CALM Nr 5_2015 Final

of 28/28
www.calm.md www.facebook.com/calm.md e-mail: [email protected] BULETINUL INFORMATIV AL CONGRESULUI AUTORIT ĂŢILOR LOCALE DIN MOLDOVA nr. 5 (22), 2015 CALM CALM AP(e)L la CALM/editorialul ediţiei Continuare în pag. 2 PERLA LUNII ALEGERI GENERALE 2015: În Republica Moldova au avut loc două tururi ale alegerilor locale generale, un scrutin, cu siguranţă, de un impact covârșitor pentru dezoltarea ţării. Așa cum auto- rităţile locale reprezintă talpa ţării, este important cine sunt acei oameni de la cârma primăriilor și care vor fi pașii pe care îi vor face, împreună cu statul și cetăţenii, având în mâini guvernarea locală. Fie și una deocamdată dependen- tă de anumite circumstanţe. În campanie electorală, aspira- nţii la fotolii au utilizat diferi- te metode pentru a-și convinge electoratul, uneori mai ortodoxe, alteori cu implicarea pumnilor. În cadrul unei întâlniri cu alegătorii, ex-primarul de Corjova, Gheor- ghe Ojog, a făcut apel la poezie pentru a descrie destinul de pri- mar. Poezia are titlul sugestiv: „E tare greu să fii primar!”. Din pretendenţi mai ecare Se și vedeau primar ajuns Uitând că postul de onoare E cu-ntrebări ce vor răspuns Rezolv-o groază de probleme Dar alte vin, iar și iar Și te convingi de la o vreme Că nu-i ușor să i primar De la un eac pornind o ceartă S-au ciomăgit doi prostănaci Când n-au nimic ce să împartă Și vin la tine să-i împaci Alţi doi mahmuri după beţie S-au apucat vârtos de piept Și caută la Primărie Să ae cine este drept Vrei să respiri cu ușurare C-ai rezolvat ce-aveai de gând Dar alte semne de-ntrebare Să le răspunzi cât stai la rând Uitând de prânzul de pe masă Și ămânzind cu mult temei Îţi amintești că ai și-o casă Și te întorci la pragul ei Răpus de-a zilei grea povară Adormi cu greu, oând amar Fiind convins, a câta oară Că nu-i ușor să i primar! PATIMA SCRUTINULUI LOCAL PATIMA SCRUTINULUI LOCAL ȘI TRIBUTUL ȘI TRIBUTUL SPECIFICULUI SPECIFICULUI NAȚIONAL NAȚIONAL SABIA LUI DAMOCLES ȘI CUŢITUL DIN MÂNA GUVERNĂRII În noiembrie 2014, voturile ce- tăţenilor care au mers la urne, au fost fa- vorabile partidelor proeuropene, însă cei care au câștigat astfel puterea și sunt cu cuţitul în mână trebuie să taie din orgolii și să ofere o porţie mai mare de interes și implicare în rezolvarea problemelor co- munităţilor locale. Acest «cec în alb» de încredere acordat de către electorat și în alegerile locale generale din acest an tre- buie să-i determine pe reprezentanţii gu- vernării la acţiuni concrete pentru con- solidarea autonomiei locale. Altfel, există riscul de a compromite parcursul europe- an. Și această primejdie este ca sabia lui Damocles de-asupra capului nostru. Nu cade, dar oricând poate cădea! Din păcate, în mare parte, gu- vernanţii au abordări superciale ale problemelor comunităţilor lo- cale (drumuri rele, lipsă de apă și canalizare, iluminat stradal etc.). Asta, fără ca obiectul discuţiilor să devină cauzele reale ale acestor probleme și identicarea soluţiilor cheie pentru soluţionarea și depăși- rea lor, astfel încât să e elaborate instrumente pentru o perioadă lun- gă de timp. Există încă o tendinţă de a trata APL ca pe niște vasali, con- tând pe faptul că o administraţie publică locală politizată și depen- dentă, este mai ușor de manevrat și manipulat. Deocamdată, prea puţini reprezentanţi ai puterii vorbesc cu APL. În majoritatea cazurilor, nu apelează la cunoș- tinţele lor, în calitate de persoane care știu problemele din interior, din prima sursă. De aceea avem legi care vizează direct APL, dar care nu funcţionează, pentru că nu au fost consultate cu acei care știu cel mai bine cum trebuie să funcţioneze lucrurile într-o localitate. Guvernarea are restanţe serioase în faţa APL, iar noi, membrii CALM, trebuie să le scoatem pe tapet și să solicităm rezol- varea cât mai urgentă a acestora. Probleme serioase și de esenţă, mai ales în ceea ce pri- vește resursele nanciare, rămân în conti- nuare deschise și necesită a abordate de toţi cei interesaţi în schimbarea situaţiei spre bine. Am trecut împreună de o campanie elec- torală complicată, pe alocuri foarte mur- dară, cu presiuni politice mari exercitate asupra candidaţilor, dar oamenii au votat gospodarul, nu sigla, au votat în favoarea candidatului cu cele mai bune calităţi de a gestiona problemele localităţii. Acum, sar- cina noastră este să facem în continuare un front comun pentru a rezolva cât mai ecient problemele din APL, care sunt bine știute. De efortul ecăruia dintre noi și de coeziunea de grup depinde rezultatul de- mersurilor noastre. Primarii, sunt unicii reprezentanţi ai puterii votaţi, aleși direct de popor și nu putem admite să neglijăm această încredere pe care am primit-o odată cu voturile. OAMENII AU VOTAT GOSPODARUL, NU SIGLA! Calitatea de nealiere guvernamentală și politică este una fundamentală pentru CALM. Membri ai CALM și organelor de conducere sunt reprezentanţii tuturor par- tidelor, indiferent de coloratura politică. Noi suntem parteneri și așa trebuie să m în continuare. Reprezentativitatea, autoritatea și recunoașterea largă de care beneciază CALM în prezent pe plan intern și extern, re- prezintă o realizare extrem de importantă a noastră comună și care se datorează anume faptului că CALM nu a permis pătrunderea politicului în activitatea sa, a rezistat presi- unilor și s-a concentrat exclusiv pe promo- varea unor obiective de interes general pen- tru toate autorităţile locale: descentralizare, autonomie locală, drepturilor și intereselor vitale ale autorităţilor locale și comuni- tăţilor pe care le administrează. De aceea, CALM i-a tratat pe picior de egalitate pe toţi aspiranţii la fotoliile de primar, indiferent de apartenenţa la o formaţi- une politică sau alta. Considerăm ca dvs., primarii noi și cei cu o experienţă considerabilă la cârma primă- riei și în administrarea treburilor locale, aţi făcut promisiuni în faţa oamenilor, pe care vreţi să le onoraţi. Vă aducem sincere felici- tări pentru mandatele câștigate sau re-câș- tigate și vă invităm să ţi în continuare parte din CALM, pentru că vă considerăm cu adevărat actori importanţi în soluţionarea problemelor comunităţilor.
  • date post

    03-Feb-2016
  • Category

    Documents

  • view

    48
  • download

    0

Embed Size (px)

description

CALM Nr 5_2015 Final

Transcript of CALM Nr 5_2015 Final

  • www.calm.mdwww.facebook.com/calm.mde-mail: [email protected]

    BULETINUL INFORMATIV AL CONGRESULUI AUTORITILOR LOCALE DIN MOLDOVA nr. 5 (22), 2015

    CALMCALM

    AP(e)L la CALM/editorialul ediiei

    Continuare n pag. 2

    PERLA LUNII

    ALEGERI GENERALE 2015:

    n Republica Moldova au avut loc dou tururi ale alegerilor locale generale, un scrutin, cu siguran, de un impact covritor pentru dezoltarea rii. Aa cum auto-ritile locale reprezint talpa rii, este important cine sunt acei oameni de la crma primriilor i care vor fi paii pe care i vor face, mpreun cu statul i cetenii, avnd n mini guvernarea local. Fie i una deocamdat dependen-t de anumite circumstane.

    n campanie electoral, aspira-nii la fotolii au utilizat diferi-te metode pentru a-i convinge electoratul, uneori mai ortodoxe, alteori cu implicarea pumnilor. n cadrul unei ntlniri cu alegtorii, ex-primarul de Corjova, Gheor-ghe Ojog, a fcut apel la poezie pentru a descrie destinul de pri-mar. Poezia are titlul sugestiv: E tare greu s fi i primar!.

    Din pretendeni mai fi ecareSe i vedeau primar ajunsUitnd c postul de onoareE cu-ntrebri ce vor rspuns

    Rezolv-o groaz de problemeDar alte vin, iar i iari te convingi de la o vremeC nu-i uor s fi i primarDe la un fl eac pornind o ceartS-au ciomgit doi prostnaciCnd n-au nimic ce s mparti vin la tine s-i mpaciAli doi mahmuri dup beieS-au apucat vrtos de piepti caut la PrimrieS afl e cine este dreptVrei s respiri cu uurareC-ai rezolvat ce-aveai de gndDar alte semne de-ntrebareS le rspunzi ct stai la rndUitnd de prnzul de pe masi fl mnzind cu mult temeii aminteti c ai i-o casi te ntorci la pragul eiRpus de-a zilei grea povarAdormi cu greu, o nd amarFiind convins, a cta oarC nu-i uor s fi i primar!

    PATIMA SCRUTINULUI LOCAL PATIMA SCRUTINULUI LOCAL I TRIBUTUL I TRIBUTUL SPECIFICULUI SPECIFICULUI NAIONAL NAIONAL

    SABIA LUI DAMOCLES I CUITUL DIN MNA GUVERNRII

    n noiembrie 2014, voturile ce-tenilor care au mers la urne, au fost fa-vorabile partidelor proeuropene, ns cei care au ctigat astfel puterea i sunt cu cuitul n mn trebuie s taie din orgolii i s ofere o porie mai mare de interes i implicare n rezolvarea problemelor co-munitilor locale. Acest cec n alb de ncredere acordat de ctre electorat i n alegerile locale generale din acest an tre-buie s-i determine pe reprezentanii gu-vernrii la aciuni concrete pentru con-solidarea autonomiei locale. Altfel, exist riscul de a compromite parcursul europe-an. i aceast primejdie este ca sabia lui Damocles de-asupra capului nostru. Nu cade, dar oricnd poate cdea!

    Din pcate, n mare parte, gu-vernanii au abordri superfi ciale ale problemelor comunitilor lo-cale (drumuri rele, lips de ap i canalizare, iluminat stradal etc.). Asta, fr ca obiectul discuiilor

    s devin cauzele reale ale acestor probleme i identifi carea soluiilor cheie pentru soluionarea i depi-rea lor, astfel nct s fi e elaborate instrumente pentru o perioad lun-g de timp. Exist nc o tendin de a trata APL ca pe nite vasali, con-tnd pe faptul c o administraie public local politizat i depen-dent, este mai uor de manevrat i manipulat. Deocamdat, prea puini reprezentani ai puterii vorbesc cu APL. n majoritatea cazurilor, nu apeleaz la cuno-tinele lor, n calitate de persoane care tiu problemele din interior, din prima surs. De aceea avem legi care vizeaz direct APL, dar care nu funcioneaz, pentru c nu au fost consultate cu acei care tiu cel mai bine cum trebuie s funcioneze lucrurile ntr-o localitate. Guvernarea are restane serioase n faa APL, iar noi, membrii CALM, trebuie s le scoatem pe tapet i s solicitm rezol-varea ct mai urgent a acestora. Probleme serioase i de esen, mai ales n ceea ce pri-vete resursele fi nanciare, rmn n conti-nuare deschise i necesit a fi abordate de toi cei interesai n schimbarea situaiei spre bine.

    Am trecut mpreun de o campanie elec-toral complicat, pe alocuri foarte mur-dar, cu presiuni politice mari exercitate asupra candidailor, dar oamenii au votat gospodarul, nu sigla, au votat n favoarea candidatului cu cele mai bune caliti de a gestiona problemele localitii. Acum, sar-cina noastr este s facem n continuare un front comun pentru a rezolva ct mai efi cient problemele din APL, care sunt bine tiute. De efortul fi ecruia dintre noi i de coeziunea de grup depinde rezultatul de-mersurilor noastre. Primarii, sunt unicii reprezentani ai puterii votai, alei

    direct de popor i nu putem admite s neglijm aceast ncredere pe care am primit-o odat cu voturile.

    OAMENII AU VOTAT GOSPODARUL, NU SIGLA!

    Calitatea de neafi liere guvernamental i politic este una fundamental pentru CALM. Membri ai CALM i organelor de conducere sunt reprezentanii tuturor par-tidelor, indiferent de coloratura politic. Noi suntem parteneri i aa trebuie s fi m n continuare. Reprezentativitatea, autoritatea i recunoaterea larg de care benefi ciaz CALM n prezent pe plan intern i extern, re-prezint o realizare extrem de important a noastr comun i care se datoreaz anume faptului c CALM nu a permis ptrunderea politicului n activitatea sa, a rezistat presi-unilor i s-a concentrat exclusiv pe promo-varea unor obiective de interes general pen-tru toate autoritile locale: descentralizare, autonomie local, drepturilor i intereselor vitale ale autoritilor locale i comuni-tilor pe care le administreaz. De aceea, CALM i-a tratat pe picior de egalitate pe toi aspiranii la fotoliile de primar, indiferent de apartenena la o formai-une politic sau alta.

    Considerm ca dvs., primarii noi i cei cu o experien considerabil la crma prim-riei i n administrarea treburilor locale, ai fcut promisiuni n faa oamenilor, pe care vrei s le onorai. V aducem sincere felici-tri pentru mandatele ctigate sau re-c-tigate i v invitm s fi i n continuare parte din CALM, pentru c v considerm cu adevrat actori importani n soluionarea problemelor comunitilor.

