Calculul Si Analiza Principalilor Indicatori Economico-Financiari Pe Baza Situatiilor re Anuale Ale...

1

TEMA II: CALCULUL ŞI ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI PE BAZA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE ALE UNEI ENTITĂŢI ECONOMICE

Îndrumător: Lect. Univ. Dr. Camelia Mihalciuc

Studenţi:

Cuprins

1. Bilanţul contabil

2.Contul de profit si pierdere

3. Situaţia modificării capitalului propriu

4.Situatia fluxurilor de trezorerie

5.Notele explicative situaţiilor financiare

6. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE PE BAZA BILANŢULUI

6.1. Studiul bilanţului - etapă a analizei financiare

6.2. Tipuri de bilanţ utilizate în analiza financiară

6.3. Analiza echilibrelor financiare

6.3.1. Analiza Situaţiei Nete

6.3.2. Analiza Fondului de Rulment

6.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment

6.3.4. Analiza Trezoreriei

6.3.5. Analiza echilibrelor financiare în optica funcţională

6.4. Analiza bilanţului prin metoda ratelor (ratios)

6.4.1. Analiza ratelor de structură a bilanţului

6.4.2. Analiza ratelor de finanţare. Structura finanţării

6.4.3. Analiza ratelor de rotaţie a posturilor de bilanţ

7. Analiza soldurilor intermediare de gestiune care caracterizează activitatea (exploatarea) entităţii economice

3

BILANTÎncheiat la data de 31 decembrie 2009

COD 10Mii Lei Nr. rd. 2008 2009

A. ACTIVE IMOBILIZATE

I. IMOBILIZARI NECORPORALE

Cheltuieli de dezvoltare (ct. 203-2803-2903) 02 12.626 2.773Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi si valori similare

si alte imobilizări necorporale (ct. 2051+2052+208-2805-2808-2905-2908)

03 756.329 275.366TOTAL: (rd. 01 la 05) 06 768.955 278.139II. IMOBILIZARI CORPORALE

Terenuri si construcţii (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) 07 474.242.340

491.717.741Instalaţii tehnice si maşini (ct. 213-2813-2913) 08 25.735.56

529.770.478Alte instalaţii, utilaje si mobilier (ct. 214-2814-2914) 09 216.20

0355.026Avansuri si imobilizări corporale

in curs (ct. 231+232-2931) 10 415.493

2.407.315TOTAL: (rd. 07 la 10) 11 500.609.59

8524.250.560III. IMOBILIZARI FINANCIARE

Titluri de participare deţinute la societăţile din cadrul grupului (ct. 261-2961)

12 1.000.000

1.000.000Alte creanţe (ct. 2673+2674+2678+2679-2966-2969) 17 151.05

625.854TOTAL: (rd. 12 la 18) 19 1.151.05

61.025.854ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 06+11+19) 20 502.529.60

9525.554.553B. ACTIVE CIRCULANTE

I. STOCURI

Materii prime si materiale consumabile

(ct. 301+3021+3022+3023+3024+3025+3026+3028+303+/-

308+351+358+381+/-388-391-3921-3922-3951-3958-398) 21 18.723.491

32.125.911Producţia in curs de executţe (ct. 331+332+341+/-3481+3541-393-3941-

3952)22 127.277.16

1123.955.388Produse finite si mărfuri (ct. 345+346+/-3485+/-3486+3545+3546 +356

+357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)

23 177.882 170.464

8

Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct. 4091) 24 18.249.574

9.212TOTAL STOCURI: (rd. 21 la 24) 25 164.428.10

8156.260.975II. CREANTE

Creanţe comerciale (ct. 4092+4111+4118+413+418-491) 26 18.630.724

185.895.768Alte creanţe (ct. 425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444

+445+446+447+4482+ 4582+ 461+473-496+5187) 29 8.081.269

29.665.072TOTAL: (rd. 26 la 30) 31 26.711.99

3215.560.840III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT

IV. CASA SI CONTURI LA BANCI (ct. 5112+5121+5124+5125+5311

+5314+5321+5322+5323+5328+5411+5412+542) 36 14.984.273

147.059.606ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 25+31+35+36) 37 206.124.37

4518.881.421C. CHELTUIELI IN AVANS (ct. 471) 38 382.07

8147.872D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN

Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 1621+1622+1624+1625

+1627+1682+5191+5192+5198) 40 21.382.999

30.118.957Avansuri încasate in contul comenzilor (ct. 419) 41 157.638.83

893.334.151Datorii comerciale (ct. 401+404+408) 42 73.806.71

4114.779.774Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale

(ct.1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431

+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456

+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) 46 394.493.682

740.325.877TOTAL: (rd. 39 la 46) 47 647.322.23

3978.558.759E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE

(rd. 37+38-47-64) 48 (441.012.753)

(459.529.466)F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 20+48-63) 49 61.516.85

666.025.087G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN

Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurările sociale

(ct.1623+1626+167+1687+2698+421+423+424+426+427+4281+431

+437+4381+441+4423+4428+444+446+447+4481+4551+4558+456

+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197) 57 96.791.621

-

TOTAL: (rd. 50 la 57) 58 96.791.621

-

H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 59

Alte provizioane (ct. 151) 60 7.706.196

13.092.017TOTAL PROVIZIOANE: (rd. 59 + 60) 61 7.706.19

613.092.017I. VENITURI IN AVANS (rd. 63 + 64) 62 196.97

2-

Venituri înregistrate in avans (ct. 472) 64 196.972

-

J. CAPITAL SI REZERVE

I. CAPITAL (rd. 66 la 68), din care 65 296.892.431

296.892.431- capital subscris varsat (ct. 1012) 67 296.892.43

1296.892.431III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105)

- Sold creditor 70 95.957.454

122.794.493

9

- Sold debitor 71IV. REZERVE (ct. 106) (rd. 73 la 76) 72

6.020.724 6.020.724Rezerve legale (ct. 1061) 7

32.572.838 2.572.8

38Alte rezerve (ct. 1068+/-107) 76

3.447.886 3.447.886V. REZULTATUL REPORTAT (ct. 117)

- Sold creditor 77- Sold debitor 78

232.720.476 441.851.570VI. REZULTATUL EXERCITIULUI (ct.

121) - Sold creditor 79

69.076.992- Sold debitor 8

0209.131.094TOTAL CAPITALURI PROPRII (rd. 65+69+70-71+72+77-78+79-80-81) 8

2(42.980.961)

52.933.070TOTAL CAPITALURI: (rd. 82+83) 8

4(42.980.961)

52.933.070

10

CONTUL DE PROFIT SI PIERDEREla data de 31 decembrie 2009

COD 20

Mii Lei Nr. rd. 2008 2009

1. Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 04) 01 279.533.981

690.107.045

Productia vanduta (ct. 701+702+703+704+705+706+708) 02 272.257.918

683.094.699

Venituri din vanzarea marfurilor (ct. 707) 03 7.276.063

7.012.346

2. Variatia stocurilor (ct. 711) - sold c 05 68.469.361

(11.279.558)

3. Productia imobilizata (ct. 721+722) 07 5.179.271

1.846.853

4. Alte venituri din exploatare (ct. 758+7417) 08 77.702 2.734.789

VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01+05-06+07+08) 09 353.260.315

683.409.129

5.a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct. 601+602-7412)

10 105.212.628

108.037.585

Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) 11 4.154.704

6.095.688

b) Cheltuieli privind energia si apa (ct. 605-7413) 12 20.921.374

25.343.678

Cheltuieli privind marfurile (ct. 607) 13 6.020.074

5.806.849

6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16) 14 201.348.482

239.664.624

a) Salarii (ct. 641-7414) 15 140.971.225

171.736.969

b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala (ct. 645-7415) 16 60.377.257

67.927.655

7.a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale (rd. 18-19) 17 11.698.027

13.338.440

a.1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 18 11.698.027

13.338.440

7.b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd. 21-22) 20 (7.993.253)

(6.765.554)

b.1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 21 35.587.854

29.642.406

b.2) Venituri (ct. 754+7814) 22 43.581.107

36.407.960

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) 23 145.160.633

163.604.524

8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe (ct. 611+612+613+

614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 24 71.755.891

93.438.285

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635) 25 12.573.320

10.050.146

8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate (ct.658) 26 60.831.422

60.116.093

8.4. Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (rd. 28-29) 27 3.258.540

5.385.821

Cheltuieli (ct. 6812) 28 5.032.980

9.741.582

Venituri (ct. 7812) 29 1.774.440

4.355.761

CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 10 la 14+17+20+23+27) 30 489.781.209

560.511.655

REZULTATUL DIN EXPLOATARE:

- Profit (rd. 09-30) 31 122.897.474

- Pierdere (rd. 30-09) 32 136.520.894

11. Venituri din dobanzi (ct. 766) 37 987.072 440.750

- din care, in cadrul grupului 38 987.072 440.750

Alte venituri financiare (ct. 7617+762+763+764+765+767+768 +788) 39 5.595.704

7.397.320

VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 33+35+37+39) 40 6.582.776

7.838.070

13. Cheltuieli privind dobanzile (ct. 666-7418) 44 4.467.901

1.786.195

Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668+688) 46 74.713.960

59.872.357

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 41+44+46) 47 79.181.861

61.658.552

REZULTATUL FINANCIAR:

- Pierdere (rd. 47-40) 49 72.599.085

53.820.482

14. REZULTATUL CURENT:

- Profit (rd. 31+48) 50 69.076.992

- Pierdere (rd. 32+49) 51 209.119.979

VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) 56 359.843.091

691.247.199

CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) 57 568.963.070

622.170.207

REZULTATUL BRUT:

- Profit (rd. 56-57) 58 69.076.992

- Pierdere (rd. 57-56) 59 209.119.979

18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691-791) 60 11.115

Cheltuieli cu impozitul pe profit curent (ct. 6911) 61

20. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR:

- Profit 65 69.076.992

- Pierdere 66 209.131.094

21. Rezultatul pe actiune (lei)

- de baza 67 (17.600)

5.820

- diluat 68 (17.600)

5.820

11

SITUATIA MODIFICARILOR CAPITALURILOR PROPRII la data de 31 decembrie 2009

sold la 1

ianuarie

Cresteri

Reduceri

sold la 31

decembrie

Mii leiTotal, din

care prin

transfer

Total, din

care

prin

transfer

Capital subscris - - - - 296.892.431Rezerve din reevaluare 35.983.40

9- 9.146.37

0- 122.794.4

93Rezerve legale 3.453.850

- - - 6.026.688Alte rezerve - - - 3.447.886Rezultatul reportat (209.131.09

4)(209.131.094)

- - (287.673.296)Rezultatul reportat

provenit din

adoptarea pentru

prima data a - - - - (154.178.274)Rezultatul exercitiului

financiar

Profit/(Pierdere) 69.076.992

- (205.677.244)

(205.677.244)

65.623.142Total capitaluri proprii (100.616.84

3)(209.131.094)

(196.530.874)

(205.677.244)

52.933.070

12

13

SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIEla data de 31 decembrie 2009

Mii Lei 2008 2009

FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE

Profit/(pierdere) neta inainte

de impozitare si elemente extraordinare (209.131.094) 69.076.992

Ajustari pentru:

Cresterea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli - 5.385.821

Amortizare 11.698.027 13.338.440

Valoarea neta a iesirilor de imobilizari corporale (77.702) (2.734.789)

Venituri din dobanzi (987.072) (440.750)

Cheltuieli cu dobanzile 4.467.901 1.786.195

Profit din exploatare inainte de modificarile

capitalului circulant (194.029.940) 86.411.909

Cresterea datoriilor pe termen scurt 356.537.003 193.668.888

Cresterea creantelor (7.742.449) (252.919.328)

(Cresterea)/descresterea stocurilor (83.549.067) 8.167.133

Numerar generat din exploatare 71.215.547 35.328.602

Dobanzi platite (4.582.013) (1.786.195)

Impozitul pe profit recuperat 669.749 -

NUMERARUL NET PROVENIT DIN ACTIVITATI DE EXPLOATARE

67.303.283 33.542.407

Achizitii de imobilizari corporale (7.315.923) (22.508.454)

Incasari din vanzarea de imobilizari corporale 2.896.949 15.716.898

Dobanzi incasate 987.072 440.750

NUMERARUL NET FOLOSIT IN ACTIVITATI DE INVESTITII (3.431.902) (6.350.806)

14

FLUXURI DE NUMERAR DIN ACTIVITATI DE FINANTARE

Sume primite in vederea cresterii capitalului social - 96.698.880

Plati aferente contractelor de leasing financiar - (551.106)

Imprumuturi rambursate (62.080.976) (21.382.999)

Imprumuturi primite 88.783 30.118.957

NUMERARUL NET DIN ACTIVITATI DE FINANTARE (61.992.193) 104.883.732

Numerar si echivalente de numerar la 1 ianuarie 13.105.085 14.984.273

Numerar si echivalente de numerar la 31 decembrie 14.984.273 147.059.606

15

Nota 1. Active imobilizateVariatia valorii brute, a amortizarii si a valorii contabile nete, in cursul exercitiului

financiar incheiat la 31 decembrie 2009, pe fiecare categorie de active imobilizate, se prezinta dupa cum urmeaza:

1 . 1 Imobilizari necorporale

Mii lei 31 decembrie

2008

Intrari Iesiri 31 decembrie

2009

Cheltuieli de dezvoltare 21.472 - 10.379 11.093

Alte imobilizari (licente) 1.708.174 - 1.150.592 557.582

Total 1,729,646 - 1,160,971 568,675

Amortizare cumulata

Mii lei 31 decembrie

2008

Cheltuiala cu Amortizarea

amortizarea cumulata

aferenta iesirilor

31 decembrie

2009

Cheltuieli de dezvoltare 8.846 9.853 10.379 8.320

Alte imobilizari (licente) 951.845 480.963 1.150.592 282.216

Total 960.691 490.816 1.160.971 290.536

Valoare neta contabila 768.955 278.139

1.2 Imobilizari corporale

Cost sau valoare reevaluata

Mii lei 31 decembrie 2008 Intrari Iesiri 31 decembrie 2009

Terenuri 172.059.013 - 200 172.058.813

Constructii 394.009.392 254.994.827 2.208.723 646.795.496

Instalatii tehnice si masini

53.164.643 9.749.793 2.922.541 59.991.895

Alte instalatii, utilaje si mobilier 387.989 212.360 81.420 518.929

Imobilizari corporale in curs

353.169 11.488.717 9.759.669 2.046.217

Avansuri pentru imobilizari

62.324 2.027.421 1.728.647 361.098

Total 620.036.530 278.473.118 16.737.200 881.772.448

Amortizare cumulata

Mii lei

31 decembrie

2008

Cheltuiala

cu

amortizare

a*

Amortizar

ea

cumulata

aferenta iesirilor

31 decembrie

2009

Instalatii tehnice si masini 21.732.866 4.065.269 2.004.422 23.793.713

Provizion pentru

deprecierea instalatiilor

tehnice si a 5.696.212 1.044.621 313.129 6.427.704

Alte instalatii, utilaje si mobilier 171.789 62.934 70.820 163.903

Total 119.426.932 241.850.047 3.755.091 357.521.888

Valoare neta contabila 500.609.598 524.250.560* Cheltuiala cu amortizarea include diferentele din reevaluare.

S.C. Alfa S.R.L a incheiat cu S.C. Leasing Romania S.R.L. contractul de leasing nr. 4002/03.12.2001 pentru achizitionarea de echipamente pentru alimentarea cu acetilena in valoare totala 1.798.200 mii lei.

Terenurile detinute de Societate sunt situate in Oras, avand o suprafata de 733.121 metri patrati.

Cladirile aflate in patrimoniu sunt prezentate la valoarea reevaluata, mai putinamortizarea cumulata, in concordanta cu tratamentul alternativ acceptat de OMFP

94/2001. La 10 mai 2009 au fost reevaluate cladirile in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 403/2000 de catre un evaluator independent, societatea S.C.

Evaluarea S.A. - membru ANEVAR. Pentru calculul valorilor reevaluate, evaluatorul a folosit Indicele preturilor bunurilor de consum publicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice din Romania. Valorile de intrare reevaluate au fost ulterior ajustate la valoarea de piata/cost de inlocuire stabilite de evaluatorul independent.

Diferentele din reevaluare inregistrate la 31 decembrie2009 sunt in suma de 255.994.679 mii lei, aferente valorii de intrare, respectiv 227.957.640 mii lei, aferente amortizarii cumulate, fiind prezentate in tabelele de miscare de mai sus ca si cresteri de valoare, respectiv cheltuiala cu amortizarea, in anul 2009.

1.3 Imobilizari financiare

Mii lei 31 decembrie 2008 31 decembrie 2009

Titluri de participare detinute

la societatile din cadrul grupului 1.000.000 1.000.000

Alte imobilizari financiare 151.056 25.854

T otal 1.1 5 1.056 1.025.854

Titlurile de participare reprezinta investitia in S.C. ABC S.R.L., o societate cu sediul in Bucuresti. Aceasta societate este detinuta 100% de catre S.C. Alfa S.R.L.. Principalul obiect de activitate al acestei societati esteproiectarea de echipamente industriale. Investitia in S.C.

Alfa S.R.L. este inregistrata la cost. S.C. Alfa S.R.L. nu a consolidat situatiile financiare ale S.C. ABC S.R.L. Prezentarea situatiilor financiare neconsolidate este in conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Finan-telor Publice nr. 1.827/2009 (“OMFP 1.827/2009”).

Nota 2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

Mii lei 31 decembrie Transferuri 31 decembrie

2008 2009

in cont din cont

Provizion pentru litigii - 1.440.964 - 1.440.964

Provizioane pentru garantii

acordate clientilor 7.706.196 8.300.618 4.355.761 11.651.053

T otal 7.706.196 9.7 4 1.582 4.355.7 6 1 13.092. 0 17

Societatea este implicata intr-un proces cu S.C. Activitate S.A. pentru serviciile prestate de catre S.C. Alfa S.R.L.

