cand privesc fix la un ecran, ce pierd de fapt prin a nu...

20
Privitul la Televizor Teacher in the Spotlight Locuri pe care le-am vizitat Recomandarea Noastra Psihologia pentru Parinti O zi in clasa Aria Extinsa a Activitatilor Montessori Acasa Jurnal de Scoala Evenimente Viitoare Perlele Copiilor NR.3 IANUARIE-FEBRUARIE 2016 Pag. 1 Pag. 3 Pag. 4 Pag. 4 Pag. 5 Pag. 7 Pag. 8 Pag. 10 Pag. 12 Pag. 18 Pag. 19 P ROGRAM P ARASCOLAR Parascolar EME1 Parascolar EME2 Parascolar Scoala In continuare puteti cititi o mica parte dintr-un articol al unui medic pediatru, Susan R. Johnson, 1999. Acolo unde mentioneaza TV, putem extinde lejer termenul la orice tip de ecran. Dincolo de daunele produse corpului si energiei lor atunci cand copiii nostri privesc la un ecran (fie el televizor, telefon, tableta, etc), in- trebarea finala care eu cred ca trebuie adresata este pana la urma „atunci cand privesc fix la un ecran, ce pierd de fapt prin a nu face al- ta activitate care ii dezvolta corect la varsta lor?” Sigur ca timpurile in care traim, daca locuim in oras, nu ne ajuta deloc sa evitam 100% ecranele macar la varsta aceasta de aur a dezvoltarii copiilor nostri; dar si aici, se gasesc solutii ca sa ii ajutam pe cei mici sa schimbe concentrarea privirii la anumite intervale de timp. Noi de exem- plu am renuntat la cablul TV de cca 2 ani dar am mentinut aparatul in sine pentru a ne uita doar la anumite filme sau documentare atunci cand de- cidem noi. Dar avem o regula: pana la finalul vizionarii trebuie sa bem o anume cantitate de apa si la fiecare aprox. 30 min oprim si facem cateva minute de sport: genoflexiuni, flotari, abdomene sau pasul strengarului pentru cei mai mici. Regulile acestea sunt agreate inainte sa apasam butonul „ play” :-) Cristina Preda, Fondator EME

Transcript of cand privesc fix la un ecran, ce pierd de fapt prin a nu...

Privitul la Televizor

Teacher in the Spotlight

Locuri pe care le-am vizitat

Recomandarea Noastra

Psihologia pentru Parinti

O zi in clasa

Aria Extinsa a Activitatilor

Montessori Acasa

Jurnal de Scoala

Evenimente Viitoare

Perlele Copiilor

NR.3 IANUARIE-FEBRUARIE 2016

Pag. 1

Pag. 3

Pag. 4

Pag. 4

Pag. 5

Pag. 7

Pag. 8

Pag. 10

Pag. 12

Pag. 18

Pag. 19

PROGRAM PARASCOLAR

Parascolar EME1

Parascolar EME2

Parascolar Scoala In continuare puteti cititi o mica parte dintr-un articol al unui medic pediatru, Susan R. Johnson, 1999. Acolo unde mentioneaza TV, putem extinde lejer termenul la orice tip de ecran.

Dincolo de daunele produse corpului si energiei lor atunci cand copiii nostri privesc la un ecran (fie el televizor, telefon, tableta, etc), in-trebarea finala care eu cred ca trebuie adresata este pana la urma „atunci cand privesc fix la un ecran, ce pierd de fapt prin a nu face al-ta activitate care ii dezvolta corect la varsta lor?”

Sigur ca timpurile in care traim, daca locuim in oras, nu ne ajuta deloc sa evitam 100% ecranele macar la varsta aceasta de aur a dezvoltarii copiilor nostri; dar si aici, se gasesc solutii ca sa ii ajutam pe cei mici sa schimbe concentrarea privirii la anumite intervale de timp. Noi de exem-plu am renuntat la cablul TV de cca 2 ani dar am mentinut aparatul in sine pentru a ne uita doar la anumite filme sau documentare atunci cand de-cidem noi. Dar avem o regula: pana la finalul vizionarii trebuie sa bem o anume cantitate de apa si la fiecare aprox. 30 min oprim si facem cateva minute de sport: genoflexiuni, flotari, abdomene sau pasul strengarului pentru cei mai mici. Regulile acestea sunt agreate inainte sa apasam butonul „ play” :-)

Cristina Preda, Fondator EME

PAGINA 2

„Privitul la televizor a fost caracterizat ca o privare senzoriala pe mai multe planuri, care poate stopa dezvol-tarea creierului copiilor nostri. S-a observat ca dimensiunea creierului scade cu 20-30% daca un copil nu este atins, daca nimeni nu se joaca sau nu vorbeste cu el (Healy 1990). De asemenea, cand puii de animale au fost lasati intr-o zo-na imprejmuita, de unde doar puteau vedea cum se joaca alte animale, dezvoltarea creierului lor a scazut proportio-nal cu timpul petrecut doar privind (Healy 1990). Tele-viziunea prezinta informatii doar pentru doua simturi: auz si vedere.

Pentru a incepe, acuitatea vizuala a unui copil si ve-derea binoculara (tridimensionala) nu sunt pe deplin dezvol-tate pana la varsta de 4 ani, iar imaginile de la televizor reprezinta doar o imagine bidimensionala, nefocalizata (alcatuita din puncte de lumnina), care limiteaza campul vizual la ecranul televizorului. Imaginile de la televizor sunt produse de o raza catodica ce declanseaza electroni la fosfor (substante fluorescente) pe ecranul televizorului. Parti-culele de fosfor stralucesc, iar aceasta lumina pulsata pro-dusa artificial se proiecteaza direct in ochii nostri si dincolo, afectand secretiile sistemului neuro-endocrin (Mander 1978). Imaginea efectiva produsa de punctele de lumina este difuza si nefocalizata si, astfel, ochii nostri si ai copiilor trebuie sa faca eforturi pentru a produce o imagine clara. Televizorul, la fel ca orice alt echipament electronic si ca liniile de tensiune, produce unde electromagnetice invizibile. In iunie anul trecut, o comisie convocata de Institutul Na-tional al Stiintelor de Sanatate a Mediului a decis ca sunt suficiente dovezi pentru a considera ca undele invizibile (denumite campuri electromagnetice sau EMF) ca fiind posi-bil cancerigene. Articolul recomanda copiilor sa stea la cel putin 4 metri de televizor si la 50 cm de ecranul calcula-torului (Gross 1999).

