Campania de Promovare Online a Pensiunii Montana

8/13/2019 Campania de Promovare Online a Pensiunii Montana

1/87

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative

Facultatea de Comunicare si Relatii Publice David Ogilvy

LUCRAR D A!SOL"#RCam$ania de $romovare online a $ensiunii %ontana

Student&


2/87

Campania de promovare online a pensiunii Montana

Cadru indrumator& Lect' univ' dr' Cornelia %a(im

)**+

CUPRINS

Introducere

1. Internetul si serviciile turistice

,', Cum -i c.nd a a$/rut internetul 0

,') Conce$tul a1acerilor electronice

,'2 Online vs' O11line

,'3 #m$actul te4nologiei in1orma5iei asu$ra serviciilor turistice

,'6 #n1orma5ii generale $rivind turismul $e intrnet

,'6', Princi$alele avanta7e ale $romovarii turismului $e #nternet

2. Instrumente de promovare ale marketingului online

)', Caracteristicile mar8etingului online

)',', Obiectivele $ublicit/5ii online

)',') ta$ele s$eci1ice $ublicitatii online)') %ar8etingul online in Romania

)')', #storia

)')') Ci1re statistice

)')'2 9ucatorii

)')'3 :i$ologia clientilor

)')'6 Previ;iuni)'2 #nstrumentele mar8etingului online

)'2', Pagina

)'2'3 !annere

)'2'6 Cam$anie de lin8?uri)'2'@ %ar8eting viral

)


3/87


)'2'+ ?mail

)'2' Advertorial

3. Planificarea campaniei online de promovare a pensiunii

ontana!

2', Pre;entarea $ensiunii %ontana

2') Anali;a mediului e(tern

2'2 Stabilirea obiectivelor

2'3 #denti1icarea $ublicului tinta

2'6 Stabilirea mesa7ului si instrumentelor2'@ Stabilirea bugetului

2'+ valuarea si controlul

". Procedee informatice folosite la creaearea site#ului

$$$.pensiuneamontana.ro

3', Necesitatea crearii site?ului


4/87


IN)R*+UC,R,

Fiind un sistem de sc4imbare a in1ormatiilorB cel mai im$ortant as$ect al

#nternetului este $uterea lui de conectareB abilitatea de a $ermite oricui sa accese;e

reteaua' Potentialul 1olosirii #nternetului $entru activitati de mar8eting deriva din

1olosirea lui ca un sistem de sc4imbare a in1ormatiilor in era digitala' #n1ormatia $oate

1i de$o;itataB inde(ataB recu$erataB restructurata si redistribuita automatB de catre

so1t


5/87


Aceasta lucrare va trata modalitatile $rin care #nternet?ul contribuie la

de;voltarea si $romovarea serviciilor turistice' Aceasta noua cale de a $romova orice

gen de servicii sau $roduseB nu numai turisticeB este considerata a 1i mediul de

comunicatie care va 1i cel mai 1olosit in viitorB $rocentul celor ce?l utili;ea;a crescand

in 1iecare ;i' Acest lucru im$une 1irmelorB com$aniilorB intre$rinderilor sa treaca la

noua metoda de $romovareB c4iar daca in $re;ent ma7oritatea 1irmelor $re;ente $e

#nternet sunt doar $er;ente si atatB 1ara a avea o interactiune directa cu consumatorul

sau clientul $otential' Desi unele 1irme sunt reticente in a ado$ta aceasta noua metoda

de transmitere a mesa7elor catre clientiB ele o recunosc ca o necesitate' De7a unei

com$anii de renumeB si nu numai eiB nu ii mai este $ermis sa nu o1ere clientilor sau

$artenerilor si o adresa de


6/87


1. IN),RN,)U- SI S,RICII-, )URIS)IC,

:urismul si #nternet?ul sunt $artenerii ideali' ConsumatoriiB atunci cand $lanuiesc o

e(cursie s$re o noua destinatieB se con1runta cu $roblema de a ac4i;itiona ceva scum$B

1ara a $utea vedea $rodusul' #nternet?ul le asigura mi7loacele necesare $entru a avea

acces imediat la in1ormatii relevante de o mai mare varietate si im$ortantaB in $rivinta

destinatiilor din lumea intreagaB dar asigura si $osibilitatea de a 1ace re;ervari ra$ide

si intr?un mod 1acil'

#n industria turismuluiB 1le(ibilitatea Eeb?ului si s$ontaneitatea transmiterii

in1ormatiei sunt ne$retuiteB de vreme ce brosura este mi7locul $rinci$al $entru a 1ace

reclama $ac4etelor turistice'

1.1. CU SI C/N+ / /P/RU) IN),RN,)U- 0

Reteaua internet a a$arut la s1arsitul anilor @* $rintr?un e1ort de conectare a

retelei De$artamentului A$ararii Statelor Unite =cunoscuta sub numele de ARPAnet G

Advanced researc4 Pro7ects Agency > cu alte retele conectate $rin dis$o;itive radio

sau satelit'

#n modelul ARPAnet comunicarea se 1acea intre un calculator sursa si unul

destinatie' Reteaua se $resu$unea a 1i nesigura deoarece orice $ortiune din ea $utea

dis$area in orice moment' Noul ti$ de retea a 1ost conce$ut $entru a cere minimul de

in1ormatie de la calculatorul client' Pentru a trimite un mesa7 in retea un calculator

trebuie $ur si sim$lu sa?si de$una datele intr?un H$ac4et Protocol #nternet=#P> si sa

s$eci1ice corect o serie de in1ormatii' Calculatoarele care comunicau sc4imband

H$ac4ete #P aveau obligatia sa veri1ice inc4eierea comunicatiei' Avanta7ul era acela

ca orice calculator $utea conversa in conditii egale cu alt calculator din retea

Pana in anul ,I+2 s?a moderni;at destul de mult si te4nologia retelelor

locale=LAN G Local Area Net' A a$arut insa o noua cerinta& in locul conectarii

unei statii de lucru la serverul unic ce deservea reteaua locala se $unea acum

@


7/87


$roblema conectarii intregilor retele LAN la ARPAnet' #n acelasi tim$ multe

com$anii si organi;atii au ince$ut sa?si construiasca retele $rivate 1olosind aceleasi

metode ca si in ca;ul ARPAnet'

ra clar ca daca aceste retele ar $utea comunica intre ele = de $e orice

calculator al unei retele de ti$ LAN se $utea comunica cu orice calculator dintr?o alta

retea LAN> acest lucru ar insemna un mare avanta7' Una dintre cele mai im$ortante

retele noi ast1el a$arute a 1ost NSFN:B in1iintata de National Science FoundationB o

agentie guvernamentala americana' S$re s1arsitul anilor H* aceasta organi;atie a

creat cinci noduri de comunicatie $uternice in centrele universitare americane cele

mai im$ortante' B mai tar;iu 1iind necesara in1iintarea unor centre regionale' #n scurt

tim$ serverele centrale au a7uns sa stoc4e;e un volum urias de in1ormatieB insa lucrul

cel mai im$ortant era 1a$tul ca aceasta in1ormatie $utea 1i accesata 1oarte usor de $e

orice calculator conectat la unul din centrele regionale'

Datorita cresterii tra1icului de la an la an s?a a7uns la o su$raincarcare a acestei

reteleB ast1el incatB in anul ,I+ s?a im$us o imbunatatire a vite;ei liniilor tele1oniceB

$recum si a $er1ormantelor te4nice ale servelor'

Pe masura ce $er1ormantele au crescutB cererea de servicii #nternet a devenit

tot mai mare' Odata de$asit acest stadiuB atentia s?a indre$tat catre scolile elementare

si medii americane' #m$actul acestei masuri $e scara larga s?a mani1estat mai cu

seama in domeniul com$aniilor si 1irmelor comerciale' Fostii absolventi ai colegiilor

americane au convins marile cor$oratii din toate domeniile de utilitatea conectarii la

#nternet' Acest 1a$t a dus la o de;volatre accelerata a acestei retele',

Accesul #nternet inseamnaB in ultima instantaB $osibilitatea accesarii a milioane

de servere situate $e tot cu$rinsul globului' Ast1el se $oate gasi ras$uns la orice

intrebareB se $ot trimte mesa7e oriunde in lume a$roa$e instantaneuB se $ot trans1era

documente cu in1ormatii din orice domeniu de activiateB se $ot e1ectua cum$araturiBre;ervariB asculta ultimele noutati in materie de mu;icaB vi;iona 1ilmeB conversa on?

line cu orice alt utili;ator conectatB a1la ultimile stiri ale agentiilor de $resa'

Accesul la aceasta retea este $osibil $rintr?un sistem de comunicare accesibil

)34)34' #nternetul a devenit de la an la an un s$atiu de comunicareB c4eia

te4nologieie care $ro$ulsea;a $as cu $as economia mondialaB un s$atiu virtual care

include e(istenta a miliarde de indivi;i'

#nternetul este considerat cel mai com$le( si com$let mi7loc de comunicareinterumana' Argumentele in acest sens sunt multi$le& #nternetul a 1ost gandit si creat

+


8/87


ca un instrument de comunicareB toate modi1icarile ulterioare au avut dre$t sco$

o$timi;area comunicarii $ersoanelor care il accesau'

S$re deosebire de alte medii de in1ormare si comunicare #nternetul $re;inta

trei mari avanta7e& cantitate mare de in1ormatiiB diversitate si dis$onibilitatea

continutului in orice moment'

S?a a7uns asta;i la o 1orma de circulatie a in1ormatiei care reuneste te(tulB

1otogra1ia si sunetul care traversea;a $laneta' :elevi;iuneaB radioul si agentiile de stiri

au $rins o noua tendinta gratie legaturii satelit'

Pe langa noua dimensiune data in1ormatieiB #nternetul este asta;i un sector al

economiei in $lina e($ansiune' Comertul electronic a avut un succes $rogresiv in

tarile occidentaleB acest sector devenind ra$id $ro1itabil' Consumatorii au desco$erit

caB dincolo de riscurile cum$ararii on?lineB care nu se intalnesc in maga;ineB e(ista

multe alte avanta7e& maga;ine desc4ise )34 din )34B tari1e su1icient de com$etitiveB

reduceri $entru acest ti$ de ac4i;itii etc' PracticB in tarile occidentale nu mai e(ista

nici o intre$rindere care sa nu?si 1i de;voltat $ro$riul site'

Progresul in ansamblu al #nternetului este de$endentB de la o tara la altaB de

$osibilitatea de conectareB de vite;a de trans1er a datelor' Din necesitatea utili;atorilor

de a avea #nternetul la indemanaB a a$arut $rotocolul de comunicare EAPB care 1ace

din tele1onul mobil un a$arat cu care utili;atorii se $ot in1ormaB comunica sau distra'

#ata deci ca $otentialul #nternetului este colossalB iar a$licatiile e(trem de variate'

Daca ne re1erim la clienti trebuie sa avem in vedere 1a$tul ca interventia

acestora in1luentea;a in mod direct $re;enta unei com$anii s$eciali;ate intr?un anumit

domeniu $e $iata de des1acere si asta din ce in ce mai mult in comertul electronic' Din

$ers$ectivele celor care 1olosesc internetulB cei care au cercetat $iata acestui ti$ de

comert au emis doua $o;itii contrare in ceea ce $riveste e(istenta si e1icentaserviciilor $entru clienti' Una dintre o$iniiB minoritara de alt1elB este ca serviciile

destinate clientilor sunt 1ie ine(istenteB 1ie slabe calitativ' Cealalta o$inieB ma7oritara si

sustinuta de diverse $rogrameB are in vedere 1a$tul ca serviciile destinate clientilor

sunt in $lina de;voltare'

