CAMIN STUDENTESC P+4E CU SERVICII LA PARTER - Plan Urbanistic Zonal - Amplasament Timisoara, Str. Mihail Jora Nr. 2 Beneficiar S.C. ARCHICENTER S.R.L. Faza Plan Urbanistic Zonal (P.U.Z.)

Data MAI 2010

Pr. nr. 08/2009

FOAIE DE CAPĂT Denumirea lucrării CAMIN STUDENTESC P+4E CU SERVICII LA PARTER

Amplasament Timisoara, Str. Mihail Jora, Nr.2

Beneficiar SC ARCHICENTR SRL

Proiectant general - Urbanism

S.C. D-CONTEXT STUDIO S.R.L. Timişoara, Str. Martir Ferkel Suteu, nr. 8, sc. A, ap. 19 arh. Dragomir Dragan

Faza de proiectare P.U.Z.

Data MAI 2010

Pr. nr. 08/2009 LISTA ŞI SEMNÃTURILE PROIECTANŢILOR

• Proiectant general arh. Dragomir Dragan

• Sef de proiect arh. Dragomir Dragan

• Urbanism arhitectura arh. Dragomir Dragan arh. Eugen Filip s.arh. Sergiu Borza

Pr. nr. 08/2009

BORDEROU

A. PIESE SCRISE 1. Cerere PUZ 2. Taxa R.U.R. 3. Foaie de titlu 4. Foaie de capat 5. Lista de semnaturi 6. Borderou 7. Certificat de urbanism 8. Extras de Carte Funciara

B PIESE DESENATE 1. Situatia existenta 01-A2. Reglementari urbanistice 02-A3. Reglementari edilitare 03-A4. Proprietatea asupra terenului 04-A5. Propunere de mobilare urbana 05-A

Întocmit, arh. Dragomir Dragan

Pr. nr. 08/2009

VOLUMUL 1 MEMORIU DE PREZENTARE

1 INTRODUCERE

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei

• Denumirea lucrării CAMIN STUDENTESC P+4E CU SERVICII LA PARTER

• Amplasament Timisoara , Str. Mihail Jora Nr.2

• Beneficiar S.C. ARCHICENTER S.R.L.

• Faza de proiectare

P.U.Z.

• Data elaborării MAI 2010

1.2. Obiectul P.U.Z.

Solicitari ale temei- program Obiectul prezentei documentatii il constituie intocmirea unui Plan Urbanistic

Zonal pentru terenul situat in teritoriul administrativ al Municipiului Timisoara, in partea centrala a Municipiului Timisoara, pe Str. Mihail Jora Nr.2, in vederea realizarii obiectivului „Camin studentesc P+4E cu servicii la parter”. Documentatia se intocmeste in conformitate cu prevederile Legii 350/2001 privind Amenajarea Teritoriului si Urbanismul, a Legii 50/1991 modificata cu Legea 401/2003 si 199/2004, in conformitate cu HG 525/1996, republicata in 2002, lege privind Regulamentul General de Urbanism precum si Studiul de Oportunitate aprobat cu HCL 311/28.07.2009.

In elaborarea Planului Urbanistic Zonal s-au avut in vedere prevederile din Reglementarile Tehnice – Ghid privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al Planului Urbanistic Zonal, indicativ GM-010-2000, aprobat cu MLPAT nr. 176/N/16.08.2000.

Documentatia stabileste conditiile tehnice pentru: • utilizarea functionala a terenului, in relatie cu functiunile din

zona; • modul de ocupare al terenului si conditiile de realizare a

constructiei; • amenajarea teritoriului in corelare cu cadrul natural si cadrul

construit existent;

• realizarea lucrarilor tehnico-edilitare necesare crearii unei infrastructuri adecvate.

1.3. Surse documentare

Studii de fundamentare In intocmirea acestui Plan Urbanistic Zonal au fost luate in considerare informatiile din studiile si planurile de urbanism aprobate in zona adiacenta amplasamentului, care stabilestc directiile de dezvoltare ale teritorului precum si informatiile cu caracter analitic.

Studii de fundamentare cu caracter documentar: • Planul Urbanistic General Timişoara, UTR nr. 42; • Plan Urbanistic Zonal aprobat prin HCL 93/1998 (UTR 3); • Studiul de oportunitate aprobat cu HCL 311/28.07.2009 • Studiul geotehnic intocmit la comanda beneficiarului; • Suportul topografic actualizat, realizat pe zona studiata;

Din studiile de fundamentare au rezultat urmatoarele concluzii:

• Mutaţiile funcţionale în zonă relevă predilecţia pentru construcţii cu funcţiuni de locuire, comerţ şi servicii, orientate pe segmentul de piata al studentilor;

• Accesibilitatea la căi de circulaţie majore asigură premisele conturării acestui program funcţional;

• Funcţiunile care se doresc a fi implementate pe terenul studiat nu au un impact nociv asupra mediului existent.

Reglementarile propuse sunt in conformitate cu legea 350/2001 revizuita si OG 27/2008 – completare la legea 350/2001, care dau posibilitatea maririi coeficientilor POT /CUT a zonei studiate cu maxim 20%, o singura data prin realizarea unui Plan Urbanistic Zonal. POT- ul in vigoare in zona, conform reglementarilor urbanistice existente, este de 25% iar cel propus de studiul de fata este de 30%, incadrandu-se in prevederile legale. In acelas timp, POT-ul existent pe cvartalul studiat este de 34,46%, POT-ul propunerii prezente fiind sub cel existent. CUT ul existent pe cvartalul studiat este 0.95, prin acceptarea conditiilor propuse de actualul studiu, el ajungand la maxim 1,5, crescand cu 9.5% si incadrandu- se astfel in cadrul legal.

2. STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII URBANISTICE

2.1.Evolutia zonei Terenul studiat in cadrul prezentei documentatii este situat in intravilanul Municipiului Timisoara, in zona centrala a orasului. Prin PUG Timisoara aprobat prin HCL 157/2002, prelungit prin HCL 139/2007, amplasamentul este incadrat in UTR 42, pentru care este stabilita zona rezidentiala si zona mixta.

Anterior prezentei documentatii, pe terenul mentionat a fost realizat un Plan Urbanistic Zonal aprobat prin HCL 93/1998 –prin care terenul a fost reglementat ca fiind zona cu functiune dominanta de locuinte si functiuni complementare. In cadrul acestui PUZ, zonificarea funcţională s-a făcut ţinând cont de funcţiunea predominantă propusă a fiecărei arii studiate şi de proximităţi urbanistice care impuneau constrângeri legate de funcţiune şi/sau indici urbanistici. În acest sens au fost identificate 8 Unităţi teritoriale de referinţă, amplasamentul studiat facand parte din UTR 3 – suprafata 83000 mp, situat in partea sudica a zonei. UTR 3 are un pronuntat caracter rezidential, fiind format din 7 ilouri, grupate intre strazile I. Curea, P. Ramneantu, P. Andronescu, Aleea Sportivilor, V. Babes-Eroilor, la care se adauga incinta Liceului de Muzica.

