CALITATEA VIETii clasa angle II/2

download CALITATEA VIETii  clasa angle II/2

of 19

description

CALITATEA VIET clasa angle II/2

Transcript of CALITATEA VIETii clasa angle II/2

  • Grupa 2AAnul V, MD

  • Scopul studiului il reprezinta evaluarea si compararea rezultatelor privind impactul anomaliilor dento-maxilare asupra calitatii vietii adolescentilor din tari ca Brazilia, Spania, Nigeria, Malaezia, Iraq si Romania.

    SCOP:Evidentierea relatiei: malocluzie/nevoia de tratatment ortodontic si afectarea calitatii vietii

  • INTRODUCERE:Anchete epidemiologice din mai multe tari au raportat ca anomaliile dento-maxilare reprezinta o problema importanta de sanatate mondiala, avand o prevalenta raspandita si afectand oameni din intreaga lumeCARIIBOALAPARODONTALAMALOCLUZIIALTELEAnomaliile dento-maxilare ocupa locul 3 in topul prioritatilor legate de probleme de sanatate dentara Malocluzia reprezint o problem importanta de sntate mondiala

  • Anomaliile dento-maxilare afecteaza calitatea vietii din punct de vederefizic,psihologic social. (Bernabet al., 2009)

    Adolescentii experimenteaza rapide schimbari pshihologice, sociale si cognitive (Baker, 2007).

    Construcia general a calitii vieii a fost definita ca" percepia oamenilor de poziia lor n via n contextul sistemelor de cultur i de valoare n care triesc i n raport cu obiectivele lor , ateptri , standarde, i preocuprile " sau ,mai simplu , ca " un sentiment de bunstare care provine de la satisfacie sau insatisfacie cu domenii ale vieii care sunt importante " la individ .

  • O varietate de factori sociali, culturali si psihologici influenteaza perceptia aspectului dentar. [Graber and Lucker, 1980; Baldwin, 1980; Grzywacz, 2003; Mugonzibwa et al., 2004] 80 % dintre pacienii cu tratamente ortodontice cauta aceste servicii mai degraba din preocupare pentru imbunatatirea calitatatii vietii sociale, dect pentru motive legate de sntate sau funcie fiziologica. [Albino et al., 1981; Brook and Shaw, 1989; Richmond et al., 1995; Tang and So, 1995;Birkeland et al., 1999; de Oliveira and Sheiham, 2004]

    Acest lucru este sprijinit de cercetarile asupra imaginii corporale generale, care arat c persoanele multumite cu propriul aspect fizic tind spre ieiri mai dese i contacte sociale de success

  • MATERIALE SI METODE:

    A fost alcatuita o lista cu articole potential relevante cu ajutorul rezumatelor din cautarile electronice. Daca se constata ca subiectul studiilor nu se potriveau punctului central al temei, articolele complete ale acestor studii nu au fost obinute . Am cautat articole in bazele de date electronice ( MEDLINE via PubMed, EMBASE) n limba englez si romana. Ca si sintagma de cautare a fost folosita: calitatea vietii anomalii dento-maxilare In toate bazele de date, s-au folosit strategii de cutare similare.

  • MATERIALE SI METODE:Articolele finale au fost evaluate utiliznd urmtorii parametri :

    mrimea eantionului - tara unde s-a efectuat studiulcaracteristicile de vrst designul de studiu metoda de evaluare a problemelor de sanatate orala cu impact in calitatea vietiimetoda de evaluarea a malocluziei i / sau nevoia de tratament ortodontic

    Carlos Bellot-Arcs et al 627 pacienti12-15 aniSpania N. Anosike et al805 pacienti 12-16 aniNigeriaL.S. MARQUES et al170 pacienti 10-14 aniBrazilia Maen Zreaqat et al837 pacienti12-16 aniMalaeziaAnnarosa Scapini et al519 pacienti11-14 aniBrazilia Jos-Mara Montiel-Company et al 627 pacienti12-15 aniSpaniaYaghma Masood1 et al323 pacienti15-25 aniMalaeziaFadil Abdulla Kareema et al 100 pacienti13-22 aniIraqNicoleta ZetuRomania

  • Un interes mare a fost acordat in folosirea chestionarelor ce ofera informatii despre calitatea vietii pacientilor in raport cu starea de sanatate orala (Locker D, Jokovic A, Stephens M, Kenny D, Tompson B, Guyatt G. 2002; Marques LS, Ramos-Jorge ML, Paiva SM, Pordeus IA ).

    Psychosocial Impact of Dental Aesthetic Questionnaire PIDAQ sau Chestionarul pentru Impactul Psihosocial al Malocluziilor pus la punct n 2006 de Klages i col. reprezint singura modalitate de msurare a calitii vieii specific pentru malocluziiforma unui chestionar auto-administrat.

  • Chestionarul cuprinde 23 de intrebari. Este structurat pe 4 categorii ( 3 negative si 1 pozitiva): - conceptul estetic, - impactul psihologic, - impactul social -increderea in sine.