S.C Activitatea S.A. solicita penalitati pentru depasirea termenului de prestare a

serviciilor, in valoare totala de1.440.964 mii lei.

Provizionul pentru garantii acordate clientilor reprezinta o estimare facuta pe baza experientei din anii precedenti, privind cheltuielile aferente garantiilor acordate pe o perioada mai mica de un an.

Nota 3. Repartizarea profitului

In 2009, Societatea a inregistrat un profit net contabil in valoare de 69.076.992 mii lei, repartizat pe urmatoarele destinatii:

Mii lei 2009

Rezerva legala 3.453.850

Rezerve aferente facilitatilor fiscale 13.815.398

Acoperirea partiala a pierderii inregistrate

in anii anteriori 47.663.124

Profit nerepartizat 4.144.620

Total 69.076.992

Profitul nerepartizat este constituit din dividende aprobate dupa inchiderea exercitiului 2009 in valoare de4.144.620 mii lei, dividende ce vor fi distribuite actionarilor in anul 2004.

Societatea a aprobat distribuirea profitului conform legislatiei in vigoare astfel:

3.453.850 mii lei: 5% din profitul brut al anului a fost transferat in rezerva legala. Societatea va intrerupe acest transfer anual in momentul in care rezerva legala va fi egala cu 20 % din capitalul social.

13.815.398 mii lei: societatea a beneficiat de un credit fiscal (reducere 50% impozit profit) pentru investitiile efectuate din profitul reinvestit, cu obligatia repartizarii la fonduri proprii de dezvoltare atat a creditului fiscal, cat si a profitului reinvestit.

47.663.124 mii lei: acoperirea partiala a pierderii inregistrata in anii anteriori.

Rezerva legala si rezerva aferenta facilitatilor fiscale nu pot fi distribuite actionarilor.

Nota 4. Analiza rezultatului din exploatare

Mii lei 2008 2009

1. Cifra de afaceri neta 279.533.981 690.107.045

2. Costul bunurilor vandute (3+4+5) 230.013.027 412.437.379

3. Cheltuielile activitatii de baza 132.182.745 297.342.931

4. Cheltuielile activitatii auxiliare 18.386.805 21.631.534

5. Cheltuieli indirecte 79.443.477 93.462.914

6. Rezultat brut (1-2) 49.520.954 277.669.666

7. Cheltuieli de desfacere - -

8. Cheltuieli generale si de administratie 189.936.244 159.353.834

9. Alte venituri din exploatare 3.894.396 4.581.642

1 0. Rezultatul din e xploatare (6-7-8+9) (136.520.894) 122.897.474

Societatea include in costul de productie cheltuieli directe si cheltuieli indirecte de productie. Cheltuielile de administratie nu sunt incluse in costul de productie.

Pentru a obtine costul bunurilor vandute, costul productiei a fost ajustat cu variatia stocurilor (soldul contului 711 in contul de profit si pierdere).

In rezultatul din exploatare al anului 2009 prezentat mai sus este inclusa pierderea neta din vanzarea de mijloace fixe in valoare de 536.000 mii lei.

Pentru informatii referitoare la chirii si contractul de leasing operational, a se vedea Nota 10.5.

Nota 5. Situația creanțelor si datoriilor5.1 Creanțe

Mii lei 31 decembrie 31 decembrie Termen de lichiditate

2008 2009 sub 1 an peste 1 an

Creante comerciale 27.588.059 194.502.919 194.502.919 -

Provizion depreciere creante

comerciale (8.957.335) (8.911.928) (8.911.928)

Alte creante 8.081.269 29.969.849 29.969.849 -

T otal 26. 7 1 1.993 2 15.560.840 2 15.560.840 -

La data de 31 decembrie 2009, Societatea a evidentiat in cadrul creantelor pe termen scurt urmatoarele debite:

- 31.825 milioane lei S.C. Epsilon S.R.L.,- 50.250 milioane lei Alfa Standard Corporation, si- 45.225 milioane lei S.C. Gamma S.R.L, reprezentand contravaloarea unor prestatii efectuate de catre Societate si aflate in prezent in litigiu cu beneficiarii respectivi.

Conducerea Societatii estimeaza ca valoarea acestor prestatii va fi recuperata.

La 31 decembrie 2009 Societatea a constituit un provizion de 8.911.928 mii lei pentru creantele comerciale neincasate in termenii contractuali si a caror incasare a fost considerata incerta de conducerea Societatii.

5.2 Datorii

Mii lei 31 decembrie 31 decembrie Termen de exigibilitate

2008 2009 sub 1 an peste 1 an

Sume datorate institutiilor

de credit 21.382.999 30.118.957 30.118.957 -

Avansuri de la clienti 157.638.838 93.334.151 93.334.151 -

Datorii comerciale 73.806.714 114.779.774 114.779.774 -

Alte datorii 394.493.682 740.325.877 740.325.877 -

Total 647.322.233 978.558.759 978.558.759 -

20

Societatea a incheiat pe data de 6 decembrie 2009 un contract cu Delta Bank S.A.

pentru o facilitate de credit pentru suma maxima de 1.200.000 USD. Soldul

imprumutului la data de 31 decembrie 2009 este de

899.000 USD. In conformitate cu conditiile stipulate in contract, imprumutul va fi rambursat

pana la data de 30 iunie 2004. Dobanda perceputa este reprezentata de rata de baza

practicata de banca plus o marja de 1,5%, calculata pe baza unui an (360 zile

calendaristice).

Garantiile constituite de Societate in vederea garantarii rambursarii imprumutului sunt

urmatoarele:

Garantie reala mobiliara de prim rang asupra disponibilitatilor conturilor deschise de Societate la banca, conform contractului de garantie reala mobiliara;

Garantie reala mobiliara de prim rang in valoare totala de 1.266.111 USD asupra creantelor, conform contractului de garantie mobiliara.

Pozitia "Alte datorii" cuprinde urmatoarele elemente:

Mii lei 31 decembrie 31 decembrie Termen de exigibilitate

2008 2009

sub 1 an peste 1 anDatorii fata de personal 4.638.785 6.383.495 6.383.495 -

Datorii fata de bugetul de stat

183.476.314 295.488.104 295.488.104

-

Dividende de platit din 2008 3.716.233 3.520.717 3.520.717

-

Creditori diversi 3.338.588 5.004.171 5.004.171

-

Alte datorii 199.323.762 331.983.416 331.983.416

-

Aport capital - 96.698.880 96.698.880 -

Datorie de leasing - 1.247.094 1.247.094

-

Total 394.493.682 740.325.877 740.325.877

-

Pozitia “Aport capital” reprezinta suma virata de Beta S.A.

in vederea majorarii capitalului social (a se vedea Nota 18).

Nota 6. Principii, politici si metode contabile

A. Principii contabile

Situatiile financiare pentru anul incheiat la 31 decembrie2009 au fost intocmite in conformitate cu urmatoarele principii contabile:

Principiul continuitatii activitatii - societatea isi va contin- ua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil fara a intra in imposibilitatea continuarii activitatii sau fara reducerea semnificativa a acesteia.

Principiu permanentei metodelor - aplicarea acelorasi reguli, metode, norme privind evaluarea, inregistrarea si prezentarea in contabilitate a elementelor

patrimoniale, asig- urand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile.

Principiul prudentei - s-a tinut seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor de valoare a activelor, precum si de toate obligatiile previzibile si de pierderile poten- tiale care au luat nastere in cursul exercitiului financiar incheiat sau pe parcursul unui exercitiu anterior.

Principiul independentei exercitiului - au fost luate in considerare toate veniturile si cheltuielile exercitiului, fara a se tine seama de data incasarii sau efectuarii platii.

Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si pasiv- in vederea stabilirii valorii totale corespunzatoare unei pozitii din bilant s-a determinat separat valoarea fiecarui element individual de activ sau de pasiv.

Principiul intangibilitatii exercitiului - bilantul de deschidere al exercitiului corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent, cu exceptia anumitor reclasificari facute intre anumite posturi bilantiere pentru a asigura comparabilitatea cu situatiile financiare la 31 decembrie 2009.

Principiul necompensarii - valorile elementelor ce reprezinta active nu au fost compensate cu valorile elementelor ce reprezinta pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu exceptia compensarilor intre active si pasive admise de OMFP 94/2001.

Principiul prevalentei economicului asupra juridicului - informatiile prezentate in situatiile financiare reflecta real- itatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor juridica.

Principiul pragului de semnificatie - orice element care are o valoare semnificativa este prezentat distinct in cadrul situatiilor financiare.

B. Politici contabile semnificative

(a) Moneda de raportare

Situatiile financiare sunt intocmite in lei si exprimate in mii lei.

(b) Bazele contabilitatii

Al doilea an de aplicare a OMFP 94/2001

Situatiile financiare au fost intocmite in conformitate cu Ordinul Ministerului de Finante nr.94/2001 - "pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Direc- tiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Stan- dardele Internationale de Raportare Financiara".

Anul 2009 este al doilea an de aplicare efectiva a reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Inter- nationale de Raportare Financiara.

Situatiile financiare cuprind:

Bilant Cont de profit si pierdere Situatia modificarilor in capitalurile proprii Situatia fluxurilor de trezorerie Note la situatiile financiare.

Primul an de aplicare a OMFP 94/2001 [daca este cazul]

Exercitiul financiar incheiat la data de 31 decembrie 2009 este primul in care societatea prezinta situatiile financiare in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 94/2001. Situatiile financiare ale exercitiilor financiare precedente au fost intocmite si raportate in conformitate cu normele romanesti de contabilitate stipulate in Legea 82/1991. Societatea nu a prezentat situatii financiare comparative pentru anul 2008 si de asemenea nu a prezentat situatia fluxurilor de trezorerie si situatia schimbarilor in capitalurile proprii pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie 2009, dupa cum este prevazut in OMFP 94/2001.

De asemenea, efectul ajustarilor rezultate din adoptarea pentru prima data OMFP 94/2001 este reflectat in rezultatul reportat, contul de profit si pierdere nefiind afectat. Aceste situatii financiare cuprind: Bilant Cont de profit si pierdere Note explicative la situatiile financiare.

[Nota: Situatiile financiare pregatite in conformitate cu OMFP 94/2001, in primul an de aplicare, nu contin situatia schimbarilor in capitalurile proprii si situatia fluxurilor de trezorerie.]

(c) Standarde aplicabile in economiile hiperinflationiste si tranzactiile in moneda straina

Moneda de referinta

Societatea isi desfasoara activitatea intr-un mediu economic hiperinflationist. Conducerea societatii considera ca moneda de referinta a Societatii, dupa cum este defini- ta de SIC 19, "Moneda de raportare - Evaluarea si prezentarea situatiilor financiare in conformitate cu IAS 21 si IAS 29”, este USD/EUR, intrucat: preturile de vanzare ale principalelor produse si servicii sunt denominate in USD/EUR; costul importurilor este denominat in USD/EUR; liniile de finantare sunt denominate in USD/EUR; managementul utilizeaza rapoarte exprimate in USD/EUR in procesul decizional; alte motive.

In concordanta cu SIC 19, deoarece moneda de masur- are a Societatii este USD/EUR, situatiile financiare ar fi trebuit pregatite in USD/EUR iar tranzactiile in moneda straina (toate celelalte altele decat USD/EUR) ar fi trebuit inregistrate la rata de schimb in vigoare la data tranzactiei, in conformitate cu IAS 21, “Efectul variatiei cursurilor de schimb valutar”.

Conducerea Societatii a decis pregatirea situatiilor financiare pe baza costului istoric. Prin urmare, Societatea a optat pentru tratamentul contabil alternativ prevazut in OMFP 94/2001, si anume neajustarea situatiilor financiare potrivit IAS 21, “Efectul variatiei cursurilor de schimb valutar”. descris mai sus.

(d) Tranzactii in moneda straina

Tranzactiile in moneda straina sunt inregistrate la cursul de schimb de la data tranzactiei. La sfarsitul exercitiului, creantele si datoriile exprimate in valuta sunt convertite in lei la cursul de schimb de la data bilantului si diferentele de curs sunt inregistrate in contul de profit si pierdere.

(e) Imobilizari corporale

(i) Active proprii

Terenurile si cladirile sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluata, mai putin amortizarea cumulata si pierderile de valoare (a se vedea politica contabila (k)). Costul activelor construite de Societate cuprinde costul materi-

alelor, manopera directa si un procent din cheltuielile indirecte, alocate in mod rezonabil constructiei de active corporale. Costul istoric a fost reevaluat in conformitate cu Hotararile de Guvern: 945/1990, 26/1992, 500/1994,983/1998 si 403/2000 in baza unor indici stabiliti prin respectivele acte normative; retratarea valorii contabile nete a activelor s-a facut pentru ca aceasta sa reflecte mai bine valoarea lor de piata.

(ii) Active achizitionate in leasing

Contractele de leasing in care Societatea isi asuma total- itatea riscurilor si beneficiilor asociate proprietatii sunt clasificate ca leasing financiar. Mijloacele fixe achizitionate prin leasing financiar sunt prezentate la minimul dintre valoarea de piata si valoarea actualizata a platilor viitoare, mai putin deprecierea acumulata si deprecierile de valoare. Platile de leasing sunt inregistrate in conformitate cu politica contabila prezentata la punctul (p) de mai jos.

Mijloacele fixe achizitionate in leasing financiar sunt amortizate pe minimul dintre durata lor de viata si durata leasingului.

(iii) Cheltuielile ulterioare de intretinere si reparatii

Cheltuielile cu reparatia sau intretinerea mijloacelor fixe efectuate pentru a restabili sau a mentine valoarea acestor active sunt recunoscute in contul de profit si pierdere la data efectuarii lor, in timp ce cheltuielile efectuate in scopul imbunatatirii performantelor tehnice sunt capital- izate si amortizate pe perioada ramasa de amortizare a respectivului mijloc fix.

(iv) Amortizarea

Amortizarea este calculata pentru a diminua costul (mai putin valoarea reziduala) utilizand metoda liniara de amortizare pe durata de functionare a mijloacelor fixe si a com- ponentelor lor, care sunt contabilizate separat.

Duratele estimate, pe grupe principale de imobilizari, sunt urmatoarele:

Constructii 40 ani Instalatii tehnice 5-12 ani Mijloace de transport 5 ani Mobilier, aparatura de birou si altele 5-10 ani

Terenurile si imobilizarile in curs nu se amortizeaza. (f) Imobilizari necorporale

i) Imobilizarile necorporale achizitionate de Societate sunt prezentate la cost mai putin amortizarea cumulata si

23

pierderile de valoare (a se vedea politica contabila (k), "Pierderi de valoare").

ii) Amortizarea este recunoscuta in contul de profit si pierdere pe baza metodei liniare pe perioada de viata estimata a imobilizarii necorporale.

Majoritatea imobilizarilor necorporale inregistrate de Soci- etate este reprezentata de programe informatice dedi- cate. Acestea sunt amortizate liniar pe o perioada de cel mult 5 ani.

(g) Active financiare

Investițiile deținute pana la maturitate de catre Societate sunt evidentiate la valoarea initiala mai putin amortizarea cumulata si pierderile de valoare inregistrate (a se vedea politica contabila (k)).

(h) Stocuri

Stocurile sunt inregistrate la minimum dintre cost si valoarea neta realizabila.Valoarea neta realizabila reprezinta pretul de vanzare estimat in conditiile desfasurarii normale a activitatii mai putin costurile aferente vanzarii.

Costul stocurilor se bazeaza pe principiul Primul intrat primul iesit (First In First Out), sau Costul mediu pon- derat, (Weighted Average Cost), si include cheltuielile ocazionate de achizitia acestora si aducerea in locatia curenta. In cazul stocurilor produse de Societate si in cazul productiei in curs, costul include o proportie corespunzatoare din cheltuielile indirecte in functie de capacitatea normala de functionare.

i) Creante comerciale si alte creante

Conturile de creante comerciale si alte creante sunt evidentiate in bilant la valoarea lor recuperabila.

(j) Numerar si echivalente de numerar

Numerarul include conturile curente in lei si in valuta, si disponibilul din casa.

(k) Pierderi de valoare

Valoarea contabila a activelor Societatii, altele decat stocurile si impozite amanate la plata-activ, este analiza - ta la data fiecărui bilant pentru a determina daca exista scaderi de valoare.

Daca o asemenea scădere este probabila, este estimata valoarea recuperabila a activului in cauza. Un provizion

24

pentru depreciere este recunoscut in contul de profit si pierdere sau in capitalurile proprii [daca este cazul] cand valoarea contabila a activului este superioara valorii sale recuperabile.

i) Calculul valorii recuperabile

Valoarea recuperabila a investitiilor facute de Societate in instrumente financiare si a creantelor pe termen lung este calculata ca si valoare prezenta a fluxurilor viitoare de numerar, actualizate cu rata de dobanda efectiva corespunzatoare acestor active. Creantele pe termen scurt nu sunt actualizate.

ii) Reluarea provizioanelor pentru depreciere

Un provizion pentru deprecierea unei creante pe termen lung este reluat in cazul in care cresterea ulterioara a valorii recuperabile poate fi in mod obiectiv atribuita unui eveniment survenit dupa momentul provizionarii.

Pentru celelalte active, provizionul pentru depreciere poate fi reluat daca s-a produs o schimbare in conditiile existente la momentul determinarii valorii recuperabile.

Reluarea unui provizion pentru depreciere poate fi efectu- ata numai in asa fel incat valoarea neta a activului sa nu depaseasca valoarea sa neta contabila istorica, tinand cont de depreciere si fara a lua in calcul provizionul.

(l) Capital social

Dividende

Dividendele sunt recunoscute ca datorie in perioada in care este aprobata repartizarea lor.

(m) Imprumuturi

Imprumuturile sunt recunoscute initial la cost, mai putin costurile aferente tranzactiei. Ulterior recunoasterii ini- tiale, imprumuturile sunt prezentate la valoare amortizata; diferentele intre cost si valoarea de rascumparare sunt recunoscute in contul de profit si pierdere pe durata imprumutului la o rata efectiva a dobanzii.

