Calin Caliman

'-/ IIi- ", y~~Am vazut 91 Calin Caliman mu!t8. muite tlIme romane$ti,

ne-am lu~ZVJ (:ap pentru nu $tiu caie,am :'{i'> ~1preur,a la atatea $i atate a prostii,r:FYI tre;;fiurat pentru soarta celor hani?lte,mai prf0sLls de toate ne-am gasit IrYipeuna In ide"'g aceeaa luiPerpessicius: "in arice naufragiLl, creatorul trebuiesa c~ute 0 perla" -

. inoat pot serie ca am suficiente motive pentru ea Istoria !u;sr, fie binevenita In Cinemateca mea persona!a.

RADU COSA$U

ISBN 973-577-269-B

CALIN CALIMAN

ISTORIAFILMULUI ROMANESC

(1897-2000)

ISTORIILE SECOLULUI XX

Coordonatorul colectiei: DANIEL CRISTEA-ENACHE

Coperta: DONE STAN

CARTE EDITATA CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII

© EDITURA FUNDA TIEl CUL TURALE ROMANEAleea Alexandru, nr. 38, sectorul 171273 BucurestiROMANIA 'Tel.: 230.25.43Fax: 230.75.59Email =fcr@algoritma.ro

ISBN 973-577-269-8

'-' '-'

Ci\.LIN CALIMAN

ISTORIAA

FILMULUI ROMANESC(1897-2000)

EDITURA FUNDATIEI CULTURALE ROMANEBUCURE~TI' 2000

CUPRINS

Argument 9

INCEPUTURILE CINEMATOGRAFIEI NATIONALE (1897-1916) 11

"Minunea secolului" la Bucure~ti 13Paul Menu ~i primele "vederi romane~ti" 16Experimentele doctorului Gheorghe Marinescu , 18Intoarcerea cinematografului 21"Independenta Romaniei" , 26"Filmul de Arta Leon M. Popescu" 30Filmele de peste munti 36

BILANTUL FILMULUI PRESONOR (1917-1930) 39

Facsimile cinematografice "imbatranite de vreme" 41Pacala ~i Haplea: primele personaje animate ; 45Al doilea Inceput al filmului romanesc .. , " 50Jean Georgescu ~i Jean Mihailin anii '20 61Cinematograful ~i intelectualitatea 68

CINEMA TOGRAFUL SONOR PANA. LA NA TIONALIZARE(1931-1948) 75

Primele filme vorbite 77Filmul ~i cercetarea sociologica 85Paul Calinescu ~i "Tara Motilor" 87Comedia, aceasta "rara avis" 93Revenirea lui Ion ~ahighian . , , 99Cinea~ti romani pe meridianele lumii , 102Din nou, ora coproduqiilor.. 105Versiuni romanqti ale unor filme straine : 109,,0 noapte furtunoasa" 113Tranzitia postbelica 121Animatia, In faza artizanala , .. , 125Documentarul, pe valurile vremii 127

5

"CLASICIZAREA" FILMULUI NATIONAL (1949-1970) 135

Noi1e premise ale produqiei cinematografice ' 137~coala filmului documentar: 0 "fata morgana"? 139Ecourile epocii in filmele anilor '50 147Victor lliu, "La Moara cu noroe" 156Gopo, 0 scurta istorie cu "Palme d'or" 161A opta arta in ofensiva 167Primele tentative "experimentaliste" 173Liviu Ciulei ~i "Padurea spanzuratilor" 178Umbre ~i lumini pe spirala evolutiei 184Tentatia literaturii 195~tafeta comediei cinematograEce 200Istoria, 0 fosta "epopee national a" 207Filmul ~i viata cea de toate zilele 211

~;:."Meandre", un film inmormantat de viu 217Lucian Pintilie ~i "Reconstituirea" 220

DECENIUL UNOR MARl PROMISIUNI (1971-1980) 225

Manifestul unei promotii: "Apa ca un bivol negru" 227Decantarea valorilodn anii 1971-1975 230

Pita ~i Veroiu: "Nunta de piatra" 246Colegi de generatie 252Malvina Uqianu ~i ~ansa filmului de autor 267Personalitati ~i stiluri in filmul documentar 272Animatia (inca) in ofensiva 279Filmul romanesc merge mai departe 283

UN DECENIU NEVEROSIMIL (1981-1989) 299

"Croaziera", un "varf de lance" 301Scenari~tii deceniului al IX-lea 305"Arcul de bolta" al ecranizarilor 312"Opere prime" (de durata sau de unica folosinta) 331"Batalia" dintre cantitate ~i calitate 340Documentarul, animatia ~i infuzia de tinerete 367Ultimul paradox: anul1989 380

SFA.RSIT DE MILENIU IN FILMUL ROMA.NESC (1990-2000) 392, .

Cainii cu covrigi in coada ' 395"Ratia de libertate" a filmului documentar 400Primul val de debuturi 406

Replica regizorilor consacrati 415Permanentele metaforei 426

6

Un testament cinematografic 431"Pisica rupta" ~i estetica uratului 436Ina~teptarea"surasuluidepot1elan" 441Fete ale tacerii, pe 0 prispa, in Est 446Documentarul de lung metraj, ca exceptie 450Moartea lenta a filmelor de scurt metraj 455Debuturile intarziate ale deceniului 461Final deschis 468

Bibliograjie selectivu 477

Indice de nume 480

7

Ilustratiile volumului parvin din arhiva fotografidi personala, din alte

coleqii personale (ale unor regizori, aetoris,i critiei), din fototeca revistei"Contemporanul", din fototeca Arhivei Nationale de Filme. Multumesecillduros directorului Arhivei Nationale de Filme, critieul 5,iistoricul de film

Bujor T. Ripeanu, pentru materialul documentar pus la dispozitie. Multu­miri sincere s,i prietenes,ti tuturor colegilor de breasHi ale caror judediti de

valoare privind filmul romanesc sunt incJuse in prezentul compencliu. Multu­mesc din inima criticului de film Dana Duma, tara sprijinul s,i imelegerea

careia acest volum nu ar fi fost finalizat. Toata gratitudinca criticului literal'Daniel Cristea-Enache, redactorullucrarii - s,i,prin el, Fundatiei Culturale

Romane, Editurii sale s,i scriitorului Augustin Buzura -, rara de care acestvolum nu s-ar fi nascut.

ARGUMENT

Lucrarea de fatd nu apare pe teritorii '.irene. Dimpotrivd. De ani .}'i ani de zile,cercetc1tori de la [nstitutul de [storia Artei al .-i.cadell'iei Romane .~iai Arhivei Nationale

de Filme, reputati istorici de .film .}'i tineri filinol 0gi in curs de a.firmare, !ii-au unit efortu­rile pentru realizarea unei cat mai complete si cat mai\tiinrifice istorii afilmului roma­nesc. rncd din anul 1970 erau tipdrite primele dOllii mlume dintr-o vastd lucrare depionierat, Produqia cinematografica din Romania, 1897-1970. Filmografie adnotata, 0lucrare sistematizatd fn trei pdrti (l. Cinematograful mut - 1897-1930; If. Cinema­tograful sonar pana 1a nationalizare ,- 1930-1948; IIf. Cinematografu1 sonor dupa natio­na1izare - 1949-1970),:'ii programatd sd apard fn cateva :::ecide mlume. Sapte dintreaceste volume au .~iapdrut: III - Cinematografu1 mut (1897-1930). Filmu1 de nonfiqiunede l. Cantacuzino!ii B.T. Rfpeanu (1970); 1/2 Cinematograful mut (1897-1930). Fi1mu1de fiqiune de I. Cantaeuzino .~iB.T. Rfpeanu (1970); II11 A - Cinematograful sonor(1930-1948). Fi1mu1 de nonfiqiune. Fi1mu1 documentar ~i pub1icitar (1927-]948) de B.T.Rfpeanu (1975); II11 B/partea [ - Cinematografu1 sonor (1930-1948). Fi1mu1 de nonfic­tiune. Iuma1u1 de actualitilti (1930-1941) de Dan Mateeseu (1976); II11 B/ parte a a II-a- Cinematografu1 sonor (1930-1948). Fi1mu1 de nonfiqiune. Iuma1ul de actualitati(1942-1944) de Dan Mateescu (1976); IIIl C - Cinematografu1 sonor (1930-1948).Fi1mu1 de nonfiqiune. Iuma1u1 de actualitati (1944-1948) de Georgeta Davidescu (1977);II/2 - Cinematografu1 sonor (1930-1948). Filmu1 de fiqiune, de Ion Cantacuzino, luerarecompletatd de Theodor Leontescu, Alina Predeseu ~'iDinu-Ioan Nicula, sub redaetia luiMihai Tolu (1998). Aeest ultim 1'OIwn - fnceput de neobositul Si generosul istorie, critic:'iiestetician al.filmului romanesc, dr. Ion Cantaeuzino fned din 1971 - fncheie pentrumoment lista aparitiilor, dar cercetc1torii Arhivei Nationale de Filme pregc'itesc, pentruurmc1torii ani, ~'ipm'tea a treia a amplei luerdri de sintezd, cea consacratd anilor1949-1970 (programatd pe cel putin opt volume).rn plus. 0 Scurta istorie a fi1mului roma­nesc a seris i)'iManuela Cernat (Editura !itiintzficd .~ienciclopedicd, Bucure!iti, ] 982),iar un prim volum de cercetare istoried a publieat recent ,yi Valerian Sava (Editura Meri­diane, 1999). Precedente existd. Volwnul defata - utilizand, desigur, doeumenta(ia unoradintre cereetc1torii de pand aCUIn - f~'ipropu11e, fn spatiul dat, 0 istorie selectiva a cine­matogrqfiei nationale, de la fnceputurile sale - situate fncd fn veacul trena - pand fnprezenwl imediat, f11 pragul milenilllui al IIf-lea.

Cea mai tandrd dintre arte, la acest hotar de vremi, a acumlliat - .}:i fn spatii ro­ma11e~,ti- un veal' de existenrd ~'ise pregc1te.~te pentru veacurile viitoare. Din bogatadocUinentatie avutdla fndemal1d, am selectat, a.yadar, 11ul1wnai din considerenteformale

9

(fiind imposibil de "strans", Intre copertile unei asemenea carti, docwnentatia a zed ~'ized de volume), ci, In primul rand, din considerente de fond, cele mai importante eveni­mente e~'imomente petrecute pe spirala evolutiva, cu urcu!iuri ,~icobora!iuri, cu lwnini!ii umbre, a filmului romanesc. Am utilizat cu precadere ji.~'ele propriului meu curs deistoriafilmului - pe care l-am sustinut, la :,jaqitul anilor '60, la lnstitutul de Arta Tea­trala !ii Cinematografica eyipe care fl sustin de noua ani de zile la diferite universitatide stat sau particulare, la Facultatea de Arte "Hyperion ", la Universitatea de Arta Tea­trala # Cinematografica, la Universitatea europeana "Columna" - precum !ii studii,articole, cronici de film aparute cu precadere fn revista "Contemporanul" (majoritateafilmelor romaneeyti din ultimele patru decenii trecand !ii prin cronicile mele din acesthehdomadar). Fata de cercetarile anterioare - unele de "uz intern" - am fncercat, prinmodul de ahordare alfilmelor din palmaresul cinematogrqfiei nation ale, sa ma adreseznu numai cinea!itilor .~'i,fn genere, speciali!itilor din lwnea artei a wptea, am cautat sacaptez interesul unui puhlic cat mai larg de cinefili, ducand istoriafilmlllui romanesc,la propriu, etlt mai aproape de spectatorii de ieri, de ~pectatorii de ad _~i- de ce nul ­de ~pectatorii de maine, Pentru cursivitatea lecturii am simpl(ficat aparawl critic allu­crarii, incluzcmd fn textul propriu-zis trimiterile hibliografice, pastrand Infinal doar listavolumelor consultate. Fata de lucrarile anterioare - fn qfara istoriilor lI1entionate, vo­lume memorialistice, lucrari de sinteza, monografii, istorii "partiale" etc. care se opresc, fneel mai hun caz, la anii '70 sau '80 - am tinut sa aduc cercetarea cinemarogrc~fica la zi.

AllORUL

10

(9161-L681)31VNOlivN 13IdVlIDOLVW3NI:J

3111IIlLIld3:JNIv

"MINUNEA SECOLULUI" LA BUCURESTI

Pe vretnea aceea ... Romania era in Europa! Oridit ar suspina procleJ:ii(care numescasta "tapaj propagandistic"), primul spectacol cinematografic in Romania a avut loc lacinci luni fara 0 zi dupa istorica reprezentatie pariziana a cinematografului Lumiere din28 decembrie 1895. Anul de na~tere al cinematografului a fost foarte agitat, cu multeevenimente, iluzii ~i deziluzii, in lumea precursorilor: multi au trecut razant pe langaglorie, unii au pierdut "primatul" cu cateva zile (ca sa nu mai detaliem soarta nefericituluiLouis Aime Augustin Ie Prince, care, inca din 1890, a disparut lara urma, cu bagaj cu tot,din trenul Dijon-Paris, dupa ce brevetase "metoda ~iaparatul pentru producerea imaginiloranimate"). Inca din primele saptamani ale anului 1895, americanul John le Roy infiintasocietatea "Cinematograph", organizand proieqii experimentale, apoi Raoul Sanson con­struia un aparat de proieqie pentru filmele kinetoscop, Woodville Latham i~i verifica,in aprilie, la New York, panopticonul, englezul Birt Acress filma, cu kineoptikonul, valu­rile tnarii la Dover, Thomas Armat ~i Charles Francis Jenkins i~i puneau la punct fan­tascopul, italianul Filoteo Albertini breveta (in octombrie) cinetograful, in noiembrie fratiiMax ~iEmil Skladanowsky ineepeau la Berlin proieqii cu bioseopul, englezul WilliamPaul i~i construia un aparat de proieqie pentru filmele turnate cu camera sa. Dar ~ansaistorica a aparJ:inutfratilor Louis ~iAuguste Lumiere, care, nici ei, pe tot parcursul anului,n-au stat cu mainile in san: in februarie ~i-aubrevetat un aparat eare servea la "obtinerea~ivizionarea probelor chronofotografice", in martie au organizat prima proieqie experi­mentala a cinematografului lor - care inca nu se numea a~a -, cu le~irea lucratorilorde la Uzina Lumiere, dupa ee au rezolvat inregistrarea ~i proieqia imaginilor animatecu cadenta de 15 imagini pe secunda, iar in 6 mai ~i-audenumit aparatul cinematographe.Astfel, la 28 decembrie 1895, in Salonul Indian de la "Grand Cafe", pe Boulevard desCapueines la numarul14, avea loc primul spectacol cu public, pe baza de bilete, al cinema­tografului Lumiere: pretul unui bilet era de un franc, "reteta" primei zile a fost de 35 defranci, deci 35 de spectatori au avut privilegiul de a asista la proieqiile din prima zi acinematografului, zece "filme" de cate 16-17 metri fiecare,Ie~irea lucratorilor de la Uzina

Lumiere, Ceartacopiilor, Bazinul din Tuilleries, lntrarea trenului In gara La Ciotat, Regi­mentul, Fierar.ul, Partida de carti, lerburi rele, Zidul, Marea. Orice istorie i~i vrea unpunct de origine: istoria cinematografului a inceput atunci, in subsolul de la "Grand Cafe":./Este interesant desubliniat "amanuntul" ca, printre primii spectatori, a fost ~iun oarecareGeorges Melies, direetorul Teatrului "Robert Boudin" din apropiere, eel care avea sa de­vina "parintele artei filmului", asta in timp ce fratii Lumiere ... au absentat. Ei au fost pre­zentati de tatallor, Antoine, drept "inventatori ai aparatului" - in ordine alfabetica -.

13

dar nu s-a facut nici 0 men~iune ca Louis Lurniere este autorul peliculelor In cauza. Amarnintit toate filmuletele primei seri Lurniere, pentru ca respectivele titluri - alaturi dealtele, printre care "prima comedie" din istoria filmului, Stropitorul stropit - au rulat ~iIn primele spectacole cinematografice din Romania.

Cum spuneam, la cinci luni fara 0 zi dupa reprezenta~ia pariziana, In 27 mai 1896,In cladirea ziarului "L'Independance Roumaine" (care se afla pe Calea Victoriei, pestedrum de actualul Pa1at al Telefoanelor) avea loc prima reprezentatie high-life, cum 0numea presa, a cinematografului Lurniere In Romania. Datorita - In primul rand - fap­tului ca gazda primelor spectacole cinematografice bucure~tene era ziarul de limbafranceza "L'Independance Roumaine" (hotarat lucru: Romania, pe atunci, era In Europa!),de~inemdestul de multe informa~iiprivitoare la reprezentatiile respective. Una dintre ru­bricile citite ale ziarului era "Cametul high-life"-ului semnat de Claymoor. Rubrica aveaun caracter monden, I~i gaseau loculln ea recep~ii ~ibaluri, spectacolele de tumeu aleunor vedete europene, autorul punctand Indeosebi detalii de ambian~a,de atmosfera, pri­vind toaletele ~icoafurile participantelor la sindrofii. Celebrul cronicar monden (care era,In realitate, Mi~u Vacarescu, fiul poetului Iancu Vacarescu) a fost primul care a ~inutsasalute sosirea la Bucure~ti a "rninunii secolului". "Enfin il est arrive" - noteaza ellasmr~itullunii mai 1896: "In smr~it, a sosit. Aceasta trufanda, pe care Intreg Bucure~tiulse va grabi sa Incerce a 0 degusta, a debarcat ieri dirninea~a". 0 aWlnota a ziarului (din4 iunie) ofera informaJ:iisuplimentare: aflam ca "cinematograful, aceasta senza~iea zilei,a fost trirnis sa Incante Bucure~tiul" de catre un celebru impresar al vrernii, impresarulAdelinei Pati ~i al Eleonorei Duse, Schurmann. Amanata cateva zile din pricina unordefecJ:iunitehnice, reprezenta~iacinematografica de la ziarul "L'Independance Roumaine"i-a oferit prilejul comentatorului monden sa publice, alaturi de reclamele pentru moda"lurnii bune", primele "cronici" cinematografice. Filmul care a stfunit cea mai mare emoJ:iea fost lntrarea trenlilui In gara La Ciotat: publicul era prevenit ca "va vedea Inaintandun tren adevarat In marime naturala, cu locomotiva In cap, care fumega pe co~ ~i zvarlescantei de foc", ba mai mult, "e atat de reallncat ai senza~ia ca tu Insuti faci parte dinacest tablou". Claymoor vorbe~te despre ,,fotografie vie", spectacolulli pare un "fenomenlurninos",11considera 0 "experien~afeerica". Nu suntem departe de cronicile franceze apa­rute imediat dupa prima reprezentatie pariziana. "Este Insa~iviata, este rni~carea surprinsape viu" - se putea citi In "Le Poste" din 30 decembrie 1895. ~i mai departe: "Fotografiaa Incetat sa fixeze imobilitatea. Ea perpetueaza imaginea rni~carii. Frumusetea inventieiconsta In noutatea ~iingeniozitatea aparatului. Cand aceste aparate vor fi puse la dispozitiapublicului, dnd toti vor putea fotografia fiintele care le sunt dragi, nu numai sub formalor imobila, ci In rni~care, In actiune, cu gesturile lor obi~nuite, cu yorba prins a In varfulbuzelor, moartea va Inceta sa mai fie absoluta". "Miracolul iluziei" ~i0 alta iluzie, cea a"eternizarii vietii" sunt frecvent Intalnite In primele comentarii dedicate cinematografului.

Insemnarile lui Claymoor I~i schimba stilul, In pas cu atraqia tot mai larga pe careo exercita cinematograful. Initial, cronicarul nota, cu minutiozitate, seara de seara, ca laun bal, numele personalitatilor prezente In sala de cinema, culoarea rochiilor purtate dedoamnele "cele mai ~icdin Inalta societate". Cinematograful a atras, In saptamanile urma­toare, un public tot mai larg, dupa cum noteaza ~idoctorul Ion Cantacuzino In volumulsau "Momente din trecutul filmului romanesc": "Anuntat initial pentru 0 saptamana, ela fost prelungit de mai multe ori, «1acererea generala», cu preturi tot mai scazute: apoi

14

a trecut pentru scUTttimp in sala cea mare din cEldirea de pebulevard a «Eforiei Spitalelorcivile», apoi in sala «Hugues» - peste drum de vechiul Teatru National - iar dupa 0intrerupere, pe timpul verii, ~i-a reluat, in septembrie, 0 activitate regulata, revenind inlocalul ziarului «L'Independance Roumaine». In luna urmatoare 11vedem inscris in ziarela rubrica «Spectacole permanente» iar in noiembrie pretul biletelor ajunsese la 50 debani ... Atractia mondena se transformase repede intr-un spectacol popular." Claymoor- care, 0 vreme, a publicat relatari zilnice despre spectacolele cinematografice - a trecut,la randu-i, de la cronica mondena la notatii despre filmele prezentate, urmand exemplulconfratilor francezi, angrenati in "cronici cinematografice" inca din decembrie 1895. latacum comenteaza el 0 alta "vedere" din "pachetul" casei Lumiere, imaginile in mi~careale ie~irii credincio~ilor din Catedrala de la Nimes: "De sub portalul templului, coboaramultimea credincio~ilor. Recunoa~tem aici toate figurile: batrana devotata, cu carte a derugaciuni in mana, doamna eleganta, barbatul bigot, credinciosul fervent, tanarul curtezancare nu respecta nici macar sfintenia locului". Ceea ce ar mai fi de semnalat - intr-oordine auxiliara de idei - este faptul ca filmuletele programelor cinematografice de lasfar~itul veacului al XIX-lea erau, pentru Claymoor (~i, in general, pentru publicitateadin epoca), "anonime", comentatorul facea abstraqie de numele realizatorului, pentru elfilmuletele erau produsele ... aparatului, cum 0 ~i spune - nu 0 data - in relatarile saleprivitoare la "vederile" programului: "cea a sosirii trenului, care este clou-ul aparatului,a fost intrerupta de un accident alluminii electrice". Multa vreme, efectiv, marea senzatiea programelor a ramas Intrarea trenului In gara ... , cu care, zile la rand, se incheia repre­zentatia, vazuta de cronicarul din epoca, indeob~te, ca un tot unitar, cum ne-o demon­streaza la un moment dat: "Dupa 0 delicioasa plimbare cu barca pe lacul fermecat, nedescoperim dintr-o data pe peronul unei gari, exact in momentul sosirii trenului". Primeleprograme cuprindeau zece filmulete (ca la Paris). Afi~ul a inceput apoi sa se modifice,cu regularitate: in fiecare seara se introducea cate 0 banda inedita, 0 "surpriza", menitasa intretina viu interesul privitorilor. Cand se "permanentizeaza", reprezentatiile ajungsa cuprinda numai ~ase filme, dar numarul ,,~edintelor" zilnice se mare~te, iar intreg pro­gramul ajunge sa fie schimbat zilnic. "Minunea secolului" a intrat, repede, in rutina ...

Istoricul francez de film Jean Mitry, in a sa "Histoire du cinema", referindu-se ladiseminarea mondiala a cinematografului Lumiere, noteaza: "intre 7 februarie 1896, ziuapremierei de la Londra ~i luna octombrie, cinematograful tacuse turul tuturor capitalelor,de la Madrid la Tokio, de la Roma la Sankt Petersburg, de la Stockholm la Sidney." Me­moriile publicate de primii operatori Lumiere evidentiaza faptul ca, imediat dupa prezen­tarea senzationala a cinematografului la Paris, fratii Lumiere au angajat 0 serie de tineripe care i-au format ca operatori (atat pentru proieqii, cat ~i pentru "luarea de vederi"),~i i-au trimis in multe dintre tarile lumii, pentru raspandirea ~i exploatarea inventiei lor.Unul dintre cei dintai a fost Promio (probabil Albert, de~i alte surse 11numesc Georgessau Eugene), ale carui memorii au fost publicate de G.M. Coissac intr-o "Istorie a cinema­tografului" din 1925. Promio pleaca in lume, la inceputul anului 1896, se duce intai inSpania, filmeaza apoi la Venetia, Panorama Marelui Canal (Iuata de pe un vapora~) ~iPiata San Marco - "benzile" cu numarul 295 ~i 296 din "Catalogul Lumiere", considerate"primele doua traveling-uri panoramice" din istoria cinematografului -, "prinde" laLondra funeraliile reginei Victoria, ajunge in Belgia, in Suedia, apoi in Turcia, la Constan­tinopol ~i·Smima. "Sa fi venit oare ~i la Bucure~ti?" - se intreaba Ion 1. Cantacuzino,

15

dar 1a aceasrn fntrebare nu s-a raspuns fnca. Promio este considerat ~i un precursor al"filmu1ui de arta": este citat, fn acest sens, filmuletul Nero, fncerdind otravuri pe sclavi(1897). Un alt operator din epoca este Felix Mesguich, care ~i-a strans memoriile fnvolumul "Tours de manivelle" (Paris, 1933): el a fost "elev" allui Promio - printre alte"misiuni", Promio a avut-o ~i pe aceea de a forma noi operatori pentru dispandirea inlume a cinematografului Lumiere -, Louis Lumiere I-a primit in ianuarie 1896 in labora­toare1esale din Lyon-Montplaisir, i-a imparta~it proiecte1e; Mesguich a acceptat - dupaun stagiu de proiectionist - sa pIece, la randu-i, in lume: in iunie 1896 era la New York,In 1897 ajungea In Rusia; printre luarile sale de vederi, unele devenite celebre, se numarafilmarea tarului, primele jocuri olimpice din Atena (1896), fuga in Himalaia a luiDalai-Lama, oazele din Maghreb ... Acesta era, ill mare, contextul mondial in care apareaula Bucure~ti prime1e "vederi rof.fiane~ti"...

PAUL MENU SI PRIMELE "VEDERI ROMANESTI"

Din notitele aparute in ziarul de limba franceza "L'Independance Roumaine" se poatereconstitui, cu 0 marja de eroare minima, istoricul primelor "vederi romane~ti". Trecuseun an ~iaproape 0 luna de la prima reprezentatie cinematografica din Romania, gazduitade redaqia respectivului ziar, in salita amenajata ad-hoc la etajul I din cladirea - disparutafntre timp - de pe Calea Victoriei (langa pasajul "Victoria"), cand "L'IndependanceRoumaine" anunta, in programul zilei de luni 25 iunie 1897, primele "vederi romane~ti",completate cu trei scene straine din stocul mai vechi. Data aceasta consemneaza un alt"act de na~tere": al primelor "actualitati cinematografice" romane~ti. Ce putem afla, incontinuare, din notitele ziarului? In programe1e urmatoare, in timp ce "scenele straine"se schimba zilnic, "scenele romane~ti" continua sa tina afi~ul. In ziarul din 4 iulie - lamai putin de doua saptamani, adica, de la proieqia primelor vederi romane~ti - este inse­rata,cu litere apasate, ~tirea ca au sosit pentru cinematograf ~ase noi vederi romane~ti:doua vederi de la Targul Mo~ilor, una de la terasa cafenelei Cap~a ~i trei de la ~oseauaKiseleff. Informatia este completata cu vestea ca, pe viitor , "programul va fi compusaproape exclusiv din vederi romanqti". Tot din paginile ziarului "tutelar" aflam ca opera­torul Menu a plecat la Galati sa filmeze inundatiile din vara anului 1897 ~ivapoarele flo­ti1eiromane de pe Dunare. Intre timp s-au filmat ~icateva secvente la hipodromul Baneasa.In scurta vreme s-au strans vreo douazeci de vederi autohtone. Astfel se face ca programulcinematografic din 28 iulie ajunge sa fie compus exclusiv din vederi romane~ti, fapt pecare ziarul 11anuntii ca pe un fapt de mare atraqie. Pe ecranul "cinematografului" ocazio­nal de pe Calea Victoriei, in cladirea a carei fatada era fmpodobita cu un dorobant debronz - 0 personificare a ziarului -, atractia mondena a cinematografului se transforma,pe zi ce trece, fn spectacol popular, iar vederile romane~ti ocupau un loc tot mai importantfn proieqiile zilnice.

Cine era autorul primelor vederi romane~ti? Textul din diqionarul ,,1234 cinea~tiromani", fnsotit de fotografia cu mustacioara a lui Paul Menu, spune urmatoarele: "Opera­tor film documentar (Paris, 20 mai 1876 - Paris, 27 iulie 1973). Fotograf bucure~tean,

16

realizatorul primelor filmari din Romania; 17 actualitati turnate in intervalul 10 mai ­20 iunie 1897, developate la firma Lumiere din Lyon ~iprezentate in acela~i an la Bucu­rqti: Defilare de 10 mai; Targul Mo~'ilor; Hipodromul c~icursele de la Baneasa; Terasacafenelei Cap!$a; lnundatiile de la Galati etc," Ce ~tim in plus despre acest "fotografbucure~tean", nascut la Paris ~imort la Paris dupa peste 97 de ani de viata? 0 seama delucruri aflam dintr-o ancheta realizata de Ion Cantacuzino ~iLucian ~tefanescu, "Martu­riile lui Paul Menu", publicata in "Romania literara" (nr. 42/16 octombrie 1969), dinstudiul "Les premiers pas du cinema en Roumanie" de B.T. Ripeanu ("Revue roumained'histoire de l'art. Serie theatre, musique, cinema", Editura Academiei, Bucurqti, tomIX, nr. 2/l972) cat ~idin interviurile acordate de longevivul precursor. Fara a face partedin elita operatorilor Lumiere care au impanzit lumea pentru a duce cinematografulincele mai indepartate colturi ale lumii, se presupune ca Paul Menu a fost angajat de fratiiLumiere pentru a populariza inventia lor in Romania, fiind "unul din cei 0 suta" care aupornit spre cele patru zari cu misiuni similare. Paul Menu era - dupa cum singur a spus-o- fotograf de meserie, deci tangentele cu cinematograful erau indubitabile. Interesantde remarcat este faptul ca Paul Menu - cuprins de 0 adevarata "furie" cinematografica- n-a fost "cineast", "operator", "realizator de actualitari cinematografice (in speta devederi romanqti)" decat. .. patruzeci de zile din lunga sa viata, de aproape 0 suta de ani.Ba mai mult, contributia sa cinematografica s-a perimetrat in veacul al XIX-lea, intr-oluna ~i zece zile din anul 1897, nici macar n-a trecut pragul secolului XX! Dupa cumsingur 0 spune in sursele amintite, s-a "apropiat de cinema" pe cand era foarte tanar, abiaimplinise 20 de ani, ~i I-a abandonat foarte repede, "deoarece, dupa 1897, ma interesaaltceva". Aflam, din interviurile sale, ~i cateva date biografice: era fiul unui opticianfrancez naturalizat in Romania, ulterior intors in tara de origine. In Bucurqti - care adevenit al doilea ora~ al sau - a locuit ani la rand pe Calea Mo~ilor. La vremea senectutii,"cineastul" de odinioara ~i-a amintit ~ifilmarile din tinerete, evocandu-Ie cu un zambetironic. La Arhiva Nalionala de Filme, insa, pana intr-un trecut foarte apropiat, nu se pastradecat 0 "mostra" din filmarile sale de altadata, cadrul de 15 metri de pelicula (un minutde proieqie) pastrat, peste secole, cu titlul "de lucru" M.S. Regina fn trasura!$i M.S. Regelecalare revenind la palat, escortati de StatuI Major Regal !$ide ata!$atii militari straini.

Iniliativa realizarii acestor filmari aparllnuse, de fapt, ziarului "L'Independance Roumaine":tanarului fotograf i s-a cerut sa foloseasca pentru fnregistrare aparatul bivalent (deproieqie ~iinregistrare) existent in redaqie, care nu fusese niciodata utilizat in acest scop,iar momentul ales a fost parada de la 10 mai 1897. Devenit peste noapte operator, PaulMenu a realizat, atunci, trei "vederi" (doua dintre ele pierdute) ~i - ulterior- in cele­lalte 39 de zile ale activitalii sale cinematografice a filmat, cum am vazut, frenetic, subiectedintre cele mai diverse, in Bucure~ti (pe ~oseaua Kiseleff, in Obor, la Baneasa, pe CaleaVictoriei, la Cap~a) ~i in Galati (unde, in vara anului 1897, s-au produs ni~te inundatiicatastrofale). Atestate documentar, toate aceste filmulete, de cate un minut fiecare, erauconsiderate pierdute. Din programul "de gala" al serii de 28 iulie 1897, aldituit numaidin vederi romane~ti (Targul de la MO!$i,lnundatiile de la Galati, Vase Ie flotilei de peDunare, Exercitiile marinei terestre, Terasa cafenelei CaNa, Defilarea militara), nu se

mai pastra nici 0 secunda.Descoperirea foarte recenta a unora dintre "vederile" considerate pierdute consti­

tuie un eveniment major pentru istoria filmului romanesc. Meritulii revine directorului

17

Arhivei Nationale de Filme, istoricul Bujor T. Ripeanu, care, vizitand Cinemateca Fran­ceza cu prilejul centenarului cinematografului, a dat de urma unor pelicule consideratepierdute: Cursele de la Baneasa, La ~osea (I ~iII), Tfirgul Mo~ilor, Inundatiile de la Galati(unul dintre cele patru consemnate filmografic). Surpriza este cu atat mai placuta, cu catcalitatea copiilor descoperite este irepro~abila. Noile "mostre" sunt menite sa modifice"perspectiva" asupra autorului lor: fotograful Paul Menu i~i afirma ~ivocatia de operatorcinematografic, indeosebi secventa Tfirgului Mo~ilor - prin tipurile surprinse, prin dina­mismul mi~carii in cadru, prin calitatile de atmosfera - constituind un document pretiosprivind inceputurile filmului romanesc.

Comentariile din "L'Independance Roumaine" - semnate de acela~i Claymoor ­~i-au pastrat caracterul informativ, publici tar. Au existat, in epoca, ~i altfel de luari depozitie: "Lumea noua", de pilda (organ social democratic condus de Iosif Nadejde) i~imanifestase entuziasmul fata de cinematograf pe un ton mai rational, analitic, presim­tind in aceasta revolutie tehnica un fenomen cu caracter de masa. Din paca.te, in acei ani,cinematograful n-a atras aten!ia nici unei mari personalitati a timpului (unui ... "Caragiale,bunaoara" - noteaza Grid Modorcea in "Istoria gandirii estetice romane~ti de film"),a~acum intamplarea a facut ca Maxim Gorki sa vada un spectacol cinematografic la NijniNovgorod, opiniile sale despre primele filme Lumiere fiind de-a dreptul fascinante. Catdespre curiozitatea publica, ea s-a stins foarte repede (nu atat de repede ca viata de operatora lui Paul Menu): "minunea secolului" a intrat in anonimat dupa nici doi ani de proiectiicinematografice, dupa ce spectatorii fusesera pastrati 0 vreme cu un pret derizoriu albiletului de intrare (50 de bani). La 16 martie 1898, "L'Independance Roumaine" dadeaurmatorul anunt: "De vanzare un cinematograf Lumiere cu 12 vederi, dintre care 6 dintara ~i6 din strainatate, echipat pentru a lua vederi noi." Era - cum scrie Ion Cantacuzino- "epitaful primei manifestari a cinematografului in tara noastra" . Pilmul va dispareadin viata publica bucure~teana ani de zile. Cand va reaparea, ratiunile prei!bminante vorfi comerciale, publicitare, dupa cum 0 spun ~ireclamele timpului: "Parcul Basilescu, stradaDoamnei 10, ziua, seara ~i chiar in timpul reprezentatiilor, pret unic 30 bani halba, 20bani tapul. Joi 5 iunie deschiderea stagiunii teatrale. Comedii ~i~ansonete. Cinematograf.Mancaruri calde ~ireci. Patricieni ~imititei. Intrarea libera". Acolo, pe strada Doamnei,o data cu intoarcerea cinematografului in Romania, se va construi prima sala propriu-zisade cinema. Dar pana atunci, aparatul Lumiere (cel "echipat pentru a lua vederi noi"), vatrece de la Paul Menu la... doctorul Gheorghe Marinescu. Precursorii i~i vedeau, in conti­nuare, de treaba ...

EXPERIMENTELEDOCTORULUI GHEORGHE MARINESCU

Pe buna dreptate, neurologul Gheorghe Marinescu (1863-1938) este considerat unuldintre principalii precursori, un pionier al filmului ~tiintificmondial. In vara anului 1898,profesorul Gheorghe Marinescu incepea sa studieze, cu ajutorul cinematografului, maladiiale sistemului nervos. Intre anii 1898 ~i1901, impreuna cu asistentul sau, medic ~ioperator

18

de luat vederi, Constantin Popescu, a realizat peste 30 de "filmulete medicale", imaginileinregistrate la Spitalul Pantelimon fiind fie scene de grup, fie suite de cadre inregistratedin unghiuri diverse, fie secvente reprezentand 0 aceea~i persoana in diferite stadii aletratamentului. Din capullocului - fiind in discufie prioritatile mondiale ale filmului ~tiin­tific -, sa mentionam ~ifaptul ca, in vara anului 1898, chirurgul francez Eugene Doyendedica primele sale cercetari cinematografice unor tehnici operatorii, cum ar fi, de pilda,"craniectorria ~ihysterectomia totala". Aceasta ar fi distinctia necesara (ideea primatuluifiind, cred, mai putin relevanta): in timp ce doctorul Gheorghe Marinescu i~i propuneaexperimente cinematografice in scopul cercetarii s.tiintifice, medicale, savantul francezfilma diferite operatii, cu scopul unor proieqii publice. Altfel spus, pe Doyen il interesa,in primul rand,filmul, pe cand doctorul Marinescu folosea filmul pentru ca il interesa boala.

Ca precursor, doctorul Gheorghe Marinescu are "vechime". In Corespondenta savan­tului, stransa in volum la trei decenii dupa disparitia sa (Editura ~tiintifica, 1968), citimurmatoarele, intr-o scrisoare adresata, la 9 ianuarie 1893 (!), profesorului sau, Constantin1. Istrati: "In timpul ~ederii mele la Gand, am facut 0 coleqie magnifica de microfoto­grafii de sistem nervos, pe care, daca mijloacele-mi vor permite, Ie voi expune la Con­gresul International de la Roma, unde fiti sigur ca nici meritullor, nici activitatea meanu vor fi contestate". Referindu-se tot la microfotografii, ii scria, aceluia~i Constantin1.Istrati, de la Paris, in 20 iunie 1893: "cea mai mare parte din profesorii pe care-i cunoscaici cred ca sunt cele mai bune din cate s-au facut vreodata". Iar in 22 septembrie 1894ii comunica, intr-o scrisoare, lui Victor Babe~: "Tocmai am sosit de la Berlin, cu intentiade a tipari fotografiile. Am 80. Majoritatea sunt admirabile (... ). Conditiile succesuluinostru depind de tipar (... ). Trebuie inceputa tiparirea ... ". In anii urmatori, cucerit deinventia fratilor Lumiere, Gheorghe Marinescu va trece de la fotografie la film. Inca din1899, medicul bucure~tean i~i facea publica, la Paris, in revista "La Semaine medicale"(5 iulie), comunicarea "Sur les troubles de la marche dans l'hemiplegie organique etudiesa I' aide du cinematographe". Filmele profesorului Gheorghe Marinescu erau -,- cum amvazut - filme de cercetare ~tiinfificain eel mai strict inteles al cuvantului, luarile de vederierau "documente brute" privind unele aspecte patologice supuse interpretarii omului de~tiinta, pentru a-i permite acestuia sa descopere adevaruri noi, pe care n-ar fi putut sa Ieafle fara ajutorul cinematografului. Principalele concluzii teoretice ale studierii unormaladii psihice cu ajutorul cinematografului erau cuprinse in lucrarea "Les applicationsgenerales du cinematographe aux sciences biologiques et aI' art" , aparuta la Paris in 1900.

Imprejurarile in care au fost gasite filmele doctorului Gheorghe Marinescu (in anul1973, deci dupa trei sferturi de veac de la realizarea lor) sunt demne de un palpitant filmpolitist, ~i, cu ingaduinta cititorilor, Ie voi evoca in consecinta. Totul a pornit de la unfilm ~tiintific, din primii ani ai deceniului 7, Doctorul Gheorghe Marinescu (un filmomagial - in februarie 1963 se implineau 0 suta de ani de la na~terea savantului ­semnat de documentaristul Zoltan Temer). Printre ustensilele d(mase de la stralucitul omde ~tiintilroman - ~ifilmate in documentarul omagial - se afla ~iun obiect curios, caruianimeni nu i-a acordat 0 atentie speciala, un aparat de filmat de la sfar~itul secolului trecut.De aici i-a venit regizorului Ion Bostan ideea sa pomeasca "pe urmele unui film disparut".Doua scrisori - din amintita culegere cuprinzand corespondenta marelui neurolog, alca­tuita, in 1968, de fiica savantului, Marioara G. Marinescu - i-au consolidat demersul.Una era expediata din Paris, la 28 decembrie 1898, de catre doctorul Nicolae Vaschide.

19

In ea se putea citi: "Matuszewski, un cinematografist de seama, lipse~te din Paris; la timpvoi recurge din nou ~i cred cu mai mult succes la pretioasele sale sfaturi. Instalatia dv.merge bine? Incercati a lua dv. scene ~i mai ales mi~cari?" "Instalatia" de luat scene ~imi~cari nu era altceva dedit aparatul de filmat de tip Lumiere - utilizat ~ide Paul Menu- pe care doctorul Gheorghe Marinescu 11folosise la Spitalul Pantelimon. A doua scri­soare, peste ani, ii era adresata doctorului Gheorghe Marinescu de catre Auguste Lumiere,fratele lui Louis Lumiere: "Comunicarile dv. asupra folosirii cinematografului in studiulmaladiilor nervoase mi-au cazut sub ochi pe vremea cand primeam revista «La SemaineM6dicale» ... Din pacate, putini savanti au urmat calea trasata de dv." Pornit in cautareafilmelor disparute, regizorul Ion Bostan a adunat tot felul de informatii: a gasit interesanteopinii despre cinematograf ale savantului (printre altele, in "La Semaine M6dicale" din1899, urmatoarea consideratie: "Cinematograful ne permite nu numai sa surprindem feno­menele care ar fi scapat pentru totdeauna ochiului nostru, dar sa Ie ~ievocam, la dorintanoastra, cu mare u~urintil"); a aflat interesante date tehnice privitoare la filmele realizateintre anii 1898-1901: in corespondenta citata cu doctorul Nicolae Vaschide, profesorulMarinescu cerea "detalii cat mai precise pentru fonograf ~ipeliculele cinematografice",i se raspundea ca un fonograf costa 1100 de franci, iar un "model de pelicula" - 20 defranci ~i i se mai spunea: "cum cred ca d-ta ai de gand a folosi fonografulla cercetari~tiintifice, garantia ~i valoarea unui aparat e prima conditie implicata oricarei tehniciexperimentale"; regizorul Ion Bostan a gasit, totodata, multe documente despre filmelerespective - desene, fotografii, ilustratii din publicatiile timpului etc. -, cu ajutorul ca­rora a reu~it 0 performanta iqita din comun.In filmul sau din 1968, Pe urmele unuifilmdisparut, documentele de ieri- reproduse pe foi de celuloid, filmate faza cu faza etc.- au prins "viata": bolnavii de la Pantelimon ... se mi~cau din nou, sprijinindu-se in bas­toane, tragandu-~i picioarele paralizate. Dar filmele - pe urma carora regizorul de azipornise - nu fusesera gasite. Peste patm ani, regizorul Ion Bostan relua tema, intr-unalt film, Si medicii au fnceput safilmeze, pornind de la 0 aha descoperire (facuta in biblio­teca de istorie a medicinii din Bucure~ti): era yorba despre 0 teza de doctorat, sustinutala 25 octombrie 1899 de Alexandru Bolintineanu, 0 lucrare despre coxotuberculoza, acarei demonstratie ~tiintifica se baza pe studiul cinematografic al mersului bolnavilor,autorul marturisind ca a ajuns la aceasta practicil datorita "mai ales domnului profesorMarinescu, precum ~idomnului Neylies, care a avut bunavoinp de a-mi face desemnurilecinematografice". Calatoria in trecut a regizorului Ion Bostan se oprea, insa, inaintea gasiriifilmului disparut. La scurta vreme dupa aceea, un reporter de televiziune (Corneliu Rusu) ,sosit la Spitalul. .. Colentina, sectia de neurologie, pentru un subiect omagial despre acela~idoctor Gheorghe Marinescu - se implineau 110 ani de la na~tere -, a dat de 0 fostacolaboratoare a savantului, Maria Stoica, 0 laboranta pensionara, care i-a spus, printrealtele, ca "profesorul se ocupa ~icu cinematografierea" ~ile-a aratat cinea~tilor... 13 cutiicu pelicula-negativ, frumos ordonate intr-un dulap la vedere, nederanjate vreme de ~aptedecenii. Pe setul de cutii metalice se afla inscrippa "Cin6matographe Auguste et LouisLumiere" ~i inscrisul olograf "Marinesco". Ca sa terminam ... filmul politist, in aqiunea intrat atunci regizorul-inginer Alexandru Ga~par care a creat un dispozitiv special pentrutranspunerea peliculei Lumiere pe un nou suport, astfel cil imaginile originare, realizatede doctorul Gheorghe Marinescu ~i colaboratorii sai in 1898, au putut fi proiectate caatare pe ecran (intr-o versiune scrisa -in colaborare cu Corneliu Rusu -, filmata -

20

fmpreuna cu Constantin Dembinski - ~iregizata de Alexandru Ga~par, Premiera dupa75 de ani). Filmul pierdut fusese regasit. Cercetarile de acum un veac ale doctoruluiGheorghe Marinescu au fost puse la dispozitia spectatorului contemporan, validandu-~ifnca 0 data valoarea medicala ~i cinematografica.

Nu mi se pare tocmai fntamplatoare "omisiunea" efectuata de cei doi semnatari aivolumului din 1915 "Chiemarea cinematografului", G. Olara~u ~ic. Raulet, autorii uneiadintre cele mai valoroase carti de pionierat fn domeniul studierii fenomenului cinema­tografic romanesc. Ei considera ca "pentru prima oad cinematograful a fost adus fn Bucu­re~ti de savantul nostru G. Marinescu care se servea de el pentru studiul diferitelor boli".Nu atat "uitarea" celui care filma primele "vederi romane~ti", Paul Menu, mi se pare sem­nificativa, cat atribuirea acestui primat doctorului Gheorghe Marinescu. Este, nefndoios,recunoa~terea unor merite importante ale savantului de odinioara, care, pornind studiereaunor boli nervoase cu procedee pre-cinematografice - aidoma unui Etienne Jules Marey,sa zicem, medic francez ~iprecursor al cinematografului (cu care, de altfel, doctorul Mari­nescu a ~icorespondat) -, a descoperit la randu-i cinematograful, multiplele sqle disponi­bilitati, ~i s-a servit de pelicuHicu rigoare ~tiintifica,cu inventivitate, cu pasiune ~idaruire.o singura fraza a~mai risca, fn fncheierea acestui capitol "pre-istoric": nu este oare, para­doxal - sau, hai sa zicem ... aberant - ca un gen cinematografic cu traditie centenara,cu reu~ite intemationale prestigioase (de care yom arninti la locul cuvenit), cum este filmul~tiintific romanesc, sa dispara, literalmente, fn pragul mileniului trei, fn plina ofensivaa ~tiintelor moderne?

INTOARCEREA CINEMATOGRAFULUI

Aveau sa treaca ani buni pana la "intoarcerea cinematografului" fn Romania. Primuldeceniu al veacului XX aproape ca poate fi scos din calendarul celei de a ,,~aptea arte"(numita astfel de catre primul ei teoretician important, Riciotto Canudo, la fnceputul de­ceniului al doilea, fn "manifestul" din 1911). Precursorii intrasera, e drept, fn istorie ­Paul Menu ~idoctorul Gheorghe Marinescu, ca "deschizatori de drum" -, dar experientalor era 0 amintire tot mai indepartata, se indrepta spre uitare. Doua au fost elementelede baza ale repunerii fn drepturi a cinematografului: avantul pe care I-a luat, ca la un semn,spectacolul cinematografic ~i ofensiva operatorilor. In "Rampa" (din 8 martie 1913) seputea citi: "Intr-un timp foarte scurt, cinematograful a luat la noi un mare avant. In maiputin de trei ani, s-au c1aditfn Bucure~ti peste 30 de cinematografe, pe cand acum cativaani dad erau 2-3 ... " Vom reveni asupra acestui aspect, incercand sa evocam "peisajulcinematografic" al Capitalei ~ial tarii in ajunul primului razboi mondial. Pentru moment,a~ramane la al doilea argument al re-na~terii: ofensiva operatorilor. Rolul operatorilorin lansarea ~i impunerea filmului romanesc (ca, de altfel, peste tot fn lume) a fost pri­mordial. Tntr-un studiu din 1971 ("Marginalii la 0 istorie a juma1ului romanesc de actua­litati"), Dan Mateescu facea cateva consideratii teoretice: "Operatorul a fost in anii dela sfar~itul secolului XIX adevaratul autor al operei cinematografice, de indemanarea ~iviziunea sa depinzand totul. Odata cu dezvoltarea celei de a ~aptea arte s-a conturat din

21

ce In ce mai clar 0 diferentiere In interiorul acestei profesiuni, Intre operatorii de actualitati~i operatorii de filme cu actori (Spielfilmen). Primii l~i pastreaza pana In zilele noastrecaracterul de autori ai operei imprimate pe film, ceilalti, operatorii filmului cu actori, ~i-auImpartit terenul de aqiune - prin specializare ~idiviziune a muncii -, cameramanul,maestrul de iluminare ~idirectorul de fotografie contribuind In propoqii diverse la calitatilepeliculei finite".

Primii ani ai secolului XX - dupa "reculul" Inregistrat de multe cinematografii alelumii (mai ales de acelea care ... nu au avut un Georges M6lies "complementar" lui LouisLumiere) - impun din nou, In prim-planul atentiei, operatorii. Cum spuneam, a fost 0perioada destul de lunga In care cinematograful n-a Inregistrat "subiecte romanqti". Unprim operator citat nominal este cavalerul Hugues d'Eywo, despre care se ~tieca a realizat"actualitati" pentru Casa "Pathe" Intre anii 1907-1910. Una dintre aceste noi "vederi ro­manqti", Bleriot zburand la Bucurqti - filmata la 19 octombrie 1909 - se pastreazaIntr-un film de montaj realizat In anii '30. Pelicula contine imagini de la ... hipodromulunde au avut loc cele trei zboruri ale aviatorului francez, printre personalitatile epocii- alaturi de Louis Bl6riot ~i sotia sa - figurand regina Elisabeta, Valentin Bibescu cusotia, adjutantul regal col. Gracoski, ministrul AI. Djuvara; alte imagini (filmate IndeosebiIn "planuri medii") reprezinta avionulln zbor, garda regala, bucure~teni pe scarile hipo­dromului. Din aceea~i perioada dateaza ~i cateva pelicule nesemnate, dar este limpedeca "actualitatile" epocii erau rare, Intamplatoare ~i- In marea lor parte - datorate unoroperatori straini. Abia de prin anul 1910, doua nume romane~ti intra In aqiune: CTh.Theodorescu ~iGheorghe Ionescu (Cioc). Dupa cum spune In cartea lui "Filmul romanescde altildata", regizorul Jean Mihail aprecia ca "primii documentari~ti" ai no~tri (aici seva lovi de criticii care refuza "confuzia" Intre filmul de actualitati ~ifilmul documentar)vor fi - "cred ca au fost", spune - C. Theodorescu ~iGh. Ionescu. C.Th. Theodorescul~i crease 0 societate de productie "Romania-Film", prin 1911, Inaintea societatii "Filmulde arta" a lui Leon Popescu, ~i a realizat primul sau "documentar" - ca regizor ~i caoperator totodata - pe la Inceputul anului 1912. Inginer de felul lui, Constantin Th. Theo­dorescu (foarte tanar la data incursiunii noastre: era nascut In 1888), semnase un filmintitulat 0 excursie la manastirea Arge~, apoi Agricultura In Romania ~i Cultura inuluiIn Romania (turnate In vara lui 1911 ~iprezentate In 1912!). In 1913, Grigore Brezeanu,se pare, realizeaza ~iel un documentar, Valea Oltului la Calimane~ti, un film care urmasa deschida 0 serie, "Romania pitoreasca", pe care n-a mai continuat-o. Cat despre Gheor­ghe Ionescu, el l~i lucreaza filmele 111laboratorul"Carmen Sylva", pe strada Modei (nu­mita ulterior Pictor Grigorescu), Intre Calea Victoriei ~i Strada Luterana. Mai tarziu afost ~efullaboratorului lui Leon Popescu. Lui Gheorghe Ionescu i se datoreaza "documen­tarul" Calatoria familiei regale pe Dunare (din care mai exista, la Arhivele Nationale,aproape 600 de metri!). Chimist de formatie, el a Inceput prin a lucra Impreuna cu CTh.Theodorescu (subiectele lor de jurnal, pierdute prin timp, au, In majoritatea lor, subiectesportive), pentru ca, relativ repede, drumurile lor de creatie sa se desparta, cei doi valorifi­candu-~i In mod distinct Insu~irile ~ivocatia. Inca din perioada "tandemului", artistul eraC.Th. Theodorescu, In timp ce Gheorghe Ionescu - cu competente de laborant - aveasa-~i manifeste preocuparea pentru inovatii de tehnica cinematografica. Dupa cum reiesedin "Filmografia adnotata" a produqiei cinematografice din Romania (alcatuita de IonCantacuzino ~iB T. Rlpeanu In 1970), C Th. Theodorescu I-a filmat cu diferite prilejuri

22

pe aviatorul pionier Aurel Vlaicu, pe Campul Cotrocenilor, dar ~i la Blaj (poate ~i laViena); in 4 septembrie 1913 au fost inregistrate pe pelicuHi ~i Funeraliile lui Vlaicu,ultima productie citata ill filmografie fiind Zborullui Pigaud la Baneasa (16 noiembrie1913). Societatea "Romania-Film" va disparea subit - cel putin din "documente" - lasfar~itulanului 1913, dupa ce-~iva fi onorat numele ~iprin cateva incursiuni "peste munti"(Serbarea junilor romani de la Bra!jov). Laboratorul "Carmen Sylva" va fi cedat deGheorghe Ionescu, se pare, operatorului Nicolae Barbelian. Pe Gheorghe Ionescu 11vomintalni, in continuare, ca laborant, el va fi asistent-operator sau operator la cateva dintreprimele filme cu actori, apoi se va intoarce la "actualitati" ~idocumentare, iar dupa primulrazboi mondial va putea fi intalnit in rubricile de critidi ~i tehnica cinematografica aleunor publicatii. Intre timp, C.Th. Teodorescu i~i publicase un volum-crez (probabilin1913), un fel de "manifest" - combinat cu "adaptarea pentru cinematograf' a unei prozede Balzac, "potrivit regulilor speciale ale cinematografului" -, volumul "Arta ~icinemato­graful", in care putem citi: "Cinematograful, acest teatru cu expresia sa imediata, ignoreazagranitele ~i dificultatile limbilor, reprezinta mijlocul ideal de comunicatie intre diferitepopoare, constituind un factor de educatiune morala ~i estetica". In pledoaria pentrucinematograf, accentul se pune pe funqia sa educativa: era, de fapt, un gest "polemic"in epoca, pentru ca - oricat ar parea de ciudat -cinematografulincepuse de pe atuncisa fie atacat in presa ca un "pericolsocial", de catre cei care atribuiau filmului ~iefectuluisau psihologic consecinte negative cu totul disproportionate. In acest sens "comb ate" ~iuna dintre primele carti de cinema aparute la noi ("Cinematograful ~i educatia" de C.Iordachescu, Boto~ani, 1912), unde se spune: "Marele rol al cinematografului e de a educa,de a ~lefui sufletul omenesc, de a-linduio~a, de a dezvolta sentimentele frumoase ~i dea introduce in multime simtul gesturilor nobile".

"Actualitatile" au ramas, practic, preocuparea de capatfu a celor doi operatori ~ireali­zatori. C.Th. Theodorescu, proprietar al firmei "Romania-Film", producea, in anul1912,"vederi" pentru cinematograful sau "National", in timp ce Gheorghe Ionescu filma, cumam vazut, actualitati pentrujurnalul "Venus". Concomitent au activat, un timp, ~ioperatorifrancezi angajati de Leon Popescu - Franck Daniau ~i Alphonse Chagny -, in timpce, pentru casa "PatM", au lucrat alti operatori straini, printre care V. de Bont, Swoboda,S. Fuchs, D. Sillo. Alaturi de Gheorghe Ionescu - implicat, la randu-i, in actualitatileCasei "PatM" - s-au afirmat ~icativa operatori romani - printre care Nicolae Barbelian~iTudor Posmantir -, largind "frontul creator" al operatorilor care au activat intre anii1910-1916. Parcurgand "Filmografia adnotata" putem trage 0 concluzie: treptat, numarulprofesioni~tilor romani se iDmultqte, ei incep sa-i inlocuiasca pe cei straini. "Intoarcereacinematografului" este direct influentata de "ofensiva operatorilor".

Revenind la proliferarea salilor de cinema catre sffu~itulprimului deceniu din veaculXX ~i la inceputul deceniului al doilea, ar fi de subliniat, inca 0 data, faptul ca, ani larand, dupa "epitaful" cinematografului Lumiere, Capital a n-a mai cunoscut spectacolecinematografice. Acestea VOl' reaparea abia prin 1905, prezentate - dupa cum reiese dindocumentele vremii - mai intai de un domn Os~r, apoi de "demonstratorul" Kuperman,de "distinsul electrician A.C. Bottez", de altii, rama~i anonimi. Spectacole aveau loc insala "Edison", in sala "Eforiei" (pe viitorul "bulevard al cinematografelor"), in sala Tea­trului "Liric" (aflat langa Ci~migiu), la Circul "Sidoli", pe cheiul Dfunbovitei, unde filmulse intercala intre un numar de "lupte greco-romane" ~iunul decai dresati. Prima sala con-

23 !I!!,

struita anume pentru cinematograf apare in mai 1909, cinematograful "Volta" de pe stradaDoamnei, urmat - in ianuarie 1910 - de cinematograful "B16riot"de pe strada Sarindar~i,pe rand, de "Bristol", "Apollo", "Venus", 0.1impulfiind, dupa cum se vede, "la moda".Eflorescenta aparitiei de sali a culminat cu deschiderea festiva, in iunie 1912, a cinemato­grafului "Clasic" de pe Bulevard (sala "Capitol" de mai tarziu), al carui director a fostactorul Nae Grigorescu, zis Tuciuriul - cel care avea sa creeze rolul Vrajitoarei in !n~ir-te

margarite; la inaugurare au participat intelectuali de vaza iar poetul Victor Eftimiu a scrisun "prolog", intitulat "Cinematograful", cu versuri devenite, la randullor, "clasice": "Pepanza ta a~vrea sa vild Trecutul/ Cu voevozii toti venind in ~ir:1Pe Nottara jucand Apusde soarel Fantana Blanduziei ~ipe Lear'!l A~vrea sa vildpe toli actorii no~trilInve~mantatiin haine stramo~e~tilJucand povestea lunga, zbuciumatal A plaiurilor noastre romane~ti.!1A~ vrea sa-i vad pe toti trecand hotarull Macar a~a, pe-un film dHacitor, - ICaci dacanu ni se cunoa~te limbal Macar prin joc sa fim ai tuturor". Pe langa aceste versuri intratein legenda, prologul respectiv conlinea multe alte sperante la care merita sa meditam ~iastazi: "Eu ~tiu c-ai sa-ngrije~ti de repertoriul Ca n-o sa te gande~ti numai labani .. .1Sanu ne dai Mireasa otravital Sau Printul ratacit printre tigani .. .l1 Trimite-operatorullaSinaial Sa fure chipul muntilor, apoil Trimite-lla Constanta - unde mareal Love~tevechiul tilrm eu valuri noi .. .l1 Trimite-l pretutindeni, pretutindeni! ~i ochii omenirei, fer­mecali! Vor pretui atuncea frumuseteal Ce doarme-n umbra mandrilor Carpati! .. .l1Avem~inoi priveli~ti minunatel Ce-au dainuit prin anii viforo~i/ Biseriei vechi, palate ~iruine!Avem ~i noi pove~ti cu Feti Frumo~i)... " Sa lasam, deocamdata, la 0 parte constatareaca numarul salilor de cinema bucure~tene - ca ~i al celor din intreaga tara, de altfel ­dupa dezvoltarea rapida din anii 1909-1914, avea sa atinga un plafon dincolo de carenu va mai salta, decat arareori, cu variatii neglijabile, vreme de cateva decenii, cand vaincepe ... regresu!. Despre programele primelor cinematografe stabile vorbe~te IonCantacuzino, in cartea sa "Momente din trecutul filmului romanesc" (~i-n paragrafulsugestiv intitulat "CuriozitateaH devine "spectacoIH): "Programele acestei epoci erau lainceput formate tot din scurte subiecte documentare ~imici scenete cu arti~ti. Dar acesteadin urma fncep treptat sa se dezvolte, sa se lungeasca, i~i propun teme tot mai indraznete~i devin astfel «filme». In curand un asemenea film ocupa tot programul, iar pe masuradezvoltarii sale, actualitatile se restrang la nivelul unei «completari», luand aspectul de«jumal», sub care se prezinta ~iazi (azi - in 1965, din pacate nu ~iazi - in anul 2000- cand "jumalele" au fost lichidate de doua-trei decenii, n.n.). In acest cadru apar primelemanifestari cinematografice romane~ti: actualitati realizate de operatori romani".

Din volumul "Filmul romanesc de altiidata" de Jean Mihail extrag acest fragmentin care este descrisa atmosfera unui cinematograf de provincie - "Brand" din Roman- prin anii 1911-1912: "Era un fel de coridor lung ~iingust, chiar in prelungirea berariei«Brand», avand 0 singura u~a, pentru intrare ~i pentru ie~ire, prin care patrundeau nunumai spectatorii, dar ~imirosul de fleici ~imititei, venit din localul de consumatie. Par­fumul acesta invaluia scenele de dragoste de pe ecranul botit ~igaurit, de un gri murdar,scene pe care aparatul de proiectie Ie acompania cu zgomotullui monoton ~i enervant,ca 0 mitraliera in bataie! Actionat cu mana, aparatul colabora intens la actiunea filmului.Proieqionistul improvizat imprima scenelor din film un ritm propriu: daca scena repre­zenta 0 bataie sau un atac de cavalerie, el invartea manivela aparatului mai repede, iardaca era yorba de 0 scena de dragoste - pe care ~iel era probabil domic sa 0 savqreze

24

pe indelete - invartea manivela mai incet, chiar pana la descompunerea imaginilor, spresatisfaqia tineretului din sala. In primele randuri de scaune lua loc «lumea bun a» a tar­gului, iar spre fundul salii oamenii mai simpli (... ). Pentru proieclie exista un singur aparat,a~a ca se facea pauza dupa fiecare bobina de film. Pauzele acestea, ca ~i cele datoratedeselor ruperi ale peliculei, erau implinite de muzica stridenta a pianului automat careacompania filmul, sau de strigatul vanzatorilor care desfaceau «rahat cu apa rece» ~i«seminle prajite» de bostan. Acolo, la cinematograful «Brand», lmi faceam veacul in orelelibere de la ~coala, cuprins de 0 emotie care si-a lasat pecetea asupra mea pentru tot restulvielii. Iar suprema fericire era sa cumpar de la operator, pe zece bani, la fiecare schimbarede program, dUe doi-trei metri de film care cadeau dintr-o scena, la alegerea mea!" Intr-unstudiu intitulat "Introducerea cinematografului in Transilvania pana in 1918" (aparut in"Contributii la istoria cinematografiei in Romania. 1896-1948"), Ludovic Jord:iky men­lioneaza: "De indata ce au aparut in ora~ele din Transilvania, cu diferitele lor denumiri,cinematografele ambulante - aparatele de proieqie ale «cinematographe»-lor, «taumato­graphe»-lor sau ale «teatrului lui Edison» -, oamenii Ie-au ~iremarcat." In conformitatecu cele mai vechi anunturi ~iafi~e-cinematografice care s-au pastrat, in anul 1898 au fostproiectate filme la Alba-Iulia, Dumbraveni ~i la Blaj, "personal de profesorul M. Benko".o condilie sine qua non a deschiderii cinematografelor permanente a fost construireauzinelor de energie electrica (de~i... prima condilie ramane - cum s-a dovedit - aceeaa unor oameni de afaceri Intreprinzatori). In ora~ul Timi~oara, cel mai dezvoltat, atunci,din punct de vedere industrial, abia in anul 1908 s-au inaugurat primele doua cinemato­grafe, in timp ce, la Bra~ov, un intreprinzator abil a construit un cinematograf inca din1901. Acest eveniment ramane "Cll titlu de exceplie". La Cluj - unde curentul electrica fost introdus in 1905 - primul cinematograf s-a deschis in aprilie 1906, iar al doileain 1907. La Oradea, primul cinematografpermanent dateaza din 1906, la Arad din 1907,la Dej ~iZa1au din 1908, la Sibiu, Bistrita, Carei din 1910, la Abrud, Alba-Iulia, Aiud,Gheorghieni, Ora~tie, Deva, Uioara, Sighetul Marmaliei din 1911, la Satu Mare, Fagara~,Caransebq, Lugoj, Dumbraveni, Reghin, Hunedoara, Baia Mare din 1912, la TarguMure~, Sighi~oara, Miercurea Ciuc, Odorhei, Sebe~-Alba, ~im1eul Silvaniei din1913 ... Unul dintre cei mai activi antreprenori de cinematograf a fost bra~oveanul IstvanEmil Toth care a exploatat cu succes, ani la rand, atat cinematograful sau ambulant, creatin 1901, cu care cutreiera provincia, cat ~icinematograful permanent, bioskopul "Apollo",inaugurat la 28 noiembrie 1908. Primul ziar maghiaro-german de specialita1e cinemato­grafica ("Mozgofenykep Hirado - Kinematographen Anzeiger", pe scurt MHKA) 11con­sidera pe Emil Toth, in 1910, "unul dintre cei mai de vaza kinematografi~ti ai larii" ~i11lauda pentru faptul ca "a cucerit pentru reprezentaliile de cinema intregul public alora~ului care vorbqte trei limbi", intregul Bra~ov devenind repede un adept inflacaratal cinematografului.

25

"INDEPENDENT A ROMANIEI"

Data de 18 septembrie 1911 are 0 importanta special a in istoria cinematografu1uiromanesc: atunci, 1acinema "PatM" (Hotel de France) avea loc premiera primu1ui filmde fiqiune - "jucat", "cu actori" -, metrajul mediu Amor fatal. Filmul s-a pierdut, darnumeroase marturii de presa - in publicatiile vremii "L"Independance Roumaine","Viitorul", "Universul", "Flacara", "Rampa", in ziare ~ireviste de mai tarziu ca "Viataartistica", "Cinema", "Gazeta de Duminica" -, amintiri ale unor "supravietuitori intar­ziati" - cum a fost ~iactorul C. Neamtu-Ottonel - sau ale unor martori .. .literati, autoriai unor pretioase volume memorialistice, toate acestea prelungesc memoria peliculei spreprezent ~iviitor. Presa epocii vorbe~te despre 0 "drama sentimental a" ~idespre 0 "dramade mare spectacol", despre "cinematografierea uneia dintre cele mai celebre piese dinrepertoriul Teatrului National", "aranjata pentru cinematograf', a carei aqiune "se petrecein diferite 10curi~ilocaluri din capitala", anumite surse memorialistice amintind ~ifilmarilede la Baneasa. Istoriografii i-au atribuit filmarile lui Victor de Bon (operatoru1 reprezen­tantei "PatM" din acei ani). Din distributie faceau parte Lucia Sturdza, Tony Bulandra,Aurel Barbilian, C. Neamtu-Ottone1~iGrigore Brezeanu, acesta din urma fiind ~iregizorulfilmului: este pentru prima data in istoria cinematografiei nationale cand se consemneazanumele unui regizor. Fire~te, conceptul de "regizor", in epoca, era inca nebu10s,nu presu­punea decat in mica masura exercitarea unor atributii artistice, regizoru1 era mai curandun organizator, sau, in cazul in speta, un aranjor (fiind yorba despre 0 piesa "aranjata"pentru cinematograf). La 20 de ani, Grigore Brezeanu (1891-1919) devine - prin filmulAmor fatal - primul "autor total" din istoria cinematografului romanesc, fiind, deopotriva,"scenarist", "regizor" ~i interpret. Al doilea pas cinematografic allui Grigore Brezeanua fost intreprins impreuna cu actorul Aristide Demetriade: este yorba despre un film descurt metraj, In.~ir-temargarite, indus in spectaco1ul cu piesa omonima de Victor Efti­miu, reluata pe scena Teatrului National din Bucure~ti in stagiunea 1911-1912 (premieracinematografica a avut 10cin spectacolu1din seara zild de 7 noiembrie 1911). In "Rampa"din acele zile se putea citi urmatoarea ~tire: "noua montare a basmului In~ir-te margaritecuprinde 0 intregire a aqiunii cu proieqii cinematografice". Pe afi~ulTeatrului Natoional,aceste "proieqiuni electrice" erau anuntate astfel: 1. Rapirea Ilenei Cosanzenei de catreSmeul Smei10r.2. Goana dupa Smeu. 3. Sosirea Smeului la ruinele sale, unde se ascundeIleana. 4. Fat-Frumos la fantana. 5. Sosirea lui Fat-Frumos 1acurtea 1uiAlb-Imparat. 6.Lupta dintre Smeu ~iFat-Frumos. Aceste ~ase "secvente" erau grupate in doua ca1upuri,primul proiectat intre primele doua acte ate piesei, a1doilea intre actele III ~i IV. Presaa salutat initiativa - Emil Fagure (ED.F.) in "Adevarul" din 9 noiembrie 1911 a vorbitdespre "minunate vederi dupa natura, potrivite actiunii ~i personajelor basmului",D. Karnabatt (D.K.), in "Minerva" din aceea~i zi, considera ca "am asistat la 0 inovatiefoarte origina1a care a contribuit la efectul artistic al poemului ~icare a placut foarte multpublicului: prin proiectiuni electrice s-au reconstituit partea de pura evocare a poemului,scenele pO\cestitecare se petrec in afara de rampa". Totu~i, Mihai1 Sorbul, in "Adevaru1"(9 noiembrie 1911), punea in discutie "compromisulintre 0 arta ce ~i-a ca~tigat cu priso­sinta acest titlu glorios ~iintre un inceput de arta, neconsacrata inca ~itot atat de inruditacu teatrul cum ar fi pictura de 0 pilda cu literatura". Au fost ~ipuncte de vedere sceptice:

26

"Iluziunea pe care 0 provoaca In~ir-te rnargarite este mai compIeta dind cinematografulnu tulbura, in timpul pauzelor, visul de fantezie ce se aprinde in imaginalia noastra dupace cortina se lasa peste lumea de feerie de pe scena" (P. Locusteanu, "Flacara", 19 noiem­brie 1911). Au fost ~i respingeri brutale: "Teatrului Nalional nu-i e ingaduit sa-~i punape afi~ numere de program de cinematograf (... ); e nedemn ~ipenibil ca in acela~i timpsa auzi versuri romanqti frumoase (... J pe 0 scena splendida ~i sa vezi desfa~urandu-seun film saltarel ignobil, demn de 0 gradina de mahala, sub pretext ca se fac puneri inscena ... a la Reinhardt; chipul cum s-a reluat In~ir-te rnargarite anul acesta constituie 0nedemnitate" (Alexandrescu-Dorna .. 'cni\'ersul". 15 noiembrie 1911). Distribulia filmu­lelului cuprindea pe Aristide Demetriade iFat-Frumos), Zaharia Barsan (zmeul), EleonoraMihailescu (Ileana), Ecaterina Zimniceanu lbaci\a).

Primele ficliuni cinematografice romane~ti aparusera. E drept, nu erau intru totulconvingatoare. In faimosul "Prolog" rostit la inaugurarea cinematografului "Clasic", de­spre care am vorbit, Victor Eftimiu avea ~i0 stroHlpeste care se trece de obicei: "Sa nune dai Arnor fatal sau alte/ Cumplite intamplari pe-acela~i ton. /Eu banuiesc intenlii maiinalte/ In yorba «Clasic» pusa pe fronton" (abia apoi urmau frecvent citatele versuri "Pepanza ta, a~vrea sa vacttrecutul" ... ). "Amorul" s-a dovedit. .. "fatal" ~ipentru protagoni~ti(Lucia Sturdza ~i Tony Bulandra se casatoreau in aprilie 1912). Singurele consideraliicritice dspre acest prim film de fiqiune romanesc - aparute, sub titlul "Cinematographeet theatre", in "L'Independance Roumaine" din 7/10 octombrie 1911 - privesc cu cir­cumspeclie jocul actorilor in film: "Vnii dintre cei mai buni actori ai no~tri au jucat pentrucinematograf ~iun film in care ei figureaza se ~ireprezinta. Acest film e interesant numaifiindca figureaza in el actorii no~tri, nu ~i prin felul in care ei joaca. Daca ace~ti arti~ti- am spus doar ca sunt printre cei mai buni pe care-i avem - au totdeauna succes candapar pe scena, nu tot a~a se intampla ~icand e yorba de performanla lor cinematografica".Din multe puncte de vedere, cinematograful romanesc reclama performanle superioare.Astfel s-a iniliat un foarte ambilios proiect in epoca, filmullndependenta Rornaniei (carea mai avut, in distribuire, ~ialte titluri: Razboiullndependentei, Razboiul pentru neatar­

nare, Razboiul pentru lndependenta). Miirturiilevremii arata ca iniliativa realizarii filmuluis-a datorat tanarului Grigore Brezeanu, regizor la Teatrul Nalional, care, cum am vazut,fusese atras de posibilitalile pe care Ie oferea cinematograful. Conjunctura favorabila afost implinirea, in 1912, a 35 de ani de la Razboiul de Independenla (un excelent pretextpentru a obline sprijinul oficialitalii in glorificarea evenimentului pe ecran). In vedereaacestei realizari s-a constituit 0 asocialie de arti~ti ai Teatrului Nalional, din care faceauparte Constantin Nottara, Aristide Demetriade, Ion Brezeanu - tata! regizorului -, PetruLiciu, Vasile Toneanu, Nicolae Soreanu ~iGrigore Brezeanu. Acesta din urma, cu inilia­tiva "omului de afaceri", a cautat sa oblina ~imijloacele materiale pentru temerara intre­prindere cinematografica. Mai intai a atras in combinalie pe Leon Popescu, "om cu stare,senator ~imare iubitor al artelor", mo~ier ~iproprietar al Teatrului Liric (0 frumoasa salasituata in piala Valter Maracineanu pe care au distrus-o bombardamentele germane dinal doilea razboi mondial). Acesta i-a avansat 0 suma enorma in epoca - intre doua sute~ipatru sute de mii de lei -, a angajat un operator francez, pe Franck Daniau (care vafi asistat, pe parcursul filmarilor, de Nicolae Barbelian ~iGheorghe Ionescu), a improvizatun studio in curtea Teatrului Liric (unde s-au turnat ~icateva "interioare", la lumina soa­relui). Intre timp, Leon Popescu ~iGrigore Brezeanu au oblinut ~i sprijinul Ministerului

27

de Razboi, care Ie-a pus la dispozitie 0 imensa figuratie, regimente Il1tregi de osta~i, eutot echipamentul ~i armamentul necesar pentru scenele de razboi, care constituie cea maimare parte a filmului. Pe unul dintre afi~ele de la premiera ale filmului sunt cateva slo­ganuri publicitare de tipul: "cu participarea a doua sute de mii de persoane"; "filmnl de2000 metri lungime va fi reprezentat In 5 acte, durand 2 ore complete"; "lareconstituirearazboiului au cooperat cu permisiunea guvernului roman cele mai alese trupe ale armateiromane In costume ~i cu armatura istorici1"; "rolurile persoanelor istorice sunt sustinutede arti~ti de la Teatrul National din Bucure~ti". Scenariul filmului Independenta ROlnanieiapartine, In principal, actorilor Petre Liciu, Aristide Demetriade, Constantin 1. Nottara,la definitivarea lui contribuind Grigore Brezeanu ~i Corneliu Moldovanu (care, pe atunci,era secretarullui Leon Popescu). Continutul filmului poate fi rezumat astfel, tinand seamade principalele sale componente: un sat In sarbatoare; idila dintre Pene~ ~i Rodica;mobilizarea; plecarea celor "noua" ~i cu sergentul zece la razboi; la Calafat: moartea luiCobuz; tabara de la Poiana; tintuirea noilor drapele; trecerea Dunarii; ostilitatile; Os­man-Pa~a la Plevna; cartierul general de la Poradim: Grivita; Valea Plangerii; spitaleledin tara; cacterea Plevnei; Opanezul; capitularea lui Osman-Pa~a; Intoarcerea acasa; apo­teoza; 35 de ani dupa razboi: 10 mai 1912. lata ~i distributia filmului, pe roluri: AristideDemetriade (Domnitorul Carol), Constantin Nottara (Osman-Pa~a), Aurel Athanasescu(Pene~ Curcanul), Ion Niculescu (Mihail Kogalniceanu), Ion Brezeanu (un taran), VasileToneanu (un flacau), Nicolae Soreanu (un flacau), Aurel Barbelian (un taran), GheorgheCiprian (un taran), Cristian Dutulescu (un taran), Ion Dumitrescu (generalul Cernat), IonMeri~escu (generalul doctor Carol Davilla), Pepi Machauer (Tarul Rusiei), Ghita Popescu(generalul Arion), Constantin Orologea (Mitropolitul ~i generalul Totleben), AlexandruMihalescu (un doctor), Achille Georgescu (un doctor), Jeni Metaxa-Doro (Rodica), Con­stanta Demetriade (Doamna Elisabeta), Aristizza Romanescu, Maria Ciucurescu, AgepsinaMacri, Ecaterina Zimniceanu, Olimpia Barsan, Sonia Cluceru, Neli Santa, Angela Lun­cescu (doamnele de la Crucea Ro~ie), Maria Giurgea, Maria Filotti, Elvira Popescu,Marioara Farca~anu, Alexandrina Liniver-Gusty, Adelina Marculescu, Lulu CruceanuCtarancele). "Primul tur de manivela" s-a dat la Inceputullunii martie 1912. "TrecereaDunarii" a fast filmata la Braila ~i Macin, spre smr~itullunii martie, lar "Vale a Plangerii"In aprilie. In acel timp, Intre Baneasa ~i Otopeni era un mare "platou de filmare" pentrulupte. Operatiunile de developare, montaj ~i copiere s-au executat la Paris. Prima proiectie,Cll caracter "Inchis", a avut lac la Castelul Pele~, In 17/30 iulie 1912. Premiera pentrupublic: 1 septembrie 1912, la Teatrul-Cinema "Boulevard-Palace" (sala "Eforie") dinBucurqti. Presa a primit cu interes prima mare productie cinematografica romaneasca.De altfelinca din anul1911 se scria amplu despre viitorul film. "Rampa", de pilda, din1 decembrie, anunta ca ,,1a noL maestrul Nottanl este pe cale sa faca opera patriotica re­dand Razboiul Romaniei pentru Independenta, printr-un film, astfel ca generatiile de astazivor Invata istoria luptelor de la 1877, iar viitorimii ii va ramane tabloul viu al vitejieIromane~ti". Comentariile de la premiera au evidentiat cu precadere elanurile patrioticeale filmului. "Reconstituirea cinematografica a razboiu1ui independentei romane exer­cita 0 atat de puternica impresie asupra noastra, tocmai gratie faptului ca nu a fost tratatasub forma unei drame banaJe, ci sub aceea grandioasa a Invierii unor pagini de istorie"- scria Emil D. Fagure (E.D.F.) in "Adevarul" din 3 septembrie 1912. Petroni us (GrigoreTau~an) scria in "Viitorul" din 17 septembrie 1912: "Publicul obi~nuit a1 cinematografelor

28

este, de regula, alimentat eu spectacole melodramatice care au 0 valoare educativa egalacu un mare zero ( ... ). Cum n-am saluta un film care e menit a desfa~ura in fala noastrascenele razboiului care ne-a facut ce suntem azi?" Cronicarii timpului nu s-au sfiit, insa,sa-~i formuleze obiecliile. Acela~i Petroni us continua: "Dar ce pacat ca trebuie sa faceltlrezerve dind inima ne indeamna sa laudam ( ... ). Gasim ca ~arjele de cavalerie, compusedin 10-20 de cai, asalturile date de cativa soldali, pozele prea teatrale, mOrfi care rad ~iofiteri care privesc ca la parada asalturile in care viata lor ar fi sa fie in pericol - totacest decor saracacios ~i 0 figuratie nedresata. produce un efect ce love~te concepliilenoastre despre lupta stanta ce ne-a dat independenfa". Pe de alta parte, entuziasmul publi­cului este bine scos in evidenta: "Am vazut ceea ce e cam rar la noi: sala intreaga in delir,aplaudand cand filmul arata eroismul soldatilor no~tri la Grivita ~i fazele luarii, pierderii~i reluarii redutelor intaia ~i a doua. De obicei publicul nostru e rece ~i nepasator. Ei bine,I-am vazut vibrand de entuziasm" - se scria in "Gazeta ilustrata" din 15 septembrie 1912.Jndependenta Ronulniei a rulat, in exclusivitate, trei saptamani (22 de zile) la cinemato­graful "Eforie", a rulat, in continuare, la "Castelul de Dori'·. a revenit la "Eforie", a conti­nuat sa ruleze la "Gloria" ... In martie 1913 se organiza 0 nOLlalansare a filmului, "cumuzica militara", la cinema "Rahova", filmul rulase ~i la "Basarab" ~i "Marconi", a revenitapoi in centrul capitalei, la "Gractina Blanduziei", fieful de odinioara allui lancu Bre­zeanu ~i al colegilor sai, intr-o saptamana in care rulau, la cinematografele alaturate,Cleopatra ~i Quo vadis. Dupa cum atesta presa timpului, filmul a fost 'intampinat cudeosebita caldura in Transilvania ~i Banat. "De mult nu s-a pomenit la noi. romanii ungu­reni, un entuziasm ca cel ce s-a ridicat prin reprezentarile filmului Razhoilil pentru Jnde­pendenta, etemizat de actorii Teatrului National din Bucure~ti ~i Armata Romana" se scria'in "Revarsat de lOri" din Lugoj (in august 1913). Iar in "Drapelul" lui Valeriu Brani~tese putea citi: "In aceste doua zile a dat publicul navaHi asupra teatrului Olympia, avandloc, la zi, 4-5 reprezentatii. Mai ales marfi, fiind ~i zi de targ, au venit ~i mulli sateni cari,desigur, au dus acasa la ai lor vestea minunei ce au vazut". In octombrie 1912, GrigoreBrezeanu era distins, pentru filmul sau, cu medalia "Bene merenti" clasa a II-a. FilmulJndependenta Romaniei, in ciuda criticilor sceptici - Critica a fost, cum am vazut, destulde controversata -, a avut la public, la oficialitati, un efect triumfa1.1n studiul sau "Evo­lutia conceptului de regizor in filmul romanesc", publicat in 1971, Cornel Cristian fa­cea urmatoarele consideratii: "Momentul de cuI me al activitatii lui Grigore Brezeanu ~iIn acela~i timp singura marturie care ni s-a pastrat din aceasta epoca de inceput este fil­mul lndependenta Romaniei. Amploarea scenariului, distributia impresionanta -ce paresa nu omita nici un nume din cele care reprezinta varfurile scenei romane~ti din aceavreme -, caracterul pretentios al unor scene de lupta, dificultati1e de tot felul ivite incalea realizarii, to ate acestea 11obliga pe regizor sa-~i faca mereu simtita prezenta 'incali tate de animator al ideii filmului. Fara indoiala ca lui ii revine raspunderea ~i pentrurezolvarea concreta a scenelor, in funqie de unghiul de vedere al aparatului de filmat,pentru conceptia cadrelor ~i punerea in valoare a interpretilor. Marele merit al filmuluiramane insa faptul ca este clactit pe 0 idee de inalt~ semnificatie pentru viata poporuluiroman, constituind, 'in acela~i timp, mmuria pretioasa a artei catorva din marii nO~ki actoride teatru". Cercetari relativ reccnte, de dupa anu11985 - cand isforicul de teatru lonutNiculescu descoperea documente inedite in arhivele Teatrului Nalional (unde, de fapt,"s-a pus la cale" filmul Jndependenra Romaniei) -, intreprinse de criticul ~i istoricul de

29

film Tudor Caranfil - soldate cu numeroase studii ~ichiar cu 0 carte, "In diutarea filmu­lui pierdut", dedicata memoriei marelui actor roman Aristide Demetriade, "care, de~i ab­sorbit de shakespeareana dilema «To Be or not To Be?», a confirmat dreptul de a fi alimaginii in mi~care, contribuind la aparitia cinematografiei noastre nationale" -, au scosla iveala date noi privind procesul de creatie a filmului. Ca 0 concluzie a cercetarilor sale,Tudor Caranfillanseazao ipoteza conform careta "ecuatia" statornicita (Grigore Brezeanu= autor ~ianimator; Leon Popescu = producator) trebuie modificata. lata punctul de vedereal cercetatorului (formulat in volumul amintit, aparut in 1988): "Termenii ipotezei meleintemeiata pe trecerea in revista a tuturor documentelor ramase, a variantelor de scenariu,a carnetelor documentare ~i corespondentei particulare, a notelor din timpul filmarii, aactelor oficiale, contracte1or, pa~aportului ~ichiar dizle!e1orinsemnari aruncate in mar­ginea rolurilor - dar ~ia numeroase referiri din presa neremarcate pana acum - impuntriada: Aristide Demetriade = autor, pornind de la schita de scenariu a lui Liciu ~ibene­ficiind mereu de retu~urile echilibrate ale lui Nottara, dar asumandu-~i, in egala masura,tot ceea ce a fost posibil, din sarcina regiei; Grigore Brezeanu = talentat ~iabil producator,~tiind sa urneasca afacerea din loc ~i cum s-o consolideze la timp prin antrenarea ce1uide-al treilea «factor», finantatorul Leon Popescu (precedat ~isecundat de Pascal Vidra~cu,a carui contributie inca mai ramane de e1ucidat)." Descoperirile recente (care determinaargumentele istoricului contemporan) atesta, neindoios, contribu\ia importanta a actoruluiAristide Demetriade ca autar - alaturi de ceilalti- al scenariului ~i, a~ zice, ca "punctde sprijin" pentru proaspatul absolvent de conservator Grigore Brezeanu care se arunca,la 20 de ani, intr-o aventura de-a dreptul senzationala. Experien!a artistica a ArtistuluiAristide Demetriade nu este deloc de neg1ijat. Dar cred ca recunoa~terea meritelor salenu trebuie sa conduca la anularea meritelor celorlalti. Vorba istoricului de film TudorCaranfil (vorba vine ... "vorba lui"): "Errare humanum est, perseverare ... ".

Printr-un capriciu al destinului, la distan!a de un an, se stingeau atat Leon Popescu- despre a carui societate "Filmul de arta Leon M. Popescu", prin forta lucrurilor, vamai veni yorba - cat ~i, in 1919, Grigore Brezeanu, al carui firav organism n-a rezistatunei epidemii iscate inca in anii razboiului. "Sarmanul Grigora~ Brezeanu - scria atunciunul dintre prietenii sai, poetul Emil lsac. Cate idealuri nu s-au stins in trupu-i hodorogit. ..De cate ori, pana noaptea tarziu, nu cladeam castele in Spania. «- Vom duce in Europalumea romaneasca cu filme1e noastre!» A~a spuneai, Grigora~ Brezeanu. ~i te-a apucatde bra! moartea ~ite-a dus in lumea in care filmul nu mai lumineaza niciodata. A ramasvaduva ideea ... " ("Cuvantulliber", 15 octombrie 1920). Nici Aristide Demetriade (1872­1930) n-a mai facut film vreodata: intr-adevar, a ramas vaduva ideea! Intr-o mohorataseara de februarie, pe cand, in rolullui Zefir din Tranda:firii ro~'iide Zaharia Barsan, ofereaiubitei 0 floare inro~ita in sange, s-a prabu~it in plina scena, inmarmurind asistenta ...

"FILMUL DE ART1\. LEON M. POPESCU"

In ziarul "Ramp a" ,condus de N.D. Cocea, la rubrica "Ecouri", aparea in 26 martie1913 urmatoarea noti!a: "Suntem informa!i, din izvor bun, ca d-l Leon Popescu, proprie-

30

tarul Teatrului «Leon Popescu», fost Liric, e pe cale sa infiinteze in Bucurqti 0 marecasa de cinematografie, cu scopul de a da numai filme romanqti, jucate fie de actoriino~tri, fie de 0 trupa straina special angajata in scopul acesta". Curand dupa aceea, la 9apriIie, ziarul revenea: "Zvonuri bune. In cercurile artistice se vorbe~te despre injghebareaunei case romane~ti pentru editarea de filme cinematografice. Se pare ca aceasta casa vaavea mari ~anse de reu~ita, fiind la mijloc un mare financiar ~iavand concursul celor maistraluciti arti~ti romani, in frunte cu cea mai minunata tragediana moderna a noastra"."Rebusul" este u~or de dezlegat. "MareIe financiar", desigur, era Leon Popescu, desprecare aceIa~iziar, in preambulul unui interviu publicat peste zece zile, spunea ca "nu existaincercare artistica sau culturala la care acest indragostit de arta romaneasca sa nu fi contri­buit intr-un fel sau altul". De pe acest piedestal de Mecena ("pe care poza cu complezenta,dar care corespundea in buna parte unei reali tati", cum nota Jean Mihail in "Filmulromanesc de altadata"), Leon Popescu declara, in interviul respectiv, ca a pus "baze trai­nice" unei intreprinderi ce "urmare~te cele mai frumoase scopuri artistice", ~i anume "aface 0 editura de filme romanqti, lucrate dupa scene romane~ti, jucate de arti~tiromani".La numai cateva luni dupa aparitia filmului Independenta Romaniei, Leon Popescu searata pregatit sa reinceapa productia de filme. A fost ambitionat, probabil, de ceIe catevaalte tentative de productie cinematografica ale momentului. Printre acestea, schita cinema­tografica Dragoste la manastire, pe un scenariu de Victor Eftimiu ~i Emil Garleanu, inregia lui G. Georgescu, cu imagini de Gheorghe lonescu ~icu Marioara Voiculescu, TonyBulandra ~iBebe Stanescu in distributie (0 pelicula care va fi prezentata pe ecrane, insa,abia in 5 septembrie 1914, la cinema "Venus", de~imaterialul filmat data de la inceputulanului 1912).0 alta incercare a laboratorului "Carmen Sylva" a fost Culesul viilor, unfilm publicitar de Gheorghe lonescu, cu Ion lancovescu ~i Mitzi Ignatescu in "parte ajucata" , altfel un documentar filmat la Valea Calugareasca, la renumita podgorie a firmeide vinuri "Dealul zorilor" (co-producatoare a filmului), urmarind fidel procesul de pro­ductie, "vederile" fiind luate de cu toamna - odata cu ingroparea vitei - ~icontinuateprimavara, vara, toamna, pana la culesul viiIor (premiera: 3 ianuarie 1913, la cinemato­graful bucure~tean "Clasic"). In acela~i timp, Constantin T. Theodorescu infiintase so­cietatea "Romania-Films", produsese - cum am vazut - subiecte de actualitati, micidocumentare ~i anunta, la 11 aprilie 1913, ca a pus bazele unei mari case de editura defilme ~ica "a ca~tigat Arenele Romane de la Expozitie, unde va instala scenele trebuin­cioase pentru imprimarea filmelor". Inca din decembrie 1912, la Teatrul "Bulevard" (sala"Eforie") fusese prezentat un scheci cinematografic, Comoarafurata, de Nick Winter ­produs de casa "Pathe"-Bucure~ti - pentru 0 "comedie cu dansuri ~icantece" sustinutape scena ~ipe ecran de protagonist. ~i Nicolae Barbelian realizase un scurt metraj la sfar­~itul anului 1912, papu~a, cu Nora Marinescu. Ajunsese sa produca filme, in anulI913,~iun cinematQgraf bucure~tean, cinematograful "Clasic", filmul Iulian In creatiunile salede mahala (sau 0 hora la tara), a carui premiera a avut loc in 12 martie 1913, fiind dedicatactorului lulian, "comicul" cinematografului. In saptamana imediat urmatoare, pe ecranulaceluia~icinematograf "Clasic", este prezentata 0 alta productie a casei "Pathe"-Bucure~ti,Crimele hipnotismului sau Tradator fara voie, tot un fiIm-scheci, realizat de Pierre D'Alick(Alexandru Petrescu) ~i - se pare - de operatorul Victor de Bon, presa vremii lasandsa se inteleaga ca era yorba de "doua acte cinematografice" pentru un spectacol mixt,in genul celor sustinute de Nick Winter; printre interpreti: Natalia Vasiliu, Ion Arma~escu,

31

Aurel Boto~escu, Ion Constantinescu. Toata aceasta "foiala", cu premiere cinematograficesaptamanale, I-a mobilizat, neindoios, pe Leon Popescu. De fapt, el nu ~i-a intrerupt nicio clipa activitatea cinematografica in acel rastimp, pe ecrane apareau mereu diverse "actua­litati", sub denurnirea "Jurnalul Leon Popescu". Dar anul 1913 avea sa devina din punctde vedere al productiei cinematografice, aproape integral, un "an Leon Popescu".

"Stralucitii arti~ti" ~i"tragediana modema" de care se vorbea in "misterioasa" notitapublicata in "Rampa" - n-a fost un secret pentru nimeni - erau membrii companieiteatraJe conduse de Marioara Voiculescu. Marea actrita continua - dupa retragerea luiAJexandru Davilla - activitatea companiei de teatru infiintata de acesta cu doi ani inurn1a."Compania Marioara Voiculescu" i~i incepuse reprezentatiile la inceputul stagiuniiteatrale 1912-19l3,jucand in sala ,Teatrului Modem" (pe strada Karagheorghevici, paralel3.cu Lipscani, in spatele vechii cl3.diria Bancii Nationale; teatrul a ars in 1920, iar stradaa disparut mai tarziu). Reprezentatiile trupei se bucurau de un frumos succes de public~ide presa. Compania cuprindea cativa arti~tide mare valoare, cum erau Constantin Rado­vici - care jucase cu succes ~ipe scena "Burgtheater"-ului din Viena -, Ion Manolescusau G. Storin, 0 "garantie sigura'\ care justifica ideea lui Leon Popescu de a angaja in­treaga trupa pentru 0 productie cinematografica de continuitate. Procedeul era uzitat ~iin alte pani, in Italia de pilda, unde multe dintre firmele de productie - ~ierau vreo 20la vremea aceea - aveau angajate una sau mai multe companii teatraJe, care lucrau faraintrerupere, ziua ~inoaptea, film dupa film. A~a ceva visase sa realizeze ~iLeon Popescu.Intr-un interviu din 12 iunie 1913, el anunta ca "are gata de lansat pe piata cinematograficaun stoc de vreo zece mii de metri de film" , cu care spera sa dea "din zece in zece zile cateun program intreg", alcatuit numai din filme produse de el. "Lucram mereu, a~a ca stoculacesta se mare~te considerabil, pe fiecare zi" - adauga Leon Popescu. ~i i~i destainuiacateva proiecte: "cel dintai program (... ) va fi probabil compus din 0 drama puternica,Pacostea, al carei libret se datorqte d-Iui H.G. Lecca (... ),0 comedie plina de hazGhinionul, jucata dupa libretul d-Iui L. Rebreanu de d. Ciucurete (... ). Apoi rand pe randvor urma celelalte: Amorul unei printese (... ), Iancu Jianu (... ), Cetatea Neamtului ~ialtele multe". "Afacerea" era pornita. Marioara Voiculescu semnase cu Leon Popescuun contract care prevedea ca acesta va pune la dispozitie mijloacele tehnice (platoul defilmare, tehnicieni, pelicula ~ilaborator), iar Marioara Voiculescu va asigura scenariul,regia ~i plata actorilor, primind p~ntru aportul sau 0 suma fixa, "pe metru de peliculaturnaf', 0 forma destul de originala de remuneratie. Platoul a fost amenajat in curteaTeatrului "Liric';. Ca tehnician, Leon Popescu a apelat la Gh. Ionescu-Cioc, care a com­pletat laboratorul cu aparate improvizate de el. Un reporter (invitat sa viziteze instalatiile)cazuse in delir: "Este 0 adevarata uzina moderna pentru fabricarea filmelor, cu ateliereletrebuincioase, cu operator, developator, pictori etc. etc. In sffir~it, tot ce alcatuie~te 0«fabrica de filme»". In realitate, lucrurile nu stateau deloc a~a, "fabrica" nu era decat 0improvizatie rudimentara - mai ales in raport cu posibilitatile tehnice curente din tarileproducMoare de filme -, fara tehnicieni experimentati ~ifilra... un regizor de film. Pesteani, Marioara Voiculescu i~i amintea disputele cu Leon Popescu: "dqi i-am propus saaduca un regizor strain, pe propriile mele cheltuieli, el a refuzat, lucru pe care nu-l potexplica nici astazi... " ("Cinema", 16 noiembrie 1926). Ca operator pentru filmele artistice,Leon Popescu I-a avut tot pe Franck Daniau - pe care-l adusese in tara pentru Indepen­denta Romaniei -, ajutat de alt operator francez, Alphonse Chagny, ~i - se pare - de

32

italianul Demichelli, in timp ce specialista in montaj era tot 0 frantuzoaica, sotia lui Daniau,Paule Cambon. "Regia" au asigurat-o, in conditiile date, Marioara Voiculescu, C. Radovici~i scriitorul Haralamb Lecca (acesta din urma se ocupase de regia de teatru pe vremeacand fusese director al Teatrului National din Ia~i), dar nici unul nu cuno~tea regia defilm. Intr-o nota aparuta in "Ramp a" dir. 30 apri1ie 1913, Marioara Voiculescu i~i destai­nuie pentru prima oara in public noile preocupari, anuntandu-1einsa cu rezerva: "PregatimFedora pentru cinematograf. Daca yom izbuti sa facem 0 lucrare de arta, filmul va fireprezentat. .. ". Tot in "Ramp a" , un articola~ nostim din 18 mai, descria atmosfera delucru a produc1ieicare incepuse: "De catava vreme pensionarii d-nei Marioara Voiculescu,impreuna cu directoarea lor chiar, joaca in cateva filme romane~ti ce se vor proiecta catde curand pe panza unui cinematograf din Capitala. Trecatorii matinali Ii vad mai In fie­care zi prin fata diferitelor localuri, Imbracati In haine de gala, machiati etc. Ieri dimineata,Storin, sculat de la orele 4 se afla In tramvaiul electric Inca de la 6,30, Imbracat In re­dingota cu reveruri de matase, cu pantaloni dungati, cravat at In alb. - Cine ma vede,spunea simpaticul artist, se uita la mine lung, ma masoara ... La 0 ora a~a de dimineata,~i-ofi dand cu gandul ca ma duc la vreo cafenea, sa-mi iau postul de chelner In primire".

Prima proieqie cu 0 produqie a "Filmului de Arta Leon M. Popescu", In aceastanoua faza de activitate, a avut loc "in cerc illChis" chiar cu 0 zi Inaintea publicarii inter­viului din "Rampa", unde Leon Popescu l~i expunea proiectele, deci In 11 iunie 1913,la cinematograful "Clasic", cand s-a prezentat lungmetrajul Amon/rile unei printese.Despre Fedora nu s-a mai aflat nimic. Unii comentatori au avansat ideea ca aceste douafilme ar fi, in realitate, unul singur, care a circulat, In referinte, cu doua titluri. Supozitiaeste sustinuta de faptul ca in Fedora era yorba despre ... amorurile unei printese, ace1ora~iactori Ie reveneau roluri1e principale - Marioara Voiculescu, Gh. Storin, Maria (Mitzi)Vecera-Ionescu (In Amorurile unei printese mai figurau pe generic Ion Manolescu, BebeStanescu, Elena Crissenghi, Radu Popea, Alexandru Economu ~.a.) -, genericele anuntauacela~i "regizor" (Marioara Voicu1escu):~imai era un "amanunt": pe nici unul din inven­tare1e de epoca ale filmelor produse de Leon Popescu - In revista sustinuta de el,"Curierul cinematografic", in actele juridice de la Arhiva Tribunalului I1fov etc. - nufigureaza niciodata alaturi ambele titluri, ci ori unul ori a1tuldintre ele. Reluarea pentrupublic a filmului (anuntata pentru 17 iunie) nu este confim1ata documentar. Depa~indsupozitiile, ajungem pe teritoriul unor certitudini. In 24 iunie 1913, la cinematograful"Clasic", are loc premiera filmului Ruzbunarea. Scenarist ~iregizor este Haralamb Lecca,principale1e roluri sunt detinute de Marioara Voicu1escu (Fira), Iancu Petrescu (Sandu)~iIon Manolescu (Florea). Presa anunta ,,0 putemica drama taraneasca". Primirea filmuluin-a fost deloc Incurajatoare pentru rea1izatori. In "Arhiva" din Ia~i, sub semnatura luiAdonis Gr. Popov se putea citi: "Domnu1Haralamb Lecca a expus In vitrina firmei d-saletragedia Napasta, la cinematograf, sub numele de Razbwzarea (!). Toata desfa~urareadramatica este aceea a piesei lui Caragiale. Doar ca a mai adaugat tablouri care nucomplica Intru nimic, ori nu aduc nici 0 modificare originala Napastei. E revoltator. Abiaa murit Caragia1e ~i a ~i fost practat. ~i de cine? De d-nul Haralamb Lecca, care peroraintr-un rand Impotriva «caini1or» societatii". Necrutator este ~i Mihail Sorbul (subpseudonimu1 G. ~oiman) in "Seara" (din 10 iulie 1913): "Am fost printre cei dintai careau alergat 1a Clasic sa vada Razbunarea. Ma atragea ~i titlul piesei ~i numele actorilor~i a1autorului, dl. Hara1amb Lecca. Ei bine, Ruzhunarea d-Iui Lecca a fost 0 «napasta»

33

~i pentru public ~i pentru autor. De vina nu-i atat autorul care se crede chemat a scrieorice, ci arti~tiicare joaca. D-na Marioara Voiculescu ne-a dat 0 taranca care n-avea nimictaranesc in ea. D-sa are a~a de multe atitudini nefirqti, inciit 0 sfatuiesc sa se gandeascaserios inainte de a se mai apuca sa joace vreun rol pentru cinematograf'. Efectiv, Razbu­narea - numita, pana aproape de premiera, Pacostea (inclusiv in interviul de intentiial producatorului) - era ... Napasta lut Caragiale, cu numele personajelor schimbate,fapt sanctionat aspru de presa vremii'L!ilmul a rulat, la premiera, impreuna cu unscurt-metraj produs tot de Leon Popescu, in regia lui Vladimir Maximilian, cu VladimirMaximilian (~iFlorica Florescu), comedia Un leac pentru soacre, reluata in 1916 cu unalt titlu, Max ~i soacr~ Premierele romiine~ti, la cinematograful "Clasic", curg in serie.Peste 0 saptamana, la 1 iulie, putea fi vazut un alt lungmetraj, Urgia cereasca, scris ~iregizat de Constantin Radovici, cu aceia~i operatori francezi, Franck Daniau ~iAlphonseChagny, cu Constantin Radovici, Maria (Mitzi) Vecera-Ionescu, Elena Crissenghi, BebeStanescu, Florea Simionescu, Radu Popea, Iancu Constantinescu, Vasile Romano indistributie. Mihail Sorbul (sub acela~i pseudonim) i~i continua parnfletele. Dupa ce-i sfa­tuia pe arti~ti sa nu-~i mai puna mustati ~ibarba falsa, pentru ca "in cinematograf mu~chiifetei joaca foarte mare rol ~idaca-i astupi cu par, astupi jocul fetei", dramaturgul-cronicarajungea la observatii de continut: ,,lara dornnii autori sa ne mai slabeasca a arata natiunearoman a ca pe ni~te omoratori ~i asasini. Intelegem sa ne arate mandria, cinstea ~i alteinsu~iri nobile ale romanului - ~i slava Dornnului avem destule - ~i sa lase in paceasasinatul ~i violul cu premeditare ~ivulgar; ~i apoi nu e absolut nevoie ca actorii sa fieimbracati in costume nationale: nu haina da talentul!" ("Seara", 10 iulie 1913). Din surselevremii, at1am ca Urgia cereasca se inscria pe linia filmelor vremii, cu situatii tari ~imelodramatice. Sa nu uitam ca pe ecranele "vecine" rulau in epoca filme precum pacateleparintilor, Barbatul cu treifemei, Hipnotizata, Nebuna din dragoste sau "colosalul filmcriminal" Mana defier cu bandi(ii In nu1nu,~i.Pe de alta parte, publicul era atras de reclamazgomotoasa a vedetelor daneze Asta Nielsen sau Waldemar Psilander, a celor italiene-Hesperia, Francesca Bertini, Pina Menichelli, Lida Borelli. Publicului trebuia sa i seraspunda pe masura cerintelor.

Numai ca "afacerea" lui Leon Popescu cu compania Marioara Voiculescu n-a tinutmultoTrecusera doar ciiteva luni de la premiera cu ~ampanie a filmului Amorurile uneiprintese - la care au participat numero~i scriitori ~i oameni de teatru ca N.D. Cocea,Mihail Sorbul, Liviu Rebreanu, Emil Giirleanu, Ion Minulescu, A. de Herz, Comeliu Mol­dovanu -, cand, intre partile contractante, au izbucnit litigiile, soldate cu prelungi ~iobositoare procese. Leon Popescu s-a judecat indelung, din pricini diferite, atat cu membriicompaniei teatrale, cat ~i cu colaboratorii francezi. La data izbucnirii cont1ictului - intoamna anului 1913 - erau terminate alte ciiteva pelicule, pe care "Filmul de Arta LeonM. Popescu" le va prezenta pe ecrane cand situatia 0 va perrnite. Pana atunci, insa, cinema­tograful "Clasic" a gazduit 0 noua premiera rezonanta, Cetatea Neamtului, filmata in pauzadintre doua stagiuni a Teatrului National din Craiova, a carui trupa, condusa de EmilGarleanu, sustinea ~i interpretarea. Dupa nuvela lui Costache Negruzzi ~idupa piesa luiVasile Alecsandri, scriitorii Comeliu Moldoveanu ~i Emil Garleanu (acesta din urmasemna ~iregia, ajutat de operatorii francezi, inca in functie) au scris un scenariu cu subiectistoric, despre luptele regelui Sobieski cu plaie~ii moldoveni. Jucau in film Mi~u Fotino,Papa Stanescu, Remus Comaneanu, Pandele Nicolau, C. Neamtu-Ottonel, Coco Deme-

34

trescu ~imulti actori craioveni. Critica, de data aceasta, saluta filmul, chiar ~iMihail Sorbul(M. Sb.), in "Rampa", se "umanizeaza": "Cu riscul de ami se banui obiectivitatea, caretotdeauna m-a condus in aceste «insemnari», sustin ca filmul Cetatea Neamtului este unsucces al cinematografului romanesc (... ). Filmul prezinta un nea~teptat interes, ce teprinde de la intaiul tablou ~ite face din cand in cand sa aplauzi de bucurie. Asta evidentca e un succes moral. Desfa~urarea filmului e gradata, montarea - 0 bogatie nebanuitade amanunte. Remarc armata le~easca, bejenia, nunta". La "Teatrul Eforiei", in 7 septem­brie 1914, este proiectat filmul Spionul. ale carui filmari au fost realizate inaintea conflic­tului (prin lunile iunie-iulie 1913), sub auspiciile "regizorale" ale Marioarei Voiculescu~i ale lui Constantin Radovici. Difuzarea a fost intarziata, desigur, din pricina procesu­lui. Cat despre aparitia filmului pe ecrane in toamna lui 1914, ea a fost favorizata deconjunctura izbucnirii razboiului mondial, care oferea acestei "drame patriotice" ~ansaimplicani in actualitate. Cam... comic pentru 0 drama, subiectul - extras din presa vremii- arata astfel. .. "Faima artileriei Romane este temuta de statele vecine. Un tanar ofitertravestit in pictor trece frontiera eu scopul de a pune mana pe secretul ultimului modelde tun. Iata-l in fata fortului ascuns, zidit pentru paza hotarelor. Batranul gardian insavegheaza. Cu toate ca spionul a cucerit prin false dedaratiuni de dragoste pe frumoasanepoata a gardianului, in clipa cand vrea sa demonteze piesele tunului secret e apucatcu furie de bratele gardianului, care-l sugruma. Rugamintile nepoatei sunt zadarnice:spionul e pedepsit. In zare se aud trambitele o~tirii care pleaca in campanie. Fata zdrobitade durere i~i revine la datorie privind tricolorul mlfaind". Jucau in film ConstantinRadovici (gardianul fortului), Marioara Voiculescu (nepoata lui), Gaston Barnier (spionul),Elena Crissenghi, Vasile Romano, C.P. Condora. Aceia~i regizori prezinta publicului, lasala "Eforie", in 2 februarie 1915,0 aWl"restanW' filmata in vara lui 1913, Viarica, cuMarioara Voiculescu ~iConstantin Radovici; este evident ca aceasta "drama de senzatie"fusese filmata inainte: in 1915 protagoni~tii jucau in trupe diferite ~i nu mai aveau cuLeon Popescu decMlitigii. Din aceea~i"serie restanta" este prezentat pe eerane, in 2 martie1915 (la cinematograful "Clasic"), Detectivul, ai carui protagoni~ti sunt tot ConstantinRadovici ~iMarioara Voiculescu (regizori ~iinterpreti). Radovici juca un rol dublu, eradetectivul Buel ~i apa~ul Giovanni, ~i, cum se mentiona in presa, "printr-un procedeucinematografic, la un moment dat in aceea~i scena, dl. Constantin Radovici apare pe filmin ambele incarnapuni". In smr~it, cei doi protagoni~ti apar in ultimul film restant (filmatin vara lui 1913), la "Kino-Pax", in 22 iunie 1916, jucand in Dragastea marinarului.Distributia produqiilor realizate de "Filmul de Arta Leon M. Popescu" incepuse sa fieasigurata de societatea "Cipeto", care fuzionase la smr~itul anului 1914 cu societateaproducatoare. Diferite surse ale epocii indica multe alte titluri rezultate din colaborarealui Leon Popescu cu compania Marioara Voiculescu (printre care Fiica de pescar, Remu.~­carea, Studentul, 2apticilti se lnsoarti, Voiaj pe Duntire), despre care se ~tie prea putin,nu se ~tie daca ~icand au fost terminate, daca ~icand au fost proiectate. "Filmul de ArtaLeon M. Popescu" a produs - se pare, tot in vara anului 1913 - ~i comedia cinema­tografica intr-un act Ghinionul, pe un scenariu de Liviu Rebreanu, cu Ciucurette in rolullui Rica Ghinion, despre care, de asemenea, nu se cunosc amanunte. In paralel cu "ofen­siva Leon Popescu", soldata cu rezultate contradictorii, discutabile (~icu procese rasuna­toare in epoca), anii 1913-1916 au oferit publicului ~i alte premiere cinematograficeromane~ti. La cinema "Gradina Teatrului", 0 "noutate mondiala pe scena ~ipanza cine-

35

matografica", in 19 iulie 1913: un Seheei eu Jack Bill; surse memorialistice consideraca Jack Bill este pseudonimul francezului Gaston Barnier, angajat pentru produqia luiLeon Popescu pana la inceputullui iulie 1913. Sunt mentionate in diferite surse docu­mentare ~i pelicule precum Joffre Za Mizil sau Din viara Zui PacaZa de Pierre D' Alick(Alexandru Petrescu), primul cu Elvira Popescu, Aurel Athanasescu, Aurel Barbelian,Ion Manu, Cristian Dutulescu, Gh. Popescu, al doilea cu acela~i Gh. Popescu, C. Radu­lescu-Georgel,1. Constantinescu, Talpa-Lata, Nicolae Barbelian (care semna ~iimagineaambelor pelicule), dar alte informatii despre filme nu exista. Sunt mentionate in epoca~i cateva miniaturi cinematografice, SeheeiuZ Bodeseu - Hopkins (filmat la Braila deTudor Posmantir, probabilin anul1915), Seheciuri eu Nitto-Jo (introduse in spectacolerevuistice ale anilor 1915-1916, a caror vedeta era cupletista franceza "en vogue" Nitta-Jo- Jeanne Daflon - cu partenerul ei Milton), Cei doi Bareane~ti (tot un scheci intercalatin spectacole ~i revista, "in care nenea Alecu Barcanescu e cinematografiat ~i vorbe~tedin sala cu sine insu~i" , cum se scria in presa vremii, dupa premiera din 31 octombrie1917). Cel mai marc ant film al acelor ani a fost OreZuZrazbuna de Aristide Demetriade(premiera: 9 decembrie, la cinema "Clasic"), cu Aristide Demetriade ~iM. Tancovici-Gos­min in roluriIe a doi ingineri indragostiti de 0 frumoasa Marietta (Marioara Cinski), fiicapatronului lor (Ronald Bulfinski). Considerat unul dintre primele filme romane~ti de aven­turi, filmul a fost bine primit de presa, Mihail Sorbul, in "Ramp a" , 11considera "cel maibun film romanesc", cronici favorabile au aparut ~i-n "Minerva", ~i-n "Dimineata". Laacest film au lucrat ~i operatorii francezi Franck Daniau ~i Alphonse Chagny, aflati laora turnarii - toamna anului 1913 - in conflict cu Leon Popescu; producator, de dataaceasta, era un profesor, Gheorghe Arion, care, in cele din urma, ~i-arecuperat investitia.Dar cu 0 floare ... Greull-a dus, in toata perioada, produditorul Leon Popescu, cu pretulpropriei sanatati. Invins de firea sa pacatoasa, tracasat de nesf§.r~iteleprocese in care afost angrenat, lovit de 0 intunecare mintala precipitati'i,Leon Popescu (1864-1918) a fost"pus sub interdiqie", dupa ce, se zice, "ar fi dat foc eu propria-i mana, filmelor pe careIe adapostea intr-o magazie a Teatrului Liric, in decembrie 1917" (Tudor Caranfil, "Incautarea filmului pierdut", p. 120). Patronul societatii "Filmul de arta" avea sa fie conduspe ultimul drum in aprilie 1918, la 54 de ani, de fo~tii colaboratori ~i de "neconsolata"familie care, cu numai cateva luni in urma, sustinuse punerea lui sub interdictie, invocanddrept argument al dezechilibrului mental faptul ca "investise sume mari cu filme de cine­matograf in speranta unor ca~tiguri fabuloase, dar fara nici un beneficiu".

FILMELE DE PESTE MUNTI

In provinciile romane~ti aflate pana in 1918 sub dominatie habsburgica productiacinematografica s-a dezvoltat in conditii aparte. Pe de 0 parte, nivelul cantitativ al reali­zarilor cinematografice a fost net superior celui din "vechea Romanie". Superioare aufost ~i conditiiIe tehnice oferite productiei cinematografice. Pe de alta parte, insa, de~iau existat autori cu activitate de creatie foarte sustinuta, nivelul artistic al peliculelor reali­zate intre anii 1913 ~i 1920 n-a atins, decat rareori, cote de varf. Cea mai proeminenta

36

figura a acelor ani a fost regizorul, producatorul, scenaristul ~i actorul lanovics lena/Eugen(nascut la Ungvar, in 1872 ~i mort la Cluj, in 28 februarie 1946), un pionier - deopotriva- al cinematografului din Ungaria ~i Romania. In perioada arnintita, el a contribuit,intr-un fel sau altul (date fiind 1aturile multiple ale personalita1ii sale cinematografice)la realizarea, in Cluj, a pste 60 de lungmetraje de fiqiune - 0 cifra realmente impresio­nanta! - produse de firmele sale "Proja", "Corvin" ~i "Transilvania", dintre care 32 sunt

semnate de el ca regizor. In studiourile sale au lucrat regizori pre cum Garas Marton,Mihaly Kertesz (viitorul Michael Curtiz), Sandor Korda (viitorul Alexander Korda). Sa

aruncam 0 privire spre cateva dintre titlurile filmografiei lui lena lanovics. Nume1e saueste legat - ca scenarist ~i co-producator, in colaborare cu "PatM Freres" (Paris) - defilmul reper pentru inceputurile filmului transilvan Mtmzul :jarg, in regia lui Felix Vanhyl(1913). °drama populara, a carei aqiune se petrece intr-un sat din pusta, prezentata ­

ill prerniera absoluta - la Paris, in decembrie 1913, apoi la Budapesta (17 ianuarie 1914),la Cluj (28 ianuarie 1914) ~i la Bucure~ti (7 martie 1914), unde a circulat cu titlul Secretul

orbului ~i a avut drept "slogan" publici tar urmatorul text: ",martiriul unui roman din

Ardeal". Filmul s-a pierdut, cum s-au pierdut earn toate filmele acelor ani (drept pentrucare, in acest capitol, nu yom putea vorbi despre filme pastrate). Din aceea~i perioadadateaza ~i filmul Fata regelui dolariZor - a comedie turnata la Cluj in vara anului 1913,cu Lili P06r in distribu1ie, cu lanovics co-regizor alaturi de Robert Montgobert). In 7 mai1915 era prezentat in prernierala Cluj - dupa prerniera budapestana - filmul Bcink Ban

de Mihaly Kertesz, cu Laszlo Bako in rolul titular, lena lanovies fiind producator ~i

scenarist (adaptand 0 drama de l6szef Katona): piesa originala a fost scoasa dintre pere1iiseenei, aqiunea a fost presarata cu momente cinematografice voit spectaculoase, cumar fi "lupta din GaIWa". Acela~i regizor - devenit "nume mondial" - a filmat, la Cluj~i la Trascau, in iunie-iulie 1914, Escortata ~i, in aceea~i vara, comedia Sugarii fmprumu­

ta{i (Janovics fiind, ill ambele, scenarist). lara cateva dintre filmele regizate de lena latlpvics,incepand din 1915: vodevilul Siretenie defata, comedia din via1a actorilor LiliomfJJdupa

o piesa de Ede Sz:igligeti, cu filmari la Cluj, Gherla ~i Fene~, ~i eu prerniera la Cluj in24 ianuarie 1917), drama Inimi zbuciumate, comedia sentimental a Fata nababului din

Dolova (realizata in colaborare cu Sandor Korda), drama Sunt nevinovat ~i povestea senti­mentalii Excelenta sa detinuta, 0 alta drama - in care regizorul de1inea ~i rolul principal- Taina spovedaniei, Ciclul de poezii de Petofi (ecranizare a unor poezii de Petafi, printrecare ,,0 carciumioara la capatul satului", "Calul furat", "Neme~ul maghiar", un film inpatru aete prezentat la Cluj in 4 aprilie 1918, la cinematograful "Szinkar"), comedia rural aNotarul din Peleske, dramele Carciumareasa iubea haiducul (dupa alta poezie de Petafi)~i Jnvatatoarea (dupa 0 piesa de Sandor Brody), drama criminal a Ultima noapte ~i poves­tea unui condamnat pe nedrept Stigmatizatul, drama Industria:jul ~i comedia Cyklamen,ecranizarile Madame X,jemeia anonima (dupa 0 piesa de Andre Bisson), Serge Panin

(dupa 0 piesa de Georges Ohnet), Calugarul (dupa piesa lui Aristid France) ~i Bacara(dupa piesa lui Henri Bernstein), ultimele doua cu Lili P06r ill rolOO principale, alte catevadrarne - Madona satului, Hotel Imperial, Braconierul -, comedia Corp mov, :japca

galbena, cu aceea~i mare actri1a Lili P06r. Lista, cum spuneam, e mai lunga, am selectatdoar cateva titluri. Regizorul va fi activ pe platouri ~i dupa Unirea din 1 Decembrie 1918,cand numele sau, pe generice, va deveni Eugen lanovics.

37

Filmografia de peste munti incepe cu ... scheciul cinematografic Cox!)i box, filmatla Cluj in vara anului 1912, 0 pelicula in care jucau Ilonka ~i Gyula Nagy. Din 1915dateaza ... Dragostea unei apa!)e - regizoare fiind Elemer Hetenyi, sotia lui ElemerBomemissza -, filmarile exterioare fiind realizate la Cluj (la fabrica de caramida, pe malulSome~ului, in Piata Centrala, la farmacia "Biro", la restaurantul "New York", la cafeneaua"Thalia", in fata palatului Banffy), intre 1 ~i 3 martie 1913. Tot din 1913 dateaza ~icomedia Nunta la Arad de Mihaly Szendrey (cu Alfred Gyazo in rolullui ... Napoleon).Diletanti din aristocratia clujeana au interpretat, in acea perioada, filmul Omul de 300de ani, prezentat in premiera la Budapesta (27 aprilie 1914). In afara cinea~tilor amintiti,din 1915 este activ pe platouri regizorul Marton Garas, cu Marturia sangelui (premierala Cluj in 27 octombrie 1915), Regele bursei (0 drama din viata aristocratiei financiare),Intalnire nocturna (0 drama populara), Noapte buna, Muki! (cu Lili Poor ~iFerenc Vedrey,acesta din urma fiind ... Muki, un crai tomnatic cu revelatii nocturne), Magdalena de lamunte ~iun "remake", Cox !)iBox (doi burlaci londonezi intrati in folclor). Printre regizoriiprezenti pe platouri dupa 1916 se numara, cum am vazut, ~i Sandor Korda - cu filmeprecum Nopti albe (Fedora), Pove!)ti despre ma,~ina de scris (cu Lili Berky ~i... JenaJanovics), Bancnota de un milion de lire (dupa romanullui Mark Twain), Bunica (cuLujza Blaha), Contele Mi!)ka (ecranizarea unei ... operete), Barbatul cu doua inimi, 0 po­veste de dragoste ai carei protagoni~ti sunt 0 fata crescuta)a calugarite ~iun tanar mo~iercasatorit. Printre regizorii acelor ani se numar Ferenc Teray (~i interpret, in filmul sauViclenie de !)trengar), Mihaly Szendrey (autorul comediei Nunta la Arad, a carei premieraa avut loc ... la Arad, in sala Teatrului ora~enesc, la 19 decembrie 1913). Un regizor care~i-a ca~tigat 0 meritata reputatie in epoca a fost Adolf Merei, cu filme precum Som­nambulul (premiera: 2 aprilie 1918, la cinematograful clujean "Urania"), Niciodata ... de-apururea!, Camerista, Comandantul a !)ase corpuri, acestea trei datate 1916. Doua scurt­metraje sunt semnalate la Arad in 1916: comediile Ios Masca! ~iAveti 0 papu!)ica? deDezideriu Kertesz, cu Luiza Keiffer-Gyara ~i... Dezideriu Kertesz. Dupa anul1917, pegenerice apare cu asiduitate un alt nume de regizor, Mihaly Fekete, in filmografia caruiaintra pelicule precum Fetele doamnei Gyurkovics (0 comedie cu happy-end despre tenta­tivele unei vaduve din mica nobilime provinciala de a-~i casatori fetele), Batranulinfanterist !)ifiul sau, husarul (stradaniile unui beltraninfanterist sarac de a-~i insura fiulcu .. , Lili Poor, fata carciumarului), drama simbolica Dorinta (printre personajele careia,in calea unei sotii adulterine, apar Dorinta, Con~tiinta, Minciuna ~iMoartea), Un rol difi­cil (povestea unei fiice de general scapatat, nevoita sa se marite cu un belcan bogat),Contagiunea, Siberia (0 drama sentimentala, cu Lili Poor in rolul unei aristocrate rusoaicecare iube~te un tanar intelectual exilat in Siberia), Cei care !)i-au schimbat viata (0 altadrama sentimentala, turnata la Cluj in toamna anului 1918), In tara cnutului (distribuit~i sub titlul Biciul din Siberia), Tragedia doctorilor (deceptiile amoroase ale unei sotiide medic, trecuta de prima tinerete), la multe dintre aceste filme scenarist fiind ... JenaJanovics ~ioperator Laszlo Fekete. Abia dupa primul razboi mondial ~idupa Unirea din1918 yom intiilni - cu toata afluenta de titluri a acestei perioade - primul film pastratdin produqia studiourilor transilvane.

38

BILANTUL FILMULUI PRESONOR,(1917-1930)

FACSIMILE CINEMATOGRAFICE,,1MBATRANITE DE VREME"

Memoria arhivei pastreaza, peste ani, pagini de istorie care sunt, totodata, pretioasedocumente de istorie cinematografica. 0 petrecere dimpeneasca la Bordei, filmata de unoperator anonim la inceputul deceniului al doilea, 0 intrunire muncitoreasca de 1 mai,in sala "Dacia" - petrecuta intr-un mai, cand, yorba poetului, "rozele infloresc scaldate-naurul din soare" (dar era soarele anului 1911!) -, culoare de epoca, patos, facsimile cine­matografice imbatranite de vreme, toate acestea, imagini ale unei alte lumi, aduc sprecontemporaneitate marturiile de 0 valoare inestimabila ale filmelor documentare ~i ale"actualitatilor" de odinioara. Practic, istoria mondiala a cinematografului a fost deschisade documentare. Pe toate meridianele, la diferite latitudini ~ilongitudini, acolo unde artacinematografului a patruns in urma cu decenii sau acolo unde filmul s-a inventat (sause inventeaza inca!) sub ochii no~tri, documentarul a precedat activitatea cinematograficade orice alta natura, a inspirat multe curente artistice ~i~colinationale, marcand datele realede n~tere ale cinematografiilor lumii. Faptul are 0 explicatie simpla, foarte la indemana: sec­ventele de "actualiiliti", documentarele s-au dovedit dintotdeauna formele cele mai spontaneale cinematografului. Pentru a lua un singur exemplu de aiurea, filmul italian - inaintede a na~te primii "mon~tri" istorici de tip Catalina, Neron, Galileo Galilei - a consem­nat pe pelicula cursa automobilistica de la Susa la Mont Cenis, 0 vanatoare de leoparzi~icutremurul de la Messina, "subiecte de actualitati" la ordinea zilei in anii 1904-1906.Dar nu trebuie sa mergem cu gandul prea departe, istoria filmului romanesc -, cum amvazut - a inceput, de asemenea, cu "vederi romane~ti", inca in ultimii ani ai veaculuial XIX-lea, ~i, apoi, dupa un deceniu, prin alte subiecte de actualitati (pierdute azi, dinpacate, in marea lor majoritate).

Oricum, din primii ani ai filmului documentar parvin multe marturii despre munca~i rodul pionierilor genului. Primul razboi mondial a intrerupt, cum bine se ~tie, fluxulcreatiei cinematografice. Dar aceea~iperioada a prilejuit operatorilor din serviciul foto-ci­nematografic al armatei surprinderea unor numeroase imagini de front. Acest serviciua luat fiintil in 15 noiembrie 1916. Conducerea Serviciului Fotografic ~iCinematografical Armatei Romane i-a fost incredintata sublocotenentului Ion Oliva, student la Facultateade Arhitectura din Paris (mobilizat dupa inceperea razboiului ~i trimis in tara de catre~efulmisiunii militare romane in Franta, colonelul Rudeanu, in scopul organizarii acestuiserviciu). Impreuna cu Oliva, venise in Romania ~i George Grassi, ca reprezentant alarmatei franceze ~i al Casei de filme "Gaumont" . Ca operatori de front au fost numiticaporalul Tudor Posmantir, soldatul Constantin Ivanovici, caporalul Gheorghe Ionescu(responsabil cu filmarile aeriene), iar dupa batalia eroica a Mara~e~tilor - unde-~i Tacuse

41

botezul focului - a fost cooptat ~i soldatul Eftimie Vasilescu. Manuela Cernat (intr-unarticol din "Romania literara", 1 decembrie 1989) sublinia: "practic, aici se reunisera tolicinematografi~tii incorporabili de care dispunea in acel moment lara. In totul ~icu totulcinci. Cinci foarte tineri pionieri ai unei arte pe cale de infiripare, cinci foarte tineribresla~i, de-o varsta cu insa~i noua profesie pe calea careia tocmai pa~isera". Dupa cumprecizeaza Viorel Domenico in cartea sa "Scutul de celuloid", cinea~tii militari ~i-au in­dreptat atentia cu precadere asupra a ceea ce se intampla in prima linie a frontului: ei aufixat pe pelicula imagini din timpul stabilizarii frontului in Carpatii Rasariteni, in sectorulFoc~ani - Ni'imoloasa(dupa retragerea in Moldova) ~ial refacerii forte1orde la inceputulanului 1917, in vederea marilor bi'iti'iliicare aveau sa urmeze. Despre filmul lama pefront(Armata RomanO. In Muntii Carpati), realizat in aceasta perioada, un document aflat inArhiva Nalionala de Filme consemneaza: "Eroii acestui reportaj erau osta~i simpli, prin~iin inc1qtarea cu du~manul ~i cu vitregiile naturii. Facand scut cu piepturile lor intr-unsector al frontului de pe crestele Carpatilor, ei au avut prilejul sa ofere cineastului militarcateva momente caracteristice pentru un dispozitiv de aparare. Obiectivul aparatului defilmat a cuprins in panoramice largi dantelaria incalcita a tran~eelor, oprindu-se apoi inprim-planuri la acei truditori care le faureau". Printre reportajele din iarna ~iprimavaraanului 1917 s-au numarat ~iVederi de pefrontul roman (realizat la Targu Ocna), Vanatorii

de munte (filmat la Piatra Neam!) de Constantin Ivanovici, Vederi cinematograflce dela antiaeriano. ~i Experiente cu tunuri antiaeriene, realizate la Boto~ani de Tudor Pos­mantir. Memoriile operatorilor Constantin Ivanovici ~iTudor Posmantir ofera multe ama­nunte despre filmarile de-atunci. Cinea~tii militari au filmat in vara ~itoamna anului 1917peste 50 de reportaje. Din aceste filmari s-au realizat doua ample documentare de montaj.Primul, Frontul roman (in doua parti), al doi1ea, In jurul ultimelor lupte de pe frontulroman (in cinci parti). Acest film este primul documentar de lungmetraj realizat in timpulri'J.zboiului;autor principal: Constantin Ivanovici, care a fost, deopotriva, operator mon­teur, ba chiar ~iproiectionist, la premiera din 25 septembrie 1917 de la Teatrul National.In film erau incluse ~i secvente din cele doua parti ale documentarului Frontul roman(a caror premiera publica avusese loc in lunile mai ~i - respectiv - iulie din anul1917).Constantin Ivanovici poveste~te in memoriile sale: "Dupa terminarea luptelor din varaanului 1917, avand cca 1500 m. de material filmat, m-am gandit sa montez un film desprevictoriile armatelor romane de la Mara~ti, Mara~e~ti, Oituz, Tg. Ocna. Dupa aprobareaprimita din partea Marelui Cartier General am muncit vreo dlteva zile ~inopti ~iam reu~itsa montez un film de ~asebobine". Filmul cuprindea imagini privind reorganizarea armateiromane pe toate fronturile in toamna anului 1916 ~i iarna anului 1917, scene operativedin luptele de la Mara~e~ti,Mara~ti, Tg. Ocna ~iOituz, in partea finala fiind montate sec­vente cu defilarea trupelor victorioase ~idecorarea eroilor. Operatorul Constantin Ivanovicievoca, in amintiri1esale, ~ipremiera de la Teatrul National: "Scriitorul Mihail Sadoveanu,directorul Teatrului National, m-a felicitat ~i mi-a spus: «Ma, tancule (Constantin Iva­novici avea 19 ani pe atunci - n.n.), ai flicut 0 lucrare grozava. Vei ramane in istorie!»".

Reportaje de razboi au realizat ~ioperatori straini aflati in misiune pe frontul roman,iar in teritoriul ocupat de armatele germane ~iaustro-ungare (in perioada noiembrie 1916­august 1917) au filmat ~i operatorii din tarile ocupante, reportaje de tipul Victoria luiMackensen (I, II, III), In Bucure!jtiul cucerit sau Impo.ratul Wilhelm al II-lea In Romania;au fost realizate chiar reportaje ale operatorilor austro-ungari de tipul. .. Ardealul atacat

42

de romani (cu filmari in zona Odorhei ~iMiercurea-Ciuc), Drumul nostru triumfator prinRomania (luptele din Carpati, la Pasul Bran, cucerirea ora~ului Oimpulung), Un batalionde honvezi pe frontul romanesc etc. Astfel de filme erau proiectate ~ipe ecranele bucu­re~tene. Cum erau primite ele? "Din intunericul salii se arunca in ecran cu oua clocite~icu legume" noteaza, in memoriile sale, Constantin lvanovici. lata ~iopinia istoriculuiteatral loan Massoff: "Ma inghesuiam pe la cinematografe, foarte frecventate nu atiltpentru filmul propriu-zis, dit pentru jumalul de razboi. Nu funqionau decat trei sali:«Lux» (strada Doamnei), «Clasic» (Bulevardul Elisabeta) ~i «Zaharia» (strada Lipscani)apte sa nu permita patrunderea bombelor lansate de avioanele du~mane. Se aplauda armataromana care trecuse Carpatii ~iinainta in Campia Transilvaniei, dar se huiduia la aparitiaarmatei kaiserului" ("Intre viata ~i teatru", p. 18).

In anii care au urmat primului razboi mondia1,cinematograful a continuat sa fie pre­zent in viata, Serviciul Foto-Cinematografic al Armatei detinand intfuetatea, el dispunandde ce1mai modem 1aborator de filme din tara ~i de cativa valoro~i speciali~ti in tehnica~i arta cinematografica, printre care Nicolae Barbilian, Eftimie Vasilescu, Vasile Gociu,Ion Cosma, ing. Alexandru Dumitrescu (Constantin lvanovici, demobilizat, ~i-acontinuatactivitatea inaU ca reporter permanent al actualitatilor "Paramount" ~i,apoi, ca liber-profe­sionist, iar Tudor Posmantir, intre 1920 ~i 1929 a condus Serviciul cinematografic al Fun­datiei Culturale Regale). S-au "cinematografiat" (cum se spunea pe atunci), in acei ani,marile momente politice ale timpului de~i - ironia soartei? - nu ni s-a pastrat nici 0imagine cinematografica de la Marea Adunare Na!ionala de la Alba lulia, din 1 Decembrie1918. S-au filmat, totu~i, "actualitati" semnificative ale vremii, dupa Marea Unire: Deschi­derea lucrarilor primului parlament al Romaniei Mari (1919), Deschiderea Universitatii

din Cll~j ~i Deschiderea universitatii din Cernauti (1920). Dupa 1922, evenimentelepolitice vor fi consemnate indeosebi la Serviciul Cinematografic al Funda!iei CulturaleRegale, Serviciul Cinematografic al Armatei limitandu-~i activitatea la filmarea unor su­biecte militare (comemorarea eroilor, vizite ale suveranilor in unita!i militare, vizite aleunor delega!ii militare straine etc.). In 1921, Nicolae Barbelian - cel care a devenit "su­fletul" Serviciului - a realizat cel mai amplu montaj de secvente cinematografice fil­mate in anii razboiului, documentarul in patru serii Razboiul nostru (utilizand imaginifilmate de Constantin lvanovici, Tudor Posmantir, Eftimie Vasilescu, Vasile Gociu). Dupacum se specifica in filmografia produqiei cinematografice din Romania, "filmul con!inea,in general, materialul impresionat in timpul razboiului, in luptele de la Mara~ti, Mara~e~ti~iOituz, inedite pentru publicul bucure~tean, precum ~iactualita!i ulterioare anului 1917".Premiera celor patru serii a avut loc la cinematograful bucure~tean "Vlaicu", in zilele de2,17,23 ianuarie ~i2 februarie 1921. Din acest film, Arhiva Na!ionala de Filme pastreaza500 de metri, imagini comentate astfel de Dan Mateescu (in studiul sau privind jumalulde actualita!i din "Contributii la istoria cinematografiei in Romania"): "Atilt de putinecate sunt, scenele din primul razboi mondial ne fac sa retraim senza!ia fortei de rezisten!aa poporului. Nu cred ca pot fi uitate secventele de iama ale anului 1917, cu solda!i prega­tindu-se de lupta sau stran~i injurul focului, unii cufundati in ganduri, altii zambind apa­ratului de filmat. Este 0 atmosfera confuza ~ieroica, totodata, perfect surprinsa pe ca!ivazeci de metri de pelicula ( ... ). De~i scenele de lupta sunt cam stereotipe, exista destulesecven!e ce declan~eaza ~i acum emotia (in 1970, n.n.). Cu greu pot fi uitate fetele im­pietrite ale solda!ilor, uniformizati de vestoanele militare, mar~aluind pe drumuri prmuite

43

in intiimpinarea gloan!elor du~mane. Acela~i fluid unic 11au ~icadrele din tran~ee, tunariiin aqiune, rani!ii ( ... ). Valoarea lor istoridi sprijina capitole1e de specialitate referitoarela acest eveniment ~i se sprijina pe ele, formand un complex de argumente ~tiin!ifice".

Lui Nicolae Barbelian i se datoreaza ~iamplul documentar de sinteza Povestea nea­mului romanesc, realizat in anii 1922-1923 ~iprezentat in premiera la Cinema "TeatrulPopular" in 16 aprilie 1923. Este yorba despre un film structurat in "patru mari epoce",eu 0 lungime de 2500 de metri, al dirui scenariu (inclusiv inserturile) a fost scris deNicolae Iorga. Regizorului Nicolae Barbelian i se datoreaza ~iimaginile filmului (metopelede pe Columna lui Traian, marturii arheologice, desene ~i stampe de epoca, documentede arhiva ~ide arhiva cinematografica, in principal imagini de pe fronturile primului razboimondial ~idin procesul de constituire a statului national unitar roman). Printre momenteleistorice evocate in film sunt razboaiele dacilor cu romanii, colonizarea Daciei ~iformareapoporului roman, invaziile barbare ~iinvazia turcilor, luptele voievozilor romani, bataliilelui Mihai Viteazul de la Calugareni ~i$elimbar, intrarea in Alba Iulia, ocuparea austriacaa unor provincii romane~ti, rapirea Bucovinei, Borea, Clo~ca ~iCri~an, rapirea Basarabiei,rascoala lui Tudor Vladimirescu (partea I), antemergatorii revolu!iei de la 1848, mariipa~opti~ti, domnitorul Alexandru loan Cuza ~iUnirea Principatelor, restituirea de catreru~i a trei jude!e basarabene (Cahul, Bolgrad, Ismail), incorporarea Transilvaniei la Impe­riul Austro-Ungar, razboiul de independen!3:,luptele de la Grivi!a, independenta Romaniei,realipirea Dobrogei, pierderea celor trei jude!e basarabene, Romania in primul razboimondial, luptele de la Mara~ti ~i Mara~e~ti (partea a II-a), proclamarea Basarabiei caRepublica independenta, realipirea Basarabiei la patria-mama, mari patrio!i basarabeni,adunarea de la Alba Iulia ~i alipirea Ardealului la patria-mama, mari patrio!i ardeleni,luptele de pe Tisa, intrarea armatei romane in Budapesta, armata romana distribuind hranapopula!iei infometate budapestane (partea a III-a), via!a in Ardeal dupa alipirea la pa­tria-mama, demonstrap.i romane~ti de bucurie, pelerinaje la mormantullui Mihai Viteazul~ila mormantullui Avram Iancu, apoteoza neamului romanesc, sfanta catedrala de la AlbaIulia (partea a IV-a). Ca operator ~iregizor, Nicolae Barbelian a mai colaborat la peliculeca Filmul fncoronarii (1922), Funeraliile regelui Ferdinand (1927) iar ca operator la scurt­metrajul Obiceiuri populare (1928) ~ila documentarul sociologic Dragu~, viata unui satromanesc, despre care yom vorbi intr-un capitol separat.

Pe Hlngatitlurile amintite, in filmografia operatorului Constantin Ivanovici figureazasubiecte precum Intrarea fn Capitala a trupelor aliate (1918), Vizita Mare~alului BadoglioIn Romania (1921), un ciclu realizat intre anii 1921-1923 (Re~ita, Minele de la Anina,Industria petrolului, Industria lanii, Timi~oara, Uzinele Vulcan, Pabrica de matase,

Lugoj), Fune'raliile lui I.C. Bratianu ~iFuneraliile Regelui Ferdinand (1927), Man(fes­tatia de la Alba Iulia (1928). Tudor Posmantir este, intre anii 1920 ~i 1930, cum spuneam,principalul reporter cinematografic al Casei regale, printre realizarile sale fiind scurtme­trajul Peste mari # tari (1920-1921), un alt film despre Neamul romanesc (1925), pentruca, spre sfar~itul deceniului, sa colaboreze cu Jean Mihailla documentarul Viata unui

ora~ (1929), sa participe - cum yom vedea - la realizarea unor filme de fiqiune, sa-~icontinue activitatea de documentarist, in spiritul afirmat, ~idupa 1930 (Filmul Romaniei,Scene din viata ~i domnia regelui Carol I ~.a.). Eftimie Vasilescu, afirmat, la randu-i,ca operator, regizor ~iproducator in deceniul al treilea (elinfiin!a, in anul1923, laboratorulcinematografic ~i firma "Romaniafilm"), are la activ documentare ca Mi:)carea

44

cooperatista din Romania (1924), Excursiunea pe Dunare a iahtului dunarean (1925),

Teatrul comunal Braila (1928); ca operator a lucrat la Serbarile Unirii (1929) ~i, dupa1930, la eateva filme medicale semnate de Dem Pauli an (Hemiplegia, Sifilisul nervos,Miotonia). A realizat ~iun film despre Minunea de la Maglavit, a colaborat la multe altedocumentare (semnate de Constantin Petrovici sau Ion 1. Cantacuzino) ~i la filme defiqiune. Alt nume important, lansat inspre mijlocul deceniului al treilea, a fost acela aloperatorului Vasile Gociu, foarte activ in domeniul filmelor de fiqiune, dar afirmat,deopotriva, in filmul documentar, printr-un film ca Turnu Severin !Ii fmprejurimile sale(1927),0 cmatorie pe Dunare de la Severin la Moldova Noua, prin contribup.ala documen­taml din 1929 SerbarUe Unirii. Un documentar din 1926, Dambovita apa dulce, realizatde Vasile Gociu ~iMarcel Blossoms nu a fost prezentat niciodata pe ecrane, fiind interzisde cenzura vremii pentru modulin care prezenta contrastele capitalei. Capitala, ca ~icine­matograful, avea, de pe atunci, contraste ...

PACALA SI HAPLEA:PRIMELE PERSONAJE ANIMATE

Autorul primului film romanesc de animatie, Aurel Petrescu, avea 23 de ani eand"l-a pus in mi~care" pe Pacala. Era anull920. Peste putina vreme, un alt regizor tanar,Marin Iorda (Iordache), la 26 de ani, ii dadea viata pe ecran lui Hap1ea. Era anul1927.Cei doi arti~ti de talent, Aurel Petrescu ~iMarin Iorda, au ramas in istoria filmului dreptpionierii animap.ei romane~ti. Dupa cum subliniaza Aurora Pancaldi ~iBujor T. RipeanuIn studiullor din 1971, "Inceputurile filmului romanesc", "ca peste tot in lume, animatiaromaneasca s-a nascut prin dezvoltarea graficii jurnalistice, din tendinta fireasca a aces­teia de a-~i depa~i limite1e prin animarea imaginilor. Toti creatorii de filme de animatieprovin din sectorul graficii de jurnal, pe care au ilustrat-o in domeniul caricaturii politice~ide divertisment, in domeniul publicitar sau in cel al benzilor desenate. Grafica jurnalis­tica a fost astfel prima ~coalala care s-au format animatorii romani. Acesteia i se datoreazain primul rand trasaturile de originalitate plastica ~ide specific al formulei satirice pe careIe dovedesc unele din realizarile lor". Primii no~tri regizori de animap.e nu fac exceptiede la regula. E drept, printre "modele1e" lor se numara ~i cinea~tii de rasunet ai vremii,un Walt Disney, un Robert Fleischer, un Pat Sullivan, dar punctul de plecare in aventuracelei de a opta arte ramane propria lor creatie desenata, dorinta de a depa~i conditia deilustratori ai revistelor pentru copii ~i tineret in care se afirmasera.

Aurel Petrescu (1897-1948) s-a facut cunoscut, ca desenator ~icaricaturist, inca deprin anul1915, eand cronicile sale din "Rampa" - pe cand era cel mai precoce cronicarcinematografic, avea numai 18 ani! - erau insotite, de regula, cu caricaturi (ale unorarti~ti in yoga ca Max Linder, Francesca Bertini, Asta Nielsen, Waldemar Psylander,Maria Carmi, Mario Bonnard, Prince Rigadin). Aceasta activitate este continuata ~i intimpul razboiului, in revista ie~eana "Teatrul de maine", unde publica desene umoristicecare ilustreaza foiletonul satiric "Cap~aill refugiu" ~icaricaturi ale unor scriitori ~ioamenide teatru (Barbu Delavrancea, Mihail Sorbul, Mihail Sadoveanu, Ion Minulescu, Maria

45

Ventura, c.I. Nottara, Marioara Voiculescu, V. Maximilian, Elvira Popescu ~.a.). Tot laIa~i, unde f1 purtase razboiul - ~i activa In cadrul serviciului topografic al armatei ­s-a familiarizat cu filmul, s-a aflat In imediata apropiere a cinea~tilor mobilizati acolo,a activat ca fotoreporter, apoi ca operator ~i regizor, descoperind mereu, cum Ii placeasa spuna, "trucuri cinematografice". Dupa razboi, In presa epocii interbelice, desenatorulAurel Petrescu, Intors In Capitala, devine colaborator permanent la "Ramp a" , "Cinema"~i In specialla "Universul" (unde caricaturile sale, Incepand din octombrie 1921, apar- 0 perioada -zilnic, uneori chiar doua Intr-un numar). Intre timp, Insa, graficianul ~icineastul din el s-au Intalnit, Aurel Petrescu s-a lansat In domeniul filmului de animatie,desenand - In cativa ani - zeci de filmulete. Din pacate, nici unul nu s-a pastrat. Darachizitionarea de catre Arhiva Nationala de Filme a unui album cuprinzand 240 de "capetede plan", fotograme din filmele lui Aurel Petrescu (dupa cum reiese ~i din studiul "Docu­mente inedite Aurel Petrescu" de B.T. Rfpeanu, "Cinema", nr. 10/1967), a permis recon­stituirea "arheologica" a creatiei celui mai prolific autor din epoca pionieratului In animatiaromaneasca. In stadiul citat, Aurora Pancaldi ~i Bujor T. RIpeanu stabilesc cronologiafilmelor de animatie ale lui Aurel Petrescu (oferind date suplimentare despre peliculeleIn cauza): 1920 - pacala in luna, "comedie bufa cu desene animate"; 1923 - D-ale

zilei, "revista umoristica" ~i 0 alta serie de caricaturi animate cu acela~i titlu, D-ale zileiII; 1924 - pacala amorezat (In alte surse pacala indragostit); 1926 - 0 noua seriedin ciclul D-ale zilei III, cu subtitlurile "Politica", "Moda", "Finante", "Import", "Export"~i, In acela~i an, Motanul in luna; 1927 - seria D-ale zilei IV, doua "istorii umoristice"ale omenirii, Femeia, de la Eva pana in zilele noastre ~i Barbatul, de la Adam pana azi,

un ciclu de Proverbe ilustrate ~i 0 satira politica intitulata Capete - Figuri politice.

"Studiul fotogramelor - spun autorii «reconstituirii» - ne vorbe~te In primul rand desprefantezia grafica ~i cinematografica a realizatorului. Desenatorul desfa~oara nebanuiteresurse de inventivitate plasmuind aparate de zburat, care de care mai curioase, pentrua-~i aduce personajele ill luna. Acest voiaj constituie 0 veritabila obsesie a sa - sugeratade ... M6lies, se pare, n.n. -, obsesie care da na~tere unor zeppeline ~i rachete, unui fel dehelicopter inchipuit ca un tramvai aerian, unei nave interspatiale cu elicea I'n functiuneetc. Aceea~i imaginatie na~te ciudate combinatii anatomice, sub chip de animale bizare:un coco~ cu cap de elefant, un elefant cu cap de coco~, 0 barza cu cap de pore, un caine

cu cap de rata." In filmul pacala in luna, supozitiile - bazate pe ordonarea fotogramelordin album - conduc spre urmatoarea "trama": 0 nava cosmica plute~te peste mari ~i tari(ajungand dincolo de polul nord), de la bord, capitanul scruteaza zarile cu ajutorul unuitelescop - printre peisajele survolate fiind podul de la Cernavoda cu dorobantul sau,catedrala Notre Dame, Colosseumul, palatul Ligii Natiunilor, un mare port maritim etc.-, descoperind I'n final stranii peisaje lunare. Fotogramele din pacala amorezat au pututfi comparate cu cele aparute I'n revista "Cinema", care anunta, I'n 1925, terminarea filmului.Din istoria umoristica a femeii faceau parte, desigur, multe dintre chipurile ~i siluetelealbumului, personaje seducatoare, gratioase ~i u~or ridicole, alungandu-~i plictiseala prinstatiunile la moda sau purtand steaguri ~i pancarte pe care scrie "vrem!", I'n timp ce istoriaumoristica a barbatului cuprindea diverse chipuri ~i siluete moderne, I'n tinuta de gala,altele cu chip de Bachus sau de sultan I'n haremuri, de umil functionar I'ntr-o gara saude cititor al "Gazetei raiului" intr-un colt de paradis. Capete - Figuri politice eraucaricaturi ale politicienilor vremii - in stilul celor din "Universul" -, printre politicienii

46

prezenti In fotograme fiind mare~alulAverescu, Ion Mihalache, Iuliu Maniu, r.c. Bratianu.Cat despre ciclurile D-ale zilei, ele erau un fel de "oglinda a actualitatii". Cum spuneam,patima pentru filmul de animatie a durat, la Aurel Petrescu, doar cativa ani de zile. Prin1927, dnd piata era invadata de filme de animatie aduse de peste ocean (mult mai ieftine,fiindca erauprodusul unei industrii cinematografice), regizorul ~i-l va lua pe Pacala ~ise va lndrepta spre filmul cu actori. Nu pentru multa vreme: sonorulll va lndeparta rapidde pe platouri, muM vreme cineastul Aurel Petrescu va disparea din atenp.apublica, pentruca proiectele sale cinematografice de mai tarziu - In 1947 cauta sprijin oficial pentrurealizarea unar basme cinematografice, dupa Pungufa cu doi bani ~i Capra cu trei iezide Ion Creanga -, sa e~ueze, din pricina mortii sale premature, la numai 51 de ani.

In 1927, cand Aurel Petrescu se retragea, practic, din lumea filmului de animatie,aparea un alt pionier al genului, Marin Iorda (1910-1972), care aducea cu sine un alt per­sonaj legendar, pe Haplea. Marin Iorda - ramas pe genericul singurului sau film de ani­matie cu numele de Iordache - era scriitor, gazetar, om de teatru, pictor ~i grafician laora debutului sau In animatie. Cum a ajuns sa faca filmul Haplea 0 spune ellnsu~i, In"Amintirile" sale, aflate In manuscris la Arhiva Nationala de Filme: "Am adunat de ici,de colo, bani pentru a cumpara un vechi aparat de luat vederi, nu mai mare decat 0 valiza:marca «Urban», un adevarat stramo~. Cum aveam sa-l adaptez necesitatilor mele? Cumsa-i potrivesc dispozitivul de tumare? Pelicula? Baile? Doua mese suprapuse, pentru tur­nare. Pe masa de deasupra, batranul «Urban». Pe cea de dedesubt, platoul pe care lmivoi a~eza personajele. a gaura In masa de deasupra lmi va permite sa fixez obiectivulIn a~a fel ca sa pot privi drept la mijlocul mesei de jos, scuzati. " al platoului. ~i astfel,luna dupa luna, In pivnita de caramida igrasioasa, stateam aplecat pe plan~eta de desen,cu grija, cu teama, tremurand la gandul ca a~putea face 0 mi~care grqita. Caci nu lmiera lngaduit sa grqesc, sa stric un material obtinut cu atata greutate, cu pretul unei muncilncordate, scriind ~idesenand titluri". In alt loc din acela~i manuscris (subintitulat "Cateceva despre activitatea mea cinematografica"), Marin Iorda marturise~te: "Cinematograful,filmul animat lmi confiscasera toate gandurile, toate preocuparile. Personajul meu, cucare lmi creasem 0 mica reputatie In publicistica, nu-mi dadea pace nid 0 clipa, pestetot Haplea era prezent. Era legat de orice lnffimplare, orice eveniment mai mare sau nel'n­semnat. De la Aure! Petrescu am cumparat un vechi aparat de luat vederi, 0 cutie cat ungeamantan marca Urban, cu care aveam de gand sa realizez 0 serie de filme de desenanimat avand ca personaj principal pe al meu cunoscut Haplea ( ... ) Incet-Incet vrafuride desene se ridicau In jurul meu. Haplea mergea, Haplea fugea, Haplea e suparat. Alaturide ell~i faceau aparitia alte figuri: Catelu~ul Zdup, Gasca cea Prostuta, Privighetoarea,Cioara, Cobzarul, Tambalagiul, Frosa, Popa Clondir, Na~ul ~iNa~a.De asemenea, se lntru­chipau In parp.le lor caracteristice trenulln mers, poduri, aeroplanullui Lindberg, automo­bilul. Problemele ce mi se ridicau nu erau dintre cele mai u~oare, dar ma interesau cuatat mai mult: mersul omului, mersul cainelui, zborul pasarilor ~ial avionului, fuga auto­mobilului. Toate trebuiau studiate, calculate ~irealizate In funqie de departare, de viteza,de unghiul optic sub care erau vazute ~iredate". In pivnita cu peretii de caramida umeda,condip.ile de lucru ingrate, metodele primitive la care era nevoit sa recurga nu I-au descu­rajat, lnsa, ba chiar I-au stimulat, i-au hranit iluziile: "vedeam serii lntregi cu Haplea, ve­deam realizate numeroase bobine In care luau viata cinematografica eroii din pove~tilelui Creanga (Setila, Gerila, Flamanzila, Danila Prepeleac, Ivan Turbinca cu traista lui cu

47

draci, Harap Alb, Coco~ul curajos din «Punguta cu doi bani»), vedeam pe Mo~ Ion Roata,vedeam pe Imparatii, printii ~ifrumoasele zane ale minunatelor noastre pove~ti". Mai dureerau, desigur, trezirile la realitate. Marin Iorda ramane autorul unui singur desen animat,Haplea. Dar marea sa ~ansa a fost ca filmul - spre deosebire de celelalte din epoca ­s-a pastrat: In colectiile Arhivei Nationale de Filme exista 0 copie, bine conservata, Inlungime de 320 m.: Haplea ~iFrosa lui au Invins timpul, vor delecta In continuare generatiidupa generatii de spectatori. Filmul urma sa fie - cum am vazut - punctul de plecareal unui serial care nu s-a realizat. Subintitulat "comedie grotesca", Haplea avea ca eroupersonajul benzilor desenate pe care Marin Iorda (lordache) Ie publica In revistele epocii.In acest "prim capitol" - raffiaSunic - se urmareau peripetiile matrimoniale ale persona­jului. Munca la film, Inceputa In 1926, a durat aproape un an, operatiunile de laboratorfiind executate la "Romania-Film", firma din epoca a lui Eftimie Vasilescu. Tehnica deanimare era mixta (desen animat, decupaj, actor), 0 tehnica asemanatoare - probabil ­cu cea la care a recurs Aurel Petrescu In filmele sale, acesta din urma relatand undevaca personajul desenat se "decupeaza, avand grija de a-I decompune, astfel ca obtinemmembrele separat"; mi~carea personajelor era determinata de flexiunea Incheieturilor, faptcare i-a determinat pe unii comentatori sa remarce ca desenele lui Aurel Petrescu nu suntanimate, ci "articulate". Cronicile de premiera ale filmului Haplea (Primul capitol dinviata lui Haplea) sunt entuziaste. Sub semnatura M.B. (Marcel Blossoms), In "Cinema"m. 70/1927 se putea citi: "Fara a exagera catu~i de putin afirmam ca este primul filmromanesc de acest gen care sta aproape pe acela~i nivel cu desenele animate straine (... ).Figurile atilt de populare ale lui Haplea, Frosa ~icatelul Sdup, cunoscute din carti ~ireviste,se mi~ca de data aceasta pe ecran In scene amuzante ~ihazlii. Sunt scene pline de pitoresc~ipatrunse de un spirit cinematic, cum nu Intiilne~tiIntotdeauna nici chiar In multe pro­duct:iistraine. De altfel iata ce caracterizeaza desenele animate ale lui Iordache. Imaginilesale nu sunt fixe ~i lipsite de ritm; trasaturile sunt mobile, personajiile se mi~ca viu, iarritmul decupajului nu lasa nimic de dorit (... ). Cata rabdare ~ice munca i-a trebuit dese­natorului Iordache ca sa insufle viata eroului sau ~i celorlalte personajii". Tot In revista"Cinema" (m. 75/1928), sub semnatura Marianne, se mergea ~imai departe: "lata primulfilm romanesc In desene animate, caci cele de pana acum, dqi Incercari foarte laudabile,nu erau Intr-adevar «desene animate» ci mai mult «desene articulate», daca se poate zicea~a.Regia ~idecupajul, diversele planuri precum ~imontarea sunt admirabile; se cunoa~teimediat ca realizatorul cunoa~te tehnica ~i este patruns de esenta cinematografului".

Premiera filmului Haplea a fost programata In prima zi de Craciun a anului 1927,la cinematograful bucure~tean "Capitol" , unde filmul continua sa ruleze la sfar~itulluniiianuarie 1928, In completarea unei comedii cu Pat ~iPatachon. Era 0 ultima "premiera"de animatie din deceniul al treilea, dupa un lung ~irde premiere, care au lansat ~iimpusfilmul romanesc de animatie Inca din ultimul an al deceniului al doilea: pacala in luna

- 4 aprilie 1920, la cinema "Cercul Militar"; D-ale zilei I - 19 septembrie 1923, la cine­matografele "Select" ~i "Apollo"; D-ale zilei II - 8 octombrie 1923, la acelea~i cinema­tografe; pacala amorezat - In cursul anului 1925, la "Select"; D-ale zilei III - 4 aprilie1926 la cinema "Vlaicu"; Motanul in luna - 28 aprilie 1926, la "Vlaicu" etc. In afarafilmelor amintite, spre sfar~itul deceniului al treilea, Aurel Petrescu a realizat, la cerereaunor diver~i comanditari, un mare numar de filme publicitare, iar Marin Iorda va figura,cum yom vedea, pe genericul unui film sociologic realizat In 1937 de profesorul Dimitrie

48

Gusti. Cam aceasta ar fi contributia pionierilor la istoria filmului romfmesc de animatie.E mult, e putin? Important e faptul di animatia se nascuse. Intr-o perioada pur artizanala,datorita unor entuzia~ti cu notabile antecedente grafice ~icu 0 atenta studiere a filmelorde animatie straine, americane ~ifranceze (in articolele lui Aurel Petrescu ~iin amintirilelui Marin Iorda se fac frecvente trimiteri la experienta lor de spectatori ai filmelor deanimatie straine),filmul de animatie romanesc a facut pa~i siguri spre consacrare. Paletade gen s-a dovedit foarte diversa - de la filmul anecdoctic, cu caracter popular, la satiracu adresa sociala ~i politica, de la filmul fantastic la cel grotesc, de la ~arja acida la"ocheada" complice -, tehnicile ~imanierele grafice au fost, ~iele, multiple, nu lipsitede trasaturi plastice originale. In ultima instanta, putem considera ca animatia romaneascadin anii '20-'30 a contribuit efectiv la cristalizarea unei estetici a genului, pe care scrierileunor intelectuali de prestigiu au sistematizat-o, in articole, studii sau lucrari mai ample:Ion Marin Sadoveanu ("Desenuri animate" in "Rampa" din 6 octombrie 1930), CamilPetrescu ("Despre absurd", in "FacIa" din 9 octombrie 1932), D.T. Suchianu ("Curs decinematografie", 1931),1.1. Cantacuzino ("Uzina de basme", 1935), G. Calinescu ("Intrepoezie ~ifeerie", in "Adevarulliterar ~iartistic" din 11 februarie 1936) etc. etc. Prezentul- ~i viitorul - pastreaza, insa, foarte putin din "zestrea" cinematografica a celor doiinainta~i ai filmului romanesc de animatie. Dinu loan Nicula, in volumul sau "Calatoriein lumea animatiei romane~ti" (1997), puncteaza aceasta realitate: "Daca, pentru a contra­balansa caracterul cert umoristic al primelor filme de animatie romane~ti, ne yom adresapatetica intrebare «Ubi sunt?», raspunsul ar veni abia murmurat. .. E glasul discret alalbumului cu fotograme ~i capete de plan apartinand lui Aure! Petrescu, e vocea stinsaa bobinei din unica cutie a filmului Haplea de Marin Iorda; cele doua vibratii se intretaiein coleqiile de publicatii ale Bibliotecii Academiei, caci acolo trebuie cautate premiseleinceputului animatiei romane~ti: in grafica de revista ~i de ziar a celor doi deschizatoride drum". Exista tulburatoare paralelisme intre creatiile ~idestinele celor doi pionieri aianimatiei romane~ti (lasand la 0 parte "amanuntul" ca ~i-au realizat filmele cn un acela~iaparat marca Urban): au venit amandoi din lumea graficii de revista - ar fi de adaugat~i faptul ca personajul Haplea a fost lansat de Marin Iorda in "Dimineata copiilor" -,amandoi s-au dedicat unor celebre personaje populare (Pacala ~i Haplea), amandoi auincercat, dupa experinta filmului de animatie, ~ansa filmului cu actori (Aurel Petrescu- pacala!ji Tandala la Bucurqti, 1926, Marin Iorda - A!ja e viata, 1928, pentru a de­veni ulterior "specialist la filme neterminate") -, amandoi au fost, cel putin 0 data, ope­ratori (Aurel Petrescu la filmul lade!j, 1926, Marin Iorda la Haplea), amandoi au parcursexperiente actorice~ti (Aure! Petrescu in Filmul familial, Marin Iorda avand 0 aparitiein Haplea). 0 mica "paranteza" legata de aceasta aparitie: prezenta cineastului in propriulsau desen animat (un procedeu novator, folosirea mixta a animatiei ~i actorilor) anuntaintentia lui Marin Iorda de abordare a scurtmetrajului de fiqinne: lucrul se va intampla,filmul A!ja e viata va fi realizat curand, dar "nostimada" e alta: titlul filmului de fiqiunereproduce replica pe care desenatorul i-o adreseaza pe pelicula, in desenul animat, perso­najului sau principal, Haplea: "a~a e viata!"; 0 paranteza in paranteza: Jean Georgescu,principalul interpret al peripetiilor comice din A!ja e viata, va lua cu el, la Paris, cele douabobine ale filmului, ~i aceasta pelicula a lui Marin Iorda ii va deschide u~ile in citadelafilmului francez. Revenind la paralelismul celor doi pionieri ai filmului de animatie, nuputem escamota un accent gray: amandoua destinele au fost marcate de umbra neim-

49

plinirii. Aurel Petrescu mUfeia,cum am vazut, la numai 51 de ani, in pragu1 unui nouinceput, iar Marin lorda se sinucide in 1972, dupa ce - cum 0 spune ~iDinu loan Niculain volumul sau (pag. 15) - "printre tinerii lupi ce mi~unau in studiourile cinematogra­fice infiintate in anii socialismului, nu reu~ise sa realizeze nici macar cele cateva sutede metri de desen animat pe care-i izbutise in perioada interbelica".

AL DOILEA INCEPUT AL FILMULUI ROMANESC

Primul razboi mondial a influentat decisiv destine1e produqiei cinematografice.Chiar daca peste munti, in Transilvania, au continuat sa se realizeze filme, pauza bucu­re~teana, de aproape zece ani, in suita premierelor cinematogrmce romane~ti (in linii mati,intre 1914 ~i 1923), ii determina pe istoriografi sa considere anull923 drept "borna" aunui nou inceput cinematografic, al doilea, sau chiar a1treilea, daca luam in consideratiepauza de la hotar de veacuri dintre "vederile romane~ti" ale lui Paul Menu ~iAmorulfatalallui Grigore Brezeanu. Spun "in linii mari", deoarece exceptii exista: in 15 mai 1920,de pilda, la cinematograful bucure~tean "Regal", rula in premiera Pe valurile fericirii,ecranizarea unei piese americane (de K. Williamson) in regia lui Dolly A. Sigetti, cu Lyade Putti, Maria Fi1otti, Ion Manolescu, G. Storin, Tantzi Cutava-Barozzi, AI. Mihalescu."Borna" ramane, insa, anull923. In penultima zi a anu1ui,la cinematografu1 bucure~tean"Clasic" avea loc premier a filmului Tig(mcu~a de la iatac, 0 coproductie "Spera Film"(Berlin) - "Rador Film" (Bucure~ti-Haga), in regia berlinezului Alfred Halm. Se rein­noda, practic, ,Jirul" premiere10r romane~ti, dupa 0 destul de lunga absenta. La bazafilmului a stat nuvela cu titlu omonim de Radu Rosetti, scenarizata de Victor Beldiman.lntriga era tesuta pe povestea de dragoste dintre un boier ~i0 fata de tigan, acJ,iuneafiindp1asata la mijlocul veacului al XIX-lea ~iaducand in prim-plan mora"ll;:i ~iobiceiuri aleboierilor romani de pe la 1850, viata grea a tiganilor pe mo~ii1eacestora. Fata de sursaliterm;~,pe motive1ecareia a fost elaborat scenariul, fi1mulintroduce cateva peripepi spec­taculoaseinspre final, in pregatirea happy-end-ului (inexistent in nuvela inspiratoare),punand accente suplimyntare, totodata,peimp1icatii1e de ordin social ale povestirii (co­mentariile de la premiera insistand asupra imaginii simbolice care deschidea filmul, 0mana amenintatoare, cu un harapnic, dominand ceata tiganilor inspaimantati). Filmarileau durat trei luni din toamna anului 1923 - septembrie-noiembrie -, exterioarele s-auturnat in satul Mogo~oaia, in fata palatului Mogo~oaia ~iin pare, la manastirea Pasarea,la bisericile Sf. Vineri ~i Stavropoleos, la vila Minovici, in fata manastirii Vacare~ti, incartierul "Crucea de Piatra", pe malul Dunarii, iar interioarele in Bucure~ti, noaptea, pescena Teatru1ui National. Asistent de regie a fost Jean Mihail, iar distributia filmului­pierdut ~i el, ca atatea a1tele - cuprindea actori importanti ai scenei romane~ti: PetreSturdza (in rolul batranului boier Hortopan), Leon Lefter (Vasile Hortopan, nepotul sau),Elvira Popescu (Maria Trotu~anu, logodnica acestuia), Maria Vecera (Smaranda Trotu­~anu, mama Mariei), Grigore Marcu1escu (Matei Trotu~anu, tatal Mariei) , Dorina Heller(Anica, "tigancu~a de la iatac"), Ion lancovescu (Grigore, surugiul indragostit de Anica).Desigur, "intoarcerea" 1a actori romani, dupa ce publicul l~i facuse idoli din Rudolf

50

Valentino, Pola Negri, Lya de Putti, Ivan Mosjukin, Jacques Catelain, Conrad Veidt, aInsemnat mult In epodi. Sarina Cassvan-Pas nota In revista "Filmul" (nr. 9/1924): "Zileleacestea am vazut un film romanesc jucat de arti~tiiromani de pe meleagurile noastre (... ).Avem acum ~iputin!a de a vedea In film plaiurile ~iculele noastre, radvanele ~iobiceiuri1estramo~qti despre care am auzit vorbindu-se, iar arti~tii pe care Inchipuirea noastra Iicrea altfel decat erau In realitate sunt vechile noastre cuno~tin!e de la Teatrul Mic ~iNa!ional". Filmul romanesc reintra In con~tiin!a publica. 0 ancheta a revistei "Filmul"(din anul 1924) situa TiganCLt~'ade La iatac pe locul 17 In preferin!ele spectatorilor, dupavarfurile sondajului - Casa mistereLor, Kean, MonumentuL indian, J'accuse - darInaintea altor filme celebre ca Roata de Abel Gance, Moartea obositi1 ~iDr. Mabuse deFritz Lang. In acela~i an, 1924, doi aprecia!i regizori ai filmului na!ional, Jean Georgescu~i Jean Mihail, contribuiau In mod hotarator la re-Iansarea produqiei cinematograficeromane~ti. Despre crea!iile acestora yom vorbi Intr-un capitol aparte.

Tot din anul 1924 dateaza scurtmetrajul produs de Teatrul "Carabu~" PeripetiiLecaLatoriei LuiRigadin de LaParis LaBucurqti, un episod filmat - cu Charles Prince-Ri­gadin, Constantin Tanase ~iPetre Codru! -, turnat special pentru a servi ca introducerela un scheci jucat de Rigadin ~i Tanase pe seena Teatrului "Carabu~" ~i cuprinzand, Inprincipal, trei episoade: plecarea eroului de la Paris, peripetiile de pe drum ~i sosirea InBucure~ti, pana la intrarea In scena. Filmat la Paris, la Ploiqti, In Gara de Nord ~i lagradina "Carabu~" (pentru filmarile din Romania, operator, a fost Constantin Ivanovici),filmul a rulat, pentru prima data, la gradina "Carabu~" In 10 iulie 1924. Din presa anului1925 aflam cate ceva despre un alt scurtmetraj, Coana Sita a Lui Nea Nae parLagiuL, deEmil Bobescu, cu ... Iulian ~i Costin In roluri1e titulare: se vorbe~te despre ,,0 comedie(... ) cu subiectul din lumea parlagiilor ~imacelarilor de la abator", al carei intrigant prin­cipal este ... magarullui nea Nae, aflat In conflict cu "dobitoacele cornute", care organi­zeaza In final 0 "greva a animalelor la taiere". Premiera filmului a fost anuntata pentru28 martie 1925, dar lipsesc indicatii certe privitoare la difuzare.

1925 este anullansarii unui alt regizor care a lasat urme In istoria filmului romanesc,Ion ~ahighian (1897-1965), un valoros om de teatru convertit la film In anii cinemato­grafului presonor, care-~i va confirma vocatia - printr-o spectaculoasa revenire - ~i-nanii sonorului. Debutul sau cinematografic s-a numit Ni1badi1iLe Cleopatrei, un filmrealizat dupa un scenariu propriu (inspirat de Eugene Labiche). Pe scurt, despre intrigaacestei comedii sentimentale. June1eGeorge Azureanu (Jean Georgescu) cade In mrejeleunei frumoase Cleopatre (Charlotte Brodier), care-i toaca repede banii. Ca sa scape deea ~isa se poaili casatori cu Serafinette Catuneanu (Brandu~aGrozavescu), fiica unui bogatnegustor (Mircea Pella), junele George recurge la tot felul de stratageme, ajutat de unchiulsau, Gu!a Burdanescu (Nicolae Soreanu), un rentier provincial care vine la Bucure~ti sa-~iscape nepotul. Dupa tot felul de peripetii - pe ruta Constanta-Poi ana Tapului -, dupace Cleopatra Ii Incurca logodna ~inunta, George reu~qte sa fuga cu Serafinette, lasand-ope Cleo sa se conso1ezeIn bratele unchiului sau Guta.lnca din timpul filmarilor, regizorulI~i marturisea astfel intentiile: "Ceea ce inovez In acest film e introducerea paralela acomicului american, de valoare mai ieftina, cu rafinamentul comic francez (... ), pastrandtotodata ~inota predominanta In comedia sentimental a (... ). Nu introduc buful americandecat In mica masura ~inumai In scenele unde fanteziei i se lasa un vast camp de opera!ie.EI apare doar In doua halucinatii de naiv, Inspaimantatoare pentru el, amuzante pentru

51

spectator. Una din ele va reprezenta parodia unei scene Intre regina Cleopatra ~i MarcAntoniu. Comiculamerican 11voi reliefa doar prin situa(:ii,nicidecum prin jocul actorilor,pe care 11doresc cat se poate de discret ~ide elegant". Intr-adevar, noutatea filmului sunttocmai aceste "refugii In istorie" la care recurge scenariul, prilejuite, desigur, ~i dedenumirea personajului titular: In decor roman, Cleopatra se regase~te alaturi de MarcAntoniu (tot Jean Georgescu), printre personajele onirice fiind ~iGrasus, capitan roman(Gh. Ciprian), sclava Silap, dintareata de harpa (Victoria Corciov), sclave ~isc1avi(Marga­reta Marian, D. Lascu, acesta din mma un sc1avnegru) etc. Din ampla distributie a filmuluimai faceau parte Sonia Cluceru (0 Ingrijitoare), Floria Capsali (0 dansatoare), Ion Finte~­teanu (servitorul Ion), ~t. Petrescu-Musca (hangiul), Nae Sav1.Jlescu(primarul), Nae To­mescu (birjarul), precum ~i AI. Giugaru, A. Pop Martian, Iancu Constantinescu ~.a.Operatorul filmului a fost Nicolae Barbelian, iar montajul era semnat de Jean Georgescu.Premiera pentru public a avut loc la 5 octombrie 1925, la cinematograful "Lux" (undefusese ~i 0 avanpremiera, cu cinci zile Inainte). Presa a apelat la superlative. In "Clipacinematografica" , Horia Igiro~anu scria: "entuziasmat ~icu toata sinceritatea atrag atentiacinefililor asupra acestui film care aduce (... ) cea mai de pret pana acum Inscenare cine­matografica romaneasca." 1.Massoff, In "Ramp a" (din 5 octombrie 1925), considera caNahadaile Cleopatrei e un film frumos, amuzant, plin de viata ~i de veselie. Fotografiae clara, punerea In scena abila, a~a Incat ochiul e Incantat acoperind structura puerila ascenariului". In "Cinema" (m. 20/1925), V. Voiculescu conchidea: "E poate cea mai se­rioasa ~iizbutita lucrare cinematografica de produqie romaneasca. Tehnica, regia, ansam­blul 0 fac superioara multor comedii filmice straine. E de remarcat luminozitatea ~iclaritatea imaginilor. Arti~tii no~tri izbutesc sa creeze personagii care vor ramane macarpentru noi - mediul romanesc, strada noastra, ~oseaua,birjarul, ii dau un farmec deosebit~inou". Nu peste multa vreme, regizorul Ion ~ahighian recidiveaza: In prima zi de Craciuna anului 1925, la cinema "Vlaicu" (dupa 0 "proieqie Inchisa", in Ajun, la Palatul Cotro­ceni), are loc premiera filmului Datorie .~isacrificiu, 0 pelicula a carei aqiune este plasataIn zilele primului razboi mondial, incluzand "episoade din Carpati, Oituz, Mara~ti, Mara­~e~ti",din "actualita(:ile"filmate de Serviciul cinematografic al Armatei ill anii razboiului."Povestea" filmului este scrisa de un capitan, ing. AI. Dumitrescu (pe un subiect aloperatorului Nicolae Barbelian, care semneaza ~iimaginea). Este yorba, In centrul intrigii,despre rivalitatea amoroasa dintre doi flacai de la tara, Ion Strajeru (George Vraca) ~iHie Paduraru (Ion Niculescu-Bruna), care iubesc aceea~i fata, pe Ileana (Lulu Chiriac),fiica primarului (Ion Finte~teanu). Rivalitatea continua ~ipe front, unde Ion e ranit ~iIlie- crezandu-l mort - dezerteaza pentru a 0 revedea pe Ileana. Un glont inamic ii vacurma, Insa, viata, iar Ion - insanato~it ~idecorat - se va casatori cu Ileana, in traditiacelor mai sanatoase happy-end-uri. Presa este mult mai reticenta fata de noua realizarea lui Ion ~ahighian (in care mai jucau Gh. Conabie, Dumitru Ga~par,George Theodorescu,Marcela Gheorghiu): "Cu 0 vadita suprimare a unor scene mentionate in scenariu, cu 0nenimerita alegere a peisajiilor, 0 gre~ita distributie a rolurilor, 0 interpretare rece, naiva,cu fotografia mai mult ~tearsa decat clara, aceasta realizare cinegrafica, facuta de oamenicu prea putina pricepere in aceasta arta, nu prezinta nici 0 importanta pentru ecran ciramane doar jucaria unor tineri entuzia~ti" - scria M. Ghidionescu in "Rampa" din 4ianuarie 1926. Din fericire, 0 copie - incompleta - a filmului se pastreaza la ArhivaNationala (este yorba despre 627 de metri, din copia pastrata lipsind secventele de

52

"actualitati" pe care Ie citeaza presa vremii ~i0 buna parte din final): opiniile de mai sus- carara Ie-am cenzurat cacofoniile - nu sunt confirmate de realitate, mesajul actorilorde odinioara - George Vraca, Ion Finte~teanu, Ion Niculescu-Bruna - este incarcat deemotie, peste decenii. Regizorul Ion ~ahighian - ~iin calitate de scenarist - va revenipe platouri in anull928. Atunci va realiza drama pasionala Simfonia dragostei, un lung­metraj cu cariera internationala: 0 "premiera mondiala pentru presa" , se pare, a avut locla Viena, in august sau septembrie 1928 (acolo incepusera ~ifilmarile, in luna mai a ace­luia~i an, la "Vita-Film" ~i la "Listo-Film", unde s-au turnat interioarele ~i diteva exte­rioare). La Bucure~ti, filmul a fost prezentat in 12 decembrie 1928, la cinematograful"Trianon". Din distributie faceau parte Vivian Gibson ~iGrit Raid, doua actrite binecu­noscute in filmul german, mari actori ai timpului ca Ion Livescu ~i Ion Petrescu, tanarulAlexandru Critico - toti trei de la Teatrul National -, alte raluri erau incredintate unaractrite vieneze: Iris Arlan, Barbara Salvotti, Klementine Plessner, Louise Poten. Douaopinii am retinut din comentariile in general favorabile. Una, a unui prieten, regizorulJean Mihail: ,,~ahighian scrisese un scenariu plin de poezie. Eraul sau era un pictor, cevisa awrul pur al creatiei ~iin destinullui simteai fi'ilfi'iindaripile geniului, dar care sfi'ir~eaprintr-o prabu~ire brutala, sub loviturile unei societati neintelegiltoare. Povestea dragos­tei ~ia infrangerii pictorului continea nu numai 0 amara iranie, pe care regizorul a redat-ocu multa sensibilitate, dar ~i un fond de acuzare a nedreptatilor sociale. Datorita forteilor dramatice ~i a trairii lor sincere de catre actori, ai fi vrut parca sa tii unele scene inloc, ca sa te bucuri de ele. Nimic nu era fortat in desfa~urarea actiunii, toate incidentelecare stateau la baza ei erau inspirate din viata de toate zilele". Despre Simfonia dragostei,Camil Petrescu scria urmatoarele in "Universul" (16 decembrie 1928): "Cand se ~tie cuce greutate cei cu avere de la noi dau banul pentru intreprinderi artistice, ramai uimit dedarnl de a convinge al amatorilor de regizorat, dar in acela~i timp simti ca asemenea incer­cari neizbutite sunt de natura sa compramita tot viitorul filmului ramanesc, prin neincre­derea pe care 0 seamana. ~i totu~i trebuie sa facem 0 categorica exceptie pentru ultimadintre aceste incercari (... ). Facuta sub serioase auspicii tehnice ~ifinanciare, cu concursulunar operatori straini ~i chiar cu concursul a doua celebre actrite straine, ea inseamnaun real succes. E cel dintai film ramanesc care sufera 0 comparatie cu cele straine".

Un alt debut regizoral, in epoca, este acela al tandemului Gheorghe (Ghita) Popescu- Eftimie Vasilescu, cu filmul Legenda celor doua crud, pe un scenariu de I.c. Vissa­rion, dupa nuvela ,,0 intamplare veche". Erau la moda dramele sentimentale. Pornindde la doua cruci din cimitirul satului Costqti, filmul derula 0 tragica poveste de dragostepetrecuta prin anul 1815 pe mo~ia marelui vornic Pana Costescu (interpretat de Insu~iregizorul, Ghita Popescu, ale carui antecedente actorice~ti dateaza inca de pe vremea fil­mului In~ependenta Romaniei - unde interpreta ralul generalului Arion -, printre alteraluri ale sale pe ecran, pana la acea ora, fiind acelea din Manasse ~ipacat de Jean Mihail,din Coana Sita a lui nea Nae parlagiul). Insu~i scenaristul aparea in primele secventeale filmului (I.C. Vissarion avea ralul Povestitorului). Principalele personaje erau jucatede Tuchi Eremia (Ileana) ~iNicolae Manolescu (Radu); din distributie mai faceau partePuica Perieteanu (mama Denei), C. Lungeanu (boierul Mihalache Costescu), AI. Giugaru(logofatul Gheorghe), Sevastia Gh. Popescu (Catrina), Albertina Eremia (Voica lui Lixan­dru) ~.a. Premiera acestei "legende taranqti" a avut loc la cinematograful "Frascatti" in16 noiembrie 1925 ~i s-a bucurat de 0 critica favorabila, dqi nici Eftimie Vasilescu -

53

care i~i incepuse activitatea de operator imediat dupa primul razboi mondial -, nici acto­rul (mai in varsta) Ghita Popescu - cu care Vasi1escus-a asociat pentru realizarea acestuifilm - nu aveau experienta regizorala. Incurajati de succesul primului lor film, cei doiau perseverat ~i, la inceputul anului 1927, aveau gata un nou film, Vitejii neamului, peun scenariu de Ghita Popescu (care juca ~i rolul Primarului), Eftimie Vasilescu fiind ~ioperator. Realizat pe parcursul anului 1926, filmul i~i propunea - la zece ani dupaintrarea in lupta a Romaniei in primul razboi mondial - 0 reconstituire cat mai veridicaa evenimentelor conflagratiei, in film fiind montate numeroase benzi de "actualitati"; ze­pellinele germane bombardand Bucure~tiul (1916), sosirea misiunilor stdHne, pregatireaatacului de la Mara~e~ti, canonade de artilerie, lupte corp la corp, juramantul volunta­rilor ardeleni la Ia~i (1917), armistitiul, scene in care apar Kaiserul Wilhelm pe frontulde la Odobe~ti, generalul Makensen ~iEnver Pa~a la Bucure~ti (1918) etc. In rest, 0 po­veste cu 0 codana, de care sunt indragostiti doi fii ai Primarului - parca am mai "vazut"subiectul acesta -, apoi fiul cel mare pleaca pe front. .. ~i a~a mai departe, 0 intrigaconventionala, de fapt doar un "pretext". Printre interpreti era ~i operatorul Ion Cosma(un ofiter francez), care jucase ~iin Legenda celor douCl crud (rolul unui doctor) ~icareva deveni eel mai apropiat colaborator allui Eftimie Vasilescu; el va aborda meseria deoperator ~i va realiza imaginea multor filme produse de "Romania Film" (studioulluiEftimie Vasilescu, care i~i injghebase ~iun laborator performant in epoca, pe "bulevardulcinematografelor"). Mai jucau in film Nicolae Manolescu, C. Fotache, Titi Mihailescu,Albertina Eremia, Sevastia Popescu, Nicolette Savu. Dar filmul a avut de infruntat totfelul de adversitati inainte de a ajunge pe ecrane. Premiera - fixata initial pentru 21 ia­nuarie 1927 - a fost amanata din pricina unui protest al1egatiei germane: ca urmare aacestuia, Ministerul de Externe a oprit premiera, peste capul comisiei de cenzura cinemato­grafica. Au urmat tot felul de reactii in presa vremii, printre care ~i aceea din revista"Cinema" (din 1 februarie 1927). Sub titlul "Cate cenzuri exista in tara?", cu semnaturaM. Bloss. (Marcel Blossoms), erau mentionate, acolo, ultime demersuri: "Cenzura, jignitacu drept cuvant de acest blam, se reuni din nou intr-o ~edinta extraordinara ~i asistandla proiectia filmului, dec1ara in unanimitate ca produqia d-Iui E. Vasilescu nu confinenici 0 scena care ar putea fmpiedeca reprezentarea ei fn public". De unde pornise, defapt, protestullegatiei germane? Printre "actualitatile" inc1use in film nu erau doar ...vedete de rezonanta international a precum Kaiserul sau Makensen, erau, cum am men­tionat, ~i secvente cu bombardarea unei ~coli din Capital a de catre dirijabilul "GrafZeppelin", erau ~ialte aspecte dramatice din timpulluptelor care nu puneau intr-o luminaprea buna pe vremelnicii ocupanti ai tarii din timpul razboiului din 1916-1918. Pana laurma - dar dupa modificari ~i taieturi! - interdiqia filmului este ridicata, ~ipremieraare loc in 25 februarie 1927, la Cercul Militar (cinema "Marioara Voiculescu"). ConstantinBacalba~a i~i exersa verva pamfletara in "Universul" din 9 martie 1927: "Un filmromanesc, cu scene din timpul razboiului nostru, este interzis de guvern din cauza opo­zitiei ambasadei germane (... ). Dar acest film a fost vazut de comisia speciala ~iautorizatcu unanimitatea membrilor, insu~i inspectorul de politie a vazut filmul ~inu i-a descoperitscenele ofensatoare pentru Germania. Atunci de ce a fost interzis, cand alaturi, la alt cine­matograf, rula filmul Parada cea mare? C ••• ). Dorinta de pa~nica ~ibuna legatura cu toatepopoarele e foarte laudabila, dar sa incepem prin a ne ingriji de mandria ~i demnitateanoastra national a" . Dupa un "intermezzo" de scurtmetraj semnat de Eftimie Vasilescu

54

impreuna cu Ion Cosma, Vagabonzii de la Carahu.'j, tandemul Ghita Popescu - EftimieVasilescu este refacut in Napasta (premiera acestor doua filme are loc la 20 ianuarie 1928la cinema "Marioara Voiculescu" , in program cuplat: 0 comedie de doua acte ~i0 dramade ~apte). N-a~ trece prea repede peste "comedia grotesca" cu cei doi vagabonzi Tulea(Alecu Barcanescu) ~i Goanga (Petre Codrut) -, pentru ca ea anticipeaza, in felul ei,una dintre comediile marcante din primii ani ai sonorului (Bing-Bang), ba mai mult, areo oarecare tangenta cu vestitele ... "camere ascunse" de mai tarziu. Dincolo de peripetiilemai mult sau mai putin hazlii ale eroilor la gradina ... "Fleica vesela" (unde cei doi caminghit in sec, au parte de 0 bancnota falsa, sunt pe punctul sa fie batuti etc.), deznoda­mantul este neprevazut ~i original: salvarea celor doi necajiti vine de la ... operatorulEftimie Vasilescu, care intra in poveste ~i Ie aduce la cuno~tinta faptul ca mtamplarilede pana atunci nu au fost decat 0 inscenare cinematografica. Birta~ul, fericit ca i se facereclama, ii invita pe toti la un chef final. Toate ar fi fost bune ~i frumoase, daca cei doieroi n-ar fi avut ideea, la inceputul mesei, sa bea un pahar de apa purgativa. Cronicaruljubila in revista "Cinema" (ur. 75/1928): "V agabonzii de la Carabu.'j este fara indoialacea mai izbutita grotesca cinematografica romaneasca (... ). Arti~tii de la «Carabu~» caredetin rolurile principale ale comediei sunt toti admirabili, se pare ca ar fi arti~tide cinemade cand este lumea. Publicul s-a amuzat foarte mult la aceasta grotesca atat de reu~itacare merita toate laudele". Acela~i cronicar se referea, in acela~i comentariu, la primireafilmului Napasta, prezentat in continuare: "Publicul a primit cu deosebita bunavointaaceasta productie nationala, izbucnind chiar in aplauze spontane, ceea ce dovede~te caspectatorii no~tri ~tiu sa aprecieze eforturile producatorilor de filme romane~ti". Realiza­torii ecranizarii caragialiene au respectat, in linii mari, drama originara, careia i-au adaugat,insa, cateva episoade: in deschiderea filmului sunt evocate intamplari desfa~urate cu nouaani in urma (la un han din Corbeni, Anca ~iDragomir, tineri soti, ilintalnesc pe Dumitru,"fostul ibovnic" al Ancai, de dinainte de mariti~; a doua zi, satenii gasesc intr-un tufi~cadavrullui Dumitru); pe parcursul aqiunii din piesa sunt intercalate momente cu viatalui Ion la ocna, evadarea, viziunea acestuia ~idrumul pana la casa Ancai. Din distributieIaceau parte Ecaterina Nitulescu--Sahighian-(Anca), Gheorghe Popescu (Ion), Nicolae Ma­nolescu (Dragomir), Ion Cosma (Gheorghe), 1.Constantinescu (Primarul), 1.Marinescu(Dumitru), Camelia Mihail (viziunea lui Ion), Cristache Antoniu (un taran), 1. Ulmeni.Firma lui Eftimie Vasilescu "Romania-Film" instituise un concurs de scenarii in vederearealizarii unui film inspirat din drama lui 1.L. Caragiale Napasta. S-au prezentat 28 descenarii, ca~tigatorul a tinut sa ramana anonim. Exterioarele s-au filmat - de catre EftimieVasilescu - in diferite locuri din tara (Tg. Gcna, Rucar, Dragoslave, Campulung-Muscel,Corbeni pe Arge~, Comarnic, penitenciarul Vacarqti, Pantelimon). Pe cat de laudativeau fost unele opinii exprimate in presa (printre care aceea citata), pe atat de dure au fostaltele: in "Comedia ilustrata" - din 4 februarie 1928 -, intr-un articol nesemnat se puteaciti: "Regizorul, operatorii ~iactorii s-au straduit din rasputeri sa compromita inca 0 dataacea idee a filmului national care acum doi-trei ani preocupase de bine de rau multa lume,astazi iremediabil deziluzionata".

Un alt regizor ajuns atunci la lungmetrajul de fictiune a fost Aurel Petrescu, pionierulanimatiei romane~ti. La cinema "Vlaicu", in 12 martie 1926, era prezentata comediapacala.'ji Tandala la Bucure.'jti. Nedespartitii Pacala (Ion Manu) ~iUndala (Aurel Athana­sescu) porneau spre Bucure~ti pentru a incasa un milion ca~tigat la 0 loterie. Capitala Ie

55

va suci capul celor doi amici ~iva fi nevoie de interventia frumoasei Ilene (doamna E.Athanasescu) care, pomWi in cautarea lor, ii va readuce in frumosullor sat natal. Criticade la premiera a fost indulgenta, cele mai mari laude le-a primit Ion Manu, despre care,in "Epoca" din 2 martie 1926, N. Constantinescu scria: "Fizicul de un comic irezistibil,jocul de 0 rara naturalete ~ifotogenitatea cu care e inzestrat ne indreptatesc a-i prevedeaun viitor stralucit". Era primul film eu actori allui Aurel Petrescu: incepuse bine! A urmat"idila dramatica" Dinu 'iiRodiea, un scenariu de Aurel Petrescu, filmat de Aurel Petrescu~iregizat - in colaborare cu interpretul protagonist, Dorin Sireteanu - de Aurel Petrescu.Melodramatic, cu 0 Rodica (Mia Geo-Georgescu) care 0 imita pe Ana Karenina, filmuln-a trezit interes. Ultima tentativa regizorala a lui Aurel Petrescu a fost filmul-comandalandarmii, cerut de Inspectoratul General al Jandarmeriei ~ijucat de amatori: 0 adevarata"stingere" a unui cineast - deschizator de drum!

Prin filmul lade,y debuta, ca autor de lungmetraje, regizorul ~iproducatorul HoriaIgiro~anu (1896-1960). Premiera avea loc in 28 martie 1927la cinematograful "Volta-Bu­ze~ti". Un ziarist, NN. ~erbanescu - care va fi prezent ~i pe alte generice, inclusiv inanii sonorului - scrisese, la 0 varsta frageda (nu implinise 25 de ani), un scenariu specialpentru elevii "Atelierului de mimodrama" infiintat de Horia Igiro~anu in anull926. De~i,intr-o cronica, ladq este considerat ,,0 satira la adresa moravurilor noastre contemporane",regizorul a intentionat altceva, un film experimental, de ~coala (in distributie figurandnici mai mult nici mai putin decat 76 de elevi ~ieleve ale ~colii de mimodrama, printrecare 0 viitoare vedeta, Iva Dugan). Subiectul - melodramatic - I-a interesat mai putin.Vom trece ~inoi mai repede peste trama propriu-zisa, mentionand doar faptul ca eroina,fiica unui boier, peritru a scapa de casatoria proiectata de parinti, fagaduie~temana ei celuicare 0 va pacali la "iade~", dupa care se va lasa pacalita de alesuI inimii. Cei doi tinericare, in finalul filmului, la Venetia, "l~i uneau sufletele pentru totdeauna" erau interpretatide Marietta Davidescu ~iDorin Sireteanu, in distributie mai apareau Habib Ferat, Con­stanta Per~inaru (parintii eroinei), George Theodorescu, Paul Sbrentea, Jean Vulpescu~i... Nicolae Barbelian care, impreuna cu Aurel Petrescu (inca "in forma") ~i - pentrufilmarile din Venetia - cu sublocotenentul de marina 1. Mircescu, au fost ~i operatoriipeliculei. Tot la "Clipa-Film", ~itot cu elevi ai Academiei de mimodrama, Haria Igiro~anuincearca - spre sfar~itul anului ~colar 1927-1928 - ~i0 comedie,Nea Ghita Coeolo~la Mo,yi,peunscenariu propriu, cu Nicolae Barbelian ca operator, dar nu exista confirmariprivind prezentarea in public a filmului. Dep~ind conditia filmelor de ~coala (dar pastrandin distributii actori formati la Academia sa), Horia Igiro~anu s-a infati~at publicului, inanull929, cu doua pelicule ambitioase: laneu lianu (premiera: 3 februarie 1929, la ci­nema "Eforie") ~i Haiducii (premiera: 30 decembrie 1929, la cinema "Femina"), acestdin urma film avand ~i ~ansa de a se fi pastrat peste decenii, intr-o copie completa, de3241 metri. Primul film pomea de la un scenariu de NN. ~erbanescu ~iIsaiia Racaciuni~ievoca, pentru prima - dar nu pentru ultima - data figura legendara a haiducului IancuJianu, folosind elemente biografice intrate la randullor in legenda: razbunarea ucideriibatranei lui marne de catre amaupi Carc-serdarului Stoica ~iai serdarului Iamandi, poves­tea de dragoste cu Sultana, fata de casa la curtea lui Voda Caragea, lupta crancena ahaiducilor impotriva nelegiuirilor, tradarea carciumaritei Anca de la Vadul Hoplor. Finaluleste apoteotic: 0 noua tradare 11da pe mana amautilor, impreuna cu 11 dintre tovara~iisai de haiducie; sunt ridicate 12 spanzuratori, dar, in ultima clipa, Sultana aduce iertarea

56

lui Voda ~i, dupa datina, 11ia de SO!pe Iancu Jianu, iar 11 fete din popor se vor casatori,~iele, cu ceilal!i 11 haiduci, pe locul spanzuratorilor. Nestor Cassvan, in "Cinema" (nr.105/1929) scria entuziast: "Filmul reda pe Jianu poetic. Un melancolic, indragostit devia!a, de !ara lui ~ide-o frumoasa domni!a. Coloritul scenariului, interpretarea ~i tot an­samblul filmului prezinta 0 nota nOlla in produqia de filme nenorocita a !arii noastre.Viu, documentar pe alocuri pentru public ~iin special foarte comercial. Curat lucrat, unbravo celui ce a regizat ~iun merituos cuvant pentru frumuse!ea fotografiei." Dar primireafilmului, departe de a fi unanima, a con!inut ~i atacuri dure. Ion Timu~ a vorbit despre"catastrofa de la Eforie", despre "un scenariu mizerabil, [ara cap ~i coada, fara legaturi,fara motivari" , despre "un diabolic efort de a compromite un erou de legenda istorica".Iar George Theodorescu, in acela~i numar din "Premiera ilustrata" (9 februarie 1929),scria: ,,0 lamentabila, interminabiHi ~i detestabila in~iruire de tablouri (... ), apasiitoarepe nervi ~irevoltatoare pana la paroxism: iata ce este Iancu Jianu. 0 ru~ine desavar~itapentru crea!ia cinematografica naponala (... ).0 acpune penibila, in decursul careia suntemfo~a!i a asista la 30 de rncaierari copilare~ti,unde somnambulice personaje, moarte 0 data,mai morinca de trei ori, se bat cu spade, iatagane (... ), se calea in picioare ~i rad naiv,inveseli!i de ispravile savar~ite". Respingand astfel de reaqii, Marcel Blossoms, in"Cinema" (25 decembrie 1929), "re-echilibra" situa!ia: "Premiera filmului Iancu Jianua fost insa 0 revela!ie. Succesul a desmin!it orice a~teptare, trecand peste criticele presei,injuriile gelo~ilor ~iinsuficien!ele inerente oricarui incepator, lipsit pe deasupra ~ide capi­talul necesar". Scriind despre Haiducii, tot in decembrie 1929, acela~i Marcel Blossomsera ~imai explicit: "Am vazut Haiducii ( ... ). Marturisesc sincer ca, oriciita incredere a~fi avut, nu m-a~ fi a~teptat sa vad ceea ce am vazuL Nimic din caracteristicile tradi!io­nalelor filme romane~ti, dimpotriva: 0 fotografie impecabila, un decupaj bogat in detalii,plin de ritm ~i de via!a, 0 interpretare sigura, 0 punere in scena corecta ~i cu mult sim!artistic, efecte de lumina, cum nu vezi decat in pupne filme straine (... ). Ap vazut, desigur,acele admirabile filme americane din Far-West, cu cow-boys ~iindieni, a caror ac!iunebogata in peripe!ii senza!ionale se desfa~oara in decorurile grandioase ale naturii (... ).Ei bine, Haiducii pot rivaliza fara teama cu aceste filme. Singura deosebire este ca vedemzburand, pe caii mici de munte, eroii legendari ai istoriei noastre, haiducii, aparatorii ne­c1inti!iai celor slabi ~iumili!i. Desigur ca ~idupa acest film, al carui succes 11sacot dina­inte pe deplin asigurat, vor !a~ni barfelile ~i criticile rauvoitoare (... ). Igiro~anu se vasinchisi de ele tot atat de mult ca ~i pana acum ~i va incepe alt film (... ). Cainii latra,iar caravana trece" . Haiducii era conceput ca ,,0 inscenare cinegrafidl inspirata direct dinlegendele populare despre via!a haiducilor", dupa cum spunea regizorul, care, de dataaceasta, semna ~i scenariul (menponand ~ipe generic: "dupa legende populareH). Afi~elepublicitare prezentau filmul ca 0 "drama de aventuri" ~i,efectiv, naratiunea continea toata"recuzita" genului (pe care aveau s-o eviden!ieze ~i serialele urmatoare cu haiduci, eelscris in principal de Eugen Barbu, Mihai Opri~ ~i regizat de Dinu Cocea, co-scenaristla randu-i): rapiri ~i evadari, razbunari ~i iubiri secrete, travestiuri ~i lupte, violuri ~iurmariri, cazne ~ipatimi - toate pe un fundal istoric, cu inten!ia vizibila de a se realizaun tablou de moravuri, 0 fresca de epoca, prin inc1uderea in aqiune a unor personaje cuidentitate istorica. In Haiducii apar, pe langa Iancu Jianu (George ~tefanescu), TudorVladimirescu (Lucian ~tefanescu-Braila), capitanul de haiduci Mereanu (CristacheAntoniu), capitanul Corbea (Lucian Braila), printre ceilal!i interpre!i ai filmului fiind Cris-

57

tian Niculescu (haiducul Vulpe), Iva Dugan (Victori!a-Mihai!a), Ana Ciobanu (Ileana,sora ei), Sultana Giurescu (mama lor), I.G. Feldioara (Carc-serdarul Panait), Titi Andre­escu, Angela Buica, Coca Filipescu ~.a.Mai bine de un an, dupa premiera, filmul a fostprezentat i'ntr-un lung tumeu prin toata !ara, reprezenta!iile debutand cu prezentarea pescena, i'ntr-un spectacol de 0 ora, a interpre!ilor ~icon!inand declamari, scene dialogate~i cantece patriotice. Inca i'nainte de premiera, Nestor Cassvan scria i'n "Cinema" (16octombrie 1929): "Horia Igiro~anu~tiece vrea. Iancu Jianu a fost dovada vie, iar Haiducii,noul sau film, va confirma aceasta. Intocmai ca Ignatz Hertz, abilul editor, Igiro~anu pri­cepe gustul maselor ~i-lpune i'ntotdeauna pe planul prim, filra a-i pasa de criticii de arta,care 11condamna cu atata asprime. EI ~tie ca astazi, singurul critic care trebuie luat i'nseama, spre a cunoa~te succesul, este numai publicul, poporul (... ). Igiro~anu, artist ~icomerciant i'n acela~i timp, pa~e~tepe urmele lui Ignatz Hertz, editorul cu casa cu nouaetaje. Ii urez din tot sufletul sa ajunga ~iel atat de departe cu filmele sale".

Diferite surse de presa ~iarhivistice releva existen!a altoI' filme i'nproduqia acelorani. Cornel Dumitrescu (i'mpreuna cu Theodore Grinbert) realiza, i'n 1927, Apa~a janlvoie, cu Paula Iliescu i'nrolul titular, 0 tanafa apa~a "cu parul In dezordine, bluza pipita,fular la gat ~i0 fusta foarte scurta stransa pe corp". Filmul, ini!iat - cum se scrie i'npresa- "de un tanar operator de luat ve'dericare a lucrat catva timp la Paris" , nu a fost prezentatIn public. Cat despre distribuirea Paulei Iliescu (viitoarea Pola 1116ry)- alaturi de CornelDumitrescu (un apa~) ~iTheodore Grinbert (fraierul) -, are, se pare, 0 legatura directacu un concurs de fotogenie ca~tigatde Paula TIiescuIn aprilie 1927. Femand Gabriel Ro~ca~iIon Niculescu-Bruna sunt autorii unui film din aceea~iperioada, Drumul iertorii (produsde "Iris-Film", G. Caliman), cu premier a i'n 30 noiembrie 1927, la cinema "Capitol". 0drama psihologica, al carei protagonist este un pescar francez din Martigues (interpretatde F. Gabriel Ro~ca), care comite involuntar 0 crima, drept pentru care fuge de acasa,ajunge In Romania, unde este descoperit, i'ntr-un azil de noapte, de un filantrop care-lajuta sa-~i refaca via!a ~ipe care i'l salveaza de la moarte i'ntr-o situa!ie critica. FamiliaMagureanu - filantropii din Romania - i'iare drept interpre!ipe Ronald Bulfinski (tatal),Maria Ciucurescu (mama), Leny Caler (fiica.) Din film s-a pastrat la Arhiva Na!ionalade filme 0 copie de lucru In lungime de 150 de metri. Considerat 0 "i'ncercare franco-ro­mana", filmul a fost primit cu indulgen!a (dupa cum 0 dovedesc cronicile semnate deB. Ceha, V. Dan, Paul Constantin i'n presa timpului). La Arhiva se pastreaza ~i 0 copieincompleta a filmului Lache In harem de Marcel Blossoms ~i V.D. Ionescu, i'n inten!iaautorilor 0 comedie de tip Mack Sennett. Lache (un ~omer!) adoarme pe malullaculuiFloreasca, privind un grup de fete care se scalda. Se viseaza i'ntr-un harem, surprins deeunuci ~iaruncat i'nInchisoare, unde 0 Intalne~te pe artista Lily Dinarnita (rapita de ni~tetrafican!i de came vie): cei doi i'ncearca sa fuga, dar ... visul se sfar~e~te.In "Diminea!a",Menalque (B. Florian) nota: "Milrturisim ca unele elemente ale filmului au i'ntrecut a~tep­tarile noastre, chiar daca n-am uita ca influen!ele sunt vizibile" (23 ianuarie 1928). Come­dia i'~ipastreaza, peste ani, ingenuitatea. Principalul producator al filmului a fost cofetarulVD. Ionescu, totodata interpret al rolului titular, dar ~i cateva firme ale carorreclameapareau i'n film: Radio Nora, 0 marca de ciocolata, cafeaua "Pa~a". Proprietarul acesteidin urma firme, Simion Si~manian ~i-arezervat un 1'01 pe masura magazinului sau de ca­fea: rolul Pa~ei. Mai jucau i'n film Lilly Stanescu (Lily Dinamita), Elena Popescu-Liciu(favorita Pa~ei), Mary Cholet (confidenta favoritei) ~iprotagonistele baletului "Carabu~".

58

Un rol important, desigur, In reu~ita acestei glume I-a avut publicistul Marcel Blossoms,convertit pentru 0 data la film. Dupa 0 avanpremiera In decembrie 1927, filmul a avutpremiera In 14 ianuarie 1928 la cinematograful "Marioara Voiculescu".

Printre filmele importante ale star~itului de deceniu a fost Maiorul Mura de IonTimu~. lnitiativa a avut-o Jean Georgescu, care s-a gandit sa adapteze pentru ecran operetaeu acela~i nume, localizata de Paul Gusti, un mare succes, odinioara, al unui comediande marca, Nicu1escu-Buzau. Intamplarea a facut ca Jean Georgescu sa-l cunoasca, In aceiani, pe avocatul bucure~tean loan Timu~, porec1it "japonezul" (pentru ca, imediat dupaprimul razboi mondial, tanarul avocat bucure~tean facuse 0 lunga caliitorie In Japonia ~iExtremul Orient, povestindu-~i ulterior impresiile In carti, conferinte ~i ziare, Hisand sase vada cat de mult fusese impresionat de teatrul cu straveche traditie din Tara SoareluiRasare, de cinematograful acestei tari Indepartate, despre care In Romania nu se ~tiamainimic). CaIatorul de aItadata n-a fost greu de convins sa porneasca Intr-o altfel de calatorie,prin lumea filmului romanesc. Avatarurile realizarii acestui film au devenit proverbiale.Pentru obtinerea fondurilor minime necesare, avocatul - care I~i vanduse lucrurile depret aduse din Japonia - s-a asociat cu 0 croitoreasa, un medic, un functionar, a batutpe la u~ile mini~trilor (zadarnic!), a convins 0 seama de colaboratori sa-l ajute fara maripretentii financiare - astfel a obtinut colaborarea operatorului austriac Leo Schwedler(care a semnat ~iimagine a unor filme ca Janeu Jianu ~iLache in harem) -, s-a bucuratde participarea dezinteresata a unor actori de la mai toate teatre1ebucure~tene, 0 participaredevenita, la randu-i, proverbiala: Victor Antonescu, societar al Teatrului National, adevenit Maiorul Mura, G. Timica - actor la Teatrul Nostru, sub directia lui SicaAlexandrescu - a fost Boboc, ordonanta maiorului, Jean Georgescu de la Teatrul Mic~i-a luat "partea leului" (rolu1simpaticului locotenent de ro~iori Paul Azureanu), au maiaparut In film societarul Teatrului National, C. Stancescu (avocatul Andriano), Nae To­mescu din compania de revista de la cinematograful "Roma" (Lie, ordonanta locotenen­tului), N. Chiri~ din Compania "Bulandra" (strajerul Gruia), M. Bejan, din compania derevista de la cinematograful "Marconi" (primarul), In timp ce rolurile principale feminineerau detinute de Elivra Godeanu de la Teatrul National (Mariana Petra~cu),Marietta Sado­veanu-Sadova de la Compania "Bulandra" (Miss Mary, guvernanta) ~i Camelia Mihailde la Teatrul Popular (Ileana, fata strajerului Gruia). Finantat, a~adar, de regizor ~i decativa amici ai sai ("F.A.R.-Film", societatea producatoare, Inseamna "Filmul AsociatieiRomane", asociatia romana fiind formata din loan Timu~, Olga Rusu, T. Manoliu ~i...Gibson), filmul a fost dus cu chiu cu vai la capat. Dupa cum se poate constata peste decenii(0 copie completa a filmului, In lungime de 1949 de metri, se pastreaza la Arhiva Natio­nala de Filme), este yorba despre 0 comedie simpatica In care se Intrepatrund e1ementeleunui vodevil cazon - aventurile amoroase a doi ofiteri ~i ale ordonantelor lor, venitiIntr-un sat pentru manevre - cu c1asice1equi-pro-quo-uri ale unui vodevil de salon (0schimbare de identitate, 0 mo~tenire eu buc1uc ~iun meritat happy-end). Fantezie lirica,dar ~iumor "dintr-o bueata", sueees de public ~ide critica. Alexandru Kiritescu scria ­In "Cuvantul" din 16 martie 1928 - niei mai mult nici mai putin: "Este cea mai izbutitaIncereare cinematografica romaneasca, este un film ill adevaratulinteles al cuvantului,putiind sta alaturi de oricare din productiunile marilor case occidentale". Pentru Ion Timu~,Insa (care - dupa toate tracasilrilefinanciare din timpul realizilrii filmului - a fost obligatsa plateasca ... taxe vamale pentru filmul sau, ca pentru un film strain, eand s-a Intors

59

de la Viena, unde ~i-acopiat negativulin laboratorul perfectionat Oskar Berka), experientacinematografica s-a incheiat aici. N-a avut curajul s-o ia de la capat inca 0 data...Aplauzele publicului ~i ale criticii, dupa premiera din 13 martie 1928 de la cinemato­graful "Capitol", au ramas singura satisfaqie a unui regizor pe care I-au uitat pana ~idictionarele (in speta 1234 de cinea.j,ti romani). Dar exista, ca in toate, un Dumnezeusecret: filmul i-a supravietuit!

Un alt film important al acelor ani este A~a e viata de Marin Iorda (Iordache), unscurtmetraj din care se pastreaza 0 copie de lucru in lungime de 235 de metri. Filmul esteimportant, pentru regizor - care intreprindea, atunci, 0 translatie intre filmul de animatie~i filmul cu actori - ~i a fost important pentru Jean Georgescu (co-scenarist, alaturi deMarin Iorda, ~i co-interpret, alaturi de ... Marin Iorda, Mady Strett ~i elevii ~colii demimodrama "Sudisk"), care a plecat sa cucereasca Parisul - cum 0 spune ~i OlteeaVasilescu in volumul "Lanterna cu amintiri" - "in zorii celui de-al patrulea deceniu alveacului, cu 100 de franci in buzunar ~icu 0 cutie metalica continand A~a e viata in gea­mantan". Filmul - a carei premiera a avut loc in 25 iunie 1928, la cinematograful "Tria­non", in completarea filmului german Strigoii, ~i care a fost reluat, in 19 august 1928,la cinema "Eforie", in program cu Pat ~'iPatachon, pescarii veseli .....•.istorise~te povesteaunui umil slujba~, Gioni, concediat din pricina intarzierilor la serviciu (cauzate de tot felulde piedici) ~icare, ramas ~omer, recurge la tot felul de expediente pentru a-~i astamparafoamea ~inevoia de tutun, pentru ca, in cele din urma, sa gaseasca 0 solutie salvatoare ...in ochii frumo~i ai fiicei patronului. Prin filme ca Maiorul Mura ~iA~a e viata (de al carorsucces nu este strain Jean Georgescu), comedia cinematografica romaneasca marca unevident progres calitativ fata de tentative anterioare ca Lache In harem sau Apa~a faravoie. Nici recidivele lui Cornel Dumitrescu din finalul deceniului, Guguta la ~trand

(premiera in 25 decembrie 1929 la cinema "Lipscani") ~i Gogulica cheferist, un filmpastrat (terminat in 1930 ~irulat pe ecrane periferice), n-au fost in masura sa ridice ~tachetavalorica. Primul a fost, de fapt, 0 comedie publicitara, personajul titular (interpretat de~tefan Ionescu) fiind amorezat de 0 mica vanzatoare (Edinette Dumitrescu) la un maremagazin de pe Calea Victoriei. Mai jucau In film Eugen Giurgea (un student), Andre Salgo(un crai cam batran), Nelly Balaci (sotia acestuia), Sica Ionescu (0 midineta), AdrianaIvanovici ~iJenny Cornea ("Tambur-Sistres"). In al doilea film, 0 "comedie in doua acte",urmarim peripetiile unui ~omer, Gogulica (acela~i ~tefan Ionescu), urmarit de ghinioanecontinue. Revazut peste decenii, acest scurtmetraj - in care mai jucau Ana Zaharenco,Lica Rect, Gheorghe Coraciu, Florica Dumitrescu - transmite un "abur" realist, ceeace, in ultima instanta, inseamna, totu~i, ceva.

Ajun~i la capatul deceniului al treilea, sa revenim in Transilvania, unde - cumsubliniam la inceputul acestui capitol - au continuat sa se realizeze filme (in speciallaCluj, Arad ~i Oradea) pe tot parcursul anilor '20, cu 0 frecventa, totu~i, mult mai micadecat in deceniul anterior. A~ aminti, inainte de toate, nu numai pentru ca s-a pastrat,filmul Din grozaviile lumii de Eugen Janovics, cu un scenariu de prof. Constantin Levaditi~i Eugen Gyulai, anuntat in presa - la premiera din 29 decembrie 1920, de la TeatrulNational din Cluj - drept 0 "tragedie cinematografica", de fapt un documentar romantatde educatie sanitara. Pe discursul social-moralizator sunt grefate secvente pur documen­tare (filmari intr-o clinica de boli mintale, demonstratii la microscop etc.). Aspectulromantat al filmului nu este chiar. .. romantic: eroul filmului, sotul unei renumite cantarete

60

de opera - In ceIe doua roluri apar Mihaly Fekete ~i Lili Poor - se Imbolnave~te delues din pricina unei relatii extraconjugale. Pentru a Intelege mai bine "natura" filmului,iata 0 opinie - anonima - exprimata In publicatia "Icoane maramure~ene" (nr. 5-6/1924): ,,0 idee ingenioasa ~ioriginala revine savantului roman Dr. Levaditi ( ... ): pentrua fura cat mai mult atentia publicului spectator ~i In acela~i timp filmul sa fie interesantdin punct de vedere medical, dar sa reprezinte ~i 0 valoare literara, d-sa a redat toatemijloacele de diagnostic ~icombatere a sifilisului In cadrul unei actiuni dramatice. Acestfilm (... ) a fost In stare sa impresioneze firiIe cele mai indiferente, ajungandu-~i astfelscopul suprem: cei bolnavi sa se caute ~isa se trateze prin medici speciali~ti, iar cei nedu­meriti sa-~i reca~tige lini~tea, prin verdictul sigur al ~tiintei medicaIe moderne". 0 copiepozitiva a filmului - In lungime de 1295 de metri - se afla In colectia Arhivei Nationalede Filme. Eugen Janovics tacuse un film ~iIn 1919, melodrama Student In medicina sauperla In noroi (un metraj mediu cu Aranka Laczko), iar din 1920 dateaza un alt metrajmediu al sau, Cele doua orfeline , pe un scenariu de Sandor Incze, dupa piesa cu titluomonim de Adolphe d'Ennery ~iEugene Cormon (cele doua "orfeline" erau Erzsi Baroti~iMargit Izsaki, iar mama lor, contesa de Linieres, era Lili Poor). La Oradea, ColomanPerenyi realiza scheciul Vanatorul de dolari, care a rulat la cinematograful "Apollo" dinArad Incepand din 26 iunie 1922. Alt scheci s-a realizat la Cluj, Barhosul de Geza Salgo,prezentat pe ecrane In aprilie 1923. La Oradea, Ladislau Grof ~iElemer Hetenyi realizeazaIn 1925 comedia de 0 ora Allo, America! In toamna lui 1927 se filmeaza la Arad dramaStrigoii de Dimitrie Marculescu. Un scheci se realizeaza ~i In Arad, Nani, prezentat Inpremiera la cinematografullocal "Urania" In decembrie 1929; era yorba, dupa cum aflamdin manuscrisullui 1.Sm-but"Din istoria cinematografului la Arad" (din colectia A.N.F.) ,despre "trei acte jucate ~i trei pe ecran", 0 completare cinematografica In reprezentareacomediei cu titlu omonim de Aurel Follinus, a carei actiune, inspirata din viata ~vabilorbanateni, se desfa~ura In comuna Glogovat din apropierea Aradului. In Transilvania dupaUnire, au continuat sa se faca filme. Dar, treptat, productia s-a stins, provincia n-a gasitresursele necesare pentru Injghebarea unei industrii cinematografice. Productia cinema­tografica a deceniului al III-lea s-a concentrat, cum am vazut, la Bucurqti, pe "spiral a"evolutiva Inscriindu-se, alternativ, ani buni (1925, 1927, 1928) ~i ani ~ter~i (1926). Nuputem trage, Insa, 0 linie de bilant, tara a lua In discutie filmele principalilor creatori aideceniului, Jean Georgescu ~i Jean Mihail.

JEAN GEORGESCU ~I JEAN MIHAIL IN ANII '20

In anu11924, la interval de numai diteva saptamani, debutau ca regizori Jean Mihail~i Jean Georgescu, doua nume care aveau sa devina (~i sa ramana) principalii regizoriai deceniului al treilea. La cinema "Boulevard-Palace", In 23 octombrie 1924 era prezentatIn premiera filmul pacat de Jean Mihail, iar la cinema "Vlaicu" rula, Incepand din ziuade 8 decembrie a aceluia~i an, scurt-metrajullvIilionar pentru 0 zi de Jean Georgescu,Intr-un program de comedii cu Charlot, Fatty, Zigotto. Un singur film, ~i acela scurt ­de cca 560-570 de metri -, lansa un regizor, un scenarist ~iun actor, deci un autor, In

61

sensul deplin al cuvantului, un cineast personal ~i seducator. Nascut odata cu veacul ­la 12/25 februarie 1901 -, harazit cu 0 viata lunga ~i in cele din urma senina, dreptcompensatie pentru norii care i-au intunecat 0 buna parte din ani, Jean Georgescu aduceain filmul romanesc zambet ~i lumina. Scria Olteea Vasilescu in volumul sau "Lanternacu amintiri": "Delicata comedie sentimentala Milionar pentru 0 zi s-a nascut din entuzias­mul cuceritor al unui om ce a ~tiut sa se faca ascultat, izbutand sa transmita ~i altora cateceva din intensitatea arderilor sale interioare. Cum «negutatori de vise» veritabili nu seaflau in acea vreme pe malurile Dambovitei, fie ~i pentru simplul fapt ca nu ar fi avutcum sa comercializeze 0 marfa cvasi-inexistenta (... ), mobilurile sentimentale ajungeauuneori sa li se substituie in mod nea~teptat ~i sa declan~eze ajutorul financiar necesarpunerii in mi~care a ma~inariei cinematografice". Mobilurile acestea "sentimentale" I-auconvins pe un magnat al vremii, Dumitru Constantinescu - care nu era chiar un Mecena,dar era un functionar superior care iubea arti~tii~icare frecventa teatrul -, sa investeascafondurile necesare pentru realizarea "comediei de salon" planuite de Ion (viitorul Jean)Georgescu. Producatorul11 ~tiape regizor din teatru, unde, in stagiunea 1923-1924, JeanGeorgescu avusese cateva aparitii de efect in Cafeneaua mica ~iRegina bucatareselorde Tristan Bernard, in Nu-mi fn.~el barbatul de Georges Feydeau, in Un altul de EtienneRey.Ii aprecia "vioiciunea ~inon~alanta mi~carilor", 11considera un actor de perspectiva,a mizat pe el ~i ca regizor. Se pare ... ca nu s-a in~elat. Milionar pentru 0 zi este "pa~a­portul de regizor" allui Jean Georgescu: 0 comedie spumoasa despre peripetiile unuipictor sarac, burlac convins, care renunta la 0 mo~tenire fabuloasa pentru a-~iputea pastracelibatul. In cele din urma, insa - dupa ce i~i petrece 0 noapte, la cabaretul "MoulinRouge", cu 0 fata nostima, tocandu-~i banii primiti in locul mo~tenirii ~iramanand saracca la-nceput -, fata cea nostima din noaptea de pomina devine aleasa inimii lui ~i"milionarul de-o zi", casatorindu-se, devine "milionar de-o viata". Jean Georgescu ­care, in urma cu un an, jucase primul rol pe ecran, "bonjuristul" din Tigancu~'a de la iatac- interpreta, in Milionar pentru 0 zi, rolul titular (pictorul Bob), alaturi de frumoasa GabyDanielopol (Lulu, fata nostima de la cabaret ~i"aleasa inimii"). Mai jucau in film LucretiaBrezeanu (proprietareasa), S. Lorentz (avocatul), Stelian Grutescu (un functionar la hotel),Gh. ~erbanescu (vacsuitorul de ghete), C. Cristobald (un groom), altii, plus dansatorulPatrick Johnson-Petrica ~i trupa cabaretului "Moulin Rouge". Jean - inca Ion ­Georgescu semna ~i scenariul (scris, se pare, dupa 0 comedie bulevardiera franceza),imaginea era sernnata de operatorul Nicolae Barbelian, iar filmarile - incepute in a douajumatate a lunii septembrie 1924 - au durat doar cateva zile: s-a filmat in Bucure~ti,in curtea Teatrului Mic (pe un platou improvizat), in fata Hotelului "Athenee-Palace",pe strada Sf. Ionica, in curtea bisericii Cretulescu; actiunea solicita doar trei decoruri de"interioare" (doua acasa la erou ~iunulla hotel), multe secvente au fost turnate pe terasacabaretului "Moulin-Rouge". M. Blossoms primea filmul cu bunavointa in "Rampa": "latadar un nou film romanesc care a vazut lumina ecranului. Faptul ne bucura mult ~i nuputem decat sa incurajam pe D. Ion Georgescu, realizatorul ~i principalul interpret alcomediei, pentru spiritullui de initiativa. ( ... ). Trebuie sa fim extrem de indulgenti fatade primele incercari ale tinerilor no~tri realizatori, pentru ca sa dam putinta dezvoltariiunei adevarate arte ~iindustriei nationale de cinema. D. Ion Georgescu (... ) joaca cu unaer degajat ~i sigur, incat n-ai crede ca este pentru prima oara (a doua, n.n.) cand aparein fata obiectivului. D-ra Gaby Danielopol, partenera d-sale, s-a achitat in mod con~tiincios

62

de rolul ce i s-a incredintat. Cele doua acte ale comediei sunt insufletite de scenele plinede viata de la «Moulin-Rouge», unde apare ~i negrul Petrica, una din figurile populareale variete-urilor Capitalei. Douajazz-band-uri ~iditeva numere de music-hall nu lipsesc,pentru a reda atmosfera localului de noapte. Fotografia datorita dl. Barbelian este reu~ita.Publicul va face desigur acestei ddlgala~e comedii 0 primire favorabila" (30 octombrie1924). Acest film, cat ~i alte contributii - actoricqti ~i scenaristice - ale lui JeanGeorgescu in filme de Ion ~ahighian, loan Timu~ ~iMarin lorda (despre care am vorbit),atesta rolul important pe care I-a avut cineastul inca din perioada presonora a cine­matografiei nationale. Odata ell Jean Georgescu·~ ~i ell Jean Mihail - s-a stabilizat,practic, conceptul de regizor in filmul romanesc. -

Ca ~iJean Georgescu - care, acolo, era interpret -, Jean Mihail a intrat in lumeafilmului prin melodrama lui Alfred Halm Tigancu.sa de la iatac, unde a fost asistent deregie. La 5 iulie 1924, Jean Mihail dadea primul tur de manive1a la filmul sau de debut,Pr1cat, 0 ecranizare dupa nuvela cu titlu omonim de I.L. Caragiale. Anecdotica "puneriila cale" a acestui film ramane, peste decenii, plina de invataminte. "Dom'le, facem unfilm?" - I-a intrebat intr-o zi operatorul Vasile Gociu. "Am doi cai care alearga lahipodrom.li vand dracului!... Laborator am, aparat de filmat am, restull-om incropi noi...Dumneata faci scenariul, regia, aduci actorii ... Da' sa facem un film, ce naiba!" VasileGociu n-avea nici un cal de curse, dar filmul s-a facut. Scenarist "de nevoie", Jean Mihails-a oprit asupra nuvelei lui I.L. Caragiale Pacat, considerand ca raspunde, in mare masura,intentiilor lor creatoare: "Ea ne permitea sa aducem pe ecran 0 lucrare de valoare a unuic1asic alliteraturii noastre, avea destule scene tari ca sa poata sta alaturi de subiectelecu care publicul era obi~nuit in produqiile straine, ingaduia prezentarea frumusetilor pei­sajului unui sat romanesc, iar personajele puternic conturate de autor puteau prilejui catevacreatii actoricqti." Intr-o relatare din presa epocii, scenariul este prezentat astfel: "Unflacau de la tara care studiaza la seminar are legaturi de dragoste cu 0 vaduva, dar consiliulde familie pune capat acestui amor. Anii au trecut. Nita, seminaristul de odinioara, estepreot. EI descopera intr-o zi un copil zdrenturos, care nu este altul dedt chiar rodul dra­gostei lui din vremea seminarului. II ia acasa ~i, impreuna cu preoteasa, 11crqte. Mitu,copilul nelegitim al popii, s-a facut flacau. EI intretine relatii amoroase cu Ileana, fiicapreotului, fara sa ~tie ca este propria lui sora. Parintele NWi,care singur ~tia taina, cautasa inlature ru~inea, dar e in zadar. Intr-o dimineata, la revarsatul zorilor, popa ii surprinde~i,nebun de durere, i~i ucide copiii". Dincolo de dificultatile stilistice ale relatarii de maisus, este de retinut incarcatura melodramatica a subiectului, pe care regizorul s-a priceputs-o exploateze, raspunzand astfel predileqiei spre "senzational" a publicului. Aqiuneafilmului este 0 suita - voita- de "descoperiri" (lovituri de teatru). Preotul Nita (GeorgeAurelian) descopera ca Mitu (J. Cassian), copilul zdrentaros care-~i d~tiga existenta fa­dnd giumbu~lucuri in fata unei cafenele, este copilullui, rodul unei iubiri din tinerete.Dupa ce 11vegheaza din umbra, ani de zile, ajutandu-l sa devina invatator, descopera catanarul (Ion Niculescu-Bruna) s-a indragostit de fiica sa lleana (Nella Saru), deci de sorasa vitrega. Ca sa-i desparta, preotul apeleaza la prefect, dar descopera ca acesta e insuratcu sora lui Mitu. In sfar~it, dupa ce descopera legatura trupeasca dintre cei doi copii aisai, preotul ii impu~ca ~i cade la randu-i mort, dintr-un atac de inima. lntriga are, in­tr-adevar, de toate, inclusiv "pacatul" de a specula la maximum "scenele tari". Mai jucauin film Ghita Popescu, Pepe Georgescu, Margareta lantzer, Rudolf lantzer, Marioara To-

63

mescu, C. Emilian, V. Dumitrescu-Vollan, Teodor Sam. Filmul Pacatmarca, dupa razboi,ceea ce s-a numit - ~iam numit - "al doilea inceput al filmului roill<lnesc"(filmul ante­rior, Tingacu~ade la iatac avea un regizor strain). Publicul ~icritica vremii au simtit acestlucru. Astfel se explica sarbatoarea de la premiera ("steaguri romane~ti care impodobeaufatada" cinematografului "Boulevard-Palace", "covoare ~iflori in sala", "becuri electricesuplimentare"), indulgenta criticii (vezi cronicile din "Cinema", "Ramp a" , "Clipa", darmai ales "Universul": "Dupa incercarile de inscenare de filme romane~ti in mare parteneizbutite, un manunchi de arti~ti speciali~ti au reu~it sa produca un adevarat film de arta

comparabil din toate punctelecie vedere ell filmele straine montate cu pricepere ~i maiales ell mare che1fuiaHi"),aplauzele frecvente "la scena deschisa" ~iafluenta publicului.Succesul peliculei s-a datorat ~iunui "apendice" ... ie~ean. Dupa premiera bucure~teana,filmul a fost prezentat Ia cinematograful "Sidoli" din Ia~i. Un preot de la Mitropolie, va­zand Pacat, s-a alarmat ~ii-a comunicat mitropolitului ca in ora~ruleaza un film romanescin care ,,0 fara bisericeasca comite 0 crima" . Mitropolitul a dispus imediat oprirea filmului.In "Rampa" (bucure~teana), 0 notita, intitulata "Caragiale, decapitat la Ia~i", mentionaca intelectualii ie~eni - in frunte cu prim-procurorul Kessim - au protestat energic laMitropolie. Nea~teptata "prohibire" a fost imediat ridicarn,dar afluenta publicului a crescutsimtitor dupa relclama gratuita facuta filmului de catre Mitropolie. Jean Mihail i~i amin­te~te: "Proprietarii cinematografului «Sidoli» au angajat 0 fanfara militara, pe care aupostat-o in strada, in fata salii, ~i, in sunetul muzicii care intona «Mar~ul grenadierilor»,«Hughenotii» ~i«Titanic Vals», ie~enii intrau,umpleau sala destul de incapatoare ~iune­ori ... aplaudau."

Drumul fjImului romanesc se redeschisese. In anul urmator, 1925, se vor realiza~ase filme intr-un an, 0 cifra-record. Regizorul Jean Mihail este prezent pe ecrane cu ­a~acum i s-a spus - "filmul anului": Manasse, produs de "National Film" (Vasile Gociu- Jean Mihail - George Aurelian), pe un scenariu de Scarlat Froda (dupa piesa Cll titiuomonim a Iui Ronetti-Roman); operator fiind Vasile Gociu. Initiativa transpunerii peecran a piesei s-a datorat lui Isidor Goldenberg, directorul Teatrului "Jignita" (unde setumasera interioarele pentru pacat). Piesa a avut un mare succes de public in epoca, maiales datorita interpretarilor actorice~ti de mare efect ale rolului titular: la Bucure~ti ­Constantin Nottara, Ia Nationalul din Ia~i - Gheorghe Carje (de-a lungul anilor, alti mariactori ai scenei romane~ti au interpretat acest personaj complex: Constantin Radovici,Ion Petrescu, G. Ciprian, Ion Manolescu, Gh. Storin). Distributia filmului a fost, ~i ea,impunatoare: Ronald Bulfinsky, in Manasse, ~i Maria Ciucurescu, in Ester, au realizatcreatii covar~itoare, ca ~iactorul din Vilnius, IosifKamen (care juuca pe atunci Ia Teatrul"Central"), in Zelig ~or. Pe jocul acestor trei personaje a fost structurata, in principal,~iconcepti a regizorala. Adaptarea - scenaristica ~iregizorala - a potentat masivitateacaracterologica a batranului Manasse ("inchistat in ideile traditiei ca intr-o conceptie decasta" - cum scria Jean Mihail), contracarand tragismul tramei cu cateva personaje despirit, cum este ~imisitul sarac, vagabond, plin de umor Zelig ~or, sau Ester, careia mareaactrita i-a subliniat trasaturile specifice prin resurse cornice perfect adaptate cinemato­grafului. Un alt element esential al conflictului filmic este infruntarea a doua conceptiide viata, una patriarhala, vetusta, osificata in traditii anacronice ~ialta cu elemente liberale,modema, mult mai umana in esenta ei. Intreaga distributie a filmului se a~eaza pe acestedoua "baricade": Ion Constantiniu (foarte veridic in rolullui Emil Horn), Pepe Georgescu

64

(Nissim Kobanovici), Dorina Demetrescu (Lelia), George Aurelian (Matei Frunza),Alexandru Finti, la inceput de cariera (Lazar). Conceptia regizorala a urmarit ~ide-teatrali­zarea textului (Jean Mihail vorbe~te chiar de 0 eliberare a scenariului de "cle~tele tea­trului"): actiunea este scoasa nu 0 data dintre cei trei pereti ai scenei - pe strazileFalticenilor, in cartierul Vacare~ti, intr-un cimitor evreiesc, pe Calea Victoriei -, darparfumul teatral persista in montarea cinematografica. Premiera a avut loc la cinemato­graful bucure~tean "Frascatti" , in 31 octombrie 1925. Revazand peste decenii filmul ­care s-a pastrat in Arhiva Nationala de Filme -, ne vine destul de greu sa intelegem repro­~urile destul de aspre din presa vremii. Unele, insa, sunt "explicabile" (mai ales cele dinrevista "Rampa"): ele tradeaza existenta, cunoscuta, a unui dezacord vehement intre re­gizor ~i scenarist, pe atunci ... director la ziarul "Ramp a" . Altfel, despre film s-au spusmulte vorbe bune. In "Gazeta de Duminica" (8 noiembrie 1925), sub semnatura Z., sepoate citi: "Manasse inseamna, tara fndoiala, 0 izbanda pentru arta cinematografica roma­neasca. Actori de seama ai Teatrului National au reu~it cu sobrietate ~i adanca sesizarea situatiilor ~irolurilor sa ne inIati~eze formidabila drama interioara a mediului evreiesc."

In 23 septembrie 1927 avea loc, la cinematograful bucure~tean "Capitol", premieraunui nou film de Jean Mihail, Lia. Imprejurarile "na~terii" acestui film sunt demne deun policier. Regizorul ~iIe aminte~tecu umor ill volumul sau ~e amintiri. Elvetianul AntonWalser ("un om dintr-o bucata, simplu, tacut ~i cinstit), germanul Georg Bauer ("un~mecher, nevropat, afacerist") ~i sotia acestuia din urma, Lilly Flohr (0 actrita de opereiliajunsa in trupa lui Max Reinhardt) venisera in Romania sa investeasca. Afacerea pe careo vizau era infiintarea unei loterii de stat. Pentru a obtine ceea ce doreau, ei au inceput- dupa "obiceiul pamantului" - sa imparta bani in stanga ~i in dreapta, oamenilor"influenti". Dar loteria a fost aprobata ... altcuiva ("Comitetului Central pentru ajutorareasinistratilor"). Cam aceasta devenise "ecuatia": afacerea cu loteria e~uase, milioanele luiWalser erau disponibile - omul venise in tara cu un milion de franci elvetieni, cam 33de milioane de lei (0 suma considerabila in epoca), din care nu cheltuise decat vreo cinci-, Lilly Flohr tinea cu orice pret sa joace intr-un film, iar sotul ei - yorba cui ~tim ­"nu putea sa-i refuze nimic". De aici pana la punerea in practica a proiectului cinemato­grafic n-a mai fost nevoie decat de ~aizeci de minute: intr-o ora, la "Cap~a", Jean Mihailpunea la cale, cu familia Bauer, detaliile unui nou film romanesc. Regizorul a adus imediatun scenariu de Mircea Filotti - pe care-l citise cu vreo doi ani in urma - ~i, la 15 mai1927, se tragea, la hipodromul Baneasa, primul "tur de manivela". In scenariu erau detoate (dupa cum 0 dovede~te ~ifilmul, pastrat integral peste decenii): dragoste ~iaventura,razboi (ca fundal pentru "desfa~urarea unei anecdotici mondene" , cum specifica ManuelaCernat), comedie sentimentala, dansuri populare ~ibaluri mascate, interioare luxoase ~iexterioare spectaculoase, munte ~imare (inclusiv Delta Dunarii), cadre bucure~tene (gra­dina de vara a restaurantului "Colonade", hipodromul, parcul castelului de la Mogo~oaia,curtea Vilei Minovici). In ultima instanta, filmul Lia este un "dublu pretext": un pretextpentru 0 actrita (cu resurse, deopotriva, fizice, actorice~ti ~i... materiale) de a face unrol principal intr-un film - care poarta numele personajului sau - ~i un pretext de apune in valoare frumusetile tarii, aceasta fiind, intr-un fel, chiar 0 obligatie contractuala,dupa ce producatorii - care au pus pe roate societatea anonima "Indro-film" - au avutprilejul sa cunoasca cateva dintre cele mai pitore~ti peisaje romane~ti.

65

In aceste conditii, se poate aprecia di Jean Mihail a facut un film ... inteligent, reu­~indsa impace - nu fara concesii! - "comanda" finantatorilor cu propriile interese artis­tice. Distributia - de pilda - ~i-a alcatuit-o dupa pofta inimii: drept partener al vedetei,I-a ales pe George Vraca, societar al Teatrului National ~ibun prieten, simtind ca interpre­tul este un "prim-amorez" de clasa mondiala. Nu s-a in~elat: mare parte din succesulfilmului (ba chiar din succesul protagonistei!) s-a datorat lui George Vraca. Intr-un rolde intrigant (foarte la moda in filmele epocii), regizorull-a ales pe baritonul A. CostescuDuca, membru fondator al Operei Romane. Mai jucau in film Ion Arma~anu, GoguCarussy, Radu Popeea, Eugen Giurgea ~i, in rolul unui bandit din Delta (in mana caruiacade, la un moment dat, eroina), un tigan voinic, taietor de lemne, caruia Lilly Flohr i-aales "numele de actor", Mario Mirea. Acesta din urma, dupa terminarea filmarilor. .. ~i-aucis sotia: "dramele artei" - titrau ziarele vremii, scandalul respectiv contribuind ~i ella succesul peliculei, care s-a bucurat de 0 primire favorabila ~idin partea presei. AndreiCornova scria in "Rampa" (26 septembrie 1927): "Afara de cateva contraziceri laamanunt, regia lui Jean Mihail s-a dovedit plina de bun simt, de discretie ~i de justaapreciere a proportiilor. Se poate lauda ca a facut din Lia cel mai echilibrat film romanesc.Lilly Flohr este 0 aparitie delicioasa, plina de farmec ~igratie (... ). Avand 0 figura extremde fotogenica, 0 linie aristocratica, dl. Vraca izbutqte sa fie un prim-amorez impecabil,seducator ~i sentimentaL .. ". Indeosebi dupa aparitia versiunii sonorizate (iulie 1930, lacinema "Lux") au aparut, insa, ~icritici severe, mergand pana la ... "filmul acesta sonorromanesc este pur ~i simplu 0 ru~ine", cum scria D.l. Suchianu in "Adevarulliterar ~iartistic" din 20 iulie 1930.

Intre timp, insa, la 13 noiembrie 1928 a fost prezentat in premiera - la cinemato­graful bucurqtean "Capitol" - un nou film de Jean Mihail, Povara, cu un scenariu deNN. ~erbanescu (0 adaptare dupa piesa cu titlu omonim de Romulus Voinescu). Filmula beneficiat de 0 alta conjunctura favorabila: 0 doamna din inalta societate bucure~teana,Arabella Yarca, a tinut cu orice pret sa finanteze un film romanesc. Zis ~ifacut. Povestearaspundea perfect gustului melodramatic al epocii. Mimi Predeleanu (Elvira Godeanu),o vanzatoare dintr-un magazin bucure~tean, se indragoste~te de loan Stri:itila(ValentinValentineanu), fiul unui mare bancher (Oskar Beregi), dar povestea lor de dragoste esteintrerupta de familia tanarului, care ii haraze~te acestuia drept sotie 0 femeie bogata(insa~i... femeia bogata care a finantat filmul, Arabella Yarca). Dupa 25 de ani - maimult ca-n Dumas! -, Radu (Niki Mirian), fiul eroinei, nascut din dragostea de odinioara,ajuns un apreciat avocat, pledeaza procesullui loan Stratila - acuzat de sotie ca a incercatsa 0 omoare - ~iobtine achitarea clientului sau, fara a ~tica ~i-a aparat tatal. Mimi nu-ispune adevarul dedt intr-un tarziu, dupa ce Radu ii marturise~te ca 0 iube~te pe VallyStratila (Mia Apostolescu), fiica lui loan. Cand se parea ca deznodamantul tragic (aceladin pacat!) este inevitabil, Lucia, sotia lui loan Stratila, parasindu-~i caminul, ii martu­rise~te barbatului ca Vally este de fapt fiica amantului ei. Tinerii se vor putea, astfel,casatori, iar Mimi ~iloan Stratila, regasiti dupa un sfert de veac, intregesc happy-end-ul.Dupa toate aparentele - filmul nu s-a pastrat! -, superficialitatea acestui subiect demelodrama a fost mult estompata prin straduinta regizorului ~ia actorilor, precum 0 dove­desc ~icronicile vremii. In "Cinema" (m. 101/1928), Paul Constantin scria: ,,0 realizareromaneasca, Povara de Jean Mihail, produsa printr-o inteligenta colaborare cu industriafilmului austriac, care i-a imprumutat interpreti dar mai ales mijloace tehnice, ne-a facut

66

in ultimele zi1e0 frumoasa surpriza. Suntem bucuro~i~ioarecum magulW in amorul nostrupropriu national, de a semnala acest rezultat satisfacator, care pentru prima data in lungaserie de incerdlri cinematografice 10. noi nu are nevoie de indulgente ori retu~ari vadite;aceasta opera echilibrata, pitoreasca ~i dramatica, care deschide un camp de nactejdi ~iperspective largi pentru tinerii no~tri cercetatori, carora, dupa 0 indelungata munca, JeanMihail1e arata calea dreapta ~i bine batatorita prin indaratnica perseverare." Inainteapremierei bucure~tene, filmul a avut 0 premiera vieneza, in 15 septembrie 1928, 10."Schweden-Kino" ~i10. "Mariahilfer-Kino" (in distributie au fost cativa a1tireputati actoriaustrieci, Paulina Schweighofer - sotia bancherului Stratila -, Clementine Plessner ~iOtto Dannecker - cei doi batrani 10. care i~i afla adapost eroina etc; este de retinut ~ifaptul ca pentru rolul Luciei Stratila fusese angajata 0 actrita berlineza, Gertrude Neuhoff,dar, in ajunul inceperii filmarilor, finantatoarea filmului a declarat ritos ... "rolul acestaam sa-l joc eu", ceea ce s-a ~iintamplat; operatorul filmului a fost austriac ~iel, LudovicSchaschek, un prestigios autor de imagine vienez). Dupa acest film, regizorul a primitcartea de membru 0.1 "Asociatiei regizorilor de film din Austria". De altfel, multe dinfilmarile pentru Povara s-au realizat 10. "Sacha-Film" in Viena, in alte cartiere ale ora~ului,10. Koblenz, Grinzig, in Prater (celelalte filmari importante avand loc la Bucurqti, Con­stanta, Ba1cic ~ipe Marea Neagra). Titlul de difuzare german a fost Die den Herzen nichtfolgen (care s-ar traduce prin "cei care nu-~i urmeaza chemarea inimii"). La doua lunidupa premiera bucure~teana, filmul a rulat ~i10. Paris (cu titlul Tragedie d'amour), croni­cile fiind, de asemenea, favorabile. Sub semnatura S.V. se scrie in "La cinematographiefran<;aise"(din 25 mai 1929): "lata 0 produqie pe de-a-ntregul romaneasca, prima sositain Franta. E curioasa ~i desigur ca nu e mai rau facuta decat multe filme bune franceze~ieuropene. lnteresul principal 0.1 acestui film rezida in exotismul povestirii, in peisajelenoi, in interioarele pitore~ti ~iin foarte frumosul documentar asupra Bucure~tiului (... ).lnterpretat ~irealizat de romani, cu 0 daruire ~i0 sinceritate laudabila, Tragidie d'amourva avea in Franta un succes de curiozitate ~i de simpatie (... ). Tehnica, destul de inde­manatica. Realizatorul Jean Mihail ~i-a compus filmul dupa formulele celar mai bunefilme europene. Planurile sunt bine luate iar decorurile ~iefectele variate. Elvira Godeanue gratioasa ~i sensibila (... ).". In publicatia pariziana "Pour vous" se putea citi: "Dl. JeanMihail, care a inscenat filmul, cunoa~te me~te~ugulartei sale. Arti~tii au scos din rolurilelor tot ce s-a putut scoate iar jocullor e tot atat de bun co.~i 0.1 multor alti arti~ti din altetari". Nota discordanta au facut cronicile din "Rampa" ~i ,,Premiera ilustrata".

Facand 4n bilant 0.1filmelor din anii '20 ~i, implicit, 0.1cinematografului roma­nesc presonor, istoricul Ion Cantacuzino, trecand in revista filmele pe care Ie-am par­curs ~i noi in ultimele doua capitole ale cartii, regretand ca in acei ani realizatorii dinRomania n-au urmat exemplul cautarilor artistice innoitoare ale epocii (expresionismulgerman, avangarda franceza, filmul sovietic etc.), deplangand inzestrarea materiala in­grata ~i - in general - conditiile de lucru ale cinea~tilor, ajungea 10. 0 conc1uziepe carene-o insu~im: "Nu e de mirare ca numarul realizatorilor de filme care au infruntat acesteconditii a fost redus. In cele 30 de filme de care am pomenit, regasim mereu aceia~ianimatori. Abia daca numarullor ajunge 10. 0 duzina. Meritul celor care au perseverate cu atat mai mare. Trebuie sa amintim numele lor cu un sincer respect pentru nein­cetateIe eforturi ~i pentru entuziasmul nesecat care i-a insufletit. In ordine cronologicaei au fost Jean Mihail, Jean Georgescu, Ion ~ahighian, Ghita Popescu ~i Eftimie

67

Vasilescu, Aurel Petrescu, Marin Iorda, Ion Timu~, Cornel Dumitrescu, IonNiculescu-Bruna. Trebuie sa Ie adaugam pe operatorii N. Barbelian, V. Gociu, 1.Bertok,T. Posmantir, Ion Cosma, C. Ivanovici, Leo Sehwedler, dici numele unuia sau altuia dintreei se afla intotdeauna printre eolaboratorii diverselor injghebari de filme artistice"("Momente din trecutul filmului romanesc", p. 28). ~i mai ajunge la 0 concluzie istoriculde film: "in anii ace~tia, intelectualii no~tri incep sa se preocupe mai indeaproape decinematograf." Este 0 realitate de care istoria filmului romanese nu poate faeeabstraetie.

CINEMATOGRAFUL SI INTELECTUALITATEA

Revistele de cinema ~ care s-au inmultit in progresie geometrica, indeosebi dupa,anul1923 - au avut rolullor in istoria ~ievolutia filmului romanesc. Inca din anul1912a aparut la Barlad "Revista cinematografica". Anul edirnrii nu era toemai intamplator,era anul primului lungmetraj important: Independenta Romaniei. Pe urma, la Bueure~ti,au aparut "Viata Cinematografica" (1914) ~i"Cinematograful" (1915), la Turnu Severinrevista "Film" - in doua serii, 1915-1916 ~i 1919-1922 -, la Bucure~ti "Curierul cine­matografic" (1916). Dupa primul razboi mondial, ~irul publieatiilor einematografice afost reluat: "Cinema" la Arad (1922), "Szinhazes Mozi" la Timi~oara (1922-1925),"Eeoul" la Braila (1923), "Cinema-Mozi" la Timi~oara (1923), "Filmul" la Bucure~ti(1923-1924), "Cinema ~i Film" la Alba Iulia (1923-1925), "Film-Riport" la Oradea(1923-1931), "Sarpicinema" la Ia~i (1924, devenita intre 1925-1928 "Speetaeolul"),"Cinema" (1924-1948) ~i "Clip a cinematografiea" (1925-1928) la Bueure~ti, 0 "Viataeinematografica" la Tg. Mure~ ~i alta la Bueure~ti in 1927, "Vitrina cinematografiea"(1927), "Curierul cinematografelor Lipscani ~iCapitol" (1927), "Cine-Film" (1927-1928),"Filmul meu" (1927-1928) la Bueure~ti, "Curierul cinematografului Modem" la Constanta(1928), "Beoul" la Braila (1928) ~ide doua ori "Eeranul", la Ia~i (1928-1929) ~iDorohoi(1929). Sa treeem In revista ~i publieatiile einematografiee din anii '30 ~i '40, aparuteIn Timi~oara - "Film Revue" (1931-1935), "Film" (1935-1939) ~i "Film-Variete"(1935-1936) - ~i Bueure~ti: "Cinema pentru toti" (1931-1933), "Eeranul" (1932),"Hollywood" (1932-1934), "Eeoul einematografie" (1934), "Sueces" (1935-1937),,,Film" (1939), "Beran" (1941), "Film Magazin" (1944-1945), "Film~'(1945-1946).ln afaraacestor reviste einematografie,e, numeroase ziare ~ireviste bueure~tene au rezervat spatii- eonsiderabile uneori - filmului, produetiei nationale: "Ramp a" , sub directoratulluiN.D. Coeea (eu eronica cinematografiea din aprilie 1913), "Rampa", serie noua (eu rubricazilnica din iunie 1923), "Clip a teatrala, plastica... einematografiea" (1923-1929),"Speetatorul" (1927), "Speetaeolul" (1927-1928), "Comedia ilustrata" (1927-1928),"Vremea" (eu pagina einematografica din oetombrie 1927), "Realitatea ilustrata" (eurubrica speciala din nr. 21/1928), "Adevarulliterar ~iartistic" (eu eroniea cinematografiea- de D.l. Suehianu - din aprilie 1929), "llustratiunea roman a" (eu rubrica de cinemade la nr. 1/1929), "Excelsior" (eu cronica cinematografiea permanenta In anii 1929- 1931),"Facla" (1930-1940), "Dimineata" (eu pagina saptamanala din oetombrie 1930),"Universul" (la fel, din iunie 1931), "Cuvantul" ~i"Curentul" (la fel, din deeembrie 1931),

68

"Romania literara" (cu cronic a cinematografica permanenta intre anii 1932-1934),"Cuvantulliber" (1933-1936), "Bis" (1935), "Scena ~iEcranul" (1936), "Spectacolul"(1939-1940), "Cortina" (1940-1947), "Bis" (1942-1946), "Spectator" (1943-1947),"Scena" (1944-1945). Cu toata afluenta de publicatii dedicate in intregime sau partialcinematografului, nivelul teoretic al demersului critic a lasat adesea de dorit. Scria TudorVianu (in studiul sau "Cinematograf ~iradiodifuziune in politica culturii" din mai 1928):"Presa cinematografica (oo.) creata mai intai pentru a sprijini interesele capitalismuluicinematografic (... ) nu s-a dovedit nici independenta, nici inspirata de 0 ideologie maimalta. Nu este actor cat de mediocru pe care presa cinematografica sa nu-l fi proclamatstea de marime inili ~inu este film oricat de plicticos sau ordinar, care sa nu fi fost declaratdrept 0 realizare incomparabila." Totu~i, autorul adauga: ,,situatia s-a imbunatatit cu toateacestea in vremea din urma, dar nu atat gratie revistelor de specialitate, cat acelora dintrerevistele de cultura general a care interesandu-se de problemele modernismului consacracateva din paginile lor criticii cinematografice." Practic, era yorba despre atractia tot maimare pe care 0 exercita cinematograful - devenit, de la Riciotto Canudo incoace, ceade a ~aptea arta - asupra intelectualitatii vremii ~i, in primul rand, asupra scriitorimii.Sub semnatura "Cinema-Scena", din primu1 numar al publicatiei "Scena" (aparuta intre15 septembrie 1910 ~iianuarie 1911, dar avand cronica cinematografica doar in primulnumar) se ascundea, probabil, insu~i Liviu Rebreanu, care, impreuna cu Mihail Sorbul,infiintasera publicatia dedicata, de fapt, teatrului romanesc.

Scriitorii, cum am vazut la locul potrivit, au fost nu 0 data implicati chiar in reali­zarea primelor filme romane~ti: cazul dramaturgului Victor Eftimiu, al prozatoruluiCorneliu Moldovanu. AI fi de adaugat, in aceasta ordine de idei, numele scriitorului EmilGarleanu, care a fost antrenat, de catre Leon Popescu, in scrierea ~i regizarea filmuluiCetatea Neamtului, dupa piesa lui Vasile Alecsandri, cea dintai ecranizare romaneasca.Nu este de neglijat nici apropierea de cinematograf a unui scriitor ca AlexandruMacedonski care publica articole despre "filmi" (un film-doi filmi) inca din noiembrie1913 (in "Universul"), cand scria, in articolul "Filmi ~ifilmi", ca, a~acum exista literatura~i literatura exista "filmi ~i filmi", pledand pentru filmele care sunt "lumina, forma, cu­loare, zambet, ras, lacrima, pe scurt viata", adica "mai mult decat literatura", "ferestredeschise asupra realitatii". Mai mult, Macedonskiscria prin acei ani ~iun scenariu cine­matografic, Cum se fac banii, publicat - de catre Tudor Vianu - in editia de "Opere"(volumul III) a poetului; acest scenariu cinematografic (in limba franceza) este consideratde ingrijitorul editiei "prima lucrare de acest fel alcatuita de un roman." Se pare, insa,ca "primul scenarist roman" - dupa cum 0 spun, in texte "paralele", Bujor T. Rapeanu~i Grid Modorcea - a fost tot Liviu Rebreanu care, pe cand era secretar al TeatruluiNational din Craiova (1911), aflat sub directoratul prietenului sau Emil Garleanu, scriascenariul Vis naprasnic ("drama cinematografica in 12 tablouri"), lucrare datata, pe ultimafila a manuscrisului - pastrat la biblioteca Academiei Romane -, 19 iulie 1912. Despreacest scenariu nu exista informatii ca ar fi fost luat in discutie pentru realizarea unui film,dar despre un al doilea scenariu allui Liviu Rebreanu, Ghinionul - cum am vazut -,un scenariu scris probabilin toamna lui 1912, exista date ca ar fi fost "tumat" in 1913.Spre sfar~itul anului 1914, Liviu Rebreanu publica (in revista "Ramuri") 0 schita numitaCinema.lntr-o paranteza (deschisa) ar fi de subliniat faptul ca - prin anii '81-'82 -,sub semnatura scriitorului-regizor Dumitru Dinulescu, aceasta schita a devenit decupaj

69

regizoral, dar, din pacate, proiectul n-a fost aprobat ~i planul nu s-a realizat. Merita saintarziem asupra schitei. Ea reda, in stil cine-verite (protocronic, fire~te), atmosfera despectacol cinematografic de prin anii 1910-1911: "Pianul automat canta - a~a incepeschita, scrisa... la timpul prezent, n.n. - 0 hora zburdalnica. Spectatorii i~i ~tergnadu~ealade pe frunte. Un baiat cu tablaua alearga prin banci, tipand ca din gura de ~arpe: «Rahatcu apa rece!», «Americane prajite!». Apoi pianul tace. Baiatul cu tablaua incremene~teintr-un colt al salii. Orchestra napolitana ataca 0 melodie spaniola ~ipe panza se desfa~oarapovestea nemaivazuta". Pe de alta parte, schita exprima, in limbaj "mut", dar in chipparodic - extrag doar un exemplu: "Contesa, care aduce mai mult a chelnerita, imbrati­~eaza pe conte, care seamana cu un birjar" - sau chiar in chip autoironic, atitudineascriitorului fata de propriile scenarii, tributare (vrand? nevrand?) modei: Vis ni1prasniceste povestea imbogatirii peste noapte a unui muncitor sarac, tema generoasa ~iuniversala,hranita de mitul faustic ~i speculata de scriitori, ba chiar de cinea~ti- Chaplin, Griffithsau Stroheim.

Dupa deschizatorul de drum Claymoor (Mi~u Vacarescu), devenit "cronicar" cine­matografic la rubrica mondenitatilor, au aparut - odata cu "al doilea inceput al cinema­tografului romanesc" - cronicari "specializati", specializati ad-hoc, precum Matei Rusu(cu un articol bibliografic, "Cinematograful e 0 arta?", publicat in "Rampa" din 30 decem­brie 1911) sau V. Scanteie. In acei ani au aparut ~i prime1e bro~uri dedicate cinemato­grafului, "Cinematograful ~i educatia" de C. Iordachescu (0 carte aparuta in 1912 laBoto~ani), "Chiemarea cinematografului" de G. O1ara~u~iC. Raulet (1915); probabil in1913 aparuse ~icartea lui Constantin Th. Theodorescu "Arta ~icinematograful". La Cra­iova, in 1914, a fost publicat volumul "De la Fotografie la Cinematograf' de MarinDemetrescu, iar - intre timp - Leon Popescu (ale carui aptitudini teoretice au fost preaputin luate in seama de-a lungul anilor) publicase "Memoriul asupra unui program culturalcinematografic". In 1916 a aparut studiul "Cinematografia. Descoperirea ~iistoricul ei"de Stelian Ionescu. Funqia moral a, etica, educativa a cinematografului este pusa inevidenta inca din titlul acestor prime volume de referinta; C. Iordachescu, in cartea sa,face ~i0 precizare care "salveaza" filme1econsiderate primejdioase, imorale: "viata noastrade toate zilele este un cinematograf cu mult mai imoral". Pentru 0 politica cultural a"sanatoasa" p1edeaza~icei doi autori ai volumului "Chiemarea cinematografului", GeorgeO1ara~u(inspectorul politiei sociale de pe langa prefectura Capitalei) ~iConstantin Raulet(scriitor - poet, dramaturg, prozator, epigrarnist -, membru in Comisiunea pentru con­trolul cinematografelor). Dupa cum 0 spune ~iGrid Modorcea in cartea sa despre "Istoriagandirii estetice romane~ti de film", analiza sociologica pe care 0 fac autorii - foartebuni cunoscatori ai situatiei sociale ~iculturale de atunci - asupra fenomenului cinemato­grafic de la noi (~inu numai de la noi) este realizata din perspectiva "chiemarii" cinemato­grafului, in scopul inte1egerii - ~i explicarii didactice - a misiunii lui, a vocatiei ~i arostului sau, care trebuie sa fie, inainte de toate, moral. Dar aceasta abordare a problemeiin aspectul ei etic ~i, implicit, educativ - subliniaza autorii - propune ~i 0 colaboraredin punct de vedere estetic. Raportarea eticului la estetic ~i invers, in chip dialectic, esteprima conditie a intelegerii juste a rolului educativ al cinematografului. Acest rol se poateimplini cu adevarat cand ceea ce se realizeaza are in primul rand valoare estetica. Jude­catile de valoare tin seama de "avantul considerabil" al cinematografului (in 1915!), cand- se spune intr-un cuvant introductiv al cartii - "n-avem in Bucure~ti atatea licee ~i

70

in intreaga tara atatea teatre, cate cinematografe sunt numai in Capitala" (~i,intr-adevar,o "lista" de cinematografe din epoca este impresionanta: "Amzei", "Apolo", "Clasic","Central", "Excelsior", "Franklin", "Gloria", "Ideal", "Luceafarul", "Lux", "Marconi","Napoleon", "Nord", "Olimpia", "Ovidiu", "Regal", "Rahovei", "Romania", "Salata","Tera", "Venus", "Vlaicu", "Jupiter", "Zaharia", "Volta-Bristol", "Volta-Doamnei","Volta-Buze~ti", "Victoria" (~i sunt omise, desigur, dlteva) ...

Publicistica de film atrage, treptat, tot mai multi scriitori. In "Insemnari literare"(din 7 decembrie 1919), Mihail Sadoveanu publica un articol substantial, "Filme de cine­matograf', in care sintetiza drumul parcurs de cinematograf de la inregistrarea mecanicaa vierii pana la arta, ajungand la concluzii edificatoare: "Preocupari necontenit de realism,regizorii au obtinut cu miza-n scena, cu actorii pu~i in mijlocul naturii rezultate surprin­zatoare (... ). ~i trecand de la mi~carea ~iperipetia brutala, la sentimente ~i cugetare, invremea din urma am putut vedea filme care strecoara in suflet acel ceva tainic ~idelicatpe care-l pori gasi numai in carrile adevaralilor scriitori. Urmand 0 evolutie fireasca, filmultrece la arta." De semnalat sunt ~i doua dintre articolele publicate de Lucian Blaga incotidianul "Patria" allui Ion Agarbiceanu, in vara ~i toamna anului 1922 (in numerele169 ~i - respectiv - 207): "Cinematograful ~i biserica" - unde sunt popularizate"metodele" unui preot american care a "introdus in biserica piese de cinematograf ~ideteatru" ~i ,S~i scoate ideea predicii din piesele moraliste ce Ie reprezinta, Ie explica, Iecomenteaza" - ~i "Frumusetea in tehnica" unde "noua forma de expresie",cinematograful, este vazuta de poetul-filozof ca 0 noua evanghelie: "Cinematograful eo cale de a inlocui teatrul de azi ~ide a fi in statuI viitorului un principal factor cultural.Cu toate defectele sale, filmul incepe a raspandi 0 noua evanghelie in mase: evangheliaputerii ~ia frumuselii. Filmul veste~tetriumful energiei dinamice. Misiunea aceasta latentaa cinematografului trebuie scoasa tot mai mult la lumina zilei. In viitor ar putea sa aiMo influenta cu mult mai mare asupra mulrimii decat are astazi teatrul asupra cetateanului,bunul cetatean, care nu se prea lasa turburat de gestul tragic al unui actor. In tehnica zacascunse multe posibilitati culturale. E sarcina omului de maine sa Ie descopere ~i sa sefoloseasca de ele." Cel mai important teoretician al artei cinematografice, in acei ani, afost, neindoios, Tudor Vianu, cel care saluta apropierea benefica de cinematograf a intelec­tualilor. Aproape concomitent cu Riciotto Canudo, cu Louis Delluc ~iLeon Moussinacin Franta, cu Sebastiano Arture Luciani in Italia, cu Bela Balazs in Austria se face auzitavocea lui Tudor Vianu, care publica doua lucrari de referinta, "Estetica cinematografului"(in volumul "Fragmente modeme" din 1925) ~i prelegerea amintita, "Cinematograf ~iradiodifuziune in politic a culturii" (tinuta la 13 mai 1928). Tudor Vianu ~i-a structuratestetica polemizand cu fostul sau profesor de la Ttibingen, Konrad Lange (autorul cartii"Das Kino in Gegenwart und Zukunft", 1921), cel care nega caracterul de arta al cinema­tografului, socotind filmul 0 simpla tehnica de reproducere mecanica a realitarii, 0 simpUifotografiere in care nu intervine artistul. Parerile lui Tudor Vianu anticipeaza tezele unuiadintre cei mai insemnati teoreticieni ai filmului, Rudolf Amheim, din opera sa fundamen­tala, "Der film als Kunst" (1932). lata 0 succinta demonstratie privind esenta artistica afilmului: "Cinematograful este 0 arta a umbrei ~iluminii. Spectacolul multicolor al reali­wlii, cinematograful 11simplica pentru a nu retine din el decat doua valori, cu care sa refacabogatia nesfar~ita a aparentelor. ° asemenea simplificare este de natura artei. Picturainfati~eaza realitatea tridimensionala prin descrierea in plan. Sculptura folose~te cele trei

71

dimensiuni ale spatiului, dar culoarea unica a materialului 'in care lucreaza. Cinemato­graful dispune de cele doua dimensiuni ale planului ~ide umbra pe care 0 face sa altemezecu lumina." Dintre numeroasele probleme abordate de marele nostru dirturar - foartediverse, de la "cazul Charlot" la "cinematograful pur", de la importanta filmului ~tiintific~ididactic la educarea esteticil a publicului ~.a.m.d. -, retinem sublinierile sale privitoarela rolul scenariului 'in film ("cinematograful cere 0 literatura proprie, care sa tina seamanumai de conditia sa, care sa creeze un continut sufletesc din simpla prezentare a eveni­mentelor ~i sa foloseasca ritmul sau alert ~i surpriza nesfar~ita a varierii scenelor"), ca~iopiniile despre principalul creator al filmului ("cinematograful este 'inmare masura 0arta a regizorului").

In anii '20 ~i fndeosebi 'inspre perioada de apogeu a "filmului mut" se manifestaudoua tendinte fn publicistica cinematograficil. Una, reprezentata de cronicarii cinema­tografici - printre cei mai valoro~ifiind Barbu Florian, Marcel Blossoms, Nestor Cassvan,AI. Bi1ciurescu - ~i alta, sustinuta de scriitori ~i mari oameni de cultura care au scrisdespre cinematograf'in coloanele unor reviste precum "Adevarulliterar ~iartistic", "Viataromaneasca", "Rampa", "Facla" sau 'in ziare de mare tiraj ca "Dimineata", "Universul","Curentul" sau "Cuvilntul". Breasla cronicarilor - cu exceptiile amintite - nu se bucurade 0 reputatie prea onoranta; 'intr-o clasificare din revista "Cinema" (semnata "Obser­vator", m. 67/1927), cronicarii erau 'impartitifn patru categorii: a) plagialori b) cunoscatoriai filmului dar care nu cunosc ortografia c) cunoscatori ai scrisului, dar care nu cunoscspecificul filmului d) "parazitii presei", care fac critica pentru a intra gratuit la spectacole~ipentru a-~i 'inscrie pe cartea de viziili cuvantul "ziarist". In schimb, fn revistele amintite,ca ~i 'in publicatiile de avangarda ~i 'in periodice1e de specialitate "Filmul" ~i "Cinema"(ai caror directori-proprietari au fost Theofil Mihalovici ~i - respectiv - Nestor Cassvan)puteau fi 'intillnite - periodic sau sporadic - nume precum E. Lovinescu, Liviu Re­breanu, AI. Davila, B. Fundoianu, Ion Minulescu, Emil Isac, A. de Hertz, G.M. Zamfi­rescu, Carnil Petrescu, Cezar Petrescu, Ion Marin Sadoveanu, Tudor Vianu, Paul Zarifopol,Geo Bogza, Sa~a Pana, Felix Aderca, Ion Calugaru, Petru Comamescu, Ion Vinea, TudorArghezi, N. Davidescu, Mihail Dragomirescu, Dimitrie Gusti, Victor Eftimiu, Jean Bart,Come1iu Moldovanu, D. Kamabatt, C. Raulet, Ion Perez. Ce1e mai substantiale ~iperti­nente contributii la constituirea unei estetici cinematografice le-a avut profesorul MihailDragomirescu, 'indeosebi prin eseurile publicate 'inrevista regizorului de film Horia Igiro­~anu, "Clipa cinematografica" (subintitulata "Organul asociatiei prietenilor cinematogra­fului"). Mihail Dragomirescu colaboreaza la aceasta publicatie fnca de la primul ei numar- aparut la 10 iulie 1925 -, printre temele abordate fiind "Cinematograful estetic" (m.1), "Esteticism ~i sensualism 'in cinematograf' (m. 2), "Cinematograful instructiv" (m.3), din nou "Cinematograful estetic" (m. 4), "Quo vadis" (m. 5-6), "Ce fel de arta e cine­matograful?" (m. 7), "Cum functioneaza Comisia de cenzura" (m. 8-9), "Opozitia seaca"(nr. 10), "Filmul ~iOpera de Arta" (m. 11), "Critica ~icinematografia" (m. 12). Pentruca, 'ineconomia lucrarii de fata, nu se poate intra 'in amanunte, a~retine, din contributiilefundamentale ale Profesorului, "tabloul celor noua arte" (cu precizarea naturii fiecareia):pictura (intelectual-sentimentala), sculptura (intelectual-intelectuala), muzica (sentimen­tal-sentimentala), opera (volitiv-sentimentala), arhitectura (intelectual-volitiva) ,_cinema­tograful (sentimental-volitiva), poezia (sentimental-intelectuala), dantul (volitiv-volitiva),teatrul (volitiv-intelectuala). Muzica, a~adar, este 0 arta pur sentimentala, "ea se coordo-

72

) I

-4

neaza cu Poezia, care e un fel de muzicu a ideii ~i deci 0 arta sentimental-intelectuala"~icu cinematograful, care, "avand mi~care ~isuccesiune, ~iadresandu-se direct emotiunii,este un fel de muzicu a energiei - 0 arta sentimental-volitivu". Aici intervine inspiratiasclipitoare a esteticianului: "Cine va realiza in Cinematograf muzica mi'icurilor, care vafi analoga cu muzica ideilor din Poezie, va ridica filmulla rangul de opera de arta." Panauna-alta, insa, "cinematograful este cel mai popular instrument de educatie ~i distractie;dar ~ide destrabalare ~icoruptie." Cu alte cuvinte, 0 arma cu doua tai~uri. De promovat,in primul rand, sunt "filmele culturale", clasificate dupa finalitatile lor, fie instructive, fieestetice: "Culturale sunt sau filmele direct instructive, cum sunt acelea care arata misterelenaturii sau diferitele me~te~uguri omene~ti; sau filmele care, fara sa aiba scop instructiv,ne reprezinta in mod decent ~iestetic tablouri sau actiuni interesante". Mihail Dragomirescui~i intituleaza primele articole din "Clipa cinematografica" in functie de clasificarea demai sus, opunand cinematograful estetic ~i cel instructiv celui "sensual" - denumit inmulte alte feluri: "destrabalat", "ticalos", ,,~coala a coruptiei", ,,~coala a crimei" etc.