Sustinatorul $rimei o$iniiB !en7amin Jern $resedinte al unei com$anii care

are dre$t $rinci$al sco$ sa a7ute micii intre$rin;atori din aceasta economieB considera

ca ma7oritatea site?urilor isi concentrea;a e1orturile 1inanaciare si te4nologice invederea de;voltarii site?ului si $rea $utin $entru elaborarea unor servicii $entru


9/87


clienti' #n tim$B indi11erent de calitatea te4nologica a site?uluiB acesta va 1i din ce in ce

mai $utin vi;itat si dre$t urmare acesta va dis$area'

Pornind de la aceasta conclu;ieB!en7amin Jern le $ro$une micilor

intre$rin;atori sa investeasca mai mult in de;voltarea servicilor $entru clientiB

urmarind anumite reguli de ba;a' #n $rimul randB devine necesara asigurarea unui

$rogram de instruire $entru cei care vor lucra cu clientii' ' #nstruirea acestora se va

1ace in sensul de a asigura o imagine 1avorabila com$anieie $e care o re$re;inta si a

modului in care ar re;olva diversele $robleme ridicate de clienti' #n al doliea randB

a$are necesitatea consultarii unor 1irme de audit' #n al treilea randB trebuie sa se

a$elae;e la diverse $remii $e care clientul le?ar $utea castiga $rin ac4i;itionarea unui

$rodus' Ast1el de $remii au rolul de a im$ulsiona clientii si de ce nu de a atrage un

numar mai mare de $otentiali clienti' Pe de alta $arteB clientii cu vec4ime ar trebui

ras$latiti in consecinta cu $remii substantiale '

Noua economie se adresea;a unui anumit segment de $ersoaneB care mani1esta

un com$ortament a$arte' Ase;ati con1ortabil in 1ata com$uterului acestia isi $ot

mani1esta dorintele 1ara $robleme in $rivinta $roduselor $e care urmea;a sa le

ac4i;itione;e')

Comerciantii on line trebuie insa sa trans1orme actiunea de cum$arare ast1el

incat cerintele oricarui client sa 1ie sadis1acute' %ulti cum$aratori $ot avea $robleme

in navigarea si res$ectiv cautarea unui numar mare de $roduse $entru a gasiB in 1inalB

ceea ce doresc siB de cele mai multe oriB instrumentele de cautare nu sunt su1iciente'

"arsta si $ro1esia cum$aratorului $ot 1i elemente esentiale in studierea $si4ologiei

cum$aratorului' S$re e(em$luB daca unul dintre cum$aratori este un tanar absolvent

de , aniB cu siguranta nu este interesat de o1erta de reduceri de $returi $entru un set

de mobile e($us $e $rima $agina a unui site' l ar $utea 1i interesat de electroniceB7ocuri video sau orice altceva $rioritar $entru aceasta varsta' Daca i se o1era acestui

tanar ceeea ce cauta in 6 minuteB il va cum$ara daca nu acesta se $oate $lictisi si

renunta $utand o$ta $entru alt site com$etitor' Ast1elB i$oteticul com$arator este

$ierdut'

Daca van;atorii on line ar intelege si antici$a nevoile cum$aratorilor aceste

ca;uri ar $utea 1i evitate' Posibilitatea unui comerciant de a o1eri servicii e1icente

atunci cand clientul adresea;a o intrebare este un alt element im$ortant $entru a

I


10/87


reali;a un management e1icient al relatiilor cu clientii in ca;ul in care acestia nu $ot

obtine asistenta imediataB in mod sigur vor a$ela la servicii alternative'

#n conclu;ieB antici$area necesitatilor clientilorB un site intuitiv si usor de

1olositB cu o cautare avansataB avand si o vite;a de navigare cores$un;atoare sunt

elementele esentiale $entru reusita unui site de comert electronic'

1.2. C*NC,P)U- //C,RI-*R ,-,C)R*NIC,

?business a 1ost de1inita ca imbunatatirea a1acerii $rin conectivitate

=PriceEater4ouseCoo$ers2> si ca 1olosirea te4nologiei #nternet?ului $entru a

imbunatati si trans1orma $rinci$alele tran;actii =#!%3>' Luand aceste doua de1initii

im$reunaB este clar ca $entru destinatiile turistice si a1aceriB e?business se re1era la

a$aritia o$ortunitatilor de conectivitate imbunatatita si e(trenB $rin #nternetB dar si

internB $rin intranet'

Dimensiunea e(terna se re1era la trans1ormarea lantului de valoriB legand

distribuitorul de turism =sau cel ce asigura serviciile> cu consumatorulB dar si la

trans1ormarea lantului de distributieB legand distribuitorul de turism cu $ro$rii sai

distribuitori' Aceasta aduce in discutie e?mar8eting?ulB e?comertul si e?$rocurarea&

K e?mar8eting?ul e($loatea;a #nternet?ul si alte 1orme de comunicatie

electronica $entru a 1acilita comunicarea in cele mai e1ective moduriB

din $unct de vedere al costuluiB cu $ietele tinta si $entru a $ermite

coo$erarea cu organi;atii $artenereB cu care distribuitorul are un interes

comun

K e?comertul se constituie in activitatea de van;areB considerata $rin canalele

de distributie electronica

K e?$rocurarea accelerea;a $rocesul de ac4i;itie $rin 1a$tul ca $ermite unei

a1aceri sa?si lege inventarul si sistemele de $rocurare la sistemele de

e($ediere si de $lata ale distribitorilor saiB sau vice?versa' Acest lucru nu

numai ca reduce costurile $rin automati;areB dar si 1acilitea;a identi1icarea

celor mai bune surse de a$rovi;ionare'

,*


11/87


Dimensiunea interna se re1era la modul de a trans1orma calea $rin care

organi;atia 1unctionea;aB dandu?# $osibilitatea sa lucre;e intr?un mod e1icient si

com$usB 1olosind sistemele obisnuite' Organi;atia trans1ormata ar trebui&

K sa 1ie conectata com$let la comunicatia interna si e(terna

K sa 1oloseasca un set comun de instrumenteB $rotocoale si standarde

K sa im$arta in1ormatii des$re $roduse si clienti sub 1orma de resursa

comuna

K sa aiba $ersonalul o$erand sub 1orma de ec4i$eB 1ocusati 1iind $e

ma(imi;area modurilor de a im$arti in1ormatii'

Cu alte cuvinteB $ersonalul unei a1aceri in turism $oate lucra im$reuna

mai e1ectivB si $entru a com$ila in1ormatia si a o 1olosi de 1a$t 1acand sc4imb de

cunostinte si e($erti;e' #nstrumentele =a$liactiile> care ar $utea 1i im$artite include

continutul management?uluiB management?ul relatiilor cu clientiiB sistemele de

management 1inanciar si sistemele de control o$erational'

Procesele interne si e(terne suntB desigurB legate strans intre ele' %ai sim$luB

$rocesele elaborate interne ale unei e?business dau $osibilitatea organi;atiei sa?si

ma(imi;e;e bene1iciile o$ortunitatilor e(terne' C4iar si granitele dintre $rocesele

interne si e(terne ale unei a1aceri devin mai 1le(ibile'

De aceeaB bene1iciile unei e?business ar $utea 1i re;umate ca&

K comunicatie e1icientaB din $unct de vedere al costuluiB cu $ietele tinta

K acordarea $osibilitati clientului de a cum$ara re$ede si usorB ast1el

crescand rata de conversie si nivelul de c4eltuieli

K un serviciu al clientilor imbunatatit si o memorare mai buna a lor

K costuri reduse $rin o$eratiuni interne mai e1iciente si $rin $rocese de

ac4i;itie'

,,


12/87


1.3 *N-IN, S. *-IN,

%ar8etingul online re$re;int/B $robabilB cea mai 1recvent men5ionat/

modalitate de a 1ace mar8eting $e internet' Dac/ din $unct de vedere al

mar8etingului tradi5ionalB e(ist/ o con1u;ie regretabil/ Mntre $ublicitate -i

mar8etingB termenul generic de $ublicitate aco$erind inclusiv conce$te distincte

ca $romovarea v.n;/rilor sau rela5ii $ubliceB -i Mn mar8etingul on?line aceast/

con1u;ie s?a $/strat' Conce$tul de $ublicitate on?line are Mn vedere Mns/ doarac5iunile $rin care organi;a5ia transmite unei audien5e generale sau s$eci1icate

in1orma5ii $rivind $rodusele -i serviciile saleB m/rcile sau des$re sine Mns/-i'

Ca -i Mn mar8etingul tradi5ionalB este necesar/ o$erarea di1eren5ei dintre

$ublicitatea $l/tit/B denumit/ Mn continuare $ublicitate on?line -i $ublicitatea

gratuit/B o1erit/ 1/r/ nici un 1el de $reten5ii 1inanciare organi;a5iilor de c/tre alte

organi;a5ii =$onderea acesteia esteB datorit/ gratuit/5ii mult mai $ronun5ate a

internetuluiB mult mai mare $rin com$ara5ie cu mar8etingul tradi5ional'Succesul $ublicit/5ii on?line de$inde Mn mod semni1icativ de buna cunoa-tere

a domeniului =$ublicitatea> Mn general c.t -i de cunoa-terea internetului ca mediu de

comunicare' S$re deosebire de $ublicitatea tradi5ional/B Mn $ublicitatea on?line nu

e(ist/ o se$arare 1oarte clar/ Mntre bene1iciarul de servicii de $ublicitate -i 1urni;orul

acestoraB $ut.nd e(ista situa5ia Mn care un bene1iciar $oate deveni 1urni;or de servicii

de $ublicitate =de e(em$luB atunci c.nd Mnc4iria;/ s$a5ii de $ublicitate $e $ro$riul

site ' S$re deosebire de $ublicitatea tradi5ional/ -i modul Mn care decurge

comunica5ia de mar8eting tradi5ional/ $rin intermediul acesteiaB Mn $ublicitatea on?

line elementul $erturbator are un e1ect mult mai semni1icativ' (ist/ un nivel destul

de ridicat de con1u;ie -i c4iar de de;in1ormare Mn re5ea $entru ca bannerele

$ublicitare ale organi;a5iei s/ nu 1ie v/;ute sau di1eren5iate de cele ale

com$etitorilor s/i' Publicitatea on?line este v/;ut/ de c/tre s$eciali-ti ca 1iind mai

e1icient/ dec.t $ublicitatea tradi5ional/'

Princi$alele argumente ale acestora se re1er/ la&

,)


13/87


calitatea mai bun/ a audien5ei vi;ate =din $unct de vedere al veniturilorB nivelului

de instruireB $reocu$/rii $entru $roblemele de ordin te4nic -i te4nologie>

selectivitatea mai bun/ =num/rul -i rata de cre-tere a site?urilor

des1/-urarea -i evaluarea e1icien5ei ac5iunilor de $ublicitate on?line $ot 1i reali;ate

mult mai ra$idB mult mai e(actB $ermi5.nd reali;area unor corec5ii adecvate -i

$rom$te ale cam$aniilor s$eci1ice derulate'

#n cadrul Con1erintei de la Londra G H#A! ngage )**6B des1asurata $e )+

octombrie a'c' si avand ca tema H#nternet versus Non?#nternet AdvertisingB

1ondatorul %icroso1tB !ill atesB a 1acut urmatoarea a1irmatie& H:4e 1uture o1advertising is in t4e #nternet'

Pe ;i ce trece se $oate observa ca intr?adevar viitorul advertisingului este $e

internet' Con1orm in1ormatiilor $ublicate $e site?ul


14/87


Daca in U media online detine 2@ din totalul $ieteiB la noi s?a de$asit anul

trecut abia $ragul $si4ologic de ,'

Valoarea pietei publicitatii online

2003 2004 2005 2006

800,000

1,600,000

2,500,000

3,700,000

Perioada

Valoa

reain

Eur

Investitii pe medii de comunicare

23.60%

4.80%

5.10%

6.20%4.60%

38.90%

Presa scrisa

Internet

Outdoor

Cinema

Radio

!

