Camera minunilor - Julien Sandrel - Libris.ro minunilor - Julien Sandrel.pdfAud un zgomot surd, ce...

7
Julien Sandrel Camera minunilor Traducere din francezi de Ela Negreanu TRCI

Transcript of Camera minunilor - Julien Sandrel - Libris.ro minunilor - Julien Sandrel.pdfAud un zgomot surd, ce...

Julien Sandrel

Camera minunilor

Traducere din francezi de Ela Negreanu

TRCI

10:32

- Louis, e timpul! Haide, nu-ti mai zic inc5 o dat5,scoald-te gi imbracX-te, o si intdrziem, e deja 9:2O.

Cam aga a inceput ceea ce urma sd devini cea mai rea

zi dinviata mea. inci n-o gtiam, dar avea sI existe un ,,ina-inte" gi un ,,dup5" aceastd zi de sdmbdtd,, T ianuarie 2OL7,

oru lO:32. Pentru totdeauna, o sI existe acest ,,inainte",acest minut precedent pe care mi-ag dori s5-l increme-nesc pe veci, aceste zdmbete, aceste momente de fericireefemere, aceste imagini intip5rite definitiv in unghereleintunecate ale creierului meu. Pentru totdeauna, o sIexiste acest ,rdup5", acest ,,de ce", acest ,,m5cat dacd",aceste lacrimi, aceste fipete, acest rimel scump prelinspe obraiii mei, aceste sirene urlAnd, aceste priviri plinede o compasiune grefoasS, aceste tresdriri incontrolabileale stomacului meu refuzAnd si accepte. insi toate, bine-infeles, imi erau necunoscute atunci, un secret pe caredoar zeii- daci existau, lucru de care mI indoiam pro-fund - puteau s5-l gtie. Oare ce-gi ziceat divinitXlilela 9:20? Unul in plus, unul in minus, ce mai conteazd?

Julien Sandrel

Eqti sigur? Nu chiar, dar de ce nu? Adevirat, in fond, dece nu, doar n-o sd se sfArgeascd lumea. Eu eram departe detot, departe de zei, departe de propria inim5. Eram doareu in aceastd clipX precis5, atdt de apropiatl de punctulde cotiturS, de rupturd, de unde nu te mai pofi intoarce.Eram eu, tunam gi fulgeram impotriva lui Louis care,evident, nu flcea niciun efort.

imi spuneam atunci c[ pugtiul Ssta mI scoate dinminfi. De o jumdtate de or5 md chinuiam din rlsputeris5-l cobor din pat, dar nimic nu dddea rezultat. Aveam?ntdlnire la prdnz cu mama pentru brunch-ul nostru -calvarul meu lunar - qi pl5nuisem s-o iau mai intdi pebulevardul Haussmann ca s5-mi cumpXr nigte pantofirogu-aprins la care visam de cdnd incepuser5 reduce-rile. Voiam sd-i etalez luni, la gedinfa cu marele boss dela H6g6monie, compania de produse cosmetice pentrucare lucram zi gi noapte de L5 ani. Conduceam o echiplde 2O de persoane fidele nobilei carze a dezvoltdrii dereclame gi de inovatii la o marcX de gampoane care inlX-turau pAnX la LOOo/o mltreafa - ,,pdni Ia" insemna cI ofemeie dintre cele doul sute mobilizate sd testeze produ-sele iqi vdzuse plrul sclpat complet de scuame. Un motivde mdndrie pentru mine la vlemea respectivd fusese cX

obtinusem, dupi aprige lupte cu departamentul iuridicde la H6g6monie, permisiunea de a folosi aceastl afir-matie. Cruciald pentru vdnzdri, pentru cregterea anual5a salariului meu, pentru vacanfele estivale cu Louis qi

pentru noii pantofi.Dupd cdteva bombdneli vagi, Louis s-a decis sX se

supun5, gi-a tras pe el nigte blugi mult prea strdmfi qi

cu talia mult prea ioasX, qi-a dat cu pulinX apX pe fal6, apetrecut cinci minute ciufulindu-qi savant p5rul, a refizat

1 2 fidion connection

Comera minunilor

s5-qi puni o cf,ciuld - in ciuda diminefii foarte reci -, a

morm5it nigte frdnturi de conversalie greu de descifrat,dar al clror conlinut il cunogteam (de ce trebuie sd vincu tine...), gi-a pus ochelarii de soare, a apucat skateboar-dul - o placl murdarl, plinl toatl de desene gi pentrucare una-dou5 trebuia sX cumpir rotile de competifie -,qi-a imbrXcat geaca rogie ultralight Uniqlo, a inhdtat unpachet de biscuiti cu ciocolatl - acceptdnd sI inghit5niqte piure de fructe ca atunci cdnd avea cinci ani - $i achemat, in sfdrgit, liftul. M-am uitat la ceas. 10:21. Perfect,incl aveam timp sI realizdm planul pe care-l calcula-sem la secund5, imi luasem o marj5 consistent5, intrucdtprogramul de trezire al domnului Louis cel Mare avea odurat5 complet aleatorie.