Functiunea dominanta este cea rezidentiala, zona fiind compusa din: - locuinte colective (in ilourile dintre strazile T. Lalescu, I. Curea, P. Ramneantu, V. Babes si in estul UTR-ului); - locuinte individuale.

Operatiuni propuse prin Planul Urbanistic Zonal aprobat prin HCL 93/1998:

• stabilirea unui regim de protectie a zonei (ilourile dintre str. P. Ramneantu, P. Andronescu, I. Vidu, B. Bartok) prin care sa se mentina caracterul rezidential si regimul urbanistic existent. • Transformarea str. I. Vidu – I. Curea in artere mixte (carosabil – pietonal) cu prioritate pentru pietoni, insotita de operatiuni specifice (dalare, parcare strict amplasata si controlata, mobilier urban, amenajari peisajere etc.).

Reglementari propuse prin Planul Urbanistic Zonal aprobat prin HCL 93/1998:

• Aliniament – conform regimului existent (plansa Reglementari propuse PUZ aprobat prin HCL 93/1998 anexata);

• Regim de inaltime: -P+3 pentru zona locuirii colective; -P+1+M pentru restul zonei.

• Indici urbanistici: -POT propus 25%

• Relementarile cu privire la ansamblurile protejate sunt specifice (interventii controlate si avizate de institutiile abilitate).

Evolutia acestei zone in cadrul orasului Timisoara are un character mixt, rezidential si servicii, manifestat cu precadere prin reconversia fondului construit existent in servicii si comert. 2.2. Incadrarea in localitate Amplasamentul este situat pe Str. Mihail Jora, nr. 2 Timisoara (in partea centrala a orasului).

• Limite si vecinatati Zona studiata este delimitata astfel:

• Nord-Est – drum public (Str. Mihail Jora); • Sud-Est – parcela proprietate privata avand urmatorul fond

construit: Locuinta unifamiliala D+P/P - servicii P;

• Nord-Vest – parcela proprietate privata avand urmatorul fond construit:

Locuinta unifamiliala cu servicii D+P/P - servicii P+2 (+3 partial); • Sud-Vest – parcela proprietate privata avand urmatorul fond

construit: Bloc de locuinte colective D+P+2; Locuinta unifamiliala P+1+M – Locuinta cu servicii la parter P+2.

• Accesibilitate la cai de comunicatie

Zona care face obiectul studiului este accesibilă în prezent din partea nord-estica, de pe str. Mihail Jora, strada cu sens unic, pe portiunea aferenta amplasamentului. Zona este bine deservită de mijloace de transport în comun, care asigură legătura cu centrul şi cu alte arii ale oraşului.

2.3. Situatia juridica a terenului

Parcela este aproximativ rectangulară, cu dimensiunile de 18,62 m front stradal şi de 38,84 m (latura cea mai lunga N-V). Suprafaţa terenului, conform CF, este de 700 mp. Orientarea este pe direcţia N-E/S-V.

În prezent, pe teren se află o locuinţă unifamilială P+1, care este propusa spre demolare si este in curs de radiere dein Cartea Funciara. Imobilul situat in Timisoara, str. Mihail Jora, nr. 2, compus din gradina (250mp) si casa cu curte (450) este in proprietatea S.C. ARHICENTER S.R.L., conform C.F. nr. 419534 Timisoara, cu nr. cad. 9240 si 9241. 2.4. Caracterul zonei, aspectul arhitectural urbanistic

În prezent zona studiată are funcţiune rezidenţială, cu funcţiuni complementare de servicii. Aspectul arhitectural al zonei este tipic zonelor rezidenţiale constituite în perioada comunistă, cu blocuri tip din cadre beton, dispuse de-a lungul str. Mihail Jora si interpuse cu locuinte unifamilale cu regim mic de inaltime.

Pe terenul studiat nu există elemente naturale sau de relief care să prezinte vreo importanţă sau care să condiţioneze în vreun fel organizarea urbanistică. 2.5. Fondul construit existent Ţesutul urban al zonei studiate este compus din două tipuri de configuraţii urbane:

• cea a blocurilor de locuinţe colective, cu acelaşi aliniament la frontul stradal, cu regim de înalţime P+4E/P+3E;

• cea a locuinţelor unifamiliale, cu fond construit la frontul stradal sau cu retrageri fata de front , cu regim de inaltime intre D+P / P/ P+1E.

In partea nordica a zonei studiate se gaseste o zona cu functiune exclusiv de servicii – camine studentesti in regim P+3.

2.6. Asigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele vecine

Din cauza proximitatii cu zona de camine studentesti, aria studiata este foarte

bine deservita de o paleta foarte larga de servicii si comert, adresate in special studentilor.

2.7. Elemente ale cadrului natural

Pe terenul studiat nu există elemente naturale sau de relief care să prezinte vreo importanţă sau care să condiţioneze în vreun fel organizarea urbanistică.

Pe teren nu au existat constructii sau activitati generatoare de poluare a mediului sau solului.

• Caracteristici climatice ale zonei Temperatura aerului:

-media lunara minima: -1°C – Ianuarie; -media lunara maxima: +20°C...21°C – Iulie - August; -temperatura minima absoluta: -35,3°C;

-temperatura maxima absoluta: +40,0°C; Precipitatii:

-media anuala: 631 mm. Vantul:

- cele mai frecvante sunt vanturile de nord-vest (13%) si cele de vest (9,8%), reflex al activitatiii anticicloului azorelor, cu extensiune maxima in lunile de vara. In aprilie-mai, o frecventa mare o au si vanturile de sud (8,4% din total). Celelalte directii inregistreaza frecvente reduse.

- vitezele medii ale vanturilor din sectorul vestic sunt de 3 m/s...4 m/s.

• Caracteristici geotehnice ale terenului Adancimea de inghet , in conformitate cu STAS 6054/77 este pentru amplasamentul in cauza hi =0,70 m. Seismicitatea zonei: conform Cod de Proiectare Seismica P100-2006, amplasamentul se situeaza in zona seismica caracterizata printr-o perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0,70 sec si o acceleratrie a terenului pentru proiectare la cutremure cu interval mediu de recurenta IMR = 100 ani, ag=0,16 g. Amplasamentul cercetat prezinta in general un relief relativ plan cu usoare denivelari de 10-20 cm, avand stabilitatea generala asigurata. Interceptarea in partea superioara a stratificatiei, pana la adancimi de cca. 1,00 m fata de nivelul actual teren CTN, a unei cruste de pamanturi argilo-prafoase-nisipoase, dislocuita partial de umpluturi si constituita din pamanturi argilo-prafoase cu caracter vegetal variabil (care scade cu adncimea) avand structura afectata de activitatea florei faunei pedologice si a factorilor climato-atmosferici (radacini, canale vermiculare, goluri pedo-vegetative) si fisuri – crapaturi care apar doar in perioadele secetoase), plastic-vartoase, de compresibilitate mare la foarte mare si senzitivitate ridicata de contractie-umflare la variatii de umiditate.

