' i s i dcsplc cei ce r i t l ic i r a l tar .c f i r i permis iuneae p i s c r r p i l o r . . . 3 l . l p . ; 5 A n t . ; 1 o ( ) : r r t . ; 3 1 t r ' r r l . ; 1 2 , 7 3 , | 4 , 1 5 , I * I I . .

TITLUL AL TIIE|LEA; Despre rugflclunl, ilespre cltrt&re, cltlre, aatleerea Jertlel,errnrlnocare, despro vegmlntele ql shrlbn cltefilor, clntfuerllor gl servllor.

Cap. I; Ce lcl de ruglcirtiri trcbuir sri :rsculte poporirl si de ce ne iltolrcern spre Ri-s i r i t c ind ne r .ug: i r i l . - 5. 1fr l ,aot l . ; 91 Vas.

cop. l l ; o i .e, c .m gi ce t rcbuie s i r c inte, s i i sc roagr s i sr i c i tcascd, - 6o 'g5 ap, ;1 5 , \ 7 , 1 8 , 1 9 , 2 1 i , 5 9 I - a o d . ; 2 . 1 , 2 t j , 1 0 3 t ) a r t . ; : J J , 6 3 , T i , t i 1 t r u l . ; 1 . 1 V I I .

Cop. lII; ln ce zi tlc simbiti, afard de celelalte Scripturi, trebuie si se ciieasc{ piEvanghr l ia. - 1t i Laod.

_ Cup. I I ' ; Despre adu.c 'crea.Jcr t le i g i desprc cuninccare. - 3, 4, : . i l ap- ; 1g, l ; 1 Anc, ;13 Neo t : ez , ; 19 ,49 Laod . ; J7 , 41 , 4? Ca r t . ; 21 ,28 ,29 ,57 , SA ,

-OZ , fO l i r . i t .

Cap. V; Cnrn deu pacea c ler ic i i q i la ic i i? - 1{ ' Laod.

. -Cap. V.I; Despre cei cc.ezitd a primi Sfilta. lmprirtiganie, de la prezbiterii cdsitoriti,- .1 (iangra.

I

4 fiepcrtoriu 481

. Cap, yII; Numai persoanelor ieraticcsti li se permite lmpirttr;irea ln altar, li fcmeile

l u po t i n t r a i n a l t + r . - - 1 . 9 ,44 l - aod . ; 69 , ?8 t r u l .

. . Cap. YI I I ; L lnd pot adrtce. Icr t fa 9 i pot ct t tn i t teca hotcpiscopi i? * 14 Nootr .Cap. IX; l ) i lconul s ingul nu poate aduce . Icr t fn s i nu poate da prezbi tcr t l l t t i c t t : i t i -

nec t r t u ra . - 18 I .Cap. X; l )espre vegnr intc lc s i sorv ic i i lc c i te l i lor , c in i i i ref i lor ; i serv i tor i lor ; i sr : t ' r - i to-

rUlnu poat t r 6api inea s l nr t poatc l r int 'cr tv int t r pahart l l . - - 21, 22, 23. 2 i r , t r3 I .aod. ; 27 t ru l . ;

1 4 , 1 6 \ - i l .Cap, XI ; Dcsprc t 'e i re pelrcc in lLco cr ta l t ' s i t i l l rp de t le i s iptdmlni r t t t se i l l l l ) i r -

t { ;esc. - 11 Sarr l . ; 80 t ru l .' Cnp. X11; Desprc cei cc ascul l l iu b iscr ic i r c i t i r i le , dar t lu r lnr ln p lnd la lugic lut tea

l inal l s i nrr sc i t r tp i r tdgesc. - 8, I ap. ; 2 Ant .Cup . X I I I ; ( l um se po t i r np i r t dg i c l en ton iac i i . - 79 ap ' ; 3

' l i r n .

Cup. XIV; Dcsple cei cc s iv i r '9esc Sf inta . Icr t f l afarA de biser ic i r sat t fac at luni l r i scpa-

r a t e . - 3 1 a p . l 6 ( i a n g . ; 2 ; 5 A n t . ; 5 8 L a o d 3 1 ; 5 9 t r ' r l .'

Cap. X1' ; l )cspre cpiscopi i ; i c lc l ic i i , care stau in contact sau se loagi cu eret ic i i , sau

cu iudei i , sau Ie a jut t r ln lucr t r r i le lor sau pr i rnesc jer t te le lor . * 10, 45, 46 ap. ; 2 Ant- ;

1 3 I . a o t l . lCap. XyI ; Nu t rebuie str se t r i r r i l i t Sf intc lc in a l t i parohic, sul . r cuvint r lo b i l lecuvl t t -

t a r i e . - 14 Laod .Cop, Xl ' I I ; \ r r cste permis sI sc dca cutni t tec i l tura t r t tpt t r i lor ntoar l t . - 18 Cart . ; 83

t r u l .Cap . Xy I I I ; Nues tepe r rn i sus r i n rp l r t i g i f e rnc i u i nz , i l e l c c t r r i r t i i : i s : t l t i . - ' 2 , 4D io l 1 . i

6 , ? T i n r .Cap. X/X; Culu sepoate hnpArt l lE i cel ce a avr t t v is necurat? -- '1 l ) ion ' ; 12 Tint .

Cap. XX: Nu se poate adrrce S{ inta .Jert f i in prezen{a eret ic i lor ' - 9 Tim.

Ccip. XXI; Cind t rebuie a se re l ine de la sot ie in vet lerea inrptrr tdqir i i . - 3 I ) ion. ; ,

5 , 1 i l ' l ' i t t t .Cap . X .Y I I ; ( l i t r i l s t ' poa t c ad t t cu j c r ' l t i r pcn t l u s i uuc iga ; i ' 14 T i r r t .

TITL(IL : lL P, \ ' [ | lUl .E- l ; I ) tspre eatehuruenl ; l dcspre s l lntu l Rotez. .gap . I ; N imen inupoa te f i p r i u r i t h l r o t cz t l up i r s i p t lm ina n c l o t t a t l i t t Pa tnu rcc i t t t e .

. l i r | .aud.Cap. I I ; Dtsple cci ce j t t r l . 26 Laod.

Ca 'p . I I I ; ( l u i n t l cbu ie a se bo teza? - 49 , 50 ap . ; 59 t r u l .

Cip, IY; Cei ce stau lnaintea botczulu i t rebuie s i factr mlr tur is i re r lc ct 'er l i r r l i r . - ' 49;

50 Laoc l . ; 50 t l t t l 'Cap. l ' : ' l ' r .ebuicsc botczal i cc i c lespre care nl l se st ie c laci s int botez-u[ i . - ?2 Cart , ;

84 trul.Cap. \ ' l ; Ct i lnor l i nu t rebuie s i so botezc. - 18 Cart .

Cap. I ' l I ; t )espre cei ce au pdetr tu i t inainLe de botcz, ; i t lesprc calcht t t t rcui i .cr t 'e au

pAc i t u i t . - t 4 l ; 1 lAnc . ; 5 Neoc . ; 20 Vas . 5 l eo f ; 5 ( l i r i l .

Cap. l ' I l I ; Despre cpiscopi i sau c ler ic i i care reculrosc botezul erel i r : i lo t ' . ' 4 i i ap '

, . . cop . 1X ; Desp rece i ceau fos tbo teza l i f i i nd bo lnav i . - 12 Ncoc . ; 47 L to r l . ; . 4 i >Oar t . ;

4 T i n tp ..Cap. X; Despre botczarea fcmeilor. - 6 Neoc'

Cap. XI ; D.upI Sf lntu l Botez, resprct ivul t rebuie s i se urrgd crr Sf int t t l l l i t ' . - - 48

Laod.

Cap. XI I : . Despre pregi t i rea Sf intu lu i t r l i r ' 6 Cart .

Cap. XIll; I)espre cei ce boteazi de rloui oti, satt boteazir cllln ntl trebuie, sttu ntl

vreau s: i botcze pc cei bolnnvi . - 47, 49 ap-

Cap. XIY; Care dintre eret ic i t rcbuie boteza{ i q i carc mtnrai nt inr i ! i , daci . t lcc l : r c t 'c-

e l i n { a o r l o d o x i c ? - - 1 9 l ; ? , S I - a o d . ; 7 I I ; 1 5 t r u l . ; 8 \ r l l ; ' 1 7 V a s .

Cap. XV; Clnd sd.se botezc dernoniacul sau cel cegi-a p lerdut minf . i le ' lu utn la unui

nrorb? 2, 4 'l ' lnt.

cap. xvI ; Fernei le nu t rebuiesc botezate iu z i le lc cur i f i r i i lor . 6 ' f i I r t .

Cap. XyII; Despre cateburnenuln cate 6-ar curnineca.iuainte de Botez. 1 'finl.

trr

482 5-8 Eepertoriu

TITLUL AL CINCILEA; Despre cel ce illspretulesc blscrlclle;l atlunirtle dln btserlcrl,gl pomenlrea sllntllor tl alespre eel ce mfinlne{ ln blserlcl ql ilespre agape.. . Oop. ^ I ; Desprc cei ce lnval i l cA t rcbuie a se disprelu i casn lu i l )ur tnezeu, adunr i r i le

d i r r b i se r i < : r i E i pon ren i r ea s f i n f i l o r . - 5 , 20 Gang . ; 76 ,88 , UZ ' l ' r ' u l .Cap, l I ; r \gapcle sAnu se | in i in b iser icd s i s i r nu se urr in ince lntr - lnsa. - 28 Laod.;

42 Ca r t . ; 7 "1 . 76 , 97 t r u l .

- Cap . , 11 - I ; Desp rece i ced i sp re tu i escagape le , ca fe se f ac ; i c t i ce s t n t i n v i t a l i ] aagapes { nu ducd n im i c dc aco lo . - 11 Gang . ; 27 t , aod .

TITLUL AL $ASELE;I; I)espre ailucerea proituselor ptntru jertfir.

- Cap. 1; Despre aduccrea produselor pentru .Iertfl. - 3, 4,2 Cir i l .

. . .Ca1t. I I ; Care produse _si se pr imeascd s i care sd se adncA pentm Jert fd g i despre cei ce

lnstr i incazi cear i sau untdelemn din b iser ic i . 72 ap. ; T Gang.;8. I 'eof .Cap, I I I ; Dcsprc cei ce aduc jer t f { tn s inagogi l sau ln templele p l lg in i lor . -71, 72a1t,

- TITLUL AL $APTEIE,{; Despre post gl ilespre Patruzeelnre, ilcspre I'a;tl, Clnelzeeirne,despre Dumtnlcd tt slmb{t{ gl despre lngenunehlere

Cap. I ; Despre post , ce est0 opr i t a se face ln t impul postuln i Patru zecinr i i . -66.6 9 a p . ; 1 8 , 1 9 G a n g . ; 4 9 , 5 0 , 5 2 L a o d . ; 2 9 , 5 2 , 5 5 , 5 6 , 8 g t r u l . ; 1 b l ) e t r . u .

Cap. I I ; Si nu se s i leasci : r femeia l iuz l i a post i inainte t le Past i sau cel ce este nepu-t inc ios din cauzd de boal i . - 8, 10 Tirn.

, Cap. - . {11; Despre z iua s i despre t inrpur i le de la Pnst i g i despre Teofanie. - Z ap. ;1 A n t . ; 7 3 C a r t ; 6 6 , 8 9 t r u l . ; 1 D i o n . ; 1

' l ' e o i .

Cap. IY; Duminica nu pot avea loc spectacole s i durnin ica sd nu se lngenunchezr. ,n ic i tn z i le le Cincizecimi i , dar duminica s{ se serbeze elupir put i in{{ , c lar nu s i s i rnbi t l s i cr is lmb i t a t r cbu iesca se c i t i Sc r i p t u r i l e . - 20 I ; 29 Luod . ; 61 Oa r t . ; 19 , 6B t n r l . ; 15 I ' e t r L r : 1'I'eot.

- Cap, V; Care este cauza lngenunchierii gi de ce nu se lngenuncheazi durninicr ;i tnzilele Cincizecinrii gi de ce ne rugim lndreptali spre R{sirit. - g1 Vas.

TITI'UL AL 01)TUl.E-{; I}tspre parohll, ;l ile ee sir petreactr eplseopll ;l clerlcttlntr-un loc gl ilespre mutaroi lor intr-un alt loc; despre slnoailele anuale, drspro frtml.rea str{-lallor despro Invittrturdr dt'spre serlsorlle ile recomatrdore ti drspre scrlsorlle dc paee, ilcspreactlvitatoa prlvattr ;l ob;teasci a elerlcllor ql cum trebuie srl se cllsteaseA lltreolaltfi.

Cap . I ; Desp repa roh i i ; i c l esp le i ns t i t u f i i l enou in f i i n l r t c t l ec i t r e tmp t r r a l i . - 17 , lY ;53, 56, 7L C,art . ;25, 36, 37, 38, 39 t ru l .

Cap. II; Iipiscopul si nu cdl{toreasc{ la lntlmplare, ;i clericul si nu petrcacd ln altieqa rh i e . - 74 ,75 ap . ; 18 Anc . ; 3 . 13 , 22 An t . 41 , 42 L ,aod . ; 2 I I ; 1 l t , 23 I y ; B , 11 , 12 .1 6 , 1 7 S a r d . ; 2 3 , 7 7 C a r t . ; 1 7 , 1 8 , 2 0 T l u l . ; 1 0 \ r I I ; 1 6 I - I I .

Cap. III; Episcopii trebuie si .stiriceasci cu dcadinsul asupra cauzeicopilor, care cilitoresc prin teritoriul lor. - 21 Sard,

c{ldtoriei epis-

Cap. IY; Despre episcopii si clericil, care se duc la tnrp{rat sau care slnt pe llngidlrrsrr l .11, 12 Ant.; 7, 8, 9, 21 Sard.; 104, 106 Cart.

Cap, Y; Despre prinrirea striinilor si despre spistolele de pace gi de recomandare. -12, 33 ap.; 7, 8, 11 Ant.; 41, 42 Laod.13 IV; I Sard.; 26 Cart. ; 17 trul.

Cap. YI; Desprc deosebirea dintre epistolcle de pace 9i de recomandare. - 11 I\ l ;106 Cart.

Cap. VII; Cui trebuie s{ dea ajutor episcopii; si despre episcop.ii;i prezviterii gidiaconii care nu ajutd pe cei lipsili din serviciul bisericii. - 59 ap.; 7 Sard.

Cap. VIII; Despre sinoade gi despre cei ce nu au str participe la dlnsele. B ap.; b I;20 Ant . ; 40 [ ,aod, ;19 , 21 IV ; 18 , 73 , 76 , 95 Car t . ; 8 t ru l . ; 6 Y I I .

Cap. IX; Episcopul sau clericul s{ nu se demitA fSri pricintr, - 3b Cart.Cap. X; Cum sA pretindi episcopii teritoriile sllspuse lor, dar delinute de cltre eretici?

- 121 Cart.Cap. XI; Citef i i si nu se lnchine citre popor. - 16 Cart.

j

!$s

trj

ft-

.:*'1

183I Repertoriu

. Cap' X/I; Episcopii, care rru convertesc pe ereticii, si despre episcopii ;i clericii, eare

nu lnvatrA popo.,il, 9i "e "pir"op,rl cste rispunzitor inainteu ltti Duttrnczcu penlru poporl si

. . i " . i . t " l r , r ' t i r "gtc c lcrul , t tac i poporul p lcdtuieEte. - 36, :19, 58 ap. ; 123 Cart . ;1! i , 64 ' l ' ru l .

Cup. X' l l I ; l )ospre epis iopi i s i c ler ic i i , care se l t rc lc lc tn ict 'sc cu lucrur i lunle; t i , f ie in

yrubl ic , - i ie far t ic i r tar , ' l ic i te arcndir i , l ie dc t r t torat . - 6, t i1 ap. ; 3 IV; 16 Cart . ; 10

\ l l ; 1 1 l - I I .Cap, -XIV'; l)clspre episcopii qi clericii care locuiesc cu femei introdnse pe furig. -- 3

I ; i r t r u l . ; 1 8 , V l l ; 8 8 V a s 'Cap. -1. I : ; crr rn Jrot int ra l i ' . femeic cpiscopi i , sau c ler ic i i , sau cei ce se lnfr lneazi i?

- l iS Ca r t . ; 22 Y I l .Cap. XvI ; Cler . icrr l s i t nu pa| t i r ipr l l r ospi lu l celu i cc se c is l toreqte a doua oar{ sat l

la cel ce sc c is i tot ' t 's le i legal ' - 7 Ncocez. ; 11 ' l ' i rn '

C t t p . .YV / , | ; t ) t e r i c i i nu po t f acc n im i c f { r i ep i scop i i l o r . _ 39 ap ' ; 57 Laod .

Cap. XVl t I : Clc l ic i i s i r tu faci t adunAri dc ospete ' - 55 Laod'

Cop. ,y I .y ; l )espre rangul de r .cchirnc intre episcopi s. i cum qed- lmpreuni c ler ic i i ; ic t tm se c instcst : i r r t r i :o ia l t i r . - 1B I ; 20, 56 Laod.; 86, 89 Cart ' ; 7 t ru l '

TITLUL AL NOULEA; I)espre dt'llctole gl ludccarea episeopilor, ilespre alurisire, cate'

rtslre, penitenli gi eartr rlellete sc ilezlcagi prln punerea mllnilor'

cap. I ; I )e c i t le c ine 1i la c ine. se_acuzi episcopi i sau c ler ic i i 74 ap. ; 6 I l ; 9, 21

I \ ' ; 8 , 1 i , 12 , L i t , : 10 , 128 , 129 Ca r t . ; 1 -Ch i r i l ' .' ' - 'C" 'p f i ; Ci t i s i c inc, pot f i martor i i rnpotr iva episcopi lor q l c ler ic i lor - 75 ap. ;21

IV ; 39 , 12 f i , 120 . 13u . l : ) l Ca r t '

ban. I l l : Daci c ineva, acuzlnd de rnul te del ic te pe un c ler ic , nu poate dovedi del ic-

tu l indicat ca pr inr puuct de acuzi . - 130 Cart '

Cap. IV'; Dcspre cei ce nu se supun aepiscopilor lor; 9i <lespre episcopul eare plin'legte

pc unul lepidai de elitre episcopul propriu sau pe cel lipsit de comuniune. - 5, 6 Ant'; 8;

5s, 62, g7: 122 oart. 9i Scrisoarea pastoral[ adresatl cdtre Oelestin'' - '

'Cai . V; Despre judecarea episcopi lor 9 i c ler ic i lor ' - 74 ap' ;14, 15 Ant ' ; 3, 5, 1 '1

Sard. ; 14, 15, 28, 121, 128 Cart .

cap. YI ; Desprecercetareascnt in le lorde judecatddate de episcopi . - 6Ant, ; 3, -1.5,

1 { Sa rd ; . ! 4 , 75 , 28 , 79 , 97 , 122 , 125 Ca r t '

Cap . y I I ; Dac i v reunep i scopa rev re l l nd i f e rendcua l t ep i scop s i nuse supnnc j u t l c -

cdlii, qi procedeazi ln mod arbitrar' - 120 Cart'

Cop. VIII; Cind poate episcopul improcesua pe alt episcop lnaintea autorititilor ci-

vi le - 48 Cart.Cap. IX; I)espre episcopi i qi clerici i condamnali pe rredrept. - ,1 \rI I ; 14, 18' 79

C u r t .Cap. X; Despre cei afurisi}i, sau desprc -cei exclttgi din Riscricd sau din couruniune.

- P , 11 , s i , 'SZ "p . ; f , 12 ,73 ' i ; 6 Ant ; 36 Laod ' ; 4 , 16 IV ; 13 ' 14 Sard ' ; 65 Car t ' ;

2 l t ru l ,cap. xI; Din cc fcl de cauzi se afurisegte cpiscopul, sart clericul sau laicul. $i clnd

episcopul acuzat demisioneazd prin scrisoare de episcopie;9i cI cel.ce csts episcop' f i ind

,I", p[ Jr"pt sa' pe nedrept, nri poate ii _degradat la treapta de prezbiter. - 5, 8, g, 10,

1 1 , - t V , f i , ' 1 b , l o , z o , z l , ' 1 0 , 3 6 , 4 3 , 4 5 , 4 8 ' - 5 4 , 5 6 , 5 7 , 5 8 , 5 9 , . 6 5 : 6 7 , 7 0 , 7 1 , 7 2 , 7 3 , 7 6 ,

8;;: ;- tb i l ; ; ; io trut. j rare "ottr ioe.rre' la contradicl ia canonici care se gdsepte la apa-

renl i intr- insul 18 Anc.; 1 Ncoc.; 1, 3 Cir i l '' ' cap.xl l ; ci t i vrerne episcopul nu primegte pe cel afurist de c5tre dinsul, nici al l i

episcopi i6 nu comunicc cu cel afurisit. - 133 Cart'

Cap. XII I; Cifi episcopi caterisesc pe un episcop? - Canonnl^sinodului din Constan-

t inopoireferi tor la episcopi i i rabiei. - {2,20 Cart. ; rc{eri tor la 12. 6' si 3 episcopi.

Cap. XIY; Pentm carc prieinl poatc f i .cineva caterisi t ' - 3' 5' 6' '1 ' 11' 20' 23' 25'

27,29, g6,3t,:)5' , 42, 44, 45, 46,.47, l i , .r9,^5.1, 52, 55, 59, 60'-62' 6,3, 6{, 65' 66' 68' 69,

to, al, ta, si af . ; ; l ' , to, i l t ; ' . to,,14,-18. Anc'; 1 Neoc'; 1, 3, 4, 5' 13 Ant' ; 2- l l l ; 2'

118',27' IVi 21 Surcl. ; '3, 4 5, g, 11, 86, 97 tml ' ; 70 Yas'

C a p . X V ; P e n t r r r c a r e p r i c i n i v a f i c i n e v a g i a f r r r i s i t g i ^ d e o d a t d q i c a t e r i s i t , s a u c a -terisi t si iotodatn exclus din comutitate adici din Bisericd. - 26, 29, 30, 65 ap.;

,r{84l0 Repertoriu

^ _ -9op, - {v- l ; Pent . r care prre in i va f i anatemat iz ' t c ler icul sau ra icul . * 1g Gang.;?. 7 lY; 88 Yas.

- Cap. XI'.I/; Pentru acelnsl lucru nu trebuie sA se pedepseasci de doui ori. - ?5 ap.;25 ap. ; 23, 32, 51 Yas.

Cap. Xl ' I I I ; Pentru care pr ic in i este c ineva del in i t iv lepic lat (d in l l iser ic t i ) . - 28, b l ,62 ap . ; 4 An t . ; 36 Laod . ; 21 t r u l .

Cap. XIX; Clnd p_oate cineva si-gi pistreze cinstea de a gedea lntre persoanelc <:le-ricale ;i demnitatea bisericeasci, dar nu poate sd lrrrieplineascd nici un fel 6e slujb{. - I,2 Anc. ; 9 Neocz. 3, 26 t ru l . ; 27, 30 \ :as.

Cap. X-Y; Str nu se dea crezl i r l iu t episcopului daci z ice c i un c ler ic ; i -1 rnArtur is i tseparat picatul lnaintea lui. - 1321 Cart.

Cap. XXI; Despre episcopu sau c ler icul care mdnlnci , carrrc in stnge sau ceea ce estcsugrumat de f iare sau nror t ic iuni . - 63 ap. ; B Ancira; 3 Ant . ; gZ t ru l .

Cap. XXII ; Episcopi i , prezbi tcr i i q i r l iaconi i , ; i to! i cei ce se at ing de cele sf i r r tct rebrr io s i sc ref inr i dc la femei le lor . - 3, 4, 27, 70 Cart . ; 12, 13 t ru l .

Cap. XXII I ; I )espre c ler icul care bat jocoregte po cei neput inciogi . _ i - r7 ap.- cap. xxIY; Despre c ler icul care,rnsusi se nrut i reaz: i . - 23 ap. ; 1 I ; g I f ; c i te; te s i

cele scr ise la Cap. XI \ r . d in Ti t lu l I a l s intagrnei prezente.Cop. XXV; Despre c lcr ic i i apostal i s i cei ce jer . t fesc i t lo l i lor , prezie i tor i , vrd j i tor i . as-

trologi cei ce prezic ditt numere, scamatori cei ce pregitesc biuturi olrtrvitoare gi cei "" "orr-fecl ioneazA amal i i (s tnulete, f i lacter i i ) . - 62 ap. ; t , 2. tnc. ; i l r l Laod.; ?3 \ i is .

_-C_gp. XXVI; I )espro episcopi i sau c lcr . ic i i , carc baL sau t rc i t l . _ 27, 65 ap. ; g I_I I ; 55 Vas,

Crtp. XXVII ; De,spre episcopi i suu c le l ic i i , care se indeletn iccsc cu jocur i de tuble,sau se l t r tbat i , sau unlb l t r l t r spect : rcole, jc lu iesc rnolmintc, cei ce lur i i , cei ce jur i s t r intb,c{mi l { r i i sau cei t :e iau o.dt t i g i j r rmdtate parte, sau cei ce inteni ioneazi n l le le pentru , loruit l e_c i s l i g u r i t - 25 , 42 ,43 ,44 ap . ; 1Z I ; 4 , b l Laod . ; 5 , 16 Oa r [ . ; 10 , 24 , : r . i rO , . i l t r r r l . ;4 V I I ; 1 4 , 1 Z 2 9 V a s .

Cap. XXVIII; I)espre_cei c-e se ingrefoseaz:i dc cistrtolic, dc vin sau dc carpe. - i)I,53 , 66 ap . ; 14 Anc i l a ; 13 , 30 t r u l .

Cap. XXIX; DcsPre c i rsdtor i i le l lerrn ise s i opr i te; s i c t i c i te! i i , a j r rnglnd l l r r i rs tamaturi, si se lntrebe dacl'r inlen{ionelzil a se cirsittlri, apoi drsprc coniui,,inaj, ilespre rlosirl-narc q i despre adul ter . - -^ 17r- 18, 1{} , 2 i r , 26. ap. ; 1L} l . r rc i ra; 1, g, 10 Ncocez. ; t l , tS tv;16 Ca r t . ; 3 , 4 , 6 , 72 , 73 , 48 , 58 t n r l . ; : , t , 6 , 16 , 69 , 70 Vas . ; 15 , -6 . . I . eo f .

-, , c!p. xxX; Despre cci ce nlpesc remei sub cuvlnt de cdsrltorie. 6? ap.; 11, 2b .\nc,;27, lY;92 tnr l . ; 3. Teof .

Cap. XXXI; I )espre pr .col i i , care sc scald i i r r rpreurr i i crr fernei . J0 l_aoct . ; ?t itrul.

Cap. XXXII ; Despre episcopi i g i c ler ic i i , care t rec ln r inc lu l la ic i lor , sau cci ce aud regd to r i i l umeq t i s : r u m i l i t a re . - 83 ap . ; 12 I ; 7 I y .

Cap, XXXILI ; Dcspre cei ce cunosc phcatele c ler ic i lor l i uuCap. XXXII / ; Si r sc cater iseascA cler ic i i carc dau chezt l ; ie . -Cap. XXXV; l )espt 'e c lcr ic i i , care nl i ln lnch ln c i rc iunre suu in

2 4 L a o d . ; 4 0 C a r t . ; I t r u l .Cap. XXXI|I ; Despre clcr ici i carc defainri i pc inrpirrnt, sau

g{tori, sau pe prezbiteri. - 55, 56, 84 ap.cap. xXXYI. l ; Dcspre cei cc fac conjural i i sau sr fac r r r rpreuni ptr r tasi . - 1g IV;

53 Ca r t . ; 34 t r u l .Cap. XXXVII / ; Care picate se desleagi pr in punerea r l l in i lor , g Neoc. ; g i apoi

canonul a l 12- lea r l s inot lu l t r i r l in , \nci r . l s i cc le scr ise acolo de cAtre noi .Ccp' X-YX.IX; I )cspre poci in l i i ; i c ine au- indrept i l i rea de a lmpdca (cu Biser ica) pe

cei ce se pociiesc; apoi c{ preotul nre dreptul de a u;ular sau de a agrava epitimiile.' _52 ap. ; 17, 72 l ; I , 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, f ' ) , Ancira; 1, 2, g, 10 Neocez. ; 6, i , 2?, 42, 45,C a r t , ; 2 L a o d . ; 1 0 2 t m l . ; 5 , : 1 1 , 7 4 , 7 i t , 7 6 , 8 2 , 8 4 V a s . ; 3 , 4 , , ? , g G r i g . N i s .

TITLUL AL ZECEI-E-l ; Ilt 'sprt adutlnlstraree bururllor blserleeptl, itespre proprlelateaeplscopulul.

. . , Cap. f , . Iconomul t rebi l ie sd f ie d in c lerul b iser ic i i respect ive. 26 IV; 11 VI I ; 10'fcof .

le descoperA. 71 Yas.2O np. ;osp : i td r i i . - 5 ,1 np . ;

pe episcoyr, scu 1re dre-

11. 12 Repertoriu 485

Cap. I I ; Despre admirr is t rarca bunur i lor b iser iceqt i . - 38, 40, 41 ap. ;24,25 Ant. ;2 C i r i l ; 8 , 11

' t eo f .

Cap. I I I ; I )cspre bunut i le s i reni lur i le b iser ic i lor f { r i episcopi . - 15 Anc. ; 25 lV;lJ5 tru I .

Cap . l \ ' ; I ) esp rc i ns t r l i na r ca bunu l i l o rb i sc l i ce ; l i . - 38 , 73 ap . ; 15 - \ nc . ; ! 2 Ca r t . ;1 : . 1 V I I ; 2 C i r i l ; c i t e ; t e ce l e sc r i s c l a ( i ap .2 a l t i t l uh r i p rezen t .

Cap. Y; Desplc agonis i rear dc aver i de c i t rc cpiscop s:ur c lcr ic dupi h i rotonie . - 32C a r t . ; 7 I - I I .

Cap. VI ; Dcspre bunur i lc p lopl i i a le episcopului q i c i t rebuie s i lase tcstantent lat n o a r t e . - 4 0 a p . ; 2 . 1 A n t . ; 2 2 I \ : ; 1 2 S a r d . ; 2 2 , 8 1 C a r t . c i t o s t e c e l e s c r i s e l a C a l t . 5ale t i t lu lu i prezent.

Cap. Y I I ; Biscr ic j le Iu i Dnnurczcrr . care sc gisrsc la poprrnrele p ig inc, s i scr adtni t ' t is-t rezc dnpi obictr iu l valabi l acolo. - 2, l l ; 28 I \ ' ; 30, 37, 39 t ru l .

Cap. 1 ' I I I ; Nic i qpissotrr l , n ic i c ler icul , s I nu dea ninr ic ca dar sau pt ' i t r lcstatuen[eret iculu i , chiar dc ar f i rudcnia sa. - 22, 81 Oal t .

TITLUL At t iN.SPn.EZECItLEA; I )espro ministdr i g i nronahi .

Cap.1; f )esprc lnf i inJarea nr lndst i r i lor , 9 i cd acestea nu pot deveni aver i pr ivate, ; idesp re bunu r i l e monah i l o r . - 4 , 24 I \ ; 4 t ) t r u l ; 13 \ ' I I , 1 ; 6 I - I I

Cap. I I ; I )espre cci cc se fac cguureni s i c ler ic i c l in a l te nr ln ist i r i . - - 80 Cart . ;21 \ : I I ;Cap. I I I L)espresclavi i , carcsefacmonahi , s i sub pretext dc er ' lav ie d isprcfu iescpe

st ip ln i i lor ; i nu v leau s i le s lu jeasci l . 3 ( iung. ; 85 t ru l . ; .1 I \ r .Cap. l \ ' ; \ Ionahul sd nu plece iu mod arbi t rar d in mlnist i rc Ai s i nu se lnt le letn iceas-

cd cu afacer i lunrest i , apoi s{ I ie supus cpiscopului . - :J , 4, 8, 21}, lY; 41, 42, .16 tnt l . ; t 2,4 I _ I I .

Cap. V; Monahi i s i nu se c is i toreasci ' r , sau s ipetreacd impreunlcufemei, ea qi cumar f i suror i le lor , s i n ic i cele ce au f icut f ig lduinta fecior ie i s i lu locuiasci cu al f i i , - 10Anc . ; 16 I \ - ; 40 , 44 ,4 i t r t l . ; 19 ,20 , 60 Vas . ; c i t eg te ce le sc r i se l a Cap .14 , t i t l . V I I I q ila Cap. 29. t i t . IX ale s intagrnci prczcnte.

Cap. \'I; Despre rnonahii care sc fac con.rplici sau fac conspiralii. - 18 IY; 34tru l . ; c i tegte cele scr ise Ia Cap. 9; t i t l . IX al s intagrnei prezente.

Cap. I ' I I ; Ascel i i r ru se pot scdlda i rnpleuui . cu fenrei . - 30 l -aod.76 t ru l .Cap. YI I I ; Dcspre pdr is i rer fecioarelor af ierosi te. - 44 Cart . ; 16, 4 '7" i8 t ru l . ; 18 '

20, 22 \ ' I I .Cap. IX; Despre necinstirea lecioarelor afierosite. - 4 trul.; 1tl,

cele scrise la Cap. 30. titl. IX al sintagmei prezente.' Cap.X; l)espre t impul et i{ i i celor ce prirnesc cinul qi cclci cc

a f i e r c r s i t d . - - 126 Ca r t . ; 40 , 41 , 45 t r u l . ; 18 Vas .Cap. XI ; Despre rnonahi i s i c ler ic i i , care iau asupra Ior d lcgi i tor i i luruc; t i sau nt i l i -

t a re . - 12 7 ; 7 IY ; . 1 C i r i l . ; c i t e ; t e ce l e sc r i se l t Cap . 32 . l i t l . l \ a l s i n t agme i p rezen te .

Cap. XII; Despre cei ce poarti schinra monahald gi despre cei ce condarnnd pe ceice poart i vegnt intc le obignui te. - 12 Gang.

Cap. XI I I ; Despre femcia care poartd vegminte bi rb i tegt i . 13 Gang.

Cap. XIY; Iremeile n-au dreptrrl si-Ei taie pdml sub cuvtnt de lnfrlnare. - 17 Gang.

Cap. XV; Desprc care nu se ingrijegte de copiii sau de plrin{i sub curlnt de lnfrl-na re . - 15 , 16 ( i ang .

Cop. X\tI; Orr cc fcl dc lucruli civile sau ocupa{.t'i lurnegti pot si se lndeletniceascilt r tot tahi i . - 3 lV; c i tcate cclc scr ise la Cap.3, t i t . \ ' I l I a l s intagmei prezente. '

TITLUL AL DOISPREZECELEA; I )espre eret ic ln lu i le i g l p ig ln l .

Cap. I; Ce este erezia, ce este schisrna qi ce este adunarea ilegali? -- 1 \'as.'' (:ap. II; Cine estc cretic? - 6 II.

Ot tp. I I I ; Despre c i r f i le eret ic i lor . - - 60 ap. ; 68 t ru l . ; 9 Tl I .( )up. I1 ' ; ' Despre dcsf i in!area idol i lor , - 58. 84 Cart .Cap. V; I)espre Nestorie, Eutihie, Iluseusn Profirie, trluxim qi Celestin gi despre ere-

l ic i i , care au proveni t d intr - in; i , apoi despre or todocgi i lepidal i (d in ts iser ic i ) . - 4 I I ; 1,2 , 3 , 1 , 5 . I I I ; 1 9 S a r d .

20, 60 Vas.; citeqte

sc nume-ste lecioarl

-F

486

Cap. VI ; Sf lnta Jert f i nu t rebuie adus ln prezenfa eret ic i lor . _ 9 Tim.Cap. YI I ; f )esprecler ic i ierel ic i , care se aclreseazi jBiser ic i i Ortocloxe. _ SZ, OA Cat. ;

1 Yas . ; 2 Teo f .Ca1t. \ t I I I ; I )cspre cpi_scopi i 9 i c ler ic i i , care s int in contact , sau se roag: i crr eret ic i i ,

sau admit sd sdvirqcascir a lc lor sau pr i rnesc botczul lor sau jcr t fa lor . _ 10,1b, 46 ap. ; iAnc . ; 3 ,3 Laod . ; c i t eg te ce le sc r i se r a cap . 1b t i i l . I I I . a r s i n t ag rne i p r czen te ._ _. Cap.. IX; Dcspre episcopi i s i c ler ic i i , care pr i rncsc bi r rccr iv inta i rea dc la eret ic i sauIudei , sar t se roagi i t r b ist ' r ic i lc sau mirr i rs t i r i lc c iet ic i lor seu alo pdgini lor ; a"rp." st -115-tar i , sau cei ce 1in sdrbdtor i le l rnpreuni cu iur lc i i , sau r : t ' i ce urrrb ld la" s inagogi sau Ia tem-plc lc p i rg in i lor , 9 i despre anghel i [ i i . - Gb, io ap, ; 9, 29, g2,3b, 3?. 3E, 39 Laocl . ; 11 t r :u l .

Cup. X; Despre cpiscopul, care qtie contrarul gi totu,si zice cd un eretic a intrat lncomuni tate. - 124 Cart .

Cap. XI ; A nu sc duce la nrar t i r i i fa ls i a i eret ic i lor . - - J4 Laod.Cap. XI I ; Erel ic i i s i nu intre in b iscr ic i . - 6 Laod.Cap . X I I I ; Desp rc c i r s i t o r i a c re t i c i l o r cu o r t odocg i . 10 , 31 Laod . ; 14 IV ;21 .

Ca r t . ; 72 t r u l .

- 9r ,p. XIV; Despre care l rec de la t l ret ic i la Ortodoxie Ei dacd este posib i l ca ace; l iasd_se. facl c ler ic i g i care se boteazi d intr - ins i i s i care se miruiesc numai l apoi c l er" f ic i it rebuiesc t rata l i cu bindefe pcntru er .entualn lor-convert i re. - B, 19 t ; - Z i S I_aod.; ,?l l ; 4 7 , 5 7 , 6 6 C a r t ; 9 i r t r u l . ; 1 , 4 ? V a s . ; 1 2 T e o f . ;

(Sinodul f inut .suh Cipr ian a dispus ca to l i s ls t jc i i , care t rcc la or todor ie. s: I f iebotezal i , a l i rmind cd botezul eret ic i lor nu este bo{ez). Aceasta s-a adus nrai t i r .z iu la-Nomo-canon.

Cap. XY; Nic i episcopi i , t r ic i c ler ic i i s i nu ddmiasci ceva eret ic i lor sau s i ]ase cutestament, chiar dacd ar f i rudcle lor . - 22, 81 cart . ; c i teqte cap. g t i t . x a l s intagrnciprezen tc.

. -Cup. XV.I;. Despre ereticii, crlrc se pociiesc. - S Vas; citegte cap. Bg, tit. IX al sln_tagme i p r czen te .

, Cap. XV.II; Curn pot episcopii reclgtiga teritoriilc cuvcnite lor, dar care slnt ocu-Pate de c i t re eret ic i . - 121 cal t . : c i tegte cap. 10, t i t . v I I I a l s intagnrei prezente.

. CaP. XVII I ; Despre cei ce incearcl s i desf i in leze cele hotr i r i te la Efes. - - 6 I I I ;c i teste cap. 3 a l t i t lu lu i prezent.

TITLUL AL TREISPREZECELEA; Ilespre lalel.

. . . 9op. 1; Si se opreascl de la sflnta lrnpdrtiqarrie acel laic, care petrece trei dumi-nici lntr-o cetatc gi nu rnerge irnpreunli cu ceilalli la bisericd, - 11 sard.: g0 trul.

- Cap. 1/; I)espre laicii, care sc cdstrtoresc a doua oard sau se cisdtoresc de nraimul te or i , apoi despre c isdtor i i le interz ise s i despre dcsfr inarc. _ 1g, 4g ap. ; 16, 1? Ant. ;l , _ 3 y 4 , _ 7 N e o c . ; 1 , 1 0 , 3 1 L a r r r l . : 1 0 , I V ; J 3 , 5 4 , 9 8 t r u l . ; 4 , 1 8 , 2 5 , 2 1 ; 4 1 , b 0 , b B , 6 ? ;68 , 75 , 76 ,78 , 80 , 87 t r t r t . ; 13 Tco f .

Cap. III; Despre cele ce se ciisdt,oresc, crezind od brirbaLul lor dep:"rrtat a rrLurit g3tru l . ; 31, 36, 46 \ 'as.

Cap. IV, ; Pentru cci ce desf lc I ' ia l l conjugal i , -b ap, : 14 Gang,:102 Cart , : g? t ru l_9, 36, 48, 77 Yas,

Cap. V; Despre desfrlnalc, adulter, seducere (fecioarelor) 9i lnrpreunare sexuald contran a t u r i i . * 6 1 a p . ; 2 0 A n c . ; 8 N c o c e z . ; 8 6 , 8 2 , 9 g t r u l . ; 7 , 7 , 6 , 2 1 , 2 2 , 2 b , 2 6 , 9 O , g 1 , ! 7 ,39, 40, 58, 59, 62, 77 \ 'as. ; 4 Gr ig. Nis.

l3 Relertoriu

Cap. VI ; Daci sof ia unui ]a ic corni te adul ter .t i t . I aI Sintagmei prezenle.

- 20 Anc.; 8 Neoc.; ci teste cap. 32,

, Cl l t .VI l ; I )csplc seduccre, desprc c i - rs i r tor ia v i r luvelor g i a celor ce se z ic ydduve.- 18, 24 \ ras.

Cap. VI I I ; Despre cei cc r ipr :sc sub prctext de cr is l tor ie, care v io leazi fec ioare s i lenec ins tesc ; i desp re t . e i c c l c s l l u r i r r t r - u i u tn r ace lo r . i . - 67 ap . : j l , 2 i Ane . ; 2? IV i SZtrul ' ;20, 30, 33, 38, 53 vas, ; c i tegte cele scr ise la cap. 3u. t i t . Ix a l s iutagnrei prezente,

. . Cap. IX; Despre cei ce se cisdtoresc firi lnloirea pdrinteascd sad a sttrptnilor. - 38,41, 42 Vas.

'tr

13 Repertoriu 187

cap. x; Despre cele ce se fac deslrtnate, cele ce ucid f{tul sau comit avort. - 21 Anc.;

91 trul. ; 2, 8, 52 \ 'as.Cap. XI; Despre cei ce se tngre{oqeazd de cdsdtorie, carne 9i vin' - 51 ap'; 1' 2' 1;

I Gangra; 28, 85 Vas.Cap. XII; Despre laici i , care se autornuti leazd' - 22, 24 ap'; 1 I ; ci teqte cap' 14

ti t . I al sintagrnei prezenlc.Cttp. XIII; fi"rp"" laicii, care mdDincd din cele jertfite iclolilor sau carne cu slnge'

Eau zugrunrate, sau prinse de l iare sau mort iciune. - O:] ap'; 3 Anc';2 Gang'; 67 trul ' '

1 ( i r i g . \ c r ccz . ; 81 \ r as ,Cop. XtY1. Despre la icul , care defaimi pe inrprirat. - 84 ap'; citegte cele scrise la

cap 36, t i t . IX al s intagmei prezente.Cap. X\'; I)espre ortodocqii, care prirrresc binecnvintare de la eretici,

:il j:,t^" ::9::'Ca1>. XV; Despre ortodocqii, care primesc binecuviutare de la cretici, sau de la -ruoel'

sau cei cc 1in sirfnto.ite ,i fostirrilc inrpreun{ cu iudeii; apoi ci nu trebuie sd se tinl sltrr-

b i ta c i dupd posib i l i tate, Duminica. $ i incd desple cei 'ce se roagi In mlnlst i r i Ei ! ]se1i1 ie re t i ce . - 6bZ0ap . ; g , 29 , g2 , i , t , 3 i , 38 ,39 L i od . ; c i t e ; t c ce l e se r i se l a cap . 3 ' t i t . XV

Ei la cap. 7, t i t . l \ - a le s intagurei prozel l te.cap. XYI; Despre laicii, care incearci sl scoati de sub jurisdiclia episco-pilor ceti-

{ii respective pe clericii iela 'rinistire, cle la azilurile de siraci qi de la bisericile martiri-

lor . - 8 IV.C a p . X Y I l ; l ) e s p r c l a i c i i , c a r e s e l n s o | e s c c u p r e z b i t e r i i a f u r i s i l i s a u s c h i s r n a t i c i g i

care r id ic i a l tare f i r l Et i rea episcopi lor lor . - '31 ap. ; 'c i te; tc cap. 14, t i t ' lX a l s iutagrnei

prczente.cap. xyIII; Despre cei ce calci jurinrintul gi citrd si nu-qi lintr jurimtntul cei ce

joard. - 10, 77, 29, 64, 82 Vas.Cap. X/X; Despre cei cc joar l cu jur imlnt pdgln ' ; . 94 t ru l ' ; 81 Vas'

Cap. XX; I)esprc apostal,i' despre cei "" j"tti"t"t idolilor, desprc prezicitori' vrlji

tori astrologi, cei ce prezic di' 'urnere, cei ce se indeletnicesc cu vrljitorii 9i cei .ce confec-

l ioneazi arnai l i i (arrru lete, f i laetcr i i ) - 62 ap. ; i i , - iz r ; i , .1, -5 lo ' - j ' .nr L2, 24 A-nc' ; 36

L a o d . ; 4 5 C a r t . ; 6 1 , 6 5 i r u l . ; 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , - 6 : 7 , ' 8 , 9 , 1 0 1 1 ; 1 2 , ^ 1 3 , . . 1 4 , P e t r } A l e x ' ; 7 '

8, 44, 65, 66,72, ?3, 81, 83'Vas. ! t , z ' Cr i i . ( is . ; c i teqte cap' '25, t i t ' Ix a l s intagr l tc i

prezente.Cap. XXI;Despre actori 9i mimi 9i cei asemenea lor, carc se pociiesc' - 45' 63 Cart';

51 trul.Cap. XXII ; I )espre reprezental i i 9 i spectacole ' - 15, 60, 61 Cart ' ;51t 5?' 62' 65 '

71, 96, 100 t ru l .cap. XXII I ; Despre lur i , cei ce jefu icsc morminle, t i lhar i 9 i_ sacr i legi . - 61, 66, Vas'1

7, 8, g 'Gr ig. Nis. ; c i teste cap' 27, t i t . lX a l s intagmei pr"zente '

Cap. iXtV; 'La nunl i s i nn se sal te s i danseze. - 55 Laod'

Cap . XXY ; Bd rba t i i sdnuse sca lde i r np rcuu i cu fe rne i ' - 30 Laod ' ; ?7 t r u l ' ; c i t eq te

cap. 31. t i t . IK al s intagtnei prezcnte.Cup. XXl'/; Despre cei ce batjocoresc pe cei neputincioqi' - 5] af '

Cap. XXyII; t-c,'n"ite nu pot inira i' altar, 9i nui'ai persoa'e sfinlite se pot cumi-

ncca ln r t l tar . - 19, 44 Laod' ; 69 t ru l .Cap. XXYII I ; Sd nu se faci ospele dese. - 55 Laod.

{ :up. xxIX; Despre cei cc se dedau jocur i lor in zar i (zarur i ) 9 i be} ie i . - 43 ap. ; 50

tm l .

cap.( :dp.

celui ce l-a

cap.56 t ru l .

Cttp.d intr - lnsele.