,3


15/87


%ar8eterii si agentiile au recunoscut #nternetul ca 1iind un mediu critic $entru

atingerea audienteiB $recum si un mediu $ro$ice $entru $romovarea brandurilorB care

are si avanta7ul interactivitatii'

Fa$tul ca in ultimii aniB #nternetul a devenit un mediu tot mai accesatB

e($lica aceste cresteri ale ci1relor re;ultate din $ublicitate' Cu cat numarul de

$ersoane care accesea;a #nternetul $entru stiriB in1ormatiiB comunicare sau

entertainment este mai mareB cu atat $iata este intr?o contiuna de;voltare'

Daca inainte $o$ulatia activa isi $etrecea tim$ul $e tvB $resa scrisa sau radioB

acum acest tim$ este dedicat #nternetului' Di1erit de consumul tuturor celorlalte mediiB

#nternetul creea;a ast1el conte(tul unei interactiuni mai $uternice intre consumatori si

branduri' :otodataB aici consumatorul se in1ormea;a si asu$ra ac4i;itiilor $e care

urmea;a sa le reali;e;e'

Fiind cea mai tanara ramura a $ublicitatiiB advertising?ul online aduceB evidentB

si cei mai $utini bani industrieiB com$arativ cu celelalte medii de7a consacrate'

:elevi;iunea esteB de de$arteB $e $rimul loc in to$ul $re1erintelor advertiserilor

detinand o cota de $iata de a$ro(' *?6' Restul $ana la ,** se im$art intre

celelalte medii& $rintB radioB #nternetB outdoor etc'

Acest ra$ort este 1oarte di1erit 1ata de restul tarilor' #n Romania e(ista

ccnce$tia cum ca televi;iunea este cel mai bun ve4icul media $entru o cam$anie de

$ublicitateB 1a$t care e($lica cotele de $iata uriase =*?6>' #n restul tarilor civili;ate

din UB acestea nu de$asesc @* de $rocenteB deoarece segmentul de utili;atori care nu

isi $ermit cam$anii televi;ate se indrea$taB de regulaB catre $rintB a$oi catre radio si

abia ulterior vor migraB eventualB catre #nternet'

Pe de alta $arteB 1iecare canal de comunicare isi are s$eci1icul luiB $ublicul sau

tinta si se $retea;aB deciB $entru $romovarea anumitor categorii de $roduse sau

servicii' De e(em$luB este 1oarte $utin $robabil sa vedem vreodata $e net o cam$aniede $romovare a unui iaurt' #nsa #nternetul devine un mediu e(trem de atractiv $entru

segmentul !usiness' Studiile arata ca $entru un numar tot mai mare de oameni de

a1aceriB #nternetul este singurul instrument de in1ormare si comunicareB 1a$t datorat

mai ales de li$sa tim$ului $entru urmarirea celorlalte medii' Asa se e($lica de ce

$ortalurile de a1aceri sau de revista a $resei vand 1oarte bine $ublicitate'

,6


16/87


/vantaele marketingului online.

Printre cele mai im$ortante avanta7e ale mar8etingului online se numara&

Strategii de marketing ieftine si de durata#nternetul a devenit o autostrada de in1ormatii $entru $ublicul consumator'

%ulti oameni $re1era tran;actiile sim$le $e care le $oate o1eri internetul' Ca o

consecinta internetul a devenit una din cele mai bune unelte de van;are' Promovarea

$e internet o1era o modalitate ie1tina si sim$la de a 1ace com$aniile mici sa isi creasca

retelele de distributie a $roduselor si serviciilor' S$re e(em$lu 1olosirea $ortalurilor

$oate creea un nou canal de mar8eting si orientare sau $oate $ermite noi moduri de

accesare a $roduselor de catre clienti'

#n com$aratie cu alte 1orme de mar8etingB $romovarea online $re;inta

avanta7ul unui buget redusB al unui s$atiu de de$o;itare minimB in com$aratie cu

ti$arirea brosurilorB $roducerea cli$urilor $ublicitare si conducerea unui centru de

telemar8eting' O1era o modalitate ie1tina si ra$ida de a $enetra $e $iete noi'

Intrarea pe piete noi

Cu milioane de $ersoane accesand internetul si cautand servicii si $roduseB

intre$rinderile mici $ot intra $e $iete noi la o ;ecime din costul metodelor de

mar8eting traditionale'

Site?urile


17/87


%ulti intre$rin;atori online de talie mica 1olosesc motoarele de cautareB

blog?urileB $o$ u$?urile si alte modalitati de mar8eting online $entru a o1eri

clientilor $otentiali in1ormatii des$re $rodusele si serviciile lor' Aceasta strategie are

doua avanta7e& intre$rin;atorii $ot sa creasca usor renumele brandului $rin $rodusele

noi in acelasi tim$ crescand calitatea relatiilro cu clientiiB toate aceste intr?un tim$

1oarte scurt'

Continutul este etern

Promovarea online $re;inta si avanta7ul 1a$tului ca este de durata' Pe cand

$artici$area la un s4o


18/87


+e&avantaele marketingului online.

Ca orice metoda de mar8eting $romovarea online $re;inta si ea de;avanta7e&

Dificultati in atragerea clientilor

#ntre$rinderile mici nu au dis$onibilitati 1inanciare destule cat sa isi $oata$ermite includerea $latita in directoareB sau cea $ay $e clic8 ba;andu?se ast1el mai

mult $e o$timi;area $entru motoarele de cautare si transmiterea orala $entru a?si

creste tra1icul site?ului' Deoarece e(ista milioane de com$anii care vand aceleasi

$roduse si serviciiB com$etitia cu 1irmele mai mari $oate 1i o e($erienta costisitoare si

1rustranta $entru intre$rinderile mici'

Pe de alta $arteB 1irmele mari isi $ot $ermite inscrierea $latita in directoareB $ot

im$lementa $ay $er clic8 si $ot anga7a s$ecialisti in domeniul mar8etingului care sa le

$oata o1eri cam$anii de mar8eting e1iciente'

Dificultati in estimarea legitimitatea tranzactiilor

Un alt de;avanta7 notabil al $romovarii online este di1icultatea cu care

intre$rin;atorul si clientul $ot sa evalue;e legitimitatea unei tran;actii' Firmele mici

sunt in mod s$ecial vulnerabile la 4oti care 1olosesc carti de credit 1urate si in1ormatii

1urate $entru a 1ace tran;actii online ilegale' Din cau;a cresterii 1raudei identitatii si

cartilor de creditB intre$rinderile mici sunt nevoite sa 1inante;e sisteme de securitate

costisitoare $entru a le reduce vulnerabilitatea in 1ata tran;actiilor ilegale'

Vanzatorii si clientii sunt izolati

Promovarea online $re;inta si de;avanta7ul 1a$tului ca van;atorii si clientii

sunt i;olati unul de altul' (ista $utin contact intre client si van;ator inainte si du$a

inc4eierea tran;actiei' Ast1el sansele unor van;ari re$etate scad simtitor 1acandu?i $e

intre$rin;atori sa caute noi metode de mar8eting $entru a ii 1ace $e clienti sa revina $e

site?ul lor'

Du$a toate indicatiile se $are ca avanta7ele $romovarii online de$asesc net

de;avanta7ele' Avand in1ormatiile necesare intre$rin;atoriiB mai ales $ro$rietarii de

a1aceri miciB $ot sa bene1icie;e 1oarte mult de $e urma $romovarii online'

Desi $rinci$alii investitori in aceasta 1orma de advertising ramin

macroindustriile care investesc sustinut si regulat si $entru care $ublicitatea $e net

re$re;inta o com$onenta im$ortanta in mi(ul de mar8eting si 1irmele mai mici cu

bugeturi de mar8eting slabe $ot a$ela cu incredere la acest ti$ de $ublicitate'

#nvestitiile $entru online se a1la in 7urul ci1rei de ,* din bugetul total alocat unei

,


19/87


cam$anii de comunicare' 9ucatorii din industriile telecomB 1inanciar?bancarB #: si din

industria auto au cea mai mare crestere economica si sint ca$ de a1is $e onlineB insa

din urma vin tare sectoarele F%C =$e domeniile bauturiB beautycare si 1ood> si

turismtravel'

ttp455$$$.teglo(eandmail.com

cotidianul

$$$.link2ec.ro

ttp455$$$.e&inearticles.com5

,I
http://www.ezinearticles.com/http://www.ezinearticles.com/


20/87


1." IP/C)U- ),6N*-*7I,I IN*R/)I,I /SUPR/

S,RICII-*R )URIS)IC,

De;voltarea te4nologiei in1ormatiei a avutB in mod inevitabilB un e1ect ma7or ino$eratiunileB structura si strategia organi;atilor de turism din intreaga lume' Cu noua

te4nologieB comunicatia si costurile o$erationale se reduc si in acelasi tim$ se s$oreste

1le(ibilitateaB interactivitateaB e1icientaB $roductivitatea si com$etitivitatea com$aniilor

de turism'

Com$etitivitatea atat a 1irmelor cat si a destinatiilor turistice este rede1inita $e

masura ma(imi;arii utili;ariiB de;voltarii si a$licativitatii acestor te4nologii' #:?ul este

res$onsabil de modi1icarea structurilor organi;atiilor turistice orientate s$re $roduscatre o$eratii turistice 1le(ibile orientate s$re $iataB unde succesul de$inde de

ada$tarea ra$ida la modi1icarea nevoilor de consum ale clientilor'

De;voltarea retelelor contribuie la cresterea integrarii acestora tot mai mult in

industria turistica' #denti1icam trei ti$uri de ba;a de retele&

,' Internet#ulG 1acilitea;a interactiunea intre$rinderilor si a indivi;ilor cu o

intreaga gama de servicii turistice din intreaga lume'

)' Intranet#ulrileG sunt retele inc4iseB securi;ate din cadrul organi;atiilorB care

1olosesc utili;atorilor interni ai res$ectivelor com$aniiB $rin accesarea unei

singure locatiiB cu o inter1ata unicaB in care se gasesc toate in1ormatiile critice

ale unei com$anii'

2' ,8tranet#urileG utili;ea;a acelasi $rinci$iu cu retele e(terne de calculatoare

care s$oresc interactiunea si trans$arenta dintre organi;atii si $arteneri de

incredere' Acestea 1unctionea;a $rin legaturi si $arta7ari de in1ormatii intr?o

locatie cunoscuta numai de $artenerii de a1aceriB care reduce costurile si

tim$ul de des1acere a $roduselor sau serviciilorB $rin comertul electronic'

:rebuie 1acuta insa di1erenta intre relatia !)! si !)C' Conce$tul !usiness?to?

business este re$re;entat de comertul electronic de la 1irma la 1irma =(tranet?ul>'

!usiness?to?consumer re$re;inta relatia de la o 1irma $roducatoare de bunuri sau

$restatoare de serviciiB la clientB care este si utili;atorul 1inal al acestora =#nternet>'