  • VOCEAAUTORITILOR LOCALE

    Buletin informativnr. 5 (22), 2015

    2

    Sfrit. nceput n pag. 1

    AI NOTRI, CA BRAZII

    Viorel Furdui: Stimai invitai, ai activat o peri-oad foarte lung n admi-nistraia public local, nu v-ai sturat, nu ai obo-sit? Ce v ine acolo? Nu v-ai gndit s schimbai foaia, s trecei la alte ac-tiviti?

    Nadejda Darie: Vreau s fac o parantez. M-ai numit doamna primar. tiu c D-tr folosii cuvntul primar doar la prezent, c pentru D-tr nu exist foti primari, ai pledat totdeauna pentru ca adminis-traia public local s fi e sti-mat i respectat, s se in cont de prerea celor care o re-prezint. n ceea ce m privete, ntr-adevr, timp de 22 de ani am activat n calitate de primar al satului Zberoaia, Nisporeni. in, totui s precizez, c dei nu m sturasem s fi u primar, n 2011 am decis s nu mai candi-dez considernd c n astfel de situaii trebuie s pleci cnd lu-mea mai are nevoie de tine, cnd mai poi s faci ceva, s nu stai pn ajungi la o stare de epuiza-re total. Sau poate c i lumea se mai satur de tine dup un drum att lung i atunci simi c a venit momentul s faci o schimbare. M-am gndit i la s-ntatea mea, pentru c a fi pri-mar este un lucru foarte stresant i asta infl ueneaz foarte nega-tiv supra sntii.

    Viorel Furdui: Muli din-tre cei care asprir la un fotoliu de primar conside-r c funcia de primar ofer multe perspective , iar munca de primar e mai mult dect uoar .....

    Nadejda Darie: A fi primar nu este o profesie, este o vocaie. Vocaia presupune c fi ecare mo-ment din viaa oamenilor din localitatea pe care o conduci tre-buie s-l treci prin sufl etul tu. S trieti cu problemele, cu bu-curiile, cu tot ceea ce se ntmpl n localitate. Dar cnd o persoan care le pune la sufl et pe toate la inim i retriete pentru fi eca-re om, pentru fi ecare pas pe care l face cineva n localitate, acest lucru se rsfrnge i asupra s-ntii i afl ndu-m deja la o vrst frumoas am vrut s fi u i eu puin mai linitit. De sturat nu m-am sturat s fi u primar i continui s fi u alturi de pri-mari. M mndresc i-mi place lucru acesta i m rog Domnului

    s-mi dea sntate ca s pot s muncesc ct mai mult, fi indc muncind alturi de primarii din toat republica m simt i eu primar n continuare.

    Viorel Furdui: Domnul Guan, dup atia ani, mai sunt probleme de re-zolvat n Cricova?

    Valentin Guan: Da, fr doar i poate. Vreau s subscriu la ceea ce a spus dna Darie despre munca de primar, i anume c numai cel care a fcut-o poate s neleag ce presupune aceasta.

    Viorel Furdui: Mult lume consider c-i dulce viaa de primar...

    Valentin Guan: Aa con-sider cei care nu au o atitudi-ne serioas fa de acest lucru i care habar nu au ce ar trebui s fac i cu ce s se ocupe ci-neva afl at n aceast funcie. Dar s trec nemijlocit la ntrebarea pe care ai pus-o. n ceea ce m privete, activitatea de primar a

    devenit pentru mine un mod de via. Dup atta timp te obi-nuieti cu grijile, cu problemele oamenilor i nu-i nchipui alt mod de via dect s vii di-mineaa fi e la serviciu, fi e s te ntlneti cu o persoan s-o ajui la rezolvarea uneia sau altei pro-bleme, fi e s rezolvi nite proble-me de ordin general din localita-te. Cnd te ntlneti cu cineva care i spune: Mulumesc, dom-nule primar c m-ai ajutat s rezolv acea problem, nici nu mai ii minte despre ce proble-m e vorba, pentru c nu duci evidena celor pe care i-ai aju-tat. Te bucuri mpreun cu acea persoan. Fie c e o problem personal sau din raza localitii, una ce ine de amenajarea unei strzi, de iluminatul stradal, de alimentarea cu ap curent sau de alte servicii comunale. Aceiai

    ntrebare o primesc i din partea multor ceteni. Le rspund cu o ntrebare: D-str nu avei o sa-tisfacie sufl eteasc atunci cnd la serviciu totul merge bine, cnd reuii s rezolvai vreo proble-m? Da, este rspunsul. Pi i noi, primarii, suntem oameni, suntem la fel....

    Viorel Furdui: Ca s tra-gem o concluzie la cele spu-se de dna Darie i domnul Guan, munca de primar presupune mai nti de toate druire de sine, adu-ce satisfacie doar atunci cnd, ca i orice alt mun-c, e fcut cu dragoste, apoi omul trebuie s se simt i s tie c este la locul lui i poate face fa responsabilitilor i rs-punde nevoilor oamenilor. Dac omul potrivit e la lo-cul potrivit atunci oame-nii l vor alege, l vor vota iar i iar....

    DAC N LOCALITILE MARI URBANE PRIMARII AU ZILE DE AUDIEN, N SATE DAC TE NTLNETI PE DRUM CU UN OM N VRST SAU UNUL CU SAPAN SPATE CARE MERGE LA CMP I VOR S TE NTREBE CEVA, NU LE POI SPUNE: VENII LA PRIMRIE N TIMPUL ORELOR DE AUDIENA!

    Datorita nelepciunii, so-lidaritii i susinerii dvs., CALM, pas cu pas, devine ceea ce trebuie s fi e o organizaie nonguvernamental, neafi liat politic, o organizaie a tuturor reprezentanilor APL, o porta-voce a APL din Moldova care n mod organizat i califi cat aduce problemele i doleanele APL ctre factorii decizionali. Va invitam s participai n conti-nuare activ la viaa CALM-ului i suntem siguri c experiena, cunotinele i capacitile dvs. vor fi ntotdeauna necesare i cerute. CALM este copilul dvs. i casa Dvs., iar uile lui ntotde-auna vor fi deschise pentru dvs.!

    ALEGERI GENERALE 2015:PATIMA SCRUTINULUI LOCAL I TRIBUTUL SPECIFICULUI NAIONAL

    CALM i-a tratat pe picior de egalitate pe toi aspiranii la fotoliile de primar, indiferent de colo-ratura politic!

    Pe primarii noi alei i invitm s devin parte a echipei CALM i s se nca-dreze energic n activitatea de promovare a interese-lor APL. Ai convins oamenii c vei rezolva problemele lor, c tii cel mai bine cum pot fi ele soluionate i credem c deja ncepei s simii res-ponsabilitatea care se aeaz pe umerii dvs. Este o respon-sabilitate mare pe care o vei simi tot mai mult odat cu trecerea timpului i nelege-rea modului cum funcioneaz sistemul i cu cte probleme se

    confrunt un primar, un pre-edinte de raion sau consilier, care dorete sa fac ceva bun pentru comunitatea care i-a ncredinat votul. Vei vedea n ce stare dezastruoas i con-fuz se gsete legislaia din domeniul APL, ct de limitate sunt resursele locale disponibi-le, care este atitudinea fa de APL din partea altor nivele de administraie public. Acestea i multe alte probleme cu care o sa v confruntai zi de zi, 24 de ore din 24, rmnnd, de regul, singuri n faa proble-melor respective. Toate aceste lucruri, cu siguran, o sa v schimbe mult viaa. n aceste condiii, v atragem atenia c doar fi ind mpreun, toate

    autoritile publice locale din Moldova, vom putea depi problemele exis-tente i vom putea schim-ba spre bine situaia n domeniul administraiei locale. Indiferent de viziu-nile i ideologiile mprt-ite de ctre fi ecare dintre noi, ceea ce trebuie s ne uneasc sunt interesele noastre comune, interese-le administraiei publice locale i anume: o legis-laie mai bun i clar, competene i fi nanare corespunztoare, posibi-liti reale de a soluiona probleme locale, respect i autoritate din partea autoritilor centrale. n acest sens, CALM este la

    dispoziia voastr i va fi ntot-deauna alturi de voi. Anume la CALM o sa gsii sprijin i susinere n toate problemele cu care v confruntai. Deoare-ce, CALM este organizaia dvs., este casa dvs., este sindicatul dvs., este cetatea dvs. Vom reu-i cu siguran, dac noi toi o sa nelegem un lucru sim-plu i acceptat demult n -rile uniunii europene, pentru a fi o for trebuie s avem demnitate, s fi m mpreun i s ne unim eforturile. Al-tfel, nc 20 de ani vom umbla cu minile ntinse, schimbnd opiunile politice i lsnd s fi e clcate n picioare onoarea, demnitatea i ncrederea din partea oamenilor, pentru ca, n fi nal, s vedem cum degradea-z comunitile n care ne-am nscut sau locuim.

    Editorial de Tatiana BADAN,

    preedinte CALM, primar de Selemet

    ALEGERI 2015: Emisiunea Vocea administraiei publice locale a avut un format deosebit. Viorel Furdui, directorul executiv al Congresului Autoritilor Locale din Moldova, s-a produs n calitate de prezentator! Debutul n jurnalism a avut loc n prezena a doi invitai de excepie, cu o experien deosebit de mare n domeniul administraiei publice locale. Este vorba de Nadejda Darie, o personalitate n adevratul sens al cuvntului, care mai mult de 20 de ani a mncat pinea de primar i unul dintre cei mai longevivi edili, cel de Cricova, Valentin Cuan, care a rectigat a opta oar ncrederea locuitorilor.

  • VOCEAAUTORITILOR LOCALE

    Buletin informativnr. 5 (22), 2015

    3AI NOTRI, CA BRAZII

    Nadejda Darie: ntr-o co-munitate de oameni, fi ecare are caracterul lui, nevoile i ceri-nele lui i atunci trebuie s ai capacitatea ca s te modelezi, s-l nelegi pe fi ecare. i al-tceva, dac n localitile mari urbane primarii au zile de audi-en, n sate dac te ntlneti pe drum cu un om n vrst sau unul cu sapan spate care mer-ge la cmp i vor s te ntrebe ceva, nu le poi spune: Venii la primrie n timpul orelor de audiena!

    Valentin Guan: Sunt de acord cu Nadejda. Fr druire de sine degeaba mai ncerci s stai n fotoliul de primar. n al doilea rnd, vreau s spun, ba-zndu-m pe experiena mea i a colegilor mei, c atunci cnd o persoan vine la primar, chiar dac nu reuete s-i rezolve problema trebuie s spun la plecare mulumesc, mcar pen-tru sfat.

    FR DRUIRE DE SINE DEGEABA MAI NCERCI S STAI N FOTOLIUL DE PRIMAR. ATUNCI CND O PERSOAN VINE LA PRIMAR, CHIAR DAC NU REUETE SI REZOLVE PROBLEMA TREBUIE S SPUN LA PLECARE MULUMESC, MCAR PENTRU SFAT!

    Viorel Furdui: Ce caliti trebuie s aib un primar, un edil care conduce comu-nitatea, care are de a face cu oamenii i care trebuie s rezolve o sumedenie de probleme? Pentru c sunt foarte muli cei care as-pir la postul de primar Dar i dau bine seama cu toii ce nseamn aceast funcie de primar, i dau seama de cumulul, de com-plexitatea de probleme pe care trebuie s le rezolve odat cu preluarea manda-tului?

    Nadejda Darie: n unele profesii poate nu sunt att de importante calitile sufl eteti pe care ar trebui s le aib un primar. Aici ai de a face cu omul viu. Dac omul rspunde de viaa unui pacient, nvtorul rspunde de felul n care mode-leaz sufl etul i cum pregte-te omul pentru via, primarul

    rspunde de dispoziia lui de fi ecare zi, de rezolvarea proble-melor, mai ales c suntem ntr-o perioad difi cil i atunci cnd tuturor le este greu, cnd toat lumea e necjit de via i vine la primrie i nimeni nu-l bag n seam, atunci omul se simte obijduit de via i de toate. Pri-marul ar trebui s fi e n primul rnd un om de omenie, s fi e un psiholog bun, fi indc n locali-tile mici i cunoti pe fi ecare i cnd se ntmpl ceva ntr-o familie, vestea ajunge foarte re-pede i la urechea primarului i cnd persoana respectiv intr n birou s-i cear ajutorul, pri-marul tie deja i are pregtit rspunsul, pentru c depinde foarte mult cum i ce i spui omului. Nu ai cum s-l ajui, dar dac gseti cuvintele potrivi-

    te, le spui pe un ton potrivit, el nelege c vrei s-l ajui, dar nu ai cum, i se simte mpcat.

    Viorel Furdui: Unii spun c primarul trebuie s fi e jurist, alii spun c trebuie s fi e economist, contabil, D-tr psiholog....

    Nadejda Darie: Primarul trebuie s le mbine pe toate, tre-buie s fi e diplomat, s cunoasc ceva din contabilitate. Nu cred c trebuie s fi e jurist sau econo-mist, fi indc n primrie exist specialiti care s l consilieze atunci cnd e cazul. Primarul trebuie s fi e doctorul sufl etelor oamenilor care sa-i ajute s-i rezolve problemele. Cred c un primar trebuie s aib cele mai nobile caliti.

    Viorel Furdui: Domnule primar, cu ce probleme se confrunt un primar n re-laiile cu oamenii?