XXX; Despre dertroniaci. - ?9 ap.; 66, 67 trul. ; 2, 3,74, 15 Tim'

XXX/; I)espre laicul, care a fost afurisit qi a fost primit de altul firi qtirea

afur is i f . - i2 , rs ap . ; 6 Ant .XXX//; Dcsprc cei ce postesc duminica sau sirnbita. - 66 ap'; 18 Gangra';55n

XXX//.|; Despre cei ce lnvall a se disprefui casa lui Durnnezeu qi adunlrile- 5, 20 Gangra.

Cap. XXXIY; Despre laicii, care lncearci si desliinfeze cele hotirlte la sinodul cliu

Efes. * t i I I I ; ci teqte qi cap' 18' t i t . XII aI sintagmei prezente.

Cap. XXX\,; Despre cei ce ascultA Sfintele Seripturi, dar uu stiruiesc plni la sflrgit

sau nu se lmpirtdlesc, - 9 aP.; 2 Ant.

48814 Repertoriu

Cap. XXXVI; f )espre. cc i cc_si fac at lunir i le lor propr i i b iser icegt i . * 6 ( i ; rngra;31 , iJ9^tml. ;

: !1gCt. : cap. 14, t i t . I I I a l s in l l rgnrei pre.cnte. 'cap. xxxl/t,r; Despre cel cc dore;tc si se cu-lce cu o femeic, dai dorinra lui '. s-area l i za t - 4 Neo r ' .

69 r ,n.cnp'xx 'Yv. l ' ; Dcspre cei ce nu postcsc rn pat . rzccime, miercurca qi v inerea. - . -

-

9"p. [ - {XlX; I )espre cci ce instr i ineazd cear i g i untdelenrn r l jn b iser ic i . * 72 ap.Cap. X.L; f )cspre la ic i i , cale au fost excorn-unicai i t r , , , " i r ra,r r , , , i grul" t ; . _ 1.1 Tcof i l .Cap , XL I ; La i c i i s i r nu i l v c [e ( i n l ; i s c r i c r i ) . _ 6 .1 t r u l .

TITLUL Ar ' P '1 1 'RUSPRELECELI| ' l ; I )*spre luerur l le comune tuturor cramenl lor .Cap. I ; Despre Licornio. 6 Gr ig. Nis.Cap. I I ; I )espre cei r .e se imprcund cu c lobi to lcelc

N i s .Cap . l l I ; f ) esp r . e .asus in i g i f i l ha t i : _ ( i . 1 . ; qp . 21 , . - 12 .

2 : j . 2 ; , , \ r r c . r J r . 7 , f i . . l l , 13 ,3 3 , 4 3 , 5 2 , 5 4 , 5 5 , 5 6 , 5 ? I a s . ; 4 ( i r . i g . N i s .

cap' 1r ' ; celor ce l i s-a dal gpi t i rn ia opr i r i i t lc la inrp: i r . l r l$a.nie t rebuicsc inrp: i r t iq i l idacd s int bolr ra\ i dc moar ' tc q i se, cc int i rnPl i dad{ nu rnor cJrrp i impartdsi re. * . 13 I ; 5Gr i g . N i s .

. . Cap. l ' ; l ) t 'sPre tc- l cc 1_re r toaptcu s( :ur ! ( l ' ( ' I l i r i r lo ic s. lu c(r l ce s-a culcat crr fe;neiasa.s i doregtc sd se inrpi r t i ;easci ; _s_i sy l .c scolnr i ' i i r ,esta ln c: r re z i ic t rcbrr iesc sr l ser r t , l in i e lcl a tmp leuna re . - 3 , 4 D ion ; O , 12 , i J f im .

( :up. I ' I ; Cum se acl t tce jcr t f i i petr tnr acela, carc l l vrut s i sc s inucid{? 1.1 ' l , j

r r r .Cup. \ ' I I ; I )esprc cel cc are sof ic e ler i roniac{ s i d in ""u"r """"r i " dorei te sd ia a l tss r r I i e . l 5 - ' l i n r ,

YII. INT}I(;I i [] ' \NONI(.

Ahatore. Yezi: cleric, tlojani. infrac[iune, picat, etc'

ffri"f"ti.r"*. ?, '13 Cart. - Yezi 9i: graliere'

, \hst lnenl i r . 5, 51' 5 l l , 66 aP.

. \buz de Prr t r ' re. 4 IV' i " " t " ' O, 74 ap. ; 6 I I ; !1 IV; 8 ' 19, 12F: !?-9- '130

Cart ' ; 3 ' 6 Teof '

, { i io i , r i r r ru""u ar jer l l b lscr ice; i t . 1o rv;11 vI I ;25 Ant ' - \ ' Iez i 9 i : avere

. l du l l t r . 9 , 18 . 2 t Vas . - \ " t z i ; i : d cs f r i na re ' - .

. \ , lunare l iegat i r . 111 ap. ;6 ( iurgr . :11 Ca,r t ' - \ 'ez i q i : schizma'

A f r r r l s i r e . Ep i scop :12 ' 16 , 5 { } , 76 ap ' ; 18 4 -n " : ^' - - ' : " c i " r i " ' r . r i , zg, -eo, 'a ' r , 'as. r i , 56,57,58, 73 ap ' ; 50 vI ; 10 I - l I^C A l u g i r : 4 I - l I . z 1 z 6 e r . c t rt r I i r c a n : 1 0 , 3 1 , 6 5 , 6 6 , 8 4 a p . ; 2 , 5 A n t . ; 8 l v ; 5 5 , ! 8 ,

6 4 , 7 6 V I ; 1 2 ' 1 3 I - l l '

A lu r ls i t . 13 , 32 r rp . ;6 Ar i t . ;14 Sard . - V" . t i $ i : ^excomunleare '. l legerea t le eplscrrp. n, e l l i ; I i ; ; '3 Yl; 19, 23 Ant' ; 12 Laod'; 6 Sard'; 20' 7' l Cart '

: \ l ta r . 31 ap . ;13 , 60 \ ' I :10 , 11 ,25 , ' : z0 ,83 Car t ' ; 5 Ar r t ' ; 44 Laod; 11 N ic ' ; 14 N ich ' M '

Amestce. 20 \rI ; 3, 11 Sard,; 18 Anc'

Arnnlstte. Vczi: absolu! iunc, gral ierc'

. . lnvon. 33 \ ' l , ; 1 4 \ ' I l .

A n a t e m A . 2 , 7 I \ ; 5 V I I ; 1 , 2 , 4 , 6 , 7 , 8 , g , 1 0 , 1 1 , 1 5 ' 1 6 ' 1 8 G a n g ' ; 1 1 ' 8 ' C a r t ' ; S c r i s '

Ghenad.; Scris. Taras'

Apc l . 5 I ; 0 , 1 .5 Ant ' ;14 Sa ld . ;11 , 15 ,22 ,96 Car t ' ; 4 Teof ' '

Apostasle. 62 aP.; 10 I.

AFostat. 45 Cart. ' ! l t

Arbltrat. I lV; 15, 96, 122 Cart.

Asr : r r l la recnnon lcd- .39 ,55ap. ;5?Lnod ' ;8 ,17 ,231Y;31 Car t ' ; 13 I - I I ' - Vez i 9 i :supunerQ'

schizln A..-\utoccfal!e. 6 I ; 2, 3 I I ; 8 I I I ; 36 VI '

Aulonomle. 30 ap'; 3 VII, - Vezi qi: biserici , eparhie' episcopul '

lvere, 38, 39, 40, 41' 59, 73 ap.; 25,26 1Y:.39-VI;11' 12' 19 YII; ' 2' 75" 24' 25 A'nL';22'

23 , 26 , 33 , n car i l ; ' i ,dc , ,n t j ' ; r , ? , i0 I - t t ;2 cb i r ' ; 11 ' 14 Tcor '

Avocat. 75, 97 Cart.I lanl, 4 VII.Bdnulal i . 11 IV.If : l tafa. 24, 65 aP.;9 I-I I ; 43 Yas.

Bene l lc l f le c le r lc l lo r . 4 ,41 ap . ;99 VI ;15 VI I ;9 Teo l '

Ilefla. 42, 43 aP. - Vczi 9i: ctrcluma

Blbl le. 85 ap.; 60 I 'oad,.;24 Cart. ; 2 Atan'

Blserlca. 34, ?6 ap.; 2l l ;6, 17 IV; 33, ?4, 76, 88 VI;

Teof .Botoz. 46, 47, 49,50,60, 80 ap.; 7 l l ;3L,59, 78, 84' 95

47, 48,5'1, 72, 71O Cart. ; 3 Sard'; 12 Neoc'; 1, 47' 91

5 Cir i l : 11 Th. St. - Vezi 9i: rudenie spir i tual{ '(alomnlalor. 6 II; 19 Oart.Cdd t t . 44 ap . ; r 7 l ; 10 v I ; 4 Lood . ;5 , 16 Ca r t ' ; 74 Vos : ; 32 N i ch '

16 Ant.; 28 Load.; 42 CarI '1' 1, 4

VI ; 12 I - l I ; 7 , 8 , '16 , 47 Load ' ;

Vas ; ;26 , 38 , 44 , 15 N ich . ;4T i rn ' ;

C Indice

Capela. - Vezi: casa de lugiciuni, paracl is.Carne. 51, 53 ap.; 14 Anc.; 2 Gang.; 28 \ 'as.Car tc eanon le ia � . 12 ,23 ap . ;13 IV ;17 VI ;42 Load. Vez i s i : ep is to le .Casa de rugr ic iun l . 4 IV ;10 , 17 VI I ;58 Load. - \ /ez i s i : parac l i s .Catalogul elerlcl lor. 15, 18, 51 ap.; 16 I; 5 YI; 89 \tas.Catalogul eplscopitor. 86 Cart.C a t e h l z a r c . 7 I I ; 9 5 V I ; 1 0 V I I ; 2 6 L a o d . * Y e z i s i : i n v A [ A t u r A .Caterlslre. Clericul 3, 5, 25, 27, 29, 35, 42, 44, 48, 47, 49, 50, 51, i2, b3, 58. 62, 6b, 66,

6 8 , 8 4 a p , 1 0 , 1 7 I ; 2 , 1 0 , 7 2 , 1 8 , 2 2 I V ; 3 , 4 , 7 , 9 , 1 0 . 1 2 , 7 3 , 2 2 , 2 3 , 2 8 , g l , 8 4 , b o :5 5 . 5 9 V I ; 5 , 7 , 1 0 , 1 9 V I I ; 2 , 9 , 1 0 , 7 2 , 7 3 , 7 4 , 1 5 , 1 6 I - I I ; 3 , 1 1 3 , 1 9 A n t . ; 1 5 C a r t . ;1 Neoc.; 3, 55 Vas.; 42 Ioan.

Cater ls l rea .3 I I I .Caterfsl t . 11, 28 ap.; 2l YI.;4 Ant.; 12, 20, 27, 28, 100 Cart. ; 8 Nic.; 2 Const. (394).Cdlitorfe. 47, 42 Laod.C:i lugrir - Vezi: monah.Cdlugir ie. - Vezi: lnonahisrn.Cilugir l ld. - Yezi: monahie.C r i s i t o r l a . 1 Z 1 8 , 7 9 , 2 6 , 5 1 a p . ; 1 4 , 1 5 I V ; 2 , 3 , 6 o 7 2 , 1 3 , 2 6 , 6 6 . 7 2 , 9 8 , y I ; 9 A n c . ;

1 0 , 3 1 , 5 2 t , a o d ; 1 1 N e o c . ; 1 , 4 . 9 , 7 0 , 7 4 , 2 1 G a n g . ; 2 3 , 2 1 , 7 8 , 8 7 \ : n s . ; 1 2 , 2 i lIoan ;5 , 13 Teof . ;13 T in r . - \ ' ez i q i : i rnped i rne t r tc la c isAtor ie , d i r .o r [ .

C isAtor l t . I I -a , 17 ap . ;3 \ r I ;12 , 87 \ ras . ;7 Neoc.Cirsdtoria. III-a. 4, 50 Vas.Clntarea. 75 VI; 59 Load.C l re luma. 54 ap . ; 9 Y I ; 24 Load. ; 40 Car t .t j e l i b a t , 2 6 a p . ; 1 6 I Y ; 6 , 1 3 V I ; 6 , 1 8 V a s .Cetate. 8 l ; 12, 17 IV;,38 VI.Clnzeclme. 20 I; 91 Vas.Clrcumscrlplille blserlcegtl. 17 IVt 38 VI.Clrcumstant€ agravante. 37 Nich.Clreumstanle atcnuante. 4, 5 Grig.; 61 Vas.;13 Teof.; 2g, 30 Nich.gltaf ie. 74 ap.; 19 Cart.Cleric. poate f i or i ce cregtin 33 VI; - poate f i pr imit In cler 21,77 ap,; B Nich.; -- nu

p o a t e f i c l e r i c 1 7 , 1 8 , 1 9 , 2 2 , 6 1 , 7 8 , 7 9 , 8 0 a p . ; 7 , 2 l ; 3 V I ; 2 , 8 , 1 2 N e o c . ; 1 0S a r d . ; 3 L a o d . ; 3 6 C a r t . ; 1 2 \ r a s . ; 3 , 5 , 7 , 3 6 T e o t . ; 3 A t . ; 2 1 , 3 0 , 4 2 l o a n . - c o n d i -t iun i i , in t rac f iun i , pedepse12, lS-15 ,23 ,28 ,31 ,36 ,39 ,5b , b6 ,84ep. ; 1 , 9 , 15 , 16 I ;5 , 6 , 8 , . 1 0 , 1 3 , 1 8 , 2 0 , 2 3 l \ r ; 4 , 7 7 , 3 7 , 3 4 , 5 9 \ r I ; 1 0 , 1 4 , 1 5 V I I : 7 2 , 1 3 , 1 4 , 7 5 ,l - I I ; 3 , 4 , 5 , 1 7 A n t , ; 8 N e o c . ; 1 0 G a n g . ; 3 5 , 4 1 , 4 2 , 5 7 L , a o d . ; 6 , 1 5 , 1 6 S a r d . ; 1 0 ,7 7 , 2 9 , 3 7 , 5 4 , 9 0 C a r t . ; 7 , 3 , 3 2 , 7 2 , 8 2 , 8 9 \ r a s . ; 4 C i r i l ; 7 ' I e o f . ; 1 8 , 2 1 , 0 2 I o a u .

Comert. 76 VI.Compllcl late. 31, 84 ap.; 18 IV; 84 VI.Correublnaiul. 26, 37 Vas.( lorrsplral ie. - \ 'ezi: caterisire.contumactc. 74 ap.; ts,'"i;'iut.

3 1' ' i' :

Coplt l . 72 Cart. ; 8 Nich.Crei l tnfa. 1 t t t 7 I I I ; 1 VL; 2 Cart. ;6 Neoc.Cruce. 73 VI; 91 Vas.Ctl tor. 1 I-I I .C u m l u e c d t _ u r d . . 1 1 l ; 2 3 , 2 9 V I ; 6 A n c . ; 7 , 4 ! C a r l . ; 1 9 L o a d . ; ? 3 \ i a s . ; 2 , b G r i g . ; 9 , 2 3

Nich . ; 1 Ghen.Cumul . 10 lV ; 1b VI I .Cuserla. 54 VI. - Vezi gi: rudenia.

490

D-F Indice

Damt i lumnezciesc. 23 VI - Vezi 9 i : s imonie '

; ; i ; l " r ; ; 55 , 56 ap . ; 8 Ca r t . ; 13 , 14 I - I I ; 89 Vas ' ; * Yez i ; i : d i sp re t '

I )efcr : lc corPorale. 77,78 aP.Degrnrlare illn treaPtd. 29 IV.

I ) e i i r l s l e . 36 ap . ; 17 An t ' ; 16 I - I I ; 3 C i r i l '

t l epune re ' - Vcz i : ca t c r i s i r c 'Dezbinare. 5 Ant . ; 9 I - I I ; - Vez' i q i : schizma'

Deseintdlor . - Vezi : vrd j i tor 'llcsfar:et'ea cAsAtorlel. - Vezi: divort'

n" . t r l ino"" . 18, 25, 61 ap. ;3, 4, 44 VI ; 3, 32, 60' 69\ras ' ; 1

18 Ioan. - Vezi q i : adul ter 'Dezlegarea ile alurlslre. 32 ap.; I Alt.

Dezlegarea postulu l . 69 ap. ; 1O Tim'

I )e\ 'o luarea. 11 \ r l l ; 52, 55 Cart .I l laeonrr l . 2, 5, l i ' t , f z , f 8, Ze, iS a.p ' ;15, 18 I ; 3, 6 ' 7 ' 13 VI ; i ; \n1 ' ; 20 Latrd ' ; 10 Anc' ;

1 Yas. - Yezi s i : c ler ic .l l l s e . 1 0 I - I L

I ) t s p e n s a . 1 2 l ; 7 6 I V ; 1 0 2 \ r I I ; 2 , 5 , 7 A n c ; 6 , 4 3 C a r t ' ; 1 V a s ' ; 4 ' 5 ' 7 G r i g '

Dlspre! . 31 aP.; 2 Ant . ; 10, 11 Cart '

I ) l v o r l . 5 a p . ; 1 5 , 2 6 V I ; 8 N e o c . ; 2 1 , 6 2 l o a n '

I loblndi . - Vezi : cantdtd '

D o l a n a . 1 9 I Y ; 8 V I .

Do i ' t ' z l I a l u i l eea t i . ?5 ap ' ; 85 V I ; 132 Ca r t ' ; - Vez i : ' i : n t a r t o r '

I )oxolo l l ln ' C2 Yas.

Duhovn leu l . 1C2 V I ; 132 ( . l a r t . ; 34 \ ' a s . ; 28 , 30 N i ch . ; 1 , I G r i g ' ; I oan H r i sos to tu , l nd rum i r i

aclresate duhovuicilor.

IJrrnr lucca. 66 aP.; 55 VI ; 18 Gang'

I l u m n e z e u . 1 \ ' I . ;

Ecdic. - Yezi : avocat . iEeonom. 26 ,26 lY i 11 V IL

E g u m e u u l . 4 6 V I ; 1 2 , 1 4 , 1 9 N i c h . ; 8 0 C a r t ' ; 7 N i c ' ; 1 ' 3 ' 5 N i c '

Epa rh la . 35 ap . ; 2 I l ; 17 lV ;20 , 38 V I ; 18 Anc ' ; 3 ' 11 Sa rd ' ; 9 ' 13 ' 22 An t '

Hp l l ep : i c . 79 ap .

I ip lseople. ? I - I I . - Vezi q i : eparhie '

Episcr4rur . 7 ,72 , L6 ,29 ,3 ; , u4 ,9 , . a^0 :11 t 75 ,76ap ' ;5 ' 6 ' 8 ' 12 ' 16 I ;2 ' 6 I I ; 6 I I I ;2, 4. 8,9, 10, 11, ti,-zo,'it, zi, zi, z9 z6, zs tv it2' 1?' 18' -19-'^20' 22' 31' 41' 48'

1 0 2 V I ; 2 , 4 , 5 , 1 1 , 1 2 , 1 4 ' 1 7 \ I l I ; , 1 2 I - a - o t l ' ; l l ' - 9 ' 1 3 ' 1 5 ' ' . 1 7 ' . ' 2 2 ' 2 3 A n t ' ; 2 ' 5 ' 7 '18, 24 Anc.; r, 2:';,- ' l l , t i , t '1, is^^saJg'; 6, 8, 13' 19' 3:l:- '13.' -49' 54' 56' ' l l ' 74'

80, 81, 86, 89, g;, 1ii,-\;6,'12u, r29, 13:i (iart '; 3 const (sf'-solia);1 oonst' (394);

16 I-II; f, Z C.i.g;-i, i t, '$,85, Vo',; 0 Teof ': 3 Cirit ' - Yezi ; i: dernisie' foruri

judecitoregti, aPel.

Eplstotele canonlce: de recornandare, de diniitere (canonice), de pace' 12, 33 ap'; 11' 13'

tv; t7 \ l ;23 106 Cart. ; 7, 8 A!l t ' - Vezi qi: carte canonicd'

D p f t i m l a . 1 2 I ; 1 0 1 v ; 1 ( 1 2 V I ; 2 , 5 , ? A n c ' ; 6 , ' 1 3 C a r t ' ; 2 , 5 4 ' 7 4 ' 8 4 V a s ' ; 1 ' 4 ' 5 ' 7 ' G r i g ' ;

3 A t . ; 3 Ioan 'Eremlft . 42 VI. - Vezi qi: rnonah.

E r e t l c l . 4 5 , 4 6 , 6 4 , 7 5 a p . ; 1 9 I ; 6 , 7 l l ; 9 5 V I ; ? , 8 L a o t l ' ; 1 ' 4 7 V a s ' ; 3 A t ' ; 1 ' 9 3 '

129 Car t .Erezia. 1 I I .E x a m e n . g I ; 3 3 V I ; 1 2 . L o d d J ; 1 8 C a r t . ; 8 9 V a s ' ; 7 T e o f ' ; 4 C i r i l '

Excomunleare . 51 ap ' ;4 , 16 , 20 IY ;17 Ant . ;2 Neoc ' Yez i 9 i : a fu r is i re '

E x c o m u n l c a t ' 1 0 , 1 2 , 1 3 , 1 6 , 3 2 a p . ; 5 I ; 6 I I ; 1 5 S a r d ' ; 1 2 8 C a r t '

Femela. ?0 VI; 44 Laoad'; 15 Nich.

452tr-M Indico

F o r n r l J u d c a i l t o r e g t l . 5 2 , , 7 4 a p . ; 5 , . ! I I ; 9 , 1 2 I V . ; 1 0 2 y I ; 1 2 , 1 4 , 7 5 , Z O , 8 0 , 6 2 , 7 7 . 1 0 0 .

^1o'{ ; 102 cart . ;1 const. (39,1); 6, i4,18 Ant. ;3, i l s i .a. i r- t i . i i . _�- i ; ; i o i , ' rol i lFurt. 25 ap.; 42 Ioan.Gra l fe* 'a pen l ten feror . 12 r ;E I I I ;16 IV ;102 v I ; b Anc , ; 74 vas . - yez i s i : absoru [ iunea,ep i l in r ia .Ha lnr i .27 , 45 , 62 VI ;16 y I I ;21 Gang.I l l ro tes la . 14 VI I ; 6 N ich .I l l r o t o n i a . 7 , 2 : ? 6 , 2 9 , 3 b , 6 g , g 9 _ " p . . i 2 , 4 , g , 1 0 , 1 6 _ I ; I f l l 8 l l I ; 2 , 6 I V ; 6 , 2 2 , S 8 V I ;

? ,3 -19 . ! ! I ;13 , 18 , 86 , 48 ,49 , 16 Car t . j .1 c -o i r r t . f ig l l ; rs , i s , 22 'A ; t . ; j , to , t i!g r { . ; t z f .aod. ;1 , 8 , 12 Neoc. ;13 Teor ror ;10 , 89 , 90 vas . i ' l c i r i r ; ' r r "o r i r i

-s x l i . r i . ' ;1 7 I _ I I . ;

I lorepfscop,ul. 14 VII;18 Anc.; g, 10 Ant.; 57 Laod.; g9 yas.Ifrrla. - Vezi: clefAimare.leroslle. - Vezi: absoluliune, gra{iere.Impedlmente la cdsitorle.

- ' \ l ienal ia mintal i . 2, 3, 4 Tim.Lipsa consimlirnintului plr[ i tor. gg, 40, 42 Vas.- CaisAtoria existentA legal. g7, 93 yI; 46,, i2, g0 Vas.- H i ro ton ia . 26 rp . ; 6 , 13 \ ' I ; 1 Nt ,oe .

- \ 'o tu l cas i t i f i i . 16 IV ; 44 \ l ;6 , 1g Vas ;- Postnl pagti lor. 52 Laod.- SAptAmtna primi ctupi pagti . 66 VI.- RApirea. 27 tV; 92 yt: . 22, b0 \-as.- Logodnn. 98 VI; 22 loan.- Ruden ia de s inge. b4 VI ;11 T im. ;

lncuscrirea. 541I.2 Neoc,; 23, ZS, gZ Iras.; 11 TimRudenia religioasA (spirituall). b3 VI.

- Deosebirea de rel igie. 14 IV; ?2 VI: 28 Iorn.- Sanc | iun i . 26Yl ;27 ,68 Vas . ; 11 T i rn . ; 1J Tcof i l .

Impedlmentc de a lnlra ln cler. - Vezi: cleric.Inalntare. lS Cart.Inlractiunl, -- Yezi: afurisire, caterisire, picate, etc.Inoval i i le slnt Interzlse._7, 8 I I I ; 21 32yi;21 Gang. - Vezi gi: obicei, tradi l ie.!n1ag1e tuilecitgreqtl. \'ezi: foruri'judeci t oregti.I n l e r d l e t . 4 V I T .ln te rs t l f lu . 17 I - I I :10 Sard .IntcrvGnllo 2 lY;7 Sard.; ?b Cart.I n v e n t a r . 4 0 a p . ; 2 4 A n t . ; 1 I _ I I .. Iocurl de noroe. 42, 4J ap.; 50 VI..Iudecata biserlceasei, - yezi: foruri judecitoregti.Jualeedtorll blserleegtl. 102 VI; 1b Cart., fur imlntul. 25 ap.Jur fsd lc ! |e .35 ap . ;2 I I ;8 I I I ;8 Iv ;20 VI ; b6 , 120 Car t . ; g , 73 , 22 Ant . ; _ yez i s i : ep iscop.Justlf la blsorlceaseri. Vezi : f oruri judecdtoregti.Laleul - \ 'ezi: mireanul.Llbert lnul. 129 Cart. :L f tu rgh fa .29 , 31 VI ;10 VI I ; 1 ! , 47 C.ar t . ; b8 Laod. ; 72 I_n ,Loeurl sl lnte. 97 VLLogoilnlcn. 98 VI; 22 loan. i . : .Lor'lre. 65 ap. - Vezi si: bitaie.l lalaehle, 12 loan.l fartor. 75 ap.;6 I I ; 85 VI; 128, 129, 131, 132 Cart. ; 9 Teot.; 3g loan.l ldrturislrea pdcateloi.132 cart. ; s2 vas.;22 Nich. - vezi gi: pe.i tenJa, epit inr ia. .I l r ini ist lre. 4, 8, 24 IV; 4g VI; L7, 12, 1?, 1g, 19, 20 VII; 1, ? I_II ; B0 Cart.l l fncare. 51, 53 ap.; ?4, 76 yI;2g Laod.; 42 Cafi . ;14 Anc.

t. &rl

M-P Indice 493.

I t l r . 7 I I ; 9 5 V I ; 7 l . a o d . ; 6 C a r t . ; 2 V a s . ; 1 l o a n . - V e z i 1 i : e r e t i c i i . ;aI l l r eanu l . 84 ap . ; 33 , 58 , 64 , 69 V I ; 15 Laod .

l I i t d . 15 ( l a r t .l l l l r o p r r l l l r r l . 3 4 a p . ; 4 1 ] . 2 l l ; 1 , 8 I I I ; 2 5 , 2 8 I V ; 1 1 V I I ; 5 2 , 5 5 C a t t . ; 9 , 1 9 , 2 0 A n t . ; 1 4 ,

r 5 I - l l .

l l l o n a l r . 4 , 8 , 1 6 , 2 3 l Y ; 4 3 , 4 4 , ' 4 6 l f { l ; 2 0 , 2 t , 2 2 Y l l ; 2 , 3 , 4 , 6 I - - I I ; 2 4 L a o d . ; 8 0 C a r t . ;6 0 V a s . ; 6 l i i c . ; 1 7 , 3 5 N i c h . ; 1 6 I o a n .

l l ou l h l t . 4S V I : 126 Ca r t . ; 11 , 25 N i ch . ; ?1 Vas . ; 32 I oan . - Yez i 9 i : monah .l lo lahlsnr. 2 I - l Il l o l t . B l l V l ; 1 8 C a r t .N u ; . 5 l l Y I ; 4 5 C a r t . ; 2 I * I L

\ eg l i l en l i r . 58 , 59 ap . ; 121 , 123 Ca r t .

N e o l t t . 8 0 a p . ; 2 I ; 1 2 N e o c . ; 3 L a o d . ; 1 0 S a r d .

Nepot i im. 76 ap.

\ esupune t ' c . 28 , 31 ap . ; 8 IV ; 5 An t .

\ ov l c i a t . 41 V I ; 5 I - I L

\ uu td . 66 V I ; 52 Laod . ; 7 Neoc .

oacpe ! | . 41 ap . ; 25 An t .

o l r l c e l u l . 6 , 7 , 1 5 l ; 2 7 l l 1 ' 8 I I I ; 2 8 , 3 0 I V ; 3 9 , 5 ' c , 6 2 , 1 0 2 V I ; 3 ' 8 7 8 9 ' 9 1 V a s .

( lb lcefur l pdgLre. 70, 7 l ap. ;24, 51, 61, 62, 65, 71, 79, 94 ! l ; 24 Anc. ; 83 Yas.

o c h l u . 7 7 u p .( t r b u l . 7 8 a p .

O r d l n e . 3 9 a p . ; 1 8 I ; 7 V I ; 2 0 , 5 6 , 5 7 L a o d .

Or l f an l z r i r e : r . 2 l l ; \ 7 IV ; 38 V l .

Pa rac t i s . 31 , 59 Y I ; 10 V I I ; 12 I - I I - Vez i g i : cape la , casa de rug {c i un i .

Pntr larh. 15 I - I I -Yezi Ei : devolul iune'

P i i e a l o . 2 , 9 l ; ! 3 2 C a r t . ; 9 , 1 0 N e o c . ; 3 2 , 3 4 V a s . ; 4 , ? G r i g . ; 3 4 N i c h .

lDedcp;ele b lser leegt i .

- pcntru clcrici:

adntonestatca. 31 aP.; 32 Cart .dojana. 19 IV; 25 Ant.

- l.i;111fsl'.1.1,1",-1i,'ifi.,t "Itn"rar. 36 ap. ',- opr i rea de a s iv i rq i cele sf iute temporar._22 - IV; 3 VI ;14 Sard. ;19' 133 Cart .- oprirea pentru totdeauna de a sAvirgi cele slintc. $ Neoc.- pierderca dreptului de a fi lnaintat ln grad icrarhic sttperior. ll VI; 69 \ras,- hes t i t u i r ca d i n sc r v i c i u . 15 ap . ; 16 I - I I ; 16 An t .- 6cpunt,rea din treapti sau oprirea pcntru totdeauna de la funcfiile preofegti, dar

cu p:istrar.cit tireptului de a purta numele dc cleric gi de a at'ea demnitatea pretl-

l e a s c i . i ) , 2 6 V I ; 1 A n t . ; 8 , I N e o c . ; 2 7 V a s .- cater is i rea. - Vezi : cater is i rea.- cater is i rea'q i afur is i rea deodat{ ' 28,30, 6? ap' ;86 VI ;1 Ant ' ;3 Yas'- ana t cm l - \ ' c z i : ana l c t na '

- pentru mircni:- alurisirea (excomunicarea). - Vezl: afurisirea'

- anatetna. - Vezi : anatema.aplicarea pedepselor bisericeqti:

- nu se pedepsesc pentru pAcatole mArturisite ln taina $povedaniei. 132 Cart.

- pedepsele apl icate de episcop s lnt valabi le tn lnt reaga Biser icA.12, 32 ap. ;5 I ;

t Const . (Sf . Sof ia) ;13 Sard. ; 9 ' 105 Cart .

- pedepsele se aplici dupi o prealabili cercetare qi dacA sc constatA vinovAlia.

3, 6 Teof i l ; 133 Cart .- nu se apl icA douA pedepse pentru aceeagi v inA.25 ap. i31 32,51 Vas' ;46 loan

494 P-T Indice

Pedepslt. 14 Sard,; 62 Cart., - Vezi si: caterisitPeni ienla. 6, 7, 4g Cart . - Vezi s i : epi t imia.Pomen l re . 13 . 14 . 15 I * I I : 51 Laod .Poporul (credincioql i ) . 6 Sard. ; 50 Cart .Pos t . 60 ap . ; 29 , 55 Y I ; 18 Gang . ; 52 I - aod , ; 41 , 47 Ca r l .Po t i r . 10 I - l l .Predlca. 79, 20, 64, 7O \ l ;3, 11 Sard.P resb l t em l . 2 ,3 , 15 ,29 , 39 , 58 , 68 ap . ; 9 , 10 . 15 I ; 2 IV ; 22 Y l ; ' 13 I I l ; 11 Ca r t . ; 9 Neoc . ;

58 Laod.; 27 Yas. ; invAldtura c i l t rc presbi ter iI r reser lpf le. 17 IY; 25 VI ; 119 Cart . ; 4 G.ang.P ro lana re . 73 , 74 , 76 , 88 ap . ; 10 l - I l . t . :I r r o t ee l l e . 2 IV ; 89 \ ' u s .R a n g . 6 I ; : J I I ; 2 t l I Y ; 3 6 V I ; 8 6 C a r t .Heb t l . 5 i \ n t .Recdsdtor l re l . 11 ap. ; * Vezi g i : cAsi tor ia.Ileeuzare. 1 Ciril

Refuz, 36, 56 ap. ; 17, 18 Ant. ; 19, 31 Cart .

Reprlmlrea eelul afurlslt. 32 ap.

Repedln!n. ? l Cart .

Respeclarea $ulor l l i ! l lor . 84 ap.

[uilenla este:- de s inge, care e impediment la cAsAtol ic p inA la gradul IV. 19 ap. ; 54 VI ; ?5 Vas. ;

11 T im . ; 5 Teo f i l .- lncuscrirea, care e inrpedirrrent la cAsitorie plni la gradul IV. 54 VI; 2 Ncoc. ; 23, 78,

8 7 Y a s . ; 1 1 - f i m .

- spir i tualA (re l ig ioasA), care e impediment p ind ln gradul I I .53 YI . - - \ 'ez i g i : i rnpe-dimente la cAsAtorie.

- moralA. - Vezi : logodna, tute la, inf iere:r .

Rudele eplseopulul . ?6 ap. ; 25 Ant.

RugAc iunea . 11 ap . ; 2 An t . ; 18 , 59 Laod . ; 103 Ca r t .

Sch l zma . 31 ap . ; 7 , 2 l l [ ; 5 An t . ; 10 , 11 Ca r t . ; 6 Gang . ; 13 , 14 , 15 I - ' - I L

Schlzmat ic l . 6 l l ; 1 Yas. ; 33 Laod.; 1 Cart . (Cipr ian).

Sent l r r fa. 12,32,74 ap. ; 15 An[. ; 9, 62,77, l0-o Cart . ; 13 Sar. ; 1 Const . (Sf . Sof ia) - Veziq i : pedepsele biser iceEt i .

Serv lc lu l d iv ln. 28 ap. ; 4 Ant . ; 6 Gang.; 10, 11 Cart .

Sfmonle. 29 ap. ; 2I1 ' I ;22,23 VI ; 4, 5, 19 VI I ; 90 Vas. Ghenadie, Scr isoare cdtre Tarasie.

S l n o i l . 3 7 , 7 4 a p . ; 5 I ; 6 I I ; 8 I I I ; 1 , 9 , 1 9 I V ; 1 , 8 Y I ; 1 , 6 V I I ; 1 4 , 7 5 , 1 7 A n t , ; 7 3 ,76 Cart . ; 40, L.aod. ; 6 Sard. ; 1 Const . (394).

Slnuelqa; ! . 14 Tim.

Sot le. - \ 'ez i cAsAtor ie, d ivor l .

Sper.irrr, 25 ap.; - Yezi 9i: jurirmlnt.

S ta t . 30 , 84 ap . ; 17 IV ;38 V I ; 3 Y IL - Yez i p i : consp i r a i i e .

Sueceslunea apostolled. 1 Vas.

Supcrstllle. 65 VL - Vezi Ei: obiceiuri piglne, vrAjitorie, vedenii, zar.

Supune re canon leA .3 l , 39 , 55 ap . ; 8 , 23 IV ; t 7 Y I ; 5? Laod . ; 5 An t . ; 10 , 11 , 31Cart . ; 13, 14, 15 I - I I . - Yezi g i : ascul tare canonic i .

Surd, 78 ap.

Talne. 31 VI.

Ttlhart. 55 Vas.

Teslonerrt. 40 ap.; 24 Ant.; 22, 32 C,art.Trailtfle. 21 Gang.; 91, 92 Vas. - Yezi qi: obicei.

Transferare. 14, 15 ap. ; 15 I ; 5, 20 lV; 17 VI ;10 VI I ; 3, 16, 21 Ant, ; 16 Sard, ; 48 Cart .

T-Z Indice 495

Treptc b lserteeqt l . 18 I ; 7 VI ;20 Ant.

I 'agabond. 23 IY.

1 \ ' l n r i l oa re .51 Y I .

\ ' l ls l I calonlc5.penlru episcop gi presbi ter . 11 Neoc. ; 14 VI . (30 ani) .

- pentru d iaconi . 16 Cart . ; 14 VI . (25 ani) .- pentru ipodiaconi . 15 VI . (20 ani) .- pentru c l lugir i s i cAlugAr i [e. 18 Vas. (majoratul ) .- pentru c i lugdr i (obignui t ) . 126 Cart . (25 ani) , s i numai excepl ional . 18 Vas. ; 40 VI .

(17 ani sau ; i mai Pu[ in) .Yodr:n l l . 83 Cart , - Vezi q i : a l tar

I c r r l t u r i . 4 , 4 1 , 5 9 a p . ; 2 5 I V ; 7 , 8 G a n g . ; 8 , 1 0 , 1 1 T e o f i l . - V e z i P t : a v e r e .

. \ ' iz l ta l i i canonlce. 52 Cart .

Yolul rnonahal . 16 VI ; 18, 20 Yas. - \ez i q i : monah.

I rA t i l o r . \ ' r d r l i t o r l e . 61 ap . ; 24 Anc . ; 36 Laod . ; 3 Gang . ; 7 , 65 ,72 ,83 Yas . ; 2 , 27 l oan . -

Yezi q i : superst i f ie , obiceiur i pt rg lneqt i .

Z t . 42 ,43 ap . ; 50 Y I . - Vez i g i : j o cu r i de no roc .

VIII. IXNNTINNATOR CANONIC

lntocmit tle Pr. Prot. LIVU STAN

IL'tl

ABATERE - !ezi: CLERIC, DOJANA,INFRACTIUNE, PAC.{.l-, etc.

.{BSOLUTIIINE: Penitenlii rare sint lnprimejdie de moarte, dac:l se ctriesc,sd fie iertali de pedeapsa ce li s-adat gi s[ fie lmpirt{;ili cu SfinteleTaine. Dreptul de absoluf iune l l rreEpiscopul. Presbiterul are acest dreptnumai in l ipsa Episcopului. i 43Cartag. Yezi. 9i: GRATIERE

ABSTINENTA, Clericul care se abline de.la nuntA,. carne 9i vin, nu pentxu ln-' frinafe, ci din sclrbd, hulindu-le calucruri rcle, ori sA se IndepArteze, orisA se cateriseascA gi si se lapede deBiserictr. Asemenea oi mireanul. 51ap.

. -- Clericul care ln zilele de siib{-toare nu se lmpArtdqegte dincarnc qi vin, din scirbi, iar nudin tnfrinare, si se cateriseasci.53 aP.

. - Clericul carc postegte (post scc)Simbita 9i l)uminica, sd se cate-teriseascd; mireanul sA se afuri-scascrl . 66 ap.

- Clericul care-qi leapitli solia, pemotiv de cvlavie. sd se afuri-lcasci, riar daci stiruie ln gre-

. ;ealA, sA se cateriseascdr, 5 ap.

-\BUZ DE f ' I . ITERE. Clerici i superiori sdnu abuzeze de puterea lor fafA declerici subalterni. 4, VIL

-\CUZA. Acuza lmpotriva Episcopului seInainteazi Nlitropolitului, deci cipe-teniei sinodului dc care depinde acelI ipiscop. 6 ap.; 19 Carteg-

. - Ccl ce plrA;te pe un Episcop edator s{-;i sustinA plra, Daci nuo susline, se pedepsette ca un ca-

. lonrniator. 0 II; 19 C4rtag.

. - Flcclamalie lmpotriva clericilorpoate face, ln chestiunile parti-

. rnliirc, orice persoan{ cdreia I' s-a cf lu?tt. de cAtre clerici o ne-drepiate. ln chestiuni le biseri-ce$ti, pot ridica acuzrl nurnai per-soanele lrednicc de crcdinfd. Deaceea: erel ici i , . schismatici i , ana-temizal ii, excornunicaf ii, caterisl-fii cei ce dispretuicsc canoancle,cei cu viati imoralir qi cei ce au

. lost dal i in judccat{ gi nu s-audezi'ihovr\{it, nu pot ridica acuzAinrpotr i t 'a clerici lor. 6 I I ; 21 IY;;4 ap.; 8. 128 Cartag. De aserlenea,nici cei l ipsi! i de drepturi civi le;i nici o&recari persoane cafe(s-au spurcat cu fapte tugiloaser129 Cartag.

- Cel ce a ridicat mai nrulte invi-. nniri lnrpotriva clericilor, dacii nu

poilte dovedi una dintrc ele, atunclnu i se perrnilc str nrai sustinipe cclelalte. 130 Cartag.

-- Cel ce acuzi pe Episcop, ctr deain scris <,ci slnt gata a se supuneacelea;i pedcpse care s-ar da Episco-pului acuzat, ln caznl ctnd laccrcetar(:a lucrurilor se va dovedici Iipiscopul este nevinovat si cAdingii au calomniat numai pcEpiscop rr, 6 l l ; 19 Cartagina.

, - Acu?a ce se ridic{ lmpotriva cuitatrebuie cercetatr i in niod temeinic.i t , 6 Teofi l . Alex.

'=-. ,\cuzatul $au acuzatorul pot cerc,;;entm motive binecuvlntatc, caprocesul lor sd sc judece lrr altloc decit cel obignuit. 30 Cartag.

AD\IINISTRAREA AVERII BISERI.CE$TI o lacc Episcopul, ajutat de uneco lon l c le r ic . 26 l \ ' : 11 \ I I .- Episcopul care nu administreazi

'.:r col'ect averca eparhiali s:i f ie

U

498 AD-AF Indrurnitor

judeeat de s inod, 25 Ant iohja.\ . e z i 9 i : A Y E R n .

ADTII-TEn. Raportu l int i rn a l i . r tu lu i cu ofenreic st r r l in t i , sau al so! ie i cu unbtrrbat st r i in este e{ lu l ter . 2 l Yasi lece l I l a r r ' ; 15 I oan Pus ln i cu l .

- Cel dovedi t de l t lu l ter nu poatef i pfor lovat in c ler . 61 ap.

- Daci so{ ic c lcr iculu i e adul terd,acesta t rebuie s i r o dcrni t r l ; t lacdnu divor lea2ir de ea,

.e l lncetea?.d

de a mai f i c ler ic . 8 Neocezareea.- Adul ter t r l este nrai gr&v deci t

desfr tnarea. 18 \ 'as i le cel t r Isre:4 G r i g . de _ \ i s s r .

-- rldultenrl este rnotivu'l de divort. g\ ns i l e ce l \ l a re .

Vez i ; i r DESFRh*ARE.

ADUNARII It,EGALA. rl)acd vreun pres-' biter, dlsprelrrind lre Episcopul srlu,

t ine deosetr i t adunare s i r id ic i a l t{ tg, negt i ind nic io v in i asuFra

. l ip lScopului s iu. . . , sJ l se cnter iseas-c i r . i i t ap, ; 31 Vl ; yas. c, l1. ; b ; ln-t iohia: 35 taod. ; 10 Cartag. Str f te ana_' !9-u; 6 Gangra-, 10, 11 Cartagina.Vezi g i SCHIS-\ I - \ .

, \FUnl .SIRE. Sc prc lepsegtc cu ai r r r is t re:

: \ . l ip iscopul care: pr imc; te ln l lpar-h ia sa c lcr . ic i sau rn i rc; . r i r fur i i i t i .veni l i d in a l te I ipar.h i i . I 2 ap.

- Pr imef te e lcr ic i care, i mpotr i r - rvo i n l e i I l p i s copu l r r i l o r , 5 i _nu p i -r l s i t [ . ) pa rh i a . 16 ap .

. - \u l roart i gr i jd s i r j t .a t ter jc i lorstr raci cele de t rebuinfr i . bg ap.

. - I { j r0tone; te, ca urma; a l sdu pe orudenie a sa. 76 ap.

- Se amestecA ln t rcbur i le a l te i. Eparhli, fdri tnt'ojrea npirco-Jnr lu i competent . 1g Ancira.

R. Cler icrr l l ) carc: d ivor{ea?{ c l in mo-t l v e d e e \ . l a \ . i e . 5 a p .

. . - Nu se lrnprlrtiqegte .la Sl. Litur-

g l i ie , f t r r i i . r spune rrro l ivul l rentru. care nu se lmpart i :er te. g ap.-- A ajuns la demnitatea t le c ler ic ,

p r i n ban i . 2 ( l ep .

- Ilefuzi si pdstoreo.sci pe credin-cioSii pentru care a fost hirotonit,snu cnre e vinovat din cauzi c6poporul nu vrea si prinieascfi pel i l . r iscopul crrnonic. i l t i ap.

-- .loac:i jocuri <le noroc sau se d.dl r e f i e i , 4 3 a p . ; r i O \ ' t .

- Se roagir lmpreurrd cu eretici i , 4ba p .

- l . 'mb l i ln c i rc iunr i . i r4 ap .- l)efainril pe rrn eleric suprrlor. b6

n l r .-- f int jocorcqte pe un inf irm; gchiop,

surd sau orb. bi b8 ap.- (: ler icul superior care nu poart i

3r iJi de cler slrn credinciot i , oE: l l r .

| )uce din l r iser ic l i r l r . .e s l in l i te,5pre a h fo losi acos6. iS ap. : 10I . - I l .

-- (lirlrrg:Irul care fuge de la mlnis-lire $i personna care primerte pef ugar. . t l - - l t .

( . \ l i re[nul care:. \ r . r o : r gA ! r np re r rn l - r ( , l t ce i exco -

r r i r r n i e a t i . 1 0 a p . ; 2 A n t i o h i a .- - I ) isprelu iegte pe epi .seop, sau de-

v i ne sch i smr t i e . 3 l ap . ; 5 An t i o -h i u ; 1 3 I - - I I .

. I ' c i r l c pc e i nc r u . r i . r x1 r .- - I 'os le l te (post negru) l )urnin ica

sau Slmbtr ln (aferd de Sirn l i l tan ta re ) . 6 f i ap . ; i r 5 \ ' l .

- - - Defai rnd cont lncerea <le Slr i t iarrpe dregi lor i . S-1 ap.

- \ l i resnul s i m6nahul ( .sre nu s( .snlru l t t r Episeopul t r i sr iu. 8 l \ ' .

- lg i ia s ingur Sf . Cumineci turA, defa1{ f i ind I ip iscnpul , pres}, i i teruls r t l l r l i n c ( )n i l 1 . i - rA \ ' [ .

- Predicd ln publ ic ( in b iser icr i ) ,f : i r i l n vo i r ea l i p i s copu lu i . 64 \ ' l

- * Fnce c i rc iurnd sal l a l t fe l t l t co-mcr l lu curtea biser ic i i T6 \ ' I

- - Conrunic l i cu c ler icrr l c l r ( ' l i tur-e l r i se ; t c sau l ) o teoz i i n pa r . nc l i setr lar t , ic t r lare, fdr i lnvoirea n,pisco-l r u l r r i . 1 2 l - - l l

s#

1' Pr in c ler ic i in le legem, in sengul canoanelor , foate persoanere de la c i tet In sus.