Interceptarea sub crusta argilo-prafoasa pana la adncimi variind intre cca. 1,40-1,50 m fata de nivelul actual teren CTN din amplasament, a straturilor de trecere la complexul nisipos , constituite din prafuri nisipoase argiloase si nisipuri prafoase argiloase, ce prezinta o consolidare normala aferent tipului de pamant, genezei, varstei si adancimii de situare; o stare de plasticitate mijlocie catre redusa; o stare de consistenta plastic-vartoasa; o compresibilitate variabila de la medie la mare spre limita inferioara a domeniului datorita prezentei aleatorii a golurilor pedovegetative si canalelor vermiculare din structura , respectiv a consolidarii mai reduse ca urmare a varstei mai recente si situarii inca in zona de influenta a factorilor climato-atmosferici; un grad de umiditate umed la saturat si o senzitivitate ridicata de contractie-umflare la variatii de umiditate. Interceptarea incepand cu adancimi variind intre cca. 1,40 – 1,50 m a unui complex nisipos, neepuizat pe adancimea de cercetare 5,10 m, constituit pana la adncimi de cca. 2,50 m din nisipuri fine-mijlocii prafoase, de culoare cenusie-gri cu zone feruginoase si cafenii, de indesare mijlocie, umede la suturat – submersate, urmate de nisipuri mijlocii putin prafoase, de culoare cenusie-gri cu zone feruginoase si cenusie-vinetie, de indesare mijlocie, saturat –submersate; iar spre baza adancimiide cercetare de nisipuri mijlocii-mari cu pietris mic, de culoare cenusie-cafenie si cenusie-vinetie, cu o stare de indesare indesat, saturat-submersate. Apa subterana are fluctuatii sezoniere, astfel in perioadele bogate in precipitatii nivelele hidrostatice se gasesc frecvent la adncimi de 1,50-1,70 m iar in timpul perioadelor foarte calde-secetoase fara precipitatii la 2,50-3,00 m, functie de morfometria locala a terenului.

2.8. Circulatia

Desfasurarea circulatiei rutiere si pietonale In prezent, accesul pe parcela se realizeaza de pe strada Mihail Jora, nr. 2,

aflandu-se pe latura nord- estica a parcelei, strada cu sens unic care debuseaza in strada Eroilor de la Tisa, strada cu sens dublu de circulatie si artera principala in cadrul orasului.

2.9. Ocuparea terenurilor Pe terenul care face obiectul documentatiei in prezent, se află o locuinţă

unifamilială P+1, care este in curs de desfiintare si radiere din CF. In vecinatate, in partea nord-estica se afla strada - domeniu public, in partea

sud-estica se afla locuinta unifamiliala D+P/P cu servicii servicii la parter, in partea nord-vestica gasim locuinta unifamiliala cu servicii D+P/P - servicii P+2 (+3 partial), iar in partea sud-vestica se gasesc bloc de locuinte colective D+P+2 si locuinta unifamiliala P+1+M, locuinta cu servicii la parter P+2.

Gradul de ocupare a zonei cu fondul construit: Cvartal studiat:

POT existent ~ 34,46 %; CUT existent ~ 0,95

Teren studiat: POT existent = 27,66 %; CUT existent = 0,46

2.10. Echipare edilitară Gabaritele si traseul reţelelor existente în zonă sunt precizate in cadrul

avizelor eliberate de catre deţinătorii de utilităţi.

Alimentarea cu apa si canalizare menajera Conform avizului nr. 21286 din data de 04.11.2009, eliberat de catre SC

AQUATIM SA, zona studiata dispune de retea de alimentare cu apa si canalizare; traseele si adancimea exacta a acestora este indicata orientativ de SC AQUATIM SA, pozitia exacta a acestora urmand a se determina prin sondaje.

Alimentarea cu energie electrica

Conform avizului nr. 106, nr. inreg. UR2009-015891/1624 din data de 16.11.2009, eliberat de catre SC ENEL Distributie Banat SA, amplasamentul nu este afectat de instalatii electrice, in partea nord-estica a terenului existand insa retele de furnizare energie electrica:

- LES jt (in exploatare) - LES jt (in exploatare) - LES Mt (in exploatare) - Post Trafo

Conform aceluiasi aviz, utilizarea amplasamentului pentru obiectivul propus se face cu respectarea distantei fata de liniile electrice existente respectiv 2 m in plan orizontal. Viitoarele amenajari si constructii propuse precum si accesul la acestea nu vor afecta instalatiile electrice existente in zona.

Instalatii termice

Conform avizului nr. inreg. U2009-15891 din data de 10.11.2009, eliberat de catre SC COLTERM SA, zona studiata dispune de retea de distributie termica, de- a lungul Strazii Mihail Jora; traseele indicate pe planurile de situatie au adancimea orientativa intre 0,4 – 1,5 m, adancimea exacta a acestora determinandu-se prin sondaje in cazurile in care este considerat a fi necesar.

Gaze naturale Conform avizului nr.15891 din data de 03.11.2009, eliberat de catre SC E-ON Gaz Distributie SA, zona studiata dispune de retea de gaze naturale, de- a lungul Strazii Mihail Jora; traseele si adancimea exacta a acestora se vor determina prin sondaje.

Telecomunicatii

Conform aviz tehnic favorabil nr. 2388 - 15891/29.10.2009, emis de SC ROMTELECOM SA, pe amplasament nu exista instalaţii de telecomunicaţii. 2.11. Probleme de mediu

Pe terenul studiat nu exista in prezent probleme legate de protectia mediului.

Relatia cadru natural – cadru construit Imobilul situat in Timisoara, str. Mihail Jora, nr. 2 este compus din gradina (250mp) si casa cu curte (450).