Sistemul nostru vizual, ”abilitatea de a cauta, analiza, concentra si identifica ceea ce apare in campul vi-zual” (Buzell 1998) este afectat de privitul la televizor. Aceste abilitati vizuale sunt, de asemenea, cele care trebuie sa fie dezvoltate pentru a putea citi eficient. Copiii care privesc la televizor, nu isi dilata pupilele, nu pre-zinta aproape nicio misare a ochilor (adica se hol-beaza la ecran) si nu prezinta miscarile normale sacadate ale ochilor (miscare rapida de la un punct la altul), care sunt esentiale pentru citit. Lipsa miscarii ochilor, atunci cand

privim la televizor, este o problema pentru ca lectura necesi-ta ca ochii sa se miste continuu de la stanga la dreapta pe pagina. Slabirea muschilor ochilor din cauza neutilizarii afecteaza negativ abilitatea si efortul necesar pentru lectura. De asemenea, abilitatea noastra de a ne concentra si a fi atenti depinde de acest sistem vizual. Dilatarea pupilelor, urmarirea imaginilor sunt parte din sistemul reticular de activare. SRA este poarta catre emisferele dreapta si stanga. Stabileste la ce suntem atenti si este responsabil pentru abili-tatea copilului de a se concentra si de a fi atent. SRA nu functioneaza corect cand copilul priveste la televizor. Un sistem al creierului reptilian slab integrat nu poate accesa in mod adecvat creierul superior.

De asemenea, schimbarea rapida a imaginilor de la tele-vizor, care apare la fiecare 5-6 secunde in multe programe si la 2-3 secunde in reclame, nu ii da creierului superior nici macar sansa sa proceseze imaginea. Se presupune ca dureaza intre 5-10 secunde pentru ca neocortexul sa se activeze in urma unui stimul (Scheidler 1994). Neocortexul este creierul nostru superior, dar are nevoie de o peri-oada de procesare mai mare pentru a se implica.

Lecturarea unei carti, plimbarea in natura sau o con-versatie cu o alta fiinta umana, unde o persoana isi rezerva timp pentru a analiza si gandi, sunt mult mai educationale decat privitul la televizor. Televizorul si jocurile pe calcula-tor inlocuiesc aceste experiente valoroase ale conversatiilor umane, povestilor, lecturii, jocurilor (folosirea de imagini interne create de copil si nu a imaginilor externe fixe copiate de la televizor) si explorarea naturii. Privitul la televizor reprezinta o activitate inutila fizic, fara scop si nefinalizata pentru copil. Spre deosebire de hranitul pana cand ne simtim satui si somnul pana nu ne mai simtim obositi, privitul la televizor nu are nici un scop inclus. Il face pe copil sa dore-asca mai mult si mai mult fara a fi vreodata multumit (Buzzell 1988).”

PAGINA 3

Ce te-a inspirat sa devii educatoare? Te-a inspirat vreun profesor? Spre deosebire de altii, inspiratia mea de a deveni educatoare nu a venit de la profesori sau educatori. De mica am fost inconjurata de copii, nepoti, vecini si imi amintesc cu drag cum ardeam de nerabdare sa am grija de ei. Parintii ii lasau cu mine timp indelungat chiar daca la vremea aceea eu

eram doar un copil. Imi facea o deosebita placere sa imi petrec timpul cu ei. Dupa absolvirea liceului, a urmat perioada in care incercam sa aleg facultatea si totoda-ta directia pe plan profesional. Voiam sa fac o alegere pe care sa nu o regret mai tarziu, motiv pentru care m-am hotarat dupa ce am fost convinsa ca pedagogia este drumul potrivit pentru mine. Un prieten mi-a spus: "alege ceva ce stii sa faci acum, mai bine decat ceilalti" si asa am facut. Aveam experienta cu copiii si o inima plina de dragoste pentru ei. Asadar, am absolvit Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei - specializarea Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar din cadrul Universitatatii Bucuresti, finalizata in Iunie 2012.

De ce iubesti sa lucrezi in educatie? Indiferent de felul in care ma simt intr-o dimineata, atunci cand copiii ajung la gradinita, cand le zam-besc si ii imbratisez, eu ma micsorez pentru ca ei sa devina importanti si astfel se creeaza o armonie. Dragostea pe care o port copiilor ma ajuta sa am rabdare cu ei, sa ii inteleg si sa le acord incredere, sa ii respect si sa le recunosc imensul potential pe care il au, oferindu-le ajutorul potrivit pentru a se adapta si a deveni indepedenti. Copiii ma incarca pozitiv si imi dau energia necesara pentru lucrul cu ei. Ca educator am o mare satisfactie cand ii vad pro-gresand, cand devin independenti si sunt fericiti.

Cum ai intrat in lumea Montessori? Inca din timpul facultatii, mi-au atras atentia particularitatile pedagogiei Montessori. Am ales sa studiez mai mult despre aceasta alternativa pedagogica, drept urmare am realizat lucrarea de licenta despre pedagogia Montessori. In vara anului 2012 m-am alaturat echipei Echilibria ca educator la grupa de varsta 1,5 - 3 ani. De atunci pana in prezent continui sa invat pentru a ma dezvolta pe plan profesional si pentru a oferi copiilor aju-torul potrivit in dezvoltarea lor. Am absolvit cursul pentru Educator Montessori, nivel de varsta 0 - 3 ani. Experi-enta acumulata pana acum este de patru ani si in mod sigur se vor adauga multi alti ani alaturi de cele mai mi-nunate fiinte, copiii.

Ce te-au invatat copiii? M-au invatat in primul rand sa ma relaxez si sa nu mai intervin atunci cand nu este absolut necesar. De-a lungul timpului i-am observat atent, am invatat despre ei si astfel am ajuns sa inteleg si sa vad manifestandu-se potentialul imens cu care au venit pe aceasta lume. M-au invatat sa am rabdare, sa renunt la prejudecati, nu doar in relatia cu ei, ci cu toata lumea.

Cristina Pirau, Educator Montessori 0-3 ani

RECOMANDAREA NOASTRA

Painea MamaPan

Tartinele servite de copiii nostri nu ar fi la fel de gustoase si sanatoase fara painea aceasta buna. In acest moment, apreciem ca este cea mai buna paine pe care o putem oferi copiilor nostri. Dorim sa va invitam si pe dumneavoastra sa aflati povestea MamaPan - Brutaria unde painea creste cu maia, fara drojdie. O paine autentica, coapta pe vatra, cu miez gustos si coaja crocanta. Retetele sunt create de mame singure, care fac painea cu aceeasi dragoste cu care isi cresc copiii. Puteti descoperi toate buna-tatile pe www.mamapan.ro .

PAGINA 4

LOCURI PE CARE LE-AM VIZITAT

Copiii grupelor Terra au participat la Spectacolul Clasic e Fantastic unde au ascultat povestea Copilariei lui Chopin pusa in scena de actorii Tetrului Odeon. Sco-larii au facut o noua excursie, de aceasta data au dorit sa descopere inventiile expuse la Muzeul National Tehnic Dimitrie Leonida. In cadrul muzeului copiii au observat machete si inventii din domeniul aviatiei si spatiului, din elec-tricitate, mecanica si magnetism, create de mari inventatori si realizatori de tehnologie din Romania si din intreaga lume.

De asemenea, in cadrul gradinitei ne-a vizitat trupa de teatru “MiniArtShow” care ne-a ilustrat 3 povesti din jurul lumii printr-un frumos teatru de umbre si marionete.