Era o vreme splendid5, un cer de iarnl albastru,fIrI nori. intotdeauna mi-au pl5cut luminile reci. N-amintdlnit niclieri un cer mai albastru gi mai pur decAt laMoscova, atunci cdnd am fost intr-o deplasare de servi-ciu. Capitala Rusiei este pentru mine regina cerului deiarnI. Acum Parisul clpdtase un aer moscovit gi ne aruncaocheade strSlucitoare. DupX ce-am pir5sit apartamentulnostru din arondismentul al zecelea, Louis qi cu mine amluat-o pe ldngl canalul Saint-Martin, in direcfia GXrii deEst, strecur6ndu-ne printre familii iegite la plimbare gi

turigti hipnotizati de spectacolul unei galupe trecdnd prinecluza podului Eugdne-Varlin. Md uitar,n la Louis carealuneca repede inaintea mea pe placa lui cu rotile. Erammdndrd de micul blrbat in devenire. Ar fi trebuit sX i-ospun - asemenea gdnduri sunt menite sI fie exprimate,altfel nu folosesc la nimic -, dar n-am flcut-o. in ultimavreme, Louis s-a schimbat mult. Printr-un puseu de creg-tere proprie vdrstei, a trecut de la fizicul unui blietel

Julien Sandrel

pl5pdnd la cel al unui adolescent de inXllime onorabil5,cu o f5rdm5 de barbX conturandu-se pe obrajii rotunzi,incl lipsifi de coquri. Se profila o inf5liqare frumoasS.

Totul mergea prea repede. Un moment, parc5 m-amgi vdzut p5gind agale pe cheiul Yalmy, impingdnd cumdna dreaptd un clrucior albastru-petrol qi, in stAnga,

findnd telefonul. Cred ci imaginea m-a flcut sI schilezun zdmbet. Ori l-am inventat a posteriori? Am un gol inmemotie, e foarte dificil s5-mi amintesc gdndurile dinrespectivele clipe, totugi atdt de importante. Daci m-agputea intoarce in timp cu cAteva minute, ag fi mai atenti.DacX m-ag putea intoarce in timp cu cAteva luni, cu cAlivaani, aq schimba atdtea lucruri.

Am auzit rlsundnd ultimul cdntec al lui The Weeknd,pe care Louis mi-l instalase ca sonerie la smartphone. Era

JP. Rahat! De ce mI suna superiorul meu ierarhic sAmbItXdimineaf5? Bineinleles, se mai intimplase, nu poli lucrapentru o companie ca H6gdmonie fIrI sI trebuiascS sd teocupi de cdteva urgenfe. Acum, cdnd mI gAndesc, cdndaud pe cineva zicind ,SJrgerrld", cuvdntul are o cu totulaltl semnificalie. Niciodatl n-o sX-l mai folosesc pentrua mI referi la o prezentare ce trebuie pusl Ia punct, la untest pentru consumatori ce trebuie lansat, la un flaconal cXrui design trebuie aprobat. Despre ce urgenle vor-bim, de fapt? Cine e in pericol de moarte? insd asta n-oqtiam in clipele acelea. MI intrebam doar ce voia sX-micomunice JP atdt de urgent gi presimfeam cd avea legd-turl cu qedinla de luni. Urgen!5 absolut5, deci. Vital5.Am rdspuns fIrX sX ezit, abia observAndu-l pe Louis, careincetinise qi venise ldngX mine, dorind in mod evidentsi-mi vorbeascd. I-am fdcut semn cI discutam cu cinevala telefon, nu vedea? El a spus ceva in barba lui mijit5,

14

Comero minunilor

mormiind cd era un lucru important, cred. Mimdndimportanfa subiectului. N-o sI qtiu niciodatl despre cevoia s5-mi vorbeascX.

