Campanie electorala - Emil BOC.pdf

7/27/2019 Campanie electorala - Emil BOC.pdf

1/21

Universitatea Babe-Bolyai

Facultatea de tiine Politice, Administrative i ale Comunicrii

Campania electorala pentru funcia de primar

EMIL BOC 10 iunie 2012

Roxana Octavia BLC

Andrei KALAMAN

Marius MIHU

Cristian MOLDOVAN


2/21

2

Cuprins

Alegerea candidatului. Argumentarea alegerii. Profilarea candidatului in

contextul alegerilor locale din 10 iunie 2012 (Profil social, cultural politic)

Caracteristicile definitorii ale electoratului clujean dupa alegerile localedupa 1990

Principalele nevoi ale comunitatii

Categoriile de grupuri int

Profilele electorilor tinta vizati

Principalul program politic al candidatului

Planul general al campaniei electorale 11 mai- 09 iunie 2012

Mix de promovare

Periodizarea campaniei

Campanie door-to-door

Campanie la telefon

Mailing

Text TVR

Bugetul campaniei

Brandul politic al candidatuluiSlogan

Logo

Mesaje principale

Mesaje secundare

Simulari de materiale


3/21

3

Campanie electorala Emil Boc

Alegerea candidatului. Argumentarea alegerii. Profilarea candidatului in

contextulalegerilor locale din 10 iunie 2012 (Profil social, cultural politic)

Profilul psihologic i analiza datelor privitoare la personalitatea lui Emil Boc

Analiza datelor biografice deinute precum i date preluate din surse deschise

(interviuri, participari la talk-show-uri, discursuri, conferine de pres) relev ncadrarea

personajului n timpul comportamental sangvinic, extrovert.

Emil Boc este un bun organizator, nzestrat cu caliti nnscute de lider. Se remarc

prin capacitate de gestionare a situaiilor dificile inerente unor funcii cu raspundere n stat.O personalitate caracterizat prin inteligeni un acut spirit de observaie, are capacitatea

de a nelege corect i n profunzime fenomenele existente la nivel social i de a-i asuma

decizii pertinente, inspirnd siguran i echilibru. Este un om de aciune, prim-ministru

dedicat(se poate observa prin vizitele ntreprinse pe antierele patriei, mai ales cele

legate de infrastructur, spitale, bibliotec).

n conturarea profilului omului politic Emil Boc consider relevant imaginea pe care

acesta o are la nivelul societii civile. Dorina sa de a rezolva probleme sociale (ncontextul unei acute crize economice) a putut fi remarcat n modul n care i-a argumentat

aciunile i msurile nepopulare adoptate- putem reliefa aici faptul c a luat nite decizii

care au afectat att imaginea sa persoanl ct i discreditarea partidului pe care l conduce,

ducnd la o prabuire a ncrederii (conform sondajelor). Dei preul pltit a fost mare n

prezent, msurile adoptate i-au relevat importana (pot fi observate exemplele altor state

europene care se confrunt cu crize de proporii: Grecia, Spania, Italia, Portugalia, Frana),

fiind ctigat stabilitatea economic a rii.

Constana abordrilor calme (dar ferme), sinceritatea declaraiilor i deschiderea

spre dialog cu opoziia tot mai nverunat au fost atribute pe care omul politic Emil Boc

le-a afiat pe toata durata mandatului de prim-ministru. Comunicarea i apropierea de

oameni, deschiderea sunt elemente-cheie n construirea unei campanii electorale. Totodata,

pe perioada mandatului au fost iniiate vizite n state cu potenial economic important, fiind

consolidate relaiile bilaterale cu China, Israel, etc.


4/21

4

Modestia afiat (nu a urmrit interesele navuirii personale, ci interesele

economice naionale), identificarea cu originile (clujean mndru, nscut

la ar), sunt dou elemente care constituie atu-uri n realizarea campaniei propriu-zise, i

pe care putem mara cu uurin.Conform autorului unui articol din cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, se

retrag din funcie doar dup ce au dat vizibil gre", asa cum au euat premierul grec

Papandreou i omologul su italian, Berlusconi. "n Romnia e altfel". n Romnia "a

demisionat un premier pe care colegii si din UE l invidiaz i n care instituiile

financiare internaionale au ncredere. n ziua n care Emil Boc a demisionat, Fondul

Monetar International a acordat note excelente reformelor guvernului sau".