PSIHOLOGIA PENTRU PARINTI

PAGINA 5

Rezilienta – victoria asupra incercarilor dificile ale vietii Ne dorim tot ce e mai bun pentru copiii nostri, incercam sa le oferim cele mai bune conditii

pentru a se dezvolta intr-un mod optim. Cu toate acestea, se intampla ca in unele cazuri sa ne intrebam cum este posibil ca unii dintre ei, afectati poate intr-un mod mult prea dur de viata, reusesc sa devina oameni de succes si sa infloreasca, iar altii, mult mai norocosi nu izbutesc sa faca fata la fel de bine provocarilor pe care le intampina.

Se poate intampla ca unii dintre copiii greu incercati de soarta sa-si croiasca o viata adulta mai infloritoare, constransi de “antrenamentul” de pana atunci in care au fost nevoiti sa gaseasca abordari pozitive. Cei care nu au fost supusi unui astfel de “antrenament”, sau chiar au beneficiat de supraprotectie, pot iesi mai greu invingatori in lupta cu aceste incercari necunoscute lor.

Ce face diferenta intre aceste doua cazuri este rezilienta de care cei doi dispun. Acest termen se refera la acea capacitate de a trai si evolua intr-un fel acceptat de societatea din care faci parte in ciuda experientelor negative, care in general preconizeaza o dezvoltare minima si un rezultat nefavorabil. Altfel spus, o persoana care a trait o suferinta pastreaza in interiorul sau o parte dureroasa, iar in acelasi timp, o alta parte, mai bine protejata, care folosindu-se de aceasta energie a disperarii, cauta si strange tot ceea ce poate oferi putina fericire si sens vietii.

Nu putem vorbi despre rezilienta in momentul traumei, ci mult mai tarziu, dupa ce persoana a avut timp sa mai scrie capitole in povestea sa, iar atunci cand priveste in urma sa poata spune ca, intr-adevar a invins. Rezilienta nu este o abilitate pe care o avem sau nu, ea se construieste in mod continuu la intalnirea dintre biologie, social si afectiv. O mare parte a factorilor rezilientei pot fi regasiti in copilaria precoce. Asa cum deja stim ca sustine teoria atasamentului, copilul se simte securizat in bratele materne ale unei mame disponibile, iar acest lucru va constitui o baza de siguranta pentru viitorul celui mic.

Este dovedit ca interactiunile pozitive din copilaria timpurie ii ajuta pe copii sa stabileasca legaturi vesele si securizante, fapt ce conduce la o mai buna recuperare dupa un eveniment traumatizant. Ceea ce face diferenta intre copilul care se supune unei experiente grele si ramane afectat de ea si un altul care lupta in incercarea de a o depasi, este afectivitatea de care fiecare dintre ei dispune in mediul apropiat. De fapt, oamenii pe care ii avem in jur si ceea ce ei ne ofera, constituie cea mai mare parte a factorilor rezilientei. Aceste resurse pot constitui adevarate maini intinse in momentul in care copilul are cea mai mare nevoie de ajutor pentru a se dezvolta armonios.

Pentru a putea fi transformata aceasta durere este nevoie ca aceste emotii sa poata fi exprimate. Pentru a-si tricota rezilienta, copilul are nevoie sa-si poata arata rana, sa o puna in scena, sa poata face din ea o poveste in care el este eroul.

Continuare la pagina 6...

PAGINA 6

Un alt factor important in crearea rezilientei il constituie puterea pe care o acordam privirii celor din jurul nostru (modului in care consideram ca suntem perceputi de catre ceilalti). In felul acesta un zambet sau putina atentie oferita de cineva poate insemna o adevarata resursa fiind interpretat ca un gest oferit pentru ca suntem buni, pentru ca meritam. Multi dintre copiii institutionalizati marturisesc ca o intalnire cu o anumita persoana le-a schimbat destinul. Partenerii de viata, educatorii si colegii de munca fac parte din categoria persoanelor “salvatoare”. Sa poti povesti cuiva experienta ta, iar acel cineva sa te asculte si sa-i pese cu adevarat ce spui transforma emotia. In acel moment copilul devine iubit pentru ceea ce este el, autentic si total. In acest fel se construieste un fel de istorie comuna, chiar daca celalalt nu a participat la cele povestite si in felul acesta se incepe o relatie intima vindecatoare. Vindecarea vine din faptul ca povestirea evenimentului transforma emotia si astfel nefericirea capata sens si devine suportabila (unul din principiile psihoterapiei).

Majoritatea copiilor rezilienti, care au reusit sa castige luptele cu dificultatile experimentate, s-au ajutat in acest proces de puterea de reincalzire a reveriei, a fantasmei. In acest fel, copilul viseaza ca atunci cand el va creste totul va fi diferit si cu mult mai bine, cum se va razbuna pe cei care i-au ranit parintii etc. Aceasta lume fantasmatica il ajuta sa se protejeze de realitatea lumii inconjuratoare si se refugiaza intr-un fel de rai afectiv. Este un mecanism de care Freud credea ca nu avem nevoie, intrucat omul fericit nu are nevoie de vise si ca realul este suficient pentru o viata satisfacatoare. Este vorba de o fuga din viata reala, pe care nu o incurajam celor mici, insa in momentul in care realul este extrem de dureros si imposibil de acceptat, este nevoie sa te protejezi, si astfel, cei care vor indrazni sa viseze se vor salva.

Rezilienta nu inseamna sa nu fii vulnerabil pentru ca si copiii rezilienti sufera, sunt sensibili si vor pastra urma a ceea ce au trait, oferindu-i insa un sens pozitiv pentru ei insisi (“eu sunt cel care a supravietuit in abandonului mamei mele”) si in acelasi timp vor gasi o modalitate acceptata social de vindecare a ranii (vor gasi un job in care poate ajuta copiii institionalizati sau spijini mamele care nu-si pot creste copiii singure). In felul acesta rezilienta inseamna mai mult decat a rezista respectivei experiente, inseamna a scoate ce este mai bun din ea, atat pentru cel care a suferit, cat si pentru cei din jur. Rezilienta este mai mult decat a rezista si se refera la a invata cum sa traiesti, si din pacate acest lucru are un pret destul de mare. Este nevoie de suferinta si transformare pentru a ajunge sa invingi. Persoana rezilienta poate fi asociata cu perla de scoica. Ambele au in comun faptul ca ceva valoros a aparut in urma unei agresiuni, a unei dureri, a unei suferinte. Pentru a se apara, scoica secreta sideful rotunjit, iar in urma acestei reactii defensive apare perla pretioasa.