Nu poate fi analizata in profunzime nici contributia celorlaW intelectuali atra~i demirajul filmului. Ar fi de facut precizarea ca - printre scriitori - au existat ~iadversari(uneori inver~unati) ai cinematografului. Poetul Ion Minulescu, de pilda (cel putin panala un punct) a negat filmul. Felurite aspecte - uneori extra-artistice - ale fenomenuluicinematografic ii ofera scriitorului argumente pentru rezervele sale: "Cat prive~te cinema­tograful ca factor al educatiunii publice sau ca element pretios de propaganda cultural a~inational a e drept ca poate juca in stadiullui actual rolul unui abecedar dinamic. Undesunt insa apostolii care impart copiilor abecedare gratuit sau care reprezinta un film farasa nu-~i fi asigurat mai inainte ca~tigul material. Pentru mine initiativa particulara nu-idecat 0 f.i1rsasinistra ~ifilmul educativ nu-i decat un abecedar de lux al carui cost repre­zinta 0 dobanda mai mare ca suma imprumutatiL Sa nu mai vorbim de filmul romanesc( ... ). Pentru crearea unei industrii cinematografice in Romania nu-ti trebuie bani. Baniau ~iimbogatitii de d(zboi. Dar ce folos. Iti trebuie in primul rand «oameni» care sa ~tiece trebuie sa faca cu banii. Era sa zic «arti~ti».Mi-am adus aminte insa ca cinematografulnu-i deocamdata decat 0 arta de periferieintelectuala". Ciudat insa, astfel de opinii "antici­nematografice" coexista - la Ion Minulescu - cu gesturi contrare: in acela~i an, 1925,cand scria cele de mai sus referitoare la "arta de periferie intelectuala" , poetul facea partedin conducereea "Societatii romane~ti pentru crearea de filme naponale Filmul rom!inesc",alaturi de Mihail Dragomirescu, Victor Eftimiu, AI. Bratescu-Voine~ti, Liviu Rebreanu,V. AI Jean, A. de Hertz. Un caz aparte este ~i acela al criticului G. Calinescu. "Mizan­tropul" G. Calinescu a pus in circulatie paradoxuri deloc magulitoare la adresa arteifilmului (punand jar pe focul unei polemici purtate, in anii '30, cu tanarul critic de filmD.I. Suchianu, dupa premiera filmului realizat de Reinhardt Visul unei nop{i de varu).In "Adevarul literar ~iartistic" din 16 februarie 1936 se putea citi: "filmul e 0 arta supusarelatiilor de tot felul ca imbracamintea ~icantecul de lume, sau ca arta culinara El nuda 0 placere de idei ca teatrul ci 0 placere de senzatii ca savarina ~i iubirea fizica " Pede alta parte, insa, in "Cartea nuntii", autorul precizeaza ca una dintre eroine, Vera, sea­mana cu Coleen Moore, ba chiar cu Greta Garbo, Dora seamana cu Dolly Haas ~iLupeVelez, Lola cu Joan Crawford iar Boby - cel care coleqioneaza fotografii de actrite,care viseaza sa soseasca la Berlin ca Harry Piel, are ca ideal feminin pe Marlene Dietrich~iAnny Ondra, iI imita pe Rudolf Valentino - seamana leit cu Maurice Chevalier (toate

73

aceste trimiteri denoHind 0 bun a cunoa~tere a cinematografului). Paradoxal, de~i lasa im­presia ca respinge cinematograful, G. GHinescu 11cultiva, ba mai mult, formuleaza, nuo data, patrunzatoare propozitii estetice cu privire la obiectul ~i particularitati1e celei dea ~aptea arte. lata un singur exemplu: "Esenta cinematografului e tocmai zugravirea me­diului moral al unui popor, elementele acestei arte fiind un realism ... cotidian ~i utilizareaaspiratiilor maselor ( ... ); observatia marunta a vietii formeaza baza de operaJie a cinema­tografului. Laptele care da in foe, ma~ina de calcat uitata cu fum pe un pantalon, strigatulunui locatar in gang, dezordinea matinala a unui pat ~ijumalul putin ie~it din cutia po~ta1aa unui apartament, sUnt elemente mult mai eficace dedit retorica abstracta" (intr-un film,firqte). "Strigatul unui locatar in gang"? Cind G. Calinescu scria aceste randuri (in"Romania literara" din 23 aprilie 1932), cinematografu1. .. invatase sa vorbeasca ...

74

(8v61-1 £61)31IVZIIVNOlivN VI VNVd""' v

llONOS lildVlIDOl VW3NIJ

PRIMELE FILME VORBITE

In toamna anului 1929, pe bulevardul cinematografelor din Bucure~ti, la cinemato­graful "Trianon" - actualul cinema "Bucure~ti" - rula, cu un succes de public fin-apre­cedent, primul film vorbitor venit la Bueure~ti, Cantaretu! de jazz (sau Cfintaretu! nebun,

cum i s-a mai spus la noi) de AI. Jolson. Unul dupa altul, principalele cinematografe bucu­re~tene incercau sa se adapteze noii tehnici, se inehideau "pentru instalarea noilor aparatesonore" ~i se redeschideau, dupa 0 luna-doua, eehipate cu sisteme diverse, fiecare anuntatdrept "cel mai perfeqionat" ~icel mai performant. Era 0 intrecere febrila, careia publiculIi raspundea cu ata~ament ~ieu 0 euriozitate neostenita. Filmul mut intra in istorie. Sigur,treeerea de la filmul mut la filmul sonor ~ivorbitor n-a fost un drum batatorit ~i - dupacum bine se ~tie- mari personalitati ale filmului mondial (~ima gandesc la un Chaplin,la un Eisenstein, la Pudovkin sau la Rene Clair) au manifestat 0 indarjita rezistenta, s-audovedit teribil de reticenti la inceput. Diseutiile pentru sau contra sonorului au umplutpresa vremii in anii aceia, peste tot in lume unde filmul avea 0 traditie ~i-obiografie. Dardaca, pentru istoria cinematografiei mondiale, in scurta vreme, filmul sonor ~i vorbitoravea sa insemne 0 revolutie, avea sa desehida 0 noua epoca pe spirala evolutiei, pentrufilmul romanese, pentru cei care se straduiau de atalia ani sa injghebeze 0 cinematografie,a insemnat - in primii ani - un dezastru. Revolutia sonorului a complicat ~imai multproblema bazei materiale ~i a capitalului, eele doua mari semne de intrebare pentru pro­duqia nationaHLlon I. Cantacuzino, in "Momente din treeutul filmului romanesc", preci­zeaza (la pag. 29): "Montarea unui studio insonor (adica perfect izolat de toate zgomoteleexterioare - n.n.) sau procurarea unei aparaturi de inregistrare sonora erau acumaincomparabil mai costisitoare, iar developarea unei benzi sonore ~i copierea ei deveneaimposibila in conditiile primitive ale laboratoarelor noastre." Ie~ind pentru 0 clipa din"corsetul" problematicii tehniee, dar ramanand la scrierile doctorului Ion I. Cantacuzino(~i in specialla amintirile reunite sub titlul "Intalniri eu cinematograful"), m-a~ opri lani~te insemnari ale sale cu "bataie lunga" pentru insa~i istoria filmului romanesc. Autorulvazuse, inca din vara anului 1929, la Paris, doua filme sonore: Cantaretu! de jazz (desprecare am amintit) ~iLouise, primul film facut in America de catre Maurice Chevalier. Laacea data, caud Bucure~tiul nu luase cuno~tinracu filmul sonor, Ion I. Cantacuzino a scriscateva artieole despre aceasta noutate senzationala. Dupa ce in pagina a doua a ziarului"Ultima ora", publicase artieolul intitulat "Neputinta realizarii" (atacand cateva problemegrave ale eulturii modeme), in "Viitorul" din 2 noiembrie i-a aparut eseul dedicat exclusiv"Cinematografului vorbitor". Ion I. Cantacuzino marturise~te in amintirile sale (pag. 18):"Fapt este ca articolul meu despre cinematograful vorbitor mi-a deschis drumul catre

77

foiletonul ziarului. Dupa alte cateva subiecte diferite, mi s-a incredinpt cronica literara,unde urmam lui Ion Minulescu, ~iunde am scris sapwmana de sapwmana, timp de vreo cinciani. Ceva mai tarziu am fost angajat in redaqie, scriind pe langa cronica literara saptama­nala ~icate un articol zilnic de «Comentarii» asupra actualitatii, culegandu-mi subiecteledin toate domeniile. Astfel, printr-o ciudata conjunctura simbolica, cinematograful vorbitora constituit pentru mine un permis de intrare in publicistica. Intalnirea mea cu filmul sonorse transformase intr-o intalnire cu gazetaria. Iar faptul ca aceasta activitate gazetareascas-a desfa~urat tocmai in redaqia «Viitorului» a avut mai tarziu - dupa cum se vedea ­o influenta indirecta ~iasupra cinematografiei romane." Da, se va vedea. Dar pana atunci,sa revenim la "cruda soarta" a filmului romanesc in anii introducerii sonorului. Numarulfilmelor realizate dupa 1930 scade simtitor.In cei opt ani dintre 1923 ~i 1930, am vazut,se realizasera (cu chiu, cu vai) vreo 30 de filme mute. In cei zece ani dintre 1930 ~i 1939se vor face numai 16 filme sonore (multe dintre ele apeland la "carje straine") ...

Lasand (deocamdata) la 0 parte coproductiile, versiunile romane~ti ale unor filmestraine, precum ~ipeliculele realizate de cinea~ti romani pe alte meridiane - despre toateacestea urmand a vorbi altadata -, sa ramanem in perimetrul primelor filme sonore "ju­cate" ("cu actori"), dintre care unele, prin forta lucrurilor, fiind produse ale unei perioadede tranzitie, sunt versiuni sonorizate ale unor pelicule mute. Ecaterina Teodoroiu (Eroinade la Jiu) de Ion Niculescu-Bruna - film a carui premiera a avut loc la 8 ianuarie 1931,in cadrul unei "reprezentatii de gala" la cinematograful "Femina", in prezenta "intregiifamilii regale, guvernului, corpului diplomatic, inaltilor demnitari ai statului" - esteprimul exemplu de film "sonorizat". Aceasta operatie de sonorizare s-a realizat la Berlin(probabil printr-un procedeu pe discuri), cu "muzica ~iefecte", dupa cum se sublinia inpresa, aranjamentul muzical (E. Cobilovici) utilizand motive romane~ti, in rest filmulcontinand zgomote de lupta ~icateva - putine - replici. 0 copie a filmului, in versiunemuta, incompleta (5 acte), se pastreaza in coleqia Arhivei Nationale de Filme. Presavorbe~te despre "primul film romanesc dintat ~ivorbit de razboi" care "brodeaza" 0 idilape 0 serie de scene de razboi reconstituite dupa documente militare. Aqiunea filmuluiincepe putin inainte de izbucnirea razboiului, urmeaza ziua mobilizarii ~i a despartiriisoldatilor de case, episoade de lupta, in prim plan fiind adusa vitejia Ecaterinei Teodoroiu,cerceta~a pornita de acasa sa-~i caute fratele pe front. Afland ca fratele a murit, ea sedecide sa lupte in locullui, ~icade eroic in lupta, avand pe buze vorbele "Inainte, baieti!Pentru tara ~irege!" lata ~ifragmente dintr-un comentariu de avanpremiera: "Filmul esteo apoteoza a iubirii, a iubirii de frate, de tara ~i a dragostei pasionate. Evident ca laturaiubirii de lara, patriotismul, a fost dezvoltata de regizor pe cat se putea mai mult. Un filmnational de razboi, al carui punct central este eroina quasi-Iegendara a razboiului nostrupentru intregirea neamului, nu putea lua alta atitudine (... ). Dintre diferitele peisaje alefilmului mentionez: mobilizarea cu frumoase mi~cari de mase, 0 hora minunata cu splen­dide costume naJionale, intrerupta subit de glasulinfiorator a1goarnei, mesager nei'nduratoral urgiei ce se va dezlantui, despaqirea ~iplecarea grupelor etc. In mod special mentionezreconstituirea scenei autentice a aparatorilor podului de la Jiu, interpretata chiar de eroiiautentici ai acestui episod razboinic, in frunte cu comisarul de polilie Pompilian (1916)~ivizita reginei Maria la spitalul unde Ecaterina Teodoriu se afla ranita, scena autenticaluata din arhiva cinematografica a razboiului. De altfelin rolul mamei Ecaterinei Teodo­roiu apare cmar mama adevaraw a eroinei, care a acceptat sa interpreteze acest rol veridic."

78

Alaturi de aceste personaje, interpretate chiar de protagoni~tii intfunplarilor evocate (mamaEcaterinei Teodoroiu in rolul mamei Ecaterinei Teodoroiu, comisarul Pompilian in rolulcomisarului Pompilian), in film mai apar: Felicia Frunza (Ecaterina Teodoroiu), MieluConstantinescu (Marq), Ducy D' Alvern (spioana nr. 75), L. Sarkady (~eful Sigurantei),Aristide ~tefanescu (Nicolae Teodoroiu, fratele Ecaterinei), Mitela Cambureanu (un copil),1. Mandrut (un soldat german), Mischie (primarul satului ~oimane~ti). Critica a fost, ingenere, moderata. In "Cinema" (l februarie 1931), Paul Constantin scria: "Eroina de laJiu care a exaltat in timpul razboiului atatea entuziasme i~i continua inca fascinatia asuprapoporuluio E deci 0 idee abila din partea producatorilor de a utiliza acest personaj pentruo opera nationala. Comercializarea filmului fiind asigurata prin insa~i materia ce avea

sa fie tratata, cinea~tii no~tri au plamactit-o cu cele mai bune inten1:ii.Ecaterina Teodoroiuapare intr-o realizare generalmente corecta ~i in interpretarea adeseori justa a FelicieiFrunza ~i a lui Mielu Constantinescu. Sonorizarea e convenabila." N-au lipsit nici excesele,laudative (Cicerone Theodorescu, in "Facla") sau critice, chiar demolatoare, ironice: "Fil­

mul a fost facut, desigur, ca sa atate ~i sa intretina in sufletele (0.0) cetalenilor RomanieiMari flacara sacra a eroismului. Dar dorinta nobila nu e ajutata de mijloace echivalente~i singurul eroism pe care a parvenit sa-l genereze filmul a fost acela al spectatorilor venitisa-l vada" (Ion Cantacuzino, "Muzica ~i teatru", 22 ianuarie 1931). In spirit realist ~i lucid,V 0 Timu~ scria in "Rampa" din 16 ianuarie 1931: "Evident, filmul nu suporta comparatiidecat in cadrul imperfectelor realizari romane~tio Producatorul roman opune filmuluiumanist de razboi, filmul razboiului poetic ~i eroic. Ori, tocmai pe acest teren, se cereaun exces de forte ~i mijloace ~i de mari posibilitati artistice de idealizare, care fire~telipsesc industriei ~i pregatirii noastre artistice cinegrafice (00 0) 0 Intercalat intre marea pro­ductie de arta a lui Pabst ~i gigantica realizare a lui Erich Maria Remarque, filmul roma­nesc izbute~te totu~i sa atraga atentia ~i interesul publicului romanesc, ba chiar sa provoacein aglomerarea sustinuta a spectatorilor aprecieri nu numai ingaduitoare, dar chiar binevoi­toare." Ideea era reluata in cronica din "Vremea" (semnata de Menalque/B 0 Florian, in18 ianuarie 1931): din multe pricini, spune cronicarul, filmul Ecaterina Teodoroiu nupoate insemna 0 "reevocare" a epopeii 1916-1918, multe alte cinematografii titrate avandmijloace de realizare cinematografica mai putermceo Cronicarul preciza in acest sens: "DinStatele Unite ne-au venit Parada cea mare (0 .. ), eei 4 cavaleri ai apocalipsului ~i altele.Din Germania ne-a venit Westfront 1918, admirabilul film allui W. Pabst ~i din FrantaEpopeea de la Verdun. o.Peste cateva zile, spectatorii de la noi vor urman mi~cati imaginilefilmului Pe frontul de Vest nimic nou dupa romanullui Erich Maria Remarque, 0 impresio­nanta realizare a lui Lewis Milestone, fost recent in vizita ~i la noi, unde doar indiferenta~i lips a de cunoa~tere I-au intampinat". Indiferenta era 0 boala mai veche a oficialitatilorde care depindea, intr-un fel sau altul, "cre~terea filmului romanesc". Pentru realizareaacestui film, Ion Niculescu-Bruna, n-a gasit nici un fel de sprijin de la cabinetele minis­teriale ale vremii (de~i a batut la multe u~i, de la Ministerul de Razboi la cel al Artelor,de la Arte la Instructiunea Publica ~i din nou la Razboi ~i la Arte), aceasta in conditiilein care scenariul reprezenta 0 pagina de glorificare a patriotismului romanesc dintotdeaunaoDupa unele surse, scenariul apartinea lui Ion Niculescu-Bruna (Jean Mihail i~i aminte~teceasurile in care, la cafeneaua "Royal", impartind pe din doua un singur "schwarz", IonBruna ii citea povestea scrisa de el a eroinei de la Jiu); cu semn de intrebare este atestata~i prezenta, ca scenarist, a lui N.N. ~erbanescuo Cert este ca aceasta poveste cinema-

79

tografidi avea sa fie adoptata, pana la urma, de societatea "Soremar-Film", care ~i-areluat,cu acest scenariu, produqia de filme, inginerul AI. ~tefanescu asumandu-~i - ca produ­cator - realizarea filmului Ecaterina Teodoroiu.

AI. ~tefanescu ~i Ion Bruna, impreuna, au mai realizat un film in epoca, produs totde "Soremar-Film", Leiba Zibal, inspirat de nuve1a caragialiana ,,0 fac1ie de Pa~ti". Inpresa bucure~teana a vremii nu exista atestarile unei premiere la un cinematograf central~inici cronici ale filmului, dar 0 copie a peliculei (cu inserturi care dovedesc pregatireapentru proiectie) se pastreaza in colectia Arhivei Nationale de Filme. FUmul se indepar­teaza foarte mult de nuvela inspiratoare. Doar numele personaje1orantagonice (Leiba Zibal~iGheorghe) se pastreaza, ca ~ire1atiaacestora - de ura ~iinfruntare - ce aminte~te denuve1alui LL. Caragiale. In rest, filmul descrie viata unui evreu in societatea romaneascainterbelica, urmarind personajul din copilarie, pe vremea dnd era atras de 0 fetita dinvecini, pana la maturitate, dnd va reintiilni personajul iubirii sale ado1escentine, Maria,de care este indragostit ~iargatul Gheorghe. Accentul intrigii cade pe ascensiunea financiaraa lui Leiba Zibal, pe dragostea lui pentru Maria, pe intriga amoroasa care face din Gheorgheun concurent allui Leiba ZibaI. Tocmai aceste Indepartari evidente de sursa literara augenerat, in epoca, Intampinari violente, cum este ~i aceea semnata de Ion Viteanu (In"Ramp a" din 1 septembrie 1930): "Concepti a literara ~i profund umana, cuprinsa Inputemica nuvela 0jaclie de Pa$ti nu trebuie pangarita prin denaturare ~ide aceea socotca nu e permis nimanui sa induca in eroare opinia publica printr-o tendentioasa ~igroso­lana plagiere a operei lui Caragiale. Contemporanii n-au dreptul sa faca surogaturi perso­nale, servindu-se pe nedrept de nume1e ~iopera unui autor de talia lui Caragiale. Or, aceicare anunta Leiba Zibal i~i permit sa Incerce corijarea ~i schimbarea total a a intrigii ~iconceptiei Facliei de Pa$ti, servindu-se totu~i de titlul acestei opere ~inumele autorului."Ion Niculescu-Bruna este interpretullui Leiba Ziballa 18-30 de ani (dar distributiacuprinde alti trei interpreti pentru alte varste ale eroului: lancu Katz la 7 ani, Arion Oneala 10-17 ani ~i L. Sarkady la 40-50 de ani), Tantzy Economu este Maria (iar MitelaCambureanu, Maria la 7 ani), ceilalti interpreti sunt: Mielu Constantinescu (Gheorghe),Anicuta Ciirja (Sura), AI. Marius (Moritz-Lieber), Costel Atanasiu (Mihai), 1. Theo(Smpanul), 1.Petrescu (Preotul), Adriana ~erban (Camerista). Un anunt din presa mentio­neaza ca filmul a fost sonorizat de "renumita casa mondiala Edison Bell" ("Cinema", 16noiembrie 1930), dar copia pastrata este muta. Un alt regizor de la granita filmului mutcu cel sonor a fost Horia 19iro~anu, care a prezentat In premiera filmul sau Ciocoii In 1mai 1931la cinematograful bucure~tean "Regal". Inaintea altor consideratii, iam ce dec1araregizorulintr-un interviu publicat de revista "Cinema" (12 aprilie 1931): "Sunt foartemultumit de ultima mea realizare. Sunt convins ca ea formeaza un mare pas Inainte indomeniul filmului romanesc ~i ca va avea 0 primire din ce1e mai calduroase din parteamarelui public. Tin sa mentionez ca filmul va fi prezentat In versiune muta cu acom­paniament de orchestra simfonica sub conducerea maestrului Egizio Massini. Incurajatde biruinta desavar~ita a marelui Charlie Chaplin, convingandu-ma de faptul ca mai suntregizori care sa se Inchine la altarul artei mute, - eu insumi fiind un mare credinciosal acesteia - am curajul sa prezint 0 realizare muta, la unul din ce1emai mari cinema­tografe din capitala. Abia la toamna voi prezenta versiunea sonora ~i vorbita a filmuluiCiocoii. Tin sa accentuez ca sunt mai mult decat multumit de realizarile interpretilor mei,orchestranti perfecti ai armoniei desavar~ite stabilita de bagheta regizorului. Pe drumul

80

--J

pe care a apucat-o, prin munci:'i~i onestitate, prin energie ~i sarguinta, am convingereaca filmul romanesc se va ridica pe cele mai l'nalte culmi ale artei. Daca muzica ne-a daruitun Enescu, poezia un Eminescu, pictura un Grigorescu, se va gasi desigur cineva caresa reprezinte fala filmului romanesc". Vizionari au fost, sunt l'nca." La premiera filmuluiCiocoii, l'ntr-adevar, s-a prezentat versiunea muta, cu acompaniament de orchestra. Catdespre "versiunea sonora ~ivorbita" (redusa, pare-se, la l'megistrarea unei arii, "Canteculstrainului", l'n interpretarea protagonistului, Cristache Antoniu), datele sunt incerte. Su­biectul filmului - din care s-a pastrat doar 0 "mostra" , de 18 metri - era astfel rezumatl'n revista "Cinema" (10 mai 1931): "Eroul este un oarecare Alexis Fanariotul, aventurierl'ndraznet care ajunge la situatii1e cele mai l'nalte. Cuceritor de inimi, Alexis prilejuie~tenenorocirile ce1emai grozave. Insa~iRandunel, fata naiva care traise 0 copilarie inocenta,departata de framantarile lumii, se l'ndragoste~te de Alexis Fanariotul, ochi de jaratec.Dragostea ei a fost platiHl cu cea mai scumpa dintre monezi: moartea." Jucau l'n film:Iva Dugan (Randunel), Lucian Stanescu (boierul Ursu, tatal ei), Eleonora Kirjanowska(jupanita Smaranda, mama ei), Sultana Gurascu (Kira Agripina), Titi Andreescu (Cucu,fiul Agripinei, pretendent la mana lui Randunel), Delicia Mendell (Kiralida, fiica Agri­pinei), Cristache Antoniu (Alexis Fanariotul), George ~tefanescu (haiducul Fulger),Cristian Nicu1escu (haiducul Codreanu), Paul Zbrentea (boierul Rugina), cmnele Alma.Un ziar de mare tiraj l'nepoca ("Dimineata") a povestit subiectul filmului l'ntr-o serie defoiletoane cu titluri sugestive ("Randunel", "Petitorie ciocoiasca", "Cantecul strainului","Deznactejdea Kirei Agripina", "Indragostitii", "Vanatoarea", ,,0 idila surprinsa la timp","Trecutul fanariotului" etc.). Cate 0 cronica (Lucian Luca, "Cinema pentru toti", 1 iunie1931) aprecia filmul ca "excelent" pentru salile populare: "Dupa 0 vara l'ntreaga deperegrinari de la Carpati la Dunare, H. Igiro~anu ne prezinta un nou film haiducesc. Estefara Indoiala un efort considerabil, demn de toata lauda. Desigur ca acest film va faceo lunga serie, mai ales l'n provincie ~i In salile de cartier, cu atat mai mult ca este mut."Alti cronicari, l'nsa, sunt de 0 asprime rara precedent: colinda tara - scria Romulus Dianul'n "Curentul" din 27 septembrie 1931 - 0 "pacoste de film romanesc", 0 "iahnie artisticapentru care ouale docite ar fi prea putin" In care "neamul ne este reprezentat printr-un\:iganzlatar care-~ibate nevasta cu ajutorul argatilor ~i0 Inchide In tumul mor\:ii",printr-unboier Rugina, "un mascarici caraghios, 0 partolina bo~oroaga" care are de la sotia sa,Agripina, "un baiat tampit, binel'nte1es acesta tot roman"; tot ce e romanesc l'n film "eprezentat ca imoral", Randunel, fata boierului Ursu e ,,0 matracuca rea de musca, gatasa se culee cu un parlit de covrigar care-i d.nta un cantec din Helada"; "ace~ti eroi nuau nimic din frumusetea epica pe care le-a suflat-o In argint legenda populara ~i singuralor specialitate e de a se bate l'ntreei apucandu-se de brilcinare"; "l'nArdeal rad minoritariide noi, vazand felull'n care un film oficial zugrave~te caracterele acestui neam ~iprostitu­eaza istoria acestei tari".

Neterminat a ramas filmul Un minut mai tarziu, preconizat de Marc D' Arly, cu SillyVasiliu, M.C. D' Ayol, Adina D' Ayol, Marga Penciulescu, Amelie Vargolici, Lelia Mirica,Jean Lupescu, Didy Botez, Moti Spakow, N. Munteanu l'n distributie. De ce amintescacest film ramas l'n proiect? Din presa vremii aflam (Inca din decembrie 1930) ca esteyorba despre 0 comedie sonora, cantata ~ivorbita In limba romana, iar eroul ei este Mitica,"spiritualul Mitica, ve~nicul ghinionist" (cum se scria In revista "Cinema"). Printr-un astfel

81

de film i~i revendica drepturile comedia cinematografica, despre care yom vorbi pe largintr-un capitol aparte.

Dupa un film neterminat, Aur (Cantecul zorilor), regizorul Jean Mihail ie~eain lume- la 11 ianuarie 1932 - cu un alt film pierdut, Chemarea dragostei. Aur urma sa fie,dupa cum 0 spunea insu~i regizorul, un film despre "existenta a doi tineri simpli, carevisau 0 evadare catre fericire, dar ale caror visuri nu-~i gaseau implinire, macinate derigorile existentei". Scenariul apartinea scriitorilor Isaiia Racaciuni ~iGheorghe Zamfi­rescu (dupa 0 nuvela de Constanta Hodo~), din distributie urmau sa faca parte - ~i aufacut, in timpul tumarii exterioarelor, la Bucure~ti ~i In Sighi~oara - Mania Marin (Inprincipalul rol feminin), Tantzi Elvas, Marga Pancu, Stroe Atanasiu, Panait Stoianov, V.Romano, 1.Constantinescu, ~t. Decu, tenorul Emil Marinescu de la Opera Romana, diseu­rul Jean MoscopoI. Regizorul poveste~te, In cartea sa de amintiri "Filmul romanesc dealtadata", cum, in urma developarii, a constatat ca materialul filmat in exterior (circa 1200de metri) era deteriorat iremediabil, drept pentru care finantarea n-a mai continuat ~ifilmarile s-au oprit. Chemarea dragostei (Rapsodia romana), in schimb, chiar daca astazinu mai exista in arhiva, a avut premiera la cinematografele bucure~tene "Capitol" ~i"Roxy" in seara de 11 ianuarie 1932. Era yorba despre un "film sonor ~i cantat faradialoguri", imegistrarea muzicii ~ia dialogurilor fiind facuta in studiourile "Hunnia-Film"din Budapesta, prin sistem "Kofaton". Jucau In film Panait Stoianov (Ion), Paul Constantin(boierul Paul Dumbraveanu), Emma Romano (Anca), Ion Constantinescu (Toader, tatiHei), Lucy Hudson (Lulu), Stroe Atanasiu (George), Lisette Claudette, Grit Dorescu,~tefania Popescu, D. Ionescu, Bimbo Marculescu. Prologul era spus de Ion Manu, iarariile erau cantate de AI. Lupescu ~icantecele populare de Zavaidoc. Prezentarile publi­citare din preajma premierei anunta ca filmul este ,,0 fresca minunata a viepi romane~ti,prezentand 0 altemanta continua ~i sustinuta Intre viata lini~tita de la tara ~i viatatumultoasa a ora~ului". Citim, de asemenea, ca "autorul manuscrisului aduce pentru primaoara in filmul romanesc un subiect viu, interesant, un conflict dramatic de 0 deosebitaintensitate. Tipurile sale sunt prinse in viata lini~tita a satului, ducandu-le apoi In viataplina de fast, de lumina ~i de mizerie a ora~ului - acesta, prins In tablouri de 0 rara cali­tate - ca apoi, readucandu-le, tranzitia sa reiasa mai puternica, mai viguroasa ... " Catevacronici au fost saturate de superlative. In "Cinema pentru toti" se putea citi (in 16 ianuarie1932): "Fire~te ca un film romanesc trebuie privit printr-o prisma cu totul speciala, a~acum se uiill 0 mama la copilul ei, chiar daca are une1edefecte. De data aceasta, Jean Mihaila izbutit sa realizeze un film care se ridica mult peste nive1ulobi~nuit al filmelor nationale.o tehnica excelenta, 0 fotografie minunata, 0 sonorizare impecabila, iata e1emente demnede relevat. Salutam acest sensibil progres al filmului romanesc, cu bucurie". In "Dimi­neata", de asemenea, George Coman exulta: "Chemarea dragostei, prin felul cum a fostrealizat ~iprin actiunea sa captivanta, prin perfectiunea imegistdlrii sonore poate fi pusacu cinste alaturi de marile produqii cinematografice straine." Cronici laudative au aparut~i la Belgrad: "Romania, care este inzestrata cu bogatii ~i frumuseti naturale nepretuite,i~i face prin acest film 0 propaganda utila ~i meritata de care putem fi gelo~i. Filmul eo broderie de umbre ~i lumini, suprapuse pe un scenariu omenesc, simplu ~i inteligent.Este yorba de dezradacinarea unei fete de la tara, transplantaill la ora~ de dragoste ~icaredupa ce cunoa~te scrumul ~idrojdia ora~ului se reintoarce in satucul ei din munp. ~i astfel,scenariul ce contine 0 morala sanatoasa pentru vremurile triste prin care trecem pledeaza

82

cu succes pentru dragostea de sat ~icontra exodului la ora~e" ("Gazeta filmului sonor",Belgrad, ianuarie 1932). Cronic a din "Cinema" (17 ianuarie 1932), semnata J. Bc., eraintitulata ... "Primul film romanesc" - am mai int3.lnit~iyom mai intalni aceasta consta­tare pana spre ... zilele noastre! - ~i se incheia astfel: "Daca mai adaugam celelalte in­su~iri ale lui: ritmul, lumina, jocul arti~tilor,muzica - toate de-o concordanta minutioasa~i de-un realism admirabil - se intelege de ce socotim ca filmul Chemarea dragosteie cel dintai film romanesc ~ica se va bucura ~ipeste granita de succesul pe care I-a avutla noi." Pe de alta parte, zelo~i au fost ~i detractorii filmului. P. Constant, in "Epoca",i~i intitula cronica ,,0 noua infrangere" ~iincepea cam a~a: "Este ciudat cum in actualelevremuri de criza neinduratoare se mai gasesc oameni care sa aiba parale de azvarlit pedrumuri." Manifestand 0 atitudine de respingere fata de autor (pe care ~i-o va corectape parcursul vietii), Ion Cantacuzino i~i teoretiza nemultumirea: "Anuntat cu mare v3.lvade reclama, ultimul film romanesc Chemarea dragostei e tot atat de prost ca ~itoate cele­laltc ale autorului sau. Ceea ce e mai trist e di, de asta data, lumea nu se mai lasa dusade nas ~i refuza sa vie. Lucrul dovede~te ca ne aflam in pragul clipei cand in con~tiintapublicului «film romanesc» are sa fie sinonim cu «film prost» ~icand n-are sa mai incu­rajeze produqiile autohtone nici chiar daca ar fi bune. Raspunderea autorilor unui filmromanesc ratat trece deci dincolo de ei ~iinsuccesullor risca sa compromita ideea insa~i.De aceea avem dreptul sa fim severi" ("Viitorul", 15 ianuarie 1932). Pentru a exemplifica,pana la capat, urcu~ul ~i cobora~ul opiniilor despre Chemarea dragostei, iata ~i opinia"Adevarului literar ~i artistic" (din 10 ianuarie 1932): "Filmul romanesc (oo .), la a caruipremiera au asistat reprezentantii publicisticii noastre, e una dintre cele mai imbucuratoaremanifestari cinematografice ale acestei stagiuni. Pentru intaia oara ni se arata ca, fara saavem 0 industrie cinematografica de proportiile celor apusene, putem atinge culmile artei~i cu mijloace restranse. Osteneala d-Iui Jean Mihail, regizorul filmului Chemareadragostei e cu atat mai laudabila. D-sa a izbutit sa ne dea un film desavar~it din toatepunctele de vedere, un film romanesc care va putea trece dincolo de hotarele tarii noastre.Scenariul, al carui autor e dl. Ion Golea, infati~eaza 0 aqiune bine condusa care iese dinbanal ~i cuprinde elementele cele mai diverse ~i mai caracteristice ale vietii romane~tide latara ~i de la ora~. Astfel, ni se prezinta slujba Invierii intr-o biserica de sat, muncala camp intr-o atmosfera luminoasa de voie buna, de cantec, toata infratirea omului cunatura. Pe de alta parte asistam la desfa~urarea vietii zgomotoase de la ora~, indeosebia aceleia care, dupa miezul noptii, da un aspect ametitor Bucure~tiului: cabaretele cu ade­menitoare girls, cu jazzuri ~i cantece bizare, tavernele cu figuri dubioase ~i strazile cuo animatie de «ora~ al bucuriei»".

Din 1934 dateaza filmullui Horia Igiro~anu Insula !'jerpilor (pe un scenariu la careregizorul a colaborat cu N.N. ~erbanescu). Produs de "Clipa-Film", prezentat in premierala cinematograful bucure~tean "Trianon" in 29 iunie 1934, filmul Insula !'jerpilor ­pierdut ~iel - avea in distributie pe Iva Dugan (Miky, fata unui armator multimilionar),Cristian Niculescu (in dublu rol: Ivan, "regele baltilor" ~i Matei, leprosul din Delta),George ~tefanescu (Raul, locotenent de marina, logodnicullui Miky), Lucian Stanescu(pictorul), Paul Zbrentea (Dedu, complicele lui Ivan), Titi Andreescu (Bimbirica), SultanaGiurescu (Olga), Elena Debert (mama), C. Mataranga (un detectiv), baritonii Manolescu~iEmil Gheorghiu (interpretand cantece populare romane~ti). Filmul era inspirat dintr-unfapt real, aventurile unui bandit despre care vorbisera indelung ziarele, Terente, care

83

stapanise multa vreme baltile Brailei (~icare va aparea In film cu numele de Ivan). Sce­nari~tii au plecat, la randullor, de la povestea autorului dramatic A. de Herz. Este yorbaIn film, a~adar, de povestea fetei unui armator bogat, Miky, care - influentata de romane~i filme de aventuri - cauta mereu senzationalul. Nemultumita de hotararea tatalui ei,de a 0 marita cu locotenentul Raul, Miky dispare In ziua nuntii, Intr-o barca cu motor,pe Dunare, unde cade In mainile unui monstru lepros, Matei, pentru ca, apoi, sa fie rapitade la acesta de catre Ivan, "regele baltilor". AqiuneaIilmului continua In ritm aventuros.Fata se Indragoste~te de Ivan, dar locotenentul care 0 iubea da de urma fugarilor, Ivaneste ranit, ~i, Impreuna cu fata, Intr-o barca, luati de curentul apei, ajung In mare ~i Ininsula ~erpilor. Acolo Ivan moare In urma ranii dobilndite, iar fata, regasita de Raul, seIntoarce acasa, unde cei doi se vor casatori. "Cantat ~ivorbit romane~te", filmul s-a bucu­rat de 0 primire Ingaduitoare din partea criticii. Cronici favorabile au aparut In "Universul"~i "Reporter", In "National", iar Const. A.I. Ghica considera chiar ca interpretullui Ivan,dl. Cristian Niculescu este un actor demn de Lon Chaney sau Boris Karloff. In rest, nulipsesc Intepaturile de rigoare, iar publicul a tratat cu dezinteres noua premiera: "Amurmarit publiculla Insula !jerpilor - acest suav aperitiv ce va fi filmul romanesc de stat.Publicul 0 data n-a fluierat, cel mult a ras exasperat. Dar a doua zi, chiar de a doua zisala era pustie ~ipustie a ramas pana la sfar~itulcarierei filmului ... " - scria, In "Cuvantulliber" (la 14 iulie 1934), Gh. 1. - Ghita Ionescu. A~mai aduce In discutie un singur numede cineast din deceniul al patrulea, Cornel Dumitrescu, care, la 10 noiembrie 1939, pre­zenta la cinema ,,select" filmul Poveste trista. Pierdut la randu-i, filmul este astfel rezumatde Lazar Cassvan (In "Cinema" din 18 noiembrie 1939): ,,0 fata simpla, de la tara, esteademenita de un fost consatean, care «s-a ajuns» la ora~, prin Indeletniciri dubioase ...Din pricina unei gre~ite interpretari de situatie, fata I~i parasqte iubitul ~i pleaca cuprietenulla ora~. Acolo devine dansatoare - paravan fndaratul caruia sluje~te afacerileveroase ale «binevoitorului» ei. Intre timp, baiatul din sat, care n-a Incetat s-o iubeascape eroina, pome~te spre capitala, unde, cu timpul, ajunge proprietar al unui bar. Cei doise regasesc In localul de noapte al tanarului. Ea sufera de 0 boala care nu iarta. Refntor~iIn satul unde ~i-au tesut idila, cu toate Ingrijirile pe care i le da 0 prietena, fata moare,platind astfel gre~eala savar~ita, atunci cand se lasase Imbatata de vorbe." Sarind pesteelogiile circumstantiale de tipul ,,0 seara de adevarat triumf' ("Romania", 12 noiembrie1939) ~ipeste replicile rautacioase de tipul "lungi hohote de ras au subliniat In sala inten­sitatea dramei" ("Azi" 19 noiembrie 1939), retin cronica ampla, atenta, aprofundata ­~icritical - semnata de Victor lliu In "Romania literara" (ur. 34/1939): "E banala povestea fetei amagite, a provincialei sentimentale ~i naive, cu nostalgia ora~ului ~i a luxului,ajunsa pe parchetul unui bar, exploatata de oameni fara scrupule ~ibolnava de tuberculoza.°melodrama fada, cu episoade ~isentimente «puternice», cu momente de foileton popular,o actiune neinteresanta, tara subtilitati ~inuante, fara poezia amanuntului (... ). AccentulIn acest film a fost pus pe anecdota, pe aportul emotional al unei serii de episoade. FilmulIntreg e copia directa a unei aqiuni de 0 platitudine desavar~ita ~i de un stridentmahalagism. Nu s-a facut nici 0 selectie a elementelor dramei, nici 0 stilizare ~inici unefort de a fi convertite In poezie, de a ie~i din mahala, din platitudine ~i vulgaritate."

Primele filme sonore romane~ti - dirora Ii se adauga, yom vedea, cateva categoriicinematografice aparte - au ramas, fn general, tributare conditiilor improprii rezervateproduqiei de filme In deceniul al IV-lea. PeIiculele care au supravietuit, foarte putine

84

la numar, au un merit suplimentar, dincolo de valorile artistice (indeob~te discutabile):filmate in ambianta reala a strazii, a unor peisaje din Romfulla anilor '30, filmele transmit,peste decenii, imaginea unui timp revolut, a~a cum a fost el, dobandind incontestabilevalori documentare. Marele "avantaj" al unui film precum Leiba Zibal, de plilda, estede a fi perpetuat infa(i~ari ale Bucure~tiului vremii - imaginea Lipscanilor ~ia Vacare~­tilor, Piata Sfantu Gheorghe, Bulevardul Domnitei, Parcul Jianu (cu vila Brancoveanu),imprejurimile Capitalei. Cinematograful, astfel, devine marturie ...

FILMUL ~I CERCETAREA SOCIOLOGICA

La Teatrul National din Bucure~ti, in 5 martie 1930, avea loc premiera unui docu­mentar "special", de importanta majora in istoria cinematografiei nationale: Dn1gu$, viataunui sat romanesc, un exemplu precoce de implicare a filmului in cercetarea sociologica~ietnologica. lnitiatorul filmului - ~ial unei intregi serii de pelicule prilejuite de cercetarisociologice - a fost profesorul Dimitrie Gusti (1880-1955), fondatorul Institutului SocialRoman,personalitate de faima mondiala in domeniu. La indemnul profesorului, studentiiSeminarului de Sociologie de la Universitatea Bucure~ti au studiat - in cadrul celei dea patra campanii monografice, intreprinsa in anul1929 - activita(ile productive, obiceiu­rile ~i ritualurile din Dragu~, un sat fagara~ean din sudul Transilvaniei, filmul rezultatfiind 0 elocventa ilustrare a cercetarilor de pe teren. Pe genericul primei versiuni, de 2500m, figureaza numele sociologilor Paul Sterian ~iNicolae Argintescu-Amza, al operato­rului Nicolae Barbelian (care este ~i autorul montajului); la premiera din 1930 filmul afost insotit de ilustratia muzicala a lui Constantin Brailoiu - 0 prelucrare bazata pemelodii locale, culese de Harry Brauner -, in execu(ia unor muzicanti veni(i de la Dragu~.Filmarile pentru acest documentar sociologic au fost realizate - dupa 0 substantialadocumentare prealabila - in doua luni din vara anului 1929, intre 15 iunie ~i 15 august.Inaintea premierei oficiale, filmul a fost proiectat, in cadru mai restrans, in decembrie1929 (conform unor ecouri din presa) ~ila 21 februarie 1930 (conform datei de pe afi~).Dupa ce a rulat in Bucure~ti, filmul a circulat ~i peste hotare, ilustrand conferinte aleprofesorului Dimitrie Gusti in Franta, Germania ~i Statele Unite ale Americii. In colectiaArhivei Nationale de Filme se pastreaza 0 copie a filmului, in lungime de 580 m (cu unmontaj diferit de cel initial, realizat de H.H. Stahl ~iD. Georgescu). Profesorul DimitrieGusti, incercand sa aprofundeze mecanismul crea(iei in cazul filmelor sociologice, aprecia(in "Curentul" din 16 ianuarie 1932), inainte de orice altceva, faptul ca astfel de peliculesunt "in totul eliberate de atmosfera inabu~itoare ~iseaca a studioului, de mijloacele tea­trale ale punerii in scena ~ide orice deformare intentional estetica ori doctrinara". In conti­nuare, preciza: "Studio au fost satul ~iregiunea - in plin aer - unde s-a facut cercetareamonografica; personagiile au fost taranii din satul studiat, a~a cum traiesc ei; actiunea,nici una ori prea multa: viata insa~i, desfa~urata in cadrul ei natural ( ... ). Simplele ele­mente documentare, luate pentru 0 demonstratie cu totul ~tiintifica, se transpun in planulemotional ~i devin un adevarat poem rustic. Pentru ca de~i filmul nu are, dupa formulaobi~nuita, nici personaje, nici actiune, prezinta totu~iun deosebit interes dramatic". Viata,

85

invocata de profesorul Gusti, apare ~iIn titlul filmului despre Dragu~: viata unui sat ro­manesc. Munca la camp, ocupa!iile satenilor, gesturile lor cotidiene ca ~iparticularita!ilezonei - In ceea ce prive~te portul, obiceiurile, tradi!iile -, peisajul de la poalele mun{ilorFagara~ului devin "strofe" ale poemului rustic, In care echipa de sociologi este, la randu-i,personaj (filmul devenind, astfel, ~iun document portretistic). Peste decenii, "interesuldramatic" al unui film fara "story" - de~ifiecare cadru al peliculei I~iare istoria sa socio­logica, documentara ~iestetica! - este dincolo de orice discu{ie.Profesorul Dimitrie Gustise gandea - cum 0 demonstreaza ~iB.T. Ripeanu In studiul sau din 1973, "Le film sociolo­gique. Une contribution roumaine a l'histoire du cinema" - la "zece pana la douasprezecefilme satqti". Din proiectele ini!iale s-au realizat, Insa, doar cateva, accentul cercetarilorsociologico-cinematografice fiind pus pe {inuturileRomaniei Mari, reintegrate dupa primulrazboi mondial. Un sat basarabean, Corn ova este al doilea film important al "echipei"de sociologi-cinea~ti, prezentat la 14 ianuarie 1932 In auditoriul "Academiei de ~tiin!ecomerciale ~iindustriale". Filmarile au avut loc In vara ~itoamna anului 1931, In comunabasarabeana Comova din jude!ul Orhei, fiind rezultatul celei de a ~aptea campanii mo­nografice Intreprinse de sec!ia de sociologie a lnstitutului Social Roman In colaborarecu seminarul de sociologie al Universita!ii din Bucure~ti. Pe generic, de data aceasta fi­gureaza numele regizorilor Henri Stahl ~i Anton Golopen!ia (superviza!i de profesorulDimitrie Gusti), alaturi de numele operatorului Tudor Posmantir. Realizatorii au optatpentru formula unui film nesonorizat; la Arhiva Na!ionala de Filme se pastreaza 0 copiebruta a filmului (In lungime de 1003 m). Sunt prezentate In filme activita!ile productivecurente - agricultura, pescuitul, culesul ~iprelucrarea strugurilor, mica industrie sateasca,moraritul, construqia de locuin!e prin metode locale etc. - precum ~iobiceiuri ale locu­rilor (de nunta, de InmOrmantare). Urmatoarea premiera a "seriei" va fi Satul Sant, a caruivarianta nesonorizata a avut un spectacol de gala, la cinematograful bucurqtean "Aro" ,In 5 februarie 1936, pentru ca versiunea sonora sa aiba 0 a doua premiera, la sala "Dalles",In 11 octombrie 1939, Varianta ini!iala a con{inut~ase"aete" . La premiera din 1936, filmula fost acompaniat de corul din comuna Le~u (condus de Florian Badoiu), aranjamentu1muzical fiind semnat de Constantin Brai1oiu. Producatori ai filmului sunt "Funda!iaCulturala Regele Carol II" ~i"lnstitutul Social Roman"; pe generic, ca scenarist ~iregizor,aflam numele lui Henri Stahl (supervizat, ca In cazul filmelor anterioare, de DimitrieGusti), Tudor Posmantir semneaza imagine a ~i montajul, iar autorul "sunetului" esteAdolphe Fontanel. Filmarile au fost realzate In vara anului 1935, iar lucrarile de laborator~imontajul au fost Incheiate - Intr-o prima varianta - In ianuarie 1936. Pentru versiunearevazuta ~ipentru cea sonora lucrarile au fost reluate In 1937 ~i 1939, ~i tot in 1939, Iniunie, se efectueaza 0 versiune engleza, necesara prezentarii filmului la expozi!ia de laNew York. Un al patrulea documentar sociologic important este Obiceiuri din Bucovina,realizat de "Ciro-Film", "Funda!ia Cultural a Regele Carol II" ~i "Societatea Compozito­rilor Romani" In 1937, de ditre Henri Stahl ~iConstantin Brailoiu, Impreuna cu operatorulTudor Posmantir. Este yorba despre un metraj mediu (la Arhiva Na!ionala de Filme sepastreaza 0 copie In lungime de 529 m), eu caracter etnografic ~ifolcloric - un priveghiu,scene funebre, 0 ~ezatoare, cateva obiceiuri de Craciun ~ide An Nou, printre care buhaiul,jocul caprelor ~i~atra{iganilor -, ale carui filman sincrone au avut loc In comuna FundulMoldovei, lucranle de laborator fiind executate In mai 1937. Date despre toate aceste filme(~i despre interferen!ele dintre eercetarea sociologica ~i cinematograf) aflam In presa

86

vremii, in volume special dedicate, in studii ~icercetari ulterioare~De mare utilitate pentruistorie este "Catalogul materialului sociologic privitor la cercetarile monografice intre­prinse in anul 1929 in comuna Dragu~", volume ~istudii ale profesorului Dimitrie Gustiprecum "Muzeu ~i film sociologic" (in "Politica culturii", 1931), "Sociologia monogra­fica, ~tiinta realitatii sociale" (1934) "Sociologia militans" (1934), "La Monographie etl'action monographique en Roumanie" (1937), "Problema sociologiei" (1940), "La sciencede la realite sociale" (1941), "Un an de activitate in afara de tara" (1947), studii de H.H.Stahl ("Tehnica monografiei sociologice", 1934), Lucia Apolzan ("Sate, ora~e ~iregiunicercetate de Institutul Social Roman, 1925-1945"), O. Neamtu ("Precursorii filmuluisociologic", in "Tribuna", 1969), Paul Sterian ("Inceputurile ~iperspectivele filmului so­ciologic in Romania", 1970, mss).

Inca doua filme importante vor intregi "capitolul" filmelor sociologice. Locuintaturuneascu In Romania este un film de montaj realizat in vederea prezentarii la pavilionulromanesc din cadrul Expozitiei europene a locuintei rurale organizata la Paris (PalaisMaillol). Produs de Institutul Social Roman, filmul are pe generic - ca scenarist ~iregizor- pe insu~i profesorul Dimitrie Gusti, ca operator pe Tudor Posmantir, in timp ce "ani­matia" (filmul e completat cu diagrame animate menite sa ilustreze evolutia locuintei tara­ne~ti in satul romanesc) este semnata de Marin Iorda. "Baza" montajului 0 constituiesecventele din documentarele Drugu~, viata unui sat romanesc, Un sat basarabean,Cornova ~iSatul SantoDin anul1938 dateaza filmul Echipele regale studente~ti, realizatsub auspiciile "Fundatiei Culturale Regele Carol II" de catre Octavian Neamtu (cu supervi­zarea profesorului Dimitrie Gusti). Filmat in vara acelui an - la Fagara~ ~iin comunelePetri~ (Mure~), Prigor ~iRudaria (Cara~ Severin), Olane~ti (Nistru), Rapile (Bacau), Ca­lanul Mic (Somq), Coste~ti (Gorj), Slobozia-Pruncului, Dode~ti (Fa1ciu) -, documen­tarul prezinta activitatea cultural-educativa a echipelor studente~ti conduse de profesorulDimitrie Gusti in cadrul campaniei din 1938.

PAUL CALINESCU ~I "TARA MOTILOR"

In postfata amintirilor cinematografice ale regizorului Paul Calinescu (stranse involum, sub titlul "Proiectii in timp" , la Editura Sport-Turism, in 1982), Ecaterina Oproiusublinia 0 realitate esentiala, pe care, altfel spusa, ~ide catre altcineva, am mai inserat-oin acest compendiu: "Paul Calinescu, 1'mpreunacu Jean Georgescu ~iJean Mihail au formatun triumvirat (pentru cinematograful nostru) istoric. Ei au fost punctul de plecare al noiinoastre cinematografii. Ei sunt principalii depozitari ai secretelor unei bresle urmaritade ne~ansa, dar niciodata resemnata. De~i abia quadragenari in '44, ei eniu deja «vecheagarda», trasatura de unire intre un trecut din cale afara de oropsit ~iun viitor care se declaraluminos, dar lumina lui apartinea inca unei nebuloase." Regizorul galatean Paul Calinescu(nascut in primii ani ai veacului XX, la 21 august 1902) avea sa-~i inceapa carieracinematografica dupa implinirea varstei de 30 de ani, cu filme documentare. Primele salescurtmetraje - E"pozitia industrialu, Bucure~ti, ora.yulgrudinilor, Viata studentilor dela ONE.F. (Oficiul National de Educatie fizica), Eforie-plaju - erau realizate cu aparate

87

rudimentare, improvizate. Ace~ti prirni pa~i spre film sunt evocati de regizor, in volumul.sau de arnintiri: "Pasiunea pentru teatru ~iarta cinematografica 0 aveam, a~adar, de mult,din copilarie. Ea s-a consumat intre joaca ~icuriozitate, ramanand fnsa nealterat interesul.~coala 0 terrninasem. Depa~isem ~i lirnitele facultatii. La fntoarcerea fn tara am aflat dela frate1e meu ca un alt bun prieten al nostru, inginerul Durnitru Don, i~i cumparase unaparat de filmat de format redus, pentru amatori, ~iturna metri de pelicula din simpla ~imarea sa placere. De aceasta data n-am mai rezistat. Repede, 0 vizita la Don. Cele vazutem-au cucerit pe loc. Misterioasa imagine in rni~care ~iperspectiva de a putea face ~ieufilm cu rnijloacele mele m-au tulburat. Ceva se nascuse. Adanc ~idefinitiv ma logodisemcu un vis: sa fac film." Au urmat, in anu11936, cateva filme documentare mai pretentioase,coproduqii ONT. - "Tobis-Melo-Film" Berlin. Documentarul Romania (nuJ)lit initialColturi din Romania) este un "ghid cinematografic", menit sa deschida ochii Europei sprespatiul carpato-danubiano-pontic, ceea ce - fn fapt - s-a ~i intamplat in acel momentistoric, filmul fiind prerniat la Expozitia lndustriala de la Paris. Filmul prornite voiajuriademenitoare, la Portile de Fier ~ipe insula Ada-Kaleh, prin Constanta cu elegantul sauCazino de pe faleza, fn spatiul de taina de la Horezu, printre manastirile du1ciiBucovine,cu popasuri de reculegere in fata sublimelor fresce ale Voronetului, imaginile alcatuindun "album de suflet" al tarii rotunde ca 0 paine - dupa cum 0 sugereaza imaginile deinceput ale peliculei - nurnita Romania. Ecaterina Oproiu, cu verbul sau incitant, descrieastfel filmulin postfata arnintita: "Frumusetile de album (fata cu u1ciorul, ciobanelul cuturmele, femeie torcand, "la fantana" etc.) altemeaza cu instantanee in care realitatea numai incape in du1cea pastorala, ii sparge coaja ~ivine spre noi fn haine de lucru cu sapala spinare (la pra~itul porumbului), cu galeata in mana, gata sa adape calul, in lotcile pes­carilor sub forma de barbati barbo~i, hatri, care prind pastruga cu tot soiul de ~iret1icuri,o dadacesc, 0 gadila pentru ca, apoi, sa-i despice burta cu 0 lovitura de samurai. Prin poriidichisitului album, pe la incheieturi1e lui, ies coltii vietii de fiecare zi: vietati marunte,graunte din ne~tiutul fumicar, copii imbracati ca vai de ei, vaslind spre ostroave numaide ei ~tiute, 0 baba incovrigata pe un lighean, pa~ind anevoie pe 0 sfoara de pamant no­roios." Alaturi de un film despre Romania, in acela~i an, un film nurnit Bucure~ti (ora~ulcontrastelor): regizoruli~i manifesta astfel, 0 data cu preferintele tematice, crezul civic.Capitala este filmaHi ca 0 fiinta iubita. Cladiri foarte bine cunoscute bucure~teanului ­Ateneul Roman, sala Dalles, blocul Scala, blocul Aro, coltul strazii Wilson - sunt "stillpiide sustinere" ai unui univers citadin care provoaca azi, vrand-nevrand, surasuri nostalgice:trasurile cu muscali tepeni, floraresele ratacite printre co~uri de trandafiri ~icrizanteme,oltenii cu cobilite, lustragiii aflati la tot pasul, forfota Lipscanilor, vitrinele Caii Victoriei,reclamele de pe bulevardul cinematografelor, dantelaria bisericii Stavropoleos, tramva­iele cu platforme aerisite, cafeneaua Corso, cheiul Dambovitei flancat de tarabe, EdenulCi~rnigiului, fantana Mioritei, ~i, dincolo de toti ~ide toate, contrastele, ca u:t;lleit-motival discrepantelor social-politice ale epocii. Cele doua filme - ca ~iGenerafia de maine,

o pelicula din aceea~iperioada - erau scrise ~iregizate de Paul Calinescu, aveau pe gene­rice cateva nume din "echipa germana", Kurt Wese ~iHans Klut. In anul1937 lua fiinta,din initiativa ~i sub conducerea lui Paul Calinescu, Jumalul de actualitati O.N.T. ~i,totodata, "serialul" folcloric Romani, cunoa,J'tefi-va tara. Jumalul de actualWlti (produqieo .N.T. ~i, apoi, O.N.C.) avea sa produca, fntre anii 1937-1942 - cata vreme Paul Cali­nescu a fost redactor ~ef, regizor ~i monteur - 135 de episoade ~i editii speciale; pe

88

genericul jurnalelor mai apareau: Amedee Morrin, Paul CaIinescu, Wilfried Ott, AlexandruSimionov (operatori), Adolph Fontanel ~i, ca asistent, Victor Cantuniari (sunet), AntonBelici, Lucretia Drocan, Lia Neicov, Simona Draghici, Traian Radu (asistenti montaj),Paul Constantinescu (muzica ~i aranjamente muzicale).

Cel mai important moment din istoria cinematografica a acelor ani Oa capitolul"filme documentare") I-a constituit eseul Tara Motilor, produs in 1938 ~i premiat, laVenetia, in 1939, cu cea mai importanta distinctie acordata filmelor documentare.Regizorul Paul CaIinescu rezuma astfel (in amintirile sale) geneza filmului: "Dupa aproxi­mativ doi ani de la inaugurarea jurnalului de actualitati, deci in vara lui 1938, membriiechipei jurnalului sonor au renuntat la concediul de vara cu dorinta arzatoare de a realiza~i un documentar. Lucrurile pareau simple ~i s-au petrecut ca atare la inceput. Mi-amexprimat dorinta sa realizez un documentar asupra Tani Mojilor, caci ma atrageau oameniide acolo ~i titanica lor lupta cu viata ~inatura deloc darnica; natura de piatra - oamenide cremene. Dorintei mele i-au raspuns cu elan ~iMihai Pu~cariu ~iconsilierul studioului,Victor Ion Popa: «bine, daca vrei, poti sa-l faci !». Dar pe atunci, trebuie sa marturisesc:toate cuno~tintele mele despre Tara Motilor erau modeste ~iexclusiv livre~ti: ele se redu­ceau la cateva reportaje, doua-trei articole de ziar ce discutau problemele acestei regiunia tarii, cateva poezii (<<Muntiino~tri aur poarta, noi cer~im din poarta-n poarta»), altecateva informatii culese din diferite locuri, deci in general putin, foarte putin." Dreptpentm care, regizorul a luat drumul Apusenilor, de unul singur, a cunoscut oameni, a urcatmunti, a prospectat zeci ~izeci de locuri de filmare (notand in amanuntime toate detaliile),~i,dupa 0 saptamana, ~i-achemat la "fata locului" echipa. Pana la venirea toarnnei, filmulera gata. Emojia artistica atinge ~iastazi - timpul, deceniile au sublimat-o - intensitajimaxime. Munca in cetatea aurarilor de la Boc~a, majestuoasele coloane de bazalt (ca ni~te"uria~e tevi de orga") de la Detunata, peisajele frigului ve~nic din ghetarul Scari~oarei,sarbatoarea veche de mai bine de 0 mie de ani a "targului de fete" de pe muntele Gaina,lungile caravane de carute cu coviltire transportand ciubere, cercuri ~i buti - rodullucratorilor manuali ai lemnului -, peisajele invaluite, parca, intr-un abur de tristete, aleApusenilor - toate acestea devin secvente emblematice pentru universul de viata, degand, de munca, de dor cercetate de cinea~ti. Indeosebi emotionante sunt amintirile celortrei batrani din Vidra, care I-au cunoscut in copilaria lor pe Avram Iancu; fara nici 0 exage­rare, avem de a face cu un "cine-verite protocronic": este yorba despre 0 "filmare prinsurprindere", cei trei batrani povestesc liber, spontan, fara sa ~tie ca sunt filmati, intam­plarile cunoscute de ei. Inca 0 data, dau cuvantul Ecaterinei Oproiu: "Filmul are, desigur,o valoroasa incarcatura etnografica: taranci imbracate cu 0 distinctie aristocrata, cantanddin flaute imense, numite de ele tulnice; case cat cutia de chibrituri, strivite de acoperi~uricat varful de munte; biserici de inaltimea catedralelor, dar cu u~i scunde pe care nu tepop strecura decat cu spinarea incovoiata; cautatori de aur cu ustensile primitive, cu ~team­puri, "masele uria~e de cremene"; brazii prefacuti in scanduri ~i scandurile in ciubere ~iciuberele rev3.rsate, ciorchine, din carute cu care ba~tina~ii pornesc in umila lor negus­torie. Nu lipsesc nici elementele apasat pitorqti: sarbatoarea horii, taraful, opincile cuciucuri, muntele Gaina, came~oaiele lungi ~i infoiate eu dantele pe poale ale baietilor,velintele intinse la soare etc. Cirezile trec prin iaz, earele cu boi cara brazii la gater,carutele duc donitele pe alte plaiuri. Informatia e cernuta printr-o sita care 0 innobileaza.Muzica lui Paul Constantinescu, textullui Sadoveanu - citit, din pacate, nu de autor

89

- potenteaza maiestuos (maretie calma, lara grandilocventa) 0 imagine care ~tieuimitorde bine sa utilizeze, ba chiar sa se joace cu lumina (efecte de transparenta i'n pe~tera,spectaculoase opozitii de clar-obscur ~imina vazuta din interior; lumea obi~nuitae dincolode arcada de lumina; lucratorii 0 tree ca ni~teumbre care vin de afara, de la zi, ca sa cerce­teze maruntaie1e unei ve~nice nopti). Invalatucita de aburii apelor termale, cu ghetarulluminat de facle, cu o~tile feerice a~ezate fata-n fata - stalactite ~i stalagmite - TaraMo~lor a parut (~ipare ~iazi) un fel de Pamant al unei ciudate Fagaduinte." 0 fagaduintlia fost ~imoduli'n care filmullui Paul Calinescu a ie~it in lume: prezentat la bienala dinVenetia (1939), eel mai prestigios festival european al timpului, Tara Motilor obtinea"Premiul Pilmului Documentar" (un premiu unic), aducand cinematografiei romane~tiprima recunoa~tere importanta pe plan international. Presa roman a a primit, la randul ei,cu bucurie filmullui Paul Calinescu, care a rulat in cateva gale consaerate filmului docu­mentar romanesc (alaturi de Tara Motilor, in aceste gale au rulat documentare precumIn Transilvania, Bucovina - tara ml1nl1stirilor~iPetrolul romanesc). lata ce se scria in"Romania" (din 23 mai 1939), cu prilejul unei asemenea gale: "Echipa de lucru a Ofi­ciului National Cinematografic a dovedit ca i'~ii'nte1egeperfect misiunea ~ireprezentatiade asta seara va Insemna desigur 0 noua izbanda a tinerei institutii. Ne Ingaduim sa anti­cipam pentru ca una din peliculele care vor fi prezentate a fost Incununata la ConcursulInternational de Artll Cinematografica de la Venetia (filmul, i'n versiune strllina, a fostprezentat la Concursul International de la Venetia, 1939, ~i apoi, In 1940, publiculuibucure~tean, In sala Aro) cu premiul filmului documentar, isprava pe care n-au realizat-oindustrii mai batrane ~i mai utilate. A~a Incat pe langa pHicerea artistica pe care 0 voravea, spectatorii vor Incerca, vizionand Tara Motilor, ~i acea febra a orgoliului, a~a denecesara ~ia~a de reconfortanta. Un «coup d'essai» s-a dovedit a fi un «coup de maitre»(0 simpla i'ncercare s-a dovedit a fi 0 realizare de maestru). Tocmai In fata acelui juriusever care se i'ntrune~te i'n fiecare an i'nora~ullagunelor pentru a da note productiunilorcinematografice din toata lumea, trimise acolo dupa multa chibzuire, dupa numeroasetrieri ~i selectii, Romania a cucerit chiar de la Inceput un trofeu invidiat, tocmai cu unfilm documentar, gen ingrat care cere mult gust ~imuM virtuozitate artistica." In aceea~izi, "Curentul" scria: "Tara Motilor - filmul care a obtinut suprema recompensa la Con­cursul International de Arta Cinematografica de la Venetia - este 0 bijuterie de realizaredocumentara .. , ~i substanta vizuala, negre~it, dar ~i iscusinta operatorilor au contribuitimens la reu~ita acestei piese unice, cu care se va Incheia spectacolul de gala de la Aro."Para a intra In amanunte, n-a~ vrea sa omit din discutie polemica starnita pe margine aacestui film ... la mai bine de trei decenii de la premiera. Protagoni~tii po1emicii:regizorulPaul Clllinescu ~i criticul D.l. Suchianu. Intr-o scrisoare adresata In 1971 redactorului~ef al revistei "Saptamana", Eugen Barbu, regizorul Paul Calinescu cerea sa se faca 0"punere la punct" , Intrucat "nu ~tiupentru ce In repetate ocazii, D.l. Suchianu I~iatribuiepaternitatea filmului Tara Motilor, paternitate care nu poate exista decat In fanteziad-sale." In numarul urmator, sub titlul "Psihoza paternitatii", criticul D.l. Suchianu replica(Indrept gre~elile de tipar): "In revista dv. din 14 mai am gasit un caz clinic de delir alpaternitatii. Dl. Paul Calinescu, regizor, se crede co-autor al filmului turistic Tara Motilor.Ceva mai mult, se plange ca eu m-a~ pretinde autorul acestui film. In viata mea n-amspus ell.e facut DE mine, ci SUB mine, adica eu fiind ~eful suprem al institutiei produ­catoare." Cineastul revine In numarul urmator al publicatiei, precizand - printre altele

90

- ca "filmul era gata terminat In momentul numirii sale (a lui D.l. Suchianu, n.n.) lacinematografie." Focul se stinge relativ repede, In 18 iunie aceea~i revista gazduie~te unarticol intitulat "Precizari privind patemitatea filmului Tara Moti/or", sub semnatura luiDumitru Femoaga (pe atunci director al Arhivei Nationale de Filme), concluzia fiind unasingura: "nu poate exista nici 0 Indoiala asupra faptului ca filmul a fost realizat de PaulCalinescu". Focul s-a stins, dar fumul a persistat. .. Deloc Intamplator, peste ani, EcaterinaOproiu a simtit nevoia (In studiul citat) sa apere cinea~tii documentari~ti de un pericollatent, pe care-l nume~te "pulverizarea patemitatii" (ca 0 replica la ... delirul sau psihozapatemitatii): "Spre deosebire de cinematograful de fictiune, care-~i impune apartinatorul,filmul documentar, In principiu, dar mai ales dupa un numar de ani de la aparitie, Incepesa fie bagat Intr-un cazan comun din care fiecare poate sa se serveasca pe saturate. Numeleautorilor se topesc. Filme precise se amesteca, transformandu-se Intr-un fel de opera colec­tiva ~ianonima. El devine, yorba poetului, marul de langa drum. Autorii filmelor de mon­taj sau ai reportajelor TV ciugulesc cu pofta din peliculele Inainta~ilor, iar uneori taieadevarate halci fara sa numeasca sursa sau mentionand-o In vanzoleala post-genericului,sub forma unei multumiri aduse, In devalma~ie, Arhivei de filme. Documentari~tii se pareca s-au obi~nuit. Criticii mai putin."

Documentaristul Paul Calinescu - ale carui imagini "princeps" din Bucurq,ti,ora:ju[contraste[or, din Romania, din Tara Moti/or au fost adesea citate fara ca autoriisa puna ghilimelele de rigoare - a continuat sa ramana, In anii '40, pe baricadele acestuigen cinematografic"ingrat". Sub auspiciile Oficiului National Cinematografic a realizat- In anii 1941-1942 - un documentar industrial (Uzinele Malaxa), cateva scurtmetraje- sa le spunem - didactice (Cum se face un reportaj cinematografic ~i Cum se faceun radio-reportaj), cateva documentare turistice (Mandra noastra tara, Munfii Fagara:j).Avea sa continue ~i dupa razboi realizarea unor scurtmetraje documentare, Intre anii1944-1948 semnand alte productii O.N.C., printre care: Dobrogea, Schi de primavara,Atentie, fragil!, lmprumutul de aur, Romania 1945, Floarea reginei, Toamna la tara,Agnita Botorca, Romania 1948. Intre timp, Insa, In anu11942, Paul Calinescu a realizatunul dintre a~a-numitele "filme arestate" (considerate ca atare de catre Viorel DomenicoIn volumul sau "Istoria secreta a filmului romanesc"): Romania In lupta contra bol!jevis­mului. Dupa 50 de ani de la premiera acestui film de montaj (~i, implicit, dupa ie~ireafilmului din arest), regizorul m3rturisea Intr-un comentariu pentru "Viata armatei": "Filmuls-a facut In mai putin de 0 luna de zile, In a doua parte a lunii august 1941. Am ales ~imontat, Intr-o structura gandita artistic, imagini semnificative ce aparusera initial Injumalele de actualiiliti editate pana atunci. N-am avut un scenariu scris, dar am avut filmulIn inima, In suflet, In sange pot spune. Am lucrat la el cu entuziasmul care era al i'ntregiitari, cu convingerea ca aceasta sinteza cinematografica trebuie sa ramana pentru viitorimeun document istoric alluptei noastre pentru dreptate ~iadevar. L-am montat eu personal,cu voluptate, cu dragoste patima~a, trecand prin mana ~iochiul meu kilometri i'ntregi depelicula impregnata de 0 realitate cu adevarat dramatica ~icareia trebuia sa-i redau prinmontaj temperatura momentului, atmosfera tensionata ~i vibranta a acelei i'ncle~tarideopotriva dureroase ~i sublime care a fost razboiul stant pentru eliberarea pamanturilorstramo~e~ti,a fratilor no~tri adu~ii'nrobie de imperialismul ro~u,primitiv ~ilacom" (iunie1992). Filmul era structurat pe trei mari "capitole", distincte atat din punct de vederetematic cat ~i stilistic. Prima parte i'nfati~eaza Bucovina de Nord ~iBasarabia i'nainte de

91

raptul sovietic din 28 iunie 1940: un poem al acestor binecuvantate tinuturi romane~ti,sate aratoase strajuite de siluetele impunatoare ale cetaplor lui ~tefan cel Mare ~iSfant,ora~e cu stravechi traditii culturale. Partea a doua a peliculei devine dramatica, in fatabarbariei ro~ii, populatia ia drumul pribegiei, sufletul naponal e indoliat, filmul se trans­forma intr-un recviem, a~a cum 11caracterizeaza ~i Viorel Domenico in cartea citata(p. 131): "un recviem cinematografic in care fiecare fotograma este 0 lacrima, iar fiecareacord muzical (compozitor, Paul Constantinescu) - un suspin." Partea a treia, cea maiampla, eroica ~ivibranm, evoca luptele pentru eliberarea teritoriului romanesc de sub robiacomunista, impotriva bol~evismului cotropitor, declan~ate la 22 iunie 1941. Practic, acestfilm de sinteza privind participarea armatei romane la razboiul din Rasarit a fost realizatpe baza imaginilor din primele jurnale cinematografice de razboi. Ar fi de Iacut precizareaca, imediat dupa declan~area razboiului antisovietic pentru eliberarea Basarabiei ~iBu­covinei de Nord, "jumalele sonore O.N.C." s-au transformat in "jumale de razboi" ("jur­nalul sonor O.N.C. nr. 95" devine "jumalul de razboi nr. 1"), care - incepand din primasaptamana a lunii iulie 1941 - au rulat constant pe ecrane. Primul jumal de razboi, depilda, cuprindea filmari realizate la 22 iunie 1941 in Bucure~ti (trecerea pe sub Arcul detriurnf a trupelor ee se indreptau spre front, manifestapile de entuziasm ale populatiei inpiete ~ipe strazile Capitalei), dar ~i secvente de arhiva, documente de filmotedi: cetatilelui ~tefan cel Mare de la Nistru, serbarile Unirii din 1918 a Basarabiei eu tara, exodulrefugiaplor basarabeni in fata trupelor sovietice de ocupape, in vara anului 1940. Premieraabsoluta a filmului Romania fn lupta contra bol.~evismului a avut loc la 6 septembrie 1941,in cadrul "Bienalei cinematografice de la Venetia". Printre amintirile regizorului PaulCalinescu citim: "Filmul a rulat intr-o sala arhiplina ~ia avut un succes rasunator. Finalula fost intampinat ~iinsotit de spectatori cu ropote prelungi de aplauze, cu entuziasm, iarjuriul i-a acordat unicul premiu pentru film documentar. A~adar, dupa premiulluat aicipentru Tara Mofilor urcam pentru a doua oara pe podiumul laureatilor la doua editiiconsecutive, devenind astfel cel mai «incoronat» cineast roman al timpului". Presatimpului a consemnat la superlativ valoarea acestui documentar de razboi. Sub titlul "Unbel documentario romeno di guerra", la Venetia, in 7 septembrie 1941, apareau urma­toarele in ziarul "il Gazzettino": "Extrem de interesant, documentarul romanesc a fostpunctul de atractie al serii, suscitand cele mai sincere ~imai calduroase aprecieri ~iaplauzeale publicului. Filmul a fost turnat pe campul de lupta al Bucovmei ~iBasarabiei. Invaziarusa, eliberarea acelor provincii dupa napraznice infruntari, iata tot atatea dramatice eve­nimente, narate ~icoordonate de Calinescu cu abilitate, intr-un ritm trepidant." Aprecierientuziaste pot fi citite in alte publicapi italiene ("Corriere della Sera" din Milano, "Gazettadel Popolo" din Roma, "Film Quotidiano" din Venetia), in ziare ~ireviste romane~ti. Dupaversiunea inipala a filmului (in limba germana), s-a realizat - in perioada 3-22 noiembrie1941 - versiunea in limba romana ~i, ulterior, versiuni in limbile franceza ~i italiana.Filmul a rulat, in tot cursul anului 1942, la principalele cinematografe din intreaga tara,insotit de alte documentare ale cineastului, Mandra noastra tara ~iTara Motilor. Pe urma,cum spuneam, filmul a fost arestat ~i a stat sub lacat aproape cinci decenii. ..

92

COMEDIA, ACEASTA "RARA AVIS" ...

Inca din primii ani ai filmului sonor, cinematografuli~i exercita atraqia asupra per­sonalitatilor artistice ale scenei ~irevistei romane~ti ~iindeosebi asupra marilor comedieniai timpului: Constantin Tanase, Nicolae Stroe ~i Vasile Vasilache. Tentativele umoris­tice din anii filmului mut - despre care am amintit la locul potrivit- au ramas "acci­dente" in filmografia autorilor, in palmaresul interpretilor, au avut 0 existenta efemera.In anii '30 ambitiile realizatorilor, ale actorilor de comedie devin mai mari, nevoia deras a publicului fiind, desigur, principalul imbold pentru toti cei care ~i-au dorit translapaveseliei de pe scena teatrelor de revista, pe ecranul cinematografelor. Primul care a simtitatraqia cinematografului (~i perspectivele pe care ecranulle poate deschide cupletelorsale "specifice") a fost Constantin Tanase, personalitatea cea mai proeminenta a teatruluide revista interbelic. Despre noua pasiune a irezistibilului comedian vorbe~te ~i JeanMihailin amintirile despre filmul romanesc de altadata: "Initiativa popularului actor dea aborda cinematograful a fost primita cu multa satisfactie de toti cei care se devotaserafilmului romanesc. Personalitatea lui Tanase putea aduce ideii de film romanesc aportulmarii sale popularitati, transformand paturile largi de admiratori ai actorului in adepti aiproducpilor autohtone. ~i a~a s-a ~i intamplat. Succesul productiei realizate de Tanasela Berlin - din fondurile sale ~i tara nici un ajutor al statului, in foarfe bune conditiitehnice - a dat tuturor realizatorilor romani imboldul de a persevera, tocmai intr-un mo­ment cand erau mai dezorientati ~imai descurajap." Filmul Visullui Tanase.a fost turnat- in mare parte - la Berlin, exceptie facand cateva exterioare bucure~tene ~i catevainterioare la Constantin Tanase acasa, in cateva luni din iama-primavara anului 1932 (prac­tic, filmarile au inceput la sfar~itullunii februarie, iar premiera bucurqteana a peliculeia avut loc in seara zilei de 11 aprilie 1932la cinematograful "Regal"). Constrans, in primulrand, de criterii financiare, Tanase ~i-a incadrat "visul" in limitele unui film de metrajmediu (aqiunea de pe ecran fiind completata cu 0 actiune jucata pe scena). Unul dintrescenari~ti, scriitorul Nicolae Kiritescu preciza in acest sens: "Nedispunand de un capitalsuficient pentru un film lung, Tanase a gasit solutia: va face un film scurt pe care-l vacompleta cu 0 aqiune jucata pe scen~. Deci un scheci ... Tanase, cu cateva sute de miide lei (din relatarile"presei reiese ca ar fi yorba despre vreo doua milioane, n.n.), cu talentulsau formidabil ~i cu un curaj ~i mai formidabil s-a dus la Berlin. La Berlin a trebuit sarefac complet scenariul scris la Bucure~ti. Realizarea lui in forma originala ar fi costatmilioane." Scenari~tii de pe genericul filmului sunt, in ordine, H.F. Kollner, N. Kiritescu~i C. Tanase, care este, cum am mai spus-o, ~i producatorul peliculei, impreuna eu"Tobis-Melo-Film" (Berlin). In stilul sau caracteristic, earn tot ce a dec1aratpresei Tanasedespre filmul sau incape in cateva propozitii eliptice: "Incepe la Bucure~ti, trece prinBerlin ~ivine inapoi la Bucure~ti. Rolul principal 11joe eu. II joe pe Tanase. ~i joaca ~isopa mea! 0 sa fie 0 grozavie! ... " Noroeul cereetatorilor este ca ... filmul s-a pastrat (ineea mai mare parte a sa), deci revazand filmul - revederea este, mereu, 0 placere! ­reconstituirea actiunii devine, la randu-i, 0 placere. Aqiunea filmului ineepe, a~adar, laBucure~ti: Tanase prime~te 0 telegrama prin care e anuntat ca firma Tobis 11solicita pentruun film, cu un onorariu fabulos, in dolari. Intr-un costom care preia, parodic, linia starurilorde la Hollywood, Tanase raspunde imediat invitatiei ~i, dupa multe peripetii pe strazile

93

Bucurqtiului, fndircat de bagaje, prinde fn ultima clipa trenul pomit din Gara de Nord.Traseul acesta bucurqtean de la fnceputuf1ilmului pome~te din casa ~idin fata casei luiTanase, trece pe Calea Victoriei, prin fata Ateneului Roman ~i, apoi, printre spectatoriiautentici ai ciudatei ~iprecipitatei sale plecari, fn fata garii ~ipe peronul ei. Ajuns la Berlin,aparitia lui Tanase fn platou prilejuie~te 0 serie de gag-uri - fn special mecanice -, pro­vocate fndeosebi de stilul "fncurca-Iume" al eroului, numai ca, pe nesimJ:ite~idintr-unafn alta, Tanase preia conducera operatiunilor pe platou, devenind autoritar ~i fntreprin­zator. Dupa filmari f~i invita partenera la un cabaret, unde cei doi se fntalnesc cu un colegde distributie care-i face curte actritei. Secventele respective sunt bazate, fndeosebi, pegag-uri sonore, Tanase fiind, fnca 0 data, irezistibil, prin jargonul sau romano-germanimprovizat, ill care cele mai pure expresii ale argoului bucurqtean f~igasesc echivalente(mai mult sau mai putin) nemte~ti. La cabaret, Tanase nu trece pe langa prilejul de a-~ivalorifica talentul de revista: din pricina indisponibilitatii vedetei (Rose Amy) ajunge elpe scena, repurtand un mare succes cu un travesti antologic. In culmea gloriei, adulat ~iaplaudat, Tanase ... se treze~te din somn: este a~ezat fn fata unui ecran de cinematograf,totul n-a fost decat un vis. Aici intervene a "aqiunea jucata pe scena": dialogul dintreTanase de pe ecran ~iTanase din sala fncheie filmul, cu 0 poanta ,,~mechera". Insa~i difu­zarea peliculei a depins de acest dialog final: dupa premiera bucure~teana din primavaraanului 1932, filmul a revenit fn capitala abia fn toarnna, pentru ca fntre timp Tanase purtasefilmul cu el fntr-un tumeu prin toata tara, finalul proiectiei cinematografice necesitandpretutindeni prezenta lui "fn carne ~i oase". Pe langa Constantin ~i Virginia Tanase, fnVisullui Tanase apar Lydia Alexandra (Susi), Ludwig Trautmann (Ricardo), Bernd Aldor(regizorul), lonel Ve~tea (Ghita, feciorul), Bruno Palitzch (directorul de la "Tobis-Film"),William Diedrich (directorul Cabaretului), Heinrich Blithe (chelnerul), Felix Bressart (unstar), orchestra "Melody Girls", baletul "Geo Gerhard" ~i, fn figuratie, studenti romanide la Berlin. Critica a fost damica la premiera comediei Visullui Tanase. lata, de pilda,ce scria - printre altele - Ion Golea, fn "Dimineata" (17 aprilie 1932): "Entuziasmul,ravna, fantezia ~imirajul incomparabilului nostru Tanase, I-au condus la Berlin fn studio~i I-au facut sa ne dea primul film romanesc fn adevarata acceptiune a cuvantului (... ).Nu este 0 actiune propriu-zisa. Ne gasim fn fata fn~iruiriiunor peripeJ:iicomice - peripeJ:iicare dobandesc humorul ~istamesc rasul prin interpretarea pe care le-o da popularul nostrucomic. Originalitatea costumului, gesturile, surprinderea fn fata obiectivului, graba dea nu pierde trenul, lupta «romaneasca» cu rivalul, cupletele, deghizarea fn Rose Amy ­iata elemente de un comic minunat. Un trouvaille senzaJ:ionalde comedie este sfar~itulfilmului, dialogul acela amuzant ~iconvingator dintre Tanase de pe ecran ~iTanase dinsala (... ). Pentru public, acest sfar~it constituie 0 surpriza extraordinadi, rasplatita deaplauze ~iovatiuni ( ... ). Exterioarele turnate la Bucure~ti de dl. V. Gociu - luminoase,clare - sunt cu nimic inferioare exterioarelor din Berlin. Filmullui Tanase obtine unmare succes de public ~i va tine cu siguranta multa vreme afi~ul cinematografului«Regal»." Intr-o cronica (nesemnata) din "Lupta" se spune: "De la primele scene - acelealuate pe Calea Victoriei, dnd Tanase se lupta cu agentii circulatiei la trecerea lanturilor- spectatorii ~i-au dat seama ca filmul ce li se prezinta atinge perfectiunea realizilrilorstraine ~iconstituie 0 dovada ca ~inoi avem actori de comedie care se pot ridica la fnal­timea lui Vlasta Burian sau Felix Bressart. Sunt scene foarte reu~ite, dnd publicul radecontinuu, pentru ca Tanase cunoa~te gustul publicului romanesc ~i ~tie sa-l amuze.

94

Cupletele pe care Tanase Ie canta in film, ca ~i acelea pe care Ie canta in carne ~i oase,constituie adevarate ~ficuiri de bici pe obrazul guvernan!ilor ~i politicienilor no~tri. Ingeneral, Tanase a reu~it, evident cu mari cheltuieli, sa realizeze 0 minunata produqie"(1 aprilie 1932). Pan (C. Panaitescu) scrie, in aceea~i zi, in "Epoca": "Filmullui Tanasea ob!inut un succes pu!in obi~nuit. Noi - marturisim - eram convin~i de aceasta. Farasa utilizeze acel agasant arsenal de artificii, atat de des intrebuin!ate in benzile romane~tirealizate pana in prezent, filmullui Tanase captiveaza prin simplicitatea aqiunii, carereu~e~tetotu~i sa intre!ina tot timpul hohote nesfar~ite de ras. Visullui Tanase este intr-a­devar una din cele mai bune realizari ale cinematografiei romane~ti. Un scenariu abilinlesne~te lui Tanase un joc plin de umor ~iprospetime, ~iun manunchi de elemente binedotate dau filmului 0 atraqie pe care 0 intalneam exclusiv in filmele straine." Chiar 0cronica mai analitica, aceea semnata de LM. (loan Massoff) in "Rampa", ~i intitulata"Bravo, Mitica!" - 15 aprilie 1932 - recunoa~te cateva dintre calita!ile primordiale alepelicuIei: "in sfar~it, primul actor roman care a dat un stralucit examen in fata ecranului:C. Tanase. Seriozitatea, perseverenta ~i puterea de munca ale marelui nostru comic audat la iveala, intr-un timp foarte scurt, filmul Visullui Tanase, care ruleaza la cinemato­graful «Regal». 0 stricta obiectivitate ne impiedica sa afirmam ca filmul atinge perfec!iu­nea ~i ca ar fi 0 capodopera a genului. Pe langa lipsa de stralucire artistica a celor care-linconjoara pe Tanase, timpul extrem de scurt in care a fost confeqionat filmul nu permiteao realizare desavar~ita. Totu~i filmul este destul de amuzant ~i are darul de a fi revel atun admirabil actor de cinematograf. Meritullui Tanase este cu atat mai mare, cu cat nefa­miliarizat cu studioul a reu~it totu~i sa se impuna de la prima incercare, intrecandu-l cumult pe popularul Milton, cu care are afinita!i. Tot ce face Tanase 11 prinde ~i esteimposibil sa nu razi la lucruri care, spuse de oricare altul, nu te-ar face nici macar sa zam­be~ti. In primul sau film, Tanase canm, danseaza ~ispune cupletul cu arta lui inimitabila."Autorul cronicii incheie, la randu-i, apoteotic: "Avand la indemana scenarii inteligente~iparteneri de marca, Tanase va putea realiza filme care sa obtina mari succese. A~adar,bravo, Mitica!" Din pacate, previziunea cronicarului nu s-a adeverit: ca ~iin alte cazuri,filmul romanesc s-a dovedit de-a lungul anilor mult prea parcimonios cu actorii "nascutipentru cinematograf'. De~i incercase 0 "banda" inca din anii filmului mut (Peripetiilecalatoriei lui Rigadin de la Paris la Bucure~ti, 1924), de~i la un deceniu dupa marelesau succes a incercat - in anii razboiului - 0 recidiva (Rabdare, Tanasef, 1943), Visullui Ta,nase ramane nu numai "primul film" al marelui comedian, ci ~i ultimul: in varstade 65 de ani, in vara anului 1945, actorul se retragea nu numai de pe scena, nu numaide pe ecran, ci ~i din viata.

Tot in primii ani ai deceniului IV dnd aparea pe ecrane Visullui Tanase, un inginerbucure~tean, lulian Gartenberg-Argani punea la punct 0 aparatura tehnica menita sa facili­teze sonorizarea filmelor romane~ti, ~tiindu-se bine ca una dintre principalele piedici incalea unei sustinute productii cinematografice originale era lipsa de inzestrare tehnidi(dovada fiind ~i "carjele" pe care le cautase Tanase la Berlin). Dupa ce sonorizase unfilm ca Insula ~erpilor, inginerul Argani - specialist, practic, in radiofonie ~idoar amatorintr-ale cinematografului - s-a hotarat sa-~i depa~easca presta!iile de pana atunci, sadevina chiar producator: avand ceva economii la activ, a propus cuplului Stroe ~iVasilachesa realizeze impreuna 0 comedie muzicala, in care cei doi arti~tiurmau sa fie, deopotriva,scenari~ti, interpre!i ~iregizori. Pe vremea aceea, dqi inca tineri, Stroe ~iVasilache erau

95

vedetele de mare succes ale-Teatrului "Alhambra". Ei au acceptat propunerea, ~i a~a s-anascut comedia de mare succes a timpului, Bing-Bang. lata cum rezuma revista "Cinema"subiectul filmului: "Bing ~i Bang sunt doi ~omeri visatori, de care nu se lipqte nici 0slujba. De fapt nici nu era prea u~or sa dai de 0 ocupatie fn acele timpuri cand existauatatia ~omeri. De aceea Bing ~iBang sunt siliti sa fie directori de banca ... fn Ci~migiu.Acolo, ei fntalnesc 0 veche prietena, care se ocupa cu vanzarea biletelor de loterie ~icareIe ofera un loz. Citind fnsa la mica publicitate a l\nui ziar ca la Snagov ar fi un serviciupentru ei, Bing ~iBang se hotarasc sa-~i fncerce norocul. Dar pentru a ajunge la Snagovsunt siliti sa «imprumute» din strada bicicleta unui comisionar. De altfel, bicicleta sedefecteaza pe drum ~iei sunt nevoi!i sa parcurga drumul pe jos. La Snagov f~i dau con­cursulla 0 serbare ~i se fntrec sa gaseasca solutiile cele mai nastru~nice spre a-~i potolifo~mea, ata!ata de drumullung pe jos. Intor~i in Capitala, infometati ~i obositi, ei trecpe la sediul Loteriei de Stat, unde tocmai in acel moment avea loc tragerea. Bing ~iBangintra exact la timp ca sa auda ca numarullozului lor a ca~tigatun milion. Dar unde-i lozul?Disperati, ei alearga acasa ~i, in camaruta lor de mahala, rava~esc totul ~iintorc casa pedos, pana gasesc biletul norocos". Acesta ar fi, cum se spune, "firul epic" al comedieicinematografice. S-o recunoa~tem, nu foarte original (cautarile disperate ale lozuluica~tigator sunt - nu-i a~a? - de sorginte caragialiana), dar filmul are meritul incontes­tabil de a-~i structura subiectul pe 0 problema "la ordinea zilei" a timpului - erau aniiunei puternice crize economice, iar ~omerii constituiau unul dintre semnele distinctiveale epocii -, ~i,in plus, de a "colora" actiunea cu gag-uri ramase antologice. FlamanziiBing ~iBang la restaurant, dandu-se drept ... caini, printre picioarele meselor ~iale mese­nilor, pentru a obtine ~i ei cate un os de ros, sau macar cate un carnat: iata 0 secventade-a dreptul emblematica pentru stilul comic al filmului! In final, cei doi eroi ai peripepilorcomico-dramatice, profitand de happy-end-ul spectaculos (cerut de public, desigur, dar~i de... Loteria de Stat), se imbraca elegant ~i i~i achizitioneaza un automobil de toatafrumusetea, spunand "adio" soartei lor umile ~inecajite. Premiera bucure~teana avea locla cinematograful "Arpa", fn 7 februarie 1935: primele spectacole au fost prefatate deprotagoni~ti, care au preluat de la Tanase ideea prezentei printre spectatori. Succesullapublic (socotit dupa numarul zilelor de rulare) a fost, cum s-a scris ~i in epoca, "extra­ordinar". Critica, la randul ei, a aplaudat cu caldura ie~irea in lumea filmului a cupluluiStroe ~iVasilache, titlurile comentariilor fiind, in sine, edificatoare: "Formidabilul succesal filmului romanesc Bing-Bang" ("Rampa"), "Satisfaqia unei izbfinzi" ("Cinema"),"Publicul vrea filme romane~ti" ("Dimineata") etc. Dar iata ~icateva dintre opiniile expri­mate in cronici: "In decursul a aproape doua ore de spectacol, buna dispozitie nu teparase~te ~icand s-a terminat 0 gluma la care ai ras copios, e~ti imediat surprins de altacare te face sa continui rasul. Stroe ~iVasilache au izbutit sa ne dea ~inota melancolicaa doi ~omeri in mizerie ... Dar marele lor merit este ca, tara artificii sau ~arje inutile, auimprimat prin jocullor 0 sobrietate paradoxal comica eroilor lor nenorociti. Nimic deprisos, nimic exagerat, ~i totu~i fiecare scena este 0 ocazie de ras prin trouvaille-urileacestor doi comici excelenti" - se scrie intr-un comentariu nesemnat din "Cinema" (15ianuarie 1935). In acela~i numar din revista "Cinema" , sub semnatura V (George Val),putem citi: "Un succes entuziasmant, cu adevarat triumfal obtine de aproape 10 zile filmulromanesc Bing-Bang al simpaticilor comici Stroe ~iVasilache. Succes intr-atata de cate­goric incat zile de-a randul cinematograful «Arpa» a trebuit sa joace cu casa inchisa iar

96

speclatorii au facut deseori manifestatii calduroase de simpatie, acestor doi tineri ~italen­tati comici ai scenei ~i, acum, ai ecranului romanesc." A~retine ~ipunctul de vedere ex­primat de Ion Golea, in "Dimineata" (10 februarie 1932), sub titlul "Eforturi laudabi1e":"A~adar in vreme ce capitalurile adunate pe spinarea cinematografi~tilor pentru «filmulnational» li'mcezesc fara intrebuintare, in timp ce alti domni se agita cu a societate caren-a fikut pana acum altceva decat sa-~i instaleze birouri ~isa pHiteascalefuri UDoroamenicare nu fac nimic, doi arti~ti tineri au gasit un producator aproape tot atat de tanar ca ~iei, au pus umar 1aumar ~iau facut ceea ce statuI trebuia de mult sa faca: un film, in caregraiu] romanesc rasuna de la inceput pana la sHir~itpe eeran. Bravo, bilieti!" Cronicilede la premiedi n-au fast, Insa, un cor de laude, au existat ~i opinii mai rezervate (SorinCamabel in "Vremea"); V. Timu~,in "Rampa", a dedicat filmului 0 analiza mai amanuntita(in care i~i pune ~i intrehari de tipul: "cum ace~ti tineri actori, care au transpus atat debine in teatru sobrietatea gestului cinegrafiat, tehnica gagului ~iesenta cOmlcului chapli­nian, acum, dind apar in film, cand sunt la largullor, acolo de unde au imprumutat 0maniera de joe, sunt mai sti'mgaci,mai putin fantezi~ti ca pe scena?"); a existat ~i0 pole­mica in jurul filmu1ui, inginerul Argani intervenind cu "Lamuriri ~iprecizal'i pe margineafi1mului Bing-Bang" in "Cinema" din 10 mai 1935. S-a facut auzita, insa, 0 eoncluzieevasi-unanima a critici1or: publicul vreafilme romanqti, publicul vrea comedii. Josephde Saxa scria in "Diminea!a": "Publicul vrea sa-~ivada actorii lui, regizorii lui, literaturalui pe ecran. ~i e firesc: exista In fiecare cetatean sentimentu1 mfmdriei. «Pentru mine,Stroe ~iVasilache sunt mai buni comici decat Stan ~iBran» - imi spunea un spectatorcare vazuse filmul Bing-Bang ~ «pentru ca sunt ai no~tri». «Sunt ai no~tri», iata orgoliulcetateanului, iata simptomul dupa care se poate orienta viitoarea produqie cinematogra­fica. Vrem vedete straine, vrem realizari straine care sa ne desfete eu risipa lor de lux~i de imaginatie dar vrem ~i «de-ai no~tri», indiferent cum s-ar prezenta ei la inceput,indiferent de valoarea artistica a realizilrilor. Ii vrem la lucru ~iIe scuzam defectele inerentedebutului, pentru ca ~tim ca VOl'progresa." Intr-un anume fel, Bing-Bang reprezinta ...un nou inceput (al catelea, oare?) al cinematografiei nationale: era prima realizare integralautohtona in anii filmu1ui sonor. "Circumstante atenuante" existau cu carui. Publicul ~icritica au fost, pentru 0 data, solidari, sustinandu-i pe ai lW!jtri. Dar, in perspectiva anilor~i deeeniilor care au urmat, acest "CEC in alb" oferit cinea~tilor a ramas, de prea multeori, "fara acoperire". Dupa cum nici succesu1 comediei nastru~nice cu Bing ~iBang n-afost va10rificat cum se cuvine pe spirala evolutiva a filmului romanesc ~ia comediei cine­matografice. Este drept, filmul Bing-Bang a fost reluat pe ecrane la aproape un deceniude la premiera, in decembrie 1944, printr-o reprezentatie de gala la cinema "Regal", inmemoria lui Vasile Vasilache, ucis in bombardamentul din 4 aprilie 1944. Filmul a con­tinuat sa ruleze pe ecrane, cu succes, pana in toamna anului 1945, realizand, astfel, 0 adoua cariera publica. Dar Stroe ~iVasilache au ramas eu un "unieat" in istoria filmuluiromanesc (scurtmetraju1Ora vesela - Cll duetul "Nu vrea tata ee vrea fata", cu monologullui Stroe "Ori pe scena ori pe ecran" ~icu duetul "Ora veseHi" - pastrat in coleqia AN.F.,este doar un cuplet). Pe afi~ulfilmului Bing-Bang, alaturi de Nicolae Stroe (Bing) ~iVasileVasil ache (Bang), apar Nutzi Pantazi (fata care vinde lozuri de loterie), GrigoreVasiliu-Breloc, ulterior Birlic (un client 1arestaurant), C. Calmusky (un actor de revista),N. Gardescu (directorul restaurantului), Nora Piacentini (sotia lui), Silly Vasiliu (0 canta­reata), Titi Botez (un cantaret), Richard Rang (un ~efde birou), AI. Brunetti (un fachir),

97

AI. Giovanni, Lucia Parvulescu, 1.Georgescu, H. Gamberto, F. Gamberto, A. CiHinescu,M. CodelU, Fl. Codelu, N. Nemleanu.

Comedia cinematografica, Inspre mijlocul deceniului al IV-lea, cunoa~te, a~adar,o perioada de Inflorire. Am vazut ~i rolullui Ion ~ahighian In impunerea acestui genpopular, Inca de la intermezzo-ul State la Bucure!jti (Alcazar), povestea unui mic func­lionar care, plecat din targu~orul sau moldovenesc cu decor arhaic ~i patriarhal, vine cuo treaba In Bucure~ti, unde bietul provincial, cu graiul, portul ~i apucaturile sale, parevenit dintr-o alta lume ~i, cuprins de "ritmul trepidant" al Capitalei, al vielii de noaptede la "Alcazar", este victima unor peripelii mai mult sau mai pulin hazlii."Partea leului"In comedia cinematografica ~i-ova taia Ion ~ahighian cu 0 noapte de pomina. Intre timp,Insa, pe ecranele bucure~tene a rulat Inca 0 comedie, Doamna de la etajul II, un filmmuzical cu 0 intriga puerila, realizat de un regizor maghiar (de mana a doua), DezideriuMajor, pe un scenariu al unei autoare franceze, Helene Douboque. Subiectul (extras dinsursele vremii, filmul fiind pierdut) arata cam astfel: un tanar Intalne~te 0 doamnafrumoasa ~ise amorezeaza; 0 urmarqte pana la scara unui bloc ~iafla ca locuie~te la etajulII; i se spune ca e maritata ~iare un copil; dar era vorba,fire~te, de un malentendu, copilulera al unei negrese (!) de la alt etaj; cei doi se revM, adevarul iese la supravala ca unt­delemnul ~ifrumoasa de la etajul II se casatore~te pana la urma cu insistentul pretendent.Jean Mihail, In volumul sau de amintiri, precizeaza: "Aceasta poveste atat de puerila sedesfa~ura Insa In interioare luxoase, Intr-o sala de receplie cu mobilier frumos, printretablouri, plante, porlelanuri ~iargintarii veritabile, care scanteiau In lumina reflectoarelor,cu fracuri ~itoalete foarte elegante, lachei cu favorili ~ifireturi ~i, In sfar~it, la cabaretul«Melody-bar», unde gaseai orchestra, figuralie ~.a.m.d. Sa aiba spectatorul ce vedea!"Cronicile laudative -printre care ~i acelea semnate de D.l. Suchianu (In "Le moment"~i "Cinema") - vorbesc despre un "vodevil cu multa aplecare spre farsa", In care"trecerea de la text la muzica se face cu mult firesc ~i cu abila reu~ita de a nu Ingreunaacliunea ~i de a nu prezenta cu ostentalie numerele muzicale". Obieqiile critice, atuncicand sunt indulgente, subliniaza ideea ca "aqiunea e mult prea simpla (... ) ~imult preasaraca In invenlie comica", iar atunci cand sunt severe declara ca "scenariul e lamentabil"sau ca filmul romanesc "trece de la etapa dibuirilor ~ovaitoare la faza catastrofelor demare discredit". Erau ~icateva tangouri In film, Birlic canta "Te iubesc" iar Mary Don ..."Doua inimioare ~ipatru pereli". Distribulia, se pare, a fost "punctul forte" al peliculei.Jucau In film Mary Don, Mihai Popescu, Grigore Vasiliu-Birlic, Mi~uFotino, Aura Fotino,1. Anastasiad, Jeana Costa, Veve Cigalia, Titi Botez, diseurul Mircea, Petrica MOloi cutaraful sau, Maria Wauwrina, Anca Balaban, Cecilia Grigoriu, Puiu Maximilian. Premieraa avut loc la cinema "Aro", In 13 noiembrie 1937 ~i, Inca 0 data, publicul a participatcu antren, dovedind ca dorinla de comedie este mai mare decat. .. dorinla de perfeqiune.Un amanunt de luat In seama: prezentat spre "recenzurare" dupa august 1944, In stagiunea1945-1946, filmul a fost respins de catre comisia de cenzura, cu menliunea ca este"imoral, neinteligibil, plin de vulgaritali". Intre timp, Insa, comedia cinematografica roma­neasca oblinuse 0 victorie "de zile mari", ~tacheta artistica fusese ridicata foarte sus prinfilmullui Jean Georgescu 0 noaptefurtunoasa. Comediile cinematografice ale deceniuluial patrulea, nu numai prin reu~itele lor, ci ~i prin nefmplinirile lor, au pregatit, Intr-unfel, "saltul calitativ", chiar daca genul comediei ramasese 0 "rara avis" printre preocu­parile cinea~tilor. Insa~i produqia cinematografica ajunsese 0 "rara avis" In acei ani: Intre

98

premier a filmului Doamna de la etajul II ~i premiera comediei 0 noapte de pominatrecusera doi ani. Referindu-se la acest gol, Jean Mihail nota cu tristete: "Si din nou tacerease a~ternu asupra filmelor romane~ti ... Fraza asta suna a roman foileton, dar ma Intrebdaca povestea cinematografiei noastre nu era Intr-adevar un trist roman foileton, ale caruifascicule aveau drept principala caracteristica Intarzierea ~i neregularitatea In aparitie ... "Un trist roman foileton?

REVENIREA LVI ION ~AHIGHIAN

Intr-un articol din revista "Cinema", publicat In 1987 (cand se Implineau 90 de anide la na~terea regizorului Ion Sahighian), regizorul Mihai Berechet nota urmatoarele: "IonSahighian este regizorul comediei lejere State la Bucure~ti sau Alcazar - prilej pentrumarele actor Ion Sarbul de desfa~urare a darurilor sale de capo-comico -, filmul produscu casa Gaumont din Paris, care i-a asigurat «postsincronizarea». Tot Ion Sahighiansemneaza 0 noapte de pomina, dupa un scenariu de Tudor Mu~atescu (caruia In acela~ian Ii monteaza pe scena Titanic Vals), film turnat cu capital strain. Producatorul, un ame­rican, Mr. Richmann, a plecat cu una din copiile filmului In Statele Unite. Mai e de men­tionat Se aprindfacliile care, ca ~i Noaptea de pomina, s-a bucurat de un autentic succesla critica vremii ~i In mijlocul publicului cinefil de atunci. Ion Sahighian este, de asemenea,cel care, In afara de aceste filme, a asigurat partea romana (prin filmarea unar dansurifolclorice In colaborare cu maestra de dans Elena Popescu-Liciu) a filmului Roumanie,terre d'amour. Si totu~i, cu acest palmares bogat, chiar foarte bogat pentru 0 cinemato­grafie incipienta ~i, de ce nu, oarecum haotica, Ion Sahighian este ~i el unul dintre aceiapeste a carui amintire - ca cineast - persista ceata uitarii". Mihai Berechet are, nein­doios, dreptate. Recurg, a~adar, la cateva argumente Impotriva uitarii ...

Am vazut, la locul cuvenit, cum a intrat In cinematograf - la 0 varsta Inca tanara(sub 30 de ani) - regizorul Ion Sahighian, cu doua filme de succes, NaMdaile Cleopatrei.~i Datorie ~i sacrificiu, realizate In anii cinematografului presonor, catre mijlocul dece­niului al treilea. Pentru regizorul de teatm care avea sa slujeasca scena decenii la rand- semnand montari memorabile la Teatrul National, mai apoi la Teatrul Nottara -, cine­matograful n-a ramas doar un capriciu, sa-i zicem, juvenil. Peste ani, catre sfar~itul dece­niului al IV-lea, cu precadere In anii 1939 ~i 1940, la Inceput de razboi, Ion Sahighians-a Intors la uneltele cineastului, adaptandu-~i discursulla cerintele filmului sonor. 0 maifacuse 0 data, In 1934, dnd a semnat regia scurtmetrajului In doua acte State la Bucure.~'ti(Alcazar), un film pierdut, a carui premiera a avut loc la 5 iulie, la cinematograful bucu­re~tean "Trianon", In completarea unui lungmetraj strain. Ion Sahighian era ~i co-scenaristcu acel prilej (alaruri de N.N. Serbanescu), rolul titular era detinut de Ion Sarbul, maijucau In film Marietta Sadova, G. Baldovin, 1. Anastasiad, N. Vulpescu, Joujou Pavelescu,trama fiindaxata, cum am vazut, pe aventurile ~i avatarurile unui provincial sosit InCapitala ~i ajuns Intr-un cabaret. Dar aceasta experienta cinematografica nu poate fi cons i­derata "suta la suta" un "film sonor", deoarece filmul a fost turnat Inca din 1931, cu

mijloace de film mut, ~i abia ulterior a fost sonorizat, In studioul parizian "Gaumont",

99

dnd is-au adaugat muziea, zgomote ~i diteva vorbe (romane~ti) razlete. Revenirea luiIon ~ahighian la film, la einematograful sonor, s-a produs in anul 1939. Premiera eomedieimelodramatice 0 noapte de pomina a avut loc la cinematograful "Aro", in 29 noiembrie.Scenariul era scris de Tudor Mu~atescu, imaginea a fost realizata de Louis Behrend, mu­zica lui Paul Constantinescu a fost completata cu melodii de Ion Vasilescu (cantate deGrigora~ Dinicu, cu orchestra lui ~i cu orchestra Joe Reininger), rolul principal - acelaallui Mitica Dumitrescu, funqionar la Banca Romana Modema - era interpretat, euumorul sau savuros, de George Timica, in distributie mai figurau Dina Cocea (Lulu, canta­reata de cabaret), Costache Antoniu (un aprod la Banca), Maria Wauwrina (menajera luiMitica), multi alti actori incercati ai scenei ~iecranului romanesc, in "coada" distributieiaparand ... Ion Popescu Gopo, in rolul unui student indragostit. Scenaristul Tudor Mu~a­tescu marturisea inaintea premierei: "N-am fost niciodata convins ca «film romanesc»inseamna musai cumpene de fantani, cirezi de vite in amurg, ciobana~i ~itaranci cu ochisperiati de reflectoare; am cautat sa ies din banalitatea ~i conventionalul acestui gen deproduqie ~i sa scriu un film romanesc a carui actiune se petrece in capitala, ba chiar(ru~ine sa-mi fie!) ~iintr-unul din marile ei localuri de noapte ... ". Tocmai pentru ca esteyorba despre un scenariu mai "special", datorat unui dramaturg cu experienta scenaris­tica substantiala, a~ retine ~i cateva date ale subiectului. Un mic functionar de banca,a~adar, Mitica Dumitrescu, aduna - dupa trei decenii de munca ~i sacrificii - 0 sumafrumu~ica, banii necesari pentru a-~i cumpara 0 casuta a lui, ,,0 casa mica, cu ghivecein fata, cu cotet de porumbei ~i un caine ciobanesc pe care sa-l cherne Samson", camacesta este visullui, casuta facuta "din tigarile pe care nu le-a fumat, .,. din biletele detramvai cu care n-a mers, ... din aperitivele pe care nu le-a baut". In ziua hotarata pentrusemnarea contractului de cumparare, la avocat, eroul nostru 0 cunoa~te, in sala de a~tep­tare, pe Lulu, 0 tanad careia apuca sa-i imparta~easca visuI sau. Frumoasa necunoscutaavea sa-i ramana in gand, toata ziua, la serbarea colegiala de la liceul "Alexandru cel Bun"(unde a serbat 35 de ani de la absolvire), la banchetul de la "Continental" care a urmat- cu discursuri, ~ampanie ~i cu "Ciocarlia" lui Grigora~ Dinicu - ~i, in continuareachefului, la barul "Atlantic", unde Mitica are surpriza sa 0 regaseasca pe frumoasa Lulu,cantareata localului. Urmeaza 0 "noapte de pomina", cu bani aruncati in dreapta ~i instanga, cu 0 chercheleala pe cinste. La capatul noptii de pomina, eroul ramane fara teanculde bani ~i fara Lulu, disparuta fad urma, ~i se trezqte, in smoking, pe 0 banca din Ci~­migiu, doar cu 0 papu~a de 1000 de lei. Visul vietii sale s-a prabu~it intr-o clipita. Darcand toate pareau pierdute, happy-end-ul. .. intra pe u~a, ca 0 raza de soare: frumoasaLulu ii aduce banii - pe care-i salvase in ajun -~i deschide drum unui final "deschis":"Taci, nu-mi multumi acuma. Duminica, acasa la dumneata, pe cerdac ... "

Filmul s-a bucurat de aprecieri elogioase (dar a avut parte ~i de rezerve serioase).Traian Lalescu, in "Universulliterar", scria urmatoarele: "Acest film este rezultatul colabo­rarii fericite a acestor trei mae~tri care sunt d-nii Tudor Mu~atescu, Ion ~ahighian ~i G.Timica, acest inepuizabil Timica. Fara sa se arate deloc emotionat, Timica a fost in largullui in film ca ~ipe scena. Au fost scene in care acest mare actor ne-a reamintit de catevadin creatiile extraordinarului Raimu" (2 decembrie 1939). Elogios este ~i salutul anonimal revistei "Cinema": "Am aplaudat cu tot entuziasmul filmul 0 noapte de pomina. Searade gala consacrata premierei acestei realizari ni s-a parut de 0 semnificatie mult maiadanca. A fost parca seara de gala a filmului romanesc, fiindca in acea seara am vazut

100

limpede exemplificat cat de mult se poate realiza la noi ~i dit de mult timp pierdusem"(decembrie 1939). Spiritul pamfletar allui N.D. Cocea nu se dezminte: " ... 0 noapte depomina e primul film romanesc care nu ne face complet de ras. Lumea da navala. leri,duminica, n-am putut sa gasesc un loc. Azi, luni, sala e arhiplina. Satisfactia publiculuie explicabila. Toti cei care nu ~tiu nici frantuze~te, niei engleze~te, pot, In sfar~it, sapriceapa ce se petrece pe ecran fara sa ameteasca alergand cu ocbii de colo pana colo,de la imagil'Jle fugitive la explicatiile textului scris. Numai bogatii ~i guvernantii no~trin-au Inteles pana astazi utilitatea filmului national" (Jurnal, p. 98-99). In "Universul",Const. AI. Ghica a dat iama In adjective ~i superlative: "Filmul e 0 realizare plina depitoresc ~iamploare ~ipoate sta alaturi de orice produclie europeana. ~i e, In special, mulilivioiciune ~i ( ... ) antren In acest film, realizat cu gust ~icare nu parase~te niciodata loculbunei comedii. Situatiile adesea complicate se apropie uneori de farsa, dar totdeauna cuspirit ~iingeniozitate. Dl. Ion ~ahighian a ~tiut sa Insceneze filmul cu 0 pricepere demnade toate elogiile ~i mai ales cu 0 siguranta datorita careia cele mai mici scene capata undeosebit relief' (5 decembrie 1939). Mai putin optimist era, Insa, Victor lliu In "Romanialiterara": autorul considera ca In filmul 0 noapte de pomina "confuzia Intre spectacolulde teatru ~i cinematograf e total a" , avea obieqii privitoare ~ila tipul de erou al peliculei(eroul face parte "dintr-o serie incerta ~iridicola; micul burghez al metropolei, cu numelepredestinat allui Mitica, cu 0 psihologie plina de contradiqii ~i inconsecvente, nerealapentru ca nu corespunde tipului pe care vrea sa 11reprezinte"), repro~a scene inutile ~isecvente prea lungi, dar vorbea, totu~i, despre "rezistenta filmului", care consta In dialo­guri, In poantele din discutiile personajelor, In conversatia lor, pe care 0 pIasa la nivelulcotidian al discutiilor de pe strada sau de la 0 cafenea. In completarea premierei dinnoiembrie 1939 a rulat ~iun scurtmetraj allui Ion ~ahighian, Dansuri romane!jti (din cares-au pastrat doar doua episoade, Fata din Dragu!j, Joe !ji doina), care n-a trecut neob­servat de critica: "Remarcabila completarea filmului, In care d-ra Floria Capsali, Impreunacu cateva din elevele sale, d-rele Nutzi Dona, Marie Jeanne Livezeanu, Rinette Livezeanu,Josephina ~iRozina Krainic, Magdalena Radulescu au oferit minunate exhibitii coregra­fice" - scria Traian Lalescu In "Universulliterar". Din acest documentar etnografic nus-a pastrat episodul Ctitorife Ie.

Ajun~i aici, i-a~ lasa cuvantul, pentru un "racord cinematografic", regizorului JeanMihail: "Lucru curios, la sf'ar~itu1anului 1939, imediat dupa 0 noapte de pomina, la numaicateva zile interval, mca un film romanesc: Se aprindfacliile, amandoua fiind realizatede Ion ~ahighian. Dar deosebirea calitativa a fost evidenta, In favoarea primului. Ea s-adatorat mai ales faptului ca, pentru realizarea lui, regizorul Ion ~ahigbian a avut In manaun scenariu bun, 0 comedie In adevaratulInteles al cuvantului, In care nimic nu era artifi­cial, situatiile se Impleteau In chip firesc, personajele erau luate din viata iar cunoscutaverva a autorului ei, dramaturgul Tudor Mu~atescu, se revarsase din plin" ("Filmul roma­nesc de altadata", pag. 212). Din mai multe puncte de vedere acest "racord" mi se pareutil. Intai, pentru ca subliniaza anul cinematografic fast, prolific, al regizorului. In al doi1earand, pentru ca face distinctii valorice nete Intre cele doua pelicule. Premiera a avut locla cinematograful "Capitol", In 5 decembrie 1939. Cunoscut, In faza filmarilor, ~i subnumele de SuIIete fnjurtuna, filmul a pornit de la un scenariu de N. Porsenna ~i IsaiiaRacaciuni - dupa 0 nuvela a celui dintai - ~iurma, initial, sa fie realizat de Jean Mihail(care s-a retras, dupa cum 0 spune In volumul sau de amintiri, din pricina numeroaselor

101

interventii facute pe decupajul sau: "ceea ce scriam ziua, se schimba seara, acasa la au­tor"). Din distributia filmului amintesc cateva nume: George Vraca, Aura Fotino, ElenaArion, Mihail Tancovici-Cosmin, Ecaterina Nitulescu-~ahighian, Nutzi Dona, Emil Botta;in versiunea "remaniata" a filmului, din 1942, aparea ~iMaria Tanase. Filmul Se aprindfacliile - 0 drama sentimental a cu deznodamant tragic (eroina se sinucide pentru a nusta in calea sotului sau pe care 11 iube~te) - a avut parte de cronici controversate la datapremierei, cel mai aspru judecator dovedindu-se tot viitorul cineast de clasa Victor Iliu,care, in "Romania literara" (tot m. 37/1939), era de 0 intransigenta indiscutabila: "Filmulacesta cu titlul arbitrar ~iumflat de foileton popular e construit pe un subiect regretabil.E cosmopolita melodrama burgheza, cu conflicte false, de 0 artificialitate stridenta ~iofen­satoare; tentativa de a da justificari estetice unui stil de viata anumit. Dar dramele petrecutein mediul burgheziei proaspete de la noi, cu personaje agitate de obsesii erotice, de roman­tism gratuit ~iconflicte suflete~ti improvizate, nu pot sa dovedeasca decat 0 iremediabiladescompunere. Apoi, in cele din urma, evocand caracterul de masa al cinematografuluine putem u~or da seama de inutilitatea ~iabsurditatea filmelor construite pe astfel de temejignitoare ~i inactuale". Intoarcerea lui Ion ~ahighian s-a prelungit ~i in ultimul an aldeceniului al IV-lea: atunci urma sa fie realizat un policier umoristic, Tom !ji Rom (cuH. Nicolaide ~i George Groner), povestea a doi detectivi grote~ti ale caror e~ecuri con­stituiau fondul hazliu al filmului, un scenariu imaginat de Eugen Mirea ~iPuiu Maximi­lian. Filmul a ramas neterminat; date despre el ofera revista "Cortina" (din 8 iunie ~idin31 august 1940). Cu acest film se incheie ~iactivitatea productiva a societatii "Ciro-Film"(societatea anonima romana "Cinegrafia romana s.a.r."), care debulase, practic, cu filmulo noapte de pomina. Dupa cum relateaza Jean Mihail (in "Filmul romanesc de altadata"),"Un vant rau incepuse sa sufle asupra tarii ... Regimul dictatoriali~i apleca tot mai multbalanta catre hitlerism, care aruncase Europa in razboi. Ingrijorat de intorsatura lucrurilor,americanul Richmann a vandut partea sa din societatea «Ciro-Film» proprietarilor caseide locatiune «Astoria-Film», fratii Suchias, ~i «Ciro-Film» nu s-a mai preocupat de pro­ductie, ci numai de lucrarile de laborator, mai sigure ~imai rentabile".

CINEA~TI ROMANI PE MERIDIANELE LUMII

Doi dintre regizorii romani de reputatie mondiala faceau, la inceputul anilor '30,filme in strainatate. Unul, Jean Negulescu - nascut la Craiova in 26 februarie 1900 ­pleca din Romania la 0 varsta foarte frageda (initial pentru a urma studii de pictura laParis), se stabilea - din 1927 - in Statele Unite ale Americii, unde, incepand din anul1931, a realizat zeci de lungmetraje ~ialte zeci de scurtmetraje, pana la inceputul anilor'70, pentru ca ulterior sa se retraga la re~edintasa din Marbella, Spania, unde - in 1993 -,la 93 de ani, avea sa inchida ochii pentru totdeauna. Celalalt, Jean Georgescu - nascutpe Calea Grivitei in 1901 - 0 pomea ~iel, la inceputul anilor '30, pe drumurile Europei(repet ceea ce scrie Olteea Vasilescu in a sa carte de referinta "Lantema cu amintiri":,,~i iata-l astfel, in zorii celui de al patrulea deceniu al veacului, cu 100 de franci in buzunar~icu 0 cutie metalica, continand A!ja e viata in geamantan, descinzand in ora~ullumina

102

al visurilor sale, ora~ care, insa, simtea, nu avea sa-l intampine doar cu boboci de tran­dafir"); vreme de un deceniu avea sa joace sau sa faca film in Franta, pentru ca, la ince­putul razboiului - cand altii, speriati, 0 porneau spre nicaieri - sa se intoarca acasa,sa-~i imbogateasdi filmografia cu 0 capodopera, cu alte cateva - putine! - filme desuflet, ~i sa traiasdi uitat, apoi, ani multi ~inu tocmai fericiti, pana-n 1994, la 93 de ani!Un Jean craiovean, a~adar, nascut in ultimul an al veacului trecut ~iun Jean bucure~tean,nascut in primul an al veacului nostru, doi regizori care aveau sa insemne ceva in istoriafilmului romanesc ~imondial, amandoi ajun~ila 0 aceea~i varsta venerabila (dupa ce s-audespartit - din motive mai mult sau mai putin obiective - prematur de cinematograf),faceau filme, la inceputul anilor '30, pe diferite meridiane ale lumii. Sa privim indeaproapecateva dintre aceste filme ...

In 1931, Jean Negulescu intra in cinematograf cu un film ,,needitat" (dupa cum reiesedin cartea sa de memorii, Things I Did ... and Things I Think I Did, tradusa de ManuelaCernat cu titlul Drum printre stele): Trei!ji ()zi (Three and a Day), 0 zi din viata a treioameni - un pictor, 0 balerina ~i un fermier, care erau, in ordine, Mischa Auer, KatyaSergava, John Rox -, un material filmat ... rebutat (cuprins pe 14 bobine developate).Pana la viitorul sau film - dupa experiente sustinute de regizor secund, de autor de scurt­metraje - vor mai trece ani.

Intre timp - ca sa procedam cronologic - Jean Georgescu, dupa experiente acto­rice~ti intamplatoare (datorate faptului ca se afla la Paris), dupa 0 casatorie care ... 11vacosta, cu Raymonde Genevieve Beauparrain - 0 fata de 18 ani, de profesie secretara -,va deveni regizor ~i scenarist francez. In anul1933 el semneaza metrajul mediu Miniatura(La miniature), pe un scenariu propriu - dupa 0 piesa de teatru de Georges Bernanos -,povestea unui batran profesor care, mahnit de vanzarea catre americani a unei pretioaseminiaturi din coleqia unui muzeu celebru, 0 "fura", numai pentru a nu fi instrainata.Filmul nu s-a pastrat, dar relatii despre el aflam in volumul amintit al Olteei Vasilescu.Tot in 1933, Jean Georgescu este scenarist la filmullui Christian-Jaque r;a colle, 0 povestecu Mimile ~i Totoche (~i cu nevasta celui dintai), interpretati de Fernandel, Ouvrard ~iLoulou Hegoboru. Este yorba despre doi vecini caraghio~i ~i copilaro~i. Ca toti eroiiautentici de comedie, ei dec1an~eaza"dezastre" pe care - lara ajutorul nevestelor - nule-ar putea stapani. Cel mai important film realizat de Jean Georgescu in Franta - dedata aceasta un lungmetraj - este L'heureuse aventure (Aventurafericita), din 1935,0comedie "placuHi", cu ~apte calatori, de diferite proveniente sociale, care pleaca intr-oexcursie, cu avionul, in China, ~i - dupa 0 serie de aventuri extravagante - sunt nevoitisa revina acasa inainte de a-~i atinge telul (din pricina unor escale fortate, una ... intr-opadure tropicala), pentru a-~i relua zborul spre indepartata "tara a fericirii". Premierapariziana a filmului a avut loc in 24 mai 1935. In Romania filmul a fost prezentat abiadupa cinci ani ~iceva, premiera a avut loc la cinematograful "Scala", in 17 august 1940:titlul romanesc a fost Tara fericirii. Cu exceptia unui pamflet semnat de Jean Mihail(atitudine pe care regizorul avea s-o retracteze peste ani), filmul ~i intoarcerea in tara acineastului au fost primite cu caldura de cronicarii timpului. Peste ani, la despartirea deJean Georgescu, criticul Mihai Tolu i~i amintea ~ide filmul francez al cineastului roman:"Aventura fericita, 0 comedie de aventuri, ce p1edeaza pentru reintoarcerea omului lanatura, imbina comicul de situatii cu comicul de caracter, intr-o intriga u~oara, amuzanta~iplina de neprevazut, in care umorul ~i ironia fina, specific frantuzeasca, se afla la ele

103

acasa" ("Prim Plan", Dr. 13-14/1994) ReaJizat dupi'l un sce118riude />,nilre Auberge, filmulavea in distributie pc Tania Fedor, Randall, Alcover, Simone Deguyse, Fran<;ois Rozet,Carrete, Daniel Mendaille, Ginette Leclerc, Fanny Lacroix, Leda Oine11y, Orbal, EdyDebray, Bruay, Robert Ralphy, Louis Ternaul. Inainte de a reveni in tsra, Jean Georgescumai realizase un film de metraj mediu 1a Paris, Les compagnons de Saint-Hubert (Amiciidin Saint-Hubert), 0 comedie buriesca in centrul careia erau doi "pierde-varif' ~i"incurca-lume", El (Dandy) ~i Celalalt (Orbal); ei sunt angrenati in tot [elul de situatiihazlii - incearca sa vanda unui surd un aparat contra zgomotului, devin vanatari ~i sesperie de un iepure, traiesc 0 noapte de groaza intr-uD han-, pcntru ca, in final, sa secapatuiasca, sa obtina ni~te posturi de ... "coloniali~ti", intr-o vitrina publicitara care recon­stituie un peisaj exotic pentru a atrage doritori de dilatorii peste mari ~i tari. In calea lor,cei doi amici intalnesc tot [elul de personaje, 0 doamna camoda (Mady Sycovich), undomn primitor (Louis Perdoux), 0 secretara ie~ita din camun (Madeleine Sologne!), unbatran (Crousdet), 0 femeie colerica (Colette Nancy), 0 portareasca (Mercedes Barthus),un vanzator de cravate (Jean Chaduc), un patron (Raymond Robert), un director (Pitanto),un prieten al directorului (Bretigny), un vanzator de pasari (Leo David), un hangiu(Tillet) ... Filmul a avut premiera in Romania dupa aproape 60 de ani, la saIL. "JeanGeorgescu" a Cinematedi Romane, In 29 mai 1995.

Intre timp, regizorul american Jean Negulescu a realizat a serie de scurtmetraje, afost regizor secund al unor cinea~ti americani pre cum Frank Tuttle, Donovan Pedelty,Norman Taurog, Stephen Roberts, Frank Borzage, Harlan Thompson, Michael Curtiz,William Nigh. Era anul 1941 cand Jean Neguiescu realiza Singapore Woman (Ferneia

din Singapore), povestea unei newyorkeze care incearca sa-~i gaseasca lini~tea sufleteasdi- ~i pana la urma 0 gase~te - intr-o plantatie din Singapore. Printre interpreti, BrendaMarshall, David Bruce, Virginia Field. Dupa aceea, regizorul pornit din Craiova aveasa realizeze film dupa film la "Warner Bros" , distributiile devenind din ce in ce mai pres­tigioase: The Mask r<f Dirnitrios (Masca lui Dimitrios) ~i The Conspirators (Conspiratorii)in 1944, primul cu Sydney Greenstreet, Zachary Scott, Faye Emerson, Peter Lorre, GeorgeTobias, Victor Francen, al doilea cu Redy Lamarr, Paul Henreid ~i, din nou, SydneyGreenstreet, Peter Lorre, Victor Francen; din 1946 dateaza Nobody livesforever (Nimeni

nu traie.yte ve!'inic), cu John Garfield, Geraldine Fitzgerald, Walter Brennan, Faye Emer­son, Three Strangers (Trei strain i) cu interpreti favoriJi ai regizorului, Sydney Greenstreet,Peter Lorre, Geraldine Fitzgerald, intr-o povestire a lui John Huston ~i Humoresque(Humoresca), cu Joan Crawford, John Garfield, Oscar Levant; in 1947, Jean Negulescurealiza, cu Ida Lupino ~i Dane Clark, Deep Valley (Valea cea adanca), 0 melodrama dupaun roman de Dan Totheroh; din 1948 dateaza doua dintre cele mai importante filme alelui Jean Negulescu, Johnny Belinda - cu Jane Wyman, Lew Ayres, Charles Bickford,Agnes Moorehead - ~i Road House (Hamtl), cu Ida Lupino, Cornel Wilde, Celeste Holm,Richard Widmark ... Cum spuneam, regizorul va continua sa realizeze filme pana lainceputul ani lor '70, printre actorii sai numarandu-se tot mai multe nume celebre, MaureenO'Hara, Micheline Presle, Claudette Colbert, Alec Guiness, Bette Davis, Anne Baxter,Barbara Stanwyck, Marilyn Monroe, Fred Astaire, Leslie Caron, Richard Burton, LanaTurner, Sophia Loren, Lauren Bacall, Maurice Chevalier, Joan Crawford, Sylva Koscina,Ann-Margret, Ira Furstenberg ... Pe bun a dreptate, Manuela Cernat, traducand in limbaromana volumul de "amintiri europene ~i hollywoodiene" ale lui Jean Negulescu, 11intitula

104

'4

"Drum printre stele". Despre acest "drum printre stele" al regizorului Jean Negulescu,Manuela Cernat vorbe~te detaliat ~iin monografia publicata in anu12000, dind regizorulevocat ar fi implinit 0 suta de ani ...

DIN NOU, ORA COPRODUCTIILOR ...

Inaintea oricaror alte comentarii privind coproductiile, recurg la opinia profesoruluiIon 1.Cantacuzino, din volumul sau intitulat "Momente din trecutul filmului romanesc"(pag. 30): ,,0 data cu filmul sonor au aparut pe pia!a noastra cinematografica ~iunii dintrecei care, pe vremea filmului mut, se infruptasera din subven!iile oficiale. Regizorul germanMartin Berger - care ne daruise in 1929 Venea 0 moarti pe Siret - profita de conjuncturafilmului sonor ca sa repete lovitura, ~i realizeaza in 1930 primu1 film sonor romanesc,adaptand pentru ecran romanullui Liviu Rebreanu Ciuleandra. Subiectul ar fi putut aveaelemente cinematografice interesante, dar n-a ie~it din el decat 0 trista melodrama, careprovoca rasul, fiindca actorii germani jucau roluri de !arani romani vorbind cu accentberlinez. Exterioarele au fost turnate in lara noastra, iar interioarele la Berlin, unde s-afacut ~i sonorizarea. Actorii germani erau cunoscu!i ~i aprecia!i de publicul nostru. Darrezultatul a fost un fiasco artistic ~i prilejul unei campanii de presa care n-a facut niciun bine ideii de film romanesc". Imparta~ind parerea profesorului Cantacuzino, sa vedemde unde a pornit "pricina". Dqi filmul are ca premisa romanul cu titlu omonim alluiLiviu Rebreanu, conform marturiilor din presa vremii (pelicula nu s-a pastrat) con!inutuldifera in mod esen!ial: singurele tangen!e dintre film ~iroman sunt titlul ~inumele ditorvapersonaje. Dar iata ~i distribu!ia versiunii rom.1ne: Nicolae Balta!eanu (Puiu Faranga),Jeana Popovici- Voinea (Madalina), Elvira Godeanu (Anita), Leria Niky-Cucu (prietenaMadalinei), Petre Sturdza (batranul Faranga), Alice Sturdza (matu~a lui Puiu), DorinSireteanu (parintele Ursu), Hans Sttiwe (Mironescu), Thinelle Anys, Eugen Rex, MariaForescu. Ciriva dintre interpre!i - Elvira Godeanu, Leria Niky-Cucu, Eugen Rex,Thinelle Anys - au jucat ~iin versiunea germana (intitulata Verklungene Triiume), undeHans Sttiwe 11interpreta pe Puiu Faraga ~iMaly Delschaft pe Madalina. Premiera de galaa.avut loc la cinematograful bucure~tean "Capitol", in 30 octombrie 1930. Producatoriifilmului au fost Deutsch Rumanische Filmproduktion, Martin Berger, Berlin, produca­torul fiind, deopotriva, scenarist ~iregizor. Majoritatea publica!iilor vremii privesc filmulca pe un e~ec lamentabil. Exista ~i0 excep!ie. In "Rampa", V. Timu~ este entuziasmat:"Nu in acest loc yom sublinia dramatismul puternicului roman al d-Iui Liviu Rebreanu,pagini atat de,potrivite pentru un scenariu de film. Caci !inem sa relevam dintr-o primaviziune a Ciuleandrei numai enorma fresca de posibilita!i pe care Ie ofera lara, peisajul,muzica, arti~tii, doinele ~i literatura romaneasca in nadejdea obstinata ca autoritatea ~iini!iativa romaneasca se vor convinge de necesitatea imperioasa de a crea 0 industrie dearta cinematografica romaneasca. Sub acest indemn «Rampa» saluta izbanda Ciuleandrei"(31 octombrie 1930). Altfel, insa, presa este indignata. In cronici pot fi gasite afirma!iide tipul ,,0 sinistra ~itenden!ioasa incercare de a ne prezenta drept un trib orientallipsitde orice simt al artei ~i al cuviintei", "d-l M. Berger ne-a exasperat: neputinta dumisale

105

artistidi e la cuIme" , "un film sonor antiromanesc", ,,0 enorma aberape", ,,0 masacraretotala a romanului", "apar ~iactori romani in acest nenorocit film germano-african-tiga­nesc, dar nicidecum romanesc" etc. etc. La capatul acestei adevarate "campanii de presa"impotriva filmului, sub semnatura EA. Damian se poate citi, Insa, In revista "Cinema":"Ciuleandra nu trebuie privita In lumina campaniilor de presa, ci sub raportul primiriifacute de marele public. Iar d'md 11apreciem cu aceasta masura, putem zice fara teamade a exagera ca Ciuleandra, primul film vorbitor in limba romana, este un film dintrecele mai interesante pentru majoritatea amatorilor de cinema, deci cu care cinematografi~tiipot inca realiza retete frumoase" (16 noiembrie 1930). Ceea ce, de altfel, s-a ~iIntamplat:filmul a fost distribuit cativa ani la rand in tara ~iIn strainatate.

o aWi coproductie, de la Inceputul deceniului al IV-lea, a fost Roumanie, terred'amour (Romania, tara dragostei), un film realizat sub auspiciile Gaumont Franco-FilmAubert, Paris - Rador, S .A.R. Bucure~ti (Orient-Radio), in regia francezului Camillede Morlhon ~i cu un scenariu literar de G. ~i S. Peytavi de Faugeres. Dintr-un rezumatal scenariului literar, ramas in arhivele productiei, aflam doua-trei elemente esentialedespre film. In primul rand ca subiectul a fost astfel conceput, pentru a aduce in obiectivcat mai multe locuri pitore~ti din Romania: Turnu Severin, cateva localitati din Arge~,Sinaia, Moreni, Alba-Iulia, Cluj, Bucurqti, Constanta ... In al doilea rand, accentulprincipal al intrigii este pus pe pove~tile sentimentale ale protagoni~tilor. In sfar~it, incentrul actiunii sunt doi barbati, pe care rezumatulla care m-am referit ii caracterizeazaastfel: "Radu este trecutul, fostul boier a carui domnie s-a sfar~it, dar care, ca pe vremuri,a adus de la Paris faclia civilizatiei latine ~ioccidentale, al carei tip ramane Franta. Floreaeste viitorul generos, taranul care prin vointa ~i munca a ~tiut sa se ina1te, intr-o primaetapa, spre viitorul sau ~ial tarii". Distributia franco-romana arata in felul urmator: ReneeVeller (Zamfira), Suzy Pierson (Elvira), Raymond Dostac (Florea), Pierre Nay (RaduOlteanu), Emma Romano/Emilia Naftaliu-Ionescu (Ileana, sora Zamfirei), Peytavi deFaugeres (Olteanu), MichellMihail Daia (Ion), acest din urma interpret fiind ~i autorulunei muzici romane~ti inedite. Ideea filmului pare a fi luat na~tere cu prilejul unei vizitela Bucure~ti a lui G. Peytavi de Faugeres (care a tinut 0 serie de conferinte ~ia avut con­tacte cu cercurile oficiale). Abia dupa un an de la spectacolul de gala dat la cinematograful"Trianon", in prezenta regelui Carol II, filmul a fost prezentat marelui public (In 12 mai1932, la cinematograful bucure~tean "Boulevard Palace"); distribuirea pariziana a filmuluiincepuse Inca din 21 mai 1931, la Palais Rochechouart. Critica oscileaza intre elogii aduse"distinsului scriitor francez" Peytavi de Faugeres ~iobservatii dure la adresa filmului. Subtitlul "Pardon, Roumanie!", Richard Pierre-Bodin publica urmatoarele in "Figaro": "Nucititorilor lui «Figaro», nu amicilor credincio~i ai lui Robert de Flers (... ), Ie voi spunece sentimente profunde leaga una de alta pe cele doua surori, bogate de aceea~i civilizatie,indoliate de acelea~i sacrificii, Ingreuiate de acelea~i victorii mutilate, cu aripile lor taiate.Am fi fost deci in drept sa ne gandim ca un film, intitulat Romania, tara iubirii, realizatde un francez, prezentat ca 0 opera franceza, va fi un omagiu acestei tari, un monumentridicat acestei amicitii ancestrale. Pupn dornici de a semnala 0 grqeala acoperita, de binede rau, de catre cinematografia franceza, am preferat insa sa nu amintesc de acest filmprimitiv, care prezinta, cu 0 stangacie tehnica pe care n-o egaleaza decat lipsa ei de gust,o Romanie de carton (... ). ~i am putea rfide de virtuozitatea acestui chirurg-dentist care~tie sa extraga fara durere, ca 0 simpla masea, cateva milioane de lei din bugetul roman

106

de propaganda, daca prietenia franco-romana ~iprestigiul cinematografiei franceze n-arfi suparator atinse de aceste jocuri (... ). 0, Romanie, lara prieteniei, «Figaro» ili cereiertare in numele cinematografiei ¢rii sale!" (31 mai 1931).0 publicalie efemera a ArhiveiNationale de Filme, "Restituiri cinematografice", publica, in nr. 1 din iunie 1995, un amplu"dosar" al filmului Romania, tara dragostei, "film descoperit ca unicat in coleclia ANF".Respectiva publicatie (realizata cu concursu1 Serviciului Arhive10r de Film ale Franlei- Bois d'Arcy - Paris) cuprinde un amplu portret Camille de Morlhon realizat deRaymond Chirat, un studiu allui Eric Le Roy - adjunct al conservatorului Arhivei deStat a Franlei (doamna Michelle Aubert) - despre Romania, tara dragostei, un interviusemnat de Calin Stanculescu cu Eric Le Roy (care ne-a vizitat lara in anul centenar alcinematografului), un amplu "top" de notefilmologice, intocmite de Aura Puran, desprepelicula lui Camille de Morlhon, note bio-filmografice despre cineastul francez (1869­1952) scrise de nepoata acestuia, Christiane de la Valette de Morlhon sub titlul "Buniculmeu" etc. Informatiile furnizate cu acest prilej sunt de mare utilitate in "citirea" corectaa filmului, dupa aproape ~apte decenii de la premiera.

Despre filmul Nunta tigi1nciidin Valeni de Carl Boese ~i Jean Mihail s-au pastratdestul de pUline date. La realizarea filmului s-a pornit de la un film mut allui Carl Boese(Sklaven der Liebe), caruia i-au fost adaugate secvenle de exterior filmate de Jean Mihail.Pe generic mai figureaza nume precum Maria Margareta Langen (autoarea scenariului,dupa piesa Die Hochzeit von Valeni de L. Ganghofer ~iBrodner), George Mihail Zam­firescu (scenaristul adaptarilor datorate lui Jean Mihail), printre operatori se afla VasileGociu ~iIosif Bertok, ca autor al dialogurilor 11aflam pe Ion Pribeagu, iar distribulia ­preluata, in scenele de interior din filmullui Carl Boese - cuprinde pe Ellen Kurti inrolul titular (Sanda, liganca din Valeni), Mielu Constantinescu, Adriana ~erban ~i0 seriede actori neprofesioni~ti. Filmul este amintit in mai multe numere ale revistei "Cinema"(din anii 1930 ~i 1931), i se poate reconstitui ~i subiectul - 0 drama pasionala - , darecourile sale au fost minime.

Datat 1942, filmul Catu~e ro#i de Carmine Gallone este 0 productie O.N.C. Ro­mania - Grandi Film Storici, Italia ~ipoate fi considerat 0 "pelicula speciala". Din maimulte motive. Intai, pentru ca este yorba despre un film eminamente politic, de propa­ganda, menit sa evidenlieze eroismul romanilor in lupta contra bol~evismului (in anii celuide al doilea razboi mondial). In al doilea rand, varianta italiana (Odessa in jiamme) aobtinut medalia de aur la Bienala de la Venetia, unde filmul a fost prezentat in 13 septem­brie 1942 (premiera bucure~teana avea loc abia in toarnna anu1uiurmator, la 25 septembrie1943). Ar fi ~iun "al treilea rand" de menlionat, regizorul italian Carmine Gallone, consi­derat "patriarhul" filmului peninsular, era un cineast recunoscut pe plan mondialla orarealizarii acestei pelicule (indeosebi prin marile sale montari de tip Ultimele zile ale ora­~ului Pompei sau Scipio africanul, dar ~iprin filme de propaganda fascista); colaborareasa cu 0 echipa romaneasca, pe un subiect romanesc - aCliunease declan~eaza in momen­tul ocuparii Basarabiei de catre trupele sovietice ~i se incheie odata cu eliberarea Odesseide catre trupele romane - este 0 "pagina de istorie" peste care nu putem trece grabili.Nicolae Kirilescu ~i Gherardo Gherardi erau scenari~tii peliculei, compozitorul IonVasilescu a scris muzica, Floria Capsali semna coregrafia, iar printre interpreli erau MariaCebotari (Maria Teodorescu, 0 cantareala de opera), Carlo Ninchi (Mihai Teodorescu,sotul ei, un mare mo~ier din Chi~inau), George Timica (Ion), Mircea Axente (fiullui Ion),

107

Silvia Dumitrescu (Ana), Olga Solbelli, Filippo Scelzo, Rubi D' Alma. Critica vremii afost destul de reticenHi (chiar daca in "Cortina" din 2 octombrie 1943 se putea citi 0recenzie care ajungea la urmatoarea concluzie: ,,regia lui Carmine Gallone exceptionala:').

Despre coproductia ON.C. - Artisti Associati (intrata ulterior in planul de productieal societatii Cineromit) Escadrila alba aflam amauunte din volumul de arnintiri "Intillniricu cinematograful" de Ion Cantacuzino (care a fost ~idirectorul de productie din partearomaneasca, alaturi de corespondentul sau italian, Mario Zama). Inainte de alte conside­ratii, ar fi de mentionat eforturile indelungate ale doctorului Ion 1. Cantacuzino - in cali­tatea sa de director, pe atunci, al O.N.C. - pentru constituirea unei societati mixte deproductie ~i distribuire a filmelor romano-italiana, proiect care se va materializa, dupafelurite tergiversari, abia in primavara anului 1943, cand ~i-ainceput activitatea societateanumita Cineromit. Initial, filmul a fost gandit ca un film de propaganda nationala, menitsa evidentieze eroismul aviatoarelor romane din escadrilele sanitare in misiunile de salvarea ranitilor pe frontul romano-sovietc. Ulterior, insa, cunoscutul om de teatru Ion Sava- pentru prima ~iultima oara tentat de film - ~i-a manifestat dorinta de a face un filmartistic ~i nu de propaganda. tn acest sens a definitivat scenariul - care avea la baza 0idee a scriitoarei italiene Elena Zucotti Borea - , in acest sens a actionat ca regizor, faraa pierde din vedere punctul de plecare al intrigii. tntors dintr-o vizita de documentarela Cine Citta, Ion Sava declara, de altfel (in "Rampa" din 17 mai 1942): "Acest film deaviatie a c1:iruiregie ~i scenariu imi apartin va prezenta peste hotare in mod corespun­zator sacrificiile pe care Ie ducem pe campul de lupta ~i nobletea sufletului de care audat dovada acele femei aviatoare care au cules ranitii de pe front." Dar Ion 1. Cantacuzinoface precizarile de rigoare: " ... razboiul nu avea in acest film dedit un rol de fundal ~ide pretext pentru peripetia finala, a~aca elementul de propaganda, care supara in Odessa,era aici de 0 discretie totala. Ion Sava cautase, in scenariul sau, sa puna accentul peevolutia personajelor ~i sa salveze, prin simplitatea expresiei, ceea ce era conventionalin aceasta psihologie." Dar iata ~iinterpretii pove~tii de dragoste a filmului: Mariella Lotti(Elena Mu~at, fiica unui industria~, 0 fire mai u~uratica, pana la proba contrarie, candi~i va salva iubitul cu un avion sanitar din "escadrila alba"), Miralena Economu (Maria,o colega la ~coala de zbor), Claudio Gora (inginerul Alexandru Manta, directorul cursuluide pilotaj), Tino Bianchi (instructorul de zbor Mihai), Lucia Sturdza Bulandra (bunicainginerului Manta), Marcel Anghelescu (un osta~),eleve de la ~coala de cinema a lui JeanGeorgescu (in rolul elevelor pilot).

In sfar~it, 0 ultima coproductie din perioada de referinta este "comanda muzicalade moravuri sociale" Doua lumi ~i 0 dragoste (0 coproductie "Hunnia-Film" Budapesta- Jean Davidescu, Bucure~ti, regizata de Viktor Gertler ~i, din partea romana, de PuiuMaximilian). Cronici indulgente au insotit premiera din 4 septembrie 1946 (la cinema­tograful "Aro"), cu opinii chiar foarte favorabile, uneori, despre interpreti: Agy Polly,Dina Mihalcea, Puiu Maximilian, Ion Lucian, Puiu Mironescu, AI. Giovani, Tilda Lu­cian-Radovici, Lulu Savu, dansatorul Fred Donald. Au existat trei versiuni ale filmului.Interpreta principala, Agy Polly juca in toate cele trei versiuni (finantate de ... tata! inter­pretei, un industria~ din Timi~oara, Pollack). Rolul jucat in versiunea roman a de IonLucian era interpretat in cea germana de Theo Lingen, iar in cea maghiara de KalmanLatabar, deci filmul avea multe garantii ale succesului de public. Faptul ca noua productieera "sortita unei glorioase cariere" a ramas, insa, doar ca 0 gluma in presa vremii.

108

VERSIUNI ROMANE~TI ALE UNOR FILME STRA.INE

Inca din primii ani ai filmului sonor, pana cand cinematografia nalionala ~i-a adaptatmijloacele la noile condi!ii ~i cerin!e ale producliei, s-a instituit, pe langa moda coproduc­!iilor, moda versiunilor romane~ti pentru felurite filme strmne. Din aceasta categoriecinematografica specifica anilor '30 fac parte pelicule ale unor studiouri franceze, ma­ghiare sau daneze precum Parada Paramount (Paramount on Parade), Televiziune (Cevafi maine), Fum, Trenulfantoma, Prima dragoste (Marie), AlIo, Bucureflti!. Sa Ie luampe rand ...

Parada Paramount - un film produs de studiourile "JoinviHe" din Fran!a - eracompus din scheciuri interpretate de actorii casei "Paramount", in regia principalilorregizori ai fmnei (ni~te nume deloc oarecare: Ernst Lubitsch, Josefvon Sternberg, LudwigBerger), secven!e realizate la Hollywood ~i prezentate in Statele Unite ale Americii dreptun filmjubiliar al studiourilor in cauza. Printre actorii casei Paramount erau, de asemenea,nume de prim rang: Maurice Chevalier, Gary Cooper, Clara Bow, Charles Rogers, LilianRoth, Jean Arthur, Nancy Caroll, Fay Wray, Dennis King, Evelyn Brent, George Bancroft,William Powell, Richard Allen, Clive Brook, Ruth Chatterton, Mary Brian, Nino Martini,Mitzi Green, Thelma Todd,jazzmanul Abe Lyman, vestita forma!ie "Paramount ManganGirls" ~i intreg corpul de balet "Paramount". Din programele de sala ale filmului, dinfragmentele de rec1ama, din relatari ale cronicarilor se pot reconstitui majoritatea sche­ciurilor care compuneau filmul (spectacolul), astazi pierdut. Filmul debuta, de pilda,"printr-o scena in culori, impecabila ca realizare tehnica", in care aparea "cea mai fru­moasa coleclie de girls-uri americane". Intr-unul din scheciurile filmului - ca sa luamun alt exemplu -, 0 secven!a realizata probabil de Ernst Lubitsch ~i interpretata "cu unformidabil antren" de Maurice Chevalier ~i Evelyn Brent, "povestea" era urmatoarea: doisoli se intorc noaptea de la un spectacol, ei nu i-a placut ce-a vazut, lui da, cei doi se iaula cearm, cearta se transforma curand in "hataie" ~ihataia se transforma in dans: dansul apa­flUor. Pentru difuzarea interna!ionala a filmului s-au realizat in studiourile "Paramount"din Joinvil1e (1anga Paris) treisprezece versiuni in tot atatea limbi, prin adaugarea unorscene de prezentare a scheciurilor facute de actori din !arile respective, pe texte scrisead-hoc de catre autori din cele treisprezece !an. De la aceste premise a pornit ~i contributiaromaneasca. Regizorul scenelor de comperaj romane~ti a fost francezul Charles deRochefort, asistent de regie a fost Barbu Fundoianu (Benjamin Fondane), iar interpretiiscene10r de 1egatura dintre scenele jucate de actorii Paramount erau Pola I1lery (Paulalliescu) ~i Ion Iancovescu, textele dialogurilor romane~ti fiind scrise de Nicolae Vlado­ianu, in stilul scheciurilor din revistele lui Tanase. Premiera de gala a filmului (in prezentareginei Maria) a avut loc la cinematograful bucure~tean "Select", in seara de luni 24 no­iembrie 1930. Contributia romaneasca a starnit, in presa, reaclii elogioase ("DebutulluiIancovescu pe ecran a fost 0 revelatie. Bravo, Iancovescu, de 0 suta de ori bravo! Nu veiramane mult timp la noi. Microfonul te cheama insistent la Joinvil1e, Hollywoodul Eu­ropei ... " - scria M. Blossoms, in "Cinema", la 1 dec. 1930) dar ~i replici pamfletare("De dnd e artista franceza, Pol a I1lery uita misterele limbii Paulei lliescu, spre nouadezesperare a acelora ce credeau ca in filmul ori versiunile romane~ti descoperirea luiRene Clair va fi 0 indispensabila utili tate" - se spunea intr-un articol nesemnat din

109

"Rampa", intitulat D-ra Pola Illery a ramas .tara limba) sau chiar critici aspre (Ion I.Cantacuzino, in "Excelsior" din 5 dec. 1930). Deosebit de semnificativa mi se pare opiniaexprimata de V. Timu~ care, in articolul Filmul In versiune romaneasca ridica, in toamnaanului 1930, 0 problema de principiu: "E desigur un mare pas in drumul filmului roma­nesc. In fa!a versiunilor in graiul !arii, benzi1ein limbi straine vor capitula repede. Arti~tii~i scenari~tii romani incep sa gaseasca utilitatea pe care noi am fi dorit sa 1e-o dea pro­duqia originala. Capitalul strain insa impline~te inca 0 data ceea ce iniJiativa romaneascaa intarziat ca pretutindeni sa realizeze. ~i rezultate1e nu se vor margini desigur aicL Incontact cu arti~tii ~i manifestarea inte1ectuala romaneasca mari1e case straine vor gasidesigur in literatura ~iputerea de crea!ie a talentelar romane~ti, opere demne a fi, ele larandu-le, transpuse in versiuni strmne... " ("Rampa", 22 octombrie 1930). Chiar dad! opti­mismul funciar allui V. Timu~ nu s-a adeverit prin timp, problema de principiu, lansatacu ~apte decenii in urma, ramane de mare actualitate.

Experien!a filmului Parada Paramount (de~i nu intru totul izbutita) i-a determinatpe realizatorii franco-americani sa persevereze, prin producerea imediata a unui alt film,tot in treisprezece versiuni, intitulat Televiziune. De data aceasta era yorba despre un filmvorbit "suta la suta" in limba !arii respective (fapt care presupunea existen!a unui subiectamplu, a unui text complex). Subiectul se axa injurul unui tanar inventator care construiseun aparat de televiziune - nu este de neglijat faptul ca ne aflam in anu1... 1930, candnici radiodifuziunea nu avea prea vechi ,,~tatede serviciu" -, tema povestirii cinemato­grafice fiind (nu-i a~a?) de domeniul romanului ~tiin!ifico-fantastic. Existau premise ­chiar daca regizorul filmului era un debutant, Jack Salvatori - ca ini!iativa studiourilor"Joinvi11e"sa conduca la realizarea unui film pasionant, ceea ce, se pare, nu s-a intamplat(filmul nu s-a pastrat, dar exista destule surse de reconstituire a destinului sau): povesteacinematografica s-a pierdut, dupa cum 0 spunea ~i Jean Mlhail in cartea sa de amintiri,intr-o "inevitabila peltea sentimentala" .Ziarele romane~ti ale vremii anun!au - pe la mij­locullunii septembrie 1930 - ca Dick Blumenthal, asistent general de produqie al studio­ului Paramount, cu prilejul unei calatarii la Bucure~ti, a angajat pe G. Vraca, G. Starin~iSofica Ionescu pentru filmul Televiziune, "adaptarea versiunii romane~ti" urmand sa fiescrisa de I.M. Sadoveanu; la sfar~itullunii octombrie se anun!a ca distribuJia a fost com­pletata cu Pola I11ery,care "a inceput sa prepare rolul". Astfel incepea contribu!ia roma­neasca la versiunea autohtona a filmului Televiziune (Ce vafi maine). Filmul - a caruipremiera a avut loc in 25 aprilie 19311a cinematograful "Vox" - a beneficiat ~ide catevascene de exterior filmate la Bucurqti de catre Jean Mihail, a avut ca asistent de regiepe Benjamin Fondane, s-a bucurat, a~a cum se preconiza, de concursul scriitorului IonMarin Sadoveanu (ca autor al dialogurilor romane~ti) ~ide participarea unor actori presti­gio~iprecum George Vraca (inventatorul Jack Taylor), Gheorghe Storin (bancherul Noris),Sofica Ionescu (proprietareasa), Pola Il1ery (Jeny, fiica ei), Jean Georgescu - care seafla pe atunci la Paris - (un factor po~tal), Mircea Balaban, micul Paul Rapalo. Filmuln-a beneficiat de 0 participare prea entuziasta a spectatorilor (a~a cum au stat lucruri1ecu Parada Paramount), iar critica, la randul ei, a fost destul de rezervata. Reproduc unsingur gand, al regizorului Jean Mihail, din amintirile sa1e:"Premiera (... ) a avut singurulmerit de a ne ingadui sa auzim cum suna pe ecran glasullui Vraca ~i allui Storin. Dar~iin domeniul imegistrarii sonare existau destule deficien!e.E totu~ipacat ca nu s-a pastrat

110

o copie a lui, ca sa avem documentul viu al prezentei arti~tilor care 11interpretau, ~i savedem cum ii aparea unui scenarist din 1930 ideea televiziunii, care este azi 0 realitate."

Cronologic, ar fi de amintit versiunea romana a filmului Fum (0 pelicula produsade Kovacs ~i Faludi la Budapesta, in regia lui Stefan Nagy). Varianta romaneasca - acarei regie apartinea lui Ion Bruna - a fost realizata tot la Budapesta, in studiourile"Hunnia", dialogurile originale au fost traduse in romane~te de Marcel Blossoms, filmariles-au efectuat in octombrie 1930, iar din distributie laceau parte Ion Bruna, Lulu Chiriac~iThinelle Anys (Aronovici). Filmul s-a pierdut, elementele de orientare privind conpnutulsau sunt vagi, se ~tie doar d era yorba de un film "complet vorbitor, cu muzid, dansuri~i cantece", petrecut in interioare modeme. N-au ramas nici cronici (pentru ca filmul n-abeneficiat de 0 premiera publica), au ramas doar ... "intepaturi" (cum este ~iaceea dintr-opublicape banateana, ,,Film-Timi~oara",din 30 aprilie 1933, unde - in articolul nesemnatCe ~tie lumea - se spune: "Un mare film romanesc s-a facut la Budapesta, Fumul. Toatalumea 0 ~tie ~i 0 ~tie de mult, dar nu ~tiepentru ce e lacut filmul: sa-l vada cetatenii sausa-l admire numai regizorul cu arti~tii!").

Un film important in aceasta suita de "versiuni romi!llle~ti"este Trenulfantoma, regi­zat de Jean Mihail, dupa varianta maghiara, produsa de studiourile "Hunnia" din Buda­pesta, in direqia artistica a lui Lajos Lazar. Este yorba, practic, de 0 piesa americana,de Arnold Ridley Uucata, in epoca, ~ipe scena de la "Studioul Teatrului National", creatde Liviu Rebreanu), filmul fiind 0 transpunere fidela a piesei, cu cadrullimitat - in liniimari - la decorurile acesteia (0 gara mica, cu peronul, holul ~i sala ei de a~teptare). lata~isubiectul filmului, pe care, de~i pelicula se pastreaza ~iazi, prefer sa-l extrag din presavremii: ,,0 gara pierduta ~iuitata de Dumnezeu ~ioameni la 0 frontiera in America. Unexpres trece in goana ... Unui calatar, distrat ~ivisator, care prive~te prin fereastra vago­nului jocul scanteilor din co~ullocomotivei, ii ia vantul palaria de pe cap. E Morrison,un detectiv american. Disperat ca-~i pierde palaria, trage semnalul de alarma. TrenuI seopre~te. Calatorii, nedumeriti ~iingrijorati un moment, urmaresc cu privirea pe curiosuIdlator care alearga in cautarea palariei. In star~it, trenul pome~te din nou, dar ajungandla stapa de legatura, spre disperarea calatorilor, garnitura plecase intre timp. CaUitoriisuntastfel obligati sa ramana 0 noapte in aceasta gad pana Ia trecerea trenului urmator. S-aintunecat de-a binelea, ~i0 ploaie torentiala incepe sa cada. Ei se refugiaza in sala de a~­teptare. Seful statiei, un om straniu, Ie poveste~te de blestemul ce apasa asupra acesteigari: noaptea, vin strigoii sa se plimbe, iar un tren fantoma trece in goana prin aceastastatie: «cine vede trenul fantoma moare». Cilatorii raman in sala de a~teptare sub aceastaimpresie de groaza. Un ceas bate ora 11. Deodata u~a salii se deschide ~i~eful stapei cademort in mijlocul calatorilor ingroziti. Apoi, un tipat groaznic ~i0 femeie nebuna, cu privi­rea halucinanta, intra ca 0 furtuna in sala de a~teptare ~i se repede la unul din calatori- doctorul - pe care il implora 8-0 scape pentru ca aude zgomotul trenulului fantomacare se apropie din ce in ce mai mult, tren pe care 11conduce Moartea ... Nimeni dintrecei de fata nu vor sa creada ca ar fi posibile asemenea absurditap. Dar un ~uierat de Ioco­motiva ii ingheata. Un tren fantoma trece napraznic. Fantome bizare trec prin dreptul feres­trelor, lumini se sting de maini nevaZllte, u~i trosnesc din tatani, se deschid singure ...Fiecare zgomot mare~te groaza calatorilor. Singur Morrison, calatorul care i~i pierdusepaJaria, e calm ~iface glume. Si, cum, intre timp, cadavrul ~efului garii disparuse din sala,Morisson incepe sa-~i dea seama ca aici intr-adevar se petrece ceva necurat. A~a ca in

111

momentul cand doctorul - urmat de ceilalJ:i - vrea sa paraseasca sala de a~teptare,Morrison, sub ameninJ:arearevolverului 11oprqte. Acum misterulll pasioneaza din ceIn ce mai mult ~ivrea sa-llamureasca pana la capat. Banuiala lui prinde de data asta con­tururi precise. Afacerea e pasionanta ~iel 0 va duce la bun sfar~it, va Impiedica un trencu alcool pe care ni~te contrabandi~ti, ai caror complici sunt aici In sala de a~teptare, vorsa-l treaca peste frontiera. Prin jocul sau dublu, Morrison, detectivul american prinde con­.trabandi~tii~ispulbera cu acest prilej ~ilegenda garii cu trenul fantoma." Ecranizarea-repera celor doua versiuni - maghiara ~iromana -, realizata In 1931, a aparj:inut lui WalterForde (Ghost Train). Versiunile magthiara ~i romana s-au turnat aproape simultan (ladistanta de cateva zile), cu aceea~i echipa tehnica (imaginea - Istvan Eiben, montajul- Gyorgy Feld etc.). Dialogurile romane~ti au apartinut scriitorului Victor Eftimiu, iarvarianta noastra a avut In distributie pe Tony Bulandra (capitanul Teddy Morrison),G. Storin (dr. Stirling), Lisette Verea (Mary), Stroe Atanasiu (Robert), Renee Annie (MissBurns), Dida Solomon-Callimachi (Julia), Marcel Enescu (Price), G. Paunescu (Brick,~eful statiei). Premiera bucurqteana a avut loc la cinematografele "Capitol" ~i "Roxy"In 15 septembrie 1933. Critica a primit cu indulgenta varianta Jean Mihail a Trenuluifan­toma - realizata In numai zece zile! -,0 "concluzie" a opiniilor exprimate la premierafiind oferita de Em. Bucuta (In "Filmul romanesc"): "Trenuljantoma ne va ajuta mai cuseama sa ne gandim la filmul a~teptat~i,lara sa-i iligactuimInsu~irile,a~acum nu-i trecemsub tacere lipsurile, ne va pregati, mai bine dedit altele, pentru el." Critica noastra vorbeatot mai des In epoca respectiva despre jilmul a!jteptat.

Dar la moda continuau sa fie versiunile romane~ti ale unor filme straine. Tot JeanMihail, dupa caietul de regie al cineastului maghiar Paul Fejos, realizeaza filmul Primadragoste (Marie), un film preluat de la "Hunnia-Film" Budapesta ~i produs de "Stan­dard-Film" din Arad. Era un scenariu de TIonaFulop, povestea unei mici servitoare care,siluita de un administrator de mo~ie, se vede alungata de pretutindeni din cauza copiluluipe care-l a~teapta.ln cele din uma ea va ajunge servitoare Intr-un bordel, unde na~te 0fetiJ:a.Dar asistenJ:apublica nu perrnite ca un copil sa fie crescut Intr-o casa de toleranta,Drept pentru care fetiJ:aeste despilrJ:itade mama, cu toata Impotrivirea disperatil a femeii.Despre finalul propriu-zis llias sa vorbeasca pe un cronicar al vremii, V. Timu~ (unuldintre cei mulJ:icare ~i-au exercitat verva la data premierei): "Gonita de toti ~ipridijita,(servitoarea, n.n.) ajunge Intr~obiserica, la picioarele Madonei, unde moare de inima rea,pentru a porni Intr-un voiaj sideral, teapana ~idreapta Intr-un decor de stele, pe unde fugaeroplane de nori In cautece de heruvimi ~ihordlieli de aparat cinematografic defectuos."Ar fi de Hicut precizarea ca varianta romaneasca a urmat aproape ad litteram concepJ:iaregizorala a variantei maghiare. Doar dialogurile romane~ti (semnate de N.D. Cocea) aureprezentat, Intr-o mica masura, 0 contributie personala. Din distributie au facut parteAnnabella (Marie), Dinu Bactescu, Tomel Spataru, Stroe Atanasiu, V. Romano, LilySocec, Lila Stanescu, Mary Munteanu, Lila Cocea, corul din Ora~tie. Dupa premiera ara­deana din octombrie 1933, dupa ce filmul a rulat ~i In alte ora~e transilvane, premierabucure~teana a avut loc abia la 21 iulie 1934, la cinematograful "Vox".

Ar mai fi de amintit, la acest capitol, filmul muzical AUo, Bucure!jti! alcatuit dinnumere de music-hall cu interpreti danezi ~i suedezi. Pe acest "schelet", Mircea Boteza introdus diteva momente romane~ti, despre care se vorbe~te ~i Intr-o avancronica dindecembrie 1944: "Un film original ca subiect, tratare ~iprezentare, alcatuit exclusiv din

112

5

numere de music-hall. Atentie, malagambi~ti! Cele mai populare refrene de jazz american,exccutate de orchestre suedeze cu renume european (Swend Asmussen Quintett, PeterRassmusen Sextett, Leo Mathiesen, n.n.), stau la baza partiturii muzicale. Creatorul ~ianimatorul filmului Allo, Bllcurqtif, ing. Mircea Botez, a plasmuit 0 realizare consacratatineretului de azi ~ifeeriei muzicii modeme. Adica un film al malagambi~tilor, ferventiadepli ai jazzului. In prima parte, tumata In Suedia, vor admira faimoasa orchestra a luiKay Evans (... ). In partea a II-a, tumata de noi, apar Mircea ~eptilici, comperul filmului,Titi Botez, Tantzi Mavrodin, Tantzi Oprescu ~i - pour la bonne bouche -Jean Ionescu~iSergiu Malagamba, care vor lansa compozitii inedite de Eugen Semo." Cam aceasta eraatmosfera Inaintea premierei din 25 decembrie 1944 (la cinema "Tivoli"). Dupa premiera?In aprilie 1945, dind se prefigura sfar~itul celui de al doilea razboi mondial, In "Cortina"se putea citi urmatorul comentariu ... fara comentarii: "Revista «Tot adevarul», mtreprin­zand 0 ancheta cu titlul «Cum l-ati pedepsi pe Hitler», a acordat premiul I unui cititorcare a dat urmatorul raspuns: sa fie dus sa vada de trei ori filmul Allo, Bllcllrqti!"

,,0 NOAPTE FURTUNOASA'"

Caragiale era scenarist fara sa-~i dea seama - sustine, pe buna dreptate regizorulJean Georgescu -, de~i pe timpullui nu exista cinematograf. "EI povestqte IntampElriIntr-o piesa, care sunt frumoase, dar care mult mai bine s-ar vedea in film. EI, Inaintede toate, este scenarist, poveste~te vizual. EI, la 1900, nascocea scenarii, fara sa ~tie cavreodata dupa schitele lui vor fi facute filme." Acesta este, neindoios, unul dintre motivelecare I-au apropiat pe regizor de opera lui Caragiale ~i, In primul rand, la putina vremedupa Intoarcerea sa din Franta, de comedia 0 noaptefurtunoasa. Erau vremuri de restri~te,neprielnice initiativelor cinematografice, acelea din primiiani '40. Dupa luni ~iluni deincordata a~teptare - In care singurele rezultate cinematografice concrete, pentru regizor,au fost document~'lll publicitar Strangeti bani albi pentrll zite negre, 0 comanda a Caseide Economii ~i Consemnatiuni, ~i bobina Nefntelegerea, tumata pentru tanara ~i foartefrumoasa Nadia Herescu - viitoarea interpreta felliniana din La Dolce Vita,Nadia Gray -,Jean Georgescu a reu~it sa descopere "oamenii care sa-l Inteleaga ~i sa-l ajute" de carevorbeau cronicarii timpului. Unul dintre ace~tia a fost energicul director al OficiuluiNational Cinematografic, doctorul Ion 1.Cantacuzino care, la scurta vreme dupa titulari­zarea acestui organism etatizat (1938), ~i-a propus demararea unei productii cinema­tografice de fiqiune, primul sau proiect fiind ecranizarea celebrei comedii caragialieneo noaptefllrtllnoasa (scrisese ~iun scenariu In acest sens). Jean Georgescu I~iva aduceIntotdeauna aminte cll recuno~tinta de rolul esential allui Ion 1.Cantacuzino In realizareafilmului: directorul ON.C. i-a oferit fara ezitare regia proiectatei ecranizari, ba mai mult,lasand la 0 parte orice veleitati creatoare, a renuntat la propriul scenariu In favoarea celuiscris de regizor (caruia i-a recunoscut cu onestitate superioritatea), ba chiar ~i-a asumatrolul dificil al "directorului de produqie" , entuziasmul sau - "contagios", cum s-a spus- reu~ind sa puna In mi~carerotite nerodate ale unui mecanism cinematografic Inca greoi.Munca la filmul 0 noapte fllrtllnoasa a depa~it, ca intensitate, ca durata, tot ceea ce se

113

Iacuse pana atunci in cinematografia na1ionala.Opera1iunilepregatitoare au durat aproapeopt luni, din mai 1941 - cand filmul a fost inscris in planul de lucru al ON.C. - panala 12 ianuarie 1942, dnd s-a tras "primul tur de manivela". In volumul sau de amintiri,Ion I. Cantacuzino rememoreaza detaliat intregul proces pregatitor, despre care, nu 0 data,ofera semnificative amanunte ~iregizorul Jean Georgescu: ca autor al schi1elorde costume~idecor a fost ales Aurel Jiquidi (al carui album de ilustratii la 0 noaptefurtunoasa ras­pundea aplicat inten1iilor artistice ale realizatorilor), arhitectul ~tefan Norris (refugiat dinPolonia in momentul invaziei hitleriste ~idevenit ulterior cetatean roman) a implinit cusucces dificila misiune de construire a exterioarelor... in studio (dictata de strictul camufIajimpus dupa declararea razboiului), ca autor al imaginii a fost ales operatorul elve1ianGerard Perrin, a carui angajare nu a fost scutita de peripetii. lata cum poveste~te Ion I.Cantacuzino rezolvarea incidentului cu Ministerul de Finante, dupa ce - prin "tocmelitelegrafice" - Perrin l~i definitivase preten1iile(2000 de franci elve1ienipe luna): "Secre­tarul general respectiv mi-a obiectat di ~i el ~i ministrul au 0 leafa pe jumatate din ceape care mi-o cere mie operatorul. La care i-am raspuns ca avem un numar considerabilde mini~tri ~i secretari generali, dar ca nu posedam nici un operator de studio, a~a ca enormal sa-l platim mai bine. ~i am adaugat ca sunt dispus sa-l angajez ca operator peministrul sau, daca imi garanteaza calitatea fotografiei filmului ~isa-l platesc atat cat cerePerrin. Noroc ca interlocutorul meu avea simtul umorului, a~a ca aceste argumente aureu~it sa-l convinga." Stabilirea distributiei a fost una dintre "ecuatiile cele mai compli­cate" ale perioadei de pregatire. Un referendum al revistei "Cortina" a testat preferintelespectatorilor privind interpre1ii principalelor roluri, rezultatul fiind urmatorul: V. Ma­ximilian, Romald Bulfinsky (Jupan Dumitrache), Iordanescu-Bruno, G. Vasiliu-Birlic(Ipingescu), Aurel Munteanu, Niki Atanasiu (Chiriac), Radu Beligan, Ion Manu (RicaVenturiano), Eugenia Zaharia, Elvira Godeanu (Veta), Lulu Nicolau, Florica Demion(Zita). In trei dintre roluri, dupa cum se vede, parerile cititorilor au coincis cu parerileregizorului. Dar iata cum arata, in amanunt, genericul filmului 0 noapte furtunoasa.Productia: O.N.C.; director de productie: Ion Cantacuzino; scenariul: Jean Georgescu,dupa comedia lui I.L. Caragiale; regia: Jean Georgescu; asistenti de regie: Ionel Iliescu,Virgil Stoenescu, Ion Marinescu, Petre Baleanu; imaginea: Gerard Perrin; asistenti ima­gine: Ion Cosma, C. Dembinschi, ~t. Dominikowski; decoruri: arh. ~tefan Norris; schite:Aurel Jiquidi (decor, costume, afi~e, grafica, program); muzica: Paul Constantinescu;sunet: ing. Anton Bielusici, Victor Cantuniari, George Marai; montaj: Yvonne Herault,Lucia Anton; machiaj: sotii Stuhr; asistenti machiaj: Aurelia Ionescu, A. Niculescu; core­grafia: Emil Bobescu; executia costumelor: Suzana Vasilescu (femei), H. Raftopol (bar­bati), ~t. Basturescu (palarii); maestru lumini: Cornel Dumitrescu; secretar platou:Petrescu: administrator principal: Nello Bucevski, Octav Petrescu; etalonaj: NicolaeBarbelian; director platou: ~tefan Norris; distributia: AI. Giugaru (Jupan Dumitrache),Iordanescu Bruno (Nae Ipingescu), George Demetru (Chiriac), ~t. Baroi (Spiridon), RaduBeligan (Rica Venturiano), Maria Maximilian (Veta), Florica Demion (Zita), G. Ciprian(Ghita Tarcadau), Miluta Gheorghiu (cupletistul I.D. Ionescu), Doina Missir (cantareataFanelly), Lica Radulescu (Dinca binagiul), Leontina Ioanid (Tu~a),Elena Bulandra (mamalui Tache), Ion Stanescu (Tache pantofarul), Vasiliu Falti (un gardist), N. Teodoru(gornistul), Iancu Constantinescu (un batran copist), Jean Moscopol (un armean) , CorneliaTeodosiu (0 cocheta), Iuliana Syma (0 doamna geloasa), I. Marinescu (un domn cu cioc),

114

Gion (un spectator), Silvan (un spectator), Elisabeta Lazar (0 spectatoare), trio Polca ­Sandu Payer, Anny Pater, Maria Polivoi, duo Gigerl - George Podanic Pothoscki, $tefanVlasici,1. Perieteanu (~eful de post), N. Angelescu (prima sentinela), C. Stroian (a douasentinela) etc. Probele propriu-zise de filmare cu actori au durat din iunie pana in decem­brie 1941 ~i au masurat cam 1800 m de pelicuUi (lungimea unui film de metraj mediu),o "premiera" pentru acei ani. Actorii principalelor roluri jucau, la ora respectiva, pe diferitescene bucure~tene: AI. Giugaru la Teatrul "Munca ~iLumina", Radu Beligan ~iIordanescuBruno la "Sarindar", G. Demetru la "National", Florica Demion la "Alhambra" iar MariaMaximilian intr-o trupa de cartier. Un elev de liceu (Ion $tefan Baroi) a fost ales pentrurolullui Spiridon, renuntandu-se astfella traditia travestiului. Pentru distributia "netea­trala", Jean Georgescu a avut solutii surprinzatoare, inventive: G. Ciprian, care tocmaiinterpretase, la National, pe Richard al III-lea, dadea viata unui personaj abia mentionatin piesa, Tarcadau, ie~eanul Miluta Gheorghiu se identifica, nostim, cu un cupletist dinepoca, fratele lui Birlic, sculptorul Palti a fost adus in cadru pentru derutarea spectatorului(asemanarea fizica a acestuia cu celebrul actor fiind perfecta), un "microbist" al terenurilorde fotbal, Nae Teodoru, a fost cooptat in "garda civica", regizorul a recurs la vedete inYoga, dizeurul Jean Moscopol (un armean cu ra~nita), 0 fosta glorie a operetei (LeontinaIoanid), un cunoscut actor de revista (Lica Radulescu).

Dupa cum subliniaza Olteea Vasilescu - in cartea sa monografica intitulata, ca ~ifilmul de montaj al regizorului, "Lantema cu amintiri" -, lui Jean Georgescu ii revinemeritul esenpal (~i,din pacate, prea putin recunoscut), de a fi operat 0 fundamentala schim­bare de optica, atat in traditia interpretarii popularelor personaje, interpretare orientataanterior pe faga~ul ~arjei ~i al caricaturii, cat ~i in cea a configurarii epocii ~i mediuluiambiant. Un interviu acordat de regizor in perioada filmarilor (public at sub titlul Cara­

giale pe ecran in "Rapid" din 8 aprilie 1942) vorbe~teexplicit despre "novatorismul" con­ceptiei regizorale, despre viziunea modema privitoare la eroii lui Caragiale, care "triliescprintr-o umanitate ~i printr-un comic ce depa~esc intamplatoarea lor masca." Deloc ...intiimplator, critici literari ca E. Lovinescu, G. Ibraileanu vorbeau despre istoricitatea dra­maturgiei caragialiene ~i,in speta, a comediei 0 noaptefurtunoasa: piesa de debut a mare­lui scriitor era solid ancorata in epoca, avea legatura de fond cu actualitatea celei de aopta decade a veacului XIX. Regizorul Jean Georgescu ~i-aaxat demersul cinematografictocmai pe aceasta relatie stransa dintre text ~i context, dintre piesa lui 1.L. Caragiale ~ilumea reala a sfar~itului de veac bucure~tean, cu tarele dar ~icu farmeeul ei. Pe regizorI-a preocupat in mod special infilti~area pe ecran a unei ,,felii de viaW', edificatoare atatdin punct de vedere artistic cat ~i din punct de vedere documentar. Din volumul citat alOlteei Vasilescu extrag ~iaceasta descriere plastica a mediului ambiant in care se petreceaqiunea: "Mahalaua Dealului Spirii ni se infati~eaza precum un sat ceva mai rasarit, cucase ingropate in verdeata, cu lavite-n poarta, cu zarzavaturi cultivate-n fundul faimosuluimaidan allui Bursuc ~ieu coeo~i cantand triumfatori in zorii zilei. Vestigii ale ruraluluise ivesc de pretutindeni (0 intreaga fauna alcatuita din cai, caini, gaini, rate i~i faceausimtita prezenta, performanta cu totul meritorie, data fiind vitregia ~tiuta a conditiilor deturnare), ajungand sa covar~easca insemnele urbanului. Numai interiorullocuintei luiJupan Dumitrache ~i Gradina «Iunion» constituie ambiante ora~ene~ti eerte. Imbracateelegant, dupa 0 moda pariziana decalata voit cu doi ani, personajele (~iindeosebi Veta,Zita ~iRica) se mi~ca dezinvolt, intr-un cadru scenografic de 0 elaborata eterogenitate."

115

Filmullui Jean Georgescu parase~te cei trei pereti ai scenei, ai "odaii de mahalacu mobile de lemn ~ipaie"; personajele evadeaza in spatiu. Initial, regizorul Jean Geor­gescu convenise cu arhitectul ~tefan Norris.construirea unui vast decor exterior, cuprin­zand intreg cartierul din Dealul Spirii, unClese afla casa lui Jupan Dumitrache. Puteaufi reconstituite, astfel, cu 0 mare libertate de mi~carea aparatului, toate peripetiile urmaririide catre Rica Venturiano a lui Jupan Dumitrache, a Zitei ~iVetei, "Hiiatul drumului" decatre cainii maiorului, incercarile lui Chiriac ~iale lui Dumitrache de a-I "prinde la mijlocpe bagabont", panda lui Rica dupa Zita, urmarirea pe schele etc. etc. Din motivele aratate(vremea de razboi), aceasta macheta - ramasa azi "piesa de muzeu" - nu s-a utilizat.Tentativa prinderii lui Rica Venturiano a ramas, ca-n piesa, povestita, aparitia cainilors-a redus la planul static al unui catel, urmarirea pe schele s-a realizat prin planuri frag­mentate, cu un filtru puternic s-au filmat, ziua, secvente nocturne (in fata vechii porti aArsenalului Armatei), 0 panda a lui Rica a fost turnata pe un maidan de pe Calea Va­care~ti, in rest, toate celelalte scene de exterior (inclusiv "rondul" lui Jupan Dumitrache)au fost realizate in studioul de 18/11 metri care a gazduit "exterioarele". Curtea casei luiJupan Dumitrache, cu depozitul de lemne al "chiristigeriei", fatada casei - cu gardulpe care Dinca, binagiul, a~eaza gre~itnumarul 9, provocand clasica incurcatura -, fatadatribunalului, de unde iese familia Tarcadau dupa divoqul Zitei, schelele cu butoiul de var,chiar ~igxactina"Union", toate, au fost filmate in studio, printr-un adevarat "tur de foqa".Cu toate acestea, Noapteafurtunoasa, s-a spus, respira "aerul pur al marilor spatii". Cumavea sa scrie, peste ani, Valentin Silvestru (in "Elemente de caragialeologie", pag. 222),noaptea caragialiana devine pe ecran cu adev!lrat"nelini~tita,tumultoasa, bantuita de spaimereci ~ivedenii hazlii, un teritoriu al a~teptarii anxioase ~ial mistificarii enorme." Umbreamenintatoare insotesc permanent aparitiile "studintelui in drept", fie cand compune ilustrasa scrisoare de amor cu "angel radios" , fie dind se strecoara in dormitorul Vetei, fie candtraverseaza maidanul, fie cand se avanta nesabuit pe schele. Atmosfera filmului, cu pecetiinconfundabile, poarta marca stilistica a unei puternice personalitati regizorale.

Ecranizata, piesa dobandqte nu numai dimensiuni spatiale ci se dilata ~i in timp,aqiunea extinzandu-se pe parcursul a trei zile ~i trei nopti, intervalul necesar pentru capersonajele comediei ~iqui-pro-quo-urile intrigii sa fie valorificate cu eficienta estetica.Personajele lui Caragiale i~i pastreaza nealterata, ba chiar potentata (prin detalii vizuale),savoarea originara. Jupan Dumitrache, negustor cu stare ~i capitan in "garda civica", eom "cu ambit" ~i tine moqi~ la "onoarea sa de familist", fara sa-~i dea seama ca Veta,"ru~inoasa" cum 0 ~tie, e iubita omului sau de incredere, gelosul ~i impulsivul tejghetarChiriaco Amicul politic al seninului ~iincrezatorului incornorat este ipistatul Ipingescu,care are un stil foarte original de lectura a ziarului sau preferat, "Vocea Patriotului Natio­nale", unde combate junele studinte in drept, arhivar ~ipublicist Rica Venturiano. ~i a~amai departe: personajele caragialiene sunt la locullor, fiecare in parte ~i toate la un locoFilmul recurge la 0 noua ordonare a evenimentelor narate, determinata de viziunea cinema­tografica. In prezentarea din bro~ura lansata la premiera- semnata de Ion Cantacuzino- se specifica faptul ca regizorul avea de rezolvat doua probleme principale: prima (carese pune in generalla adaptarea pentru ecran a unor piese de teatru), determinata de dife­renta organica a genurilor, teatrul fiind eminamente discursiv, bazat pe valoarea dialogului~ipe convergenta aqiunilor in spatiul restrans al scenei, cinematograful - dimpotriva,bazandu-se pe valoarea imaginii, pe dinamismul aqiunii ~ipe valoarea simultana a tuturor

116

posibilitatilor unei raspandiri in spaj:iu~itimp; cea de a doua problema, particulara opereilui Caragiale, e nascuta din faptul ca dialogul sau, atat de pregnant ~i de caracteristic, apatruns adanc in con~tiinta publicului, capatand "rost de caracterizare a unor psihologii~ivaloare de proverb". De aiel, fire~te,dificultati specifice pentru libera adaptare pe ecran,dificultati care ~i-au gasit solutionarea (uneori datorita binevoitorului concurs alinsu~itextului originar). In respectivul comentariu, directorul de productie gase~te, de fapt,"cheia" conceptiei regizorale: "De fapt, cine recite~te textul comediei din acest punct devedere i~i da seama ca esentialul nu e pe scena, ci in culise. Ecoulintamplarilor celormai importante apare doar in povestirile personajelor. Astfel divortul Zitei, care e punctulde plecare al intregii actiuni, astfel toate intamplarile de la "Union", astfel urmarirea luiDumitrache ~i a celor doua cucoane de catre Rica, astfel, in sfar~it, cuno~tinta dintre Rica~i Ipingescu care permite solutia din final, fara a mai vorbi de toate peripetiile urmaririipe schele. Din punct de vedere teatral, acest exces de povestire e 0 gre~eala, pe care artadialogurilor lui Caragiale ~tie s-o acopere. Din punct de vedere al adaptarii cinemato­grafice, acesta a ingaduit scenaristului sa ne arate tot ceea ce scena reducea la un «sa vezicum a fost. .. », sa evadeze dintre cei patru pereti ai camerei conjugale ~i sa dea actiuniiun inceput, 0 gradatie ~iun final, presarate cu nenumarate episoade in care nu se mai oglin­de~te numai 0 mica furtuna de 0 noapte in casa lui Jupan Dumitrache, ci 0 «intamplarebucure~teana» de acum 70 de ani. Cat prive~te problema transpunerii dificile a dialoguluilui Caragiale pe ecran, ea constituie unul din elementele care, din punct de vedere purartistic, prezinta in acest film cel mai mare interes. Caci nici un cuvant din tot dialogulfilmului nu este strain lui Caragiale. Atunci dnd el nu e din Noaptea furtunoasit, esteIuat din gura altui erou al aceluia~i autor. Dupa cum nimic din ceea ce este esential ­~itrecut in con~tiinta noastra, a tuturor - din textui comediei, nu a fost omis, ci cel multa~ezat in aHa ordine, conforma cu gradatia logica a actiunii. Oridt a fost de grea incer­carea, ne-am impus aceasta obligatie, pentru ca astfel nimeni sa nu poata spune ca a fosttradat spiritullui Caragiale prin colaborarea impura a unui text strain." Peste ani, in revista"Cinema" , nr. 9/1985, lulian Mihu va scrie: ,,0 noapte fiiTtunoasit atinge un maxim derigurozitate (... ). E cel mai stralucit exemplu de libera ~ifidela in acela~i timp adaptarea unui text clasic. Jocul actorilor perfect condus, povestirea limpede, prin cadre ingeniosconstruite ~i insailate rece, lucid ~i in acela~i timp degajand 0 in~elatoare senzatie deimprovizatie ca Ia multi alti mari arti~ti, 0 noapte furtunoasit nu are doar meritui de afi cea mai perfecta transpunere dupa Caragiale, ci este sigur ecranizarea cea mai desa­var~ita facuta pana azi in cinematografia noastra."

Prevazute a dura 35 de zile, filmarile au fost realizate pe parcursul a 81 de zile (tur­nare efectiva), la care s-au adaugat repetatele intreruperi ale perioadei de filmare. Primaperioada de filmare a durat de la 12 ianuarie la 19 martie 1942. Intrerupte din pricinaplecarii intr-un tumeu teatral a Iui AI. Giugaru, filmarile au fost reluate dupa mai binede doua luni, la 26 mai. Au urmat alte pauze, in iunie (din pricina defectarii aparatuluide luat vederi), in iulie (dnd a sosit la Bucure~ti echipa italiana a filmului Odessa In fla­cari ~i, conform contractului de colaborare, i s-a acordat asistenta tehnica); reluate lainceputullunii august, luarile de vederi au fost terminate Ia 29 august 1942, cand s-a tras"ultimul tur de manivela". Filmul a fost incheiat Ia sfar~itullunii ianuarie 1943, dar pre­miera sa de gala, la cinematografui "Aro", proaspat renovat, a avut loc la 22 martie 1943.In acela~i program a fost prezentat ~i documentarullui Ion Cantacuzino Castelul Pele:j.

117

Spectacolul de gaUi a avut 0 nota preponderent mondena, in randul publicului s-au aflatcateva persoane oficiale (profesorul AI. Marcu, subsecretar la Propaganda, prefectulpolitiei Capitalei etc.) ~i - cum scriau ziarele - "destula lume buna". La sfar~itul spec­tacolului a rulat un reportaj al premierei (cu sosirea invitatilor, aspecte din saUi surprinseinainte de inceperea proiectiei), reportaj developat ~i copiat la Mogo~oaia de catre tehni­cienii Oficiului National Cinematografic ~i aduse la "Aro" in rastimp de 0 ora ~i jumatate:publicul din saUi se regasea pe ecran. 0 noutate in materie de publicitate au constituit-oreclamele tiparite: trei afi~e color (facute dupa schitele lui Aurel Jiquidi), 0 substantial abro~ura (continand prezentar~a filmului, date de productie, date filmografice, impecabilefotografii) ~i... un ziar, nu unul oarecare, ci chiar "Vocea Patriotului Nationale". Spresurprinderea publicului, ziarul citit cu evlavie de lpingescu se afla in mainile tuturor ~iavea un articol de fond semnat tocmai de R. Vent.! Dupa august '44, filmul a fost, dedoua ori, respins de cenzura (a doua oara in iunie 1945). Nu a fost reluat pe ecrane decatin 1952 - cu prilejul sarbatoririi centenarului I.L. Caragiale -, dar laudabila initiativas-a soldat ~i cu ireversibile pierderi de pelicula: din exces de zel ~i dintr-o falsa pudoares-au taiat din film (direct din negativ!) cateva secvente - Zita, intr-un cochet jupon,povestind Tu~ei cum a petrecut la "lunion", Veta, dupa impacarea cu Chiriac etc. -, iardin generic au fost eliminate (nu cadrau cu epoca!) numele colaboratorilor straini ­operatorul ~i monteurul - precum ~i numele directorului de productie. Comentariile mise par de prisos.

De~i au trecut atatia ani ~i atatea decenii de la premiera (sau ... tocmai de aceea!),Noapteafurtunoasa ramane, nedetronata, in fruntea ecranizarilor caragialiene, a~a cumpies a fusese un "deschizator de drum" ill materie de reprezentatii prilejuite de opera ilus­trului dramaturg. Aparitia unui film ca acesta, cu insu~iri de specificitate ie~ite din comun,a fost destul de palid receptata, insa, de recenzentii vremii. Intr-un anume fel, s-a repetatistoria inceputurilor scenice ale piesei 0 noaptefurtunoasa. Premiera absoluta (18 ianuarie1879) inregistrase, e drept, un succes de public evident, dar, dupa doua reprezentatii, spec­tacolul a fost retras de pe afi~ele "Nationalului" bucure~tean: intransigenta tanaruluidramaturg lezase spiritele mic-burgheze, deranjate in special de atacurile deschise impo­triva unei "brave institutii" cum era "garda civica". Filmullui Jean Georgescu, cu patinade epoca (totul este "de atunci" ~i "de acolo" in evocarea cinematografica), este lipsitde duritati, de vitriolul unor montari scenice mai recente. Dar nu este deloc ingaduitorcu "persoanele" vizate de dramaturg, "arma" regizorului fiind alta, 0 constanta ~i subtiladeta~are ironica, care nu iarta credulitatea Jupanului Dumitrache, autoritatea obtuza a luiChiriac, fanfaronada politicianista a lui Rica Venturiano, patima lacrimogena a Vetei,superficialitatea Zitei - adica fundamentele caracterologice ale "grupului de familie ininterior" desenat de dramaturg. Din acest unghi de vedere, filmul a deranjat mai putindecat piesa. Dar cronicile au fost "cuminti", departe de importanta evenimentului culturaltrait, chiar atunci cand au fost laudative. "In cadrul comemorarii a 30 de ani de la moartea

lui Caragiale, regizorul Jean Georgescu a reu~it sa realizeze 0 productie romaneasca,productie de care nu putem fi decat mandri" scria Corilin in "Cortina" (27 martie 1943).Calita(1 ale filmului sunt mentionate ill diferite alte cronici (Sorin Carnabelill "Timpul",Petre Dragoescu in "Ramuri", Coca Farago in "Universulliterar", Mircea ~eptilici in"Bis", Ion Biberi in "Kalende"). lata, de pilda, cateva fragmente din eseul (laudativ ~icritic toto data) semnat de Mircea ~eptilici sub titlul ,,0 noapte furtunoasa - un fel de

118

cronica pe margine a filmului" C"Bis", 14 aprilie 1943): "Peste urbea lui Bucur, pesteoameni, fapte ~ievenimente trec ani, multi ~igrei, se schimba fa!a lucrurilor ~i se intorcpe dos idei, sentimente ~i atitudini, ~icinematograful romanesc continua - totu~i - safie un act de nebunie, 0 aventura, 0 gluma in cel mai bun caz, 0 experien!a. Personal m-amintrebat intotdeauna de ce toate filmele romanqti poarta mereu acela~i titlu: «primul filmromanesc». Au dreptate insa producatorii sa-~iintituleze astfel munca, pentru ca de fiecaredata, cu fiecare film nou, lucrurile incep «de la inceput». Peste tot - aiurea - oamenii s-auconvins de marele, imensul aport artistic ~icomercial al acestei unelte modeme care estecinematograful; la noi - insa - lucrul este privit cu neincredere ~i tumarea unui filminsearnna - inca - opera de pionierat ~ide curaj. Marturisesc ca ma apuca groaza candma gandesc de cate incapa!anari ~iindaratnicii s-au lovit ~ide cate argumentari ~ipeti!iiau avut nevoie cei doi realizatori ai produc!iei: Ion Cantacuzino, directorul de productie~i Jean Georgescu, scenaristul ~i regizorul filmului C... ). «Directorul de produqie» deastazi are dreptul sa zambeasca mul!mnit amintirii studentului de alta data care trageachiulul - din cand in cand - medicinei ~iliteraturii, pentru a se ascunde in intunericulcinematografului, care-i da astazi lumina. Langa puterea organizatoare a d-Iui 1. Canta­cuzino, s-a sudat perfect alta mare pasiune de cinematograf: aceea a regizorului JeanGeorgescu, care dupa 0 indelungata practica facuta in Franta, n-a facut altceva ~in-a gan­dit, n-a trait, n-a vorbit ~in-a ... mancat, ani ~iani de zile, decM cinematograf. Realizareade astazi ilustreaza perfect toata pasiunea care a fost pusa in slujba ei." Am ales acestefragmente din doua motive: intai, pentru ca discutia depa~e~tecadrul filmului ~iabordeazaprobleme de ordin general ale productiei na!ionale C~iprivitoare la principalii realizatori);in al doilea rand pentru ca aceea~ipublicatie, doi ani mai tarziu, i~i va schimba total atitu­dinea fa!a de regizorul Jean Georgescu, gazduind in paginile sale cateva articole calom­niatoare la adresa acestuia. Unul dintre denigratorii lui Jean Georgescu a fost chiarregizorul Jean Mihail, contaminat in "era noua inceputa" de morbul invidiei proletare.In articolul "Da, adevarat gropar!" C"Bis", 1 iulie 1945), Jean Mihail scria: "Regimullegionaro-antonescian venise cu intreg cortegiul sau de ura de rasa, prigoana ~i bel~ugpentru cei ce-l adulau C... ). Datorim numai acestor imprejurari a putut ajunge omul nostrula realizarea uneia din operele lui Caragiale, pentru care s-au cheltuit bani grei pe vremeaceia, s-a consumat 0 caru!a de pelicula ~i s-a lucrat aproape un an, toata lumea fiindobligata sa suporte nabadaile unui personagiu care niciodata nu ~tia ce vrea." Ru~inoasemi se par ~i atacurile lansate, peste ani, de regizorul Sica Alexandrescu Cintr-ocronicala filmul. .. Afacerea Protar de Haralambie Boro~din revista "Film, nr. 4/1956); este yorbade grave acuzatii, in cheie ideologica, aduse filmului 0 noapte furtunoastt: "Un film carea redus opera lui Caragiale la un vodevil plin de intamplari nesemnificative ... Serastoama ... raporturile vinovate care au stat la baza regimului trecut: forta executiva inslujba exploatatorului. .. La 0 analiza mai atenta se va vedea ca in film n-a mai ramasnimic din satira lui Caragiale." Almdam,intr-un interviu acordat revistei "Contemporanul",Sica Alexandrescu ridica 0 problema "de principiu"; "Sa adaugi la Caragiale e ca ~icumai tuma intr-o damigeana de Cotnar 0 singura picatura de gaz ... In sprijinul acestei ideivin filmele dupa Caragiale - toate nereu~ite... Opera lui Caragiale nu se preteaza la hainacinematografica." Regizorul Jean Georgescu avea sa raspunda la acuza!iile aduse, intr-uncomentariu intitulat "Oricat", pe care nu-l va lncredin!a, insa, tiparului la vremea respec­tiva. Textul a aparut in volumul postum "Jean Georgescu - Texte de supravieruire"

119

(antologat de Viorel Domenico). Preiau un fragment din dispunsul regizorului JeanGeorgescu adresat regizorului Sica Alexandrescu: "Carevasazica, de aproape cincisprezeceani, acest film 0 noapte furtunoasa Ii stoarce venin tovara~ului ... Am prilejul acum, ~i-azis, am sa ma iau de el. Adica de subsemnatul. Am sa-l ating la «politic» - ca sa mergla sigur. N-ati facut nimic cu asta, onorabile critic: cititorul a zambit. .. atata tot. Nu putetisa daramati dupa bunul dv. plac tot ce nu va convine. Filmul 0 noapte furtunoasa ramaneo opera de arta, cu sau fara agrementul dv. Iar In ce prive~te continutul politic mi-e teamaca sunteti eronat sau faceti demagogie. Aflati ca acest film, inainte de a intra din nou incirculatie, a fost vizionat de tovara~i cu 0 conceptie politica mult prea ridicata, ca sa maifie utila interventia dv. (Oricat!)". Pentru a nu ramane cu un gust amar dupa nefericitelemobiluri ale acestei polemici, iata ~i un fragment elocvent din cea mai pertinenta (maiserioasa ~i mai intelectuala) cronica la 0 noapte furtunoasa, scrisa de Ion Biberi in"Kalende" (august/septembrie 1943): "Socotesc 0 datorie de ctirturar sa scriu despre acestfilm ~isa-l a~ezprintre marile reu~ite artistice C ... ). Banuim greutatile Intampinate de toticei ce au lucrat la Infaptuirea filmului ~i indeosebi de 1. Georgescu, un regizor care seimpune prin bogatia ~iingeniozitatea resurselor. Dar toate aceste dificultati au fost Invinse.Filmul se prezinta rotund, sugestiv. Am fost cu deosebire impresionat de ritmul acesteidesfa~urari, de cadenta ~i succesiunea scenelor. Dl. Georgescu ~tie sa «povesteasca». Nueste Insa 0 desfa~urare rectilinie, rapida, nervoasa: filmul comporta momente culminante,incetiniri, pauze, divertismente, accelerari bru~te; gradatia nu e treptata, ci orchestratasavant, cu variatii de ritm, pregatite printr-o decupare dintre cele mai abile. Dar cum amputea trece peste viziunea de ansamblu a filmului, peste precizia detaliului, adevarul costu­melor sau puterea sugestiva a atmosferei? Reprezentatia teatrala de la teatm] de vara«Union» este 0 realitate artistica de un humor ~i de un relief cu totu] remarcabile. Amavut mereu impresia unei imbinari a fanteziei creatoare cu grija pentru adevar ~idetaliu.Regizorul nu s-a bizuit pe mul!imea ideilor ~i bogatia invenJ:iei (oo.). EIImbina fericitindrazneala imaginatiei ~isupunerea la obiect, viziunea generala a cadrului ~iluarea amintepentru accesoriu, grija pentru amanuntele semnificative, din a caror acumulare se des­prinde exactitudinea descriptiei ~iiradierea directa a vietii. 0 noapte fitrtunoasa e 0 bucatabogata in prelungiri, cu a structura polifonica, dozand ~arja, poezia ~i umorul, preciziadocumentara cu fantezia, spiritullui Caragiale gandit ~iexprimat de 0 con~tiinta artisticaactuala: totulinfati~eaza un crampei de viata, de adevar omenesc."

Pentru Jean Georgescu, Caragiale va ramane un "orizont" permanent. "Regret can-am facut 0 «integral a Caragiale» - scria, peste ani, regizorul. Mai ales ca aveam cucine. 0 generaJ:ienemaipomenita de actori". Revin la punctul de plecare al acestui capitol:Jean Georgescu a simtit, in Caragiale, scenaristul. De aceea, un film precum 0 noaptefurtunoasa pune mare pret pe micile povestiri din "culisele" piesei. Conditiile in carefilmul a fost lucrat nu i-au permis regizorului sa-~i materializeze toate intentiile artistice.Razboiul, pe de 0 parte, cu rigorile lui, stadiul tehnic al cinematografiei nationale, pe dealta parte, au redus simtitor "zborul" imaginativ al cineastului. "Cel mai mult regret ­spunea 0 data regizorul - ca n-am reu~it sa fac 0 scena cu Zita venind acasa in tramcar.Cum s-o fac in conditiile drastice ale camuflajului? N-am avut parte niciodata sa filmezun tramvai cu cai, de~i am vrut, dadea multa «culoare» de epodi." Sunt foarte de intelesregretele cineastului: el a renuntat la secvente dragi care, neindoielnic, ar fi conferit unplus de savoare naratiunii. Cu toate renuntarile, cu toate reticentele criticii, 0 noaptefur-

120

tunoasa a fost, ~i va continua sa fie, un "staIp de bolta" al cinematografului romanesc,cel mai important eveniment cinematografic al perioadei noastre de referinta. Chiar daca,pentru unii, faptul n-a fost evident la data prernierei, timpul a a~ezat lucrurile in matcalor fireasca, a ~lefuit cristaluL incredintandu-l ca atare posteritatii.

TRANZITIA POSTBELICA

Dupa cei "trei ani fatidici" de la filmul precedent, Jean Georgescu i~i intampinaspectatorii cu 0 noua comedie cinematografica, ViSld unei nopti de iarna (dupa piesa cutitlu omonim a lui Tudor Mu~atescu), a carei perrniera a avut loc in primavara lui 1946.Sa vezi ~i sa nu crezi ce scrie Jean Mihail (in "Filmul romanesc de altadata", pag. 228):,,Jean Georgescu dovedise, ~iin aceasta comedie moderna, aceea~i capacitate de a creao atmosfera autentica ~i de a caracteriza tipuri vii, ca ~i in comedia clasica 0 noapte.furtunoasa. a deosebita siguranta in convergenta efectelor, 0 dozare echilibrata a scenelorcornice ~i a celor lirice, un montaj alert, dadeau filmului un ritm sustinut ~i faceau dinel 0 realizare foarte armonioasa, plina de poezie. In genuri deosebite, Jean Georgescuizbutise cu aceste filme doua reu~ite deopotriva de valoroase." De necrezut, dar adevarat!Cu nici un an inainte, violenta campanie de presa orchestrata de periodicul cultural "Bis"11numea pe Jean Georgescu "un gropar al filmului romanesc" care "blocheaza" studioula.N.C. cu 0 pelicula ce "nu se mai terrnina", atribuindu-i regizorului tot felul de pacate,imaginabile ~i neimaginabile. De-ale vietii valuri! Efectiv, Visul unei nop(i de iarnCi aavut 0 poveste foarte zbuciumata, evocata chiar de regizor (In "Spovedania unui regizor","Cinema", 16 martie 1946): "Am avut cu acest film atatea greutati, incat astazi cand egata sunt confuz. Am fost intrerupt putin dupa incepere, de bombardamente aeriene. Fuga,evacueaza pelicula, costumele etc. Am reinceput peste un an. Din pelicula 0 parte s-apierdut, alta s-a alterat. Multe din costume s-au pierdut, de asemenea. Cauta ~i fa altelela fel. Actorii s-au schimbat oarecum la figura ~ila infati~are, eu am uitat ~irul subiectului~i am pierdut linia conducatoare, tonalitatea vorbei etc. Multe, multe ~i nenumarate aufost greutatile acestui film. Indraznesc sa afirm ca noi suntem ni~te eroi ~inici un regizorsau actor strain n-ar fi putut face in conditiile acestea un film. Se vede treaba ca e cevade capul nostru, daca totu~i I-am dus la bun sf§.r~it."

"Societatea Cinematografica Romano-Italiana" (Cineromit) se infiintase in ianuarie1943. Cum am arnintit, Ion Cantacuzino relateaza amanuntit, in volumul sau de memorii"IntaIniri cu cinematograful", "lunga poveste a intemeierii" acestei societati rnixte. Scopu­rile societatii vizau turnarea unor filme romanqti in coparticipare cu case producatoarestraine, precum ~iconstruirea cu capital rnixt a unor studiouri ~isali de cinema. Evenimen­tele social-politice ~icursul razboiului aveau sa perturbe insa, proiectele prelirninare alesocietatii, singurele infaptuiri concrete ramanand filmul pierdut allui Ion Sava Escadrilaalba (despre care am vorbit altundeva) ~i Visul unei nopti de iarna de Jean Georgescu(ecranizarea unei piese de Tudor Mu~atescu). Tocmai cand acest din urma film intrasein pregatiri (In octombrie 1943), hitleri~tii au ocupat nordul Italiei, eveniment care a dusla ruperea legaturilor cu Roma; "Cineromit"-ul, in aceste conditii, a fost nevoit sa renunte

121

la echipamentul cinematografic preconizat; micul studio al ON.C., care gazduise chiristi­geria lui Jupan Dumitrache, revine in actualitate. Inceput la 14 februarie 1944, filmul vafi din nou intrerupt, dupa nici doua luni, cand bombardamentele nea~teptate ale aviatieianglo-americane, din 4 aprilie, au dezorganizat complet viata Capitalei. Dupa evacuare,dupa armistitiul din august '44, a inceput, practic, 0 perioada teribil de incerta (cum sunttoate "tranzitiile"), nu numai pentru cinematografie ci pentru toate sferele vietii social-po­litice ~i culturale. Abia catre sfaqitul primaverii lui 1945 (gratie unui credit obtinut cugreu), Visul unei nopti de iarna s-a umit din nou. Melodrama sentimentala, nu lipsita deumor ~ilirism, filmul - a carui turnare s-a incheiat prin septembrie - deruleaza povesteaunei vanzatoare dintr-un magazin de bijuterii, indragostita in taina de un scriitor in Yoga,cu care are ~ansa sa se intalneasca ~i apoi sa se casatoreasca (dupa spulberarea unormal-entendu-uri). Scenariul - scris de Jean Georgescu - preia tonul "mu~atismelor"din piesa omonima (creata pe scena de George Vraca ~iLeny Caler), incercand totodatao "cinematografizare" a intrigii, in special prin diversificarea locurilor "de joc" - limitatein piesa 1adoua interioare -, filmul patrunzand in magazinul de bijuterii "Mon bijou",flanand pe straduta din fata lui, ajungand intr-un cabaret in care se serbeaza Revelionul.La baza distributiei au stat absolvente ale ~colii de cinematografie condusa de Jean Geor­gescu ~i D.l. Suchianu, printre care ~i interpreta pr~ncipalului rol feminin, Ana Colda(Maria). Alaturi de ea, in distributie, Maria Filotti (Natalia, mama ei), Mi~uFotino (Gogu,tatal ei), G. Demetru (scriitorul Alex. Manea), Radu Beligan (Milica Dumitrescu), SandaSimona (Elvira), Doina Florentina (Tanta, sora Mariei), N. Motoc (Bebe Cristian), Dem.Psata (patronu1 magazinului "Mon bijou"), Vasiliu-Falti (un sergent de strada), GoguNiculescu (un comisar de politie), Gherase Dendrino (Manole, feciorul scriitorului),Carmen Emel, Puica Gradinaru, Rodica Teodorescu (vanzatoare la "Mon bijou"), AdinaPanoiu (0 invitata la Revelion). Regizorul a recurs ~ila colaboratorii din filmul anterior:operatorul Gerard Perrin, asistentul de imagine Ion Cosma, scenograful ~tefan Norris,inginerii de sunet Anton Bielusici, Victor Cantuniari, George Marai, monteuza LuciaAnton (ghidata de regizor), directorul de productie Ion Cantacuzino, asistentul de regieIon Marinescu; doar compozitorul a fost altul: Nicolae Kirculescu. Premiera, cum spu­neam, a avut loc ill primavara lui 1946, in 2 martie, la cinematograful "Excelsior" - reno­vat, dupa avariile grave suferite in timpul bombardamentelor germane din 24-26 august1944 -, ~i, simultan, la "Luxor". Critica, favorabila ill ansamblu, a fost, totu~i, "impar­tita": Lazar Cassvan a vorbit despre 0 "realizare remarcabila ca tehnica - evident pentruposibilitatile noastre - ~imeritorie ca valoare artistica" , despre "mai mult decat un pasinainte pe taramul filmului romanesc" ("Cinema", 16-31 martie 1946); Virgil Stoenescu- exprimandu-~i rezerve serioase - pleaca de la premisa ca "e pacat de banii ~ide nerviino~tri, cand rezultatele sunt mediocre" ("Cortina", 8 martie 1946); Robert Moisescu (insaptamanalul "Bis", care ... inceteaza campania impotriva regizorului) trage 0 concluzieimpaciuitorista: "Cu subtitluri ~icu actori straini desigur ca Visul unei nopti de iarna arfi fost un film de serie mediocru. Dar fiindca este un film romanesc, cu actori ~itehnicieniindigeni ~i comparandu-l eu produqiile din trecut, putem afirma di Visul unei nopti deiarna e cea mai onorabila incercare din cate s-au facut la noi" (10 martie 1946). Inca 0data, iata, obsesia "primului film romanesc", despre care vorbea la un moment dat ~iMircea ~eptilici, despre care am vazut ca s-a vorbit la fiecare "nou inceput" (~i au fostatatea!) al cinematografiei nationale. Filmul romanesc, oricum, in acei ani de tranzitie

122

-' Inca nu se ~tiaprea bine spre ce, dar a fost mult mai diu dupa ce s-a ~tiut! -, Incheiao etapa. Se poate considera ca VisuL unei nop(i de iarna, uItimul film turnat de JeanGeorgescu In "epoca veche", a fost, din punct de vedere profesional, un film reprezentativpentru posibilitatile reale ale filmului romanesc (~iale celui mai temeinic regizor de caredispunea ecranul nationalla mijlocul deceniului al cincilea): dintr-o comedie sentimen­tala, "de camera" ~i, ca factura - cum s-a zis -, "mitteleuropeana", regizorul a filcutun film ata~ant, placut, aerisit, alert. Celelalte tentative cinematografice din epoca au fostmult mai indecise din punct de vedere artistic.

Doua filme I-au preocupat - In prima jumatate a deceniului al cincilea - ~i peMarin lorda.lnca din 1941, la propunerea operatorului Eftimie Vasilescu ~ia fotografuluiploie~tean - devenit producator - Constantin Boboc, Marin lorda Incearca sa realizezeun film de aventuri (al carui scenariu, se pare, a fost scris Intr-o noapte de Victor IonPopa): Focuri sub zapada. Se pastreaza ~iazi, la Arhiva Nationala de Filme, 0 copie delucru a peliculei - 10 acte -, dar filmul, In care apareau Romald Bulfinschi, Irina Ra­chiteanu, Constantin Barbulescu, Cezar Rovintescu, Gheorghe Damian, Lica Ractulescu,~tefan lordanescu, Valentin Gustav, Dan Demetrescu, Aurel Rogalski, Calin Botnarescu,Victor Antonescu, a ramas In istoria proiectelor nefinalizate din cinematografia noastra.Nicicea de a doua tentativa - pornita la Indemnurile aceluia~i producator, ConstantinBoboc (sprijinit de operatorul Eftimie Vasilescu) - n-a fost mai norocoasa. Scenariulpornea de la piesa "Oche~el ~iBalaior" (0 dramatizare a povestirii "Drumurile vietii" dinvolumul "Pove~tile unchiului meu" de Marin lorda) ~iapartinea regizorului. Marin lordaa Inceput turnarea In vara anului 1945, a filmat cateva saptamani In Gractina Botanica,Parcul Libertatii, Gradina Ci~migiu, Parcul loanid, Gractina lcoanei, Parcul Herastrau,Padurea Baneasa, Padurea Andronache, satul Pantelimon, satul Afumati, dar - ajuns Infaza de sonorizare - filmul a fost abandonat (din pricina unui conflict financiar intervenitIntre cei doi promotori ai filmului, Constantin Bondoc ~i Eftimie Vasilescu). Apareau,In acest basm cinematografic despre care aflam amanunte Intr-o dactilograma a autoruluiaflata la A.N.F. ("Cate ceva despre activitatea mea cinematografica", 1966) - TonyZaharian (Ochqel ~i Balaior adolescenti), loan Posea (bunicul), Mircea Lupu (Oche~elcopil), Samy Wassman (Balaior copil) , Gheorghe Gama (primul pitic), I. Pasculescu (aldoilea pitic) , Petre Gheorghe (al treilea pitic) , D. Dragnea (Baba Cloanta), Mihai Popescu(Busuioc), Basceanu (Patlagica), Covaliu (un sfetnic), Arpad (alt sfetnic), Dody Caian(Zana) ~.a.

Printre filmele ... terminate ale "tranzitiei postbelice" s-a numarat Furtul de LaAri­zona de Mircea Botez (care este ~i co-scenarist, Impreuna cu Jean Georgescu). Filmul- care a avut premiera la cinematograful "Scala" In 10 august 1946 - nu s-a pastrat,dar, dintr-o revista a epocii ("Spectator", 16 septembrie 1945) aflam ca este yorba despreo intriga cu qui-pro-quo-uri, bazata pe confuzia dintre un spargator de clasa internationala("a Lamaniere d' Arsene Lupin") ~iun avocat onest ~inaiv, actiunea petrecandu-se In lu­mea localurilor de noapte (un titlu "de lucru" al peliculei fiind chiar 0 seara Lacabaret).Practic, era yorba despre 0 farsa politisto-muzicala, dezlegarea misterelor revenindu-idetectivului Cenu~e ~i asistentului sau lanot. Jucau In film Al Giovanni (detectivulCenu~e), Costin Dodu (avocatul ~i spargatorul), Zephy AI~ec (agentul lanot), GrazzielaRactulescu, Letitia Laurentia, Virginia Weber, Liliana Blaga, Ovid Teodorescu. Nume­rele de cabaret ale acestei productii "Balkan-Film" Bucurqti s-au filmat la Budapesta.

123

Lansat cu sloganuri publicitare sonore (de tipul "un film romanesc cu 1001 de surprize!"),Furtul de la Arizona n-a lasat decat urme slabe, nedozabile, in presa vremii. Din acela~ian dateaza scurtmetrajul Floarea reginei de Paul Calinescu, prezentat la Festivalul dela Cannes, impreuna cu documentarullui Jean Mihail Rapsodie rustica. Ziarele vremiiacorda atentie indeosebi acestui din mma film, neglijand pelicula lui Paul Calinescu pecare - grqit - 0 incadreaza in genul documentar. Este yorba, totu~i, de 0 fiqiune, princare autorul transpune in imagini legenda florii de colt. Un voinic se indragostqte deAlba, fata cea frumoasa a Babei Cloanta, ~i0 rape~te. Urmariti, cei doi ajung la un castel,unde Alba este acuzata de vrajitorie. Voiniculi~i continua singur drumul, urmarit de BabaCloanta, dar este prefacut in stanca de mama fetei, in timp ce Alba moare ~ise transformaintr-o floare de colt. Filmul a fost produs de O.N.C. Cateva nume de pe generic ne retinatentia in mod special. Regizor ~i scenarist, a~adar, este Paul Calinescu, care a preluato poveste de Carmen Sylva; viitorul regizor Ion Bostan apare in postura de director deproductie ~iasistent de regie; operatori sunt Wilfried Ort ~iOvidiu Gologan, eompozitorulPaul Constantinescu a semnat muzica, iar Anton Bielusici - sunetul. In roluri: IleanaNieulescu (Alba), Traian Vrajba (voinicul), Ioana Calinescu (Baba Cloanta). Din acela~ian - un an, iata, prolific, in ciuda perioadei de tranzitie! - dateaza ~i lungmetrajulpadurea fndragostifilor de Cornel Dumitrescu (0 produqie "Doina- Film", director deproductie fiind un alt tanar, ~ielindragostit de filmul romanesc, Dumitru Radulescu, asis­tent de regie totodata ~i co-scenarist, alaturi de regizor). 0 copie a filmului s-a pastrat,putem rezuma astfel subiectul povestirii einematografice: doi tineri, Maria - fatauneivaduve bogate - ~i studentul in ~tiinte Mircea se cunosc (a~a, ca din intamplare) ~i seplac; baiatuli~i ia doctoratul ~i,printr-o stratagema speciala, de~i familia fetei nu era dis­pusa la astfel de concesii, cei doi sarbatoresc evenimentul printr-o exeursie afara din ora~,la padure; rataciti in padure, eroii raman singuri, cu visele lor; lini~tea Ie este tulburatade aparitia eternului Mitica, un "filozof' - pe care viata ~i nevasta I-au decis sa-~i ialumea in cap -, insotit de cateva sticle; printr-un joc al dragostei ~ial intamplarii, conflic­tul dintre tineri ~ifamiliile lor se rezolva ~itoate se sfar~esccu bine. Critica a primit bini~ornoua premiera romaneasca (gazduita de cinematograful "Excelsior", la 29 septembrie1946), cronicile din "Jurnalul de dimineata", "Femeia ~icaminul" au fost chiar foarte lau­dative, dar n-au lipsit ironiile ~i persiflarile. Pentru regizorul Cornel Dumitrescu a fostun pas inainte fata de incercarea cinematografica din 1939. Distributia, in general, s-abucurat de aprecieri pozitive: Eugenia Badulescu (Marina), Magda Cretoiu (Elvira, mamaei), Eliza Petrachescu (Silvia, guvernanta Marinei), Marcel Enescu (Pierre, coaforul EI­virei), George Manu (Mircea, fiullui), Gh. Opri~an (Mitica), Nae Secareanu (0 fantomain padure) , Ion Stoenescu (gradinarul), Astra Sacmari (prietena Marinei), Felicia Dimi­trievici (fata din casa), Paul Nestorescu.

Din anul1947 dateaza ~idoua incercari (nefinalizate) ale lui Traian Popescu-Traci­pone: Fata de pe Olt ~iNazMtiile lui Haplea, doua metraje medii din care se pastreaza,in Arhiva Nationala de Filme, fragmente, de~i nici unul n-a fost prezentat pe ecrane inepodL Primul film urma sa aiba premiera prin luna august 1947. Autorul - in memoriilesale, "Amintiri despre film ~ieroi" -, dupa ce invoca varii motive ale amanarii premierei(erau zilele stabilizarii monetare, poate ca acesta a fast motivul principal), considera caprezentarea filmului era socotita inoportuna "pentru ca frumusetea peisajelor ~idansurilorin culori erea un antagonism suparator eu filmul Romania (documentar sovietie de lung-

124

metraj realizat in 1947 de V. Beliaev, cu comentariu de Harry Brauner), in care eram pre­zentati, ca tara invinsa, in imagini sumbre". Ion, un tanar !aran de pe va1ea Oltului, 0iube~te pe Mariuca, 0 fata cu zestre, dar mama fetei nu agreeaza ideea unui ginere sarac.Tanarul pleaca in armata, unde are prilejul unor adevarate acte de bravura: afland ca unpod, peste care urma sa treaca trenulin care era regimentul sau, este ~ubrezit de ape, Ionreu~e~tesa opreasca gamitura in ultima clipa, dupa 0 evo1utiepolisportiva (alergare, inot,calarie). Este decarat in fata regimentului, iar Mariuca, iubita lui - care, intre timp, seconsola citind "Glasul armatei" - prime~te acordul mamei de a-I urma pe erou. Finaluleste 0 bora campestra. Cam aceasta e aqiunea, interpretata de Mary Theodorescu (Ma­riuca), Dinu Gherasim (Ion), Dana Marculescu, E. Theodorescu, ~t. Constantinescu,Cornel Elefterescu, Mircea Frangopol. Pe generic, un alt nume care retine atentia: NellCobar (coscenarist ~i director artistic). Traian Popescu- Tracipone n-a dus pana la capatniei cel de al doilea proiect in care-~i propunea sa urmareasca rivalitatea amoroasa dintreboierul Dobitocescu ~i argatul sau, Haplea, obiectul disputei fiind blonda domni~oaraFirfirita. Au filmat, in NazMtiile lui Haplea, Willy Regan (Haplea), Mary Theodorescu.(doI1Lni~oaraFirfirita), Rico Squarciafico ~iVictor Cosachievici. Filmul fara noroc (filmatintre septembrie 1947 ~i martie 1948, produs de Bronky Lucovici ~i intrerupt - dupacum sustine autorul - din pricina unui cenzor) incheia nu numai 0 serie de "filme faranoroe" ci 0 ]'l1treagaetapa din istoria filmului romanesc. Nebuloasa viitorului - care sedec1ara, la acea ora, luminos - avea sa dureze cateva decenii ....

ANIMATIA, IN FAZA ARTIZANALA

Dupa promitatoarele debuturi ale lui Aurel Petrescu ~iMarin Iorda din anii '20 ­despre care am varbit la timpul cuvenit -, filmul de animatie romanesc, ramas in fazaartizanala, s-a regasit cu greu in anii '30-'40. Reprezentat prin cateva incercari timide~iilltamplatoare, produse in cadrul cooperativei "Filmul romanesc" sau de "Oficiul Na­tional Cinematografic", genul nu numai ca n-a progresat in aceasta perioada, dar a inre­gistrat un regres evident. Cei doi deschizatori de drum s-au regasit cu greu pe sine ~in-aumai gasit drumul spre film, din pricini diverse, ratand 0 cariera ascendenta, dqi toatepremisele anuntau biografii artistice originale, solide ~i consistente. Intre Haplea de lasfar~itul deceniului al treilea ~iScurta istorie de la inceputul deceniului al ~aselea, vremede un sfert de veac, filmul de animatie romanesc s-a aflat in reflux, intr-un reeul a earuiexplicatie are 0 singura, aleatorie, "circumstanta atenuanta": anii de razboi. Perioada res­pectivii - foarte saraca din punct de vedere al produqiei cinematografice - are, totu~i,o importanta aparte in istoria celei de a opta arte: in acei ani s-a produs, practic, jonqiunea- jonqiunea "directa", jonqiunea "indirecta" - intre generatiile de animatori care aucreat ~i consolidat genulin Romania.

Albumul de fotograme aflat in custodia Arhivei Nationale de Filme - pe care astazi]'1rasfoim cu emotie -, prin numeroasele "capete de plan" ale lui Aure1Petrescu, vorbe~teexplicit despre prolificitatea acestui inzestrat artist, care punea - in 1920, cum am vazut­"boma zero" a animatiei romane~ti, vorbe~te explicit despre eclectismul realizatorului

125

(datorat, neindoios, influentei unor mae~tri ai animatiei mondiale ca Max Fleischer sauPat Sullivan). Activ ~i iscoditor In anii '20, Aurel Petrescu a pierdut "trenul" animatieidupa introducerea sonorului (cand, ill paranteza fie spus, a cochetat cu filmul jucat): 0singura tentativa - aceea din 1946 - a lasat urme In productia de gen. Pornind de lapovestirea lui Ion Creanga, Aurel Petrescu ~i-apropus, atunci, ecranizarea Caprei eu treiiezi. Era un proiect mai vechi, pentru care abia In 1946 autorul a gasit surse de finan!are(la ON.C.), insuficiente, Insa, pentru ca filmul sa fie finalizat. In colectia Arhivei Natio­nale de Filme se pastreaza un fragment (de 45 m) din acest film neterminat, cateva sec­vente disparate: ie~irea caprei din casa, jocul iezilor, "prietenia" casei cu un ... copac etc.Probabil ca ideea acestui film i-a venit lui Aurel Petrescu dupa ce - In 1942 -a ilustratvolumul "Capra cu trei iezi" de Ion Creanga aparut la editura bucurqteana "Gorjan". Certeste ca Intemeietorul animatiei romane~ti atat a mai Incercat sa faca In anii '30-'40. Ladoi ani dupa acest filmulet "de adio", Inceta din viatil: avea numai 51 de ani (nelmpliniti),se afla In pragul unui - posibil - alt Inceput.

De~i Marin Iorda a abordat - ca ~iAurel Petrescu - toam gama oferita de inventiafra!ilor Lumiere ~i de cautarile specifice ale lui Emile Cohl (abordand, pe langa filmulanimat, regia de film jucat - dupa A.~ae viata, Foeuri sub zapada In 1941 ~i Cetateafermeeata In 1945 -, imaginea ~i actoria - In Haplea), productivitatea sa a fost mairedusa In anii '20. Poate ~i pentru ca resursele sale materiale erau inferioare: el era fiulunui factor po~tal, In timp ce tatallui Aurel Petrescu detinea un magazin de bacanie ~icoloniale In Pia!a Buze~ti. La desenul animat, Marin Iorda nu va reveni, In perioadanoastra de referin!a, decat cu totul ~icu totul sporadic, In 1936 de pilda, cand realizeazao serie de desene pentru filmul sociologic Loeuinta taraneasea in Romania, al echipeiprofesorului Dimitrie Gusti. DesIa~urand, in continuare, 0 sus!inuta activitate de graficianIn presa vremii, extinzandu-~i preocuparile catre literatura pentru copii (Mqterul striea,1937), abordand proza satirica (Funeralii nationale, 1937), filmul cu actori, regia de teatru(stabiIindu-se In aceasta zona, va conduce Teatrul "Munca ~i lumina", teatrele din Ia~i~iCraiova), autorul se va indepma tot mai mult de una dintre "iubirile" sale dintm. PentruMarin Iorda, anima!ia va ramane marca unei voca!ii pe care n-a ~tiut - n-a putut, n-afost lasat - s-o urmeze consecvent ~ipana la capat.

Intre timp, insa, catre sfiir~itulanilor '30 (cu un deceniu inaintea debutului sau "ofi­cial") intra in lumea animatiei, la numai 16 ani, cel care va scrie noua "scurta istorie" aartei a opta, Ion Popescu Gopo. Intr-o "Scurta istorie autobiografica" ("Cinema", nr.8/1973), Gopo rememora debutul sau din 1939, filmuletul Loboda produs de "firmanumita "Popescu ~ifiii", un scurtmetraj de 14 (sau 4?) m - informatiile sunt contradictorii- care nu s-a pastrat, dar ... a existat. "DeseneIe - spune Gopo - Ie pregatisem acasa,cu tatal meu. Masa de filmare era un vechi tocator de varza, pe care am batut doua cuieretezate la capat. De la un doctor am capatat vechi cli~ee de radiografie pe care Ie-amspalat cu apa calda ~i sapun, Ie-am facut cate doua gauri ca sa se potriveasca cu ceIe douacuie retezate de pe tocator ~iIe-am desenat cu tu~ colorat ~igua~e. Filmull-am tras illtr-onoapte, cand am ramas dupa filmari. Eram tot transpirat ~imanjit inca pe fa!a cu fardulde figurant." Scena se petrecea in studiourile "Ciro-Film", Gopo - repet - avea 16 ani~ijuca un rolin fiImullui Ion ~ahighian 0 noapte de pomina (despre care am vorbit):ajutat de personalul de acolo, valorificand cuno~tintele tehnice dobandite, junele IonPopescu (de la "Popescu ~ifiii") realiza primii sai metri de film desenat. Factura artizanala

126

a peliculei era nedisimulata. Din relatarile autorului, scurta sa Incercare avea alura unuibasm: "Loboda, eroul - a~a11poreclisem - mergea, traia, unii spuneau chiar ca respira.Loboda se ducea la fantana cu ulciorul, dupa apa vie ~iapa moarta ... " La maturitate, GopoI~iamintea: "Filmuletul a ie~it bine ~ilumea era Incantata." Cu toate acestea, dupa cumse pare, el n-a avut parte decat de proieqii particulare, ad-hoc. "L-am vazut de sute deori,l1 aratam tuturor pentru a gasi pe cineva care sa puna bani, sa facem un film complet,cu subiect, cu sunet. N-am gasit un ban pentru a face filmul." Dar Gopo se nascuse, pre­luase ~tafeta de la Inainta~ii sai ...

Practic, In perioada la care ne referim n-au existat - decat foarte purine - alte ten­tative de desen animat. In 1939, de pilda, subsecretarul de Stat al Propagandei (EugenTiteanu) hotara~te - "cu termen de urgenta" - realizarea unui film privind problemaminoritatilor In Romania. Pe data de 23 mai 1939, pictorul Dem Demetrescu se ofera sarealizeze acest "desen care va avea 0 lungime de circa 100 m ~iva cuprinde 0 succesiunede scene, din care sa reiasa raporturile proporrionale dintre minoritari ~i romani", bazade pornire fiind atlasul etnografic "Romania" (editat de Direqia Presei ~iPropagandei).Dupa mai muTIde unaH-i:ie-zile,la 1 august-+940, Dem Demetreseu-mlUJJja±eaBzarQ~a296 m utili, filmul se va numi Romfinia etnograficu (1939-1940). In coleqia AN F. exisili --­o copie bruta a filmului, In lungime de 294 m, un act. Autorului i se va cere executareaa Inca 40 m (prezentarea harrii Romaniei In hotarele din acel timp); de~iDem Demetrescuaccepta aceasta cerinra, el nu 0 va realiza. Negativul filmului a fost distrus In incendiuldin 2 decembrie 1940, s-a salvat, cum spuneam, doar 0 "copie de lucru". Se pastreaza,la Arhiva Na!ionala, Inca un desen animat din epoca (datat 1946), Pu(ania lui Ion (grafica:Jean Moraru), un scurtmetraj - tot de un act - cu subtitlul "Poveste trista, dar ade­varata". Filmul are 0 evidenta intenrie propagandistica, "calul sau de bataie" fiind alegeriledin anii '30. Amagit de promisiunile preelectorale ale boierului, Ion 1Jvoteaza. Dupaalegeri - In timp ce la Parlament senatorii dorm In fotolii -, Ion merge la boier sa-~iceara drepturile, dar este dat fara ezitare afara. Concluzia senten!ioasa a peliculei, In toncu perioada electoral a a anului 1946, este ... "Votari soarele!" ...

DOCUMENTARUL,PE VALURILE VREMII

Despre cativa documentari~ti ~i documentarele lor am vorbit. .. In anii la care nereferim, au fost multi alti autori de "actualitati" ~ifilme documentare de luat In conside­ra!ie. Inca din anuI1927, cum am vazut, cativa operatori au Inregistrat pe pelicula un eve­niment de epoca: Funeraliile MS. Regelui Ferdinand 1.Autorii acestor imagini-documenterau Nicolae Barbelian, Tudor Posmantir, 1. Bertok, Aurel Petrescu, E. Vasilescu,C. Ivanovici, V. Gociu: ei au filmat In zilele de 21-24 iulie 1927, la Sinaia, Bucure~ti~iCurtea de Arge~. In acela~i an, operatorii Nicolae Barbelian, 1.Bertok, Aurel Petrescu,E. Vasilescu, C. Ivanovici, V. Gociu au filmat Funeraliile lui I.l.C. Bratianu, In ziua de27 noiembrie 1927, la Bucurqti ~i la Florica, filmul fiind prezentat, concomitent, In optcinematografe bucurqtene, Incepand din 29 noiembrie 1927, deci la doua zile dupa In­mormantare. In afara filmelor datorate unor regizori precum Paul Calinescu, Jean

127

Georgescu, Jean Mihail sau "elevilor" ~coliide sociologie, filmul documentar a fost foarteactiv in anii 1930-1948 (inclusiv, a~adar, in perioada de tranzitie postbelica). Vom retine,aici, doar diteva titluri, procedand selectiv, fire~te.

Inca din anuI1929, cateva filme - cu titlul "comun" Serbi1rile Unirii -, de lung~imediu metraj, au marcat momentul jubiliar (zece ani de la Unirea din 1918): unul dintreaceste filme, un reportaj de mari dimensiuni semnat de Iosif Bertok ~i Ludovic Iosvai,a fost filmat intre 10 ~i20 mai 1929 in principalele ora~edin tara, inregistrand pe peliculasosirea la Jimbolia a romanilor din America, serbarea drapelului la Cotroceni, serbarilede la Mara~ti ~i de la Alba Iulia. La Cluj, tot in 1929, filmat - probabil - de IstvanMiskowsky, s-a realizat un documentar de scurtmetraj Simion Barnutiu. Din acela~i andateaza scurtmetrajul Vila MS Regina Maria Cllsplendidele gradini regale din Balcic (unfilm prezentat in premiera la cinematograful bucurqtean "Regal" in 5 octombrie 1929).Vasile Gociu, cu operatori straini (nenominalizati) realizeaza in 1930, la "Soremar-Film",Calatoria reginei Maria !ji a principesei Ileana in Orient, un scurtmetraj filmat in Egipt,Siria ~i Palestina - in prima parte a anului 1930 -, prezentat in "spectacol inchis" laPalCltlllRegal ~mai-1930 ~i,in specfacGI de gala, la Teatrul-Nationai In 7 mai 1930.Tot din 1930 ciateazaun documentar ~tiintific, Cancentl, realizat de doctorul Aurel Babe~(in colaborare cu profesorii Dimitrie Gerota, Constantin Daniel, ~tefan Nicolau ~i IonJovin). Foarte activi in acea perioada, Kurt Kaufmann ~iUlrich K:T. Schultz (de obiceisub auspiciile "Ufa" Berlin) au realizat 0 serie de documentare turistice, unele pastrate,precum Cautatori de aUTin Romania, Despre ibi!ji !ji batlani, Hotul in imparatia pasarilor,in codrii Carpatilor, Lemnul danseaza, 0 vanatoare de llr!ji in Carpati, Ultimii pelicanidin Delta. Printre consilierii acestor filme intalnim constant doua nume: Alexandru Ba­

dauta ~i Ilarie Voronca. In anul1930 filmeaza ~iVasile Gociu, pentru "Soremar-Film",documentarul Mara~,ti, care consemneaza pe pelicula serbarile organizate la 12 septembrie1930 In cinstea mare~alului Averescu. Tot atunci se realizeaza scurtmetrajul 0 excllrsiein Mllntii Bucegi de Emanoil Bucuta (operator fiind, probabil, Tudor Posmantir). Acela~iregizor face un film, Recensamantlll (despre recensamantul populatiei din 29 decembrie1930,cu filman in satul Cotrneana~iin Bucure~ti),operatorulIosif Bertok executa 0 comandapublicitara, Societatea Principele Mircea, Sandu Eliad face un film despre Frllmusetile!jipitorescul urbanistic bllcurqtean, fara a sari peste "mahala1ele~igropile Bucure~tiului",dupa cum se intelege din felurite surse memorialistice. Din aceea~iperioada dateaza filmeprecum Romania Mare in 35 de minute (cu imagini de Iosif Bertok), " Universul" - cum

seface un ziar de Tudor Posmantir (tot atunci Jean Mihail face un film publicitar despre"A4evarul"), la Sibiu, Gustav Wagner ("Guwag-Film") editeaza cateva documentare turis­tice pe 16 mm - De la Urlea la Negoi ~i 0 excursie pe schiuri la Bf1lea -, iar in 1932,cand se implineau doua decenii de 1aintroducerea tramvaielor in Bucure~ti, apare docu­mentaml publicitar Societatea tramvaielor Bucurqti (STB).

Extrag~i alte titluri din "catalogul" documentarelor realizate in anii 1933-1934:Semicentenarul Castelullli Pele!j (operator: Tudor Posmantir), De la lanul de orz la pa­harul de bere de Gheorghe Alimani~teanu, Eforie 1934 de Paul Calinescu (filmari intabara studentilor), Jocuri din Suceag de Jean Mihail, Romania de George G. Popovici(un film produs de "R.K.O.-Radio Picture" ~i"Corporatia Van Beuren" din Statele Uniteale Americii, cu premiera new-yorkeza in aprilie 1935), Targul de fete de pe mllnteleGaina de Ionel Ve~tea (cu imagini de IosifBertok). Continua sa se realizeze, in anu11935,

128

Prima adaptare cinematografica a operei luiI.L. Caragiale: filmul lui Jean Mihail, pacal.In rolu] preotului Nira, George Aurelian

Tigii/1('u$a de la ialac, 0 coproduqie"Spera-Film" (Berlin) - "Rador-Film"(Bucure~ti). Premiera: 30 decembrie 1923.In rolul titular: Dorina Heller

~-~--- ---- -~~ - jo aWi secvenjii din Independenla Rumclniei: plecarea lui

Pene~ Curcanul la razboi. Printre interpreri,Aurel Athanasescu (Pene~), Jeni Metaxa-Doro (Rodica),

Elvira Popescu, Maria Filotti, Maria Giurgea

Independenla Romaniei, primul film istoric romanesc (1912):in centrul imaginii, ilustrul actor al Teatrului Narional,

C. Nottara, in rolullui Osman Pa~a

Debut regizoral in film: Ion ~ahighian:Nilbildaile Cleopalrei (1925), 0 adaptare a comediei

,.La tour de Sainte Gudule" de Labiche.In fotografie, N. Sorea~u, Charlotte Brodier ~i Jean Georgescu

o secventa din Legenda celor douii crud deEftimie Vasilescu (1925): actorul Alexandru

Giugaru - pentru prima oara pe ecran ­oferind paine ~i sare Caragiale, din nou pe ecran: filmul Nijpasta de Ghita

Popescu ~i Eftimie Vasilescu (1928). In fotografie:N. Manolescu (Dragomir), Ecaterina Nitulescu-~ahighian(Anca), Ion Cosma (Gheorghe)

in comedia A,1'ae viafa de Marin lorda (l 928),Jean Georgescu interpreta rolul unui tanar ~omer

,;~~~

Chemarea dragostei de Jean Mihail (i 932). 0 secventacu Emma Romano ~i Paul Constantin

Elvira Godeanu ~i Jean Georgescu, 0 perechede indragostiti in filmul Maiorul Mura de

lOT!Timu~ (1928)

Iva Dugan ~i Cristache Antoniu in filmuIlui Haria Igiro~anu Ciocoii (1931)

'! r- ~•....: )..,,,}''\-J

Din nou Emma Romano, din nou PauIConstantin,din noD -Chernarea drugostei, de data aceasta ~i

o salcie plangatoare

Lydia Alexandra ~i Constantin Tanase in comedia .lui Bernd Aldor Visullui Tilnase (1932) .

Tantzi Elvas~i Stroe Atanasiu in filmul neterminatal lui Jean Mihail Aur (Cantecul zori!or), turnat in­primelezile ale lunii octombrie 1931

In filmul lui Haria 19iro~anu Insula ,~erpilor (1934),o secventacu protagonista, lva Dugan

Interpreta rolului titular din comedia Doamnade LaetajuL II, Mary Don

~;;;::~Primul film vorbitor realizat in intregime la BucUTe~ti,comedia Bing-Bang cu N. Stroe, Vasile Vasilache ~iNora Piacentini

"."

Grigore Vasiliu-Birlic, la doi ani dupa debut, cu echipa filmului Doamn'a de LaetajuLII, 0 fotografie din 1937

Tony Bulandra intr-un prim-plan din filmul TrenuLfantoma (1933), regizat de Jean Mihail

jDoamna de LaetajuL II, un film de Dezideriu Major.

Printre protagoni~ti (de la stanga la dreapta):Jeana Costa, Mi~u Fotino, Mary Don,Grigore Vasiliu-Birlic, Mihai Popescu

I.

Illfl

I

HII,.'II

I'jI: •

I

...I!~·.·~····tJ.~:..

..~ .

,,j

~.'.t.~.mtJ~

o noapte de pomina, un vesel film djn 1939 In-regia luiIon ~ahighian, pe un scenariu de Tudor Mu~atescu.

]n rolurile principale: G. Timidi ~i Dina Cocea

Poveste trista, un film din 1939 semnat de CornelDumitrescu. Printre interpreti, Panait Stoian (stanga)

Irina Rachiteanu-$irianu Intr-un film neterminat alluiMarin lorda, Focuri sub zapada (1941)

George V.•aca In filmul Se aprindfacliile de'­Jon $ahighian

In ace]a~i film.din ] 939, Se aprindfacliile,Olga Porumbaru, intr-o secventii relaxatii

Radu Beligan: Rica Venturiano, studentIn Drept ~i publicist

florica Demion, Zita, intr-o alta secventiidin Noapteafurtunoasii"

,~Alexandru Giugaru (jupan Dumitrache), .

Maria Maximilian (Veta) ~i $tefan Bami (Spiridon)Intr-o secventa din 0 noaptefurtunoasii

Bucure~tiul de epoca In filmul lui Jean Georgescurealizat In 1943

Radu Beligan (Rica Venturiano), gre~ind adresa,·ajungand lara voie In iatacul Vetei, Maria Maximilian

.~·1

Singur printre pelicani, regizoruldocumentarist Ion Bostan

Inca 0 data, pIacuta comedie lirica Visul unei nopfi de iarna:o secvenla cu Ana CoIda

«.#:.:.

Eugenia BaduIescu ~i George Manu, protagoni~ti aitiImuIui Piidurea i'ndragostifilor de

Cornel Dumitrescu (1946)

Visul unei nopfi de iarna deJean Georgescu (1946): George Demetru

~i Ana Colda

Din istoria filmului documentar: scriitorul Geo Bogza,cu aparatul de filmat in brale, alaturi de

regizorul Mirel I1ie~iu ~i de operatorul Sergiu Huzum

;

I

,

Ion PopescuGapo ~i vestitul

sau amulet dinscunele istoriiTara de maane

Doi protagoni~ti dinfilmul Porto Franco

de Paul Ciilinescu: ~~tefan Ciobotiira~u ~i \.

Geo Banon .

l."'~Ii, ."Paul Ciilinescu (1902-2000):

un regizor centenar

Mitzura Arghezi,Grigore Vasiliu-Birlic~i Silvia Fulda Intr-osecven\ii din comedialui Paul CiilinescuTitanic Vals

Marcel Anghelescu, un personaj destins In filmu]lui Paul Ciilinescu Riisunii valea (1950)

;};.'.Regizorul Jean

Negulescu, craioveanuJde la HollywoodI

;•,

filme ~ila Cluj, cei mai activi autori fiind regizorul Eugen Janovics ~ioperatorul IstvanMiskowsky; printre scurtmetrajele din epodi sunt: Abrud, RO!iia montana, Campeni, BaiaMare (I-II!), Calatele (I-V!), Ciangaii din Bucovina, Ch~jld, Coste!iti, Densu!i, Sarmi­zegetusa, Hunedoara (I-IV), Dej # manastirea, Deva, Ora~'tie (I-II), Filmul judetuluiBihor, Hram la $umuleu, Industria sarmei Braila, Locuri din Ardeal, Mineritul sarii la

Uioara, Ohiceiuri populare din Transilvania, Oradea, Trei episcopi la Rimetea, Turda

,~iCheile Turzii, Vatra Dornei c~ifmprejurimile ... In 1936 se fac filme ~i la Tirni~oara:printre ele Moara Prohasca, Muntele Mic, 0 zi In Caransehq, Poiana Marului, Societatea

tramvaielor Timi,l'Oara de Cornel Miklo~i. Din anuI1937 dateaza 0 coproduqie O.N.T.Bucure~ti - "Pathe-Journal" Paris, Bucovina, (ara manastirilor, semnata R.A. Alexandre,Aimee Gorce, M.V. Pu~cariu (acesta din urma fiind ~i autorul comentariului): filmarileau avut loc la Moldovita, VoroneL Suceava, Dragornirna, Putna, Sucevita, Gura Humo­rului, Oimpulung Moldovenesc, Cernauti. Aceia~i autori se afla pe genericul filmuluiPetrolul romanesc, filmat in vara anului 1937 pe Valea Prahovei, la Moreni, Ciufu,Turcani, Bucurqti, Brazi, Mogo~oaia ~i Constanta, iar M.V. Pu~cariu este coscenarist~ila documentarul TransUvania - cu aceia~iproduditori -, filmat, in aceea~i perioada,la Alba-Iulia, in Tara Hategului, i'nzona Sebe~-Sibiu(la Poiana, Tili~ca ~iRa~inari).Printrerealizatorii acelor ani se numara ~iing. Nicolae Bratu (Vacanta pe litoralul Marii Negre,documentarul tehnic Constructia liniei C.F. llva Mica- Vatra Dornei etc.), IN. Ciolan(Un fragment din viata cooperatista a Sihiului) Vasile Gociu (Culesul viilor!ii vinificareaIn tara), Tudor Posmantir (Cultura c~iindustrializarea tutunului). Din 1939 dateaza docu­mentarul cinegetic ~i etnografic - cu elemente de fiqiune - Lupii din Muntele Surul.~inunta In sat produs de "Cineromfilm" Bucure~ti ~i "Bavaria-Film" Munchen, i'nregialui Joup Rubner, cu filmari la Sebe~ul de sus ~iTalmacel Uudetul Sibiu); aceluia~i autori se datoreaza ~idocumentarul turistic - de asemenea cuelemente de fiqiune - Viatapescarilor din Vfilcov (cunoscut ~i sub titlul Printre pescarii de la gurUe Dunarii), cuAngela Popescu, interpreta ~ii'nfilmul anterior. Tot i'n aceea~i perioada, Wilfried Ou -.ca regizor ~ioperator - a realizat documentarul industrialo-publicitar Prima fabrica ro­mana de anvelope Banloc-Goodrich SA. La Budapesta, dupa Dictatul de la Viena, in regialui Pal Tibor s-a produs un documentar turistic cu caracter propagandistic, Simfonia Ardea­lului, i'n care sunt i'nfati~ateora~eletransilvane ocupate ~idiferite obiective turistice (ValeaMurqului, Lacul Ro~u, Borsec, Tu~nad, Cheile Bicazului, Lacul Sfanta Ana etc.), iar i'nregia Iui Kato Gyula un documentar istoric de propaganda, TransUvania istorica, cuaccentul pus pe monumentele din ora~ele ocupate, "martore ale istoriei glorioase a Un­gariei". Din 1941 dateaza scurtmetrajul Castelul Pele!i de Ion 1. Cantacuzino (scenariul~i regia), un documentar cultural i'n care sunt aduse i'n prim-plan arhitectura, decoratiainterioara a castelului, precum ~i colectiile Pele~ului. Alaturi de alti regizori, activi lai'nceputul anilor '40 - T.R. Popescu (COCO~'ltlde munte), Witold Klimowicz (Cre,~te­rea vitelor, Plante industriale, Plante uleioase etc.), Amedee Morrin (Imprumutul relntre­

girii), Constantin Pantu (Caderea Sevastopolului) -, ~ialatwi de cinea~tica Paul Calinescu,Jean Georgescu, Jean Mihail - despre ale caror documentare din aceasta perioada vorbimi'n alta parte -, Ion 1. Cantacuzino continua sa gireze filme (Datini de Craciun, 1942);Iui i se datoreaza, printre altele, ~ifilmul Noi (Evolu(ia!ii misiunea poporului roman: Dincartea vietii neamului romanesc). Pentru acest film - cum se vede din titlu - emble­matic, i'n toamna anului 1941 s-a filmat i'n zeci de localitati din tara: la Florica, Horez,

129

Curtea de Arge~, Cozia, Tumu-Severin, Mehadia, Sarmizegetusa, Densu~, Hunedoara,Ora~tie, Coste~ti, Deva, Herculane, Strei-Sangiorgiu, Rabi!a-Hunedoara, Brad, Tebea,Alba-Iulia, Turda, Blaj, Chi~inau, Tighina, Cetatea Alba, Orhei, Soroca, Hotin, Cemau!i,Suceava, Radau!i, Vicovul de Sus, Putna, Arbore, Humor, Dragomima, Sucevi!a, Vorone!.Filmul prelua ~iimagini de filmoteca (din pelicule precum Bucovina, Bucure!jti, Colturidin Romania, Tran~ilvania, Castelul Pele!)). Ca autor al scenariului, genericul men!ioneazanumele lui Mihai Antonescu, Ministrul Propagandei din acea perioada, dar, dupa cumreiese din documentele Oficiului Na!ional Cinematografic, in ciuda contributiei activea acestuia la realizarea filmului - indrumari verbale ~i scrise, adnotari etc. -, rolul saua fost de "supervizor" ~ide finalizator al comentariului. In amintirile sale (din "IntaIniricu cinematograful"), Ion 1.Cantacuzino noteaza: "Scenariul a fost intocmit dupa indica!iilepersonale ale lui M. Antonescu care a adnotat textul cu mana sa ~ia dictat un proiect decomentariu ca ghid pentru modificarile scenariului". La Arhiva Nationala de Filme sepastreaza un proiect de scenariu - din 9 octombrie 1941 - intocmit de IonI. Cantacu­zino (la 10 noiembrie 1941) pentru aprobarea definitiva. Filmul a avut premiera bucure~­teana la 20 ianuarie 1943, dar fusese prezentat in prealabil - in 14 septembrie 1942 ­la Festivalul de la Venetia, unde a obtinut una dintre "medaliile pentru film cultural"atribuite de juriul Mostrei. Tot din 1942 dateaza ~i filmul Tara Oltului, inceput de1.1. Cantacuzino ~i operatorul Alexandru Simionov, continuat de Valeriu Pu~cariu cu~tefan Dominicovschi: este yorba despre un documentar turistic, 0 excursie cu barcilepe Valea Oltului, din Transilvania pana inspre Dunare.

Dar cinematografia - prin forta lucrurilor - incepea sa fie marcata tot mai insistentde evenimentele razboiului. Realizat in noiembrie ~idecembrie 1942, distribuit in reteauacinematografica in ianuarie 1943, Pagini din razhoiul nostru ~fant este, practic, un filmde operatori, un "documentar de montaj", cu imagini din jumalele de razboi (numerele1,2,3,4,6,17,25,32,33,34,39) in care sUntfilmate luptele din Crimeea, de la Sevas­topol, Odessa, Stalingrad, din bazinul Donetului ~i din Caucaz. Principalii operatori aimontajului: Constantin Pantu, Ovidiu Gologan, Alexandru Simionov, Vasile Gociu, IonCosma. Vasile Gociu filmeaza in prima parte a anului 1942 ~iun film de propaganda anti­sovietica - Raiul ro/iU In adevarata lui lumina -, cu imagini din Odessa, Balti, Chi­~inau, Cemau!i. Tot 0 "comanda" realizata de Oficiul National Cinematografic pentruMarele Stat Major al Armatei Romane este ~ifilmul Vanatorii de munte In Caucaz, filmat- printre al!ii- de Alexandru Simionov. Un documentar de lungmetraj - din acela~i an1942 - este Zhuratorii Romaniei, produs in colaborare cu Ministerul German al Aerului~isemnat (ca scenarist, autor al comentariului ~iregizor) de comandorul AI. Demetrescu.Multe dintre filmele anului 1945 poarta pecetea razboiului: Ajutorul de iarna (la care aulucrat Eftimie Vasilescu, Vasile Gociu), Apararea noastra antiaeriana (de Calin Bod­narescu), Apararea pasiva de Witold Klimowicz, Atelierele de confec(iuni ale armatei

~i 0 zi In taMrajandarmilor pede,~tri de Traian Popescu-Tracipone, Cu vitejii no!)tri InRasarit (filmat de Alexandru Simionov), Marinarii no.~tri la datorie (realizat de OvidiuGologan ~iIon Cosma), Spre hiruin(a de Cornel Dumitrescu. Nu sunt excluse, insa, filmede alte genuri, cum ar fi documentarele turistice Balta paradisului pescarilor, MelodiaCarpa(ilor, Pelicanii (coproduqii romano-austriece in regia lui Ulrich Kayser), Bucegiide Valeriu Pu~cariu,Damhovi(a, apa dulce, Pe Bistri(a Injos, Podoabe bucovinene (copro­ductii cu italienii, in regia lui Pietro Benedetti), Gradinile Capitalei de Cornel Dumitrescu

130

(cu un comentariu de Victor lliu), Snagov, ziua unui lac de Petre Grant. Rasfoind cata­loagele intalnim, de asemenea, documentare industriale, etnografice, sociale. Dincolo decele cateva documentare "neutre" ale anului 1944 - filme precum lnstitutul dr. Cantacu­zino ~iMuzeul de istorie naturala "Grigore Antipa" de Valeriu Pu~cariu -, importanteraman marturiile documentare ale "anului de cotitura". Evenimentele declan~ate la 23august 1944 nu s-au pastrat - din motive, sa Ie zicem, obiective - decat firav in memoriapeliculei. Unu1 dintre motive (cel principal) este consemnat ~i de Viorel Domenico incartea sa "lstoria secreta a filmului romanesc" (pag. 226): "Arestarea Antone~tilor ~iintoarcerea armelor au constituit 0 surpriza totala pentru cinematografi~ti, iar in acesteconditii ON.C. s-a trezit in pragul prabu~irii, el nemaiexistand practic intre 23-31 august1944. In fond, cum putea sa mai funqioneze 0 institutie guvernamentala de propagandacand conducatorul statului, precum ~i ~eful ei de drept ~i de fapt, Mihai Antonescu,fusesera arestati, iar inamicul de ieri, satanizat ~i anatemizat in toate filmele produse dela inceputul razboiului devine, peste noapte, aliat?" Oficiul National Cinematografic, laora "intoarcerii armelor", se afla dispersat. Ca urmare a masivelor bombardamente ame­ricane asupra Bucurqtiului ~i Vaii Prahovei din 4 aprilie 1944, dnd a fost organizatao ampla aqiune de protejare a institutiilor statului (~ia unitatilor militare), ON.C. a fostimpartit in trei e~aloane: echipa de reporteri ~i aparatura necesara editarii "jurnalului deactualita(:i" a fost dislocata la Tancabe~ti, langa Bucure~ti, aparatura de studio ~ide labo­rator, cu personalul aferent, a fost evacuata la Vinga, langa Arad, iar un al treilea e~alon,format din serviciul de difuzare, cu depozitele de filme aferente, a fost p1asat in comuna~ercaia, langa Fagara~. Operatorii cinematografici - cu toata situatia incerta ~iexploziva- au continuat sa-~i faca datoria. Operatorul Constantin Dembinski, de pilda, care seafla in seara zilei de 23 august 19441a Tancabe~ti,Ii destmnuia peste ani, istoricului ViorelDomenico, faptul ca, dupacomunicarea prin radio a Mesajului regal, Mihai Pu~cariu,directorul ON.C., intuind proportiile ~irepercusiunile evenimentului, a hotarat sa se re­traga in zona Bran: "M-a determinat ~i pe mine sa-l insotesc. Spre dimineata, am luatpatru aparate de filmare, pelicula din bel~ug (pentru a Ie salva, desigur, pentru ca neputeam a~tepta la orice ~idin partea nemtilor ~idin partea ru~ilor) ~i, imbarcati in Fordulgalben al O.N.C.-ului, am pIecat spre Valea Prahovei. Aici luptele erau in toi; am filmatexploziile unor rezervoare de petrol, coloane de prizonieri germani, 0 lupta in munti ...Ajun~i la Sinaia, ne-am razgandit ~ine-am intors spre Capitala. Nu aveam nici 0 infor­matie: nu ~tiam nici ce este, nici ce va fi." Aflat tot la Tancabe~ti, operatoru1 Ion Cosmarelateaza in "Amintiri1e" sale: "Pe 1acinci dimineata, in 24 august, am p1ecat spre Bucu­re~ti impreuna cu Ovidiu Gologan, pe doua drumuri diferite: eu prin Colentina, iar Golo­gan pe drumul Peri~ului (... ). Dupa sosirea in Capitala, m-am intalnit cu Ovidiu Gologanla sediul nostru din str. Wilson. J;ra ~i el incurcat. Nu ~tiam cui sa ne adresam. Primuldrum a fost la Baneasa, unde luptele erau ca ~i terminate. Am filmat cateva aspecte lapod, iar a doua zi am filmat aspectul jalnic al Palatului Regal ~ial Teatrului National dupabombardamentele germane, precum ~i al altor imobile din Bucure~ti distruse de aviatiaReichului. Pe cand filmam pe Calea Victoriei, la Teatrul National, auzind un zgomotputernic de avioane, am zarit enormele bombardiere americane care pluteau mai jos cade obicei ~i nu ;;tiu cum, parca pareau mai prietenoase, fara intentia de a bombarda, cide a ateriza pe undeva pe aproape. Am mirosit la iuteala un subiect interesant pentru jur­nalul ON.C. ~iam alergat cu ma~inain direc(:iazborului lor. Astfel, am ajuns pe aeroportul

131

Pope~ti-Leordeni unde incepuse imbarcarea pentru repatriere a prizonierilor americani,fo~ti piloti pe bombardierele doborate de catre artileria noastra antiaeriana (... ). Dupafilmarea spectaculoasa ~i destul de amuzanta a acestei aqiuni misterioase, care semanamai mult a dipire, am pornit mai departe in cautare de alte ~i alte subiecte pentru jurnal.~i ce subiect puteam sa prindem atunci, fierbinte? Intrarea ru~ilor in Bucurqti. Motivulpentru care fugisera (diplomatic?) americanii". In 23 septembrie 1944, dupa cum noteaza~i Corneliu Medvedov in cartea sa despre Ovidiu Gologan (pag. 76), "se desfiinteazaSectia Propaganda a Marelui Stat Major, din care Iacea parte ~iGologan. Operatorii trimi~ipe front, in prima linie, nu sunt agreati de «eliberatorii» sovietici. Pentru a fi ascun~i defuria consilierilor Armatei Ro~ii, realizatorii filmelor anticomuniste au fost «blocati» lacentru: capitanul Constantin Pantu, locotenentul Traian Popescu- Tracipone, soldatii IonCosma ~i~tefan Dominicovschi. Alaturi de aceasta elita a ON.C.-ului, ~isergentul OvidiuGologan". Dar operatorii - cei mai multi - i~i reiau activitatea ca reporteri de razboi.Ovidiu Gologan, de pilda, filmeaza, in noiembrie, luptele pentru eliberarea Ungariei ~i,in decembrie, pe teritoriul Cehoslovaciei, alaturi de armatele aliate, riseandu-~i nu 0 dataviata, filmeaza luptele crancene din muntii Tatra. Documente de pret despre spiritul aceluitimp sunt reportajele Confruntarea unor eriminali de razboi eu vietimele lor (filmat laTribunalul Poporului din Bucure~ti in perioada 5-19 mai 1945, cand "criminalii de razboi"colonel Zlatescu, colonel Murgescu, maior Ouatu, locotenent Trepactu~ ~i locotenentBuractescu sunt confruntati cu fo~ti detinuti din lagarele de concentrare)~i ReehizitoriulIn proeesul primului lot de eriminali de r{1zboi (filmat in aceea~iperioada,eand acuzatoriipublici A. Bunaciu ~i D. Saracu formuleaza rechizitoriulimpotriva acuzatilor generalMacici, general Calotescu, general Trestioreanu, locotenent Trepactu~,colon;;l Isopescu,locotenent Buractescu), imagini consemnate pe pelicula de operatorii Nicolae ~iAlexandruSimiono\', Ovidiu Gologan, Vasile Gociu, Ion Cosma, Ion Stoica;Din acei a;;,1,1946-1948,dateaza eateva pelicule realizate in spiritul propagandei oficiale - cum sunt ~i cele aleregizorului Jean Mihail, despre care vorbim altundeva -, creatii ale unor cinea~ti versatica Jean Georgescu sau Paul Calinescu, precum ~i alte "subiecte de actualitate", de laSeeeta (Purina omenie pentru eei In nevoie) - filmat in septembrie 1946 de Ion Stoica,Nicolae Marinescu, Aurel Samson ~i Carol Mihut - pana la Turul eiclist al Romaniei

- filmat in octombrie 1946, de catre Nicolae Simionov, pe ruta Bucurqti-Pite~ti-Campu­lung-Bran-Fagara~-Sighi~oara- Tg. Mure~-Cluj-Oradea- Timi~oara-Craiova- Turnu Seve­rin-Sibiu- Bra~ov-Bucure~ti.

Doua momente cinematografice a~ retine, in mod special, din ace~ti ani. Unul arfi documentarul Divizia " Tudor Vladimirescu ", primul "produs sovietic impus in cinema­tografia noastra" (cum i s-a spus), a carui "poveste" este, insa, mai speciaIa. Filmarileau fost realizate intre anii 1943 - cand lua fiinta Divizia, alcatuita din prizonieri romaniin Rusia - ~i 1945, de catre operatori sovietici - V. Frolenko ~iV. Komarov - , ata~atipe langa grupul de membri P.C.R. aflati in exil (Ana Pauker, Petre ~iEcaterina Borila,Mihai Burca, Dumitru Coliu, loan Rab, Serghei Sevcenko, Iacob Bulan, Constantin Don­cea, Valter Roman, Mihai Lungu, la care s-au ata~at colonelul N. Cambrea, viitorul co­mandant al Diviziei, ~icolonelul Novicov, comandantullagarului de la Oranki). Divizias-a nascut, practic, in fata aparatului de filmat, toate momentele importante ale acelorani - inclusiv ziua de 31martie 1944, cand Divizia pornea spre tara - fiind imegistratepe pelicula. Filmul va fi finisat, insa, abia in primavara anului 1948 ~i tergiversarea se

132

datoreaza, In principaL luptei ideologice ~i politice din epoca, pentru definirea locului~irolului acestei Divizii In armata romana: lupta dintre comuni~tii stalini~ti sprijiniti decomisarii sovietici care sustineau copierea aberanta a modelului sovietic ~iopozitia con­servatoare, care reprezenta rezistenta nationala, anticomunista din armata. Ramura pro­moscovita a ca~tigat, desigur, batalia. Retin un singur "argument". In varianta tranzitoriea filmului (din 1946), comentariul se lncheie astfel: "In curtea Inspectoratului Generalal Armatei pentru educatie, dL general de tancuri Susaikev lnmaneaza ofiterilor din Divizia«Tudor Vladimirescu» medalia «Victoria»". In varianta din martie 1948, finalul sunaastfel: "In curtea Ll1spectoratuluiGeneral al Armatei pentru Educatie, dl. general de tancuriSusaikev lnmaneaza ofiterilor din Divizia «Tudor Vladimirescu» medalia «Victoria» Insemn de cinstire a acelora care au participat la lupta pentru libertatea omenirii. ChipulMarelui Stalin lmpodobqte pieptul pandurilor romani!" Prin Ordinul de Zi al MareluiStalin, dupa eroismul Diviziei romane in Ungaria, Divizia va dobandi denumirea premo­nitorie de ... "Tudor Vladimirescu-Debretin"!

La 1 iunie 1946, operatorul Ovidiu Gologan a filmat la Jilava executia mare~aluluiIon Antonescu, condamnat la moarte in urma sentintei Tribunalului Poporului din 20 mai:a fost, ~iacest cutremurator moment cinematografic, unul dintre "filmele arestate" (mcadin prima clipa a existentei lor!), ca ~isecventele procesului respectiv, cu vocea mare~a­lului illregistrata sincron, imagini recuperate abia dupa decembrie 1989 (~ioferite ecranu­lui, In premiera absoluta, abia in 1993, In documentarul de montaj Istoria ma vajudecarealizat la Studioul video al Academiei de Inalte Studii Militare). Filmul executiei ramaneo marturie nepretuitil cu valoare de simbol. eei patru condamnati la moarte - Mare~alul,premierul Mihai Antonescu, generalul Constantin Z. Vasiliu ~i profesorul GheorgheAlexianu - l~i a~teapta cu demnitate sfar~itul. Operatorul Ovidiu Gologan l~i aminte~te:"Ciind s-a apropiat momentul, am auzit vocea Mare~alului, limpede ~ipiitrunzatoare: Dom­nilor, suntem gata! Ochi(i cum trebuie! Traiasca Romania! Foci" Secventele sunt incluse~iIn documentarul de lungmetraj realizat peste ani de regizoarea Felicia Cemaianu (desprecare yom vorbi la momentul potrivit). Dar din filmul executiei lipsesc ni~te fotograme.In procesul verbalincheiat la conducerea lnchisorii Jilava cu acel prilej, se consemneazaca "la comanda foe au cazut toti la pamant, dar Marqalul s-a ridicat imediat pe manadreapta, sprijinindu-se de cot ~i zicand: Nu m-ati omorat, domnilor, tragetil" Acelea~iimagini lipsa sunt descrise ~ide operatorul Ovidiu Gologan: "Mihai Antonescu, generalulPiki Vasiliu ~iGh. Alexianu au cazut retezati ~itrupurile lor au ramas In nemi~care. Apa­ratul taraia necontenit; urmaream lmpietrit scena de co~mar. Se petrecea ceva incredibiLMare~alul se ridicase lntr-un genunchi ~i lnaltandu-~i pieptul ~i fruntea a strigat: N-a(inimerit, domnilor! Ochiti mai bine, terminati odata!" Murea, in acei ani, 0 lume ...

133

"CLASICIZAREA" FILMULUI NATIONAL,(1949-1970)

NOlLE PREMISEALE PRODUCTIEI CINEMATOGRAFICE

Baza tehnico-materiala a productiei cinematografice in anul nationalizarii (1948)era precara: un studio cinematografic - alcatuit dintr-un platou de 200 mp, cabine demontaj, 0 instalatie de inregistrare a sunetului ~i diteva anexe (pe fosta strada Wilson,in centrul Capita1ei) - ~iun laborator de prelucrare a peliculei (la Mogo~oaia), echipatcu ma~ini de developat ~icopiat pelicula de 35 mm alb-negru, care asigura toate lucrarilede creatie ~i tiraj pentru intreaga productie autohtona ~i straina. Atat. 0 zestre saraca,incapabila sa sust:inapreconizata "desfa~urare" a cinematografiei nationale. Astfe1se faceca, inca in anu11949, s-a Iuat hotararea construirii unui Centru cinematografic, iar Minis­terul Artelor a enuntat tema de proiectare a viitorului studio. Lucrarile au inceput in 1950- piatra de temelie a fost pusa de dr. Petru Groza -, intr-un frumos 'cadru naturalla18 km de ora~, pe malurile lacului Buftea (0 idee contestata de unii, distanta fata de Ca­pitala generand - in special in primii ani, pana Ia "modernizarea" ~oselei de acces ­probleme de transport, 0 risipa de timp ~ienergie pentru Iucratorii ~icolaboratorii Cen­trului). Complexul urma sa fie finalizat - conform pIanuriIor initiale - abia in anu11959,dar se preconiza functionarea Iui par\:ialainca din 1954 (ill vederea asigurarii unor conditiiminime necesare produqiei nationa1e). Ca solutii tranzitorii - pana la punerea in func­tiune a Centrului de la Buftea - s-a construit rapid Complexul de la Floreasca (preluat,in 1956, de catre te1eviziune, care a emis de aici programele sale, pana la inaugurareaunui nou Telecentru); platoul de la Floreasca era de trei ori mai mare decat cel mo~tenitde la O.N.C., avea 600 mp, ~i,in acela~icorp de cladiri, se mai aflau 0 sala de ihregistrare- cu toate instalatiile anexe - ~i un Iaborator pentru prelucrarea peliculei de 35 mm,aIb-negru ~i Orwo color. Tot ca 0 solutie tranzitorie s-a amenajat inca un mic studio incentrul Bucurqtiului, "Tomis", cu un platou in suprafata de 320 mp. Pentru a se asigurade urgenta utilaj cinematografic de fabricatie romaneasca - necesar productiei de filme~iretelei de difuzare - s-a luat masura infiintarii unor intreprinderi specializate precum"LS. Tehnocin" (care - vreme de noua ani, pana va fi comasata, in 1959, cu "IndustriaOptica Romana" - va produce aparate de proieqie pentru filme de 35 mm, pentru filmede 16 mm, amplificatoare, difuzoare, tablouri de comanda, filmostate, derulatoare, reflec­toare pentru studiouri, rivalte, travelinguri etc. etc.).

Intre timp, "noua CineciWl" (cum s-a scris in presa straina despre Buftea: ,,0 Cine­CiWla sud-estului european") incepea sa prinda contururi. Intre 1954 ~i 1957 au fost datein exploatare cele cinci platouri de filmare, in 1957 s-a inaugurat studioul de sunet, in1958 Iaboratorul pentru prelucrarea peliculei ~i, in sf§.r~it,in 1959 a fost gata ~i cea dinurma aripa (corpul de cladiri pentru filmari combinate). Centrul de productie cinemato-

137

IIJ,

graficil de la Buftea avea urmatoarele caracteristici la inaugurare: platoul 1,0 suprafatautila de 660 mp ~i 0 inaltime de 11,50 m; platourile 2 ~i 3 - cate 280 mp ~i 0 inaltimede 8 m; platoul 4 - 660 mp, inaltime de 11,50 m ~i0 trapa de 80 mp cu 0 adancime de2,50 m; platoul 5 - 96,25 mp, inaltime 4,50 m, ca anexa avand 0 piscina de 41 mp, cuo adancime de 1,20 m ~iun tunel pentru filman combinate. "Citadela" filmului romanesc,cu 0 dotare modema pentru epoca respectiva, da~ea posibilitatea produqiei autohtonesa intre in competitie, de la egalla egal, cu studiouri europene de talie medie. Centrulmai dispunea de un platou exterior, dotat cu instalatiile necesare, precum ~ide 0 suprafatade teren de 16 ha, destinata construirii unor decoruri de dimensiuni mari ~i foarte mari(strazi, piete, cetati etc.). Cunoscutul scenograf francez Georges Walkhewitch avea saconstruiasca aici, in 1966, pentru filmullui Rene Clair Serbarile ga!ante (realizat in copro­ductie cu studiourile Bucure~ti), un decor plurivalent, imens, care - cu diverse modificaride rigoare - avea sa fie folosit la multe alte filme: Dacii, Haiducii, Batalia pentru Rama,Mihai Viteazu! etc. Fara a intra in amanunte tehnice, a~ arninti faptul ca Studioul de laBuftea fusese dotat ~i cu un Tonstudio, 0 sala pentru rnixaj ~i inregistrari de muzicil ~icu alte diverse anexe (camera de ecou, camera pentru solist, camera pentru crainic, camerapentru aparaturi de inregistrare a muzicii, 0 sala de postsincron-dialog, 0 sala de postsin­cron-zgomote,o sala pentru transpunerea pe banda magneticil a materialelor inregistrate,sali de proiectie pentru vizionarea materialelor). Pentru operatiunile de montaj, cinea~tiiaveau la dispozitie treisprezece cabine echipate cu instalatii modeme, un corp de cladireera rezervat trucajelor ~ifilmarilor combinate, realizarii de generice, proieqii prin transpa­renta, filmari subacvatice etc. Intr-o perioada revoluta, laboratorul pentru prelucrareapeliculei de la Buftea cucerise un binemeritat prestigiu in partea noa~tra de lume (sa-izicem Europa de sud-est): in special calitatea prelucrarii materialelor Eastman color ­dar ~i alte operatiuni privind negativele de sunet, copiile de lucru, contratipe pozitive ~inegative alb-negru etc.- justificau aceste aprecieri. In domeniul perfeqionarii proces­elor tehnologice de productie ~ialimbunata(:iriiperformantelor la utilajele cinematograficedin dotarea existenta, inginerii ~i tehnicienii de la Buftea au contribuit cu 0 seama deinovatii ~iinventii, brevetate in tara ~ipeste hotare. Dintre inventiile omologate in strai­natate arnintesc "transcolorul" - un procedeu pentru introducerea unor culori dorninantein filmul color, aparitia ~i disparitia cu intermitenta a culorilor (Aurel Miheles), "trans­travul" - un dispozitiv automat pentru filmari de cadre fixe cu perspectiva variabila(Sergiu Huzum), "rniracolorul" - un procedeu pentru obtinerea unor imagini statice ~idinamice in culori conventionale (Coloman Ondrejcsik), "graphis-colorul" - 0 metodade prelucrare a peliculei color cu efecte artistice deosebite (Alexandru Intorsureanu,Gheorghe Fischer, D. Morozan, G. PalivaO, subtitrarea filmelor cu caractere autovigni­etate (1.Butanescu), 0 metoda pentru vizualizarea textului de dialog pentru operatiunilede postsincron ~i dublaj (A. Petculescu).

Proiectat initial pentru 0 produqie anuala de 12 filme de lungmetraj, Centrul cine­matografic de la Buftea a functionat 0 perioada destul de lunga sub randamentul firesc:in anii 1958 ~i 1959, de pilda, produqia anuala a fost de 4lungmetraje (ca in 1955, candse inaugurau primele platouri). Cum se scria in epoca - fara a se banui ce se va intamplain continuare - "colosul de la Buftea a macinat in gol, ca 0 moara parasita, platourileramanand pustii cu lunile" (Manuela Gheorghiu, Constantin Patra~coiu, "Temeliile cine­matografiei nationale. Structuri ~i perspective", in "Cinematograful romanesc contem-

138

poran 1949-1975, pag. 33-34). Prin forta lucrurilor, la inceputul anilor '70, dind capaci­tatea studiourilor va fi folosita din plin - ba chiar cu mult peste prevederile initiale -,pretul mediu de cost al unui film va ajunge sa fie de trei ori mai mic decat in 19581Dacapana in 1960 se realizau - cum am vazut- cam patru filme de lungmetraj anual, in 1961productia se va dubla brusc, in 1964 se va ajunge la 11 premiere anual, in 1965 se vabate un prim record, 16 filme anual. Ulterior, cu exceptia unei u~oare "crize" inregis­trate intre anii 1969-1970, productivitatea studiourilor va crqte continuu, ajungandu-sein primii ani '70 la 25 pelicule de lungmetraj anual!