Locaia

Emil Boc are n prezent 46 de ani. S-a nscut n Rachiele, sat mic situat la aproximativ 80

km fa de Cluj Napoca i provine dintr-o familie simpl. Din anul 1995 a locuit ntr-un

apartament de 3 camere din cartierul Zorilor. Camera lui o folosea pentru primirea

oaspetilor, ca birou i ca dormitor.

Familia

Este cstorit cu Oana Boc, lector universitar dr. la Facultatea de Litere din Cluj. Impreunau dou fetie.

Experienta profesionala cea mai important a fost/este ca: jurist, presedintele PLD, Prim-

ministru, Primar Cluj-Napoca (dou mandate, ales cu procente de peste 70%), conferentiar

universitar doctor (lector, asistent), avocat.

Timp liber

i placea s stea la poveti cu prietenii, s se uite la filme sau la televizor, n special la stiri.

Ct despre citit - mai mult rsfoiete cri juridice i de drept constituional - iar cnd apuc

s citeasc, se ndreapt tot spre volume care-l ajut n politic.

Profilul cultural

E un om modest, fr o avere mare. Provine de la ar fiind obinuit cu munca din

gospodarie. Este un familist, i ajut familia cu treburile casei i petrece ct timp poate cu

fetiele lui. n timpul liber i place s citeasc n special cri legate de politic. Este un fan

al tehnologie de vrf.


5/21

5

Profilul politic

A fost deputat (2000-2004) i vicepreedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputailor.

ncepnd din 2003, devine preedintele executiv al Partidului Democrat i lider al Grupului

parlamentar PD din Camera Deputailor. n acelai an a activat ca vicepreedinte alComisiei de Revizuire a Constituiei. Prin unirea partidelor PD si PDL se formeaza PDL,

devenind presedintele partidului.

Caracteristicile definitorii ale electoratului clujean dup alegerile locale

dup 1990

Dup 1992 , municipiul Cluj a fost propulsat pe cele mai nalte culmi ale civilizaiei i

progresului de ctre urmtorii primari:

Gheorghe Funar 3 mandate la Primria Clujului, cu o perioad caracterizat prin

pulsiuni naionaliste, axat mai degrab pe denigrarea populaiei de etnie maghiar dect

pe o platform politic de dezvoltare a oraului. Realizrile primarului sunt relativ reduse

n aceast perioad; putem afirma c este vorba de ostagnare.

Emil Boc - primul mandat- crete gradul de simpatie al populaiei oraului fa de

instituia primriei. O mai bun imagine, o mai bun comunicare. Sunt puse n aplicare

proiecte de anvergur cu scopul dezvoltrii i modernizrii oraului (infrastructur, mediul

academic, spitale, etc). Clujul devine i principalul ora cu potenial economic din

Transilvania. Al doilea mandat a politicianului Emil Boc a fost de scurt durat, primarul

fiind chemat la Bucureti pentru a forma Guvernul.

Sorin Apostu - n ciuda realizrilor n ceea ce privete dezvoltarea oraului, i a

trendului ascendent al nivelului de modernizare, absorbiei de fonduri europene, se

nregistreaz o scdere a ncrederii n instituie primriei, ca urmare a bnuielilor (ulterior

confirmate) a coruptibilitii sistemului.

n contextul existent, avem un electorat care are ateptri mari de la un

nou primar, i care se ateapt ca acesta s fie un model de integritate, transparen i

implicare.


6/21

6

Principalele nevoi ale comunitatii

Exista patru nevoi principale pe care Cetatenii Municipiului Cluj-Napoca le au pe termenscurt si mediu. In momentul in care acestea vor fi suplinite, nevoile de dezvoltare pe

termen lung vor fi mai usor rezolvat.

Pentru a avea un municipiu european, trebuie n primul rnd scretem nivelul de trai al

populatiei, aceasta, n prezent, fiind sub media europeana.