)*


21/87


Comertul electronic $rin #nternet re$re;inta o concurenta $uternica $enrtu

intermediarii din van;area cu amanuntul'

Serviciile turistice sunt intangibile& nu $ot 1i $erce$ute 1i;ic sau ins$ectate de

clientii $otentiali in momentul van;ariiB inainte de a e1ectua actul de ac4i;itionare'

Produsele turistice sunt in mod normal ac4i;itionate inainte de utili;are si se

consuma intr?un loc di1erit de cel de cum$arareB iar din acest motiv se ba;aea;a

a$roa$e numai $e descrieri o1erite de agentul de turism sau alti intermediari' Numai

du$a consumarea serviciuluiB clientii $ot a$recia calitatea acestuia si in ce masura a

cores$uns nevoilor sale' Din acest motivB in1ormatiile reale si corecteB care se

adresea;a nevoilor clientilorB sunt adesea c4eia sadis1actiei turistilor' :e4nologia

in1ormatiei re$re;inta $ivotul $entru cererea turisticaB concentrand tot mai mult

in1ormatiile necesare organi;arii serviciilor turistice' Cu noile te4nologiiB

com$aniile si consumatorii bene1icia;a de coo$erarea intre o1ertantii individuali din

turismB asigurand des1acerea $ro$riilor $roduse turistice' #:?ul 7oaca un rol

im$ortant in industria turisticaB in s$ecial a organi;arii voia7elorB contribuind la

imbunatatirea metodelor de $re;entareB $romovare si distributie a $roduselor si

serviciilor turistice'

De;voltarea #nternetului la 7umatatea anilor I* si a Eorld Eide Eeb?ului

=cunoscut ca EEE sau E2>B a 1acilitat o$ortunitatea de distributie a in1ormatiilor

multimedia si a interactiunii dintre $roducatori si consumatori' Aceasta datorita

structurii


22/87


Jilton 4tt$&B ca o alternativa $entru consumatoriB 1urni;ori si intermediari'

#ntr?o $iata din ce in ce mai com$etitivaB sucesul com$aniilor de turism va de$inde

de ca$acitatea acestora de a identi1ica necesitatiile clientilor si de a o1eri $roduse

croite $e masura sadis1acerii immediate a acestor nevoi'

#nternetul $ermite calatorilor sa aiba acces la in1ormatii 1iabile si e(acte si sa

1aca re;ervari intr?o 1ractiune de secundaB eliminand inconvenientele metodelor

conventionale =costuri de de$lasare $entru a e1ectua re;ervareaB tim$ mai indelungat

etc'>' in acelasi tim$B se imbunatateste calitatea serviciilorB acest 1a$t contribuind la

o sadis1actie mai mare a clientilor' #nternetul o1era acces trans$arent la in1ormatiiB

usor de com$aratB des$re destinatiiB $ac4ete de serviciiB e(cursii voia7eB servicii de

ca;are si divertismentB $recum si $returi reale si dis$onibilitatea acestor servicii' Un

numar tot mai mare de clienti 1olosesc site?urile de #nternet comercial $entru

$lani1icareaB cautareaB re;ervarea si ac4i;itionarea $roduselor turistice' De cealalta

$arte se a1la o1ertantii de servicii turisticeB asu$ra carora im$actul :# este evident inactivitatile de $roductieB mar8etingB in cadrul de$artamentelor o$erationale si a

distributieiB atat in sectoarele $ubliceB cat si $rivate' Pe langa ca$acitatea

intre$rinderilor de turism de a comunica cu cele mai im$ortante agentiiB destinatii

turisticeB clientiB #nternet?ul le?a $ermis sa?si e(tinda activitateaB reducand in acelasi

tim$ costurile si s$orind com$etitivitatea'

))
http://www.hilton.com/http://www.hilton.com/


23/87


1.% IN*R/)II 7,N,R/-, PRIIN+ )URISU-

P, IN)RN,)

:urismul re$re;inta a;i unul dintre cele mai im$ortante 1enomeneBim$unandu?se in mod deosebit $rin dinamism si de;voltarea s$ectaculoasa ce a avut

locB mai ales in cea de?a doua 7umatate a secolului nostru' Acest 1a$t este $e de$lin

7usti1icatB avand in vedere 1a$tul ca turismul a$artine sectorului tertiarB care in ;ilele

noastre este cel mai viguros si mai im$ortant com$onent al economiei multor tari si in

acelasi tim$ o alternativa e1icienta de diversi1icare economica $entru tarile slab

de;voltate'

Pentru omul modern turismul re$re;inta in acelasi tim$ o necesitate deconsumB dar si un indicator al calitatii vietii' De;voltarea turismuluiB atat ca 1orma de

$etrecere a unei $arti din tim$ul liber cat si ca activitate $restatoare de servicii

solicitate in diversele momente ale calatorii turisticeB constituieB deciB una din

consecintele mutatiilor ce au avut loc in domeniul economicB socialB culturalB mutatii

s$eci1ice civili;atiei contem$orane'

:urismulB ca 1enomen economico?social are un im$act considerabil asu$ra

economiilor lumiiB 1iind im$licat in de;voltarea acestora' Pe langa 1a$tul ca din

moment ce re$re;inta o activitate economicaB se trans1orma intr?o com$onenta de

seama a economiilor nationale a tot mai multe tariB turismul absoarbe un $rocent

im$ortant din $o$ulatia activa si contribuie la cresterea venitului national' #n $re;entB

incasarile din turismul international re$re;inta $este + din e($orturile de mar1uri

reali;ate $e $lan mondialB 1iind cea mai im$ortanta com$onenta a comertului invi;ibil'

#ndirectB turismul isi e(ercita actiunea si asu$ra celorlalte ramuri ale economiei

nationaleB mani1estata $rin in1luenta sa asu$ra stimularii si de;voltarii acestei ramuri'

Ast1elB turismul 7oaca un rol stimulativ $entru intreaga economie si contribuie la

diversi1icarea structurii sale' Printre ramurile economice asu$ra carora turismul are

in1luente bene1ice se numara& industria constructiilorB cea constructoare de masiniB cea

de $relucrare a lemnuluiB industria usoaraB agricultura si industria alimentara' #n acest

1elB turismul stimulea;a largirea activitatii ramurilor mentionate si crearea in cadrul

lor a noi locuri de munca' #n al doilea randB turismul actionea;a $o;itiv asu$ra

celorlalte ramuri ale economiei nationale $rin $osibilitatile $e care le o1era $o$ulatiei

de a se recon1ortaB de a se odi4ni si a se rela(a $si4ic' :urismul in1luentea;a in mod

)2


24/87


$o;itiv si sectorul serviciilor la care a$elea;a turistii& trans$ortulB serviciile medicaleB

cinematogra1iceB $ostaleB telecomunicatiiB etc'

Semni1icatia tot mai im$ortanta a turismuluiB ca sursa de venit si locuri de

muncaB dar si ca o com$onenta im$ortanta in balanta de $lati a multor tariB a atras din

ce in ce mai mult atentia guvernelorB autoritatilor locale si regionale si a tuturor celor

care au interes in de;voltarea economica'

:urismul international e un 1enomen socio?ecomomic com$le( si $olivalentB

structurat in multi$le genuri de activitati si reali;at de organi;atiiB com$anii si 1irme

s$eciali;ate care concura la conce$erea si valori1icarea $rodusului turistic s$eci1ic'

Promovarea acestui $rodus are ca sco$ in1luentarea si convingerea unor segmente

diverse de turistiB din tari si regiuni di1eriteB cu caracteristici si variabile socio?

economiceB culturale si ti$are $si4o?com$ortamentale si motivational?atitudinale

s$eci1ice' De aici re;ulta ca sucesul $romotional e in 1unctie de cunoasterea

variabilelor de mai susB a obiceiurilorB a gusturilorB $re1erintelor si in ultima instanta a

nevoilorB trebuintelor clientelei internationale ca si de ca$abilitatea si talentul celor

care conce$ aceste activitatiB in a creaB di1u;a si cuanti1ica retroactiv mesa7ele a$te de

a convinge agentii e(terni si turistii $otentiali si de a?i mentine convinsi de sadis1actia

$rocurata $rin consumul turistic'

Politicile $romotionaleB conce$ute cu sco$ul de a atrage turistii straini intr?o

tara anume sunt im$lementate de catre administratiile centrale $entru turismB numite

1ie %inisterul :urismuluiB 1ie O1iciul National $entru :urism9 iar la nivel regional si

localB organi;atii sau consilii'Strategia $romotionala $oate 1i de1inita ca un com$le(

de actiuni cu$rin;and conce$ereaB selectarea si urmarirea cailor de in1ormare?

comunicare si convingere $rin care subiectii unor segmente de $iata internationala

determinate sunt convinsi sa ia deci;ii de cum$arare a $rodusului turistic'+

#nternetul este tot mai 1olosit ca sursa de in1ormatii in diverse domeniiB deci si

in turism unde imaginea este 1oarte im$ortanta' #n1ormatii des$re o taraB des$re

obiectivele turistice din acea taraB des$re istorieB geogra1ieB $oliticaB des$re s$atii de

ca;are sunt dis$onibile acum $e #nternet' DesigurB cele mai sigure si corecte

in1ormatii se gasesc de obicei $e $aginile de


25/87


1.%.1 Principalele avantae ale promovarii turismului pe Internet

Princi$alele avanta7e ale $romovarii turismului $e #nternet sunt&

-

o $agina de


26/87


1ace este e(tensia H'es care $utea sa 1ie H'com' $agina o1era un meniu $rinci$al in

ca$atul $aginii si un meniu mai detaliatB cu in1ormatii s$eci1ice in drea$ta $aginii'

Din $acateB Romania nu se remarca nici macar $rintr?o $agina de


27/87


2. INS)RU,N), +, PR**/R, *N-IN,

2.1 Caracteristicile marketingului online

Marketingul on-line este procesul de a construi si de a mentine relatia cu

clientii prin intermediul activitatilor on-line pentru a facilita scim!ul de idei"

produse si servicii" care sa satisfaca o!iectivele am!elor parti implicate.