Evidentierea riscurilor naturale si antropice Nu este cazul. Marcarea punctelor si traseelor din sistemul cailor de comunicatii si din categoriile echiparii edilitare, ce prezinta riscuri pentru zona. Factorii de poluare relativa a mediului natural sunt cei generati de traficul auto de pe strazi. Evidentierea valorilor de patrimoniu ce necesita protectie. Nu este cazul. Evidentierea potentialului balnear si turistic. Nu este cazul. 2.12. Optiuni ale populatiei Terenul studiat este proprietate privata, zona studiată are funcţiune rezidenţială, cu funcţiuni complementare de servicii si comert. Primaria Municipiului Timisoatra, ca autoritate locala are rol de decizie si mediere a intereselor individuale si a celor comunitare, prin asigurarea unei dezvoltari, controlate in teritoriu. Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica faciliteaza accesul populatiei la luarea deciziilor in administratia publica la consultarea documentatiilor de amenajare ateritoriului si urbanism, propunerile acestora fiind analizate si integrate corespunzator in aceste documentatii. Consultarea populatiei se realizeaza prin anunturi publice consultarea in diferite faze de elaborare si dezbatere publica.

2.13. Oportunitati si disfunctionalitati Din analiza situatiei existente reies urmatoarele : • Puncte tari

- Sit amplasat intr-o zona cu functiune dominanta de locuire si functiuni complementare: institutii publice, servicii, hotelurii, comert rezolvate in general prin reconversia fondului locativ existent (Reglementari propuse prin Planul Urbanistic Zonal aprobat prin HCL 93/1998);

- Amplasament situat in proximitatea Campusului Universitar si a zonei de camine studentesti;

- Zona usor accesibila cu mijloace auto si pietonale; - Echipare edilitara existenta pe amplasament.

• Puncte slabe - Existenta pe amplasament a unei constructii P+1 cu functiune de

locuire, in stare buna de functionare, care pentru a putea realiza obiectivul propus trebuie desfiintata;

- Amplasamentul este situat intre doua cladiri cu regim de inaltime P+1 si functiune rezidentiala.

• Oportunitati

- Deficitul mare de locuri de cazare (45000 in anul 2008), cauzat in principal de cresterea numarului de locuri cu taxa la universitatile de stat si private creaza oportunitate pentru investitorii privati; (In august 2008 numarul studentilor inscrisi la una dintre faculatile de stat din Timisoara era de cca. 57000, universitatile din Timisoara putand asigura in camine 12000 locuri de cazare.)

- Costul mare al chiriilor in Timisoara (min.150 €/luna + utilitati - garsoniera);

- Folosirea facilitatilor legislative (credite cu dobanda subventionata de stat intr-un procentaj de 25%).

• Pericole

- Construirea de camine din fonduri bugetare sau fonduri private ale universitatilor prin programe guvernamentare la costuri mult mai mici;

- Situatia de criza prin care trece societatea poate creea dezechilibre economice care conduc la imposibilitatea studentilor de a-si permite cazare intr-un camin privat.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA

3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare Abordarea studiului acestei zone a fost precedata de studierea si actualizarea elementelor operate in ultimii ani in zona. In principal pentru zona studiata este stabilita functiunea rezidentiala si zona mixta, asa cum atesta documentatiile prezentate la punctul 2.1. 3.2. Prevederi ale planurilor urbanistice

In prezent, situl studiat, este reglementat conform Planul Urbanistic General Timisoara aprobat prin HCL 157/2002 prelungit prin HCL 139/2007 – amplasamentul este incadrat in UTR 42, pentru care este stabilita zona rezidentiala si zona mixta. Prezenta documentatie urbanistica stabileste noile reglementari urbanistice, utilizari functionale, si traseele de asigurare a utilitatilor.

3.3. Valorificarea cadrului natural Zona studiata beneficiaza de un cadru natural favorabil, de un teren relativ

plan, fara interdictii cu repercursiuni asupra valorificarii cadrului natural. Pe teren nu exista plantatii inalte care sa puna problema mentinerii acestora. In aceste conditii, propunerile de urbanism pot asigura o organizare optima a teritoriului, cu prevederea unui procent minim de 25% de spatii verzi.

3.4. Modernizarea circulatiei

Pentru accesibilitatea auto a obiectivului propus pe terenul studiat, se prevede realizarea accesului de pe Str. Mihail Jora, printr-un racord rutier conform proiectelor intocmite de proiectanţii de specialitate.

3.5. Zonificare functionala –bilant teritorial, indici urbanistici

Functiunea propusă pe terenul studiat este aceea de Camin studentesc cu servicii la parter, fiind asigurate parcajele, circulaţie auto şi pietonală, zonă verde aferentă;

Suprafata de teren studiata va fi zonificata astfel: - Zona de implantare a constructiilor – Camin studentesc cu servicii

la parter; - Zona de parcaje, platforme si circulatii in incinta; - Zona spatii verzi.

Zonificarea funcţională s-a făcut ţinând cont de funcţiunea predominantă

propusă şi de proximităţi urbanistice, care impuneau constrângeri legate de funcţiune şi/sau indici urbanistici.

Bilant teritorial

Situaţia existentă

Situaţia propusă

(mp) (%) (mp) Terenul studiat

700 700

Circulaţii pietonale, auto si parcaje

275,50 45 315

Spaţii verzi

250 25 175

Suprafata construita

174,50 30 210

Indici urbanistici

Pentru zona rezidentiala si zona mixta, indicii urbanistici propusi sunt: Procent de ocupare a terenului (POT)

max. 30%

Coeficient de utilizare a terenului (CUT)

max. 1,5

Regimul maxim de inaltime Regimul de inaltime propus pentru constructiile propuse este P+4E, cu Hmax. cornisa =16,00 m.

Reglementari – configurare spatiala

Zona studiata a fost configurata astfel incat sa indeplineasca tema investitorului, legislatia in vigoare si sa asigure functionarea, in conditii optime, a circuitelor functionale.

Solutia urbanistica a fost elaborata tinandu-se seama de urmatoarele obiective: - realizarea unei zone avand functiune de servicii – camin studentesc, adaptata

contextului urbanistic, avand in vedere proximitatea Campusului Universitar;

- asigurarea suprafetelor de teren necesare drumurilor si aleilor de deservire a obiectivului;

- realizarea unui spatiu verde destinat ariei de servicii. Se vor asigura locuri de parcare pentru locatari, vizitatori, proportinal cu dimensiunile si capacitatea constructiei ce se va realiza. Se propune amplasarea zonei de parcaje in partea sud-vestica a lotului. Amplasarea constructiilor pe parcela Amplasarea construcţiei în interiorul parcelei va respecta următoarele coordonate:

Clădirea cu regim de înălţime P+4E va fi amplasata la o distanta de 4 m fata de limita frontului stradal, respectand aliniamentul existent al strazii Mihail Jora;

Constructia va fi amplasata pe limita laterala sudica de proprietate, in conditiile realizarii unui calcan catre proprietatea din partea de S-E .