499AF-AN lridrurnitor

-4\FLI.RISIT. Clericul afurisit poale fi iertat

. . . :nurnai .de Dpiscopul care l ra l )edepsi t

. . . . , iau .de t t r .maSul ;qAu legi t im' 32 ap. ;t i . An t i oh . i a .

- S{ se prelungcascd afur is i rea c le-r iculu i cRre a fost afr t r is i t de un

. , Ep i scop , ; i me rge i n a l t i l i Pn r -h i e , t r l i nu i ndu -q i pc t l eapsn . 1 l i ap .

--: Clericul. care se t:rede alurisit penedrept de Episcop, Poatc face

. . . ape l l n l l i t r opo l i t . 14 Sa rd i ca .; ' \ 'cz i

5 i : I iNCOII I 'NICARl l .

. \LE(;Enl i . \ Dl l I IPIS(IOP o facc s inot l t t l'

l ip iscopi lbr d in c i rcuntscr ip l ia mi t ro-pol i tani respccl iv t i , tn f r t tnt t l cu I I i -

' t r npo l i t u l . , 1 , 6 I ; 3 Y l ; 19 , 23 An -t i oh i a :12 l . aod i ceea . La a l ege rc t r e -Lu ie s i pa r t i c i pc ; i c red inc i o ; i i . 6

. Surdic l ; 50 Cartag. Alegerea se fncer ' r r major i tatca votur i lor . 6 I .

- I legcrca r lc I : -p iscop t re l rn ie f i rc t t t t rln termen dc t rc i Iuni t le la t latavacnnthr i i . Acest termen poate f i

l r re lungi t numai in caz de for l irnajorA. . \ I i t ropol i tu l care descon-siclcrA aceastir normtr sc pcdepse;te.2 5 t \ ' .

-- Iipiscopul cate administreazd o. I iparhie vacant i $ i in decurs de'

un u l nu . r r l r ; c s t c s i f acE sd se

. conrpleteze vacanla, s i f ie in locui teu un at t Episcop inter imar. ?4' 'Ca r t ag ina .

. .. --.Cel ce ajungc Ifpiscop , ftirit In-voirea Mit ropol i tu lu i , sd nu maif i c I i p i s c o p . 0 I .

..{.legerea de \Iitlopolit o fac lipis-copi i s i credinciosi i d in c i rcum-sc r i p l i a m i t r opo l i t and respec t i v i .t i Sardicn.

. \ 1 . f . \R sc pou t c r ' i r l i ca nun ra i cu b i ne -cuslntarea f ip iscopului . 31 ap. ; 5 An-

' t i oh i a ; 10 , 11 Ca r tag ina .

: Cei .ce s lu jesc la a l tar , s i se ln-I ' r ineze lntru loate la vremea cinds lu j esc ce le s f i n t e . 13 Y I ; 4 25 ,

. 70 Cartagina

- \ l i rcni i t tu ar t t -o ie s: i in t rc tna l t a r . 6 { i V I .

;-: Pgmsi€t sll nE intre 1n altar' 44

Laod i ceea .

. .- Cdltrgirii Si cdlugdritele au voie: r s i i l t tc . ln a l tar : 1 Nicolae al

Constantinopolului; 15 Nichifor X{ir-tur is i tonr l .

- . \ l t a re l e r i d i ca t c l l n u rma unb rt lescopcr i r i (d lcveni i ) fa lse, st r f ieln l : i l t r r t r tc . 83 Cartag.

A \ l I iSTE( : . l - p i s copu l t : r l c se an res tec i ,nepoft i t in afaccr i lc a l tc i IJparhi i , sd

. se cater isersci r . 13, 22 . Ant iohia; 2I I : 2 O V I : 3 1 1 S a r d i r ' a , C a n . 1 8 A n -cita z-ice: s;-i sc afuriseascd,.

AI INISTII I - \ 'c ' ; i( IRATIERE,

ABSOT.UTILlNE,

r\\lVON. l)e pe anrvon au tlreptul str ei.teasci numai cei ce au cel pul in h i -t ( ) t es i . r de c i t e { . 33 V I ; 14 V I I .

AN:\TEMA s{ f ic :

- - Cei ce mi j locesc ca c ineva s i f lehi ro loni t sau numit lnt r -o funcl iebiser ic 'easci , pr in s i tuonic. 2. IV;5 \ ' l i , Scr isoarea lu i Ghenadie;Sc r i soa rea l u i ' f a ras i c ,

- - t . l e r i e i i s i mo r rah i i ca re i g i p i r i -s csc s l u j ba l o r . 7 I \ i .

-- Cei ce dcfiimeazd14 Ciangrn.

-' (}rl ce defdimcazi:rcarnt ' . 2 Gangra.

cdsitoria. 1, 10;

pt ccl ce nitrnlncl

- - . ( lc l ce af i rmd cd nu sc cuvine apr imi Sf . Cuminec: i tur i dc. la. .un

' preot crisdtorit. 4 (iangra. ..

- Cel ce lucicazd lmpotr iva soco-tinf€i EJriscopulu.i. 6, 7; B Gangra;t 1 On r tag .

- Cel cc se dcrlici fecioriei dinscirbh r lc c i is i tor ie. g ( iangra.

-- Ccl ce dcfaimd pe cei cc fac agape

9i chcanr: i la e le pe s i i raci . 11Gang ra .

-- Cel cc snb pretextul arcezei ' lp i

ncgl i jeazi creqterea copi i lor . 15[ inngra.

- Cel cc, sub l r rcter tu l evlavie i , l ; ip i r isegtc p i r in{ i i 9 i nu le d ic instea cr iveni t i . 16 Gangra.

-- Cel ce, pentru ascezi Pdrutd, aJu'neazi Duminica. 18 Gangra.

500 AP-AV lndrumtrtor

- Episcopul care-qi lasr l pr in testa-ment averea persoanelot etero-t loxe. El Cartng.

APEL. Cler icul caro a fost judccat s ipedepsit, de Episcopul siu, dacil secrede necirept{!it, poate apele la }{i-t ropol i t sau la s inocl . i r l ; 6 - . \nt io-

. . h i o ; 1 4 . S n r d i c r ; 1 1 O a r t a g . ; 4 f e o f i l; \ lex.

- - Sent in la pe c i re o d i s inodul pro-l i n c i a l cu unan i r n i t a t e t l e vo tu r i ,contra unui l ip iscop, este inapeln-b i l I . 15 An l i oh i a . Nu se adn r i t e

. opel i rnpotr iva st :n l infe i dat i l t learbi t r i . 15, E6, 122 Cartagina.

APOSTASIIf. Clericul care se leaprldri clcc red in l d , s i i f i e e t c l us d i n I l i se r i c i .62 ap.

- Clericul care e dovedit, cd, Inain-te dc hi rotonie, s-a lepddat de

" ' ) crcdin l i , s i se cater iseasc{. 10 I .

APOSTAT. <I larul q i impicarca (cu I3 i -ser ica) s i nn se refuze, , . apostal i -lor , cate se poc{ icsc s i se conver-tesc la f )umnezeu,. .15 Cartag.

: \ l \R ITR . \ J . I . i t i g i i l e < l i n t r e c l e r i c i po t f ireznl l 'a tc 1 i pe cale de arbi t ra j , dac{sr : i r rvoi t l le la f lceasla, pe l ingr l c le-

, r i r : i i r espcc t i v i ; i I l p i s copu l . l f l \ - ;15 { lur tag. Scnt in! , r l t la t i l de arhi t r i nuse poate apel{ . 1 i r , 9( i , 122 Cartug.

ASCt ' I . ' t . \R I i ( 1 . - 1NONl ( : . \ . ( . l r r i c i i s {nu s iv i r lcasci n imic f i r i lnvoireaI i p i s copu lu i . 39 ap . ; 5? Laoc l .

- Clericii care nu ast:ulti tle I.)pisco-pul lor s. i f ic supul i ( l ledeFselor cn-no:rnelor n. I lonahi i s i rn i rcni i sr l f iea l u r i s i l i . 8 I \ ' ; 31 ( ) a r t ag . 13 ; I - - * l l .

-- Olericul care defainrii pe Episcop,s{ se cater lseasci . 55 ap.

-- ( . ler ic i i ; i rnonahi i l ru pot p leca tnal th L)par l r ic f I t ' i aprobarea eJr isco-

' tesc r( 'easl i t l ispozi{ ie, s i i se ca-t e l i seasc i r . 17 V l . \ ' e z i ; i SC I I IS -\ 1 . \ , s U l , l ' \ D I l n ( : . \ \ o \ t ( : . i .

: \ l l ' f O ( ; D I " . \ L I I ' J , t i I ; 2 I l ; 3 I I ; 8 l I l :3 6 , \ ' 1 .

A l ^ ' l 'ONO\ t lE , 30 ap , ; 3 \ ' l l vez i : I t l -sI i t1 l ( ] . - \ , I . : I , , \Rl i l r , n l , t .scot t ' t . .

AVEIlE. Episcopul e dator s{ poartegr i j { de averea biser iceascd Si sA oadministreze, <ca ;i cum l-ar supra.veghea l )umnezeu>. 38, 41 op; 1 lV l l ; 2 . 1 , 2 i - r - \ n t i oh i a ; 2 ( t i r i l : \ l r x .- .,\r'erea bisericeuscl uu e pernris

s i f ie adrnju is l rat{ f i r i de Episcop.7, 8, Ciangra. lipiscopul trebuiesi l o a<lnr in ist reze cu ajutorulunu i e ( ' onom c l e r i c . 26 I \ ' ; 11

. \ ' l I .

- I ip iscopul care nu o administreazicu ; t i rea c ler ic i lor d in f iparhie, c io d i spre at lminist rare rudelor sale.s! l f ic t ras ln r f ,spuur lere t le s inor, l .25 An t i oh ia .

- . \ v c r ca b i se r i c i i r i duv i t e se ad -r i l in is l reazi dt : economul lceh: ib i s c r i c i . 2 S l \ ' .

- - Ea t rcbuie sd f ie b ine chirerni -s i t { t i che l t u i tA cu f o tos . 14 An -t i oh i a ; 10 ' I ' eo f i l . : t l e x .

.--. lipiscopul poale lua din avereaRiser ic i i pcntru lnt re l inerea sr ,pentru t rebuinle le c lerulu i g i pen-tru ercdinciosi i s i rqt : i . .11, b9 ap, ;2 i l n t i oh i a .

- , \verca l l iser ic i i t rcbuic s{ f ic in-r t n t a r i a t j l . l i 3 O a r t a g . ; 1 l - - i l .

- lverca l l iser ic i i s i f ie dcosebi tAde averca Episcopului. Iipiscopulpoate l i is l averef l sc cui r r . . l f aBiser ic i i lns j l r j lnr incr pontru l t ise-r ic i . 40 up. ; 24 Ant iohia.

- I ip iscopul sd nu intrebuinlcze ave-rea Riser ic i i pcntru a z id i minr ls t i r ii n paguba Epa rh ie i . 7 I . - . - l l .

- Cel ce-gi insugegle obibcte bise-ricegti, sl fie afurisit. I)aci ecler ic , sr i l ' ic catcr is i t . ?3 ap; l0l - I I ; 11 ' I ' eo f i l

A l ex .

- Averea bisericeasci sd nu se rindidecl t in caz de rnare nctoie, dar; i atunci nrrmai cu aproblrea celorin t l rcpt . 2t i , :J l | ( lar t ra.

- - - \ : inzarca lucrur i lor b. iser ice; t i decdtre presbi ter i , in t inrpul vacan-te i Scartnulu i t 'p iscopcrsc e ar tu la-bik i . l ) reptul de a o anula apar-l ine I ip ist :oyrulu i curc \ ' . r f i i r rs l i -t u i t . 15 Anc i r a .

- - Preol . i i ; i t l iaconi i r ru pot face ni -mic cu averes lJ isr . r ic i i , f i r i t t i -reu I ip iscol . ru lu i lor . 39 ap.

AV-BI lndiumiitor 501

- Avcrcn pe carc o aduce tn min{s-t i re cel ce intr i ln rnonahisnr, r { -nr lne ln i r t i is l i r i i . afar : i <Jc cazulc l nd respec l i v t r l p l cac i r d i t r t t t i t r i s -t i r c d i t l r i t r a s t t r c l r r l t t i . l 9 \ ' l I .

- I ip iscopul poate dispune de ave-rea sa part icular i , dupr ' r cutrrvo i es te . 21 An t . i oh i a . N t t a r c l ns t rvoie s: I o Inse pr in lestanlentpersoanelor cterodoxc, n ic i lncazu l c r i aces tea . i - a r f i r udc . Ce ice nu sc supun acestei d ispozi l i i ,s l f i e ana ten ra . 8 l Ca r t ag ina .

- Cler ic i i care, dupi nroartea I ip is-scopului , r {pesc bunur i le ce au:rparf inut defuuctulu i , s{ se cate-r i seasc i . ! 2 lV .

- \ l i t r opo l i t u l nu a re vo i c ca , l anroartea vreunui cpiscop, sd-qi in-suseasctr lucrur i lc acelu ia suu aleI l i se r i c i i l u i , c i e ob l i ga t s i l e I asespre adnr in ist rare c lerulu i IJ iscr ic i ircspcct ivr ' . care are dator ia s i lcpredea I ip iscopului urnr{ tor . 35v r

-. Ayspsg pe care o cistig:i clericul,ln cal i tate dc c ler ic , t rebuie c. latdI J i se r i c i i ( f i e i n t i n rpu l v i e f i i , f i erlupd nroartea sa). 32 Cartag.

. \TOC,\T ' . l .a l ip iscopie str I ie avocaI icare s i l apere intereselc b iscr icc; l i .7 5 . 9 7 C a r t n g i n a .

BANI. Fpiscopul care, d in l iconr ie dupdclgt ig. pret lndc bani de la subal tcrni ,sr l f io pet lcpsi t ca l lentr t r s intonie.4 \ ' I I .

I l . \NU l ' \ Lr \ . Persoalrc lor carc stau subbirur ia l i p i vor sr i p lccc dintr -o J:por-hic ln a l ta, l i sc d: i epis lo l I dc re-cornunr lare. 1 1 I \ - .

BA1 . \ 1 . \ . C le r i cu l cu re ba t c pe c i ne r ' a . sAse ca te r i seasc f i . 27 ap . ; - I l - l I .

- - Cler icul carc love; te pe c incvaf i-l omoarii. s:i se cateriseascd;mireanul s i se afur iseascd. 65 ap.

- r,Cel ce a . dat aproapelui lovituride nrrrarte, ucigaE este, ori de alnceput b i ta i : r , or i de s-a apdrat )43 \ - as . c . l l .

BENEF-ICI lLI l CLI tRICILOR. ( l ler ieul sei n t r e I i nc d i n da ru r i l e c red inc i o l i l o r .d ap . ; 8 l ' eo f i l r \ l e r .

-- ( lel ce slujeEte la altar,.de la altarsd se hri ' ineascl. 41 ap.

- Clericul si sc mulfurneascl eudaruri le ce i lo dau credinciogi i ,In mod bener.ol. g0 \- l .

- Clericul sii sc ocupe qi cu gospo-di lr ia sau cu alte indeletnicir i

. corrrpatibi le cu preoi ia. 15, VII.

BETIA. Clericrr l care se dedri bet, iei rorlsd tnceteze. ori s: i sc cateriseasctr l .42 ap .- ,Clericul inferior qi mireanul carc

sc cled:i betiei ori si lnceteze,ori sd se afuriseasedr. 4i| ap. Vezis i : ( l l R ( : I I . ' ] 1 . \ .

B I B L I I I . S i c i r . ; 6 0 L a o d i c ; 2 1 C a r t a g . ; 2At .c . l I .

B ISHn!C. \ . in b iser icd sau l r r cur tea b ise-r ici i sr i nu se faci ospdtir ie. Ccl eeface srtr f ie afuri .si t . i ,+, i6 . 1' I ; 28Laodicceal 42 Carlag.--- Clericul care bagtr aniurale in

biscricf, sau irr curtea biserici i afarlde cazul de forl,l nrajori, sd secateriseascl; mireanul si se afu-r iseasctr. 88 VI.

-- Biscrica ping{r i tr i de eretici . si l f ieluatr l i n folosjnl. i de ortorloc; i ,nuurai clup:i ce s-a f ricut arici ru-g lc iu r rea cuvcn i td . ' feodor S tud i -tul, I l isp. la intrcbarea a '1-a.

-- rCel ct: sc hirotonegte, sI sc nu-rurt 'asci speclal pcntru biserica urreicelr l t i sau a unui sat, sau ntucctt i-ceasctr, srupcutrurtt inr lst irc ". 6 l \ ' .

-* Iliscrica, organiz.indu-qi uuititilesale adnrinistrat ive. trebuic sE t in{seanla dc irnpirt irea pol i t ic. i aS t n t u l u i . 1 7 I \ ' ; 3 8 \ - L

- l ' r incipiul orgauizrir i i Biserici lorna{ionale e recunoscut prin cano-r r t r l 3 -1 ap .

--'. IJpiscopii s;i nu-q;i lntindi juris-dic!ia asupra altor biserici afar{dc eparhia lor. 3 I I .

- Ilpiscopul cere ocupe in nrod ar-bitrar o bisericd r,dduvit l , <si f ielep i rda t . . 1 t l . \n t ioh ia .

- f ipiscopul nu poate l isa ninrinuica mogtenire, Biserica sa. 76 ap,

##

502 BO*CA lndrtrmiltor

.BOTEZ. Clericul care adlritc botezuleret ic i lor , sLSe cater i -seasci . 46, 68q p '

' -- Clericul care nu s{vlrEegte l}ote-zul ln numele Sfintei Treimi si secateriseascri. 49 ap.

' . - Cler icul care nu sr iv i rqeste la TainaIlotezului trci afunddri sri secateriseasci. 50 lp.

- - tnv i f i tura r lb a afunda dc i re i o i i' ln api pe cel ce se boteazi ,s i

lnvdf : i tura desprt : lepid i r i le < le1;;. Satana, le al-e.rn diu Sf.

'l 'radi!ic.. 9 1 \ ' a s . c . I l . . .

' --- Botezui unor' eretici e valid, al

a l t o r a n u . 7 I ! ; 7 , 8 L a o d . ; 7 , 4 7Vas.c. I I . ; 47, 57 Cart^g. ; 95 yI .

- Cei ce se boteazd, sd lnvele nlailntli credinla cregtini. 78 VI; 46Laodiceea.

Catehunrenul care e bolnav poatefi botezat, degi nu a lmplinit sta-giu l de catehum0n. 26 Nichi forl \ I : i r t . , ' ; 4 f inr . Alex. ; 47 Laodi-ceeal 5 Cir i l Alex,

-:-- C€l care a fost botezat de curlnd.n u p o a t e f i c l c r i c . 8 0 a p ; 1 2 N e o c . ;3 . I aod i c . ; 10 Sa rd i ca ; 2 I .

- Cop i i i m i c i se bo teaz { sp re i c r t l -.Ieq picatelor. Cel ce neagi aceasta,s i f ie anatema. 110 Cartagina.

Copiii despre care nu sc qtie pre-. cis claci au fost botezafi sau nu,

trebuiesc .botezali, ca s{ nu ri-. ru in: i l ips i t i de cur i { i rea.cea sf in-

t r i toare. 84 VI ; 72 Cartagina.

. mejdie de.nroarte, sd f ie boteiat .38 Niclrifor tr{drt.

' Taini afari de Bisericd, fdriaprobarea Episcoprrlui, si se cate-r i seasc : i 31 , 59 V I ; 12 I - l I .

Bote2ul se cuvine s i f ib s i r i rs i tde Episcirp sau de preibiter. b0ap. In caz de nevoie el poate fisivir;it ;i de nronahul sinrplu,sau de diacon. 4.1 \ ichi for l l i r t . ,sau de or ice crest i l . 45 Nichi for' Mdrt.; 'feodor

Studitul, Rdsp. lal n t f e b . 1 1 . '

- - I lo tezul nu sc repct i . L, l a1t . ;4gCartagina.

- Dc r i t ua l u l bo tezu lu i s c { i n : b i ne -cu l i n t a rea u .pc i , a un I r l c l c r t r nu lu is i a bot .ezalu lu i , le l t i rJarca r le ga11-na, u l tgerca cu t rntc l t r letun s i cu_

. fundarr : : r de 1l . r i or i in upi . g1\ ' i r s . t ' . - \ 1 .

--- r'udenia de botcz, .r-ezi.: RI_'Dlj-, N IA SP IR ITUAT ,A .

CALO]IN IA tOl l . Cel ce face reclanrat iei r r r po l r i r u e l e r i c i l o r . t l a c i j s c cons ta t i jc i aceg l i a s l n l nev inu r . a I i , . i a r r ec l a -rnantul eSte un calor i rn iator . <sd se' l cp t ' de d i n con run i r r n r ^ . 1g Ca r tag inu ;sau sd lie pedepsit cu pedbapsa cucarc ar fi lost pe<lcpsit. rcclarnatul,daci ar t i lost do\-cdi t \ - i r royat . 0 I I :

CAIIAT!\. Cbl care ia carniti rori sdinccteze, ori si se cateriseascd,r. 44a p . ; l 7 I ; 1 0 \ ' l ; I l . o a r t . ; I , 1 6 ( ) u r t a -g i t r a .

- Cel cc, ia canr i r t i , nu l roatc I i c lc-r i c . 1 - l \ " us . c . - \ I .

-- CeI ce ia cantdttr, nu .qi: cuvines r i s c I n rp I r l I seasc i j . . . r dacd s t i -ru i .et te ln nelegir i i re, r . 32 Nich i forI t i r t .

CAPEL,\ , vczj : C, \SA DE RUGACII ,TNI,P . \ I t . \ C I . I S ,

C.\RNE. Cler icul care se abf ine de la in ln-care de carne, nu pentru lnfrlnare,. c i f i indei crede c i e pdcat a gustacarne, (ori si se lndrepteze, .bri sdse cateriseasc:i si sI se lepedc dirr lJi-ser ic i . Aqi jderea gi la icul r . 5t .b lap l 14 Ane i ra .

- Ccl cc osint lc ; le pe ccl ce nr in i r rcdcarne, sI fie auatema. 2 Gangra.

- Fdg idu in l a dc a nu rn i r r ca ca r r r cde po rc es te absu rdd .28 yas . c .Nlare.

CARTE CANONICA. Nic i un c ler ic sau.. mirean (care dorette si intre ln cler)

. hu poate fi primlt ln altl Eparhie, fd-re carte canonictr 12, 33 ap: ; 13 IV;1 ? V I .

- Clericii sd nu cildtoreascd fn altiEparhic f t r r i car te canonic i . 42Laodiceba. Vezi qi: EPISTOTE CA-NONICE.

CA lndrumitor

c . \ s i D t r l t L " ( ; i 0 tUN I nu se poa te ; z i d i

, r i t r r ca r1u se pclate s lu j i , f r i rd in lo-i e r ca L , l i s< ru l , t t l u i co t r t pe teu t . 4 I \ ' ;l 0 1 7 \ ' l l .

- ,Nu sc cuv iuc u a t l uce j e r l f i I ' r i ncase , de t a t r e L ' p i scop i r au 1 ' r q t -

. b i t c r i " . J8 . l - aod i cece . \ ' c z i l i ;IJ- \ t t . \c l . ls .

C.- \TALOGUL Cl- l l l t lCILOl l . Episcopult rebuie s i a ib l catalogul tuturor c ler i -c i l o r . 8 l r Y u s . c . f l .

- ( ,e i ce s i r r t t recut i ln aeest catalog(adicd to! i c ler ic i i ) , s int supuqiintru toate icrarbi lor q i nornrelorb i se r i ceg t i 1 i , 18 , 5 l ap . ; 16l : i r \ - I .

LA l . q .LOGt ' L t :P ISC ,OPILOf i s i se a l c i t u -iascr i dupd vechirr ;e a b i rotonie j lor . 86(,ar l .agina.

(- . \TI i l I IZ. \RE. l , -n i i cret ic i , care t rec la' Ortodoxie, t rebuie c l tehiza{ i iuaintcde a f i p r i r n i l i l n l l i se r i cd . 7 I l ;9 5 \ ' l .

- Preol i i au dator ia de a cr tehiz.ape cop i i ; i t i ne re t . 10 V t I .

- Clatehizarea catehurncni lor au drep-I u l s i o fat i i nulr ra i Jrersoarrr . leincrcdin late de I ip iscop cu acers la.16 Lao t l i c cca . \ ' t z . i s i : I l i \ ' . \ ' 1 . \ -1 URA.

Or\ lEt{ IStRl t , Se perdepgettc cu. cater is i -rea c ler icul care;

- . . \ t l u ce l n a l t a r a l t r l j r : r f ; i dec l tt ' ca r i l r l u i t i r dc Do r r ru r r l I l r i s l os . 3q P ; 2 8 \ l .

- - - l ) i r - t t r lcazir t l i r r t r r t - r t ivc dt ' er Iar ie.i r r p . ; 1 3 \ ' l .

- ( , o rnun i c l i \ i t u sc r oag i t r r r r n a l tc l e r i t . cu t t ' r i s i t . 1 , \ n t i c rh i a .

*- Se far :e l i r rovl t de desfr lnare. iu-r a r n l n t f a l . f i f u r t . 2 i r a p . : 4 i l ;l ] \ - ns . c . ] l . l 4L l l o : r r r I ' o s tn i c r r l .

- 19 i t nsu ; c ; t e r i r r v i r s s f i r r I i t d i ubiser ic i . : i - l ln t rebrr intcazd sprescopu r i t t ecuv inc r r , r ase . l 0 1 - l l .

B a t e p c c i n e v n . 2 7 a p . ; l l l - I I .

- - Onroar i l om. 65 ap. ; 55 \as. c. l l .

- , \ . i un3e l a r l en r r r i t a t cu de c l e r i cpr i l t bani , preculn 9 i acela carehirotonegte pentru bani, adicd si-

n ro r r i ,Cu l . ^19 i : , p . : 2 l \ ' : 22 \ L ;, - r , 1 0 \ - l l .

- Dis l r rc{uicate } 'e Epiecopul s i t ts i se despa r t c t l e e l . 31 , 55 aP . ; 5. \ r r t i oh i a ; 13 -1 , ' r t - [ 1 .

- Face conspiraI i i contra stdpln i r i ide Stato corr t ra Episcopului sau al -t o r c l c r i c i . E t a p . ; 1 8 l \ ; 3 4 \ - I .

- Iq i yr icrc lc v lcnrca cu jocur i de rro-roc sal l sc i ledr i be! ie i . ,12 ap.

' 5 0 v 1 .

-- la cnnr i t i de. l r del ' i tor i , 44, ap. ; l i ,l ; l r t \ . l .

- Adm i te c re t t c i l o r sd s& l i r $cdsc ic€r 'a ca qi c ler ic i 15 ap.

- . \ r l t u i t e l ) u [ \ . : u i sau j c r l - f a e r c t i c i 'l o r 46 ap .

* Boteazi d in nou ; rc cc l ce are bo-tez adevirat . .17 ap.

*- l tu s i ' r ' i r$cgte boteztr l in nunreleSfintei

'l 'reirni, 40 ap. sau nu*l s:i'r , i r$e$te pl in l i n iundir i . S0 ap.

- . - Se abl ine de la nunt i , carne i il in , nu pcl t t ru lnf r inare, c i f i indclle considerd lucnrr i re le. 51, 53 ap.

-- Nu pr imefte 1ro ssl ce se poc. l -

ie$te. 52 ap.

- \u poartr i gr i j r de c lcr ic i i i t t fe-r i o r i . 5 8 a p .

' - Se I eap i t l l d c ca l i l a t ca de c l t l i c .62 a1t .

- - l : 'cstr :1te yr t_rst nrgi l : , r lUnr i t t iCrr s i t t ts i r r r l r i ta (af l r r r l de .s i tnbr i ta t t r l t re)r i r j t l p . : j i \ 1 .

- . 1 ) r i r t t e ; l c s r i I i c l t i r u l o t r i l a r l ouaoar i . , \cce:rq i Pt :< lenPsi sc d: i 5 il ip iscr-r l ru l r r i care hi rut 'Jnel te pe t t t tc ler ic u dr . rut t t l t r l . t i . \ i r l l '

- - I - ) c f a i n r i i s t : i l i n i t c t r r l { . ' S ta t s ' nu per l regl tor . t i l t t1,

- . \ fost apust t l i t ta iu l t ' de hi roto-r r i e . 1 0 L

- Se t rat tsfer i cu de la s ine putere 'de l a ' o pa ro l r i e l a a l t a . 10 I \ ' ;10 \ ' l I ; : J . \ n t i oh i a .

- - Ltupl nroartea Episcopului , r r ipe$tebunur i le acestuia, 12 l \ - .

- S-a c is i tor i t a doua oard ' 3 VI '

50.t CA--CA. lndrurhltor

-- Se cdsitoregte dupd hirotouic. 6YI; 1 Ncocczaree.r.

-- f inc clrcirrnrr i , 0 \ t .-- Pretinde plu{tr pentru Sfinta Cu-

nrinecdturi l . 23 \ '1.--- Liturghise\ste sau bolcazij afar:i de

biserici, firi aprobarea Iipiscopu_l u i . 3 1 , 5 9 v I ; t 0 V I I ; 1 2 l - r r i I I .

*- Nu gmestecd vinul, peptm sf.Euharist ie, cu api. 32 \ '1.

-:- lgi lnsugeqte 9i profaueazri objcc-' tele sf int i te din bi ier icr i . 10, l- t I .

. -. Ieromonahul. care pritneSte ln mo_nahisnt o. persoand, firi a fi de fa-fd egumerrul tnl l tdst jr i i ju care echemat sd triiascd cel prirnit lnrnonah isn t .2 I - I I .

- itefuz{ si se supuni judlcltii bi-ser iceg t i . 15 Car tag ina .

- Nu. pornencqte, Ia Liturghie, peEpiscopul stru. De asenrenea, qi h_

. piscopul care nlt ponrenegte Dcl l i t ropo l i tu t s iu . t3 f - I I ; 1 ' { I_ i f ,sau }{ i tropol i tul carc nu Dome_negte pe Pat r ia rhu l sdu . 15 I_ l I .

'- Fpiscopul care face hirotonii pen-tru alte Eparhi i , sau se anrcsleci j-sub orice formd, in afacerj le alteiEparhi i , fdr i inroirea celor Indrcpt. Cu aceea$i pedeapsd sintIov i f i ; i ce i h i ro ton i l i , pe nedrept ,dc alt episcop. 35 ap.; l3 iu-t ioh ia .

-- I ipiscopul care lnrparte o l t i t ro-prr l ie In doue, pcrrtru a deveni sie l l l i t ropo l i t . l2 IV .

- Episcopul care trdieEte ln cisito_r ie . 12 , \ ' I .

- Episcopul care sfinte$te o biseric{fdrd sfintcle moaSte ? \-II.

- Episcopul carc piimegte clerici. din alti Eparhie, fird carte cano_

nicd gi clericul care pleac{ fdricarte canonicd. Z VI.

- Ppiscopul care, ldri cauzi justd,lipsegte din .Eparhie mai mutt Aes a s e l u n i . 1 6 I - I I .

- Episcopul:Vicar, daci :fai:e hirotcnii fdri aprr_'barca lipiscopului. 10.Antiohia.

C. {TERISIREA. p ronun la t i de Ep iscop ieterodocgi asupra cleriei lor orlodocsi.este f{rr i valoare. 3 l l I_

C;\TIiRISIT. Cel caterisi t tn nrod legalt recc in r lndr r t rn i ren i to r l i nu i ia ipoate l r idep l in i n ic i r rn sc r r ie iu e le_rical. 27, 28 Oartagina; I Nic. al Con_stantinopolulrri I 21 VI

' - Caterisjtul, care ar lndrizni sd si_' vlr$cascd servici i divine s: i f ie ex-clus cu totul din I l iserici (afuri-s i t ) . 2 8 n p . ; 4 - \ n t i o h i n .

' . -- clcr icul cqterisi t ; dacd se poci i-. ic;te de Dicatut pentru."" i" " tort' caterisi t ; i se poate. pernri te si

poarte semnele externe clericale,.21 ,

\ : I .

Cel.care conrunicd cu un caterisi t-si f ie lepidut din Bisericd. 4 Anlt ioh ia .

.. - Qlericul care se rorgd cu un clericcaterisi t , s{ se.catcriseascd. l1 ap.

--- Episcopul nu poate f i catcrisi t derloi . Episcopi, ci nurrrai de Sino-dul episcopesc. 2 sin. local din( .po l , d in anu l 394. Ia r ln l insa.SinorJrr lrr i , dc l2 episcopi; p"e.bi_terul, de 6 episcopi, rJiacolf l de 3ep iscop i , ia r c f i la l t i i l e r i c i de unEpiscop. 72, 2A, 1CO Cartagina.

- Episcopul poate fi caterjsit nunraide Sinod. Ceilult i clerici pot f i ca_terisi t i t le l ipiscopul lor. 4 Antio_h ia : 20 Car t .

CAIAr:oltU;. Clcrici i sr i nu cdldtoreaselfiir{ gtirea Episcopulrri si irird cartecanonicd. 41, 42 Laodiceca.

CAI.UG.{R. vezi: I IONArI.

C,ILU(;.IRID, vezi: l rONAIttStt.

CALUcAItIT,\. t .ezi: trONAllIE.

CAS^TORf.\ este instituitir de Dumne-z .cu . 5 t ap .21 Gangra .- -- Cleriul care se al_rl inc de la c{_

siitorie, nu peltru .lnftlnare, cipcul.ru cd o consid.erd pdcat sd se

. ca_teriseascd gi si se lepede din.. t l iserici . bl ap.

- Cel ce r.lefainrd cds{toria. sd fic. anatema. 1, 4, 9, 1q 14 Gangra,

CA-CE Indrumitor 505

- Cisitoria dupd hirotonie este opri-ti. Cei ce au intrat tn cler ne-cdsdtorili, ttu se mai Pot cisdtori,

' afard de cazul clntl sint numai ci-teti sau cint5reli. Cci ce calciaceastd dispozitie si sc cateriseas-c d . 2 6 a p . ; 3 , 6 , 1 3 Y I ; 1 1 N e o -cezareea.

-- Episcopi i l rebuie s i f ie necdsdto-r i1 i i . Cei ce nesocotesc accast i d is-pozifie. si se cateriseasci. 12 VI.

.- l)iaconii se pot cisdtori qi dupihirotonie; 10 .A.ncira (abrogat princan. 6 VI) .

- . Oirsdtor ia. d int lc cr todoc; i g i ere-t ic i -cau yrdgin i nu c pcrr i r is t i . Celce nu respectr i aceastd d. ispozi t ie,se afuriseSter. l.)aci insl-t doi ctero-t loc-s i au lucheiat o ctrs i tc t r ic legald! i i urru l d i r r e i sc convel tcstc apoiIa crcdir t ta or todt)xd, iar cc l i la l t

' r {mlnc tot eterodox, c{sdtor ia lor.s i i nu se desfac: i , daci so{ i i se in-lo iesc s: i t r : i i tsc i i lnpreut t i l g i nta idepa r t c . T2 \ - I ; 1 . t r IV ; 10 Lao -diceea; 23 Ioan Postnicul .

. ' Cls i tor ia. or todocgi lor cu enrt i r : i ie pcrmisr i r rutnai in cazrt i c indpartea ereticir promite c:i vn ltecela O r todox i r ' . 31 I - aod i ceca :14 lV .

-- Cel cc a avut o concubini sall s-aciisitorit cu o viduvi, ori divor-

tat I , or i desfr inatd, nt t poate f ic l e r i c . 1 l 18 ap . : l ) \ - I .

- Cdsdtor ia (eonsecut i r ' ) cr t doui su-ror i sau cu dorr i i nc l loatc de f ratesau de sor i , este opr i td. 19 ap. ;5r

'I'eofil. ,\lex.

-- Diaconifele carc sc cisdtoresc, sif ie anatema qi e le q i cei ce le iaude so l i i . 15 I \ r . '

- Nu se cuvine a l ine nunt i ln Pa-truzecin le. 52 Laodiceea.

- Cdsitoria ln sipt:inrlna I-a dupiFaqt i e opr i t t . 66 \ '1.

- Cel ce se cisitoreqte cu logodni-ca altuia, sd se pund sub acuzd deadul ter . 96 VI ; 22 Ioan Postnicul .

- Cei ce s-au cdsitorit eu doui su-ro r i , sau ee l c c a l t r a t pe so l i afratelui siu, sau pc sora soliei sa-le, nu se prinieqte la poctiinfd,lnainte de a se desface acea cd-

sdtorie nelegiuit i . 23, 78, 87 Vas.c .M. ; 11 ' I im. A le randr inu l .

- Cel ce din neqtiintri lncltcie o c{-sdtorje nelegiuiti sri fie tratat cublindele, dactr deslace cits{toriagi regrctd ln ntod sincct ceea cea fdcut. 13 Teofi l ' Alex.

- Presbiterul carc, ditr nerst i inlr i , alncheiat o cisdtorie ilegal{, pier-de dreptul dc a sivlrqi serviciuldivin, lnsd i se permite si Poartedcnunrirea de presbiter 9i st ;adAlntrc prcofi , bineln{elcs dacri a" ' : desficut c{sitoria ilegal{. 26 VI;27'\'as. c.1\{. \rezi si II{PEDIIIEN-TE LA CASATOiTIE, DI\ 'ORT.

CASATORTA. a II-a se permite. 87 Vas.c. lL

--. Cel ce s-a cdsdtorit de doul oridupi botei, nu poate fi cteric. 17a P . ; 3 V I ; 1 2 V a s . c . M .

- Prcsl:iterul sI nu ia parte la nun.tile celor cdsitorili a doua oartr.7 Neocczareea.

cAsAToRIA ri IV-a e oprittr, 4 vas. c.M.

CINTAREA bisericeascl str fie lind. Ceice clnt i ln biserlci si nu str ige,

Biserici nn sc clntl clnteri neapro-bate de rutoritatea bisericeasci. 59Laodiceea.

CiRCIUIIA, Clcrici i nu au voie str intreln clrciumd. Cei ce nr{nlncI !n clr-ciunri , afarl de cnzul clnd slt t t ln'' cilitorie, sii se afuriseasc:I. 54 ap.;24 Laodiceca; 40 Cartagina.- Clericul care fine clrciumd, ori sii

. lnceteze ori sd sc cateriseasci: I Vl.

CELIBAT. Cei ce sitrt apfi de a fi clerici,pot fi hirotoniti Si daci nu slnt ci-sitoriti, lns{ dupd hirotonie nu rnaiau voie si se cisi toreasel. 26 ap.;6 VI; 6 \ tas. c. l \ i .

- Cel ce a frlcul- r'ot de celibat.se rnai poatc c is i tor i . 16 I \ - ;I as . c . ] I .

- Celibatul nu este condilie la in-t rarca In c ler . 13 VI .

CI ITI \ ' IH. Daci o celn le este r id icatr i l l ttang di c5tre autor i tatea dc Stat s ia ib i q i b iser ica ln vedere acest lu-

llu1 8

506CI-CL lndrumitor

cru gi tnr ;u i r l i rea ter i tor i i lor b iser i_c e g t i s r i u r n l c z c c t l e i p o i i l i c c . 1 Z I \ ' ;3 8 \ - I .

- T)acr i o eetatc n fost onort t l - l cu. t i t l u l de \ I i t r opo l i e . a t unc i r s i e l . r i s -

copul de acolo se ya hucr l ra t lconorur i mi t ropol i tane, i nsr i pr i r r. l ce i t s l a nu se va l d r r ce r r i c i o i t i r _b i r e d r cp tu r i l o r r ech iu l u i f f i i i o -po l i t . M \ - .

- Sn nu f ie r lo i Episcopi lut r -ocetate. 8, I .

CINCIZECIf IE. ln z i lc le Cincizecinr i i t re-buie s i ne ruginr st inc lo nu plcc lndg ,enu i r ch i i l a p r i n r i n t . l 0 l : f r j \ as .c . l t .

C IRCUI ISCRIPT I I LE n tSEn l ( ;E$ t r . l n r -pdr l i rea lor sd se facd ar lnctu-se lnvede re l n rpd r l i r ea po l i t i c i n S ta tu l u i .17 IV : 38 \ : I .

c rRcuMST j \NJ I . 1 , \ cR , \ \ .ANT I i . p i ca -t -e le s iv i r f i te cu neruqinare, se pe_depsesc mai asprq. J7 Nichi ior l t i i t .

CIRCUIISTANTA . . \TI iNU,\ \ i l i . cet ce_simtrr tur ise$te s ingur pdcatul , ,oa i isupus unor epi t in l i i lnai b l inde; iarcelu i ce, iu t impul peni ten(ei c l i c lo_vezi cle indrcpLlrro, i sc poate scurtal i Tpu t _ pen i l en l e i , 4 , i C i r i g . t l e, \ ; s s1 ; 61 \ ' a s . c . l l � ; 13 Tco f i l i \ t e x . ;29, 30 Nichi for ntdr t .

.CITATII i . Cler icul carc estc lnr . inui t de. ceva, trebuie citat ln fata forului ju_

dcci toresc cornpetcul , j rcul ru a f ii r t ( lecat l )acl i t r t t se prezin l l i , r .a f ii udc - ca t_ ; i . pedey rs i t l n - l i p s : \ . 7 . t , r p . :l 9 C a r t u g i r r a .

CLLRIC poate f i or ice erel t in vrednic,firrli a se avea i rt ,r,cdcrre rreantrrl tlinerrc se t rage. M \- I .

- l u c l t r ' ; r r _ ra t c f i p r i r r r i t ; ce l r i t i r -rnat la oc.hi sau rr ' iu i t la p ic ior .77 r r p ; c r t c c a l os t l r r t no r l f o r t a tc a s t r a t d c a t l i i s a r r d i r c j i , \ - a n i i s c l r t' f au l en . 2 l a l ) . ; ce l n i i s cu t t l i r rf lor i sau din crr lsr i tor ia a t lorra saua t re ia. I Nichi for l ldr t .

. . - Nu poate f i c ler ic : cc l ce s-a ctr_s{torit de douri ori dup{ bntez,sau carc a ar .ut concubintr , l? ap. ;

. 3 . \ : l ; 12 \ ' a s . c . ) t . ; c c l ce i _acdsltorit cu o v:lduv{ sau clivor-fdtd sau desfr lnat i , 18 ap. ; l t l - I ;

cel ce a fost cr isdtor i t cu douisUror i sal t c l l r ) nepoal i l r . lo sOrd.l 9 n p . ; 5

' l c o f i l . \ l e x . : c e l c e s _ a

l l t u t i l a l . 22 ap . ; 1 , I ; c r : l ce t s t edn r c t l i t r . r i a d r s f r i r r a t sau l r l u l t e r .{ i1 ap. ; { t \eocerz. l l : . l -eof i l

. \ lcr . ; 7,: i t j Nichi for \ l i r t . : cel ce estesurd sr tu orb, 78 ap. ; cel ce arcr l e n ton . ; t l ap . ; ce l ' ce c l r o t cze tr l c cu r i nc l . 80 ap . : 2 , I : 10 S r r r c l i -ea. 3 Laodiceea: cel cr : : r fost bo_tczat f )e patul ( ic boalr l . l2 Neoce-zareea; cel ce s-a lep: jdat c le cre-d i n t : 1 . f i r i a f i f os t f o r t u t . I , \ t .c . \ t . ; cel ce arc in farni l ia san:enrbr i c teroclocgi . l j6 Cartagina;acelR a edrr : i sol . ie a cornis unadul ter , I Ncocezarcea; 21 loanPr,stn icul ; ec l cc, in copi l i r ie afost p ingdr i t dc c inev: t . l0 loarrPostni<:ul ; cel care t furat bunur ipubl icr . ) . 42 Ioarr postnicul .

- Clericul care se castreazi nc si-ne , s i l se ca t c r i seascd , 23 ap . ; 1 l .

- Nimeni nu poate f i pr i rn i t in c ler ,f l rd a i se examina condui ta sarel ig ioasi q i rnor: r l l , 9, l ; 6f r \ .as.c . 11 . : 4 C i r i l A l ex ,

- Ninreni nu are dreptul sd lntJepl i -. neasci vrco funcf ie c ler ieal{ Inain-

te dc a f i pr i rn i t formal ln c ler .1 4 \ : I I .

- Nimeni nu poate f i pr i ru i t , ln c ler ,f ! l r { o dcs t i na f i e spec ia l d .6 I \ ' .

- Cler icul nu poatc f i in acelar il i r r r p , t i l u l u r l a duu r i b i s c r i c i t 0I \ ' ; 1 i r \ I i .

- - Cler ic i i s t r i in i sr i r ru sc r r r i r r rcasci( l e ( ' t r t r o a l l i l j p i r coP i : ) . 1 , ! )U ( ; r t r -l .aginf i .

- C le r i cu l c i r r e se r r r u td i n a l t : i ua_roh ie . i r r rP , r t r i t a l o i r r l r : i Lp i scopu -Iu i s i iu, s : i f ic s i t i t s i sr l r ra i ro-iezc l i l parohia s l . iar ( .1:rc i ' i nur rea , s i I f i c c l cou r r r n i ca t . l i ap . :I j , t 6 . l ; 5 . l 0 l \ ' ; C u n . 3 . \ r r t i o -h ia z ice: s i f ic catcr is i t .

- Nic i un c ler ic nu poatc p lcca sprea se a$eza l l a l t { I iparhie f i rdsc r i so : l r e dc d i n r i t e re l eanon ie i )de la Episcoprr l sr lu. Ccl ee nlea-c i f i r i r o asl f t ' l dc scr isoare i i sccater iseasci , ; r t i t e l c i t q i I ip isco-pu l ca re l - a J r r i n r i t . I 7 \ - l ; 10\ i l l ; 1 3 l V .

507CI-; tndturnitor

- Dacd un elcr ic afur is i t Inerge ln

al t r i EParhie, 5 i acolo c Pr imi t f i -

r I scr isor i de recot l tandare' sa se

a fu r i s casc i , a t l t e l . ce l p r i n t i t ' c i t

g i ce l ca re l - a p r i n r i t . 12 ' 113 a1 t '

- Clcr icul care, h i rotorr i t f i ind pe

sea t t t a une i b i se r i c i . nu \ r ea s I

nteargd gi sli ocupc locul pentru

carc a lost h i rotoni t s I se alur i -

seascir . Daci insr i (Episcop f i ind)

se duce, dar nu-l Prirne;tc Po-porul , atunci s i f ie : r fur is i f i c ler i -

i i i act lu i t inut 36 ap. ; 17 Atr t iohia '

- \umirea unui c lcr ic f icut i ln t r -o

al t i l iparhie, f i t r i invoirea l lp isco-

. , pu l u i sdu , e nu I I . 15 Sa rd i ca '

- Clcr icul carc Petrece niu i nrul t

t in lp ln a l t i EParhie fdr i autor i '

. zalir EPiscoPului siu, str fie Pc-t lepsi t . 23 I \ ' ; 16 Sardica:

- Clericul care e transierat de la o

biserid:i la alta, si nu se arnesteceln chest iuni le b iscr ic i i de la care

n fost transferat. ln caz cotltrarse catcr ise$te. 10 IV.

- Clericul si nu iaci ninrio firdl nvo i r ea Ep i scoPu lu i . 39 aP ' ; 57Laodiceea.

- Si nu cdldtoreacci ftrrd $tireaepiscopului . 41 Laodiccea.

- SI nu cilitoreasctr f{rd carte ca-nonic i . 42 Laodiceea.