In anul1950 se infiinta studioul cinematografic "Alexandru Sarna", care prelua pro­duqia de filme documentare ~i a jumalelor de actualWiti (carora, din 1954, aveau sa Iise adauge filmele ~tiintifice, mai exact de ,,~tiintapopularizata"). Initial, studioul realizasub 20 de filme anual, iar jumalele de actualitati apareau cu intermitente. La sfar~ituldece­niului al ~aptelea,productia de filme documentare atingea 200 de acte anual. In anuI1964,dupa ce filmul romanesc de animatie inregistrase 0 seama de importante succese nationale~i intemationale, s-a infiintat ~iun studio specializat in producerea acestui gen cinema­tografic. Pana atunci, in cadrul Centrului cinematografic de la Buftea, se creasera conditiipentru realizarea unui numar de 4-7 filme de animarie pe an. Dar, inca din 1955, produqiade filme animate ajunsese la 15 titluri, acesta fiind unul dintre "argumentele" care au dusla crearea unei baze tehnico-materiale aparte pentru filmele de animatie. La sfar~ituldeceniului 7, produqia de gen ajungea la aproape 30 titluri pe an.

SCOALA FILMULUI DOCUMENTAR:o "FATA MORGANA"?

Ne-am obi~nuit sa asociem istoria ~i evolutia filmului documentar romanesc cuistoria ~ievolutia studioului specializat, "Alexandru Sahia", devenit "Sahia-Film". Estemult adevar in aceasta asociere, dar cele doua realitari nu se suprapun. Studioul "Sahia"- care avea sa puna, intr-adevar, bazele unei productii ritmice ~i substanriale de docu­mentare - lua fiinra spre sfar~itul deceniului al cincilea. Istoria postbelica a documen­tarului romanesc a devansat, insa, momentul anului 1950, cand produqia de gen a fostpreluata de studioul proaspat infiintat (studio care, peste patru ani, va prelua ~iproduqiafilmelor de ~tiinta popularizata). Pe parcursul anilor, Studioul "Bucure~ti" avea sa-~ipastreze ~iel anumite prerogative in creatia de documentare. "Greul" I-a dus, insa, "Sa­hia-Film", iar inca inainte de infiintarea acestuia, regizori consacrati ca Jean Mihail sauPaul Calinescu au predat ~tafetaunor nou-veniri ca Victor Diu sau Ion Bostan, unor incer­cati regizori de fiqiune ca Jean Georgescu. Cel mai important moment al acelui timp cine­matografic de "noi inceputuri" ramane, peste ani, filmullui Victor Diu Scrisoarea lui IonMarin catre "Sdinteia" (1949). Naivitarile ~iperversitatile acelui timp social ~i-au puspecetea, desigur, pe "mesajul" cinematografic. Eram in anii colectivizarilor forrate, cuchiaburi odio~i ~i tarani "mijloca~i" nehotarati (care-~i incredinrau nedumeririle "orga­nului central"). Dar filmul, tocmai prin infati~area veridica a unor realitati, ramane ­peste decenii - un document despre mentalitatea, anomaliile ~i aberariile unei epoci

139

I

I

I

social-politice revolute In care mijeau "zorii unei vieti noi". "Documentarul, a~a cum 11practica Hiu - nota George Littera In "Schita pentru un portret" care Insote~te volumulpostum de scrieri cinematografice allui Victor Hiu "Fascinatia cinematografului" ­devine expresia frusta, nealambicata, a realului In continua mi~care, a starilor de lucruripe care Ie observa ochiul cinematografic ~iIe filtreaza con~tiinta lui civica". Inspirat deun fapt real - 0 scrisoare adresaili de un taran "Scanteii" In zilele Inregimentarii taranilorIn Intovara~irile agricole -, Victor !liu compunea, In 1949, un film gazetaresc, 0 nuvelacinematografica de 0 mare bogatie stilistica, peste care planeaza - anuntand evolutiaregizorului ~i a operatorului Ovidiu Gologan - "amintirea" unui Dovjenko, a unuiEisenstein. Lasand deoparte "verbulinflacarat", In filmullui Victor Hiu regasim satulromanesc cu problemele lui reale, caracterul predominant descriptiv al documentarelorde pana atunci fiind Inlocuit cu 0 interventie directa, activa (discutabila peste ani), In peri­metrul vietii sociale. Putem considera ca printr-un film ca Scrisoarea lui Ion Marin catre"Scanteia", documentarul romanesc dobandea con~tiinta de sine. In aceea~i perioada de­buta regizorul Ion Bostan (cu scurtmetrajul Un minut, din 1949): filmul documentar I~ilargea frontul creatorilor, deschiderea spre realitate. De la 14 filme document are - cates-au realizat In 1951la studioul "Sahia" (un adevarat record In materie) s-a ajuns, In finalulanilor '60, la peste 200 de documentare anual, ~icifra a continuat ani la rand sa creasca.

Incercand 0 sistematizare a masivei produq:ii de filme documentare ~i~tiin!ificereali­zate Intre anii 1948 ~i 1970 - ar fi de pus In discutie peste 1000 de titluri! -, pot fieviden!iate cateva etape distincte In istoria genului. Au fost, Intfu,anii deceniului al ~aselea,ai unor multiple ~i necesare acumulari de experienta. Un prim salt calitativ s-a produsIn primii ani ai deceniului al ~aptelea,cand, In special dupa anu11963, s-a vorbit, ca despreo apropiata perspectiva, despre ,,~coaladocumentarului romanes('. Vizitandu-ne tara In1964, cu prilejul primului festival national al filmului de la Mamaia - ce vremuri! -,reputatul istoric ~i critic de film francez Georges Sadoul scria (In "Lettres franc,.;aises")ca ,,~coala romaneasca de scurtmetraj a devenit pentru mine 0 realitate vie ~i captivantade care vor trebui sa tina seama de acum Inainte suporterii acestui gen dificil". Au urmat,Insa, pana catre sfar~itul deceniului, anii unui reflux, In creatia documentari~tilor a inter­venit 0 anume debusolare, pentru ca de prin anii 1969-1970 sa se Inregistreze un noureviriment, ba chiar Inscrierea filmului documentar pe orbite superioare de interes civic~iestetic, moral-filozofic. Sigur, Impaqirea In acest fel, "pe etape", a istoriei filmului docu­mentar romanesc poate fi suspectata de simplism ~i,oricum, din discu!ie nu pot lipsi alte"capitole" esentiale, In orice tentativa de cronologizare, cum ar fi diferentierea ~imaturi­zarea tematica ~istilistica a produq:iei, conturarea unor personalitati regizorale ~ioperato­rice~ti, definirea particularita!ilor specifice ale documentarului romanesc. Retrospectivadevenirii lasa sa se Intrevada sernnificative "urcu~uri" ~i "cobora~uri" pe care, utilizand~i validarile timpului, Ie putem defini ca atare, In interesul ~i de dragul perspectivei.

Sa aruncam, a~adar,0 punte peste anii deceniului 6, spre a desprinde cateva din argu­mentele artistice ~itematice care au condus spre momentul primului salt calitativ In pro­duq:ia de gen. Momentul a coincis cu 0 spectaculoasa afirmare a documentarului romanescnu numai In tara ci ~ipeste hotare. Ce Inregistra palmaresul creatiei documentare la Incepu­tul deceniului al ~aptelea? Cativa dintre regizori aveau, de pe atunci, 0 seama de realizariimportante la activoIon Bostan, de pilda (1914-1992), I~igasise de aproape zece ani calealui In cinematografie: calea cinstei ~idemnita!ii profesionale. EI s-a lamurit foarte repede,

140

inca de la filmu1. .. Calea bel:}ugului din 1952, cum stau lucrurile cu ... calea bel~uguluisocialist. A mai incercat un singur film "industrial", Baia-Mare (J.953), dar a reu~it ­dupa cum singur 0 marturise~te - un film de suflet: "Am inceput filmarile tarziu, inseptembrie, cfmd se aurisera dealurile, dind toata regiunea prinsese culoarea merelorcoapte, a strugurilor, a fetelor umane bronzate, culorile portului national scos la ivealain anotimpul nuntilor atat de pitore~ti din Maramure~ ~i din Oa~. Era un tablou saturat

de culoare ~i de vitali tate ~i am trait in a~a fel efortul de a surprinde ~i reda acest tabloupe pelicula, incat m-am legat efectiv pentru totdeauna de aceasta regiune." Dupa numaitrei-patru ani de activitate cinematografica, regizorul Ion Bostan incheia 0 etapa: futeleseseca in "era noua inceputa" (cand, yorba epigramistului, ... "rahatii scriu in loc sa putaH)trebuie sa recurgi la subterfugii pentru a-ti pastra crezul ~i personalitatea. Intre 1955 ~i1958 regizorul a parcurs - cu pregnante finalitati culturale - experienta unor "filmedespre artaH. Scurtmetraje ca Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, ~i - indeosebi, a~ zice- Uciderea pruncilor (acesta din urma, consacrat celebrului tablou allui Bruegel, izbu­

tind sa patrunda cinematografic procesul intim de creatie al artistului, urmarind pard,in montaj alternativ ~i dinamic de detalii ~i ansamblu, "gandul ~i mana pictoruluiH),inaugurau 0 "sectiune" importanta de film documentar, consacrata, deopotriva, valorilornationale ~i universale ale picturii. Cetatea Histria ~i, peste cativa ani, Voronet - evocariale unor vechi traditii imortalizate in piatra unor adevarate capodopere de arta ~i arhitectura- dadeau in anii 1956 ~i, respectiv, 1962, 0 noua stralucire culturala unei opere cinemato­grafice cu ample deschideri spre istorie, legenda ~i mit. Iar primele filme despre fauna~i flora Deltei, ce inaugurau 0 adevarata monografie cinematografid a locurilor - peisajeluxuriante, carora Ion Bostan le-a descoperit in continuare tainice resurse de vis ~i poezie,consacrandu-Ie 0 masiva parte a creatiei sale, ani neobositi de mund ~i talent -, anuntau,de pe atunci, 0 sensibilitate deosebiili, consacrata unui spatiu cu mari resurse de frumusetede la granita ~tiintei cu arta. Sub aripa vulturului, poate cel mai reprezentativ dintre scurt­metrajele acelei perioade, a fost distins cu importante premii internationale - la Marsilia,Buenos Aires, Atena, Florenta, Teheran ~i in Uruguay -, are cateva secvente antologice,dintre care una, "dansullebedelor mici", pe muzica lui Ceaikovski, in cadrul deplineiautenticiH'tti a unui lac allebedelor, recomanda in mod special filmul - ~i, in general,

creatia autorului - ca 0 cerceta~e sensibila, atenta ~i nuantata, a unui univers cu netaga­duite rezerve de frumusete.

Multi alti regizori i~i terrninasera la inceputul deceniului al ~aptelea ucenicia intr-aledocumentarului ~i ajunsesera la opere de maturitate. Mirelllie~iu (1923-1985), unul dintrecei mai reprezentativi documentari~ti, avea, in 1963, un deceniu de prodigioasa creatiela activ, cu filme precum Viscolul, Bicaz, cota 563, Un Jupiter al vremurilor noastre,Trei strigate pe Bistrita, Radacini, Tabacarii. Cateva din aceste scurtmetraje (dupa cumo spun ~i titlurile) au fost filmate la Bicaz, de la inaltimea macaralelor uria~e care dirijauzi ~i noapte mi~carea benelor de beton deasupra Bistritei zagazuite, sau in zgomotul defond al pluta~ilor ~i artificierilor care insotea - alaturi de motivul muzical simbolic al"AppasionateiH - imaginile unui grandios efort constructiv. In Radacini, Mirelllie~iuvorbea, cu emotie, despre legaturile tainice ale sculpturilor lui Vida Geza cu padurea ma­ramure~eana, "rMacini" drora filmulle descopera foarte cinematografic esenta. Realitatileaspre, dureroase, ale tabacariilor de odinioara - denuntate in presa vremii, necrutator,de reportajele ~i desenele lui Geo Bogza - au constituit obiectul unui film cu pregnante

141

virtu!i civice ~i de mare elocven!a imagistica; operator era Sergiu Huzum, cel care I-al'nso!it pe regizor ~i l'n alte filme (Un Jupiter al zilelor noastre, Radacini etc.), l'nainteaplecarii l'nFran!a - 1970 -, unde avea sa-~icontinue cariera cinematografica. Spre sfar­~itulanilor '60, cu filmul Canteeele Rena.~terii- dedicat corului "madrigal" -, regizorulob!inea (pe langa alte numeroase premii intema!ionale care i-au jalonat cariera) cea maiimportanta distincpe de la Cannes, Marele Premiu "Palme d'or".

Intre anii 1957 ~i 1964, un alt regizor prestigios al documentarului romanesc, PaulBarbaneagra, realizase 15 filme de scurt metraj, printre care mica bijuterie DirUorul, uneseu dedicat dirijorului George Georgescu. Mainile binecunoscutului muzician deveneau,l'n filmullui Paul Barbaneagra, adevarate personaje, se identificau cu muziea, desenaul'n aer; eu volutele lor speetaculoase, cu tresaririle lor magice, sirnfonii ~ielegii, rapsodii~ipoeme. Dintre eelelalte pelicule ale regizorului ar fi de amintit Album de pietura eon­temporana romaneasea (]960), Festivalul Eneseu (1962), Tonitza (1964), filme desprearta, semnate de un bun eunoseator al artei, l'nso!itla randu-i, l'ndemersurile sale, de ope­ratorul-artist Sergiu Huzum. De altfel, dupa 1965, regizorul Paul Barbaneagra, stabilitl'n Fran!a, se va dediea filmului-eseu despre arta, semnand - ea regizor ~i produeator- un prestigios serial, Arhiteetura ~igeograJie sacra, tot l'mpreuna eu operatorul SergiuHuzum, realizand ~icateva filme eu subtext filozofie ea Mireea Eliade ~i redeseoperireasaerului, Gheorghe Zamfir sau rugaeiunea sunetului.

~i un regizor ea Jean Petroviei lasase l'nurma, l'n 1963, un deceniu de activitate labo­rioasa, anun!and 0 sensibilitate ie~ita din comun ~ipasiunea neobosiHipentru semnifica­!iile faptului divers. Un um obi~nuit (1960) contura un portret eontemporan extras dinvia!a de catre un publicist "vioi" al acelor ani, Nicu!a Tanase. Dar filmul care avea sal'ncununeze 0 prima etapa din crea!ia regizorului a fost Pretutindeni muneese oameni(urmat, la scurta vreme, de Radaeinile ora~ului ~iSeoala de la Mer!); cei trei eroi ai fil­mului sunt un revizor de cale ferata, un paznic de far ~iun meteorolog de pe vartul Omul,trei "oameni singuri", izola!i - prin speeificul muncii lor - de colectivitate, care sestraduiesc, prin tot ee fac, departe de semenii lor, ca via!a celorlalp sa-~idesfa~oare cursulfiresc. Cu un comentariu de Eugen Mandric, filmul poate fi considerat emblematic pentrucrea!ia lui Jean Petrovici, care, ~il'nmulte din celelalte filme ale sale - fie ca se petrecl'n subteranele Capitalei (Radacinile ()ra~ului),ca vorbesc despre 0 l'nva!atoare dintr-uncatun izolat (Seoala de la Meri) sau vizeaza, l'ntr-un serial, activitatea de pe 0 platformamarina -, aduce l'n prim plan "oameni singuri". Printre scenari~tii cu care a colaboratJean Petrovici a fost Eva Sl'rbu (care a colaborat ~icu regizori precum Alexandru Sl'rbu,Mirel Ilie~iu, Doru Segal, Paula Popescu-Doreanu, Gabriel Barta, Dona Barta): Scoalade la Meri atrage ~iprin lirismul sau de buna calitate.

La l'nceputul anilor '60 l'mplinise un deceniu de activitate ~i Gabriel Barta (1923­1972) ale carui filme pastreaza, de asemenea, distinete pecqi de lirism. Debutase, l'n 1954,cu documentarul Ceferi$tii, personaje pe care ~i-a propus sa Ie rel'ntalneasca dupa 20 deani. 0 moarte fulgeratoare i-a rapit, l'nsa, l'n 1972, l'ntalnirea promisa cu vechii prieteni.Terminat de colaboratori apropia!i - printre care Mirel Iliqiu -, filmul Dupa 20 deani, urmarind destinul personajelor de odinioara, este, deopotriva, ~i un omagiu adusregizorului, l'nurma caruia au ramas creajii durabile (Prietenii vietii, Cei mici despre lumeamare, Gara, Si atunci ... , Stimata domni~oara v., Cotele apelor Dunarii, Painea). La ca­patul unui deceniu de acumulari se aflau - l'nmomentul prefigurarii unei ~colidocumen-

142

taristice - multi alti regizori, printre care Virgil Calotescu (1928-1991), cu Daruri smulse

naturii, Aunt! alb, Ultima generatie de saraci - filmul care I-a lansat, i'n 1958, dar carenu s-a dovedit tocmai "premonitoriu" -, Scoicite n-au vorbit niciodata; Mircea Popescu(consecvent realizator de documentare ~tiintifice,printre care Taierea rapida a metalelor,Atomul fn slujba omului, Cocsul, Elementul14 siticiu ~i,mai tarziu, un serial despre Par­tite de fier ~icateva filme sociologice, Dupa 40 de ani - cu trimitere la filmul sociologicdin 1929, Dragu!i - ~iDimitrie Gusti); Erwin Szekler ("alpinistul" nr. 1 al studioului,care a "batut" cu obstinatie muntii, din Piatra Craiului i'n Fagara~, ~i pana acolo undeCarpatii i'ntaInesc puI1'area).Un pretios bagaj de experienta acumulasera, de asemenea,regizori ca Alexandru Si'rbu (care debutase, i'n 1956, cu Reportaj la "Steagul Ro:}u" ~i,printre documentarele sale a lasat filme cu "clipiri" de cine-verite ca Sonda sau Pe urmeleunui reportaj), Zoltan Temer, stabilit ulterior i'n Israel, cu cateva filme ~tiintifice dereferinta la "morpentul adevarului": Conveierul verde (1962), Orchestra ultrasunetelor(1963), Noi !ii soarele (1964). Trecusera prin experienta filmului documentar, i'n 1960,spre teritoriile filmului de fictiune regizori CaSavel Stiopul - Bogatii ascunse, Bucure:}ti,ora,~ fnjlorit, Cufata spre public, Amintirea unei artiste - sau Mircea Saucan - Casade pe strada noastra, Pagini de vitejie -, lasand urme durabile ale trecerii lor, dupa cum~i experienta documentarului a Iasat urme durabile i'n formarea lor artistica.

Faptul ca multi regizori atinsesera i'nperioada de referinta un grad i'naltde maturizareartistica trebuie corelat cu marele numar de debuturi reprezentative i'nregistrat i'n jurulanilor '60. Debuta, i'n 1960, regizorul Alexandru Boiangiu, cu un documentar despre"cetatile industriale", pentru a ajunge i'n scurta vreme la 0 specie documentaristica palidreprezentata i'n preocuparile creatoare, aceea a filmului-ancheta. Dupa Casa noastra caofloare (0 satiril a unor comportamente necivilizate), Alexandru Boiangiu realiza catevadocumentare cu 0 importanta pondere civica: i'ntai Oltenii din Oltenia (1965), 0 ~arjaami­cala, dupa cum 0 dovede~te ~i gluma care deschide filmul: pe marginea unui hat seodihnesc ni~te haine, legaturi cu mancare, un ulcior, ceva mai i'ncolo, la pra~it, oameI\iilucreaza de zor: );ititi ce face olteanu' cand n-are ce face? Se dezbraca ~i-~ipaze~te hai­nele ... "; Cazul D, apoi - povestea unui trist destin uman care trimite, i'nca din titlu, spr,personajullui Vittorio de Sica din Umberto D -, i'~ipropunea, i'n 1966,0 investigatiei'nuniversul re1atiilor dintre parinti ~icopii, exemp1ificand, printr-un singur "caz", acelaal batriinului Dobrota, a carui viatil curge molcom i'ntr-unazil de batriini, regretabile dramefamiliale. Fatete surprinzatoare ale relatiilor batriinului cu familia sunt descoperite deochiu1 cinematografic ~ide microfonul ascuns cu grija de regizor ~ide scenaristul MihaiStoian pentru a nu da nimic de banuit personajului central din scurta povestire adusa peecran; Ursul, i'n 1968 ~i Cand barbatii devin tati, i'n 1969, sunt alte doua anchete, primapomind de la un caz tragic (un urs care a facut victime i'ntr-un sat), a doua - investitacu surasuri. Documentarul romanesc ajunsese 1a ora "cine-verite"-ului. Celebrul docu­mentarist olandez loris Ivens - lara a fi un adept declarat al metodei - spunea urmatoareledespre acest curent, impulsionat i'n special de francezi i'n anii '60: "Cine-verite-ul esteo treaba foarte buna. Ne stimuleaza. EI spune «marelui film»: «nu mai palavragi atiit!»Documentarului: «nu face numai poezie!». El ne baga cu nasul i'n viata cotidiana, care etotu~i sursa... Te depilrtezi de ea, din ratiuni suprarealiste sau abstracte, e bine, arta trebuiesa i'ncerce cat mai multe drumuri, dar se treze~te strigata de «cine-veritb>: «asta e! a~ae !»". Debuta, ill 1961, ell Drumurile Cri,~anei, unul dintre cei mai talentati ~i originali

143

I!,

regizori ai Studioului "Sahia", Slavomir Popovici (1930-1983), care, peste patru ani, cufilmul Romante aspre, batea la portile capodoperei. Personajele pareau a fi, in acel filmdin 1965-1966, ni~te locomotive Imbatranite de vreme, de oboseala, de atata alergatura,care se pregateau de casare, de "ultimul drum". Personajele erau, de fapt, anotimpuri ~igeneratii, Inceputuri ~i sfar~ituri, personaj principal era Insa~i viata noastra cea de toatezilele, cu romantele (aspre) ~icu asprimea ei (nu tocmai romantica), cu Intalnirile ~ides­partirile ei decisive. Vom mai avea prilejul sa vorbim despre filmele lui Slavomir Po­povici: de atunci, cineastul romantelor aspre - alaturi de cei mai constanti colaboratoriai sai, scenarista Gabriela Ionescu, operatorii Doru Segal ~i Ion Barsan, compozitorulAnatol Vieru sau redactorul muzical Theodor Mitache - nu ~i-a desmintit niciodatavocatia meditativ-poetica. Debuta, In 1959, Erich Nussbaum, regizor cu remarcabilavocatie culturala, ~i - dupa scurtmetrajul Albume de artl1 popularl1 - I~idadea masuratalentului In documentarul de arta Ciucurencu, una dintre cele mai substantiale creatiiale genului. Spre deosebire de acel soi de academism care caracteriza primele documentareconsacrate artei plastice romane~ti, aparatul de filmat era receptiv Indeosebi la ceea cespectatorul unei expozitii nu poate retine dintr-o privire, filmul definindu-se ca un aplicatstudiu al coloristicii operei lui Ciucurencu, servit fiind cu rafinament imagistic de opera­torul Costea Ionescu-Tonciu ~i de ideatia muzicala a lui Anatol Vieru. Tot In domeniuldocumentarelor de arta debuta In 1958 regizoarea Nina Behar (1930-1989), stabilita dupa1975 In strainatate: primul ei film, Luchian, era 0 convingatoare demonstratie esteticaprivind "natura" pictorului evocat, un eseu cu nuantate ~i aprofundate selectii; autoareaavea sa "recidiveze", cu scurtmetraje precum Universuri picturale (1965), Pictorul Ghiatl1,Pallady, Mainile pictorului - 0 replica, parca, la "mainile dirijorului" (1967), LucianGrigorescu (1.968). In 1959 debuta ~iIancu Moscu, cu Bucure!ltiul, ieri!li azi, anuntandun spirit viu, cu multiple disponibilitati poetice, filozofice ~i civice; scurtmetrajul sauNavigatori care dispar ramane un pretios document despre 0 meserie pe cale de disparitie,aceea a pluta~ilor pe raurile repezi de munte, In timp ce satira Fabrica de zmpachetatfum(1967) concureaza, Inca, In competitia celor mai active interventii critice ale studioului.Lui Iancu Moscu i se datoreaza ~idocumentarul din 1961 30 de operatori pandesc eclipsa,ale carui imagini au fost "citate", pe micile ecrane, ~icu prilejul eclipsei totale de soaredin 1999. Cu pelicule mult apreciate In tara ~i - mai ales - peste hotare I~ifaceau intra­rea, pe teritoriile documentarului ~tiintific, doi realizatori de baza, Stelian Penu care pro­punea, dupa alte cateva experimente, filmul Capul izolat (1959) ~iDoru Che~u(1934-1994)cu Febra aftoasl1 (1960). Debuta In 1960 ~iregizoarea Dona Barta, continuand creatorexperienta acumulata de Ion Bostan In spatiile de confluenta ale ~tiinteicu arta. Cu tempe­ramentul cercetatorului, dar ~icu un acut simt estetic, Dona Barta (1931-1977) propunea,prin filmele sale, revelatii pasionante despre universuri ~imicrouniversuri nu Intotdeaunala Indemana ochiului omenesc, mici antologii ale frumosului In natura. Cele mai bune filmeale sale - Povestiri din lumea Ml1rii Negre (un film premiat la Venetia In 1962), Teml1cu variatiuni (1965), senzationalul Efemeride (1968), celelalte de mai tarziu - continsecvente cu adevarat antologice. Debuta In 1963, dupa un deceniu de practica operatori­ceasca, regizoarea Florica Holban (1928-1996), care, Inca de la primul film, Oameni!liml1!1ti,anunta un simt cetatenesc ie~it din comun. Scurtmetrajul sau A cui e vina? (1965)a ~ocat la vremea respectiva. In fata aparatului de filmat, copiii, din "casele copilului",din centre de reeducare, i~i marturiseau tristetile, tragedia ~i In multe dintre cazuri -

144

demnitatea. Cu un calm nefiresc, 0 fetita povestea cum a fost parasita de mama ei, intr-untren, pe cand avea doar cateva luni. 0 alta fata - ~iea candva parasita - rostea adeviiruriteribile: a furat, a rnintit, a blestemat. Regizoarea a fost cruda, poate, in rascolirea unuitreeut dureros, dar ii imparta~im crezul: "Vreau sa ~ochez, sa zdruncin indiferenta; poateca am fost cruda ~i C)1 eopiii, rascolindu-Ie durerea, dar cand ii faeeam pe ei sa planga,ma gandeam ca poate astfel voi impiedeea pe altii sa planga". Debuta, tot in 1963, unuldintre regizorii de baza ai studioului, Titus Mesaro~, cu un "triptic" eonsacrat eonstruiriibarajului de pe Argq (4000 de trepte spre cer, Spre cer ~i Ultima treapta): cele ,,4000de trepte spre cer" erau cele 4000 de scari din lemn, a~ezate provizoriu pe pantele mun­telui, care faeilitau aecesul muncitorilor spre locurile lor de munea. In astfel de filme ­prin imaginile de mare spectaculozitate ale operatorului Petre Gheorghe din 4000 de treptespre cer sau ale operatorului William Goldgraber din Spre cer, prin demersul regizoral- documentarul romanesc trecea de la "inregistrarea mecanica pe pelicula" a unormomente de actualitate la "marturia sensibila", care propulsa in prim-plan gandul auto­rului. Este, ~i acesta, un "salt calitativ" in concepti a asupra filmului documentar.

In viata studioului "Sahia", condus din 1951 (~ipana in 1988) de Aristid Moldovan,a existat, in prirnii ani '60, ~i un "moment eolectiv" care ar trebui sa fie evocat: majori­tatea realizatorilor - printre care Mirel TIiqiu, Alexandru Boiangiu, Ion Bostan, SlavomirPopovici, Erich Nussbaum, Doru Che~u,Mireea Popescu, Maria Sapatoru, Dumitru Done,Ervin Szekler, LadislauKarda, Petre Sirin, Gheorghe Horvat - au participat la 0 "mono­grafiere" cinematografica a judetelor tarii. Cel putin doua dintre filmele realizate atunciau ramas ca documente pretioase despre oamenii unui timp: Drumurile Cri:janei de Sla­vornir Popovici (cu un scenariu de Gheorghe Horvat ~icu operatorii Francisc Patakfalvi~i Petre Gheorghe) ~i Puterea painii de Alexandru Boiangiu (cu imagini de pe plaiurihunedorene surprinse de operatorul William Goldgraber). Pe de aIta parte, astfel de filme- sa Ie zicem conjuncturale - evidentiau pregnant cateva dintre carentele de fond carese manifestau inca in produqia de filme documentare: pericolul frecvent al ,Jrumosuluicautat", falsa literaturizare care ineea adesea adevarurile vietii, reportajele aride, cu suitede imagini inexpresive, cu comentarii fie prea stufoase, fie prea didactice, fie irelevante.Astfel de comentarii - simpliste sau retorice, literaturizante sau emfatice, fals poeticesau declarative, insotind reportaje ~idocumentare de actualitate, filme despre arta, filmede ~tiinta popularizata sau turistice, in sfar~it, orice specie a genului - au minat din inte­rior, ani la rand, produqia de filme documentare. Dar ca~tigurile de calitate, la randullor, au fost importante in prirnii ani '60. Scenarii ~icomentarii care au sporit substantialcalitatea textelor s-au datorat unor seriitori sau publici~ti ea Geo Bogza, Nina Cassian,Demostene Botez, Maria Banu~, Eugen Mandric, Paul Anghel, Eva Sirbu, Radu Cosa~u,Gheorghe Tomozei, D.R. Popescu, Victor Vantu. Reu~ite remarcabile s-au inregistrat indomeniul imaginii. Continuand experienta ~iexemplul predecesorilor (Ovidiu Gologan,Ilie Cornea, Ion Cosma, Constantin Dembinski, N. Marineseu, W. OU, 1. Stoica), multialti operatori ~i-au format, in procesul ereatiei, 0 distincta personalitate: Sergiu Huzuma impresionat prin insolitul ideilor (~iprin tehnicile originale folosite, printre care "trans­trav"-ul), la Doru Segal elemente definitorii s-au dovedit a fi lurninozitatea, calmul ~isensibilitatea, la Costea Ioneseu-Toneiu - atitudinea meditativa, la Tiberiu Olasz - spee­taeulozitatea, "aplicabilitatea" stilului sau, la William Golgraber - febrilitatea ~idinamis­mul, la Petre Gheorghe - corespondentele dintre om ~ipeisaj; aJtj operatori au eontribuit

145

Ii j

Ij1

I

I

ii!

I

la reu~ite: Gheorghe Herschdorfer (in filme de Mirel nie~iu, Gabriel Barta, Ervin Szekler,Jean Petrovici, Nina Behar, Pavel Constantinescu etc., pana la stabilirea sa - in anii '70- in Germania), Francisc Patakfalvy (care a colaborat, de asemenea, cu multi regizori,printre care Gabriel Barta, ErviQ Szekler, Mirel Ilie~iu, Slavomir Popovici, AlexandruGa~par, Dona Barta, Paula Popescu-Doreanu etc.), Carol Kovacs (colaborator al unorregizori caDumitru Dadarlat, Stelian Penu, Maria Sapatoru, 1. Moscu, AlexandruBoiangiu, Paul Grza etc.), Gheorghe Georgescu (stabilit ~iel, dupa 1969, in Germania,operator la filme de Mircea Popescu, Dumitru Done, Florica Holban, Erich Nussbaum,Pavel Constantinescu, Pompiliu Galmeanu etc.) ... Toti ace~ti realizatori au contribuit,in felullor, la reu~itele documentarului din primii ani ai deceniului al ~aptelea. A urmat,in productia de gen - dupa primele trei editii ale festivalului national de la Mamaia,1964-1965-1966, unde documentarul s-a situat la "loc de cinste" - 0 perioada de reflux.Cauzele sunt multiple. Una era detaliata de regizorul Titus Mesaro~ (intr-un interviuacordat revistei "Cinema" in 1968): "Dupa parerea mea, exist a 0 proasta corelare intrefactorul cantitativ ~icel calitativ. S-a ajuns la un fel de absolutizare a cantitatii ... Dovadaca in ace~ti ani a existat 0 permanenta presiune de jos in sus, pentru cre~terea numaruluide filme realizate,dar 0 mai mica preocupare pentru pastrarea unui anumit barem decalitate la aceste filme." Filmul documentar romanesc i~i ca~tigase 0 platforma, de creatie~ide reputatie, lasase sa se intrevada parametri de ,,~coala". Urma sa se produca, firesc,urmatorul pas. Acest "pas" a provocat un moment (masurabilin ani) de deruta. S-auincercat drumuri dintre cele mai ciudate. Nimic rau, teoretic, in aceasta "incercare dedrumuri" (mai ales cand un regizor ca Pavel Constantinescu - cu un film "emblematic"la activ, Contemporanul meu ~i stabilit, dupa 1971 in strainatate - largea orizonturiletematice ale documentarului romanesc prin doua filme din 1967, Hanoi - de la rasaritla af,:fln(it~i Copilarie furata, realizate in Vietnam). Numai ca, practic, majoritatea so­lutiilor de moment au indepartat documentarul de adevaratele sale rosturi; s-a recurs laformule artistice hibride, s-au rarit temele cu adevarat importante, au proliferat descrip­tivismul ~ipoetizarea fortata, filmele s-au indepmat de realitate. In aceste conditii, ~coaladocumentarului romanesc a ramas 0 promisiune, 0 "fata-morgana". Ceea ce nu insearnnaca in partea a doua a deceniului al ~aptelea nu s-au produs ~i opere cinematografice va­labile. Pe unele dintre ele Ie-am ~inumit, sunt titluri de care ne amintim cu placere: Ursul~i Cand barbatii devin tati de Alexandru Boiangiu, Eternul jeminin de Iancu Moscu, Acui e vinal de Florica Holban, Digul de Jean Petrovici, Soarele negru de Slavomir Po­povici, debutul in regie al operatorului Doru Segal cu Marile emotii mici, Casa luiCalinescu de Erich Nussbaum, Tuculescu de David Reu. Sunt, acestea, cateva dintrescurtmetrajele care raman. Dar ele n-au dat "tonul" politicii repertoriale. Tonul revirimen­tului 11 vor da tot regizorii de frunte ai studioului, Marele Premiu "Palme d'or" obtinutde Cantecele Rena~terii la Cannes ~i"manifestul" unei noi promotii (generatii) de cinea~ti,documentarul de lungmetraj Apa ca un bivol negru.

146

ECOURILE EPOCH iN FILMELE ANILOR '50

Daca personajele filmului romanesc dintre ce1e doua razboaie mondiale - ca ~iplasmuitorii lor - visau, ~ivisele lor erau, cum s-a mai spus, vise dejZamanzi (Milionarpentru 0 zi, Lache In harem, Visullui Tanase, Bing-Bang), personaje1e filmelor romane~tide dupa Rasuna valea, din primii ani ai deceniului al ~ase1ea - ca ~i plasmuitorii lor-, luptau. Luptau pentru (pentru construirea unui alt tip de societate, pentru formarea"omului de tip nou", pentru impunerea dezideratului 1eninist al dictaturii proletariatului,pentru afirmarea "con~tiintei socialiste") ~i luptau contra (contra du~manilor de clasa,contra chiaburilor, contra sabotorilor ~ia celor aflap in solda serviciilor de spionaj straine,contra "cozilor de topor", contra tuturor celor care puneau bete in roate "drumului victoriosal socialismului"). Filmul - in primii ani de dupa nationalizarea mijloacelor de productie- devenise 0 anna. "Filmul ca anna" nu era defel 0 figura de stil, era cruda realitate:prin tipul istoriilor aduse pe ecrane, prin modul de rezolvare a conflictelor, prin insa~inatura "eroilor pozitivi", peliculele romanqti din perioada de referinta erau - maintede orice altceva - instrumente de propaganda. lata cum caracteriza Ecaterina Oproiu(incercand sa sintetizeze, in 1975, "un sfert de veac de film romanesc") cinematografulprimilor ani'de "lume noua": "Intr-o epoca in care «a nu fi cu noi inseamna a fi impotrivanoastra», filmul «trebuia sa militeze», el trebuia sa arate cum se ascute lupta de clasa,cum clasele deposedate incearca zadarnic, prin cozile lor de topor, «sa ne puna bete-nroate». Sabotajul nu va reu~i. ~antierul nu se va inchide. Tunelul va fi strapuns (Rasunavalea). Filmul arata, de asemenea, un sat, care, de~i mai pastra, in costumatie ~i decor,aerul bucolic al vechilor productii cu subiecte rurale, nu mai avea nimic de-a face cutrecutele drame tarane~ti, cu fatalismullor sumbru, cu patimile amorurilor oarbe sau cusetea religioasa de pamant. Lumea satului nu mai contine astfel de porniri decat episodic,la cate un personaj secundar, «netipic», care nu ~i-a gasit Inca loculin noua a~ezare. Inafara unor asemenea exemplare de importanta secundara, aceasta lume se regase~te inaceasta etapa, pe ecrane, impartita pe criterii de clasa, cu 0 maxima strictete. Nu arareoririgoarea se confunda cu schema: taranii saraci sunt interpretati de actori cu obraz cioplitdin stanca, cu privirea taioasa, dar dreapta, cu silueta statuara. Ei sunt intotdeauna hotarati,ju~ti, neclintip, devotap pana in fundul sufletului ~iuneori pana la ultima picatura de sange.Taranii mijloca~i sunt interpretati de actori cu fizic incert. Ei sunt ~ovaielnici, pradaispitelor ~iademenelilor, dar cand, in sfar~it, inte1eg, devin «aliati de nadejde». Chiaburii- sunt interpretati de actori cu figuri speciale, de preferinta gra~i, aproape intotdeaunacu priviri viclene. Ei uneltesc necontenit. Dragostea curata a fetei de palma~ e manjitaadeseori de pofta murdara a odraslei de bogatan, fiul chiaburului. lndividul neluminat,«element fara con~tiinta», se va lasa mituit de na~ ~iva actiona ca 0 unealta oarba panaspre final, cand se va dumiri cine-i sunt adevaratii prieteni ~i cine adevaratii du~mani ~iva trece alaturi de ai sai (In sat la noi, Mitrea Cocor, Desfa5jurarea - dqi acest ultimfilm, datat 1955, platqte cel mai mic tribut c1i~eelor,iar une1e din secventele sale continun fior care ramane viu peste ani)." Critica de film purta, la randu-i, ca personaje1e depe ecran, ca plasmuitorii lor, ecourile ~i semnele epocii: filmele erau "imnuri aduse vietiinoi", trageau "semnale de alanna", ne invatau "sa fim vigilenti", "demascau", "p1edau","combateau", "slujeau". Efectiv, cinematograful, aceasta "arma" importanta a frontului

147

ideologic, era - i'nepodi - 0 "cutie de rezonanta" a patosului politic. Dincolo, a~adar,de toate consideratiile privitoare la valoarea (sau non-valoarea) intrinseca a filmelor i'ndiscutie, cinematograful romanesc al acelor ani - prin tematica sa, prin mesajele sale,prin aderentele sale social-politice, prin limitele sale specifice - ramane document alunui moment istoric. Din aceasta perspectiva, valoarea sa este inestimabila chiar atuncicand rezultatele artistice sunt sub orice critica. Nu este cazul unei pelicule precum Rclsuncl

vale a de Paul Cllinescu, primul film de lungmetraj al "tinerei cinematografii de stat".Anul premierei: 1949. Cronicile aveau sa apara i'nianuarie 1950. Ecourile premierei

au luat propor1;iileunei sarbatori nationale. Rclsllncl valea era "adevaratuli'nceput" al fil­mului romanesc! Pagini i'ntregi din cotidianele timpului au fost rezervate acestui triurnf.ToP.comentatorii simt nevoia sa i'ncadreze filmuli'n vasta problematica a "transformarilorrevolutionare" . In distributie figurau numero~i actori de fmnte ai scenei, alaturi de numenoi, pentm care filmul a fost 0 "rampa de lansare": Marcel Anghelescu (Ion), Geo Barton

. (Radu), Radu Beligan (Niki Goguleanu), Angela Chiuaru (Sanda), Ionescu Ghibericon(Carciumarul), Eugenia Popovici (Deana),A. Pop Martian (Cretu), Nicolae Sireteanu (ingi­neml Dinescu), Ion Talianu (bancherul Goguleanu), Maria Voluntaru (doamna Gogu­leanu), Puiu Dumitrescu (responsabilul UTM), Marcel Enescu (inginerul Poenaru), lluiuHulubei (Petre), Constantin Mitru (Mo~ Gheorghe), Iarodara Nigrim (domni~oara Gogu­leanu), Horia ~erbanescu (cupletistul), Gheorghe Andreescu, Valeriu Buciu, Ioana Cali­nescu, Mimi Cojan, Dobre Ene, Dumitru Ilariu Popescu, fratii Anghel, George ~i CezarGrigoriu, Ioana Matache, Paul Mocanu, Nicolae Popescu, Marga ~tefanescu, ConstantinVintila, Titus Lapte~, Constantin Barbulescu, Vasile Florescu, Mihai Fotino. Performanta"speciala" a filmului? Pentru prima data, actorii, parasind scena, au venit sa filmeze peun ~antier, i'n varful muntilor, printre stanci, buldozere ~iexplozii adevarate, ~i - tot pen­tru prima data - muncitorii ~ibrigadierii de pe un ~antier national au devenit interpretide film,jucandu-~i propriul rol (de unde rezulta ~i "aerul" documentar care plute~te pesteintriga propriu-zisa). Tipologia filmului este ~iea marcata evident de semnele epocii. Pede 0 parte sunt brigadierii, entuzia~ti, inimo~i (Petre, Radu, Sanda, Ileana), care scandeazavoio~i "n-am venit ca sa priviml am venit ca sa muncim!", muta muntii din loc, spargnormele, cuceresc drapelul mundi, canta de zor mar~ul (scris de Marcel Bresla~u) cu"Crqte calea ~i crqte calea/ de la Bumbe~ti la Livezeni" ... Nu lipsesc din tabloul tipo­logic inginerul "de tip nou" fata i'n fata cu inginerul "de tip vechi", minerul cu lampa~ul(care vine din subteran sa-~i i'nlocuiasca fratele ucis de sabotori), ~i opozantii elanuluigeneral, printre care - pe post de "Marinica zis coda~u'" - baiatul de bani gata (devenittinta satirica a colectivului) sau du~manul de clasa gata sa aprinda fitilul criminal. N-arerost sa insistam asupra naivitatilor intrigii, conflictului ~ideznodamantului: ele vorbesc,explicit, despre timpuli'n care se petrece aqiunea peliculei ~i despre timpuli'n care s-arealizat actul creator. Peste ani, de altfeJ, la numai ~apte ani dupa premiera filmului,scenaristul filmului, dramaturgul Mircea ~tefanescu, spunea: "Se i'mplinesc i'n vara asta~apte ani de cand am scris scenariul primului nostru film artistic de dupa 23 august,Rclsuncl valea. Departe de mine gandul de a ma scutura de raspunderea gre~elilor pe carele-am facut cu aceasta prima i'ncercare cinematografica, dar dadi tin sa evoc aid gre~elilealtora - adica acele «sfaturi» ... - e ca din fapte se invata mai multe decat din teorii."~i scenaristul evoca i'mprejurarile administrative de atunci ("compartimentul cinemato­grafiei din Ministerul Artelor era condus de un director foarte tanar, un tovara~ inimos

148

~i dornic sa faca treaba ... dar ... foarte nevinovat in materie"), discutiile preliminare cufactorii de decizie: "dind i-am spus ... ca inteleg sa prezint pe brigadierii de la Bum­be~ti-Livezeni in atmosfera voioasa a tineretii lor, cu glumele care Ie insufletesc in fiecareclipa munca, tanarul director a ramas uluit: - Cum?! mi-a spus - dar noi vrem 0 drama!"De aici, lungul ~ir de variante, pana la aprobarea scenariului (dupa a cincea versiune).Dar "drama" a continuat ~i dupa aceea: "Gind starn mai lini~tit pe balconul unei vile,cugetand la bucuria sufleteasca pe care 0 ai dupa ce ai terminat 0 munca ... ma pomenescdeodata ca intra in curte, in mare viteza, 0 ma~ina. La volan, tanarul director, care, inaintede a stopa, imi striga: - Ce facem cu nationalizarea? .. nu se poate sa nu bagam ~inoinationalizarea in film. Zic: - Pai de ce? Zice categoric: De-aia! In fata acestui argumentinvincibil, am lipit scenariului 0 scena cu nationalizarea, care cadea exact ca musca inlapte - cu atat mai'mult cu cat filmul era i~ curs de turnare ~i scenariul nu mai puteafi modificat in raport cu acest proaspat eveniment politic." Am insistat asupra acestui primfilm din "seria noua" a cinematografiei nationale (de pe genericul caruia a~ mai retinecateva nume: regizor secund - Ion Bostan, imaginea - Wilfried Ott, decoruri - arh.~tefan Norris, muzica: Paul Constantinescu, cuplete: Ion Vasilescu), deoarece el "esentia­lizeaza" relatia dintre film ~iviata in acei ani de inceput ai cinematografiei de stat. Asupraaltor titluri din epoca nu insist. ..

Din 1950 dateaza un metraj mediu cu conotatii electorale, Bulevardul "FluieraVfintu'" de Jean Mihail, inspirat de un text de Aurel Baranga, cu Jules Cazaban, G. Ti­mica, Ion Finte~teanu, V. Maximilian, Radu Beligan in distributie. Personajele urbei ­cu aer de Clochemerle - din filmullui Jean Mihail sunt un ministru subsecretar de stat

(la Interne), un profesor de romana, latina ~i greaca la Liceul Caragea-Voda, un mareproprietar ~i comersant, epitropul a~ezamintelor spitalicqti, prefectul, pre~edinteletribunalului, reprezentanti ai opozitiei, reprezentante ale sexului frumos (tot din "societateainalta"). Situat intr-o capital a de judet din deceniul al patrulea, filmul scapa - intr-unfel - de sub incidenta "semnelor epocii" '50, cochetand chiar cu modelul caragialian(bulevardul cu pricina, care prilejuiqte pricini, devenind in final - pe principiul "pupatpiata endependentei" - un bulevard "al impacarii"), conotatiile electorale de care vor­beam ajungand, totu~i, pana in prezentuI imediat (ba, spre meritul filmului, mergand chiarmai departe, in limitele unei farse ... bulevardiere, desigur).

Din anul1951 dateaza doua filme de lung metraj, a caror premiera a avut loc spresfar~itul anului: in sat la noi de Jean Georgescu ~i Victor lliu (premiera: 20 septembrie1951) ~i Viara fnvinge de Dinu Negreanu (prezentat pe ecrane in noiembrie). Dupa unfilm dedicat ~antierului, era cel putin "normal" - in spiritul epocii - sa urmeze 0 pro­duqie consacrata prefacerilor sociale ~ipolitice din lumea satului in epoca primelor gospo­darii colective ~i, ca un corolar, un film despre dezvoltarea industriala a tarii. "Nouaordine" se cerea respectata. Misiunea incursiunii in lumea rurala a timpului a revenit unorregizori destul de diferiti din punct de vedere temperamental ~i al formiltiei artistice (acaror contributie particulara la realizarea filmului este greu - ~i, probabil, irelevant ­de stabilit): Jean Georgescu ~iVictor IIiu. Un regizor, a~adar, citadin prin excelenta (darcu 0 remarcabila experienta cinematografica la activ) ~iun regizor mult mai putin experi­mentat - la data respectiva -, dar un bun cunoscator allumii taranqti, descendent dinspatiul de taina al Marginimii Sibiului, s-au lansat in temerara intreprindere a infati~ariipe ecran a "noului sat romanesc". RezuItatul? Dincolo de avatarurile tematice ale timpuIui,

149

"un dispuns polemic la idilismul operetistic al vechilor noastre filme" - dupa cumsublinia criticul George Littera in postfata volumului "Fascinatia cinematografului" deVictor Iliu. Mai mult, criticul considera filmul remarcabil pentru tentativa de a surprinde"fizionomia adevarata a satului romanesc: peisajul, portul, chipurile, totul respira auten­ticitate, poarta 0 amprenta specifica." Sunt cateva motive care ma determina sa regretca un film precum in sat la noi face parte, astazi, din categoria "filmelor uitate" (mainuantat spus, din categoria filmelor programatic uitate). Scris ~iregizat de doi arti~ti care~i-auconfirmat ponderea ~iprestigiul estetic in cinematograful romanesc, filmul depa~e~tehotarat limitele tematice ale vremii sale. Jucau in pelicula din 1951 Constantin Ramadan,George Manu, Nucu Paunescu, Aurel Ghitescu, Liviu Ciulei (da, aceasta era intrarea incinematograf a actorului de 28 de ani Liviu Ciulei !), Andrei Codarcea, Nana Ianculescu,Valentina Cios, Vasile Uizarescu, Ludovic Antal, Natalia Arsene. In "Contemporanul"(din 21 septembrie 1951) poeta Nina Cassian arata intelegere pentru filmul celor doicinea~ti de marca: "Un camp, 0 ulita, 0 ograda, 0 fata cu 0 iie inflorata, trecand zoritadrumul, 0 casa: suntem, intr-adevar suntem, in sat la noi. De cum auzi primele replicirostite in grai romanesc, simti 0 putemica emotie, care suie cu fiecare imagine: emotiemereu proaspata de a vedea un film al nostru, rod al muncii noastre, un film despre viatanoastra. Recuno~ti priveli~tile, recuno~ti oamenii, recuno~ti faptele lor ~i te simti acasala tine. ( ... ). Trecutul i~i mai flutura umbrele in priveli~ti ~i in oameni. Dar, treptat, ~ipriveli~tile, ~ioamenii se smulg din trecut, leapada rama~itele trecutului ~icresc vigurosspre 0 viata noua." In "Scanteia" (din 22 septembrie 1951) se spunea raspicat: "RegizoriiJean Georgescu ~iVictor Iliu au realizat un film de arta." In Viata fnvinge, intelectualuluide tip vechi, in solda serviciilor de spionaj straine, ii este opus intelectualul de tip nou,daruit cu trup ~i suflet meseriei ~itarii. Pe un scenariu de Aurel Baranga - foarte simplist,departe de valoarea pieselor reprezentative ale dramaturgului -, cu 0 distributie de elita(din care au fkut parte George Vraca, Irina Rachiteanu, Valentin Valentineanu, GheorgheCiprian, A. Pop Martian, Fory Ettede - actori care, prin prezenta ~i prestanta lor, auevidentiat precaritatea ~i schematismul rolurilor), Dinu Negreanu a semnat un film emina­mente tezist, declarativ ca ~i titlul sau. Nu va fi singurul. Regizorul - concordant cutimpul sau - va mai realiza in 1953 Nepotii gornistului, un film cu trimiteri istorice scrisde Cezar Petrescu ~iMihai Novicov (cu Andrei Codarcea, Corina Constantinescu, NucuPaunescu, Iurie Darie, George Vraca, Tatiana !ekel, Constantin Ramadan, Constantin Co­drescu, Ion Gheorghiu in distributie), apoi, in anul urmator, Rasare soarele, cu aceia~iscenari~ti, de data asta personajele filmului anterior venind mai aproape de actualitate(~i dejucand planurile disperate ale fo~tilor exploatatori), pentru ca, in 1955, pe un sce­nariu de Petre Luscalov - cu Emanoil Petrut, Iurie Darie, George Carabin, Ion Lucian,Dana Comnea, Fory Ettede, Dem. Savu, Tudorel Popa, Aurelia Sorescu - sa lupte cubanditi para~utati prin munti (Alanna fn munro, iar in 1957, pe un scenariu de Petru Du­mitriu - cu Mircea Albulescu, Margareta Pogonat, Boris Ciomei, Marcel Anghelescu,Costache Antoniu, ~tefan Ciobotara~u, Nucu Paunescu -, in Pasareafurtunii, sa ramanain zona conflictelor de clasa. Interesant este altceva: un regizor ca Dinu Negreanu (a caruipreocupare predilecta a ramas, totu~i, teatrul), caracterizat sec in dictionare: "la inceputulcinematografiei socialiste - principal realizator al filmelor de fictiune cu caracter pro­pagandistic" (1234 cinea~ti romani), un regizor pe care filmele 11recomanda ca pe un ...

150

adversar neImpikat al imperialismului, s-a stabilit din 1968 ... In Statele Unite ale Ame­ricii, renuntand la lupta de clasa. ~i acest destin mi se pare un "semn al epocii" ...

Intre timp, filmul romanesc a continuat sa produca, reu~ind doar arareori sa iasa desub incidenta presiunilor ideologice. Un "dezertor" a fost Jean Georgescu, care, In anul1952, a ecranizat trei schite de LL. Caragiale, ramanand credincios mai vechii sale pasiuni.Poate ca includerea In triptic a schitei Arendw;ul roman este 0 "concesie de epoca" larandu-i, dar regizorul - illdeosebi In Lantul slabiciunilor ~i Vizita - ~i-a vazut de treaba

sa, producand Inca 0 dovada concludenta a vocatiei sale comice. In Lantul slabiciunilor-:- cu Radu Beligan, Eugenia Bactulescu, Marcel AngheIescu -, lumea "loazelor" ~i aeducatorilor este privita deta~at, cu 0 ironie eleganta, cu un zambet subtil, In timp ce micul"maior de ro~iori" (Sorin Stratilat, care joaca alaturi de Grigore Vasiliu-Birlic, FloricaDemion ~i Maria Wauvrina) este ridiculizat, In Vizita, Hira pic de Inver~unare, cu 0 su­perioara "Intelegere".In cel de al treilea episod al tripticului, Arenda!jul roman - de 0alta factura stilistica - apilreau Aure! Ghitescu, Constantin Ramadan, Gh. Ionescu Gion,Nick Niculescu, llarie Popescu. Premiera tripticului a avut loc In 2 februarie 1952, la cincicinematografe din Capitala, cand - cu prilejul centenarului CaragiaIe - a fost reluata(am vazut cu ce consecinte) ~i comedia 0 noaptefurtunoasa. Despre cele trei ecranizariale schitelor caragialene avea sa scrie un studiu amplu, peste zece ani, Victor Diu (In "Se­colul XX", nr. 5-6/1962, sub titlul "Caragiale ~i virtutiIe filmului"); printre altele, se spuneaacolo: ,,Ipostazele cinematografice ale schitelor Vizita, Lantul slabiciunilor ~i Arenda.~ul

roman sunt 0 exemplara transpunere filmica a textului integral allui Caragiale ~i 0 dovadade netagaduit a virtutilor vizuaIe, obiective, ale artei marelui scriitor. Datorita fidelitatii~i rigorii In echivalarea expresiei literare cu cea filmica, datorita pastrarii exacte a tonului~i ascuti~ului satirei sociale, a reliefului tipurilor ~i caracterelor, datorita identitatii ritmicea mi~carii din schitele literare cu mi~carea din schitele cinematografice, aceste filme descurt metraj pot fi oricand revazute cu aceea~i Incantare cu care se recitesc schiteIe origi­nale care Ie-au servit ca scenarii absolute". In acela~i an, 1952, cand Jean Georgescu In­cerca sa "evadeze" din epoca, recenzentul sau de peste zece ani, Victor Iliu, apeland laun roman sadovenian (scenarizat de Valeria ~i Profira Sadoveanu), Mitrea Cocor, Incerca,la randu-i, sa depa~easca rigorile timpului (colaborand la realizarea filmului cu regizoareade teatru Marietta Sadova). Jucau In film Septimiu Sever, Dem. Savu, Toma Dimitriu,Cornel Rusu, Aurelia Sorescu, Gheorghe Mazilu, Ion Gheorghiu. Din punc~ de vederecinematografic, efectiv, cum avea sa 0 spuna ~i George Littera In analizele sale consacratelui Victor Iliu, filmul marcheaza un moment esential de cautari In sfera expresivitatii:"In cele mai bune pilrti ale sale, Mitrea Cocor anunta viitoarele filme In ceea ce eIe voravea mai caracteristic: precipitarea epicului In liric, prezenta naturii ca personaj dramatic,consistenta realista a planului doi." Criticul francez Georges Sadoul, Intr-o cronica afilmului, este ~i mai generos. Victor Diu ~i operatorul sau, Wilfried Ott- spune Sadoul ­"poseda 0 calitate foarte rara care este Insa~i esenta artei filmului: ~tiu Intotdeauna sasurprinda In imaginile lor esentialul, nu exista In aceste fotografii nete ~i sesizante unsingur detaliu inutil, 0 calda umanitate InvaIuie pana ~i personajele secundare." Dar filmulramane "datat", pentru ca datat ramane romanul sadovenian, pentru ca datate ramanpersonajele, problematica ~i conflicte1e sale. Victor lliu avea, tDtu~i, sa evadeze, ill 1954,"salvarea" venind tot dinspre Caragiale. Din acel an dateaza "filmul" 0 scrisoare pierduta,care nu este altceva decat transpunerea pe pelicula a unui mare spectacol de teatru, acela

151

de la Nationalul bucure~tean, realizat de Sica Alexandrescu (alaturi de care, de altfel,Victor Iliu semneaza regia filmului), Sigur, nu avem de a face cu unfiim, de aceea amutilizat ~i0 pereche de ghilimele. Dar avem de a face cu un document de 0 valoare inesti­mabila (cu atat mai pretios cu dit multe alte mari spectacole scenice s-au pierdut de-alungul timpului): distributia "de aur" a spectacolului de atunci - cu rolurile antologiceinterpretate de catre titani ai teatrului romanesc precum Nicki Atanasiu, Alexandru Giu­garu, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu, Radu Beligan, Ion Finte~eteanu, GrigoreVasiliu-Birlic, Ion Talianu, Elvira Godeanu - ramane astfel nu numai in "memoria peli­culei" ci intra in memoria generatiilor prezente ~i viitoare, ceea ce nu este deloc putinin lupta artei cu timpul.

Doua filme de lungmetraj (dupa metrajul mediu amintit) a realizat, in continuareeaanilor '50, ~iregizorul Jean Mihail. In mai 1954 era prezentat in premiera filmu1cu subiectde actualitate BriRada iui Ionut, iar in martie 1957,0 alta pelicula cu eroi contemporani,Rapa dracuiui. In intentii, regizorul ramanea pur, dupa cum 0 spune in cartea sa de amin­tiri despre filmul romanesc de altadata: "Atat in Brigada iui Ionut cat ~iin Rapa dracuiuiam avut pri1ejul sa atac subiecte care - cu toate imperfeqiunile pe drept remarcate alescenariilor ~iale regiei - aveau meritul de a infati~a in film locuri ~ioameni ce nu aparu­sera inca in cinematografia noastra: Valea Jiului - cu minerii ei ~i codrii Moldovei ­cu munca padurarilor sai. Aveam astfel satisfaqia de a putea prezenta, in scene cu caracteraproape documentar, munca ~i chipul oamenilor din aceste locuri ~i, in acela~i timp, dea lua contact cu sufletul ~i reaqiile lor." Dar ambele filme sunt victime (inocente?) aleunui timp de trista amintire, ale unei mentalitati de sorginte stalinista, proletcultista.Despre ce era yorba in scenariullui Mihail Leonard pentru Brigada iui Ionut? Brigadarespectiva, preocupata de marirea productivitatii muncii, lucreaza la proiectul unui ,,i'ncar­cator" care va u~ura munca in abataje, dar un inginer de tip vechi ~i acolitii lui mar~avipun la cale tot felul de sabotaje, printre care ~i surparea abatajului in care lucra brigadafrunta~a. Ionut nu se da, insa, batut ~i - cu sprijinul organizatiei de partid ~iprin fonacolectivului - inventia va fi introdusa in produqie. Despre ce era yorba in scenariulluiDrago~ Vicol pentru Rapa dracuiui? Raspunsul e mai complicat: filmul avea, deopotriva,un conflict sentimental (0 tanara taranca fuge de acasa in noaptea nuntii, ajunge pe un~antier forestier din muntii Bucovinei, devine motorista ~ii~i implete~te destinul cu acelaal unui padurar, in timp ce chiaburul paras it nu va renunta u~or la tanara lui nevasta) ~iun conflict de clasa (materializat, de asemenea, in sabotaje, aqiuni criminale, planuridiabolice, cum ar fi distrugerea unui baraj ... pentru scufundarea plutei pe care se aflaiubitul fetei). In ciuda subiectelor de-a dreptul... tragice, cele doua pelicule, revazuteastazi, au darul, din cand in cand, sa stameasca interes: primul prin cate un cadru cu virtupdocumentare (care ma determina sa aduc in discutie vocatia neorealista a cineastului),prin diteva secvente cu sambure emotional, cel de al doilea indeosebi prin imaginile ­unele de real dramatism - filmate de operatorul Ion Cosma, cu care Jean Mihail a facut"echipa" la ultimele sale filme. De asemenea, intalnirea cu actori de ieri, cu tineretea unoractori, devine, uneori, captivanta. In Brigada iui Ionut, Emanoil Petrut - tinerel ~ifrumu~el - are 0 candoare care ... pune in umbra tragedia incarcatorului, Jules Cazabaneste un sabotor "ca la carte" (~iam gre~i daca nu i-am sesiza intentiile ironice in caracte­rizarea fiorosului inginer Panait), multi mari actori ai scenei romane~ti lasa 0 urma pentruposteritate - G. Calboreanu, C. Ramadan, Neamtu-Ottonel, Nicolae Sireteanu, Titus

152

Lapte~, A. Pop Martian, alMuri de alti interpreti cu personalitate din toate generatiile caEmil Liptac, Cornel Garbea, Dem Savu, Ion Ciprian, Radu Dunareanu, Doina ~erban,Valetina Cios, Victorita Dinu, Iarodara Nigrim. ~i din al doilea film raman actorii: fru­moasa ~i misterioasa Dana Comnea, In mijlocul unei distributii - de asemenea - cunume mari, printre care Toma Dimitriu, C. Ramadan, Titus Lapte~, ~tefan Ciobotara~u,Nicolae Mavrodin, loan Porsila. lndeosebi suparatoare raman excesele proletcultiste dinpresa vremii, comentariile critice fiind, nu 0 data, sub orice critiea, mult mai marcate desemnele timpului decat filmele aduse In discutie. Este ~i acesta un subiect de refleqiecand luam In discutie istoria filmului romanesc .. ,

Desft'1!furarea, filmullui Paul Cillinescu din 1955, prin care era adusa pe ecran nuvelacu titlu omonim de Marin Preda (scenarizata de prozator ~ide regizor, Impreuna), repre­zinta un moment marcant al epocii cinematografice investigate. Replicile memorabile alefilmului: "Te desfa~ura~i?", ,,-Ma desfa~urai!" vorbesc de la sine despre natura intrigiiaduse pe ecran. Eram In plina campanie de colectivizare a satelor, "desfa~urarea" repre­zenta 0 actiune "in fortii" Impotriva taranului roman, ofensiva impotriva ideii de proprie­tate. Tipologia sateasea, a~a cum reiqea ea din filmele vremii, avea cateva particularitatiimuabile: chiaburii unelteau, taranii mijloca~iezitau, taranii saraci revendicau, iar activi~tii"de la raion" rezolvau (conflicte, nedumeriri, ~ovairi, sabotaje). De data aceasta, nuvelalui Marin Preda ~i filmullui Paul Calinescu mutau accentul de pe acest tablou sinopticpe biografia unui om: !lie Barbu din Udupu, taranul cu 0 singura cama~a care travers asatul cu pillana pe cre~tetdar cu tillpilegoale.llie Barbu va deveni un personaj emblematical filmului romanesc, la aceasta contribuind, In mare masura, ~iinterpretul, un actor debu­tant, Colea Rautu, un chip taiat Intr-o roea dura, care avea sa faca 0 cariera de excePtie,ca ~i cealalta descoperire cinematografica a regizorului Paul Calinescu, Ernest Maftei,pe atunci - cum scria Ecaterina Oproiu - "pirpiriu, osos, agitat, ursuz, gata mereu sadea In fiert". Distributia, masiva, cuprindea nume rezonante, alaturi de nume noi In filmulromanesc: Gratiela Albini (Gherghina), ~tefan Ciobotara~u (Prunoiu), Nucu Paunescu(Ghioceoaia), Fory Eterle (Iancu Enache), Toma Dimitriu (Vasile Ciobanu), Dem Hagiac(Gheorghe Ciobanu), Emil Liptac (Turlea), Victor Moldovan (Pascu), Vasile Tomazian(Stan), Ion Foqa (Ioil Nicolae), Haralambie Polizu (Gavrila), Dem Demetru (Ionita), TIariePopescu (Bildarcea), Ion !lie Ion (Trafulica), Gh. Andreescu (fiullui Trafulica), In alteroluri aparand, printre altii, N. Neamtu-Ottonel, AI. Ghibericon, Carol Kron, Aurelia Vasi­lescu, Puica Stanescu, Ion Porsila, Victor Mare.

Incercand sa sintetizam efectele unui prim "obsedant deceniu" asupra cinemato­grafului romanesc (a~a cum altii studiaza ... efectele razelor gamma asupra craitelor saumargaretelor) yom putea desprinde, u~or, interferente1e nefaste Intre realimti1esocial-po­litice ~icele cinematografice. Nu numai ca "repertoriul" tematic al filmelor se confundacu tezele ideologice de sorginte stalinism, dar "marca epocii" era evidenta In inse~i concep­tele cinematografice ale timpului, in mentalitatea autorilor, In "discursul" filmic, ambitiileartistice ramanand izolate, rare, intamplatoare, fapt reflectat in valoarea de ansamblu acreatiei din primii ani ai deceniului al VI-lea. Paradoxal, Insa, aceasta nu prea veselaperioada cinematografiea, eu filme-balast, cu imixtiuni flagrante In activitatea ereatoarea Insemnat, pentru produqia nationala, ~i0 experienta pozitiva. Filmele raman milrturii,documente ale timpului evocat, nu numai prin subiectele ~i ideile lor, ci ~iprin flagranteerori structurale cateodata. In aceste filme s-au cmit multi dintre arti~tii - actori, regizori,

153

operatori - care, depa~ind momentul cel mai critic din istoria filmului national, au izbutitsa-~i scoata crealiile din menghina unei ideologii deformate ~i deformante. Nu filra un"gand ascuns" am enumerat zeci ~izeci de nume actorice~ti din filmele timpului: aveam,de pe atunci, un "front creator" capabil nu numai de ... ca~tigarea unor lupte de clasa ciapt pentru reale batalii artistice (care, de altfel, nu vor intarzia sa apara). In aceia~i anigrei - ~irai - s-au format numero~i alli speciali~ti care aveau sa devina pioni sau piloniimportanti in crealia de film. Ma gandesc la un operator de clasa ca Ovidiu Gologan(exersat in Nepotii gornistului ~iin scurtmetraje precum Cu Marincea e ceva de GheorgheTurcu sau ... Gelozia bat-o vina de Elena Negreanu - acestea din urma, produclii aleanului 1954 -, inaintea marilor sale victorii artistice de mai tarziu), scenografii PaulBortnovschi,Giulio Tincu sau... Liviu Ciulei - formati la aceea~iaspra ~coalaa timpului -,compozitori ca Anatol Vieru sau Sabin Dragoi. Filmul romanesc ~i-apregatit in acei aninu numai "baza materiala" ci ~i-agasit, ~i-aformat speciali~tii, ceea ce nu este deloc pupn .lucru. Este drept, in acei ani ... lumina venea de la rasarit. Printre regizorii care au studiatla Moscova s-au nurnarat ~i caliva cinea~ti de prim rang ca Victor Iliu (care a efectuatun stagiu de specializare cu Serghei Eisenstein!), Ion Popescu Gopo sau Mircea Saucan~i Lucian Bratu, alli regizori ca Aurel Miheles, Gheorghe Naghi, Gheorghe Turcu sauTraian Fericeanu, documentari~tii Pavel Constantinescu, Ladislau Karda, PaulaPopescu-Doreanu, Ervin Szekler. Tot la lnstitutul unional de cinematografie, la Conserva­torul, la lnstitutul unional de literatura de la Moscova sau la Institutul unional de tehnicacinematografica din Leningrad au studiat operatori ca Doru Segal, Costache Ciubotaru,~tefan Horvath, Costea lonescu Tonciu, Lupu Gutman, lulius Druckmann, scenari~tii loanGrigorescu ~iPetre Salcudeanu, scenarista ~iproducatoarea Marion Ciobanu, compozi­torul Laurentiu Profeta, scenografii Ladislau Labancz, Zoltin Szabo, inginerii de sunetSilviu Camil, Andrei Papp, Anu~avan Salamanian, Maia Stepanenco, inginerii VladimirMunteanu, Toma Radulet, Aurel Popirad, Alexandru Petculescu, Coloman Ondrejczik.Simpla lectura a acestor nume - cu exceppile de rigoare - nu este de natura sa confereluminii de la rasarit intensitati orbitoare, dar, tot la 0 prima vedere, se poate apreciasprijinul tehnic real primit de produqia nalionala de filme prin atragerea unor speciali~ticu pregatire "la zi" (despre pregatirea social-politica ~imoral a "la zi" a unora dintre ab­solvenlii moscovip sau leningradeni nu mai vorbim). Oricum, un asemenea "deta~ament"profesional, asimilat, intr-o perioada relativ scurta, de catre cinematografia nalionala re­prezinta tot un semn de epoca ..

Dar nu toate filmele au fost "sub scut" in obsedantul deceniu. Semnalul a fos datde comedia satirica Directorul nostru de Jean Georgescu. Era 29 martie 1955 cand filmula fost prezentat in premiera ~i cand - ruland concomitent in ~ase cinematografe bucu­rqtene - a inregistrat un succes cu totul ie~it din comun. Distributia, in frunte cu doi"mon~tri sacri", Alexandru Giugaru ~i Grigore Vasiliu-Birlic, ~i cuprinzand multi alliindragip ~i"imaip" actori de comedie - Constantin Ramadan, H. Nicolaide, Mi~uFotino,Dem Savu, Florica Demion, Angela Chiuaru, Dorina Done, Virginica Popescu, Zizi~erban, Puiu Calinescu ~i,pe post de comentator din off, Radu Beligan - a fost, desigur,o prima garantie a succesului de public. Dar "secretul" largii audienle era altul: filmul- cu vana satirica, cu nerv ironic ~i cu haz dezlantuit - avea 0 "linta" foarte actuala

in epoca, ataca 0 cucerire de prel a noii ere social-politice: birocratifl. In cartea sa "Lan­tema cu amintiri", Olteea Vasilescu explica astfel primirea calduroasa a publicului: "Mai

154

presus de atraeria indiseutabila a unui cast de zile mari, eauzele aeestei ealde apreeieridin partea iubitorilor artei a ~aptea trebuie cautate in eonrinutul filmului ~i, desigur, numai purin, in forra estetidi a argumentatiei sale. Infierarea unor naravuri autentice de aici~ide acum ~inu de pe vremea lui Rica Venturiano a uluit pur ~i simplu un public foartedispus, atunci ca ~i astazi, sa racta cu hohote daca i se oferea prilejul ~i sa primeasca euvii ~iomene~ti aplauze 0 comedie satirica de lung metraj, noutate absoluta pe firmamentulcinematografiei narionale." Regizat ~iadaptat de Jean Georgescu dupa nuvela unui autorcare ~i-a pastrat atunci anonimatul - iata un "semn de epoca" atilt de elocvent incat numai necesita nici un comentariu! - semnand cu pseudonimul Gheorghe Dorin, filmuliqea, efectiv, de sub povara vremii sale, incercand chiar sa localizeze (~i sa dezinfec­teze) ni~te rani social-politice ale timpului. Peste ani, secretul scenaristului a fost decon­spirat, autor s-a dovedit a fi Eduard Mezincescu, spre surprinderea multora, deoarecepersoana respectiva era un "om al regimului", profund implicat in structurile politice alevremii (pseudonimul ales fiind, se pare, numele ... ~oferului sau). Era firesc ca infruntareadintre umilul ~iplapandul funqionar eu nume predestinat, Ciubue (0 varianta modemi­zata a "omului marunt", birocratizat pana peste cap ~i temator chiar de umbra lui), ~idirectorul sau masiv, impetuos dar gaunos - jucata admirabil de capii distriburiei - saprilejuiasca, hotarat lucru, 0 seevenra de antologie. Era firesc ca un astfel de film, al carui"cal de bataie" era chiar. .. epoca sa, cu moravurile ~i naravurile sale, sa stameasca unval de proteste din partea unei critici ramase - cum am vazut - sub obroc, ca un semntragic al timpului. Criticile sunt aspre. Nu mai dau nume (autorii comentariilor se recu­nosc). Se obiecteaza ca filmul nu oglinde~te "lara echivoc esenra general-pozitiva a oran­duirii din care burghezia a fost alungata de la putere", "deficienta serioasa a filmului constain aceea ca forra satirei este tocita de inconsistenra in acriune a elementelor pozitive,inaintate", se regreta absenta "fundalului optimist", criticii se intreaba retoric "oare a~aarata funcrionarii din instituriile noastre?", ba ajung la intrebari mai hazlii decat filmul:"De ce Directorul nostru? Al cui al nostru? De ce «directorul» n-are nume?!" 0 exem­plara lectie de estetica a artei a ~aptea va oferi, in contrast ~i in replica, Victor Iliu, instudiul sau publicat in "Probleme de cinematografie", ill. 3/1955 ("Cateva pareri in lega­tura cu Directorul nostru"). Reproduc un singur pasaj dintr-o cronica ampla, aprofun­data, argumentata, pro Directorul nostru: "Stilul tratarii comicului in acest film poartapecetea neindoielnica a personalitatii artistice a regizorului Jean Georgescu. Prin faptulca personajele comediei satirice Directorul nostru nu au fost reduse la silueta unor papu~imecanice, ca ele sunt strabatute de fluidul vierii, ca in exprimarea lor vizuala s-au folosituneori mijloacele pantomimei, arata ca stilullui Jean Georgescu merge pe linia celor maibune comedii realiste." Despre privirea filmului va scrie peste ani (in 1981), cand filmulva fi repus - intrucatva - in drepturi, Radu Cosa~u: "Privirea filmului e curata, vesela~ienergica, atintita drept in ochii no~tri, ai celor de ieri ~ide azi. Dar ~imaine nu se vaspune altfel despre acest film criticat distrugator la premiera pentru calomnie ~igenera­lizare pripita. Pripiti au fost doar groparii lui. Directorul nostru Ii prive~tede sus." Inconduzia comentatorului este indus ~iverdictul impotriva epocii proletcultiste, cu efecteatat de nefaste pentru cinematograful ~i cultura deceniului al ~aselea.

155

VICTOR ILID, "LA MOARA CD NOROC"

Cinematograful, scria Victor Diu, trebuie facut cu dragoste. Apoi adauga: ,,~i candspun dragoste ma gandesc la tot ceea ce inseamna cinematograful ca arta, ca instrumentde educatie ~i element de cultura, ca unealta de investigatie a spiritului, ca auxiliar al~tiintei~ial moralei. ~i cand toate acestea laolaIta inseamna cinematograf, e lesne de inte­les de ce facerea unui film nu-i numai un proces industrial ~icomercial, ci implica suflet~i con~tiinta raspunderii." Acestui crez, regizorul, criticul, profesorul, intelectualul demarca Victor Diu i-a ramas credincios toata viata. "Viata lui, adevarata lui viata - spuneunul dintre principalii sai exegeti, criticul George Littera - a fost reflectia permanenta,interogatia continua, fervoarea cu care s-a dedicat muncii ~iumilitatea, 0 superba umilitatein fata cinematografului." La filmul sau de capatai, Moara cu noroe - cum ne-am obi~­nuit sa-i spunem (La Moara eu noroe, cum scrie pe generic) -, Victor Diu a ajuns dupaexperienta unor filme documentare, dupa primele pelicule de fictiune inspirate de realitatiletimpului, dupa "intermezzo"-ul unui film-spectacol, dupa intaInirea cu operatorul-artistOvidiu Gologan ~idupa ce, cu zece ani in urma, in timpul unei specializari la Moscova,invatase cinematograf direct de la Eisenstein. Toate aceste "elemente" I-au ajutat pe re­gizor sa abordeze cu ambitii artistice superioare primul sau lungmetraj de fictiune realizatde unul singur (celelalte fusesera semnate in colaborare), 0 ecranizare, de fapt, a uneinuvele de Ion Slavici - scenarizata de Alexandru Struteanu ~iTitus Popovici. ~i ar maifi un "element", poate cel mai important, care a facilitat drumul spre capodopera: VictorDiu a adus cu sine, in acest act cinematografic esential, gravitatea, tenacitatea, hotararea~i gospodareasca meticulozitate a taranului ardelean, pe care I-a mo~tenit ~i I-a asimilatdin mo~i-stramo~i. Sa insistam asupra faptului ca regizorul s-a nascut, a copilarit ~i s-aformat in spatiul de taina ~ide spiritualitate al Marginimii Sibiului? Cunoa~terea dinlauntrua universului social ~iuman din satul romanesc a fast, neindoios, prima zestre interioaraa viitorului cineast. Cu un dezvoltat simt al epicului, dar ~i cu uneltele poetului, VictorDiu s-a apropiat de nuvela lui Slavici ca un bun cunoscator al Ardealului ce era, ecranulconsemnand cu fidelitate comuniunea spirituala dintre literat ~icineast. Drama lui Slavici~i-adezvaluit, intrepatrunse, implicatiile social-istorice-etice, psihologice ~iestetice, intr-osinteza prielnica ecranului, portretele realiste ale filmului pastrandu-~i, peste decenii, vi­goarea. Era firesc sa fie a~a. Regizorul n-a descris, pur ~i simplu, stilri suflete~ti ci acompus, cu recunoscuta sa capacitate portretistica, mi~carea sufleteasca a personajelorprincipale: devenirea tragica a carciumarului, forta demonica a Samadaului din umbra,dezumanizarea ~i destramarea unor fiinte prea lacome de avutii, undeva, in Ardealulsfar~itului de veac trecut, dar ~i oridind, oriunde. In aceasta poveste neguroasa ~i aspra- scria criticul Valentin Silvestru la premiera - "se afla dramatism concentrat ~ivaloareplastica a intamplilrilor, dinarniea intensa a actiunii ~iexprimare laconica, oameni eu inimitari ~i un conflict care, incepand ca un murmur surd, pornit din adancuri, cre~te mereu,rascolind ~imlkinand sufletele, rilbufnind cu izbucniri patima~e, culminand intr-o ciocniredistrugatoare de pe urma careia raman doar valvataile focului mistuind totul." Filmulllreprezinta pe regizor prin ceea ce are acesta mai caracteristic. Drept marturie stau insqivorbele eineastului: "Unii cred ca filmul fiind 0 arta eminamente moderna, este, daca nucu totul refraetar, atunci eel putin in afara unor corespondente directe cu traditiile culturii

156

na~ionale~icu folcIorul. Exista chiar teoria «terenului gol» care ar fi propice«specificuluicinematografic», In timp ce prea bogatele tradi~ii l-ar sufoca. Cand am realizat Moaraeu noroe s-a vorbit despre 0 influen~aa westemului. Intr-adevar, In Moara eu noroc puteaufi regasite unele din elementele pe care canoanele critice Ie stabilisera drept caracteris­tice genului arnintit: hanul izolat, la rascruce de drumuri, cavalcadele, calea~ca, fuga prinpacture etc. Toate existau Insa In nuvela pe care Slavici a scris-o cu mult Inainte de afir­mare a westernului, In spiritul unui realism critic evoluat."

Cateva Insemnari ale cineastului, din timpul realizarii filmului Moara eu noroe, suntedificatoare pentru ceea ce numeam "gospodareasca meticulozitate" (devenita a regizo­rului). "De stabilit - I~i propunea regizorul Intr-o notita datata 9 octombrie 1955:1. Biografia personajelor, dimensiunile lor fiziologice, sociologice, psihologice (inclusivmotivul principal al actiunilor lor, premisa ~iidealul). 2. Traiectoria personajelor, evolutialor In ac~iune. 3. Pe aceasta baza, de compus struetura actiunii, linia principala, liniilesecundare, secven~ele, scenele, momentele culminante, deznodamantul. (Momente1e desuspensie, de tensiune, de destindere, temele personajelor, ale episoadelor, secven~elor.)Rela~ia cu spectatorul. 4. Montajul complex al imaginii ~i al muzicii ~i efectelor son areIn legatura cu ritmul ~icu celelalte elemente men~ionate.5. Cheia plastica a fiecarei scene~isecven~e.6. Tehnica cat mai subtila a filmarii (iluminare, mi~cari de aparat, unghiulatie,compozi~ie, montaj In cadru, elemente simbolice ... )". Mi-au retinut aten~ia,apoi, ciitevanot* disparate ale regizorului, dupa ce munca la acest film a fost dusil la bun sfiir~it(Insemnari din anii 1956 ~i 1957): "Idee a simpla a filmului, dintr-o replica a batranei:«Nu banii fac fericirea omului» (<<Nubogatia, ei lini~tea eolibei tale te face feridt»)." ..."Stilul. N-am avut ambi~iimari care de cele mai multe ori te duc la confuzie, la ecIectism~i la pasti~a (involuntara sau nu). Am cautat simplitatea, cIaritatea, a~putea spune linia.clasica, atat cat suporta drama sumbra a lui Ghita ~i a Anei." .,. "Socotesc ca 0 strictaconsecven~a ~ifidelitate fa~ade «materialul de viata» al nuvelei, unita cu refuzul constantde a recurge la solutii plastice aparp.niindunei sau altei ~colinationale sau curent, reprezinmcea mai sigura garantie a ceea ce s-ar numi indicele national In forma artistica a filmului."... "M-am silit tot timpul sa fiu eu Insumi ~i In acela~i timp am dat ~i celorlalti colabo­ratori artistici aceasta oportunitate In limitele pe care am crezut ca 0 conceptie unitaraa filmului 0 admite. (De aceea ~i distributia filmului a fost filcuta Inainte, pe hartie, pebaza personalitatii recunoscute de mine a actorilor, probe1e fiind doar 0 simpla verificareiar nu 0 cautare a interpretilor.)." ... "Grice adaptare sau ecranizare a unei opere literarecIasice Intampina riscul de a deveni discutabiIa prin faptul ca se va Intalni pe etran Inmod inevitabil cu nenumara~ii cititori ai operei, care ~i-au facut fiecare 0 reprezentareproprie, un punct de vedere personal ~ideci subiectiv asupra acesteia. Deci, fiecare spec­tator este un critic avertizat al filmului pe care-l confrunta cu propria-i reprezentare, su­biectiva, a operei literare. De aceea, mi se pare ca cei care recurg la adaptari «libere»,la prelucrari, ocolesc, cu mai mult sau mai putin succes, tocmai aceasta confruntare detemut." ... "Ecranizarea trebuie sa satisfaca deplin nu numai pe cititorii operei literare,ci ~ipe spectatorii care n-au citit-o. Deci Intr-o ecranizare nu po~i~inu ai dreptul sa contezipe fondul aperceptiv ~ipe capacitatea de interpretare a cititorilor operei literare. Filmul,ramanand fidel operei literare, pe care sa n-o tractezeIn nici un chip, trebuie sa aiM unitate~i autonomie, sa devina independent de sursa literara, sa ~e deta~eze cu totul de ea, safie deci un spectacol complet, care sa nu aiba nevoie de nici 0 referin~a complementara,

157

la sursa care I-a genera!." ... "Actorii au fost ale~i(clistribuiti)nu dupa valoarea lor teatrala,ci dupa corespondenta lor cu tipul personajului interpretat. A intrat in considerare in primulrand personalitatea lor a~acum se manifesta in viata, mai mult dedit pe scena. (Pe Barton,cel de pe scena, nici nu-l cunosc. La fel ~iloana Bulca ~iColea Rautu)." '" "Nellorocireacinematografiei noastre in decursul ultimilor ani a fost optica teatrala asupra filmului ~iin special asupra «mise-en-scene»-i ~i a interpretarii actorice~ti. Singura noastra «expe­rienta» spectaculoasa era teatruI. Coordonatele ei estetice Ie aplicam fara discemamantfilmului ~icautam cu incapatanare sa explicam prin ele performantele artistice de invidiatale altor cinematografii." Am selectat, deopotriva, percepte teoretice ~iobservatii practicedin experienta de creatie a cineastului: din acest "amalgam" s-a nascut ~iexemplara ecra­nizare a nuvelei lui Slavici.

Premiera filmului La Moara eu noroe - cinematograful "Patria", 26 ianuarie 1957 ­a avut un caracter de eveniment. Operatorii "Jumalului de actualitati" de la Stuclioulcine­matografic "AI. Sahia" au omagiat efortul artistic al realizarii filmului, re-impunand 0performanta testata cu alt prilej: ei au filmat festivitatea premierei, oferind spectatorilor, lasfar~itul proiectiei - dupa 0 developare rapida a peliculei in Laboratorul Floreasca -,imagini "impresionate" cu doua ore in urma. Pe genericul filmului figurau multe numerezonante, "de viitor" pentru filmul romanesc: alaturi de regizorul Victor Diu ~ioperatorulOvidiu Gologan, compozitorul Paul Constantinescu, scenari~tii Alexandru Struteanu ~iTitus Popovici, scenografii Nicolae Teodoru ~iFilip Durnitriu, autoarea costumelor FlorinaTomescu, regizorul secund Liviu Ciulei, operatorul secund ~tefan Horvath. Dar iata ~idistributia, cu personajele preluate din nuvela lui Slavici: Constantin Codrescu (Ghita),loana Bulca-Diaconescu (Ana), Geo Barton (Lica Samadau), Colea Rautu (Pintea),Marietta Rare~ (Batrana), Gh. Ghitulescu (Raun, Benedict Dabija (Buza Rupta),1.Atanasiu-Atlas (Saila Bouarul), Willy Ronea (Comisarul), Valeria Gagialov (Doamnain doliu), Sandu Sticlaru (Morti), Aurel Cioranu (Lac); in alte roluri: George Manu, OlgaTudorache, Arcadie Donos, Vasile Boghita, Alexandru Lungu, N. Savulescu, D. Hagiac,C. Cron, N. Angelescu, T. Danescu, c. Soare, M. Cojan, G. Gama, G. Carare, M. Balaban,V. Fiitu, N. Cristescu, G. Anghel, 1.Niciu, L. Pop. Printre cronicarii de la premiera s-aunumarat D.l. Suchianu ("Viata Romaneasca"), Valentin Silvestru ("Contemporanul"),Eugen Schileru ("Gazeta literara"), Emil Suter ("Film"), Dorian Costin ("Scanteia"), OscarLemnaru ("Romania libera"), Lucia Bogdan ("Munca"). Pentru 0 data, critica a depa~it1imitele timpului - chiar daca limbajul. .. ramanea al timpului -, marcand un succesal cinematografiei nationale, a~a cum conchidea ~iEugen Schileru in "Gazeta literara"(din 14 februarie 1957): "Se poate spune ca poporul nostru, atat de inzestrat pentru poezie,muzica ~iartele plastice, dovede~te printr-o asemenea realizare aptitudini remarcabile ~ipentru creatia de filme artistice."

Referindu-se la filmul Moara cu noroe, in volumul sau monografic dedicat regizo­rului ("Victor Diu", Editura Meridiane, 1997), Nicolae Cabel facea 0 precizare esentiala:"Vitalitatea, aproape ne~tirbita, a acestei opere cinematografice, fundamentala, in cap~tolulromanesc din istoria celei de-a ~aptea arte, exulta mai putin din stratul ei narativ, cat dineleganta, f0rta ~i supletea rostirii regizorale". Efectiv, povestea filmului respecta liniilede forta ale nuvelei lui Slavici - ~icu asta am spus totul despre "stratul narativ" al peli­culei (regizorul avand, desigur, un merit esential in aceasta translare literaro-cinemato­grafica). De aici incolo, de la intrarea in actiune a conceptiei regizorale, pot fi depistate

158

valorile specifice,fiZmiee, ale Morii eu noroe. S-ar putea vorbi pe larg, desigur, desprestilul acestui film "clasic" - dadi se poate utiliza formula in cazul unei cinematografiiin care multe notiuni sunt ~i azi nebuloase - ~i "modem" deopotriva. S-ar putea vorbipe larg despre stradania sa impliciili de a ie~idin scheme ~iconventional. Despre atmosfera"de epoca", "de mediu", "de timp", cu tensiunile ei psihologice, conflictuale, morale.Despre elementele unei originale poetici audio-vizuale. Despre corespondentele cinema­tografice ale mitologiei nationale. Despre dinamismul confruntarilor umane, pe care multedin filmele ulterioare (~i ale prezentului) 11pot invidia. Despre fotogenia peisajului ~icalitatile picturaleale imaginii. Ajun~i la acest capitol, simt nevoia unor insistente. Injocul savant de lumini ~iumbre pe care 11preconizeaza operatorul-artist Ovidiu Gologanaflam multe intentii care raman modeme, din simplul motiv ca sunt, in substanta lor,modeme. Albul e stralucitor, arde. Negrul e dens, compact. 0 poezie a singuratatii, 0poezie tragica are hanul de la rascruce, profilat pe fundalul unui peisaj arid, de inceput~isfar~itde lume. Personajele, apoi, ale caror portrete sunt aduse cu pricepere in prim-plan,contin, in ele, drama. Daca vedem ~iastazi filmul "in amanunt", este ~ipentru ca elementulvizual a ocupat un loc central in preocuparilee cinea~tilor.Cat despre actori... Geo Barton,in rolullui Lica Samadau, a constituit, inca de la premiera, 0 pregnanta prezenta cinemato­grafica, in masura sa direqioneze destinul celorlalte personaje. Victor Iliu descoperea,in loana Bu1ca-Diaconescu (interpreta Anei) , un mare talent cinematografic, pe care fil­mele romane~ti nu s-au priceput, in continuare, sa-l valorifice decat rar ~ipartial. In sfar~it,Constantin Codrescu, in rolul carciumarului Ghita, a "echilibrat" filmul cu 0 prezentamarcanta. Intr-o pertinenta analiza a filmului, criticul George Littera (in "Schita pentruun portret" din volumul Fascinafia cinematografuZui) nota: "Iliu cite~tenuvela lui Slavicicu ochiul cineastului interesat mai ales de analiza psihologica, de dialectica mi~carilorsuflete~ti, pasionat de refleqia morala; epicul se va concentra in favoarea dramaticului,liniaritatea ~itensiunea naratiunii fiind cele ale unui film de camera. Regizorul e, inaintede toate, un creator de atmosfera. Universul satului ardelenesc de la sfar~itul veaculuitrecut este reconstruit cu 0 remarcabila fide1itate, in spiritul unei intregi traditii cultura1e,cu 0 intuitie exacta a umanitatii lui zbuciumate, cu 0 vie sensibilitate la infati~area locu­rilor, a oamenilor, a naturii. Climatul dramatic ~iaura misterioara a intamplarilor, poeziaaspra a peisajului, intensitatea surda a pasiunilor sunt traduse intr-o expresie plastica aus­tera, construita pe coliziunea albului ~inegrului, de 0 rigoare neintalnita pana atunci; multmai pretioasa decat picturalitatea studiata a cadrelor, indatorata, de altfe1, lui Figueroa,mi se pare intuitia luminii ca raumgestaltend, ca mijloc stilistic. Suveranitatea imaginiieste ca~tigul istoric pe care Moara eu noroe 11aduce cinematografului nostru intr-o vremein care el nu dobandise inca con~tiinta expresiei."

Victor Iliu va mai realiza un singur film de lung metraj: in 2 noiembrie 1964avealoc premiera filmului Comoara din VaduZ Veehi, 0 pelicula prin care - pe un scenariude V. Em. Galan - regizorul ramane in universul sau predilect, satul romanesc, surprinsde data aceasta la 0 alta varsta istorica, intr-o alta zona de preocupari ~i tendinte sociale.Tot George Littera (in studiul amintit) face cateva precizari: "Comoara din VaduZ Veehirescrie unul din motive1ecentrale din Moara eu noroe, patima dezumanizanta a inavutirii,proiectandu-l pe fundalul realitatilor politice romane~ti din anii de seceta '46-'47, desci­frand implicatiile mai largi ale conflictelor individuale, aducand, fata de drama clasica,un element nou: cuvantul ob~tei, reactia con~tienta a colectivitatii: tensiunii psihologice,

159

care tacuse voluptatea analizei in Moara eu noroe, i se aHituradescrierea tensiunii sociale,a fortelor care se infrunta acum in valtoarea bataliei de clasa. Pe de alta parte, Comoaradin VaduZ Veehi continua cautarile stilistice de mai inainte. Exista ~iaici, in cele mai bunepilrti ale acestui film inegal, aceea~i linie severa ~icadenta grava a povestirii, aceea~i pre­ferintil pentru expresia lapidara, aceea~i aspiratie spre 0 esentializare geometrica a limba­jului.lliu ne da 0 pagina antologica, cum este secventa aratului, in care izbucne~te bogapaimaginatiei lui plastice, in care ritmul sugereaza 0 relatie ancestral a intre om ~i peisaj,in care fiecare element al cadrului capata functia unui semn, in care violenta expresieimetamorfozeaza realulin fantastic, dilatandu-l ca mtr-un co~mar. Poate mai mult ca ori­cand, cineastul a inchis in aceasta secventa admirabila toam dragostea lui pentru cinema."Am recurs la acest amplu citat pentru a sublinia 0 evidenta: in Comoara din VaduZ Veehi("cantecul de lebada" al cineastului), Victor Diupreia discursul tragic din Moara eu noroe,adaptandu-l altor realitati sociale, conferindu-i noi valente cinematografice; ba mai mult,autorul stabile~te racorduri - privind satul romanesc din anii '40-' 50 - ~icu documen­tarul Scrisoarea Zui Ion Marin eatre "Seanteia". Actiunea filmului Comoara din VaduZVeehi este situata in anii postbelici, terifiantii ani de seceta care au urmat urgiei razboiului.Tntr-uncatun uitat de oameni ~ide Dumnezeu, Vadul Vechi, cu peisaje arse de soare, seintoarce un renegat allocurilor, imbogaptul de razboi Prisac, care aduce cu el 0 comoara ­zic oamenii -, provizii, trei cai viguro~i ~iun foarte tfinarargat, Ion. In acel peisaj selenar,cu pamanturi impietrite, incepe 0 adevarata batalie a omului cu natura, 0 infruntare co~­maresca, vizand altceva decat supravietuirea - care era lupta oamenilor de rand in condi­pile secetei pustiitoare -, vizand imbogap.rea,profitul de pe urma urgisiplor sorpi. "Morala"filmului aduce, in linii mari, cu deznodamantul Morii eu noroe: numai ca, de data aceasta,nu putea lipsi "lectia solidaritatii umane". Dincolo de trama propriu-zisa, Comoara dinVaduZ Veehi impune - ca ~iMoara eu noroe - prin rafinamentul plastic, prin subtilitatilede limbaj. Regasim pomul uscat de la margine de hotar, batut de vanturi, care strajuia~iimprejurimile hanului de la rascruce. Secventa aratului, spartul bolovanilor (cu pieilecailor, rapu~i de incrancenarea dementiala, puse la uscat) sau "razboiul" cu ciorile sunt~oar cateva dintre momentele de virtuozitate ale peliculei. Toate sunt semne ale neindu­plecatei "vointe de stil". Victor Diunu I-a mai avut alaturi pe Ovidiu Gologan - ~iabsentaacestuia se simte -, dar a mizat pe experienta operatorului Gheorghe Fischer ~ia aruncatcurajos, in "arena", ca asistent, un tanar, pe Vasile Oglinda, care i-a respectat rigoarea~i "desenul" regizoral. Un cfi~tignei'ndoios al filmului a fost prezenta in echipa a com­pozitorului Tiberiu Olah ~i - fire~te - a unor debutanti ca ... ~tefan Mihailescu-Braila,Ion Caramitru ~iGheorghe Dinica, in roluri-cheie. Alaturi de ace~ti trei actori - emble­matici pentru expresivitatea unor personaje ca Prisac, Ion ~i Zamfir -, din distributiemai fac parte Mariana Pojar (Anita), Corina Constantinescu (Maria), Nicolae Tomazoglu(Strainul), lulian Nec~ulescu (Gheorghe), Eugenia Bosanceanu (Domnica), DorinaNila-Bentanlar (Lenuta). Pe generic ~inumele unui nou ucenic regizoral: Lucian Pintilie...

Din pacate, Comoara din VaduZ Veehi a fost ultimul film al regizorului Victor lilu.o boala necrutatoare a incheiat preinatur - la numai 56 de ani - viata celui care, inacei ani, a fost (cum a spus-o Lucian Pintilie) "cea mai inalm instanta intelectuala a noas­tra, a cinea~tilor, prima noastra con~tiinta estetica", transfigurata, prin nobletea ~i straluci­rea ei, intr-o "con~tiinta criteriu". La despartirea de Victor Iliu, Ecaterina Oproiu scriacateva pagini antologice, din care reiau un singur pasaj: "Filmele lasate in urma lui, filme

160

esentiale pentm cultura romaneasca a acestor decenii, au fnchis marturia unor memorabilesculpturi in celuloid. Taieturi viguroase, muchii dure, 0 tumultoasa forta virila. El, blan­detea personificata, a lasat amintirea unei arte aspre, mustind de patimi grele, mi~catade pomiri neinduratoare. Opera lui transmite un sentiment de forta, dar cel care 0 radio­grafiaza eu atentie simte ca muehiile tari tremura sub 0 raza nespus de fragila. Din inimaconflictelor ace1eaneguroase paIpaie fnspre noi 0 lumina dulce-amara. Lumina aeeea estefara fndoiala propria lui suflare."

GOPO,O SCURTA ISTORIE CU "PALME D'OR"

"In primele mele desene animate am fncercat sa-l imit pe Disney - marturisea,intr-un interviu, Gopo. Cand am vazut ca nu pot sa egalez perfeqiunea 1ui tehnica, amfnceput sa fac filme anti-Disney. Deci, fmmusete - nu, culoare - nu, ginga~ie -nu.Singurul domeniu in care puteam sa-l atac era subiectul" (cf. Dana Duma, Magazin estiv3J"Cinema", 1983). De 1a aceasta "descoperire" a pomit a~a numita "revolutie gopiana"- cum i-a zis criticul italian Gianalberto Bendazzi - in filmul mondial de animatie."Startul" - in 19571 - I-a dat un film de scmt metraj care concentra , in zece minute,povestea devenirii umanitatii, de la na~terea sistemului nostru solar la zborul in cosmos.Practic, Gopo inventa un nou mod de naratiune in filmul de animatie, plasandu-~i "atacul"anti-disneyan - de care vorbea - in zona dramaturgiei cinematografice. In volumul sau,.Filme, filme, filme, filme", din 1963,Ion Popescu Gopo rezuma, cu condei sprinten, poves­tea nasterii acestui film. Voi rezuma la randu-mi. "Intai n-a fost nici un scenariu - spuneregizorul. Au fost cateva desene, pe urma mai multe, s-au legat intre e1e ~i-au facut 0povestire ... Era un fel de istorie a costumului, pomea din preistorie ~i se termina prin1955, in fundul apelor inundate de oameni-amfibii. Primul desen a fost scara cu treptedin bolovani, din lemne, din piatra, din caramizi de lut, din beton ~i fier, ~i, in smr~it,din otel plastic, aqionata de energie atomica. Pe prima treapta urca un om imbracat inpiei de animale, pe a doua era imbracat intr-un costum din vremea egiptenilor, pe a treiapurta un costum grec, pe a patra un costum de fier din evul mediu, apoi, impodobit cumatase purpurie ~i dantele, el sarea pe urmatoarea treapta, a~ezandu-~i pe cap 0 palarieinalta sau turtita, pana cand omuletul imbracat in haine modeme sare pe scara automatadin varful careia prive~te inapoi istoria costumului. Omuletul nu pare multumit nici deacest costum, 11scoate ~ise arunca in ocean - mai gol decat stramo~ulsau din preistorie ­speriind pqtii cu infilti~area sa de om cu labe de broasca". Astfel arata scurta istorie aprimei variante din Scurta istorie, care era premiata chiar in zilele realizarii sale (cuma ajuns "bobina" respectiva la Cannes, intr-o servieta, imediat dupa ce Gopo ii pusese"punct", asta este 0 alta poveste, demna de un film fantastico-,,~tiintific", S-a Jurat 0homba, sa zicem). Gopo istorise~te mai departe, in cartea sa, povestea filmuletului Scurtaistorie, ,,inainte ~i dupa scara". Intai, in fundul oceanului au aparut tot felul de vietati,pqti-fierastrau, caini-amfibii ~i ga~te-amfibii, Gopo s-a distrat admirabil desenandu-leC,intotdeauna am fost convins ca fac filme formidabile, chiar cand faceam filme proaste"- ne face cu ochiul Gopo in cartea lui); apoi - pe cand desena blana unui leopard, cu

161

care ar fi putut incepe istoria costumului - i-a venit in rninte frunza de viti! ~i,din frunzain frunza, a ajuns la ... maimutele lui Darwin; au inceput sa se dea lupte grele, atunci,intre "istoria costumului" ~i "istoria omului" ("intocmai ca in frumoasa noastra poeziepopulara despre me~terul Manole, tot ce construisem se surpase peste noapte"), pana candGopo s-a hotarat brusc: nu va mai fi un film despre istoria costumului care-l face pe omci despre istoria omului - care-~i croie~te, dupa masura sa, costumul ~iuniversul ("eramin fata unui nou film!"); pe urma, regizorul a inceput sa ... colectioneze sori - pictati,gravati, ciopliti de om, cu nas, cu ocm, cu gura, cu 0 coama de flacan in loc de par -,a desenat ~i el un soare, cu toate planetele ca ni~te bucle blonde, prinse-n ace de argintcarora unii le ziceau comete, era ~i0 planern albastruie pe-acolo, mai umeda, ~i,din pricinaei, soarele a stranutat, planetele s-au risipit in spatiu ~i au inceput sa alerge fiecare peorbita ei, a~a cum au hotarat mai tarziu astronornii ("ca soare1e a ramas chel ~i rotund,ca s-a facut foc de ciuda ~i-a inceput sa lurnineze ca ziua - asta 0 ~tiu astazi ~icopiii");mai departe ... a luat-o iar de la inceput ("era intr-o zi banala de toamna preistorica ... "),un brontozaur tocmai se juca cu un fluture, burdu~ind pamantul, pana cand 0 biata mai­muta a cazut din porn, ~i-arupt coada, ~i,cand s-a uitat in oglinda, nu s-a mai recunoscut,capul i se turtise, botul se afundase (iar creierul... "vazand atata loc liber crescu", iar fiintarespectiva incepu sa studieze astronornia, aritmetica, i~i spuse om ~i se prefacu ca nu-~imai cunoa~te parintii"); pe urma, intr-o banala zi de toamna contemporana, pe masa delucru a regizorului a crescut 0 floare: zis ~i facut, omul va purta cu el floarea, peste tot,de-a 1ungul scarii, sub apa, in ocean, in cosmos, filmul, aproape gata, era foarte departede istoria costumului ("din primele desene ramasese doar floarea"), dar ii lipsea sf§.r~itul;"se pregatea pe atunci anul geofizic" i~i arninte~teGopo, drept pentru care s-a grabit sa-~itrirnita omuletul in cosmos. Dar ce sa faca el in cosmos? .. De aici, ii re-dau cuvantulregizorului: "Sa faca ace1a~ilucru ca pe pamant: sa sacteasca flori, sa umple cosmosulcu flori. Am desenat cosmosul ca 0 imensa gradina de flori. Curios, draga soare, cumomuletul rupt din tine a descoperit acest graunte delicat rupt tot din tine, aceasta floricicapentru care tu ai atatea slabiciuni. Curios, draga soare, cum acest omulet poate sa te in­treaca in intelepciunea lui! Fere~te-te de curiozitatea lui! S-ar putea ca intr-o zi sa folo­seasca parte din caldura razelor tale ~i sa fiarba Calea Lactee! Filmul era gata: 10 000 000de secole in 10 minute! L-am numit Scurta istorie."

In monografia despre "Gopo" (EclituraMeridiane, 1996), Dana Duma - referindu-sela Scurta istorie - subliniaza: "Inteligentul ~iveselul sau eseu despre evolutia omeniriise lipsea de ceea ce se intelege in mod traditional prin story. Daca abolirea subiectuluiera pe atunci ~i aspiratia filmului cu actori (concretizata mai ales in creatia lui Miche­langelo Antonioni), reforma animatorului roman se bizuie pe specificul artei a opta.Enorma putere de sugestie a imaginii animate nu mai este pusa in slujba unor fabule cupersonaje maniheiste pe intelesul varstei pre~colare. Fara sa ignore posibilitatile animatieide a comprima ~i dilata timpul ~i spatiul sau de a zarnisli lumi fantastice, Gopo demon­streaza ca expresia ei concentrarn poate transmite talcuri majore." Aceste talcuri majore,ascunse uneori sub aparenta celor mai "nevinovate" glume, fac parte din "arsenalul" revo­lutiei gopiene, a carei arma principala - pe langa noutatea de ordin dramaturgic ­ramane chiar "omuletul cu floarea", personajul central al multora din filmele care au jalo­nat creatia de pe teritoriile animatiei a "inagului", "magicianului" Gopo. Omuletul acesta,in sine, era 0 revolu!ie. Cu capul sau lunguiet, cu expresia serioasa, concentrata, cu aerul

162

sau de naivitate, ca un prune matur pus in fata unor enigme existentiale teribile, omuletulacesta cu maini ~ipicioare subtiri, cu burticica ~igol, departe de normele ideale ale FetilorFrumo~i, refuza orice impodobire falsa ~itrece prin viata, prin intamplarile ei, cu 0 uimirecapabila sa dezlege celemaiintortocheatemistere.OmuletulluiGopoaimpresionat.ladata aparitiei, ~iprin grafismul sau sumar, esentializat. "Am facut un omulet - spuneaGopo - cu mare economie de linii. Ochii lui sunt doua puncte, nu ~i-i poate da pestecap ~inici nu se uita gale~. Mi-am redus de buna voie posibilitatile. Gura lui este aproapeimobila. Nu am folosit nici expresia fetei. Subiectulinsa a capatat forta. A crescut atentiapentru fond." Sigur, autoruli~i "subapreciaza" in mod premeditat eroul, despre care, depilda, criticul francez Michel Capdenac spunea: "Omuletullui Gopo este mai putin 0caricatura ~i mai mult 0 chintesenta a omului cotidian ~i etern, un amestec exploziv alacestor doua aspecte." Efectiv, Gopo - cu iscoditoarea sa fantezie, cu umorul sau frust ­a creat un personaj cu insu~iri arhetipale. Dana Duma, in monografia citata, aprofundaaceasta idee: "Omuletul reu~e~teinsa sa fie ~iun personaj in adevaratul sens al cuvantului,cu gesturi inconfundabile ~i cu farmec personal. 0 curiozitate fara astampar 11impingein palpitanta aventura cosmico-gnoseologica. Mereu uimit, el strabate in chip victoriosincercarile dificile, reu~ind sa Ie depa~easca intr-un mod care aminte~te de vagabondullui Chaplin, fie ignorand pericolul, fie invingandu-~i adversarii prin ~iretenie."

La Cannes, Scurta istorie a lui Gopo a facut - cum se spune - "impresie". latace scria criticul francez Ge'orges Sadoul despre acest film, dupa premiul - triumfal! ­de la Cannes: "Palmaresul micului juriu a contrastat, din fericire, cu eel al marelui juriu,acordand «Palme d'or» unui desen animat romanesc, ScurtCl istorie. Nu ~timnimic desprerealizatorul ~iautorul Ion Popescu Gopo, care trebuie sa fie tanar. Filmul sau acumuleazain zece minute idei poetice, intr-o povestire umoristica plina de ritm ~ide imaginatie. Estefoarte important ca filmul sau nu datoreaza cu rigurozitate nimic nici lui Disney, nici luiGrimault, nici ~colii cehoslovace, nici celei sovietice. Acest filmulet a fost la Cannes 0descoperire care trebuie semnalata prin stralucirea unui mare premiu." lata ~i ce scriaTudor Arghezi dupa "lansarea" lui Gopo: "Diavolul binefacator al acestui nobil universdelicat ~itonic, intercalat in forfota timpului ~ia existentei agitate, se cheama cu numelepamantesc de Gopo, celebru ~icautat de jur imprejurul planetei. Filmele acestui roman,cu numele derivat din Popescu, a ridicat Popqtii no~tri, luati pana deunazi in gluma ~iraspar, pana la prestigiul mondial. America ii cere Buftei filmele lui, pe nevazute. In acti­vitatea artistica internationaIa, Gopo e prezenta romaneasca, fericita pentru faima tarii~i a poporului nostru, al carui geniu autentic incepe sa circule prin toata lumea veche ~inoua. Fruntariile noastre spirituale tree peste toate granitele nationale - fara sa menajamprea mult vocabularele - in triumf." In filmografia lui Gopo, dupa ScurtCl istorie, celebrulomulet revine in cateva filme "exponentiale": Sapte arte (1958), Homo sapiens (1960),AUo, Halla! (1962) ... Pentru Sapte arte a~ recurge din nou la cartea lui Gopo ("Filme,filme, filme, filme"), de unde a~extrage cateva din premisele cinematografice ale celor ~aptearte. Povestea incepe intr-o ingrozitoare noapte preistorica. "Am revazut ScurtCl istorie

- marturisqte Gopo - ~iI-am studiat pe omulet ca ~icum nu l-~ fi desenat eu. Desenulera simplu, fara nici un «efort grafic», zgarcit in compozitie, zgarcit in mi~care, zgarcitin expresii - ba chiar foarte zgarcit. In tot timpul filmului omuletul n-a zambit niciodata.N-a zambit niciodata! Gasisem ce cautam. Omuletul-pictor preistoric va adauga desenuluisau cioplit pe stanca un zilmbet!" Mai departe? Veneau trei brontozauri: unuia i-a placut

163

grozav desenul, altul nu a fost de aceea~i parere, eel de al treilea nu avea nici 0 parere,el era de acord ... Dar se nascuse prima arta, desenul, din filmul dedicat celor ~apte mie!Pentru arta a doua - zice regizorul - "intrebam pe toata lumea: ce este arhitectura?"In film a aparut 0 avalan~a de pietricele care lovesc capul omuletului pana cand acesta.sustinand 0 piatra mai mare deasupra capului, a descoperit... acoperi~ul. Obosit, apoi,a rezemat aceasta piatra-acoperi~ pe alte doua pietre ~ia obtinut un dolmen. Efectiv, ideilelui Gopo sunt seducatoare chiar atunci cand singur 0 spune (facandu-ne iara~i cu ochiul):"am stricat ideea" ... Cu teatrul, lucrurile au fost mai simple: speriat de dinozauri, omuleruls-a facut alb ca varul. Acest "alb ca varul" este dat jos de pe fata ca 0 masca. Schimbandmasca vesela cu cea trista, omuletul face dinozaurii sa rada sau sa planga in hohote. Aurmat, in film, literatura. "Ce scriau oamenii cu literele, cu ideogramele, ce scriau cusemnele acestea atat de deosebite unele de altele?" ... Gopo i~i raspunde (in imagini):oamenii i~i scriau durerile ~ibucuriile lor. Dansul? Regizorul devine, iara~i,propriul critic:"Dorinta de a compune un dans cu pa~i adunati din toate dansuri1e, din toate colturilelumii a dat grq - a ie~it ceva hibrid, inestetic." Lucruri1e nu stau chiar a~a i'n realitate,dar sa trecem la 0 aWl arta, muzica, lasata - cum marturise~te regizorul - "i'nadins"spre sfar~itul filmului. "Am desenat muzica" - marturise~te regizorul. Omuletul desco­pera pe rand percutia, coardele, suflatorii, in fo~netul padurii. In finalul episodului,,,omu­letul dirijeaza, dirijeaza orchestra pildurii ~ipermite temutului fulger sa se produca numaila locul hotarat de eli'n partitura. Abia acum, intr-adevar, omul dirijeaza natura!" Darfilmul? se intreaba regizorul: a ~aptea arta n-am desenat-o? I~i raspunde i'n final: "amdesenat ~i filmul, de la generic pana la sfaqit, a~a ca ultimul cadru este pelicula care sestrange ~i iese sacadat din ecranul alb". $apte arte ramane a doua isprava mondiala aomuletului: datorita lui, regizorul obtine un nou "premiu de aur", de data aceasta la unalt festival prestigios, eel de la Tours.

Dupa istoria omenirii, dupa istoria artelor, in istoriile lui Gopo ~i-a facut loc istoriaomului. Documentandu-se pentru Homo Sapiens ("pe care la ~coala l-ar fi cflemat HomoMeanthropus Sapiens"), Gopo poveste~te: "Am luat 0 lampa ca Diogene ~i ':m i'nceputsa-l caut ziua, pe strada. Peste tot erau numai Homo Sapien~i. Un Homo Sapiens faceapantofii altui Homo Sapiens, douazeci de pui de Homo Sapiens alergal' lovindu-se cughiozdanele, un Homo Sapiens zbura, altul era plecat pe mare sau i'n fundul ei, 0 sutade mii erau la meci". Gopo se i'ntreaba, pe buna dreptate, care ar putea fi model ull ui eelmai fericit i'n tentativa propusa: "toti HomQ Sapien~ii i'mi erau dragi, chiar ~i salbaticiide pe treapta cea mai inferioara, chiar cei care recazusera i'ntr-o stare de degenerare fizicai'mi erau totu~i mult mai dragi decEitfiintele de tranzitie". Sa se fi gandit Gopo, i'n 1963,la urma~ii lui de peste decenii?

Lasand gluma la 0 parte, Gopo s-a gandit mereu la colaboratorii sai apropiati, cucare a pomit ofensiva novatoare ~icare I-au Insotit ani la rand, pe parcursul a zeci de filme.Cei mai apropiati au fost compozitorul Dumitru Capoianu, inginerul de sunet Dan lonescu,~i 0 seama de profesioni~ti valoro~i ai desenului animat: Constantin Popescu, PascalRadulescu, Matty AsIan, Constantin Mustetea, lulian Hermeneanu, Nicolae Hizan. Pentrufiecare, Gopo, i'n carticica sa, are cuvinte de apreciere ~i de multumire. "Muzica a fostcompusa de un compozitor pe pianul caruia sunt mai multe ~uruburi decEitnote muzicale;compozitorul este Dumitru Capoianu, cu 0 imaginatie bogata, mereu modificand ~iimpro~vizand acorduri, chiar i'n timpullnregistrarilor."; "lnginerul este Dan lonescu sau cum Ii

164

spunem noi, «Don-profesor» -, un fel de Jupiter priceput In fel de fel de zgomote lungitesau comprimate tehnic, captate din cosmos sau provocate cu un dop de pluta, un ominventiv, un tehnician exce1ent."; "Dintre desenatori cu greu ma pot opri la cativa. Suntmulti talentati. Fiecaruia li datorez rezolvari plastice interesante ~i mai ales dragosteapentru munca noastra colectiva. Cel mai util, cel mai prezent In toate muncile, ajutorul~i Invatatorul cel mai apropiat era tatal meu - Constantin Popescu. De la Pascal Radu­lescu am Invatat mult desen ~iIncapatanare In munca". Aportul tuturor, "nepretuit, In toatefilmele", este amintit cu recuno~tinta. Frumos spunea, cu un prilej, regizorul Ion Truicadespre "echipa lui Gopo": "Arta lui Gopo se leaga ~i de capacitatea de a ~ti sa adune Injurul sau personalitati de talent, capabile sa-i concretizeze cinematografic gandurile. Ani­matorii: Constantin Crahmarel -- un talent autentic Inzestrat cu simtul mi~carii elastice,cursive, simtul sau ritmic ~iintuitia sa comica I-au ajutat sa rezolve cu succes multe dinscenele-cheie din filmele maestrului; Mica Boroghina - Inzestrata cu un simt al umorului~i al poantei rar Intalnit, cu explozii neprevazute In mi~care; Roland Pupaza - un artistcerebral, rafinat animator ~i scenograf, obsedat de semnificatia mi~carii, cautand neobositalternante de ritmuri pentru a mari expresivitatea scenelor; Constantin Merlan - un crea­tor Indragostit de cursivitatea mi~carii, alternand firescul mi~carii rea1ecu fantasticul ani­matiei imaginare. Montajul: Didi Vasi1escu - «foarfeca de aur» a ritmat In mod inspiratfilmele lui Gopo, a ~tiut sa asocieze simbolic imaginile ~isa Ie dea sens. Unul din elemen­tele forte din filmele lui Gopo este coloana sonora. Muzica imaginata de Dumitru Capo­ianu are 0 neobi~nuita inventie melodica ~i ritmica, un stil de neconfundat. Muzica saeste expresiva, seducatoare prin originalitatea ei. Sunetul a fost mereu imaginat de profe­soml Dan Ionescu - 0 inteligenta nelini~tita,un inventiv, un inspirat cautator de metaforesonore. Dotat cu un exceptional simt al ritmului, el da viata filmului prin efecte sonoresurprinzatoare, nastru~nice. Imaginea: Gopo prefera sa nu schimbe colaboratorii. Se ata~ade ei, Ii respecta, Ii Incuraja ~i la randul sau era admirat ~i divinizat de ei. A avut alMuride el pe Rad Codrean, zis Tati, un operator sobru, riguros, pedant, meticulos. Cuno~teadumnezeie~te toate posibilitatile camerei de luat vederi ~iimagina cu exactitate toate mi~­carile de aparat. Exactitatea filmarilor sale devenise proverbiala; Olga Nitu - a lucratcu maestrulla filmele realizate dupa anul1975. Lucida, metodica, ordonata, cu un simtartistic innascut, ea a crescut de la un film la altul, reu~ind in final sa rezolve arice pro­bleme de imagine. Redactorii: Watzlav Stukas - un artist exceptional, plin de idei, ,deo rara bunatate ~idelicatete sufleteasca, ~colitla cativa dintre regizorii ru~i de talie interna­tionala. II ajuta pe maestru sa ordoneze bogatia de idei, fiind un sfetnic inspirat; CeciliaRadulescu - 0 literata cuM, complexa, nelini~tita,a fost alaturi de maestru la multe dintrefilmele de varf. Foarte putini ~tiu ca aHituride Gopo se afla asistentul de regie, un cap

limpede care ~tie tot, vede tot ~i nu iarta gre~elile: Pieretta Atanasiu a pus enorm sufletla realizarea filmelor maestrului. Simpla enumerare a calitatilor echipei lui Capo este edifi­catoare pentru nivelul artistic al colaboratorilor sai". Cu aceasta echipa de nadejde, Gopoa imaginat - in stilu-i caracteristic - alte ~ialte scurte istorii, istoria telecomunicatiilor,de pilda, in Ala, Halla!, unde nascocirea alfabetului Morse se datoreaza picioarelor uneibroscute ~iunde Pamantul este un ghem de fire te1efonice,de unde radiofonice ~i,desigur,de pelicula cinematografica. Cu 0 fervoare experimentala specifica tineretii sale fara batra­nete, Gopo avea sa-~i continue scurtele istorii ~i-n decenii1e urmatoare, avea sa derulezepovestea omuletului sau pana inspre sfar~itul vietii.

165

Intre timp a parcurs - vreme de trei decenii - ~iexperienta filmului de fictiune,cu actori. Indeosebi primele sale lungmetraje, S-afurat a bomba (1961), Pa!ii spre luna(1963), De-a~' fi ... Harap Alb (1965) ~iFaust XX(1966) pastreaza In ele - ~iIn gandulrostit sau nerostit al autorului - "samanta" filmelor de animatie. Gopo I~i raporteazamereu filmele la propria creatie din domeniul celei de a opta arte, iar "deschiderea" sprefantastic ramane, neindoios, cum noteaza ~i Dana Duma In monografia sa, "principal alegatura de rudenie cu desenul animat". Pe de alta parte, regizorul recurge adesea la tehnicispecifice sau auxiliare ale animatiei, cum ar fi ~iprocedeul pixilatiei (0 tehnidi prin carepersonajul uman este filmat in regim "imagine cu imagine"), procedeu utilizat In parabolaantirilzboinica S-afurat a bomba: 0 antrenanta cursa de urmarire intre 0 banda de gangsteri~iprotagonist - in care se combina momentele de animare a actorilor cu efectele de mi~­care mecanidi, automatizata - constituie unul dintre momentele "de varf' ale filmului.Secventele dinspre final, realizate In aceea~i tehnica, poarta in ele metafora-cheie ~ipledoaria pentru folosirea energiei nucleare in scopuri pa~nice: oamenii se deplaseazacu ajutorul unor bucati desprinse din bomba atomidi. Tezist pe alocuri, cu unele metaforenaive, filmullui Gopo - despre 0 bomba atomidi ajunsa din Intamplare In mainile unuibiet cer~etor - mizeaza pe inspirate efecte de comic burlesc ~i contine cateva secventeantologice pe parcursul peregrinarilor eroului, un tip de "vagabond chaplinian" interpretatde lurie Darie; printre ceilalti interpreti ai filmului, Eugenia Balaure (cu chip de Ingersalvator), Emil Botta, Tudorel Popa, Liliana Tomescu, Haralambie Boro~, Puiu Calinescu.Recurgand la 0 dramaturgie de tip eseistic, pusa la dispozitia fanteziei, Gopo imagineaza,in Pa!ii spre luna, ca scenarist ~iregizor, 0 dilatorie dinspre viitorul Inspre trecutul ome­nirii. "Am vrut sa realizam un film de previziune, ~tiintifico-fantastic - marturisea Gopoin programul de sala la premiera din februarie 1964 -, ~i sa imaginam 0 lume straniepe 0 planeta vecina, am vrut sa facem 0 comedie cosmidi ... Pregatind plecarea racheteispre luna, am Infipt pilonii rampei de lansare In pamant ~i, tot sapand, am devenit arheo­logi ai zborurilor din trecutulindepartat. N-am mai plecat In Cosmos, ~i-am coborat dince in ce mai adanc in amintirea noastra." Practic, comedia ~tiintifico-fantastica Pa!ii spreluna aduce un omagiu celor care au imaginat, au pregatit zborurile cosmice, Intalniti deerou, un cosmonaut din anu12000 - sic! -, In drumul sau prin tunelul timpului (pretextulacestei calatorii originale fiind un ... scurtcircuit, pe un cosmodrom, unde "barbatul venitdin viitor" - Radu Beligan - tocmai se barbierea cu un aparat electric). Calatoria dintrecut spre prezent porne~te din comuna primitiva unde oamenii cavernelor se straduiausa aprinda focul prin frecarea pietrelor- printre ei fiind ~i0 frumoasa "salbatica" InIa~u­rata in blanuri, Liliana Tomescu -, eroul nostru llintalne~te, apoi, pe Prometeu (SeptimiuSever) lupmndu-se cu vulturul ~i,tot In mitologie, da de Cupidon, Pegas ~iMercur (acestadin urma, cu chip ~iglas irezistibil, fiind Grigore Vasiliu-Birlic), printre celelalte personajeale revenirii spre prezent fiind Califul din Bagdad (pe covorul sau fermecat), GalileoGalileu (abjurand In fata rugului, prilej pentru un ingenios ~lagar lansat de DumitruCapoianu ~i interpretat de Radu Beligan, "E pur si muove"), Leonardo da Vinci (caretocmai 0 picta pe faimoasa Gioconda, Mona-Lisa - Eugenia Popovici - fiind ... 0 fe­meie durdulie, blonda ~imancacioasa, care mu~di dintr-un mar In timp ce Leonardo ­Emil Botta - I~ipotrivqte culorile), Cyrano de Bergerac, baronul Mtinchausen ~i, pelanga ace~ti legendari eroi livre~ti, legendari pionieri ai aviatiei, ai zborurilor cosmice,ca Traian Vuia, Bleriot, Lindbergh, Gagarin ... Mai jucau In film Ion Manu, George

166

Demetru, Marcel Anghelescu, Irina Petrescu, Florin Piersic. A urmat, In filmografia regi­zorului, basmul cinematografic De-a.y fi ... Rarap Alb, 0 original a lectura din Creangacare i-a solicitat la maximum imaginatia, dovada fiind ~imarile libertati luate fata de textuloriginar. Insu~inumele eroului este citit altfel dedit In interpretarile dasice: pentru regizor,"Harap-Alb" este un fel de "alb-negru", "uite-l nu e", "laie ~ibalaie", "cioara vopsita", iareroul cu acest nume - interpretat de Florin Piersic - e "cam prostut ~icam fricos", multmai indecis, mai lipsit de siguranta, decat inamicul sau pe viata ~ipe moarte, Spanul, untip fermecator, cu bogat par negru (Cristea Avram), pentru care D.L Suchianu, In cronicasa din revista "Cinema" - 11/1965 -, are 0 fraza antologica: "frumusetea Spanului evibranta ca 0 lama de Toledo". Un rol important In stabilirea conventiei moderne a bas­mului 11are, hotarat lucru, scenografia lui Ion Oroveanu, somptuoasa ~ibaroca, esentiali­zata, cu trimiteri exuberante sau ironice la tablouri celebre, cu 0 cromatica intensa ~i cusugestii fantastice. Alaturi de Florin Piersic ~iCristea Avram, In film apar interpreti fami­liari In filmele lui Gopo (Emil Botta - pe post de Imparat, la randullui, original -, IrinaPetrescu - In dublu rol, unul de printesa ~ialtul (sic!) de... printesa ... donata -, GeorgeDemetru, Eugenia Popovici, Fory Ettede, Liliana Tomescu, Puiu Calinescu etc.), printrepropunerile insolite fiind aceea a pictorului Mircea Bogdan In rolullui Flamanzila ~i,desigur, aceea a "actritei" Lica Gheorghiu. In sfar~it, pentru a ramane printre filmele de­ceniului al ~aptelea, Gopo a revenit, prin Faust XX, la una dintre formulele sale predi­lecte, science-fiction-ul vesel. Premiera filmului avea loc In decembrie 1966. Pentru rolulMargaretei - din interpretarea Indrazneatil a mitului faustian -, Gopo a recurs la 0 actritilpoloneza, Eva Krzyzewska, care joaca alaturi de Emil Botta (un Faust interesant,"umanizat", care sufera de 0 boala incurabila, motiv care-l face sa ravneasca la nemurire),Stela Popescu (fiica profesorului, 0 fiinta carn... tembela), Iurie Darie (un asistent carierist,caruia Faust Ii Imprumuta trupul) ~i Jorj Voicu (un Mefisto insinuant, tenace, cu talentde manipulator). Noua conventie propusa de Gopo - cam greoaie, cu "articulatii"discutabile - este, totu~i, un argument valid al originalitatii.

Filmele de lung metraj ale lui Gopo au fost bine primite la Festivalurile cinemato­grafice ale timpului. S-afurat a bomba ~iPafji spre lunCi, ambele cu imagini semnate de~tefan Horvath, au fost distinse cu premii la Edinburgh, Salonic ~i - respectiv - Trieste,In timp ce De-afjfi ... Rarap Alb - cu imagine, ca ~i Faust XX, de Grigore Ionescu ­a obtinut premiul de imagine la Milano ~ipremiul de regie la Moscova. Cel mai premiatcineast roman, Ion Popescu Gopo (1923-1989) a ramas tributar, Insa, In Intreaga sa crea­tie, primului sau premiu international, pentru ScurtCi istorie, acea atat de stralucitoare"Palme d'or", de la Cannes, din anuI1957 ...

A OPTA ARTA IN OFENSIVA

Gopo, cum am vazut, a intrat In lumea animatiei sub zodia lui Disney, prin filmu­letele destinate micilor spectatori, cu albine ~i porumbei, iepura~i neastamparati, ratoineascultatori ~i arici rautacio~i. Cam In aceea~i perioada se dedica genului un alt cineastoriginal ~i inventiv, Bob Calinescu (1926-1990), cel care avea sa dea viata papu~ilor,

167

asemeni lui Gepetto, nu mult dupa ce un clasic al anima~iei mondiale, cehul Jiri Tranka,cel mai notoriu creator de anima~ie cu marionete, lansa ,,filmul-~coaEl" Bunicul a sadito ridiche. Intrat in lumea filmului ca actor, suferind un accident - care era sa-l coste

via~a - pe cand juca in Rasuna valea, Bob Calinescu s-a dedicat amma~iei de papu~idin primii am '50 (dupa ce, inca din 1949, incercase un filmule~ de un minut, Scrisorica).Vulpea pacaLita, scurtmetrajul sau color din 1953, chiar daca era sarac din punct de vedereal anima~iei, lasa sa se intrevada bogata imagina~ie a autorului - animalele din film, depilda, circula cu ... banda rulanta - ~i harul construqiei caracterologice a papu~ilor. Ceamai prolifica perioada din crea~ia regizorului (1953-1966) cuprinde aproape 30 de filme,felurite ca gen sau ca sursa de inspira~ie, diferite ~i prin tehnicile folosite. Bob CiHinescu~i-a propus, deopotriva, filme moralizatoare pentru copii pre cum Chit In pericol (1956)sau Nazdravanii (1957), ecranizari dupa Caragiale, Goethe, Arghezi sau Shakespeare ­Domnul Goe (1956), Ucenicul vrajitor (1957), Balada me.yterilor (1962), Romeo ~'iJulieta(1968) -, parabole cu intamplari cotidiene - Pantalona.yii se poartil uscati (1957), Glumilnoua cufier vechi (1964) -, fantezii cineplastice ca Metamorfoze (1961), Ritm (1965),Calomnierea calomniei (1970). Regizorul a folosit papu~i din lemn sculptat in stil popular- Rapsodie In lemn (1960) -, obiecte ammate - Toporul .yipildurea (1968) -, car­toane decupate - Cuiul (1963) -, ~i-a innoit permanent mijloacele de expresie, gustulexperimentului i-a marc at intreaga crea~ie. Opera sa cinematografica a urmat un procespermanent de abstractizare. Dintre filmele amintite se impun cateva: Domnul Goe (cueroi nostimi in prim-planul aqiunii), Ucenicul \nljitor (in care, prin papu~ile sale, regi­zorulincearca sa transmita iluzia de materie vie, de-a dreptul stra~nic fiind personajul. ..maturoiului), Rapsodie In lemn (0 idiHlintre un baiat ~i 0 fata, doua buca~i de lemn pemasa unui sculptor) sau Romeo ~'i Julieta (0 anima~ie de pietricele, cu ajutorul caroraautorulincearca sa sugereze aqiuni ~i caractere umane). Cele mai ambitioase din punctde vedere artistic raman filmele experimentale ale lui Bob Calinescu: in Metamorfoze,lucrand cu crengu~e, cineastul impresioneaza prin dinamica formelor, reu~ind originaleefecte plastice; Ritm - cu Pacalina ~i Pacalici - este un alert ~i expresiv montaj rit­mico-armonic; Calomnierea calomniei (care recurge ~i la efectulludic al "ariei calomniei",cantata de Nicolae Secareanu), este, de asemenea, un experiment original, cineplastic,bazat pe jocuri ~i surprize cromatice. Ar fi de amintit ~i un film de mai t1lrziu al regizorului,aul din 1972, prin care Bob Calinescu i'ncearca sa ilustreze, in forma moderna, legendaradilema a lui Columb: un om se ambi~ioneaza sa a~eze in picioare un ou, nu oricum, cipe partea sa ascu~ita, oul refuza, se fmpotrivqte, se apara, se infurie, se intristeaza ~i sfar­~e~te prin a se sparge, dar cazand, el se va a~eza vertical, sprijinit pe propria coaja. Para­bolele lui Bob Calinescu n-au fost niciodata lipsite de tillc.

Din preajma lui Gopo a pornit - in urma cu aproape 50 de ani - un alt pionieral filmului de animatie, lulian Hermeneanu, ramas fidel, de-a lungul anilor, creatiei desti­nate copiilor: el debuta in 1953 cu 0 fabula cinematografica semnata alaturi de MattyAslan, a poveste cu ursuleri, printre filmele sale de mai tarziu figurand Ciubotelele oga­

rului (1955), Alf'abetul (1958), Calurii de fcc (1959), a poveste coloratil (1960), Zdnade cemeala (1961), Matura nilzdravanil (1962), Doua creioane, Soarele $i trandaf'irul(1965), Patru pitici (1967), Motanul In cosmos (1968); culori calde, personaje simpatice,pove~ti atractive: lulian Hermeneanu s-a dovedit, mereu, un prieten bun al micilor specta­tori. In 1954 debuta ~i Olimp Vara~teanu, un nume de baza din "vechea garda" a filmului

168

de animatie, a carui creatie avea sa se extinda pe aproape patru decenii. Dupa ce i'ncearca,i'nfuga, desenul zganat pe pe1icula~ifilmul de papu~i,regizorul abordeaza, primul, cartoa­nele decupate i'nanimatia romaneasca. Vulpoiul campion, Pataniile vulpoiului ~iZdreanta,trei filme ale sale din 1955, au retinut atentia i'ndeosebi prin capacitatea de fabulatie aautorului. Cu timpul, registrul stilistic al iui Olimp Vara~teanu se diversifica, autorul para­se~te personajele animaliere care I-au lansat, i'~ii'ncearca fortele i'nparnf1etul social-po­litic - Omagiu (1959), Raidul pacii (1960), Made in Africa (1961) -, i'~iafirma tot mairaspicat potentialul ironic, evident i'nca de la primul sau film (Veniti maine!) ~i sustinutde alte cateva eartoane decupate, Supersti(iosul (1956), Cotidiene (1964), aeest din urmafilm fiind un amuzant joe de metafore verbale ~ivizua1e. Fin umorist, Olimp Vara~teanua i'mbogatit filmografia genului satiric cu titluri incitante: Nimic despre Arhimede (1965),Cinci saptamani In balon (1966), lngerul fmpu~cat (1967), Variatiuni (1969), Fata dinFar West (1970). Filmele amintite sunt doar 0 mica parte din creatia de referinta a auto­rului: i'n anii '70 ~i '80 regizorul - cum yom vedea - i'~iva consolida filmografia (rea­propiindu-se de universul copilariei, realizand "filme de autor" ~i de inspiratie literara,episoade de serial etc.): pe buna dreptate, regizorul a fost considerat "creatorul ~co1iiro­mane~ti de eartoane deeupate".

Printre autorii aetivi dupa anul 1954 s-a numarat ~i Constantin Popescu (1895­1965), tatallui Ion Popescu Gopo ~ial operatorului Alexandru (Alecu) Popescu. Specialisti'n filme pentru copii, Constantin Popescu - unul dintre fondatorii filmului profesionistde animatie - a aetivat, din anu11951, i'n seqia de animatie a Studioului "Bucure~ti",lasand i'nurma sa pe1iculeea Fluiem~ulfermecat (1954), Ratoiul Mac-Mac (1957), Ratoiul .~ipurcelulla patina} (1958), Purcelul In excursie (1959), Hoata de la circ (1962), Caciu­lita cu duc ro~u (1964), La carnaval (1965). Unul dintre colaboratorii lui Gopo, caanimator, ani de zile, Constantin Mustetea a facut saltul seriptic ~ivalorie i'nbreasla regi­zorilor eu filmul Cine a gas it manu~a? (1961). Dupa cum 0 spune Dinu loan Necula i'nvolumul sau "Calatorie in lumea animatiei romanqti", "suflul novator adus de eli'n ani­matia romaneasca a anilor '60 reprezinta 0 incercare aproape singulara de racordare lacontextul avangardei europene a genului, i'n speta ~coli1eiugoslava ~ipoloneza, desigurcu tributurile de rigoare pHititemae~trilor" . Filmele sale - unele dintre ele i'mbinari deprocedee, tehnica desenului animat cu eea a eartoanelor decupate -, investite nu 0 dataeu un umor incisiv, s-au numit Sasefahule cu un strut (1964), Ziimhetul (1965), Balena(1966), Pefir (1967) - film distins eu "Leul San Marco" la Venetia -, Cuvinte (1968),Eu doresc, tu dore~ti, el dorqte (1969). 0 mentiune ~ipentru scheciul Oul din Pamantuloamenilor (1967), un film colectiv printre autorii caruia s-au numarat Virgil Mocanu,Genoveva Georgescu, Olimp Vara~teanu, Victor Antonescu, George Sibianu, Ion PopescuGopo. Din 1970, regizorul Constantin Mustetea s-a stabilit i'n America.

Printre regizorii afirmati i'ndeeeniul al ~aselea a fost ~iGeorge Sibianu, care realiza,i'n 1957, Insula Negritei ~i Urna miraculoasa, dovedind i'nclinatii speciale pentru filmulde papu~i. Printre celelalte filme ale sale s-au numarat Telefonul (1958), lmparatia lene­~ilor (1961), Ghiocei (1964), Coco~elul de hiirtie (1965), Mimetism (1966), Idila (1967),Boul ~i vitelul (1968), Campul (1970). Cea mai importanta creatie a sa din anii '60 a fostfilmul Prostia omeneasca - distins, de altfel, cu "Pelicanul de aur" la Festivalul interna­tional din Mamaia, in 1968 -,0 hazlie ecranizare a unui basm de Ion Creanga, cu ditevaseevente savuroase, printre care aceea cu drobul de sare. Ar fi de retinut ~inumele unuia

169

dintre colaboratorii apropiati ai regizorului la un alt film valoros (Mimetism), graficia­nul Benedict Ganescu, un artist de clasa, ale cMui desene - bazate pe jocul unor formegeometrice - sugerau, cu umor ~i inflexiuni satirice, riscurile uniforrnizarii. Tot catresfaqitul anilor '50 debuta, ca regizor, Liviu Ghigoyt(1925-1979), cu filme precum Aparatuniversal (1958) ~iPetrolache Fat Frumos (1959), pentru ca, in anii '60, sa semneze altepelicule ca Oac broscoiullaudaros (1960), Legenda contemporana (1961), Fara morala(1964), Pata ~i Paralele (1966). Pana la sfar~itul anilor '50 a realizat filme la Studioul"Bucure~ti" ~i Jean Moraru (intrat in cinematografie inca din 1941, la O.N .C., realizatoral unui film de animatie inca din 1946, patania lui Ion): autor de filme pentru copii, ela semnat pelicule ca Lacatul minune (1955), Tolanici (1957), Motanul pedepsit (1958),

Bradutul singuratic (1959), inainte de a se stabili in strainatate. Din 1970 se va stabiliin strainatate (in Statele Unite ale Americii) ~i~tefan Munteanu (1926-1990), pictor, grafi­cian, poet, lansat - din 1960 - ~ica regizor de animatie (prin filmul Casute ascunse),el fiind autorul unor scurtmetraje ca Zgribulici (1961) - film premiat la Mostra filmelorpentru copii de la Venetia -, Electronicus (1963), Petrica!li Inca cine va (1964), Dimen­siuni (1966) - premiat la Bergamo -, Baiatul!li carbunele (1967), Domni!loara vraji­toare (1968), Aventura In albastru (1969). Dedicat filmelor pentru copii, Florin Anghelescurealiza, in ami '60, pelicule ca Povestea cu iepura!li (1963), De-a rostogolul (1964), Aven­turile lui Bobo (1965), titlurile de referinta ale creatiei sale venind in deceniul urmator.

Anul 1964 ramane foarte important in istoria filmului de animatie. S-a inaugurat,atunci, Studioul "Animafilm". In numai ~ase ani, productia de filme s-a dublat: 28 depelicule In 1970, fata de 15 In 1965. In 1965 au fost produse urmatoarele scurtmetrajela "Animafilm": Doua creioane de Iulian Hermeneanu, Gura lumii de Horia ~tefanescu,La carnaval, de Constantin Popescu, Nota 3, de Nell Cobar, Soarele !Ii trandafirul deIulian Hermeneanu, Un bloc neobi!lnuit de Matty AsIan, 21mbetul de Constantin Mustetea,Cine e de vina? de Olimp Vara~teanu, Nimic despre Arhimede de Olimp Vara~teanu,o poveste cu cartona!le de Laurentiu Sarbu, Soclul de Marin Ionescu ~iPaul Socrate Ma­teescu, Aventurile lui Bobo de Florin Anghelescu, Cocenel de Bob Calinescu, Coco.~e­lul de hartie de George Sibianu, Unde nu-i cap de Bob Calinescu. Cele 28 de filme din1970 au fost: Broasca!li !lobolanul de Eduard Sasu, Buna dimineata, poveste! de LuminitaCazacu, Bun sosit de Ion Ganescu, Coco!lelul, pisica !Ii !loricelul de Artin Badea, Defectde Virgil Mocanu, Desen pentru 0 pasi1re de Letitia Popa, Flori pentru Mihaela de NellCobar, Frunza !Iipuiul de Angela Buzila, Gardul de Gelu Mure~an, Hello, Doppy! deHoria ~tefanescu, Iepurele !Ii broa.~tele de Victor Antonescu, in padurea lui Ion de AdrianPetringenaru, Insula de Olimp Vara~teanu, Pe un perete, de Ion Truica, Pe un picior deplai de ~tefan Munteanu, Pisica, !loricelul !Ii nevastuica de Horia ~tefanescu, Pove!ltilepiticului Bimbo de Horia ~tefanescu, $obolanul !Ii stridia de Constantin Crahmarel,Bautura blestemata de Laurentiu Sarbu, Domnul Goe de Liana Petrutiu, Fata din FarWest de Olimp Vara~teanu, Penele negre de Florin Anghelescu, Piratii cosmosului deMircea Toia, Rapirea de IulianHermeneanu, Ultima fntoarcere de Florin Anghelescu,Gradina de Tatiana Apahidean, Calomnierea calomniei de Bob Calinescu, Campul deGeorge Sibianu. Intre aceste "copeyti" au intrat multi alti regizori de animape. Intre aceste"coperp" s-au modelat - in deceniile cm:eau urmat - profesiunile specifice filmului deanimatie ~imulte nume au dobandit identitate artistica prin compartimentul in care s-auafirmat (unii dintre realizatori devenind reputati autori de filme): Eduard Sasu, Valentin

170

Baciu, Constantin Merlan, Felicia Puran, Sanda Coada, Bujor ~teIanescu, Valentin Elizeu,Mihai ~umbaru, Mihail Marian, Valentin Cain, Carina Tincu, Virgil Toader, Adrian Hoble(animatori), Tudor Mihalache, Pieretta Atanasiu, Laura Jianu, Andra Badulescu, MihaiGheorghe, Ana Andreescu, Maria Petre, Cecilia Cristian (desenatori), Rad Codrean, Con­stantin Iscrulescu, Ticu Puran, Anca Barbu, Olga Paraianu-Nitu, Sandu ~tefan (operatori),Manuela Hodor, Sonia Georgescu, Elisabeta Vasilescu (montaj), Tiberiu Borcoman, IonVmosu, Erika Nemescu (sunet), sau viitoml - reputat - compozitor Calin Ioachimescu.

Dar sa urmarim, in continuare, inceputul altor filmografii, dupa infiintarea Studiou­lui "Animafilm". Cu filmul Gura Lumia debuta, in 1965, Horia ~tefanescu, un regizorcare, la 40 de ani, avea sa ajunga - ~i sa creeze - in Statele Unite ale Americii ~iCa­nada. Dupa ce realizase cateva scurtmetraje ca Mitica (1965) ~i Baiatul carefacea totulpe jumatate (1964), earieaturistulNell Cobar (1915-1993) debuta la "Animafilm" cu Nota 3

(1965), realiza in continuare desenele animate Eu!!! (1966), F ata In fata cu fericirea(1967), Merele (1968) ~ilansa un personaj vesel ~i simpatic, care avea sa revina din filmin film: Mihaela (1968), Multumesc, Mihaela (1968), Prietena noastra Mihaela (1969),

Flori pentru Mihaela (1970) ~ialtele, in deceniul al optulea. Alt caricaturist, care coehetase~ipana atunei cu animatia (colaborand la filme precum 0 poveste cu ursulefi sau Lacatulminune, in anii 1953 ~i - respeetiv - 1955), Matty AsIan (1924-1995) a realizat, in1965, hazliul desen animat Un bloc neobi:jnuit ~i, in 1970, un alt scurtmetraj spiritual,Autobiografie, anuntandu-~i apetitul satiric din deeeniul urmator. Ineeputul de eariera alunuia dintre cei mai prolifici realizatori ai Studioului "Animafilm", Laurentiu Sarbu(1936-2000), este, de asemenea, promit3.tor:Poveste cu cartona:je (1965), Umbra (1966),Fata vantului (1967), Zece catei (1968), Ciocarlia (1969), Bautura blestemata (1970).

Poezia miniaturalului razbate in toate filmele lui Laurentiu Sarbu, automl dovedindu-se- ca ~i in filmele urmatoare - un pictor harazit allumii mirifice a copilariei. In 1966debuteaza, ca regizor de animatie, pictoml, grafieianul ~icriticul de arta Virgil Mocanu,un ironist innascut, chiar daca adevarata sa fata nu se lasa descifrata de la primele filme:Basm (1966), Legenda ~ipamantul oamenilor (1967), Paiata (1968), Defect (1970). Totin 1966 debuta ca regizor pictoml Sabin Bala~a, care ~i-a prelungit in film preocuparileplastice, motivele panzelor sale, apeland la un procedeu potrivit cu personalitatea sa, pic­tura sub aparat. In volumul sau "A opta arta", Simelia Bron faeea urmatoarele distinqii:"Influentat initial de Lenica, in inspiratia tematid ~i executia plastid, Sabin Bala~a sedefine~te curand ca un artist original, receptiv la 0 armonioasa impletire de lirism, de basm~ide traditie cu 0 problematiea filozofica modema. Formele - pete de euloare - devinadesea imaginea unor stari complexe de spirit sau a unor idei in planul meditatiei. Lumeavag «suprarealista» a filmelor sale subliniaza metaforic aceste realitati interioare. Bala~aamplifica functia simbolica a culorilor, fiecare pata ~i nuanta accentuand 0 emotie sauo idee, eonsiderata ca dominanta". Geneza, cuplul, temele eosmogoniei, ale razboiului,ale apocalipsei, ale dialecticii contrariilor revin obsedant in filmele sale (ea ~iin picturilesale, de altfel) ... "Albastrul de Bala~a" trece din pictura in film, conferind pelieulelorsale 0 ambianta eosmica, siderala, speetaeuloase contopiri ale cerului eu marea. Inca dela primul sau desen animat, Picatura (1966), Sabin Bala~a intra in galeria "premiantilor"- cu "Pelicanul de argint" la Mamaia ~i"Cupa veseliei" la Viena -, inaugurand astfelo cariera de sucees. Pana la sfar~ituldeceniului al ~aptelea,Sabin Bala~a va mai fi prezentpe ecrane cu Ora:jul (1967), Pasarea Phoenix ~i Valul (1968), Fascinafii (1969). In aceea~i

171

dintre eolaboratorii apropiati ai regizorului la un alt film valoros (Mimetism), graficia­nul Benedict Ganeseu, un artist de c1asa, ale earui desene - bazate pe joeul unor formegeometriee - sugerau, eu umor ~i inflexiuni satiriee, riseurile uniformizarii. Tot eatresfar~itulanilor '50 debuta, ea regizor, Liviu Ghigort (1925-1979), eu filme preeum Aparatuniversal (1958) ~iPetrolache Fat Frumos (1959), pentru ea, in anii '60, sa semneze altepelieule ea Oac broscoiullaudaros (1960), Legenda contemporana (1961), Fara morala(1964), Pata ~i Paralele (1966). Pana la sfar~itul anilor '50 a realizat filme la Studioul"Bueure~ti" ~i Jean Moraru (intrat in einematografie inca din 1941, la O.N.C., realizatoral unui film de animatie inca din 1946, patania lui Ion): autor de filme pentru copii, ela semnat pelicule ca Lacatul minune (1955), Tolanici (1957), Motanul pedepsit (1958),

Bradutul singuratic (1959), inainte de a se stabili in strainatate. Din 1970 se va stabiliin strainatate (in Statele Unite ale Americii) ~i~tefan Munteanu (1926-1990), pictor, grafi­cian, poet, lansat - din 1960 - ~ica regizor de animatie (prin filmul Casute ascunse),e1fiind autorul unor scurtmetraje ca Zgribulici (1961) - film premiat la Mostra filme10rpentru copii de la Venetia -, Electronicus (1963), Petrica ~i Inca cineva (1964), Dimen­siuni (1966) - premiat la Bergamo -, Baiatul ~icarbunele (1967), Domni~oara vraji­toare (1968), Aventura In albastru (1969). Dedieat filmelor pentru copii, Florin Anghelescurealiza, in anii '60, pelicule ca Povestea cu iepura$i (1963), De-a rostogolul (1964), Aven­turile lui Bobo (1965), titlurile de referinta ale creatiei sale venind in deceniul urmator.

Anull964 ramane foarte important in istoria filmului de animatie. S-a inaugurat,atunci, Studioul "Animafilm". In numai ~ase ani, produqia de filme s-a dublat: 28 depe1ieule in 1970, fata de 15 in 1965. In 1965 au fost produse urmatoarele scurtmetrajela "Animafilm": Doua creioane de Iulian Hermeneanu, Gura lumii de Horia ~tefanescu,La carnaval, de Constantin Popescu, Nota 3, de Nell Cobar, Soarele # trandafirul deIulian Hermeneanu, Un bloc neobi~nuit de Matty AsIan, Ziimbetul de Constantin Mustetea,Cine e de vina? de Olimp Vara~teanu, Nimic despre Arhimede de Olimp Vara~teanu,o poveste cu cartona~e de Laurentiu Silrbu, Soclul de Marin Ioneseu ~iPaul Soerate Ma­teeseu, Aventurile lui Boho de Florin Anghe1escu, Cocenel de Bob Calinescu, Coco~e­lul de htirtie de George Sibianu, Unde nu-i cap de Bob Calinescu. Cele 28 de filme din1970 au fost: Broasca ~i$obolanul de Eduard Sasu, Buna dimineata, poveste! de LuminitaCazacu, Bun sosit de Ion Ganescu, Coco~elul, pisica ~i ~oricelul de Artin Badea, Defect

de Virgil Mocanu, Desen pentru 0 pasare de Letitia Popa, Flori pentru Mihaela de NellCobar, Frunza $i puiul de Angela Buzila, Gardul de Gelu Murqan, Hello, Doppy! deHoria ~tefi1nescu,Iepurele ~i broa~tele de Victor Antonescu, 1n padurea lui Ion de AdrianPetringenaru, Insula de Olimp Vara~teanu, Pe un perete, de Ion Truica, Pe un picior deplai de ~tefan Munteanu, Pisica, ~oricelul ~i nevastuica de Horia ~tefanescu, Pove~tilepiticului Bimbo de Horia ~tefanescu, Sobolanul ,yi stridia de Constantin Crahmarel,Bautura blestemata de Laurentiu Sarbu, Domnul Goe de Liana Petrutiu, Fata din FarWest de Olimp Vara~teanu, Penele negre de Florin Anghelescu, Piratii cosmosului deMircea Toia, Rapirea de Iulian Hermeneanu, Ultima Intoarcere de Florin Anghelescu,Gradina de Tatiana Apahidean, Calomnierea calomniei de Bob Calineseu, Cdmpul deGeorge Sibianu. Intre aceste "coperti" au intrat multi alti regizori de animatie. Intre aceste"coperti" s-au modelat - in deceniile ca~eau urmat - profesiunile specifice filmului deanimatie ~i multe nume au dobandit identitate artistica prin compartimentul in care s-auafirmat (unii dintre realizatori devenind reputati autori de filme): Eduard Sasu, Valentin

170

Baciu, Constantin Merlan, Felicia Puran, Sanda Coada, Bujor ~teIanescu, Valentin Elizeu,Mihai ~urubaru, Mihail Marian, Valentin Cain, Carina Tincu, Virgil Toader, Adrian Hoble(animatori), Tudor Mihalache, Pieretta Atanasiu, Laura Jianu, Andra Badulescu, MihaiGheorghe, Ana Andreescu, Maria Petre, Cecilia Cristian (desenatori), Rad Codrean, Con­stantin Iscrulescu, Ticu Puran, Anca Barbu, Olga Pfu"aianu-Nitu,Sandu ~tefan (operatori),Manuela Hodor, Sonia Georgescu, Elisabeta Vasilescu (montaj), Tiberiu Borcoman, IonVfu"tosu,Erika Nemescu (sunet), sau viitorul - reputat - compozitor Calin Ioachimescu.

Dar sa urmarim, in continuare, inceputul altor filmografii, dupa infiintarea Studiou­lui "Animafilm". Cu filmul Gura lumiii debuta, in 1965, Horia ~tefanescu, un regizorcare, la 40 de ani, avea sa ajunga - ~i sa creeze - in Statele Unite ale Americii ~i Ca­nada. Dupa ce realizase cateva scurtmetraje ca Mitica (1965) ~iBt':liatul carefacea totulpe jumatate (1964), caricaturistul Nell Cobar (1915-1993) debuta la "Animafilm" cu Nota 3

(1965), realiza in continuare desenele animate Eu!!! (1966), Fata fnfata cufericirea(1967), Merele (1968) ~i1ansaun personaj vefOel~i simpatic, care avea sa revina din filmin film: Mihaela (1968), Multumesc, Mihaela (1968), Prietena noastra Mihaela (1969),Flori pentru Mihaela (1970) ~ialtele, in deceniul al optulea. Alt caricaturist, care cochetase~ipana atunci cu animatia (colaborand la filme precum 0 poveste cu ursule(i sau Lacatulminune, in anii 1953 ~i - respectiv - 1955), Matty AsIan (1924-1995) a realizat, in1965, hazliul desen animat Un bloc neobi!jncdt ~i, in 1970, un alt scurtmetraj spiritual,Autobiografie, anuntandu-~i apetitul satiric din deceniul urmator. Inceputul de cariera alunuia dintre cei mai prolifici realizatori ai Studioului "Animafilm", Laurentiu Sarbu(1936-2000), este, de asemenea, promitator: Poveste cu cartona!je (1965), Umbra (1966),Fata vantului (1967), Zece catei (1968), Ciocarlia (1969), Bautura blestemata (1970).Poezia miniaturalului razbate in toate filmele lui Laurentiu Sfu"bu,autorul dovedindu-se- ca ~i in filmele urmatoare - un pictor harazit allumii mirifice a copilariei. In 1966debuteaza, ca regizor de animatie, pictorul, graficianul ~icriticu1 de arta Virgil Mocanu,un ironist innascut, chiar daca adevarata sa fata nu se lasa descifrata de la primele fi1me:Basm (1966), Legenda ~ipamantul oamenilor (1967), Paiata (1968), Defect (1970). Totin 1966 debuta ca regizor pictorul Sabin Bala~a, care ~i-a prelungit in film preoeuparileplastiee, motivele panzelor sale, apeland la un procedeu potrivit cu personalitatea sa, pic­tura sub aparat. In volumul sau "A opta arta", Simelia Bron facea urmatoarele distinetii:"Influentat initial de Lenica, in inspiratia tematica ~iexecutia plastica, Sabin Bala~a sedefine~te eurand ca un artist original, receptiv la 0 armonioasa impletire de lirism, de basm~ide traditie cu 0 problematica filozofica moderna. Formele - pete de culoare - devinadesea imaginea unor stari complexe de spirit sau a unor idei in planul meditatiei. Lumeavag «suprarealista» a filmelor sale subliniaza metaforie aeeste realitati interioare. Bala~aamplifiea funetia simbolica a eulorilor, fiecare pata ~i nuanta aecentuand 0 emotie sauo idee, considerata ea dominanta". Geneza, cuplul, temele cosmogoniei, ale razboiului,ale apocalipsei, ale dialecticii contrariilor revin obsedant in filmele sale (ca ~iin picturilesale, de altfel) ... "Albastru1 de Bala~a" trece din pictura in film, conferind peliculelorsale 0 ambianta cosmica, siderala, spectaculoase contopiri ale cerului cu marea. Inca dela primul sau desen animat, Picatura (1966), Sabin Bala~a intra in galeria "premiantilor"- eu "Pelieanul de argint" la Mamaia ~i "Cupa veseliei" 1aViena -, inaugurand astfelo cariera de succes. Pana la sffu"~ituldeceniului a1~aptelea,Sabin Bala~a va mai fi prezentpe ecrane cu Ora!jul (1967), Pasarea Phoenix ~i Valul (1968), Fascina(ii (1969).ln aceea~i

171

perioada se va consuma experienta regizorala a graficienei Geta Bratescu, tentata sa "punain mi~care" propriile ilustratii de carte sau sa inventeze pove~ti desenate: Plimbarea luiEsop (1967), Alta Scufita RO$ie (1969), doua filme originale, cu virtu(:i,deopotriva, plas­tice, poetice ~iironice. Tot atunci - in drum spre televiziune, spre filmul cu actori ~ispreStatele Unite ale Americii - a trecut pe la "Animafilm" ~iregizoarea Leti(:iaPopa, lasap.din urma Trei pove$ti de dragoste, cu grafica de Doina Levinta (1967), alte pelicule ­cartoane decupate ~idesene animate - ca Petre Cenu$a (1969) sau Desen pentru 0 pasare(1970). Spre sfar~itul anilor '60 au debutat, la "Animafilm", ca(:ivadintre creatorii de bazaai Studioului, a caror filmografie se va implini in deceniile urmatoare (~idespre care yommai avea prilejul sa vorbim): Liana Petrutiu - cu Hai la circ! (1967), Baiatul $i porum­

belul (1968), Fata babei $ifata mO$ului, dupa Ion Creanga (1969), Domnul Goe dupaCaragiale (1970) -, Ion Truica - Dan nazdravan in 1968 ~i Pe un perete in 1970 -,Victor Antonescu - Grice 00$ f$i are na$ul, realizat in colaborare cu Eduard Sasu (1968),Greierele $ifurnica, fabula lui La Fontaine (1969) ~iIos masca! (1969) -, Adrian Petrin­genaru - Brezaia (1968) ~i in padurea lui Ion (1970), doua filme de mare originalitate,primul 0 animare de ma~ti, al doilea (premiat la "internationalul" de la Mamaia), 0 legendapopulara cu personaje din tezaurul iconografic al picturii pe sticla -, Tatiana Apahidean- Calutul cu coama albastra (1969) ~i Gradina (1970) -, Luminita Cazacu prin Bunadimineata, poveste!, 0 intrare triumfala in regia de anima(:ie,soldata cu un "Leu de argint"la Mostra filmelor pentru copii de la Venetia (1970). Dupa ce debutase inca din 1965cu Sticletele, reputatul desenator ~ianimator Artin Badea semneaza, in 1969, desenul ani­mat Acvila $i bufnita. a cariera scurta, ca regizor - dar bogata ca desenator, scenograf~i"intermediarist" - a avut Angela Buzila, de~ifilmele sale au lasat sa se intrevada sensi­bilitate ~idelicatete: Poveste pe geamul fnghetat, cu grafica ~idecoruri de Benone ~uvila(1967), Targul de fete (1969), dupa 1970 autoarea intorcandu-se pe platouri doar de douaori (cu Singuratatea puiului, Frunza $i puiul). Eduard Sasu - care, in anii '80 se va stabiliin Spania - a debutat, ca regizor, in 1967, cu Apartamentul ~i a mai semnat - inaintede a-~iinventa un personaj allui, Guta - fabulele animaliere Iepurele $i broasca testoasa,dupa La Fontaine (1969), Broasca $i $obolanul (1970). Dupa debutul promitator din 1969(cu Primavara) ~idupa Gardul (din 1970), regizorul Gelu Mure~an n-a confirmat, intr-oprima etapa, decat partial. Prin Piratii cosmosului (1970), Mircea Toia i~i anunta predi­lectia pentru science-fiction. S-au mai manifestat, in acei ani, Marin Ionescu (Soclulin

1965 ~iSurasul sfinxului in 1966), Puia Popescu (Greierele $ifurnica, in 1967), LadislauLabancz, care va deveni scenograf in filme de fiqiune (Colosul, in 1969), scenografaGenoveva Georgescu (Zmeul, 1969), colaboratorullui Gopo, Constantin Crahmarel (Sobo­lanul $i stridia, 1970), Ion Ganescu (Bun sosit, 1970). De remarcat inca 0 data, la acestultim film, grafica incitanta a lui Benedict Ganescu - fratele regizorului -, ale caruipersonaje geometrizate (din Mimetism, din Bun sosit) au Iacut valva in epoca, consacrandun artist de mare originalitate: dincolo de umorul ~igrafismul simplu al personajelor sale,reputatul artist a impus un mod de gandire specific, un mod allui ~inumai allui - de~igandul ne poate duce ~i spre un Norman McLaren - de a vedea ~i a judeca lumea.

Neindoios, aparitia Studioului "Animafilm", in anul1964, a insemnat - din multepuncte de vedere - un factor pozitiv in Istoria filmului romanesc de anima(:ie.Produc(:ias-a consolidat, in anii 1965-1970 au fost realizate 128 de pelicule, dintre care 12 au fostpremiate - cu una sau mai multe distinqii - la festivaluri internationale: Gura lumii

172

de Horia $tefanescu, Pictitura de Sabin Bala~a, Pe fir de Constantin Mustetea, Prostiaomeneascti de George Sibianu, Valul de Sabin Bala~a, Greierele ~ifurnica de Victor Anto­nescu, Leul ~i !foarecele de Horia $tefanescu, Stiruttiri de Ion Popescu Gopo, Bunti dimi­neafa, poveste! de Luminita Cazacu, Mulfumesc, Mihaela! de Nell Cobar, in ptidurea luiIon de Adrian Petringenaru, Variafiuni de Olimp Vara~teanu. Cum am subliniat, s-auconsolidat ~iprofesiunile filmului de animatie, frontul creator s-a largit ~i s-a diversificat.Un singur exemplu, inca, in incheierea acestui capitol. AHituride Dumitru Capoianu, carea ramas, ani la rand, compozitorul filmelor lui Gopo, au scris muzica de film, in anii1965-1970, un mare numar de autori, pe care mcerc sa-i mentionez in ordinea cronologicaa primelor partituri (exceptand autorii "aranjamentelor muzicale"): Valentin Curocichin,Richard Oschanitsky, Paul Hurmuzescu, Liviu Dandara, Teodor Dragulescu, Aurel Giro­veanu, Radu $erban, Radu Zamfirescu, Dan Ionescu, Nicolae Brandu~, Paul Urmuzescu,Constantin Miereanu, Laurentiu Profeta, Jean Ionescu, Radu Caplescu, Adrian Ciceu, TitiAcs, Henry Malineanu, Cornel Fugaru, George Grigoriu, Felicia Domceanu, Anatol Vieru,Marius Suciu, Lucian Metianu, Horst Gherman, Tiberiu Borcoman ... Lista aceasta ­ramasa "deschisa" - vorbe~te de la sine ...

PRIMELE TENT ATIVE "EXPERIMENT ALISTE"

Dupa cum critica a subliniat in repetate randuri, filme precum Viafa nu iartti deIulian Mihu ~i Manole Marcus, Cand primtivara e fierbinte de Mircea Saucan sauAnotimpuri de Savel Stiopul au fost printre primele tentative "experimentaliste" ale cine­matografiei naponale. In modalitap diferite, astfel de pelicule paraseau intelegerea "specta­culara" a conflictului cinematografic, optand pentru formule de povestire mai libere,"atomizand" chiar - cum s-a spus - epicul, conjugand expresia cinematografica "cudiscontinuitatea analizei psihologice (Viafa nu iartti), cu expansiunea mai puternica a liris­mului (Cand primtivara e fierbinte), cu abundenta metaforica (Anotimpuri)" - formu­larea apartinand criticului George Littera (in studiul "De la Moara cu noroc la Ptidureaspanzurafilor: in cautarea limbajului"). Altfel spus, filmul romanesc incerca sa treaca dela "povestirea cu imagini" la "povestirea in imagini", un pas esenpal in procesul "cinema­tografizarii", insotit, in mod firesc, de 0 adevarata descoperire, descoperirea puterilor ex­presive ale plasticii, filmele amintite - alaturi de altele, din aceia~i ani, Moara cu norocde Victor lliu sau Erupfia lui Liviu Ciulei - propunandu-~i ~i 0 forma de de-teatralizarea creatiei cinematografice. Cam in aceasta zona se situau tentativele experimentaliste alefilmului romanesc de la sfar~itul anilor '50 ~i inceputul anilor '60.

Prerniera filmului Viafa nu iartti avea loc in februarie 1959, dar realizarea practicaa peliculei s-a petrecut cu doi ani inainte. Precizarea este necesara pentru 0 corecta ra­portare a filmului la tentativele experimentaliste ale filmului mondial: "regizorul memoriei~ial timpului" Alain Resnais, care a respins cu vehementa canoanele naratiunii traditio­nale, propunea spectatorilor Hiroshima, dragostea mea in 1959 ~iAnul trecut la Marien­bad in 1961. Pe de alta parte, in 1957, cei doi regizori ai filmului Viafa nu iartti, IulianMihu ~i Manole Marcus, aveau la activ un "film de Institut", realizat tot impreuna, La

173

mere, inca in 1955, anulin care cei doi au absolvit clasa de regie (premiera acestui scurt­metraj a avut loc in 8 iunie 1956). La mere - 0 "povestire dupa 0 idee de A.P. Cehov" ­a fost, la vremea lui, un prim semnal: in cinematograful romanesc se pregatea sa intreun "nou val" regizoral. Termenul acesta de nou val avea un sens diferit de acela pe care11vor dobandi "noile valuri" - cu pretentii de ,,~coala" - ale cinematografului mondial(cel cehoslovac, eel francez etc.), avea un sens pragmatic, imediat: la "portile" filmuluiromanesc se aflau, pregatiti de "atac", un numar mare de absolventi dintr-o noua promotiea lnstitutului de Arta Teatrala ~i Cinematografica. Doi dintre ei, lulian Mihu ~i ManoleMarcus, hotarati sa debuteze "in tandem" (~icolaborand cu un tandem operatoricesc, doicolegi de promotie, Gheorghe Fischer ~iClaudiu lliut), au obpnut sprijin din partea regizo­rului Victor Iliu - profesorullor ~i, in acela~i timp, codiriguitor al cinematografiei -,pentru finalizarea filmului lor de diploma la Buftea; scurtmetrajul La mere a reu~it, apoi,o performanta rara: a fost difuzat in salile de proiectie din toata tara. Noii intrap in cinemai~i anunta, de la inceput, nu numai personalitatea, ci ~i ambitiile artistice. Cei doi tineriregizori - lulian Mihu avea 29 de ani cand a terminat Institutul, iar Manole Marcus numai27 - pleaca, e drept, de la un text literar clasic, cum este povestirea cehoviana, dar sce­nariullor nu este 0 "adaptare", este 0 re-scriere a tramei, 0 re-compunere, dintr-o per­spectiva strict cinematografica; altfel spus, ei "vizualizeaza" povestirea urmarindu-~ipropriile finalitati artistice: realizarea unui film-parabola. Sugestia au preluat-o de la Ce­hov, care, in finalul tristei int3.mpHiridintr-o livada de meri - unde Aniuta ~iAndriu~a..."nu danseaza decat 0 vara" -, comenteaza sec: "marul nu le purta noroc, a~a cum pevremuri nu purtase noroc Evei ~ilui Adam". Parabola alungarii din rai capata consistentape parcursul derularii povqtii senine de dragoste a filmului fn paji~tea livezii cu mere- care preia de la Cehov ~i "functiile" livezii cu vi~ini -, "fructul oprit" anunta norulcare va intuneca ambianta paradisiaca, stapanullivezii cu mere pare un Dumnezeu fnruba~ca, sosit in clipele euforice ale pove~tii de dragoste pentru a sanctiona pacatul ori­ginar. Se rupe ceva in cei doi protagoni~ti ai dramei - carora Silvia Popovici ~iNicolaeEnache-Praida Ie anunta, prin puritatea de icoana a chipului lor, destinul tragic: la capatulsupliciului, al Patimilor, dupa confruntarea cu boierul (Sini~alvetici) ~isluga lui (GheorgheHauca) care asmute cainii - "Ei, frumu~ico, trage-i 0 biltaie iubitului tau, fiindca te-afnvatat sa furi ... ", "Nu vrei? Atunci bate-o tu pe ea!" -, dupa... pedeapsa divina, ceidoi fndragostiti par aceia~i dar sunt altii, in ei s-a produs 0 moarte. 0 moarte sufleteasca.La mere, cum spuneam, acest film-parabola este ~i un film-semn: intrau forte noi fncinematografia nationala. ~i cutezau mai multi

Noul film al tandemului lulian Mihu - Manole Marcus (intrat fn productie fncain vara anului 1956, imediat dupa succesul "mici bijuterii" - cum i s-a spus - La mere)_pareaca are drum descbis: punctul de plecare al filmului erau ni~te nuvele de AlexandruSabia - un scriitor agreat in epoca -, "Intoarcerea tatei din razboi", "Moartea tanaruluieu termen redus" ~i "Pe campia de sange a Mara~e~tilor", cei doi regizori erau pe 0 pantaascendenta, aveau langa ei un cuplu de operatori prestigio~i, George Cornea ~iAlexandruIntorsureanu. Premisele favorabile n-au fost, insa, suficiente. lntrat pe platouri sub titlulCand se ridici1 ceara, filmul a avut de infruntat serii intregi de amanari ~i"refaceri", a statblocat de cenzura luni de zile, a ie~it pe ecrane dupa trei ani de la intrarea in productie.Ridica probleme ~ifilmul - formula lui novatoare, experimentalista -, ridieau probleme~iautorii: la 0 conferinta a cinea~tilor din 1956, debutantul lulian Mihu a fost admonestat

174

eu vehementa pentru opinii1e sale "reealeitrante" (~i sanqionat eu vot de blam "pe liniede partid"). Una peste alta, Viata nu iarta - eu titlul modifieat de diteva ori, 0 varianta inter­mediad s-a numit Pro Patria - a iqit de sub fureile eaudine ale eenzurii abia in 1959.

Despre ee era yorba in film? Un tata (Romulus Neae~u) se intoaree de pe front, depe "eampia de sange a Mara~e~tilor", Cll mintile rava~ite, cu con~tiinta incarcata: dinpricina abrutizarii la care I-a silit razboiul, el ~i-a impu~cat cel mai bun dintre prieteni.Un fiu (Nicolae Enache-Praida) cauta, pornit pe urmele frontului, sa afle cum a fost cuputinta, ce s-a inmmplat eu tatal sau, cine este vinovatul pentru toate ce1eintamplate. Tatali~i aminte~te. Fiuli~i amintqte. ~i viata ... nu iarta. Pe fundalul unei parade militare deziua eroilor, cu imbogati!i de razboi, care !in diseursuri patriotarde, cu doamne filantroapedin high-life, eu generali care-~i etaleaza decoratiile, drama celui care - obligat de disci­plina militara - a fost silit sa-~i impu~te prietenul dobandqte, prin contrast, semnificatiisuplimentare. Electrocuteaza. Din aceasta perspectiva, filmul, care extrage in prim-plansoarta unui om innebunit de relele vietii (~i ale razboiului!), este ~i un rechizitoriu, unpamflet moral. Dar este, inainte de oriee alteeva, expresia unui cinematograf modern, careparase~te din plecare latura aneedotica, indeob~tetendentioasa, a peliculelor moralizatoare,pentru a propune 0 formula de expresie originala, "polifonica" ~i - pentru vremea aceea ­~ocanta. Se intrepatrund, in compozitia cinematografica, patru planuri retrospective,structura dramaturgica este determinata direct de fluxul ~irefluxul memoriei. Intr-o scurtasecventa introductiva, care va reveni - ea un leit-motiv, ea un "Iiant' , - pe parcurs ~iin final, un soldat gray ranit se afla in tran~eele celui de al doilea razboi mondial. Amin­tirile ranitului in agonie coboara in timp - avem de a face cu 0 cronologie inversa aplanurilor temporale! - spre sfar~itul anilor '30 (dnd "materia prima" devine schita luiSahia "Pe campi a de sange a Mara~e~tilor"). A treia treapta temporal a (din "Intoarcereatatei din razboi") reprezinta amintirile copilului care inregistreazaintoarcerea de pe front,cu mintile rava~ite, a tatalui, dupa prima conflagratie mondiala. In sfar~it, un al patruleaplan al intrigii vizeaza perioada premergatoare primului razboi mondial (autorii filmuluire-dateaza aetiunea din "Moartea tanarului cu termen redus", desfa~urata, la Sahia, in aniiinterbeliei); soldatul muribund descopera, inaintea propriului sfar~it, sensul propriei tra­gedii ~ial tragediei tatalui, in ororile razboiului. Referindu-ne la aceste patru planuri tem­porale, comparatia cu Griffith, cu capodopera sa, Intoleranta, se impune de la sine. Erau~iacolo patru planuri temporale, chiar patru epoei indepartate in timp; episodul babilonian(infruntarea dintre liberalismul religios al regelui Nabonidus ~iintoleran!a marelui preotallui Baal), episodul palestinian (eu momente din viata lui Christ, eulminand cu ras­tignirea), episodul medieval (desfa~urat la curtea regelui Carol al IX-lea ~i incheiat cumasacrul din noaptea sfantului Bartolomeu) ~i episodul "Modern" ("Mama ~i legea" ,condamnarea unui nevinovat in primele decenii ale veacului XX). Era ~iin Intolerantaun leit-motiv care stabilea racorduri de idee intre episoade, 0 mama (Lilian Gish) leganan­du-~i pruncul. Erau ~i in filmullui David Wark Griffith permanente interferen!e intreplanurile temporale. Era ~iin filmul din 1916 un "vinovat" pentru tragediile omenirii (a~a,ea razboiulin Viata nll iarta): intoleranta. Asemanarile aeestea - formale ~ide substan¢ ­eu Intoleranta lui Griffith nu inseamna nicideeum, insa, ea Viata nll iarta este un film ..."anacronic". Dimpotriva. Lasand la 0 parte ideea ca Intoleranta, capodopera lui Griffith,este un film care va ramane modern inca ni~te sute de ani, structura filmului Viata nll

iarta impune compara!ii ~i cu reprezentative erea!ii ale "noilor valuri" de la sfar~itul

175

deceniului al ~aselea ~i Inceputul deceniului al ~aptelea, ill spepi cu filmele lui AlainResnais Hiroshima, dragostea mea ~iAnul trena la Marienbad.1n special In al doilea film,cineastul francez - dqi acorda un rol determinant memoriei, ecourilor ei In "prezentul"~i "concretul" personajelor - renunta laflash-back-urile propriu-zise In favoarea "culori­lor" suflete~ti~icerebrale (afective, intelectuale, psihologice etc.) pe care aducerile amintele transmit prin timp. Aceasta traire In prezent a amintirii - specifica unor curente ~i~colicinematografice din partea a doua a veacului XX - face parte ~idin arsenalul mijloacelorde expresie ale unui film ca Viata nu iarta. N-a~ omite din "ecuatie" faptul ca Insqischitele lui Alexandru Sahia - altfel, produse ale unei "arte cu tendinW' - au In eleun "sfunbure" avangardist, care, probabil, i-a ~ighidat pe realizatori spre aceasta ecrani­zare mai speciala, doar "inspirata" din schitele mentionate pe generic, In rest (dupa cumtot genericul 0 precizeaza) Viata nu iarta fiind un film scris !$irealizat de Iulian Mihu!$iManole Marcus.

"Controversat, nei'nte1esla premiera - scrie loan Lazar In volumul sau "Arta nara­tiunii In filmul romanesc" -, Viata nu iarta face parte, fara Indoiala, din fondul de valoriautentice ale cinematografului romanesc". Manuela Cernat - In "Filmul ~i armele" ­subliniaza, altfel, 0 idee similara: "Viata nu iarta ( ... ) a marcat un moment de rascruceIn evolutia cinematografiei romanqti, de~i la data aparitiei nu a fost apreciat de criticala adevarata sa valoare, fiind violent atacat In presa pentru ca propunea 0 perspectiva con­temporana asupra primului razboi mondial, prin intermediul unei structuri narative nea~­teptat de Indraznete". lata ~i 0 opinie a criticului-poet Romulus Rusan (din "Arta far~muza"): "Viata nu iarta (1958) este oglinda unei epoci de framantari, de ca~tiguri stilistice,­In care cinematograful romanesc se desfacea din crisparea efemera ~iIncerca sa produca~ipentru posteritate. Filmul acesta, prin care doi regizori tineri (lulian Mihu ~i ManoleMarcus) I~iafirmau maturitatea, a intrat Intai In istorie gratie unei polemici, ~iau trebuitapoi sa treadl ani buni pentru ca optica unei alte contemporaneitati sa-l a~ezeprintre valo­rile perene. Este destul, azi, sa-l revezi Intr-un grupaj cu filme anterioare pentru ca sarealizezi saltul. Din fericire, istoria este 0 suma de valori care se cumuleaza concret, pre­cum caqile Intr-o biblioteca, lasand la 0 parte alte considerente ... " Am ales aceste punctede vedere - din multe altele posibile - pentru a sublinia doua idei aflate "dincoJo deorice discutie": una, ca Viata nu iarta a fost un film foarte tracasat In epoca; a doua, caastazi filmului i se recunosc, unanim, meritele esentiale In devenirea cinematografiei natio­nale. In 1959, Insa, cu totul altfel au stat lucrurile: cotidianele de mare tiraj au ignorat,pur ~isimplu, evenimentul, premiera a ocolit cinematografele centrale, distribuirea filmuJuiIn retea a fost cat se poate de "modesta". In rarele cronici aparute, se lanseaza verdicteaspre, care, unele dintre ele, reflecta - cum se Intampla ~ila Inceputul obsedantului dece­niu - avataruriJe criticii "oficializate": "Concepti a gre~ita, obiectivista, deci apoliticaIn ultima instan¥i, i-a Impins pe creatorii filmului Viata nu iarta, cum era firesc, spre solutiiartistice neviabile sau, cu alte cuvinte, In impasul artei nerealiste". Chiar a~a stand lucru­rile, cronicarul "Contemporanului" - pe care I-am citat -, Valentin Silvestru, simteanevoia sa precizeze: "Filmul se Inscrie pe linia cautarilor Innoitoare pe care Ie-am maiIntalnit In Moara cu noroe ~i Eruptia. Chiar daca tinerii uzeaza frecvent de procedeeconstituite de altii, Incercarea lor de a trata cu adevarat cinematografic, Intr-o interpretarepersonal a de ansamblu, obiectul de filmare reprezinta 0 tendinta pozitiva" ("Contem­poranul", 27 februarie 1959). Dar, pentru ca filmul - "precum cartile Intr-o biblioteca"

176

c:

- ~i-a ca~tigat, prin timp, locul meritat in istoria cinematografului romanesc, sa lasamla 0 parte ... alte considerente. Ar mai fi de spus cate ceva despre distributie: alaturi deactori consacrati ca Emil Botta (in rolul "generalului apatic" care prezideaza festivitatilede la Mara~e~ti),~ifrumoasa Angela Chiuaru (care mai jucase in Rasuna valea, Directorul

nostru), in film apar multe "fete noi", cum ar fi interpretii rolurilor principale, NicolaeEnache-Praida (fiul), Romulus Neac~u (tatal), ~i,aHituride ei, Ilie Dutu (un mare mutilatde razboi, vanzator de ziare la data realizarii filmului), Vasile lchim (Serdici, soldatulin termen impu~cat de cel mai bun prieten), Dana Comnea (0 fata de la popota ofiterilor)~i copilul Marius Rucareanu.

In decembrie 1961 ie~ea pe ecrane filmullui Mircea Saucan Cand primavara efier­

binte, debutulin lungmetrajul de fictiune al unui regizor cu 0 experienta de cinci-~aseani i'n domeniul filmului documentar. Mircea Saucan facea ~i el parte din "noul val" alregizorilor aflati i'n anii '55-'56Ia portile filmului (terminase Institutul unional de cine­matografie din Moscova i'n 1956), ~iintrarea sa in cinematograful de lungmetraj - petre­cuta, a~ spune, sub semnullui Dovjenko! - a i'nsemnat i'nca 0 infuzie de gand creatorHinar. lata ce scria criticul George Littera i'n studiul sau din volumul "Cinematografulromanesc contemporan, 1949-1975"; "Cand primavara e fierbinte, filmul unui cineastdotat cu 0 luxurianta, nu 0 data stihinica, facultate de a produce imagini, ape1eazala lexiculrar, la i'ncadratura pretioasa, la mi~carile de aparat ~i unghiurile neobi~nuite, incercandacea tehnica a insolitului care explica scriitura extravaganUi din filmele de mai tarziu alelui Saucan, din Meandre de pilda; aici exista insa 0 puternica vana lirica i'n stare sa unificecele mai disparate imagini, de la compozitiile de un expresionism latent la reminiscenteledin Arsenal-ullui Dovjenko". Naratiunea cinematografica - scenariul i'i are ca autoripe Dumitru Carabat, Beno Meirovici ~iMircea Saucan - se inspira din realitatile satuluiromanesc postbelic. Doi soldati se i'ntorc, la sfiir~itul celui de al doi1ea razboi mondial,in satul natal. Filmul - printre interpretii caruia se numara Ernest Maftei, Mircea Ba~ta,Eugenia Bosanceanu, Emil Botta, Sandu Sticlaru, Mihai Mereuta, Olga Tudorache,Gheorghe Novac -, are ~i 0 alta dominanta narativa, 0 poveste de dragoste, un conflictsentimental. Dar anecdotica, de~ii'ntamplarile tramei sunt narate cu emotie, nu ocupa loculprioritar in economia cinematografica: interesul pentru imagine ~iindeosebi pentru domi­nanta lirica a demersului cinematografic directioneaza cautarile novatoare, experimenta­liste, ale cinea~tilor (operator este Costea Ionescu-Tonciu). Expresia vizuala este elementulstilistic definitoriu i'n Cand primavara e fierbinte. Sub titlul "Simbolistica para1elismuluigramatical" , criticul loan Lazar scrie i'n "Arta naratiunii i'nfilmul romanesc": "La 0 lecturamai atenta, filmullui Saucan prezinta 0 fluiditate derutanta a demersului narativ, care~i atenueaza impresia imparta~ita de unii critici la premiera. Sau, oricum, obliga la 0reconsiderare pe care dealtminteri filmul 0 merita. Ma gandesc la retorica lui, la montajulparalel, la alternanta lui, aici simbolica, aici dramatica, aici de un lirism transparent. Mo­dalitatea povestirii atesta un gust exact al rigorii, adesea chiar 0 vocatie a contrapunctului.Ariditatea lui, de presupus, nu ajunge la spectator. Ea este atenuata, i'mbliinzitade plastica,dar ~i de cursivitatea anecdoticii". Mircea Saucan se recomanda, de la primul sau filmde lungmetraj, ca un maestru al metaforei. Simbolistica unui film precum Cand prima­

vara e fierbinte merita 0 analiza separata: aici nu retin decat semnul de puritate al mestea­canului - cu functie determinanta i'nconflict: cand tinerii i'ndragostiti ~i-aujurat credinta,

177

baiatul a promis ca va taia toti mestecenii daca fata 11va trMa candva - sau "semnulbradului", suprapus pe ideea fortei, a duratei, a rezistentei.

Un alt film cu evidente cautari novatoare este Anotimpllri de Savel Stiopul, un filmde scheciuri a carui prerniera a avut loc in mai 1964. Cele patru naratiuni independenteale peliculei simbolizeaza cele patru "anotimpuri" ale vietii: Fantezie in major aduce inprim-plan copilaria, lncertitlldini este "semnul"· adolescentei, Ar~ita semnifica maturi­tatea, Zi grea, bineinteles, batranetea. Regizorul Savel Stiopul intrase in filmul de lungmetraj din septembrie 1961 (cand a avut loc prerniera filmului Aproape de soare, un filmscris de Paul Anghel, in colaborare cu regizorul: 0 poveste contemporana desfa~urata latemperatura incandescenta a fumalelor, filmata de Ion Anton, cu Florin Piersic - pe postde otelar-erou -, Vasilica Tastaman, Titus Laptq, Dorin Dron, Aurel Cioranu, Nico­lae Enache-Praida, Grigore Vasiliu-Birlic in distributie). Dar abia cu al doilea sau lungme­traj - dqi aptitudini experimentaliste a manifestat inca in unele documentare din anii'50! -, abia cu Anotimpllri, Savel Stiopuli~i recomanda explicit "apetitul" novator.Apelez in acest sens la 0 opinie a aceluia~i George Littera, din volumul "Cinematografulromanesc contemporan, 1949-1975": "Impregnat, in cele mai bune parti ale lui, de unlirism tandru ~idelicat, Anotimpllri obj:inesenzatia de muzicalitate din fluiditatea ritmurilorfigurative, din finele valoratii ale luminii. Stiopul experimenteaza folosirea metaforicaa tonurilor fotografice: albul pur stralucitor, lurniniscent, caruia i se asociaza sugestiagratiei infantile, a ginga~iei sentimentului de dragoste, a echilibrului, a lini~tii launtrice~inegrul, introducand intotdeauna sugestia dramatica, transcriind - in episodul Ar#ta ­

o stare de tensiune erotica, ~idevenind in ultimul scheci, metafora presimtirilor funeste,a prezentei insidioase a mortii, au 0 valoare tematica". In distributia filmului, pe "scara"de la tinerete la batranete, gasim pe Lurninita Zaharia, Mircea Athanasiu, Magda Popovici,Cornel Durnitra~, Dana Comnea, Tanti Cutava-Barozzi, ~tefan Braborescu.

Unul din ca~tigurile importante ale acestei "nevoi de stil" dovedite de filmulromanesc la sfar~itul anilor '50 ~i la inceputul anilor '60 a fost -~i merita sa-i acordamatentie, raportandu-lla spectator - placerea estetica. Este un ca~tigde luat in consideraj:ie.

LIVIU CIULEI SI "PADUREA SPANZURATILOR"

In insemnarile regizorului Victor Iliu datate 30 noiembrie-3 decembrie 1958 putemciti: "Am satisfaqia ~imandria ca am contribuit cu ceva la intrarea lui Ciulei pe ~antierulcinematografiei. Artist multilateral, Ciulei a venit din teatru cu un spirit complex, plinde inventivitate ~ioriginalitate, izbutind, in primul sau film (ceea ce este cu totul remar­cabil), sa realizeze cateva adrnirabile secvente in care pulseaza, impresionant ~iextremde viu, geniul filmului, acea sinteza superioara ~iatat de tulburatoare a imaginii, a muzicii,a zgomotului etc. Originalitatea lui e in aceasta nelini~te pe care 0 cuprinde ~i 0 emanacreatia sa, ~tiinta sau intuitia cu care face sensibile oricm spectator dimensiuni necunos­cute ale realiilij:iide toate zilele, capacitatea pe care 0 are de a insuflej:i~ia face sa vibrezenu numai eroii ci ~iobiectele, ma~inile,casele, spaj:iul... Nu a~vrea sa-i fac rau laudandu-l,

178

pentru ca laudele, chiar ~ide la prieteni, dadi nu-s primite cu inlelepciunea cuvenita, maimult strica dedit folosesc."

Liviu Ciulei - pana la ora aceea arhitect, regizor de teatru, actor, scenograf - veneaspre film, ca regizor, in 1957, cu un film intrud.tva derutant, Eruptia (a carui premieraavea loc in ultima luna a anului). In cartea sa dedicata regizorului Liviu Ciulei, criticulMircea Alexandrescu evidenliaza ideea ca antecedentele teatrale ale "debutantului" incinema - e un fel de a zice, debutant: ucenicia la ,,~coala" lui Victor Iliu de la Moaraeu noroe a fost adevarata intrare in cinema a regizorului! -, antecedentele teatrale crea­sera un "orizont de a~teptare" din partea criticii, a confralilor, a publicului diferit. Caregizor de teatru, Liviu Ciulei debutase cu un text valoros, Omul care aduee ploaia deRichard Nash, 0 metafora acaparanta, cu roluri incarcate de substanla dramatica, farmec,credibilitate in plan uman ~iartistic. Referindu-se la debutul cinematografic cu Eruptia,Mircea Alexandrescu manifesta 0 intransigenla "de cristal", subliniind faptul ca aproapenimic din film nu scapa artificialitatii, confectiei facile, lipsei de har a povestirii de lacare s-a pornit (un scenariu de Petre Luscalov): "Filmul, sau mai exact baza lui drama­turgica, nu le oferea interpretilor decat privilegiul de a fi megafoane de lozinci, de situaliifortate, scra~nite, incredibile. Prototipurile unei lumi in plina confeqionare se arata starui­tor, obsedant, celor carora ar fi trebuit sa Ie.devina modele: omul cu ~apca, omul cu hainade piele ~i, contrar lor, cei marcati ~i condamnati la pieire, purtand vestimentatia lumiicare trebuie sa dispara, cu huzurul ~i inutilitatea ei." Neindoios, un film ca Eruptia eramarcat de "semnele timpului": "omul nou" statea in centrul naratiunii cinematografice~iprincipalul mobil al actiunilor sale era "hei-rup"-ul. N-are nici un sens sa rememoramdatele subiectului. Concesiile ajungeau pana la alcatuirea distributiei, unul dintre princi­palele roluri feminine fiind rezervat "legendarei" Lica Gheorghiu (ea insa~i - ca fiicaa liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej -, un semn al timpului). Dar cineastulLiviu Ciulei s-a simtit - chiar cu tarie - ~iin aceste condilii vitrege. Cand palida povestea filmului este "intrerupta" de 0 eruptie adevarata, Mircea Alexandrescu renunta la scepti­cisme ~inoteaza febrilin cartea sa: "Un prim moment al filmului, moment mai contrastant,are mai curand factura unui documentar de ~antier:eruPlia propriu-zisa, dramatica in sine,ca fenomen natural, pe care 0 asistenta specializata a pus-o, cu mult talent, la dispoziliafictiunii. Se iese din atmosfera de conventie artistica ~i se intra in realitate, intr-o realitatetulburatoare, imensa ~ichiar infrico~atoare. Suportulliterar al filmului face aici mai multfigura de spectator, pana intr-atat izbucnirea telurica acopera prin amploarea ei devasta­toare cazna de a concura printr-o yorba, fie ea ~istrigata. ~i parca intr-o e~afodare contra­punctica, ne vedem purtati spre 0 alta ipostaza - aceea oferita de imaginea avandsimilitudini selenare a regiunii vulcanilor noroio~i, cu grija ~inu fara talc aleasa ~iadusain cadru cu toata atmosfera ei de lini~te ~idezolare ce ar trimite cu gandulla acele primetrei minute ale planetei. Nici 0 yorba nu se roste~te aici, priveli~tea cheama tacerea,zumzetul de pana atunci se tope~te in infinitul ~ive~nicia care acopera totul. Dintr-odata,agitatia precara ~i zadarnica la care asistasem pare un simplu gest al nimicniciei ~i totulinvita la meditatie. In rastimpuri, din cate 0 bulboana din adancuri razbate cate 0 disuflare,parca a unui duh de veghe. ~i totul recade in atemporalitate ~imister. Cuvintele mari numai au ce cauta in fala maretiei naturii, iar gandul se desprinde din prozaic spretranscendent." Liviu Ciulei, impreuna cu operatorul Grigore Ionescu ~i alti colaboratoriapropiali - compozitorul Theodor Grigoriu, nelipsit ill filmele sale, sauscenograful Paul

179

Bortnovschi - s-a concentrat asupra momentelor cinematografice care, prin forta lucru­rilor, iqeau de sub povara mentalitatilor de epoca. In insemnarile sale, Victor Iliu punc­teaza realitatile complexe, discordante ale unui film ca Eruptia: "Cum nimic nu se ive~tein arta pe un teren gol, mai ales in ceea ce numim tehnica manipularii uneltelor, cum intoate exista 0 gramatica ~i 0 suma de experienta, e foarte greu pentru unii sa scape defascinatia frecvenilirii modelelor. Meritul cel mai real este acela de a avea curajul sa gase~tinumai in tine solutiile. Asta inseamna a gasi expresia personal a pentru raporturile sensibiledintre tine ~i realitate. Cealalta solutie este de a exprima tot personal ~i... original, rapor­turile dintre tine ~i expresia raporturilor altuia cu realitatea. Expresia expresiei, sau expresiade gradul doL Asta ar fi ceea ce se cheama «ecriture artiste» ~i un epigonism de bunacalitate! In filmul sau (Eruptia), Ciulei a incercat sa se menrina la mijloc intre aceste douaimense tentatii. EI a oscilat insa ~i tot filmul e 0 vizibila pendulare intre expresia de gradulunu ~i expresia de gradul doi. Meritullui este insa stilul. Un stil net modern, caracterizatnu numai prin consonanta cu cele mai tipice, ca sa spun a~a, modele, dar ~i prin subtilitate~i complexitate. EI n-a cedat nici unor superstitii ~i conformisme locale" (29 decembrie1957). A doua zi, tot sub impresia recentei premiere, Victor Iliu nota: "Realitatea-pretextnu-i decat un suport, ca paralelele neegale pentru un gimnast acrobat. Performanta gimnas­tului poate fi uneori stupefianta prin virtuozitatea ei, prin ceea ce implica exceptional.In cazul acesta nimeni nu va remarca paralelele, vrajit de arabescurile uimitoare ale mi~­carilor acrobatului. Nimeni nu va acorda atentie pretextului (realitatii-pretext) intr-o operade arta in care ceea ce va domina vor fi exercitiile, performantele, paradoxurile artistului,enfant terrible! In Eruptia, regizorul a facut treaba de acrobat demonstnlndu-~i cu 0dezinvoltura demna de admiratie, preferinta ten ace pentru 0 estetica in care coordonatelesau liniile directoare sunt exaltarea ~i frenezia unui romantism fantasmagoric. (In califi­carea asta este 0 aparenta exagerare doar in masura in care se refera la filmul de fata.Modul halucinatoriu in care sunt tratate scene ca aceea cu care incepe filmul ~i scenadansului in final arata efortul con~tient de eliberare de realitate, saltulindraznet ~i derutantintr-o supra-realitate sau intr-o subrealitate onirica aproape.)" (30 decembrie 1957). Intr-unfel, avem de a face cu 0 "marca" a regizorului, pusa ~i pe celelalte doua filme ale sale,Valurile Dunarii ~i padurea spanzuratilor, doua filme in care, din necesitati strict estetice(~i pentru a contracara presiunea social-politicului din realitate sau - in primele douacazuri - din realitatea scenariilor abordate), Liviu Ciulei plonjeaza intr-o "supra-realitate"sau intr-o "subrealitate onirica" foarte ale lui. Cat despre concesia din distributia unuifilm ca Eruptia, ea a fost contracarata prin alegerea celorlalti protagoni~ti, de mare firesccu totU - ma gandesc la Lucia Mara-Dabija, Jean Bart, Dorin Dron, Benedict Dabijasau Costel Constantinescu - care, de~i, unii dintre ei, neprofesioni~ti (un scriitor ~i unportar de hochei), au scos in evidenra, prin sinceritatea interpretarii lor, falsurile din jur.Dupa cum 0 spune ~i George Littera (in studiul sau pe teme de stil din "Cinematografulromanesc contemporan 1949-1975"), "prezenta neprofesionistului participa la regenerarearealista a povestirii cinematografice, dobande~te semnificatia mai profunda a vointei dea capta nemijlocit fluxul vietii".

In luna mai a anului 1960 era prezentat in premiera cel de al doilea film allui LiviuCiulei, Valurile Dunarii, pe un scenariu de Francisc Munteanu ~i Titus Popovici. Un filmde istorie apropiata, de istorie "traita", a carui aqiune se petrece spre sfilr~itul celui deal doilea razboi mondial, in august 1944. Locul aqiunii: un ~lep plutind in deriva pe

180

Dunare ~itransportand arme ~imunitii (din ordinul comandantului german). Dunarea esteminata, ba chiar in flacari (din pricina petrolului scurs de la 0 rafinarie bombrdata), iaratacurile aviatiei reprezinta amenintari permanente pentru protagoni~tii conflictului, innumar de trei: carmaciul ~lepului,un marinar incercat, Mihai - interpretat de Liviu Ciuleiinsu~i -, proaspata lui sotie, 0 femeie tanara ~ifrumoasa, Ana (Irina Petrescu) ~iun lup­tator antifascist, imbarcat intr-o zi sub infati~area unui detinut de drept comun, Toma(Lazar Vrabie), sosit cu 0 misiune foarte periculoasa, aceea de a face tot ce-i sta in putintapentru ca incarcatura de arme ~imunitii de pe ~lep sa ajunga in mana "fortelor patriotice".Subiectul - cu deznodamant tragic: carmaciul ~lepului moare cu arma in mana, contri­buind, prin sacrificiul sau, la reu~ita misiunii - este "data!" dupa patru decenii de la pre­miera. Inca 0 data, insa, regizorul Liviu Ciulei a transformat trama propriu-zisa in pretext~i"pariul" sau cu cinematografia - un pariu ca~tigat! - a constat in demersul portretistic,in confruntarea caracterelor angrenate in conflict, umanizarea ~iumanitatea personajelorramanand intacta chiar ~iatunci cand - cum spune Mircea Alexandrescu - "povestireacade in radicalism tezist." Performanta aceasta regizorala a avut suporturi scenaristice- desenul celor trei personaje principale este "ofertant" inca din scenariu - ~iinterpre­tative: la 17 ani, Irina Petrescu inaugura, cu Valurile Dunarii, 0 cariera actoriceasca deexceptie, personajul Anei, lansat atunci, ramfmand, peste ani, un simbol al iubirii, al puri­tatii ~ial credintei. Sub titlul "Opere inaetuale", Romulus Rusan i~i aduna impresiile duparevederea filmului ("mi s-a facut dor ~i am revazut Valurile Dunarii intr-o sala cu spec­tatori cuminti ~itandri, care parca rasfoiau un album de familie"), la 15 ani dupa premiera:"Scenariul mi s-a parut excelent, dialogurile - pline de naturalete, caracterele - de 0exactitate clasicii. Marinarul construit a~ade minutios de actorul Ciulei parea, inca, recrutatde la timona unui ~lep, personajul cu viata dubla allui Lazar Vrabie era perfect in ambi­guitate, in timp ce eroina Irinei Petrescu n-a adunat nimic din stangaciile ~i demodarilepe care timpulle adauga gesturilor debutantilor. Au trecut ani, dar la aceasta intalniretarzie n-am putut sa fiu deloc sceptic, a~a cum se intampla la revederea atator ~i atatorfilme (... ) Am realizat exact aceea~i impresie ca in urma cu un deceniu ~ijumatate" (vezi"Arta fara muza", 1980, p. 92). In continuare, autorul citat face 0 marturisire care -dupace am constatat ca trama propriu-zisa a filmului a devenit "inactuala" - dobande~te sem­nificatii suplimentare: ,,~i dintr-o data, filmul mi s-a pamt fara moarte, ve~nicit, «inactual»,in sensul gandit de Blaga (... ). Intens ~i cu adevarat aetuale pot deveni la un momentdat numai operele ce vor fi pe urma definitiv, iremediabil ~ipentru totdeauna inaetuale".Mai jucau in Valurile Dunarii ~tefan Ciobotara~u, Benedict Dabija, Ionel Bodeanu. LaKarlovy Vary, in 1960, filmul obtinea Marele Premiu. Experienta acumulata de LiviuCiulei la Eruptia, la Valurile Dunarii - prin toate implicatiile ei - a fost hotaratoarein "pasul catre capodopera".

Padurea spanzuratilor ramane cel mai ambitios proiect cinematografic al regizo­rului, atat prin obiectivele sale estetice, prin indircatura moral-filozofica cat ~i,mai ales,prin atitudinea - de respect creator - fata de opera literara c1asica pe care cineastul~i-apropus s-o transpuna pe ecran. In "Diqionarul cinematografic" din 1974 (semnat deCornel Cristian ~iBujor T. Rlpeanu) filmului i se rezerva un articol amplu, din care citam:"Ecranizand romanullui Rebreanu, Ciulei largqte faga~ul principal al actiunii, alaturandevolutiei eroului central alte destine, pentru a putea urmari istoria unui intreg conglomeratsocial ~inational. Filmul efectueaza astfel radiografia unei lumi.a razboiului, in care lupta

181

oameni apar?nand diferitelor natiuni (... ). In acela~itimp, recanstituire minutios documen­tata a frontului ~i spectaculos e~afodaj ritmic ~i plastic, filmul cauta sa dea 0 definitiede sens ~i de stil mediului ~i epocii (fn arhitectura, decor, descrierea de moravuri), saimprime pregnanta manifestarilor omene~ti elementare in fata primejdiei, opresiunii ~ia mortii. Acesta este contextulin care sunt situate temele principale ale istoriei moralea eroilor- ie~irea din conformism, cristalizarea con~tiintei nationale, apari\ia protestuluineclar, anarhic, impotriva mecanismului antiuman care transforma oamenii in unelte oarbe.Compozitional, filmul alterneaza secventele lente ~i planurile lungi, animate printr-oviolenta mi~care a aparatului in cadru, cu scurte suite de montaj care sintetizeaza in ima­gine sensul episodului incheiat (sarutul, aparitiile reflectorului, padurea spanzuratilor).De a exceptionala expresivitate, concentrare a emotiei ~i sensului, scena ultimei intiilniridintre Ilona ~iBologa - pranzul, dinaintea executiei." Concluzia "fi~ei de dictionar" ­pe care am reprodus-o nu numai pentru ca sintetizeaza cateva dintre calitatile principaleale peliculei ci ~ipentru ca a~eaza filmul printre creatiile de referinta ale cinematografieimondiale - este fireasca: prin virtutile sale, padurea spanzuratilor a marcat 0 "etapa"in seria ecranizarilor de prima valoare din literatura nationala.

Cativa factori au determinat, in mod decisiv, performanta cinematografidL A~ arnintiin primul rand - ~inu numai din motive cronologice - calitatea scenariului datorat luiTitus Popovici (~i,desigur, valentele literare, umane, moral-filozofice ~i... cinematograficeale "punctului de fuga", romanul cu titlu omonim allui Liviu Rebreanu): naratiunea cine­matografica este structurata - ca ~iromanul, de altfel - in funqie de personajul principal,Apostol Bologa, cu care fncepe filmul (cand eroul fncearca spanzuratoarea destinata altuia)~i cu care se incheie actiunea (dupa ce elinsu~i va fi condamnat la moarte prin spanzu­ratoare). Ca erou dramatic, Apostol Baloga este "citit" prin personajele ~tiute din roman:Klapka (Liviu Ciulei), ordonanta Petre (~tefan Ciobotara~u), generalul Karg (GyorgyKovacs), lacotenentul Varga (Andrei Csiky), Muller (Emmerich Schaffer) ~inu fn ultimulrand Ilona (Ana Szeles), ceilalti interpreti - printre care Gina Patrichi, Costache Antoniu,Emil Botta, Laszlo Kiss, Nicolae Tomazoglu, Constantin Brezeanu, Ion Caramitru, GeorgeAurelian - avand, fiecare, clipa lor fn conflict, fn relalia cu persanajele centrale. Se simtein scenariu ca Titus Popovici a fost un admirator "de suflet" al prozatorului ardelean: devo­tamentul pentru spiritulliteraturii rebreniene este dublat de 0 buna cunoa~tere a cerintelorartei a ~aptea. In prima ~iultima instanta, padurea spanzuratilor este romanul, scenariul,filmul trezirii con!jtiintei de sine. Interpretarea actorului Victor Rebengiuc in rolulluiApostol Bologa este un al doilea "ca~tig de esenta" al filmului. Drama eroului se contu­reaza intr-un crescendo cu acorduri grave, lumini ~i umbre se fntalnesc in destinul sauframantat, razboiul cu insemnele sale aberante i~i pune pecetea pe cuget ~i simtire,experiente diverse de viata - sociale, psihologice, sentimentale - prefigureaza deznoda­mantul brutal. Actorul trece prin toate acestea cu 0 forta de interiorizare "tacuta", marcand- ceea ce numeam - trezirea con~tiintei de sine fntr-un continuu proces de limpezire,de distilare a nelini~tilor, spaimelor ~i "dezertarilor" suflete~ti. "Persanaj" principal infilm este ~i imaginea operatorului Ovidiu Gc5logan,"pictorul cu imagini" pe care criticul~i teoreticianul Florian Potra, considerandu-l un "poet al metaforelor naturii (umane),surprinse in ingemanari ginga~e", 11asemana cu Ovidiu, marele exilat de la Pontul Euxin:"Cine, vazand tablourile din Padurea spanzura{ilor, n-ar face imediat aceasta apropiere?Ceata, negurile, lichefierea aerului ~ia solului ~i,pe urma, trambitele de lumina ale soa-

182

relui, cu surdina - ale lunii, zbuciumate - ale reflectorului ... Din Inc1qtarea razbo­iului, unde «nirnic n-avea forma permanenta», trebuia sa se despleteasca un tainic fiorde armonie: daca filmullui Ciulei a avut sporuri - recunoscute - de adancime ~iexpresi­vitate, de aceste sporuri nu e strain ochiullui Ovidiu Gologan." ~i iata-ne ajun~i la "ele­mentul" hotarator al performantei artistice: regia lui Liviu Ciulei, autorul acestui film ­cum spune cineva - rece In expresie ~i fierbinte In semnificatii. Momentele de virtuo­zitate ale filmului - unele amintite - sunt multiple: mar~ul din pregeneric cu stop-cadrulsau avertizant, rotirea tulburatoare ~iiritanta a reflectorului (anuntand "exploziile" sufle­te~ti de mai tarziu), amestecul de splendoare ~i decrepitudine de la castelul generaluluiVon Karg, trecerea lui Muller prin sarmele ghimpate ale moqii, trecerea In fuga ­avertizanta ~iea - pe langa "padurea cu spanzuratori", curtea nac1aitade noroi a StatuluiMajor ~i,fire~te, secventa IntaInirii finale dintre Apostol Bologa ~iIlona, celebra "masaa tacerii". Pastrand, ca ~i scenariul, liniile de forta ale romanului - Imbogatit cu sugestiidin alte proze ale scriitorului .~i,In primul rand, din nuvela [tic Strul dezertor -, privindmateria caqii dintr-un relevant unghi filozofic, refuzand 0 transcriptie "arheo1ogica",filmullui Liviu Ciulei se numara printre peliculele romane~ti cu foarte rare "reziduuri literare"~icu solide intuitii cinematografice. "Lectura" lui Liviu Ciulei din Padurea spanzuratilorintereseaza In mod deosebit prin implicatiile ei stilistice. In sub-capitolul "padureaspanzuratilor: arta povestirii In imagini" (din volumul colectiv "Cinematograful romanesccontemporan 1949-1975"), George Littera Intreprinde, In acest sens, 0 analiza riguroasa~ipertinenta: "padurea spanzuratilor aduce 0 intuitie care lipse~te celor mai multe dintrefilmele noastre vechi sau noi: poliritmia. Ciulei amesteca, In general fara stridenta, do­moala descriere psihologica, paqile In care dintr-o acumulare rabdatoare de detalii se deve­lopeaza starea launtrica a personajului, cu naratiunea nervoasa, preponderenta In momentelede precipitare a intrigii; schimba pe nea~teptate registrul povestirii, spulbera tensiuneacu un detaliu comic; alterneaza ritmurile interne ale imaginii trecand de la Incetinealatravelingurilor la bruschetea transfocatoarelor; da filmului, In ansamblu, 0 amploare sim­fonica. Organizarea ritrnica a Intregii opere e dorninata de 0 anumita lentoare (care a dis­placut unor critici din epoca) dar rarefierea aceasta a ritmului vine din nevoia cineastuluide a cristaliza expresiv, de a «densifica» 0 stare launtrica, de a accede la simbol, nu e 0simpla sechela literara." La Pestivalul de la Cannes, In 1965, padurea spanzuratilor obtineo stralucita confirmare international a: prerniul de regie pentru Liviu Ciulei. Din pacate,ceea ce putea sa reprezinte un fnceput, a Insemnat sfarqitul carierei cinematografice pentruLiviu Ciulei. Regizorul de teatru - care-~i ca~tigasereputatia prin spectacole remarcabilecu piese ca Omul care aduce ploaia de Richard Nash, Cum va place de W. Shakespeare,Sfanta Joana de G.B. Shaw, Azilul de noapte de Gorki, Opera de trei parale de Brecht ­a continuat, 0 vreme, seria marilor montari, punand In scena Moartea lui Danton ~iLeonce# Lena de Buchner, Macbeth ~i Furtuna de Shakespeare, 0 scrisoare pierduta deI.L. Caragiale pentru ca, ulterior, stabilit In Statele Unite ale Americii, sa obtina alte ~ialte succese - acolo ~iIn alte tari ;.lIelumii - cu transpuneri scenice rezonante sau prin­tr-o sustinuta activitate In domeniulinvatamantului teatral. Actorul Liviu Ciu1ei - ,,1ansat"din 1951, cu filmul in sat la noi, ~iprin rolurile din Nepotii gornistului, Alarma fn munti,

Soldati fara uniforma, padurea spanzuratilor - va mai filma 0 vreme, pana la plecareadin tara, In Facerea lumii de .Gheorghe Vitanidis ~i Decolarea lui Timotei Ursu.Scenograful - afirmat In filme precum Mitrea Cocor, Nepotii gornistului, Rasare soarele

183

- va mai lucra 0 vreme (in Facerea lwnii). Dar regizorul cinematografic avea sa para­seasca pentru totdeauna platourile. Este una dintre "marile pierderi" din istoria filmuluiromanesc ~i,indraznesc a spune, universal. Nu de alta, dar proiectele sale cinematograficevizau integrarea filmului romanesc in context mondial: prin Bacantele, regizorul inten­tiona, dupa cum singur a spus-o, "un raspuns estetic ~ide fond la Satyricon-ullui Fellini",pentru transpunerea Baltagului sadovenian scenaristul italian Amidei i-a propus "un altpersonaj decat Vitoria Lipan: un personaj Anna Magnani", iar Visul unei nONi de varita fostun decupaj de-a dreptul palpitant, care l-ar fi plasat pe Liviu Ciulei, neindoios, ingaleria marilor cinea~ti shakespearieni. Proiectele au ramas, insa, toate, pe hartie. ~i LiviuCiulei - unul dintre cei mai interesanti ~i profunzi cinea~ti autohtoni - ~i-a incheiatcariera regizoral-cinematografica dupa numai trei filme, cu Pitdurea spanzuratilor ...

UMBRE SI LUMINI PE SPIRALA EVOLUTIEI

Spre sf§.r~itulanilor '50, in afara lansarii unor cinea~ti de prim rang, care au datstartul "clasicizarii" filmului romanesc, produqia cinematografica a cunoscut un procesde stabilizare. Filmul romanesc depa~iseni~tebariere ale timpului (aveau sa-l a~teptemultealtele, dar asta e alta problema), i~i crease ni~te premise plauzibile din punct de vederetehnic, produqia de lungmetraje - cu exceptia unui an mai sarac, 1956 - ajunsese, inmedie, la zece titluri, ceea ce insemna, cu exceptia lunilor de vara, cand ~i prerniereleintrau in vacanta, cate un film pe luna, 0 periodicitate prielnica pentru 0 relatie "arniabila"cu publicul spectator. Cifrele de spectatori ale acelor ani atesta faptul ca spectatorii par­ticipau (prin prezenta in salile de cinema!) la actul de creatie autohton. Prestigioasa "Palmed'or" obtinuta de Scurta istorie a lui Gopo a deschis drumuri noi filmului romanesc, 0consecinta - mai mult sau mai putin directa - fiind ~i sosirea in Romania, cu inten!iiartistice, a unor regizori francezi, pentru realizarea unar filme importante din punct devedere tematic. A venit in acei ani, la noi, Marc Maurette, nu un regizor de "mana-ntai",dar care ~i-apropus 0 ecranizare a unei piese, atunci, in Yoga, Citadela ~fitr{jmatit de HoriaLovinescu (a ~icolaborat cu dramaturgulla scrierea scenariului), cu actori importanti aiscenei ~i ecranului romanesc: Marcela Rusu, Gy6rgy Kovacs, Ion Finte~teanu, MariaCupcea, Petre Gheorghiu, Ana Luca, Nata~a Alexandra, Niki Atanasiu. Filmul - cuaqiunea plasata in Romania postbelica ~ivorbind despre apusul unei lurni - ramane prinactori ~iprin portretele tragi-cornice ale unor "dezmo~teni!i ai sor!ii." Autor al imaginii:Aurel Boian. Dupa aproape un an (prerniera filmului Citadela c~fitr{jmatit a avut loc inaprilie 1957), un alt regizor francez - de data aceasta un nume marcant -, Louis Daquinpropunea spectatorilor - in februarie 1958 - 0 alta ecranizare, Ciulinii Bitritganului,o adaptare dupa romanu1,cu titlu omonim allui Panait Istrati (scenariul fiind semnat deLouis Daquin, Alexandru Stru!eanu ~iAntoine Tudal), de fapt 0 coproduc!ie romano-fran­ceza, la realizarea careia au contribuit ~ialti arti~ti francezi, printre care Andre Dumaitre,operatoru1 filmu1ui, autorul unor cadre antologice cu ciulini batu!i de vanturile Baraga­nului. Criticul francez Claude Beylie scria ca filmullui Louis Daquin are ,,0 frumoasa!inuta epica". Film de atmosfera, Ciulinii Bitritganului a redat cate ceva din rnirajul

184

:~

amintirilor adolescentine ale lui Panait Istrati ~idin spiritul unei epoci revolute, cu ajutorulunor interpre!i de varste ~i facturi foarte diferite, de la junele Nu!a Chirlea - ales pe cri­terii fizionomice - pana la mareIe actor care a fost Constantin Ramadan, distribu!ia cu­prinzand 0 fata frumoasa (Ana Vladescu) alaturi de un tanar "de perspectiva" (FlorinPiersic), alte diteva prezen!e "cinematografice": Clody Bertola, Nicolae Tomazoglu, MihaiBerechet, Ruxandra Ionescu, Iulian Nec~ulescu. Louis Daquin facuse, cu numai doi-treiani Inainte de Ciulinii Baraganului, In Fran!a, Bel Ami, 0 inteligenta adaptare a unei scrieride Guy de Maupassant; prezen!a sa la pupitrul unui film romanesc a fost, ne1ndoios, debun augur. Peste cil!iva ani va veni In Romania un alt cineast francez important, HenriColpi, atras ini!ial de acela~i Panait Istrati ~i sedus, ulterior, de comedia sentimentala alui Mihail Sebastian. In septembrie 1963, Colpi iqea pe ecrane cu Codin, 0 alta contribu!icnotabila la transpunerea cinematografica a scrierilor cu pronun!ata tenta autobiograficaale prozatorului romano-francez. Romano-francez este ~ifilmul, al carui scenariu apa¢ne,din nou, unei tripletc: Marcel-Yves Jamiaque, Dumitru CarabElloHenri Colpi; ca operatoriau "operat" Marcel Weiss ~iStefan Horvath; scenografu1Marcel Bogos ~iautoarea costu­melor Ileana Oroveanu au fixat "cadrul de epoca" iar actori romani ~ifrancezi au formatdistributia, In frunte cu interpretul rolului titular, Alexandru Virgil Platon - neprofesionist(de fapt. .. profesor), dar "un munte de om", cum 0 cerea povestirea - alaturi de RazvanPetrescu, Franyoise Brion, Nellie Borgeaud, Germaine Kerjean, Maurice Sarfati, ElizaPetrachescu, Voicu Sabau. Dupa trei ani ~i ceva, regizorul Henri Colpi - care, Inaintede a veni In Romania, fusese recompensat cu un Mare Premiu, "Palme d'or", la Cannespentru Absenta fndelungata - va propune spectatorilor 0 noua ecranizare, Steauafaranume, dupa piesa lui Mihail Sebastian, scenarizata de regizor Impreuna cu AlexandruMirodan (premiera a avut loc In octombrie 1967). Regizorul a venit la Bucure~ti Impreunacu doi actori "titrati" ai scenei ~i ecranului francez: Claude Rich - care a propus unprofesor Miroiu sensibil ~i discret, cu marcate predispozi!ii imaginative - ~i MarinaVlady, 0 "stea fad nume" etericil, parca 0 Intrupare de vis. Alaturi de regizor a fost ~io co-regizoare franceza, Jasmine Chasnay. Iar distribu!ia avea ~i mari nume romanqti:Grigore Vasiliu-Birlic a creat un profesor Udrea pitoresc ~iata~ant, Eugenia Popovici 0domni~oara Cucu "intrata In legenda", Marcel Anghelescu un ~ef de gara simpatic .'?ibonom. Inaintea acestui film, cum yom vedea altundeva, a filmat In Romania ~i ReneClair (Serbarile galante), iar In iunie 1967 ajungea pe ecrane ~i coproduc!ia roma­no-franceza Sapte baiet! ~i 0 .wengar!ta de Bernard Borderie, un film scris de Mireillede Tissot, cu imagini de Henri Persin ~i muzica de Paul Misraki, cu scenografi romani~ifrancezi, Robert Giordani, Filip Dumitriu, Nicolae Teodoru, cu vedete franceze In distri­bu!ie - Jean Marais, Sidney Chaplin, Marilu Tolo, Guy Bedos, Serge Ayala, PhilippeLemaire, Ettore Manni - alaturi de Florin Piersic, $erban Cantacuzino, Aimee Iacobescu,Dem Radulescu. Privite retrospectiv, aceste stagiuni romano-franceze dintre anii 1957­1967 par episoade de science-fiction, chiar daca filmele realizate atunci au avut, ~i ele,luminile ~i umbrele lor.

Cu 0 cariera cinematografica foarte scurta, Gheorghe Tobias (1926-1962) realiza,In 1956, primullungmetraj de fiqiune color, filmul Nufarul ro~u, cu Tatiana Iekel, Cos­tache Antoniu, Ion Munteanu printre interpre!i (~icu Ion Stoica operator, acestuia reve­nindu-i, a~adar, rolul principal In noutatea oferita). Dupa realizarea celui de al doilea film,In 1962, Sub cupola albastra, regizorull~i Incheia cariera, la numai 36 de ani. Printre

185

interpretii acestui film, ~iel efemer, Florentina Mosora, Colea Rautu, Victorita Bajenaru,Eugenia Eftimie, Haralambie Polizu, Puiu Calinescu, Zoe Stanca-Anghel. Pecetea epociiera apasat pusa pe filme ca Vultur 101 de Andrei Calara~u (co-scenarist Nicolae Tautu,operator Lupu Gutman, in distributie ~tefan Moisescu, Coca Dumitrescu, Marga Butuc- viitoare Barbu -, Miluta Gheorghiu, Iulian Marinescu), Alarma In munti (cu DanaComnea) sau Pasarea furtunii de Dinu Negreanu (un film inspirat de Petru Dumitriu,cu Mircea Albulescu - la al doilea film -, Margareta Pogonat - debutanta, inca stu­denta atunci -, ~icu capva mae~tri ai ecranului, Boris Ciomei, Marcel Anghelescu, Cos­tache Antoniu, ~tefan Ciobotara~u,Nucu paunescu). Creapa din aceea~iepoca a regizoruluiMarius Teodorescu a pomit tot de la 0 proza de Petru Dumitriu, romanul Bijuterii defamilie, scenarizat de regizor linpreuna cu Malvina Ur~ianu.Era unul dintre cele mai ambi­tioase proiecte ale cinematografiei noastre din acel timp, pentru ca filmul nu-~i propuneadoar 0 poveste, ci infati~a - ca ~iromanul - 0 lume, un "album tipologic" Incarcat desemnificatii. Filmat de operatorul Alexandru Ro~ianu, filmul - a dirui premiera avealoc In aprilie 1958 - beneficia de 0 distributie impresionanta: Tanti Cocea, Eliza Petra­chescu, Geo Barton, Emil Botta, Colea Rautu, Jules Cazaban. Regizorul va mai realizadoar doua lungmetraje In Romania: un film din 1961, Mandrie, pe un scenariu propriu(un film In care debuta actrita llinca Tomoroveanu, avand drept parteneri pe ConstantinCodrescu, Victor Rebengiuc, Ioana Bulea, Geo Barton, ~tefan Ciobotara~u, GeorgeMarutza, Costel Constantinescu), ~i 0 alta ecranizare, a unui roman de Cezar Petrescu- scenarizat de Beno Meirovici -, filmul Calea Victoriei sau cheia visurilor, In carejucau Geo Barton, George Calboreanu, Mircea ~eptilici, Iurie Darie, Mitzura Arghezi,Mircea Constantinescu - de pe atunci, un maestru al "rolurilor mici" -, Nicolae Dinica,~tefan Iordache, Paul Sava, Simion Negrila, Mihai Berechet. Poate ca nu este 0 intamplarefaptul ca toti ace~ti trei regizori, dupa filmele de la sfar~itul deceniului al ~aselea ~iince­putul deceniului al ~aptelea, au "ales libertatea": Andrei Ouara~u traie~te din anul1965in Israel, Dinu Negreanu s-a stabilit In'1968 in Statele Unite ale Americii, iar Marius Teo­dorescu ~i-a continuat, din acela~i an, activitatea didactica universitara ~i de cercetare aistoriei cinematografului In Canada, dupa ce Intre anii 1966-1968 a detinut, ill Bucure~ti,functia de director al Arhivei Nationale de Filme.

La sfar~ituldeceniului al ~aseleadebuta un mare numar de regizori, filmul romanescI~ilargea ~iconsolida frontul creator. Debutau, atunci, regizori ca Mircea Dragan, Sini~aIvetici, Gheorghe Turcu, Lucian Bratu, Andrei Blaier, Mihai Iacob. Care au fost filmelelor de debut? Mircea Dragan ~iMihai Iacob intrau In cinematograf cu filmul Dincolo debrazi (premiera In octombrie 1958), un episod din timpul celui de al doilea razboi mondial:osta~i romani, ajutati de locuitorii unui sat de munte, impiedica retragerea unei unitatigermane, In toamna anului 1944; printre interpretii acestui film - pomit de la 0 prozi'ide Petru Vintila - erau Colea Rautu, Constantin Lipovan, Florin Paduraru, revelapa acto­riceasca fiind Flavia Buref. Sini~a Ivetici (refugiat sarb In Romania anilor '50, interpret- ali'ituride Nicolae Enache-Praida ~iSilvia Popovici - In filmul de absolvire al cupluluiIulian Mihu - Manole Marcus, La mere) a realizat, ill cinci ani, cateva filme Impreuni'icu Andrei Blaier: Ora H (cu Doru Capraru, Gheorghe Ferra, Silvia Popovici, Sini~aIvetici,Mircea Dumitrescu ~i". Constantin Vaeni, la 14 ani), Mingea (cu Lazar Vrabie, IonBodeanu, Andrei Codarcea, Lucia Mara-Dabija, Sandu Sticlaru, Ion Ulmeni, coscenaristfiind Francisc Munteanu), scurtmetrajul muzical Prima melodie (un scenariu de Dumitru

186

Carabat, eu Gabriela Marineseu ~iSorin Butan), lungmetrajul Furtuna (un targ ardelenesein ultime1e luni ale eelui de al doilea razboi mondial, un seenariu de Titus Popoviei ~iFraneise Munteanu, printre interpreti fiind Ion Manta, Nieolae Enaehe-Praida, SilviaPopoviei, Toma Dimitriu, ~ini~a Ivetici, Victor Rebengiue) ~i - de data aeeasta singur ­Vara romantica (pe un seenariu de Oetav Paneu-Ia~i, in distributie eu Nieolae Enaehe­Praida, Gabriela Marineseu, Toma Caragiu, Sini~a Ivetiei, Colea Rautu, Ernest Maftei).In anii '60, Sini~aIvetici s-a intors in Iugoslavia. In ianuarie '60 debuta ~iregizorul LucianBratu, eu un film de sueees (care a aeumulat, relativ repede, peste einei milioane de spee­tatori), Secretulcifrului, inspirat de un "polieier" in Yoga, "La rniezul noptii va eactea 0stea" de Theodor Constantin - care a eolaborat la serierea seenariului eu Dumitru Cara­

bat -, un caz de spionaj militar din timpul celui de aI doilea razboi mondial. Bazandu-sepe e1emente "surpriza", narative ~i imagistice (datorate ~i operatorului Costache Ciubo­taru), regizorul Lucian Bratu s-a priceput sa intretina suspans-ul, astfelineat abia dezno­damantul separa itele voit incurcate ale intrigii. Printre interpreti: Emanoil Petru!, GeoMaican, Mihai Mereuta, Alexandru Radulescu, George Marutza, Ion Ciprian, StamatePopescu. In noiembtie 1960 regizorul Mihai Iacob debuta - de unul singur - cu unfilm biografic dedicat unei mari cantarete, Darclee (transpunand pe ecran un scenariude Constantin Cri~an ~i Ionel Hristea), personajul titular permitandu-i actritei SilviaPopovici, la 27 de ani, unul dintre "roluri1evie;:ii".Mai jucau in Darclee Toma Dimitriu,Costache Antoniu, Marcel Anghe1escu, Victor Rebengiuc, Geo Barton, Jules Cazaban,Lia ~ahighian, Eugenia Popovici. Cu exceptia aeestui ultim film - sentimental ~i ro­mantios -, filmele epoeii erau lucrate in "tu~e groase" ~i, mai ales din punet de vederetematic, purtau la randu-Ie (ea pelieulele anilor precedenti) pecetea, ca sa nu zie stigmatultimpului. Dar ele anuntau ni~te personalitati cinematografice, care vor avea un cuvantde spus in istoria filmului romanesc. Andrei Blaier se va impune - intr-o prima etapaa ereatiei sale - drept un pasionat eineast al actualitatii. Lucian Bratu, de asemenea, vaeereeta prezentul cu 0 privire limpede ~i lucida, incercandu-~i forte1e ~i pe teritorii1efilmului istoric. Intr-o relativ seurta cariera cinematografica romaneasca (din 1971 se vastabili in Statele Unite) regizorul Mihai Iacob va izbuti 0 ecranizare de retinut, desprecare yom vorbi mai tarziu ~i - in 1970 -, pe un scenariu de Nicolae Tic ~iMircea Ddi­gan, filmul Castelul condamnafilor, eu Victor Rebengiuc, Emmerich Schaffer, ForyEtterle, Octavian Cotescu ~.a:Gheorghe Turcu (1928-1993), dupa debutulin zodia come­diei, reaIiza, la finele deceniului al ~aselea, filme precum Avalan~a (un gest de solidaritateumana evocat in seenariullui Horia Lovinescu ~iinterpretat de Romulus Neac~u, GeorgeMarutza, Boris Ciornei, Sandu Sticlaru, Aurel Irimia, Petre Gheorghiu) ~iPortretul unuinecunoscut (unde era ~i scenarist, alaturi de Ion Hobana, un film eu Lazar Vrabie, GeoBarton, Ioana Bulca, Constanta Comanoiu, Petre Gheorghiu, Fory Etterle, Oetavian Co­teseu); de~i va ajunge rar pe platouri, ~i pentru el deeeniul al ~aptelea va fi un timp alc1arifiearilor: va aborda - nu fara sueees - genul politist (filmul sau Pisica de mare,pe un seenariu de Petre Lusealov ~iVladimir Popeseu-Doreanu, eu imagini de Jean-PierreLazar, eu interpreti ea Leopoldina Balanuta, Victor Rebengiue, Colea Rautu, Toma Dimi­triu, Iurie Darie, Nieolae Sireteanu, George Marutza, Dorin Dron ~i Haralambie Boro~,prezentat pe eerane in ianuarie 1964, avea sa fie apreeiat ~i peste hotare) ~i va reveni,eu Castelanii, pe teritoriile eomediei. Cat despre Mireea Dragan, intr-o prima perioadaa ereatiei sale se va dediea filmului istorie, unor eeranizari c1asiee ~i eontemporane.

187

Inceputul anilor '60 consemneaza multe alte intrari in cinematografie. Foarte activ~ ca scenarist ~ica regizor - a fost, in acel deceniu, Francisc Munteanu (1924-1993),care, dupa debutul regizoral din 1961, cu Soldclfif'ara ul1ifonncl - in care jucau ColeaRautu, Liviu Ciulei, Lica Gheorghiu, Mircea Constantinescu, Fory Etterle, AndreiCodarcea, Nucu Paunescu, Titus Lapte~, Dorin Dron - a "scos" filme "pe banda": Cerull1-are gratii, La varsta dragostei, La patru pa,~i de infinit, Dincolo de bariera, Tunelul,Cerul fncepe la etajul III etc. etc. Marea majoritate a acestor filme sunt astazi "datate"din punct de vedere tematic: regizorul a avut ci'itevasubiecte predilecte - axate pe "luptacomuni~tilor in ilegalitate" -, care, prin fOI1alucrurilor, au devenit desuete. Aspiratiilespre metafora - cerul e fara gratii ~j incepe la etajul III, eroii ajung "la patru pa~i deinfinit" etc. - sunt contracarate, nu 0 data, de schematism ~iartificialitate. Ramane, totu~i,din filmele sale, 0 stare poetica, raman personajele create de Anda Caropol, Liviu Ciulei,~tefan Ciobotara~u, Cella Dima, Vasile Ichim in Cerul/Hire gratii (mai 1963), chipulde lurnina al Anei Szeles din La varsta dragostei (octombrie 1963) ca ~iimaginile opera­torului Grigore Ionescu din aceste doua filme, povestea tragica de dragoste a eroilor dinLa patru pa,>'ide infinit (decembrie 1964), interpreta!i de Irina Gardescu ~i Silviu Stan­culescu, "dorul de Popa Nan" al Domni~oarei Nastasia - alias Irina Ionescu, care joacaalaturi de Ion Dichiseanu, Leni Pintea, Silviu Stanculescu, Mircea Constantinescu inDincolo de bariera (noiembrie 1965), aceia~iSilviu Stanculescu ~iIrina Gardescu in Cerul

fncepe la etqjullIi (decembrie 1967) sau imaginile operatorului Nicolae Girardi. Am vor­bit, in alt context, despre intrarea in cinematografie a unui "tandem", rodat in studentie,Manole Marcus-Iulian Mihu. Drumurile de creatie ale celor doi regizori se despart dupa1960. Dupa cateva tentative scenaristice izolate, regizorul Manole Marcus (1928-1994)va deveni "purtatorul de cuvant" al unor scenari~ti importanti precum loan Grigorescu,Mihnea Gheorghiu, Titus Popovici, Petre Salcudeanu, Ion Baie~u,Fanu~Neagu, AugustinBuzura, Dumitru Solomon. Ramanand in perimetrul anilor '60, primul film "independent"allui Manole Marcus a fost comedia simpatica Nu vreau sa ma fnsor (martie 1961), cuIrina Petrescu, ~tefan Tapalaga ~iToma Caragiu - re-debutat dupa 0 scurta aparitie inNufarul ro,~u. Strazile au amintiri (februarie 1962) ramane primul film romanesc realizatin intregime in decor natural. Discutabil astazi - ca toate filmele inspirate din anii "ilega­litatii comuniste" -, filmul, realizat dupa un scenariu de Dimos Rendis ~i loan Grigo­rescu, cu Antoaneta Glodeanu, Constantin Dinulescu, Silviu Stanculescu, Toma Caragiu,Sandu Sticlaru, Ernest Maftei, Valeriu Paraschiv in distribu!ie, inaugura un "triptic"tematic, care va continua cu filmul Cartierul veseliei (octombrie 1965) ~iva culmina ­termenul nu ni se pare exagerat - cu "unicatul" numit Canarul !Ii viscolul (septembrie1970). In primele doua filme ale "seriei", regizorul s-a anuntat drept un remarcabil creatorde atmosfera, cu un pronuntat "sim! al vietii" in reconstituirea unor medii sociale ~i staripsihologice. "Cartierul veseliei" din filmul cu acela~inume (la constituirea caruia 0 contri­butie importanta au avut scenografii Nicolae Teodoru ~iFilip Dumitriu), filmat de ope­ratorul Alexandru Intorsureanu - care va colabora, 0 buna bucata de vreme, fructuos,cu regizorul - este 0 "lume in lume", cu personaje diverse, schi!ate de actori la randullor diver~i, la inceput de cariera sau impunatori prin prestanta: Maria Clara SebOk,AdrianMoraru, Tan!i Cocea, Toma Caragiu, Viorica Farka~, Ilarion Ciobanu, Olga Tudorache,Constantin Dinulescu, Ion Besoiu, Gheorghe Piitru, Gheorghe Nu!escu, Matei Alexandru,Jean Lorin Florescu, Willy Ronea. Canarul ~'i viscolul, apoi, a fast 0 bataie de aripa a

188

metaforei, pe fondul unui realism rece, inghetat. lara~i putem pune sub semnulindoieliipovestea propriu-zisa. Dar regizorul a subliniat apasat caracterul pretextual al intrigii,izbutind un film oniric de mare expresivitate (a~ zice "nepereche", ca gen, in cinema­tografia noastra), "materializand" in imagini "lupta cu somnul" a personajului central,interpret at de Florin Gabrea, intr-o distributie cu Maria Rotaru - 0 actrita cu "cine­matografulin sange" -, Mircea Albulescu, Jean Constantin. Referindu-se la acest film,~inominalizand cele trei planuri temporale interferate pe parcursul desfa~urarii aqiunii(unul real, altul al retrospeqiilor ~i al treilea al fanteziei, al introspeqiilor), ~tefan Opreanoteaza in "Diorame cinematografice": "Procedeele lui Manole Marcus (ale scenaristuluiloan Grigorescu ~i ale operatorului Alexandru Intorsureanu) se dovedesc fertile, filmullor constituindu-se intr-un izbutit examen de maturitate: regizorul ~i-apastrat 0 luciditatepermanenta in expunere, in ordonarea inteligibila a planurilor, iar operatorul a doveditmaiestrie in diferentierea lor cromatica, izbutind, totodata, un acord armonios al culoriicare confera filmului unitate de sti!. Arhitectura scenariului, care face sa explodezecursivitatea clasica a naratiunii, ingactuie 0 analiza nu a faptelor ci a gandurilor, a vietiiinterioare, a starii de spirit a eroului". Intre timp, Manole Marcus realizase, pe un scenariude Mihnea Gheorghiu, Zodiafecioarei (iulie 1967),0 trimitere spre mit, pe un fond deaspru realism psihologic. 0 drama moderna de fapt, drama unei familii dobrogene, estesuprapusa pe un fond antic (un carnaval prilejuit de anotimpul recoltei, cu obar~ii stra­vechi), insu~i deznodamantul intrand in zodia predestinarilor fatidice. Inca 0 data, opera­torul Alexandru Intorsureanu i~i afirma potentialul artistic: peisajul aspru, stancos, alDobrogei insorite, cu oamenii ei aspri ~i stanco~i, sunt un "fundal" incitant al povestiriipropriu-zise, iar interpretarile unor actori precum Ana Sz6les, Sorirr Postelnicu, loanaBulca, Gilda Marinescu confirma inca 0 data recunoscutul talent al regizorului in "lucrulcu actorii". Un drum de creatie original a urmat ~i regizorul lulian Mih~ (1926-1999),chiar daca personalitatea sa artistica - dupa "explozia" din La mere ~i Viata nu iarta ­i~i va contura pregnant fatetele abia in anii '70. Pana atunci, regizorul a ecranizat 0 piesade Horia Lovinescu, "Pebre", in filmul Poveste sentimentala (mai 1962): un story nutocmai sentimental - e~ecul unei casnicii, din motive mai curand sociale decat senti­mentale -, petre cut intr-un sat de pescari din delta, i-a facilitat regizorului un demerscinematografic cu vana realista ~i cu fine nuantari psihologice. Insotit de profesioni~tiremarcabili - operatorul Alexandru Intorsureanu, scenograful Paul Bortnovschi, ingi­nerul de sunet Dan lonescu -, regizorul lulian Mihu ~i-aformat ~i0 echipa actoriceascaprestigioasa, reunind pe Irina Petrescu, Cristian Avram, Victor Rebengiuc, Doina Tutescu,Gheorghe Enache, Emil Botta, Vasile Nitulescu, Toma Caragiu, Eliza Petrachescu. Dupao destul de lunga absen~a, lulian Mihu a revenit pe platouri, cu 0 ecranizare a romanului,,~oseaua Nordului" de Eugen Barbu, consolidandu-~i demersurile cinematografice mo­deme - recurgand, de data aceasta, la altemari ~i"dialoguri" de planuri temporale, rupandnu 0 data cursivitatea narativa -, chiar daca acest film, Procesitl alb (cu premier a infebruarie 1966), consacrat pregatirii ~idesfa~urarii "insureqiei armate" din august 1944,este - prin forta lucrurilor - depa~it ca tematica, influentat de ideologii revolute. Ca.film - dad putem face aceasta disjunqie -, Procesul alb n-a intrat, insa, in uitare, atatdatorita incitantei conceptii regizorale, cat ~i celorlalti cinea~ti din echipa de filmare,compozitorul Anatol Vieru, scenograful Liviu Popa, autoarea costumelor HortensiaGeorgescu.lnterpretii - lurie Darie, Marga Barbu, Gina Patrichi, George Constantin,

189

Toma Caragiu, Gheorghe Dinidl, Lica Gheorghiu, Gheorghe Cozorici, Jean Constantin,Gyorgy Kovacs, Colea Rautu - sunt un "e~alon", la randu-i, controversat. Pana la sfar­~itul deceniului al ~aptelea, Iulian Mihu nu va mai realiza decat un serial TV, cu subiectistoric, Nemuritorii (1970).

In martie 1962, regizoarea Elisabeta Bostan adresa 0 prima invitatie la cinema co­piilor, lungmetrajul PU$tiul (pe un scenariu de Eva Sirbu ~iEcaterina Farca~), cu Gheor­ghe Bejan ~i~tefan Berenghi, in roluri de seama personajului titular, cu Sandu Sticlaru,Corina Constantinescu, George Marutza. Regizoarea - care debutase cu documentarede arta, Clo$ca cu puii de aur ~iLa hora inca din 1958 - ~i-a dedicat, de la PU$tiulin­

coace, intreaga creatie, filmelor pentru copii, devenind, cum 0 spun ~i dictionarele, ,,0autoritate recunoscuta pe plan international in domeniul filmului cu ~i despre copii". Inanu11963, regizoarea lansa un serial de scurtmetraj, printr-un episod-pilot intitulat Naica, .urmat de Naica $i barza, Naica $i veverita, Naica pleaca la Bucure$ti (acesta din urmadatat 1957), filme cu un mare succes la festivaluri internationale - Gijon, Teheran, Tours,Venetia, Adelaide etc. - dar ~icu priza la copiii din tara. Naica era un tanc de-o ~chioapa,fermecator ~ineastamparat, umbland prin lume ~idescoperind lumea, cu ochi mari, avizide cunoa~tere. Succesul filmelor cu Naica a stat la baza unei cariere cinematograficeadresate exclusiv micilor spectatori. Intr-o prima faza a creatiei - cu ecouri in timp ­pe Elisabeta Bostan au preocupat-o textele clasice destinate copilariei. In filmografia saau patruns, astfel, ecranizari ca Amintiri din copilarie (decembrie 1965), cu ~tefan Ciobo­tara~uin rolullui Ion Creanga, cu Ion Bocancea (un Creanga mai mititel), Corina Constanti­nescu, Emanoil Petrut, Nicolae Venia~, Mircea Constantinescu, Costache Sava, ElizaPetrac\\escu, Zoe Anghel-Stanca, scurtmetrajul pupaza din tei cu acela~i Ion Bocancea~ibasmul Tineretefara batranete (august 1969), cu muzica placuta de Temistocle Popa~icu 0 seama de actori expresivi ~ifrumo~i,Emanoil Petrut, Ana Sz€les, Mihai Paladescu,Margareta Pogonat, George Motoi, Corina Constantinescu, Zoe Anghel-S'tanca. Drumulspre Veronica, spre creatia de maturitate artistica a regizoarei, era deschis.

Debuta, in decembrie 1962, ~iHore" Popescu, un apreciat regizor de teatru, pentrucare cinematograful n-a fost decat 0 "dragoste lunga de-o seara" (doua lungmetraje inanii '60 ~i doua lungmetraje dupa un sfert de veac, la sfar~itul anilor '80). Pentru debutin film, regizorul ~i-a ales 0 piesa de teatru a lui Paul Everac, "Ochiul albastru", din carea iqit filmul Omul de ldnga tine, 0 poveste de dragoste, desfa~urata in decorul unui mare~antier (hidrocentrala de la Bicaz), ai direi protagoni~ti sunt Silvia Popovici, IlarionCiobanu, George Marutza, George Calboreanu, ~tefan Ciobotara~u, Victor Rebengiuc.Sobru, realist, a fost ~icel de al doilea lungmetraj al regizorului, mai apropiat de sufletulsau, Dragoste lunga de-o seara, povestea a trei surori dintr-un sat transilvan care incearca- ~iizbutesc - sa-~i gaseasca echilibrul, echilibrulintre feminitate ~idemnitate, echili­brulintre dragoste ~i datorie, un echilibru pierdut, 0 vreme, in valtoarea transformarilorsociale. Erau, alaturi de regizor, atunci, trei actrite de varste diferite - Nunuta Hodo~,Silvia Popovici, !linca Tomoroveanu -, alaturi de actori ca Octavian Cotescu, SanduSticlaru, mai erau operatorul Nicu Stan, scenograful Liviu Popa, compozitorul LiviuGlodeanu ~i mai era scenaristul Alecu Ivan Ghilia, a carui naratiune cinematografica astat la baza filmului. Cum spuneam, regizorul va mai realiza lungmetraje abia la sfar~itulanilor '80 (Cuibul de viespi ~iMoartea unui artist), dar va mai fi prezent pe ecranele anilor'60 cu un episod - Aterizare fortata - din filmul de scheciuri De trei ori Bucure$ti

190

(ianuarie 1968), in care jucau Ioana Casetti, Traian Stanescu, Elena Sereda, Irina Barla­deanu, Ion Pascu, Mircea Durnitru; celelalte doua episoade ale acestui film, primul ~ialtreilea, erau Intoarcerea de Mihai Iacob (cu artistul plastic Ion Pacea in rol principal, cuDana Comnea, Ion Dichiseanu, Doina Patrichi, Cornel Patrichi, Iarodara Nigrim, Gheor­ghe Ghitulescu, Lucia Boga ~i cu imagini de Ovidiu Gologan) ~i Bucure~ti de Ion Po­pescu Gopo (cu Fory Etterle, Mircea Constantinescu, Dem Ractulescu, Toma Caragiu,Jorj Voicu, Colea Rautu, Catita Ispas, cu un Ci~migiu mai "viu" ca niciodata, filmat deVasile Oglinda).

Dupa scurtmetrajul Toamna se numara ... , din 1960, intra - cu lungmetraj - incinematograf ~i Mircea Murqan, prin Partea ta de vina, un film pe care - din motivenecunoscute - dictionarul ,,1234 cinea~ti romani" 11exclude din filmografia sa (pentrua i-I atribui lui Francisc Munteanu, doar co-scenarist). Regizorul Mircea Mure~an se vadovedi, prin acest film ~iprin ecranizarile sale din anii '60, un cineast important al dece­niului, cum yom vedea mai tarziu. Au mai realizat filme in acel timp Mihai Bucur ~iGabriel Barta (Cinci oameni la drum, prezentat pe ecrane in februarie 1963, un film scrisde Nicolae Tic, Radu Cosa~u, Gabriel Barta, cu 0 distributie de elita - Lazar Vrabie,Ilarlon Ciobanu, Ion Ciprian, Victor Rebengiuc, Aurel Cioranu, Lucia Mara, Dana Com­nea, Rodica Tapalaga, Marcel Anghelescu, Sandu Sticlaru - intr-o "poveste de viata"cu cinci sudori itineranti, a caror viata, nu tocmai comoda, insemna ~antier dupa ~antier),Vladimir Popescu-Doreanu (policier-ul din noiembrie 1965 Runda 6, filmat de MirceaMladin ~i Tincu Puran, cu Ion Finte~teanu, Gyorgy Kovacs, Carmen Stanescu, IlincaTomoroveanu in fruntea distributiei ~iAmprenta, din octombrie }967, pe un scenariu lacare a colaborat cu Dimos Rendis, Willy Goldgraber fiind operator, ~iMarga Barbu, Ema­noil Petrut, Ion Dichiseanu, Constantin Brezeanu, Emerich Schaffer, Mihai Berechet, PaulSava, Mihai Fotino printre protagoni~ti, un alt film politist care confirma inclinatia spregenul aventuros a regizorului; el va recidiva 0 singura data, in 1973, cu Ceara - pe unscenariu scris in colaborare cu Alexandru ~iperco --"~-inain1ede a se stabili in StateleUnite ale Amencii). In septembrie 1963 ~i-aschimbat "stilul" ~iGheorghe Naghi, trecandde la comedia ocazionala la filmul cu filon realist, chiar naturalist pe alocuri: intai ­pe un scenariu de Fanu~ Neagu ~iVintila Ornaru, cu Ovidiu Gologan ca operator ~i cucativa "mon~tri sacri" in distributie, George Calboreanu, Grigore Vasiliu-Birlic, MarcelAnghelescu, Colea Rautu, alaturi de care aparea, la al doilea rol pe ecran, George Motoi- ~i-apropus sa vorbeasca despre viata intr-un sat (cooperativizat) din Baragan: era filmulLumina de iulie, din noiembrie 1963; apoi, in octombrie 1966, venea pe ecrane cu Vremeazapezilor - pe un scenariu tot de Fanu~ Neagu, de data aceasta in colaborare cu NicolaeVelea -, un film in care jucau Ilarion Ciobanu, ~tefan Mihailescu-Braila, Toma Caragiu,Sebastian Papaiani, Monica Ghiuta, Vasilica Tastaman ~icare avea ca operator pe NicuStan. Un film de reconsiderat peste ani. Scenariul propune un material faptic bogat, curesurse de viata credibile, cu un conflict accentuat: se infruntau, practic, doua conceptiide viata, una curata, cinstita, refuzand compromisul, concesiile existentiale, cealalta pro­venind din mentaliiliti egoiste, dominate de rautate ~idu~manie.Regizorul reu~ea,in filmulsau, cu ajutorul operatorului, imagini metaforice in ton cu insu~i titlul filmului (vremeazapezilor, "setea de alb", exprima, fire~te, aspiratia spre puritate), conflictulinsu~i sestructura pe aceasta premisa ("unul din noi nu va apuca zapada" - ii spune Achim luiPavel, ace~tia doi fiind protagoni~tii infruntarii taioase de pe ecran) ~i, in plus, atmosfera

191

specifica satului din Baragan, surprinsa ~i de Panait Istrati in scrierile sale, dobandeaconsistenta realista ~i poetica; la reu~itele artistice au contribuit, in mare masura, ~icompozitorul Dumitru Capoianu - care inaugura 0 colaborare fructuoasa cu regizorulGheorghe Naghi, continuata in filme precum Cine va deschide u,m? ~iDoi harhafi pentruo moarte -, scenograful Constantin Simionescu ~i autoarea costumelor Nelly Merola.Critica de la premiera a remarcat faptul ca regizorul a dimas la "litera scrisa" a scenariului,n-a ajuns la valorile latente, subtextuale ale dramei. Remarca vizeaza ~i limitele cineas­tului. Pana la sf§.r~itulanilor '60, regizorul va mai avea doua premiere: Cine va deschide~L)'a? (noiembrie 1967), un patetic "Atentie, parin!i!" - scrisde Alexandru Andritoiu~iNicolae ~tefanescu ~iinterpretat de copiii Armand Oprescu, Monica Teodorescu ~ideoamenii mari ~tefan Mihailescu-Braila, Corina Constantinescu, Draga Olteanu, AuraAndritoiu, Aurel Cioranu, Vasilica Tastaman ~i Gheorghe Naghi insu~i - ~i, cu totulaltceva, 0 drama istorica, Doi barhati pentru 0 moarte, pe un scenariu scris in colaborarecu SlitCiAndras, 0 drama psihologica petrecuta in ultimele zile ale celui de al doilea razboimondial, pe fundalul evocator alluptelor pentru eliberarea Transilvaniei. Jucau in filmMatei Alexandru, Ilarion Ciobanu, Ferenc Bencze, Monica Ghiu!a, Eliodor Kiss.

In mai 1965 debuta, cu lungmetrajul Merii salhatici, regizorul Alecu Croitoru, peun scenariu al scriitorului Vasile Rebreanu (imaginea: Octavian Basti, scenografia: ElenaFO$, muzica: Liviu Glodeanu); Dana COlnneaera protagonista conflictului - cu accentesociale, in univers rural -, alaturi de ~tefan Ciobotara~u, Silviu Stanculescu, EmanoilPetru!, Toma Dimitriu. Un film singular va fi eel de al doilea lungmetraj al regizoruluiAlecu Croitoru, Vtirstele omului (aprilie 1969). Realizatorii - scenaristul ~i regizorulAlecu Croitoru a fost insotit in demersul sau de operatoriiGeorge Cristea ~iMircea Mladin­~i-au propus 0 incursiune in universul unor frumoase ~i inepuizabile traditii folclorice.Pana aici, intentiile autorului sunt sinonime cu ale unui documentar etnografic care ~i-apropus sa consemneze pe ecran obiceiuri pastrate peste veacuri, din diferite judete ale!arii. Dar Varstele omull{i=de~ibate ,,1aportile frumusqii" folclorice - n-a vrut safie doar un "documentar etnografic. Filmul are ~i 0 poveste a lui, cu zvonuri de legenda,cu un pronuntat caracter simbolic. Doi copii, apoi doi tineri la varsta primei iubiri (copiiide ieri, aduWi de maine) pornesc "in lume", prin lara, ill cautarea unei flori ro~ii pe carebaiatul 0 daruise fetei, dar pe care apele repezi ale unui rau de munte au dus-o departe.Cei doi tineri parcurg in caIatoria lor toate varstele omului, pana ajung, batrani, la mare.T3:rmul marii este ~i tarmul vietii ~i acolo, pe malul marii (dupa ce filmul sugereazareluarea permanenta a cic1uluivietii, printr-o secventa care aminte~te de inceput) ramandoar urme de pa~i in nisip.lndeosebi ca documentar etnografic, filmul are calitati evidente.Ajunge sa amintim de frumoasele dansuri - Invartita o~eneasca sau Calu~ul oltenesc,Fecioreasca fetelor de la Crihalma sau Hora Moldoveneasca - ~ide superbele costumepopulare din diferite judete ale tarii, care alcatuiesc substanta folclorica a peliculei. Melodiistravechi, rostite sau cantate, constituie un leit-motiv cu mare forta emotionala. Nici cafilm de fictiune, Varstele omului nu este lipsit de calitati. Autorul opereaza, cum spuneam,cu simboluri - simbolice sunt ~i soarele, ~i vantul, ~i raul, ~i floarea ro~ie a dragostei,~itarmul marii, ~icate altele -, ~iin aceasta suita metaforica deslu~im influente de basmpe care filmulle incorporeaza armonios in tesatura actiunii. Din aceasta intrepatrundererezulta caracterul singular al filmului in ansamblul produqiei nationale ~i - chiar dacaintre cele doua intentii artistice originare nu se produce intotdeauna cuvenita simbioza -

192

filmul a fost primit cu interes de critica vremii. In "Diorame cinematografice", ~tefanOprea scria: "Alecu Croitoru ~i-apropus sa arate lumii ce comori exista pe acest pamantromanesc, cine sunt oamenii care-l populeaza de mi1enii, cum simt ~i cum gandesc ei,care este filozofia lor asupra vietii. Este un film cu reflexe de tristete ~i cu explozii deoptimism - atat de specifice noua -, este 0 meditatie asupra vietii ~i asupra mortii,asupra trecerii ~iramanerii noastre continue pe pamant. Este filmul care a surprins legaturaorganica a omului cu vazduhul, cu apa, cu cerul, dar mai ales cu pamantul; pamantul ebogat ca ~i sufletul omului, iar oamenii sunt bogati co.pamantul, nelini~titi ~i nesfar~itico.marea, frematatori co.paduri1e ~i statornici co.muntii". Debuta in acest film, 10.0 varstafrageda, Micaela Caraca~, care juca alaturi de Vistrian Roman ~ide Eugenia Bosanceanu,Matilda Ba~ta, Mircea Ba~ta, Ioana Ciomartan, Nicolae Venia~. Varstele omului va avea~iun "pui": scurtmetrajul Anotimpul mireselor tot din 1969, Cll aceia~i Micaela Caraca~~iVistrian Roman, un film muItiplu premiat 10.festivaluri intemationale (Spindleruv-Mlyn,Orvieto, Menton etc.).

In decembrie 1965 - dupa 0 experienta consistenta de documentarist - ajungea10.filmul de lung metraj ~i Virgil Calotescu, prin Camera alba (pe un scenariu de IonBaie~u): "un caz de auto-depa~ire" tratat de Ion Besoiu, Silviu Stanculeseu, ConstantinRautchi, Arnza Pellea, Dumitru Rucareanu, operatorul Ion Anton reu~ind adevarate perfor­mante artistice de "alb pe alb" in camera de spital care gazduiqte mare parte a actiunii(dupa un accident de munca 0.1personajului principal). S-a simtit, in acest debut, experientade documentarist a regizorului. Se va simti aceasta experienta ~i in 0.1doilea lungmetraj0.1cineastului, Subteranul (octombrie 1967), care a pomit de 10.un scenariu de loanGrigorescu, inspirat din viata de fieeare zi a petroli~tilor, in fapt 0 dubla pledoarie: pentrui'ndrazneala de a cauta ~ipentru dreptul de a grqi (i'ncentrul tramei fiind cazul unui inginercare, dintr-o eroare de calcul, provoaca un incendiu 10.0 sonda). Pretentia dec1arata ascenaristului ~i a regizorului era aceea - chiar daca suna retoric - a "forarii in subte­ranul con~tiinte1or".Printre interpreti erau Iurie Darie, Leopoldina Balanuta, Emil Botta,$tefan Ciobotara~u, Constantin Codrescu. Regizorul avea sa faca, apoi, un pas spre alt­ceva: Razboiul domnitelor (decembrie 1969) era un divertisment istoric (pe un "modelclasic": Serbarile galante ale lui Rene Clair), scris de Aleeu Ivan Ghilia, ~i interpretatde ~tefan Ciobotara~u, Ilinca Tomoroveanu, Ilarion Ciobanu, Amza Pellea, Ioana Dragan- in fruntea unei distributii numeroase - ~ifi1matde Costea lonescu-Tonciu. Tot dinspredocumentar ajungea 10.lungmetrajul de fictiune ~i Alexandru Boiangiu, cu Maiorul #moartea (ianuarie 1967), un film politist scris impreuna cu Ion Baie~u, in care apareauVasilica Tastaman, Gheorghe Dinica, Ion Stanescu, Marin Moraru, ~tefan Mihai1escu­Braila, Constantin Rautchi, Jean Constantin, ~i - printre aiti "suspecti" - regizorul HoreaPopescu. A mai facut filme in epoca Cristu Polucsis (Fantomele se grabesc, noiembrie1966), un regizor cu "destin scurf' in lungmetrajul de fictiune, de~i, co.documentarist,intre anii 1953 ~i 1977 a fost activ 10.Studioul "Bucure~ti", unde a semnat muItescurtmetraje (Canceml, intre adevar .)ifrumos, De la om la om, Despartirea, Soarele~'i infinitul, Drumfara fntoarcere); lui Cristu Polucsis (1929-1978) i se datorcaza ~iscurtmetrajul de fiqiune Moartea caprioarei, din 1970,0 transpunere in imagini a poe­ziei cu acela~i titlu de Nicolae Labi~. Prezente efemere in lungmetrajul de fictiune au fost~iConstantin Neagu - care a realizat, dupa scurtmetrajele Blanca (i'ncolaborare cu MihaiIacob) ~i0 zi pierduta (i'ncolaborare cu Mircea Iva), lungmetrajul Baladl1pentru Mariuca

193

(in colaborare cu Titel Constantinescu), in august 1969, cu Brandu~a Hudescu in rolu!titular ~icu Ion Caramitru ca partener - sau ~tefan Traian Roman, autorul policier-uluiSimpaticu[ domn R, pe un scenariu de Tudor Popescu, cu Mihai PaJadescu, Silviu SHin­culescu, Gilda Marinescu, Virgil Oga~anu, Geo Barton, Emil Hossu in distributie; regi­20rul va recidiva in anii '70. S-au realizat ~i alte coproduqii in epoca (pe langa celeromano-franceze amintite): Aventurile [ui Tom Sawyer ~iMoartea [ui Joe Indianul, copro­duqii romano-vest-germane in regia lui Wolfgang Liebeneiner, Prietenifara grai, filmromano-canadian in regia tandemului Paul Fritz Nemeth ~i Gheorghe Turcu, Sentinta(coproduqie romano-ungara) de Ferenc Kosa. Lumini ~i umbre (protocronice), a~adar,intr-un deceniu cinematografic "cu de toate", ~imai bune, ~imai rele. In acela~i decenius-au impus cateva directii - tematice ~ide gen - in evolutia filmului romanesc, fiecaredintre aceste "seqiuni" (ecranizarile, comedia, filmul istoric, filmul de actualitate etc.)inregistrand creatii valoroase, menite sa invinga timpul, sa lanseze - sau sa confirme ­creatori import anti ai cinematografiei nationale. Despre toate acestea va fi yorba in ca­pitole viitoare.

"Paleta" filmului romanesc s-a diversificat mult in deceniul al ~aptelea, astfel cala sfar~itullui, in anul 1970, cand avea loc premiera Reconstituirii lui Lucian Pintilie,productia cinematografica se extindea de la ... Brigada diverse In ac(iune de MirceaDragan, pana la ... Metropoem-ullui Sergiu Huzum. Despre acest din urma film, catevacuvinte (pentru ca, despre celelalte, va veni yorba in capitolele urmatoare) ... Avem dea face, practic, cu 0 pelicula experimentala, turnata de Sergiu Huzum, pe un scenariu deMioara Cremene, ~i prezentata - in premiera - de televiziunea franceza in toarnnaanului 1970. Intr-o corespondenta de la Paris, din octombrie 1970, loan Grigorescutraqsmitea pentru "Contemporanul": "Huzum ~i-a plasat trans-trav-ulin mijlocul unuiParis straniu, ~itotu~i real, in care oamenii merg parca fara a reu~i sa inainteze, un Parispeste care se volatilizeaza un turn Eiffel inconsistent, un Paris in care labirintul subteranalliniilor de metrou apare ca portativul unei originale partituri muzicale. Pelicula e lipsitain banda sonora de comentariu sau de dialog, muzica supline~te cuvintele ~ipentru gamade sentimente a eroilor autorul a apelat la tot ce i-a oferit mai adecvat creatia componistica,de la preclasici la dodecafoni~ti, ~ide la tipuriturile o~ene~tila abstractismul «concret»".Sergiu Huzum - autorul procedeului tehnic al trans-trav-ului - a facut, prin filmulMetropoem, 0 demonstratie simpla: trans-trav-ul are nevoie de un scenariu "trans-trav",de un subiect "trans-trav", de 0 regie "trans-trav" pentru a se putea impune. Presa francezaa simtit importanta demonstratiei. "Le Monde" scria: "Limbajullui Sergiu Huzum esteimagine a in exclusivitate. 0 imagine subordonata unui mare numar de efecte cinema­tografice ~i, indeosebi, tehnicii trans-trav-ului (Oo.). Este yorba de 0 metoda de turnarecare permite obtinerea unui efect de perspectiva re1ativa ~ivariabila prin realizarea uneimi~cari de travelling ~ide transfocator, unul compensandu-l pe celalalt in sensul pastrariiin prim plan a unei imagini de dimensiuni constante. In felul acesta, lucrurile aflate inprofunzimea cadrajului dau senzatia ca se apropie sau se indeparteaza. Pentru a simplificaexplicatia, putem spune ca avem de-a face cu un fel de «anti-transfocator» a carui aplicarel-ar fi incantat pe Cocteau". Interesante sunt ~i relatarile altor publicatii pariziene dintoamna anului 1970. "Combat"; ,,0 imagine pe care 0 percepem aproape visceral. Fizic~iintelectual, ea iti creeaza senzatia vartejului (... ). Imagini extrem de frumoase, 0 exce­lenta banda sonora ~i,mai ales, efectele de distorsiune ale trans-trav-ului. Primele cadre

194

cu calea ferata, cu tunelele deformate, largite, reduse, restructurate, comprimate producun admirabil ~oc". "L'Humanite Dimanche": "Metropoemul este 0 poezie a imaginii care,intr-o maniera accelerata, tine sa faca perceptibile starile subiective atat de complexe prinrelativitatea spatiului ~ia timpului. Necunoscuti care se intalnesc in metrou in timpul scurtal unei curse, relatiile care se infiripa intre ei in cateva secunde, constituie scopul reali­zatorului in intentia sa de a-I face pe spectator sa perceapa ~i sa inteleaga psihologia per­sonajelor, situatia lor, relatiile lor reciproce interpretate prin optica subiectiva a naratorului~iinfati~ate printr-un limbaj strict cinematografic datorat vivacitatii aparatului de filmat,asocierii imaginilor, senzatiei create de trans-trav". In sfar~it, "Les Lettres Fran9aises":"Acest procedeu reu~e~te sa ne creeze posibilitatea perceperii in relief a celei de a treiadimensiuni".

TENT A rIA LITERA TURII

"Ecranizarea - dupa cum scria Dumitru Carabat in cartea sa dedicata ecranizarilor,"De la cuvant la imagine" - este unul din mijloacele cele mai mobile de valorificare acomorilor literaturii, permitand schimburi ~iconfruntari de idei ~iviziuni, de traditii, delimbaje, imagini ~i mituri, de comportamente ~i tipuri de sensibilitate. S-ar putea spuneca literaturilor propriu-zise li s-au adaugat, in timp, adevarate «literaturi cinematografice».Este ~icazul prozei beletristice ~ial dramaturgiei romane. Transpunerea filmica a devenit,astfel, una dintre cele mai raspandite forme ale schimbului de valori in cadrul fiecareiculturi ~i,de asemenea, intre diverse culturi nationale. Acceptata sau nu in plan subiectiv,ecranizarea literaturii este, obiectiv vorbind, unfenomen cultural extins la scara mondiala,pe care teoria trebuie sa-l ia in atentie." Filmul romanesc, in toate etapele sale, a apelatla literatura, inca de la primele produqii cinematografice. Ramanand in perimetrul anilor1946-1970, iata - intr-o relativa cronologie, nu neaparat exhaustiva - sursele literarecare au stat la baza filmelor romane~ti: comedia "VisuI unei nopti de iarna" de TudorMu~atescu, piesa "Iarba rea" de Aurel Baranga, schitele caragialiene "Arenda~ul roman","Lantul slabiciunilor", "Vizita", romanul "Mitrea Cocor" de Mihail Sadoveanu, comedialui LL. Caragiale ,,0 scrisoare pierduta", nuvela lui Marin Preda "Desfa~urarea", piesa"Ultima ora" de Mihail Sebastian, nuvela lui Gheorghe Dorin (alias ... Eduard Mezin­cescu) "Directorul nostru", nuvela lui A.P. Cehov "La mere", nuvela lui Petre Luscalov"Nufiirul ro~u", povestirea lui H.Ch. Andersen "Fetita mincinoasa", nuvela lui loan Slavici"Moara cu noroc", povestirea "Muzicuta cu schimbator" de Nicuta Tanase, piesa lui HoriaLovinescu "Citadel a sfaramata", romanullui Panait lstrati "Ciulinii Baraganului", nuvelalui Petru Vintila "Dincolo de brazi", nuvela "Doua loturi" de LL. Caragiale, nuvela "CazulLakatos" de Silta Andras, piesa "Zbor de noapte" de Nicolae Tautu, comedia lui LL.Caragiale "D-ale carnavalului", schita lui Tudor Arghezi "Doi vecini", nuvelele "Moarteatanarului cu termen redus", "lntoarcerea tatii din razboi", "Pe campia de sange a Mara~e~­tilor" de Alexandru Sahia, romanul "La miezul noptii va cadea 0 stea" de Theodor Con­stantin, schita lui LL. Caragiale "Telegrame", comedia lui Carlo Goldoni "Badaranii",romanul "Europolis" de Jean Bart, romanullui Titus Popovici "Setea", piesa "Febra" de

195

Horia Lovinescu, piesa "Ochiul albastru" de Paul Everac, romanul lui Panait Istrati"Codin", romanullui Titus Popovici "Strainul", nuvela "Umbrela de soare" de DumitruRadu Popescu, nuvela "La razqi" de V.Em. Galan, romanullui Mihail Sadoveanu "Nea­mul ~oimarqtilor", romanul "Padurea spanzuratilor" ~i schita "Itic Strul dezertor" deLiviu Rebreanu, comedia lui Tudor Mu~atescu "Titanic Vals", "Amintiri din copilarie"de Ion Creanga, romanul "Calea Victoriei" de Cezar Petrescu, "Pcvestea lui Harap Alb"de Ion Creanga, drama "Domni~oara Nastasia" de George Mihail Zamfirescu, schitele"Diplomatie", "Amicii", ,,0 lacuna", "Bubico", "C.F.R.", "Situatiunea" de LL. Caragiale,romanul ,,~oseaua Nordului" de Eugen Barbu, piesa "Nunta la castel" de SlitOAndras,s~hita lui Nicolae Tic "Golgota", romanullui Liviu Rebreanu "Rascoala", piesa lui MihailSebastian "Steaua Taranume", nuvela "Peron" de Dumitru Radu Popescu, nuvela lui Fran­cisc Munteanu "Cerul incepe la etajul III", nuvela lui Ion Baiqu "Maiorul ~imoartea",romanele lui Mark Twain "Aventurile lui Tom Sawyer" ~i "Aventurile lui HuckleberyFinn", romanullui Mihail Sadoveanu "Baltagul", nuvela "Intunericul ~i profesoara depian" de Horia Patra~cu, scrieri memorialistice de Aurel Petri, nuvela lui Horia Patra~cu"Reconstituirea", basmul "Tinerete fara batranete ~iviata fara de moarte" de Petre Ispi­rescu, nuvela "Lupta cu somnul" de loan Grigorescu. Din acest amalgam literar (spun"amalgam" deoarece valoarea ~inatura lucrarilor ecranizate - dupa cum se poate vedea"cu ochiulliber" - a fost foarte ... oscilanta) s-au sedimentat cateva creatii de referintaale cinematografiei nationale, padurea spanzuratilor de Liviu Ciulei sau Reconstituireade Lucian Pintilie, despre care am vorbit sau yom vorbi in alte contexte. Ele consolideazafilonul de inspiratie literara al cinematografiei nationale pe care s-au inscris in anii prece­denti filme considerate capodopere ca 0 noapte furtunoasa de Jean Georgescu ~iMoaracu no roc de Victor Hiu. Tentatia literaturil s-a exercitat, a~adar, asupra multor filme dinanii '60. Sa privim cateva mai de aproape ... '

Regizorul Paul Calinescu (1902-2000) ecraniza, la inceputul perioadei, romanul"Europolis" de Jean Bart, in filmul Porto Franco (premiera: decembrie 1961). Despresursa de inspiratie, G. Calinescu spunea ca este "un simpatic roman de medii ma'itime".Scenaristul Mihnea Gheorghiu a vrut altceva, a mutat accentele din zona sentimental ain sfera sociala, a redimensionat conflictul. Principala preocupare a regizorului a fostredarea atrnosferei dintr-un llirg cosmopolit al anului 1910, cand Sulina era sediul ComisieiEuropene a Dunarii, ,,0 mizerabila miniatura a unei Europe mizerabile", 0 urbe in care- cum scria Ecaterina Oproiu -"totul tanje~te, totul spera sa iasa de sub torpoare, sadea lovitura, ~i sa iasa de sub escorta propriului destin". La repro~ul unor comentatori

ca personajel~ filmului au "factura caragialesca" ~ica "scena din cafeneaua lui Stamatetrebuie neaparat scoasa, deoarece aici toti localnicii sunt imbracati, in plina vara, in hainenegre ~i stau la masa cu palaria pe cap", regizorul raspundea ca actiunea se petrecea lasfar~itul epocii Caragiale ~i ca, firqte, "personajele lui Jean Bart, contemporane ~i dinaceea~i c1asasocialil eu eroii lui Caragiale, nu se puteau comporta sau imbraca altfel decatera moda timpului lor". In "postfata" la volumul de amintiri cinematografice allui PaulCHinescu, Ecaterina Oproiu are cuvinte de lauda pentru interpreti, cu 0 exceptie, perso­najul seducator, in roman, al Evantiei, jucat de Elena Ioachim: "Interpret a are tinereteaceruta de rol, are formele sculpturale aferente, dar n-are eombustia necesara. Se-ntampla,chiar ~iunui regizor cu mare fler in alcatuirea distributiei, fler reconfirmat (cu exceptiade mai sus). ~i de aeeasta data ~tefan Ciobotara~u face aici unul din cele mai frumoase

196

roluri ale unei cariere stdilucite. EI e un avar sentimental ~igangav, un amorez impleticit,un Tristan puhav gesticuland sWngacicu mainile ca doua lopeti. Simona Bondoc interpre­teaza ~iea cel mai generos personaj al filmografiei sale. Tolanita intre perne, facandu-~ivant cu evantaiul, sticlindu-~i cerceii lungi ~ibustul de alabastru, actrita mocne~te 0 patimainveninata ~iexala un parfum greu. Bovarismul oriental! Geo Barton da infrangerii saleo alura nobila. Asortat la mustacioara ~ila epoleti, surasul ferche~ allui Ion Dichiseanuse afla aici cum nu se poate mai la locullui. La fel de bine plasata aiureala lui Mihai Fotinoin rolul unui Figaro americanizat pentru ca, a~a cum zice un figurant, «America taragiugiuc estern»". Din echipa de filmare faceau parte operatorul Ion Cosma (a carui camerade luat vederi semi~ca lene~ de-a lungul cheiului pustiu, materializand in imagini stareade letargie ~i de plictis a locurilor unde - pana la proba contrarie - "nu se intamplanimic"), compozitorul Radu ~erban, scenograful Giulio Tincu. Printre interpreti mai erauNiki Atanasiu, Fory Etterle, Nicolae Praida, Nucu Paunescu, Emanoil Petrut. De necrezut,dar adevarat: pentru regizorul care avea sa-~i sarbatoreasca, in august 1999, 97 de ani deviata ~i care avea sa atinga anul 2000, Porto Franco, fi1mul din 1961 a fost penultimulsau lungmetraj: a urmat 0 alta ecranizare, comedia Titanic Vals, in 1964, ~iapoi un lung,foarte lung ~ir de ani fara filme ...