Sunt sigurX ci ultimele mele gdnduri despre fiul meuau fost negative. Ceva referitor la nevoia lui permanentdde atenlie, la faptul cI nu puteam sX am un minut pen-tru mine, la egoismul lui de adolescent, Ia nevoia meade a rlsufla un pic, rahat! Cred cd ultimul cuvdnt ce mis-a format in cap despre acest omulef, carne din carneamea, pe care l-am leglnat mii de ore, cu care am cdntatmii de ore, care mi-a oferit atdtea rdsete, atdta mdndriegi bucurie, ultimul cuvAnt pe care l-am rostit mintal increierul meu anchilozat a fost chiar nenorocitul cuvdntal lui Cambronnel. Ce rugine! Ce amintire nedreapt5!

Louis a pufnit, a inh5lat casca audio roqie ce-i atdrnala gdt, qi-a indesat-o pe cap cu un gest prea brutal, a arun-cat ceva de genul cd oricum aqa sunt eu mereu, nu mdgdndesc decdt Ia serviciu, apoi a accelerat impingdndu-secu piciorul drept qi gi-a lansat skateboardul pe trotuarulin pantd. Daci n-ag fi fost la telefon cu JP - urgenfa erao problemd cu nigte diapozitive Powerpoint ce trebuiaureficute -, of fi avut un reflex de mamX, o chestie carene face sf, striglm ,,stai mai incet, mergi prea repede" qi

care il exaspereazi pe orice copil trecut de clasa preg5ti-toare, o chestie care, teoretic, nu folosegte la nimic, darcare, practic, poate oricdnd sI trezeascl o conqtiint5 pejumdtate adormitS. Strig5tul a rdmas in mintea mea. La

I Este vorba despre cuvdntul merde (rahat, cdcat), numit adesea ,,cuvhntullui Cambronne", cu referire la un pasaj din Mizerobiliiin care Victor Hugodescrie Bdtdlia de la Waterloo. Generalul francez Pierre Cambronne ar firostit acest cuv6nt dupi ce generalul englez Charles Colville il somase sd

se predea. (N.t.)

lulien Sandrel

H6gdmonie nu prea e$ti bine vdzutd dacd ai copii, chiardacl politica oficial[ e clarS: H6g6monie susfine egalita-tea dintre bXrbafi gi femei, H6g6monie investeqte pentrusuccesul femeilor in societate. intotdeauna exist5 o pr5-pastie intre teorie, polilica afiqatS, gi practicS, cealaltdfald a organizaliei, acele subinfelesuri care duc la un pro-cent de femei ridicol de mic in comitetele executive ale

marilor firme. De cind md gtiu, m-am zbdtut sd ajungin posturi inalte, aEa cI era exclus sI dau dovadd de vreogriiS materni in toiul unei convorbiri pe teme de servi-ciu, chiar qi sdmblta, chiar qi Ia ora L0:31.

in timp ce JP imi descria liniqtit modificlrile de efec-

tuat duminicd, eu il urmdream cu un ochi distrat pe

Louis care, hotSrdt lucru, mergea prea repede. Am obser-

vat clqtile puse pe urechi gi imi amintesc limpede cimi-am exprimat in sinea mea speranfa cE n-a dat muzicaprea tare gi cI e congtient de viteza lui. Am scuturat dincap spunAndu-mi cX era mare acum, cI trebuia sI nu mf,mai ingrijorez la tot pasul pentru el din orice, din nimic,mai ales din nimic. Incredibil cAte gdnduri se formeazSbrusc in doar cdteva secunde. Incredibil in ce mlsurdcdteva secunde pot apoi si 1i se fixeze dureros in creier.

Arunc o ultim5 privire spre ecranul smartphone-ului,e 1.O:32. imi zic cI trebuie s5-i inchid lui JP in maxi-mum trei minute, fiindcl suntem in apropierea stalieide metrou.