    Valentin Guan: n primul rnd, un primar trebuie s fi e un om cu sufl et mare. Pentru c dac ceteanul vine i nu g-sete rspunsul dup care vine la primrie, bun, ru, convenabil inconvenabil, atunci este foarte greu i pentru primar, i pentru cetean. n ceea ce privete pro-blemele, acestea sunt din cele mai diverse i este imposibil s le enumeri, apar probleme la care nici nu te atepi.

    Viorel Furdui: Ce l m-piedic n prezent pe un primar s-i exercite, s-i ndeplineasc atribui-ile? Care sunt piedicile cu care se confrunt primarii ncercnd s rezolve su-medenia de probleme care exist la nivel local, n infrastructur, n dome-niul social... D-tr avei n spate o activitate de mu-li ani n domeniul admi-nistraiei publice locale, cunoatei foarte bine si-tuaia i la nivel central, i la nivel local, tii care sunt i cum sunt relai-ile dintre diferii actori i cred c vedei mai clar impedimentele cu care se confrunt administraia public local....

    Valentin Guan: Atunci cnd administraia public central va contientiza c ad-ministraia public local este acea piatr de fundament care i ine i pe cei de la centru, problemele vor disprea de la

    sine. Legislaia trebuie tot timpul perfecionat. Vor-bim mult despre descen-tralizarea administraiei publice locale i toi ne susin cnd suntem n pragul alegerilor, dar dup ce trecem de alegeri totul se uit. Uit pentru c, intuiesc eu, este mai uor atunci cnd ii n fru un numr de 900 de primari, dect atunci cnd ace-tia i rezolv problemele singuri fr s vin s se nchine la conductorii de la centru... Vorbind de legislaie, aceasta trebuie permanent perfectat. Ne ciocnim adesea de situaia n care ai impresia c cei care au ntocmit unele articole de lege habar nu aveau de realiti.

    Viorel Furdui: De ce se adopt legi fr s fi e consultai repre-zentanii autoriti-lor publice locale, legi pe care ulterior pute-rea nu le poate implemen-ta? De ce la noi clasa politi-c, guvernanii nu neleg importana administraiei publice locale, importana descentralizrii?

    Valentin Guan: Lucrul acesta se ntmpl din lipsa de dorin a clasei de la guverna-re de a conlucra cu cei de jos, cu administraia public local, de a-i consulta ntr-o problem sau alta. Sunt proiecte de legi la care stai, te miri i te ntrebi de ce a fost fcut i care este rostul ei. Ca s le artm celor din Europa c facem descentra-lizare?

    Nadejda Darie: Att timp ct guvernarea central nu o s recunoasc c primriile sunt guvernarea local i c de pri-mrii depinde n mare msu-r mersul reformelor i mersul spre o dezvoltare mai bun a rii, noi vom bate pasul pe loc. Guvernarea central nu vrea s lase prghiile din mn. Reali-znd descentralizarea pn la capt, ei scap friele din mn, pentru c primarii devin mai independeni. Acum primarii au foarte multe atribuii fr a fi acoperite fi nanciar. i ei sunt nevoii s umble cu mna ntin-s i s se roage. Toat clasa po-litic profi t de situaia asta i nu se grbesc pentru c atunci

    SCRUTIN LOCAL, INTERES NAIONAL!

    cnd vin alegerile este uor s manevreze oamenii n favoarea lor: Dac m votezi, o s-i dau bani s faci cutare sau cutare lucru.

    Viorel Furdui: Dar acest lucru este chiar n detri-mentul lor. Daca privim si-tuaia numai sub aspectul unor prghii pe care se tem

    TRAGEDIA NOASTR ESTE C, ATUNCI CND SUNTEM N CAMPANIE ELECTORAL, TOI CETENII UIT DE FAPTUL C NU IAU MAI VZUT TIMP DE PATRU ANI DE ZILE PE ALEII LOR, CARE VIN IAR I LE PROMIT MAREA I SAREA. DAC OAMENII AR SPUNE DIRECT, LEAR REPROA C PATRU ANI DE ZILE NU IAU AJUTAT CU NIMIC, LUCRURILE POATE SAR SCHIMBA!

  • VOCEAAUTORITILOR LOCALE

    Buletin informativnr. 5 (22), 2015

    4 AI NOTRI, CA BRAZII

    s le piard.... Dar poate c exist i alt aspect care le-ar fi convenabil - o admi-nistraie public local pu-ternic te poate ajuta s-i realizezi planurile ...

    OAMENII DE LA NOI SUNT, TOTUI, DESTUL DE RAIONALI I, N GENERAL, TIU S APRECIEZE MUNCA SEMENILOR LOR. IAU TAXAT PE CEI CARE NU IAU NDEPLINIT PROMISIUNILE I AU ADUS LA GUVERNARE SAU LEAU NCREDINAT DIN NOU MANDATELE CELOR CARE AU FCUT TREAB!

    Nadejda Darie: Gndurile D-tr sunt foarte frumoase, dar cei din clasa politic, care v ascult, cred c se gndesc c suntei un naiv dac gndii aa, fi indc interesul lor nu este aces-ta, interesul lor este s se meni-n ct mai mult la guvernare...

    Viorel Furdui: Dar nu este n interesul clasei po-litice, ntr-o societate mo-dern, s mite societatea nainte, s-o dezvolte, s asigure toate instituiile i instrumentele necesare n acest sens sau la noi clasa politic e deosebit?

    Nadejda Darie: Nu e deo-sebit, dar dup cte se ntm-pla e clar c nu este un interes ca ara asta a noastr s ias din impas i s peasc n rnd cu

    rile dezvoltate, s dea posibili-tate oamenilor din ar s rsu-fl e uor i s poat fi ecare s se ntrein. Tragedia noastr este c atunci cnd suntem n cam-panie electoral toi cetenii

    uit de faptul c nu i-au mai vzut timp de patru ani de zile pe aleii lor, care vin iar i le promit marea i sarea, i sunt alei din nou. Dac oame-nii ar spune direct, le-ar reproa c patru ani de zile nu s-au artat, nu i-au ajutat cu nimic, lucrurile poate s-ar schimba. Dac nu le ceri socoteala pentru promisiunile pe care le-au fcut, ei au ndrzneala s vin i s fac din nou lu-cru acesta. Vreau s fac o comparaie ntre alegerile care au avut loc cu 10-15 ani n urm i alegerile de-acuma. Cred c mai politizat i mai stresan-t campanie electoral ca cea de anul acesta nu

    a mai fost. n localitile rurale oamenii in cont mai mult de persoana care candideaz i mai puin de partidul pe care l re-prezint. Totui, partidele caut s se impun, s infl ueneze i nu sunt puine cazurile cnd fac acest lucru n detrimentul can-didatului. Chiar dac partidul nu este vzut cu ochi buni de ctre ceteni, ei insist s ajute can-didatul, care accept, gndin-du-se c o s-l ajute cu fonduri fi nanciare. Asta e o situaie n care primarul este nevoit s ac-cepte susinerea unui partid sau altul. Fiindc dac s-ar lansa ca independeni, nu ar aduce bani n localitate dect prin proiectele

    pentru care ar reui s gseasc fi nanatori.

    Viorel Furdui: Am ajuns i la campania electora-la, la alegeri... Domnule primar, ce prere avei, ce impresii v-a lsat desf-urarea alegerilor de anul acesta?

    Valentin Guan: n acest moment cred c e prea devre-me s dau un rspuns complet la ntrebare, pentru c au trecut doar dou sptmni de la ale-geri. Dar pot s spun c aceast campanie electoral mi-a str-nit dezgust. i nu m refer la competena sau incompetena candidailor. Este prima dat cnd m-am lovit de cumpra-rea alegtorului la alegerile de nivel local. tim c se face aa n alegerile parlamentare, cnd merg la alegtori cu sacoe cu produse, dar la nivel local, cnd este vorba soarta unei localiti, cnd ne cunoatem unul pe al-tul i ncercm s facem lucru-rile acestea.... Aceste aciuni nu

    numai c nu au avut priz, dar au strnit dezgust i din partea alegtorilor. Am rmas stupe-fi at cnd un cetean puin but mi-a spus ntr-o zi: Pi, uite, domnule primar, cutric mi-a dat 150 de lei ca s-l votez.... Vin unii candidai n campanii elec-torale cu promisiuni de genul: Dac m alegei la primrie, o s v mresc pensiile! Unii care nu tiu cum merg lucrurile n politic i o duc mai greu sunt tentai s cread. Dar e un lucru imposibil, care nici nu intr n competena primarului. S pre-supunem c un candidat care a fcut diverse trucuri pentru a-i cumpra pe alegtori, a ctigat. Dac i ncepi activitatea prin a-i duce pe oameni n eroare, nu tiu dac locul tu e la primrie. Cum poi s te ntlneti cu oa-menii dup ce au trecut alegerile i s le spui: Dac nu v place, alegei pe altul. Cetenii trebu-ie s neleag i s-i taxeze pe asemenea candidai, c nu se pot atepta la nimic bun de la ei.

    Viorel Furdui: Oame-nii de la noi sunt, totui, destul de raionali i, n general, tiu s aprecieze munca semenilor lor. I-au taxat pe cei care nu i-au ndeplinit promisiunile i au adus la guvernare sau le-au ncredinat din nou mandatele celor care au f-cut treab!

    D-tr ce prere avei? Este sau nu ceteanul nostru raional n alegeri? Muli dintre politicieni, n cazul unui eec, dau vina pe alegtori, c acetia nu neleg ceva, c nu sunt pregtii ...

    Valentin Guan: Precizez c eu am vorbit despre candidai, despre pregtirea lor, nivelul de inteligen, despre cum sunt m-pini n fa de partidele lor, n pofi da a tot i a toate. Nu tiu care sunt criteriile i pe ce baz sunt promovai anume acei can-didai. Nu ceteanul vine s-l cumpere pe candidat, ci invers ....

    Viorel Furdui: Deci, pro-blema e undeva n parti-dele noastre, n modul lor de funcionare, n felul n care selecteaz candidaii, dac n genere exist vreo selecie, pentru c uneori oameni la ntmplare sunt pui n list pentru ca s reprezinte un partid sau altul....

    Nadejda Darie: Am impre-sia c partidele nu pun pre pe capacitile candidatului nain-tat, dar se gndesc pur i simplu s aib un reprezentant, s nu

    rmn fr candidat ntr-o lo-calitate sau alta. Promovnd o persoan incompetent, care nu va face fa responsabilitilor, partidul se discrediteaz singur. n ceea ce privete alegtorii, p-rerea mea este c oamenii ntot-deauna sunt cumptai, gndesc nainte s pun tampila.... n cele cinci mandate pe care le-am avut, mi-a fost fric de fi ecare dat c n-o s ctig, c n-o s trec, aveam emoii ca la un exa-men, cu toate c tiam foarte bine situaia din localitate. Cnd vedeam rezultatele mi ddeam seama c oamenii sunt raionali, sunt contieni i judec. Sunt unii care se las infl uenai, dar nu a vrea nici pe ei s-i nvinui-esc. Sunt familii care luni de zile nu au un ban n cas i atunci cnd vine cineva i le d 100 de lei nu mai stau s se gndeasc dac s-i accepte sau nu. i nu suntem n drept s-i judecm... Eu cred c vina o poart numai partidele, fi indc ele au nceput cu pomenile electorale i ncear-c s-i corup pe alegtori.

    Valentin Guan: Avei dreptate. Dar putei observa i D-tr c, ncetul cu ncetul, se stric i acele tradiii care exis-tau la nivelul alegerilor locale. Se ntlneau candidaii, fi ecare venea cu programul su, dar nu se ntmplau lucruri din aces-tea: bti, pomeni electorale cu farfurii, cu ou, nu mai vorbesc de bani.... ncetul cu ncetul de-gradm... i lucrul acesta trebuie s ne pun n gard. Trebuie s atenionm n cadrul edinelor, discuiilor pe care le vom avea n cadrul CALM pe cei care fac parte din administraia public de nivel 1. Majoritatea ceteni-lor i dau seama i neleg foar-te bine despre ce este vorba. Nu vreau ca murdria asta s intre la nivel local.

    Nadejda Darie: E dureros i faptul c, odat cu alegerile, situaia se tensioneaz n loca-litate la maximum. Pe urm toi agitatorii pleac, c muli vin din alte localiti, iar n sat se isc vrajb n familie, ntre frai, ntre prini, ntre copii, pentru c au susinut diferite partide. E dureros i nu e omenete s abu-zezi de sentimentele oamenilor.

    Viorel Furdui: Care ar trebui s fi e relaia prima-r-partid? Se crede c fr o susinere politic un pri-mar nu poate s realizeze prea multe n comunitate. Exist i percepia legat de alegerile actuale c pri-marii sunt cei care au tras dup ei partidele, le-au scos n fa i le-au ajutat

    ALEGERI 2015: SCRUTIN LOCAL, INTERES NAIONAL!

    ATUNCI CND ADMINISTRAIA PUBLIC CENTRAL VA CONTIENTIZA C ADMINISTRAIA PUBLIC LOCAL ESTE ACEA PIATR DE FUNDAMENT CARE I INE I PE CEI DE LA CENTRU, PROBLEMELE VOR DISPREA DE LA SINE!

  • VOCEAAUTORITILOR LOCALE

    Buletin informativnr. 5 (22), 2015

    5AI NOTRI, CA BRAZII

    Liliana Barbroie: n satul meu de batin primarul era mai nti la un partid. Cnd acest partid nu a mai fost la putere, s-a mutat la alt partid. Cnd nici aces-ta nu a mai fost la putere, s-a schimbat la alt par-tid i a ctigat alegerile acum duminic, 14 iunie. A fcut asta ca s poat aduce bani n localitate, le-a explicat primarul s-tenilor. Toat lumea tie c practic este imposibil s realizezi lucruri impor-tante n localitate dac nu faci parte din partidele pu-terii. Vom vorbi azi despre ce ar trebui s facem ca s depolitizm puterile noas-tre locale i cum facem ca s realizm lucruri mari n localitile noastre. A vrea s ntreb, ce ar trebui s fac un primar ca stenii s-l aleag cu un procent att de mare? Ce-ai fcut ca s-i determine pe steni s v voteze de attea ori?