Cladirea va fi amplasata fata de limita N-V la o distanta de minim 4,50m; Amplasarea cladirii in adancimea parcelei se va face astfel incat sa se

pastreze distanta minima de 12 m fata de limita posterioara S-V a lotului. 3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare

Autorizarea executarii constructiilor va fi permisa numai în cazul existentei posibilitatii de racord la retelele existente de apa, instalatiile de canalizare si energie. Racordarea si bransarea la retelele publice se vor realiza conform studiilor de specialitate intocmite pentru documentatia de fata, studii atasate prezentului memoriu tehnic.

Lucrari necesare pentru asigurarea necesarului de alimentare cu apa potabila

Alimentarea cu apa potabila a cladirii se face de la reteaua de apa a orasului Timisoara, de pe str. Mihail Jora. Reteaua exterioara de distributie a apei trebuie sa asigure consumatorilor debitul maxim orar si sarcina hidrodinamica necesara .

Pentru combaterea incendiului se prevad hidranti exteriori, daca este cazul, alimentati de la reteaua de distributie exterioara a apei reci.

Numarul hidrantilor exteriori si debitul de apa necesar se stabileste in functie de numarul de locuitori conform STAS 1343.

Hidrantii externi se amplaseaza la distante de maxim 150 m intre ei si la 5 m de zidurile cladirilor ; se amplaseza de regula in spatiile verzi.

Pentru asigurarea necesarului de apa potabila ( apa rece , apa calda de consum si pentru combaterea incendiului ) se va obtine de la detinatorul de utilitati avizul de principiu pentru racordul de apa , prevazandu-se de catre acesta si punctele de racord necesare.

Detinatorul de utilitati va preciza daca poate asigura debitele de apa necesare si in caz contrar solutii propuse pentru asigurarea acestor debite de apa.

Extinderea retelei de apa se va face conform avizului regiei . Determinarea cantitatii de apa potabila Determinarea debitelor de apa s-a facut pe baza SR 1343-1-2006 astfel:

Qzi med = 1000

1 ∑ N(i) qs(i) [mc/zi] o

Ni – numarul de utilizatori

Ni = 30 persoane qs – debitul specific ( litri /consumator si zi ) qs = qg+qp ( litri/ consumator si zi ) qg – debit specific pentru nevoi gospodaresti qg = 120 l/ore.zi qp – debit specific pentru nevoi publice qp = 100 l/om.zi a) Debitul zilnic mediu de apa

Qzi med = 1000

1o 30 (120 + 100) = 6.6 mc/zi

Qzi med = 6.6 mc/zi

b) Debitul zinic maxim de apa

Qzi max = 1000

1 ∑ [N(i) q(i) Kzi (i)] [mc/zi] o o

Kzi – abaterea valorii consumului zilnic Kzi = Qzi max/Qzi med = 1,40

Qzi max = 1000

1o 30 (120+100) 1,40 = 9.24 o

Qzi max =9.24 mc/zi c) Debitul orar maxim de apa

Qo.max = 1000

1o

241 ∑ N(i) qs(i) Ko Kzi [mc/zi] o o o

Ko – coeficient de variatie orara a debitului Ko = 3 (pentru 30 locuitori)

Qo.max = 1000

1o

241o 30 (120+100) 3 1,40 = 1.15 mc/h o o

Qo.max = 1.15 [mc/h] Debitul de apa pentru stingerea incendiului cu hidranti exteriori Pentru 30 locuitori rezulta 1 incendiu simultan: Qie = 5 l/s = 18 mc/h Durata de functionare a hidrantilor exteriori Te = 3 ore Inbunatatire si/sau extinderi ale retelei de canalizare pentru preluarea apelor uzate

Pentru evacuarea apelor uzate menajere si a apelor pluviale va fi realizat un sistem de canalizare pentru toata zona construita conform PUZ. Apele vor fi evacuate la reteaua de canalizare a orasului Timisoara, situata pe str. Mihail Jora.

Sistemul de canalizare cuprinde : - racordul de canalizare a instalatiilor de canalizare interioara la canalizarea

exterioara; - camine de racord la canalizarea exterioara; - camine de racord la colectorul public; - guri de descarcare a apelor meteorice; a) debitul de apa menajera evacuate la canalizare este :

Qzican.med = 0,8 o6.6 = 5.28 mc/zi

Qzican.med = 5.28 mc/zi

b) dimensionare instalatiei interioare de colectare ape meteorice la acoperis Debitul de calcul qc = 0,0001 x I x ∑Ф Sc ( l/s ) i – intensitatea ploii de calcul, in l/s ha, in functie de frecventa normata si durata ploii i =320 l/sha pentru durata t= 2 min. si frecventa ploi f = 1/1 Ф – coeficientul de scurgere a apei meteorice de pe suprafata respectiva ; Ф=0.90 Sc – suprafata de calcul, in mp; - de pe acoperis Sc=174.50 mp. qc = 0,0001 x I x ∑Ф Sc = 0,0001 x 320 x 0,90 x 174.50 qc = 5.02 l/s Avand in vedere suprafata si aspectul constructive al acoperisului s-au prevazut jgheaburi si burlane pentru colectarea apelor pluviale. c) de pe suprafetele betonate (STAS 1795 ; 1846) Debitul de calcul pentru suprafetele betonate se determina conform STAS 1846-2002, cu formula:

Qp = m x φ x i x Sc (l/s) unde: m = 0,8 φ = 0,85 – pentru suprafete betonate i = intensitatea ploii de calcul, stabilita in functie de frecventa normala a ploii de calcul si de durata teoretica a ploii de calcul:

t = tcs + Val (min.)

tcs = 12 min. l = 120 m Va = 100 m/min f = 1/1

t = 12 + 100120 = 13.2 min i = 190 l/s.ha ⇒

Stot alei = 275.50 m2 ⇒ Sc = 0.027 ha Qp = 0,8 x 0,85 x 190 x 0.027 = 3.48 l/s.

Alimentare cu energie termica Se prevede pentru intreg ansamblul independenta energetica privind furnizarea caldurii si a apei calde de consum, prin prevederea de centrala termica proprie. In consecinta se prevad urmatoarele tipuri de surse termice pentru obiectivele din ansamblul de locuinte :

- centrala termica proprie; Centrala termica se amplaseaza in spatii special amenajat.

Centrala termica va avea cazane cu randamente ridicate (peste 92%) rezultand astfel emisii reduse de noxe.

Arzatoarele cazanelor vor functiona cu combustibil gazos (gaze naturale) furnizate de reteaua de distributie a orasului Timisoara.

Alimentare cu gaze naturale Solutii de extindere a capacitatii de alimentare cu gaze naturale Se prevad urmatorii consumatori pentru gazele naturale : - arzatoarele cazanelor de la centralele termice ; - aparatele de utilizare a gazelor naturale din blocuri si spatiile aferente.