Reducerea nivelului de stres. Un studiu realizat de IRSOP pentru BCR arata in 2010 ca

77% dintre romni erau stresai de datoriile la banci. O alta cauza a stresului traficul

aglomerat. In acelasi timp si nesiguranta stabilitatii locului de munca.

Stimularea ntreprinztorilor locali prin reduceri/avantaje la plata taxelor, in cazul reducerii

preturilor la alimentele vndute in Cluj-Napoca si localitatile care tin de primaria Cluj.

Atragerea de investitori, care sa ofere locuri de munc si salarii mai ridicate.

Continuarea programului de fluidizare a circulatiei.

Comunicare mai buna a modificrilor de sensuri de circulatie.

Urbanism: degajarea traficului prin crearea centrelor de cartier si incurajarea furnizorilor

de servicii spre acestea prin diverse stimulente.

Increderea in lideri

Increderea electorilor n institutia primarului si in persoana acestuia se poate realiza doar

prin dezvoltarea unui parteneriat pentru Cluj intre acestia, atat clujenii cat si conducatorii

acestora sa cladeasca acest tip de relatie.

Pentru ca aceasta sa aiba succes, este necesara combaterea coruptiei si pedepsirea imediata

a celor care o practica, asumarea unitara a populatiei a masurilor de austeritate (daca e

cazul), inclusiv institutiile si edilii.

O alta actiune este ca primaria si primarul sa faca promisiuni fezabile, astfel incat, numarul

celor indepinite sa fie cat mai mare. Locuitorii Clujului au nevoie sa fie ascultati. Pentru


7/21

7

acest lucru liderii trebuie sa raspunda, printr-un sistem mai bun si mai performant, cererilor

acestora.

Dezvoltarea relatiilor internationale este un proces vital in asigurarea/majorarea sanselor

de a obtine titlul de Capitala Europeana a Tineretului si Capitala Culturala Europeana.

Odata cu crearea de noi relatii internationale strategice intre Cluj-Napoca si orase cheie, a

caror municipalitati sa dezvolte parteneriate culturale, sociale, economice va creste si

Brandul Cluj-Napoca - notorietatea acestuia fiind esentiala in atragerea de investitori si

crearea locurilor de munca. Totodata in dosarul de candidatura pentru titlul de Capitala

Culturala Europeana exista o categorie de punctaj pentru acest tip de relatii culturale

sustenabile.

Pt CET - Elementul cheie este Dialogul cu ONG-urile/societatea civila, public tinta 18-35?,

persoane cu grad ridicat de cultura, spirit comunitar si studii, o parte din acestea fiind

factorul de decizie in procesul de selectie a oraselor Capitala Europeana a Tineretului,

parteneriatele cu acestea fiind cu atat mai importante.

Dimensiunile dezvoltarii municipiului

1. Economica

atragere de investitori proiecte europene - cu destinatie

2. Ecologica

colectare selectiva problema deseurilor din constructii

3. Sociala

Imbunatatirea calitatii vietii persoanelor fara adapost Diminuarea frecventei cersitului ceritului Sporirea comunicarii dintre primrie si cetateni

4. Urbanistica


8/21

8

fluidizarea traficului program renovare fatade amenajare spatii verzi - Centru, Cartiere, piste biciclete

6. Institutionala

dotarea spitalelor, a scolilor, transparentizarea cheltuirii banului public, reducerea complexitatii proceselor institutionale

7. Culturala

spaii de cultur: Sali de concerte, sli de evenimente

8. Turistica

capital cultural European

capital eurpeana a tineretului

Categoriile de grupuri int

Exist mai multe tipuri de publicuri care trebuie mpcate la nivelul oraului Cluj.

Primele dou mari categorii sunt:

- locuitorii zonei centrale: nevoi : spaii verzi, un ora curat, fluidizareatraficului, locuri de parcare, ar fi de interes i un loc de unde s-i achiziioneze produse

tradiionale, existena pieei volante.

- locuitorii zonei periferice : ridicarea standardelor de via, scderea omajului etc.