Aud un zgomot surd, ce mX duce cu gdndul la sirenaunui pachebot in pericol. E un camion. Ridic capul gi

timpul incremenegte. MI aflu doar Ia o suti de metri,dar rumoarea trecitorilor este atdt de puternicS, incdtam impresia cX sunt deja la fafa locului. Telefonul meuse sparge de asfalt. Urlu. Piciorul mi se rlsuceqte, cad, md

Camero minunilor

ridic, imi scot pantofii cu toc qi alerg cum n-am alergatniciodat5. Camionul s-a oprit. Nu sunt singura care urlE.Vreo zece persoane care st5teau la masl la soare - intr-ofrumoasd dimineafd de iarnd - au sXrit in picioare. Untat5 ii acoper5 ochii fiului s5u. C6!i ani are? Patru, cinci,probabil. O astfel de scend nu e pentru el. Nici chiar infilme, o scenX de felul Ssta nu e arXtat5. Nimdnui. Poatefi cel mult sugerati. Un dram de pudoare in aceastS lumede brute, vI rog. M[ apropii, urlu iar, mI arunc pe jos,simt c5-mi zdrelesc genunchii, dar nu simt nicio durere.Nu din cauza asta, in orice caz. Louis. Louis. Louis. Louis.Dragostea mea. Viala mea. Cum s5 descrii indescriptibi-lul? Un martor Ia intreaga scenl a folosit mai tArziu ter-menul ,,lupoaicX". Urlete de lupoaicl pe care o spinteci.MI lupt, zgdrli solul, corpul imi tremuri, fin in mdinicapul lui Louis. $tiu c[ nu trebuie atins, cI nu trebuiemiqcat nimic, dar nu pot. Mereu aceeagi distanfl dintreteorie qi realitate. Nu md pot hotlr? s5-l las pe ios fXrXsI fac nimic. Totuqi, ii 1in capul gi nu fac nimic altcevadecdt sd aftept pldngAnd, verificdndu-i intruna rlsuflarea.Respir5? RespirX. Nu mai respirl. Respird iar. Ajutoarelesosesc in timp-record. Un pompier se ocupl de mine orirnai degrabd incearcl sI mI smulgd de ldngl corpul luil,ouis. ii trag o palm5. imi cer scuze. imi zdmbeqte. imiamintesc tot. Gesturile lui deopotriv5 ferme gi bldnde,nasul dizgratios, vocea liniqtitoare, cuvintele lui atAt deconvenlionale, ambulanta care se indeplrteaz5. Prindc0teva frdnturi. Urgenfe pediatrice. Spitalul Robert Debr6.'l'erapie intensivX. O sX fie bine, doamnS. Nu, n-o sI fie.Vd conduc. Mi prXbuqesc. El mX prinde. Muqchii, incor-dali la maximum dupd accident, mi-au cedat. Sunt aqe-

zatd pe un scaun din cafeneaua scdldatd de soare. Corpul

lulien Sandrel

meu nu mai raspunde. M5runtaiele mi se strang, vomitmicul dejun pe masa din acest local hipsteresc care s-agolit cdt ai clipi. Md qterg la gur5, beau un pahar cu apXqi ridic capul.

Nimic nu s-a schimbat in jur, cerul e la fel de albas-tru, la fel de pur. MX uit la ceas. $i el s-a spart. Cadranule fisurat, acele, intepenite. Un martor neclintit. Aratitot 10:32.

18

O dimineatd

Md numesc Louis, stau Ia Paris, am doisprezece ani Si

iumdtate, curilnd, treisprezece. Imi plac Ia nebunie fotbatul,desenele animate japoneze, Maitre Gims2, canalele YouTubededicate jocului Pok4mon, pasta pentru tartine care conlinemai mult ulei de palmier decAt uleiul de palmier (ador glumaasta), ftlmele din anii '9O Si 2000 (nu, nu e ceva demodat capasiune), mirosul tobelor de eSapament, skateboardurile tnculori fipdtoare, silnii doamnei Ernest - profa de mate, mate-matica fdrd silnii doamnei Ernest -, bunica mea Odette -care e super -t mama (in cele mai multe dintre zile).

in afard de asta, cred cd sunt mort.De obicei, nu-mi prea place sd-mi povestesc viafa, dar,

avhnd tn vedere circumstantele Si fiindcd voi sunteti aici,mai bine sd vd explic pulin cu cine aveli de-a face Si ce s-atuffimplat.

Locuiesc singur cu mama. O cheamd Thelma. Cu ea

mi-am trdit ultima dimineafd. Mi-ar pldcea sd vd spun cda fost o dimineald nemaipomenitd, cd am petrecut clipe

2 Cantdre! 5i compozitor congolez, nlscut in 1986, pe irumele siu realGandhi Djuna. (N.f.)

lulien Sandrel

minunate tmpreund, cd ne-am tmbrdlisat tandru Si ne-amspus vorbe dulci. De fapt, era o dimineald de o banalitatedezolantd; tn definitiv, e Si normal. Nu trdieSti fiecare ord a

fiecdrei zile de parcd e ultima, ar fi epuizant. TTdieSti, atAtutot. Iar viala mea'cu mama exact aSa era.