Tentatia literaturii s-a exercitat ~i in filmografia lui Mircea Dragan. In mai 1961,regizorul prezenta ill premiera Setea, ecranizarea romanului cu titlu omonim de TitusPopovici, un film cu valente realiste a carui aqiune se petrece in "primavara fierbinte"a anului 1945. Ideologia filmului continua sa fie discutabila (ba chiar reprobabi1a uneori),dar evenimentele evocate vorbesc de la sine despre spiritul unui timp. Intors de pe front,taranul nevoia~ Mitru Mot (Ilarion Ciobanu) nu mai vrea sa fie sluga taranului instaritGavrila Ursu (George Calboreanu), ba mai mult, se illdragoste~te de fiica acestuia, Iuliana(Flavia Buret). Dupa ce asista, intr-o zi de targ, la 0 demonstratie soldata cu destituireapretorului fascist ~idupa ce afla ca taranii vor sa imparta pamanturile baronu1ui Papp deZerind (Jules Cazaban), Mitru Mot se intoarce in satul si.'m,unde, ajutat de prietenul sauPetre (Sandu Sticlaru), se autoinstaleaza primar, 11cunoa~te pe "delegatul de la centru"Ardeleanu (Colea Rautu) ~i,impreuna, parcurg ~idetermina intamplarile timpului, "colo­rate" cu tensiunile luptei de clasa ~i cu aventurile reformei agrare. Despre natura perso­najului central - primul mare rol allui Ilarion Ciobanu, un rol devenit emblematic ­vorbesc cateva replici ale sale, in special aceea dinspre final (,,~titi, eu deocamdata mi-smembru de partid numai cu sufletul. .. "); hazliu este ~i"sti1u1"prietenului sau Petre, carese desparte de trecut razand: "Adio, ma, adio!" (spune e1la izgonirea jandarmului Goci­man). Operatorii Alexandru Ro~ianu ~iAurel Samson, compozitorul Theodor Grigoriu,scenograful Liviu Popa sunt cap-vadintre artizanii unui film, deopotriva, realist ~iromantic,in care mai joaca Alexandru Virgil Platon, Toma Dimitriu, Eliza Petrachescu, Constan­tin Tapardea. In filmografia regizoru1ui Mircea Dragan au alternat, in continuare, pentruo vreme, ecranizarile cu fi1mele de inspiratie istorica, aceste doua direqii tematice ~idegen confundandu-se uneori, cum s-a petrecut lucruri1e cu Neamul Soimare:jtilor, ecra­nizarea romanu1ui cu titlu omonim de Mihail Sadoveanu (scenarizat de Alexandru Stru­teanu ~iConstantin Mitru, fi1mat de George Cornea, din echipa de realizatori mai facandparte scenograful Constantin Simionescu ~icompozitorul Theodor Grigoriu), un film indoua serii prezentat pe ecrane in aprilie 1965.0 distributie numeroasa ~iprestigioasa asustinut demersul istorico-literar al realizatorilor, printre interpreti numarandu-se George

197

Calboreanu - la ora "apusului de soare" -, ~tefan Ciobotara~u, Colea Rautu (TemirBei), Dina Cocea, Mihai Vasile Boghita (Tudor ~oimaru), Ana-Maria Nicolau, Ion Besoiu,Amza Pellea, Ioana Dragan, Dem Rildulescu, Ernest Maftei, Constantin Rautchi, GeorgeMilrutza, Toma Dimitriu, Fory Etterle. Critica s-a dovedit reticenta fata de filmullui Mir­cea Dragan, considerandu-l pe regizor "ispitit de filmul de aventura in costumatie exotica",ramas la aspectele decorative ale romanului de inspiratie, departe de "fiorul prozei sadove­niene". Regizorul va aborda in continuare romane istorice, sadoveniene, extragandu-~i,in deceniul urmator, "materie prima" literara pentru alte doua filme inspirate din vremeadomniei lui ~tefan eel Mare: Fratii Jderi ~i Vashti ]475.

Printre autorii de ecranizari din primii ani ai deceniului al ~aptelea s-a numarat ~iMihai Iacob care, pornind - ca ~iMircea Dragan, colegul sau de debut - de la un romande Titus Popovici, realiza, in octombrie 1964, Strt1inlll, un film tineresc, in care debutau,la ora absolvirii Institutului de actorie, ~tefan Iordache ~i~erban Cantacuzino, alaturi deIrina Petrescu - care, de~i avea cateva roluri cinematografice la activ, abia implinise22 de ani -, tinerii interpreti desenand trei personaje adolescentine dintr-un ora~ transil­van, la ora prefacerilor social-politice din vara ~i toamna anului 1944. Mai apareau indistributie cativa dintre cei mai activi actori din filmele timpului, ~tefan Ciobotara~u,George Calboreanu, Fory Ettede, George Marutza. Printre colaboratorii regizorului, laStrt1inlll, au fost operatorii Octavian Basti ~iViorel Todan, compozitorul Mircea Istrate,scenografii Marcel Bogos ~iGuta ~tirbu. Practic, Mihai Iacob nu era la prima ecranizare,in filmografia sa figureaza, in octombrie 1962, ~icomedia Celebrlll 702, inspirata din piesaomonima a dramaturgului Alexandru Mirodan, in care rolul titular era interpretat de RaduBeligan (in distributie cu Ion Finte~teanu, Sanda Toma, Jules Cazaban, Mircea ~eptilici,Nicolae Gardescu, ~tefan Ciobotara~u, Angela Chiuaru). Tot dupa 0 piesa de AlexandruMirodan era realizat ~ifilmullui Gheorghe Vitanidis $eful seetorllllli suflete (septembrie1967), tot cu Radu Beligan in rolul titular, alaturi de Irina Petrescu ~i Toma Caragiu;scenariul acestei comedii lirice era semnat de Marica Beligan, printre colaboratorii regi­zorului numarandu-se operatorul Nicolae Girardi ~i compozitorul H. Malineanu.

Referindu-se la tentativele cinematografului de a conserva "viziunea" operelor ecra­nizate, Dumitru Carabat facea urmatoarea distinqie: "Lasand la 0 parte produqiile care,echivaland lucrari literare lipsite de calitati artistice, nu fac decat sa multiplice pe peliculadefectele acestora, amintim de rolul important jucat in dezvoltarea cinematografiei noastrede acele filme care, valorificand viziunile cuprinse in operele ecranizate, descopera unmod cinematografic de a vedea lumea prin relevarea criteriilor particulare de omogenitateaxiologica a operei filmice (0 noaptefllrtllnoast1, La Moara ell noroe, Rt1seoala, Reeon­stituirea, Felix :ji Otilia, Nllnta de piatr(1)". Ramanand in perimetrul deceniului al ~aptelea,filmul regizorului Mircea Mure~an Rt1seoala este nominalizat, iata, printre peliculele cu"rol important" in dezvoltarea filmului romanesc. Filmul era distins la Cannes cu premiul"Opera Prima", la scurta vreme dupa premiera bucure~teana (martie 1966). RomanulluiLiviu Rebreanu, scenarizat de Petre Salcudeanu, i~i pastreaza ~ipe ecran caracterul defresca a lumii rurale romane~ti din primul deceniu al veacului XX, extragand, dintr-oampla materie narativa, cateva filoane epice ~i cateva personaje, aduse in prim-planultramei cinematografice: Petre Petre - taranul cu nume simbolic, emblema a unei intregiclase sociale (in Setea, Amza Pellea era Adam Adam!), boierul Miron Iuga, arenda~ulPlatamonu, frumoasa Nadina. De la roman, filmullui Mircea Mure~an preia ~itonul sobru

198

al povestirii, intersectat doar cateodata de secvente lirice sau de momente meditative.Filmul este gandit in crescendo, enumerand etape distincte ale rascoalei tarane~ti din 1907,de la pregatirea ei, la desfa~urare ~i infrangere (taranii rasculati ~i soldatii inarmati suntfata in fata la ceasul fatidic al deznodamantului). In analiza sa din "Aria naratiunii in filmulromanesc", criticul loan Lazar face a urmatoarele constatari: "Obsesia fundamental a a

eroilor cartii - pamantul - i~i gase~te in opera filmica variate ipostaze: la nivelulobiectual, narativ, stilistic. Pamantuli~i revendica, in primul rand, funqia semantica decorolar: despre pamant discuta toate personajele de la boieri la vaduve ~i nebuni; aparatuldescopera pe camp silueta nocturna cadaverica a boierului Iuga; Petre strange tarana inpumn cu 0 mi~care tandra, neverosimila; venind la Bucure~ti, taranii din Amara ii aducNadinei 0 traista de pamant, s-o induio~eze. Grigore Iuga rezuma situatia, preluand funqiade narator pentru care fluxul evenimential are totu~i sensul tragic, in vreme ce batranulboier Miron Iuga nu vrea sa evite momentul dramatic culminant - departe de a fi insaprin aceasta un personaj de tragedie, in acceptia aristotelica a cuvantului". A~ adauga,la aceste trimiteri, secventa finala a filmului, cu Nadina, fugariili, alergand goala pe campulproaspat arat ~i pierzandu-se in zare. Printre interpretii din Rascoala, Ilarion Ciobanu(identificandu-se cu Petre Petre, a~a cum s-a identificat cu Mitru Mot, ~i totu~i. .. altfel),Nicolae Secareanu (un Miron Iuga original, cu glas de bas profund), Adriana Bogdan(frumoasa, ca 0 floare in noroi) , Matei Alexandru, Ernest Maftei, Ion Besoiu, Constantin

Codrescu, Val Sandulescu, Sandu Sticlaru, Emil Botta, Colea Rautu, Gheorghe Trestian,~tefan Mihai1escu-Braila. Prin calitati, deopotriva, ideatice ~i plastice (autorul imaginiifiind Nicu Stan, un operator lansat in scurtmetraje de Ion Barna ~i Manole Marcus, inlungmetraje de Francisc Munteanu ~i Horea Popescu), Rascoala a evidentiat cateva sec­vente antologice, printre care doua metaforice, dezghetul ~i hora, la reu~ita carora au con­tribuit in mare masura compozitorul Tiberiu Olah, scenograful Marcel Bogos ~i auto areacostumelor, Nelly Merola. Critica a mentionat, printre calitatile filmului, modulin careastfel de secvente metaforice transleaza pe ecran structura intim-poematica a romanului;pe de alta parte, unele atitudini teatrale in jocul actorilor, tentatia spre ilustrativism ~i spre"spectaculos in sine" n-au trecut neobservate. Peste cativa ani, Mircea Mure~an prezentain premiera 0 noua ecranizare importanta, Baltagul, 0 transpunere a romanului cu acela~ititlu de Mihail Sadoveanu (premiera: octombrie 1969), un film care incerca sa fie, dupacum au subliniat mai multi comentatori, atat expresie fidela a cartii cat ~i viziune personalaa regizorului; 0 incertitudine explicabila pana la un punct, dat fiind prestigiul operei lite­rare, pe de 0 parte, ~i orgoliul creatorului, pe de alta. "Film cu multe calitati - considera~tefan Oprea, in "Diorame cinematografice" -, tinand mai ales de profesionalitate, deacuratetea ~i semnificatia imaginii ~i, in parte, de interpretare, Baltagul are insa unelecarente de fond, de dramaturgie cinematografica ~i de intelegere a structurii filozoficea romanului, mai exact a subtilitatilor lui filozofice ~i tipologice". Altfel spus, cum s-asubliniat in alte cronici de la premiera, chiar daca filmul are rezonante de mit ~i legenda(cum ar fi ~i secventa de fantasme a eroinei care ,,11vi sase pe Nechifor calare, cu spateleintors catre ea, tredind spre asfintit 0 revarsare de ape", un leit-motiv al filmului), Iilipsqte 0 aprofundata viziune mitologica: Baltagul cinematografic lasa doar uneori sase intrevada ca opera de inspiratie descinde din "Miorita". Eroina, in interpretarea actriteiitaliene Margareta Lozano (cu vocea Eugeniei Bosanceanu), este un personaj menit sastaruie in memorie, are in anumite momente prestanta de eroina antica. In privirile eroinei

199

se poate citi 0 profunda lini~te interioara, a increderii in adevar, care troneaza dincolode nelini~tile ei tragice. "Lini~tea" aceasta se traduce, insa, cateodata, printr-o partici­pare deta~ata la aqiune, fapt mai putin pozitiv, din moment ce povestea Baltagului estepovestea Vitoriei Lipan. Mai joaca in film un mare actor italian, Folco Lulli (Bogza),Livia Baba (cu observatia ca "laicizarea" Sfintei Ana ramane discutabila), Nunuta Hodo~,Constantin Anatol, Sandu Sticlaru, Gheorghe Misai, Sidonia Manolache. Operatorul NicuStan a valorificat pe ecran frumusetea plaiurilor moldovene dinspre Tara Dornelor, intimp ce muzica, ilustrativa, apartine unui compozitor francez, Maurice Le Roux.

Ca 0 concluzie - partiala - referitoare la relatiile filmului cu literatura, relatii con­solidate in deceniile urmatoare: fenomenul ecranizarilor a capatat amploare in deceniulal ~aptelea,"acaparand" aproape 0 treime din produqia filmelor de fiqiune. Este 0 realitatecare vorbe~te de la sine.

~TAFETA COMEDIEI CINErvIATOGRAFICE

Un rezigor tanar - de 25-26 de ani - prelua, in 1958, ~tafeta comediei cinemato­grafice. Era Geo Saizescu (cu antecedente cornice ~i-n filmele "de ~coaHi"),care realizao performanta rezonanta - ramasa unicl1 in istoria cinematografiei nationale -, aceeade a-I cOrlvinge pe "mqterul cuvintelor potrivite", Tudor Arghezi, sa se lase ecranizat.Regizorul i~i va savura, peste ani, isprava tinereasca: "Nu-mi ascund mandria ca, prinDoi vecini, debutul meu, trait cu atatea emotii ~i spaime, a patruns ~ia ramas in film figuralui Tudor Arghezi". A realiza, in acei ani, 0 asemenea perfornlanta nu era un lucru tocmaiu~or. Intrcun articol din revista "Cinema" - scris cu prilejul centenarului Arghezi -,evocand "intalnirile cu Poetul", Geo Saizescu rememora imprejurarile care au dus larealizarea acestui film: "Incepandu-mi studentia cinematografica prin ... 53, discutamdespre Arghezi pe la colturi ~i-l citeam pe furi~: un coleg mai mare, cu oarecari functiipe atunci, astazi (in 1980, n.n.) regizor de notorietate, infrico~a cu fel de fel de pedepseposibile pe cei care ar indrazni sa se apropie cumva de «Cuvintele ... » lui Arghezi ca lec­tura sau, mai grav, sa Ie propuna in vreun spectacol! Sunt sigur ca nici el nu credea cezicea, dar a~a erau vremurile. Fostul calugar era anatemizat ~idin poezia romaneasdi! ...lar noi continuam sa ne-mbulzim cu intrebarile la fiica-sa, colega noastra Mitzura, sprea afla vqti despre starea Poetului, iar ea era destul de econoama in a relata despre neca­zurile pamante~ti ~i suferintele celui care - ca sa traiasdl - la Marti~or vindea cire~ela trecatori! In ultimul an de studii, surprins de febra pregiltirii examenului de absplvire~idorind cu tot dinadinsul sa ma produc in ale camediei, dar cu totul altceva dedt Cara­giale (deja incercat de nenumarate ori pe ecran), m-am aplecat cu atenfie asupra unui selec­tiv volum arghezian, nu demult aparut pe piata, Pagini din trentt: prima tiparitura masivadin scrierile poetului, aparuta dupa ani de aproape totala absenta editoriala. Am descoperitceea ce cautam, 0 schita plina de savoare, Doi vecini, scrisa prin deceniul al treilea decatre Maestrul incontestabil al pamfletului romanesc". Din doua motive am reprodusaceste amintiri. In primul rand, pentru ca ele definesc conditia poetului Tudor Argheziin obsedantul deceniu. Apoi, pentru ca regizorul i~i enunta cu limpezime intentiile

200

creatoare, inscrierea - "CU tot dinadisul" - in perimetrul comic ~i dorinta de a atacateritorii noi, mai putin "batute". Practic, Geo Saizescu prelua ~tafeta comediei cinemato­grafice de la inainta~i - de la artizanii hazului interbelic, Tanase sau Stroe ~iVasilache,de la cel mai reputat regizor caragialian, Jean Georgescu - cu intentia de a-~i inauguraun drum allui (ceea ce avea sa ~i faca, intr-o filmografie dedicata exclusiv comediei).In Doi vecini - colaborand cu Arghezi prin intermediul schitei omonime -, regizorul~i-apropus un "insectar" de mentalitati ~imoravuri specifice perioadei in care este plasataacpunea, anul 1928, cu traditionalele conflicte ale epocii, printre care ~i antagonismul- pe atunci - incurabil dintre civili ~i militari, doua categorii umane - pe atunci ­incompatibile (cum au incercat s-o spuna ~ialti scriitori ai timpului, de la Anton Bacalba~ala Gheorghe Braescu). Rivalitatea vecinilor, dictata de "deosebiri profesionale" - scena­riul debuteaza cu urmatoarea fraza: "lntre familia dornnului avocat M. Theodorescu-Falciu~ia dornnului locotenent LG. Petrescu exista un vechi conflict care incepuse chiar in ziuamutarii lor in aceea~i curte. Motivul: deosebirea profesionala" -, este alimentata ~i derivalitatea celor doua vecine din high-l~fe-ul periferiei bucure~tene, care-~i imping per­manent sotii la macel. Preluand din schita doar cateva din elementele "razboiului rece"in care sunt angrenap vecinii, filmul este structurat in crescendo, catre punctul culminant,nu lipsit de surprize, al confruntarii dintre cei doi vecini, astfel anuntat incat sa provo acescantei. Pregatita ca 0 lupta pe viata ~ipe moarte, infruntarea celor doi rivali - ale careirezultate sunt a~teptate cu sufletulla gura in "anticamera" turnirului - devine un savuros"pupat Piata Endt',pendentei", cei doi vecini "quand" intr-un dialog amiabil-,politicos~iprietenesc, mai ales dupa ce afla ca sunt. .. consateni. Neastamparul tanarului regizormerge mai departe insa, traditionalul happy-end nu este decat un final provizoriu, impa­carea este de scurta durata, scanteiaconflictuluiizbucne~tedin nou, din te miri ce, familiile seretrag in "tran~eele" apartamentelor lor, pregatite de alte lupte, cu "catel ~ipurcel" (pisoi)cu tot, doar slugile raman pe strada, pe post de "cor antic", dar ~icu misiunea de a aduceo Salvare pentru cucoanele cuprinse de amoc. Filmul revine de unde a plecat: la mahalauaanului '28, un fundal cenu~iu-pitoresc, pare sa spuna regizorul, perfect pentru conflictul,mahalagesc la randu-i, dintre cele doua familii. Ideea cinematografica seducator hazliea filmului este aceea a "cuplurilor simetrice", rafuiala vecinilor fiind reflectata pe cinci"paliere", distincte ~icomplementare: avocatul ~ilocotenentul (alias Grigore Vasiliu-Birlic~i Ion Lucian), doarnna avocat-doamna locotenent (Carmen Stanescu - Nineta Gusti),slugile Marita ~i Dumitru (Mitzura Arghezi ~iAurel Cioranu), Marinica ~iBebe (copiiicelor doua familii), pisoiul ~icate1ul... Conflictul are repercusiuni la toate aceste "nivele",intriga comica dobandind substanta iar regizorul anuntand temperament de comedian.

In deceniul urmator, Geo Saizescu avea sa realizeze patru comedii de lung metraj.Prima dintre ele a fost Un suras In pUna vara (film prezentat in premiera la 16 martie1964 la cinematograful "Republica"), 0 pelicula in care regizorul se intiilnea cu D.R.Popescu, pentru 0 colaborare statornica ~ibine-cuvantata ~icare impunea talentul explozivallui Sebastian Papaiani (intrat in cinema, nu cu mult timp in urma, prin Partea fa devina de Mircea Mure~an). Revazut peste ani, Un suras In pUna vara i~ipastreaza, ba chiari~i potenteaza, valentele unei comedii lirice, tandre, cu larga deschidere spre spectatori.Personajul central, Fanita, se intoarce in satul natal hotarat sa-~iurmeze un drum "allui",altul decat al celor din jur. S-a intors cu 0 bruma de bani din "lumea mare", un capitalpe care vrea sa-l valorifice altfel decMceilalti, sa-l investeasca - era un ... protocronic! -

201

in comert. Propunandu-~i sa traiasca din negot ~i nesocotind "binefacerile" traiului incolectiv, Fanita trece printr-o serie de intamplari mai mult sau mai putin cornice (nu toc­mai placute cateodata), dar spiritul sau intreprinzator ramane elementul catalizator alintrigii (dincolo de naivitatea unor negustorii ale sale ~ide reaqiile "tipice" ale colectivi­tatii). Farmecul povestirii este consolidat ~i de "romanul de iubire" al eroului, tratat cudiscretie in film, prin situatii ~i rezolvari ata~ante. Desigur, insa, dincolo de tot ceea cee nostim, hazliu, surazator sau liric in personajullui Fanita (~i, generalizand, in filmultandemului Geo Saizescu-D.R. Popescu) se afla ~iun "sambure tragic". Radu Cosa~u,intr-un articol din "Cinema" (decembrie 1973), surprindea plastic universul subteran alunui personaj ca Fanita: "E in acest suras una din ce1e mai apasate peceti ale scrisuluilui D.R. (... ) Fanita, in pofida asigurarilor cornice ale regizorului - poseda 0 drama mare,reala, aceea a crizei individualismului, cu care, in F, D.R.-ul nu s-ajucat, dar pe care niciaici <<jocul»n-o poate ~terge. Fanita e un extravagant in lumea satului sau (tratata foarte,foarte idilic ... ), un extravagant manios, sub nostimadele sale, a~a cum creatorul sau adescoperit, candva, «man sub nisipuri». Exista - pentru un ochi atent care lasa la 0 partepitorescul, magaru~ii ~i cama~utele prea albe ale fetelor semanatoriste din sat - existain acest suras un gest de nesupunere tonica, de refuz al pustiului ~ial plictisului, 0 gesticaa exacerbarii individuale care nu poate fi suspectata de reaqionarism (... ); fire~te,"malentendu"-ullui Fanita nu capata nici un caracter tragic (in care film romanesc dramataranului individual a devenit tragedie, fie ~ioptirnista?) - dar el marturise~teacea vigoaredureroasa, acea mandrie rasucita in bizarerii ~isarcasme puerile care te silesc sa uiti jocul~i sa vezi nenorocul. Fanita acesta (... ) e cea mai elocventa dovada a marii care staascunsa, gata sa vuiasca, sub cornicul filmelor lui D.R. Popescu." Pe cat de "normale"sunt atacurile din epodi indreptate impotriva filmului, pe atat de stranii (sau a-normale)sunt reaqiile unor comentatori contemporani. La prerniera, mai multe cronici au suspectatfilmul de "propaganda capitalista". Nu insist asupra atacurilor din epoca (Savel Stiopul,Mircea Mure~an etc.), mai ales pentru ca, in timp, autorii ~i-au revizuit ei in~i~iopiniile.A~repne, insa, un raspuns al unui pamfletar pur-sange, scriitorul Eugen Barbu, din revista"Cinema" (septembrie 1964), care comenteaza astfel "incidentul" din epoca: "Se joacasaptamani la rand cu casa inchisa ( ... ) Un suras In pUna vara, filmullui Geo Saizescu~iD.R. Popescu ~i ce citim sub pana lui Savel Stiopul? Ca eroul e alienatmintal, ca areimpulsuri dezordonate, ca indigneaza spectatorul. Adica noi toti, rniile de oameni carene-am amuzat de hazul sanatos al textului, de inventia regizorului ~i de interpretarea luiPapaiani suntem ni~te arierati care nu intelegem nirnic din aceste situatii neverosimile.La corul criticilor, detractorilor filmului lui Saizescu, se adauga glasullui Mircea Murqancare vede in conventia vanzarii gogo~ilor de catre Fanita delictul de a face comert parti­cular! Dar dupa asemenea judecap de valoare, sirene1elui Ulisse ar fi ni~te biete scrumbii~i morile de vant ale lui Don Quijote, cu adevarat ni~te institutii de macinat pleava! Peacest regizor care intre altele nu-l ~timsa fi semnat vreo capodopera il supara totul: surasulfetei, romburile coloanei lui Brancu~i puse pe spatarele scaunelor, costumele pa~uniste,zice ~idansul toate cele. Parca prea rniroase a invidie profesionala ~iun juriu de onoarear trebui sa mai mustre din cand in dnd asemenea tafne fals-estetice!" Cum spuneam,timpul a aqionat "pozitiv": in cazul de fata, regizorul "fara capodopere" ii va raspundescriitorului printr-un ... premiu la Cannes, in 1966, ~in-a mai fost nevoie de nici un juriude onoare, pentru ca regizorii s-au impacat intre ei, ~i-au nuantat ~i cizelat opiniile, ba

202

s-au impacat chiar cu scriitorii. Dar incidentul din epoca ramane, ~i daca ne arnintim deel, acum, este ~ipentru a masura "greutatea specifica" a unor aberatii, de ieri ... ~ide azi.Acela~i film care, la vremea prernierei, era gata-gata sa fie pus la index pentru ca, in plinaefervescenta a "socialismului multilateral dezvoltat", elogia "rnica proprietate" ~ii~ialegeadrept erou un exponent al "metodelor caplitaliste" (am trait epoca, am citit "demascarile"respective, ~tiu cat s-au chinuit D.R. Popescu ~i Geo Saizescu sa demonteze "argumen­tele" ba1canice ale rauvoitorilor!), ei bine, acela~i film a fost tratat cu ace1ea~imetode- intr-un comentariu din "Romania literara" - , dupa treizeci de ani de la prerniera, ~irespins ca 0 expresie a epocii totalitare. Filmul, insa, in ciuda detractorilor, ~i-a pastrat"surasul" tonic, la ronda bunei dispozitii contribuind, printre altii, Sebastian Papaiani,Florina Luican, Silvia Fulda, Dem Radulescu, Matei Alexandru, George Constantin,Nineta Gusti, Draga Olteanu, Durnitru Furdui, Puiu Calinescu, Rodica Mandache, MelaniaCarje. De altfel, dupa ce filmul i~iincepuse cariera prodigioasa pe ecrane (trecuse vremeadetractorilor de ieri!), cronicile - ~i indeosebi acelea semnate de Lucian Raicu in"Cinema" , Dinu Sararu in "Gazeta literara" sau Gheorghe Tomozei in "Scanteia" - ausubliniat merite1eacestei comedii tonice cu caracter meditativ care descoperea un scenaristcu vocatie (pe D.R. Popescu), consacra un actor de farmec (pe Sebastian Papaiani) ~ireco­manda un regizor cu sigure aptitudini cornice. Cronicarii de ieri raspundeau, practic,indirect, ~i nedumeririlor eelor care au receptat trunchiat ~i rauvoitor filmul, peste treidecenii, la televizor (cum a fost confratele Cristian Teodorescu in comentariul arnintit).

Pomit pe drumul comediei cinematografice, regizorul Geo Saizescu a avut ~icativapa~i ezitanti: Dragoste la zero grade - in care apareau lurie Darie, Dem Radulescu, CocaAndronescu, Florentina Mosora, Durnitru Rucareanu - a fost un intermezzo muzical maiputin inspirat, La portile pomantului, filmul urmator - cu Marga Barbu, Ilinca Tomoro­veanu, Gheorghe Popovici-Poenaru (ca "nume noi" in filmele lui Geo Saizescu), alaturide George Constantin. Dem Radulescu, Florina Luican, Mitzura Arghezi a oscilat intrecomedie ~idrama. Abia cu Baht! de sambato seara (1967), regizorul ~i-aregasit tonusul,iar colaborarea sa cu scriitorul DR Popescu a reintrat pe teritorii prie1nice.Filmul propunedoua episoade de iubire din viata unui tanar ~ofer de carnion cu nume "predestinat", Papa(nume1e ciudat al personajului poate veni foarte bine de la Papa-Lapte, dar poate fi, lafel de bine, un soi de dirninutiv de la Papaiani, rolul fiind scris evident pentru inzestratulactor): 0 iubire blonda, ivita spectaculos sub infati~area unei fete cu lurninozitati trans­parente, aflata pe 0 ~osea, ~i 0 iubire bruna, iscata la fel de spectaculos, din unda unuirau, precum Venus din spuma marii. Pentru tanarul earn tirnid ~iearn singuratic - careface, in filmografia regizorului, translatia dintre Fanita ~iPacala -, mult visata dragoste,dragostea ideala, apare impartita in doua. Morala nu-i greu de prevazut, apartine folc1o­rului universal, e aceea cu fuga dupa "doi iepuri" (dqi romanii mai au ~iyorba cu "intredoua ... nu te ploua"). Balul de samba to seara ar putea fi definit ca 0 comedie lirico- iro­nica. Fara a se repeta, regizorul Geo Saizescu, preluand ~tafeta comediei cinematografice,i-a cercetat, pe rand, fatetele. Demersullirico-ironic i-a fost, se simte, aproape de suflet,tocmai de aceea filmul - in care, alaturi de Sebastian Papaiani, in "triada" arnintiili, apa­reau (concurandu-se in frumusete) Ana Szeles ~iMariella Petrescu - i~i pastreaza pesteani prospetimea, umorul, buna dispozitie, iar in epoca a fost bine prirnit, atat de catre spec­tatori cat ~i de critica, ba mai mult, a avut ~i 0 cariera intemationala, a fost prezent insectiunea "Jeunes Rencontres" de la Cannes, a rulat in Franta ~i Spania, in Tunisia, in

203

Canada ~i Australia. Dintre eeouri, retin opinia Christianei Saldueei din "Espoir", dupaprezentarea filmului in Franta: "Regizorul roman Geo Saizeseu poveste~te ca s-a naseutintr-o regiune care este pandantul regiunii marseilleze in Romania. El datoreaza, desigur,acestei origini meridionale, aerul sau plaeut ~i gustul pentru eomedie ( ... ). Sunt douamoduri de a privi lumea. Geo Saizeseu prive~te lumea eu tandrete ~iumor latent. Aceastaexplica ~i faptul ca presa a vazut in el un «mie Tati». Este 0 formulare care 11amuza peregizor ~i de care - ne-a marturisit - este foarte mandru, caei are 0 stima deosebitapentru parintele spiritual al Domnului Hulot. Numai ca, de cativa ani, «mieul Tati» adevenit mare". Aeeea~i autoare caraeteriza astfel filmul dupa "saptamana filmului roma­nesc" desfa~urata in Franta (era primavara anului 1969): ,,0 fantezie liriea, plina deprospetime ~i delicatete a marc at a doua seara a saptamanii einematografului romanesein Franta (... ). De notat, totodata, magistrala interpret are a lui Sebastian Papaiani, unuldintre eei mai buni aetori romani contemporani". Marcel Martin, dupa prezenta unor filmeromane~ti la Cannes, scria in "Lettres Franyaises" (8-14 ianuarie 1969): "Din Romania,Diminetile unui baiat cuminte de Andrei Blaier ~iBalul de sambata seara de Geo Saizeseumarturisese, primul pe un ton grav, al doilea in registrul eomediei, ca tanarul cinema dinBucure~ti merita sa retina atentia noastra" .

Au existat, in perioada la care ne referim, ~ialte tentative einematografice pe terito­riile comediei. Inca din anul1954, Gheorghe Tureu pro.punea un seurtmetraj - eel putinin intentie - vesel, Cu Marincea e ceva, in rolul titular fiind Marcel Anghelescu. Pestetrei ani, regizorul i~i va relua interpretul, intr-o comedie "uitata", dar nu lipsita de "vana"~i de nerv satiric: 0 mica fntamplare (dupa 0 nuvela de SiitOAndras). Un taran, me~terla toate, ~i simpatic pe deasupra, i~i confeetiona, dintr-o rabla cumparata pe doua rate,o ingenioasa ma~ina de taiat lemne. Pana aici nimie deosebit. "Drama" acestei comediicu patima izbucne~te din momentul in care personajul este trecut cu acte in regula in ran­dul proprietarilor de ma~ini ~i ca atare risca sa pateasca multe rele, printre care ~i...excluderea din cooperativa agricola. Este mai mult (~ialtceva) decat 0 "mica intamplare"cu 0 ma~ina de taiat lemne, este 0 intamplare despre un timp anume, 0 intamplare cu haz,dar ~icu neeaz, in care protagonistul, Marcel Anghelescu, cu caciula lui roasa ~icu eojoeullustruit, impreuna cu ~tefan Ciobotara~u ~iRodica Daminescu au seos 0 clipa filmul ruraldin perimetrul operetei, eonferindu-i 0 seanteie de viata. Gheorghe Turcu va reveni peplatouri cu comedia Castelanii (ie~ita pe ecrane in septembrie 1967), realizata tot dupaun seenariu de Siito Andras (care ~i-a adaptat pentru ecran piesa "Nunta la castel"). lucauin film Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Colea Rautu, Margit Koszegi, Tudorel Popa,Ilica Tomoroveanu, Traian Stanescu, ~tefan Tapalaga, Vasilica Tastaman, Lazar Vrabie,Durnitru Chesa. Trec mai repede, din motive lesne de inteles, peste comedii precum scurt­metrajul Gelozia, bat-o vina de Elena Negreanu (1954). In acela~i an, regizorul AndreiCalara~u (cu 0 oarecare pondere in filmul de divertisment din anii '50) initia un "serial"cu un comic de succes al timpului, Mircea Cri~an.Din programatul ciclu n-au ramas decatdoua episoade: Si!lie face sport, primul,!lie fn luna de miere al doilea (printre parteneriieroului titular fiind Dem. Savu, Vasile Tomazian, Puiu Calinescu, Aurelia Sorescu,Constantin Ramadan ~i - respectiv - Liliana Tomescu, Nicolae Gardescu, Nicolae Bran­comir, Maria Wasuvrina); a ramas ~i regretul ca un interpret de talia lui Mircea Cri~annu ~i-a gasit, pe ecran, partituri "pe masura". Andrei Calara~u avea sa revina in 1958 eucomedia muzicala Allo? ... Ati gre~it numarul! (care a lansat cateva ~lagare ~iin care s-au

204

amuzat, amuzandu-ne, Rodica Tapalaga, ~tefan Tapalaga, Iurie Dark, Sandu Radulescu,Stela Popescu, Marioara Davidoglu, Ion Lucian) ~i, In 1962, cu aIte doua lungmetraje,filmul-cuplet Doi baieti ca painea calda (cu cei mai In Yoga, pe atunci, comedieni aiClujului, Zighi Munte ~iAurel Giurumia) ~idivertismentul estival Vacanta la mare (carea "dansat 0 vara" doar prin actori: Iurie Darie, Alexandru Repan, Melania Carje, IleanaSandu, Ana Sz6les, multi tineri, dar ~iIon Finte~teanu, Costache Antoniu, Jules Cazaban,Willy Ronea, George Demetru). A cochetat cu comedia ~i Haralambie Boro~. Piesa luiMihail Sebastian "Ultima ora" a devenit, In 1956, filmul Afacerea Protar (scenariulapartinand Soranei Coroama), 0 pelicula care a rezistat prin timp - ca muIte altele dinacei ani - Indeosebi datorita actorilor: pe langa Radu Beligan ~iIoana Zlotescu (In rolu­rile profesorului Alexandru Andronic ~i al Magdei Minu), jucau Ion Finte~teanu, IonIancovescu, Constantin Ramadan, Ion Talianu, Ion Lucian ~i Jenica Constantinescu. Caregizor de comedie, Haralambie Borq era mai convingator In scurtrnetrajul Politica ~i...delicatese (un scenariu de Mircea ~tefanescu dupa LL. Caragiaie), 0 "farsa electoraIa"care nu ~i-apierdut actualitatea, interpretata cu verva ~iantren de Rodica Tapalaga, DemRadulescu, Marius Pepino, Toma Caragiu, Nae Roman, Mihai Fotino. Filmul care ar fiputut Insemna chiar un eveniment artistic In epoca (dar nu s-a Intamplat a~a) a fost, In1968, Corigenta domnului profesor. Povestea acestei "comedii cu cantec" este lunga, depeste un deceniu. In 1958 aparea In revista "Film" un scenariu - fara teama de cuvintemari 0 spun - evenimential, intitulat "Bivolitele" ~iapartinand unui scriitor de calibru,Ion D. Sl'rbu (a carui adevarata dimensiune avea sa fie descoperita postum ~iInca necesitarevizuiri). Daca filmul - care i-a fost Incredintat lui Haralambie Boro~ - ar fi urmatlinia scenariului ~iar fi ie~it pe ecrane atunci, cinematograful romanesc, dupa Directorulnostru de Jean Georgescu, Inregistra, ne'lndoios, Inca un succes marcant al comediei sati­rice. Principal argument ramane scenariul (comparat - fara riscuri - cu "Rinocerii" luiEugen Ionescu ~icu "Procesul" kafkian). Citim scenariul initial (~isocotim mai mult decatoportun un remake!): actiunea se petrece Intr-un "ora~ vechi, foarte vechi chiar, dintr-otara sa-i zicem noua" (!), 0 tara "cu tineri ~iMtrani, fericiti ~inefericiti, de~tepti ~ifana­tici"(!), acqtia din urma convin~i ca "toata ~tiinta noastra sta In dosare" ~i visand 0societate romaneasca ideala, "societatea In care fiecare roman sa dea tot, absolut tot, statu­lui, iar statuI tot, absolut tot, cetateanului". Intr-un asemenea ora~, dintr-o asemenea tara,un profesor de istorie, Andrei Mure~anu, care locuie~te pe strada Vasile Alecsandri lanumarul 32, este confundat cu plutonierul pensionar Vasile Alexandru, domiciliat pe stradaAndrei Mure~anu la numarul 32 ~i... obligat sa plateasca impozit pentru doua bivolitepe care nu Ie are. De aici, drama: la Inceput, profesorul refuza, protesteaza, pana la urmase resemneaza, dar. .. este parasit de nevasta, dat afara din ~coala, intemat la ospiciu etc.etc., pentru ca, dupa eliberare, sa se retraga la tara, unde-l a~teaptaIn gara ... doua bivolitesimpatice, Injugate la un car: "Trenul a plecat, Lampa ro~ie a ultimului vagon, ca-n c1asi­cele finaluri cinematografice - scrie Ion D. Sirbu - dispare In perspectiva. Cu ochiilor umezi mari, Infioratori, bivolitele de la rampa urmaresc filozofic vagoane1ece se pierd.Apoi biciul pocne~te, ele se umesc ~iplead. Sfar~it." Nu s-a Intamplat ca filmul sa iasaatunci.pe ecrane: a ie~it In ianuarie 1968, dupa ce pelicula a fost interzisa vreme de zeceani, dupa ce scriitorul a fost Intemnitat, dupa ce din scenariul initial n-a mai ramas aproapenimic: la premiera filmului Corigenta domnului profesor povestea originara era, pur ~isimplu, de nerecunoscut. In vremea aceea se dadea definitia stalpului de telegraf: stalpul

205

de telegraf este un brad trecut prin cenzura. 0 fraza din "decupajul" filmului ne-a facilitat,ani la rand, supravietuirea: "pe mal Maria mulge vaca, In apa se vede invers". Criticii- printre care m-am numarat - au fost foarte aspri la premiera, aducand In discutievulgaritatile, simplismul, primitivismul gandirii cinematografice (~i nu numai cinemato­grafice). "Circumstantele atenuante" - clare, din perspectiva timpului - erau ca ~iinexistente In epoca, doar cateva imagini frumoase ale Bra~ovului - Biserica Neagra,Biserica Sf. Nicolae - datorate operatorilor Ovidiu Gologan ~i Iulius Drukmann au retinutatentia criticilor ~i faptul ca "nici unul dintre filmele romane~ti nu a mobilizat atatia a~iai comediei la un loc" (idee cu care Imi ~i Incepeam cronica din "Contemporanul" - 19ianuarie 1968). lata 0 singura "foaie" din lista actorilor prezenti pe generic: Jules Cazaban,Grigore Vasiliu-Birlic, Marcel Anghelescu, AI. Giugaru, Ion Manu, Silvia Fulda, TudorelPopa, Dem Ractulescu, Draga Olteanu, Toma Caragiu, Puiu Calmescu,Horia Caciulescu,Vasile Tomazian plus - ca voce din off - Radu Beligan.

Au fost atra~i, In treadt, de comedie (fara a se fixa pe respectivele teritorii) ~i altiregizori. Dupa ni~te variatiuni pe teme de actualitate, In filmul din 1956 Pe raspundereamea - unde apareau Iurie Darie, Ileana Iordache, Marcel Anghelescu, Ion Talianu, ~iunde era amendata ... superficialitatea unui creator de modele, altminteri fermecator ~italentat -, regizorul Paul Calinescu ataca pies a lui Tudor Mu~atescu "Titanic Vals",Intr-un film alert, cu cateva secvente amuzante, hazlii, vioara Intai fiind, desigur, GrigoreVasiliu-Birlic, un Spirache Nequlescu de zile mari, bonom ~i hatru, cuminte ~i nazdravan,placid ~i insidios, spa~it ~i dominator; In jurullui: Silvia Fulda, Kity Gheorghiu-Mu~atescu,Dinu Lucian, Coca Andronescu, Ion Finte~teanu, Mihai Fotino, Ion Lucian, Ion Dichi­seanu. Birlic excelase ~i In prima adaptare caragialiana a cuplului Gheorghe Naghi-Au­rel Mihele~, schita Doua lozuri (cu cateva cadre de atmosfera din "Bucurqtiul dealtactata", Carul cu bere ~i mahalaua chivutelor), un film pe care, initial, urma sa-l facaJean Georgescu. Cei doi cinea~ti vor persevera In ecranizari dupa Caragiale: peste treiani - In 1959 - vor semna D-ale carnavalului (cu Grigore Vasiliu-Birlic, AlexandruGiugaru, Ion Lucian, Ion Anghel, Jana Gorea, Vasilica Tastaman, Aurel Cioranu, dar cuo conceptie regizorala discutabila, cu multe stridente) ~i, anul urmator, Telegrame, iara~icu 0 distributie de zile mari - Grigore Vasiliu-Birlic, Costache Antoniu, Jules Cazaban,Alexandru Giugaru, Niki Atanasiu, Marcel Anghelescu, N. Neamtu-Ottonel, ~tefanCiobotara~u, Carmen Stanescu, Vasilica Tastaman, Florin Vasiliu -, dar creatia lor cara­gialiana va ramane neconfirmata. A Incercat comedie ~i Gheorghe Vitanidis, Baietii nO:ftriIn 1960, cu Iurie Darie, Grigore Vasiliu-Birlic, Marcel Anghelescu, Costache Antoniu,glume fotbalistice, cu vedete ~i "microbi~ti", apoi Post-restant, pe un scenariu de OctavianSava, In 1962 - cu "Inraiti" Intr-ale comediei ca Iurie Darie, Grigore Vasiliu-Birlic, IonDichiseanu, Marcel Anghelescu, Coca Andronescu, Alexandru Giugaru - ~i, peste ani,In 1967, dupa 0 piesa a lui Alexandru Mirodan, pe un scenariu de Marica Beligan, cuRadu Beligan, Irina Petrescu, Toma Caragiu, filmul $eful sectorului suflete (1967), 0pelicula care Incearca sa ne convinga sa suficienta ~i filistinismul sunt aspru pedepsite(de~i ... au scapat nepedepsite In multe dintre filmele deceniilor viitoare). S-au aventuratpe teritoriile comediei ~i cinea~ti francezi, Rene Clair cu Serbarile galante, BernardBorderie cu $apte baieti~'i 0 :ftrengarita, Henri Colpi, cu Steauafara nume, dupa piesaomonima a lui Mihail Sebastian. S-a Inregistrat pe pelicula ~i comedia goldoniana Bada­ranii, din spectacolul Nationalului bucure~tean realizat de Sica Alexandrescu, cu mari

206

actori in distribuJ:ie (Grigore Vasiliu-Birlic, Carmen Stanescu, Niki Atanasiu, Alexan­dru Giugaru, Cella Dima, Sanda Toma, George Calboreanu, Silvia Dumitrescu-Timica,Marcel Anghelescu, Radu Beligan). A revenit pe platouri Jean Georgescu, "topind" inMofturi 1900 (1965) cinci schiJ:ecaragialiene ("DiplomaJ:ie","Amicii", ,,0 lacuna", "Bu­bico", "C.P.R.") ~iangrenand, iara~i, in jocul comic, actori de efect precum Cella Dima,Ileana Iordache, Grigore Vasiliu-Birlic, Alexandru Giugaru, Marcel Anghelescu, GeoBarton, H. Nicolaide, Ion Lucian, Vasile Tomazian, Iurie Darie, Ion Dichiseanu, Horia~erbanescu, Radu Zaharescu, Sanda Taranu. In anul1968 a fost chiar 0 "comanda de lacentru" ill ceea ce prive~te comedia cinematografica, au aparut la un semn filme ca Jmpu~'­caturi pe portativ de Cezar Grigoriu, K.G. de Mircea Mure~an, coproducJ:iaromano-ma­ghiara Frumoasele vacanfe de Makk Karoly, Vin cicli.~tii de Aurel Mihele~, dar calitatealor artistica ne scutqte de alte comentarii. De reJ:inuteste altceva. Deceniul care marca,spre finalul sau, "cantecul de lebada" al primului nostru mare regizor de comedie, JeanGeorgescu (Pant(~ful cenu~aresei, 1969, cu Joana Pavelescu, Dorin Varga, ConstanJ:aCampeanu, Petre ~tefanescu-Goanga), afirma noi cinea~ti cu aptitudini comice: Gopo i~iincepea calatoria sa fantastica in filmul cu actori iar Geo Saizescu i~i consacra vocaJ:iaprin patru lungmetraje (pe genericul carora figureaza numele aceluia~i operator, GeorgeCornea ~i - de trei ori - acela~i scenarist, D.R. Popescu). ~tafeta comediei cinemato­grafice fusese preluata (chiar daca din zecile de filme amintite in acest capitol n-au ramas,practic, decat cateva). Iar comedia Un surds In plina vara, cu FaniJ:a~i Liorica lui, cugugu~tiuci ~i stalpi de telegraf, cu magaru~i simpatici ~i caruJ:ecu oglinzi, cu umbrelede soare luate din titlul nuvelei ecranizate ~i - pe deasupra - cu personaje dintr-un aluatcomic robust, ramane unul dintre cele mai spontane surasuri ale cinematografiei naJ:ionale.

ISTORIA,O FOSTA "EPOPEE NATIONALA"

Filmullui Lucian Bratu Tudor (in noiembrie 1963, au fost prezentate pe ecraneambele serii ale peliculei) inaugura - ceea ce s-a numit ani la rand - "epopeea cinema­tografica naJ:ionala". Astazi formula - pe drept cuvant - s-a demonetizat, "epopeeanaJ:ionala"a urmat destinul "Cantarii Romaniei" ~ial "Daciadei". Campania propagandis­tica din jurul epopeii cinematografice naJ:ionalea anulat ~ansele.deperspectiva ale cicluluide filme istorice menite a aduce pe ecrane, in "epoca de aur", momentele de aur ale istorieineamului. S-a gre~it chiar punctul de pornire. 0 "epopee cinematografica naJ:ionala",dacaar fi s-o luam ca atare, ar fi inceput, neindoios, cu Independenfa Romdniei, primul mare

.tUm istoric romanesc. De altfel - dupa ce, nu 0 data, cinea~tii no~tri ~i-auexprimat con­vingerea ca marile filme romane~ti, menite sa ilustreze una dintre ipostazele fundamentaleale spiritualitaJ:ii romanqti, in anumite condij:ii de timp ~i de loc, vor fi acelea care vorizbuti sa infaJ:i~eze,intr-o plenitudine de semnificaj:ii,memoria vie a pamanturilor stramo­~e~ti-, regizorul Liviu Ciulei spunea lucrurilor pe nume: "Cred ca nu ma in~el daca afirmca acest mare film romanesc va fi 0 opera nemijlocit ~iprofund legata de unul din momen­tele esenJ:ialeale luptei poporului nostru pentru libertate, pentru implinirea unui nobil crezde justiJ:ie ~i fericire". Filmul Tudor - poate ~i pentru ca scenaristul sau, Mihnea

207

Gheorghiu conducea, in acea epoca, destinele cinematografiei nationale - a fost consi­

gerat "capul de serie" al epopeii cinematografice nationale, fadindu-se abstracfie de filmeleistorice realizate cu diteva zeci de ani inainte, facandu-se abstractie de cateva peliculedin imediata apropiere. In acela~i an 1963, de pilda, Mircea Dragan semnase filmul Lupeni'29 (tot doua serii, prezentate pe ecrane in luna februarie), un film consacrat grevei mi­nerilor de la Lupeni, din anul1929, 0 greva intrata, efectiv, in istorie, mai ales prin conse­cintele ei tragice. Scenari~tii - Nicolae Tic, Eugen Mandric, Mircea Dragan - au creatpremisele unui "document" cinematografic: filmul este deschis de vaduva unui miner dinLupeni, Ana Go1cea, din amintirile careia se na~te insa~i povestea. "Era acum patruzeci~i unu de ani ... Ma luasem cu un miner, care m-a adus din satul meu prin locurile astea ... "Ana Go1cea este Ioana din film (Lica Gheorghiu!), Lupeni '29 este, in primul rand, po­vestea Ioanei ~i a sotului ei, Petre, miner cazut in luptele din 1929. Cu toata aceasta nara­tiune la persoana intiii, filmul - dupa cum observa ~i George Littera (in "Cinematografulromanesc contemporan 1949-1975") - "aspira sa fie un film coral, in traditia a ceeace s-a numit documentarul narativ: masele apar aici ca personaj central, figurile individualeocupa arareori un loc de prim-plan, eroul tinde sa devina exponential". Din distributiaampla a filmului selectez cateva nume: Colea Rautu, Stefan Ciobotara~u, George Calbo­reanu, Ilarion Ciobanu, Costel Constantinescu, George Marutza, Fory Etterle, SanduSticlaru, Boris Ciornei, Toma Dimitriu, Willy Ronea, Dinu Gherasim, George Motoi.Sustinut de interpreti, de poveste, de ritmurile imaginii (operator: Aurel Samson), de fOrfapercutanta a conflictului - dar minat de accente retorice, declarative, teziste -, filmulLupeni '29, ramas ca 0 "pagina de istorie", a fost continuat, in decembrie 1966, de un"ecou" simbolic, filmul aceluia~i regizor, Golgota (scris tot in colaborare cu Nicolae Tic~i filmat de George Cornea): vaduvele minerilor grevi~ti impu~cati in 1929i~i revendicadrepturile sociale. Paradoxal, un asemenea film, cu pronuntate determinari sociale, rezistaprin efectele plastice ale operatorului George Cornea: ~ase femei in negru, in~iruite peo culme de deal, vin, parca, dintr-o tragedie greceasca. Filmul rezista ~i prin cateva perso­naje, principala infruntare fiind aceea dintre Ana Varga (Drag a Olteanu) ~i personajulSergentului (Gheorghe Dinica), ceilalti interpreti - Ioana Dragan, Viorica Farka~, VioletaAndrei, Nunuta Hodo~, Sebastian Papaiani, Alexandru Virgil Platon, Sabin Fagara~anu,Gheorghe Patru - avand funqii reduse (sau decorative) in conflict.

Filmul de deschidere a epopeii nationale a fost considerat, cum spuneam, Tudor,pe genericul caruia s-au aflat regizorul Lucian Bratu, scenaristul Mihnea Gheorghiu, opera­torul Costache Ciubotaru, compozitorul Gheorghe Dumitrescu, scenografii Filip Dumi­triu ~i Nicolae Teodoru, auto area costumelor Hortensia Georgescu ~i - intr-o distributieampla - Emanoil Petrut (Tudor din Vladimiri fiind unul dintre cele mai importante per­sonaje din intreaga sa cariera actoriceasca), George Vraca (banul Brancoveanu, de ase­menea, un personaj "de durata" al actorului), Lica Gheorghiu (distribuirea ei era "lamoda"), Toma Dimitriu, Fory Etterle, Alexandru Giugaru, George Marutza, Olga Tudo­rache, Ion Dichiseanu. Sunt prezentate in film momente ale anului revolutionar 1821, per­sonajul titular este infati~at in ipostaze diverse, in relatiile cu pandurii sai ~i cu boieriide vaza ai tarii, in momente de tihna familial a ~i in iure~ul luptelor. Doua sunt tezele prin­cipale ale intrigii, emblematice nu numai pentru starea de lucruri a vremii, ci cu "bataie"mai lunga: "patria este norodul, iar nu tagma jefuitorilor" ~i "ne yom intoarce ca frunza~i ca iarba primaverii". Paginile strabatute de un viguros realism poetic ale filmului Tudor

208

,-

au devenit simbolice pentru momentul de revolta al pandurilor din 1821. Nu este deneglijat "funqia" dobandita de filmullui Lucian Bratu peste ani: intr-un documentar alteleviziunii de prin anii '80, consacrat revolu!iei de la 1821, evocarea evenimentelor deatunci se face cu ajutorul unor secven!e din Tudor: fiqiunea - oricat ar parea de ciudat ­vine in sprijinuI. .. documentarului, exemplificand for!a cinematografului, 0 for!a (nu-ia~a?) supranaturala, de a se identifica cu istoria. Este, aceasta, 0 "arma" - cu douatai~uri- a artei a ~aptea, demna de luat rn seama. Raspunderea cinematografului fa!a deistorie apare intr-o lumina de-a dreptul orbitoare. Ea nu !ine, in nici un caz, de domeniulstrictelor reconstituiri arheologice (aceasta ar fi raspunderea arheologiei fa!a de istorie),dintr-un motiv foarte simplu: filmul - cu statutul sau de arta a imaginii - risca, nesoco­tind marile sale dlspunderi artistice fa!a de istorie, nu numai sa denatureze istoria, ci saintre in conflict cu insa~i istoria filmului. Inainte de a deveni istorie, filmul este istoriesau, mai exact spus, trebuie sa fie istorie. Ca!iva dintre cinea~tii romani au pornit de laasemenea premise in tentativa transpunerii subiectelor istorice pe ecran. Chiar daca "holly­woodizarea istoriei" n-a fost intotdeauna ocolita, filmul romanesc s-a aplecat, nu 0 data,asupra trecutului cu bine precizate finalita!i patriotice, incercand sa descifreze sensuri~i rezonan!e actuale rn faptele rnainta~ilor. Devenite programatice rntr-o anumita fazaevolutiva a cinematografiei na!ionale, filmele istorice ~i-au propus evocarea personal ita­!ilor dominante din trecutul neamului, radacinile poporului nostru in vatra milenara.

Astfel s-au nascut doua pelicule de amploare ale anilor '60, ambele scrise de TitusPopovici: Dacii de Sergiu Nicolaescu (februarie 1967) ~i Columna de Mircea Dragan(noiembrie 1968), inspirate din perioada formarii poporului roman. Filmul Dacii a prilejuitdebutul in lungmetraj al regizorului Sergiu Nicolaescu (un ... inginer la Studioul "AI.Sahia", care "luase ochii" criticii cu cateva eseuri documentare - Primavara obi~nuita,

Memoria trandafirului -, puse sub semnul experimentului). A fost un debut de anvergura.Prin filmullor, scenaristul Titus Popovici ~i regizorul Sergiu Nicolaescu au evocat ­cum s-a scris in cronici de premiera -, "un popor de oameni simpli ~idrep!i" , un popormandru, iubitor de adevar ~i frumos, "un popor darz, neinfricat", viteaz, "daruit pana lajertfa de sine dragostei de !ara". Practic, atat Dacii cat ~i,ulterior, Columna au insemnat,pentru filmul romanesc, 0 "intrare in randullumii", 0 racordare a productiei nationalela moda superproduc!iilor, care invadasera - in epoca - pia!a cinematografica mondiala,a~anumitele "peplum", de tip Cleopatra sau in continuarea traditiei italiene, care au apro­piat "filmul istoric" de "fantezia istorica" ~i vice-versa. In rolullui Decebal din Dacii,Amza Pelle a atinge momente de rara virtuozitate interpretativa, rntruchipand profundeledimensiuni omenqti ale eroului sau: vitejia ~i iscusin!a luptatorului, nemasurata sete delibertate, diploma!ia ~i talentul unui mare conducator de o~ti, simplitatea maiestuoasa ataranului. Alaturi de cativa actori francezi - Marie-Jose Nat, Pierre Brice, GeorgesMarchal - in film apar Emil Botta, Gyorgy Kovacs, Geo Barton, Mircea Albulescu,Nicolae Secareanu, Vasile Cosma, Alexandru Herescu ~i Sergiu Nicolaescu Insu~i. Pebaza unei documentatii temeinice, filmul evoca razboaiele daco-romane, evidentiindcateva personaje istorice de prim-plan. Condusa de generalul Severus - un dac nascutla Roma, in al carui destin se vor infrunta chemarea sangelui stramo~esc ~i onoarea demilitar -, campania de cucerire a Daciei, desfa~urata sub veghea imparatului Domi!ian,se precipita sub impulsurile lui Fuscus, un personaj ros de ambitia maririi, careia ii vacadea victima. Filmul (in fapt, 0 coproduqie romano-franceza) evoca ~ibataIiile timpului,

209

dar se concentreaza asupra infati~arii celor doua popoare, dac ~iroman, surprinse intr-oclipa de rascruce. Sunt diteva secvente antologice in Dacii, unele dinamice, cu remarcabilecalitati plastice (batalia din stramtoarea Turnu-Ro~u, filmata cu nerv de operatorul Cos­tache Ciubotaru, 0 lupta in care razboinicii dad se confunda cu stancile defileului), altelecu efecte emotionale (regele dac sacrificandu-~i copilul pe altarullui Zamolxe) sau cuforta lirica (Meda, fiica lui Decebal, traind fiorul primei iubiri). Critica a evidentiatcontributia scenografilor Liviu Popa ~i Viorel Ghenea, reu~itele artistice ale HortensieiGeorgescu, autoarea costumelor, precum~i acordurile solemne ale muzicii semnate deTheodor Grigoriu. In anul urmator a fost prezentat pe ecrane ~ifilmul Columna de MirceaDragan, 0 continuare, de fapt, a aqiunii din Dacii (scenaristul Titus Popovici n-a avutin vedere 0 naratiune pentru doi regizori): sunt evocate in film momentele colonizariiDaciei, din perioada care a urmat cuceririi romane (106-111 d.Ch.), filmul fiind structuratin doua parti distincte: razboiul ~ipacea. Rolullui Decebal este interpretat de acela~iAmza Pelle a (dar personajul are 0 existenta scurta in film, Decebal se sinucide cand i~ivede compromise ~ansele pe campul de lupta); simbolul invincibilitatii - al darzeniei~i eroismului impinse pana la fanatism - este preluat de Gerula, admirabil interpret atde Ilarion Ciobanu. Fara a renunta la insemnele superproduqiei, regizorul Mircea Draganpune accent pe dramele individuale. Comandantul teritoriului cucerit de romani esteTiberius (Richard Johnson), care se casatore~te cu daca Andrada (Antonella Lualdi), eiau ~i un copil, dar deznodamantul pove~tii lor de dragoste va fi tragic: Gerula - orbitde ura impotriva celor care i-au ingenunchiat poporul - 11va ucide pe Tiberius. Esteultima infruntare dramatica - 0 sugereaza filmul - inainte ca personajele istorice safie sapate in columna, columna na~terii poporului roman. Din distributia international amai fac parte Amedeo Nazzari, Gheorghe Dinica, Florin Piersic, Emil Botta ~i, in rolulunui batran intelept (Ciungul), ~tefan Ciobotara~u, un personaj de mare simplitate tragica,simbol al perenitatii pe pamanturile stramo~qti. Pastrand, in echipa de filmare, cativadintre colaboratorii lui Sergiu Nicolaescu din Dacii, Mircea Dragan a apelat ~ila colabo­ratori noi: Ileana Oroveanu ca autoare a costumelor ~iNicu Stan ca operator, cu elocventerezolvari imagistice.

Undeva catre granita - nu neaparat catre periferia - filonului istoric s-a dezvoltat(bucurandu-se de adeziunea unui important segment de public) 0 categorie cinemato­grafica mai speciala, care face recurs la istorie ca fundal pentru aventura: este yorba, inprincipal, despre cateva filme de divertisment, urmand modelul peliculelor de "capa ~ispada", nuantandu-l cu elemente specific nationale. Ecaterina Oproiu dezvolta plasticaceasta idee (scriind, in 1975, despre "Un sfert de veac de film romanesc"): "In zonelelimitrofe, ale «epopeii nationale», se dezvolta 0 produqie care, fara sa renunte la valorileeducative, pune accentul pe divertisment ~ipreia fara reticente metodele filmului de capa~i spada, colorandu-l cu vopsele nationale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, unserial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mu~chetari initari ~ijustitiari pe cont propriu, care «iau de la bogati ca sa dea la saraci», baga spaimain impilatori ~i apoi se retrag in codri, lasand in urma legende, ochi pHin~ide femeie,ecourile chefurilor cu lautari ~ifilozofia lor din vreme de popas: «toata lumea sa traiasca,numai noi sa nu murim!»". Inceput cu Haiducii (aprilie 1966) ~i continuat cu Rapireafecioarelor (martie 1968) ~iRazbunarea haiducilor (aprilie 1968), serialul - initiat, cascenari~ti, de Eugen Barbu, Nicolae Paul Mihail ~iMihai Opri~, continuat, in episoadele

210

urmatoare, de Eugen Barbu, Mihai Opri~~iDinu Cocea - a prilejuit debutulin lungmetrajal regizorului Dinu Cocea, descendent dintr-o farnilie cu traditii culturale. Filmele (cucilteva creatii actorice~ti memorabile, printre care aceea a lui Toma Caragiu in rolulRaspopitului ~i cea a Margai Barbu in Anita, devenita - prin analogie cu 0 "marchizaa ingerilor", un personaj de film francez al epocii - "marchiza haiducilor") s-au bazatpe 0 intriga atractiva ~ibine articulata, in care s-a simtit "mana" scriitorului Eugen Barbu,au impus personaje pitore~ti,au utilizat motive folclorice, ~i-auconsumat peripetiile intr-uncadru natural spectaculos, bine valorificat pe ecran de catre operatorul George Voicu,in decoruri imaginate de Marcel Bogos ~iin acordurile unei muzici cu inflexiuni haiduce~ti(Mircea Istrate). Rolul de prim-plan al haiducului Arnza a fast lansat de Ion Besoiu, pentruca, in episoadele urmatoare, regizorul sa-l prefere pe Emanoil Petru!, printre ceilal!i inter­pre? numarandu-se George Constantin, Olga Tudorache, Colea Rautu, Florin Scarlatescu,Tanti Cocea, Mihai Paladescu, Ileana Gurgulescu, Elisabeta Jar, Draga Olteanu, JeanConstantin ~imulti aWi. Fara sa-~i propuna mai mult ~ialtceva decat un divertisment (incadr'u istoric), filmul a "prins". Ca dovada, in deceniul urmator, pe langa tripticul initialau aparut alte trei episoade, cu un alt haiduc 1nprim-plan, .'?aptecai,interpretat de FlorinPiersic: Haiducii lui Saptecai (martie 1971), Zestrea domnitei Ralu (cu Aimee Iacobescuin rolul titular, aprilie 1971) ~i Sl1ptamana nehunilor (iulie 1971).

In suita acestor filme s-au inscris ~iditeva pelicule de istorie apropiata, printre caredebutul in lungmetrajul de fiqiune al regizorului Radu Gabrea - dupa ce realizase undocumentar, Amintiri bucurec~tene, de asemenea, amplu - cu filmul Prea mic pentru unrl1zhoi atat de mare (februarie 1970). Respectand propoqiile, acest film a insemnat pentruistoria filmului romanesc earn ce a insemnat, cu ~apte-opt ani 1nurma, Copill1ria lui Ivande Andrei Tarkovski pentru istoria filmului rusesc. Realizat dupa un scenariu de D.R.Popescu,filmu1 aduce in prim-plan povestea unui copil - interpretat de Mihai Filip ­confruntat cu realitati1edure, adeseori tragice, ale razboiului. In ultima instanta, filmuleste un poem, strabatut de un fior tragic, al unei copiHiriisacrificate din pricina razboiului,istorisit in imagini de aleasa expresivitate (datorate operatorului Dinu Tanase), cuconcursul unor actori de prim rang: Mircea Albulescu, Ernest Maftei, Gheorghe Cozorici,.'?tefanRadof, Dan Nutu, Ileana Popovici, Ovidiu Schumacher, Liviu Rozorea. Proble­matica filmului istoric va reveni in anii urmatori, cand ceea ce s-a nurnit 0 vreme "epopeeacinematografica national a" va dobandi substanta, sporuri cantitative (daca nu totdeauna~i calitative).

FILMUL ~I VIATA CEA DE TOATE ZILELE...

Am vawt cum filmul romanesc, in tentativa apropierii de realitate, a inceput (in aniipostbelici ~i mai ales in anii '50, raspunzand unor comandamente ale timpului) sa deaviata unor personaje colective - personajul-~antier, personajul-uzina, personajul-coope­rativa agricola - ~i sa se arate preocupat de "problematic a majora" a "edificarii omuluinou". Treptat, iusa, din relatia filmului cu viata de toate zilele au inceput sa dispara ele­mentele conjuncturale, teziste ~i - chiar daca pe plan tematic au continuat sa se manifeste

211

zgomotos anumite "semne ale timpului" - din punct de vedere al expresiei artistice, ci­nea~tii, cei mai valoro~i dintre ei, au abordat realitatile prezente cu un plus de sinceritate,cu un superior spirit civic, in filme de atitudine. 0 adevarata revelatie, in acest sens, afost filmullui Andrei Blaier Diminetile unui haiat cuminte, prezentat pe ecrane in ianuarie1967. Pe buna dreptate s-a spus despre regizor ca este un cineast neorealist. Alice Manoiu(intr-un "portret subiectiv" din "Magazinul estival Cinema" 1981) facea urmatoarele pre­cizari: "Nu ~tiu dad sub semnul unei intiHniri teoretice, de principii, ~i-a inceput carierasa neorealista Andrei Blaier. Dar sigur voca~ia ~i temperamentullui I-au apropiat, incade la debut, de marele curent umanist post-belie care-~i facea din faptul divers, din eroiide toate zilele, din ciocnirile marunte, nespectaculoase, 0 etica ~i 0 estetica fertil-crea­toare" . Regizorul Andrei Blaier i~ipregatise "boom"-ul prin alte eateva pelicule de actua­litate. In aprilie 1965 a lansat pe ecrane un film-portret (cu accente melodramatice)Afost prietenul meu - scris de Dumitru Carab3.t~iMircea Mohor -, in care jucau NicolaeSireteanu, S,tefanCiobotara~u, Flavia Buref, Victor Rebengiuc, S,tefanMihailescu-Braila,Mariella Petrescu, Silviu Stanculescu, Silvia Simion, Calina Pandele. Nu mult dupa aceea,in decembrie 1964, prezenta in premiera un alt film de actualitate, Casa neterminati1, unfilm cu 0 privire rece, taioasa, asupra realitatii, cenzurat - ca ~i scenariul lui DimosRendis - de lirisme, un prim "avertisment" neorealist, filmat de Alexandru David, printreinterpreti fiind Valeria Seciu, Valeriu Sandulescu, Alexandru Repan, ?andu Sticlaru,S,tefanTapalaga, Lili Popovici. Drumul spre Diminetile unui baiat cuminte era deschis.Scenaristul Constantin Stoiciu - debutant in cinema, adaptandu-~i pentru ecran 0 prozascurta - are ~i el merite insemnate in lansarea acestui tip de "free cinema" autohton.Principalele personaje ale filmului sunt tineri, absolven~i de liceu, care i~i cauta "un locsub soare". "Baiatul cuminte" din film este Vive (caruia Dan Nutu ii imprumuta - intr-ointerpretare de mare firesc - propriile trairi, nedumeriri ~i spaime), un Hinarcare trece,pe parcursul actiunii, prin felurite experiente existentiale, descoperindu-se, cum se spune,pe sine. "Amanuntul" ca acest proces de limpezire moral a se petrece pe un~antier ­un univers insolit pentru erou - are, cu trecerea anilor, 0 tot mai mica importanta:~antierul, cum am vazut, era unul dintre "personajele" predilecte ale timpului,dar pro­blematica scenariului ~i a filmului - sustinuta de interpretarile actorice~ti (partenera luiDan Nutu este Irina Petrescu, printre ceilalti protagoni~ti numarandu-se S,tefan Ciobo­tara~u,Sebastian Papaiani, Ion Cararnitru, Octavian Cotescu, Mariana Mihut, George Con­stantin, Carmen Galin, Elena Sereda) - i~ipastreaza valabilitatea general-umana, dincolode localizarile conjuncturale. "Meritul regizorului Blaier - scria S,tefanOprea in volumulsau "Diorame cinematografice" - sta in faptul ca a ~tiut sa foloseasca, in transpunereascenariului, 0 maniera originala, caracterizata prin firescul faptului cotidian, prin sim­plitatea ~i sinceritatea tratarii relatiilor umane. Este 0 adevarata reu~ita pentru acea vremefaptul ca personajele nu sunt scheme, nu sunt abstractiuni date, ci caractere viabile, intrecare plute~te 0 poezie a tineretii, cu asprimi ~i frumusep specifice mediului ~i varstei.Colaborarea cu scriitorul Constantin Stoiciu - un scenarist cu "vocatia contemporanei­tatii" - a prilejuit una din cele mai faste perioade din filmografia regizorului AndreiBlaier. Din aceia~i ani dateaza inca un film reprezentativ al cuplului scenaristico-regizoral,Apoi s-a ni1scut legenda (februarie 1969). Tot un film "de ~antier", personajele fiind mun­citori itineranti, care-~i schimba locul de munca in functie de stadiul de realizare a con­ductei - parca tara de sfar~it - la care lucreaza. S,antierul ~i situatia de viata in care

212

sunt puse personajele tramei nu sunt dedit pretexte pentru 0 meditatie asupra conditiei- de viata, de mundi - a omului contemporan. Scenaristul Constantin Stoiciu ~iregizo­rul Andrei Blaier pun in discutie, practic, "legenda" unei permanente goane dupa himere,viata ca 0 truda, ca 0 truda continua, fara digazul unor clipe de fericire, de lini~te sufle­teasca. Personajul central al intrigii, Redea (Ilarion Ciobanu, intr-un rol cu momente deinteriorizare), trece din ~antierln ~antier - raspunzand "chemarilor" unui "timp al ~antie­relor" -, fara a-~iputea "a~eza" viata, fiira a gasi prilejulilltemeierii unui caminoPersona­jul din Meandre e inca un rol rezonant, construit din expresii de mare naturalete, cu 0exemplara - ~i foarte cinematografica - discretie a sentimentelor. Deloc intamplator,zgomotele ~antierului acopera uneori dinamica sufleteasca a personajelor ~i imaginilefilmului (Nicu Stan), ea ~i accentele muzicale (Radu ~erban) consfintesc presiunea ­~i "victoria" - ~antierului asupra oamenilor (sinonima cu ... "victoria socialismului im­potriva intregului popor"). Printre interpreti mai erau George Calboreanu, ~tefan Ciobo­tara~u, Dan Nutu, Mihai Mereuta, Virgil Oga~anu, Sidonia Manolache, Gheorghe Burlea.

Intre aceste doua filme ale lui Andrei Blaier, "piata cinematografica" romaneascaa fost "zguduita" de un film cu destin framantat ~icontroversat, Un.fUm eu 0 fataferme­eatoare, al regizorului Lucian Bratu, ~i de alte filme valoroase cu subiect contemporan(care au contribuit, in mare masura, la "noua fata" a filmului de actualitate, propusa deDiminefile unui Miat euminte): Gioeondafara suras de Malvina Ur~ianu ~i Ultima noaptea eopilariei de Savel Stiopul. La premiera peliculei lui Lucian Bratu Un .film eu 0 fatafermeeatoare (martie 1967, la nici doua luni dupa Dimine(ile unui Miat euminte) scriamo cronica ampla ill revista "Contemporanul", pe care 0 incheiam cu 0 afirmaj:ie"derutanta"pentru unii: un aer proa~pat adie dinspre Euftea! Atat de derutanta a fost afirmaJ:ia,incatreplica n-a intarziat: dinspre Buftea nici yorba sa vina aer proaspat, vin ... mirosuri pesti­len(iale (astfel de opinii au aparut chiar in numarul urmator al revistei "Contemporanul"!).Ce se intamplase? Astazi ~timbine cum au stat lucrurile in realitate, in acei ani, insa, pesteintamplari plana un aer de mister. Totul a pomit de la un scenariu (fermecator) allui RaduCosa~u, povestea unei fete (fermecatoare), Ruxandra, care incearca sa-~i faca loc in ten­tanta lume a filmului - dqi cazuse la examenul de admitere la Institutul de teatru -,recurgand la 0 adevarata strategie a epatarii, cochetand cu viata, cu intamplarile vietii,intr-o plutire mai mult sau mai putin indiferenta, flanand pe strazile neatinse de degradareale Bucurqtiului (ma credeti, nu ma credeti, dar filmul romanesc ramane ... singuradovada palpabila ca scarile rulante de la Universitate au funqionat candva!), oferindu-~io cafea in locuri frecventate de arti~ti (la "Katanga" , unde sfaturile erau blindate cu acce­sibile bauturi de import), dand din cand in cand probe cinematografice (ajungand, a~adar,in culisele filmului), frecventand teatrele ~i asistand la curse de cai, pe hipodrom. Atatin scenariu cat ~i,ulterior, in film, personajul este privit cu ironie, condescendenta ~icom­pasiune, expedientele sale fiind luate "sub beneficiu de inventar", ca ~i capriciile, ca ~itupeul, ca ~i versatilitatile ... Radu Cosa~u ~i, apoi, Lucian Bratu au avut un "model" intentativa aducerii pe ecran a unui asemenea personaj: noul val francez; eroina din Un.filmeu ofatafermeeatoare continua, parca, personajul din filmullui Jean-Luc Godard A-(itrai via(a, oscileaza intre doi barbati ca in filmullui Fran~ois Trufaut Jules !ji Jim (intreregizorul "existentialist" Paul ~iinginerul "cu picioarele pe pamant" ~erban), i~i pierdevremea in a~teptarea unui verdict, ca eroina titulara a regizoarei Agnes Varda din Cleode la 5 la 7. Superficialitatea ~i aerele de vedeta ale eroinei sunt ironizate eu umor, cu

213

finete ~icu ... complicitatea interpretei, Margareta Paslam, intr-unul din cele mai convin­gatoare roluri de pe ecran, tratat cu simpatie ~icu deta~are, cu intelegere ~icu inteligenta,cu zambet ~i cu nevinovate indiscretii. In general, trimiterile cinefile ale autorilor sunt- ~ipeste ani - ata~ante, de la aparitia epatanta a Ruxandrei in ipostaza Anitei Ekbergdin filmul lui Federico Fellini La Dolce Vita pana la dialogurile dintre criticul D.l.Suchianu, scriitorul Romulus Vulpescu ~i fotbalistul Emmerich Jenei, puse sub semnulunei seducatoare improvizatii. Cei doi parteneri ai eroinei erau interpretati (cu farmec,~iei!) de ~tefan lordache (Paul) ~iEmmerich Schaffer (~erban), intr-o distributie din caremai faceau parte Marin Moraru, Grigore Gonta, Dorin Varga, Ileana Stana lonescu,Victoria Medeea, Petre Gheorghiu. S-a vorbit la premiera ~i despre imagine a aerisita aoperatorului Tiberiu Olasz, despre "plutirea indiferenta" a muzicii lui Richard Oscha­nitzky. Cronicile care au apucat sa apara imediat dupa premiera au apreciat prospetimeafilmului, Eugen Atanasiu, in "Romania libera" (din 7 martie 1967), demonstra faptul caLucian Bratu ne descopera un concept despre femeie care ii apartine regizorului Jean-LucGodard, iar cronic a mea din "Contemporanul" (10 martie) continea ~i fraza nevinovatade tipul: "Tonul filmului este propice pentru evidentierea nuantelor amuzante ale povestiriicinematografice. Regizorul Lucian Bratu a ~tiut, de asemenea, sa pastreze acel echilibrudintre seriozitatea temei abordate ~iironia degajata in care sunt inve~mantate episoadeleaqiunii, astfel incat nu se aluneca nici spre facilitati, nici sprc ariditate". lmediat, insa,dupa concluzia aceea grava cu "aerul proaspat care vine dinspre Buftea" au urmat, cadupa un cutremur, replicile. "Contemporanul" din 17 martie scria (sub semnatura SilvieiCinca}~;,Pe noi spectatorii nu trebuie sa ne farmece superficialitatea, viata u~oara, lipsade morala a personajului. Nu putem decat sa condam.l1amcalea pe care filmul ne-o indica.Ea este total straina moralei comuniste". In "Scanteia" (17 martie), sub semnatura luiDorian Costin, aparea 0 sentinta: "Unfilm eu 0fatafermeeatoare este 0 nereu~ita cine­matografica de fond (in articolul de fata nu ne-am propus sa ne ocupam de construqiacinematografica, de interpretare. de~ineajunsurile semnalate impieteaza ~iasupra realiziiriiartistice). Raspunderea 0 poarta ~iconducerea Comitetului de Stat pentru Cultura ~iArta,cei insarcinati sa indrume activitatea de elaborare ~irealizare a filmelor". lar in "Lucea­farul, chiar L. tragea urmatoarea concluzie: "Pelicula lui Cosa~u ~iBratu nu e educativa,dimpotriva, e imorala prin echivoc ~ifofilare, deci nu e film, ca sa nu mai spunem operade arta, deci e improbabil ca are ce cauta pe ecrane" (18 martie 1967). Reluarea filmului- dupa 23 de ani de la premiera -, in primavara anului 1990, ca o"a doua premiera",insemna, deopotriva, un act de dreptate dar ~itentatia elucidarii acestui caz defilm "pusla zid" la sfar~itul anilor '60, un caz rasunator in istoria cinematografiei nationale. In"Noul Cinema" (din martie 1990), Dana Duma scria despre Unfilm eu ofatafermeea­

toare: "Rasfoirea dosarului de presa este datatoare de fiori: in anul de gratie 1967, cando relativa deschidere spre lume a Romaniei dadea iluzia libertatii (~i) in arta, majoritateacriticilor·s-au napustit asupra peliculei scrisa de Radu Cosa~u ~iregizata de Lucian Bratucu 0 nemaiintalnita intoleranta. Un atac declan~at ~i dirijat - pare-se - «de sus».Acuzatia de cosmopolitism este neinsemnata fata de cea formulata cu vehementa ca «per­sonajul principal nu e tipic ~icontravine moralei noastre comuniste». lata inca un exemplude protocronism nefast: cu ~ase ani inaintea conferintei de la Mangalia se contura tiparulstramt ~i stramb al «eroului model». Sau, poate, erau ticuri jdanoviste ramase din obse­dantul deceniu. Un rudimentar aparat critic a fost folosit pentru infierarea autorilor ~i a

214

cronicilor (foarte putine) care apreciau prospetimea filmului. ApeHind la un grosolan jocde cuvinte, comentariul din «Luceafarul» punea la punct pe un critic partizan, replicand:«nu miresme, ci miasme adie dinspre Buftea». De ce atat dogmatism in perioada cand,vorba lui Alexandru Paleologu, «dictatura parea promitatoare»?" Raspunsurile, astazi,sunt foarte simple. Nurii Margaretei Paslaru - repet: in cel mai frumos rol al ei pe ecran ­au deranjat (de ce oare?) viitorul "cabinet 2", care a reactionat prompt, punand la zid unfilm care putea deschide cinematografiei nationale drumuri noi. In cQntinuare, filmelecu "baieti cuminti" ca Vive sau cu "fete fermecatoare" ca Ruxandra n-au mai prea aparut,o buna bucata de vreme, locullor fiind luat de tineri agronomi spornici ~i eficienti, demedici stagiari indragostiti de viata la tara, de ingineri a caror preocupare primordial aera afirmarea noului.

Ultima noapte a copilariei, filmullui Savel Stiopul, prezentat pe ecrane in aprilie1968, face inca parte din "valul" innoitor, tineresc, al cinematografului de actualitate.Insotit, de data aceasta, de un scenarist cu spirit tanar, Dumitru Caraba!, regizorul, SavelStiopul, cu notabile antecedente experimentaliste, a abordat un subiect "taios", primulpas spre maturitate al unui adolescent, in conditiile unor multiple relatii conflictuale: intreel ~i parinti - 0 familie pe cale de destramare -, intre el ~i colegi - conflicte tipicevfustei tinere -, intre el ~iel, intre "adolescentul miop" (ca sa,ne intoarcem gandul spreracordurile cu adolescenta ale lui Emil Cioran) ~isemnele varstei mature. Juca, in filmullui Savel Stiopul, un tanar "de viitor", Liviu Tudan, pentru personajul caruia "ultimanoapte a copilariei" a coincis cu un dramatic - ~itonic deopotriva - moment al adeva­rului, alaturi de el erau Anton Tauf, Cornel Guri!a, Dorin Dron, Vera Petreanu, ConstantinDiplan, intr-un film cu efecte imagistice datorate operatorului Ion Anton ~i cu muzicade H. Maiorovici. Tot in aprilie 1968 a fost prezentat pe ecrane un alt film de referinta:Giocondafara suras de Malvina Ur~ianu, un "film de debut" ~i,totodata, unjilm de autorcare inaugura 0 cariera unica in cinematografia nationala (a1catuita exclusiv din filmede autor). In volumul consacrat unui scenariu de Malvina Ur~ianu ("Serata - de lascenariu la film"), Roxana Pana sublinia: "Caz de excep!ie in cinematografia noastra,Malvina Ur~ianu s-a afirmat ca autor total inca de la debut - Giocondajara surds (... ).Nu e vorba, in cazul filmelor sale, opt la numar (in anull989, n.n.) de 0 simpla asumarea celor doua laturi esen!iale in crea!ia cinematografica - scenariu ~iregie - ci de 0 coe­ren!a tematica, ideatica ~i stilis~ica, ce ne indrituiqte sa vorbim de 0 opera ~i nu de 0intamplatoare in~iruire de titluri intr-o filmografie personala. Indiferent de timpul actiunii,filmele Malvinei Ur~ianu - marturie a con~tiintei sale artistice, reflex al unei biografiispirituale - comunica intre ek printr-un subteranjoc al oglinzilor, al con::spondentelor.Intr-o cinematografie adeseori tributara povqtilor inofensive, minore, Malvina Ur~ianueste preocupata pana la obsesie de temele majore, de meditatia grava, responsabila, asupradialecticii societatii, filmele sale putand fi cu indrepta!ire numite politice, in sensul impli­cani profunde ~iin cel al comunicarii unui mesaj de nobila vibra!ie patriotica". Personajeleprincipale din Giocondafara surds, Irina ~iCaius, se reint3.lnesc dupa 20 de ani de la 0despilrtire ale carei cauze Ie presupunem. Practic, tanara femeie, inginer chimist, a renun!atla via!a personal a in favoarea vie!ii - ~i reu~itei - profesionale. Cazul de e~ec senti­mental este analizat cu luciditate, personajele sunt, cum scria cineva, ca ni~te "camerede rezonanW' ale propriilor grqeli din trecut. Nu este chiar lipsit de semnificatii faptulca personajullegendar al Giocondei i~i pierde surasul tocmai in perioada anilor '50-'60,

215

cand se desfa~oara aqiunea filmului (reconstituita prin flash-back-uri ~iprin interferareaa doua planuri temporale). Drama modema pe care 0 propune Malvina Ur~ianu are 0conota!ie suplimentara: aflata in interiorul tramei, identificandu-se cu eroina titulara,autoarea avertizeaza, in nume propriu, ca fiecare om trebuie sa se simta responsabil nunumai pentru propriul destin, ci ~ipentru destinul celuilalt. Irina ~iCaius - carora SilviaPopovici ~iIon Marinescu Ie deseneaza portrete durabile, Gioconda fara suras devenindun personaj emblematic al actri!ei -, cei doi eroi ai dramei, in!eleg intr-un prea tarziuacest adevar, continuarea insingurarii este inevitabila, sentimentele erodate nu suportanici un fel de reconditionare. Filmat de Nicolae Girardi - care a marcat expresiv disonan­!ele temporale ~i sentimentale ale intrigii -, cu scenograful Nicolae Dragan ~icu compo­zitorul Richard Oschanitzky in echipa de filmare, Cll Gheorghe Cozorici, Lucia Mure~an,Nicolae Radu, Florian Pitti~printre ceilaIti interpreti, Giocondafuru suras ramane 0 bomain biografia filmului inspirat din actualitate.

In afara momentelor "de viirf' ale deceniului al ~aptelea(la acest "capitol" al filmelorcu subiect contemporan), Meandre de Mircea Saucan ~iReconstituirea de Lucian Pintilie,ar fi de re!inut alte doua titluri: Ruutuciosul adolescent de Gheorghe Vitanidis ~iCaldurade ~erban Creanga. Prin Ruutaciosul adolescent (martie 1969) intra in cinematografie,deocamdata ca scenarist, scriitorul Nicolae Breban, care i~ipropunea sa nuan!eze 0 "iubireimposibiIa", povestea de dragoste dintre un medic ~i 0 asistenta medicala. 0 proza sub­stantiala, cu personaje putemice, cu tentante jocuri intre aparen!e ~i esen!e (insu~i titlulvine din zona aparentelor), cu bine plasate accente psihologice in investigarea universuluiintim al doctorului Palaloga, eroul povestirii cinematografice. Regizorul Gheorghe Vita­nidis - care abordase filmul de actualitate ~iprin tinerescul Gaudeamus igitur, 0 povestestuden!easca petrecuta in Cluj (premiera: aprilie 1965) - a cautat coresponden!e cat maipotrivite frazei literare, fiind ajutat de operatorul Aurel Kostrakiewicz, de compozitorulTiberiu Olah, de scenografii Marcel Bogos ~i Rodica Savin. Construit, 0 parte, pe ungradat suspense psihologic, filmul se concentreaza asupra pove~tii de dragoste, recurgand- deopotriva - la elemente lirice ~iestetizante. Actorii confera intrigii un plus de atrac­tivitate: Irina Petrescu ~iIurie Darie - protagoni~tii tramei - creeaza personaje ata~ante,in timp ce Virgil Oga~anu, dintr-un confesor indiscret devine un alter-ego al doctoruluiPalaloga, zona luminoasa a con~tiin!ei sale, auto-ironia lui purificatoare. Mai sunt, in acestfilm cu lumini ~iumbre de viata, Ioana Buka, Horea Popescu, Zizi ~erban. Ca scenaristal filmului Caldura, Horia Patra~cu i~i anun!a performan!a din Reconstituirea, contribuindin mare masura la intrarea "cu dreptul" in cinematograf a regizorului ~erban Creanga (innoiembrie 1969). La numai un an dupa absolvirea facultatii, la nici 25 de ani, regizorul~erban Creanga aducea pe ecran personaje apropiate ca varsta (Horia Patra~cu, nici el,n-avea decat vreo cinci ani in plus), fiind ~i co-scenarist la povestea tanarului "baiatcuminte" din ealdura a carui intrare in viata, dupa "ultima noapte a copilariei", depinde- dupa cum 0 aramfilmul - de "caIdura"celor din jur, caIdura - in acceppa cinea~tilor­fiind du~manul caldu!ului. Principalul ca~tig al filmului - cu Vladimir Gaitan, EmiliaDobrin, Sebastian Papaiani, ~tefan Mihailescu-Braila, Nicolae Secareanu in distribu!ie- era buna cunoa~tere a psihologiei tinere, comuniunea cu personajele lor. Faptul ca unfilm tanar, al unui regizor tanar, incheia - Cll numai doua luni inaintea Reconstituirii ­

anii '60 era un semn de speran!a.. .

216

"MEANDRE", UN FILM INMORMANTAT DE VIU

Cea mai ru~inoasa "intamplare" din istoria filmului romanesc s-a petrecut cu peliculalui Mircea Saucan Meandre: dupa premiera din septembrie 1967, filmul a fost retras, lafoarte scurta v:reme,de pe ecrane ~i,vreme de 23 de ani, n-a mai fost programat vreodata,astfelincat statistici de la sfar~itul anului 1989 indicau, in dreptul acestui lungmetraj,impresionanta cifra de 63.862 spectatori. Dintre premierele cinematografice ale anului·1967, Dadi lui Sergiu Nicolaescu acumulase in jur de 12 milioane de spectatori, come­dia lejera Sapte baieri ~i 0 ~trengarWl stransese vreo ~ase milioane, Meandre, de MirceaSaucan, avea - numarati cu grija - 63.862 "vizitatori". Nimeni nu va putea spala vreo­data aceasta pata de pe obrazul cinematografului romanesc. Cand Mircea Saucan propuneaspectatorilor filmul Meandre, respiratia criticii s-a oprit pentru 0 clipa, am simtit cu totii- pe vremea aceea se mai intampla aceasta ignominie - ca ne aflam in fata unui faptartistic ie~it din comun. Am scris-o ~iam spus-o, cei care ne-am grabit, pentru ca, la foartescurta vreme dupa premiera de la "Casa Armatei", cariera la public a filmului a foststopata. Cifra de spectatori, dupa 23 de ani de la premiera, reprezinta un adevarat "recordal ru~inii".

Filmografia lui Mircea Saucan fusese inaugurata, cu scurtrnetraje documentare, incadin 1955 (Pe drumullibertafii, apoi Casa de pe strada noastra ~i "montajul" de razboiPagini de vitejie). Cum am vazut, Cand primavara efierbinte, primul sau lungmetraj din1961, un film cristalin ~i personal, care anunta 0 personalitate eminamente cinemato­grafica, a fost primit cu interes de critica. AI doilea lungmetraj al regizorului, prin scriiturasa extravaganta, a fost mai mult decat continuarea unui experiment stilistic, a fost 0 mica"revolutie" estetica. Este drept: la premiera, in saptamana respectiva de rulare in cochetasala de pe bulevardul cinematografelor, publicul nu s-a prea inghesuit la filmullui MirceaSaucan Meandre. Critica a gasit atunci 0 explicatie-scuza, s-a scris ca filmuli~i depa~e~teepoca, s-a spus ca limbajullui cinematografic va deveni accesibil unor categorii mai largide spectatori abia peste un deceniu, critica a incercat sa "implementeze" valoarea culturalaa filmului in con~tiinta publica. Dar filmul, retras de pe ecrane, n-a fost reprogramat nici­odata (pana-n anii '90), astfel ca 0 creatie cinematografica de 0 actualitate estetica, fi­lozofica ~i moral a perena a fost inmormantata de vie, cu buna ~tiinta (invidia colegialanefiind chiar ultima dintre cauzele acestei crime).

In ciuda unui asemenea tratament, filmullui Mircea Saucan Meandre ramane 0capodopera, a carei actualitate - estetica ~i spirituala - n-a fost tulburata de trecereaanilor. Indeosebi doua din temele sale fundamentale ii sustin destinul: aceea a relatiilordintre artist ~isocietate (cu nuantiiriprivitoare la un timp istoric anume, dar ~icu deschiderispre universalitate, spre universalitatea spatiala ~i temporala) ~i aceea a "clopotului desticla" familial (cu consecinte sociale dramatice, daca nu ar fi yorba decat despre vidulsufletesc ca 0 componenta "dobandWi" a personalitatii umane). Prin Meandre, regizorulMircea Saucan ~i-a aflat drept colaborator, ca scenarist, un scriitor cu afinitati spirituale,Horia Lovinescu - preocupat ~iulterior de tot ceea ce determina ~itot ceea ce presupune"moartea unui artist" -, a inaugurat 0 frumoasa relatie artistica cu operatorul GheorgheViorel Todan, ~i-a schimbat compozitorul, apeland la Tiberiu Olah (ramanand, a~adar,in familie), a recurs pentru 0 data la scenograful Constantin Simionescu ~i~i-a ales drept

217

protagoni~ti ai dramei pe Margareta Pogonat ~iMihai Paladescu, care au conferit persona­jelor lor 0 mare doza de firesc ~i 0 personalitate acaparanta, Printre ceilalti interpreti dinMeandre, Ana Sz6les, Dan Nutu, Ernest Maftei, Ion Talvan, Radu Dunareanu.

Pentru regizorul Mircea Siiucan experienta aceasta a insemnat "inceputul sfar~itu­lui". Curand dupa Meandre, quat - prin forta lucrurilor - in zona unor "filme publici­tare" (a se citi ... mijloace de subzistentii), ajutat de caliva tineri care i-au simtit ~i i-auInleles arderile ~ichemarea (printre acqtia fiind viitorul operator ~iregizor Nicolae Margi­neanu, viitorul scenarist ~ipublicist Mihai Creanga, pe atunci studenti), Mircea Siiucanse juca sublim In Avaria (1, II, III, IV). "A inebunit Saucan!- se ~optea pe la colturi.~i-a dezbracat eroii ~i i-a filmat, goi, pe fundalul manastirii Voronet!" Avaria (un filmpublicitar la care, deloc Intamplator, regizorul continua sa tina) era, Insa, un gest artisticde 0 suprema luciditate: regizorul, simtindu-~i propria sufocare artistica, dar pastrandu-~isperanla redresarii, a facut, din filmul unei intoxicari cu gaze toxice (comandat de Minis­terul Chimiei), filmul unei invieri! Nu cred ca mai este nevoie de vreun comentariu. Catevadintre replicile "care raman", dupa re-vizionarea filmului Avaria, au darul, Insa, sa vor­beasca de la sine, fiecare dintre ele cu doza sa particulara de ironie ~i adevar: "fiecaresentineli'ieste raspunzatoare de Intregul imperiu", "nu trebuie 0 victima pentru a lua probapuritatii aerului la mare Inaltime" , "sa vorbim ~inoi ca In cJ.rtilebune", "ar trebui sa existeun gradinar al oamenilor" ~i - dupa frumoasa imagine, filmata de operatorul NicolaeMargineanu, cu protagoni~tii, Gabriela Alexandru ~iMihai Creanga, auzi, pe fundal deVoronel - replica ultimului: "nu Intotdeauna libertatea Inseamna nebunie".

Mircea Saucan nu s-a putut Impaca niciodata cu stupizeniile cenzurii, ~i-a aparatcu Incrancenare dreptulla 0 creatie sincera ~ipersonala, s-a opus cat a putut (dar n-a pututprea mult!) la imixtiunile brutale In filmele sale, refuzand concesiile ~icompromisurile.Din acest motiv, unul dintre filmele sale (despre care n-am vorbit inca), Jarmul n-aresfar!iit,realizat in 1962, n-a fost prezentat In premier a publica. Referindu-se la acest film,regizorul Victor Iliu, in Insemnarile sale (datate 17 aprilie 1965), nota ca Mircea Saucandovedqte fantezia unui "combinator de cocteiluri suprarealiste", ca el "mai adauga ~io doza de mister, de nelinWitoare alchimie, condilie ~imotiv al talentului, al producerii«obiectului» de arta, al fiorului ~iemotiei pe care Ie emana (~icare-l transcend prin sem­nificatiile lor de simbol, de metafora, cu prelungiri indepartate ~igreu de fixat" ... ). Anali­zand filmul Jarmul n-are sfaqit, in acelea~i insemnari, Victor!liu ajunge la urmatoareleconcluzii: "EI surprinde printr-o ciudaili atmosfera ~ilndrazneala de conceptie, de inventie.Am cautat sa-mi lamuresc natura ideatiei artistice de la obar~ia imaginilor filmului ~icredca am gasit-o, partial: aici e yorba de 0 tehnica simpla, aceea a insolitului, a nonsensului.Punand Impreuna elementele eterogene ~iobligandu-le sa intre in «combinatie», creeazasenzatia ineditului, a descoperirii senzationale". Dqi surprinde la Saucan ~i 0 "doza deinfatuare artista", Iliu noteaza: "Totu~i, tehnica, folosita cu atata dezinvoltura provoca­toare, este minunata ~in-am motiv - dimpotriva! - sa n-o folosesc ~ieu". Am ales acestcitat pentru ca, iata, un film, practic, inexistent, al unui "ucenic", este folosit ca "materialde studiu" de catre un "profesor de cinema". De altfel, Victor Iliu a analizat atent ~i altecreatii ale lui Mircea Saucan. Despre Meandre nota (In 30 mai 1966): "Exista lumi primor­diale, auroraIe, exista lumi zenitale, solare, exista lumi crepusculare, agonice ~i existalumi hibernale, inghefate, in care mi~carea a lncetat ~i peste care planeaza uitarea, lumiiqite din istorie, in care pulsatia timpului s-a stins pentru totdeauna, 0 lume pe care inca

218

ti-o mai poti imagina ca pe 0 degradare a cosmosului, ca pe 0 lume din care omenireaa emigrat intr-un apocaliptic exod, in care mai exista urmele omului. Dar mai exista ~ineantul, neantul pe care nici 0 J11inteomeneasca nu ~i-lpoate reprezenta, ~ilumea Mean­drelor sta, clatinandu-se, in pragul neantului, ca 0 Atlantida, cea de pe urma: nici 0 auroranu mai este posibila. (Ascultati atenti filmul ~i va veti convinge !)".

Revenind la crcatia lui Mircea Saucan de dupa Meandre (~idupa Avaria), la refuzulconcesiilor ~icompromisurilor, povestea unui film precum 100 de lei, prezentat pe ecranein noiembrie 1973, este explicita ~ielocventa. A fost 0 alta crima. Pentru ca regizorul arefuzat aberantele pretentii ale cenzurii, filmul a fost prezentat in premiera nu numai taraincuviintarea regizorului, dar ~ifara aportullui creator, pelicula fiind "dreasa", prin partileesentiale, de persoane rau ~i urat intentionate. Datorita unor oameni one~ti, cum a fostcriticul Mihai Tolu de la Arhiva Nationala de Filme, varianta originala a filmului 100

de lei s-a pastrat intacta - neprescurtata, nemodificata - peste decenii, astfel ca, dupa'89, ea a putut fi vazuta, la Cinemateca, de catre cinefilii bucur:e~teni. Dan Nutu, IonDichiseanu - cei doi frati din film, cu moduri de viata ~ide gandire diametral opuse -,Ileana Popovici - personajul care declan~eaza conflictul -, Violeta Andrei, ceilaltiinterpreti ai filmului au facut dovada ca filmullui Mircea Saucan avea 0 cu totul fata decataceea de la premiera. Dar asta se intampla dupa 20 de ani, ca-n Alexandre Dumas. Filmul100 de lei a fost ultimullungmetraj al regizorului. Apoi Mircea Saucan s-a stins vazandcu ochii. Noi, criticii, unii dintre noi, mai aminteam din cand in cand de Meandre (tre­cusera cei zece ani fatidici, au trecut ~ialtii), dar apelurile noastre n-au avut nici un ecou.Peste ani, Mircea Saucan marturisea: "pentru mine, in anii aceia, orice referire in presala Meandre insemna un tub de oxigen". II intalneam tot mai rar: imbatranit prematur,obosit, la capiltul puterilor fizice ~ipsihice, dar. .. fericit. Exemplifica "pe viu" teza con­form careia omul care sufera nedreptati este mult mai fericit decat cel care Ie savar~e~te.Pentru 0 bucata de paine, regizorul a ajuns la azilul (de filme documentare) "Sahia" ­care a salvat de la inanitie multi cinea~ti in "epoca de aur" -, "loc de munca" unde amai avut 0 singura strafulgerare cinematografica, filmul documentar Maine fncepe azi

(despre 0 promotie de elevi ai unui liceu bucure~tean): este inutil sa insistam asuprafaptului ca regizorul s-a gandit ieri la "mainele" de azi. Noi, criticii, unii dintre noi, maiscriam 0 data, ~i inca 0 data, ceva despre M eandre. Regizorul punea mana pe telefon:"iti multumesc, prietene!" Pe la inceputul anilor '80 am aflat ca Mircea Saucan i~i gasiseo oaza existential a in ora~ul Sfintei Familii, la Nazareth. Vestea i-a bucurat pe cei careau crezut nesmintit in e1.Dupa Revolutie a venit de cateva ori prin tara. Ayea alta mina.Inviase. Filmele lui au inceput sa circule. Documentarul Pagini de vitejie a fost inclusin "Retrospectiva filmului documentar romanesc" organizata de Moritz ~iErika de Hadelnla Nyon ~i Berlin, in 1990 ~i - respectiv - in 1991. Meandre a participat in Elvetia,la Locarno, la 0 alta retrospectiva cinematografica ~i s-a bucurat de 0 primire deosebita,dupa cum au relatat martori oculari ai evenimentului, criticul elvetian Jean Perret ~icriticulroman George Littera. Ba mai multoVreme de cateva saptamani, in 1991, Mircea Saucana ~i filmat in Romania, cu Ernest Maftei, prin Negre~ti, Oa~, povestea unui "ingropat"care, plictisit in locul somnului de veci, iese din groapa ~i-~ipoarta co~ciugul spre unloc mai prielnic. Ce coincidental Era un film ... francez: Le retour. Sigur, intoarcerea luiMircea Saucan - spre film, in Romania - a fost benefica. S-a reprogramat Meandre,pe marile ~ipe micile ecrane. A fost organizata ~i0 retrospectiva la Cinemateca, cu va-

219

rianta cea adevarata din 100 de lei, cu filme interzise, cu filme inmormantate. Dar MirceaSaucan ramane unul dintre cinea~tii sacrificali, proscri~i ai regimului totalitar. Aveadreptate: ca sa iei proba aerului la mare fnal!ime nu trebuie neaparat 0 victima.

LUCIAN PINTILlE ~I "RECONSTITUIREA"

Un claxon strident, prelung, asurzitor, ca 0 alarma, intrerupe brusc lini~tea densa,cu contururi aproape materiale. Pana atunci, viala, fncremenita in oameni ~i locuri, f~ioprise, parca, respiralia. Doar un clipocit de apa, sau un ~uier indepartat de tren, doarimaginile acelea bizare, macinate de-a valma pe ecranul televizorului, fntrerupeau, ca 0presimlire, nemi~carea. Pana ~icuvintele cadeau incet, intr-un ritual obsedant, ca ~icumglasurile s-ar fi temut sa tulbure lini~tea, de fnceput sau de sfar~it de lume. ~i dintr-o data,fn acest microunivers steril ~i indiferent, un buton defect, un sernnal de alarma: incepe"reconstituirea"! Astfel debuteaza filmullui Lucian Pintilie Reconstituirea, a carui pre­miera bucurqteana - un adevarat eveniment, dat fiind interesul public de exceplie! ­a avut loc fn primele zile ale anului 1970.

Regizorul Lucian Pintilie ajunsese la film fnca din anu11966, venind din teatru (~idupa ucenicii la cei mai importanli cinea~ti romani, Victor Diu ~iLiviu Ciulei), ajunsesela film, ~i nu oricum, ci prin Duminica la ora 6, 0 pelicula care - dupa premiera dinianuarie 1966 - avea sa fie premiata la multe festivaluri nalionale ~i internalionale, laMamaia, la Mar del Plata (premiul special al juriului), la "micul Cannes" (Marele Premiu)~ila Hyeres. In volumul sau "Arta naraliunii fn filmul romanesc", loan Lazar i~i propunesa descifreze, la tanarul regizor debutant (Pintilie avea 32 de ani atunci), sensul unei op­tiuni: "Lucian Pintilie a lucrat cu Diu, dar ~icu Ciulei. A avut fnsa puterea sa ramana elinsu~i, ~inu ne temem de locul comun al acestei observalii, de~i ne-ar fi la fndemana saconstatam, de pilda, fnca din genericul Duminicii la ora 6, doua tendinle ce par specificestilurilor ultimilor doi: pe de 0 parte privirea clara, ordonatoare, dqi mai degraba ten­sionala decat epica - ce aminte~te de stilul "clasic" al autorului Morii eu no roe - iarpe de alta, contrapunetarea secvenlei (grupul excursioni~tilor ~irespectiv cei doi prota­goni~ti prin~i intr-o aqiune ce-~i are legile ei dure) , cu trimitere la filmele lui Ciulei".Tot despre intrarea specifica fn cinematograf a lui Lucian Pintilie vorbe~te ~iprincipahilsau mentor, Victor Diu, referindu-se tot la filmul de debut: "Lucian Pintilie este un regizorde teatru, cu 0 experienla limitata ~ifn televiziune. EI a fost obi~nuit cu convenliile scenei,cu tirania textului, iar acest film, cu calitalile ~i excesele lui, ilustreaza tocmai aceastabelie care I-a cuprins pe Pintilie cand s-a intaInit cu posibilitalile filmului, cu mobilitateacadrului, cu resursele contrapunctului audio-vizual, cu putinla reproducerii fluxului vitalal realitalii ~icu alte aspecte ale crealiei filmice, necunoscute omului de teatru" ("Pasci­nalia cinematografului", pag. 142). Din punct de vedere tematic, Duminica la ora 6 este- raportat la finele veacului XX - un film "datat": trama este plasata in anii lupteicomuni~tilor din ilegalitate (co-scenaristul fiind, el fnsu~i,un publicist ilegalist, Ion Mihai­leanu), personajele din centrul intrigii fiind doi tineri care se cunosc fn timpul unor aqiuniconspirative. Din capullocului, insa, Lucian Pintilie nu a mizat pe "conjuncturalul politic"

220

ci ~i-a structurat demersul regizoral pe povestea de dragoste a filmului, urmarind cu pre­cadere - alaturi de operatorul Sergiu Huzum, care a experimentat, incepand de la <tcestfilm, procedeul trans-trav-ului - parametri artistici. Cele doua personaje principale, Radu~iAnca (cu Dan Nutu ~i Irina Petrescu in roluri, tineri ~i frumo~i), traiesc 0 poveste deiubire tumultoasa ~itragica - baiatul este tradat in aqiunea conspirativa pe care 0 ducela bun sfar~it cu pretul vietii -, narapunea se desta~oara "cu sufletulla gura", ~i,dintr-odata, prin aceasta "simpla coincidenta", structura povestirii - conceputa ca un prelungmonolog interior - duce cu gandulla experimentele "noului val" francez ~i,prin fortalucrurilor, la valoroase creatii cinematografice pe plan mondial din vremea respectiva.Ritmul actiunii, galopant uneori, alterneaza cu lungi secvente de a~teptare crispata, fiind- din loc in loc - punctat de cate un 1eit-motiv avertizant, cum ar fi acela al ascenso­rului, cu misterul sau abia in final revelat, un sarman lift care preia - totodata- ~ifunqiile "fatum"-ului antic. Lucian Pintilie s-a gandit, neindoios, la tragediile clasice cand~i-a structurat Duminica la ora 6. In filmul sau, alaturi de Irina Petrescu ~iDan Nutu ­amandoi, cum spuneam, cu "momente de gratie" - mai apar Eugenia Popovici, CatalinaPintilie,Eugenia Bosanceanu,CostelConstantinescu,Marcel Gingulescu,ConstantinCojocaru.

Reconstituirea avea sa fie al doilea "pas" cinematografic al regizorului LucianPintilie. Nuvela cu titlu omonim a scriitorului-scenarist Horia Patra~cu a stat la baza scena­riului ~i a filmului care marc a momentul de inceput al unei "revolutii cinematografice".Ceea ce am simtit, atunci, intr-un fel sau altul, cu totii (inclusiv cei care raspundeau dedestinele cinematografiei, dovada fiind faptul ca Lucian Pintilie a ramas vreme de douadecenii un "regizor interzis"), a devenit certitudine de-a lungul anilor. Horia Patra~cufacea, in acest sens, urmatoarea marturisire, dupa doua decenii de la premiera filmului:"In nuvela mea, tragedia se produce fara vina cuiva, se datoreaza numai destinului. Accen­tele lui Pintilie aseaza vina pe umerii tuturor, rezuWlnddin asta 0 actualizare, 0 politizare,. -in sensul nobil al cuvantului. Acum observ ca acea actualizare avea sa devina profetica.Ea rezuma cu anticipatie tot drumul nostru din 1968 pana in 1989. ~i oricat sunt de trecutprin toate, n-am reu~it sa-mi reprim 0 lacrima. Era, poate, regretul pentru cele mai binede doua decenii care s-au scurs pe Ianga tineretea noastra, pe care Ie-am pierdut in lipsade libertate" ("Film", ianuarie 1990). Claxonul acela strident, prelung, asurzitor, ca 0alarma, care deschidea filmul, anunta ~i spiritul angajat ce avea sa guvemeze cele maivaloroase creatii ale cinematografiei nationale in deceniile urmatoare. Dar sa revenimla "momentul '70" cand filmul Reconstituirea a rulat, opt saptamani consecutiv, pe unecran bucurqtean (~iatat!). Trama reconstituie, sau, mai exact, merge pe firul reconstituiriiunui incident, regretabil, dar tara consecinte initiale foarte grave, ai carui protagoni~tisunt doi tineri prieteni, Vuica ~iRipu, proasp'at bacalaureati ai unui liceu seral. Incidentulrespectiv - de fapt 0 bataie petrecuta in momente euforice - avea sa fie regretat de ceidoi, treziti la realitate de intorsatura periculoasa pe care ar fi putut-o lua intamplarea. Darreconstituirea - in acceptie judiciara - e reconstituire, chiar daca punctul ei de pornirea fost un incident minor (,,0 prostie, 0 tampenie" - cum 11califica insu~i procurorul).La reconstituire participa, pe langa procuror, un profesor, 0 fata, 0 batrana, martori aiincaierarii, un militian, cei doi impricinati, de fapt doi baieti simpatici, cam teribili~ti,dar - in fond - ni~te "fermecatori inocenti" (cljm avea sa-~i numeasdi Andrzej Wajdaeroi ai sai, reprezentanti ai aceleia~i categorii tipologice) ~i, in plus, 0 echipa de film arecare are sarcina "de sus" sa filmeze operatiunea reconstituirii, sa faca un film educativ,

221

"sa vina poporulla club, sa traga concluzia". Numai ca... poporul, deocamdata, e la meci,In apropierea locului unde se desfa~oara reconstituirea este un stadion, zgomotul multimiiacopera nu 0 data ambianta sonora a reeditarii ~ifilmarii InHimplarii.Cat despre reconsti­tuirea propriu-zisa, ea se desfa~oara intr-un semnificativ crescendo; din dorinta de a sere-produce cat mai exact, cat mai autentic Incaierarea celor doi tineri, situatii, pozitii,gesturi, replici, lovituri din realitatea anterioara, deznodamantul va fi tragic. Pornind dela reactiile celor doi tineri pu~i sa repete la nesfar~it regretate gesturi de violenta, filmulacuza, fara menajamente ~ifara false pudori, In imagini adeseori brutale, starea de violentacare conduce destinul eroilor spre un final-limita. Unul dintre protagoni~ti, lovit cu puterede celalalt, I~ipierde viata. Reconstituirea este un film amar, care I~ipropune cu Incapa­tanata premeditare sa refuze edulcorarile vietii (din alte filme romane~ti, de-atunci saude altadata), dorinta de demistificare a regizorului, repulsia fata de idilism ~iformalismfiind mai mult decat evidente. In epoca, scriitorul-scenarist Horia Patra~cu scria: "Nu traimIn aer ~ampanizat, ~ie fals ~ie pacat sa Incercam sa impunem prin filme impresia ca acestaar fi aerulin care traim".

Inca din primele secvente, aerul rarefiat allocalitatii de munte In care se petrecedrama, caldura insuportabila, atmosfera Incarcata transmit 0 senzatie de sufocare. Filmullui Lucian Pintilie este, Inainte de toate, un film de "stari", povestea se reduce la catevafapte, dilatate de prelungile a~teptari ale filmului. In cronica sa din "Contemporanul",Ana Maria Narti puncta, deopotriva, aceasta stare tensionata de spirit - determinata decircumstantele a~teptarii - ~i realitatile "filmului In film", descriind astfel secventelede Inceput ale peliculei: "Genericul este direct ~i spectaculos. EI ne arunca dintr-odataIn fata tema «cinematograf-existenta» pentru ca sfa~iedin prima clipa conventia, deschideculisele, arata atelierul cinematografic. Este chiar Inlantuirea de filmari ale unui mo­ment-cheie, Insotita de toate sunetele ~i semnele reale din minutele realizarii - zgomoteale aparaturii In lucru, indicative de placheta, Indrumari aruncate biciuitor de regizor,ecouri neprevazute care plutesc In aer. Dupa Incheierea genericului, cateva imagini lini~titepremerg aqiunea ~iele strecoara, picura pe ecran, cu totul altfel de uimire. Vedem: capulchel, zgariat de 0 cicatrice mare, al ospatarului care doarme pravalit pe 0 masa; un ~irde u~icare se leagana, Inchizand ~ideschizand In gol cabinele baracii de ~trand;impletituracenu~ie de ~ine, sarme ~istalpi de la 0 curba de cale ferata; 0 casa parca zarita prin aburide toropeala; crampeie nelegate de nimic din ce a fost Inainte, desprinse de pe un ecrande televizor - tineri care canta, 0 fata cu 0 palarie fantastic acoperita de flori, alte chipuride fete, 0 privire. Nu este 0 intrare In mediu, nici 0 pregiHire de atmosfera, ci 0 alaturareabrupt a de senzatii, un conglomerat de semnale vazute. Sunt fire, linii vii de contact cuun infinit de amanunte". Dupa cum s-a mai spus, Lucian Pintilie ~i-a propus aceastadilatare a senzorialului, a senzatiilor ~i a perceptiilor, pentru ca - In acest film desprecinematograf ~idespre existenta. - un rol determinant 11dobande~te fntamplarea, aceasta"particula mereu uimitoare din existenta omului", care transforma viata Intr-un ~irnesfar~itde permutari ~i combinatii cu final nea~teptat. Punctul de plecare al conflictului dinReconstituirea este 0 Intamplare (biltaia baietilor), ~itot din Intamplari marunte, banale,alunecoase, care se cheama ~i se resping, se na~te tragedia. Universul concentrationar alfilmului - cu personajele-semn ale procurorului, profesorului, cineastului, militianu­lui - Inchide, In uria~a-i metafora, Insa~i societatea romaneasca a anilor evocati, cu fisu­rile ei grave care anuntau prabu~irea. In acest cadru - ~i aceasta este, probabil, cea mai

222

importanta op!iune filozofica ~j stilistidi a regizorului - Lucian Pintilie lasa sa se reverseviata. Viara, cu imaginea ci cenu~ie - operatorului Sergiu Huzum i se datoreaza multedin calitarile specifice ale filmului, imaginea fiind primul suport al senzariilor ~iperceprii­lor -, viara, cu zgomotele ei reale, cu firescuI trairilor, cu amanuntele mereu incitante,cu trupurile care ajung sa se confunde, in teribilele secvenre din final, cu noroiul. Practic,in film nu exista interpreri de roluri ci dezvaluiri psihologice ~i morale, sintetizate printeatralitatea lui Emil Botta, masivitatea Iui George Constantin, pasivitatea lui ~tefanMoisescu, incon~tienra Ilenei Popovici, uscaciunea lui Nicky Wolcz, obtuzitatea ...cumsecade a lui Ernest Maftei, prin volutele de inventivitate ~i vinovarie ale eelor doiprotagoni~ti, George Mihaira ~i Vladimir Gaitan. Prin tori, filmul este, inainte de oricealtceva, viara. Iar tragedia, cum spuneam, se na~te din intamplarile vietii. "Love~te-l ingura! Apuca-l a~a... da-i!" se straduiqte operatorul-amator, devenit regizor al reconsti­tuirii, sa-i stimuleze pe "actorii" filmului sau "educativ", dupa ce militianul - eel maievident "semn de epoca" - i~i expusese poetica lui sui-generis, cum vede el arta, "ca-nviata, nici prea-prea, dar nici ... " Numai ca baietii rezista, pana la proba contrara, sa sededubleze, sa se perverteasca la comanda, chiar ameninrati cu pu~caria, refuza sa coboareochii in pamant, in noroi, raman - simbolic - cu privirea aTintitain sus: "Nu te uitala mine ... uita-te in jos!" - comanda cineastul de ocazie, "Dom'major, ati fost vreodataacolo sus, pe munte?". Vuica ~iRipu au corespondente in cinematograful mondial, ei vin,parca, din anti-eroii "free-cinema"-ului englez, au ceva din Asul de pica allui Milos For­man, din Cenu:ja ~'idiamant sau din Fermecatorii inocenti ai lui Andrzej Wajda, privesc~i ei cu manie - ca-n dramele lui John Osborne -, dar nu "inapoi" ci in prezentulimediat. Un actor uria~ domina, prin rol ~isemnificatie, opera filmica: Emil Botta, in rolulProfesorului, dupa cum 0 spune ~i Dan Stoica, intr-o cronica - dupa 20 de ani - din"Noul Cinema" (3/1990): "El este singurul personaj care intelege, care are con~tiintatragediei ascunse in banalitatea faptelor. Intelectualul care traie~te pana la insuportabilcon~tiinta represiunii sistemului, a torturii morale la care sunt supu~i cei doi tineri, aducecu sine 0 durere acum\llata in timp, intr-o stratificare sufleteasca a suferintei, amintindde personajele Iui Dostoievski ori Soljenitin". Din aceea~i cronica (pusa sub titlul "Arta~i istorie"), retin ~i caracterizarea momentului social-politic romanesc la "ora" acestuifilm emblematic: "Sa nu uitam ca in 1968, cand s-a turnat filmul, suflul devenit tragical Primaverii de la Praga marca societatea roman a asemeni celei din intreaga Europa deest. In plan artistic Reconstituirea avea sa dea masura dar ~ilimita unui pseudoliberalismpolitic peste care sistemul n-a mai vrut ~inici n-a mai putut sa treaca. In 1969 cand filmula fost gata, a fost interzis; la presiunea oamenilor de cultura i s-a dat drumul, pentru cala cateva saptamani sa fie definitiv scos de pe piata, pentru «lipsa de succes la public»(0 minciuna sfruntata, filmul - programat la un singur cinematograf bucurqtean,"Luceafarul" - a rulat opt saptamani consecutiv, cu cozi masive, care ajungeau panaspre Universitate!, n.n.)". Imediat dupa "lipsa de succes la public", filmul a fost sechestratintr-un raft de arhiva ~i acolo a ramas ,pana dupa Decembrie '89. Intr-un interviu ... in­terzis la randu-i, pentru revista "Echinox", din 1980 (~iaparut in 1990!), regizorul LucianPintilie i~i privea astfel, retrospectiv, propriul film: "Cred ca Reconstituirea e un film bun,solid, profund moral - fundamental necesar oamenilor - ~i ca este greu de imaginato forma de imbecilitate mai plenara decat regimul prohibitiv la care este supus inca, astazi,dupa 12 ani, de catre ni~te funqionari veleitari ~i narozi".

223

Un film interzis, in mod "firesc", a avut parte, la premiera, dupa "primul val" decronici, ~ide cronici interzise. 0 astfel de cronica a fost aceea semnata de Alice Manoiu,pentru revista "Cinema" - respinsa, impreuna cu alte comentarii dedicate Reconstituirii,de catre cenzura fostului Consiliu al Culturii ~iEducatiei Scoialiste la data premierei, ~ipublicata dupa 20 de ani (1n"Noul Cinema", 3/1990). Fiind yorba despre 0 cronica intrata- prin forta lucrurilor - in istoria filmului romanesc, voi reproduce un fragment maiamplu, in care autoarea face un paralelism intre Lucian Pintilie ~iMichelangelo Antonioni:"Lucian Pintilie a inteles ca nu ne putem inscrie intr-un sistem de valori universale dedtincercand, la inceput, sa ne definim propria realitate ~iabia apoi sa ne confruntam cu cei­lalti. Daca Duminica la ora 6 fusese pentru el un exercitiu stilistic pe 0 tema data, 0 scrierein imagini expresiva ~i modema, cu Reconstituirea el i~i pune intrebari fundamentale,cercetandu-~i cu nelini~te conditia de artist ~ide cetatean al acestui secol. Reconstituireaeo profunda drama a cunoa~terii, 0 interogatie asupra conditiei umane, a indivizilor defi­niti in raport cu timpul ~i spatiul, dar mai ales cu imprejurarile concrete, cu evenimen­tele semnificative ori accidentale pe care Ie traiesc. Ca ~iun alt mare ganditor al ecranului,Antonioni, regizorul nostru cauta nu atat culpabilitati ~i raspunderi in plan absolut saurelativ, ci un teren mai sigur, un eveniment exterior ori interior, un reper in functie decare se situeaza ~ise afirma la un moment dat individul. In Blow-up acest reper era omorulpremeditat pe care 11surprinde cu totul fntamplator fotoreporterul in goana dupa senza­tional; in filmul nostru reperul declan~ator de drama e 0 reconstituire la care sunt silitisa participe tinerii «vinovati» initial de un accident minor (deci un element involuntar),iar reconstituirea sfar~e~te cu 0 crima. Ambele imprejurari sunt fapte ie~ite din comun,intamplari ale diror cauze, resorturi intime nu mai pot fi refacute, cu toata con~tiincio­zitatea fotografului ori a operatorului obligat sa reediteze reportajul acelui accident.Fenomenul e ireversibil ~icine n-a prins momentul, degeaba se mai intoama asupra lui:nu-i va mai gasi reala semnificatie. Certitudinea nu ti-o da dedt instantaneul, c1ipapre­zenta ~ipoate nici aceea, sugereaza sceptic fotoreporterullui Antonioni cand incepe sase indoiqsca de insa~i capacitatea tehnica, de exactitatea aparatului sau, demisionand in­tr-un fel de la necesitatea luarii unei atitudini in plan civic, moral. In c3.utarea absurdadupa ni~te ga~te care dispar in padure, un personaj din Reconstituirea, operatorul, se in­treaba cu aceea~i .indoiala asupra realitatii: «Ga~tele batranei? Dar poate c3.ele nici nuexista». «Nu exista», repeta ca un ecou, fara sa inteleaga nimic, fara sa fie tulburat deincertitudinea existentiala, un tanar antrenat in acela~i joc absurd al aparentelor ~ireali­tatilor. Indoiala, incertitudinea filozofica amplifica senzatia strariie a inevitabilului, a fap­tului ca ceva trebuie sa se intample in acea lini~te, apatie a amiezii de vara". Semnalulde alarma tras de Lucian Pintilie in Reconstituirea, inca de la intrarea in "subiectul"filmului, vizeaza consecintele funeste pe care le poate avea nesocotirea celor mai ele­mentare drepturi ale omului intr-o societate-inchisoare - reprezentata in film, mai multsau mai putin simbolic, prin elementele ei constitutive -, insemna ~icontinua sa insemneun "avertisment istoric". lar faptul ca, pe genericul Reconstituirii, putem citi: "Acest filmeste inchinat memoriei lui Victor Iliu" nu este, la randu-i, lipsit de semnificatie: pe"spirala" filmului romanesc se inchidea un cerc ~i se deschidea altul. ..

224

DECENlULUNOR MARl PROMlSlUNl

(1971-1980)

MANIFESTUL UNEI PROMOTII:"APA CA UN BIVOL NEGRU"

In primavara anului 1970, Romania a fost inundata. Cateva dintre raurile tarii auie~itdin matca, provocand mari stricaciuni,drame ~itragedii. Situa(:ia- de atunci incoace ­s-a repetat adesea: nu yom rezuma, acum ~i aici, istoria inunda(:iilor in Romania (caren-a inceput in 1970, desigur), yom aminti, doar faptul ca, din 1975 (dnd s-au produs,din nou, revarsari de ape in alte zone ale tarii) pana in prezentul imediat - ma gandescla necazurile din anul1999, din anu12000 (lnaintea marii secete) -, inundatiile s-au tinutlant, produdnd pagube materiale ~imorale. Cinea~tii au ramas, insa, in "banca lor", n-aumai reaqionat ca la un semn, Atunei, lnsa, in 1970, cinea~tii - in corporeprin actasta un marc DUmar documentari~ti ai Studioului "Sahia" ~i 0 deabsolvenri ai - pc aLmci ~- Institutului de Arta TeatraHi ~i Cinematografidi -- au fostprezenti pc frontul dc:zlantuite. Printre seurtmetrajele de real dramatism ale docu-

de 1a S-iiU numarat Patru zite dintr-un an de lVlh~1Ilie~iu, CoteleDwu1rii de Gabriel Barta, Barajul vointei de Virgil Caloteseu, Ore ore

eroice de Ion Visu etc. etc. Cat despre promotia 1969-1970 a Institutului de A..'1:aTeatrala:;;i - regizori, operatori, filmologi -, studentii (indO pe atunci au realizat

film ea un bivol negru: au fost prezenti cu totii in miezu] tragediei,au la consemnarea pe pelicuHi a unor dipe de viata impresionante ~iem,o!l.onan'lcPe gcnericul filmului Apa ca un bivol negru figurau Andrei Catalin Baleanu,Petre Bokor, Dan Pip_,Mircea Veroiu, Youssouff Aidabi, Roxana Pana, Stere Gulea, IosifDemian, Puiu (Ion) Marinescu, Nicolae Margineanu, Dinu Tanase, Dan Naum, ing.Bogdan Cavadia. Multe "nume noi", a~adar, in panoplia realizatorilor, devenite nume dereferinta in istoria cinematografiei nationale. Oite ceva despre noii veniti ...

Andrei Catalin Baleanu avea sa ramana toata viata 0 promisiune. Dupa rolul im­portant pe care I-a jucat - ca scenarist ~iregizor - in Apa ca un bivol negru a realizatdteva lungmetraje (despre care yom vorbi la timpul potrivit), Muntele ascuns, Sub peceteatainei - in colaborare, la TVR -, E atat de aproape ferieirea ~i s-a oprit "definitiv",eel putin, pana in clipa de fata, de~i abia 30 de ani avea dnd s-a produs intreruperea.Petre Bokor, nici el, n-avea sa faca 0 canera cinematografica: dupa un singur film realizatill Romania (Tufa de Venetia), avea sa emigreze in Canada ~iAustralia, sa profeseze regiade teatru, eu unele rezultate meritorii, pe care avea sa Ie reediteze, dupa 1990, ~i inRomania. Despre Dan Pita yom avea adeseori prilejul sa revenim; in filmografia sa sevor adauga titluri dupa titluri: Nunta de piatra ~iDuhul Aurului (cu Mircea Veroiu), Filipeel bun, Un august fnflacari - in colaborare (serial TV), Tanase Scatiu, Profetul, aurul~i ardelenii, Mai presus de orice - in colaborare, Bietul loan ide , Pruncul, petrolul ~i

227

ardelenii, Concurs, Faleze de nisip, Dreptate in lanturi, Pas in doi, Noiembrie, ultimulbal, Rochia alba de dantela, Hotel de lux, Pepe!ii Fiji, Eu sunt Adam, Omul zilei. Vomreveni adesea ~i la creatia lui Mircea Veroiu: acelea~i Nunta de piatra ~iDuhul aurului(in "tandem" cu Dan Pita), Sapte zile, Dincolo de pod, Hyperion, Mania, Intre oglinziparalele, Artista, dolarii # ardelenii, Semnul ~'arpelui,A!iteptand un tren, Sfar!iitulnop(ii,Sa mori ranit din dragoste de viata, Adela, Umbrele soarelui, Somnul insulei, Craii deCurtea Veche, Scrisorile prietenului (film TV) ~i Femeia in ro!iU.Nu cunosc evolutiacinematografidi a lui Youssouf Aidabi: el mi-a fost student la I.A.T.C. - ca toti regizoriipromotiei respective -, a absolvit facultatea in anul 1970 - ca toti colegii de promotieregizori -, a fost un student merituos ~i, devenit regizor, a plecat in tara lui, Etiopia.Roxana Pana s-a afirmat pe teritoriile criticii de film, ani la rand, la revista "Cinema"~i,foarte scurta vreme, la "foaia" post-revolutionara cu existenta efemera ,,Film"; a ingrijitun volum cinematografic consacrat scenariului Serata de Malvina Ur~ianu ~i a plecat ­dupa 1990 -, dnd "revolutia cinematografica" a e~uat, spre tari mai calde (sau mai reci).Filmolog la origine, Stere Gulea - care colaborase cu Andrei Catalin Baleanu la filmulde televiziune Sub pecetea tainei -, a devenit regizor "de unul singur" in larba verdede acasa, a realizat apoi alte lungmetraje, Castelul din Carpati, Ochi de urs, Moromefii,Piata Universitatii, Romania, Vulpe vanator, Stare defapt, a fost 0 vreme decan laAca­demia de Teatru ~iFilm (actuala Universitate de Arta TeatraHi ~iCinematografica), pre­~edinte al Televiziunii Romane ~i, la ora scrierii acestor randuri, a mo~tenit de la RaduGabrea conducerea Oficiului National al Cinematografiei, infiintat in anul 1997. IosifDemian - stabilit din 1985 in Australia - a semnat, in tara, imaginea unor filme precumA!iteptarea, Nunta de piatra, Duhul aurului, Un august inflacari (in colaborare cu FlorinMihailescu, Aurel Kostakiewicz, ~tefan Horvath), Zidul, Buzduganul cu trei peceti, Urgia,o lacrima defata (in colaborare cu Constantin Chelba), devenind, de la U'l moment dat, .regizor: Urgia (in colaborare cu Andrei Blaier), 0 lacrima defata, Baloane de curcubeu,Lavind 0 pasare de prada, Piciul. Ion Marinescu - devenit, dupa 1990, producator -a semnat imaginea catorva zeci de lungmetraje (printre care Vifornifa, Proprietarii, Mama,Eu, tU!ii Ovidiu, Gustul!ii culoareafericirii, Ion - Blestemul pamantului, blestemul iu­birii, Proba de microfon, Plecarea Vla!iinilor),~ia unor filme straine realizate dupa 1990:Evadareade Jacek Gasiorowski, Pu.~cade lemn de Pierre Delrive, Grenada de ClaudeBarois, Sindromul Kuntz de Bruno Gantillon, Moartea prin procura, Afacerea D'Acosta~iPasiune mortala de Claude-Michel Rome. Nicolae Margineanu - dupa ani de opera­torie la filme de Mircea Saucan, Mircea Dragan, Cristiana Nicolae, Dan Pita -, aveasa regizeze Mai presus de orice (in colaborare), Un om in loden, Stefan Luchian, lntoar­cerea din iad, Padureanca, Flacari pe comori, Un bulgare de huma, Undeva in Est,Prive!ite inainte cu manie, Caput de zimbru (film TV), Faimosul paparazzo. Dinu Tanasea semnat imagine a unui mare numar de lungmetraje (printre care Prea mic pentru unrazboi atat de mare, Fratii, Urmarirea - serial TV, lntoarcerea lui Magellan, Dincolode nisipuri, Ilustrate cuflori de camp, Pe aici nu se trece, Prin cem/!ia imperiului, Fairplay), redevenind operator ~i dupa 1990 (Rosenemil - 0 tragica iubire); intre timp asemnat regia unor filme prcum Concert din muzica de Bach - productie TV, Trei zile!iitrei nop(i, Doctorul Poenaru, Mijloca!i la deschidere, lntoarce-te !iimai prive!ite 0 elata,La capatulliniei, Emisia continua, Cantec in zori - film TV. Dupa 1990, operatorul-re­gizor a devenit producator ~i a intrat in politica. Monteurul Dan Naum a murit tanar -

228

in 1976, la numai 42 de ani - dupa ce a semnat montajul unor filme rezonante capadurea spanzuratilor, Duhul aurului, Cursa (avea la activ, a~adar, doar filmullui LiviuCiulei cand a fost solicitat la montajul documentarului Apa ca un bivol negru). Cat despreinginerul de sunet Bogdan Cavadia, lucrase la Casa neterminata ~i Dragoste la zero gradepana-n 1970, dupa aceea la multe alte filme. "Echipa" documentarului Apa ca un bivolnegru - alcatuita, a~adar, din absolventi ai promotiei 1969-1970 (sectia regie), din teatro­logi-filmologi ai aceleia~i promotii, din cativa operatori ai promotiilor anterioare ~i dinalti speciali~ti tineri - avea sa joace un rol important in devenirea cinematografiei natio­nale. Documentarul eseistic Apa ca un bivol negru (filmat "la cald", in primavara lui 1970,cu imagini din miezul stihiei, dar prezentat pe ecrane abia in mai 1971!) anunta destinulfast al realizatorilor de-atunci: tinerii cinea~ti - majoritatea inca studenti - se afirmauprintr-un film de atitudine, cu caracter programatic, mesajullor avand atributele unuimanifest. Spiritul civic avea sa ramana 0 constanta a activitatii lor cinematografice ~i ex­tra-cinematografice.

Dintre cronicile de la premiera am retinut doua (aparute in "Cinema", nr. 6/1971).Citez din prima, intitulata ,,0 experienta singulara" ~i semnata de George Littera: "Filmatpe viu, in tensiunea ascutita a momentului, sub impulsul senzatiilor, impresiilor imediate,inca nedecantate, filmul acesta e dictatde realitate, a~ zice, ~i scris cu un condei gray ~icalm, care asociaza exactifatea reportericeasca cu pasiunea reflectiei, documentul crudcu vibratia lirica, descrierea voit rece a faptului cu emotia cople~itoare a confesiunii, con­statarea cu implicarea. Apa ca un bivol negru mi se pare 0 experienta singulara in con­textul cinematografului nostru de pana acum, ~i 0 experienta rodnica - incercarea dea transcrie 0 realitate gasita, incercarea de a restitui aparatului de filmat 0 demnitate fun­damentala , - cea a marturiei. ~i, nu mai putin, acest film, izvorat din sensibilitatea auto­rilor lui la 0 tragedie colectiva, nascut din con~tiinta nevoii lor de a fi prezenti, acest filmpornit din inima reprezinta un gest de angajare morala venit din parte a celei mai tineregeneratii de cinea~ti de la noi, domica sa respinga evazionismul ~i vechile superstitii locale,hotarata sa vorbeasca despre viata celor in mijlocul carora traie~te, acum, aici. Sa aplaudamcalduros acest inceput, acest semn de bun augur". lata ~i cateva fragmente din amplacronica semnata de Gelu lonescu (~i intitulata "film de generatie"): "Filmul Apa ca unbivol negru a stat un an in cutii; din to ate peliculele care s-au facut despre catastrofainundatiei ~i despre convalescenta demna ~i grea prin care au trecut mii de oameni, acestaeste, de departe, cel mai bun. EI este patetic, artistic patetic, fara a deveni vreodata melo­dramatic, sforaitor, formal sau cer~etor de mila. EI este un film matur, matur in gandirecinematografica, mai multa tehnica de sugestie ~i mai multa dorinta de exprimare original adecat tot restul filmelor noastre de actualitate la un loc (cu exceptia Reconstituirii). Sigurca se poate spune ca el a beneficiat de 0 situatie unica - unul din cele mai dramaticemomente prin care a trecut tara noastra in ultimii 25 de ani. Dar de ce ei, ~i nu altii, maivarstnici, mai «experimentati», au pornit sa il faca? De ce au scapat ocazia «apologetii»filmului de actualitate care fac declaratii lungi ~i conventionale in gazete ~i, cand e yorbade film, lasa publicului gustul amar al unor produqii invalide, schematice, adeseori lipsitechiar de rutina pe care cele 5-6 filme ce Ie-au produs ar fi putut-o, macar, presupune?( ... ). Se vad, limpede, cateva temperamente diferite: unul mai intimist ~i sensibilIa ama­

nunte (dar nu cele de recuzita obi~nuita), un altul poate mai epic, mai atent la «caz» ~iincadrarea lui; se poate observa 0 stilistica uneori aplicata catre estetizant, de bUlla calitate

229

insa,o alta care tinde catre ~ocul imaginii-simbol. A fost 0 ~coala? Poate, dar clasa apastrat 0 «fditie de arme» pe care trebuie sa 0 lase intacta pentru a izbandi, chiar - saumai cu seama atunci - cand fiecare va fi singur un autor. Cinematograful ei e modern,valid construit ~i - ceea ce mi se pare esential - cu 0 disciplina cinematografica agandirii. Nu ~tim, fire~te, ce va da fiecare din autori atunci cand vor lucra cu fictiunile,cu actorii, cu scenarii date, ~tiute de acasa. Dar dincolo de sperante exista aici 0 demon­stratie de talent neintalnita inca in cinematografia noastra. Acest debut prin adevar esteeel mai frumos pe care I-am avut. EI nu trebuie uitat niciodata, de nici unul din cei careau contribuit la na~terea lui. Daca cinematografia romana va da ceea ce acest film promite,·atunci sa botezam aceasta generatie: generatia inundatiei. Sa speram in ea ~i mai alesin faptul ca ei vor ~ti sa priveasca adeviirul ~i sa-l primeasca, la succes sau la e~ec, ~idinpartea celor ce Ie judeca filmele, numai ~inumai in speranta ca ele vor fi filme adevarate".

A dat cinematografia noastra ceea ce acest film promitea? Inceputul cinematografical deceniului al optulea a fost, oricum, un semn de speranta ...

DECANTAREA VALORILOR IN ANH 1971-1975

Inainte de a analiza contributia specifica a "generatiei '70" la dezvoltarea cinemato­grafiei nationale, sa aducem in disculie situatia de ansamblu a t1lmului romanesc. Practic,produqia cinematografica de lungmetraje s-a dublat catre mijlocul deceniului al optulea~i s-a triplat pana la inceputul anilor '80. Sigur, au fost "urcu~uri" ~i "cobora~uri", darcateva cifre, dincolo de cuvinte, confirma constatarea de mai sus: in 1970 s-au produs11 lungmetraje, in 1975 - 23, iar in 1982 - 32 (atingandu-se un record in materie).In conditiile unei concurente sporite, prin liirgirea sistematica a frontului creator, s-a de­clan~at,de la inceputul anilor '70, un proces de decantare a valorilor, amt la nive1ulansarn­blului creator - prin constituirea, "in mers", a unor scari ierarhice, ale realizatorilor ~iale operelor lor - dit ~ila nivelul fiecarei filmografii in parte (in creatia fieciirui cineastfilme1einscriindu-se pe trepte valorice). Pe spirala cinematografiei nationale s-au inscrisregizori reprezentativi ~i regizori "de duzina", filme menite sa invinga timpul ~i filmeperisabile. Vom analiza aceasta decantare valoridi, incercand sa identificam ~ierodarilesuferite prin ani de opere1ecinematografice (sau, dimpotriva, confirmarile timpului). Nicin-am putea proceda altfel in "spaliul dat" al acestui compendiu: ar insemna sa luam indiscutie - adaugand ~i filmele documentare, de animatie, de televiziune etc. - mii detitluri. Se1ecmnd, la randu-ne, continuam procesul de decantiiri valorice al cinematogra­fiei nationale.

Primul cineast care ~i-a afirmat personalitatea in deceniul VIII a fast Sergiu Nico­laescu, prin filmul Mihai Viteazul. Autorul s-a dovedit cel mai prolific cineast al anilor'70, adaugandu-~i in filmografie titluri precumAtunci i-am condamnat pe toti la moarte,Cu mainile curate, Lupul milrilor, Razbunarea, Chemarea aurului, Ultimul cartu!j, Nemu­ritorii, Un comisar acuza, Insula comorilor, Pirafii din Pacific, Zile fierbinti, Accident,

Osanda, Omul de aur, Pentru patrie, Razboiul de Independenta (in colaborare, serial TV),Nea Marin miliardar, Revan!ja, Mihail, caine de circ, Ultima noapte de dragoste - toate

230

acestea, repet, pana in anul1980; 0 medie, a~adar, de peste doua filme pe an! Cum sepoate observa, este yorba despre un ansamblu foarte eterogen de titluri, din care istoriafilmului - a filmelor care raman - nu poate retine decat cateva. Primul film importantal regizorului din acest deceniu a fost Mihai Viteazul (februarie 1971). Scenariullui TitusPopovici este astfel alcatuit incat faptele epocii contin trimiteri contemporane, in masurasa evidentieze continuitatea ~ipermanenta traditiilor de lupta pentru"independenta, pentruunitate nationala, ale poporului roman. Epoca lui Mihai contine 0 lectie istorica de mareactualitate in continuare: "ni~te popoare mici, antrenate in jocul de interese ale marilorputeri nu-~i pot impune dreptulla rezistenta decat rezistand" - spunea domnitorul; filmulreliefeaza cu limpezime acest "mesaj", rostindu-l grav, ca pe un memento. Afirmati~ cunuanta metaforica a istoricilor conform careia Mihai Viteazul ~i-a depa~it, prin clarvi­ziune ~i simt politic, epoca, ramanand pentru multi un ",mare neinteles", capata concretetein film: Mihai Viteazul i~i domina - copios uneori - marii sau mai micii parteneriistorici, ace~tia sunt redu~i, cateodata, la stadiul de "crochiu" (de~ianuntil, fiecare, insemnetemperamentale sau faptice cu care au ramas, intr-un fel sau altul, in istorie). Mihai este,a~a cum 11vedea Nicolae Iorga, "un poet al spadei, un entuziast, un visator", un maregeneral, un ganditor, un revoltat: pesonajul istoric este privit din diferite unghiuri de ve­dere, din perspectiva relatiilor cu tara, din perspectiva Europei. Arnza Pellea este un MihaiViteazul a~a cum 11descria eminentul istoric: 0 figura de ascet, arsa de f1acara dinlauntru,cu barba in neregula, "cu cautarea in adevar inspaimantatoare" , fara ca actorul sa faca,din acest indreptar tipologic, 0 dogma. Regizorul Sergiu Nicolaescu ~i-acontinuat, in acestfilm-portret, experienta din Dacii: filmul Mihai Viteazul are atmosfera, culoare de epoca,~i din valorile plastice alese pentru a constitui cadrul filmului se compune 0 imaginecomplex a a civilizatiei romane in epoca de mare elan patriotic pe care 0 evoca pelicula.Indeosebi cateva "mari secvente" ies in evidenta, cu intreaga lor incarcatura emotionala~ide sentiment. Una dintre acestea este intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia (din ceade a doua serie a filmului, "Unirea"), alta, aceea a bataliei de la Calugareni: in astfel demomente, imaginea operatorului George Cornea atinge momente de virtuozitate. 240 deactori ~izece teatre din provincie au sustinut distributia, alaturi de cateva mii de figuranti,osta~i, tarani, cascadori etc. Dintre interpreti, cateva nominalizan: Ioanf Bulca (un portretcu mari resurse de frumusete al Doamnei Stanca), Irina Gardescu (spectaculoasa in rolulRossanei), Olga Tudorache (mama lui Mihai, 0 prezenta dominatoare, emotionanta), IonBesoiu (un rol de compozitie: Sigismund Bathory), Emmerich Schaffer (tipul perfid,vindicativ, reprezentat de Basta), personaje memorabile realizeaza Colea Rautu ~iKovacsGy6rgy, apoi Florin Piersic, llarion Ciobanu (fratii Buze~ti), Mircea Albulescu (PopaStoica), Clara Seb6k (Cristina Bathory), Sergiu Nicolaescu insu~i(Selim Pa~a). Muzicalui Tiberiu Olah contribuie in mod esentialla implinirile artistice ale filmului, unele dintrepasajele partiturii - cum este momentul "ie~irii" la mare al o~tenilor Viteazului - fiindantologice. Filmul Mihai Viteazul inaugura cea mai fertila perioada din creatia regizorului,aceea a colaborarii cu scriitorul Titus Popovici. In ianuarie 1972 - relativ repede dupafilmul anterior -, Sergiu Nicolaescu infati~a publicului Atunci i-am condamnat pe tori

la moarte, ramas, peste ani, dupa unii comentatori (printre care ~i subsemnatul), cel maivaloros film al regizorului. Afirmatia poate surprinde, din moment ce aceasta ecranizarea nuvelei "Moartea lui Ipu" de Titus Popovici venea dupa doua superproductii cu secventespectaculos-eroice, bine primite de public ~i critica. Tocmai in aceasta consta, insa,

231

L

auto-depa~irea cineastului: parasind superspectacolul istoric~~iexotic, el ~i-apropus pros­pectarea nuanlata ~i aprofundata a unor psihologii. Aqiunea se desfa~oara in anii ocu­paliei fasciste, intr-o colectivitate rurala aflata la rascruce de timp ~ide istorie.ln centrulintamplarilor, ca martor sau ca participant, se afla un copil (chiar daca scenariul nu adoptaformula nuvelei, relatarea "la persoana intai"). Intamplarile sunt dramatice. Un ofilerneaml ese gasit mort, taiat cu secera, la marginea drumului. Satul intra in fierbere. Nemliipregatesc represaliile.ln familia adoptiva a baiatului spiritele incep sa se agite. Perspectivaca intelectualii comunei (preotul, notarul, doctorul,jandarmul, cu familiile lor) sa fie'lualica ostateci pune jar pe focul nelini~tii~ial spaimei. Fiecare cauta sa-~iscape pielea. Fiecarecauta 0 solulie. Frica paralizeaza con~tiinlele. Pe sora Margareta 0 lasa nervii, preotulIon (cumnatul copilului) i~i pierde mierea glasului, doctorul ~i notarul pierd ~i ei ceva,pic cu pic: demnitatea umana. ~i dintre toate "soluliile" este aleasa tradarea. La capatulunei adevarate "cine de taina" dupa ce umilul lpu, "nebunul satului", sluga credincioasaa familiei, pus cu lingu~iri ~itertipuri in fruntea mesei, pentru prima oara in viala, roste~tegatuit, calm ~i apasat formula magica a salvarii tuturora ("bine, am sa ma duc ~i am saspun ca I-am omorat eu") , arcul fricii, alla~italii ~ial trildarii se destinde. lar copilul, carevede ~iinvala, satul de atatea dezertari morale, mar~avii ~islabiciuni omenqti, i~i roste~teneiertator sentinla (care este ~i a filmului): "atunci i-am condamnat pe toli la moarte".Pentru baiat, adevarata valoare morala 0 reprezenta, inca inainte de precipitarea eveni­mentelor, blandul, uria~ul,placidul baci Tudor, cel care pastra la varsta parului alb bucuriajocului ("de-a submarinul Dox, de-a prinlesa Tarakanova, de-a Avram laneu, de-a De­cebal, de-a exploratorii la pol, de-a vanatorii in junglele Africii" - dupa cum 0 spunenuvela, de-a Napoleon ~i tarul - dupa cum 0 arata filmul), cel care a indurat in viataun lung, nesf§.r~it~ir de umilinte, pana ~i pe aceea de a i se spune lpu, "dqi lpu nu in­seamna nimic". Desfa~urarea evenimentelor 11confirma pe micul erou (interpretat cudezinvoltura de un copil simpatic care va deveni, peste ani, actor: Cristian ~ofron). "Piesade rezistenta" a filmului este, bineinteles, interpretullui lpu, Amza Pellea, al carui per­sonaj, generos ~i stenic, inlelept ~iabil (sunt antologice secvenlele "cinei de taina", dndlpu se joaca "de-a pisica cu ~oarecii" cu comesenii ingroziti, afirmandu-~i marile saledisponibilitali suf1ete~ti~imicile sale "nebunii") reprezinta un solid pilon al filmului; sunt~i alte "piese de rezistenW': muzica lui Tiberiu Olah, imaginile operatorului AlexandruDavid (indeosebi exterioarele, de la acellung, obsedant, galop al ofilerului neamt pestemiri~ti care anunta drama), performanlele artistice ale scenografului Marcel Bogos, aleHortensiei Georgescu - autoarea costumelor, ale inginerului de sunet Anu~avan Salama­nian. ~i alte roluri beneficiaza de interpretilriremarcabile: loana Bulca joaca cu virtuozitate~i nerv izbucnirile violent-isterice ale Margaretei, Maria Clara Sebok confera persona­jului sau (Clara) 0 frumusete insolenta ~iagresiva, doua tipuri meschin-pitore~ti creeazaOctavian Cotescu (doctorul) ~iGheorghe Dinica (notarul), ceilalli actori - lurie Darie,Eugenia Bosanceanu, ~tefan Mihailescu-Braila, Eliza Petrachescu, Ernest Maftei, LazarVrabie - pun peceti de personalitate pe rolurile lor. Cat depre regizor (elinsu~i intr-unrol bine marcat), Sergiu Nicolaescu dirijeaza cu ochi sigur acest ansamblu, potentand ~inuanland, deopotriva, suspensurile de aqiune ~i suspensurile psihologice. Cu aptitudinide... cascador, regizorul abordeaza, in acela~ian, un gen cinematografic neincercat, propu­nand spectatorilor filmul Cu mainile curate (octombrie 1972), lasand impresia ca toataviala a facut "film politist". Scenari~tii Titus Popovici ~iPetre Salcudeanu au pus la dis-

232

pozitia regizorului un subiect cu "va urma" inspirat din lupta dura impotriva bandelorde hoti ~i spargatori care aqionau in Bucure~tiul anului 1945. Impotriva gangsterilor dinepoca - banditi "rafinati", barfa~i cu pretentii, escroci de duzina, toti purtand nume curezonanta in acei ani, Semaca (George Constantin, jucand cu prestanta pe "creierul" matra­pazlacurilor), Lascarica (Gheorghe Dinica, portretul unei lichele perfecte), Buciurliga (un~tefan Mihailescu-Braila plin de idei) -, actioneaza, in principal, doi comisari: MihaiRoman, un exponent al "lumii noi" (interpretat de narion Ciobanu) ~icomisarul Mic10van(Sergiu Nicolaescu), care nu procedeaza intotdeauna cu mainile tocmai curate. Din distri­butie ar mai fi de notat Sebastian Papaiani (intr-un rol scurt, dar cuprinzatar), AlexandruDobrescu (un debut "neprofesionist" valabil), Monica Ghiu¢, Emanoil Petrut, Dorin Dron,Jean Lorin Florescu, Cornel Garbea, Mihai Mereuta. Nume noi ill filmele lui Sergiu Nico­laescu: scenograful Radu Boruzescu - cu 0 inspirata reconstituire a Bucure~tiului deaItadata: periferii insane, maidane, strazi intesate de reclame, vile somptuoase - ~iMirunaBoruzescu, autoarea costumelor. In cronica de la premiera ("Contemporanul", nr. 45/1972),regretam ca despartirea de comisarul Mic10van - ucis de un glont du~man - este, intru­catva, expediata. N-aveam de unde sa ~tiu ca adevarata despartire se va produce abia lasfar~itul filmului urmator, Ultimul cartuc~ (mai 1973): pistolul comisarului mai avea unglont pe teava, comisarul Roman va lovi, cu acest ultim cartu~,in plin. Actiunea avanseazaspre primavara lui 1946, pe langa interpretii filmului anterior apar altii - Colea Rautu,Jean Constantin, Tudorel Popa, Matei Alexandru -, este ~i un "film in film" ("Panicala Manastire"), mitralierele rapaie la barul "Ritz" sau la Cheile Bicazului (unde operatorulAlexandru David filmeaza 0 urmarire spectaculoasa); earn aceasta ar fi ~i "problema":mai putin riguros din punct de vedere compozitional ("filmul din film", cu calugari reali~ideghizati, pare ... din alt film), Ultimul cartu!j mizeaza excesiv pe efecte pirotehnice.Sergiu Nicolaescu punea punet aici acestui serial de aventuri, dar scenariullui Titus Po­povici ~i Petre SaIcudeanu avea sa continue, cu alt regizor la timona, Manole Marcus.Regizorului Sergiu Nicolaescu ii va lipsi, insa, comisarul Mic10van ~i va inventa un altcomisar, Moldovan, dupa chipul ~i asemanarea celui disparut, 11va introduce intr-o altaperioada istorica tulbure, sfar~itul anului 1940, perioada dementei legionare ~i, colabo­rand la acest scenariu semnat de inca treiautari (Vintila Corbul, Eugen Burada, MirceaGandila), va lansa pe piata Un comisar acuza (aprilie 1974). Un pistolar, a~adar, vreodoi comuni~ti (jucati de Arnza Pellea ~i Alexandru Dobrescu), cate un personaj-gluma(0 pu~lama simpatica, Limba, desenata de Jean Constantin), cate un legionar dur (Gheor­ghe Dinica), cate un legionar tont (Mircea Pascu, 0 revelatie),'ritm, impu~caturi "cat cu­prinde", putin haz pentrU destinderea incordarii, traditionala echipa de realizatori, ~iincaun film de aventuri (cu "va urma" ~iel, peste cativa ani) a fost gata. Dar "decantari" valo­rice nu s-au mai produs atunci in creatia lui Sergiu Nicolaescu: el ,,~i-a facut mana" incoproduqii semnate impreuna cu Wolfgang Staudte sau Gilles Grangier (cu "lupi ai ma­rilar" , "chemari ale aurului", "insule ale comorilor" ~i "pirati in Pacific"), se va intoarcein istoria indepartata pentru un film patetic - despre ni~tefo~tio~teniai lui Mihai Viteazulcare au pribegit prin lume ~irevin in tara cu drapelul voievodului -, Nemuritorii (decem­brie 1974) ~i ajunge in actualitate, cu Zilefierbinfi (decembrie 1975), un film scris deFrancisc Munteanu ~i filmat de Nicolae Girardi: portretul unui director de ~antier naval,un cinematograf tern, diluat in frazeologie, lipsit de substanta dramatica, altfel spus 0 expe-

233

rienta neconvingatoare. Regizorului Sergiu Nicolaescu fncepea sa-i lipseasca scenaristulTitus Popovici ...

La inGeputul deceniului al optulea, debuta ca regizor un scriitor important, NicolaeBreban, cu filmul Primre colinele verzi (aprilie 1971). Autorul a venit fnspre film cu unuldintre cele mai cinematografice romane ale sale, "Animale bolnave" , preluandu-~ipropriilepersonaje, dar refuzand ideea unei transcriptii dintr-un limbaj fn altul. Printre colineleverzi nu este "filmul cartii" dintr-un motiv cat se poate de evident: fntre carte ~ifilm, pro­zatorul Nicolae Breban ~i-a descoperit voca(ia de regizor. Altfel spus, "certificatul deregizor" al autorului n-a fost obpnut cu aparatul de filmat fn mana ci inainte, cand, avandin fata materialul uman ~ifaptic al "Animalelor bolnave" , autorul personajelor ~ifntam­plarilor din filmul cartii "a vazut" un film propriu-zis. Nu literar, cinematografic. A~as-a nascut acest "film de autor" numit Printre colinele verzi, iar orice alta trimitere spreromanul-pretext ni se pare inoperanta. Firul narativ al filmului este aproape rectiliniu:din perspectiva celui mai inocent dintre personaje, Paul (Dan Nutu), care se apropie ~ise indeparteaza de clocotul unor intamplari dramatice, se contureaza 0 intriga pseudo-po­litista: 0 crima, apoi 0 a doua, 0 a treia, intr-un ora~el tihnit ~i fara antecedente, pun inmi~care un fntreg aparat de ancheta care, dupa ce-~i consuma energiile pe cateva pistefalse, descopera nu numai asasinul ci, fapt mult mai important intr-un asemenea film,"ratiunile" crimei. Intriga polipsta nu constituie decat un pretext (alt pretext) pentru ceeace intentioneaza sa spuna, ~i spune, filmul. Scenaristul ~i regizorul Nicolae Breban fn­cearca un cinematograf de analiza. Pionii conflictului, in majoritatea cazurilor caracterepregnant conturate, propun mici universuri morale, pe care autorulle analizeaza meticulos,prin prisma unor fatete uneori contradictorii ~i reflectate in c6n~tiinta ambigua a unuiadolescent hipersensibil ~i introvertit. Doar doua exemple. Arion, uria~ul ~i impozantulArion (Mircea Albulescu), care duce pe umerii sai povara predicatorului sincer, credincios,pare descins din lumea eroilor dostoievskieni. Miloia, umilul ~i supusul Miloia (VasileNitulescu, "facut", parca, pentru acest rol tragic), este un om sterp suflete~te, un "teritoriuuman" labil pe care oricand se pot produce drame ~iacte de fanatism. Chiar atunci candscriitorul-regizor lasa impresia ca nu are suficienta incredere in forta imaginii, dubland-ocu vorbe ori abuzand de monologuri, tipul de cinema practicat este modem, fncarcat desugestii, sustinut de personaje substantiale. Mai joaca in film Ion Caramitru (Mateia~),Ion Dichiseanu (Vo~tinaru), Emilia Dobrin (in mlul Irinei). Sustin filmul ~i partituramuzicala excelenta a lui Tiberiu Olah, imaginea functionala a lui Aurel Kostakiewicz (na­tura fiind, fnca de la primele secvente, un personaj dramatic), regizorul secund (ConstantinVaeni). Regizorul Nicolae Breban "n-a dansat decat 0 vara" pe ringul filmului romanesc:prima experienta a fost ~i ultima, de~i Printre coline Ie verzi a scris 0 pagina originalafn istoria filmului de actualitate.

Printre primii regizori care au realizat, in debutul anilor '70, opere de maturitateartistica a fost ~iGheorghe Vitanidis, "ie~it din pluton" cu un film echilibrat, de mare fru­musete plastica - operatorul Ovidiu Gologan reu~ind secvente de un "albastru infinit" -,Facerea lumii (mai 1971).0 epoca de prefaceri social-poltice (anii 1943-1948) esteurmarita prin doua pove~ti paralele: una, a comunistului Filipache, alta a fiicei sale, Eva;juxtapuse, cele doua rememorari schiteaza destinul unei familii. Avem de-a face cu unscenariu al scriitorului Eugen Barbu, care ~i-a adaptat pentru ecran, in Facerea lumii (mai1971), romanul cu titlu omonim. Alcatuit - fn majoritate - din flash-back-uri, bucu-

234

randu-se de interpretari prestigioase (Irina Petrescu este Eva, Liviu Ciulei este partenerulei, Manicatide, Colea Rautu este Filipache, printre ceilaIti interpreti fiind, convingatori~iei, Virgil Oga~anu, Dan lonescu, Clody Bertola, Marga Barbu, Toma Caragiu, MateiAlexandru, Harion Ciobanu, Vera Proca Ciortea, Eugenia Bosanceanu, Mitzura Arghezi~i multi altii), filmullui Gheorghe Vitanidis - la care au mai colaborat compozitorulDumitru Capoianu ~iscenograful. .. Liviu Ciulei -, primit bine de critica la ora premierei,are, revazut peste ani, un punct de vedere discutabil despre epoca evocata. De la "facerealumii" comuniste, Gheorghe Vitanidis a facut, in acei ani, salturi inapoi in timp, neinsotite,insa, de salturi valorice. Intai a realizat (pe un scenariu propriu) filmul Ciprian Porum­bescu (aprilie 1973), un film biografic, a carui principal a finalitate este evocarea artistu­lui-patriot; in acest sens filmul contine cateva secvente vibrante Oa care contribuie, desigur,~i muzica lui Richard Oschanitzky ~i Gherase Dendrino). Interpretul rolului titular ­foarte bine gasit - este Vlad Radescu (inca student la data filmarilor), intr-o distributieampIa, din care extragem doar cateva nume: Tamara Cretulescu (filmul are ~i0 povestesentimentala), Emilia Dobrin, Sebastian Papaiani, Dan Ionescu - iara~i seducator! -,Clody Bertola, Dina Cocea, Ioana Bulca, Toma Caragiu, Arcadie Donos, Amza Pellea,Carmen Maria Strujac, Gheorghe Cozorici, Constantin Rautchi. Din nou, operatorul Ovi­diu Gologan a fost autorul unor imagini memorabile, 0 contributieimportanta in desenulde epoca al filmului av&nd~iscenograful Radu CaIinescu ~iautoarea costumelor HortensiaGeorgescu. Dupa acest "refugiu", regizorul a sondat mai departe trecutul, consacrandu-seunor scenarii ale scriitorului Mihnea Gheorghiu, realizand doua filme inspirate dintr-o"epoca a luminilor": Cantemir ~i MU!jchetarul roman cu premiera in octombrie 1975.Film-portret ~i6totodati'i,fresca de epoca, filmul Cantemir lumineza din diferite perspectivefigura printului carturar, scenariul - rod al unei documentari minutioase ~i harazit cuvalori literare - scotand in evidenta multiplele valente spirituale, politice, strategice alepersonajului renascentist, interpretat cu eleganta ~iaplomb de Alexandru Repan. Mai joacain film Ioana Bu1ca, Emanoil Petrut, George Constantin, Arnza Pellea, Liliana Tomescu,Emil Co~eru, Ion Popescu Gopo (nimeni altul decat Petru cel Mare!), aIti actori - lurieDarie, Victor Rebengiuc, TIarionCiobanu -, care revin, cu partituri consolidate, in MU!j­chetarul roman, alaturi de Dina Cocea, Liviu Ciulei, Marcel Anghelescu, Carmen Sta­nescu, Ion Besoiu, Ion Dichiseanu, Petrica Vasilescu.

La inceputul anilor '70 ~i-au afirmat personalitatea, prin cateva creatii de referinta,regizorii tandemului de odinioara, Manole Marcus ~i Iulian Mihu, creatia lor cinemato­grafica instituind un sui-generis "dialog la distanta": primul propune Puterea!ji adewlrul,

al doilea raspunde - dupa 0 luna - cu Felix!ji Otilia; primul continua serialul "mainilorcurate" (cu episoadele Conspira[ia, Capcana ~iDeparte de Tipperary), celalalt vine cuNufilmam sa ne amuzam; primul ajunge la Actorul !ji salbaticii, celaIalt, in acela~i an,vine cu Alexandra !ji infernul. Sa urmarim, mai de aproape, acest "dialog la distanta" ...In februarie 1972, regizorul Manole Marcus, care a preluat de la scriitorul Titus Popovici,,~tafeta" unor scenarii cinematografice dense ~iesentiale, propunea spectatorilor Puterea!ji adevarul. Scria Valentin Silvestru, dupa premiera: ,;Ceea ce fusese abia schitat In Setea,afirmat mai cu seama teoretic In Strainul, ori conturat Inca vag, sub raportul nuantelor,in Valurile Dunarii - adica un conspect analitic al eroului in eircumstante istoriee exeep­tionale - se impune eu claritate acum, In Moartea lui Ipu ~iin tulburatorul roman cine­matografic Puterea!ji adevarul. Raliind, prin aeestea, cinematografia noastra uneia dintre

235

cele mai fertile direqii estetice contemporane, Titus Popovici convinge ca e, deocam~data, dramaturgul esential al filmului romanesc contemporan". Film de istorie traita,Puterea ~i adevarul evoca intamplan care au jalonat drumul tarii pe parcursul a mai binede 20 de ani, scotand in prim-plan povestea de viata a cinci oameni, pe care viata i-a apro­piat sau i-a despartit, i-a confirmat sau i-a infirmat, i-a ajuns din urma sau i-a depa~it dra­matic. Filmulii reunqte pe toti la cei doi timpi opu~i ai aqiunii: personaje1e sunt altele,se afla chiar pe baricade diferite, nimeni n-a dezertat de la ideal, dar imposibilitatea unorade a tine pasul cu realitatea poate echivala - 0 spune filmul - cu 0 tradare. Cine suntcele cinci personaje-cheie? Pavel Stoian (interpretat de Mircea Albu1escu)este un personajvital, energic, 0 "f0rta telurica", devenita distructiva atunci cand personajul se opune evi­dentelor, aparand dogme uzate. Mihai Duma (definit de Ion Besoiu) vine cu atributeletineretii, are con~tiinta descatu~ata de capcanele auto-conservarii. Convingator este ~iOlariu (Lazar Vrabie) care dobande~te intr-un prea tarziu sentimentul culpabilitatii sale.Manu (Octavian Cotescu) este 0 mostra tragica de inaderenta la sensurile istoriei. Amlasat la urma personajullui Petre Petrescu (un Amza Pellea inedit, deosebit de cel afirmatin filmele anterioare): un personaj viu, adevarat, tocmai pentru ca resursele sale suflete~tinu devin "norma", pentru ca momentele sale de slabiciune sunt omene~ti, pentru ca tris­tetea de a nu fi inteles, tocmai de catre prieteni, vine foarte dinlauntru. Ar mai fi un motivde "lasat la urma" pe inginerul Petre Petrescu. Personajele-cheie ale conflictului dinPuterea ~i adevarul sunt ~i "personaje cu cheie". Las la 0 parte "cheia" unora dintre ele- nu tocmai favorabila posteritatii filmului -, dar asupra faptului ca in destinullui PetrePetrescu putem citi destinul unui Lucretiu Patra~canu ar fi cazul sa insistam. Personajulde 0 captivanta frumusete sufleteasdi allui Petre Petrescu, cu 0 exemplara clarviziune,bazata nu pe himere ci pe insu~irea unor adevaruri fundamentale, este un personaj-aver­tisment. Tragedia pe care 0 traie~te Petrescu (~i pe care n-ar fi putut-o depa~i, dacaresursele sale morale n-ar fi continut atatea rezerve de intelepciune ~iadevar) este 0 repre­zentare - la scara unei existente umane - a gradului de eroare savar~it de personajeleprincipale ale conflictului. Chiar daca celelalte personaje sunt sacrificate uneori, schiteportretistice semnificative realizeaza multi actori - Nucu Paunescu, Nineta Gusti, IrinaGardescu, Dana Comnea, Ernest Maftei, Peter Paulhoffer, Zephi AI~ec, Cornel Revent,Haralambie Boro~, Valeria Gagialov, Virgil Mogo~ -, peisajul tipologic a1filmului estede mare varietate. Impreuna cu operatorul Nicu Stan, cu compozitorul Tiberiu Olah (ambiiin forma de varf), regizorul Manole Marcus ~i-ainsu~itprofesiunea de credinta a scenaris­tului Titus Popovici, lasandu-ne sa intelegem ca acolo, printre personajele filmului, printreizbanzi ~iinfrangeri, suntem cu totii. In acest sens, mi se pare foarte relevanta marturisireascriitorului Constantin Stoiciu ("Cinema", nr. 4/1972) care ... a vazut filmul, dupa cumo spune, alaturi de 0 femeie intre doua varste, care ~tia - sau traise probabil - cate cevadin ce1e intamplate in povestire: "Cand s-a aprins lumina, cand scaunele au inceput sascflrtaie, cand tacerea a inceput sa doara ~iflecareala s-a amestecat cu scaparatul betelorde chibrit, am vazut-o ridicandu-se speriata, uiHindu-se in jur, cautand sprijin. Poate cala 0 melodrama oarecare ar fi suferit, poate ca la un film dur ar fi tremurat, dar la celetrei ore care trecusera, la acel film pe care-l putea judeca cu acea orbire a amintirilor du­reroase, intelesese mai mult decat ~tiaca poate sa inte1eaga". Puterea ~iadevarul, in pers­pectiva timpului, este considerat, de catre unii comentatori, un film "datat". "Cazul"Petrescu, "cazul" femeii speriate (~i,desigur, meritele reale ale filmului) reclama 0 recoo-

236

siderare. La 0 luna dupa Puterea si adevarul, in martie 1972, lulian Mihu prezenta peecrane, in "dialogulla distanta" amintit, cel mai valoros film alintregii sale creatii, Felix$i Otilia, animand - in stil original - scenariullui loan Grigorescu, pomit din "EnigmaOtiliei" calinesciana. Regizorul - in creatia caruia ecranizarile joaca un rol important ­s-a apropiat de universul romanului cu un manifest simt creator, interpretandu-l, prelun­gind~-l, cinematografizandu-lin spirit calinescian, punand accent - fara a desconsideratrama propriu-zisa - pe realizarea portretelor de grup, in atmosfera de epoca reconstituitacu mijloacele frescei cinematografice. In acest sens, 0 precizare face Adina Darian, incronica din revista "Cinema" (m. 4/1972): "Aparatul nu se lasa condus intotdeauna sprelocurile pe care 11impinge litera romanului. Nu colinda strazile Bucure~tiului: strada Antimsau strada Sfintii Apostoli - unde se afla cartierul general al familiilor Giurgiuveanu~i Tulea, nu urmarqte tumeele Auricai pe Calea Victoriei, unde se afla ~i locuinta luiPascalopol; nu ne poarta nici pe strazile strabatute in drumul spre matu~a Agripina, decatre Stanica, cu tramvaiul cu cai, pe Calea Rahovei, pana la Bariera Mo~ilor, spre ~oseauaMihai Bravul, spre Fundatura Vaselor. .. ; nici nu ne sunt aratate plimbarile lui Felix prinCotroceni, pe Calea Plevnei sau pe ~oseaua care «se infunda la hipodrom». Pentru a nuie~i din atmosfera interioarelor ingramadite ~iprafuite, pentru a nu rupe vraja aceea fan­tastica, regizorul a renuntat la dimensiunea citadina a romanului, preferandu-i spatiul c1aus­trat, din interiorul caselor napadite de molii. Aici infemul sunt «ceilalti». Acei «ceilalti»care poseda ~tiinta de a se sufoca unii pe altii, de a se devora unii pe aWi. De aici nu sepoate evada. Cum nici spectatorul nu poate evada din fascinanta atmosfera a filmului cese tese ca 0 vrajitorie". lulian Mihu I-a vazut in rolullui Felix pe scenograful Radu Boru­zescu ~i se poate spune ca a avut 0 intuitie de gratie, personajulimprumutand de la inter­pret insu~iri determinante, stangaciile ~iinocentele unei tinereti reale. Otilia Julietei Szonyiramane 0 "enigma", a~acum - desigur - G. Calinescu, loan Grigorescu ~ilulian Mihuau dorit. In general, personajele desenate de interpretii ale~i de regizor par figuri de cearaale unui muzeu Grevin: Clody Bertola (Aglae, "baba absoluta fara cusur ill rau"), LeniDacian (cu acreala fetei batrane ~i cu vocea Rodicai Mandache, in rolul Auricai), ElizaPetrachescu (intr-un alt rol fabulos), Gina Patrichi, Violeta Andrei. Sergiu Nicolaescue un Pascalopol "cuminte", Gheorghe Dinica 11picteaza in "culori tari" pe Stanica Ratiu,Ovidiu Schumacher, ~erban Sturdza, Arpad Kemeny completeaza distributia, iar un inter­pret neprofesionist, Herman Chadrower (in rolullui Costache Giurgiuveanu) face 0 creatiememorabila. Dupa cum subliniaza loan Lazar (in cartea sa "Arta naratiunii in filmul roma­nesc", p. 183),,,In filmullui lulian Mihu, decoruli~i asuma 0 functie activa, de personajsemantic, prefigurand sensul absorbtiei, sau oricum al unei experiente in care initiativalui Felix nu va conta intotdeauna. Decorul devine in felul acesta una din vocile (filmice)ale naratiunii, inainte ca in rol sa intre culoarea, investita ~iaceasta cu 0 valoare esteticapregnanta". Efectiv, scenografia semnata de Radu Boruzescu ~iLiviu Popa, imaginea deexceptie a cuplului Alexandru Intorsureanu-Gheorghe Fischer, cu inventia lor functio­nala, "Graphis-colorul", datorita careia culoarea joaca, participa (a~ adauga ~i muzicalui Anatol Vieru, care trece pe nesimtite de la sarabanda la requiem) contribuie generosla senzatia unui "muzeu de ceara", elaborat ca atare de regizorul lulian Mihu. Un muzeude ceara care ramane "in vitrina", dincolo de viata, cand semnele realitatii i~i pun peceteape film, in secventele finale, ale rei'ntalnirii dintre Pascalopol ~iFelix, in "trenul moqii"de pe frontul primului razboi mondial. La interval de 0 luna, a~adar, Manole Marcus ~i

237

lulian Mihu, cei doi autori ai tandemului din La mere, din Viata nu iarta, au oferit douadintre filmele de varf ale carierei lor cinematografice. In continuare, cum spuneam,Manole Marcus a preluat de la Sergiu Nicolaescu serialul "mainilor curate" scris de TitusPopovici ~i Petre Salcudeanu, filmele Conspiratia (iulie 1973), Departe de Tipperary(august 1973) ~iCapcana (ianuarie 1974), ducand actiunea pana In anu11948 cand ultimarnisiune a maiorului Roman este stiirpirea unui "cuib al rea~tiunii", undeva In munti, ~iconferind tramei un tot mai acuzat fond politic (In Departe de Tipperary apar multe perso­naje reale ale timpului evocat). Numai di. .. politica s-a carn schimbat, "bandele crirninale"care actionau In munti au fost reabilitate, "Infioratorul camarad Baniciu", desenat de VictorRebengiuc, nu mai poate fi - ca simbol al rezistentei anticomuniste - un personaj jalnic~i subuman, dupa cum nici cornisarul Roman (IlarionCiobanu) nu se mai poate mandri,In anu12000, ca i-a casapit pe legionari. Majoritatea personajelor au sernnele schimbate:"uternista" pura ~i spirituala (Mariana Mihut), primarul comunist (Mircea Albulescu),ajutorullui Roman, nurnit tot Oarca (Mircea Diaconu), ceilaiti interpreti din Conspira(ia(Adina Popescu ~i George Mihaita, Mihaela Buta, Marieta Luca, Cornel Revent, AurelGiururnia sau Lazar Vrabie), protagoni~tii din Departe de Tipperary, majoritatea - cumspuneam - personaje istorice (printre interpreti: Fory Etterle, Maria-Clara SebOk,VictorRebengiuc, Maria Rotaru, Ernest Maftei, Vasile Pupeza, Zephi Al~c, Manu Nedeianu,Cornel Revent, N. Neamtu-Ottonel ~.a.), ~iinterpretii din Capcana (pe langa unii dintrecei arnintiti, Silviu Stanculescu, Octavian Cotescu, Maria Chira, Aurel Giururnia), acestdin urma film fiind scris doar de Titus Popovici, dar beneficiind, ca ~icele doua anterioare,de colaborarea operatorului Nicu Stan, a compozitorului George Grigoriu. In ianuarie1975, Manole Marcus, In alta clipa de inspiratie, a lansat pe piata cel de al doilea momentde varf al filmografiei sale, Actorul ~i salbaticii (cu aceea~i echipa de colaboratori - sce­naristul Titus Popovici, operatorul Nicu Stan, compozitorul George Grigoriu - ~i cuVirgil Moise scenograf ~iFlorina Tomescu, autoare a costumelor). Personajul principal,nurnit Caratase, are un model real, pe strillucitulanimator al teatrului de revism ConstantinTanase, din biogra'fia caruia - artistica ~i civica - s-a intrupat scenariullui Titus Po­povici. Evident, Toma Caragiu a fost desernnat sa-l reprezinte pe Tanase Inca din fazascrierii scenariului, pentru ca numele personajului Imprumum cate ceva atat de la Caragiu(Cara-) cat ~ide la Tanase (tase), de~i, desigur, Caragiale nu-i strain de jocul onomastic.Politizat, poate, excesiv (firele aqiunii ducand spre un moment-lirnita, al unei confruntarideschise Intre artist ~ilegionariY,filmul armonizeaza genuri cinematografice distincte ­satira, estrada ~icomedia, cu pamfletul politic, ba chiar cu tonurile grave, dramatice, alerechizitoriului politic -, omagiind nu numai un interpret genial al teatrului de revista,ci ~iun exemplar artist-cetatean. Toma Caragiu poarta In el, cu har ~iveneratie, colosalulhohot de riis pe care 11distribuia generos Tanase, trecand non~alant de la ironie la satira,de la ~arja la pamflet, de la veselie la tristete ~i de la zambet la lacrima. Este 0 secventain film, "povestea cu trabucul" (interpretata, cu haz nebun, de Toma Caragiu ~i MarinMoraru), care ar merita sa nu lipseasca din antologia marilor momente cornice ale lurnii,echivaHind cu victoriile "v~rstei de aur" a "mareluimut". Mai joaca in film Mircea Albu­lescu, Margareta Pogonat, Ion Besoiu, Mircea Diaconu, Carmen Petrescu, Ovidiu luliuMoldovan, Zephi Al~ec, Lucia Boga, Gheorghe ~imonca. Ce-a facut, Intre timp, lulianMihu? S-a jucat, frumos, in Nu filmam sa ne-amuzam (martie 1975),0 comedie amu­zanta, de~i Incearca sa ne convinga - uneori cu aplomb didactic - ca umorul este 0

238

intreprindere foarte serioasa, cu dedesubturi grave. Acid, suJ:inutde cativa "comici vestitiai ecranului" - Toma Caragiu, Jean Constantin, Gheorghe Dinica ~i... Jean Georgescu,in rolul regizorului Jean Georgescu -, cu alte nume atractive pe generic - Gina Patrichi,Violeta Andrei, Flavia Buref, Aimee Iacobescu, Angela Chiuaru, Angela Stoenescu (un"qalon" feminin pe cinste), insotit de operatorii Alexandru Intorsureanu ~i GheorgheFischer (dedicati regizorului ~i-nfilmul urmator), de compozitorul Radu ~erban, pictoritade costume Doina Levinta ~iscenograful Aureliu Ionescu, filmul ramane 0 joaca in creaJ:iacineastului, un divertisment estival. De aici, imediat, Iulian Mihu a trecut la un film grav,de razboi - spre a demonstra ca ... "nu filmam sa ne amuzam" -, realizand Alexandra$i infernul, pe un scenariu propriu, inspirat din romanul cu titlu omonim de LaurentiuFulga. In functie de natura subiectului, regizorul schimba ~ifizionomia distributiei (alaturide Violeta Andrei - interpreta Alexandrei din visele eroului - joaca Romeo Partenie,Nicolae Radu, Cornel Patrichi, loan Sabau, Emanoil Petrut, Hans Pomarius, NicolaePraida, Florin Tanase, Gheorghe Novac, Aristide Teica, Aurel Popescu), dar accentul nueste pus pe secventele de razboi; realitatile dure, vitrege ale razboiului reies prin contrast,ele intrerup 0 poveste delicata de dragoste, rememorata de imaginile poetice, sensibile,ale operatorilor Alexandru Intorsureanu ~iGheorghe Fischer, sustinuta de acordurile luiAnatol Vieru, de scenografii Mircea Oni~oru,Petre Veniamin ~iautoarea costumelor OlteaIonescu. Dupa Felix ~i Otilia, astfel de filme - ca ~i alte cateva care au urmat - auinsemnat momente de "respiro" in filmografia lui Iulian Mihu (In pregatirea capodopereicare va urma, la sfil.r~ituldeceniului, Lumina palida a durerii).

~i regizorul Mircea Mure~an ~i-a ingaduit cateva dipe de "respiro", dupa Rascoala~iBaltagul. El a realizat, in august 1971, filmul Asediul - pe un scenariu la care a cola­borat cu scriitorul Corneliu Leu, 0 adaptare pentru ecran, in fapt, a romanului "Puterea",datorat acestuia din urma -, un film inspirat de evenimentele anului 1945, "cand maselepopulare impun primii prefeqi democraJ:i"(cum se scria in presa vremii). nation Ciobanujoaca un asemenea prefect, dintr-un ora~ portuar, Constanta, a carui atmosfera postbelicaeste reconstituita cu sprijinul imaginilor semnate de George Cornea; printre ceilal!i inter­preti, Sandu Sticlaru, Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, George Aurelian, Valeria Seciu,Ioana Casetti, Octavian Cotescu, Mihai Mereuta, ~tefan Mihailescu-Braila. A urmat, increatia sa, Bariera (decembrie 1972), un film inspirat de romanul cu titlu omonim alluiTeodor Mazilu, cu un personaj ata~ant, Nea Vitu, creat pe ecran in termeni savuro~i deOctavian C;otescu,care se pricepe sa imbine, convingator, gravitatea pesonajului cu ironia~iumorul; numai ca Nea Vitu ... nu este altceva decat un "comunist de omenie". "Ama­nuntul" acesta scade ,,~ansele de durata" ale unui film in care mai joaca Mihaela Mihai,Toma Caragiu, Ion Besoiu, Gina Patrichi, Dan Nutu, Mircea Albulescu, Draga Olteanu,Gheorghe Dinica, Florin Scarlatescu, Olga Bucataru, Nucu Paunescu, Aurora ~otropa.Urmatorul film allui Mircea Mure~an marcheaza intoarcerea la cinematograf (dupaaproape douazeci de ani) a scriitorului Marin Preda, care a scris - special pentru film ­povestea unei "ore de august", devenita Portite albastre ale ora$ului. La "portile albastreale Bucure~tiului" (albastru de cer, albastru de uniforme, albastru de albastrele)se petrece- intr-o ora torida a zilei de 24 august 1944 - intreaga actiune a fihpului: personajeleprincipale sunt osta~i ai unei baterii antiaeriene, pe un aerodrom din apropierea Capitalei,misiunea lor este de a zadarnici tentativele aviatiei fasciste de a bombarda ora~ul. Filmulare respiraJ:iede "schitil", nu de roman, autorul scenariului ~iautorul filmului au incercat

239

sa se apropie de tinerii care-~ipetree ora de august la un pas de moarte, sa "materializeze"in imagini "lini~tea dinaintea furtunii" (soldatii sunt, la inceputul filmului, a~a cum i-adorit Marin Preda, ca ni~tesateni "intr-o pauza de coasa") ~isa sugereze incle~tarea luptei.Atat: 0 ora de august, cu lumini de pace ~iumbre de razboi ("prinse" in imagini de ope­ratorul Viorel Todan ~i insotite de muzica lui Doru Stanculescu, uneori ca un abur degand, alteori ca 0 ruga), cu cateva portrete in mi~care desenate de Dan Nutu, DumitruFurdui, Costel Constantin, Ion Caramitru, Dumitru Rucareanu, Emilia Dobrin, AmzaPellea ~i Matei Alexandru. Nici eroismul, nici moartea nu devin ostentative ...

Pentru alti regizori afirmati in deceniile anterioare, anii 1971-1975 au avut "semne"distincte. Mircea Dragan, de pilda, i-a dat inainte cu B.D.-urile, cu Brigada Diverse Inalertu (iulie 1971), mizand pe microrecitalurile unor Dem Ractulescu, Jean Constantin,Puiu Calinescu, Toma Caragiu, Sebastian Papaiani, George Mihaita, Vasilica Tastaman,reactiile publicului - in "anchetele" de la premiera - osciland intre.,.. "am ras cu gurapana la urechi" ~i ,,0 comedie jenanta pentru 0 cinematografie care se respecta". De laavatarurile celor trei borfa~i simpatici pana la filmele istorice Fratii Jderi (aprilie 1974)~i Stefan eel Mare - Vaslui 1475 (ianuarie 1975, dnd se implineau cinci sute de anide la evenimentele evocate) este 0 distanta considerabila, dar nici aceste filme de inspiratiesadoveniana (scrise de regizor in colaborare cu Contantin Mitru ~i - in primul film ­Profira Sadoveanu, in al doilea - Valeria Sadoveanu) n-au primit adeziunea criticii: s-aconsiderat ca Fra{ii Jderi pierde pe drum fiorul prozei originare, ca filmul e dezlanat,lipsit de emotie, realizat in tu~e groase, mimeaza doar fiorul ~imaretia; au fost obiectiiserioase ~i la Stefan eel Mare - Vashti 1475, dqi interpretarea lui Gheorghe Cozoricia fost apreciaili, iar un film despre domnitor, despre incle~tarea de la Podu-lnalt, s-a spus,era de multa vreme a~teptat ~idorit. Intre cele doua "coperti" foarte diferite ca gen, MirceaDragan a abordat in Explozia (decembrie 1972) un subiect de actualitate, inspirat dintr-unfapt autentic de "eroism cotidian": asupra unui ora~ dunarean planeaza pericolul uneiexplozii, "bomba" este dezamorsata in ultima clipa, cu spirit de sacrificiu ~icuraj. Scrisade loan Grigorescu, filmata de Nicolae Margineanu, povestea cinematografica este tensio­nata, cuprinde clipe de emotie ~ieste sustinuta de personaje veridice, chiar de farmec une­ori, in interpretarea unor actori ca Radu Beligan, Gheorghe Dinica, Toma Caragiu, DemRactulescu, Jean Constantin (ca-n viata: drama, ca sa fie mai dramatica, are nevoie decontrapunctul comic!), George Motoi, Toma Dimitriu, Colea Rautu, Draga Olteanu, Mir­cea Diaconu, Florin Piersic, Cezara Dafinescu, Mircea Ba~ta,Aurel Cioranu. Au mai lucratla film: scenograful Constantin Simionescu, autorul costumelor Horia Popescu, compo­zitorul Theodor Grigoriu, care a creat ~i suspansuri muzicale. Regizorul Andrei Blaier,in aceea~i perioada, realizeaza intai Pudurea pierduta (martie 1972), dupa un scenariude Mihnea Gheorghiu: 0 poveste din anii razboiului, cu pasiuni puternice, cu intamplaridramatice (rilzboiul personal al unui "haiduc al apelor" impotriva nemtilor, infruntareaa doi frati, 0 idila cu deznodamant tragic), rememorata dupa 25 de ani printr-o confruntarede amintiri complementare. Alegandu-~i, ca in Zodiafecioarei, pamantul dobrogean caloc de desfa~urare al dramei, scriitorul Mihnea Gheorghiu i~i motiva astfel optiunea: "Pa­mantulin care s-a nascut tragedia aici este, cu intreaga lui incarcatura de sublim, de sufe­rinta straveche ~i de catharsis, de mantuire". Dar filmului - in care principalele rolurisuntjucate de Ilarion Ciobanu, Cornel Patrichi, Leni Pintea-Homeag, Adriana lonescu,Cornel Coman, Ernest Maftei, Colea Rautu, Mircea Constantinescu-Govora - ii lipse~te

240

"scanteia". Prin Ilustrate cu jlari de camp (februarie 1975), regizoru1 I~ireca~tiga faimade "cineast a1actualitatii", pe1icu1aavand 0 semnificatie sup1imentarain creatia 1uiAndreiBlaier, fiind primu1 sau film de autar. Regizoru1 i~i schimba ~i unghiul de vedere inprospectarea realitatii apropiindu-se de fapte cotidiene cu mai mare impact social, vadindun acuzat simt civic, cetatenesc. Experienta tragica de viata pe care 0 parcurge tanaraeroina (interpretata cu discretie de Carmen Galin), este rezultanta unor practici ~imenta­1itati anacronice, reflexul unei atitudini de dispret ~i de sfidare fata de va10rile morale.In ciuda titIului sau poetic, filmullui Andrei Blaier este un "insectar" in care sunt fixatetipuri ~i ticuri nocive, carora actori de clasa ca Draga Olteanu Matei, Eliza Petrachescu,Gheorghe Dinica Ie confera 0 autenticitate teribi1a, infrico~atoare, pentru ca ajung sa seconfunde cu personaje rea1e ale maha1a1einoastre, cea de toate zilele. In aceasta 1umeodioasa, personaju1pur, de1icat,desenat cu sinceritate ~igratie de Elena Albu, pare 0 fiintaireala. Operatorul Dinu Tanase, ceilalti colaboratori ai echipei de fi1mare - compozitoru1Radu ~erban, scenografu1 Vasile Rotaru, autoarea costume10r lleana Oroveanu -, altiactori din distributie (Dan Nutu, Ana Cic1ovan,George Mihaita, Paul Ioachim, ConstantinFlorescu) contribuie, fiecare In felu11ui, a1aturi de Andrei Blaier, 1areu~ita unui film cupretioase insemne realiste ~icu limpezi finalitati satirice. In aceia~i ani, un regizor precumGeo Saizescu i~i continua cariera de comedian, aducand pe ecrane doua filme care 1argescpaleta tematica ~ide gen a demersu1ui sau artistic. Primu1 dintre e1e,Asta seara dansamfnfamilie (aprilie 1972), reprezinta 0 schimbare de ton fata de comedii1e anterioare: dela Ulloru1cu inflexiuni lirice sau cu ramificatii ironice, regizoru1 - pre1uand ~iInclinatii1enou1ui scenarist, Ion Baie~u - a trecut 1arecuzita satirei. Scriitoru1 a pornit, in e1aborareascenariu1ui, de la un motiv 1ansat cu succes pe mici1e ecrane, ace1a a1personajelor desucces Tanta ~iCoste1, schimbiind identitatea eroi1or, peisaju1 ~ifabu1and pe 0 alta tema1a moda, aceea a 10godnicu1ui de profesie (pe scene1e romane~ti se ~ijuca, In acea pe­rioada, 0 piesa ceha chiar astfel intitu1ata). De aici pana la film n-a mai fost decat un pas.Recomandandu-se drept inginer de poduri - "peste rauri ~ichiar peste fluvii" -, ~inunumai de poduri ci ~ide punti suflete~ti, ,,10godnicu1de profesie" Temistoc1e T. Temis­tocle (Dem Radu1escu), asistat de ciracu1 sau intru matrapaz1acuri A1ecu A. A1ecu (Se­bastian Papaiani), i~i duce existenta specu1anddisponibilitati1e suflete~ti ale sexu1ui slab.Calcu1andu-~icu grija, ,,~tiintific", 10viturile, e1i~i asigura un trai manos, zburand dintr-ofloare a credu1itatii in alta. Mimi ~iStela, Ukrarniora ~iAlice, Gina ~iMary, cateva etapeale "drumu1ui spre fericire" , sunt Vasi1icaTastaman ~iVioleta Andrei, Mariella Petrescu~iTamara Cretulescu, Emilia Dobrin ~iMargareta Krauss-Si1vestrini. Mai joaca in film

.Stela Popescu, temperamental a, Ioana Bulca (0 "blonda de suflet" ... surpriza), Draga 01­teanu Matei (0 vaduva cu noroc la Loto ~i1aamanp), Fory Etterle (un sot seni1 ~icurte­nitor) , Nineta Gusti, Nucu Paunescu, ~tefan Mihai1escu-Bri'li1a,Maria Voluntaru 1?iGeoSaizescu insu~i (Bizaru1), care, de acum inainte, nu va mai lipsi din fi1mele sale. In rest,ava1an~e de gag-uri, putin umor absurd, peisaje frumoase (operator: George Cornea),cateva ~lagare (Temistoc1e Popa, e1insu~i actor in film), ~i "reteta" e gata. In fi1mografialui Geo Saizescu a urmat un "vis vechi", filmul pacala (martie 1974), depre care D.l.Suchianu spunea 1apremiera ca este ,,0 adevarata sarbatoare nationaHi", "un moment desarbatoare ill istoria artei cinematografice romane~ti", ,,0 contribupe 1afolc10ru1universal".Revenind 1aco1aborarea scriitoricesca a 1uiDumitru Radu Popescu - impreuna cu carea semnat scenariu1 -, regizorul Geo Saizescu, Insotit de Sebastian Papaiani (nascut pentru

241

~ ---"-

PacaHi) ~i-au propus sa ofere filmului, ~i spectatorilor, chipul unui Pacala care sa nu sesuprapuna pe nici una din definitiile contradictorii date eroului de-a lungul timpului: Inconcepti a lor, Pacala vine pe lume ~iporne~te prin lume pentru a se razboi cu un "balaurcu 0 mie de capete" ,prostia. In cronica de la premiera din revista "Cinema" (m. 311974),foarte tanarul critic Dan Com~a - In ciuda unor observapi de luat In consideratie - de­finea plastic natura filmului: "Proiect ~i vis mai vechi al cineastului, filmul pacala esteo mmurie a arnbitiei lui Geo Saizescu de a contopi, In limitele unei naratiuni cinemato­grafice, balada ~i snoava, proverbul ~i gluma, basmul popular ~i comedia moderna sautradiponala ( ... ). Tonul simplu al povestirii, montajul rapid ~i eficient, interpretareane1ngro~ata dau 0 idee despre capacitatile regizorale In registru comic ale lui Geo Sai­zescu". Multi actori din film creeaza roluri care raman: Papaiani devine Pacala ~iPacaladevine Papaiani, frumoasa ~inostima Pacali¢ este Marlella Petrescu, un haz special, mu­calit, are Cosma Bra~oveanu, alp interprep - Vasilica Tastaman, ~tefan Mihailes­cu-Braila, Deana Stana Ionescu, Octavian Cotescu, Mariana Mihut, ~tefan Banica, GeoSaizescu Insu~i - participa cu haz la ronda bunei dispozitii. Trainicia filmului vine ~idinspre "cadrul de balada" al povestirii cinematografice, care este mai mult decat un fun­dal, este 0 stare de spirit (datorita, In mare masura, ~i operatorului George Cornea, sce­nografului Vasile Moise, autoarei costumelor Deana Oroveanu ~i compozitorului Radu~erban). Pe upna - scriitorul~i regizorul ~tiaufoarte bine ce fac -, din "ciocnirea" am­narului-bahld~ cu cremenea-farsa au sarit scantei de poezie ~ihaz care au Invins timpul.Dar, oare, In povestea cinematografica a lui Pacala nu razbate ~iun fond dramatic ("luptalui Pacala este 0 lupta drarnatica!" - spunea candva regizorul), la randul sau generatorde durata? D.R. Popescu zicea - Intelept --.:...despre eroul filmului: "Pacala este ~iel ca~ialtii un alergator de cursa lunga. Inconjurat de 0 lume mai bine organizata ~imai taredecat el, nu se dovede~te mai slab decat ea. El nu e ce se crede depre el ca este ~iaceastaeste esenta sa: e mai viclean, caci de n-ar fi n-ar mai fi. Acest calvar caraghios ~inu lipsitde.speranta trece prin vamile diavole~ti care sunt ale lumii pamantene ~i se tin lant ­varna jafului, a crimei, a minciunii, a anonimatului belicos ~i cica justipar din umbra sala~a, varna impotentei spirituale, plina de demagogie ~ifard, varna calomniei sobre ~ipepuncte - trece prin aceste varni ale prostiei ~inu numai ale prostiei ~i sper sa mai ramanaceva din el, In afara oaselor". D.R. Popescu scria aceste randuri In octombrie 1972(Inaintea premierei). pacala a fost - ~i a ramas - un film polemic! ...

Nu toti cinea~tii au urmat - In perioada de referinta ~ un drum ascendent. SavelStiopul a adus pe ecrane un film facil, Aventuri la Marea Neagra (mai 1972), pseudo-a­venturos, scris de Tudor Popescu ~ijucat - printre alpi - de Florin Piersic, Corina Chi­riac, Mircea ~eptilici, Zephi Al~ec, Dumitru Rucareanu ~icativa copii ,,~mechero~i", iarapoi a lansat Agentul straniu (decembrie 1974), un policier "neutru" , scris In colaborarecu Horia Lovinescu ~i interpretat de Florin Piersic, Maria Clara SebOk, Violeta Andrei,Ion Besoiu, Ion Marinescu, Emanoil Petrut, Radu Beligan ~iSavel StiopulInsu~i. Regi­zorul Lucian Bratu - rara a-~ireedita succesele din deceniul anterior, dar punand accentebinevenite pe filmul de actualitate cu inflexiuni psihologice - a realizat doua filme con­sacrate unei actrite: Margareta Pogonat. Primul, Drum in penumbra (august 1972). Con­ditia femeii vazuta cu ochi de barbat. Sau, mai exact, cu ochi de barbati. Scenarist este- pentru prima ~iultima oara In tara - scriitorul Petru Popescu (care se va stabili dupa1978 In Statele Unite ale Americii, unde va continua sa scrie scenarii, Ultimul val pentru

242

Peter Weir in 1979, /ubire obsesiva pentru Stevan H. Stern ill 1986, Copiii nimanui pentruDavid Wheatley in 1994, ba chiar un scenariu transpus de el pe ecran, ca regizor, Moarteaunui inger, in 1986). Acest singur scenariu romanesc al lui Petru Popescu, Drum fn pen­umbra, deruleaza povetea unei femei intre doua vfu-stecare incearca sa-~i refaca viataprin iubire. Este yorba, in film, despre 0 "dragoste de vacanta" , care ar fi putut devenio "dragoste pe viatii" , daca ... Sunt multi de "daca" in filmul scris de Petru Popescu ~iregizat de Lucian Bratu: daca eroina nu ar fi impaqita intre 0 mama "cu principii" ~idoicopii acaparatori, daca "el" nu ar fi un barbat prea temator in fata unei asemenea situatiide viata, daca n-ar fi yorba despre un "drum in penumbra" ... Partenerul Margaretei Po­gonat este Cornel Coman, in film mai apar lleana Stana lonescu, loana Ciomman, Octa­vian Cotescu, Carmen Galin, Aurel Giurumia, Doina Stanescu, lulian Vi~a (acesta dinurma intr-un ata~ant "filmulet in film" in final), Laurentiu GaImeanu, Constantin Lun­geanu, Mihai Heroveanu, din echipa de realizatori fac parte operatorul Nicolae Girardi,scenograful Nicolae Dragan ~i un debutant in muzica de film, Dan ~tefanica. Cel de aldoilea film de actualitate al regizorului Lucian Bratu din anii 1971-1975 a fost Ora!julvazut de sus (noiembrie 1975), tot un film-portret, portretul unei primarite active ~idevo­tate "cauzei" - ora~ul sau -, aflata intr-un conflict deschis cu un ~efde ~antier carierist(George Constantin), printre ceilalti interpreti fiind: llarion Ciobanu, Andrei Csiky, ZephiAl~ec. Rolul principal apartine aceleia~i actrite cu infinite disponibilitati de interiorizare,Margareta Pogonat. Sublinieri pentru imaginea operatorului Florin Mihailescu, pentruscenograful Virgil Moise ~iautoarea costumelor Lidia Luludis, pentru compozitorul Dan~tefanica, a carui partitura are acorduri lirice. Tot pe teritoriile filmului de actualitate,in perioada de referinta, un debut semnificativ: acela al regizoarei Letitia Popa, cu filmulZestrea (ianuarie 1973),0 ecranizare dupa piesa cu titlu omonim a dramaturgului PaulEverac. Tot Margareta Pogonat detinea principalul rol feminin - anii respectivi au fostcei mai buni ai acestei actrite cu certa vocatie cinematografica -, printre interpreti fiind~iVictor Rebengiuc, Sanda Toma, Sebastian Radovici, Mircea Ba~ta, loana Ciomartan,Nicolae Ifrim, Ion Anghel, Dinu lanculescu, Geta Marutza, Liana Dan, Dorin Dron. LetitiaPopa - care va mai realiza doar doua filme, unul de televiziune, pana la plecarea dintara, ill anii '80, ~i stabilirea in Statele Unite ale Americii - ramane, in principal, regizoarede teatru, dar a dovedit, ~ica autoare de film, sensibilitate, discretie, predispozitii lirice.Pentru regizoarea Elisabeta Bostan, perioada la care ne referim a insemnat 0 confirmare(a pasiunii pentru filmele destinate copiilor) ~i 0 consacrare, prin doua pelicule emble­matice: Veronica (aprilie 1973) ~i Veronica se fntoarce (decembrie 1973). Veronica eraanuntat, la vremea premierei, drept "primul musical romanesc" ~ideschidea seria produc­tiilor realizate de casele de filme infiintate in vara anului anterior, "manu~a" fiind aruncatade Casa cu numarul 3. Preocupata consecvent, in creatia sa, de marele public al micil6rspectatori, regizoarea Elisabeta Bostan mizeaza, ill Veronica, pe cateva "atractii speciale".Este, in primul rand, fetita de vreo patru-cinci ani~ori, aleasa sa-i dea chip, expresie ~iglas Veronicai, micuta Lulu Mihaescu - fiica unei farmaciste -, toata un zambet, 0 can­doare ~i-o mirare. Sunt, apoi, actorii, chemati sa dea chip, expresie ~iglas celorlaIte per­sonaje: 0 Margareta Paslaru cu ochelari ~i incruntari de educatoare, ~i 0 alta MargaretaPaslaru, cu ve~mant ~iraze de zana; un Dem Radulescu cu boneta ~i lingura de bucatar,~iun alt Dem Radulescu cu mustati ~iapucaturi de motan; 0 Vasilica Tastaman pe postde vulpe pacalita ~iun George Mihaita pe post de ~oricel nazdravan; 0 Angela Moldovan

243

pe post de Angela Moldovan, ~ia~amai departe ... Scenariul, elaborat de Vasilica Istrate~i Elisabeta Bostan (0 colaborare care va continua ani de zile), are cate putin din toate,haz ~ipoezie, muzica ~idans, poate doar povestea e "micuta" , dar toti ceilalti - in primulrand compozitorul Temistocle Popa, dar ~iscenograful Giulio Tincu sau operatorul IuliusDruckmann, ca sa nu mai vorbim despre motanul Danila sau de zana buna -, toti ceilaltiinclusiv micuta Veronica, sunt "mari". Urmand exemplul unui Buster Keaton sau al uneiMary Poppins (~i anticipand reactiile unor Batman sau Robocop), Veronica a... revenit,ill Veronica se fntoarce - 0 alta mostra de veselie, poezie ~ibuna dispozitie, pe care regi­zoarea ~ico-scenarista sa Vasilica Istrate au pus-o la cale cu nedezmintita bucurie a jocu­lui, cu 0 aceea~i echipa de remarcabili profesioni~ti (din care au mai facut parte ingineriide sunet Anu~avan Salamanian ~iOscar Coman - de data aceasta intr-o tentativa stereo­fonica,o noutate pentru anul1973 -, autoarea ingenioaselor costume Nelly Grigoriu-Me­rola, monteuru1 Dan Naum), cu aceia~i actori simpatici ~iperformanti, pe langa care aumai aparut Violeta Andrei ~iFlorian Pitti~ - Intr-o interpretare moderna a fabulei cu fur­nica ~i greierele -, Mihaela Istrate pe post de rata - gata-gata sa ajunga pe varza -,Mihai Stan, Paula Chiuaru (printre vocile care insotesc personajele in aventura music­al-ului fiind ~iacelea ale unor soli~ti sau actori ca Aurelian Andreescu, Cristian Popescu,Paula Radulescu). Regizorul Dinu Cocea - ie~it din experienta prelungita a filmclor cuhaiduci - a realizat Para~uti~tii (iulie 1973), un film al curajului In pro~esie ~i allipseide curaj In viata personala, cuFlorin Piersic ~iDana Comnea In rolurile principale ~iSte­jar, extrema urgen(a (august 1974), unul dintre fi1mele dedicate de cinea~ti de-a lungulanilor zilelor de august 1944; acesta, chiar la Implinirea a 30 de ani de la evenimente,scris de Horia Lovinescu ~i Mihai Opri~, filmat de Ion Marinescu, are ca interpreti peConstantin Diplan, Irina Petrescu, Ion Caramitru, Arnza Pellea, Vasile Cosma, Mihai Pala­descu. Intre timp, punctul de vedere al speciali~tilor asupra actului istoric de la 23 augusts-a modificat, insa, prin punctele esentiale .... In iulie 1973 continua sa se afirme in lung­metrajul de fictiune ~iVirgil Calotescu cu filmul Dragostea fncepe vineri, pe un scenariu(placut) allui Francisc Munteanu ~i Insotit de operatorul Nicolae Girardi, de scenogra­ful Nicolae Dragan ~ide compozitorii Temistocle Popa ~iMihai Maximilian: prima iubire~iprima deziluzie in viata unei tinere prea sigure de ea, interpretata de Adina Popescu,Indistributie cu Toma Caragiu, Margareta Pogonat, Sergiu Nicolaescu, Vasilica Tastaman~iPeter Paulhoffer. Peste un an, de data aceasta pe un scenariu de Platon Pardau - inspiratde un fapt real -, Virgil Calotescu aduce In Trei scrisori secrete (aprilie 1974) cazulunui maistru pe un ~antier naval, om cinstit ~iprofesionist Incercat, concediat pentru caa indraznit sa-i opuna directorului 0 idee proprie; filmul - In ultima instanta, 0 pledoariepentru curajul cu orice risc -, cam tezist ~i"politizat", are cateva portrete realiste (dintr-odistributie "masiva", cu Cornel Coman, Mircea Albulescu, Nucu Paunescu, Lazar Vrabie,Emanoil Petrut, Marcel Anghelescu, ies In evidenta Toma Caragiu, Margareta Pogonat~iHamdi Cerchez), 0 imagine expresiva (Nicu Stan), alti colaboratori eficienti, scenogra­ful Aureliu Ionescu, compozitorul Laurentiu Profeta. Urmatorul film allui Virgil Calotescueste un film-hibrid, Mastodontul (noiembrie 1975), scris de loan Grigorescu, povesteaunui savant patriot nelnteles ale carui cercetari sunt, In cele din urma, recuperate ~ivalorificate; retin atentia cateva nume de pe generic: operatorii debutanti Florin Paraschiv~i Marian Stanciu, autorul costumelor ~tefan Norris - ultima colaborare cu cinemato­grafia a scenografului de la Noapteafurtunoasa a lui Jean Georgescu! -, scenograful

244

Constantin Sirnionescu, compozitorul Laurentiu Profeta precum ~i interpretii, ca intot­deauna la Virgil Calotescu, in distributii relevante: Toma Caragiu, Gheorghe Dinicil, LiviuCiulei, Olga Tudorache, Jean Constantin, Grigore Gonta, Colea R~lUtu.0 prezenta "aparte"in repertoriul cinematografic al acelor ani este filmul de montaj Lumea se distreaza (iunie1973). Ideea i-a apartinut regizorului Alecu Croitoru, care semneaza ~i scenariul, i'mpreunacu Durnitru Fernoaga: este yorba depre ,,0 rnie de intamplari hazlii", selectate din filmelealtora, pe ideea nevoii de ras a omenirii, secvente comentate de Valentin Silvestru, instil caracteristic (hazul acestuia, trecand dezinvolt de la umorul negru la umorul. .. albastru,de la ironie la sarcasm, in functie de natura peliculelor selectate). Anii 1971-1975 mar­cheaza ~iditeva debuturi - in lungmetrajul de fictiune - ale unor cinea~ti lansati, panaatunci, pe alte filiere filrnice. Mihai Constantinescu, dupa experiente de viata nu tocmaiplacute (cum este aceea de detinut politic) ~idupa experiente artistice utile, ca documen­tarist, intra in filmul de fictiune cu pelicula tinereasca ~i sensibiIa Despre 0 anume fericire(octombrie 1973), scrisa de Constantin Chirita ~iAndrei Blaier: povestea de viata a treiprieteni - interpretati de Ovidiu Iuliu Moldovan, Tamara Cretulescu, Ion Cararnitru -,pe care viata ii apropie ~i Ii desparte tocmai pentru ca unii confunda ,,0 anume fericire"cu fericirea adevarata. In pelicula filmata de Grigore Ionescu ~i$tefan Horvath (doi ope­ratori experimentati in slujba unui debut regizoralin lungmetraj, caz fericit in cinema­tografia noastra!), mai joaca Ernest Maftei, Colea Rautu, Mihai PaIadescu, George Oancea.Alt film de actualitate al regizorului Mihai Constantinescu a fost Tata de duminica (aprilie1975), din nou un film sensibil (~imelodramatic), 0 poveste scrisa de Octav Pancu-Ia~i,despre 0 familie dezbinata, cu un copil "de durninicil" ~icu un tata "de durninicil" , catevavieti chinuite, care incearcil sa repare ni~te resorturi suflete~ti uzate. Actorii "tin", ei inprimul rand, filmul: Amza Pellea, Radu Beligan, Gina Patrichi, Olga Delia Mateescu,Mircea Constantinescu-Govora, Monica Ghiuta, Boris Ciornei, Andrei Codarcea. Printrecolaboratorii regizorului: operatorul Costache Durnitru-Fony, scenograful Vasile Rotaru,autoarea costumelor Deana Oroveanu. Cu experientele notabile atat in filmul de animat:iecat ~iin documentar, Adrian Petringenaru (1933-1989) a intrat in lungmetrajul de fict:iunecu un film ambitios pe plan artistic, Tatal risipitor, prezentat pe ecrane in august 1974,o ecranizare a romanului "Oaie ~iai sai" de Eugen Barbu, dupa un scenariu al scriitorului.Din nou actorii duc greul filmului, portretizand personaje durabile: Toma Caragiu, in rolultitular (un rol cu i~flexiuni dramatice sust:inutexemplar!), Marga Barbu, Gheorghe Dinica,Leopoldina Balanuta, Vasile Nitulescu, Octavian Cotescu, Colea Rautu, $tefan Mihai­lescu-Braila. Caractere puternice, conflicte tensionate intr-o lume in schimbare, cum eraaceea de dupa august '44, cand Oaie ~iai sai ~i-auimpartit pamanturile mo~iere~ti.Alaturide regizor,la debutul sau in lungmetraj, au stat operatorul Gheorghe Viorel Todan (cu20 de ani de experienta la activ), compozitorul Paul Urmuzescu, scenograful Guta $tirbu~irealizatoarea costumelor, Oltea Ionescu. In decembrie 1974 a fost prezentat pe ecranecel de al doilea lungmetraj al regizorului Alexandru Boiangiu, Un zambet pentru maitarziu, pe scenariul unui publicist (Mihai Caranfil), prilej pentru realizator sa-~i valorificeexprienta de documentarist in infati~area mediului muncitoresc in care se desfa~oaraactiunea. Alaturi de regizor, actori ca Durnitru Furdui, Marin Moraru, Octavian Cotescu,Petre Gheorghiu, $tefan Mihailescu-Braila, Olga Tudorache, Dora Ivanciuc, GeorgeMotoi, $tefan Radof, Mircea Anghelescu, Mihai Mereuta, Costin Pri~coveanu ~iun ope­rator debutant, Costache Durnitru-Fony. Printre filmele unor consacrati - cum a fost ~i

245

If ------

vesel a Comediefantastica a lui Gopo, in mai 1975, cu Dem Radulescu, Cornel Coman,Vasilica Tastaman, George Mihaita, Horea Popescu, Jorj Voicu - s-a mai strecurat undebut regizoral, acela al operatorului George Cornea, cu filmul Patima (decembrie 1975),un scenariu cinematografic semnat de Draga Olteanu Matei, inspirat din nuvela "Hiena"de Petru Vintila. Actrita ~i-a scris un rol generos, Pauna, descins din Mara lui Slavici,care i-a prilejuit una dintre cele mai complexe compozitii interpretative pe ecran, intr-odistributie cu actori remarcabili, din toate generatiile: Gheorghe Cozorici, Emanoil Petrut,Vasile Cosma, Mariana Buruiana, Ovidiu Moldovan, Dody Caian-Rusu, Zephy AI~ec.Lugojul - ora~ulin care se petrece actiunea - este infati~at in culori calde ~i calme,in masura sa potenteze, prin contrast, dimensiunile dramei (George Cornea a filmat alaturide Mircea Mladin); din echipa de realizatori au facut parte ~i compozitoarea CorneliaTautu, autoarea costumelor Ileana Oroveanu ~i scenograful Guta ~tirbu. Din repertoriulautohton al acelor ani au fkut parte ~i filme precum Cantecele marii de Francisc Mun­teanu (ianuarie 1971), Pentru ca se iubesc de Mihai Iacob (martie 1972), Sfanta Terezaiji diavolii de Francisc Munteanu (septembrie 1972), Sageata capitanului Ion de AurelMihele~ (noiembrie 1972), Ceata de Vladimir Popescu Doreanu (mai 1973), Aventurilelui Babuijca de Gheorghe Naghi (iunie 1973), De buna voie ijinesilit de nimeni, debutulregizoarei Maria Callas-Dinescu (mai 1974), Evadarea de ~tefan Traian Roman (august1975), Elixirul tineretii de Gheorghe Naghi (septembrie 1975), Cercul magic de DavidReu (decembrie 1975). Trecem mai repede peste aceste titluri, de~i ele sunt "discutabile".In conditiile - amintite - ale consolidarii productiei cinematografice, ale dublarii ~iapoi ale triplarii numarolui anual de premiere, era firesc sa existe ~ibalast. Dar infiintareacaselor de filme (cu numerele ... 1,3, 4 ~i5), in aceasta perioada, a avut, in ultima instanta- prin instituirea unui tip original de concurenta - , un rol stimulativ in procesul creator.

PITA ~I VEROIU: "NUNTA DE PIATRA"

Printre marile promisiuni ale anilor '70 a fost ~i tandemul regizoral Dan Pita ­Mircea Veroiu. Premiera filmului Nunta de piatra (ianuarie 1973) a insemnat, in acceptiacriticii de film, un eveniment artistic de proporpi. Cei doi cinea~ti - colegi de promotie~iparta~i ai filmului-manifest Apa ca un bivol negru - au ecranizat, pentru inceput, douapovestiri de Ion Ag~rbiceanu (vor mai ecraniza doua, in filmul Duhul aurului); MirceaVeroiu a prelucrat povestea trista a personajului numit Fefeleaga (din schita cu acela~inume), Dan Pita a pornit de la povestirea "La 0 nunta" , cei doi cinea~ti realizand un filmin doua paqi, cu insemne stilistice ~inarative distincte, dar unitar prin sensurile tragice,prin tonul baladesc ~iprin modernismul expresiei plastice (care poarta pecetea operatoruluiIosif Demian). Referindu-se la Nunta de piatra, dar ~i,in ansamblu, la efortul artistic in­noitor al generatiei '70, Grid Modorcea, in cartea sa "Miturile romane~ti ~iarta filmului",scria, printre altele: "Cinea~tii «noului val» sunt preocupati, cum e ~ifiresc, dar ~inecesarpentru etapa actuala, de limbajul cinematografic, de ceea ce insearnna «stil» ~i«expresie»rafinata, culta ( ... ). Ei vor sa faca «cinematograful pur», sa aduca 0 nota de prospetimein cinematografia noastra, de autenticitate ~iadevar artistic: Nunta de piatra are meritul

246

de a fi deschizatorul acestui drum: limbajul folosit apropie filmul de «limbajul» cinemato­grafului mut. Efectul este axat pe 0 pura vizualizare (... ). Pentru a reda vizual acest «spatiuinchis de balada», poate «spatiu mioritic» in concepti a autorilor, nu era nevoie dedit dea ~ti sa poveste~ti in imagini 0 actiune aproape fara cuvinte. Sa poveste~ti nu fapte reale,cu oameni care amintesc de cei reali, cu desfa~urari psihologice ~idezvoltari progresive,ci conflicte atemporale, problema mortii eteme, cu personaje supratipice, prelegendare,care se mi~ca in virtutea unor legi eteme, date 0 data pentru totdeauna, fixate 0 data cu«legea universului»!" Identificata cu Leopoldina Balanuta, Fefeleaga din episodul regizatde Mircea Veroiu este, prin semnificatii, un personaj de tragedie antica, fiind, totodata,foarte "de-acolo", din spatiul de saracie ~i iluzii al aurului din muntii de piatra ai Apu­senilor. Foarte "de-acolo" , din balada "Mioritei". Totul participa la ritualul nuntilor tragice:nu in ultimul rand, natura. lata ,,0 zi de filmare" povestita de operatorul Iosif Demian:"Ploua peste Ro~ia-Montana, ploua peste decorurile noastre ~ipeste ~inele de traveling(... ). Filmam de doua zile, infruntand umezeala, secventa in care Fefeleaga i~i vinde caluldupa ce i-a murit ultimul copil. In jur 0 tristete mai mare decat ne-am fi dorit pentruaceasta filmare. Fefeleaga are lacrimi in ochi, plange ~i rochia de pe ea, cum ne spuneo femeie. Pana ~icalul tremura ingrozitor. Rolul meu s-a redus considerabil. Ploaia a re­zolvat atmosfera pentru care mi-a~ fi biltut capul mult ~i bine". Aproape fara cuvinte,destinele pietrificate i~i poarta crucea, pe fondul unui cantec spus, ca 0 rugaciune (DorinLiviu Zaharia), dintr-o poveste trista, cu 0 "nunta" din care n-a ramas dedit un voal albde mireasa care drapeaza fecioara de pe catafalc. Fefeleaga, statuara, incremenita, ca unmonument al durerii, este insotiili de personaje-presimtiri, de personaje-semn (~i ele),intrupate de Eliza Petrachescu, Nina Doniga, Adrian Georgescu. Nici episodullui DanPita nu are multe personaje, de~inuvela "La 0 nunta" are predominante epice: sunt angre­nati in trama ~iin drama Tobo~arul, Cetera~ul, Socrul, Mireasa, Mirele, identificati prinfunctia din ceremonialul nuntii (~i nu prin nume ~i prenume), interpretati de MirceaDiaconu (intr-un rol de mare sobrietate), Radu Boruzescu, Petre Gheorghiu, UrsulaNussbacher, George Calboreanu jr. Mireasa - casatorita impotriva vointei ei - se indra­goste~te, la nunta, de Cetera~ (un fugar urmant de jandarmi), cu care fuge peste deal, dis­paritia lor avand consecinte tragice. Intr-un interviu din 1973, acordat FIoridi !chim, DanPita i~i esentializa gandul creator: "Ne-am dori ca spectatorii sa nu fie tentati sa urmareascanumai naratiunea, ci sa fad efortul de a descoperi in tot ce cuprinde filmul - muzid,decor, imagine, obiceiuri etnografice - poezia unei lumi trag ice pe care am incercat s-oreconstituim" ("Romania libera", nr. 8791/1973). "Liantul" filozofico-estetic dintre celedoua pilrti ale filmului 11constituie, pe de 0 parte, atitudinea personajelor fata de viata~ifata de moarte ~i, pe de alta, rncrederea ambilor regizori in forta imaginii Oa "sudareastilistica" un rol esential avand ~ioperatorul Iosif Demian, un adevarat poet al jocurilorde umbre ~i lumini). Critici straini au vazut - cu diferite prilejuri - filmul Nunta depiatra, concluziile lor sunt semnificative. In "Jeune cinema", Jean Delmas preciza: "Intreo povestire ~ialta, la prima vedere, nu exista nici 0 legatura ~i,totu~i, doua temperamentede realizatori care seamana izbitor ( ... ). ~i in una ~iin cealalta, 0 valorizare a imaginilorcare asigura unitate deplina acestui poem pe doua voci". lar in "Films and Filming" , DerekEUyinsista: "Ambele povestiri se concentreaza asupra pretuIui pe care terbuie sa-l plate~tipentru incaIcarea regulilor ~ipentru pastrarea unei forme de individualitate, rntr-o societateconformista. Foarte rar a fost tratata 0 asemenea tema esentiala cu atata sensibilitate ~i

247

discretie". Dupa un timp, cei doi regizori au repetat gestul initial, ecranizand alte douapovestiri ale scriitorului Ion Agarbiceanu - "Valva bailor" ~i "Lada" -, In filmul Duhul

aurului, prezentat pe ecrane In octombrie 1974. Inca 0 data, doua texte aparent necinema­tografice - data fiind fabulatia lor extrem de redusa - au devenit filme "pur-sange",tocmai pentru ca ele au fost "umplute" de personalitatea cinea~tilor, continuate - In spirit- spre alte orizonturi morale, filozofice ~iestetice. Destinul minerului Marza, "hotul deaur" din "Valva bailor", nu mai este un accident, rod al fatalitatii, ca In proza originara:personajul imaginat de Mircea Veroiu este victima unui complot, a unui adevarat ritualcriminal, pus la cale de batrana carciumareasa careia Marza Ii vinde aurul furat. La felprocedeaza ~iDan Pita, ecranizand "Lada": virtuala victima din povestirea originara, ba­dicul Clement, I~i Ingroapa succesivele neveste devorate de duhul aurului. Sugestii dinproza lui Ion Agarbiceanu conduc spre aceasta solutie cinematografica. Regizorul DanPita marturisqte aceasta (In revista "Cinema", nr. 10/1974): "Cand am intrat In lumeasa, cu sensibilitatea ~iaprehensiunile omului din secolul XX, cand am descoperit ~i«loculcrimei», aceasta extraordinara zona care e Ro~ia Montana, am simtit In aer trena unuivechi blestem al aurului secatuit, reziduurile tuturor regretelor moarte ~i tentativelor deImbogatire cu orice pret. De altfel, crima organizata, ciclica, 0 gasim In foarte multe dinfilmele cu cautatori de aur". Din distribup.aacestui al doilea film pomit de la Agarbiceanu,dar de fapt "film de autor( i)" , fac parte - cu compozitii viguroase - Eliza Petrachescu(Intr-un "rol al vietii"), Ernest Maftei, Liviu Rozorea, Lucia Boga, Dora Ivanciuc, Ale­xandru Mihai, Ferencz Bencze, Elisabeta Jar-Rozorea, Adrian Georgescu, Teodor Cojo­earn. Printre principalii colaboratori ai regizorilor, alaturi de Iosif Demian ~iDorin-LiviuZaharia ("stalpi de bolta" ~i-n Nunta de piatra), scenografii Radu Boruzescu ~iHelmuthStUrmer, acesta din urma implicat ~i-nfilmul anterior, ca ~iautoarea costumelor Marilena~erbanescu. Pe de 0 parte, Duhul aurului se prezinta mai unitar, sub aspectullimbajului,decat filmul anterior, pe de alta,Nunta de piatra atinge parametri de esenp.alizaresuperiori.Intre aceste doua filme, cei doi regizori ~i-au Inceput, practic, drumurile de creatieindependente. In septembrie 1973, Mircea Veroiu propunea spectatorilor policier-ul $aptezife,o alta "lectie de cinema" oferita de regizor, pe un scenariu, altfel, destul de modest(Nicolae ~tefanescu), dar optimizat "In mers", de actori cu "simtul filmului" ca IrinaPetrescu, Mircea Albulescu, Victor Rebengiuc, GeDrge Motoi, Ferencz Bencze; printreace~tia Mircea Veroiu a introdus - pe post de criminal - ~iun neprofesionist, pe AbaHartman, ales pentru fizionomia sa speciaHLFilmullui MirceaVeroiu - ~apte zile dinviata unui polip.st - are 0 importanta aparte In istoria filmului romanesc: a marcat debutulca operator al unui artist de clasa, Calin Ghibu (care - caz rar - vreme de ~ase filme~i ~apte ani va ramane credincios unui singur regizor, Mircea Veroiu!) ~i,de asemenea,debutul compozitorului Adrian Enescu (devenit principal colaborator al "generap.ei '70").Cu astfel de "adjuncti" - l-a~ adauga ~ipe scenograful Aurelian Ionescu -, Mircea Ve­roiu a realizat, daca se poate spune astfel, un "policier de arta", un film modem, de 0expresivitate care a umbrit pana ~icapacitaP.lede captivare ale intrigii polip.ste. RegizorulDan Pita nu s-a lasat mai prejos, peste scurta vreme a prezentat In prerniera un valorosfilm de actualitate, Filip eel bun (februarie 1975). Un scenariu de Constantin Stoiciu ­din "familia" Diminetifor unui baiat euminte - a stat la baza unui exercitiu neorealistprintre cele mai elocvente ale cinematografiei nationale, intriga propriu-zisa urmarindavatarurile existentiale ale unui tanar ("cazut" la examenul de admitere In facultate) care

248

I~i cauta un rost In societate. Tanarul personaj titular, care se suprapune peste portretulinterpretului, Mircea Diaconu (~i vice-versa), trece printr-o ,,~coala a vietii" In masurasa defineasca specificul unui anume timp social. "lnadaptabilul" Filip - evadat dintr-unmediu familial sufocant - va respinge solutiile de viata "caldute" ~ilene~e;dar - dincolode traseul initiatic al personajului -, pentru interpret devin dominante coordonatele inte­rioare ale eroului sau, resorturile psihologice ale aqiunilor acestuia. Printre personajelefilmului - interpretate de Lazar Vrabie, Ileana Popovici, lca Matche, Draga Olteanu,Vasile Nitulescu, Gheorghe Dinica, Florina Luican, George Calboreanu jr., Brandu~aMarioteanu, Boris Ciornei, George Mihaita - exista tipuri diverse, oameni ~i lichele,situate pe toata scara vietii sociale. Esentialin film este "racordul" dintre regizoml DanPita ~ioperatorul Florin Mihailescu: lor Ii se datoreaza senzatia de firesc, "pulsul" vietiicotidiene care strabate pelicula de la un capat la celalalt (cu exceptia finalului didacticist,desigur impus, salvat doar partial de firescuI unui actor ca George Constantin), regizomlui~i operatorului li se datoreaza expresia "neorealista". Din echipa filmului mai fac partecompozitoml Dorin-Liviu Zaharia, scenograful Virgil Moise, autoarea costumelorLidiaLuludis. "Dialogulla distanta" dintre cei doi regizori (a~a cum s-a Intamplat ~i In altecazuri, despre care am vorbit sau despre care yom vorbi) a continuat. Mircea Veroiu afost prezent pe ecrane cu Hyperion (iunie 1975),0 drama moderna scrisa de MihneaGheorghiu, cu ecouri livre~ti din Eminescu ~i Verlaine, cu ecouri cinematografice dinAlain Resnais: sub aparente de science-fiction - 0 drama sufleteasca, povestea unei femei(In rol: Adela Marculescu) care-~i privqte propriul e~ec afectiv, la ora unui lucid dialoginterior. Partenerii ei - Emmerich Schaffer (omul de alaturi) ~iGeorge Motoi, un personajcu aer de irealitate, 0 plasmuire de vis, aidoma luceafamlui eminescian. Mai joaca In filmSimona Bondoc, Mitzura Arghezi, Mircea Anghelescu. La distanta de cateva luni, apoi,Mircea Veroiu ~iDan Pita au adus pe ecrane doua dintre cele mai reprezentative creatiiale filmografiei lor, doua ecranizari: Dincolo de pod ~i - respectiv - Tanase Scatiu.Prin Dincolo de pod (febmarie 1976), regizoml Mircea Veroiu ~i-apropus 0 lectura perso­nala a unuia dintre marile romane ardelene~ti, "Mara" lui loan Slavici, reu~ind un filmevenimential. lata cum prime a filmul Eva Sirbu, In cronica sa - la randul ei evenimen­tiala - din revista "Cinema" (m. 2/1976): ,,~tiam, de la «Fefeleaga» ~i «Valva bailor»cu cata Indrazneala cuviincioasa se poate apropia Mircea Veroiu de opera unui c1asic,cu cata adanca Intelegere Ii poate fora sensurile, cu cata supunere se pleaca In fataesentialului, cu cata lipsa de prejudecati Inlatura ceea ce nu este esential. ~tiam, deci, caMircea Veroiu nu ecranizeaza 0 opera literara, ci 0 recreeaza In legea filmului ~ipentru1egea filmului, a~a Incat nu ma a~teptam sa vad «Mara» de Slavici, ci Dincolo de podde Veroiu. ~i totu~i Dincolo de pod este dincolo de toate a~teptarile. Fara nici 0 Indoialaca despre filmul acesta s-ar putea spune: e un regal de frumusete plastica, 0 minunatagalerie de tablouri vivante, 0 superba victorie a imaginii, nimic n-ar fi minciuna, dimpo­triva, adevar, dar nu celintreg, pentru ca In acest film tot ce pare a tine de suprafata, tinede fapt de miez. De miez, adicade conceptie. lar In conceptia acestui artist numit MirceaVeroiu, nu lncape viata In linii groase, nu Incap tdisaturile apasate, nu se afla la ea acasavulgaritatea, banalitatea, gandul sau ideea «la Indemana», obi~nuitul. Pentru Mircea Ve­roiu, Mara nu putea fi 0 «muiere mare, spatoasa, greoaie», descriere ce la Slavici dadeacaracteml de forta al personajului, Veroiu a Impmmutat Marei Infati~area mai degrabafragila a Leopoldinei Balanuta, a Inlocuit forta fizica, exterioara, cu forta psihica, a pus

249

nu pe umerii, ci pe chipul actritei (chipul acesta trecut prin toate sHirilecu atata nuanta,cu atata subtila cunoa~tere a trairii) miza de forta a pesonajului ~i iata ca aceasta nouaMara despuiata de virtutile ei literare ramane In esenta tot Mara lui Slavici". Am reprodusdoar un argument al cronicarului, au fost aduse In discutie multe - nu numai in cronicacitata, ci ~iin altele de la premiera -, care atesta schimbarile de registru intre viziunea cine­a~tilor (veniti cu un secol dupa) ~iproza originara: luciditate, det~~are,0 anume geometriea sentimentelor, romantism modern, fior tragic. Personajele - in interpretari antologice ­sunt expresia acestei conceptii cinematografice esentializate: alaturi de Leopoldina Ba­lanuta joaca Maria Ploae (Persida) ~iAndrei Finti (Natl, devenit in film Hans), protago­ni~tii unei pove~ti romantice ~i tragice de iubire, Mircea Albulescu ("batranul" Huber,un prizonier al prejudecatilor), Florin Zamfrrescu (blajinul Trica), Ion Caramitru (in sutanaparintelui Codreanu), Irina Petrescu (maicuta Aegidia, magistral interpretata, "elementde contrast" In mediul dramei), Ovidiu Iuliu Moldovan (Burdea), Plorina Cercel ~iPetreGheorghiu (sotH Bocioaca). Demersul estetic este Implinit de imaginile lui Calin Ghibu,de costumele-personaje ale Hortensiei Georgescu, de ambiantele scenografului NicolaeDragan, de ilustratia muzicala a lui Romeo Chelaru. Dupa cateva luni doar, regizorul DanPita - care, intre timp, a lucrat ~i pentru televiziune, la serialul Un august in fll1cl1ri,Impreuna cu Alexandru Tatos - a fost prezent pe ecrane cu 0 "replica" la filmullui Mir­cea Veroiu, ecranizarea Tilnase Scatiu (octombrie 1976), inspirata de romanele lui DuiliuZamfirescu "Viata la tara" ~i"Tanase Scatiu", scenarizate de Mihnea Gheorghiu. Aburulidilic, desuet-nostalgic al romanelor lui Duiliu Zamfirescu este pastrat, dar scenaristul- prelungind sugestiile prozei originare - axeaza intriga pe un "miez" social consistent~idramatic. Tabloul de epoca al filmului ~iInse~i destinele personajelor sunt marcate deconflictele sociale specifice sfar~itului de secol XIX, intre boieri ~iarenda~i, intre vechiiboieri ~i proaspetii capatuiti, intre boieri ~i tarani. Deznodamantul tragi-grotesc spargein tandari idilica ~iproverbiala "viata la tara". Personajul titular - prin semnificatia do­bandita a prototipului arivismului social, prin interpretareamagistrala a lui Victor Rebengiuc,care aduna In portretullui Tanase Scatiu cam tot ce se putea aduna, vulgaritate, rapacitate,lipsa de scrupule, violenta, incon~tienta, perfidie, dispret, mojicie - domina distributia,dar multe alte interpretari (unele pe partituri reduse) conduc spre tipuri memorabile: ElizaPetrachescu, intr-un ultim rol pe ecran - a urmat cutremurul din martie '77! -, punemasca ~ireteniei senile pe chipul mamei lui Tanase Scatiu, Vasile Nitulescu in rolulluiDinu Murgulet are, parca, reminiscente de ghepard, Catalina Pintilie manifesta 0 franchetespecifica in rolul Sa~ei, Andrei Csiky afi~eaza eleganta boierului (Matei Damian) traitla Paris, Dan Nutu, din date minime, compune un portret convingator, cu replici putineRodica Tapalaga ~i Carmen Galin reu~esc mici bijuterii interpretative, mai apar in filmCristina Nutu, Victor ~trengaru, Aristide Teica, Ioana Ciomartan, Corina Constantinescu,Costel Constantin, Mitica Popescu. Lumina de "fin de siecle" a filmului este gandita deoperatorul Nicolae Margineanu, atmosfera vietii la conac este redata, prin contributiiautorizate, de scenograful Helmut StUrmer (ale carui decoruri au culoare ~i patina deepoca), de autoarea costumelor Lidia Luludis, de compozitorul Adrian Enescu, autorulunei partituri discrete dar relevante (ca ~iaccentele puse in coloana sonora de ing. BogdanSuru). Dumitru c;arabat - In cartea sa "De la cuvant la imagine" - mentiona faptul cain cazul prelucrarii cinematografice a unor opere literare de mare complexitate compozi­tionala (~i mentiona romane ca "Rascoala" de Liviu Rebreanu, "Enigma Otiliei" de G.

250

Calinescu, "Mara" de loan Slavici, ciclul Comane~tenilor de Duiliu Zamfirescu, "BietulIoanide" ~i"Scrinul negro" de G. CaIinescu, "Ion" de Liviu Rebreanu), "procesul de remo­delare narativa presupunea maturizarea con~tiintei constructiv-cinematografice, adoptareaunor criterii solide de seleqie, un simt estetic combinativ evoluat". Este ceea ce, in liniimati, regizorul Dan Pita ~i - in cazul anterior - regizorul Mircea Veroiu au demonstrat,cel putin partial, in discursuIlor cinematografic, inscriindu-~i filmele printre ecranizarileprestigioase ale produqiei originale. Ce-a urmat in filmografia celor doi autori? Dan Pitain coIaborare cu Nicolae Margineanu a realizat, in anul cutremurului din 1977, filmulcvasi-documentar, dar ~i cu elemente de fiqiune, Mai presus de orice - care n-a fostintrodus in circuitul clasic al difuzarii -, pentru ca, apoi, sa iasa in public cu un divertis­ment, Profetul, aurul ~iardelenii (februarie 1978), considerat "primul western romanesc",o parodie, de fapt, scrisa cu nerv de Titus Popovici, a carei aqiune se petrece cu 0 sutade ani in urma, in statuI american Utah: profetul (Victor Rebengiuc) este ~efulunei coloniidemormoni, un mare explorator, are 15 sopi ~i0 droaie de copii, aurul este cel dintotdea­una, iar ardelenii, in numar de trei (Ilarion Ciobanu, Mircea Diaconu, Ovidiu Iuliu Mol­dovan), au emigrat in America atra~i de mirajul aurifer al "vestului salbatic". "Priza lapublic" a acestui prim western romanesc I-a determinat pe scenarist sa continue epopeeaardelenilor in America, regizorul Mircea Veroiu s-a contaminat ~iel de "bucuria jocului",astfel ca, nu peste multa vreme, pe ecrane a aparut Artista, dolarii ~i ardelenii (ianuarie1980); ardelenii din Poplaca ajung, din Iumea violenta a desperados-ilor cautatori de aur,intr-un ora~el aratos ~i bogat - "desenat" de scenografii Nicolae Dragan ~i Nicolae~chiopu, inviorat de costumele pitore~ti ale Hortensiei Georgescu -, trama i~i continuatraseul parodic, apar personaje noi, exceleaza minunata actrita care este Rodica Tapalaga(frumoasa Anabell, care penduleaza in balansoarul dintre Inger ~idemon), Ioana Craciu­nescu este 0 pianista "speciaIa" ,portretizata cu grape ~iumor, mai apar in film Elod Kiss(un amorez obraznic), Traian Costea (un om trist) , dramaturgul Iosif Naghiu (un primarlungan, ro~covan ~ibarbos), Mihai Oroveanu (un ~erif gras ~i imperturbabil). RegizorulMircea Veroiu ~i operatorul Calin Ghibu au optat pentru formula unui film calm, rece,distant, elegant, cu un umor rafinat. "Serialul" a "prins" ~i in aceasta formula, el va ficontinuat - iara~i - de Dan Pita, in deceniul urmator, cu episodul Pruncul, petrolul~i ardelenii (ianuarie 1981), prin care scenariullui Titus Popovici miza pe ideea dinDallas, descoperind resursele narative ale... "aurului negru". Inainte de a trece prin serialulcu ardelenii, regizorul Mircea Veroiu a trecut prin alte experiente creatoare. Prin Mania(martie 1978), regizorul - pe un scenariu de Alecu Ivan Ghilia -, fara a renunta laambitiile sale artistice, abordeaza 0 epoca istorica agitata, aceea a rascoalelor tarane~tidin 1907, cu 0 distributie ampla, printre interpreti fiind Mihai Mereuta, Viorel Comanici,Gheorghe Nutescu, Mircea Albulescu, Petre Tanasievici, Mitica Popescu, Florin Zarnfi­rescu, Silvia Popovici, Adina Popescu, Maria Ploae, Dorel Vi~an, ~tefan Velniciuc: esteti­zant, filmul este taios ca 0 lama de cutit. Sfar~itul deceniului al optulea aduce un nou"dialog de la distan¢" intre Mircea Veroiu ~iDan Pita, din nou pe teritoriul unor ecranizariprestigioase. Intai, Mircea Veroiu sernneaza filmullntre oglinzi paralele (februarie 1979).La baza scenariului - este yorba despre un "film de autor" - au stat, in principal, primaparte a romanului "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi", dar ~ipiesa "Joculielelor" de Camil Petrescu (unul dintre autorii indelung ocolip - din pacate - de filmulromanesc). Personajul principal al filmului vine din "Ultima noapte de dragoste ... ", el

251

este ~tefan Gheorghidiu, aHituri de el mnd prietenul Gore, un "aliaj" (topit de MirceaVeroiu) din Gelu Ruscanu, din Praida, ba chiar ~idin Petre Boruga, cativa dintre prota­goni~tii piesei "Jocul ielelor". In rolurile de prim-plan sunt Ion Caramitru, Ovidiu IuliuMoldovan ~iElena Albu (Ela, un personaj seducator); din distributie, cu roluri bine mar­cate, mai fac parte George Constantin, Dorel Vi~an,Rodica Tapalaga, Fory Etterle, CoradoNegreanu, Adrian Pintea. Dan Pita a replicat relativ repede, prin filmulBietul Ioanide(aprilie 1980), inspirat din doua romane calinesciene ("Bietul Ioanide" ~i"Scrinul negru"),scenarizate de Eugen Barbu. Alaturi de interpretul rolului titular - pictorul Ion Pacea- au evoluat in film actori de prim rang precum Constantin Codrescu, Marga Barbu,Olga Tudorache, Leopoldina Balanuta, Ovidiu Iuliu Moldovan, Tanase Cazimir, ~tefanIordache, Petre Gheorghiu, Octavian Cotescu, Gheorghe Dinica, Mihai Paladescu, CarmenGalin, Lucian Iancu, Ion Caramitru, Mircea Constantinescu (doar ditiva dintre cei 360de interpreti). Filmullui Dan Pita a izvorat dintr-un roman stufos, cu sute de personaje,publicat - nu fara dificultati - in 1953, dupa stresante interventii ale cenzurii. Acuzatca scrie "romane politice" , G. Calinescu respinge ideea (inca inaintea publicarii romanuluiBietul Ioanide), intr-o.scrisoare adresata lui AI. Piru, unde scriitorul demonstreaza nu nu­mai ca romanul sau exclude miza politica ci, mai mult, ca "tema esentiala interioara" esteaceea~i din "Enigma Otiliei", adica eroticul, precizand ca, dqi tanarul Tudorel este cores­punzator lui Felix, "intelegatorul subtil allui Eros e tot barbatul matur, echivalent alluiPascalopol, ~ianume Ioanide". Dupa cum precizeaza, insa, Dana Duma in articolul "Ecra­nizari calinesciene" din "Caiete Critice" (m. 8-9/1999), "aceasta este exact pista pe carescenariullui Eugen Barbu (declarat a fi inspirat din Scrinul negru) nu avanseaza, concepp.aarhitectului despre etemul feminin ocupand prea putin loc in «pasta» dramaturgica. Filmulexploreaza in schimb atractiva galerie de personaje, cele mai multe pitorqti (Sufletel,Lascarica, Gonzalv, Hangerloaica, Hagienu~) ~i duce mai departe sugestia de «~arja» aacestora, enuntata chiar de Calinescu, dar nu pentru a arata ca ele «apartin unei generatiisedentare, absorbite in cultura» ci ca sunt tipuri condamnate de istorie. Cu 0 imagine sa­vant elaborata (de operatorul Florin NIihailescu) ~i secvente memorabile, ca aceea atalciocului, Bietul Ioanide confirma reputatia lui Dan Pita de excelent creator de atmosfera~i de regizor care «scoate ce-i mai bun din actori»".

La capatul unui prim deceniu de activitate cinematografica, regizorii Mircea Veroiu~i Dan Pita devenisera valori sigure ale cinematografiei nationale. Dar "generatia '70"~i-a inscris pe "cartea de vizita" multe alte nume de cinea~ti...

COLEGI DE GENERA TIE

Din "generatia '70" fac parte multi aW cinea~ti care au avut - sau mai au - uncuvant de spus in filmul romanesc. In funqie de anul na~terii - de~i na~terea lor ca ~icinea~ti urmeaza aha cronologie -, este yorba despre Mircea Moldovan (nascut in 1936),Alexandru Tatos (1937), Radu Gabrea (1937), Ada Pistiner (1938), Nicolae Margineanu(1938), Timotei Ursu (1939), Felicia Cernaianu (1940), Tudor Marascu (1940), IosifDemian (1941), Dan Nec~ulea (1942), Constantin Vaeni (1942), Cristiana Nicolae (1943),

252

Stere Gulea (1943), .serban Creanga (1944), Mircea Daneliuc (1945), Dinu Tanase (1946),Andrei Catalin Baleanu (1947), Nicolae Opritescu (1947), Alexa Visarion (1947). Cumspuneam, intrarea acestora in cinematograf, ca regizori de lungmetraje de fictiune - uniiau activat in prealabil ca operatori, altii ca documentari~ti, unii ca regizori de teatru, aitiica filmologi etc. - s-a desfa~urat dupa alt "calendar".

Primul - dintre cinea~tii amintiti mai sus - a ajuns la lungmetraj Timotei Ursu,care a "decolat", in decembrie 1971, cu filmul de actualitate Decolarea, un film despretineri, despre aspiratiile unei generatii, 0 generatie care este, deopotriva, a regizontlui,a scenaristului (Constantin Stoiciu, aflat la al patrulea scenariu, dupa Diminetile unui baiatcuminte, Apoi s-a nascut legenda ~i Vilegiatura, un text pentru televiziune), a protago­nistului (actorul Emil Hossu, intr-un prim rol de referinta) ~i a personajului central (untanar pilot, Paul Bentu). Absolvent al unei ~coli superioare de zbor, ,,~ef de promotie",eroul filmului este repartizat - pentru doi ani de stagiatura - intr-o unitate a aviatieiutilitare: tanarul care viza zboruri temerare cu viteze supersonice se vede pus in posturaunui banal "birjar al aerului", pe aparate demodate ~iuzate care compromit insa~i ideeade zbor. In aceste conditii, el nu va pregeta sa evadeze: intai "in sus", zburand in cautareasoarelui (dar savar~ind un act de indisciplina profesionala), apoi "in jos", dezertand dela datorie intr-un moment de cumpana. "Leqiile" ii vor fi oferite de viata. Intr-un anumefel, putem spune ca regizorul Timotei Ursu se racordeaza la "generatia inundatiei": mo­mentul adevarului, pentru personajul sau, se produce in conditiile inundatiilor din prima­vara anului 1970. Regizorul Timotei Ursu, s-a scris la premiera, a debutat "cu dreptul",conferind naratiunii 0 desfa~urare atractiva, nu lipsita de suspans ~ide incarcatura emo­tionala, ajutat de un operator exersat (.stefan Horvath), de compozitorul Tiberiu Olah ~ide arhitectul scenograf Radu Calinescu, de cativa actori convingatori in roluri episodice- George Motoi, Constantin Gurita, Gheorghe Nutescu, Nicolae MavrodiB. - ~i de 0tripleta forte in rolurile principale: Liviu Ciulei (in rolul comandantului, un punct de echi­libru al conflictului), Monica Ghiuta (Valentina, sau "duminicile insorite ale eroului")~i Emil Hossu (pentru care rolul din acest film tineresc, strabatut de note grave, a fosto adevarata "ramp a de lansare"). Timotei Ursu avea sa revina pe ecrane, ca regizor, abiain aprilie 1978, cu filmul Septembrie (dar intre timp fusese scenarist la Cursa lui MirceaDaneliuc, deci reaborda cinematograful mai "galonat"). In Septembrie - tot un filmcutineri, despre tineri -, ~ansa unui "baiat fermecator" (care n-a reu~it la facuItate, a intratintr-un cerc de escroci, e nevoit sa minta ca sa se "salveze"), ~ansalui se nume~teAni~oara(0 fiinta pentru care lumea e frumoasa ... chiar cand e urata), iar ~ansaAni~oarei s-a numitAnda Onesa, 0 aparitie ata~anta, care compenseaza stangaciile neprofesionistei prin ino­centa ~idelicatetea chipului, prin firescul gesturilor, al intonatiilor. .sansa tuturor (inclusiva regizorului) in acestfilm "de suflet" a fost Golful Francezului din Schitu, un spatiumisterios de lini~te, de tihna spirituala. Alaturi de regizor a fost operatorul Marian Stanciu- care, cam in aceea~iperioada, semnase imaginea la filme precum Mastodontul de VirgilCalotescu ~i Regasire de .stefan Traian Roman -, iar din distributie au mai facut parteactori precum Sandu Popa, .stefan Mihailescu-Braila, .stefan Banica, Jean Cosntantin,Sandu Sticlaru, Eugenia Bosanceanu, Horatiu Malaele. Timotei Ursu avea sa revina inatentia publicului prin At patrulea stol (in februarie 1979),0 ecranizare a piesei "Joculde-a vacanta", din pacate ratata, din cateva motive simple: intai, pentru ca actiunea pieseilui Mihail Sebastian ~ specifica unui anume timp social - a fost mutata in actualitate

253

(7!), ba mai mult, de la munte la mare (77!), In al doilea rand pentru di unele dintre per­sonaje ~i-aupierdut pana ~iidentitatea (bravul Jeff a devenit Nelu). Mai departe7 VioletaAndrei (Corina) ~iNicolae lliescu (~tefan) au cate ceva din aerul personajelor - chiardaca eroii sunt sco~i din mediul lor -, dar, In rest, cu toate eforturile unor actori,Ileana-Stana Ionescu (doamna Vintila), Boris Ciornei (Bogoiu), Constantin Gurita (Ma­iorul) -, piesa - cu un Nelu-Jeff (~tefan Maitec) neinteligibil - apare pe ecran sim­plificata ~i modificata (In sensurile ei originare). Pana In anul 1980, ~i Inaintea plecariisale din Romania (spre tan mai reci), Timotei Ursu a scris Inca un scenariu, pentru filmullui Tudor Marascu BunCl seara, Irina (premiera In iunie 1980).

Ramanand - prin fO$lucrurilor - In zona film.uluide televiziune, regizorul DanNec~u1ea a realizat In anii '70 cateva filme de actualitate, printre care Raina de piele(1972), Fata bunCl din cer (1977) ~i Muntele alb (1978), ambele cu Rodica Mandache("fata bun a din cd'), Bal fn Poiana Zimbrilor (1980). In 1973 reintra In cinematografregizorul Mircea Moldovan - printr-un film care avea sa ramana evenimential, Vifornita(el debutase, In septembrie 1971, cu Fratii, un film realizat In colaborare cu Gica Gheor­ghe, operator fiind Dinu Tanase, scenari~ti - Nicolae Tic ~iConstantin Bordeianu, inter­preti principali - Ilarion Ciobanu ~iEmanoil Petru!). "Vifornita" din titlu nu Inseamnadoar viscolul unei ierni oarecare - aceea din film -, vifornita este In oamenii, In Intam­planle acelui timp. Scenaristul Petre Salcudeanu aborda un subiect spinos: dramele colec­tivizarii. Naratiunea cinematografica surprindeaconflictele aspre ale noului cu vechiul,In con~tiintele oamenilor, In manifestarile lor. Practic, personajele filmului - un activistde partid eliberat din munca de conducere, un subaltern devenit superior ierarhic, un Inva­tator care, ~iel, ar fi prejudiciat, prin atitudini necorespunzatoare, "bunul mers al coope­rativizarii" - parcurg drumul unei Intelegeri aprofundate, superioare, a mersului istoriei.Vifornita unei ierni aspre este, In primul rand, cum spuneam, In destinele oamenilor. Im­preuna cu operatorul Ion Marinescu - din "generatia inundatiei" - Mircea Moldovansemna (In noiembrie 1973) un film de remarcabila concentratie realism, ostil edulcoranlor,ba mai mult, dispus sa evidentieze rani adanci ale timpului evocat: Vifornita era, astfel,primul film romanesc In care realitatile colectivizarii erau scutite de aerul festiv ~iInvestitecu adevaruri de viata (aproape ... neverosimile In epoca). Jucau In film Silviu Stanculescu(~tefu Varlaam, portretizat cu multa forta de convingere), Ion Besoiu (fostul subalternAdam, un ins incapabil sa mteleaga mersul istoriei), Ernest Maftei (In rolul excomunica­tului profesor Dobrom), Luiza Orosz (Rafira, mama lui ~tefu, poate cel mai realist personajal dramei), Eugenia Bosanceanu, Toma Dimitriu, Cosmin Ghiara, Anton Tauf, Nae Gh.Mazilu, Elena Stescu. Mentiuni aparte pentru partitura compozitorului Liviu Glodeanu,ca ~ipentru contributia scenografilor Nicolae Edulescu ~i~tefan Maritan. Mircea Moldo­van avea sa fie foarte activ, c<,regizor, In anii :70 (spre deosebire de anii care au urmat,el parasindu-~i, la sfar~itul anilor '80, In plina forta creatoare, meseria): cu Toamna bo­bocilor (mai 1975) ~iIarna bobocilor (octombrie 1977) - filmdn care au jucat, printrealtii, Dumitru Furdui, Maria Ploae, Emil Hossu, Sebastian Papaiani, Monica Ghiuta, IleanaIurciuc, Carmen Galin, Virgil Oga~anu, Constantin Diplan, alaturi de "mon~trii sacri"Marin Moraru, Draga Olteanu Matei, de Haralambie Polizu, Vasile Nitulescu, Nae Gh.Mazilu, Elena Sereda, Florina Cercel - regizorul ~i-acontinuat colaborarea cu scenaristulPetre Salcudeanu (Incercand sa discute integrarea la sate a unor tineri intelectuali, medici,profesori, agronomi), numai ca investigatia a ramas la "suprafata", iar comedia s-a "legat"

254

greu. Intre aeeste doua filme, regizorul abordase ~i registrul istorie, prin Pintea (august1976), un film seris de Vasile Chirita ~iDumitru Mure~an, filmat tot deIon Marineseu,eu Florin Piersie In ralul titular (al vestitului haidue), In distributie eu Maria Ploae, NaeGh. Mazilu, Constantin Diplan, Aristide Teica. Filmul aeesta i-a desehis regizorului ealeaspre alte filme istoriee~i, din eolaborarea eu seenaristul Petre Salcudeanu, In deeembrie1980, sunt prezentate In premiera doua filme dense, eu distributii ample, eu personajeistoriee (de la Nieolae Baleeseu la Avram Ianeu) ~ieu Iargi desfli~uraride forte, La rl1scru­cea marilor furtuni ~iMun(ii fnjll1cl1ri, ambele consaerate revolutiei de la 1848, primulurmarind evenimentele din Tara Romaneasea, al doilea situat In miezul revolutiei transil­vane. Roluri-efigie ereeaza Cornel Ciupereeseu, Vlad Radeseu, alaturi de ConstantinCodreseu, Costel Constantin, Nae Gh. Mazilu, Mireea Cosma, ~tefan Velnieiue, Ale­xandru Dragan, Silviu Staneuleseu,Monica Ghiuta, Maria Ploae, Emil Hossu ~iMireeaMoldovan Insu~i. '

Dupa debutul - despre care am vorbit - eu Caldura, In februarie 1974 reveneape eerane ~erban Creanga, aflat, atunci, la al treilea film de aetualitate (Intre timp regizase~iA!jteptarea, eu rolul trist, de adio, al aetorului ~tefan Ciobotara~u). Proprietarii adueeape eeran un seenariu la care regizorul eolaborase eu fratele sau, publieistul Mihai Creanga:un debut rezonant In epoca, ehiar daca - din punet de vedere tematie - narapunea cine­matografica este tributara unei ideologii, azi, revolute (eu "proprietari" iluzorii ai mijloa­eelor de produqie, eu seeretari de partid "rama~i In urma vietii", eu "exemplul moral"al unor "eon~tiinte avansate" ~.a.m.d.).Depa~ind, Insa, impasul unor vicisitudini eonjune­turale, nu se poate sa nu reeunoa~tem ca problematiea de fond a aeestui film "datat" l~ipastreaza aetualitatea ~i la sfar~itul mileniului al doilea, eand, In soeietatea romaneaseade tranzitie, ideea de proprietar, ea ~iproblema speciali!jtilor, ea ~i rezistenfa la noU'­dezbatute, In film, la orizontul anului 1973 - revin insistent printre preoeuparile prezen­tului. Un film ea Proprietarii ramane ~iprin personajele sale, suspnute de aetori unul ~iunul: Arnza Pellea ~iToma Caragiu sunt doi "piloni" ai eonflietului, George Constantin~i ~tefan Iordaehe ea~tiga prin firese ~i dezinvoltura, ~tefan Mihaileseu-Braila ~iMihaiMereuta abordeaza roluri de 0 faetura neineereata, iar alaturi de ei, multi alti interpreti- Zephi AI~ee, Constantin Cojoearu, Nieolae Ivaneseu, Carmen Galin, ~tefan Baniea,Ernest Maftei, Vasile Ichim, Dumitru Chesa, Aurel Giurumia, Cornel Revent - l~i punpeeetea pe ehipuri de eontemporani eare dau de gandit. Colaborarea fratilor ~erban ~iMihai Creanga va continua la filme preeum Speranfa (noiembrie 1978) - un film isto­rieo-biografie dedieat militantului socialist~tefan Gheorghiu, interpretat de George ~ofrag ­~iLabirintul (oetombrie '80) - un alt episod din treeutul mi~earii socialiste, eu perso­najullui I.C. Frimu, de data aeeasta, In prim-plan, jueat de Virgil Andrieseu. Nume noipe generieul aeestor filme: operatorul Florin Parasehiv, la ambele, eompozitorul Nieu Ali­fantis (la primul), eompozitorul Razvan Cernat (la al doilea).

Inainte de a eonsemna eontributia altor eolegi de generatie, ar fi de faeut 0 remarea(ajun~i la premierele ramane~ti ale anului 1974): Intr-o singura luna, februarie, pe eeranelebueure~tene au fost prezentate In premiera trei filme ale unor eolegi de generatie (CristianaNieolae, Radu Gabrea ~i~erban Creanga, ultimii doi ehiar eolegi de pramotie In 1968):lntoarcerea lui lvlagellan, Dincolo de nisipuri ~iProprietarii. In general, premierele rama­ne~ti intrasera Intr-o ritrnicitate "suspeeta": In ianuarie fusesera alte doua premiere (Cap­cana de Manole Marcus ~i Trecatoarele iubiri de Malvina Ur~ianu), In martie au urmat

255

altele doua (pacala de Geo Saizescu ~iPortite albastre ale ora~ului de Mircea Murqan),in aprilie altele trei (Un comisar acuza de Sergiu Nicolaescu, Trei scrisori secrete de VirgilCalotescu, Fratii Jderi de :MirceaDragan). N-ar fi exclus ca ~iaceasta emulatie creatoaresa fi generat ... "strangerile de ~urub" din epoca. Cinematograful romanesc n-avea sa su­fere imediat, insa: se aflau "pe teava" 0 serie de filme noi, astfel ca anu11975, de pilda,avea sa fie unul dintre cei mai fa~ti ai cinematografiei nationale (cu pelicule ca Actorul~i salbaticii de Manole Marcus, Ilustrate CLtflori de camp de Andrei Blaier, Filip cel bunde Dan Pita, Hyperion de Mircea Veroiu, Ora~ul vazut de sus de Lucian Bratu, Cursade Mircea Daneliuc). Dar sa revenim la "colegii de generatie". Cristiana Nicolae i~i lansa(atunci, in februarie 1974) cel mai valoros film al sau, un "film de autor", Intoarcerea

lui Magellan. 0 povest~de dragoste imposibila din anii celui de al doilea razboi mondial,ca aceea din Duminica la ora 6, scrisa de regizoare dupa 0 idee de Radu Cosa~u. Su­biectul propriu-zis (chiar daca titlul filmului sugereaza 0 calatorie din perioada marilordescoperiri geografice) este tributar timpului - in film este yorba despre un "love story"intre un tanar ilegalist si 0 fam intalnita intamplator pe strada -, dar filmul nu prin "mie­zul" sau politic ramane:ci prin insu~irilesale cinematografice, datorate - in mare masura ­~ioperatorului Dinu Tanase (care avea la activ, pe vremea aceea, doua filme - Prea micpentru un razboi atat de mare de Radu Gabrea, Fratii de Mircea Moldovan ~i GicaGheorghe - ~iun serial TV, Urmarirea, al aceluia~iRadu Gabrea). Contribuiau la debutulpromitator al Cristianei Nicolae ~icompozitorul Adrian Enescu (era ~iperioada debutuluisau, doar cu diteva luni inainte semnase muzica pentru $apte zite de Mircea Veroiu), sceno­graful Marcel Bogos, autoarea costumelor Nelly Grigoriu-Merola ~iprincipalii interpreti,Vladimir Gaitan, Mihaela Marinescu, Cornelia Gheorghiu, George Motoi, Radu Beligan.Regizoarea va mai realiza, in deceniul aloptulea, Raul care urca muntele (decembrie1977),0 poveste scrisa de regizoare .incolaborare cu Ladislau Tarco ~iGheorghe Bejancu- experienta razboiului traita de un soldat adolescent pe frontul de vest al celei de a douaconflagratii mondiale -, printre interpreti numarandu-se Gheorghe Cozorici, Valeria Se­ciu, Gheorghe Mezenrath, Catrinel Dumitrescu, Emanoil Petrut, dar filmul confirma doarpartial debutuI, ca ~iCumpana, 0 tentativa neizbutita, ie~ita pe ecrane in februarie 1980.Cat despre Dincolo de nisipuri de Radu Gabrea (cea de a treia premiera din febmarie 1974),regizorul - care intrase in cinematograf cu Prea mic pentru un razboi atat de mare incadin 1970 - i~i propunea, prin acest film, ecranizarea unui roman de succes in epoca,"Ingerul a strigat" de Fanu~ Neagu: povestea unei colectivitati stranii, de dezmo~tenitiai soartei, oameni sarmani din tinuturile Brailei migrati spre Dobrogea, carora saracia~inevoile le altereaza viata, sentimentele ~i cugetul, impingandu-i la periferia societatii~iindreptandu-i spre gesturi extreme. Este un pitoresc aparent in Dincolo de nisipuri: tipu­rile grote~ti ale peisajului uman ascund drame, ~i,"dincolo de ma~ti" - ca sa preiau sin­tagma destul de facila a titlului, plasata intre "dincolo de bariedi" ~i "dincolo de pod" -,citim pove~ti tulburatoare de viata, cum este aceea a protagonistului, al dimi destin a fostmarcat de patima unei iluzorii razbunari. Dih nou - anul 1974 a fost un an "allui", lascurte intervale au fost prezentate filme ca Intoareerea lui Magellan, Dincolo de nisipuri~i Ilustrate cu flori de camp -, (inca) operatorul Dinu Tanase a "pictat", cu tonuri iri­zate,o lume de vraja, de mister, un spatiu straniu, al inceputului sau sfar~itului de lume.Dincolo de nisipurile dunarene - dincolo de pod, dincolo de bariera, dincolo de ma~ti -,o galerie tipologica variata, particularizata de actori ca George Constantin, Mircea

256

•

•••

III

Albulescu, Emil Botta, Gina Patrichi, Violeta Andrei, Vasile Nitulescu, Gheorghe Dinica,Ernest Maftei, Constantin Rautchi, ~tefan Mihililescu-Braila ...

In februarie 1975, dupa ditiva ani de experienla documentaristica, ajunea la lungme­trajul de fictiune regizorul Constantin Vaeni, printr-un film de asemenea promitator cascriitura cinematografica, Zidul. Scris de Dumitru Carabat ~iCostache Ciubotaru, filmatde Iosif Demian (garantii serioase pentru un debut regizoral!), filmul f~ipropunea sa des­cifreze semnificatiile unui gest-limita: izolat de lume, zidit - practic - fntr-o fncaperefara legatura cu lumea exterioara, un tanar (Gabriel Oseciuc) a tiparit, singur, luni ~iluni

.de zile - mai bine de un an - "Romania libera" ilegala. Sigur, prin tema sa, filmul ~i-apierdut 0 parte fnsemnata din "valoarea de fntrebuintare", intrand fn "zona de umbra" aunor filme precum Duminiea la ora 6, lntoareerea lui Magellan sau Editie speciala, darramanand, din perspectiva cinematografica, fn "zona de lumina" a acelora~ifilme, semnatede Lucian Pintilie, Cristial1a Nicolae, Mircea Deneliuc, ca sa ne rezumam la acest "set"de exemple. S-a fabulat mult pe "lupta comunistului cu sine", pe "fo$ morala" ~ieroismulclasei muncitoare fn conditiile vitrege ale ilegalitiltii.Dincolo, fnsa, de elementele conjunc­turale ale intrigii, se petrece, fn filmullui Constantin Vaeni, un adevarat ritual al claustrarii,cu consecinte - psihice, moral-volitive, fizice - dintre cele mai diverse. Pe de alta parte,"evadarile" eroului, fn amintire, fn vis, fn co~mar, fn realitatile anilor de razboi (un tabloude epoca cu semnificative detalii de atmosfera surprinse de operatorul Iosif Demian, niciel, fnca, regizor la ora aceea) proiecteaza 0 tragedie individuala fn contextul unei epocitragice. Raman - dintr-un subiect sacrificat - ~i sugestiile unei pove~ti de dragoste (cuCornelia Pavlovici ca protagonista), raman portretele desenate de Gheorghe Dinica ~iVictor Rebengiuc, ramane partitura muzicala cu inflexiuni dramatice a compozitoarei Cor­nelia Tautu, pentru prima oara pe un generic de film. In filmografia regizorului ConstantinVaeni a urmat Buzduganul eu trei peeeti (doua serii prezente pe ecrane fn septembrie1977): nu neaparat 0 "replica", mai curand un film-complementar, 0 fntregire - dinperspective distincte - a filmuhil Mihai Viteazul de Sergiu Nicolaescu, a carui premieraavusese loc cu ~ase ani fnainte. Scenariullui Eugen Mandric - cea mai ambitioasa fncer­care scenaristica a acestuia - este "complementar" atat prin includerea unor demersuridip1bmatice ale domnitorului, cat ~i prin evidentierea calitatilor de ganditor politic alepersonajului istoric care ,,~i-adepa~it epoca". Avand aceasta baza, filmullui ConstantinVaeni Buzduganul eu trei peee(i a fost considerat, pe buna dreptate, unfilm de idei, for­mula presupunand, implicit, ni~te... riscuri asumate (mai ales fn prima serie, structurataca 0 prelunga conversatie). Secondat de acela~i artist al imaginii, Iosif Demian - carea conferit cadrelor cinematografice valoare de fresca, de pictura murala-, alaturi de com­pozitoarea Cornelia Tautu ~ide scenograful Nicolae Dragan, regizorul Constantin VaeniI-a "vazut" pe Victor Rebengiuc fn rolul domnitorului Mihai Viteazul - ~ipropunereas-a dovedit viabila -, printre interpreti fiind ~iToma Caragiu, Vasile Nitulescu, ~tefanSileanu, Olga Bucataru, Cornel Coman,'Ovidiu Iuliu Moldovan, George Motoi, FerencFabian, ~tefan Velniciuc, Ferencz Be~cze. Dupa Buzduganul eu trei pece(i, regizorul Con­stantin Vaeni a revenit pe ecrane (fn mai 1979) cu Vaeanta tragiea, tot un film istoric- a carui actiune se petre'Cefntr-un ostrav din apropierea Falticenilor fnspre sfar~itulsecolului trecut -, de data aceasta scenariul (scris de Constantin Mitru) avand 0 sursa

literara, "Nada florilor" ~i flItepovestiri sadoveniene. Conflicte cu finaluri tragice fntresociali~ti ~ipolitie, stindardul "dreptatii ~ociale", personaje care aduc yorba despre "Con-

257

temporanul" ~iIosif Nadejde, despre Marx ~iEngels; conjunctural ~iperisabil in primulrand prin subiect, Vacanta tragica - filmat de operatorul Anghel Deca, pentru primaoadi singur la "timona" unei imagini de lungmetraj - a continut, totu~i, cateva propuneriinterpretative de luat aminte: criticul de arta plastica Radu Ionescu, apoi actori de diferitegeneratii ca Mircea Diaconu, Anda Onesa, Mircea Albulescu, Remus Margineanu, FlorinZamfirescu, Octavian Cotescu, Mihai Mereuta, Mitica Popescu. Perisabil s-a dovedit ~iurmatorul film allui Constantin Vaeni, Ancheta, in care actori valoro~i - Mircea Albu­lescu, Remus Margineanu, George Motoi, Silvia Popovici, Ion Caramitru, GheorgheCozorici -, cu alte cuvinte 0 distributie "de zile mari", filmata de un operator atent (IonAnton), s-a ratacit printre lozincile ~i tezele demagogice ale unui scenarist de ocazie(Florin N. Nastase), de data aceasta pe un subiect "de actualitate", cu iz de "dezbatere".

Debutul ca autor singular al regizorului Andrei Catalin Baleanu - din "generatiainundatiei" - cu filmul Muntele ascuns (martie 1975), pe un scenariu de Mihai Creanga~icu Nicolae Margineanu ca operator, insemna 0 promisiune. ,,~antierul" continua sa fieun spatiu predilect al scenari~tilor (dar ~ial vietii de fiecare zi!), in acest mediu i~i depa~eacomplexele ~ise maturiza "la vedere" un alt tanar - din speta lui Vive -, de data aceastajunele fiind interpretat de un debutant numit Horatiu Malaele (care, de la intrarea in film,~i-a etalat originalitatea), "cadrul" modificarilor sale etice ~i spirituale fiind 0 adevaratafamilie, atat in sens figurat (~antierul, desigur), dit ~i in sens propriu (familia unui ~efde ~antier). Redus la aceste cateva elemente, fire~te, subiectul poate parea simplist ­~i,pe alocuri, este -, dar tocmai aici sta meritul cineastului debutant: pe 0 structura nara­tiva simplificaili a insailat personaje veridice -c- jucate, printre altii, de George Constantin,Dana Comnea, Octavian Cotescu, Albert Kitzl, Victoria Mierlescu, Tamara Cretulescu,Viorel Branea, Ion Anghel, Constantin Rautchi, ~tefan Tapalaga, Maria Ploae ~i fratiiPetreu~ -, stabilind relatii viabile intre pionii tramei. Un compozitor fara "recidive"(Mihai Berindei), scenograful Nicolae Edulescu, autoarea costumelor Adriana Paun ausustinut debutul tanarului regizor, care avea 28 de ani la data premierei. Andrei CatalinBaleanu revenea relativ repede pe ecrane, cu un al doilea film de actualitate - scris, dedata aceasta de Constantin Stoiciu -, filmat de Florin Paraschiv ~i Valentin Popescu:E atat de aproapefericirea (martie 1978). Cu Albert Kitzl - de data aceasta in rol prin­cipal - ~icu Diana Lupescu, Constantin Diplan, Margareta Pogonat, Petre Gheorghiu,AI. Georgescu, Dana Dogaru, Gheorghe Visu, Rodica Negrea, Victoria Mierlescu, regi­zorul descindea, de data aceasta, in mediul studentesc, actiunea urmarind, in principal,doua personaje, Paul ~i Cristina (care preiau - in,relatia lor - du~maniifamiliale detip ... Romeo ~iJulieta). Originalitatea subiectului, in general, a cam lasat de dorit, ca ~ititlul peliculei, de altfel: cu cativa ani inainte s-a vorbit "despre 0 anume fericire", inacela~i an s-a discutat despre "gustul ~iculoarea fericirii" etc., era cam multa fericire pecap de locuitor. Cu toate acestea, regizorul ~i-a pastrat prospetimea privirii, filmul sau- iara~i cu colaboratori fara lungi "contracte" cu cinematografia: autoarea costulT\elorGabriela Lazarescu sau compozitorul Radu Goldi~ - depa~ind, in ansamblu, vicisitu­dinile "schemei". Din pacate, Andrei Catalin Baleanu (care, intre cele doua lungmetraje,lucrase ~i la incitantul film de televiziune Sub pecetea tainei, promitand inca 0 data, intentativa ambitioasa a reconstituirii unui univers matein) se lasa de film la 31 de ani, catiavea in 1978...