- Clericul care defairnd pe Episco-pul s iu, sau pe un.al t c ler ic , sdsc cater iseascl ' 55, 56 aP.

- Cler icul care nu se supune Episco-pului sdu, si fie PcdePsit cu Pe-tlepsele prcvtrzute cle eanoane. 8l v .

- C , t e r i cu l ca r c f i t c t ' <uu pa r l i t i l t l l aconrplot impotr iva Stdpin i r i i deStat . i r r rpotr iv : t I lp iscopului , sautrnpotr iv : r a l tot ' c ler ic i , s i i ss, ca-t e r i seascd . 31 ap ; 84 aP . ; 18 IV ;3 ' t Y I .

- Clericul care defaimA pt Episco-' pul stru, gi separlndtt-se dc eI, fa-

ce adunare ludeosebi , degi nu ; i t ienic i o v in i asupra Episcopuluis i se cater iseasctr . 31 ap. ; 3 l VI ;I Vas. c.NI . : 5 . \nt iohia; 35 T.ao-diceea; 13, 1.1 I . l l ; 10 Cartagina.Alte canoane spuu: sd fic anate-ma. 6 Gangra; 11 Cartagina.

-- Cler icul care l i t r r rghiScste sau bo-tcazi in afarr l dc b isct ' ic I . f { r iinvoirea l ip iscopului , s t i f ie ca-t . c r i s i t . 3 l , 5 9 \ I ; 1 0 \ ' l l ; 1 2 l - I I .

- Cler icul eare nu ponrene;tc la I - i -turghie pe Lip isccpul s i t t sat t I lp isco-pul care t tu pot t let teqte ptr \ I i t ro-pol i tu l sdu, s i r se catcr iseascl i .1 3 - 1 5 I - I I .

- Cler ic t r l c : l re se face I i l iovat t iedesfrinare, sperjur, furl. sau alt p5-cat de nloartc, sI se catcriseasci,2 5 n p . ; 4 \ ' l ; 3 , 3 2 \ - a s . c . 1 1 . ; 1 8Ioal Postnicul .

- Ccl cater is i t , dacai i t tdrdznegte sd

taci sen'icii rlivinc, +si. hu . nuria ibd nidcjdc. . . de re integrare ' . ' {

Ant iohia; 28 aP. ; 29 Cartagina.

- Clcricul care sc lndelctnicegte cuvrijitoria, sall cu descintec, Saucu ghicitoria, sau cu :rsttologiar si

' se atunce ditr Riserictr. 36 Laodi-ceea; ?2 \ 'as. c. l ' t -

-- Ereticul nu poate fi nrartor lntpo-t r iva c ler iculu i . Un s ingur 'martornu- i suf ic ient Pcntru a dovedi v i -

. novetria clerictrlui 75 aP.

- Clericul sd se desParti de soliasl, dacri aceasta a collris adut-tcr. Daci nu se desParte, si lrl-ccteze din Preo{. ic . 8 Ncocez; 21,62 ioan Postnicul .

- Alegerile clericilor se ftic dc clcrqi credincios; i . 6 Sardica; !9 9" t -i ag i na ;89 Vas . c . l \ I ' ; 7 Tco f i l A l ex .

- Clericul care refuzd pronlovarcacc i se facc dc citrc EPiscoP, srif ie sccs s i Cin t reaPla Pc cale n-arrut sI o pl-trtrseascii. 31 Cartn.gina.

COI!IER'J', Cel ce face comeri tn crrteabisericii, si se afuriseasei' 76 VI'

t ; ( t l f FL l ( ; l l ' , \ l ' l i . t l l e r i e i i sa r t t t r ona l t i i ,care sc ut lesc cu cei ce disprefuiescsau vor 'sd faci vreutr r iu stdpin i r i i

. dc Stat , sau al tor c lcr ic i , 's I so catc

r i seascS . 3 l aP . B4 aP . ; 18 I \ ' ; 34 V I :

CONCUII INAJUL. nu cste nt tut i . l )e

aeeea, cei ce trtriesc astfel, sd se des-

I r a r l i . 26 \ as . c . \ I -

- Cel ce t r i icgte tn concubinaj cu

femeia c{sfitoritl sau logoditi cu

a l t u l , e v i uova t de adu l t e r . 3TVas, c. l l .

508CO-DE lndrumitor

CONSPIRATIU. I 'ez i CATERt.STRE.

( ;ON1'U\ |AClE. L i lcr icul care estb c i tat infata lonr lu i judecr l toresc biser icesc s inu se p r cz i u l i , t a f i j r r i i e c r r l i n l i p sd74 ap. ; 19, 72 Cartagina.

COPI I I despre care nu se ,s tie dacir sl ntboteza{ i sau l l r l t rebuiesc }rotezat i . 72Cartagina.

* C_op i i i r r i i s cu { i t l i r r l i i t oa re ( d i r rt lor i ) , sau din cr isdtor ia a douasau :r treia, tlaci tloreclesc viatdvrcdrr ic l de prcol ie, pot f i h i roto_ni i i . 8 Nichi for l l i r tur is i torut .

'CREDI| ITA. 6 Neocezarcca; I I I ; 7 I I I ;' 2 C a r t a g . ; t \ - I .

! I ] .CE. 91 \ 'as . c .1 r . ; TJ , \ ' I .CTI 'TOR. 1 I - I I .

CUITINECATURA celor bolnavi de moartesi li se dea, chiar rl:rci se afld subepit inr ie, ca sf, rru f ie l ipsi l i de nterin_dea .cea rnai de pe urini 13 I; 6Ancira; 7-Cartagina; 73 Vas, c.trI . ; 2,5 ( ir ig. de Nissa.- Clericul care cere platr l pentru Sf.

:.:. fjuminecdturi, s{ se caicriseasci,23 YI; Ghenatl ic al Constantjno-polului.

- Sf. Jcrtfit sri o srivirrseascd numaipcrsoane carc au ajunat. 29 IrI ;' 47 Car tag i r ra .

-. ' Celui bolrrar., in prinrcjdie demoarte, sc cuvirrc si i se clen Sf.' Cuminecrituri, tchiar gi aupri cc.r gustat mlncare a. g N;ihitorl\Iirt.

- Nuntai clerici i au voic sri se cu-rninece ln altar. 1g Laodiceea.

- rNu se euvine ci lugir i fclor s{ selmprirtiiqeascd dc Ia c:ilugdrul nrcs-biter t indr, cind acestl slujeste9i tmpirt igcqte r. 23 Nichifor f tart.

CUIIUL. L.-n.cleric- nu poate funcl iona, inaceta$i t imp, la doul biserici . Cei cenu respectd aceast{ clispozilie, secateris€tte. l.,.rccp[ie se adnritc numajacoto unde cste l ipsl de clerici ,1 0 I \ ' ; 1 5 V I I .

CUSCRIA. este - irnperl im€nt la cisi torie,pln{ la gradul I} ' , inclusiv. De aceeaeste interzis s{ se cdsdtoreirsctrl tatil

s i f iul cu nranra si f i ica (gr. I I) ; ta-t ; I l g i f iu l cu dor r , l suror i ig r . ' i I l ; ;r lo i f ra l i 5 i dor r : i suror i (g r . l t . t . C i , icc l lcsocot.csc accastd r induial{ rstrcadi sub eauon de 7 ani, f i regte du_pi ce s,au dcsp: ' i r{ i t de insotirca ne-l e g i r r i t i r . j , l \ L \ c z i s i I t I : b D N t . \ .

DAllLL r lunrnczcicsc nu se r. inde. Clcriculcare ccre p la t i pen i ru S f . ( ju rn ine-citurd, si se caterise:rsci, 23 \-I ; \ .ezis i : S I \ tO\ I I i .

DEF-AINIARE. Clericul care defiinreazi\ peEpiscop, si se cateriseascd. 55 ap.;1 3 I . I I .- Clerici i inferiori , care defi inrcazi

. pc presbiteri sau pe diaconi, sisc afuriseasc.i. 56 ap.

--- Episcopul care clef{imeazE pe mi-tropolitul riu, s{ se cateriseasci.1 4 I - r t .

- Clericul care defiimeazl stdpini-rea de Stat sau pe dregitori, sise cateriseasci; nrircanrrl sI seafuriseascd. 8.1 ap.

Clevetitorii nu au dreptul si acuzepe l lpiscop. 8 Cartagira.

- Clerici i si nrr f ie l_r ir f i tor i . gg Vas., c., l l . Vezi 9i: DISPREJ'.

DIiFECTII CORPOI].\LI]. Cel cc este vd-t irrrat la ochi sau r: ini t la picior,dar are celelal{e cal i t i l i f iz ice ir i psi.hice, poate f i elcr ic. ZZ ap.-- Ccl surd sau orb nu poatc fi cle-

r i c . 7E ap .

DEGI |ADAt IE , I ip lscopu l r ru poa le f i dc -gradat Ia treapta rle presbilcr, cdcidacd nu e vrednic srl sdvlrgenscd Sf.Iainc ca Dpiscop, nu cste r.rednic sriIe_ srivlrycasc:i nici ca presbiter. 29I \ ' .

DEIIISIE. - I ipiscopul, in pr. irrcipiu, nupoate dcrn is iona. $ t i ap . : 2g

- l \ , ; 17

, \ r r t ioh ia ; 3 C i r i l A le r .-- I jpiscopul nu poatc f i inlocuit de-

clt dacri , ; i di dcnrisia. sau dacie ca ter is i t . 16 I - I I .

DEPUNERI]. r-ezi si : CATITRISIRE.

I ) l tZ l l lNAn l t . Ce i cc p ror tuc dezb indr i ln' rJrsPrled. prin nesupllnorn falr i r l r .autor. i t_{[ i le biserirer;t i , sd l ie prerlaf i

DE-DI lnilrumltor 509

autor i t r ' { i lor lu: r . :e; t i , pentnr a f i pe-' , . daps i l i . 5 An t i oh ia ; I I - 11 . 1 ' ee i 1 i :

SC I I IS } I . \ .

I )F]S(; INl .ATON, I . rz i : \ :RAJI- I 'OR.

DESIIACIIRE.\ CASATORIEI. YCZi: DI .1 'OnT.

DF:SFRIN.{ t l l i . Cler icul csrc se face ! i -no!at de desfrinarc. stl se cateri-

. seascr l . 25 ap. ; 4 \ ' l ; 3, 32, 69 \ 'as.c , \ 1 . ; 1 8 I o r n P o s t .

- - .Presbi terul care desfr lnef l r .A s i f ieexclus de la nrgic iunea comun{

9 i sh f i e pus i n r i ndu l pen . i t en f i l o r .1 Neocezarce'n.

.-- Cel ce se cdsirtoreste cu deslri-nat t r , nu poate f i e lcr ic . 18 ap. ;3 \ ' t .

Cel ce e doredit ci a tlesfrinat,sr l nu se pronroveze ln c ler . 61 ap. ;?, 36 Nichi for } l i r t . l )acr l d in gre-geal i a fost prontovat , s i i f ie ex-c lus din c ler . 3, 6, I Teof i l Alcx.

-- llonahii care desfrlneazl sr't liesupu; i epi t i rn i i lor pcntru desfr l -na f i , 4 . 1 \ ' 1 , Sd f i e supug i ep i t i -n r i e i adu l t e r i l o r . 60 Vas . c . J I . : sdnu se i r r rp i l r t lgeasc: l doi ani , incare tiinp sd posteascil 9i si fecrlm{t in i i . 16 L;an l )osln icul . \ 'ez i s i :ADULTF:R.

DE,ZI-EG.\REA DE AI. t lRlSIRE. Cle-r icul afur is i t nu poate { i dczlegat decl tdc lipisccpul care l-a afurisit, sau deu rmaqu l l eg i t i n r a l aces tu i a . 32 ap . ; 6.{nt ioh ia.

DI iSLEGAIIEA POSTULUI. Cel bolnavis lnt d ispensal i de a post i .69 ap. ; 10Tirn. Alex.

DEVOI,UTIUNIIA (Dreptul de devolu-[iune). Daci un Iipiscop sau Mitro-polit intirzie sd instituie ccononrIn Eparhia sa, sau si conrpleteze postu-

' r i le necesafe, sau nu rczolv i c l rest iuni lebiscr i r ,e$t i in conformi l l r te cu cano:r-ne l c , l ) a t r i a r l u l pen t ru l l i t r opo l i l i s il ip iscopi i suf t ' rgani , sau \ I i t ropol i tu lpentru I i l l iscol ; i i sr l i , arc drcptul deu < 'onrplcta l rostur i lc vacant( ' , satr de : rrezolva c l r rst iuni le b ist r icest i d in acctrI igrarhie, f r l r : \ ierarhul resJrect i r ' , l )c

. ascmenea ry i I ip iscopul arc r l reptulr l r a i us l i t t r i c t ' ono r r r I n r n i n i s t i r e .

dacf, egunrcnrtl nu completeazi ac€stf l gs t . 11 \ ' I l ; 52 , 55 Ca r tag . : .

DIACONUL se hi rotone; te de un l ip iscop.2 ap.

- Nu pol tc fuce ninr ic f r l rA ordinulI ip iseopului . 15,30 ap.

- Si nu se ntute d i r r orag tn oras.f)acr1 pleac:I in altir Eparhie, f5inlnvoiren l ip iseopulrr i , s{ nu mai l i -turgltiseascrl, ci 1,s:\ se impr\rti-

' . ; easc i i ca un l a i o . 15 ap . ; 15 t .- Diaconul carc-gi pr l r {se+te perohi l

' sa gi n ic i la inv i larea Episcopuluintl lrea str se lntoarcrl tn locul deunde a plecat, si se cateriseasci.3 . \ n t i oh i n .

- . . \u poate f i pr inr i t in a l t { Eparhie,flrd scrisoare de recornandare. 13

. np .

- Carc-9i lapid{ sol in, sub cuvintde cvlavie, sd se afur isease: I , iardacr4 persisti, sl se cateriseascll.5 a p . ; 1 i l \ ' l .

- r..u poate fi diacon cel ce s-a c{-sdtorit de <loutl ori, dup{ botez saua avut concubini . 17 ap. ; 12 \ 'as.c.- \1. ; sau dacl n luat vAduvr l , sauIepi idatr l , snu desfr lnat i . 18 ap. ;3 \ ' t .

- Nu poqtc cunr ineca pe preof i , lg ;

- Sd stea la scn, ic i i le d iv ine ln ur-nra preol i lor . Daci nu se. supuneacestei d ispozi j i i , sr l p iardi d ia-conia. 7 \ ' l ; 18 I ; 20 Laodiceea.Insrl in cazul cind cste reprezen-tantul Episcopului, \litropolituluisa1t al Patriarhulrri, la adun{riafarir de bisericri (adici nu la ser-viciile divine), r,atunci i se la dacinstea ca celui ce suplinegte lo-cul acelu ia ) . Deci va putca stachiar lnt re Episcopi . 7 VI .

- Care c neinsurat. dacd declari tahirotonir c l are de Ain<l s i i se c i -sdtoreasc:i, sr poatc ciis{tori sidul l ' r h i lotonic. 1O : \nci ra.

- - Carc s-a hirotonit necisitorit. nuse nrr i poate c ls i tor i , 26 cp. ; 6Y I . \ ' e z i s i : ( l l . l i l l l ( 1 .

DIS(. . ( . i lc t icul care- ; i insuseste s i profa-. ncaz{ Sf : l ) isc, s i l sc ccler isc:rsc i ,1 0 l - l l .

510 DI-EG Indrumitor

DISPI iNS.{ . Episcopul l r t ' drept l . r l de aLl ispensa pe f i i i sAi suf le lest i dr ' laobsetvarea anumitor prescr ipt i i ca-

. n o n i c e . 1 2 I : l i j I \ ' ; 1 0 ! \ ' I ; 2 , 5 , 7Anc i r a ; 6 , 4 i t Ca r t ag ina : 1 \ ' a s , c . \ l . l4 , f>. 7 ( i r ig. de . \ issa.

I ) lSPRf iT. Cler icul care dispr€lu ieste peI ip iscopul s i ru ,s i sc scp: t r r i dc c l . s Ise cater iseascd; mireanrr l s i sc afur i -s c a s c i . 3 1 a p . : 5 . \ r r t i o h i a ; 1 0 , I I C n r -I ag i na .

l , l \ { }RT . ( . l e r i c r r l co re d i vo r t ea? . f , de so l i a. rc, rUn rnot iv de et lar . ie, s i sc afur i -

sglscd, iur r lacr i s t i ru ie tn gresealr i ,. sA sc cate ' r iseasci l . 5 ap. ; 15 VI .. ,-.. Irresbiterul cate, din nettiinli, a

inchciat o ct ls i tor ie i lcgal i , t re-bu i t s i i d i vo r l eze . 26 \ ' 1 .

' - Cler icul t rebuic sr i d i t or leze t iesot ia sa, dacl er a cornis ar_lu l tcr .Dac" i r nu t l ivor leazd, incetcar i .de arnai f i c lc l ' ic . I Neocezareea; 21,0 ! l oan Pos tn i eu l .

D()Blr ' . l ) . i vezi : C-{- \ lA ' l ' , \ .

DO.I . {N-\ . I ip iscopul .care. nfara dc for t : imajord, nu mergc la Sinorl, st\ f ie

. . . r nus t ra t , f r d f eg te . 19 l \ ' ; 8 \ . I .

DOVEZI L- \ . I I DECTYI . \ . Pentru n durt .c t iv inovel f ia cuir ,a, se cer cel pu] in doimartr r r i . t ln martor nu e suf ic ienl . ?. rcp . ; 85 \ ' l ; 1 : 12 Oa r tag ina .

- \ i r r rcni nu poate f . i pedcpsi t f r i r ia sc dover l i v inovr i l ia Iu i . 133Cartagina. Yezi ; i l IAR' t 'OFt.

DOXOI - ( )C I " { . \ l r i r i r e ' I a t i l r r i , lmp reun i rcu Fiu l ; i cu Duhul Sf i r r t u este or to-dox i . Ac tas ta sc poa te do r . ed i cuS f . T rad i l i c . ! r ! \ - l s . c . f l .

DI - l

IO!NI( l t - '1 , s j i t lcr l icr : i l t r i pcni te ntt loctor ia r luho,r 'n iceasci potr iv i t i p i -ca t c l o r sdv i r s i t c dc ac t s ta . l , 8 ( i r i g . ,dc N i ssa ; 102 \ " I ; I oan I l r i sos l on r .Indrnrt r r ) r i a(hesato dnlr t i r .n ic i l r r r .

- . Si r l r ( l i \ .u lge picr te le ce i -au l .ostn r i r I u r i s i t t ' l n ' f r i n a S p o t e d o n i e i .3 . 1 \ ' a s . c . \ t . ; 1 2 8 N i c h i ! o r \ h r t : 1 3 2C$r tag ina .

- Sri se opreuscir de ln Sl . Ournine_ci tur i , dt r s i nu in le l 'z i ( : i in t rnrea

, in biseriqi celor. cc rnirturisescpdca t c g r c l e , asc l l nse . 2g .N i ch i f o r] l i r tur is i torul .

. - Si procedcze cu. chihzuinl.ri cu ce i: . , .ce, de buni . r -o ie, ig i mdr lur isesc

picatele, 30 \ ichj for I f i r tur js i -t on r l .

Dt.r.\tlilCA. Clericul care llostette (postscc) Sirnbita seip Duminica (afari tlcSirnbi ta \ lare) , s i se c:r ter iseascir 1rni re lnul , s i se afur iseascl ' r . 6 i i ap. ;; i 5 \ l ;

. l ) ac i c i nev l , l , e l t n r . a i cez l pn -r"ut i , ar a. iuna Dnrnin ica, . s i f ieana len ra r , 18 Cang ra .

D t ' \ h - l i ZDL ' . O r i ce ac l i une i s i l neeap is i sr l s f l r ;enssi cu f )urrrnezcr i . ' l

\ - t .I iC l ) lC . ' r ' e z i : A \ OC. \T .

ECONO\I , F iecare l lparhle s i a ib i un eco-nonl c ler ic , care s i . chiverniseascirverca biser iceasctr rdupd. socot in la

. I ip iscopului sr l r r r . 20 l \ r ; _11 \ ' l I .

- - l )ac i l ip iscopul nu nur ieFte cco-nom in llparhia sa, are tlrcptul s:inunreasc{ l l i t ropol i tu l econolr . inacea Eparhie, peste capul l ip isco-pului , sau Patr iarhul pesle calru lI l i t r opo l i t u l u i . 11 V I I .

- *Veni tu l Biser ic i i v i lduvi te, sI scptrstreze nevdtjlmate de citre eco-nonrrr l acele i Biscr ic i r . 25 I \ ' ,

llct-l\lIiNLlL are datoria dc a suprarcgheapc cilugtrri. Cei ce neglijeaz{ acer-stada to r i e , s i r f i e a fu r i s i t . S l - l l .

- - Care pr i rnegte pe c incva ln ruoha-. hism, .f.{ri ir li ficut rrcenicie (no-

v ic ia l ) , sd f ie in l t l turnt d in egrrme-r r i c . 5 I - l l .

- - ( : i i lugi r i i care ies r l i r r r r r in ist i ret i r i r 1 l \ 'o ierea egurnenului , rsAse supun i r ep i t i n r i i l o r . cuven i l e r .4 r l \ l .

- Iigunrenul care risipegte . aveteanr in ist i r i i , sau o r- inde, id f iei zgon i t r l i n r r r i n i s t i r c . 12 \ ' l l .

- Iigumenul carc r prcsbiter. arer-o ie s i r s iv i rseascl l h i rotesic de< : i t c [ ; i i po t l i r con . l n n t i nds l i r eas a . 1 4 \ ' I l ; 6 \ i c h i f o r M i r t .

l lgurncnul carc pr inre5te lu mlnr is-t i re, pentru barr i , 1te cei ce intr l ' tin rnort lh isnr, s i i sc t jater iscaseir .I f r \ ' t L

-- Se numette de Episcop. 80 Cartag. ;. 1 I - I I .

EP Indrumitor 5 l l

* Ilpiscopul ntl are voie sd puntr eglt-men Ia o minr ls t i re d in EParhia

' sa pe un c i lugir d in n l t t r Eparhie,dacd acesta r t r t nduce scr isor te det lemitere de la l ip iseoprt l eotr lpe-tent . t l0 ( lar lagina.

- l.eg{tura pusil de egumen .rsupraunui c: i l r rg i r . poate f i dezlegat i deEp i scop . i \ i e . a l Cons tan t i no -

, p o l u l u i .

nP.\RI{ IA este condus: i de Episcop. I . \n-t i oh i a .

- Iipiscopul nu are voie rtl mearg{,nepol t i t , ln Eparhie str t l in l 9 i s ise amestece tn afacer i le acele iI i p a r h i i , 3 5 a p . ; 2 I l ; ? 0 \ - I ; 1 8-- \uci ra; lJ . 1 l Sart l icn; 1 iJ, ?? . \n-t i oh i u .

-- cimpdrlirea parohiilor (Eparhiilor)bisericepti sl urmeze alcltuiri-l o r c i v i l e ; i d e S t a t a . 1 7 I \ ' ; 3 8Y l .

EPILEPSIE, Cei ce suf i l r de epi lepsie cro-nic i l , nu pot f i c ler ic i . ?t r t ap.

EPTSCOPIE. Episcopul care z ideste ml-ndstlri in paguba Episcopiei, tsf, se

. supuni cert { r i i cut 'eni te,r , ? I - lLIezi q i : EI ' -q,RII IE.

EPISCOI ' I l I - oS. i se hi rotoneasci tn pre-zenta a doi sau t re i episcopi r . 1 ap.

- SA f ie h i rotoni t de l re i Episcolr i .66 l ; 13 , 49 Oe r tag ina .

- Cel ce ajunge la aceast{ demni-, tat€, prin bani, si se cateriseasc{,

(at l t d insul c l t ; i cei ce l -au bi ro-toni l , F i sd se la ie des: lv l r ; i t g i del i i lmpir t r l ; i re r . 29 ap. ; 22 \ - I ;5 Y l I .

. - Sn f i e exan r i na t i nc i n te de h i r o -t t in ie t le c5tr( : , \ l i t ropol i t , spre lse constata t lac i r c t tnoa; te b ine

. sau nu Sf . Scr iptur i s i canoanele.2 \ - I l ; 12 Lao t l i ceea .

- Inst i tu i rea l rebuie f ic t t t i in tcr-men de 3 l t t t r i r l e l a ( l a t n vscnn -t l t r i i . 2 5 I Y .

- l ip iscopul inte l i rnar s{ l } t l l inescl t tnul v i iduvi t , c i s i s t t s t r idt l -

, iasci l , ca cel nrul t in t r -un &n, s il i c ocupa t cu l i t r t l a r . 7 ' l O l r t ag ina .

-- Sd .nu f ie inst i tu i t in local i tdt ir n i c i . 57 Laod . ; 6 Sa rd i ca .

. : Sd nu f ie inst i tu i t ln Eparhia a lc l re i Episcop e lnce t .n funct lune.1 c I - i l .

- 5 : i n l r I i r r l r r i I p i : t ' , r 1 i i I n t r - l r no r a ; . I | .

- Episcopul carc refuztr str-si ocupescaunul pcntru care a fost h i roto-n i t , s : 1 se l { u r i se l sc i . 36 ap . : 1?. \ n t i o h i a .

- . l )e l inc puterea sulr tcmi tn I lparhiasa. r ( l ler ic i i sh nu s iv l r$earci n i^mic fhrr i in \ .o i rc: r I ip iscopului ,cdci c[ este cel c{ru ia i s-a rncre-din la l poporul l )ornnului 9 i de lnel se va cere socoteall pentru su-l l e t c l e l o r r . 3 4 e p . ; 8 I \ ' ; 3 1 , 1 0 2Y I ; 1 . 1 \ ' l I : I An t i oh i a . ,

' .

Are putcre asupra mlnist i r i lor $ icdlug{r i lor d in Eprrrh ia sa. 4, 8,2 4 l V ; 4 1 \ : l ; 1 2 , l 7 V l l . '

Care nu se ingrije;te tle Eparbie,si se lipsqascA de comuniune. 123t)rrrtagina.

Si nu se ocupe cu afacerile pro-

I . l ' i i , ln dauna afaccr i lor b iser ice; t i .; 1 Ca r tag in r l .

I l i rotone; te c ler ic i pbntnr toatct r e l . r t e l t ' h i s c r i c t , l t i . ! np .

( lare hi rotoneqte r ' : r urmas l r epis-copie pe o rndl a sa, s i l se {r f r l r i -se nsci , 7t i ap. ; 23 Ant iohir .

, - , ( lxre repel i o h i rotonir vr l id i , s* ise catcr isei rsc i . 08 ap. .

- - Care hi rototrc l lc sau t r t tmcslc pecine!a intr -o funcl ic b iser iceascApentru plat i . s i t se cater isersci ,2 I \ I 2 2 \ ' 1 .

- - . . \ r t ' d rep tu l . l c r j t l d ccn pe c l e r i -c i i d i u l i pa rh i n sa . , 5 I ; l r l \ ' ; 10 ! ,V l ; 1 4 S a r d i c a . .

- Si . iur lece dupr i t t reptete. 5 I ;,1 \ 'u .

- Sir nrr { on( l$ l l lne pc ni rneni , fdrdt l ovez - i su f i c i en te . 133 Oa r tag ina l 6I c u f i l . \ L ' r .

- Care facc hi rotoni i in a l t r i Epar-l r i e , f i r i i n so i r ea cc l o r l n d rep t ,s i i se ca te r i seascL i i J i aJ r ; l 3 . \ n -t i oh i : t .

- Si nu-9i i t t t ind: i . i t t r isdic l ie ast tpraa l t o r b i se r i r : i , a f a r i de . Epa rh ia

5t2 EP. lndrUmdtor

' s a . ' 3 5 a p . ; 2 I I ; 8 I I I ; 1 2 V I ; 1 3Antiohia 56 Cartaglna.

- Care se anrestecd tn altd Eparhie,' fdr i . lnvoirea foruri lor conrpe-tente, si se catcriseascd,. 13, 22Anliohia; 2 f I ; 20 YI; 18 Ancira;3, 11 Sardica.

- ( lare prinregte clerici din altcEparbie ftlrii carte canonicd, sis e a f u r i s e a s c l , 1 0 a p ; 1 6 I ; 2 0 I \ ;18 VI ; 3 Ant ioh ia ;13 Sard ica ; b4 ,80, 90 Cartagina.

- Care purie (slujitor (bisericesc)strAin, din altd Eparhie, tn vreotreapti, frlr{ tnvoirea Episcopuluisiu propriu, accst fel de agezaresd sc considcre nuli r, iar Episco-p.ul care a t{cut instituirea, sd fie

. admonestat. 15 Sardiaa.- Sd f ie necds{tori t . 12 VI;- Cel ce este ales Episcop dacl este' cCsitorit, trebuie sA se .despart{

de sol ia sa, iar ea s[ intre ln. minAstire. 48 VI.

- Averea Episcopului si fie deose-bittr de avere:r Eparhiei. Episcopulpoate lisa pr.in testament avereasa cui voiegte. 40 ap.; 24 Antio-hia. Nu o poatc lns: l lAsa printestanrent eterodocsilor. Daci o'lasi acestora, si se pronunle, gidupi moarte, anatema asupra lui,81 Cartagina.

-- lipiscopul e dator si poarte grijede alerea bjscriceasci 38, 41 ap.

. Sd o administrczc cu l ln econonrc le r ic . 26 IY ; 11 \ I I .

- S{ nu vlndtr avcrea bisericeasc{firrrl Etirea Sinodului gi a presbi-' ter i lor

sl i . 33 Cartagina.

-- Sd lnvete pe fiii sii sufleteEti,mai ales ln Duntinici , crcdinla or-todox{ . 19 VI .

- Are drcptul de a pregiti Sf. I\lir.a consacra fecioarele, a sfinli bi-serici lc t i :r gral ia pc pcnitet i l i . ( i ,4'i, 726 Cartag.

' - Si dea certificate dc hirotoniepersoanelor pc care te hirotonette.89 ( .a r tug ina .

- Are dreptul si m:ireiisci sau siirnicporeze pedepsclcr biserice;ti sisi S'raliezc pe penitenfii c&r.e se

' - - \u are voie s i lmbrtr l . . iSeze v i r lar lc schinrrr ic , dr , r ram^ce c l e cherrrats i i conducd, nu sr l f ie condus. cum

. , s lnt monirb i i . tDacr l vreul l ip is_i . r ip. . . : r r r -o i s i se pogore la t . ia lantul lahi( .c ; rs( . i l s i s l i indepl inenscilocul pue: i in le i , { rcesla s: l nu ruair r i b i J : r c t c r r l i e l : t t l e rn r r i t u t c : r : r t -h i c reas r l r . 2 S i r r . l o ca l . d i n

C -po l. (Sf . Sof ia) .

- ln i re episcopi , int i ie tat [ r i sr i o a ibdcel lnai vuchi h i rotoni t , g0 Clr ta-f.iin:1.

- l ip iscopul in pr incip iu ] tu poater l c rn i s i ona , 36 ap . ; I ? A r r t i o t i i a ; 3C i r i l . \ l e x . l n caz r r r i 1 i cn t r u n )o -t i ve cxce l l t i on l t l c , poa le d rn t i s i ona .t 18 Oa r tag ina . \ ' e z i $ . i ; Dn \ l lS IE .

-- Dr i c l r : r ic i lor scr isoarc dc deni tere( cnnon i c i ) . 17 \ ' l ; s c r i soa ie depace , 1 l ' IV ; s c r i soa re de reeon rnn_, l i l r c . I I l V ; 1 2 a p .

- Nu po t l e f i dcg rada t l a t r eap ta t k .presbiler, crici tlac:i nu c tlemn sisiivir$earici Sfintcle 'I'aine

ca .Epis-cop, llll este dcnrn nici tle prestri-

. t e r . 8 I ; 2 9 I V .

-- Cel care e acuzat , s i f ie judecatde S inod r 74 ap . ; 9 , : 17 I \ - ; l b An -t iohia. 3 Sarcl ice. \ 'ez i ; i : F-ORURIJUDEC,lTOI ln iTr , APEL.

-- Dacr i nu se 1;rezint{ la forul dejudecatd la care q c i tat , sd f ie ju-decat in l ips i , ?.1 .ap; ; 19 Carta_glrra.

Nu poate f i cater is i t db c lo i l ip is_.copi . 1 Sin. c l in C-pol < i in anul394 .

- Care, pr in v ic lequg caut i sd semutc de la o l iparhic Ia a l ta, sAI i c pc r l e l , s i { as t f c l ca <n ie i l a i f t r -s i tut (v ic l i i ) s i nu sc invreclr r iceascil ic i chiar dc connrrr iurrea ln ic i -l o r r l , 2 S a r d i c a ,

* Si nu-gi mute regedinta din krcul. stabilit (catedrald), in alti loca_

l i tate d in Eparhic. 71 Car lagina.

- Oare l ipse; te nrai mul t dc { i lunidin Iiparhie, fdrrl rnotivc binecu-lintiitC, r,srl ie instr{irrcze dcsilr'ir-

EP-ER lndrumtrtor 51 3:

-s i t de c instea qi de demnitatea del i p i s cop l , 16 I - I I '

-- Ereticul nu poatc fi rrrartor lmpo-t r iVa Ep i scopu lu i , ?5 aP .

- I i p i s copu l poa t c f i acuza t t l un ru it le oanreni vredni t : i de. crccl inf i ' 7 '1ap. Nrt poatc f i acuzat dtr erct ic i ,schismat ic i , anatentat iz .af i ' e xco-l r r u l t i ca I i , de cc i ce s tau sub l t cu -7. i , t lc i tnoral i etc. 0 l I ; 21 IY; t l128 , 219 Ca r tag ina .

EPISTOI.EI . I l CANONICE sint dt ' t rc i fc-lur i : 1. de reconrandare. 2, dc dimi-tere (canonice), ; i 3, de Pace.

--- .DacA vreun cleric sau laic, afu-r i s i t s l r r r ne ; r r i t t t i t , duc i ndu -se l naltil celalc, se I a prirni fit'rl scri-sori de teconrandare, s{ se afuri-seascl t , . 9 i cc l ce l -a Pr imi t ; i celce s -a p r i n r i t r . 12 aP .

-- Nici tut clcric si nu fie primil- tnalti Eparhie, fdrd scrisoare de re-conrandare. 33 aP.; 11, 13 I \ r .

- Episcopii din Africa s{ nu cdl{to-reascd la Roma, fdr:I a avea de In

i . pr imatul lor scr isoarc ude dimi terelormald sau de reconrandat 'c>. 23Cartagina.

- Nic i un c ler ic ( I ru are to ie sd seaqeze ln a l t i b iser icS, fdr i sc l ' isoa-re de t l imi tere de la EPiscoPuls d u r . 1 7 V I .

- Cler ic i i care nlerg. la curtea Va-sileilor, si nu meargi fArd scri-sor i de dimi tere de la EPiscopullor. 106 Cartagina.

- tS{racii ;i cei ce att rtet'oie cle a-jutor... si ctrliloreascd numai cuepistole biserice:sli de pace r. 11 lV'

- tNic i unul d intre str i in i s i nu seprimt'ascd fir{ (scrisori) de pace r.7 Ant iohia.

.r rPresbiterii rtrrali se nu dea scri-sori canonice, declt nutnai citre

. Episcopii lnvecinali sd trimitd scri-sori; horepiscopii neprihrini!i lnsd'sA dca (scrisori) de pace r. 8 An-t i oh i a .

- - Clericrrl si nu cil5torcascd fIr{cartc canonicd. 42 l-oad. Yezi gi:

:: cAnTE C\NONICA. '

,

EPITINIIA. Cei ce au prinlit de ll Durn-nezeu puterea de a lega 9i dezlega,

si cerceteze cu nrultd bdgare de.sea-:md pc cei pAcitogi qi si Ie dca ast-..f t r l de epi t inr i i , care l i aduc cu c i t -rnai mul t t r r :gur intd g i s igrrraul i la ca-Iea b incl r r i . 102 \ ' I . . :

- Si fie in conformitate cu,pdcateles{virgite gi mirl-rlrlsit€ de pcnitent.I G r i g . d c N i s u .

, 1 : . , )

.liPiscopnl are dreptul si mdteascdsau sd mic;orezc epitirniile, pre-

'curn. Ei sd gral iezc pe peni terrJ. i i

c&r0 se cAiesc sincer de p{c:rtelel o r . 1 2 I ; 1 t i I \ ' ; 1 0 2 \ ' I ; 2 , 5 , 7, \nci ra; 6, 43 Cai lagina;2, 54, 71,8 . I , 85 Vas . c . \ I . ; 4 , 5 , ' 7 G r i g . deNissa; 3 Atanasie C, l { . ; 3 lo*n

- f os t r r i cu l .

El lE\ l lTI I care cntr t . i r : r : j sa[c l r ; i ora;e le,fdr i rost , sau sai int re in nr ln ist i rc ,sau sd f ie. a lurrg l f i in pust i t l . 42 Vl .\ c z i ; i : l l ( ) \ . { l I .

ItRETICI. Clericul crir'o sc la lrri,t:r lm-preuni cu ereticii, sd se afuriscasc:i,r iar . de le va da voie a lucra.ca c le-

r ic i , sr i se. cater iseasci >. 45 ap.

- - Clericul care intrd ln. casa de ru-griciuni a creticilor, ca sd se roa-i4e, sd fic caterisitl nrireanul sdl i e n f u r i s i l . 6 l a p .

-- lictezul creticilor si schisrnaticilornu c va l i d ; 46 , 68 ap . ; 1 Ca r tag ina(Cipl ian).

-' Hirotonia ereticilor nu e I'alid{,68 ap.

- Cter icul care adnr i lc botezul saujertfa ercticilor, sli se cateriseascil.46 ap . ;

-- Erct icii carc se qol'r'crtesc la Or-todoxi t ' , se pr inrcsc: ru i i i pr in un-gerea cu Sf. Mir, allii prin Bo-tez, iat alfii, daci clau scrisori der rna tem iza te a c r cz i c i l o r . 19 t ; ?I t ; . 95 V I ; 7 -8 Load . ; 1 , { 7 \ ' a s ,c . M . ; 3 . \ t . c . \ 1 .

- l Er i t ic i i l lu pot I i rnartor i i rnp0tr i -va clericilor. 75 ap.

- Nu pot r id ica.acuzJ, cu c l l ractorbisericcsc, lnrpotrir.a clericilur. 61 I ; 120 Ca r tag ina .

-- Faf{ de cret ic i i in to lct ' ln ! i ; i tero-r igt i , b: l se ccard ajutont l autor i t i -

lilor lunreqti. 93 Cartagina.

5t1 ER-FO lndrumitor

ERBZIA. Anatema sl fle orice erezie, 1 II,

EXAII I iN. Cnndidal i i Ia int rnrea in c lertrebuicsc exaniinati din punct de ve-dere tnoral ;i inteleclual, inainle tlea l i h i l o t on i f i . I I ; 33 V I ; 12 Lao -diceea; 1B Cartagina; 89 Vas. c. l t . :7 ' feof i l

Alex. ; 4 Cir i l Alex.

EXCOTII-'NICARE (sau Alurisire). Se pe-depsesc cu cxcontunicatea:

-- Clericii care se muti la alte bise-rici qi somafi fiirrd, nu voiesc sdse intoarci la biserica pentru ca-re au f os t h i r o ton i l i . 16 I ; 20 I \ ' .

- - I louahi i care t lesconsir ler i i norrnelecanon i ce a l e B i se r i c i i . 4 I \ ' .

- llonahii si nronahiile care, dupirce au f i lcut t ( , t u l , se c i is i r tor .c ic,1 6 I Y .

-- Episcopul care prirrregte clerici dirralte Eparirii, lird ltrvoirea Epist:o-pulu i de care depind acei c ler ic i .2 0 I V .

* Ilpiscopul care refuzA si se ducd laEparhia pentru care a fost hiroto-n i t . 36 ^p . ; 77 An t i oh ia .

- ltireanul care se abtine de la nun_t{ , carne qi v in, f i indcd le eonsi-dert r pe acestea lucrur i J l icr i toose.51 ap .

- Femeia carc se ntdr i tC eu f rate lebirbatulu i e i ; i nu se desparte deel . 2 Ncncezareea.

Yezi ; i : : \FLIRIS I RE.

EXCOIIUNICAT. Cel cc se roagir i r r rpreu-nd cu un excomunicnt , sd f ie afur i -s i t . 1 0 a p . ; 2 A n t i o h i a .

- Clericul sau laicul care este :rfu-risit, dac{ se duce ln altri Epar-hie gi acolo e primit fdrA scrisoride recomandare, si se afuriseasc{cel ce l-a printit. 12 ap., iar afuri-situltti si i se prelungeast'ir afu-r is i rea. 13 ap.

*- Cel ce a fost excomunicat dc Epis-copul s:Iu nu poate fi primit dealt episcop, plnA clnd nu i se ri-

, dicr{ pedeapsa de crltre forurile lndrept (Episcopul sau Sinodul) , 1t i ,32 ap . ; 5 I ; 3 , 6 An t i oh ia ; 18Sardica.

- Excomunicatul nll poate ridjcaAcuz& cu caracter bisericesc contra

cler ic i lor . 6 I I ; 128 Cartagina.\ :ezi q i : AFURISIT.

FI I \ IEI i \ s t r tac i r ln b iser ic i l . 70 yI .

- - SI nu intre in a l tar . 44 I .aodiceea.Cd lugd r i l e l e au \ . o i e s i r i n t r e .15N ich i f o r X I i r t .

FORL 'R ILE J I -DEC iTORESTI . Ep i seo_pul care rva f i acuzat cu ceva dc cdtreoameni vrednic i de crecl in ld I s i f iejudecrt c le Sinod. ln acest scop el r_a{ i c i tat ; i aucl iat . Daci lns i nu seprczint i in fa la Sinoduluj , dup{ pr i rnaci tare, va nrai I i c i tat lnc i de douiori, gi daci nici tlrrprl aceasta rnl se!r_e3inld, va f i judecat tn l ipsd. 74 a1i . ;6 I I . Daci nu se poate lntruni SinoOuidin d i fer i te_mot ive, a lunci s i se j r r_dece. .acel

. I lp iscop c le l2 Episcoi i i .p reb i t e ru l . ( i n ^ape l ) , c l e 6 Ep i scop i , ' s idiaconul de 3 Episcop;, ti, lO, ttiO

," , Cartagina.

- l ) resbi tcr . i i d in Tr ipol i tania s i i sej udece de b ep i scop i . 14 Ca r t r .g I nlt.

- foml

judecAtoresc care poatc ca_ter is i pe Episcop, este Slnodul . 1Sin. d in C-pol d in anul 394.

--. f)ac{ asupra sentinlei contra unuiIipiscop nu cad de acord toti menr_

. j l ' j i S i nod r r l u i , a t unc i I l i t r bpo l i t u lsd rn l i . . iu t - i te c l l i \ .a Episcopi , ( j inraparnulc tnvccinate, g i ac.egt ia sr ijudece, lmpreund cu Episcopi i pro_vincie i respect ive, chest i r rnea corr_l roversal i i . 1" t Ant io l r ia.

- Sent infa datd de Sinodul provin_ci : . r I , cu unanimitate de voiur i r ruse poate apela. 15 Ant iohia.

-- Iipiscopul nu poate da sentinta ln_tr-o cauzi tn carc este in leresatpersonal . 102 Cartagina.

i', * Clcricrrl care are litigiu cu Epis_copul, sri se judece de ,sinoriul l\ti_t ropol i tan. Episcopul , sau al t c lc_rtc, care are neintelegeri cu IIi-

, tropolitul sri se adreseze Exarhuluisau Patriarhului gi acesta si ju_clece di ferendul . g, !7 IV; 6 I I ;

- Episcopul eare are vreo neinfele_gere cu alt Episcop s{ se judece deSinodu^l d_e care depind arnbii Epis_,cop i . 3 Sa rc l i ca .

I*c

tI

FU-III Indrumitor 515

. - Episcopul arc dfcptuli de a judcca

pe c l c r i c i i d i n I i pa rh i a sa ' 132 ap . ;62 Cartagina. Oci pcdepsi f i de I i -p iscop, dac: i nt t s int n lu l lumit r i c t lsent in la ce s-a dat inrpotr i la lor ,

. . .pot lace apel Ia illitropolit, sau laS inod . 5 T ; 6 An t i oh ia ; 11 Sa rd i ca .

-- .Jrc lecarel c ler jc i lor se l )oate facts i in absen{a lor , daci t : i rc fuzesi sr prezintc la jut lecatd (77 Cavt l i l { iDa), r lar s i i I r absenta recla-t t tarr lu l t t i , t lacr i ret : lantantul ceres r i t i c j u t l eca t . 100 Ca r tag ina .

- ' . l u c l eca ta b i sc l i c cascd sd se f ac i tt r ) l ( loaui la i t r < 'onfornr i tatc cu pres-scr ip l i i lc ca.nort ice. 1 Cir i l Alex.

-- I )u l rovnicrr l ; i judecdtorul l l iser i -cesc sir fic cu nrultd bitgarc tle sea-Int i c ind judcci t pc un pic i tos ' casi i - i dea lcacrt l potr iv i t boalei .1 0 2 \ ' t .

I n c , r z c r i j u t l c cu rce c t t i va I n t r - oanunr i td local i tate ar da naqterela tulburliri sau la influenfe asuprajudeci tor i lor , judecata se poate

. r i . . face intr -b a l t i local i tate. 30 Car-tagina.

- (,lericii care reluzd sd se supundforurilor de judecatd bisericeqti, si

. se cater iseascd. 15, 104 Cartagina.

- Stdpinirea de stat poate dispune,ln caz de nevoie. si se tntntneas-

.cd Sinodul episcopcsc, pcntr t t a" i r rdcc:r vrcun c ler ic . I 0{ Carta-g i r t a .\ezi i i : AI)EL.

trUR'f . Clericul care f uri, sd sc cateri-seascd. 25 ap. ; 42 Ioarr Postnicul .

- Cel care furd din averea ob;teascdsau biser iceasc: i , s i nu f ie pr imi tin c ler . 42 Ioan Postnicr t l .

GRATIEREA PENII 'ENTILOR o Poate' f : rce Episcopul . 6 Cartagi t ta, Preot t r lpoate gra! ia nuntai in cazl t r i cxcep-

l ionalc, ; i at runre ln l ipsa Episcopu-l u i , 9 i c i n d ; r c n i t e t t t r t l e p e p a t r t l d emo i l l ' t e . 7 . l i l ( l : t t t a : r i na .

. - Episcopul are dreptul de- a reduceepi t imin cclor ce s i c i iesc s incerc l e p i ca te l e l o r . 12 I ; 16 I \ r ; 102Y I ; 5 A n c i r a ; 7 4 Y a . s : c . N { a r e .

- Gral ic lea acort lat l de ctr t re l ip is-copii eretici Persoanelor care au

fost ,pedt 'ps i te de Episcopi i or to-docsi . cs ie f i i r l ' r 'a loarc. 5 I I I .\ ' e z i q i : . \ I i .SQLUJ ' IUN I I , EP IT I -] 1 i l i .

I {A l \ . \ . C le r i cu l ca r c n t l poa r t d h : t i na. dcst jnat i c ler ic i lor , sA se.suspende pe

o s i r p tA rn i r r i . 27 V [ .

- Ohlugir i fe le sA nu sc i tnbrace inhaine luxoase. 45 Vl .