Din moment ce nici unul dintre noi nu poate ignora suferinta, cu totii suntem rezilienti. Deoarece ea nu poate fi gasita doar in interiorul persoanei sau in mediul din jurul ei, ci intre cele doua, imbina continuu viitorul intim cu viitorul social. In felul acesta nu exista o reteta pentru a o dezvolta, pentru ca nu stim pentru ce sa ne pregatim, ea aparand doar intr-un anumit context. Ce putem face este sa nu incercam sa-i protejam pe copiii nostri de viata, izolandu-i intr-un clopot de sticla, ci sa-i pregatim pentru ea, sa le oferim o buna baza imediat ce vin pe lume, sa le oferim posibilitatea de a se exprima, de a-si povesti trairile, de a fi intelesi, de a crea retele sociale cat mai bogate, sa-i ajutam sa-si cultive o buna imagine de sine, si nu in ultimul rand, sa-i incurajam sa-si depaseasca provocarile actionand. Articol scris de Popa Denisa,

Psihoterapeut Gestalt

Ce se intampla dincolo de usa clasei zi de zi? Poate fi o intrebare curioasa, dar in acelasi timp foarte normala. De dimineata se aude zumzetul copiilor, fiecare dornic sa-i povesteasca prietenului ce noi achi-zitii de stikees a facut cu o seara inainte sau cerc de admiratoare in jurul unei fetite care nerabdatoare isi etaleaza fustita cu floricele, altii care deja intreaba ce meniu avem la pranz si daca vom iesi in curte. E viata! Viata care se traieste si se im-partaseste, simpla pot spune pentru ca bucuriile lor se nasc din lucruri simple iar aceasta simplitate dezvalu-ie si pune in evidenta frumusetea fiintei pe care o con-struiesc zi dupa zi. Inca nu prea bine trezita din somn, o fetita se uita lung spre fereastra clasei, sta nemiscata si pare absorbita de ganduri. Ma apropii de ea si o intreb cu un zambet si pe un ton voios: Cum te simti astazi? Esti bine? - Da! raspunse ea pe un ton hotarat. Cu ce doresti sa-ti incepi ziua? o intreb pe acelasi ton voios sperand ca i-am pus intrebarea cea mai potrivita. - Nu stiu!! raspunde ea. O invit sa se mai gandeasca si apoi sa aleaga. Primesc din nou acelasi raspuns, nu stie ce sa aleaga. Am simtit ca are nevoie de un mic ajutor si imediat am incercat altceva: Draga mea, vino sa-ti arat ceva nou. Daca ai stii ce lucru interesant am sa-ti arat: am niste perle aurii foarte pretioase, ce zici? Ma urmarea cu privirea in timp ce vorbeam si cu un salt usor porni cu mine spre raftul unde se afla materialul. I-am oferit prezentarea „Introducerea in sistemul zecimal” primul material in care se afla reprezentat vizual unitatea, zecea, suta si mia. Am urmat toti pasii lectiei si la sfarsit o intreb: Ti-a placut? - Da, mi-a placut!, isi aple-ca capul pe bratul meu si zambind spuse: Vera, te iu-besc! Ma indepartez de ea, insa observ stralucirea din ochisorii ei cand reia exercitiul. Observ un baietel simpatic foc caruia la schi-tarea unui mic zambet i se adancesc gropitele in obraz, il vad cum isi intinde bratele peste o masuta, cautand cu privirea un material. Ma observa si imediat ii spun: Am foarte multe flori de aranjat in vaza, vrei sa le aranjezi tu? Da!!...imi raspunse atat din voce cat si din cap. Uite, aici este cosul cu tot ce avem nevoie, vino sa-ti arat. Am asezat toate materialele necesare pe masa,

am urmat toti pasii de la pregatirea florilor pana la asezarea lor in vaza. M-a urmarit foarte atent si dupa ce am asezat vaza pe un raft i-am spus ca poate conti-nua el. A pregatit trei vaze cu flori la fiecare urmand pasii, apoi le-a asezat prin clasa acolo unde considera ca e potrivit. I-am apreciat munca spunandu-i: Ma bucur foarte tare ca ai facut o munca minunata!...hai sa-ti arat cum se strange materialul....nici nu terminasem bine propozitia ca a si venit raspunsul lui: Nuuuu!!!trebuie sa mai fac o vaza pentru Ica, pentru Vio si pentru Maia...dupa aceea il strangem! Bine, atunci continua si-ti arat mai tarziu, i-am raspuns. A continuat cu toate ca atunci cand umplea vaza cu ajutorul palniei, precizia turnarii apei nu era cea corecta si apa s-a prelins pana pe podea. A sters si si-a continuat munca pana la final. Veni si momentul sa-i arat cum se strange materialul, si in timp ce-i aratam cum se pun obiectele in cos, imi spune: Vera, stii ceva? O data o sa umplem clasa asta cu flori ca sa fie frumoasa, da? - Da, i-am raspuns zambind, asa vom face! S-a intors multumit spre masa unde dorea sa-si ia gustarea.

In fiecare zi avem parte de astfel de experiente mi-nunate cu copiii. Ii vedem cum se construiesc, cum zi dupa zi isi consolideaza baza de plecare in viata. Clasa este o comunitate minunata ce functioneaza dupa ace-leasi reguli ca o microsocietate. Si in final vin cu un citat ce-i apartine lui Fran-cesco Orestano:”Copilaria este suvoiul de apa care izvoraste limpede si curat din adancurile fiintei si la care omenirea alearga fara incetare sa-si potoleasca setea ide-alurilor sale de dragoste, de bunatate, de frumusete, de per-fectiune”.

O zi la Grupa Terra

PAGINA 7

O ZI IN CLASA

Cu drag, Vera Andrei

In urmatoarele Newslettere Echilibria vor urma noi povestiri pentru celelalte clase din scoala si gradinita noastra.

PAGINA 8

Invatarea unei limbi straine

ARIA EXTINSA A ACTIVITATILOR DIN CLASA

“Dezvoltarea reprezinta o serie de renasteri” - Mintea Absorbanta, Maria Montessori

Sunt o multime de motive pentru care invatarea unei limbi straine este foarte importanta in cresterea si devenirea copilului. De la cea mai frageda varsta, cand este sub imperiul “mintii absor-bante”, copilul este capabil sa isi insuseasca o noua limba. O noua limba inseamna o serie de planuri noi pe care se dezvolta copilul. Cu cat copiii invata mai multe lucruri intr-o limba straina, cu atat isi invata mai bine propria lor limba. Copiii folosesc ceea ce invata intr-o limba pentru a consolida con-cepte si termeni in cealalta limba. Isi cimenteaza castigurile din limba lor nativa prin potrivirea lor in aventura care este invatarea unei noi limbi.