Nivelul de cultur(educaie):

- ridicat: aici e inclus acel cluj al elitelor, cu gusturi culturale rafinate, construirea

filarmonicii reprezint un element-cheie, ncurajarea festivalurilor deja cunoscute: TIFF,Comedy, etc.


9/21

9

- sczut: ideea de readucere a tradiionalului n viaa Clujenilor (aici mai

includem i un public-int din categoria zonei rurale, cele urbane apar sub alte forme),

eventual un festival de folclori tradiii ale zonei.

Instituii:-nu se pot neglija interesele ONG-urilor, al sindicatelor i al mass-media, trei publicuri

distincte care trebuie neaprat incluse n strategia de campanie.

Pentru ONG-uri se va merge pe o comunicare mai bun, orientat pe rezolvarea

problemelor. n cazul sindicatelor (interese cu caracter economic) vom vorbi despre

atragerea de investiii i fonduri europene n scopul angrenrii populaiei apte de munc n

producie.

Cu privire la mass-media, o prezen mai mare n spaiul mediatic, este benefic attinstituiei ct i imaginii Primriei.

n cadrul analizei publicurilor-int vor fi targetate urmtoarele categorii de

persoane:

n funcie de vrst:

- tinerii cu vrste cuprinse ntre 18-19 ani, absolveni de liceu sau aflai n an terminal,fr o imagine bine conturat a sistemului politic din Romnia i fr cunotine

profunde cu privire la doctrinele fiecrui partid. Neavnd experien n cunoaterea

realitilor politice, ei mprtesc adesea convingerile politice vehiculate n mediul de

provenien, n special n familie. Se va miza pe entuziasmul participrii lor la vot prin

ocazia nou de a-i exercita pentru prima dat dreptul de participare ceteneasc.

- tinerii cu vrste cuprinse ntre 20-26 ani, absolveni de studiiuniversitare sau studeni la universitile din Cluj, nemulumii n general de prestaia

clasei politice, fr un spirit civic manifestat, i adesea fr un interes direct fa de

programele politice. Acetia nu au o orientare politic bine definit, aceasta aflndu-se

n curs de cristalizare. Ei nu simpatizeaz cu un partid anume, fiind influenai cu

uurin de tendinele existente la nivelul societii (recurg i la aciunea de anulare a

votului). Principala nemulumire a acestui public-int este dificultatea ocuprii unui

loc de munc dup finalizarea studiilor. Prezena la urne din ultimii ani a acestui tip de

public estentr-o constant scdere.

- cu privire la urmtoarele trei categorii sociale, clasificate tot n funcie de vrst, putemafirma ci-au pstrat destul de ferm convingerile i interesele, fapt ce poate fi dedus


10/21

10

din consecvena cu care i-au ales reprezentanii la fotoliul de

primar al municipiului Cluj-Napoca (Gheorghe Funar a obinut 3 mandate, Emil

Boc 2).

opersoane cu vrst medie, cuprins ntre 27-35 de ani, aflai ncutarea unui loc de munc sau angajai n diferite domenii de activitate, cu

venituri medii sau peste medie, rezideni ai Clujului sau rmai n ora dup

absolvirea studiilor universitare. n general aceast categorie social se afl la

nceputul unei cariere i au o direcie bine conturat a parcursului socio-

profesional. Totodat, se afl n pragul ntemeierii unei familii. Acetia au un

grad bun de nelegere cu privire la alegerea reprezentanilor, avnd ocazia s

cunoasc succesiunea la guvernare a mai multor partide politice. Au o viziunedeja format i aparin, n calitate de alegtori, unui anumit partid politic.