258

In decembrie 1975 -'---hotarat lucru: anul acesta de la mijlocul deceniului al optuleaa fost unul dintre cei mai fa~ti ai cinematografiei nationaIe! - i~i incepea "curs a" , 0 ca­riera de exceptie in filmul romanesc, regizorul Mircea Daneliuc. Primul sau film, pe unscenariu de Timotei Ursu (dupa 0 idee de Petru Vintila), s-a numit Cursa ~ia fost 0 intrarein cinematograf, imi place s-o spun ~is-o repet, evenimentiala. "Ma intereseaza - mar­turisea regizorul in anii primelor sale filme - un cinematograf mai social" in care safie propulsata in prim-plan "relatia individului cu mediul, cu societatea, cu el insu~i, cuperechea". Un astfel de film este Cursa. Regizorul a gasit in scenariullui Timotei Ursuceea ce ~i-a dorit (pe urma avea sa-~i scrie singur, in acest spirit, unele dintre naratiunilefilmelor sale). Cursa este 0 poveste simpla ~iadevarata despre trei oameni - doi barbap~i0 femeie - la drum. Atat. Dar in acest atat de pupn "atilt" incap atat de multe! Actiuneafilmului se desfa~oarape ~oseleletarii: doi ~oferi - unul experimentat ~itrecut prin multe,altul invatacel - transporta un utilaj greu, intr-un drum lung (de vreo 600 de kilometri),de la uzina producatoare la 0 mina aflata undeva in nord-vestul tarii; lor Ii se alatura 0tanara tovara~a de drum, cu "probleme personale". Sigur, 0 pondere oarecare in tramaare ~i transportul propriu-zis, cu toate incidentele survenite pe parcurs (inclusiv un mo­ment-limita, introdus, desigur, pentru a rupe monotonia drumului, pentru a crea clipe desuspans ~i - de ce nu? - pentru ca viata insa~i presupune, cand te a~tepti mai putin,momente-limita. Cursa este, insa, altceva: un film - a~a cum 11prevedea regizorul ­despre relatia individului cu mediul, cu societatea, cu e1 insu~i, cu perechea. Mai alesdespre relatia individului cu el fnsu$i, cu perechea. Soferul Savu (unul dintre cele maiimplinite, complexe ~iconvingiltoare personaje create pe ecran de Mircea Albu1escu)esteun tip ursuz ~idur, inchis in el, cu rani suflete~tiinca necicatrizate, un tip greoi, matahaIos,ciufut, neincrezator in oameni, cu react:iivio1ente- dupa cum 0 dovede~tein confruntareacu derbedeii de la motel ~i cu "logodnicul de profesie" -, cu iqiri necontrolate, un tip"dintr-o bucata", pe care viata I-a inrait, I-a calit, I-a asprit ~iI-a tradat. "Miracolul" fil­mului - pentru ca, in ultima instanta, Cursa este un film-miracol - tocmai acesta este:porne~te la drum cu ni~te oameni ~i ajunge la destinatie cu altii ("curs a" dobandind, inaceste conditii, ~i0 funct:iesimbolica in conflict). La capatul drumului, personajul e altul,se dovede~te un camarad desavar~it, un om sensibil, apropiat de semeni, in stare sa Ieinte1eaga dramele ~iezitariIe, sa Ie citeasca gandurile, un om de mare frumusete morala,a carui tristete - camuflata cu grija - nu-i poate disimula aspiratia spre puritate, credintain adevar. "Cursa" acestei metamorfoze suflete~ti se petrece aproape pe nesimtite, nu tinede experiente tran~antede viata, sau, daca vreti, micile intamplari ale cotidianului (survenitein relatia individului "cu e1insu~i" ~icu "perechea") dobandesc semnificatia unor expe­riente tran~ante de viata. Intrarea in cinematograf a actritei Tora VasiIescu a fost, la randulei, evenimentiala: personajul "tovara~ei de drum" este cuceritor prin sinceritate ~ifiresc,spontan ~idezinvolt, ascunzand - la randu-i - 0 poveste de viata amara, 0 enigma sufle­teasca (pe care nid finalul, un "final deschis", nu-~i propune s-o dezlege pana la capat)."Secondantul" lui Savu, Constantin Diplan este un partener ideal in "tripleta la drum",inte1egandu-~ibine rolul sau in poveste, funct:iade "moderator" al unor conflicte interioare~iexterioare. Mircea Dane1iuc ~i-a alcatuit, pentru filmul de debut, 0 echipa de exce1entiprofesioni~ti, in frunte cu operatorul Florin Mihailescu, care anima peisaje1e, prim-pla­nurile, amintiriIe lui Savu cu intense culori suflete~ti, voalul de mireasa agatat de 0creanga, "vocea" dezarticulata a unui clarinet devenind simboluri ale unor inabu~ite dureri

259

suflete~ti. Printre colaboratorii regizorului s-au numarat compozitorul Lucian Metianu,scenograful Dumitru Georgescu, monteurii Dan Naum ~iYolanda Mantulescu. Mai joacaIn Cursa Olga Bucataru, Paul Lavric, Angela Costache, Teofil Caliman, Constanta Coma­noiu, Mircea Daneliuc Insu~i. Regizorul a revenit pe platouri cu Editie speciala (martie1978). Actiunea filmului se petrece In Bucurqtiul anului 1939; 0 lume amenintata despectrul razboiului, un context social-politic agitat, populat de personaje felurite, angrenateIntr-o disperata cursa a supravietuirii, politicieni ~i ziari~ti, fasci~ti ~i legionari, comu­ni~ti ~ireprezentanti ai fortelor publice, oameni simpli care Infrunta cu greu vicisitudinilevietii. Devenit co-scenarist - alaturi de Beno Meirovici -, Mircea Daneliuc Inceareasa-~i apropie povestea propriu-zisa (de~i personajul principal al Editiei speciale - unreporter de fapte senzationale - va fi ajutat sa Inteleaga realitatile politice ~i sociale decatre un comunist), dar se arata preocupat In mod special de ritmurile naratiunii, de dina­mica faptica. Din punct de vedere cinematografic, astfel, filmul este "de durata", chiardaea respiratia unora QintreIntamplarile sale e "scurta". Bucure~tiul de epoea se regase~te,viu, In film - mahaiaua cu dramele ei, animatia strazilor populate eu ma~ini de tip' 39,un garden-party al "lurnii bune", protestele strazii Impotriva regalimtii, petrecerea nocturnadin parc etc. -, imaginile operatorului Florin Mihaileseu fixeaza pe ecran olume a con­trastelor, a furiei existentiale, scenografii Filip Dumitriu ~iFlorin Gabrea, ea ~i compo­zitorul Lucian Metianu cQntribuind In mare masura la aeest "test de atmosfera". ~tefanlordache creeaza un personaj memorabil, este un "paparazzo avant la lettre", hotarat saaile adevarulIntr-o epoca ostila - ca atatea altele - adevarului. Partenera sa, loana Cra­ciunescu, excela, la raudu-i, Intr-un rol de debut, etalandu-~i 0 candoare cuceritoare. Curoluri bine marc ate In film sunt ~i Mircea Albuleseu, Paul Lavric, Zaharia Volbea (unchestor de politie antologic) ~i Mircea Daneliuc Insu~i. Cu Proba de microfon (aprilie1980), Mircea Daneliuc revine pe teritorii de actualitate, 0 re-distribuie In rol principalpe Tora Vasilescu, I~i verifica In practidi un nou tip de cinema, cu"priza In direct", bamai mult, dil cinematografului ce e al cinematografului: scriindu-~i singur scenariul ­ne aflam, a~adar, In fata primului sau "fIlm de autor" -, Mircea Daneliuc I~irezerva rolulunui operator de film TV, el Insotind (cat timp nu este convocat pentru satisfacereastagiului militar), pe reporterul TV, interpretat de Gina Patrichi, In felurite anchete sociale.Cu prilejul unei astfel de anchete, cunoa~te 0 "fata fermecatoare", Ana, un tip special detanara, care ia viata In u~or ~i are pareri "discutabile" (ca sa nu Ie spunem altfel) desprecinste, mundi, dragoste ~iexistenta. Relatia celor doi - 0 poveste cu final "ca-n viat3.",nu "ca-n filme" - constituie principala materie narativa. Cum s-a remarcat ~iIn cronicilede la premiera, filmul pune mare pret pe cine-verite, numai ca astfel de secvente cu prizaIn direct (realizate In gara, In tren, pe strada, la militie, pe plaja, la u~a unui apartamentetc.) sunt interferate, permanent, cu secvente jucate de actori profesioni~ti. Sunetele strazii,astfel, devin 0 "proM de microfon" pentru filmul propriu-zis, iar filmul propriu-zis 0"proM de microfon" In confruntarea cu viata. Aici sm iscusinta ~ioriginalitatea regizoruluicare - de data aceasta, cu operatorul Ion Marinescu, cu inginerul de sunet Silviu Camil(care are un rol esentialIn "proba de microfon" a prizei fn direct), cu scenograful DanielaCodarcea - prinde "pulsul realimtii" In feluritele ambiante ale cotidianului.ln afara perso­najelor de prim-plan - interpretate, cum spuneam, eonvingator de Tora Vasilescu, MirceaDaneliuc ~i Gina Patrichi -, aIti ditiva interpreti au eel putin cate 0 secventa "mare",George Negoescu (un Mtranel tragi-grotesc), Maria Junghietu (un memorabil personaj

260

"intampHitor", intr-o cofetarie), Geta Grapa (intr-una din mult prea rarele sale aparitii peecran), Vasile !chim, Adrian Mazarache, Constantin Chelba, Victor Hilerim. In acela~ian 1980 (in decembrie), Mircea Daneliuc a ie~it pe ecrane cu 0 ecranizare, Vanatoareade vulpi, pe care a scenarizat-o impreuna cu prozatorul Dinu Sararu (autorul romanuluiinspirator, "Ni~te tarani"). Operatorul Calin Ghibu - noul colaborator al regizorului ­aduce cu sine rafinamentul ~i "calmul" dovedite in filmele colaborarii sale de pana atuncicu Mircea Veroiu (Dincolo de pod, Hyperion, lntre oglinzi paralele), 0 stare imagisticamenita sa evidentieze, prin contrast, dramatismul situapilor evocate in romanul ecranizat.Scriitorul - dupa cum marturisea cu un prilej - a scris romanul "Ni~te tarani" dintr-onevoie polemica: "Ma duceau la exasperare imaginile din literatura in care ni se descriaun taran continuu fericit ~i care nu mai ~tia ce sa faca de bucurie ca a venit, in sfar~it,revolutia socialista sa-l invite la colectivizare ca la 0 serbare". Din acelea~i motive s-aaplecat regizorul asupra romanului. Filmul scoate in prim-plan cele doua personaje pecare este structurat romanul: fo~tii tovara~i de anne, Naita Lucean ~iPatru eel scurt. Prinei, romanul ~ifilmul (in ciuda unor rezolvan conjuncturale) scot in evidenta drama colecti­vizarii, durerea traita de "ni~te tarani" - ca Naita Lucean, ca Patru eel scurt, ca toti con­satenii lor - la despaqirea de pamant. Modul in care regizorul a decupat naratiuneacinematografica pune ~i mai tare in evidenta tragismul intamplarilor din anii colectivi­zarii. Mircea Daneliuc "rupe" cursivitatea naratiunii, pulverizeaza cronologia faptica:incepe cu sfar~itul - inmormantarea lui Patru eel scurt - ~ideruleaza intamplarile ante­rioare din perspectiva afectiva a celui care Ie rememoreaza, Naira Lucean, investit, in film,cu personalitatea artistica a lui Mitica Popescu. Actorul "cite~te" psihologia ~i filozofiapersonajului sau, 0 filozofie a indoielii dar ~ia unei intelepciuni ancestrale, cu perspica­citate, cu 0 fina detectare a ascunzi~urilor sllflete~ti. Alaturi de el, Valeria Seciu (sotialui Naira), Mircea Diaconu, Gheorghe Cozorici, Costache Sava, Zuharia Volbea, AristideTeica, Sofia Vicoveanca, Andrei Codarcea au aparipi remarcate in cronicile de la premiera,aproape unanime - chiar daca filmul a avut 0 cariera publica destul de scurta - in aconsidera filmul un "fapt de arta". Mircea Daneliuc era pregatit pentru "marea lovitura":peste numai patru-cinci luni el va aduce pe ecrane Croaziera ...

Cu antecedente teatrale ~i la televiziune - unde s-a numarat, inca din anu11974,printre principalii realizatori ai serialului Un august in flacari, alaturi de Dan Pita -,Alexandru Tatos (1937-1990) a prezentat pe marile ecrane primul sau lungmetraj, Merero~ii, in aprilie 1976. Critica s-a aratat increzatoare in capacitatile noului venit, care ­pornind de la acest scenariu de Ion Baie~u (cu atributele unui reportaj de teren, centratpe re1atia dintre un tanar chirurg ~i directorul adjunct al unui spital, medic ~i el, dar ...mai mult ,,~ef') - a realizat, in Mere ro~ii, portretul moral fermecator ~icredibil al unui"pozitiv" care-~i intelege meseria ca pe 0 pasiune devoratoare. Pe de 0 parte este yorbain film despre daruire, talent, entuziasm, "flacara", altruism. Pe de alta, despre oportunism,egoism, invidie, la~itate, suspiciune. Printre "pozitivii" confecponap ai filmelor roma­ne~ti,medicul din Mere ro~iieste oexceppe. 0 caracterizare exacm a filmului ~ia persona­jului face Mircea Alexandrescu in revista "Cinema" (m. 4/1976): "Un personaj care aavut ~ansa sa fie interpretat de unul dintre cei mai fuzestrati actori ai no~tri la ora actuala,Mircea Diaconu, capteaza ~i transmite interesul, verva, fannecul. Tonul povestirii estepreluat de regizoruI Alexandru Tatos ca un excelent ghid intr-o incursiune in lumea fap­iului divers care a generat povestirea cinematografica. Cadrul filmului lui Tatos este

261

invadat de via!a reaEi, dar ea nu se inghesuie haotic pe pelicula caci amanuntele, panala cele mai mici, capata 0 funqie dramatica, devin parte - subiect ~i predicat, atributsau complement - in propozi!ia-imagine; nara!iunea devine fluida, surprinzatoare, scapataparca de incantarile frazeologiei «cinematografice», cuvantul intervine intr-adevar acolounde incheie 0 bucla a intilmplarilor ~i deschide 0 alta. Caci in aceea~i masura in carecadrul este scos de sub imperiul confeqiei cinematografice ~i adus sub acela al autenti­cita!ii, al reaIita!ii, de-a lungul filmuIui dialogul este scos de sub pecetea confec!iei scena­ristice spre a se adapta la ambi!ia veridicului. Exista in Mere rO!jii 0 permanenta grija(surprinzatoare maturitate Ia un debutant in regie) de a pastra expresivitatea aceasta adeva­rata in prim-plan, cat ~i in fundal, de a nu decupa momente, aparte-uri ~i mizanscene,ci de a Iasa tot timpul sentimentul ca aparatul de filmat vede tot,urmare~te ~iimegistreaza- fapte, oameni, amanunte, gesturi - ~i,ceea ce n-ar face un reporter, ci numai un poetal imaginii cum este Florin Mihailescu, Ie inscrie intr-o atmosfera, expresie a unei vibra!iia artistuIui in fa!a vie!ii reale in care-~i descopera arta de povestitor in imagini". Doarcateva precizari, inca, la acest debut: pe langa Mircea Diaconu (Intr-adevar superb, dezin­volt ~iincantator in rolul doctoruIui), mai apar in film Angela Stoenescu (0 asistenta despital pe care tanarul doctor 0 iube~te in timp ce ea 11"respecta"), Ion Cojar (0 "glorie"medicala care tine ~edin!e ~itrage sfori), Carmen Galin (0 profesoara de psihologie inru­dita, ca specie, cu tanarul doctor), Ernest Maftei (un batranel guraliv in camera de garda),Emilia Dobrin, Florin Zamfirescu, Mitica Popescu, Vasile Cosma, Constantin Petrescu,G.M. Nu!escu ~i Melania Ursu. Despre Mere rO!jii - filmulla care au mai contribuitcompozitorul Cornel Taranu, scenografuI Vitorio Holtier, autoarea costumelor GabrielaLazarescu, inginerul de sunet Horea Murgu (monteuri fiind viitorii colaboratori ai regizo­rului Mircea Daneliuc, Yolanda Mantulescu ~iDan Naum) - s-a spus, in epoca, pe bunadreptate, ca "a contribuit Ia maturizarea filmului nostru de actualitate". In fiImografia regi­zorului Alexandru Tatos a urmat (In aprilie 1978) filmul Ratl1cire, povestea dezradaci­narii, a instrainarii de tara a unei tinere (Ioana Pavelescu, la aproape zece ani dupa ce aincercat "pantofuI Cenu~aresei"). RegizoruI i~i continua colaborarea cu scriitorul Ion Ba­ie~u - eIaborand impreuna scenariul -, cu operatorul Florin MihaiIescu, recurge la ser­viciile compozitorului Temistocle Popa ~i include in distribu!ie, pe langa Gina Patrichi,Emilia Dobrin, Silvia Popovici, Ion Besoiu, Marga Segal, actori germani, pe Klaus Gehrke~i Regina Heintze. Povestea este relatata cu sinceritate, are ~i 0 "moraIa", dar filmuluiii lipse~te amplitudinea filozofica. In aprilie 1980, regizorul a revenit pe ecrane cu filmulDuios Anastasia trecea, 0 ecranizare a nuvelei cu titlu omonim de D.R. Popescu. Ac!iunease petrece intr-un sat dunarean, in anii de la inceputul celui de al doilea razboi mondial:tanara inva¢toare Anastasia i~i risca viata, in anii ocupa!iei naziste, pornind sa-l ingroapecre~tine~tepe partizanul sarb, expus de nem!i in pia!a satului, pentru a servi de pilda celorcare se ridica impotriva armatei germane. Filmul, cu accente tragice - tanara inva!atoareva fi lichidata de consateni, care ac!ioneaza sub impulsuI terorii ~i fricii de moarte -,este, totodata, un portret de epoca; lumea bezmetica a la~ilor ~iprofitorilor din anii razbo­iului este infa!i~ata in cuIori "tari", intr-un tabIou grotesc, care scoate in eviden!a, princontrast, gestuf .eroinei, pregatita sa infrunte moartea pentru aimplini datina ~i datoriaomeneasca in fa!a mor!ii, cu moartea pre moarte calcand. "Cine nu da doi bani pe moartenu da nici un ban pe via!a" spune Anastasia, ~ipersonajul sau dobandqte statura simbo­lica, ecouri de personaj antic. Pentru roIuI ei a fost aleasa Anda Onesa, care, spre deosebire

262

de eroina prozei inspiratoare (0 femeie putemica, din familia spirituala a Vitoriei Lipan),creeaza un personaj fragi!, aparent neajutorat, dar cu 0 lini~te interioara ~i0 puritate careconfera semnificatii particulare gestului ei civic. Amza Pellea este un primar care nu-~idezvaluie dedit in final adevarata fata. In distributie mai figureaza Tarr Laszl.o, BiroLevente, Catalin Ciomei, iar in echipa de filmare, scenograful Andrei Both ~icompozitorulLucian Mej:ianu.Pana la sfar~itulanului 1980, Alexandru Tatos a mai lansat un film, Casadintre dimpuri (operator: Nicu Stan), de data aceasta un film de televiziune, scris de Cor­neliu Leu, desfa~urat in mediu rural, cu Mircea Daneliuc in rolul unui inginer agronom,personaj la moda in respectiva perioada, alilturi de Amza Pellea, Tora Vasilescu, MirceaDiaconu, Corado Negreanu, Dorel Vi~an, Mihai Paladescu. Filmul, prezentat pe micileecrane inca din 1979, a ajuns pe marile ecrane in 13 octombrie 1980.

Dinu Tanase, dupa 0 experienta regizorala la televiziune in 1975 (Concert din muzicade Bach, 0 ecranizare a romanului cu titlu omonim de Hortensia Papadat-Bengescu, unexercitiu de stil incitant ~iconvingator), a debutat pe marile ecrane cu 0 ecranizare, Trei

zite .}i trei nopti (decembrie 1976), dupa romanullui Alexandru Ivasiuc "Apa", 0 carteeu foyta de document politic despre trei zile ~i trei nopti din viata unui ora~ ardelenescde granita, intr-un timp de rascruce, anul 1946. "Cinematografizandu-~i" - impreunacu Roxana Pana - acest, poate, cel mai cinematografic roman al sau (de~i n-ar fi exclusca altadata, altcineva, sa faca demonstratia ca romanele de introspectie psihologica suntmai aproape, structural, de cinema dedit acest "roman de actiune") scriitorul AlexandruIvasiuc ~i-aimplinit 0 indatorire moral-politica fata de istoria traita a primilor ani de dupaaugust' 44, a~a cum au facut-o ~iautorii altor filme, de la Strainul, Setea, Cand primavarae fierbinte, pana la F ace rea lumii ~iAsediul. Trei zite .}i trei nopti reu~e~te cel mai binein tentativa reconstituirilor de atmosfera, imaginea filmului - semnata de Dinu Tanase~i Doru Mitran -, cu sugestiile ei crepusculare, ca ~i scenografia (arhitect Aureliu 10­nescu) contribuind, in mare masura, la desenul acestui "tablou de epoca". Interpretii, larandullor, sustin demersul caracterologic: Petre Gheorghiu ~iArnza Pellea sunt doi expo­nenti ai "noii ordini" (un activist local ~iun reprezentant de la centru), George Constantinportretizeaza in culori tari 0 fantoma a trecutului (Piticu, un contratimp al istoriei), altiactori impun siluete care raman - Gheorghe Dinica, Constantin Codrescu, Fory Etterle,Maria Cupcea, Gabriel Oseciuc, Ovidiu Iuliu Moldovan -, chiar daca unele personajeraman eliptice, cu tot efortul unor actori ca Irina Petrescu, Ion Caramitru, Kovacs Gyorgy.Tot 0 ecranizare a fost ~i cel de al doilea film allui Dinu Tanase, Doctorul Poenaru, unroman de Paul Georgescu (scenarizat de regizor), prezentat pe ecrane in mai 1978. Doimari actori, Victor Rebengiuc (Doctorul Poenaru) ~i~tefan Iordache (politicianul Pascal)susj:inpoW conflictului, cele doua destine injurul carora se structureaza intreg e~afodajulepic. Este epoca dintre cele doua razboaie, personajele "vad idei" - ca eroii lui CamilPetrescu -, in jurul celor doua personaje graviteaza 0 problematica sociala, politica, mo­rala densa, aspecte de viata din toate mediile sociale sunt integrate in discursul narativ(~i,probabil, tocmai de aceea, filmul pare uneori dezIanat, urmare~te prea multe fire epice,pierzandu-Ie pe parcurs). Mai joaca in film Elena Dacian, Vasile Nitulescu, GheorgheDinica, Dionisie Vitcu, Carmen Maria Strujac, Victor ~trengaru, Mitica Popescu, AdrianGeorgescu; din echipa de realizatori au mai facut parte compozitorul Adrian Enescu ~ioperatorul Mihai Popescu. Urmatorul film al regizorului a fost M(jloca:j la deschidere(martie 1980), un scenariu de Mihai Istratescu prin care Dinu Tanase patrunde in zona

263

filmului de actualitate, intr-un context mai mult decat onorabil, in acela~i an fiind prezen­tate in premiera filme precum Proba de microfon de Mircea Daneliuc sau 0 lacrinu1defata de Iosif Demian. In MUloca~la deschidere, ~tefan Maitec este un strungar (in timpulliber. .. mijloca~ la deschidere in echipa de rugby), aflat in conflict de dragoste, de munca~i de ... con~tiinta; multe nume noi in distributie: Mircea Cretu, Sorina Stanculescu, Dana~ic1ovan, Gabriela Chiper, alaturi de Zaharia Volbea, Dionisie Vitcu, Romeo Mogo~. DinuTanase ~i-a innoit echipa, lucrand cu operatorul Vi vi Dragan Vasile ~i cu compozitorulMarius Popp, realizand impreuna - in ciuda unui subiect, totu~i, minor - 0 incursiunerealista in cotidian.

Dupa ce a realizat - in colaborare - filmul TV Sub pecetea tainei, Stere Gulea,teatrolog-filmolog, cu antecedente scenaristice, a realizat un prim film pentru marileecrane, un film "de suflet", larba verde de acasa (decembrie 1977). In era plecarilor ­de oriunde catre oriunde, dar mai ales de la sat la ora~ -, regizorul Stere Gulea, pomindde la un scenariu al scriitorului Sorin Titel (el, in primul rand, autorul unei "pove~ti desuflet"), a facut filmul unei fntoarceri. Personajul central, ~tefan Serafim, un absolvental facultatii de matematica, de~i are posibilitatea sa ramana cadru universitar, prefers. sase intoarca in satul natal, ca dascal. Acestea sunt premisele tramei (exisili ~i ni~te motiveale hotararii eroului, compromisul moral pe care ~eful de catedra i-I cere, relatia conven­tionala cu fiica profesorului etc.), dar mobilul real al intoarcerii este prins in insu~i titlulfilmului: "iarba verde de acasa", legatura cu pamantul, cu amintirile din copilarie, curadacinile. Personajul dobande~te astfel sensuri simbolice. Simbolic este ~i personajulbatranului Serafim, aflat la ora asfintitului, dar pastrandu-~i intelepciunea taraneasca, jude­cata sanatoasa, curatenia sufleteasca. Trecerea coasei - ca sernn al traditiei - de la batra­nul obosit de drumurile vietii, catre Hinarul intors acasa, este una dintre cele mai frumoasesecvente ale acestui film calm ~i lini~tit, ca 0 ~oapta, filmat cu discretie de operatorul (de­butant ~i el) Valentin Ducaru. Cei doi protagoni~ti ai povestirii sunt Florin Zarnfirescu~i Vasile Nitulescu, amandoi cu un firesc de-a dreptul captivant cateodata; din distributiefac parte ~i Mihai Paladescu, Octavian Cotescu, Ion Caramitru, Rodica Mandache, Ovidiu

Schumacher. In februarie 1978 debuta ca regizor Iosif Demian, dupa 0 activitate de cativaani ca operator, de la filmullui ~erban Creanga A~teptarea, pe care I-a filmat impreunacu Dragomir Va1cov in 1970. Primul film al regizorului Iosif Demian (realizat in colabo­rare cu Andrei Blaier) a fost Urgia, prezentat pe ecrane in februarie 1978. Este de remarcatfaptul ca experimentatul regizor Andrei Blaier lua inca un debut regizoral sub aripa luiocrotitoare. "Urgia" din titlu este razboiul, cu traumele sale produse intr-un sat din nordulMoldovei (istorisite de scenaristul de ocazie Fl. N. Nastase), dar filmul, al unui opera­tor-regizor, este, in primul rand, un "film de operator": Iosif Demian, la randullui, I-aluat sub aripa sa ocrotitoare pe Gheorghe Voicu. Intr-o distributie originala, Luiza Oroszi~i repeta performanta din Vifornita, de data aceasta alaturi de Gheorghe Cozorici, de cativaactori de la Teatrul din Piatra Neamt - Mihai Cafrita, Ion Musca, Gelu Birau -, unulde la Ia~i - Adrian Tuca -, "chipuri noi" pe ecran; din distributie au mai facut parteNicolae Praida, Dana Dogaru, lea Matche, Costel Constantinescu, Jean Sandulescu, DanCondurache, in timp ce regizorul a mai fost ajutat, la debut, de compozitorul AdrianEnescu, de voce a Sofiei Vicoveanca, de scenograful ~tefan Antonescu ~i de autoareacostumelor Lidia Luludis. Adevarata intrare in cinematograf ca regizor, Iosif Demian 0va face, insa, cu filmul 0 lacrima de fata, pe un scenariu de Petre Sa1cudeanu, in

264

•

noiembrie 1980. La aparitia acestui film, intr-o "cronica a imaginii" din revista "Cinema"(m. 11/1980), Cristina Corciovescu scria: "Ca Iosif Dernian este un operator excelent,o ~tiam inca de la Nunta de piatra. Ca simte tentatia regiei, nerenuntand la prima sa vo­calie, am aflat-o acum trei ani, 0 data cu filmul Urgia. 0 lacrima defata este insa confir­marea deplina a acestei duble chemari a cineastului, menit sa faca parte din acea raracategorie a autorilor totali. Imbinare fericita de tehnician ~iartist, de executant ~icreator,Iosif Dernian face 0 stralucita demonstratie a intelegerii specificului imaginii cinemato­grafice in toata complexitatea ei: ca reprezentare a unei realitati concrete, ca vehicul alnaraliunii filrnice ~ica limbaj". Un "fapt divers" constituie pretextul narativ al scenariului~ial filmului: intr-un sat de pe malul Mure~ului, Salcioara, 0 echipa de anchetatori (in careun rol important, pe langa maiorul de rnilitie, savuros interpretat de Dorel Vi~an, joaca~i... aparatul de filmat manevrat de Mihai Oroveanu) cauta sa limpezeasca imprejurariletulburi ale mortii unei tinere (tehnician in gospodaria colectiva). Exista, a~adar, ca ~iinproza lui Petre SaIcudeanu care a stat la baza scenariului (povestirea "Bunicul ~i0 lacrimade fata"), un prim fir al naratiunii, cu tenta politista, anchetarea unei morti suspecte; darfilmul vizeaza mai departe, nu doar mobilurile unei crime sunt scoase la iveala, ci un intreglant de nereguli - unele cornise "cu acte in regula" - petrecute in respectiva colecti­vitate. 0 lacrima defata devine, astfel, un demers civic. ~i mai are un merit importantfilmul, un merit de care, desigur, Iosif Demian nu este strain: prin prezenta in aqiune,nu numai ca martor ci ~ica participant, a aparatului de filmat (principalul acuzator al ne­cinstei ~icoruptiei), filmul aduce ~iun omagiu, de suflet, de credinta, cinematografului.Retin in acest sens un punct de vedere exprimat de Dan Stoica ("Cinema", m. 12/1980):"De multe ori, privind filmul, am avut impresia unei radiografii din interior a cinemato­grafului. In acest sens, a~ez filmul, ca valoare ~i mesaj, langa Noaptea americana a luiTruffaut, desigur pe 0 formula diferita, cu foarte multe valente originale". Regizorul IosifDernian a recurs la colaborari "verificate" (interpreta Luiza Orosz, scenograful ~tefanAntonescu, autoarea costumelor Lidia Luludis), a colaborat - ca operator - cu Constan­tin Chelba, a recurs la serviciile compozitoarei Anca Durnitrescu ~i a incredintat roluriunor actori cu fizionornii insolite, George Negoescu (solicitat, in acela~i an, ~ide MirceaDaneliuc pentru Proba de microfon), Anton Aftenie, Constantin Ractulescu, Drago~ Pas­laru, George Bossun.

Spre sfar~itul anilor '70 au ajuns la filmul de lung metraj alti cativa colegi de gene­ratie. Regizoarea Felicia Cernaianu (documentarista din 1971) realiza atunci Gustul #culoareafericirii - prerniera avea loc in octombrie 1978, un film de actualitate axat peun scenariu mai mult decat modest, de Gheorghe Manoliu, povestea schematica a unuiinginer care, la locullui de munca, preluand cate ceva din stilul "mielului turbat" alluiAurel Baranga, combate cu perseverenta inertia, arivismul, incompetenta; interpretul ­Mitidl Popescu - incearca sa depa~easca lirnitele rolului, la fel procedeaza ~ialti actoridin distribulie - Cornelia Gheorghiu, Vasile Cosma, Nae Gh. Mazilu, Dorel Vi~an,CostelConstantinescu -, operatorul Ion Marinescu vine, la randu-i, in sprijinul regizoarei debu­tante, pentru care, insa, aceasta prima experienta pe teritoriile filmului de fiqiune a fost~i ultima. Tot in octombrie 1978 a debutat in film - venind din teatru - ~i regizorulAlexa Visarion, cu un proiect artistic ambitios, pornit de la nuvela lui I.L. Caragiale "Invreme de razboi". Filmul sau, Inainte de tacere, nu este, insa, 0 ecranizare propriu-zisaci, pornind de la sursa literara arnintita, este un "film de autor": Alexa Visarion, atras de

265

'r -_."--'--~-----

substanta dramatica densa a nuvelei caragialiene, de permanenta alternare a realului cuirealul, de sugestiile onirice ~ide investigatiile in subcon~tient ale scrierii originare a dez­voltat trama originara - adaugand personaje, relatii cu epoca, introspeqii -, convertindo poveste din lumea satului de la sfar~itul veacului trecut intr-o pagina de cinematografmodern, ale carei sernnificatii depa~esc cazul de avaritie ~i de alienare al personajuluicentral, Stavrache, vorbind despre alienarea unei lumi. Peisajul social joaca un rol deter­minant in filmullui Alexa Visarion, inca din primele secvente, cand imagine a mizeriei,a foametei, a bejeniei taranilor dobande~te functie de avertizare in conflict. Cu un MirceaDiaconu care traie~te intens drama eroului sau, cu actori de prim rang in distributie ­Valeria Seciu, Ion Caramitru, Florin Zamfirescu, Gilda Marinescu, Cornel Dpmitra~ -,cu un operator performant ca Nicu Stan, debutulin regia de film al regizorului AlexaVisarion a dus gandul spre alti cinea~tireprezentativi sositi din teatru, Liviu Ciulei, LucianPintilie sau Alexandru Tatos.

Dupa ce a colaborat cu alti colegi de generatie la realizarea filmului despre cutre­murul din martie 1977 Mai presus de orice (fiind co-regizor, cu Dan Pita, ~ico-scenarist,cu Dan Pita, Iosif Demian ~i Dan Muta~cu), operatorul Nicolae Margineanu a ie~it peecrane cu primul sau lungmetraj ca regizor, un policier, filmul Un am In laden (aprilie1979), dupa un scenariu la care a colaborat cu scriitorul Haralamb Zinca. S-a simtit, dela inceput, vocatia regizorala a lui Nicolae Margineanu: filmul sau avea ritm, suspans,un limbaj cinematografic modern, un desen plastic elegant, 0 muzica in ton cu atmosfera(Cornel Taranu) ~i0 distributie de elita: Victor Rebengiuc, Ovidiu Iuliu Moldovan, Con­stantin Diplan, George Constantin, Mircea Albulescu, Tanase Cazimir (cea mai incitantapropunere tipologica), Sanda Toma, Draga Olteanu Matei, Andrei Finti, Florina Luican,Gheorghe Visu. Un am In laden inaugura 0 filmografie substantiala. Tot in aprilie 1979,cu filmul Vis de ianuarie, a ajuns la lungmetraj ~iNicolae Opritescu, un regizor a caruifilmografie a ramas saraca: abia dupa 1990, va reaparea pe ecrane, cu un "film interzis"pana in 1989, Sezonul pesci1ru$itor, iar "recidiva" va intarzia pana in anul 2000. Intretimp, Nicolae Opritescu n-a stat degeaba, ~i-a adaugat diplomei de regizor obtinute laBucurqti inca una, de la Institutul de Inalte Studii Cinematografice din Paris. Primul saufilm, Vis de ianuarie, pornea de la un scenariu istorico-poetic al scriitoarei Anda Boldur,care s-a apropiat in cateva randuri de film, scriind scenarii, de asemenea, pentru filmede animatie (Cinci si1pti1mani In balon) ~i de televiziune (Taina castelului din Carpati).Printre personajele filmului Vis de ianuarie se numara ~i compozitorul Franz Liszt(interpretat de Marcel Iure~), scenariul apeland ~ila 0 documentatie de epoca privitoarela vizitele ~i concertele ilustrului muzician in localitati transilvane. Pentru primul film,regizorul Nicolae Opritescu vactea, in 1979,0 maturitate artistica mai mult decat promi­tatoare, Vis de ianuarie - in care joaca Gabriela Cuc, Gelu Nitu, Gelu Colceag, Rodica .Tapalaga, Teofil Valcu, Tudor Gheorghe, Tamara Buciuceanu, Dionisie Vitcu, AndreiFinti - fiind 0 opera echilibrata, armonioasa, cu discreta atmosfera de epoca, la consti­tuirea careia au contribuit compozitorul Lucian Metianu ~i,cu 0 imagine perfect acordataregistrului poetico-evocator, operatorul Doru Mitran (aflat la prima sa creatie realizatade unul singur, dupa colaborarea cu Dinu Tanase la Trei zite # trei nopti).

Pe la mijlocul anului 1980, a ie~itunul dintre cele mai viguroase filme de actualitateale deceniului: Stop cadru la masi1 de Ada Pistiner (iunie 1980). Din pacate, regizoarea ­o documentarista reputata - n-a recidivat nici ea pe teritoriile filmului de fiqiune, rama-

266

nand la 0 singura experienta. Dar "stop cadrul" ei in lungmetrajul cu actori a insemnat- in prima ~iultima instanta - 0 "radiografiere" lucida ~iatenta a cotidianului, a vietiifara orizont. In acest spa-tiu,al unui film de atitudine, scenariullui $tefan Iure~ ~ifilmulAdei Pistiner deruleaza 0 drama conjugal a cu trei personaje in prim-plan: un sot revoltatimpotriva traiului rutinier, ale carui aspiratii sunt minate de propriile la~itati (rolincredintatunui remarcabil actor rus, Alexandr Kaliaghin, pe care regizoarea 11vazuse, desigur, inSclava iubirii, in Piesa neterminata pentru pianina mecanica), 0 sotie "incolora, inodora~i insipida", cum s-a scris despre ea la premiera (interpretata irepro~abil, expresiv, deDorina Lazar) ~i0 tanara amanta, care proiecteaza evadarea eroului pe 0 aImorbita a bana­lului cotidian (Anda Calugareanu, ie~ita din ,,~lagare" ~iintrata intr-un "rol de viata" ,pri­mul important pe ecran). Ada Pistiner, cu 0 distributie originala (din care au mai facutparte Esthera Neaqu, Radu Panamarenco, George Banica, Luiza Orosz, Raluca Zamfi­rescu, Liviu Rozorea, $tefan Sileanu, Sorin Postelnicu, Marian Ralea), cu Anghel Deca(operator), Nicolae $chiopu (scenograf), Maria Otetele~anu (autoare a costumelor), a facutun film receptiv la sunetele realitatii, la sunetul "spart' , al timpului evocat. Chiar dacaun film-manifest precum Apa ca un bivol negru a ramas izolat in peisajul cinematografical deceniului, cele mai bune pelicule ale generapei '70 au reprezentat, atat in contextcinematografic, cat ~i in context social-politic, gesturi de atitudine.

MAL VINA UR~IANU~I ~ANSA FILMULUI DE AUT OR

Cineva vorbea despre "singuratatea autorului total". Malvina Ur~ianu este un "cazde exceppe" in cinematografia romaneasca, toate filmele sale - de la debutul cu Gio­conda Jara suras in 1968 pana la filmul de televiziune realizat in 1995, Aici nu mai locu­ie~tenimeni - au fostfilme de autor: filme, adica, scrise ~iregizate de ea, cu un raspicatcrez artistic, filme-profesiuni de credinta in care, nu 0 dam, s-a identificat - pana la con­fundare - cu destinul personajelor sale, nascute din ea, indiferent de conditionarile lorspatiale ~i temporale. Despre ~ansa aceasta a filmului de autor, vorbe~te George Littera,intr-un studiu ("Autor de film") din revista "Cinema" (ur. 9/1978): "Inainte de toate,filmulde autor se define~te prin puterea de a institui un univers poetic distinct, intemeiat pecoerenta fundamentarii filozofice ~iexpresive, un mesaj ~i0 mitologie personala, un stilcristalizat. In egala masura, el propune 0 privire asupra lumii ~i0 privire asupra cinemato­grafului. De aceea filmul de autor a fost capabil sa hotarasca devenirea filmului ca arta,trecutul cinematografului (Griffith, Chaplin, Stroheim, Murnau, Dovjenko, Clair, Renoir)~iprezentullui (Fellini, Antonioni, Bufiuel, Bergman, Vajda, Tarkovski, Pasolini, Gadard).De aceea viitarul cinematografului «se afla in milinile autarilor», cum abserva Mitry, «inmainile celor care au de spus ceva ~i ~tiu sa a spuna in termeni vizuali»". Referindu-sela creatia Malvinei Ur~ianu, in studiul introductiv al valumului "Serata - de la scenariula film", Roxana Pana scria urmatoarele: "Nu este varba in cazul filmelor sale, opt lanumar (in 1989, cand se facea afirmatia, n.n.), de 0 simpla asumare a celor doua laturiesentiale in creatia cinematografica - scenariu ~i regie - ci de 0 caerenta tematica,

267

ideatica ~i stilistica, ce ne indrituie~te sa vorbim de 0 opera ~i nu de 0 inHtmplatoare in~i­ruire de titluri intr-o filmografie personala. Indiferent de timpul aqiunii, filmele MalvineiUr~ianu - marturie a con~tintei sale artistice, reflex al unei biografii spirituale - comu­nica intre ele printr-un subteranjoc al oglinzilor, al corespondentelor. Intr-o cinematogra­fie adeseori tributara pove~tilor inofensive, minore, Malvina Ur~ianu este preocupata panala obsesie de temele majore, de meditatia grava, responsabiHi, asupra dialecticii societatii,filmele sale putand fi cu indreptatire numite politice, in sensul implicarii profunde ~i incel al comunidirii unui mesaj de nobila vibratie patriotica". Cele trei filme de autor aleMalvinei Ur~ianu din anii '70 (Serata, Trecatoarele iubiri ~i lntoarcerea lui Voda Lapu~­neanu) confirma intru totul aceste afirmatii, de~i actiunea lor este situata in epoci distincte:in epoca de rascruce a lui august 1944, in prezentul imediat ~i - respectiv - in anii uneiistorii indepartate. Permanentul "dialog cu istoria" al Malvinei Ur~ianu ii sugereaza criti­cului Magda Mihailescu urmatorul comentariu (intr-un pertinent portret al cineastei):"Inscriindu-se in linia unora dintre cei mai importanti realizatori europeni contemporani,auto area vede in confruntarea cu istoria supremul examen al individului, piatra de incer­care a unei existente. Acordul intre destinul individului ~i cel al colectivitatii, in momenteledecisive ale istoriei, sau ruptura dramatica a acestora, sunt motivele obsedante care punc­teaza creatia sa".

Filmul Serata a avut premiera la cinematograful bucure~tean "Patria" in 8 mai 1971.Este primul film al regizoarei consacrat evenimentelor din august 1944, aveau sa urmezeLini~tea din adancuri in 1982 ~i Pe malul stang al Dunarii albastre in 1983. Faptul catrei dintre filmele regizoarei au ca resort dramaturgic evenimentele istorice ale acelui timpde rascruce demonstreaza ca autoarea - trecand de la un film de actualitate la un film

de istorie apropiata - n-a urmarit, pur ~i simplu, "diversificarea tematica" ci ~i-a struc­turat, in timp, un program etic, filozofic ~i estetic bine definit. De altfel, cu prilejul uneimese rotunde la revista c1ujeana "Tribuna" (in mai 1971), auto area marturisea ca a fostputemic marcata de evenimentele din august 1944, ba mai mult, considera ca acest mo­ment istoric "nu a fost un eveniment pe langa care cei care I-au trait indiferent de varsta,sa poata trece fma sa ~i-l aminteasca, sau sa-~i poata permite sa-l ignore in cursul cariereilor artistice". Regizoarea a fost confirmata de realitate, mul!i regizori - Liviu Ciulei,Mihai lacob, lulian Mihu, Sergiu Nicolaescu, Mircea Mure~an, Dan Pita, Alexandru Tatos,Andrei Blaier, Mihai Constantinescu, Dinu Cocea, Doru Nastase, Dinu Tanase, Cristina

Nichitu~ - ~i multi scenari~ti - Francisc Muntenu, Titus Popovici, Eugen Barbu, MarinPreda, Horia Lovinescu, Mihai Opri~, Aurel Mihale, loan Grigorescu - s-au inspirat,in creatia lor, din evenimentele de la hotar de ere sociale. Majoritatea peliculelor respectiveau fost marcate, desigur, mai acuzat sau mai discret, de ideologia epocii, de conceptiarevoluta privitoare la "actul de la 23 august". Nici Serata Malvinei Ur~ianu nu a scapat(n-avea cum sa scape) de aceasta incidenta. Dar Serata ramane un film singular in con­textul peliculelor respective. In primul rand, pentru ca regizoarea opereaza cu simboluri.lntereseaza mai pupn intriga propriu-zisa a filmului - in noaptea de 22 spre 23 august1944 se pune la cale, in vila unui profesor (a caroi locuin!il este apropiata de pnta misiunii),aruncarea in aer a unui "obiectiv" hotarator pentru mersul razboiului: priza cablului trans­balcanic de comunicatie al armatei germane -, intereseaza in primul rand momentuldramatic al "rastumarii valorilor" din noaptea de rascruce. Personajele narapunii cinema­tografice, ca ~i structura conflictului, ca ~i"serata" insa~i, sunt structurate in paliere

268

•

~

simbolice. Reuni\i in vila profesorului - de fapt un "castel", deloc inllimplator un castel ­reprezentantii unor diferite straturi sociale sunt, de fapt, simboluri ale unei "citadelesfaramate". Intr-o singura noapte (cum spuneam, "serata" este ea insa~i un simbol), secreeaza premisele unei ordini noi. N-a~ vrea sa omit un "amanunt": Gioconda, cea carei~i va pierde surasul nu peste multa vreme, era, atunci, la varsta optiunilor, ~ialegea. 0data cu ea, alegea, atunci, 0 generatie. In "echipa" regizoarei figurau operatorul NicolaeGirardi - in acest film, depa~indu-se pe sine -, compozitorul Richard Oschanitzky,arhitectul Nicolae Dragan ~i - printre interpreti - George Motoi (un personaj misterios,de fapt un emisar al "vremurilor noi"), Gy6rgy Kovacs (profesorul), Cornel Coman(Mihai), Mihai Paladescu (maiorul Merck), Ion Roxin (gazetarul), Silvia Ghelan (doctoritaSerafim), Mihaela Juvara (Inna von Klausenberg), Gilda Marinescu (printesa), LuciaMure~an (fata cu ochi verzi), Tanti Cocea (gazda), Virginica Romanovski (0 invitata),Ion Fintqteanu (pianistul) ~ialtii - deloc altii - Damian Cra~maru, Alexandru Dragan,Lia ~ahighian, Maria Cumbari, Sarin Gabor. Despre Silvia Popovici - Alexandra, 0Gioconda fara suras -, mai tarziu ...

Al treilea film de autor al Malvinei Ur~ianu (~ial doilea din anii '70), a fost Treca­toarele iubiri. Filmul unui sentiment (al dorului ~ial iubirii de tara), sfar~itul unei rataciri,trezirea unei con~tiinte. Un "dezradacinat" revine in tara, dupa cinci ani de absenta ~idedor. Este arhitect, il cheama Andrei, poarta ill el 0 boala incurabila - pe numele ei cancer ­~i aduce cu el 0 sotie, pe numele ei Hana. Dar Trecatoarele iubiri - premiera: ianuarie1974 - este mai mult (~i altceva) decat filmulintoarcerii acasa a unui om "la capatulputerilor", venit sa moara pe pamantul natal; nu este, nicidecum, filmul unei intoarceriresernnate. Este filmul unei op(iuni, al unei optiuni definitive: poate ca, prin traiectoriade viata contorsionata ~i tragica a personajului principal, autoarea a vrut sa sintetizezeunul dintre drumurile celor din generatia sa, care au ales - sau n-au ales - atunci, inaugust, la "serata" dintre ere. Pentru George Motoi, Andrei este un rol "de priviri", deacumulari, dar ~i0 eliberare de amintirile unei iubiri (deloc trecatoare), pe care n-a ~tiut~in-a meritat s-o pastreze. Un rol frumos creeaza ~i Gina Patrichi, Hana, femeia careiaviata ii rape~te bucuria tfuzie a existentei, dar care gase~te forta sa reziste incercarii, chiardaca privirile ei ascund spaime ~i prapastii. Actori "de suflet" ai Malvinei Uri~ianu ­Cornel Coman, Mihai Paladescu - aduc, prin personajele lor, ecoul altar drame mocnite,intr-un film cu multe "momente de adevar". Printre aceste momente este ~i secventa(inso\im de binemeritate ~iprelungi aplauze "la scena deschisa") de pe tarm de mare, dintreAndrei ~i profesoara de franceza, originara din Bretagne, care i~i cauta, parca, pe tarmeuxin, urmele pa~ilar de mult pierduti sub val de Atlantic; chipul de imensa ~idramaticatristete al femeii cu cainele, pe plaja rascolita doar de tropotul cailor in libertate, zambetulacela lini~tit, ~imai trist chiar, al resemnarii pe fata singuratatii profileaza, pe orizontulnesfar~itelor intinderi de ape, silueta tragica a dezradacinarii. Beate Fredanov joaca ma­gistral acest "film in film", ca un strigat nerostit de durere, cu 0 discre\ie sufleteasca ab­soluta, lasand in urma nu numai un personaj rara de uitare, ci 0 secventa antologica acinematografiei romane~ti. In destinul eroului se proiecteaza, definindu-l, numeroase alte"adevaruri de-o clipa": acela al doctoritei dintr-un dispensar izolat de munte, personaj vo­luntar ~icu (\)contaminanm siguranta de sine (Emilia Dobrin), vivacitatea de gand a arhi­tectului-proiectant (Gheorghe Cozorici), luminile ~iumbrele de pe chipul unei tinere dingeneratia anilar '50 (Maria Cumbari). In destinul eroului se proiecteaza, definindu-l,

269

peisajele tarii, drumul arcuit sub falduri de munti ~i de vai spre satul natal, cu a~ezari tih­nite, cu tude singuratice de biserici. Imaginile filmului - datorate tandemului AlexandruIntorsureanu - Gheorghe Fischer, care-~i continua experienta "graphys-eolor"-ului dinFelix ~i Otilia - au 0 remarcabila f011a de transfigurare a realitiltii: ambiantele (lntrutotul realiste, datorita preocuparii aplicate a pictorului scenograf, arh. Adriana Paun)poarta, astfel, amprenta "dorului de tara". Muzica lui Tiberiu Olah, cu radacini fn traditie,dar de factura modema, sagetata de naiullui Gheorghe Zamfir sau, pentru 0 data, de ver­surile Ninei Cassian, devine, la randu-i, personaj. Despre Silvia Popoviei - Lena, iubireaparasita,o alta Gioconda tara suras -, mai tiirziu ...

[ntoarcerea lui Voda Lapu~neanu (a carui premiera a avut loc fn martie 1980) esteun film istoric "suta la suta", dar ramane - fn fntregullui - 0 "profesiune de credinta"a autoarei, originala interferare a contemporaneitatii cu trecutul. Izvoarele folosite de sce­narista-regizoare sunt cele ~tiute: cronicarii, paginile odobesciene, eunoscuta nuvela a luiNegruzzi, dar textul naratiunii cinematografice propune 0 viziune noua asupra epocii, a per­sonajului titular, a altor personaje de sorginte istorica (Motoc, Doamna Chiajna, Tom~a),of era eoncluzii personale asupra fntamplarilor relatate. Timpul filmului este un amurgde ev mediu "crud, evlavios ~i deli cat" - cum 11 numea un istoric -, un veae al XVI-lea

sfii~iat de lupte, framantari ~i tradari, dar problematica filmului ~i rezonantele epocii vinspre prezentul imediat, cu toata fncarcatura lor morala, politiea ~i filozofica. In miezulveacului fndepartat, autoarea cauta permanente, ~i, fn primul rand, permanenta drameiputerii. Zbuciumata istorie moldava a secolului al XVI-lea, vilzutil prin aseensiunea ~i deca­derea fn moarte a lui Voda Lapu~neanu - un personaj eu temperament sangvinar -,este, pentru Malvina Ur~ianu, fn primul rand, un prilej de meditatie pe tema infinita arelatiei omului eu vremea lui. Tragedia Lapu~neanului este generata atat de cireumstanteleostile ale epocii, cat ~i de propriile slabiciuni: suspieiunea dusa pana la paroxism, folosireaabuziva, tiranica, a puterii. Critica a fost unanima, la vremea premierei, fn a eonsiderafilmul Malvinei Uri~ianu un reper estetic al ereatiei cinematografiee romane~ti. Intr-ocaracterizare suceinta, de dictionar, Florian Potra facea urmatorul portret regizoarei:"Auto are eu un eoerent «program» estetic ~i moral, Malvina Ur~ianu militeaza fn fil­mele sale - earacterizate printr-un flux de cerebralitate fncillzit la flaeara unei aetivitati~i ironii subtile - pentru 0 arta ideologic angajatil ~i fn acela~i timp plina de rafinament,~tiind ca «operele lipsite de valoare estetica, oricat de fnaintate ar fi din punet de vederepolitic, raman inefieace». Aeeasta, fie ca e yorba de prezentul cetatii, fie ea e yorba deevocarea trecutului national". Demersul estetie al autoarei, fn [ntoarcerea lui Voda Lapu~­neanu, este de-a dreptul performant, toate "compartimente1e" filmului atingand parametriartistici de viirf. Autorii imaginii, de pilda, Alexandru Intorsureanu ~i Gheorghe Fischer,eontribuie esentialla constituirea sintezei filmiee, ea ~i inginerul de sunet Anu~avan Sala­manian, ca ~i scenografa arh. Adriana Paun, ea ~i Anatol Vieru, autorul muzicii, ca ~imonteuza Margareta Anescu. lata, fn acest sens, opinia criticului ~tefan Oprea (fn "Dio­rame cinematografice"): "Cei doi operatori gasesc mereu corespondenta ideala dintre gand~i imagine, dintre sentiment ~i culoare; unghiuri de filmare care fnseamna atitudini, sub­tilitati de mi~care ce trimit gandul spre un nod esential de idei, altemari de lumini, umbre~i culori care sUnt sugestii de relatii, de stari suflete~ti ~i prefigurari de conflicte; suneteprevestitoare (pa~ii agitati sau amenintator egali prin nesfiir~itele galerii, pe sub boW ­~i aeestea pline de semnifieatii, trimitand fire invizibile spre tron sau dinspre tron spre

270

muritorii de rand, ca intr-o tesatura misterioasa a destinelor), apoi mersul exasperant ritmatin contratimp al ciudatului personaj Motoc e ca 0 masura implacabila a tuturor lucrurilor~ievenimentelor din palat ~idin Moldova". Cronicile de premiera au apreciat, de aseme­nea, rafinamentul compunerii cadrelor, legaturile subtile de montaj, consonantele inspirateale muzicii cu imaginea, cu mi~carea ideilor ~i sentimentelor, cu starile de tensiune aleconflictului. Regizoarea Malvina Ur~ianu s-a aflat in acea stare de gratie care a conferitintregului inefabila dimensiune a artei. Criticii nu s-au ferit de cuvinte mari, mergandpana la a afirma ca filmul este 0 opera monumental a care a deschis portile cinematogra­fiei noastre spre universalitate. Cat despre actori, ei au impus in lntoarcerea lui VodaLapu!jneanu personaje "pentru toate anotimpurile". George Motoi a creat, in rolul titular,un personaj sm~iat de contradiqii, parcurgand 0 gama larga de stari, de la iubire la ura,de la tandrete la cruzime, de la c1ementala vehementa. In versiunea lui Valeriu Paraschiv- ~ia regizoarei, desigur -, Motoc este un element de echilibru intre contrarii, un sfetnicchibzuit, caruia doar infirmitatea fizica ii stanjene~te marirea. Mai joaca in film, cu rezul­tate artistice deosebite, Cornel Coman (Petrea, personaj al scenaristei, un sfetnic ridicatde jos), Silvia Ghelan (Elena Doamna), Melania Ursu (Doamna Chiajna), Eusebiu $tefa­nescu (Iacob Herac1it), Ion Niciu (Trotu~an), Daniel Bucurescu, Eugenia Bosanceanu,Florina Luican, Lucia Mure~an. Despre Silvia Popovici - Ruxandra Doamna, 0 alta Gio­conda fara suras -, in smr~it. ..

Am lasat-o la urma pe Silvia Popovici pentru ca aceste trei filme - ca ~i Giocondajara suras, de altfel - sunt, in mare masura, ~ijilmele ei. Alexandra, fiica profesoruluiin casa caruia se petrece simbolica serata, este, in interpretarea Silviei Popovici, 0 fapturade 0 sensibilitate exacerbata, 0 fiinta vulnerabila, aproape maladiva, "devitalizata in mediulc1orotic crepuscular in care traise topindu-~i treptat elanurile vitale" (cum scrie Doina .Papp in cartea ei, "Treptele iubirii"), un personaj de sorginte cehoviana. Ca ~iLena, dea:1tfel,din Trecatoarele iubiri, un rol care solicita un deosebit simt al nuantelor, discretie~ireflexivitate: Silvia Popovici vadqte 0 impresionanta forta de interiorizare in desenulpsihologic intreprins, in caracterizarea nobilei trairi a eroinei, fixand, in ochii femeiicandva parasite, ~i lacrima de amaraciune pe care n-au ~ters-o anii; piesele de rezistentaale rolului sunt doua: secventa transfigurarii poetice, pe tarmul pustiu de lume ~ide mare,unde febrila imbrati~are insemna, deopotriva, dragoste ~i despartire,~i "marea scena ascarilor" , care poate fi citita ~ica un suprem efort de descatu~are. Silvia Popovici etaleazao prestanta cu adevarat regal a in rolul Doamnei Ruxandra din lntoarcerea lui Vodd La­pU!jneanu. Citez, iara~i, din volumul dedicat de Doina Papp actritei: "Intre gesturile deafectuoasa devotiune fata de barbatul iubit ~i acelea de aspra judecata la adresa nesoco­tintelor care ating soarta ¢rii, actrita traiqte cu aceea~iexpresivitate inteligenta a priviriloro stare de veghe martiala, creand un portret de 0 superba picturalitate dar ~imi~catoareviata. Imaginea chipului ei sobru, conturat de panzele albe sau negre pe care me~te~ugiti Ie trece sub barbie costumiera Doina Levinta, e una care se retine cu u~urinta ~icontribuiela intregirea profilului actritei de film cu 0 ipostaza inedita". La despilrtirea prematurade minunata actrita care a fost Silvia Popovici, in tristul septembrie 1993, regizoarea Mal­vina Ur~ianu marturisea cu emotie: "Nu ti-am spus niciodata cat ti-am admirat talentul:faptul de a-Jifi dilruitrolurile cele mai frumoase pe care Ie-am scris, nu a insemnat totul (... ).Ti-am admirat puterea de a indura cu egala demnitate ~i gratie momentele glorioase ca~i cele dure ale vietii. Mi-ai descifrat ~i intruchipat gandul cinematografic cu 0 bucurie

271

care facea sa nu se vada efortul. Ce suprem act de eleganta! Fragila fizic, dar amt de puter­nica moral, m-ai ocrotit de angoasele din timpul filmarii, mi-ai calmat suferintele neilnpli­nirilor, mi-ai Imblanzit Intamplarile vietii, mi-ai luminat sufletul cu pretuirea ta. Ti-ammultumit oare deajuns pentru toate acestea? Ma apasa sentimentul de a nu fi facut-o ... "

Revenind la regizoarea Malvina Ur~ianu... Dincolo de cele spuse - privitoare laGioconda fara suras, la Silvia Popovici -, regizoarea ascunde un lucru pe care arheologii11vor descoperi abia In mileniul viitor (pun ~i ghilimelele de rigoare): "Gioconda tarasuras, Silvia Popovici sunt eu" ... Doua-trei "fleacuri" ar mai fi de adaugat: dupa cumscriu dictionarele, Malvina Ur~ianu - scenarista a filmului Bijuterii de familie, de la regiacaruia a fost Indepartata din motive politice - a fost "reintegrata profesional (ca regizor~iscenarist)" abia dupa zece ani: filmele sale - daca tot ciilim dictionarele - "construiteIn jurul unor teme impuse atentiei publice de comanda politici1"(!?! - n.n.), sunt "operede autor ce se subsumeaza unui ambitios program etic ~i estetic, menit sa formuleze 0judecata asupra istoriei". Regizoarea practica un "cinematograf de autor" (adica se exprimape sine) Inca din faza Inscrierii pe fire narative - la capatul unor elaborari minutioase ­a unor experiente de viata: literatura filmelor Ii apartine, psihologia personajelor Ii estefamiliara, astfelincat cinematograful practicat 0 reprezinta In tot, ca fel de a vedea viata,ca fel de a vedea literatura, ca fel de a vedea cinematograful. Mai mult: ca fel de a sevedea pe sine. A~a s-au petrecut lucrurile In filmul de debut (despre care am vorbitaltadata). A~a s-au petrecut lucrurile In Serata, unde actiunea de-o noapte a fost Investitacu sensuri simbolice. A~a s-au petrecut lucrurile cu Trecatoarele iubiri, film peste reali­tatile caruia planeaza sentimentul covfu~itor al dorului ~iiubirii de tara. A~a s-au petrecutlucrurile cu lntoarcerea lui Voda Lapu~neanu, un film care ne amintqte ci1nu putemprefigura viitorul fara sa cunoa~tem trecutul.

PERSONALITATI SI STILURIIN FILMUL DOCUMENT AR

Dupa "semnul rena~terii" numit Apa ca un bivol negru, filmul documentar romanesca Inregistrat, la Inceputul anilor '70, experiente dintre cele mai diverse, la care au con­tribuit, deopotriva, regizori consacrati ~iregizori la Inceput de drum. Alexandru Boiangiu~i-a continuat calatoria In "triunghiul de foc" al siderurgiei romane~ti, filmand la Re~ita,Hunedoara ~iGalati: imagini-document care vor ramane marturii despre chipul ~ianoma­liile unui timp social. Un "nou venit" pe teritoriile filmului documentar, Constantin Vaeni,realiza, poate, cel mai sensibil scurtmetraj al stagiunii 1971-1972, Apoi s-a nascut ora~ul,Inregistrand pe pelicula ultimele clipe din viata vechii Or~ove, mutata din calea apelorDunarii. Titus Mesaro~ re1lllloda,In Cutitul, traditia documentarului-ancheta, oferind spec­tatorilor, spre meditatie, un caz de delincventa juvenila. Alt "nume nou" In documentar,Eugenia Guru, semna un film de antiteze, Dupa zece ani, In care aducea pe ecran ... istoriagropii Floreasca. Florica Holban, urmarind In continuare destinele unor tineri, realizaAdolescenra, Mi-a spus 0 vecina, apoi substantialul document Sa treaca vara, 0 denuntareaspra, atent motivata, a parazitismului social. Mirelllie~iu I~i desavar~ea compozitiile

272

de sinteza intre arte printr-un infiorat film despre Marea trecere ... Am ales doar cateva"semne" - cum spuneam, dintre cele mai diverse - care atesta revitalizarea genuluiin primii ani ai deceniului al optulea. Sigur, exemple s-ar mai putea da. Retinem, insa,din realitatile acelor ani, inainte de orice altceva, trei debuturi. Felicia Cernaianu debutain 1971 printr-un film cu pretioase carate de adevar (chinuit in epoca!), Ace,~tioameni,in care se apropia de cativa eroi anonimi ai unui ~antier de pe Lotru. "Oamenii" - dupacum 0 spune ~ititlul - sunt in centru1investigatiei cinematografice. Nu sche1ele,nu maca­ralele. De unde ~ipregnanta senzatie de viata pe care 0 degaja filmul, concentrata in gan­duri, gesturi ~i priviri. Al doilea film al regizoarei s-a numit in fiecare zi ~i selecta dinrealitate trei personaje feminine cu profesii "barbate~ti". Din nou, Felicia Cernaianu re­fuza poleiala ~i"lustrul". Despre debutullui Constantin Vaeni am amintit: pe langa poemulOr~ovei din Apoi s-a nascut ora5jul,pe langa alte importante teste de profesionalism (Sufletdin sufletul neamului sau, un scurtmetraj dedicat pesonalitatii lui Nicolae Ba1cescu ~iPlay-Cupa Davis, cu Hie Nastase ~iIon Tiriac ca protagoni~ti, ~icu "salatiera" pe masa) ,Constantin Vaeni a semnat doua filme "personale": inceputuri - despre cativaabsolventide ~colisuperioare fata in fata cu "viata", pe plaiuri tulcene, bihorene, brailene ~ivrancene,pe fondul muzical al "baladei plecarii de acasa", spusa cu foe de Tudor Gheorghe - ~iLungul drum al painii catre casa, un film de montaj in care autoruli~i manifesta aspiratiaspre esente; filmat in Insula Mare a Brailei, eseul dobande~te sensuri alegorice: ofensivadefri~arilor, corul barbatesc care insote~te imaginile, zgomotele focului, primele brazde,tractoarele in lumina apusului, mainile care framanm aluatul, cupele escavatoarelor, cupelefabricilor de pmne, in dialog dinarnic, esentializeaza truda celor care fauresc painea noastracea de toate zilele. Al treilea debut promitator in domeniul filmului documentar a fostacela al regizorului Nicolae Cabel, care, dupa un film de elocventa imagistica din 1972,Cel mai tanar otel, a inchinat un gand de recuno~tinta fostului sau profesor, in filmulVictor Iliu (1972). Regizorul evocat ar fi implinit, in 1972, ~aizeci de ani de viata. Filmullui Nicolae Cabel apeleaza la cateva secvente din existenta intrerupta prematur a profeso­rului sau: fotografii ingalbenite de vreme aduc pe ecran ecouri din copilarie, apoi imaginilese anima, privim chipul mamei scrijelit de vanturile deceniilor, mainile care au strans inele truda unei vieti. Metaforele pun stapanire pe aducerile aminte. Copacii drepti ~iinaltiau ceva din taria sufleteasca a oamenilor de pe meleagurile Sadului, iar oamenii, cu parulalbit de zapezile anilor, au ceva din fo* de neinduplecat a codrilor. Tanarul regizor al evo­carii a pus in filmul sau nu numai pasiune ~i recuno~tinta, nu numai emotie ~i respect,ci ~i invatatura primita de la unul dintre cei mai inzestrati dascali pe care i-a avut ~coalaregizorala romaneasca. Cu atat mai valoros este filmul regizorului Nicolae Cabel - lacare au colaborat Bianca Sofia Iliu (coscenarista), Tiberiu Olah (compozitor), NicolaeMarinescu (operator), Dumitru Fernoaga (consultant), precum ~i autorii imaginilor dearhiva, Ovidiu Gologan ~i ~tefan Fischer - cu cat, din putinele secvente cinematogra­fice avute la indemana, din putinele marturii ale unei exemplare treceri prin viata, ucenicullui Victor Iliu a desenat un emotionant portret moral al celui de la care a deprins tainelemeseriei. Dupa 0 incursiune in lumea electronicii (Meseria luminii, un scurtmetraj filmatla Targovi~te), regizoruli~i va arninti inca 0 data de dascalul sau, incercand un "raspuns"la Scrisoarea lui Ion Marin catre "Scanteia" prin filmul intitulat Scrisoarea a II-a.

Despre consolidarea universului tematic al filmului documentar vorbesc alte filmede Ia inceputul anilor '70, fara a putea - multe dintre ele - sa evite avatarurile politice

273

ale unor vremi cu periodice ~itot mai acuzate "strangeri de ~urub". Un "model" nedetro­nat, pentru multi, ramanea filmullui Pavel Constantinescu din 1962, Contemporanul meu.~i totu~i, cinea~tii documentari~ti s-au straduit, cat au putut, sa iasa din "schema", sa evitecli~eele, sa confere originalitate ~i"viata" incursiunilor in actualitate. Alexandru Boiangiusurprindea munca pe un mare ~antier in privirile personajelor din Noaptea barbatilor.Despre Zilele ~i nop(ile unui Mrbat vorbea ~iEugenia Gutu, intr-un portret care incercasa depa~easca barierele "contemporanului meu". lancu Moscu, in Reca~ul ~ioamenii sai,vadea 0 apropiere sufleteasca de locuitotii unei a~ezari multinationale, cu oameni harnici~iinimo~i. Regizorul Jean Petrovici, in continuare procupat de frumusetea gestului simplu,omenesc, s-a apropiat, in Acoperi~ul, de un emotionant fapt de viata contemporan, apoia investigat, cu sensibilitate, universul spiritual al unor mici "pictori" dintr-un sat numitVulture~ti (Visele copilariei, ~i, mai tarziu, Universullor) sau pasiunea pentru muzicaa altor copii, din alta parte de tara (Porumbeii ~ifanfara), in reportaje carora comentariileEvei Sirbu Ie-au subliniat disponibilitatile de poezie ~i emotie. In Ruginoasa, de la satla ora~',regizorul Dumitru Done incerca sa prinda "pulsul" unor mutatii spirituale. Printre"sufleti~ti timi~oreni" s-a aflat regizorul Doru Segal in scurtmetrajul sau intitulat !nfiecareluni ~ijoi. ~i filmul-ancheta a marcat in anii '70,0 vreme, un drum ascendent. Am amintitfilmul Floricai Holban Sa treaca vara, un film - cum scria cineva - "dur, necrutator,persiflant cand e cazul" cu parazitismul social, dar mereu "decent ~idiscret". AlexandruBoiangiu ~i-areafirmat siritul civic intr-un film ca Unpahar prea pUn, consacrat consecin­telor nefaste ~ipagubitoare pe plan social ale unor indivizi certati cu bunul simt, DumitruDone a retinut atentia cu un film menit sa indemne la reflectie (La ea te-ai giindit?), laneuMoscu - pe un scenariu de Platon Pardau - a denuntat plutirea indiferenta prin viataa unor tineri (lama unor pierde-vara), ~iexemple s-ar mai putea da, din palmaresul altorregizori: Octav Ionita (preocupat, in 1973, de Grele uzinei), Eugen Popita (care realiza,in 1973, Pasiente) sau Titus Mesaro~, filmul aeestuia din urma, Nunta de aur, aducandpe ecran - tot prin proeedeele anchetei sociale - personaje "pozitive". Doeumentareleetnografice ~ide arta au treeut, de asemenea, printr-o faza fasta: Stelian Penu (in Padu­renii) a evocat obiceiuri daeo-romane in Poiana Ruseai, Erich Nussbaum ,aeereetat tezau­rul monumentelor de pe Valea Oltului, Paula Popescu-Doreanu a filmat frumoasa traditiemaramure~eana, din leud, a "mamelor-nepoate", frumoase datini moldovene~ti a inregistratpe pe1'!h11aDavid Reu, filmand un spectacol-document unic pe "ulitele" din Muzeul Satu­lui bueure~tean (De Anul Nou), iar Alexandru Sirbu s-a preocupat, ani la rand, de ini!iereaunui public larg in tainele artei ~i culturii (A scrie, Negru pe alb, Geometria ascunsa).Dar eel mai activ cineast, pe acest teritoriu bogat in semnificatii al filmului etnografic,s-a dovedit, In anii '70, Slavomir Popovici. Ajungem, astfel, la eel mai pretios eii~tig aldeceniului: cristalizarea unor personalitati ~i stiluri regizorale.

Slavomir Popovici debutase inca din 1959 (cu un film despre Mamaia), lasa sa ise intrevada un haz aparte intr-un film pe teme de eireulatie din 1963 (un film-eomandadespre ... necesitatea respeetarii regulilor de circulatie, cu autoeamioane circuland petrotuare, cu pietoni prin mijlocul drumului, trecand in grupuri eompacte prin fata Hotelului"Ambasador" ~i scandand in cor reguli de cireulatie), realiza, in 1966 - cum am vazut ­eseul filozofic Romante aspre. Crea!ia regizorului Slavomir Popoviei s-a "a~ezat", inanii '70, pe teritoriul filmelor etnografiee, autorul fiind preocupat eu perseverenta de evo­carea unor traditii ~i permanente spirituale ale poporului nostru, doeumentarele sale

274

•

•

•

eseistice denotand un mare rafinament stilistic, sincerWiti fermecatoare, un gust artisticsigur, spontan ~inecontramcut. La care dintre filmele sale sa ne oprim? In 1971, alegan­du-~i Semnul bradului - ca insemn al duratei ~ipermanentei- se apropia de esentelearte~populare cu remarcabila forta analitica ~i cu acaparant gand poetic. LetopisetulluiHrib descoperea, apoi, frumuseti-unicat ale intelepciunii din batrani: protagonist era bine­cunoscutul, acum, cronicar moldovean din satul Arbore (Slavomir Popovici are ~imeritulde a-I fi descoperit!), care a scris, ani la rand, 0 pasionanta ,,cronica a vietii", notand, zide zi, ce se intampla "in sat" ~i"in lume". In Bun ca ziua, regizorul - insotit de colabora­toarea sa permanent a la scrierea scenariilor, Gabriela Ionescu - i~i alege motivul co­lacilor, prezent in toate datinile strabune, izbutind analogii de rara virtuozitate. Ciclul"Chipuri ~iicoane" al aceluia~iregizor vade~te~iel preocupari de substanta in valorificareacontemporana a patrimoniului cultural national. Multe alte filme sustin crezul regizorului:Despina Doamna !jifloarea lui Toma (1975), Pictura votivt1 brancoveneasct1 ~i Cuvantcu fnvt1tt1turt1(1976), Semnul omului (1978) ... In acest "spatiu de taina" al filmelor etno­grafice sau inspirate din trecutul cultural (de la Soarele negru din 1958la Nuntt1 pe ValeaCara!jovei din 1983) ~i-a cristalizat Slavomir Popovici personalitatea ~i stilul: filmele sal~tin de 0 viziune integral a asupra folclorului, a istoriei culturale, depa~ind interesul pentru"pitoresc in sine", treptele "autenticitatii ilustrative", mergand spre esente. Vad filmelelui Slavomir Popovici ca pe ni~tecilrti rare, legate in piele, a~ezate in rafturile unei biblio­teci "de suflet" ...

Testul personalitatii a fost trecut cu succes, in anii '70, ~ide Titus Mesaro~. Regizorcu aptitudini teoretice, cu justificata ~i argumentata incredere in functiile formative alefilmului documentar, Titus Mesaro~ s-a dovedit un cautator permanent de formule expre­sive noi, ~i-a extins neincetat aria stilistica, a cautat mereu impacte cat mai avantajoaseintre filmele sale ~ispectator. Filmografia sa a debutat in deceniul anterior cu documentarede actualitate, urmate de anchete sociale, despre care am vorbit. Poate ca n-am insistatsuficient asupra unui documentar ca Stuf, un film cu secvente antologice care deschidea- in 1966 - 0 perspectiva spre universul insolit al unei ... recoltari de stuf in delta. Acestfilm sta la baza cautarilor novatoare ale cineastului din deceniul al optulea. Un filmfermecator din 1973, In pt1durea cea sU(foast1, gasea echivalente originale - cinemato­grafice, imagistice, muzicale - unor mici bijuterii de pictura naiva (taraneasca), datorateunor me~teri de renume. Multa verva, umor spontan, spirit civic vadea, apoi, un film caBucure!jtiul, vt1zut de la un metru fnt1l(ime. Asaltul insemna 0 schimbare de registru, docu­mentarul - desm~urat in lumea "aurului negru" - i~i axa forta de convingere pe realis­mul ochiului cinematografic. Si trombonulface muzica investiga cu sensibilitate relatiaindispensabila dintre talent ~imunca. Craiova vt1zutt1din car (tot din 1975) era 0 seduca-

, toare viziune cinematografica a poeziei cu titlu omonim de Marin Sorescu. ~i a~a maideparte ... Titus Mesaro~ s-a impus ca un cineast in permanenta mi~care spirituala, ~ifilmele sale sunt argumentele unei necontenite cautari creatoare.

N-am adus in discutie regizori a caror personalitate se conturase cu pregnanta indeceniile anterioare. Dar ei au continuat sa creezein anii '70, uneori'cu deosebit sporartistic, adaugandu-~i noi trasaturi de personalitate. In filmografia lui Mirel nie~iu, depilda, s-au adaugat titluri precum lntiilnire cu vechii mei prieteni (1971), Paciurea (1973),

Dunt1rea - 0 legendt1 fn formt1 de fluviu (1974), H. Catargi (1975) sau tristul film alunui sat stramutat, Si ne-om plimba cu barca (1976). Eva Sirbu definea inspirat persona-

275

litatea cineastului: "Documentarele lui sociale au fior poetic. Reportajele au profunzimefilozofica. Filmele dedicate artelor ~iarti~tilorsunt adanc pecetluite de sernnul vietii. Toataopera sa sta bine a~ezatape temelia de beton armat a unui spirit mereu flamand de cultura.Poate ca niciunde mai bine deeat in Curajul marilor spatii (un film din 1979, n.n.), ceitrei llie~iu nu s-au intalnit «mai la vedere». Curajul marilor spatii este, cred, un film-por­tret. Portretul unui cineast care, de 0 viata, de 0 lunga viata cinematografica, are curajulde a fi el insu~i" - scria autoarea in 1980 ("Magazinul estival Cinema"). Regizorul IonBostan a creat, in continuare, la randu-i, alte ~ialte scurtmetraje, care au consolidat domi­nantele filmografiei sale, conferind noi trasaturi de personalitate profilului sau artistic:Intalnirea cu cerul (1972), Dracula - legenda!li adevar (1973), Robinson de buna voie(1975), Cerul strabunilor (1976), Rinul l!li cauta drumul spre mare, un film care a calcatpe urmele lui Joris Ivens (1978) ~.a.Jean Petrovici, preocupat constant de "atat de obi~­nuitul neobi~nuit", ~i-a adaugat in filmografie titluri precum Mihai Eminescu (1976) ~iun ciclu de opt filme - intre anii 1976-1982 - despre Pla~formele de fora} marin: ~iacolo erau "oameni singuri"! Despre eateva din filmele regizorului Alexandru Boiangiudin anii '70 am vorbit, altele ar fi Mahmudia (1972), Sub ploaia defoc (1975), 0 traiec'­torie uluitoare (1977), Painea de Pecica (1979). Regizorul s-a aflat mereu "in miezulsocialului", afirmandu-~i decis efervescentul sau simt civic, incereand sa vada dincolode oameni ~ifapte, sa mearga pe firul adevarurilor de viata pana la ractacina, sa gaseascamotivatii launtrice sau resorturi ascunse, vactind - cel putin pana la un punct al creatieisale - 0 mare incredere in foqa cine-verite-ului (asta, de cand pomea cu aparatul de filmat~imagnetofonul - ascunse - printre oameni, in 1963, sa realizeze scurtmetrajul satiricCasa noastra ca 0 fioare) ~i in forta zambetului. Cariera Donei Barta se intrerupea, dinpacate, in ianuarie 1977, dar regizoarea a lasat in urma ei minuni de frumusete - dinlumea pe~tilor, a efemeridelor, a gazelor, a plantelor acvatice - dupa ce, formata la ~coala

unui maestru ca Ion Bostan, a pomit in cautarea armoniei pe fln drum propriu, printrefilmele sale din anii '70 numarandu-se Fluturele de matase (197~), Diatomeele - b~juteriiale naturii, Si barza a venit (1976). Multi regizori documentari~ti ~i-au afirmat sau ~i-auconsolidat timbrul propriu in deceniul al optulea. Pompiliu Galmeanu (1932-1999) a fostconsecvent preocupat, in filmele sale, de consemnarea pe pelicula a unor marturii dedurata. Astfel este conceput filmul sau din 1971 Balada pentru cei cazuti (in care a evocatmemoria luptatorilor romani de pe frontul Spaniei, in timpul dramaticelor evenimentede la sfar~ituldeceniului al patrulea). Astfel sunt concepute multe dintre filmele sale, foartediverse din perspectiva tematica: Craiul muntilor (un documentar mai amplu din 1972),Expeditia Maris (1973), Gigantul de la gurile Dunarii (1974), Meleagurile lui Brancu!li(1975), La poalele Bucegilor (1978), Memorandum (1979). Despre filmullui AlexandruGa~par Premiera dupa 75 de ani am vorbit la locul cuvenit. Tot din anul 1973 dateaza~i un film "complementar" al sau, Marinesco - comunicare cinematografica, dedicattot doctorului Gheorghe Marinescu ~icercetarilor lui medicalo-filmice de la sfar~itul vea­cului al XIX-lea. Cel mai bine il definesc pe documentarisul Alexandru Ga~par astfel defilme, care-~i propun sa evoce momente istorice eu semnificatii de durata, filme de cer­cetare a trecutului oferite prezentului ~iviitorului. El a fost, prin filmele sale, ~iun biografal istoriei cinematografului (Muzeul cinematograjiei romane I ~iII, doua filme din 1975):a vorbi prin film despre film - iata una dintre traiectoriile specifice ale creatiei sale, 0creatie al carei orizont tematic s-a largit, in anii '70, prin filme ca Expeditie romaneasca

276

In Sahel (1976), Seismele de tip vrancean (1977), Aripi romanqti (1978), Cibernetica(1979). Tot pe teritoriile filmului ~tiintific ~i-au consoldiat reputatia mai multi regizori:Mircea Popescu (prin filme ca Planeta curata, Pierul, elementul26, Fermecatorul zambet,realizate intre anii 197 5-1977 ~i, desigur, prin filmul "concluziv" al unui serial anterior,Portile luminii, din 1970); Doru Che~u, un cineast pasionat ~i sistematic, pe care I-au preo­cupat, in anii '70, holografiile, biodeteriorarile, banca de informatii, cristalele lichide, altefilme din aceea~i perioada fiind Tribunul (1976), lntegrale (1977), Modernism:}i creati­

vitate (1978), Bariera alba (1979). Alaturi de ei, desigur, Alexandru Sirbu, despre caream mai vorbit, pentru care anii '70 au insemnat 0 benefica "intoarcere la sine", la preocu­pari mai apropiate de spiritul sau analitic. "Capul de coloana" al acestei intoarceri a fostfilmul Trei peisaje (din 1972), au urmat scurtmetrajele de initiere in tainele artei ~i alefrumosului, dar ~i monografii culturale de prestanta: Manuscrise eminesciene (1974),Desenele lui Radu Zugravu (1975), Desenele scriitorilor (1977), Portretul In pictura(1978). Continuandu-~i creatia din anii '70 - tot in perimetrul filmelor despre arta ~iistorice -, regizorul Petre Sirin a lasat in urma - intre Cetatea Neamtului, filmul saude debut (in 1958) ~i ultima sa pelicula, Marile rascoale din antichitate (in 1979) - 0serie intreaga de filme echilibrate, cu virtuti educative, ca Letopisetul de piatra al Dobro­gei, Comoara, Traditii maramure,>'ene, Costumul de ceremonie romanesc, Ultima prima­vara la Ada-Kaleh, Nicolae lorga, Cultura dacilor, Alba lulia 2000, Vlad Tepe,~, Caietelede front ale lui Nicolae Grigorescu. Despre filmele regizoarei Florica Holban am vorbit,autoarea a continuat sa vorbeasca cu suflet despre suflete. Pecetea stilistica a unui regizorca Erich Nussbaum a ramas exuberanta ~i lirismul; sensibilitatea de poet a cineastuluis-a facut simtita in toate filmele sale, printre cele din anii '70 numarandu-se Manasti­rile din Nordul Moldovei (1972), Grigorescu (1975), Dobrogea In arta plastica (1976),Foto Toparceanu ~i Luchian (1978). Vocatia sobrietatii a ramas "marc a" stilistica a unuiregizor ca Jancu Moscu, preocupat consecvent de teme cetatene~ti, dar, ~tiind ca ... preamulta sobrietate strica, cineastul nu ~i-a refuzat, din dnd in cand, dorinta de a "face cuochiul" (Dac-arfi cowboy). "Cineastul muntilor" Ervin Szekler a continuat sa bata muntii,Ladislau Karda a impletit in continuare ~tiinta cu poezia ~i umorul, Gheorghe Horvat(1934-1992) a ramas un atent observator al realita!ii - in filme precum Comori din stra­buni, Oameni de milioane, Ape $i lumini (acesta din urma, datat 1977, incercand 0 "perfor­mantii" originala: mergand pe firul "salbei de hidrocentrale" de pe Arge~, ~i-a propus savorbeasca despre luminile ... spirituale de prin partile locurilor). Lirismul lucid I-acaracterizat in continuare pe Dumitru Done (autor, printre altele, al unor filme ca Tiparniteromane$ti sau 400 de ani de tipar la Sibiu). Dumitru Dadiirlat - care realizase in deceniulanterior un film rezonant, Ceramica de Oboga - a abordat, in continuare, teme diverse,predominant cultural-istorice, altemand documentarele despre arta cu documentare ~ti­intifice: Andreescu (1971), Cultura inului (1975), Monumente brancovene$ti (1976),Monumentul de la Adamclisi (1977), Cetati dacice (1978). Paul Orza a continuat, in docu­

mentarele sale, sa spuna "pove~ti adevarate": 0 voce Injurullumii (despre Ludovic Spiess,in 1971), George Enescu (1972), Marturii din Tara de Piatra (1975), Constantin Branat:}i(1976), Salutari din Giarmata (1978), Vasile Goldi$ (1979). David Reu, cu increzatoarea

lui sinceritate, a devenit "reporter de teren", apropiindu-se de propriile trairi ~i simtiri ­in filme precum Obiceiuri de iarna, Noul Pantelimon, Oameni de omenie - ~i prega­tindu-~i terenul pentru abordarea filmului de fictiune. AIti regizori ca Mircea Saucan, Savel

277

Stiopul, Virgil Calotescu terminasera - unii de mult - "ucenicia" documentara ~itrecu­sera, cu arme ~ibagaje, in zona filmelor de fiqiune. In sfar~it,mul!i a11:iregizori - printrecare Ion Visu, Liliana Petringenaru, Paula Popescu-Doreanu, Eugenia Gu!U,Stelian Penu,Constantin Budi~teanu, Eugen Popi!a, Olimpia Robu, Radu Hangu (acesta din urma dece­dat in anul1975, dupa ce primise un premiu intema!ional, la Santarem, pentru un filmutilitar, Irigatii in zona Carasu) - au continuat sa lucreze in anii '70, intregindu-~i filmo­grafii despre care yom mai avea prilejul sa vorbim.

La diteva dintre filmele acestor autori m-a~ opri, totu~i, acum. Istoria unui cantecde Liliana Petringenaru (un film din 1976, pe un scenariu de Ioana Popescu) evoca poves­tea incarcata de semnificatii patriotice a zamislirii unui cantec, "Dqteapta-te, romane",cu avantatele versuri-indemn ale lui Andrei Mure~anu, in ambianta istoridi revolutio­nar-patriotica din Bra~ovul de la mijlocul veacului al XIX-lea. Istoria unui cantec devineistoria unui sentiment, istoria unei idei, istoria unei epoci, 0 c1ipa exemplara din istoriaunui popor. Aceea~i regizoare, cu aceea~i pasiune civica, a evocat, in Gazeta de Transil­vania (1978), amintirea altor inainta~i din istoria culturii romane~ti. A~ mai aminti fil­mele lui Ion Visu Simfonie in re major ~i Datini din batrani (cu un lirism invaluitor),scurtmetrajul Olimpiei Robu Decebal (dedicat personajelor "Columnei"), filmul mono­grafic Un mare geograf - Simion Mehedinti de Stelian Penu, Gateala capului ~iCalu.~ariide Paula Popescu-Doreanu, Cu cine vrei sa semeni? de Eugenia Gutu ("cu Leonardo daVinci" raspunde un tanc, "cu Dudu Georgescu" raspunde altul), Din istoria fotbaluluiromanesc de Eugen Popita, documentarele culturale Arta naiva ~i Curtea Veche (1972),Universul artistului Ion Jalea (1974), Sculptorul Anghel ~iPictorul Vanatoru (1975) deConstantin Budi~teanu.

Unul dintre momentele marc ante ale perioadei de referinta s-a petrecut in partea adoua a deceniului al optulea. Dupa debuturile promitatoare ale regizorilor Felicia Cer­naianu, Constantin Vaeni ~iNicolae Cabel, debuta, in 1975,0 alta regizoare, Ada Pistiner(cu un film solid, sobru ~i echilibrat, Muzeul Storck). Revelatia avea sa urmeze, un anmai tarziu, cand Ada Pistiner realiza 0 echipa de tineri ~iceilalti. Era 0 perioada in careviata documentarului romanesc devenea din ce in ce mai grea, cenzorii deveneau tot maivigilenti, ~abloanele erau impuse tot mai des, orizonturile tematice ~i stilistice ale filmelorse ingustau,se prescurtau vazand cu ochii. ~i totu~i, in aceste conditii din ce in ce maivitrege, Ada Pistiner a izbutit 0 performan!a ie~itadin comun: sa aduca pe ecran"o echipade tineri" (lucratori la un canal de iriga!ii) a~a cum sunt ei, nu cum i-ar vrea cinea~tii, 0echipa de tineri cu gandurile, intrebarile, nelini~tile, speran!ele, glumele lor, cu munca~i cu chiulullor, cu rabdarea ~i mai ales cu nerabdarea lor. Atat. Nimic mai mult. Darera foarte mult in contextul anilor dinspre sfar~itul deceniului al optulea. Tot atunci, AdaPistiner realiza documentarul Un camin cultural (un film bogat in observa!ii "mici" deviata, capabile sa indrume spre mari adevaruri) ~i inca un film incitant, intitulat !ii ...(1978), despre care 0 las sa vorbeasca tot pe Eva Sirbu: "Poemul acela despre cum seajunge lebada, nu neaparat in dans, dar in arta. Arta inteleasa ca un dans. Poemul acelacare ar fi ramas doar gratios daca nu ar fi fost cu atata luciditate dureros. Dureros in sensultipic ~i specific artei care, ~tiut este, se implinqte doar astfel: scra~nind din din!i ~i cuzambetul pe buze. Este felul in care i~i face filmele Ada Pistiner, este felul in care ~i-afacut ~idebutul in lungmetraj cu Stop cadru la masa." Ada Pistiner intra exploziv - 0

278

explozie de sinceritate - in filmul romanesc, intra ca 0 speranta. Pentru regizoare (~inu numai pentru ea), confirmarile au fast imposibile, insa, in anii '80 ...

ANIMA rIA (INCA) IN OFENSIV A

Surse statistice confirma ascensiunea filmului de animatie in deceniul al optulea:la Studioul "Animafilm" - infiintat, cum am vazut, in anul 1964 -, intre anii 1971 ~i1980 s-au realizat 534 de filme (0 medie, a~adar, de peste 33 de titluri anual, productiavariind intre 28 de pelicule in 1971 ~i 44 in 1980). Pentru cei mai'multi dintre harniciiartizani ai Studioului, anii '70 au fost anii cei mai fa~ti ai filmografiei lor. Tocmai pentruca, in aceasta perioada, frontul creator s-a lilrgit considerabil ~i palmaresul multor realiza­tori a devenit tot mai substantial, voi proceda, pentru 0 data, alfabetic in tentativa portre­tizilrii profilului artistic al animatiei romane~ti. Sa deschidem, in consecinta, "catalogul"cinea~tilor de la "Animafilm", a~a cum arata ella inceputul anilor '70 ...

Florin Anghelescu: cu aproape un deceniu de activitate la activ, preferand, in creatiasa, "cartoanele decupate", regizorul s-a dedicat in continuare filmelor pentru copii (conti­nuandu-~i un serial "de suftet", Aventurile lui Bobo, lansand alti eroi cu audienta la miciispectatori - Boroboata, Pic ~i Poc, Dixy -, istorisind cate 0 Poveste de la Pol, colabo­

.rand la serialele cu Patratel ~i Balanel), dar s-a adresat, pe un ton umoristic, ~i celor maturi,cum s-a intamplat in Variatiuni cu ... haltere (1973). Victor Antonescu: foarte activ, larandu-i, a realizat, in acest deceniu, primullungmetraj de animatie romanesc, RobinsonCrusoe, inca in 1972 (un film - ma credeti, nu ma credeti - ... interzis pana dupa de­cembrie '89 - !!! -, din pricina unor acuzatii sublime, cum ar fi, de pilda, atitudineasa ... "rasista" in infap~area negrilor care participa la aventura eroului titular); altfel, pa­siunea parodiei a marcat ~i scurtmetrajele sale din aceasta perioada, printre care Grii­dina amoraqilor (1974), Robotelul Mihaelei (1976), regizorul pregatindu-~i, in tot acesttimp, "marea lovitura" din anii '80, cu aventurile "mu~chetarilor". Tatiana Apahidean:aflata - practic - lainceput de cariera (cum am vazut, primul ei film e datat din 1969),s-a aflat in cea mai fasta perioada a creatiei sale: dupa ce papu~ile ~i cartoanele decupate

au fost prima sa pasiune de animator, autoarea ~i-a extins tehnicile de lucru, animand ...de toate, bucati de turta dulce sau milrgele, in filme "gustoase" ca Fetita de turtii dulce(1974) - 0 pelicula distinsa cu un premiu pentru grafica al Asociatiei Cinea~tilor - sauMiirgelele niizdriivane (1975), pavestindu-le celor mici basme precum Cojoacele BabeiDochia (1971), sau incercand sa raspunda unor fermecatoare "de ce"-uri ale copilariei:Avionul de hartie (1977), Joc de cuburi (1978), La mare (1979), Wintul (1980). MattyAsIan (1924-1995): faimosul caricaturist ~i-a valorificat plenar precizia ~i concizia dese­nului sau, imbagatind filmografia genului satiric, in anii '70, cu titluri ca Formica, Dinnou Fprmica, D-ale organigramei, Organigrame II, Doi lntr-o barcii ~.a, studii de mora­vuri cu "bataie lunga" ~i de mare eficienta umoristica. Artin Badea: inspirat creator depersonaje (el fiind inventatorullui Balanel, personaj care, preluat "pe banda" de multirealizatori.ai Studioului, a facut inconjurullumii), regizorul ~i-a inscris numele pe multealte pelicule ale perioadei: Din lumea animalelor (1971), serialul Viata romantatii a lui

279

Gherase (1972-1973), Ziimbiti, va rog! (1973), Baloane vrajite (1974), Pe urma urmei

(1975), Baghetafermecata (1980). Mihai Badidi: ~ipentru el, anii '70 au insemnat 0 pe­rioada fasta: cateva premii ale Asociatiei Cinea~tilor (pentru Geneza, pentru Metafora),

victorii artistice obtinute indeosebi prin metoda "modelarii sub aparat" a unor personajede plastilina, in filmografia sa inscriindu-se titluri precum parinti .~icopii (1973), inge­niosul [car (1974), Geneza (1975), Alter ego (1977), Serbetul (1978), Norii (1979), Vasul

cuflori, Metafora (1980); dupa 1985 el va lucra in strainatate, nu inainte de a realiza intara doua creatii reprezentative pentru un talent viguros: NL~te sticle, in 1981 (0 originalaanimatie de sticle, distinsa, de asemenea, cu un premiu al Asociatiei Cinea~tilor), ~iprofe­siunea de credinta Galilei (1984), un film care, probabil, a grabit - prin chinurile sale ­plecarea sa spre tan mai reci. Sabin Bala~a:prezenta unui pictor cu renume a fost, desigur,un "punct ca~tigat" pentru Studioul "Animafilm", mai ales pentru ca - in intervalullacare ne referim - pictorul a obtinut cateva importante premii cinematografice (utilizandtehnica picturii sub aparat), premii acordate de Asociatia Cinea~tilor pentru filme caGalaxia sau Exodul spre lumina; filmele "mari" ale regizorului Sabin Bala~a, in spatiulamintit, au fost Intoarcerea In viitor (1971), Galaxia (1973), Oda (1975), Exodul spre

lumina (1979); dupa aceste incursiuni in universuri fantastice, dupa aceste ("omologate")investitii de incredere, autorul a "reziliat" - cum se spune azi - "contractul cu cinema­tografia": a fost 0 pierdere pentru filmul romanesc. Dar. .. sa mergem mai departe ... Za­haria Buzea (1941-1985): intrat in cinematografie cu filmul Danila Prepeleac (1971),autorul a realizat Zece magaru!li (1972), Intdmplari cu arici (1975), a colaborat la serialeprecum Coco !IiRoco (1974-1975), Balanel (1976-1979), a semnat filme ca Motanul pa­calif, Bal mascat (in 1980) ~i Ciocolata (in 1981); dupa plecarea lui - la numai 44 deani -, sotia, Ana-Maria Buzea a devenit co-realizator al unor seria1e (Eroi ca-njllme,Gore !Ii Grigore, Aventurile lui PCltratel). Angela Buzila: devenita realizator (din 1967)- dupa 0 activitate de desenator, intermediarist, scenograf -, regizoarea ~i-a adjudecatdoua filme: SingurCltatea puiului (1971) ~iFrunza !Iipuiul (un premiu la Venetia, in 1972).Luminita Cazacu: intregul deceniu - de fapt, intre anii 1973 ~i 1981 -, regizoarea s-aaratat interesata de serialul Penelopa, 0 "serie" savuroasa care gloseaza umoristic pe 0tema oricand "la ordinea zilei", aceea a conditiei femeii; in migaloasa tehnica a cartoa­nelor decupate, regizoarea a inchipuit incantatoare pove~ti pentru copii - ca acelea din1970, Buna dimineata, poveste sau Cine a pierdut girafa -, neuitate ramanand lumilemirifice din filme-poem ca Balada pentru margica albastra, mici bijuterii de gen. BobCalinescu: ramas credincios filmului de papu~i, ~i-aimbogatit filmografia cu titluri precumIn padure (1973), Pica para malaiata (1975), Judecata (1976), pentru ca, ulterior, sa-~iindrepte creatia spre filmul de televiziune.

In catalog (ca sa mai schimbam foaia) ar urma Nell Cobar (1915-1993): un carica­turist reputat, care ~i-a adus pe ecran personajele lansate in rubricile sale satirice din ziare~i reviste, Mihaela ~i Mitidi. Stilul sau grafic - devenit popular (din presa ~i ilustratiade carte) a "irupt" in film, printr-o serie de titluri "tematice": La multi ani, Mihaela! (1971),Leo !IiLeo (1972), Adresantul cunoscut (1973), Zig-Zag (1974), E primavara, Mihaela(1975), Bravo, Mihaela! (1976), Mihaela In vacanta (1977), Mihaela ~'isaniuta de argint(1978), sa nu uitam trotinetele (1979), Curat murdar (1980); a fost "perioada de glorie"a desenatorului-cineast: va reveni ~i-n deceniul urmator, dar fara Mihaela ... ConstantinCrahmarel: important ~i harnic "conturist", "intermediarist", desenator ~i animator -

280

indeosebi allui Gopo -, a realizat, la randullui, in anii '70, cateva filme: Din lumea

animalelor (1971), Elefantul gradinar (1972), [nfinit (1977). Liviu Ghigort:(1925-1979):ultimele sale filme au fost Week-end (1975), Puterea obi:fnuintei (1975), Revizia ~iRaliul(1978). Despre Gopo ce sa mai spunem? Foarte activ in aceasta perioada, mai ales in zonaunor lungmetraje cu actori, a primit ~i cateva premii intema!ionale pentru scurtmetrajede anima!ie: Ecce Homo (1978) ~i Trei mere (1979).

Mai departe ... Iulian Hermeneanu: cu... douazeci de ani la activ (pe teritoriile filmu­lui de anima!ie), regizorul a continuat sa produca: Piticul Cipi (1972), Ciopartila ~iDeziua bunicii (1973), Aniversarea (1977), Clopotelul (1978), Furnicile (1980), Casa iepura­:filor (1981) ... Virgil Mocanu: autor cu voca!ie ironica - vadita mai ales in seria umo­ristica Familia: Familia (1975), Familia face sport (1977), Familia face cumparaturi(1978), dar ~iin filme precum Gara cu bucluc (1975), Excursia (1976), Ca fntre vecini

(1977) -, a realizat, in perioada de referinta, alte cateva pelicule viabile: Sfera (1972),Marul (1973), lobenul ~iTurbanullui Ali-Baba (1974), serialul Aventuri submarine (1979),

Prizonierii nisipurilor ~iPlaneta de cristal (1980). ~tefan Munteanu: inainte de a se stabiliin Statele Unite ale Americii (~ide a-~i incheia viata, la Los Angeles, in 1990), a repurtatun premiu la Trieste pentru filmul Vademecum (1972) ~i, tot atunci, a semnat un alt film,[nventia. Adrian Nicolau (1926-1994): autorul multor episoade din cele mai cunoscuteseriale pentru copii (Aventurile lui Bobo, patratel, Peripetiile lui [onut, Vreau sa :ftiu),s-a implicat ulterior - cu ton umoristic - in filme dedicate adulplor: Penelopa :fi geloziasau Luna de pe cer. Izabela Petra~incu: arhitecta (de meserie ... primordiala), autoareadebuteaza 0 data cu incursiunea noastra in acest deceniu, prin filme precum Comoaradin piramida (1971), Parada cifrelor (1975) -. un premiu la Teheran, Cum a plecat nota 3(1974), Fat-Frumos (1977), Lana (1978), Lupul (1979); incercand sa demonstreze cafilmul pentru copii poate aborda expresia grafidi stilizata, autoarea vade~te 0 mare inven­tivitate, ~icand lucreaza cu cartoane decupate (Parada cifrelor, Cum a plecat nota 3), ~icand anima papu~i (ca in cuceritoarea serie a pove~tilor "pe un fir de lana"). Adrian Petrin­genaru (1933-1989): regizorul care a realizatfilme de autori'n tehnici foarte diferite ­de la cea amintind icoanele pe sticla (1n padurea lui [on, Bizant dupa Bizant) la cartoaneledecupate (Expertiza de arta), de la grafica esen!ializata (Cale lunga) pana la desenul pecalc (Concurs, Principiullanului) sau pe hartie (Perpetua rena:ftere), chiar daca exempleledepa~esc cadrul temporal al capitolului de fata - ~i-a adaugat, in filmografie, alte titluri,precum: Cale lunga (1976), Traian:fi Decebal (1977), Legenda(1978). Liliana Petrutiu:cu subtilitati grafice, regizoarea s-a impus prin filme variate ca gen, Cine :ftie sa cante(1972), Ghicitori (1975), Poveste cu buline (1974), Punguta cu doi bani (1975), Sa ne

jucam de-a terra (1977), obtinand ~icateva premii ale Asociapei Cinea~tilor (pentru Cine:ftie sa cante, sa ne jucam de-a terra); rafinamentul cromatic al autoarei va avea 0 ~imaimare stralucire in deceniul urmator. Eduard Sasu: inainte de a se stabili in Spania (in anii'80), regizorul a lucrat, ani de zile, la serialul Guta (cu filmul Guta tractorist, din 1972,a luat ~i unpremiu in strainatate, la Nis), la alte seriale ale Studioului (Viata romantataa lui Gherase, Balanel). George Sibianu: activ in continuare, unul dintre primii realizatoriai filmelor de papu~i a trecutla desenul animat, investind, in continuare, umor ~ifanteziein filme precum Gaina (1974), Surpriza (1975), Bobul de grau (1977), Grele (1978), Co­:ful cu mere (1979); informa!ia ~tiin!ifica, la el, indeosebi in episoadele seriei "Vreau sa~tiu", este de obicei inglobat3.mtr-o poveste cu umor ~isuspans. Laurenpu Sarbu: multiplu

281

premiat la festivaluri internationale, la Teheran ~i Cracovia (In 1973) pentru Puiul, laOdense (in 1977) pentru Clopotelul de argint (repurtand ~ipremii "interne", pentru Fe­reastra, tot in 1977, Premiul Asociatiei Cinea~tilor), regizorul ~i-a adaugat alte ~i altetitluri intr-o filmografie bogata - Umbra voinicului (1971), Alfabetul (1973), Balada(1975), Noaptea (1976), Jocuri $i.iocuri (1980) -, dovedindu-se activ ~iin serialul Aven­turi subterane (1977-1979). Olimp Vara~teanu: unul dintre veteranii Studioului, a lucratintens, ~iel, in anii '70, la diferite seriale (Patratel, Balanel ~.a.), impunandu-se in con­tinuare ca un fin umorist - ca in deceniul anterior, ca in deceniul urmator -, printrefilmele sale din perioada respectiva fiind ~i Insula (1971), Fabule (1980).

Am omis, la citirea catalogului, doua nume importante (pe langa celelalte, omise"din gre~eala"). Unul ar fi acela al regizorului Zoltan Szilagyi, autorul celui mai valoros- cred - desen animat al deceniului, Nodul gordian, distins - de altfel - cu multepremii internationale (Oberhausen, Zagreb, Espinho, Bilbao - 1980) ~inationale (premiulAsociatiei Cinea~tilor - 1979). Regizorul va mai realiza doar doua filme in tara - Arena

in 1981 ~i Monolog in 1983 -, pentru a se stabili, ulterior, in Ungaria, la Kecskemet.o "serie" de graficieni - dedicati filmului de animatie - s-a afirmat, prin "opera prima" ,in ultimul an aldeceniului al optulea (Nicolae Alexi cu Zmeul, Ion Manea cu casuta buni­

cUor, ~tefan Anastasiu cu Trei pastile greu de fnghitit); filmul de exceptie al acestui "nouval" a fost Nodul gordian de Zoltan Szilagyi. lata ce scria despre film, la premiera, DanaDuma (In Almanahul "Cinema" 1980): "Metafora filozofica a accesului la cunoa~tere,dar ~i a destinului celebritatii, pelicula i~i construie~te demonstratia cu rigoare, dar ~icuvocatia suspans-ului. Linia desenului este contorsionata, iar metamorfoza ei nelini~titoare.Personajul care incearca pe 0 scena sa desfaca simbolicul nod, ac1amatatunci cand 11taie·rapid cu 0 sabie ~ihuiduit cand se cazne~te nadu~it sa-l deznoade, este studiat in reactiilelui cele mai intime. Arareori animatia urmare~te atat de atent detaliile microfizionomice,investindu-le cu valori psihologice". Evenimentul artistic era salutat, in epoca - printrealtii - ~ide poeta Nina Cassian: "lata ca Zoltan Szilagyi ne ofera in desen animat 0 meta­fora filozofica de anvergura cu al sau Nod gordian la care e, deopotriva, de admirat teme­ritatea graficii - adica temeritatea de a sfida, prin desen studiat, aproape c1asic~iportretdupa natura, linia schematic-sintetica instalata de atata vreme, cu obstinata autoritate ­~i temeritatea abordarii unei probleme fundamentale existentiale".

L-am lasat ... la urma urme10r pe regizorul cu cea mai prodigioasa creatie artisticain anii '70, Ion Truica. lntrat in zona filmului de animatie abia in 1970 (cu scurtmetrajulPe un perete), Ion Truica avea sa devina repede 0 autoritate in materie, un "inconfun­dabil stilist" - dupa cum 11caracterizeaza Dinu loan Nicula, care adauga (in cartea sadespre filmul romanesc de animatie): "Dialectica proprie acestui autor rezida in raportuldintre austeritatea personaje1or sale ~iritmul cromaticii care se adecveaza unei anumitegrandilocvente a subiectelor. Pictural de-a lungulintregii sale crea}ii, Trnica a reu~it, inmomentele lui de har, sa conjuge acest atribut cu 0 tensionare superioara a materialuluicinematografic". Dupa Vanatoarea (1971), regizorul a realizat un film multiplu premiat(la Venetia ~i Barcelona, in tara), Carnavalul - pornind de la povestea "fetitei cu chi­brituri" -, pentru ca, in continuare, creatia sa sa dobandeasca amplitudini filozofice prinfilme precum Cadoul (1973), Marea zidire (1974) sau prin alte ecranizari de anvergura,Hidalgo dupa Cervantes in 1975, Remember dupa Nichita Stanescu in 1978 sau Printul

282

fericit dupa Oscar Wilde in 1980. Talmacirile cinematografice dupa opere literare con­stituie "axul" unei filmografii care, in perioada de referinta, mai cuprinde titluri ca Fur­

tuna (1977), Farul (1979), Maiastra (1980). Atat ecranizarile inzestratului grafician, cat~i evocarile istorice beneficiaza de 0 originala, rafinata expresie plastid.

FILMUL ROMANESC MERGE MAl DEPARTE ...

Anii 1976-1980, tinand cont ~ide peliculele amintite in capitolele anterioare, n-aufost - cu toate "strangerile de ~urub"periodice - ni~te"ani rai" pentru filmul romanesc,dqi prerogativele cenzurii au devenit, pe zi ce trece, mai stresante. Este drept, creatiileimportante au devenit din ce in ce mai rare, dar produqia de filme s-a consolidat, ~i, inintervalul amintit, au fost realizate 129 de pelicule de lungmetraj (0 medie, a~adar, depeste 25 de filme anual, 22 in 1976 ~i 32 in 1980!). A fost ~imult "balast", desigur, dar- cum am vazut, in cazul unar cinea~ti de seama - pe platouri s-a lucrat intens. Inperioada amintita s-au realizat (mentionez anii productiei) filme precum Dineolo de podde Mircea Veroiu, Instanta amana pronuntarea de Dinu Cocea, Mere ro~ii de AlexandruTatos, Osanda de Sergiu Nicolaescu, Prin eenu~a imperiului de Andrei Blaier, Tanase

Seatiu de Dan Pita, Trei zite # trei nopti de Dinu Tanase, Tufa de Venetia de Petre Bokor,Ultima noapte a singurata(ii de Virgil Calotescu (in 1976), Buzduganul eu trei pece(i deConstantin Vaeni, Iarha verde de aeasa de Stere Gulea, Ma-ma de Elisabeta Bostan, Ma­

rele singuratie de lulian Mihu, Raul care urea muntele de Cristiana Nicolae (in 1977),Trepte pe eer de Andrei Blaier, Doetorul Poenaru de Dinu Tanase, E-atat de aproape

fericirea de Andrei Catalin Baleanu, Ratacire de Alexandru Tatos, Avaria de ~tefan TraianRoman, fnainte de taeere de Alexa Visarion, Drumuri in eumpana de Virgil Calotescu,Vlad Tepq de Doru Nastase, Totul pentrufothal de Andrei Blaier, fntre oglinzi paralele

de Mircea Veroiu, Expresul de Buftea de Haralambie Boro~, Edi(ie speciala de MirceaDaneliuc, Mania de Mircea Veroiu, Pentru patrie de Sergiu Nicolaescu, Septemhrie deTimotei Ursu, Urgia de losif Demian ~i Andrei Blaier (in 1978), Un om in loden deNicolae Margineanu, Clipa de Gheorghe Vitanidis, Vaeanta tragiea de Constantin Vaeni,Vis de ianuarie de Nicolae Opritescu, Falansterul de Savel Stiopul, Teatrul eel Mare deConstantin Vaeni, Ultima frontiera a mortii de Virgil Calotescu, Speranta de ~erbanCreanga, Mireasa din tren de Lucian Bratu, Blestemul pamantului, blestemul iubirii deMircea Mure~an, Mijloea~ la desehidere de Dinu Tanase, Zbor planat de Lucian Mardare(in 1979), fntoareerea lui Voda Lapu~neanu de Malvina Ur~ianu, Buna seara, Irina! deTudor Marascu, Duios Anastasia treeea de Alexandru Tatos, Proba de microfon de MirceaDaneliuc, Bietul Ioanide de Dan Pita, Stop eadru la masa de Ada Pistiner, Am fost !iaispre­

zeee de George Cornea, Burebista de Gheorghe Vitanidis, Lumina palida a durerii delulian Mihu, 0 laerima de fata de losif Demian, Vanatoarea de vulpi de Mircea Daneliuc,Pruneul, petrolul ~i ardelenii de Dan Pita (in 1980)... Am ales, premeditat, filme de valaridiferite, tocmai pentru a scoate in evidenta diversitatea optiunilor. Dar sa privim mai de

283

aproape creatiile unor regizori (la care nu ne-am referit inca) din aceasta a doua parte adeceniului al optulea ...

Pentru regizorul Andrei Blaier, filmul Prin cenWja imperiului (martie 1976) are 0importanta deosebita, el inaugura, practic, 0 a doua etapa importanili a creatiei sale (dupaun "capitol" dens, concentrat, consacrat actualitatii): recursulla istorie. Scenariul scriito­rului Zaharia Stancu (0 adaptare pentru film a romanului "Jocul cu moartea") aduce inprim-plan un personaj emblematic, Darie, eroul multor scrieri - autobiografice - aleprozatorului. De fapt, doua sunt personajele "de faW' in filmul Prin cenu~a imperiului:

Darie ("un copil fara vfu-sta - cum 11definea regizorul -, un copil profund ~i dulce,aspru ~i delicat, inver~unat ~i bland ... ca 0 apa bun a ~i intinsa ... ~i adanca", interpretatde Gabriel Oseciuc) ~i Diplomatul (un "personaj de esenta tragica, care-~i ascunde tottimpul conditia, incercand s-o uite, s-o mistifice", rol esential pentru Gheorghe Dinica).Cei doi sunt eroii unui original ~ipalpitant road movie, petrecut in anul 1917, pe drumurileunui imperiu in destramare, cum era, la ora aceea, imperiul austro-ungar: prin~i intr-orazie, in Bucure~tiul ocupat de nemti, Diplomatul ~i Darie sunt obligati sa plece intr-olunga ~izbuciumata calatorie, cu trenul, intr-un vagon de marfa, pentruca apoi, dupa cereu~esc sa evadeze, sa strabata, la pas, Serbia, pana in Bitolia, ~i sa revina in tara, prinBulgaria. Indeosebi pentru Darie, drumul "prin cenu~a imperiului" este un drum initiatic,un prilej de maturizare, de cunoa~tere a sensurilor vietii. Insotit de operatorul Dinu Tanase,de compozitorul Radu ~erban, regizorul Andrei Blaier a marcat cu peceti de realism poeticramificatiile narative ale intrigii (se disting ~ialte personaje pe parcursul tramei, interpre­tate de Cornel Coman, Irina Petrescu, Ernest Maftei, ~tefan Sileanu, Ferencz Bencze, JeanReder, Elena Albu, Florina Cercel), accentul principal fiind pus, insa, pe "cautarea desine" a personajelor, materializata - in cazul'tanarului - prin replica, strigata, din final(0 adevarata descoperire): "Darie allui Darie allui Darie! ... " ldeea este subliniata ~ideloan Lazar (in cartea sa "Arta naratiunii in filmul romanesc"): "Este yorba despre 0 crancenacautare de sine, in cadrele unor tipare indec1inabile. Timpul gnoseologic i~i justifica elinsu~i stilul ingaduitor, deschis oricaror experiente. In~iruirea de pove~ti ~ipunctarea lorsubiectivizanta au a1catuit,iata, filmul intoarcerii catre sine a lui Darie, ca unic reazem alamenintatoarei disolutii a personaliilitii, intr-o vreme ce parca ~i-a ie~it din tatani". Foarteactiv in perioada la care ne referim, regizorul Andrei Blaier a mai realizat un film de actua­litate, inspirat din viata "liniorilor" - cei care instaleaza liniile de inalta tensiune -,Trepte pe cer (ianuarie 1978), cu Silvia Popovici, Gheorghe Dinica, TIarionCiobanu, PetreGheorghiu, Boris Ciornei ~iNucu Paunescu in distributie, apoi a sprijinit debutul regizoralallui losif Demian cu drama ciudata, stranie, Urgia (februarie 1978) ~i s-a defulat ­alaturi de Petre Gheorghiu, Aurel Giururnia, Paul Lavric, Ovidiu Schumacher, GheorgheDinica, Jean Constantin, Mihai Mereuta, Nicolae Praida, Sebastian Papaiani, Emil Hossu,Cornel Coman, Monica Ghiuta, Nicu Constantin - in comedia sportiva scrisa de MirceaRadu lacoban Totul pentrufotbal (decembrie 1978). In ultimii doi ani ai deceniului, An­drei Blaier - intai cu Mihai Constantinescu, apoi cu Mircea Mure~an - a lucrat intensla serialul TV de anvergura Lumini ~i umbre, care rula pe micile ecrane in cursul anului1982 (sub forma a 33 de episoade) ~icare a fost reluat, cu peripetii (unele ru~inoase) inanul2000 ...

284

..

o comedie deloc gratuita lansa, In aprilie 1976, regizorul Manole Marcus: Opera­

tiunea " Monstrul " , cu trei ... mon~tri sacri - Toma Caragiu, Octavian Cotescu ~i Marin

Moraru (In mici "recitaluri" antologice) - ~i cu un scenarist. .. pus pe ~otii: pentru 0 data,Titus Popovici apeleaza la recuzita umorului absurd, disimulandu-~i astfel unele dintretintele satirice care vizeaza - indubitabil - chiar "monstrul eel mare". Altfel, in acei

ani, regizorul Manole Marcus a realizat un "policier" destul de ,,~ters", Cianura!ji picatura

de ploaie (septembrie 1978), pe un scenariu scris in colaborare cu Virgil Mogo~, cu ~tefanBanidi intr-un rol ofertant, ~i 0 pseudo-comedie de actualitate, Omul care ne trebuie(noiembrie 1979), in care "se vad" Darion Ciobanu, Catrinel Dumitrescu - un rol frumos,

sentimental-tineresc -, Mihai Stoian ~i, printre altii, Jean Constantin, In prelungi discutiidespre fotbal ~i despre Titi Tea~ca (scrise, intr-un scenariu earn "grabit", de Ion Baie~u);dialogul "la distanta" al regizorului Manole Marcus cu colegul sau de debut a continuat,"partea leului" - in acest interval - revenind, cum yom vedea, regizorului lulian Mihu.

Pana atunci - mergand pe "firul" premierelor -, ar fi de detaliat contributiile unor regi­zori ca Mihai Constantinescu, Dinu Cocea, Savel Stiopul, Sergiu Nicolaescu, Virgil Ca­lotescu. Doua filme a realizat, in 1976, Mihai Constantinescu: Singuratatea florilor ~iPremiera.O idee de Teodor Mazilu ~i un scenariu de Octav Pancu-Ia~i au stat la bazafilmului - sensibil ~i delicat - Singuratateaflorilor, cu cateva partituri actorice~ti ge­neroase pentru Radu Beligan (un medic ursuz, cu complicatii familiale, care prime~teintr-o buna zi ... un buchet de flori, de care incearca sa se debaraseze de parca ar avea

la el 0 bomba cu hidrogen), Toma Caragiu (un ~ofer de taxi bonom, cu 1:lmor intelept),George Constantin (un prieten al eroului, angrenat intr-o confruntare tensionata), printre

ceilalti interpreti fiind Valeria Gagialov, Micaela Caraca~, Colea Rautu, lea Matache,Eugenia Bosanceanu, Gheorghe Visu, Adina Popescu, Coca Andronescu; ,:In cautareasentimentului pierdut" - zice Alice Manoiu in "Cinema", Dr. 2/1976 - ca s-ar putea

intitula "curs a" prin ora~, cu taxiul, a eroului, adaugand: "important e ca parfumul flo­rilor singuratice persista chiar atunci cand gradina e napadita de argumente epice pro­zaice, dind filmul nu gase~te totdeauna tonul elegant-amarui cu care admonestam

egoismul ~i afectiunea dramuitii, ~i lipsa de afectiune ~i lips a de recuno~tinta, ~i Inca multealte absente dintr-un bilant sentimental falimentar". Mai putin inspirat s-a dovedit regizorulin Premiera (noiembrie 1976), film in care dramaturgul Aurel Baranga - la 25 de anidupa primele sale colaborari cu cinematografia - ~i-a adaptat pentru ecran 0 piesa desucces, "Travesti"; regizorul a gre~it "tactic", optilnd pentru 0 "punere In scena" (strictteatrala), pentru a demonstra~ .. imixtiunea teatrului in viata cea de toate zilele. Raman,din film, cateva "recitaluri" de virtuozitate (Carmen Stanescu, Carmen Galin); altfel ­

cu toata distributia, efectiv, impresionantii: Emil Botta, Radu Beligan, Toma Caragiu, DemRadulescu,Virgil Oga~anu, Mircea ~eptilici, Aurel Giurumia, Vasilica Tastaman, TamaraBuciuceanu! - ne aflam in fata unei situatii paradoxale: replicile, parca, " .manuiescpersonajele, nu se intampla invers, cum s-ar fi cuvenit. Printre colaboratorii regizoruluila aceste doua filme: operatorul Costache Dumitru Fony, compozitorul Temistocle Popa,scenografii Vasile Rotaru (la primul film), Liviu Popa (la al doilea). Dinu Cocea a revenit

pe ecrane cu Instanta amana pronuntarea (iunie 1976), pe un scenariu scris in cblaborarecu Mihai Opri~ ~i Gabriel losif Chiuzbaian, povestea unui proces (al carui judecator esteIon Caramitru); joaca In film multi actori de elita - Radu Beligan, Octavian Cotescu,

285

Gheorghe Cozorici, Colea Rautu, Draga Olteanu Matei -, dar principalele reu~ite alefilmului se bazeaza pe portretele cu "seve de viata" create de Tanti Cocea (mama unuiminer accidentat mortal in subteran), Valeria Seciu (sopa judecatorului), Constantin Guri¢(la~itatea "cu acoperire", in rolul unui inginer), Gilda Marinescu (sotia acestuia, un per­sonaj cu valente tragice), Constantin Diplan (un "Miat bun" mai special), 0 neprofesio­nista, Dorina Apetroaei (un simbol al candorii), George Motoi (remarcabilin infruntarilecu judecatorul). Urmatorul film al regizorului Dinu Cocea a fost Ecaterina Teodoroiu(decembrie 1978), un "remake", cu Silvia Furcovici in rolul titular ~i cu Ion Caramitruca partener. In anii '80, Dinu Cocea se va stabili in Franta, pana atunci va mai lucra, inanul1980, filmele Iancu Jianu haiducul ~iIanu Jianu zapciul (premiera: februarie 1981),reluandu-~i preocupari mai vechi, colaborand la scenariu - de data aceasta - cu MihaiOpri~ ~i Vasile Chirita, consacrandu-lin rolul personajului titular pe Adrian Pintea.

Partea a doua a anilor '70 a fost propice pentru regizorul Savel Stiopul, care a pre­zentat pe ecrane Ultimele zite ale veril (septembrie 1976) ~iFalansterul (mai 1979), douafilme diferite- ca gen ~i din punct de vedere stilistic -, dar c;ureale calitati artistice.Ultimele zile ale verii insemna, pentru regizor, ,,0 revenire fericita la filmul de actualitate"- cum scria (in "Cinema", nr. 9/1976) Eva Sirbu. Filmul pomea de la un scenariu deConstantin Stoiciu, avea ca operatori pe ~tefan Fay ~tefan ~i Florin Paraschiv, actionacu 0 distribupe numeroasa (Cornel Coman, Maria Rotaru, Adriana Ionescu, Ovidiu IuliuMoldovan, Constantin Draganescu, Matei Alexandru, Ana Ciobanu, George Mihaita,George Calboreanu jr., Fabian Gavrilutiu, Constantin Vaeni, Constantin Barliba ~i - cuparticipari "extraordinare" - Tamara Buciuceanu, Gheorghe Cozorici), miza pe compo­zitorul H. Maiorovici ~ipe scenograful Victor Tapu. Practic, filmul vine in continuareaunor pelicule mai vechi ale cineastului, Anotimpuri ~i Ultima noapte a copiliiriei, cuprin­zand deodata - prin personajele sale principale - doua "treceri": dinspre adolescentaspre tinerete, de la tinerete spre maturitate. Asupra celui de al doilea film din epoca alcineastului, Falansterul, merita sa insistam. Istoria pastreaza la loc cuvenit, astazi (unloc ... nici prea mare, dar nici prea mic), experienta de acum un secol ~ijumatate a "falari­sterului de la Scaieni", expresie originala a ideilor socialist-utopice din epoca, initiativadatorata tanarului ganditor Teodor Diamant ~i confratelui sau intru idei Emanoil Bala­ceanu; pe mo~ia acestuia din urma, vreme de aproape doi ani de zile, in epoca de prefacerice vestea revolutia de la 1848, comunitatea asociationista schita modelul unor noi normede organizare sociala, in care spiritul de dreptate ~iegalitate erau principii suverane, ex­ploatarea abolita, iar demnitatea umana recunoscuta ~igarantata. "Veacul de aur" era incadeparte, foarte departe, pe vremea in care foarte tanarul discipol allui Charles Fourier,Teodor Diamant, intors in Romania dupa studiile efectuate in Germania, Elvetia ~iFranta,punea in aplicare la Scaieni - pentru a doua oara in timpul vietii marelui utopistfrancez,dupa experienta de la Conde-sur-Vesgres - indraznetele idei sociale ale vremii. Vea­cuI de aur era atunci un vis irealizabil (ca ~i acum, fire~te). Dar visarea viitorului deve­nise 0 stare de spirit a mintilor entuziaste din epoca. Despre aceasta stare vizionara despirit i~i propun sa vorbeasca scenari~tii Falansterului, Nicolae Drago~ ~iFlorian Avra­mescu, rememorand experienta comunei din Scaieni - cu entuziasmele, limitele ~idra­mele sale -, evocand totodata imagine a "diamantina" a celui care, fascinat de ,,~oculviitorului" (ca altii, altadata), punea, in 1835, bazele primei societati romane~ti bazate

286

t

pe principii "comuniste". Un clopot spart este leit-motivul filmului realizat de Savel

Stiopul. 0 mentiune speciaHi merita, desigur, interpretul rolului principal, Adrian Pintea,pentru care rolullui Teodor Diamant r~ane (chiar daca ... "trecut-au anii" ... ) un mare

examen cinematografic: personajul are acea "secreta" lumina interioara care i-a purtatprivirea gandului peste decenii, 0 tristete surda, 0 umbra de mister. Rel'ntalnim in film

actori incercati, ca Liviu Ciulei ~i Vasile Nitulescu, in remarcabile portrete compozitionale

(nu intamplator distribuiti intr-un film "retro"); din numeroasa distributie mentionez ~irolurile create de Julieta Szonyi, Elena Albu, Eniko Szilagyi, Fabian Gavrilutiu, RemusMargineanu, Cornel Revent, Andrei Finti, Mihai Malaimare.

Deceniul - ~i in a doua parte a lui - a fost prolific pentru Sergiu Nicolaescu. Inseptembrie 1976, ie~ea pe ecrane Osanda, 0 ecranizare dupa romanullui Victor Ion Popa"Velerim ~i veler doamne", scenarizata de Anu~avan Salamanian ~i Sergiu Nicolaescu.

Atra~i de materialul epic originar, scenari~tii au preluat cateva personaje - printre elepe protagonistul conflictului, Manlache Plqa -, au preluat cateva din intamplarile na­ratiunii, dar "lectura" lor a redimensionat semnificatiile faptelor relatate, filmul doban­

dind - fata de roman :- sensuri sociale mai acuzate, constituindu-se ca un ecou tragical rascoalei din 1907. Cum spunea despre Manlache Ple~a insu~i interpretul sau, AmzaPelle a - a cilrui compozitie, excelenta, evidentiazaiiideosebidramatismulinterier al

eroului -, personajul "este 0 imagine a felului cum a mocnit ~i s-a plamadit durerea insufletul acestui neam romanesc". Destinul unui om simplu dobande~te valoarea de simbol

(a~a cum de altfel intentiona ~i Victor Ion Popa cu personajul sau) , dimensioneaza relatiaindivid-societate intr-o lume care - cum se spune - submineaza ~i anuleaza "pretul omu­lui". Tribulatiile filra ie~ire ale eroului constituie firul unei actiuni cu multe ramificatii,Osanda fiind -in primul rand - unfilm epic. 0 poveste de dragoste, frumoasa (preluata ,din roman), se desta~oara, in planul secund al intrigii, impunand un personaj feminin pu­ternic, Ruxandra, in interpretarea nuantata, cu acute, a Ioanei Pavelescu. Numeroase alte

personaje sunt conturate in film, de la jandarmul brutal (Gheorghe Dinica) la boierul insi­dios (Emmerich Schaffer), de la "omullegii" (Sergiu Nicolaescu Insu~i) la pilduitorul

mo~ Petrache (Ernest Maftei), alti interpreti - Aimee Iacobescu, Mihai Mereuta, ElenaDacian - realizand roluri care r~an. lama din Osanda (filmata de operatorul AlexandruDavid), cu functie dramatica in conflict, dobande~te, ~i ea, valente antologice. Ceilalticolaboratori ai regizorului - compozitorul Tiberiu Olah, scenograful Constantin Simio­nescu, autoarele costumelor Oltea Ionescu ~i Hortensia Georgescu, monteuza Margareta

Anescu ~i... corul ,,Madrigal" - au contribuit, mult, la calitatile de atmosfera ale filmului.In creatia regizorului Sergiu Nicolaescu a intervenit, apoi, "accidentul" numit Accident

(ianuarie 1977),0 poveste cu delincventi - scrisa de Dumitru Carabat - minata de"locuri comune", de interpretarea monocorda a lui Sergiu Nicolaescu insu~i (in rol demaior), salvata doar de cativa protagoni~ti, printre care ~tefan Mihailescu-Braila, ErnestMaftei, Corina Constantinescu, George Mihaita. In continuare activ, regizorul a propusspectatorilor - la 0 sum de ani dupa razboiul pentru independenta - filmul Pentru patrie,

un "jurnal de front" al anilor 1877-1878, a carui premiera a avut loc in mai 1978: unnou film de ampla respiratie epica ~i patriotica, a~adar, dupa multi ani (vreo 66) de lamemorabila pelicula a lui Grigore Brezeanu consacrata acelora~i evenimente. 204 actori,pe langa 80 deactori-cascadori ~i 0 figuratie imensa, trei operatori (cu 0 misiune deloc

287

u~oara) - Nicolae Girardi, Alexandru David ~iMircea Mladin -, nume de referinta (caacelea din 1912) printre interpreti: Amza Pellea, Mircea Albulescu, George Constantin,Emanoil Petru!, Colea Rautu, George Mihilita, Adina Popescu, Ileana Popovici, EmilBossu, Ion Dichiseanu, lurie Darie, George Motoi, Ilarion Ciobanu, Silviu Stanculescu,Cornel Coman, Boratiu Malaele ... Cam in aceea~i perioada, regizorul - in colaborarecu Gheorghe Vitanidis ~i Doru Nastase - a realizat, pentru televiziune, un serial peaceea~i tema, in ~ase episoade, Razboiul pentru independenta (dintr-o perspectiva partialdiferita). Urmatorul film al regizorului Sergiu Nicolaescu a fost Revan5ja (septembrie1978), 0 continuare, de fapt, dupa patru ani, a filmului Un comisar acuza, comisarulfiind ... Moldovan, interpretat de Sergiu Nicolaescu insu~i, iar actiunea pornind de underamasese, adica din decembrie 1940 (cand tara se afla sub teroarea legionara). 0 "vedeta"- dupa cum 0 spune ~ititlul - sta in centrul actiunii scrise de regizor in colaborare cuaceia~i Vintila Corbul, Eugen Burada ~iMircea Gandila. Dintre personaje se deta~eazasadicul comisar legionar Paraipan, in interpretarea teribila a lui Gheorghe Dinica. A urmat,in filmografia lui Sergiu Nicolaescu, un alt salt, spre comedie de data aceasta: Nea Marin

miliardar (februarie 1979) a insemnat un mare s'uccesde public. Preluand personajul sim­patic ~ipitoresc - ereat de Amza Pellea pe micul ecran - ~i introducandu-l, cu dublaidentitateSntr-ullCO!Yl..plicathati~deaventuri mafioto-marine, regizorul ~i-a asigurat, dinplecare, premisele succesului; impreuna - ~ide data aceasta - cu trei scenari~ti (VintilaCorbul, Eugen Burada ~iAmza Pellea), Sergiu Nicolaescu a "asamblat" materia comicain stilul sau caracteristic, mizand pe iuteala de mana, neglijand "amanuntul" ca, printreincurcaturile de situatii ale intrigii, personajul devenit "legendar" allui nea Marin, cuidentitatea falsificata, i~i pierde atu-ul principal, "arta povestirii". In ultimulan al dece­niului, 0 alta surpriza cinematografica oferita de Sergiu Nicolaescu: Ultima noapte de

dragoste, fntaia noapte de razboi (martie 1980). Anuntand, pe generic, ca filmul este "in­spirat din romanullui Camil Petrescu", regizorul ~i-aluat - cu de la sine putere - toatelibertatile in procesul de ecranizare, operand un transfer de la "spectacolul ideilor" la"spectaco}ul faptelor" (fapte pe care Ie ~i"amelioreaza" adesea), modificand ~ibiografiilepersonajelor - ba chiar numele lor: :;;tefanGheorghidiu devine Tudor Gheorghidiu! -,inventandu-~i un erou "pe masura" (avocatul Nicolau - de ce nu Nicolaescu? - caruia

i se rezerva 0 m0<l!tede prim-plan, dupa ce apare in prim-planul eelor mai importantemomente ale intrigii). Nu insistam: filmul este 0 ecranizare grabita, superficiala ~i... ciu­data: la un an dupa incitantul spectacol de idei al filmului Intre oglinzi paralele de MirceaVeroiu, Sergiu Nicolaescu a simtit nevoia unei "replici", dar... ~i-auitat replica; nici inter­pretarile din film n-au vigoare artistica - Vladimir Gaitan, loana Pacula -, ar fi de retinutdoar schita de portret intreprinsa de Gheorghe Dinica (Costid), tipul politicianului aface­rist, dintr-o distributie in care se mai vad Sebastian Papaiani, Ion Besoiu, George Mihilitil,Ernest Maftei. Prolific a fost ~i Virgil Calotescu in aceasta a doua jumiltate de deceniu.Primul dintre filmele perioadei a fost ~ieel mai consistent: Ultima noapte a singuratatii

(octombrie 1976),0 ecranizare a romanului "Descoperirea familiei" de Ion Brad, scena­rizat de scriitor impreuna cu fratele sau, publicistul Alexandru Brad. Un alt "tata risipitor"- intrucatva asemanator cu acela adus pe ecran de regizorul Adrian Petringenaru in urmacu cativa ani - sta in centrul aqiunii cinematografice: Octavian Borcea (in interpretarealui Mircea Albulescu), gospodar priceput ~iom "dintr-o bucatil", a drui drama este aceea

288

,

a insingurarii, a departarii de semeni. La capatul drumului de limpeziri al eroului sta,deopotriva, descoperirea farniliei ~idescoperirea de sine: cam acesta ar fi "mesajul" unuifilm cu peceti realiste in care mai apar Costel Constantin, Petre Gheorghiu, Iurie Darie,Vasile Nitulescu, Stela Popescu, Ioana Ciomartan, N.N. Matei, Silviu Stanculescu, GeorgeMihaita ~itarani din comuna dfimboviteana Valeni; atent la consistenta realista a cadrelor,operatorul Vivi Dragan Vasile I-a insotit pe regizor, alaturi de scenograful arh. AureliuIonescu ~ide autorul melodiei "Drumul nu e prea lung", Doru Smnculescu. In continuare,Virgil Calotescu a realizat ACfiunea "Autobuzul" (ianuarie 1978) - un "policier" ratat,scris totu~i cu nerv de loan Grigorescu -, Drumuri in cumpana (ianuarie 1979) - 0continuare, de fapt, a filmului Ultima noapte a singuraUltii, cu aceia~i scenari~ti (Ion ~iAlexandru Brad), cu cativa interpreti noi (Colea Rautu, Maria Ploae, Dorel Vi~an ~i,pepost de "activi~ti", Gheorghe Dinica ~iSergiu Nicolaescu), cu acela~i Octavian Borcea,dar vaduv (Mircea Albulescu), cu 0 substanta narativa diluam -, Ultima frontiera a mortii

(august 1979) - un zguduitor moment de viata petrecut in toamna anului 1944, la Moisei,in Maramurq, evocat de scenaristul Nicolae Jianu dar insuficient reliefat artistic, in ciudaunor interpreti veridici (Mariana Mihut, Ion Dichiseanu, Emanoil Petrut, Stelian Stancu,Zoltan Vadasz, Florin Piersic, Mihai Mereuta, ~tefan Radof) ~i a aceluia~i operator detalent, Vivi Dragan Vasile -, Reteaua ,,5" (iunie 1980) - un alt policier, scris de TudorNegoita ~i Mircea Gandila, cu Radu Beligan, Gheorghe Dinica, George Motoi, FlorinPiersic, Cezara Dafinescu, Valeriu Dogaru, Virginia Rogin, Mihai Malaimare, CostelConstantin, Constantin Diplan, intr-o ,,~arada cu spioni".

Inceputul anului 1977 a adus pe ecrane cateva filme mai "speciale". Gopo ~i-aincan­tat inca 0 data spectatorii cu Povestea dragostei (ianuarie 1977). Repovestind celebra"Poveste a porcului", in stilul sau caracteristic, Gopo I-a imbracat pe purcelu~ in costumde martian, in timp ce distinsa lui mama, scroafa, nu era altceva decat o... nava cosrnica,trirnisa pe pamant. .. dupa flori, flori pe care extraterestra regina a Cetatii de ceara Ie ma­nanca pur ~i simplu. Gopo e cuceritor prin capacitatea de inventie, ba ~iprin distributie:mo~ul ~i baba sunt. .. Mircea Bogdan (ilustrul Flamanzila din De-a~' fi ... Harap Alb) ~isuperba Eugenia Popovici, povestitorul este Radu Beligan, iar printre celelalte personajefntalnim cel putin doi interpreti "de clasa": pe Carmen Stanescu ~i pe inegalabilul DanIonescu. Tot in ianuarie 1977 a fost prezentat in prerniera filmul Tufa de Venetia, de PetreBokor (aflat la primul ~iultimullungmetraj, inaintea plecani sale in Canada ~i - apoi ­in Australia), un film de scheciuri - scris de Valentin Silvestru - cu 0 distributie "deaur": Toma Caragiu, Marin Moraru, Stela Popescu, Eugenia Popovici, Octavian Cotescu,George Mihaita, Dem Radulescu, Virgil Oga~anu, Ileana Stana Ionescu, TamaraBuciuceanu, Coca Andronescu, Amza Pellea, Ion Cararnitru, Tamara Cretulescu, MarcelAnghelescu, Ana Sz6les, Florin Piersic; chiar: ce nume ~i-armai fi putut dori acest ,,regal"interpretativ (filmat de operatorul Ion Marinescu), pus in slujba unor vesele sau nu tocmaivesele "schite" ale unui scriitor satiric mult prea rar solicitat de filmul romanesc ("Cana","Tango", "Lumbago", "Petrecerea", "Carpeta")? A urmat cutremurul din martie 1977.Imediat dupa aceea prerniera filmului Gloria nu c{inta de Alexandru Bocanet. Sa tran­scriem, inainte de orice altceva, genericul acestui film-lirniti:i:regia - Alexandru Bocanet;scenariul - Durnitru Solomon; imaginea - ~tefan Fay ~tefan ~iFlorin Paraschiv; deco­ruri ~icostume - Doina Levinta; muzica - Radu ~erban; coregrafia - Cornel Patrichi;

289

montajul - Dan Nanoveanu; cu: Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Tora Vasilescu,Horaliu MaHiele,Cornel Patrichi, Mihai Paladescu, Margareta Pogonat, Jean Constantin,Constantin Diplan, Constantin Fuga~in, Deana Stana Ionescu ~i copilul Catalin HoriaPan!u. In continuare, a~relua un fragment din cronica Evei Sirbu ("Cinema", ill. 5/1977)la acest film allui Alexandru Bocanet: "Dad Gloria nu dinUl ar fi vazut lumina ecranuluicu cateva luni in urma, a~ fi scris cu mare placere: s-a nascut un nou gen de comedie.o falsa comedie, cum spuneam, dulce-amaruie, tandra ~icaustica, duioasa ~i ironica, de­parte de orice ingro~are de linii, departe, foarte departe, la 0 distan!a astronomica de oriceurma de vulgaritate, 0 comedie civilizata ~i moderna, dominata de zambetul sub!ire alinteligen!ei. 0 comedie foarte bine venita in peisajul nostru cinematografic. Dad Gloria

nu canta ar fi fost doar primul, nu ~i ultimul film semnat de Alexandru Bocane!, am fiputut discuta despre ce-ar mai fi de Iacut pentru ca genul acesta nou sa mearga mai departe~i sa se a~eze intr-o matca solida, durabila. Daca Gloria nu canta s-ar fi vazut «inainte»,a~fi putut spune cu 0 imensa bucurie: s-a nascut un regizor de film. Ceea ce ramane din­cola de amaraciunea subiectiva a acestui «daca» este un adevar obiectiv: un stralucit om

de televiziune a demonstrat d poate fi cu egala stralucire un om de cinema". Efectiv,filmullui Alexandru Bocanet a fost - la data premierei - ~iramane evenimential, exem­plar prin profesionalismul sau, dublat de 0 fantezie cuceritoare, de inventivitate, bun gust~i inteligenta. Un scenariu sprinten ~i glumet, un context muzical-coregrafic seducator,o scenografie a~ijderea - iata doar cateva dintre premisele "ca~tigatoare" ale filmului,in care toti actorii aminti!i s-au simtit in largullor, desenand personaje amuzante ~iatrac­tive, intrand intr-unul dintre ce1e mai frumoase "jocuri regizorale" initiate vreodata infilmul romanesc. Din pacate, inca inaintea premierei, atat regizorul Alexandru Bocane!,cat ~i principalul erou al peliculei, Toma Caragiu, afla!i impreuna in seara de 4 martie1977, s-au prabu~it cu scara unui bloc ~ubred,peste drum de Universitate, ingropand ~an­sele unui debut de exceptie.

In primavara lui 1977 a revenit pe ecrane ~iMircea Dragan, cu un film de actualitate,de fapt 0 coproduc!ie - romano-americana -, Cuibul salamandrelor (februarie 1977),preluarea unui personaj de succes din Explozia, stingatorul de incendii Salamandra in inter­pretarea lui Gheorghe Dinid, ~iintroducerea lui ill flacarile unui foc "de zi1emad", alaturide cativa actori straini - Stuart Whitman, Woody Strode, Tony Kendall, William Berger,Gordon Mitchell, Roberto Messina, Paola Senatore, Ray Mi11and- ~i de ca!iva "de-aicasei" (Radu Beligan, Florin Piersic, Jean Constantin, Valentin Platareanu, Mircea Diaconu,Vasile Boghita, Ioana Dragan, unii preluati din Explozia). Scenaristul loan Grigorescu,regizorul Mircea Dragan ~i operatorul George Cristea, mizand pe e1emente "spectacu­loase", au raspuns, practic, unei "comenzi" publice. Regizorul va mai face 0 concesieartistica, filmul Bratele Afroditei, un policier naiv ~i previzibil (cu premiera in martie1979).Nici filmul regizorului Gheorghe Turcu Oaspeti de seara (aprilie 1977) nu a convinsdecat in mica masura: 0 trama psihologico-politista, plasata de scenarist (Alexandru~iperco) in contextul istoric din preajma lui august 1944, este conventionali1 ~i - prinprisma anilor - "datata"; ramane, din film, tineretea unor interpreti: Ion Caramitru, TricyAbramovici, ~tefan Radof, Traian Stanescu, Marta Balint, Emanoil Petrut, Deana Popovici,Ovidiu Iuliu Moldovan, Mircea Veroiu, A1exandruLungu, Paula Chiuaru, Constantin Sasu.

290

Cum spuneam, perioada a fost fasta pentru un regizor ca lulian Mihu. Cineastul arealizat, Intai, 0 ecranizare rezonanta, Marele singuratic (septembrie 1977) dupa romanulcu titlu omonim allui Marin Preda, scenarizat de prozator. Niculae Moromete este GeorgeMotoi, Simina - personajul unei iubiri imposibile - este Florenta Manea (un nume cine­matografic insolit), din distributie mai fac parte Gheorghe Dinica, Toma Caragiu, Ion Cara­mitru, Adriana Neme~,Florina Luican, Jean Lorin Florescu, Florina Cercel, Petre Gheorghiu,Nicolae Luchian Botez, Vera Varzopol, Mircea ~eptilici, Gheorghe Dumitru, Razvan Ra­dulea. lata ~imembrii echipei de filmare: operatorii Gheorghe Fischer ~iAlexandru Intor­sureanu, scenograful Giulio Tincu, autoarea costumelor Gabriela Lazarescu, inginerul desunet Andrei Coler, compozitorul Anatol Vieru, monteuza Gabriela Nasta. Cu totii ­In frunte cu regizorul - s-au pus In slujba textului. Se poate spune, chiar, ca Marele sin­guratic este 0 creatie paradoxala, a-tipica pentru lulian Mihu: un regizor cu personalitateagresiva - dovedita de atatea ori, ~imai ales In originala ecranizare calinesciana Felix~i Otilia - a fost, de data aceasta, un "umil" supus al cuvantului, filmul fiind, In ultimainstanta, 0 "plecaciune" In fata literaturii lui Marin Preda. Marea performanta artisticaa lui lulian Mihu - nu numai In acest final de deceniu, ci In Intreaga sa cariera cinema­tografica - ramane Lumina palida a durerii (octombrie 1980), un film considerat, pebuna dreptate, capodopera ~i "cap de opera". EI a fost primit ~i receptat ca atare la datapremierei: revista de specialitate "Cinema" i-a dedicat ample cronici (Eva SIrbu, CristinaCorciovescu) In nr. 10/1980, pentru a reveni, pe larg, In numarul urmator, cu articoleanalitice ~ieseuri semnate de Malvina Ur~ianu, Dan Stoica, Raoo Albala. Dar iata catevaganduri despre lulian Mihu, ale regizoarei Malvina Ur~ianu, exprimate cu acel prilej("Cinema", ill. 11/1980): "De la Viata nu iarta, trecand prin Poveste sentimentala ~iPro­cesul alb, pana la mai recentele Felix ~i Otilia, Nufilmam sa ne amuzam, Alexandra ~iinfernul, Marele singuratic ~i acum, acest ultim Lumina palida a durerii, el apare unde~icum nu te a~tepti. Rareori un cineast ~i-a tachinat mai mult suporterii, trecandu-i printoate starile ~itemperaturile surprizei. E timpul ca, dupa acest Indelung exercitiu spiritual,sa ne obi~nuim cu mobilitatea de umoare, cu navala de idei, cu efervescenta acestui daruitcineast. EI ramane interesant In succese ca ~iIn caderi ~i,daca putem fi 0 clipa obiectivi,trebuie sa admitem ca ceea ce la el era considerat, uneori, e~ec, este consemnat drept reu­~itala altii. Chestiune de stacheta. Lumina palida a durerii 11descopera la varsta cinemato­grafica la care altii se anchilozeaza, In plina cautare de forme noi de expresie. Generatianoastra, dar ~i a celor ce vin din urma, datoreaza lui lulian Mihu acest reper de febrilacautare, care ne aduce aminte tuturor ca nu trebuie sa ruginim In formule ~iprejudecati.Ii datoram fermentul de nelini~tepe care 11strecoara In fiecare dintre noi, Ii datoram faptulca, fara el, s-o recunoa~tem cu totii, prieteni ~imai putin prieteni, cinematografia noastraar fi mai monocorda ~i mai trista". Dupa cum s-a subliniat In cronicile ~i studiile de lapremiera, Lumina palida a durerii este 0 opera de care filmul romanesc avea imperioasanevoie, pentru a-~idemonstra sie~i,~ialtora, capacitatea de a se pIasa In circuitul de valorial culturii nationale ~iuniversale. Dar iata ~iun punct de vedere aplicat, la obiect, pe mar­ginea acestui film (scris de George Macovescu ~iregizat de lu1ian Mihu), cateva consi­deratii ale lui Dan Stoica (din articolul "Despre specific ~i stil", "Cinema", nr. 11/1980):"Filmullui lulian Mihu ~i George Macovescu ne demonstreaza valoarea pe care 0 poate

atinge 0 opera c:inematografica atunci cand expresia stilistica modema se alatura unui

291

"~r iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii ;;;;;;;;._;:;.~;;."'.,;:;;;;:;;;;:;;;;;;;;;. ·.~;;::==:::::::::::::::---:::::::---

specific na!ional profund ~iautentic. Lumina palida a durerii este primul film romanescIn care se face sim!it spa!iul mioritic In sensul pe care-l avea In vedere Lucian Blaga:«Melancolia nici prea grea, nici prea u~oara... dorul unui suflet care vrea sa treaca dealulca un obstacol al sor!ii, ~i care totdeauna va mai avea de trecut Inca un deal, ~i Inca undeal. .. »" "Trilogia culturii"). Acestei referin!e autorii Ii adauga meditava lucida, implicataIn istorie, In concret. In scenariullui George Macovescu, satul este vazut ca matricea uneiciviliza!ii surprinsa Intr-o articula!ie istorica anume, In care structurile locale tradi!ionalese afla In criza, suplinite fiind prin apari!ia unor elemente noi: muncitorii de la schela,Inva!atorul care integreaza universului patriarhal saman!a noului. Filmul fixeaza aceastaevoluve «in nuce», asimiland-o ansamblului... Ansamblul care se vrea 0 meditave poetica,lucida ~ipertinenta, a unui moment de civiliza!ie In care se afla implicata Insa~i esen!a:umanitatea sufletului romanesc rntr-unele din ipostazele sale fundarnentale. Aceasta esen!areune~te Intreaga serie de «istorii» de la care pleaca povestea, aspectul caleidoscopic ma­rind cuprinderea spavala ~iumana, largind suflul narativ ~iconcentrand campul simbolic.Avem In fa!a un sat autentic, 0 imagine «nefolclorizata» ~i acest nivel de adewlr sta labaza Intregii construqii estetice, Ii motiveaza Inal!arile ~imeandrele. Limbajul !aranilorare 0 savoare frusta, In care ironicul ~idrarnaticul converg firesc, creand 0 expresie unitara,bogata In implica!ii psihologice dar ~idramaturgice. Coeren!a interioara a limbii are eco­nomia ce sta In firea eroilor, dar ~icalitatea de a marca parcursul narativ cu maxima preg­nan!a. Pornind de la aceste atu-uri, Iulian Mihu a putut realiza cel mai bun film al sau.Stilistica s-a dovedit ca niciodata adecvata subiectului, samburele dramatic solicitand ex­ploatarea acestei modalita!i pana la ultimele sale consecin!e". Metaforele filmului - desorginte tarkovskiana, dar particularizate prin ironia specifica a lui Mihu -, contrapunc­tele dialogului cu imaginea, aburul fantast In care sunt Invaluite Intamplarile, funqia dra­maturgica ~i dramatica a peisajului, portretele aspre ale filmului, totul ~i toate, conferadimensiuni cosmice universului rural cu determinari spavale, temporale ~i sociale, altfel,foarte exacte. Distribu!ia aparent eterogena a filmului este unul din "punctele forte" aledemersului artistic. 0 adevarata bijuterie interpretativa realizeaza Liliana Tudor, In rolulVaduvei, personajul simbolizand ~i"materializand" In imagini Insa~i "lumina palida adurerii" care da titlul filmului. Este In filmullui Iulian Mihu 0 secven!a zguduitoare, deantologie:Intr-o sfiinta zi de duminica a Floriilor, cu un plug ~i-un jug de Imprumut, cuSambotina - 0 vacu!a carn costeliva -, urmata de copii, vaduva (Mari!a) iese la arat;,,- Cine a vazut vaca Injugata? - Vezi tu, acum. - ~i pe cine pui de partea cealalta?- Vin' rn !arina ~i-ai sa vezi!" ... ; Radu Albala descrie astfel momentul: "Hibrisul ia fiin¢in capullocului, sub ochii no~tri. «BouI» de Mis e Siimbotina, iar In locul celui de cea,Intr-un calm ~iUnfiresc de inceput de lume (<<Puneresteul, Lixandre!»), se Injuga femeia.Manat de baie!a~ul cu nuielu~a (<<Haimama, hai Sambotina!») nemaipomenitul atelajpome~te. Efortul femeii e, evident, ne-omenesc. Dar tot acest efort nu e nici 0 clipa sugeratcu mijloace fotografice concrete, directe (... ). Din toata aceasta cazna, nu ne e dat sa ve­dem nicro picatura de sange (din legendarele ~iroaiecare vor fi dat numele de «DumbravaRo~ie» !arinei din Codrii Cosminului), dar nici 0 lacrima, nici 0 picatura de sudoare, ma­car. Jugul ce Incadreaza cele doua capete are ceva de colaj picassian, cu atat mai emo­!ionant cu cat nici 0 grimasa, nici un geamat, nici un icnet al femeii, ci doar cate 0 abiaschi!ata schima, cate un gest (mfunile proptind jugul, Intr-un iluzoriu efort auxiliar), 0

292

«palida lumina a durerii» sugereaza, cu atat mai multa eficienta artistica, torturanta trudape care 0 furnizeaza; ai zice ca senina, netulburata ei forta morala izbute~te aproape saegaleze forta fizica bruta a animalului". Din gesturi, din priviri, din replici putine, binea~ezate (regizorul lulian Mihu a cenzurat "la sange" melodrama), Liliana Tudor a creatunul dintre cele mai convingatoare portrete feminine din istoria filmului romanesc (absentaactritei din dictionarul ,,1234 cinea~ti romani" fiind, dupa parerea mea, 0 grava eroare).Toate portretele filmului - fie ca sunt realizate de actori Incercati, de neprofesioni~ti,de copii, de sateni - au deosebita pregnanta In filmullui lulian Mihu: Violeta Andrei,Florina Luican, Emanoil Petrut, Siegfried Siegmund, Andrei Finti - actori stapani pemeseria lor, Geo Saizescu, Savel Stiopul - regizori cu har actoricesc, Gheorghe Marin ­un neprofesionist de mare expresivitate. Inperformanta artistica ie~ita din comun, lulianMihu a fost Insotit de operatorul GabOrTarko - care debutase, In unna cu un an, In filmullui Nicolae Margineanu Un am fn laden ~inu peste multa vreme, In primii ani ai deceniuluiurmator, se va stabili In Canada. Partitura muzicala a filmului este asigurata de LudovicFeldman, Antonio Vivaldi, Hector Berlioz, Dorin Liviu Zaharia. Printre ceilalti colabo­ratori ai regizorului s-au aflat scenograful ~tefan Antonescu, autoarea costumelor GabrielaRic~an, monteuza Elena Pa~ca ~i inginerul de sunet Dan lonescu.

Prin filmul Ma-ma (noiembrie 1977), regizoarea Elisabeta Bostan - cu aceea~iscenarista, Vasilica lstrate, care a pornit de la basmullui Ion Creanga "Capra cu trei iezi" ­a mai raspuns 0 data nevoii de veselie, de zambet, a micilor spectatori, ba chiar ~ia celormai mari, filmul sau fiind un "musical feeric", fara frontiere de varsta, care a angrenatIn ronda unui spectacol antrenant, dinarnic, cu momente de virtuozitate, actori romani- Florian Pitti~, George Mihaita, Violeta Andrei, Paula Radulescu, Vasile Mentzel ­~i ru~i - Ludmila Gurcenko, Mihai Boiarski, Oleg Popov, Saveli Kramarov, ValentinManohin -, copii hazlii - de la Lulu Mihaescu (la patru ani ~iceva dupa prima Vero­nica), Matei Opri~ ~iAdrian Cristea, la Timur Asaliev ~iPetia Dektiarev. Inca 0 data, regi­zoarea - care s-a transformat, cum sustine exegetul ei, Laurentiu Damian, dupa Veronica,

"dintr-un regizor Intr-o institutie" - ~i-a pus talentul ~i forta creatoare In slujba unuispectacol fastuos, inteligent ~iIncantator, realizand un "superfilm", In care muzica, dansul,copiii ~ipovestea se contopesc Intr-o adevarata explozie de buna dispozitie. OperatorulIon Marinescu a colaborat cu operatorul Kostantin Petricenko, alaturi de compozitorulTernistocle Popa a fost compozitorul Gerard Bourgeois, Tomina a creat costume fermeca­toare: Ma-ma, 0 coproductie cantata ~idansata, a preluat antrenul unor feerii internatio­nale. In decembrie 1977, regizorul Mircea Mure~an revenea pe ecrane cu un policier ­era la moda genul! -, jmpu~caturi sub clar de luna, pe un scenariu de Petre Salcudeanu(neutralizarea unui "bandit" Intr-un sat ardelenesc al anului 1947), cu cativa actori Inprim-plan, Ion Besoiu, Ion Cararnitru, Mircea Diaconu, Jean Constantin. Dar filmulprestigios al cineastului, In final de deceniu, a fost Blestemul pamfintului, blestemul iubirii,ecranizarea romanului "Ion" de Liviu Rebreanu, scenarizat de Titus Popovici. lata cumcaracteriza filmul criticul iqean ~tefan Oprea (In "Diorame.cinematografice"): "Intr-unfilm de dimensiuni neobi~nuite (peste trei ore ~ijumatate) avem 0 imagine cuprinzatoare,diversa, pregnanta, viu colorata a vietii unui sat ardelean, din trecut, 0 imagine care, Inciuda cvasilimitarii la perimetrul material ~i spiritual al unui sat, sugereaza Intreaga struc­tura social-politica, morala, culturala etc. a unei Intregi zone - In speta a Ardealului.

293

La crearea acestei imagini au contribuit nu numai inventivitatea scenariului ~i regizoru­lui, puterea lor de a concentra, de a rezuma nidi a sdipa trasaturi esentiale, ci ~i iscusinta

operatorului Ion Marinescu ~i perfecta adecvare a muzicii (Gheorghe Zamfir), a decoru­rilor (Marcel Bogos) ~i costumelor (Nely Merola), toate contribuind la constituirea uneiatmosfere dense ce pastreaza specificul epocii, dar ~i deta~area unui «ochi» contemporancare nu numai prive~te, ci ~i vede, cerceteaza ~i judeca". Remarcabile sunt ~i valorile inter­pretative ale filmului, in primul rand compozitia realista, cu incitante nuante psihologicea Ioanei Craciunescu (in rolul Anei) ~i debutul unui actor cu sigura vocatie cinematogra­fica, ~erban Ionescu (Ion al Glanet~ului); multi alji actori portretizeaza personaje veridice,

substantiale: Petre Gheorghiu (Vasile Baciu), Octavian Cotescu (Herdelea), Ion Besoiu(Belciug), Tamara Buciuceanu, Leopoldina Balanuta, Rodica Negrea, Costel Constantin,Catrinel Dumitrescu, Romeo Pop, Ferenc Fabian, Ion Hidi~an, Valentin Teodosiu, SorinaStanculescu, Valeria Seciu ... In filmogafia unui regizor ca Geo Saizescu, un singur films-a adaugat in acest interval, comedia - tot muzicala - Eu, tu ~iOvidiu (februarie 1978),cu patru nume de scenari~ti pe generic - Alexandru Struteanu, Beno Meirovici, GeoSaizescu, Bogdan Cau~ -,0 experienta, in fapt, insolita a cineastului, dat fiind tonul

parodic, auto-ironic, regizorul fiind primul care "sanctioneaza" poncifele tehnocrate ale

intrigii, salvand - totodata - trama amoroasa de capcanele dulcegariei ~i ~ablonului,printr-un ton persiflant, glumet, dand gag-ului ce este al gag-ului ~i plonjand, el insu~i,in atmosfera degajata a filmului ca personaj "retras in enigmistica"; regizorul este foarteatent cu personajele episodice - printre interpreti fiind Mitzura Arghezi, Delia Balaban,Aurel Giurumia, D.R. Popescu sau Petre Salcudeanu, ace~tia din urma ... pescari laMamaia -, intr-o distributie cu muIte vedete: Florin Piersic, Violeta Andrei, Sebastian

Papaiani, Dem Radulescu, lleana Stana Ionescu, Vasilica Tastaman, Jean Constantin, ~te­fan Mihailescu-Braila, Aurel Cioranu, Cosma Bra~oveanu, Nineta Gusti, Rodica Popescu,Dana Dogaru. Yorba ~lagarului "emblematic": "ce bine e la mare, cand e~ti in deplasare ... "

Un film important in epoca - mai ales din punctul sau de vedere - a realizat re­gizorul Doru Nastase (1933-1982): Vlad Tepq, cu premiera in ianuarie 1979. Destin cine­matografic framantat, regizorul Doru Nastase debutase, dupa ani lungi de "asistenta" laBuftea, printr-un film solid, Pe aici nu se trece (in mai 1975) - cu Silviu Stanculescu,Vlad Radescu, Ana Sz6les, Vladimir Gaitan, George Motoi, Mihai Mereuta, Victor Ma­

vrodineanu, Eugenia Bosanceanu, Cornel Coman, Sorin Lepa, ~tefan Velniciuc, OvidiuMoldovan, llarion Ciobanu in distributie -, facand 0 "demonstratie" simpla: un scenariu

de Titus Popovici, ajutat de buni profesioni~ti (operatorul Aurel Kostrakiewicz, compo­zitorul Tiberiu Olah, scenograful Guta ~tirbu, autorul de costume Horia Popescu) poatearata "a la Sergiu Nicolaescu" ~i in regia aItcuiva. Pana a ajunge la Vlad Tepq, Doru

Nastase a colaborat cu Gheorghe Vitanidis ~i Sergiu Nicolaescu la realizarea serialului

TV Rtlzhoiul de independenttl ~i, tot in 1977, a colaborat cu sovieticul Iuri Ozerov la 0coproductie, Soldafii victoriei. Cu Vlad Tepe~ - un film istoric de anvergura -, regizorula "supralicitat" demonstratia anterioara, aratand ca "face fata" ~i fara un scenarist de talialui Titus Popovici. Scenariul filmului Vlad Tepe~ este semnat de Mircea Mohor, un fil­molog de talent (afirmat la revista "Contemporanul", ~i mort tanar, la numai 49 de ani).Pe langa functiile evocatoare, scenaristului Mircea Mohor ~i regizorului Doru Nastase

le-a revenit misiunea "justijiara" de a restabili, prin intermediul filmului, adevaruri istorice,

294

de a pronunta - Intr-un necesar "proces al adevarului" - verdictul contemporaneitatii(ceea ce, de altfel, ~i-aupropus sa faca, prin piesele lor istorice, dramaturgi ca Paul Anghel,Marin Sorescu, Paul Cornel Chitic, Mircea Bradu, Dan Tarchila, Mircea Lerian, MihaiGeorgescu ~ialtii), In interpretarea ~iexplicarea acestui atat de complex personaj istoric, afaptelor imaginare ~iinadvertentelor unei literaturi de senzatie, care au diformat pana la alte­rare, de-a lungul secolelor, adevarata imagine a domnitorului (~i, In paranteza fie spus,continua s-o vicieze ~iastazi). Vlad Tepe~, a~acum secolele noastre i-au pastrat amintirea- cu fata smeada ~iochii scrutatori, mari, cu sprancenele arcuite, cu nelipsita-i caciulitaro~ie,i'mpodobitacu ~iruride margantare ~idotata cu un surguci batut In pietre pretioase -,domina actiunea, portretul realizat de ~tefan Sileanu Inscriindu-se printre interpretarileprestigioase ale cinematografiei nationale. Personaje bine individualizate mai realizeazaEmanoil Petrut (un arma~ credincios), Ernest Maftei ("omul din popor" cu privirile incal­zite de dragoste), Constantin Codrescu (grecul Catavolinos, inteligent, ipocrit, cu presimtiritragice), Alexandru Repan (un sultan), multi alti actori - George Constantin, Teofil Valcu,Constantin Barbulescu, Vasile Cosma, Ion Marinescu, Vadasz Zoltan, Petre Gheor­ghiu-Dolj, Mihai Paladescu, Mircea Anghelescu, Iulian Nequlescu - printre care ~i,In­tr-un ultim rol (document antologic), Kovacs Gyorgy. Colaboratori din filmul anteriorau contribuit la reu~ita regizorului (muzica lui Tiberiu Olah este, parca, 0 "melodie caresta sa se nasca", mereu intrerupta, mereu luata de la capat). Filmul Vlad Tepe~ a fost unfel de "pa~aport" pentru regizor. Imediat i s-a Incredintat un scenariu important - 0 noua"serie" scrisa de,Eugen Barbu ~i Nicolae-Paul Mihai - pe care I-a realizat In conditiimai mult decat onorabile, incepand cu Drumul oaselor (aprilie 1980), un film indrazne~,cu un Margelatu antologie (Florin Piersic), "personaj fara Indoiala unie nu numai in filmo­grafia actorului, dar ~iIn ceea ce numim galeria personajelor de film romanesc" - cumscria Eva Sirbu la premiera -, cu alte personaje perfect conturate, interpretate de MargaBarbu (actrita Agata Slatineanu), Ion Marinescu (un capitan al "Fratiei ~iDreptatii"), IurieDarie (un tip "acaparant": Pana Gradi~teanu), Remus Margineanu (un "conjurat" fanatic),Ernest Maftei, Toma Dimitriu, Petre Gheorghiu-Dolj, Constantin Dinulescu, Ion Besoiu,Adrian ~teIanescu. Doru Nastase va continua serialul ~iin deceniul urmator, prin Trandafi­

rul galben (mai 1982) ~iMisterele Bucurqtiului (septembrie 1983), numai ca aceste douafilme ie~eau pe ecran dupa moartea prematura a cineastului, survenita in aprilie 1982.

In primavara anului 1979 a fost prezentat pe ecrane Expresul de Buftea, de Hara­lambie Boro~, In intentie 0 "antologie comica", de fapt 0 "proM de incapacitate" a regi­zorului, care n-a reu~it - in ciuda unui scenarist inspirat, Matty AsIan, ~i a unor actorinostih1i.in"momentele de legatura" (Dem Radulescu, Jean Constantin, Sebastian Papaiani,Puiu Calinescu, Coca Andronescu, Nae Roman, Paul Lavric, Aurel Giurumia, Ovidiu Mol­dovan) sa depa~easca limitele cineastului conjunctural. Pe Gheorghe Vitanidis I-am regasit- spre sfar~itul deceniului - ca regizor al filmului Clipa (august 1979),0 ecranizarea romanului cu titlu omonim de Dinu Sararu. Din pacate, multe situatii ~ipersonaje alefilmului ~i-aupierdut actualitatea, cu tot efortul artistic al unor interpreti deosebiti (Gheor­ghe Cozorici, Ion Dichiseanu, Violeta Andrei, Sebastian Papaiani, Emanoil Petrut, MiticaPopescu, Leopoldina Balanuta, Rodica Tapalaga - ce actri¢ senzationala! -, MargaretaPagonat, Vasile Nitulescu, Olga Tudorache, Octavian Cotescu, Valeria Seciu) de a depa~izona semnificatiilor limitate, la randullor conjuncturale. Gheorghe Vitanidis a revenit

295

pe ecrane cu Burebista (septembrie 1980), transpunand un scenariu de Mihnea Gheorghiu- pornit de la un text public at ulterior, "Fierul ~i aurul" , Regizorul ~i-a marturisit, nuo data, intentiile: "Am evocat figura lui Burebista ~i1umeade acum 2050 de ani din spatiulcarpato-dunarean, eu sentimentul contemporaneitatii, cu dorinta de a comunica direct,deschis, cu spectatorul de azi", Consemnam stradania actorului George Constantin de aconferi monumentalitate interioara regelui dac, nominalizand - totodata - dintr-o distri­butie imensa alte cateva interpretari actoricqti: Emanoil Petrut (mare1e preot Deceneu,un rol p1enar), Ion Dichiseanu (un "fiu pierdut" allui Burebista, Calopor), Ernest Maftei(pitorescul Costaboca, rostind in du1celesau grai moldovenesc "ante portas"), loana Bu1ca(0 misterioasa Magna Mater), Alexandru Repan (Acornion, un diplomat grec), AncaSzonyi (0 frumoasa patriciana). Printre filmele acestui final de deceniu ar fi de mention atalte cateva: Ora zero de Nicolae Corjos (octombrie 1979) - povestea unei exemplarefamilii de muncitori, intr-o noapte de Revelion, dar ~iatitudini civice deprimante, intr-unscenariu moralizator de Coman ~ova, cu Mihai Mereuta, Geo Costiniu, Carmen Galin,Silviu Stanculescu in rolurile principa1e; Teatrul eel Mare de Constantin Vaeni (octombrie1979), un omagiu de suflet adus unor mari interpreti ai seenei romane~ti, de la CostacheAntoniu, Aura Buzescu, George Calboreanu, Gheorghe Cozorici, Ion Finte~teanu, Ale­xandru Giugaru, Emanoil Petrut, Silvia Popovici, Amza Pel1ea, Grigore Vasiliu-Birlic,George Storin, ~tefan Ciobotara~u, Emil Botta, la Radu Beligan, Dina Cocea, MirceaAlbulescu, Alexandru Dragan, Gheorghe Dinica, Marin Moraru, Draga Olteanu Matei,Florin Piersic, Carmen Stanescu; Cine ma striga de Letitia Popa (ianuarie 1980),0 "feliede viata" cu cateva personaje feminine in prim-planul scenariului scris de Rodica Padina,jucate cu nerv artistic, intr-o adevarata competitie de talent; in roluri: 0 debutanta cuceri­toare (Marioara Sterian), 0 actrita mereu capabila de surprize (Tora Vasilescu), 0 interpretacu nuante "infinitezimale" (Tatiana !ekel), din distributie distingandu-se ~i lulian Vi~a,Dinu Manolache, Marieta Rarq, Marius lonescu, Lucia ~tefanescu, Eusebiu ~tefanescu,George ~ofrag, Constantin Florescu, Cornel Revent. Tot in ianuarie 1980 a fost prezentatpe ecrane filmullui Adrian Petringenaru Rug $iflacara, 0 ecranizare a romanului cu titluomonim scris de Eugen Uricaru: 0 poveste romantica, in centrul careia se afla un revolu­tionar arde1ean, Alexandru Bota, intrat, dupa qecul revolutiei din 1848, in armata luiGaribaldi (pentru a lupta impotriva imperiului habsburgic, in speranta eliberarii Transil­vaniei ~iunirii ei cu Principatele Romane) ~irevenit, in context postpa~optist, in Principate(cu 0 misiune incredintata de 0 organizatie secreta internaJionala),Cronicile de la premieraau repro~at filmului abundenta dialogului, prelungile discutii care incearca - zadarnic ­sa mascheze lipsa situatiilor dramatice, vizualizarea confruntarilor (ideatice sau faptice),Din numeroasa distributie a filmului au ie~it in evidenta Teofil Va1cu (Barbu Catargiu),Ion Caramitru (Alexandru Bota), criticul de arta Radu lonescu (in rolullui Bibescu), aItiinterprej:iprecum Simona Maicanescu, ~tefan Velniciuc, TIarionCiobanu; mai putin izbutita fost Florin Piersic (in rolullui A1exandru loan Cuza), in schimb aIti interpreti - GeoSaizescu (pe post de spion), Dorel Vi~an, Mircea Veroiu, Jean Sandulescu, Lohinsky Lo­rand, Constantin Dinulescu - au portretizat schite durabile de personaje, uneori in roluri"de trecere", 0 menJiune aparte pentru imaginea lui Aurel Kostrakiewicz ~ipentru muzicasemnata de compozitoarea Cornelia Tautu. Ar mai fi un important film de amintit dinpalmaresul anului 1980, Mireasa din tren de Lucian Bratu (cu premiera in luna mai), un

296

•

scenariu original allui DR. Popescu, 0 joadi de-a mirele ~imireasa, de fapt 0 "joadi de-aviata", cu trei personaje in prim-plan, interpretate de Aurora Leonte (in rolul titular),Gheorghe Visu ~iRadu Gheorghe, printre ceilalti interpreti fiind Radu Vaida, lea Matache,Dorel Vi~an, Razvan Vasilescu, Vasile Muraru, Valentina Caraca~ian-Bucur, Gil Dobrica.Inca 0 data, cum frumos 0 spune ~i Eva Sirbu in cronica de la premiera ("Cinema", nr.6/1980), pentru regizorul Lucian Bratu "nu exista nimic mai fantastic pe lume decat atatde fantastica realitate". De aceea, filmul sau - de fapt 0 ,,1ntalnire intre doi statornici~idoua statornicii" - este in esenta cinematografic, pentru ca in povestea cu "ingeri tri~ti"a scriitorului D.R. Popescu, viata, realitatea - cu ale lor! - sunt la tot pasul, potentatede jocul actoricesc, simplu ~i firesc, de imaginea operatorului Nicu Stan, de muzica luiLaurentiu Profeta. Intr-un anume fel, prin Mireasa din tren, regizorul Lucian Bratu dialo­gheaza cu propria opera, i~i re-vede filmul cu fata fermecatoare de odinioara ...

Multe alte pelicule au incaput in spatiul anilor 1976-1980. lata-Ie intr-o enumerarecu mici "semne particulare": Alarma fn Delta de Gheorghe Naghi (ianuarie 1976),0 po­veste de vacanta, cu copii "ingenio~i" ~i raufacatori "vero~i", scrisa de Petre Luscalov;Bunicul !Ii doi delincventi minori de Maria Callas Dinescu (noiembrie 1976), cunoscutulpersonaj allui Petre Salcudeanu - interpretat de Octavian Cotescu - intr-o melodramamai mult sau mai putin politista; Ro~covanul de Francisc Munteanu (decembrie 1976),o poveste noua pentru fostul "pistruiat" TV, Costel Baloiu; Serenada pentru etajul XII

de 'Carol Corfanta (decembrie 1976),0 comedie neizbutita a unui regizor care promiteamult - prin filmul de diploma Divort fn stil romanesc -, dar nu s-a prea descurcat, aici,nici cu scenariul lui Tudor Popescu, nici cu umorul lui Toma Caragiu; Misterul lui

Herodot de Geta Doina Tarnavschi (februarie 1977), copii hazlii intr-o poveste dintr-unroman putin cunoscut, "Movila batranului" de N. lonescu-Dunararu; Regasire de ~tefanTraian Roman (octombrie 1977),0 poveste inIacrimata scrisa de Anca Arion, GheorgheRobu ~i Dorel Dorian; Fair-play de Alexandru Danciu-Satmari (noiembrie 1977), unhibrid, intre documentar ~ifiqiune, pe teme de sport; Melodii, melodii de Francisc Mun­teanu (iulie 1978), intr-adevar melodii, cu Margareia Paslaru; Avaria de ~tefan TraianRoman (august 1978), un scenariu de Dorel Dorian cu 0 avarie intr-o uzina de importantanationala; Din nou fmpreuna de George Cornea (decembrie 1978), tineri "repartizati inprovincie", intr-o "poveste" de Dumitru Buznea; Ciocolata cu alune de Gheorghe Naghi(aprilie 1979), sentimentalism specific regizorului; Mihail, caine de circ de Sergiu Nico­laescu (septembrie 1979), intre doua filme "mari" un intermezzo adresat micilor spectatori;lachetele galbene de Dan Mironescu (septembrie 1979),0 intrare neconvingatoare inlungmetraj; Cumpana de Cristiana Nicolae (ianuarie 1980), un revelion cu detectivi intr-ocabana, pe un scenariu - totu~i - de Horia Patra~cu; Singur printre prieteni de CornelTodea (martie 1980), 0 "nereu~ita marunta" cum se scria intr-o cronica la premiera, peun scenariu - totu~i - de Dumitru Solomon ~i Virgil Duda; Al treilea salt mortal deAlecu Croitoru (iulie 1980), un policier estival, cu tenta politica, scris de Nicolae Mar­gineanu ~i Atanasie Toma, cu losefini printre interpreti; Am fost ~aisprezece de GeorgeCornea (august 1980), un scenariu de Aure! Mihale, osta~i romani - in al doilea razboimondial - aparand, cu pretul vietii, 0 casa din Budapesta; Zbor planat de Lucian Mardare(septembrie 1980), un tanar ambitios, pe un mare ~antier, intr-un scenariu - totu~i ­de DR Popescu; Portile diminetii de Radu Gurau (noiembrie 1980): viata pescarilor din

297

Jurilovca; Dumbrava minunata de Gheorghe Naghi (septembrie 1980), povestea sadove­niana cu Lizuca ~iPatrocle; Cantec pentrufiul meu de Constantin Dieu (decembrie 1980),un scenariu la care regizorul a colaborat cu Mihai Opri~: 0 tematica grava tratata pe unton ~ugubat ...

Ajun~i la acest film din decembrie 1980, poate ca n-ar strica ni~te concluzii la finalde deceniu. Cantec pentrujiul meu era a 32-a premiera a anului (un record in materiel),iar autorullui era al cincilea debutant din 1980 - dupa Ada Pistiner, losif Demian, LucianMardare, Radu Gurau -, deci "deceniul unor mari promisiuni", cum I-am numit lainceput, continua sa promita ~iin finalullui. Sigur, multe dintre elanuri - indeosebi alecelor din "generatia inundatiei" - s-au tocit pe parcurs. Dar casele de filme ~i-auorganizatdin ce in ce mai eficient rosturile - printre directorii lor, in perioada de referinta, s-auaflat Eugen Mandrie (la Casa de filme 3, intre 1972-1981), Dumitru Fernoaga (la Casade filme 5, intre 1972 ~i 1989), Corneliu Leu (la Casa de filme 4, intre 1972-1982), IonBucheru (la Casa de filme Unu, intre 1974-1981). Productia s-a consolidat continuu, chiardaca - prin forta lucrurilor - balastul a devenit, an de an, mai mare. Cinea~tii au facutce-au facut ~iau izbutit, nu 0 data, sa treaca de barierele cenzurii. Cinea~tii au facut ce-aufacut ~iau izbutit, adesea, sa atraga spectatorii in sala de cinema. 0 statistica din epoca,privind productia nationala intre anii 1973-1979 ~ibaremul "succesului de casa" , ime­gistra 30 de filme cu mai mult de doua milioane de spectatori la activ. lata-le, in ordine:Nea Marin miliardar de Sergiu Nicolaescu (peste ~aptemilioane), Nemuritorii de SergiuNicolaescu, pacala de Geo Saizescu, Profetul, aurul !Iiardelenii de Dan Pita (intre cinci~ipatru milioane), Pintea de Mircea Moldovan, Ultimul cartu!j de Sergiu Nicolaescu, Re­

van!ja de Sergiu Nicolaescu, Un comisar acuza de Sergiu Nicolaescu, MU!jchetarul romande Gheorghe Vitanidis (intre patru ~itrei milioane), Veronica de Elisabeta Bostan,Osandade Sergiu Nicolaescu, Capcana de Manole Marcus, Cantemir de Gheorghe Vitanidis,RO!jcovanul de Francisc Munteanu, Evadarea de ~tefan Traian Roman, Stefan cel Mare(doua serii) de Mircea Dragan, Eu, tu !'IiOvidiu de Geo Saizescu, Veronica se fntoarcede Elisabeta Bostan, Acfiunea "Autobuzul" de Virgil Calotescu, Cuibul salamandrelorde Mircea Dragan, Accident de Sergiu Nicolaescu, Fratii Jderi (doua serii) de MirceaDragan, Patima de George Cornea, Stejar, extrema urgenta de Dinu Cocea, Ma-ma deElisabeta Bostan, Ecaterina Teodoroiu de Dinu Cocea, lama bobocilor de Mircea Mol­dovan, Toamna bobocilor de Mircea Moldovan, Impu,~caturi sub clar de luna de MirceaMure~an, Agentul straniu de Savel Stiopul (intre trei ~idoua milioane) ... Cu trecerea ani­lor, pentru filmul romanesc "nostalgia spectatorilor" a devenit 0 realitate tot mai acuzata,in timp ce spectatorii, cei rama~i, au, tot mai acuzata, "nostalgia filmului romanesc" ...

298

UN DECENIU NEVEROSIMIL(1981-1989)

"CROAZIERA", UN "VARF DE LANCE" ...

Primul film "neverosimil" al deceniului al IX-lea a fast Croaziera de Mircea Dane­liuc, prezentat pe ecrane in aprilie 1981. De ce neverosimil? Din simplul motiv di; nicipana astazi, nu s-a demonstrat cum a fast posibila, in "epoca", realizarea unui film caacesta, despre un "carmaci" incon~tient ~i incompetent, obtuz ~i ridicol, care-~i poarta"corabia" spre dezastru, in sunet de fanfara. Spunea undeva Mircea Daneliuc ca, prinCroaziera, a vrut sa faca un film despre "birocratizarea relatiilor umane", despre formelesubtile ale birocratiei ~ibirocratismului. Filmul, desigur, a atins aceste "scopuri", dar estemai mult (ca ~iReconstituirea lui Lucian Pintilie altadata, cu un deceniu in urma), estea radiografie a societatii totalitare, un "semnal de alarma" privind consecintele dezas­truoase pe care Ie poate avea un regim dictatorial in planul vietii social-politice, in reali­tatea de fiecare zi. Greu de explicat cum a fast posibila disidenta lui Mircea Daneliuc,materializata intr-un film precum Croaziera, vazut de un milion ~ijumatate de spectatori,pana cand cineva ~i-adat seama de "nocivitatea" peliculei ~ia trecut-o pe "linie moarta".Sigur, sensurile ascunse ale filmului nu se lasa descifrate de la prima vedere. Croazieraincepe ca a nevinovata ~itinereasca excursie pe Dunare, oferita drept premiu unor "frun­ta~ipe ramura" , ca~tigatori ai unor concursuri precum "cel mai curat lac de munca" , "ceamai buna recitatoare", "cel mai bun croitor din Boto~ani" etc. etc. (spiritul timpului fiindfoarte bine "prins" inca din aceste premise). Incetul cu incetul, insa, sensurile simboliceale "croazierei" incep sa iasa la iveala: inaintarea tinerilor excursioni~ti, "prin forte pro­prii", vaslind pe Dunare, este, neindoios, aluziva, traseul semnifica a inaintare prin viata,iar Dunarea-viata, la ran?ul ei, incepe sa semene cu a balta. lata ce scria Mircea Alexan­drescu, ill cronica sa din "Contemporanul" (m. 16/1981): "Observatiile lui Daneliuc (autoral scenariului ~irealizator al naratiunii cinematografice) sunt parca prinse din zbor, sin­gurul zbor ce are lac aici, pentru ca, odata pomita aceasta croaziera, apele Dunarii s-arzice ca nu mai aluneca, ci zac ca a balta, elanurile sportive se prefac in cazne, mi~careainsa~i tinde sa incremeneasca intr-o poza derizorie. Din placere, periplul devine obligatie,din fapt de exceptie el se transforma intr-o alta banalitate in care se cufunda ~i buneleintentii ca ~irelele deprinderi, elanurile ca ~iantidotullor, spaima de gre~eala". Regizorul,urmarindu-~i tinerii "excursioni~ti", i~i pune intrebari lucide ~i realiste: cum inainteazaacqti tineri prin viata, cine ii indruma, ce modele morale Ii se ofera? Astfel s-a nascutpersonajul pentiu care - cum s-a mai spus - a fast facut filmul, Proca, un personaj larandullui aluziv, "iubitul conducator" al expeditiei. Din Proca, regizorul Mircea Daneliuc~iinterpretul, Nicolae Albani (excelent "gasit", de a autenticitate tulburatoare), au facutun monument al derizoriului moral. Personajullui Proca, responsabilul ~i conducatorul

301

excursiei, joadi pe scena vietii rolul unui om intransigent ~iautoritar, grijuliu ~iocrotitor,dar este, in fond, lipsit de principii morale, temator ~ila~, ca orice om care a pierdut pasulcu timpul ~iface eforturi disperate, tragi-comice, in "cursa" supravietuirii. Nicolae Albani- preluand in interpretarea sa modele "clasice" - comunica intr-un mod foarte elocvent"dramatismul golului" (cum definea un critic starea personajului): Proca se arata tare pepozitie de~i simte tot timpul ca scaqaie cate ceva in angrenajul pe care singur I-a pus inmi~care ~iI-a "perfectionat", i~i aduleaza trecutul ("pe cand tu, ma, studiai medicina, eufaceam teren!") dqi simte ca viitorul ii este incert, nu permite nimanui "sa faca ba~caliede un om al muncii" de~i nimeni nu facuse a~a ceva, e "principial" de~i principii Ie salesunt "apa de ploaie", se straduie~te sa dea intamplarilor sensul care ii convine, de~iintam­plarile, cel mai adesea, au sens contrar, ba mai mult, personajul i~i ca~tiga, intr-o masura,dreptul de a se elibera de propriile spaime administrative, lasand impresia ca le este vic­tima, inocenta ~iiremediabila. Mircea Daneliuc este aspru in "de-mascarea" eroului sau,prin care privqte mai departe, nu numai spre personajul-model, ci spre tarele morale alecelor "responsabili" de viitorul tinerei generatii. Alaturi de Proca, filmul 11a~aza pe doc­torul Velicu (interpretat de Paul Lavric), un intele\;tual care-~i tradeaza profesia de dragulunui trai caldut, 0 persoana dubioasa care suporta insulte grave din partea unui om denimic ca Proca ("iqi afara, idiotule !") numai ca sa-~i menajeze "comoditatile", iluziile("am 0 diploma de medic") ~inemi~carea. La fel de dur este Mircea Daneliuc ~icu gene­ratia sa, careia nu-i iarta oportunismul, starea de lene intelectuaIa, unul dintre momentelede efect ale filmului fiind "jocul cu lingura", un joc idiot, ca 0 metafora a stupiditatii,in care se angreneaza personajele peliculei, dupa invitatia fatidica, intrata in folclor (sauextrasa din folclor) "te fac 0 lingura". Din distributie mai fac parte Maria Gligor (partenerade viata, "pe masura", a protagonistului), Tora Vasilescu (cu un irezistibil "stil familiar"in exprimare ~iin comportament), Mircea Daneliuc insu~i(sub masca unui tanar fara unrinichi, dar cu dorinta de a trai 0 viata intreaga), loana Manolescu (0 interpreta cu perso­nalitate, foarte rar distribuita in film), Mihaela Juvara (al carei personaj este preocupatde marile probleme ale omenirii cu dezinvoltura discutarii unor retete culinare), MariaMunteanu, Florin Tanase. Croaziera este, in ultima instanta, un "insectar", 0 exploziede caractere, ale caror radiografii pun in discutie sanatatea morala a societatii. Toate intam­plarile filmului trebuie citite dincolo de crusta aparentelor: in acest sens, este de retinutafirmatia criticului Mircea Alexandrescu, conform careia "filmullui Daneliuc este 0 vir­tuozitate a trompe-l'oeil-ului". Referindu-se la zonele "ascunse" ale filmului, ~tefan Opreafacea urmatoarele consideratii (in "Diorame cinematografice", p. 149): "In realitate insa,filmul e - cum am incercat sa demonstram - unul de subtext ~imaturitatea regizoruluise descifreaza din modalitatea in care «trateaza» subtextul. In aceasta consta superiori­tatea Croazierei fata de celelalte filme ale lui Daneliuc. Ironia cineastului este sanatoasa~ieficienta, coborand - s-a mai observat - din Caragiale ~iMazilu, dar avand ton pro­priu, fiind a lui Daneliuc ~ia zilei de azi. Ea atinge parametri exceptionali cand, in finalulfilmului - pe un fond de e~uare a tuturor scopurilor excursiei ~i a dezvaluirii tara milaa lamentabilitatii caracterelor -, Proca cite~te (din off) jurnalul de bord din care reiesecat de minunata a fost croaziera ~i ce scopuri educative inalte au fost atinse". Dincolode adresele critice ale filmului - privind conducatori ca Proca sau ca aceia vizati prinProca, privind vicii de caracter sau de comportament, impostura ~isemidoctismul, prostia~iaroganta, ~abloanele gandirii ~iincompetenta -, dincolo de tintele "particulare", exista,

302

i'n Croaziera, un demers tran~ant i'mpotriva minciunii care a guvemat societatearomaneasdi a anilor '80. Acesta este unul dintre principalele motive care ne determinasa consideram filmullui Mircea Daneliuc un "vfuf de lance" i'n cinematograful de atitudinedin deceniul al IX-lea.

La scurta vreme dupa Croaziera aparea pe ecran un alt film de atitudine, Prohlemepersonale de David Reu (cu premiera i'n luna mai 1981). Poate dl filmul n-a reeditat inten­sitatea demersului civic, social-politic al romanului de inspiratie, "Cadere libera" de Gri­gore Zanc, scenarizat de i'nsu~i autorul sau, care nu ~i-a propus 0 transpunere a cartii, cia preluat cateva idei ~i cateva personaje din textul originar i'ncercand sa Ie structureze catmai cinematografic cu putinta. Faptul ca filmul s-a i'ndepartat de proiectele initiale sedatoreaza i'n mare masura atitudinii prohibitive a cenzorilor din epoca. Faptul este confir­mat chiar de Grigore Zanc, care marturisea cu un prilej: "Eu vedeam un film i'n timp cescriam scenariul, iar i'n discutiile care au urmat, cu realizatorii, cu producatorii, i'mi dadeamseama ca ei vedeau alt film. De aceea, Cadere libera, filmul, nu e 0 ecranizare, ci 0 va­

rianta simplificata - sa nu spun simplista - a catorva idei din romanul cu acela~i titlu".Luand act de toate acestea, filmul regizorului David Reu, atat cat a preluat, cat a putut pre­lua, din romanul originar ~i, apoi, din scenariu, ramane - prin critica social-politica i'ntre­prinsa - unul dintre cele mai curajoase, mai directe, filme de atitudine din ultimul deceniual epocii totalitare. Simplificarea de care vorbea scenaristul se simte i'nca din titlul filmului:"caderea libera" - un titlu care se referea explicit la declinul unei socieiliti (fie ea ~i socia­lista, ~i multilateral dezvoltata) - se transforma i'ntr-o formula cuminte ~i cetoasa, "pro­bleme personale". Dar aceste "probleme personale" din titlul filmului nu trimit spre povesteade dragoste a eroului - conferentiarul universitar Cremene - (trama continand ~i 0 ase­menea "problema personala"), "problemele personale" ale personajului central sunt, defapt, problemele cetatii, pe care el ~i Ie i'nsu~e~te, care devin ale lui. Pe acest echilibruse structureaza conflictul filmului: pe de 0 parte este profesorul Cremene, interpretat deTraian Stanescu ("ajut ~i eu la i'ndreptarea lucrurilor strambe ~i la bunul mers al celordrepte" spune personajul, ~i replica i'i define~te statutul moral), este personajul cuceritorprin sinceritate ~i inteligenta interpretat de Dorel Vi~an (care, i'n ciuda functiei sale admi­nistrative, vine parca dintr-o alta lume, dorita de scenarist, sa zicem), de cealalta parte -'i'nrelatie'de adversitate - sunt "activi~tii" rutinieri, oportuni~ti, meschini, corupti, caroraIi se "datoreaza" caderea libera a societatii multilateral-dezvoltate. Cum spuneam, filmulmerge ~i pe firul unei pove~ti de dragoste, ai carei protagoni~ti sunt profesorul Cremene~i studenta CameliaPop (i'n rolul careia Liliana Tudor i'~ireediteaza performanta artisticadin Lumina palida a durerii, e frumoasa, interesanta ~i stranie, a~a cum i-o cerea personajul),mai joaca i'n film Ioana Craciunescu (Mara, 0 aparitie scurta, dar un personaj complex),George Constantin, Margareta Pogonat, Mircea Anghelescu, Dumitru Chesa, ConstantinZarnescu, Mihai Stan, Zaharia Volbea - toti cu propuneri interesante pentru persona­jele lor. Cateva mentiuni ~i pentru alti membri ai echipeide filmare: operatorul AnghelDeca (creator de atmosfera, poetica uneori), autoarea costumelor Olga Maria Pop (cu sub­tile caracterizan tipologice), scenograful ~tefan Antonescu (care confera cadrului f\]nctie dra­matica), compozitoarea Carmen Carneci (cu 0 partitura modema i'n spirit). Aflat la aldoilea lungmetraj (~i ultimul!), David Reu a pierdut pe drum unele sugestii ale scenariului,dar Probleme personate - i'ndeosebi prin virulenta criticii sociale, prin adevilrnrile rostite ­ramane nu numai cel mai bun film al sau, ci ~i un film care anunta "sfar~itul noPtii".

303

Ajungem, astfel, la dtteva titluri "avertizante" ale cinematografului romanesc (ineel mai crunt deceniu al regimului dictatorial): Cadere libera, 0 lumefara cer, Quo vadis,homo sapiens?, La capatulliniei, Sfar:}itulnop(ii, Imposibila iubire, Sa mori ranit dindragoste de via(a, Dreptate fn lan(uri, Glissando, ~i ar mai fi multe alte titluri, pana laneverosimilul titlu premonitoriu, Noiembrie, ultimul bal, pe care 11punea regizorul DanPita pe ecranizarea romanului sadovenian "Locul unde nu s-a intamplat nimic" , film pro­gramat pe ecrane cu doar trei-patru luni inaintea ultimului bal al Partidului Comunist,Congresul al XIV-lea din noiembrie. Sigur, fiecare din filmele amintite i~i au locul ~irostullor in filmografia autorilor ~i in istoria filmului romanesc, unele sunt pelicule istorice,altele sunt ecranizari, nu toate au - precum Croaziera, precum Probleme personale, pre­cum altele, despre care yom vorbi - rafuieli directe sau metaforice cu dictatura, cu abe­ratiile sistemului totalitar. Dar titlurile acestor filme nu sunt deloc intamplatoare pentrustarea de spirit a cinea~tilor in anii '80, pe parcursul unui continuu "glissando" spiritualcare anunta "capatulliniei" ~i "sfar~itul noptii". Vom vorbi intr-un alt context despreNoiembrie, ultimul bal (care, numai pentru ca vorbe~te despre intamplari dramatice in"locul unde nu se intampla nimic", are sugestii premonitorii ~ipe dinauntru, nu numaiin titlu: retinem, deocamdata, titlul absolut antologic al filmului, atat de neverosimil incatcronica din "Contemporanul" (pe care 0 publicam in 21 iulie 1989) nici nu I-a putut prelua,a aparut cu 0 formulare neutra, "Ecranizare sadoveniana". Un alt film allui Dan Pita,insa, care rula pe ecranele bucure~tene chiar in zilele "ultimului bal", Rochia alba de dan­tela, chiar daca nu are un ... titlu premonitoriu, anunta - prin fondul de idei, prin in­tensitatea trairilor - revolutia izbavitoare din decembrie, fiind, la randullui, 0 peliculaneverosimila pentru anul de gratie 1989. Conexiunile morale ~i filozofice ale filmuluipropun un mesaj existential de mare incredere in capacitatea omului de a-~iinnobila con­ditia propriului destin. Astfel se face ca acest film, care i~ipropune sa infati~eze un impla­cabil destin tragic, este, inainte de toate, un elogiu adus vietii, omului, ca entitate spiritualain masura sa reactioneze impotriva fortelor irationalului. Un merit principal in constructiae~afodajului ideatic, metaforic ~i poetic al filmului revine scenaristului D.R. Popescu:poetul "ingerilor tri~ti" ~i-a propus 0 "replica" la "fatum"-ul tragic din locul in care nus-a intamplat nimic (cele doua filme fac parte dintr-un cic1u"programatic" intitulat "Oa­meni ~i timpuri"). In consecinta, ~i-a ales cateva personaje-semn, pe care le-a implicatintr-o dramatica inc1qtare de contrarii. 0 tanara iubitoare de frumos, cu dragoste defromos, cu dragoste intensa de viata, este condamnata de 0 boala incurabila. In jurul prin­cipalului personaj al filmului, 0 "creatoare de moda", Doina (interpretata - fara teamade cuvinte mari - senzational de Diana Gheorghian), graviteaza trei barbati ale carordestine se interfereaza: un "Mitica" fotbalist (Andrei Finti), care ascunde, sub aparentede superficialitate, 0 afectiune totala; un medic, profesionist'de exceptie dar foarte dificilca om, cu aparente cinice ~i agresive, dar cu 0 sensibilitate ie~ita din comun (ClaudiuBleont); un sculptor care disimuleaza, sub faldurile sigurantei de sine, spectrul nerostital ratarii (Alexandru Repan). Inca de la inceputul actiunii, 0 c1ipa de lacrima, izvoratadin senin, anunta deznodamantul tragic. Pe urma, lumina interioara a personajelor i~i des­copera treptat nuante1e, iar filmul acesta, al unei stingeri dureroase, devine - din aproapein aproape - un drum al cunoa~terii de sine, al purificarii prin crez, al implinirii princei apropiati, un poem al iubirii, al increderii, al responsabilitatii fata de sine, fata de se­meni, fata de viata. Universul peliculei este de 0 tulburatoare bogatie semantica, spre care

304

conduc toate elementele constitutive ale faptului de creatie. Spatiile de intersectie adestinelor angrenate in conflict sunt ciiteva: ambianta in care-~i desfa~oara activitateaeroina (0 casa de moda profilata pe rochii de mireasa), spitalul, cu recuzita sa avertizanta,cu padurea verde ("in care nimeni nu se pierde") ~icu apele lini~tite, prevestind furtuni,ale lacului din preajma, marea - ca semn de aduceri aminte -, stadionul de fotbal ­ca ecou al "lumii de afara" -, ~icadrul de natura cu dealuri, poieni ~i apus de soare incare debuteaza ~i se incheie actiunea - ca semn al triumfului vieW dupa moartea imi­nenta. In aceste spatii generoase (carora scenograful Nicolae Ularu Ie confera culoriafective, potentate de spiritul creator manifestat de autoarea costumelor Catalina Ghibu)se desfa~oara marile batalii ale eroinei: batalia cu moartea ~ibatalia cu sine. In "dantela"filmului sunt intercalate, cu semnullor, unitar ~i organic, aduceri aminte ~i peisaje degand, spaime, impadri cu sine, prin contrapuncte dramatice ~ipoetice (sustinute aplicatde tanarul compozitor Marcel Octav Costea, de inz~stratul inginer de sunet Sorin Caragata,de montajul exact al Cristinei lonescu). La toate acestea, 0 contributie esentiala are opera­torul Calin Ghibu, care, ca intotdeauna ~iintrecandu-se mereu pe sine, propune de dataaceasta 0 lume imagistica cu un freamat tragic mereu nelini~titor, multiplu semnificativ.Mai joad in film Ilinca Goia (un personaj-alinare), tandemul baroc Manuela Harabor~ Claudia Nicolau (Mia-Pia), lmola Ga~par, copiii Andrei Egli ~i luliana Stoianescu.Pentru regizorul Dan Pita, Rochia alba de dantela reprezenta, in noiembrie 1989, un sum­mum al unei filmografii de varf: ecoul strigatului de disperare ~ide desdtu~are al eroinei- momentul de varf al filmului - a rasunat ~i-n decembrie 1989 ...

SCENARISTII DECENIULUI AL IX-LEA

Pe genericele filmelor romane~ti de lung metraj din anii '80 figureaza aproape douasute de nume de scenari~ti. Cifra, in sine, poate d nu spune prea muIte. Dar dad 0 ra­portam la numarul regizorilor de pe generice, la numarul filmelor realizate ~idad tinemseama de faptul ca, in acest interval, unii dintre scenari~ti au semnat chiar cate 5-6-7scenarii, ne yom da seama d la acest capitol cinematografic, mereu "la ordinea zilei",al scenariului, s-au incercat permanent formule noi, s-a cautat intruna. Teoretic, fiecare"nou venit" in scenaristica - ~i tabloul anUor '80 cuprinde zeci de nou veniti - poateinsemna 0 descoperire (au ~ifost astfel de descoperiri de-a lungul anilor in istoria filmuluiromanesc, iar toti scenari~tii importanti - ca sa recurgem la argumentul suprem - aufost ~i ei debutanti 0 data). Pe de aM parte, insa, multe dintre numele care au aparut inacest interval s-au pierdut pe drum, au ramas prezente mai mult sau mai putin accidentalepe generice ~i - astfel privite lucrurile - "inflatia de scenari~ti" este de natura sa punape ganduri. ~tiind, in linii mari, cam cati scenari~ti au contribuit (intr-un fel sau aItul)la constituirea repertoriului de filme originale ale anilor '80, sa vedem pe ce s-a bazatefectiv cinematografia in perioada de referinta, sa luam in discutie "frontul creator".

Baza au asigurat-o scenari~tii consacrati - precum D.R. Popescu, Titus Popovici,Petre Salcudeanu, loan Grigorescu sau Malvina Ur~ianu (nu numai pentru a aduce indiscutie ~i cazul "regizorilor-scenari~ti") -, drept pentru care yom rememora, pentru

305

inceput, aceste diteva "dirti de vizita". Inceputa sub semnul comediei, cu un sfert de veacin urma, cariera scenaristica a dramaturgului ~iprozatorului Dumitru Radu Popescu a pa­truns,o data cu anii '80, in zodia "ingerilor tri~ti", preluand, de fapt, motive fundamentaledin teatrul scriitorului, creatiile cinematografice capatand tonalitati grave, subtexte mo­ral-filozofice. Motivul dramaturgic al "ingerilor tri~ti", ca ~iacela scenaristic al "fructelorde padure" revin obsedant in scrierile pentru film ale autorului, insotite de acea atat deproprie combustie etica, insa~i ratiunea de a fi - pe ecran ~iin con~tiinta privitorilor ­a scenariilor ~ia personajelor. In viziuni regizorale distincte - printre regizorii cu carea colaborat scenaristul, dupa experienta complexa cu Geo Saizescu, numarandu-se Ale­xandru Tatos, Lucian Bratu, Dan Pita, George Cornea, Lucian Mardare, Dorin MirceaDoroftei -, personajele lui D.R. Popescu dobandesc percutanta unor simboluri. A~a s-aupetrecut lucrurile cu "mgerii tri~ti" ai Miresei din tren, Carolina, Mihu ~i Filimon, cu"Baronul" din Zbor planat, cu Anastasia, eroina filmului care-i poarta numele, a~a s-aupetrecut lucrurile cu Petru ~iSavu din caruta cu mere, cu Amalia din Fructe de padure,cu Nelu din filmul care - iara~i - poarta numele eroului principal, cu trista eroina dinRochia alba de dantela, cu tinerii debusolati din Cenu~apasarii din vis. Critica a evidentiatnu 0 data trasaturile distincte ale scrisului pentru film (~inu numai pentru film) practicatde D.R. Popescu: predileqia spre spectaculos ~iinsolit, 0 naraliune densa bogata in intam­plan, in neprevazut ~i,neaparat - in miezul notatiei realiste de viata -, un nueleu poetic,care contine ~i samburele simbolic al personaje1or sale. D.R. Popescu a punctat riscurileplutirii indiferente prin viata in Mireasa din tren, a incercat sa vorbeasca despre diversi­tatea tipologica din universul unui ~antier in Zhor planat, a regasit destinul Antigoneiin povestea tragica a invatatoarei de tara din Duios Anastasia trecea, a adus spre ecranexistente pure cu perenitatea ~iaroma Fructelor de padure, a abordat in Nelu tema copila­riei ultragiate, in Rochia de dantela tema unei morti iminente, in Cenu~a pasarii din visdecalaje1edramatice dintre aspiratii ~irealitati. Personaje1elui D.R. Popescu, acelea caroraIi se datoreaza de fapt filmele sale, sunt simboluri ale candorii, ale puritatii, in ultima in­stanta, ale setei de adevar.

Reputatia de "cel mai prolific" scenarist al cinematografiei nationale, Titus Popovicio are de pe vremea in C,are"meseria de scenarist" era apanajul unui grup foarte restransde autori. Cinematografia (~i scenaristica) ii datoreaza lui Titus Popovici nu numai unmanunchi de scenarii pentru filme importante, ci insa~i "leqia scenariului". Nici nu estefoarte greu sa explicam cum a descoperit autorul, foarte de timpuriu, tainele "retetei"scenaristice: a dat ideii ce este al ideii, emotiei ce este al emotiei, spectacolului ce esteal spectacolului, publicului ce este al publicului, prezentului ce este al prezentului, poste­ritatii ce este al posteritatii, ~i a~a mai departe. In ultima iflstanta, bastonul de mare~alal "vocatiei de scenarist" a stat, la Titus Popovici, in cultu1pentru valori morale fundamen­tale. Cum ~i-a exercitat autorul aceasta vocatie in anii '80? Ca intotdeauna, chiar dacarezultatele artistice - din cauza rigorilor unui sistem din ce in ce mai prohibitiv - n-aureeditat succesele anterioare, Titus Popovici a cercetat cu aceea~irigoare ~ipasiune istoria,extragand substanta unui scenariu de intens dramatism, cu vibratie patriotica ~iell invata­minte politice, morale ~i filozofice, scenariul pentru filmullui MirceaMure~an Horea.A mai poposit 0 data, cum 0 mai facuse, in epoca de rascruce a anilor 1944-1945, asigu­randu-~i premisele unei naratiuni cinematografice cu insemne eroice ~i spectaculare, Noi,cei din Ziniafnttii, un film care a marcat ~iintoarcerea la Titus Popovici a "fiului ratacitor"

306

~l nSipltor - Sergiu Nicolaescu. A abilitat un gen cinematografic important, darinconsecvent practicat de filmul romanesc, satira, prin scenariile pentru Secretullui Bachus~iSecretullui Nemesis, valorificandu-~i din nou disponibilitatile civice ~irefuzand matra­pazlacurile ~i abandonurile morale, instituind 0 colaborare fructuoasa cu cel mai versatdintre regizorii no~tri de comedie, Geo Saizescu.

Scenaristul Petre Salcudeanu face parte ~i el dintre scriitorii dedicati de timpuriucinematografului, filmografia sa reunind pelicule foarte variate, de inspiratie istorica ~icontemporana, adaptari cinematografice ale unor mari lucrari literare. Scenariile din anii'80 confirrna ~i intaresc aceasta apreciere de ansamblu. La capatul unei temeinice ~icomplexe documentari, Petre Salcudeanu propunea cinematografiei - am vazut - douascenarii istorice de anvergura, dedicate momentului revolutionar de la 1848: La rdscruceamarilor furtuni (cu un portret in aqua forte allui Nicolae Balcescu) ~i Muntii fnfldcari(cu accente pe putemica personalitate a lui Avram lancu). Aceste filme regizate de MirceaMoldovan strang in ele, deopotriva, culoare de epoca ~ivibratie patriotica, conflicte reie~itedin spiritul ~i convulsiile timpului, personaje exponentiale. 0 alta experienta esentialaa scenaristului a fost reprezentata de scenariul pentru filmullui losif Demian 0 lacrimade faW: de data aceasta, pe teritoriile filmului inspirat de actualitate, Petre Salcudeanuizbutea un scenariu exemplar prin intensitatea dezbaterii etice propuse, prin veridicitateaprospeqiilor psihologice, prin tinuili civica ~imorala. lncursiunile in realitate care au urmataveau sa dobandeasca accente politiste in scenariul Lovind a pasare de pradd (regia: losifDernian), accente cornice in Primdvara bobocilor (regia: Mircea Moldovan), reu~ind sadetalieze 0 psihologie specific adolescentina in Prea cald pentru luna mai (regia: MariaCallas Dinescu). Foarte diverse a~adar, cu personaje istorice din lumea indepilrtata in timpa lui NicolaeBalcescu, a unui Avram lancu, cu personaje actuale din lumea unui satardelean, cu tineri din mediul citadin, scenariile lui Petre Salcudeanu au, ca "nurnitor co­mun" , atitudinea civica ~i tinuta profesionala. Daca adaugam la toate acestea ~i bogataexperienta de "ecranizator" a scenaristului - materializata in scenariul Intunecare, dupaCezar Petrescu, pentru filmullui Alexandru Tatos -, yom avea in fata portretul unuifoarte bun cunoscator al "profesiei de scenarist". Pe genericele anilor' 80 am intalnit, cumspuneam, aproape doua sute de scenari~ti,dar n-am intalnit decat un nume de "dialoghist":acesta, deloc intamplator, este allui Petre Salcudeanu, pe generkul filmului Intoarcereadin iad de Nicolae Margineanu. Comentariile rni se par de prisos.

Scenaristul loan Grigorescu reprezinta 0 direqie aparte in dramaturgia cinemato­grafica: el aduce cu sine, in scenariile sale, mobilitatea ~i nervu1 reporterului, ritmurilede gand ale ziaristului, incorporand in pagina cinematografica observatii pertinente, din"spectacolullurnii", ca ~i din "faptul divers" petrecut in imediata apropiere. Scenariilelui loan Grigorescu au, toate, suspans, nki nu se poate altfel, ele sunt "felii de viata",iar viata, dupa cum bine se ~tie, i~i are mereu suspans-urile ei. Mondo umana, filmul demontaj pe care loan Grigorescu 11realiza la inceputul deceniului al IX-lea (noiembrie1981), ramane un film reprezentativ a1genului, pastrandu-~inealterate peste ani actualitateameditatiei lucide, profunde, privitoare la destinele planetei noastre albastre, la conditiaumana in general. Spectacolullurnii dobande~te, intr-un astfel de film-replica (la Mondobane, desigur!), carate ale adevarului de viata. Din spectacolullumii, loan Grigorescu adecupat ~i alte secvente in anii '80. In filmul Un echipaj pentru Singapore (regia: NicuStan), scenaristul a propus 0 poveste petrecuta pe oceanele lurnii. In Ringul (prilej pentru

307

un film de suspans realizat de Sergiu Nicolaescu), scenaristul deruleaza 0 istorie petrecutaaievea, pe drumuri europene, in anii celui de al doilea razboi mondial, stabilind, totodata,analogii, relatii, disjunctii cu vremuri contemporane, incercand sa valorifice lectiile istoriei.De la intfunpIari de viata petrecute in realitate, tot in anii celui de al doilea razboi mondial,pome~te ~i scenariul coproductiei romano-poloneze Trenul de aur (regia: Bogdan Poreba),un film cu suspans-uri atat de "reale" (evocand fapte intamplate) incat par inventate. Intretimp, scenaristul propusese - tot lui Sergiu Nicolaescu - reportajul unei zile istorice(23 august 1944), Ziua "Z", ~iregizorului Andrei Blaier 0 intamplare de viata petrecutain lumea tipografilor, Fapt divers, dedicata celor ce pun in pagini de ziar viata. Din nOllun salt inapoi ill timp, pentru Marea sfidare de Manole Marcus. Demonstratia scenaristuluiloan Grigorescu este simpla: de la "spectacolullurnii" la "faptul divers" ~i - mai ales ­de la "faptul divers" la "spectacolullumii" nu este decat un pas.

Prin "cinematograful de autor" pe care I-a practicat de-a lungullntregii sale filmo­grafii, regizoarea Malvina Ur~ianu - am avut prilejul s-o constatam intr-un capitol aparte ­este 0 prezenta distincta ~i unica in peisajul creatiei originale. Pentru ca, in anii '80,autoarea ~i-a adaugat cinci titluri in palamaresul scenaristico-regizoral, continuari fire~ti~iorganice ale demersului artistic anterior, apelez ~ila cateva marturisiri de crez artistic:"A~ indrazni sa spun, dupa 0 lunga experienta cinematografica, mai lunga decat 0 aratascurta mea filmografie, ca cel mai important lucru in scrierea unui scenariu, ca ~iin reali­zarea unui film este emotia. Sentimentul gray cu care trebuie sa te apropii de el. Cu sufletulplin ca un stup ~inu gol ca 0 scoica, Cll sentimentul ca, daca nu comunici acest prea plinsufletesc, viata ta nu mai are rost. Ce cred ceilaIti e mai putin important. Dar tu, scenaristsau regizor care realizezi un film, trebuie sa ai acest sentiment". In alt loc autoarea face~iurmatoarele precizari: "Un regizor, ca orice artist, are biografia sa spirituala ~inu numai.In ceea ce ma prive~te, probabil ca nu m-am eliberat de obsesia unor experiente spiritualecare rni-au marc at adolescenta. Observati filmografia foarte multor realizatori de filme~i yeti gasi acela~i lucru: analiza unui sentiment sau a unei stari pe mereu alte fete dinmereu alte unghiuri". Filmele Malvinei Ur~ianu din anii '80 sunt cea mai buna dovada.In Lini~tea din adancuri (februarie 1982) erau anii care prevesteau aqiunea Seratei. InPe malul stang al Dunarii albastre (august 1983), "serata" era privita cu ochii unei fetite.Peste ani, intr-un context social aflat in convulsiile primenirii, personajele se intaIneauin Figurantii. "Gioconda fara suras" din 0 lumina la etajul zece re-invata sa traiasca. Catdespre filmul "cap de opera" al Malvinei Ur~ianu lntoarcerea lui Voda Lapu.~neanu, dela inceputul anilor '80, profesiunea de credinta a "autorului total" se contopea cu 0 altaexperienta totala, experienta istoriei. Scenariile ~ifilmele Malvinei Ur~ianu sunt un per­manent dialog cu sine, cu timpul, cu viata, cu destinul, ni~te filme deloc surazatoare princare se intrevede surasul Giocondei.

Pe cine s-a mai bazat cinematografia nationala in deceniul al IX-lea? Ar fi de arnintit,inainte de toate, filmele de autor ale lui Mircea Daneliuc, inscrise - in perioada la carene referim - intre Croaziera ~ilacob, cu un interludiu nurnit Glissando: scenarii de mareacuitate a observatiei realiste, cu incitante deschideri spre simbol, fie ca este Yorba despreprospectii in realitatea imediata, fie ca este yorba despre ecranizari sau adaptari libere,acestea fiind directiile principale de actiune ale cineastului. S-a mai bazat filmul romanescpe priceperea scenaristica a unui scriitor prolific precum Eugen Barbu, autor - in colabo­rare cu Nicolae Paul Mihail - al unor scenarii cu mare priza la public, ale caror episoade

308

au fost presarate aproape pe intreg parcursul deceniului (cu diferiti regizori, Doru Nastase,Gheorghe Vitanidis, Mircea Moldovan, Szobi Cseh ~i Dan Mironescu, Adrian lstra­tescu-Lener), ~i al unei proze cu mare densitate psihologica pentru filmul Domni.~oara

Aurica de ~erban Marinescu. S-a mai bazat filmul romanesc pe capacitatea de inventiea unui creator de farmec precum Ion Popescu Gopo, care ~i-a imbogatit filmografia cumulte titluri noi (Maria-Mirabela, Galax, omul papu!ja, Rama!jagul, 0 zi la Bucure!jti,Maria!ji Mirabela zn Tranzistoria), lasandu-ne in continuare impresia ca scenariile sale- ingenioase, savuroase, cu analogii ~itranslatii surprinzatoare - sunt, parca, "prea micipentru un regizor atat de mare". S-a mai bazat filmul romanesc pe pofta tot mai marede cinematograf a unor scriitori foarte personali, precum Fanu~ Neagu ~iIon Baiqu, dincreatia carora Li!jca (regizor: loan Carmazan) ~i - respectiv - Miracolul (regia: TudorMarascu) raman "piesele" cele mai reprezentative, de~i atraqia comediei ~i a lirismuluia funqionat ~iea cu rezultate viabile, daca ar fi sa amintim doar Sosesc pasarile calatoare(regia: Geo Saizescu) ~i - respectiv - De ce are vulpea coada (regia: Cornel Diaconu).S-a mai bazat filmul romanesc pe aportul principial ~ipractic important al unor scenari~tide profesie precum Dumitru Carabat - ale carui scenarii, de riguroasa construqie, fieele Vulcanul stins (regia: George Cornea), Acasa (regia: Constantin Vaeni) sau lntoarce-te# mai prive~·te 0 data (regia: Dinu Tanase) au vactit,ca ~ialtactata, 0 stapanire exemplaraa profesiei; Vasilica Istrate, scenarista regizoarei Elisabeta Bostan i-a ingaduit acesteialargirea ~iprimenirea permanenta a limbajului creator, prin abordarea din diferite unghiurisentimentale ~ipsihologice a universului tanar pe gama dintre Unde e!jti, copilarie?, Pro­misiuni ~iZiimbet de soare; un profesionist al scenariului a continuat sa fie Mihai Opri~,al carui nume s-a aflat pe generice felurite, uneori in tandem cu Aurora lcsari; scenaristversat a continuat sa fie ~iFrancisc Munteanu, al carui nume a aparut pe ~ase dintre sce­nariile anilor '80, in filme regizate de el sau de confrati. Un ca~tigde esenta pentru cinema­tografia noastra a fost prilejuit de atragerea in randurile scenari~tilor a unui prozator demarca precum Augustin Buzura, intai prin translarea romanului de referinta Orgolii, apoiprintr-o adaptare exemplara de proza c1asica, Padureanca.

~i alti scriitori reprezentativi ai prezentului au fost aproape de cinematograf in ace~tiani, punandu-~i pecetea pe filmele realizate. George Macovescu ramane autorul unui sce­nariu-unicat, pentru un film-unicat semnat de lulian Mihu, Lumina palida a durerii, 0esentializare originala, percutanta, a spiritului unui timp revolut. Mihnea Gheorghiu ~i-acontinuat demersul epopeic printr-un scenariu eu ample reverberarii patriotiee, Burebista.Horia Patra~cu a ramas fidel einematografului, inscriinduc~i numele pe cateva dintre fil­mele deceniului, printre ele fiind ~i adaptarea dupa piesa "Surorile Boga" de Horia Lovi­nescu, pentru filmul Surorile de lulian Mihu (care este ~i co-scenarist). Dinu Sararu, lafel, ~i-a continuat "c1ipa" cinematografiea, prin alte transpuneri ale prozelor sale. MirceaRadu lacoban ~i-a valorificat experienta de dramaturg in scenarii ca Am 0 idee (regia:Alecu Croitoru), Escapada (regia: Cornel Diaconu), Un bulgare de huma (regia: NicolaeMargineanu). Constant, Nieolae Tic, ~i-aimbogatit filmografia cu noi scenarii de aetualitatesau de istorie apropiata ca Dragostea mea calatoare (regia: Cornel Todea), 0 lume jaracer - in colaborare cu Mircea Dragan ~iEugen Mandric (regia: Mircea Dragan), Multmai de pref e iubirea - in colaborare eu Dan Marcoci (regia: Dan Marcoci), Scopul !jimijloacele (regia: Dan Marcoci), episodullnjruntarea (regia: Ovidiu Draganescu) dinfilmul de scheciuri Vara scurta, Duminica znjamilie - in colaborare cu Ion Baie~u, Dan

309

Marcoci (regia: Francisc Munteanu). Au riimas, au venit sau au revenit in perimetrulscenaristic scriitori precum Paul Everac (0 lebada, iarna de Mircea Mure~an, Exista joi?de Adrian Petringenaru, Cine are dreptate? de Alexandru Tatos), Corneliu Leu (Casadintre dimpuri de Alexandru Tatos), Dumitru Solomon (cu tentativa incitanta a adaptariipiesei camilpetresciene Mitica Popescu, dupa scenariul scris impreuna cu Virgil Dudapentru regizorul Manole Marcus ~icu Singur printre prieteni pentru Cornel Todea), Ro­dica Ojog-Bra~oveanu (in zona filmului politist), Vasile Baran (cu 0 Varit sentimentalade Francisc Munteanu), Platon Pardau (cu Orele 11 de Lucian Bratu), Tudor Popescu(cu 0 Clipit de ragaz in regia lui ~erban Creanga), Ioana Postelnicu ~iSidonia Dragu~anu(cu romane de larga audienta). Prin filmul Semnul !larpelui (in regia lui Mircea Veroiu)a venit spre cinematograf ~i scriitorul Mircea Micu, care ~i-a adaptat pentru film romanulcu titlul omonim. Au continuat sa scrie pentru arta a ~aptea Suta Andras ~iAurel Mihale,Ion Brad ~iAlexandru Brad, Ion Bucheru, Radu F. Alexandru (cu doua scenarii de certavaloare, La capatulliniei pentru filmullui Dinu Tanase, Punct !Iide la capat - in colabo­rare cu Alexa Visarion, pentru filmul acestuia din urma), ~tefan Iure~, Rodica Padina,Eva Sirbu, Petre Luscalov, AI. Struteanu, Octavian Sava, Alecu Popovici. A venit sprecinematograf ~i Grigore Zanc, care ~i-a adaptat - cum am vazut - romanul "Caderelibera", pentru unul dintre cele mai incisive filme anti-dictatoriale, Probleme personalede David Reu, poate cel mai "neverosimil" film romanescdin neverosimilul deceniu cine­matografic la care ne referim. Mai departe? Printre scenari~tii deceniului s-au numaratRomulus Lal (regia: Nicu Stan), Tudor Baran cu Destine romantice (regia: HaralambieBoro~), FI. N. Nastase, George Anania, Petre Ghelmez. Au fost atra~i de cinematograftot mai multi ziari~ti (faptul in sine constituind semnul unei relajii de buna vecinatate intrefilm ~iviata). Pe langa "argumentul" unui Mihai Stoian - trecut, in anii '80, de la scena­riile pentru filme documentare la lungmetrajul de fiqiune, scriind pentru cinematografCastelul din Carpati, in colaborare cu Nicolae Drago~ (pentru Stere Gulea), Prea tineripentru riduri (regia: Aurel Mihele~), Dreptate zn lanfuri, in colaborare cu Dan Pita (regia:Dan Pita), Drumet In calea lupilor, in colaborare cu Nicolae Drago~ (regia: ConstantinVaeni) -, in anii ' 80 au aparut scenarii semnate de Nicolae Cristache, Hie Tanasache,Mircea Herivan, Liviu Timbus, Aristide Butunoiu, Sanda Faur, Melania Chiriacescu,Dumitru Buznea, Mihai Vi~oiu, Dumitru Titus Popa; scenariul n-a dimas inchis intre pe­retii Capitalei, permitandu-se astfel accesulla film al unor autori cu aptitudini (~i fara)din multe zone ale tarii: medicul timi~orean Horia Nicolae Murgu - derulandu-~i inConvoiul proprii experiente de viata -, prozatorul ~ipublicistul constantean ConstantinNovac - cu experiente marinare~ti -, Paul Eugen Banciu - care i-a prilejuit regizoruluiAdrian Petringenaru un film ca Femeia din Ursa Mare. Dintre experientele scenaristiceparticulare ale anilor '80 ar fi de mentionat "in~urubarea" in cinematograf a profesoruluiGheorghe ~ovu, autorul catorva naratiuni tinere~ti care au stat la baza unor filme "cupriza" la publicul tanar, Declara{ie de dragoste, Liceenii, Extemporalla dirigentie in regialui Nicolae Corjos. Este de retinut ~icalificarea scenaristica "din mers" a unui autor pre­cum Radu Aneste Petrescu - specializat in problemele dramaturgiei de film pe parcursulunei consistente activitati didactice universitare -, care a adus in filmul romanesc teme~imotive predilecte, precum acelea evidentiate in filmullui loan Carmazan Tapinarii sauin 0 varit cu Mara de George Cornea; pe langa alte scenarii - Amurgul fantanilor, incolaborare cu Mihai Vi~oiu (regia: Virgil Calotescu) ~iEgreta de fi1de!l (regia: Gheorghe

310

Naghi) -, Radu Aneste Petrescu (in colaborare cu Valeriu Ddigu~anu ~i Petru MaierBianu) a scris scenariul unui film "emblematic" pentru anii '80, Moara lui Califar de~erban Marinescu. N-a trecut neobservata nici lansarea unor actori-scenari~ti pre cumDraga Olteanu Matei (consacrata, in perioada de referin!a, adaptarii pentru ecran a unoropere literare c1asice, Dumbrava minunata dupa Mihail Sadoveanu in regia lui GheorgheNaghi, Coana Chirita ~i Chirita in Ia!ji,dupa Vasile Alecsandri, in regia lui Mircea Dra­gan), Mircea Diaconu, Mihai Stan. Sa consemnam ~i scenariile poli!iste semnate de Con­stantin Voievozeanu, de Chiril Tricolici, precum ~i contribu!iile scenaristice ale unorcinea~ti de alte profesii precum inginerul de sunet Anu~avan Salamanian (co-scenaristal unor filme de Sergiu Nicolaescu), profesorul-operator Costache Ciubotaru (care a scrisscenariul pentru Comoara de lulian Mihu ~i a colaborat cu regizorul Alecu Croitoru lafilmul de montaj Viata ca 0 poveste (Secvente din istoriafilmului romanesc, I-II), opera­torul Marian lordache (stabilit inca din primii ani ai deceniului al IX-lea in Fran!a, 0 pier­dere reala pentru filmul romanesc, mai ales dupa scenariul filmului Sfar,~itulnoptii deMircea Veroiu ~i dupa excelentele rezultate la concursurile de scenarii din epoca).

Ajungem, iata, la capitolul complex al regizorilor-scenari~ti. Despre cateva crea!iide excep!ie am amintit, in acest capitol, ill capitole anterioare. In aceea~i ordine de idei- a unor filme cu pondere in istoria filmului na!ional -, ar fi de amintit aptitudinilescenaristice dovedite de un regizor ca Stere Gulea in adaptarea pentru ecran a romanuluiMorometii de Marin Preda, performan!ele unor cinea~ti ca Dan Pi!a (cel mai elocventexemplu dimane Pas in doi), ~erban Marinescu (cu finalizarea unor ecranizari ca Dom­ni!joara Aurica dupa Eugen Barbu sau Cei care platesc cu viata, dupa scrieri de CamilPetrescu, un scenariu parasit de Mircea Veroiu la plecarea din !ara, in 1986), NicolaeMargineanu (de la Luchian la Intoarcerea din iad ~i mai departe), Alexa Visarion (foarteinspirat in ecranizari, principalele argumente fiind Inghititorul de sabii, dupa AlexandruSahia, ~i Napasta caragialiana), Alexandru Tatos (cu profesiunea de credin!a numitaSecvente ~i cu "arma secreta" din Secretul armei ... secrete). Cu bune rezultate artistices-au apropiat de scenaristica ~i regizori precum Andrei Blaier (Rade(i ca-n viata, Vacantala mare), Constantin Vaeni (care a izbutit scenarii - deloc u~oare - dupa literatura luiMarin Preda), Anghel Mora (de fapt un regizor-scriitor). Lista regizorilor-scenari~ti (maiales co-scenari~ti) este mult mai lunga insa, greu de epuizat in cateva randuri: lulian Mihu,Sergiu Nicolaescu, Geo Saizescu, Adrian Petringenaru, Tudor Marascu, Mircea Mure­~an, Cristiana Nicolae, Alecu Croitoru, Gheorghe Naghi, Nicolae Corjos, Nicu Stan, Mir­cea Dragan, Alexandru Boiangiu, loan Carmazan, Mircea Moldovan, Horea Popescu,Constantin Paun, Doru Matei, Dan Marcoci (~i a~a mai departe, ~i a~a mai aproape ... ).200 de scenari~ti intr-un de~eniu, in cel mai trist ~i mai apasMor deceniu al regimuluidictatorial, este 0 performan!a de-a dreptul neverosimiIa! Dar aceasta afluen!a de scenari~ti- fara precedent ~i fara ... perspective - este ~i un semn de slabiciune al produc!ieicinematografice romane~ti: denota ingrijoratoare abandonuri de exigen!a. Este, acesta,un prim semn de dec1in al produc!iei cinematografice originale, dupa apogeurile - canti­tative, dar ~i calitative - de la inceputurile anilor '80 ...

311

"ARCUL DE BOLTA" AL ECRANIZARILOR

Printre principalele preocupari ale "armatei" de scenari~ti din anii '80 a fost - cums-a putut citi printre randuri - ecranizarea unor opere literare, clasice sau contemporane.Deceniul anterior prilejuise cateva mari filme de sorginte literara, printre care Felix :)iOtilia, Nunta de piatri1 ~iDuhul aurului, Dincolo de pod, Prin cenu:)a imperiului, Ti1naseScatiu, Jnainte de ti1cere, Jntre oglinzi paralele, Bietul Ioanide, Blestemul pi1mantului,blestemul iubirii, altele (sa ne amintim, de pilda, ca ~i scenariullui Timotei Ursu pentrusuperbul film allui Mircea Daneliuc Cursa a pornit de la 0 sursa literara, nuvela "Doivikingi ~i 0 fata" de Petru Vintila). Deceniul respectiv s-a incheiat "in forta" (din acestpunct de vedere), anul - de produqie - 1980 cuprinzand nki mai mult, nici mai putindecat ~apte ecranizari: 0 nuvela de Mihail Sadoveanu (Dumbrava minunat(1), un romande Ion Grecea (Fata morgan a) , romanullui Romulus Zaharia "Poftile delfinului" (Portilediminetii), nuvela "Moartea vine pe apa" de Fanu~ Neagru (Punga de libelule), romanullui ~tefan Iure~ "Plexul solar" (Stop-cadru la mas(1) , romanul "Omul de la capatul firului"de Rodica Ojog-Bra~oveanu (Santa}) ~i romanul "Ni~te tarani" de Dinu Sararu (Vani1­toarea de vulpi). Valori consaerate sau mai putin consaerate ale literaturii au trecut totmai des, in acei ani (~i in anii urmatori), din randul "artelor simultane" - ca sa folosimo mai veche clasificare a lui Lessing - in randul "artelor succesive", contribuind adeseala consolidarea filmului national. Ecranizarile au continuat sa fie - cum s-a spus - un"arc de bolta" al cinematografiei nationale, fiind, totodata, un "colac de salvare" pentruo productie cinematografica din ce in ce mai grevata de prejudicii ideologice. "Pretioaseleindicatii" ale secretarului general al Partidului Comunist Roman, tovara~ul Nicolae Ceau­~escu, la tot felul de congrese, conferinte, plenare, consfatuiri, intalniri cu cinea~tii, desfa­~urateperiodic, indeosebi dupa 1971 (in perioada noastra de referinta, pe langa epocalele"analize" intreprinse in pregatirea Congreselor Partidului, a intrat in legenda "consfatui­rea de lucru" de la Mangalia, din vara anului 1983, cu consecinte de-a dreptul dramaticepentru filmul national) se repetau cu obstinatie, de la analiza la analiza, de la consfatuirede lucru la consfatuire de lucru, in fraze din ce in ce mai emblematice: "Avem nevoiede picturi ~i sculpturi care sa oglindeasca realitatile vietii, nu doar abstraqiuni. Avemnevoie de un teatru ~i de 0 cinematografie cu adevarat revolutionare!" In lumina acestorimperative, era limpede pentru cinea~ti - cat s-a putut - ca ecranizarile reprezinta un"refugiu", 0 "oaza" - ~i (cum yom vedea), uneori chiar in complicitate cu diriguitoriai culturii, ai cinematografiei, ai caselor de filme, de~i situatia s-a agravat peste tot,realizatorii filmelor au recurs la tot felul de stratageme, ecranizarea dimanand una dintrecele mai eficiente arme de lupta impotriva prostiei, aberatiilor ~imizeriilor de tot felul.Astfel se face ca, ~ila capitolul "ecranizari", putem vorbi - chiar daca nu toate tentativeles-au soldat cu rezultate pozitive - despre un "deceniu neverosimil".

Deceniul a inceput cu 0 ecranizare-surpriza: Castelul din Carpati (martie 1981),romantica povestire a lui Jules Verne, adusa spre ecran de scenari~tii Nicolae Drago~ ~iMihai Stoian, in regia lui Stere Gulea. Filmul, de~i neunitar stilistic - osciland intre un"film istoric" ~i0 "fictiune romantica" -, contine pagini cinematografice de atmosfera,strabatute, vizual ~iauditiv (cu contributia operatorului Valentin Ducaru ~ia compozito­rului Lucian Metianu), de un insinuant "mister sentimental", accentuat de principalii

312

interpreti (balerina Maria Banica ~iCornel Ciupercescu), de ceilalti protagoni~ti ai intrigii(Octavian Cotescu, Zoltan Vadasz, Adrian Mazarache, Marcel Iurq, Irina Petrescu, IonCaramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan, Dorel Vi~an, Andrei Csiky, Paul Lavric). Cam Inaceea~iperioada, regizoarea Elisabeta Bostan ~iscenarista sa Vasilica Istrate I~ipropuneauca punct de plecare romanullui Cezar Petrescu "Fram, ursul polar", In doua filme apamtepe ecrane la 0 distanta scurta de timp, Saltimbancii (decembrie 1981) ~i Un saltimbancla Polul Nord (septembrie 1982). Filmate In paralel cu un amplu serial de televiziune,cele doua filme au doar ca "punct de plecare", cum spuneam, romanullui Cezar Petrescu.Autoarele ~i-au dorit mai mult dedit un "film pentru copii", au mers pe idea unui "filmde familie", au recurs la recuzita musical-ului (apeHindla partitura inspirata a lui Temis­tocle Popa), ~i-au propus - cu ajutorul operatorilor Ion Marinescu ~iNicolae Girardi ­sa urmareasca Indeaproape viata de fiecare zi a unui circ, cu "stelele" sale, cu Intamplarilesale comice ~idramatice (sau melodramatice), In centrul acj:iunii- pe langa Fram, fire~te ­fiind familia Marcelloni (Cezar, Lizette ~iFanny, adica Octavian Cotescu, Gina Patrichi~iCarmen Galin, care, In paranteza fie spus, executa ~i0 saritura de la trapez), multi altiactori - fideli regizoarei - completand distribuj:ia(Violeta Andrei, George Mihaita, DemRadulescu, Aurel Giurumia, Papil Panduru, Ovidiu Moldovan, Anatol Tiberiu, ArcadieDonos, Mihaela Juvara, Alexandru Repan, Ioana Dragan, Dorina Done, Dodi Caian, An­gela Moldovan, Lulu Mihaescu ~i arti~ti ai Circului din Bucure~ti, printre care, desigur,Iosefini). 0 ecranizare importanta din acea perioada este filmullui Mircea Veroiu Semnul~arpelui (februarie 1982),0 adaptare pentru ecran a romanului "Patima" de Mireea Micu,scenarizat chiar de prozator. De un realism poetic acaparant ~i nu 0 data cutremurator,filmul deschide 0 fereastra spre lumea unui s~t transilvan din anii 1945-1947, unde oa­menii, ie~itidin razboi, Incearca sa-~ifaca singuri dreptate, Intr-o perioada istorica tulbure,cu confruntari dramatice, unele subterane, altele "deschise"; printre personajele-cheie alefilmului - ca ~i ale romanului, de altfel - sunt Batrana Doamna, "haiducul modern"Alimandru, contrabandi~tii (care faceau averi, In acel timp de rascruce, cu traficul de vite,sau chiar de oameni, peste granita din apropierea satului de eampie transilvana). Marele"semn" al filmului ramane Batrana Doamna Ecaterina Handrabur, 0 "autoritate morala"In sat, care ~i-a pastrat un singur scop In viata: sa razbune moartea fiului ei. Persomijulcoincide eu unul dintre marile roluri ale Leopoldinei Balanuta. Aetrita, de altfel, simteaacest lucru din timpul filmarilor, cand marturisea (In "Cinema", nr. 10/1981): "Intotdea­una Intalnirea cu arti~ti ca Mircea Veroiu ~i Calin Ghibu este pentru mine un prilej demeditaj:ie asupra profesiunii mele, asupra mijloacelor ei de exprimare, asupra scopuluiei. ~i, Intotdeauna, din aceste Intalniri am plecat cu un soi de tristete ~icu dorinta tainicade a Ie semana In noblete, demnitate, discretie, masura ~i stradanie. Prezenta mea In celetrei filme ale regizorului Veroiu a fost, ca sa zic a~a, un argument Intr-o demonstraj:ie,care ar fi conturarea unor destine de femei Intr-o zona a tarii noastre - Ardealul - ~iIntr-un timp istoric:Fefeleaga, Mara, Ecaterina Handrabur. Fefeleaga - fO$ resemnarii(termenii nu mi se par incompatibili), Mara - forta ambitiei, Ecaterina - forta exclusivaa sufletului, forta durerii sublimata pana la semn. lata ca cele trei eroine au 0 trasaturacomuna: forta. Cele trei sunt Imbracate aproape la fel ~i au acela~i chip: chipul meu".Cam din aceea~i perioada dateaza ~i filmul Grabe~te-te fncet (februarie 1982) de GeoSaizescu, sugerat de piesa "Alibi" a lui Ion Baie~u, In fapt un multicolor portret coleetiv,menit sa ilustreze, In fel ~i chip, un vechi proverb romanesc, acela cu graba care strica

313

treaba; multi "comici vestiti ai ecranului" - printre care Dem Radulescu, TamaraBuciuceanu-Botez, Cornel Vulpe, ~tefan Mihililescu-Braila, Stela Popescu, Vasilica Tas­taman, Aurel Giurumia, Mihai Malaimare, Tatiana Filip, Radu Gheorghe, Ileana StanaIonescu, Sebastian Papaiani, Geo Saizescu - ~i-au "dat mana" intr-un "subiect de dramaconvertit in comedie".

° ecranizare importanta a cinematografiei nationale a fost transpunerea pe ecrana romanului "Orgolii" de Augustin Buzura, scenarizat de catre prozator ~iregizat de Ma­nole Marcus (premiera filmului Orgolii a avut loc in aprilie 1982). Regizorul marturisea,cu un prilej, ce I-a atras la romanullui Augustin Buzura: "M-a incitat foarte mult acestroman construit intr-o maniera clasica, cu personaje foarte bine conturate, cu idei foarteclare. Nu-mi place sa fac tam-tam despre «structura cinematografica» a romanului ~i,ingenere, ma intereseaza mai putin a~a-zisa «vizualizare» a literaturii. Ceea ce ma preocupaeel mai mult este continutul de idei (... ). M-a captivat nu atat latura polemica a romanului,cat mediul acelui institut de cercetari, mediul spitalului, stralucirea cu care sunt construitepersonajele, confruntarile extrem de adevarate dintre ele. Sunt confruntari obi~nuite ~icaracteristice pentru zilele noastre: lupta de zi cu zi dintre nulitate, dintre mediocritate,pe de 0 parte, ~i oamenii de autentica valoare, care se straduiesc, fara demagogie, farasa faca praf in jurullor, sa aduca in mod real 0 contributie, in cazul nostru, la cercetarilegrele ~ilaborioase pentru descoperirea etiologiei cancerului. Nu disputa profesionala esteinsa nucleul dramatic al filmului. Acest nudeu 11constituie sugestia timpului, ca fenomenireversibil mai ales in latura lui sentimentala" . Procedand astfel - de~inu ocole~te "orgo­liile polemice" -, regizorul iese, practic, in intampinarea motto-ului din Albert Camuspe care Augustin Buzura I-a pus in deschiderea romanului sau: "Cand amanuntul esteviata unui om, el reprezinta pentru mine toata lumea ~i toata istoria". Concentrandu-se,deopotriva, asupra actualitatii imediate ~ia actualitatii perene din scenariul scriitoruluiAugustin Buzura, regizorul Manole Marcus realiza, in 1982, un film menit sa invingatimpul, cu sprijinul unei echipe de profesioni~tii inzestrati - operatorul Valentin Ducaru,scenograful debutant Petrica Veniamin, autoarea costumelor Oltea Ionescu - ~icu actoridedicati personajelor, Victor Rebengiuc (in rolul central al intrigii, profesorul-academicianCristian), Cristina Deleanu, la inceput de cariera (mai jucase doar in Destine romantice

de Haralambie Boro~), in eel mai convingator, complex, rol al sau pe ecran, apoi MirceaAlbulescu (asistentul profesorului Cristian, Anania), Mirela Gorea, Adina Popa, TraianStanescu. Filmul Orgolii - prilejuit de unul dintre cele mai valoroase ~iavertizante ro­mane ale anilor '70 - este un argument indiscutabil in favoarea ideii ca, prin subterfugii~istratageme, cu sprijinulliteraturii, cinematograful romanesc a putut accede, in perioadegrele ~i rele, la problematic a de fond a prezentului.

Din anul 1982 dateaza doua ecranizari dupa opere clasice ale regizorului AlexaVisarion, de asemenea importante pentru cinematografia nationala, Inghititorul de sabii

(aprilie 1982) ~iNapasta (decembrie 1982). In primul film, sursa de inspiratie este nuvelalui Alexandru Sahia "Moartea inghititorului de sabii". A~a cum ~i-a dorit, regizorul areu~it, pe ecran, 0 "meditatie despre viata ~ipatimirea artistului in raport cu sine insu~i,cu societatea ~iputerea opresiva". Actiunea se petrece prin 1938, 0 perioada de insta­bilitate sociala, intre "un fost razboi ~i un viitor razboi" - ma raportez, in continuare,la declaratiile regizorului Alexa Visarion -, 0 societate aflata in plina criza, in deruta,"in neputinta de a-~i stabili noi dimensiuni sau de a Ie mai suporta pe cele vechi", un

314

univers sufocant, derizoriu, "in care nici tragicuI nu poate ramane pur pana la capat, im­pletindu-se dureros cu grotescul". Principalul personaj al dramei, Gherla~ - unul dintre"rolurile vietii" pentru Mircea Albulescu -, "inghititorul de sabii", parcurge drumul dela glorie la batjocura ~iuitare, intelegand valoarea celor avute doar in clipa pierderii lordefinitive. "Incerc - mai spunea regizorul - un film al starilor de intensa trmre, cu gustulviolent al implinirilor sau al neimplinirilor, un film gray ~idisperat, intr-o acuta ~ineputin­cioasa polemica cu moartea. A dezvalui ceea ce oamenii din frica sau la~itate nu vor saafle despre ei - iata ce-~i propune acest film". Regizorul Alexa Visarion, inca 0 datao spun, a obtinut ce ~i-adorit, intr-un film gray ~ipatetic, tragic ~igrotesc, cu multe siluetepregnante, schitate de Victor Rebengiuc (orbul, singurul "vazator" intr-o lume de neva­zatori), George Constantin (colonelul), ~tefan Iordache (acrobatul), Octavian Cotescu(primarul), de Leopoldina Balanuta, Tamara Buciuceanu, Mitica Popescu, Dorel Vi~an,Florin Zamfirescu, Radu Panamarenco, Dorina Lazar. Paleta cromatica a filmului estedominata - a~a cum ~i-a propus operatorul Vivi Dragan Vasile - de gri-uri, "propriiamurgurilor acoperite". Cu filmul Ntipasta, regizorul a trecut inca 0 proba "de foc" peteritoriul ecranizarilor. Allat la 0 a patra montare a piesei caragialiene (dupa trei spectacolede teatru, unul inca din anii Institutului, celelalte la Piatra Neamt ~ila Giule~ti), regizorulAlexa Visarion - cu "calmul olimpian" al artistului stapan pe rosturile ~imenirea sa insocietate - a aprofundat lectura textului pana la descoperirea ~i fixarea in con~tiinte atulburatoarelor semnificatii tragice pe care drama lui Ion Luca Caragiale le contine, lepresupune sau Ie ascunde. Ntipasta este un film despre cauze1eratate in numele unui ideal,despre vinovatia ispa~ita prin nedreptate, despre ~ansele pierdute sau ca~tigate ale elibe­rarii, ale purificarii unor suflete traumatizate de un climat ambiguu. Preocupat in conti­nuare de analiza conflictului dintre tragic ~iderizoriu (care a constituit ~iresortul majoral filmelor anterioare, inainte de tticere ~iinghititorul de stibii), regizorul pune accentulprincipal pe raspunderea oamenilor fata de oameni: "justitiarii" din film - cu exceptiaAncm, desigur, al carei tel de-o viata a fost pedepsirea vinovatului -, oamenii din satsunt 0 lume agresiva, superficiala, corupm, de mici oficialitati (preotul-carciumar,jandar­mul, ceilalti, chiar ~iinvatatorul Gheorghe). Astfel se face ca Anca, la capatul calvaruluiei, cu razbunarea implinita, nu are sentimentul eliberator. Ea ramane singura, intr-o lumede nevolnici, de rai ~ide fameni. Pentru ea, napasta abia incepe. Ca ~ipe scena TeatruluiGiule~ti, Anca este Dorina Lazar, intr-o interpretare profund realista, de mare expresi­vitate, in care se simt puternic dorul, nelini~tea, hotararea, indoiala, credinta ~i spaimelepersonajului, in care se prefigureaza, ca intr-o oglinda, deznodamantul tragic. Actorii giu­le~teni raman, pentru regizor, "actori de suflet". Pe Ion 11interpreteaza Florin Zamfirescu,intr-o compozitie studiata pana la cele mai tainice resorturi intime ale "nebunului", seni­natatea absoluta a personajului, dar ~ifocul interior, mistuirile sale dobandind pe ecrano forta de convingere maxima. Dragomir este Cornel Dumitra~, intr-un meritat rol deprim-plan, un personaj condamnabil ~icondamnat, strabatut, insa, de "raza" parerilor derau. Mai joaca in film Darel Vi~an (un invatator Gheorghe agresiv ~i stupid), VladimirGaitan (Dumitru), Valeria Sitaru (0 slujnica muta, cu un moment antologic), CornelRevent (preotul-carciumar), Radu Panamarenco (jandarmul); dupa cum se vede, regizorula construit pesonaje - ~i situatii - noi, un principalloc de actiune in afara textului fiindcarciuma, deloc intamplator aleasa, subliniind, prin derizoriul veseliei sale, contrastultragic din final. Operatorul Vivi Dragan Vasile s-a dovedit un foarte bun interpret al

315

gandului regizoral, iar scenograful Marcel Bogos - prin decorurile sale de 0 simplitatesublima - semneaza una dintre cele mai izbutite creatii ale bogatei sale cariere; senza­tionala, de-a dreptul senzationala este aparitia Leopoldinei Balanuta, ca personaj-simbol,cum a fost ~i in filmul anterior allui Alexa Visarion. Operatorul Vivi Dragan Vasile 11insote~te ~i pe regizorul Nicolae Corjos in cel mai matur film al sau, padurea nebuna(octombrie 1982), ecranizarea romanului cu titlu omonim allui Zaharia Stancu. Scenari~ti- alaturi de regizor - sunt Ion Cantacuzino ~iVirgil Puicea, un cuplu insolit in cinema­tografia noastra, dar cu sigure valente culturale: din romanul inspirator - care continua(chiar daca elaborarea scrierilor are 0 alta cronologie) biografia lui Darie, inceputa in"Descult", cu perioada de dupa primul razboi mondial, cu anii de inceput ai deceniuluial treilea - autorii au selectat, Cll discemamant, cele mai importante momente de viataale eroului, schitand un drum Cll vadite insemne iniJ:iatice.Poate ca filmul prescurteazarespiratia erotica a romanului - roman care este, inainte de toate, 0 frumoasa povestede dragoste -, dar, gandit ca 0 confesiune, dobande~te tonul ~ivalentele unei marturisiri:du1ce-amarul adolescentei lui Darie, tristetile ~ibucuriile unui "inceput de viata" petrecutin ambianta unui ora~el de provincie de prin anii 1920-1922 sunt amintiri vii, care refacprofilul unei lumi apuse. Cel mai adesea ca element de antiteza afectiva, arnintirea Urumei,frumoasa tataroaica intalnita candva in Dobrogea, insote~te, ca element constitutiv, confe­siunile despre "prezent" ale eroului, sageteaza cu fulgere romantice vantul negru ~iamaral filmului. Pe Darie 11interpreteaza, de data aceasta, Florin Zamfirescu, excelent ~i inacest rol, dupa Ion nebunul din Napasta; actorul are ~iun avantaj de suflet: poetul NichitaStanescu i-a spus, odata, ca seamana cu Zaharia Stancu-tanar. Ca ~iin Semnul ,~arpelui,ca ~iin Napasta, Valeria Sitaru are un aer straniu in personajul de mare puritate pe care-linterpreteaza aici: ciudateniile Despei se confunda cu farmecul unei actrite cu pesonali­tate prcum Catrinel Dumitrescu; Gabriela Cuc, frumoasa ~i senzuala, este 0 Uruma deneuitat; mai joaca in film Ion Besoiu (profesorul Turtula), Horatiu Malaele (Filipache),Sebastian Papaiani (Dobrica Tunsu), Mihai Mereuta (unchiul Tone), Petre Lupu (Sa­manta), celelalte pesonaje - tatal, mama ~i sora lui Darie, bunica din 'Carlomanu, varaVastea sau vara Negrita - au un rol cu totul ~i cu totul secundar in economia filmului.Contrapunctele muzicale semnate de Florin Bogin-do(~iStela Enache), cadrul scenograficconceput de Adriana Paun, costumele Florentinei Deana Mirea contribuie la intregireaacestui "film de atmosfera". Spre sfar~itul anului 1982 - ar fi de semnalat ~i acest faptartistic -, in Germania, regizorul Radu Gabrea (aflat in "exil") realiza un film bine primitde critica de specialitate berlineza, 0jaclie de Pa:jti,pornind de la povestea stranie a luiLeiba Zibal scrisa de I.L. Caragiale.

La inceputul anului 1983 a fost prezentat, doua-trei zile, pe ecrane, filmullui DanPita Faleze de nisip, 0 ecranizare a romanului "Zile de nisip" de Bujor Nede1covici.Statisticile de la smr~itulanului 1989 consemnau, in dreptul filmului, 39.428 de spectatori;adevarata premiera a filmului va avea loc abia in anu11990, cum yom vedea la timpulpotrivit. De ce? Filmul a fost considerat ne-tipic pentru "actualitatea socialista"! Conflictulintrigii se declan~eaza intre un om realizat din punct de vedere social, profesional ~imaterial, un om la apogeu, ~iun altul, aparent un "nimeni", in fond un personaj mult maiputernic, mai rezistent psihic. Mai marii filmului romanesc - ~i mai marii lor - auconsiderat ca a~a ceva nu exista. ~i Faleze de nisip - un film de un realism poetic aca­parant, cu Carmen Galin, Victor Rebengiuc, Gheorghe Visu, Marin Moraru, Ovidiu

316

Schumacher, Magda Popovici, Ion Valcu ~iCatiHinaMurgea - a ramas in "cutii" panadupa 1989... Ce alte ecranizari au urmat? Regizorul Stere Gulea - intre Jules Verne ~iMarin Freda - s-a oprit, pentru 0 data, la opera lui Mihail Sadoveanu, ecranizand poves- .tirea Ochi de urs (februarie 1983): un film polemic, 0 replica la modalitatea "descrip­tiva", evidenta in mai toate peliculele inspirate din opera ilustrului prozator moldovean.Ochi de urs este 0 incercare, nu lipsita de reu~ite (portretistice, psihologice, de atmosfera),de a patrunde in universul mitic al padurii romane~ti. Principalii sustinatori ai regizoruluiau fost interpretii, in mare parte insoliti: Drago~ Paslaru jucase doar in doua filme(0 lacrima defata, Pruncul, petrolul,si ardelenii), Sofia Vicoveanca, Daniela Vladescu,Nicolae Urs sunt nume rar intilnite pe generice, doar Nicolae Praida vine dinspre incepu­turile cinematografiei postbelice (el debutase in 1955). Tot in februarie 1982 a avut pre­miera filmullui Mircea Dragan Plecarea Vla,sinilor,urmat de lntoarcerea Vla,sinilor(mai1984). Vla~inii, pastori liberi din tata-n fiu, pe pa~unile lor de la poale de munti, ~i-auparasit locurile lor de ba~tina din pricina asupririi cezaro-craie~tidin Transilvania habsbur­gica, refugiindu-se cu turmele lor dincolo de munti, in baltile Dunarii. Al doilea episodal "epopeii pastorale" scrisa de Ioana Postelnicu ~iMircea Dragan - dupa romanul scrii­toarei - continua aqiunea filmului anterior pana in momentulintoarcerii pastorilor tran­silvani pe plaiurile lor stramo~e~ti.Judele Alexa (Emanoil Petru!, in ultimul rol pe ecran),conducatorul vla~inilor, in urma unei tradari, este executat, iar femeile care s-au impotrivitstapanirii habsburgice sunt aspru pedepsite. Pastorul Branga (Silviu Stanculescu), unbarbat manat de patimi ~iinsetat de putere, de bogatii, este in centrul actiunii, printre inter­preti fiind ~i Ioana Dragan, Florina Luican, Cezara Dafinescu, Luminip Vatamanescu,Karoly Sinka, Gheorghe Doroftei, Nae Gh. Mazilu. Filmul regizorului Nicolae Margi­neanu lntoarcerea din iad (august 1983) porne~te de la povestirea lui Ion Agarbiceanu"Jandarmul". "Iadul" din film este frontul primului razboi mondial (tran~eele, "undevain Galitia"), in incle~tarea caruia - printre gloante, explozii, obuze, ~rapne1e,baraje desarma ghimpata, noroaie ~i sange - regasim doi oameni care poarta cu ei, in clipe1e deasalt ~i-nclipele de odihna, pove~ti1elor din timp de pace, doi rivali, Ion (Remus Margi­neanu) ~iDumitru (Constantin Branzea), pe care viata i-a despaqit, i-a a~ezatin "tran~ee"separate ~ipe care razboiulii va a~eza alaturi, in aceea~itran~ee, impacandu-i prin moarte.Cvartetul personajelor principale este intregit de alte doua interpretari valoroase, datorateactritelor Maria Ploae (impresionanta printr-un joc de fina simtire cinematografica) ~iAnaCiontea(care, la ora debutului, i~i anunta personalitatea in rolul unei fete "fara persona­litate"). Mai joaca Ion Sasaran, Valentin Uritescu, Liliana Ticau, Drago~ Paslaru - per­sonaje care se retin -, impresionanta, prin calitati de atmosfera, este muzica lui CornelTaranu. Performanta cuplului regizoralo-operatoricesc Nicolae Margineanu - Vlad Pau­nescu, indeosebi in secvente1e de front, ne poarta gandul spre 0 alta performanta artisticade exceptie, aceea realizata de Liviu Ciulei ~iOvidiu Gologan in padurea spanzuratilor.

In octombrie 1983 a fost prezentat pe ecrane filmullui George Cornea caruta cumere, ecranizarea unei nuvele - cu titlu omonim - de Dumitru Radu Popescu: povesteacu abur poetic a unei carote cu rninuni, cu surprize, a unor arti~tiambulanti care cutreierausatele intr-o perioada tulbure, cum era aceea a realitatilor romane~ti postbelice. Printreprotagoni~ti: Radu Gheorghe, Ion Dichiseanu, Dinu Manolache, Florina Cerce1. Desprefilmul Dragostea ,sirevolutia de Gheorghe Vitanidis - care porne~te de la romanul cutitlu omonim al scriitorului Dinu Sararu -:- s-a spus, la prerniera (decembrie 1983), ca

317

este mai mult 0 lectura (fragmentara) a romanului ~imai putin unjilm. Regasim, in Dra­

gostea !ii revolutia, interpretii principali din Clipa: Dumitru Dumitru este acela~iGheorgheCozorici, care confera eroului sau limpezimi de om integru, intreprinzator ~i lucid, peinginerul Tudor Cernat - tinta unui denunt odios ~i"subiectul" unei anchete - il inter­preteaza tot Ion Dichiseanu, care pastreaza verticalitatea personajului in biltaia vanturilorvietii; Rodica Tapalaga, cu talentul ei generos, deseneaza un personaj odios, CarmiaCernat, 0 femeie rea, antipatica, Tarasuflet. Mai joaca in film Valeria Seciu, George Con­stantin, Dorina Lazar, Ovidiu Moldovan, iar din echipa de realizatori fac parte ~ioperatorulNicu Stan, compozitorul George Grigoriu, inginerul de sunet Dan Ionescu. Tot in decem­brie 1983 a fost prezentat pe ecrane filmullui Mircea Mure~an 0 lebada, iama realizatdupa piesa "A cincea lebilda" de Paul Everac, 0 poveste sentimentala despre 0 iubire tarzie,in care joaca Octavian Cotescu, Rodica Mure~an ("accidentul" numit Duffy sau a cincealebada din stanga in "Lacullebedelor"), Gilda Marinescu, Florin Piersic.

Spre mijlocul deceniului, Gopo se reintoarce inca 0 data la Creanga (dupa multealte incursiuni anterioare, in filme ca De-a.~fi ... Harap Alb, P(JVestea dragostei, Maria­

Mirabela), pornind, de data aceasta, de la "Punguta cu doi bani" ~i ajungand departe, laRama.~agul (martie 1985). Gopo, cu fantezia-i nemasurata, ne lasa sa intelegem ca nouasa poveste vine din toate povqtile lumii, amestecate intr-un ghem multicolor, apeleazala personaje din alte basme, rasturnandu-le sensul - zana cea buna este ... sotia zmeului,in timp ce "invincibilul" Fat Frumos se afla mereu in situatii dilematice sau perdante,pana la happy-end, fire~te -, mizeaza pe un "punct de atractie" foarte solid, muzica luiMarius Teicu, vesela, placuta, cu iz de ~lagar (cu texte, savuroase, de Eugen Rotaru),interpretatacu nerv ~iculoare de Mirabela Dauer, AurelianAndreescu ~i - in rol principal ­Angela Similea, 0 "preafrumaosa" zana buna, cu secvente memorabile alaturi de"preafrumosul" Florin Piersic. Multi aWinterpreti se afla in "largullor" (in largul. .. talen­tului lor): Radu Gheorghe (un "muzician" indragostit), Jorj Voicu (un "circar fioros"),Iurie Darie ~i Vasile Rariton ("talharii pagubo~i"), debutanta Anca Mihaescu (0 "fetitacuminte"), Constantin Fuga~in ~iVirginia Mirea (Fat Frumos ~iDeana Cosanzeana), Gopoinsu~i (deghizat In regizor-povestitor), alaturi de "mo~ul" ~i "baba" din poveste, roluripreluate de Ion Lucian ~iDraga Olteanu Matei. Gopo se joaca frumos, il doteaza pe zmeucu trabuc ~ibricheta, zana cea bun a se plimba cu velocipedul, in jocullui se angreneazaautoarele costumelor Nely Merola ~i Elena F0rtu, scenograful Mihai Beciu, operatorulAlecu Popescu (fratele regizorului), priceput in obtinerea unor efecte speciale, intr-unfilm care ne poarta ~i prin istoria cinematografului mondial, de la Melies la comediamoderna Sapte mirese pentru .}'aptefrati. In perioada de referinta, Gopo mai pornise, cumspuneam, de la Creanga, in Maria-Mirabela (decembrie 1981), continuand, in stil propriu,basmul cu "fata mo~ului ~i fata babei"; doua fetite Incantatoare, Medeea Marinescu ~iGilda Manolescu, sunt eroinele acestui basm modern, cuceritor prin ingenuitate ~iingenio­zitate, in care Anda Calugareanu i~i imprumuta vocea broscutei Oaki, Mihai Constan­tinescu este licuriciul fara sclipici, iar Paula Radulescu, cu vocea sa inconfundabila, esteOmide, flutura~ul care n-are curaj sa zboare. Principal parta~ la bucuria lui Gopo esteinginerul de sunet Dan Ionescu; ei se vor juca frumos ~i in continuarea basmului, candCreanga este adus in era electronicii (vom vorbi la locul potrivit despre Maria !$i Mirabela

In Tranzistoria), dar asta se va intampla abia in 1989...

318

Revenind la ecranizarile anului 1984, ar fi de amintit, in primul rand, filmulluiConstantin Vaeni Imposibila iubire, pomit de la romanullui Marin Preda "Intrusul", sce­narizat de regizor (premiera: martie 1984). Scriitorul Marin Preda nu mai era cand s-apus "in opera" filmullui Constantin Vaeni, dar spiritul prozei originare a fost respectatcu grija ~iveneratie, dupa cum cineastul-scenarist 0 ~imarturisea cu un prilej: "Nu e yorbade un scenariu propriu-zis, ci de 0 adaptare cinematografica a romanului. Am incercatsa-i pastrez cat mai intact spiritul ~isper ca am reu~it sa fiu consecvent acestui angajament~i in procesul de realizare a filmului, transpunand materia literara intr-un alt limbaj, cualte legi decat cele ale literaturii. Marin Preda, in «Imposibila intoarcere», suspne ca «Intru­sul» este cartea unui erou care traverseaza 0 experienta tragica, din care iese purificat".Excelenti actori suspn demersul regizoral ~i,implicit, personajele lui Marin Preda: ~erbanIonescu (un Calin Surupaceanu foarte convingator), Tora Vasilescu, Valentin Teodosiu,Irina Petrescu, Amza Pellea, Remus Margineanu, Valeria Sitaru. In centrul aqiunii dinfilmul Surorile de Iulian Mihu (august 1984) stau personajele titulare din piesa lui HoriaLovinescu "Surorile Boga", interpretate de Adela Marculescu (Iulia, sora cea mare, caredepa~e~te- cu sobrietate ~idemnitate - conditia femeii parasite), Elena Albu (Valentina,sora mijlocie, care trece printr-un proces de trezire la realitate, actrita marcandu-~i perso­najul ~i cu 0 dulce auto-ironie) ~i Viorica Dinicu (Ioana, sora cea mica). Mai schiteazaportrete viabile, pe fundalul unei epoci sociale framantate, Traian Stanescu, Mircea Stoian,Olga Tudorache, Deana Predescu, Andrei Finti, Dorin Varga, Jean Lorin Florescu, Ale­xandru Racoviceanu, Mihai Berechet ~iValeriu Paraschiv, una dintre cele mai originalecompozipi ale filmului datorandu-se coregrafei Adina Cezar. Alaturi de regizor, in ecrani­zarea sa cu tonuri realist-poetice au stat compozitorul Anatol Vieru, inginerul de sunetDan Ionescu, scenografa Gabriela Ric~an ~ioperatorul Alexandru Groza. In septembrie1984 ie~ea pe ecrane ~i 0 ecranizare incitanta a lui Mircea Daneliuc, Glissando, pomitade la 0 nuvela a lui Cezar Petrescu, "Omul din vis". Mircea Daneliuc reu~e~te,prin Glis­

sando, 0 spectaculoasa ~i surprinzatoare "schimbare la fata", formula cinematograficala care a recurs fiind insolita, chiar ~ocanta, in creatia sa (sau, poate, vag prefigurata inEditie speciala ~i Vtinatoarea de vulpi). Se intrepatrund, in film, doua planuri de actiunecare "gliseaza" spre un deznodamant preconizat: un agonizant destin individual ~iagoniaunei epoci. Prins in "mrejele" jocului dintre realitate ~ivis (ioc sugerat de textul cu tenteonirice ~i psihanalitice allui Cezar Petrescu), Mircea Daneliuc picteaza 0 lume careianu se sfie~te sa-i descopere hido~enia, monstruozitatile, viciile, nocivitatea: ecranul esteinvadat de trupuri scheletice sau de sani opulenti, interioarele au patina ~i scorojeli detimp revolut, baia turceasca - unul dintre leit-motivele filmului - devine, treptat, spatiulunor manifestari sub-umane sau atinse de aripa "zborului deasupra unui cuib de cuci",cazinoul i~i infati~eaza impudic desfraul ruletei, chiar ~i "viata la tara" are 0 existentasecreta careia filmul ii extrage, ca semn al timpului, esentele derizorii. Regizorul nu uti­lizeaza doar "pasta de culoare" in infati~area mediilor investigate (decorurile MagdaleneiMara~escu, ca ~icostumele Catalinei Iacob fiind, practic, personaje in acest film) ci folo­se~te cateodata bisturiul, uneori exagerat, cu cinism. Ca atmosfera, filmul acapareaza (laaceasta contribuind decisiv ~i operatorul Calin Ghibu, un cineast de mare rafinamentplastic), dar ~iuime~te, nauce~te. In rolul personajului principal, "domnul Teodorescu",~tefan Iordache creeaza inca unul dintre marile sale roluri cinematografice: un portretal prabu~irii morale, fixat in tonuri sumbre, 0 victima - de fapt - a agresiunii din jur

319

(agresiune~ fascista asupra spiritualitatii in Romania interbelica), dar mai ales a viciilorlauntrice, care-l golesc de sentimente. Marea revelatie actoricesca a filmului (a~a cumfusese Nicolae Albani in Croaziera) este Petre Simionescu, "omul din vis", care joacacu mare naturalete uimirile omului neputincios in fata destinului. 0 alta revelatie, RadaIstrate (sotia prietenului de la tara), 0 prezenta cinematografica, de 0 discretie eleganta,cu un firesc dezarmant in priviri. Tora Vasilescu (guvemanta Nina) trece prin film cu 0dezinvoltura de invidiat, in timp ce alti actori compun, la randullor, personaje de tinutminte: Ion Fiscuteanu, Constantin Dinulescu, Rodica Moianu, Mihae1a Nestorescu, Ca­melia Zorlescu, Victor Ionescu.Peste toti ~itoate, peste realitate ~ivis, planeaza, infrico­~atoare,avertizante, semnele delirului nazist, doar "glissando"-ul de vioara (muzica: Vasile~irli) are 0 discretie atenuanta.

Cu 0 ecranizare a intrat in cinematograf regizorul ~erban Marinescu, al carui primfilm, metrajul mediu Moara lui Califar este 0 adaptare pentru ecran a nuve1ei cu titluomonim de Gala Galaction, scenarizata de 0 "tripleta" insolita, alcatuita din regizorulValeriu Dragu~anu, operatorul Petru Maier Bianu (al carui film de institut, Moartea luiPatru, ramane memorabil) ~i scenaristul Radu Aneste Petrescu. Insotit de operatorii CHinGhibu ~iDrago~ P3.rvulescu,regizorul ~erban Marinescu a cumulat, in filmul sau de debut,rigoarea c1asica a unui Victor Diu, hieratismul expresiei din creatiile lui Mircea Veroiu~i Dan Pita, forta de esentializare a lui Alexa Visarion. Respectand particularitatile descriitura ale lucrarii originare (Gala Galaction este considerat, pe buna dreptate, "parintelerealismului fantastic" in literatura romana, ~erban Marinescu se adreseaza, direct,receptivitatii ~isensibilitatii spectatorului contemporan. Spatiul eel mai fantast al filmuluieste, desigur, ambianta "morii fermecate", cu personajul fabulos allui Califar, care impru­muta, parca, chipul ~iyorba de dincolo de timp ale lui Gala Galaction. "Pactul cu diavolul"pe care-l incheie personajul central al naratiunii, Stoicea, "omul care ~i-avandut sufletul",precede un adevarat drum al dezumanizarii, pe care Remus Margineanu - un actor, larandu-i, miraculos - 11parcurge intr-o compozitie irepro~abila, cu "fete" distincte, straba­tute de combustia unui mistuitor "foe interior". Foarte frumoasa, in imagini antologice,Elena Albu, Tecla, cu aerul misterios al acestui personaj tragic ~iinsingurat, realizeaza,~iea, unul dintre cele mai bogate roluri cinematografice ale sale, alaturi de Andrei Finti- cu imobilitatea-i expresiva in rolul boierului Rovin -, de Dan Condurache, VasileNitulescu, Ion Marinescu, Jean Lorin Florescu, Nicolae Praida, Petre Tanasievici. In des­Ia~urarea naratiunii devine operant fiecare detaliu de atmosfera, la aceasta rigoare ex­presiva contribuind, deopotriva, compozitiile actorice~ti, cadrul scenografic ~iimagistic,muzica (foarte functionala, datorata lui Dorin Liviu Zaharia), viziunea regizorala fiind.foarte atenta la efectul de ansamblu al permanentelor "osmoze" intre "compartimente1e"faptului de arta. Dupa doi ani, regizorul a "confirmat", cu 0 noua ecranizare prestigioasa,Domni!}oara Aurica, 0 nuvela de Eugen Barbu - scenarizata de prozator - devenitaun film psihologic, introspectiv, reprezentativ pentru valentele unui cineast care ~i-a axatcreatia cinematografica exc1usiv pe filme de sorginte literara (dupa Gala Galaction, iata,Eugen Barbu; vor urma Camil Petrescu ~iMarin Preda). Doua alte importante atu-uri aavut filmullui~erban Marinescu: 0 compozitie interpretativa irepro~abila, aceea a actriteiMarga Barbu in rolul titular - un portret desenat cu finete, cu rafinament artistic, panala cele mai ascunse resorturi suflete~ti - ~iimaginea operatorului Vlad Paunescu, desprecare doi colegi de breasla - operatorii Vivi Dragan Vasile ~i Sorin nie~iu - scriau,

320

Pa,,'i "pre Luna (1964), de Ion Popescu Gopo: Intal, unGrigore Vaslliu-Birlic pus pe zbor",

....£Via/a nu iarta de Iulian Mihu (1959): 0 secvenJ:ii cu

Romulus Neac~u ~iMarius Rucareanu

"" .