- - . l3 l rbaf i i s{ nu sc l tnbrace ln hai-nc fenrc ie; t i " n ic i letnei le in hai-

, , cotet tc accast i nortn i , s i se ca-ler iseascir : r r r i rcantr I s{ se nfur i -seasc5. 6 i \ I .

. - - Cler ic i i sd se lnrbrace' modcst . Cei' . ce se lmbrac{ ln haine strd luci -'

toare (de nr i tase) sd l ic supirg i epi-t im ie i . 16 Y l l ; 27 V I ; 21 Can -gra '

HIROTESIA. Egunenul , care e prcsbi tcr ,poate hi rotcsi c i te l i s i ipodiaconi pen-

. t ru mtndst i rea sa. 14 VI I : 6 Nichi-for l l i r t .

HIROTONIA. Episcopul sd f ie h i rotoni tin prezenla a 2 sau 3 Episcopi . 1 ap.Canoanele; 4 I ; 3 \ r I I ; 13, 49 Car la-gina; 1 Sind. d in C-pol d in anul 39.{ ,p rev {d s i f i e t r i r o t on i t l r r p r cze l r l a amai mul t i episcopi . I - I i rotonia dacr i

, . nu se firce clupri prescripfiilc canonice,*s i r ntr a ib i t i r ic r . 19 Ant iohia.

, - - Presbi lerul , d iaconul ; i cei la l t ic ler ic i , s i f ie h i rotoni l i de I ip is-.copul cparhiot . 2 ap.

- Episcopul care face hi rotoni i a la-rd de Eparhia sa, fdrd lnvoircaEpiscopilor respectivj, sd se ca-ter iseasc. i q i e l q i aceia pe carei - a h i r o ton i t , l i 5 ap . ; 16 l ; 2 l l ;l i I I I ; 13 , 22 An t i oh ia ; 3 ' Sa rd i ca ,

._ .Hirotonia eret ic i lor nu c val idd,

. 68 aP .

,. - E valabild nurnai clac5 e lAcutdde persoane care au l r i rotonia c leI lp iscop. 18

.Sardica.- Sdvirg i td de un episcop cater is i t ,

ru- i valabi l i . ' Ieodor

Studi tu l .Rnsl: la

lntreb. 13.

*- Nu .se repct{. 68 ap. 9i 48 Car-t ag i na . ,

F

516 HO-IM Indrumitor

- Si nu fie lmpdrtlgitit neofiltlor. 80a p . ; 2 L

- SI nu f ie lmptrr tdqi t { acelora ee aufos t ho teza l i l n t lmp de l r oa l i . 12Neoceza reea .

- SI nu fie tmpdrtCgitA acelora cares-au jurat cA ntr prlmesc e fi hi-r o ton i I i , 10 \ ' a s . c , I I .

- - Cler icul care a fost h i rotoni t pen-tru bani, sA se cateriseasc{ gi el gice l ce l - a h i r o ton i t . 29 ap . ; 2I \ ' ; 2 2 \ ' I ; 1 9 V I I ; 9 0 \ ' a s . c . M . ;I lnc ic l ica lu i Ghenadie al C-po-lu lu i ; Scr isoarea lu i .Tarasie

a lC-polulu i .

- - - I l i rotonia este piedicA legalA pen-tru cdsetor ie, de la ipodlacon lnsus . 26 ap . ; 6 : \ t I ; 1 Neoceza reea .

- Str nu f ie lnrpr l r ldgi t i deci t nrrrnuidupA un examen temeinic a l cal -d idatulu i g i daci se constat i cA elIntnrnegte . toate concl i t j i le interIectualc ti rnorale neccsare cleri-c i l o r : 9 f . ; 3 3 V I ; 1 2 I . a o d ; . 1 ECar tag ine ; 89 \ ' a s . c . [ I . ; 4 C i r i lA l ex .

- l n rpd r t dg i t i de l u i ce r r r r I n t n rne i t econdi f i i le necesare esle l lecunoni-c{ , iar respect i r .u l se t 'xc lucle d inc l e r . 9 , 10 I .

- Cel ce nu Cunoagte bine Sf . Scr ip-turd Si canoanele gi nu are calitri-tile moralc necesare, sd nrr fie bi-rotoni t lnt ru Episcop. 2 \ .11.

-- . Or ig inea socia ld a cuiva nu estepiedic: l la h i rotonie. gg VI .

- Copiii din flori sau din clsdtoriaa doua sau a treia, dacd au viatrlvrednicd de preof ie, pot f i t r i ro-toni f i . 8 Nichi for l l { r t .

- Hlrotonia f lcutd f i r i dest inal ie. enuld. 6 I \ r .

- Episcopul care a fost hirotonitpentru un l.inut, si Du pretind.ripentru s ine gi i i l te l inutur i . b0Ca r tag i r r a .

- BArbatul a cdrui sotie a comisadulter, nu poate fi hirotonit, gN eocezareea.

- Hirotonia lnt ru Eplscop sA se lm-pdrtAqeascd numai dupii ce candi_tlatul a trecut, ltr chip reglemen_

!q, ;rrin celelalte trepte preolefti.10 Sardica; 17 I - l I .

- Cel nelrecln ic, f i ind hi rotoni t , sedepune. 9 I ; 3 Teof i l Alex.

- Ilirotonia sd nu se lmpdrtiiseasctrpersoanelor carc au in farni l i t :rnenrbr i eterodoc$i . B6 Cortagina.

HOITEPISCOPL'L ( \ - icarrr t Episeop) poatesdvtrs i h i lotoni i nunrai cu tucur, i in ta_rea I i p i s co ; r r r l r r i . l 3 Anc i r a ; t i g \ as .c. l l . Daci i l t i rotone$te f i i r i aceasl ilner l \ - i in larc, sd f ie cater is i t . 10 Ant io_h ia .

* Poate hirotesj citeti, ipodi.aeoni siexorc js l i , c l in Incredin{area Episeo-pu iu i . 14 y l I ; 10 An t i oh ia .

- - Poate da scrisori cle pace g .dn-t iohia.

- Sd nu f t t r i n inr ic I I rd st i rea l ip is-, :gprt lu i r l iu cetate. 57 I*aodic iea;

EO Yas. c. l i .

HULA, vezi : DEFAII IARF:.

InRosILIrr , vezi l pROFANARI] . 29 Iy.

IER' IARE, vezi : AI ISOLITTIUNE, cRA_- l ' tERE .

I \ IPEDl l { l tN. l 'n LA cA.SA'rORII i s tnt :

- Al ienal ie nr i r r la l t r . 2, B, 4 Tir r rote iAlexandr inul .

- I . lprn consinr f r lnr intu lu i pdr l i lor .' : J t l , 4 0 , 4 2 \ ' a s . c . I I .

- Cisitoria existenti legal. gZ, 93,Y I ; 46 , 27 , 80 yas . C .M .

- H i r o l on ia . 26 ap . ; 6 , 18 V l : 1Neoct .zal .eea.

- \ ' o t u l cas t i t i l i i i . 16 I \ - ; , t 4 V I ; t 9Ancira; 6, 18 Yas. c.1\{ .

- Postul PaEt i lor . 52 Laodiceea.-- Sdptinrlna primi

66 \ r I .

I ldpi rea. 27 IV; 92Yas. c.NI .

dup:i Pagti .

V I ; 22 , 30

- L ogoclna. CAsilr_rria cu logotlnicaal tu ia e opr i td. 98 \ - I ; 2 l IoanPost i r rcul .

- Rudenia de slnge plnd la gradul.1 (verii primari). b4 \'I. Este inter-

- r rq l l z isA cdsl tor ia lnt re nepot ; i lnr i_" : . ' t u r s { . . 11 T im . A lex .

l -

IM*JU lndrurnltor It7

* lncruscrirea ptn{ Ie gradul IY:tata q i f iu l cu mama gi f i ica ' (gr .2) ; tata g i l iu l cu dorr i suror i ; ma-ma ; i f i ica cu doi f raf i (gr . 3) ;do i f r a l i cu dou i su ro r i ( g r . . 1 ) .( l isdtor ia lncheiatd tntre cei l r r ru-di f i ( rudenia de s lnge r ; i cuscr ie)ln gradele de mai sus se desface,iar rcspect iv i i tsd cadd sub canon7 ani r . 54 VI ; tFeme ia daci se vanr i r i ta cu doi f rat i . sd se seoat{(d in eomuniune) p lnA la moarte r .2 Neoeezarcea. tCel cc e luat pesot ia f rate lu i sduo nu se ' r 'a pr imilnainte de a se despdrf i de ea r .23 Vas. e. l l . Cel ce se cdsdtore5te

. cu sora pr imei sale sol i i , s i f ie su-pus peclepsei adrr l tcru lu i . 78, 87Yas . c . f { . ; 11 T imo te i A Iex . F i u l s inu ia de sot ie pe concubina ta-td lu i , n ic i tat i l pe concubina f iu-l u i . 87 \ ' a s . c . t r I . l l n so t r r u sepoate cisitori eu soacra sa, saucu f i i ca so ! i e i sa l e d i r r t r - o a l tA c i -s i tor ie. 87 Vas. c. t r I .

- Rudenia spir i tual l p lmi in gradul2 (nag qi manr i vddur. i a f inulu i ) ,.53 VI .

- Deosebirea de re l ig ie. Cdsi tor iacu cret ic i i e interz isd. 1.4 IY; 72

. VI ; 23 Ioan Postnieul .

- Cel ce lncheie cisdtorie cu per-soand cu care gt ie cd e lnmdi t , Ingradele In care canoanele opresccdsl tor ia, iva pr imi epi t i rn ia adul-t e r i l o r r . 68 Yas . c .M .

-- Clericul sC nu binecuvlnteze eisi-tor ia la tncheierea ei re la se opuniu rpc rd i r nen t c canon i ce . 11 T i r n .A lex .

- Ce i ce i r r che ie c i sd to r i e , de eeno -nic i tatea cdreia s lnt gre; i t con-v ingi , sd l . ie t lataf i rnai b l lnd. 26V I ; 2 7 \ ' a s . c . \ 1 . : 1 3

' f c o f i l A l e x .

I l rPEUI l iEN l t t D I l A lN l ' I rA lN C lnn .vez i : CLERIO .

lN^q,tXf'-q,np. Clericul care refuzi sI pri-measci t reapta super ioar i la care ei r r a i n ta t dc Ep i scop , <s i nu ma is lu jcascd rr ie i ln t reapta din eare n-ar-rut s i iasd r . 31 Cartagina.

INFR.{CTIUNI, r .ezi : AFURISIt tE, CA-TERIS IRE , PACATE e t c .

INOVATIILE slnt interzise. 21 Gangra;7, 8 I I I ; 2, 32 VI . Vezi g i OBICEITRADITTE.

INSTANTIT .ILIDEC-{.TOIIII$TI, vezi: IjO-RURr , ruDEcAToRB$TI.

INTERDICT. Episcopul s i nu lnchid l r reobiser ie{ g i s i in terz ied a se face s lu jb iIn ea, pentru ca ln fe lu l aeesta s5

"poatd obf ine anumitc bemfic i i nta le-r i a l e . 4 \ r I I .

INI" I IRSTITIU se numegte inten'a lu l det i rnp dintre doblndirea t reptelor ierar-h iee. Episcopul sd t reacd pr in toatetreptc le in ler ioare ale preof ie i , t lm-pl in ind In f iccarc starc t impul hot{-r t t de lege r . 17 I - I I ; 10 Sardica.

lNI 'ERVENTIE. Episcopul sd interv in i la. cei In drcpt , ln cauza celor asupr i f i

i , r ; g i , nedrept i . 7 Sardica; 75 Cartagina'

- Cler ic t r l care mi j locetste ca c inc-va s i f ie h i ro loni t , sau nurui t i r l t r ' -ofrtnctic bisericeascd, yrrin sitnonie,sd .f ie caterisit.' mireanul si f ieanatcmat izat . 2 IV,

IN\ E\- ' fAn. Runur i le b iser ice5l i t rebrr iesc. inventariate, ca sd nu fie confun-

date cu alo c lcr ic i lor ' 40 aP.; 24.Ant iohia.-- Averea fiecdrei mlnistirii sE fie

trecutd lnlr-un inlentar, eare 5e, pdstreazi la Ep. iscoPic. 1 I - I I .

. tOC t 'R I I )E NOROC. C le r i cu l ca re j oacdjocuri de noroc, tori s.{ inceteze, oris i se cater iseascd r . 42 aP.; 5Q YI.

' , - Cler ic i i in fer ior i , dncd joaci jocur l

de noroc, <sau s i Inceteze, sau s ise a fu r j sease i r . 43 ap . ; 50 V I .

JUDECATA BISERICEASCA, vezi : FO-nuRI JUr)ECATORE$TI.

JUDECATORII BISERICE$TI. Daci sedovcdeqte rcd au Judecat din du$md-nie, sau din patimd, sau cd prin vreun

. tlar s-au mituit r, sd fie pedepsili. 15Cartagina.- Si fie mai cu blgare de seaml

cum aplici pedepsele Ia diferitei n f r a c f i u n i . 1 0 2 V I .

JUR-{I{INTUL. Clericul sperjur sd se ca-

. t e r i s e a s c d . 2 S a p .

JURISDIC'|IE. Episcopul unei Elrarhii slinu-gi int indf, jur isdicf ia 1i asupra

F'

5r8JUrMA lndrumtrtoi

a l t e i Epa rh i i : Sb ap . ; ? I I ; 8 I I I ;20 \ r I ; 56, 120 Cartagina; 15, 22An t i oh i a .

- t i , ' - Episcopul are jur isdic l ie asupra tu,turor credinciogi lor (c lcr ic i 9 i mi-r en i ) f i . i n s l i t u f i i l o r b i sc r i ces l i d i n

' j r t \ Eparhia sa. 8 I \ , ' ; g Ant iohia. \ 'ez is i EP ISCOI , .

JUSTITIA BISERICEASCA, vezi : FO-RUITI JI - -DECATORESI ' I .

LAICUL, \'ezi: ilIIREANI_jL.

L I I JFR I ' INUL nu poa le acuza l ) o c l e r i e i .129 Ciar tagina.

LITt- inGII IA s{ sc o l ic jeze nurn:r i de celc c a u a j u n a t . 2 9 V I ; , 4 1 , 4 2 C a r t a g i n a .

. ' ln . io ia A{are se poate sdr, i r ; i s i dece l ce au n r i nca t i na i n te de a s l u i i .47 Cartagina; Can. 29 \ ' I abroidaceas l i d i spoz i l i c .

- Clericul care littrrghise$te in afa_r i r l e b i se r i ed (ex . case pa r t i cu l a_re), fdrd autorizalia Episcopului, sdse ca te r i seasc i . S l V I ; 10 \ : I I ;5 8 L a o d . ; 1 2 I - I I .

LOCURI SFINTE. Cler ic i i care se poart{' cu dispre! faJl t le Iocur i le sf i r r te. stse cuter iscasci i I r r r i reni i s i r se aiur i_seasc: i . 97 \ : I .

LOGODNICA. Cel ce sc c is i toreste eulogodl ica al t r r ia conr i te adul ter . . gg

, \ ' [ ; 2 2 l o a n p o s t n i c u l .

LOYIRE. Cler icul cale dd cuiva o lov i tu_rd din care urlneazir nroa.rtea, si se

. cater iscasci i ; nr i rcarnr l s i sc afur i_, : seasod. 65 ap. \ 'e z i ; ; i B, \ ' l ' r \ IE.

I IALACHII t . , Cler icul care a f icut nrala-ch i c . f i e I na in l e . f i e r l r r pd l r i r r r t on i e .sd f i e su l l us ep i t i n r i c i . l r r caz cd crec i d i v i s t . s i i r r c t , l t . z t , d i r r p roo l i c ,1 2 I o n n P o s t n i c u l .

4 , . ,I IARTOR. Poate f i r runr l i un c iest in or-

todox, cu r iafa r r roral r i i reprosabi ld7 ! up . : l l 9 . 131 Ca r tag ina . 0 i I ; 9' f

eo f i l - \ l e r .

- Eret icul nu .ponl_c 1i r l r : r r tor inrpo-- . - t r iva c ler ic i lor . 75 t rp. I )c aselnenea' n u p u l f i n i c i a n a l c r n a l i z a { i i . s c h i s _

n ra t i r . i , excomun i ca I i i , ca te i i s i ; i i .i"r ii- . ..cci ce dispre.luiesc canoanelc, . ceii cu viafi imoral5, cei ce au fost

dal i ln judccat i q i nu s-au dezvi_novi t i t , rudele acuzalorulu i s i ner_soanele sub \ i rs te c le 14 ani ' . i2g.1 3 1 C a r t u g i n a ; 6 I I ; n i c i l i b c r t i n i i ,cei opr i f i de legi le c iv i le, pr . ig in i ie t c . 131 , 129 Ca r tag ina .

-- - [ ln s ingur martor nrr c suf ic ientl )entru a dovedi cevn, c i se cerr . t , l p r r ! i r r t l o i n t a r t o r i . ?5 ap . ; 2' I ; 85 \ t I ; 132 Ca r tag ina .

- Fiecare e obligat sd rnirturiseascd.a tunc i c l nd e nevo ie l o t ceca ce$tic sau ce a vdzut pe ciner-a f{_c l nd . 71 \ ' a s . c . \ I . : 38 Joa r r I ) os t -n icul .

} I , \RTURIS IRE . \ I ' ICA IELOR. DUhOV-nicul sd pdstreze secretul p icale lor cei-au fosl nr : i r tur is i tc . 132 Cartat ina:32Y a s . c . \ 1 . : 2 8 N i c h i f o r l l : i r t . i c z i s i :

. , PENIT 'EN ' [ , \ , EP I t ] t I tE .

l lANASftHn. Nimenj nu poate lntemeiao m{ndstire, firf, binecuvintarea Iipis_c o p n l u i c o m p e t e n t . , l I y ; 7 7 y I I :1 I - I I .

- Minist i r i le stau sub supraveghe-rea Episcopului . 4, g I \ ' .

. * Averea f iecr i re i rn{nist i r i t rebuietrecutd intr -un invcrr tar care scp{streazi la Episcopic. 1 I_ l I .

- Fiecare mindstire sir aibd un cco_' n o n l . 1 1 V I l .

- Ave r i l e r udn i s t i r eg t i sd : r u sc I n_strdineze. Episcopul care face alt_fe l , s i f ie izgoni t d in Episcopie;

. egumenul s i f ie izgotr i t r l in rn in is-t i r e . 1 2 \ I I ; 2 4 I \ , ; 4 9 \ ' I : 1 t _ I I .

- Episcopul carc zide$te miin:jstirei n p .agu .ba I - J r i s cop i c i . s i f i r , supus

. cc r t d r i i cu t . cn i t c . Z l - I I .- Episcopul nu arc voie sd pr imeas_

rfftr.4

- t l : .

. , , r ; cd in c ler sau s i pun: i egunten la- r r l o n r r i l r i s t i r e d i r r E r ra rh i a i r . n . , , ,o.n l : inast i re d in Dparhia sa, pc un

c: i lugi r lcniL d in a l t : i Enarhie- f i -Epar l i ie , fd-' . re scr isoare dc dinr i tere de la E-_piscopul sr iu. g0 Cartaginn.

-- Episcopul sau egumenul care pri-meftc pc cineva in ministire pen_tlu bani si se c:rterisrasc:i; egume_

. n i sa s r i f i e i zgon i l : l d i n r r r r i n i s t i r e .1 9 \ ' r I .

-- \{dnistirile nrixte (de cdlugdri gieilugdritre in aeelagi. loc). sini inter_z i s c . 2 0 V I I , : . .

5r9MI-MO Indrum6tor

- Si nu se t ind femei ln serv ic iu lmdni ls t i r i lor de bdrbat i . Eguntenuleare facc al t fe l s i se cer l .e, iar

- dacd stdnrie s{ 6e catcriseascd1 8 Y I I .

l l lNCARE. Nu se cuvine a nr l t rca in b i -ser ic i . Cel ce minlncd sau sd lnce-tcze, sau s i se afur iseasci . 74 f I ; 28Laodiceea; 42 Cartagina.

-- - Cel ce v int le mincarc i t l cr t r tea bi -ser ic i i , fdc ind ast fe l aci t legusto-rie. sd se afuriseasci. T6 \'I.

- Cler icul care se ref ine de la nr ln-care de cart re, dcoarece consider ieernea un lucru pic i t t ts , (or i s ise lndrepteze, or i s I se cater iseas-ed qi sd se lepede t l in l l . iser icd.Aqi jderea qi la icul r . 51, 5 i i ap. ; 14Ancira '

I t I I l . O parte d in eret ic i i cdre sc conver-tesc la Ortodoxie, se primesc ln bi-ser ic i pr in ungere cu Sf . I I i r . 7 I I ;95 \ r I ; 7 Laod i ceea ;1 Vas . c . } I . ; Yez iq i : ERE ' t IC I .

- Sf. I{ir si nu se Pregiteascd depresbi ter i , c i nr t rnai de Episcopi ' 6Ca r t ap ; i na .

-- -\postafii care se ilrtorc la Biseri-cd, s i f ie un$i cu Sf . t r I i r . 1 loanPos tn i cu l , ,

trIIRFANUL si nu-9i lnsu$easci dregAto-r ia tnvdf i toreascd ln Biser icd. 64 VI .

- S: i nu c i teasci de pe arnvon: 33 VI .

- Sd nu-qi ia s ingur Sf . Cunr ineci-turd, de fafd f i ind c lcr jc i . Daci faceaceasta, sii se aluriscasci Pe osipt i rn i r r i . 58 YI .

- Nu are voie sd intre tn a l tar '6 9 \ ' I .

- Nu arc voie si clntc (firi cinti-ret) , in b iser ic i . lS I -aodiceea'

- (iare defainri stiplnirca clc statsau pc dlegi tor i , s i se afur iseascl .

' 84 ap .

\ I I l . \ . . l t ' t l c c i l on t l h i s c r i cesc ca re es terni t .u i t , s i r f ic pcdepsi t . 15 Cartag.

I I ITROPOLITUL cstc cel d int l i d intreEpiscopi i pt 'ov i t rc ie i respect ive. 34

- , , p . i u An t i oh ia . \ - ez i : DEVOLUTIUNE.

. . , . - Episcropi i f iecdrui l reaur t rebuie sd- a ib i un l l i t ropol i t a l lor ' . 3{ ap'

--- trIitropolitul cotrvoaci gi prezidea-zi Sinodul . 20 Ant iohia '

-'Arc dreptul de supraveghere asu-pra tutnror afacer i lor q i Episcopi lordin } t i t ropol ic . 34 ap' ; I Ant iohia.

, - - - l lp iscopi i s i nu faci n imic nta i deseanr i f i i r i l l i t ropol i t ' 34 aP.; 9Ant io l t ia '

- - l t i t ropol i tu l nu-qi poate lnt i t tdejur isdic l ia pesle hotarele provincie isale s i nu poate tntrepr inde nimicrnai de sennr l , f i r i lnvoirea Epis-copi lor sr t l )ordol la- t i ' 34 ap. ; 2 I I ;I I I I ; I A n t i o h i a .

- E dator s i ingl i jcascd t le contple-tarea vacanlelor cpiscopale; 25 IY.

- Prezideazi alcgerea Ilpiscopilor ;ihirotorteqle (lntpreun{ cu Episco-' pii clin I'litropolie) pe cei aleqi 4

' I ; 28 IV ; 19 An t i oh ia .

- Are dreptul de a vizita teritot'ii leepiscope;ti subordonate. 52 Car-t ag ina .

.- Are dreptul de a pune Persoane lnslujbele ln care EPiscoPul negli-jeazi sd fac{ acest lucru. 11 \ ' I I '

. - Care nt l pune econoln Ia l t i t ropo-I ie, s l - i puni Patr iarhul . 11 YI I .

- llitropolitul Cartaginei poatc hiro-torri clerici unde vrea ln \litropolialui gi poate transfera, in caz denevoie, clerici dintr-o llparhic lna l t a . 55 Oa r tag .

- ln caz cle vinovdfii, cste supusjudeci f i i Sinoduht i cor t tpus dinIipiscopii din trIitropolie 9i dintrlitropolij.ii lnvecinafi. 1 III.

- Episcopul care nu ponrcnegte penlitfopolitul siu la slujbele divincrsd se cateriseascS, 14 I-II.

- Ilitropolitul care nu pomene$te pePatr{arh la slujbele divine si secater iseascd. lS I - I I .

NTONAI{. Monahii trebuie si fie subordo-na!i Iipiscopului, tsi iubcasci lini;-tea, si stiruiascd Dumai ln post gi ru-gic iune, nelncetat petreclnd tn locu-r i le unde au fc 's t agezaf i ; sd nu se

. ingereze sau si se amestece ln afacerib iser iceqt i sau lumeEt i , pdrdsind md-ndstirile lor, {dr[ numai daci li s-adat voie din Partea EPiscoPului'ln caz de necesitate arzitoare' Oei ce

gtF'

620 MO-NE lndrumltor

se ahat de la aceasti hotrlrlre. si fiec x e o r n u n i c a t i : 4 , 8 I \ ' ; 2 2 \ ' l l .

, - Monahul sau monahia nu,. au voie' si-gi pdrdseascd min{stirea si sd

19 ducr i la a l {a, sarr i r r a l t l parte,fdr : i lnvoirea starc l t r lu i sau str i re lc i .4 6 Y I I ; 2 1 V t I : 3 l - I I . D a c daceSt ia nu le pcrmit , e i se potadresa Episcopulrr i . 6 Nic. a lCons lan I i l lop( ] | .

; Care fugc din mdrr is t i r t . . s i f ie afu_r is i t . 4 I - I I .

- ' . Episcopul care pr i rnesrc l j ( vreuncd)ugir d in a l t i tpor.h ie, i r i rd scr i_soare c le Ia Episcopul competent ,sd f ie peclcpsi t . gO Cartagina.

- CSlrrg5rul poale pi r t ls i . min: Ist i reaIn. care sc af ld, rd ied egrrrncnulcstc cret ie g i < iacl i in l r i r rer f t .mei_to r i n mdn l s t i r c c l c r . i t : t . I j be r r i r .17 N i ch i f o r \ t i r t .

- Viaje :interioird, pdcAtoas!, a cui_va, tlu este piedicd pcntru intra_rea in ntonahisnr. 4 i l \ . I .

- Nu a re r . c i c s i s c cds l i o reascd .16 I \ ' .

- Care desfrineazli siall se cd-.dto_regte, sd f ie snpus epi t imi i lor pen_l r u dcS f r i na l i . . 14 t L l n can . 60Vas. c.h. l . se z ice cd se pccl t ,psc; tecu epi t imia adul ter i lor , lur ' c . in.35 \ ichi for \ f i ' i r t . l r r .er .cc lc arr i r ternc.( , an . lE l uan I r us In i cu l p re r . edee.rc luderea pe doi ani t le la i r r r_pir t i ; i re, ln care t i rnp t rcbuic s ipostcasc{ s i s i i facd tnr i tdni i .

- ] Ionahul ; i ntonahia s i nu steasir igur i . de vorhd. 20 VI I .

- l l o n a h i i . n u a u \ u i c s i . d o a r r n i l nnrdn_istirile cte crilugiri[b gi invers.2 0 Y I I .

- Episcopul poat i r r r iutu pc un cdlu-gi r

_ 6s la o .nr indst i re la a l ta, i ipoate pelmite unui c l lugdr sz1 i rd_

. iasc{ gi alari cle mdndsiilc. 2. 4I - I I .

- .Nlbnahul nu arc voie si. aibd. ave-.re particulari. 6 I-_II.

- . l l o n a h u l s f , . n u i r r t r e i r r t . i r . t i i u r r r i i .

, 21 .Lao -d i c r r c? i . . '

- ltnnahul vagabbrfrl sri fic obligat(Chiar cu foila) sA Se lritoaiti-la

nrdnist i re. 23 IV; 3b Nichi fort \ td r t .

I {ONAFIIE. SA se pr imeascd In monahlsmla v i rsta dc 2b de ani . lnainte deaceast i v l rst i , se pot pr imi nrrn.ra ipentru mot ivc b jnecuvlntatc. 126Cartagina.

- CdlugArifa si nu se Inrbraee lnhainc luxoaxe. 45 \ rL

* Are voie si intre in allar pen{rua apr indc Iunt ln j i r i le _si .a facc cu_r: i lenic. 15 Nichi for Mir t .

+Nu se cuvine s i se lnrpdrtdseas-. ed de la c i lugiru l presbi tcr i in i r "

c ind acesta s lu jcstc g i i rn; l l . r r t : ises-te r , 23. Nichi for l ldr t .

- - - Care crrnoarste pdcatc ie gr : rvc a len l t o ra s i r r u l c deseope re s ta r r . l c i ,

. . s ; i f ie supusi acele ia; i epi t i rn i i cat i c e l e c e l e - a u c o m i s . 3 g l o a nPostnicul ; Zf yas. c. i l .

- - I iestu l d ispozi t i i lor valabi le pen-tru monahi , s lnt valabi lc q i pentruc r i l ug l r i l e .

; i

I IONAI I ISM. Pr in r i rea in n :onah ism s Ise facd ln .p rezen la egur renu lu i md_nIs{.irii ln carc \.a evra s:i triiascicc l p r in r i t . Ce l ce nu observd aceas tdrcgul l , si sc catcrjseasci. 2 I_II .

l lORT. Sd nu . " dea Sf . Cunr inec l tu r lt rupur i lo r cc lo r n ror f i . gJ V t : tg Car -tagina.

- Cei morl i si nu f ie botezatt. 1gOar tag ina .

NA$. Nagul nu arc voie sd se cis{toreas-. cd cu nranta v:Iduvi a finului. Daci se

c?isitoreste, trcbuie si divorfeze, apoiva f i supus ( irnpreuni cu respcctivasoIie) epit inr i i lor pcntru desfr ina]i .53 VI .

. Nagul iq risprrnderea duh0vniceascdpcntru finul siu. 4b Cartagina.

- Cel cc intri ln tnonahisrn trebuiesd aibtr ca na; pe ulr c:I lugir maibdtr in, carc i l va instrui gi intdri

. In. obsert 'area rcgulclor nronaha-l e . 2 I - l L

NECILIJENTA. Episcopul qi presbitcrul ca-re nu poart{ grijl de pdstorifii sdi,

, id sc cateriscabCd. b8, bO ap.

NE-PA lndrumltor 621

- Episcopul care neglijeazd s{ con-verteascd la Ortcdoxie pe eret ic i id in I iparhia sa, sd f le admoniat del lp iscopi i d in vecindtate. 121 Car-lagina. I )aci s t i ru ie in negl i jen-

l i , {cu unul ca acela sd nr t in l rei n comun i r t nc r . 123 ( l a r l ag i na '

NI IOFIT. Cel de cur ind botezat sd rru f ief:icut cler.ic, declt ln cazuri excep-

! i ona le . 80 ap . ; 2 I ; 12 Neocez . ; 3Laod . ; 10 Sa rd i ca .

- Neof i tu l care a fost h i rotoni t , -

dacl dupi trecerea utlui tirnP seafli asupra lui vreun Picat sufle-t€sc - s. i inceteze din c ler . 2 l .

NEOPOTIS[I. Episcopul si nu-91 hiroto-neascd ntdele ca urmagi in scaunul s{uepiscopal . Hirotonia pe care o face unepiscop supra unei rude a sa' ca ur-r r rag al sdu ln scaunul ePiscoPal , e

' nul{ . 76 ap.

NESIiPUNERE. Clericul caterisit dupddreptate, dacl nu se suPune PedeP-sei pr imi te, c i cont inu6 a s lu j i 9 imai departe, tacela sd se taie cu to-tu l de Ia Biser ic{ r . 28 aP.- Clericii carc nu se supun Episcopu-

lui lor, se ;redepsesc cu caterisirea,mireni i cu afur is i rea. I IV; 31 aP.;5 Ant iohia '

NO\ ICIAT. Cel ce vrea sI lmbrEt iqezenronahistnul . t rebuie sd facd o uceni-cie de trei ani. ln cazuri exceplio-trale, accst termen Irrai poate fi re-dus . 5 I - I I ; 4M .

NLlN"fA. Presbiterul sd nu ia parte lanunfile ce]or cdsltorifi a doua oard.7 Neocezarcea,

--- Si nu se factr tn Patruzecime, 52Laodiceea 9i tn SiPtimlna lumi-na td . 66 V I .

OASPETI. Epis( 'opul are r l reptul sd ia d inveniturile Bisericii, atlt ctt li trebu-ieste pentru intrctinerea sa proprie

5i pentru cei ce-i vin ca oaspeli. 41

, ap . ; 25 An t i oh ia .

OBICEIUL care este ln conlornritate cuprincipiile de bazd ale Cregtinismuluigi este recunoscut de Bisericd, tre-

. bu i e r espec ta t . 6 , 7 l ; 2 , 7 I I ; 8 I I I ;

28, 30 IV; 3, 87, 89 etc. Vas' c .M.

- Care este protivnic canoanelor, str: se desf i intcze. 15 I ; 62 \ ' I .

- Fiecare biserici particular{ lgi poa-te pestra obiceiurile ei, dacl slnt

' ln consonan!e cu canoanele. II I I ; 3 9 \ t I .

.,. , ".- Foarte multe obiceiurl dln viatabisericeascd se bazt'azi pe Sf. Tra-di f ie. Dx. : r facerea st ' tnnului Cru-cii, lndreptares spre Rdslrit la ru-giciune, binecuvintarea apei la bo-tez, Iepidarea de satana D etc.91 Vas. c.M.

- ln Biser ica Egiptulu i e obiceiu l caEpiscopi i sd mt facl n imic nta i deseamA fdrl 6tirea qi lndrumarea

. Arhiepiscopului d in ; \ lcxandr ia30 lv.

- Obiceiu l d in l l iser ica Romei de aajr rna in s lmbetele postul t t i PaEt i -lor, se reprobd. Clcricul care prac-

, ticl acest obicei, sd se cateri-,r seascl; mireanul sl se afuriseascfi.

55 V I .

- Judecdtorii bisericegti gi duhovni-cii, sd caute sI cunoascd obiceiu-rile gi dispozitia sufleteascd a pd-cdtogilor, pentru ca astfel si lepoatd da epi t imi i le cele mai potr i -vite pentru vindecarca lor sufle-teasci . 102 VI .

OBICEIURI PAGINE. Crest in i i sd se le-reasc6 de obiceiurile pdglne. 24 An-cira; 83 Vas. c.N'l. Clericii cate prac-ticd astfel de obiceiuri si se cateri-seascA; mirenii s{ se afuriseascd. 70,77 ap. ;24, 51, 67, 62, 65, 71, 94 VI .

- Clericul care practic{ obiceiuri su-perstifioase, sd se cateriseasci; mi-reanul sd sc afuriseascd. 65, 79vL

OCHIUL. Cel cu defect la un ochi, poatefi cleric. 77 ap.

ORIIUL nu poate fi episcop. 78 aP.

ORDINE. ln ierarhie trcbuie sl domneas-ctr ordinea. Clericii str fie subordo-nafi Episcopului. 39 ap.; 56-57 l-ao'

' diceea. Diaconii s{ stea in urrna pres-biteri lor. 18 I; 7 VI; 20 Laodiceea.

ORGANIZAREA' Biserica trebuie sd t in{seama, la organizarea unitetilor ei ad-ministrative, dc lmpdrfirea politicd aSta tu lu i . 17 IV ; 38 VI ; 2 I I .

PARACLIS. Clericii care liturghisesc sauboteazd ln paraclise particularer fArd

522 rPA-PO Indrumltor

lnvoirea Episcopului competent , s i se' ca te r i seascd . 31 , 59 Y I ; 1 l V I I : 12

I - I I . \ . ez i s i : CAPELA , cASA I ) n RL : -( ;AC IUNI .

PATRIARH. Presbi ter i i , Episcopi i sau' \ I i t ropol i f i i care se c lezbin i c le l )ar-t r i a rh i i l o r s i nu - l pon tenesc l a s f j n t e l es l u j be , s i s c ea te r i s casc i r . 1b I - I l .

. Vezi DEVOLUTIUNE.

PACAT. Cler icul care sdr i r ;egle pdcat

; . de moarte, s{ se cater iscasci . ' 32 Vas.c . l t .

' - Daci asupra celu i h i rotoni t ca neo-f i t , sau asupra celu i ce a fost h i ro-t on i t f i r l a f i c xa r t r i na l , s -a r a f l avreun pacat crav, acela sd i r rce-Ieze, a mai lace partc d in c lcr .2, L l1, I 10 Neocezareea.

- Episeopul sau presbiterul care nupr imegte pe cel ce se intoarce dela p:)cat , c i - l leapl th '1, s: ' r se cate-r isensci . 52 ap. .

' - Episcoptrl aro dreptul . si rcduei' peni ten!€le pentru p icale. 4, ?Grig. de Nissa. \ rezi s i : EpI f ' I -IU IA ,

P{catele mir tur is i te Ia spovccianic,sd nu f ie d ivrr lgate de duhovnic.

, ' ' . . .Dac i aces ta ' l e spune a l t o rA , i a r. . l reni tentul nu . Ie-ar recunoagte, s i

nu i se dca crezare duhovniculu i .132 Cartagina; 34 \ 'as. c. \ { . ; 2gNic l i for h l i r t .

I ' E l JE l 'SELE B ISE IT ICE$T I pen tn r c l e r i c is int : Admonierea, 31 ap. ; 82 Carta-g i na . Do jana , 19 , I \ r ; 25 An l i oh i a . De -g rada rca v i nosa tu l u i d i n r angu l ocu -pa r , I a ce l d i n u rmd l oc i n l r c ce i ca -re ocupd acelagi rang. Z yI . Exclude-rea din scrv ic iu pe un anumit t inrp.36 ap. Opr i rea de a sr iv i rg i Iucr l -r i lc sf tnte pe un t imp anunr i t . 20 IV; 3V I ; 14 Sa rd i ca ; 19 , 133 Ca r tag ina .- Opr i r ta (pcntru totdcauna) de a s i -

. v i r$ i anunr j te lucrdr i s f jnte. 9 Neo-cczareea. Pierdcrea pentru totdea-una a dreptulu i dc a I i inaintatIa un gracl ierarhic super ior . S YI ;69 Vas . c .N I .

- Des t i t u i r ea d i n sen . i c i u . 16 I - l I ;1 6 A n t i o h i a ; 1 5 a p . D e p u n e r e a d i ntreaptd sau oprirea pentru totdea_una de la funcfiunile preolcgti, darcu: pistralea dreptului cle a purta

numele dc cleric -si dc :r at,ea denr_n i l a t ea c l e r i ca l d . 1 Anc i r a : S . 26V I ; 8 , 9 N c o c e z a r e e a ; 2 7 y a s . c . \ I .Catc l is j rea (vezi acest cul i r r t ) . Ca-l c r i s i r ca g i r l u r i s i r ca dc r r t l r r t i . 2g .3 0 , 6 4 a p . ; 8 6 V I ; l A n t i o h i a3 \ -as. c. I I . r \natema, Vezi acestr . r r r . i n t .

- - - Pedepselc b iser icc; t i pentru mi-reni s int : afur is i rca (excotuunica-rca) Ei anatenla (r.ezi aceste cu-r . inte) .

- Nimeni nu poate fi pedepsit tlejudeci lor i i le b iser icegt i pentru p{-cale le pe earc le t .n i r tur iseste lnT a i u a P o c i r i r , I e i . 1 3 2 ( , l r l l c g i r r a .

- - Pedepsele r la lc dc un Episcop or-toclox sau t r ibunal h iser icesc s intr -a labi le i r i in l rcaga I l iser icd Orto-t lor i 72, 3 ' .2 ap. ; 5 I ; 1 Sin. locald i n C -po l (So f i a ) ; 1B Sa r r l i ca ; 9 ,105 Ca r tag i r r a .

r l - N imen i sd l t u f i e pe r l c l r s i l f l r l i ase f i iercetat tenrein ie inv inuir i lece i se aduc, 3, 6 'feofil

Ale_x.- Nimeni sd nu fie pedepsit fdri ai

. se doved i v i nov i f i a . 133 Ca r tag in r .- Clbr icul

.sd nu i ie pedepsi t dej doui or i pentru acelasi del ic t . 25

a p . i 3 , 3 ? , 5 1 V a s . c . N I . ; 4 6 I o a u. l ' o s t n i c u l . .

PEDI iPS IT . C le r i c r r l pe r l e l , s i t r l c Ep i sco l i u ls iu, chiar daci face apel , t rebuie s: Ir : int in i sub pedeapsa c lat : i de I ip iscop.pin i ce sc rczol . r . I apclu l . 14 Sar-

' . d i ca .

- Cler icul condanrnAt de fcrur i le b i_scr ice; t i nu poatc f i Iuat in api_

, rare gi scdpat dc pcdeapsd de al te. j , forur i . 62 Cartagina. \ 'cz i g i : CA-

T 'ER IS IT .

PENITENTA. Gral ierea peni tenl j lor r . :1s. de compctenfa Episcopului . 6 C:rr ta_

grna.

- In cazul c ind peni tentul e pe moar-te, e l poate f i graf iat , ln l ipsa

. . . . , . I i p i s cop r r l u i , de cd t r c p r co t $ i as t_' " ' f c l poa t c f i c r r r n i noca t . 7 , 43 Ca r_tag ina . \ ' c z i ; i : EP IT IT I I I .

POIIENIRET_ Cler icul c l re nu pomene$tela s lu jbele dunrnezeiegt i pe Episcopul

, sdu, s i i se cater . iseascd, 1B I - I I . Ase_rnenea gi Episcopul care nu polnetreg_

PO-PR lndrumitor 523

1 c n e \ l i t r o p o l i t u l s i u ' 1 4 I - l l ' L a

i " t * i l r i t t op , r l i t u l , ca re nu pomeneg te

n c P a t r i a r b u l s i u . 1 5 I - I I '

- -Nu se cul ' ine a sdvir t i ln Patru-

zecime Prazniccle naqtcr i i n luceni-

c i lor , c i Pomenir i le Sf inI i lor \ Iu-

cenic i sd ie fac{ ln Slmbetc ; i in

Durnin ic i r . 51 Laodiceea"

POPORI ' L ( c red inc i oq i i ) a re d rep tu l dc a

pa r t i c i pa I a a l egc rca c l e ru l u i ' 6 Sa r -

dica; 50 Cartagina.

POS ' l ' . C le r i cu l ca re pos les t c 11 r ' s t s cc )

ln z i le le de I )uminic i sau de Slmbd-

ti (afar:i de Simblta Nlare), sd s.e ca-

tcr iscascS, la ic i i s : i sc afur iscasci ' 66

ap . ; 55 V I . Se f i c ana len ra ' 18 Gan -

sra.- Sf. Liturghie s:i se oficieze numai

de c ler ic i i care au ajunat . 29 VI ;

41, 47 Cartagina.

- In Postul Pa; t i lor s i nu se l in inunt i sau z i le c le naqtere. 52 Lao-

d i ceea .

POT IR . C le r i cu l ca r c -9 i i n s t t qcq t c s i p ro -

faneazi Sf . Pol i r s : i se catcr iseascd.1 0 I - l I .

PREDICA. lntlistdtdtorii Bisericilor tre-. buie s i lnvefe c lerul g i poporul in-

credintat lor , adic i s i predice, rnai. a lcs in z i lc le de Durui l r icd. Predica sr i

se intemeiezc pc Sf . Scr ipturd gi pe

S f . ' l ' r ad i { i r ' . 1 ' J \ I .

- . ' I ip iscoPul care sc ducc in a l t i

Iiparhie gi predici acolo, fitri-i ;ti-rea ; i invoirea Episcopt t lu i contpe-tent , sd inceteze din Episcopie.

, 20 1Y; 3, 11 Sardica.

--- Nu se cuvine ca mireanul sd Pre-dice sau sr i lnvete ln Publ ic ( in

bisericri), doctrina cre;tini. (Epis-

copul poate admitc exccPf ic) . Celcc ncsocotestc aceast i I lornt i i s ise afur iscasci {0 z i le. 6 ' l \ ' I .

- Femci le s: i nu prct i icc in b iser icd, .7 0 \ ' 1 .

PRE,SII ITERUL se hi rotonegtc <lc Episco-pul eparhiot . 2 aP.

- Care a fost h i rotoni t pr in s imonie,sd se ca te t ' i s casc i . 29 aP . ; 2 I \ - ;2 \ - I .

-- Carc se hirotonegte a cloua oari,s i sc catcr iseasci . 68 aP.

- lnainte de a fi hirotonit, si lieer iamiuat , 9 I .

- tDaci vreun prcsbiter ar fi osill-dit pentru purtarca lui, unul caaceasta are dator ia s i vestcascd peEpisccpi i d in vecir t i i la te, ca aces-t ia ascul t lnd lucrul , pr in r : i sd seinrpace cu Episcopul sdu r . daciinstr nu face aceasta. c i mindl in-du-se, se separd de Episcopnl sdu,l i ic ind schisrntr , sd f ie anatema.11 Cartagina.

- Care dispre{uicqtc pe Episcopul s iuqi se separi de cl, sd sc cateri-seascd .31 ap . ; 10 Ca r tag . ; l 3 I - I I .

. - S{ nu facd nimic fdr i invoirea E'p i s c o J r u l t t i . 3 9 a P '

- Care-gi p i r i lse$tc post t r l ; i mergeln al td EJ:arhie, lmPotr iva voin[e iEpiscopului, sf, nu mai liturghi-s e a s c 5 . 1 5 a p .

- Si nu se strimute dintr-un loc tnaltul. Cel ce face una ca. aceastasi f ie inapoiat de urde a Plecat1 5 I .

- Care sdvlrseEte lnainte de hi roto-nie vreun pdcat grav; sd se ex-ctudd din c ler : 9, 10 I . Daci-Eimirturisegte singur ' picatul, 'i eeinterz icc de a mai s lu j i , dar i irlmin onorurile preolegti.. 9 Neo-cezarcce,

- Carc nu poart i gr i j i de plstor i l i isdi, sir se afuriseasci; iar Persis-t i nd l n neg l i j en [ i ; i l cnev ie , s ise cater iseascd, 58 ap.

-- Care din ncgt i int i a lncheiat o cd-s i r tor ie i l t :galr I . p icr t lc dr t 'ptu l dea s i r i r ; i s f inte le s lu jbe, dar i9 iplslreazl nuntirea de cleric, bine-lnfeles daci desface cdsdtoria. 26\ l ; 2 7 V a s . c . N I .

- Care aducc pentru jertfl ' altcevadeci t p l ine gi v in, s i se cater i -seasc i . 3 ap .

-- Sd nu l i turghiseascd ln case part i -culare. 58 Laodiceea.

- Cel cc af i l rnd cd nu se cuvine apr imi Sf . Cunt incci tur i de Ia unpresbiter lnsurat, sd fie anatcrna.4 Gang ra .

- Si nu.rnearge la sf ' s lu jb i ' av lndvr l jnr iq ie asupra cuiva. Sf . Vas. c.

E I.J

624PR-RU lndrumdtor

trlare, lndrumarc pentru pres_bi ter i .

- Sd sivlrgeascd servicille cu evla_vie; sd nu I i turghiseascd cu ceiopr i f i a l i turghis i ; s i nu lmpdrtd_qeasci pe cci r revrcdnic i cu Sf .. Cunr jnccdturd; s i pdstreze cu nra_re atcn{ ic Sf . Taine, ca sd nu seumezcascd, s: i nu se afume si s6nu un lb l e c r r e l e , ce i p ro fan i . \ - as .c.trI., lndrumare pentiu presbiteri.