(n) Furnizori si alte datorii

Conturile de furnizori si alte datorii sunt evidentiate la cost.(o) Datorii aferente contractelor de leasing

Contractele de leasing in care Societatea preia in mod substantial riscurile si beneficiile asociate proprietatii sunt clasificate ca leasing financiar. Celelalte contracte sunt

25

clasificate ca leasing operational.

Datoria fata de societatea de leasing este inclusa in bilant ca si datorie privind contractul de leasing. Costurile de finantare sunt inregistrate in contul de profit si pierdere pe perioada leasingului la o rata constanta a dobanzii.

Platile facute in cadrul contractelor de leasing operational sunt inregistrate in contul de profit si pierdere liniar pe durata contractului de leasing. Reducerile de prime de leasing primite sunt recunoscute in contul de profit si pierdere ca reducere a cheltuielilor.

(p) Provizioane

Provizioanele sunt recunoscute in bilant atunci cand pentru Societate apare o obligatie legala sau constructiva legata de un eveniment trecut si este probabil ca in viitor sa fie necesara consumarea unor resurse economice care sa stinga aceasta obligatie.

Provizioanele sunt revizuite la fiecare sfarsit de perioada si ajustate pentru a reflecta estimarea curenta cea mai adecvata.

Provizion pentru garanții

Un provizion pentru garantii este recunoscut atunci cand produsele sau serviciile la care se refera sunt vandute. Provizionul este determinat pe baza informatiilor istorice si a unei ponderari statistice.

(q) Recunoasterea veniturilor

Vanzari de bunuri

Veniturile din vanzarea bunurilor sunt recunoscute in contul de profit si pierdere in momentul in care riscurile si beneficiile asociate proprietatii asupra bunurilor respec- tive sunt transferate cumparatorului.

(r) Rezultatul financiar

Acesta include dobanda de plata pentru imprumuturi, dobanda de primit pentru depozitele la banci, dobanda de plata aferenta leasingului financiar si diferentele de curs valutar. Principiul separarii exercitiilor financiare este respectat pentru recunoasterea acestor elemente.

(s) Impozitul pe profit

Impozitul pe profit cuprinde o parte curenta si o parte amanata.Impozitul curent este calculat pe baza rezultatului fiscal

26

anual, utilizand cota de impozit in vigoare la data bilantului, ajustat cu corectiile anilor anteriori.

Impozitul amanat se obtine aplicand metoda bilantiera asupra tuturor diferentelor temporare dintre valoarea contabila si baza fiscala a elementelor bilantiere. Impozitul amanat se calculeaza pe baza ratelor de impozitare pre- vazute de legislatia in vigoare a se aplica in perioada cand se va realiza diferenta temporara.

Impozitul amanat la plata-activ este recunoscut numai in masura in care este probabil sa se obtina profit impozabil in viitor, astfel incat pierderile fiscale reportate si diferentele temporare sa poata fi utilizate. Impozitul amanat la plata-activ este diminuat in masura in care beneficiul fiscal aferent este improbabil sa se realizeze.

Efectul modificarii ratelor de impozitare asupra impozitului amanat este recunoscut in contul de profit si pierdere cu exceptia cazului in care se refera la pozitii anterior recunoscute direct in capitalurile proprii.

(t) Societatile afiliate

Societatile se considera afiliate in cazul in care una din parti, fie prin proprietate, drepturi contractuale, relatii familiale sau de alta natura, are posibilitatea de a contro- la in mod direct sau de a influenta in mod semnificativ cealalta parte.

(u) Estimari

Pentru intocmirea situatiilor financiare, conducerea Soci- etatii face anumite estimari si presupuneri care afecteaza valorile raportate ale activelor si pasivelor la data bilantului, precum si veniturile si cheltuielile perioadei raportate. Rezultatele reale pot diferi de cele estimate.

Estimarile sunt utilizate pentru inregistrarea provizioanelor pentru: clienti incerti, actualizarea creantelor pe termen lung, deprecierea stocurilor, amortizare/depreciere si taxe.

Efectul schimbarii estimarilor contabile este calculat anticipat si este inclus in determinarea rezultatului net aferent:

perioadei in care s-a realizat schimbarea, daca ea este singura perioada afectata; perioadei in care s-a realizat schimbarea si perioadelor ulterioare, daca schimbarea le

afecteaza pe toate.

(v) Informatii comparative [daca este cazul]

Anumite pozitii din situatiile financiare ale anului 2008 au fost reclasificate pentru a fi in conformitate cu

27

prezentarea situatiilor financiare aferente anului 2009. (w) Pensii si alte beneficii ulterioare pensionarii

In cursul desfasurarii normale a activitatii, Societatea plateste statului taxele aferente salariatilor sai. Toti anga- jatii societatii sunt membri ai Fondului Roman de Pensii.

Politica Societatii nu include o alta schema de pensionare sau vreun plan de acordare a unor beneficii suplimentare dupa pensionare, in consecinta nu are alte obligatii in legatura cu sistemul de pensii.

In plus, Societatea nu este obligata sa ofere alte beneficii angajatilor sai la data pensionarii.

Nota 7. Capitalul social

La 31 decembrie 2009, capitalul social al societatii era de296.892.431 mii lei divizat in 11.875.697 actiuni cu o valoare nominala de 25.000 lei. Toate actiunile emise

sunt platite integral. Structura actionariatului la 31 decembrie 2009 este urmatoarea:

Mii lei %

Beta S.A. 82,93Societatea M 6,62Societatea T 2,38Alti actionari 8,07

Total 100

In capitalul social al Societatii sunt incorporate diferentele din reevaluarea mijloacelor fixe conform HG 945/1990, HG 26/1992 si HG 500/1994, in suma totala de102.565.653 mii lei.

Asa cum este mentionat in Nota 18, la data de 30 martie2004 capitalul social al Societatii a fost majorat cu2.880.000 USD, ca urmare a emisiunii a 3.862.771 actiuni conform hotararii Adunarii Generale a Actionarilor din 9 ianuarie 2004.

Nota 8. Informatii privind salariatii, administratorii si directorii

In cursul anului 2009, numarul mediu de salariati aiSocietatii a fost de 2.659 (in 2008 : 2.751). Structura

personalului pe categorii de munca este urmatoarea:

Categorie Numar

Manageri 9

Muncitori 2.089

Personal tehnic productiv 479

Personal administrativ 68

Departament informatic 14

Total 2.659

Organismul de conducere al Societatii este Consiliul deAdministratie, acesta fiind format din 3 membri. La 31

decembrie 2009, componenta Consiliului de

Administratie este urmatoarea:

Nume Functie

Florian Popescu Director general

Gheorghe Mincu Membru

Nicoleta V o rnicu M embru

Consiliul de Administratie actual al societatii a fost numit prin Hotararea Adunarii Generale a Actionarilor din 30 august 2009.

Directorii societatii au fost numiti prin Decizii

ale Consiliului de Administratie din 5 septembrie 2009 si 22 septembrie 2009.

Componenta managementului la 31 decembrie 2009 este urmatoarea:

Nume Functie

Ing. Florian Popescu Director General

Ing. Claudiu Postelnicu Director Tehnic

Ing. Adrian Popovici Director Productie

Ing. Vlad Solomon Director Marketing

Ing. Marius Grigore Director Calitate

Ing. Alina Oprea Director Logistica

Ec. Mariana Calin Director Economic

Ing. Elena Ionescu Director Resurse Umane

Jur. Cristian Tudor Director Juridic

Cheltuielile salariale ale societatii in anul 2009 au fost urmatoarele:

Mii lei 2009

Cheltuieli cu salariile personalului 171.736.969

Contributia unitatii la asigurarile sociale 43.824.046

Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 8.597.562

Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate 12.090.280

Contributia unitatii la fondul de solidaritate cu persoanele handicapate 3.415.767

Total 239.664.624

Salariile managementului reprezinta 4% din fondul

de salarii al anului 2009.

Nota 9. Indicatori economico - financiari

Mii lei

I. Indicatori de lichiditate

2008 2009

Indicatorul lichiditatii curente

Active circulante (A) 206.124.374 518.881.421

Datorii pe termen scurt (B) 647.322.233 978.558.759

A/B - in numar de ori 0,32 0,53

Indicatorul lichiditatii imediate (test acid)

Active circulante (A) 206.124.374 518.881.421

Stocuri (B) 164.428.108 156.260.975

Datorii pe termen scurt (C) 647.322.233 978.558.759

(A-B)/C - in numar de ori 0,06 0,37

II. Indicatori de risc

Indicatorul gradului de indatorare

Capital imprumutat (A) 96.791.621 -

Capital propriu (B) (42.980.961) 52.933.070

A/B (daca este negativ, nu se calculeaza) N/A -

Indicatorul privind acoperirea dobanzilor

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit (A) (204.652.078) 70.863.187

Cheltuieli privind dobanzile (B) 4.467.901 1.786.195

A/B - in numar de ori (daca este negativ, nu se calculeaza)

N/A 39,67

III. Indicatori de activitate

Numar de zile de stocare

Stocuri (A) 164.428.108 156.260.975

Costul vanzarilor (B) 115.387.406 119.940.122

(A/B)*365 - in numar de zile 520 47

Viteza de rotatie a debitelor - clienti

Mii lei

2008 2009

Creante comerciale (A) 18.630.724 185.895.768

Cifra de afaceri neta (B) 279.533.981 690.107.045


Viteza de rotatie a creditelor - furnizori

Datorii comerciale (A) 73.806.714 114.779.774



Viteza de rotatie a activelor imobilizate

Cifra de afaceri neta (A) 279.533.981 690.107.045

Active imobilizate (B) 502.529.609 525.554.553

(A/B) - in numar de ori 0,56 1,31

Viteza de rotatie a activelor totale

Cifra de afaceri neta (A) 279.533.981 690.107.045

Total active (B) 709.036.061 1.044.583.846

(A/B) - in numar de ori 0,39 0,66

IV. Indicatori de profitabilitate

Rentabilitatea capitalului angajat

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit (A) (204.652.078) 70.863.187

Total active minus datorii curente (B) 61.516.856 66.025.087

(A/B) (daca este negativ, nu se calculeaza) - 1,07

Marja bruta din vanzari

Profit brut din vanzari (A) 49.520.954 277.669.666


(A/B) 18% 40%

V. Indicatori privind rezultatul pe actiune

Rezultatul pe actiune

Rezultat net atribuibil actiunilor comune (A) (209.131.094) 69.076.992

Numar de actiuni comune (B) 11.875.697 11.875.697

(A/B) - in mii lei (17,6) 5,82

[Comentariile care urmeaza vor fi pregatite/personalizate de catre Societate, astfel incat sa reflecte situatia sa specifica.]

I. Indicatori de lichiditate

Indicatorul lichiditatii curente (indicatorul capitalului circulant), respectiv indicatorul lichiditatii imediate (indicatorul test acid) exprima de cate ori se cuprind datoriile curente in activele curente, respectiv in active curente mai putin stocuri. Valorile obtinute sunt scazute in comparatie cu cele recomandate (in jur de 2), reflectand o capacitate redusa de acoperire a datoriilor curente din activele curente, si in principal din creante si lichiditati.

II. Indicatori de risc

Gradul de indatorare al capitalului propriu exprima de cate ori se cuprinde capitalul imprumutat (credite pe o perioada mai mare de un an) in capitalurile proprii si reflecta structura de finantare a societatii la incheierea exercitiului financiar. Deoarece indicatorul are valoare negativa la2008 si valoare zero la 2009, analiza lui nu este relevanta.

Indicatorul privind acoperirea dobanzilor reflecta de cate ori pot fi acoperite cheltuielile cu dobanda din profitul inaintea dobanzii si impozitului. Cu cat valoarea indicatorului este mai mica cu atat pozitia societatii este considerata mai riscanta. La 2008, analiza indicatorului nu este relevanta, deoarece indicatorul are o valoare negativa.

III. Indicatori de activitate (de gestiune)

Viteza de rotatie a debitelor-clienti exprima numarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catre societate si arata astfel eficacitatea intreprinderii in colectarea creantelor sale. Cresterea numarului de zile in2009 poate indica probleme legate de controlul creditului acordat clientilor.

Viteza de rotatie a creditelor-furnizori exprima numarul de zile de creditare pe care societatea il obtine de la furni- zorii sai.

Viteza de rotatie a activelor imobilizate evalueaza eficienta managementului activelor imobilizate prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate prin exploatarea acestora.

Viteza de rotatie a activelor totale evalueaza eficienta managementului activelor totale prin examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele societatii.

IV. Indicatori de profitabilitate

Rentabilitatea capitalului angajat reprezinta profitul pe pe care il obtine Societatea la o unitate de resurse investite. Societatea a inregistrat pierdere in anul 2008 si profit in2009.

Marja bruta din vanzari inregistreaza un nivel ridicat in cursul anului 2009.

V. Indicatori privind rezultatul pe actiune

Rezultatul pe actiune a fost de 5.820 lei pe actiune in2009, iar in 2008 societatea a inregistrat o pierdere de17.610 lei pe

actiune.

Numarul de zile de stocare indica numarul de zile in care bunurile sunt stocate in unitate.

Nota 10. Alte informații

10.1 Prezentarea societatii

S.C. Alfa S.R.L. a fost înființata in anul 1991, in temeiul Legii nr.15/1990 si a Legii nr.31/1990 si in conformitate cu HG 1224/1990 si este înmatriculata la Registrul Comerțului sub nr. J16/3456/1991.

Sediul social al Societatii este in localitatea Oras, str. Florilor nr. 25.

10.2 Părți afiliateSocietatile afiliate cu care

Societatea a desfasurat tranzactii comerciale in 2008 si 2009 sunt:

Societate Tara de origine Adresa

S.C. Eficienta S.R.L. Romania Str. Ardeziei, nr. 137, Oras

S.C. Contractul S.R.L. Romania Str. Victoriei, nr. 20, Oras

Societatea detine de asemenea titluri de participare inprocent de 100% in S.C. ABC S.R.L., situata in

Romania, Str. Nova, nr 3, Bucuresti.

10.3 Impozitul pe profit

La 31 decembrie 2009, impozitul amanat-activ s-a calculat pe baza pierderilor fiscale cumulate de catre Societate, ce pot fi reportate in viitor, si a diferentelor temporare intre baza contabila si cea fiscala a elementelor detaliate in nota 15.

Avand in vedere ca nu este probabil ca acest activ va fi realizat, impozitul amanat calculat in acest fel nu a fost inregistrat in situatiile financiare ale Societatii.

Valoarea neta a pierderilor fiscale se ridica la suma de185.719.892 mii lei si se compune din urmatoarele elemente:

- Anul 2001 12.215.922 mii lei - Pierdere- Anul 2008 173.503.970 mii lei - Pierdere

Pierderile fiscale cumulate pot fi reportate pe o perioada de maxim cinci ani.

In exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 2009, Societatea a inregistrat un profit contabil de 69.076.992 mii lei in situatiile financiare in termeni nominali si un profit fiscal de 75.076.992 mii lei.

Reconcilierea dintre rezultatul fiscal si cel contabil este prezentata in continuare:

1. profit contabil 69.076.992 mii lei

2. venituri neimpozabile 61.077.251 mii lei

3. total cheltuieli nedeductibile 67.077.251 mii lei

4. profit fiscal (rd.1-rd.2+rd.3) 75.076.992 mii lei

5. pierdere fiscala din anii precedenti (260.796.884) mii lei

6. pierdere fiscala cumulata (rd.4+rd.5) (185.719.892) mii lei

7. impozit pe profit 25 % 0 mii lei

10.4 Cifra de afaceri

Cifra de afaceri aferenta anului 2009 este de690.107.045 mii lei din care 95,8% la export si 4,2% la intern.

Mentionam ca ponderea la export este detinuta de firma Foreign Business AG (Germania); pe langa aceasta, exportul s-a derulat si pe piata suedeza, partener fiind firma Swedish Business.

10.5 Suma plaților viitoare in cadrul contractelor de chirii si deleasing operaționale

Chirii

Mii lei Rate de platit la

31 decembrie 2008

Rate de platit la

31 decembrie 2009

Sub un an 3.325.623 3.831.413

Intre unu si cinci ani 6.964.497 8.275.837

Peste cinci ani - -

Total 10.290.120 12.107.250

Leasing operational

Mii lei Rate de plătit la

31 decembrie 2008

Rate de plătit la

31 decembrie 2009

Sub un an 3.325.623 3.831.413

Intre unu si cinci ani 6.964.497 8.275.837

Peste cinci ani - -

Total 2.519.415 3.151.300

10.6 Auditori

Auditul societatii este asigurat de firma Audit S.R.L.. Onorariul auditorului este stabilit prin înțelegerea dintre cele doua parti si este prevăzut in contractul de prestări

10.7 Angajamente acordate

a) Scrisori de garanție bancara pentru buna execuție(garantate prin numerar)

servicii încheiat intre Societate si Audit S.R.L.

Nr. Contract Nume beneficiar EUR

544 Foreign Business AG 69.025545 Foreign Business AG 69.025553 Foreign Business AG 30.677555 Foreign Business AG 107.371Total 276.098

Nr. Contract Nume beneficiar SGB EUR

566 Swedish Business 60.000 T otal 60.000

b) Scrisoare de garantie bancara in favoarea BirouluiVamal de Supraveghere si Control la Frontiera Constanta

Beneficiar LLEI

Vama 600.000.000

Vama 600.00.000

T otal 1.200.000.000

6. ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIARE PE BAZA BILANŢULUI

6.1. Studiul bilanţului - etapă a analizei financiare

În vederea elaborării diagnosticului financiar care să permită măsurarea rentabilităţii economice a capitalurilor investite, a rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii, aprecierea condiţiilor în care sunt realizate echilibrele financiare, deducerea gradului de autonomie al întreprinderii, analiza financiară parcurge mai multe etape, care presupun cercetarea unor informaţii necesare în vederea detectării simptomelor ce prefigurează fenomene care împiedică continuitatea activităţii întreprinderii. Scopul principal îl constituie adoptarea unor decizii corective în gestiunea pe termen scurt, mediu şi lung.