Aceasta de1initie $oate 1i im$artita in cinci com$onente&

ste un $roces' Ca si mar8etingul traditionalB $rogramul de mar8eting on?line$resu$une un $roces' Acest $rogram de mar8eting on?line cu$rinde + eta$e &

1i(area strategiei cor$orativeB ca$tarea oca;iei de $iataB 1ormularea strategiei

de mar8etingB estimarea e($erientei $e care o va avea clientulB 1ormularea

$rogramului de mar8etingB reali;area inter1etei cu consumatorul si evaluarea

re;ultatelor $rogramului de mar8eting'

Construirea si mentinerea relatiilor cu clientii' ste im$ortant de subliniat ca

obiectivul mar8etingului on?line nu este numai de a de;volta relatii cu clientiB

on?lineB dar de a crea si mentine ast1el de relatii atat on?lineB cat si o11?lineB

atunci cand consumatorul nu utili;ea;a internetul'

On?line' Prin de1initieB mar8etingul on?line se ocu$a de consumatorii de

internet' Cu toate acesteB succesul unui $rogram de mar8eting on?line $oate sta

in actiunile o11?lineB din a1ara internetului'

Sc4imbul' #n centrul ambelor conce$te de mar8eting se a1la sc4imbul' 1ectul

unui $rogram de mar8eting on?line trebuie evaluat in con1ormitate cu im$actul

general $e care il va aveaB nu numai $e $lanul on?line' De e(em$luB van;arile

on?line $ot a1ecta van;arile obtinute in maga;inele traditionale'

Satis1acerea obiectivelor ambelor $arti im$licate'

Cel mai 1olosit instrument in mar8etingul de acest ti$ estesite-ul de internet'

Un site este un veritabil instrument de $ublicitate' #ndi1erentB ca este 1olosit $entru a

vinde un $rodusB sau $entru a $romova imaginea unui club s$ortivB $aginile de


28/87


Un instrument 1oarte utilB in s$ecial $entru $romovarea unui site e(istent sunt

motoarele de cautare si directoarele #e! '

Marketingul prin afiliere este un alt instrument 1olosit in mar8etingul on?line'

Acesta este o 1orma de asociere intre 1irma ce demarea;a un ast1el de $rogram si alte

site?uri cu $ro1il comercialB de a $romova $rodusele 1irmeiB recom$ensa reali;andu?se

in 1unctie de re;ultatele obtinute de asociati' Aceasta metoda este relativ ie1tinaB si

usor de reali;atB dar in ca;ul marcilor de $restigiu se intalnesc mai rar ast1el de ca;uri'

$u!licitatea prin !annere este un alt instrument 1olosit'

Sponsorizarea este o alta modalitate de a $romova imaginea 1irmei' Aceasta

1unctionea;a in acelasi mod ca si s$onsori;area clasicaB numai ca este $re;entata intr?

o $agina


29/87


2.1.2 ,tapele specifice pu(licitatii online

Organi;area -i des1/-urarea $ublicit/5ii on?line $resu$une $arcurgerea unor eta$e

s$eci1ice' Acestea sunt&

=,> ado$tarea deci;iei de a des1/-ura o cam$anie de

$ublicitate on?line

=)> de1inirea obiectivelor care vor 1i urm/rite $rin

intermediul $ublicit/5ii on?line

=2> crearea -i testarea bannerelor $ublicitare

=3> identi1icarea -i selectarea s$a5iilor adecvate de $lasare a

bannerelor $ublicitare'

=6> evaluarea e1icien5ei cam$aniei de $ublicitate on?line

&doptarea deciziei de pu!licitate on-line$orne-te de la evaluarea e1icien5ei

$oten5iale a internetului ca mediu de comunicare Mntre organi;a5ie -i $ublicul s/u'

Qn mod evidentB dac/ audien5a c/reia i se adresea;/ organi;a5ia nu utili;ea;/

internetul ca surs/ de in1orma5ii sau ca surs/ de divertisment =iar gradul de utili;are nu

$lasea;/ internetul $rintre cele mai im$ortante surse din aceste $uncte de vedere>B este

$u5in $robabil 1a$tul c/ $ublicitatea on?line va 1i inclus/ $rintre instrumentele de

mar8eting 1olosite de organi;a5ie'

C4iar dac/ internetul este destul de bine $re;ent Mn via5a -i activitatea cotidian/

a consumatorilor $oten5iali ai organi;a5ieiB utili;area sa =-i deci -i a $ublicit/5ii on?

line> de$inde de caracteristicile $roduselor -i serviciilor care vor 1i $romovate $rin

intermediul acesteia' ste greu de imaginat c/ $ublicitatea on?line va avea succes$entru un $rodus a c/rui cum$/rare $resu$une un $roces deci;ional riguros sau a c/rui

livrare la cum$/r/torul s/u im$lic/ e1orturi logistice s$eciale $entru organi;a5ie'

Un alt element care trebuie avut Mn vedere Mn ado$tarea deci;iei de a des1/-ura

cam$ania de $ublicitate on?line este cel re1eritor la ca$acitatea internetului -i a

acesteia de a di1eren5ia organi;a5iaB o1erta de $roduse -i serviciiB Mn ra$ort cu

$rinci$alii s/i com$etitori $re;en5i $e $ia5/' Publicitatea on?line va 1i cu at.t mai

susce$tibil a 1i 1olosit/ cu c.t ea $oate deveni un avanta7 com$etitiv $entruorgani;a5ie'

)I


30/87


"or trebui evaluateB de asemeneaB costurile utili;/rii acesteia -i avanta7ele

ob5inute Mn urma acestei deci;ii 1olosind metoda anali;ei cost?bene1iciu' C4iar dac/B

de cele mai multe oriB costurile sunt minime iar tendin5a de evolu5ie $e termen lung a

acestora este una de sc/dereB $e termen scurt ele ar $utea 1i $rea mari Mn ra$ort

avanta7ele generate =Mn termeni de v.n;/riB $ro1ituriB cote de $ia5/ sau imagine>'

Nu Mn ultimul r.ndB deci;ia de utili;are a $ublicit/5ii on?line trebuie s/ im$lice

un rol strategic al acesteia -i nu unul tacticB Mnt.m$l/tor sau e($erimentalB Mn cadrul

activit/5ii de comunica5ie de mar8eting a organi;a5iei'

'!iectivele specifice ale pu!licit()ii on-line se refer( la*

Crearea de notorietate $entru organi;a5ieB $roduseleB serviciile -i

m/rcile sale

enerarea de tra1ic c/tre $unctele de distribu5ie ale $roduselor -i

serviciilor organi;a5iei

Sus5inerea v.n;/rilor organi;a5iei $e termen scurt -i mediu

ste im$ortant de men5ionat c/ o cam$anie de $ublicitate on?line $oate urm/ri

concomitent unul sau mai multe obiective dar este recomandabil ca un banner

$ublicitar s/ Mncerce s/ vi;e;e un singur obiectiv ma7orB celelalte $ut.nd 1i abordate ca

obiective secundare' Dac/ se dore-te urm/rirea concomitent/ a mai multor obiectiveB

o solu5ie $osibil/ ar 1i $re;entarea unei suite de bannere ale cam$aniei Mn aceea-i

$o;i5ieB care s/ 1ie rotite la un interval de c.teva secunde =durata acestui interval nu

trebuie s/ de$/-easc/ ,) secunde>

Crearea de notorietate $oate 1i reali;at/ 1oarte e1icient 1olosind

bannerele $ublicitare on?line' Pre;entarea noilor $roduse =servicii> ale

organi;a5ieiB stimularea interesului consumatorului virtual $entru $rodusele -i

serviciile organi;a5ieiB transmiterea de in1orma5ii $rivind di1erite evenimente

im$ortante Mn via5a organi;a5iei sunt doar c.teva situa5ii Mn care $oate 1i utili;at/ cu

succes $ublicitatea on?line'

Problema cre/rii notoriet/5ii trebuie abordat/ di1eren5iat Mn ra$ort cu

audien5a c/reia i se adresea;/ cam$ania& dac/ este vi;at/ o audien5/ general/B se

urm/re-te cre-terea nivelului de in1ormare al consumatorilor virtuali' Dac/ este

vorba des$re o audien5/ s$eci1icat/B se urm/re-te cre-terea nivelului de re5inere a

organi;a5ieiB $roduselorB serviciilor saleB Mn r.ndul consumatorilor virtuali'

2*


31/87


Crearea de tra1ic c/tre $unctele de distribu5ie ale $roduselor -i

serviciilor organi;a5iei re$re;int/ un obiectiv 1oarte im$ortant al $ublicit/5ii on?

line Mn ca;ul $roduselor noi' Ca -i Mn mar8etingul tradi5ionalB nu este 1oarte

im$ortant 1a$tul c/ vi;itatorul a v/;ut odat/ site?ul =sau l?a accesat>' %ult maiim$ortant/ este convingerea acestuia s/ revin/ $e site?ul organi;a5iei'

Sus5inerea v.n;/rilor re$re;int/ $oate obiectivul cel mai di1icil de atins

al unei cam$anii de $ublicitate on?line $entru c/ atingerea acestuia $resu$une

convingerea consumatorilor care accesea;/ un site s/ ac5ione;e 1avorabil $entru

organi;a5ieB cum$/r.nd un $rodusulB $artici$.nd la un concurs $romo5ionalB

com$let.nd o 1i-/ in1orma5ional/ sau r/s$un;.nd la un c4estionar' Aceasta este

semni1ica5ia conce$tului de conversie'

Conversia =trans1ormarea> vi;itatorului unui site din client $oten5ial Mn

client e1ectiv $oate 1i reali;at/ e1ectiv a$el.nd la instrumentele $romo5ionale

utili;ate Mn mar8etingul tradi5ional =acordarea unor $remiiB a unor cadouri sau a

unor gratuit/5i>' Dac/ $rin cam$anie este vi;at/ o audien5/ general/B conversia se

$oate reali;a dac/ vi;itatorului i se generea;/ o nevoie $uternic/ $entru $rodusul

=serviciul> $romovat' Dac/ $rin cam$anie este vi;at/ o audien5/ s$eci1icat/B

conversia va $utea 1i reali;at/ dac/ vi;itatorului i se vor o1eri solu5iile concreteB

e1icienteB dis$onibile imediatB de care are nevoie'

Crearea +i testarea !annerelor pu!licitare*

bannerele $ublicitare $ot 1i $rivite Mn mod similar anun5urilor

$ublicitare destinate mediilor de comunicare ti$/rite =$res/ cotidian/ -i $eriodic/B

a1i-a7>

crearea -i testarea acestora urmea;/B Mn generalB regulile generale de

creare a anun5urilor $ublicitare destinate $resei =a1i-a7ului> mai $u5in o serie de

$articularit/5i re1eritoare la dimensiunea acestora'

Alegerea unei anumite dimensiuni ale bannerului $ublicitar conduce la o serie de

restric5ii re1eritoare la con5inutul in1orma5ional al bannerului' Ast1el&

cu c.t bannerul este mai redus ca dimensiuneB cu at.t in1orma5iile care

vor $utea 1i $re;entate $rin intermediul acestuia vor 1i mai limitate ca -i con5inut

-i c4iar ca -i 1orm/ de $re;entare'

2,


32/87


cu c.t bannerul are o dimensiune mai mareB cu at.t in1orma5iile care

vor $utea 1i $re;entate $rin intermediul acestuia vor 1i mai bogate darB Mn acest

ca;B a$are $roblema Mnc/rc/rii sale cu $agina ' Cu c.t durata Mnc/rc/rii este mai mareB cu at.t-ansele de vi;uali;are ale unui banner sunt mai mici'

lementele care a$ar Mn ma7oritatea bannerelor $ublicitare di1u;ate $e internet sunt

urm/toarele&

numele organi;a5iei

sloganul $ublicitar al acesteia

Mndemnul la ac5iune adresat vi;itatorului

un stimulent $entru ac5iunea vi;itatorului =o o1ert/ s$ecial/ de $re5Bun cadou o1erit gratuitB etc'>

$rinci$alul avanta7 o1erit de organi;a5ieB $rodusul sau serviciul

$romovat $rin intermediul bannerului $ublicitar

Identificarea +i selectarea spa)iilor adecvate de plasare a !annerelor

pu!licitare.