". apoi un alt clasic al zborului, Leonardo da Vinci,cu celebra sa Gioconda, In interpretarea antologicaa lui Emil Botta

I

~·.A

11..,.' ,.~: ;>

~~:.'",'~'--. " .. ,\.'i. '/'

:>....·,l..

x

Magda Popovici in filmulJui Savel StiopulAnolimpuri (1964)

Dragosle lunga de-o seeml, un film al regizoruluiHorea Popescu din ]964. Cu Silvia Popovici ~i!linea Tomoroveanu printre protagoniste

o secvenla din filmul regizorului Aleeu Croitoru Meriisa/baliei (1965), eu Dana Comnea ~i Emanoil Petrul

Vestitu] Fanifii din comedia luiGeo Saizeseu Un suras in plinavanl (1964): Sebastian Papaiani

r;(,~.,)~'I', '*

Vasile Boghila (Tudor $oimaru) ~iAna Maria Nicolau (Magda Orheianu)in eeranizarea sadoveniana Neamul Soimclre,'ililm; un film al regizoruluiMircea Dragan din anul 1965

Colea Rautu, alt interpret din Neamul $oimiire,l,tilor

llarion Ciobanu ~i Antonella Lualdi in Columna• de Mircea Dragan (1968)

Canaru! ,~ivisco!u!, filmul regizorului Mano1e Marcusdin 1970. Printre protagoni~ti: Mircea Albulescu ~iCamelia Zorlescu