Principalele nemulumiri graviteaz n jurul problemelor legate de salarii i

locuine, marea lor majoritate locuind n apartamente nchiriate. Prezena la vot

nu este ridicat, cu toate acestea constituie un grup-int care trebuie adus la

urne.

o persoane cu vrste cuprinse ntre 36-50 de ani, cu o experiendestul de nsemnat n ceea ce privete reprezentarea politic. Aceast categorie

are experiena regimului anterior, i un grad pozitiv de nelegere a situaiei

politice din Romnia, fiind n acelai timp martori la schimbrile oraului de-a

lungul timpului. Cea mai mare parte a acestei categorii simpatizeaz cu un

anumit partid, conversia ctre alt partid sau doctrin fiind dificil. Principalele

probleme i nemulumiri se refer la calitatea vieii din ora, la aspecte de ordin

economic, dar i cultural. Cu privire la aceast categorie social, e necesar

meninerea adeziunii prin mesaje care s-i confirme interesele i s-i revalideze

convingerile. Prezena la vot este ridicat, fiind dat de scepticismul i

nencrederea n reprezentanii clasei politice.

o persoane cu vrste de peste 50 de ani, aflate la final de carier sau pensionate.Avem din nou un public-int care a trit sub dictatura comunist, dintre care

unii nostalgici nc dup vremurile apuse. Public cu cea mai nsemnat prezen

la vot, cetenii cei mai implicai. Au deja bine conturat o viziune electoral,

dar pot vota i sub impulsul tensiunilor social-politice (aici chiar dac imaginea


11/21

11

partidului nu e prea bun, ar prinde foarte bine ideea imaculateii noului primar,

cinstea fiind pentru ei profund valorizat). Locuitori cu vechime ai oraului,

principalele lor nemulumiri se refer la salubritate, aspectul general al oraului,

etc.

Profilele electorilor tinta vizati

Publicul tinta principal caruia ne adresam (pentru actiuni publicul se bifurca) este asa-

numitul public comercial, cu varsta cuprinsa intre 18 49 ani, cu venituri medii catre

superior, care isi doreste un oras civilizat, un oras european.

Publicuri tinta secundare:

Tineri cu varste intre 18 si 24 de ani, care sunt nehotarati si nu au o imagine clara

asupra viziunilor si obiectivelor partidelor politice, in ceea ce priveste dezvoltarea

municipiului, acestia fiind aspiranti sau incursul sau cu studii superioare absolvite, fara

venituri sau venituri medii.

Persoanele cu varste peste 50 de ani, absolvente de studii superioare, care inteleg

nevoia de dezvoltare a comunitatii si a orasului, la standarde europene, chiar cu anumite

eforturi colective. Acceptand mai usor principiul recompensei intarziate.

Principalul program politic al candidatului

Axa central a campaniei o va constitui ideea de raliere la standardele europene - att ca ora,

ct i din punct de vedere al modului de via, al nivelului de trai, cultur, etc. E o viziune

ultra-progresist.

Principalele puncte din platforma politic vor fi urmtoarele:

-meninerea ritmului ridicat de absorbie al fondurilor europene (i chiar creterea);

-atragerea investitorilor strini- scdere omaj, locuri de munc bine-pltite;

-promovarea i mbuntirea sistemului de comunicare cu instituia Primriei

(Domnul primar);

-ridicarea transportului din Cluj-Napoca la standarde europene;

-creterea gradului de reciclare a deeurilor la 10% n 3 ani;


12/21

12

-creterea suprafeelor de vegetaie(cu 5%);

-promovarea oraului Cluj-Napoca n cadrul unui traseu turistic pentru cetenii

Europei;

Planul general al campaniei electorale

11 mai- 09 iunie 2012

Mix de promovare

Campanie n pas cu Europa este de tip Campanie Electorala 360o. Aceasta va include atat mijloace

de promovare tip ATL, prin care mesajul sa ajunga in atentia publicului general, dupa cum urmeaza:- campanie door-to-door- spot radio- spot TV- site web- Direct mail: scrisori, pliante, fluturasi, newsletter;- Presa scrisa: Ziarul Campaniei,- OOH (bannere, afise, pliante, etc.),- Promotionale: tricouri, sepci, brichete, baloane, cani, brelocuri, pixuri, insigne, pungi, sacose

textile, etc.

de tip BTL, tehnici noconventionale, folosite pentru a atinge publicurile tinta secundare, precum:

- Campanie teasing cu stickere in pas cu europa- Campanie Social Media Facebook, Twitter, Google +, Blogging,- Campanie ambientala manere de sprijin in autobuze.