!annerele $ublicitare urmea;/ s/ 1ie am$lasate $e $aginile

dac/ $ublicitatea vi;ea;/ o audien5/ s$eci1icat/B este de dorit ca

bannerul s/ 1ie am$lasat $e $aginile =at.t de introducere c.t -i de con5inut> aleunor site?uri cu un con5inut in1orma5ional a$ro$iat de cel al organi;a5iei'

#denti1icarea -i selectarea 1urni;orilor de s$a5ii $ublicitare $e


33/87


1acilit/5ile de urm/rire -i ra$ortare a tra1icului o1erite de site?ul notorietatea creat/B

=)> tra1icul generat -i

=2> sus5inerea v.n;/rilor

$entru evaluarea notoriet/5ii create $rin intermediul bannerelor

$ublicitare e($useB este utili;at indicatorul num/rul de im$resii' #m$resiilere$re;int/ num/rul de ori de care un navigator Mn s$a5iul virtual este e($us unui

22


34/87


banner $ublicitar' Ca -i con5inutB acest indicator este ec4ivalent tira7ului unei

$ublica5ii sau num/rului teles$ectatorilor unei emisiuni de televi;iune'

notorietatea organi;a5iei cre-te atunci c.nd un num/r c.t mai mare de

$ersoane v/d bannerul $ublicitar' Pe de alt/ $arteB cu at.t audien5a unei cam$aniide $ublicitate on?line este mai s$eci1icat/B cu at.t num/rul im$resiilor asociat unui

banner $ublicitar este mai redus'

$entru evaluarea tra1icului creatB cel mai util indicator Ml re$re;int/ rata

de acces' Aceasta se e($rim/ ca $ondere a im$resiilor accesate de c/tre $ersoanele

care navig4ea;/ Mn re5ea' U;ualB rata de acces are valori cu$rinse Mntre , -i 6 '

Nivelul ratei de acces de$inde Mn mod semni1icativ de atractivitatea $rodusului

=serviciului> $romovatB calitatea crea5iei $ublicitare -i de calitatea site?ului '

nu este su1icient ca un site =banner> s/ genere;e o rat/ de acces

ridicat/' Aceasta trebuie s/ 1ie Mnso5it/ -i de o rat/ de conversie ridicat/'

De e,emplu" !annerul pu!licitar al organiza)iei & a generat o rat( de acces

de +i o rat( de conversie de /0 1n timp ce !annerul pu!licitar al organiza)iei 2

a generat o rat( de r(spuns de 3 +i o rat( de conversie de 04 . Care a fost

!annerul pu!licitar cel mai eficient din punct de vedere al sus)inerii v5nz(rilor6

Conversie & 7 4"4 , 4"/0 7 4"480 9adic( 8"0 :

Conversie 2 7 4"43 , 4";0 7 4"483 9adic( 8"3 :

2annerul organiza)iei & a fost mai eficient datorit( conversiei superioare 9/0

fa)( de ;0 : dec5t cel al organiza)iei 2" ciar dac( rata de acces a !annerului 2

a fost du!l(' Acest mod de transmitere a mesa7ului in

mar8etingul viral este unul dintre cele mai ras$anditeB alaturi de email

mar8eting' Jy$erlin8urile sunt trimise $rin servere de mesa7e instant cum ar 1i

A#%B #CWB %SNB a4ooXB sau oogle #%'

3I


50/87


distribuirea de carti electronice gratuite' Cartile electronice $ot 1i obtinute

gratuit de $e site?ul com$aniei care initia;a cam$ania' #n cadrul acestor cartiB

$ot 1i inserate lin8uri catre siteul vi;atB o1erind gratuit o carte electronica cuin1ormatie de valoareB intr?un domeniu inrudit cu cel al site?ului $romovatB

care sa includa reclame si lin8?uri in cit mai multe $agini din site' "a 1i

transmisa de la un utili;ator la altul si va genera tra1ic $e o lunga $erioada de

tim$'

distribuirea de so1t


51/87


1ata de anumite 1enomene sociale' (ista mai multe ti$uri de bloguri unde

in1ormatia $oate 1i im$artasitaB si anume& $ersonaleB ti$iceB de sanatateB

literareB de calatoriiB de cercetareB legaleB de mediaB religioaseB colaborativeB

eclecticeB educationaleB de a1aceriB cor$orateB busi$logs create $entru

$romovarea unui anumit $rodus sau serviciuB de s1aturiB bloguri $ersoni1icateB

bloguri audio'

1olosirea ne


52/87


crearea de e?cards' Ca si in ca;ul celorlate metodeB 1elicitarile virtuale $ot 1i

trimise gratuitB cu oca;ia di1eritelor evenimente' Reclama sub 1orma unui lin8

$oate 1i inserata in aceste 1elicitariB generandB de asemenea tra1ic $entru $agina

ta de '

#n conclu;ieB mar8etingul viral $oate 1i un e(celent instrument de mar8etingB

atat $entru generarea unor van;ari record cat si $entru intarirea sau construirea

imaginii unui brandB atat tim$ cat cam$ania este una de succes' %ar8etingul viral are

avanta7ul ca $oate 1i combinat cu metodele traditionale de mar8etingB este ie1tin si

$oate aduce audiente record'

Daca insaB cam$ania nu res$ecta anumite reguliB daca in1ormatiile aduse nu

sunt de calitateB continutul mesa7ului nu este unul atractiv $entru clientB mar8etingul

viral actionea;a in sens o$usB nu numai $rin trans1ormarea cam$aniei intr?un esecB dar

daunea;a imaginii com$anieiB si acest lucru cu greu $oate 1i cu greu sters din mintea

consumatorului'

6)


53/87


2.3. ,#mail

Posta electronica =electronic mail> sau e?mail este metoda de a com$uneB

treimite si $rimi mesa7e $rin intermediul sistemului de comunicatii electronice' Pe

langa aceasta de1initie generalaB e?mailul re$re;inta cel mai e1icient instrument de

loiali;are a consumatorilor unui $rodus sau serviciu' O cam$anie de e?mail mar8eting

o1era imensa o$ortunitate de a $re;enta mesa7ul doritB intr?o maniera regulata si cu un

cost e(trem de micB unui gru$ de oameni interesati de $rodusele sau serviciile unei

com$anii'

%area $rovocare in ca;ul acestui ti$ de mar8eting online vine din generarea

acelui continut care sa?i motive;e $e destinatari sa desc4idaB sa citeasca si sa ras$unda

ne


54/87


Cele mai mari rate de $enetrare a $rogramelor de comunicare $rin email s?au

inregistrat in domeniile #nvestitii#mobiliare =%DE@ si Credite5'anci ?%3E@ si

)urism ?%FE@.

:ot con1orm DoubleClic8 ? + dintre consumatori a1irma ca email?ul este modul lor

$re1erat de a $rimi in1ormatii de la 1urni;orulbrand?ul lor 1avorit'

Continutul si designul e#mail#urilor.

O $rima greseala H1atala este aceea ca cei mai multi tratea;a designul

cam$aniilor de email mar8eting $e ba;a $racticilor 1olosite in designul unui


55/87


vi;uali;at in Outloo8 in ;ona de Previe $entru ca

doar aceasta ;ona va 1i vi;ibila in $rimul ecran'

Daca $ublicitatea este inserata in ne


56/87


sim$lu sunt blocate sau nu sunt livrate in #nbo(> li$sindu?le cu desavarsire o $olitica

de gestiune a ba;ei de date'

Indicatori de masurare a eficientei

Un recent studiu reali;at in SUA releva 1a$tul ca din ,* mar8eteri nu sunt

in1ormati in legatura cu as$ectele care $ot in1luenta livrarea ne


57/87


3. P-/NIIC/R,/ C/P/NI,I *N-IN, +, PR**/R, /

P,NSIUNII *N)/N/!

Qn generalB $lanul cam$aniei de mar8eting $oate 1i $rivit ca un instrument $rin

intermediul c/ruia organi;a5ia M-i desemnea;/ obiectivele saleB M-i de1ine-te activit/5ile

s$eci1ice $rin intermediul c/rora urmea;/ s/ 1ie atinse obiectivele 1ormulateB M-i aloc/

resursele necesare Mn vederea des1/-ur/rii activit/5ilor -i $reci;ea;/ modalit/5ile

1olosite $entru coordonareaB evaluarea -i controlul modului Mn care se derulea;/

$lanul'

Planul de mar8eting re$re;int/ documentul $e ba;a c/ruia sunt des1/-urate

ulterior toate activit/5ile de mar8eting ale organi;a5iei Mntr?o $erioad/ dat/' laborarea

sa este absolut necesar/ Mn minimum dou/ situa5ii&

atunci c.nd organi;a5ia urmea;/ s/ debute;e Mn s1era a1acerilor

=$lanul de a1aceriB c4iar dac/ include Mn con5inutul s/u o com$onent/ de

mar8etingB trebuie Mn mod obligatoriu com$letat cu un $lan distinct de

mar8eting>

atunci c.nd organi;a5ia $reg/te-te Mnce$utul noului an =de

obiceiB Mn lunile noiembrie ? decembrie ale anului este anali;at/ activitatea de

mar8eting des1/-urat/B m/sura Mn care obiectivele acesteia au 1ost reali;ate -i

este ado$tat $lanul de mar8eting $entru noul an>

Av.nd Mn vedere im$ortan5a saB se $oate a1irma c/ $lanul de mar8eting este un

instrument indis$ensabil oric/rei organi;a5iiB din oricare domeniu de activitate'

Planul de mar8eting on?line are acela-i con5inut in1orma5ional ca -i $lanul de

mar8eting al organi;a5ieiB di1eren5a ma7or/ dintre acestea re$re;ent.nd?o domeniul de

a$licabilitate& $lanul de mar8eting on?line vi;ea;/ $re;en5a -i ac5iunile organi;a5iei

des1/-urate Mn s$a5iul virtual'

6+


58/87


laborarea $lanului de mar8eting on?line al organi;a5iei $orne-te de la $remisa

c/ internetul re$re;int/ un mediu de comunicare care $oate 1i utili;atB Mn mod

inde$endent sau integrat Mn vederea reali;/rii comunica5iei de mar8eting a

organi;a5iei' #at/ de ceB con5inutul $lanului de mar8eting on?line al unei organi;a5ii

$oate 1i asimilatB Mntr?o anumit/ m/sur/B con5inutului $lanului comunica5iei de

mar8eting a organi;a5iei'

Planul cam$aniei de mar8eting on?line al $ensiunii %ontana include

urm/toarele com$onente&

,> Pre;entarea $ensiunii %ontana

)> Anali;a mediului e(tern

2> Stabilirea obiectivelor

3> #denti1icarea $ublicului tinta

6> Stabilirea instrumentelor si a mesa7ului

@> Stabilirea bugetului

+> valuarea si controlul

3.1 Pre&entarea pensiunii ontana

Situata in Poiana !rasov ? una dintre cele mai bune statiuni montane din

RomaniaB considerand cele ,) $artii de sc4i de di1icultati di1eriteB terenurile de tenis si

minigol1B $istele de roller?s8atingB saunele si $iscinele aco$erite ? Pensiunea %ontana

de 2 stele este o destinatie $entru toate cele $atru anotim$uri'

Poiana !rasov este situata la altitudinea de ,'*2* mB la numai ,2 m de

!rasov' Climatul montanB bogat in o;onB toni1iant si stimulator este indicat in tratarea

nevro;elorB de$resiilor si surmena7uluiB in 4i$ertiroideB ra4itism si tulburari de crestere

la co$ii' ste cea mai renumita statiune montana din Romania si o1era tuturor

vi;itatorilor sai modalitati multi$le si agreabile de $etrecere a tim$ului liber& trans$ort

$e cablu =telesc4iB gondola si doua telecabine> scoala de sc4i cu instructor $artii de

sc4i cu di1erite grade de di1icultate centre de inc4iriere articole s$ortive centru de

ec4itatie $limbari cu sanii carute trase de cai'

6


59/87


Pensiunea %ontana o1era conditii e(celente $entru $etrecerea vacanteiB

concediului sau B living

=)+m$>B sala de con1erinte cu o ca$acitate de 2* de locuri si dotata cu a$aratura

ultramodernaB toate dis$unand de mobilier si dotari de cea mai buna calitateB

amena7arile interioare bene1iciind de 1inisa7e deosebiteB caracteristice 4otelariei

moderne'