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ şi de pasiv (mijloacele şi resursele) la închiderea exerciţiului şi în alte situaţii prevăzute de lege, grupate după natură, destinaţie şi lichiditate, respectiv, după natură, provenienţă şi exigibilitate. Elementele de pasiv vizează fondurile de care a beneficiat întreprinderea (capitalurile proprii ale asociaţilor, provizioanele, datoriile de exploatare, financiare), iar cele de activ, utilizările acestor fonduri, cu titlu durabil (active imobilizate) şi cu titlu provizoriu şi ciclic (active circulante).

Activul şi pasivul reflectă aceeaşi realitate văzută sub forma mijloacelor de finanţare şi a utilizării acestora la acelaşi moment, ceea ce impune echilibrul permanent între activele şi pasivele bilanţului, indiferent de forma de prezentare a acestuia (tabelară sau în listă).

Conform IAS 1, “Prezentarea situaţiilor financiare”, bilanţul prezentat în listă (Tabelul 14) are drept scop de a prezenta fidel informaţii despre poziţia financiară a întreprinderii, respectiv, capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului, cu ajutorul resurselor economice controlate (activele), structurii de finanţare (datorii şi capitaluri proprii), precum şi cu ajutorul unor indicatori economico-financiari specifici (lichiditatea şi solvabilitatea).

6.2. Tipuri de bilanţ utilizate în analiza financiară

Criteriile de clasament al activelor şi pasivelor bilanţului diferă în funcţie de scopul urmărit în analiză şi de utilizator, ceea ce a condus la amenajarea mai multor tipuri (modele) de bilanţ cu prezentare tabelară cum ar fi: bilanţul financiar, bilanţul funcţional, bilanţul “pool de fonds”(ansamblul resurselor) ş.a.

Studiul bilanţului trebuie efectuat după repartizarea rezultatului şi trebuie să înceapă cu examinarea structurii pasivului şi a structurii activului.

Bilanţul contabil elaborat în optica patrimonial-juridică utilizat până la adoptarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate s-a dovedit insuficient adaptat analizei financiare orientate spre gestiune, ceea ce a impune utilizarea unui bilanţ mai operaţional, pentru a evidenţia relaţia dintre resursele disponibile şi nevoile de finanţare ale întreprinderii, ştiut fiind că orice nevoie de finanţare trebuie acoperită din resurse financiare.

În acest scop se dovedeşte deosebit de util bilanţul financiar, elaborat în optică patrimonială, care constituie suportul analizei financiare tradiţionale ce are ca finalitate descrierea patrimoniului întreprinderii în vederea unei evaluări patrimoniale care poate interesa atât proprietarii, cât şi creditorii. În măsura în care creditorii utilizează un asemenea studiu, se procedează la o analiză financiară externă, ce vizează recuperarea capitalurilor investite mai ales în cazul lichidării întreprinderii.

Logica bilanţului financiar, numit şi bilanţ lichiditate-exigibilitate, se bazează pe criteriul lichidităţii crescătoare a activului şi al exigibilităţii crescătoare a pasivului, ceea ce implică separarea elementelor de activ în funcţie de gradul de lichiditate şi a elementelor de pasiv în funcţie de scadenţă.

De exemplu, bilanţul contabil armonizat este apropiat logicii financiare, având prezentarea în listă (Tabelul 14):

Bilanţ Contabil armonizat restâns

Tabelul 14

Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Exerciţiul financiarrând Precedent Curent

A. Active imobilizate - total 01 334134112 442396673I. Imobilizări necorporale 02 112827 761587II. Imobilizări corporale - total 03 333960171 441573972III. Imobilizări financiare 04 61114 61114B. Active circulante - total 05 330562056 515792600I: Stocuri - total 06 141953183 122067958II. Creanţe - total 07 180200143 390840345III: Investiţii financiare pe termen scurt 08 - -IV. Casa şi conturi la bănci 09 8408730 2884297C. Cheltuieli în avans 10 1902966 1489075D. Datorii ce trebuie plătite 929b122j până la 1 an

11 227834680 186432713

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (05 + 10 – 11 – 16)

12 100194521 325651589

F. Total active minus datorii curente(01 + 12)

13 434328633 768048262

G. Datorii ce trebuie plătite 929b122j peste 1 an

14 8493328 127907177

H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 15 - -I. Venituri în avans 16 4435821 5197373J. Capital şi rezerve 17 448290076 634448682I. Capital (subscris vărsat) 18 59199226 295996131II. Prime de capital 19 - -III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551IV. Rezerve 21 143608630 243288000V. Rezultatul reportat – Sold C 22 - 28147174 - Sold D 23 22454771 22454771VI. Rezultatul exerciţiului – Sold C 24 40667697 51384049Repartizarea profitului 25 40667697 51384049Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 – 23)

26 425835305 640141085

Patrimoniul public 27 - -Capitaluri – total (26 + 27) 28 425835305 640141085

Lichiditatea crescătoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce în ce mai mare a acestora de a deveni “lichide” şi de a acoperi nevoile întreprinderii; în fruntea activului se află valorile imobilizate, cele mai puţin “lichide”, iar la sfârşit disponibilităţile, cele mai “lichide”.

Clasarea posturilor de pasiv în ordinea exigibilităţii crescătoare semnifică faptul că exigibilitatea unei surse de finanţare este legată de scadenţa sa, primele posturi fiind cele mai lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai rapid exigibile (datoriile pe termen scurt).

Construcţia bilanţului financiar implică respectarea unor principii şi reguli care permit ordonarea posturilor de bilanţ după criteriul pe termen scurt şi pe termen lung. Printre elementele constitutive ale bilanţului se face distincţie între cele care rămân la dispoziţia întreprinderii pe termen lung (peste 1 an) şi cele care nu îi aparţin decât pe termen scurt (sub 1 an).

Amenajarea posturilor de activ conduce la existenţa a două ansambluri: activul imobilizat care reprezintă elementele pe termen lung cu trei categorii de valori imobilizate (necorporale, corporale, financiare), la care se adaugă partea de activ circulant cu scadenţa mai mare de 1 an (creanţe - clienţi, cheltuieli efectuate în avans). În schimb, în activul circulant se includ imobilizările cu scadenţă scurtă (imobilizările financiare ce ajung la scadenţă sub 1 an).

Amenajarea posturilor de pasiv structurează pasivul bilanţului în grupa capitalurilor permanente, formată din capitalurile proprii şi datoriile pe termen mediu şi lung (cu scadenţa peste 1 an) şi grupa datoriilor pe termen scurt (cu scadenţa sub 1 an), indiferent de natura lor (datorii de exploatare, credite bancare curente, venituri realizate în avans cu scadenţă scurtă şi datoriile pe termen lung ajunse la scadenţă).

Dacă o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenţă mai repede de 1 an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate în avans cu scadenţa peste 1 an sunt incluse în datoriile pe termen mediu şi lung.

Obţinerea bilanţului financiar implică efectuarea unor corecţii ale activului şi pasivului pe baza informaţiilor din anexă, prin respecarea unor principii de evaluare şi regrupare a posturilor după criteriul vechimii (peste sau sub 1 an).

Schematic, bilanţul financiar se prezintă astfel:

Bilanţ financiar

Activ = Necesar Pasiv = Resurse

Necesar permanent Capitaluri permanente (Cp)Activ imobilizat net > 1 an 1. Capitaluri proprii (C)Necesar temporar 2. Datorii cu scadenţe > 1 an1. Activ circulant net < 1 an Resurse temporare2. Imobilizări financiare < 1 an 1. Datorii cu scadenţe < 1 an3. Disponibilităţi (Trezorerie activă) 2. Credite bancare (Trezorerie pasivăTotal Activ Total Pasiv

Prezentarea bilanţului financiar (Tabelul 15) pune în evidenţă două părţi distincte pe orizontală: partea superioară care reflectă structura financiară prin stabilitatea elementelor care îl compun (necesarul de finanţat şi resursele de finanţare permanente) şi partea inferioară care reflectă finanţarea ciclului de activitate (necesarul de finanţat pe termen scurt şi resursele temporare de finanţare).

Clasamentul activelor şi pasivelor după criteriul vechimii pune în evidenţă, printr-o simplă lectură orizontală, echilibrele sau dezechilibrele structurale ale bilanţului, conform Normei 13 din IASC şi în cazul conturilor consolidate.

Importanţa bilanţului financiar în analiza financiară decurge din faptul că el serveşte la determinarea marjei de securitate financiară prin intermediul fondului de rulment, care permite întreprinderii să facă faţă riscurilor pe termen scurt, garantând solvabilitatea acesteia.

Conform Reglementărilor româneşti, bilanţul în listă (Tabelul 14) este apropiat modelului de bilanţ financiar (Tabelul 15), cu excepţia resurselor care sunt prezentate în ordine inversă scadenţei, capitalurile proprii fiind situate în partea finală a listei.

Abandonarea principiului de clasament al posturilor în bilanţul financiar a condus la apariţia bilanţului funcţional, care regrupează posturile de bilanţ pe marile funcţiuni ale întreprinderii (investiţii, exploatare, finanţare, trezorerie), fiind un bilanţ economic, construit de Centrala Bilanţurilor din Banca Franţei în scopul explicării funcţionării economice a întreprinderii de către bancheri.

Construcţia bilanţului funcţional are la bază un set de principii şi reguli menite să pună în evidenţă utilizările şi resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcţionare a întreprinderii, gruparea posturilor fiind legată de operaţiile realizate în raport cu natura, destinaţia sau funcţia lor. În această prezentare, bilanţul este destinat analizei funcţionale, care poate fi şi o analiză externă.

Un principiu de elaborare a bilanţului funcţional se referă la exprimarea posturilor de bilanţ la valoarea brută, (valoarea de origine a acestora), ceea ce impune includerea amortismentelor şi provizioanelor în capitalurile proprii, bilanţul funcţional constituind un punct de plecare ideal pentru o analiză de flux, deoarece permite determinarea variaţiilor de stocuri.

Un alt principiu al bilanţului funcţional se referă la conceptul de stabilitate, care are în vedere durata posturilor în patrimoniu; acesta diferă de conceptul permanenţei al bilanţului financiar, în sensul că un împrumut pe termen lung va rămâne în imobilizările financiare, indiferent de scadenţa sa, iar datoriile pe termen lung nu vor fi trecute la datorii pe termen scurt, indiferent de scadenţă.

Al treilea principiu, al afectării, avut în vedere la structurarea posturilor permite descrierea ciclurilor care compun viaţa întreprinderii şi a echilibrelor financiare ce decurg din ele.

Schematic, bilanţul funcţional se prezintă astfel:

Bilanţ funcţional

Activ = Utilizări Pasiv = Resurse

I. Funcţia de investiţii IV. Funcţia de finanţare

Utilizări stabile brute Resurse stabile (durabile)

II. Funcţia de exploatare1. Capitaluri proprii:

1. Activ circulant de exploatare2. Datorii financiare stabile

2. Activ circulant înafara exploatăriiII. Funcţia de exploatare

III. Funcţia de trezorerie 1. Datorii de exploatare

Activ circulant financiar (Disponibilităţi)

2. Datorii în afara exploatării

Total Activ Total Pasiv

Bilanţul financiar (lichiditate – exigibilitate)

Tabelul 15

Active = Necesaruri nete

Exerciţiul financiar Pasive = Resurse Exerciţiul financiar

(mii lei) Precedent Curent (mii lei) Precedent CurentMijloace cu durata > 1 an

334134112 442396673Resurse cu scadenţa >1an

434328633 768048262

A. Active imobilizate 334134112 442396673 J. Capital şi rezerve 425835305 640141085I. Imobilizări necorporale

112827 761587 I. Capital 59199226 295996131

II. Imobilizări corporale

333960171 441573972 II. Prime de capital - -

III. Imobilizări financiare

61114 61114 III. Rezerve din reevaluare

245482220 95164551

Mijloace cu durata < 1 an

330562056 515792600 IV. Rezerve - total 143608630 245288000

B. Active circulante 330562056 515792600 V. Rezultatul reportat - Sold C

- 26147174

I. Stocuri - total 141953183 122067958 - Sold D

22454771 22454771

II. Creanţe - total 180200143 390840345 VI.Rezultatul exerciţiului - Sold C

40667697 51384029

III: Invest. financiare/termen scurt

- - Repartizarea profitului 40667697 51384029

IV: Casa şi conturi la bănci

8408730 2884297 Total capitaluri proprii 425835305 640141085

C. Cheltuieli în avans 1902966 1489075 H.Provizioane pt.riscuri-cheltuieli

- -

G. Datorii pe o perioadă > 1 an

8493328 127907177

D. Datorii pe o perioadă de 1 an

227834680 186432713

Total datorii 236328008 314339890

I. Venituri în avans 4435821 5197373

Total Active Nete 666599134 959678348 Total Capitaluri 666599134 959678348

Bilanţul funcţional (economic)

Tabelul 16

Active = Utilizări Exerciţiul financiar Pasive = Resurse Exerciţiul financiar

(valoare brută)(mii lei)-

Precedent Curent (mii lei) Precedent Curent

I. Funcţia de investiţii IV. Funcţia de finanţare

Utilizări stabile Resurse stabile 608138189 1011158943

A. Active imobilizate brute

507943668 685507354 1. Capitaluri proprii 425835305 640141085

1. Imobilizări necorporale

177647 916041 - Capital 59199226 295996131

2. Imobilizări corporale

507704907 684530199 - Rezerve - total 389090850 340452551

3. Imobilizări financiare

61114 61114 - Rezultatul reportat - 22454771

+ 3692403

II. Funcţia de exploatare

- Rezultatul exerciţiului(nerepartiz)

- -

B.Active circulante de exploatare

316198333 502973608 2. Amortismente şi provizioane

173809556 243110681

1. Stocuri - total 141953183 122067958 3. Datorii financiare stabile (>1 an)

8493328 127907177

2. Creanţe comerciale 174245150 380905650 II. Funcţia de exploatare

Active circ. în afara exploatării

5954993 9934695 1. Datorii de exploatare 132550559 77021000

Alte creanţe 5954993 9934695 2. Datorii înafara exploatării

95284121 109411718

C. Cheltuieli în avans 1902966 1489075 3. Credite bancare curente - -III: Funcţia de trezorerie

I. Venituri în avans 4435821 5197373

Activ circulant financiar

8451440 2927007

Casa şi conturi la bănci

8408730 2884297

Total Active valoare brută

840408690 1202789029 Total Resurse 840408690 1202789029

Structurarea bilanţului funcţional (Tabelul 16) permite evidenţierea a două categorii de utilizări în activ: una legată efectiv de exploatare şi alta independentă de ciclul de producţie, iar în pasiv două categorii de resurse: unele generate de exploatare şi altele fără legătură cu aceasta.

Importanţa bilanţului funcţional în analiza financiară decurge din faptul că el permite aprecierea stabilităţii structurii financiare a întreprinderii prin intermediul trezoreriei nete şi astfel exprimă interdependenţa dintre structura financiară şi natura activităţii sale.

Comparaţia între bilanţul financiar şi bilanţul funcţional pune în evidenţă două deosebiri esenţiale între acestea, şi anume:

a. în timp ce bilanţul financiar permite o analiză externă a situaţiei financiare a întreprinderii interesantă pentru creditori, bilanţul funcţional permite în primul rând o analiză internă realizată în principal de managerii întreprinderii;

b. bilanţul funcţional se stabileşte din perspectiva continuităţii activităţii, în timp ce bilanţul financiar este realizat din perspectiva încetării activităţii.

Ca răspuns adus criticilor bilanţului financiar şi bilanţului funcţional, adepţii conceptelor mai recente ale teoriei financiare neoclasice au conceput modelul de bilanţ “pool de fonds” sau ansamblul de fonduri.

Teoria financiară neoclasică avansează un criteriu care priveşte costul capitalului compus din diferitele resurse folosite, în funcţie de care se judecă oportunitatea diverselor utilizări cărora le-au fost afectate.

În consecinţă, bilanţul trebuie privit ca un ansamblu de resurse şi de utilizări, care oferă indicii asupra deciziilor strategice în materie de investiţii şi de finanţare, fără a exista o afectare a unei resurse unui anumit tip de utilizare.

Acest tip de bilanţ se apropie de bilanţul funcţional prin prezenţa amortismentelor şi provizioanelor în fondurile proprii, în pasiv. În activ posturile sunt grupate în două părţi distincte pentru a evidenţia impactul strategiilor întreprinderii: industrială şi comercială, pe de o parte, căreia îi corespund imobilizările brute non financiare şi activele circulante de exploatare (inclusiv lichidităţile necesare pentru exploatare) şi strategia financiară, inclusiv lichidităţile, care serveşte obiectivelor de tip financiar.

Schematic, bilanţul ansamblului de fonduri se prezintă astfel:

Bilanţ “Pool de fonds”

Activ = Utilizări Pasiv = Resurse

Portofoliu de active Portofoliu de resurseI. Utilizări industriale şi comerciale I. Fonduri proprii1. Imobilizări brute 1. Fonduri proprii externe2. Active circulante de exploatare 2. Fonduri proprii interne

3. Active circulante înafara exploatării

II. Datorii

II. Utilizări financiare 1. Resurse financiare1. Imobilizări financiare 2. Datorii de exploatare2. Active circulante (Disponibilităţi) -

Total Activ Total Pasiv

Indiferent de modul de structurare a elementelor patrimoniale, bilanţul serveşte ca document esenţial în analiza modificărilor poziţiei financiare a întreprinderii ca răspuns la cerinţele mediului economic în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

3.3. Analiza echilibrelor financiare

Bilanţul este “fotografia” întreprinderii, care, indiferent de forma de prezentare, trebuie să ofere răspuns la o serie de întrebări specifice celui care efectuează analiza. Aceste întrebări decurg din modul în care se realizează egalitatea între activul şi pasivul bilanţului, egalitate care transpune o identitate fundamentală între două reprezentări diferite ale aceleiaşi mărimi economice, sursele fondurilor (originea lor), trebuind să corespundă cu utilizările (necesităţile) cărora le-au fost afectate.