"Mintea absorbanta este cu adevarat un minunat cadou pentru omenire! Prin simpla “traire” si fara niciun efort constient, copilul absoarbe din mediul inconjurator chiar si limbajul, o realizare culturala complexa. Daca aceasta forma mentala esentiala ar exista si la adulti, cat de usor am putea invata atunci!” The Formation of Man, Maria Montessori

Copiii se nasc fara caracteristici predefinite, dar la sfarsitul primului plan de dezvoltare, copiii vorbesc si se misca in functie de obiceiurile culturale in care au crescut. Mintea absorbanta dureaza de la 0 la 6 ani, ia totul din me-diul sau si conduce la crearea personalitatii copilului. Este de o enorma putere creatoare, absoarbe totul: emotii, at-mosfera, sentimente de siguranta, limbaj. Orice informatie absoarbe mintea copilului, ramane fixata pentru totdeauna si ceea ce s-a absorbit, nu poate fi eradicat. De aceea este foarte important ca educarea copilului intr-o alta limba decat cea nativa sa se inceapa din frageda pruncie. Sunt multe motive pentru care invatarea unei limbi straine este foarte importan-ta:

Dezvoltarea creierului. Centrii de limbaj din creier se dezvolta, de fapt, ca urmare a invatarii unei limbi cu succes. Cu cat invata mai bine, cu atat mai mult acele zone vitale din creier se dez-volta.

Prevenirea dementei. Bilingvismul intarzie boala Alzheimer in cazul persoanele susceptibile, cu pana la cinci ani.

Copilul “aude” mai bine limba. Sa fii bilingv poate conduce la imbunatatirea abilitatilor de ascultare, din moment ce creierul trebuie sa lucreze mai mult pentru a distinge diferitele tipuri de sunete din doua sau mai multe limbi.

Imbunatatirea capacitatii de memorare. Copiii educati intr-un mediu bilingv au o memorie de lucru mai durabila decat cei educati doar intr-o singura limba. Acest lucru inseamna ca sunt mai buni la calcule mentale, citit si multe alte abilitati vitale.

Mai buni la multi-tasking. Persoanele bilingve pot trece mai repede de la o sarcina la alta. Acestea manifesta o mai mare flexibilitate cognitiva si le este mai usor sa se adapteze la circum-stante neasteptate

Continuare la pagina 9...

PAGINA 9

Cresterea atentiei. Bilingvii au un control mai bun al atentiei si reusesc sa limiteze mai bine ele-mentele de distragerea a atentiei.

Dubleaza activarea. Dezvoltarile cognitive, cum ar fi atentia imbunatatita si o mai buna abilitate multi-tasking, se pot produce deoarece oamenii bilingvi au ambele limbi activate in acelasi timp si trebuie sa monitorizeze in continuu care este cea potrivita.

Imbunatatirea limbii native. Din moment ce o a doua limba ne atrage atentia privind regulile abstracte si structura limbii, acest lucru poate imbunatati limba nativa. Asa cum afirma Geoffrey Willams: „Niciodata nu poti intelege o limba pana ce nu intelegi cel putin doua.”

Largirea orizontului in ceea ce priveste lumea. A calatori este o experienta ce ofera nu doar noi colturi de lume si noi monumente de vizitat, ci si noi perspective si stari ale mintii. Dar cala-torind in strainatate si vorbind limba locala, inseamna ca deja faci mai mult decat doar sa calatoresti - nu esti total strain de acea cultura noua, prin simplul fapt ca ii vorbesti limba.

Acces la informatie. Intr-o lume in care limba engleza este prezenta peste tot, a devenit imperios necesar sa o cunoastem, ca sa putem avansa, sa putem explora, sa putem cunoaste.

Construirea si pastrarea unor conexiuni culturale. Unii dintre noi poate au rude care vorbesc doar limba lor materna, diferita de a noastra; sa putem comunica cu acestia in propria lor limba inseamna sa construim un pod nu numai catre persoana respectiva, ci si catre istorie si mos-tenirea noastra culturala. Mentinerea unor astfel de relatii tin vii atat amintirile, cat si povestile si traditiile.

Dezvoltarea unui vocabular mai bogat in limba materna. De cele mai multe ori ne folosim propria limba fara sa ne gandim la reguli gramaticale si constructii ale frazei. Acest lucru este per-fect natural, insa experienta invatarii unei noi limbi ne poate aduce o mai mare si mai buna in-telegere a propriei noastre gramatici, chiar si folosirea ei intr-un mod mai corect. Cunoasterea func-tionarii unei alte limbi ne incurajeaza sa ne examinam mecanismele propriei limbi intr-un mod pozitiv. Comparand cele doua limbi, vom invata mai mult decat daca am fi monolingvi.

Abilitati mai bune si mai avansate de citire. Un studiu facut de Universitatea York din Canada sugereaza ca acei copii care sunt bilingvi au un avantaj in a invata sa citeasca, un start mai bun datori-ta capacitatii de a aplica experienta invatarii a doua limbi, ceea ce le dezvolta atentia, le imbuna-tateste vocabularul si le usureaza procesul de invatare in sine.

O incredere in sine mai mare. Copiii descopera mereu lucruri noi, insa invatarea unei limbi straine este o experienta unica in sine, la orice varsta. Pentru copii, sentimentul de implinire care apare odata cu primii pasi facuti spre invatarea unei noi limbi ii va conduce spre pasiunea pentru carte si munca in general. Si pentru ca invatarea unei limbi straine este ceva intuitiv si natural pentru copii, usurinta cu care ei invata, precum si placerea de a invata, le va mari increderea in sine precum si dorinta de a descoperi lucruri noi.

“Daca ii vorbesti unui om intr-o limba pe care o intelege, totul se va duce in creier; daca ii vorbesti in limba lui materna, totul se duce in sufletul sau.” - Nelson Mandela

Activitati de Arta si Muzica Gr. Terra EME1

(click AICI)

Activitati de Arta si Muzica Gr. Terra EME2

(click AICI)

PAGINA 10

A lectura este o abilitate de viata si este important ca parintii sa contribuie la incurajarea obiceiurilor de lectura ale copiilor, de a le oferi ocazii sa se poata bucura de citit. Prin moduri destul de simple si distractive copiii incep sa prinda drag de lectura, reusind astfel sa gaseasca placere de a citi inca de la o varsta frageda. Nu este niciodata prea devreme pentru ca parintii sa citeasca copiilor, iar cititul poate fi introdus in rutina de zi cu zi, devenind astfel un obicei la fel ca imbracatul ori spalatul dintilor. Este de asemenea, un prilej de interactiune si consolidare a relatiei, atunci cand parintele si copilul au acest timp special impreuna.

Cum insuflam copiilor bucuria de a citi carti? Cititi-i copilului inca de varsta foarte mica si nu doar inainte de culcare.

Atunci cand cititi, folositi tonul si inflexiunile vocii pentru a mentinea atentia copilului punand accent pe anumite descrieri. Intrati cat mai mult in pielea personajului pentru a-l fascina pe cel mic si a-i mentine concentrarea. Copilul mai mare va dori sa puna intrebari, sa contribuie cu noi idei in poveste si chiar daca va va intrerupe incurajati-l sa faca acest lucru deoarece asa va da frau liber imaginatiei. Desi poate fi o activitate creativa si distractiva, atunci cand cititi copilului se pun si bazele culturii lui generale si astfel realizeaza ca aceste obiecte minunate, numite carti, pot deschide ferestre catre lumi incantatoare.