/lte facilitati4 saunaB 7accu;;iB 1itnessB 1oisor cu gratarB $arcare $ro$rie $entru

,* autoturismeB teren de tenisB teren de 1otbalB teren de voley'

Posi(ilitati de divertisment4

trasee turistice =;ona !ran si Sig4isoara G cel mai bine conservat oras

medieval din sud estul uro$ei>

obiective turistice & bisericile 1orti1icate din 7urul !rasovuluiB Cetatea

RasnovB Castelul Peles din SinaiaB Parcul National Piatra Craiului

sc4iB $limbari cu saniaB minigol1B tenisB $atina7'

3.2 /nali&a mediului de marketing

Anali;a mediului de de mar8eting vi;ea;a doua directii ma7ore& anali;a

mediului e(tern de mar8eting si anali;a mediului intern de mar8eting'

#n ceea ce $riveste mediul e8ternB 1actorii economici au 1acut ca in ultimii ;ece ani

$iata romaneasca a turismului sa se caracteri;e;e $rintr?o mare recesiuneB 1a$t relevat

si de ultimele sonda7e de o$inie in randul $o$ulatiei' Cu toate acesteaB statiunea

Poiana !rasov s?a de;voltat intr un mod sur$rin;ator de ra$idB res$ectand standardele

de calitate im$use de concurenta venita de la statiuni montane din alte tari mai

6I


60/87


de;voltate' Poiana !rasov a devenit in ultimii ani cea mai renumita statiune $entru

s$orturile de iarna din Romania si totodata un im$ortant centru turistic international'

a dis$une de ,) $artii de sc4iB cu grade di1erite de di1icultate = o $artie olim$icaB trei

$artii $entru coborare si slalom uriasB o $artie $entru slalom s$ecialB doua trambuline

etc'>B terenuri de s$ort = $entru tenisB minigol1B 4andbalB basc4et>B un lacB un 1unicularB

un tele1ericB un s8ili1tB ba;ine aco$eriteB sauneB sali de gimnastica medicalaB discoteciB

baruri si restaurante'

#n ceea ce $riveste ca;area in aceasta statiuneB e(ista o concurenta acerba intre

$ensiunileB 4otelurile si vilele din Poiana !rasov mai ales in tim$ul se;onului de s8i

deoarece turistii cu venituri medii si $este medii au ince$ut sa $re1era aceasta locatie

in detrimentul statiunilor ca Sinaia sau Predeal din cau;a calitatii ridicate a serviciilor

intalnite aiciB dar si a mediului natural in care segaseste aceasta statiune' Aceasta

concurenta ridicata intre unitatile de ca;are a orientat managerii Pensiunii %ontana

catre $lanul de mar8eting online si catre o $romovare mai buna a $ensiunii' Un

avanta7 al acestei deci;ii il re$re;inta 1a$tul ca in acest moment ma7oritatea

$ensiunilor turistice nu $un accent $e reali;area unei cam$anii de mar8eting online si

nici macar $e reali;area unui site $ro$riu care sa includa in1ormatii detaliate si $rin

intermediul caruia sa reali;e;e o cone(iune directa cu clientiiB ci $re1era includerea

$ensiunilor $e diverse $ortaluri care au rol de intermediar intre turist si $ensiune'

Un alt 1actor al mediului e(tern ce in1luentea;a intr?un mod 1avorabil

Pensiunea %ontana este mediul cultural si politicB deoarece in ultimul tim$B

com$aniile din Romania au ince$ut sa organi;e;e $entru anga7atiB traininguri sau

con1erinte $e di1erite temeB ceea ce a dus la o crestere a cererilor $entru $ensiuni care

sa 1acilite;e des1asurarea unor ast1el de evenimente'

Anali;a mediului intern de marketing $resu$une cunoasterea cunoa-terea

resurselor dis$onibile sau accesibile organi;a5iei ? te4niceB 1inanciareB umaneBin1orma5ionaleB -i a modului Mn care sunt alocate -i utili;ate acestea'

#n ceea ce $riveste resursele financiareB managerii $ensiunii au alocat un

buget de ,**** de uro $romovarii online a $ensiunii %ontana si o1era tot su$ortul

in1ormational de care detin' =esursele umanealocate acestui demers de mar8eting

online sunt re$re;entate de o singura $ersoana care se va ocu$a de reali;area site?ului

$ensiunii si de $romovarea si inscrierea sa $e di1erite $ortaluri din domeniul turistic'

@*


61/87


*portunitati si amenintari ale mediului e8tern de marketing*portunitati /menintari

Cre-terea gradului de dotare al

gos$od/riilor cu PC?uri sau cre-terea ratei

de acces la internet

Reactia negativa a $otentialilor clienti in

urma activitatilor de e?mail mar8eting

Qmbun/t/5irea atitudinii $ublicului 1a5/ de

ac5iunile de mar8eting on?line ale

organi;a5iilor

#nrautatirea atitudinii $ublicului 1a5/ de

ac5iunile de mar8eting on?line ale

organi;a5iilorCre-terea $uterii de cum$/rare a clien5ilor

$oten5iali ai $ensiunii

Scaderea $uterii de cum$/rare a clien5ilor

$oten5iali ai $ensiuniiAccesul organi;a5iei la resurse

in1orma5ionale =ba;e de date> interne -i

e(terne de calitate sau in urma abonariidirect de $e site?ul $ensiunii

De;interesul clientilor in accesarea site?

ului $ensiunii datorat comditatii acestora

in a lucra cu agentiile de turism

Cresterea numarului de clienti in urma

re;ervarilor 1acute on?line direct de $e

site?ul $ensiunii

1ortul 1inanciar mai mare necesar in

reali;area $romovarii $ensiunii online $e

o $erioada mai indelungataCresterea numarului de turisti straini in

urma accesarii site?ului sau vi;uali;arii

reclamelor on?line'

Scaderea gradului de dotare al

gos$od/riilor cu PC?uri sau scaderea ratei

de acces la internet =$utin $robabil

con1orm cercetarilor>

3.3 Sta(ilirea o(iectivelor

ta$a care $resu$une stabilirea obiectivelor $lanului de mar8eting online are

Mn vedere doua ti$uri de obiective&

obiectivele globale de mar8eting ale organi;a5iei

obiectivele s$eci1ice $lanului de mar8eting online

Pensiunea %ontana urmaresteB $rin intermediul activit/5ii sale globale de

mar8etingB $atru obiective ma7ore&

De;voltarea imaginii $ensiunii

Cre-terea notoriet/5ii

%a(imi;area v.n;/rilor

@,


62/87


%a(imi;area $ro1itului

%a(imi;area cotei de $ia5/

Obiectivele $ensiunii %ontanaB s$eci1ice $lanului de mar8eting online se im$art si elela randul lor in&

Obiective de natur/ cognitiv/& se re1er/ la cunoa-terea de c/tre $ublicul vi;at

a $ensiunii din $unct de vedere a imaginii saleB serviciilor si 1acilitatilor o1eriteB

$re5urilor $racticateB o1ertelor s$eciale intalnite de obicei de sarbatori sau in

e(trase;on'

Obiective de natur/ a1ectiv/& se re1er/ la atitudinea $e care o ado$t/ $ublicul

vi;at 1a5/ de organi;a5ie -i toate as$ectele caracteristice acesteia' Pensiunea %ontanaisi $ro$une atragerea unui numar cat mai mare de clientiB $astrarea unei legaturi

$ermanente cu acestia utili;and mi7loace de loiali;are on?line sau includerea $e site a

unor 1ormulare de ti$ 1eedbac8 $entru cercetarea satis1actiei clientilor'

Obiective de natur/ conativ/& se re1er/ la com$ortamentul de cum$/rare -i

consum al $ublicului vi;at $ublicul $oate 1i determinat s/ ac4i;i5ione;e serviciile

organi;a5iei direct de $e site?ul $ensiunii %ontana 1ara sa mai a$ele;e la intermediari'

:uristiiB mai ales cei strainiB $ot 1i interesati sa vada $o;e si in1ormatii des$re$ensiunea unde aleg sa?si $etreaca vacanta si c4iar sa a1le $areri ale 1ostilor clienti ai

$ensiunii care sunt invitati sa com$lete;e c4estionare $eriodice in legatura cu

satis1actia re;ultata in urma vacantei $etrecuta in cadrul $ensiunii %ontana'

3." Identificarea pu(licului tinta

Actiunile de mar8eting online ale $ensiunii %ontana se adresea;a turistilor$ersoane 1i;iceB romani si straini din toate ;onele geogra1iceB cu venituri medii lunare

de $este 6** uro si cu varste cu$rinse intre , si * de ani dar si consumatorilor

institutionaliB res$ectiv di1eritelor organi;atii $ro1it sau non?$ro1it care doresc sa

reali;e;e traininguri $entru ma(im 2* de anga7ati sau cursanti'

Audienta generala vi;ata de $lanul de mar8eting online al Pensiunii %ontana

include atat $ersoanele tinere care obisnuiesc sa navig4e;e $e internetul sa$tamanal

si care $ot 1i intalnite $e site?uri care se adresea;a studentilor sau care $romovea;a

@)


63/87


activitati studentestiB dar si $ersoanelor de varste medii care navig4ea;a $e site?uri de

interes general cum ar 1i $ortalurile de stiri sau $ortalurile cu s$eci1ic turistic'

3.% Sta(ilirea instrumentelor si a mesaului

Ac5iunile de mar8eting on?line ale Pensiunii %ontana vor 1i im$lementate

1olosind un mi( de mar8eting com$us din instrumente&

Site?ul


64/87


sloganul $ublicitar al acesteia& >2ucuria vietii este !ucuria rela,ariiEn?o@ing life is en?o@ing rela,ation


65/87


$ensiunea %ontana si reali;area unei in1ormari cat mai amanuntite in legatura cu

serviciile o1erite' #nscrierea $e 1orumurile de discutii turistice are un mare avanta7B

acela ca o ast1el de actiune este gratuita' Princi$alele 1orumuri unde va 1i $re;entata

$ensiunea sunt& 2ucuria vietii este !ucuria rela,ariiEn?o@ing life is en?o@ing rela,ation


66/87


ormatul paginilor $e( ale site#ului pensiunii

@@


67/87


ormatul e#mail#ului

3.B Sta(ilirea (ugetului

@+


68/87


!ugetul include toate costurile asociate o$era5ionali;/rii $lanului de mar8eting

on?line' Cea mai bun/ solu5ie de structurare a acestor c4eltuieli este aceea de a

res$ecta $rinci$alele categorii de resurse utili;abile Mn ac5iunile de mar8eting on?line& resurse te4nice ? costuri te4nice

resurse 1inanciare ? costuri 1inanciare

resurse umane ? costuri de $ersonal

resurse in1orma5ionale ? costuri in1orma5ionale

resurse o$era5ionale ? costuri o$era5ionale

Costurile teniceau Mn vedere totalitatea c4eltuielilor $e care organi;a5ia le

1ace $entru a ac4i;i5iona ec4i$amentele necesare im$lement/rii mar8etingului on?line

=cum$/rarea PC?urilorB a modemurilorB a elementelor de conectareB etc' $recum -i

u$gradarea solu5iilor te4nice e(istente> unele dintre aceste c4eltuieli sunt 1/cute doar

o singur/ dat/ urm.nd ca acestea s/ 1ie men5ionate Mn $lanul de mar8eting on?line

s$eci1ic $erioadei Mn care au 1ost ac4i;i5ionate'