Studiul bilanţului implică analiza acestuia în două direcţii: orizontală şi verticală, fiecare punînd în evidenţă anumite corelaţii cu semnificaţii deosebite în aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii.

Analiza pe orizontală a bilanţului pune în evidenţă modul în care se realizează principalele echilibre financiare pe termen scurt şi pe termen lung ale întreprinderii sau grupului de întreprinderi, prin intermediul unor mărimi cum ar fi: situaţia netă, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria.

3.3.1. Analiza Situaţiei Nete

Pe baza abordării juridice a bilanţului, analiştii financiari determină Situaţia Netă (SN) a întreprinderii cu ajutorul relaţiei:

SN = Active – Datorii totale

Aceasta exprimă valoarea contabilă a drepturilor pe care le posedă proprietarii asupra întreprinderii, fiind averea proprietarilor şi trebuind să fie suficientă pentru a asigura funcţionarea şi independenţa financiară a întreprinderii.

Comparativ cu capitalurile proprii, situaţia netă este mai restrictivă, deoarece exclude subvenţiile şi provizioanele reglementate. De aceea, situaţia netă este un indicator mai relevant, ce exprimă valoarea activului realizabil la un moment dat, care interesează proprietarii, acţionarii, cât şi creditorii întreprinderii, mai ales în cazul lichidării acesteia. Ea se calculează punând faţă în faţă bunurile şi datoriile de aceeaşi scadenţă.

Pe baza bilanţului financiar Situaţia Netă se determină ca diferenţă:

a) SN = Total active – Datorii totale - Venituri în avans = Capitaluri proprii.

Pe baza bilanţului contabil armonizat Situaţia Netă este diferenţa:

b) SN = (Total active – Datorii curente) – Datorii peste 1 an = F – G.

De exemplu, Situaţia Netă în cele două variante de calcul este prezentată în Tabelul 17:

Aplicaţia 15: Calculul şi analiza situaţiei nete (capitalurilor proprii)

Tabelul 17

Nr Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt(mii lei)

Precedent Curent (± Δ) (%)

1. Total active 666599134 959678348 293079214 143,96 2. Datorii totale 236328008 314339890 78011882 133,01 3. Venituri în avans 4435821 5197373 761552 171,68 4. Situaţia netă (SN)(a) 425835305 640141085 21430578 105,03 5. Total active – Datorii curente

(F)434328633 768048262 333719629 176,83

6. Datorii curente (G) 8453328 127907177 119453849 1513 7. Capitaluri proprii (F – G)(b) 425835305 640141085 21430578 105,03

Din datele Tabelului 17 se constată o situaţie netă pozitivă şi crescătoare care reflectă o gestiune economică sănătoasă, ce maximizează valoarea întreprinderii, prin potenţarea capitalurilor proprii.

O situaţie netă negativă reflectă o stare de prefaliment, fiind consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. Partea neacoperită rămâne exclusiv în sarcina creditorilor, acesta fiind riscul de insolvabilitate al întreprinderii.

Creşterea situaţiei nete (activului net) are ca efect creşterea rentabilităţii şi a independenţei financiare, pe baza ei putându-se determina riscul global sau lichidativ, prin raportul:

< 0,3.

Activul net (capitalurile proprii) reprezintă un indicator esenţial care dă dimensiunea gradului de “sănătate” a întreprinderii referitor la menţinerea capitalului fizic sau financiar, mai ales în condiţiile inflaţiei care îl erodează.

Menţinerea capitalului fizic presupune ca profitul să fie obţinut numai prin creşterea capacităţii fizice productive în cursul perioadei, iar menţinerea capitalului financiar presupune obţinerea profitului prin creşterea valorii financiare (monetare) a activelor nete.

Performanţele întreprinderii fiind direct legate de menţinerea capitalului fizic sau financiar, “Situaţia modificării capitalurilor proprii” este un alt document al situaţiilor financiare anuale prevăzut de Ordinul M.F.P. 94/2001, inspirat din cerinţele IAS 1, prin care se prezintă detaliat toate variaţiile pe care le-a suferit în cursul exerciţiului financiar fiecare element al activului net (capitalurile proprii).

Din situaţia modificării capitalurilor proprii rezultă capacitatea de menţinere (erodare) a capitalului, precum şi profitul (pierderea) întreprinderii în cursul exerciţiului, prin intermediul următoarelor elemente de conţinut:

- profitul net (pierderea netă) al perioadei;

- fiecare element de venit şi cheltuială recunoscute direct în capitalurile proprii;

- efectul cumulat al modificării politicilor contabile şi corecţia erorilor;

- tranzacţiile de capital cu şi distribuirile către proprietari;

- soldul profitului (pierderii) cumulate la începutul perioadei şi la data bilanţului şi modificările aferente;

- o reconciliere între valoarea contabilă a fiecărei categorii de capitaluri proprii la începutul şi sfârşitul perioadei, cu prezentarea distinctă a fiecărei modificări.

Situaţia modificării capitalurilor proprii cuprinde date referitoare la: soldul la 1 1anuarie, creşterile(+), reducerile (-) şi soldul la 31 decembrie, aşa cum rezultă din datele Tabelului 18:

Aplicaţia 16: Situaţia modificării capitalurilor proprii (mii lei)

Tabelul 18

Elemente ale capitalului propriu

Sold la

1 ianuarie

Creşteri

(+)

Reduceri

(-)

Sold la

31 decembrie

Capital subscris 59199226 236796905 - 295996131Rezerve din reevaluare 245482220 86479236 236796905 95164551Rezerve legale 8973772 3464468 - 12438240Alte rezerve 134634858 97584582 1369680 230849760Rezultat reportat

- Profit nerepartizat 0 21771189 - 21771189- Pierdere neacoperită - - - -Rezultat reportat din adoptarea pt. prima dată a IAS mai puţin IAS 29 – Sold D (ct 1172)

22454771

(pierdere)

- - 22454771

(pierdere)

Rezultat reportat din corectarea

6375985 - - 6375985

erorilor fundamentale –Sold C (ct.1174)

(profit) (profit)

Rezultat reportat din surplusul din rezerva de evaluare

- - - -

Rezultatul exerciţiului financiar

- - - -

Total 425835305 452472365 238166585 640141085

Din analiza datelor Tabelului 18 se desprind următoarele concluzii:

1. Soldul final al capitalurilor proprii este calculat cu relaţia:

Sf = Si + Creşteri – Reduceri,

2. Modficarea capitalurile proprii este egală cu diferenţa:

∆ = Sf – Si = 640141085 – 425835305 = + 214305780 mii lei.

3. Majorarea capitalurilor proprii a fost consecinţa unor solduri iniţiale şi a creşterii mai accentuate a capitalului subscris, a rezervelor şi a existenţei profitului nerepartizat, aceasta fiind diminuată de reducerea unor rezerve şi de soldul debitor al contului 1172, o pierdere reportată rezultată din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29, privind retratarea informaţiei financiare necesare înlăturării efectelor inflaţiei.

3.3.2. Analiza Fondului de Rulment

Echilibrul financiar al întreprinderii rezultă din confruntarea maselor mari ale bilanţului: Fondul de Rulment (FR) cu Necesarul de Fond de Rulment (NFR), din care rezultă Trezoreria (T). Acest echilibru este determinat conform concepţiilor de prezentare a bilanţului: optica financiară şi optica funcţională.

Pe baza bilanţului financiar care grupează posturile după criteriul permanenţei, echilibrul financiar presupune finanţarea activului cu durata mai mare de 1 an din resurse cu scadenţa peste 1 an, iar finanţarea activelor sub 1 an din resurse scadente sub 1 an.

Un prim echilibru rezultă din confruntarea pasivului pe termen lung (capitalurile permanente) cu necesarul permanent (activul imobilizat), aşa cum rezultă din analiza părţii superioare a bilanţului financiar:

FRF = Capitaluri permanente (Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung şi mediu) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli – Necesar permanent (Active imobilizate nete).

Această metodă pune în evidenţă echilibrul financiar pe termen lung, fondul de rulment reprezentând partea din capitalurile permanente rămasă după finanţarea imobilizărilor, pe care

întreprinderea o consacră finanţării activelor circulante. Este partea din capitaluri cu grad de exigibilitate slab, care serveşte finanţării elementelor de activ cu grad de lichiditate suficient de crescut.

Metoda insistă asupra originii Fondului deRulment şi permite înţelegerea cauzelor variaţiei sale, creşterea lui fiind determinată de creşterea capitalurilor permanente (emisii de noi acţiuni, obligaţiuni, noi împrumuturi pe termen lung) şi de reducerea imobilizărilor nete (vânzări de titluri, dezinvestire, cesiuni de imobilizări). Odată cu Fondul de Rulment, marja de securitate a întreprinderii creşte, ceea ce arată că o parte mai însemnată din activele circulante este finanţată din capitaluri permanente.

Scăderea Fondului de Rulment este cauzată de scăderea capitalurilor permanente (rambursări de împrumuturi pe termen lung sau de obligaţiuni) şi de creşterea imobilizărilor nete (investiţii).

Un Fond de Rulment staţionar reflectă stagnarea întreprinderii, care poate fi temporară sau de durată, având diferite cauze.

Partea inferioară a bilanţului financiar permite determinarea Fondului de Rulment Financiar ca diferenţă:

FRF = (Active circulante + Cheltuieli în avans) – (Datorii pe termen scurt + Venituri în avans).

Metoda pune în evidenţă afectarea şi finalitatea Fondului de Rulment care este finanţat din activul circulant. În această ipostază, fondul de rulment Financiar arată surplusul activelor circulante nete nefinanţate din datoriile temporare, evidenţiind excedentul de lichiditate potenţială, ca o marjă de securitate privind solvabilitatea întreprinderii.

Bilanţul contabil armonizat permite determinarea mai rapidă a Fondului de Rulment în două moduri:

a) FRF = (Total active – Datorii sub 1 an) – Active imobilizate = F – A;

b) FRF = Active circulante, respectiv datorii curente nete (E).

Teoretic, Fondul de Rulment trebuie să fie pozitiv, ceea ce nu înseamnă că în anumite situaţii nu poate exista un fond de rulment negativ fără a compromite buna funcţionare a întreprinderii.

Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizări nete) constituie marja de securitate a întreprinderii pentru exploatarea sa cotidiană, permiţându-i să-şi asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare funcţionării (stocuri minime, fond de casă minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an).

Un Fond de Rulment negativ constituie un semnal de alarmă pentru întreprindere, care va fi lipsită de capitaluri permanente suficiente să-i asigure finanţarea imobilizărilor (Capitaluri permanente < Imobilizări nete), sau care are active circulante inferioare datoriilor scadente pe termen scurt, pe care nu le va putea achita (Activ circulant net < Datorii sub 1 an). Această situaţie se întâlneşte mai frecvent în

sectorul de distribuţie, unde viteza de rotaţie a stocurilor este foarte rapidă (sub o lună) şi unde există credite-furnizori însemnate.

De exemplu, calculul Fondului de Rrulment în cele trei variante conduce la rezultatele din Tabelul 19:

Aplicaţia 17: Calculul şi analiza Fondului de Rulment

Tabelul 19

Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri(±) Indici

crt. (mii lei) Precedent Curent (Δ) (%)

1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03

2. Datorii cu scadenţa peste 1 an 8493328 127907177 119413849 1505

3. Provizioane pt. riscuri - cheltuieli - - - -

4. Capitaluri permanente (Cp) 434328633 768048262 333719629 176,83

5. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40

6. Fond de Rulment Financiar (FRF) 100194521 325651589 225457068 325,02

7. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03

8. Cheltuieli în avans 1902966 1489075 - 413891 78,25

9. Datorii pe termen scurt 227834680 186432713 - 41401967 81,83

10. Venituri în avans 4435821 5197373 761552 117,17

11. Fond de Rulment Financiar (FRF) 100194521 325651589 225457068 325,02

12. Total active - Datorii curente (F) 434328633 768048262 333719629 176,83

13. Active imobilizate (A) 334134112 442396673 108262561 132,40

14. Fond de Rulment Financiar(F – A) 100194521 325651589 225457068 325,02

15. Active circ,resp.datorii curente (E) 100194521 325651589 225457068 325,02

Din datele Tabelului 19 se constată că Fondul de Rulment pozitiv şi în creştere confirmă o dinamică favorabilă a marjei de securitate a întreprinderii.

În practică, se consideră că Fondul de Rulment al întreprinderii industriale trebuie să reprezinte valoarea a 1÷3 cifre de afaceri lunare.

În interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor împrumutate nu trebuie să fie excesivă în raport cu cea a capitalurilor proprii (să nu depăşească 50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) şi a Fondului de Rulment străin (FRs):

FRp = Capitaluri proprii – Imobilizări nete;

FRs = Împrumuturi pe termen lung şi mediu – Imobilizări nete.

Fondul de Rulment propriu pune în evidenţă influenţa structurii de finanţare asupra constituirii sale, adică măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii, ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară.

Fondul de Rulment împrumutat (străin) reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanţa nevoi pe termen scurt.

De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu şi străin pe baza datelor din Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20:

Aplicaţia 18: Calculul şi analiza fondului de rulment

Tabelul 20

Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt. (mii lei) Precedent Curent (±Δ) (%)

1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03

2. Datorii cu scadenţa peste 1 an 8493328 127907177 119413849 1505

3. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40

5. Fond Rulment propriu (FRp) (1-3)

91701193 197744412 +106043219 215,5

6. Fond de Rulment străin (FRs) (2-3)

-325640784 -314489496

+11151288 96,5

Din datele Tabelului 20 se constată următoarele:

1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv şi în creştere cu 115,5 %, ceea ce confirmă că întreprinderea dispune de o autonomie financiară care îi permite finanţarea imobilizărilor nete din capitaluri proprii.

2. Fondul de Rulment străin este negativ şi în scădere cu 3,5 %, ceea ce arată că nevoile pe termen scurt nu pot fi finanţate prin îndatorare pe termen lung, deşi gradul de îndatorare la termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a crescut de la 1,994 % la 19,98 %.

3. Echilibrul financiar pe termen lung şi pe termen scurt este asigurat ca urmare a unei marje de securitate pe care o conferă Fondul de Rulment Financiar pozitiv.

4. Independenţa financiară a întreprinderii se dovedeşte a fi satisfăcătoare, chiar dacă ponderea capitalurilor proprii în capitalurile permanente s-a redus de la 98 % la 83,3 %.

3.3.3. Analiza Necesarului de Fond de Rulment

Necesarul de Fond de Rulment desemnează nevoile financiare generate de executarea unor operaţiuni repetitive care compun ciclul de exploatare curentă (cumpărări, vânzări, plăţi salarii), al cărui total trebuie acoperit cel puţin parţial de resurse stabile (Fondul de Rulment Net). El reprezintă banii ce trebuie rulaţi în întreprindere pentru a-i asigura funcţionarea (după finanţarea imobilizărilor), care reclamă cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de către clienţi.

Structura Necesarului de Fond de Rulment cuprinde, pe de o parte, stocurile (de materii prime, produse finite, semifabricate) a căror valoare încorporează cheltuielile de fabricaţie şi, pe de altă parte, creanţele. Din suma acestor componente se scad datoriile (de exploatare şi în afara exploatării), care corespund decalajelor între încasări şi plăţi:

NFR = Necesităţi ciclice – Resurse ciclice,

în care:

Necesităţi ciclice = Necesar temporar – Disponibilităţi;

Resurse ciclice = Resurse temporare – Credite de trezorerie.

Pe baza bilanţului necesarul de fond de rulment se determină ca diferenţă:

NFR =(Active circulante + Cheltuieli în avans– Casa şi conturi la bănci) - (Datorii ce trebuie plătite într-un an + Credite bancare + Venituri în avans).

De exemplu, calculul Necesarului de Fond de Rulment pe baza datelor din bilanţul contabil armonizat (Tabelul 14) conduce la rezultatele din Tabelul 21, din care rezultă următoarele concluzii:

1. Necesarul de fond de rulment pozitiv şi în creştere confirmă dinamica ascendentă a surplusului de necesităţi temporare faţă de resursele temporar disponibile.

2. Creşterea necesarului de fond de rulment a fost consecinţa creşterii necesităţilor ciclice cu 58,72 %, ca urmare a creşterii activelor circulante cu 56,03 %, a reducerii cheltuielilor în avans şi a disponibilităţilor băneşti, în condiţiile în care resursele ciclice s-au redus cu 17,49 %, prin reducerea datoriilor sub 1 an şi a veniturilor în avans.

Aplicaţia 19: Calculul şi analiza necesarului de fond de rulment

Tabelul 21

Nr Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt(mii lei)


1. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03

2. Cheltuieli în avans 1902966 1489075 - 413891 78,25

3. Casa şi conturi la bănci 8408730 2884297 - 5524433 34,31

4. Total I (1 + 2 – 3) 324056292 514357378 190301086 158,72

5. Datorii cu scadenţa de până la 1 an 227834680 186432713 - 41401967 81,83

6. Credite bancare de trezorerie - - - -

7. Venituri în avans 4435821 5197373 761552 117,17

8. Total II (5 + 6 + 7) 232270501 191630086 - 40640415 82,51

9. Nec de fd de rulment (NFR)(4 – 8) 91785791 322767292 230981501 351,65

Pornind de la relaţia care trebuie să existe între necesarul temporar şi resursele temporare, NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care poate fi pozitiv sau negativ, după cum urmează:

a) Dacă NFR > 0, rezultă un surplus de necesar temporar faţă de resursele temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situaţie normală dacă este consecinţa unor investiţii privind creşterea necesarului de finanţare a ciclului de exploatare.