Final tragic in filmullui Lucian Pintilie din 1970, Reconstituirea. Printre protagoni~ti:George Mihaira, Vladimir Gaitan, George Constantin, Ernest Maftei

~~~£. --"'-"":'·,!t~~ •...~:~~,~~:,,,:= •••

Filmul-manifest al unei generatii: Apa ca un bivo! negru (1971)

Un important film istoric: Mihai Viteazu! deSergiu Nicolaescu, pe un scenariu de Titus Popovici,

o produqie 1971, cu Amza Pellea In rolul titular,aici Impreuna cu Ion Besoiu ~i Mircea Albulescu

Un rol emblematic pentru Florin Piersic:haiducul Saptecai

o aha secventa din Mihai Viteazu!, film reluat,gupa trei decenii, cu ,,0 a doua premiera".In prim plan: loana Buka (Doamna Stanca)

Ion Finte~teanu ~i Toma Caragiu In filmulluiMircea Dragan B.D. !a munte ,~i!a mare

Regizorul Mircea Veroiuin decorul Nun;ii de piatra

::1 1

...•...

,V"

Pe platourile de filmare: regi­zorullulian Mil)u ~i opera­

torul Alexandru Intorsureanu

La "comanda" unuifilm, Mircea Daneliuc

\\)! ~'''.'.•'\ "',J,\

" ').."~'-'J.'"

" i,A,.~ .Un instantaneu cu

regizorul Liviu CiuleiDan Pita ~i Vlad Paunescu,

filmand pe mal de mare

La filmare, regizoarea Malvina Ur~ianu ~ioperatorul Vivi Dragan Vasile

Geo Saizescu, regizor ~i personaj in Paca/a'~~

Alt cuplu regizoral-operatoricesc:Andrei Blaier ~i Nicu Stan

Lucrand la ecranizarea caragialiana De ce tragc!opotele. Mitica?: Lucian Pintilie,cu Gheorghe Dinica

Un comedian deneinlocuit: Grigore

Vasiliu-Birlic

Stefan Ciobotara~u,roluri neuitate

Octavian Cotescu intr-opoveste cu "a fost odatil ••...

o personalitate artisticaaccentuata: LeopoldinaBalanut;:i

Margareta Paslaru,pe post de "educa­toare" la Veronici

Un cuplu cu sute de roluri la activ:Emil Hossu ~i Catrinel Dumitrescu

Irina Petrescu, 0 actrita"cu cinematografulin sange"

Maia Morgenstern in Balanlalui Lucian Pintilie

Irina Movila, trista Fifi dinfilmullui Dan Pita

Pepe & Fifi

Cecilia Barbara, cu roluriantologice in filmele luiMircea Daneliuc

f·""

Serenada in trasura: Sebastian Papaiani,Dem Riidulescu ~i Vasilica Tastaman in comedia luiGeo Saizescu Asta seara dansam tn familie (1972)

V

Mere rO,I"lide Alexandru Tatos (1976):protagonist Mircea Diaconu

Elena Albu ~i Jon Caramitru in filmulIui Mircea Veroiu lntre oglinzi para/ele

,I.~I

j,LI:.•i

Maria Ploae in filmullui Nicolae Margineanu!$tefun Lueh iw( (1981)-

Tora Vasilescu in filmul lui Mircea DaneliucGlissando (1984)

Liliana Tudor, 0 ,,lumina palida a durerii'"in neuitata sa creatie din filmul lui lulian MihuLumina palida a durerli (1980)

Silvia Popovici in fil­mul Ma]vinei Ur~ianu

Intoarcerea Lai

Vodil Lilpa,meana

Cannen Galin in filmulElisabetei Bostan

Un saLtimbanc La PoLuL Nord

Remus Margineanu in filmullui $erb~n Marinescu

Moara Lai CiiLifar

Micaela Caracas infilmul lui Manole MarcusMitic!! Popescu

Morometii lui Marin Preda, in viziuneacinematografica a regizorului Stere Gulea: 0

secventa cu Victor Rebengiuc, copilul NicolaeBadea ~i Luminita Gheorghiu

Mara Grigore ~iOana Pel1ea inVuLpe vcimitor de Stere Gulea

o van! de neuitat de Lucian Pintilie,cu Claudiu Bleont ~i Kristin Scott Thomas

~

•.•

II

I

Intr-un inspirat studiu analitic al imaginii din filmele romane~ti ("Cinema", nr. 7/1987):,,0 aura speciala a capatat filmul Domni!joara Aurica datoriili operatorului Vlad Paunescu,datorita millestriei ~iharului, cu totul speciale, cu care lumineaza, decupeaza ~i«se mi~ca»autorul, aflat aici, dupa parerea noastra, la eel mai izbutit film al sau de pana acum. ModulIn care ~i-a conceput «pasta grea» de griuri reci ~i apasatoare, conturand 0 lume crepus­culara: desenul portretelor In lumini, cand grotesc-expresionista, cand suav ~ibacoviansimbolista; valoarea obiectelor ill compozitia fiecarui cadru, decupand «oglinda In oglinda»,realitate ~i simbolIn acela~i plan; planullarg, nervos, haotic al unui colt de cartier bucu­re~tean, cu 0 lume mimand jalnic un Paris iluzoriu, In luminile licarinde ale cinemato­grafului cu drame pasionale care «tree strada» la brat cu Domni~oara Aurica, devenind,treptat, realitate cruda, Intr-un grafism see ~imonocrom, In care culoarea e alungata sprea face loc pustiului ~i lipsei de orizont; apoi mi~carea din secventa nuntii, 0 mi~care faracontururi precise - incon~tienta In haos - sugerata printr-o lunga rotire a aparatului,suspendat parca In aer, martor uluit al unei degradari treptate; toate acestea ~imulte alteleau fost gandite ~i realizate impecabil".° alta premiera din finalul anului 1984 a fost filmullui Manole Marcus Mitico.Popescu (decembrie 1984): la jumatate de veac de la publicarea ei, piesa cu acest numea lui Camil Petrescu a devenit - nu putea sa nu devina - film; dramaturgul DumitruSolomon a "recitit-o", cu ochi cinematografic, propunand un scenariu Imbietor, caruiai-a fost dat "chip de imagini" Intr-un film, la randullui, Imbietor, care aduce pe ecranatmosfera anilor '20, cu patina fotografiilor Imbatranite de vreme. Personajullui MiticaPopescu a ramas, peste ani, ca un semn "dizacordic" al acestei lumi revolute. Camil Pe­trescu, aducandu-l pe scena, s-a gandit, desigur, la "miticii" caragialieni, la "miticismele"epocii, dar sensul pe care I-a dat eroului sau a fost Intrucatva polemic, de "reabilitare"morala, accentele fiind puse pe resursele de generozitate sufleteasca ~i de sensibilitateale legendarului personaj de snoave ~iaventuri galante pe care pana lui Caragiale I-a imor­talizat ill pagini unice. De aceea ne-a placut ~ine place, nu se poate sa nu ne placa, piesalui Camil Petrescu, chiar daca.-i lipse~te aerul rarefiat al "sufletelor tari" ~i "jocul iele­lor"-idei. Prin povestea de dragoste a lui Mitica Popescu, cu happy-end-ul ei zdrobitor,spectatorul de ieri (de azi ~ide maine) dobande~te certitudinea ca "finalurile fericite" nusunt 0 inventie livresca, ca e1esunt la Indemana oamenilor, chiar daca realiilitile sunt ostile~iaparentele In~elatoare (a~a cum se Intampla - sa zicem - ~iIn cazul "omului cu mar­toaga" allui G. Ciprian). Critica a repro~at faptul ca filmului Mitico. Popescu Ii lipse~te...Mitica Popescu. Intr-adevar, personajul din film, In interpretarea lui Mircea Jida nu preaare "dimensiunea de farmec" a eroului, are 0 mustacioara In furculita, 0 garoafa ro~iela butoniera ~i earn atat. Dar regizorul Manole Marcus a dat cinematografului ce este alcinematografului. Cu alte cuvinte, a facut din "film" un personaj important (poate eel maiimportant) al filmului. Anii In care se petrece actiunea din Mitico. Popescu sunt anii Incare filmulInvata sa mearga (de Invatat sa vorbeasca nu se punea problema), "minuneacinematografului" acapara cercuri tot mai largi de spectatori: regizorul ~i-aintrodus perso­najele Intr-o sala de cinematograf a epocii ~i, din acest moment, filmul a devenit altul,pentru ca eroii sill (inc1usivMitica Popescu sau, mai exact, In primul rand Mitica Popescu),au Inceput sa-~iexprime dorintele ~ivointele prin intermediul unar "secvente de film mut"pline de farmec ~i savoare. Aceste secvente de "film In film" contribuie In mod esential

alaturi de ilustratia muzicala a Ilenei Popovici, de "lumea" decorurilor (Nicolae

321

~chiopu), a costumelor (Cristina Paunescu) - la stilul "retro ironic" pe care-l impunefilmullui Manole Marcus, excelent servit de imagine a operatorilor Alexandru Intorsu­reanu ~iLiviu Pojoni, foarte buni creatori de atmosfera. Sunt prezenti in film, cu farmecullor, Micaela Caraca~ (stilata, distanta dar afectuoasa, in rolul Patroanei), Elena Dobrin-Be­soiu (Ana, sora lui Mitica), Tudorel Filimon (prietenul care ... la nevoie se cunoa~te),Remus Margineanu (un "subsecretar de stat" cu suflet mare), Constantin Dinulescu, JulietaSzonyi, Mircea Belu, George Paul Avram, Eugen Popescu, Mirela Voiculescu ~icopilulTica Popescu. Mitici1 Popescu este unul dintre filmele care, in ciuda aparentelor (contrarii),poate avea, inca, 0 lunga cariera la public.

Revenind la anu11984, ar mai putea fi aduse in discutie diteva ecranizari: Ringul(februarie 1984) de Sergiu Nicolaescu, cu punct de plecare 0 nuvela de loan Grigorescu,filmul pentru copii Cirqarii de Adrian Petringenaru (decembrie 1984), urmat de Aripide zi1padi1 (septembrie 1985), doua adaptari pentru ecran ale unor lucrari literare de largaaudienta in mediul adolescentin, romanul "Cire~arii" de Constantin Chirita. 0 subliniere,in acee~i perioada,pentru fIlmul [j~ca, de loan Carrnazan,dupa 0 nuvela de Fanu~ Neagu,scenarizata de Fanu~ Neagu ~iVintila Omaro. Personajul principal al povestirii ~ial fil­mului se confunda cu interpreta, Ecaterina Nazare, careia Madalina Stanescu ii intocmeaun sugestiv portret (dupa premier a filmului din mai 1984): "Un nou eveniment in firma­mentul impodobit de talentele actritelor noastre: interpreta Li~cai - volbura de ape, focimpatimit, vant, explozie de lumina. Fata care vorbe~te limba florilor, a ierbii este orfanaluata de suflet, avand 0 mama uria~a: natura. Li~ca, tanara sotie, monument de credintafata de barbatul plecat in razboi, pe care-l tot a~teapta,Li~ca, temerara care infrunta iadulfrontului pentru a-~i gasi barbatul, Li~ca i~i pierde mintile. Perfecta sincronizare intrestarile eroinei ~iculorile, unghiurile, armoniile ~idizarmoniile figurii Ecaterinei Nazare.Frumusete salbatica, ciudata, pietroasa, parguita, cu pometii colorati de sangele tanar,Li~ca-Nazare stame~te de la prima vedere. Simpla ei prezenta se opune energic lumii aris­tocrate, inmanu~ate, clorotice ~itanjitoare. Hulita, du~manita, agresata, femeia se inchidein sine. Cu sufletul alb ca florile de cire~, dar cu mintile ratacite, Li~ca imprima scenelorde nebunie un autentic dramatism. Forta de concentrare, expresivitatea chipului EcaterineiNazare, temperamentul ~ipercutanta atitudinilor confera acestui debut marca unei certitu­dini". Referirile 11vizeaza, indirect, ~ipe regizor: loan Carmazan, prin Lifjca, s-a reconfmnatca un cineast realist, lucid, cu 0 sensibilitate evidenta, dar cenzurata. Alaturi de EcaterinaNazare, in acest film de strigate ~ide taceri - la care au colaborat compozitorul DorinLiviu Zaharia, operatorul Anghel Deca, scenograful Vittorio Holtier ~iautoarea costumelorDesdemona Lozinschi - mai apar Remus Margineanu, Valentin Teodosiu, VirginiaRogin, Simion Hetea, Petre Nicolae, Leni Pintea-Homeag, Zolt{mVadasz, Valentin Uri­tescu, Papil Panduru, Catrinel Paraschivescu, Avram Birau, Maria paunescu.

Dintre ecranizarile anului 1985 iese, in primul rand, in evidenta, Adela de MirceaVeroiu (februarie 1985). Romanul de dragoste allui G. Ibraileanu "Adela" a provocatde-a lungul anilor - peste 65 de la aparitie - numeroase controverse. Dincolo de toateopiniile exprimate in timp, romanul este opera unui iscusit psiholog ~i moralist, dublatde un artist de mare sensibilitate. Ce I-a deterrninat, totu~i, pe regizorul Mircea Veroiu,asti1zi, sa reciteasca acest roman de odinioara, al carui titlu Insu~i, dupa cum 0 spuneainca primul editor, "e ca 0 matasa veche care-a fost odinioara rochia unei fete de pe vre­mea valsului"? Intai ~i-ntai, regizorul a fost sensibilizat de "gongul" (expresia Ii apartine)

322

romanului originar: tristetea, ba chiar durerea, despartirii de tinerete. Nu putem exclude,din aceasta optiune, referirea autobiografica. Apoi, pe regizor I-a tentat, neindoios, "cine­matografierea" unui roman de analiza. In sfar~it, un al treilea raspuns posibil ar fi creareaunui univers original de simboluri ~i sugestii, pe datele ~iin spiritul romanului inspirator.Adela, filmullui Mircea Veroiu, un "film de camera" (sau ... "de conac"), suprapune "ul­tima vacanta a tineretii" peste "ultima vacanta a secolului", extinzand unda de semnificatiia peliculei dincolo de anotimpul ~i apusul varstelor biologice, spre anotimpul ~i apusulunor mentalitati ~ilumi. Regizorul-scenarist nu a suprimat nicidecum dimensiunea anali­tica a romanului ci i-a oferit tocmai acele suporturi (de "creatie", "afabulatie", ~iplastice)pe care romancierul-critic ~iIe refuza cu obstinatie. Sfar~itul de veac la Baltate~ti permiteautorului cinematografic ~iechipei sale 0 pictura de epoca impresionanta. Operatorul DoruMitran i~i recomanda inca 0 data virtuozitatea, prin cadre de 0 transparenta vibranta, prinirizi'irisavante, prin tulburatoare jocuri de umbra ~ilumina, care surprind,parca, in imagini,insa~i trecerea inexorabila a timpului. "Trecut-au anii ca nouri lungi pe ~esuri" spun ver­surile lied-urilor, muzica lui Adrian Enescu, ca un ecou din adanc al gandului, devenindo dimensiune esentiala a filmului, intamplarile inse~i fiind ecoul unei muzici departate.Costumele Hortensiei Georgescu, 'ca ~idecorurile lui Calin Papura devin "ore" ale timpuluievocat. Distributia? Adela este Marina Procopie, 0 prezenta diafana, un "semn al puriti'itii".George Motoi este Emil Codrescu, conturand cu tact indoielile, spaimele ~i luciditateaeroului, Valeria Seciu - superbi'i - este Doamna M., ~tefan Sileanu nuanteaza minutiosportretullui Tuliu Dragan, roluri mai mici, dar vizibile, au Adrian Pintea (ceasomicarulHaim David), Jana Gorea (Anica), Florina Luican ~i Nata~a Raab, la debut (actritele),micuta Dana Mladin (ca 0 alta Adela). Din aprilie 1985 dateaza 0 alta ecranizare a unuiroman de Liviu Rebreanu, care a mai fost adaptat pentru ecran cu decenii in urma ("Ciu­leandra"), scenari~tii filmu1ui Ciuleandra fiind, de data aceasta, Anu~avan Salamanian~iregizorul Sergiu Nicolaescu. Critica a apreciat - in linii mari - drept pozitiv efortulregizoral, chiar daca nu a descoperit noutati de viziune, chiar daca adaptarea a fostconsiderata, de unii comentatori, doar "corecta". Dar filmul are ritm, operatorul NicolaeGirardi - dupa un sfert de veac de cariera - se afla intr-un "varf de forma", intr-unapogeu al creatiei sale, iar regizorul Sergiu Nicolaescu, mizand indeosebi pe actori tineri- in rolurile principale apar Anca Nicola ~i Ion Ritiu - ~i-a vazut rasplatita investitiade incredere. Inspre sfar~itul anului am asistat la inca un debut convingator, pomit totde la 0 opera literara, debutul regizorului Adrian Istratescu-Lener cu Cantonul parasit,un metraj mediu inspirat de nuvela cu acela~i nume a lui Fanu~ Neagu. Dedicat invata­torilor ~iprofesorilor, celor care - cum spunea Fanu~ Neagu la premiera - i~i "risipesccu daruire viata intre nemarginile campiei, pentru ridicarea fiilor de tarani", filmul este(chiar daca scenaristului i-a trezit melancolii ~i aduceri aminte), in primul ~i in ultimulrand, un "exercitiu de stil" regizoral. De altfel cineastul debutant nu se sfie~te sa mutesatul din Baragan (atat de specific scrierilor lui Fanu~ Neagu) undeva pe plaiuri ardelene- pentru ca regizorul sa-~ipoata incorpora experiente personale -, in timp ce atmosferacreata devine de-a dreptul cehoviana, sau, mai exact, "mihalkovskiana" (din ambiantaconacului din Cantonul parasit nu lipse~te decat. .. pianina mecanica, acordurile acesteiaexistand). Altfel, exercitiul regizorallasa sa se intrevada un cineast inteligent, cu perso­nalitate (dar inca in faza unui amalgam de influente). Adrian Istratescu-Lener a fost susti­nut, la debut, de operatorii Anghel Deca ~iBasarab Smarandescu, de protagoni~tii intrigii

323

- Drago~ Paslaru, ~erban Ionescu, Victoria Cocia~-~erban -, de alli actori, excelenliin roluri episodice (~i "cehoviene"): Beate Fredanov, Valentin Uritescu, Vasile Ni!tilescu.

Regizorul Nicolae Margineanu a revenit cu 0 alta ecranizare, de data aceasta dupao nuvela de loan Slavici, propunand spectatorilor, in 1986, filmul Padureanea, cu ManuelaHarabor in rolul titular. Colaborand exemplar cu operatorul Doru Mitran, Nicolae Margi­neanu a incercat - ~i a izbutit - 0 sinteza intre cele doua distincte tratari stilistice aleoperei lui Slavici pe ecran, aceea de un realism poetic frust din Moara eu noroe de Victorlliu ~i expresia distilata, esenlializata a unui film precum Dincolo de pod, ecranizarea"Marei" in viziunea regizorului Mircea Veroiu. Operaliunea i-a fost sugerata, neindoios,~ifacilitata, de scenariul scriitorului Augustin Buzura, a carui atragere in breasla scenari~­tilor constituie - cum am aratat - un ca~tig de esenla pentru cinematografia noastra.Adaptand 0 proza clasica, scriitorul a patruns cu respect, dar fara sfiala, in "laboratorul"scriitorului de altadata. Geneza acestui film este rememorata, plastic, de catre scriitor,intr-un interviu (consemnat de Bogdan Burileanu) din revista "Noul Cinema", nL 8/1990.Intrat in cinematografie la inceputul anilor '80, cu scenariul de actualitate dupa romanul"Orgolii", Augustin Buzura evoca intm, la 0 intrebare a ziaristului, relaliile de-atunci cuun important demnitar al vremii din Consiliul Culturii ("nici nn merita sa-i mai amintescnumele"), purgatoriul vizelor de aprobare: "Cand am ajuns cu scenariul pentru aprobarela demnitarul cu pricina, el s-a simlit dator sa-mi explice ca, de~i cartea era aparuta, bamca intr-un tiraj nesperat de mare, totu~i ar fi bine sa pn cont de faptul ca intr-un fel sunadoua palme in carte ~i in alt fel pe ecran! Ca altfel se vede securistulin carte ~i altfel peecran ... In fine, a fost 0 odisee intreaga pana ce am ajuns sa fie prezentat filmul pentruultima aprobare, la nivelul comisiei ideologice. Acolo, un alt mare demnitar, cand a vazutsecuristul (evident ca "altfel", probabilin felullui) a inceput sa vocifereze, indignat falade indrazneala noastra, argumentandu-ne ca aceasta e securitatea poporului, «creata deinsa~i clasa muncitoare», deci cum imi permit eu sa-mi bat joc de reprezentantii ei. N-ainteles - sau n-a vrut sa accepte - ca eu descriam acolo 0 realitate, un moment istoric,pe care, Ie placea sau nu, erau obligali sa ~i-l asume ~i securitatea, ~ipecereul ~i toli caliau condus lara - a~a cum au condus-o ... - in vremea aceea. Oricum, facand 0 sumarasocoteala, am ajuns la eoncluzia ca timpul consumat pentru serierea seenariului ~i stra­baterea filierelor de aprobare a fost infinit mai lung deeat eel care-mi fusese necesar pentrua serie eartea." La 0 intrebare urmatoare, seriitorul evoea modulin care a ajuns, totu~i,sa scrie un al doilea scenariu, dupa lungi disculii, de data asta eu Ion Traian ~tefanescu,pe atunci prim vicepre~edinte al Consililului ['::ulturii:"Ion Traian ~tefanscu cuno~tea per­fect eultura ~i struetura speetatorilor «supremi». De altfel, el era un tip de~tept, eultivat,cu care puteai sa discup. A~a ca, din vorba-n yorba, mi-a spus ea eel mai bine ar fi safac un scenariu dupa un autor clasie. (... ) Mie unuia nu-mi era permisa actualitatea ­eel pupn in ipostaza cinematografica - pentru ca ei ~tiaufoarte bine ee-ar fi ie~it dintr-unasemenea seenariu seris de mine (... ). A~a ca, pe deplin edificat asupra modului «cumse puneau problemele», m-am apucat sa recitesc «Padureanca». ~tiam nuvela din ~coala,nu-mi spunea mare lucru, dovedindu-se 0 melodrama care pe eeran ~i-ar fi relevat tocmaipunctele slabe. Abia dupa trei, patru, cinei lecturi am gasit ideea eu holera. ~i atuneieeranizarea a ineeput sa ma pasioneze eu adevarat. M-am dus la Ion Traian ~tefaneseu~i I-am intrebat daca accepta ideea de dragoste ~i moarte in timp de teroare. Plecasemde la trama nuvelei, iar teroarea era holera, privita ea 0 ealamitate. Ma rog ... pentru mine

324

calamitatea era alta, teroarea era ~i ea alta, dar mi-am zis ca ambele pot fi astfel binesugerate. Acest suport devenea pretextul de a avertiza, de a striga de pe ecran oamenilor:«Ce fel de barbati mai sunt in tara asta, care nu se pot opune unei terori inoculate ~imanipulate?» Nu-mi mai aduc aminte cu exactitate fraza, dar de dragul ei am scrisscenariul. Sigur ca ea nu-i apartinea lui Slavici, ca ~imulte alte lucruri din film, dar nuam intentionat nici un moment sa fac 0 simpla transpunere pentru ecran, doar un filmde epoca, ci 0 trimitere la adresa mecanismelor cu ajutorul carora individul este tinut subascultare. Nici finalul nu putea ramane in film a~a cum II vazuse Slavici in nuvela ­ca Iorgovan moare ~ii se pne lumanarea. Era absurd ca ultimul accent sa cada pe aceastadramoleta semanatorista ~i atunci, dincolo de culpabilitatea evidenta a celor doi parintifata de destinul copilului lor, am revenit la teroare ~i la minciuna, care se perpetueazauna din alta. Lumea (e yorba de spectatorii din sala) era oricum obi~nuita in acel momentcu fenomenul respectiv, eu n-am facut decat sa-l arat cu degetul. In orice caz, mi-a facuto mare placere sa lucrez la acest film, care cred ca ~i astazi rezista, iar colaborarea curegizorul Nicolae Margineanu a fost excelenta - dovada ca el filmeaza deja F ara iden­

titate (filmul se va numi Undeva In Est, n.n.), un scenariu pe care I-am conceput impreuna,cu cativa ani inainte, dupa 0 alta idee din «Fetele tacerii»". Cateva interpretari actorice~tidin acest film - Manuela Harabor, Adrian Pintea, ~erban Ionescu, Victor Rebengiuc,Melania Ursu, Dorel Vi~an, Nicolae Toma, Mihai Constantin, Claudia Stanescu, LarisaStase Mure~an, Dan Badarau, Florin Anton, Eugen Harizomenov, Ion Haiduc - impreunacu "semnele" personajelor create pe ecran confirma ~anselede durata ale unui film precumpadureanca (la care au colaborat operatorul Doru Mitran, compozitorul Cornel Taranu,scenografa Magdalena Mara~escu, autoarea costumelor Mioara Trandafir, monteuza NitaChivulescu). Avatarurile din anii produqiei, ca ~i solupile gasite pentru depa~irea impasu­rilor, au valoare de generalizare, de aceea Ie-am ~ievocat pe larg, ele fac parte din istoriafilmului romanesc in acei ani.

In 9 iunie 1986 a fost prezentata pe ecranele bucure~tene ecranizarea regizoruluiAlexandru Tatos lntunecare, 0 adaptare pentru ecran a unui roman de succes in epocade Cezar Petrescu. Din distribupe: Ion Cararnitru, George Constantin, Remus Margineanu,Tania Filip, Vladimir Gaitan, Dan Condurache, Florin Zamfirescu. Stabilind un "racord"intre acest film ~ifilmul anterior, yom avea in fata dificultati1e tot mai mari pe care Ieintiimpina, in epoca, producpa cinematografica romaneasca (chiar in cazul unor ecrani­zari). Regizorul Alexandru Tatos, de pilda, in ale sale "Pagini de jumal" (editate postum,in 1994, de catre sotia sa, Liana Molnar-Tatos) evoca, pe zile, pe ore, 0 parte din "chi­nurile facerii" in cazul unui film ca lntunecare. Reproduc cateva insemnari ale cineastului.Sambata 28 decembrie (1985): "Deznodamantul e pe cale sa-mi darame tot ce-am muncitatata vreme. Tovara~ul Dulea (devenit, intre timp, vicepre~edinte la Consiliul Culturii~iEducatiei Socialiste, n.n.) are obiectii fundamentale la lntunecare: ca totul este prea ...intunecat, ca nu razbate nici 0 raza de lumina, ca nu se vede mi~carea muncitoreasca,ca nu ... , ca nu ... Las la 0 parte stupizenia acestor obiecpi, dar ele neaga filmul. Desigurca argumentele mele sunt limpezi, ca ~tiusa apar ce-am facut, dar mi-e teama ca voi duceun dialog surd. Momentul este, in general, fara precedent, teroarea s-a abatut asupraculturii, a~aca nimeni nu mai sm sa te asculte, toti se pn de scaun. Trebuie sa ma pregatescpentru un razboi rece de luni de zile. (oo.). Totul se naruie". Duminica 29 decembrie(1985): "Discutia cu tov. Dulea a fost scurta ~iprotocolara. «Cobra» - caci foarte bine

325

I-a poredit Dan Pita - e foarte diplomat ~inu e prost deloc. A Inceput prin a ma tamaia,In Iegatura cu calitatile deosebite ale filmului, calitatile artistice, pastrandu-~i rezerva Inceea ce prive~te unele probleme ideologice. De fapt, sunt spaime ~ifac parte din prejude­catile stupide ale Ingrozitorului timp pe care-l traim. In mare, obieqiile ar fi urmatoa­rele: filmul este prea "Intunecat» ~i nu are nici 0 raza de speranta; razboiul din 1916 afost pentru noi benefic, ne-a adus Transilvania, ~i nu se vede eroismul armatei 0); nuse vede factorul decisiv al mi~carii socialiste, factor pozitiv. Desigur, i-am explicat babe~teca este yorba despre ecranizarea unei carti anume ~inu de 0 fresca istorica a acelor ani.I-am explicat pe Indelete resorturile filmului. Cred ca Ie ~tie prea bine, dar In urechiIelui suna ceea ce ar putea sa spuna aWi, «mai mari». Poate ca unele argumente ~iIe-a In­su~it. Asta e speranta mea. A ramas sa mai vada 0 data filmul ~i sa mai avem 0 discutie.Una, doua ... Deci, cum spuneam, trebuie sa ma pregatesc pentru un razboi lung". Nuinsist cu citatele: razboiul a fost, Intr-adevar, lung, discutiiIe - una, doua, trei - au avutloc, In ceIe din urma, dupa jumatate de an, filmul a fost prezentat In cateva avanpremiere(prima la Boto~ani, In 19 mai) ~i apoi la Bucure~ti. Pentru ca "racordul" cu Padureancasa fie complet, iata ~i 0 Insemnare a regizorului datata luni, 26 mai (1986): "Astazi vafi 0 noua avanpremiera a lntunecarii la Zalau, acolo unde conduce cel care m-a obligatsa fac acest film, dar caruia trebuie sa-i fiu recunoscator: Traian ~tefanescu (Ion Traian~tefanescu fusese Intre timp "rotit", ca prim-secretar al Comitetului Judetean P.C.R. Salaj,n.n.). Probabil exista muIte cuvinte critice la adresa lui In jurnalul meu ~i tocmai acestaeste faptul cel mai trist: ca acum am ajuns sa-l regretam". Intra ~i aceste "amanunte" ­nu-i a~a? - In istoria filmului romanesc ...

Ecranizari aveau sa se produca pana In ultimul an pre-revolutionar (la care ma voireferi Intr-un capitol separat). Frapant - ~i "neverosimil" - este faptul ca In acqti ani,cei mai grei ai filmului romanesc de pana In '89, s-au realizat cateva dintre ecranizariIerezonante din palmaresul productiei nationale: doua - ba chiar trei ---:savuroase "comediide actori", Cucoana Chirita ~i prelungirea ei Chirita In JWji de Mircea Dragan, filmulde autor a1Cristianei Nieolae Hanul dintre d~aluri ~i doua dintre eeIe mai prestigioaseeeranizari ale anilor '80, Morometii de Stere Gulea ~iJacob de Mireea Daneliue. Sa Ieluam pe rand. ComediiIe dupa Aleesandri scenarizate de aetrita Draga OIteanu Matei ­care a "topit" In povestea sa ChiriteIe traditionale, cate un Sandu Napoila "ultra-retro­grad" sau un Clevetici "ultra-demagog", alaturi de cate un papu~ar din "Ie~ii In earna­val" -, puse pe muzica moderna (George Grigoriu) eu radacini In partiturile de epocaale lui Alexandru Flechtenmacher, au Insemnat, pentru regizorul Mireea Dragan, "petede culoare" Intr-o filmografie cam terna (cu tot cidul BD-urilor). Sigur, antrenul filme­lor sm, mai ales, In actori: Chiritoaia Dragai Olteanu Matei este irezistibila, ca ~iBarzoiullui Dem Radulescu sau personajul emancipatei Intarziate desenat de Deana Stana Ionescu,In jurullor starnindu-se valuri-valuri de veselie cantata, sustinute de ~tefan Tapalaga,Cezara Dafinescu, Bianca Ionescu, Cornel Constantiniu, Dorin Anastasiu, Rodica PopescuBitanescu, Dionisie Vitcu, Monica Rusu, Adrian Paduraru, Jean Constantin, Iurie Darie,Teofil Valcu, Marian Hudac, Adriana ~chiopu, Lica GherghiIescu. Filmul are ~i0 patinade epoca (autoarele costumelor Deana Oroveanu ~i Elena Fortu au avut muIt de lucru,la fel scenograful Vasile Rotaru), operatorul Ion Marinescu ~i monteuza Adriana 10­nescu au sustinut "ritmurile" avantatelor baluri de la Barzoieni. Alecsandri, actori de clasa,corsete, sosuri frantuzite, 0 nineaca, ni~te aristite ~i calipsite, un musiu ~arl Inotand In

326

•

neologisme, ni~te "serenade" cu Lampadie CocirUi ~i Agachie Brustur: ce-i mai trebuieunei comedii de succes? Regizorul ~i-a atins telurile: primul sau film, CUGoana Chirita,a fost urmat de al doilea, Chirita In Iafji, "festivalul" Alecsandri a "tinut afi~ul" - cu"repetir" - 0 perioada destul de lunga. Ceea ce nu i-a impiedicat pe unii confrati sa-~iexercite verbul polemic (vezi intepaturile lui Valentin Silvestru din "Cinema", nr. 6/1987,care ne intorc gandul spre autori acizi din presa interbelica): "Daca e necesar sa se refacaambianta (presupusa) de la vremea piesei, apoi e necesar ca studiul sa cuprinda ~i obice­iurile, moravurile, manierele, pentru ca tabloul sa fie valabil. N-am insa impresia ca regia,scenografia, interpretarea au fost absorbite de aceasta preocupare. Prin urmare, se facemasa mare la Chirita, intr-o odaie care-i inghesuie din cale-afara pe meseni, astfel ca aceice servesc bucatele trebuie sa-~i inghionteasca fie convivul din dreapta, fie pe cel dinstanga. N~apuca insa ei bine sa roada un ciolan - trecand apoi, cu pripire, de-a dreptulla cozonac ori inghetata - ca lautarii izbucnesc intr-o hora dracoasa, ce ridica toti boierii~i to ate cuconitele intr-o elipita cu dumicatulln gura, angajandu-i in roata, in jurul ace­leia~i mese, unde-~i incurca picioarele cu ale scaunelor pe care ~ezusera. Apoi se poate,boieri dumneavoastra? Asta se intampla - daca se intampla - pe la hanuri stramte derascruce, in nopti tarzii, cu cheflii adunati -, dar chiar ~i atunci, acolo, obiceiul era ­de nu incapea locul - sa se dea mobila intr-o parte ca sa aiM unde sa se desfa~oare dan­tuitorii. Dar in saloane? In conace? Pacatele noastre, a~a comedie nu s-a pomenit, maiales cand era cu ighemonicon de protipendada". Tot 0 comedie "de actori" a fost Cuibulde viespi (iunie 1987), un film "pus la cale" de Horia Popescu dupa piesa lui AlexandruKiritescu "Gaitele". Personajele antologice ale acestei comedii "fara moarte", interpretatede-a lungul anilor de mari actrite ale scenei ca Sonia Cluceru, Silvia Dumitrescu-Tirnica,Cella Dima, Maria Wauvrina, au prilejuit interpretari antologice ~i in filmullui HoriaPopescu: Tamara Buciuceanu-Botez (0 Aneta Duduleanu exploziva), Coca Andronescu(Zoia: "nu ma las, tato', cat mai rni~c un deget, uite-atat, nu ma las!"), Raluca Zamfirescu(Lena, un haz amarui), Gheorghe Dinica ~i Marin Moraru (cuplul din care sar scanteiGeorges-Ianache), Maria Ploae (0 "cadra" de Margareta), Ovidiu Iuliu Moldovan (Mircea,sotul adorat ~i ratacitor), Viviana Alivizache (Wanda cea pacatoasa), George Constantin(onele Michael), dar ~i ceilalti, Virginia Mirea - care-~i tradeaza talentul copios in catevareplici -, Tora Vasilescu ~i Constantin Diplan (reintalniti, dupa... Cursa, MirceaAlbulescu aparand ~i el, un personaj din afara textului), Vasile Muraru, Aimee Iacobescu,Simona Bondoc, Alexandru Repan, Teodor Danetti. Sigur, comedia amaruie a luiAlexandru Kiritescu traie~te, azi, nu numai prin actori: Horia Popescu a sim1:itbine "adre­sele" perene (nu neaparat contemporane) ale textului, contribuind, totodata - impreunacu operatorul Vivi Dragan Vasile, cu scenograful Traian Nitescu, cu inginerul de sunetHorea Murgu -, la situarea tramei intr-un timp dat. 0 experienta interesanta pentru regi­zoarea Cristiana Nicolae, dar ~i pentru filmul romanesc in ansamblu, a fost abordarea uneiproze fantastice a lui Ion Luca Caragiale, nuvela "La hanullui Manjoala", in filmul Hanuldintre dealuri (octombrie 1988). Regizoarea, practic, se re-descopera, in spatiul "filmuluide autor" (dupa 0 serie intreaga de filme "neutre" regizate in anii '80). Dqi filmul iesedin universul concentraponar al nuvelei - recurgand ~i la alte locuri de actiune, conaculboierilor scapatati, "citadela" polcovnicului -, dqi elementele actiunii originare suntexcesiv "socializate", regizoarea Cristiana Nicolae reu~e~te 0 perforqlanta deloc la inde­mana, aceea de a reda pe ecran rnisteriosul "elarobscur" al prozei fantastice caragialiene.

327

I-a avut aliituri pe experimentatii operatori Nicu Stan ~iAlexandru Intorsureanu, in echipacu mai tanarul Mihai Truica, pe scenograful Cristian Nicolaescu ~ipe autoarea costume­lor Viorica Petrovici, pe compozitorul Adrian Enescu. Protagoni~tii misteriosului"suspans" post-pa~optist sunt Alexandru Repan (polcovnicul Iordache, temutul stapanallocurilor), Dana Dogaru (0 Manjoloaie cum 0 vede Caragiale: "frumoasa, voinica ~iochioasa"), Florin Busuioc (la debut, in ~tefan, rol cu capcane psihologice), Gina Patrichi(0 jupaneasa cu presimtiri tragice), Mariana Buruiana (Kira, mireasa lui ~tefan), CorneliaGheorghiu (mama lui ~tefan), Valentin Popescu; alaturi de ei, Teofil Valcu, Dalila Gall,Vasile Bogmta, Laurentiu Lazar, Dem. Niculescu, Petre Nicolae, Victor Moldovan, fetitaCatalina Florescu, intr-un roli~or "cu cheie". Iedul cel negru din povestirea lui Caragialeeste ~i ella locullui ...

Ecraruzarile "mari" ale perioadei raman Moromefii ~iJacob. Pentru regizorul StereGulea, ecraruzarea unui roman ca "Morometii" de Marin Preda (a primului volum, in fapt,din acest roman esential al satului romanesc) a fost, neindoios, un test de maturitate crea­toare. "Rareori un film ~ scria Mircea Alexandrescu in cronica sa din revista "Cinema"(nr. 10/1987) ~ treze~te 0 atat de puternica senzatie de dominanta plastica inca din pri;mele lui cadre cum 0 face filmul Morometii. EI pare ca preia, de undeva de departe, 0atmosfera de drama mocruta a unui sat cufundat in neguri, umbre ~i taceri, cu orizontobturat ~i cer ascuns, totul invaluit intr-un mister nascut din amestecul de tonuri grave,intretaiate de strigate, de fo~net de frunze. Satul, a~a cum I-a vazut Andreescu, ar fi ima­ginea tutelara a Morometilor lui Stere Gulea. Filmul graficizeaza, prin alb-negrul sau,creand 0 imagine din care face un adevarat cadru emblematic. Dupa 0 indelunga plim­bare prin acest «inceput de lume», povestea care prinde viata 0 data cu ivirea zorilordemareaza lent, obosit, impovarata. Sunt zorile unei case necajite, zori care se nasc anevoiepentru ca ~i oamenii se ridica anevoie la inca 0 zi de truda, nu pentru ziua de maine, cichiar pentru cea de azi. Toata prima parte a Morometilor se arata preocupata sa deslu­~easca secretul nu atat al oamerulor de pe aici, cat al acestei umarutati, inchisa in ea insa~ichiar ~iatunci cand vorbe~te ~ipare unita doar prin starea de a~teptare. Fiecare a~teapta,nu insa acela~i lucru: Ilie Moromete pande~te cerul sa vada daca a venit timpul sa secere;Niculae pande~te oile ~i mai ales pe una din ele care-i da lui primele necazuri in viata;vecinul il pande~te pe Moromete sa-l prinda la stramtoare ~isa-i ceara sa-i yanda salcamul,pe care Ilie n-ar fi vrut sa-l taie, dar 0 face cand ii ajunge cutitulla os (~i sacrifica acestcopac, simbolul inradacinarii lui pe aceste locuri); il pande~te apoi sa-i ceara locul dinfundul curtii; Moromete il pande~tepe perceptor; carciumarul il pande~tepe el ca alegator;sora lui Moromete i~ipande~te fratele ca sa-i atate pe nepoti impotriva parintelui lor; copiiii~i pandesc parintele pentru imparteala de avere. ~i toata lini~tea de «facere a lumii» sedizolva in acest micro-univers pentru care problemele de fiecare zi nu sunt deloc marunte.Satullui Moromete din film incepe sa semene cu vremea pe care 0 descrie Marin Preda.~i devine, lent, un loc al unei drame care nu intelege sa foloseasca gesturi lagi ~i specta­culoase ca sa se exprime, ci pauze, taceri, rabufniri repede curmate de un oftat". S-a maifacut observatia ca Stere Gulea preia povestea Morometilor lui Preda intr-o conceptiein care comuruca propria sa cunoa~teredespre taranul roman, despre felullui de a reactionala cotidian, felullui de a gandi sub faldul eternitatii, propria lui simtire despre "iarba verdede acasa". Ne intoarcem astfel, vrand-nevrand, la implicatiile biografice ale romanuluioriginar. Nicolae Manolescu, in capitolul "Cel din urma taran" din volumul "Arca lui

328

Noe", spune, vorbind despre autorul "Morometilor"; "In aceasta complicitate de limbaja naratorului cu personajul sau principal a intervenit, aproape sigur, ~iun factor biografic".~i aduce In sprijin 0 marturisire a romancierului Insu~i, care, In "Viata ca 0 prada" (0carte consacrata tocmai felului cum s-au nascut "Morometii") relateaza 0 Imprejurare sem­nificativa: pe dnd reflecta la viitorul roman, "In mintea lui s-a stabilit brusc 0 legaturaIntre 0 schita de prima tinerete, «Saldmul», pe care n-a republicat-o In «InHilnirea dinpamanturi» ~iromanul care-l preocupa din ce In ce mai mult"; Marin Preda a avut atuncireve1area ca "uitarea" schitei ace1eiaIn paginile ziarului In care debutase nu era InWmpHi­toare: In ea depusese un secret nici lui ~tiut de la Inceput: "Intr-adevar, de ce 0 lasasemdeoparte dnd ~tiam ca era lucrul eel mai inspirat pe care 11scrisesem? .. Da,Imi amin­team de ceoSchita asta era un secret care nu trebuia dezvaluit. De ce? A~a! Era secretulmeu. Ca aparuse In «Timpul», trebuia, debutam, dar salcamul ace1atrebuia ferit, era cevade pret, intim, care putea fi ucis Intr-o carte de nuvele. ~i acum deodata mi-am dat searnade ceoAcel salcam doborat era singura Intamplare din ceea ce scrisesem la douazeci deani care avea legatura adanca, ne~tearsa, cu familia mea. Fragmentul final din «IntaInireadin pamanturi», prin care ma angajam sa scriu un roman, era uitat, era 0 ilustratie alecturilor mele din Swift. «Salcamul» era msa un cod care trebuia divulgat. Scena cudoborarea lui Imi aparea acum ca 0 poarta pe care, dadi ~tiam s-o deschid, intram pe unteritoriu In care traia 0 lume miraculoasa pe care 0 cuno~team ~ipe care 0 puteam povesti".Tot Nicolae Manolescu ne ofera 0 a doua marturisire a prozatorului (de data aceasta din"Imposibila Intoarcere"), la fel de clara ca ~icealalta: "In fond, abjectia sau sublimul nusunt suficiente prin ele Insele ca sa puna In mi~care imaginatia ~iinspiratia unui scriitor.Scriind, totdeauna am admirat ceva, 0 creatie preexistenta, care mi-a fermecat nu numaicopilaria, ci ~imaturitatea: eroul preferat, Moromete, care a existat In realitate, a fost tatalmeu. Acest sentiment a ramas stabil ~iprofund pentru toata viata, ~i de aceea cruzimea,cat ~ijosnicia, omorurile ~ispanzurari1eIntaInitedes la Rebreanu ~iSadoveanu, ~iexistentede altfelin viata taranilor, nu ~i-au mai gasit loc ~i In lumea scaldata In lumina eterna azilei de vara. In realitate, In amintire Imi zac fapte de violenta fara masura ~ichipuri Intu­necoase, infernale, dar pana acum nu Ie-am gasit sens ... Poate ca nici nu-l au!?" In film,firele biografice - ale prozatorului, ale regizorului-scenarist - se interfereaza, "biogra­fia" Morometilor dobandind dimensiuni noi fata de roman. Acest fapt a generat, de altfel,~iunele critici destul de severe la adresa filmului - cum a fost ~iaceea a criticului EugenSimion din "Literatorul", la dpva ani dupa premiera filmului -, dar toti cei care ~i-auformulat rezervele au "citit" filmul, I-au "vazut" mai putin. Morometii este un film de

vazut. Astfel este gandit, astfell-au ... vazut regizorul-scenarist ~ioperatorul Vivi DraganVasi1e (care-~i tope~te, la randu-i, In povestea Moromeplor propriile experiente de viata),compozitoarea Cornelia Tautu, scenograful Daniel Raduta. Este de vazut, chiar daca DieMoromete este mai hatru In roman (dar ce moment superb are personajul din film la1ectura ziarului In poiana lui rocan!), chiar daca pelicula, pornita cu intentia de a vorbidespre plecarea lui Niculae la ~coala - ceea ce, In fapt, se ~i InWmpla -, urmare~te Inprincipal drama lui Die Moromete, cazut adanc In sine Insu~i. In plus, Ilie Moromete esteVictor Rebengiuc (sau invers!), 0 IntaInire "de zile mari" pentru filmul romanesc. Ceilaltiinterpreti din film fac ce fac ~iizbutesc sa-i "tina piept" lui Victor Rebengiuc: LuminitaGheorghiu In primul rand, dar ~i Gina Patrichi, Dorel Vi~an, Mitica Popescu, PetreGheorghiu, Florin Zamfirescu, copilul Marius Badea, toti ramanand, prin personajele lor,

329

In lumea fabuloasa de gand ~ide simtire a Morometilor. Prin Jacob (martie 1988), MirceaDaneliuc I~ireleva noi fatete ale unui talent prodigios. "Refugiul" regizorului In universulscrierilor lui Geo Bogza Inseamna 0 optiune fundamentala. Partizan constant al "filmuluide autor", Mircea Daneliuc ~i-a axat opera pe scenarii proprii, iar atunci cand alte opere.literare i-au inspirat creatia (vezi ~i "cazul" Cezar Petrescu, de fapt pretextul "omului dinvis"), motivele originare au fost translate, decis, spre propriul univers ideatic, spre proprialume interioara. La fel stau lucrurile ~i acum, cand regizorul porne!)te de la proze de GeoBogza. De data asta, Insa, "filmul de autor" semnat Mircea Daneliuc este ~iun omagiuadus scriitorului care imortaliza, In urma cu mai bine de ~ase decenii, "Tara de piatra"~i,In urma cu mai bine de cinci decenii, un fapt de viatKnumit "Moartea lui Iacob Onisia".In Jacob, cineastul de azi, asemenea reporterului de ieri, patrunde In adancul unor Intam­plari dureroase din tragica lume a Apusenilor de odinioara pentru a Ie lumina miezul,pentru a Ie proiecta InteIesulla dimensiunea unor simboluri perene. Din nuvela care astat la baza scenariului, Mircea Daneliuc a preluat doar faptul brut de viata: In ajunulsarbatorilor de iarna, un om ramane suspendat deasupra unei prapastii, In corfa unui teIe­feric, pe vreme de noapte ~ide ger, se opune din rasputeri tragicului sfar~itcare-l a~teapta,face tot ce-i omene~te posibil pentru a-~i salva viata, dar toate disperatele sale Incercarisunt zadarnice. Pornind de aici, Jacob este, In fapt, filmul Tarii de piatra. Sunt stranseIn scenariu marturii de infern din viata subterana a Muntilor Apuseni (de odinioara ~inunumai de odinioara): asistam cu respiratia oprita la ora exploziilor, cand strafundurile secutremura, la momentul unic al descoperirii filonului de aur, sigilat imediat pentru a nufi pradat, la tragice accidente de munca, devenim martorii umilitoarelor perchezitii corpo­rale efectuate la fiecare ie~ire din ~ut,urmarim aventurile nocturne ale holongarilor (hotiide aur), traim cotidianul cenu~iu, de Inchisoare, al vietii din colonia de mineri, asistamIngroziti la truda sisifica de zi ~ide noapte din adancuri, unde oamenii-spectre sfredelescmuntele cu cele mai rudimentare mijloace tehnice, stropind cu sudoare ~i sange fiecaregraunte de aur. In universul cinematografic simtim ~i spiritul reportajelor bogziene dintabacariile de aWldata, aflam siluete din alte scrieri ale autorului, In timp ce principalelepersonaje ale conflictului sunt Inzestrate cu 0 semnificativa biografie ~iviata personala.Iacob este minerul cu suflet de taran care-~i poarta crucea cu demnitate ~i Inver~unare,un personaj tonic prin definitie, daruit muncii ~i crezului sau pana la uitarea de sine, unfnvingator In lupta nedreapta cu viata care-l fnvinge. Pentru Dore! Vi~an, Iacob a devenitun personaj de suflet, cu care s-a identificat pe toata aria complexa de trairi ~i stari sufle­tqti a eroului; In secventele finale, personajull~i strange spaimele, bucuriile ~i supliciulIntr-o memorabila rugaciune: "Maria, Mihai, Aspazia, Veturia" , a~asuna, scra~nit,pomel­nicul care-i anima ultimele zbateri, ultimele farame de sperantK.Celelalte personaje doban­desc, de asemenea, identitati aprofundate (In spiritul sugestiilor bogziene): 0 sotie Incatanara, vaduva cu doi plozi, Aspazia, careia Maria Sele~Ii evidentiaza simplu, dar cutre­murator, conditia de martira; 0 soacra cu apucaturi "babe~ti" (Livia Baba, 0 compozitiesubstantiala); un ortac, tovara~ de truda ~i suferinta (Tripon, caruia Ion Fiscuteanu Ii evi­dentiaza, savuros, firea de "mo!"); In sfar~it,0 feti~cana ca 0 caprioara, cu zambet inocent~ipalariuta hoata (un rol superb pentru Cecilia Barbora), 0 feti~cana-caprioara, care-i taiemereu calea eroului ~ipe care 0 a~teptam, parca, dintr-o clipa In alta, sa mu~te dintr-unmar: chiar, de ce nu mu~ca Veturia dintr-un mar? Mai joaca In film Borea Murgu, IonBesoiu, Dinu Apetrei ~i - Intr-o zguduitoare secventa-prolog - Florin Zamfirescu.

330

Asupra acestei secvente de inceput merita sa zabovim. Regizorul Mircea Daneliuc i~iprefateaza filmul cu 0 secventil-~occare anunta, prefigureaza deznodamantul tragic. Filmuldebuteaza, la propriu ~ila figurat, exploziv: un miner, ajuns la capatul puterilor, i~i punecapat zilelor printr-un gest extrem, care sparge lini~tea in cioburi de durere. S-ar paread regizorul supraliciteaza, de dragul spectaculosului "pur" (operatorul Florin Mihllilescu,acest mare artist al imaginii transforma secventa intr-un "film in film", pe intreg parcursulfilmului el gasind, apoi, solutii artistice ideale). Intreaga desfa~urare a intrigii, a conflic­tului, sustin riguros ~oculinitial, pregatind deznodamantul, cea de a doua "coperta tragid",prin argumente de tot felul - morale, sociale, filozofice, psihologice, etice ~iestetice ­esentiale (la conturarea carora contribuie in mare masura ceilalti colaboratori ai acestuifilm-eveniment, compozitorul Anatol Vieru, scenografa Magdalena Mara~escu, autoareacostumelor Svetlana Mihailescu, inginerul de sunet Horea Murgu, monteuza MariaNeagu). Deznodamantul devine, a~adar, mult mai spectaculos dedit secventa de inceput,pentru d transforma un "caz" intr-o drama a unei colectivitati. Intr-un fel, ba chiar. ..in mai multe feluri, Jacob este un film premonitoriu ...

"OPERE PRIlVIE"(DE DURATA SAU DE UNICA FOLOSINTA)

Critica a sanqionat, la inceputul deceniului al lX-Ia, "seceta" din zona debutuluiin fiqiune. Efectiv, anul1981 n-a prilejuit decat un debut intarziat, acela al documenta­ristului Elefterie Voiculescu, cu Fata morgana (ianuarie 1981), un lungmetaj parabolic,ramas singular in filmografia de fiqiune a autorului, pe un scenariu de Florian Grecea,cu Dinu Manolache ~iDiana Lupescu in distributie. Anul urmator, de asemenea, un singurdebut regizoral, tot un debut "special", acela al operatorului Nicu Stan cu filmul Un echi­paj pentru Singapore (mai 1982),0 prima colaborare a noului regizor cu scriitorul loanGrigorescu, pe un subiect nu lipsit de suspans, cu marinari romani pe oceanele lumii. Cola­borarea regizorului-operator cu scriitorul-scenarist va continua, intr-un film sensibil, Vreausa !jtiu de ce am aripi (martie 1984), povestea unei familii pe cale de destramare, cu unaviator de cursa lunga (Ovidiu luliu Moldovan), 0 femeie obosita de-ale vietii (ValeriaSeciu) ~iun copil de 12 ani, la varsta intrebarilor fundamentale (Cosmin ~ofron, cu ante­cedente cinematografice nu numai familiale, ci ~ipersonale, el era blliatul care punea zaharin motocic1eta nemtilor din serialul TV Lumini !ji umbre); mai jucau in acest film ata~antOlga Tudorache (0 bunica "haioasa"), Rodica Tapalaga (prietena casei), Letitia lonescu(un zgamboi Cll ~epcuta ro~ie), Cornel Revent (un vecin artagos), Gheorghe Cozorici (unmedic veterinar pentru cmnele Mitica), iar regizorul Nicu Stan - care a colaborat cu sce­nografa Marga Moldovan, cu compozitorul Vasile ~irli ~icu autoarea costumelor SvetlanaMihailescu - a ~i filmat, impreuna cu Liviu Pojoni. Nicu Stan avea sa mai fad doardoua filme ca regizor, Furtuna in Pacific (iunie 1986), unde era ~i scenarist -impreunacu Constantin Novac -, revenind pe oceanele lumii, ~i, apoi, Cale libera, peste un an,cand a coborat, impreuna cu scenaristul Romulus Lal, printre constructorii metroului. Fil­mul impunea 0 actrita, pe Ruxandra Bucescu, in rolul unei ... ·macaragiste devenita

331

, ~

studenta la "seral"; mai jucau in film Emil Hossu, Eniko Szilagyi-Dumitrescu, MirceaAlbulescu, lurie Darie, Dorel Vi~an... Revenind la "seceta" debuturilor din primii ani'80, reactia criticii era justificata: vreme de cativa ani, nici un regizor tanar nu s-a apropiatde lungmetrajul de fictiune. Dintr-o data, apoi, anul 1983 a reabilitat "statutul debutan­tilor", patru regizori tineri (loan Carmazan, Dan Marcoci, Cornel Diaconu, ConstantinPaun) lansandu-~i pe piata primele lungmetraje, iar alti trei tineri cinea~ti (Dumitru Di­nulescu, Dan Stoica, Ovdiu Draganescu), la festivalul de la Costine~ti, in acela~i an, auacreditat ideea unor "scurtmetraje de incercare" (care va deveni "metoda" in lansarea de­butantilor), oferind "materie prima" pentru cateva filme de scheciuri lansate pe piata inanii urmatori. Debuturile acestea - fara a avea relevanta unar pelicule ca Nunta de piatrasau Cursa, prin care se afirmau, cu un deceniu in urma, un Mircea Veroiu, un Dan Pita,un Mircea Daneliuc - au lasat sa se simta, la cei mai multi dintre nou veniti, semneleunei vocatii, confirmata peste ani.

Primul care ~i-amanifestat ambitia exprimarii intr-un limbaj cinematografic modem(mai modem) a fost loan Carmazan. Noul venit, surpalicitand de buna voie solutia de-dra­matizarii, a transformat poemul sau cinematografic Tapinarii - scris in colaborare cuRadu Aneste Petrescu - intr-o suita de tablouri "monografice", unele de reala frumusete~ide captivanta expresivitate. Cum s-a subliniat in cronicile de premieri:i,optiunea pentrumijloace rafinate de limbaj n-a reu~it decat partial sa consolideze naratiunea, fie ea ~i"caleidoscopica", a~a cum i~ipropuneau autorii. Dincolo, insa, de observatiile - posibile~iimposibile - mcute filmului la premiera (aprilie 1983), Tapinarii a lasat sa se intrevadasemnele de personalitate ale regizorului: pe un subiect insolit - atractiv ~ipentru d i~ipropune incursiuni in universuri de viata necercetate -, loan Carmazan ~i-a propus, ~ia izbutit, spectaculoase "deschideri" spre metafora. Eroii filmului, cu meseria lor aspra~iaustera, tri:iiescintr-un fel de matrice din care nu se pot desprinde decat dupa ce infap­tuiesc cateva ritualuri ale existentei: vanatoarea, nunta, zborul, moartea. Modul in careregizorul infati~eaza aceasta lume din creierul muntilor, cu permanentele ei spirituale,cu contradictiile dintre "traditional" ~i "modem", cu aspiratiile ~ipatimile, cu duritateade stanca a oamenilor, modul in care el stabile~te ~irestabile~te relatiile dintre "real" ~i"poetic" anunta, de la inceput, un cineast pentru care filmul este, deopotriva, viata ~iprofesiune de credinta. lmaginile filmului - realizate de un operator, atunci, "in voga"(pe urma a plecat in America), Anghel Deca - au trainicia fotografiilor din "albumelede familie". lnterpretii, ca ~icompozitorul Dorin Liviu Zaharia, au intuit perfect intentiileregizorului. Peste ani, loan Carmazan aprecia astfel "lectia tapinarilor": "Dad trebuiesa ma uit cu nostalgie inapoi, ma gandesc ca in el, in acest film, sunt adunate, uneori earnabrupt, toate noptile mele de nesomn, toata dorinta mea de a face altfel film. Toateindoielile ~ichinurile, precum ~ibinecuvantata meteahna a debutantului de a spune totulpe nerasuflate in primul strigat" - scria regizorul in 1989. Despre Tapinarii ~i-au spusparerea (tot peste ani, in iunie 1989) ~i doi scriitori ata~ati de film. Unul, BedrosHorasangian: "Tapinarii lui loan Carmazan este un film care te obliga sa ~i, mai ales,sa-(i pui intrebari. 0 parabola despre viata ~imoarte, despre dragoste ~isinguratate, despresensul vietii. Un film existentialist - am putea forta 0 formula, dad ea n-ar fi plina dejade 0 sumedenie de alte conotatii (... ). Trama filmului este relativ simpla: omul ~inaturaimpletindu-~i destinele. Ce inseamna viata la munte, existenta colectiva, dar ~idatul fieca­ruia, a~a cum i-a fost rostuit de soarta. Batranul, Mutul, Pata ~iceilalti care vin ~iplead

332

in aceasta unica lume - intr-un fel un univers indus in propriile legi, unde mai funqio­neaza relatiile statornicite intre oameni in virtutea unar vechi ~inescrise obligatii morale ­semnifica, fiecare in parte, destine umane. Relatiile dintre ele, intr-o lume aspra, undebucuriile sunt putine, iar viata nu chiar u~oara, dau insa 0 aWldimensiune micilor intam­plari, acel univers marunt din care este alcatuita viata noastra. Un binevenit film de idei,care, firesc, nu a avut cum sa atraga pe spectatorul superficial, dornic de «distractie»".lar Mircea Nedelciu scria, la randu-i: "In 1981 sau 1982, nu ~tiu cand a inceput filmarilela Tapinarii (... ), avand pe mana aparatele, echipa, fondurile, pelicula ~ivocea inconfun­dabila a regretatului Dorin Liviu Zaharia, Carmazan, cu alura unui Zubin Mehta, s-a urcatla pupitrul unei imaginare orchestre sirnfonice, sa dirijeze un recviem pentru 0 meseriece inca nu disparuse. Cei care dispar sunt copacii ~i,ca sa fim preci~i, ecologi~ti ~iglobali,cu ei dispar padurile! A~adar, filmul Tapinarii devine ~i un recviem al tapinarilor (cabreasla) ~iunul al copacilor (ca padure). Asta inseamna ceremonial, asta inseamna faIffureaaripii mortii prin aerul tare al muntelui, asta insemana mister, miracol, vraja, mit ~iritualpagan. Un fel de mic paradis pentru uria~ul Carmazan, regizorul. Atat de numeroase erautentatiile ~iatat de puternice fantasmele care-l chinuiau din interior, incat a renuntat dincapullocului sa Ie reziste". Din albumul cu "fotografii de familie" al tapinarilor, ca breasla~ica padure, ne privesc peste ani Avram Birau, Mariana Buruiana, ~erban lonescu, RemusMargineanu, ceilalti ... Prin Li~ca, a~a cum am vazut, regizorul avea sa confirme. Cat

• despre Sania albastra, ceIalalt film al regizorului din aceasta perioada (cu premiera In1986), tot pe un scenariu de Fanu~ Neagu ~i Vintila Ornaru - ca ~i Li~ca -, este, inintregullui,o "respiratie poetica" (intr-acolo duc intriga, imaginea operatorului MarianStanciu, jocul interpretilor - printre care Diana Gheorghian, Bogdan Stanoevici -,metaforele, cu sau fara "sanii albastre"); "din plecare", filmul - gandit poematic - i~iasuma riscuri. Oricum, lansarea in anii '80 a regizorului loan Carmazan este unul dintremomentele cinematografice marcante, filmele sale se inscriu pe linia unui "film de institut"promiWor, Cantil cucul ~ipe ploaie, In care se simtea ~iun "simt civic" pierdut pe parcurs.La scurta vreme dupa loan Carmazan,'debuta in lungmetraj ~i regizorul Dan Marcoci,cu filmul Mult mai de pret e iubirea (mai 1983). Noul regizor depa~ise cu bine testul fil­mului scurt - 0 vreme, atunci, obligatoriu pentru cinea~tii doritori de lungmetraje! -,printr-un "exercitiu de stil", intitulat chiar Mobilil stil, care pe Ianga stilul. .. mobilei incauza, lasa sa se intrevada ~i 0 anume indemanare stilistica a autorului. In Mult mai depret e iubirea regizorul schimba "tonul" , tinand seama de factura scenariului propus deNicolae Tic, practic ilustrarea proverbului cu "banii nu aduc fericirea": agreabil, cu 0actiune voit idilica, tinereasca ~itandra, cu interpreti simpatici ~iplacuti - Rodica Negrea,Dinu Manolache -, reu~e~techiar putin mai mult: printr-un plan secund al intrigii, vagironic, cum se scria la premiera, filmul dadea senzatia ca solutiile standardizate ale intrigii,ale "conflictului" ~i ale deznodamantului sunt de factura parodica. Din pacate, regizoruln-a revenit pe ecrane decat 0 data, la scurta vreme dupa debut, prin filmul Scopul ~imijloacele (iunie 1984), tot cu un scenariu de Nicolae Tic, axat pe 0 aIm maxima de largacirculatie, aceea cu "scopul scuza mijloacele". Cu acela~i operator (Florin Paraschiv),cu aceea~i interprem, Rodica Negrea (de data aceasta cu Razvan Vasilescu drept partener),cu alti cativa actori valoro~i - Petre Gheorghiu, Leopoldina Bal3.nuta,Cristina Deleanu,Ecaterina Nazare, Radu Panamarenco, ~tefan Sileanu, unii trecand doar prin cadru) -,regizorul nu ~i-a regasit tandretea ~i lirismul din filmul anterior decat in mica poveste

333

de dragoste a aqiunii; in rest, ins<'iilari,schite, contururi ~i0 pelicula alb-negru, utilizatafara rosturi artistice. Dintre debuturile in lungmetrajul de fiqiune ale anului 1983, celmai echilibrat a fost Escapada de Cornel Diaconu (mai 1983). Regizorul i~i alege dreptspatiu predilect actualitatea. Sarcasmul peliculei ofera noi deschideri comediei cinema­tografice, acuzata adeseori pentru registrul sau minor. Afirmat, in prealabil, pe teritoriilefilmului documentar ~i ale scurtmetrajului de fictiune, regizorul vade~te respect pentruadevarurile vietii, nu este excesiv marcat de formatia sa primordiala (aceea de operator),arata ca ~tie sa lucreze cu actorii, ale~i, de altfel, in majoritate, dintre interpretii deprim-plan (Valeria Seciu, Octavian Cotescu, George Constantin, alaturi de care apare Con­stantin Maru), portretele filmului fiind robuste, fara ostentatii caricaturale. Inaintea acestuilungmetraj, regizorul i~i incercase ~i el puterile in scurtmetrajul de fiqiune, dand chiaro mica "lovitura" cu filmul Tema 13: batranetea, premiat - cu un Mare Premiu - laBilbao (voi reveni asupra acestui film, el fiind indus intr-un film de scheciuri, De patruori start). Privindu-~i retrospectiv debutul, intr-o ancheta publicistica, regizorul CornelDiaconu face diteva precizari: "Un lucru este dar: nu pot folosi singularul, nu pot vorbidespre debutul meu, ci despre debuturile mele (... ). A~adar, ca realizator am debutat infilmul de televiziune cu documentarul Vlad repe~ din ciclul «Balada pentru acest pamant».A urmat un alt debut, in documentarul pentru marele ecran, cu 0 serie de filme realizatepe ~antierele nationale ale tineretului (in ciuda temei, ni~te filme atractive, cu observatiide viata patrunzatoare, n.n.). Cel mai drag imi e Familia mea. lata ~iprima mare nemul­!limire: mai nimic din vastul material de viata acumulat atunci nu s-a reflectat (inca?)in lungmetrajele de mai tarziu. Urmatorul debut, ca scenarist ~iregizor, in filmul artisticde scurtmetraj, Tema 13: batranetea a fast ~iun feridt debut intr-o competitie intematio­nala, cea de la Bilbao. Debutulrn lungmetrajul artistic, Escapada, a~fi gata sa-l mai incerc~iintr-o aWi«cheie». Salutari de la Agigea a insemnat debutulintr-un film cu autor co­1ectiv, «autor» cople~it de importanta temei ~ide spaima ca un singur film trebuie sa re­zolve artistic toate problemele (oo .). Debutulin lumea satului contemporan mi-a adus ~ibucuria unui personaj colectiv: Ni~te baieti grozavi". Este de retinut ideea "perfectionista"a autorului privitoare la Escapada. Dar acest prim lungmetraj de fiqiune al regizoruluiCornel Diaconu, considerat, la ora premierei, cum spuneam, ca un film echilibrat ~isugestiv, are inca doua atu-uri importante: beneficiaza de un scenariu ofertant al scriito­rului Mircea Radu lacoban (autor care-~i extindea registrul tematic dupa doua pove~tidin lumea fotbalului, "Totul pentru fotbal" ~i"Am 0 idee") ~imarcheaza intrarea in lumealungmetrajului a operatorului Sorin llie~iu, devenit repede un "nume de baza" in imagineade film. Cu Sorin llie~iu, Cornel Diaconu realizase ~iscurtmetrajul Tema 13: batranetea.Dupa Escapada, regizorul a trecut prin experienta nefericita numita Salutari de la Agigea(august 1984), pentru a se regasi abia peste patru ani, in Ni~te baiefi grozavi (aprilie 1988):un scenariu hazliu ~i poetic, scris de Mihai Opri~ ~i Aurora Icsari - despre ,,0 echipade tineri", intr-un sat de campie, la ora seceri~ului -, filmat alert, vioi, de AlexandruGroza ~iFlorin Tola~ (despre care s-a scris, la premiera, ca este "un debut mai mult decatpromit3:tor!"),cu decoruri ~icostume placute ~ispirituale semnate de arh. Dodu Bala~oiu,care joaca ~iun rol de compozitie in film. Sarea ~ipiperul sunt actorii: Petre Nicolae ~iRodica Mandache (el, un "pozitiv" cu personalitate ~icu ticuri simpatice, ea, 0 "sufletista"incurabila, cu gandul mereu la Casablanca), Lucian Nuta (un prim rol mai mare, de juneprim), Sebastian Papaiani ~i Magda Catone (cu umor mucalit), Valentin Uritescu (0

334

•

compozitie savuroasa, "cu mid'), George Mihaita ~iVasile Muraru (fiecare cu stilullui),Simona Galbenu~a, Maria Eremia, Mihai Bisericanu, Mihai Constantin ... Regizorul Cor­nel Diaconu s-a priceput sa mute centrul de interes al filmului de la actiunea propriu-zisa ­cam simplista totu~i (in ciuda hazului ~i-apoeziei), de fapt 0 suma de locuri comune ­spre atmosfera cu seve de viata in care-~i duc existenta "baietii grozavi", personajeleemblematice ale intrigii. Propunandu-~i sa se razboiasca cu poncifele musical-ului, Con­stantin Paun (un regizor venit din lumea filmului de animatie) plate~te tribut orgolioaselorsale intentii: ceea ce s-a repro~at filmului Melodii la Costine:)ti (iulie 1983) este integrareadeficitara a numerelor cantate in poveste. De unde se vede - cum preciza cineva - cauneori e bine sa tii seama de rigorile genului, chiar daca poti manui limbajul cinemato­grafic modem, cum regizorul 0 dovedise in scurtmetrajul sau Clipele dinaintea slngura­tatii, indus de asemenea in filmul de scheciuri De patru ori start. Filmul Melodii la

Costinqti a prilejuit, la premiera, ~i0 micro-cronica originala a criticului Aurel Badescu,in "Contemporanul", pe care 0 reproduc in intregime: ,,0 (pre)judecata hilara ne-a deprinsa numi «filme de vacanta», de divertisment, filme care apar in timpul verii sau a caroractiune se desfa~oara in anotimpul estival. lata - zic eu - 0 pelicula ce vine cu indarjire,cu incapatanare, cu donquijotism, daca vreti pe scurt, cu bun gust ~icu inteligenta impo­triva acelei amintite (pre)judecati lenqe ~i fara bun gust: Melodii la Costine:)ti, film alunui debutant, Constantin Paun, pe un scenariu semnat de Mihai Opri~. Tot interesul inaceasta vesela ~i alerta ins ailare (nimic peiorativ!) comico-muzicala sta nu atat in ceeace afirma, cat in ceea ce refuza. Melodii la Costinqti refuza, a~adar, mai toate poncifelecomediei muzicale a~acum e ea din pacate demult incetatenita pe aici, prin preajma caseinoastre. Refuza cabotinismul, refuza diletantismul, refuza amatorismul. Ce rezulta dinacest refuz? Nimic mai mult, dar nici mai putin decat un film in egala masura incantator~i inteligent. Incantator, daca ar fi doar sa ne gandim la protagoni~ti: Mariana Buruiana~i Horatiu Malaele (fara a mai vorbi despre George Mihaita, Bogdan Stanoevici, JorjVoicu, Vasile Muraru) ~ila muzica lui Vasile ~irli. lnteligent, fiindca e decupat (in specialin prima parte) nervos, al naibii de nervos, adid exact ceea ce trebuia in acest caz, ~ipentru ca - lucru ciudat - pe un asemenea (totu~i)pretext se simte ca omul acesta «vedemm», daca se poate spune ~a. Soot foarte curios ce se va inffimpla- profesionalvorbind ­cu acest regizor care, intamplator, e de varsta mea, deci are toate iluziile in fata. A~vreasa il vact, totu~i, la «~motru». Adica la un lucru dincolo de divertisment. S-ar putea saavem 0 surpriza ... ". Surprize n-am avut. Constantin Paun n-a revenit pe teritoriile fil­mului de fictiune cu actori. In schimb, in aceia~i ani '80, a semnat un neobi~nuit lung­metraj de animatie, filmul istoric Novace:)tii (despre care yom mai aminti) ...

Sa vorbim, acum, despre primele doua filme de scheciuri, care au reunit cate patruscurtmetraje ale unor debutanti (printre ei, ~icei trei cinea~ti de care aminteam, prezentila Costine~ti '83): De patru ori start ~i Vara scurta. De patru ori start (aprilie 1984) acuprins scurtmetrajele Tema 13: batranetea de Cornel Diaconu, Mobila sti! de Dan Mar­coci, Clipele dinaintea singurata{ii de Constantin Paun ~i lntalnirea din pamanturi deDumitru Dinulescu. Vara scurta (februarie 1985) a fost alcatuit tot din patru scheciuri:o bucata de paine de Wilhelm Winhab, lntarzierea de Dan Stoica, lnfruntarea de OvidiuDraganescu ~i Vara scurta de Tereza Barta. Foarte pe scurt despre acest opt scurtmetraje.In Tema 13: batranetea (imaginea: Sarin nie~iu, scenografia: arh. Dodu Bala~oiu, cos­tume: Maria Otetelqeanu, muzica: Emil Dutulescu, cu: Constantin Codrescu, Valeriu

335

."

Campan, Nicolae SamoiHi, Nina Filimon), regizorul-scenarist Cornel Diaconu aduce inprim-plan un "alter-ego", un student-operator care se pregi1te~tesa sustina un examencinematografic, pe tema batranetii, i~i cizeleaza "la vedere" gandul artistic, dar faptul dearta este intarziat ~ii'mpiedicat de tot felul de factori exteriori, "tema" examenului modi­ficandu-se pe nesimtite, intr-a 14-a, sa zicem, birocratia; 0 poveste simpla, cu refleqiide viata, "cenzurata" de 0 inteligenta ironie, de fapt un omagiu de suflet ~i simtire aduscreatorului de arta. Cu Mobila stil (imaginea: Florin Paraschiv, decoruri: Lucian Parvu­lescu, costume: Maria Otetele~eanu,muzica: Adrian Enescu, cu: Dinu Manolache, CoradoNegreanu, Papil Panduru), regizorul-scenarist Dan Marcoci propune, cum am vazut, un"exercitiu de stil": eroul sau, posesor al unui fotoliu de epoca, judeca lumea prin modulin care fiecare se raporteaza la obiectul cu pricina; desfa~urat in spatiu oniric, filmul ra­mane un posibil dialog - parodic - cu lumea. Clipele dinaintea singuratatii (scenariul:Aristide Butunoiu, imaginea Sorin Popescu, decoruri: Bob Nicolescu, costume: arh. An­dreea Hasna~, muzica: Calin loachimescu, cu: Eugenia Bosanceanu, George Negoescu)este, pentru regizorul Constantin Paun, un test de realism psihologic: doi parinti, in pragde batranete, a~teapta intoarcerea acasa a unui fiu care nu mai vine; un film trist, adevarat,pe tema infinita a relatiilor dintre parinti ~i copii. Jntalnirea din pamanturi (scenariul:Ion Coja, dupa nuvela "Intalnirea din pamanturi" ~ialte scrieri de Marin Preda, decoruri~icostume: Magdalena Mara~escu, cu: Valeria Seciu, Mitica Popescu, Ernest Maftei, TitelRaducanu, Arina Savu, Marius Curteanu, lonel Mihalache) marcheza debutul regizoralallui Dumitru Dinulescu: cu cateva personaje din "Mare1e singuratic" pe langa cele din"Intillnirea din pamanturi", filmul este axat pe doua fragmente epice independente, dragos­tea curmata de moarte dintre Niculae Moromete ~ipictorita Simina (poveste dezvoltatade lulian Mihu in Marele singuratic) ~i tineretea tatiHui lui Niculae; filmul ramane 0contributie substantiala la ecranizarea operei lui Marin Preda, recomanda un cineast cusimt realist, valorificat ulterior - insa - cu multa parcimonie. Trecand la "secvente1e"celui de al doilea film de scheciuri, Vara scurta, este yorba tot de patru "starturi". 0 bucatade paine (scenariul: Francisc Munteanu, imaginea: Alexandru Groza, cu: Ovidiu Moldo­van, Mircea Anghelescu, Romeo Pop, A1exandru Georgescu, Dan lvanescu, Emil Mu­re~an), in regia lui Wilhelm Windhab, este 0 "poveste de razboi", povestea unui osta~roman, pe frontul antifascist, a carui supravietuire este conditionata de 0 "bucata de paine"primita de la un muribund (0 bucata de paine simbolica, soldatul a pastrat cu sfintenie,de fapt, 0 bucata de lemn); ambiante plauzibile, filmului nu-i lipse~te tensiunea, dar esteinsuficient "gradat". Prin Jnfruntarea (scenariul: Nicolae Tic, imaginea: Septimiu Moraru,cu: Victor Rebengiuc ~i Vasile Muraru), Ovidiu Draganescu incearca sa demonstreze,in limbaj metaforic, ca oamenii, pentru a depa~ibariera neincrederii, trebuie sa se cunoascaunii pe altii: intr-un peisaj arid, ca-ntr-un inceput de lume, doua personaje i~i cauta pro­priile adevaruri, dar filmului ii lipse~te "scanteia" care sa-i lumineze mai bine propriaidee. Cu filmul Jntarzierea (imaginea: Alexandru Dragu~in, cu: Constantin Codrescu, Ta­mara Cretulescu, Dan Bubulici ~i copilul A1exandru Jedere), a trecut prin regia de film- tara sa se opreasca - ~iDan Stoica: un copil dispare (premeditat) de acasa, timp incare cei trei parinti ai lui - mama, tatal "vitreg" ~i tatal care I-a abandonat - traiescun "moment al adevarului"; mi~carile psihologice ale personajelor sunt marcate nuantat,intr-un scurtmetraj care evita, pe cat posibil, melodrama. In sfar~it, episodul Vara scurta,care da '~i titlul intregului (scenariul: Andrei Zinca, imaginea: Horia Laptq, cu: Rada

336

Istrate, Doru Bandol, Valentin Uritescu, Radu Panamarenco, Ion Fiscuteanu, GeorgeAlexandru, Marina Procopie, copilul Alexandru Cseh), apartine regizoarei Tereza Barta~ireprezinta "piesa de rezistenta" a spectacolului cinematografic; autoarea ne duce gandulspre Reconstituirea lui Lucian Pintilie, chiar ~iprin povestire (dar nu numai prin poves­tire): reconstituind imprejurarile in care un tanar sufera un gray accident - fiind victimaunui act de huliganism savar~itin stare de ebrietate -, filmul Vara scurta vorbe~te despreconsecintele nefaste, chiar tragice, pe care le poate avea indiferenta unora fata de intam­plarile semenilor. Tragand 0 linie ~i adunand, putem conchide ca scurtmetrajele acesteaau folosit la ceva: trei din autorii primului cvartet, la ora filmului de scheciuri, prezentaserape ecrane ~i cate un lungmetraj (Tema 13: batranetea a deschis drumul spre Escapada,Mobila stil a avut ca "efect" Mult mai de pret e iubirea, Clipele dinaintea singuratatiiau netezit drumul spre Melodii la Costine~'ti),doar Durnitru Dinulescu, cand a rulat peecrane De patru ori start, nu avea la activ nici un lungmetraj (dar vaavea, curand, Spersa ne mai vedem). Lucrurile n-au stat la fel in cazul celui de al doilea cvartet: trei dintreregizori "s-au pierdut", iar Tereza Barta - care, de la sfar~itul anilor '80, lucreaza inCanada (unde a repurtat ~iun Prerniu Gemeaux pentru filmul La noi, e aici) - a ramascredincioasa filmului documentar, gen in care au excelat ~iparintii ei, Dona ~i GabrielBarta. Scurtmetrajul de fictiune a continuat sa fie utilizat ca "trambulina" pentru lungme­traj ~i,periodic, au trecut fugitiv pe ecrane filme ale unor debutanti (unele intr-un perfectanonimat): Lucrarea de control de Ilie Epstein (august 1986), un ultim rol pe ecran allui Octavian Cotescu, alaturi de Mircea Anghelescu, Ion Fiscuteanu, Elena Bog ~ide inter­pretii principali, Marian Ralea ~iMagda Catone, intr-un film cu imagini de Igor Antip,pe un scenariu de loan Bucheru (despre odrasla unui profesor universitar repartizata latara), printre ceilalti colaboratori fiind scenograful Calin Papura, autorul muzicii CarolyHorvath, monteuza Ileana Puzdreac; Comanda urgenta de Doru Matei (septembrie 1987),un "film derazboi", despre sabotarea unei produqii de zvastici intr-o tesiitorie din Ro­mania, cu Remus Margineanu, Dan Condurache, Valentin Uritescu, Mircea Anghelescu,Petre Nicolae, Alexandru Dobrescu, Nicolae Praida, un film care lasasenzatia de "dejavu", din echipa caruia mai notez pe operatorii Marian Stanciu ~iMihai Spataru, pe sce­nograful Mircea Rabinschi ~iautoarea costumelor Lia Mantoc; cuplat, pe ecrane, cu filmulanterior a fost Luminile din larg de Stelian Stativa, 0 poveste cu liceeni la ora olimpiadelorde mate-fizica, scrisa de Mihai Istratescu, filmata de Sorin Chivulescu, montata de CristinaIonescu (printre colaboratorii regizorului fiind ~iscenograful Mihnea Tautu, autoarea cos­tumelor Ioana Paunica), cu Florin Fl. Piersic, Ana Ciontea, Rodica Mure~an, AlexandruRepan, Virgil Andriescu, Mihai Bisericanu, Claudia Nicolae, Adrian Titieni in principa­lele roluri ale tramei. Din pacate, nici unul dintre acqti autori - pe care presa, la prerni­era, i-a prirnit cu ingaduintii - n-a perseverat: de~iei au reu~itperformanta de a debuta intr-operioada foarte critica pentru cinematografia naponala, tineri regizori ca Die Epstein, DoruMatei (altfel, un documentarist "titrat"), Stelian Stativa nu s-au putut mentine pe "liniade plutire". In 1993 va fi programat pe ecrane inca un film de scheciuri (ultimul din acesteserii), Autostop, cu doua naratiuni "complementare": Podul de Valeriu Dragu~anu ~iFaralumini de pozitie de Mihnea Columbeanu. Cei doi regizori vor ramane in "circuit", ii yomintalni pe afi~ele cinematografice ale anilor '90: Valeriu Dragu~anu va realiza in 199~filmul Timpulliber, iar Mihnea Columbeanu, pe un scenariu propriu (el a fost co-scenarist

337

·;.~

~iin episodul din Autostop, impreuna cu Adrian Dohotaru), va face ~iel parte din "primulval de debuturi" postrevolu!ionar, cu lungmetrajul Nefnvinsa-i dragostea.

Sa ne intoarcem, insa, la debuturile in lungmetraj ale anilor '80... Filmul Sper sane mai vedem de Dumitru Dinulescu avea premiera in noiembrie 1985. Era un debut "a~­teptat". Regizorul Dumitru Dinulescu absolvea facultatea de regie in 1973, cu un scurt­metraj vesel ~ideloc gratuit, laurtul ~icunoa~terea lumii, dupa 0 proza de Teodor Mazilu.Tot pe atunci (inainte ~idupa) semna cateva filme de televiziune, majoritatea pe versuride poe!i romani, clasici ~icontemporani. Aveau sa treaca muW ani pana la arnintita Intal­nire din pamanturi. Intre timp a scris carte dupa carte, a montat spectacole de teatru. Inregistrul ironico-poetic care-i caracterizeaza ~iprozele ("Robert Calul", "Linda Belinda""Galaxia burlacilor", "Eu ~iRobert Calul") se desfa~oara ~idebutul sau in cinematografulde lungmetraj: filmul Sper sa ne mai vedem porne~te de la un scenariu de Ion Baie~u, 0"sursa" prielnica regizorului, cum s-a dovedit a fi ~iTeodor Mazilu. Un tanar inginer hi­droenergetician vine dupa 0 lunga absen!a in satul sau natal, Aldeni, i~ipetrece concediultransformand 0 moara parasita intr-o microhidrocentrala ~ipleaca, lasand oamenilor undar frumos, nascut din pasiune, pricepere ~i recuno~tin!a, din bucuria de a se face utilsemenilor, pleaca, fara a a~tepta la randu-i recuno~tin!a, ba chiar starnind in urma lui 0nelini~tebirocratica, vine ~ipleaca aproape anonim, dar cu sim!UIdatoriei implinite: acestaeste scenariullui Ion Baie~u, un scenariu simplu, tara vorbe mari, pe parcursul caruiaeste schi!aili ~i0 frumoasa poveste de dragoste. Doua lucruri repn atenpa, in mod special,in filmul Sper sa ne mai vedem. In primul rand tonul relatarii cinematografice: un toncat mai firesc, de mare sinceritate, umorul ~ipoezia facand "casa buna", sus!inandu-se~icompletandu-se reciproc. In al doilea rand, modulin care regizorul ~i-a alcatuit distri­bu!ia, apeland la multe chipuri mai pu!in familiare ecranului, actori de la teatrele din tara(fara a-i uita pe bucure~teni): rolul principal este incredin!at unui actor - atunci ­craiovean, Valentin Mihali, partenera sa e 0 tanara actrita clujeana, Ileana Har~a-Negru,~i ambii protagoni~ti justifica increderea acordata, in rela!ie cu mari actori ai scenei ~iecranului romanesc, Mitica Popescu (in rolul unui primar pa!it), Dorel Vi~an (un ~ef dedepozit original), Ion Besoiu, Dan Condurache, Margareta Pogonat; roluri foarte bunecreeaza ~iMaria Durnitrache-Caraman (0 profesoara cu iz de "domni~oara Cucu"), MariaGligor (gazda inginerului), Puiu Belaus (intr-o partida de table), Wilhelmina Cata, StelianPreda, 0 campioana olimpica (Elizabeta Guzganu), 0 cantarea!a de opera (Valeria Radu­lescu), un ... Ion Dolanescu. Tonul degajat al peliculei a fost sus!inut de operatorulAlexandru Groza, compozitorul Gabriel Purdea, scenograful Cristian Niculescu, autoa­rea costumelor Mioara Trandafrra. Avand "final deschis", poate ca lungmetrajul de debutallui Dumitru Dinulescu merita ~i0 serie a doua (sa zicem ... Anul trecut la Aldeni), darau trecut, iara~i, foarte mul!i ani pana dnd regizorul a mai tacut un film: Nunta cu sirena,la Studioul de Film TV.

Anii 1986-1988 - oricat ar parea de ciudat - au redevenit "darnici" in debuturi:au lansat, atunci, lungmetraje de fic!iune regizori ca Anghel Mora (Rezerva la start),Cristina Nichitu~ (padurea de fagi) ~i Dorin Mircea Doroftei (Nelu) ... Filmul Rezervala start de Anghel Mora - pe un scenariu scris in colaborare cu ~erban Marinescu ­este un film - cum s-a scris la premiera - "barbatesc", inspirat din lumea sportului,dar un film care depa~e~teconditia "filmului sportiv", stabilind translapi intre film ~ivia!1i,punand in discupe nu numai pre!ul performan!ei sportive ci ~ipre!UIperformantei urnane,

338

aducand in prim-plan (de fapt in plan secund!) exemplul moral al unui om care ~tie satraiasca pentru ceilalti. Film "de autor(i)", dar ~ide echipa, Rezerva la start a dat "lovitura"la festivalul de la Costine~ti (in anul unor filme precum Morometii, Flacari pe comori,Ni!jte baieti grozavi, Nelu etc.), unde a obtinut - in anul de "gratie" 1988 - premiul"Opera prima" (Anghel Mora), premiul pentru imagine (Marian Stanciu), premiul pentrumuzid (Adrian Enescu) ~i premiul pentru montaj (Melania Oproiu, care, in parantezafie spus, a montat ~ifiImul Ni!jtebaie(i grozavi). Ar fi ~ini~te actori de amintit in Rezervala start: George Alexandru, Mihai Stan, George Csapo, Ion Roxin, Bogdan Stanoevici ...Cristina Nichitu~ debuta, in aceea~i perioada, cu filmul padurea defagi, pe un scenariude Francisc Munteanu, cu imagini de Cristian Comeaga ~i Marian Stanciu, cu muzicade Dan Ardelean, ~i cu 0 distributie impresionanta (in care au figurat ~imulte actrite ti­nere): Raluca Penu, Anca Sigartau, Tora Vasilescu, Dionisie Vitcu, Traian Stanescu, RaduVaida, Catrinel Dumitrescu, Cecilia Barbora (cu un an inaintea rolului din Jacob), CarmenTrocan, Iulia Boro~, Elisabeta Adam, Mihaeia Mitrache, Iulia Cegolea, Miruna Birilu,Virginia Rogin, Florin Zamfirescu, Vasile Muraru, Valentin Mihali, ~tefan Velniciuc,Petre Gheorghiu-Dolj, Eusebiu ~tefanescu, Ion Lupu, Dan Puric, Virgil Andriescu (ammentionat multe nume din distributie: efectiv, pentru concentratia de tineret, "cast"-ulacestui film mi se pare exemplar). Este yorba, in padurea de fagi, despre povestea deviata a unor telefoniste, pe care evenimentele din august '44 Ie-au prins "la datorie".Cristina Nichitu~ avea sa mai fad un film, in 1988, Liliacul fnflorqte a doua oara, peun scenariu de Sorin Holban, cu imagini de Bogdan Smarandescu, tot cu muzica de DanArdelean, un film in care joad Nineta Gusti, Rodica Mandache, Adriana Pite~teanu,Emilia Popescu, Adrian Titieni, Ion Besoiu, Mihai DinvaIe, Anca Sigartau, Mihai MaIai­mare ~i asupra caruia - prin foIta lucrurilor - voi reveni. Intr-o frumoasa carte a Cris­tinei Nichitu~ - aparuta la Editura "Media On", in anul 2000, ~iintitulata... "Cu Diligentaprin Padurea de fagi" -, Deana Berlogea spune urmatoareIe, intr-o prefata, despre peli­cuIele autoarei: "FilmeIe Cristinei Nichitu~ padurea de fagi ~iLiliacul fnflorqte a douaoara, ma refer Ia cele de lungmetraj, alaturi de numeroaseIe pelicule de scurtmetraj, 0dezvaluie, la fel ca ~i aceasta carte, hotarata, sensibila, paradoxal de energid ~i fina inegala masura, insetata de absolut ~i Iibertate, domid sa comunice oamenilor ~ibucurii~idureri". Cat despre Dorin Mircea Doroftei, lungmetrajul sau de debut, Nelu (septembrie1988) a fost bine primit de critid. Nelu este un Miat de vreo 13 ani, nu tocmai rasfatatde viata (pana la proba contrarie), care are de infruntat tot felul de vicisitudini existentia1e- 0 familie dezbinata, consecintele suspiciunilor penale care planeaza asupra parintilorsai -, dar care i~i asuma 0 misiune deloc u~oara, aceea de a aha un raspuns la toate nedu­meririle sale. Regizorul debutant a ~tiutsa profite de ~ansa unui scenariu de D.R. Popescu(in care motivul "ingerilor tri~ti" coexista cu motivul "fructelor de padure"), dovedindo buna cunoa~tere de yiata ~i0 riguroasa stapanire a arsenalului profesional. L-au ajutat,mult, pe regizor, membrii echipei de realizatori - Horea Murgu, Adrian Paun, Dan ~te­fanid, Maria Neagu, Lucia Morariu, aceasta din urma debutanta, ca autoare de costume ­ca ~i interpretii, juneIe Mihai Bratila (cu Un dintec fn zori la activ), Tora Vasilescu ~iFlorin Zamfirescu (pe post de parinti), Melania Ursu (mama-Veta, un emotionant "om desuflet"), Radu Duda (pentru care rolul militianului Nelu - tot Nelu! - a insemnat nunumai "ie~irea in lume" a unui actor ie~ean, ci ~i - prin ecourile sale - "intrarea" in ...familia regala). Mai joad in film Mihai Cafrita, Mihai Malaimare, Manuela Ciucur, Virgil

339

ii·tL"I

!'"

Andriescu, Dan Condurache, Tudore1 Filimon, Oana ~tefanescu. Pentru ca tot am amintit,in acest capitol, despre Festivalul de la Costine~ti (infiintat in 1978), ar fi de mentionatca ~i acest ultim film a luat un premiu "Opera prima" acolo. "Statiunea tineretului" a fast,pe tot parcursul deceniului, un spatiu cinematografic propice debutantilor, multe dintrefilmele realizatorilor la inceput de cariera intrand in palmaresul competitiei. Numai ca~i debuturile, cum am vazut, au fast de calibre diferite: unele n-au dans at dedit a vara ...

"BATALIA" DINTRE CANTITATE ~I CALITATE

Intre anii 1981 ~i 1989 s-au produs peste 250 de filme de lung metraj: a fast celmai prolific deceniu din istoria cinematografiei nationale ~i, implicit, cel mai. .. nevero­simil. Faptul ca in aceasta perioadafoarte grea pentru filmul romanesc - cu imixtiunivehemente ~i tot mai aberante ale cenzurii in procesul creator - s-au imegistrat adevaraterecorduri cantitative ~i au aparut performante caUtative atesta - pe de a parte - capa­citatile "frontului creator" (~i reclama, desigur, a "bila alba" pentru cinea~ti), pe de altaparte este de natura sa puna pe ganduri. La a analiza a produqiei cinematografice reieseca preocuparea de capetenie, in primii ani ai deceniului al noualea - dnd s-au imegistratproducpi masive de lungmetraje: 31 in 1981,30 in 1982, 32 in 1983, apoi cate 26 de filmein 1984 ~i 1985 -, a fast consolidarea tluxului productiv, deci realizarea anuala a unuinumar cat mai mare de filme. 0 consecinta imediata a fast, adesea, scilderea exigenteiartistice, coborarea ,,~tachetei": in goana dupa cantitate a fast sacrificata calitatea. Se poatevorbi, a~adar, chiar despre a "batillie" (directa, dar mai ales indirecta) intre calitate ~i can­titate. Exista, insa, ~i un efect "secundar" al acestei batalii intre cantitate ~i cali tate: cucat numarul filmelor cre~te, cu atat este mai mare procentullucrarilor valoroase. Parcur­gand situatia produqiei de lungmetraje in primii ani ai deceniului al noualea, sunt deretinut toate aceste interdependente - sa Ie zicem "negative" ~i "pozitive" - dintre can­titate ~i calitate.

Cum am vazut in capitolele anterioare, deceniul a inceput cu un "varf de lance" ~icu alte filme care - in ciuda conditiilor ideologice ale vremii - au izbutit sa spuna lucru­rilor "pe nume". Nu voi reveni asupra unor asemenea pelicule - Croaziera de MirceaDaneliuc sau Probleme personale de David Reu, dupa scenariullui Grigore Zanc -, dupacum nu voi reveni asupra altor filme - ecranizari, debuturi, "filme de adio" etc. - lacare am zabovit in alte capitole. Ce alte filme au aparut pe ecranele anului 1981? SergiuNicolaescu, foarte activ in continuare, a ie~it pe piata cu Capcana mercenarilor (ianuarie1981), un film - scris in colaborare cu Liviu Gheorghiu - insolit ca gen in filmografiaautorului, a carui aqiune se petrece in toamna anului 1918, in castelul cu "fantome" alunui baron dintr-un sat transilvan, atlat undeva intre Oradea ~i Cluj; a distributie solida ­cu Gheorghe Cozorici, Mircea Albulescu, Ion Besoiu, Amza Pellea, Jean Constantin, ColeaRautu, Cornel Garbea, Constantin Rautchi, multi alpi, ~iSergiu Nicolaescu, desigur -, ,,~aptemagnifici" care infrunta 50 de mercenari, personaje-perechi, imagini de Nicolae Girardi~i ilustratie muzicala de lleana Popovici. Dan Pita, tot pe atunci, inchidea "westemulromanesc" (inceput de el ~i continuat de Mircea Veroiu) cu episodul Pruncul, petrolul

340

~i ardelenii (ianuarie 1981), pe un scenariu, de data aceasta, a1lui Francisc Munteanu- doar "dupa 0 idee" de Titus Popovici; in linii mari, aceia~i actori, intr-un film ironic~i tandru deopotriva, in care, pe HingaIlarion Ciobanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, MirceaDiaconu, ~tefan Iordache, Jean Constantin, Tania Filip, apar - ~i se vad bine - Drago~Paslaru, Carmen Galin, Ion Anestin, Elisabeta Adam, Papil Panduru, Dumitru Palade.Se afla "la datorie", adica pe ecrane, ~iGeo Saizescu, de data aceasta cu 0 comedie maispeciala, un policier tratat in registru comic, Santa} (februarie 1981), al carui scenariu- scris de Rodica Ojog-Bra~oveanu in colaborare cu regizorul - a pornit de la un romanal scriitoarei, "Omul de la capatul firului"; in jocul hazliu de-a hotii ~ivardi~tii al regizo­mlui au intrat Ileana Stana Ionescu, Sebastian Papaiani, Silviu Stanculescu, Ion Besoiu,Octavian Cotescu, Mircea ~eptilici, Amza Pellea, Ioana Bulca, Enik6 Szilagyi, TanaseCazimir (un actor de policier "prin definitie"). Regizoarea Cristiana Nicolae a propusspectatorilor Stele de iarna (martie 1981), pe un scenariu de Mircea Herivan, intitulatinitial "Observatiile medicului ~ef asupra marilor campioni", un film "sportiv" cu ecouride drama, povestea unui bobeur (Val Paraschiv) aflat la capatul "varstei sportive"; maijoaca in film Gheorghe Cozorici, Maria Rotaru, Andrei Torok, Constantin Draganescu,Andrei Finti, Grigore Gonta ~i,intr-o ultima aparitie pe ecran, Ion Finte~teanu, iar imaginile- unele spectaculoase - apartin operatorului Gabriel Tarko. Dupa 0 pauza destul delunga, Francisc Munteanu a revenit pe ecrane cu Deta~amentul "Concordia" (aprilie1981),0 povestire "datata", despre un pirotehnician in august 1944; unul dintre ultimeleroluri pe ecran ale lui Cornel Coman - ultimul avea sa fie pe micile ecrane, in 1982,rolul comisarului din serialul Lumini ~i umbre -, alaturi de alti actori importanti, printrecare Ovidiu Iuliu Moldovan, Gheorghe Cozorici, Ion Dichiseanu, Fory Etterle, Elena Albu("inca 0 demonstratie ca se in~eala cei care cred ca n-avem actrite cu mare vocatie pentrufilm" - cum scria Valerian Sava la premier~i).Rula atunci pe ecrane ~iDragostea meacalatoare (aprilie 1981), pe un scenariu de Nicolae Tic, cu imagini de Ion Dobre; jucauAngela loan, Constantin Diplan, Radu Panamarenco, Ion Valcu, Horatiu Malaele, VictorRadovici, Melania Ursu, Eusebiu ~tefanescu printre protagoni~ti: 0 tema serioasa, urbani­zarea, tratata in registru comic, cu accente ironice. Mai putin inspirat ca de obicei, ManoleMarcus propune (tot atunci) Punga cu libelule, un scenariu al unui cuplu "rodat", Fanu~Neagu - Vintila Ornaru, cu personaje ~iintamplari brailene in preajma lui august '44;o intriga naiva, cu cantarete spioane (pe post de ... Mata Hari, Enik6 Szilagyi), cu con­spiratii aduse din condei, chiar daca printre protagoni~ti erau Marcel Iure~, Ion Caramitru,Gheorghe Visu, Victor Rebengiuc, Mihai PaIadescu, Catrinel Paraschivescu, Iancu Lucian,Dan Condurache, ~tefan Sileanu, Olimpia Arghir. In aceea~i perioada, "fo1osindu-se" deactori spectaculo~i ca Sebastian Papaiani, Mimi Enaceanu, Adela Marculescu, TamaraBuciuceanu-Botez, Ileana Stana Ionescu, Adina Popescu, Nicu Constantin, CocaAndronescu, Julieta Sz6nyi ~ide cativa copii simpatici, Nicolae Corjos a "pus in pagina"un scenariu hazEu, Alo, aterizeaza strabunica! (iunie 1981), de Rodica Padina, cu 0strabunica intreprinzatoare. Sergiu Nicolaescu revenea pe platouri la cinci luni dupa filmulanterior, cu Duelul, pe un scenariu scris in colaborare cu Vintila Corbul: 0 revenire "inforta" a comisarului Moldovan, printre noutatile filmului fiind 0 galerie pitoreasca de copiiai stri'izii (cu mutre ~i limbaj colorat), 0 lume interlopa viu pigmentata, cu un pitic-regeal cer~etorilor, ell un olog (iscoada a milionarilor epocii respective), cu 0 interpreta insolita,Ana Maria Moculescu, ~iell 0 scenografa in premiera, Gabriela - viitoare - Nicolaescu.

341

Pe un scenariu scris impreuna cu Petre Luscalov, regizorul Gheorghe Naghi aducea peecrane Fiul muntilor (iunie 1981), cu imagini de Vivi Dragan Vasile ~icu $tefan Mihai­lescu-Braila, Aure1 Giurumia, Carmen Maria Strujac, Cornel Nicoara, Gheorghe Danilaplus alti copii simpatici in distributie (lulian B3.ltatescu,Isabela Zaharia), un film - carn ­naiv, cu un fals englez, 0 localnica autentica ~iun urs, Mitica, pe carari de munte, de laDurau la cabana Pikla. Cu cronici vesele, in ton cu filmul, la premiera (vezi textulEugeniei Voda din "Cinema", nr. 7/1981),Am 0 idee! de AI. G. Croitoru (iulie 1981) atranspus pe ecran un scenariu amuzant allui Mircea Radu Iacoban, inspirat din lumeafotbalului, realizand, cu comici dezlantuiti, un film vesel, deconectant, la care - yorbaautoarei citate - "n-o sa te duci cu Rubliov in cap, cu Bach in urechi ~i cu agurida-ntraista"; in aceasta comedie cu cel mai mare numar de vedete pe cap de personaj joaca- printre altii - Petre Gheorghiu, Val. Platareanu, Ovidiu Schumacher, Jean Constantin,Dem Radulescu, ~tefan Tapalaga, Nicu Constantin, Stela Popescu, Vasilica Tastaman,Melania Carje. In aceea~i perioada rulau pe ecrane: filmul de montaj (consacrat marilorsportivi din ultimele trei decenii) Campionii de Constantin Vaeni (iulie 1981); un filmcu 0 poveste subtirica - scrisa de llarion Ciobanu - Tridentul nu raspunde de -?tefanTraian Roman (iulie 1981), in care apareau, printre altii, Bogdan Stanoevici, Boris Ciomei,Alexandru Lungu, Victoria Dobre; un film de Mircea Moldovan, Convoiul (august 1981),cu eateva nume de retinut pe generic - operatorul Liviu Pojoni, compozitorul TiberiuOlah, scenaristul Horia Nicolae Murgu, care transcrie experiente personale, actorii ErnestMaftei, Costel Constantin, Emil Hossu, Rozina Cambos -,0 poveste cinematograficacu "termen de valabilitate" expirat. In aceea~i perioada, Nicolae Margineanu, pe un sce­nariu la care a colaborat cu Iosif Naghiu, realiza un film cu desavar~iri plastice, StefanLuchian (septembrie 1981),0 pelicula care marca intrarea regizorului in "prima linie"a autorilor cinematografici. Mai mult - ~ialtceva - decat un demers biografic traditio­nal, filmul, parcurgand dnunul de viata al pictorului, lara insistente pe detalii biografice, des­chide 0 perspectiva spre lumea de gand ~i simtire a personajului evocat, spre epoca incare a trait artistul, incercand sa vada ce este dincolo de celebrele flori ale lui Luchian,de anemonele sale emblematice, de garoafe, dumitrite ~itrandafiri. Insotit de arti~ti~ipro­fesioni~tiexemplari - operatorul C3.linGhibu, compozitorul Lucian Metianu, scenografulNicolae Dragan, autoarea costumelor Catalina Iacob, monteuza Cristina Ionescu -,Nicolae Margineanu a reu~it un dens ~i relevant film de atmosfera, adevarate "tablouricinematografice" in care personaje1e,incepand cu $tefan Luchian, in interpretarea nuantataa actorului Ion Caramitru (care parcurge 0 ~ama foarte variata de stari, sentimente ~ireactii), au, fiecare, "semnul" lor in compozitia de epoca: Maria Ploae, in personajul ei,esentializeaza iubirile pictorului (~i0 face cu reala forta de seductie), multi alti actori ­George Constantin, Victor Rebengiuc, Monica Ghiuta, Ovidiu Schumacher, Nicolae Urs,Mircea Constantinescu, Petre Gheorghiu, $tefan Velniciuc, Adrian Ratoi, AndreiCsiky ­pun peceti personale care intregesc tabloul tipologic. Tot in toamna anului 1981, VirgilCalotescu venea pe ecrane cu un film liric, Ana!$i "hotul" (septembrie 1981), un "hot"in ghilimele jucat de Gabriel Oseciuc ~i 0 Ana cuceritoare jucata de Carmen Galin ­intr-o distributie cu multe alte "nume de atractie": Amza Pellea, Dorina Lazar, CostelConstantin, Stela Popescu, Aurel Giurumia, Radu Gheorghe, Dinu Manolache, Alexan­dru Ar~inel, Constantin Dinulescu, Papil Panduru; sa mai spunem ca filmul viza - cumse scria la premiera - "recuperarea (morala ~i sociala) a unui tanar care a grqit"? Cel

342

de al doilea film allui Tudor Marascu, Invingatorul (octombrie 1981) confirma calitatileregizorului - etalate in Buna seara, Irina - dar are ciudateniile lui: scenariul este scrisde un actor, Durnitru Furdui (~ivorbe~te despre invin~i ~iinvingatori, in ring ~iIn viata),in rolul principal apare un boxer, Marian Culineac (fost campion national). Toate acesteamuta centrul de interes al intrigii de la "ca-n film" spre "ca-n viata". Partenera "invinga­torului" este Tora Vasilescu, mai joaca in film Nicolae Praida, Ion Anestin, ConstantinBranzea, Radu Panamarenco, Zoe Anghel-Stanca, Traian Danceanu, Aurel Cioranu (ima­ginea: Valentin Ducaru, decorurile: Nicolae ~chiopu, costumele: Hortensia Georgescu,muzica: Dinu Petrescu). Tot atunci, Nlircea Mure~an propunea un "film de autor", Intoar­cere la dragostea dintai (octombrie 1981), cu Rodica Mure~an ~i Costel Constantin inrolurile principale - dar ~icu Radu Beligan, Ion Hidi~an, Geta Grapa, Toma Dimitriu,Horea Popescu, loana Bulca, Jorj Voicu, Constantin Stanescu, Nicu Constantin -, intr-unfilm care incearca sa reabiliteze cadrul pastoral-liric in agitata lume contemporana; despre"metrul patrat de nemurire" al pamantului natal vorbe~te ~imuzica lui Gheorghe Zarnfir,in timp ce operatorul Marian lordache - plecat, imediat dupa acest film, in Franta ­este, la randu-i, un inspirat creator de atmosfera (ca ~i scenograful Marcel Bogos sau au­toarea costumelor Nely Grigoriu Merola). Mircea Dragan, in filmul 0 lumefara cer (oc­tombrie 1981), remonta, dupa 20 de ani, cadre din Lupeni 29, din Golgota ... Am parcurs,iata, premierele unui an cinematografic (operatiune pe care n-o voi putea repeta, dinmotive lesne de inteles, cu ceilalti ani '80): prevaleaza, in "conflictul" despre care amin­team, evident, cantitatea, dar din loc In loc, din timp in timp, razbate calitatea. Acela~ilucru, observabil pe tot parcursul deceniului, este reflectat ~ide filmografiile regizorilor.Urmarind, in continuare, ~irul premierelor cinematografice, voi incerca sa sistematlzez- prin prisma raportului dintre cantitate ~i calitate - contributia specifica a fiecaruiregizor, pana in anul1988 (lasand deschisa perspectiva spre anuI1989) ...

Regizorul Manole Marcus, in afara ecranizarilor, a propus publicului filmul Nonstop (ianuarie 1982),0 retrospectiva a celor mai inspirate momente muzicale din filmeleromane~ti - cu un "Iiant" sustinut de Mitica Popescu, Catrinel Dumitrescu ~iTeo Cojo­caru - ~i, apoi, filmul intitulat. .. Ca-nfilme (iunie 1984),0 pelicula relaxanta, scrisade Liviu Timbus, a carei aqiune se petrece intr-un institut de cercetari, unde pica - a~acum se zice, "ca musca in lapte" - un ... scenarist, dornic sa surprinda viata unui omde ~tiinta, scenaristul aducand cu eliot bagajul de truisme, scheme ~iponcife din filmelenoastre. Regizorul Manole Marcus ramane consecvent: intre marile sale filme au existatintotdeauna dipe de relaxare, de "respiro". La inceputul anului 1982 venea cu 0 noutate~iregizorul Haralambie Boro~: filmul Destine romantice (ianuarie 1982), pe un scenariude Tudor Baran, este, a~a cum ~i-a propus regizorul, "daca nu 0 pagina contemporana,cel putin un alineat" , sau, cum 0 spune in alt loc, "lupta unei femei pentru afirmarea profe­sionala, dar ~ipentru putina fericire personala"; cineastul vade~temerite reale in alcatuireadistributiei - lansarea unei actrite, Cristina Deleanu, alte personaje feminine cu aplomb,create de !mala Gaspar, Lucia Bog, Tamara Cretulescu, Dana Mladin, "puncte de spnjin"fiind actori precum ~tefan Mihailescu-Braila, Constantin Diplan, Horatiu MaHiele,DemRildulescu. Dupa acest film, regizorul n-a mai realizat nici un lungmetraj: tinand contde patimile sale la Corigenta domnului profesor, Haralambie Boro~ merita un alt "punctfinal", intr-o filmografie ramasa neterrninata. Regizoarea Malvina Ur~ianu ~i-a continuatfilmografia de autor prin Lini~teadin adtincuri (februarie 1982),0 pelicula astfel sintetizata

343

de autoare intr-un interviu din perioada filmarilor: "conditia vietii ~ia mortii intr-un anumeclimat social ~i intr-un moment anume al istoriei, intr-o situatie limit~ a ei" (momentulde rascruce fiind anul1944). Cu regretul de a nu-l mai putea distribui pe Cornel Coman,regizoarea s-a inconjurat, inca 0 data, cu actori de suflet: George Motoi, Gina Patrichi,Emanoil Petrut, Daniel Tomescu, Val Paraschiv , Valentin Platareanu, Maria Rotaru, LuciaMure~an, Eusebiu ~tef3.nescu,Costel Constantin, Corneliu Revent, Eugenia Bosanceanu(in rolul emblematic al mamei). Cu operatorul Alexandru Intorsureanu alaturi - care ainsotit-o adesea -, regizoarea a cooptat nume noi in echipa: pe autoarea costumelor Geor­geta Solomon, monteuza Adina Georgescu-Obrocea ~icompozitorul Razvan Cernat, aflatla a doua partitura de film (dupa aceea din Labirintul). Cel de al ~aselea film de autoral regizoarei avea sa fie Pe malul sUing al Dunarii albastre (august 1983). In cronica dela premiera ("Cinema", nr. 10/1983), Eva Sirbu, pledind de la premisa ca filmele MalvineiUr~ianu sunt "priviri'\ "puncte de vedere" asupra unor evenimente, stari ~i sentimentecunoscute, caracteriza astfel cele ~ase pelicule ale autoarei: "Un punct de vedere asupradragostei marcata de lupta de clasa: Giocondajara suras. Un punct de vedere asupra unuimoment de rascruce in istorie: Serata. Un punct de vedere asupra iubirii inteleasa ca senti­ment generos, ca radacina a relatiilor dintre oameni, dar ~i a relatiilor omului cu sine:Trecatoarele iubiri. Un punct de vedere asupra istoriei: Intoarcerea lui Voda Lapu~neanu.Un punct de vedere asupra ideii de sacrificiu: Lini,~teadin adancuri. Un punct de vedereasupra tuturor aceste puncte de vedere: Pe malul stang al Dunarii albastre". De dataaceasta cu operatorul Vivi Dragan Vasile alaturi - ale carui "lumini" sunt ba crude ~ireci, ba calde ~i"moi", in funqie de mediul investigat -, regizoarea reu~e~teni~teportrete(psihologice, morale, de epoca) in aqua forte, sustinute de actori cople~itori,"partea leului"avand-o, de data aceasta, Gina Patrichi, Zaza, 0 partitura savuroasa intr-o interpretare devirtuozitate, despre care, in cranica citata, se spune, plastic, "Zaza Ginei Patrichi este ului­toare ~iparadoxala ca amestecul de colonie frantuzeasca cu mirosul de ceapa ~i tuica".Din nou, actori dragi autoarei in roluri care lasa urme: Gheorghe Dinica, George Con­stantin, Stela Popescu, Valeriu Paraschiv, Mimi Enaceanu, Fory Etterle, Marioara Sterian,MirelaGorea, Maria Rotaru, Emilia Dobrin Besoiu, Ion Niciu, lleana Stana Ionescu, VirgilOga~anu ~ifetita Dana Felicia Simion, care incheie, cu semnul ei de speranta, filmul, dupaevenimentele dintr-o "citadela sfaramata" a anului 1944. Prezenta acestei fetite, Lenora,printre peronajele filmului ar putea constitui 0 explicatie pentru revenirea obstinata aautoarei asupra evenimentelor din august' 44: sunt experiente de via!a triiite cu ochi decopil care se imprima pentru totdeauna in memorie ~iin con~tiinta ~icare i~ireclama drep­tul ~idatoria de a ie~i din timp in timp la lumina, ca ni~te marturii de suflet. Prin filmulo lumina la etajul zece (noiembrie 1984), Malvina Ur~ianu prelunge~te povestea Giocon­dei fara suras pana in anul 1965, cand eroina, acuzata candva pe nedrept (de "sabotajeconomic"), i~i ca~tiga, dupa cinci ani de recluziune, dreptulla via!a, se treze~te dintr-unvis urat. In ralul principal, Irina Petrescu, cu parul albit pe la tample, da 0 replica, pesteani, rolurilor sale din Valurile Dunarii, din Duminica la ora 6, portretizand un personajdramatic, care i~i re-descopera seninul, increderea, devenirea aceasta fiind investita cufiorul unor profunde adevaruri omene~ti. In jurul eroinei, ca elemente de contrast sau derelatie, personaje - mai mari sau mai mici - desenate de Gheorghe Dinica, MirceaDiaconu, Val Paraschiv, Rodica Mure~an, Eusebiu ~tefanescu, Florina Luican, CornelRevent, Ion Niciu, Marius Pepino, Ana Ciobanu, Maria Rotaru, Viorel Comanici, Andrei

344

Ionescu. Colaboratori inediti: operatorul Sorin I1ie~iu- a carui imagine are accente dra­matice - ~i compozitorul Vasile ~irli. Regizoarea a realizat ~i un al optulea "film deautor" in anii '80, Figurantii (noiembrie 1987), care stabile~te, inca din generic, un ,,ra­cord" cu Pe malul stang al Dunarii albastre, preluand de acolo personaje, Zaze ~iZaraze,tot felul de alti "figuranti ai istoriei", dar plasand, de data aceasta, in centrul tramei,destinul Lenorei, fetita care incheia filmul anterior purtandu-~i "zestrea sentimental a" ,portretul mamei, printre ruine. Lenora anilor '50 i~i cauta rostul intr-o lume strmna. Ma­riana Buruiana preia ~tafeta rolurilor-cheie, ea este Lenora, partenerul ei este DanielTomescu, el este Victor, un cuplu "complementar", personaje vii intr-o lume spectrala.Filmul preia - dupa zece ani - personaje din Pe malul stang al Dunarii albastre, cuactorii lor cu tot, printre interpreti fiind ~iSanda Toma, Gilda Marinescu, Ioana Ciomartan,Simona Bondoc, Teodor Danetti, Wilhelmina Cata. Ca nume noi in echipa: compozitorulAurelian Octav Popa, autoarea costumelor Maria Malita. Anii '80 au insemnat, a~adar,pentru autoare, completarea, ba chiar dublarea unei filmografii de referinta.

Regizorul Lucian Bratu a adus pe ecrane Angela merge mai departe (martie 1982),un scenariu de Eva Sirbu - de al carei talent, din pacate, cinematograful de lung metraja profitat rar -, povestea de viata ~i de drumuri a unei ~oferite de taxi, Angela, pentrucare realitatea este in continua mi~care (a~a cum se vede ea, prin parbriz, de la volan):Angela, viata, ma~ina - merg mai departe ... Un rol principal, in sfar~it, pentru DorinaLazar, un partener insolit (Vasile Miske, ales pentru ineditul chipului), aJti interpreti insoliti(reporterul de televiziune Cornelia Radulescu), intr-o distributie - in general - insoliili,cu Felicia Popica, Dorina Paunescu, Catalina Murgea, Tudor Heica ~iValentin Uritescu.Alte detalii de pe generic: imaginea - Anghel Deca, muzica - Marius Teicu, decoruri ­Dodu Bala~oiu, costume - Florina Tomescu. Regizorul Lucian Bratu va mai realiza doardoua lungmetraje: Acordati circumstante atenuante? (decembrie 1984) - un scenariude Simion Gal ~i Radu Gurau, "pretul unei gre~eli", cu Gheorghe Danna ~i MarioaraSterian drept protagoni~ti - ~i Orele unsprezece (cu premiera in 1986) - cateva oredin "viata de familie" a unui colectiv de munca dintr-o mare uzina, un scenariu de Pla­ton Pardau, cu Virgil Andriescu, Valeria Sitaru, Mihai Cafrita, Emil Bozdogescu, Mar­cela Andrei, Victor ~trengaru, Gabriel Iencec, Bianca Ionescu, Grigore Gonta, OvidiuMoldovan. Lucian Bratu ~-aincheiat aici cariera regizorala, dupa ce, in cateva dintre celemai valoroase filme ale sale (Unfilm cu 0 fatafermecatoare, Drum in penumbra, Ora!julvazut de sus, Mireasa din tren, Angela merge mai departe) a luat in vizor conditia femeiiin societatea contemporana, ~i dupa ce - cu exceptiile inceputului de cariera (Secretulcifrului, Tudor ~iSarutul) - intreaga sa creatie a fost consacraili unor subiecte, personaje~iteme extrase din actualitatea imediata. Ca regizor, Dinu Tanase a fost activ in anii ' 80,inti:iiprin filmul Jntoarce-te !jimai prive!jte 0 data (1982), un scenariu de Dumitru Carabat,a carui actiune se petrece in Romania anului 1939. Principalul personaj al intrigii esteinterpretat de Valentin Voicila. Pitorescul Miala Frumosul i-a prilejuit actorului ~tefanIordache un rol marcant, savuros, al carierei sale. La scurta vreme dupa aceea, Dinu Ta­nase a prezentat pe ecrane un film "de actualitate", printre cele mai reprezentative ale"stagiunii", La capatulliniei (martie 1983). Intra atunci in cinematograful de lung metraj~i scenaristul Radu F. Alexandru. Ca situatie de viata, actiunea filmului se aseamanaintrucatva cu aceea din Cursa lui Mircea Daneliuc: intre doi barbati - foarte diferiti intreei, ca experienta, ca atitudine fata de viata - apare, ca din aHa lume, 0 femeie, tocmai

345

pentru a-i determina, pardi, sa se cunoasca mai bine pe sine, sa-~i afirme adevarata loridentitate moral-afectiva. Circumstantele narative ale filmului sunt cu totul altele, celetrei personaje din prim-planul intrigii sunt, a~a cum 0 spune ~i titlul, "la capatulliniei",au trecut prin experiente-limita, Insa~i viata lor atarna de un fir de ata. Acestea sunt pre­mise1edramei, iar deznodamantul nu este nici el stropit cu apa de trandafiri. "Neorealist"ill intentie, gandit In alb-negru, La capatulliniei este expresia unei idei artistice pe careregizorul, teoretizand-o, a pus-o In practica, de la filmul anterior, cu obstinatie: "Intr-unfilm de actualitate, daca vrem ca In dreptunghiul ecranului sa se vada ~i sa ramana ~ialtceva dedit povestea ~i personajele mi se pare esential a nu ne feri sa vedem lumeaexact". Altfel spus, dincolo de "poveste", dincolo de "fiqiune", cineastul urmare~te "zgo­mote1eviepi". Filmul La capatulliniei devine, astfel, un "seismograf' sensibil al realitatii:peste ani, daca vrem sa vedem cum aratau stri'izile,oamenii, a~ezarilede la Inceputul dece­niului al noualea din veacul XX, la acest film yom "merge", sau la Sfar~itul noptU deMircea Veroiu. Printre am-urile principale ale filmului ~unt interpretarile actorice~ti, DanCondurache (Cicea), Ioana Craciunescu (Any) ~iMircea Albulescu (Cri~an): fiecare Inparte ~i toti la un loc transmit adevaruri psihologice ~i sentimentale esentiale. Cronicilede premiera au consemnat firescul ~iautenticitatea protagoni~tilor, au subliniat valoareaestetica a imaginii semnate de operatorul Doru Mitran (care a colaborat cu regizorul ~ila filmul aanterior). Operatorul Nicu Stan, illtr-un studiu consacrat imaginii, spunea, printrealtele, despre Doru Mitran, ca "illte1ege textul dincolo de spatiul scenariului", "patrun­zand In sufletele zbuciumate ale eroilor" , mi~candu-se "cu aparatulin mana, In jurullor,diabolic" ~imai scria ca "tristetea Ioanei Craciunescu doare" , ca "portretele celor trei eroisunt cutremuratoare prin nuante1emi~carilorsuflete~tisurprinse de aparat, ca 0 respiratie".Dupa acest film, Intr-o "dezbatere" din revista "Cinema" (m. 5/1983), regizorul martu­risea: "Momentul acestui film de actualitate 11consider, In ceea ce ma prive~te, hotarator.Nu pot sa spun di am ajuns eu Insumi la un capat de linie, dar mi-a~ dori sa pot sa maifac cel putin un film ca acesta". Din pacate, n-a mai facut (n-a mai putut face). Urmatorulsau lungmetraj, Emisia continua (august 1984), pe un scenariu de Aurel Mihale, cu ~tefanIordache, Dan Condurache, Cristian Maurer, Mitica Popescu, narion Ciobanu In distri­butie, are accente conjuncturale, In tentativa de a aduce pe ecran un eveniment dramatic,petrecut In noaptea de 22 spre 23 august 1944, la statia "Radio Romania" de la Bod, candun comando german a atacat institutia. Titlul filmului vorbe~te de la sine despre eroismulcelor aflati la datorie In acea noapte. Regizorul Dinu Tanase J~iva Inceta activitatea dupafilmul de te1eviziuneCantec znzori, lucrat In 1986, lasand loc... operatorului Dinu Tanase:revenit la dragostea dintili, cineastul se va Intoarce pe ecrane, ca operator, dupa '89, Intaiill filmul romano-german Rosenemil - 0 tragica iubire de Radu Gabrea, apoi In filmulgerman in semnul iubirii de Kathe Kratz. Alt operator - ca formape -, George Cornea,a continuat sa se afirme ca regizor, ie~indpe ecrane chiar cu doua premiere Intr-un singuran: Calculatorul marturise~te (mai 1982) ~iRaman cu tine (noiembrie 1982). Primul ­un policier scris cu antren, se pare, de Radu Aneste Petrescu ~i Mihai Dimitriu - n-alasat prea multe urme, de~iun titlu "de lucru" vorbea despre "urma ~tergatoruluide urme";regizorul, Insotit de operatorul Vivi Dragan Vasile, are meritul a1catuirii unei distributii"forte" - nu e pentru prima, nici pentru ultima oara -, In roluri cu mai mult sau maiputin suspans apar George Constantin, Dan Condurache, Dan Damian, George Motoi,Ioana Pavelescu, Dana Dogaru, Corina Constantinescu, Elisabeta Adam, Tania Filip. Prin

346

filmul Raman cu tine, regizorul revine In lumea satului (cu acela~i scenarist, DumitruBuznea, cu care a colaborat la filmul Din nou fmpreuna): cele doua incursiuni rura1esunt,practic, inter~anjabile (tinerii protagoni~ti au aceea~i dilema: sa ramana sau sa pIece dela tara), operatorul Sorin llie~iu, compozitoarea Cornelia Tautu incearca, din cand in cand,o "nota personala", dar tot actorii salveaza povestea lui Machidon ~ia iubitei sale: In pri­mul rand Florin Zamfirescu ~iDana Dogaru, dar ~iAmza Pel1ea,Dinu Manolache, ValeriaSitaru, Dan Damian, Sebastian Papaiani, Octavian Cotescu, Daniel Tomescu, ConstantinDiplan, Andrei Bursaci, Aurel Cioranu, Victor ~trengaru. Regizorul George Cornea a fostprintre cei mai activi realizatori ai anilor '80, pe langa ecranizarea caruta cu mere (desprecare am vorbit altundeva), el a mai semnat trei filme, printre care Racolarea (decembrie1985), povestea unui geolog roman atras in capcana unui trust multinational de spionajeconomic - cu Florin Piersic ~i Tora Vasilescu In prim-plan - ~i Vulcanul stins (de­cembrie 1987),0 alta poveste cu geologi, de 0 credibilitate net superioara. Pentru regizorulGeorge Cornea, cu 0 filmografie oscilanta, grevata de concesii melodramatice sau pitore~ti,de poncife, Vulcanul stins reprezinta un stadiu artistic superior. Un merit important revinescenaristului Dumitru Carabat, unul dintre cei mai cinea.~ti scriitori ai filmului romanesc,care istorise~te de data aceasta povestea unui munte de cupru, In a carui roca descopera"dramul de aur" al unor sentimente ~iadevaruri profund omene~ti. Geologul care desco­pera miezul de cupru al vulcanului stins nu ajunge, din pricina unui accident stupid, sa-~ivada Implinita opera, devine expresia metaforei din titlu: dar apropiatii sai vor finalizacercetarile, preluand ,,~tafeta nevazuta" a credintei Intr-un ideal. Pe langa protagoni~tiiconflictului - Mircea Andreescu (inginerul disparut), Adrian Pintea (tanaml inginer carefinalizeaza cercetarile), Alexahdru Repan (un personaj care iese din "scheme") -, perso­naje veridice creeaza Dana Dogaru, Mihai Cafrita, Ruxandra Bucescu, Petrica Gheor­ghiu ~i 0 debutanta, Oana Sarbu. Filmul dobande~te "greutate" prin muzica lui TiberiuOlah (ale carui acorduri simfonice sustin cu elocventa ~i subtilitate tensiunile intrigii),prin imaginile cu pronuntate finalitati dramatice ale operatorului Gabriel Kosuth, princontributia celorlalti membri ai echipei (scenograful Lucian Nicolau, autoarea costumelorGabriela Ric~an, monteurul Mircea Ciocaltei). Cum yom vedea, George Cornea va revenipe ecrane, dar Vulcanul stins ramane apogeul creatiei sale regizorale.

Foarte activ a continuat sa fie ~i Sergiu Nicolaescu, prelungindu-~i "titlul" de "celmai prolific regizor al deceniului" obtinut in anii '70. Pe langa Capcana mercenarilor~iDuelul, pe Ianga ecranizarea Ciuleandra, regizorul a semnat, in deceniul al IX-lea, unalt ~ir lung de premiere: Int(1[nirea (august 1982), Viral periculos (aprilie 1983), Ringul(februarie 1984), Ziua "Z" (mai 1985), Noi, cei din Zinia fntai (mai 1986), apoi FranroisVillon, poetul vagabond ~i Mircea ... lntalnirea, pe un scenariu de Bujor Nedelcovici,cu Sergiu Nicolaescu, loana Pavelescu, Ovidiu luliu Moldovan, Colea Rautu, VladimirGaitan, Victoria Dobre, Cornel Garbea printre protagoni~ti, este un suspans politisto-lirica cami aqiune se petrece In anul1944, Intr-un decor insolit, Delta inghetata. Tot policier,Viral periculos porne~te de la un accident de circulatie ~i se terrnina cu 0 crima, care ­pe un scenariu de Liviu Gheorghiu ~iGheorghe Ene - pune in rni~care0 echipa de rnili­tieni (Anca Szonyi, lurie Darie, Ovidiu luliu Moldovan, Sergiu Nicolaescu), alti interpreti,printre care Ion Besoiu, pe post de medic chirurg. Pe un scenariu de loan Grigorescu,Ringul este povestea unei "revan~e", peste ani, cel de al doilea timp al aqiunii (trecutul)fiind plasat in anii razboiului, Intr-un lagar nazist; "In jurul ringului", Marin Moraru (atat

347

de rar pe ecran!), Letitia Gabrielli, Maria Banica, Eusebiu ~tefanescu, Cornel Gar-bea,Iurie Darie, iar in ring, Sergiu Nicolaescu ~iVasile Boghita, care preiau personajele dintrecut jucate de Constantin Branzea ~i - respectiv - Marian Culineac. Asupra filmuluiZiua "Z" insu~i regizorul a revenit, peste ani, punand in loc lnceputul adewlrului (in anii'90). Cel mai rezonant film din anii '80 ramane Nai, cei din linia fntai. Un ca~tig de esentaalacestei pelicule cu ampla desfa~urare epica (~i emotional a) este revenirea regizoruluila scenaristul Titus Popovici. De altfel, criticul Mircea Alexandrescu, in cronica de lapremiera ("Cinema", nr. 6/1986), stabile~te relatii de continuitate ("mai bine zis, comple­mentaritate") intre Noi, cei din linia fntai ~i cel mai valoros film al regizorului, Atuncii-am condamnat pe tori la moarte, pelicule inspirate de evenimente desfa~urate in zileleeliberarii Ardealului: "Ambele filme sunt, la prima vedere, filme de razboi sau desprerazboi ca sa se releveze mai apoi ca filme de meditape asupra felului de a gandi ~i de ainfaptui al unui intreg popor. Nu suntem razboinici - spun in subtext sau in contextautorii - dar ~tim sa-i facem fatli. Ceea ce razbate in orice imprejurare este dovada ome­niei, un sentiment de infinit respect pentru viata ~ifiinta, un spirit de sacrificiu care aliazatragismul cu discrepa existentiala. Pe fundalul unui razboi impus de altii, Titus Popovici~i Sergiu Nicolaescu vorbesc, in ambele filme de razboi, despre natura noastra pa~nica,omeneasca ~i umana (... ). Ceea ce particularizeaza filmul Noi, cei din Zinia fntai estetocmai faptul ca asupra lor, a celor din linia intai s-au oprit autorii. In destinullor ei auinscris destinul tuturor, dar au ~tiut - admirabil - sa individualizeze, sa portretizezeomul obi~nuit in care exista trasaturi neobi~nuite. ~i nu putine! Pilmul aduce impresio­nante revelapi despre fibra sufleteasca a celor pe care razboaiele dintotdeauna, ca ~i COll­

semnarea lor aproape dintotdeauna, mai mult sau mai putin sensibila, ii insera sub oficialultribut de cinstire adusa «soldatului necunoscut» prin sacrificiul de sine transferat in zonaunui simbol ~i a unor semnificatii general umane. Titus Popovici ~i Sergiu Nicolaescuau pnut sa vorbeasca, sa identifice ~i sa arate soldatul cunoscut, sa-i reveleze exemplaralui dimensiune umana, sa-i decripteze destinul, sa-i divulge felul de a fi, sa-i citeasca su­ferinta, bucuria, speranta, la scara umana, la scara imediatului ~imai ales a adevarului".Mulp dintre interprepi de prim sau de secund plan ai filmului creeaza portrete memorabile:George Alexandru, Anda Onesa, Valentin Uritescu, Ion Besoiu, ~tefan Iordache, SergiuNicolaescu, Mircea Albulescu, Silviu Stanculescu, Colea Rautu, Emil Hossu, VladimirGaitan, Marian Culineac, Ion Siminie, Traian Costea, Vasile Muraru, Stelian Stancu. Prin­tre colaboratorii regizorului: operatorul NicolaeGirardi(alti operatori care aulucrat cuSergiu Nicolaescu in perioada respectiva sunt Alexandru Groza, Marian Stanciu, SorinChivulescu), scenograful Radu Corciova, autoarea costumelor Gabriela Nicolaescu,inginerul de sunet Anu~avan Salamanian. Cantitate, a~adar, ~icate 0 ie~ire din rutina ...

In filmografia regizorului Mircea Veroiu, pe langa ecranizarile Semnul $arpelui ~iAdela, in anii '80 s-au adaugat lungmetrajele A$teptand un tren (august 1982), Sfar$itulnoptii (mai 1983), Sa mori ranit din dragoste de viara (aprilie 1984), Umbrele soarelui(ultimul film inainte de autoexilul regizorului, in 1986), filme foarte diferite, din punctde vedere stilistic sau tematic. In A$teptand un tren (scenariul: Hie Tanasache), perso­najele sunt in "stare de razboi", actiunea se petrece intr-o zi ~i 0 noapte de septembrie1944, intr-o gara izolata, in a~teptarea unui tren militar german, pe care 0 grupa de osta~iromani vrea sa-l opreasca (~iun deta~ament al armatei hitleriste vrea sa-l ajute sa treaca);pe aceasta "canava" , Mircea Veroiu brodeaza un film de stilist, cu largul concurs al ope-

348

ratorului Doru Mitran, personajele - fiecare cu ie~ireasa "la rampa" - fiind interpretatede Maria Ploae, Mircea Diaconu, Radu Vaida, Costel Constantin, Petre Gheorghiu,Razvan Vasilescu, Petre Tanasievici, Cristian Rotaru, Olga Delia Mataeescu, Andrei Finti.Prin Sfar~itul noptii, regizorul patrunde, pentru 0 data, decis, pe teritoriile actualitatii.A avut la dispozitie unul dintre cele mai cinematografice scenarii de care a beneficiat,de-a lungul anilor, filmul romanesc, scris de Marian Iordache, axat pe confruntarea dintredoua personaje tinere: un magistrat ambitios ~ipersuasiv care prime~te spre instruire cazulunui alt tanar, de la tara, venit la ora~, calificat vatman, ~i cazut - fara voie - Intr-oculpa. Excelenti protagoni~tii conflictului: Mircea Diaconu ~iGheorghe Visu, doi portre­ti~ti "de clasa" . S-a scris despre film, la premiera, ca povestea e ca-n viata, ca imagine aeste nervoasa ~iplina de spontaneitate, ca pelicula are pagini antologice de "cine-verite" .•da senzatia unui tensionat reportaj de televiziune, ca regizorul vade~te "un laconism plinde sugestivitate", ca strada este vazuta a~acum este ea, "nepusa In scena", ca eroii poves­tirii sunt oameni obi~nuiti, aproape ni~te anti-eroi, cu calitati ~idefecte, cu Indoieli, inte­ligenti,plini de umor ~ichiar ironici, cu elanuri ~isIabiciuni umane. Pe Hingaprotagoni~ti,filmul impune 0 serie Intreaga de chipuri desprinse din realitate (fetele de la camin,personajele barului de noapte, un "birocrat" etc.), printre interpreti fiind Magda Catone,Mariana Buruiana, Simona Maicanescu, Ion VaIcu, Cornel Patrichi, Petre Tanasievici,Constantin Branzea, Razvan Vasilescu, Radu Vaida. Cum se scria Intr-o cronica depremiera, Sfar~itul noptii, Intr-o mare cinematografie, ar face parte din ace1"pluton" careasigura productia "de nadejde" - expresia unui profesionalism deplin, a sensibilitatii ~ia stapanirii mijloacelor de expresie -, acea produqie care ofera "back-ground"-ulIntregului edificiu; pentru noi, filmul intra In acea "zona rara" In care nu patrund preamulti cinea~ti, filmul anuntand, prin Insu~i titlul sau, sfar~itul noptii, a~a cum alt film,cu putin Inainte, ne avertiza ca e aproape capatulliniei. Foarte personal a fost ~iurmatoruIfilm al regizorului Mircea Veroiu, Sa mori ranit din dragoste de viata. Actiunea esteplasata In timpul crizei economice de la Inceputul deceniului al patrulea ~ial tentativelorde fascizare a tarii (context social-politic caruia filmulli confera "consistenta de epoca"nu numai prin reconstituirea cat mai veridica a ambiantelor - scenografia: Nicolae~chiopu, costume: Hortensia Georgescu -, ci ~i prin trimiteri directe la realitatiletimpului, cum ar fi fragmentul de "actualitati" cu funeraliile lui I.G. Duca). Filmul ur­marqte povestea de viata (~i de moarte, "din dragoste de viata") a doi tineri angrenatiIn mi~carea antifascista, care primesc misiuni de a arunca In aer 0 uzina de armamentgermana. Naratiunea cinematografica - scrisa de Anghel Mora, alias Mihai Diaconescu ­are nerv, momente de suspans, Invaluitoare tente poetice, secvente antologice, undeznodamant "retezat", ca 0 cadere de ghilotina. Iar cele doua personaje principale,complementare, se bucura de excelente interpretari: Claudiu Bleont, cu expresivitatea sade exceptie, are masca lui Harold Lloyd, un chip curat ~i senin Intr-o lume framantata;alaturi de el este Gheorghe Visu, cu disponibiliti'itiportretistice practic nelimitate, de dataasta In rolul unui tanar Intreprinzator ~i dinamic, care parcurge drumul unei Inte1egerisuperioare a vietii; goana lor pe biciclete, ca un strigat de bucurie, dupa reu~ita misiuniide la Telega, ne poarta gandul spre exuberantele unor Butch Cassidy ~i Sundance Kid,ramane printre "marile momente" ale cinematografiei nationale. Pentru regizor, noul filmconfirma explicit preocuparile stilistice dominante In noua sa etapa creatoare, inauguratade Sfar~itul noPtii. Respiratia realitatii este perceputa ca 0 foarte sensibila diafragma a

349

observatiei de viata: balul simbria~ilor publici, lumea unui cinematograf de altadata (un"Odeon" in care ruleaza Dezonorata lui Sternberg, cu Marlene Dietrich), culisele circului"Gaetano", calatoria in vagonul de tren cu manechine, toate aceste secvente de atmosferaau 0 deosebita vigoare compozitionala. Participa la reu~ite compozitorul Adrian Enescu,operatorul Doru Mitran (ambii in "forma maxima"), multi alti actori - printre care ToraVasilescu (0 actrita de circ versaili ~ivoluntara), Marcel lure~ (un politist odios ~itenace),Mariana Buruiana (un chip de mare puritate), Drago~ Paslaru ~iPetrica Nicolae ("cama~ibrune"), Andrei Codarcea, Valentin Voicila, Cornel Revent, Virgil Andriescu, PetreTanasievici. Cum spuneam, Umbrele soarelui a incheiat creatia pre-revolu!ionara aregizorului, cu inca un film premonitoriu: nu era deloc simplu sa gase~ti "pete in soare"pe vremea aceea, dovada ca regizorul - inainte, chiar, de premiera filmului - a pornit-ospre Paris ....

Au fost, in anul1982, multe alte premiere romane~ti(anul fiind, cum am V3.zut,printrecele mai prolifice). Alexandru Boiangiu, incheindu-~iexcursia pe teritoriile fiqiunii (oprin­du-se la cel de al treilea lungmetraj), a realizat filmul Destina(ia Mahmudia (martie 1982),pe scenariul unui pilot, Doru Davidovici, cu antecedente literare: povestea unui aviator,mutat, dupa zece ani de supersonice, pe "utilitare" (un avion "alintat" in fel ~ichip: droa~ca,rabla, saco~a,barb, barabafili, ~andrama),in fundatura numita Mahmudia; in rolul principal,Eusebiu ~tefanescu - despre care, in cronica de premiera din revista "Cinema", se spuneca este un "inger cazut", cu "figura de vultur, blonziu cu ochi alba~tri", un "lup de aer"caruia actorul "i-a imprimat un ton ingenios, protejand replicile cu un strat de candoaredezarmanili, combinata cu ironie dura" (Eugenia Voda), alaturi de protagonist fiind Enik6Szilagyi, alti actori daruiti cu simtul autenticitatii: Cornel Revent, Nicolae Praida, PaulLavric, Bogdan Stanoevici, Lucian lancu, Gheorghe ~imonca, Cornel Ciupercescu, Eu­genia Bosanceanu. Regizorul Gheorghe Turcu a revenit pe platouri cu Cine iube~te ~ilasa (septembrie 1982), de asemenea ultimul sau film, un film sentimental, scris de SandaFaur, cu Adela Marculescu, Tora Vasilescu, Coca Andronescu, Costel Constantin, RodicaNegrea, ~tefan Radof, Silvia Nastase, Maria Sele~, loan Luchian-Mihalea; cu Aurel Kos­trakiewicz (operator), Tomina (costume), Anca Pavlu (scenografie) ~iTiberiu Olah (mu­zica) in echipa, regizorul - mai putin inspirat ca-n Mica fntamplare -, ~i-a propus sareabiliteze relatiile dintre presa ~i cititori, aducand, in prim-planul aq:iunii, un "curier"(al inimilor sfaramate). Adrian Petringenaru, in aceea~iperioada, a adus pe ecrane Femeiadin Ursa Mare (septembrie 1982), un film-balada (scris de Paul Eugen Banciu), care iticreeaza - cum scria Alice Manoiu, la premiera - ,,0 anume stare, 0 disponibilitatecu care-lprime~ti mai bine decat 11poti judeca" ("Cinema", m. 10/1982), un film cu valori artisticesigure (imaginea lui Doru Segal, partitura muzicala compusa de Cornelia Tautu, mon­tajul luliei Vincenz, scenografia Margai Moldovan) a carui actiune se petrece in lumea mo­ro~enilor, scotand in prim-plan personajul titular (Florina Cercel) fnconjurat de multechipuri autentice, schitate de Dorel Vi~an, Emanoil Petrut, Petru Felezeu, loanaCraciunescu, Matei Alexandru, Marieta Rare~, Simion Hetea, Alexandru Virgil Platon~iaWLRegizorul, in etapa imediat urmatoare a creatiei, se va dedica micilor spectatori,aducand pe ecran un roman de larga circulatie ("Cire~arii" de Constantin Chirita), in treifilme "cu priza" la adolescenti (la adolescentii "de ieri"): Cire~arii (decembrie 1984),Aripi de zapada (septembrie 1985) ~i Cetatea ascunsa (noiembrie 1987). Dupa zece ani(~i ceva) de la serialul TV allui Andrei Blaier inspirat de acela~i roman, era firesc ca

350

aceasta carte "flendurita" - cum frumos spunea fostul cire~ar Nichita Stanescu -, cupaginile subtiate la "coltul cu intorsul", sa ajunga pe marile ecrane. Adrian Petringenarua initiat trei mme de lung metraj (de la al doilea devenind chiar coscenarist), incercandsa re1nvie farmecul unei caI1ipe cale de disparitie - ~iazi uitata - care, odata, de mult,a trecut din mana in mana, in tiraje de sute de mii de exemplare. Printre interpreti, copiiiAlina Durnitrescu, Razvan Baciu, Robert Enescu, Horat:iuMedvqan, Gabriel Siirbu,AlinaCroitoru, Alexandru Rotar, in cel de al doilea episod (cand cire~arii au mai imbatranitcu doua primaveri ~i0 iama) vazandu-se ~ialti copii, Alexandra Duca (intre timp lansatade Cristiana Nicolae in De dragul tau, Anca), Andrei Guran ~iMihai Mito~eru. In al doileafilm, operator a fost Vlad Paunescu, iar compozitor Nicu Alifantis. Cel de al treilea filmal seriei, Cetatea ascunsa, selecteaza aventuri din cartea lui Constantin Chirita, pune accentpe actiune, da suspans-ului ce e al suspans-ului, copiii fiind, parca, mai in largullor, ~iTic (Razvan Baciu) , ~i Maria (Alina Dumitrescu), toti ceialti, dar ~i Oana - ininterpretarea calda a Runei Petringenaru: copiii au crescut frumos, Adrian Petringenarui-a urmat credincios, in rolurile maturilor fiind aceea~i profesoara (Angela loan) ~i, pelanga interpret:ii din filmele anterioare - Ion Marinescu, Petre Gheorghiu-Dolj, ErnestMaftei, Nicolae Dinica - apar narion Ciobanu (pe post de arheolog), Victoria ~erban(0 cabaniera), Ovidiu Moldovan ~i ~tefan Velniciuc (brunul ~i blondul). Toate bune ~ifrumoase, numai ca - a~a cum se scria la premiera acestor filme - romanul, ba chiar~i serialul TV allui Andrei Blaier, aveau parca ... ceva in plus, Aurel Miheles, tot peatunci,a semnat, ~iel, cateva mme (dar cantitatea n-a suplinit calitatea): intai Prea tineri

pentru riduri (octombrie 1982), un film "pe muchie de cutit" , pe 0 tema delicata, aceeaa copiilor din farnilii dezbinate, povestea unor baiet:icare fug dintr-o "casa de copii", intr-oultima incercare de a-~i gasi parintii; intr-un scenariu cu valente civice - datoratpublicistului Mihai Stoian -, evolueaza cativa copii - printre ei Adrian Va1cu, LucianProdan -, "tata loana" (Tamara Buciuceanu), un procuror (Stelian Stancu) ~i... catevabune intentii regizorale in tratarea unei teme dureroase. Regizorul va persevera: Povesteacalatoriilor (decembrie 1983) este un basm, cu 0 fata nazdravana (Tatiana Aksiuta), cuo doamna-Ciuma calare pe un ~obolan (Carmen Galin) ~i cu un judecator numai miere~i numai fiere (Octavian Cotescu), de fapt 0 coproductie romano-sovieto-cehoslovaca,regizata de rusul Alexander Mitta, partea romana fiind asigurata de Petre Sa1cudeanu(adaptarea) ~iAurel Miheles (regia). Dupa filmul Enigmele se explica In zori, 0 tentativade policier lucrata in 1987, Aurel Miheles ~i-aincetat - cel put:intemporar - demersurilein zona fictiunii de lung metraj.

Dialogul "la distanta" dintre Mircea Veroiu ~iDan Pita a continuat ~iinspre finalulanului 1982. Filmul Concurs (noiembrie 1982) ne lasa sa intrevedem la Dan Pita acuzatepredispozitii metaforice, care aveau sa se manifeste, cu pregnanta, ~i in filme viitoare."Concursul" din acest film este un soi de "croaziera", 0 "excursie" investita cu sensurisimbolice, doar aparent 0 competitie sportiva (un concurs de "orientare turistica" intr-opadure), cararile padurii sunt cararile vietii. Actorii - cu trei except:ii:Gheorghe Dinica,Marin Moraru, ~tefan lordache - sunt la inceput de cariera sau la prima lor intiilnirecu un rol important: Valentin Uritescu, Catalina Murgea, Adriana ~chiopu, Vladimir Ju­rayle, Claudiu Bleont. Operatorul Vlad Paunescu se descurca foarte bine prin ce!Urile ­deloc intamplatoare - care aburesc ecranul. A urmat, in filmografia lui Dan Pita - dupanefericita intamplare cu Faleze de nisip -, un lungmetraj atipic, de fapt un film istori-

351

co-biografic, dedicat unei figuri legendare, haiducul Pantelimon: Dreptate in lanturi (sep­tembrie 1984), pe un scenariu scris de regizor in colaborare cu Mihai Stoian. Filmul n-arenimic in comun cu "stilul" biografiilor romantate care au Hlcut epodlin diferite faze alecinematografului (mondial). Dan Pita, cu un interpret de anvergura, Ovidiu Iuliu Mol­dovan - aflat la ora unui rol esential al carierei sale -, intreprinde, de fapt, radiografiaunui mit, a unui personaj devenit (prin gand ~ifapte) un "semn" al timpului in care a trait.Mai joaca in film Victor Rebengiuc, Claudiu Bleont, Petre Nicolae, Sebastian Comanici,Alfred Demetriu, Vasile Nitulescu, Ion Plae~anu, Patricia Grigoriu, Ana-Maria Calinescu~iMaia Morgenstern (la al doilea rol pe ecran). Din nou 0 "opera de arm", imaginea ope­ratorului Vlad paunescu. A urmat unul dintre cele mai reprezentative filme ale regizorului,Pas in doi (iunie 1985). Referindu-se la Dreptate in lanturi, pe care-l considera "cel maiartist film romanesc", Romulus Rusan nota, intr-un comentariu din vremea aceea, ca DanPita "are un fel halucinant de a decola din scenariu (... ) ~ide a se inalta, cu 0 impetuozitatevecina cu riscul, in tariile filmului de acta". Afirmatia, valabila in cazul transcrierii cine­matografice a haiducului Pantelimon, este, parca, ~imai potrivita realitatii artistice a unuifilm precum Pas in doi, impreuna cu concluzia de rigoare, conform careia putem afirma,nuantand, ca Pas in doi este unul dintre cele mai artiste filme romane~ti.Regizorul a plecatde la un incitant text de George Bu~ecan (premiat la un concurs de scenarii din epoca),o poveste despre ni~te "nefamili~ti" ~i problemele lor diurne, transland realismul crudal naratiunii spre un realism "poetico-magic", mai aproape de metafora. S-a spus despreeroul din Pas in doi (prin analogie cu Filip eel bun) ca este un "Filip cel rau". Da ~inu.Mihai este, mai curand (vorba poetului), "la mijloc de bun ~irau"; curat suflete~te, prota­gonistul conflictului, cu mari disponibiliiliti sentimentale, ajunge intr-o situatie limita:fara sa vrea, "sau vrand, nu ~tiu" (vorba altui poet), se ata~eaza de doua femei - de unde~i... pasulin doi -, ranind iremediabil dragostea, prietenia, a~teptarile ~iincrederea celorapropiati, provocand injuru-i suferintii.Viata ii va oferi 0 lectie existentiala dura, necruta­toare. Impecabil interpretat, filmulincorporeaza eateva "recitaluri actorice~ti" de marevirtuozitate, perfect relationate: Claudiu Bleont, in rolul lui Mihai, este sclipitor,interiorizarile sale - in "momentul adevarului" din final - ating praguri paroxistice.In replica, Petre Nicolae are, la randu-i, momente antologice, personajul sau i~i descopera,treptat, fondul sufletesc generos, resursele afective. Cele doua protagoniste femininebucura privirea prin interpretari nuantate, atat Ecaterina Nazare (cu accente dramatice)cat ~iAnda Onesa (0 prezentii diafana, ca 0 floare hipersensibila). Mai joaca in film MirceaAndreescu, Valentin Popescu, Aurora Leonte, Adrian Titieni, Tudorel Filimon, CornelRevent, Virgil Andriescu, Camelia Maxim, Luc:repaMaier, Cristian Maurer. Componen­tele filmului, toate, contribuie la acest film "artist": imaginea - prin care operatorulMarian Stanciu se auto-depa~e~te spectaculos -, muzica lui Adrian Enescu - care to­pe~te acordurile grave ale lui Haydn ~i ritmurile moderne intr-o partitura esentializata~ioriginala -, scenografia lui Calin Papura, costumele Mariei Malita. Din "dialogulladistanta" Mircea Veroiu - Dan Pita (care va continua in anii ~i in deceniul urmator),calitatea cinematografica n-a avut decat de ca~tigat.

~i alti cinea~ti au izbutit, in acqti ani, varfuri filmografice. Alexandru Tatos a pre­zentat pe ecrane unul dintre cele mai personale filme ale sale, Seevente (noiembrie 1982).Considerat "film de scheciuri", pentru ca este compus din trei "secvente" aparent distincte,filmul este, ill intregullui, povestea unei echipe de filmare, surprinsa in trei ipostaze dife-

352

IE

rite ale lucrului la un film (~inu este 0 echipa de filmare oarecare, din moment ce regizoruldin film este chiar regizorul filmului, Alexandru Tatos, iar operatorul din film este chiaroperatorul filmului, Florin Mihailescu!). Asemanarea filmului Secvente cu Noaptea ame­

ricana de Fran90is Truffaut este frapanta, se impune, numai ca "poetica" lui AlexandruTatos este net diferita: in relatia film-viata pe care ambii 0 iau in "obiectiv", regizorulroman pune accentul pe cel de al doilea tennen. Sunt trei "schite" in filmullui AlexandruTatos. Prima ("Telefonul") s-ar putea numi ~i"portret de cineast in criza de crearie": estenoaptea Anului Nou, regizorul se intoaree acasa dupa 0 zi obositoare de filmare, nu-la~teapta nimeni, senzatia de singuratate este amplificata de rasetele din vecini, melodiasaeadata a "perinitei", zgomotele de tacamuri ~i clinehetele de pahare. In centrul celeide a doua sehite ("Prospectia") se afla confesiunea unui ospatar - undeva in provincie,in timpul unei prospecrii -, jueat, cu sclipiri, de Mireea Diaconu: momentul comera alte~ialte nuante, unele frapante, relatiei film-viata. "Patru palme" (de fapt un metraj mediu)ineheie tripticul: autorul gloseaza pe tema figurantilor, in film ~i in viata. Pe un platoude filmare, doi figuranti - interpretati de Geo Barton ~i Ion Valcu - i~i dau seama case cunosc de mult, din perioada pe care filmulla care participa incearca s-o reconstituie.Fusesera "dilau" ~i"victima". Dar adevarata lor fata iese treptatla lumina: pe scena istoriei- spune filmul - ei nu au fost decat ni~te figuranti. In caftea sa "Autoportretele fil­mului", Dana Duma face unnatoarele precizari: "Cercetand atent amanuntele filmarii,ochiul regizorului-personaj este mereu atras de lumea din afara, de spectacolul vietii caredevine parca mai interesant decat eel cinematografic pe care il pune la cale (... ). El i~iexprima prin aceasta imagine modul sau personal de a intelege realismul cinematografic.Aceasta nu presupune copierea fidela a vietii, ci descifrarea profunda a sensurilor ei ~idescoperirea amanuntului revelator". In Fructe de padure (noiembrie 1983), filmul princare AI. Tatos se fntoarce pentru 0 data la scenaristul DR. Popescu, regizorul ramaneconsecvent sie~i, vorbind, in stilul sau - de un realism, uneori, abrupt -, despre viata,a~a cum ~i-o dore~te omul, despre nevoia de dragoste, despre aspiratia spre inalt (pe careo releva primele metafore ale filmului: un vagonet gol urca printr-un nesfar~it, parca, tunelde verdeata, de copaci drepti ~iinalti, pe versantul unui munte). Interpreti neprofesioni~ti~iactori versari se intalnesc in distriburia de firesc a filmului: Manuela Boboc, Ion Fiscu­teanu, Mariana Mihut, Ion Besoiu, Gabriela Ratescu, Cornel Mihalache, Nicolae Diaconu,Marin Benea, Dinu Ianculescu, Doina Tama~, Tudorel Filimon, ~tefan Stoian. Iar colabo­rarea - pentru a cincea oara - dintre regizor ~ioperatorul Florin Mihailescu "se apropiede perfecriune" , cum noteaza Cristina Corciovescu intr-o cronica a imaginii din revista"Cinema" (m. 12/1983), unde, dupa ce stabile~teanalogii cu filme felliniene, cu Siberiadalui Andrei Mihalkov Koncealovski, conchide: "Dar mai interesante ar fi trimiterile la insa~ifilmografia cuplului Tatos-Mihailescu. Mu~cata din cerdac, pata insangerata pe fundalulcenu~iu al unei zile ploioase, aminte~te de 0 alta mu~cata, intr-un alt cerdac, in zorii uneizile de vara din Duios Anastasia trecea. Chipul Manuelei Boboc, prin armonia trasaturilor,puritatea zambetului ~i tristetea privirii, aminte~te de cel al Andei Onesa in rolul Anas­tasiei (este tipul de frumusete care sugereaza cel mai bine realizatorilor acel amestec deinocenta ~i obstinare caracteristic ambelor eroine (... ). Hora din varful muntilor i~i aflaperechea intr-o alm hora pe malul Dunani, iar lumea earciurnii, a vanzatorilor de alimentara~i a pozarilor se imude~te indeaproape cu cea din Secvente".

353

Printre filmele lui Gopo din acest deceniu s-a numarat ~i lungmetrajul de montajQuo vadis homo sapiens? (decembrie 1982), despre care yom vorbi in alta parte. Regizorulva continua sa se joace, frumos, in Galax (aprilie 1984), avandu-i alaturi, iara~i, pe fratelesau Alecu Popescu - ca operator - ~ipe inginerul de sunet Dan Ionescu, 0 distributiesimpatica (George Constantin, Maria Cabanov, Radu Buznea, Angela loan, Claudiu Sta­nescu, Adela Marculescu, Alexandru Darie) ~i... primul robot-actor din istoria filmuluiromanesc, angrenati cu totii intr-un basm cu 0 preafrumoasa fata (nu de imparat ci de ...regizor de film de animatie), salvata in extremis - din mainile unui "zmeu" rastit - decatre bravul robotnumit Galax. Inca unjoc, apoi, de-a Bucure~tiul, 0 zi In Bucurqti (mai1987), un joc "pe note" (cu muzici de Nicu Alifantis, Dumitru Capoianu, Adrian Enescu,Marius Teicu, George Grigoriu, Ion Vasilescu, Aurel Giroveanu, H. Malineanu, GheorgheGheorghiu, Vasile Vasilache, Marcel Dragomir) agrementat cu plimbari cantate, dansatesau poetizate ale unei distributii cu aptitudini, deopotriva, hazlii, muzicale ~ilirice: lurieDarie, Anda Calugareanu, Dem Radulescu, Horatiu Malaele, Angela Similea, Jorj Voicu,loana Radu, Gica Petrescu, Cesonia Postelnicu, Ovidiu Badila, Anca Sigartau, MedeeaMarinescu, Mihai Gruia Sandu, Simona Negrea, Adrian Daminescu, Horia Moculescu,Rodica Popescu-Bitanescu, Ana Maria Moculescu, Niculescu Cadet.

lnteresante (~idiscutabile) au fost experientele creatoare ale regizorului lulian MihuIn anii '80.0 prima propunere derutanta a fost filmul Comoara (ianuarie 1983): ca orice"regizor-surpriza" care se respecta, lulian Mihu a abordat un subiect istoric, 0 povestede capa ~i spada care se petrece (cam) prin veacul al XVI-lea; scenariullui Costache Ciu­botaru este preluat doar ca pretext pentru 0 "nazdravanie" prin care cineastul - cu cativaactori care i-au intrat in joc: Gheorghe Cozorici, Violeta Andrei, Jean Lorin Florescu,Mihai Berechet, Julieta Szonyi, Andrei Finti, Valeriu Paraschiv - polemizeaza cu pon­cifele superproductiilor istorice, fara a-I interesa altceva, nici logica subiectului, nici con­ditionarile de epoca. Urmatoarea surpriza a lui lulian Mihu a fost unul dintre cele mai"chinuite" filme romane~ti, un scenariu nurnit initiaL.. "Prerniul Nobel pentru propagandaantialcoolica" din care n-a ramas decat 0 "umbra", filmul Omul!ji umbra (mai 1983), cutrei actori in prim-plan - Elisabeta Fazekas, Gheorghe Cozorici, Emilia Dobrin -, un"film de autor" a carui actiune, ~iea, plute~te,parca, in aburi de alcool. In afara unei ecra­nizan mentionate, filmul Surorile, lulian Mihu a scos pe ecrane inca un film in anul1986,Anotimpul iubirii, scris impreuna cu Mihai lstratescu, un film de 0 cu totul alta factura,despre oamenii unei uzine, printre inginerii, tehnicienii ~imuncitorii careia (fara a-i uitape apropiatii lor) se numara - ca interpreti - Gheorghe Visu, Cristina Deleanu, ValeriuParaschiv, Maia Morgenstern, Viorica Dinicu, Mircea Stoian, Adina Cezar, AlexandruAr~inel, Ion Niciu. 0 singura mentiune in plus: personajul inginerului stagiar interpretatde Gheorghe Visu este supranumit "zero defecte". Foarte activ s-a dovedit ~i VirgilCalotescu. Dupa comedia Buletin de Bucure!jti (februarie 1983), un film cu "priza lapublic", datorata indeosebi recitalurilor de farmec oferite de Mircea Diaconu, CatrinelDurnitrescu ~iRodica Mandache, intermezzo-urilor cuplului de parinti Draga Olteanu Ma­tei - Octavian Cotescu ~i,desigur, inspiratiei cornice a scenaristului Francisc Munteanu,personajele ~ichiar casatoria lor au fost reluate, in Casatorie cu repetitie (octombrie 1985),un film nascut din succesul primului. Intre timp, parca pentru a-~irearninti conditia primor­diala, aceea de documentarist, Virgil Calotescu a realizat - impreuna cu operatorul ViviDragan Vasile, ~ipornind de la un scenariu de Radu Aneste Petrescu ~iMihai Vi~oiu -

354

filmul Amurgulfiintanilor (octombrie 1984),0 incursiune realista i'nlumea satului de ieri,i'n centrul naratiunii stand "batalia pentru apa", intr-un sat din Baragan, pe timpul seceteidin 1946; "comentariul" social-politic este marcat de ideologia timpului, dar contributiaunor actori - printre care Mircea Diaconu, Violeta Andrei, Costel Constantin, $tefanSileanu, Vistrian Roman, Mircea Albulescu, Diana Lupescu, Mariana Calotescu, DinuManolache, Cornel Dumitra~, Dumitru Rucareanu - i~i pastreaza valabilitatea. CuPastreaza-ma doar pentru tine (iulie 1988) - pe un scenariu ... al regizorului MirceaMure~an! -, Virgil Calotescu schimba "registrul", i'~ipropune 0 "romanta contempo­rana". 0 romanta interpretata de Dina Cocea prefateaza, de altfel, filmul: 0 poveste cuun baiat ~i 0 fata, viitori arhiteqi (jucati de Catrinel Dumitrescu ~i Tudor Petrut), carese cearta ~icare se impaca, facilitiind nunta la iarba verde din final; mai apar i'n film, cuhazullor, Marian RaIea (un miop), Vasile Muraru (un mar~aluitor), dintre tineri se mai"vad" Rodica Horobet, George Ciubotaru ~iMircea Stoian, iar printre colaboratorii regizo­rului este ~ioperatorul Gabriel Cobasnian - autorul unor imagini poetice Cll Transfaga­ra~anul, Valea cu pe~ti, Curtea de Arge~...

Andrei Blaier a pregatit pentru i'ntaInirea cu publicul filmullntunericul alb (aprilie1983),0 pelicula care a avut de i'nfruntatmulte adversitati la vremea ei. Inainte de a vorbidespre acest film, insa, este cazul sa aducem in discutie serialul TV Lumini :o;iumbre, lacare regizorul Andrei Blaier a lucrat in anii 1980 ~i 1981, intai i'mpreuna cu Mihai Con­stantinescu, apoi cu Mircea Mure~an: a fost, nei'ndoios, unul dintre evenimentele cinema­tografice ale anului 1982, cand a rulat - vreme de 33 de saptamani - pe micile ecrane.Pe un scenariu de Titus Popovici - care a colaborat, la primele episoade, cu FranciscMunteanu -, serialul (echivalent, ca durata, cu 15-20 de lungmetraje) urmare~te destinulunor personaje, al unor familii, pe parcursul a patru ani - 1944-1947 - de la hotar de"ere" sociale. In filmul, pe buna dreptate reconsiderat (in anul 2000, cand a fost reluatpe micile ecrane), principalii interpreti sunt narion Ciobanu, Margareta Pogonat, MiticaPopescu, Florin Calinescu, Monica Ristea, Gheorghe Dinica, Ion Besoiu, George Motoi,Gina Patrichi, Adrian Pintea, Valeria Seciu, Cornel Coman, Florin Zarnfirescu, ConstantinCodrescu, Dinu Manolache, Petre Gheorghiu, Eva Papp, Alexandru Repan, Mircea Ba~ta~i - cu un rol care, practic, I-a lansat, acela al sergentului $aptefrati - Valentin Uritescu.o contributie esentiala la realizarea filmului (care, alaturi de Toate panzele sus, reprezintauna dintre cele mai ambitioase realizan artistice ale micului ecran, respectiv ale Studiouluide Film din Televiziunea Romana) au avut-o operatorii Nicolae Nita ~i Ovidiu Druga,autori ai unei imagini perform ante pe parcursul i'ntregului serial. Revenind laIntunericul alb, filt1J.uli~i propunea - cu spiritul civic dovedit de regizor in Ilustrate cuflori de camp - sa denunte consecintele tragice ale fanatismului religios. De aceea a creatprobleme: pentru ca aducea pe ecran realitati incomode ale "epocii de aur", pe careoficialitatile n-aveau nici un interes sa Ie scoata la lumina. Cu interpreti din filmeanterioare - Carmen Galin, Gheorghe Dinica, Valentin Uritescu, George Negoescu,Florin Calinescu -, dar ~i cu chipuri noi in filmele sale, Emanoil Petrut (i'n rolul"pastorului", escroc ~i dement deopotriva, ba mai mult, cuceritor pana a deveni odios)~iSilvia Ghelan, marea actrita clujeana pe care filmul romanesc n-a rasratat-o (un personajtragic, 0 femeie care cauta credinta, caldura, intelegere, dar care, dnd i'~ida seama caa fost i'n~elata, manevrata in ignoranta ei, i'mpinsa la fanatism ~i crima, se prabu~e~te,durerea 0 impietre~te). La interval de 0 luna, Andrei Blaier a propus spectatorilor doualungmetraje noi: Fapt divers (ianuarie 1985) ~i Riideti ca-n viata (februarie 1985).ln

355

primul film, un tipograf - interpretat de Ilarion Ciobanu - initiaza, pe cont propriu,o ancheta publicistica, Incerciind sa dezlege 0 poveste nu tocmai obi~nuita, cu un tanarcare se arunca In foc, salveaza doi copii ~idispare fara urma de la locul faptei. Joaca Infilm Patricia Grigoriu, Razvan Popa, Mitica Popescu, Valenti4 Uritescu, Laszlo Tarr,Virgil Andriescu, Adrian Pintea, Ion Anestin, Paul Lavric, Lurninita Gheorghiu, FlaviusConstantinscu. Cand realiza acest film, Andrei Blaier declara: "Ma relntorc In aceea~ilume a ~antierului din Diminetile unui baiat cuminte, confruntandu-ma peste ani ~i cumodificarile din rnine ~icu mutatiile ce s-au petrecut In acel univers. Acum ma preocupaaltceva, cauzalitatea efortului" ... Pe langa povestirea de prim-plan a acestui film scris~i regizat de Andrei Blaier - trei tineri (interpretati de Oana Pellea, Stelian Nistor ~iBogdan Gheorghiu) veniti pe un ~antier sa dea 0 ,,!ectie de viata" unui don-juan de ocazieUucat de Alexandru Repan) -, In Radeti ca-n viata sunt alte cateva istorioare paralele:povestea unui inginer valoros caruia 0 boala incurabila Ii modifica brutal destinul(inginerul este Gheorghe Dinica, sotia sa e Violeta Andrei), povestea unui iluzionist(Jean-Lorin Florescu) care-~i pierde iluziile, povestea unei casnicii chinuite; printreinterpreti mai sunt Maria Gligor, Paul Lavric, Doru Ana. Imaginea ambelor filme estesemnata de Costache Durnitru-Fony. Andrei Blaier va reveni pe ecrane cu Batalia dinumbra (septembrie 1986), 0 "poveste adevarata", aceea a unui "haiduc" din primul razboimondial, Victor Popescu, intrat In legenda prin actiunile sale Impotriva ocupatiei germane.Personajele scenariului scris de Mihai Opri~ ~iConstantin Paun sunt iriterpretate de DanCondurache - care surprinde patosul, exaltarea, neastamparuI haiducului de veac XX -,Ecaterina Nazare (sotia eroului), llarion Ciobanu ~i ~erban Ionescu (doi sergenti),Constantin Codrescu ~iMircea Jida (rude ale eroului), Doru Bandol (un tanar voluntar);de partea cealalta a baricadei sunt Alexandru Repan (un maior neamt), Doina Tama~ (0translatoare cinica), ~tefan Sileanu (un colaborationist), Ion Valcu (un denuntator), AdrianPintea ~iValentin Popescu (In doua roluri "tampon"). Alaturi de regizor, operatorul DoruMitran ~icompozitorul Adrian Enescu. Anii '80 au fost, pentru Andrei Blaier, tinand cont~i de cele 33 de episoade ale filmului de televiziune Lumini ~i umbre, deosebit deprolifici ...

Regizorul IosifDernian a avut, la randu-i, un deceniu fertil, pana In anul1985 ciinds-a mutat In Australia. EI a realizat trei filme despre care merita sa se vorbeasca: Baloanede curcubeu (septembrie 1983), Lovind 0 pasare de prada (noiembrie 1983) ~iPiciu (mai1985). Baloane de curcubeu s-a impus ca un film foarte personal, chiar excesiv pitoresc,care lasa sa se Intrevada - dincolo de trama propriu-zisa (rezultat al colaborarii dintreFanu~ Neagu ~iVintila Omaro) -, "studiul" unei lurni pestrite, al unor medii aflate Intresat ~iora~, Intr-un dialog sui-generis al prezentului cu arnintirea. Dupa cum critic a a re­marcat la data prernierei, regizorul practica, In Baloane de curcubeu, un "cinema In ras­par", trecand de la ironia Ingaduitoare la sarcasm, de la duio~ie la parodie, vana satiricaa peliculei fiind consistenta, agrementata cu surprize ~igaguri din arsenalul comediei bufe.Ciudateniile tipologice sunt potentate de interpreti: Dorel Vi~an (cu farmec blajin In rolul

• unui personaj fabulos, Ene Lelea), mai putin cunoscutul Mitica Iancu (un destin,cu esentetragi-cornice), debutanta "de viitor" Magda Catone, nume insolite precum AlexandruSz€lyes, Agnes Kakassy, Anton Aftenie, Laszlo Botka, filmul rnizand ~ipe tipurile saucompozitiile pitore~tipropuse de Nae Lazarescu, Rornica Puceanu, Catrinel Paraschivescu,Marcela Andrei, George Negoescu. Partitura muzicala - de mare expresivitate - estesemnata de Erika Jozsa ~iKaroly Horvath, iar imagine a - cu curcubee - Ii apartine lui

ti

356

Valentin loan Popescu. Prin filmul Lovind 0 pasare de prada, pornit dintr-un roman dePetre SiHcudeanu din cunoscuta serie a "Bunicului" ("Bunicul ~i 0 biata cinste"), IosifDemian cocheteaza cu filmul politist, aqiunea pornind de la un "banal" accident de circu­latie ~i ajungand departe, la tot felul de ma~inatii criminale. Regizorul pune pret, incontinuare, pe pitoresc, recurge la simpatice "schimburi de locuri" (anchetatorul dino laerima de lata, Dorel Vi~an, devine ... adjunctul adjunctului sau de acolo, George Ne­goescu), propune personaje interesante, create de loana Bulca (intr-un rol cu suspans psi­hologic), Tatiana Botez (0 asistenta medicala cu aplomb), Brandu~a Zaita Silvestru (0alta sora medicala, hazlie), Marcela Andrei (hoata), Mitica lancu, Camelia Zorlescu. lesein evidenta ~imodalitatea utilizarii prim-planurilor: totul - prin acest "totul" intelegandinterioarele, obiectele, oamenii, cu ochii, glasurile ~i rasuflarea lor -, totul este privitfoarte de aproape, cu 0 privire, parca, mioapa, care incearca sa descifreze detaliile (0virtute imagistica la care au contribuit operatorul Alexandru David ~icameramanul ValeriuCampan). In sfar~it,Piciu confirma originaliatea ~ipersonalitatea regizorului losif Demiancare, de data aceasta, i~i modifica stilul, in functie de scenariul, la randullui original, pro-

/ pus de actorul-scriitor Mircea Diaconu, 0 poveste fantastica, luata dintr-o carticica numita"La noi cand vine iarna", pcvestea unui "pici" ciudat care - cum scrie Eva Sirbu in cro­nica de premiera ("Cinema", nr. 6/1985) "simte cand vine ploaia ~inumad cocorii candse intorc pentru ca «sunt ai no~tri ~i trebuie sa ~tim cati mai avem», care ~tie sa con­struiasca castele din nimic, ~i viseaza case cu ferestre in tavan ca sa vada numai cerul,care ~tiesa vorbeasca cu porumbeii, cu ur~ii, cu tot ce mi~ca sau nu mi~ca in jur, ~ipentrutoate cate le ~tie este iubit de «ai lui», copiii, profesorii, directorul ~colii ~iurat, la primavedere, de un strain locului, un nou venit, un nou profesor, uscat iasca, proptit in principii,ill dogme, ill formule". Alaturi de copilul Razvan Radulescu - alilturi sau... impotriva ­sunt Victor Rebengiuc, Razvan Vasilescu, Diana Lupescu, Horatiu Malaele, CameliaZorlescu (~i aIti interpreti ale caror personaje au cate un roli~or in conflict, ConstantinGabor, Mitica lancu, Nicolae Budescu, George Negoescu, Dorel Vi~an), operatorul CaIinCorciova, autoarea costumelor Ileana Mirea. Cristiana Nicolae a realizat ~iea, in anii '80,un film cu copii, De dragul tau, Anca (decembrie 1983). Un film adresat, cum spunearegizoarea, "in primul rand celor care au uitat ca au fost copii". Pe langa interpretarearolului titular, eleva Alexandra Duca ~i debutanta Alexandra Ionita, pe langa profesoara"dura" Carmen Galin, apar, in acest film sensibil ~i ata~ant, doua actrite seducatoare,Rodica Tapalaga ~i Rodica Mandache, ~i un actor peste tot "acasa", Dan Condurache.Regizoarea a perseverat in aceea~i zona tematica, prin doua filme foarte apropiate, dinmulte puncte de vedere: Al patrulea gard zanga debareader, ~iRecital In gradina eu pitici,cu premiere in anii 1986 ~i - respectiv - in 1987, primul - ca ~iDe dragul tau, Anea ­

pe un scenariu de Nicolae Cristache, eel de al doilea cu 0 naratiune de Mihai Opri~ ~iAurora Icsarie. Regizoarea Cristiana Nicolae ramane una dintre cele mai autorizaterealizatoare de filme cu adolescenti (alaturi de Elisabeta Bostan ~iNicolae Corjos, fire~te);din filmografia ei face parte ~i un serial TV in opt episoade, Raeheta alba.

Regizorul AI. G. Croitoru, prin scenariullui Vasile Mihai, a gasit drumul spre unfilm "de suflet": Miezulfierbinte al painii (ianuarie 1984). Povestea in sine, cu agronomibuni ~iagronomi rai, poate ca nu ar fi avut prea multe ~anse (de~iscenaristul, in programul ,de sala, marturise~te ca a pornit de la ideea ca "nu exista oameni de 0 puritate sufletescaintegrala, dupa cum nici con~tiinte totalinnegrite"). Dar regizorul s-a "desfa~urat" intr-un

357

spatiu "allui", investind naratiunea ~i personajele cu tonalitati afective, arundind 0 privireincarcata de semne asupra satului romanesc (viziune care a asigurat ~i forta peliculelorsale anterioare, Vfirstele omului ~i Anotimpul mireselor), manifestandu-~i, totodata,deschis, propensiunea pentru comedie. Printre interpretii filmului sau: Vistrian Roman,Romeo Mu~eteanu, George Motoi, Octavian Cotescu, Ion Marinescu, Matei Alexandru,Cezara Dafinescu, Olga Delia Mateescu, Constantin Diplan, Draga Olteanu Matei, RodicaPopescu-Bitanescu, Dumitru Rucareanu, Dumitru Chesa, lulian Nequ1escu. OperatorulAlexandru Groza, prin imaginile sale cu lanuri roditoare ~i flori in soare, a sustinut ~i elmetafora "miezului fierbinte al painii". Pe regizorul Francisc Munteanu I-am regasit peecrane cu Un petie de eer (tot in ianuarie 1984): un film, ca multe altele, "de ~antier",care incearcasa evite conflictele ~ablonarde, dar care, vorbind despre constructia uneihidrocentra1e (~i a unor oameni), aduce yorba ~i despre "infiltratii1e din casa vanelor",~i despre "transformarea cama~uielii de beton in sita"; tot actorii sunt cei care raman (inciuda unor personaje chinuite): Gheorghe Cozorici, Ovidiu luliu Moldovan, GheorgheDinica, Jean Constantin, Stela Popescu, Mircea Diaconu, Diana Lupescu, ConstantinDiplan, Ion Marinescu, Cristina Deleanu, Enik6 Szilagyi, Sebastian Papaiani, Amza Pel1ea,o distributie, cu adevarat, de elita. Francisc Munteanu (1924-1993) va persevera in anii

'80: Zbor perieulos (octom~rie 1984) este un alt film despre aviatori scris de un aviator.Dupa Destinatia Mahmudia (un scenariu de Doru Davidovici), de data aceasta scenaristeste Mihai Vasi1escu. Povestea vizeaza intfunplarea unui copilot care, in timpul unui zborpericulos, cu nori de formatie "orajoasa", i~i asuma riscul insubordonarii. Din nou 0 distri­butie de vedete: pe langa Vladimir Gaitan, Enik6 Szilagyi, Cristina Deleanu, Ion Dichi­seanu, interpretii rolurilor principale, apar Gheorghe Cozorici, Constantin Diplan. Dar"moara" macina din nou in gol. Vara sentimentala, apoi (februarie 1986), preia un conflict"tipic" anilor '80, acela dintre bine ~i foarte bine, incercand sa trateze cu zambetul pebuze un subiect - scris de Vasile Baran - cu multe "locuri comune". Emil Hossu este

de data aceasta agronomul "pozitiv", Rodica Mure~an este frumoasa tehniciana, mai suntpe-acolo,iara~i, "nume bune", Gheorghe Dinica, Gheorghe Cozorici, Stela Popescu ~iMarin Moraru - un cuplu, din nou, irezistibil -, Florina Cercel, Aurel Giurumia, SilviuSmnculescu, Constantin Diplan ~i debutanta Nicoleta Die. Francisc Munteanu, ca regizor,se regase~te cel mai bine pe sine in ultimul film, Duminiea fnfamilie (avand ~i "stimulul"unui triptic scenaristic insolit, Ion Baie~u - Nicolae Tic - Dan Marcoci), 0 pelicula acarei pr~miera a avut loc in mai 1988. In naratiunea cinematografica sunt recognoscibili,deopotriva, scriitorul cu vocatie comica, scriitorul de robusta formatie realista ~i tanarulscenarist-regizor cu "scopuri" ~i "mijloace" idilico-melodramatice. Paradoxal poate, acestamestec de'tonuri i-a convenit regizorului-scriitor Francisc Munteanu (cu predispozitiicomice, realiste ~i idilico-melodramatice, la randu-i). El ~i-a dovedit inca 0 data "iutealade mana" combinatorie, sentimentalismul ~i optimismul, realizand un film in spiritul ver­surilor - vag auto-ironice - din antrenanta melodie a lui Temistoc1e Popa care deschidefilmul: "lumea e frumoasa, ploaie de lumina ... , lumea e frumoasa, ca 0 zi senina" ... Copiiidin film sunt alt "adjuvant" pentru regizor: pe Nicoleta Die 0 regasfm intr-o Cristina cuifose de domni~oara, intr-un adolescent frumu~el ~i cuminte 11aflilln pe "pistruiatul"Andrei Duban, mai joaca loana Marinescu (sora Medeei din Maria-Mirabela) ~i lulianDinca, in rolul unui baietel pus pe ~otii. Cei "mari" - care intra cu antren in jocul cineas­tului - sunt George Mihaita (un programator care gase~te ... portretul-robot al fericirii

358

mult visate), Patricia Grigoriu, apoi Gina Patrichi ~iAurel Giurumia (0 simpatidl perechede pensionari), loana Craciunescu, Bianca Brad, Constantin Diplan (colegi de serviciuai eroului), Julieta Strambeanu, Valentin Uritescu, ~tefan Sileanu, lulia Boro~ (matu~i,administratori de bloc, vecini). Patru filme in patru-cinci ani - cu trei operatori diferiti:Valentin Ducaru, Marian Stanciu, Sorin Ilie~iu -; Francisc Munteanu exemplifica eloc­vent (la nivel individual) "bataIia" dura dintre cantitate ~i calitate in anii '80.

Activ, chiar foarte activ, a fost, in aceasta perioada, regizorul Mircea Moldovan.Filmul sau Bocet vesel (februarie 1984) a pornit de la 0 piesa de Siito Andras ("Bocetvesel pentru un fir de praf ratacitor"), ramanand tributar "conventiei scenice" in tentativa"cinematografizarii" umorului de sorginte naiv-populara al "micilor intamplari" din careeste constituita intriga. Printre personaje sunt un po~ta~betivan ~i cam gogoman (DemRadulescu), consoarta lui vigilenta (Tamara Buciuceanu-Botez), un "suparat pe sat" (Ale­xandru Lungu), un predicator de secta (Aristide Teica), mai sunt ~i ni~te fete trupe~e ~inurlii (Florina Cercel, Tania Filip), printre intamplari e un botez, un carnaval cu ma~ti~i-ociomageala, printre colaboratorii regizorului sunt compozitorul Tiberiu Olah, opera­torul Liviu Pojoni, scenograful Dodu Bala~oiu ~i autoarea costumelor Gabriela Ric~an,iar printre replicile dialogului este ~icate una caracteristica pentru "stilul" dramaturgului:"pacat nu-i ceea ce ne intra in gura ci ceea ce ne iese" (care reprezinta, intr-un fel, ~i 0"autocritica" premonitorie). Cu Mireasa ploilor tarzii (iunie 1985), regizorul incearca uncontrapunct - intrucatva riscant - intre satul dobrogean de aItadata ~i satul dobrogeandin "prezentul actiunii" (cu ajutorul unor povestiri paralele, imaginate de George Anania~iRomulus Barbulescu). Lasand la 0 parte concesiunile conjuncturale, povestea de dra­goste ~iarheologie petrecuili cu doua decenii in urma - rememorata prin flash-back-uri ­I~i are dramul ei de interes, mai ales datorita interpretilor: Dana de ieri ~i de "azi" esteMaria Ploae (pentru prima oara intr-un meritat rol principal), Colea Rautu are parte ­asta-i "arta" - de un "comunist de omenie", mici roluri colorate creeaza Ernest Maftei,Boris Petroff, Dumitru Chesa, mai joaca In film Florin Zamfirescu, Virgil Andriescu, IonLupu; flash-back-urile i~i au rigoarea lor, sunt rezolvate cu acuratete de operatorul LiviuPojoni: primul strat al amintirilor este tratat in alb-negru, exista ~i un al doilea strat aladucerilor aminte (care se vad ca prin ceata), in timp ce prezentul anilor '80 are ... tonuricalde, de grau parguit. Mircea Moldovan a perseverat In anii '80 (pentru a se lasa, apoi,subit, de film: Primavara bobocilor este 0 continuare intarziata a povqtilor tomnatice~i iernatice de la Vii~oara, Totul se plate.}te este 0 implicare in serialul scris de EugenBarbu ~i Nicolae Paul Mihail cu "martori disparuti", "lacrimi ale cerului" ~i "ma~ti deargint", pentru ca filmul-excursie Expeditia - pe care-l voi mentiona ~i altundeva ­sa puna punct unei creatii cinematografice al carei "centru de greutate" dateaza din 1973~i se nume~te Vifornita. Regizoarea Maria Callas Dinescu, inainte de a se stabili - lasfar~itul anilor '80 - in strainatate, a reaIizat inca doua filme: Prea cald pentru luna mai(februarie 1984) - pe un scenariu de Petre SaIcudeanu, cu Vivi Dragan Vasile ca opera­tor, cu elevi in ultima clasa de liceu ~i cu cateva intrebari de tipul ce inseamna sa fii unparinte "bun", ce insearnna sa fii un copil "bun", cum trebuie inteleasa aceasili bunatate ­~iMarele premiu (februarie 1986), povestea unui baiat de 13 ani, gray accidentat in tim­pul unui concurs de carting, care gase~te resurse sa depa~easca impasul existential, sa"sara din nou peste baItoace", ca personajul poeticului film de Karel Kachyna. Acest film- scris de Chiril Tricolici, filmat de un operator debutant, Catalin Vago, cu Cosmin

359

~ofron in rolul tanarului (alaturi de care apar Tora Vasilescu, ~erban Ionescu,VictoriaMierlescu, Eugenia Bosanceanu, Romeo Pop ~i feti!a Crengu!a Doncea) - a insemnat~i un "final de cariera", pentru 0 regizoare inca tanara, sensibila, ale carei filme (patrula numar), au un "numitor comun": personaje (~i preocupari) adolescentine.

Pentru regizorul Geo Saizescu, anii de mijloc ai deceniului al noualea au fost "aniisatirei": dupa Secretullui Bachus a urmat Secretullui Nemesis, intre cele doua filme ­prilejuite de scenarii cu trimiteri la realita!i curente, ale lui Titus Popovici - intervenind~i un intermezzo liric, Sosesc pasarile calatoare (pe un scenariu de Fanu~ Neagu). Nuera tocmai u~or sa faci 0 satira cinematografica in acei ani. 0 "nota informativa" a secu­riili!ll, datata 11 mai 1983, ~i reprodusa in cotidianul "Evenimentul zilei" din 20 septembrie1995 (eu speeifica!ia "A.S.R.I., Fond «D» dosar nr. 11155, vol. 12, f. 314"), suna in felulurmator: "La Casa de Filme nr. 1 urmeaza a se realiza, fiind in faza de pregatire, filmulNunta cu dar, scenariul Titus Popovici, regia Geo Saizescu, film inspirat din cazul «~te­fanescu». Scenariul filmului este 0 satira la adresa vie!ii social-politice din Romania, vi­zand moravuri ~i naravuri actuale. Se comenteaza in randul cinea~tilor ea filmul va fi unrecord de vulgarita!i (sic!), in desfa~urarea de lux ~i corup!ie in care sunt prezenta!i acti­vi~tii de partid, vicepre~edin!ii, directorii de intreprinderi, ziari~tii, prostituate in diverseipostaze. Exemplu: un director i~i aduce amanta cu un avion special pe campul din apro­pierea vilei sale; pre~edin!i de C.A.P. care ingroapa recoltele de porumb, trecand pesteele cu tractorul; directori care i~i petrec timpulla Intercontinental, inconjura!i de prosti­tuate. Personajul principal din film este ... Nea Puiu (sic!), ~eful ~i organizatorul tuturorafacerilor, acesta corupand activi~ti de partid, ziari~ti, persoane cu funqii de conducerein agricultura. Fiind pus in discu!ia comisiei cinematografiei, scenariul a fost respins caurmare a interven!iilor tOY.Emilia Sonia ~i Suian Pavel, activi~ti la C.C. al P.C.R., ulteriorfiind insa aprobat de primul vicepre~edinte al C.C.E.S., tOY.Traian ~tefanescu, ca urmarea interven!iei scriitorului Titus Popovici, autorul scenariului". "Nota" respectiva confirma:nu era tocmai u~or sa faci satira cinematografica pe la mijlocul deceniului al noualea (~itotu~i s-a facut, ieri, ceea ce astazi, in pragul mileniului al treilea, nu se mai poate facecu nici un prel). Scriind aceasta comedie, scenaristul adauga: "sunt prea trist ea sa seriudrame", ~i in gestul sau citim revolta ~i dezgust fa!a de personajele incriminate in text."Cazul ~tefanescu" a facut yoga in epoca. A-I aduce pe "Bachus", in prim-plan, pe ecran,era - in anul 1984 - un .act temerar, de curaj civic, mai ales pentru ca ziaristul, puspe deseoperiri, da de urma unor abuzuri ~i infrae!iuni incredibile (demne nu numai deun deceniu incredibil, dar ~i de zilele noastre), descoperind "barloguri" somptuoase ­cu oglinzi vene!iene, cu ... studiouri cinematografice, cu mobiliere de lux - sau barloguri"modeste", cu kilograme de aur, dolari ~i tot felul de alte cosmeticale ascunse sub tejghele.Scenaristul, cu eomplicitatea regizorului, a scris un rol pentru ~tefan Mihailescu-Braila,incercand sa repare "ireparabilul" (pentru comedieni imen~i ca Birlic sau ca Toma Caragiunu s-a scris niciodata un film!). Galeria de mari comici ai ecranului este eompletata deGheorghe Dinica, Dem Ractulescu, Sebastian Papaiani, Octavian Cotescu, Jean Constantin;mai joaca in film Emil Hossu (el este ziaristul care da de urma matrapazlacurilor), RodicaMure~an, Cornel Garbea, Dumitru Rucareanu, Deana Stana Ionescu, Hora!iu Malaele ~i- intr-un rol mai special ("odorul" mult iubit allui Bachus) -, Carmen Zeeheru. Cumspuneam, Sosesc pasarile calatoare (martie 1985) a fost un intermezzo liric, 0 ,,respira!ie"intre doua satire, 0 "felie de via!3." cu oarneni din Delta Dunarii (un spa!iu cinematografic

360

i:

care se dovede~te, inca 0 data, prielnic registrului "ironico-liric" practicat de scenaristulFanu~ Neagu ~i regizorul Geo Saizescu). Din nou, actorii confera personajelor farmec~iculoare: Rodica Mure~an este 0 doctorita frumoasa, Emil Hossu ramane june prim, ToraVasiIescu deseneaza 0 asistenta medicala cu 0 bogata viata sentimentala, peisajul tipological filmului fiind intregit de multi actori cu nerv comic (~tefan MihaiIescu-Braila, OctavianCotescu, Jean Constantin, Rodica Popescu-Bitanescu, George Mihaita, Sebastian Papaiani,Vali Voiculescu-Pepino, Marius Pepino, Ernest Maftei, Nae Gh. Mazilu, Mariana Cercel,Dorina Done, Cornel Garbea). Dupa "stop-cadrul" cu pasari calatoare, regizorul GeoSaizescu se intoarce, repede, la satira: Secretullui Nemesis - de fapt 0 farsa grotesca ­are drept tinte principale credulitatea ~iignoranta. 0 satira, chiar 0 farsa grotesca, in anulde gratie 1987, inca 0 data simt nevoia sa 0 spun, constituia fn sine 0 atitudine civica (dacanu cumva un gest disident), mai ales in cazul unei recidive, cand dupa Bachus urmaNemesis, ~i,mai ales, tinand seama de datele problemei. Respectivele satire vizau nu numaiun "caz", sau un individ certat cu morala, ci defeqiuni etice ca ipocrizia, oportunismul,minciuna, inertia, care stateau (stau?) la baza sistemului social-politic. Gheorghe Dinicaeste, de data aceasta, interpretul rolului "titular" (un administrator cu doua fete, pe care-lcheama chiar N .M. SlSeanu), in jurullui se invart - in sensuri diferite - Carmen Galin,Emil Hossu, Ileana Stana lonescu, multi aIti actori cu roluri de-o clipa sau de mai multe,Sebastian Papaiani, Stela Popescu, Dumitru Rucareanu, Rodica Popescu-Bitanescu,Horatiu Malaele, Mihai Ciuca, Jean Constantin, Cezara Dafinescu, len Besoiu, VladimirGaitan, Cristian ~tefanescu, Ovidiu Moldovan, Valentin Teodosiu. In toate cele trei filme,cu "sernnul" lui, apare ~iGeo Saizescu (nelipsit, ca actor, in filmele sale, de la Asta searadansam fnfamilie incoace); operatorul Aurel Kostrakiewicz este colaboratorul constantal regizorului, la toate cele trei filme amintite.

Regizori din diferite generatii au continuat sa produca in anii '80. Pe GheorgheNaghi I-am reintalnit pe ecrane cu ACfiunea Zuzuc (aprilie 1984): povestea unui baiat cu­minte, talentat, imaginativ care se lanseaza intr-o aventura riscanta - rolin care s-a lan­sat Andrei Duban -, poveste scrisa de Aurora Icsari ~i Mihai Opri~, ~i interpretata, insectorul "adult", de Cristina Deleanu (mama baiatului), Marioara Sterian ("Fizicuta"),Adela Marculescu, Hamdi Cerchez, Eusebiu ~tefanescu, Corina Constantinescu ~i - pepost de militian - Ovidiu luliu Moldovan. Tot cu copii a fost ~iEgreta de filde!}, 0 ex­cursie pioniereasca pe Valea Oltului cu 0 povestioara scrisa de Radu Aneste Petrescu ~ifilmata de Aurel Kostrakiewicz, alaturi de micii interpreti fiind de data aceasta OvidiuMoldovan: inca 0 data, Gheorghe Naghi este "de-al copiilor", incearca sa Ie capteze atentia~ibunavointa. A revenit pe ecrane, devenind ~ico-scenarist, Tudor Marascu. Intili cu lung­metrajul Singur de cart, scris impreuna cu Laurentiu Fulga (octombrie 1984). Introspectiv,filmul aduce in prim-plan 0 biografie framantata, un "caz" de readaptare sociala: perso­najul central - interpretat de Drago~ Paslaru, care transmite expresiv, esentializata, "sin­guratatea de cart" a eroului - incearca sa-~i reca~tige un rost in societate dupa doi anide recluziune, pricinuiti de un accident de circulatie soldat cu omor prin imprudenta.Analiza lucictaa singuratatii, cu aprofundari psihologice, filmul ramane in zona unui "caz",dar impune ~ialti interpreti: Irina Petrescu ofera "culori de suflet" episodului de dragoste,doua redescoperiri actorice~ti - Marcel Gingulescu ~i Nineta Gusti - aduc pe ecranfarmecul unor personaje de altadata, "pete de culoare" sunt ~irolurile create de OctavianCotescu, Valentin Uritescu, Horatiu Malaele, in timp ce personajul desenat de Medeea

361

Marinescu dovede~te, inca 0 data, ca, mai bine dedit oamenii mari, copiii simt oameniibuni; muzica lui Dinu Petrescu este in ton cu eforturile de "interiorizare" ale filmului,

iar imaginea operatorului Valentin Ducaru are accente dramatice. Dupa Singur de cart,in filmografia regizorului Tudor Marascu a urmat Increderea, cu "premiera absoluta" la

Festivalul din Costine~ti in 1985: un film pornit de la 0 situatie destul de frecventa inbibliografia 9i filmografia genului politist (narata de Vladimir Alexe in colaborare curegizorul): un june de treaba, cinstit dar cam naiv, cade victima unei bande de raufacatoricare 11implica intr-o crima. Pe aceasta canava, regizorul incearca solutii de limbaj maiputin obi9nuite, apeHind, pentru rolul principal, la un chip inedit ecranului, Toma Hogea,partener al acestuia fiind Anton Tauf, in rolul unui procuror "ca painea calda". Spresfar~itul anului 1987, Tudor Marascu a prezentat pe ecrane - rod al colaborarii eficientecu scenaristul Ion Baiqu - filmul Miracolul. Este de retinut preocuparea regizoruluico-scenarist de a conferi intrigii din Miracolul ("miracolul" din titlu fiind transformarea"micii Sahare" dintr-un colt al Olteniei intr-o zona fertila, roditoare) parametrii unei me­tafore moral-filozofice cu sensuri mitice. Principalul personaj al filmului este un inginer

agronom care renunta la "confortul didactic" (acel confort devenit, din pacate, un "loccomun" in cinematografia noastra) angajandu-se in prima linie a bataliei pentru recuperareasolurilor nisipoase. Lupta cu fortele uneori dezlantuite ale naturii, cu prejudecaj:i ~i credinteancestrale este tratata intr-un limbaj cinematografic modern, in imaginiantologice. CalinStanculescu - intr-un eseu din revista "Cinema" (m. 111989) - desprinde cateva dintrecalitatile definitorii ale personajului central, interpret at de Anton Tauf, cu mult firesc infata camerei de luat vederi: el este ,,~tiutor al strategiilor ce presupun competenta 9i pa­siune, rectitudine morala 9i bucuria retinuta a unui invingator anonim", personajul, "delocliniar", "nu este lipsit de nelini~ti, de indoieli, de umane exasperari"; eroul are ~i "sprijinulneasemuit al unui adevarat mentor spiritual (profesorul Apostolescu interpretat de GeorgeFerra)". Catre mijlocul deceniului al noualea, un film de anvergura istorica a semnatMircea Mure~an: Horea (noiembrie 1984). Filmul - pornit de la scenariullui Titus Po­povici - pune in evidenta un fapt istoric de netagaduit: prin proportiile 9i implicatiileei social-economice ~i social-politice, rascoala lui Horea, Cl09ca 9i Cri9an a produs 0 mareframantare in societatea vremii, nu numai in tarile romane ci ~i in multe alte tari europene.Insu9i faptul ca Horea, "supremul capitan" al revolutiei populare, proclama "razboi pa­latelor ~i pace colibelor" cu cinci ani inainte de proclamarea aceluia~i razboi pe malurileSenei vorbe~te de la sine 9i spune totul. Scenariullui Titus Popovici, bazat pe 0 riguroasadocumentatie istorica, reconstituie cateva dintre principalele etape ale revolutiei transil­vane, din momentulin care valvataia rascoalei incepea sa se stinga, dar ecourile ei in con­9tiinta Europei devenisera tulburatoare. Pentru a depista conexiunile intime ale mariimi9cari taranqti din noiembrie 1784, imparatul Iosif al II-lea (jucat de Alexandru Repan)trimite in Transilvania pe contele Anton Yankovics (rol antologic pentru Radu Beligan).Pe "firul" anchetei intreprinse de comisarul imperial se leaga intreaga naratiune cinemato­grafica: capturarea capeteniilor, evocarea principalelor momente ale rascoalei, interoga­toriul zadarnic la care sunt supu~i Horea ~i Cl09ca (doua "roluri ale viej:ii" pentru interprej:i,Ovidiu Iuliu Moldovan ~i - respectiv - $erban Ionescu), apoi acela - cu consecintetragice - allui Cri9an (Dan Sanculescu), salbatica sentinta imperiala, martiriullui Horea~i Cl09ca, intrati in nemurire, la Alba Iulia, in dimineata zilei de 28februarie 1785. Infilm apar multe alte personaje ale vremii, de la fiullui Horea, Ionut (Florin Chiriac) pana

362

la nobilul Alexandru Chendi, devenit "secretarul de limba latina" allui Horea (MirceaDiaconu), de la episcopul Ghedeon (Nicolae Albani) la Arpad (Ion Besoiu), printre in­terpreti numarandu-se ~iMircea Albule~cu, Eniko Szilagyi-Dumitrescu, Petre Gheorghiu,Siegmund Siegfried, Zoltan Vadasz, Mircea Hindoreanu, Costel Radulescu. OperatoruluiVivi Dragan Vasile i-am regasit "tu~a" dramatica, predilectia spre filmul de atmosfera,in timp ce compozitorul Tiberiu Olah a elaborat 0 partiturabogata in seve melodice populare,care contribuie nemijlocit - ca ~i scenografia arhitectului Marcel Bogos - la creareaunui cadru baladesc naratiunii despre legendarul Horea, film prin care regizorul MirceaMure~an se intoarce la realismul frust care i-a caracterizat unul dintre cele mai reprezen­tative filme ale sale, Rascoala. N-a~ trece mai departe fara a consemna faptul ca in prima­vara anului 1987 a fost adaptat pentru marele ecran un fragment - practic trei episoade ­din serialul TV Toate panzele sus (realizat, dupa romanul cu titlu omonim de RaduTudoran, in 1976, de Mircea Mure~an, pe un scenariu la care regizorul a colaborat cuAlexandru Struteanu): printre interpreti, Ion Besoiu, Ilarion Ciobanu, Sebastian Papaiani,Jean Constantin, George Paul Avram, Cristian ~ofron, Julietta Szonyi, Ion Dichiseanu,Colea Rautu, Jean Lorin Florescu, Gheorghe Visu, Dorin Dron, Aurel Giurumia. Lasfar~itul anului 1984 a reaparut pe ecran ~iMircea Dragan care, intre doua ecranizari, asemnat Raliul (decembrie 1984), un film de actualitate cu automobili~ti, pe un scenariude Melania Chiriacescu-Constantiniu, cu Diana Gheorghian intr-un debut convingator,o feti~cana baietoasa care se ia - cum zice - la tranta cu viata: alaturi de ea, in distri­butie, Constantin Diplan, ~tefan Sileanu, Mircea Ba~ta, Monica Ghiuta, Lucia Mure~an,Eugen Ungureanu, Adrian Paduraru, George Oancea, Razvan Popa. Savel Stiopul a ie~itin lume cu MUfichetarii in vacanta (aprilie 1985), trei pove~ti estivaliere puse cap la cap

de Alecu Popovi~i (una bucurqteana, una "la tara" - la bunici ~i alta marina), filmatede AdriariDragu~in, cu cateva "vedete" (Dana Mladin, Andrei Duban) ~ialti copii cu mutresimpatice (Bogdan Carp, Simona Baducu, Bogdan Nitescu), alaturi de cativa "maturi"(Ernest Maftei, Matei Alexandru, Coca Andronescu, Nicu Constantin, ~erban Cantacuzino,Ana Ciobanu, Mihai Malaimare), pe muzica lui Johnny Raducanu. Pana in anul 2000,Savel Stiopul i~i va opri aici demersul regizoral. Constantin Vaeni va aduce ~iel un lung­metraj in premiera, Acasa, un film cu cateva atu-uri importante. In primul rand, scenariullui Dumitru Carabat, strabatut de 0 calma ~iprofunda afectiune pentru locurile natale:in centrul povestirii, un tanar muncitor in constructii pe care-l framanta gandul intoarceriila obar~ii. Retin atentia, apoi, "culorile" sentimentale ale filmului realizat de ConstantinVaeni, cu tonurile graului parguit - ca 0 replica, parca, la "iarba verde de acasa" a perso­najelor lui Stere Gulea -, imagini cu multiple subtexte afective, datorate operatoruluiNicu Stan. In sfar~it, filmul vorbqte prin actori: ~erban Ionescu, este, in felullui, tot un"intrus" (ca in precedentul film allui Constantin Vaeni), "bunicul" este interpretat ­senzational - de Ilarion Ciobanu (0 compozitie de vilrstairepro~abila,un batran antologic,al carui apus de viatil strange, intre cutele chipului, 0 biografie impunatoare), Dana Dogaru~iOana Pelle a sustin doua personaje feminine convingatoare, mai joaca Gheorghe Visu,Remus Margineanu, Dan Condurache, Boris Petroff, Mircea Cosma. Din pacate regizorul- sustinut in demersul sau realist-poetic de compozitoarea Cornelia Tautu - n-a mai gasitprilejuri sa persevereze pe acest drum creator, mai apropiat de natura documentarului.Pe Gheorghe Vitanidis I-am regasit implicat intr-un alt tronson al serialului scris de EugenBarbu ~iNicolae Paul Mihail, preluand de la Doru Nastase personaje ~idestine de epoca

363

in Masca de argint (mai 1985): Florin Piersic este "la locullui", cu nelipsitele sale "in­strumente de lucru" - roata de floarea soarelui, toiul de anason ~i pistolul cu tevi fu­megande -, printre obi~nuitii seriei apare ~iun fals "bancher strain" (Alexandru Repan),"masca de argint" este deconspirata doar de vocea "malvoliana" a lui Ovidiu IuliuMoldovan; toti actorii - printre care ~iMarga Barbu, Ion Besoiu, George Motoi, TraianStanescu, Marin Moraru, Coca Andronescu - il ajuta pe Gheorghe Vitanidis sa ramanain spiritul pove~tilor spuse de Doru Nastase. Tot Gheorghe Vitanidis va continua serialul,cu episodul intitulat Colierul de turcoaze (martie 1986), cuplul justitiar Margelatu - Buzade Iepure, alias Florin Piersic - Soby Cseh, dobandind un rol tot mai complex ~i maipersonal in actiune. In ultimul sau film, lnfiecare zi mi-e dor de tine, Gheorghe Vitanidisa schimbat "registrul" - lasand in seama regizorului Mircea Moldovan serialul deaventuri - ~iabordand comedia muzicala, cu 0 distributie de "comici vestiti ai ecranului",Stela Popescu, Marin Moraru, Alexandru Ar~inel, Jean Constantin, in roluri suculente~i truculente, dar ~i cu Emilia Popescu (la al doilea rol pe ecran, un talent exploziv),Teodora Mare~ (tot frumoasa), David Ohanesian (pe post de tata "incuiat" dar nu incu­rabil) , Iude Darie (un director de teatru) , Nicolae Caranfil (inainte de a deveni Nae), FlorinPiersic (cu rol de "vedeta", aItfel spus, de Florin Piersic). "De toate pentru toti", a~adar,pe scenariul unui umorist incercat, Octavian Sava, care a cochetat cu cinematograful incade la Post-restant, ~ipe partitura compozitorilor Gheorghe Grigoriu ~i Ionel Tudor caresatisface gusturi melodice diferite, liriee ~iritmice. "VisuI muzical-cinematografic" Glorianu dinta ramane, insa, departe ...

o adevarata revelatie au fost filmele cu elevi, initiate de regizorul Nicolae Corjos,la propunerea scenaristului Gheorghe ~ovu (care a trecut "cu arme ~ibagaje" din tabara

profesorilor in aceea a scriitorilor pentru film): Declara(ie de dr{1goste9uI1i~1985) a fost"capul de serie", au urmat Liceenii (noiembrie 1986), Extemporalla dirigen(ie (februarie1988), regizorul reluandu-~i serialul - inainte de a-i fi luat - dupa Revolutie. Declara(iade dragoste a "picat" - cum scria Alice Manoiu - ca "ploaia pe ogor insetat": autoriipropuneau spectatorilor intamplari cu elevi intr-o ultima clasa de liceu ~i succesulla pu­blicul tanar a fost instantaneu. Neindoios, foamea de pelicule destinate varstei tinere con­stituie principala "sursa de atractie" a acestui gen de filme. Dar, dincolo de cadrul generalal succesului de public, exista cateva argumente particulare ale filmelor in discutie: realiza­torii s-au priceput sa gaseasca tonul potrivit, in relatia cu tinerii - de pe ecran ~idin salade cinema -, sa extraga, din mediul ~colar (dintr-un mediu ~colar, sa-i zicem, idealizat),personaje ~i intamplari atractive, argumentullui "va urma" fiind ~i el de luat in consi­deratie. Astfel s-a nascut al doilea film al serid, Liceenii, un film in care scenaristul ~iregizorul au recurs la 0 stratagema, alegandu-~i drept personaje principale elevi dintr-oclasa mai mica (eroi care, prin forta lucrurilor, nu repetau "declaratia de dragoste" ci 0anticipau ca psihologie). Al treilea film al seriei, pe acest principiu, a fost ~icel mai im­plinit (de~i fiecare dintre filme a avut "nada" sa de interes): autorii preiau pe Ioana ~iAlexandru din Declarafie de dragoste (Teodora Mare~ ~i Adrian Paduraru), pe Mihai,Ionica ~iDana din Liceenii (~tefan Baruca jr., Mihai Constantin ~iOana Sarbu) , impreunacu profesorii lor Socrate (Ion Caramitru) ~i Isoscel (Tamara Buciuceanu-Botez), printreceilalti profesori fiind Diana Lupescu, Cristina Deleanu, Mariana Cercel, personajele fiind"topite" intr-o trama investita cu un sambure conflictual mai consistent, care angreneazapersonaje noi: Anca, fata profesorului Socrate, eleva intr-a noua (Madalina Pop), colegul

364

ei de clasa Daru (Dan Zamfirescu), alti tineri, printre interpreti fiind ~i Jana Garea (Inrol de bunica), Vasile Boghit1l(tata de elev "cu probleme"). Atat Extemporalla dirigenfiecat ~iepisaadele anterioare s-au bucurat de 0 primire entuziasta din partea publicului tanarla data premierei. Astfel se face ca, Intr-o ancheta realizata pe criterii sociologice, ceamai buna actrita roman a a tuturor timpurilor a fost considerata - de catre un "qantionreprezentativ" - Oana Sarbu. Alte comentarii mi se par de prisos. De 0 buna primirepublica s-a bucurat ~i filmul Elisabetei Bostan Promisiuni (octombrie 1985). AutoareaNaicilor ~ia Veronicilor, a unor frumoase "carti de pove~ti" In imagini, cantate sau dan­sate, l~i propunea sa investigheze - Insotita de aceea~i scenarista, Vasilica lstrate ­universul familiei, al relatiilor dintre parinti ~i copii, dintre parinti ~iparinti. 0 fetita de11 ani l~i descopera adevaratul tam. Ocolind melodrama ~iIntrebanle retorice, Promisiunibeneficiaza de cativa interpreti ata~anti: Maria Ploae este mama (tristete ~i zambet, nor~i senin) ~iMircea Diaconu, sotul ei (un personaj cuceritar, harnic ~i bun), mai joaca Infilm Aurel Giurumia (un bunic simpatic), Ion Caramitru (In rolul "tatalui ne~tiut"), loanaCraciunescu (0 sotie cu predispozitie de victima), Valeria Gagialov (0 bunica), RodicaMure~an (diriginta fetitei), George Mihaita (un prieten de familie), Sanda Toma, 0 actrit1lpe care ecranul a nedrepmtit-o, ani la rand, flagrant. Fata? Fata, nurnita Oara, este MedeeaMarinescu,o "veche" cuno~tinta cinematografica al carei personaj straluce~te prin since­ritatea expresiei, prin capacitatatile de interiarizare, prin pofta de adevar. 0 imagine cutonalitati lirice dar ~i cu Incordari dramatice (Ion Marinescu), 0 muzica destinsa, melo­dios-nostalgica (Temistocle Popa) Insotesc demersul regizoral. Regizoarea ElisabetaBostan a continuat sa lucreze cu febrilitate. Unde e~ti, copilarie? (1987) reia, In copertecontemparane, "Naicii" de odinioara, propunand, totodata, 0 Intalnire, peste timp, a celordol interprelTcre----ooinioorUogdan Untaru ~iAl~}CandraFoamete. Dupa cum subliniazaLaurentiu Damian In monografia regizoatei;vizionancffihnul astazi, "constati caracterulsau de «unicat», nu numai In cinematografia noastra ci ~iIn cea europeana. Ca sa nu maispun de unicitate chiar In ceea ce prive~te filmografia autoarei". Prin filmul 7.ambet desoare (realizat In aceea~i perioada), Elisabeta Bostan, revenita la musical, face Inca unpas novator, spre receptivitatea specifica a unei alte varste, "pragul dintre adolescenta~itinerete". Tot Laurentiu Damian sp~ne In cartea sa: "Povestea are substanta ~i se lasadescifram ca 0 «psiho-comedie» In care ni~te tineri exuberanti descopera solutia eliberanide stres (bacul, examen serios dealtfel) Intr-o evadare muzicaHi ~i ironica dincolo de«barlera timpului». Se intra deci cu arme, bagaje ~iganduri nastru~nicedirect In... poveste.Profesorul devine Imparat, profesoara Imparateasa, alti «profi» devin fie 0 doica, fie uninorog (da, chiar un inorog!), illdragostitii (un feI de miri ai anului m se transforma, normal,Intr-un Fat-Frumos (~iinteligent), ~i0 lleana-Cosanzeana, In plus, fete de Imparat, formatia«Zarnbet de soare», formatie de muzica u~oara cu mare priza la public (pe vremea aceeanu se inventasera "baietii de baieti" ~i cultura de cartier era la pamant, n.n.), dansatori,decoruri ce ilustreaza, deopotriva, fastul basmului clasic ~i fantasticul grotesc, muzica,multa muzica (pe vremea aceea hip-hop-ul nu se inventase Inca, n.n.), tararn real ~iwarnfantastic". Regizoarea aducea pe ecran chipuri noi, atragatoare: Bianca Brad, Tudor Petrut,Carmen Galin, Mircea Diaconu, Adrian Vaku, Adrian Ciobanu, un trio unicat (loana,Magda ~i Medeea Marinescu), "veteranii" George Mihaita, Ileana Stana lonescu ~i

365

"surprizele" - Petridi Nicolae (in rolul Inorogului), Vasile Muraru ~iRudy Rosenfeld(cei doi zmei).

Ce filme au mai aparut pe ecran~ spre sfar~itul anilor ' 80? A incercat un nou film~i Lucian Mardare, Din prea multa dragoste, dar aceasta a doua tentativa a cineastuluia fost ~iultima. Anghel Mora a debutat ca regizor in lungmetrajul de fiqiune prin filmulRezerva ... la start (dupa alte doua tentative cinematografice in care ~i-a demostrat propen­siunea pentru zona spectaculoasa a sportului de performanta: scurtmetajul de diplomaAur, dit un nasture pe piept ~idocumentarul de montaj Recorduri, lauri, amintiri); filmuldobandea la Costinqti '88 premiul de debut regizoral ~iinca doua distinqii in palmares:premiul pentru imagine (Marian Stanciu) ~ipremiul de montaj (Melania Oproiu). Co-sce­narist - impreuna cu ~erban Marinescu -:- al filmului Rezerva ... la start, Anghel Moraatrage atentia, de la debut, prin marea incredere in capacitate a de sugestie a imaginii,vizibila in decupajul foarte cinematografic, in registrul de ritmuri al peliculei. Printre prota­goni~ti: Mihail Stan, George Alexandru, Bogdan Stanoevici, Gheorghe Csapo, FlorentinDu~e, Tania Filip, Ion Roxin, Tudor Filimon, Boris Petroff, Virgil Andriescu, MirceaAnca. L-am sarit (cronologic), dar I-am lasat, programatic, la urma, pe ~erban Creanga,pentru ca - de~ieste, in continuare, un regizor tanar (fiind nascut in iunie 1944) - Clipa

de ragaz, filmul sau din aprilie 1986, a fost ~iultimul. Activ in deceniul anterior, ~erbanCreanga ~i-a incheiat cariera de regizor cu 0 intoarcere la "dragostea dintai"; in Clipa

de ragaz, regizoruli~i regase~te, pe alt palier al evolutiei sale artistice, "suflul" din Cal­

dura, din A!jteptarea. Pretextul narativ apartine scenaristului Tudor Popescu, un scriitorde talent, parcimonios, insa, cu scrisul cinematografic, de~i,ca dramaturg, devenise 0 pre­zenta familiara in repertoriul multor teatre din Capitala ~idin provincie. Nici ca tonalitate,scrisul cinematografic al autorului nu se aseamana cu cel destinat teatfllll,li: in timp cedramaturgul este un ironist, cu verv~~1ilica, scenaristu1~te-pom:teraf1ntr-ale hazului,mult mai rezervat, auster. Dramaturgul ~i scenaristul se intalnesc, insa, sub semnul uneiaceleia~i,benefice, "voca1iimorale" (care sta ~i1abaza scenariului pentru Clipa de ragaz).

Lasand la 0 parte aparentele, despre oameni este yorba in Clipa de ragaz: despre directorulunei mari centrale industriale (ce vremuri!), autorul unui proiect caruia i-a dedicat - faraclipe de ragaz - viata, dar care are taria morala sa-~i infranga orgoliile, cfind alti specia­li~ti ai uzinei gasesc 0 solutie mai avantajoasa; despre un inginer tanar mai este yorbain film, bataios ~i incomod; despre un inginer varstnic, caruia experiente anterioare i-aucarn taiat elanurile participative; despre alt inginer, "uns cu toate alifiile", care urca trepteleafirmarii sociale fara a mai avea timp de "amanunte etice". Este drept, situatiile adusepe ecran nu sunt foarte originale. Dar filmullui ~erban Creanga este, inainte de oricealtceva, un "film de dragoste" , care - lasand la 0 parte coincidentele intrigii - conferapersonajelor principale "clipa de ragaz" a "regasirii de sine". ~tefan Iordache ~iEcaterinaNazare sunt protagoni~tii tramei ~i, totodata, elementul de echilibru al unei naratiuni cuelemente divergente; alaturi de ei, Manuela Ciucur, ~tefan Sileanu, Constantin Diplan,Florin Oilinescu, Adrian Paduraru ~i - in roluri mai mici - Cornel Vulpe, SebastianPapaiani, ~tefan Tapalaga, Ion Siminie, Traian Stanescu. L-am lasat la urma pe OctavianCotescu, in ultimul sau rol pe ecran: actorul interpreteaza rolul unui inginer "obosit deviaW', ne lasa inca un personaj memorabilin seria rolurilor sale antologice; ii revedem,cu emotie, chipul, dar actorul n-a mai gasit "clipa de ragaz" sa ne transmita ~ivocea, pe

366

care incearca sa ne-o reaminteasca Florin Zamfirescu. Au colaborat la film operatorulAdrian Dragu~in (foarte inspirat, mai ales in "exterioare"), scenograful Cristian Niculescu,autoarea costumelor Viorica Petrovici, compozitorul Razvan Cernat, muzica jucand unrol aparte in Clipa de ragaz, eroina fiind melomana, sala de concert devenind personaj,iar compozitorul - dirijor. Daca n-ar fi fost yorba in propozirie despre filmul Clipa deragaz, a~fi tras concluzia - la sfar~it de foarte lung capitol - ca, in anii '80, cantitateaa sufocat calitatea; a~a, raman la concluzia ca - pana ~iin cel mai neverosimil deceniudin istoria filmului romanesc - cinea~tii au gasit "clipa de ragaz" a unor crearii valoroase.Am incercat sa Ie identific ...

DOCUMENTARUL, ANIMATIASI INFUZIA DE TINERETE

Atat filmul documentar cat ~i filmul de animatie au inregistrat, in anii ' 80, multeperformante artistice de varf, deceniul fiind - din multe perspective - unuldintre celemai faste din biografia genurilor respective. Regizorii consacrati, ai filmului documentar~i ai filmului de animatie, au continuat sa-~i inscrie in filmografii creatii reprezentative(~iyom incerca sa Ie nominalizam in acest capitol). Dar semnul distinctiv al deceniuluia fost infuzia de tinerete. Oridt de paradoxala ar fi afirmatia, trebuie sa constatam ­~i sa recunoa~tem - ca, ~iin ace~ti ani grei ai filmului national, cu chingi imposibile alecenzurii, tinerii cinea~ti au izbutit sa-~iafirme ~isa-~iconfirme talentul, aptitudinile, perso­nalitatea, spiritul civic, prin filme cu parametri artistici, moral-filozofici, social-politicisuperiori. Doua ample studii consacrate filmului documentar ~ifilmului de animatie dinace~ti ani, datorate unor buni cunoscatori ai domeniilor, Laurentiu Damian ~i LudmilaPatlanjoglu (publicate in Almanahul "Cinema" 1990), subliniaza, cu pregnanta, rolul im­portant al cinea~tilor tineri in productia cinematografica din respectiva perioada. lata, depilda, ce spune Laurentiu Damian in articolul "Documentarul ultimilor zece ani - 0 pro­ieqie de inima": "Tinerii generatiei - numite generic a anilor '80 - au pornit tocmaide la esenta genului, realizand insa adevarate filme de autor, pentru ca devenise mult maiimportanta «opinia» asupra unei realitati decat realitatea insa~i. Evident, avem de-a facecu 0 stare extrem de subiectiva, modalitatile de filmare s-au diversificat, privirea reali­zatorului a insemnat un stil inconfundabil ~i, lucru foarte important, exista un universtematic asemanator la mai toate filmele realizate de tineri: Ajlati despre mine ... (AdrianSarbu), Serali:jtii (Moscu Copel), Ioane, cum e la constructii? (Sabina Pop), Daca n-arfi dragoste (loana Holban), Pe unde amfost ,~iam colindat (Laurentiu Damian), lar casentiment, un cristal (Ovidiu Bose Pa~tina). Aparitia acestor filme, unele mult discutatein acea vreme, a redimensionat, cred eu, genul documentar, a relansat noi ambitii, a redes­chis drumuri uitate in aparenta, acele drumuri care s-au numit Cazul D (AlexandruBoiangiu), Or.~ova - apoi s-a nascut ora:jul (Constantin Vaeni), in marea trecere (MirelIlie~iu),Stuf(Titus Mesaro~)". La randul ei, Ludmila Patlanjoglu scria in articolul "Ani­matia romaneasca in anii '80": "Cel mai frapant fenomen al anilor '80 este formarea uneinoi generatii de regizori ~i animatori. Printre performantele care ii fac prezenta notabila:

367

debuturi de exceptie, premii la festivaluri internationale, filme reprezentative sub raportplastic ~iideatic.Unele din ele invita la multipleperspective.Se constata0 receptivitatepentruaprofundarea cercetani virtualitalilor poetice ale limbajului animatiei, 0 preocupare pentrudimensiunea metaforica a limbajului filmic. In produclii coexista, alaturi de «stilul propriu»,filme In stilul disneyan, modalitati noi, sub influenta artelor plastice contemporane saua experientelor unor ~coli nationale de animatie. Olimpiu Bandalac, Radu Igazsag, ZenoBogdanescu, Marcel Mihai, Dinu Petrescu, Constantin Paun, Ion Manea, Calin Giurgiu,Dinu ~erbescu, Lucian Profirescu, Mircea Toia, Calin Cazan, Marian Mihail, AdelaCriiciunoiu, Mihai ~urubaru, Valentin Elizeu, Cristian Marcu, Dan Chisovski, Viorel Nicastatueaza pesonalitatea generatiei de regizori '80. Alaturi de ei se dezvolta un grup detalentati animatori, multi dintre ei cu perspectiva de a deveni viitori regizori ca: FlorinSaceanu, Anca Dumitru, Mihaela Mihaeasa, Despina Buneci, Costel Seltea, Virgil Toader,Adrian Gheorghe, Octavian Frecea, Mihai Cretu, Doina Cionga, Anita Ionescu, ElenaGodeanu ~i al!ii. Cu totii sunt elevii unui dascal minunat, regizorul Victor Antonescu.EI a Imparta~it generaliei '80 prelioase secrete ale animaliei". "Cel mai frapant fenomen",din anii '80, iata, se spune raspicat ~iIn acest studiu, a fost formarea unei noi generatiide regizori ~i animatori. Din aceste doua articole - care analizeaza aprofundat situatiafilmelor documentare ~ide animatie In anii '80 - Imi voi Ingadui sa extrag ~i alte dateinformative privind peliculele realizate la "Sahia Film" ~ila "Animafilm". De asemenea,drept material informativ voi utiliza, cu Ingaduinta autorilor, ~icronicile dedicate filmuluidocumentar ~ide animatie, suslinute, ani la rand - ~iIn deceniul al noualea -, de OlteeaVasilescu, Roxana Pana, Dana Duma In revista "Cinema". Despre infuzia de tinerete Increalia cinematografica a anilor '80 se vorbe~te insistent ~iIn aceste cronici - consacratedocumentarului ~i animatiei - din singura, pe atunci, publicatie (mensuala) despecialitate. Inainte, Insa, de a intra In fondul problemei, a~reproduce un fragment din­tr-un eseu semnat de regizorul Adrian Sarbu - tot din revista "Cinema" (m. 3/1987);autorul, ill final, I~i asuma filmografia de varf a generatiei sale: Tereza Barta - Aceioameni minunati !ji ma!jinile lor complicate, Ah, tinerii din ziua de azi, Moscu Copel ­Serali!jtii, Pe malul Ozanei, Vanta de aramo., Laurentiu Damian - Pe unde-amfost !)i-amcolindat, Anghel Mora - Eu merg, tu mergi, el aleargo., Ovidiu Bose Pa~tina - lar casentiment, un cristal, Sabina Pop - loane, cum e la construc(ii?, 18 ani: stop-cadru,Adrian Sarbu - Aflati despre mine ... , Fabrica tineretului. Articolul este intitulat ,,0experienta tulburatoare": "Eroii filmelor noastre documentare sunt a~a cum i-am gasit:unul viseaza 0 IntaInire cu extratere~trii, altul 0 familie care sa-i dea sens existentei, uniiinventeaza un robot, altii se chinuie sa tina In viata ni~te ma~ini de mult inventate, suntfrunta~i In munca sau pur ~i simplu I~i vad de treaba, unii vor sa vada neaparat mare ape care n-au avut prilejul s-o contemple decat cu Inchipuirea, undeva Intr-un adanc demina, altii alearga In timp ce foarte multi doar merg. Lucruri simple, omene~ti. N-a fostnevoie sa Ie inventam. Erau acolo. Le-am restituit doar?odata cu personajele, Intr-un efortconcertat de recuperare a firescului realitatii, de travers are a granitei aparentelor, deparcurgere tenace a drumului de la colectivitate la individ. Eroii no~tri sunt diver~i ~imaiales foarte personali. A~a i-am cunoscut." Pentru mul!i dintre autorii acestei filmografiisui-generis, anii '80 au fost anii primelor filme ...

Pentru cativa dintre mae~trii filmului documentar, anii '80 au Insemnat, Insa, aniiultimelor filme. Despre doi dintre ei, a caror opera a fost 0 continua "infuzie de tinerete",

368

•

•

simt nevoia sa vorbesc intr-un paragraf special. Opre:o;te-te,trecatorule, ne-a spus SlavomirPopovici in anul1981. "Un vant de tragedie greaca bate peste opera acestui mare artistcare ne prive~te mereu mustrator ~i din cand in cand ironic" - scria Ecaterina Oproiu(in "Cinema" , nr. 10/1981), ~i"nuanta": "Hamicia vine uneori de la har (harullui SlavomirPopovici, dintotdeauna, deci ~idin Opre:o;te-te, trecatorule). Filmele iscalite de acest bard- cu camera - vin parca spre noi dintr-un arhaic ~i maret ev". Aceasta solemnitate atonului, extrema sobrietate a mijloacelor de expresie sunt evidentiate ~iin cronica OlteeiVasilescu din rubrica ei traditionala, "Ambitia documentarului" ("Cinema", nr. 11/1981):"Fara comentariu, cu 0 coloana sonora intemeiaili pe 0 suita de epitafuri (extrase nu numaidin colecp.acelebrului «cimitir vesel» aflat in comuna Sapanta, dar, alternativ, ~ide pe unelepietre funerare ramase din antichitate) scurtmetrajul ne invita imperios la reflectie. ~i neasigura totodata ca pentru filmul documentar exista mult mai putine subiecte inabordabiledecat ne-am obi~nuit a crede". Insotit de colaboratoarea sa statornica Gabriela Ionescu,Slavomir Popovici a realizat, apoi, inca doua filme. Intai a filmat, nu fara strangere deinima probabil (dar lasandu-ne un "document de suflet"), Mutarea bisericii Olari (1982).Apoi a mai apucat sa faca un drum prin partile Severinului, unde ~i-a ales "subiectul deadio": Nunta pe Valea Cara:o;ovei(1983). Printr-o stranie coincidenta, la 0 saptamana dupa"mare a trecere" a lui Nichita Stanescu, s-a stins ~iSlavomir Popovici: Nichita venise laBucure~ti, in acel tragic decembrie 1983, venise sa moara, tot de la 0 nunta pe Valea Ca­ra~ovei. Mireillie~iu a ramas printre noi pana in martie 1985. A lucrat la filme docu­mentare pana in ultima c1ipa. In toamna anului 1981 prezenta pe ecrane - in programcu... Kramer contra Kramer - mica bijuterie cinematografica intitulata Lini:o;teapicturii

(distinsa, pe langa premii nationale, cu un premiu important la Montreal). Intr-o comunadin judetul Timi~, Mireillie~iu a descoperit un personaj seducator: un tanar, "bolnav cuinima" (cum zice el), care-~i alege pictura drept leac de supravietuire, se hotara~te sa tra­iasca - la propriu - pentru a a~terne pe panza viata satului sau, a consatenilor, a ano­timpurilor, a~a cum se vad ele la Ghilad, tablouri pe care Ecaterina Oproiu Ie descrie cuinimitabila sa euforie verbala: "anotimpurile omului ~ianotimpurile naturii, copii la scal­dat, obiceiuri rurale, berze in vfuful stalpilor de inalili tensiune ~ipomi, mulp.pomi in pozip.ade drepp., imense livezi cu pomi-sorcove, cu pomi-soldati, pomi care umplu pamantulpana la orizont ~i,dincolo de el, satul aparandu-ne astfel ca un continent al jerbelor cu mere,cu pere, cu pasari, pasarile paradisului, desigur, ~i cu codri de floarea soarelui, caci laViorel Cristea lanurile de floarea soarelui se transforma in paduri ~ipadurile in codri ~ifloarea soarelui cre~te mai inalta decat stejarul, devine un arbore gigant, milenar, un felde sequoia, contempland din vremuri imemoriale roata istoriei ~irotirea generap.ilor,copiiila scaldat, tiiranii la muncile campului, campurile mustind de cap~uni,de pepeni, campurileprivind ciorile care zboara negre, ca ni~te avioane in picaj, dar din partea opusa vin cocori,vin in sageata, vin gatiti ca soldatii care schimba garda la Buckingham-Palace". Singu­raticul erou allui Mirel lliqiu - decoperi in final - are ~i 0 bucurie secreta, bucuriaprieteniei, cu un ~ofer de carnion, cunoscut din intfunplare, care se ope~te din cand in candla Ghilad ~i devine marele judecator, marele confident al pictorului. Ecaterina Oproiucontinua: "Cel mai frumos moment din film e secventa in care pictorul dec1ara ca ii esteatat de recunoscator prietenului sau - fara de care aceste tablouri n-ar fi existat, incatI-a rugat sa-~ipuna semnatura alaturi de a lu1.Prietenul a cedat ~ia semnat. Aparatul prindein prim plan cele doua semnaturi. Pe ecran poti citi: Viorel ~i Lelu. Doua pseudonime

369

modeme pentru Castor ~i Pollux. Ajungand aici, documentarul despre pictura setransforma intr-un poem la care Mozart ~iHaendel ~iVivaldi ~iBach i~i dau contribupaca'sa-l convinga ~i pe Viorel Cristea ~i pe noi - ~i reu~esc! - ca singuratatea nu-i 0boala nimicitoare atata vreme cat in lume mai exista 0 saman~ de dragoste frateasca. Aceadragoste nu este contrariul urii, ci contrariul indiferentei, du~mana de moarte a lui MirelIlie~iu." Printre colaboratorii regizorului: operatorul Doru Segal, monteuza ElizabetaDragomir, autorul aranjamentului muzical Teodor Matache. Mirel Ilie~iu a continuat salucreze, cu frenezie: Mireasa (1982) urmarea transportul unui utilaj industrial imens dela uzina producatoare la beneficiarii aflati in alt colt de tara; tot pe atunci, regizorul desenape ecran un Autoportret in timp; din 1983 dateaza un nostalgic Sfar$it de veac in sunet.~iimagini: ultimul sau film avea sa fie Noul teatru vechi, povestea renovarii teatruluibrailean "Maria Filotti", de fapt 0 poveste cu bataie mult mai lunga, povestea unui"miracol teatral". Dupa acest film n-a mai urmat nimic. A intrat in joc amintirea ...

Unul dintre regizorii care au atins, in anii '80, varfuri ale creatiei (nu unul, ci maimulte) a fost Nicolae Cabel. Continuandu-~iprospecpile in aria natala, buzoiana, regizorula inceput deceniul cu documentarul Siriul '81 ~i, din aceea~i zona, ~i-a extras subiecteleunor filme precum ... De taina, de piatra, de dor (1982) iar, mai tarziu, superbul poemCaii de dimineata (1986) ~iexercitiulliric Ora$ cu salcami, primavara. Intre timp, pa~iiI-au dus ~i I-au readus in universul artei ~i culturii: George Bacovia, poemul de maine(1983), Sentimentul unu (1986), 10n Vlasiu, un drum spre oameni (1988). Fiecare dintreaceste documentare, care se inscriu pe orbita unor preocupari constante ale cineastului,ar merita cate un cuvant in plus. Caii de dimineata, de pilda, nu este numai un poem demare frumusete imagistica, regizorul izbute~teperformanta de a ridica subiectul "la putereaunei meditatii filozofice" (cum noteaza undeva Alice Manoiu). Sentimentul unu este unoriginal ~i seducator "film de arta" care ne apropie de universul pictural al unui artistoriginal ~i seducator, Sever Frentiu. Regizorul Nicolae Cabel reu~e~te sa sintetizeze peecran fascinapa speciala exercitata de pictura lui Sever Frenpu, explicand - intr-un inter­viu - cateva dintre semnificatiile gestului sau creator: "Ar putea sa constituie un fel delaitmotiv detaliile picturilor sale, acele cateva care au fost incluse in lectura de zece minutea acestui film. ~i chiar daca ma in~el asupra «traducerii», am simtit puterea de fascinatiea sferei. Sfera ca puritate nu doar a formei, dar ~i a conpnutului". Exista, parca, un fluidmagnetic in filmullui Nicolae Cabel: originalitatea ~isobrietatea detaliilor, prim-planurilecu mainile artistului, figura sa ascetica spun multe, spun totul, despre truda unui artistcu 0 personalitate cuceritoare. ~i-a urmat traiectoria ascendenta ~i0 regizoare ca FeliciaCemaianu, in spatiul generos al unor filme precum Pe Valea Frumoasei (1981), ~i Cefacem pentru ei? (1981), Maria lu' Pascu (1984), Raspundem pentru ei (1985), Culoare,vis, lumina (1988) sau Arad - portret contemporan (1989). Regizoarea s-a impus atenpeicriticii (dobandind ~i frumoase premii intemaponale) prin privirea directa asupra unorrealitap imediate, insopta de sigure capacitati portretistice, in scurtmetrajul Pe Valea Fru­moasei (acesta e "adevaratul film documentar!" exclama Laurentiu Damian in studiulamintit), dar mai ales prin superbul personaj propus in eseul Maria lu' Pascu, cu imaginiantologice datorate operatorului Mircea Bunescu. Portretul eroinei titulare, 0 femeiedintr-un catun izolat filmata in indeletnicirile ei zilnice, este de 0 frumusete indicibila.Sa-l ascultam ~ipe Radu Cos~u (intr-un articol din "Cinema", nr. 5/1986): ,,0 splendoare caacea Maria lu' Pascu, portretul unei gospodine de la munte realizat de Felicia Cemaianu,

370

extinde spatiul ~i prezenta creatiei pana In livada, descoperind In materia unei case de taramatemitatea suprema a poeziei". Pentru multi dintre cinea~tii "titrati" ai Studioului "Sabia",anii '80 au Insemnat infuzii de gand creator tanar. Ion Bostan, de pilda, dintre zecile defilme realizate In aceasili perioada a se1ectat cateva, pe care le-a indus intr-un ciclu intitulat"Delta Dunarii - sanctuar al naturii ... Delta insolita" (Morunul uria!j, Sulina, vechea

poarta a Dunarii - 1981, Migra(ia pasarilor, Aur, argint !ji istorie, Pescaru!jii lui

Hitchcock - 1982, 0 fndeletnicire milenara - pescuitul, In jungla verde de sub apa,Insule plutitoare, Pretutindeni freamat de aripi, Stejari .~i liane - 1983, Se fntorcpelicanii, Balena de piatra, Cand fnfloresc nuferii - 1985); regizorul ~i-a consolidat,In paralel, preocuparile astronomice, prin scurtmetraje precum Cometa Halley revine(1984), Sub cupola Planetariului ~i Cum s-aformat Universul (1986), Planeta Terra petraiectoria ei galactica (1987), Misterul cometelor (1988), In pragul cosmosului, Soarele

azi (1989). Filmografia regizorului Alexandru Boiangiu s-a imbogatit cu creatii variatedin punet de vedere tematic ~i stilistic: Romania, toamna (1983), Casa noastra pe ratile~i Panait Istrati, 0 flacara vie (1984), Ecoul (1985), Oameni de nadejde (1989). JeanPetrovici s-a aflat, iara~i, in cautarea unor subiecte insolite, dintre filmele sale - Vasilache!ji Marioara (1981), Geneza (1982), Un vis prometeic (1988) ~i altele - distingandu-sedocumentarul poematic Constantin Lllcaci (1985), consacrat unui artist putemic ~i fasci­nant, care a lasat in urma lui, pe unde a trecut, in diferite ora~e ale tarii, minuni de frumu­sere, inimitabilele sale arteziene din 0tel, ca ni~te personaje dintr-un palpitant basm modem.Preocupari felurite a avut ~i un regizor ca Ion Visu: Un ora!j in Transilvania (1982), Vlahi(a,foc continuu (1983), Echipajlll Neptun (1984), Desprinderea de (arm (1987). Zeci de titluri~i-a adaugat in filmografie regizorul Pornpiliu Gillmeanu (1932- 1999); printre ele: Oamenide piatra (1981), Liviu Rebreanu - na!jterea unui roman (1986), Ioana Radu, omagiuraman(ei (1987),20 de crizanteme, Locllri de epopee (1988), Jude(ul Dambovi(a, vatrade (ara, de munca !'iide dor (1989). 0 "a doua tinerete" s-a simtit ~i ill creatia regizoruluiTitus Mesaro~, care ~i-a descoperit resurse pamfletare, 0 ironie sanatoasa ~i, in buna parte,lucida: Ura(i-va cu masura, tovara!ji, lntr-o gradina fncantatoare (1983); paleta cineastuluia fost diversa, au Incaput In ea filme precum Creatii populare in lemn (1981) ~i Sticlariidin Poiana Codrului (1981), Surile (1982) - un elogiu de suflet adus gospodarilor satu­lui -, Pe Bistri(a la vale (1984), Sub aripa avia(iei (1985), Lectia de anatomie (1987).L-am regasit, activ, ~i pe Iancu Moscu: Ora!jul teatrelor (1981), Por(i ciitre.PWie (1983),Unfir lung de peste 365 de zile (1985), Soarele de pe masa dumneavoastra (1988). 0 tema­tica preponderent culturala a abordat Paul Orza: Carturarul din A vrig (1981), Pictura cao balada ~iSibiu, ora!j al muzicii (1982), Onis(for Ghibu (1983), lntalnire cu Traian Bra­dean (1984), 0 punte aruncata fntre sujlete (1985), Leonard, prinful operetei (1986), "Astra",pe baricadele luptei nationale (1987). Ancorat in problematica de fiecare zi a "cetatii",regizorul David Reu s-a Iacut cunoscut prin filme ca Metroul bucure!jtean (1981), Gradinisuspendate !ji himere (1982), Calea MO!jilor, trecut!ji prezent. In paralel cu filmele defictiune, Nicolae Corjos ~i-a continuat activitatea de documentarist (filmand, indeosebi,ill Bucovina ~i fiind atras de teme muzicale): Tinere talente ale muzicii romane!jti (1982),Ciprian Porumbescu (1983), Casa cea mare (1984), Trandafiri, cu dragoste (1983),Cercurile varstei (1986), Pamantul ca 0 mireasa (1988). Dintre regizorii cu preocupariaxate, in principal, pe filme ~tiintifice sau din zone limitrofe au ie~it in evidenta: MirceaPopescu (Lumeafurnicilor, Floarea apelor, Apa Terrei, Sensibilitatea plante lor, Muguri,

371

Uzina tacuta, Circuite refacute, Picatura de ploaie, Catina alba); Doru Che~u (Celulauciga~a, Geobotanica, George Pop de Basqti); Paul Cojocaru (autorul unui serialDobrogea in marturii arheologice); Olimpia Daicoviciu (In California antichitatii, IonAgarbiceanu, Recucerirea universului sonor, Cucuteni, un mileniu de arta, Torcatoarele,Ceramica de Sacel), Liliana Petringenaru (Sarbatori de iarna in Romania, Apa, aceastanecunoscuta, Mi~carea, 0 necesitate, Flacara continuu regenerativa, Dridu la metereze),Stelian Penu (Covurlui la timpul viitor, Buna dimineata, Covurlui, Irigatie, .5tiinta~iarta,Acolo unde Dunarea urca spre oameni, Armonii in do Major), Paula Popescu-Doreanu(Dacii in Tara Barsei, Podoabe la romani, Despre teatru ~iceva in plus), Alexandru Sfrbu(Contraste in arta plastica, Manuscrise, scrisori, amintiri, Ziinele de la padure,Adolescenta, Limbajul calculatorului, Lacul Vacare~ti), Gheorghe ~tiuca (Argumentpentru sanatate, Focul albastru, Omul ~iumbrele luz),Olga Zissu (A opta .5ansa,Apilarnil,Dunarea intazne~te mai repede marea, De cu zi ~ipana in seara, Agresiune de lungadurata), A1exandru Ga~par (Strapungerea, Tuneli~tii), Florica Fulgeanu (Coordonatelemateriei, Sangele, puterea vietii, Copiii, sensu I vietii, Raspunderi pentru urma~i), EugenGheorghiu (Impatimiti de carte, Stafeta pain ii, Translare pentru viitor), Lucian Durdeu(filmele agricole Mecanizarea culturii cartofilor, Productii mari de legume), DumitruDone (Satul ~i arti~tii sai, Sondorii, Prima arhitecta din lume, Destinul urban al unei

localitati rurale), Valeriu Slobozeanu (Gogu Constantinescu, Militanti pentru Un!re:Costache Negri, Unirea Moldovei cu Muntenia, Scoala parintilor), Ladislau Karda (Cuultrasunetul in corpul uman, Lumina ochilor, Medicii continua safilmeze, Natura, 0 uria~afarmacie), Paul Socrate Mateescu (Anotimpul pasarilor, Din toamna pana la primavara,Informatica de proces), Lupu Mihaita (Inul, Canepa defibra), Maria Sapatoru (Aceastaiama in Retezat).

A continuat sa faca filme regizoarea Florica Holban (1928-1996), ce1emai reprezen­tative titluri fiind Depinde de noi (1982) ~iDin proprie initiativa (1983), pelicule fn careautoarea ~i-aafirmat, cu consecventa, spiritul civic care i-a calauzit fntreaga creatie. ,,~ta­feta" a fost pre1uata de fiica sa, loana Holban: Daca n-arfi dragostea (1983), Succesiuneaproape vacanta (1985), lmplinire (1988), Creanga ~iJunimea (1989).0 autoare perso­nala a continuat sa fie Alexandra !rimie, cu filme diferite ca gen, Cand un copil intreaba(1984), Vasile Parvan (1986), Cateva cantece de leagan (1987), Alergiile (1989). Regi­zoarea Luiza Ciolac ~i-a adaugat ~iea pelicule diverse in filmografie: Vacanta la Durau(1981), Un om pentru oameni (1982), Un diamant pentrufiecare (1987), Halterofilii(1986), Semnul muzicii (1988), Timi~oara, OrG.5ulmeu (1989). 0 sensibilitate aparte aufilme1e lui Alexandru Dragulescu: La Timi~oara, intr-o gradina (1981), Valea lui Anghel(1983), lama s-a oprit la Dunare (1985), Targovi~te, veche vatra de comert (1988). Inregistrul turistico-sportiv a continuat sa evolueze Ervin Szekler: Nu exista pamanturi rele(1983), Rezervatia Pietrosul Mare al Rodnei (1986), Ritmuri clujene (1988). Tot cu peli­cule sportive a venit ~iEugen Popita: Patru baieti de aur ~iNadia Comaneci (1981), Olim­picii no~tri (1988), Voinicii din Radauti (1989), intre aceste scurtmetraje semnand ~iunlungmetraj: Universiada. Cu accente culturale sunt filme1e lui Gheorghe Horvat: Casa~iora~ul (1982), palaria bunicului (1984), Pe Copou la Sadoveni (1987). Printre ce1elaltefilme produse in anii '80 se numara Herja, crochiu minier de Francisc Mraz (1986), Dupa20 de ani, Or~ova de Constantin Vaeni (1989), Din Vaslui, aparate de masura ~icontrolde Savel Stiopul (1988), Portret in borangic (1983) ~i Cartea olarilor (1987) de Vlad

372

Batdi, Cu mainile spre cer (1985) de Mihai Bucur. 0 pecete inconfundabiHi de poezie,umor, ironie, caldura sufleteasca au filmele semnate de Doru Segal (singur, sau In cola­borare cu Paula Segal), recomandate, totodata, prin ponderea demersului cultural, princapacitatile lor reflexive: Orgile din Transilvania (1982) este un film cu armonii celeste,Intelepciunea!ji limitele ei (1983) - 0 inteligenta ~i spiritual a incursiune In lumea unormaxime celebre; prin filme ca Afost odata (1984), Echipajul (1985), Absolventii (1986)autorii poposesc inca 0 data in universul adolescentin, atat de familiar lor din incursiunianterioare, Cele 30 de trepte ale Oltului (1989) este un elogiu adus luminii. Filmele cu­plului Doru ~iPaula Segal constituie 0 "introducere", cred, ideala, la discutarea unor ci­nea~tiprecum Moscu Copel, Ovidiu Bose Pa~tina,Sabina Pop, Ada Pistiner, Adrian Sarbu,Laurentiu Demian, Tereza Barta, ~erban Comanescu, Anita Garbea care au pus, cum sespune, "punctul pe i" in infuzia de tinerete, definitorie pentru destinele documentaruluiromanesc I'ndeceniul al IX-lea.

lata ~icateva filme ale acestui "nou val" din filmul documentar romanesc. In 1981,Ada Pistiner - I'n spiritul filmului ei de debut, 0 echipa de tineri ... - propunea scurt­metrajul Aritmetica realista la Seini, 0 radiografie, cum 0 spune ~ititlul, realista a satuluicontemporan, cu modificarile sale demografice, psihologice ~isociologice, cu fostele ta­rancute care viseaza sa se faca manechine la Baia-Mare ~imerg pe tarla in sandale "cutoc de-un stanjen ~italpi cvadruple", in timp ce mamele lor, in vremea tineretii, batatori­sera acela~i pamant cu talpile goale. Tot in 1981, Anita Garbea intra in cinematograf cuUica!jul zeilor mu{i, un zbor deasupra unui cuib de cuci, menit sa puna pe ganduri, maiales ca autoarea nu evita sa aduca I'ndiscutie conditionari sociale. Al doilea film al re­gizorului ~erban Comanescu, din 1982, era Cealalta parte din noi, portretul unei sotiide marinar care traie~te, 0 viata, cu ochii in zare, scrutand intinsul marilor, spre a I'ntrezari,parca, acolo departe, capatul furtunilor, furtunile cu pescaru~i de furtuna, furtunile singu­ratap.i.Tot in 1982, Moscu Copeli~i inaugura 0 filmografie de excepp.e,vadind 0 autenticavocatie de documentarist, exprimata I'ndeosebi prin acuitatea privirii - care descoperasubiecte insolite ~i fapte de viata I'ncarcate de miez -, prin incisivitatea comentariului,adesea sarcastic, prin forta de percutanta a metaforei; Serali!jtii este prima veriga a unuilant de capodopere, un film trist ~i adevarat despre 0 lume necajita, intunecata, cu atatde rare raze de lumina ~icu un final de-a dreptul tragic;tinerii care n-au vazut niciodailimareaajung, In fine, pe tarm euxin, I'ntr-o zi ploioasa, rece, noroasa, trista ca insa~i viata lor.Acelea~i tonaliilip.razbat ~idin filmul de inceput al regizorului Adrian Sarbu, Ajlati despremine ca sunt bine santitos (1982),0 incursiune intr-un mediu similar, un "camin de ne­famili~ti", prin care autorulincearca sa prinda in obiectiv cateva destine, la randullorchinuite, aproape fara de speranta; de mare autenticitate, filmul este, totodaili, un "tabloude epoca", cu accente - le-a~ zice - neorealiste. 0 regizoare, Sabina Pop, intr-unul dinprimele filme, Ioane, cum e la constructii? (1983), s-a apropiat, de asemenea, cu I'ntele­gere, cu speranta, de cateva destine contemporane - printre care ~iacela din titlu -, in­cercand sa afle, ~iafland, detalii I'nmasura sa portretizeze statutul social ~imoral al unortineri din realitatea contemporaniL Tereza Barta semna, in 1985, Fals tratat de intimitatedespre Horia Flamandu; Laurenp.u Demian scria despre film ca este ,,0 batalie ca~tigatatocmai prin totala lipsa de prejudecata a cineastului - el trebuie sa afle cu orice pret ceva,ceva despre omul care sta I'ntr-un atelier izolat, vorbind putin, lucrand I'ntr-o lini~te desa­var~ita, conservand misterul, dar insistenta aparatului de filmat este mai tare ~idescoperim

373

un om chinuit de creatie, chinuit de forfota unui vemisaj, de falsitatea necesarelor conver­satii, resernnat ca are aHituri0 opera, dar nici un copil". In 1987, Ovidiu Bose Pa~tinasernnaun documentar de 0 "transparenra" ideatica - deopotriva estetica, morala ~i filozofica ­perfecta, Jar ca sentiment, un cristal, pornind din ambiantele "neutre" in care s-au nascutmarile performante (nu numai sportive!) ale lui Ivan Patzaichin. L-am lasat la urma peLaurentiu Damian, nu numai pentru ca am reprodus, pe parcurs, ~iopinii ale sale referitoarela filmele colegilor, ci pentru ca nki unul din filmele autorului din anii '80 n-a ie~it peecrane (in epoca) a~acum I-a vrut autorul: Pe unde-amfost !ii-am colindat (1982), un filmpertinent despre dificulmtilevietii de ~antier,urma sa fie Ac(iunea 7000,0 "actiune" cu maregrad de inutilitate - nu intru in amanunte -, "tipica" pentru un anume timp social-politic;din documentarul Maria Tanase n-a ramas, in epodi, din pricina cenzurii, dedit 0 "felie",Scrisoarea Mariei Tanase (1986); dit despre Cota zero (1988), un film premiat la festi­valul de film documentar "Contemporania" de la Targovi~te,el a fost pur ~isimplu interzisde conducerea de atunci a Consiliului Culturii ~iEducatiei Socialiste. Toti cinea~tiiamintitiau contribuit in mod esentialla inscrierea filmului documentar pe cote superioare de interescivic, social-politic ~i estetic. De altfel, fiecare dintre regizori ~i-a cladit, in anii '80,0filmografie substantiala. De pilda: Moscu Copel ~i-a continuat filmul de debut cu altefilme de mare adevar ~ifrumusete spirituala, de mare densitate ideatica: Pe malul Ozanei(1984), Varsta de arama (1987), Jntrarea unui tren In gara (1988); Ovidiu Bose Pa~tinarealizase, chiar inaintea filmului amintit, Mai multi vinovati !ii 0 victima (1983), Oameni

care povestesc (1983), Atelier cu calauza (1985), iar in 1988 sernna un seducator eseu,Eu trebuia sa Joc Hamlet; Sabina Pop avea la activ 0 sernnificativa Poarta spre vecini(1982) ~i avea sa portretizeze inspirat 0 generatie in documentarul18 ani - stop-cadru(1985); sarind, deocamdata, peste filmografia regizoarelor Tereza Barta ~iAda Pistiner(care, spre sfar~itul anilor '80, s-au stabilit, pentru mai lunga sau mai scurta vreme, instrainatati), sa retinem ca Anita Garbea a realizat, in continuare, documentare precumo lume In intersectie (1985), Eu cat cant atata sunt (1987), ca in filmografia lui AdrianSarbu s-au adaugat titluri ca Fabrica tineretului (1986) ~i,i'n 1988,35 de zile (un impresio­nant efort "constructiv": realizarea, in timp record, a pasajului subteran din Piata Unirii),iar ~erban Comanescu, dupa ce debutase elocvent cu Intoarcerea la viata, in 1981 (0 pro­funda meditatie asupra conditiei umane la 0 v3rsta cand timpul nu mai poate fi dat inapoidecat depanand amintiri), a mai creat scurtmetraje ca Mar!ia (1984), Falticenii, vechi !iinou (1985).

A~ incepe incursiunea pe teritoriile filmului de animatie cu ... sf3r~itul: in ultimiiani ai deceniului s-au produs un numar-record de lungmetraje animate, rodul unor acumu­lari de experienta produse, in buna masura, prin filmele acestei perioade. Se cunoa~teamanuntul ca, la ora discursului ceau~ist din 21 decembrie 1989, tovara~ul Dulea, respon­sabilul suprem cu cinematografia la acea ora, viziona, spre aprobare - ~i avea ni~te re­zerve - filmul de lungmetraj Aventurile lui Pin-Pin de Luminita Cazacu, 0 spirituala~ifermecatoare feerie animata, cu un personaj indragit de copii, care aduce cu pinguinulcalator, spre Labrador, din versurile inegalabile ale lui Gellu Naum. Ce lungmetraje aumai fost create in acei ani? Victor Antonescu ~i-a cucerit micii spectatori cu Uimitoareleaventuri ale mU!ichetarilor, un film care are in centrul povestirii cativa ~oricei nazdravani~i 0 familie canina, care, citind cartea cu mu~chetari a lui Alexandre Dumas, provoacaun razboi "pe viata ~ipe moarte" cu 0 trupa de pisici, infruntand voracitatea frumoasei

374

Miaulady, ma~inatiile lui Michelieu ~iale acolitilor lor, garzile Cardinalului. Intr-o regiecolectiva (Mihail Marian, Ana Maria Buzea, Artin Badea, Zaharia Buzea, cu muzica deDumitru Capoianu), la "Animafilm" s-a produs, In 1987, ~i serialul Temerarii de lascara 2,0 poveste nu cu animale ci cu ~colari, doi baieti ~i 0 fata care I~i propun sa-ltransforme pe colegullor Fane, un tip mai lene~ ~i mai sceptic, Intr-un elev disciplinat~idiligent (printre autorii scenariului fiind, pe HingaZaharia Buzea ~iMihail Marian, IuliuRatiu). Mai departe: In 1988, pe un scenariu de Mihai Opri~ ~i Constantin Paun, acestadin urma a realizat lungmetrajul de animatie Nowlce!jtii, 0 poveste istorica - cu 0 graficaincitanta ~iexpresiva -, printre personaje fiind Gruia ~iBujor Novac, Ali-Pa~a --. trimisulspecial al suItanului In Tara Romaneasca - dar ~ipersonaje fantaste, printre care 0 vra­jitoare foarte razboinica; printre colaboratorii regizorului Constantin Paun, compozitorulCalin Ioachimescu. Un aIt lungmetraj de animatie din anul1988 a fost Fiul stele lor deMircea Toia, un science-fiction cu ni~te astronauti care, Intorcandu-se cu nava spatiala"Argos" dintr-o misiune galactica, avand la bord un "fiu al stelelor", Kenno, e~ueaza,din pricina unei avarii, printre doreeni. Daca adaugam acestor lungmetraje serialul regi­zorului Laurentiu Sarbu, Harap Alb (de fapt, toate lungmetrajele au fost, la origine, se­riale), care s-a Incheiat dupa decembrie '89, putem constata ca "leqia" lui Gopo - carea realizat un lungmetraj de montaj, Quo vadis, homo sapiens?, Inca din 1982, fiind, Incao data, "deschizator de drum" In animatia romaneasca - a rodit.

Anii ' 80 au dus la 0 dezvoItare fara precedent a "filmului de autor" In ansamblulcreatiei de la "Animafilm". lata, ca un "fapt divers", 0 singura "seqiune" din productiafilmelor de autor (peliculele difuzate In perioada ianuarie 1985 - august 1986), un "e~an­tion" luat, cumva, la Intamplare, dintr-o perioada de varf din punct de vedere cantitativ:Parjolul ~iZiua fnsangerata de Ion Truica, Podul de Olimpiu BandaIac, Umor sportiv, Uce­nicul vrajitor, Trei elemente:foc - aer - apa de Ion Popescu Gopo, Perpetua rena!jterede Adrian Petringenaru (dupa 0 idee de David Erlich), Vijelia de Dinu Petrescu, Teoriarelativitatii de Olimp Vara~teanu (co-scenarist, cu Mihai Matei), Tatal meu de OlimpVara~teanu (co-scenarist cu Lucia Olteanu), Stop cadru de Mihai Badica, Pompele deOlimpiu Bandalac, Pierde Vara de Calin Giurgiu, in rand cu lumea de Dinu ~erbescu,Graba strica treaba de Isabela Petra~incu, Galilei de Mihai Badica, Casa de Zeno Bog­danescu, Spinii trandafirului (I ~iII) de Nell Cobar, Laudarosul de Mihai Badica, CO!jma­rul de Olimp Vara~teanu, Festivitatea de premiere de Dinu ~erbescu, Mozaic (I ~i II),un film de "pilule" - 4 + 1, Cursa, Bagheta, Moda, Oul, Oaza, Salvatorul, Lectia, 3= Trei - realizat de Dana Duma, Ludmila PatIanjoglu, Doina Botez, Anca OIteanu, An­drei Roman, Mihai Marcel, Grigore Traiari Pop, Adela Matei, Clemansa Sion -, Portret

de Tatiana Apahidean, Miracolul muncii de Flori Liceica, Timpul de Constantin Paun,Motanul !ji bicicleta de Zaharia Buzea, La margine de Ian de Liana Petrutiu, Stejarul dinBorze!jti de Mihai ~urubaru, Drumul drept de Olimp Vara~teanu, Cumpatare de LianaPetrutiu, Mincinosul de Lucian Profirescu, La opera de Virgil Mocanu, intrecerea de FIoriLiceica. Acest "e~antion" reprezinta,,,la scara", animatia romanesca In anii '80: un avantfara precedent al filmului de autor, regizori experimentati alaturi de cinea~ti tineri, 0 emu­latie creatoare generala.

Primul moment artistic important In lansarea tinerei generatii de realizatori a fostfilmul Caligrafie (1982), debutul colectiv al unor regizori Inzestrati, Radu Igazsag, ZenoBogdanescu, Olimpiu Bandalac, Lajos Nagy. Seducator prin inventivitate, filmul este un

375

adevarat regal coloristic, este desenat cu umor ~ipune in circulatie personaje simpatice(un papagal somnoros, un ~colar1ene~etc.). Radu Igazsag avea sa devina "lider" de gene­ratie (mai ales dupa plecarea din tara a lui Zoltan Szilagyi, care dupa excelentul Nod gor­dian a mai realizat la Bucure~ti doua filme: Arena, in 1981 ~iMonolog, in 1982). Micabijuterie a lui Radu Igazsag dateaza din aeela~ian, 1982: Fotografii defamilie, cu fotogra­fiile sale fara chip, cu imaginile in negativ, cu compozitiile sale geometrice, vorbe~te peun ton gray, sensibil, despre apusul unei lumi, despre disparitia lumii tarane~ti. De la aeruldezinvolt din Primul dlntec (prin care incepea sa sondeze, impreuna cu Zeno Bogdanescu,"universul muzieii") pana la preluarea obsesiilor militariste ale lui Nichita Stanescu dinTocirea, Radu Igazsag ~i-a dezvaluit disponibilitati multiple, pe care avea sa le fructificemai departe - yom vedea - in deceniul urmator. Olimpiu Bandalac va aborda, incontinuare, filmul metaforic (propunand, in Podul, solutii originale pentru comunicareaintre semeni) ~iincercand sa familiarizeze midi spectatori ~icu "tainele desenului", intr-unserial cu sigure rosturi culturale. Zeno Bogdaneseu, la randu-i, pe langa "jucariile muzi­cale" pe care ~i-a propus, eu Radu Igazsag, sa Ie ofere copiilor, a realizat un "film de at­mosfera", Casa, eu 0 virtuozitate plastica specifica autorului.

Din "lotul" filmelor realizate de regizori tineri fac parte multe alte scurtmetraje aledeceniului al noualea. Zoltan Szilagyi, cum spuneam altundeva, a plecat, inca din 1934,in Ungaria, la studiourile din Kecskemet, dar inainte de aceasta a realizat la "Animafilm"inca doua filme ie~ite din comun, Arena in 1981 ~iMonolog in 1983, doua pelicule care- de~i raman in "umbra" Nodului gordian - tradeaza, la randu-Ie, personalitatea ~iori­ginalitatea unui autor care (din pacate) a pleeat din tara, ~idin cauza numeroaselor obstructiiivite in procesul sau creator. In Arena, leit-motiv al depersonalizarii - 0 tema draga regi­zorului - este lupta dintre un cavaler obosit ~iun balaur de mucava, incheiata in derizoriu,prin sinuciderea balaurului; sugestia "trairii intermediate" (~i,implicit, absenta unor senti­mente adevarate) este subliniata prin spargerea ecranului de televizor ~irecurgerea la apa­ratul fotografic pentru redarea "realitatii". In Monolog, dupa cum s-a subliniat inca dela premiera, cadrul cinematografic este sectionat, 0 jumatate apartine aceleia~irealitati (re­ceptata tot intermediat, printr-o fereastra), eealalta jumatate revine oniricului, un spatiuimaginativ cu functie de autoportret spiritual (autorul se deseneaza pe sine), in "ecuatie"fiind introduse ~ielemente subliminale, pasarea strivita in pumn. Debutand in 1984, DinuPetrescu (1952-2000) mizeaza - ca ~iZoltan Szilagyi - in primul rand pe grafica, sinte­tizand in Vijelia, prin transformari cromatice care dau 0 aura fantasta cuplului central,prietenia dintre un copil ~i un manz, a caror uimire ~i spaima in fata naturii dezlantuiteconfera filmului caracterul unei parabole initiatice. In anii '80, Dinu Petrescu a ie~it ~iin intampinarea spectatorilor tineri, cu 0 placuta lama pe ulita de inspiratie co~buciana.Printre autorii care au contribuit la "infuzia de tinerete" din productia de van a studiouluide animatie s-a numarat ~iDinu ~erbescu, un ironist cu voeatie, care s-a impus prin gag-urisimpatice indeosebi in genul foarte scurt ("filmul de seheciuri" sau "filmul-pilula"), prinfilme ca Salt mortal, in rand cu lumea, Festivitatea de premiere - realizate intre anii1982 ~i 1985 -, in ultima instanta juxtapuneri de glume animate, insotite de gesturi sa­tirice. Un cineast cu aptitudini ludice s-a dovedit ~i ~tefan Anastasiu, din creatia earuiaretin Trei pilule ... greu de fnghitit (cu contraste hazlii intre aspectul personajelor ~ilumeainconjuratoare) ~iRaport, un umor mai sofisticat, cu trimiteri la mass-media; inca tanar(nascut in 1950), ~tefan Anastasiu a preferat sa-~i incerce ~ansele artistice pe alte me-

376

•

leaguri, emigrand in anii '80, ca ~iZoltan Szilagyi, ca alti colegi de studio, Clemansa GitaSion, de pilda - adepta unei linii aparte in animatie, cum a dovedit-o intr-un film cutrimiteri mitice, ca A trai (1983) -, sau Emanuel Tet, provenit din mi~carea de cinec1ub,care, inainte de a pomi spre Hollywood, a semnat un film de mare originalitate ~ivirtuo­zitate, Poem dinamic (1982), combinand filmarile cu actori ~idesenul direct pe pelicula,intr-o - cum s-a scris - "meritorie incercare de vizualizare a unui panteism de tipmioritic". Dintre cinea~tii amatori au fost recrutati ~ialti regizori de talent ai studioului,printre care Gelu Mure~an (cu creatii valoroase - Gardul, Bagheta - indeosebi in dece­niul anterior) ~iNorbert Taugner jr., al carui film reprezentativ - 'vesel ~icu inflexiunisatirice - ramane Un bob, doua boabe (1982). Printre cei mai interesanti cinea~ti tineriai anilor '80 s-a numarat ~iMarcel Mihai, ale carui filme au un acuzat nuc1eu metaforic:in Prima izMnda un copil face primii pa~i (descoperirea mersului de catre copil prile­juindu-i cineastului 0 savanta orchestrare a elementelor plastice, care se compun ~i sedescompun, intr-o altemanta dinamica, pana la secventa finala care explica "misterul"),in Aft 0 floare in lumina contracareaza umbrele violentei ~iagresivitatii, Oul imbogate~tezestrea satirica a animatiei romane~ti cu 0 pagina originala. Catre sfar~itul anilor '70 i~itacuse intrarea in lumea celei de a opta arte ~iIon Manea, printr-un film poetic, intitulatCasa bunicilor (1979), in care fantezia celor mici metamorfozeaza lumea in mod sur­prinzator, imaginile pastelate definind atmosfera "patriarhala"; sensibilitatea regizoruluise va face simtita ~i in filmele anilor '80, cu precadere in Balerina (1988) ~iin amuzan­tul scurtmetraj Motanul ~iScuftta Ro~ie (1989). In "trecere" prin lumea desenului animata fast ~ipictorul Nicolae Alexi, filmul sau Zmeul, in special, cu formele sale stilizate ~icu imbinanle nuantelor sepia cu 0 cromatica diversificata, recomandand un artist cu talent~iforti!de convingere. Au mai contribuit la innoirea filmului de animatie, in final de deceniu,multi alti regizori tineri, printre care Calin Giurgiu - incisiv in Pierde- Vara, sentimentalin ecranizarea dupa Bratescu-Voine~ti, Furnica -, Adela Craciunoiu, Cristian Marcu,Lucian Profirescu - cativa dintre autorii seriei Mozaic-urilor, filme care au improspatatdemersul satiric al animatiei romane~ti.

Vorbind despre "infuzia de tinerete" . nu putem omite aportul regizorilor din celelaltegeneratii. Voi apela din nou la "catalog". Florin Anghelescu a ie~it in lume, intiii, cu Ulise~i omuletii alba~tri (1981), a muncit intens pentru cic1ul"Vreau sa ~tiu" - alaturi de altiregizori: Tatiana Apahidean, George Sibianu, Liana Petrutiu, Virgil Mocanu, Calin Cazan,Mircea Toia, Adela Craciunoiu, Dan Chisovski -, impreuna cu Adrian Nicolau (1926­1994) a semnat 0 parodie politista antrenanta, Detectivul amator ~i - alaturi de OlimpVara~teanu, Marian Mihail, Valentin Elizeu, Viorel Nica - i-a animat pe "cavalerii drep­tatii" Gore ~i Grigore, inventati de Lucia Olteanu. Scurtmetrajele lui Victor Antonescudin anii '80 s-au "varsat" in lungmetrajul amintit, Uimitoarele aventuri ale mu~chetarilor(,,rod" al unui serial debutat in 1983)."Capa ~ispada" lui Alexandre Dumas se mum - intr-ovarianm parodica - pe teritoriile ve~nicei dispute ~irivalimti ~oricesco-pisice~ti,mai exactprin introducerea personajelor din neamullui Tom ~idin neamullui Jerry (care descind,la randullor, din "arborele genealogic" al ~oriceluluiMickey) intre copeqile caqii lui Dumas.Rezultatul? ~oriceii devin, firqte, mu~chetari, inc1usiv cel de pe urma ~icel mai viteaz,sosit tocmai din Tasconia sau Castronia (cine mai ~tie?), iar pisicile se transforma in"zgarzile Cardinalului" (Michelieu, fire~te, dupa cum, la fel de logic, Milady devineMiaulady). Adresat nu numai copiilor, "juramantul" cotoilor, rostit de Cardinal, suna cam

377

a~a: "fiecare pentru el ~i toti pentru mine. Sa Impartim bucuriile, iar necazurile sa vaapaqina. Juram sa respectam scenariul fotograma cu fotograma" ... Filmul Uimitoareleaventuri ale mu~chetarilor a beneficiat de voci sonore: Dem Radulescu, Rodica Tapalaga,Anda Calugareanu, Mariana Mihut, Virgil Oga~anu, Alexandru Ar~inel, MihaiMalaimare, Brandu~a Zaita-Silvestru. Tatiana Apahidean - ca sa urmam catalogul ­a lucrat ~iea mult In anii '80, printre filmele sale numarandu-se (In afara celor din ciclul"Vreau sa ~tiu") Tara mea (1983), Portret (1986), Nunta Zamfirei (1987), Bulgarele depamant (1988), acesta din urma fiind unul dintre cele mai frumoase ale autoarei, inspiratde un basm al Silviei Kerim, cu grafica de Sever Frentiu ~i muzica de Adrian Enescu.Pe Matty AsIan I-am regasit, acid, In Noi cu drag muncim (1981), printre filmele lui ArtinBadea au fost Ulise ~i Diogene (1981) ~i Stapanul curtii (1986). Inainte de a se stabiliIntr-o tara nordica, Mihai Badica a realizat eateva filme de autor care i-au consolidatreputatia: ciclul Sticle (Ni~te sticle, Alte sticle) releva Inclinalii1e satirice ale autorului,pentru ca, prin Galilei (1984), regizorul, apeland din nou la un motiv clasic (ca in urmacu zece ani, In Icar), sa revina la materialul care I-a consacrat, plastilina ("modelata subaparat"); milrturisea, cu un prilej, regizorul: "am cautat un material care sa-~ipiarda masa,pentru a deveni conventie". Pe Zaharia Buzea I-am reintaInit In Ciocolata (1981), darmai ales In filmul de adio, Pegasus, 0 spiritual a ~arja a veleitarismului artistic (1986);sotia sa, Ana Maria Buzea a continuat sa colaboreze la serialeIe In care I-a Insotit (Balanel,Peripefiile lui Ionuf, Robofel ~icreionel, lungJIletrajul Temerarii de la scara 2). LuminitaCazacu, In Balada pentru margica albastra (1983) - un poetic poem dedicat planeteinoastre albastre -, utilizeaza pentru prima oara animatia pe calculator, eu rezultateartistice mai mult decat Incurajatoare. Continuate la Inceputul anilor '80, episoadele dinserialul Condifia Penelopei - scrise initial de Sanda Faur - au contribuit hotarator ladesavar~irea unei personalitati regizorale complexe, al carei serial (~i ulterior film delungmetraj) Aventurile lui Pin-Pin, programat pe ecrane la Inceputul anilor '90, ramaneo mostra de profesionalism, de inspirat ~i imaginativ gand creator. Parintele Mihaelei,Nell Cobar (1915-1993) a revenit pe ecrane cu pelicule specifice, de la Lacrimi decrocodil (1981) la Rejlexe conditionate (1988). La 60 de ani, Iulian Hermeneanu s-a maijucat putin cu cei mici, In Casa bunicilor (1981). Regizorul Virgil Mocanu - ramascredincios ~icriticii de arta - a avut un deceniu fast, dad ar fi sa amintim doar serialulOmul, fnvingatorul (un periplu modern In universul cunoa~terii), episodul Minunata lumea scrisului dintr-un amplu serial (de asemenea initiatic), filme precum Ora~uldin cosmos(1981) sau Ascensiune (1984), acesta din urma un epitaflncrunat descruzatorilor de drum(pretextul narativ fiind escaladarea unui munte); fondul reflexiv al filmelor lui VirgilMocanu este consolidat ~i de grafica tensionata, incitanta a Doinei Botez. In pregatireafilmului de anvergura Novace~tii, bazat pe balade populare, Constantin Paun a cochetatcu science-fiction-ul, lucrand episoade din serialul Misiunea spatiala "Delta". Ramasafidela filmului cu papu~i, dar utilizand, deopotriva, ~imateriale mai putin folosite, precumlana, Isabela Petra~incu ~i-acontinuat "seria" filmelor cu personajulei preferat, lupul (Lupulscamator, In 1981, Graba strica treaba, In 1984, Lupul eel hain, In 1986), ~i-aInnoit mereuformele de expresie ~i~i-a largit orizontul tematic (Intre Surpriza din 1981, Vizita buniciidin 1982 ~i Trenuleful din 1989), dandu-~i masura inventivitatii Indeosebi In 0 povestecu gheme de lana (1987) ~iIn celeiaIte scurtmetraje ale ciclului cu gheme (istorii delicate~i tandre, cu personaje stilizate, confectionate din fire de lana). ~i regizorul Adrian

378

Petringenaru a avut 0 perioacIaprolificain ultimul sau deceniu de viatil, intre filme ca Finala(1981) ~i Comoara din vis (1988) inscriind scurtmetraje de intensa combustie filozofica,Banchetul armelor (1984) - 0 pelicula cu profund mesaj pacifist - ~iPerpetua rena~tere(1985) - 0 ambitioasa ~i temerara tentativa de a decodifica na~terea stilurilor in viataformelor plastice. Liana Petrutiu, in aceea~i perioada, ~i-a adaugat in filmografie creatiireprezentative care, inca din titlurile lor, Cine a gasit vise frumoase (1983) sau Carteacu guturai (1987) -, vorbesc despre potentialulliric ~i hazliu al incursiunilor autoareiin universul fermecat al copilanei, al copilariei ideale. Nu intamplator - inca de la primulei film, Hai la cire! -, regizoarea a poposit in lumea circului: un film ca Afost odataun clovn (1984) aduce ~i 0 unda de tristete in tonicele calatorii imaginative ale LianeiPetrutiu, "piese de baza" pentru seducatoarea "antologie a inocentei" propusa de IordanChimet cu aproape trei decenii in urma. Despre Ion Popescu Gopo ce sa mai spunem?El a fost unul dintre cei mai "tineri" realizatori ai anilor '80: filme precum Animagic­film, Tu, Ucenicul vrajitor, Efectul unghiurilor (care continua scurtmetraje anterioare caE pur si muove, Cadru cu cadru etc.) se inscriu intr-un fermecator ciclu experimental,prin care Gopo, cu neastamparul sau creator, anfina tot felul de elemente aparent rebele- fire de par ~ide tutun, nisip ~i felurite metale sau obiecte -, sondand expresivitateain animatie a unor tehnici ~i modalitati de expresie felurite din artele plastice. Mai estenevoie sa insistam asupra faptului ca un film precum Tu - un poem al feminitatii ~i aldragostei "desenat", in mi~carea perpetua, cu fire de par (blonde ~i brune) - a fostconsiderat, in presa de la premiera, 0 capodopera? Un regizor precum George Sibianus-a mentinut activ in anii '80 prin scurtrnetraje inc1usein cicluri tematice: Acvariul (1983),Corabia, Scafandrul (1984), Masura timpului (1986), MintZ prieten astral (1987), Cretafermecata (1988). Regizorul Laurentiu Sarbu (1936-1999), dupa cateva pelicule repre­zentative pentru sensibilitatea sa acaparanta - Gradinita (1982), Colivia (1984), Baladaunui greier mic (1985) - a trecut, incepand din 1987, un "hop" mare, serialul Harap Alb,carma i-a dedicat dtiva ani din - totu~i - scurta sa viata: filmele acestui din urma ciclu,cu personaje vii, de mare expresivitate, cu intamplari care au pastrat umorul ~i emotiapovestirilor lui Ion Creanga, cu 0 cromatica rafinata ~i cu 0 morala implicita, se inscriuprintre reu~itele de varf ale deceniului. Ion Truica ar merita, desigur, un capitol aparte~i in anii '80, dnd ~i-a pus pecetea talentului pe 0 seama de filme reprezentative: Cre­puscul (1981) - axat pe motive bacoviene, Posada (1982), Hiroshima - dupa versurilelui Eugen Jebeleanu - ~i Rovine - cu ecouri din "Scrisoarea a III-a" eminesciana ­(ambele din 1983), Balada lui Tudor ~iParjolul (0 intoarcere spre 1907), ambele din 1984.Dar s-o ascultam pe Ludmila Patlanjoglu: ,,0 tema grava ~iangajanta pentru orice artist,istoria patriei a cunoscut in animatia anilor '80 tratan cinematografice revelatoare. Eviden­tiem in mod deosebit seria Posada, Ziua lnsangerata, Balada lui Tudor de Ion Truica.Stilul esentializat al regizorului ~i plasticianului, cu linii suple ~i compozitii severe, audat relief dramatic unor momente din trecutul tarii. Elanul sau imaginativ vizeaza esentaevenimentelor, translarea lor in percutante metafore filmice (... ). In Hiroshima ritualuleste al simplitatii ~iausteritatii. Tragicul eveniment evocat in poemullui Eugen Jebeleanue transpus in structuri grafice ~isonore (muzica: Calin Ioachimescu) emotionante" . OlimpVara~teanu, la randu-i, a tinut pasul cu ritmurile tinerei generatii, inscriindu-~i infilmografie titluri ca Sa nu uitam (1981), Anotimpulfericirii (1983), Tatal meu (1984),Dumbrava minunata (1986), ledul neascultator (1987) ...

379

In locul altor concluzii, dupa un deceniu paradoxal - ~ipentru filmul documentar~i pentru animatia romaneasca - m-a~ intoarce la un text din 1988 al poetului ~i pro­zatorului Marin Sorescu, al carui nume este legat de filmul romanesc prin diferite fire,vizibile ~i invizibile (candva a fost coordonator al redactiei de scenarii la "Animafilm",apoi, dupa scenarii sau poezii ale sale s-au realizat documentare - Craiova vazuta dincar - sau filme de animatie, mai multe, chiar ~iin "obsedantul" deceniu IX. lata frag­mente din omagiul ~ugubat adus (in versuri ascunse), de Marin Sorescu, cinematografului:"Zilei acesteia faceti-i un nod, sa n-o uitati ca pe-o jucarie In pod. Yeti vedea primul filmdin viata, incepeti, va sa zica, 0 perioada mareata. Na, ca m-am emotionat ~ieu ca 0 fe­meie, cu toate ca sunt frecat de multe spectacole ~i matinee. Da, de astazi acces ~i voio sa aveti la umbrele de pe pereti. Aflati ca filmul, acest domn, f~iare raaacinile In somn.Originile lui se pierd, hat, in departare, cand primul om a adormit In picioare. EI a inceputatunci sa viseze fel de fel de cai verzi ~i Intamplari breze. Cand s-a trezit era jumatatesomnoros,jumatate fericit. Parca s-ar fi tras a doua oara dintr-o maimuta net superioara.De atunci, printre brontozauri, suliti ~i sageti, care fac mare vaier, filmul plutea ~iellnaer. Pana cand un scamator fara pereche ~i-a fotografiat visul ~i a doua zi I-a scos dincap pe 0 ureche. A~a a aparut perioada filmului surdo-mut. Pentru ca personajele se mi~cauca ni~te lemne ~i se-ntelegeau prin semne ... Astazi filmul a evoluat Intr-un a~ahal, Incatdaca e yorba In el despre un cal, nu numai ca-l vezi, dar 11~i auzi ~i nu mai trebuie catu, In locullui, sa nechezi. In viitor, tehnica va face asemenea cotituri, incat se tinde sapoti sa ~i Incaleci pe el ~i sa-l furi" ...

ULTIMUL PARADOX: ANUL 1989

Anu11989, ultimul an al dictaturii ceau~iste, eel mai sinistru (din atatea ~i atateapuncte de vedere), anulin care cultul personalitatii atinsese cote monstruoase, nevero­simile, a fost ~idin punct de vedere cinematografic un an neverosimil, paradoxal. Sigur,n-au lipsit din peisajul cinematografic, In luna ianuarie - cand poporul, "la unison", sar­batorea zilele de na~tere ale "iubitilor conducatori" -, nici filme1eomagiale, Cu poporul- pentru popor de pilda, numai ca filme1e respective rulau doua-trei zile, cu sali goale,in care nu intra nici un caine, sau ... erau fluierate, huiduite, cum s-a Intamplat in varaaceluia~i an, la Festivalul de la Costine~ti (voi reveni). Pe ecrane1e lunii ianuarie 1989au rulat, Insa, ~i alte filme de montaj care, dupa ce epuizau "omagiile" - inevitabile Inastfel de situatii - incercau sa spuna ~i altceva. Rula, de pilda, Romania la a 70-a ani­versare a Marii Uniri, un documentar de lung metraj care debuta cu un motto eminescian,"Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie ... " Pe un scenariu de Nicolae Drago~, George RaduChirovici ~iAdrian Vasilescu, regizorii ~erban Comanescu, Pompiliu Galmeanu ~iMihaiConstantinescu, fmpreuna cu operatorii Ion Barsan, Vlad Leu ~i Adrian Dragu~in aurealizat un film patetic, emotionant ~i demonstrativ despre ziua de 1 Decembrie 1918,devenita ulterior ziua nationala a Romaniei (dar uitata de cinea~ti,~inu numai de cinea~ti).Tot ill ianuarie '89, rula pe ecranele capitalei un documentar de lung metraj (alcatuit, deopo­triva, din pagini cinematografice de arhiva ~idin filmari contemporane), Bucure~ti - file

380

de epopee, realizat de Lucian Avramescu (autorul scenariului ~i comentariului) ~i deregizorul Virgil Calotescu, din echipa de crea!ie fadind parte operatorii Gabriel Cobasnian~iCaHilinVago, monteuza Adina Georgescu-Obrocea; U(sandla 0 parte balastul, filmulsintetizeaza, in imagini relevante, povestea de ieri ~ide azi a ora~uluilui Bucur. In februarieputea fi vazut pe ecrane filmullui Mircea Moldovan, pe un scenariu de Petre Ghelmez,Expedi(ia, 0 excursie cinematografica - filmata de Marian Stanciu ~iBogdan Smaran­descu -, cu suspans-uri artificioase, cu tentative chinuite de a descre!i frun!ile, de fapto "recrea!ie" in filmografia autorilor. Nu mult dupa acest film pretextual, rula pe ecrane,insa,o comedie placuta, De ce are vulpea coada? un film al regizorului Cornel Diaconu~ial scenaristului Ion Baie~u. De fapt, 0 "vacan!a la bunici", 0 descoperire - sau re-des­coperire - a copilariei. Ion Baie~u, fara sa se dezminta ca umorist, a scris, de fapt, 0parabola ini!iatica. Un copil de 5-6 ani (Octavian Herescu, spontan ~i dezinvolt), bucu­re~tean get-beget, care ~tie destul de multe despre robo!i, tranzistoare ~i tot felul de ma­~inarii, despre semnele de circula!ie, despre semnele alfabetului ~iale aritmeticii, ba arechiar ~ini~te cuno~tin!e de engleza ~ifranceza, ia pentru prima oara contact cu "via!ala!ara". Povestea filmului este cand duioasa, cand hazlie, cand ironica. Noul Naica vede pentruprima oara in via!a 0 capra (cu doiiezi), ba vede ~icum sare iada casa, asista la teribilainc1e~tarea ridicani pe propriile picioare a unui manz nou-nascut, i~iface prieten un curcan,mananca pentru prima oara jinti!i:'i,cu lingura de 1emn,la 0 stana, 0 pande~tepe coana vulpeie~ind spa~ita din barlogul bursucului ... Firqte, daca vulpea s-ar fi lasat pacalita de urs,a~a cum ursul s-a lasat pacaIit de vulpe, n-am fi vazut niciodata acest film. Dar ar fi fostpacat, deoarece Cornel Diaconu a realizat 0 "piesa" de baza in filmografia destinatamicilor spectatori - ~i, totodata, pana in anul 2000, ultimul film adresat copiilor! -,punand pece!i de emo!ie ~i sim!ire in "basmul" trait aievea de micul protagonist, gasind.cea mai potrivita "cheie", cel mai prielnic ton pentru cinematografierea umorului, ironiei~ilirismului din nara!iunea adusa pe ecran. In "jocul de-a copilaria" au intrat cu bucurie~i placere Rodica Mandache - intr-un de mult a~teptat rol de prim-plan, 0 mamaincantatoare, cu toate ticurile pe care Ie presupune partitura sa de mama prea grijulie ~iprea grabita -, Geo Costiniu, un tata discret, elegant ~i auto-ironic. Bunicul este Va­1entinUritescu, un personaj hatru ~iin!elept, bun ~igrijuliu, caracterizat cu haz ~ivoio~iede irepro~abilul actor comic. Cat despre bunica, ea este Antoaneta Glodeanu, la 27 deani dupa Strazile au amintiri. Mai joaca in film Magda Catone ~i Florin Zamfirescu ­fo~ti"prieteni de copilane" -, Petre Nicolae,pe post de cioban, mulp.copii, printre care nouaprietena mai mare a micului erou, interpretata voios de Ana Maria Dumitrescu. Din echipaacestui film-bucurie (ie~itpe ecrane in febraurie 1989) mai fac parteoperatorul Florin Tola~- pe atunci, cum scriam despre el, "un nume nou, de perspectiva, in arta imaginii" -,compozitorul Florin Nanu, scenografa Marga Moldovan, autoarea costumelor lleana Mirea,monteuza Melania Oproiu. Dintre premiere1e lunii martie s-a deta~at filmullui AndreiBlaier Vacanta cea mare, un "film de autor", prin care cineastul, fara sa se identifice cuvreunul dintre personajele filmului, a dorit - mai mult ~imai "altfel" dedit alilidata ­sa se exprime pe sine. Vacanta cea mare, chiar daca spa!iul de desfa~urare a intrigii esteun mic concediu estival, nu este deloc un film "de vacan!a". Despre ce este yorba inVacanta cea mare? Un bunic, la ora apusului, incearca sa-~i regleze conturile afectivecu via!a. Pomqte, a~adar, sa-~i viziteze copiii - pe un ~antier -, copiii ~i nepo!ii, pecare nu-i mai vazuse de 0 buna bucata de vreme. Fiul e inginer, nora este medic de tara.

381

Bucuria revederii este, insa, stanjenita: tinerii tocmai se pregateau sa pIece, dupa luni ~iluni de munca intensa, fara odihna, intr-un mic concediu la mare. Oaspetele din faptulserii simte atmosfera incarcata ~ipana in zori dispare. Ce se intampla pe urma? Intrigadobiinde~te palpita~ii polipste, fiul pome~te intr-o disperata cautare a tatalui, tramadobande~te elemente de suspans, dar - pentru regizor ~i, implicit, pentru spectatori ­ceea ce se petrece inlauntrul oamenilor este, de fapt, mult mai palpitant ~imai tensionat.Ac~iunea - inceputa ~i incheiata pe un ~antier (spectaculos tilmat de operatorul DoruMitran, a carui imagine, pe tot parcursul peliculei, este investita cu tonuri poetice ~idra­matice) -, ac~iunea trece prin mari uzine bucure~tene (unde a lucrat batranul, chiar ~idupa viirstapensionarii), scm~eazauniversul unui concediu marin (un litoral privit cu "ocmsuflete~ti"), patrunde in ambian~efamiliale bucure~tene (in blocuri noi sau in mici "lumiuitate"), ajunge printre pensionarii unui camin de batrani ... Pe tot acest parcurs, regizorulvacte~teun benefic sim~realist al observa~iei de via~a,pe tot acest parcurs - care trece~i printr-un Ci~migiu infa~i~atin tonuri afective -, regizorul i~i sus~ine vocatia (delocmetaforica) de "poet al cotidianului". Este yorba in Vacanta cea mare despre bunici,parin~i ~i copii, despre bunicii ~i copiii de azi, despre copiii de ieri ~ibunicii de maine,despre bunicii de ieri ~icopiii de maine. Sim~im,in Vacanta cea mare, cate intrebari poateascunde 0 privire sau 0 replica nerostiili, sim~im- nu se poate sa nu simpm - carnnevoieau oamenii unii de ceilal~iin via~a,cmar daca "lua~icu via~a"mai uita de semeni, mai uitade sine. In perimetrul tilmului de autor, a~a, ca in Ilustrate cujlori de camp, sa zicem,regizorul Andrei Blaier i~i bazeaza demersul artistic indeosebi pe "combustia moral a"a faptelor de via~aaduse pe ecran. Un experimentat actor timi~orean,Victor Odilo Cimbru,debuta pe ecran in rolul "batranului", afi~and 0 mare discrepe sufleteasdL Greul tilmuluiil duce Marcel Iure~, in rolul inginerului, interiorizand cu discre~ie,aprofundand traseelesuflete~ti ale eroului, partenera sa fiind Tamara Cre~ulescu, cu fine nuantari psihologice.Copilul, la randul sau, prin Cristian Vasilescu, este 0 apari~ieplacuta. Din distribu~iemaifac parte Dorina Lazar, Virgil Andriescu (personaje "de trecere"), alaturi de actori maipu~in folosi~i pe ecran - Valentin Mihali, Alexandru Hasna~, Maia Indrie~, VasileGractinar, Vasile Menzel -, cu bune rezultate compozi~ionale. In spiritul realist-poetical tilmului sunt ~idecorurile Magdalenei Mara~escu, costumele Doinei Levin~a, muzicalui Dan Dimitriu. Tot in martie, revenea pe platouri - dupa un debut regizoralnesemnificativ petrecut cu zece ani in urma, lachetele galbene - regizorul DanMironescu. EI a inaugurat, prin filmul Martori disparuti, un nou serial scris de cuplulEugen Barbu - Nicolae-Paul Mihail (la scurta vreme dupa incheierea altui serial alacelora~i scenari~ti, inceput pe "drumul oaselor", trecut prin "misterele Bucure~tiului",descifrand multe alte enigme, prilejuite de "trandafirul galben", "masca de argint", "colierulde turcoaze", ajungand la concluzia ca "totul se plate~te"). Filmul are cateva personajede prim-plan, Zulnia (0 femeie de afaceri inteligenta ~icu multa experien~ de via~a,careiaMarga Barbu ii confera personalitate, nerv, vitalitate, vioiciune spirituala), un cuplujustipar, complementar (Uligaie ~iGhiara, reprezenta~i de Sobi Cseh ~i ~erban Ionescu),"fata din piaW' (0 incitanta propunere de justi~iar feminin sus~inutade Carmen Trocan);distribu~ia - numeroasa - cuprinde multe alte nume marcante: Constantin Codrescu,Alexandru Lungu, Nata~a Raab, ~tefan Velniciuc, Petre Nicolae, Ion Cojar, Maria Rotaru,Manuela Harabor, Nicolae Urs, Radu Stoenescu. Ajutat de buni profesioni~ti - operatorulAdrian Dragu~in, compozitorul Ion Cristinoiu, scenograful Radu Corciova, autoarea

382

costumelor Viorica Petrescu -, regizorul Dan Mironescu revine "in f01¥i",vadind aptitudinipentru filmul de aventuri, cateva din secvente ("rapirea" de la manastirea Dunga,atmosfera din casa de "haute couture" tinuta de sclipitoarea madame Agnes, hataia diniarmaroc, descinderea la Banca Piemonte) se retin. Tot in primavara anului 1989pe ecraneleromane~ti a rulat filmulin doua serii Franr;ois Villon, regizat de Sergiu Nicolaescu (0versiune cinematografica prescurtata a unui film de televiziune in ~ase episoade, produsde T.F.1 Paris, Cine-TV Berlin ~iR.A.I.-Italia, cu concursul Centrului de productie cine­matografica "Bucure~ti"), un film de tinuta culturala. Filmul reconstituie biografia ~idestinul genialului "poet vagabond" cu minutie ~iforp de sugestie, cu 0 opulenta de mareexpresivitate. Printre colaboratorii romani ai regizorului Sergiu Nicolaescu (intr-o echipamixta, romano-franceza) s-au numarat scenografii Adrian Paun, ~tefan Antonescu, creatoa­rele de costume Hortensia Georgescu ~iGabriela Nicolaescu, compozitorul Adrian Enescu,inginerul de sunet Anu~avan Salamanian, putemicul tandem de operatori Nicolae Girardi

=-Alexandru Groza, autorii!!-!!~iJ~a~ini dramatice, apasatoare, in care - peste oameni~idestinele lor - planeaza spaimele ~ieresurrre-EvlliuiMWil.t.Una dintr{jcele mai inspi­rate optiuni a regizorului a fost aceea de a ~i-lalatura,la relizareapeliculei,pe poetul RomulusVulpescu, in multipla calitate: de consultant, de traducator (~i adaptator) al dialogurilor;dialogurile, ca ~i versuri1e lui Villon (chiar daca "zapezile de odinioara" sau "marileninsori" devin "neaua de mai an", sau poate ... tocmai de aceea) au nerv ~i savoare"vulpesciana". Pentru rolullui Fran90is Villon a fost ales Florent Pagny, devenit marevedeta in lumea rock-ului francez. Distributia a cuprins multi actori romani in roluri deprim-plan: SiIviu Stanculescu (Thibaut d'Au~signy), Traian Costea (Robertd'Estouteville), Ion Marinescu (Marele cotcar), Ion Besoiu (Fredet), Olga Tudorache(Frumoasa coifareasa), Aurora Leonte ~.a. In primavara anului 1989, a~adar, un cineastroman - ajutatClemulti colaboratori romani - facea un important film francez, despreun mare poet francez, pentru televiziunea francez~: este un "amanunt" de retinut. Tot inaprilie 1989, Gopo i~i prezenta pe ecrane lungmetrajulMaria:ji Mirabela inTranzistoria, care avea sa fie ultimul sau film. Eroinele erau altele decat cele din Maria­Mirabela (din simplul motiv ca intergretele de atunci aveau opt ani in plus): Ioana Moraru~iAdriana Cucinski, care au candoarea varstei, "topesc" ca-n viata granitele dintre "fatabuna" ~i"fata rea" ~ise integreaza cu bucurie in "jocul de-a Tranzistoria" propus de Gopo."Evoluam cu 0 viteza specifica secolului nostru - spunea Gopo -, tehnica ne inconjoara~i se joaca cu copiii, oferindu-Ie butoane pentru apasat, pentru rasucit: se aude, se vede,se calculeaza, se telefoneaza, se face ~i se desface, sunt minuni de care ramanem mereuuimiti". Din aceasta permanenta uimire s-a nascut ~i principala idee a filmului:convietuirea pa~nica a basmelor cu electronica, a bunicutelor cu casetele video; din aceastapermanenta uimire s-a nascut ~iintrebarea "hamletiana" a fetitelor: cine au aparut intili,bunicutele sau televiziunea? Pentru a raspunde intreharii, Gopo a inventat 0 bunicuta carene face cu ochiul (Stela Popescu), ni~tefaraziti (al caror rege e actorul din Chi~inauGeorgeGrigoriu) ~i0 Farazitina (0 supla balerina rusoaica, Mara Pa~ici), reluandu-~i personajeleanimate din filmul anterior, pe Oaky (devenit om cu ajutorullui Jorj Voicu, ce danseazacu labe de gasca), seducatoarea Omide care renunta la nemurirea desenelor animate dindragoste pentru Scapanci (amandoi devin oarneni, prin Elena Zaiteva ~iMihai Bisericanu),in timp ce panntii fetelor sunt Horatiu Malaele ~iOana Pellea. Mai joaca in film decorurile~i costumele lui Constantin Simionescu, coloana sonora a inginerului Dan Ionescu,

383

imagine a lui Alecu Popescu, dar rolul principal 11pastreaza inventivitatea ~i candoarealui Gopo, care, cu dlteva luni inainte de "marea trecere", era mai Ulnar ca oridind,realizand - alt "amanunt": in colaborare cu "Mosfilm" ~i "Soiuzmultfilm" - placuta"traznaie" numita Maria !IiMirabela in Tranzistoria.

Dar sa inaintam spre vara anului 1989 ... Catre sfar~itullunii aprilie, era programatpe ecrane filmul 0 vari1 cu Mara: un scenariu "de suflet" allui Radu Aneste Petrescu(a~a,ca Tapinarii ~iAmurgulfantanilor) intr-un destins film allui George Cornea: poves­tea unor maramure~eni, sositi intr-un sat din campia ialomiteana la ora seceri~ului. 0familie de lemnari din tata in fiu, de pe valea Marei ("ai lu' Iuga"), este chemata intr-unsat de campie din alta parte de tara, sa construiasca ni~te sala~uri pentru vite: despreaceasta i~i propune, de fapt, sa vorbeasca filmul, despre contactul a doua lumi, cu menta­litilri~obiceiuri diferite, in satul contemporan. Irnaginea excelentului operator AlexandruIntorsureanu are un rol esenria1in derularea intamplarilor (care schiteaza ~i0 poveste dedragoste, cu happy-end): lumina ~i culoarea intregesc cu tonuri solare~!poetice vastuldecor al naturii BarJganu.~(;f6frS~·pieraute frlOfiZont. Frumoasa, in film,es!e~i Mara, in interpretarea Teodorei Mare~, ca un semn de puritate ~i limpezimesufleteasca. Ilarion Ciobanu este ,,~eful de clan" Iuga, "sculptand" un personaj "dintr-obucata", dMZ,integru, cu rol determinant in mersul intrigii. Prin farmec personal, MirceaDiaconu impune un personaj cu priza la public, Sebastian Papaiani i~i ca~tiga, la randu-i,fani, iar Maria Rotaru confed Primaritei distinctie ~ifarmec. Rol principal are ~iLucianNuta (Nan, alesul Marei), Rodica Horobet are ~iea un "ce" cuceritor, Dan Puric - care

anunta actorul complet de mai tarzil.l::- trece cu voio~ie printr-un rotcu-fjaz;liltr-odistributie din care mai fac parte Andrei Bursaci, Mihai Bica, Florin Tanase, intr-un film"estival" la care aumai colaborat scenografa Adriana Paun, compozitorul Dan Ardelean.Printre filmele verii (cu premiera in luna mai) s-a numarat pelicula lui Mircea Mure~anMaria !Ii marea, 0 alta "intoarcere la dI-l:l.~osteadintai" a regizorului: intai, pentru diregizorul se intoarce la "romanticul visator al depilrtarilor marine", Radu Tudoran (serialulToate panzele sus i-a fost prilejuit de seducatorul roman pentru adolescenti al acestuia),apoi pentru ca marea este 0 veche pasiune a cineastului, in sfar~it, pentru ca Maria !Iimarea aduce pe ecran 0 poveste de dragoste, un leit-motiv al creatiei sale din ultimii ani.Ajutat de operatorul Vivi Dragan Vasile, regizorul a dat marii ce era al marii: marea esteexuberanta ~i trista, ingandurata ~i senina, pa~nica ~i involburata, culorile ei suntschimbatoare precum culorile suflete~ti ale personajelor, luminile ~iumbrele ei alterneazaintr-un joc incitant de tonuri, marea este prieten ~i du~man, "aduce inapoi tot ce ia" ­cum se spune ~i in film. Maria, "femeia marii", este Maia Morgenstern, care deseneazaun personaj cu bucurii ~i dureri, cu certitudini ~i nelini~ti, a~a cum 0 cerea roluI. Inprim~planul tramei, inca doua personaje, un tanar capitan de vas (in rolul caruia debuteazaMircea Anca, 0 "prezenta cinematografica") ~i un incercat "lup de mare", directorulnavigatiei (Eusebiu ~tefanescu, in eel mai valoros rol al creatiei sale cinematografice,iqind din distributiile stereotipe de pana atunci). Completeaza echipa: arhitectul MarcelBogos, cu 0 scenografie adaptata "decorului" marin, monteuza Elena Pantazidi, inginerulde sunet Nicolae Ciolca. In vara anului 1989, cand s-au implinit 0 suta de ani de la trecereain nemurire a lui Mihai Eminescu, Studioul "Alexandru Sahia" a dedicat un nou eseudocumentar Poetului, filmul Mihai Eminescu de Mircea Bunescu (consultant: ZoeDumitrescu-Bu~ulenga), inca 0 pagina cinematografica, pe langa documentare anterioare:

384

"

Pafjii poetului de Radu Hangu (locurile prin care s-au perindat drumurilepoetului-ne­pereche), Dacil treci diul Selenei de Paul Orza (0 incursiune in universul poetic emi­nescian), Manuscrise eminesciene de Alexandru Sirbu (paginile de truda ~i framantarea~temute de pana poetului), Eminescu de Jean Petrovici (0 metafora cinematografica ainse~i "ideii de Eminescu"). Din documente neinsufletite care au strabatut deceniile, dinnepieritoare fotografii, manuscrise ~i locuri memoriale, din ecouri ale versuluieminescian in cugetele ~i simtirea noastra, a tuturora, regizorul Mircea Bunescu a facutun documentar monografic viu, adevarat, cu dragoste ~iveneratie de Eminescu. Nu putemtrece repede peste faptul ca, la putina vreme dupa stingerea poetului, se inventacinematograful. Daca viata lui Eminescu nu se incheia tragic, in vara lui 1889, poate camemoria peliculei ar fi pastrat, peste timp, macar 0 imagine in mi~care a celui desprecare Rafael Alberti, intr-o sintagma perfecta, spunea "Mihai Eminescu este Romania" ...Tot in luna iulie, un film special, care nu poate lipsi dintr-o istorie a filmului, fiind unfilm de istorie a filmului, Viata ca 0 poveste de Costache Ciubotaru ~i Al.G. Croitoru,pe un scenariu de Costache Ciubotaru ~icu un comentariu substantial, inteligent, atractiv~idinamic al Ecaterinei Oproiu.viata ca 0 poveste este primul episod dintr-un preconizat(~iparasit) serial consacrat "filmului romanesc de ieri ~ide azi". Cat despre titlul cu viata"ca 0 poveste" (parafraza dupa viata "ca 0 prada" sau viata "ca un roman"), el trimite,desigur, spre insa~i conditia cinematografului. Investigatia retrospectiva merge pana inspremijlocul deceniului al ~aptelea. Chiar daca din panoramicul respectiv lipsesc catevasecvente obligatorii (ma gandesc la filmul Cand primilvara efierbinte de Mircea Saucan,de pilda), chiar daca se vorbe~te, insistent, pe celebra "secventa a tacerii" din Pildureaspanzuratilor de Liviu Ciulei, Viata ca 0 poveste este un binevenit film de montaj, binedocumentat, strabatut de florul iubirii de film. Sa retinem "amanuntul" ca 0 asemeneasinteza a rulat pe ecrane in vara anului 1989, cand la cinematografele de alaturi se anuntaultimul bal din noiembrie ... "

Cum spuneam, filmul - cu titlul interzis (dupa premiera!) - Noiembrie, ultimulbal de Dan Pita, pe un scenariu scris in colaborare cu ~erban Velescu, pome~te de laromanul sadovenian ,;Locul unde nu s-a intamplat nimic". Filmul poarta, acuzat, peceteapersonalimtii unui regizor de marca, Dan Pita. Pe regizor 11simtim permanent, in atmosferagenerala a filmului, in "flash"-urile portretistice, in mi~carile lente ~iincremenirile apara­tului de filmat, in detaliile opulent-realiste ale cadrului, in mcerile ~itresaririle personajelor.Probabil ca la originea acestei ecranizari (~ia acestui mod de ecranizare) exista ~iun senspolemic, regizorul polemizand cu schematismul unor reprezentari cinematografice ante­rioare, ~tiut fiind faptul ca - in afara unor mici exceptii, Ochi de urs de Stere Gulea,sa zicem - Sadoveanu n-a prea fost adus pe ecran in plinatatea lui, indeosebi savoarearomanelor istorice pierzandu-se pe drum. Polemizand cu reprezentarile strict epice aleliteraturii sadoveniene, regizorul distileaza, parca, naratiunea, pana la extragerea esente­lor dorite. Contribuie la aceasm impresie imaginea de mare rafinament a operatorului CalinGhibu (cu memorabile cadre de interior, dar ~i cu exterioare de 0 intensa plasticitate ~iexpresivitate), aportul concentrat al scenografilor Constantin Simionescu, Calin Papura~iPetrica Veniamin, muzica de exceptiea lui Aurelian Octav Popa, "lumea" din costumeleCatalinei Ghibu, montajul strans a1Cristinei Ionescu, incitanta coloana sonora a ingineruluiSorin Caragata. Personalitatea boierului Lai Cantacuzino este evidentiata de ~tefanIordache, care creeaza un personaj straniu ~iinteresant, impletind in trasaturile portretului

385

- a~a cum a facut-o ~iSadoveanu - vechimea boierului cu stravechimea taranului. Inrestul distribuliei, chipuri mai mult sau mai pulin anonime ale ecranului romanesc dau viataunor cunoscute personaje clasice: ~oimita Lupu (0 Darie cum 0 cerea rolul), Gabriela Baciu(0 frumoasa Aglaie Argintar), Sergiu Tudose (un plauzibil Irimie Ortac), criticul FlorianPotra (un savuros chip-efigie: generalul Argintar), Cornel Revent (doctorul Barboni), Cata­lina Murcea (Frosa Barboni), Gabriel Costea (fugaritul Emil Mazu) , Giony Popovici (aju­torul de primar Vasile Mazu). Chiar daca regizorull-a "complicat" pe Sadoveanu ­"ibsenizandu-l", pana la motivul. .. ratelor salbatice -, filmul ramane 0 elocventa "pa­gina" despre timpuri, locuri ~i oameni de altadata.

Vara lui 1989 a adus pe ecrane inca un film de referinta al regizorului AlexandruTatos, Secretul armei ... secrete (de asemenea "neverosimil", daca tinem seama de aluziilesale stravezii). Aparent, regizorul-scenarist se joaca. Inventeaza, adica, 0 lume de basm,populata - ca-n basmele traditionale - cu zmei ~ifeti-frumo~i, zane bune ~ivrajitoare,imparati ~iilene cosanzene (carora Ie schimbil, nu 0 data, semnul!), angrenandu-i pe totiintr-o stra~nica bufonada, intr-un ametitor carusel burlesc, cu cascade de gag-uri ~i cunecontenita ironie. Dar filmul nu este nicidecum 0 joadi. Regizorul combate, ~i "combatebine", combate prostia omeneasca, stupiditatea, anormalul, non-sensul, aberatia, in con­textul unei trame cu tillc, cu pronuntat mesaj anti-razboinic (dar ~ianti-totalitar!), cu notatii~iconotatii morale. "Arma secreta" a regizorului-scenarist, in aceasta poveste cinemato­grafica cu zane bune care-~i canta melancoliile ~i cu voinici care-~i inving rivalii versi­ficand, este luciditatea. Adaptat la specificul unui basm modern, totul dobande~te nervparodic. Zmeul "cel mai zmeu" devine amorez. Impilratul este victima unei idei fixe (ob­sesia razboiului continuu), craii Burta-Verde ~iGatlej-Uscat fraternizeaza, a~a cum Ie stabine unor "du~mani de moarte" ce sunt. Vrajitoarea este - de cenu? - veri~oaraZmeului~i se indragoste~te la disperare tocmai de Voinicul rat-frumos. Marele Sfetnic cumuleazanedumerire dupa nedumerire (~i are - de ce nu? - ~i-un Mic Sfetnic in preajma), iarZana Lacului i~i rezuma povestea de viata intr-un video-clip. In spiritul filmului, recuzitamoderna nu poate lipsi din decorul traditional, supranaturalul devine natural, monitoarelede televizor (chiar cu transmisii fotbalistice) fac casa buna cu armurile ~i halebardele,iar originalitatea armei secrete consta in faptul ca trage indarat, principalii combatantireu~ind in termen record sa-~i distruga propriile o~ti ("amanunt" care ne duce ganduldirect, inca 0 data, spre ... victoria socialismului impotriva intregului popor). ~i pantalo­nada continua, in crescendo, cu deghizari, qui-pro-quo-uri ~ibastonadele de rigoare, per­sonajele se substituie "in cerc" , iscand 0 "noapte a incurcaturilor", pana la happy-end-ultradi!ional, ironic la randu-i. Bucuria actorilor de a participa la caruselul de inventivitateal filmului este netarmurita. Am simtit-o in jocul tuturora, in tu~ele originale prin careVictor Rebengiuc portretizeaza abulia periculoasa ~i ridicolulimparatului belicos (carene duce cu gandulla ... ~tim noi cine); in fantezia savuroasa prin care Mircea Diaconudeseneaza fatetele contrastante ale Zmeului cel mai zmeu; in superba revarsare de har~ide temperament artistic a minunatei Carmen Galin (personajul acesteia, Spaima Codrilorfiind de-a dreptul irezistibil); in tachinarea continua a celor doi pretendenli-rivali la manaFrumoasei, interpretati cu umor complementar ~i copios de Mitica Popescu ~i HoratiuMalaele, in triple ipostaze; in auto-ironia hazlie a Emiliei Dobrin-Besoiu (Zana lacului);in pofta parodica prin care Coca Bloos fixeaza ticurile Guvernantei; in jocul celorlal!iinterpreti, Manuela Hilrabor (Frumoasa), Adrian Paduraru (Voinicul fat-frumos). 0 men-

386

tiune cu totu! ~i cu totul speciaHipentru costumele create de Lia Mantoc, de 0 frapantadiversitate compozitionala, intr-o perfecta unitate de conceptie. In general, colaboratoriiregizorului au participat cu idei ~icu antren la caruselul ironico-sarcastic: compozitorulHoria Moculescu, scenograful Mircea Neagu, monteurul Mircea Ciodiltei, inginerul desunet Tiberiu Borcoman ~i - deloc in ultimul rand - operatorul Vivi Dragan Vasile,mana dreapta a regizorului-scenarist, in transpunerea plastica a ideilor parodice, satirice~i burlqti. Nu este de mirare faptul ca filmul - pana la definitivarea sa - a avut untraseu chinuit (detaliat in jurnalul regizorului), iar dupa finisare, un itinerar prin sali decinema periferice: Secretul armei. .. secrete nu este niCidecum 0 joaca, este unul dintrecele mai "neverosimile" filme romane~ti ale anului.

Drept pentru care filmul a fost "uitat" de organizatorii festivalului de la Costinqti,editia a XII-a. Dar acest festival, denumit ... "Gala filmului pentru tineret", va ramanein istoria filmului romanesc ca 0 amintire "neverosimiIa" a anului 1989. A fost 0 editiede "apogeu" a festivalului: cam 45 de kilometri de pelicula au trecut prin aparatele defilmat, ceea ce inseamna aproximativ 2 160000 imagini (fotograme) ~iaproximativ 1 500de minute de film. Cateva din aceste mii de minute trebuie scazute, deoarece peliculeleomagiale, fluierate insistent, huiduite de tinerii spectatori din amfiteatrul Costine~tilor,au fost "intrerupte", lasate pentru un altadata devenit repede niciodata. ~apte filme deactualitate au fost programate in concursul propriu-zis (printre care trei premiere: filmulde scheciuri Autostop de Mihnea Columbeanu, Valeriu Dragu~anu, Radu Caranfil, Floride ghiata de Anghel Mora, Un studio In cautarea unei vedete de Nicole Corjos; in pal­mares au intrat Vacanta cea mare (premiul de scenariu pentru Andrei Blaier), De ce are

vulpea coada (0 mentine speciaHi de popularitate ~i 0 mentine special a de interpretarepentru copilul Octavian Herescu) ~i Flori de ghiata (premiu de debut pentru operatorulBogdan Smarandescu). In concurs au participat ~i doua prestigioase ecranizari: inpremiera, Cei care platesc cu viata (un film cu ~aptepremii in palmares: premiul pentruregie - ~erban Marinescu, premiul pentru imagine - VIad Paunescu, premiul pentrumuzica - Dan ~tefanica -, premiul pentru coloana sonora - Horea Murgu, mentiunepentru interpretare feminina - Maia Morgenstern, in rolul Maria Sinqti, mentiune dedebut - Ovidiu Ghinita, in rolul Ladima, premiul de interpretare masculina - ~tefanIordache, pentru rolullui Sam Sine~ti,dar ~ipentru Lai Cantacuzin din Noiemhrie, ultimulhal); a doua ecranizare, Noiembrie, ultimul bal de Dan Pita a obtinut trei premii inpalmares (pe liinga cel amintit fiind premiul pentru scenografie - Constantin Simionescu,Calin Papura, Petrica Veniamin ~i0 mentiune de debut - Gabriela Baciu, pentru rolulAglaie Argintar). "Gala" de la Costine~ti a continut ~iun numar insemnat de documentare~i filrf'le de animatie: in afara peliculelor huiduite au rulat in competitie lungmetrajulBucure!}ti,file de epopee de Virgil Calotescu (premiul celui mai bun documentar), 35 dezile de Adrian Siirbu, Intrarea unui tren In gara de Copel Moscu, Semnul muzicii de LuizaCiolac, Desprinderea de Doru Matei, Biblioteca de Lucian Hentiu, Mihai Eminescu deMircea Bunescu (mentiune). Bine reprezentate au fost ~ifilmele de animatie: Taraful deIon Truica (premiul pentru cel mai bun scurtmetraj de animatie), Bulgarele de pamantde Tatiana Apahidean, Muzica de Ion Popescu Gopo, Surasul Giocondei de Nell Cobar,Cat de cat de Zeno Bogctanescu, alaturi de peliculele pentru copii Motanul ,~iScufita Ro!}iede Marian Mihail (mentiune), Hamacul de Florin Anghelescu, Confuzii de VictorAntonescu. De ce am rezervat un paragraf special festivalului de la Costine~ti? Editia

387

'89 a fost un moment de varf al festivalului: au fost ~ipelicule hors-concours (Viata cao poveste, Noi, cei din Zinia fntai), au fost ~i filme studente~ti, ~i filme alecineamatorilor, 0 "gala de diaporame" (cu participarea celor mai talentap creatori din tara,printre care Emil Butnaru ~i Marcela Ursache din Gura Humorului, Stelian Grigore,Valentin Craina, Florin Andreescu din Prahova, Nicolae Dan Buruleanu, atunci din Sibiu),festivalul a avut 0 viata intensa, cu 0 "foaie" zilnica (urma~a "Secventei" editate de IonCristoiu, "Con-secventa" scoasa de Lucian Avramescu), intalniri zilnice (pe plaja) alerealizatorilor cu spectatorii etc. etc. Dupa '90 festivalul s-a diluat, apoi a disparut: 0 moartecronica, un final ... acut.

Dar sa revenim la filmele anului 1989... In august a fost programat pe ecrane Floride ghiata, un film de Anghel Mora, pe un scenariu scris de Costache Ciubotaru ~iAnghelMora (dupa 0 idee de Dumitru Tranca). Pe vreme de viscol, in prag de An Nou, departede "lumea dezlantuita", se intalnesc intamplator doi oameni, un el ~i 0 ea, doi oameniale caror ma~ini raman introienite, undeva, pe un drum laturalnic. El este chirurg cu repu­tatie, un barbat in floarea varstei, casatorit, cu 0 viata ordonata ~iriguroasa, cu tabieturi~icercuri de prieteni; merge spre un revelion de medici, intr-o stapune montana. Ea este pro­fesoara, de asemenea familista, tocmai ~i-adus copiii intr-o tabara, se grabe~te, la randu-i,sa ajunga acasa, unde 0 a~teapta 0 groaza de treburi in preajma noptii dintre ani. Cei doiinfrunta, impreuna, viscolul ~ipustietatea, in cautarea unei a~ezari omene~ti, pe care ­in cele din urma - 0 gasesc, epuizap. Casa izolata de munte este locuita de 0 femeie invarsta, care le ofera oaspetilor de seara gazduire ~iadapost, ba mai mult, un revelion ie~itdin obi~nuinte, ba mai mult, prilejul unor revelatoare "descoperiri de sine". Viata va re­intra, apoi, in ritmurile ei flfe~ti,cele doua personaje principale se vor intoarce la ocupapilelor diurne, dar experienta de viata parcursa, cu c1ipa ei de taina, cu c1ipa ei de adevar,Ie va marca cu semn de suflet existenta. Cam aceasta ar fi povestea cinematografica adusape ecran de catre regizorul Anghel Mora. Exista 0 unda de Mihail Sebastian in aerul nara­tiunii filmice. Poate pentru ca eroina pare 0 "stea fara nume" in pustietatea bantuita deviscol. Poate pentru ca in universul concentrationar al filmului se insinueaza un anume "jocde-a vacanta". Poate pentru ca acpunea are premisele "accidentului". Investigapa psihologicaeste intreprinsa cu discretie, semitonurile abia se disting sub masca impasibilitapi. Cuplulactoricesc principal, insolit, este a1catuit din Ovidiu Iuliu Moldovan (cu prestatia sadintotdeauna, marcand atent mi~carile launtrice ale personajului) ~iAnda Onesa, aparutape ecran dupa 0 destul de lunga absenta - ~i inaintea ultimului rol pe ecran, acela dinBalanta -,0 "floare de ghiatll" frumoasa, intr-un film cu fiori de ghiatliia fere~ti.Cu spri­jinul scenografei arh. Andreea Hasna~,regizorul creeaza 0 "lume in lume", acolo, in casa depoveste de la margine de timp, populata cu clepsidre ~icBtiimuzicale, cu obiecte felurite,iscate dintr-o pasiune neostenita. Mai joaca in film lleana Predescu (in rolul "gazd~i",o femeie in varsta, ca 0 sfanta Vineri in calea personajelor) ~i - intr-un rol de confidentocazional - Constantin Cotimanis. Filmul beneficiaza de muzica unui experimentat com­pozitor de film, Adrian Enescu ~ilanseaza (vertiginos) un operator inzestrat, pe BogdanSmarandescu, autorul unei imagini cu bogat fond poetico-dramatic. In septembrie a ie~itpe ecrane filmullui Nicolae Cotjos, pe un scenariu al publicistului Virgil Puicea, Un studiofn cautarea unei vedete: un film inspirat de lumea filmului. Un studio cinematografic ­ca sa intram in subiect - cauta 0 vedeta. Scenariul pune in mi~care toate resorturile unuistudio cinematografic, recurgand la recuzita clasica a genului (qui-pro-quo-uri,

388

urmariri, lovituri de teatru ~i "cascade", principalele personaje ale naratiunii fiindcascadori), apeHind ~i la refrenele specifice comediei muzieale. Pana la urma vedeta vafi gasita, ea a fost tot timpulin preajma cautatorilor de vedete, dar nimeni n-a observat-o,n-a avut ochi de ea. Povestea se complica, insa, in final eroina - pentru ca scenaristul~i-a retras scenariul ( considerand ca nu-i 0 "felie de viata!"), da ... examen de admiterela cibernetiea - ~i reu~e~te instantaneu! Tanara "fara nume" este Mihaela Telea, maijoaca in film Mitica Popescu (un regizor dur), Dan Condurache (un actor rasfatat), MagdaCatone ("Sfinxul"), Dorina Lazar (costumiera Fifi), Mihai Malaimare, SebastianPapaiani, Valentin Uritescu, Cezara Dafinescu, Mihai Mereuta, Emil Hossu, Lucian Nuta,Vasile Muraru, Dan Puric, Florin Piersic jr. ~i multi altii: un film tineresc, cu imaginide Sorin llie~iu, 0 privire sentimental-ironic a inspre culisele unui studio cinematografic.

Prezentat in premiera pe ecranele bucure~tene dupa ce a cucerit ~apte premii laCostine~ti, Cei care platesc cu viata de ~erban Marinescu are drept surse principale deinspiratie nuvela omonima, "Jocul ielelor" ~i romanul "Patul lui Procust' , de CarnilPetrescu. Dar iata cum vede criticul Ov. S. Crohmalniceanu (in "Cinema" nr. 11/1989)"alchimia" scenariului: "Cei care platesc cu viata este un exemplu de ecranizare originala,realizata fara complexe inhibitive in fata textului literar, chiar daca el poarta 0 semnaturailustra - aiei a lui Camil Petrescu. ~erban Marinescu, scenaristul ~i regizorul filmuluipleaca de la 0 nuvela a scriitorului; aceasta ramane insa pe plan secundar, materia ecra­nizarii fiind furnizata in principal de piesa «Jocul ielelor», tratata la randul ei cu destulalibertate. Astfel colegii de redactie ai lui Gelu Ruscanu, Penciulescu ~iPraida fuzioneazaintr-o singura persoana, careia unulli cedeaza aerul sau dezgustat, iar celalalt fermitateaconvingerilor. N.D. Velescu sau Nedev, cum semneaza, nu mai pastreaza, ca urmare,nimic din cinismul primului ~inici din «pozitivismul» ingineresc al ultimului. E introdusa~i Doamna T., prin Ladima, de~i ea apartine romanului «Patullui Procust». Ca sa facalegatura cu nuvela, scenaristul 0 obliga sa-~i fixeze dragostea nefericita pe altcineva. Inlocul aviatorului Fred Vasilescu, actorul Dinu Dorcea, cu care poetul recent demobilizat,dar mai purtand inca haina militara, se intalnea. Campania ziarului «Dreptatea Sociala»impotriva Ministrului Justitiei e deplasata dupa razboi, din 1914, cum preciza CamilPetrescu, trimitandu-ne la procesele publice deschise pe atunci guvernantilor de revista«FacIa». Momentul acfiunii filmului devine eel al nuvelei, nu al piesei, ~iel precede ziuade 13 decembrie 1918, cand autoritafileineaca in sange manifestafiamuncitorilor tipografi".Dupa cum subliniaza ~icriticulliterar, modificarile la care autorul filmului a supus scrierilelui Camil Petrescu, trecandu-Ie pe ecran, sunt nu numai in spiritul operei ecranizate darau, de cele mai multe ori, ~irafiuni artistice fericite. Am vazut ca regizorul (~erban Mari­nescu),operatorul (Vlad Paunescu), compozitorul (Dan ~tefanica), inginerul de sunet(Horea Murgu) precum ~i trei dintre interpreti (~tefan Iordache, Maia Morgenstern ~iOvidiu Ghinita) au fost prezenti in pa1maresul festivalului de la Costine~ti. Distributiaa cuprins ~ialti actori inspirafi care au creat portrete-efgii: Adrian Pintea (Gelu Ruscanu),Irina Petrescu (matu~a Irena), Valetin Uritescu (un batran tipograf, cu reflecfii amare),Gheorghe Visu (N.D. Velescu), Marcel Iure~ (actorul Dinu Dorcea), Mariana Mihut(Mimi), Julieta Ghiga (doamna T.), Bujor Macrin (petre Boruga); din echipa de realizatoriau mai facut parte scenograful Lucie:::Nicolau, autoarea costumelor Oana Tofan, mon­teuza Nita Chivulescu. Referindu-se la muziea acestei ecranizan carnilpetresciene, Lumi­nira Vartolomei (tot in "Cinema", nr. 11/1989) consemna atmosfera speciala a acestui film

389

valoros care rula pe ecranele Capitalei in zilele "ultimului bal": "Plute~te necontenit, pesteintreg acest film, tredind dinspre imagine inspre sunet ~ide indata retragandu-se indarat,o aura de adanca, definitiva, cople~itoare tristete. Tristete cu chip mereu schimbator, darcu acela~i suflet umbrit de aripa unui nor sau a unui vis, de lucirea unei lacrimi ori a uneifrunze cazand, de ecoul unui tipat sau al unei impu~caturi. Tristetea nostalgica a splen­dorii ireale pe care 0 degaja evocarea de-a dreptul picturaHi a unui univers disparut ~itristetea melancolica a amorurilor stinse sau ne1mparta~ite, planand 0 data cu picurareasunetelor pianului, intr-o frumoasa muzica voit salonarda, cu un aer vag desuet. Tristeteaapasatoare a neputintei ~i a irosirii, marcata de tanguirea discreta a oboiului ori tristeteairemediabila a inutilitatii, a zadarniciei a tot ~i a toate, insotita de sfa~ietoarea melopeeimpregnata de nobletea simplitatii ~i de puritatea sonoritatii corzilor ce 0 intoneaza. Infine, ascunsa in strafunduri de inspiratie ~i simj:ireartistica, tristetea nesfar~ita a con~tiinteiimplacabilului deznodamant tragic pe care 11 preveste~te, in desfa~urarea filmului, singurastaruitoare secventare a unui motiv de ~ase sunete, coborand - mereu altfelinve~mantatarmonic ~itimbral - deasupra unei obsedante ~i sumbre pedale. Caci acest motiv nu estealtul decat stdivechiul Dies irae; dar, a~a cum doar cei ce cunosc scrierile lui Camil Pe­trescu sau macar teatrul sau ori cel putin «Jocul ielelor», vazand filmullui $erban Mari­nescu inteleg ca miza tainuita a acestuia este insa~i existenta omului care a vazut ideitot astfel numai cei ce au ascultat macar cateva dintre crea!iile muzicale care, de-a lungulsecolelor, au inglobat in substanta lor celebra tema funebra medievala, ii pot anticipa,recunoscand-o in partitura compusa de Dan $tefanica, intunecarea progresiva, pana foarteaproape de expresia ei originara". lata, a~adar, ca in noiembrie, la ora ultimului bal, rulausimultan pe ecran doua dintre cele mai valoroase filme romane~ti ale deceniului: Rochiaalba de dantela de Dan Pita - despre care am vorbit, ~idepre care, inca din titlul croniciidin revista "Cinema" (m. 11/1989), criticul Mircea Alexandrescu scria "Artistul in fortamaturitatii sale" - ~iun film cu rafinamente ideatice ~iestetice precum Cei care platesccu viata de $erban Marinescu. Decembrie '89 a scurtat "cariera publica" a acestor filme ...In decembrie '89 rulau pe ecrane alte doua filme romane~ti in premiera. Unul era Mirceade Sergiu Nicolaeseu, eel mai "eonjunctural" dintre filmele istoriee ale regizorului, dedieatdomnitorului care, in ultimii ani ai epocii totalitare, i~i pierduse pana ~i numele, pentruca domnitorii n-aveau voie sa fie "batrani" ~iniei macar prea "mari". Scenariullui TitusPopovici n-avea nimic "neverosimil", aqiunea, personajele, trimiterile contemporane,toate erau cat se poate de previzibile, ba mai mult, replieile domnitorului semanau bini~oruneori - prin stil, prin rezonan!a, ba ehiar prin cuvinte - eu pasaje de discursuri oficiale.Regizorul a fost, la randu-i, previzibil, a optat pentru rolul titular, intr-o distribu!ie eufoarte multi osta~i ~i eu multe capetenii - printre interpreti fiind Silviu Staneuleseu,Cornel Garbea, Val Paraschiv, Papil Panduru, Alexandru Dobreseu, Vlad Neme~ (acestadin urma, nepotul domnitorului) -, cu operatori versati ca Nicolae Girardi ~iAlexandruGroza. Chiar in zilele revolutiei, la cinematograful bucurqtean "Scala", rula, in premiera,filmul Exista joi? de Adrian Petringenaru, 0 poveste de dragoste serisa de Paul Everac.Rolurile principale au fost interpretate de Diana Lupescu ~iValentin Voieila. Filmul "deadio" al regizorului Adrian Petringenaru - prezentat pe ecrane dupa moartea regizorului ­ar fi avut ~ansa unei lungi eariere publice: atat povestirea propriu-zisa a filmului - cudoua personaje care se intalnesc intr-o mica statie de cale ferati;i,dupa ee drumurile Iis-au incruci~at adesea pe parcursul navetei lor zilniee -, cat ~i aura poetica a intampla-

390

rilor, dar mai ales sinceritatatea jocului actoricesc erau argumente in favoarea unei relatiiarmonioase a filmului cu spectatorii. Intrat in "albumul" revolutiei din decembrie - prinfata cinematografului "Scala", pe sub afi~ul cu Exista joi?, au trecut, randuri-randuri,revolutionarii bucure~teni -, filmul a fost uitat apoi, in viata noastra cea de toate zileles-au ivit, mereu, alte ~i alte "prioritati". Dqi, prin acest film liric, sensibil ~i discret,regizorul Adrian Petringenaru, la despaqire, ne-a dezvaluit 0 noua fateta a talentului sau...

391

•--

SFARSIT DE MILENIU,IN FILMUL ROMANESC

(1990-2000)

CAINII CD COVRIGI IN COADA

Pentru 0 clipa, imediat dupa Revolutia din Deeembrie '89,0 lume intreaga a erezutca, in peisajul eotidian, vor aparea cainii eu eovrigi 'in eoada. In ordine einematograficade idei, prima senzatie - sustinuta de batalia deeisa pentru eueerirea "independentei",declan~ata de reprezentanti de frunte ai filmului national 'inca din deeembrie 1989 - afost ca, 'in foarte seurta vreme, einematograful romanese 'i~iva ea~tiga de la sine dreptulla 0 ereatie valoroasa, reprezentativa, despovarata de balastul oricarui fel de eenzura. Dareainii eu eovrigi 'ineoada, vail, n-au aparut. Esentialul "sernn" al paradoxalului an einema­tografie 1990 a fost aeela ea, in primul an de libertate, nu a fost realizat, praetie, niei unfilm de lung metraj eu aetori (fapt care nu s-a 'intamplat de multe deeenii 'ineoaee!), de~icinea~tii ~i-audobandit relativ repede, a~acum ~i-audorit, independenta artistica ~iadmi­nistrativa. Sernnul trebuia sa dea de gandit, dar faptul a fost treeut repede cu vederea pentruca - de~i n-a produs! - cinematograful romanesc a avut ce arata spectatorilor, atat lacapitolul "reluarilor" cat ~i 'in privinta "premierelor absolute".

La 'inceput de an 1990 au fost propuse spectatorilor creatii cinematografice roma­ne~ti, mai vechi sau mai noi, interzise 'in anii dictaturii, unele chiar 'inaintea premierei.Generatiile eontemporane au putut vedea, astfel, la doua decenii dupa premiera, Reconsti­tuirea lui Lucian Pintilie, metafora antitotalitara eonstituind, pentru tinerii de azi, untemeinic prilej de meditatie. Nu de alta, dar tinerii de pe eeran au varsta eroilor Revolutiei~i, foarte aproape de locul'in care, 'inurma eu doua decenii, tinerii de atunci formau cor­doane lungi pentru a obtine un bilet la filmullui Pintilie ('inainte de a fi interzis, filmula rulat opt saptamani conseeutiv la cinematograful bucure~tean "Luceafarul", eu coziimense!), foarte aproape de acelloc, a curs sangele martirilor lui Decembrie '89. Aceasta"simpla coincidenta", posibilitatea ca eroii Revolutiei Romane sa fie fiii ~i fiicele celorcare, 'inzona Universitatii, formau ~irurinesfar~itepentru a vedea, 'in iama lui '70, Recon­stituirea lui Lucian Pintilie, este de-a dreptul sublima prin racordurile ei morale, filozofiee~i sentimentale. Spectatorii 'inceputului de an 1990 au putut vedea ~i filmullui MireeaDaneliuc Croaziera, poate cea mai directa dintre metaforele cinematografice antitotalitare,un film care denunta fad eehivoc - cum a demonstrat-o ~i la premiera, 'inainte de a fi"scos din circuit" - tare fundamentale, social-politice ~imorale, ale unei societati falite.A ajuns, 'in sfar~it, pe ecrane, ~i filmullui Dan Pita (eu scenariu de Bujor Nede1covici)Faleze de nisip - care rulase pe ecrane doar doua-trei zile 'in anul premierei, 1983 -,au fost recuperate lungmetrajul scriitorului ~i regizorului "de-o vara" Nicolae Breban,Printre colinele verzi (un film care nu ezita sa vorbesca despre erimele morale ale unuitimp de dureroasa aducere aminte), filmul regizorului Lucian Bratu - pe scenariullui

395

Radu Cosa~u - Unfilm cu °fata fermecatoare (atacat cu 0 furie fara precedent la pre­miera din 1967, cand "fata fermedltoare" a scos-o literalmente din minti pe viitoarea ocu­panta a "cabinetului 2"), a fost readus pe ecrane Dincolo de nisipuri, filmullui RaduGabrea pe scenariullui Fanu~ Neagu, povestea cu talc a unui "inger" care "a strigat", afost reprogramata profesiunea de credinta a lui Alexandru Tatos Secvente, dupa ceregizorul, la 40 de zile de la revolutia izbavitoare, s-a ridicat la ceruri (lasand aproapeterminat inca un film, Cine are dreptate? ,pe care-l va finisa operatorul - ~icolaboratorulsau apropiat - Vivi Dragan Vasile). Mult a~teptatul "film interzis" De ce trag clopotele,Mitica?, allui Lucian Pintilie, a fost programat pe ecrane - din motive mai mult saumai putin tehnice - abia spre sfar~itulanului. Pana atunci a fost pusa ~ipe alte programansau re-programari eticheta "interzis de cenzura". A rulat, practic, in premiera, filmulregizorului Cornel Todea Adio, draga Nela!, 0 poveste cu ni~teescroci destul de simpatici,considerata - inca din anul premierei, 1972 - de 0 calitate artistica indoielnica; cumcriteriile artistice nu s-au modificat la revolutie, filmul - care ~i-a putut etala, 0 sapta­mana-doua, in libertate, calitatile - a demonstrat ca n-a prea avut ~anse sa se implinescaartistic in 18 ani de interdictie (de~i - atentie! - intalnirea cu chipul de atunci al unoractori precum ~tefan Iordache, Mircea Diaconu, Irina Gardescu, Jean Constantin, VasilicaTastaman, Dan Nutu ~icu scriitorul Dan De~liu - in rol principal - nu este deloc lipsitade interes!). "Cazul" filmului Drumet in calea lupilor de Constantin Vaeni, consacratultimelor ore din viata marelui istoric-patriot care a fost Nicolae Iorga (in interpretareacinematografica a lui Valentin Teodosiu), este de 0 cu totul aIta natura. Este notoriu faptulca regizorul a purtat baililii indelungi cu cenzura ceau~ista:tema era prea importanta pentrua nu starni imaginatia ~i fantezia cenzorilor. Dar in conditiile ... pierderii pe parcurs ascenari~tilor (absenti de pe generic), a bate moneda pe lupta cu cenzura, a expune insistentavatarurile productive, cand filmul a fost realizat pana la revolutie, de catre un bunprofesionist aI regiei, nu face decat sa deplaseze centru1de interes, de la fondul problemei,la circum~tantele conjuncturale. In cazul filmului Liliacul inflore~te a doua oara deCristina Nichitu~ - 0 melodrama contemporana dupa 0 piesa de teatru de Sorin Holbancu doi actori placup, Emilia Popescu ~iAdrian Titieni - eticheta "interzis de cenzura"a fost chiar 0 eroare, n-a facut decat sa scoata in evidenta artificialul unor ambiantecinematografice.

Cu adevarat ,,film interzis de cenzura" in anii '80 a fost, in schimb, Sezonul pescaru­~ilor de Nicolae Opritescu. Ajungem, astfel, la un alt capitol, mic dar important, al anuluicinematografic 1990. Pe langa Sezonul pescaru~ilor - un film "uitat" cativa ani intr-unraft de arhiva -, au fost ~iaIte cateva premiere, cu filme elaborate pana in '89, care meritao atenpe speciala: Cine are deptate? de Alexandru Tatos, Un bulgare de huma de NicolaeMargineanu, Tineretefranta, 0 coproductie iugoslavo-romana de Maria Maric. Despre toatear fi de spus cate ceva. In Sezonul pescaru~ilor, care dateaza din 1984, regizorul NicolaeOpritescu - devenit parizian, din motive care nu exc1uddestinul acestui film - ~i-apro­pus sa trateze 0 tema de mare temeritate civica, aceea a furtului intelectual, nu in oricedomeniu, ci in domeniul cercetarilor chimice (scenarist: Constantin Munteanu). Nu maieste cazul sa subliniem ce importanta capitaIa ar fi avut un film pe aceasta tema in Roma­nia anului 1984, in epoca multilateral dezvoltata a polimerilor! Rulat pe ecrane abia dupa~ase ani (~i qupa 0 Revolutie!) pelicula i~i pastreaza adresa, dar actualitatea de referintaeste, prin forta lucrurilor, diminuata. Filmul i~i pastreaza, in schimb, personalitatea stilis-

396

tidi, recomandand un regizor de factura modema, incompatibila cu timpul pe care I-a traitIn Romania, dar In masura sa ne rezerve surprize (care se ~iprofileaza, la nivelul anului2000). Oricum, creatii interpretative ca acelea semnate de Carmen Galin, de Dan Condu­rache ~i de Gina Patrichi, nu sunt la Indemana oricui! Ultimul film al regizorului Ale­xandru Tatos, cum spuneam, ne1ncheiat la ora de adio, dar dus la bun sfar~it, cu har ~idevo!iune, de echipa sa, sub conducerea operatorului Vivi Dragan Vasile, ne va demon­stra peste ani - cum a Iacut-o In iama anului '90 - ce pierdere mare, ireparabila, a suferitcinematografia naponala In anul "rena~terii" ei (teoretice): prin Alexandru Tatos, filmulromanesc a pierdut 0 dimensiune esen!iala, un simt al rigorii, un crez, 0 seriozitate ~i 0gravitate, care, atat de "ale lui", devenisera ale culturii noastre. Cine are dreptate?, aceastaultima creatie a sa, dupa un scenariu de Paul Everac, ramane 0 "lectie de cinema" In celmai deplin In!eles al formulei: filmul unei "avarii" dintr-un combinat industrial (cutraditionalul reprezentant "de la centru" care vine sa ancheteze circumstan!ele acciden­tulni) devine, explicit, filmul unei avarii mult mai grave, avaria morala, economica, spiri­tuala a unei societa!i bazate pe minciuna, dela!iune ~i conjunctura. Un alt film sobru ~iechilibrat este Un bulgare de huma de Nicolae Margineanu, de~i circumstan!ele realizariiacestui film (un film deloc "oarecare", dat fiind faptul ca personajele sale principale suntIon Creanga, Mihai Eminescu, Veronica Miele, evocate, toate, la 0 suta de ani de la dispa­ritie!) nu au fost dintre cele mai favorabile: perioada de realizare propriu-zisa (iarna ~ivara anului 1989) a fost improprie unei creatii de anvergura, chingile autocenzurii - careflex al cenzurii - au influentat direct demersul scenaristic (Mircea Radu Iacoban). ~itotu~i, cu acel bun sim! artistic funciar dovedit In filmele sale, Nicolae Margineanu adepa~it dificultaple traseului de epoca ~ide istorie literara Intreprins, printr-o decisa im­plicare afectiva In lumea evocata. Protagoni~tii I-au urmat cu devotament ~i Incredere,asta se simte bine, atat Dorel Vi~an (un Ion Creanga hatru, simpatic ~i comunicativ) ~iAdrian Pintea (nu tocmai "nemuritor ~irece" In rolul Poetului), cat ~iprincipalele inter­prete feminine, Mioara Ifrim (Tinca) ~iMaria Ploae (Veronica Miele); un rol filigranatminupos creeaza ~iMarcel Iure~.Sunt mai multe motive care recomanda filmul regizoareiMaria Maric, Tinerete franta. In primul rand ar fi de spus ca regizoarea a absolvit Institutulde Arta Teatrala ~iCinematografica din Bucure~ti (cum se numea acesta atunci) In 1975.In al doilea rand, autorul romanului inspirator, Mihai Avramescu, s-a nascut In Romaniaunde a fost Invatator ~i a editat, la Inceputul anilor '30, publicatii precum "Jumalul co­piilor" , "Lumina" ~i"Libertatea", stabilindu-se ulterior, din anul 1935, In Iugoslavia; catdespre romanul sau, "Tinerete franta", care da ~ititlul filmului, a aparut prin anii '50 ~i-nRomania. Acpunea filmului se desfa~oara In Banatul sarbesc, Intr-o a~ezare romaneascadin Vojvodina; prin povestirea adusa pe ecran regizoarea inten!ioneaza reconstituirea peecran a lumii interbelice. Asemeni Persidei lui Slavici, a eroinei lui Ion Agarbiceanu din"Jandarmul", a Laurei din romanullui Liviu Rebreanu "Ion", protagonistele din Tineretefranta sunt nascute pentru dragoste, se consuma ~iard pe altarul unor iubiri mistuitoare.A~a este Zina, fiica unor oameni Instariti, -casatorita Impotriva voin!ei ei (Silvia Pincu,frumoasa ~i stranie), a~aeste Siminica, tanara femeie care-~iva pune capat zilelor, Intr-unacces de disperare, pentru ca nu poate avea copii (Carmen Trocan, cu trairi intense, pasionale~i,In final, cu 0 resemnare tragica, de om iremediabilinvins). Partenerii lor sunt Dan Puric(Gola), care modifica, pe parcursul acpunii, cu 180 de grade, datele inipale ale personajului,Adrian Titieni (llie) ~iRadu Arnzulescu (Vasile). Oricum, interpretii-actori au 0 misiune

397

mult mai dificiHi ca de obicei, printre localnicii care-~i joaca rolilrile din viata, pentru anu lasa sa se intrevada ca nu sunt "de-acolo". Un aer de "pictura naiva" insote~te filmul,de la primele cadre (cu oua incondeiate) pana la finalul... cu oua incondeiate, tramaconsumandu-se intre doua sarbatori de Pa~ti.Preocuparea principala a demersului regizoralramane punerea in valoare a "cadrului" social-uman in care se desfa~oara actiunea. Delocintamplator, un "post-scriptum" al filmului avertizeaza ca a doua zi - dupa incheiereacu 0 raza de speranta a actiunii - Belgradul a fost bombardat: in existenta, totu~i,patriar­hala a personajelor, dincolo de razboaiele lor interioare, se facea simtita amenintarea raz­boiului "de-afara" ...

Au ajuns pe ecrane, in 1990, ~ialte cateva filme realizate inainte de Decembrie '89.Personajele filmului Cenu!ia pi1si1rii din vis de Dorin Mircea Doroftei - concepute descenaristul D.R. Popescu -, chiar daca nu dobandesc personalitatea ~iaureola "ingerilortri~ti", aduc pe ecran 0 lume de ganduri ~i sentimente proprii varstei adolescentine: suntabsolventi de liceu, aflap. la primele contacte cu viata. Scris astazi, scenariul ar arata, de­sigur, altfel. Continuand actiunea din Trenul de aur, coproductia romano-poloneza Marea

sfidare (pe scenariullui loan Grigorescu), in regia lui Manole Marcus, este un salt pesteo ~tachetajoasa. Intampli1ri eu Alexandra (de Cornel Diaconu, cu Mircea Diaconu ~iAnaDiaconu) este 0 comedie tandra, cu copii ~iparinti. Coroana defoe este 0 alta "povestepentru copii" istorisita de Sergiu Nicolaescu, pentru copii ar fi ~iTaina joeului de cuburide Gheorghe Naghi (scenariul: Flavia Buref), traseul initiatic al unui copil de trei ani~ori;dar - sigur - copiii a~teptau~ia~teaptafilme mai vii, mai adevarate, mai inspirate. Ada­ugand lungmetrajul de animatie Robinson Crusoe de Victor Antonescu (un film nostim,atractiv ~iinventiv, dar. .. interzis, la randu-i, ani de zile, autoru1fiind suspectat de ... ra­sism!), ~ilasand de 0 parte filmele documentare, la care ne yom referi separat, cam acestaar fi anul cinematografic romanesc. "Premiera" anului ramane filmullui Lucian PinntilieDe ee trag clopotele, Mitiei1? 0 "premiera absoluta", de~i filmul a fost terminat cu undeceniu in urma. Povestea acestei intamplari e simpla. Intrat in productie la data de 27septembrie 1979, filmul urma sa fie incheiat - conform planificarilor de rigoare - infebruarie 1981. Dupa 0 vizionare "la doua benzi" (imagine ~idialog) cu conducerea fos­tului Consiliu al Culturii ~i Educatiei Socialiste s-a decis stoparea lucrarilor ~i punereaintregului material sub cheie. Data memorabila a acestui ucaz: 19 iunie 1981. Premierafilmului a avut loc 1a 7 august 1990, in cadrul Festivalului de la Costinqti, pentru caintrarea in circuitul curent de difuzare saaiba loc, cum spuneam, abia spre sfar~itul anului.La spctacolul din amfiteatrul Costine~tilor, amfitrion a fost ministrul de atunci al culturii,Andrei Ple~u, care, in cuvantul sau de prezentare a filmului, a pus piesa caragialiana deinspiratie ~i filmullui Lucian Pintilie sub semnul unei teme mai putin uzuale, careia i-azis ell/oria dezastrului: "Aceasta simultaneitate a dramei ~i a chefului, a plezirismului ~ia simtului apocaliptic este 0 caracteristica a lumii lui Caragiale, care continua sa fie lumeanoastra. Avem 0 voluptate a naufragiului: «E prost, e ~imai prost, e tot mai prost!» Darnoi spunem asta la berarie. Ne simtim foarte bine ~i spunem ca e foarte prost (oo .). Nune putem bucura de 0 gustare, daca nu 0 cuplam cu un sentiment al sfar~itului lumii. Faceparte din voluptatea gustarii insa~i. Ei bine, aceasta simultaneitate intre catastrofa ~ibucurie, care este greu de obtinut de un popor oarecare, ne caracterizeaza ~i yeti vedeace efect extraordinar da in filmul pe care 0 sa-l intalni!i". Intr-un eseu despre filmulluiLucian Pintilie ("Noul Cinema", nr. 1/1991), criticul Nicolae Manolescu, sub titlul simpto-

398

matic "Mahalaua eterna" , tocmai despre "efectul" amintitelor contrarii vorbe~te: "De ce

trag clopotele, MiticC1? este, i'nainte de orice, un film despre suferinta umana. Nu credca cineva, i'nainte, a mai fost sensibilIa acest aspect. Comicul a mascat de regula faptulca eroii scriitorului sunt fiinte de carne ~i sange, nelini~tite, speriate sau torturate moral.Ei au parut mult mai des ridicoli decat demni de compatimire. Generatii la rand au rasde s-au prapadit de gesturile, de cuvintele, de expresiile lor. ~i acum, iata, vine LucianPintilie ~i ne dezvaluie 0 Mita Baston (rolul vietii Marianei Mihut) suferind de gelozieca un tragic Othello feminin sau un Pampon (un senzalional Victor Rebengiuc) i'nnebunitde i'ndoiala ca Hamlet. In aceste condilii, comicul, datorat unui cod perimat de comportare~i expresii, nu numai ca nu i'mpiedica drama sa iasa la iveala dar, i'n mod paradoxal, 0intensifica pana la insuportabil. Suntem sf3.~ialii'ntreras ~icompatimire ~i0 imensa duio~iene cuprinde la vederea caraghiosului spectacol al suferintei din iubire pe care ni-l oferaeroii filmului. Un carnaval care ne zguduie, 0 fraza care ne emolioneaza pana la lacrimi".Ramanand la opiniile unor comentatori, relin ~i un fragment din cronica semnam deMircea Alexandrescu i'n "Noul Cinema" (m. 10/1990): "Daca Mircea Iorgulescu spuneai'n eseul sau despre lumea lui Caragiale, ca ar fi 0 lume a trancanelii, ei bine, lumea luiPintilie este a urletului, 0 lume la care pana ~i~oapta te asurze~te, 0 lume ajunsa la paro­xism. Cand povestea (care poveste?) se i'ncheie, ai senzalia ca nu ie~i dintr-o sala decinema, ci dintr-un ospiciu." Iar i'n alt loc, criticul observa: "Nimeni ~i nimic nu scapai'n De ce trag clopotele, MiticC1? Avem de-a face doar cu 0 lume damnata ~icondamnata.Peste tot ~i toate plute~te un cer mohorat, fara nici 0 geana de lumina, iar aerul pare mu­cegait ca i'ntr-opivnita peste care s-a lasat chepengul." In fond, Lucian Pintilie - i'necra­nizarea originala a comediei caragialiene D-ale carnavalului - a reu~it ce ~i-a dorit, afacut ce-a vrut: 0 radiografie pertinenta a "mahalalei" de oricand ~i de oriunde. El a maivrut sa ~ocheze cu filmul sau, ~i a reu~it. Reaqiile publicului - marturisite i'n diferiteanchete de presa - s-au extins pe un evantai foarte larg, de la i'ncantare la revolta, de laatractie la consternare, de la i'ngrijorare la nedumerire, de la cople~ire la i'nfiorare. Pampon~i Mila Baston - cum scria criticulliterar, formidabili prin Mariana Mihul ~i VictorRebengiuc -, Nae Girimea (cu un Gheorghe Dinica lipicios ~i ager), Didina Mazu (0Tora Vasilescu "de zile mari"), Iordache (Mircea Diaconu - "me~ter al combinatiilor"),celelalte personaje preluate de la Caragiale ~ide cele mai mult ori, "pintilizate" (vezi ~icazul emblematicului Mitica, mort ~ijelit, dar gadilandu-se i'nca la talpi), i'n interpretaride elita - Petre Gheorghiu, ~tefan Iordache, Tamara Buciuceanu-Botez, ~tefan Banica,Constantian Baltaretu, Jorj Voicu, Florin Zamfirescu - alcatuiesc 0 lume care te i'nspai­manta, te cutremura ~ite cucere~te. Filmul beneficiaza de talentul unor mari arti~ti i'nme­seria lor, imaginea operatorului Florin Mihailescu este un adevarat generator de ritm ~ide atmosfera, ca ~idecorurile arhitectului-artist Paul Bortnovschi (i'ncolaborare cu Nicolae~chiopu), devenite, ele i'nsele, "personaje" - ca ~icostumele ~ima~tile de carnaval aleDoinei Levinla - ,jucand, adica, un rol esenlial i'n "pictura de gen" regizorala, i'n decu­parea ~i ritmarea "rondei" carnavale~ti, agrementata cu miticisme de tipul "De ce tragclopotele, Mitica?" "De franghie, dom'le!" I s-a repro~at lui Pintilie ca "mitocania roma­neasca nu este atat de concreta ~i de agresiva", ca filmul sau "jignqte" (replica finala,"Lasa-i sa moara pro~ti", cu referire la privitorii peliculei, n-a trecut neauzita), unele dintrecontesta!iile exprimate i'npresa s-au datorat ~ifaptului ca filmul s-a lasat prea mult a~teptatpe ecrane (nu este yorba, desigur, de ami interdiqiei; este yorba de lungile luni ale anului

399

1990). A aparut pe ecrane, a~adar, ~ifilmullui Lucian Pintilie - a carui J:ineresub obroc,vreme de un deceniu, dimane un adevarat simbol al cenzurii totalitare -, numai cmniicu covrigi In coada s-au lasat, ~icontinua sa se lase, a~teptati... Rupandu-se de MinisterulCulturii, cinematograful romanesc - se va vedea cand va Incepe sa lucreze - ~i-aca~tigatdoar libertatea de a produce tot mai putine filme ~idreptul (deloc de invidiat) la un cine­matograf anti-cultural sau, In cel mai bun caz, a-cultural.

"RATIA DE LIBERT ATE" A FILMULUIDOCUMENTAR

La scurta vreme dupa ie~irea din co~mar, cinea~tii Studioului "Sahia" au adus peecrane primul jurnalliber. Credeam, speram, ca asistam la 0 rena~tere a "actualitatilorcinernatografice", decedate In "epoca de aur" , din nepriceperea ~ilenea de gandire a unora.Dar n-a fost sa fie a~a. Primul Jurnalliber, dupa ce a facut ~i un turneu In strainatate,la un festival international prestigios, a ramas singurul "jurnalliber", de~i - mai estenevoie s-o spunem? - instituJ:iaaceasta a actualitatilor cinematografice, In toate tarilecivilizate, are un rol deosebit de important In informarea opiniei publice, ca sa nu maivorbim despre utilitatea existentei imaginilor despre un anume timp ~i despre anumitioameni pentru reconstituirea unor lumi (materiale ~i spirituale) revolute. Pe de alta parte,studioul specializat, "Sahia-Film", a produs, in primul an de dupa revolutie, 65 de pelicule.Ca foarte puJ:ineau fost programate pe ecrane, aceasta e 0 alta problema. Dar filmul docu­mentar romanesc a ramas conectat, pe parcursulintregului an 1990, cel puJ:inteoretic,la "reteaua de Inalta tensiune" a unei actualitati fierbinti. A ramas conectat, cat de cat,~i In anul urmator, Inca un an-doi. Pe urma? Parafrazand titlul unui documentar aparut"la cald" , dupa revoluJ:ie(De Craciun ne-am luat ra[ia de libertate), putem spune - farateama de-a gre~i - ca filmul romanesc, la nivelul unicului studio specializat pana-n de­cembrie '89, ~i-a luat "ratia de libertate" ~i a tacut. Din falnicul "Sahia-Film" - cu 50de ani la activ in anul 2000! -, cu mari documentari~ti In "arhivele" sale, cu numeroasetrofee naJ:ionale~iinternaJ:ionale- n-a rarnas decat arnintirea ~io "casutil" de filme publi­citare. E drept: televiziunea In genere, toate televiziunile In particular, ca ~i alte fundatii,edituri, studiouri particulare sau ale unor asociatii felurite, au preluat multe dintre obiec­tivele de creatie din domeniul filmului documentar sau al actualitatilor filmate. Dar de­gringolada studioului "Sahia Film" ramane 0 realitate obiectiva.

"Caderea" n-a fost brusca. Cum spuneam, anul1990 a fost, Inca, un an fast al filmuluidocumentar. Din producJ:iacinematografica romaneasca a anului au ajuns pe ecrane exclu­siv ii/me documentare: faptul ramane semnificativ "In sine". Documentari~tilor le-a revenitmisiunea de a Hisaposteritatii (~i,implicit, contemporanilor) imaginea-document a Revo­IUfiei de a consemna pe pelicula evenimentele de rascruce din istoria contemporana aRomaniei, desfa~urate la sfar~itul anului 1989 ~iin anii imediat urmatori. Prima parte aunui - ramas preconizat - triptic, Desprinderea, dedicat Revolutiei Romane, a fost pre­zentata pe ecrane abia In ultima luna a anului 1990 (deci, 0 prima observaJ:ie,operativitateaa lasat de dorit). Ce alte filme au putut fi vazute pana atunci? 0 "mica lovitura" au dat

400

•,

tinerii - inca studenti pe atunci - Catalina Femoaga ~i Cornel Mihalache, prindocumentarul De Craciun ne-am luat ratia de libertate, care surprinde, in fraze emble­matice, starea de spirit a unor diferite categorii de cetateni in zilele imediat urmatoareRevolutiei din Decembrie. Ideea celor doi cinea~ti s-a dovedit ingenioasa: inregistrandtelefoane anonime primite de Televiziunea Romana in orele inca incerte ~i zbuciumateal Craciunului '89, filmul stocheaza, practic, temeri ~i sperante, furii ~itristeti, rabufniri~i resemnari, chiar daca unele dintre accentele puse atunci raman strict conjuncturale.Documentarul de lung metraj Ziua cea mai scurta, semnat - ca regizor - de ~tefanGladin ~i - ca operator - de Traian Popescu, consemneaza marturiile celor care au parti­cipat la ultima calatorie a cuplului ceau~ist, cu elicopterul, ma~ina sau tancul, in zilelede solstitiu ale lui decembrie '89. Ideea acestui film - despre fuga dictatorilor, fara capersonajele "centrale" ale intrigii sa apara vreodata in cadru! - este notabila, dupa cum,prin firescuI lor, unele dialoguri, unele marturii ale insotitorilor de voie sau de nevoie,voluntari sau involuntari, iviti pe traseul fugii, capteaza interesul. Chiar daca adevilrulistoric al acelor ore ~i zile este doar partial evidentiat, chiar daca - pe plan formal ­cinea~tii au recurs ~ila cateva solutii "teatrale" (improprii genului documentar), Ziua ceamai scurta ramane un moment cinematografic marcant al anului 1990. In legatura cu lung­metrajul Procesul de Mircea Moldovan, ar fi de spus ca ne aflam mai putin in fata unuidocumentar, cat in fata unor documente (personajele din boxa procesului sunt fo~timembriai comitetului politic executiv al P.C.R.). Din pacate, valoarea de document a peliculeieste direct conditionata de... calitatea procesului respectiv. Am retinut, din productia ma­siva de documentar a anului 1990, ~i un film "de operatori", eseul Te iubesc, libertatede Vlad Paunescu, Sorin llie~iu ~iVivi Dragan Vasile, un scurtmetraj esentializat, expresiaunui sentiment dominant generat de "Piata Universitatii". Anul s-a incheiat, cum am vazut, cu filmu] regizorului ~erban Comanescu Desprinderea. Pe genericul acestui docu­mentar figureaza un numar foarte mare de operatori, fapt care vorbe~te de la sine despreamploarea filmarilor efectuate. Pentru a exemplifica larga desfa~urare de forte a peliculei,transcriem de pe prospectele publici tare (in ordinea data) pe toti autorii imaginii: HoriaBolboceanu, Dan Badea, Adrian Bota, Romeo Chiriac, Mircea Bunescu, Grigore Corpa­cescu, Mihail Gavrilescu, Kiamil M. Kiamil, ~tefan Gladin, Valentin llie, Tiberiu Lazar,Vlad Leu, Cornel Mihalache, Dorin Olaieru, Ovidiu Miculescu, Vlad Paunescu, FranciscMraz, Constantin Popa, Sorin Popescu-Holban, Alxandru Spataru, Traian Popescu, AdrianSarbu, Mihai Popescu. Beneficiind de un material cinematografic foarte vast, regizorul~erban Comanescu a incercat, pe parcursul a ceea ce el nume~te "Fine del primo tempo" ,atat 0 ordonare a imaginilor pe criteriul cronologic, cat ~iinscrierea lor in contexte metafo­rice (inca de la primele secvente ale peliculei, imagini reprezentand un cosmonaut plutindin spatiu sunt insotite de un "motto" extras din gandirea lui Nietzsche, pe ideea ca omul,ori incotro s-ar indrepta, va ajunge inevitabilla propria-i umanitate). Unele asociatii deidei, anumite legaturi de montaj trezesc, pe buna dreptate, interes, dar in acest film demontaj - care dobiindea, prin forta lucrurilor, la un an de la Revolutie, ~icaracterul uneipriviri de sinteza - regizorul este preocupat excesiv de "punerea in pagina" a materialuluiimagistic avut la indemana, fapt care prejudiciaza intrucatva latura strict documentaraa filmului. Tot printre "filmele de montaj" ale anului se afla ~i scurtmetrajullncotro?de Elefterie Voiculescu, 0 incadrare a lui Decembrie '89 in context istoric .

401

Ramanand in contextul premierelor anului 1990, este cazul sa amintim faptul ca ­alilturi de filme de fiqiune mai vechi sau mai noi interzise in anii dictaturii ~i scoase lalumina in primele luni ale anului post-revolutiomir - au fost repuse in drepturi ~icatevadintre documentarele ultragiate de cenzura. Deloc intamplator (dupa cum au dovedit-ocine~tii documentari~ti in deceniul anterior), in anii de "perfeqiune omagiala" s-au in­registrat ~icele mai multe "filme interzise" ale documentarului romanesc. Un caz speciala fost acela al regizorului Laurentiu Damian, cineast care - cum am vazut -, intr-undeceniu de activitate la Studioul "Sahia" (in anii '80), nu ~i-a putut finaliza conform in­tentiilor nici un proiect de creatie. Din prima sa intentie cinematografica, Aetiunea 7000ramasese (in anul 1982) doar 0 felie, ca ~i din filmul de metraj mediu Maria Tanase(1986), documentarul Cota zero (1988) a fost imediat interzis ~i sechestrat, iar CtinteeulOltului In timp ee strabate lumea, terminat in 1989, a fost prezentat in premiera abia inprimavara anului 1991 (prefatand debutulin lungmetraj al regizorului, intr-un inteligentgandit "spectacol de autor"). Regizorul Laurenliu Damian a fost unul dintre primii ,,reabi­litati" in 1990. Alaturi de alte filme cu ridicata cota de originalitate, regizorul Moscu Copelrealizase in 1986 scurtmetrajul Jntr-o zi ea oricare alta, 0 pelicula "sechestrata" in epoca,eliberata dupa Revolutie, ~iproiectata pe ecrane sub titlul Va veni 0 zi: filmul acesta, inaparenta despre 0 intreprindere avicola, trimite gandul spre universul concentrationar allui Orwell, vorbind - inca din 1986! - in imagini ~imetafore de mare elocventa, despremult a~teptata zi a frangerii mecanismului dictatorial. Interzis - ~i recuperat dupa '89- a fost ~i filmul regizoarei Sabina Pop, Pane. Din ce motive? Pentru ca indraznea sadea 0 replica imaginii oficiale a satului, cutezand sa refuze edulcorarile obi~nuite. Nu s-aunascut deloc u~or nici filmele unui regizor precum Ovidiu Bose Pa~tina: ultimul filmpre-revolutionar al acestui regizor de c1asa (din pacate, retras ulterior de pe platouri, ca~ialti colegi, din pricina degradarii procesului de produclie) a fost Eu trebuia sa .iDeHamlet,

un film, de asemenea, 0 buna bucata de vreme, interzis: in ambianta unei "case de cultura",regizorul punea degetul pe rani urate ale unor realitati sociale, culturale ~imorale roma­ne~ti.Revazand aceste filme in anul '90, am constatat inca 0 data ca tinerii documentari~ti- impreuna cu reprezentanti de marca ai celorlalte generatii de regizori - au contribuitin masura decisiva la supravietuirea demna a filmului documentar romanesc in anii degrea cumpana pe care i-a trait tara. 0 conc1uzie "preliminara" mi se pare indispensabilain scrutarea viitorului: dincolo de orice dificultati - tehnice, economice, organizatorice,financiare sau ... manageriale - care stau, de cativa ani, in fata produqiei de filme docu­mentare (~i sunt destule dificultati, nu gluma!), important, foarte important este faptulca exista talente, forte umane verificate, capabile sa depa~easca impasurile de moment~i de durata.

Dar sa revenim la realitatea cinematografica a anilor post-revolutionari. Un docu­mentarist cu pregnanta atitudine civica in perioada respectiva s-a dovedit a fi Viorel Branea.El s-a impus printr-un film grav, cu 0 problematica sociala ie~ita din comun, Apoealips

'90 (cu imagini de Adrian Bota), 0 incursiune printre aburii de plumb, de beriliu, de cad­miu, de crom, de magneziu, de hidrocarburi cic1ice ~i aromatice, de "negru de fum" dinCop~a Mica a anilor aceia. Nu numai despre concentratia noxelor este, insa, yorba in acestfilm echilibrat ~iexact, ci ~idespre profundele implicatii - de felurite naturi - in viata~i traditia locurilor, in destinele oamenilor. Un al doilea film al regizorului din aceea~iperioada a vadit 0 asemanatoare indarjire civica: scurtmetrajul Si clasa noastru muneitoare

402

merge fn paradis (prezentat pe ecranul festivalului de la Costine~ti doar cu cateva zilei'naintea celei de a patra "mineriade") se referea, cu priaritate, la problemele de via~a ~ide munca ale minerilor din Valea Jiului, continand i'ngerrnene cauzele nemultumirii popu­lare care avea sa izbucneasca rn curand, transformandu-se ulterior i'ntr-o biltalie "filracauza". Un al treilea film reprezentativ al regizorului a fost Mania ape lor: incursiunileimagistice i'n zonele calamitate ale judetului Bacau din vara lui '91, prin locurile i'ncare"malul miroase a moarte", i'ntorc gandul spre emblematicul film al genera~iei '70, Apaca un bivol negru. Unul dintre cele mai "personale" filme documentare ale acelor ani s-adovedit Cinematograful "Pre~'edintele", al aceluia~i~tefan Gladin, care realizase anteriorZiua cea mai scurta ~icare mai realizase sarcasticul Sa facem totul (un film multiplu pre­miat, i'ncare, cu exceptia unor paranteze conjuncturale de gust i'ndoielnic,expune, eseistic,antitezele de esenta ale "epocii de aur": pe fondul muzical al "Barbierului din Sevilla", suntcontrapuse fastul extern al dornniei ceau~iste cu secvente ale mizeriei interne). Cinemato­

graful "Prqedintele", tot un film de montaj, relationeaza - i'n imagini ~i inserturi ex­plicite - ascensiunea ~idecaderea fostului dictator al Romaniei cu destinul mai mult saumai putin apropiat al altor dictatori de pe mapamond (primul "termen de referinta" fiindBokasssa), concluzia "raidului" cinematografic printre destine - ~i... hoteluri - prezi­dentiale fiind aceea, destul de la i'ndemana ~i destul de adevarata, ca pre~edintii vin ~ipleaca, dar cinematograful ramane. Un film ambitios a fost Li1ca~ul zeilor muti de AnitaGarbea,o investigatie cruda, dureroasa, in lumea spitalelor de boli nervoase, cu intentiamarturisita de a denunta abuzurile politice din psihiatria "epocii de aur". 0 singuratatemulta ~igrea strabate pelicula, 0 planare lenta, ca un "zbor deasupra unui cuib de cuci",asupra unar realitati tragice ~idure, neiertatoare. Faptele rememorate - de medici, de fo~tipacienti, de speciali~ti din tara sau de peste hotare - acuza, evoca regretabile abuzuri~iabdicari, i'n timp ce "secventele de mediu" nu fac decat sa evidentieze tragismul, gravi­tatea respectivelor dezertari morale. Pe regizorul Pompiliu GaImeanu (1932-1999) I-amrei'ntalnit i'ntr-un gen predilect: acela al documentarului istoric. 0 zi din istoria Romanieieste un film dedicat zilei de 1 Decembrie 1918 (care avea sa devina ziua nationala aRomaniei putin dupa aceea). Interesul particular al peliculei consta i'ndialogurile purtatecu fo~ti participanti la marea adunare populara de la Alba Iulia (vreo 14la numar), filmatepe parcursul mai multor ani ~ireunite ca 0 emotionanta mmurie despre clipele i'naltatoarede elan na~ional din ziua de neuitat a Marii Uniri. Pagini de arhiva cinematografica vinsa i'ntregeascamesajul patriotic al peliculei (unele din imaginile de epoca, cu familia regala,fiind utilizate pentru prima oara i'ntr-un montaj cinematografic), alaturi de alte materialeiconografice, fotografii ~i selectiuni din presa vremii. Am rei'ntaInit-o cu bucurie pe re­gizoarea Ada Pistiner, revenita pe platouri (dupa ce, i'ntre anii 1986-1989, se refugiasei'nIsrael), chiar daca rigoarea ideatica a filmului sau de montaj Un an ceva mai lung (careparcurge inilirnplanleanului 1990,"carn multe pentru un singur an" - pare a spune autoarea)nu mai este aceea~i cu rigoarea ideii din filmele sale "de idei". In documentarul Pamantul,~itaranii lui, regizoarea Felicia Cernaianu - care a filmat cateva gospodarii rurale dinjudetul Timi~, i'nprimavara anului 1990 - vade~te acela~i acut (devenit ... cronic) "simtal autenticitatii" ~i puncteaza cateva dintre problemele "care dar" ale taranului roman,probleme care-~i a~teptau (~i-~imai a~teapta)rezolvarea. Treptat, documentarul romanesc,dupa "revarsarea" post-revolutionara, a reintrat i'n "matca" lui. Nicolae Corjos vorbqtedespre Concursul "George Enescu" ] 99]: imaginile trec i'n revista concurentii tuturor

403

seqiunilor - de vioara, pian ~icanto -, regizorul alegand cate 0 fraza muzicala pentrufiecare interpret, apeHind ~i la secvenle-memento din trecutul muzical al unora. ErichNussbaum ramane ~iel consecvent unei problematici culturale: Reportaj despre reportajeste un portret al unui incitant reporter de odinioara, Brunea Fox, iar Panait Istrati ­spovedanie pentru fnvin!ji evoca, de asemenea, 0 biografie pasionanta ~i controversaHLAlaturi de "veterani", filmeaza tinerii: in Intristari, Cornel Mihalache schileaza catevaportrete conte1l).porane,fiecare cu un aer de originalitate. ~erban Comanescu beneficiaza,in scurtmetrajul Noica - lumina umbrei, de un document cinematografic inedit (un in­terviu cu personajul evocat). In filmul Sus, la poarta raiului, autorii - regizoarea IoanaHoban ~i operatorul Sorin Popescu - consemneaza obiceiuri ~i tradilii de Craciun depe Valea Izei. Alaturi de tineri, filmeaza veteranii: in Lumina din lumina, regizorul PaulOrza intreprinde 0 ruga la morminte. Astfel de filme umplu mari goluri in produqia stu­dioului, linand seama de faptul ca, de mulli ani, cinea~ti documentari~ti "n-au avut cecauta" prin biserici. ~i a~a mai departe, ~i a~a mai. .. aproape, dar nu foarte aproape: infilmul documentar romanesc apar primele simptome ale unei boli care se va dovediincurabile. Reportajul de montaj Scurte fnsemnari - Romania 199] de Ioana Holban,alcatuit din reportajele altor regizori ~i operatori, parcurge principalele evenimente aleanului, fara a omite greve, inundalii, mineriade, convertirea leului ~i votarea Constitu­!iei, incluzand in "remember" cateva evenimente cuIturale (printre care congresullatini­ta!ii), intarziind 0 clipa, a~a cum se cuvenea, la veghea desparlirii de unicul Petre Tu!ea.Dincolo de toate acesta, autoarea lasa sa se in!eleaga - pe un ton deta~at-ironic, dublatde 0 dedica!ie ~ugubea!a ~ide un post-scriptum aluziv (aluziile fiind la ... bani, la pelicula,la supravie!uire ~ila alte "alea") - incertitudinile care planeza asupra produc!iei studiou­lui de filme documentare. Sigur, regizoarea ar fi vrut sa nu aiba dreptate. Din pacate, pre­viziunile ei s-au adeverit, iar viitorul studioului cinematografic "Sahia-Film" a devenitdin de in ce mai incert. Documentarul de lungmetraj allui Ovidiu Bose Pa~tina Timi!joara- Decembrie '89 - un film cu exemplare virtuli civice ~iestetice, emo!ionant ~i lucid,intristat ~i avertizant - a fost un "cantec de lebada" al studioului (~i, implicit, al unuiadintre cei mai viguro~i cinea~ti, cu "documentarul in sange"). Excep!iile ulterioare n-aufacut decat sa intareasca regula, produc!ia de filme documentare s-a rarefiat pana spredispari!ie, s-a disipat.

Intre timp, pe ecrane a fost lansat unul dintre documentarele rezonante ale anului1991, Piata Universitatii - Romania, a carui premiera a avut loc in ziua implinirii unuian de la declan~area evenimentelor evocate. Prin acest film debuta un nou Studio cinema­tografic, acela al Ministerului Culturii: prin insa~i existen!a sa, filmul Piata Universitatii- Romania definea premisele unui program de crea!ie angajat, cu pertinente implicaliiin realitate, pe care conducatorul Studioului, regizorul Lucian Pintilie ~i I-a asumat cape 0 datorie de con~tiin!a ("se poate spune - declara el atunci - ca am fost uimit, dupasosirea mea din Fran!a, in vara lui '90, ca un asemenea film, care plutea in aer, nu fuseseinca realizat sau macar demarat"). Pe genericul acestui film de montaj figureaza numede prim rang ale cinematografiei na!ionale: regizorul Stere Gulea, operatorii Vivi DraganVasile ~i Sorin llie~iu - in calitate de realizatori, operatorul Vlad Paunescu (alaturi deSorin llie~iu ~iVivi Dragan Vasile) printre autorii imaginii, inginerul de sunet Horea Murgu~i monteuza Nita Chivulescu. Prima subliniere: este yorba despre un "documentar faradocumentari~ti", datorat, adica unor cinea~ti care i~i axasera cariera cinematografica in

404

principal (sau exdusiv) pe mme de fictiune. Explicatia - dadi este nevoie de 0 explicatie ­este oferita de regizorul Stere Gulea, intr-un interviu (acordat criticului Roxana Pana)inaintea premierei: "Cand apar evenimente majore in viata unei tari, a unui popor, de~inu suntem documentari~ti, ci ne-am exersat - cat ne-am exersat - in filmul de fietiune,mi se pare ca astfel de momente trebuie imprimate pe pelicula fara a mai tine seama despecializarea pe care 0 avem. Istoria are nevoie de elucidarea unor evenimente de rascruce,controversate, are nevoie de documente. Inainte de orice cred ca acest film este un do­cument. Poate starni reactii pro ~icontra, dar el ramane un document". Prospectele publi­citare anuntau "un film despre cel mai controversat fenomen din 1990", cu "imaginiabsolut inedite" din "culisele puterii", despre "zona libera de neocomunism", "mineriada"i;>i"mar~ul alb", cu opinii exprimate de "Marian Munteanu, Petre Roman, Doina Cornea,Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Silviu Brucan, Ion Caramitru, Razvan Theodorescu ~ialtii", documentarul "pe care 11a~teptatide un an de zile": "din 22 aprilie, fiecare cetatean- un spectator, fiecare spectator - 0 con~tiinta!" Pentru autorii filmului, "fenomenulPiata Universitatii" a insemnat un spatiu ideal de rena~tere nationala, un "fenomen majorde trezire a con~tiintei" (Stere Gulea) sau, cum spunea Horea Murgu, "Piata Universi­tatii a fost pentru mine, in prima ei luna de existenta, ca 0 biserica, Izvor al Tamaduiriide Fricil". Izbutind sa materializeze in imagini tocmai aceasta stare de gratie, degajatadin cand in dnd in spatiul de speranta al Pietei Universitatii, filmul devine, in primul rand,o marturie de suflet ~i de con~tiinta. Excelenti profesioni~ti, autorii peliculei au "topit"structura narativa intr-o "baie de poezie" reu~ind - indeosebi in secventele conduzive ­dipe de reala emotie. Desigur, cinea~tii nu fac "arta pentru arta" , ei fac "arta cu tendinta"~i - mai ales dupa ce ~i-au imparta~it cu darnicie convingerile ~i intentiile - nici nuputeau proceda altfel. In acest spirit - cu accente polemice la adresa unor diformaritelevizive - este rememorat momentul 22 Decembrie 1989, in acest spirit sunt rememo­rate principalele evenimente postrevolutionare care au premers manifestatia din Piata,filmulincercand, astfel, sa stabilesca filiatii, cauzalitati, motivatii, relatii de deterrninaresau de respingere. Unghiulde filmare al cinea~tilor ramane fix, neschimbat, identic cupunctul de vedere asupra evenimentelor evocate. Din aceasta pricina (pe care 0 putem nurni~iconsecventa), filmul contrazice intrucatva sintagma "celui mai controversat fenomenal anului 1990", autorii avand destul de putine dubii de interpretare a momentelor adusepe ecran. Realizatorii - la sugestia producatorului, probabil - au facut ~i un efort de"obiectivare", dar pelicula lor ramane partizana, partizana unor nobile idei ~i aspiratiiumane, care ies din zona realului ~ia realitatii imediate, pentru a accede in zona idealului~ia realitatii imaginare. "Formula" peliculei a fost astfel definita de catre unul dintre reali­zatori (Sorin llie~iu): "e un film partizan al subiectivismului obiectiv". Piata Universitatii- Romania este, a~adar, mai mult ~i altceva dedt unfilm: unii I-au simtit ca pe 0 ruga,altii I-au receptat ca pe 0 rana. Privit, totu~i, ca film, este un film indiscutabil. Realizatorii~i-au atins, fara nici 0 indoiala, cu talent ~i cu personalitate obiectivele propuse, ei au"materializat" in imagini magia Pietei, 0 stare de gratie aproape imposibil de explicat princuvinte, dar foarte pregnanta ca expresie vizuala. Au mai llITIlilritceva realizatorii prin filmullor, sa-~i exprime dubiile, nel'ncrederea in guvernantii de atunci ai Romaniei, au reu~itacest lucru - primind uneori aplauze la scena deschisa -, nu se putea sa nu reu~eascil,dat fiind profesionalismullor (cat despre unele concesii conjuncturale ei au fost primii,probabil, care Ie-au regretat). Privit din aceasta perspectiva, Piata Universitatii - Romania

405

a fost, la vremea lui, un "semn de fOl1a"al societatii romanqti: efectiv, nu cunosc multealte guveme care sa investeasca milioane (miliarde) in filme - exagerare con~tienta! ­"antiguvemamentale".1n fond,esenta libertatii consta in libertatea de a putea lupta pentrulibertate. Ie~ind din sfera acestui film-rana, a acestui film-ruga, ramane decbisa 0 problemade principiu. Cum am vazut, documentari~iti de la "Sabia-Film" au absentat din Piata Uni­versitatii, din aprilie pana-n iunie 1990, sau, in sf3.r~it,prezenta lor a fost intamplatoare~i prea putin semnificativa. Faptul este descurajant. "Fenomenul Piata Universitatii" afost, efectiv, un fenomen profund controversat. 0 Indatorire elementara a filmului docu­mentar romanesc ar fi fost aceea de a impune imaginea reala, complexa, a evenimentelordin Piata Universitatii, printr-o cuprindere analitica a fatetelor sale atat de diverse (~ipro­blema se poate extrapola spre multe alte evenimente, aspecte ale realitatii). Dupa cum~tim cu totii (nu de la televiziune!), Piata Universitatii a avut ore ~izile de bar divin, dar~iore ~izile ale ru~inii, la ba1convorbea seara Poeta dar ziua i~i faceau pe-acolo mendrele"baietii" cu ocbi alba~tri din poeziile Poetei, printre mii ~i mii de suflete pure, cinstite,curate s-a insinuat 0 fauna insana, alaturi de vizionari au aparut veleitari care au ridicat,zi de zi, alte ~i alte piedestale ale intolerantei, "spatiul privilegiat al eliberarii de frica"devenea, in alta lumina, un spatiu al groazei existentiale. Fata de toti oamenii cinstiti dinPiata Universitatii, filmul documentar romanesc a ramas definitiv dator. Piata Universitatiiramane un exemplu, poate un exemplu-limita. Dar cum spuneam, indatoririle documen­tari~tilor se pot extrapola, documentul cinematografic ar putea face minuni in atatea ~iatatea situatii de viata controversate, "momentul adevarului" ar putea izgoni umbre ~ieresuri, ar putea limpezi viata noastra cea de toate zilele. "Scenariile" realiilitii sunt infinite.Ca 0 "pasta de culoare", un "fapt de viaW' al perioadei evocate. La festivalul din Cos­tine~ti, in vara-toamna lui 1991 au fost incluse in program ~i cateva filme basarabene,printre care portretul cinematografic Un caz proscris de Marcel Cbistruga (cu referiridirecte la biografia unui binecunoscut disident din Basarabia, Nicolae Lupan). In acestfilm, printre interlocutorii din Paris ai personajului evocat se afla ~icompatriotul nostru,scriitorul Paul Goma, care-~i face cunoscute, in dialog, cateva dintre opiniile despre Basa­rabia ~i Romania de ieri ~i de azi. Printre altele, am retinut un "scenariu" al sau despreciobanul mioritic, rostit in acest film documentar: "ciobanul mioritic a coborat de multla campie, s-a facut securist ~i-~itoama vecinii ... ".

PRIMUL VAL DE DEBUTURI

In peisajul cinematografic postrevolutionar au aparut debuturile. Intr-un interval denici 12luni - din mai 1991 pana in aprilie 1992 - au fost prezentate pe ecrane, in pre­miera, opt lungmetraje ale unor cinea~ti debutanti. Suita, inegala valoric, este conside­rabila din punct de vedere cantitativ. Metafora "cainilor cu covrigi in coada" a redevenit,pentru 0 clipa, actuala. Cronologic, cele opt premiere cu "debutanti la timona" au fostRamanerea de Laurentiu Damian, Vanatoarea de lWed de Daniel Barbulescu, Innebu­nesc #-mi pare rau de Jon Gostin, Soholanii ro,~iide Florin Codre, Unde la soare e frigde Bogdan Dumitrescu, Lacrima cerului de Adrian Istratescu-Lener, Pasaj de George

406

Bu~ecan ~iPolul Sud de Radu Nicoara. 0 "lista" realmente impresionanta, tinand seamade faptul ca, ani la rand, cu exceptiile "omologate", nu s-a consemnat nici 0 noutate Inbreasla autorilor. Sa privim mai de aproape aceste premiere ...

Pentru regizorul giurgiuvean Laurentiu Damian - care, cum am vazut, a ramas un"cineast interzis" dupa un deceniu de activitate ca documentarist -, filmul Rt1manerea,

povestea unui sat dunarean ~i a oamenilor sai, dintr-un ieri ~iun azi de oricand ~ide tot­deauna, a fost nu numai 0 marrurislre de suflet ci ~i0 povara de con~tiinta. A~a s-a nascutfilmul: ca 0 eliberare, ca 0 explozie, ca 0 descatu~are. Nu atat amintiri biografice, nu atatrelationari epice cu fapte reale au determinat demersul artistic, ci, mai curand, sentimentulunor amintiri din copilarie pe care cineastulle-a durat In el ca un construct~r mitic: "Imiaduc aminte de vantul blestemat numit co~ava, care trantea poarta, patrundea In toateungherele, lovea fara mila In timp ce oamenii se aruncau In fata icoanelor, sangerandu-~igenunchii, rugandu-se la arhangheli pana la sfa~ierea privirii. Vantul aducea glasul tan­guitor al m0rtilor, rupea ciuturile fantanilor, se auzeau chemari nebune ~ipierzanie era Inchemarea lor. «Sa taci, sa nu Ie raspunzi, ca ramai nauc» ~optea buna Maria. ~i 0 ascul­tam ... pana-ntr-o noapte, cand bunicu' meu Anghel m-a chemat, Imi ~optea sa ma ducspre patul, glasullui era peste tot, printre hamurilevechi ~ibanitele lara grau... ma tot chema,~i, atunci, co~ava m-a doborat ~imi-a ~optit pierzania ... " Sentimentul-vant al copilarieipoarta In el, rostite sau sugerate, toate dimensiunile spirituale ale unui film nascut din raria~idurerea cineastului: blestemul neiertator a apei, povara apasatoare a saraciei, a credinteiultragiate, a prejudecatilor ancestrale. Printr-un ultim descendent al personajelor evocate,regizorul revine Intr-un sat dunarean pentru a-I rcinvia trecutul, pentru a rememora destinultragic al unor existente sacrificate. In miezul naratiunii cinematografice (~ial personajelorcare compun universul evocat) sillneamullui Anghel, neam blestemat de Dumnezeu pentruca gospodarul dunarean I~iridicase casa pe un deal mai malt decat acela al bisericii. Bles­temul acesta este mai mult decat 0 teama, 0 amenintare, In sufletul oamenilor, el este unfapt Implinit: ~ase copii ai lui Anghel ~iai femeii sale au murit Inainte de a Implini anul~idoar al ~aptelea prunc, 0 fata, a rupt vraja tragica supravietuind blestemului,ajungandla maturitate, perpetuand neamul, nu fara a suporta, Insa, amenintarile blestemului, conse­cintele acestuia. Pavel, nepotul Anghelilor, se Intoarce, dupa ani, In pustiul sat dunarean,rt1mas ca semn tragic al trecutului, ca 0 halta (Balta Ramanerea) In care nu mai opre~tenici un tren, ca un sat (Satul R1:imanerea)lara suflete. Prin aduceri aminte, dar mai ales prinsugestii disparate ale ambiantei din casa parasita a bunicilor, personajul rememorarilorreface destinul unei colectivitati sortite pieirii, uitarii. "Ramanerea" este doar una dintredimensiunile morale, afective ~ifilozofice ale evocarii. Filmul materializeaza In imagini~i continua "a~teptare" a personajelor (a~teptarea aceea zadaranica a inefabilului careiaunii Ii zic speranta), progresiva ~iiremediabila "stingere" a universului evocat pe ecran,a oamenilor, a locurilor, a amintirilor, a sperantelor. Personajele evocarii se retrag discretdin actiune, unul cate unul, fie ca sunt victimele apei invadatoare de suflete, fie ca 0 pomescspre orizonturile incerte ale nefiintei la capatul unor existente zbuciumate (retragereahatrului Vache, dar mai ales retragerea batranului Anghel, langa fantana nenorocirilorsale, acestea doua fiind stingerile cele mai patetice ~imai picturale ale filmului): In BaltaRamanerea trenurile nu mai au pentru cine sa opreasca, doar 0 femeie cu mintile ratacitecontinua sa a~tepte, sa a~tepte cu disperare, Intoarcerea fetitei plecate odinioara. eu totulspeciala ramane secventa din finalul filmului, In care personajul "de contact" cu trecutul

407

este asaltat, urmarit, fnconjurat de personajele aducerilor aminte (intr-o secventaasemanatoare - prin concentratia semnului - cu finalul din filmullui Luis Bunuel"Farmecul discret al burgheziei): 0 astfel de secventa, obsedanta nu numai pentru cineastci ~i pentm spectator, constituie insa~i motivatia unui film nascut ~i nufacut. LaurepuDamian a concentrat, in imaginile filmului sau, marturii de profunda spiritualitate roma­neasca. Na~terea ~i botezul, nuntirea, moartea ~i inmormantarea devin, fiecare in parte~itoate la un loc, momente definitorii ale filmului, regizorul rezervandu-Ie functie de "filmin film", acordandu-Ie spapi de desfa~urare (nu numai fizidi) aparte, ca elemente constitu­tive ale unui mare ~iinexorabil ritual. Biserica reprezinta un permanent reper "de racord"al dramelor umane (preotul Caliman fiind un personaj animat de contradictii launtrice),iar apa cu chip de Dunare - ~iea element fundamental al existentei - participa nemij­locit la ritualul rarnanerii, a~teptani ~istingerii, devenind, deopotriva, sursa de via¢ ~ialtar.de jertfa, insinuiindu-se ca 0 permanenta amenintare in momentele principale ale filmului.Alaturi de regizor (pe tot parcursul faptului de suflet ~ide con~tiintape care I-a reprezentatcrearea filmului) a fost operatoarea Anca Damian, ~i ea debutanta in lungmetrajul deficpune: imagine a din Ramanerea are aburul confesiunii, tragismul faptelor evocate,poezia sperantei, continand ~irelevante juxtapuneri ale realului cu visul (sau cu co~marul),imaginile in alb-negru intervenind ca ni~te accente in discursul cinematografic. Gandulregizoral a fost servit ~ide muzica fireasca a Corneliei Tautu, de coloana sonora a ingi­nerului Andrei Papp, dar mai ales de scenografulDaniel Ractuti3.,ale carui decoruri ~icostumeau 0 valoare artistica de exceppe, multe dintre ambiantele filmului - printre care cimitirul,camera lui Vache etc., - denuntand 0 conceptie grafica incitanta, atat pe plan plasticcat ~ipe plan ideatic. Batranul Anghel i-a prilejuit lui Mircea Albulescu un rol de intensacomplexitate psihologica, cu explozii ~i taceri relevante, cu contradictii aspre, manifes­tate ~i in relatia oscilanta dar fundamental a cu principal a sa partenera, Monica Ghiuta,aflata, la randu-i, in fata unui rol puternic, prilej pentru 0 compozitie (de varsta, de tempe­rament) marcanta. 0 mentiune aparte pentru Maia Morgenstern, interpreta unui rol delocu~or, cu izbucniri de un intens dramatism, cu elipe de profunda disperare sau de perfectaimpacare cu sine, actrita vadind 0 gama foarte diversa de stan ~itrairi suflete~ti.Alti actoride prim rang intregesc distributia: Valentin Uritescu (Vache, un personaj poetic ~ipitoresc), Luminita Gheorghiu (cu un bocet antologic), ~erban Ionescu (Anghel, la 0 varstaanterioara), Dan Condurache (Pavel, "catalizatorul" amintirilor), Dorel Vi~an (preotulCaliman), Eugenia Bosanceanu (0 sateanca), Leopoldina Balanu¢ (ca 0 statuie a a~teptanitragice), Mitica Popescu (un personaj-pata de culoare), George Alexandru (un mire cudestin dramatic), fiecare dintre ceilalp interpreti - Cornel Garbea, Cerasela Stan, MagdaCatone, Ernest Maftei, Claudiu Istodor, Alexandru Pandele, copiii - avandu-~i "elipalor" in povestea cinematograficlL

Prin filmul sau lnnebunesc :fi-mipare rau, Jon Gostin i~i recomanda - inca de laprimele secvente - vocatia neorealista. Proiectul sau cinematografic este "din plecare"incitant ~iambipos: topind in scenariul sau motive literare din doua schite ale unor proza­tori consacrap ("Naveta" de Alexandru Papilian ~i"In loc de postfata" de Fanu~ Neagu),regizorul i~i incheaga story-ul cinematografic - pe sistem de "puzzle" - cu intentiavactita de a vorbi despre spaimele noastre cele de toate zilele, despre pericolele morale~isociale care pandesc societatea romaneasca de tranzipe. Timpul acpunii, elar, este ince­putul anilor '90 (filmul incluzand ~i secvente documentare din timpul manifestatiilor de

408

••

la Universitate, din primavara lui 1990), in centrul naratiunii fiind plasata relatia afectivadintre 0 muncitoare dintr-o tesatorie, Mariana (cu experiente de viata amare, dramatice),~iun coleg de munca, Gelu, pasionat cine-amator (a~a, ca "amatorul" lui KrzysztofKies­lovski, de la care, parca, ~iimprumuta cate ceva), un Ulnarochelarist visator ~i staruitor.Printre celelalte personaje ale filmului, care-i permit regizorului largirea ariei de observatiesociala, se numara un exponent allumii interlope, un ranit al revolutiei (care-~i traie~teviata intr-un scaun de paralitic), alte personaje, dinlauntrul sau din afara fabricii, printrecare un personaj foarte dubios care inseamna pentru cei dinjur 0 permanenta amenintare.Titlul filmului, plastic, imprumutat de la poetul Florin laru - care ~i apare in film, dartocmai el, un "mobil" perpetuu, ramane ... fara expresie pe ecran! -, titlul spune totuldespre starea de spirit a protagoni~tilor angrenati intr-un cotidian amorf, fiira orizont:"innebunesc ~i-mi pare rau"! Conditia muncitorului - intr-o fabrica populata inca demulte umbre ale trecutului -, ca ~ia intelectualului sunt puternic grevate de imprejuraritulburi, haotice, care-~i pun pecetea pe traiul zilnic al tuturora. Despre toate acesteavorbe~te filmul, incercand totodata sa particularizeze atmosfera sociala din fabrica detesaturi ~i sa schiteze "portretul" altor ambiante aduse in cadru. Exista ~i un filon liricin film, disimulat, adesea, sub aparente in~elatoare (filmullasand sa se intrevada, la reali­zator,o anume "pudoare lirica"), alteori "explodand" insa, cum se intampla in cateva din­tre cele mai spectaculoase secvente ale filmului, dansul in piscina sau "duetul robotilor"dinspre final. Marea secventa a filmului este finalul, efectiv antologic, in care spaimarobotizarii, izvorata din insu~i stilul de viata al oamenilor prezentului, este materializataintr-o metafora a dezumanizarii cu fortii de ~oc.Exista, neindoios, decalaje intre intentiileartistice - ~icivice - generoase ale autorului ~iintruparea lor cinematografica, diferen­tele fiind datorate, probabil, ~i distantelor stilistice dintre "piesele" literare incorporatein scenariu. Discrepante se fac simtite ~ila nivelul personajelor: pe langa portretele rea­list-poetice ale protagoni~tilor - interpretati de Gana ~tefanescu, 0 actrita cu vocatie dra­matica, Bogdan Uritescu, cuceritor prin firesc, ~iGheorghe Visu, intr-un rol "colturos",care-i convine - exista ~ipersonaje de factura eminamente livresca (acela allui FlorianPitti~descinde, parca, dintr-un film... australian), sau crochiuri tipologice care nu depa~esc"cli~eul" (chiar daca, in replicile unor sindicali~ti din fabrica, sa zicem, pot fi identificateanumite preocupari de actualitate). Savuroase, pe de alta parte, dar in roluri mici, doar"de culoare" , sunt cateva dintre lucratoarele fabricii, in interpretarea unor actrite cu perso­nalitate ca Aurora Leonte sau Magda Catone sau a unor "nou (bine) venite" ca loana Abur.Un operator cu experienta, Petre Popescu, alti profesioni~ti valabili (scenografa GabrielaNicolaescu - autoarea unei ambiante veriste -, monteuza Adina Petrescu, dar nu ~iuncompozitor "pe masura") insotesc demersul de debut al regizorului Jon Gostin, un cineastpromitator, chiar daca unele dintre "semnele" filmului sau sunt conjuncturale ~i - prinfoqa lucrurilor - perisabile.

Anul1991 va riimane in istoria cinematografului romanesc drept anul (re)descopeririiproductiei particulare de film. fntors in tara dupa ce se auto-exilase cu ani in urma, sculp­torul-cascador Florin Codre ~i-a valorificat inclinatiile scenaristico-regizorale in filmulSobolanii ro~ii, prin care a intention at mai multe lucruri deodata. Chiar: ce I-a determinatpe sculptorul-cascador Florin Codre sa devina peste noapte ("peste noapte" la propriu,dar ~i la figurat) scenarist ~i regizor (~i sa investeasca in film sume deloc neglijabile)?Raspunsurile nu sunt foarte complicate. Sculptorul-cascador acumulase, indeosebi in anii

409

deceniului al VIII-lea, 0 experienta de viata foarte speciala, pe care a simtit nevoia s-ocomunice semenilor (impreuna cu reverberatiile amintirilor in imediata actualitate).Cunoscand foarte bine cinematograful din interiorullui (din perspectiva cascadorului,omul - de fapt - "bun la toate"), regizorul-scenarist ~i-a propus, deopotriva, 0 privirespre lumea filmului - Sobolanii ro~ii fiind unul dintre acele "filme depre film" carealciltuiesc 0 lume aparte in universul cinematografului (~icarora Dana Duma le-a dedicatchiar 0 carte, Autoportretele filmului) -, a tinut sa aduca un omagiu special confratilorde breasla, cascadorilor, aceasta specie umana ~i artistica stranie despre care se spun detoate dar se ~tiufoarte putine, a vrut sa rememoreze diteva date din propria biografie (in­c1usiv experienta detaliata, cu rani adanci, a cutremurului din 1977) ~i a simtit nevoiasa deplanga anacronice ~inocive excrescente ale trecutului in contemporaneitate. De cea ales cinematograful pentru a transmite aceste experiente? 0 spune singur: "la 48 de aniam simtit nevoia sa ma exprim intr-un limbaj mai pupn exclusivist; pentru mine cinema­tograful rezolva 0 problema de comunicare"; ar fi de invocat ~i motivul esential: ani larand, pentru Florin Codre cinematograful a fost insa~i viata sa. Aceste descendente ~iaceste dependente nu pot impiedica, insa, constatarea "obiectiva" ca Sobolanii ro~ii estefilmul unui regizor ne-profesionist, ba chiar ~i al unui produciltor ne-profesionist (casaproducatoare "Tracus-Arte" S.RL fiind, se pare, la randul ei debutanta, fara experienteanterioare sau ulterioare). Din aceasta situatie oarecum ciudata decurg, insa, oricat deparadoxala ar parea afirmatia, nu numai scaderile filmului, ci ~iprincipalele sale calitati~i, in primul rand, 0 anurne sinceritate.care lipse~te multor altepelicule, confeqionatede buni profesioni~ti ai ecranului. Oricum, regizorul ~i-aalaturat, in tentativa sa regizorala, >

un scenograf (Mircea Dudu~ Neagu) ~iun operator (Alexandru Groza) cu experienta, altispeciali~ti ... nemarturisiti. Dqi autorul i~i ia precautia de a dec1ara,pe generic, ca oriceasemanare cu personaje ~i situatii reale este intampliltoare, filmul are 0 hotarata tu~aautobiografica, trimiteri directe spre realitatile anilor evocati: cei trei prieteni din centrulactiunii - .';)tefan,Sony ~iStavru - poarta pecetea biografica a autorului insu~i, a priete­nilor sai Sobi Cseh ~iTudor Stavru (acesta din urma pierit tragic in zilele cutremuruluidin 1977, atat in film cat ~i in realitate). Filmul contine, de fapt, trei planuri paralele.Prezentul - care ofera "copertile" tramei ~ialte cateva scurte inserturi - constituie doarun liant al amintirilor ~i puncteaza, fara comentarii, amenintarea ,,~obolanilor ro~ii" inimediata actualitate. Intr-un alt plan narativ, cateva "scene de gen" i~i propun sa evoce- prin date ~idetalii de atmosfera - ambianta "epocii" de aur": participam la realizareaunui film istoric (cu cai, calareti, armuri ~inuduri feminine pe malul marii), insopm echipade filmare la cate 0 orgie (unde, pe fesele convivelor putem citi lozinci dragi epocii detip "Ceau~escu - P.C.R."), intram in cate un bar de noapte (dar ne retragem inainte degeneralizarea batailor de dimineata), asistam la secvente cu cascadori in exterioare haidu­ce~ti,ajungem - pastrandu-ne in lumea filmului - prin ora~ele de provincie Cll 0 tipo­logie "seducatoare" (vorba unuia dintre personaje: "undeqti tu, nea Fellini?"), urmarimgrote~ti spectacole omagiale ~ine "racorim" la revolta cate unei tarfe (0 secventa absolutantologica este rabufnirea Mirandolinei Congo - in interpretarea de zile mari a ToreiVasilescu - la petrecerea de la primul-secretar), devenim martorii dezmatului genera­lizat al fostei protipendade de partido In partea a doua a filmului i~i face loc un al treileaplan narativ: accentul narapunii se muta pe "persoana intai", factorul autobiografic devineprecumpanitor (in sine, sau in relatie cu ,,~obolanii ro~ii", prezenti mai mereu in aqiune,