Campanie door-to-door

Resurse:

Voluntari - Este foarte important ca voluntarii s fac o impresie bun. Ei trebuie s

tie ce urmeaz s vorbeasc cu alegtorii, s primeasc materiale de campanie pe care s

le distribuie, iar pentru cazul n care nu gsesc acas anumii alegtori trebuie s aib

pregtite bileele pe care s le lase n u.


13/21

13

Baza de date. n timpul campaniei, este foarte important s se in nregistrri exacte

ale localitilor vizitate, ale persoanelor cu care s-a vorbit i a ceea ce au spus alegtorii.

Toate datele sunt importante dar, cu adevrat important, este s fie nregistrat: numele

alegtorului, partidul preferat, problemele care l preocup, pe cine susin, ocupaia.

Materiale de campanie fluturai, pliante, obiecte promoionale (insigne, cani,

baloane etc.) Este foarte important ca alegtorii s primeasc un obiect personalizat de la

candidatul PDL sau de la echipa sa de voluntari.

N.B: Recomandm ca fiecare candidat PDL s petreac 15 ore pe sptmn fcnd

campanie door-to-door(7 ore candidatul nsui, 8 ore echipa sa de campanie).

Ce facem?:

n fiecare zi, nainte de nceperea campaniei, coordonatorul echipei trebuie s aleag

zona n care se va lucra, n baza listei de distribuire a alegtorilor indecii. Toi participanii

la aciune trebuie s vin la sediul central pentru a fi instruii. Rolul acestei edine este acela

de a le comunica participanilor informaii noi i de a-i mobiliza. Dupedin, participanii

la campanie sunt mprii pe echipe, astfel nct s existe n fiecare echip oameni cu

experien, i sunt trimii pe teren. La finalizarea deplasrii, voluntarul trebuie s predea

materialele care i-au rmas i lista cu votanii identificai.

Ce spunem?:

Care credei c este problema localitii/judeului? Ce trebuie s rezolvm n primul rnd?

Pentru a continua avem nevoie de sprijinul dumneavoastr. Putem s contm pe votul

dumneavoastr?

Dac rspunsul este DA

V mulumim i v ateptm pe 10 iunie s votai cu Partidul Democrat Liberal. V putemtrimite o brour, etc?

(Lum datele de contact)

De asemenea, v invitm s intrai pe site-ul nostru la: www.inpascueuropa.ro

V atept la sediul meu de campanie din (adresa sediului) pentru orice problem.

Dac rspunsul este NU

mi pare ru s aud asta. Sperm c v vei mai gndi i ne vei susine.

N.B: Nu e indicat pentru candidai s i piard timpul cu susintorii adversarilor. E maiutil si-l petreac printre propriii alegtori.


14/21

14

Dac este INDECIS

Nu uitai c PDL a investit bani in modernizarea orasului Cluj-Napoca, a modernizat

strazile, a facut un tronson nou pentru tramvai, a promovat Clujul ca Cluj- capitala

europeana 2020, a luat initiativa de a organiza zilele orasului Cluj-Napoca.V putem

trimite o brour, pe mail, cu anumite informaii?

(Lum datele de contact)

De asemenea, v invitm s intrai pe site-ul nostru la: www.inpascueuropa.ro

IMPORTANT. Adresele la care s-a fcut campanie trebuie folosite n campania de mailing. De

asemenea, informaiile colectate trebuie folosite n campanie pentru trimiterea de materiale de

campanie sau pentru organizarea de ntruniri.

Campanie la telefon

Cum facem campanie la telefon

Este un tip de campanie extrem de eficient. Este singurul mod de a ajunge direct la

alegtori, fr a merge din u n u. Voluntarii trebuie s petreac 40 de ore pe sptmn

la telefon, vorbind cu alegatorii.

Resurse:

Coordonatorul care trebuie s aib o nelegere aprofundat a strategiei de campanie.

Coordonatorul trebuie s fac o baz de date a numerelor de telefon i un calendar detelefoane apropiat de campania candidatului i caracteristicilor acesteia; s recruteze i s

instruiasc voluntarii, care vor suna i vor gestiona listele cu numerele de telefon.