În caz contrar, NFR > 0 arată un decalaj nefavorabil între lichidarea stocurilor şi creanţelor şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, în sensul încetinirii încasărilor şi accelerării plăţilor.

b) Un NFR < 0 reflectă un surplus de resurse nete temporare faţă de capitalurile circulante, necesităţile temporare fiind mai mici decât resursele temporare ce pot fi mobilizate. Această situaţie este favorabilă dacă este consecinţa accelerării rotaţiei activelor circulante, a urgentării încasărilor şi relaxării plăţilor.

Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii, este mai fluctuant, mai instabil decât fondul de rulment şi depinde de cifra de afaceri), durata de rotaţie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor.

El poate fi exprimat în zile de vânzare prin intermediul vitezei de rotaţie (NFRz = NFR·360/ CA) care reflectă acest decalaj.

3.3.4. Analiza Trezoreriei

Trezoreria Netă (TN) poate fi determinată pornind de la egalitatea de bilanţ Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezultă

echilibrul financiar al întreprinderii, fiind un rezultat al operaţiunilor ce afectează toate posturile de bilanţ şi rezultând din lectura pe orizontală a bilanţului financiar, respectiv:

a) a părţii superioare: TN = FR – NFR;

b) a părţii inferioare: TN = Disponibilităţi – Credite de trezorerie sau:

TN = Trezoreia activă – Trezoreria pasivă.

Trezoreria activă cuprinde disponibilităţile curente degajate de funcţionarea întreprinderii, la care se adaugă plasamentele rambursabile în orice moment (valori mobiliare de plasament).

Trezoreria pasivă este reprezentată de creditele bancare curente, soldurile creditoare de bănci şi efectele scontate (în afara bilanţului).

c) Pe baza bilanţului contabil armonizat, trezoreria este dată de diferenţa:

TN = Active circulante respectiv datorii curente nete (E) – NFR.

De exemplu, calculul Trezoreriei Nete pe baza bilanţului conduce la rezultatele din Tabelul 22:

Aplicaţia 20: Calculul şi analiza Trezoreriei Nete

Tabelul 22

Nr. Indicatori (mii lei) Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt. Precedent Curent (± Δ) (%)

1. Fondul de rulment financiar(FRF)

100194521 325651589 225457068 325,02

2. Necesarul de fd. de rulment (NFR)

91785791 322767292 230981501 351,65

3. Trezoreria netă (TN) (1 – 2) (a) 8408730 2884297 - 5524433 34,31 4. Disponibilităţi băneşti 8408730 2884297 - 5524433 34,31 5. Credite bancare de trezorerie - - - - 6. Trezoreria netă (TN) (4 – 5) (b) 8408730 2884297 - 5524433 34,31 7. Active circ., resp. dat.crte nete

(E)100194521 325651589 225457068 325,02

8. Trezoreria netă (TN) (7 – 2) (c) 8408730 2884297 - 5524433 34,31

Se constată că Trezoreria Netă este pozitivă şi în scădere, ceea ce reflectă decalajul dintre ritmul superior de creştere a necesarului de fond de rulment comparativ cu creşterea fondului de rulment financiar (351,65 > 325,02 %).

Trezoreria Netă (±) rezultă atât din operaţiuni ce afectează capitalurile permanente şi activul imobilizat, cât şi din operaţiuni care privesc activele circulante şi datoriile pe termen scurt.

Creşterea Trezoreriei Nete poate fi realizată prin creşterea fondului de rulment şi prin scăderea necesarului de fond de rulment, sau prin creşterea disponibilităţilor şi reducerea creditelor bancare de trezorerie.

Valoarea pozitivă sau negativă a Trezoreriei Nete este consecinţa unor inegalităţi între Fondul de Rulment şi Necesarul (resursa) de Fond de Rulment:

1. Trezorerie pozitivă (TN > 0), când: FR > NFR şi respectiv, Disponibilităţi > Credite trezorerie, în următoarele cazuri:

a) FR > 0 şi NFR > 0, când NFR este finanţat în întregime din resurse permanente (FR > 0), care degajă disponibilităţi ce pot ascunde o sub-utlizare de capitaluri;

b) FR > 0 şi NFR < 0, când resursele din ciclul de exploatare (NFR < 0) se adaugă la un excedent de resurse permanente (FR > 0) pentru a degaja un excedent mare de lichidităţi, care pot ascunde sub-utilizări de capitaluri;

c) FR < 0 şi NFR < 0, când resursele din exploatare (NFR < 0) acoperă un excedent crescut de lichidităţi şi numai o parte a activului imobilizat ( FR < 0).

Ciclul de exploatare şi o parte din imobilizări sunt finanţate din datorii pe termen scurt (furnizori şi avansuri clienţi), ceea ce impune creşterea capitalurilor permanente (resurselor stabile).

2. Trezorerie negtivă (TN < 0), când FR < NFR şi respectiv, Disponibilităţi < Credite trezorerie, în următoarele cazuri:

a) FR > 0 şi NFR > 0, când NFR este finanţat parţial din capitaluri permanente (FR> 0) şi parţial din credite bancare curente care sunt mai mari decât disponibilităţile, ceea ce impune aprecierea riscului bancar curent;

b) FR < 0 şi NFR > 0, când creditele bancare pe termen lung şi mediu acoperă o parte din imobilizări (FR < 0), NFR şi disponibilităţile (inferioare creditelor de trezorerie), ceea ce impune reconsiderarea structurii de finanţare;

c) FR < 0 şi NFR < 0, când resursele permanente nu acoperă decât o parte a activului imobilizat (FR < 0), restul fiind acoperit din datorii pe termen scurt (furnizori, avansuri clienţi) şi din credite bancare curente, ceea ce impune revederea structurii finanţării, fiind crescut riscul dependenţei de exterior.

3.3.5. Analiza echilibrelor financiare în optica funcţională

Echilibrele financiare pot fi analizate şi prin prisma prezentării bilanţului conform opticii funcţionale, care structurează posturile de bilanţ în strânsă legătură cu ciclurile economice care

caracterizează viaţa întreprinderii: investiţii, exploatare, finanţare, trezorerie. Analiza efectuată pe baza bilanţului funcţional (economic) este o analiză funcţională, mai bine adaptată unei gestiuni previzionale, care situează în centrul atenţiei ciclul de exploatare. Ea completează analiza financiară statică prin intermediul Tabloului de Finanţare, principalul instrument al analizei dinamice a echilibrului financiar funcţional.

Echilibrul financiar funcţional impune ca utilizările stabile să fie finanţate din resurse durabile, surplusul resurselor durabile faţă de imobilizările brute reprezentând fondul de rulment net global (FRNG):

FRNG = Resurse durabile – Utilizări stabile brute.

Un FRNG pozitiv arată excedentul de resurse stabile după finanţarea utilizărilor stabile, destinat finanţării ciclului de exploatare, fiind şi diferenţa:

FRNG = Activ circulant – (Datorii diverse + Credite bancare de trezorerie)

Pe baza bilanţului funcţional (Tabelul 16) rezultă datele din Tabelul 23:

Aplicaţia 21: Calculul fondului de rulment net global

Tabelul 23


crt.(mii lei)


1. Resurse stabile (durabile) 608138189 1011158943 403020754 166,27 2. Utilizări stabile brute 507943668 685507354 177563686 134,95 3. Fond rulment net global

(FRNG)(a)100194521 325651589 225457068 325,02

4. Activ circulant 332465022 517281675 184816653 155,59 5. Datorii diverse + credite

bancare 232270501 191630086 -

4064041582,51

6. Fond rulment net global (FRNG)(b)

100194521 325651589 225457068 325,02

Se constată un Fond de Rulment Net Global pozitiv şi în creştere, ca urmare a creşterii mai rapide a resurselor stabile faţă de utilizările stabile (166,27 > 134,9) şi a activului circulant comparativ cu datoriile (155,59 > 82,5).

Această valoare a FRNG arată mărimea necesarului ciclic şi de trezorerie rămasă nefinanţată de resursele ciclice şi de trezorerie, ceea ce arată că întreprinderea are lichidităţi pentru a-şi finanţa necesarul de exploatare.

Necesarul de fond de rulment (NFR) decurge din confruntarea nevoilor de finanţare cu resursele de finanţare a operaţiilor repetitive:

NFR = Utilizări ciclice – Resurse ciclice

Având în vedere reînnoirea permanentă a stocurilor şi creanţelor impusă de ciclul de exploatare, surplusul nevoilor ciclice neacoperit financiar de resursele ciclice de capital devine un necesar de finanţare permanent reînnoibil. Acest necesar este finanţat din Fondul de Rulment Funcţional, care la rândul său apare ca un surplus de resurse stabile, fiind un Necesar de Fond de Rulment Total (NFRT), cu două componente legate de: activitatea de exploatare şi din afara exploatării:

NFRT = NFRE + NFRAE.

Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat în Tabelul 24:

Aplicaţia 22: Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total

Tabelul 24


crt.(mii lei)


1. Utilizări ciclice totale, din care: 324056292 514397378 190341086 158,73 2. Active circulante de exploatare 318101299 504462683 186361384 158,59 3. Alte active circulante 5954993 9934695 3979702 166,82 4. Resurse ciclice totale, din care: 232270501 191630086 - 40640415 82,51 5. Datorii de exploatare 136986380 82218373 - 54768007 60,02 6. Datorii înafara exploatării 95284121 109411713 14127592 114,82 7. Nec. fd rulment total(NFRT)(1- 4) 91785791 322767292 230981501 351,65 8. NFRE (2 – 5) 181114919 422244310 241129391 233,13 9. NFRAE (3 – 6) - 89329128 - -10147890 111,36

99477018

Din datele Tabelului 24 se constată că Necesarul de Fond de Rulment Total este pozitiv şi în creştere, ceea ce arată un necesar de finanţare permanent reînnoibil pentru ciclul de exploatare, surplusul de nevoi ciclice fiind neacoperit financiar de resurse ciclice de capital.

Resursa netă în afara exploatării (NFRAE < 0) este în creştere, datoriile fiind superioare activelor circulante din afara exploatării.

La originea NFRE se află ciclul de exploatare (cumpărare – producţie - vânzare), cu o durată variabilă. Acest necesar corespunde unor alocări de fonduri pentru constituirea stocurilor şi creanţelor, reflectă decalajele între vânzări şi încasări, respectiv, între cumpărări şi plăţi şi se calculează prin diferenţa:

NFRE = Active circulante de exploatare – Datorii de exploatare.

Plăţile îl măresc, iar încasările îl reduc.

NFRAE este mai mic faţă de NFRE şi se obţine prin diferenţa:

NFRAE = Alte active circulante – Datorii în afara exploatării,

în care:

Alte active circulante cuprind: creanţe diverse, capital subscris nevărsat;

Datoriile în afara exploatării cuprind: datorii fiscale, alte datorii.

Necesarul de Fond de Rulment astfel determinat mai poartă numele de necesar net când este pozitiv, sau resursă netă când este negativ.

Din confruntarea Fondului de Rulment Net Global cu Necesarul de Fond de Rulment (necesarul net) rezultă Trezoreria Netă (TN):

TN = FRNG – (NFRE + NFRAE)

Trezoreria Netă este legată de operaţiile financiare pe termen scurt care sunt evidenţiate în partea inferioară a bilanţului funcţional, ea fiind şi diferenţa:

TN = Necesar de trezorerie – Resurse de trezorerie sau:

TN = Activ circulant financiar – Credite bancare curente.

Trezoreria Netă poate fi pozitivă sau negativă, după cum urmează:

a) TN > 0, cînd FRNG > NFRT, sau Necesar trezorerie > Resurse trezorerie;

b) TN < 0, când FRNG < NFRT, sau Necesar trezorerie < Resurse trezorerie.

De exemplu, pe baza bilanţului funcţional (Tabelul 16), rezultă Trezoreria netă (Tabelul 25) determinată ca diferenţă:

TN = Trezoreria activă(Disponibilităţi) – Trezoreria pasivă(Creditede trezorerie):

Aplicaţia 23: Calculul şi analiza Trezoreriei Nete

Tabelul 25


crt.(mii lei)


1. Fond rulment net global (FRNG) 100194521 325651589 225457068 325,02

2. Necesar fond rulment total (NFRT) 91785791 322767292 230981501 351,65

3. Trezoreria netă (TN)(1 – 2) 8408730 2884297 - 5524433 34,31

4. Activ circulant financ.(Trez.activă) 8408730 2884297 - 5524433 34,31

5. Credite bancare crte(Trez. pasivă) - - - -

6. Trezoreria netă (TN)(4 – 5) 8408730 2884297 - 5524433 34,31

Din datele Tabelului 25 se constată că Fondul de Rulment Net Global este superior Necesarului de Fond de Rulment Total, ceea ce a condus la o Trezorerie Netă pozitivă, dar în scădere, ca urmare a decalajului între indicii Fondului de Rulment şi Necesarului de Fond de Rulment(351,65 > 325,02 %).

Reducerea Trezoreriei Nete reflectă reducerea cu aceeaşi valoare a activului circulant financiar, respectiv a Trezoreriei active în condiţiile absenţei creditelor de trezorerie (Trezoreria pasivă).

O Trezorerie Netă pozitivă reflectă un excedent de trezorerie în raport cu obligaţiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigură întreprinderii posibilitatea de face plasamente pe piaţa de capital.

Spre deosebire de resursele ciclice obţinute în activitatea curentă şi reflectate de un Necesar de Fond de Rulment negativ, o Trezorerie Netă negativă reflectă resurse de trezorerie furnizate de parteneri financiari (bănci) şi sunt legate de gestiunea financiară pe termen scurt.

3.4. Analiza bilanţului prin metoda ratelor (ratios)

Aprofundarea analizei situaţiei financiare pe baza bilanţului impune recurgerea la un procedeu frecvent utilizat în analiza financiară - metoda “ratios”.

Ratio este un raport între două posturi de bilanţ, din contul de rezultat, sau din bilanţ şi contul de rezultat, echivalent cu termenul de rată, coeficient, indice, procent. Între elementele raportului trebuie să existe omogenitate din punct de vedere al modului de evaluare şi relaţii directe între mărimile ce se compară.

Metoda ratelor completează analiza indicatorilor în mărimi absolute şi prezintă avantajul că permite efectuarea de comparaţii pentru a situa mai corect întreprinderea în mediul său concurenţial sau pentru a-i aprecia evoluţia.

3.4.1. Analiza ratelor de structură a bilanţului

Ratele de structură a bilanţului reflectă structura financiară (de finanţare) a întreprinderii şi se defineşte prin proporţiile posturilor din activul şi pasivul bilanţului în raport cu totalul acestuia.

Ratele de structură se obţin în urma analizei pe verticală a bilanţului financiar şi pun în evidenţă caracteristici financiare ale întreprinderii, cum ar fi: capacitatea activelor de a se transforma în lichidităţi, autonomia şi independenţa financiară a întreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt, ş.a.

Structura activului caracterizează compoziţia patrimoniului economic al întreprinderii, în concordanţă cu caracterul mai mult sau mai puţin “capitalistic” al acesteia ca şi vulnerabilitatea sa la evoluţiile inflaţioniste.

Ratele de structură a activului reflectă apartenenţa sectorială şi depind de natura activităţii întreprinderii, astfel:

1) Ponderea imobilizărilor: (%) reflectă indirect intensitatea capitalistică (prin ponderea imobilizărilor corporale) şi a relaţiilor financiare cu alte unităţi (prin ponderea imobilizărilor financiare).

2) Ponderea activului circulant: (%) depinde de sectorul de activitate şi durata ciclului de producţie (prin ponderea stocurilor), de durata termenelor de plată convenite cu clientela (prin ponderea creanţelor) şi reflectă esenţa trezoreriei (prin ponderea lichidităţilor în patrimoniu).

Structura pasivului degajă politica de finanţare a întreprinderii, evidenţiind gradul de stabilitate a finanţării şi autonomia financiară pe care le asigură combinaţia de resurse cu maturităţi şi origini diverse.

Ratele de structură a pasivului reflectă autonomia financiară şi gradul de îndatorare a întreprinderii, astfel:

1) Ponderea capitalurilor permanente: (%) reflectă autonomia financiară globală (prin ponderea capitalurilor proprii), autonomia la termen a întreprinderii (prin ponderea datoriilor pe termen lung).

2) Ponderea datoriilor pe termen scurt: (%) se corelează cu trezoreria întreprinderii.

Cu cât este mai mare ponderea capitalurilor proprii în totalul pasivului, cu atât este mai mare autonomi şi independenţa financiară a întreprinderii.

De exemplu, pe baza datelor din bilanţul financiar (Tabelul 15) structura activului şi pasivului se prezintă în Tabelul 26:

Aplicaţia 24: Ratele de structură a bilanţului financiar

Tabelul 26

Structura activului Exerciţiul financiar

Structura pasivului Exerciţiul financiar

(%) Precedent Curent (%) Precedent CurentActive imobilizate 50,12 46,10 Capital permanent(Cp) 65,15 80,08

Imobilizări necorporale

0,017 0,079 Capitaluri proprii (C) 63,88 66,70

Imobilizări corporale

50,10 46,01 Datorii peste 1 an(D/tl) 1,27 13,38

Imobilizări financiare

0,003 0,011 Datorii sub 1 an (D/t.s) 34,85 19,92

Active circulante 49,88 53,90 Total datorii (D) 36,12 33,30Stocuri - total 21,59 12,88 Total capitaluri (C+ D) 100 100Creanţe - total 27,03 40,72 Total capital (Cp+D/ts) 100 100Disponibilităţi 1,26 0,30 Levier financ.(LF=D/C) 0,565 0,499Total Active Nete 100 100 Capacit.îndatorare(C/Cp) 0,98 0,83


1. Structura activului reflectă ponderea de peste 50 % a imobilizărilor corporale în totalul activului, care este în reducere până la 46 % în favoarea activelor circulante, care depăşesc activele imobilizate, ajungând de la 49,88 % la 53,90 %.