- Carc e hirotonit dc erctic, dacdse - convertette la Ortodoxie, tre_

. bu ie h i r o t< ,n i t a doua oa r i . 6b ap . :vez i g i : H I ITOTONIA

PRE-S,CRIPTIE. Episcopul care exercitd,r a ra_n t c r o l l npo l r i v i r c d i n pa r t ea cu i_

. !&, t imp de B0 de ani , jur isdict ia asu_pra unor parohi i (care nu apar l in dedrept Eparhie i sale) , doblniegie-1u_r i sd i c t i a canon i cd asup ra ace lo r Da_roh i i . t 7 I \ - ; 25 V I .

{odoxe r . reo parohie, a in a l tC - i_

parnie, s i o st ip lne; te, fdrd a f is t i nghe r i t de n i r r r en i , - t i r np de Banj .

,dobindegte _ qi de diept _,

Ju r i sd i c l i a asup ra ace le i pa roh i i .I IB Ca r tas i na .

PROFANARE. Cel ee drrce din b iser icd.spre a fo losi acasd, . r .ase sf inf i te, s ise afur iseasci . ?B ap. ; 10 I_I I .

1 C-et ce ig i insugegte (r lpegte, fu_1 d )

u . n . r a s s f i n f i r d i n b , s c ; i c ; ; i _ ltnt rebuinteazd spre scopur i ne_cuviincioase, sd se cateriseasctr,10 I - I I .

- Cel ce face agape ln b iser ic i , saua$terne aic i culcugur i , s i se afur i_seascd. gg VI .

- Cel ce face comerf. ln curtea bise_r ic i i , sd se afur iseasci . 26 VI .

- Clericul care bagd animale ln bi_serica sau ln curtea bisericii (afartrde.caz de for fd rnajor i i ) , sd ic ca_ter iseascd; la icul sd se i fur iseasc{.8 8 V I .

PROTECTIE. Nimeni s i nu f ie int rodusln cler, prin protectie. gZ Vas. cL*.- Cler icul .care mi j tocegte ca c ineva

sd f ie h i rotoni t sau numit lnt r -ofuncl ie b iser iceasci , pr in s imo_nie, si fie caterisit; ririreanul sdf ie anatemat izat . 2 IV.

RANG. Rangul Episcopilor tn bisericd sestabi legte dupd importanfa o""E"to iI n ca re f unc f i oneaz l e i . 6 I : 3 I I :28 I \ ; 36, 38 \ ' t s i c tupd r :eehinreJh i r o ton ie i . 86 Ca r tag ina . '

RER.EL. Clericul care, dupl ce a fost ca_ter is i t , tu lbur i ordi r rea ln b iscr ic i , i {f ie predat autor i t i { i i c iv i le, ca id_i

, pcdepseascai . 5 Ant iohia.

RECASATORIREA. Cel ce s_a cdsdtor i t ded-oui or i .c lupd botez, , nu po" lc f ic t e r i c . I 7 ap . \ ' c z i 9 i , b . \S . { tOn fe .

RECUZARE. Cel ce se judeci de forur i lehiscr iceqt i , are dreptul ,e . . "ur" oJj udecd to r i i suspcc f i d i n aec le f o ru f i .1 Cir i l Alex-

REFtlZ. Clericul care r'efuzi sd pdstoreas_ed pe eredineiogi i pen{ru care a tostn r ro ton i t , sd se a fu r i seasc i . 36 ap . ;17 An t i oh ia .De asemenea qi c ler ic i i d in v jna cd_rora pcporul refuzd si primeasd peEpiscopul Iegal . 36 ap. ; 18 Arr t iohia.- Episcopul care_i acuzat gi refuzi

s{ se prezinte ln fala forului jude-cdto-resc, sd nu ntai litrtrghiseasci.19 Cartag.

- Clericul cnre nu vrea si primeascdtreapta nrai lnal t i ta car.e i l r id ic{Episcopul sdu, +sd nu nrai s lu_jeasc i n i e i i n t r eap ta d i r r ea re n_awut si iasd r. 81 Cartagina.

DEPRII IAREA cler iculu i afur is i t s i sefacd de Iipiscopul care I_a afurisit saucte succesorul sdu legi t im. J2 ap.

RE$EDINTA . Ep i scopu l sd_q i a i bd rese_d in l a unde e ca le r l r a l a . Sd nu_q i n tu tereged i r r l a I n a l t d pa r t e a l i pa r i r i e i . Z iCartagina

I1ESPECTAREA AUTORITiTILOR. CIE-r icul este dator s i respecLe autor i_t i l i l c b i sc r i ceg t i s i pc ce l c c j r . i l c . Ce lee I c dc f l r i r nS , s i s c < .a te r i s casc j . g4 an ,

RUDENIA estc:a) de s lnge; care c i l r rpedinrent la cd_

sdtor ie pfn- i la gradul I \ r . b4 VI ;19 up . ; 25 \ ' a s . c . h { . ; I 1 T im .A lex . ; b ' f eo f i l

A Iex .

b) lncuscr i rea, care e impedirnent lacdsdtor ie p in i la gradul I \ r , b4VI; 2 Neocezareea; !3, ?g, g7 \ 'as.c , t r ! . ; 11 T im . A l cx .

RU.-SI Indrumitor 525

c) spiritualtr, care e impedimentplnd la gmdul I I . 53 VI .Yezi s i I \ IPEDII IENTELE LACAS.\TOITI I ' .

- Rudele Episcopului nu au voie sIadministreze bunur i le anarhia le. 25r\nt iohia.

- Episcopul si nu hirotoneascd pevreo ruclii a sa ca urmag al lui la

. Episcopie, 76 ap.

Rt l ( ; - \ClUNI]A. Cler icul care se roagAlmpreunA cu un alt cleric caterisitsd se ca te r i seasc i q i e1 .11 ap . ; 2 An t i o -h i a .

- ln b iser icd se pot c i t i numai rugtr-c iuui le aprobate canonicegte. Ni-nreni nu are dreptul s i compunirugdciuni noi g i s i le c i teasci lnbiser icd. 18, 59 Laodiceea; 103Cartagi na.

SOII IS!1A' . Cler icul care se desparte deI ip iscopul sdu, rnest i ind nic i o v inAasup ra Ep i scopu lu i sdu i n p r i ' r ' i n {a<lreptei c lcc l in le ; i drept i l i i , sd secater iseasc{ r1 mireanul , sd se afur i -seasc { . : { ceas ta sd se l acd dupd 3admonier i . 31 ap. ; 5 Ant iohia; 10 Oar-t ag ina 13 -15 I - I I .

- Clericul care se ridictr lmpotrivaEpiscopului s{u g i face schismd,st l f ic anatema. 11 Cartagina; 6Gangra.

- Episcopi i care se desbind de Sinod,s{ se cater iseasci . 1, 2 I IL

SCHISIIA'I'ICI se numesc tcei ce se deo-sebcsc in concept i i cu pr iv i re la unelechest iuni g i int rebdr i b iser icegt i cor i -g ib i le r . 1 Vas. c. \ { .

- Nu pot r id ica acuzd lmpotr iva c le-r i c i l o r . 6 I I .

- Nu sr: cuvine a se ruga lmpreunicu schisrnat ic i i . 33 Laodiceea.

- Botezul schismat ic i lor (d in Alr ica)nu e \ a ! i d . 1 Ca r tag . (C ip r i u r r ) .

- Botezul schismaticilor poate fi con-' s iderat val id. 1 Vas. c.M.

SENTINTA pe care o pronunfi Sinodul,. cu unaninr i tate, impotr iva unui Epis_

cop, este def in i t ivd ; i inapelabi ld. 1bAnt iohia.

- Datd de forurile judecAtoregti bise_. ricegti ln drept pentru infracliunile

clericilor, sd iAmlnil delinitiv{.62 Cartag.

- lmpotriva unui clerlc se poate dagi ln absenta lui, dactr el, frir{rnot ive juste, nu se prezintd la ju-decatd. 74 ap. ; ?7 Cartagina.

- Pronunfati de un for bisericesc ca-nonic, e valabild ln lntreaga Bi-ser ic i Ortodoxd. 12, 32 ap. ; 1 Sin.local d in C-pol (Sof ia) ; 13 Sardi-na; 9, 105 Cartagina. Vezi 9i PE-DEPSELE BTSERICE$TI.

SERVICIUL DMN, Cel ce sdvlrgepte sluJ-be dumnezeietti deosebit (separat)lmpotriva socotintei Episcopului sif ie anatema. 6 Gangra; 10, 11 Carta-gina.

- Clericul care fiind caterisit ar tn-drdzni sd sivlrseasci slujbele di-v ine, s i se ta ie cu totu l de la Bi-ser icd qi sd nu mai a ib i t rddejdede reintegr: r re. 28 ap. ; 4 Ant iohia.

SIMONIE. Cel ce ajunge la dernni tateade cleric prin bani, sd se caterjseascig i sd se indepdrteze (def in i t iv) dela or ice fe l dc tmpdrtd; i re, at i t c l c t tg i cel ce l -a h i rotoni t . 29 ap. ; 2 IV;2 2 V I ; 5 V I I .

Episcopul care face hirotonii sau nu-megte pe cineva ln funcliuni biseri-cegti, pcntru platd, se caterisc;te, iarccl ce a fost hirotonit sau numit lnfuncfiune, pierde dreptul exercifiu-lui ln treapta primitd. Deci o asffelde hi rotonie sau numire este nul i . Celce a mi j loc i t o ast fe l de hi rotonie,dacA e cleric, se caterisc;tc; dac{ emirean, se anatemizeazd. 2 lY1' 10VII ; 90 Vas. c.M. ; Scr isoarea lu iGhenadic; Scr isoarea lu i Tarasie.

- Episcopul <rsi nu urmireascd prindorul de mirgav ci$tig... a cere aursau argint, sau altceva de 1a.., cle-r ic i i sau monahi i srrpuEi lu i . . . Dese va gdsi cineva cd pentru stoar-cere de aur, sau ceva de alt soi,sau pcntru yreo patimi a sa opres-te de la Liturghie sau aluriseqtepe vreunul din clericii supuqi lui,sau inchide vreo sfint{ bisericA,spre a nu se sivlrgi lntr-lnsa sluj-bele dumnezeiegti, gi lntoarce ne-bunia sa asupra obiectului celuinesimtitor, lntr-adevdr Insugi estenesimfitor gi se va supune la ace-leagi suferinte gi se va lnatoarce

SI-TB fndrumdfor

. rdutatea lui asupra capului lui,ca asupra celu i ce a c: i lcat poruncalui Dnntnezeu gi aqezdminteleapos to l i c c r . 4 V I I .

- Egunrenul sau egumenisa carc pri-me$te pe c jneva in rndndst i lc pen-t lu bani , sd I jc izgoni [ i d in nrr in is-t i re:r lor g i s : i l ie t r i rn ig i in a l t r im5nist i re, pentm ascul tare. l ( ) \ IL

-- Cler icul care pret . inc le p latd pcrr t ruSf. Oumineci tur i s i se cater iseas-cd . 23 \ ' I .

SINOD. Episcopi i f jec i re i b iser ic i par l i -culare s int dator i sd se adune in s i -nod, de dorr i or i pe an, 37 ap. ; :3I ; 19 lV ; 20 An t i oh ia . Dacd s i r r odu lnu se poato intruni de dout i or i , atuncit rebuie s i sc int runeascd cel prr f in odatd pe an. 8 \ : I ; 6 \ ' I I ; 73 Cartag.- Episcopi i s i r r t obl igal i s i r part ic ipe

l a s i nod . 19 I \ r ; 76 Ca r tag ina ; 40Laodiceea; 6 Sardica.

- Sinodul se t ine la locul f ixat deMitropol i t . 19 IY; 7, 8 VI .

- S i nodu l es te f u r dc j r r deca t : i pcn in rI i p i s cop . i 4 ap . ; 6 I I ; I lY ; 71 ,15 , 17 An t i oh ia ; 1 S in . l oca l d i nC-po l t l i n anu l 394 .

- Sinodul Biscr ic i i part iculare (sau\ l i t ropol i tan) estc ior dc apel pen-[r 'u serr t infc le date de Episcopi . 5l ; l jO Ant iohia.

- Sinor iu l Ecumcnic rstc fonr l su-prern in l l jser ica intreagi . FIot i r -r i r i le adusc de un ast fe l de Si-nod trebuiesc observatc cu sfin-

I l e n i . 1 t V ; 1 v I ; I V I I .U .

- Norrnele potr ivnice hot i r i r i lor Si-noadelor I lcuntcnice ts i l ie f r i r iv a l o a r e r . 8 I I I .

SINUCIGA$I. Pentru cei ce se s inucid,f i ind iegi l i d in minte, se pot face ru-gi rc iuni ; pentru cei ce se s inucidi i ind lntregi la minte, sI nu se facd.l 4 T i r r r . . \ ' l e x .

S01' IE, vczi : CASATORIA, DIVORT.SPERJLII-|. Clericul sperjur sd se cateri-

seasci . 25 ap. Vezi t i JURAMINTUL.

S ' IAT . 30 ap . ; 84 ap . ; 17 IV ; 38 \ r I ; 3VII . Vezi 9 i CONSPIRAJIE.

SUCCESIUNEA APOS'I'OLICA se lntre-. rupe in Episcopi i care devin schis-

. lratii sau eretici. 1 Vas. c.\L

SUPERSTII , ' lE. Cler icul care apr inde foci r ra intea casci , la luni le noi ; i sarepeste el , in credintra c: i daci nu csteat ins r le f l icr i r i nu va f i at ins n ic i dea l t e ncno roc i r i i n c r r r s r r l l un i i . s : i sec l l c r i s cusc i i ; r r ; i r oan r r l s i r s r : l f l t r i -s e a s c i . 6 5 Y I .

^ _ \ ' e z i 9 i : O B t C E l t : t t t l , A ( ; i N E , \ ' E I ) t i -t a N I I , \ 'RA . ' I , TOARE, ZA I i .

S{IPUNEItUA CANONtCA. Cler ic i i s tntdal .or i s i sc supuni l I ip iscoprr lu i (supe_I i o r r r l u i ) l o r . Cc i c c n l r s c su I r r n , s if ic pcdetr)s i f j . 31, 89, 55 ap. ; g, 2 l lI \ ' ; 17 \ r I ; 57 Lao r l i ceea ; 5 An t i uh ia .I 0 , 1 t , 3 1 ( : i l r t r g i n a ; l : ; - l b I - l l . . \ r u n c iinsd c incl super iorul lor predicr i Innrod publ ic o lnvdfdturd condamnat i

. de Biser icd, nu s i r r t t la tor i sA- l r r r rne-ze, c i au dator ia dt . a sc senara dee l , r dn r i n i nd po l i n i a O r toc l ox i c i .1 5 I - I r .

. Yez i : ASCt ' LTARE CAN0NICA .

SUII I ) . { ,c l surd rru poatc f i c ler ic . 78 ap.

TA IN l : : . S f . E r rha r j s t i c s i ] t o l c zu l se no ts; iv i rg i in : r f r l ' i de biscr icd, r rurnai crr

. invoirea Episcopulrr i . Cler icul carcfacc altfel, s:i sc cateriseascL 3l \rI.

T iLHARI. Cler icul care l r rptX cu f i lhar i i s ii i u c i de , se ca t c r i se ; t e1 m i reanu l seopregtc de la Sf . Cuur ineci tur i . bbVns . c . l I .

TESTAI,IENT. Iipiscopul poate sd-gi tasc,pr in testament, avcrea part icular i crr ivoiegte. 40 ap. ; 24 r \nt iohia; 32 Car_:lagina. Persoanele c i rora le-o Iasi1;rin testanrcnt, insi, s:i fic ortocloxe.22 Cartagina.

TRADITIE. 21 Gangra; C1 s i g2 \ -us. C.M.Yezi g i : OBICEI.

TRANSFERARE. Clericii, ln general, sinu se nute dintr -un loc ln a l tu l , 14.1 5 a p . ; 1 5 I ; 2 0 I V ; 2 1 A n t i o h i a :1 0 Sa rd i ca .

- Transfcrarea unui Episcop de la oEparhie la alta se poate face nu_mai de Sinod qi numai pentru mo-t ive binecuvintate. 14 ap. ; 5 IV;16 Ant iohia; 48 Cartagina.

- Clericul care se transferd cu de la' sine putere, ln altd Eparhie, plerdedreptul de a l i turghis i . 1b ap, ; 1b

TR-ZA Indrum5tor

I : 3 An t i oh ia . S i f i e ca te r i s i t . 17

Y I ; 1 0 Y I I .

TR I iPTn R IS I IR IC I i t ' l ' I ' ' f r cp te l c i c ra r -

h i c i s i r c ra tn t t l t a l e s i n t r l l a i I ' r es t t s dcc i t

f unct i i le rdtn in ist rat i rc b iser ict 'q; t i ' 1 8 I ;

20 r \nt iohia; ? \ ' I .

YA(}AI IOND. Cler ic i i q i monal t i i vaga-bonzi sd f ie obl igaf i a se intoarce la

l ocu r i l e l o r . 23 IV '

\ iN.\TOARII]. Clericul care participd la

l in i r toart ' , s i se catcr iseascl . 51 YI .

v lRS' |A CANONICA este pentru Episcopis i u resb i t e r i . 30 de an i . l 1 Neoceza -

icra; 1 '1 V I ; Pentru t l iaconi , 25 t l t r

a l r i ; 16 Ca r tag ina ; 14 \ ' I ; Pen t r t ii pod iacon i , - 20 de an i . 15 V I ; pen t ru

t{ l t rg: i r i g i c i lugir i [e, nrajotatu l . 18Yas . c . \ I . : ob i s r l u i t l n s i pen t r t l c i -

i ug : i r i , 25 t l e : r t t i . 126 Ca r l a l l i t t a ; 9 it r t t tnui i t t ntot l cxcepl i t t l la l ' 17 ani sau

S i r n a i I ) u l i l l . 1 8 \ - r r s ' c ' I l . ; 4 0 \ ' I .

\ EDIINII . 83 Cartagina. Vezi : AL' [ . \R.

VENI ' I ' I ' l r l . Cler ic i i s i impartd int re e i da-

rur i le ce lc pr in iesc de la credinci t l ; i .4 ap . ; 8 Tco f i l . A l cx .

- ( le l ce nu repart izeazd veni tur i le

bist ' r i te; t i du1.r i socot inta Episcoprt-l r r i , s : - t f ic anatenta. 7, 8 Gangra'

- \ -etr i t t r r i lc b iscr iceg[ i t rebuiesc ad-

m in i s t r a t c c l e EP i scoP , cu g t i r ca

c l c r i c i l o r r l i n D p a r ) ; i e ' I i l r i s c o p t t lcare lc d i sprc adl t l in is t rare r l tdc-

I r t r sa l e , s i l i e I r ' a s l a r i spu t t t l e t ' c de

S i n o d . 2 5 . \ n t i o h i a ; 4 1 a P .

- \ 'eni lur i le I l iser ic i i s i se intre-brr in leze ct t fo los pentru t re l )u in-' tc lc L3iser ic i i , pcutru int ref inerceclent l t t i , pentru v lduvo, s i i raci 9 is t r a - r i n i . 41 , 59 ap . ; 10 , 11

' I ' eo f i l .

. \ lex.

- \ 'eni tu l Dparhic i vacante se admi-

nist reazi dc t 'conotr t t t l acele i Epar-

. h i i . 25 IV ; Vez i g i : AVE I iE .

VIZITATII CANONICE, Episcopi i s lnt

dator i s i facd I ' iz i taI i i canonice. 52

CarIagina.

\ 'O' IUL nronahal c val ic l c ind se delrunc

de ce l ce r a a j uns l a n ra tu r i t a t ea j u -

decd r i i r . 18 Yas . c .M .

- C,ei ce au fictlt votul fecioriei, nuau voie sd sc < 'Asdtot cascd. Dactrse cIs: i to lcsc, sr i f ie excomunical i .Episcopul ins i t <si a ibd puterea a

dispune uui l in i taL fa[ i r dc aceqt ia r .1 6 t \ ; .

- \'oturile dcpuse afartr de Bisericd(de e re t i c i ) , nu s i n t va l ab i l c l n B i -'ser icei .

20 \ :as, c. t r I , \ 'cz i s i : t r {O-NAT I .

YRAJITOR, vRI. I l ' r 'OI l IE. Cei ce se ducla v ld j i tor i sau Ia fermecdtor i q i ceice spun t rorocul g i urs i ta ; i gcnealo-gia ; i rnul te lucrur i de acest fe l , ; icei ce se z ic goni tor i c lc nor i g i ceice confcc! ioneazd amulcte g i prezi-c i tor i i , s i cadr i s t rb canonul peni ten-

!c i de 6 ani , iar dacd st i t ru icsc ln:rccst obicei , sd se inclepdrtcze dini j i s t ' r i c i . 6 1 \ r I ; 8 3 \ : a s . c . t r { .

- Prezic i tor i i g i fcrmeci tor i i , pre-curn gi cei ce cred in e i , se pedep-sesc cu 5 ani de pocl inf i . 2 '1 Ancira.

- - - Cei ce se lndeletn icesc cu vr i r j i -toria sau cu farmecele sau ghicireanorocului , s i facd peni tenfd de3-0 ani , cu post q i mdtdni i . 2, 27Ioan Postnicul .

- Clericii cat'e vrijesc lntr-un mod

oarecare, s i se alunge din Bise-

r i c i . 3 6 L a o d i c e e a .

- Cel ce mirturise;tc c{ s-a ocupat

cu vrijitoria sau cu {ermecdto-

ria, i se va da timpul de peniten-

!i ca r.rnui ucigag. 7, 65, i2 \tas.

c. I I . In carronul 83 Yas. c. \L se

prescrie pentru vrdjitori o peni-

tcnt i de 6 ani .

- Cei ce se duc la vrAjitori, se vor

supune pedepsei celor ce au cdlcat

credinla. Dacd lnsi au fost atra;i

in plcat prin vreo constringere,

r l i se va apl ica bl indefea r .

3 Gr ig. de Nissa. Vezi g i : SUPEII-

ST IT IE , OB ICE IURI PAGI -

NE$TI.

ZAR. Clericul care joaci zaruri rori str ln-

caLe?,e) or i s I sc catc l iseasc{ r ;

la icul sd se afur iseascd. 42-43 ap. ;

50 V I . Vez i . : i : . IO ( IUR I DE NOROC'

IX. BNCICLICA

EPISTOLA UNCICLICA

PATRIAnHILOR OR'IODOC$r DE rA 1B4B

A BISERICII UNA, SFIN'l'li, CTTOLICE iI APOS'IOLICD

C l t r e

ORTOIIOC$II rlE PRIITUTINT)I'NI

' Tuturor celor (lc pretutindeni, ln Duhul sflnt iubifi $i doriti trafi ai nogtri'- sfin!i

ertrierei,- prea cucernicufui cler din Jurul lor pi tuturor ortodocgilor, Iii adevirafi al Bisericii

una, sfinte, catolice 9i nportoti"u, tmfreligaria frAteasci ln Duhul sflnt qi toate cele bunc ;i

de nrtntuire de la Dumnezetr '

[1.Trebuie ca propovaduirea evanghelica, sfintl 9i durnnezeiasci a rascurrrpdr{rii-

noort i sd tie vestitd ae "atre tolt aga ncsihimbati qi sA fie crezyt{ fn veci aqa de cura-

tt;;; a descoperit-o dumnezeegtiior qi _sfinlilor S{i Ucenici Alintuitorul nostru, cel

iir" putt.u acedsta s-^ a"iutt"t pe SIae, lulnd.chip 4c rob, coborind clin slnurilc pdrinte'ti

gi-dufinezeiegti, gi cum aceia, devenild martorii ydz{tori $i auzitori, ca ni;te trlmbite pu-

ternice au rdsunat tn toatd luniea (bdci in tot pimtntul a ie$it graiul - lor.; i pina la margini le

iu"i i i "uvlnt. le lor); pi in sf lrglt , 'aga neatinsi, cunl ne-a1 preclat-o de oJ:;te attf ia ; i -at i t de

*uri-ao O"m"ezeu'prirtdiori ia.inti ai Bisericii catolice, cei de la ntarginile pimlntulrti care

""r"p"f"t""" leaqi giaiuriSiautnvit latpt l l . l t t toi , ln sinoade- de f ie-care ln partc' Dar pre-

",r,..-,'oaininu.A tn frden, incepCtorui r6ut5!ii, '.. luln6 cu viclenie chip de sfetnic folositor'

" iE"ut pe orn ci lcgtor.al poiunci i dumnezeierst i_celei cunoscttte, tot astfel" ' ,ni i" ' nesoco-

tind lndestuliitor spr.c nriirtuirea lor sttflct.casc{ cu'r'tntul cel grdit 9i scris al Domnultli qi

autori tatea Biserici i celei de totdeauna, urmdresc nelcgiuire nnui ; i inovaIi i , ca l tr i tnbri-

camintea, Ei desftr;oar{ in toate chipuri le invafl tura evanghelici cea de ei str icatS'

l 2 . D e a c o l o c r e z i i l e . . . p e c a r e . B i s e r i c a c e a c a t o l i c d , " ' a t o J ! n w o i t d s i l e c o n r b a t t r 'gi i rniotr iva tuturor a tr iunrfat plnd azi,si va-tr iumfa binri toarc in tol i veci i lnfdI iglndu-se

iotdeauna mai str l lucitoar; i mai puternici dup{ luptd'

$ 3. Dar din aceste crezii unele au ti dispdrut cu totul, . .. altele iarSEi reapar, .. . Numai

ortodoxia Bisericii catolice 9i apostolice, ... ia ddlnuiegte vcltric, dupi ldgdduinta cea nemin'

cinoasA a Domnului (Mt. XVI' 18)' . .

$ 4. Dintre aceste erezi i rasplndite-pentru judeci l i pe cale le-qt ic Dunrnezcu -- 'pe

o-u"Jp" t i "apdrn in tu lu ie rac lndvaAr ian lsnru l , ia ras t lz ies teq iPAPISMUL' dar q i aces ta

(ca gi acelea, i"r" au 9i displrut cu totul), degi este in putt'r'e acultr' nu I'a birui 'f ir la

sl lryi t . . . (APoc. XII ' 10).

$ b. pArerea cea noul cA "Duhul sflnt pureeede de la Tatril qi de la Fiul" este potrirr

ntcd limuririi hotdrite a l)omului nostru, dati cu griji pentru accast_a (In. X\r' 26): "Care

de la Tat{l purcede., ryi potrivnic{ m{rturisirii intregii Itise-rici_catolict', drtpA cunl este

incredinlatA de c{tre ceie gapt" Sinoade o<'umenice: 'Care tle la Tatdl purcetle" (Sirnbolul

"ruainl" i l . I . I)entruci. . . . 'd or.rrrun"a p6rere poarl i tcate.carac_terist ici le insdl{turi i gre-

i i tq . . .e l teg isenumegtcerez ic ,q i ce i ca ie cuget i as t fe l e re t i c i , dup{ ho t i r i rea ce lu i in t ru

liinii p"*"ius Papi al Romei: ,'DacI cineva va ayea 6reaptd pirere desprc Tatdl 9i Fiul'

;;;';;r" aoea despre sfiniur Dui, este rrctic"-(lltirturisirea credinlei)' "' Bise'ica declari cd

i"""rtE fe.-" tto,ie nrdi ius aretai6, cA Dubul Sfint purct'de de la Tat6l 9i de la Fiul, este

ln esenli erezie, iar partiT-anii ei, oricine ar fi' er4lici" '

530 Eneicllca 1E4E

$ 17. Din toate acestea eonchicle orice our instru. i t ln lrrvr l tAtura catol ici cea sdngtoasd,clt gs-tede nepios;i antisinodal a se cuteza s{ se schimbc dogmelc si l i turghi i le noastregi.celelalte'.. $i se lnlelege clt este de cuviincioasA gi sfinttr indieptarea inovaiiilor, a c?lrorlntroducere ln Biserica Romei noi gtim In ce timp s-a f{cut, si liericifii noqtri pirin}i auprotestat la timp lmpotr-iva inovafiei... Apoi, la noi n-au putut niciodat{, nici patriirhi,nici sinoade sA introduci lucruri noi, pentrucd aprlrdtorul relitiei este lnsugi corpul

-Bisericii,

ad.ic{ poporul insu;i, care vrea ca religia sd-i fic vegnlc neschirnbatd, gi ta iel cu a ptrrinfiloi

:{i,_ cum au exprimat ln faptd gi mul}i dintre Papii de dup{ schimi{ 9i dlntre patriarhiiIatinizafi, care n-au izbutit nimic, precum tn fliserica apuscand, cum au f{cut ln diferitetimpuri Papii, au decretat cele noi fie ugor, fie prin constrlngere, pentru iconomle ... totastfel Papa poate... s{ reconstituie cele vechi gi respectabile... ,,str-lnceteze noutate& de aetaca vechimea". ... pentru noi orice sfat venit de la el (Papa Romei), $i orice lndemn dinoficiu, tinzlnd la distrugerea credinfei noastre celei firi patA pdstrati de Ia P{rin}i, estenu numai suspectd gl trebuie evitatl, dar se gi condamnd sinodul de drept, ca nlegiuit qipierzitor de suflet. $i In acestl categorie intri in primul rlnd qi numita encicilicd a.Epis-copului Romei celei vechl, Papa Pius IX, cAtre Oriental i , . .

$ 13' De aceea, . . . ca sd nu se piardA ninreni din sl lntul Staul al Blsericl i catol lceortodoxe, . . . sd cddem cu glndul.. . cl nimeni nu ne va despirf i de la lnvrl l tr tura evanghelici ,ninreni nu nc va r i tdci dc la cAliuza cea singurA a PArinl i lor nogtl i . . . i

$ 6. Aceasti erezie, care a atras dupA slne gi foarte multe inovalii, ...$7 ' lna in taq i ig tPdr in t i inog t r i i , . . .audepusmul tze lg i iub i to re s td ru imf i i , q i ln s inoc le

qi ln particular, pentru ca, salvlnd lnvdldtura orto<ioxi a sfintei Biseici catolice, sA coasA!qn3_e1ne la loc de vor putea ceea ce.s-a sfirgit..- Ilmai-ca sA nu se desparti tn buc{1i corpuilui Hristos, nurnai ca sA nu se calce ln picioare hotiririle dumnezeiegtitor gi venerabilelor si_n o a d o . . . .

$ 8. . . . Papismul n-a tncetat de a tulhtrra Biserica... tr imif lncl pretut indcni agn nu-milii N'Iisionari, oameni tralicanli de suflete, ,,inconjoard pdmintril Ei marea ca s{ facd unprozgfit", sd lnqele pe vreunul -d_intre ortodoxgi si stricc invildtura Domnului nostr!.r, sifalsi f ice prin adaus dumnezeiescul Simbol.. . sd arate de prisos Botezul.. . inl t i l i lmpgrtdsireacu Potirul Testamentului gi cl te altele., . inoval i i scolat ic".. . toate pentru inbirea de std-plnire.. . Dar nu lnceteaze ptn{ astdzi Papigt i i s{ atace dupli obiceiul lor ortodoxia, care lees tc ,z i ln icmust ta rev ie lna in teaoc l r i lo rcaunorapos ta t ide lacre< i in fa lo r s tdmoqeasc i . . , .

- $ 9. .�.'Papa Pius al .IX-lea, care a primit episcopatul Romei la 7847 a clat la 6 is-nuarie 1848 Enciclica Cdtre Orientalf... Declarlndu:se Jcariri episcopal al Fcricitului petru,voiette sd amdgeasctr astfel pe cei-mai sinrpl i cu aposlasia de la Ortodoxie, adiuglnd acelecuvinte surprinzitoare pentru oricine s-a lrrAnit iu tnvdlr l tura teologicd'1pag. i0, r.2g;,"nici nu existd motiv s{ prestat i contra lntoarceri i la ader-r irnta biseriei gi-cornuniune cuacest scaun sf int", '

$ 10 . Des igur . . . cuv in tc de anr ig i rc A i absurde. . .

$ 11. Cu toate ac€stea am socoti t de datoria noastr i i p{r intcasci, . . . ca si 1A lnt lr i rnprin prezenta rugdmintc ln ortodoxia pe care o l inel i t l in str{mo;i ; i sd ardtdnr totodatdnetemeinicia celor gindite de Episcopul Romei gi ce esie vidit c{ el cuget{.. . . .

g 12. Dar zice Fericirea Sa (pag. 8, r. 12) ci Domnul a spus Iui petru (r,c. XXII,32): "Eu l\'I-am rugat pentru tine... Noi mdrturisiin ci rugiciunea .iuintuitorului nostru cdtreDumnezeu 9i TatAI Sdu s-a. fdcut pentru dragostea comu-nrl a cregtinilor gi pentru unitatealntru una, sflnli, catolicd-;i^apostolicrl Biserici, in carc gi credem, ,,ca s6'fie^ una prccum glnoi una slntem( (In. XYII, 22), .,.

$ 13. . . . Oare cine dintre Pdrint i sau dintre noi lngine a tdgitduit intdietatea ei canorricdtn ordinea ierarhiei, atlta timp cit s-a condus curnt cu dogrneli Plrinlilor, altrturlndu-se re-gul i i infai l ibi le a Scripturi i gi a sf intelor Sinoade? .. .aCest primat.. . a decdzut de la unscaun lrAlesc si privi legint ierarhic la suprematie.. . . I

53:1Enciclica l84E

g19, , ,Aceas t t rporunc t r ; i lndernnarea.pos to l i c f io t ransmi tempr lnvo i g i ln t reg i i sdundr i

ortodoie, pentru.caiol i tntArindu-ne gi sf: I tuinclu-ne uni i pe { l i i "sd putem rezista la mes-'

i"irgirrrl divolului". Cici aqa ne ln4eamnd pe-tofi si fericitul Pctru Apostolul: "Fiti cpmpd-

iali,'priroegteati, ci potrivnicul nostru diavolul ca.un leu carc r{gtrcgte umbltr, ciutind pe

cine ie tngtr i t i . Ciruia rezistal i- i tar i In credin$A"'

$ 20. C{ci cfedinta noastri fra|ilor, nu este cle la oanteni gl prin om, ci Dt'in desc<r.

oerirea lui Hristos, pe care au l'estit-o dumnezeicgtii Apostoli, Bu lntalit-o slintele Slnoade

;;;;;i;", arr tranimis-o prin succesiune prea marii Dascali lntelepti ai lumil qi a con'

ii"-"t-" singele virsat al tiinlilo. 1\{artiri. -"$i.

linern rndrturisirca" pe care am pritnit-o

;;;;i;;;i;ti;ia rarraii, erjiti.,d orice inovalie ca pe o lnsuflefire a diavoltrlui; cel care

nrimeste inovatie r.?tdeSte'nedesdvlr;iti Credinf{ btrodox{ cea propoviduitd. I)ar aceasta

[.i"'pll,"tiiiit,: !a aeiavinliti, ncsufcrind nici-micaorare, nici adiugire, nici weo schirnbare

;;;;.;u, 9i cel care tnardzneEte s{ faci sau si,sfdtulasc{ sau sd cugete la aceasta, a 9i t{-

g[d"it "'..0i"1a lui I-lristos; i.a $i pus de bInA .voie anatemei veqnice, pentru blastem lm-

;;ii;;. Duhuiui Sflnt, ca si cu"''n-ar fi vorbit drept ln !:IiPtltl !ti:I' sinoadele ecume-

nice. Aceastd infricogata anatemd, .., nu o rostirrr noi astalzi, ci a rostit-o cel dintli Mxn:

|;i;;r,iJ nostru (Mt.'XII, 32): ,,ielui care va vorbl lmpotriva l)uhului Sflnt nu i se va

ierta nici in veacul de acutn, nici ln ccl vi i tor"; " '

$ 21. . . . venerabi lele Sinoade ccrrmenicc, ace+ti qaPte st l lpi ai casei lnfelepcluni i , ln

aceas t i s i la no i s - lu l inu t ' . .

$ 22. pentru aceea.,. Biserica... nu cere de. la rtoi, declt lumai-dcvotarnent din tot

,unetrhl iain toati inimafatd de sf lnta 9i nepdtata Credinl{ a Pir in} i lor nottr i : . iublrea f i;;;;;i;;;; pentru Biserica Ortodoxd cea carc ne-a rendscttt pe noi nu-prin stropirea inova-

toarL. ci pi in dumner"iasca baie a Botazului apostol ic; g"a_:Tg-ne.hranegte pe noi dup{

i-" i l i*"rr iur cel veqnic al Mintuitorului nostru cu lnsuqi cinst i tul Lui Corp qi ne adapd din

;;t"i;; " adaydraid mamA, cu cinsti tul lui Slnge vdrsat pentru mlntuirea noastr{ 9i a htmii.

5a o f""o"j". im dar cu glndul ca pui i de^clogcd;, ln ori ce p-arte apdmintului ne-atn g{si,

l_ Jf",i-"rij;ragut ... mt"ntuirii noistre, oferind tnlesnlri lngeldtoare, ... pune crtrsele lui...

$ 28. Iar Dumezeul p{ci i , . . . va pi lzi inimile qi crrgetele voastre. gi va tndcpdrf a cAile

voastr"e-spre ioi luc.ul ." i bun. ! i l i srtn6togi bucurindu-r 'd ln Dom'ul.1848, luna mai, indicl ionarul VI '

(Urnreaz[ semndturile ierarhilor participanfi la Sinod, patriarhii 9i epireopii din Con'

stantinopol, Antiohia 9i Ierusal irn)

(Extrhs/seleetiv din Revlsta Biserica ortodoxl l Ronrani an. 1935, pag. 5{5 -688, text

grec Eilrodr,"ere 4e'Ieodor NI. Popescu, prof. la li-acultatea de Teologie din llncureqti).

Encicl icapatr iarhi lororiental i dinnrai lS48este unrtrspuns-categoric la apclul papal,

din enciclica Papei Romei Pius IX citre oricntali lAtt Ortentales:.In suprema Petri scde,

;;'h^;'i."r;"i1" rslsy tn care se expune planul pontilical al lui Pius IX, care voia qd

;;g*"-r;t;;;;--catoliciimului ,up.rt"r* ortodocailor de mult tirnp. vizati' ln aceasti enci-

"iiJa r" prezenta unirea cu Roma'ca unicd solulie d:.1 yl"iu q^t oli:nltli de sub-iugul tur-

""r"-gi.i."lon "ooao""ia o propigire religioasfi, politici gi culturald a ortodocEilor.

Enciclica ortodoxA respinge categoric apelul papal enumertnd inova!iile latine 9i stig'-

m*tizeazl "papismul", ca o erezle'gncicii'ca patrlarhilor Ortodocai are 23 cle paragrafe-de tntindere inegal{.. Primele-8

tomeaz[ o tntroaucere gq"..ufd, al Sllea servind "a treiere la subiectul propriu z-ls, adicl la

coinbaterea enciclicii ,,iA Oti"ntul.s', care sc analizeazi !n pgr: 9'. Par' 10-'23 enun!{ qi

;;;;t;iir;aiiile qi prerenliile papaie formulate tn enciclica lui Pius IX.

in par. 1 Enciclica Patriarhilor Ortodoegi stabileqte un principiu 9i 1n fapt: lnvilatura

BisericiicreEilne trebuie pdstrat6 curatd, aga cilm ne-a fost lisati de Mlntuitoml, transims5

de sfinfii apostoli, de plrint.i 9i de sinode. cu toate acestea cliavolul a g{sit instrumentet

care au tt l rnai otrova crez.ioi in apa cea l impede a tr lr : tr [htr ir i ortodoxe'

s" arati apoi cd Biserica oitodoxa a fort nevoiti sa combati ereeiile, a tliumfat pi

va triumfa (par. 2), ca unele erezli au ii disPtrrut, altele stnt tn curs de dezvoltare (par' 3)'

532 Enciclica 1848

Dintre acestea se aratl c{ mal lntinsi e fost ln trecut arianlsmul, iar azi este ,pcpls ul,. gicA cel din urmA va disp-drea ca 9i cel dintli (par. 4). Icleile slni tmprunrutate din encicllealu.i liotie cAlre patriarhii orlentali (86?) (\iezir rev. Studii 'I'eologice, llucure$ti, 1930, Z,q8-9C) 9i.din actul sinodului f inur la Constantinopol (20 iul ie 105i) s;b patr iarhul l \ t i i rat iCerularie (l'ezi: Studii Teologice Bucure$ti 1981, 1, p. b4-'.bb).

Prima , 'erezie" lat inc,. d,e cgle se octrpd encicl ica ortodoxi, esie Fi l ioque (par. b); carcliind eoneidereatA o doctrind. "blasfematorie, strAinri de inArdfAtura llisericii Orto'riore",este combdtuti cu 15 argumente, este deschizrltoare dc cirunr a altor rnulte iuovalii acceplatede Biserlca apuseani ln decursul rr.enri i , cu privire la Botez, Sl. Euharist ie, ta e.Jofic,inovatii care constituie ,papisrnul". Sc aratl ci pripii, din interese stldine de acele ate ili-serleii, au p.imit aceste inovalii, care le asigurd prerogative pe care au Incelcat sA le i1r-pund gi cclorlalf i patr iarhi exercit ind astfel oluristdicf ie'niveisala (par. 6).

Istoria rte arati cd pdrinlii ortodocgi au apdrat adevdrata credinl.C la sinoa4ele ecu-m,enice si locale gi cr l occidental i i s-au indirAtnicit In eroere si ln cele t l in,urnrd E_au des_PAlli!-d-e ortodoxie printr-o pr{pastie adlncd, schisnra fjind uin:area fireascg a acestei ati-tudini i lat ine gi papale, ortodocEii . resemrrinciu-se tn cele djn urmd. Par. ? prr le dcci ches-tiunea rdrpunderii schisnrei, precizlndu-se ci prdpastia a sCpat-o latinii ,,cu rnina lor...Cauzele nu slnt lnsi numai clogmatice, mai slnt gi altele.

- . Pg. 8 se- atrage atenfia c'u privire Ia pericolul propagandei Bisericii latine pentru orto-docgi gi nlenl ioneazi l ci teva din lnvdtrdlui i le greqite, pe-care aceasta caut{ sA ie tntroduc{printre crtodocfi l i se protesteazi cu int l ignarc contra sfortAri lor prozel i t ismului pnpal.Pe aceastA l inie encici ia papi i Pius IX este considcrati ca un ,,act de osti l i tate corrfesio-nallir- subversiv, arogant". Aceasta pentrucd enciclica latind nu aduce ,cuvinte de pace glde afectiulc" cum pretinde-, ci .- , ,de ingelare gi cie absurditate". Encicl ica ortodoxd eiprimAInsA- convingerea, ,ci ortodocgii nu se vor ldsa tn;elali de cuvintele papale, demascate cal i t f ls apel la unirc (par. 10). Autori i encicl ici i ortodoxe aratA cA conrfat encicl ica lat in&din datoria de a-i lntdli ln ortodocsie p,e clegtini_; respingtnd pretentiile romane de supremaliebisericcascl, precizlnd ci oeplscopatul lui Fitru ia Ronra-este^ o sinpl{ tradi}Ie, cA pitru n-afost gcful apostolilor, din contrll a fost Judecat gi mustrat, cx piatra pe care s-a lntenreiatBiserica a fost mdrturisirea_ Iui despre dumnezeirea lui liius llristos". Enclelica preeir"arJeA "nu exlstf, Biseric{ mai presus de sinoade gi cd nu ortottoxia se ju4ecA Oupa s"aun.iironlar, ci scaunul sejudccd dupii ortodoxie". I 'api i gfe{esc, se aratr l ln e;ncicl icA, "tud deducortodoxia. lor din preeminenla scaunului, ln loCsi procedeze invers (par. 11). l ; ""t t i .-"--re d{ o interpretare ortodox{ citatelor loloslte de lat.lni pentru a-qi notii,a primatul iuiPetru (par.12), declartnd crl orientalii slnt de acord cu papa tn zelul peutru uniri, cu condi-tia "de a se pistra neatins Ei curat sinrbolul credinfe.i, conform cu invaldtura evunglreli"i,a sinoadelor qi a Bisericii catlice de totdeauna':.,,ir,narirfrita ln perpeiuarea ei,., ie ctnap:l :^:.{ : : i^ l : i .^1 ::yl . i

un nri j loc de a_gi inrr lr i s. i crepre purerca ei a impune inoval i i reIa t lne ' . Inenc ic l i casc l imuregtepoz i ! iadcoseb i tdace lo rdoud lJ isc r ic i fa ld de pro l r lema un i r i i9i se face o justri catacterizare a lor: IJiserica ortodoxi l-ine sA p{strezl credinfa nealterati,papAlitatea tinde numai la lntirirea proprici sale puteri, una este fioelA traaitrtel, """f"iiidorcfte suprenral ie.

Invoclnd un citat din Sf. Irineu autorii enciclicii artd eA Biserica &puseana care sebucura de un primat de onoare o ,autoritate frdleascA gi prerogativtr i".*ni.a: a transformaiaeeasta lntr-o suveranitate lnnreascd, juristoclionald.'

-

Demonstr lnd cE autori tatea papii nu cste universalA, eum se pretinde, se aratA cdprimatul de onoare acord4t este pe cale de obicei gi nu de origine afrostottca, ci cletoritA'laptului ci Roirra a fost vechca cap1tal,l a imperiului; se aratil opii "a u'iiii p"pi au recunoscutautoritatea sinoadelor ecumenice, care au consacrat principiul libertdlii Bfueiicii(par. 13),

Invoclnd untle acte ale episcopilor orientali, tn par. 14 se face o declarafie, eare apcandalizat pe romano-catolici: Ciqi patr.iarhil orientali recurg la autoiitatea eetui din Con-stantinopol, ca patriarh al capitalei imperiului, ln eazuri mai g-rele, iar daci pArerea lui nu_imu[umette, se adreseazd, dupA legi, puteri i lumcgti .' .Par. 15 se,ocupe de hotfirlrea sinodului al lV-lea-ca un argument lmpotriva prlmatuluipapal, iar pra- 16 recomand{ sd se pietreze lnvd{{turile nealterite ati uaor papi $I amlntepte

t l de "dogma infai l ibi l i tAl i i" . Cu aceasta, ancicl ica patr iarhlor oriental i a lncneiat cornbatareaafirmaliilor qejttstc din enciclica papali. ln paragiafele urmitoare se trag concluziile.