Vizitati impreuna librarii, il puteti lasa sa-si aleaga singur cartile, sa le poata rasfoi si sa isi aleaga urmatoarea carte pe care sa o cititi impreuna. Este important sa il lasati sa fie implicat in acest proces, astfel va fi mai atras de citirea cartilor achizitionate de el.

Atunci cand incepe sa citeasca singur, este bine sa nu constrangeti copilul sa citeasca. Scopul dvs nu este sa il faceti sa citeasca cuvinte, ci sa incurajati pasiunea pentru carti, atat pentru cele care contin imagini, cat si pentru cele ce contin doar text.

Este recomandat sa continuati sa-i cititi copilului chiar si dupa ce el poate citi singur. Cititi impreuna, atat timp cat el va permite acest lucru si se bucura de timpul petrecut impreuna. Multi parinti observa ca desi poate citi singur, copilul isi pierde totusi interesul pentru citit. Intr-adevar, copiii pot trece prin aceasta etapa insa cu ajutorul adultilor o pot depasi. Copilul poate citit doar carti cu text simplu, insa imaginatia lui tanjeste dupa personaje si intamplari deosebite. Insa aceste carti cu texte complexe sunt dificil de citit deoarece au multe cuvinte pe care nu le cunoaste iar actiunea povestii devine greu de urmarit. De aceea inca are nevoie de parintii lui, pentru a-i citi si a-l pastra fascinat de secretele cartilor si motivat sa lectureze, parintele fiind acolo daca cel mic are nevoie de explicatii.

MONTESSORI ACASA

“COPIII DEVIN CITITORI IN BRATELE PARINTILOR .”

Continuare la pagina 11...

Incurajati-l sa citeasca cu voce tare, astfel se poate concentra mai usor la ceea ce citeste si nu apare plictiseala. Cititul devine mai cursiv, copilul fiind atent la pronuntia cuvintelor si astfel isi imbunatateste intonatia, citind cu inflexiuni si avand un simt al semnelor de punctuatie (exclamare, intrebari, dialog). Cititul cu voce tare este un exercitiu de crestere a increderii in sine, deoarece auzindu-se, copilul se obisnuieste cu vocea sa, va ajunge chiar sa si-o indrageasca si astfel va avea mai multa incredere in sine cand va comunica cu ceilalti sau in fata unui grup.

Fiti un model pentru copilul dvs. citind cartile preferate. Daca nu isi vede parintii citind, de ce ar face-o el? Astfel puteti incepe conversatii despre ce anume citeste fiecare, pregatiti seri de citit in familie, cand un parinte citeste tuturor. Atunci cand copilul este destul de mare poate prelua si el rolul de povestitor.

Limitati tehnologia in timpul petrecut acasa. Este destul de greu ca o carte sa concureze cu televizorul sau computerul. Daca va avea de ales, copilul va inclina spre a alege desenele animate sau jocul pe calculator, iar in timp isi va dezvolta alte obiceiuri de relaxare, cititul ajungand sa fie un lucru pe care doar altii il fac.

Cateva lucruri pe care le puteti face pentru a insufla bucuria pentru citit:

Creati un loc special amenajat pentru lectura. Poate fi un cort improvizat sau un baldachin, frumos colorat si luminat, cu perne moi, avand cartile preferate la indemana.

Aranjati cartile preferate pe un raft astfel incat copertile sa fie la vedere. Copiii vor fi mult mai atrasi de carti si vor alege cu usurinta ceea ce doresc sa citeasca.

Revistele pentru copii cu benzi desenate trezesc un interes mare pentru citit, datorita textului usor de parcurs, a actiunii si a ilustratiilor dinamice.

Lasati copilul sa descopere fascinanta lume a bibliotecilor, sa caute printre cartile de pe raft si sa le imprumute.

Puteti ajuta copiii sa organizeze seri de lectura impreuna cu prietenii lor, creand un cadru mai restrans pentru a citi rand pe rand, iar la finalul capitolului sau al cartii, copiii pot face obiecte de lucru manual cu tematica povestii sau pot recrea coperta cartii, lucrand chiar ei la un poster-colaj.

Aici puteti gasi o lista cu titluri de carti recomandate.

PAGINA 11

PAGINA 12

DIN TEORIA MONTESSORI

JURNAL DE SCOALA

Curricula scolii Montessori

Acest nivel de varsta este perioada marilor idei si a viziunilor marete. Este o varsta a inspiratiei si a idealurilor inalte, a orizonturilor cat mai largi. Noi folosim prilejul acestor perioade vaste in evolutia lor pentru a le trezi in-teresul pentru istorie si stiinta.

Studiem rasa umana de-a lungul erelor, cum a trait si cum a gandit. Aflam informatii despre omul preistoric, apoi despre egipteni, greci si Evul Mediu. Studiem lumea de azi, cu toate oportunitatile sale pentru a servi planetei si dreptatii sociale. Marcam cu bucurie momentul nostru in istorie, in care putem trai, gandi, actiona si putem invinge. Observam ca in istorie intotdeauna au existat perioade tragice, insa viata a iesit invingatoare mereu. Analizam oamenii din intreaga lume si de-a lungul istoriei, observand cum aceleasi nevoi umane de baza sunt implinite in diferite moduri, in diferite perioade si locuri pe glob. Realizam unitatea rasei umane si incepem sa risipim iluzia ca ar exista intr-adevar o separare.

Analizam limbajul si numerele si incercam sa ne imaginam viata inainte de aceste miracole. Re-alizam si ramanem impresionati. Observam diferitele feluri de cuvinte: nume de lucruri, de actiuni si de trasaturi. Ascultam limbajul si ii observam sabloanele.

Facem cunostinta cu magia numerelor si ne jucam cu ele. Acestea ne dezvaluie o disciplina pe care o respectam cu bucurie. Respectarea regulilor numerelor ne recompenseaza cu intrarea in dome-niul lor, o lume fascinanta si nesfarsita. Astfel devenim exploratori curajosi.

Ne minunam apoi de relatia dintre electronii ce se deplaseaza in viteza in jurul nucleului unui atom si ramanem uimiti de planetele ce se rotesc in jurul soarelui.

Apoi cu inima plina de bucurie realizam lucrari artistice sau cream poeme pe foaie. Dansam si jucam teatru sau recitam din toata inima. Ne implicam serios si ne construim relatiile. Poate dura ani de zile. Insa toate acestea sunt foarte necunoscute si obositoare la inceput. Copiii noi sunt atat de firavi si de mici, iar clasa de scoala este atat de dinamica si viguroasa. „Orice este vechi redevine nou.” Toate vechile materiale de la clasa gradinita sunt folosite acum in feluri diferite si la un cu totul alt nivel. De-punem efort si ne depasim limitele pentru a face lucruri care pareau imposibile inainte. Suntem deter-minati sa ne perfectionam prin munca noastra. Fiecare copil este determinat sa depuna eforturi pe dru-mul spre reusita. Este un lucru plin de entuziasm, insa cateodata pare infricosator si obositor, dar in scurt timp insa, vor aparea si roadele.