    Gheorghe Vacarciuc: in s mulumesc mai nti tuturor ce-tenilor din satul Javgur care au participat activ la alegerile din 14 iunie 2015 i au ales cine va conduce timp de patru ani comu-nitatea. n perioada mandatelor din 1999 pn n prezent am identifi cat mpreun cu cete-nii prioritile comunitii i am realizat n acest rstimp proiecte n valoare de 22.073.500 lei.

    Liliana Barbroie: Doamn Tbcaru, de ce v-au ales?

    Svetlana Tbcaru: Cred ca stenii ar trebui s rspund la aceast ntrebare. Dar nu voi rata nici eu aceast ans de a le mulumi pentru votul pe care

    mi l-au acordat i c de acum nainte vom realiza multe lu-cruri frumoase. Am fcut multe lucruri bune i de fi ecare dat am mulumit consilierilor, echi-pei i oamenilor din sat pentru c s-au mobilizat i am putut s realizam nite proiecte bune de care benefi ciaz toat lumea.

    Liliana Barbroie: Domnul Busuioc, i Dstr?

    Alexei Busuioc: Pi, n pri-mul rnd am fost ales pentru c sunt din Capaclia. Satul nostru e cumva nchis. Daca nu eti din Capaclia, niciodat nu vei fi ales primar. n al doilea rnd, cred ca au vzut ceva la mine i apoi ei sunt din aceea care nu dau vrabia din mn pe cioara de pe gard. Au fost i nite mici realizri la nce-put. Nu am fcut promisiuni elec-torale, am spus doar c programul meu se numete Continuitate.

    Liliana Barbroie: Cum apreciai rezultatele aces-tor alegeri? Partidele au ie-it toate dup contabiliza-rea rezultatelor i au spus c au ctigat i e foarte bine, alii mai sceptici au opinat c oamenii au ales astfel pentru c n-au avut alternativ....

    Svetlana Tbcaru: Sunt bucu-roas c oamenii au inut cont de lucrurile care s-au fcut n terito-riu. Pot s spun cu mndrie c la noi n sat timp de patru ani au fost investii circa 36 milioane de lei. Am avut ocazia s construim un drum european, un drum regional care face legtura cu raionul Ialo-veni. Apoi trebuie s menionez cminul cultural, grdinia, cldi-rea primriei, cldirea liceului teo-retic. Au fost investiii foarte bune, se muncete foarte mult i noi nu lsm minile n jos.

    s menin un anumit ni-vel de ncredere din partea cetenilor, dei autori-tile publice locale sunt presate permanent i prin toate mijloacele de cei de la centru. Nu a ajuns prea departe, prea adnc poli-tizarea aceasta? Cum s reducem dependena i gradul de politizare care exist la nivelul adminis-traiei publice locale?

    Valentin Guan: Rspun-sul la ntrebare trebuie s-l cu-tm tot la conducerea central, deoarece ea a introdus aceast practic, fi nanarea s se fac n dependen de apartenena la un partid sau altul. Cnd un primar ajunge cu o problem, dac nu este n partidul care controleaz sursa de bani nu re-zolv nimic. V spun din experi-ena personal. Presupunem c s-a fcut un proiect, a fost pre-zentat, a trecut i a fost avizat de toate structurile pn la ulti-ma instan unde este refu-zat. Cnd ncerci s afl i motivul, i se spune, uneori mai voalat, alteori direct: Nu eti membru n partidul nostru. Referitor la politizare, vreau s v amintii cnd candidaii se prezentau pe circumscripii. Am susinut i susin n continuare alegerile dup circumscripii sau unino-minale, inclusiv i n cazul celor parlamentare. Alegtorul tie pe cine voteaz. Dac nu mi-am inut promisiunile, la urm-torul scrutin voi fi taxat. Cnd se nainteaz listele de partid, oamenii nu prea-i cunosc pe cei ce apar n liste. Astfel, per-soane strine, care nu sunt din localitate i nu au nici o legtu-r cu oamenii din comunitatea respectiv, pot deveni membri ai consiliului. Candidaii de anul acesta la consiliul ore-nesc din Cricova, unii dintre ei au fost alei, sunt din raionul

    Cueni, Teleneti, Soroca, nici nu mai vorbesc de Chiinu c e aici aproape.. i apare o ntre-bare. Cei de la Cueni, Soroca sau Teleneti vor munci i i vor da sufl etul pentru oamenii din Cricova?

    Nadejda Darie: Plus la asta, nu cunosc problemele co-munitii. Dac nu locuiete n localitatea respectiv, de unde s tie i s cunoasc?

    Viorel Furdui: Ce nse-amn descentralizarea pentru D-tr?

    Valentin Guan: Legea cu privire la descentralizare a nce-put s fi e implementat pe eta-pe efectiv de la 1 ianuarie 2015. Descentralizarea e strns legat de autonomia administraiei publice locale. Dac aceste legi s-ar implementa cum scrie la carte rezolvarea problemelor din teritoriu nu ar depinde de dorina sau dispoziia cuiva, ar depinde de capacitatea noas-tr de a le rezolva. n al doilea rnd, resursele fi nanciare n-ar depinde de cineva de sus, dar de faptul cum ai lucrat, cum te-ai implicat.

    Nadejda Darie: Dac s-ar implementa descentralizarea, primarul s-ar simi gospodarul localitii, gospodarul satului i ar simi i responsabilitatea care st pe umerii lui i nu va trebui sa atepte cineva s-i dea, cineva sa-i spun ce s fac. Din asta ar avea de cti-gat i localitatea, i primarul.

    Viorel Furdui: Dar ve-dei c cei de la centru neglijeaz acest aspect foarte important sau nu neleg necesitatea des-centralizrii i transferu-lui de prghii ctre admi-nistraia local ca s se poat rezolva problemele locale

    Valentin Guan: Ca lu-crurile acestea s se ntmple,

    ar trebui ca cei care vin la gu-vernare s fac nite excur-sii la ar, s vad cum stau lucrurile n realitate, care sunt problemele cu care se confrunt oamenii...

    Viorel Furdui: Ct de important este conlucra-rea dintre consiliu i pri-mar?

    Valentin Guan: Eu, n ceea ce m privete, chiar de la prima edin le spun doamne-lor i domnilor consilieri:Din moment ce s-au terminat alege-rile, am uitat care i din ce par-tid face parte. Exist un singur partid locuitorii oraului Cri-cova. Haidei s lucrm pentru ei!. Chiar dac au fost dispute n timpul campaniei, odat ter-minate alegerile, nu mai avem ce mpri, mai ales la nivel lo-cal, trebuie s sufl ecm mne-cile i s muncim pentru binele comunitii.

    Nadejda Darie: Cred c o relaie de conlucrare fructu-oas dintre primar i consilieri depinde n primul rnd de felul n care primarul tie s discute cu ei, de felul n care pune pro-blemele, i informeaz, le cere sfatul, i atrage n activitatea consiliului. Cnd apare o proble-m acut n localitate, primarul vede c-ar putea fi rezolvat, iar consilierii au preri diferite, atunci trebuie s discute cu fi e-care n parte, s-l fac pe om s neleag care este realitatea i cnd vine i pune la vot proble-ma respectiv ea va fi susinut.

    Viorele Furdui: nainte de fi nalul emisiunii, vre-au s spun c am o mare speran c raiunea ale-gtorilor va triumfa, iar pe alei i ndemn s nu uite cnd se vor confrunta cu probleme c exist Con-gresul Autoritilor Loca-le, care este gata oricnd s-i ajute i s-i sprijine.

    PRIMARI, DIN PRIMA

    Republica Moldova i-a ales puterea local. Ct putere au cei care reprezint puterea local i ce pot ei face cu puina putere pe care o au ca s dezvolte localitile, ca s ndepline-asc promisiunile pe care le-au fcut alegtorilor. n platoul emisiunii Moldova n direct au fost invitai: Gheorghe Va-carciuc, primar al comunei Javgur, Cimilia, care se afl la al cincilea mandat; Svetlana Tbcaru, primar n satul Scoreni, Streni, la al doilea mandat i Alexei Busuioc, primar de Ca-paclia, Cantemir, care a ctigat cel de-al treilea mandat.

  • VOCEAAUTORITILOR LOCALE

    Buletin informativnr. 5 (22), 2015

    6

    Gheorghe Vacarciuc: M-a n-tristat foarte mult faptul c con-curena electoral a folosit nite metode care nu sunt omeneti. Au umblat cu minciuna i au dus n eroare cetenii. Dar pn la urm oamenii s-au dezmeticit i rezultatele au artat n cine au ncredere.

    Liliana Barbroie: Acest lu-cru v-a produs mari sup-rri?

    Gheorghe Vacarciuc: A tre-buit s consum energie i timp preios ca s demontez toate aceste minciuni.

    Alexei Busuioc: Eu sunt can-didat independent i n genere m detaez tot timpul de politic pentru c politicul este unul din cele mai murdare lucruri din Re-publica Moldova. Eu m detaez de politic, dar oricum nu putem face abstracie de politic i tre-buie s susinem cursul de inte-grare european, adic partidele care fac parte din coaliia proeu-ropean. La nivel naional am v-zut c au ieit 2-3-4 partide care acum fl utur cu rezultatele alege-rilor locale, dar dup prerea mea lucrurile nu stau chiar aa. Dac duminica viitoare am face alegeri parlamentare rezultatul ar fi total invers. Alegerile locale recente au fost ctigate datorit primarilor care au dus dup ei liderii locali. Din fericire, oamenii fac deose-bire ntre partidul care se afl la centru i omul pe care l aleg.

    Liliana Barbroie: Din ce triesc localitile? De unde aducei bani n loca-litate? Din fonduri euro-pene? De unde vin banii i cum se repartizeaz ei?

    Gheorghe Vacarciuc: n ma-joritatea proiectelor implemen-tate de mine m-am axat pe sur-se ale donatorilor care sunt pe piaa Republicii Moldova. Am participat la toate seminarele de instruire pentru conceperea i atragerea investiiilor i majo-ritatea proiectelor au ca suport fi nanciar granturile accesate prin intermediul Fondului de In-vestiii Sociale din Moldova. Am construit obiecte dup care am accesat fonduri pentru asigura-rea durabilitii proiectelor deja implementate, proiecte mici n care au fost antrenai si elevii din gimnaziu.

    Liliana Barbroie: Deci, bani sunt. Trebuie s tii cum sa-i accesezi!

    Gheorghe Vacarciuc: Bate la ua i i se va deschide. Cere i i se va da! Trebuie s mobilizam echipa, societatea civil, organi-zaiile neguvernamentale i fac-torii de decizie din comunitate ca s se implice toi n conceperea, scrierea i atragerea proiectelor pentru benefi ciul ntregii comu-niti.

    Liliana Barbroie: Iat, la Dstr cine scrie proiectele, c doar nu st primarul?

    Gheorghe Vacarciuc: Echipa, mpreun cu primarul.

    Svetlana Tbcaru: Nu tiu cum la alii, dar la noi n prim-rie sunt 5-6 persoane care mun-cesc foarte mult pentru a aduce investiii de milioane. Primria din Scoreni a benefi ciat de un grant din Romnia care ne-a permis s renovm grdinia i curtea acesteia, unde nu s-a f-cut nicio lucrare din 1984, cnd

    PRIMARI, DIN PRIMA

    a fost data n exploatare. Minis-terul Dezvoltrii Regionale ne-a alocat bani pentru drumul care a devenit regional. Cminul Cultu-ral a fost reparat pe parcursul a trei ani de zile. Am gsit 200 de mii de lei, am mai vndut tere-nuri n paragin i am gsit banii necesari.

    Liliana Barbroie: S-au f-cut studii la Chiinu din care reiese c daca eti din partidul afl at la putere, primeti bani din Fondul Rutier, Fondul pentru in-vestiii capitale, dac nu, banii nu ajung n localita-te. Este adevrat aceast percepie? Aceste studii se bazeaz, totui, pe nite fapte...

    Alexei Busuioc: Sunt inde-pendent i pot vorbi mai deschis. Da, din pcate, i ine de proble-ma depolitizrii i repartizrii re-surselor fi nanciare publice pe cu-lori politice, problem care exist i n fostele state unde a existat dictatur. La noi n Moldova este chiar un pic mai accentuat.

    Liliana Barbroie: Dar Dstr, ca primar indepen-dent, cum aducei bani n localitate?

    Alexei Busuioc: De cele mai multe ori prin diferite metode, mai ales prin cunotine perso-nale. Am muli colegi care poate sunt azi n parlament sau sunt n guvern, efi de direcii, de depar-tamente ... Asta este acum sursa mea... Dar nu este normal ca un primar s se serveasc de cmpul relaional sau de agenda telefo-nic. Pentru c n mod normal lucrurile ar trebui s funcioneze astfel: dac eu ca primar am de-pus un dosar pentru un drum sau o grdini de copii, sau pentru renovarea unei cldiri adminis-trative, trebuIe sa fi u tratat la fel ca i colegii mei care sunt afi liai politic. Toi primarii, fi e indepen-deni, fi e de la partidul de la pute-re sau cele din opoziie, trebuiesc tratai n aceiai manier.