Sistemul de distributie al gazelor naturale al ansamblului de locuire in regim de camin studentesc cuprinde:

- reteaua de distributie a gazelor naturale de presiune medie; - statie de reglare masurare - reteaua de distributie a gazelor naturale de presiune redusa; - conductele de bransament ; - post de reglare a presiunii si masurarea debitelor de gaze; - instalatii interioare de utilizare a gazelor naturale.

Alimentarea cu gaze naturale se va face de la statia de reglare masurare existenta in zona. De la aceste statii se alimenteaza consumatorii prin intermediul unei retele de gaze naturale de presiune redusa. Se prevad bransamente separate si post de reglare/masurare pentru fiecare imobil in parte.

4. Protectia mediului Dezvoltarea durabila a asezarilor umane obliga la o reconsiderare a mediului

natural sub toate aspectele sale: economice, ecologice si estetice si accentueaza caracterul de globalitate a problematicii mediului.

Raportul mediu natural/mediu antropic trebuie privit sub aspectul modului in care utilizarea primului este profitabila si contribuie la dezvoltarea celui din urma.

Aplicarea masurilor de reabilitare, protectie si conservare a mediului va determina mentinerea echilibrului ecosistemelor, eliminarea factorilor poluanti ce afecteaza sanatataea si creeaza disconfort si va permite valorificarea potentialului natural si a sitului construit.

Aria studiată în cadrul documentatiei este situată în partea centrala a oraşului Timişoara.

In cadrul prezentului studiu se prevad o serie de masuri, cu implicaţii referitoare la impactul asupra mediului:

- echiparea tehnico-edilitară proprie; - realizarea tramei de circulatie in incinta si pana la accesul in incinta, cu

respectarea normelor de protectie a mediului; - recomandarea inserarii de spatii verzi în cadrul locurilor de parcare si

recomandarea realizarii parcajelor din dale inierbate; - conform reglementărilor urbanistice, se vor prevedea spaţii verzi in proportie

de minim 25% din suprafaţa luata in studiu.

5. Obiective de utilitate publica Obiectivele de utilitate publica se vor realiza de regula pe terenurile din domeniul public.

Obiectivele de utilitate publica sunt: retelele edilitare (alimentarea cu apa, canalizare si energie electrica), care vor deveni publice dupa realizare. 6. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE

Soluţia urbanistică adoptată se înscrie în prevederile Planului Urbanistic General al Municipiului Timişoara. Din analiza globală a situaţiei urbanistice existente şi a propunerilor de dezvoltare a zonei se desprind următoarele concluzii:

• noua funcţiune propusă (servicii – camin studentesc cu spatiu comercial la pareter) a aparut ca urmare a dezvoltării zonei şi a cererii existente pe piaţa;

• situaţia actuală care începe să se contureze susţine ipoteza dezvoltării zonei cu funcţiune predominant de servicii, afand in vedere proximitea Campusului Universitar.

La baza criteriilor de interventie, reglementari si restrictii impuse au stat urmatoarele obiective principale: − incadrarea in Planul Urbanistic General al municipiului Timisoara; − Planul Urbanistic Zonal aprobat prin HCL 93/1998 – zona cu functiune dominanta de locuinte si functiuni complementare; − corelarea cu planurile urbanistice aprobate pana in prezent pentru zonele adiacente; − asigurarea amplasamentelor si amenajarilor pentru obiectivele solicitate prin tema; − rezolvarea coroborata a problemelor urbanistice, edilitare, rutiere si de mediu. Prezentul PUZ are un caracter de reglementare ce expliciteaza si detaliaza prevederile referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de amplasare, realizare si conformare a constructiilor pe zona studiata.

Intocmit, arh. Dragomir Dragan arh. Eugen Filip

Pr. nr. 08/2009

VOLUMUL 2 REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

I.Dispozitii generale

• Rolul Regulamentului Local de Urbanism

Regulamentul local de urbanism (RLU) aferent PUZ este o documentatie cu caracter de reglementare care cuprinde prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor, de realizare si utilizare a constructiilor pe intreg teritoriul studiat. Prescriptiile cuprinse in prezentul Regulament (permisiuni si restrictii) sunt obligatorii la autorizarea executarii constructiilor in limitele teritoriului ce face obiectul PUZ. Prezentul regulament local de urbanism expliciteaza si detaliaza prevederile cu caracter de reglementare ale Planului Urbanistic Zonal. Regulamentul local de urbanism constituie act de autoritate al administratiei publice locale si a fost aprobat pe baza avizelor obtinute in conformitate cu prevederile Legii nr. 453/2001, pentru modificarea Legii 50/1991. Modificarea Regulamentului Local de Urbanism aprobat se va face numai in conditiile in care modificarile nu contravin prevederilor Regulamentului General de Urbanism; aprobarea unor modificari ale Planului Urbanistic Zonal si implicit ale Regulamentului Local de Urbanism se poate face numai cu respectarea filierei de avizare – aprobare pe care a urmat- o si documentatia initiala. Daca prin prevederile unor documentatii pentru parti componente ale teritoriului studiat se schimba conceptia generala care a stat la baza Planului Urbanistic Zonal si Regulamentului Local de Urbanism aprobat, este necesara elaborarea din nou a acestei documentatii, conform prevederilor legale.

• Baza legala a elaborarii La baza elaborarii Regulamentului Local de Urbanism aferent Planului Urbanistic Zonal sta:

1. Legea 453/2001 pentru modificarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor ;

2. Legea fondului funciar nr. 18/1991 (republicată); 3. Legea administratiei publice locale nr. 215/2001; 4. Legea privind circulatia juridica a terenurilor nr. 54/1998; 5. Legea privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica nr. 33/1994; 6. Legea privind calitatea în constructii nr. 10/1995 (republicata); 7. Legea privind protectia mediului nr. 137/1995 (republicată); 8. Legea privind regimul juridic al drumurilor nr. 82/1998;

9. Legea privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia nr. 213/1998;

10. Codul Civil; 11. Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de

igiena si a recomandarilor privind modul de viata al populatiei; 12. Regulamentul General de Urbanism aprobat cu H.G. 525/27 iunie 1996; 13. Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al PUZ- indicativ

GM-010-2000, aprobat prin Ordin MLPAT nr. 176/N/16.08.2000; 14. Reglementarile cuprinse în PUZ Director si prescriptiile regulamentului de

urbanism aferente PUZ Director pentru zona ce face obiectul PUZ. 15. PUZ – aprobat prin HCL 93/1998

Domeniul de aplicare

Prevederile PUZ si ale Regulamentului Local de Urbanism aferent PUZ, odata aprobate, constituie act de autoritate al administratiei publice locale. Prezentul PUZ se va integra in Planul Urbanistic General al Municipiului Timisoara si va avea o valabilitate de 10 ani.