    Se foloseste o scala de la 0 la 4 ( 0- deloc, 4- puternic)

  • * Cele mai multe chestionare regasite in studii (incluzand PIDAQ) au fost concepute pentru tari in care limba engleza este folosita* In ceea ce priveste celelalte tari, chestionarele au fost traduse si adaptate, luand in considerare aspectele culturale si sociale ale regiunii unde sunt folosite , pastrand totusi proprietatile psihometrice.

  • REZULTATE SI DISCUTII:Din cauza eterogenitatii diferitelor metode de evaluare a malocluziei / nevoii de tratament ortodontic i problemelor de sanatate orala cu impact in calitatea vietii, nu a fost posibil s combinam statistic rezultatele pentru a forma o metaanaliz .

    Cu toate acestea , majoritatea concluziilor din studiile transversale indica o asociere ntre calitatea vietii i malocluzie / nevoia de tratament ortodontic ( indiferent de modul n care au fost evaluate )

    impactul negativ al anomaliilor dento-maxilare asupra pacientilor si familiilor lor.

  • Principalii factori care afecteaza calitatea vietii :

    Severitatea malocluzieiSexulVarstaNivelul socio-economicNivelul intelectualCaracteristici culturale si sociale !!!

  • pe masura ce severitatea malocluziei creste, se deterioreaza calitatea vietii

    RomaniaSpaniaBraziliaIraq MalaeziaMarea Britanie85,3% din populatia studiata nu a semnalat modificari in afectarea calitatii vietii datorita malocluziilor

    Cel mai mare impact asupra afectarii calitatii vietii il au durerile (datorate dintilor sau altor factori orali),NU anomaliile dento-maxilare !!!!

    NIGERIA

  • Brazilia: un impact mai mare asupra afectarii calitatii vietii se inregistreaza la feteIraq : fetele sunt mai preocupate de aspectul estetic si de sanatate decat baietiiSpania: baietii sunt mai multumiti de aspectul estetic dentar decat fetele; impactul psihologic este mai mare la feteMalaezia: diferente nesemnificative intre fete si baieti NIGERIA: afectarea calitatii vietii baietilor este mult mai mare. Acest fapt ar putea fi asociat cu varsta adolescentei, cand baietii incearca sa impresioneze fetele prin aspectul fizic si vobire.

    Sexul este o variablila importanta;(Exista controverse in literatura)

  • Multi autori considera ca evaluarea asupra calitatii vietii ar fi mai eligibila daca ar fi analizata la adulti, in comparatie cu adolescentii:

    perceptia asupra esteticii se schimba cu varsta (Spania) odata cu maturizarea, creste abilitatea tinerilor de a lua decizii si de a constientiza impactul anomaliilor dento-maxilare asupra calitatii vietii, cu dorinta de a fi tratati si a avea rezultate ( Malaezia: 47% din tinerii de 16 ani doresc sa urmeze un TO, spre deosebire de 22% din copiii de 12 ani)

    Brazilia: nu au existat diferente semnificative legate de varstaNigeria: scaderea impactului asupra calitatii vietii odata cu inaintarea in varsta

    Varsta

  • Malocluzia are un impact psihosocial in randul adolescentilor afectandu-le increderea in sine

    impactul malocluziilor asupra calitatii vietii este rezultatul caracteristicilor psihosociale mai mult decat tulburarile orale si functionale

    Rezultate semnificative constatate in domeniile sociale si emotionale ale adolescentilor, la intrebari precum:Evitarea zambetului largRasulConversatiile cu alti copii la scoala sau acasa

    Exista diferente in recunoasterea si evaluarea malocluziei: unii pacienti cu malocluzii severe sunt satisfacuti cu aspectul lor altii sunt nemultumiti de mici neregularitati:

  • Etnia influenteaza nevoia tratamentului ortodontic: asiaticii sunt mai toleranti fata de efectul estetic al anomaliilor dento-maxilare: 78,7% din adolescentii din Malaezia au nevoie de TO insa doar 34,3% isi doresc acest lucru; Brazilia: dorinta pentru TO> nevoia

    !!!!!! acest fapt este datorat diferentelor culturale: ceea ce pentru o populatie constituie o malocluzie si estetic nu este acceptat (ex: inclinarea protruziva a dintilor frontali) poate fi semn de frumusete pentru celelalte populatii (Spania: OJ>,OB>, malpozitia dintilor reprezinta conditiile ocluzale cu cel mai mare impact)

  • Exista totusi o asociere ntre malocluzii / nevoia de tratament ortodontic i problemele de sanatate cu impact in calitatea vietii, i c acestea coexista n aceeai populaie .

    Malocluzia nu pune n pericol viaa , dar este o problem important de sntate public, care are un impact mare asupra disconfortului individului in societate, limitandu-l social.CONCLUZII

  • VA MULTUMIM!