Costurile financiarede5inB de regul/B o $ondere redus/ Mn bugetele $lanurilor

de mar8eting on?line Mn condi5iile Mn care organi;a5iile 1inan5ea;/ activit/5ile sale

generale de mar8eting -iB im$licitB -i cele de mar8eting on?line din resurse 1inanciare

$ro$rii'

Costurile de personal se re1er/ la c4eltuielile 1/cute $entru aco$erirea

dre$turilor salariale ale anga7a5ilor sau colaboratorilor e(terni im$lica5i Mn ac5iunile de

mar8eting on?line ale organi;a5iei dar -i a c4eltuielilor de instruire -i $er1ec5ionare a

$ersonalului oca;ionate de des1/-urarea ac5iunilor cu$rinse Mn $lanul de mar8eting on?

line' De cele mai multe oriB aceast/ categorie aco$er/ doar $lata colaboratorilore(terniB anga7a5ii organi;a5iei 1iind de7a remunera5i =modi1ic.ndu?li?se doar atribu5iile>

iar instruirea 1iind asigurat/ =ca un serviciu o1erit gratuit la livrare> de 1urni;orul de

ec4i$amente'

Costurile informa;ionale au Mn vedere c4eltuielile organi;a5iei cu

ac4i;i5ionarea de su$ort so1t sau de alte in1orma5ii necesare des1/-ur/rii activit/5ilor de

mar8eting on?line' Ponderea acestor costuri varia;/ semni1icativ Mn 1unc5ie deanvergura o$era5iunilor $e care organi;a5ia dore-te s/ le des1/-oare -i de condi5iile de

@


69/87


ac4i;i5ie a ec4i$amentelor 4ard


70/87


Pentru evaluarea $lanului de mar8eting on?lineB managerii $ensiuni %ontana vor

urmari anumiti indicatori s$eci1ici ca&

"olumul investitiei e1ectuate in mar8etingul on?line in com$aratie cu volumul

van;arilor generate de acest $lan Rata de ras$uns inregistrata in urma actiunii 1iecarui instrument de mar8eting

on?line la s1arsitul 1iecarei luni

#n urma evlauariiB managerii $ot trage conclu;ia ca trebuie sa investeasca mai multi

bani in bannerele $ublicitare sau in sc4imbul de lin8uri sau $ot trage conclu;ia ca

unele instrumente de mar8eting online sunt ine1icienteB au o rata de ras$uns mica si

trebuie abandonate'

Controlul $lanului de mar8eting on?line are Mn vedere stabilirea unor

mecanisme $rin intermediul c/rora obiectiveleB audien5aB instrumentele utili;ateB

mesa7ul transmis sau bugetul acestuia s/ 1ie revi;uiteB actuali;ateB $lanul urm.nd s/

1ie ada$tat Mn 1unc5ie de re;ultatele ob5inute Mn $erioada de evaluare -i de noile realit/5i

$roduse la nivelul $ie5ei'

ste necesar ca activitatea de control s/ se des1/-oare cu o anumit/

$eriodicitate' %ar8etingul on?line $ermite controlul activit/5ilor sale s$eci1ice la

$erioade de tim$ 1oarte scurte =de ordinul s/$t/m.nilor sau c4iar ;ilelor>' Ast1elB

reac5iile consumatorilor virtuali la ac5iunile organi;a5iei $ot 1i contori;ate la s1.r-itul

1iec/rei ;ile de activitateB Mn ra$ort cu anumi5i indicatori $restabili5i'

#n ca;ul $ensiunii %ontanaB controlul $lanului de mar8eting online va 1i

evaluat 1olosind urmatoarele mecanisme&

Site?ul va 1i inscris $e $ortalul


71/87


". PR*C,+,, IN*R/)IC, *-*SI), -/

CR,/,/R,/ SI),#U-UI

AAA.P,NSIUN,/*N)/N/.R*

".1 Necesitatea crearii site#ului $$$.montana.ro

Procesele de de;voltare din cadrul te4nologiei in1orma5iei -i comunica5iilorB

#nternetul Mn $articularB au revolu5ionat Mntreaga industrie a turismuluiB gener.nd noi

modele de a1aceriB sc4imb.nd structura canalelor de distribu5ie s$eci1ice turismului -i

re$roiect.nd toate $rocesele ce 5in de aceast/ industrie -i nu Mn ultimul r.ndB

in1luen5.nd 1urni;orii de $ac4ete turistice -i destina5iile' ?tourism?ul une-te unele

dintre cele mai ra$ide te4nologii Mn de;voltareB cum sunt cea a comunica5iilor -i

te4nologiei in1orma5iilorB industria os$italit/5ii -i cea a managementuluiB

mar8etingului -i $lani1ic/rii strategice' ?tourism G este cuv.ntul c4eie care scoate Mn

eviden5/ e1ectele -i consecin5ele din industria turistic/ la care nu ne?am 1i a-te$tat cu

c.5iva ani Mn urm/' indic/ starea de electronic -i re$re;int/ $ie5ele electronice

=emar8et$lace>B unde e?business?ul Mnt.lne-te e?consumatoriB e?guvernareB e?$arteneri

-i alte e?business?uri $e $lat1orme electronice' ?tourism?ul 1ace $arte din aria de

Hdes1acere a comer5ului electronicB -i Mnregistrea;/ un num/r Mn continu/ cre-tere a

agen5iilor de turism ce o1er/ servicii turistice $rin intermediul tran;ac5iilor online'

Acestea o1er/ utili;atorilor umani in1orma5ii din domeniul 4otelierB ;boruriB trenuri -i

restaurante cu sco$ul de a?i a7uta $e ace-tia s/ M-i $lani1ice a1acerile -i vacan5ele'

Pentru industria turistic/B comer5ul electronic re$re;int/ o o$ortunitateB

deoarece o1erta sa este adus/ mai a$roa$e de clientul $oten5ialB iar $e de alt/ $arteB

activitatea agen5ilor economici din turism $oate 1i mai u-or globali;at/' Ca un

argument Mn acest sensB Mn Statele Unite 2B6 dintre tran;ac5iile electronice se

reali;ea;/ Mn domeniul c/l/toriilorB trans$ortului -i re;erv/rilor 4oteliere' Qn )**2B mai

mult de @3 de milioane de americani =2* din $o$ula5ia adult/ a Statelor Unite> au

+,
http://www.montana.ro/http://www.montana.ro/


72/87


utili;at #nternet?ul $entru a c/uta in1orma5ii des$re anumite destina5ii turisticeB ori

$entru a com$ara $re5urile -i serviciile o1erite' Dintre ace-tiaB l3) de milioane de

americani au cum$/rat $rograme turistice direct de $e #nternet' Qn aceea-i $erioad/

=)**) G )**2> v.n;/rile directe $e #nternet au crescut cu 33 Mn uro$a a7ung.nd la

,3 miliarde USD =con1orm Centrului Dane; $entru Studii :uristice& B @6+ =adic/ I3B62>

au o adres/ de e?mailB iar 326 =adic/ @)B6I> au site?uri'

".2 Procedee informatice utili&ate la crearea site#ului

Site?ul sau s/ se riste $lata unei amen;i de )'6** de euro =dac/ sunt instalate 1/r/

licen5/>' Programele amintite mai sus sunt indis$ensabile numai 1irmelor $ro1esioniste

de


73/87


,ditorul 6)-4 /lternativele la +ream$eaver? %acromedia Dream'

+2
http://www.microsoft.com/products/info/product.aspx?view=22&pcid=57bccce5-f934-422d-a11a-2afd0c0014db&type=ovrhttp://www.adobe.com/products/golive/main.htmlhttp://www.adobe.com/products/golive/main.htmlhttp://www.adobe.com/products/golive/main.htmlhttp://software.visicommedia.com/en/products/acehtmlfreeware/http://www.microsoft.com/products/info/product.aspx?view=22&pcid=57bccce5-f934-422d-a11a-2afd0c0014db&type=ovrhttp://www.adobe.com/products/golive/main.htmlhttp://www.adobe.com/products/golive/main.htmlhttp://software.visicommedia.com/en/products/acehtmlfreeware/


74/87


)' ,st Page ? este un editor 4tml 1oarte $er1ormantB $re1erat de 1oarte mul5i

creatori $ro1esioni-ti de $agini de $e site?ul

c4ami'com' Nu este totu-i recomandabil s/ se 1oloseasc/ dac/ nu se

investe-te $u5in tim$ Mn Mn5elegerea -i cunoa-terea sinta(ei 4tml' Qn

continuareB se $re;int/ $e scurt alternativele $entru $rogramul de editat

imagini -i cel de anima5ii 1las4'

,ditorul de imagini? F/r/ Mndoial/B cea mai bun/ solu5ie de Mnlocuire a unui

$rogram $uternic $recum Adobe P4otos4o$ o re$re;int/ #%P' #%P este un editor

de imagine open-source=ceea ce Mnseamn/ c/B Mn esen5/B $oate 1i 1olosit gratuit> -i

$une la dis$o;i5ia utili;atorilor ma7oritatea 1unc5iilor clasice dintr?un $rogram

$er1ormant similar' Cu #%P se $ot reali;a $relucr/ri avansate de imagini -i

anima5ii 'gi1 -i se $oate lucra $e ba;/ de straturi =layer?e>' Programul dis$une de o

colec5ie im$ortant/ de e1ecte s$eciale -i are -i o$5iune de 4/r5i de imagini' De-i a 1ost

ini5ial de;voltat $entru utili;atorii de Linu(B #%P 1unc5ionea;/ 1/r/ $robleme -i subEindo'

Pe site?ul


75/87


/nima;ii flas ? Din $/cateB momentan nu e(ist/ o solu5ie gratuit/

mul5umitoare $entru Mnlocuirea $rogramelor care $ot desena anima5ii 1las4' Aceasta

este vestea rea' "estea bun/B dim$otriv/B este aceea c/ $entru un site de un nivel

calitativ ridicat de 1a$t nici nu este nevoie de 1olosirea anima5iilor 1las4' Qn generalB

este recomandat/ 1olosirea anima5iilor 1las4 $e acele site?uri care $ot mi;a $e 1a$tul c/

vi;itatorul lor ti$ic e su1icient de r/bd/tor $entru a a-te$ta desc4iderea $aginilor' Qn

sc4imbB dac/ se $re;int/ $e site in1orma5ii de interes generalB o sim$l/ imagine a

activit/5ii 1irmeiB sau un catalog de $roduseB 1olosirea anima5ilor 1las4 e mai mult

dec.t contraindicat/' "i;itatorulB venit acolo $entru a reg/si o in1orma5ie $ertinent/ -i

la obiectB va migra ra$id $e alte site?uri care se Mncarc/ ra$id -i Mi o1er/ imediat

in1orma5iile dorite'

:otu-iB $entru cei care c4iar doresc s/ 1oloseasc/ anima5ii $e site?ul $ro$riuB

e(ist/ $osibilitatea s/ 1oloseasc/ un $rogram gratuit $recum Lives


76/87


marca7ele
? $entru a delimita $aragra1ulB res$ectiv =(old> -i
=italic> $entru 1ormatele s$eciale'

O $agin/


77/87


alte marcae importante& ? lin8 =leg/tur/>B

=con5inut Mn linie>B ? des$/r5itor ori;ontal

ditorul J:%L a7ut/ la introducerea automat/ a acestor marca7eB 1/r/ s/ mai

1ie nevoie s/ 1ie introdus

Campania de Promovare Online a Pensiunii Montana

Documents

Transcript of Campania de Promovare Online a Pensiunii Montana