PAGINA 13

ORIENTARE PENTRU PARINTI

Geografie Scolarii au inceput sa studieze rolul raurilor printr-un experiment interesant. Am construit o macheta a unui rau, apoi am acoperit-o cu pietre, bucati de lemne si nisip. Am turnat apa si elevii au putut observa cum actioneaza apa: erodeaza pietrele si solul, sapa vai, transporta pamant, lemne si pietre. In lectiile urmatoare copiii au descoperit ca raurile sunt foarte importante pentru intreaga planeta: plantele, copacii, animalele, pestii, oamenii au nevoie de apa din rauri. Am facut conexiuni cu istoria si am accentuat faptul ca de-a lungul timpului oamenii si-au asezat locuintele, satele si ora-sele langa rauri.

Elevii, impartiti in doua grupe, au avut o provocare: o grupa sa faca un proiect cu cel mai lung fluviu din lume, iar cealalta grupa cu cel mai lung fluviu din Europa. Au fost foarte motivati sa cerceteze si sa caute informatii in carti, pe internet si sa noteze pe o plansa mare ceea ce au aflat. Dupa aceea, au prezentat proiectele lor clasei.

Istorie

Prin lectiile de istorie dorim sa prezentam scolarilor oame-nii din trecut, oameni ca si noi, cu aceleasi nevoi, care au realizat ceva important in trecut. In felul acesta se naste in copii un senti-ment de recunostinta pentru oamenii ce au trait inaintea noastra, dar si un sentiment de responsabilitate: „Eu ce pot face pentru a influ-enta lumea?” Elevilor din primul an li s-a prezentat ”Cea de-a doua linie a Omului”, plansa ce reprezinta dezvoltarea omului intre Epoca de Piatra si Epoca de Fier. Impreuna, am descoperit modul in care omul si-a satisfacut nevoile fundamentale si cum s-a adaptat unui mediu aflat intr-o continua schimbare.

PAGINA 14

Copiii au ascultat povestea adevarata a unui vestit medic

neurochirurg, Ben Carson. In anii copilariei a fost un moment de

cotitura, care i-a schimbat viata. Intr-una din zile, mama lui a stat

de vorba in mod serios cu Ben si cu fratele lui. Vestile pe care le

primea de la scoala nu erau tocmai bune. In fiecare zi copiii doar

se jucau si se uitau la desene animate. La scoala nu aveau placere sa

invete si sa studieze. Astfel, mama a decis ca cei doi frati sa citeasca

in fiecare saptamana cate doua carti, iar la sfarsit de saptamana sa

le povesteasca. La televizor aveau voie doar doua ore in week-end,

la emisiuni documentare. Chiar daca Ben si fratele lui au protestat,

decizia a fost luata. Cei doi au inceput sa citeasca carti despre ani-

male, plante, roci si minerale. In scurt timp au prins gustul pentru

lectura citind orice carte pe care o gaseau. Ben isi aminteste cu

placere de momentul acesta care i-a schimbat firul vietii. El spune

ca avea toate sansele sa-si iroseasca viata. Mama lui a fost cea care l

-a influentat in bine. El, l-a randul sau, a salvat mii de copii, prin

operatiile chirurgicale pe care le-a facut de-a lungul vietii.

In urma acestei istorii motivationale, scolarii au realizat o

linie a timpului (aproximativ 10 m lungime): medicina in trecut,

medicina in prezent si medicina in viitor. Ei au spus ca doresc

foarte mult sa ajute la progresul stiintei. Ceea ce au realizat, puteti

observa pe holul de la intrarea in clasa.

Arte

Elevii au invatat noi tehnici de lucru si astfel invata sa iubeasca arta si frumosul. Au modelat

lut, au impletit bratari si au descoperit ca pot face arta cu patrate desenate intr-o anumita ordine si

pozitie (Op-art).

Biologie.

Pe langa proiectele care sunt in desfasurare legate de viata animalelor si nevoile plantelor, sco-

larilor li s-a prezentat un material care ii ajuta sa inteleaga primele notiuni legate de clasificarea reg-

nului animal. Copiii aleg o poza cu un animal, apoi au niste carduri pe care scrie, de exemplu: “Unde

traieste?” iar ei aleg raspunsul potrivit: in apa, pe uscat, in aer.

PAGINA 15

Limbaj

O parte din copii a inceput sa studieze - ”Analiza

propozitiilor”. Aceasta este o activitate care ajuta elevii sa inteleaga

ce citesc si ii ajuta sa aranjeze corect cuvintele in propozitie. De

asemenea, analiza propozitiilor ajuta la dezvoltarea abilitatilor de

scriere. Copiii realizeaza ca intre cuvinte sunt anumite relatii, in

asa fel incat limba vorbita sau scrisa sa aiba sens. Ei incep cu

propozitii simple si treptat vor trece la propozitii complexe.

La Muzica elevii au facut compozitie muzicala. Am

citit o poezie - „Fulgul de nea” si am ales un ritm potrivit pentru

aceasta poezie. Pe rand, copiii au incercat sa caute note potrivite

pentru fiecare vers. Atunci cand le placea ce au cantat, asezau

notele pe portativ. Am lucrat cu doua grupe ce au avut aceeasi

poezie, dar fiecare grupa a compus insa o alta melodie. La un cerc

cu toti scolarii din clasa, cele doua grupe au cantat melodiile com-

puse, provocand mare bucurie ascultatorilor.

La matematica scolarii lucreaza in mod constant. Fiecare copil are ritmul lui de lucru si de intelegere. Atfel unii dintre copii au lucrat la socotitoarea mica, altii la socotitoarea mare, la socoti-toarea aurie si panoul cu inmultiri. Alti elevi exploreaza notiuni de multiplii, multiplii comuni, cel mai mare divizor comun; fractii - echivalenta, adunari si scaderi.

Cu banii obtinuti la Targul de Craciun, scolarii au dorit sa cumpere un animal pentru clasa. Dupa foarte multe discutii, clasa a votat ca trei copii sa mearga cu invatatorul la un Petshop. Acolo, dupa o analiza serioasa, impreuna cu specialistul de la mag-azin, am decis sa cumparam un hamster. Acesta produce o mare bucurie copiilor, dar aduce si o noua responsabilitate.

Pentru ca au mai ramas bani, impreuna am decis sa cumparam si cateva carti. Cativa copii s-au oferit sa mearga cu un adult de la clasa la o librarie. Impreuna am ales carti care ii vor ajuta in aprofundarea lectiilor pe care le primesc la clasa.