    Liliana Barbroie: Din 2015 au intrat n vigoare modi-fi crile la Legea fi nanelor publice locale care trebuie s duc la descentralizarea fi nanelor publice. Banul trebuie s vin la prim-rie i primria s decid ce face cu el. Nu merge legea?

    Svetlana Tbcaru: Cnd am nceput proiectul cu drumul nu cunoteam pe nimeni nici la Mi-nisterul Dezvoltrii Regionale, iar n ceea ce privete Adminis-traia Drumurilor nu tiam nici unde are sediul. Cnd i-am gsit, am insistat una dou trei patru zile i nu m-am linitit pn am reuit s obin o sursa fi nanciar i semnarea docu-mentelor. Cu mult insisten...

    Liliana Barbroie: Mi-a spus un primar c daca vrei s faci un lucru bun, trebu-ie s mergi s stai cu mna ntins la parlament, la puterea central, la guvern , la raion ...i obii

    Svetlana Tbcaru: Eu nu stau cu mna ntins, fi indc nu cer pentru mine personal, pentru gospodria mea, cer n nume-le oamenilor din localitate care merit s triasc mult mai bine.

    Liliana Barbroie: Cum cre-dei c ar trebui s proce-dm ca s depolitizm tra-seul banului din buget n localitate?

    Alexei Busuioc: Referin-du-m la depolitizare vreau s fac o mic retrospectiva a si-tuaiei dinaintea alegerilor din 14 iunie 2015. n timpul cam-paniei electorale muli dintre candidai nu i-au lsat loc de bun ziua. De ce n sate ncepe toat bulversarea asta, toat lupta ntre consteni? S-a votat pe trei liste: prima - a primaru-lui, a doua a consiliului local i a treia a celui raional. Anu-me cea de-a treia list creeaz toate problemele n sate, pentru c ei vin i fac promisiuni, b-gnd zzanie chiar ntre frai. Prerea mea este c pe viitor listele pentru consiliul raional sau judeean s fi e scoase din cadrul alegerilor locale i s fi e naintate n cadrul alegerilor parlamentare.

    Svetlana Tbcaru: La noi este alt situaie. Eu lucrez foar-te bine cu consilierii, am lucrat mai muli ani ca secretar a consiliului i cunosc foarte bine sistemul i vreau s zic c nu prea am probleme. Sunt minu-suri foarte multe, dar trebuie s ne mobilizam, la minus s mai punem nite plusuri i viaa s mearg nainte.

    Gheorghe Vacarciuc: n 2001

    am fcut o vizit de studiu i schimb de experien n Olan-da unde am vizitat mai multe primrii. I-am ntrebat cum se formeaz i se gestioneaz la ei bugetul. Ne-a frapat faptul c primriile primesc un suport foarte mare de la regin. Exist ns unele provincii cu guverna-re de culoare roie care nu pri-mesc niciun bnu de la regin. Deci, i n Olanda politicul st n capul mesei.

    Liliana Barbroie: Legea privind fi nanele publice s-a adoptat pentru a des-centraliza fi nanele publice locale. Ce s-a ntmplat?

    Gheorghe Vacarciuc: S-a adoptat Legea 397 privind fi na-nele publice locale, i recent, n iulie, 2014 a fost adoptat Legea 181 privind fi nanele publice i responsabilitile bugetarfi sca-le. Avem autoriti locale de ni-vel unu i autoritile locale de nivel doi. Formula de repartizare a fi nanelor este urmtoarea: 45% pentru autoritile locale de nivel 1, adic primriile, i 55% pentru cele de nivel 2, raionale. Bugetele locale se formeaz din veniturile locale, din transferuri, defalcri, din mijloace extrabu-getare i mijloace speciale. Me-canismul adoptat de Ministerul Finanelor, guvern i parlament, care a intrat n vigoare de la 1 ianuarie 2015, este binevenit, pentru c fa de bugetul din 2014, n 2015, conform procedu-rilor nou adoptate, bugetul meu e cu 400.000 mai mare ca n anul precedent.

    Alexei Busuioc: Plusul aces-ta la buget e binevenit, dar tot rmne triunghiul acela... Chiar dac vin banii n contul nostru, ca s facem transferul la tre-zorerie noi tot trebuie s mer-gem la direcia fi nane. Raionul exist acum numai pe direcia de fi nane, pentru c toate cele-lalte structuri raionale nu mai funcioneaz. Nu putem scpa de ei. Noi ncercm prin cadrul CALM-ului s descentralizm lu-crurile. Prin lege este stipulat c structurile raionale vor fi nana doar proiectele intracomunita-re care nu prea exist. Vreau s vin cu o soluie privind Fonduri-le de fi nanare care tim cu toii c sunt extrem de politizate. Noi propunem crearea n primrii a

    Trebuie s mergem cu capul sus pe calea pe care am ales-o spre Europa, cu demnitate, s muncim i s artm tuturor c suntem n stare s ne mbun-tim traiul!

  • VOCEAAUTORITILOR LOCALE

    Buletin informativnr. 5 (22), 2015

    7unor conturi speciale unde s se verse banii, repartizai per capi-ta, adic proporional cu num-rul de locuitori, adunai la nivel naional n aceste Fonduri. Deci dac n Fondul pentru Drumuri la nivel naional s-au strns s zicem un miliard de lei, aceti bani se mpart per capita, i se vars n fondul rutier al prim-riei. n prezent banii se duc n Fond, i Fondul i mparte pe cu-lori politice i ochi frumoi.

    Gheorghe Vacarciuc: Am dis-cutat problema dat n cadrul CALM, mpreun cu Tatiana Ba-dan, preedinte CALM, i Viorel Furdui, director executiv, care ne ndrum i ne ofer consultaii juridice i de drept constituional, fi ind expert n domeniu. Am dat la o parte coloritul politic i am ncercat s identifi cam proble-mele cu care ne confruntm n localiti ca s ajustm legislaia

    Republicii Moldova i legile dup care se conduce primarul pentru a mbunti condiiile de trai ale ceteanului care ne aleg pe noi.

    Svetlana Tbcaru: Eu a veni cu o alt propunere care i prive-te pe agenii economici din toat republica. Dac mcar 2-3 ageni mai mari si-ar muta activitatea n satele mai mari sau orele, ca primriile s poat benefi cia de impozitele si contribuiile care ar veni din partea lor, ar fi o ieire perfect din situaie. n prezent, impozitul se duce unde agentul economic are viza de reedin, iar n localitile rurale avem doar ageni mici, n special co-merciani i aceia puini.

    Alexei Busuioc: Pentru asta ne trebuie infrastructur. n manda-tul anterior am avut o discuie cu italienii. Trebuiau s delocalizeze o uzin din Polonia i s o aduc la Capaclia. Totul a fost bine: am but cafeaua, am btut palma,

    pn au venit n Capaclia. Dru-murile desfundate de ploaie i-au pus pe gnduri. i m-au ntrebat: Domnule primar, dar ap curent ai? Nu. Dar canalizare ai? Nu. Dar gaze ai? Nu. Mi-au strns mna domnule primar, eti un biat bun, dar... - i au plecat. Trebuie s crem infrastructura. Dac aceas-ta este, vine i agentul economic...

    Liliana Barbroie: Cum ai reuit Dstr s implemen-tai proiectele de infras-tructur: ap, canalizare, gaze n localitile pe care le conducei?

    Alexei Busuioc: Turnurile de ap dup dou cldrue de ca-fea cu americanii, dup o cld-ru dou cu Fondul Ecologic am adus apeductul. Acum ncepe conectarea locuitorilor la ree-aua de ap curent. Totul mer-ge ncet, pentru c primria are foarte puini angajai.

    Gheorghe Vacarciuc: Cu oca-zia primului proiect pe care l-am realizat, am organizat 18 adu-nri generale cu locuitorii din sat pentru a le explica c de fi e-care cetean al satului depinde s schimbm calitatea vieii i s-i conving s strngem contri-buia. Fiindc una din condiiile pentru acordarea fi nanrii de la Fondul de Investiii Sociale din Moldova este participarea din partea ceteanului cu o contri-buie de cel puin 15 la sut din costuri. De ce? Pentru c contri-buind cu banul personal la rea-lizarea obiectivului public el va avea grij sa-l pstreze, s fi e durabil i s aib continuitate n timp. La nceput a fost foar-te greu, dar pe parcurs oamenii au neles c obiectivele pe care le-am identifi cat tot la adunarea general i proiectele propuse chiar se realizeaz . Noi am ela-borat un alt plan strategic pn

    n 2020. Viziunea javgurenilor este s facem un drum de leg-tur ntre Javgur i Cenac, pen-tru care este elaborat documen-taia tehnic i ale crui costuri se ridic la 32 de milioane de lei. Identifi cm acum fi nanatorii. Aplicm i pentru proiecte inter-comunitare i interstatale. Avem un acord de nfrire cu comuna Bertea, judeul Prahova, i vre-au s aduc mulumire pentru c n 2014 cu suportul fundaiei Constantin Stere din Ploieti, Romnia i al domnului Mircea Cozma, preedinte al Consiliului Judeean a fost donat bustul lui Constantin Stere satului Javgur unde a fost i instalat. Ca s pu-tem obine mai uor bani pentru investiii - viziunea echipei de 25 de oameni care au elaborat planul strategic a fost sa inves-tim n viitorul nostru: grdinie i gimnaziu - am aplicat o stra-tegie: am divizat proiectele mari n pri separate: acoperiul, geamurile n 2008 am insta-lat cazangeria pe baz de gaze naturale: de la consiliul raional au venit 60 de mii de lei i restul aproximativ 600.000 de lei de la bugetul local. Cu ocazia proiecte-lor pe care le-am realizat n 2001 i 2004 cu echipa mea, pentru merite deosebite n dezvoltarea regional i locala, am fost invi-tat de Banca Mondial mpreun cu un alt primar din Republica Moldova la Washington, Statele Unite ale Americii la Congresul Mondial cu tematica Dezvol-tarea regional i local. Acolo delegaia RM a semnat acordul cu Banca Mondial pentru acor-darea grantului. Am fost frapai cnd au derulat un fi lmule care avea drept subiect primul obiec-tiv realizat n satul Javgur con-strucia drumului o poriune de 2970 de m de variant alb cu 18 podee de scurgere a apei. A fost o mare bucurie pentru noi fi indc la Congres participau re-prezentani din 157 de ri.

    Liliana Barbroie: Dar de unde obinei mai uor fi -nanare, din strintate sau din ar?

    Gheorghe Vacarciuc: Parti-cipnd la diverse seminare de instruire din Washington, am contientizat c donatorul vrea s vad c putem s concepem proiecte i s le gestionm i s le asigurm durabilitatea.

    Liliana Barbroie: Apropo, de durabilitate... Am auzit, probabil i Dstr, de furtu-rile de pe traseul Srteni Soroca. Cum i convingei pe steni s pstreze ceea ce construii?

    Svetlana Tbcaru: Da, au nceput s dispar indicatoarele rutiere la drumurile construite . Cred ca la mijloc este lipsa edu-caiei, poate fac asta din invidie sau ur.... mi pare foarte ru... Mai sunt ns oameni crora le pas i asta m bucur enorm. Chiar dac n sat mai sunt per-soane care ne pun bee n roate,

    suntem apreciai de strini, de constenii plecai n strintate care se ntorc dup 2-3 ani i vd c s-au realizat multe lucruri bune i frumoase.

    Alexei Busuioc: Poliia trebu-ie s se ocupe de aceste furturi, s-i descopere pe fptai i s-i aduc n faa justiiei. Primarul prin lege nu are competene s

    aplice penalizri i amenzi. Dar poliia comunitar ca s-o ntreii trebuie s ai buget. Mai simplu ar fi ca prin legislaie, n Legea 436, s fi e clar stipulat i s i se acorde primarului dreptul de a penaliza.

    Liliana Barbroie: Dar s revenim i la reforma te-ritorial-administrativ. Avem nevoie sau nu avem nevoie de aceast reform?

    Svetlana Tbcaru: Da, este nevoie. i cei care au lansat ide-ea trebuie s-o duc la capt.

    Alexei Busuioc: E foarte bine c ai adus n discuie aceast proble-m. Reforma teritorial adminis-trativ e necesar dar ea trebuie pregtit. Aceast reform ar tre-bui adoptat i prevzut s intre n vigoare imediat dup alegerile locale din 2019. E nevoie de ace-ast reform pentru a reduce chel-tuielile statului. Noi azi hrnim 32 de raioane, hrnim aparate nebu-ne de funcionari, aruncm cu ba-nii pe fereastr. Dac vor fi judee sau regiuni, cum s-or numi, vom avea un prefect numit de guvern cu 2-3 funcionari, care controle-az dispoziiile primarului, deci-ziile consiliului fr s pericliteze activitatea noastr.

    Gheorghe Vacarciuc: Eu cred c se vor relua discuiile pri-vind aceast reform. Cred c va

    ajunge i voin politic pentru implementarea ei. Cnd am fost Olanda n 2001 olandezii aveau 11 provincii i mi-au spus ca vor s reduc numrul lor la 9. Ei au fcut reforma i le-au redus la 7.

    Alexei Busuioc: n Frana, de exemplu exist Communaute des communes, un centru de infl ue-n care acord servicii tuturor

    comunelor. Sunt modele clasice. Sper ca n mandatul urmtor s intre in vigoare reforma admi-nistraiei teritoriale.

    Liliana Barbroie: n fi nal, a vrea s tragem nite concluzii.... Avem un gu-vern demisionar, parla-mentul pleac n vacan... Ce se va ntmpla n conti-nuare, cum ncepei man-datul?

    Gheorghe Vacarciuc: Cre-dem i tragem ndejde c o s fi e voin politic i se va rese-ta aliana proeuropean i va nvesti un nou guvern care s realizeze reforma administrati-vteritorial.