2. Imobilizările corporale deţin ponderea dominantă în totalul activelor imobilizate, în consens cu activitatea predominant industrială a întreprinderii.

3. Structura pasivului arată creşterea capitalurilor permanente de la 65,15 la peste 80 %, în care capitalurile proprii deţin ponderea cea mai mare şi în creştere la peste 66 %, în defavoarea datoriilor totale, care au scăzut de la 36 la 33 %.

3. Structura datoriilor s-a modificat prin creşterea datoriilor cu scadenţa peste 1 an şi a reducerii datoriilor curente, cu scadenţa până la 1 an.

Analiza pe verticală a bilanţului vizează corelaţiile dintre posturile din activ şi din pasiv, structura pasivului trebuind să fie adecvată structurii activului: o întreprindere industrială foarte “capitalistică” are capitaluri permanente mai importante faţă de una mai puţin “capitalistică” din sectorul de distribuţie, ceea ce

se reflectă prin rate de sinteză referitoare la condiţiile de ajustare între utilizările şi resursele puse în operă de întreprindere.

Ratele de sinteză reflectă echilibrul financiar în mărimi relative:

1) Rata de finanţare stabilă a imobilizărilor: ≥ 1

măsoară stabilitatea resurselor afectate finanţării activelor durabile, din care:

a) Rata de finanţare din resurse proprii: ≥1 exprimă autonomia financiară de care dispune întreprinderea;

b) Rata de finanţare din resurse străine: exprimă gradul de insecuritate financiară a întreprinderii.

2) Rata de lichiditate generală: ≥1 exprimă gradul de lichiditate potenţială(echilibrul financiar pe termen scurt), din care:

a) Rata de lichiditate relativă (Testul acid)): ≥1 exprimă capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt;

b) Rata de lichiditate imediată (Testul acid): exprimă aptitudinea întreprinderii de rambursare a datoriilor cu scadenţa sub 1 an.

Ratele de sinteză se corelează cu ratele de finanţare şi reflectă indirect structura financiară a întreprinderii.

De exemplu, ratele de sinteză ale bilanţului sunt expuse în Tabelul 27:

Aplicaţia 25: Ratele de sinteză pe baza bilanţului

Tabelul 27

Nr. Rate de echilibru financiar Exerciţiul financiar Abateri Indici


1. Rata de finanţare stabilă a imobiliz. (Rfi)

1,30 1,74 + 0,44 133,8

2. Rata de finanţare din resurse proprii (Rfp)

1,27 1,44 + 0,17 113,4

3. Rata de finanţare din resurse străine (Rfs)

0,03 0,30 + 0,27 1000

4. Rata de lichiditate generală (Rlg) 1,43 2,70 + 1,27 188,8

5. Rata de lichiditate rapidă (redusă) (Rlr) 0,836 2,120 + 1,284 253,6

6. Rata de lichiditate imediată (Rli) 0,037 0,015 - 0,022 40,5

Din datele Tabelului 27, se constată următoarele:

1. Valorile supraunitare şi în creştere ale ratei de finanţare stabilă a imobilizărilor confirmă marja de securitate consecutivă fondului de rulment pozitiv crescător.

2. Valorile supraunitare şi în creştere ale ratei de finanţare a imobilizărilor din resurse proprii confirmă existenţa fondului de rulment propriu pozitiv şi crescător.

3. Valorile subunitare şi în creştere ale ratei de finanţare a imobilizărilor din resurse străine arată existenţa unui fond de rulment străin negativ.

4. Valorile supraunitare şi în creştere ale ratelor de lichiditate generală şi de lichiditate redusă confirmă echilibrul financiar pe termen scurt, fondul de rulment pozitiv, respectiv capacitatea de a face faţă obligaţiilor pe termen scurt, ceea ce nu se confirmă prin valoarea subunitară şi în scădere a ratei de lichiditate (trezorerie) imediată, disponibilităţile băneşti nu permit acoperirea datoriilor pe termen scurt.

3.4.2. Analiza ratelor de finanţare. Structura finanţării

Analiza ratelor de structură a bilanţului permite studiul structurii financiare a întreprinderii, respectiv examinarea modului în care sunt repartizate sursele de finanţare a activelor între capitalurile proprii şi aporturile externe, de unde rezultă autonomia (independenţa) financiară a întreprinderii.

Structura financiară este un concept fundamental în gestiunea financiară a întreprinderii, deoarece determină costul capitalului şi are influenţă asupra politicii de investiţii, afectându-i rentabilitatea.

Sursele de finanţare trebuie adaptate naturii activelor pe care le finanţează: resursele utilizate pentru finanţarea unui activ imobilizat trebuie să poată rămâne investite în întreprindere o durată cel puţin egală cu durata de viaţă a acestuia. Exigibilitatea capitalurilor trebuie armonizată cu lichiditatea activelor finanţate, adică imobilizările trebuie finanţate din capitaluri stabile (permanente), iar activul circulant trebuie finanţat din datoriile de exploatare. Numai în aceste condiţii poate fi vorba de o structură financiară echilibrată care poate asigura independenţa financiară a întreprinderii.

În gestiunea financiară se utilizează atât noţiunea de structură financiară cât şi cea de structură a capitalului, cu precizarea că structura financiară desemnează compoziţia pasivului bilanţului financiar, în timp ce structura capitalului arată compoziţia finanţării întreprinderii pe termen lung: acţiuni (ordinare, privilegiate), obligaţiuni (ordinare, convertibile), împrumuturi bancare.

În privinţa unor structuri financiare ideale sau acceptabile există câteva principii esenţiale de care trebuie să se ţină seama în gestiunea financiară, printre care amintim:

1) Activele stabile (ciclice sau aciclice) nu trebuie să fie finanţate din datorii pe termen scurt (de trezorerie); numai activele ocazionale (nestabile) pot fi finanţate tranzitoriu din asemenea datorii.

2) Finanţarea activelor stabile prin îndatorarea pe termen mediu şi lung este admisă cu condiţia ca aceasta să nu reprezinte mai mult de 50% din capitalurile permanente şi să poată fi rambursată progresiv prin autofinanţare, până întreprinderea ajunge la autonomie financiară (finanţarea din capitaluri proprii).

Structura finanţării reflectată prin ratele de structură a pasivului, care în optica bilanţului financiar grupează posturile după criteriul scadenţei, vizează raportul între capitalurile proprii (C) şi datorii (D), pasivul fiind egal cu suma:

Pasiv = Capitaluri proprii (C) + Datorii (D),

în care:

D = Datorii pe termen lung (durata peste 1 an) + Datorii termen scurt (sub 1 an):

Pasiv = Capital permanent (Cp) + Datorii pe termen scurt.

Raportul dintre datoriile totale (D) şi capitalurile proprii (C) exprimă rata îndatorării globale, fiind cunoscut sub denumirea de levier financiar şi prezintă importanţă atât pentru manageri cât şi pentru

creditori, deoarece reflectă, pe de o parte, gradul de independenţă financiară şi, pe de altă parte, posibilitatea întreprinderii de a recurge la capitaluri externe (noi împrumuturi).

Definirea structurii financiare implică şi determinarea raportului între fondurile pe termen lung (capitalurile permanente) şi fondurile pe termen scurt (datoriile sub 1 an), care depinde de natura activelor întreprinderii, sursele permanente de finanţare trebuind astfel structurate încât să maximizeze valoarea întreprinderii (capitalurile proprii).

Autonomia financiară reprezintă aptitudinea întreprinderii de a face faţă angajamentelor financiare, aceasta măsurându-se cu ajutorul unor rate care exprimă gradul de îndatorare şi gradul de lichiditate-solvabilitate. Acestă autonomie este ameninţată de existenţa unei structuri financiare inadecvate, prin raportul Datorii/Capitaluri proprii, care poate conduce la încetarea de plăţi sau la pierderea controlului de către acţionari.

Autonomia financiară poate fi estimată prin intermediul mai multor rate:

1) Rata îndatorării globale: Rîg = ≤ 0,5 exprimă dependenţa întreprinderii de diverşi creditori, precum şi şansele de rambursare a datoriilor.

a) Levierul financiar: depinde de structura finanţării, cu efecte asupra ratei rentabilităţii capitalurilor proprii, fiind un indicator de risc financiar în corelaţie cu randamentul activelor şi rata dobânzii.

b) Rata autonomiei financiare: Raf = >1, fiind în relaţie inversă cu levierul financiar (Raf = 1/LF).

c) Rata îndatorării la termen: >1 exprimă dependenţa faţă de creditori şi este afectată de inflaţie.

2) Capacitatea de îndatorare: ≥ 0,5 exprimă posibilităţile de îndatorare ale întreprinderii.

3) Capacitatea de rambursare: ≥ 0,25 exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi rambursa datoriile totale.

De exemplu, ratele de autonomie financiară calculate pe baza bilanţului sunt prezentate în Tabelul 28:

Aplicaţia 26: Ratele de finanţare (autonomia financiară)

Tabelul 28

Nr. Rate de finanţare Exerciţiul financiar Abateri Indici


1. Rata îndatorării globale (Rîg = D/Pasiv) 0,354 0,327 - 0,027 92,37

2. Levierul financiar (LF = D/C) 0,5492 0,4871 -0,0621 88,70

3. Rata autonomiei financiare (Raf = C/D) 1,82 2,05 + 0,23 112,6

4. Rata îndatorării la termen (Rît =Dt.lg/C) 0,02 0,20 + 0,18 1000

5. Capacitatea de îndatorare (Cî = C/Cp) 0,98 0,83 - 0,15 84,7

6. Capacitatea de rambursare (Cr = CAF/D) 0,160 0,152 - 0,08 95,0


1. Rata îndatorării globale sub 0,5 şi în scădere arată reducerea ponderii datoriilor şi creşterea ponderii capitalurilor proprii în structura finanţării.

2. Reducerea levierului financiar reflectă scăderea gradului de îndatorare ca urmare a creşterii ponderii capitalurilor proprii, avînd ca efect creşterea gradului de autonomie financiară la valori supraunitare.

3. Creşterea ratei de îndatorare la termen de peste 10 ori a fost consecinţa creşterii mai rapide a datoriilor cu scadenţa peste 1 an comparativ cu capitalurile proprii.

4. Reducerea capacităţii de îndatorare, care se menţine superioară valorii de 0,5, arată tendinţa de reducere a ponderii capitalurilor proprii în capitalul permanent.

5. Reducerea capacităţii de rambursare a datoriilor din capacitatea de autofinanţare este consecinţa creşterii mai rapide a datoriilor comparativ cu CAF.

3.4.3. Analiza ratelor de rotaţie a posturilor de bilanţ

În măsura în care ratele de structură şi de sinteză ale bilanţului vizează posturile la un moment dat, acestea au un caracter static. Însă gestiunea financiară pe termen scurt necesită informaţii pentru aprecierea

echilibrului financiar şi a lichidităţii întreprinderii în dinamică, ceea ce impune determinarea unor rate de rotaţie a posturilor de bilanţ.

Ratele de rotaţie furnizează indicaţii dinamice deoarece permit să se introducă o dimensiune temporală în analiza bilanţului, prin evidenţierea ritmului de reînnoire a unor componente ale acestuia.

În acest scop, se compară elemente statice de patrimoniu din bilanţ cu indicatori din contul de rezultat care exprimă fluxuri caracteristice ale activităţii de exploatare cum ar fi cifra de afaceri (CA), din care rezultă ritmul de reînnoire a postului din activul sau pasivului bilanţului financiar.

Ratele astfel determinate caracterizează unul dintre cei mai sintetici indicatori de eficienţă, viteza de rotaţie a posturilor de bilanţ, prin intermediul numărului de rotaţii (N) şi al duratei unei rotaţii (D). Între aceste rate există o relaţie inversă: creşterea numărului de rotaţii antrenează reducerea duratei unei rotaţii, ceea ce reflectă acelaşi lucru: accelerarea vitezei de rotaţie.

Principalele rate de rotaţie a posturilor de bilanţ sunt următoarele:

1) Numărul de rotaţii ale activelor: (rotaţii) şi, respectiv:

Durata unei rotaţii: (zile/rotaţie);

2) Numărul de rotaţii ale capitalurilor proprii: (rotaţii) şi, respectiv:


3) Numărul de rotaţii ale activelor circulante: ,

în care:

Ponderea activelor circulante în activ (gradul de lichiditate);


4) Numărul de rotaţii ale stocurilor: (rotaţii),

în care:

Sm = Stocul mediu = ;


5) Numărul de rotaţii ale creanţelor: (rotaţii);

Durata (termenul) de recuperare a creanţelor: (zile);

6) Numărul de rotaţii ale furnizorilor: (rotaţii);

Durata (termenul) de plată a furnizorilor: (zile).

Numărul de rotaţii (N) al unui post de bilanţ compară un flux de activitate (vânzări, aprovizionări-cumpărări) cu elemente de patrimoniu (activul total, activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) încredinţate întreprinderii, indicând intensitatea cu care este valorificat patrimoniul întreprinderii.

Durata în zile (luni, ani) a unei rotaţii (D), în relaţie inversă cu numărul de rotaţii, reflectă rapiditatea unei încasări (plăţi): un decalaj între termenul de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor poate fi benefic pe termen scurt, crescând lichidităţile întreprinderii.

Calculul ratelor de rotaţie pe baza bilanţului (Tabelul 14) şi a contului de rezultat (Tabelul 1) conduce la rezultatele din Tabelul 29:

Aplicaţia 27: Ratele de rotaţie a posturilor de bilanţ

Tabelul 29

Numărul de rotaţii Exerciţiul financiar

Durata unei rotaţii Exerciţiul financiar

Preced. Curent (zile) Preced. Curent

1.Nr.rotaţii active (Na)

0,802 0,816 Durata unei rotaţii (Da)

448,87 441,17

2.Nr.rot. cap.proprii (Nc)

1,256 1,224 Durata unei rotaţii (Dc)

286,62 294,12

3.Nr.rot. active circ(Nac)

1,618 1,519 Durata unei rotaţii (Dac)

222,49 236,99

44.Nr.rotaţii stocuri (Ns)

3,769 6,418 Durata unei rotaţii (Ds)

95,51 56,09

5.Nr.rotaţii creanţe (Ncr)

2,969 2,004 Term.recup.creanţe (Dcr)

121,25 179,64

6.Nr.rotaţii furnizori (Nf)

4,519 4,149 Term.plată furnizori (Df)

79,65 86,75


1. Numărul de rotaţii ale posturilor de bilanţ au cunoscut modificări, având valori supraunitare, cu excepţia activelor totale, la care se înregistrează şi durate de rotaţie ce depăşesc 1 an.

2. Viteza de rotaţie a posturilor de bilanţ înregistrează o încetinire, cu excepţia stocurilor, la care numărul de rotaţii a crescut şi durata unei rotaţii a scăzut.

3. Termenul de recuperare a creanţelor este superior termenului de plată a furnizorilor , ambele durate înregistrând creşteri diferite, care au majorat decalajul între încasări şi plăţi de la 42 zile la 93 zile.

Factorii care contribuie la modificarea vitezei de rotaţie trebuie identificaţi pe faze ale exploatării: aprovizionare, producţie, desfacere şi vizează diminuarea stocurilor, accelerarea vitezei de rotaţie a acestor stocuri, scurtarea duratei ciclului de producţie, reducerea termenului de recuperare a creanţelor, ş.a.

7. Analiza soldurilor intermediare de gestiune care caracterizează activitatea (exploatarea) entităţii economice

Soldurile intermediare de gestiune care caracterizează activitatea entităţii economice sunt evidenţiate prin patru indicatori.

Contul de profit şi pierdere Credit

Cheltuieli pe tipuri de activităţi Venituri pe tipuri de activităţi1. Cheltuieli de exploatare 1. Venituri din exploatare

(+) A. Rezultatul din exploatare (-)2. Cheltuieli financiare 2. Venituri financiare

(+) B. Rezultatul financiar (-)(+) C. Rezultatul curent (A+B) (-)

3. Cheltuieli extraordinare 3. Venituri extraordinare(+) D. Rezultatul extraordinar (-)

Cheltuieli totale Venituri totale(+) E. Rezultatul brut (C+D) (-)

Impozit pe profit(+)F. Rezultatul net al exerciţiului (-)

Reglementările contabile româneşti armonizate preferă formatul contului de profit şi pierdere după natură în listă, dar Nota explicativă 4 Analiza rezultatului din exploatare cere detalierea rezultatului şi după destinaţie.

1. Cifra de afaceri (CA)

Cifra de afaceri (CA) exprimă volumul afacerilor realizate cu terţii cu ocazia activităţii curente a entităţii economice.

Cifra de afaceri (CA) ca indicator important al volumului activităţii agentului economic, reprezintă suma totală a veniturilor din vânzarea mărfurilor şi produselor într-o perioadă determinată.

Cifra de afaceri din activitatea de bază sau valoarea producţiei marfă vândute, reprezintă vânzările din activitatea de bază a unei entităţi economice. Pentru nevoile interne de conducere pe baza datelor contabile se poate stabili şi producţia marfă vândută şi încasată care reflectă finalitatea activităţii de producţie şi comercializare.

Relaţia de calcul a cifrei de afaceri (CA) este:

CA = Vânzări de mărfuri

(activitatea comercială de revânzare +

+ Producţia vândută

(activitatea industrială de

prestări de servicii + activităţi diverse) transformare)

Astfel, cifra de afaceri (CA) reprezintă suma totală a veniturilor din operaţiuni comerciale efectuate de o entitate economică, respectiv vânzarea de mărfuri şi produse, într-o perioadă de timp determinată. Veniturile financiare şi veniturile extraordinare nu sunt incluse în cifra de afaceri.

Cifra de afaceri reprezintă un indicator esenţial pentru precizarea locului entităţii economice în sectorul de activitatea a poziţiei acesteia pe piaţă, a capacităţii de a lansa şi dezvolta activităţi profitabile.