.<-----

5S3Enciclica 1848

Se considera impietate gi act anticanonie a se atinge de {ogmele, liturghiile 9i ierurgiile

orlodoxe gi necesar ." *a ," ilrfature inola!iile Iatine, eire stnt poprii occldentului gi strlini

or todor ie i .

searatEcdlnBiser icaortodoxlnus-auput.utg inu se pot int roduee lucrur i nol pentrucl

DoDorul lnsu$i s-ar f i oG, trinind ca 6ognia sd 'nu

se schimbe. La noi ap[rltorul religiei

cs[e insu,s i corPul Biser ic i i '

lntmctt papa cere unele sacri{icii din partea ortodocqilor perltru a se rcaliza unirea

l : i iser ic i i , encic l ica i r r r i t i ' f " -p"pe ia ta"a ef areste sacr i f ic i i . Pln{ atunci or ice apel este

srrspect de per iculos, crun estc-9i -encic l ica papalA (par ' 17) '

Paragrafele urmdtoare (18-23) s lnt lndreptatc ctr t re or todocai '

se recomandd ierarhie i s i pdsrcze lnv{ l t r tura l l iser ic l i 9 i s i se plzeascl-de-" l t tp i l

r l lp i tor i . . care intrd f ' tu. rn. . i 1pa'r . fn; . .Pr in ierarhi encic l ica se adreseazd apoi c lerulu i

g i cre6inciogi tor tnCemninau- i sX rezis l .e incerc{r i lor demonl lu i (par 19) ' Se revine a;ro i Ia

i i " l r " a" la inceputul encic l ic i i : , , lnvdl I tura or tocloxl t rebuie pist rat- i c l rat i ' asa curr l ne-e

i"ri^ier"ia. ini:etretnr" otioJ"."l cste superioari, per{ecti, neprimitoare nici de reducere'

nici de acldugirc, nici de schinrbarc". Cel iare ar altera-o ar cddea sub grea anatemi, ca un

apostat g i b lasfamato. r r tp" l . i . . Sf intu lu i I )u1 (par. 20). Ortod^oxia.prezi ' t l cele nrai mar i

a f i r an l ; i s i g l o r i i : pc r i n f i , l i t u rg l i i , s i ' oadc , c "no "n " , R i se r i ca o r t odoxe es te l n po6es iun€a

i l ; ; ; ; ; ; ie-; i i .gi t i*a' ; "J.r i ' tur i ' i ; occidental i i sir i t strdini 9i uzurpatori ' Din Oricnt au

prinri t cre$ti ' ismur toati popo"""ru i i cele occidentale 9i I loma tnstrgl (par' 2t) ' r)upd ce

i l ; ' ; ;Ji l ; ."g"- i"" i i i i^ id-a oedint iogi lor ortodocai fafn dq Bisericd 9i la sol idari tatca ln

j r r r u l e i ( p a r . 2 2 ) , e n c i c l i c a s e t e r r n i n i c u s c r r r t e c i t a t e b i b l i c e , l o r m r r l e d e l n c h e i e r c(par. 23).

ln linal, dacl ne lntrebdm la ce a folosit enciclica papii Pius I.X ,,Ad Orientales" prin

care a lansat apel la r"i;; ;R;a, constatim cd aceast-a -a

provocat un rispuns energic din

p a r t e a o r t o d o c q i l o r c a r e a u d e v e n i t ' m a i a t e n l i c u p r i v i r e ) a q o l i t i c a p a p a l { ; a p r o v o c a t opolernic{ lnci deschisi; ̂ i".A"tltit raporturile dintre Biserica brtodox{ Si Roma; a protocat'

ulterior, prin declanqa.;";;;;;;. a-lmaculatei concep!,ii ;i a intailibilitdlii papale' prin

forrnularea primatului l"tioi"ir?r.r ia consiliul de la'vatican I, incurajarea propagandei

latine intre ortodocai "'d"i"i tthisma, producind tn Apus- despdrl'irea vechilor catollci

i"-igio.- iti loc de pice ionfesional5, cum-pretindea ci urm6regte, Pius IX a provocat nn

adevarat rdrboi confesi";;i; t trei fionturii ortodox, protestant gi vechi eatolici.

l)

C U P R I N S U T ,

Cuvlnt lnaite. Edifia a li-a

I. CANOANELE SFtNfILoR APOSTOLT

Canonul l . - Hirotonia episcopului

Canonul 2. - Hirotonia preotului Ei diaconului

Canonul J' - Prinoase la altar

Canonul 4. - Prinoase Pentru

Canonul 5' - Sotiile clericilor

Canonttl d. - Incompatibilitdti

C'anonul 7. - Sdrbdtorirea Paqtilor

Canonul 8. - Lnptrrtigirea clerului ' ': " "

Canonul 9. - lmpfirttr-sirea credinciogilor

C'anonul I0. - Osindirea comuniuiili cu cei afurisi{i ; " " "

Canonul I - t . - Oslndirea comuniuni i cu cei cater is i l i

Canomtl 12. - Scrisori canonice cle recomendare ' '

Canonul t3' - plslun$irea afurisirii

ianonul 14. - Transferarea episcopilor "

Ednonul 15. - Translerarea clerului

i a n o n u l 1 6 , - T r a n s f e r a r e a c l e r u l u i . ' . . . . . a " ; " " ' " "

Cdnonul I7, - Starea c iv i ld a c lerulu i ' . . ' ' ' ;

Canonttl 18. - Clericii sd se cds{toreascfi cu lecioare ' ' ' ' ' ' ' '

Canonul I9. - Impccliurente de tnrudire la cisdtoria clerului

Canonul 20. - Oprirea clerului de a da giruri '

Canonttl 2I. - Clerici eunuci '

Canonul 22. - Laicul care se castreazd nu poate 66vsni sleric'ianonul

23. - Clericul care se castreazi se caterise;te

Canonul 21. - Laicul care se castreazi se afurisegte

'Canonttl s5. - Str nu se dea doui pcdepse pentru aceeaEi faptd

Canomtl 9d. - Este interzisd cdsitoria dupd hirotonie " " '

Canonul 27. - Oslndlrea clericilor care bat

Canonul 28. - Oslndirea caterlsitllor care slujesc

Canotrul 29. - Oslndirea sirnoniei

Ganonul 30. - Statul n-are jurisdiciie tn Blsericl'Ganonul

JI. - Oslndirea schismei

Canonul J3. - Ridicarea afurisirii

canonul 33. - Ccriile 'sau scrisorile canonice de preofie

'Canonul J4. - Autocefalia 9i autonomia

Canonul 35. - Autonornia eparhiald

tanonul 36' - Afurisirea clericilor care nu-Ei ocupl slujba " ' ! '; " '

gler . .

7EII

1 0111 27 21 31 4741 51 5167 7t71 71 81 91 9191920202021t ,

23232424252526272828

Canonul 37' - Sinoadele Pleuarc

538Cuprinsul. Can. Sf. Apostoli

canonul 3f . - Episcopi i ca economi pr incipar i a i aver i i b iser icer t iCanonul J9. - Ascul tarea c lerulu i de episcopiCanonul I0. - Averea episcopuluiCanonul 4t . - Episcopnl este cdpctenia eparhie i ln toate pr iv infe leCanonul 42. - Osindirea jocur i lor de noroc s i a bef ie iCanonul 43. - Osindirea josrr l i lo l c l t noroc s i a hel ie iCanonu l 4 { . - Os i r t r l i r ea dob inde i ; i a can re te iCanonul 4d. - Opr i rea comuniuni i cu eret ic i iCanonul 4d. - Tainelc eret ic i lor nu s int ta ine .(ianonul lI. - Botezul l,gtlid nu se mai repetA .Cononul 48. - Osindirea corrcubinaju lu iCatrcnul 49. - Botczul se sdvlrgegte numai ln Sf lnta TreimeCanonul 50. - Botczul se sdvirgeqtc prin trci afrrn.d{turiCononul 5I . - Rigor ismul fdfarnis g i hul i rea lu i Dumnezeu se osindesc tndoi t . . . . . .Cqnonul jZ. - Pr imirea in Biser icd a celor ce se pocAiescCanonul JJ. - Rigor ismul fd larnic sc osincle; teCononul J4. - Opr i rea c ler ic i lor dc a petrece in c l rc iumeCanonul iJ. - Defdirnarea episcopuluiCanonul 56. - Def{ imarea prcotulu i g i d iaconului , . . .Canonul d7. - Bacljocurl cclor cu defecte Ilzice .Canonul j8. - lndatorirea clerului de a catehiza gi pledisaCattottul j9. - Ocrolirea clericilor sAraci .C a n o n u l 6 0 . - C d r f i l e a p o c r i l e g i e r e t i c e . , i j . . r . . i . . . . .Canonul 6I . - pdcate car€ opresc de la pps6tr ig - i . . ; .Canortul d9. - Apostazia cleruluiCanonul dJ. - trtinciri npriteCanonul 64. - Oprirea comuniunij cu necregtinii qi ereticii . ! i .: . .Canonul 6d. - Bdtaia sau lovi rea se osindeqte . . . . . . ;C a n o n u l 6 6 . - p o s t u l d e I ) u r r r i n i c a g i s f u n b i t a . . . . ! : . . . . . j . iC a n o n u l 6 7 . - O s i n d i r e a c e l o r c e s t r i c d f e c i o a r e . , , . , . . . ; . r . , . . . . . , i , . .Canonul 68. - - t l i rotonia sr i nu se repele , , . . : .Canonul 69. - postur i le de cdpetenic . , . .Canonu l 70 . - Op r i r ea conn rn iun i i r e l i g i oase cu i ude i i . . . . ; . . .Cartonul 71. - - Opr i rea conruniuni i cul t jce cu pdglni i g i iudei i . : . . . . .Canonu l i J . - Os ind . i l ea sac r i l e j r r l u i sau . i c ros i l i e i . . . . . . . . . . . lC a n o n u l 7 3 . - O s i n c U r c a s a c r i l e g i u l u i s a u i e r o s i l i c i . . . . . . . . . ; .Canonul 7{.. - Judecarea episeopilorCatrcnul 7i. - tr{artorii impotriva episcopuluiCa.nonul 7d. - Epis l .opia nu sc rno; teneqteC a n o n u l . 7 7 . * - D e f e c t e l i z i c e s i r r r p l s n l l l n r p i e d i g { i n t r a r e a l n c l e r . . . ; . . - .

Canonul 78. - Defecte fizicc gravc impicctici intrarea ln cler .C a n o n u l 7 9 . - I ) e r u o n i z a f i i n u p o t i n t m i n c l e r . . . . . . . . . i . . . . .C a n o n u l 8 0 . - N e o f i [ i i n u p o t f i f i c u f i e p i s c o p i . . . . . . . . , . : . . i ; . : : . . . . . .Canonul 8-1. - Funcf iuni publ ice incompat ib i le cu s lu j i rea:preoleascdC a n o n u l 8 9 . - P r i r n i r e a s c l a l i l o r i n c l e r , . . ; . . . , : . . . . " - . : . : . , . . ; . . . . j . . . . . -C a n o n u l 8 . 3 . - P r e o i i a 9 i o a s t e a s i n t i n c o n r p a t i b i l e . . . : . . - . . . - . : . : . . . . . . . . .C a n o n u I 8 1 . _ D c f d i n t a r e a s t 5 p l n i . r i i d c s t d t . � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

C a n o n u l 8 5 . - D e s p r e c a n o n u l c d r [ i l o r S l l n t e i S c r i p t u r i . . . . - ; i . : i . ; . ; . : . i i l ; . . ] . . , . . . . , . .

2S3030313132323233333334343{35

. 3 536

. 3 6363737383839394040411l4 l124243{34l44414646464:747484848494950

- i - : - - - -T- '

Cuprinsul - Can. sin. L If. III. IV. ec.

II. CANOANELE SINOADELOR ECUMENICE

CA:fOANELE SINODULUI I ECLIMENIC DE LA NICEE A (325)

Canonul I . - Automuti lat i i nu pot f i clericl . ' . . . . . 51

Canonttl 9. - Neofitii sI nu fie primifi tn cler . 51

Canonul J. - Clericii si nu aib{ {iitoare 52

Canonu l 4 . - A legerea g i h i ro ton ia ep iscop i lo r . . ' . ' . . . . . . . ; 53

Canonnl 5. - Sinoadele mitropolitaneC a n o n u l 6 . - E x a r h a t e l e . A l e g e r e a e p i s c o p i l o r . . r . . . . . . : . . . . . . . ' . . ' . . . . . : 5 4

Canonul 7. - Cinstirea scaunului din Ierusalim 55

Canonul 8. - Primirea schismatlcilor tn Bisericl . ' . .: . . 56

C ' o n o n t t l 9 . - I s p i t i r e a c e l o r c e i n t r l t n c l e r . . . . . . . . ; . . . : . . . : i . . . . ' . . . . " 5 7

Canonul 10. - Cei, ceauc{zrttodat{delacredinf i , nupot intra tn cler, 57

Canonul I I . - Treptcle pocl inlei celorcizul i de la Credinl i l . . . . . . . ; 58

Canonul 12. - Poc[inta celor ce vin din oastea pIgln| 58

Canonu l IJ . - tmp l r tdg i rea mur ibunz i lo r . . . . . . . 59

C a n o n u l I / . - P o c l i n t a c a t e h u m e n i l o r c l z u f i . . . ' . ; ; : ' ' ' . . . . . . ' . ' 6 0

C a n o n u l I 5 . - T i a n s f e l s j s s , s l g r u l u i e s t e o p r i t l t . : . . . . ' . . . : ; . . 6 t

C a n o n u | I 6 . _ o r l n t l i r e a c l e r l c i l o r e a r e s e m u 1 i s i n g u r i . . . ; . . . . ' . . . ' . ; � � � � � � � � � � � � � � �Canonul I7. - Oslndirea doblnzei qi a cametei . . - . . . . 62

C a n o n u I l 8 . - L o c u l d I a c o n i l o r l n r | n d u l c l e r u l u i . . . . ; . . � � � � � � � � � � � � �Canonu l 19 . - Ere t ic l i Pav l i ch ien i . . ; . . . .

C o n o n u l 2 0 . _ o p r i r e a | n g e n u n c h e r i i l n u n e l e z i l e . . . ' � � � � � � � � � � � � � � � �

' c A N o . { N B t , I i s I N o D U L U t n r c u r n r v r c I } E L A c o N s T A N T I N a P o L ( 3 8 1 ) . . �

ianonul l . - lnt ir i rea credintei de la Niceea .. . . . . . . . ' - . . ' '

ianonul 2. - Diecezele. Autonomia ierarhiilor 9i a unitlfilor bisericeqti

C a n o n u I 3 . _ R o m a n o u I q i p r i v t l e g i i I e e i . . . . . . ' ' . . . . � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �C a n o n u l l . _ F � I i r o t o n i f l e e r e t i c i I o r n u s | n t ' h l r o t o n i l , � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �Cqn|onul 5. - Primlrea lrl Biserictr a unor arieni din Antlohia . . . . ... ..

C,anontt l d. - Nu oricine poate plr i pe episcop

C a n o n u l 7 . - P r l m i r e a e r e t i c i l o r t n B i c e r l c i . . . . . . ; . . . , ' . . . . : ; . . ' . . . . . . . . :'Cononul

8. - Botezul eretlcilor nu este botez .

SINODUL AL II-LEA ECUMENIC IID LA EFES (an 431)

Canonul I. - Oslnda ierarhilor care devin eretici . 7'!'

Canonul 2. - Ostnda ierarhilor trecuti l,a neestorianism . '.. 73

Canonul 3. * Ocrotlrea clericiler loviti de nestorieni .:.. . .. . 73

C a n o n u I 4 . _ 0 s l n d a c l e r i c i l o r t r e c u t i l a n e s t o r i e n i . ' . . ' � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �Cdnonu l 5 . -C ler ic i i reab i l i ta t ide nes tor ien i t *mln os lnd i t r i . . . . . . ' ?1

Canonul d. - Hotlrtr l lecanonicealesinodului I I IecurnenicrEmlnnestr lmutate... . . . 71

Canonul Z. - Hotirtrile dogmatice ale sinoadelor ecumenice str se tie ptn5 la sflrgit . . . . 71

Canonu l 8 . - Au tocefa l ia B iser ic i i d in C ipru . . ; . . . . - . . ' ' . 75

C a n o n u l 9 . - I e r a r h i i n u p o t d e m l s i o n a d e c l t t n c a z d e f o r f d m a i o r { . . . . . . . 7 6

sINoDUL MCUIIENIC DE LA cALcEDoN (an 451)

Canonu l I . - ln t i t r i rea canoane lorpr ime lor t re i e inoade ecumenice ' . . . . . i i . . . ' . . . . :

C a n o n u l 2 . - O s l n d a s i m o n l e i : . . . . i ; . . ; ; . . . . .

53?

6i656t876.868m72

?878

u. "f*qer

538 Cuprinsul. Crin, sin. Trulan (V-W.ec,)

Canonul 3. -

Cononul 1. -

Canonul 5, -

Canonul 6. -

Canonul 7. -.Ganonul 8. -

Canonul 0. -

Canonul 10. -

Canonul 11. -'Canonul

72. -

Canonul 73. -

Canonul 11. -

Canonul 75. -

Canonul 16. -

C"anonul I f . -

'Canonul 18. -

Eanonul 70. -

.Canonul 20. -

,Aanonul 21, -

Canonul 22. -'Ganonul 23. -:.Canonul 21. -

Canonul 25, -

Canonul 26. -

.Q.anonul 27. -

Ganonul 28. -

Ganonul 20, -

Canonul 30. -

Se opregte tndeletnic i rea cu t rebur i incompat ib l le cu starea c ler ic l . . . 7SMonahii se supun jurlsdictici ierarhiei bisericeEti g0Se opregtc transferarea cleruluiS e o p r e s t e h i t o r o n i a f d r { d e s t i n a t i e . . . . . . . . : : : : : : . : : . . . . . : . : : lC i nu l p reo lesc t i ce l cd l ug i r esc s i nu i a sh r j b t l umeascd . . . . . . . gzOrice c ler ic s{ l ie sub jur isdic l ia unui episcop ggSe rlnduiesc instantele de judesatd bisericeasei gB

Clericii si locuiascA tn localitatea unde slujesg g4C l r t i l e s a u e p i s t o l e l e c a n o n i c e . . . . . . , g bAlcituirile bisericesti s{ nu se schimbeprin puterea lumeascd gsCirtile canonice ale clerului . g5C d s l t o r i a c l e r u l u i i n f e r i o r . . . . : . . . . : . . . . g 6Face rea d i acon i t e l o r . . i . . . . g6Femeile tnchinate Domnului si nu se cdstrtoreasc{ g7Despre prescripfie gi ca unit{tile bisericegti sd se rlnduiascil dupd cele deo b g t e , . . : . . . . . 8 7Oslnda consplra[ ie i ggSinoadele mitropolitane str se [ie de doui ori pe an . . . , -.gES e o p r e g t e t r a n s f e r a r e a c l e r u l u i . . . . . . . . . . , . . . . . g gSd f le ver l f icat l cei ce pl r isc pe c ler ic i . . . . . . . gSMoqtenirea ierarhllor sI nu .se lnstrdlneze g0Os lnda c l e r i c i l o r s i monah i l o r vagabonz i . : . . . . . g0M I n { s t i r i l e s d n u s e s e c u l a r i z e z e . . . . . . . . . ! : . . . 9 1Scaunele vacante de ierarh si se ocupe in decurs de trei luni 91Fibcare eparhie s! aibl economOslnda celor ce ripesc femei S2Privilegiile scaunului din Constantinopol gi.diaspora cregtind ggSe opregte retrogradarea treptelor preoliei gsPrivilegiul Arhiepiscopului Alexandriei fati de sinodul propriu 96

.grNorlul TRULAN (an 6e2\ sAU SINODUL t'-t'I EcurrENrc DE LA coNsrANTI\opoL'Canonul

I ' - Invdtdtura celor d int l i qase s inoade ecumenice s i se l ie nestrdnlutat , . . . .57' canonu l 2 . - sep r imescs i se r n td resc adev i r a te l e canoane age ia te p tnd acum, . : . . . 10oCanonul 3. - Cei cdsitorifi de doui ori nu pot fi clerici 1OgCanonul 4. - Plcituirea cu femei lnchinate este ierosilie fiXCanonul 5. - ln casele clericilor sd nu stea femei caqe dau de b{nuit 10bC a n o n u l d . - C e s i t o r i a d u p d h i r o t o n i e e s t e o p r i t i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . : , . . l . O bCanonul 7. - Treptele hirotoniei stabilesc treptele ierarhiei biserice$ti . . . .. lU7C a n o n u l 8 . - S i n o d u l M i t r o p o l l e i s d s e l i n d c e l p u l i n o d a t i l h a n . . . . . . . . . . . . . . . ; 1 O g

'Canonul 9. - Clericii se opresc a face nego! cu biuturi 10g'6anonul I0. - ' Cler ic i i .se opresc a lua doblndd sau c imdtd . r . . . l0g.Canonul II. - Cregtinii sA nu aibd lmpirtAsire cu iudeil 11OCanonu l I 2 . - Ep i scop i i s i nuv ie [u i ascd lmp reun l . cuso ] i i l e l o r . . . - . 11O

. C a n o n u l I 3 . - C l e r u l i n f e r i o r s e a p A r d d e c e l i b a t . l . . . : . � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Canonul I4. - Vlrsta canonici a hirotoniei preotilor gi diaconilor 1-1gCanonu l 15 . - V l r s t a canon i cd a i pod iacon i l o r . . . . 114'Canonu l

I d . - Fe lu l , numAru l 9 i s l u j ba d i acon i l o r . . . . . . . . . : 115canonul r 7, - clericii si nu f ie primif i tn eparhie str{ini f irtr carte canonici l 16

92

.r*,- i.{*6t

Cupiinsul. Con. sin. Trulan (V-VI ec,)

Canonul I8. - Numai sila iarti pdrdsirea Blsericilor de cdtre clericl .Canonul 19. - Clerul este dator sd predlce gi s i cgtehizeze . . . . .Canonul 20. - Episcopul este oprit str propivddulascd ln eparhie strllinl

Canonul 2" / . - Poci in lS 9i repr imarea celor cater is i l i'Canonul 29. - Oslnda hi rotonie i s imoniace

Canonul 23. - Oslnda cuminecdtur i i s imoniace'Canonul 24. - Clericii qi monahii sd nu ia parte Ia spectacole nepotrivlte cu starea lor . .

Canontt l 25. - Jur isdicf ia b iser iceascd sd prescr ie dupl 30 ani de neexerci tare . . . . . .

Canonul 2d. - Oslnda preotulu l c t rsdtor i t tn mod nelegiu i t'Canonul 27. 1 Obl iga! . ia de a purta haine c ler icale

Canonul 9s. - Sd nu se amestece vinul euharistic cu myst de Strugurl

C a n o n u I 2 9 . _ P o s t u l m a r e s t r f i e t i n u t t n | n t r e g i m e �

Canonul J0. - Cel ibatulpreot i lordlnpir l i lebarbare . . .'Canonul

J l . - lnparacl isepart icularesepoateslu j inumai,euaprobareeeplscopului . .

Canonul 32. - La Sf inta jer t f { v inul nu se amesteci cu ap8 .

Canonul 33. - Preotia nu se moqteneqte

C a n o n t t l J l . - O s l n d a c o n s p i i a l i e i s a u u n e l t i r i l . . . . . . i . _ . . .

Canon t t l 35 . - Pes t ra rea bunu r i l o r i e ra rh i i l o r de func t l . . . . . . . . . . . .

Canonul 3d. - Ierarhia scaunelor patrlarhale

Canonul J7. - Si la nu ia puterea episeopal5

Canonul Js. - I - 'n i t i l i le b iser icegt i sA se r lnduiasctr dupd cele de obqte . .' C a n o n u l

J 9 . - A u t o c e f a l i a B i s e r i c i l d l n C i p r u . . . . . . . . r . . . .

Cdnonul 40. - Vlrsta canonicd pentru int rarea tn monahism . - . .

C a n o n u I 4 I . _ N o v i c i a t u t t n i s p i t i r e a c e l o r c e s e c i l r t g i r e s c � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Canonul 42. - Pustnicii sd nu umble prln lume .

C a n o n u l r ' 3 . - O r i c e p l c l t o s s e p o a t e c { l u g d r i . . . . . . . . . . . . :

Canonul 4{t. - Ostnda c{lrrgirilor pentru cllcarea castltltfii. C a n o n u l 4 5 . _ L u x u l s m i n t e g t e p e c d l u g I r i t e . . . . . . ' � � � � � � � � � � � � �

Canonul 4d. - Cdlugirita si nu iasd singurl din mlnistire. C a n o n u I 4 7 . _ N e c d I r r g l r i i s I n u d o a r m I t n m I n f i s t i r e � � � � � � � � � � � �

C a n o n u l l 8 . - D i v o r l u l q i c e l i b a t u l e p i s c o p i l o r a l e ; i d i n c l e r u l d e m i r . . . . . . . . : . . .

C a n o n u l 4 9 . - M l n d s t l r i l e s l n u s e s e c u l a r i z e z e . . . . . . . . : . . . . . . . . .

Canonul 50. .- Oslndirea pentru jocurile de noroc

Canonul 5I. - Cregtinii si nu se facd mdscdrici

Canonu l 52 . - L i t u rgh ia da ru r i l o r ma i l na i n te s l i n t i t e . . . : . . .

Canonul 5J. - Rudenia ndsie i de la botez

Canonul 54. - Rudenia de s lnge s i de cuscr ie

Canonul 55. - Postul mare sd nu se tie ca romanii

Canonul 5d. - Postul mare s{ nu se tie cu armeni

Canonul 57. - Prinoase oprite

: c a n o n u I 5 8 . _ M i r e n i i s 5 n u i a s i n g u r i S f l n t a C u m i n e c { t u r d ' . . . . ' . . . � � � � � � � � � � � � � � �

C a n o n u l 5 9 . - B o t e z u l s d s e s { v l r g e a s c d n u m a i l n B i s e r i c t r ' ' ; . . . . . . . . . . ; . . .,Canonul d0, - Oslnda celor ce se prefac lndriciti

.Canonul dI . - Oslndirea superst i l i i lor g i a celor ce le pract ic i . . . . . . ''Canonu l 62 . - P razn i c i l eg i da t i ne l ep t rg l ne i t i sAnu l i e l i nu te dec reg t i n i , ; ' . . . . . ' . . . '. C a n o n u l 6 , . - s e o s l n d e s c m a r t i r o l o g i i l e . f a l s e . . . ' . . . ' . . ' � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �'Cqnonul

d4, - I\{irenii sd nu.9i ia Slujba de propoviduitor .. ..

c d n o n u l 6 5 . _ D a t i n a a p r i n d e r i i f o c u r i l o r , l a l u n i l e n o i s d l n c e t e z e . . . . ' . � � � � � � � � � � �

539

1 1 67171 1 81 1 81 1 91 1 91 1 9720120121721722122123123124725725726126't27

727"128

131132tgz133133133151131135136136136137137138

. 1 3 8130:139139140140t4l

'142

112'.1{3

5{O Cuprinsul. Can. sln. VII ea.

Canonul dd. * Rlnduiala pr iznuir i i sdpt imini i lumirratcCanonu l d7 . - C req t i n i i sAnum{n lnces lnge . .Canonul 68. - C{rfile Sflnte sd fie pristrate cu evlar.ieCanonul d9. - Rlnduiala pentru intrarea tn altarCanonul 70. - Femeile si tacl tn Riseric{Canonul 7i. - Oprirea datinelor studen[esti ptrglne ..Canonul 72. - Cregt ln i i s{ nu se cdsi toreascd crr eret ic i $ i cu necregt in i . . . . . .Canonul 73. - Semnul cmci i sA nu se puie or iundeConouul 71. - ln b iser icd s l nu se facd agape nic i s{ se locuiasciCanonul 15. - ln biserici sll se clnte cu Evlavie firi vaiete gi r{cneteCanonul 76. - Se opregte negolul In curtea bisericiiC.anonul 77. - Cregt in i i sd nu facd baie t lupA obiceiu l p ig ln .Canonul 78. - $col i rea catehurneni lorcanonu l 79 . - os l ndac .e l q r cesupqnv ru teg inev ru tedesp renaq te reaDor r rnu lu i . . . . . . .Canonul 80. - Oslnda c ler ic i lor s i la ic i lor care nu merg regulat Ia Blser icdCanonul 8I . - Oslnda rdtdci r i i monof iz i teCanonul 82. - Cum s! f ie s i cum si nu f ie zugr{r . i t f { lntu i torulCanonu l 83 . - l { o r f i i nu se cum inecd . . . .Canonul 81. - Botez.ul copiilor gdsil,i .Canonul 85. - Rlnduiala s lobozir i i sc lavi lorCanonul 8d. - Oslndq celor ce lntretin desfrlulCdnonul 87. - Oslnda adul terulu iCanonul s8. - ln bisericd sd nu se addposteascd dobitoaceCanonul 87. - Postul pagtilor lnceteazA tn noaptea lnvieriiCanonul 90. - Rtndujala tngenuncher i i ln b iser ic i . . . . .Canonul g. / . - Avortu l are canonnl ucider i iCanonul 72. - Oslndirea rdpitolilgl de femeiCanonul 93. - Rlnduiala pentru cdsl tor ia celor d ispdrul i . . . . .Canonul 94. - Jur lmlntul pdgln.se.opregte. C a n o n u I 7 5 . _ R | n d u i a l a p e n t r u p r i m i r e a e r e t i c i I o r | n b i s e r i c I � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Canonul 9d. - Oslndir.ea lmpodobirii de6arteCanonul 9f. - ln clAdirlle biserice$ti str se locuiascd tn nrod cuviinciosCanonul 98. - Se opregte cdsdtoria cu logodnica altuia .:Cqnonul gg. - Prinoase oprite.Canonul I00. - Se ostndegte pictura imoraldCanonul 701. - Rtnduiala pentru primirea Cuminecdturii . . . . ,Canonul 102. - I\{destria duhovnicului

CANOA|TELE SINOITULLMI Ect'trEtrrc DE LA IiICEEA (787)

Canonul I. - Se intiresc canoanele primite de lntreaga Biserici ptnA acumCanonul 9. - Episcopul trebuie sd fie ctrrturar gi rh,nitorCanonul J. - Numai biserica tgi alege slujitorii sdiCanonul J. - Se ostndegte iubirea de argint gi sinroniaCanonul 5. - Se oslndegte simoniaCanonul 6. - Sinodul J\t i tropol iei si se adune o datd pe anCanonul 7. - Bisericile se firnosesc numai cu Sfintele lloasteCanonul 8. - Numai cel sincer convertit, se prinregte ln Bisericd

1{37447417467451461467471471 4 8148r 4 81491 4 91 5 01 5 0t 5 11 5 11 5 1152152752151754155155155156156156158158159159159180160

1 6 11631647 M165166167t67

Cuprinsul. Can. sin.'Cartagina (256). Anclra 011)'

C a n o n u I 9 . _ D e f i i n r a r e a i c o a n e l o r s e o s l n d e s t e � � � � � � � � � � � � � �

Canonul 10. - Clerul s t r l ie pravi le le q i la mutare s i la purtare 169

Canonul l I . - I lcononi i i g i dreptul de devolul iune ln b iser icd 169

Canonul IP. - Rinduis l i pentru lnstrd inarea bunur i lor b iser icegt i l?L

C t t n o n u I l 3 . _ L I c a $ u r i l e b i s e r i c e r t i s t r n u s e f a c { s A l a q e d e r l n t l � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Canonul l{. - Aqezarea slujitorilor bisericesti sd sc faci tlup{ pravili 172

Canomrl li. - Clericul sd slujeasci la o singurd biserici 773

Canonul 16. - Se ostndegte luxul c lerulu i , . . , . 174

Canonul I?. - Fdrd invoirea episcopului, nu se lace tuinAstire 774

Cunonul /8. - ln casele episcopale gi ln mtrnAst i r i le de czi lug: i r i , sd nu stea femei n ic i s{slujeasc{ L75

Catrcnul 1r. - Se osindegte slmonia L75

Canonu l 90 . - N tdn {s t i r i r n i x t e sd nu ma i f i e . . . . . . ' . ' . . 176

Canonul 2t. - Ilutarea cilugirilor se face cu tnvolrea egurnenilor 177

Canontr l sg. - \ r ie lu i rea creqt in i lor s{ l ie cuvi inc ioas{: c ler ic i i q i cAlugAr i i sd nu intre lnospi tAr i i dect t de nevoie . 178

III. CANOANELE SINOADELOIT LOCALE

sl\ODt I. DD l.A CAHTAGIN.{ (an 256)

511

Canonul t . * Botezul eret ic i lor ; i schisntat ic i lor . Succesiunea apostol ic i

c,rro"{\El"n Pru}rLLLl sIN(jD LO(.AI, r}E LA ANCIITA (314)

Canonul l . - - Preot i i care au jer t f i t idol i lor . . . . .

CanonuJ 3 . - D iacon i i ca re au j e r t f i t i do l i l o t . . . . .

Cononul J. - Cei tarr i tn credintA . . . .

Canonul J. * Certarea celor s labi in credin ld

C a n o n u l , S . - C e r t a r e a c e l o r s l a b l l n c r e d i n l A . . . . . . . ' . ' . . ;

Canonu! 6. - Certarea celor slabi ln credinftr

Canonul 7. - ( ler tarea celor s labi tn credint i

Canonul E. - Certarea celor s labi ln credintd

Canonttl 9. - Oslnda vlnzAtorilor de frafi

Canonul 10. - Cds{tor ia dupd hi rotonie

Canorul l I . - RtrPirea logodnic i i

Canonul I2. - Catehurrreni i cAzul i

Canonul 13. - HorePiscoPi i

Canonul 14. - Infrinarea fAlarnicA

Catrcnul 15. - Bunur i lc b iser ic i i

Canonrtl td. - Cdderea cu dobitoace (Sodomia)

C a n n n u l l 7 . - S o d o n l i a . . . . . . . ' . . . . . .

Canonul lE. - Episcopi i nepr imi l i ln eparhi i

Canonul I9. - Fecioria

C a n o n u l 2 0 . - A d u l t e r u l . . . , i . ! , ' ! .

Canonul , . - Avortu l . . . . . .

181

1831841851E51861E?78718E1881891E9189190190190101191191192192193

Canonul 29. - Uciderea de voie 193

Canonu l 23 . - Uc ide rea f d r { de vo ie . . . . . . 193

Canonu ! 24 . - C red in fe l e dega r t e 9 i v rA j i t o r i a . . . . . ' . ' . r . . . . ' t r 93

Canonu l 95 . - Pdcd tu i r e cu so ra l ogodn i c i i . . ' . ; . . 194

512 Cuprinsul. Can. sln. Neocezareea (318). Gangra (340). Antiohia (g4f).

CANOANELE SINOI}ULUI AL DOILEA LOC.AL DE LA NEOCEZAREEA (315)

Canonul L - Oslnda preotului care se cAsAtoregte dupA hirotonieCanonul 2. - CAsitorie cu doi Frat i .Cenonul 3. - Osinda cisAtoriilor neprayilnigsCanonul 4. - Harul apdrA de picat .Qanonul 5. - CatehumeniiCanonul d. - Botezul copi i lorCanonul 7. - CdsAtoria a doua

1947941 9 51957951961 9 61 9 61977971981981 9 81 9 81 9 0

19919920020020020020020L201201201202202202202203203203203204204

2052072072N

Canonul 8. - DespArfirea canonicA a cleruluiCanonul 9. - Pdcatele dinainte de hirotonieCanonul 10. - Pdcatele de dinainte de hirotonieCanonul II. - Virsta canonici pentru preotiCanonul 12. - Cei botezati ln stare de boaliCanonul lJ . - Clerul de la larA Si cel d in cet i l iQanonul I4. - HorepiscopiiCanonul 15. - Numirul diaconilor

CANO^L\ELE SINOIIULUI AL TREILEA LO()IL DE LA GA\*cItA (t{0)

Canonul l. - Oslnda celor ce dafaimd cAsitoriaCanonul 2. - lnfrlnarea fdlarnicd

Canonul 3. - Robi (sclavi) 9i stCplniCanonul 4. - Apdrarea clerului cAstrtoritCanonul 5. - Oslnda hulitorilor bisericiiCanonul 6. - Schisma si oslnda eiCanonul 7, - Chivernisirea prlnoaselorCanonul 8. - Chivernisirea prinoaselorCanonul 9. - Oslnda celor potrivnici cisdtoriei

{anonul I0, - Oslnda celor ce batjocoresc cdsdtoria.Canonul IL - Agapele.Canonul 12. - Evlavia f{}arnicdtSanonul 13. - Oslnda femeilor care lrnbraci vegrrinte birbAtegtiCanonul Il. - Oslnda celor ce defaimd c{sitoria

Canonul I7. - Femeile sA nu-gi tundd pArulCanonul 18. - Duminlca nu se postegteCanonul 19. - Posturile sd se !in! tn slnsteCanonul 20. - Clnstirea sfintilor.Canonul 91. - Evlavia gi lnfrlnarea fdlarnicd se oslndesc

EANOANELE SINODULUI AL PATNULEA LOCAL DD LA ANTIOfiIA (34T)

;.Canonul I. - Prdznuirea Pagtilor.tQanonul 2. - Afurisire 9i alurisiti.'icsnonul J. - Clerul se mut{ numai dupA pravilA'Canonul 4. - Starea clericilor caterisili

(Adultcr; Divor[)

Canonul I5. - lndatoriri ale pirinlilor fati de copilCanonul td. - lndatoriri ale copiilor falA de pdrinli

.,/,...fu&- :J .& ; t /

Cuprinrul; Can. sin; Laodiceea (343) 54S

Canonul 5. - Schisnra

Aanonul 6. - Starea celor a lur is i f i . . . . .

Canonu l 7 . - Sc r i so r i sau c { r f i canon i ce . . . . , . .

Canonul 8. - Scr isor i sau ctr r f i canonice

Canonul 9. - Autoccfal ia g i autonomia . .

Canorutl 10. - Horepiscopii

Canonul .11. - lnf i f isarea c ler ic i lor la cdpetenia statu l r r i

;Canonul 20, - DiaconiiCanonul 21. - IpodiaconiiCanonul 92. - Ipodiaconi i

Ca:nonul 2'3. - Citefii, psaltii .

20E2082092092092702LO

Cattonul -12. - Apelul clericilor la cdpetenia statului 21O

Cdnonul 13. - Ilutarea ierarhilor 2Ll

Canonul 14. - Scaunele de judecat i pentru episcopi . . . . 2 l I

Canontt l t5. - Judccarea episcopi lor . . . 212

Canonul 16. - Ripirea de scaun episcopal 212

Canonul .l7. - Fipiscopul care nu:gi ia scaunul ln primire 2L2

Qqnonul 18. - Episcopul care nu-qi poate lua in pr imire scaunul 212

Canonul /9. - Alegerea gi h i rotonia episcopului .273

Qanonul 20. - Sihoadele Mitropolitane

Canonul 2-1. - i\Iutarea episcopului

Canonul 22. - Autonomia epnrhiald

Canonul 2J. - Episcopuia nu se mogtenegteCanonul 21. - Chivernis i rca bunur i lor b iser icegt i

Canontr l 25. - Episcopul este lnt l iu l chivernis i tor a l bunur i lor eparhie i

CA}-O-IIiELE SINOI}ULUI AL CINCTLEA LOCAL DE LA LAODICBEA (343)

Canonul l. - CAsAtoria a doua 216

C a n o n u I 9 . _ P r i m i r e a c e l o r c e s e p o c A i e s c d e p i c a t e � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Canonul 3. - Cel de cur lnd botezat nu se pr imegte in c ler . . . ; . . . . 217

Canonul 4. - Doblnda qi camAt3 se osindesc ,. 217

Canonu l 5 . - A l ege rea c l e ru l u i . ! . . . , . . . . . . . . 217

Canonnl 6. - Eret ic i i sd nu intre ln Biser icd . 217

Canonul 7. - Primirea ereticilor 217

Canonul 8. - Pr imirea eret ic i lor 2f8

Canonul 9. - Ocolirea agezAmintelor ereticilor 2lE

Canonul 10. - Oprirea cdsdtoriei cu ereticii 2lE

Canonul 11. - Ceartaprezvi tcre lors i inceteze s l nu mai f i in feze

Canonul I2. - Alegerea episcopilor

Canonul IJ. - Clerul sd lie ales cu rlnduiall 2lgCanonul 14. - Sflnta CumineciturA nu se trimite dintr-o localitate ln alta . 219Canonul I5. - Clnttrret i i biseribcati . . , . . . . 2mCanonul 16. - $i simbAta se face Sftnta Liturgie , . . . .. ...:.;r;. tNDanonul t7. - Citirea psaln-rilor

C a n o n u l f 8 . - V e c e r n i a . . . . . . ; " ; 2 n' .Canonu l 19 . -Vechea L i tu rgh ie . . . . . . i 221

2r32142142142142r5

2792rS

22r22L22rzz222,2

i

i '

I

,Canonul 24. - Este opriti intrarea elericllor ln crlgme

5{4 Cuprinsul. Can sin. Sardica (3{3)

Eanonul 25. - Ipodiaconii

Canonul 26. - Exorcigtii222222

Canonul 37. -- Rlnduiala pentru egape . 222C a n o n u l 9 8 . _ A g a p e l e n u s e f a c t n B i s e t i c n . ' . ' ' � � � � � � � � � � � � �Canonul 29. - Cinstirea l)rrnrinicii

Canonul 30. - Rlnduiala pentru bAile obqtegti

Canonul J-1. - Este opriti c:Isdt.oria cu rcreticit . . . .

Canonul 32. - Binecuvlntarea ereticilor nu e binecrrvlntare .

eanonul 3J. - Se opreqte ruglc iunea cu cret ic i i g i schismat ic i i . . . - .

Canonul .34, - Martirii ereticilor nu stnt rnartiri

C a n o n u l . 3 . 5 - S c h i s m a g i i d o l a t r l a . . . . . . :

Canonul 3d. - Oslnda vr{jitoriei qi a credlntei degarte

Canonul 37. - Iiste oprit a petrece cu necregtinii si ereticii

Eanonul J8. - Este oprit a primi azimc

Canonul 39. -- Sdrbitorlle Pilglne nu se linCanonul 10. - Sinodul MitropolitanCanonnl {I. - Episcopul aprobd cAldtoriile clericilor

Canonul 42. - Scr isor i le sau cdr[ i le canonice , . .

Crinonul 43. - Ipodiaconii

Canonu l 14 . - Femei le nu in t rA ln a l ta r . : . . . . .ianonul 15. - Ilotezul catehumenilorCanonul ld. - ltegAtirea catehumenllor ..Canonul 47. - Catehurnenii botezati in caz de boalA

Canonul 18. - A{irungerea

Cononul d9. - Rinduiala pentru postul nrare

tanonul 50. - Postul lVlare

Canonul 5I. - Pomenirca sfintilor

Cononul 52. - Nusefacpetreceri lnpostulnrare 225Canonul 53. - Cregtini i sA f ie cuvi incioqi la nunfi 225Canonul 54. - Petreceri oprite pentru cler 229Canonul 55. - Ofrandele sd nu fie folosite pentru petreceri 229Canonul 56. - Cinstea cuvenitA episcopului 229'Canonul 57. - Ilorepiscopii qi periodeulii 230:Canonul 5E. - Liturghia nu se face tn case particulare gg0tCanont,tl 59. - ClntArile gi citirile din Biseric{ ZgO:Canonul 60. - Canonul Sfintei Scrllturi 230

cANo,l.NELE SINbDULUT AL SASELEA LocAL DE LA sARDrcA (t{3)

'Cananul I. - Ilutarea episcopilor 291-Canonul 2, - lngeldciunea la mutarea episcopilor ?j3;t'Qanonu l J . " - Autonomiaeparh ia l { .Judecareapr ic ine lo r lnApusd ln t re le rarb i . . . . . . Bz.Canonul J. - Sinodul episcopilor vecini . Zgg;Canonul .1. - Rlnduiala judecllrii cpiscopilor din Apus 2ggCanonul d. - Alegerea eplscopilor'C'anonul 7. - LegAtura episcopi lor cu cipetenia statului . . . . . . i

!Cunonul E. - Soli bisericepti ai episcopilor': Canonul 9. - Rlnduiala pentru solii biserieepti.ai episcopilor . . . . .

2232i322422422422522522522fi228226226226227227227227228228228228228229

2312y2.35235

Cuprinsul, Can. sin. Constantinopol (394). Cartagina (419) 545

Cunott r t l I0. - Rinduiala urc i r i i t reptelor preotest i

Autononr ia cparhia l i . L ipsa episcopi lor t l in cpir r 'h ie

Autonornia cparhia l { . L ipsa episcopi lor d in eparhie

Per l t :psclc date t lc ut t c l r iscop an l i r r ie in i t r t reagu lJ iser ic i t

Apolnl g lcr ic i lor pedcpsi I i de episcolr

Au tonom ia epa rh ia l r i : . . .

L i psa c l c r i c i l o r < l c l : r b i se r i c i l e l o r , . . .