    Svetlana Tbcaru: Trebuie s mergem cu capul sus pe calea pe care am ales-o spre Europa, cu demnitate , s muncim i s ar-tm tuturor c suntem n stare s ne mbuntim traiul.

    Alexei Busuioc: Direcia pro-european nsemn n primul rnd un mare sprijin fi nanciar. n urmtorii 4 ani, cred c toi primarii afi liai la CALM vom lupta pentru platforma paneuro-pean i vom ncerca s obinem fi nanri directe din strintate ca s reducem infl uena politicu-lui. Cred c suntem pe calea cea bun. Cetenii au ales i trebuie s MUNCIM.

    Am dat la o parte coloritul poli-tic i am ncercat s identifi cam problemele cu care ne confrun-tm n localiti ca s ajustm legislaia Republicii Moldova i legile dup care se conduce pri-marul pentru a mbunti con-diiile de trai ale ceteanului care ne aleg pe noi!

    Dar nu este normal ca un pri-mar s se serveasc de cmpul relaional sau de agenda telefo-nic. Pentru c n mod normal lucrurile ar trebui s funcione-ze astfel: dac eu ca primar am depus un dosar pentru un drum sau o grdini de copii, sau pen-tru renovarea unei cldiri admi-nistrative, trebuie sa fi u tratat la fel ca i colegii mei care sunt afi liai politic!

  • VOCEAAUTORITILOR LOCALE

    Buletin informativnr. 5 (22), 2015

    8 CALM, N ACORD CU ACoR

    VALENTINA CASIAN: NU MAM OPRIT Primria oraului Streni, Valentina Casian, a reuit s

    demonstreze c o femeie puternic nu st n spatele unui brbat, iar cuvintele pot fi valorifi cate doar prin fapte. Dup ce a activat timp 25 de ani n cadrul unei companii vinicole, Valentina Casian a neles c poate s fac mai mult dect att i atunci a aprut dorina de a contribui activ la bunstarea localitii. Timp de patru ani de cnd se afl la crma oraului natal a reuit s schimbe perspectivele i s mite lucrurile n bine. Roadele muncii sale au fost rspltite la alegerile locale din 14 iunie, unde candidatul independent, Valentina Casian a acumulat peste 70% din sufragii i a ctigat n acest fel ncrederea alegtorilor pentru al doilea mandat consecutiv.Puternic, ambiioas i n acelai timp feminin, Valentina Casian, ca i alte femei-lidere din Republica Moldova, con-sider c cel mai mare succes al su sunt copii i familia fr de care nu ar fi reuit s aib succes. n cadrul unui interviu pentru UNIMEDIA, edilul oraului Streni a relatat despre greutile pe care le-a ntmpinat la nceput carierei politice i obstacolele de care se ciocnete zi de zi.

    N PREZENT SE MAI PSTREAZ ACEST STEREOTIP POTRIVIT CRUIA LOCUL FEMEII ESTE LA BUCTRIE I NU LA CONDUCERE. EU TOTUI CONSIDER C FEMEIA PRIN FIECARE POR RESPIR MAI MULT RESPONSABILITATE I DRUIRE DE SINE N PROCESUL DE ADMINISTRARE. SA DEMONSTRAT C N SISTEMUL DE ADMINISTRARE UNDE EXIST ACEST ECHILIBRU NTRE BRBAI I FEMEI, ATUNCI SUNT NREGISTRATE PROGRESE!

    Cum au fost acei 25 de ani n vinifi caie i de unde vine aceast idee de v im-plica n administrarea ora-ului ?

    A fost o perioad foarte inte-resant. Toate meritele pe care le-am obinut au fost prin mun-c. Iniial am fost angajat ca muncitor simplu n cadrul com-paniei vinicole i n scurt timp am crescut n carier pn la funcia de director de producere. n acel timp, am avut posibilita-tea s merg la perfecionare n SUA unde am vizitat mai multe vinrii i am reuit s aducem tehnci inovative n R. Moldova. Acolo am ndrgit acest proces de administrare pentru c fi ecare instituie funcioneaz transpa-rent, iar elementele de birocraie sunt practic inexistente. Acest lucru m-a determinat s ncep o etap nou n cariera mea.

    Dac s facem o incursi-une n trecut, cum a nce-put cariera dumneavoastr n politic ?

    Prima propunere de a m implica n politic a venit de la profesoara mea i preedintele clubului Mugurel, Nadejda Bar-bus. Astfel, n 2003 mi-am pus la ncercare abilitile pe care le am n administrarea public i am venit ca i consilier local pe lista partidului AMN. Dar dup dou luni am refuzat s fi u mem-bru al acestui partid pe motiv c valorile mele i anume corectitu-dinea i responsabilitatea nu au corespuns cu cele ale formaiunii politice. Am neles c nu trebuie

    s-mi pierd timpul aici i mi-am nceput activitatea independent.

    n 2007, eu am acumulat vo-turile necesare pentru a fi consi-lier independet n oraul Streni timp de patru ani. La alegerile locale din 2011, au aprut mai multe oferte de la diverse partide politice de a- mi propune candi-datura la funcia de primar. Am analizat foarte mult. Au fost si-tuaii n care erau condiionri i nu am vrut s le accept. Astfel, am decis s fi u propus la fun-cia de primar de Partidul Liberal (PL), nefi ind membru al acestei formaiuni. Tot atunci, n peri-oada campaniei electorale, mi-a fost incendiat automobilul afl at n curtea blocului.

    Ulterior, dup scindarea PL, am trecut de partea Partidului Liberal Reformator, dar tot fr s devin membru de partid. Sco-pul a fost s obin investiii pen-tru ora, pentru c fr un sprijin politic nu a fi reuit. Eu m-am axat pe problemele pe care le are localitatea.

    Care sunt progresele pe care le-ai nregistrat n aceti patru ani de cnd suntei n fruntea Primri-ei?

    Dac s ne racordm la obi-ectivele pe care mi le-am trasat n 2011, absolut tot a fost reali-zat, ba i mai mult dect mi-am propus. Am avut o perioad in-teresant n activitatea mea. n 2011 localitatea noastr nu era nfrit cu nicio localitate, ast-zi avem 14 la numr, printre care Germania, Frana, Austria, Rom-

    nia, Cehia. Aceste relaii nu sunt doar pe hrtie, dar benefi ciile pe care le avem sunt palpabile. De exemplu, serviciul de pompieri din localitate a benefi ciat de cinci autospeciale. Acest lucru era ne-cesar pe motiv c acumularea de-eurilor din localitate era mereu n proces de incinerare. De ase-menea, au fost atrase investiii n aceast perioad de peste 60 mln de lei. n primul rnd m-am axat pe dezvoltarea infrastructu-rii, care este cea mai mare pro-blem a localitii noastre, de asemenea pe problema de mediu i cea de aprovizionare cu ap a localitii.

    DUP CE MIAU INCENDIAT MAINA N CAMPANIA ELECTORAL DIN 2011 NU MI ESTE FRIC DE NIMIC. N PERIOADA 20112014, MIAM DEMONSTRAT NC O DAT C FORA NU ESTE NTRUN PARTID SAU ALTUL, DAR ESTE N POPOR. N CADRUL NTLNIRILOR CU ALEGTORII, AA I AM SPUS C, PARTIDUL MEU SE NUMETE ORAUL STRENI!

  • VOCEAAUTORITILOR LOCALE

    Buletin informativnr. 5 (22), 2015

    9CALM, N ACORD CU ACoR

    n acest context v adu-cei aminte cum a fost pri-ma zi n calitate de primar ? Care a fost atitudinea an-gajailor?

    Cnd am venit prima zi la ser-viciu am ntmpinat aici un co-lectiv conservat, pentru c pn atunci nu se inea cont de opinia angajailor i nici nu se punea ac-cent pe perfecionarea continu a cadrelor. Astfel, ne-am apucat i am muncit cot la cot mpreun. De asemenea, elementele de biro-craie i corupere erau la un nivel foarte avansat. Dou persoane au fost suspendate din funcie pe motiv de corupie. Organele com-petente au deschis i dosare pe-nale pe aceste cazuri. Din prima zi, la edina operativ am ateni-onat funcionarii c cel care bag mna n buzunarul ceteanului n-are loc alturi de mine.

    Ce v motiveaz s mer-gei nainte n pofi da greu-tilor?

    Am avut astfel de momente n care mi doream s las minile n jos. De exemplu, am amenajat un parc n faa Primriei cu bnci, havuz frumos, urne, felinare. Dup dou sptmni m-am po-menit cu o situaie greu de ima-ginat. Au dat foc la bnci i urne, au furat 12 felinare, s-a distrus granitul de la havuz. Eram dispe-rat. Dar m-am gndit c nu tre-buie s judec toi locuitorii orau-lui doar pentru o parte bolnav a societii noastre. Astfel, am gsit puteri i am mers mai de-parte. Am instalat camere video, am discutat cu tineretul pentru a prentmpina aa gen de situaii. Este important nu doar s reali-zezi ceva, dar i s pstrezi.

    Care este primul obiec-tiv pe care urmeaz s-l re-alizai n noul mandat ?

    Primul obiectiv pe care mi l-am fi xat n programul meu ine de protecia mediului i aici este inclus reconstrucia sistemului de canalizare i a staiei de epurare a apelor reziduale i prelucrarea deeurilor solide. De asemenea, vreau s continui proiectele ce in de iluminatul stradal, amena-jarea spaiilor verzi, reparaia la grdinie etc.

    Ce v-a determinat s ac-cedei la alegerile din acest an n calitate de candidat independet i nu sub um-brela unui partid politic?

    ntr-adevr, innd cont de problema repartizrii fondurilor pe criterii politice, clar c este mai bine s ai n spate un par-tid care este la guvernare. Totui, consider c trebuie s tii cum s convingi fi ecare partid n parte pentru soluionarea problemelor din localitate i am decis s merg independent.

    Nu ai ntmpinat pie-

    dici pentru c ai mers n calitate de candidat inde-pendent?

    Dup ce mi-au incendiat ma-ina n campania electoral din 2011 nu mi este fric de nimic. n perioada 2011-2014, mi-am demonstrat nc o dat c fora nu este ntr-un partid sau altul, dar este n popor. n cadrul n-tlnirilor cu alegtorii, aa i am spus c, partidul meu se numete Oraul Streni cu toi locuitorii acestuia. Evident c ce se ntm-pl la nivel naional ne afecteaz.

    Exist stereotipul c un brbat primar este mai bun dect un primar femeie i cum ai nvins dumnea-voastr acest stereotip?

    Femeia n procesul de admi-nistrare se confrunt cu aceleai probleme ca i brbatul, dar su-plimentar mai sunt un ir de pro-bleme. n prezent se mai pstrea-z acest stereotip potrivit cruia locul femeii este la buctrie i nu la conducere. Eu totui con-sider c femeia prin fi ecare por respir mai mult responsabilita-te i druire de sine n procesul de administrare. S-a demonstrat c n sistemul de administrare unde exist acest echilibru ntre brbai i femei, atunci sunt n-registrate progrese. Lecia pe care trebuie s o nvm noi, femeile, este una foarte simpl, femeile

    au aceleai capaciti ca i br-baii. n istoria localitii, eu sunt prima doamn primar n oraul Streni i am demonstrat c o femeie nu poate administra mai ru dect un brbat.

    Au fost momente cnd v-ai simit discriminat pentru faptul c suntei fe-meie ?

    n campania electoral au fost astfel de momente, dar nu m-am oprit la fi ecare ltrat de cine i m-am axat pe problemele loca-litii. De altfel, nu ajungi acolo unde i propui.

    V iubete lumea n loca-litate?

    Probabil. Trebuie s-i ntre-bai (zmbete). Faptul c sunt ntmpinat cu buchete de fl ori i aplauze la ntlnirile cu ale-gtorii, aceasta reprezint ceva. Lumea este ncntat pentru c a vzut c problemele pot fi so-luionate

    Care sunt argumentele atunci cnd propunei unui investitor s vin n Str-eni? De ce se merit aici ?

    Pentru c aceast localitate dup amplasare este avantajoas, pentru c n linii generale avem infrastructura necesar i pentru c avem fora de munc necesar i nu trebuie s mearg locuitorii n alt parte la munc. Noi avem un buget auster i nu putem s dezvoltm aceast localitate. Avnd investitorii aici, vom avea o alt surs de fi nanare care ne va permite s dezvoltm locali-tatea. n acest fel, eu cu ambele mini fac tot ce e posibil i critic actuala guvernare care mpiedic acest proces de atragere a inves-titorilor n localiti. Din cauza barierilor actualilor guvernani are de pierdut nu doar oraul Streni, dar ntreaga ar. Iar un

    exemplu recent al acestor piedici o reprezint ratarea unui mare investitor german Leoni Wiring Systems care urma s creeze cir-ca 4000 de locuri de munc n oraul Streni.

    Dac nu primar, ce ai fi ales s fi i?

    Oriunde. Un om care munce-te se adapteaz oriunde. Dar dup Primrie, probabil a reveni la funcia mea de director de produ-cere de la compania vinicol. Dar pn atunci urmeaz ali patru ani de munc silnic.

    Ce caliti trebuie s po-sede un candidat la funcia de primar?

    Un candidat la funcia de pri-mar trebuie s tie s comunice cu cetenii. Nu este sufi cient s-i postezi poza ta pe toi pilonii din localitate, fapt care este foarte urt, dar din pcate asta se prac-tic. n aceast campanie, eu am pus doar dou banere pentru care am achitat taxele necesare, dar au reuit s le distrug. Totui, pe lng aceasta am avut i alte pes-te 80 de ntrevederi cu alegtorii.