Tone bars - „barele muzicale”

PAGINA 16

CEL MAI CAUTAT MATERIAL

Descrierea materialului:

Acesta este un material foarte sensibil cu care scolarii lucrea-za cu mare grija. Sunt 25 de bare muzicale, fiecare avand un sunet. Acestea stau pe o tabla divizata in sectiuni albe si negre, asemenea claviaturii unui pian si formeaza doua octave care incep cu nota DO. Daca la clopotei copiii folosesc ciocanele din lemn, la barele muzi-cale folosim ciocanele din cauciuc. Sunetul nu este asa de lung ca la clopotei, deci nu este nevoie de amortizor pentru a opri sunetul.

Elevii au fost foarte incantati de acest material nou. Inca de cand a fost introdus in clasa, s-au aratat foarte entuziasmati. Fiecare copil a primit o prima prezentare la acest material, apoi in zilele ce-au urmat scolarii au cantat, au compus si au explorat sunetele placute ale barelor muzicale.

Copiii pot canta oricand doresc. Sunt nenumarate prezentari prin care scolarii descopera minunata lume a muzicii: game ma-jore, game pentatonice, diez, bemol, notele din cheia SOL, notele din cheia FA, etc. Pot canta diferite cantece, pot compune altele, pot canta chiar si doi elevi in acelasi timp. As spune, fara riscul de a gresi ca este un material inepuizabil. Muzica este buna oricand si in orice situatie: cand esti trist, cand esti bucuros, cand vrei sa te relaxezi, etc. Este bine stiut faptul ca muzica dezvolta foarte mult intelectul copiilor si activeaza conexiunile intre cele doua emisfere ale creierului.

Am sarbatorit 100 Zile de Scoala

Pe 19 februarie am avut serbarea ”100 de zile de Scoala”. Scolarii au fost foarte entuziasmati de momentul acesta. Inca de dimineata se simtea in aer o atmosfera de sarbatoare. Scolarii din primul an si-au adus colectiile lor: globuri, pietre, lanterne, foto-grafii si capace de sticla. Au fost foarte incantati sa-si prezinte co-lectiile colegilor, dar si copiilor de la grupa Terra, care ne-au vizitat cu aceasta ocazie.

Elevii din anul al II-lea au pregatit mai multe surprize pentru colegii lor: atelier de modelaj, atelier de impletituri, atelier de desen, atelier de compus poezii si atelier origami. La finalul zilei, elevii au servit mult asteptatul tort delicios.

Flautele au prins viata

PAGINA 17

In ianuarie am inceput cu copiii exercitiile pregatitoare pentru invatarea cantului la blockflöte pentatonic, instru-ment muzical de suflat, adecvat copiilor cu varsta cuprinsa intre 6 si 9 ani. In acest an scolar, vom studia vocal cantece despre ano-timpuri si despre animale si instrumental, cantece simple, pentru ascultarea sunetelor si pentru asezarea degetelor la blockflöte.

Pana acum am lucrat cu copiii exercitii de cunoastere a limitelor corpului, exercitii de lateralitate (folosirea cu usurinta a partii drepte si stangi a corpului), exercitii de degetele pentru dezvoltarea motricitatii fine a mainilor, exercitii de urmarire pentru a se obisnui cu imitarea miscarilor, ritmuri, exercitii de asezare a degetelor pentru cantul la blockflote si exercitii de consolidare a grupului.

La inceput, copiii au exersat cu o bucata de lemn bine slefuit, avand dimensiunile instrumentului muzical. Au avut mare grija de bucata lor de lemn care, potrivit povestii, intr-o zi avea sa devina un adevarat blockflöte.

In februarie, copiii au primit cu mare incantare instru-mentele muzicale. In perioada urmatoare, vom invata cantece cu unul sau doua sunete, cu atentie pentru asezarea corecta a cate unui deget.

Tabara de Schi

Am facut iarna mai frumoasa si ne-am bucurat de zapada din plin, in Tabara de Schi din Poiana Brasov. Copiii au avut parte de un program intens de schi dar si de distractie din plin, tran-sformand partia intr-un imens derdelus.

Invatator Waldorf, Cristina Hobjila

PAGINA 18

EVENIMENTE VIITOARE SI ANUNTURI

Vacanta de Primavara EME e inchisa

Intalnire dedicata tuturor parintilor scolii

Reinscrieri si clarificari pentru anul 2016-2017

Miercuri, 9 Martie 2016

Ora 18:00-19:30, Sediul EME2, Stefan cel Mare 35, Pipera

PAGINA 19

Educatoarea: “Vrei sa lucrezi cu Barele Rosii sau cu Tablitele Termice?” Horatiu P.(4,5 ani): “Cu tablitele puternice.” Educatoarea: “Ce animal este acesta?” aratand caprioara. Charlie B.(3,6 ani): “Bambi!”

Educatoarea: “Te rog sa iti amintesti sa te intorci de la scoala dupa pranz!” Diana T.(6,2 ani): “Promit! Imi notez in gand.”

“Eu iau cate o rondela de orez pe rand. Vreau sa ma bucur mai mult de gustare.” Nadia D.(5,4 ani)

Stefan I.(5 ani): “Stii pentru ce e scutul asta? Cand vine o fata si vrea sa ma casatoresc cu ea, sa zic nu, sa ma apar!”

Thea I.(5,3 ani): “Natalia, tu faci gunoiul guguloi gramada si mi-l dai mie!?”

Natasa A.(3,5 ani): “Mara unde iti sunt cretii?” Mara D.(3,7 ani): “ Mi i-a luat mama cu peria.”

"Avem si butoane la supa?" (se referea la crutoane) "Tata are o viteza la masina foarte eleganta." "Hai sa punem in cosul de gunoi fata de cos." (in loc de sac de gunoi) "Tata m-a tuns cu bormasina." Rocco D.(3 ani)

“Ma doare manusa!” Thais P.(3,2 ani)

“Vrabia traieste in aer, pentru ca isi face cuib in copac, dar in partea de sus a copacului, care e in aer.” Sasha F.( ani)

La spaniola, vorbind despre partile corpului (los manos, los ojos etc) profesoara intreaba aratand spre gat: ”Si acesta se numeste...” Alessia P.(8,2 ani): ”Los gâtos!”

Profesoara de spaniola: “Ce inseamna fortificat?” Andrei C.(8,2 ani): ”E pentru ficat: Fortificat pentru ficat forte.”

Vlad I.(8 ani) in pauza: ”Fetelor, mai incet sau nu mai vorbiti deloc!” Delia G.(7,7 ani): ”Vlad, aici este o masa de fete, nu ai cum sa ne opresti din vorbit.”

Perlele copiilor

Pentru evenimentele Scolii si Gradinitei

Echilibria Montessori Education consultati:

Calendarul Gradinitei Calendarul Scolii

EME1 Str. Emil Racovita Nr. 70, Vila 116C

Complex Domus , Pipera-Voluntari, Ilfov EME2

Str. Stefan cel Mare, Nr. 35, Pipera-Voluntari, Ilfov

Telefon: 0314 38 72 94/ 0744 38 78 88 E-mail: [email protected]

ECHILIBRIA

MONTESSORI EDUCATION

W WW . ECHILI BRI A . RO

Vizitati-ne pe Facebook