II. Utilizare functionala

Art. 4. Obiective si modalitati de operare Soluţia urbanistică a fot elaborată ţinându-se cont de următoarele obiective:. • Utilizarea functionala a terenului, in relatie cu planurile de urbanism aprobate in zona si in conformitate cu legislatia in vogoare; • Reglementarea caracterului terenului studiat; • Trasarea si profilarea drumurilor propuse si reconfigurarea celor existente, in corelare cu situatia existenta si cu previzionarile realizate de catre proiectantii de specialitate; • Modulul de ocupare a terenului si conditiile de realizare a constructiilor; • Realizarea lucrarilor rutiere si tehnico-edilitare, necesare asigurarii unei infrastructuri adecvate; • Amenajarea teritoriului in corelare cu cadrul natural si cadrul construit existent.

Art. 5. Utilizari functionale Art. 5.1. Utilizari permise:

• Este permisă construirea de locuinte individuale si locuinte colective si construirea de cladiri cu functiunea de camin studentesc;

• Este prmisa conversia locuintelor in alte functiuni ce nu deranjeaza zona de locuit;

• Este permisa realizarea cladirilor cu functiuni complementare zonei de locuit: comert, alimentatie publica, servicii, administratie, cultura, culte, invatamant, sanatate, spatii verzi, locuri de joaca pentru copii, instalatii tehnico-edilitare necesare zonei;

• Este permisă realizarea de birouri, sedii financiar-bancare. Art. 5.2. Utilizari interzise:

• Sunt interzise activitati industriale sau alte tipuri de activitati care genereaza noxe, vibratii, zgomot, fum, miros sau care sunt incomode prin traficul generat;

• Sunt interzise activitati de depozitare, comert en-gos, antrepozite; • Sunt interzise spatii de intretinere auto;

• Sunt interzise ferme agro-zootehnice, abatoare; • Sunt interzise depozite de deseuri; • Este interzisă desfăşurarea altor funcţiuni incompatibile cu funcţiunea de

camin studentesc.

III. Conditii de amplasare si conformare a constructiilor Art. 6. Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si construit • Terenul care face obiectul prezentului PUZ nu detine nici patrimoniu natural si

construit. Art. 7. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si la apararea interesului public • Toate lucrarile de constructii pot fi autorizate doar cu respectarea prevederilor

Legii nr. 10/1995 republicata, privind calitatea in constructii. Art. 7.1. Protectia fata de poluare si alte riscuri • Pentru construirea cladirilor si instalatiilor in zona, se vor lua masuri pentru

evitarea poluarii mediului si de diminuare a altor riscuri ce pot rezulta din activitatea desfasurata.

Art. 7.2. Asigurarea echiparii edilitare Autorizarea lucrarilor de constructii poate fi conditionata de stabilirea, in prealabil,

prin contract a obligatiei efectuarii, in parte sau total, a lucrarilor de echipare edilitara aferente, de catre investitorii interesati.

Art. 7.3. Asigurarea compatibilitatii functiunilor Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia asigurarii compatibilitatii

dintre destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei ce face obiectul PUZ.

Art. 7.4. Procentul de ocupare a terenului Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia ca procentul de ocupare a

terenului cu constructii sa nu depaseasca 30% si coeficientul de utilizare a terenului sa nu depaseasca 1,5.

Art. 8. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii Art. 8.1. Orientarea fata de punctele cardinale Se va asigura posibilitatea dublei orientari pentru spatiile interioare, evitandu-se

orientarea exclusiv spre nord; Amplasarea constructiilor de locuinte va fi astfel facuta incat pentru toate

incaperile de locuit amplasate pe fatada cea mai favorabila să se asigure durata minima de insorire de 1 ½ h;

Se vor respecta prevederile Ordinului pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind modul de viata al populatiei: Ordinul nr. 536/1997.

Art. 8.2. Amplasarea fata de drumuri publice Amplasarea constructiei fata de drumul public se va face conform profilelor

proiectate, si anume relizarea constructiei fata de strada Mihail Jora se va realiza la 4m fata de limita de proprietate, respectand aliniamentrul stradal existent.

Art. 8.3. Amplasarea fata de aliniament Amplasarea constructiilor fata de aliniamentul existent in partea N-E, catre strada

Mihail Jora se va face conform plansei grafice, la o distanta de 4,00 m fata de limita de proprietate.

In mod exceptional, retragerea constructiilor fata de aliniamentul mai sus amintit este permisa numai daca aceasta nu induce incoerenta urbanistica.

Sunt permise depasiri ale aliniametelor de implantare cu elemente de accent, balcoane sau terase, dar nu mai mult din ¼ din latimea totala a fatadei.

Art. 8.4. Amplasarea in interiorul parcelei Constructia poate fi amplasata pe limita de proprietate din partea S-E, in conditiile

realizarii unui calcan. Amplasarea cladirii in spatele parcelei se va face astfel incat sa se pastreze

distanta minima de 12,00 m fata de limita posterioara S-V a lotului. Cladirea va fi realizata la o distanta de minim 4,50m fata de limita N-V a terenului. Fronturile din interiorul parcelei se pot mentine in regim discontinuu, in cazul in

care acesta nu induce incoerenta urbanistica. Amplasarea constructiilor in raport cu altele de pe aceeasi parcela se va face

tinand cont de profilul functional al acestora, in asa fel incat sa nu fie umbrite spatiile constructiilor invecinate care pretind iluminare naturala.

Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta distantele minime necesare interventiilor in caz de incendiu.

Art. 9. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii Art. 9.1. Accese carosabile Executia strazilor si a lucrarilor de sistematizare se va face dupa caz, in etape de

investitie, pe baza unui program corelat cu programul de constructii si instalatii, respectandu-se prevederile tehnice de executie din normative si standarde.

Constructia trebuie sa fie accesibila dintr-o circulatie auto, avand caracteristicile necesare pentru a satisface exigentele de securitate, aparare contra incendiilor si protectiei civile. Vor fi respectate caile de interventie pentru masinile de pompieri prevazute in Normativul P118 / 1998.

Autorizarea executarii constructiei va fi permisa numai in cazul asigurarii unui acces la locurile de parcare si a parcajelor dimensionate si gabaritate conform legislatiei in vigoare.

Cladirile propuse vor fi prevazute cu accese pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor.

Art. 9.2. Accese pietonale Este obligatorie asigurarea acceselor pietonale din domeniul public pe

proprietatea privata, pana la intrarea in cladire. In cazul in care accesele pietonale nu sunt realizate distinct, acestea se

marcheaza cu vopsea pe suprafetele de platforme si drumuri, care trebuie sa includa si gabaritele acestora.