    Cum vedei reprezenta-rea femeii n funciile de conducere?

    Actualmente avem o situaie n care femeile se implic acolo unde este mai mult de muncit, dar partea leului n procesul decizional i aparine brbatului. Este regretabil c femeile la noi nu-i doresc s se implice mai mult, probabil din frica presiuni-lor la care pot fi supuse. Eu totui le ndemn pe femei s gseasc curajul i ndrzneala s acione-ze. Trebuie s avem responsabili-tatea s ne facem nu doar un vi-itor pentru copii notri, dar i un prezent pentru noi toi.

    Ce caliti trebuie s aib o femeie n politc?

    Curajul, ndrzneala, corecti-tudinea i responsabilitatea. Tre-buie s nu uite c e femeie, s fi e ngrijit i s arate bine pentru c oamenii te ntlnesc dup exteri-or, iar ulterior, n urma discuiilor omul i face impresii i despre cum gndeti. Femeia trebuie s nvee ncontinuu i s fi e perse-verent. La cei 45 de ani de ani, eu am absolvit facultatea de Admi-nistrare Public. Toat viaa mea am nvat, eu am pus accentul pe perfecionarea continu, pentru c nu poi s fi i la nivel dac nu n-vei permanent. Evident c nv foarte multe i n urma discuiilor pe care le am cu oamenii.

    Cum reuii s mbinai activitatea pe care o avei cu responsabilitile care v revin n viaa de familie?

    Le reueti pe toate dac i organizezi corect activitile i timpul. Totui, fr sprijinul fa-miliei cu greu le poi reui.

    NOT! Acest material este publicat n cadrul Programului ONU Femei-le n politic, implemen-tat de Entitatea Naiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen i Abilitarea Femeilor (UN Women) i Progra-mul Naiunilor Unite pen-tru Dezvoltare (PNUD), n parteneriat cu Fundaia Est-European i Centrul Parteneriat pentru Dez-voltare, fi nanat de Gu-vernul Suediei. Opiniile exprimate n cadrul mate-rialului aparin autorilor i nu refl ect n mod ne-cesar poziia Programului.

    Interviu realizat de Cristina ARAM,

    UNIMEDIA

    LA FIECARE LTRAT DE CINE!

    NU ESTE SUFICIENT SI POSTEZI POZA TA PE TOI PILONII DIN LOCALITATE, FAPT CARE ESTE FOARTE URT, DAR DIN PCATE ASTA SE PRACTIC!

  • VOCEAAUTORITILOR LOCALE

    Buletin informativnr. 5 (22), 2015

    10 Puterea n APLicare/spre o autonomie local real

    RECORD PENTRU RM. PRIMARUL DIN BUDETI, LA CEL DEAL VILEA MANDAT!

    Primarul satului Bude-ti din Municipiul Chiinu a reuit o performan n rndul femeilor primar din Republica Moldova. Potri-vit datelor CEC, Nina Cos-tiuc este unica femeie-pri-mar care a ctigat cel de-al aselea mandat, acumulnd 57,42% din voturi.

    Solicitat de Deschide.MD, Nina Costiuc a declarat c se-cretul succesului n alegeri se datoreaz muncii de zi cu zi n favoarea oamenilor din locali-tate. Poi s ctigi alegerile atunci cnd munceti pe par-cursul anului, nu doar cnd vin alegerile, cnd le stai oamenilor la dispoziie zi de zi, or de or i nu umbli cu minciunile i intri-gele. Cetenii, pn la urm, au contiin i pot s aprecieze oa-menii devotai, a spus primarul.

    ntrebat din partea crui partid a candidat la funcia de

    primar, Nina Costiuc ne-a spus c acest lucuru conteaz mai puin.

    Oamenii din Republica Mol-dova trebuie s fac concluzii, iar partidele nu trebuie s poli-tizeze cetenii i s-i grupeze pe crtiterii de partid. Oamenii prefer gospodarii. Consider c este greit cnd sunt votate sim-bolurile unor partide, pentru c oamenii trebuie s voteze per-sonalitile, dar nu partidele, a conchis Nina Costiuc.

    n anul 2011 Nina Costiuc a acumulat 62 % din totalul votu-rilor, ns primarul din Budeti susine c atunci a avut i mai puini concureni electorali.

    Ultimul mandat obinut de Nina Costiuc poate fi conside-rat al aptelea la numr, deoa-rece la vrsta de numai 24 de ani aceasta a activat n calitate preedinte al sovietului stesc Budeti n perioada ultimilor ani ai URSS.

    Viorel FURDUI, director CALM: SISTEMUL DE ADMINISTRARE N R. MOLDOVA ESTE NEFUNCIONAL

    PRIMRIILE BENEFICIAZ DE AUTONOMIE CA INSTRUMENT DE REALIZARE A ATRIBUIILOR LOR. PRINCIPALA AUTONOMIE CARE RMNE NC NEIMPLEMENTAT ESTE AUTONOMIA FINANCIAR. DE ACEEA, AUTONOMIA LOCAL A RMAS DOAR PE HRTIE, CU EXCEPIA GGUZIEI, CARE BENEFICIAZ DE O AUTONOMIE DESTUL DE LARG, IAR NOI, DAC NE DORIM S DEZVOLTM ARA, NU TREBUIE S DM PREFERIN ANUMITOR TERITORII!

    O consistent analiz a campaniei electorale locale, gsii n interviul acordat de directorul executiv CALM, Viorel Furdui, n plin campanie. Multe dintre argumentele i previziu-nile sale, se pare, s-au mplinit, odat cu anunarea rezultatelor fi nale.

    Ce credei despre actuala campanie electoral?

    Campania electoral actual este una specifi c, deosebit ca esen i co-ninut. n acest sens, trebuie s inem cont de situaia politic, de avntul po-pulaiei n ceea ce privete direcia de micare, de ncrederea ce a fost acorda-t clasei parlamentare. Dup aceasta a venit un anumit grad de dezamgire, au nceput aceste scandaluri legate de sis-temul fi nanciar, n mod special de coru-pie, de dosarele din 7 aprilie. i n acest context, vin alegerile locale. Dezamgi-rea populaiei este confi rmat i de ul-timele sondaje, care arat c ncrederea fa de partidele care au format coaliia de guvernare este n descretere drasti-c, iar toate aceste evenimente nu pot s nu infl ueneze i starea de spirit a administraiei publice locale n ajunul alegerilor locale. Respectiv, consider c candidaii din partea partidelor care se afl la guvernare, mai ales dac e s vorbim de lupta pentru consiliile locale,

  • VOCEAAUTORITILOR LOCALE

    Buletin informativnr. 5 (22), 2015

    11Puterea n APLicare/spre o autonomie local realvor avea anumite probleme n a explica electoratului comportamentul celor de la nivel central. Dei s-ar prea c sunt alegeri locale i toat lumea ar trebui s se ocupe de soluionarea probleme-lor locale, pe programe anumite, aciuni care urmeaz s fi e realizate de candi-dai, dup cte vedem i de la nceputul acestei campanii electorale, candidaii la alegerile locale sunt ntrebai tot mai des ce se ntmpl cu sistemul fi nan-ciar, cu aceast criz economic i cu devalorizarea leului. Sunt nite lucruri care depesc interesul strict local i, din acest punct de vedere, candidai-lor din partidele de la guvernare le va fi destul de complicat. Noi ns sperm i credem c caracterul local al aces-tor alegeri i va spune cuvntul i ne ateptm ca oamenii, atunci cnd vor face alegerea, s cntreasc n primul rnd ceea ce s-a fcut la nivel local i s aprecieze candidaii la funcia de primar nu doar prin prisma apartene-nei politice, ci i prin prisma realiz-rilor concrete i schimbrilor fcute la nivelul comunitilor respective. Parti-cularitatea acestor alegeri const ntr-o posibil infl uen mai mare a proble-melor naionale i cred c trebuie s ne ateptm la faptul c n multe consilii raionale se vor produce schimbri de re-prezentare, vor veni mult mai muli re-prezentani ai opoziiei actuale, dar nu excludem acest lucru i la nivelul unor orae mai mari, unde factorul politic i cel geopolitic este mai mare. Respectiv, pe acest fond de descretere a ncrederii fa de clasa politic actual, putem s ne ateptm la nite schimbri n acest sens. Cu siguran, rezultatele partide-lor de la guvernare obinute n 2011 nu se vor repeta. Mai mult, aceste partide ar trebui s se atepte la o descretere drastic a numrului de primari i con-silieri locali.

    Sunt sau nu bine organizate partidele n aceast electoral?

    Dac n precedenta campanie se punea un oarecare accent pe legtura dintre candidai i liderii de partide, acum se ncearc identifi carea unor re-pere locale, a unor personaliti cu au-toritate, dar fr legturi directe cu lide-rii de partide. Sub aspect organizatoric, constatm c, de la o campanie la alta, acestea sunt tot mai organizate. Exist mai multe reglementri, dei au fost i lacune, cum ar fi deciderea datei alege-rilor locale. Ct despre partide, putem vedea dup activismul lor unele parti-de sunt mai bine organizate, au panouri electorale mai atractive i o campanie activ n mass-media, dar depinde i de resursele disponibile ale partidului.

    Ce pronosticuri avei n le-gtur cu rezultatele alegerilor din Chiinu i Bli?

    Cu siguran, va fi o lupt crn-cen, complicat, strns. E evident c, n turul doi, va accede primarul actual i cineva de la socialiti, dar aceste lu-cruri sunt relative i, n ultimele clipe, situaia se poate schimba. Totul depin-de de prestaia candidailor electorali i de campania lor. Se vorbete c anumi-te anse are i Serafi m Urechean. Nu ar trebui s scoatem din calcul i candi-datul PCRM, dar sunt sceptic n privi-na aceasta. Ct despre consiliul local, trebuie s ne ateptm la unul foarte pestri. Pe de o parte, e bine, pe de alt parte complicat. Iari vom avea si-

    tuaia care exist n prezent n consi-liu, atunci cnd se creeaz nite coaliii ad-hoc, mult glgie, multe confl icte, iar situaia social-politic va infl uena foarte mult.

    La Bli, partidele de stnga au o anumit dominan, la fel ca i n ul-timii ani. Se pare c crete ncrederea fa de partidul lui Usati. i socialitii au infl uen. Acolo, lupta se va duce n-tre aceste partide.

    Dac vi s-ar propune s candidai n calitate de primar sau consilier local, ai accepta?

    Cred c nu, deoarece poziia mea n cadrul CALM presupune neutralita-te i neimplicare n calitate de ales lo-cal. M-am gndit anterior la un posibil mandat de consilier local. Poate pe vii-tor a candida, cu condiia s nu repre-zint interesele unui partid care se afl la guvernare. A participa n calitate de candidat independent, pentru a ajuta comunitatea. Poate la alegerile viitoare, dar nu acum, deoarece pentru mine este important consolidarea CALM.

    Bliul i dorete autono-mie local lrgit n cadrul R. Moldova. Ct de just ar fi un re-ferendum n acest subiect?

    O astfel de iniiativ nu este n premier. Acum doi ani, a existat ace-eai problem i acum situaia se repe-t. Acest concept de autonomie lrgit nu este clar dup coninut, nu este clar ce vor autorii acestei iniiative. Pentru c aceasta poate fi interpretat diferit: de la o iniiativ local de a avea mai multe competene sau resurse pn la elemente de separatism. E important de tiut c astfel de iniiative apar n condiiile lipsei unei reforme reale n domeniul descentralizrii. Noi avem orae mai mari, ca Chiinul, Bliul, Ungheniul, Cahulul, care, ntr-o anumi-t msur, sunt discriminate n condii-ile actuale de fi nanare i de repartizare a atribuiilor ele nu primesc sufi ciente resurse i sunt puse n acelai rnd cu alte uniti administrative teritoriale mai mici. Unul dintre motivele acestui referendum e c cei de la Bli i doresc ca mai multe resurse locale s rmn n municipiu.

    n fond, sunt dou aspecte principa-le. Primul: exist cu adevrat probleme legate de subfi nanarea oraelor mari i de veniturile reduse care rmn la nivel local. Al doilea l constituie trgnarea reformelor la nivel central i local. T-rgnarea acestor reforme, i n special a descentralizrii fi nanciare, duce la ex-cese, cum ar fi cel de care e vorba acum n municipiul Bli sau cel care a fost anterior n autonomia gguz. Necla-ritatea, blocajul reformelor, provoac astfel de cazuri. Se dovedete tot mai mult c sistemul de administrare n R. Moldova este unul nefuncional la nivel central, dar i local. De aceea, se impune obligatoriu reformarea administraiei publice.

    Ce alte autonomii sunt ne-cesare primriilor, n afara de autonomia fi nanciar, despre care ai vorbit aici?