Ce spunem:

PDL a fcut multe lucruri bune la guvernare. Am adus investitori i am creat noi locuri de

munc. Dartiu c mai avem multe de fcut.


strazile, a facut un tronson nou pentru tramvai, a promovat Clujul ca Cluj- capitalaeuropeana 2020, a luat initiativa de a organiza zilele orasului Cluj-Napoca

Care credei c este problema localitii/judeului? Ce trebuie s rezolvm n primul rnd?

Pentru a continua avem nevoie de sprijinul dumneavoastr. Putem s contm pe votul

dumneavoastr?

Dac rspunsul este DA

V mulumim i v ateptm 10 iunie s votai cu Partidul Democrat Liberal. V putem

trimite o brour, etc?

(Luai datele de contact)


15/21

15

De asemenea, v invitm s intrai pe site-ul nostru la: www.InPasCuEuropa.com

V atept la sediul meu de campanie din (adresa sediului) pentru orice problem.

Dac rspunsul este NU

mi pare ru s aud asta. Sperm c v vei mai gndi i ne vei susine.

N.B: Nu e indicat pentru candidai s i piard timpul cu susintorii adversarilor. E mai

util si-l petreac printre propriii alegtori.

Dac este INDECIS


strazile, a facut un tronson nou pentru tramvai, a promovat Clujul ca Cluj- capitala

europeana 2020, a luat initiativa de a organiza zilele orasului Cluj-Napoca.V putem

trimite o brour, pe mail, cu anumite informaii?

(Luai datele de contact)

De asemenea, v invitm s intrai pe site-ul nostru la: www.InPasCuEuropa.com

Cnd sunm:

Cele mai bune intervale orare pentru a apela este n general ntre 16.00 20.00, n zilele

din sptmn, i 11.00 18.00, n weekend.

Pentru o maxim productivitate, programai turele la interval de 2-3 ore.

Voluntarii trebuie s evite conversaiile lungi cu alegtorii.

Mailing

Pentru nceput, trebuie lmurit conceptul de mailing. Astfel, prin mailing

nelegem orice form de comunicare a mesajelor prin intermediul tipriturilor, fie ele

scrisori clasice, cri potale, vederi, pliante, fly-ere i altele de acest fel, care sunt

distribuite direct la domiciliul alegtorilor.

Campaniile de mailing sunt foarte importante n orice campanie, nu doar prin

coninutul i forma lor, ci i prin intensitate, adic prin numrul de materiale diferitetransmise. Cu ct numrul acestora este mai mare, cu att mai siguri vom fi c mesajele

noastre au ajuns la destinatar. Nu trebuie s facem niciodat economie de astfel de

mijloace, pentru c prin intermediul lor consolidm mesajele noastre, identitatea noastri

percepia asupra noastr n mintea electoratului.

Text TVR

Numele meu este Emil Boc si candidez la primaria orasului Cluj-Napoca din parteaPartidului Democrat Liberal. Am facut impreuna multe pentru Cluj-Napoca. Tot ce am


16/21

16

promis clujenilor s-a intamplat. Am facut centura de la Turda, am adus investitori, am creat

locuri de munca. Acum vrem sa ne orientam catre dezvoltarea durabila a turismului. De

asemenea, urmaresc cresterea calitatii serviciilor din turism prin prin masuri specifice de

motivare a fortei de munca angajate in turism, precum si cresterea circulatiei turistice in

Romania, cu min 15% pe an. La toate acstea se adauga continuarea programului de

constructie si promovare a brandului turistic national, reorganizarea institutionala a

autoritatii publice centrale pentru turism si coordonarea dezvoltarii turismului in parteneriat

public privat cu ceilalti actori importanti din industria turismului.

FluturaiFluturaii vor fi coli lucioase, tipar digital color, atractive, colorate, in format 1/3 coala A6

(96 mm X 200 mm).

Bugetul campaniei

Valoarea totala a bugetului: 411897 lei

Vezi Anexa 1. Propunere buget campanie In Pas cu Europa.