410

fara a fi aratati cu degetul), intriga incluzand fapte reale ale timpului evocat, cutremuruldin 4 martie (~i sacrificiul prietenului Stavros-Stavru), moartea unei iubite dupa un avortprovocat, trecerea "frauduloasa" a frontierei etc. Articulatiile filmului sunt destul de debile,anumite excese imagistice sau de limbaj au determinat pe unii comentatori sa aduca Indiscutie cuvantul kitsch sau adjective de tipul "vulgar" sau "trivial". Pe de alta parte, Insa,filmul are capacitatea de a captiva prin tonuri de mare sinceritate, "necenzurate", caresuna minunat dupa ani nenumarati de cenzuri ~iautocenzura. Cei trei prieteni sunt inter­pretati de Lucian Nuta (~tefan, personajul "autobiografic"), Bogdan Voda (Sony, caruiai-am spus ~iSobi), ~erban Ionescu (Stavros, caruia i-am spus ~iStavru), tipuri bine indi­vidualizate creeaza Petrica Nicolae (se pare di printre ,,~obolaniiro~ii" sunt ~ifo~ti casca­dori deveniti politicieni de marca), Florin Zamfirescu (un securist de ieri care se afla Incaprintre noi), ~tefan Sileanu (un prim-secretar desenat cu vigoare ~ihaz), Drago~ Paslaru.(un regizor care ... candideaza la pre~edintie), Stelian Nistor (caruia i-a fost Incredintatcel mai vesel gag al filmului), ceilalti, printre care Valentin Uritescu, Papil Panduru, Ma­rian R~Uea,Mihai Malaimare, Constantin Diplan, Constantin Ddiganescu, Cristi Iacob,~tefan Velniciuc, Paul Fischer. Printre protagoniste, alaturi de Tora Vasilescu (cu tempe­rament cat patru) apar Ozana Oancea (In rolliric), Adela Marian, Cezara Dafinescu, DanaDembinski ...

Debutul tanarului regizor Bogdan Dumitrescu, cu filmul Unde la soare e frig, s-aprodus tot la 0 firma particulara, "Filmex - Romania" (principal producator: Titi Po­pescu). In cinematografia romaneasca, Bogdan Dumitrescu reprezinta un caz aparte. EIa debutat la 29 de ani ("regizor la 29 de ani", asta aduce putin cu ... "capitan la 15 ani"allui Jules Verne), dupa ce a absolvit Institutul de cinematografie din ... Roma, unde aavut printre profesori pe Cesare Zavattini ~i Ettore Scola. Filmul sau de debut a ajunspe ecranele bucure~tene dupa ce a fost selectionat la cateva festivaluri internationale, baa primit ~iun premiu, In ora~ul francez La Baule ("Grand Prix de la region des pays dela Loire et des lecteures de Ouest France"). Dincolo de aceste motivatii aparte, important,chiar foarte important, mi s-a parut modul In care regizorul a Inteles sa fructifice libertateade creatie (acest dar divin): el ~i-apropus, cu Incapatanare, sa faca un film"pe pofta inimii".Atat. Nici mai mult, nici mai putin. Atat. Un film pe pofta inimii. ~i I-a facut ~ ai im­presia - dintr-o rasuflare. Intr-o lume suprasaturata de culori tari el a facut filmul In alb-ne­gru, Intr-o lume suprasaturata de vorbe el a facut un film de taceri ~ide priviri, Intr-o lumesuprasaturata de multimi, In permanenta mi~care, el a facut un film static, cu numaidouapersonaje, Intr-o lume a marilor metropole poluate el a facut un film "departe de lumeadezlantuita", plasat Intr-un colt de univers uitat de Dumnezeu, unde marea se Ingana cuuscatul, dincolo, parca, de latitudinile ~i longitudinile civilizatiei. Intr-o lume suprasa­turata de radiatii ~i explozii solare (ca sa nu mai vorbim de pete), el a ales un loc subsoare ... " unde la soare e frig", optand, ca ~i regizorul Nicolae Opritescu - venit la unmoment dat din Franta In Romania sa faca aid film -, pentru un "sezon al pescaru­~ilor", coincidenta continuand Inapoi In timp catre acel "septembrie" pe tarm de mareIn care se desfa~ura, cu ani In urma, actiunea filmului de debut, tot In doua personaje,al regizorului Timotei Ursu. De ce toate aceste optiuni particulare? Pentru ca aceasta i-afost "pofta inimii": sa vorbeasca - Incet, In ~oapta - despre povara singuratatii, desprecate un vis frumos al unei nopti de ... toamna, despre marea ~ansa - adeseori ratata ­a comunicarii dintre semeni, ca ~idespre pericolele care pandesc din umbra dorul de puri-

411

tate ~i speran!a implinirilor. De aici pana la povestea - cu voie sau fara de voie - "detip Mihail Sebastian", un' "joc de-a vacan!a" cu 0 "stea fara nume", ie~Wlpentru 0 clipadin traiectoria ei, nu mai era decat un pas. Sau nici unul. .. Doua lumi care se intalnesc,a~adar, in "dosarul" infinit al pove~tilor cu un barbat ~i 0 femeie, cu un EI ~i 0 Ea. Eatrece printr-un moment de cumpana al existen!ei sale, ramane, parasita, pe un !arm demare pustiu ~i rece. El este paznie de far. Sau, mai corect, Paznicul Farului. Un "vis inalb " , a~ai~i denume~teregizorul prima parte a filmului, cu micile sale pove~ti din poveste,pove~ti in cuvinte (cu delfini care vor sa se sinucida, cu lebede care sparg geamuri defar), pove~tiin imagini (sus, in varf de far, acolo unde la soare e frig). Partea a doua a filmuluieste neagrii: ora~ul, stressant ~i apasator, ca element de contrast, nu mai are - din punctde vedere artistic - acurate!ea de verosimilitate a spa!iului cu respira!ii marine, insa~i"povestea" devine mai conven!ionala; doar cadrul final - desigur, pe "pofta inimii" -,cu semnul sau de speran!a ~i de re-descoperire a bucuriei jocului, reproiecteaza filmulintr-o zona metaforica incitanta ~ioriginala. Protagoni~tii se afla in fa!a unora dintre celemai frumoase roluri avute pe ecran: Oana Pellea, cu firescul ei atat de organic, cu tacerileatat de expresive, cu frigul din soarele sufletului sau ~iGheorghe Visu, care-~i descopera,prin acest personaj, trasaturi de sensibilitate disimulate altadata sub masca unor "duri ire­mediabili". Tanarul regizor, la inceput de drum, a fost secondat de 0 echipa putemica~i - dupa cum s-a dovedit - fide1a gandului sau creator, cu buni profesioni~ti, printrecare operatorul Doru Mitran (care a speculat perfect conventia contrastelor alb-negru),compozitorul Adrian Enescu (tot mai devotat muzicii de film), scenograful GUin Papura,monteuza Adina Georgescu-Obrocea. Regizorului ~i colaboratorilor sai Ii se datoreazadorita veridicitate a ambian!e1or,care ne duce gaudul spre patina "noului val" francez (poatede aceea - simpla senzatie? - titlul filmului, frumos, suna chiar mai bine pe afi~elefranceze: Ou le solei! est froid), dar adresa cea mai exacta ~imai emotionanta a filmuluieste scrisa pe un colt de ecran, la inceputul proiec!iei: "lui Amza".

"Ceea ce atingem este ceea ce atingem, dar ~i altceva; tot astfel ceea ce ni se in­tampla, este ceea ce ni se intampla, dar ~i altceva: iar acest altceva este fara sfar~it" ­acesta ar fi motto-ul teoretie al filmului Pasaj, lungmetrajul de debut regizoral alluiGeorge Bu~ecan (scenarist, cum am vazut, al filmului Pas fn doi de Dan Pita). Ratand,cu cativa ani in urma, prilejul unui "debut de autor" , George Bu~ecan s-a numarat printredebutan!ii anului 1991,prin transpunerea pe ecran a unui scenariu datorat tauarului prozatorPaul Ghi!iu, aflat ~iella "ora" debutului cinematografic. Din eel putin doua motive, sce­nariul acesta a constituit 0 "materie prima" prielnica unui regizor debutant: intai pentruca personajul principal este el insu~i regizor de film, in al doilea rand pentru ca trama, pringlisarile sale dintre prezent ~i trecut, dintre real ~iimaginar, presupune, chiar revendica,un limbaj cinematografic modem. Filmullui Federico Fellini Opt ~ijumiitate avea acela~i"punct de fuga" (confruntarea unui regizor cu e1insu~i, cu propriile-i viziuni, spaime ~ifantasme), dar n-are nici un rost sa ne iluzionam, distantele sunt uria~e, tanarul debutantnici nu-~i propune asemanari stilistice cu marele model clasic. Regizorul filmului seconfunda pentru 0 clipa cu regizorul din film. Aflat in fata ~ansei "in premied". de a faceun film Hiraconstrangeri ~i fara opreli~ti de cenzura, simte nevoia unui riguros examende con~tiin!a, incercand sa-~iraspunda la 0 intrebare capitala: "cine sunt eu?" In "pasajul"dintre real ~i imaginar care constituie spatiul·de desfa~urare al filmului, eroul (ca ~iregizorul) incearca sa delimiteze realul de imaginar in propria biografie, judecandu-~i fara

412

menajamente indeciziile, compromisurile trecutului. Filmul - un film-confesiune, 0 "artapoetica" sui-generis - consemneaza 0 dedublare a eroului principal (Andrei Urcan, ininterpretarea lui Marian Riilea), eroulimpfu1indu-~i,de asemenea, disponibiliiliple afective,el fiind prizonierul binomului Mira-Mara, reprezentat de doua actrite cu mare forta expre­siva, Maia Morgenstern - pe atunci actrita momentului in cinematografia autohtona ­~i Luminita Bota, 0 placuta surpriza interpretativa (mai jucau in film: Mitica Popescu,Cor'ado Negreanu, Puiu Lazar, Petre Nicolae, Bianca Brad, Dan Florin Pipera, MihaiPi~talu). "Pasajul" spre film al regizorului George Bu~ecan, sustinut de operatorul AdrianDragu~in - care marcheaza inspirat, plastic, lumile paralele ale filmului -, anunta 0sensibilitate moderna. DificuHatile incep atunci cand intentiile regizorale devin preaexplicite, chiar ostentative, ~icand demersul artistic este pandit de pericolul prolixitatii.

Regizorul Radu Nicoara, la ora "filmului de diploma" in prima sa studentie (el aterminat "imaginea" in 1984 ~i "regia" in 1990), semna, impreuna cu Relu Morariu, unscurtmetraj ramas printre cele mai reprezentative "filme de lnstitut" - alaturi de Cercullui Mircea Veroiu, Viata fn roz de Dan Pita sau Var! de Mircea Daneliuc -, Solo pentrusax. Filmul Polul Sud descinde, practic, din Solo pentru sax: ca ~iacolo, problema princi­pala este aceea a incompatibilitatii artistului cu 0 societate corupta, lipsita de suporturimorale, ca ~iacolo personajul principal parcurge 0 criza de adaptare (practic insolubila),ca ~i acolo interpretul rolului central este Claudiu Bleont. Noutatea de esenta a filmuluide lung metraj este relationarea temei cu realitati imediate, ale "societatii de tranzitie", .nu numai cu universul traumatic al regimului totalitar. In Solo pentru sax era yorba despreun saxofonist virtuoz, capabil de performante artistice deosebite, caruia societatea (deieri) Ii refuza dreptulla "personalizare". Protagonistul din Polul Sud, ~tefan, este un scrii­tor - se pare talentat - de vreo 35 de ani, care lucreaza la un ziar de tineret, inecandu-~icon~tiinta inutilitatii ~inecazurile existentiale in vodca, intr-o viata familiala dezordonata,pusa sub semnul derizoriului ~i condiponata de exasperanta realitate social-politica a"epocii de aur". Cu un deceniu in urma, eroul iubise 0 femeie, pe Irina, de care s-a des­partit ~ipe care 0 relntalne~te peste ani, casatorita ~iea, cu un personaj important al vietiipolitice. Povestea de dragoste a celor doi este reluata, in ciuda oricaror opreli~ti ~iobligatiifamiliale (~tefan are ~i 0 fetita de capva ani~ori, 0 sotie docila ~iresemnata), cei doiincearca sa lege, printre picaturile vietii de fiecare zi, firul iubirii intrerupte cu zece aniin urma, dar, dincolo de orice apm:ente, viitorul relatiei afective este din ce in ce mainesigur, mai incert, pare sortit e~ecului. Acesta este "momentul sufletesc" al eroilor indecembrie ' 89, cand evenimentele par a influenta in mod decisiv destinul celor doi indra­gostiti: sotul Irinei este arestat, viata pare a-~i gasi rosturi noi, prin eliminarea compro­misului, a minciunii. Dar aparentele sunt din nou in~elatoare. In vara anului 1990 Iiregasim pe ~tefan ~i Irina continuandu-~i idila, ca ~i cum nimic nu s-ar fi-ntamplat. ~i,de fapt, nimic nu se schimbase: sotul Irinei a redevenit 0 persoana foarte importanta, Irinaa ramas in "tabara ca~tigatoare", perdantii au ramas aceia~i. Cu rnii ~imii de exemple inrealitate care-i atesili mesajul, filmul - avertizant - i~i justifica intru totul ratiunea dea fi. Simtul cinematografic al regizorului Radu Nicoara este detectabil, deopotriva, instructura plastica a cadrelor (operatorul Relu Morariu practicand, in consens cu regizo­rul-operator,o "estetica a uratului", menita sa scoata in evidenta tarele morale ~isuflete~tiale personajelor, adevarata fata a realitatii) ~iin natura montajului, fragmentat, cu elipse,ecouri ~i interferente imagistice sau sonore, cu prelungiri de stari sau sentimente de la

413

o secventa la alta. Din pacate, realizatorii nu ~i-au dus intotdeauna idei1e artistice panala capat, exigenta Studioului de creape s-a dovedit precara, in film au "scapat" inadvertente,disonante, tonul povestirii fiind oscilant, pasajele de sinceritate ale materialului epic alter­nand cu "aducerile din condei". Printre secvente1e care I-au preocupat in mod special peregizor se numara 1eit-motivul ma~inii de scris - relatia scriitorului cu principal a sa"unealta" definind mai bine decat orice replica starile de spirit ~i dezabuzarile eroului- ca ~ifinalul, 0 secventa dintre acelea de dragul carora merita cateodata sa faci un filmintreg: in gestul personajului principal, gol-pu~ca, care dispare in zare (in zarea uneipdipastii?) aruncand catre nimeni ~icatre nicicand vraful de hartoage al propriului manu­scris, citim necesitatea dezbracarii de compromisuri, balcanisme ~iiluzii, 0 conditie indis­pensabila a ie~irii din marasm. Claudiu Bleont puncteaza nuantat spaimele, nesomnul,dezamagirile, furia, tristeti1e eroului sau, care se comport a diferit in relatii1e cu "iubita"(0 Ioana Pavelescu care sugereaza, la randu-i, distantele minime ale personajului sau panala "capatul puterilor"), cu sotia (Ruxandra Bucescu), cu prietena de familie (Dana Dem­binski), actorul ducand, practic, "greul" filmului. Mai joaca in film George Constantin(care portretizeaza generos tipul noncoformistului), George A1exandru, Dan A~tileanu,Mihai Cosntantin ~i - in roluri mici dar cu rost - un Ion Besoiu, un Alexandru Repan.

Am lasat la urma doua dintre debuturile "primului val" postrevolutionar. Ele au fostmai putin convingatoare. Daniel Barbulescu, dupa 0 semnificativa activitate ca "secund"la Studioul "Bucure~ti" - din anul absolvirii, 1978 -, a debutat cu lungmetrajul Van a­

toarea de lilied, un policier "altoit" cu recuzita revolutionara, terori~ti ~ipoliti~ti, printreinterpretii carora se afla Ion Haiduc, Florentin Du~e, Florin Anton, Ion Chelaru. Criticaa vorbit, la premiera, despre "un infantilism profesional greu de inteles ~i de acceptat"considerand filmul "confuz ~i,pe alocuri, ridicol" (Bogdan Burileanu, "Noul Cinema",11/1991). Cat despre Lacrima eerului de Adrian Istratescu-Lener (cu nume sonore indistributie, multe "mo~tenite" din episoadele anterioare ale unui foileton cinematograficcu succes de public: Marga Barbu, Gheorghe Dinica, Constantin Codrescu, Mirce Anghe­lescu, Ion Craciun, ~erban Ionescu, Nata~aRaab-Gutul, Manuela Harabor, Carmen Trocan,Remus Margineanu, Petrica Nicolae, Horatiu Malaele, Ileana Stana Ionescu, Mihai Me­reuta), filmul - indecis ca gen - contine imixtiuni parodice neavenite ~i nejustificatein "seria de aventuri" scrisa de Eugen Barbu ~iNicolae-Paul Mihail. Cu toate scaderilesale, "valul" de debuturi din primii ani '90 a insemnat un moment fast a1cinematografieinationale, lasand sa se intrevada politici noi in lansarea ~iindrumarea tinerilor cinea~ti.Dar n-a fost decat 0 iluzie. Debutantii n-au dansat decat 0 vara pe ringul cinematografiei.Villvataia n-a fost decat un "foc de paie". Unii dintre noii regizori, e drept, au reu~it cateo "recidiva". Laurentiu Damian a revenit pe ecrane,.,relativ repede, cu 0 ecranizare dupaIon Lancranjan, filmul Drumul diinilor (una dintre nenumaratele drame ale "obsedantuluideceniu" petrecuta intr-un sat din Ardeal), cu cateva creatii actorice~ti importante - OlgaTudorache, George Alexandru, Dan Condurache, Lurninita Gheorghiu, Valentin Uritescu,Mircea Albulescu, Dorel Vi~an, Carmen Tanase -, un film condus cu mana sigura, darmai putin personal decat primul,faeut ~i nu naseut. Dupa aceea, regizorul s-a intors la"iubirea dintai", filmul documentar, devenind - totodata - dascal, producator ~i pu­blicist. A recidivat ~iBogdan Dumitrescu, dar filmul sau din 1994, Aeolo unde oehii dor(scris in colaborare cu loan Gro~an), n-a reeditat "momentul de gratie" al peliculei dedebut. A recidivat ~iGeorge Bu~ecan,tot in 1994, dar cu 0 coproducpe comerciala, Templul

414

tacerii, amanandu-~i inca 0 data ambitiile artistice. Jon Gostin a incercat - in 1995 ­o temerara parafraza dostoievskiana, Spovedania, 1aTVR, dar toti cei1alti debutanti "inforta" de 1ainceputul anilor '90 au ramas, in rnileniul II, cinea~tiiunui singur film. Ramanede vazut ce surprize Ie va rezerva (~ine va rezerva) rnileniul al ill-lea ... Despre ceilaltidebutanti ai deceniului - printre care "certitudinile" numite Nae Caranfil ~i RaduMihai1eanu -, intr-un alt capitol. ..

REPLICA REGIZORILOR CONSACRATI

Dupa 1989,0 vreme, nu numai debutantii s-au aflat "in largullor", ci ~iciitiva dintrecinea~tii consacrati (cu mai vechi sau mai noi "state de serviciu"). Mai multi impatirnitiai filmului, oameni intreprinzatori, ~i-au creat, atunci, propriile studiouri de creatie, ofe­rindu-~i in ace1a~itimp serviciile altor Case de filme - din tara ~i din strainatate -,reu~ind, relativ repede, sa-~iprezinte publicului primeIe producJ:iicinematografice, contri­buind, astfel, la crearea momentana (temporara) a unei bazeaepY6ductie-capabile sa sus­tina un numar --'- sa-i zicem - acceptabil de lungmetraje pe an. Catre sfar~itul anului1993, de pilda (pe urma lucrurile au inceput sa se degradeze), "carJ:ilede vizita" ale noilorstudiouri de creatie aratau prornitator. Primul pas I-a facut societatea de productie cinema­tografica "Filmex", condusa de Titi Popescu (pana atunci director de film la Studioul"Bucure~ti"), unul dintre principalii promotori ai productiei particulare, colaborator fidelal regizorului Lucian Pintilie. De altfe1,prima "prestatie privata" a studioului de creatie"Filmex" a fost Balanta; filmullui Lucian Pintilie. Au urmat Unde la soare e frig de Bog­dan Durnitrescu, E pericoloso sporgersi de Nae Caranfil ~i Trahir de Radu Mihaileanu.Intre anii 1991-1993, "Filmex" a fost prezent in selectii oficiale la San Sebastian, Cannes,Venetia ~iBerlin, decise poate considera ca a intrat "cu dreptu1"in universul producato­rilar d~dihne. In anul 1992, ca urmaie a asigurarii presfa1iil6r de serviciu la filmulSubspecii, a luat fiinta societatea rnixta romano-americana "Castel Film" (in parteneriatcu Studiourile "Paramount"), condusa de Vlad ~iOana Paunescu, el un important operator- cu filme precum Concurs de Dan Pita, Intoarcerea din iad de Nicolae Margineanu,Domni!joara Aurica de ~erban Marinescu la activ -, ea cu filme precum Domni!joara

Aurica de ~erban Marinescu, Drumetfn calea lupilor de Constantin Vaeni, A unspre­zecea porunca de Mircea Daneliuc (ca autoare de costume). Pana spre finele anului 1993,"Castel Film" realizase filme ("prestari produqie film") precum Transferul, Omul invi­zibil, Vanatorii, Ingerul fntunericului, Dragonul etc.; in ceea ce 11prive~te pe Vlad Pau­nescu, el a sernnat, dupa 1989, imaginea unor filme precum Subspecii (I, II ~iIII), regiaTed Nicolaou sau Mandroid (de Jack Ersgard). 0 colaborare fructuoasa franco-romana,de la inceput - ciind studioul realiza "prestatii" pentru Franta -, a vadit "Atlantis Film"(directori Ion Marinescu - operator de felul lui - ~i Lucian Dante Gologan); primeleproductii reaIizate: Arthur (producator Compania "Blue Dahlia Production" Paris) ~iSim­plu soldat (un film inspirat de razboiul din Indochina). Chiar ~ifara baza tehnica, "Elec­tronum" (director: Marin Tudor) a reaIizat - in colaborare cu "Magnum" ~iaIte societaJ:i­lungmetrajul Cel mai iubit dintre pamanteni, in regia lui ~erban Marinescu, iar in 1993,

415

coproductia romano-canadiana Craciun fnsangerat, regia: ClaudiG Nasso. "CampionFilm" - cu regizorii Mircea Mure~an ~iElisabeta Bostan, initial, la timona - au realizat(cu firma "AI Daco") A doua cadere a Constantinopolului. "Gladiator Film" (director:Sobi Cseh) s-a instituit ca 0 societate a cascadorilor-producatori - ~i a incercat 0colaborare cu Asociatia cascadorilor "Hollywood". "Est Film" (care a functionat initialsub titlul "Ager Film" s-a facut cunoscuta prin cateva documentare. "Ital-Unitex ~iProfilm's Production Group" (director: Dumitru Pohu~) a realizat filmele Rozenemil deRadu Gabrea, Abel fn padure de Mihaly Sandor, Sectia - 0 coproductie romano-germanain regia lui Pether Lothar, contribuind,alaturide "Magnum Spot 33" (directori:Anghel Mora~iLuminita Boca), de alte studiouri, la producerea lungmetrajului Cel mai iubit dintrepamanteni de ~erban Marinescu. Printre ceilalti producatori statuati la inceputul anilor'90 s-au numarat "Rocimex" (director Ion Ionescu), firnla care a colaborat la realizareafilmului Subspecii, "AI Daco" (director Cornel Diaconu) - care a inceput prin a sustinefilmul A doua cadere a Constantinopolului de Mircea Mure~an, "Tracus Arte Film's"(directori: Florin Codre ~i Lucian Nuta) - careia i se datoreaza primul film produs inintregime de un studiou privat, Sobolanii roilii de Florin Codre. Au mai fost infiintateatunci "Archimpex" (director' Andrei Ghi~e), cu specializare in filme publicitare,"Mediapro" (dinx:tor AdriarrSarbu) - 0 societate implicata in realizarea unor filme pentruTV. Printre studiouri1e private infiintate dupa '89 s-au numarat ~icateva specializate infilme de animatie, printre care "Dacodac Studio" (director Adela Craciunoiu), "ClassicAnimation" (director Victor Antonescu), "Anima Dream SA," ~.a.,dar nu toate au rezistatsolicitarilor economiei de piata. In primii ani post-revolutionari, a~adar, pe langastudiourile de creatie traditionale (care au dobandit initial nume - "Gamma", "Solaris","Alpha Films International", "Star 22", "Profilm" -, pentru a redeveni cifre, ale unuiorganism tutelar numit "Cinerom"), pe langa singurul Studiou cinematografic ramas inperimetrul Ministerului Culturii, au aparut firme particulare - multe cu participariinternationale -, menite sa sporesaca potentialul productiv al filmului romanesc. Initial,efectele asupra creatiei au fost pozitive.

Unul dintre pririlli cinea~ticonsacrati ajun~ipe platouri dupa 1989 a fostIulian Mjhu(1926-1999), al carui film Flacaul cu 0 singura bretea a starnit un adevarat "val" de criticila premiera: filmul a fost taxat in fel ~ichip, a fost numit "aberatia cu 0 singura bretea",un "melange dramatic stufos, eclectic (... ) ~iteribilist", 0 "bizarerie cu ~oparle" (poate ceamai ~orecta definitie a peliculei), un film "intr-o ureche", ba un confrate de breasla alregizorului a vazut in acest film chiar ",marca a ceea ce este cinematografia noastra deazi, precum ~i sugestia directiei in care merge ea". Cert este ca regizorul - dupa cuma spus-o in diferite feluri - a visat ,,0 viata intreaga" un asemenea film. Scenariul ­semnat de Alexandru Nicolaidi, dupa 0 idee din povestirile "Canuta om sucit" de LL.Caragiale ~i "NicuHiita Minduna" de LAL Bratescu- Voine~ti - nu a fost luat niciodatain serios pana in 1989, nu din pricina "valorii artistice" (sa-i zicem ... precara) a textuluici din simplul fapt ca-~i propunea sa spuna povestea unui - sa-i zicem ... oarecare ­"niculaita-minciuna-om sucit". A venit Revolutia, Iulian Mihu ~i-a adus aminte de"scenariul rezistentei sale" ~iFlacaul cu 0 singura bretea a devenit dintr-o respiratie (preaera "un gand de-o viaW'), din scenariu, film. Un film care a beneficiat de talentul ope­ratorului-artist A1exandru Intorsureanu, un film cu decoruri de Lucian Nicolau ~i cucostume de Crina Zaharescu, un film cu 0 distributie-~oc, ca intotdeauna la Iulian Mihu,

416

I

din care au facut parte - fiecare cu "rolul" sau - ~tefan Sileanu, Maia Morgenstern,Alexandru Ar~inel, Mihai Cafrita, inginerul de sunet Dan lonescu, Maria Rotaru, VioletaAndrei, Beatrice llinca, Mihai Boroneant, Cristian Filipon, Alexandru Racoviceanu, Va­leria Ractulescu. Filmul - daca "sarim" peste ,,~oparlitele" presarate ca ... boabe1e depiper i'ntr-o piftie - este 0 parodie a cli~eelor culturale, 0 satira a multor rele omene~ti,cupiditatea ~i ipocrizia, stupiditatea ~i venalitatea, i'ntr-un story care amesteca, preme­ditat, cale~tile de ... Ev Mediu cu decorurile de science-fiction, ca~tile de mineri cu scutu­rile de politi~ti. La 72 de ani, i'n 1998, lulian Mihu va continua sa-~i deruteze spectatorii,printr-un film "de adio", Dublu extaz, ale carui i'ntamplari sunt extrase din fapte reale(care I-au inspirat ~ipe Lucian Pintilie i'n Terminus Paradis). Alcatuit din doua povestiri- fara legatura aparenta i'ntre ele -, filmul este tratat i'nmoduri diferite. In prima poves­tire, "un caporal omoara ca sa ajunga i'n lumea buna" (trama combinand doua istorii dinpresa vremii: povestea unui caporal dezertor, uciga~ ~isinuciga~, cu povestea unui osta~i'mpu~cat din grqeala, confundat cu un dezertor urmarit): regizorul-scenarist, pentru ao apropia de "documentar", 0 i'nfati~eaza i'n alb-negru, ba mai mult, i'n spiritul filmuluimut, cu replici scrise ca pe "cartoanele" de odinioara. In cealalta poveste, ,,0 tanara i'n­cearca sa se sinucida din dragoste": povestea de dragoste cu nabadai imaginata de lulianMihu - ai carei protagoni~ti sunt un tanar ie~it din pu~carie, dornic sa-~i refaca viata,~i 0 tanara cam alcoolica, l'nzestrata ~i cu un copil - este tratata cu sunet ~i culoare, i'ntonuri vii, cu multa galagie. In aceasta a doua povestire eroii sunt tineri - Costel Ca~caval,Otilia Toma, Rona Hartner, Daniela Nane -, eroul primului scheci ("caporalullovit desoare") este Dan lstrate, printre actorii cu experienta din distributie fiind ~iMaria Rotaru,un chip filmic prin definitie. Alaturi de regizorul lulian Mihu, la ultimul sau film, a fostoperatorul Alexandru Intorsureanu (cu solutii artistice originale l'n ambele ipostaze stilis­tice): nu este de neglijat faptul ca aceasili fructuoasa colaborare a i'nceput cu patru deceniil'n urma, la filmul din 1958 Viata nu iartl1!

Dintre ceilal(i regizori consacra(i, multi al(ii au i'ncercat sa tina piept realitatilor cine­matografiei de tranzitie, cu rezultate diferite, uneori contradictorii, de la caz la caz. Pentrumulti, anii '90 au i'nsemnat 0 singura revenire pe platouri: Nicolae Corjos a profitat deconditiile libertatii de crea(ie pentru a-~idezbraca eroinele din Liceenii rock'n roll (1990),un film cu "recorduri de spectatori", dar seria de succes a filmelor scrise de Gheorghe~ovu a fost ulterior l'ntrerupta (Liceenii in alertl1 - un scenariu scris i'n colaborare cuMihai Opri~ - fiind i'ncredintatunui regizor mnar, Mircea Plangau, care ~i-aratat debutul);Elisabeta Bostan, cu Telefonul (1991) a ramas departe de farmecul filmelor anterioare;Mircea Dragan a "clacat" cu Atac in bibliotecl1 (un scenariu de Gheorghe Arion, l'ncareun ziarist descopera un trafic de valori arheologice); George Cornea - tot i'n 1992 ­a l'ncercat zadaranic sa aduca publiculla un "film de public" ca Doi haiduci :ji 0 cra:j­ml1ritl1. Nici Anghel Mora, cu filmul sau din 1990 Kilometrul36 nu s-a putut re-apropiade cinematograf decat tangential, ca ~i Horea Popescu, i'n acela~i an, cu Moartea unuiartist (dupa piesa cu titlul omonim de Horia Lovinescu), i'n timp ce George Naghi arealizat tot un singur film post-revolutionar, i'n 1991, De-a.y ji... Peter Pan (0 pelicula...inutila, din moment ce simultan rula pe ecrane 0 poveste despre Peter Pan narata de StevenSpielberg). Regizorul Geo Saizescu a simtit perfect situa(ia creatorilor de film i'ncondi(iilesocieililii"de tranzi(ie" ~ia imaginat 0 metafora a lumii actuale, intitulailichiar Harababura,pornind de la un week-end pe ~oselele tarii, l'n care se poate i'ntampla, oricand, orice. Dar

417

~ipentru el, filmul s-a fntfunplat doar odatil In anii '90, chiar dadl - la un moment dat ­s-a aflat foarte aproape de realizarea unei adaptari dupa Gib Mihaescu, La Grandiflora- amoruri provinciale. Dintre ceilalti cinea~ti care au ramas cu un singur film post-re­volutionar, unii s-au apropiat de valorile lor de varf. loan Carmazan, de pilda, a realizat,fn 1991, Casa din vis, de fapt "un nou Inceput" al crealiei sale (ramas, din pacate, necon­tiri.uat),poate eel mai valoros film al sau. Gandindu-ma la filmele sale pre-revolutioanre,Intotdeauna am avut senzatia ca cineastul "a gre~itepoca", ca este fie un romantic mwziat,fie un libertin timpuriu, de~i i-am simtit, din Tapinarii, un "scris cinematografic" original,iar portretulin aqua forte durat de Ecaterina Nazare In Li!jca concorda cu un desen re­gizoral vadind profunzimi de analizapsihologica. Casa din vis marcheaza intrarea cineastului"In rand cu vremea". Scenariul - semnat de Fanu~ Neagu ~iloan Carmazan - porne~tede la 0 proza savuroasa a primului, "Ningea In Baragan", conferind 0 dimensiune tem­porala suplimentara a naratiunii originare, dimensiunea prezentului (un prezent dintr-untrecut mult mai apropiat), nu numai ca "termen de comparatie" pentru 0 poveste de ierici, Indeosebi, ca "termen de meditatie". Personajele aduc, din proza lui Fanu~ Neagu, prinsimpla lor rezonanta onomasticii, un abur de "olelie": Capalau, Vica, Babalete, Onicii,Nadoleanca. In jurul Mtranului Chivu Capalau - care-~i fncheie socotelile cu viata ­se strang, din diferite parti, membri familiei, aducand fiecare, cu sine, ecoul unor Intam­plari trecute, nu lipsite de dramatism, care ~i-au pus pecetea pe existenta lor de ieri ~ide azi. Cu ani In urma, vajnicul ~efde clan - interpretat admirabil de Gheorghe Dinica,a ciirui prezenta In fruntea distributiei constituie, In sine, un eveniment artistic (pentruca nu se produc prea des, din pacate, Intillniriledintre mari actori ~imari roluri) - Capalau,~i-aInsurat mezinul, pe Babalete, un tanar cu mintea ratilcita, cu 0 fata frumoasa ~i saraciidintr-un sat Invecinat, Vica. Dar aceasta s-a Indragostit de Onica, feciorul cel mare alluiCapalau, un Mrbat chipe~ ~isemet, atragandu-~i astfel oprobriul semenilor. Respin~i desat ~i de familie, cei doi Indragostiti vor fugi din sat, pe un ~antier, unde se va na~te ~ifiullor. Pavel. Timpull~i va pune, la randullui, pecetea pe "conflictul de mentalitati"care a generat drama de odinioara, asperitalile suflete~tise vor estompa, prezentul va aduceImpacarea (Impacarea Intre oameni, Impacarea cu sine), dar samburele tragic, ca un blestemde dincolo de timp, va continua sa-~i faca simtita prezenta ~i-n contemporaneitate. Ase­manator, prin multe, cu Ramanerea lui Laurentiu Damian - un "film cerebral" -, Casadin vis se distinge prin codul sau metaforic, prin disponibilitatile realist-poetice, careapropie filmul de creatia unui cineast "de suflet" pentru loan Carmazan, iugoslavul EmirKusturica. Operatorul Cristian Comeaga a semnat una dintre cele mai importante "partituriimagistice" din cariera sa, alaturi de regizor au fost scenograful Marcel Bogos, autoareacostumelor Maria Miu; printre actori: Maia Morgenstern (Vica), Horaliu Malaele (Babalete),Remus Margineanu (un personaj tragic ~ipoetic, cu aripi albastre, descins din "baloanelede curcubeu" ale lui Iosif Demian), Coca Bloos, Ozana Oancea, Papi! Panduru, DanBadarau, Ion Colan, Nicolae Delakeza, Magda Catone, Ion Chelaru, Nicolae Praida ~icopilul Valentin Berea. Alexa Visarion a ramas, ~iel, cu un singur film post-revolulionar,Vinovatul, pe care I-a realizat In 1991, pornind de la un scenariu de Ion Baie~u; nu estede neglijat "amanuntul" ca, In aceea~i perioada, de la scenarii de Ion Baie~u au plecat~i filme de Lucian Pintilie (Balanfa), de Geo Saizescu (Harababura). Vinovatul este, Inprima instanta, un "discurs despre vinovatie" care angreneaza, In principal, doua personaje,Intr-un decor unic (pe fundalul unei petreceri galagioase). ~tefan Iordache ~iCarmen Galin

418

sunt interpr:c\llprelungului dialog despre vinovape, ~icalitaple actorilor suplinesc carentelerolurilor: indeosebi in cazul personajului masculin, filozofia de viata intra, uneori, inconflict cu propria biografie. Riscul monotoniei - cauzat de structura teatrala a dialogului- este, in parte, evitat prin eforturile de "cinematografizare" ale operatorului BogdanSmarandescu ~iprin "pictura de mediu" a petrecerii familiale; regizorul, cu sprijinul unoractori predileqi - ca Dana Dogaru, Mircea Diaconu, Dan Condurache, Catalina Murgea,Angela loan, Rodica Negrea, Coca Bloos, Carmen Tanase, Corneliu Durnitra~, Eusebiu~telanescu, Teodor Danetti -, portretizeaza 0 lume suburbana, grobiana ~isemidocta. Cufilmul Dragoste :ji apa calda, regizorul Dan Mironescu faeea, praetic, in 1992, al treilea(~i ultimul) pas cinematografic, ideea filmului - scris de tineri neeunoscuti cinemato­grafului, Cristian Dumitru ~i Loredana Calina Soradi - fiind aceea din titlu, relatiile"metafiziee" care eondiponeaza, nu 0 data, viata noastra eea de toate zilele. Termenulproxim pare a fi pelieula lui Jon Gostin Innebunesc ,yi-mi pare rau. Ca ~iacolo, eroinelesunt muncitoare (aici la 0 fabriea de chibrituri, 0 ambianta de munca insolita pentru filmulromanesc!), un alt spatiu revelator pentru conditia eroinelor fiind caminul de nefamili~tiin eare-~i due existenta. In rest, cele doua eroine ale peliculei, Angela (un debut-revelatie:Liliana Pana) ~i Dorina (Magda Catone), i~i axeaza preoeuparile pe ... anunturi matri­moniale, in viata lor patrunde maseulul-bi~nitarTiti, care ,,fade" tot ce-i iese in cale (MihaiBiea), iar realitatea, cotidianul, se reduc la maidane cu gunoaie, medii pestilentiale, exceseerotiee ~ipornografice, vulgaritap ostentative (in specialla nivelul dialogurilor). Este evi­dent, autorii ~i-au propus sa extraga din eotidian promiseuitatea morala ~ifizica, dar prinaceasta ~i-au minimalizat semnificatiile, rezumandu-se la descrierea unor personajedeclasate. Disparitia din film a nuantelor se datoreaza, probabil, ~i faptului ca regizorulDan Mironescu a stat ani lungi "pe tu~a" ~i a vrut, pur ~i simplu, sa reeupereze timpulpierdut, inghitind nuante, in ciuda faptului ca a beneficiat de un operator eehilibrat ~ime­todic ea Petre Popescu, de 0 eehipa "utila" - cu arh. Andreea Hasna~, ea autoare a de­eorurilor ~icostumelor, eu inginerul de sunet Gheorghe TIarian- ~ide alti cativa aetori ­unii de performanta - ca Florin Zamfireseu, Petriea Nieolae, Ruxandra Tudor (in ro­luri mai "neutre"). La un singur film post-revolutionar s-a limitat ~iMalvina Ur~ianu (~iaeela de televiziune!), dar Aici nu mai locuie:jte nimeni are un rol determinant, deeisiv,in definitivarea unei filmografii exemplare. Cine sunt personajele acestui film "eoncluziv"?o arhiteeta, Nora (Tamara Cretuleseu, eu adaneimi suflete~ti tulburatoare), ramasa farapunet de sprijin in labirintul tranzitiei, printre bloeurile ei neterminate, dupa 0 viata ehi­nuita in "epoea de aur" (eand, parasita de tatal fetitei, care a parasit ~i tara, a avut multde suferit). Fiica ei, Rita (Tania Popa, expansiva), eu incon~tienta varstei de tranzipe, treceprin viatil cu 0 dezinvoltura perfecta ~i suspecta, plutirea ei indiferenta fiind ea un vis carepregate~te "trezirea la realitate". Mai este in film "domnul de la Paris", tatal Ritei (ValeriuPopescu), intors in tara dupa 0 affitde lunga absentil.Mai sunt in film "babele de pe ~tirbeiVoda", matu~ile falniee odinioara, ajunse ni~te epave umane, al caror orizont ramaneeoada matinala la lapte sau un "logodnic" de acum cateva decenii, la Paris, care nu maiapuca ziua revederii (personaje de neuitat, portretizate de Sanda Toma, TIeanaStana lonescu,Maria Rotaru). Toate personajele filmului au radacini in creatia anterioara a regizoarei:arhitecta este 0 alta Gioconda fara suras, personajul Ritei preia - eu alt semn - tabloulde farnilie de pe malul stang al Dunarii albastre spre a-I purta spre alt viitor, "domnulde la Paris" ascunde in priviri "ne-trecatoare iubiri" de tara, iar matu~ile deerepite - cu

419

destinullor tragic sau luminat de raza unei sperante - sunt "figurantii" din urma cu zeceani. In prezentul tuturor posibilitatilor pe care-l schiteaza filmul Malvinei Ur~ianu din1995 mor, de fapt, doua lumi: moare lumea iluzorie ~i falsa a "epocii de aur", cu mo~­tenirile ei necrutatoare din oameni, agonizeaza ~i mor (biologic) generatiile sacrificatesub tavalugul erei comuniste. Malvina Ur~ianu imati~eaza to ate aceste sfar~ituri - uneleteribil de triste, altele tragi-comice, altele pur ~i simplu teribile - intr-un film de taceri,de inmarmuriri, de ruine. Dar fiecare mcere, fiecare roina, fiecare inmarmurire - din oameni,

din frumoasele case boiere~ti de altadata, paraginite ~i parasite, din scheletele arhitecto­nice ca ni~te cranii imense cu orbite inspmmantatoare -, fiecare ruina, fiecare inmarmu­rire, fiecare tacere ascund un strigat, pregatesc disperatul gest tragic din final. OperatorulLiviu Pojoni ~i-a adaptat perfect imaginea stilului regizoral cu accente dramatice, printrecolaboratorii Malvinei Uri~ianu s-au numarat ~i Deana Oroveanu (costume), Lucian Nico­lau ~i Mircea Neagu (scenografia), monteuzele Adina Georgescu-Obrocea, Doina Zaharia,precum ~i alti actori - cu aparitii expresive, unele de-o clipa - ca Olga Bucataru,Ruxandra Sireteanu, Vali Voiculescu-Pepino, Victorita Dobre, Ion Niciu, Radu Panama­renco, Ion Herdan, Ion Anghel, Zoltan Butuc, Andrei Ionescu. Studioul de Film TVR aoferit multe alte prilejuri creatoare unor cinea~ti consacrati, unor tineri la inceput de drum,printre beneficiari numarandu-se - alaturi de autori mentionati in alt context - cinea~tiprecum Constantin Dicu (Straniul paradis, Mesagerul), Jean Gostin (Spovedania, dupaDostoievski), Viorel Sergovici (care a colaborat cu Viorel Sergovici jr., cu regizorul Do­minic Dembinschi la un film precum Aranca), Dumitru Dinulescu (Nunta cu sirena), RaduGabrea (Conferinta la nivel fnalt). Daca Studioul de Film TVR, condus in ultimii ani deregizorul Dan Nec~ulea, n-ar fi oferit cinea~tilor posibilitati 'de afirmare creatoare, creatiaunora ar fi ramas mai saraca (sau, In cazul Malvinei Uri~ianu, fara finalizare). RegizorulRadu Gabrea, de pilda, ar fi ramas ~i el cu un singur film post-revolutionar, Rosenemil- 0 tragica iubire, un film prezentat pe ecrane in primavara anului 1994: 0 melodramapetrecuta in Berlinulinceputului de secol, un reu~it film-retro, de atmosfera, filmat deDinu Tanase, cu decoruri de Florin Gabrea ~i cu 0 prestigioasa distributie internationala,printre interpreti numarandu-se Werner Stocker, Dana Vavrova, Erich Bar, DominiqueSanda, Serge Reggiani. Altfel, cu un singur film post-revolutionar au ramas Valeriu Dra­gu~anu (Timpulliber), sau Cornel Diaconu, acesta din urma cu 0 tentativa de descretirea frun!ilor, Paradisul fn direct, intr-o perioada de ... incruntare a filmului national, pentruca "munitia" sa se afla cam pe terminate.

Dintre regizorii consacrati, cativa au izbutit sa-~i asigure 0 continuitate cat de catrezonabila pe platouri. Andrei BIaier, de pildii, ~i-a adaugat in filmografie trei titluri: Divortdin dragoste (1991), Crucea de piatra (1993), Terente - regele Mltilor (1995). Cu Divortdin dragoste, Andrei BIaier "ataca" un gen mai putin frecventat, comedia, ~i 0 face "dupao idee proprie" , pe un scenariu de Titus Popovici - revenit la film dupa 0 absenta notabila- ~i... Mircea Corni~teanu (al carni debut in scenaristica nu poate fi decat salutar). Ac­tiunea se petrece spre sfar~itul anilor '80, cand absurdul cotidian, la noi, atingea ... recor­duri mondiale. Pretextul intrigii? Un divOf! "formal", menit sa salveze ... 0 camera din

ap<1f!amentul unor tineri casatoriti de pericolulinchierierii prin "Spatiullocativ". Nu lip­sese din film nici alte semne grote~ti ale "epocii de aur", personificate prin "sectoristul"incult ~i arogant, prin "bmetii" care rasar de oriunde ~i de nicaieri de cate ori mecanismulabsurdului cotidian este amenintat de vreo dereglare, nu lipse~te nici ,,~eful suprem", care

420

I~igasqte corespondente In discursurile nebunilor cocotati prin copacii balamucului. Per­sonajele centrale ale "divortului din dragoste" sunt interpretate cu farmec de HoratiuMalaele (un matematician de geniu, pus de viata In situatia repetentului la aritmetica)~iEmilia Popescu (care are toate datele unei "sotii iubitoare"): un cuplu, "complementar",de efect, In aceasta comedie amara. Alaturi de protagoni~ti,Coca Bloos - In rolul hazliu alunei judecatoare pisaIoage -, Dorina Lazar ~iGheorghe Dinica - avocati "de rutina" -,Ruxandra Sireteanu (0 tovara~a de la cadre care nu-~i poate stapani hormonii), TeodorDanetti (un martor "de profesie"), Andrei Finti, Magda Catone, Adriana ~chiopu, CameliaZorlescu ("prieteni de familie"). Regizorul a abordat, apoi, un film - teoretic - cat 0lume: Crueea de piatr6, prin .carea vrut sa evoce moravuri ale unei epoci revolute. Actiu­nea se petrece In anul1949, anulin care au fost desfiintate casele de toleranta din cunos­cutu1cartier bucure~tean "Crucea de piatra", 0 actiune "purificatoare" Inchinata aniversariizilei de na~tere a "iubitului conducator" LV. Stalin. Un proaspat activist de partid (fosthingher ~i... interpretat - sublim - de Gheorghe Dinica), pre numele sau Puzderie, esteInsarcinat cu rezolvarea actiunii, dusa, pana la urma, cu bine la capat. Operatorii au fostIn numar de trei - Doru Mitran, Gabriel Kosuth ~iAlexandru Solomon -, printre cola­boratorii regizorului, nume "de marca": Titus Popovici ca scenarist, ~tefan Antonescuca scenograf, lieana Oroveanu ca autoare a costumelor, Dan ~tefanica pe post de com­pozitor. .. Dar filmul a reeditat partial epoca, in ciuda eforturilor depuse de principaliiactori (Gheorghe Dinica, Dorina Lazar, liation Ciobanu, Carmen Tanase, Ruxandra Sire­teanu), de aIti interpreti precum Franyois Pamfil, Carmen Trocan, Corina Danila, AdinaCartianu, Mara Grigore, Manuela Harabor, de un Fanu~ Neagu pe post de ofiter sovieticsau de Margareta Pogonat ~iTeodor Danetti. Cu Terente - regele haltilor, Andrei Blaier~i-aIncheiat, practic, conturile mileniului al doilea. Filmull-a avut, din nou, In distributie,pe Gheorghe Dinica (In rolul unui ziarist), pe Ilarion Ciobanu (un personaj pitoresc, dinbanda lui Terente), care au facut tot ce au putut pentru a nu-l pune In umbra pe interpretulrolului titular, Gavril Patru (un Terente Care... iubea fete). Remarcabili In film sunt ~iGeorge Iva~cu ("teroristul sovietic trimis cu sarcini speciale In Romania"), Lucian Iancu(un mare bancher al ora~ului, caruia i-a fost rapita fiica), Rona Hartner (fiica rapita abancherului), Intr-o distributie din care se mai vad Tania Popa (iubita brigandului), Con­stantin Codrescu (un rol de compozitie), Valentin Popescu (un locotenent homosexual),Mircea Rusu, George Motoi, Liliana Baclea, Coca Bloos (chiar ... Tanti Elvira, dincelebrul ~lagar cu "La noi la Braila, la Tanti Elvira"). Destul de multe filme la activ aavut, In anii post-revolutionari, ~iSergiu Nicolaescu. Dupa Coroana defoe (unde era ~iinterpret), In 1990, au urmat lneeputul adev6rului - Oglinda In 1993, Point zero In 1995~iTriunghiul mor(ii In 1999. Considerand, eIInsu~i, filmul despre evenimentele din august1944, un "Inceput de adevar", regizorul - indirect - I~iminimalizeaza creatia anterioara(lnceputul de adevar putand fi sinonim - nu-i a~a? - cu "sfiir~itul minciunii"). Pe dealili parte, cercetand cu rigoare documentele epocii, Oglinda aduce In prim-planul nara­tiunii cinematografice personalitati istorice implicate In aceste evenimente: sunt reconsti­tuite pe ecran cele trei Intiilniri ale lui Ion Antonescu cu Hitler, discutiile de la Palat aleRegelui Mihai cu Iuliu Maniu, Bratianu, Titel Petrescu, Lucretiu Patra~canu (personajecare apar, pentru prima oara, ea atare, Intr-un film romanesc: Iuliu Maniu, de pilda, exista~i-n Momentul adev6rului de Andrei Blaier, Lucretiu Patra~canu exista In Puterea fiiallev6rul de Manole Marcus, dar nimeni n-a avut curajul sa le spuna pe nume). Filmul

421

lui Sergiu Nicolaescu Inceputul adevtirului - Oglinda incepe in 1937, continua cu evo­carea rebeliunii legionare, cu evenimentele mentionate, culminate in august 1944, prinarestarea Mare~alului Antonescu ~i cu luptele pentru eliberarea Capitalei ~i a tarii. Ur­meaza intalniri1eregelui Mihai cu Vi~inski, instaurarea guvernului Petru Groza, decorareamonarhului roman cu cel mai inalt ordin sovietic, "Victoria", de catre mare~alul Tolbuhin,procesul ~iexecutia Mare~alului Antonescu, moartea lui luliu Maniu ~ia Bratienilor, abdi­carea regelui Mihai, executarea lui Lucretiu patra~canu. Atat prin film - scenariul estesemnat de loan Grigorescu ~iSergiu Nicolaescu -, cat ~iin declaratiile publice, regizoruli~i detalia optiunile: "Sper ca am reu~it sa fiu obiectiv, de~i, in multe momente, legaturilesuflete~ti ce ma 1eaga de Rege stateau fata-n fata cu respecutl pe care mi I-a inspiratdramaticul destin al Mare~alului", conchizand: "noi am redat faptele, istoria Ie va judeca!".Doua documente cinematografice (de valoare, practic, inestimabila) au constituit "sursa"atitudinii fata de evenimentele aduse in film: Procesul Mare~alului Antonescu ~iExecupa,unele secvente documentare fiind incluse in film, cu semnullor de sublima demnitate. Mareparte a dialogurilor din restul filmului, aqiunea propriu-zisa au la baza replici ~i faptereale, extrase din stenograme ale vremii. Actorul Ion Siminie, interpretul Mare~alului IonAntonescu, lasa in urma, fara nici un dubiu, rolul vietii sale. Printre ceilalti interpreti afl1impe Andrei Valcu (un Rege Mihai cu 0 tinerete ata~anta, dar departe de "model", in timpce... Ribbentrop are cate ceva din aerul fostului monarh), ~tefan Radof (luliu Maniu, cutrasaturi devenite legendare), Gheorghe Dinica (Mihai Antonescu, cu gesturi definitorii,indeosebi in secventele procesului), ~erban lonescu (un Lucretiu Patra~canu ramas incert),Viorel Comanici (procurorul Voitinovici, cu replici din timpul procesului), Dorel Vi~an(un Petru Groza cam butucanos), Virgil Andriescu (un Gheorghiu-Dej nenominalizat),George Constantin (un Vi~inski fara rol), Vladimir Gaitan (Dinu Bratianu), Mitica Popescu(acuzatorul Saracu), Carmen Bucataru, Monica Ghiuta - multe dintre personaje, farapartitura, ramanand strict expozitive -, in timp ce alte personaje sunt luate direct dinZiua Z, Von Killinger de pilda (Vasile Boghita) sau generalul Friessner (Sergiu Nicolaescuinsu~i). Ajutat de operatori inzestrati (cu care a colaborat in repetate randuri), NicolaeGirardi ~i Sorin Chivulescu, insotit de Anu~avan Salamanian, nelipsitul sau inginer desunet, de 0 echipa scenografica puternica (Radu Corciova, Mircea Rlbinschi, IleanaMirea), de monteuza Nita Chivulescu, regizorul Sergiu Nicolaescu a realizat, prin Oglinda,

in linii mari, cam ceea ce ~i-adorit: "un film politic, care nu a fost supus vreunei ideologiisau cenzuri". Dar ... un film "de uz intern", fara amplitudine artistica. R1imanandla ideeaca Oglinda este un "inceput de adevar", arfi de subliniat faptul ca filmele urmatoare alecineastului n-au fost "continuari de adevar": Point zero - in care, aparent, este yorbadespre revolutia romana din decembrie - este 0 ficpune, cu agenti americani sositi inRomania sa recupereze documente secrete ~ibijuterii ale dictatorilor, in timp ce Triunghiul

mor(ii - in intentie 0 evocare glorioasa ~ieroica a marilor batalii duse de armata romanain anul1917 , un moment istoric crucial care a dus la realizarea Marii Uniri, la intregireaneamului romanesc (dupa cum 0 lasa sa se intrevada ~i scenariul scris de Sergiu Nico­laescu ~i Corneliu Vadim Tudor) - ~i-a pierdut semnificatii1e intr-un exces pirotehnicasurzitor ~iinutil, in "demitizari" discutabile (printre care ~i "plasarea" mortii EcaterineiTeodoroiu - zisa in film ... Catalina - nu in s~cvente de atac, ca in filme1e anterioareconsacrate acestui personaj eroic, ci in plina retragere). In Point zero, din pricina ameste­cului - uneori rizibil - de planuri narative, lucrurile stau cam a~a:in timp ce soW Ceau-

422

~escu sunt judecati, condamnati ~i executati, In turnul de apa din imediata apropiere ~iprin canalele subterane de dejectii, mi~una terori~ti, arabi ~i americani care se IncaieraIntre ei, se lichideaza reciproc, atractia speciala a agentilor sositi de peste ocean fiind,cum spuneam, bijuteriile cu pricina; povestea aceasta a comorii este, la randul ei, destulde complicata, cert este ca americanii se ~iImpu~ca Intre ei pentru ea, dar pana la urmabinele triumfa ~ibijuteriile ajung In stapanirea copiilor dintr-un castel-orfelinat transilvan(ca sa fie prin preajma ~i Dracula), copiii fiind primii care descopera ascunzatoarea ul­tra-secreta a comorii. Pe langa actori americani - de tip Darby Hinton, Kathleen Kin­mont, Brian McNamara -, filmul apeleaza ~ila actori romani, la Virgil Andriescu ~ilurieDarie (care, de bine ce "asemanarile personajelor cu persoane reale sunt absolut intampla­toare", joaca rolurile ... generalilor Duma ~i - respectiv - Stanculescu), Emil Hossu (uncolonel Chemenici), Jean Constantin (cu contrapuncte comice), George Mihaita, GeorgeAlexandru, Ion Ritiu, loana Pavelescu. Actorii au mai salvat cate ceva din inconsistentele~i inabilitatile intrigii, a~a cum ~i interpretii din Triunghiul mortii au conferit persona­jelor lor indici de personalitate: !linca Goia (Catalina), Eusebiu ~tefanescu (regele Ferdi­nand), Sergiu Nicolaescu (generalul Averescu), Maia Morgenstern (regina Maria), ValentinTeodosiu, George Alexandru, Silviu Stanculescu - Intr-un ultim rol pe ecran -, VirgilAndreescu. Din echipele de realizatori ale celor doua filme - de anvergura, din punctde vedere al montarii - au mai facut parte compozitorul Petre Margineanu, cu 0 partiturainspirata, autoarea costumelor Georgeta Solomon (in Point zero), operatorul Dan Ale­xandru, scenografii Mircea Ribinschi, Nicolae Ursu, realizatorii costumelor Janine Sirbu,~tefan Brande~, Radu Corciova, compozitorul Anton ~uteu, alaturi de colaboratorii "tradi­tionali" ai regizorului (Melania Oproiu, Anu~avan Salamanian). Activ s-a dovedit, dupa1990, ~iMircea Mure~an, cantonat exclusiv In zona "filmului de public", a comediei dedivertisment: Miss Litoral (1990), A doua cadere a Constantinopolului (1993), Sexi HaremAda-Kaleh (2000). Intr-un interviu acordat revistei "Noul Cinema", regizorul MirceaMure~an I~irezuma astfel intentiile cinematografice post-revoluponare: "In 1990 am facutun film: Miss Litoral. L-am Inceput curand dupa rasturnarea din decembrie. Tara ardea~ibaba cu ale ei: concursurile «miss» se tineau lant. Ce mi-am zis? Filmul va fi terminatpeste un an: Romania va fi mai libera ~i mai vesela; publieul va cere 0 comedie. Amconceput un film cat mai comercial. Pe vremea aceea chiar credeam in declaratiile politi­cienilor, ca ne indreptam spre 0 economie a ofertei ~i cererii. Asta a fost optiunea, a~aI-am facut". Chiar daca realitaple nu I-au confirmat Intru totul, cred ca regizorul a facutun rationament corect (mai ales ca In nici 0 tara normala nu se prea ofera bani publicipentru filme fara public), cred ca a procedat Intelept ~iin alcatuirea distributiei - apelandla interpreti de tip Jean Constantin, Alexandru Ar~inel, Horatiu Malaele, Rodica Po­pescu-Bitanescu, Rodica Mure~an ~ilansand in film 0 vedeta de muzica u~oara, pe AncaTurca~iu -, nu ar fi de repro~at In mod special nici "rasfatul de monokini", 0 singuraIntrebare ramane In picioare: erau obligatorii, intr-un film comercial, adaptat economieide piata ~i - altfel - scris cu dezinvoltura, pasaje de un gust Indoielnic? Regizorul arevenit, In 1993, la genul "u~or", profitand de sugestiile unui scenarist incercat, OctavianSava, ~i propunand A doua cadere a Constantinopolului, 0 alta comedie de situatii, cudeghizari ~itravesti-uri, cu felurite qui-pro-quo-uri, cu roluri duble-antagonice (~i,parca,mai saraca in vulgaritati decM filmul anterior), pe 0 "idee" ve~nica ~ide imediata actua­litate: noi ~i Constantinopolul. Cativa "mon~tri sacri" sustin ~i aici distributia - Stela

423

Popescu, Alexandru Ar~inel, Jean Constantin, Dem Radulescu -, aUituride mai vechisau mai noi adep!i ai comediei - Geo Saizescu, Rodica Mure~an, Mihai Ciuca, AlexandruBindea - plus un cuplu de actori-cantareti, Aurelian Temi~an ~iLoredana Groza, careiao coIega de breasla, Eugenia Voda, i-a Imprumutat numele pentru titlul cronicii sale din"Romania literara", "TateIe Loredanei", un articol spiritual In care se considera ca respec­tivele obiecte (cu i din i parca) constituie singura valoare estetica a peliculei. Hotarat lucru,filmul nu are prea multe "valori estetice" , dar a inregistrat"un numar record de spectatoriin conditiiIe "economiei de piata": un milion ~i jumatate. A fost, desigur, principalul"argument" al regizorului de a persevera, cu ... a treia cadere a Constantinopolului, filmulSexi Harem Ada Kaleh: personajul principal din filmul precedent, Ismail - jucat de JeanConstantin -, originar din insula Ada Kaleh, a avut acolo 0 mare dragoste, din care s-anascut un baiat, Gicu, care - dupa ce i~i va recunoa~te tatal, peste ani, intr-o emisiuneTV cu "romani fericiti" -, se hotara~te sa-l "recupereze" .In fruntea distributiei, de dataaceasta, sunt ~tefan Banica jr. (Gigi) ~i Rona Hartner (intr-un rol care ,,0 prinde"); pelanga vedetele filmului anterior - de dragul carora continua, practic, povestea (scrisaacum chiar de regizor) - mai joaca Tamara Buciuceanu-Botez, Tudorel Filimon, lleanaStana Ionescu, Mihai Fotino, deci "Intariri" serioase.

Cele mai valoroase contributii la cinematograful post-revolutionar ale unor cinea~ticonsacra!i - In afara celor de care ne yom ocupa in capitole separate - raman aceleaale regizorului Stere Gulea, autorul unar filme prestigioase precum Vulpe Vanator (1993)~iStare de Japt (1994-1995). Filmul Vulpe vanator este, In ansamblul sau, ~i Inainte dearice altceva, 0 optiune morala: a face un film despre "starea Timi~oara '89", despre oa­menii Timi~oarei dinainte ~i de dupa acel decembrie crucial, intrat definitiv in istoriacivismului romanesc, inseamna ate implica In destinele neamului. Timi~oara, cu t0rtele~i lumanarile ei, cu florile ~i crucile ei, a devenit simbolul demnitatii romane~ti: a faceun film despre Timi~oara de ieri ~ide azi Inseamna a omagia speranta Rena~terii.1n spa!iulacestei optiuni morale s-au intalnit doua personalitati ale zbuciumatului nostru "exilbidimensional": scriitoarea de limba germana Herta Muller (coautoare a scenariului,impreuna cu Harry Merkle, exponenti ai "exilului exterior") ~i Stere GuIea, emisar al"exilului interior". Vulpe vanator este filmul unei "stari de spirit". Urmarind aqiuneapelicuIei, ai senzatia ca asi~ti la umplerea - picatura cu pic::itura- a unui pahar, pentruca in final, dupa ce toate ale filmului au fost spuse ~i vazute, sa ai impresia ciudata capaharul prea plin al filmului continua, continua sa se reverse. Luati cu viata, atra~i saurespin~i de conflictele prezentului (cat de diversioniste cateodata!), s-ar putea sa uitamcum arata existenta noastra in ultimii ani '80, la umbra unor gigantice congrese, In acor­durile unor geniale cuvantari, dar mai ales In cle~tii permanentei presiuni psiholgoice aSecuritatii, exercitate pe toate palierele vietii sociale. Filmullui Stere Gulea aminte~tespectatorilor acest trecut apropiat ~i ne spune - simplu, raspicat, fara ostentatie - can-avem voie sa uitam acest trecut ~i, mai ales, ca n-avem voie sa acceptam imixtiuniletentaculare ale acestui trecut in contemporaneitatea imediata. Ca ~ifilmullui Nicolae Mar­gineanu (pe scenariul lui Petre Salcudeanu) Prive!'jte fnainte cu manie, filmul Vulpevanator avertizeaza asupra pericolelar implicite ~iexplicite pe care "mafia securista" Iereprezinta inca In viata oamenilor ~i a socieattii romane~ti. Chiar dad regizorul I~i"valideaza'~ ~iaici poezia din larba verde de acasa, aburul fantast al Castelului din Car­

pari, incrancenarea psihologica din Ochi de urs, portretistica realista - de personaje, de

424

•

ambiante - din Morometii, Vulpe vtmator inaugureaza un capitol nou al creatiei sale,o experienta insolita: investigarea angajata a actualitatii. Impreuna cu operatorul FlorinMihailescu, regizorul a creat un remarcabil "film de atmsofera", planul narativ fiind sustinutpermanent de 0 tensiune sociala ~ipsihologica in cre~tere, de sugestii "subterane". GanaPellea, in rol principal, i~i valorifica inca 0 data expresivitatea cinematografica, secondata- intr-un convingator rol de debut - de Mara Grigore (un personaj infrumusetat de dra­goste ~iuratit de frica), de Dan Condurache, Claudiu Istodor, Dorel Vi~an, Adrian Titieni,Catalina Mustata, Marian R3.lea,George Alexandru. Printre membrii echipei de realizatori:scenograful Radu Corciova, autoarea costumelor Maria Peici, compozitorii Dan ~tefanica,Peter Kaizar, Vali Sterian, inginerul de sunet Horea Murgu. Cu exceptia unor excentri­citati ~i a unor naivitap scenaristice, Vulpe vanator s-a inscris printre primele importantefilme post-revolutionare. Dupa Piata Universitt1tii,era inca un pas spre "filmul de varf'nurnit Stare de fapt. Scenariul acestui film - semnat de Stere Gulea ~iEugen Uricariu,dupa 0 idee de Lucian Pintilie - pome~te de la un fapt real, intens mediatizat in lunilepost-revolutionare (acela al unei asistente medicale condamnate, pe nedrept, pentru furtde medicamente), ~ipatrunde in miezul unor dureroase contradictii ale socieilipide tranzipe.Regizorul Stere Gulea i~i motiveaza astfel demersul regizoral: "Am evitat, a~a cum eramtentat in primele variante ale scenariului, partea de ancheta privind rnisterele nedezlegateale Revolutiei. Am preferat sa ma aplec asupra a ceea ce a rezultat din Revolutie. G lumeamestecata, bastarda, pe care, insa, daca nu ne-o asumam, nici n-o yom putea intelege,nici depa~i. .. " Principalul personaj feminin (care, intr-un fel, preia ~i duce mai departeeroina din Vulpe vanator) trece printr-o experienta de viata de 0 duritate extrema. Martoraa unor intamplari-cheie in iure~ullui decembrie '89 (uciderea cu premeditare, de catresecuri~ti, a unor revoluponari raniti, manipularea multimii prin televiziune, abuzurile unorparvenip etc.), intransigenta cu mistificatorii adevarului, devine ea insa~i0 victima a mafieisecuriste - insinuata, dupa cum 0 spune ~i 0 sugereaza filmul, la toate nivelurile vietiisociale -, este anihilata prin inscenarea unui foo, condamnata, torturata ~iviolata, intr-olume culpabila, ticaloasa, sau "numai" inocenili ~iindiferenta. Cinstea, pare a spune filmul,este un atribut ridicol, un "lux" in societatea de tranzitie. Filmul, cu aluzii metaforice (casecventa sacrificarii cailor albi in cOOeateleviziunii), devine ~ocantuncori, indeosebi prinviolentele de limbaj, aproape insuportabil prin brutalitap (secventa interogatoriului cu palme~ipumni, scena violului din incinta arhivei ~i chiar na~terea incrancenata din final); nuse poate trece repede, insa, peste "amanuntul" ca bastardul este adus pe lume, ca 0 sperantaamara, de maica-fecioara, care a suportat cu stoicism tragicele intampan la care a supus-oviata. Regizorul spunea la un moment dat: "Daca de la acest film omul nu pleaca cu 0lovitura in stomac, atunci I-am facut degeaba". Greul filmului I-a dus Gana Pellea, in­terpreta Albertei: martor ~i martir deopotriva, personajul ei trece prin stari de tensiunemaxima, intins ca un arc, actrita vadind 0 rara forta de interiorizare, iliceri ~isimpri violente,o luciditate vecina cu disperarea. Dramatismul intrigii a fost sustinut de imaginile ope­ratorului Vivi Dragan Vasile, de ceilaW colaboratori principali ai regizorului (HoreaMurgu, Doru Caplescu, Mihai Tautu, Svetlana Mihailescu, Alexandru Solomon, MirceaCiocaltei). Un rol de intensitate expresiva a creat ~i Razvan Vasilescu, teribil in rolulsecuristului Mure~anu (un individ odios ~inociv, desenat in culori tari ~icrude). Din dis­tributie mai arnintesc pe Mara Grigore (frumoasa ~iperversa in rolul unei doctorite-scor­pie), pe Mircea Rusu ~i Dan Condurache (care au depa~it limite1e rolurilor), pe Cornel

425

Scripcaru ~i~erban Celea (doi "negativi"), dar ~ipe detinatorii unor "roluri mici": AndreiCatalin Baleanu, Maria Junghietu, Silviu Stanculescu ~i... Savel Stiopul, acesta din urmaamuzant, ca dirijor pe platourile televiziunii. Pentru ca a venit yorba despre regizorul SavelStiopul, el a ajuns pe ecrane, dupa '89, abia In anu12000, ca ~iNicolae Opritescu de altfel,In timp ce multi alti regizori consacrati nu s-au mai Intalnit niciodata cu filmulin ultimuldeceniu al veacului (~i mileniului).

Pe de aImparte, filmografia unor cinea~ti importanti ai filmului romanesc - MirceaVeroiu, Dan Pita, Lucian Pintilie, Mircea Daneliuc, Nicolae Margineanu - s-a Imbogatit,In anii '90, cu capitole revelatoare.

PERMANENTELE METAFOREI

Cinematograful romanesc reintra In palmaresul marilor competitii intemationale Intoamna anului1992, prin "Leul de argint" cucerit de filmullui Dan Pita, Hotel de lux,la prestigioasa "Mostra" venetiana. Era 0 prima "ie~ire In lume" a cineastului, dupa revo­lutia din decembrie 1989. Aveau sa urmeze ~ialele: filmele Pepe& Fiji, Eu sunt Adam!,Omul zilei (pana la ora trimiterii spre tipar a acestui volum nu s-a finalizat, din pricinibirocratice, lungmetrajul Autor necunoscut, de~i 0 prima varianta a peliculei dateaza Incadin 1989) ... Dan Pita - alaturi de Mircea Daneliuc, Mircea Veroiu, Lucian Pintilie,Nicolae Margineanu - a fost printre cei mai activi regizori dupa '89, el preferand, Incontinuare, cu precactere, limbajul metaforic.O imensa metafora este ~i"hotelul de lux"care da titlul filmului premiat la Venetia. Regizorul-scenarist ~i-apropus, In acest emble­maticfilm de autor, sa defineasca mecanismele absurde ale unui sistem dictatorial (aluziilesale vizand numeroasele prabu~iri de sisteme dictatoriale din America de Sud, Africa,Europa centrala ~irasariteana, petrecute In ultimele decenii, dar mai ales dictatura pe carea trait-o, cum se spune, pe propria piele In Romania regimului totalitar). Metafora functio­neaza la toate palierele de conceptie ~ide receptare ale filmului~Un tanar chelner, devenit~ef de sala Intr-un hotel de lux, I~ipropune sa asigure 0 ambianta mai placuta la "loculsau de munca", drept pentru care deschide larg u~ile ~i ferestrele elegantelor saloane:clientii, pe buna dreptate, sunt multumiti, aerul ~ilumina patrund nestingherite In Incaperi,atmosfera se destinde, se umanizeaza. Gestulli va fi fatal, Insa, tanarului Intreprinzator.Pentru ca a actionat fara aprobarea superiorilor este trimis la "munca de jos" (la magaziadin subsolul hotelului), iar u~ile ~i ferestrele hotelului sunt din nou ferecate, din "grijapentru om", desigur, pentru asigurarea confortului "traditional" al clientilor. Fire~te, atathotelul de lux, cat ~iferestrele ferecate sunt expresii metaforice: hotelul poate reprezentao lume, 0 societate, un univers, 0 tara sau un continent - ~i reprezinta, de fapt, 0 tara,un continent, 0 societate totalitara -, In timp ce ferestrele batute In cuie "Inchid" universulconcentrationar al dictaturilor. ~eful de sala, expulzat de la "etajul" celor "privilegiati",devine un fel de ghid In hati~ul de simboluri al filmului (fiecare etaj revendicandu-~i me­taforele sale). In strafundurile hotelului sunt cei care au Indraznit sa gandeasca. Simbolul"cercurilor infemului" este inevitabil: peisajul uman ~i ambiantele dobiindesc tonalitatidante~ti cu fiecare treapta a purgatoriului, constrangerile de tot felul - care functioneaza

426

~ila nivelurile Inalte, unde hrana, dlldura ~ilumina sunt rationaIizate, unde nu poti vorbide teama microfoanelor - se Inmultesc ~i se diversifiea, pana la aneantizarea fiinteiumane, vinovata ca a venit pe lume, ea respira, ca exista pur ~i simplu. Drama cea mare,In acest univers concentrationar, inuman ~iabrutizant - 0 spune "printre randuri" filmul ­este ea viata merge mai departe, ea oamenii muncesc ~i iubesc, ca nimeni nu mai riseasa gandeasea, sa actioneze, sa reactioneze: In aceasta sta, de fapt, "forta" dictaturii! Unadintre ideile importante ale lui Dan Pita este de a filma multilateral-dezvoltatul "hotelde lux" In chiar a~a numita Casa a Poporului (prin aceasta, metafora fiind direqionataspre realitati anume). Adina Darian, Intr-o cronica din "Noul Cinema" (m. 10/1992), deta­liaza ideea regizorala: "Pita ~i-a orchestrat filmul ca 0 simfonie. 0 simfonie halucinanta \

~i atroce. Inveli~urile teroarei se dezghioaca terifiant sub ochii no~tri. Un lift ne urea In 'Ispatiul elegant sau ne coboara In cercurile dante~ti. Sigur, aceasta parabola a totaIita­

rismului e apasatoare, provoaca ~i irita, dar cum altfel ar putea fi? Ideea regizorului de \a filma co~marul chiar In palatul ridicat dupa indicatiile dictatorului spre a-~i consfinti \sceptrul ~i gloria ( ... ) asigura un suport scenografic ideal pentru a ilustra luxul cHlditpe \mizeria umana. «Absurdul imagistic» este pe masura absurdului sistemului pe care ci­neastulll devoaleaza. Sunt numeroase secventele carora nu Ii te poti sustrage vizual ~iemotional. A~ semnala doar traveling-ul - aparent neutru, dar cat de elocvent - de-alungul plafoane1or Incarcate de stucaturi ~ilustre, astfel filmate Incat ai senzatia unor sta­lactite moi gata sa se prabu~easca asupra-ti spre ate strivi. 0 imagine magistral a realizatade Calin Ghibu, colaborator constant al regizorului, amplifica valentele metaforice ~ialegorice ale parabolei, alternand subtilitatea cu pregnanta". Efectiv, imaginea (ca ~iscenografia, ca ~imuzica, de altfe1)joaca un rol decisiv In sinteza filmiea Intreprinsa deregizorul Dan Pita, al carui "recurs la metafora" a fost sprijinit ~i finalizat de 0 echipasudata ~ipermanent "complementara" (In structurareafilonului simbolic): operatorul CaIinGhibu, compozitorul Adrian Enescu, scenograful Nicolae Ularu, monteuza Cristina 10­nescu, inginerul de sunet Sotir Caragata, autoarea costumelor Catalina Ghibu. Produs de"Solaris Film" Bucurqti (In cooperare cu "Parnasse Production" Paris), Hotel de luximpune ~iprin distributia actoriceasca, interpretii figurand, prin "semnul" lor, idei, con­ceptii, fenomene (~imai putin personaje traditionale): ~tefan Iordache contureaza 0 perso­nalitate malefid, dictatoriala, ubicua, Irina Petrescu Intrupeaza atribute generice ale Mamei,Valentin Popescu - ill rolul Fiului - simbolizeaza la~itatea asumata, Intr-un universal manipularii ~imacularii, ceilalti participanti la ritualul dezumanizarii - Lamia Beligan,Irina Movila, lleana Popescu, Simona Bondoc, Alfred Demetriu, Marius Smnescu, ValeriuDelekeza, Constantin Cotimanis, Adrian Ratoi, Clara Popescu, George Custura, CorneliaPavlovici au clipa lor de prim-plan, pentru a redeveni, apoi, "piesele" unui decor umansumbru ~i Infrico~ator.

Pentru 0 data, la al doilea film post-revolutionar, Dan Pita renunta la parabola In "7.favoarea unei prospectii realiste a actualitatii: prin Pepe & Fiji, regizorul revine la "uneltele 1dintai", ce1e din filmul de diploma Viata In roz ~i din lungmetrajul care I-a consacrat, JFilip eel bun. Ajuns la Montreal, filmul Pepe & Fiji a prilejuit felurite opinii In presafestivalului: s-a scris despre Dan Pita ea este "un geniu al sumbrului", ea exceleaza In"secventele cu case darapanate, cu cer~etorimarunti drogati cu aurolac, cu betivi furibunziperorand profetii biblice", ca regizorul "descrie prin intermediul unor personaje marginaleun tablou decadent al Romaniei moderne" , iar In "Le Journal de Montreal" se spune ras-

427

picat: "Dura, dura viata In Romania! Priviti cum Pepe ~i Fifi, cei doi eroi ai ultimuluifilm realizat de Dan Pita, se chinuie sa-~iafle 0 cale Intr-o tara la fel de chinuita". Cronicilerespective ofera 0 imagine veridica a filmului: principalele personaje sunt tineri frumo~i,marcati Insa de avatarurile tranzWei ~ide mo~tenirile epocii dictatoriale. Pepe (Cristianlacob) I~inegociaza salariul mizerabil cu lovituri de pumn Intr-o sala de box, sora sa (IrinaMovila), Fifi, I~ivinde farmecele unui proxenet pentru a aduce dolari In casa, prietenulCarol (Mihai CaIin), obose~te Impingandu-~i scaunul de paralitic ~i strigandu-~i neputintala megafon (vocea regizorului se aude la propriu In film, prin porta-vocea acestui "celmai lucid-disperat" personaj al intrigii, care refuza sa creada, ill ciuda relelor din jur, casperanta este doar un vis, 0 de~ertaciune). In jurul eroilor, "mo~tenirea" epocii ceau~istereprezinta un decor apocaliptic: blocurile pe jumatate construite, bi~nitarii pe lacolturide strada cu traficullor de valuta, discotecile In care fetele I~iracoleaza clientii sub privirileproxenetilor, statiile de metrou unde copiii abandonati prizeaza aurolac spre a-~i uitasoarta, birourile luxoase ale avocatilor care negociaza pretuI copiilor adoptati In strmnatate."In aceasta jungla, unde voturile se cumpara cu 0 supa, cei mai puternici ca~tiga, protejatide 0 mana misterioasa, In timp ce toti cei slabi e~ueaza In mizerie" - se spune Intr-ocronica din Canada. "Indepilrtandu-se de stilul alegoric ~i baroc din Hotel de lux - sescrie In continuare -, Dan Pita semneaza aici un dur rechizitoriu Impotriva regimuluisocial ~i politic din tara sa". Nu ~tiu daca filmel~ lui Dan Pita sunt "dure rechizitorii"(a~a, ca filmele lui Daneliuc), s-ar putea ca intentiile scenariului - scris de regizor Incolaborare cu loana Eliad - sa fi fost depa~ite de film. Cert este ca metaforele nu lipsescnici In aceasta "prospectie a cotidianului" (trimitand spre "dosare fierbinti" ale epocii),chiar daca personajele raman doar pretexte pentru "mizeria cotidiana" (nu acced spre 0idee structurala, cum era aceea din filmul Prive!fte fnainte cu manie - film asemanatorca tematica -, unde scenariullui Petre SaIcudeanu puncta un adevar indiscutabil: oameniicinstiti n-au nici 0 ~ansa In harababura tranzitiei). La fel de cert este faptul ca "marcaPita" se simte cu evidenta In Pepe & Fiji: ajunge sa amintim secvente cum ar fi taiereapletelor - pentru ca Fifi sa Incapa In ,,recuzita contestatara" -, superba InaItare a zmeuluipe ploaie - un "incident" profund metaforic - sau raza de lumina la capatullnnebunito­rului labirint din final (racorduri cu propria opera: taiatul parului raspunde secventei dinRochia alba de dantela, luminita-speranta era ~i la capatul coridorului din Pas fn doi).Alaturi de colaboratori versati precum compozitorul Adrian Enescu, inginerul de sunetSorin Caraga¢, scenograful Nicolae Dragan, regizorul Dan Pita a acordat Incredere multornume noi: co-scenografa Geogeta Solomon, autoarea costumelor Liliana Cenean ~iopera­torul Dan Alexandru (care Invata sa Inoate, iata, In ocean ~i 0 face cu dezinvoltura decampion). Alaturi de trio-ul performant arnintit - toti trei interpretii rolurilor principale,Irina Movila, Mihai Calin, Cristian lacob pun limpede In lumina nelini~tile ~i spaimeleexistentiale ale personajelor - mai joaca In film Costel Constantin (In rolul unui proxenetangrenat In afaceri dubioase), Damian Cra~maru (tatal senil-resemnat al eroilor), "dom­nul narion" (un neprofesionist, spectaculos In rolul Cer~etorului), Charles Maquignon(0 prezenta).

A urmat, In filmografia lui Dan Pita, cel mai ambitios proiect estetic (al unui programartistic mereu ambitios): Eu sunt Adam! ... 0 ecranizare dupa scrieri de Mircea Eliade,oricum ai lua-o, nu poate fi decat "ambitioasa", riscanta ~i dificila. Cu atat mai mult cucat nu este yorba despre un Eliade anume (0 opera anume, un timp anume din existenta

428

literadi a autorului) ci despre ... mai multi Eliade (mai multe opere - de beletristidi saumemorialistice -, din timpi diferiti ai scriitorului romano-francez). Eu sunt Adam! ... i~ipropune, in fapt, 0 sinteza de teme ~imotive din crea!ia lui Mircea Eliade, alcatuita deDan Pita ("autor total" al peliculei, deci ~i scenarist), prin preluari - in primul rand ­din proza fantastica a lui Mircea Eliade (nuvele1e "Strada Mantuleasa" ~i "La tiganci"),dar ~i pagini de jurnal, cu pregnant caracter biografic. In mod, poate, paradoxal, atatprincipalele virtuti ale peliculei cat ~iscaderile sale i~i au originea in ambi!iile demersuluiestetic. "Strigatul" cinematografic din Eu sunt Adam! ... poarta ~iel, adanc gravaili, marcacineastului, cu msemnele ei picturale, cu accenteIe ei anti-narative, cu sugestiile ei volante,cu predispozi!iile "centrifugale" (in scopul depunerii unor "sedimente"). Este ~iun marerisc, desigur, in acest carusel scenaristico-regizoral, in care cele trei eroine obsedante din"La !iganci" - !iganca, grecoaica, ovreica - se amesteca cu personajele din "StradaMantuleasa", cu semne din timpi social-politici diferi!i, cu meditatii tarzii ale autorului,cu Adam, cel de dinainte de pacat. .. Sigur, lucrurile sunt foarte clare la originea lor "ada­mica":strig-lltul filmului, "eu suntAdam ceIainainte de pacartu-iill este altceva decatincercarea disperaili a intelectualului care a parcurs rigorile epocii totalitare de a-~iregasiidentitatea pierduili, iar intelectualul din film, profesorul de violoncel care ajunge pe StradaMantuleasa ~i care se va auto-compatimi ca ~i-a pierdut pana ~i limba, i~i are sorginteain profesorul de pian Gavrilescu care trece prin experien!a de la !iganci, incurcandu-seawt de mult in trecut incat nu mai poate indeplini proba ghicitului din "prezent". Nu inwm­plator s-a spus despre eroul filmului - alunecat pe panta anchetelor comuniste, vremede 12 ani, pana la pierderea identiilip.i- ca recurge la "tactica ~eherazadei", amanaudu-~isentinta prin recurgerea la tot felul de istorioare colaterale interesului anchetatorilor. Filmulvalorifidi inspirat toate aceste "trimiteri", dupa cum inspirata este recurgerea la 0 actri!aprecurn Rodica Dianu pentru rolul "tovara~ei ministru" Ana Vogel (care, deloc intam­plator, este ~imatroana bordelului de la !iganci), interpreta izbutind sa sugereze perfectamenin!area Anei Pauker intr-o epoca de tragica amintire pentru intelectualitatea - ~inu numai pentru intelectualitatea - romaneasdi. "Centrifuga" este reclamata pana ~idetactica ~eherazadei. Numai di, dupa invmirea frenetica, chiar daca 0 secven!a sau alta,luate separat, i!i comunidi stari bine marcate, "sedimentul" rezultat se reduce la 0 ideedirectoare, la cateva avataruri ale profeserullJi in contact CJ.lQadevarataescalada a absur­dului intr-o epoca revoluili. Strigatului "Eu sunt Adam!" i se asociaza,prin modul in careeste gandit ~i structurat filmul, strigatul "Eu sunt Pi!a!": metaforele sunt permanente indemersul regizoral, iar dincolo de simbolurile reprezentate de personaje, deambian!e,de inmmplari, Eu sunt Adam! ... ramane un film "de stari" (psihologice, filozofice, morale,umane pur ~i simplu), impinse catre cote-limita. Filmul poate insemna, deopotriva, "Eusunt ~tefan Iordache!", actorul realizand - singur - una dintre cele mai performanteinterpretari din intreaga sa cariera (scenidi ~i filmidi) de excepp.e: prin el, fantasticul,straniul ~ienigmaticul filmului capaili "materializari" ~i"spiritualizari" percutante, eveni­mentele dobandesc, deopotriva, semnifica!ii sacre ~iprofane, actorul i~i asuma extrava­gantele, traumele, suferin!ele personajului cu 0 concentrare perfecta - daud "credibilitateincredibilului" cum scria cineva -, intamplarile halucinante ale tramei fiind privite depersonaj awt ca martor cat ~ica participant. In film apar mulp.actori - unii cu roluri dubIe,tehnica denotativa ~iconotativa fiind preluaili de scenarist de la autorul prozelor ecranizate,in care epicul evolueaza in planuri diferite ~iparalele de semnificatie -, printre interpre!i

429

se afla Marius Stanescu, Irina Movila, Cristian Iacob, Costel Constantin, Dan Morariu,Mihai Calin, dteva "interprete speciale" ca Daniela Nane, Alina Chivulescu, LilianaBaclea, Florinela Grappini, Andreea Petrescu, Adriana Teodorescu (dar multe din aceste"mini-portrete" se pierd in vartejul centrifug). Operatorul Dan Alexandru - lansat deregizor in filmul anterior - confera imaginii dramatism ~i lumini stranii, fiind, alaturide compozitorul Adrian Enescu (care, printre altii, s-a gandit ~i la Vivaldi), de ingineriide sunet Sotir Caragata ~iAnu~avan Salamanian, de scenografa Georgeta Solomon ~iau­toarea costumelor Ileana Oroveanu, de Ion Oroveanu care apare pe generic ca "art di­rector" ("eu sunt Ion Oroveanu!" se aude din sufletul filmului) - piese de baza aleecuatiei artistice. "Eu sunt Mircea Eliade!" ~opte~tedin dnd in dnd filmul: profesorulde violoncel preia ca atare replici din jumalul scriitorului, aceea dureroasa, dinspre final,a literatului care i~i deplange infrangerile, printre care "pierderea limbii". Sa retinem ~iopinia despre film a unei "spectatoare pariziene de origine romana" (publicata in "NoulCinema"): "Acest film este 0 magistral a sinteza a intregii opere atat de colosale a scrii­torului eseist MirceaEliade, istoric al relig1ilor~ianalist al miturilor. Aproap_etoate temele~isimbolurile se regasesc: bordelul, jiganii, identitatea, intrebarile nietzscheene (Cine sunt?Cine m-a creat? Unde ma indrept?), textele marturie, Revolujia, moartea. E insu~i Hamlet~i fantoma tatalui".

Dupa cum a demonstrat-o pe parcursul intregii sale creatii, Dan Pita a evoluat dela un cinematograf al comunicarii directe - plasat fie sub semnul actualiilijii (cu personajeale realitatii concrete), fie sub semnul referintelor culturale (ecranizari), fie sub semnulcomercialului (westemuri in stil romanesc) - la alambicate ~i estetizante parabole cusubstrat politic. Aceste parabole cu substrat politic - mai estetizante sau mai putin este­tizante - au constituit 0 preocupare constanta a cineastului, de la Concurs ~iFaleze denisip pana la Hotel de lux ~iEu sunt Adam! ... , unele dintre metafore dobiindind, cel putinprin titlu, un caracter disident ~ipremonitoriu (Noiembrie, ultimul bal), altele - Rochiaalba de dantela - anticipand, prin strigatullor, strigatul de descatu~aredin decembrie '89.Omul zilei, parabola cu substrat politic prezentata pe ecrane in noiembrie 1997, repreziniliun alt moment "programatic" in filmografia regizorului. Dan Pita se intalnqte, pentruprima oara - in spatiul unui acela~i film - cu scenaristul Radu F. Alexandru (care aveadoar doua antecedente cinel11~tograficela acJiv, tot scenarii inspirate din actualitate,transpuse pe ecran de Dillu Tanase ~iAlexa Visarion). Metafora din La capt'1tulliniei ­

scenariul de debut allui Radu F. Alexandru - anunta sfiir~itulunei epoci. Omul zilei aducepe tapet dificultatile unui nou timp social-politic, acela al prezentului imediat. Personajultitular este ~efde partid politic, membru al parlamentului, prosper om de afaceri, un "omal zilei" in toata puterea cuvantului. Trecut de prima tinerete, dar cramponandu-se incade ea, el intretine 0 pasionala relatie amoroasa cu 0 tanara ~i frumoasa dansatoare. Unaccident rutier (caruia ii cade victima un iubit al eroinei) schimba radical datele problemei:omul zilei este suspectat ~i anchetat, colegii sai de partid intra in alerta, declarajiile mar­torilor sunt incriminante, presa speculeaza scandalul ~iincearca sa compromita imagineade lider politic a parlamentarului. Intervine in conflict ~i "omul din umbra" (de unde ~iideea ca oamenii zilei au ~idte un om din umbra), un fost general de securitate, cu solu­jiile lui machiavelice. Tinta autorilor pare a fi caracterul duplicitar, ambiguu, al personajeloraduse - fiecare la randul sau - in prim-plan. Deloc intamplator, ambigue sunt ~iimpre­jurarile accidentului din debutul peliculei, ambigue sunt ~ijocurile de culise, ambiguu

430

este Insu~i deznodamantul. Regizorul Dan Pila simte nevoia sa precizeze, Inca Inaintede derularea post-genericului, ca personajele filmului n-au tangenle cu realitatea, ca oriceasemanare este Intamplatoare. Numai ca scenariul - scris In 1993, cand realitalile eraualtele - vizeaza, nu 0 data, realitali revolute, difuze In context de stricta actualitate (~i,In alta ordine de idei, impresioneaza neplacut prin stridenle sau vulgaritali ale dialogului).In consens cu scenaristul - sau, mai exact, prin tu~ecomplementare -, regizorul a definittranzi(:iacea de toate zilele ca 0 "natura moarta" - Intorcandu-ne gandul spre titlul ini(:ialal peliculei -, desenand pe ecran (cu ajutorul operatorului Dan Alexandru, atent lanuanle) dramatice contradiqii Intre aparenle ~i esenle. ~tefan Iordache creeaza Inca unpersonaj antologic, un "om al zilei" care impune prin forla, autoritate ~i dinamism,disimulandu-~i perfect intenliile nefaste. George Mihaila face 0 compozi(:ie, la randul ei,memorabila, un rol unic In filmografia sa, acela al unui fost securist care nu I~itradeazapana In final venalitatea ~i gandurile ascunse. Mai joaca In film Victor Rebengiuc (unpolitician veros), Maia Morgenstern (un procuror original), Cristian Iacob (un martor inco­mod), Vladimir Gaitan (cu cateva replici ie~ite din comun), Costel Constantin, Vlad Ra­descu, George Alexandru, Liana Ceterchi. In rol principal, Alina Chivulescu are meritulde a nu se fi "pierdut" langa un partener de elita ca ~tefan Iordache. Din echipa filmului- In ton cu intenliile regizorale - au mai facut parte factotum-ul Ion Oroveanu, compozi­torul Anton ~uteu, monteuza Cristina Ionescu, inginerul de sunet Anu~avan Salamanian.Aici se opre~te - pentru moment - filmografia regizorului Dan Pila: filmul Autor necu­noscut - de~i Inca din forma ini(:iala,Incheiata Inainte de decembrie '89, putea fi consi­derat reprezentativ pentru cineast - n-a fost finalizat conform inten(:iilorregizorului, prinreluarea personajelor "dupa zece ani", ~i, In consecinla, este necunoscut spectatorilor.

UN TESTAMENT CINEMATOGRAFIC

Intrarea In produc(:iea unui film precum Somnul insulei de Mircea Veroiu prilejuia,In vara anului 1993,0 conferinla de presa deloc oarecare: la "pupitru" se aflau atunciproducatorul peliculei - reputatul regizor Dan Pila - ~iregizorul Mircea Veroiu, Intorsdintr-un auto-exil parizian pentru a realiza acest film. Asistam, atunci, la un moment mar­cant din viala cinematografiei nalionale. Nu era yorba numai de Intoarcerea unui cineastimportant In spaliul crealiei cinematografice romane~ti, era yorba depre refacerea unui"tandem" care a Insemnat mult In istoria filmului nostru, In diferite faze evolutive. Dateleproblemei, sigur, erau altele: cei doi cinea~ti aveau funclii schimbate In ecualia crealiei(colaborarile lor anterioare, din anii debutului comun, vizasera crealia propriu-zisa), dartocmai faptul ca producatorul Dan Pila a Intins, atunci, 0 mana de ajutor regizoruluiMircea Veroiu, cand acesta avea neaparata nevoie de 0 mana de ajutor (pentru ca virtualiisponsori ie~isera In ultima clipa dintr-un "targ" Incheiat) denota refacerea unei solidaritalide breasla, cel pulin Intr-un segment al ei (pentru ca, altfel, coeziunea precara a realiza­torilor de filme constituie, alaturi de barierele economice, 0 cauza principal a a disfunqio­nalitalilor productive). Revenind la film, nu pOli trece indiferent pe langa "coincidenla"primordiala: Intors In Romania, dupa 0 destul de lunga absenla - plecase din Romania

431

in '86 -, regizorul fikea un film, poetic ~idramatic, despre conditia emigrantului. Recu­noa~tem in Somnul insulei motive predilecte ale regizorului: solidaritatea intru ideal ~ipierderea iluziilor din tinerete, "semnul ~arpelui" ~i "sfar~itul noptii", camaraderia ~itdi­darea, precum ~itentativele consecvente de portretizare morala a intelectualului in diferitefaze evolutive - sau involutive - ale societatii romane~ti. De retinut este ~i modulincare regizorul a facut jonctiunea cu romanul de inspiratie, "AI doilea mesager" de BujorNede1covici. Scris in 1982, refuzat de editurile romane~ti, romanul a aparut la editurapariziana "Albin Michel" in 1985, atragand atentia regizorului inca inainte de revolutie.Destinul cinematografic al cartii a fost decis, probabil, ~i de intamplarea ca atat BujorNede1covici, cat ~iMircea Veroiu s-au auto-exilat aproape in acela~i timp in Franta, darmai ales de pasiunea lor comuna de a medita, in operele lor, asupra relatiei dintre artist~iputere. Intre roman ~iscenariu (semnat, impreuna, de romancier ~iregizor) existil, insa,~i mari deosebiri, pentru ca experientele personale ale celor doi autori, ca ~i tempe­ramentele lor s-au dovedit diferite: romanul este un amalgam de stari, regizorul a optatpentru formula decantarii unei actiuni cat mai coerente cu putinta, tocmai pentru a punein evidenta mai bine conditionarile realiste ale unei trame de natura, totu~i, abstracta.Spatiul de desfa~urare a intrigii este 0 insula, 0 insula a Victoriei (a victoriei - cum se~optea pe vremuri - socialismului "impotriva intregului popor"). Un scriitor reputat seintoarce pentru a incerca sa infrunte teroarea unui regim opresiv ale carui aberatii sfideazalimitele imaginabilului. Un omnipotent Guvemator conduce destinele insulei, un sofisticatinstitut de "reeducare" uniformizeaza reactiile, sentimentele ~i gandurile locuitorilor, 0imensa cantina ofera cetatenilor sursa unica de hrana, cat despre hrana spirituala ea constaexc1usiv din discursurile Guvernatorului. Pentru erou, un om liber ~i demn, hotarat sareziste presiunilor de orice tip care atenteaza asupra demnitatii sale, propria experientadin Insula Victoriei devine cea mai directa marturie a sistemului opresiv "de tip nou" dinspatiul - totu~i - defictiune politica al peliculei, unde "mecanismele ingenunchierii"sunt atat de bine reglate, atat de perfect puse la punct incat nu pot duce decat spre 0 unica,definitiva, solutie existentiala. Cineastul nu-~i dezminte tu~a artistica atat de particulara,materializata, de-a lungul anilor, printr-o rafinata picturalitate a cadrelor (pe arcurile sti­listice dintre Nunta de piatra ~iDincolo de pod, dintre Sapte zite ~iAdela, dintre Sa moriranit din dragoste de viata ~iSf{j,r~itulnop(ii), in timp cetanarul operator Gabriel Kosuthconfera dimensiuni tragice exterioarelor ~iinterioarelor fara speranta ale filmului. Acest"studiu de atmosfera" este intregit de contributiile inspirate ale muzicii lui Adrian Enescu~i ale scenografiei lui Cristian Niculescu, un pigment de culoare sentimental a revenindcostumelor desenate de Maria Peici. Ovidiu Iuliu Moldovan parcurge cu 0 implicare totalafazele simptomatice ale unei tragice experiente existentiale, 11scondeaza Elena Albu (cumare eleganta interpretativa in portretizarea unei iubite sacrificate), Marcel Iure~ (cusc1ipiride frumusete sufleteasca in rol de prieten), Dan Condurache (un "conformist" laraechivocuri sau - altfel spus - un colaborationist fara scrupule), Rodica Mandache (cuo descarcare nervoasa de "om la capatul puterilor"), ~tefan Sileanu (un Guvemator "ideal"pentru demonstrapa filmului), Mircea Albulescu, Corina Danilil, Nata~a Raab, VladRadescu. Imi exprimam speranta, dupa premiera, ca -in ciuda unor semne avertizante- intoarcerea regizorului acasa nu va avea nimic comun cu intoarcerea acasa a erouluisau in insula batuta de vanturi ~i mancata de viermi. Din pacate, mai tarziu am inteles,filmul "regasirii de sine" era ~i filmul "despartirii de sine", inceputul unui febril adio,

432

spus cinematografului ~i vietii: regizorul nu s-a intors acasa numai ca sa fad filme! ~inu poate fi 0 "simpla coincidenta" faptul ca, intors acasa, dupa ~apte-opt ani de emigratie,a facut un film, Somnul insulei, despre drama exilului ~i tragedia intoarcerii acasa ...

In filmografia lui Mircea Veroiu au urmat alte doua filme de referinta, consacrateunor lumi prabu~ite ~i unor dureroase exiluri interioare: prin CmU de Curtea Veche ~iScrisorile prietenului (un film TV) regizorul a scris inca doua impresionante pagini aletestamentului sau artistic. Capodopera a unui artist impatimit de miraje1eexpresiei literare~i artistice, romanullui Mateiu 1. Caragiale ramane in literatura noastra 0 creatie-unicat,ale carei virtuti dominante (rafinata orchestratie stilistica, sentimentul acut al nuantelor,fraza melopeica desfa~urata in cadente largi, voluptatea "coloristica" a limbajului, imbi­narea expresiilor rafinate cu ce1eargotice, de mahala etc, etc.), virtuti preponderent literare,nu sunt tocmai u~or de ecranizat. G. CaIinescu "citea" in Craii de Curtea Veche 0 "savoareciudata, un aer de puternica originalitate, 0 mi~care moale, voluptuoasa, un farmecindefinit care traie~te deasupra paginilor". A fost 0 prima "dificultate" a regizorului inecranizarea propusa. In al doilea rand, regizorul n-a mai avut la dispozitie aproape nimicdin "Bucure~tiul crailor" , acel amestec ciudat, grotesc de rafinament ~ieruditie cu trivia­litate ~iignoranta, intrepatrunderile bizare de ba1canism ~ioccidentalism. Cel de al treileahandicap a fost, desigur, epica restransa a romanului. In mare masura, filmul a depa~itdificultatile. Ceea ce s-a pierdut prin absenta strazilor de altadata - oricum, exterioareleau fost reconstituite, cat s-a putut, cu pricepere ~ifinete de ca.trescenograful ~tefan Anto­nescu -, s-a recuperat prin opulenta interioare1or (casa Pa~adia sau apartamenteleArnotenilor, bordelul ~i lupanarele, celelalte ambiante pe care i~i pune pecetea spiritulcrailor, filmate de operatorul Marian Stanciu cu filtre "de asfintit"), ca ~iprin toate celelalteelemente de atmosfera (printre care, nu in ultimul rand, costume1e imaginate de lleanaCorciova ~i muzica de factura clasid, selectata ~i "armonizata" - cu contrapuncte ~inecesare disonante - de Verona Maier). Alternarea povestirii la persoana intai din roman,cu ;,spovedaniile" crailor , este inlocuita de autori (scenaristul loan Grigorescu ~iMirceaVeroiu, ca autor al adaptarii cinematografice ~ica regizor) prin crearea unui personaj dupachipul ~i asemanarea.prozatorului, "vocea unui gand" devenind 0 fiinta, cu nume (Cara- de la Caragiale, desigur) ~i cu renume. De altfel, regizorul Mircea Veroiu devine e1insu~i - urmandu-~i dispozitia testamentara -, ca ~i Mateiu 1. Caragiale, cum spuneaPerpessicius, un "confesor al crailor". De la Somnul insulei incoace, regizorul s-a plasat,permanent, in interiorul dramelor aduse pe ecran: "insula" de niciunde este a lui ~i anoastrd, ,.somnul" este allui ~ial nostru. In CraUde Curtea Veche regizorul merge chiarmai deparl\·. el se afJa mereu alaturi de personajele sale, mirat ~i sedus de natura lor pa­radoxala, amestecandu-se cu Pa~adia (Mircea Albulescu) ~i Pantazi (Ovidiu luliuMoldovan), cu Pirgu (Razvan Vasilescu) ~iCara (Marius Bodochi) in calatoria la portileOrientului. De10c intamplator, motto-ul romanului ("que voulez-vous, nous sommes iciauz portes de I'Orient, ou tout este pris ala legere ... "), apar{:inandlui Raymond Poincare,este plasat de regizorul MirceaVeroiu la sfar~itul filmului, premise1e prozei devenindconcluzii in filmul de azi ~i insa~i caracterizarea "portilor Orientului", "unde totul esteluat in u~or" i~i modifid sensurile primare. Alaturi de personajele mateine, Mircea Veroiusimte "blestemullocului" (amt de lucid ~ipertinent analizat de Pa~adia). Filmul Scrisorileprietenului, realizat in 1997, dobandea semnifica!ii speciale la implinirea a doua deceniide la cutremurul devastator din primavara lui 1977 ~i de la prabu~irea in nefiinta a

433

scriitorului A.E. Baconsky, ale carui proze scurte ("Cel mai Mare" ~i"Farul") au inspiratproiectul cinematografic. N-a~ trece repede pe langa 0 confesiune a regizorului la premieraacestui film: "Sunt ca un karatist. .. Am «doi dani»: Dan Pita, care m-a ajutat sa fac filmla i'ntoarcerea din Franta ~iDan Nec~ulea, multumita caruia am realizat acest film la TYR.Am ajuns la 0 zona care privqte viata ~i existenta mea, daca ma gandesc bine, am i'nurma 30 de ani de film ~i ma intreb de multe ori daca existenta mea a fost reala sau pur~isimplu 0 trecere prin vis. La urma urmei, cred ca sunt 0 ilustrare a magistralei concluziia lui Calderon de la Barca «La vida es suefio», iar filmul acesta cred ca e, practic, de­claratia ca am existat numai pentru ~iprin film. Scrisorile prietenului este un film testa­ment. lmi place sa cred ca este un obiect de arta, ca va fi acea caseta cu care ma voi duceacasa cand se va trage oblonul. Cum bine ~ti1i,cinematografia noastra dispare. De~iredusa,elita ei trebuie sa existe". In prima parte a filmului, utopia lill Anatol Baconski dobiinde~teculorile unei farse sinistre, parabola accede pe teren social, vizeaza "soarta cetatii" , filmuldevine sarcastic, i'n tot, i'naqiune, i'npersonaje, i'ndeznodamant, ironia la adresa ipocrizieisolemne este acaparanta, atmosfera cetatii i'mprumuta ceva din Isarli'k-ullui Ion Barbudar ~i accente de baroc occidental, subtextul strecurand ideea ca i'n spatele exaltarii zace"umbra incertitudinii", 0 concluzie valabila oricand ~ioriunde. Partea a doua a filmuluiextrage ill prim-plan 0 aM idee, imposibilitatea comunicarii: locurile "de exil ~ide arnintirebarbara", prin metaforele lor, definesc un climat de mister ~i 0 exaltare a solitudinii,farmecul filmului - ca ~i al povestirii originare - sta tocmai i'n i'ntretinerea misterului,i'n i'ntretinerea echivocului, regizorul i'nsu~indu-~ipana la ultimele consecinte punctul devedere al scriitoruluiprivitor la singurateculpaznic de far: "viata lui e sub 0 zodie de blestem~itaina, e mai bine sa nu afli putinul pe care-l ~tiu eu". Pe "masa de lucru" a regizoruluiMircea Veroiu s-au aflat alaturi, i'n aceea~i faza de creatie, Mateiu 1. Caragiale ~i A.E.Baconski, Craiide Curtea Veche ~iScrisorile prietenului (a~acum A.E. Baconski - dupacum scria Eugen Simion - i'lavea pe Mateiu 1. Caragiale pe masa lui de lucru). In ultimainstanta, filmullui Mircea Veroiu este ~iel 0 "scrisoare a unui prieten", un prieten spiritualal celor doi scriitori carora Ie aduce un respectuos omagiu (Iui Anatol Baconski chiar ladouazeci de ani dupa tragica lui prabu~ire din martie '77), un paznic de far al tanaruluidebusolat - care poate fi eroul sau spectatorul misterioaselor i'ntamplari de pe ecran ­~i un prieten devotat al cinematografului, caruia i'i aduce, de asemenea, un omagiu, desuflet ~ide credinta, prin "kinetoscopul" din far ~iprin seducatoarele citate din propriilefilme: i'nsu~iregizorul - ati vazut - i'~iconsidera filmul un testament. .. Alaturi de re­gizor, la acest film-profesiune de credinta, a fost operatorul Liviu Pojoni (Scrisorile priete­nului fiind ~iun film "de imagine"), scenografii Eva Szantayi ~iRadu Corciova (Scrisorileprietenului fiind ~iun "film de ambiante"), autoarea costumelor Ioana Corciova, co-scena­ristul Stelian Stativa ~iprotagoni~tiidistributiei, Liviu Lucaci (un debutant i'nrol principal),Mircea Albulescu (raliat profesiunii de credinta regizorale), ~tefan Sileanu (i'n"somnul"altei insule), Ilinca Goia (cu frumusetea ei ostentativa), Roxana Ivanciuc, Petre Lupu,Valeriu Popescu, Cristi Iacob, Boris Petroff, Ion Pavlescu.·

Avea sa mai faca un singur film, Mircea Veroiu, pana la tragicuI Craciun allui1997 ... Femeia in ro:jU... Pentru a-~i transpune pe ecran ganduri, preocupari~i spaimecontemporane, regizorul ~i-a asumat, implicandu-se, un best-seller postrevolulionar, [0­manul "Femeia i'n ro~u" de Mircea Nedelciu, Adriana Babeti ~iMircea Mihae~, pe careI-a scenarizat singur (cu avizul ~i i'ndemnul autorilor, desigur), pentru a-~i i'ncorpora i'n

434

drama emigrantului din paginile cartii propriile stari ~i sentimente, propriile meditatiiprivind Inse~i rosturile artei sale. Prin Femeia In ro!jU, Mircea Veroiu a revenit la temasa prioritara, abordata ~i-nfilmullntoarcerii acasa: drama emigrantului. Numai ca, de dataaceasta, se afla la capatul drumului Inceput prin Somnul insulei: "Ma bucur ca despartireade cinematografie (impusa) pe care 0 sufar se face cu acest film. Teme importante ­destin, forta de a rezista Imprejurarilor potrivnice, impertinenta cotidiana a debutantilorse Impletesc pentru acest «ramas bun» ... Intr-0 prea tanara batranete ma despart de filmcu gandul ca de~ertul cultural e In fata ~inu In urma, cum scriu atatia (cel putin In cine­matografie). Dar 0 tara care se aga¢ cu disperare ~ineputinta de ultimele trepte ale civili­zatiei era normal sa renunte la primele trepte ale civilizapei ~iculturii. lar cinematografule printre ele. Ramas bun!" Cei trei autori ai romanului sunt ei In~i~i"personaje" In cartealor, ei reconstituie la persoana Intai tragedia "femeii In ro~u", biografia palpitanta a bana­tencei Ana Cumpana~u, alias Anne Sage, care, ajunsa la Chicago prin ani '20, I-a dat pemana politiei, In anii prohibitiei, pe unul ditnre cei mai faimo~i gangsteri ai vremii, JohnDillinger. "Filmul" existentei agitate a eroinei Instrainate de tara - cu gestul-limita altradarii lui Dillinger ca 0 ultima posibilitate de supravietuire In "tara tuturor posibilitatilor"dar ~i ca 0 prabu~ire inexorabila (prin consecintele sale fatale) - constituie substantanarativa a romanului, a scenariului ~ia filmului. Mircea Nedelciu, Adriana Babeti ~iMir­cea Mihae~ au lasat sa se Intrevada In carte - cartea fiind, In ultima instanta, 0 expe­rien¢ stilistica de sorginte textualista - ~itainele "laboratorului lor de creape", asumandu-~irolul de principali comentatori ai tramei ~ioferind cititorilor un colaj atractios, cu pasajede reportaj, taieturi din presa, fragmente de eseuri, interviuri, fi~e de lectura (toate, pentrua reconstitui destinul tragic al "femeii In ro~u", banateanca din Chicago). Regizorul MirceaVeroiu, de~i mai prezent In film ca niciodata - uneori identificandu-se chiar cu eroina-, recurge la 0 stratagema, comenteaza evenimentele Intr-un mod indirect, prin douadin personajele sale, un tanar regizor ~i prietena lui (0 scenarista In pragul debutului),care realizeaza un "film In film" despre Ana Cumpana~u, stand de yorba, In Banat, cupersoane care au cunoscut-o, re-parcurgand itinerariul american al eroinei. Drama emi­grantei este evocata, a~adar, de cei doi tineri cinea~ti din film (interpretati de CatalinaMustata ~iMarius Stanescu), care marturisesc In final - Mircea Veroiu nu iarta nimic!-, cand sunt Intrebati cum au reu~it sa faca un film Intr-o perioada de crunta austeritatepentru producpa naponala, marturisesc ca au avut 0 mare ~ansa, a murit un regizor batran~i, fiindca ei aveau scenariul pregatit. .. Pe buna dreptate se scria, despre Femeia In ro!jUca, Intr-o perioada de trista, perseverenta campanie de pervertire, prin sex ~iviolenta, agustului public, Mircea Veroiu este autorul unui "film frumos In toata puterea cuvantului"(Gabriela Hurezean In ziarul "National"). Impreuna cu Inzestratul operator Marian Stanciu,cu Radu ~iloana Corciova, ca autori ai decorului ~irespectiv - ai costumelor, cu com­pozitorul Virgil Popescu, regizorul a conferit evocarilor 0 ata~anta "patina de epoca",secventele respective dobandind tonalitatile unui album fotografic de odinioara. Dintr-unastfel de album descinde ~i eroina, Anne Sage, In interpretarea de mare firesc, rafinatnuantata, a Elenei Albu, care disimuleaza, sub aerul dinamic ~i activ al personajului,tandrete ~i sensibilitate, distinctie, reflectie ~i sugestie, 0 - cat se poate de omeneasca- doza de vulnerabilitate. Doar cateva alte nume dintr-o distributie numeroasa: RaduAmzulescu (Dillinger), Drago~ Paslaru ~iRazvan Popa (personaje din amintirile eroinei),Olga Tudorache (Intr~o secventa antologica, voit teatrala), Maria Junghietu, Valentin

435

Mihali, George Petcu. La scurta vreme dupa premiera, regizorul - cu simtul datorieiimplinite - ~i-a luat promisul "ramas bun". Criticii, unii prieteni ~i colegi (MagdaMihailescu, Dana Duma, Natalia Stancu, Radu Gabrea, subsemnatul) au scris, 10.despar­tire, cuvinte frumoase in zi1ele acelui Craciun tragic. Voi transcrie, aici, gandurile unuiadintre ultimii colaboratori ai lui Mircea Veroiu, scriitorul Mircea Nedelciu, care avea sa-lurmezecurand in lumea umbrelor: "Pentru ca in cinematograful romanesc nu mai era10c pentru poezie ~i rigoare, pentru rafinament ~i pentru stil, Mircea Veroiu s-a dus laSpitalul Fundeni ~i, de acol0, in zi de Craciun, s-a dus in lumea in care e astazi Fe11ini.Ma rog 10.Dumnezeu sa-i ierte pacatele ~i sa-l primeasca pe acel platou din aripa nouaa Paradisului unde se filmeaza pentru alinarea durerilor ~i iertarea pacatelor".

"PISICA RUPTA" SI ESTETICA URATULUI

Cel mai activ cineast post-revolutionar a fost Mircea Daneliuc: e1a propus specta­torilor, pana in anul 2000, ~ase filme de lungmetraj. Este drept: doua dintre aceste filmeau fost "gandite" inainte de '89. Dar sa Ie luam pe rand ... Primul film allui Mircea Da­ne1iuc din anii '90 a fost A unsprezecea porunca. a metafora. a metafora antitotalitara(cu trimiteri, deopotriva, spre dictaturi fasciste ~icomuniste) scrisa inainte de '89, finalizata~itranspusa in imagini dupa '89. Forta ideatica a filmului ar fi fost, neindoios, mult maimare, daca filmul ar fi putut fi realizat - prin absurd - atunci cand a fost conceput, inanii dictaturii, adica. Parabola ce1ei de a unsprezecea porunci - care nu poate fi alto.,in contextuldat,decat "sa nu porunce~ti!" - dobande~te, 10.Dane1iuc, concretetea unei"ierni absolute", regizorul concentrand, in spatiul simbolic 0.1filmului sau, lumea deterio­rata de 10.sfilr~itul celui de 0.1doilea razboi mondial, experiente concentrationare de tipul"fenomenului Pitqti" precum ~i ecouri din imediata actualitate, din starea de spirit aRomaniei post-decembriste, punctul de pornire 0.1filmului ramanand - cum se specifica~i in titlul initial al peliculei - "A" de 10.Adolf (~i nu numai de la Adolf) ~i "E" de laEva (~i,desigur, nu numai de 10.Eva). Din pricina "intarzierii", mesajul initial al filmuluis-a diluat, dar, pe de alta parte, A unsprezecea porunct1 a marcat un moment esential inevolutia regizorului: s~asimtit elar, in starea de spirit a cineastului, ca ~i-adobandit "liber­tatea de mi~care". Vorbind - in "romanu1" sau "Pisica rupta" - despre modul in carea realizat primu1 sau lungmetraj din cariera, Cursa, Mircea Daneliuc nota concis: "L-amfacut cu pofta recrutului ~ipandit din toate pMtile". In 1990 nu-l mai pandea nimeni, regi­zorul ~i-adescatu~at propria inspiratie creatoare. Sigur, acest ca~tigde esenta al regizoru1ui(~i 0.1revolutiei romane!) n-a condus automat 10.capodopere. Mare1e film 0.1regizorului- dupa aproape 20 de ani de la premiera - ramane Croaziera. Filmografia cineastuluidin anii dictaturii ~i ai cenzurii vorbe~te explicit despre forta artei (adevarate) impotrivapresiunilor de orice fel, ramane un document 0.1rezistentei ~ial disidentei: in ciuda intem­periilor vremii aceleia (sau, poate, tocmai datorita lor!), Mircea Daneliuc ~i-a construitatunci 0 opera cu exemplari parametri civici, filozofici, morali ~i estetici: ascuns intretitlurile unei filmografii de elasa ("ascuns" chiar de gospodarii "epocii de aur", care abiaintr-un tarziu ~i-au dat seama de "nocivitatea" peliculei ~i au ferit-o de ochii spectato-

436

rilor) , filmul Croaziera dimane, peste ani, cum am aratat, un "van de lance", tocmai prinmesajul sau tran~ant: e nepriceput ~i periculos carmaciul, corabia se scufunda! Sa fieadevarat, oare, paradoxullui Andre Gide conform caruia arta se na~te din constrangere,traiqte din lupta ~i moare de libertate? Ce s-a intamplat dupa '89 (in afara faptului caa revenit in actualitate Gide)? Mircea Daneliuc avea adunate in el, ca un naduf, catevafilme. A simpt nevoia sa le strige. ~i le-a strigat. Dar s-a petrecut un lucru mai pu!in scon­tat, probabil, de regizor. Filmele acestea "gestante" - ni~temetafore, ~ide, ca Glissando,ca Jacob, ca amintita Croaziera -, gandite fnainte, ~i-au pierdut dupa, nu numai dinpricina caracterului lor ,,!ipat", 0 buna parte din forta de convingere, mai ales pentru cafilmul romanesc i~i ca~tigase intre timp dreptulla "directe!e", ultragiat decenii la rand.Filmul A unsprezecea porunca - de~i distins cu Marele Premiu (pe 1991) al UniuniiCinea~tilor, dqi printre laurea!ii acelora~i premii au fost actorii Constantin Dinulescu,Valentin Uritescu ~iinginerul de sunet Anu~avan Salamanian, de~is-a bucurat de imagineaminu!ios "lucrata" de Florin Mihailescu, de~i s-a bucurat de alte interpretari valoroase(Rodica Dianu, intr-n rol antologic) - n-a produs, a~adar, impresia scontata, mesajul saua ramas destul de nebulos, chiar daca unul dintre avertismentele filmului ramane actual~i astazi: pe ruinele unei dictaturi nu-i obligatoriu sa creasca 0 democra!ie ci este foarteposibil sa se dezvolte 0 noua dictaturiL In filmografia lui Mircea Daneliuc a urmat Tusea~ijunghiul. 0 comedie. Un film inspirat din povestea lui Ion Creanga eu fata mo~ului ~ifata babei, scris, de asemenea, inainte de '89, care ~i-adiminuat, la randu-i mesajulla orapremierei ('lara anului 1992). Altfel stateau lucrurile daca filmul ar fi fost realizat - totprin absurd - in anii scrierii sale, deci, pe vremea in care "mo~ul" ~i"baba" traiau inca,pe vremea in care "tusea" ~i "junghiul" imbolnaveau peisajul romanesc. Astfel se faceca Tusea ~ijunghiul - un film deloc gratuit la data conceperii sale, 0 realizare vesela,savuroasa ~i spumoasa in final - a trecut aproape neobservat la premiera. Aceasta, de~iumorul este uneori exploziv (ca-n Secretul armei... secrete de Alexandru Tatos, numaica filmul acela rula pe ecrane in 1989!), de~i interpretii se intrec pe sine adeseori de-alungul filmului - Ernest Maftei ~i Olga Tudorache, mo~ul ~i baba, Cecilia Barbora,Liliana Mavri~, llinca Tomoroveanu, Maria Gligor -, de~i tori ceilal!i colaboratori airegizorului - operatorii Florin Mihailescu, Sorin Dumitrescu, compozitorul Ion Cristinoiu,monteuza Maria Neagu, scenograful Alio~a Stancu, autoarea costumelor SvetlanaMihailescu, inginerul de sunet Anu~avan Salamanian - contribuie eficient la crearea unormomente de virtuozitate comica.

Dupa aceste doua experiente - ele insele tranzitorii -, regizorul a inteles ca stilulparabolic (fara de care nu se putea face cinema in anii dictaturii ) ~i-atrait traiul. S-a decissa spuna lucrurilor pe nume, a sim!it nevoia sa-~i mute disperarea ~ifrenezia in realitateaimediata, "in strada" (din nou in strada). Contestatia cineastului a devenit explicita ~ibrutala. Prima sa incursiune cinematografidi in actualitate a fost ~icel mai sonor "sernnalde alarma", filmul Patul/.·onjugal. In colimatorul cineast'Jlui a intrat cam tot ce puteadin realiHi!iletranzi!iei: dificulta!ile greu de suportat ale cotidianului familial, soarta crudaa culturii, tranzaqiile cu prostituate din plin centrul Bucure~tiului sau cu destinapi anato­lice, lipsa de credibilitate ~i de rost a unor partide politice, senza!ionalul ieftin dintr-o"anumita parte a presei" , ofensiva bi~nitarilor ~ipractica incurabila a mitei, consecin!ele~iimplicapile mineriadelor ~ipganiadelor, Pia!a Universiilipi, peisajul dezolant al Capitaleidemolate ~iincremenite in construqii neterminate, soarta cruda a invatamantului, recru-

437

descenta "sectori~tilor" de odinioara, timpul glorios al pomografiei, nostalgiile ceau~isteinsinuate in opinia publica, nevoia traditionalului (pardon) ,,~ut in cur" - din "motto"-ulcinematografic semnat de Petre Tutea -, tacerea disperaili a macaralelor uitate pe ~antiere,dificultatile artei a ~aptea in relatia cu spectatorii (unul dintre principalele locuri de actiuneale peliculei fiind un cinematografbucure~tean cu sali goale), continuele predispozitii gre­viste. La acesta capitol - daca am "citit" bine ~i daca regizorul n-a uitat cumva un micepisod din existenta-i postrevolutionara (pe :are I-am evocat intr-un capitol anterior) -,Mircea Daneliuc devine chiar autoironic, pentru ca personajul din fata Salii Palatului culozinca "Romani, vi se pregatqte ceva!" aduce cu ... elinsu~i, la ie~irea din iama lui '90,in fata Ateneului Roman, dupa concertullui Sergiu Celibidache, cand, decis sa lupte pentruviitorul cinematografiei nationale, impulsiona unul din pa~ii discutabili, acela al "desprin­derii filmului de cultura". Sigur, Patul conjugal ramane un film foarte important in creatiaregizorului-scenarist Mircea Daneliuc. Patul conjugalinsemna - cel putin teoretic ­inscrierea unuia dintre cei mai importanti "cinea~ti ai rezistentei" pe orbita unui cinemade autor total, eliberat de rigorile cenzurii ~i autocenzurii, cu obiective specifice unui alttimp social. Ca~tigand - efectiv - in directete, regizorul ~i-a pierdut, insa, luciditatea(care a determinat capodoperele sale), a transformat speranta intr-un element derizoriual gandului sau artistic, a renuntat la tresaririle de demnitate ale discursului sau moral.Ca sa intelegem mai bine unde ajunsese Daneliuc cu lehamitea personala, este suficientsa revedem epilogul filmului sau din 1993, Patul conjugal in care a prefigurat Capitala anului2006 (in paranteza fie spus, se apropie "scadenta"): in a~teptarea "cre~terii zero", sinistreleblocuri neterminate, cu macaralele lor ruginite, sunt la locullor, viata s-a degradat intr-unhal fara de hal, din oameni n-a ramas dedt latura lor monstruoasa, pe mesele lor ni~te

paste fainoase, iar in paturile lor conjugale ni~te amoruri hidoase. Este un epilog de-adreptul fatalist - ca viata ... l-ar putea confirma, asta e 0 alta problema! -, de fapt unmormant pentru sperantele cineastului.

La acest punct se afla regizorul dnd s-a apucat de un nou film, Soapte de amOT i-azis intr-o prima faza de lucru, dar titlul acesta poetic n-avea desigur nici 0 ~ansa, Aceastt1lehamite i s-a spus filmului ie~it pe ecrane in vara anului 1994. Prin Aceastt1 lehamiteregizorul ~i-a continuat demersul critic, principalul accent fiind pus - prin natura su­biectului (care evidentiaza ~i ponderea crescuta a paranormalului in viata noastra cea detoate zilele) - pe starea dezastruoasa a institutiilor sanitare din Romania, coroborata cuo indiferenta de-a dreptul criminala a unor cadre medicale. Despre ce este yorba in Aceastt1lehamite? 0 tanara, Doina, moare intr-un accident de circulatie. Transportata de urgentala spital, se constata ca decedata este insarcinata (in aproape patru luni), iar fatuI ­conectat la blocul de reanimare - continua sa traiasca. 0 doctorita, Vali, i~i propunesa duca la bun sfar~it experienta na~terii in conditii clinice a unui copil viu dintr-o mamamoarta. Intre timp, fantom a (spiritul/spectrul) mamei decedate continua sa bantuie prinfilm, sa aiba opinii, sa se explice, numai ca nimeni nu 0 vede, nu 0 recepteaza, n-o aude~i n-o simte. In actiune intervine ~i tam ... f1ltului, Bebe, care - initial - se opune expe­rientei, pentru ca, treptat, starea conflictuala dintre el ~i doctorita sa se trans forme intr-oafeqiune (ba chiar, intre cei doi, se "leaga" 0 poveste de dragoste). Na~terea ipoteticaa copilului lncepe sa aiM 0 importanta deosebita pentru toate pesonajele angrenate inconflict: pentru Bebe, na~terea copilului este corelata cu ... obtinerea unei locuinte, pentruVali ar insemna chiar un Premiu Nobel, pentru Doina - posibilitatea unei reincamari.

438

Dar experimentul este stopat intr-o aWl situatie-limita (dupa ce fatuI a fost mentinutmiraculos in viata): corpul Doinei este scos de la reanimare, respectivul pat de spital fiindnecesar unui alt accidentat grav, un cubanez, care fugise de Fidel Castro tocmai in Roma­nia. Pe acest fir narativ (cu paliere metaforice) i~i plaseaza regizorul-scenarist lehamitea.Intr-unfel, Mircea Daneliuc reabiliteaza speranta (insa~i mentinerea in viata a fatului ­in chip supranatural ~i suprarealist - fiind un argument in acest sens), de~i, inca de lapremiera, regizorul se "recuza": "Speranta este 0 stare extrem de pernicioasa, pentru cae pasiva, invitand la a~teptare, in opozitie cu disperarea, care este 0 stare activa, invitand.la actiune". Cu alte cuvinte, autorul nu spera, ci dispera. In gestul sau disperat, pornitsa ,,rupa pisica", regizorul include observatii de viata de un realism necru¢tor despre stareadeplorabila a mediului spitalicesc, astazi, cu observatii pe cat de adevarate pe atat de triste,pe cat de rocambole~ti pe atilt de tragice, de la jalnica infati~are a aparaturii - bloculde reanimare abia se mai tine, legat cu sarma ~iscotch - pana la debandada generalizata.Ritmarea relaliilor dintre personaje ii ofera cineastului prilejul unor mici bijuterii cine­matografice ~iun pretext pentru regasirea zambetului. Dar disperarea - e clar - nu facecasa buna cu luciditatea!

Acliunea din Senatarul melcilar - urmatorul film allui Mircea Daneliuc - se des­fa~oarape parcursul unui sfar~itde saptamana: week-end-ul unui senator - un "week-endde lucru" cum ne-am obi~nuit sa spunem din vremuri "imemoriale" -, prilejuit de parti­ciparea la inaugurarea unei turbine eoliene ~i agrementat cu tot ceea ce presupune "de­conectarea" intr-o "casa de odihna" mo~tenita de la raposatul (~i-n care a dormit 0 noaptechiar De Gaulle). Pe fondul acestei escapade sunt inserate relatiile nu tocmai amiabilecu localnicii care-~i flutura jalbele, cu 0 "ghida" in particular, cu un grup de turi~ti occi­dentali (prin care cineastul aduce in discutie ~itema francofoniei), pe acela~i fond asistamla un apoteotic "cules de melci", pe acela~i fond izbucne~te ~iun conflict interetnic, cuconsecinte grave, pe scurt, filmul este 0 comedie cu numai trei moqi ("deocamdata", cumse precizeaza chiar in film). In acest context narativ ~itematic, Mircea Daneliuc i~i exer­seaza, deopotriva, ironia ~i sarcasmul caracteristice, dezvoltatul simt de observalie, spiritulcivic ~icapacitat:ile avertizante, premonitorii. Ar fi de facut ~iprecizarea ca multe dintreintamplarile (~i chiar personajele) scenariului sunt inspirate din realitate, insu~i perso­najul titular - fara a avea 0 corespondenta anume in realitate - preia ticuri, atitudini,replici, trasaturi ale unor personaje reale, iar conflictul etnic (romano-maghiaro-tigan)are ca "model" tragicele evenimente de la Hadareni, repetate ~idupa terminarea filmului.Valvataia din film are ~iea un pretext, pranzul cu melci preconziat de senator in onoareaoaspetilor francofoni, 0 actiune care a mobilizat tot satulla cules de melci, a~a cum copiiialtor generalii mergeau cu tolii la cules de jir, a~a cum copiii de-acurn doua-trei deceniiau cules cartofi, cu ~coala, cat cuprinde.

In eel de al ~aselea film post-revolutionar ",1 regizorului Mircea Daneliuc (cilrnia is-a spus in mai multe feluri, intai Allegra allarmata, apoi - intru ruperea pisicii - UngIant In gat), actiunea se desfa~oara in jurul unei ambasade falimentare din lumea a treia- unde se aciuiesc ~icateva personaje specifice falimentului romanesc -, faptele con­tinua sa fie inspirate din actualitate (un lait-motiv al intrigii fiind alarmele false privind am­plasrea unor bombe in diferite locuri publice). Ca film al "sfar~ituluide mileniu", Un gIantIn gat - ce-a mai ramas din cinematograful romanesc in anul de gratie 2000 - define~te,inca din titlu, starea de spirit al cineastului la sfar~it ~i inceput de secol ~i mileniu.

439

Prin filmele sale, regizorul a Intreprins, In ultimii ani, incursiuni decise In "uratul"romanesc. Filmele sale sunt consonante cu "romanul" sau, "Pisica rupta", 0 adevarataistorie - subiectiva, "romantata" ~i... disperata - a cinematografiei romane~ti In peri­oada ultimelor decenii. Cartea reune~te personaje reale ~i "fictive": pe langa personajereale ca Dumitru Popescu ~iPetre Enache, Dorin Tudoran ~iPaul Goma, Nicolae Ceau­~escu ~i... Clever, Nicolae Albani ~iGeorge Constantin, Beno Meirovici ~iMarin Theo­dorescu, Ilie Radulescu ~i Miu Dobrescu, Catrinel Oproiu ~i Ion Traian ~tefanescu (Inparanteza fie spus, cartea ofera argumente importante In "dosarul" reabilitarii acestuiadin urma), Alexandru ~i Liana Tatos, Stere Gulea, tovara~a Sonea ~i tovara~ul Dulea,Suzana Gadea ~i multi altii, apar 0 serie futreaga de personaje "cu cheie", printre carePapacioc ~iPiturca, Vasilica Cur-de-fier ~iMitica Zanoaga, Cora, Puberu ~iMoldovan,Andrei Flai~er ~i Colonnescu, Dinu Saracu, Ruxandra Manu ~i Vasile Maiorescu etc.,etc. Dreapta ~inedreapta, dura ~i"tandra" , acida ~ibazica, reala ~iimaginara, cartea esteun "compendiu" util exegetilor, interesati de soarta pisicii daneliucene. Oricum, din pisicarespectiva nu mai ramane nimic! Filmele postrevolutionare ale lui Mircea Daneliuc rup,~i ele, pisica, 0 fac cu ajutorul unor actori performanti. "Trasatura de unire" a filmeloreste actrita Cecilia Barbora, care are cateva partituri generoase, trecand cu virtuozitatede la personajul "cifrat" din A unsprezecea porunca la fata mo~ului din Tusea :}ijunghiul,de la doctorita Vali din Aceasta lehamite la fantasticul personaj al Cire~icili, "ghidul" dinSenatorul melcilor ~i la generoasa partitura din Un glont In gat (doar Patul conjugal lip­se~tedin acest traseu): actrita creeaza personaje foarte diferite, foarte adevarate, recurgandla mijloace de compozitie savuroase, nuantate, inteligente. Frumos spunea actrita Intr-uninterviu, referindu-se la Intalnirea creatoare cu regizorul Mircea Daneliuc: "Am avut marea~ansa sa-l Intalnesc ~i sa fiu 0 actrita de care el a avut nevoie In cateva filme. Adevaratulmeu debut In film a fost rolul din Iacob". Rolul Veturiei din Iacob - un personaj carete tine "In priza" pe tot parcursul filmului, 0 tanara femeie agresiva ~iumila, candida ~iperfida, duioasa ~i enervanta - i-a deschis actritei drumul spre marea arta. In general,filmele lui Mircea Daneliuc au impus personaje vii, consistente, cu marc ate trasaturidepersonalitate. In Patul conjugal, de pilda, "partea leului" 0 au Gheorghe Dinica ~iCocaBIoos. Personajullui Gheorghe Dinica (jucat cu 0 savoare portretistica inimitabila) esteresponsabil de cinematograf ~i - printre alte preocupari de viata - vrea sa "plaseze"(pe dolari, desigur) 0 "carte de baza", mo~tenita din "epoca de aur", "The Future ofRomania", care se pronunta cam cum se scrie. Coca BIoos (In primul rol principal peecran) exceleaza prin nuantari foarte expresive, temperamentul ei artistic izbucne~te Incateva secvente de intensa traire, "desenul" personajului implicand, deopotriva, umor ~itragism, placiditate ~iagresivitate. Actritajoaca rolul sotiei, care are ~iea probleme im­portante de rezolvat, este Insarcinata, dar chiuretajele sunt scumpe, economia de piatae necrutatoare, salturile de pe dulap - pentru neutralizarea fatului - sunt obositoare,drept pentru care, bandajata peste tot, femeia va oferi epilogului 0 progenitura de 14 ani,aflata la prima experien¢ amoroasa: amanta (tatalui ~ia fiului) este initial casierita la cine­matograf - deci porne~te tot din zona culturii -, secventele ei de amor se petrec initialIn biroul ~efului, sub privirile stimulatorii ~imustratoare ale lui Schwarzenegger, apoi,Insa, fata I~iva cauta 0 meserie mai rezonabila ~iva face trotuarul pe dolari, va participala turnarea unor filme pornografice ~iva ajunge, logic, Intili la Istanbul ~iapoi la pepeni.o foarte placuta surpriza actoriceasca: Lia Bugnar. Mai joaca In Patul conjugal Valentin

440

•

Uritescu ("disidentul" gol), Valentin Teodosiu (un politist bland cu nostalgii de sectorist),Geo Costiniu (sotul casieritei). In Aceasta lehamite - unde regizorul a fost insotit deoperatorul Florin Mihailescu, de scenograful Mircea Rabinschi, de autoarea costumelorGabriela Nicolaescu, de inginerul de sunet Horea Murgu, de monteuza Melania Oproiu~i de compozitorul Virgil Popescu - in fruntea distributiei au stat, alaturi de CeciliaBarbora (doctorita Vali), Horatiu Malaele (cuceritor in rolullui Bebe) , Ana Ciontea (0simpatica "umbra" de pe lumea cealalta) ~i,pe langa Alexandru Bindea, Ion Besoiu, Va­lentin Teodosiu, Adriana ~chiopu, iara~i Coca Bloos ~iGheorghe Dinica (lntr-un rol maiputin aratos ca acela al eroului din Patul conjugal care presimtea, de la un timp, "vremurinasoale"). ~i in Senatorul melcilor - unde regizorul ~i-a schimbat, cu rnici exceptiiechipa, apeland la operatorii Doru Mitran ~iPetre Popescu, la compozitorul Petru Mar­gineanu, la scenograful Veniarnin Petre ~ila autoarea costumelor Andreea Hasna~ - auexcelat, alaturi de Cecilia Barbora, Dorel Vi~an (de-a dreptul forrnidabil, uneori, in carac­terizarea senatorului titular), Haralambie Bora~ (un primar servil), Florin Zamfirescu,Camelia Zorlescu, Anda Caropol, Viorel Comanici, Madelaine Tiebeault, Clara Voda,Dan Chi~u - in roluri "de trecere". Cuplul de succes din Aceasta lehamite este reeditatin filmul Un glont In gat: inca 0 data, Cecilia Barbora ~iClaudiu Bleont creeaza personajeputemice, pitore~ti, desenate cu fina ~i dezarmanta ironie. Creatia regizorului MirceaDaneliuc (care a "ratat" ~iun Ovidiu in ultimul deceniu al rnileniului) nu se va opri, de­sigur, aiei. Leharnitea sa vine, fara indoiala, ~i din pataniile sale tehnico-administrativepost-decembriste; luciditatii i-a luat locul, adesea, disperarea ~iacreala, de~i un lucru rnise pare indiscutabil: marile sale filme (pre-revoluponare!) au vadit 0 disperata (daca vrep)luciditate. Finalul din Senatorul melcilor - in perspectiva evolupei cineastului - conpneun semn tonic: sunetullini~tit, ca de toaca, venit din adancul unei paduri, unde un me~teranonim construiqte 0 corabie in varf de munte, sunetul acela insinuant, ca 0 bataie demetronom in dizarmonia cotidianului, pe care-l auzi ~i dupa ce ie~i din sala de cinema,proiecteaza pelicula - ~idemersul artistic al cineastului - intr-un "camp magnetic" deinalta tensiune moral-filozofica.

IN A~TEPTAREA"SURASULUI DE PORTELAN"

Destul de activ - in condipile date, de scadere considerabila a capacitatilor produc­tive - s-a dovedit, in anii '90, Studioul Cinematografic al Ministrului Culturii, singuraveriga ramasa in relatia filmului romanesc cu forurile tutelare, rninisteriale ~i... "consi­liare" din perioada precedenta. In acest studio, condus de regizorul Lucian Pintilie, s-aurealizat cateva importante filme postrevoluponare: Piata Universitatii de Stere Gulea, ViviDragan Vasile ~i Sorin llie~iu (1991), Balanta de Lucian Pintilie (1992), E pericolososporgersi de Nicolae Caranfil (1993), Vulpe vanator de Stere Gulea (1993), 0 vart1 deneuitat de Lucian Pintilie (19940, Senatorul melcilor de Mircea Daneliuc (1995), Stare

de fapt de Stere Gulea (1995), Prea tarziu de Lucian Pintilie (1996), Terminus paradisde Lucian Pintilie (1998), Faimosul paparazzo de Nicolae Margineanu (1999), Un glont

In gat de Mircea Daneliuc (2000), filme despre care am vorbit sau yom vorbi, precum

441

~i un documentar video, expresiv ~i convingator, Copiii Garii de Nord de Sorin nie~iu~i loan Gro~an. Dupa cum se poate observa, la propriul studio cinematografic ~i-a realizatLucian Pintilie creatiile postrevolutionare, cu exceptia desigur, a comediei amare De cetrag clopotele, Mitica?, un film terminat cu mai bine de zece ani inainte de data premierei(toamna anului 1990). Primul - ~i eel mai valoros dintre filmele sale postrevolutionare- a fost Balanta, tulburatoare imagine a unui comunism paraplegic, agonizant. LucianPintiliemailuase"pulsul" unorlumi bolnave, de cateva ori, de la Reconstituirea incoace.Auto-exilat in lugoslavia, in anii plasarii sale pe "linii moarte" in Romania, regizorul ­pornind de la metafora cehoviana - a inIati~at (intr-un film esentializat, cu "buget scurt")un alt univers morbid, acela din Salonul nr. 6. Apoi, cum am vazut, ~i-a continuat"metafora prabu~irii" , ecranizand comedia caragialiana D-ale carnavalului ~i plasand-oin ambianta unui "azil de noapte" sui-generis cu 0 distributie magistrala, punctandtragismul ~i disperarea dezintegrarii in De ce trag clopotele, Mitica? (~tiind foarte bine ...de ce bateau c1opotele!), filmul care avea sa ramana - in ciuda unor pareri sceptice, dupaintarziata premiera - un simbol al rezistentei. Realizand Balanta, dupa romanul scriito­rului satiric ~i sarcastic Ion Baie~u, regizorul ~i-a prevenit cu luciditate spectatorii dintara ~i de peste hotare (unde filmul a avut 0 cariera insemnata: "acest film nu este decato imagine pala a grotescului ce domne~te in Romania". Crezul artistului-cetatean estelimpede ~i tran~ant: "Existenta insa~i este atinsa de suflul grotescului. La noi nu a existato rezistenta adevarata, am trait timp de jumatate de secolin complicitate cu dictatura,~i nu cu orice fel de dictatura. Cu 0 putere care lua, pe de 0 parte, forme liberale, capabilesa seduca Occidentul ~i pe de alta parte se deda unui despotism feudal. 0 asemenea com­plicitate da na~tere unor forme monstruoase." Despre aceste ,,forme monstruoase" ale

existentei noastre i~i propune sa vorbeasca regizorulin filmul sau, plasandu-~i actiuneain actualitatea anului 1988, dar "trimitand", deopotriva, spre ieri ~i azi. Nela, eroina fil­mului, fiica de securist, educatoare ~i psiholog, trece printr-o experienta nefericita de viata(0 tentativa de viol de la care se salveaza in ultimul moment), 0 intamplare care Ii prile­juie~te cuno~tinta cu un tanar doctor, viitor partener intr-o calatorie picaresca prin - cumspunea un cronicar francez de la "Positif' - "geografia (umana) a Romaruei anului 1988".A~a cum ~i-a dorit regizorul, Balanta este 0 strabatere succesiva de "cercuri infernale",

de catastrofe inlantuite: 0 catastrofa nu dispare decat pentru a face loc alteia, iar aceastadin urma se va numi "masacrul inocentilor". Adevarurile relevate de regizor nu pot fi decatcrude, teribile uneori, culpabilizante. Regizorul vede fara crutare, analizeaza cu luciditate,condamna cu cerbicie, dar ofera tuturor (personajelor, spectatorilor) 0 ~·ansa.Sub stejarulmasiv din finalul filmului, cele doua personaje centrale - Nela fenomenalei Maia Mor­genstern ~i c1asicul Mitica desenat de Razvan Vasilescu - sunt, ele insele, "semnul spe­rantei". Dimensiunea sperantei devine 0 dimensiune esentiala pe talgerul Balantei. Maijoaca in film Victor Rebengiuc, Dorel Vi~an, Mariana Mihut, Dan Condurache, VirgilAndriescu, Leopoldina BaIanuta, Matei Alexandru, din echipa de realizatori facand parte- printre altii - operatorul Doru Mitran (cu adevarate performante artistice in acest film),scenograful Calin Papura ~i inginerul de sunet Andrei Papp. Atat Balanta, cat ~i filmulurmator allui Lucian Pintilie, 0 vara de neuitat, au facut parte din "seleqia oficiala" afestivalului de la Cannes. S-a scris mult, atunci, in presa franceza, despre filmele romane~ti.Sub semnatura lui Michel Ciment se putea citi in "Globe Hebdo": "Dupa Balanta, careplonjeaza in haosul emotional ~i politic al Romaniei contemporane, Pintilie reu~e~te inca

442

o data sa conjuge individualul cu colectivul, reflexia moraEi cu satira sociaULDepartede mode, estetica lui ajunge sa ne faca sa intelegem destinul personajelor prizoniere aleunui absurd care Ie depa~e~te.Prin asta, pesimismul sau umoristic ~isardonic nu e departede cel al compatriotilor sai Cioran ~iIonesco" (cronica, in paranteza fie spus, se numea"De~ertul bulgarilor").

In 0 vara de neuitat, regizorul a ecranizat 0 nuvela de Petru Dumitriu, "Salata". Esteinteresanta (~i interesant de explicat) inHHnireadintre prozatorul Petru Dumitriu ~iregi­zorul Lucian Pintilie, atractia pe care 0 nuvela aparent "neutra" ca "Salata" a exercitat-oasupra cineastului: dincolo de alte ratiuni posibile sau imposibile - ideologice, estetice,filozofice -, prioritare sunt ratiunile biografice (~i nu numai experienta corr:lUnaa exi­lului). Sunt cateva detalii ~icoincidente biografice care determina insa~i existenta nuvelei~i - implicit - a filmului. In nuvela, Petru Dumitriu istorise~te un episod din viata pa­rintilor sai, capitanul Dumitriu ~isotia sa, Maria-Theresia, angrenati, pe la mijlocul anilor'20, intr-o dramatica intamplare cu substrat etnic la frontiera dobrogeana. Intamplareaeste "simpla": familia capitanului Dumitriu se opune - primejduindu-~icariera ~iexistenta- uciderii unor sateni bulgari nevinovati, drept represalii la 0 actiune criminala, pe fron­tiera, a unor "comitagii machedonti". Alt aspect biografic - care consolideaza lantul desemnificatii al prozei originare - este "arborele genealogic" al mamei naratorului, descen­denta unei familii de mica nobilime provinciala, Debretzy, ~ia unei familii romane~ti devita boiereasca, Lascari. In ceea ce-l prive~te pe regizorul Lucian Pintilie, biografia saincepe intr-un sat din sudul Basarabiei - astazi ucrainean -, un sat ... german, dintr-oregiune populata, deopotriva, de romani, ruteni, gagauzi, turci, evrei ~i,desigur, ucraineni~iru~i. Printre amintirile din copilarie ale cineastului figureaza ~i stelele galbene in ~asecolturi intalnite pe strazile Bucurqtiului, ca ~i primele victime ale purificarii etnice ­stranie ironie a soartei! - ni~teprofesori germani din 1:inuturilenatale, refugia1:iin Capitaladin sudul Basarabiei. Regizorul Lucian Pintilie marturise~te, de altfel, undeva, ca ura saviscerala impotriva oricarei discriminari etnice, din astfel de "detalii" biografice porne~te:din amintirile unui copil de ~apte ani in prime contacte cu "vantul nebun" al Istoriei. Erafiresc ca nuvela lui Petru Dumitriu, pornita, la randul ei, dintr-o ura viscerala - cu altemotivatii - impotriva aberatiilor etnice, sa exercite 0 atractie speciala pentru cineast,mai ales acum, in conditiile unor explozii fara precedent ale intolerantei etnice, pe toatemeridianele lumii. Filmul urmeaza, in linii mari, ac1:iuneanuvelei, regizorul simte doarnevoia unor accente. Baia in butoi a familiei Dumitriu, mama cu copiii, goi-pu~ca, subprivirile nedumerite ale soldatilor, este unul dintre aceste accente "speciale" (poate celmai drag regizorului), ca un apogeu paradisiac inaintea coborarii spre infern, 0 "scena degen" de 0 frumusete indicibila. Pe urma, regizorul simte nevoia unei mai explicite "pro­gresii" a conflictului (0 oglinctavenetiana sparta de un glont ivit din senin, ataculla frontieraal comitagiilor - doar evocat in nuvela - infati~at ca atare etc.). Doar finalul este dis­cutabil, pare din alt film, din Golgota lui Mircea Dragan: femeile bulgarilor uci~i, ca uncor antic, asista la plecarea Dimitriilor, 0 clipa tensionata in care se produce 0 noua scan­teie. Regizorul a fost insotit indemersul sau de impecabili profesioni~ti ai scenografiei(Paul Bortnovschi ~iCalin Papura), de 0 talentata ~iexperimentata autoare a costumelor(Miruna Boruzescu), de compozitorul Anton ~uteu ~i de un operator cu tu~a incon­fundabila, Calin Ghibu, autorul unor solutii plastice de mare efect. 0 vara de neuitat,prin toate aceste contributii, se recomanda, inainte de toate, ca un "film de atmosfera",

443

actorii contribuind 'in mare masura la "umanizarea" conflictului: Kristin Scott-Thomas- care preia atributele Mariei-Theresia, 'imboga!indu-le cu propria senzualitate ~ifragi­litate -, Claudiu Bleon! - care marcheaza nuanpt ~iprogresiv drama capitanului Du­mitriu -, George Constantin (un savuros, "dintr-o bucata", general Cilibia), Marcel Iure~(un general Ipsilanti care-~i ascunde micimea de caracter sub masca unei elegan!e gau­noase), Olga Tudorache (Doamna Vorvoreanu), Ion Pavlescu (~erban Lascari), RazvanVasilescu (locotenentul Turtureanu), Cornel Scripcaru, Tamara Cre!ulescu, Mihai Con­stantin, Florin Calinescu, Gyuri Pascu, Beata Fiilop. Acest film "frumos" ~i caligrafic,cu un conflict latent ~i exploziv, continua sa fie de 0 actualitate nelini~titoare.

"Marca" regizorului ~i - mai ales - "marca" operatorului Calin Ghibu se fac sim­lite si-n urmatorul film, Prea tarziu, autorul imaginii avand un rol primordial 'in creareapoten!ialului dramatic, a tensiunilor expresive. La originea peliculei sta 0 proza scurtaa lui Rasvan Popescu din volumul "Subomul". Autorul'i~i caracterizeaza astfel povestirea:"Este yorba despre un om care 'i~ipierde min!ile sub apasarea unui sistem infernal, dupaprincipiul ca, daca 0 suta de oameni 'inghesui!i 'intr-o 'incapere sunt supu~i unei presiunicoercitive, unul cedeaza, cade 'in genunchi ~i 'incepe sa mearga 'in patru labe, devenindun suborn." Translata spre scenariu - de catre prozator, 'in colaborare cu cineastul -,povestirea inWala ~i-a modificat, 'insa, sensurile primare. Pe de 0 parte, Rasvan Popescu,cu experien!a sa de inginer geolog 'in Valea Jiului (unde a stat trei ani), a sim!it nevoiasa propulseze 'in prim-planul nara!iunii cinematografice condi!ia vie!ii de miner; princi­palele virtu!i ale scenariului - ca ~iale ... romanului ulterior, intitulat tot "Prea tarziu"- 'in aceasta "pictura de mediu" stau. Pe de alta aparte, regizorul a fost atras de 0 ideeauxiliara, "monstruosul episod al chemarii minerilor din 1990". De aici, pana la reclamafilmului din revista ,,22" n-a mai fost decMun pas: "Minerii la Bucure~ti 'inPrea tarziu!"Numai ca 'intre secven!ele documentare din 14-15 iunie 1990 ~isubomul din Prea tarziulegaturile sunt forpte. S-a vehiculat, 'inacest sens, ideea ca regizorul a procedat astfel pentruca realita!ile acelui timp I-au adus 'inculmea disperarii. La premiera filmului Prea tarziu,de la cinematograful bucure~tean "Scala", prezentatorul - Gabriel Liiceanu - a repetataproape cuvant cu cuvant spusele regizorului Mircea Daneliuc rostite cu vreo doi ani 'inurma, la 0 premiera a sa, care sus!inea ca Aceasta lehamite s-a nascut din disperare, cael'insu~i este un cineast disperat, ca personajele sale sunt rezultatul direct al acestei staride spirit. Gabriel Liiceanu a repetat teza 'incazullui Lucian Pintilie, ba a pus sub semnuldisperarii ~i opera lui H. Patapievici (citez din memorie: unii ll'intreaba pe Patapievicide ce e suparat pe poporul roman, or el nu este suparat, e disperat) sau propriul "apelcatre lichele". Probabil ca astfel stau lucrurile. Dar Lucian Pintilie, oare, cand Iacea Recon­stituirea, sau - pentru ca a venit yorba - Mircea Daneliuc ciind facea Croaziera (~inu numai ei, desigur!) nu erau ,,'in culmea disperarii"? Pe vremea aceea, lnsa, ei nu-~ipierdusera nici un dram de luciditate, dimpotriva, principala lor arma - 'inlupta cu propriadisperare, 'in lupta cu disperarea !arii - era luciditatea. Deloc 'intamplator, cele maiconvingatoare pagini ale filmului sunt secven!ele din adancul minei, 'infati~and truda ~i,implicit, traiul zilnic al minerilor, 'in galeriile sordide, inundate ~iigrasioase, cu vagoanesciirlainde ~iabataje "ruginoase": ortacul mu~ciind dintr-un ou (de fapt 'inghi!ind un ou),la 'inceputul filmului, are ca termen proxim femeia bogziana mu~cand dintr-un mar. Ascen­sorul, du~urile, cantina devin personaje. eu fiecare specula!ie - 'indeob~teconjuncturala- autorul pierde, 'insa, din luciditate, alearga dupa himere, 'i~iface iluzii. Foarte exact

444

caracterizeaza filmul H. Patapievici (In revista ,,22"): "Personajele vizibile ale filmuluisunt incoerenta (vietii, anchetei, iubirii), absenta radicala a oricarei transcendente (hranaintotdeauna murdara, in subteran, roata de sapun taiata pe masa, in locul painii celei detoate zilele, la suprafata), fnjuraturile (un limbaj de comunicare redus la elocventafunqionala a injuraturii), nudul masculin murdar (regresie spre 0 umanitate animaliera)~i subteranele lumii (in care se desfa~oara adevarata viata)." Un exemplu? Nimeni nuscapa neinjurat in film - de catre procuror, nu altfel! - nici minerii, nici soldatii, niciofiterii, nici nunta~ii, nici "laba de elefant" (directorul exploatarii miniere), nici ... Sartre:este putin probabil ca vulgaritatile de limbaj ale procurorului (sosit la mina pentru an­chetarea unui accident) contribuie la mesajul transcendental al filmului. Altfel, RazvanVasilescu se simte foarte in largul sau ca procuror, iar Cecilia Barbora este - a~a cum~i-au dorit-o scenari~tii cand au scris rolul pentru ea (avand ca model personajul actriteidin Jacob de Mircea Daneliuc): 0 "floare de mina" ~i,totodata, un "inger primitiv al Vaii".Mai joaca in film Victor Rebengiuc (un portret viguros al personajului poreclit "laba deelefant"), Iancu Lucian (un inginer original), Luminita Gheorghiu (0 vaduva de miner),Ion Fiscuteanu (un politist), Dorel Vi~an (un prefect), Florin Calinescu (cople~itde proiec­tia sa "protevista"), Dan Condurache, Zoltan Butuc.

Filmul Terminus Paradis (premiera 1998) a oferit 0 mare surpriza actoriceasca:DorinaChiriaco Pentru ca ~i acest film a facut 0 frumoasa cariera intemationala, la Cannes ~iParis, culminata cu un Mare Premiu Specialla Venetia, voi recurge - nu fara un scopanume - ~i la cateva citate din presa intemationala. Terminus Paradis este un film cuforta de seduqie indeosebi prin povestea de dragoste - nebuna, nebuna, nebuna - pecare 0 deruleaza, 0 poveste cu deznodamant tragic, povestea de iubire dintre un tanar che­mat sa-~i satisfaca serviciul militar, ~i0 juna ospatarita, 0 fiinta pura, sufocata de mla~tinilevietii. Despre acest personaj, in interpretarea Dorinei Chiriac, un cronicar francez scriaca este ,,0 nevastuica innebunita ~i innebunitoare careia iti vine sa-i intinzi mana chiardaca qti sigur c-o sa te mu~te". In "Le Courrier" se spune: "Pintilie a avut la dispozitieo echipa tehnica remarcabila (scenariul, sunetul ~iimaginea sunt capodopere). Totul servitde ni~te interpreti impecabili, de~i nici unul nu-i ajunge nici la degetul mic debutanteiDorina Chiriac, cu figura ei de caine batut, de animal ranit de tot ce i-a oferit viata. Aceastaactrita este reincamarea vie a Giuliettei Masina, ea te duce departe in cautarea perfectiunii~icand 0 revezi singura, purtandu-~i in brate pruncul nascut din dragoste, ~tii ca nu maiai de ce sa te temi pentru ea: de aici incolo va ~ti sa se apere singura de orice noua agre­siune a Raului". Dar povestea de dragoste este doar "fereastra spre cer" a filmului, inrest suntem in iad: asistam la ritualuri de-a dreptul tribale, printre personajele filmuluisunt tot felul de fiinte primare, iara~i ni"~tesuboameni (chiar daca unii au scotocit prinpubelele Holywood-ului), obiceiurile cazone sunt inspaimantatoare, lumea carciumii este~iea 0 sublume. Lucian Pintilie este "disperat" ~i-n Terminus Paradis (chiar daca finalulfilmului lasa sa se intrevada 0 raza de speranta). Ce au inteles francezii despre Romaniadin filmullui Lucian Pintilie? "Cu acest film Pintilie schiteaza din nou un tablou plinde umor, dar prafuit ~ivitriolat al unei tan europene ve~tede ~imizere, traind cu nostalgiaunui trecut detestat ~i aparent incapabila sa se deschida catre lume" se scrie in "LaProvence". "Este povestea unei pasiuni imposibile intr-o tara definitiv distrusa" se scrisin "Le Echos". Mai putem citi: "La intervale regulate, Lucian Pintilie ne da ve~ti despretara lui: 0 Romanie de plans (... ) cu toate ca (... ) Lucian Pintilie ii interzice spectatorului

445

lacrimile de crocodil ~i il lasa amar ~i uluit" ("La Vie"); "Dupa cum taie ~i cracilepitorescului, cu un antren de toata frumuse!ea, Romania pe care 0 zare~ti din mers este

la fel de destramata ca ~i sub Ceau~e~ti - ~i asaltata ~ plus de circul capitalist("Liberation"); "Romania postcomunista? Camp de ruine ide'ologice, de~ert social (... ),concIuziile sunt inspaimantatoare" ("Le Dauphine libere"); "Terminus Paradis - 0frumoasa poveste de dragoste tragica, intr-o Romanie sinistrata ~iresemnaili" ("Studio").Poate ca Pintilie are dreptate. Poate ca francezii vad bine. Poate ca regizorul ~i-apropus- ca toreadorii lui Hemingway - sa se ia la tranta cu via!a. Un cronicar francez (acelqde la "Le Nouvel Observateur"!), referindu-se la frumoasa poveste de dragoste dinTerminus Paradis, afirma raspicat: "a treia via!a a lui Lucian Pintilie abia incepe". Este,aceasta, ~i speran!a cinefililor, a celor care au ramas cu gandulla Reconstituirea, laBalanta. Critica de film - de la noi ~ide aiurea - a identificat doua perioade distinctein filmografia regizorului: prima, dominata de 0 "funciara" nevoie de stil", care anun!aun cineast stenic, lucid, preocupat de innoirea limbajului cinematografic; a doua, expresiaunui cineast obosit de drumurile vietii, ale artei ~i - mai ales - de neajunsurile societa!iicontemporane, cu "tranzi!ia" ei de nicaieri spre niciunde, un cineast atins de morbul uneifilosofii pesimiste. Eu, unul, inca de acum cateva decenii - cand Lucian Pintilie evoca"surasul de pOr!elan" al profesorului sau Victor lliu, in care zarea "mai multa barbatiedecat la toti toreadorii lui Hemingway", un "suras exemplar, un suras-cheie, un suras alrezistentei" - am a~teptat "cea de a treia via!a" a lui Lucian Pintilie, un film cu "surasde portelan". Este, un asemenea film, 0 frumoasa datorie morala fata de profesorul sau,fa!a de neamul sau (care inseamna altceva decat 0 !ara - uneori - agonica), fata defrumosul care I-a insotit in multe din cIipele sale de viata. Preluand sugestia unui filmfrancez de pOr!elan (Le genou de Claire), a~ numi, generic, acest film dorit ~i a~teptat,Le genou de Clody ...

FETE ALE TACERII, PE 0 PRISPA, iN EST

Un batran ~i 0 batrana ("doua jucarii stricate" - yorba poetului), pe prispa uneicase tarane~ti, privesc prin noi, spectatorii, la sfiir~itulfilmului Undeva in Est, indepiirtan­du-se incet, ca 0 amintire dintr-o alta lume, in plutirea lor netremurata spre neant. Unbatran ~i0 batrana, doua jucarii strictate, doua fe!e ale tacerii, ca ni~te semne ale durerii,ale suferintei, ale indurarii, dar ~iale demnitatii, plutesc spre nicicand ~i spre totdeauna,purtand in ele un timp risipit, la randu-i, spre nicicand ~ispre totdeauna. Automat, privirileobsedante din cadrul final ne intorc gandul spre imaginea de inceput a peliculei, portretullui Iosif Visarionovici, mare cat ecranul, mare cat 0 condarnnare la moarte, ~icercul filmuluise inchide, dupa ce amenintarea initiala ~i-adesfa~urat ~iultimele consecinte. Intre aceste"coper!i" se desfa~oara actiunea filmului Undeva In Est (cu premiera in vara anului 1991),ecranizare a romanului "Fe!ele tacerii" de Augustin Buzura, datorata regizorului NicolaeMargineanu (care semneaza - impreuna cu prozatorul inspirator - ~i scenariul). Reme­morand secvente din obsedantul deceniu al "colectivizarii cu orice pre!", propunandu-~isa fie un "martor de epoca" cinstit, lucid ~i realist, filmul condamna spiritul unui timp

446

,.

de trista ~idureroasa amintire, inaugurand, practic, in spaj:iullungmetrajului de fictiune, fi­lonul unei necesare ~ifire~ti creatii cinematografice anticomuniste. In aceasta ordine deidei, nu este deloc lipsit de interes faptul ca scenariul filmului dateaza de prin anii1983-1984. Conceptul de "obsedant deceniu" s-a modificat, neindoios, prin timp, liber­tatea de a-I numi ca atare in !$imai obsedantul sfert de veac ceau~ist nu era decat un altprilej de a glorifica prezentul anilor '70-'80. Dar faptul ca romanul "Fetele tacerii" ­aparut in 1974 - a fost scenarizat cu aproape zece ani inaintea realizarii filmului ramaneo realitate obiectiva care trebuie retinuta ca atare, impreuna cu 0 replica din finalul roma­nului, spusa de personajul central al prozei, un ziarist din anii '70 care nu trece in film(dedit pe post de ... coscenarist!): Jncepeam drumulimpotriva fricii, a la~iilitii,a amanarii.Am inceput sa spun ce cred ~i este abia inceputul". Sa mai insistam asupra faptului cafilmul n-a putut fi realizat decat dupa decembrie '897 Naraj:iunearomanului se desfa~oarape doua planuri temporale paralele, un "prezent" al actiunii (plasat in perimetrul anilor'70) ~i un trecut al ei, situat in perioada "revolutiei agrare" ~i rememorat de doi dintresupravietuitorii conflictului din epoca, calaul ~ivictima, fostul activist in misiune (Radu)~iun student cu origine "nesanatoasa" (Carol Magureanu), zidit de viu, atunci, pentru afi salvat de ororile timpului. Scenari~tii au renuntat, insa, la "prezentul de ieri" al actiunii- in favoarea unui prezent al atitudinii! - lasand sa se desfa~oare pe ecran, fara inter­sectii de planuri temporale, doar epoca anilor '50, cu tragediile ei scrise ~i nescrise, cuconflictele dure pentru putere, cu incomensurabilele drame ale colectivizarii fortate. Dinpunct de vedere strict epic, scenariul (= filmul) cuprinde un manunchi de destine. Batranulde pe prispa din Est, capul familei, taranulinstarit care rezista cat poate tavalugului co­lectivist, sintetizeaza, in biografia sa, destinul neamului sau, tragica rana a timpului: doidintre fiii sai, lulian ~i Ilie i~i pierd chiar viata in infruntarile dure ale acelor ani, Carol,este salvat cu pretul unor eforturi supraomenqti ~i va ramane marcat pentru totdeaunade experientele tragice prin care a trecut. Cat despre viata batranului Magureanu ~ia femeiisale, ea consta intr-un ~irprelung de privaj:iunidegradante, ani de temnita ~iani de torturafizica ~i spirituala, ani de mutilare a gandului, a vointei, a personalitatii; actorul craioveanRemus Margineanu creeaza un personaj cu 0 bogata viata interioara, cu trasaturi de spiri­tualitate izvorate din adanc de fiinta, marcand nuantat, totodata, progresiva ~i imanentamutilare psihica a eroului in conditiile date, in timp ce Maria Ploae, tara a beneficia deun rol de anvergura, are un moment electrizant. Tragic-grotesca ramane figura activistului,"tovara~ul Radu", in biografia caruia se intfilnesc poncifele proletcultiste ale epocii,riscurile inculturii, bruma unor "bune intentii" cople~ita de tentatia comportamentelorbarbare: lui Valentin Voicila i-a revenit misiunea sa realizeze, practic, un rol ,jn premiera"pentru cinematografia noastra, acela al "comunistului funciarmente negativ" , izbutind sadea credibilitate, deopotriva, exceselor ~iabuliilor unui personaj care va deveni, prin fortalucrurilor, emblematic. 0 alta "fata revazuta" a filmului este aceea a rezistentei antico­mupjste in realitatea anilor '50 - pe care Lucia Hossu-Longin avea s-o evoce pe parcursulcatorva episoade din Memorialul durerii -, sinonimata pana la aceste filme cu actiunile"reactionare" ale unor "du~mani ai poporului": in acest sens, Sterian - mai ales in inter­pretarea simbolica a clujeanului Calin Nemq - devine un personaj pregnant, caruia iisimtim, dincolo de exaltarile gestice, tainite de suflet ~i al carui destin sinuciga~ doban­de~te 0 unda tragica. Cum ne-a obi~nuit in multe alte filme, regizorul Nicolae Margineanu- ajutat aici de un operator tanar, Gabriel Kosuth - se dovede~te inca 0 data un "creator

447

de atmosfera", epoca anilor '50 traindu-~i plastic pe ecran dramele ~i comediile - celmai bun exemplu este ~edinta constitutiva a gospodariei agricole colective din finalul fil­mului, desenam cu spiritul sarcastic al peliculelor unui Emir Kusturica -, erorile ~iorotile,Hilhariile ~i copilariile, biciul ~ikitsch-ul. Mai joaca in film Constantin Florescu, SorinCoci~~iMarius Smnescu, in rolurile celor trei fii ai batranului Magureanu, Marela Juganarucompune hazliu 0 "tovara~a" cu iz de Ana Pauker, Doru Ana "prinde" inspirat ticurilesecuristului, mai joaca in film Smaranda Olteanu (~i alte cateva chipuri insolite), IonFiscuteanu (un preot de toata frumusetea), Dorel Vi~an (un militian caruia aerul hatrunu-i poate disimula micimea sufleteasca). Prin acest film, regizorul Nicolae Margineanu~i-acontinuat, "la pas", ~iin ultimul deceniu al veacului, creatia cinemaografica, revenindcu punctualitate de metronom pe ecrane chiar ~iin conditiile ingrate rezervate produqieide filme in anii '90, apeland ~i la micile ecrane cand studiourile de creatie s-au doveditnereceptive.

Intai a simtit nevoia sa priveasca inainte cu manie: "Am ajuns sa nu mai privim fna­poi cu manie, ci fnainte" - spunea el, in perioada de pregatire a filmului Prive:jte fnaintecu mfinie (intitulat initial Dizidentil). Ideea "cea mare" a filmului scris de Petre Salcudeanu~iregizat de Nicolae Margineanu este aceea ca oamenii cinstiti au putine ~anse de supra­vietuire in societatea romaneasdi "de tranzitie", la orizontul anului 1992. Personajele cen­trale ale naratiunii cinematografice sunt membrii familiei Cicudean. Capul familiei, Fane,este un muncitor apreciat, priceput, fost dizident in anii totalitarismului (fiind intiatorulunei greve in 1987 ~iplatind cu ani de pu~carie nesupunerea de-atunci), dar ajuns ~omerin realitatea postrevolutionara, victima a mafiei securiste care s-a insinuat - ca-n viata- peste tot, ~i-n posturile de conducere ale intreprinderii sale, ~i-n Senat. Intreg filmulpuncteaza tentativa (zadamica) de supravietuire a acestui om integru ~i funciarmentecinstit, intr-o lume bolnava, nesigura ~itulbure, in care este programatic rastumata scaravalarilor morale. Copiii sai ajung, la randullor, victime ale acestei societati debusolate:fata, Vale, 0 eleva "de nota 10" se prostitueaza pentru a-~iputea implini "visul universitar"(prabu~it ~i el in abisul cotidianului), baiatul cel mare ajunge la pu~carie pentru ca nupoate suporta rnizeria moral a din jur ~i reactioneaza violent, iar mezinul familiei (care,desigur, nu intamplator are, printre lucrurile personale, steagul tricolor gaurit al revolutiei~i seamana - ca doua picaturi de lacrima, a~zice - cu Gavroche-ul revolutiei romanede pe coperta din "Paris Match") devine un vagabond prin gari ~imetrouri bucure~tene,recurgand la expediente existentiale ru~inoase ~itragice. Moartea unei familii - 0 spunefilmul -, cu mortile ei fizice ~imorale din imediata noastra apropiere, este mai mult ~ieu totul altceva decat un "eveniment al zilei", este strigatul de alanna, de disperare, alunar oameni ajun~i la capatul puterilar, al unor valori morale sacrificate cu buna ~tiinta,de dragul unor meschine, corupte ~iordinare jocuri de culise (practicate la toate nivelelesociale, de catre "terori~tii de ieri, fripturi~tii de maine"): cum sa nu prive~ti inainte cumanie? De mare acuratete psihologica, in filmullui Nicolae Margineanu, sunt seventelefamiliale (relatiile dintre parinti ~icopii, relatiile dintre parinti, relatiile dintre copii, familiain existenta ei cotidiana), precum ~icateva dintre momentele de viata cu iz de cine-veritecare puncteaza, acentueaza, destinul personajelor: episodul hingherilor - in care eroul(interpretat de acela~i expresiv ~iechilibrat Remus Margineanu), impreuna cu prietenulsau (jucat cu savuros ~i "colorat" firesc de Ion Haiduc) i~i ca~tiga painea intr-un modpe cat de nea~teptat pe atat de tragic -, episodul copiilor vagabonzi din Gara de Nord,

448

alte clipe de viata strabatute de fiorul unor trairi autentice. Mai putin convingator estedeznodamantul personajului central, agrementat - de dragul spectaculosului - cu ele­mente din recuzita "mafiei italiene". Remus Margienanu este secondat, cu tact, de Lu­minita Gheorghiu (in lacrima careia se refracta toate dramele din jur), precum ~i de ceitrei interpreti ai copiilor, Simona Ciobanu - stanjenita, totu~i, de unele situatii ale intrigii-, Cristian Iacob - baiatul cel mare, cu clipele sale de "explozie", cu clipele sale deresemnare - ~iLaurentiu Albu, Gavroche-ul pitoresc, in destinul caruia se concentreazamulte din semnele tragice ale naratiunii. Printre interpreti intaInim ~ipe Gheorghe Dinica,Virgil Andriescu, ~tefan Sileanu, Valentin Teodosiu ~i,intr-un personaj simpatic ~iglumet,pe Ion Anghel. Ramas fidel unor colaboratori statornici ~ inginerul de sunet Silviu Carnil,monteuza Nita Chivulescu -, regizorul Nicolae Margineanu i~i schimba compozitorulpredilect (cu clujeanul Cornel Taranu colaborase de la primul film!), apeland la tanarulPetre Margineanu (fiul sau ajuns astfella muzica de film) ~iacorda ~anse inca unui ope­rator la inceput de cariera, Alexandru Solomon, care a raspuns cu profesionalism investitieide incredere.

La sffu~itulanului 1996 a fost prezentat in premiera ~ifilmullui Nicolae MargineanuCaput de zimbru. Intr-o perioada in care accesulla film a devenit imposibil marii majoritatia regizorilor, Studioul de film TVR - condus de Dan Nequlea - i-a oferit cineastuluinu numai posibilitatea de a face un film, un film oarecare, ci i-a facilitat 0 "ecranizarede suflet", dupa 0 povestire aparuta postum (ca toate prozele sale, de altfel) a "poetuluide taina" care a fost Vasile Voiculescu. Nuvela originara, a carei actiune este derulatala persoana intai (devenind 0 marturie sau chiar 0 profesiune de credinta a autorului) afost "scenarizata" de Iosif Naghiu, prin particularizarea unui variat ~i dinamic universtipologic,o lume de ganduri ~i sentimente care a preluat intreaga incarcatura simbolica,metaforica a operei de inspiratie. Regizorul a continuat aceasta operatie, "vizualizand"naratiunea, conferind 0 a doua viata, filmid, povestirii dintre coperti de carte. Trama (~idrama) nuvelei ~ia filmului se desfa~oara undeva in apropiera liniei frontului din cel deal doilea razboi mondial, filmul particularizand spatiul intrigii, deloc intamplator, intr-unpeisaj arid de dealuri ~i vai - excelent gasit in zona pietrificata, statuara, fara viata ~ifara izvoare a vulcanilor noroio~i - unde timpul pare incremenit ~ioamenii duc 0 exis­tenta nedefinita, a~teptand sa se intiimple ceva, 0 ie~ire din uitare ~i nemi~care, un ordinde atac, un ordin de retragere. Acest ceva se intampla, dar iese din perimetrul strict narativ,pentru a patrunde in spatiul unei problematici morale ~ifilozofice: doi ofiteri, unul german(Andrei Finti, intr-un rol "care-l prinde") ~iunul roman (Drago~ Paslaru, cu 0 mare scenain final), ajung fata in fata, intr-o confruntare tensionata, pe viata ~ipe moarte, miza in­fruntarii fiind vestitul timbru cu "capul de bour" moldovenesc, in joc fiind demnitatea,onoarea, spiritul de sacrificiu. Regizorul duce cu pricepere suspans-ul spre un deznoda­mant care vorbe~te explicit, fara replici, despre nobletea sufletului romanesc: pastrandmisterul prozei originare, nucleul simbolic ~i metaforic al povestirii, regizorul propul­seaza parabola intr-un spatiu ~iun timp dintotdeauna, un spatiu generic, ca semn alspi­ritualitatii romane~ti. Revine, in distributiile regizorului, Remus Margineanu, de dataaceasta in rolul unui ofiter cu simtul dreptatii (caruia viata ii rezerva surpriza unei lectiinea~teptate), ceilalti interpreti fiind, in general, tineri: Alexandru Jitea, Valentin Popescu,Adrian Titieni, Stelian Nistor, Romeo Popa, Marius Drogeanu. Imaginea operatorului

449

Adrian Dragu~in "materializeaza" ~iea tensiunea psihologica pe care 0 contine, implicit~i gradat, naratiunea cinematografica.

Ultimul popas cinematografic al regizorului Nicolae Margineanu In deceniul careIncheie veacul al XX-lea ~iIn veacul care Incheie mileniul al doilea a fost filmul Faimosulpaparazzo, prezentat In premiera, pe ecranele bucure~tene, In octombrie 1999. Practica fost primul film "lansat" dupa re-fufiintarea Oficiului National al Cinematografiei (1997),prin concursuri1e de scenarii initiate de noul organism, producatorii pe1iculei fiind AgerFilm S.R.L./Societatea Romana de Te1eviziune/Fundatia DaKino-Dan Chi~u/Studioul deCreatie Cinematografica al Ministerului Culturiirrotal Professional Records S.R.L. Intr-o"nota" regizorala din preajma premierei, Nicolae Margineanu I~icaracteriza astfe1filmul,localizandu-l totodata; "Subiectul este fierbinte: tragica moarte a printesei Diana care aadus In atentia lumii nume1e de «paparazzo», apoi scandalullegat de viata amoroasa alui Clinton, trezesc atentia asupra subiectului chiar daca povestea se petrece Intr-o taradin fostul bloc comunist". Realizat pe baza unui scenariu de Rasvan Popescu, cu 0 distri­butie de vedete (Marcel Iure~ ~iMaria Ploae, In rolurile principale, alaturi de GheorgheDinica, Alexandru Repan, Victoria Cocia~,Valeriu Popescu, Gheorghe Visu, Draga OlteanuMatei), Faimosul paparazzo aduce In prim plan povestea unui jurnalist de scandal, Gari,care are misiunea de a "produce" o'fotografie compromitatoare unui deputat din opozitie,suspectat ca Intretine relatii intime cu 0 minora. Pentru a-~i atinge scopul, faimosul papa­razzo se muta, vreme de 0 luna, In mansarda unei prostituate de mahala, "Miss", de undepoate supraveghea In lini~te camera de hotel a deputatului. Dupa plecarea fotografului,femeia - care, timp de 0 luna, I~iparasise conditia mizera -, se sinucide. Abia Intr-un"prea tarziu", fotograful de scandal va Intelege ca succesele lui au Insemant nefericireaaltora. Regizorul Nicolae Margineanu trateaza subiectul cu discretie, ca un martor nevazutalIntamplarilor, Intretinand cu abilitate suspans-ul; tenta politista a intrigii, anchetele,flash-back-urile imprima nerv, ritm ~i relief povestirii cinematografice. Cu Faimosulpaparazzo, Nicolae Margineanu, operatorul de marca ajuns la regie spre finalul deceniuluial VIII-lea, ~i-a Indeplinit media despre care vorbeam altadata, aceea de "un film la doiani" - uneori la un an, alteori la patru -, realizand, ~ntreanii 1979 ~i 1999, zece filme.E mult, e putin? Cand filmele se numesc Un om tn loden, Luchian, lntoarcerea din iad,Padureanca, Flacari pe comori, Un bulgare de huma, Undeva tn Est, Privefjte tnaintecu manie, Capul de zimbru, Faimosul paparazzo, raspunsul vine de la sine ...

DOCUMENTARUL DE LUNG METRAJ, CA EXCEPTIE

Dec1inul productiei de filme documentare din anii '90 - dupa ... ratia de libertatepostrevolutionara - ne-ar fi absolvit de un nou capitol rezervat acestui gen cinemato­grafic. Studioul specializat, despre care a fost yorba adeseori In acest volum, ~i-arezumatactivitatea la un numar infim de filme publicitare, utilitare, "de comanda", iar televiziuni1e- unde s-au refugiat cei mai multi dintre realizatorii de la "Sahia Film" - produc cuprecadere emisiuni cu caracter documentar ~inu filme propriu-zise. Situatia s-a perpetuat,iata, pana in anu12000: ultimul an al deceniului, al veacului ~ial mileniului - cand "Sahia

450

Film" impline~te 50 de ani de existenta - continua criza de productie (~i) in acest do­meniu al creatiei cinematografice, fara a lasa sa se intrevada, decat prin mici exceptii,o revigorare. Astfel de exceptii au existat ~iin anii '90 care au consacrat - intr-un modcat se poate de paradoxal - documentarul de lungmetraj. Acest tip de filme documentare(indeosebi "de montaj") s-a manifestat ~i in anii '80 - noi am sarit mai repede pesteasemenea produse -, cand, in cele mai aberante perioade ale cultului personalitatii, s-aurealizat cateva documentare omagiale de lungmetraj dedicate "partidului" ~i "coducato­rului iubit". Era genul de filme ... huiduite ~ifluierate la festivalul filmului tanar de la Cos­tine~ti (nimeni n-a consernnat aceasta realitate a anilor respectivi, dar situapa a fost traitade mii ~imii de spectatori in arnfiteatrul "statiunii tineretului"!), un tip de filme conjunc­turale, "de sinteza", care au contribuit in mod nemijlocit - pe principiul. .. "unde dai~iunde crapa" - la starea de nemultumire a maselor inspre finalul anilor '80 (in acestsens este deosebit de semnfiicativa reactia de revolta a publicului din Costine~ti, in vara"ultimului bal", cand proiectia unor filme omagiale a fost, pur ~i simplu, oprita!).

Cu totul alta este motivatia filmelor documentare de lungmetraj din anii '90. Elesunt, in primul rand, expresia unei stari de libertate, ele redau genului 0 calitate pierdutain vremuri tulburi, aceea afaptului de con~tiinta. In acest spirit a fost conceput documen­taml Timi~ora de Ovidiu Bose Pa~tina, in acest spirit a fost realizat documentarul PiataUniversitatii, la care ne-am referit intr-un capitol anterior. In acest spirit a fost conceputserialul TV - cum sa-i spunem? - de foarte lungmetraj Memorialul durerii, produs deStudioul de Filme TVR, in regia Luciei Hossu Longin. Ani la rand, cu 0 periodicitateprielnica luptei impotriva uitarii ~ia~ezani istoriei in matca ei fireasca, autoarea a intreprins- ~icontinua sa inreprinda - 0 necesara, binevenita ~ipioasa opera justitiara evocand,etapa cu etapa, momente ale rezistentei anticomuniste din Romania, abuzurile "puteriipopulare" din anii postbelici, tragediile atator ~iatator oameni nevinovati in era stalinista.Pe parcursul a cateva zeci de episoade, autoarea a re-parcus - cu ajutorul unor pretioasedocumente de epoca, al unor impresionante marmrii contemporane - 0 perioada istoricade trista ~itragica amintire din istoria poporului roman, serialul sau fiind 0 reu~ita cinema­tografica de anvergura, de anvergura, deopotriva, politica, morala, civica, filosofica ~iestetica. Cu regretul (personal) ca Memorialul durerii, scris cu lacrima, cu durere, cu pa­tima, cu furie, cu incrancenare, de Lucia Hossu-Longin, nu s-a intiilnit (inca) niciodata,cu propriile noastre memoriale ale durerii, trecute ~iele prin vamile tragice de la Vacare~ti~iPite~ti, de la Caracal, de la Poarta Alba ~iCastelu', nu se poate sa nu recunoa~tem caacest serial reprezinta una dintre cele mai importante izbanzi ale televiziunii nationale- in ansamblul ei - la "capitolul" faptelor de con~tiinta. De alfel, Studioul de filmeTVR - condus de Dan Nequlea - a avut, in ultimii ani, ~ialte reu~ite marc ante in do­meniul filmului documentar (mai exact, al "filmului-ancheta"), printre ele inscriindu-se~imini-serialul - care a condus tot spre un lungmetraj - Tragedia romani/or de pe navaMaersk-Dubai, al aceleia~i regizoare, Lucia Hossu-Longin, care, In ciuda absentei dindicponarul celor 1234 de cinea~tiromani, i~imanifesta de ani de zile, continua sa-~ireleveoperativitatea civica, spiritul cetatenesc, profesionalismul angajat In creatia sa filmica.

Ca un "memorial al durerii" a fost conceput ~i documentarul de lungmetraj Sa nune razbunati, realizat, in 1994, de catre regizorul Mihai Constantinescu, cel care a preluat,in anii '90, de la un moment dat, conducerea Studioului "Sahia Film" (dar ~i-a realizatacest "fapt de con~tiinta" la Studioul de Creatie 3, "Cinerom"). Intr-o filmografie destul

451

de eterogena (aHitdin punet de vedere valorie, dit ~i din perspeetiva tematiea, stilistiea~i de gen), doeumentarul de lungmetraj Sa nu ne razbunati devine un solid "punet desprijin". Titlul filmului preia testamentui moral al filozofului Mircea Vulcanescu care,i'ntr-o ce1ulade exterminare, i'naintede sacrificiul sau pentru prelungirea viep.iunui tanar,a~a Ie spunea detinup.lor anti-comuni~ti: "sa nu ne razbunati!". A~ezate i'n fruntea unuifilm documentar despre rezistenta poporului roman i'mpotriva totalitarismului comunist,vorbele ilustrului filozof dau ~i"masura" acestui memorial al durerii: sa nu ne razbunam- 0 spune ~i filmul (nu neaparat prin comentariul rostit de Ovidiu luliu Moldovan) -,dar sa nu uitam faptele trecutului, sa nu permitem repetarea unor anomalii ale istoriei,sa cinstim eum se euvine exemplul unor adevarap. patriop.. Scopul dec1arat al grupuluide cinea~ti care semneaza in corpore documentarul sa nu ne razbunati - alaturi de MihaiConstantinescu, pe genericul filmului aflam nume1e colaboratorilor: Erich Nussbaum,Romeo Chiriac, loana Andruta, Liviu Georgescu, loan Chiriti'i,Radu Zamfrrescu, SimionMoruzov, Barbu Mihailescu - a fost realizarea unei istorii autentice a rezistentei armateanticomunsite, care a durat, i'n Romania, pana la i'nceputul anilor '60. Pentru a-~i atingeacest scop, cinea~tii apeleaza la mi'irturiileunor supravietuitori, ale unor oarneni care ~i-auprimejduit propria viata pentru integritatea ~idemnitatea poporului roman, mi'irturiide-adreptul zguduitoare. In comentariul sau despre film din revista "Cinema" (nr. 5/1994),criticul Irina Coroiu face 0 binevenita precizate: "cinematograful direct de tipul «talkingheads/capete vorbitoare» este extrem de mult utilizat astazi de catre documentari~ti dintoate colturile lumii, marcand 0 rei'ntoarcere la menirea de origine a acestui gen de filme:mi'irturiai'nregistrata pe pelicula". In continuare, criticul caracterizeaza moduli'n care suntpreluate ill film mi'irturiilesupravietuitorilor: ,,Din primul moment, felul cum sunt i'n:tap.~atii'n cadru - «din fata ~i din profil», vocea reverberandu-se undeva i'n off - sugereazaun stil de abordare sobru care nu-~i pemite decat cateva figuri retorice: travelinguri peculoare de temniti'isau pe langa garduri din lagar, ferestre de celula sau simple panorarnande natura". Sunt evocate i'n film biografii de un incredibil tragism, supravietuitorii nu-~ipot permite nici macar bucuria omeneasca a biruintei i'mpotriva dictaturii, ei i'~iaduc mereuaminte de acei care au patimit ~iau murit i'n lagare ~ii'nchisori. Filmullui Mihai Constan­tinescu - i'mplinit cu mmurii din arhivele cinematografice - evoca realitati postbe­lice practic necunoscute (~tiute doar de combatanti): ofiterilor din armata regala, retra~ii'nmunti dupa abolirea monarhiei, Ii s-au adaugat muncitori ~i studenti, tarani ~i intelec­tuali, barbap.~ifemei, tineri ~ivarstnici, rezistenta dobandind substanti'i,0 pondere conside­rabila. Filmuli'ncearca sa respinga ~i denaturanle flagrante, minciunile care au planat,ani la rand, ca un blestem, asupra supravietuitorilor luptei eroice din anii '50: chiar ~idupa ie~irea lor din i'nchisoare, ei au purtat stigmatul oprobriului public fiind taxap.,global~i vehement, drept "bandip.", conform doctrine1or epocii. Din multe puncte de vedere,a~adar, Sa nu ne razbuna(i este un necesar recurs la istorie.

Un recurs - deosebit de necesar, ~ie1 - la istorie, a fost documentarul de lung­metraj Destinul Mare,ralului, semnat, tot i'n 1994, de regizoarea Felicia Cernaianu. Unfilm consacrat proeminentei personalitati a Mare~alului Ion Antonescu, un documentarde montaj la baza caruia au stat - i'n principal - doua doeumente cinematografice deo valoare, practic, inestimabila (ani la rand "arestate"): procesul ~iexecutia celui care acondus destinele statului roman i'ntr-una din cele mai dificile ~itragice perioade ale sale.Cele doua tragice fragmente de realitate, ignorate decenii la rand de istoriografia comunista

452

- ca atatea ~iatatea alte documente, scrise sau filmate, ale perioadei de referinta -, punintr-o lumina total a efigia simbolica de demnitate ~icuraj patriotic a mare~alului in mo­mente cruciale ale existentei natiei. Desigur, dupa cum se subliniaza ~iill "avertismentul"unei alte reconstituiri documentare de amploare privind evenimentele aceluia~i timp(volumul "Mare~al Ion Antonescu - Epistolarul infernului", aparut la Editura "ViitorulRomanesc" sub ingrijirea lui Mihai Pelin), din interiorul faptelor nu yom dispune nicicandde toate datele necesare dezlegarii unor ~arade pe care epoci revolute ni Ie a~eaza in fata.Cu atat mai mult cu cat ipocrizia istoriografica a perioadei totalitariste s-a exersat cu 0asiduitate rara asupra unor astfel de marturii istorice. "Decupate" din documentele scriseale epocii (dar ne-am putea referi, la fel de bine, dupa ce Ie-am cunoscut, ~ila documentelecinematografice), numeroase citate, atent ~i abil desprinse din contextul istoric, au fostnu 0 data utilizate - ca varfuri de lance - impotriva marqalului Ion Antonescu, im­potriva altor personalitati politice ale vremii, Dinu Bratianu ~i Iuliu Maniu, de cate orivqtejirea acestora devenea "necesara". Intentia regizoarei Felicia Cernaianu este clara~i - evident - benefica: aceea de a lasa spectatorului deplina libertate de a deduce con­cluziile privitoare la personalitatea evocata din perspective ~i premise netrunchiate.Polemizand - implicit - cu un film de fictiune precum Oglinda de Sergiu Nicolaescu(consacrat acelora~i ani ~i,in ultima instanta, aceleia~i reconsiderari), regizoarea s-a feritde atitudini partizane, de preferinte intempestive, manifestand uneori chiar 0 prudentaexagerata: atitudinea Feliciei Cernaianu s-a dovedit prielnica documentelor cinemato­grafice facute publice, practic, pentru prima oara. Construit aproape exclusiv din peliculeexistente in arhiva - pe langa cele doua documente de baza, regizoarea include in filmulsau fragmente de "actualitati" - in special din perioada ascensiunii legionare -, frag­mente din documentare ca Romania fn lupta contra bO!!jevismului de Paul Calinescu ~iRi1zboiul nostru sfant de Ion Cantacuzino -, numarul de cadre filmate "la zi" fiind infim~i constand exclusiv in materiale de arhiva, fotografii, pagini de ziar, alte marturii dinepoca. Documentarista versata, cu zeci de scurtmetraje la activ - de la filmul Ace!jtioameni, contestat in epoca din pricina adevarurilor cQntinute, pana la superbul portretcinematografic Maria lu' Pascu -, Felicia Cernaianu s-a priceput sa pretuiasca ~i sa valo­rifice valorile intrinseci ale imaginii cinematografice. De aceea, comentariul semnat deregizoare ~ide Constantin Hlihor (care figureaza ~iprintre consultantii peliculei, alaturide Cristian Troncota ~i Natalia Tampa), pastreaza doar funcpa introducerii imaginilorcinematografice in contextul istoric, rezumandu-se la informatii concrete privitoare lasituapa dramatica a Romaniei in pragul celui de al doilea razboi mondial sau la personajeleproeminente ale epocii, iar scenariul - semnat de Marian Ureche - eviili ~iel atitudinilepartizane, respectand, in mare, criteriul cronologic in derularea evenimentelor, exceptiefacand doar diteva relationan cauza-efect presarate pe parcursul "actiunii". Dupa cumse vede, regizoarea a apelat la 0 "echipa" (de scenari~ti ~icomentatori) fara antecedentecinematografice, altfel bazandu-se pe cinea~ti cu experienta: monteuza Adina Petrescu,operatorul Sorin Chivulescu ~i ilustratorul muzical Radu Zamfirescu. Probabil ca n-arfi trebuit sa lipseasdi de pe generic, cu mentiunile cuvenite, privitoare la documenteleincluse in montajul cinematografic, operatori ca Ovidiu Gologan, Ion Cosma, WilfriedOrt, Ion Stoica, Constantin Pantu, Vasile Gociu, Alexandru Simionov, Gheorghe Popovici- ~i altii inca, destul de multi - carora li se datoreaza imaginile de epoca. Pastranduneori chiar ~icomentariul crainicilor timpului, utilizand "benzile" cu vocea Mare~alului,

453

filmul, reconstituind un destin controversat, reconstituie, totodata, imaginea Bucure~tiuluide la star~itul deceniului al patrulea ~i inceputul deceniului al cincilea, cu Piata Uniriide-atunci, cu Hala Veche ~iSpitalul Brancovenesc, cu incredibile1e sale spectacole stra­dale, devenind un martor emotionant ~iemotionat allumii de-acum 0 jumatate de veac.

Din palmaresul documentarului de lung metraj face parte ~i un "film de arta",Brancu$i, consacrat de catre regizorul Cornel Mihalache, in 1996, ilustrului sculptor ro­man. La 33 de ani, regizorul semna primul sau film de lungmetraj. Practic, Cornel Mi­halache este un cineast post-revolutionar sau, mai exact, cum am vazut, nascut chiar inzilele revolutiei din decembrie '89 cand a realizat, impreuna cu Catalina Fernoaga, filmulDe Craciun ne-am luat ratia de libertate. Consacrat ca documentarist, el a semnat, panala debutul in lungmetraj, felurite filme - pe pelicula sau video - printre care Jntristari,Jntalnire imposibila (Eminescu $i Cervantes), Olar, Focurile morfilor, Sculptorul, Babu(cazul Gheorghe Ursu) - acesta din urma un metraj mediu. Mai multi regizori romanis-au apropiat, de-a lungul anilor, de opera brancu~iana, Pavel Constantinescu (Procesulpasarii, Sarutul, Pasarile, Ovoidul etc.), Adrian Petringenaru (Pa$i spre Brancu$i), altii,chiar ~iCornel Mihalache (Sarutul, un film de 17 minute din 1994, care a circulat la dife­rite gale ~ifestivaluri peste hotare, de la bienala pariziana organizam la Centrul Pompidoupana la "Zilele filmului romanesc" la Roma), dar lungmetrajul Brancu$i devine cel maiimportant gest cinematografic fata de viata ~iopera genialului artist de la Hobita. Bazatpe texte reale - documente brancu~iene, notite ramase de la prieteni, caiete, insemnariaflate in custodia legatarilor testamentari -, filmul intersecteaza aduceri1earninte cu viata~iopera scuIptorului, intr-un dialog sui-generis intre Brancu~i ~iuna dintre creatiile sale.o spune chiar regizorul: "Pornind de la cateva fotografii realizate de Brancu~i, caredemonstreaza ca decriptarea sensurilor lucrarilor poate incepe de la fotografii1e personaleale sculptorului, - ~ima refer la aseftiunea «Coco~ul sunt eu!», am imaginat 0 povestea intalnirii sculptorului cu alter-ego-ul sau, Coco'iul de gips din anu11949, ultima sa lu­crare, neterminata". Inse~i locurile de filmare sunt marcate de prezenta, candva, a sculp­torului sau a operelor sale: satul natal Hobita, biserica Ci~meauaMavrogheni din Bucure~tiin corul careia Brancu~i a cantat, biserica romana din Paris, unde a fost paradiser in primiiani petrecuti in capitala Frantei, restaurantul Chartier unde a spalat pahare ca sa se intre­tina, alte adrese pariziene, Place Dauphine 19 unde a locuit la mansarda, Montpamasse54, locul unde a fost atelierul din Impasse Ronsin (pe vremea realizarii filmului, un ~an­tier), cimitirele Pere Lachaise ~iMontpamasse unde locuiesc prietenii lui, Muzeul Rodin~i mormantul lui Rodin de la Meudon, cu replica sa la Philadelphia, Centrul Pompidoucu atelierul vechi (1977) ~imacheta viitorului atelier (inaugurat ulterior, in 1997)... Pentruca vorbeam despre prieteni. "Prietenii?" - intreaba alter-ego-ul. "Putini" - raspundesculptorul. Enumerarea este, insa, revelatoare: Rousseau, Modigliani, Leger, Erik Satie,Duchamp, Appolinaire, Joyce, Tristan Tzara, Man Ray, Nogochi ... Prieteni, unul ~iunul.Viata ~iopera lui Brancu~i sunt incadrate in context de epoca prin fragmente din filme1elui Rene Clair Antract ~iParisul doarme, cateva din lucrarile muzicale ale lui Erik Satiecontribuind la conturarea atmosferei dadaiste in care s-a format ~i lansat Brancu~i inprimele decenii ale veacului XX. Deloc intamplator, testamentul artistului, ca 0 lama decutit, este indus de doua ori in film, la inceput ~ila sfar~it: "Las statului francez, pentrumuzeul national de arta moderna absolut tot ce cuprind in ziua moftii me1eatelierele aflatein Paris, Impasse Ronsin, numaruI11". Se sare cate un "amanunt": statuI roman refuzase

454

mo~tenirea! Pe parcursul filmului se recurge la un material iconografic de reala valoaredocumentara ~iafectiva (toate fotografiile folosite in film i-au aparpnut sculptorului), dar~i la un - discutabil - "Brancu~i de fiqiune" (interpretat de Traian Roc~oreanu, carereface clasica imagine a sculptorului strabatand Europa cu un sac in spate); cu toate licen­tele sale, drumul vietii ~ioperei brancu~iene este un drum spre posteritate. Au colaboratcu regizoruI operatorul Alex Goldgraber (~iel aflat la primul film de lungmetraj), monteu­zele Teodora Apolzan ~iElisabeta Zamfirescu, comozitorul Mircea Octavian ~i autorulcoloanei sonore Radu Zarnfirescu; regizorul a avut ~iun "sfetnic bun", pe criticul de artaBarbu Brezianu, un specialist de marca al creatiei brancu~iene. Ultima replica a lui Bran­cu~i te insote~te dincolo de ultima imagine a filmului: "Patria mea, familia mea - estepamantul care se invarte, vantul care adie, norii care tree, apa care curge, focul care dogo­re~te, iarba verde, iarba uscata, bulgarele de zapada ... "

MOARTEA LENTAA FILMELOR DE SCURT METRAJ

La inceputul anilor '90, chiar daca perspectivele filmului national - dupa cum s-adovedit destul de repede - au intrat intr-o ceata deasa, marea majoritate a creatorilorde la "Sahia Film" ~ide la "Animafilm", documentari~tii~irealizatorii filmelor de animaties-au cramponat de film cu 0 (explicabila) "pofta de lucru", datorata, desigur, ~ilibert~tiide creatie dobandite. Despre "ratia de libertate" a filmului documentar am vorbit intr-uncapitol separat. Dar multi al!i cinea~ti - ~i aceia~i care au filmat evenimentele istoricedin decembrie '89 ~idin lunile (de asemenea istorice) care au urmat - au incercat sa intrein "normalul creatiei", profitand de abolirea formelor de cenzura ideologica. Primele"semne" au fost incurajatoare. Regizorul Paul Barbilneagra a simtit nevoia imediata dea realiza un film romanesc (dupa ani de experienta pariziana, soldati cu rezultate esteticeie~ite din comun): a realizat, in 1990 chiar, documentarul Refntoarcere fn Romania, darfilmul a ramas un "experiment" izolat in creatia sa. Un creator cu reu~ite programaticela activ ca Alexandru Boiangiu ~i-a transpus imediat in imagini catva proiecte cinemato­grafice cu pertinente determinari sociale - Dupa gratii (1990), Monstru cu ochii verzi(1991) -, dar s-a aratat repede descurajat de tracasarile "cenzurii economice" care auinceput sa greveze asupra productiei cinematografice. Foarte activa in primii ani de dupa'89 a fost ~i regizoarea Luiza Ciolac - Eugen Taru ~i lumea caricaturilor (1990), Unpas spre Vest (1991), Doamne, ocrotqte-i pe romani!, un film cu valente civice (1992),filmul video Romania la trei ani de la revolufie (1993) - dar ~i "zborul" ei a fost descum durata, intrerupt de "masuri administrative". Printre regizorii care ~i-auconsolidat,in primii ani '90, filmografia, s-a numarat ~iPompiliu GaImeanu, cu titluri felurite precumSarbatoare la Botiza, ltalieni la Bucure~ti (1990), lndreptar allegii (1991), lmpresiidintr-o expozitie (1992), Tezaurul Romaniei la Moscova (1994), un loc aparte in creatiaregizorului ocupand filme precum Cornova (revedere dupa 60 de ani), 0 replica, pestedecenii, la filmul realizat in 1931 de catre echipele sociologice (~i cinematografice) alelui Dimitrie Gusti in respectivul sat basarabean. Pusa pe treabil s-a dovedit ~iregizoarea

455

loana Holban, care ~i-a extins orizontul tematic: Speranta renascuta. lntalnire cu stareade zbor, Barbatul ideal (1990), Oameni pe grinduri - Delta Dunarii (1991), Tainicul~i silentiosul adanc, Sus la poarta raiului, Scurte fnsemnari (1992), Prezentul trecut ­Sighi~oara (1993), operator al tuturor acestor filme fiind Sorin Popescu-Holban. Unuldintre reprezentantii de mardi ai Studioului "Sahia", Erich Nussbaum, a fost, de asemeneaatras In procesul productiv, preocuparile sale dominante ramanand acelea din sfera culturii,filmografia sa Imbogatindu-se cu lucrari de referinta: Titu Maiorescu (1990), Destineparaele, Victor Brauner fn Romania (1992), Ev mediu la Sibiu (1993); 0 contributieimportantaa a adus Erich Nussbaum ~ila realizarea lungmetrajului documentar - desprecare am mai vorbit - Sa nu ne razbunati. Printre cinea~tiicare au Inceput 0 a doua "viata"dupa decembrie '89 - redescoperindu-se pe sine - a fost Sorin llie~iu: dupa ce a cola­borat la filme despre care am vorbit, ca Te iubesc, libertate! (alaturi de Vivi Dragan Vasile~i Vlad Paunescu) ~i Piata Universitatii, Romania (cu operatorul Vivi Dragan Vasile ~iregizorul Stere Gulea), operatorul, devenit regizor, a colaborat, In prima calitate, la filmelevideo Petre Tutea - Emil Cioran, Carte-obiect, carte-spirit (1991), Palate regale dinRomania, Monarhia salveaza Romania!, Vom muri $i vomji liberi (1992), ~i,ca regizor,la Neobi$nuitul oaspete - In colaborare cu Mariana Celac (1992), Eliberarea - in cola­borare cu loan Gro~an (1993), Aurolac (In colaborare cu loan Gro~an (1994), Apocalipsadupa Cioran - in colaborare cu Gabriel Liiceanu (1995); a fost - in continuare - activ,printre putinii documentari~ti rama~i pe baricade, dar nu la studiourile de productie"traditionale" ci in cadrul unor organisme nou Infiintate, cum ar fi ~i Fundatia ArtelorVizuale (condusa de Vivi Dragan Vasile) Sau la Editura Video (coordonata initial deB.T. Rlpeanu ~i apoi de Laurentiu Damian). Regizoarea Ada Pistiner a avut ~i ea multede spus in primii ani '90 (de fapt regizoarea a ~irevenit In tara dupa revolutie, din Israel,unde se "refugiase" intre anii 1986-1989): Ada Pistiner a semnat filme precum Protecfiacui? (1990), Un an ceva mai lung (1991), productiile video Performance (1994), Contem­porani fn Bucure$ti (1995). Pe Doru Segall-am reintalnit pe genericele unor filme precumTimi!ioara, decembrie '89 de Ovidiu Bose Pa~tina (ca autor de imagine) ~i, apoi, ca autoral unor scurtmetraje video, Caragiale '90 sau Salutari din Bucure~ti, realizate in 1994~i - respectiv - in 1995. Regizorul Elefterie Voiculescu s-a reactivat ~i el, pe langadocumentarul de montaj lncotro? semnand pelicule precum Dracula,jictiune !iirealitate(1991) sau filmul video Valcea 600 (1992). Alexandru SIrbu, consacrat - de-a lungulanilor - cu precadere filmului ~tiinlific,a avut 0 gama larga de preocupari dupa 1989,printrefilmele sale numarandu-se Stimularea creativitatii (1990), Zilele lui lacab Zsigmond(1991), filmul video Calea Victoriei (1993). Nu s-a lasat mai prejos nici regizorul DavidReu, care a trecut de la Calendarul geto-dac (1990) laNepotul strazii (1993). "Canteculde lebada" al regizorului Moscu Copel s-a numit Am ales libertatea, un documentaramplu, din 1992, despre emigrantii din Romania, Intalniti in lagarele de imigranti dincateva tari europene (Elvetia, Germania); ie~irea din "zona" filmului a regizorului MoscuCapel a fost una dintre cele mai mari pierderi suferite de documentarul romanesc Inperioada post-revolutionara (cand mica sa bijuterie cinematografica Va veni 0 zi a fastpremiata - dupa ceo.. ziua a venit - la festivaluri internationale specializate, Miinchen,Potsdam, Valladolid). Cativa ani a continuat sa realizeze scurtmetraje documentare ~iregizorul Nicolae Corjos: Manastirea Vacare!iti ~i Sergu Celibidache (1990), Gradinadin Strada Elefterie (1991), precum ~i cateva reportaje despre Concursul international

456

f

"G. Enescu"; dupa aceea, ca multi a1ticinea~ti, regizorul a parasit - cel putin temporar- drumurile creatiei, de~i era tentat sa abordeze genuri noi. Unul dintre cei mai prolificiregizori dupa '89 a fost Lauren!iu Damian (poate ~ipentru a compensa deceniul "filmelorinterzise"): printre cele mai reprezentative £lImeale sale din anii '90 au fost Castelul Pele~(1991), Eminescu - truda Intru euvant (1993), Oare Dumnezeu a suspinat omene~te?(1993), Punete de vedere (1994) ~i a~a mai departe, regizorul - impreuna cu AncaDamian - tinand in continuare "steagul sus". Pentru 0 vreme, a continuat sa faca film~iregizoarea Sabina Pop, autoare a unui documentar video (biografico-muzical) PestivalulDinu Lipatti (1992) ~ia unui scurtmetraj care preia preocupari mai vechi, Poveste desprelemn (1994); filmul ei Pane, a carui adevarata cariera a inceput dupa '89, a repurtat inanii '90 catva premii internationale, la Oberhausen (1990) ~i Bordeaux (1991). Dintreregizorii profilati pe documentare ~tiintifice, Doru Che~u (1934-1994) ~i-a imbogatitfilmografia cu titluri precum lnehinare la eentenar (1990), Enigma sigiliului medieval(1991), E pur si mouve (1992), Evangheliaraul de la Atge~ (1993), Dumitru Done a reali­zat Tutunul (1991), SIDA (1992), Felicia Fulgeanu - Seoala romanClde ehirurgie (1990)~iMuzeul aurului (1991), au mai filmat in acei ani Valeriu Slobozeanu -Ajuta-ti parte­nerul (1990), Casa painii (1991) -, Gheorghe ~tiuca - Sub 0 raza de soare, Omul fiiraul (1990). S-a a£lrmat, ca regizor, ~ioperatorul Mircea Bunescu prin scurtmetrajul Pa­rangul (1990), a continuat sa creeze Alexandru Dragulescu - Ti-aduci aminte, Hans?(1990) -, Alexandra Irimie a realizat un "film de suflet", Bunieul meu, scriitorul (1990),

despre 0 personalitate marcanta a literaturii ~iculturii romane, G.M. Zamfirescu. Aceastaemula!ie creatoare a durat cativa ani. In anii 1993-1995, regizoarea Catalina Fernoaga~i-a imbogatit creatia - inceputa, cum am vazut, dupa '89, cu un film emblematic, De

Craciun ne-am luat ra(ia de libertate - Cll cateva pelicule importante, in masura sa evi­den!ieze rosturile majore ale filmului documentar: prin filmul Calauza In Sarajevo (1993),realizat impreuna cu operatorul Ovidiu Miculescu, regizoarea a fost prezenta inmiezulunor evenimente fierbinti ale timpului, pe frontul - la propriu! - unor sangeroaseconflicte etnice; alte filme importante ale regizoarei, cu incarcatura moral-filosofica, auconfirmat vocatia "cineastului de atitudine"; Mireea Eliade (1994), Eternitatea - varia­(iuni pe aeeasta tema (1995). Regizorul Cornel Mihalache - cu care CiHalinaFernoagaa "impartit" debutul - a pus, la randullui, dupa '89, bazele unei filmografii dense, cusolide suporturi civice: dupa lntristari (1991), lnttilnire imposibila (1992) ~i Seulptorul(1993) a ajuns, cum am vazut, ~i la documentarul de lungmetraj, continuand sa creeze,in prezentul imediat, cu 0 "pofffi"cinematografica de nesffipanit.Filme "grele" ~i-apropus~i Anita Garbea: Dineolo de ora zero (1993), Nelinifiti (1994). La filme reprezentativeau mai ajuns, spre mijlocul ultimului deceniu al veacului, ~erban Comanescu - cuPrigoni(i, rejugiati, eondamna(i (1994- 1995) -, Paul Orza, cu scurtmetrajul Credinta,taina dainuirii noastre. Treptat, insa, elanul creator al cinea~tilordocumentari~ti s-a potolit,spre sfar~itul deceniului studioul specializat in filme documentare (condus in ultimii anide regizorul Mihai Constantinescu) s-a cantonat aproape exclusiv in spa!iul filmelorpublicitare.O ultima "ie~ire in lume" marcanta a filmului documentar romanesc a fostprilejuita de "Maratonul filmului documentar romanesc" organizat de "Sahia Film" inanul centenar al cinematografului, 1995 (sub directoratul regizoarei Luiza Ciolac), un ciclude proiectii care urma sa cuprinda 12 gale dar a fost suprimat - ca multe alte initiative

457

valoroase - dupa prima treime. Cu acel prilej au fost prezentate cele mai importantecreatii ale anilor 1993-1994.

De semnalat, in primul rand - din programul acestor "gale de adio" - este initia­tiva reluilrii jumalelor de actualitati (dupa ce 0 initiativa similara, rara sorti de izbanda,a avut loc imediat dupa revolutie). "Sahia Film" a editat, atunci, Magazinul cinemato­grafic romanesc numarull/1994, "editie noua". Au contribuit la acest prim "nou jumalde actualitati" Luiza Ciolac, Catalina Femoaga, Pompiliu Giilmeanu, loana Holban, PaulOrza, Pantelie Tutuleasa - ca regizori ,~i,din nou, Pantelie Tutuleasa, Sorin Constanti­nescu, Ovidiu Miculescu, Francisc Patakfalvi, Sorin Popescu, Maria Ro~ca - In calitatede operatori. Subiectele au fost diverse: prognoza economica a anului, 0 descindere deianuarie la Ipote~ti, un interviu cu economistul Mircea Co~ea, un reportaj cu copiisuper-dotati, un semnal de alarma privind starea bisericii ie~ene "Trei ierarhi" ~.a. Res­pectivul jumal a ramas singular. Era, acesta, un prim semn ca studioul de filme docu­mentare este "pe duca": un "jumal" pe an, oricum - cand ar trebui sa fie "jour"-nal ­ajuta cam ca ... frectia "Diana" la piciorul de lemn (mai ales cand filmul nu este aratatpublicului la "ora" producerii sale, sau nu este aratat deloc). Din productia anului 1993,In gala "maratonului", au fost alese zece titluri, din productia anului 1994 - ~apte.Catevaamanunte despre aceste "ultime documentare" (chiar daca am amintit unele dintre titluriIn randurile de mai sus) ... Filmullui Pompiliu Giilmeanu (cu imagini de Romeo Chiriac)Bucure~ti, capitala Romaniei, selecteaza imagini tonice ale Capitalei cu intentii vaditpropagandistice: toate "emblemele" metropolei (care ocupa un loc central pe mapamond- Bucure~tiul fiind situat, dupa cum se subliniaza, la ~aptefuse orare de New York Intr-oparte ~ila ~apte fuse orare de Tokio In cealalta parte), sunt frumoase. Ca 0 replica la "va­rianta roz" , filmul semnat de Anca ~iLaurentiu Damian lmaginea Romaniei fata cu "ima­ginea Romaniei" (Puncte de vedere) este 0 pelicula mult mai realista, In care punctelede vedere exprimate de Adrian Dohotaru, Cristian Tudor Popescu, Gabriel Andreescu,Augustin Buzura, Octavian Sava, Mihai Tatulici nuanteaza 0 tema de actualitate cum esteaceea schitata In titlu ("capital a mutilata" i se spune la un moment dat Bucure~tiului ­Intr-un alt context, desigur, decat acela al filmului anterior). Tot ca 0 replica la variantaroz este ~ifilmul Anitei Giirbea Nelini~ti, cu imagini de Francisc Patakfalvi, In care suntsurprinse momente dramatice ale cotidianului post-revolutionar, 0 lume In deruta ("noisuntem un popor de~tept dar putin, de-aia fac altii ce vor cu noi" - spune un personajla Inceputul filmului); autorii filmului ne plaseaza, pe noi spectatorii (~i implicit ... con­tribuabilii), sub rotile unui tren In plina viteza. Regizoarea Anita Garbea a fost prezentaIn gala ~i cu documentarul filmat In Bosnia-Hertegovina Dincolo de ora zero (operator:Horia Bulbuceanu), cu marturii continand adevaruri grave despre razboiul fratricid depe teritoriile fostei Iugoslavii. Celalalt film despre Sarajevo, al Caililinei Femoaga, a com­pletat tabloul cinematografic cu 0 alta "poveste de viata", fundalul prezentand momentedramatice din viata ora~ului. Operatorul Ovidiu Miculescu a filmat ~icu regizorul CornelMihalache, printre rezultatele acestei colaborari fiind ~ieseul Sculptorul. Pe langa filmuldespre Eminescu, Anca ~iLaurentiu Damian au fost prezenti ~ipe genericul unuia dintrecele mai ambitioase documentare ale anului 1993, Arta dictaturii - Dictatorii artei, Incare este filmata - mai ales prin beciuri - "lada de gunoi" a artei din anii totalitaris­mului, uneJe dintre "exponate" fiind ~i azi, Insa, In plina lumina; comentarii autorizate- Radu Bogdan, Gabriela Adame~teanu, Florian Potra, Mariana Celac - completeaza

458

demersul regizoral. Un "document" prepos este filmullui David Reu Nepotul strazii: im­preuna cu operatorii Die Valentin ~i Sorin E~anu, regizorul a urmarit destinul unui co­pil al strazii din Aurolacia Garii de Nord: fata devenita mama in vara anului 1993 aadus pe lume primul "nepot al strazii". Astfel de filme - cum sunt ~i filmele despreSarajevo -, nascute din material de cine-cronica, au un plus de autenticitate fatil de "docu­mentarele dasice" ale studioului. Printre filmele documentare iqite in lume atunci, s-aunumarat ~i Evangheliarul de la Arge$de Dom Che~u (cu imagini de llie Valentin), unEv mediu la Sibiu fara cuvinte de prisos de Erich Nussbaum ~i (ca operator) RomeoChiriac, Dracula - realitate # fictiune, 0 demistificare datorata regizorului ElefterieVoiculescu (~i operatorului llie Valentin), S.O.S. Sighi$oara-Romania de Ioana Holban(regia) ~iSorin Popescu (imaginea), un demers civic in apararea unui tezaur de civilizapemedievala - toate patru, filme produse in 1993. Din1994 mai dateaza, cum spuneam,documentarul Prigonifi, refugiafi, condamnati realizat de ~erban Comanescu in colaborarecu cinea~ti din Chi~inau, regizorul Vlad Plamadeala ~ioperatorul Silviu Dabija: un semnalde alarma privitor la condipiIe de existenta ale moldovenilor transnistreni. Alte trei filmedin 1994 au intregit programul: Copii din Romania de Mihai Constantinescu, cu imaginide Mircea Zahiu (succese ale olimpicilor romani in discipline intelectuale). Destine pa­ralele (Cioran-Ionescu-Eliade) de Erich Nussbaum - cu operatorul Romeo Chiriac -,trei destine pornite din Ra~inari, Slatina, Bucure~ti, implinite pe alte meridiane (demersulfiind pus sub semnul sinuciderii din 23 noiembrie 1923 a scriitorului suprarealist Urmuz,un destin "perpendicular" sa-i spunem) ~iCredinta - taina dainuirii noastre de Paul Orza(operator: Sorin Constantinescu) - 0 transpunere in imagini a ideii din titlu. Spuneamacestor pelicule ... "uItimele documentare": era, fire~te 0 exagerare con~tienta. La fel deadevarat, insa, este faptul ca produqia de filme documentare s-a subtiat in mod dramaticdupa aceasta gala, productia de gen fiind preluata, practic, de televiziuni centrale saulocale, de alte organisme de creatie, de studiouri video. Aceea~i soarta ingrata au avut-o~ifilmele de animatie: Studioul "Animafilm" ~i-a restrans considerabil activitatea, re­nuntand treptat la "filmele de autor", rezumandu-se la pelicule publicitare. Practic, frontulcreator al scurtmetrajului romanesc s-a auto-dizolvat. Aceasta de~i, in anul1993 - candse implineau 30 de ani de la infiintarea Uniunii Cinea~tilor (initial Asociatia Cinea~tilor)-, 0 retrospectiva a filmului romanesc a indus in program 40 de documentare, 40 defilme animate (~ipeste 30 de lungmetraje), 0 demonstratie elocventa privind consistentafrontului creator. Gala respectivei aniversari a continut scurtmetrajele Scurta istorie deIon Popescu Gopo ~iCantecele Rena$terii de Mirelllie~iu - pelicule laureate cu MareIePremiu, "Palme d'or", la Cannes - alaturi de bijuteriile ~tiinpfice Cand fnfloresc nuferiide Ion Bostan ~iEfemeridele "efemeridei" Dona Barta, patru regizori intrati in "amintireaunor mari iubiri". Retrospectiva ~i-a adus aminte de multi alp cinea~ti care nu mai suntprintre noi, de Bob Calinescu, Liviu GhigoI1, Adrian Petringenaru, Nell Cobar, ZahariaBuzea - binecunoscup creatori in domeniul filmului de animatie -, de inegalabiluldocumentarist Slavomir Popovici, de alti cinea~ti - regizori, scenari~ti, operatori - caIon Cosma, Wilfried Ott, Ovidiu Gologan, Grigore Ionescu, Francisc Munteanu, MarinParianu, Nicolae Tic, Virgil Calotescu, unii dintre ei membri fondatori ai AsociapeiCinea~tilor.Printre regizorii de animatie prezenp in programul retrospectiv s-au numarat- in afara ceIor amintiti - ~tefan Munteanu, Mihai Badica, Luminita Cazacu, AdelaCraciunoiu, Ion Truica, Isabela Petra~incu, Tatiana Apahidean, Laurentiu Sarbu, George

459

Sibianu, Constantin Muste!ea, Matty AsIan, Victor Antonescu, Florin Ange1escu, OlimpVara~teanu, Adrian Nicolau, Liana Petru!iu, Ana Maria Buzea, Radu Igazsag, ZenoBogdanescu, Mihai Marian, Olimpiu Bandalac, Dinu Petrescu, Dinu ~erbescu, MirceaToia, Artin Badea, Ion Manea, Genoveva Georgescu, Dan Chisovschi, Sandu ~tefan.Dintre documentari~ti n-au lipsit nici Jean Petrovici, Ion Moscu, Paula ~i Doru Segal,Laurentiu Damian, Paula Popescu-Doreanu, Mircea Popescu, Pompiliu GiHmeanu,Dumitru Done, Titus Mesaro~, Olimpia Daicoviciu, Luiza Ciolac, Viorel Branea, OvidiuBose Pa~tina, Ervin Szekler, Ladislau Karda, Eugen Popita, Florica Holban, LilianaPetringenaru, A1exandru Boiangiu, Alexandru Sirbu, Doru Che~u, Dumitru Dactilrlat,Adrian Sirbu, Felicia Cernaianu, Ioana Holban. Fiecare dintre cinea~tii de mai sus a fostprezent in retrospectiva cu unul dintre cele mai reprezentative filme: la ora respectiva,filmul de anima!ie ~i documentarul romanesc aveau ce arata, trecutul ~i prezentullorpareau garantii pentru viitor. Dar a urmat degringolada, dec1inul, chiar daca ~iprincipaliirealizatori ai filmului de animatie, ca ~i documentari~tii, au incercat - imediat duparevolutie - sa se manifeste in conditiile liberta!ii de creatie.

Veteranii studioului au tinut sa fie prezenti cu lucrari noi. Olimp Vara~teanu ~i-acontinuat Povestea cu pe:jti, George Sibianu a lucrat in continuare la serialul Vreau sa:jtiu ~ia realizat un filmulet hazliu numit Piromanii (1991), Laurentiu Silrbu ~i-a terminatserialul Harap Alb (in care a investit ani de munca ~i0 cantitate remarcabila de fantezie~i inventivitate), Artin Badea a fost prezent cu Stapanul curtii (1990) ~i Ghidul (1991),Florin Anghelescu, dupa Magnetul (din cic1ul Vreau sa :jtiu), a lucrat 1aseria1u1Gore :jiGrigore, alaturi de alti colegi de studio (1990-1993). Ce1mai "titrat" regizor actual, IonTruica ~i-a imbogatit filmografia cu alte cateva scurtmetraje valoroase: Ratacire (1990),Zvonita durerii, Don Juan (1991), Floarea:ji glontul (1992), Dracula, Nunta nuntilor

(1993). Intre anii 1990 ~i 1993, Victor Antonescu s-a dedicat unor Noi aventuri ale mU:j­chetarilor, punand din nou in mi~careresorturile unei fantezii prodigioase, soldate - intreanii 1986-1990 - cu un serial ~iun lungmetraj de succes, Aventurile mu:jchetarilor. Douaregizoare cu frumoase rezultate la activ s-au innoit, la randullor, dupa revolutie: LuminitaCazacu, dupa Daruri (1990), a realizat Evolutie (1991), un film competitiv, cu miez filo­zofic; povestea unei. .. cama~i puse la uscat pe 0 sarma, luata de vant, angrenata intr-unzbor spectaculos - care simbolizeaza, prin elanurile ~ivolutele sale, insa~i revolutia -,pentru ca, in final, dupa potolirea futunii, sa devina 0 carpa inutila, mototolita intr-o rigolade trotuar. Tatiana Apahidean, in Ochelarii de soare (1991), "vede" moduri diferite dea vedea lumea. Graficianul ~icriticul de arta Virgil Mocanu s-a aratat procupat, in conti­nuare, de regia filmelor de animatie, printre creatiile sale numarandu-se Culorile zilei,Fabule cu pete, Ecologica (1990), Cei patru (1991). Foarte activ s-a dovedit, in primiiani, Dinu Petrescu: a lucrat la cateva seriale - Peripe(iile lui Nod, Aventurile lui Patratel,

Miniaventuri -, ~i-acontinuat filmografia de autor cu titluri precum Clipa, Nunta, Triptic.

Alti regizori cu experienta au tinut sa fie prezenti pe ecrane: Constantin Paun a realizatscurtmetraje ca Performanta :ji nu prea (1990), Colorantii (1991), Mircea Toia a venitcu Marele raliu (1990), Povestea unui melc (1991), Razbunarea (1992), Musca (1993).Cel mai incisiv autor satiric s-a dovedit a fi, in continuare, Dinu ~erbescu, prin filme ­de obicei - "in pilule", cu "t:inte"variate: Clipa (1990), Circus (1992), Merfi (1993). Ceicare au tinut "steagul sus" cu rezultate artistice - 0 vreme - ie~ite din comtin au fosttinerii. Zeno Bogdanescu ~i-averificat nervul satiric in Phoenix (1990), a muncit cu spor

460

la serialul Universul muzicii (1990-1993), Olimpiu Bandalac - aflat, cum am vazut, prin­tre autorii fermecatorului film Caligrafie (alaturi de Zeno Bogdanescu, Radu Igazsag,Lajos Nagy) - ~i-a continuat filmografia de autor cu pelicule precum Perpetuum mobile(1992), Navigatorul, Naufragiul (1993). In sfiir~it,numele eel mai convingator al tinereigenera!ii de regizori s-a dovedit a fi Radu Igazsag, cu 0 mica bijuterie vesela, La 0 barieri1(1990) - un savuros gag cu 0 capra la 0 bariera, extras din "faptele diverse" ale preseicotidiene -, cu episoade personale din serialul Universul muzicii, cu un val6ros film deinspira!ie folclorica, Ivan Turbinci1. Tot Radu Igazsag a ajuns ~iin lumea eseului docu­mentar, unul dintre primele filme care I-au lansat fiind un "imn" dedicat dadaismului,Strigi1t In timpan (1993), colaborarile sale ulterioare cu regizorul Alexandru Solomonconducand spre rezultate artistice iqite din comun. Dar studioul "Animafilm" s-a golit,treptat, ca ~i studioul "Sahia film", doar doi-trei cinea~ti au mai facut filme de autor inpragul anului 2000: pe langa cinea~tica Laurentiu Damian sau Radu Igazsag, mereu activi,intra!i in foqa ~i-n anul 2000, ar fi de amintit doar doua nume: Jean Petrovici, la cei 75de ani ai sai, cu Pasiuni (II), un film din 1999 ~i Ion Truica, revenit la filmul de autor,cu Umbra, tot un film din 1999. Restul... e tacere.

DEBUTURILE INTARZIATE ALE DECENIULUI

Orice debut cinematografic (mai ales intr-o perioada atat de secetoasa cum s-a do­vedit a fi aceea a anilor '90, dupa "primul val de debuturi") este de bun augur. Chiar ~iun "debut intarziat", cum s-a dovedit a fi acela al regizorului Nae Caranfil, cu filmul E pe­

ricoloso sporgersi( cunoscut ~isub numele de Duminici cu bilet de voie). Premiera bucu­re~teana a filmului a avut loc earn la trei ani dupa ce filmul a fost terminal. "Horsconcours", filmul a rulat, in vara anului 1992, la festivalul de la Costine~ti, pe urma afost prezentat in sectiunea "Quinzaine des Realisateurs", la Cannes, in 1993, ba a repurtat~i patru premii intemationale - Marele Premiu la "Film Forum" Bratislava (1993),Premiul Criticii la Festivalul din Montpellier (1993), Premiul Special ~iPremiul publiculuila Festivalul de film European din La Boule (1994) - inainte de a ajunge pe ecraneleromane~ti. Una din cauzele "intarzierii" este ~i0 prevedere de contract (filmul este 0 co­productie franco-romana, "Compagne des Images" - "Filmex"), conform careia premieraromaneasca a filmului trebuie sa fie precedaffide premiera franceza, or abia catre sfar~itu1anului 1993 a avut loc premiera pariziana. Critica franceza, inca din mai 1993 (dupa Festi­valul de la Cannes) a primit cu superlative filmullui Nae Caranfil, cronci elogioase auaparut in publicatii prestigioase precum "Cahiers du Cinema" , "Le Figaro" , "Le Monde" ,"Premiere" etc. Reproducem doar doua citate: "Din vremea lui Caragiale se ~tieca umorulromanesc ~i-apastrat radacini latine ... A aparut acum ~iun cineast pentru a ne improspatamemoria ... Nae Caranfil e plin de un umor insolent" ("Le Figaro"); "Extraordinara inacest debut e siguranta constructiei unui film destinat publicului largo.. Umorul est-euro­pean bate la u~a. Sa-i deschidem!" ("Premiere"). Talentul regizorului s-a simtit inca dinfilmul sau emblematic de Institut, Frumos e In septembrie la Venetia (0 pelicula din 1983,distinsa cu premiul de regie ~i cu premiul de interpretare feminina - Dorina Lazar -

461

La Festivalul de la Tours); din filmografia anterioara a regizorului debutant in lungmetrajfac parte ~iscurtmetrajele Treizeci de ani de insomnie (1984) ~iBackstage, acesta din urmaprodus de Institutul European Media "Flemish" din Bruxelles (1988). Filmul E pericolososporgersi poate fi numit "debut intarziat" ~i pentru ca 11reprezinta pe cineast la 11 anide la obtinerea diplomei de regizor (dupa absolvirea Academiei de Teatru ~i Film dinBucure~ti - cum se numea pe atunci -, regizorul a absolvit ~icursurile Atelierului FEMIpentru tineri Cinea~ti Straini din Paris, 1991): pelicula nu are, insa, nimic "vetust" in ea,ba dimpotriva, aduce un aer proaspat (ca Un film cu 0Jata Jermecatoare, altadata) in pei­sajul cam sufocant al filmului national. A~ spune chiar altfel: cinematografia romana aveanevoie vitala de 0 comedie tandra. ~i comedia tandra a venit. Unul dintre ziari~tii strainicare au scris despre Nae Caranfil (in "Liberation") ii facea regizorului ~iun "portret fizic",descriindu-l cam a~a: "Are paloarea unui tanar intelectual nordic, umorul englezilor, si­guranta americanilor, vorbe~te 0 franceza cautata, modulata de dulci inflexiuni spaniole".Descrierea - ca sa folosesc un cuvant la moda - mi se pare "punctuala" nu numai pentruregizor ci ~i pentru ... filmul sau. Efectiv, E pericoloso sporgersi este un film original("intens" original), dqi modelele sale - de structura dramaturgic a indeosebi - suntmulte ~idiverse, de la Akira Kurosawa la Quentin Tarantino, adica de la Rashomon la PulpFiction. Ca autor total (el fiind, deopotriva, scenarist, regizor, co-autor al muzicii), NaeCaranfil a facut din E pericoloso sporgersi un film foarte allui. Povestea este voit simpla:cu un baiat care iubea 0 fam, fata fIind prinsa, insa, in mrejele unui "don-juan" ... discutabil.o poveste, a~adar, cu trei personaje in prim-plan: 0 eleva, un actor (pentru care fata simteo atraqie "magnetica") ~iun soldat (indragostit). Regizorul-scenarist a privit povestea aces­tor trei personaje din trei perspective distincte, nu neaparat "subiective" (ca-n Rashomon).De fapt, nici nu este yorba de 0 singura poveste, sunt trei pove~ti separate (povestea elevei,povestea actorului, povestea soldatului) care se interfereaza de cateva ori, au "puncte decontact", pentru a se desprinde apoi, avandu-~i fiecare deznodamantul sau. Farmecul spe­cial al filmului sta in acest truc narativ, ~iin capacitatea cineastului de a "cristaliza", printrei personaje, trei lumi distincte ale unei epoci triste (cum a fost epoca anilor '80, in carese petrece acpunea): lumea ~colii,lumea teatrului ~ilumea cataniei. Multe dintre "adresele"filmului i~i pastreaza actualitatea, chiar daca satira viza un timp ceau~ist, cele trei mediiale filmului fiind portretizate cu umor ~i fantezie: ~coala - cu profesorii obositi ~i tra­casati, cu elevii insolenti ~i indolenti, cu refugiile din closete ~i viesparele din clase, cuvocabularul "postmodernist" al ~mecherilor ~i cu deficientele rizibile ale procesului deinvatamant; lumea scenei - cu ridicolul repertoriului realist-socialist, cu caracterul insanal turneelor provinciale, cu precaritatea "spectacolelor de public", cu gerul din sali, curugina gestului "artistic" cotidian; lumea cazona - cu rigorile soldate~ti, cu ritualurilestupide ale procesului de instructie, cu refularile ~idefularile ei, cu ofiteri de tipul "candvorbe~ti cu mine sa taci din gura" ... Distributia sustine cu diiruire lansarea unui regizor,in frunte cu protagonista, actrita franceza (de origine elvetiana) Natalie Bonifay (0 elevafara complexe, fara prejudecati, sincera ~idezinhibata), care joaca alaturi de George Ale­xandru (Actorul,jucat cu prestanra ~ipondere expresiva) ~ide Marius Smnescu (care reu­~e~tesa semene copios cu regizorul, in rolul Soldatului). Foarte multi cunoscuti actoriai scenei ~iecranului romanesc intregesc distribupa: Camelia Zorlescu, Valentin Teodosiu,Florin Calinescu, Magda Catone, Florin Zamfirescu, Virgil Andriescu. La performantade autenticitate ~i·firesc a peliculei contribuie in mare masura ~i operatorul Cristian

462

,

Comeaga, un colaborator de nadejde al regizorului in tentativa crearii unui film antrenant,original, firesc ~i omenesc.

Alaturi de acela~i director de imagine, Cristian Comeaga (devenit ~i producator),tot in combina!ie cu studiouri franceze, Nae Caranfil a revenit pe platouri cu inca un "filmde public", Asfalt Tango (sosit, de asemenea, la Bucure~ti, dupa prerniera pariziana, cuun voluminos "dosar de presa"). Reteta de succes a filmului este sintetizata in "synopsis"-ulpublicitar: "Luati unsprezece romance frumoase de pica, puneti-le sa viseze la glorie,adaugati un impresar dubios ~i0 femeie de afaceri straina, urca!i-i pe toti intr-un autobuzcu destinatia Paris, zguduiti bine vehiculul ~i lansati in urmarirea lui un sot disperat.Rezultatul este un «road movie» care, data fiind starea dezastruoasa a ~oselelor din Ro­mania, nu poate fi decat 0 comedie". Regizorul se regase~te - spiritual, ironic, lucid, tonic,senin ~i acid - in Asfalt Tango, "complicitatea" sa cu spectatorii fiind ~i aici, ca ~i infilmul anterior, un atu important al viziunii scenaristice ~i regizorale. "Expedi!ia" spreora~ullurninilor este condusa de 0 matroana rasata, autoritara ~idibace, dar cam stresatade tara lui Dracula ~ide asfaltul ~oselelorromanqti (interpretata cu nerv ~iverva de Char­lotte Rampling). In rolul sotului parasit, Mircea Diaconu i~i valorifica plenar farmecul~idisponibilitatile cornice, in secven!e de virtuozitate. Nici Florin CaIinescu nu renuntala stilul sau "mucalit", in rolul impresarului dubios, pus pe capatuiala, in timp ce ConstantinCotimanis, in rolul unui ~ofer cam tembel, care incearca sa duca la bun sfar~it 0 gluma(de la inceputul pana la sfar~itul tilmului), completeaza paleta umoristica cu tu~e grote~ti."Fetele" sunt Catalina Rahaianu (Dora, imperturbabila in hotararea de a-~ischimba via!a),Marthe Felten (Felicia, hotarata sa "uite" limba romana, piina la proba contrarie, cand, intr-ositua!ie-lirnita, ii ies pe gura cele mai simpatice blesteme romane~ti, ba mai mult, asistandla intamplarile din finali~i incheie rolul cu un "merde" concluziv), Adina Cartianu (Gra­!iela, cu aptitudini de lider sindical), Delia Nartea, Monica Cziprian, Diana Dumbrava,Alina Nedelea, Andreea Macelaru, Brandu~a Mircea, Erika Iscru (ultimele patru pastran­du-~i in film ... prenumele din viata). Mai joaca in film Dan Chi~u (un mafiot simpatic),Stelian Nistor ~iDaniel Florea (doi poIiti~ti "cooperanti"), George Alexandru (un batau~tocrnit), Ion Fiscuteanu (un ~ofer de taxi pacaIit), Dan A~tilean (0 pasti~a de capitan jus­ti!iar). Pe langa operatorul Cristian Comeaga, din echipa vioaie a filmului mai fac partescenograful Cristian Niculescu, autoarea costumelor Viorica Petrovici, inginerul de sunetAnu~avan Salamanian, monteurul Mircea Ciocaltei, muzica - element principal al fil­mului - fiind semnata de Anton Suteu, Reinhardt Wagner ~i... de Nae Caranfil. In pro­iectii restranse (la Festivalul "DaKINO", de pilda, in 1998) a putut fi vazut un al treilealungmetraj de Nae Caranfil (0 coproductie franco-italo-engleza), Dolce Farniente, ecrani­zarea unui roman de larga circulatie, ,,9 zile la Terracina" de Frederic Vitoux. Un romanoriginal, axat pe 0 imaginara intiilnire, in burgul Terracina, intre Henri Beyle - care nu-~iluase, inca, pseudonimul Stendhal, calator prin Italia, in cautarea fericirii, in drum spreNeapole - ~icompozitorul italian Rossini, mai tiinar cu noua ani, care-~i Tacuseun nume~icare s-a oprit in aceea~i localitate de la frontiera regatului, parcurgand un drum in sensopus. Pelicula - un "film occidental suta la suta" - i~i a~tepta intrarea in circuitul difu­zarii cand aceasta istorie pomea spre tipar.

Un alt debut reprezentativ al anilor '90 a fost acela al regizorului Radu Mihaileanu,absolvent al Institutului de lnalte Studii Cinematografice din Paris. Filmul sau Trahir,coproduqie romano-franceza ("Filmex" - "Pamasse Productions", "Scarabee Films"),

463

ajungea pe ecranele romane~ti abia In primavara anului 1994 - 4 aprilie -, dupa ceobpnuse trei premii importante peste hotare (la Montreal, Viarregio ~iIstanbul) ~idupace acumulase un voluminos "dosar de presa" . lata ce scria, de pilda, "The New YorkTimes" din 19 martie 1994 (sub semnatura Caryn James): "De~i filmul este plasat In Ro­mania, el are mai putin de-a face cu particularitatile politicii din aceasta tara cat cu relapape care 0 au cu puterea cei fortati sa traiasca In state represive, ca~tigand astfel 0 dimen­siune generalizatoare". Presa din tara nu a ezitat, lnsa, sa eaute (~i sa gaseasca) similitu­dini intre povestea eroului cinematografic ~i0 "biografie romaneasca", aceea - tragica- a poetului Ion Caraion, ehiar daca Intre cele doua destine exista, nelndoios, diferentespecifice. Eroul din Trahir - intepretat de un actor belgian, Johan Leysen --, dupa 11ani de detentie face un "pact" cu securitatea, In schimbul publicarii operei sale ~i adobandirii "libertatii". Libertatea In cauza este iluzorie, desigur, deoarece, vreme deaproape doua deeenii, poetul va fi control at "la sange" de catre aceia~i reprezentanti aitristei institutii care I-au anchetat In anii detenpei. Regizorul Radu Mihai1eanu - totodataco-scenarist, alaturi de francezul Laurent Moussard - I~ia~eaza filmul pe un suport dra­maturgic realist, lucid ~imatur, filmul sau denuntand, fara fraze retoriee ~ifara ostentapi,mecanismele odioase ale regimurilor totalitare, puse In mi~care pentru compromitereaelitelor. Semnificativ este ~i un citat din cronica filmului Trahir publicata de FrancineLaurendeau In publicatia din Quebec "Le Devoir" (11 septembrie 1993): "Gratie unarfilme ea aeesta nu voi putea deveni niciodata 0 blazata a einematografului ... A vedeaTrahir Inseamna sa Incepi sa Intelegi suspiciunea ~i nelini~tea care Ii torturau pe ace~tiexilap din tarile Europei de Est, acuzati prea u~or de paranoia, sa Intelegi ca nu ajungesa schimbi tara ca sa ~tergiun trecut care te-a marcat". La realizarea filmului au contribuit~ialti actori straini - printre care Mireille Perrier, Danielle Hugues -, alaturi de actoriromani - Alexandru Repan, Maia Morgenstern, Razvan Vasilescu ~i de un operatorfrancez, Laurent Dailland, care speculeaza riguros particularitaple ~i - In ultima instan¢- avantajele peliculei alb-negru. Radu Mihaileanu avea 34 de ani cand a debutat cu acestfilm gray ~i matur. Din acest punct de vedere nu avem neaparat de a face cu un "debutintarziat", Intarziata a fost doar premiera romaneasca. Dupa eativa ani, regizorul aconfirmat: Trenul vietii, eel de al doilea lungmetraj al sau, s-a bucurat, la Bucure~ti, deo primire triumfala. Scria Dana Duma In "Curentul" (din 12 noiembrie 1998): "De multn-am asistat la 0 primire atat de entuziastafacuta unui film european. Trenul vietii deRadu Mihaileanu s-a oprit la Bucurqti dupa 0 staponare norocoasa la Festivalul de laVenetia (unde a primit un premiu al presei internationale ~ipremiul Anicaflash) reu~indsa genereze standing ovations. ~i n-a fost yorba de 0 bunavoin¢ de circumstanta a nume­ro~ilor spectatori, ci de 0 reactie spontana in fata unei pove~ti care a emotionat ~i a unuicinema de inalta clasa". Comparabil - din punet de vedere tematie ~ivalorie - eu unuldintre cele mai "titrate" filme ale aceleia~iperioade, Viata efrumoast1 de Roberto Begnini,Trenul vietii, este, cum s-a seris, "un admirabil film coral", In care armonia numeroa­selor voci care se fac auzite "comunica ideile ~iemopile autorului", pelicula dobandin­du-~i, astfel, pregnante trasaturi de originalitate In raport cu celalalt film, tratat In stilsolistic. Gandit ca un road movie, Trenul vie(ii este povestea unei comunitati evreiqtiest-europene: personajele recurg la 0 solutie ingenioasa pentrua scapa de deportarea Inlagarele naziste (actiunea se petreee In 1941), Inseenandu-~i propria deportare: se ImbarcaIntr-un fals tren german, eu fal~i prizonieri, destinapa lor reala fiind Palestina, taramul

464

eliberarii. Performanta regizorului Radu Mihaileanu n-a fost deloc la indemana, recursulla umor in situatii tragice este un cutit cu doua tai~uri, dar testul a fost trecut cu brio.Printre interprep, protagonisul din Trahir, Johan Leysen, alaturi de actori francezi ~iromanicare-~i au, fiecare, "c1ipade prim-plan", portretizand personaje memorabile: Michel Muller,Jacques Rufus, Clement Harari, Razvan Vasilescu, Mihai Calin, Sanda TOJ1la.Filmul releva~i un exemplar "echilibru" intre haz ~i talc (amuzamentul copios "rimand" cu sensurileprofunde), filmul dobandind, totodata, sc1ipiriparticulare: prin muzica specifica, atat depersonala, a lui Goran Bregovici, cu 0 inspirape in stare de gratie.

Au fost ~i alte cateva debuturi in anii '90, unele cu cantec. Bogdan Dragulescu, depilda, nu s-a putut integra "valului de debuturi" post-revoluponare dar ... i-aajuns dinurma pe unii dintre colegii de generape, ba chiar i-a intrecut, gasind "u~i deschise" lastudiourile cinematografice din Chi~inau. Ayea un "as in maneca" . Despre filmul sau deinstitut, Prin~i In pIasa - un metraj mediu cu gaguri in cascada, irezistibile ironii cazone- criticul Valentin Silvestru nu se sfia sa spuna ca este 0 capodopera. La Chi~inau,BogdanDragulescu a facut tot 0 comedie, dar mult mai diluata, Unde fugi, maestre?, axata perealitati specifice, suspnuta de un actor in verva, Mircea Diaconu. Din pacate acest regizorcu sigure insu~iri comice n-a mai ajuns niciodata la lungmetraj dupa 1992 (cand a lucratfilmul Undefugi, maestre?). Spre sfar~itulultimului deceniu al veacului - dupa ani lungide pauza in "dosarul" debuturilor - au mai ajuns la film doi tineri, Bogdan-CristianDragan ~iMarius Barna, ei fiind beneficiarii ultimului concurs de scenarii ("pentru debutregizoral") inipat de fostul organism de coordonare, Centrul National al Cinematografiei,carnia i-a luat locul, din toarnna anului 1997, Oficiul Naponal al Cinematografiei. BogdanCristian Dragan a transpus pe ecran un scenariu de Horia Patra~cu, Cortul. Prin acestscenariu, Horia Patra~cu a intenponat, nel'ndoios, 0 replica la scenariul sau din urma cutrei decenii, Reconstituirea: ca ~i acolo, personajele (~i insu~i "cortul" care adaposte~teacpunea) sunt investite cu sensuri simbolice: de pe 0 strada laterala - unde ni~te lucratori,in jurul unui cazan cu smoala care da in c1ocot, incearca sa dea de urma unor defectiunila 0 conducta - sunt evocate, intai ca un ecou indepartat, apoi cu efect direct asupra per­sonajelor tramei, evenimentele din decembrie '89. Acpunea se petrece pe parcursul zileide 21 decembrie 1989, In curtea unei ambasade (a Republicii ... Bruthasso). Pe structuraunui scenariu cu finalitati metaforice, regizorul Bogdan-Cristian Dragan - ajuns destulde tarziu la filmul de lungmetraj - dupa ce, inca din 1991, cu un "film de ~coala", Ema,obpnea un Mare Premiu la Costine~ti - a simpt nevoia sa-~i"topeasca" propriile fantasmecinematografice (stabilind relatii cu istoria filmului mondial ~i romanesc, de la primelecitate, acela cu "stropitorul stropit", pana la trimiterile sofisticate spre "noul cinema"sud-american), indepmandu-se astfel de semnificapile initiale ale scenariului, obpnandun film baroc, fugind dupa prea multi iepuri dintr-o data. Actori consacrati, alaturi detineri (intr-o distribupe redusa), au oferit garantii de veridicitate personajelor: VictorRebengiuc a devenit un muncitor "ca la carte" , echipa de instalatori ~i celelalte chipuriale intrigii (0 santinela, ni~te securi~ti, conspiratori) beneficiind, de asemenea, de inter­pretari credibile: Claudiu Bleont (un personaj "negativ"), Cristina Iacob (m rol tragic),llie Gheorghe, Anda Dinu, Emil Ho~tina, Constantin Cotimanis, Valer Delakeza, MarianNegrescu. Operatorul Emil Stan contribuie elocvent la structura imagistica a filmului, incare pasajele realiste sunt contracarate de secvente onirice, fantasmatice.

465

La Inceputulanului 1999 a avut loc ~i premiera filmului Fata fn fata de MariusTheodor Barna, care ~i-a transpus pe ecran un scenariu propriu, cu numai doua personajeprincipale (~i cu un post de te1eviziune care Insote~te eroii pe parcursul ce10r 24 de oreale "momentului" lor de criza), sustinute de actori importanti. Maia Morgenstern interpre­teaza rolul unei scriitoare disidente din anii totalitarismului care afla astazi - printr-oactiune mediatica brutal a ~i isterizata - ca sotul ei, un publicist reputat, a fost, ani larand, informator al securiilitii.Reactiile personajului feminin se Inscriu pe 0 paleta, practic,infinita: furie, Indoieli, nelini~te, spaima, greatll, compasiune, serenitate. Actrita este secon­data de ~erban Ionescu, care nuanteaza atent forta ~islabiciunile personajului, revazandu-~icu luciditate trecutul ~i depa~ind cu demnitate, cu cuget Impacat, "momentul adevaru­lui". Cel de al treilea "personaj" (postul de te1eviziune "Tele Plus") seamana cu catevaposturi care au intrat In viata noastra zilnica: moderatorul TV are ... bretele (AdrianTitieni), transmisiile In direct au intrat In cotidian, reporterul (~erban Pavlu) are ~ie1"mo­dele" In realitate; mai joaca In film Horatiu Malaele ~i¥ircea Rusu, In timp ce alte douapersonaje - interpretate cu farmec psihologic de Mircea Diaconu ~iMagda Catone (unprofesor de tara ~i consoarta lui, ajun~i, din motive complicate, de ani de zile, "departede lumea dezliintuiili" - sunt menite sa puna pe ganduri. Printre colaboratorii regizorului:operatorul Alexandru Solomon, autoarea costumelor Svetlana Mihailescu, scenograful~tefan Antonescu, compozitorul Petru Margineanu, monteuza Melania Oproiu. Inainteaacestui "debut", regizorulI~i "facuse mana" ~i cu un film TV, Razboi fn bucatarie, peun scenariu de Rasvan Popescu.

Ajun~i la acest capitol, al productiilor de televiziune, ar fi de subliniat Inca 0 data,conc1uziv, faptul ca Studioul de Film TV (condus In anii '90 de regizorul Dan Nequlea)a favorizat insistent creatia cinea~tilor debutanti, Intr-o etapa deloc prielnica debutuluipe marile ecrane. Astfel se face ca, la Studioul de Film TV, pe langa creatiile unor regizoriconsacrati realizate ill anii din urma - ~ reaminti doar cateva titluri: Aici nu mai locuie!ftenimeni de Malvina Ur~ianu, Scrisorile prietenului de Mircea Veroiu, Conferinta la nivelfnalt de Radu Gabrea, Capul de zimbru de Nicolae Margineanu, serialul Ochii care nu sevad de Dan Nec~ulea, Nunta cu sirena de Dumitru Dinulescu -, pe langa documentarelede anvergura ale Luciei Hossu Hongin - serialul Memorialul durerii sau mini-serialulTragedia romiinilor de pe nava Maersk-Dubai, mostre de profesionalism angajat, deatitudine ~i de opeativitate civica - a oferit spatii largi de manifestare cinea~tilor laInceput de cariera, favorizand debuturi (mai mult sau mai putin Intarziate). In conditiilefinalului de secol ~i de mileniu - In care, din pricini diverse, debutulpe marele ecrana devenit 0 utopie -, mana de ajutor Intinsa unor tineri a Insemnat mai mult - ~ialtceva- decat un act de caritate. La Studioul de Film TVR a fost realizat - ~i prezentat pepost - un cic1ude ~ase "pove~ti", cu "iubiri imposibile" (scrise sau sugerate de MariusDumitru ~opterean), In tot atatea filme, de mediu sau scurtmetraj. Cic1ul a fost inauguratprin filmul Lumina de Gheorghe Preda (ale carui mici bijuterii studente~ti - Cantareacantarilor, Madame Bovary, Schimbarea la fata sau documentarul dedicat regizoruluiAureliu Manea - au constituit, pentru cinefili, mari bucurii). Iubirea imposibila din Lu­mina este aceea dintre un tanar tarat prin Inchisorile comuniste ale anilor ' 50 ~i 0 fataplapanda (cu trupulln gips) zarita - ca 0 lumina - prin fereastra Inchisorii. Dincolode dificulilitile subiectului, povestea este naraili cu discretie ~iacuratete, filmul are un cres­cendo tragic (chiar daca iese din orizontul predilect - tematic, dar mai ales stilistic -

f#

466

al regizorului, lansat prin pelicule ironice, sarcastice, cu miez filozofic). ScurtmetrajulPloaia a descoperit un cineast de mare sensibilitate, Sini~a Dragin, care avea sa obtina"credit" ~i pentru un film TV de lungmetraj, Lunga calatorie cu trenul, 0 pelicula multiplupremiata, inscrisa printre realizarile cinematografice de varf ale micului ecran in ultimiiani. Revenind la scurtmetrajele de debut, regizorul Vali Hotea - in Meditafie - ~i-aafirmat simtul filmic intr-o poveste despre jocul in~elator al aparentelor, scurtmetrajulAur de Teodor Hacigheanu - cu frumoasa Mara Grigore ~i mereu surprinzatorul MihaiConstantin - este 0 poveste de adulter "cu final ne(1$teptat", in Mu~catele, regizorul RaduMuntean - insotit de Mitica Popescu, Ioana Cita Baciu, Eugen Racoti - descopera, cusimt tragico-grotesc, fisurile unei "iubiri de-o viata". Acela~i mnar regizor, Radu Muntean,a repurtat Marele Premiu la Festivalul de la Costine~ti (decedat in pragul editiei jubiliare,a XX-a) pentru scurtmetrajul TV Tragica poveste de dragoste a celor doi, un film "puspe muzica" (al carui "termen proxim" ar putea fi cunoscuta "roman!il pentru indragostiti"a cineastului rus Andrei Mihalkov-Koncealovski). Tanarul cineast, ajutat de operatoriiConstantin Chelba ~i Max Lemnij, de formatia "Timpuri noi" ~i de interpreti tineri caSorin Cristea, Geanina Corondan, Adrian Ple~ca, continua sa-~i a~tepte - alaturi de multialti colegi de generatie - producatorii, pentru debuturile (intarziate) in filmul de lung­metraj. 0 ~ansa recenta a avut, in 1999, tot la Studioul de Film TV, regizorul AlexandruMaftei, care a debutat pe un scenariu elaborat impreuna cu Lucian Georgescu, Fii cu ochiipe fericire, povestea unei promotii de liceeni dupa 20 de ani de la terminarea ~colii. ~ialte redactii ale micului ecran - fie ele culturale, ~tiintifice, sociale, tinere~ti sau religioase- au realizat, in ultimii ani, 0 serie de filme (documentare, de fictiune) notabile. Un singurautor, de pilda, Grid Modorcea, a realizat, la redactia "Viata spirituala" , cateva zeci de eseuricinematografice, printre care Satul ca 0 icoana, Treptele extazului (1994), Dumnezeireala Eminescu, Sub fereastra mare, loc de fnchinare, Nadejdea cre~tina, Miracolul roma­nesc, Dreptul de a-fi plange mortii (1995), OMr~ia lui Eminescu, Brancu~i - cioplitorulde suflete, Dumnezeu s-a nascut la sat, Dumnezeullui Ion Creanga, George Enescu ­alesullui Dumnezeu (1996), Craciun fn Maramure~, Tara colindelor, Barlogullui Faust,

Nicolae Grigorescu - pictorul de biserici (1997) ~.a. La televiziune, filme "mascate"au fost realizate, in ultimii ani, ~i in cadrul Teatrului National de Televiziune. Amintescdoar catva titIuri: Sarpele de Viorel Sergovici (pomit de la 0 proza de Mircea Eliade, cuClaudiu Bleont, Gheorghe Dinicil, Mitica Popescu, llinca Goia, Mircea Rusu, VictoriaCocia~, Catalina Musta!il, Alexandru Jitea, Tomi Cristian in distributie), Mutul de OlimpiaArghir (dupa un scenariu de Constantin Banu, cu Maria Ploae ~i Teodora Campineanu),doua ecranizilri ale lui Silviu Jicman, Spitalul special (dupa 0 piesa de Iosif Naghiu) ~iserialul Casatorie imposibila (pe un text de Alex ~tefanescu). 0 vreme, la TVR, steagulcinematografului a fluturat pe catarg ...

467

FINAL DESCHIS

Inchei acest volum de istorie a filmului romanesc cu 0 dureroasa strange~e de inima.Multi, foarte multi dintre cei care au pus umarulla cre~terea cinematografiei nationalenu mai sunt printre noi. Sigur, prin forta lucrurilor, pionierii s-au dus de mull. Dintre ei,Grigore Brezeanu de pilda, s-a stins 0 data cu focurile primului razboi mondial, la numai28 de ani, 0 varsta la care marea majoritate a cinea~tilor inca nu-~i exercita "dreptullafilm". Alti pionieri, nascuti 0 data cu veacul (sau chiar in veacul al XIX-lea, pe seara),Jean Georgescu sau Jean Negulescu, au avut 0 viata lunga, venind cu noi pana catre sfar­~itul secolului, cbiar daca decenii la rand n-au mai wcut film, ~i-au agatat uneltele cineas­tului in cui. Paul Calinescu, care ar fi atins peste doi ani suta, a fost printre noi pana inpragul verii 2000. Pionierii, desigur, s-au dus, unii s-au dus de mult, au ramas - in cazurifericite - doar filmele lor, a ramas amintirea lor, ei continua sa existe, in neuitarea celorde azi, in neuitarea celor de maine, "viata lor de apoi" este in mainile noastre ~iale urma­~ilor urma~ilor no~tri. Dureroasa strangere de inima prive~te oamenii de film carora Ii sedatoreaza cinematografitl contemporan romfinesc, care au crescut 0 data cu filmele ultimelordecenii, ~icare au ,Je~itdin scena",eel mai adeseaprematur, lasand in urma lor goluri imense,pierderi irecuperabile. Este yorba despre regizori ~iactori, despre operatori ~i scenografi,despre scenari~ti ~icompozitori, despre toti meseria~ii filmului, despre critici ~i istorici,colegi de breasla care au insotit, la pas, procesul de edificare a cinematografiei nationale.Cine se gandea ca, in anul sfar~itului de secol ~i de mileniu, yom merge cu 0 floare laBellu, pentru a-I reintalni pe George Littera, eminentul critic ~iteoretician al artei a ~aptea,atat de des evocat - prin judecatile sale de valoare - in acest compendiu cinematografic?Suntem mai putini, de la 0 zi la aHa, iar filmul romanesc este tot mai sarac ...

Pana spre sfar~itul anului de,gratie 2000 nu a fost prezentata pe marile ecrane nicio premiera de film romanesc! Nu s-a mai intamplat 0 asemenea situatie de la sfar~itulprimului razboi mondialincoace (ba cbiar ~ianull920 a "marc at" vreo doua premiere!).In primavara acestui an 2000, conform unei traditii, s-au acordat ~i Premiile UniuniiCinea~tilor (editia a XXV-a) pentru creatiile anilor 1998 ~i 1999. Aceste distinctii s-auinaugurat pe vremea in care exista 0 concurenta adevarata: sa nu uitam ca, in urma cudouazeci de ani, de pilda, ie~eau in premiera anual peste 30 de lungmetraje, peste 300de scurtrnetraje documentare (de la "Sabia Film") ~iintre 50 ~i60 de filme animate (majo­ritatea "filme de autor", produse la "Animafilm"). Prin forta lucrurilor, premiile au deve­nit bienale, s-a renuntat la jurii separate - pentru lungmetraje, pentru scurtmetraje -,din simplul motiv ca filmele unui an, incluse in "competitie", nu mai sunt in masura, dela 0 vreme incoace, sa acopere un "podium": din productia a doi ani cinematografici au

468

intrat in calcul doar patru-cinci titluri de filme. Departe de noi, nu-i a~a?, de~i e unsentiment inaJ.¢tor - cum a dovedit-0 Tarkovski -, nostalgia: n-am Iacut dedit sa relatezo "stare de fapt". Dintre filmele intrate in calcul, juriul a ales doua: premiile editiei aXXV-a au fost impartite (cu 0 exceptie, care intare~te regula) in mod echitabil: ca dinintamplare, Terminus paradis de Lucian Pintilie ~iFaimosul paparazzo de Nicolae Margi­neanu au repurtat, fiecare, cate ... ~ase premii, a~a, ca toata lumea sa fie multumita (saunemultumita). Marele Premiu, in mod inevitabil, a revenit filmului Terminus paradis, careobtinuse ~i un Mare Premiu Special, in toamna anului 1998, la prestigiosul festival ve­netian. Absent la festivitate, regizorul - aflat la Paris - a trimis 0 scrisoare, citita deMinistrul Culturii, Ion Caramitru. Vorbeam de "nemultumiri". lata ce spune, ill scrisoareasa, laureatul: "Milrturisesc ca sunt foarte onorat, nu atat pentru acordarea premiului (suntrecidivist ~i emotia e fire~te diluata), cat pentru sincronizarea lui cu un mare premiueuropean. E pentru prima oara ca aceasta sincronizare reu~e~te.Ultima oara, cu Balanta,bunaoara, sincronizarea a e~uat destul de lamentabil. Dar toate acestea sunt prostii,fleacuri, baliverne, vanitati fata de singura problema reala pe care 0 ridica premiere a luiTerminus paradis. Cati competitori pentru titlul de cel mai bun film romanesc a avut, laurma urmei, Terminus paradis? Nu poti, incercand sa raspund la aceasta intrebare, sa nufii asaltat, pus la zid, de altele ~i mai brutale. Cilte filme romane~ti, cu filmarile practicterminate, sunt astazi blocate? De ce sunt blocate? Sunt blocate sau moarte? Care sunt~ansele lor de a fi recuperate? Care din aceste filme recuperate poate tenta competitiv cumarile valori europene, visa la sincronizare, a~acum disperat ~iincapatanat 0 face Studioulde Creatie Cinematografica al Ministerului Culturii de zece ani incoace? Asemenea filmeexista. Deocamdata, congelate, confiscate. Voi face tot ce este posibil sa Ie ajut sa seintruchipeze in filme vii". Nu ~tiu daca Lucian Pintilie a facut tot ce este posibil, dar autrecut peste patru luni de zile de la aceasta realista estimare a starii de fapt, ~i cinema­tograful romanesc a ramas la fel de imobil, de absent ~i de vinovat. Dar sa revenim laPremiile UCIN. Terminus paradis a repurtat, pe langa Marele Premiu, inca cinci, pentruregie (Lucian Pintilie), pentru imagine (Carin Ghibu), pentru scenariu (Lucian Pintilie,Rasvan Popescu, Radu Aldulescu), pentru rol principal feminin (Dorina Chiriac), pentrucoloana sonora (Andrei Pop). Faimosul paparazzo, al doilea film al "selectiei", a repurtatcelelalte ~asepremii ale palmaresului: premiul special (Nicolae Margineanu, "producator~i regizor"), premiul pentru scenografie (~tefan Antonescu), pentru costume (SvetlanaMihailescu), pentru "roluri cu participare extraordinara" (Draga Olteanu Matei ~iGheorgheDinica), pentru muzica de film (Petru Margineanu). In palmares figureaza ~ipremiul deinterpretare masculina, Dan Condurache, in filmul TV Fii cu ochii pe fericire al debutan­tului Alexandru Maftei: efectiv, cum am mai spus-o, Studioul de film TV condus de DanNec~ulea a ajutat cat a putut filmulin aceasta perioada dificila pentru cinematografianationala, chiar daca, in prima jumatate a anului de la hotar de milenii, nici aceastainstitutie n-a mai dat randamentul scontat (~ivalidat in anii trecuti). In palmaresul PremiilorUCIN a figurat ~i un premiu ... "pentru film de scurt metraj de toate genurile": Atfitalini!ite-i In jur de Anca ~iLaurentiu Damian, doi cinea~ticare continua sa salveze - prin­tre foarte putinii - onoarea filmului documentar. Intr-adevar: atata lini~te-i in jur! Filmulromanesc este din ce in ce mai sarac, locurile celor plecati raman vacante ...

Cali dintre absolventii Universitatii de Arta Teatrala din Bucurqti - promotiileanilor '90 - au ajuns la film? Foarte putini. Inainte, illsa, de a-i numara, m-a~ intoarcecu gandulla 0 ampla retrospectiva a filmelor "de Institut" (cum se numea Universitatea

469

inainte), organizaili cu prilejul primei editii a festivalului "CineMAiubit" (noiembrie 1996).Au fost prezentatt?, atunci, filme reprezentative ale studentilor-absolventi din anul1968incoace ~i, dadl parcurgem acest program, putem observa di majoritatea regizorilor auintrat - relativ repede - in circuitul productiv: U:jade Radu Gabrea (1968), Cercul deMircea Veroiu, Viata en roz de Dan Pita, Examen de Cristina Nichitu~, Gestul omuluide Stefan Fay ~iFlorin Paraschiv, Warf de Mircea Daneliuc, Camin studentesc de loanCarmazan, Undeva, odata ... un om de Sandu Paun, Azi, malai de Ion Stanciu, Febra deDorin Moldovan (scenarist ~ioperator: Vivi Dragan Vasile), Nuca de Florin Mihailescu,Helmut eel mut de Daniel Medvedov, Recreatia mare de loan Holban Popescu, Desprealtceva de Doina Maximilian, Tragicul de uzura de Liliana Valcianov, Invitatii trebuieonora(i de Adrian Silrbu (filme realizate intre anii 1970-1980). Destul de productiva afost ~irecolta anilor '80, dupa cum 0 dovedesc filmele retrospectivei reaIizate intre 1981~i 1989: Cine-verite de Laurentiu Damian, Arta apararii individuale de Ovidiu BosePa~tina, Aur cat un nasture pe piept de Mihai Diaconescu (alias Anghel Mora), Solopentru sax de Radu Nicoara ~iRelu Moraru, Culorile zborului de Mircea Plangau, Frumose enseptembrie la Venetia de Nae Caranfil,Nichita Stanescu - De la 0 vreme am enceputsa gandesc en cuvinte de Branislav Guzina, Dreptulla ipocrizie de Radu Caranfil, Jm­paiati-va iubitii de Dimitrie Vitanidis, Play-back de Alexandru Spataru, Prin:ji enpIasade Bogdan Dragulescu, Sonata anilor de matase de Marius ~opterean, Vreme trece, vremevine de Octavian Branzei. lata ~icateva dintre filmele "de Institut" ale anilor 1990-1994;de aici putem incepe numaratoarea regizorilor pentru care s-au deschis, dupa terminareafacuItatii, portile studiourilor cinematografice: La bunici de Sorin Dragoi, Jntalnire lasubsol de Alexandru Solomon, Zile albe de lonut Teianu, Respiratii de Mircea CiocaItei,Reportaj din Golania de Eugen Ciocan, Neputinta de ~tefanita Manea, Ema de BogdanCristian Dragan, Mimi de Cornel Lazia ~iLucian Georgescu, Menu complet de AlexandruCataIin Fetita, Poveste de Emanuel Grigorcea, Anti-interviu Mihai Stanescu de TudorPotra, Cantarea cantarilor de Gheorghe Preda, Marea aventura de Vali Hotea. N-am nu­marat prea muIp. Retrospectiva din 1996 a continut ~i doua "calupuri" masive de filmeale promotiei '95 ~i - respectiv - '96. lata ce filme ~i ce nume de regizori propuneaanu11995: Zece minute cu clasa muncitoare de Florin lepan, Cu poporul, pentru poporde Catalin Cocri~, Sara, jurnalullumii libere de Napoleon Helmis, Mail life de MariusBarna, Ultimul Charlot de Cristian Dumitru, Matrimoniale de Dan Ratiu, Visul meuamerican de Teodor Oprea, 0 safie bine de Titus Muntean, Iubire confort III de ViorelTimaru, Sambata seara de Radu Dragomir, Cinema de Cornel Loren Raducanu, Ea deRadu Munteanu, Unii el numesc destin de Cornel George Popa, Atat de aproape deAlexandru Ple~ca, Lepadatii de Napoleon Helmis. Din anul 1996 dateaza America deMary-Ann Georgescu, La est de vest de Dan Ratiu, Fara pantofi en cer de CristianDumitru, Grigore :jiMarieta de Catalin Cocri~, Spill de Sorin Bucataru, Actualitati deGabriel Bugnar, Sala de a:jteptare de Laurentiu Rusescu, Blestemul aurului de EugenLeahu, Johnny Big Deal de Catalin Dordea. La editia I a Festivalului studentesc"CineMAiubit", cateva din aceste filme, pe buna dreptate mult aplaudate, au figurat inpalmares: 0 safie bine (Marele Premiu), Fara pantofi encer, Grigore:ji Marieta, Iubireconfort III, Lepadatii, printre laurea(i fiind Catalin Cocri~ (premiul de regie), AlexandruSterian (premiul pentru imagine), Viorel Timaru (premiu de scenariu), Laura Georgescu(premiu de montaj), Nora Covali (premiul de interpretare feminina pentm Lepadatii),

470

Gabriel Spahiu (premiul de interpretare masculina pentru Sambata seara). La editia a II-aa festivalului, MareIe Premiu a revenit filmului Telefon Tnstrainatate de Hano Hoffer,Premiul Special peliculei Maria de Calin Peter Netzer, premiul de regie lui CristianMungiu (pentru filmul Mariana), premiul de imagine - Mihai Sarbu~ca (Maria), premiulde scenariu - Anca Yvette Gradinariu (Cu taxi-ul crecf),premiul de sunet ~imontaj ­Laura Georgescu (ingerul), premiul de interpretare feminina - Teodora Herghelegiu(ingerul), premiul de interpretare masculina - Mihai Bratila (Pana la capat). Filmestudente~ti valoroase au fost ~i in editiile urmatoare (1998 ~i 1999) ale festivaluluiCineMAiubit (devenit international): Mana lui Paulista de Cristian Mungiu, Golgota deOvidiu Georgescu, Bus de Razvan Marculescu, Ultima bobina de Gianina Chelaru,Dac-Air de Dorin Stana, Livret militar de Iuliana Constantinescu, Nu de Drago~ Iuga,Diabolique N de Marius Neac~u etc. Multe dintre aceste filme studente~tiau fost premiate~ipeste hotare: Fariseii de Teodor Oprea la Porte Ie Bouc in Franta, unde, in alte editii,aveau sa fie premiate ~ipelicuIele Trenul fantoma de Gabriel Bugnar, Noli me tangerede Igor Cobileanschi; Menu complet de Catalin Fetita a fost inclus in mai multe palma­resuri, la Tel Aviv, in Israel, la Cergy-Pontoise in Franta; tot in Franta, la Poitiers, a fostpremiat scurtmetrajul Marea aventura de Vali Hotea; filmullui Marius Barna Mail Lifea fost laureat la cateva competitii, Edinburgh, Montreal, Sankt Petersburg; la festivalulinternational DaKINO au fost incluse in palmares in fie care zi e noapte de AlexandruMaftei ~i Sara, jurnalullumii libere de Napoleon Helmis (primul dintre aceste filme afost premiat ~i la Biaritz, al doiIea a participat ~ila Montecatini); Trei are cu Roxana deRadu Dragomir s-a impus la Ciudad de Mexico, filmullui Dan Ratiu Matrimoniale aobtinut MareIe Premiu la Karlovy Vary (din pacate, protagonista, Maria Sauleac, s-a retras~iea, la 0 varsta foarte tanara, din aceasta lume); printre premianti se numara ~idoua dintrecolaboratoarele regizorului Calin Peter Netzer la filmul Maria, Diana Dumbrava (premiulde interpretare la Mar del Plata) ~i Mihai Sarbu~ca (premiul de imagine la Munchen),unde - in prestigioasa competitie traditional a a ~colilor de cinema - a fost laureat ~iHano Hoffer, regizorul scurtmetrajului Telefon Tnstrainatate. La aceasta lung a lista deabsolventi recenti - sau relativ recenti - ai Universitatii de Arta Teatrala ~iCinemato­grafica pot fi adaugate alte lungi liste, ale absolventilor de la ~coli1esuperioare particulare.Aleg un singur exemplu, Facultatea de Arte "Hyperion", printre absolventii careia - din1995incoace - figureaza regizori ca Adrian D. Conerth, ~tefan Somogyi, Iuliu Matei,Valeriu Stihi, Felicia Calina Soradi, Ioana Vulpescu, Octavia Pa~cut, Catalin Saizescu,Alexandru Oreste Theodorescu, Dan Chisovski, Stela Nacu, Daniel Petcan, IoanaDorobantu, Diana Maria Mihailopol, Gheorghe Obrocea, Dorothea Pancu, MirceaPopovici. Giteva dintre filmele acestora, sau ale altar studenti, din ani mai mici, au fostremarcate in diferite imprejuran (nationale ~iinternationale): Ziimbiti, va rag, ca e gratis!de Catalin Saizescu, Ruga de Ioana Dorobantu - ambele prezentate la festivalul de laCotbus -, Doliu Tnparadis de Mircea Popovici, Nota zece pentru paine de DianaMihailopol (dedicat marelui artist fotograf care a fost Aurel Mihailopol), Printesafiuturede George Dogaru etc. Dupa cum se poate observa - de~in-am recurs la toate exempleleposibile, regizori proaspetifiind lansati ~i in cadrul altor facultati particulare -, cine­matograful romanesc ar avea cu cine sa porneasca la drum in mileniul urmator. Este ~imai dureroasa, a~adar, starea de fapt: inca 0 data 0 spun, primeIe zece luni ale anului 2000au trecut fara 0 singura premiera de lungmetraj romanesc! Yeti spune: nu exista nici 0

471

garantie ca aceste nume - sute de nume! -, de~ieste yorba despre profesioni~ti ai regiei,ai operatoriei, ai altor meserii cinematografice, pot realiza filme valabile in viitorul imediat(sau indepartat). Corect. Exista, mereu, un "coeficient de pierdere". Din trei volume depoeti "in perspectiva" (editate de-a lungul anilor de Laurentiu Ulici in ciclul "primaverba") au ramas ... doi-trei poeti "valabili". Dar meseria de poet nu poate fi comparatacu meseria de regizor. Daca, pe buna dreptate, s-a renuntat la ,,~coala de poezie", !jcolilede regizori au proliferat in progresie geometrica ~i rezultatele sunt cele semnalate panaacum: in ciuda scepticilor (care critica invatamantul de film romanesc), frontul creatorvirtual cuprinde zeci, sute de profesioni!jti - buni sau rlli - care n-au primit "botezulfocului" ~i n-au nici 0 speranta sa-l primeasca in viitorul apropiat. Nu intamplator amcitat zeci ~i zeci de nume ale unor cinea~ti in spe: ramane de vazut daca ~i cum se vorintegra ei in angrenajul cinematografiei nationale, cati dintre ei (~idintre ceilalti, pe carenu i-am luat in discutie) vor ajunge 0 data ~i 0 data sa faca film.

Strangerea de inima cu care inchei aceasta carte (lasand finalul. .. deschis) estedatorata ~i faptului ca n-am putut aborda - din felurite motive -' toate sectoarele ~izonele productiei cinematografice. Doar in trecere, de pilda, am facut referiri la filmelerealizate de cinea~tii basarabeni, de dincolo de Prut, ale caror creatii imi raman - in ceamai mare parte - necunoscute, sau cunoscute doar "din auzite", nu "din vedere". Cativadintre regizorii afirmati - in principal - la Studiourile din Chi~inau au reu~it sa-~i cla­deasca un temeinic prestigiu national ~i international. Emil Loteanu, de pilda, autor alunor documentare ca Hora mare (1959), Piatra, timpul, dintecul (1961), a ajuns - dupaabsolvirea Institutului Unional de Cinematografie din Moscova - la filmul de lungmetrajin 1964, prin filmul ~teptati-ne fn zori ~iprin poemul de mare frumusete Poienile rO!jii(1966). Celelalte filme ale sale sunt Aceasta clipa (1968), Lautarii (1973), Satra (1976),o drama la vanatoare (1978), Ana Pavlova (1983), Luceafarul (1986), acest din urmafilm propunandu-~i - ceea ce dincoace de Prut nu s-a izbutit inca - evocarea cinema­tografico-biografica a poetului Mihai Eminescu. In ultimii ani, apeland ~i la interpretide la noi, regizorul Emil Loteanu a semnat 0 comedie grotesca, Gaoacea. Printre cine~tiicare au inclus in distributii actori ai scenei ~iecranului romanesc a fost ~iValeriu Jereghi,al carui film Si vafi (1992), cu Maria Ploae in rol principal (~icu actiunea plasam in con­tinuarea unui cataclism planetar), a obtinut Mare1e Premiu la Festivalul de la Costine~ti;din filmografia lui Valeriu Jereghi fac parte ~i titluri precum Eu vreau sa cant! (1978),Ar fi avut 0 alta soarttt (1982), lonG (1987). Ar mai fi de amintit, dintre regizorii basa­rabeni, Mircea Chistruga - un reputat documentarist, printre filmele caruia se numaraJocurile copilariei noastre (in colaborare cu Vlad Druc, 1985), Lumina cartii (1987),Povara cea de toate zilele (1988), Delirul Blajinilor (1989), Duminica Mare (1990), Maineiar va ie,fi soarele (1991), Peregrinii (1995) -, Anatol Codru - de asemenea documen­tarist, autor al unor filme precum Sculptorul Plamadeala (1969), Dimitrie Cantemir(1971), Roua de pe izvoare (1987), Sunt fnvinuifi martorii (1988), Eminescu (1990) -,Victor Bucataru - cu documentare ca Melodiile lui Eugen Doga (1975), Doine !jijocuri(1977), Lacul copilariei mele (1978), Dreptulla zbor (1986), Miorita (1987), Filmul,marea, inspiratia (1988) -, Iacob Burghiu - care, pe langa documentare ca Paralela47 (1967), Balada lemnului (1975), Surorile (1977), Mama (1978), Vlad lovita (1985),a realizat ~i cateva filme de fictiune, Colinda (1968), Povarni!jul (1971), Casa pentruSerafim (1973), Nu crede fn tipatul pasarii de noapte (1976), Fiifericita, lulia! (1983).

472

I

Printre personaje1eprincipale ale cinematografului de peste Prut se numara ~iditiva actoride reputatie international a - Svetlana Toma, Grigore Grigoriu, Ion Ungureanu, MihaiVolontir, Victor Ciutac -, scenari~ti de mardi precum Dumitru Olarescu, Vasile Covrig,un compozitor bine cunoscut ca Eugen Doga, operatori ca Vlad Ciurea, Ion Bolboceanu,Pavel Balan ~imulti alP.regizori cu "carp.de vizitil" aratoase: Vasile Pascaru - Mariana(1967), In acea noapte (1969), Bi1rbatii fnci1runtesc tineri (1974), Marele ri1zboi mic

(1981), Viata ~i nemurirea lui Serghei Lazo (1984) -, Vlad Iovita - Calul, pu~ca ~inevasta (1975), Povestea lui Fat- Frumos (1977), La portite lui Satan (1981) -, NicolaeGhibu - Jocul de-a moartea (1988), Cine va bate la u~a mea? (1989) -, Vasile Brescanu- Favoritul (1976) -, precum ~iun cineast complex ca Valeriu Gagiu (regizor, scenarist~i, totodata, scriitor ~ipublicist), care debuta inca din 1961 ca scenarist al unui film so­vietic rezonant (Omul merge dupi1 soare de Mihail Kalik), adaugandu-~i in filmografie,apoi, titluri precum Gustul painii (1966), Explozie cu eject fntarziat (1971), Ultimul haiduc(1973), Pe urmele fiarei (1976), Istoria unui galben (1983), Corbii prada nu-~i fmpart(1988), Strada Jelinarelor stinse (1990).

N-au incaput, apoi, in acest volum, productiile cinea~tilor amatori, care reprezinta~iele 0 particica din istoria filmului romanesc. Poate ca "fi~ele" creap.ei de cineclub ­pe care Ie pastrez cu grija - vor fi candva stranse ~i ele intr-o lucrare de sinteza. Altestudiouri cinematografice au desfa~urat, de-a lungul anilor, 0 activitate care ar merita safie menp.onata. Ma gandesc, de pilda, la un colectiv de creatie hamic cum este Studioulcinematografic al Armatei, dintre realizatorii carilla a~menp.ona acum doar cativa autoricare nu mai sunt: Vasile Oglinda (1933-1986), Augustin Mosoia (1934-1987), DumitruSeceleanu (1931-1995), Dan Dadarlat (1940-2000). Cartile de cinema ale lui Viore1Domenico conp.n un compendiu al acestui studio, 0 istorie a filmului militar, din timpuriindepartate pana in prezentul imediat. 0 analiza profunda ar fi meritat, desigur, ~iproducp.acinematografica a televiziunii, pe care am mentionat-o doar fragmentar. Micile ecraneau ~i0 misiune suplimentara in relatia cu filmul romanesc, ele pot - ~itrebuie - sa pre­lungeasca viata peliculelor de ieri ~ide azi (de azi?), sa menp.nainteresul publicului pentrucreatia cinematografica nationala, chiar in conditiile crizei productive din anii finaluluide veac ~ide mileniu. Generap.ileprezente au acces la filmele romane~ti de altildatilnumaiprin "fereastra" micilor ecrane (Ias la 0 parte programele de Cinemateca, destinate unuinumar infim de spectatori). Din pacate, programele cultural cinematografice ale tele­viziunilor - ~ima refer cu precadere la televiziunea "publica", care are ~iun trecut ­s-au diluat considerabil ~iele, a~a cum s-a diluat producp.a cinematografica, iar reluarilede filme romane~ti - intensificate, totu~i, in ultima vreme - sunt in mare masura inci­dentale, intamplatoare. Ba mai mult, initiative valoroase, cum ar fi re-programareaserialului Lumini ~i umbre intr-o formula comentata (in masura sa evidentieze lupta cucenzura din anii realizarii filmului, ca ~i "semnele timpului" puse apasat pe creap.a deacum doua decenii), au fost subminate de atitudini la~e - renuntarea la opiniilerealizatorilor, a criticilor, modificarea orei de transmisie, anularea unei a doua proiecp.ietc. -, pre~edintele Televiziunii Romane din primavara-vara anului 2000, Cristian Hadji­culea, avand toate ~ansele, astfel, sa intre in istoria filmului romanesc. N-au incaput, inacest volum, nici filmele documentare produse in ultimii ani de diferite alte televiziunibucure~tene sau provinciale, unele premiate peste hotare sau in devenita tradip.onalaconfruntare anuala a premiil'or A.P.T.R. (Asociatia Profesioni~tilor din Televiziunea

473

Romana), ajunsa, in anul 2000, la edip.a a zecea. A~ aduce in discutie un singur titlu, caremi se pare emblematic: filmulin doua episoade Lumini ale creatorilor din umbra, datoratunuia dintre cei mai valoro~i operatori TV, Nicolae Nita, ~i dedicat operatorilor de filmdin Romania. Pilmul este 0 "scurta istorie" a imaginii cinematografice din peliculeleromane~ti, scrisa in imagini revelatoare.

Prin fO$lucrurilor, "Istoria filmului romanesc (1897-2000)" este, ~a cum spuneaminca de la inceput, 0 istorie selectiva a unei cinematografli care a avut de infruntat, mereu,fnca de la na~tere,decalajefata de marile ~colicinematograficeale lumii. Raman la ,,formula"finalului deschis, in acest sfar~it de veac ~ide mileniu, tocmai pentru ca pastrez sperantaca filmul national va izbuti sa depa~easca impasul tragic ~idureros in care a ajuns, acum,spre sfar~itul anului 2000, cand a~tem pe hartie aceste ganduri de incheiere. Sfar~itul deveac ~i de mileniu ofera, de altfel, doua-trei semne incurajatoare. Un film studentesc,Nu, de Drago~ Juga, a repurtat un "Spic de argint" in Spania, la Valladolid. Editiile 2000ale Pestivalurilor "CineMAiubit" ~i"DaKINO" au dat noi impulsuri producp.ei nationale.La televiziune se mi~ca, de asemenea, ceva, noi seriale vin in inmmpinarea spectatorilor:Roberta de Constantin Dicu ~iMartorii de Dan Pita ~i~erban Marinescu. Pinalul ramanedeschis ... Cat despre volumul meu, este ~i el, desigur, un studiu cu ... final deschis, 0propunere perfectibila, la imaptuirea careia au contribuit, intr-un fel sau altul, toti colegiide breasla de ieri ~ide azi preocupati de destinele cinematograflei nap.onale. Pe aceastacale Ie multumesc.

474

BIBLIOGRAFIE SELECTIV A

AGEL,HenriALEXANDRESCU, MirceaALEXANDRESCU, MirceaARIST ARCO, GuidoBACALBA~A, ConstantinBALAZS, BelaBARNA,IonBAURET, GabrielBAZIN, AndreBENDAZZI, GiannalbertoBERGSON, HenriBRON, SimeliaBUNESCU,DoinaBUREF, FlaviaCABEL, NicolaeCANTACUZINO,1.CANTACUZINO, Ion

CANTACUZINO, Ion,RIPEANU,BujorT.

CANT ACUZINO, IonCARABAT, DumitruCARABAT, Dumitru

CARANFIL, TudorCASSV AN, LazarCASSV AN, LazarCASSV AN, LazarCASSV AN, LazarCAZABAN, IonCALIMAN, OilinCALIMAN, OilinCALIMAN, CHin

CALIMAN, Oilin

- Les grands cineastes, Paris, 1960- Vedete '95 rnfilmul mondial, Bucure~ti, 1995- Liviu Ciulei, Bucure~ti, 1996- Cinematografia ca arta, Bucure~ti, 1967- Bucure~tiul de altadata, Bucure~ti, 1952- Artafilmului, Bucure~ti, 1957- Lumeafilmului (I, II), Bucure~ti, 1971- Abordareafotografiei, Bucure~ti, 1998- Ce este cinematograful, Bucure~ti, 1968- Topolino e poi, Milano, 1978- Le rire, Paris, 1960- A opta arta?, Bucure~ti, 1976- Colea Rautu, Bucure~ti, 1998- intalniri surazatoare, Bucure~ti, 1982- Victor Iliu, Bucure~ti, 1997- Uzina de basme, Bucure~ti, 1933- Momente din trecutulfilmului romanesc, Bucure~ti,

1965

- Produc(ia cinematografica din Romania. Filmogra-fie adnotata (1897-1930),2 vol., Bucure~ti, 1970

- intalniri cu cinematograful, Bucure~ti, 1998- De la cuvant la imagine, Bucure~ti, 1987- Spre 0 poetica a scenariului cinematografic, Bucu-

re~ti, 1997- in cautareafilmului pierdut, Bucure~ti, 1988_ Albumul vedetelor de cinema, Bucure~ti, 1947- 0 lume de celuloid, Bucure~ti, 1979- Unora Ie place filmul, Bucure~ti, 1981- Afost odata un cinema, Bucure~ti, 1983- Caragiale ~i interpre(ii sai, Bucure~ti, 1985_ Filmul documentar romanesc, Bucure~ti, 1967- Jean Mihail, Bucure~ti, 1996_ Secretul lui Saizescu sau un suras rn plina iarna,

Bucure~ti, 1997- Ion Bostan, Bucure~ti, 1997

475

CRlSTIAN, Cornel, RIPEANU, B.T.DAMIAN, LaurentiuDANELIUC, MirceaDELLUC, LouisDEMETRESCU, MarinDINULESCU, DurnitruDOBRE, AHa VictoriaDOMENICO, Viorel

CALINESCU, G.CALINESCU, G.CALINESCU, G.CALINESCU, G.CALINESCU, PaulCERNAT, Manuela

CERNAT (GHEORGHIU), ManuelaCERNAT, ManuelaCHIMET, IordanCIONIS, Isabela, CRlSTIAN, Cornel

CIONIS, Isabela, DUMA, Dana,DA VIDESCU, Georgeta,TANASE, Elvira

CLAIR, ReneCORCIOVESCU, CristinaCORCIOVESCU, Cristina,RIPEANU, B.T.CORCIOVESCU, Cristina,RIPEANU, B.T.CORCIOVESCU, Cristina,RIPEANU, B.T.COSA~U, RaduCOSA~U, RaduCOSMA, IonCOURSODON, Jean Pierre

DOMENICO, ViorelDOMENICO, ViorelDUCA,LoDUMA, DanaDUMA, DanaFAURE, ElieFISCHER, ErwinFORD, Charles, JANNE, ReneGEORGESCU, JeanGEORGESCU-OBROCEA, Adina,MA~CA, Aurel

- Studii ;;;iconferinte, Bucure~ti, 1956- Estetica basmului, Bucure~ti, 1965- Princpii de estetica, Bucure~ti, 1968- Istoria literaturii romane, Bucure~ti, 1982- Proiectii in timp, Bucure~ti, 1982- A Concise History of the Romanian Film, Bucure~ti,

1982

- Filmul;;;i armele, Bucure~ti, 1976- Jean Negulescu, Bucure~ti, 2000- Eroi,fantome, ;;;oricei,Bucure~ti, 1970- Filmografia productiei cinematografice romane;;;ti,

Bucure~ti, 1975

- Anul cinematografic.1966-1978. 13 vol., Bucure~ti,1967-1983

- RejZectii despre film, Bucure~ti, 1968- Cinea;;;tiromani, Bucure~ti, 1969

- Secolul cinematografului, Bucure~ti, 1989

- 1234 cinea;;;tiromani, Bucure~ti, 1996

- Dic{ionar de cinema, Bucure~ti, 1997- Viata infilmele de cinema, Bucure~ti, 1972- 0 vietuire cu Stan ;;;iBran, Bucure~ti, 1981- Amintiri, 1967 (mss la Arhiva nationaHi de Filme)- Keaton et co, les burlesques americaine du muet,

Paris, 1964- Dic{ionar cinematografic, Bucure~ti, 1974- Elisabeta Bostan, Bucure~ti, 1996- Pisica rupta, Bucure~ti, 1997- Cinema et C-ie, Paris, 1920

. - De lafotografie la cinematograf, Craiova, 1914- Galaxia burlacilor, Bucure~ti, 1980- Promo{ia de aur, Bucure~ti, 1998- Valente instructiv-educative alefilmului, Bucure~ti,

1988

- Scutul de celuloid, Bucure~ti, 1991- Istoria secreta afilmului romanesc, Bucure~ti, 1996- L'histoire du cinema, Paris, 1941- Autoportretele filmului, Bucure~ti, 1983- Gopo, Bucure~ti, 1996- Functia cinematogrofului, Bucure~ti, 1971- Necesitatea artei, Bucure~ti, 1968- Histoire encyclopedique du cinema, Paris, 1947- Texte de supravietuire, Bucure~ti, 1996

- MontaJul dejilm, Bucure~ti, 1987

476

GHEORGHIU, MihneaGHIFlPlFl[)I~I, 1.uigiIANCU, ~apo1eon TomaIUU, VICTORIO~ESCU, Stelian

IORDA, MarinIORDACHESCU, C.101.Y, MartineKIVU, DinullEE,Pau11.AWSO~, John1.AZAR, loan1.AZAR, loan1.AZAR, loan1.AZAR, loan1.AZAR, loan

1.AZAR, loan

1.AZAR, loan

1.AZAR, loan

1.AZAR, loan

1.EUTRAT, Jean-1.ouis

1.UKACS, GeorgMARI~,A1.MARrnESCU, GheorgheMARI~ESCU, ~icu1ae ~ ..MARrnESCU, ~icu1ae ~.MEDVEDOV, CorneliuMlHAI1., JeanMITRU, MarinMITRY, JeanMODORCEA, GrigMODORCEA, GrigMODORCEA, GrigMODORCEA, GrigMODORCEA, Grig

~GUI-ESCU, Jean

MCHITU,s, CristinaMCU1.A, Dinu loan

- Fierul .$iaund, Bucure~ti, 2000- Storia generale dell cinema, Milano, 1959- Dic(ionarul actorilor de film, Bucure~ti, 1977- Fascina(ia cinematografului, Bucure~ti, 1975- Cinematografia, descoperirea.$i istoricul ei, Bucu-

re~ti, 1916- Amintiri (mss. 1a Arhiva ~a!ionaHi de Fi1me)- Cinematograful .$ieduca(ia, Boto~ani, 1912- lntroducere In analiza imaginii, Bucure~ti, 1998- Teatrul, la timpul prezent, Bucure~ti, 1995- Theorie de l'Art moderne, Paris, 1959- Film ,yicreatie, Bucure~ti, 1968- Arta naratiunii Infilmul romanesc, Bucure~ti, 1981- Structurifilmice, la~i, 1983- Cum se face un film?, Bucure~ti, 1986- Teme.$i stiluri cinematografice, Bucure~ti, 1987- lstoria filmului In personaje .$iactori (I): Cupluri

literare , cupluri cinematografice, Bucure~ti, 1992- Amza Pellea, cel mai iubit dintre actori, Bucure~ti,

1993 .

- lstoriafilmului In personaje.$i actori (II): Seductiafeminina,jascinatia diabolica, Bucure~ti, 199~

- lstoriafilmului In personaje.$i actori (III): Aventu­rierii .$iinocen(ii cinematografului, Bucure~ti, 1994

- lstoriafilmului In personaje.$i actori (IV): Comedialiteraturii.$i comedia cinematografica, Bucure~ti, 1995

- Cinematograful de-a lungul vremii. 0 istorie, Bucu-re~ti, 1995

- Specifintlliteraturii .$iesteticului, Bucure~ti, 1969- Trucaje cinematografice, Bucure~ti, 1985- Corespondenta (1889-1938) Bucure~ti, 1968- Probleme A7 (I), Bucure~ti, 1975- Probleme A7 (II), Bucure~ti, 1977- Ovidiu Gologan Bucure~ti, 1998- Filmul romanesc de altadata, Bucure~ti, 1967- Mircea Dragan, Bucure~ti, 2000- Esthetique et psychologie du Cinema, Paris, 1965- Miturile romane.$ti.$i artafilmului, Bucure~ti, 1979- Lumea moderna.$i cinematograful, Bucure~ti, 1984- Literatura .$icinematograf, Bucure~ti, 1986- Actualitatea'.$ifilmul, Bucure~ti, 1995- lstoria gandirii estetice romane.$ti de film, Bucurt!~ti,

1997

- Drum printre stele, Bucure~ti, 1989- Cu Diligenta prin Padurea de fagi, Bucure~ti, 2000- Calatorie In lumea animatiei romane.$ti, Bucure~ti,

1977

477

NICULA, Dinu loan

OLARA-5U, George,RAULET, ConstantinOPREA, -5tefanOPREA, -5tefanOPREA, -5tefan •OPROIU, EcaterinaPAPP, DoinaPASCADI, IonPATLANJOGLU, LudmilaPOPESCU, Leon

POPESCU GOPO, IonPOSMANTIR, TudorPOTRA, Florian

POTRA, FlorianPOTRA, FlorianPOTRA, FlorianPOTRA, Florian

POTRA, Florian

PURAN,AuraRUSAN, RomulusRUSAN, RomulusSADOUL, GeorgesSAUCAN, MirceaSIRBU,EvaSIRBU,EvaSTERIADE, -5tefana,CA.MPEANU, PavelSUCHIANU, Dol.SUCHIANU, Dol.SUCHIANU, Dol.,POPESCU, ConstantinSUCHIANU, Dol.POPESCU, ConstantinTHEODORESCU, CoT.TONITZA-IORDACHE, MihaelaVANOYE, Francis,GOLIOT-LETE, AnneVASILESCU, OIteeaVIAND, TudorVIANU, TudorVODA, EugeniaVOICULESCU, Elefterie

- Calatorie fn lume animatiei romane~ti, Bucure~ti,1977

- Chiemarea cinematografului, Bucure~ti, 1915- Statui de celuloid, la~i, 1972- Filmul, vocatie ~i rutina, la~i, 1974- Diorame cinematografice, la~i, 1983- Un idol pentrufiecare, Bucure~ti, 1970- Silvia Popovici. Treptele iubirii, Bucure~ti, 1996- ldealul ~i valoarea estetica, Bucure~ti, 1966- La vie en rose cu Clody Bertola, Bucure~ti, 1997- Memoriu asupra unui program cultural-cinemato-

grafic, Bucure~ti, 1945- Filme,filme,filme,filme, Bucure~ti, 1963- Amintiri, 1967 (mss la Arhiva Na!ionaHi de Filme)- Experienta ,~isperanta - ecran romanesc, Bucu-

re~ti, 1968- 0 voce din off, Bucure~ti, 1975- Voci ~i vocatii cinematografice, Bucure~ti, 1975- Profesiune: filmul, Bucure~ti, 1979- Aurulfilmului (I) - opere evocand trecutul, Bucu-

re~ti, 1984- Aurul filmului (II) - opere evocand prezentul,

Bucure~ti, 1987- Paul Calinescu, Bucure~ti, 1996- La fnceput n-a fost cuvantul, Bucure~ti, 1977- Artafara muza, Cluj-Napoca, 1980- lstoria cinematografului mondial, Bucure~ti, 1961- Manuscrisul de la Ciumati, Tel Aviv, 1989- Actorii no~tri (I), Bucure~ti, 1995- Actorii no~tri (II), Bucure~ti, 1999

- Oamenii ~ijilmul, Bucure~ti, 1985- Curs de cinematograf, Bucure~ti, 1931- Cinematograful, acest necunoscut, Cluj, 1973

- Metamorfoze cinematografice, Bucure~ti, 1975

- Drumuri, destine, climate, Bucure~ti, 1977- Arta ~i cinematograful, Bucure~ti, 1913 (7)- Viata actritei Eliza Petrachescu, Bucure~ti, 1980

- Scurt tratat de analizafilmica, Bucure~ti, 1995- Lanterna cu amintiri, Bucure~ti, 1987- Fragmente moderne, Bucure~ti, 1925- Estetica, Bucure~ti, 1968- Cinema ~i nimic altceva, Bucurqti, 1995- Prispa de lut, Bucure~ti, 1984

478

ZANC,Grigore* * *

* * *

* * *

* * *

* * *

- Cadere libera, Cluj-Napoca, 1978A $aptea arta (I), Bucure~ti, 1966A $aptea arta (II), Bucure~ti, 1967Cinematograful romfinesc contemporan 1949-1975,Bucurqti,1976Contribufii la istoria cinematografiei In Romania1896-1948, Bucure~ti, 1971Serata - de la scenariu la film, Bucure~ti, 1989

479

INDICE DE NUME

481,

A

Abramovici, Tricy, 290Abur, loana, 409Acress, Birt, 13Adam, Elisabeta, 339,341,346Adame~teanu, Gabriela, 458Aderca, Felix, 72Aftenie, Anton, 265, 356Agiirbiceanu, Ion, 71, 246, 248, 397Aksiuta, Tatiana, 351Alba1a, Radu, 291, 292Albani, Nicolae, 301, 302, 320, 363, 440Alberti, Rafael, 385Albertini, Filoteo, 13Albu, Elena, 241, 252, 284, 287, 319,

320,341,432,435Albu, Laurentiu, 449A1bulescu, Mircea, 150, 186, 189,209,

211,231,236,238,239,244,248,250,251,257,258,259,260,266,288,289,296,314,315,327,332,340,346,348,355,363,408,414,432,433,434

A1dor, Bernd, 94Aldulescu, Radu, 469Alecsandri, Vasile, 34, 69, 311, 326, 327Alexandra, Lydia, 94Alexandrescu, Mircea, 179,261,301,

302,328,348,390,399Alexandrescu, Sica, 59, 119, 120Alexandru, Dan, 423, 428, 430, 431Alexandru, Gabriela, 218Alexandru, George, 337, 339, 348, 366,

408,414,423,425,431,462,463

Alexandru, Matei, 199,203,286,350,358,363,442

Alexandru, Radu F., 310, 345, 430Alexe, Vladimir, 362Alexi, Nicolae, 282, 377Alexianu, Gheorghe, 133Alifantis, Nicu, 255, 351, 354Alima~teanu, Gheorghe, 128Alivizache, Viviana, 327Al~ec, Zephi, 123,237,238,242,243,

246,255Amzulescu, Radu, 397,435Ana, Doru, 356, 448Anania, George, 310, 359Anastasiad, I., 98, 99Anastasiu, Dorin, 326Anastasiu, Stefan, 282, 376Anca, Mircea, 366, 384Andreescu, Aurelian, 244, 318Andreescu, Florin, 388Andreescu, Gabriel, 458Andreescu, Mircea, 347, 352Andreescu, Stefan, 328Andreescu, Titi, 58, 81, 83Andrei, Marcela, 345, 356, 357Andrei, Violeta, 208, 237, 241, 242, 244,

254,257,293,294,295,313,354,355,356,417

Andriescu, Virgil, 255,337,339,340,345,350,352,356,359,366,382,422,423,442,449,462

Andronescu,Coca, 203, 206, 285, 289,295,327,341,350,363,364

Andruta, loana, 452Anescu, Margareta, 270, 287

Aneste Petrescu, Radu, 310, 311, 320,332,346,354,361,384

Anestin, Ion, 341,343,356Anghel, Ion, 243, 258, 420, 449Anghel, Paul, 145,295Anghelescu, Florin, 170,279,377,387,

460

Anghelescu, Marcel, 148, 151, 152, 191,204,244,245,249,289,295,303,336,337,414

Anghel-Stanca, Zoe, 343Antip, Igor, 337Anton, Florin, 325,414Anton, Ion, 258Anton, Lucia, 114Antonescu, Ion, 133,421,422,452,453Antonescu, Mihai, 133,422Antonescu, ~tefan, 264, 265, 293, 303,

383,421,433,466,469Antonescu, Victor (actor), 59Antonescu, Victor (regizor animatie),

279,368,374,377,387,398,416,460

Antonioni, Michelangelo, 267Antoniu, Costache, 100, 152, 182, 185,

296Antoniu, Cristache, 55, 57,81Anys, Thinelle, 105, 111Apahidean, Tatiana, 279, 375, 377, 378,

387,459,460Apetrei, Dinu, 330Apetroaei, Dorina, 286Apolzan, Lucia, 87Apolzan, Teodora, 455Apostolescu, Mia 66Appolinaire, Guillaume, 454Ardelean, Dan, 339, 384Arghezi, Mitzura, 201, 249, 294Arghezi, Tudor, 72, 163,200Arghir, Olimpia, 341, 467Argintescu-Arnza, Nicolae, 85Arion, Anca, 297Arion, Elena, 102Arion, Gheorghe, 36Arlan, Iris, 53Armat, Thomas, 13Armii~anu, Ion 66Armii~escu, Ion 31

Ar~inel, Alexandru, 342, 354, 364, 378,417,423,424

Asaliev, Timur, 293AsIan, Matty, 164, 171,279,295,378,

460

A~tilean, Dan, 414, 463Atanasiu, Costel, 80Atanasiu, Nicki, 114, 152, 184,207Atanasiu, Pieretta, 165Atanasiu, Stroe, 82Athanasescu, Aurel, 28, 36, 55Athanasescu, E., 56Auberge, Andre, 104Auer, Mischa, 103Aurelian, George, 63, 64, 65Averescu, Alexandru, 423Avram, Cristea, 167, 189 .Avram, George Paul, 322, 363Avramescu, Florian, 286Avramescu, Lucian, 381, 388Avramescu, Mihai, 397Axente, Mircea, 107

B

Baba, Livia, 330Babe~, Victor 19Babeti, Adriana, 434, 435Bacalba~a, Constantin, 54Bach, Johann Sebastian, 342, 370Baciu, Gabriela, 386,387Baciu, Ioana Cita, 467Baciu, Riizvan, 351Baconsky, A.E., 434Badea,Artin,279,375,378,460Badea, Dan, 401Badea,Marius,329Bako, Laszlo, 37Balaban, Delia, 294Balaban, Mircea, 110Balaure, Eugenia, 166Balazs, Bela, 71Baldovin, G., 99Balint, Marta, 290Banciu, Paul Eugen, 310, 350Bandalac, Olimpiu, 368, 375, 376, 460Bandol, Dom, 337, 356

482

Banu, Constantin, 467Banu~, Maria, 145Bar, Erich, 420Baranga, Aurel, 265, 285Barbaneagra, Paul, 142,455Barbelian, Aurel, 26, 36Barbelian, Nico1ae, 23, 27, 31, 43, 44,

52,56,62,85,68,127Barbu, Eugen, 57,90,202,210,211,234,

245,252,268,295,308,311,320,359,363,382,414

Barbu, Ion, 434Barbu, Marga, 191,203,211,245,252,

295,320,364,382,414Barna, Ion, 199Barna, Marius Theodor, 465, 466, 470,

471

Barnier, Gaston (pseud. Jack Bill), 35, 36Baroi, ~t., 114Baroti, Erzsi, 61Bart, Jean, 72Barta, Dona, 144,276,337,459Barta, Gabriel, 142,227,337Barta, Tereza, 335, 337,368,373,374Barton, Geo, 148, 158, 159, 186, 197,

209,353Ba~ta, Mircea, 243, 355, 363Bauer, Georg, 65Badarau, Dan, 325, 418Badescu, Aure1, 335Badescu, Dinu, 112Badica, Mihai, 280,375,378,459Badi1a, Ovidiu, 354 -Baducu, Simona, 363Badu1escu, Eugenia, 124,Baie~u, Ion, 188,241,261,262,285,

309,313,338,358,362,381,418,442

Balan, Pavel, 473Bala~a, Sabin, 171, 173,280Balaceanu, Emanoil, 286Balanuta, Leopoldina, 187, 193,245,

247,249,250,252,294,295,315,316,333,408,442

Bala~oiu, Dodu, 334, 335, 345, 359Baleanu, Andrei Cata1in, 227, 253, 258,

283,426Baloiu, Costel, 297

Baltaretu, Constantin, 399Baltatescu, Iu1ian, 342Baltateanu, Nicolae, 105Banica, George, 267Banica, Maria, 313, 348Banica, ~tefan, 242, 253, 255, 285, 399Bailica jr., ~tefan, 364, 424Baran, Tudor, 310, 343Baran, Vasile, 310Barbulescu, Constantin, 295Barbulescu, Daniel, 406, 414Barbulescu, Romulus, 359Barcanescu, Alecu, 36, 55Baclea, Liliana, 421, 430Barbora, Cecilia, 330, 339,437,440,

441,445Barliba, Constantin, 286Barsan, Ion, 380Barsan, Olimpia, 28Barsan, Zaharia, 27,30Batca, V1ad, 372, 373Beauparrain, Raymonde Genevieve, 103Beciu, Mihai, 318Begnini, Roberto, 464Behar, Nina, 144Behrend, Louis, 100Bejancu, Gheorghe, 256Belaus, Puiu, 338Be1diman, Victor, 50Beliaev, v., 125Beligan, Lamia, 427Beligan, Marica, 206Beligan, Radu, 114, 115, 122, 148, 149,

151,152,166,'204,242,245,256,285,289,289,290,296,343,362

Belu, Mircea, 322Bencze, Ferencz, 248,257,284Bendazzi, Giana1berto, 161Benea, Marin, 353Bentu, Paul, 253Berea, Valentin, 418Berechet, Mihai, 98, 319, 354Beregi, Oskar, 66Berger, Martin, 105Berger, William, 290Bergman, Ingmar, 267Berindei, Mihai, 258Berky, Lili, 38

483

Berlioz, Hector, 293Berlogea, Ileana, 339Bernanos, Georges, 103Bernard, Tristan, 62Bernstein, Henri, 37Bertini, Francesca, 34, 45Bertok, I., 68, 127, 128Berto1a, C1ody, 235Besoiu, Ion, 193, 198, 199,231,242,

254,262,288,293,294,295,316,330,338,339,340,341,347,348,353,355,361,363,364,383,414,441

Bianu, Petru Maier, 311, 320Biberi, Ion, 118Bibescu, Valentin, 22Bica, Mihai, 384, 419Bie1usici, Anton, 122Bilciurescu, AI., 72Bindea, A1exandru, 424, 441Birau, Avram, 322, 333Birau, Ge1u, 264Birau, Miruha, 339Bisericanu, Mihai, 335, 337, 383Bisson, Andre, 37Blaga, Lucian, 292Blaha, Lujza, 38Blaier, Andrei, 186, 187,212,213,228,

241,245,256,264,268,283,284,308,311,350,351,355,356,381,382,387,420,421

Blandiana,Ana,405Bleont, C1audiu, 304, 349, 351, 352, 413,

414,441,444,465,467Bleriot, Louis, 22Bloos, Coca, 386, 418, 419, 421, 440,

441

Blossoms, Marcel, 45, 48,54,57,58, 59,62, 63, 72, 109, 111

Boboc, Manuela, 353Boca, Luminita, 416Bocanet, A1exandru, 289, 290Bodeanu, lonel, 181Bodochi, Marius, 433Boese, Carl, 107Bog, Elena, 337Boga, Lucia, 248, 343Bogardo, Florin, 316

Bogdan, Adriana, 199Bogdan, Lucia, 158Bogdan, Mircea, 289Bogdan, Radu, 458Bogdanescu, Zeno, 368, 375, 376, 387,

460,461Boghita, Vasile, 158,290, 328, 348, 365,

422

Bogos, Marcel, 256, 294, 316, 343, 363,384,418

Bogza, Geo, 72, 145,330Boiangiu, A1exandru, 143,245,272,274,

276,311,350,367,371,455,460Boiangiu, Mircea, 143Boiarski, Mihai, 293Bokassa, Jean-Bedel, 403Bokor, Petre, 227, 283,289Bo1boceanu, Horia, 401, 458Bo1boceanu, Ion, 473Bo1dur, Anda, 266Bo1intineanu, A1exandru, 20de Bon, Victor, 23, 26, 31Bondoc, Simona, 197,249,327,345,427Bonifay, Natalie, 462Bonnard, Mario, 45Borcea, Octavian, 288, 289Borcoman, Tiberiu, 387Bordeianu, Constantin, 254Borelli, Lida, 34Boroghina, Mica, 165Boroneant, Mihai, 417Boro~, Hara1ambie, 119, 166,283,295,

310,314,343,441Boro~, Iulia, 339, 359Bortnovschi, Paul, 189,399,443Boruzescu, Miruna, 443Boruzescu, Radu, 247, 248Borzage, Frank, 104Bosanceanu, Eugenia, 160,232,253,

254,271,285,294,336,344,350,360,408

Bose Pa~tina, Ovidiu, 367, 368, 373, 374,402,404,451,456,460,470

Bossun, George, 265Bostan, E1isabeta, 243, 244, 283, 293,

298,309,313,357,365,416,417Bostan, Ion, 19,20, 124, 139, 140, 141,

144,149,190,276,371,459

484

Bota, Adrian, 401, 402Bota, Luminita, 413Botez, Demostene, 145Botez, Doina, 375, 378Botez, Mircea, 112, 113Botez, Tatiana, 357Botez, Titi, 97, 98Both, Andrei, 263Botka, Laszlo, 356Boto~escu, Aurel, 32Botta, Emil, 102, 166, 167, 177, 182,

199,209,210,223,257,285,296Bottez, A.e., 23Bourgeois, Gerard, 293Bozdogescu, Emil, 345Braborescu, Stefan, 178Brad, A1exandru, 288, 289, 310Brad,Bianca, 359, 365,413Brad,lon, 288,289, 310Bradu, Mircea, 295Brande~, Stefan, 423Branea, Viore1, 258, 402, 460Brani~te, Va1eriu, 29Bra~oveanu, Cosma, 242, 294Bratu, Lucian, 129, 154, 186, 187,207,

209,213,214,234,242,243,256,283,296,297,306,310,345,395

Brai1oiu, Constantin, 85, 86Bratescu, Geta, 171Bratescu- Voine~ti, loan A1exandru, 377,

416Bratianu, Dinu, 421, 422, 453Bratianu, I.e., 47Brati1a, Mihai, 339, 471Briincu~i, Constantin, 454, 455Branze, Octavian, 470Branzea, Constantin, 317, 343, 348, 349Breban, Nico1ae, 395Bregovici, Goran, 465Brescanu, Vasile, 473Bressart, Felix, 94Brezeanu, Constantin, 182Brezeanu, Grigore, 22, 26, 27, 28, 29, 30,

50,287,468Brezeanu, Ion (Iancu), 27, 28, 29Brezeanu, Lucretia, 62Brezianu, Barbu, 455Brodier, Charlotte, 51

Brody, Sandor, 37Bron, Simelia, 171Brucan, Si1viu, 405Bruna, Ion, IIIBrunea-Fox, F., 404Bruno, lordanescu, 115Bubulici, Dan, 336

.Bucataru, Carmen, 422Bucataru, Olga, 239, 257, 260, 420Bucataru, Sorin, 470Bucataru, Victor, 472Bucescu, Ruxandra, 331, 347,414Bucheru, Ion, 298, 310, 337Buciuceanu-Botez, Tamara, 266, 285,

286,289,294,314,315,327,341,351,359,364,399,424

Bucur, Mihai, 373Bucurescu, Daniel, 271Bucuta, Em., 112, 128Budescu, Nico1ae, 357Budi~teanu, Constantin, 278Bugnar, Gabriel, 470, 471Bugnar, Lia, 440Buica, Angela, 58Bu1andra, Tony, 26, 31, 112BuIea, loana, 158, 159,216,231,232,

241,296,341,343,357Bu1finski, Roma1d, 36, 58, 64, 114Buneci, Despina, 368Bunescu, Mircea, 370, 384, 385, 387,

401,457Buiiue1, Luis, 267, 408Burada, Eugen, 288Buref, Flavia, 212, 398Burghiu, lacob, 472Burian, V1asta, 94Buri1eanu, Bogdan, 324,414Bur1ea, Gheorghe, 214Bursaci, Andrei, 347, 384Buruiana, Mariana, 246, 328, 333, 335,

345,349,350Buru1eanu, Nico1ae Dan, 388Busuioc, Florin, 328Bu~ecan, George, 352, 406, 407, 412,

413,414Buta, Mihae1a, 238,Butanecu Ion, 138Butnaru, Emil, 388

485

Butuc, Zoltan, 420, 445Butunoiu, Aristide, 310, 336Buzea, Ana Maria, 280, 375, 378, 460Buzea, Zaharia, 280, 375, 378, 459Buzescu, Aura, 296Buzila, Angela, 280Buznea, Dumitru, 297, 310, 347Buznea, Radu, 354Buzura, Augustin, 188, 309, 314, 324,

446,458

c

Cabanov, Maria, 354Cabel, Nicolae, 158,273,278,370Cafrita, Mihai, 264, 339, 345, 347, 417Caian-Rusu, Dodi, 246, 313Calboreanu, George, 152, 186, 190, 191,

197,213,296Calboreanujr., George, 247, 249,286Calderon de la Barca, 434Caler, Leni, 58, 122Callas Dinescu, Maria, 246, 297, 307,

359

Calmusky, c., 97Calotescu, Mariana, 355Calotescu, Virgil, 143,227,244,245,

253,256,278,283,285,288,289,310,342,354,355,381,387,459

Cambon, Paule, 33Cambos, Rozina, 342Camil, Silviu, 260, 449Camus, Albert, 314Cantacuzino, Ion, 14, 15, 17, 18,49,67,

77,79,83,105,107, 1l0, 113, 114,130, 116, 119, 121, 122, 129,316,453

Cantacuzino, Serban, 363Cantuniari, Victor, 89, 114Canudo, Riciorto, 21, 71Capdenac, Michel, 163Capoianu, Dumitru, 164, 165, 166, 173,

354,375Capsali, Floria, 52, 101, 107Carabat, Dumitru, 195,250,257,287,

309,345,347,363Caraca~, Micaela, 193,285,322

Caraca~ian-Bucur, Valentina, 297Caragata, Sorin, 305, 386, 428Caragata, Sotir, 427, 430Caragiale, Ion Luca, 33, 34, 55, 63, 64,

113, 114, 115, 116, 117, 118, 119,120,151,265,302,315,316,327,328,398,399,416,461

Caragiale, Mateiu 1., 433, 434Caragiu, Toma, 188, 191, 198,211,238,

244,245,255,257,285,289,290,291,297,360

Caraion, Ion, 464Caramitru, Ion, 160, 194,234,244,245,

250,252,258,263,264,266,285,286,289,290,291,293,296,313,325,341,342,364,365,405,469

Caranfil, Mihai, 245Caranfil, Nae (Nicolae), 364, 415, 441,

461,462,463,470Caranfil, Radu, 387, 470Caranfil, Tudor, 30, 36Carmi, Maria, 45Camabel, Sorin, 118Caropol, Anda, 441Carp, Bogdan, 363Cartianu, Adina, 421, 463Carussy, Gogu, 66Caserti, Ioana, 191Cassian, 1., 63Cassian, Nina, 150, 270, 282Cassvan, Lazar, 64, 84, 122Cassvan, Nestor, 56, 57, 58, 72Cassvan-Pas, Sarina, 51Castro, Fidel, 439Ca~caval, Costel, 417Catelain, Jacques, 51Catone, Magda, 334, 337, 349, 356, 381,

389,408,409,418,419,421,462,466

Cavadia, Bogdan, 228Cazacu, Luminita, 172, 280, 374, 378,

459,460Cazan, Calin, 368, 377Cazimir, Tiinase, 252,266,341Caciulescu, Horia, 206Calara~u, Andrei, 204Caliman, G., 58Caliman, Teofil, 260

486

CHin, Mihai, 428, 430, 465Cilinescu, Ana-Maria, 352CHinescu, Bob, 167, 168, 170,280,459CHinescu, Florin, 355, 366, 444, 445,

462,463Cilinescu, G., 49,73,74,250,251,252,

433

Calinescu, Paul, 87, 88, 90, 91, 92, 124,127,128,153,196,206,453,468

Calinescu, Puiu, 186,203,295Calinescu, Radu, 253Calugareanu, Anda, 267, 318, 354, 378Calugaru, Ion, 72Caplescu, Doru, 425Carmazan,Ioan,309,3l0,3l1,322,332,

333,418,470Cau~, Bogdan, 294Camp an, Valeriu, 335, 336, 357Campineanu, Teodora,467Carje, Gheorghe, 64Carje, Melania, 342Carneci, Carmen, 303Cata, Wilhelmina, 338, 345Ceau~escu, Elena, 422, 423Ceau~escu, Nicolae, 312, 422, 423, 440Cebotari, Maria, 107Cegolea, Iulia, 339Ceha, B., 58Celac, Mariana, 456, 458Celea, ~erban, 426Celibidache, Sergiu, 438Cenean, Liliana, 428Cercel, Florina, 250, 254, 284, 291, 317,

350,358,359Cercel, Mariana, 361, 364Cerchez, Hamdi, 244, 361Cernat, Manuela, 42, 65, 103, 104, 105,

138, 176Cernat, Razvan, 255, 344, 367Cernaianu, Felicia, 252, 265, 273, 278,

370,403,452,453,460Ceterchi, Liana, 431Cezar, Adina, 319, 354Chadrower, Herman, 237Chagny, Alphonse, 23, 32, 34Chaplin, Charlie, 61, 70, 77, 80,267Chelaru, Gianina, 471Chelaru, Ion, 414, 418

Chelaru, Romeo, 250Chelba, Constantin, 261, 265, 467Chesa, Dumitru, 204, 255, 303, 358, 359Che~u, Doru, 144,277,372,457,459,

460

Chevalier, Maurice, 73, 77, 109Chimet, lordan, 379Chiper, Gabriela, 264Chira, Maria, 238Chiriac, Corina, 242Chiriac, Dorina, 445, 469Chiriac, Florin, 362Chiriac, Lulu, 52Chiriac, Romeo, 401, 452, 458, 459Chiriacescu-Constantiniu, Melania, 310,

363

Chiri~, N., 59Chirita, Constantin, 245, 322, 350, 351Chirita, loan, 452Chirita, Vasile, 255, 286Chirovici, George Radu, 380Chisovski, Dan, 368, 377,460,471Chistruga, Marcel, 406, 472Chi~u, Dan, 441, 450, 463Chitic, Paul Cornel, 295Chiuaru, Angela, 148Chiuaru, Paula, 244, 290Chiuzbaian, Gabriel losif, 285Chivulescu, Alina, 430, 431Chivulescu, Nita, 325, 389,404, 422, 449Chivulescu, Sarin, 337, 348,422,453Cholet, Mary, 58Christian-Jaque, 103Ciclovan, Ana, 241, 286Cigalia, Veve, 98Ciment, Michel, 442Cinski, Marioara, 36Ciobanu, Adrian, 365Ciobanu, Ana (anii '20), 58Ciobanu, Ana (anii '70-'80),344,363Ciobanu,llarion, 190, 199, 197,210,

213,231,233,238,243,251,254,284,285,288,294,296,341,342,346,351,355,356,363,384,421

Ciobanu, Simona, 449Ciobotara~u, ~tefan, 153, 181, 182, 186,

188,190,191,193,198,204,210,212,213,255,296

487

488

Ciocan, Eugen, 470Ciocaltei, Mircea, 347, 387,425,463,

470

Cio1ac, Luiza, 372, 387,455,457,458,460

Cio1di, Nico1ae, 384Ciomartan, Ioana,243, 250,289, 345Cionga, Doina, 368Ciontea, Ana, 317, 337,441Cioran, Emil, 443, 459Cioranu, Aure1, 158,294,343,347Ciomei, Boris, 208, 245, 249, 254, 284,

342Ciomei, Gitalin, 263Ciortea, Vera Proca, 235Ciprian, G., 28, 52, 64, 114, 115,321Ciprian, Ion, 153Ciubotaru, Costache, 257, 311, 354, 385,

388

Ciubotaru, George, 355Ciuca, Mihai, 361,424Ciucur, Manuela, 339, 366Ciucurescu, Maria, 28, 58, 64Ciucurete, 32, 35Ciu1ei, Liviu, 150, 154, 158, 173, 178,

179,180,184,188,196,220,229,181,183,245,253,266,268,287,317,385

Ciupercescu, Cornel, 255, 313, 350Ciurea, Vlad, 473Ciutac, Victor, 473Clair, Rem\ 109,267,454C1aymoor (Mi~u Vacarescu), 14, 18,69Clinton, Bill, 450C1uceru, Sonia, 28, 52, 327Cobar, Nell, 280, 378, 387,459Cobasnian, Gabriel, 355, 381Cobi1eanschi, Igor, 471Cocea,Dina,100,296,355Cocea, Dinu, 57, 210, 211, 235, 244, 268,

283,285,286,298Cocea, N.D., 30, 34, 101, 112, 198Cocea, Tanti, 186,211,269,286Cocia~, Victoria, 324, 450, 467Coci~, Sorin, 448Cocri~, Cata1in, 470Codarcea, Andrei, 150,245,261,350Codarcea, Daniela, 260

Codre, Florin, 406, 409, 410, 416Codrean, Rad, 165Codrescu, Constantin, 150, 158, 159,

199,252,255,263,295,335,336,355,356,382,414,421

Codru, Anatol, 472Codrut, Petre, 51, 55Coja, Ion, 336Cojar, Ion, 262, 382Cojocaru, Constantin, 255Cojocaru, Paul, 372Cojocaru, Teo, 343Cojocaru, Teodor, 248Colan, Ion, 418Colceag, Gelu, 266Colda, Ana, 122Coler, Andrei, 291Co1urnbeanu, Mihnea, 337, 387Coman, Cornel, 243, 244, 246, 257, 269,

271,284,286,288,294,341,344,355

Coman, George, 82Coman, Oscar, 244Comamescu, Petru, 72Comaneanu, Remus, 34Comanescu, $erban, 373, 374, 380, 401,

404,457,459Comanici, Sebastian, 352Comanici, Viore1, 251, 344, 422,441Comanoiu, Constanta, 260Comeaga, Cristian, 339,418,462,463Cornnea, Dana, 150, 178,236,244,258Com~a, Dan, 242Conabie, Gh., 52Condurache, Dan, 264, 320, 325, 337,

338,340,341,346,356,357,363,389,397,408,414,419,425,432,442,445,469

Conerth, Adrian D., 471Constant, P., 83Constantin, Coste1, 250, 255, 289, 294,

342,343,344,349,350,355,428,430,431

Constantin, George, 203, 211, 223, 233,243,249,252,255,256,258,263,266,285,288,295,296,303,315,318,325,327,334,342,344,346,354,414,422,440,444

•

•

Constantin, Jean, 189, 193,211,233,245,253,284,285,290,293,294,295,326,340,341,342,358,360,361,363,364,396,423,424

Constantin, Mihai, 325, 335, 364, 414,444,467

Constantin, Nicu, 284, 341, 342, 343,363

Constantin, Paul, 58, 82Constantinescu, Corina, 250, 287, 346,

361

Constantinescu, Costel, 264, 265Constantinescu, Dumitru, 62_Constantinescu, Flavius, 356Constantinescu, Ion (Iancu), 32, 34, 36,

52,55, 114Constantinescu, Iuliana, 471Constantinescu, Mielu, 79, 80Constantinescu, Mihai, 245, 268, 284,

285,318,355,380,451,452,457,459

Constantinescu, Mircea, 252, 342Constantinescu, N., 56Constantinescu, Paul, 89Constantinescu, Pavel, 274,454Constantinescu, Sorin, 458, 459Constantinescu-Govora, Mircea, 245Constantiniu, Cornel, 326Constantiniu, Ion, 64Copel, Moscu, 368, 373, 374, 387,402,

456

Coraciu, Gheorghe, 60Corbul, Vinti1a, 288, 341Corciov, Victoria, 51Corciova, Calin, 357Corciova, Ioana, 433, 434, 435Corciova, Radu, 348, 382, 422, 423, 425,

434,435Corciovescu, Cristina, 265, 291, 353Corfanta, Carol, 297Corjos, Nico1ae, 296, 310, 311, 316, 341,

357,364,371,387,388,403,417,456

Cormon,Eugene,61Cornea, Doina, 405Cornea, George, 174,231,241,242,246,

283,297,298,306,309,310,317,346,347,384,417

Cornea, Hie, 145Corni~teanu, Mircea, 420Cornova, Andrei, 66Coroiu, Irina, 452Corondan, Geanina, 467Corpacescu, Grigore, 401Cosa~u, Radu, 145, 155,201,202,213,

214,256,370,396Cosma, Ion, 43, 54, 55, 68, 114, 122,

130, 132, 453, 459Cosma, Mircea, 255, 363Cosma, Vasile, 244, 246, 262, 265, 295Costache, Angela, 260Costea, Gabriel, 386Costea, Marcel Octav, 305Costea, Traian, 251, 348, 383Costin, Dorian, 158Costiniu, Geo, 296, 381,441Co~ea, Mircea, 458Cotescu, Octavian, 190,232,242,243,

245,252,258,264,285,289,290,294,295,297,313,315,318,334,337,341,347,351,354,358,360,361, 366

Cotimanis, Constantin, 388, 427, 463,465

Covali, Nora, 470Covrig, Vasile, 473Cozorici, Gheorghe, 211, 246, 256, 258,

261,264,269,286,295,296,318,331,340,341,354,358

Craina, Valentin, 388Crawford, Joan, 73, 104Craciun, Ion, 414Craciunescu, Ioana, 251, 260, 294,303,

346,350,359,365Craciunoiu, Adela, 368, 377, 416, 459Crau, Mihai, 368Criihmarel, Constantin, 165, 170, 280Crii~maru, Damian, 269,428Creanga,Ion,47,293,318,379,397,437Creanga, Mihai, 218, 255, 258Creanga, ~erban,216,253,255,264,

283,310,366Cretoiu, Magda, 124Cretu, Mircea, 264Cretulescu, Tamara, 235, 241, 245, 258,

289,336,343,382,419,444

489

Crissenghi, Elena, 33, 34, 35Cristache, Nicolae, 310, 357Cristea, Adrian, 293Cristea, George, 290Cristea, Sorin, 467Cristea, Viorel, 369, 370Cristian, Cornel, 29Cristin, Tomi, 467Cristinoiu, Ion, 382,437Cristobald, c., 62Cristoiu, Ion, 388Cri~an, Mircea, 204Critico, Alexandru, 53Crohmiilniceanu, Ov. S., 389Croitoru, Al.G. (Alecu), 192,245,297,

309,311,342,357,385Croitoru, Alina, 351Cruceanu, Lulu, 28Csapo, George, 339, 366Cseh, Alexandru, 337Cseh, Soby,309, 364,382,410,416Csiky, Andrei, 243, 250,313,342Cue, Gabriela, 266, 316Cucinski, Adriana, 383Culineac, Marian, 343, 348Cumbari, Maria, 269Cupcea, Maria, 263Curteanu,Marius,336Curtiz, Michael (Kertesz Mihaly), 37Custurii, George, 427Cuza, Alexandru loan, 44Cziprian, Monica, 463

D

DalJija, Benedict, 158, 181Dabija, Silviu, 459Dacian, Elena, 263, 287Dafinescu, Cezara, 289,317,326,358,

361,389,411Dafton, Jeanne (Nitta-Jo), 36Damian, E.A., 106Daicoviciu, Olimpia, 372, 460Dailland, Laurent, 464Damian, Anca, 408,457, 458, 469Damian, Dan, 346, 347

Damian, Laurentiu, 293,365,367,368,370,373,374,402,406,407,408,414,418,456,457,458,460,461,469,470

Daminescu, Adrian, 354Dan, Liana, 243Dan, v., 58Danciu-Satmari, A1exandru, 297Daneliuc, Mircea, 253, 256, 257, 259,

260,261,262,263,264,265,283,301,302,303,308,312,319,326,330,331,332,340,345,395,413,415,426,428,436,437,438,439,440,441,444,445,470

Danetti, Teodor, 327, 345, 419, 421Daniau, Franck, 23, 27, 32, 34, 36Danie1opo1, Gaby, 62Danneker, Otto, 67Daquin, Louis, 184Darian, Adina, 427Darie, Alexandru, 354Darie, lurie, 150, 166, 167, 186, 187,

193,203,216,232,288,289,295,318,326,332,347,348,354,364,423

Dauer, Mirabe1a, 318David, Alexandru, 287, 288, 357Davidescu, Marietta, 56Davidescu, N., 72Davidovici, Doru, 350, 358Davila, A1exandru, 32, 72Davis, Bette, 104Diidiirlat, Dan, 473Diidiirlat, Dumitru, 277,460Diinceanu, Traian, 343Diinilii, Corina, 421, 432Diini1ii, Gheorghe, 342, 345Deca, Anghe1, 258, 267, 303, 322, 323,

332,345Dektiarev, Petia, 293De1akeza, Nicolae, 418Delakeza, Valeriu, 427, 465Delavrancea, Barbu, 45Deleanu, Cristina, 314, 333, 343, 354,

358,361,364Delluc, Louis, 71Delmas, Jean, 247'Dembinski, Constantin, 21, 114

490

Dembinski, Dana, 411, 414Dembinski, Dominic, 420Demetrescu, Coco, 34Demetrescu, Dem., 127Demetrescu, Dorina, 65Demetrescu, Marin, 70Demetriade, Aristide, 26, 27, 28, 30, 36Demetriade, Constanta, 28Demetriu, Alfred, 352, 427Demetru, G., 114, 115, 122Demian, Iosif, 227, 228, 246, 247, 248,

252,257,264,265,266,283,284,298,307,356,357,418

Demichelli,33Demion, Florica, 114, 115Dendrino, Gherase, 122De$liu, Dan, 396Diaconu, Ana, 398Diaconu, Cornel, 309, 332, 334, 335,

336,381,398,416,420Diaconu, Mircea, 238, 247, 249, 251,

258,261,262,263,266,290,293,311,341,344,349,353,354,355,357,358,363,365,384,386,396,398,399,419,463,465,466

Diaconu, Nicolae, 353Diamant, Teodor, 286, 287Dianu, Rodica, 429, 437Dianu, Romulus, 81Dichiseanu, Ion, 188, 191, 197,219,234,

288,289,295,296,317,318,341,358,363

Dicu, Constantin, 298, 420, 474Dietrich, Marlene, 73, 350Dima, Cella, 327Dimitriu, Dan, 382Dimitriu, Mihai, 346Dimitriu, Toma, 153,254,295,343Dinescu, Mircea, 405Dinidi, Gheorghe, 160, 193,210,232,

233,241,245,249,252,257,263,284,287,288,289,290,291,296,327,344,351,355,356,358,360,361,399,414,418,421,422,440,441,449,450,467,469

Dinicii, Nicolae, 351Dinicu, Grigora$, 100Dinicu, Viorica, 319, 354

Dinu, Anda, 465Dinu, Gherasim, 125Dinulescu, Constantin, 295, 296, 322,

342,437Dinulescu, Dumitru, 69, 332, 335, 336,

337,338,420,466Dinulescu, Dumitru, 69Dinvale, Mihai, 339Diplan, Constantin, 215, 244, 254, 255,

258,259,266,286,289,290,327,341,343,347,358,359,363,366,411

Disney, Walt, 45Djuvara, AI., 22Dobre, Ion, 341Dobre, Victoria, 342, 347Dobre, Victorita, 420Dobrescu, Alexandru, 337, 390Dobrescu, Miu, 440Dobricii, Gil, 297Dobrin-Besoiu, Emilia, 216, 234, 241,

262,269,322,344,354,386Doga, Eugen, 473Dogaru, Dana, 258, 264, 294, 328, 346,

347,363,419Dogaru, George, 471Dogaru, Valeriu, 289Dohotaru, Adrian, 338, 458Doliinescu, Ion, 338Domenico, Viore1, 42, 92,131,120,473Don, Mary, 98Dona, Nutzi, 101, 102Doncea, Crenguta, 360Done, Dorina, 313, 361Done, Dumitru, 274, 277, 372, 457,460Doniga, Nina, 247Donos, Arcadie, 313Dordea, Ciitiilin, 470Dorian, Costin, 214Dorian, Dorel, 297Dorin, Gheorghe, 155Dorobantu, Ioana, 471Doroftei, Dorin Mircea, 306, 338, 339,

398

Doroftei, Gheorghe, 317Doubo'lue, Helene, 98Dovjenko, Alexandr, 267Doyen, Eugene, 19

491

Dragin, Sini~a, 467Dragomir, Elizabeta, 370Dragomir, Marcel, 354Dragomir, Radu, 470, 471Dragomirescu, Mihail, 72, 73Drago~, Nicolae, 286, 310, 312, 380Dragan, Alexandru, 255, 269, 296Dragan, Bogdan Cristian, 465, 470Dragan, Ioana, 290, 313, 317Dragan, Mircea, 186, 197, 198,208,209,

210,256,290,298,309,311,317,326,343,363,417,443

Dragan, Nicolae, 243, 244, 250, 251,257,269,342,428

Dragan Vasile, Vivi, 264, 289,315,316,320,327,329,342,344,346,354,359,363,384,387,396,397,401,404,425,441,456,470

Draganescu, Constantin, 286, 341,411Draganescu, Ovidiu, 309, 332, 335, 336Dragoi, Sorin, 470Dragulescu, Alexandru, 372, 457Dragulescu, Bogdan, 465, 470Dri'lgu~anu, Sidonia, 310Dragu~anu, Valeriu, 311, 320, 337, 387,

420

Dragu~in, Adrian, 363, 367, 380, 382,413,450

Dragu~in, Alexandru, 336Drogeanu,Marius,449Dron, Dorin, 233, 243, 363Druc, Vlad, 472Druckmann, Iulius, 206, 244Druga, Ovidiu, 355Duban, Andrei, 361, 358, 363Duca, Alexandra, 357, 351Duca, LG., 349Ducaru, Valentin, 264, 312, 314,343,

359,362Duchamp, Marcel, 454Duda, Radu, 339Duda, Virgil, 297, 310Dudu~ Neagu, Mircea, 410Dugan, Iva, 56, 58, 81, 83Dulea, Mihai, 325, 374, 440Duma, Dana, 161, 163, 166,214,252,

282,353,368,375,410,436,464Dumas, Alexandre, 374, 377

. Dumbrava, Diana, 463, 471Dumitrache-Caraman, Maria, 338Dumitra~, Cornel, 178,266, 315, 355,

419

Dumitrescu, Al., 52Dumitrescu, Alina, 351Dumitrescu, Ana Maria, 381Dumitrescu, Anca, 265Dumitrescu, Bogdan, 406, 411, 414, 415Dumitrescu, Catrinel, 256, 285, 294,316,

339,343,354,355Dumitrescu, Cornel, 58, 60, 68, 83, 124,

130

Dumitrescu, Florica, 60Dumitrescu, Ion, 28Dumitrescu, Silvia, 108Dumitrescu, Sorin, 437Dumitrescu-Bu~ulenga, Zoe, 384Dumitrescu- Timici'l, Silvia, 327Dumitrescu-Vollan, v., 64Dumitriu, Filip, 158,260Dumitriu, Petru, 150,443Dumitru, Anca, 368Dumitru, Cristian, 419, 470Dumitru, Gheorghe, 291Dumitru-Fony, Costache, 245, 285, 356Dunareanu, Radu, 218Durdeu, Lucian, 372Duse, Eleonora, 14Du~e, Florentin, 366, 414Dutulescu, Cristian, 28, 36Dutulescu, Emil, 335

E

Economu, Alexandru, 33Edulescu, Nicolae, 254, 258Eftimiu, Victor, 24, 27,31,69,72,73Egli, Andrei, 305Eisenstein, Serghei, 77, 156Eliad, Ioana, 428Eliade, Mircea, 428, 429, 430, 459, 467regina Elisabeta, 22Elizeu, Valentin, 368, 377Elly, Derek, 247Elvas, Tanzi, 82Emilian, c., 64

492

Eminescu, Mihai, 81, 249, 384, 385, 397,458,472

Enache, Petre, 440Enache, Stela, 316Enaceanu, Mimi, 341, 344Ene, Gheorghe, 347

Enescu, Adrian, 248, 250, 256, 263, 264,323,328,336,339,350,352,354,356,378,383,388,412,427,428,430,432

Enescu, George, 81Enescu, Robert, 351Engels, Friedrich, 258d'Ennery, Adolphe, 61Enu, Stelian, 144Enver, Pa~a, 54Epstein, Hie, 337Eremia, Albertina, 53Eremia, Maria, 335Eremia, Tuchi, 53Erlich, David, 375Ersgard, Jack, 415E~anu, Sorin, 459

Etterle, Fory, 150, 153,208,241,252,263,341,344

Everac, Paul, 243, 310, 318, 390, 397d'Eywo, Hugues, 22

F

Fabian, Ferenc, 257, 294Fagure, Emil, 26, 28Farago, Coca, 118Fatty, 61Faur, Sanda, 310,350,378Fay Stefan, Stefan, 286, 289, 470Fazeka~, Elisabeta, 354Farca~anu, Marioara, 28Fedor, Tania, 103Fejos, Paul, 112Fekete, Lasz16, 38Fekete, Mihaly, 38, 61Feldioara, I.G., 58Feldman, Ludovic, 293Felezeu, Petru, 350Fellini, Federico, 267, 412, 436Felten, Marthe, 463

Ferat, Habib, 56regele Ferdinand, 423Femandel, 103

Femoaga, Catalina, 401, 454, 457, 458Femoaga, Dumitru, 91, 245, 273, 298Ferra, George, 362Fetita, Alexandru Catalin, 470, 471Feydeau, Georges, 62Filimon, Nina, 336

Filimon, Tudorel, 322, 340, 352, 353,366,424

Filip, Tania, 325, 341, 346, 359, 366Filip, Tatiana, 314Filipescu, Coca, 58Filipon, Cristian, 417Filotti, Maria, 28, 50, 122Filotti, Mircea, 65

Finte~teanu, Ion, 52, 53,152,184,191,198,205,269,296,341

Finti, A1exandru, 65

Finti, Andrei, 250, 266, 287, 293, 304,319,320,341,349,354,421,449

Fischer, Gheorghe, 270, 291Fischer, Paul, 411Fischer, Stefan, 273

Fiscuteanu, Ion, 320, 330, 337, 353, 445,448,463

F1echtenmacher, Alexandru, 326Fleischer, Max, 126Fleischer, Robert, 45Flohr, Lilly, 65, 66Florea, Daniel, 463Florescu, Catalina, 328Florescu, Constantin, 241, 296, 448Florescu, Florica, 34

Florescu, Jean Lorin, 291, 319, 320, 354,363,356

Florian, Barbu, 58, 72, 79Foamete, Alexandra, 365Follinus, Aurel, 61Fontanel, Adolph, 89Forde, Walter, 112Foqu, Elena, 318, 326Fotino, Aura, 98, 102Fotino, Mihai, 191, 197,424Fotino, Mi~u, 34, 98, 122,Fourier, Charles, 286Frecea, Octavian, 368

493

Fredanov, Beate, 269, 324Frentiu, Sever, 370, 378 •Friessner, 422Frimu, I.e., 255Froda, Scarlat, 64Fro1enko, V, 132Frunza, Felicia, 79Fuchs, S.,23Fuga~in, Constantin, 290, 318Fu1ga, Laurentiu, 361Fu1geanu, Florica, 372,457FUlop, Beata, 444FUlop, Ilona, 112Fundoianu, Barbu (Benjamin Fondane),

72,109,110Furcovici, Silvia, 286Furdui, Dumitru, 245, 254, 343

G

Gabor, Constantin, 357G3;bor, Sorin, 269Gabrea, Florin, 189,260,420Gabrea, Radu, 211, 228, 252, 255, 256,

316,346,396,416,420,436,466,470

Gabrielli, Letitia, 348Gagia1ov, Valeria, 158, 236, 285, 365Gagiu, Va1eriu, 473Gal, Simion, 345Galaction, Gala, 320Ga1a'h, VEm., 159Galin, Carmen, 212, 241, 243, 250, 252,

254:255,262,285,296,313,316,341,342,351,355,357,361,365,386,397,418

Gall, Dalila, 328Gallone, Carmine, 107, 108Gance, Abel, 51Garas, Marton, 37Garbo, Greta,)3Gartemberg-Argani, lulian, 95Ga~par, Alexandru, 20, 21, 276, 372Ga~par, Dumitru, 52Ga~par, Imola, 305, 343de Gaulle, Charles, 439Gavri1escu, Mihail, 401

Gavri1utiu, Fabian, 286, 287Gaitan, Vladimir, 216, 256, 288, 294,

315,325,347,348,358,361,422;431

Galbenu~a, Simona, 335Ganescu, Benedict, 171Ganescu, lon, 171Gardescu, Irina, 231, 396Girdescu, Nico1ae, 97Gadea, Suzana, 440Galmeanu, Laurentiu, 243Galmeanu, Pompi1iu, 276, 371, 380, 403,

455,458,460Gandila, Mircea, 288, 289Garbea, Anita, 373, 374, 403, 457, 458Garbea, Cornel, 340, 347, 348, 360, 361,

390,408Garleanu, Emil, 31, 34, 69Gehrke, Klaus, 262Geo-Georgescu, Mia, 56Georgescu, Achille, 28Georgescu, Adrian, 247, 248, 263Georgescu, AI., 258Georgescu, Alexandru, 336Georgescu, Dumitru, 260Georgescu, Genoveva, 460Georgescu, Gheorghe, 31, 146Georgescu, Hortensia, 250, 251, 287,

323,343,349,383Georgescu, Jean, 49,51,52,59,60,61,

62,67, 87, 98, 102, 103, 104, 110,113,114,115,116,119,120,121,122,149,151,155,196,201,244,468

Georgescu, Laura, 470, 471Georgescu, Liviu, 452Georgescu, Lucian, 467, 470Georgescu, Mary-Ann, 470Georgescu, Mihai, 295Georgescu, Ovidiu,.4 71Georgescu, Paul, 263Georgescu, Pepe, 63, 64Georgescu-Obrocea, Adina, 344, 381,

412,420Gertler, Viktor, 108Ghelan, Silvia, 269, 271,355Ghelmez, Petre, 310,381Gheorghe, Adrian, 368

494

Gheorghe, Gica, 256Gheorghe, Ilie, 465Gheorghe, Petre, 145Gheorghe, Radu, 297, 314, 317, 318, 342Gheorghe, Tudor, 266, 273Gheorghian, Diana, 304, 333, 363Gheorghiu, Bogdan, 356Gheorghiu, Cornelia, 256, 265, 328Gheorghiu, Eugen, 372Gheorghiu, Gheorghe, 354Gheorghiu, Gica, 254Gheorghiu, Lica, 179Gheorghiu, Liviu, 340, 347Gheorghiu, Luminita, 329, 356,408,414,

445,449Gheorghiu, Marcela, 52Gheorghiu, Mihnea, 188, 189, 196,249,

250,296,309Gheorghiu, MiMa, 114, 115, 186Gheorghiu, Petre, 184,214,245,247,

250,252,258,263,284,289,291,294,329,333,342,349,355,363,399

Gheorghiu, Petricii, 347Gheorghiu, Stefan, 255Gheorghiu-Dej, Gheorghe, 422Gheorghiu-Do1j, Petre, 295, 339, 351Gherardi, Gherardo, 107Gherasim, Dinu, 208,Gherghi1escu, Licii, 326Ghiara, Cosmin, 254Ghibu, Ca1in, 248, 250, 251, 261, 305,

313,319,320,342,386,427,443,444,469

Ghibu, Catalina, 305, 386, 427Ghibu, Nico1ae, 473Ghica, A.I. Const., 101Ghidionescu, M., 52Ghiga, Julieta, 389Ghigoq, Liviu, 170, 281, 459Ghilia, A1ecu Ivan, 251Ghinita, Ovidiu, 387, 389Ghi~e, Andrei, 416Ghitescu, Aure1, 151Ghitiu, Paul, 412Ghiuta, Monica, 245, 253, 254, 255, 284,

342,363,408,422Gibson, Vivian, 53

Gide, Andre, 437Gingulescu, Marcel, 361Girardi, Nicolae, 243, 244, 269, 288, 313,

323,340,348,383,390,422Giroveanu, Aurel, 354Giugaru, AI., 52, 53, 114, 115, 117, 152,

207,208,296Giurgea, Eugen, 66Giurgea, Maria, 28Giurgescu, Sultana, 58Giurgiu, Calin, 368, 375, 37/Giurumia, Aurel, 243, 255, 284, 285,

294,295,313,314,342,358,359,363,365

Gladin, Stefan, 401, 403Gligor, Maria, 302, 338, 356, 437Glodeanu, Antoaneta, 381Glodeanu, Liviu, 254Gociu, Vasile, 43, 45,63,64,68,94, 127,

130, 132,453Godard, Jean Luc, 267Godeanu, Elena, 368Godeanu, Elvira, 59, 66, 105, 114, 152Goia, Ilinca, 305,423, 434, 467Goldenberg, Isidor, 64Go1dgraber, Alex, 455Go1dgraber, William, 145Go1di~, Radu, 258Golea, Ion, 94Gollone, Camille, 107Go10gan, Lucian Dante, 415Go10gan, Ovidiu, 130, 131, 132, 133,

156,158,160,182,183,234,273,317,453, 459

Go10pentia, Anton, 86Goma, Paul, 406, 440Gonta, Grigore, 214, 245, 341, 345Gorea, Jana, 323, 365Gorea, Mirela, 314, 344Gostin, Jon, 406, 408, 409, 415, 419, 420Gracoski, col., 22Grant, Petre, 131Grapa, Geta, 261, 343Grappini, F10rina, 430Grassi, George, 41Gradinar, Vasile, 382Griidinariu, Anca Yvette, 471Grecea, Florian, 331

495

Grecea, Ion, 312Greenstreet, Sydney, 104Griffith, D.W., 70, 267Grigorcea, Emanuel, 470Grigore, Mara, 421, 425, 467Grigore, Stelian, 388Grigorescu, loan, 237, 244, 268, 289,

290,305,307,308,322,331,347,398,422,433

Grigorescu, Nae, 24Grigoriu, George, 318, 326, 354, 364,

382

Grigoriu, Grigore, 473Grigoriu, Patricia, 352, 356, 359Grigoriu, Theodor, 179Grigoriu-Merola, Nelly, 244, 256, 294,

318,343Grinbert, Theodore, 58Grof, Ladislau, 61Groner, George, 102Gro~an,Ioan,414,442,456Groza, Alexandru, 319, 334, 336, 338,

348,358,383,390,410Groza, Loredana, 424Groza, Petru, 137,422Groziivescu, Brandu~a, 51Grutescu, Stelian, 62Gulea, Stere, 227, 228, 253, 264, 283,

310,311,312,317,326,328,363,385,404,405,424,425,440,441,456

Guran, Andrei, 351Guriiu,Radu,297,298,345Guriiscu, Sultana, 81Gurcenko, Ludmila, 293Guritii, Constantin, 253, 254, 286Guritii, Cornel, 215Gusti, Dimitrie, 49, 72, 85, 86, 87, 126,

455

Gusti, Nineta, 241, 294, 339, 361Gusti, Paul, 59Gutu, Eugenia, 272, 274, 278Guzganu, Elizabeta, 338Guzina, Branislav, 470Gy6zo, Alfred, 38Gyulai, Eugen, 60

H

Haas, Dolly, 73Hacigheanu, Teodor, 467Hadjiculea, Cristian, 473Haendel, G.F., 370Haid, Grit, 53Haiduc, Ion, 325,414,448Halm,Alfred,50,63Hangu,Radu,278,385Harari, Clement, 465Hariton, Vasile, 318Harizomenov, Eugen, 325Har~a-Negru, Ileana, 338Hartman, Aba, 248Hartne~Rona,417,421,424Hasna~, Alexandru, 382Hasna~, Andreea, 336, 388,419,441Haydn, Joseph,352Hiiriibor, Manuela, 305, 324, 325, 382,

386,414,421Heica, Tudor, 345Heintze, Regina, 262Heller, Dorina, 50Helmis, Napoleon, 470, 471Hemingway, Ernest, 446Hentiu, Lucian, 387Herdan, Ion, 420Herescu, Alexandru, 209Herescu, Nadia, 113Herescu, Octavian, 381, 387Herghelegiu, Teodora, 471Herivan, Mircea, 310, 341Hermeneanu, Iulian, 164, 168, 170,281,

378Heroveanu, Mihai, 243Herschd6rfer, Gheorghe, 146Hertz, Ignatz, 58Herz, A. de, 34, 72Hesperia, 34Hetea, Simion, 322, 350Hetenyi, Elemer, 38, 61Hidi~an, Ion, 294, 343Hilerim, Victor, 261Hindoreanu, Mircea, 363Hinton, Darby, 423Hitler, Adolf, 421Hizan, Nicolae, 164

496

t

Hlihor, Constantin, 453Hodo~, Constanta, 82Hodo~, Nunuta, 208Hoffer, Hano, 471Hogea, Toma, 362Holban, Florica, 144, 146,272,274,277,

372,460Holban, loana, 367, 372, 404, 456, 458,

459,460Holban, Sorin, 339, 396Holban Popescu, loan, 470Holtier, Vitorio, 262, 322Horasangian, Bedros, 332Horobet, Rodica, 355, 384Horvat, Gheorghe, 277, 372Horvath, Karoly, 337, 356Horvath, ~tefan, 245, 253Hossu, Emil, 194,253,254,255,284,

288,332,342,348,358,360,361,389,423

Hossu-Longin, Lucia, 451, 447, 466Ho~tina, Emil, 465Hotea, Vali, 467, 470, 471Hudac,~arian,326Hugues, Danielle, 464Hurezean, Gabriela, 435Huzurn, Sergiu, 138, 142, 145, 194,221

Ilacob, Catalina, 319, 342lacob, Cristian, 411, 428, 430, 431, 434,

449lacob, Cristina, 465lacob, ~ihai, 187, 198, 199,246,268lacoban, ~ircea Radu, 284, 309, 334,

342,397lacobescu, Aimee, 287, 327lancovescu,lon, 31, 50,109lancu, Avram, 44lancu, Lucian, 252, 350,421lancu, ~itica, 356, 357lanculescu, Dinu, 243, 353lantzer, ~argareta, 63lantzer, Rudolf, 63lam, Florin, 409Ibraileanu, G., 322

!chim, Florica, 247Ichim, Vasile, 255, 261leman, Silviu, 467!csari, Aurora, 309, 334, 361,357lekel, Tatiana, 150, 185,296lencec, Gabriel, 345lepan, Florin, 470Ifrim, ~ioara, 397Ifrim, Nicolae, 243Igazsag, Radu, 368, 375,376,460,461Igiro~anu, Horia, 52, 56, 57, 58, 80, 81,

83

Ignatescu, ~itzi, 31Ilarian, Gheorghe, 419Ilie, Nicoleta, 358Ilie, Valentin, 401Iliescu, Nicolae, 254Iliescu, Paula (Pola Illery), 58, 109, 110Ilie~iu, ~irel, 141, 146,227,272,275,

276,367,369,370,459Ilie~iu, Sorin, 320, 334, 335, 345, 347,

359,401,404,405,441,442,456Ilinca, Beatrice, 417Ilinca, lulian, 358Iliu, Bianca Sofia, 273Iliu, Victor, 84, 101, 102, 139, 140, 149,

151, 154, 156, 158, 159, 160, 173,174,178,180,196,218,273,320,324

Incze, Sandor, 61Indire~,~aia, 382Inulescu, Constantin, 320loachim, Paul, 241loachimescu, Calin, 171,336,375,379loan, Angela, 341, 351, 354,419lonesco, Eugene, 443, 459lonescu, Adriana, 286, 326lonescu, Andrei, 344, 345, 420lonescu, Anita, 368lonescu, Aurelian, 248lonescu, Aureliu, 244, 248, 263, 289lonescu, Bianca, 326, 345lonescu, Cristina, 305, 337, 342, 386,

427,431lonescu, Dan, 164, 165,235,289,293,

318,319,354,383,417lonescu, Gabriela, 144,275,369

497

Ionescu, Gheorghe (Cioc), 22, 23, 27, 31,32

Ionesc,u, Ghibericon, 148Ionescu, Grigore, 179,245,459Ionescu, Ion, 416Ionescu, Letitia, 331Ionescu,~arin, 171Ionescu, ~arius, 296Ionescu, Oltea, 245, 287, 314Ionescu, Radu, 258, 296Ionescu, Sica, 60Ionescu, Sofica, 110Ionescu, Serban,294, 319, 324, 325, 333,

356,360,362,363,382,408,411,414,422,466

Ionescu, Stefan, 60Ionescu, VD., 58Ionescu, Victor, 320Ionescu-Duniiraru, N., 297Ionescu- Tonciu, Costea, 145Ionitii, Alexandra, 357Ionitii, Octav, 274Iorda (Iordache), ~arin, 45, 47, 48, 49,

50,60,63,68,87,123, 125, 126,311,343,349

Iordache, Stefan, 186,214,252, 255,260,263,315,319,341,345,346,348,351,366,386,387,389,396,399,418,427,429,431

Iordiichescu, C., 70Iordiinescu, Bruno, 114Iorga, Nicolae, 44, 396Iorgu1escu, ~ircea, 399Iosefini, 297, 313Iosifescu, Sorica, 110Iovitii, V1ad, 473lrimie, Alexandra, 372, 457Isac, Emil, 30, 72Iscru, Erika, 463Istodor, Claudiu, 408, 425Istrate, Dan, 417Istrate, ~ihaela, 244Istrate, Rada, 320, 337Istrate, Vasilica, 244, 293, 309, 313, 365Istrati, Panait, 184Istrati, Constantin I., 19Istriitescu-Lener, Adrian, 309, 323,406,

414

Istriitescu, ~ihai, 263, 337, 354Iuga, Drago~, 471, 474Iurciuc, Ileana, 254Iure~, ~arcel, 266, 313, 341, 350, 382,

389,397,432,444,450Iure~, Stefan, 267, 310, 312Ivanciuc, Dora, 245,248Ivanciuc, Roxana, 434Ivanovici, Adriana, 60Ivanovici, Constantin, 41, 42, 43, 44,68,

127

Ivasiuc, Alexandru, 263Iva~cu, George, 421Iviinescu, Dan, 336Ivanescu, Nicolae, 255Ivens, Joris, 276Ivetici, Sini~a, 186, 187Izsaki, ~argit, 61

iIntorsureanu,Alexandru, 138, 174,270,

291,322,328,344,384,416,417

J

James, Caryn, 464Janovics, Eugen (Jeno), 37, 60, 61Jar-Rozorea, Elisabeta, 248Jebeleanu, Eugen, 379Jedere, Alexandru, 336Jenkins, Charles Francis, 13Jereghi, Valeriu, 472Jianu, Nicolae, 289Jida, ~ircea, 321, 356Jiquidi, Aurel, 114, 118Jitea, Alexandru, 449, 467Johnson-Petricii,Patrick,62Jolson, AI., 77Jordaky, Ludovic, 25Joyce, James, 454Jozsa, Erika, 356Juganaru, ~arela, 448Junghietu, ~aria, 260, 426, 435Juravle, Vladimir, 351Juvara, ~ihaela, 269, 302, 313

498

K

Kachyna, Karel, 359Kaizar, Peter, 425Kakassy, Agnes, 356Kaliaghin, Alexandr, 267Kalik, Mihail, 473Kamen, losif, 64Karnabatt, D., 72Karda, Ladislau, 277,372,460Katona, J6szef, 37Keaton, Buster, 244Keiffer-Gu6r6, Luiza, 38Kendall, Tony, 290Kerim, Silvia, 378Kessim,64Kertesz, Dezideriu, 38Kiamil, Kiamil M., 401Kieslovski, Krzysztof, 409yon Killinger, 422Kinmont, Kathleen, 423Kirculescu, Nicolae, 122Kiritescu, Alexandru, 59Kiritescu, Nicolae, 93, 107, 327Kirjanowska, Eleonora, 81Kiss, Elod, 251Kitzl, Albert, 258Klut, Hans, 88Komarov, K., 132Korda, Alexander (Korda Sandor), 37, 38Kostrakiewicz, Aurel, 294, 296, 350, 361Kosuth, Gabriel, 347, 421, 432, 447Kovacs, Carol, 146Kovacs Gy6rgy, 263, 269, 295Krainic, Rozina, 1°1Kramarov, Saveli, 293Kratz, Kathe, 346Krauss-Silvestrini, Margareta, 241Kurosawa, Akira, 462Kusturica, Emir, 418, 448

L

Labiche, Eugene, 51Laczbo,Aranka,61Lal, Romulus, 310, 331Lalescu, Traian, 100, 101

Lang, Fritz, 51Lange, Konrad, 71Lapte~, Horia, 336Lapte~, Titus, 153Lascu, D., 52Laszlo, Tarr, 263Latham, Woodville, 13Laurendeau, Francine, 464Lavric,Paul, 260,284,295, 302,313,

350,356Lazar, Lajos, 111Lazar, Dorina, 267, 315, 318, 342, 345,

382,389,421,461Lazar, loan, 176, 177, 199,284Lazar, Laurentiu, 328Lazar, Puiu, 413Lazar, Tiberiu, 401Lazia, Cornel, 470Li'incranjan, Ion, 414Lazarescu, Gabriela, 258, 262, 291Lazarescu, Nae, 356Le Roy, John, 13Leahu, Eugen, 470Lecca, Haralamb, 32, 33Lefter, Leon, 50Leger, Fernand, 454Lemnij, Max, 467Leonte, Aurora, 297, 352, 383,409Lepa,Sorin,294Lerian, Mircea, 295Lessing, G., 312Leu, Corneliu, 263, 298, 310Leu, Vlad,380,401Levaditi, Constantin, 60, 61Levente, Biro, 263Levinta, Doina, 271, 289, 382, 399Leysen,Johan,464,465Liceica, Flori, 375Liciu, Petru, 27, 28Liiceanu, Gabriel, 444, 456Linder, Max, 45Lingen, Theo, 108Liniver-Gusty, A1exandrina, 28Liptac, Emil, 153Liszt, Franz, 266Littera, George, 140, 150, 151, 156, 159,

173, 177, 178, 180, 183,208,219,229,267,468

499

Livescu, Ion, 53Livezeanu, Marie Jeanne, 101Livezeanu, Rinette, 101Lloyd, Harold, 349Locusteanu, P., 27Lohinsky, Lorand, 296Lorentz, S., 62Loteanu, Emil, 472Lothar, Pether, 416Lovinescu, E., 72Lovinescu, Horia, 184,242,244,268,

309,319,417Lozinschi, Desdemona, 322Lubitsch, Ernst, 109Luca, Marieta, 238Lucaci, Liviu, 434Luchian Botez, Nicolae, 291Luchian, $tefan, 342Luchian-Mihalea, loan, 350Lucian, Iancu, 341,445Lucian, Ion, 108, 150,201,205,318Luciani, Sebastiano Arturo, 71Luican, Florina, 249, 266, 271, 291, 293,

317,323,344Luludis, Lidia, 243, 249, 250, 264, 265Lumiere (fratii Louis ~iAuguste), 13, 14,

15,16,17,19,22,23Luncescu, Angela, 28Lungeanu, Constantin, 53,243Lungu, Alexandru, 158,290, 342, 359,

382

Lupan, Nicolae, 406Lupescu, Diana, 258, 331, 355, 357, 358,

364,390Lupu, Ion, 339, 359Lupu,Petre,316,434Lupu, $oimita, 386Luscalov, Petre, 150,297,310,342

M

Macedonski, Alexandru, 69Machauer, Pepi, 28Macovescu, George, 291, 292, 309Macri, Agepsina, 28Macrin, Bujor, 389Maftei, Alexandru, 467, 469, 471

Maftei, Ernest, 153, 177, 199,211,218,232,245,248,254,255,257,262,284,287,288,295,296,336,342,351,359,361,363,408,437

Maier, Lucretia, 352Maier, Verona, 433Maiorovici, H., 286

. Maitec, $tefan, 254, 264Major, Dezideriu, 98Makensen, 54Malagamba, Sergiu, 113Malita, Maria, 345, 352Mandache, Rodica, 203, 254, 264, 334,

339,354,357,381,432Mandric, Eugen, 145,257,298,309Manea, Aureliu, 466Manea, Florenta, 291Manea, Ion, 282, 368, 377,460Manea, $teranita, 470Maniu, Iuliu, 47, 421, 422, 453Manohin, Valentin, 293Manolache, Dinu, 296, 317, 331, 336,

342,347,355Manolescu, Gilda, 318Manolescu, Ioana, 302Manolescu, Ion, 32, 33, 50, 64Manolescu, Nicolae (actor), 53, 54, 55Manolescu, Nicolae (critic literar), 328,

329,398Manoliu, Gheorghe, 265Manoliu, T., 59Mantoc, Lia, 337, 387Manu, George, 150Manu, Ion, 36, 55, 56, 82, 166,206Maquignon, Charles, 428Mara-Dabija, Lucia, 180Marcel, Mihai, 375Marcoci, Dan, 309, 310, 311, 332, 333,

335,336,358Marcu, Cristian, 368, 377Marcus, Manole, 173, 174, 176, 188,

189,199,233,235,237,255,256,285,298,308,310,314,321,322,341,343,398,421

Mardare, Lucian, 283, 297, 298, 306, 366Mare~, Teodora, 364, 384regina Maria, 423Marian, Adela, 411

500

Marian, Margareta, 52Marian, Mihai1, 375, 460Marie, Maria, 396, 397Marin, Gheorghe, 293Marin, Maria, 82Marinescu, Gheorghe, 18, 19,20,21,276Marinescu, Gilda, 266, 269, 286,318,

345 •Marinescu, loana, 358, 365Marinescu, Ion, 216, 242, 244, 254, 255,

260,265,289,293,294,295,313,320,326,351,358,365,383,415

Marinescu, Magda, 365Marinescu, Marioara G., 19Marinescu, Medeea, 318,354, 358,361,

362,365Marinescu, Mihae1a, 256Marinescu, Nico1ae, 273Marinescu, Nora, 31Marinescu, ~erban, 309, 311, 320, 338,

366,387,389,390,415,416,474Marioteanu, Brandu~a, 249Maritan, ~tefan, 254Marius, AI., 80Martin, Marcel, 204Marx, Karl, 258Masina, Giu1ietta, 445Massini, Egizio, 80Massoff, loan, 43, 52, 95Matache, lea, 285, 249, 264, 297Matache, Teodor, 370Mateescu, Dan, 21, 43Mateescu, Olga Delia, 245, 349, 358Mateescu, Paul Socrate, 372Matei, Adela, 375Matei, Doru, 311, 337, 387Matei, luliu, 471Matei, Mihai, 375Matei, N.N., 289Matuszewski, 20Maurer, Cristian, 346, 352Maurette, Marc, 184Mavri~, Liliana, 437Mavrodin, Nico1ae, 253Mavrodineanu, Victor, 294Maxim, Camelia, 352Maximilian, Doina, 470Maximilian, Maria, 114, 115

Maximilian, Mihai, 244Maximilian, Puiu, 98, 102, 108Maximilian, Vladimir, 34, 46, 114,Mazarache, Adrian, 261, 313Mazi1u, Gheorghe, 151Mazi1u, Nae Gh., 254, 255, 265,317,361Mazi1u, Teodbr, 285, 302, 338Macelaru, Andreea, 463Maidinescu, Simona, 296, 349Ma1aimare, Mihai, 287, 289, 314,339,

363,378, 389, 411MaHie1e, Horatiu, 253,258, 288, 290,

316,335,341,343,354,357,360,361,383,386,414,418,421,423,441,466

Ma1ineanu, H., 354Miinoiu, Alice, 212, 285, 350,364,370Mariii, George, .J 22Miirascu, Tudor, 252, 254, 283, 309, 311,

343,361,362Mara~escu, Magdalena, 319, 325, 331,

336,382Miircu1escu, Adela, 249, 319, 341, 350,

354,361Marculescu, Adelina, 28Miircu1escu, Bimbo, 82Marculescu, Dimitrie, 61Miirculescu, Grigore, 50Marcu1escu, Riizvan, 471Miirgineanu, Nico1ae, 218, 227, 250, 251,

252,258,266,283,293,297,307,309,311,317,324,325,342,396,397,415,424,426,441,446,447,448,449,450,466,469

Margineanu, Petre, 423, 441, 449, 466,469

Margineanu, Remus, 258, 287, 295, 317,319,320,322,325,333,337,363,414,418,447,448,449

Maru, Constantin, 334Marutzii, Geta, 243Mantu1escu, Yolanda, 260, 262McNamara, Brian, 423Medeea, Victoria, 214Medvedov, Comeliu, 132Medvedov, Daniel, 470Medve~an, Horatiu, 351Mehta, Zubin, 333

501

MeiroviCl, Beno, 260, 294, 440Me1ies, Georges, 13,22,46,318Mendell, Delicia, 81Menichelli, Pina, 34Menu, Paul, 16, 17, IS, 20,21,50Menzel, Vasile, 293, 382Merei, Adolf, 38Mereutii, Mihai, 177,213,233,245,251,

255,258,284,287,289,294,296,316,389,414

Meri~escu, lon, 28Merkle, Harry, 424Merlan, Constantin, 165Mesaro~, Titus, 145, 146,272,274,275,

367,371,460Mesguich, Felix, 16Messina, Roberto, 290Metaxa-Dono, Jeni, 28Metianu, Lucian, 260,263,266,312,342Mezemath, Gheorghe, 256Mezincescu, Eduard, 155Miele, Veronica, 397Micu, Mircea, 310, 313Miculescu, Ovidiu, 401, 457, 458Mierlescu, Victoria, 258, 360rege1e Mihai, 421, 422Mihai, Alexandru, 248Mihai, Marcel, 368, 377Mihai, Vasile, 357Mihail, Camelia, 55, 59Mihail, Jean, 22, 24, 31, 44,50,51,61,

63,64,65,66,67,82,83,87,93,98,101,102,103,107, 1l0, 112, 119,121,124,128,149,152

Mihail, Marian, 368, 377, 387Mihail, Nico1ae Paul, 295, 308, 359, 363,

382,414Mihai1opo1, Aure1, 471Mihai1opo1, Diana Maria, 471Miha1ache, Cornel, 353,401,404,454,

457,458Miha1ache, Ion, 47Miha1ache, lonel, 336Mihalcea, Diana, 108Miha1e, Aurel, 268, 297,310,346Miha1escu, A1exandru, 28Miha1i, Valentin, 338, 339, 382,435,436

Miha1kov Koncealovski, Andrei, 353,467

Mihalovici, Theofil, 72Mihiieasa, Mihaela, 368Mihiiescu, Anca, 318Mihiiescu, Gib, 418Mihiiescu, Lulu, 243, 293, 313Mihiiie~, Mircea, 434, 435Mihiiileanu, Radu, 415, 463, 464,465Mihiiilescu, Barbu, 452Mihiii1escu, Eleonora, 27Mihiii1escu, Florin, 243, 249, 252, 259,

260,262,331,353,399,425,437,441,470

Mihiii1escu, Magda, 268, 436Mihiii1escu, Svetlana, 331,425,437,466,

469

Mihiii1escu-Briii1a, Stefan, 160, 193,212,216,232,233,241,242,245,253,255,257,287,294,314,342,343,360,361

Mihiiitii, George, 238, 241, 243, 246,249,286,287,288,289,293,313,335,358,361,365,423,431

Mihiiitii, Lupu, 372Mihe1es, Aurel, 138,207,246,310,351

,Mihu, lu1ian, 117, 173, 174, 176, 189,190,235,237,268,283,285,291,292,293,309,311,319,336,354,416,417

Mihut, Mariana, 212, 238, 242, 289, 353,378,389,399,442

Milestone, Lewis, 79Milland, Ray, 290Minu1escu, Ion, 34, 45, 72, 73, 77Mircea, Brandu~a, 463Mircescu, I., 56Mirea, F10rentina Ileana, 316Mirea, Ileana, 357, 381, 422Mirea, Virginia, 318, 327Mirian, Niki, 66Miricii, Lelia, 81Mirodan, A1exandru, 185Mironescu, Dan, 297, 309, 382, 383,419Mischie,79Miske, Vasile, 345Mitchell, Gordon, 290Mito~eru, Mihai, 351

502

Mitrache, Mihaela, 339Mitran, Doru, 263, 266, 323, 324, 325,

346,349,350,356,382,412,421,441,442

Mitru, Constantin, 257Mitry, Jean, 15,267Mitta, Alexander, 351Miu, Maria, 418Mladin, Dana, 323, 343, 363Mladin, Mircea, 246, 288Mocanu, Virgil, 170,281,375,377,378,

460Mocu1escu, Ana Maria, 341, 354Moculescu, Horia, 354, 387Modigliani, Amedeo, 454Modorcea, Grid, 18,69, 70, 246, 467Mogo~,Romeo,264Mogo~, Virgil, 285Mohor, Mircea, 294Moianu, Rodica, 320Moise, Vasile, 242, 243, 249Moisescu, ROQert, 122Moisescu, $tefan, 223Mo~dovan, Angela, 243, 244, 313Moldovan, Dorin, 470Moldovan, Marga, 331, 350,381Moldovan, Mrrcea, 252, 254, 255, 256,

298,307,309,311,342,359,364,'381,401

Moldovan, Ovidiu, 246, 294, 295, 313,318,336,345,351,361

Moldovan, Ovidiu Iuliu, 245, 250, 251,252,257,263,266,286,290,313,327,331,341,347,352,358,361,362,364,388,432,433,452

Moldovan, Victor, 328Moldovanu, Corneliu, 28, 34, 69, 72Monroe, Marilyn, 104Montgobert, Robert, 37Moore, Coleen, 73Mora, Anghel (Mihai Diaconescu), 311,

338,339,349,366,368,387,388,416,417,470

Morariu, Dan, 430Morariu, Lucia, 339Moraru, Ioana, 383Moraru,Jean, 127, 170

Moraru, Marin, 193,214,245,254,285,289,296,316,327,347,351,358,364

Moraru, Relu, 413, 470Moraru, Septimiu, 336Morgenstern, Maia, 352, 354, 384, 387,

389,408,413,417,418,423,431,442,464,466

de Morlhon, Camille, 106, 107Morozan, D., 138Moruzov, Simion, 452Moscopo1, Jean, 82, 114, 116Moscu, Iancu (Ion), 144,274,277,371,

460

Mosjukin, Ivan, 51Mosoia, Augustin, 473Motoi, George, 190,208,245,248,249,

253,256,257,258,269,271,286,288,289,291,294,323,344,346,35~,358,364,421

Moussard, Laurent, 464Moussinac, Leon, 71MoviHi, Irina, 427, 428, 430Mozart, w.A., 370Mraz, Francisc, 372, 401Muller, Herta, 424Muller, Michel, 465Mungiu, Cristian, 471Muntean, Radu, 467Muntean, Titus, 470Munteanu, Constantin, 396Munteanu, Francisc, 180, 187,233,244,

246,268,297,298,309,310,336,339,341,354,355,358,359,459

Munteanu,Ion,185Munteanu,Maria,302Munteanu, Marian, 405Munteanu, Radu, 470Munteanu, $tefan, 170,281,459Muraru, Vasile, 297, 327, 335, 336, 339,

348,355,366,389Murcea, C1iHilina,386Mure~an, Dumitru, 255Mure~an, Emil, 336Mure~an, Gelu, 171,377Mure~an, Lucia, 269, 271, 344, 363Mure~an, Mircea, 191, 198, 199,202,

207,256,268,283,284,293,298,

503

306,310,311,318,343,355,362,363,384,416,423

Mure~an, Rodica, 318, 337, 343, 344,358,360,361,365,423,424

Mure~anu, Andrei, 205, 278Murgea, Catalina, 317, 345, 351,419Murgu, Horea, 262, 327, 330, 331, 339,

387,389,404,405,425,441Murgu, Horia Nicolae, 310, 342Murnau,267Musca, Ion, 264Mustata, Catalina, 425, 435, 467Mustetea, Constantin, 164, 168,460Mu~atescu, Tudor, 99,100,101,121Mu~eteanu, Romeo, 358Muta~cu, Dan, 266

N

Nacu, Stela, 471Naghi, Gheorghe, 246, 297,298,310,

311,342,361,398,417Naghiu, Iosif, 251, 342, 449, 467Nagy, Honca, 38Nagy, Gyula, 38Nagy, Lajos, 375, 461Nane, Daniela, 417, 430Nanoveanu, Dan, 290Nanu, Florin, 381Nartea, Delia, 463Narti, Ana Maria, 222Nash, Richard, 179Nasso, Claudio, 416Nasta; Gabriela, 291Naum, Dan, 244, 260, 262Naum, Gellu, 374Nazare, Ecaterina, 322, 333, 352, 356,

366,418Nadejde,Iosif, 18,258Nastase, Doru, 268, 283, 288, 294, 295,

309,363,364Nastase, Florin N., 258, 264, 310Nastase, Hie, 273Nastase, Silvia, 350Neac~u, Esthera, 267Neac~u, Marius, 471Neagu, Constantin, 193

Neagu, Fanu~, 188, 256,309, 312, 322,323,333,341,356,360,361,396,408,418,421

Neagu, Maria, 331, 339, 437Neagu, Mircea, 387, 420Neamtu-Ottonel, C., 26, 34, 152, 153Nequlea, Dan, 252, 254,434,449,451,

466,469Nequlescu, Iulian, 295, 358Nedeianu, Manu, 238Nedelciu, Mircea, 333, 434, 435, 436Nedelcovici, Bujor, 316, 347, 395, 432Nedelea, Alina, 463Negoescu, George, 260, 265, 336, 355,

356,357Negoita, Tudor, 289Negrea, Rodica, 258,294,333,350,419Negrea, Simona, 354Negreanu, Corado, 252,263, 336, 413Negreanu, Dinu, 149, 150Negreanu, Elena, 154Negrescu, Marian, 465Negri, Pola, 51Negruzzi, Costache, 34, 270Negulescu, Jean, 102, 103, 105,468Neme~, Adriana, 291Neme~, Calin, 447Neme~, Vlad, 390Nestorescu, Mihaela, 320Netzer, Calin Peter, 471Neuhoff, Gertrude, 67Nica, Viorel, 368, 377Nichitu~, Cristina, 268, 338, 339, 396,

470

Niciu, Ion, 271, 344, 354, 420Nicoara, Cornel, 342Nicoara, Radu, 407, 413, 470Nicola, Anca, 323Nicolae, Claudia, 337Nicolae, Cristiana, 252, 255, 256, 257,

283,297,311,326,327,341,351,357

Nicolae, Petre (Petrica), 322, 328, 334,337,350,352,366,381,382,411,414,419

Nicolaescu, Cristian, 328Nicolaescu, Gabriela, 341, 348, 383,409,

441 .

504

•

Nico1aescu, Sergiu, 209, 210, 217, 230,232,233,234,238,244,256,257,268,283,285,287,288,289,294,297,298,307,308,311,322,323,340,341,347,348,383,390,398,421,422,423,453

Nico1aide, H., 102Nico1aidi, A1exandru, 416Nicolaou, Ted, 415Nico1au, Adrian, 281, 377, 460Nico1au, Claudia, 305Nico1au, Lucian, 347, 389,416,420Nico1au, Pande1e, 34Nico1escu, Bob, 336Nicu1a, Dinu loan, 49, 50, 169,282Nicu1escu, Cadet, 354Nicu1escu, Cristian (doctor), 58, 82, 83,

84

Nicu1escu, Cristian (scenograf), 338, 367,432,463

Nicu1escu, Dem., 328Niculescu, Ileana, 124Nicu1escu, Ion, 28Nicu1escu, lonut, 29Nicu1escu-Bruna, Ion, 52, 53, 58, 63, 68,

77,79,80Nicu1escu-Buzau,59Nielsen, Asta, 34,45Nigrim, farodara, 148Nistor, Stelian, 356, 411, 449, 463Nita, Nicolae, 355, 474Nitescu, Bogdan, 363Nitescu, Traian, 327Nitu, Gelu, 266Nitu, Olga, 165Nitu1escu, Vasile, 245, 249, 250, 254,

257,263,264,287,289,295,320,324,352

Nitu1escu-Sahighian, Ecaterina, 55, 102Nogochi,454Norris, Stefan, 114,244Nottara, Constantin, 27, 28, 46, 64Novae, Constantin, 310, 331Novicov, Mihai, 150Nussbacher, Ursula, 247Nussbaum, Erich, 144, 146, 274,277,

404,452,456,459Nuta, Lucian, 334, 384, 389:411,416

Nutescu, G.M., 262Nutescu, Gheorghe, 251, 253Nutu, Cristina, 250Nutu, Dan, 218, 219, 220, 239, 241, 250,

396

o

Oancea, George, 245,363Oancea, Ozana, 411, 418Obrocea, Gheorghe, 471Octavian, Mircea, 455Odi1o Cimbru, Victor, 382Oga~anu, Virgil, 194,213,216,254,285,

• 289,344,378Oglinda, Vasile, 160,473Ohanesian, David, 364Ohnet, Georges, 37Ojog-Bra~oveanu, Rodica, 310, 312, 34101ah, Tiberiu, 160,217,231,234,253,

270,273,287,294,295,342,347,350,359,363

01asz, Tiberiu, 14501aieru, Dorin, 401Olara~u, G., 21, 7001arescu, Dumitru, 473Oliva, Ion, 41Olteanu, Anca, 375Olteanu, Lucia, 375, 377Olteanu, Smaranda, 44801teanu Matei, Draga, 203, 211, 241,

246,249,254,266,286,296,311,318,326,354,358,450,469

Ondra, Army, 73Ones a, Anda, 253, 258, 262, 348, 352,

353,388Oprea, Stefan, 199, 270, 293, 302Oprea, Teodor, 470, 471Opri~, Matei, 293Opri~, Mihai, 57, 210, 211, 244, 268,

285,286,298,309,334,335,356,356,361,375,417

Opritescu, Nico1ae, 253, 266, 283, 396,411,426

Oproiu, Ecaterina, 87, 88, 89, 91,147,153,160,196,210,369,385,440

505

Oproiu, Melania, 339, 366, 381,423,441,466

Orbal, 103Ornaru, VintiHi, 322, 333, 341, 356Oro1ogea, Constantin, 28Orosz, Luiza, 254, 264, 265, 267Oroveanu, Ileana, 241, 242, 245, 246,

326,420,421,430Oroveanu, Ion, 430,431Oroveanu, Mihai, 251, 265Orwell, George, 402Orza, Paul, 277, 371, 385, 404, 457, 458,

459

Oschanitzky, Richard, 269Oseciuc, Gabriel, 257, 263, 284, 342Otete1e~anu, Maria, 267, 335, 336Ort, Wi1fried, 89, 149, 151,453,459Ozerov, luri, 294

P

Pabst, w., 79Pace a, Ion, 252Pacu1a, loana, 288Padina, Rodica, 296, 310, 341Pagny,F1orent,383Pa1ade, Dumitru, 341Pamfi1, Franl;ois, 421Pana, Liliana, 419Pana, Roxana, 227, 228,263, 267, 368,

405

Pana, Sa~a, 72Panaitescu, C., 95Panamarenco, Radu, 267, 315, 333, 337,

341,343,420Panca1di, Aurora, 45, 46Pancu, Dorothea, 471Pancu, Marga, 82,Pancu-Ia~i, Octav, 245, 285Pande1e, A1exandru, 408Panduru, Papil, 313, 322, 336,341,342,

390,411,418Pantazi, Nutzi, 97Pantazica, Elena, 384Pantu, Cata1in Horia, 290Pantu, Constantin, 453Papadat-Bengescu, Hortensia, 263

Papaiani, Sebastian, 191,201,203,204,2016,233,241,242,254,284,288,294,295,314,316,334,341,347,358,360,361,363,366,384,389

Papilian, Alexandru, 408Papp, Andrei, 408, 442Papp, Doina, 271Papp, Eva, 355Papura, Calin, 323, 337, 352, 386, 387,

412,442,443Paraschiv, Florin, 244, 255, 258, 286,

289,333,336,470Paraschiv, Valeriu, 271,319,341,344,

354,390Paraschivescu, Catrine1, 322, 341, 356Pardau, Platon, 244, 274, 310, 345Pascaru, Vasile, 473Pascu, loan Gyuri, 444Pascu, Mircea, 233Pasolini, Pier Paolo, 267Pa~ca, Elena, 293Pa~ici, Mara, 383Pat ~i Patachon, 48Patakfa1vi, Francisc, 458Patapievici, Horia-Roman, 444, 445Pati, Adelina, 14Patlanjoglu, Ludmila, 367, 375, 379Patrichi, Cornel, 191,289,290,349Patrichi, Doina, 182, 191Patrichi, Gina, 245, 257, 260, 262, 269,

313,328,329,344,355,359,397Patzaichin, Ivan, 374Pauker, Ana, 429, 448Paul, William, 13Paulhoffer, Peter, 244Paulian, Dem, 45Pavelescu, loana, 207, 262, 287, 346,

347,414,423Pavelescu, Joujou, 99Pavlescu, Ion, 434, 444Pavlovici, Cornelia, 257, 427Pavlu, Anca, 350Pavlu, ~erban,466Paduraru, Adrian, 326, 363, 364, 366,

386Paladescu, Mihai, 211, 218, 244, 245,

252,263,264,269,290,295,341Pa~cut, Octavia, 471

506

Patra~cu, Horia, 216, 221, 222, 297, 309,465

Patra~canu, Lucretiu, 421, 422Patra~coiu, Constantin, 138Patru, Gavri1, 421Patru, Gheorghe, 208Paun,PLdriana, 258, 270, 316, 339, 383,

384

Paun, Constantin, 311, 332, 335, 336,356,368,375,378,460

Paun, Sandu,470Paunescu, Cristina, 322Paunescu, Dorina, 345Paunescu,11aria,322Paunescu, Nucu, 236, 241, 244, 284Paunescu, Gana (n. Tofan), 389,415Paunescu, V1ad, 317, 320, 321, 351, 352,

387,389,401,404,415,456Paunica,Ioana,337Parianu, 11arin, 459Parvu1escu, Drago~, 320Parvu1escu, Lucian, 336Pas1aru, Drago~, 265, 317, 324, 341, 350,

361,411,435,449Pas1aru, 11argareta, 214, 215, 243, 297Peici, 11aria, 425, 432Pe1in, 11ihai, 453:lena, 11ircea, 51)ellea, knza, 193,231,232,233,244,

245,255,263,287,288,289,296,319,340,341,342,347,358

ellea, Gana, 356, 363,383,412,425enciu1escu, 11arga, 81:::uu,Ra1uca, 339~nu, Ste1ian, 274, 278, 372~pino, 11arius, 205, 344, 361:renyi, Co1oman, 61:rez, Ion, 72:rieteanu, Puica, 53erpessicius, 433

lerrier, 11ireille, 464Perrin, Gerard, 114, 122Per~inaru, Constanta, 56Petcan, Daniel, 471Petcu, George, 436Petcu1escu, PL.,138Petofi, Sandor, 37Petra~incu, Isabe1a, 281, 375, 378,459

Petrachescu, Eliza, 124, 189,241,247,248,250

Petre, Veniamin, 441Petrescu, PLdina, 409, 453Petrescu, PL1exandru (pseud. Pierre

D' PLlick), 31Petrescu, PLndreea, 430Petrescu, PLure1,45, 46, 47, 48, 49, 50,

55, 68, 125, 126, 127Petrescu, Cami1, 49,53, 72, 251, 263,

288,311,320,321,389,390Petrescu, Carmen, 238Petrescu, Cezar, 72, 307, 313, 319, 325,

330Petrescu, Constantin, 262Petrescu, Dinu (compozitor), 343, 362Petrescu, Dinu (regizor animatie), 368,

375,376,460Petrescu, Gica, 354Petrescu, Iancu, 33Petrescu, Ion, 53, 64Petrescu, Irina, 167, 181, 188, 198,216,

.220,244,248,250,263,284,313,319,344,361,389,427

Petrescu, 11ariella, 203, 241, 242Petrescu, Tite1, 421Petrescu, Viorica, 383Petrescu-11usca, St., 52Petreu~ (fratii), 258Petricenko, Kostantin, 293Petringenaru, PLdrian, 245, 28, 288, 296,

310,311,322,350,351,375,378,379,390,391,454,459

Petringenaru, Liliana, 278, 372, 460Petringenaru, Runa, 351Petroff, Boris, 359, 363, 366,434Petrovici, Constantin, 45Petrovici, Jean, 142,274,276,371,385,

460,461Petrovici, Viorica, 328, 367,463Petrut, Emanoi1, 150, 152, 187, 190, 191,

233,242,244,246,256,254,288,289,290,293,295,296,317,344,350,355

Petrut, Tudor, 355, 365Petrutiu, Liana, 170,281,375,377,379,

460

Peytavi de Faugeres, G., 106

507

Peytavi de Faugeres, S., 106Piacentini, Nora, 97Pie1, Harry, 73Piersic, Florin, 167, 178,210,211,231,

242,244,255,289,290,294,295,296,318,347,364

Piersic jr., Florin, 337, 389Pincu, Silvia, 397Pintea, Adrian, 252, 286, 287, 323, 325,

347,355,356,389,397Pintilie, Cita1ina, 221, 250Pinti1ie, Lucian, 160, 194, 196,216,220,

221,257,266,301,337,395,396,398,399,400,404,415;417,418,425,426,441,442,443,444,445,446,469

Pintea-Homeag, Leni, 322Pipera, Dan Florin, 413Piru, A1exandru, 252Pistiner, Ada, 252, 266, 267, 278, 283,

298,373,374,403,456Pi~ta1u, Mihai, 413Pita, Dan, 227, 228, 246, 247, 248, 249,

250,251,252,256,261,266,268,283,298,304,305,306,310,311,316,320,326,332,340,351,352,385,387,390,395,412,413,415,426,427,428,429,430,431,434,470,474

Pite~teanu, Adriana, 339Pitti~, Florian, 244, 293, 409P1aton, A1exandru Virgil, 350P1aton, Virgil, 185P1ae~anu, Ion, 352PHimadea1a, V1ad, 459P1atareanu, Valentin, 290, 342, 344P1angau, Mircea, 470P1essner, Klementine, 53P1essner, Clementine, 67P1e~ca, Adrian, 467P1e~ca, A1exandru, 470P1e~u,Andrei, 398P1oae, Maria, 250, 251, 254,255,258,

289,317,327,342,349,359,365,397,447,450,467,472

Pogonat, Margareta, 150, 186, 190,218,242,243,244,258,290,295,303,338,355,421

Pohu~, Dumitru, 416Poincare, Raymond, 433Pojoni, Liviu, 322, 331, 342, 359,420,

434Polizu, Hara1ambie, 153,254Polly, Agy, 108Pomarius, Hans, 239Poor, Lili, 37, 38, 61Pop, Andrei, 469Pop, Grigore Traian, 375Pop, Martian A., 52Pop, Madalina, 364Pop, Olga Maria, 303Pop, Remus, 360Pop, Romeo, 294, 336Pop, Sabina, 367, 368,373,374,402,

457

Popa, Adina, 314Popa, Aure1ian Octav, 345, 386Popa, Constantin, 401Popa, Cornel George, 470Popa, Dumitru Titus, 310Popa, Letitia, 170, 171,243,296Popa, Liviu, 285Popa,Razvan,356,363,435Popa, Romeo, 449Popa, Sandu,253Popa, Tania, 419, 421Popa, Temistocle, 241, 244, 262, 285,

293,313,358,365Popa, Tudore1, 204, 233Popa, Victor Ion, 89, 123,287Popea, Radu, 33, 34, 66Popescu, Adina, 244, 251, 285, 288, 341Popescu, A1ecu, 318, 354, 384Popescu, Aure1, 239Popescu, Clara, 427Popescu, Constantin (medic, operator),

19

Popescu, Constantin (regizor animatie),165, 168

Popescu, Cristian Tudor, 458Popescu, Cristian, 244Popescu, Dumitru, 440Popescu, Dumitru Radu, 129, 145, 202,

203,211,241,242,262,294,297,304,305,306,317,339,353,398

Popescu, Elvira, 28, 36, 46, 50

508

Popescu, Emilia, 339, 364, 396, 421Popescu, Eugen, 322Popescu, Gheorghe (Ghita), 28, 36, 53,

55

Popescu, Horea, 193,216,246,311,343,417

Popescu, Horia, 294, 327Popescu, Ilarie, 151Popescu, Ileana, 427Popescu, Ioana, 278Popescu, Leon M., 22, 23, 27, 30, 31, 32,

33,34,35,36,69,70Popescu, Mihai (actor), 98Popescu, Mihai (operator), 263, 401Popescu, Mircea, 143,277,371,460Popescu, Mitica, 250, 251, 258, 261, 262,

263,265,295,315,329,336,338,343,346,355,356,386,389,408,413,422,467

Popescu, Petre, 409, 419, 441Popescu, Petru, 242, 243Popescu, Rasvan, 444, 450, 466, 469Popescu, Sevastia Gh., 53Popescu, Sorin,336,404,458,459Popescu, Stela, 205, 241, 289, 314, 342,

344,358,361,364,383,423,424Popescu, Tica, 322Popescu, Titi, 411, 415Popescu, Traian, 401Popescu, Tudor, 242,297, 310, 366Popescu, Valentin loan, 357Popescu, Valentin, 258, 328, 352, 356,

421,427,449Popescu, Valeriu, 419, 434, 450Popescu, Virgil, 435, 44iPopescu-Bitanescu, Rodica, 294, 326,

354,358,361,423Popescu-Doreanu, Paula, 274, 278, 372,

460

Popescu-Doreanu, Vladimir, 246Popescu Gopo, Ion, 100, 126, 127, 154,

161,162,163,164,165,166,167,173,184,191,246,281,289,309,318,354,375,379,383,384,387,459

Popescu-Holban, Sorin, 401, 456Popescu-Liciu, Elena, 58, 99Popescu- Tracipone, Traian, 124, 132, 130

Popica, Felicia, 345Popita, Eugen, 274, 278, 372, 460Popov, Adonis Gr., 33Popov, Oleg, 293Popovici, Alecu, 310, 363Popovici, Eugenia, 148, 166,221,289Popovici, Gheorghe, 128,453Popovici, Giony, 386Popovici, Ileana, 211, 219,249,288,290,

321,340Popovici, Magda, 317Popovici, Mircea, 471Popovici, Silvia, 174, 186,190,216,251,

258,262,269,270,271,272,284,296

Popovici, Slavomir, 144, 145, 146,274,275,369,459

Popovici, Titus, 158, 180, 182, 187, 188,209,231,232,234,235,236,251,268,285,293,294,305,306,341,348,355,360,362,390,420,471

Popp, Marius, 264Poreba, Bogdan, 308Porsenna, N., 101Posmantir, Tudor, 23, 36,41,42,43, 68,

86, 87, 128Postelnicu, Cesonia, 354Postelnicu, Ioana, 310, 317Postelnicu, Sorin, 267Poten, Louise, 53Potra, Florian, 182,270, 386,458Potra, Tudor, 470 .Praida, Nicolae, 239, 264, 284, 317, 320,

337,343,350,418Preda, Gheorghe, 466, 470Preda, Marin, 268, 291, 311, 317,319,

320,328,329,336Preda, Stelian, 338Predescu, Ileana, 319,388Ie Prince, Louis Aime Augustin, 13Pri~coveanu, Costin, 245Procopie, Marina, 323, 337Prod'an, Lucian, 351Profeta, Laurentiu, 244, 245, 297Profirescu, Lucian, 368, 375, 377Promio, 15, 16Psi lander, Waldemar, 34, 45

509

/

Puceanu, Romica, 356Pudovkin, Vsevolod, 77Puicea, Virgil, 316, 388Pupi'izi'i,Roland, 165Puran, Aura, 107Purdea, Gabriel, 338Puric,Dan,339,384,389,397Pu~cariu, Mihai, 89Pu~cariu, Valeriu, 129, 130, 131de Putti, Lya, 50. 51puzdreac, Ileana, 337

R

Raab-Gutul, Nata~a, 323, 382, 414, 432Raco!i, Eugen, 467Racoviceanu,Alexandru,319,417Radof, Stefan, 211, 245, 289, 290,350,

422

Radovici, Constantin, 32, 34, 35, 64Radovici, Sebastian, 243Radovici, Victor, 341Radu, Ioana, 354Raimu,100Ramadan, Constantin, 150, 152Rampling, Charlotte, 463Rare~, Marieta, 158,296,350Ra!iu, Iuliu, 375Rau!chi, Constantin, 257,258,340Ray, Man, 454Ri'ici'iciuni, Isaiia, 56, 82, 101Ri'ichi!eanu, Irina, 122, 150Radescu, Vlad, 235, 255, 294, 431,432Ri'iducanu, Cornel Loren, 470Raducanu, Johnny, 363Raducanu, Titel, 336Radulea, Ri'izvan, 291Radulescu Cecilia, 165Ri'idulescu, Constantin, 265Radulescu, Cornelia, 345Radulescu, Costel, 363Ri'idulescu, Dem, 203, 241, 243, 246,

285,289,294,295,313,314,326,342,343,354,359,360,378,424

Ri'idulescu, Ilie, 440Ri'idulescu, Pascal, 164Radulescu, Paula, 244,293,318

Ri'idulescu, Ri'izvan, 357Ri'idulescu, Valeria, 338, 417Radulescu-George, C., 36Ri'idu!i'i,Daniel, 329,408Ri'ihaianu, Ci'iti'ilina,463Ri'itescu, Gabriela, 353Ra!iu, Dan, 470, 471Ri'i!oi, Adrian, 342, 427Ri'iutu, Colea, 158, 186, 187, 188, 191,

. 198,199,204,211,231,245,285,286,288,289,340,347,348,359,363

R&lea, Marian, 267, 337, 355,411,413,425

Raule!, c., 21, 70, 72Rebengiuc, Victor, 187, 188, 190, 191,

212,243,248,250,251,257,263,266,314,315,316,325,329,336,341,342,352,357,386,399,431,442,445,465

Rebreanu, Liviu, 32, 34, 35, 68, 69, 72,105,250,251,293,323,329,397

Reder, Jean, 284Reggiani, Serge, 420Reinhardt, Max, 65, 73Reininger, Joe, 100Remarque, Erich Maria, 79Renoir, Auguste, 267Repan, Alexandru, 212, 235, 295, 296,

304,313,327,328,337,347,355,356,362,364,414,450,464

Resnais, Alain, 249Reu, David, 146,246,274,277,303,

310,340,371,456,459Revent, Cornel, 236, 255,287,296,315,

331,344,350,352,386Rey, Etienne, 62Ribbentrop, 422Ridley, Arnold, IIIRich, Claude, 185Ric~an, Gabriela, 293,319,347,359Rigadin, Prince, 45, 51Ristea, Monica, 355Ri~u,Ion,323,423Ribinschi, Mircea, 337, 422, 423, 441Ripeanu, Bujor T., 17, 18, 45, 46, 69, 86,

181,456Robu, Gheorghe, 297

510

Robu, 01impia, 278Roc~oreanu, Traian, 455Rodin, Auguste, 454Rogin, Virginia, 289, 322, 339Roman, Andrei, 375Roman, Mihai, 233Roman, Nae, 295Roman, Petre, 405

Roman, ~tefan Traian, 246, 253, 283,297,298,342

Roman, Va1ter, 132Roman, Vistrian, 193, 355, 358Romanescu, Aristizza, 28Romano, Emma, 82Romano, Vasile, 34

Romanovski, Virginica, 269Ronea, Willy, 158Rosenfeld, Rudy, 366Rosetti, Radu, 50Rossini, G., 463

Ro~ca, Femand Gabriel, 58Ro~ca, Maria, 458Rotar, A1exandru, 351Rotaru, Cristian, 349

Rotaru, Eugen, 318Rotaru, Maria, 238,.286, 341, 344, 382,

384,417,419Rotaru, Vasile, 241, 245, 285, 326

Rousseau (Vame~u1), 454Roxin, Ion, 269, 339, 366Rozorea, Liviu, 248, 267Rub1iov, Andrei, 342Ruciireanu, Dumitru, 193,203, 242, 355,

358,360,361

Rufus, Jacques, 465Rusan, Romulus, 176, 352Ruse, Comeliu, 20Rusescu, Laurentiu, 470Russu, Comeliu, 20Rusu, Marcela, 184Rusu, Matei, 70

Rusu, Mircea, 421, 425, 466, 467Rusu, Monica, 326

Rusu, Olga, 59

S

Sabiiu, loan, 239Sadou1, Georges, 140, 151, 163Sadova,Marietta, 59, 99, 151Sadoveanu, Ion Marin, 49, 72, 110Sadoveanu, Mihai1, 42, 45,71,89,311,

312,317,329,385,386Sadoveanu,Profira,151Sadoveanu, Valeria, 151Sahia, A1exandru, 176, 311, 314Saizescu, Ciitii1in, 471Saizescu, Geo, 200, 201, 202, 203, 204,

241,242,256,293,294,296,298,306,307,309,311,313,314,341,360,361,417,418,424

Sa1amanian, Anu~avan, 232, 244, 270,287,311,323,348,383,422,423,430,431,437,463

Sa1go, Geza, 61Salvotti, Barbara, 53Samoilii, Nicolae, 336Sanda, Dominique, 420Sandor, Mihaly, 416Sandu, Mihai Gruia, 354Sanson, Raoul, 13Santa, Ne1i, 28Sarkady, L., 79, 80Sartre, Jean-Paul, 445Saru, Nella, 63Saru, Teodor, 64Sasu, Constantin, 290Sasu, Eduard, 171,281Satie, Erik, 454Sava, Costache, 261Sava, Ion, 108, 121Sava, Octavian, 310, 364,423,458Sava, Valerian, 341Savu,Arina,336Siiceanu, Florin, 368Sillcudeanu,Petre,188,254,255,264,

265,293,294,297,305,307,351,357,359,424,428,448

Siindu1escu, Jean, 264, 296Siindu1escu, Val, 199Siindu1escu, Va1eriu,212Siipiitoru, Maria, 372Siiraru, Dinu, 261, 295, 309, 312, 317

511

Sasaran, Ion, 311Saucan, Mircea, 143, 177,216,217,218,

219,228,277,385Sauleac, Maria, 471Savulescu, Nae, 52Sarbu, Adrian, 367, 368, 373,387,401,

416,460,470Sarbu, Gabriel, 351Sarbu, Janine, 423Sarbu, Laurentiu, 170, 171,281,375,

379,459,460Sarbu, Oana, 347, 364, 365Sarbul, Ion, 99Sarbut, I., 61Sarbu~ca, Mihai, 471Sbrentea, Paul, 56Scanteie, V, 70Schaffer, Emmerich, 249, 287Schaschek, Ludovic, 67Schumacher, Ovidiu, 211, 237, 264, 284,

316,317,342Schwarzenegger, Arnold, 440Schwedler, Leo, 59, 68Schweighofer, Paulina, 67Scola, Ettore, 411Scott-Thomas, Kristin, 444Scripcaru, Cornel, 425, 426, 444Sebastian, Mihai1, 253, 388, 4i2Seb6k, Maria Clara, 231, 232, 242Secareanu, Nico1ae, 209, 216Sece1eanu, Dumitru, 473Seciu, Valeria, 212; 256, 261, 266, 286,

294,295,318,323,331,334,336,355

Segal, Doru, 145,274,350,370,373,456,460

Segal, Marga, 262Segal, Paula, 373,460Se1e~,Maria, 330, 350Seltea, Coste1, 368Senatore, Paola, 290Sennett, Mack, 58Sereda, Elena, 254Sergava, Katya, 103Sergovici, Viore1, 420, 467Sergovici jr., Viorel, 420Sever, Septimiu, 151

Sibianu, George, 169, 170,281,377,379,459,460

Siegfried, Siegmund, 293, 363Sigartau, Anca, 339, 354Sigetti, Dolly A., 50Sileanu, $tefan, 257, 267, 284, 295, 323,

333,341,355,356,359,363,366,411,417,432,434,449

Sillo, D., 23Si1vestru, Brandu~a Zaita, 357, 378Silvestru, Valentin, 116, 156, 176,245,

289,327,465Simi1ea, Angela, 318, 354Siminie, Ion, 348, 366, 422Simion, Eugen, 329,434Simion, Silvia, 212Simionescu, Constantin, 245, 287, 383,

386,387Simionescu, Florea, 34Sirrrionescu, Petre, 320Simionov, Alexandru, 130,453Simon, Dana Felicia, 344Sinka, Karoly, 317Sion, Clemansa Gita, 375, 377Sireteanu, Dorin, 56Sireteanu, Nico1ae, 152,212Sireteanu, Ruxandra, 420, 421Sirin, Petre, 277Sitaru, Valeria, 315, 316, 319, 345, 347,Sirbu, A1exandru, 142, 143,274,277,

372,385,456,460Srrbu,Eva, 142, 145,249,274,275,278,

286,290,291,295,297,310,344,345,357

Skladanowsky, Emil, 13Skladanowsky, Max, 13Slavici, loan, 156, 158, 159,246,249,

250,251,324,325,397Slobozeanu, Va1eriu, 372, 457Smarandescu, Basarab, 323Smarandescu, Bogdan, 339, 381, 387,

388,419Sologne, Madeleine, 104Solomon, A1exandru, 421, 425, 461, 466,

470

Solomon, Dumitru, 289,297,310, 321Solomon, Georgeta, 344, 423, 428,430Solomon-Callimachi, Dida, 112

512

F

Somogyi, ~tefan, 471Sonia, Emilia, 360Soradi, Felicia Calina, 471Soradi, Loredana Calina, 419Sorbul, Mihail, 26, 33, 34, 35, 36,45Soreanu, Nicolae, 27, 28, 51Sorescu, Aurelia, 150, 151Sorescu, Marin, 275, 295, 380Spahiu, Gabriel, 471Spakow, Moti, 81Spataru, Alexandru, 401, 470Spataru, Mihai, 337Spielberg, Steven, 417Spiess, Ludovic, 277Stahl, Henri, 85, 86Stalin, LV., 421, 446Stan, Cerasela, 408Stan, Emil, 465Stan, Mihai, 244, 303, 311, 339, 366Stan, Nicu, 244, 263, 266, 297, 307, 310,

311,318,328,331,346,363Stana, Dorin, 471Stana Ionescu, Ileana, 214, 242, 243,

254,289,290,294,314,326,341,344,360,361,365,414,419,424

Stanciu, Ion, 470Stanciu, Marian, 244, 253,333,337,339,

348,352,359,366,381,433,435Stancu, Alio~a, 437 •Stancu, Natalia, 436Stancu, Stelian, 289; 348, 351Stancu,Zaharia,284,316Stanoevici, Bogdan, 333, 335, 339, 342,

350,366Stase Mure~an, Larisa, 325Stativa, Stelian, 337, 434Stavru, Tudor, 410Stancescu, C., 59Stanculescu, Calin, 107, 362Stanculescu, Dan, 362Stanculescu, Doru, 289Stanculescu, Silviu, 192, 193,212,254,

255,288,289;294,296,317,341,348,358,383,390,423,426

Stanculescu, Sorina, 264, 294Stanculescu, Victor Atanase, 423Stanescu, Bebe, 34

Stanescu, Carmen, 191,201,285,289,296

Stanescu, Claudia, 325, 354Stanescu, Constantin, 343Stanescu, Doina, 243Stanescu, Lilly, 58Stanescu, Lucian, 81, 83Stanescu, Marius, 427, 430, 435, 448,

462Stanescu, Madalina, 322Stanescu, Nichita, 282, 316, 351, 369,

376

Stanescu, Papa, 34Stanescu, Traian, 290,303,314,319,

339,364,366Stendhal (Henri Beyle), 463Sterian, Alexandru, 470Sterian, Marioara, 296, 344, 345, 361Sterian, Paul, 85Sterian, Vali, 425Stem, Steven H., 243Sternberg, Josefvon, 350Stescu, Elena, 254Sticlaru, Sandu, 158, 177, 186, 190, 199,

212,253Stihi, Valeriu, 471Stiopul, Savel, 143, 173, 178,202,213,

215,242,277,278,283,285,286,287,293,298,363,372,426

Stocker, Werner, 420Stoenescu, Radu, 382Stoenescu, Virgil, 114, 122Stoian, Mihai, 285, 310, 312, 351, 352Stoian, Mircea, 319, 354, 355Stoian, ~tefan, 353Stoianescu, Iuliana, 305Stoianov, Panait, 82Stoica, Dan, 223, 265, 291, 332, 336Stoica, Ion, 132, 453Stoic a, Maria, 20Stoiciu, Constantin, 212, 213, 248, 253,

258,286Storin, Gh., 32,33,50,64, 110, 112,296Strambeanu, Julieta, 359Strode, Woody, 290Stroe ~i Vasilache, 95, 96, 97, 354Stroheim, Erich von, 70, 267Strujac, Carmen Maria, 235, 263, 342

513

51,4

Struteanu, A1exandru, 156, 158,294,310,363

Stukas, Watz1av, 165Sturdza, Petre, 50Sturdza-Bu1andra, Lucia, 26, 108StUrmer, Helmut, 248, 250Suchianu, D.l., 49,66,69,72,90,91,98,

122,158,167,214,241Suian, Pavel, 360Sullivan, Pat, 45Sum, Bogdan, 250Siito Andras, 310, 359Swift, Jonathan, 329Szantayi, Eva, 434Szek1er, Ervin, 277, 372,460Szeles, Ana, 189,203,218, 182,289,294Szelyes, Alexandru, 356Szendrey, Mihaly, 37, 38Szigligeti, Ede, 37Szilagy-Dumitrescu, Eniko, 287, 332,

341,350,358,363Szilagyi, Zoltan, 282, 376, 377Szonyi, Anca, 296, 347Szonyi, Julieta, 237, 287, 322, 341, 354,

363

Sahighian, Ion, 51, 52, 53, 63, 67, 98, 99,100, 101, 102, 126

Sahighian, Lia, 269Schiopu, Adriana, 326, 351, 421, 441Schiopu, Nico1ae, 251, 267, 321, 322,

343,349,399

Septilici, Mircea, 113, 118, 122, 186,242,285,291,341

Serban, Andriana, 80Serban, Radu, 241, 242, 284, 289Serban, Victoria, 351Serban, Zizi, 154Serbanescu, CTheorghe, 62Serbanescu, Horia, 207Serbanescu, Marilena, 248Serbanescu, N.N., 56, 66, 83, 79, 99Serbescu, Dinu, 368, 375, 376, 460Siclovan, Dana, 264Simonca, CTheorghe, 350

Siperco, Alexandru, 290Sirli, Vasile, 320, 331, 335, 345Sofrag, CTeorge,255,296Sofran, Cosmin, 331, 359, 360Sofron, Cristian, 363Sofran, Cristina, 232Sopterean, Marius Dumitru, 466, 470Soya, Coman, 296Sovu, CTheorghe, 310, 364,417Stefan, Nagy, IIIStefan, Sandu, 460Steranescu, Adrian, 295Steranescu, AI., 80Steranescu, Alex, 467Steranescu, Aristide, 79Steranescu, Cristian, 361Steranescu, Eusebiu, 271, 296, 339, 341,

344,348, 35Q, 361, 384,419,423Steranescu, CTeorge,§7, 81Steranescu, Horia, 170, 171Steranescu, Ion Traian, 324, 326, 360,

440

Steranescu, Lucia, 296Steranescu, Lucian, 17Steranescu, Nicolae, 248Steranescu, Gana, 340, 409Steranescu-Brai1a, Lucian, 57

Steranica, Dan, t43, 339, 387, 389, 390,421,425

Stirbu, CTuta,245, 246, 294Stiuca, CTheorghe, 372; 457Strengaru, Victor, 250, 263, 345, 347Surubaru, Mihai, 368, 375Suteu, Anton, 423, 431, 443, 463

T

Talianu, Ion, 148,206Talpa-Lata, 36Tama~, Doina, 353, 356Tampa, Natalia, 453Tanasaiu, Eugen, 214Tanasievici, Petre, 251, 320, 349, 350Tancovici-CTasmin, M., 36Tapalaga, Rodica, 191,205,250,251,

252,266,295,318,331,357,378

Tapalaga. ~tefan, 204, 212, 258, 326,3~2. 366 .e

Tarantino. Quentin, 462T2r.:o. ladislau, 256T.:.r:":o.Gabor, 293Tarko. Gabriel, 341Tarkovski, Andrei, 267, 469Tamavschi, Geta Doina, 297Tarr, Laszlo, 356Tastaman, Vasi1ica, 178, 191, 193,204,

206,241,242,243,244,24~,285,294,314,342,~96

Tatos, A1exandru, 250, 252, 261, 262,263,266,268,283,306,307,310,311,325,352,353,386,396,397,437,440

Tatos, Liana, 325,440Tatulici, Mihai, 458Tauf, Anton, 254,362Taugner jr., Norbert, 377Tanase, Carmen, 414, 419, 421Tanase, Constantin, 51, 93, 94, 95, 201Tanase, Dinu, 227, 228, 241, 253, 254,

256,263,264,266,268,283,284,309,310,345,346,420,430

Tanase, Florin, 302, 384Tanase, Maria, 102Tanase, Virginia, 94Tanasache, Ilie, 310, 348Tanescu, Traian, 199Tarchi1a, Dan, 295Tau~an, Grigore, 28, 29Tautu, Cornelia, 246, 257, 296, 329, 347,

350,363,408Tautu, Mihai, 425'Tautu, Mihnea, 337Tea~ca, Titi, 285Teianu, Ionut, 470Teica, Aristide, 250, 255, 261,359Telea, Mihae1a, 389Temi~an, Aurelian, 424Teodorescu, Adriana, 430Teodorescu, Mary, 125Teodorescu, Ovid, 123Teodoroiu, Ecaterina, 422Teodoru, Nicolae, 158Teodosiu, Cornelia, 114

Teodosiu, Valentin, 294, 319, 322, 361,396,423,441,449,462

Teray, Ferenc, 38Terner, Zoltan, 19, 143Theodorescu, Alexandru Oreste, 471Theodorescu, C.Th., 22, 23, 31, 70Theodorescu, Cicerone, 79Theodorescu, George, 52, 56, 57Theoqorescu, Marin, 440Theodorescu, Razvan, 405Tiberiu, Anatol, 313Tiebeault, Madeleine, 441Timaru, Viorel, 470Timbus, Liviu, 310, 343Timid, George, 59, 100, 107Timu~,Ion,57,59,60,63,67,97Timu~, v., 79, 105, 110, 112Tincu, Giu1io, 24, 291Titel, Sorin, 264Titieni, Adrian, 337, 339, 352, 396, 397,

425,449,466Toader, Virgil, 368Tobias, Gheorghe, 185Todan, Gheorghe Viore1, 245Todea, Cornel, 297, 309, 310, 396Toia, Mircea, 171,368,375,377,460To1buhin, 422To1u, Mihai, 103,219Toma, Atanasie, 297Toma, Nicolae, 325Toma, Oti1ia, 417Toma, Sanda, 198,243,266,345,365,

419,465Toma, Svetlana, 473Tomazoglu, Nicolae, 182Tomescu, Daniel, 344, 345, 347Tomescu, F1orina, 345Tomescu, Liliana, 166,235Tomescu, Marioara, 63Tomescu, Nae, 52, 59Tomina, 293, 350Tomoroveanu, Ilinca, 190, 191, 193,203,

204,437Tomozei, Gheorghe, 145,203Toneanu, Vasile, 27, 28Torok, Andrei, 341Toth, Emil, 25Tranca, Dumitru, 388

515

Trandafir, Mioara, 325, 338Tricolici, Chiri1, 311, 359Trocan,Cannen, 339, 382, 397,414,421Troncota, Cristian, 453Truffaut, Franc;:ois, 265, 353Truica, lon, 170,282,375,379,387,459,

460,461Truica, Mihai, 328Tuca, Adrian, 264Tudor, Comeliu Vadim, 422Tudor, lone1, 364Tudor, Liliana, 292, 293, 303Tudor, Marin, 415Tudor, Ruxandra, 419Tudorache, Olga, 177,211,231,245,

252,295,319,331,383,414,435,437,444

Tudoran, Dorin, 440Tudorail, Radu, 363, 384Tudose, Sergiu, 386Turcu, Gheorghe, 290, 350Tutuleasa, Pantelie, 458Twain, Mark, 38Tzara, Tristan, 454

T

Tancovici-Cosmin, Mihai1, 102Tapu, Victor, 286Taranu, Cornel, 262, 266, 317, 325Taranu, Nico1ae, 449Taranu, Sanda, 207Teicu, Marius, 318, 345, 354Tet, Emanuel, 377Tic, Nico1ae, 208, 254, 309, 333, 336,

341,358,459Ticau, Liliana, 317Tiriac, Ion, 273To1a~, Florin, 334, 381Turca~iu, Anca, 423Tutea, Petre, 404, 438

u

U1aru, Nico1ae, 305, 427U1ici, Laurentiu, 472

Ulmeni, lon, 186Ungureanu, Eug&n, 363Ungureanu, lon, 473Untaru, Bogdan, 365Ureche, Marian, 453Uricariu, Eugen, 425, 296Uritescu, Bogdan, 409Uritescu, Valentin, 317, 322, 324, 334,

337,345,348,351,355,356,359,361,381,389,408,411,414,437,440,441

Urmuz, 459Urmuzescu, Paul, 245Urs, Nicolae, 317, 342, 382Ursache; Marcela, 388Ursu, Melania, 262,271, 325, 339, 341Ursu, Nicolae, 423Urslj, Timotei, 183,252,253,254,259,

283,312,411Ur~ianu, Malvina, 213, 215, 216, 255,

267,268,269,270,271,272,283,291,305,308,343,344,419,420,466

v

Vadasz, Zoltan, 289, 295, 313, 322, 363Vaeni, Constantin, 186,234,252,257,

258,272,273,278,283,286,309,310,311,319,342,363,367,372,396,415

Vago, Catii1in, 359, 381Vaida, Radu, 297,339,349Vajda, Andrezj, 267Valentin, Hie, 459Va1entineanu, Valentin, 66Valentino, Rudolf, 51Vanhy1, Felix, 37Varga, Dorin, 207, 214, 319Varto1omei, Luminita, 389Varzopo1, Vera, 291Vaschide, Nico1ae, 20Vasile, Cosma, 209Vasilescu, Adrian, 380Vasi1escu, Cristian, 382Vasilescu, Didi, 165

516

Vasilescu, Eftimie, 42, 44, 47, 48,53,54,55,68, 127

Vasilescu, Ion, 354Vasilescu, Olteea, 60, 62,102,103,104,

115.154,368,369Vasilescu, Petricii, 235Vasilescu, Riizvan, 297, 333, 349, 357,

425,433,442,444,445,464,465Vasi1escu, Tora, 259, 260, 263, 290, 296,

302,319,320,327,339,343,347,350,360,361,399,410,411

Vasi1iu, Falti, 114Vasiliu, Florin, 206Vasiliu, Natalia, 31Vasiliu, Silly, 81Vasiliu, Constantin Z., 133Vasiliu-Birlic, Grigore, 97, 98, 114, 151,

152,166,185,191,201,207,296,360

Vavrova, Dana, 420Viiciirescu, Iancu, 14Viiciirescu, Mi~u, 14Viirii~teanu, Olimp, 168, 173,282,375,

377,379,460Viitiimiinescu, Luminita, 317Valcianov, Liliana, 470Valcov, Dragdmir, 264Valcu, Adrian, 351, 365Valcu, Anch:ei, 422Valcu, Ion, 317, 341, 349, 353, 356,Valcu, Teofil, 266, 295, 296, 326, 328Vantu, Victor, 145Vecera-Ionescu, Maria (Mitzi), 33, 34, 50Vedrey, Ferenc, 38Veidt, Conrad, 51Velescu, $erban, 385Velez, Lupe, 73Velniciuc, $tefan, 251, 255, 257, 294,

296,339,342,351,382,411Veniamin, Petricii, 314, 386, 387Ventura, 'Maria, 46Verea, Lisette, 112Verlaine, Paul, 249Verne, Jules, 312, 317, 411Veroiu, Mircea, 227, 228, 246, 247, 248,

249,250,251,252,256,261,283,288,290,296,310,311,313,320,322,323,324,332,340,346,348,

349,351,352,413,426,431,432,433,434,435,436,466,470

Ve~tea, Ionel, 94, 128Vianu, Tudor, 69, 71, 72Vicoveanca, Sofia, 261, 264, 317Vieru,Anatol, 189,270,291,319,331Villon, Franvois, 383Vincenz, Iulia, 350Vinea, Ion, 72Vintilii, Petru, 246, 259, 312Visarion, Alexa, 253, 265, 266, 283, 310,

311,314,315,316,320,418,430Vissarion, I.C., 53Visu, Gheorghe, 258, 266, 285, 297, 316,

341,349,354,363,389,409,412,450

Visu, Ion, 227, 278,371Vi~a, Iulian, 243, 296Vi~an, Dore1, 251, 252, 263, 265, 289,

296,297,303,313,315:325,329,330,332,338,350,356,357,397,408,414,422,425,441,442,445,448

Vi~oiu, Mihai, 310, 354Vitanidis, Dimitrie, 470Vitanidis, Gheorghe, 183,216,235,283,

288,294,295,298,309,317,363,364

Vitcu, Dionisie, 263, 264, 266, 326, 339Vitoux, Frederic, 463Vivaldi, Antonio, 293, 370, 430Vi~inski, 422V1adimirescu, Tudor, 44Vlady, Marina, 185Vlaicu, Amel, 23Vliidescu, Daniela, 317Vodii, Bogdan, 411Vodii, Clara, 441Vodii,Eugenia,342,350,424Voicilii, Valentin, 345, 350, 390, 447Voicu, Gheorghe, 264Voicu, Jorj, 167, 191,246,318,335,343,

354,383,399Voiculescu, Elefterie, 331, 401, 456, 459Voiculescu, Marioara, 31, 32, 33, 34, 35,

46

Voiculescu, Mire1a, 322Voicu1escu, Vasile, 52, 449Voiculescu-Pepino, Vali, 361, 420

517

Voievozeanu, Constantin, 311Voitinovici, AI., 422Volbea, Zaharia, 260, 261, 264, 303Volontir, Mihai, 473Vo1untaru, Maria, 148,241Vrabie, Lazar, 181, 191,204,244,249Vraca, George, 52, 53, 66,102,110,150,

208

Vu1ciinescu, Mircea, 452Vu1pe, Cornel, 314, 366Vulpescu, loana, 471Vu1pescu, Jean, 56Vulpescu, N., 99Vulpescu, Romulus, 214, 383

w

Wagner, Reinhardt, 463Walser, Anton, 65Wauwrina, Maria, 98,100,327Weir, Peter, 243Wese, Kurt, 88Wheatley, David, 243Whitman, Stuart, 290Wilde, Oscar, 283·Williamson, K., 50Windhab, Wilhelm, 336, 335Winter, Nick, 31

y

Yarka, Arabella, 66

z

Zaharescu, Crina, 416Zaharescu, Radu, 207Zaharia, Doina, 420Zaharia, Dorin Liviu, 247, 248, 249, 293,

320,322,332,333Zaharia, lsabela, 342Zaharia, Romulus, 312Zahiu, Mircea, 459Zaiteva, Elena, 383Zamfir, Gheorghe, 270, 294, 343Zamfirescu, Dan, 365Zamfirescu, Duiliu, 250, 251Zamfirescu, Elisabeta; 455Zamfirescu, Florin, 250, 251, 258, 262,

264,266,315,316,325,329,330,339,347,355,359,367,381,399,411,419,441,462

Zamfirescu, G.M., 72, 107,457Zamfirescu, Gheorghe, 82Zamfirescu, Radu, 452, 453, 455Zamfirescu, Raluca, 267, 327Zanc, Grigore, 303, 310,340Zarifopol, Paul, 72Zavattini, Cesare, 411Zamescu, Constantin, 303Zecheru,Carrnen, 360Zigotto,61Zimniceanu, Ecaterina, 27, 28Zinca, Andrei, 336Zissu, Olga, 372Zlotescu, loana, 205Zorlescu, Camelia, 320,357, 421, 441,

462

518

l:J

Redactor: DANIEL CRISTEA-ENACHETehnoredactor: CORNEL CRISTESCU

Bun de tipar: 2000 Apfuut: 2000Coli de tipar:

_ Tehnoredactare computerizatii:~ ..E LILIANA KIPPER, DANIELA NITU---- .

Tiparul executat la Tipografia Arc 2000Telefon 211 8617; 312 40 18MoM 092 257996; 092 257997