    Primriile benefi ciaz de autono-mie ca instrument de realizare a atri-buiilor lor. Principala autonomie care rmne nc neimplementat este au-tonomia fi nanciar. De aceea, autono-mia local a rmas doar pe hrtie, cu excepia Gguziei, care benefi ciaz de

    o autonomie destul de larg, iar noi, dac ne dorim s dezvol-tm ara, nu trebuie s dm preferin anumitor teritorii. O alt autonomie de care ar trebui s be-nefi cieze autoritile locale este cea pa-trimonial. Pn n prezent exist foarte multe probleme la acest capitol: nu exis-t o delimitare clar a proprietilor, nu exist o eviden i o evaluare sufi cient a patrimoniului, deoa-rece de muli ani nu sunt evaluate bunu-rile imobile la nivelul comunitilor rurale; nu exist un registru unic al proprieti-lor. Tot ce se refer la acest domeniu e la un nivel destul de depit. Nu este reglementat statu-tul unor bunuri care se afl pe terito-riul unitilor administrativ-teritoriale, precum obiectivele acvatice, punile, pdurile; o sumedenie de resurse na-turale care sunt folosite de cineva, dar veniturile ocolesc bugetele locale. Din cauza acestor probleme, din lipsa unor reglementri i a unei autonomii fi nan-ciare, bugetele locale pierd o sumede-nie de bani. Moldova este considerat o ar srac, dar foarte muli bani trec pe lng bugetele locale. Alt autono-mie este legat de organizarea i funci-onarea autoritilor locale. n condiiile actuale, autoritile locale sunt limitate pe toate cile s-i formeze structura i statele de personal. Dei consiliul local ar avea dreptul, din punct de vedere le-gal, s stabileasc o organigram i un stat de personal, continu s existe im-pedimente, att legale, ct i fi nanciare, impuse de autoritile centrale. Modul de salarizare i motivare este absolut depit. Ca rezultat, avem problema principal cea a cadrelor n adminis-traia public local. Autoritile locale nu au specialiti n scrierea de proiecte, specialiti n domeniul juridic, al plani-fi crii urbane, arhiteci, economiti.

    Ar trebui revzut statutul funciilor publice. Ar trebui s se dea libertate au-toritilor locale s-i formeze statele de personal dup necesitile i resur-sele lor. Ar trebui s existe un sistem de motivare propriu: cte premii dau, ce fel de salarii pltesc, modalitatea de plat etc. S nu fi e acest lucru determinat de Ministerul Finanelor sau de Guvern, pentru c altfel nu atragem specialiti n administraia local i avem situaia pe care o avem oamenii pleac, pentru c sistemul de motivare este limitat. i mai exist i autonomia economic. Se tot vorbete de atragerea investiiilor, dar minile autoritilor locale sunt le-gate: nu pot decide nregistrarea ntre-prinderilor sau acordarea facilitilor mai importante pentru antreprenori. La nivelul politicilor economice locale, nu au prghii. O problem mare e faptul c sunt lipsite de posibilitatea de a avea politici locale proprii. Avem o sumede-nie de politici i planuri la nivel central, ns nu avem politici la nivel local.

    Considerai necesar im-

    plementarea reformei adminis-trativteritoriale pentru a con-solida autonomia local?

    Nu. n primul rnd, foarte mult lume nu nelege ce nseamn reform administrativ-teritorial, i acest lucru nu l-au neles nici guvernanii de la 1998, cnd s-au jucat i au discreditat aceast reform. Acum, orice discuie despre reform trebuie s fi e aezat i gndit. Avem cazurile rilor nordice, care pregtesc astfel de reforme cinci ani n baza unor analize i a unor studii. La noi nu se discut cu cei interesai, nu li se explic oamenilor ce se dorete i nici nu exist viziuni foarte clare; pro-blema fi ind abordat necalitativ, nepro-fesionist i superfi cial. Din cauza aces-tui mod de abordare noi am pierdut 15 ani n ceea ce privete descentralizarea. Exist o polaritate total i lipsete un consens pe aceast problem. S discui acum despre reforma administrativ-te-ritorial este prematur. n 98, atunci cnd s-a realizat aceast reform, n loc s se aduc serviciile mai aproape de oameni, ele au fost ndeprtate, i chiar dac au fost i anumite benefi cii pri-mriile au nceput s se simt mai au-tonome i obineau mai multe venituri , nimeni nu a acordat atenie acestor benefi cii.

    SE TOT VORBETE DE ATRAGEREA INVESTIIILOR, DAR MINILE AUTORITILOR LOCALE SUNT LEGATE: NU POT DECIDE NREGISTRAREA NTREPRINDERILOR SAU ACORDAREA FACILITILOR MAI IMPORTANTE PENTRU ANTREPRENORI. LA NIVELUL POLITICILOR ECONOMICE LOCALE, NU AU PRGHII. O PROBLEM MARE E FAPTUL C SUNT LIPSITE DE POSIBILITATEA DE A AVEA POLITICI LOCALE PROPRII!

  • VOCEAAUTORITILOR LOCALE

    Buletin informativnr. 5 (22), 2015

    12 Puterea n APLicare/spre o autonomie local realViorel FURDUI, director CALM: SISTEMUL DE ADMINISTRARE N R. MOLDOVA ESTE NEFUNCIONAL

    Ca s ajungem inclusiv la aceast reform, R. Moldova trebuie s mearg pas cu pas. Avem o Strategie a descentrali-zrii i un plan de aciuni i tre-buie s implementm, n primul rnd, tot ce e prevzut n aceas-t Strategie: creterea venituri-lor, descentralizarea fi nanciar, acordarea mai multor autono-mii organizaionale i patrimo-niale, implementarea cooperrii intermunicipale etc. Dac ace-ast strategie, preconizat pn n 2015, ar fi fost implementat, am fi putut vorbi serios despre reforma administrativ-terito-rial. Noi nu am implementat niciun plan de aciuni sau stra-tegie, dar, brusc, vorbim despre alt problem: administrati-v-teritorial. Aceasta trebuie s vin ca un instrument doar atunci cnd alte aciuni nu mai sunt valabile i nu pot fi aplica-te. Iar aceste aciuni sunt posi-bile. Este vorba de descentrali-zarea fi nanelor publice locale, oferirea libertii autoritilor publice locale i de alte lucruri absolut indispensabile unei autonomii. Doar aa vom avea autoriti cu o mai mare capaci-tate, cu o alt confi guraie a au-toritilor locale, i sunt sigur c exist multe comuniti care ar vrea s se uneasc. Doar atunci vom putea vorbi despre reforma administrativ-teritorial.

    Un pas concret n domeniul descentraliz-rii care a fost fcut n ul-timii cinci ani a fost mo-difi carea Legii fi nanelor publice locale. Ce schim-bri a adus aceasta pen-tru autoritile locale de la noi?

    Legea reprezint doar un pas spre reforma fi nane-lor locale. Reforma ns e mult mai complex i presupune trei etape. Prima etap se refer la faptul c transferurile nu se mai fac de la nivelul doi la ni-velul primriilor, ci direct, de la Ministerul Finanelor, ctre primrii. La prima etap s-a rezolvat problema depolitizrii relaiilor bugetare, a fost oferit mai mult motivare i libertate n cheltuirea banilor, iar tot ce aduni rmne la tine n localita-te. Scopul acestor modifi cri nu a fost de a aduce mai muli bani n localitate, ci mai mult auto-nomie. Datorit acestor schim-bri, aproximativ 75% dintre primrii au avut de ctigat, iar unele chiar au nceput s pri-measc mai mult, cum ar fi ca-zul oraelor mari, care au primit cu cinci milioane lei mai mult dect anterior. Banii au nceput

    s vin pentru c sistemul dat a nceput s funcioneze i ba-nii au nceput s se distribuie mai obiectiv. nainte, toi aceti bani care trebuiau s ajung ca supliment erau concentrai sub diferite forme la nivel central i erau mprii ntre deputai pe criterii politice. Rmne acum problema repartizrii banilor pentru investiii. Avem Fondul de Investiii, Fondul Ecologic, Fondul de Mediu, Fondul Dez-voltrii Regionale i acolo sunt concentrate sume mari de bani. i chiar dac s-ar prea c tre-buie s aplici n baza unor proi-ecte, tot sunt repartizate dup criteriul politic. E o problem care urmeaz a fi discutat pe viitor.

    R. Moldova se afl acum la cea de-a doua etap a reformei consolidarea bazei fi scale; etap la care s-a blocat. Aici ar fi de discutat despre impozite i taxe care ar trebui transferate ctre autoritile publice loca-le, cum ar fi impozitul pe veni-tul persoanelor juridice, care acum e 0 la nivel local. Fa de anii trecui, e un pas napoi. Zicem c vrem s stimulm bu-sinessul local, dar n bugetele locale rmn fr resurse. Un alt impozit ar fi cel al persoa-nelor fi zice, care trebuie achi-tat la locul de reedin, i nu acolo unde lucreaz persoana, deoarece aceasta benefi ciaz de servicii acolo unde locuiete. Oraele de reedin primesc doar 20% din acest impozit. Asta nu e o politic de stat a dezvoltrii locale. Nu e descen-tralizare. Totodat, legat de ta-xele locale, trebuie acordate ct mai multe liberti autoriti-lor pentru stabilirea lor. O alt problem e cea c impozitul pe imobil este foarte mic, bu-nurile nefi ind evaluate corect. n Frana, de exemplu, se achi-t 1500 de euro pe an pentru imobil. Dac ai 100 de case, ai 100 de mii de euro i cetenii pot s cear nite servicii, dar cu 20 de lei, ce poi face n sate-le noastre? Cea de-a treia etap a reformei fi nanelor locale se refer la disciplina fi nanciar, care ine de proceduri la nivelul administraiei publice centrale, i anume de controlul asupra gestionrii fi nanciare etc.

    Pe ce se plng pri-marii de la CALM? Cum transmitei autoritilor locale ngrijorrile pri-marilor?

    Se plng pe nenelege-rea problemelor locale de ctre clasa politic de la guvernare, pe presiuni din partea diferitor

    instituii, pe lipsa de resurse i pe politizarea modului de dis-tribuire a banilor. n ultimii ani, a fost stabilit un cadru de comunicare a acestor ngrijo-rri prin diferite declaraii, opi-nia membrilor, participarea n comisii sau n cadrul mai mul-tor grupuri de lucru consultati-ve, prin diverse mijloace media, adresri etc.

    Cum sunt primarii de succes din R. Moldova?

    Foarte activi, orientai spre interesele comunitii lo-cale, combativi, n continu micare, n cutare de soluii i gata s se sacrifi ce.

    Femeile sunt des-tul de active n primrii i consilii locale. De ce, totui, nu ajung n Parla-ment?

    Exist cteva cauze. n primul rnd, pentru c femeile nu se apreciaz la justa valoare, nu prea au ncredere n ele n-sele i, cel mai ru, nu se susin una pe alta dac o femeie de succes se urc pe o scar, trebu-ie s-i dea mna celei din urm, ca s o ajute s urce i ea. To-tui, majoritatea brbailor zic c femeile au aceleai drepturi, dar realitatea e alta. Formal, ni-mic nu mpiedic femeia s se implice, dar exist, cred eu, mai multe motive de ordin psiholo-gic i al mentalitii referitoare la rolul femeii. Vreau totui s menionez c femeile din frun-tea primriilor obin nite re-zultate foarte bune.

    Ct de mult sunt su-sinute autoritile locale din fondurile strine?

    Accesul autoritilor la fondurile strine este destul de limitat, fapt care se datoreaz i capacitilor reduse, deoarece fondurile strine necesit ex-pertiz n ceea ce privete atra-gerea investiiilor i scrierea proiectelor. n Republica Moldo-va gsim, totui, o sumedenie de localiti care implementeaz proiecte de succes prin interme-diul acestor fonduri. n general, fondurile europene reprezint sursa de baz pentru autoriti-le locale pentru a aduce inves-tiii n comunitate.

    n ultimii patru ani, comunitile din R. Moldo-va au fcut un pas spre UE sau au btut pasul pe loc?

    Comunitile locale au fcut pasul spre UE, ns auto-ritile centrale au btut pasul pe loc.

    Pentru conformitate, Ana-Maria VEVERIA,

    Ziarul de Gard

    La reuniune i-au dat n-tlnire exponeni ai admi-nistraiei publice locale din rile Parteneriatului Estic, experi din asociaiile naio-nale, care reprezint intere-sele APL, precum i ofi ciali de rang nalt ai Comisiei Europe-ne i Consiliului Europei.

    La discuii a participat i un grup de primari, membri ai Congresului Autoritilor Locale din Moldova (CALM). Membrii delegaiei din R.

    Moldova au ntreprins aceas-t vizit pentru a se familiari-za cu strategiile de organiza-re a campaniilor de lobby, cu prevederile legislative aplica-te n Letonia care au impulsi-onat dialogul ntre cele dou niveluri.

    Evenimentul, desfurat sub genericul Mecanisme efi ciente de consultri i ne-gocieri ntre guvernele nai-onale i autoritile locale i regionale, a reprezentat o veritabil platform de dez-bateri i schimb de bune practici privind cooperarea

    ntre administraia central i local, n diverse domenii de interes public.

    Procesele de democrati-zare n domeniul adminis-traiei publice locale iniiate n Letonia au fost bazate pe practici evoluate i susinu-te de foruri europene impor-tante, la care suntem parte. Experiena acumulat n cei 17 ani de activitate a Aso-ciaiei a fost esenial pen-tru promovarea cu succes a

    procesului de descentralizare n domeniul administraiei publice locale. Acum suntem la etapa la care putem dise-mina bunele practici i altor ri care au pornit pe calea consolidrii democraiei lo-cale i a descentralizrii, a menionat Andris Jaunslei-nis, preedintele Asociaiei letone a Autoritilor Locale i Regionale, n deschiderea reuniunii. Domnia sa a subli-niat c membrii Asociaiei pe care o conduce sunt prezeni n toate structurile de stat, iar statutul Asociaiei este defi -

    MECANISMEPENTRU O

    Asociaia leton (LALRG), n colaborare cu Preedinia leton a Consiliului UE i Comisia European a iniiat, n data de 19 iunie 2015, la Riga, discuii privind mecanismele de consolidare a colaborrii ntre administraia central i local, n vederea consolidrii autonomiei locale.

    Strategii, programe guverna-mentale i iniiative legislative avem poate cele mai bune din lume, dar clacm la capitolul im-plementare! Pe hrtie totul este descris foarte frumos, dar n re-alitate simim lipsa