Brandul politic al candidatului

Slogan

Fiind constienti de faptul ca, in cea mai mare parte, voturile sunt sentimentale si mai

putin rationale, pentru persuadarea electoratului apelam la manipularea emotiilor in ceea ce

priveste desfasurarea primei actiuni, pentru ca, in cea de-a doua actiune, sa manipulam

interesele (luand in considerare cele 3 legi ale persuasiunii, logos, pathos si ethos, cel din

urma, ethosul ofera credibilitate fundamentata pe expertiza, personalitate si dinamism,

entuziasm).

Tehnica A.I.D.A., atat de eficienta in marketing, poate fi perfect aplicata si in

marketingul politic, respectiv electoral, atat la nivel macro (la nivelul intregii campanii),

cat si la nivel micro (la nivelul fiecarei actiuni in parte). Astfel, la ambele niveluri, atentia

este atrasa prin originalitatea si impactul sloganului, respectiv prin inovatia mesajului


17/21

17

fiecarei actiuni; prin culorile si simbolurile de efect ale afisului si ale fluturasilor si prin

actiunile care, nu numai ca atrag atentia, dar reusesc sa starneasca si interesul prin efectul

impresiei ca se intampla ceva. Interesul este starnit si de maniera de prezentare a ofertei

electorale. Dorinta si actiunea sunt cel mai greu de apreciat, de cuantificat, sunt totusi

vizibile in momentul desfasurarii actiunilor (prin participarea multimii) si in ziua

alegerilor (votul).

Sloganul campaniei cauta sa imbine mai multe elemente esentiale, unul care sa reflecte

legatura sa cu ideile campaniei, unul care sa exprime o latura a doctrinei si unul, poate si

cel mai important, sa indemne la vot, sa nu cuprinda contradictii si sa fie coerent, intr-un

cuvant el trebuie sa fie un tot unitar. Prin urmare, sloganul suna cam asa:

Cluj-Napoca, n pas cu Europa.

Este un mesaj scurt, rimat si ritmat, usor de retinut si sonor. Are o semnificatie

ancorata in dorinta clujenilor de a trai intr-un municipiu european, in care sa nu fie aliniate

doar preturile, ci si calitatea vietii, cu orasele din vestul Europei.

Font-ul ales este unul fara serife, ceea ce il face foarte usor lizibil, chiar de la

distante mari, iar robustetea literelor inspira putere, incredere si stabilitate.

In strategia electorala exista mai multe elemente de care trebuie sa se tina cont. Pe

langa actiunile care trebuie sa il puna in valoare si in lumina reflectoarelor pe candidatul

nostru, este extrem de important comportamentul situational: discursul si manifestarile

nonverbale. Astfel, candidatul trebuie sa se axeze pe 2, 3 teme fundamentale pe care le

repeta de foarte multe ori, aproape in orice context, pentru a se sedimenta in mentalul

colectiv, toate celelalte teme nu sunt repetitive si reprezinta in orice discurs o

imbracaminte a temelor fundamentale. Aceasta abordare a discursului favorizeaza

identificarea de catre electori a candidatului cu cele 2, 3 teme fundamentale. Dl Emil Boc

se identifica cu tema Clujul-oras la standarde europene, un oras curat si civilizat.

Coloristica

Culorile folosite sunt Alb si Albastru. Albul reprezinta puritate, transparenta, valori

fundamentale promovate de candidatul Emil Boc. Albastrul folosit este albastru european, care


18/21

18

reprezinta democratie, diplomatie, noblete, integrare europeana si alinierea orasului Cluj la valorile

Europene.

Logo

In componenta logoului exista patru elemente reprezentative valorilor candidatului, astfel,

avem numele orasului Cluj-Napoca, sloganul campaniei, In pas cu Europa, turnurile celor 7 cetati

medievale, care aveau centru administrativ-politic la Cluj, incadrate in cele doisprezece stele ale

UE, simbolizand astfel alinierea orasului Cluj-Napoca la standardele europene, in special prin

cresterea calitatii vietii.


20/21

20

PIX | CAN | BRICHET | BALON | INSIGN


21/21

TRICOU | SAPCA | STEAG | SACO

Campanie electorala - Emil BOC.pdf

Documents

Transcript of Campanie electorala - Emil BOC.pdf