Art. 10. Reguli cu privire la echiparea edilitara Art. 10.1. Racordarea la retelele publice de echipare edilitara existente Autorizarea executarii constructiei va fi permisa numai in cazul existentei

posibilitatii de racord la retelele existente de apa, instalatiile de canalizare si de energie electrica sau in cazul realizarii de solutii de echipare in sistem individual, beneficiarul obligandu-se sa racordeze constructia la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va executa.

Art. 10.2. Realizarea de retele edilitare Extinderile de retele publice sau maririle de capacitate a retelelor edilitare publice

se realizeaza de catre investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz. Lucrarile de racordare si bransare la reteaua edilitara publica se suporta in

intregime de investitor sau beneficiar. Se recomanda ca toate retelele stradale: alimentare cu apa, energie electrica,

gaze naturale, telecomunicatii sa se realizeze subteran. Art. 10.3. Proprietatea publica asupra retelelor edilitare Retelele de apa, canalizare, de drumuri publice si alte utilitati aflate in serviciul

public sunt proprietate publica a orasului. Retelele de alimentare cu gaze, energie electrica si de telecomunicatii sunt

proprietatea publica a orasului. Art. 10.4. Alimentare cu apa, canal

• Asigurarea alimentarii cu apă şi canalizare se va realiza prin branşarea la reţeaua de alimentare, respectiv la canalizarea publica existenta pe Str. Mihail Jora.

• Pentru asigurarea necesarului de apă potabilă (apă rece, apă caldă de consum şi pentru incendiu) se va obţine de la deţinătorul de utilităţi avizul de principiu pentru racordul de apă, prevăzându-se de către acesta şi punctele de racord necesare.

• În vederea alimentarii cu apă a obiectivelor propuse se va elabora un proiect de extinderi, branşament apă-canal, corelat cu proiectul de extindere al reţelei de apă potabilă şi canal, furnizat de către S.C. Aquatim S.A.

Art. 10.5. Alimentare cu energie termica

• Pentru constructiile noi se propune rezolvarea alimentarii cu energie termica prin centrala termica proprie alimentata cu gaz sau prin bransare la reteaua publica de termoficare, conform proiectelor intocmite de proiectantii de specialitate.

Art. 10.6. Reţea de gaze naturale Alimentarea cu gaze naturale se va face de la staţia de reglare măsurare

existentă în zonă. De la aceste staţii se alimentează consumatorii prin intermediul unei reţele de gaze naturale de presiune redusă.

Art. 10.7. Alimentarea cu energie electrică • Asigurarea alimentării cu energie electrică se va realiza prin branşarea la

reţeaua publică existent, conform proiectului de specialitate anexat. Art. 10.8. Telecomunicaţii

• Pentru unităţile propuse pe amplasamentul studiat se prevede dotarea cu reţele de telecomunicatii, internet si cablare, printr-un racord la reţelele

existente în apropiere. Dotarea zonei se va realiza de S.C. ROMTELECOM S.A., în baza proiectului elaborat de aceasta. Racordul se va asigura intr-un cămin subteran, de unde se vor asigura racorduri subterane în cabluri, până la centralele noilor unităţi.

• La proiectare şi execuţie se respectă prevederile tuturor normativelor şi legislaţia în vigoare ( PE 132-2003; PE 107-1995; P 118-1999 ).

Art. 11. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenurilor si ale constructiilor

Art. 11.1. Parcelarea Documentatia de fata nu propune parcelarea terenului studiat.

Art. 11.2. Inaltimea constructiilor Regimul de inaltime impus constructiilor este de max. P+4E, cu o inaltime la

cornisa de maxim 16,00m; Este permisa realizarea de subsol/ demisol partial, atunci cand din punct de

vedere functional este nevoie, atata timp cat se respecta Hmax – 16,00m si CUT suprateran – 1,5.

Art. 11.3. Aspectul exterior al constructiilor Sunt interzise constructiile ce reprezinta pastise ale unor tipuri de arhitectura

nespecifice; Constructiile prin conformare, volumetrie si aspect exterior, nu vor trebui sa intre in

contradictie cu aspectul general al zonei si nu vor deprecia valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii;

Culorile pentru fatade vor fi armonizate, fiind interzise culorile stridente. Art. 11.4. Procentul de ocupare al terenului Zona va avea un procent de ocupare al terenului (POT) de maxim 30% si un

coeficient de utilizare al terenului (CUT) de max 1,5.

Art. 12. Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri Art. 12.1. Parcaje Este obligatorie asigurarea necesarului de parcaje conform normativelor in

vigoare. Este interzisă executarea, în cadrul terenului, a construcţiilor destinate garajelor

individuale; Se recomandă realizarea spaţiilor de parcaje din dale înierbate.

Art. 12.2. Spatii verzi si plantate Se va prevedea amenajarea spatiilor verzi in proportie de minim 25% din

suprafata terenului. Parcajele inierbate pot fi cuantificate in procentul spatiilor verzi, dar nu mai mult de 5 %;

Este obligatorie amenajarea şi plantarea zonei destinate spaţiului verde. Art. 12.3. Imprejmuiri Aspectul imprejmuirilor va trebui sa participe la ameliorarea aspectului exterior

general, atat prin volumetrie, alegerea materialelor de constructie, cat si prin calitatea executiei.

Este permisa autorizarea urmatoarelor tipuri de imprejmuiri: transparente din grilaje metalice, plasa de sarma, cu stalpi metalici; inaltimea admisa a imprejmuirilor la drumurile publice va fi de max. 1,80 m de la nivelul terenului (trotuarului), eventual cu soclu plin de 0,30-0,60 m si vor putea fi dublate de un gard viu, iar stalpii imprejmuirii nu vor depasi 2,00 m;

Se interzice executarea imprejmuirilor din panouri prefabricate din beton pe linia de aliniere a strazii.

Art. 13. Bilant teritorial/ Indici urbanistici

Situaţia existentă

Situaţia propusă

(mp) (%) Terenul studiat

700 100

Circulaţii pietonale, auto si parcaje

275,50 45

Spaţii verzi

250 25

Suprafata construita

174,50 30

Procent de ocupare a terenului (POT)

max. 30%

Coeficient de utilizare a terenului (CUT)

max. 1,5

IV. Concluzii

Solutia urbanistica adoptata reglementeaza din punct de vedere urbanistic zona studiata in prezenta documentatie.

Certificatul de urbanism ce se va elibera vor cuprinde elemente obligatorii din Regulamentul Local de Urbanism.

Se recomanda centralizarea informatiilor referitoare la operatiile ce vor urma avizarii PUZ- ului si introducerea lor in baza de date existenta, in scopul corelarii si mentinerii la zi a situatiei din zona.

Întocmit, arh. Dragomir Dragan arh. Eugen Filip