C6nd md gAndesc acum la asta, dimineala era prin ea

tnsdsi perpctd. $tiu bine cd mama are o cu totul altd pdrere,

Stiu bine cd revede iar Si iar tn minte fiecare imagine dinrespectivele cilteva minute, tntrebAndu-se ce-qr fi trebuit sd

facd, ce-ar fl putut sd schimbe. Eu cunosc rdspunsul, dar cu

siguranld ea n-ar fi de acord: nimic.Un rdspuns ciudat chnd Stii cd dimineala petrecutd tmpre-

und s-a rezumat la: mama incearcd sd md smulgd din pat,eu bodogdnesc, md mocdi, continui sd bodogdnesc. ASa se

vedeau lucrurile din aford. ASa le vedeam Si eu. Acum, cdm-am detasat pulin (mai mult), tmi dau seama de senzafi-ile mele. De emolia dtfuzd, de fiorii cerebrqli care nu devinperceptibili decilt atunci cAnd nu mai existd altceva. Puterea

obisnuin,tei. Bucuria obiceiurilor. VeSnicul deliciu al ritualu-rilor familiale. Fleacurile vielii cotidiene care ne construiesc

Si care schimbd tot.Dimineala aceea era plind de bundtd;i rituale. Clanla

de la uSa care scArfAie a camerei mele, trezindu-mi un dramde constiinfd, anunlAnd ziua ce urmeazd. Mami care pd;e$te

tnduntru, se apropie Si t6i trece mkna prin pdrul meu, min-ghindu-md de Ia frunte spre ceafd - niciodatd invers. Mamicare SopteSte ,,bund, puiule, e vremea sd te scoli, inimioaramea", de parcd aS mai avea doi sau trei ani. Clipa suspendatdtntre somn Si trezie, starea letargicdtn care visul Si realitatease confundd. Apoi sunetul oblonului metalic care se ridicd,razele soarelui care md lovesc tn fafd, mormditul meu. Mdtntorc Si-mi tndes capul sub pernd. Prima venire a lui mami

' 20 fiction connection

Camero minunilor

s-a tncheiat. Bralele lui Morfeu prind iar putere, reiau un visdespre c6re nu voi pdstra nicio amintire. Mama vine a douaoard, vocea ti devine mai insistentd, mai pufin bl6ndd, maifermd. Ca tn toate zilele. $i ea cunoaste bine ritualul. Acela;ide aproape treisprezece ani. Chiar dacd totul a devenit unreflex, Si ea, Si eu ne ddm seama care va fi atmosfera ziteidupd tonalitatea unei silabe rostite, dupd lungimea unui sunetgutural scos de ursul adolescent semiadormit. Azi atmosfera e

veseld. E simbdtd, Stim. Avem timp la dispozifie, chiar dacdmami pretinde contrariul. Cunosc programul zilei, o cunoscpe mama, Stiu cd md trezeSte mai devreme ca sd apuc sd mddezmeticesc.

Fac o micd parantezd, ftindcd Stiu la ce vd gindifi: cambizar puStiul dsta de doisprezece ani Si iumdtate care foloseSteasemenea cuvinte complicate, nu? in orice caz, colegilor meidin clasa a IX-a de la Colegiul Paul Eluard, vd pot spune cdIi se pare fishy (dubios, pentru cei treculi de patruzeci de ani).E fishy sd fii tn clasa a IX-a la doisprezece ani Si iumdtate,oricum. Eu nu fac mare caz de asta, dar uite cd aSa vorbesceu, nu pot altfel, Si destul r^d colegii de stilul frazelor mele,trathndu-md drept tocilar nesuferit, aga cd mersi frumos dacdnu vd apucali s-o faceli Si voi...

Unde eram? Ah da, vd povesteam. De chteva zile, aveamchef - aveam nevoie - sd vorbesc cu mama despre o fatdpe care am cunoscut-o la fotbal - da, existd fete care ioacdfbtbal Si da, pot ft drdgufe, trebuie sd.termindm cu cliseele.ASteptam momentul potrivit. Suntem pudici mama Si cumine. Deloc genul care-Si etaleazd sentimentele. Mai degrabdgenul care le interiorizeazd. Momentul potrivit ca sd vorbesccu mame nu-i tn cursul sdptdmhnii. Se intoarce frilnfi de la