Pr i rn i rea episcopi lor dosid i l i

Canonul 77. *-

Cuttotr t t l 72, - -

Canr. tnt t l 73. -

Cunott r t l l l , -

Canon l t l 1 ; . -

Canontt l 16. *

Canonu l 17 . -

Canonu! 18. -

Canonul 79. -

Canonul 20, -

()anonul 21. -

236237238238238239239240240lngic lu in{{ ncintenteiatd

Nurnai episcopii s{\-irfcsc hiroionii 24O

Se int l resc hot i r i r i le canonice arduse de s i t t r t t l . 241

t l lndrr ia la pent lu lcgtr tura episcopi lor cu c lpetel l ia statu lu i 2 l l

C.'\I{ONI.'L Sl-\oI)I l.UI .\L $:LPTIiLE:t LOtlr\L DF: L.\ (:ONS'I'AN'I'I-'i{IPOI- (ltr 394)

Canonul I. - (laterisirea episcopilor 242

CANOANELR SINODTILUI AL OPTI LEA L(}(;rL DH I,A C.\NT]\GIIA (4I9). t

Canonttl I - lntdrirea canoanelor rle !a Niceea 243

C a n o n u l g - - S f l n t a T r e i m e . i . . . " ' . , 2 4 3

Car tonu l 3 . - l n f r l na rea . . . . 244

Canonul 4- - lnfrlnarea clericilor cle la solii 244

Canonul 5. - LAcornia 244

Canonul 6. - Slinf irea rnarelui Mir . ' . 245

Canonul 7. - Dezlegarea celor ce slnt.pe moatte 245

Canonul 8. - Cine poate piri Pe clerici 245

canonul g. - osintla pus{ de un episcop nu se ridicd ds slt episcop sall preot 246

Canortul 10. -- Prclbiterii osindifi sd nu facl schismd 24fi

Canonul II. - .\pelnl prezbiterilor oslnclili tle episcopi 246

,Canonul i9. - L.p iscopul sejndecd de 12, pr t 'zbi terul de 7, iar d iaconi i de 4episcopi . . . . 247

Canonul .1.1. - :\lcgerce tpisc()l)ilor 247

.Canonul 14. - - Preotulst : judecdde6episcopi iardiaconul de 4 " 248

.Canomt l t j . - - . I udeca ta l un reascdg i ceab i se r i ceasc i . Judecd to r i a l es i . I ' e t r ece r i o l l i l c . ' 248

Canonul ld. - lndeletn ic i r i opr i tc . Starea c iv i l i a c i tef i lor ' Vi rsta canonic i t a d iaco-

nilor 249

Canonul 17' - l\{itropdliile din Africa dc Nord , 2'19

Canonul J8. . - t l i rotonia c ler ic i lor . Mor l i i nu se cuminic l n ic i nu sc boieazd. Sinoacle lc

exarhaele drn Africa 245

: canonul 19. - Rlnduiala (procednra) judec?irii episcopilor Africii . 250'Csnonul 20. - Rlnduiala judecdr i i prezbi ter i lor , d iaconi lor q i a a l tor c le l ic i ' 25I

: C( lnonul 2 l - - Este opr i t i r c : is i r tor ia cu necrc; t iu i 5 i erct ic i 251

. canonul ,2. .- 6lerul sd nu clca nirnic din at'erea lol necre;litrilor qi ereticilor 25I't

Canonul 2J. - Episcopii africani si nu nreargd la Roma decit nulr)ai cu cilrli Canonico . . 252

. Canonul 24. - ( lanotrr r l c t i r t ikrr Sf ln le i Scr iptur i " ' 252

. Canonul 25. - lnfrlnarea clericilor 'de la solii 253

', Canonul 26. .- Nurnai sinodul podte hoterl Instriinarea trverii bisoriceqti ' ' ' 25R

' .Canonu l 27 . - Pocd in ta c l e ru l u i c i t zu t l n p r i ca t c . , ' " " ' 254

. QanorruI 28. - Autocefalia Bisericii din Africa.'Apclul clericilor osludifi de episcop . . 254

546 Cuprinsul. Can. sin. Cartagina (419)

Canonul 29. - Cei afurisiii nu se curnineciCanonul J0. - Alegerea locului de judecatdCanonul J l . - Cler ic . i i nu se pot lmpotr iv i lnaintdr i i lor . . . .Canonul J2. - Avcrea agonisitrl de clerici de dr.rpir intrareea ln cler cste a BisericiiCanonul 3.3. - Pistrarea averii bisericestiCanonttl 34. - Pastele ln Biserica AfriciiCanonul J i . - Copi i i c ler ic i lor (emancipare)Canonul J6. - Fami l i i le c ler ic i lor t rebuie s i f ie cregt ineCanonul 37. - Sf inta Jert fd (v inu l i turgic) . Pr inoaseCartonul 38. - Cercetarea de cdtre c ler ic i g i cdlugir i a fcrnei lo l care t r { iesc in inf r lnare . ,Canonul J0. - T i t lu l ierarhulu i int l is t r i tdtorCanonul 40. - Cler ic i i sd nu intre ln cr ismeCanonul 4/. - Cei se slujesc Sfinta Liturghie si ajunezeCunonul 42. - Agape s i ospete s i nu se faci in b iser ic i . . . . .Canonttl 43. - Poclinla (Dezlegarea celor ce se pocdiesc)Canonul 44. - Ceata fecioarelor inchinale I j iser ic i iCanonul 45. - Botezul bolnavilor. Prinrirea celor ce se pocJlirscCanonul 46. - Cinst i rea sf inf i lorCanontt l 17. - I )oteat l donat is l i lor . Ajunarea celor ce s lu jesg.sf lnta L i turghie . . . . . ,Ca t t onu l 48 . - Nuse lng {du iebo tezu l s i h . i r o l u r r i ad i nnou ,n i c i mu ta rea ep i scop i l o r . ,Canonul d9. - Alegerea episcopilor

Canonul 50. - Alegerta episcopi lor

Cananul 51. - Pagtile ln Biserica Africii .Canonul 52. - l\Iitropolitrii s{ cerceteze eparhiileCunonul 5J. - Cum iau f i in td eparhi i noi . . .Canonul 54. - Autonot t t i : r cpar 'h ia l t l . Ckrr . ic i i s t rd in i .Canontt l 55. - Pr iv i legiu l cpiscopului d in CartaginaCanonttl 56. - lntinderca qi granilele eparhiilorCanonul 57. - Botezul donatigtilor

Canonul 5E. - Ddr lmarea idol i lor

Canonul 59. - Judecata bisericeasci pcntru mireni .Canonul 60. - Cregtinii ;i ospelele necregtinilorCanonul 61. - Zilele de (spectacole) pctreceri

Canonul 62. - Clericii oslndili de biseric{

Canonul 63. - Artisti cre;tiniCanonul 64. - Libertatea (robilor) sclavilor

Canonul d5. - Episcopi ostndi[i (oslnda pusA pe un episcop)Cananul d6. - Bl lndele fafd de r i t ic i l i i donat tst iCanonul 67. - Conlucrarea cu clreg{torii statuluiCanonu l 68 . - H i r o ton ia dona t i $ t i l o r . . . . .Canonul d9. - Pacea cu donatistii

Canonul 20. - Infrlnarea clericilor de la sofiiCanonul 7t, - Nu sc lng{duie pirisirea scaunuluiCananul 7P, - Ilotezul copiilor gdsili

Canonul 73. - ln Africa, ziua Pagtilor se leste;te de sinodCanonul 74. - Scaunele nu se fin viduvlte mai mult rleCanonul 75. - Apiritorii s{racilor

un &n

256255255255258256257257257258258258258t K o

25926026t)2tfr26r26L26226326326426426526626726826927027027127L27r27r272272273273273274274275275275276277

?

Qanonul 76. - lipiscopii si ia parte la:sinoade

''i*"" igiad5e.*

Cuprihsul, Can sih. Cartagina, (419) ,7.

Qanonul 77. - Judccarea ln .absente . . .

Canonul 78. - Curmarea schismei din Spania

Canonul 79. - Rinduiala pentru c ler ic i i inv inui t i

Canonu l 80 . * C i r [ i l c canon i ce a l e c i l ugd r i l o r . . . . .( lanonul 81. - I i l l iscopi i sd nu lase rnogtenirc erct ic i lor ; i nocreqt in i lor . . . . .

Canonul 82. - I . iberar t ra robi lor (sc l lv i lor)

Ca r tonu l 8 .3 . - \ t ucen i c i i n ch ipu i { . i . . . ; . . .

Oanonul 84. - Dir inrarea idol i lor

Canonu l 85 . - P r i r na tu l Ca r t : r g i nc i

Oononul 86. - lntiietatca intre episcopi se stabilegte dupi vechimea hirotoniei . .'" . . . :Canonul 87. - Judecarea episcopilor. (Episcopii s{ se supuni sinodului)

Canonul t8. - Punerea ln retragere din episcopie( ] unonu ! d9 . - C i r ( i l c dc h i r o to r r i e

Canonu l 9 t l . - ' t ) i t c l i i sd r t rm in I u r r t l e au f os t h i r o t cs i l i

Canonul 91. - I r r [e legerea cu dona] iqt i i

Canonu l 92 . l r r r l r r r r r r t r r i pen t ru i n t ckge rea cu dona t i g t i i

Canonul 93. - lnr l rutndr i pentru sol i i t r imigi la donat iqt i . . : . . . .

Canonul 91. - lrnp{cnrea cu denatigtii la Catargina. Biserica gi statul .

Canonul 95. - Sinoadclc exarhale d in Afr ica

Cuonul 96. - Judecir tor i i a le$i . Di jmui tor i i .b iser icegt i

Canonul i t . - - . Avocal i i sau apir i tor i i b iser icegt i . Episcop chemat ln judecatd . . . ' . . .

Cdnonttl 98. - Rlnduiala pentru lnfiinlarea de eparhii

Canontt l 99. - Or induirea t rebur i lor b iser icol t i c l t rp i t pacea cu donat igt i i

Cano t t u l I 00 . - Judeca rea ep i scop i l o r . . .

C a n o n u I 1 0 1 . - P a c e a d i n t r e B i s e r i c a R o n r e i ; i A l e x a n d r i e i . . . . . � � � � � � � � � � � � � � � � �

Conontt l 102. - Pdrdsirea lntre so! nu este divor[ (despir f i re) . . . . . . . . . . . : . . .

C a n o n u I 1 0 3 , _ S f i n t e l e S l u j b e s e r i n d u i e s c n r r m a i d e s i n o d . ; . . . . . . � � � � � � � � � � � � � � � � � �

C a n o n u l I 0 4 . - . I u d e c a t a b i s e r i c e a s c t r 9 i c e a l u m e a s c l . r . . . . . . . . ; . . .

Canonttl 105. - Odrti canonicc. (Clcricii din Africa se nu meargd la Rome declt cu

Canonul 106. - Legi tura c lerulu i cu cdpetel r ia Statulu i ronan din Apus . .tCanonu l I 07 . - I i p i s cdpu l nu pon te j udeca p r i c i na sa . : . . . : . . . . .

Canctnul 108. - Donat ist i i dobindesc l ibertate

Canonul I09. - Osindirea pelagianismului

C a n o n t t l t l 0 . - B o t e z u l c o p i i l o r . . , . . . . . . .

Canonul I I I . - l -ucrarca I Iarulu i

C a n o n u l r l g . - L u c r a r e a I { a r u l u i . . . : ' . .

C a n o n u l 1 1 3 . - ' T r e b u i n t a H a m l u i . . ' . ' . . . : . 1 . ! . j . " . ' . . . . ; - . . : . . . . . . ' ' ' . . . . . . . . . . ' . . . .

C a n o n u l 1 1 4 . - ' t o t i o a m e n i i a u p i c a t e . . . . . : . . . . . .

Cattortul II5. - Nimeni nu est.e firi de Pdcatc .

Canontt l -116. - Rugirc iunea Dolnneasci i nu este fAlarnicd . t : . . . ' . . " . . :

C a n o n u I I I 7 . - R i n d u i a l a c i r r n t r i r i i b i s c r i c i l o r i l r t o a r s e d e l a d o n a t i $ t i . . ' . . � � � � � � �

C a n o n u l I I 8 . - N o u a o r i n d u i r e a e p a r h i i l o r d u p i l n t o a r c e r e a d o n a t i $ t i l o r . . . . . . . . . .

Canonu l I I g . - s t r l p i n i r ea r t nu i l i nu t b i se r i cesc dupd 3 an i de c l r n t r t i r c ' . - - - . , . - - - - -

Canonul lpo. - Netnlc leger i le ( t .cr i tor ia le) d intre epar]r i i le judecd scaunul s inodi l . . . .

Canonul I3I. - Judecarca celor ce aratii trepdsare fald de treburile eparhiilor lor .. . .

Canonul . 122,. - De la judecdtorii aleqi nu "se lace apel

Canontt l 123. - Osinda episcopulni nepisdtor de t rebur i le eparhie i . . . . . . . .

547

276:277,

278278278279t279.27928028L281281281282282283285

. 2 8 5285

.. 28628ti

" .287. 2 8 7

288288,288289

. 289289290290290.)cto

29t29L2912C2292293293Z Y J

294294295296290

548 Scris. s. Afric; I-II; Const. (B?g); Dion.

Canonul 121. . -

Canonu l 125 . -

Cunott t t l 126. -

Canonttl 1g'1. -

Cononul 728. -

Canonul 129. -

Canonttl 130. *

Canonu l 131 . *

Canonul 132. -

Canonul 133. -

Ontnda episcopilor care fac aritiri neadevdrateAutocefal ia Biser ic i i d in Afr icaVirst i r canonic i l pentru c i luglr i teScaunul de judecat i s inodal i ln Alr ica

Cei afur is i [ i nu pot p i r l pe c ler ic iApArarea celor ce nu-i pot piri pe clericilnv inuirea nedovedi t i ln l { ts1; O"Cinc poate f i rnartor la judecarea

plr l tor .cler ic i lor?

29d296qO rl

2s72872572913,qe

298

259302

304305306

Episcopul sA nu f ie grabnic a oslndi fdrd t lovezi 299

Serlsoarea trlntlsit de slnodul Inlreg tllu Alrlca ctrtrelfonlfnelu, e}tsco;.ul Iiisertrll dlnfioma -PB0

Duhovnicul nu poate fi martor

Scrlsoarea slnodulul dln Alrlea e6trc Pella Cclcstn4 eplseopul eet$ftl Rornel

CAIiOAITEI,E SfINTULf I SINOD AL NOI]I,NA LOCAL DI' LA CONSI'A}TI\OPOL.NUItlT |;r SNOr]UL r-rr (86r)

Canonul .l. - lnterneierca mindstirilor gi nelrrstrdinarea averlle lor ...Canonul 9. - Orllug{rii sd stca lrr nrrinistire

Canonul ,3. - StareIrr l s{-q i caute eulugAr i i fugi l i .

Canonul l. - Cdlugrirul fugit. Nlai rnarele cdlngdrilor este episcopul. Oslnda cdlugdpr-lu i care fuge din nrr in5st i re 306

- Noviciatul ;i ispitirea celor ce se c{lugdresc g0Z- Figiduinla siriciei 908- llinistiri patronate 309

3093103103 1 13123r2313313

314315

- Oslnda celor ce-!i iau singuri bdrbnlia sau o iau altora- Clerici i si nu bati

CAIIOA\DLE SINODULUI AL ZIiCELEA I-OCAL Dli LA CONST;IItTINOPOL (fhut tnblserlca Sl. Solla) (&19)

Canonul 5.

Canonul 6.

Ccunnul "L

Canonu l E .

Canotwl 9.

Canonul 70.

Canonul 71,

Canonul 72,

Canottttl 73.

l:curcnul 74.

Canonul l i ,

Canonul 76.

Canonul 71.

- I .ucrur i le sf inte nu se lnstrAineazd . . . . .- lndeletniciri nepotrivite pentru cler- Rinduial i pentru paracl isc le d in case . .- Schisma fafi de episcopi- Sch i sn ra fa td de m i t r opo l i t . (Os lnda ep i scopu lu i s ch i sma t i c ) : . . . , , . , . . .- Schisma fa!{ de patriarfu, care despirfire nu este schismi- Retragerea din scaun. Pierderea scaunului prin lips{ (necanonici mai

mult de 6 luni) din eparhic- Rlnduiala utcdrii treptelor prcolegti

Unitatea canonic:i lntre Biserica din RisdritNepotrivire lntre arhierie si starea monalralfl

l i cea de Apus .

SiIa (violenta) hnpotrir-a ierarhilor

Qanonul 7, -

Canonul 2. -

Cananul 3. -

3153 1 63L7

Iv. cANoaNELE STTNTTLOR PARTNTICANOANE.LB FERI(]ITT.:LL:I DIONISIE ANHU'PISCOPL L ;\LIjXANDNMT ( ]- 864)

Canonul l . - Rlnduial6 pentru postul mare. (Sflrqitul posttr lul mare. Sfat pentru aju-narc ln sipt imtna patimilor). 31E

Cuprinsul. Can, Grigorie (+g?0), Petru (*311), Atanasie (+3?3), Vasile c. M. (+3?0) 5.{9

Canonul

Canonul

Canomt l

,?. - Clnd se opresc fenrei le de la cele sf in le? (Opr i rea de la celc s l inte a fe-

rnei lor af late in stare de curd[ i re lunar i )

3. - Inf r inarea sot i lor

d. - Scrrrgerea s i rn ln!c i . (Sfat pentru cazrt l de $curgere a sdnl in le i )

g i v increa

320320320

321322322323323323323924324324324

330330331332332

332335337

339342

CrIIO-L\ELE FERICITfLLI PETRU. ARHIIIPISCOPtL ,1LHX.\IDAIIiI $Il IAnTrnt . r , (+ 3 l l )

( ) a n o n u I I . _ P o c d i n ! a c e l o r c { z r r ! i d i n p r i c i r r a c a z n e l o r � � � � � � � � � � � � � � �

Canonul 2. - Pocdinla celor ce au c lzut usor . . 325

Cdnonul 3. - p6aiinfa celor care s-au predat f{ri cazne 325

Oanonu l 4 . - Os inda ce lo r ce nu se pn i l i e sc . . . . . 326

Canonul 5. - Pociinla celor prefdculi (ce-au viclenit pc vrijnraqi) 326

Qanonul d. - Poci in la robi lor creEt in i care au jer t f i t de s i l6 . . . 527

C a n o n u l 7 . - P o c l i n f a c e l o r c e g i - a u p u s r o b i i c r e g t i n i s i j e r t f e a s c i . . . , . ' i 3 2 7

Canonul 8. - Rlnduiala pentru cei ce-au fost v lndul i ( t r idal i ) 328

Canonul 9. - Sfat pentru cei ce cautd ispi ta . 328

Cqnontt l I0. - Osinda c ler ic i lor cdzut i 329

c-{\oAr-.nLE sFi\lL-LUI GnIGORID piC,ir0nUl. l)E }tINf .\I -I,RIIII,PISCOPI:L

\ I t ( f ( :F:Z. lnF: I i t ( : 27n;

Oanonul I . - Picatele celor robi t i dc barbar i

Canontt l 2. - L icornia q i c i ; t igul ur l t . (Oslnda l iconr ie i g i exploatdr i i c lgt igulu i ur i t )

Oanonul '1. - Clst igul nedrept . (Osinda c lqt igulu i s l rd in, neciust i t )

Canonul 4. - Pr idarea. (Osinda pr id{r i i )

Oanontt l i . - Luclur i le Edsi tc

Canonul 6. - L ibe.rarea robi lor . ( f tobi i scdpat i d in pr insoare s int l iber i )

C a n o r u t l 7 . - V l n z . d t o l i i d e f r a { i . ( O s t n t l a c e l o r c e f a c n r u l t e a l e b a r b a r i l o r ) . . . . . . . . . .

O n n o n u l 8 , - O s i n d a c e l o r c e p r i d e a z l . . ; . . . .

Canonul 0. - Lucmrl le gdsi te d in prdzi

Canonul f 0. - Rinduiala pentru cei care t larr lucur i le pe faf{

Ccuiot tu l J l . - Treptele poc: i infe i

Canonul I l . - Cei ce s-au pr imejdui t pcntru f rat i

Canonul 12. - Cei ce s-au r iscurnp: i rat

Canonul IJ. - Cei ce se feresc din calca vrdjmagului

Canonul IC. - I )espre mdrtur is i tor i

Catnnul t i l . * Postul de nr iercurea

c.{No.\\ri|,r.r sFirTf r,t-I ,ITANA$IE CtrL }trARE (+373)

Cattotr t t l l . - Scurgerca sdnr in{ei . Cdsdtor ia. Fecior ie

Canonul 2. - Canonul cdrt i lor Sf inte i Scr iptur i . . .

Catont t l i . - Pr inr i rca eret ic i lor tu Riser ic i

cANo..r\ELE SFhTULUT VASTLE CEL UAnE (330*379)

Canonul J. - Tainele eret ic i lor $ i schishrat ic i lor . Succesiuhea apostol ic l

Canonul 2, - L-c iderea meqte;ugi t { a f i tu lu i

Canonul J. - Osinda diaconului pentru desfr lnat 'e 343

550 Cuprlnsul. Can, Vasile c. m. (+gzg).

-Cqnonul 4. * Cdsitoria a treiaCanonul 5. - prinrirca ercrici lor. (Eretici i , ** ," o""e,I; o" o;," i ; ; *; ;" i ;) . . : .Canonul 6. - Cdsdtori i oprire..(Ctrsitoria celor npri i i a" """;*; ; . ; ; o*r.,"1cartonul z. - Sodorria (osin(la desfr iurui c ' birbal i , " ,"d"; i ; i ; i -a altor pecate

asentenea)C a n o n n i . q . - { - c i d e r e a d e v o i e s i c c a f d r d d . , ; ; . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .( l u r t o r t t t l 9 . ' _ Desp r i r ! i t ca ( l ) i vo r l r r l ) . . . .Canott t t l /0. - Jurdrnintr r l q i c i lss lgx lu i . , .,Canonu l l I . - . I ] c i c l e rea f r i r d de vo i . e . . . . . . . . . ;canonul 19. _ C: isdtor ia c ler ic i lor . (Cler ic i i sc pot c isr i tor i o s ingur i date) .

343346346

34t347349351352353353354354354J D A

35635835935936036r361362362364365365366s67367368368368369369369

Cononul 13. - Cei ce ucid in rdzboiCanonul I4. * Osincla cameteiC o n o n u l i 5 . - f ' i l c : u i r c a p s . g , . 4 . . . , . . , . . , . . . . . . : . . : . . . . . . . : . . . . . . . . . . :Canottu l . /d. - ' I ' i lcu i re

la I \ r Inrp. i r . 1, . . . . . .Q a n r t n u l 1 7 . - J u r d r r r i n t u l . ( C a z d e j u r d r n i n t a l u n u i c l e r i g ) . . j . . . . . . . . . . . .'xCanonul t8. - Virsta canonic i pentru f igt r r lu in le le cAlugdr i fe lor g i fec ioarelor . . . . . .Canonul i9. - I i ig : ldnin le lc .c l lugir i lor : , . . . . . ; . .Canonul 20. - - I t igAduinfele eret ig i lor g i necregt in i lor nu s lnt fdgiduin{e ; . . . .Canonul 2 i . - I )esfr iu (adul ter) ; i despdr! i reCanonul P9. - Cr isAtor ia pr in rdpirc. .C a n o n u l 2 J . - C d s i t o r i i o p r i t e . i . . . . . . . . . .Canonul 24. - Cdsdtor ia vdduvelor lnchinate biser ic j iC a r t o n u l 2 5 . - N e c i n s t i r e , p o c { i n l d , c d s d t o r i e . . . . , . . . . . . . . . .C a n o n u l 2 6 . - D e s f r i u , p o c : i i n l r i , c { s d t o r i e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i . . . .' .€anonul 27' - Preotul c isdtor i t necanunic. (osinda preotulu i cr is{ tor i t nelegiu i t ) . . . . .' .Catrcnul

28. - lnf r l r rare soeot i l iC a n o n u l 2 9 . - . I u r r i r n l n t u l n e l r r g d d u i t . . . .

' : " " " "

. c d r ' r c n u l J 0 . - R d p i r e a ( O s i n d d p e n t r u r d p i r e ) . . . . . . . . . : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . j . . .Canonul JI . - Dispar i t ia sofulu i . (Cdsi to i ia c i i rd se pierde, d isparc sotrut) .

. cononu l J2 . - c c r t a rea dc r r o r r i o r i . r os i nda c l c r i c i r o r pcn t ru p r ca te de moa r te ) . . . .

.Canonul JJ. - Nagterea in cdl{ tor ieC a n o n u l J 4 . - p o c r i r ' n f a t n a i n t e a o b g t e i s i p o . a i n i " i r ; ;

. . . . . : : ' . . : . . . . . . . . . : .C a n o n u l J 5 . - - P d r d s i r e a b i r b a t u l u i . . . . . . . . . . .C a n o n u l 3 6 . - ( l { s { t o r i a s o l i i l o r o s t a g i l o r . . ; . . . . . . . . . . . . . . . . : . . . .C a n o n u I 3 ? . _ . l ) e s f r i n a r i l , c r i s l i t o r i e , c o n c u b i n a j . . ' . . . � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

C a t r c n u l 3 8 . - C d s d t o r i e f { r r i i n g i d l i n t r a p d r i n t i l o r . . . . . . : . . . . r . . . . . : . . .

Canonul 46. - Cdsitor.ia lelcgirriti '61n:

grepeili

: C a t t o t t t t l 4 7 . _ B o t e z t r l r r r t o r c r e t i c i , ' ' . . . ' . . ] . . . . ' : 1 ' ' . . . 1 : . . ' . ] . . . : � � � � � � � � � � � � � � � � � �

C a n o n u l 4 8 . - - S o t i a p d r d s i t i . . . . . . , . . . . _ , . r . j . . . . - ; i . . ; : . . . j . , . .

C a n o n u l 4 9 . - S i l n i c i a ( C c a c : i r e i a i s e f a c e s i l d n u a r e v i n { ) . i , , . . . . . . . . . . :

Canonul l I . - Cdsr i tor ia v ic ln,r ,c lor 3713713723723?3373

.374

375'375

Canonul 19. - Cdsdtor.ia frir.ti tlrepturi (care se afia s u b s t d p i n i r c ) . . . . . "Canonul 43. - - Lovirea ucigdtoare

Cdnonul 44. - Osin<ia d iaconi fe i pentru desfr iu

Canonul 4 i . - ( , rest in i i nevrcdnic i de Flr is tos

cuprinsul. can' vasile c' m' (l-379)' 551

Cartonul 50. - CisS.toria a treia

cat tor t t t l 51. - Nu se lng5duie douS cer ldr i . (c ler ic i i nu se ct 'ar t i cu doui ostnde pen-

' tm aceeaq i g reEea l i ) " " " ' 3?6

Cattottttl .i.?. - Na;terea ln ciltrtorie " " 376

Cnttonttl i3. - Ctrsdtoria prin rdpire (se tngfuluie roabclor ritlule) 377

Canontt l 54. - I lc iderca fdr t r de voie " "" ' 377

Cartonul 55. - Cler ic i i s i nu scoatd sabia ' 377

Canontt l 5d. - - Uciderea dc voie 378

Cattonttl 57. - Oslnda pentru uciderea flrl de voie 378

Cartonul i3. - Osinda pentm adul ter " . ' ' 378

Oatrcmt l 59. - Oslnda pentru desfr iu ' ' 379

,canonnl 60. - osint la pentru c i lcarea fdgaduintei fec ioarei 1 l?

Cattotr r t l 61. - Osinr la petr tnt fnr t

Canonul 69. . - Osinda 6s5f l iu lu i cu bi rba[ i 379

( )anonu l 6J . - Os inda sodom i t r i " " : . ' 380

Canortttl 64. - Osinda pentru crllcarea jurlinlitrtului ' ' ' ' 380

C u n o r t u l 6 ; . - V r i j i t o r i i ( s e o s i n d e s c c a u c i g a q i i ) " " ' 3 8 0

Canonnl 66' - Osincla pcntru pridarea ntormintclor ' ' ' ' 380

Canonttl d7. - lnrpreunatea lntrc frali (se osindegtc ca uciderea) 381

Cotf i r t t t l / t8. - Ctrstr tor ia opr i td int re rude (se osinde; te ca ar lu l tcru l ) : " " " 381

Cartonul d9. - Desfrlul clericilor' (Oslnda hnpreunirii citelului ;i ipocliacollului cu lo-

godnica) 381

( j a n o n t t l 7 0 . - o s i n d a < l i a c o n i l o r g i p r e z b i t e r i l o r c & r e s e s p u r c l ' s a u s e d e s f r l n c a z d . . . . 3 8 2' ; ; ; ; ; ; ;

, i . - , roro" la iveal{ a p icatelor de care se; t ie ' 382

canorul 72. _ cei ce aleargi la vrdjitori. (cei cc se dau vrijitorilor sc osindcsc ca

ucigaqii) ' 382

tanonul 73. - Pociirlla celor ce se leapidd de }lrisios 383

Cartonul 74. - Puterea duhornr iculu i ' ( l )uhovnicul poate micaora t impul de poc{ int i ) 383

C a n o t u t I 7 ; . _ o s l n d a i n c e s t r r l u i ( l m p r e u r . r a r e a i r l t r e f r a ! i ) � � � � � n � � � � � � � � � � � � � � � � �

C t u t o t u t l ? 6 ' - O s i n d a c i s d t o r i e i l n t r e c u n r n a l i 3 8 4:Cattotru l 77. - Pocei l l la pentru adul ter

384

Cczrottttl i,t. - Osinda celui ce se cdsitore;te cu doud surori ' 384

outotut l 79. - Cdderea cu maqterea (oslnda cclu i ce pdci tu ieqte cu rnaqterea sa) " ' ' 385

canonul 80. - cei cu mul te fenle i . (oslncl i rea pol igrni ie i ) " " ' 385

Canonul 8I' - Rinduiala pentru prinrirea celor crizuli 385

Cattont t l 82. - Pocdin{a celor ce-5i calc i jur inr tntu l 386

Catnnul 6t. - Oshrda celor ce alerrgi la vrijitori 386

Canottrrl 8t" - ]\{destria cluhovnicului 387

Canonnl 8i. - lndntnrar pcntru duhovnic 387

Canonttl 8d' - lnfrlnarc nesocotit{ 388

Canonrtl 87. - Oprirea cisitoriei cu doui surori' Amestecul de nunle ' 388

Canonul 88. - Cler ic i i s i nu aib i f i i toare 391

Cattont t l 69. - Ispi t i rea vrecln ic ie i celor ce intrd tn c ler " " " " : ' 392

Canonul 90. - Firiderlegea sinroniei 393

'Canonul 9I. - Sfinta Scriptur5, Sflnta Trariilie qi obiceiul bisericesc 394

CanotruI 92' - Obiceiut 9 i Tradi l ia b iser iceasci 398

552 Tim.; Gtlg.; Anlit. Grig. Nis.; Teot.

E.rINOANELI' I,UI TITTO'I'DI ALEXANDNI\LL (,1 SB5)

Cononul L - Botezul unor catehurnenjCanonul 3. - . l lo tezrr l celu i lndrdci t . (Ccl indr ic i t se boteazi numai pe patul de moar-

Cun r i neca rea cc l u i l nd rdc i t . (Ce l i nd r i c i t poa te f i cum ineca i ) . . . . .Rotezul catehumc. i lor . (catehumcnul iegi t d in nr i ' tc se poate boteza)lnfr inarea pentru cunr lnecarc

s i n u p o s t e a s c d ) . . . .

po t f i de l a td l a l i t u r -

Oanonul

Cgnonul

Canonul

Cottortttl

Cunonul

J . -

5 . -

r . -

398

399399399399

400

4100400

400400401401401402102402402403

403

Cuonul 8. -

Canonul g. -

Botezul cr lchunrt 'nelor . (Oatohunrepa af latd ln sture de curdl ic lunart jn u s e b o l e a z i ) . . . . .Cunr inecarca feurc i lor . (Fcrneia in stare c le cur i l i rc Iunar i .nu se cumi_n 0c I )

Postnl lehuzclor . (Fcnreia carc naqtc in post poatcEret jc i i la Sf . I . i turghi13. (Dret ic i i care se poci iess

.Canort t t l 70,Canonu l 11 .

Canonul 12.

Cunnu l 13 .

Lianonlul 14.

Canonul , 75.

Canonu l 16 .

Canonul 17.

Canonu l 18 .

gh i c )- Rolnavii se tleslcragi[ de post- Cdsl tor ia nelegiu i td r ru se binecut . inteazd- Cuminecarea celor ce sc ispi tcsc ln v is- lnf r i r r : r rca so[ . i lor . (Sir r rb i ta t i [ ) r rnt ineca)-- l rc iga$ul dc s inc. lSinucigagul)- i nc r r { c i r ca n . - i p r i c i r r d , r " - ; ; ; p ; r i ; ; r i ; ; ; ; l ; : : . . . : . : . . : : : . . : . . . . . .- Ajr r r rarea l ienl ru culr i r recare-- l\Iustrare de sine-- \"ilsta de la care se osinde.sc pircatele

t imiduirea lor

celor sfintc) 4lg

414

411

cAr;oNf L SFINTULI.r GnrcoRrD TEOL0GUT, (+S90]* Cattonul c i r { i lor Sf lnte i Scr iptur i

(].q.NOI T- L SF'iN1'L LUI A}IIIII.OCI| IB ( + 395)

- C a n o n r t l c d r I i l o r S f i n t e i S c r i p t u r i . . . . .

ctu\oA\F:LI i sl f i \Tl. LI ' I cIt I t i {} I i l I i t f l j \ Iss{ ( i Jt}5)

- Felur i le pr icatc lor ; i- Cidere c lo la credin ld- Vrrijitoria. (Cer.taren cclor ce,alcargi Ia vr.Ajitori)- Des f r i u l ; i . adu l t e ru l s i os i nda l o r . . . .- licidcrea cu voie q;i ldrd de voie. (Osirrcla lor)- L i co rn i a s i f u r t u l ( s i os l nda l o r ) . . .*- Priidarea rrrortniutelor

- Sacr i legiu l . (Spurcarea

CAIIO]\TI ' I ,E Lf]I TIJ0FII, AI., \LUX.r\I}TIIEI (.+ 4Ig)

Canonul I. - Postul din ziua BoboteZei'Canonul

2. - Primirea clericilor arieni

403

Canonul 1.,Cattot tu l 2.

Canonul 3.

Cartonul 1.

Calronul .5.

Canonul 6.

.Canonul 7.

Canontt l 8.

405407408

408

410

412

4 1 3

-J'{:ir;

Cuprinsul. Can. Cbtill ft444)' Ctt"""ai" (+ltrl'T"ttttu 553

Canonul J. - Adulterul cleluliri

- Dcs f r l u l c l e ru l u i

- Judecata ePiscoPului- Cdsitoria necanonictr a clerului (Oslnda cAs?ltoriei necanonice)

Conontt l 6 ' - Pl ra t r t 'buic cercetat l b ine "

Cnnonul 7. - Alegerea 9i ispitirea clerului

Canonul 8. - Lnpirlifea ofrandelor

Canonul 1.

Canonul 5.

Canonul 9,

Canonul 70. - Alcgerea econonrulu i

4154164164164174 1 84 1 8419419419420420

Canonul 14. - Oslnda c lnrdtAr ie i

{:ATOANI'LE SFINTII,UI CTIIRIL AL AI'EXANDITIEI (+44{)

Cunonul I. - .Judecata canonici. Rlnduiala pcntru judecatd canonicd 42O

C a n o n u l 2 . - C h i v e r n i s i r e a a v e r i i b i s c r i c c ; t i 4 2 2Canonul 3' - lletragerea,din icaun' (Demisia din ierarhie) 424

Canonnl 4. - Ispitirea cu slrg a celor ce intri ln cler 423

crrnonul 5. _ Rotezul ,rror--""*nr*eni osindifi 424

E N c I c L I c A L U I G I I E N A D I E , ( ] 4 7 1 ) p a t r i a r b u l C o n s t a n t i n o p o l u l u i q i a s i n o d u l u | .ce l impreun icu 'd insu loc l t re to l ip reacuv i t lE i im i t ropo l i l i g ic l t repapaRome i .

- - Osinda s i rnoniei425

. : :scnrsoang;r LUI TARASIE, (+80j) patriarhul constantinopolului' Roma cea Noui

cltre Adrian 'papa

Romei celei Yechi'

- 0slnda sinroniei427

V. CANOANELE INTREGTTOARE

CATOANI]I,D ST'INI'U LL;I IOAN AJUNATONUL

Canonul I. - Pocdinta celor cizuti de la cretlinti " ' ' '

Canonul II. - r\jutorarea celor in ncroi

Canonul 12. - Primirea unot clerici erctici ' ' " '

Canonrtl I3. - Cisdtoria nelegiuiti se desparte

Cononnl e. - Vrijitoria. (Oslnda vrijitoriel 9i a celor ce alearg[ la

Canonul J. - Puterea duhovnicului

Canonul 4. - Blntuirca de isPite

Canonul 5. - lnvoirea la isPiti

Canonul d' - LuPta cu isPitele

Canonul 7. * Priinirea isPitei

Canonul I0. - Canon Pentru malabia

Canonul II. - Canotr pentru Nlalahia tn doi

Canonul t2. - Osinda clericilor pcntru malahie " " "

Canonul 13. - Canon pentru lapte srsenlenea malahiei

Canonttl 14. - Pociinla pcntru desfrllrl celui nelnsurat

Canonul E. - Canon pentru scurgerea sdmlnfei ln sornn

Canonul 9. - Canon pentru scurgerea strmlnfei ln trczvie

4324344354364364364364374374?!7438438,138

438

*i'9.,t.

554 Cuprinsul,,Can. Ioan AJun6torul

Canonul 15. - Pocdinta pentru desfr iu l celu i lnsuratCdnonul 16. - Pocdinta pentru c i lcarea fdgiduinte i fec ior ie iCanonul I7. - S ' i ln ic ia. (Cei cdrora l i se faee s i l i nu se oslndcsc)' C o n o n u l

1 8 . - O s l n d a c l e r u l u i p e n t r u d e s f r i r r l . . . . . . . . . . .Canonul -19. - Pocdinta pentnr cisdtoria a doua gi a treiaCanonul 90. - Oslnda pentru adul terul

:Canonul 27. - Despdr l i rea canonicd a c lerulu i

Canonul 22. - Clsdtoria cu logodnica altuia (este adrrlter)Cinonul 23. - Cdsdtor ia cu eret ic i i (este opr i td)Canontt l 24. - lmpreunarea intre Fral i . (Osinda incestulu i )Canonul 25. - Oslnda desfr inarea cu IogodnicaCanonul 2d. - Oslnda pentru desfrinare cu soacraCanonul 27. - Oslnda vr i j i tor ie i , adul terulu i q i ucigagi lorCanontt l 28. - Opr i r i g i lnf r indr i (pcntrr r fenreia af latd in curdf i re lunar i )'Canonul 29. - Osinda. desfr iu lu i cu. b i rbal iAanonul 30. - Copi i i p lngdr i f i . (Copi i i p ingdr i l i nu pot f i c ler ic i )Canonul 31. - Osinda pentru uciderea cu voie s i f i r i c le r -o ic . .:Canonul J2. - Uciderca in rdzboi s i lupta.qu t i lhar j i

Qenonul 33. - Osinda celor ce pr ic inuiesc pier :derea megtcsugi td a f i tu lu iCanonul 34. - Pociinta pentru pierderea fdrri clc voie a fdtuluiCanonu l J5 . - . .Os lnda pen t ru nddu ; i r ea cu vo ie . sau f i r i de vo ie a p runcu lu i . . . . . .Canonu l J6 . - Os lnda .pg4 t ru p i e rde rea . cu r - o i e a f i t u l u i . . . . . . .Canonnl 31. - tsotezul copi i lor . (Osinda pdr int i lor care i9 i Ias i copi i i s i rnoar i nebo-

438438439439439439440440440440440441442442442442443443443444444144

. : t eza { i ) . 444Canonul J8. - Darea la iveal5 a pf ieale lor . (Ci lug{r i la s l r lea Ia ivealA pdcatele de

Canonul 39. - Lepddarea copi i lor . (Oslnda ceior ce-; i leapddd copi i -este cu . rc igagi i ; ' '

44bC a n o n u I 4 0 ' _ T t 1 h i r i a . ( T i l h a r i i s e o s i n d e s c c a u c i g a 9 i i ) � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

C a n o n u l J I . - O s i n d a p e n t r u f u r t ! . . . . . ; . . . . : . . . . rCanonul 42. - Oslnda pentru furtul averii obqteqti

Canonul 43. - Osinda pentru pr idarea mormintelor . . .

CanonuM. - Os lnda pen t ru spu rca rea ce lo r s f i n t e .

Canontt l 45. - Jur lmlntul s t r lmb

'Qgnonul 4d. - Nu este cu dreptate a certa cu doud ostnde pentrr r acecasi gregeal : i . . . . 446

Canonrt l 47. - Poci infa pentru bdulur i necurate . : r . . . . 446'Canonul 48. - Poci inta celu i ce vomeazi dupi cuminecare . . . 447

C'anonul 49. .- Ciderea cu Maglera 447

.Canonul 50. - Cdderea cu nama qi fiica 447

Canonul 5I. - Desfrlnarea nefireasci cu doi frali . 448

Canonul 52. - Dcsfrlnarea nefireascd cu ginerele 448

Canonul 53. - Desfrlnarea nefireasci tntre frali

Canonul 54. - Desfr inarea nef i reasci cu f rate le mai mic

.Canonul 55, - PAcdtuirea cu fiica sa 448

. .Cqnonul 56. - Picituirea cu mama sa 448Cgnonul 57. - Pictrtuirea cu fina 418

415445

446

446

446

448

448

\,.- ';:.: . -*

C[Fifrtsul, Can, Nechilor,-. ' l : i?t t :' l i 555

Crutonul 58.

Canonul 50.

Canonul 60.

.Canonul 61.'Cononul 62.

Canonu l 63 .

Canonul 64.

Canonrt l 65.

Plcituirea

Sodomia

cu cumitra {48445

Pdcdtuirea cu veri5oara primard 449

Pdcdtuirca cu necre; t in i 9 i eret ic i

A d u l t e r u l s o ! i i l o r d e c l e r i c i . I ) c s p A r ! i r e a c a n o n i c d a c l e r i c i l o r . 4 4 9 � �

Pdcituirea fetneii crt rloi.Irati 449

Pdcituirea femeii cu famen 450

l r n p r e u n a r e a n e f i r e a s c i c u s o t i a " " " " " ' : ' 4 5 O

IIt

C,TNOATIILE LUI NECIIIFON TT,1NTUNISITORT]L

Canonul I. - Antimisul 45O

Canonul 2. - Cisdtor ia a doua qi a t re ia 450

C a n o n t t l 3 . - l n p r i d v o r u l b i s e r i c i i n u s e z d b o v e q t e . . . . " " " " " " 4 5 1

Canonul l. - Daniile ln nuntele celor rdposa!i. (Biserica primegte danii 9i flrd de tes-

t a n l e n t ) . . . " : ' " " " ' 4 6 2

C t u - r o r r n l 5 . - L a B u n a V e e t i r e e s t e d e z l e g a r e d e v i n 9 i p e g t e . " " " " " " ' " " " 4 5 2

Cnn r tnu l 6 . - Egumenu l poa te h i r o tes i c i t e ! s i i poc l i acon . . . . . . : 452'Canonul

7. * Desfr l l r l opregte de Ia h i rotonie . ' ' . . " ' 453

canonu l . 8 . - cop i i i r l i n f l o r i $ i ce i d . i ncds i t o r i a a doua q i a t r e i a seh i r o tonesc . ' . . 453

:Canonul 9. - Cuminecarea celor pe moarte 453

Canonul i0. - lnc,hinarea Dumineca qi la Cincizecime . . . " " 453

i a n o n u l l / . - R i n d u i a l a p c n t r i r p r o s c r m i d i e " " ' " ' " ; ' " ' 4 5 3

. C a n o n t t l I Z . - P r o s c o m i d i a . ( P o t i r u l n u s e b i n e c u v i n t e a 2 l l a p r o s c o m i d i e ) . . . . . . . . . : t 1 8 4

C a n o r u t l . 1 3 . - L i t u r g h i a . ( L 3 l i t u r g h i e s e l o l o s e q t e a p d c a l d d ) . : ' . - . " " ' : " " " : " ' 4 5 4

Canonul 14. - Rlnduiala irentru cilugirul revenit in minlstire 154

C a t . , o n u I I 5 . - C d l u g d r i ! e l c p o t i n t r a l n a l t a r . . � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �'Canonul

16. - Postirea cilugifilor. (C{lugtiii .sd

posteasc{ lntreg postul mare) " " " 458

Cltnonul 17. - Pr ic in i care iar td p lecarea ctr lugir i lor d in mdndst i re " '

456

.Cqnonul I8, - Cinst i rea rndn{st i r i i . (Si nrr se sesteascd in l t tnte cele ce se fac ln m{-

nistire) . !56

Canonul 19. - Rincluiala pentru cilugdrii pu5i pe poc{inli ' " ' ' ' 456

Canonnl 20. - Postirea cilugirilor. (Rinduiall pentru postirea cdlugArilor ln postul

C rdc iunu lu i ) . . i . . ' . 457

Canonttl ZI. - Cdlugirifa care a suferit silnicie. Pocdinfa cilugdritrei cdreia i s-a ftrcut

, s i l ; . . . . 4 5 7

Cttnonul 29. - Cdlugirirea cu gind vi(lean. PociinJa celui ce s-a cAluglrit cu glnd vl' '

clea' . 457

Canonul 23, - Curninecarea cilugirifclor. Cdlugdrifele nu se cuminecd de cilugiri

presbi ter i t iner i .

Cqnonul 21. - Egumenii si nu-i goneasci pe cdlugtrri clin ministjre : 458

.Canonul 95. - Lepidarca c i lugir ie i 458

Canonul 26. - Botezul $i cllrrgiria pe patul de moarte 458

'Canonul 27. - Crilugirul prezbiter sd slujcascd cu mantie '158

lta

556 Cuprinsul. Can, Nicolae (+ Ulf); 1-3, prescriptiuni canonice.

CanonuL J2. - Osinda cameteiCanonul J3. - Rlnduiala pcntru postirea cilugdrilor

Canonul P8. - lndrumare pentru duhovnic. (Secretul spovcdaniei)C . a n o n u I 2 9 . _ o s l n c l a a d u I t e r i l o r s o d o r n i | i l o r , u c i g a ; i l o r E i a l t o r r d r r f { c { t o r i � � � � � � � �

Canonul J0. - Puterca c luhovniculu i . (Duhovnicul chivernisegte poci in{a drrpd chibzu_infa sa)

Canonul 31. - Prez.ltiterul poate sfinli temelia bisericii

458459

45945946046046046046r46t48I461462462462462463463463

C a n o n u l 3 4 . - O p r e l i g t i p e n t r u c e i n e c u m i n e c a t i . ( C o n c o b i n a j u l ) . . . . . . . . . . . . . . . . . .Canonul J5. - Oslndn cdlugdrului care se cdsitoregteCanorutl 36. - Desfriul opregte de la preolieCanonul 37. - Desfr lnaf i i . (N-au p{r tdqie cu credinciogi i ) . . . .Canonul J8. - Botezul prtrncilor (in primejdie de moarte)'Canonul

J9. - Cildtoria duminecaCanonul 40. - Cdr{ile necanonice gi cele cu preziceri si nn se primeasc{canonul 4r . ' - cdr l i le necanonice qi scr isor i re ndscoci te sd nu se pr imeascacanonul 42. - Rrnduiara pentru s ip l i rmrna luminatd, Joire sd nu se f in{Ganonul 43. - Osinda celu i ce ucide pe tat i l s iucanonul 11' - Botezr l de nevoie. (c i lugdrul fdrd hi rotonie q i d iaconul pot boteza) . .Canonnl 15. - La nevoie or ice cregt in poate boteza .C a n o n u I 4 6 ' - B i s e r i c i l e e r e t i c i l o r ( n u s l r r t b i s e r i c i ) � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Aanonul 47' - Postul de miercurea si vinerea. Preolii care nu postesc miercurea qiv inerea sd nu cuminece . . . . 408

Canonul 48. - Rlndujala pentru post i rea cdlugir i lor ln postul Mare . . 464:Canonul 19. - Cind zice cdlugdrul nehirotonit rugdciunea la masi? 461Sorlsoarea lul Teodor Studltul cAtre Cdlugdrul trIatadln

.CANOANELE LLI rircol,AE 4L CONSTANTTNOPOLULUI (10s6_uu)'eanonul

I. - Cdlugdrii pot intra ln altar" c a n o n u I 2 . _ i n g e n u n c h i e r e a n u e s t e o p r i t i . i n z j I e l e h o t l r l t e � � � � � � � �

,Canonul 3. - Postul s inte i Mar i iCanonu l 1 . . - Ce l l nd rdc i t nu se cum incc i . , . .C a n o n u l d . ' * i o l o s i r e a p r e s c u r i l o r . . - . . . . . .

"

c a n o n u t d . - R t n d u i a l a p e ' t r u p t e c a r e a c l r u g a r u i u i ; r ; ; ; ; ; ; i , ; ; . . : . . : . : . . . : : : : :Canonul 7. - .s t i re l ia nu se mogtenegte . .cot tot t t t l 8. - Preo{ i i catcr is i l i g i cei cc pdr isesc preof ia so nurndr{ rntre nr i rc ' i , . . .Canonul 9. - Cci pu; i sub certare duhovniccasci (nu se binecrrv lnteazd)canonul 10. - cuminec{tura gi anafora. (cei opr i f i de la cunr inccare nu pot lua nic i

a n a f o r d ) . . . ; , . . 4 7 2canonul rJ. - canonicanul lui Ioan postnicut, (sd'u se urnreze r ind' ier i le de pocd-

infd ale lui Ioan postnicul) 4Za

DIFEnITE pnEsc,RrpTrUNI CANONICB

Canonul I . - Cei r int lui f i necanonic, nu slnt episcopiCanonul 2. - Rlnduiald pentru t impul gi chipul cuminecituri i ,canonul 3. - Povifuire citre preol i pentru sluj irea sf. Liturghi i si pentru curnine-

464

46816s.169

470470470471472472

care

173474

175

Cuprinsul. 4-7. Prescripfiuni canonlce. 55?

Ctutonul f. - lndrurttarc pentru duhovnic 475

Canonul 5. - Pordtruire pentru cuminecare 476

Canonul 6. - Cuminecarea c leasi sau rar i? 477

Cunontt l 7. - - Curr t inecir rea sd se faci cu vrednic ie 477

VI. REPERTORIU CANONIC GENERAL 479

VII. INDICE CANONIC 489

VIII. INDRUMATOR CANONIC

Ix. ENCICLICA PATRIARITILOn ORTODOCST DE Llr lE4E

CT'PRINSUL 535

559

497

529

ERATA

Canoanele Bisericii Ortodoxe

Documents

Transcript of Canoanele Bisericii Ortodoxe