2. Marja comercială (Mc)

Marja comercială (Mc) sau adaosul comercial vizează entităţile economice cu profil comercial sau numai activitatea mixtă (industrială şi comercială) a acestora. Activitatea comercială presupune cumpărarea şi revânzarea mărfurilor, mărfurile fiind considerate bunuri cumpărate pentru a fi revândute în aceeaşi stare.

Marja comercială permite entităţilor economice de comerţ să determine rezultatul degajat din vânzările de mărfuri.

Produsele comercializate de o entitate economică au pe lângă capacitatea de a satisface nevoile consumatorilor şi aptitudinea de a degaja marje.

Astfel, marja comercială (Mc), este suplimentul de valoare adusă de entitatea economică prin activitatea de comercializare (a propriilor produse, sau a mărfurilor cumpărate şi revândute), fiind element al valorii adăugate.

Mc = Vânzări de mărfuri

- Costul de cumpărare a mărfurilor vândute

Deci, excedentul vânzărilor de mărfuri în raport cu ostul de cumpărare al acestora reprezintă marja comercială. Costul de cumpărare al mărfurilor vândute (revândute) include preţul de cumpărare (preţ fără TVA) majorat cu cheltuielile accesorii de cumpărare şi corectat cu variaţia stocurilor de mărfuri.

Costul de cumpărare a mărfurilor vândute

= Cumpărări de mărfuri

± Variaţia stocurilor de mărfuri

3. Producţia exerciţiului (Pex)

Producţia exerciţiului (Pex) reflectă volumul total al activităţi industriale, producătoare de bunuri sau prestatoare de servicii desfăşurate în cadrul unei entităţi economice pe parcursul unui exerciţiu financiar. Acest indicator valoric include bunurile şi serviciile produse de entitatea economică industrială sau comercială, indiferent

de destinaţie: vânzare, stocare sau imobilizare. Exprimând nivelul real de activitate al entităţii economice, acest sold intermediar de gestiune caracterizează volumul valoric global al activităţii, fiind suma producţiei vândute (Pv) cu producţia stocată (Ps) şi cu producţia imobilizată (Pi).

Pex = Producţia vândută (Pv) + Producţia stocată (Ps) + Producţia imobilizată (Pi)

Producţia vândută (Pv) cuprinde produsele vândute şi serviciile prestate la preţ de facturare (preţ de vânzare), fără taxe, fiind componenta de bază a cifrei de afaceri din activitatea de bază.

Producţia stocată (Ps) cuprinde variaţia (±ΔS) a stocurilor de produse finite, semifabricate, producţie neterminată, calculându-se ca diferenţă între stocurile finale (Sf) şi stocurile iniţiale (Si).

ΔS = Sf - Si

Producţia imobilizată (Pi) cuprinde lucrări efectuate de întreprindere ce nu sunt destinate pieţei ci conservării şi folosirii în întreprindere (imobilizări corporale şi necorporale în regie proprie).

4. Valoarea adăugată (Vad)

Valoarea adăugată este un concept cheie al analizei economice, financiare şi sociale a entităţii economice. Acest indicator reprezintă aportul specific întreprinderii în producţia şi comercializarea de bunuri şi servicii obţinut prin utilizarea resurselor sale tehnice, umane şi financiare în cadrul unei infrastructuri generale constituite de stat.

Valoarea adăugată constituie baza de calcul a obligaţiilor întreprinderii faţă de buget pentru valoarea nou creată (TVA) şi poate fi determinată prin două modalităţi:

- Metoda substractivă (diferenţei sau sintetică);- Metoda aditivă (analitică sau de repartiţie).

a. Metoda substractivă (diferenţei sau sintetică) Metoda substractivă (sintetică) determină valoarea adăugată ca diferenţă între producţie şi

cumpărările, în sensul pieţei amonte.

Valoarea adăugată (Vad) exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie (forţa de muncă şi capital) peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi, în cadrul activităţii curente a entităţii economice.

Conform metodei substractive, valoarea adăugată se calculează ca diferenţă între producţia exerciţiului (Pex) majorată cu marja comercială (Mc) şi diminuată cu consumurile de bunuri şi servicii (Ci) furnizate de terţi pentru această producţie.

Vad = Pex + Mc - Ci

Marja comercială (Mc) în cazul întreprinderilor producătoare, vizează numai activitatea comercială de aceea unii autori îl consideră ca fiind o valoare adăugată vândută.

În cazul întreprinderilor fără activităţi comerciale, valoarea adăugată se determină astfel:

Vad = Pex - Ci

Consumurile intermediare corespund bunurilor şi serviciilor cumpărate din exterior: materii prime(Mp) şi materiale consumabile (M), variaţia de stocuri şi de materiale consumabile (ΔS), utilităţi (combustibil, energie, apă) (U) şi alte cheltuieli materiale (Acm).

Ci = Mp + M + U + Acm

b. Metoda aditivă (analitică) de calcul a valorii adăugate presupune un demers invers care vizează studiul elementelor care compun valoarea adăugată, înglobând în fapt costul factorilor de producţie care trebuie remuneraţi.

În fapt valoarea adăugată reprezintă sursa de acumulări băneşti din care se va face remunerarea participanţilor direcţi sau indirecţi la activitatea economică a entităţii economice:

remunerarea muncii prin salarii, indemnizaţii, premii, cheltuieli sociale; remunerarea statului prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (subvenţiile pentru exploatare fiind excluse); remunerarea creditelor prin dobânzi şi comisioane plătite; remunerarea investiţiilor prin amortismente calculate; remunerarea capitalurilor proprii prin dividende plătite acţionarilor.

Întreprinderea, în calitate de participant direct la viaţa economică, va fi remunerată prin capacitatea de autofinanţare.

Metoda aditivă este o metodă de repartiţie, întrucât presupune însumarea elementelor structurale ale valorii nou create: cheltuieli cu personalul (salarii. c.a.s., cheltuieli cu protecţia socială) (Chp), impozite şi taxe (fără TVA) (I + Tx), cheltuieli financiare (Chfin), amortizarea activelor fixe (Aaf), beneficiul net (Bn):

Vad = Chp + (I + Tx) + Chfin + Aaf + Bn

Analiza soldurilor intermediare de gestiune privind rentabilitatea entităţii economice

În aprecierea rentabilităţii absolute a unei entităţi economice, de maximă importanţă se dovedesc sistemul indicatorilor de rezultate şi cel al indicatorilor de rentabilitate.

1. Excedentul brut (Insuficienţa) de exploatare (EBE)

Acest indicator reprezintă capacitatea entităţii economice de a genera flux de lichidităţi din activitatea sa industrială şi comercială, constituind baza autofinanţării care trebuie să-i permită remunerarea potenţialului productiv, finanţarea investiţiilor de creştere, rambursarea împrumuturilor, remunerarea capitalului. Astfel, EBE reprezintă contribuţia capitalului la crearea bogăţiei întreprinderii.

Excedentul brut (Insuficienţa) de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea curentă a entităţii economice, care permite să se măsoare capacitatea acesteia de a genera şi conserva fonduri în condiţii de funcţionare a acesteia, fiind independent de politica financiară, fiscală şi în domeniul amortizării:

EBE = (Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare) – (Impozite, taxe, vărsăminte asimilate + Cheltuieli de personal)

2. Rezultatul exploatării (Rexp)

Rezultatul exploatării (Rexp) măsoară performanţa comercială şi industrială a întreprinderii, fiind independent de politica financiară şi fiscală a acesteia, dar ţine cont de amortizare şi provizioane:

Rexp = (Excedentul brut (EBE) + Reluări de provizioane + Alte venituri din exploatare) – (Amortizări şi provizioane + Alte cheltuieli de exploatare)

Termenii relaţiei prezentate sunt specifici contului de profit şi pierdere din sistemul francez. În România, determinarea rezultatului exploatării trebuie să ţină cont de elementele şi structurarea lor specifică.

Rexp = (EBE) + Alte venituri din exploatare exclusiv subvenţiile luate în considerare la determinarea EBE – Ajustări – Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate

3. Rezultatul curent brut (impozabil) (Rcbr)

Rezultatul curent caracterizează rentabilitatea întreprinderii degajată de toate cele trei cicluri: exploatare, financiar, investiţional, desfăşurate în mod normal, curent, repetabil, fără impactul unor elemente aleatorii.

Rezultatul curent brut (impozabil) (Rcbr) ţine cont de politica de finanţare a întreprinderii, de funcţiunea sa financiară, nefiind influenţat de elemente fiscale pure:

Rcbr = Rezultatul exploatării + (Venituri financiare – Cheltuieli financiare)

= Rexp + Rezultatul financiar (Rf)

4. Rezultatul excepţional (Rexc) (extraordinar)

Rezultatul excepţional (Rexc) (extraordinar) provine din activitatea neobişnuită a întreprinderii, nefiind legat de activitatea curentă.

Rexc = Venituri excepţionale (extraordinare) – Cheltuieli excepţionale (extraordinare)

5. Rezultatul brut al exerciţiului (Rbrex)

Rezultatul brut al exerciţiului (Rbrex) constituie soldul rezidual între veniturile de exploatare (Vex), financiare (Vf), excepţionale (Vexc) (extraordinare) şi cheltuielile de exploatare (Chex), financiare (Chf), excepţionale (extraordinare) (Ch exc).

Rbrex = (Vex + Vf + Vexc) – (Chex + Chf + Chexc)

6. Rezultatul net al exerciţiului (Rnex)După impozitarea rezultatului brut al exerciţiului se obţine rezultatul net al exerciţiului (Rnex).

Rnex = Rbrex – Impozitul pe profit

Calculul şi analiza soldurilor intermediare de gestiune

Pe baza datelor desprinse din cotul de profit şi pierdere, (Anexa nr.3), pentru doi ani analizaţi, am efectuat calculul privind rezultatele evidenţiate cu ajutorul tabelului SIG, abaterile şi indicii.

Calculul şi analiza soldurilor intermediare de gestiune pentru cazul analizat conduc la rezultatele din tabelul nr. 3.1.

Tabelul nr. 3.1. Soldurile intermediare de gestiune

- lei -

Exerciţiul financiar Abateri Indici

Nr.crt. Precedent Curent (Δ) ± (%)

1 Vânzări de mărfuri (Vmf) 4465 6134 +1669 137,4

2 Costul mărfurilor vândute (Chmf) 4158 5350 +1192 128,7

3 Marja comerciala (Mc) (1-2) 307 784 +477 155,0

4 Producţia vânduta (Pv) 530551 777384 +246833 146,5

5 Cifra de afaceri neta (CA) (1+4) 535016 783518 +248502 146,4

6 Variaţia stocurilor (±ΔS) -4924 -89949 -85025 1826

7 Producţia imobilizata (Pi) 598 2254 +1656 376,8

8 Producţia exerciţiului (Pex) (4+6+7) 526225 689688 +163463 131,0

9 Consumuri intermediare (Ci) 292546 380067 +87521 129,9

10 Valoarea adăugata (Vad) (3+8-9) 233987 310405 +76418 132,6

11 + Subvenţii de exploatare 0 0 0 0,00

12 - Alte impozite si taxe 5555 8441 +2886 151,9

13 - Cheltuieli cu personalul 112265 152105 +39840 135,5

14 = Excedent brut de exploatare (EBE) 116167 149859 +33692 129,0

15 + Alte venituri din exploatare 4418 4604 +186 104,2

16 - Ajustarea valorii imobilizării 10000 50445 +40445 504

17 - Alte cheltuieli de exploatare 7577 9410 +1833 124,2

18 = Rezultatul din exploatare (Rexp) 103008 94608 -8400 91,8

19 +Venituri financiare 3097 5641 +2544 182,1

20 - Cheltuieli financiare 55309 30960 -24349 55,9

21 = Rezultatul financiar (Rfin) -52212 -25319 +26893 48,5

22 Rezultatul curent (Rcrt) (18+21) 50796 69289 +18493 136,4

23 + Venituri extraordinare - - - -

24 - Cheltuieli extraordinare - - - -

25 = Rezultatul extraordinar (Rextr) - - - -

26 Rezultatul brut (Rbr) (22+23) 50796 69289 +18493 136,4

27 -Impozitul pe profit 10128 17905 +7777 176,8

28 = Rezultatul net (Rnet) (29-30) 40668 51384 +10716 126,3

De exemplu, Soldurile Intermediare de Gestiune calculate pe baza contului de profit şi pierdere (Tabelul 1) sunt prezentate în Tabelul 2, din care se desprind următoarele concluzii:

1. Creşterea marjei comerciale cu 55 % s-a datorat creşterii mai rapide a veniturilor din vânzarea mărfurilor faţă de costul de cumpărare (137,4 > 128,7%).

2. Creşterea cifrei de afaceri nete cu 46,4 % s-a datorat atât creşterii producţiei vândute, cât şi a vânzărilor de mărfuri.

3. Creşterea producţiei exerciţiului cu 31 % s-a datorat atât creşterii destocajului cât şi creşterii producţiei imobilizate.

4. Creşterea valorii adăugate cu 32,6 % a fost consecinţa creşterii mai rapide a producţiei exerciţiului în raport cu consumurile intermediare(131 > 129,9 %).

5. Creşterea Excedentului Brut din Exploatare cu 29 % s-a datorat creşterii valorii adăugate, pe seama cheltuielilor cu personalul şi a altor impozite şi taxe.

6. Reducerea Rezultatului din Exploatare cu 8,2 % s-a datorat creşterii mai lente a sumei dintre excedentul brut din exploatare cu alte venituri din exploatare comparativ cu suma dintre amortizare şi alte cheltuieli de exploatare.

7. Reducerea pierderii financiare cu 45,8 % a fost consecinţa creşterii veniturilor financiare şi a reducerii cheltuielilor financiare.

8. Creşterea Rezultatului Curent cu 36,4 % a fost consecinţa reducerii în proporţie mai mare a pierderii financiare (54,2 %) comparativ cu scăderea rezultatului din exploatare (8,2 %).

9. Lipsa rezultatului extraordinar s-a reflectat în egalitatea rezultatului curent cu rezultatul brut, care a crescut cu 36,4 % ca urmare a creşterii mai rapide a veniturilor totale (31,2 %) comparativ cu cheltuielile totale (0,6 %).

10. Rezultatul net contabil al exerciţiului a crescut cu 26,3 % într-un ritm inferior creşterii rezultatului brut (36,4 %) datorită creşterii mai rapide a impozitului pe profit (36,4 %).

Analiza soldurilor reziduale pe baza cascadei SIG

Capacitatea de autofinanţare (CAF)

Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar de creştere economică a entităţii economice, respectiv sursa internă de finanţare generată de activitatea industrială şi comercială a acesteia destinată să asigure:

permite acoperirea riscurilor probabile prin constituirea de provizioane; finanţarea unor nevoi ale gestiunii curente; creşterea fondului de rulment; finanţarea totală sau parţială a noilor investiţii;

dezvoltarea investiţiilor, demonstrând independenţa financiară a întreprinderii; rambursarea împrumuturilor contractate (a creditelor financiare, obligatare); remunerarea capitalurilor investite (asociaţilor); consolidarea structurii financiare a întreprinderii.Calculul capacităţii de autofinanţare porneşte de la premisa că aceasta reprezintă totalul sumelor

rezultate din exploatare care rămân disponibile la sfârşitul exerciţiului: rezultatul exerciţiului după impozitare şi cheltuielile care nu au antrenat plăţi (amortizări, provizioane). În acest sens, capacitatea de autofinanţare se poate determina prin două metode:

- prin metoda fluxurilor, pornind de la excedentul brut la exploatării (EBE) şi;- prin metoda aditivă, pornind de la rezultatul net al exerciţiului (Rnex).

a. Conform metodei fluxurilor:

CAF = EBE + Transferuri de cheltuieli + (Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli din exploatare) ± Cote-părţi din rezultat din operaţiunile făcute în comun + (Venituri financiare – Cheltuieli financiare) + (Venituri excepţionale - extraordinare – Cheltuieli excepţionale - extraordinare) – Participarea salariaţilor la profit – Impozit pe profit

Această metodă pune în evidenţă originea capacităţii de autofinanţare, corectând excedentul brut de exploatare cu veniturile şi cheltuielile care sunt la originea fluxurilor de trezorerie. În practică este utilizată mai rar, în favoarea metodei aditive.

b. Conform metodei aditive:

CAF = Rezultatul net + Amortizări şi provizioane (exploatare, financiare, excepţionale - extraordinare) – Reluări de amortizări şi provizioane (exploatare, financiare, excepţionale - extraordinare) + (Valoarea contabilă a elementelor de activ cedate – Venituri din cesiuni de elemente de activ) – Subvenţii investiţii virate în contul de rezultat al exerciţiului

Această metodă nu explică originea capacităţii de autofinanţare, ansamblul fluxurilor de trezorerie care vor naşte operaţiuni, ci informează asupra utilizării acesteia:

- pentru acoperirea pierderilor probabile şi a riscurilor (provizioanelor);- pentru finanţarea creşterii (rezultatul pus în rezervă);- pentru remunerarea capitalului (dividende).

Autofinanţarea

Autofinanţarea (AF) constituie partea din capacitatea de autofinanţare care rămâne la dispoziţia entităţii economice după deducerea dividendelor distribuite acţionarilor:

AF = CAF – Dividende

Calculul capacităţii de autofinanţare şi autofinanţării în cazul analizat conduc la rezultatele din tabelul nr. 3.2

Tabelul nr. 3.2.Nr. crt.

Indicatori- lei -

Exerciţiul financiar Abateri ∆(±)

Indici(%)Precedent Curent

1. Metoda fluxurilor 2008 20091 Excedentul brut de exploatare

(EBE)116167 149859 +33692 129,0

2 + Alte venituri din exploatare 4418 4604 +186 104,23 - Alte cheltuieli de exploatare 7577 9410 +1833 124,24 + Venituri financiare 3097 5641 - 2544 182,15 - Cheltuieli financiare 55309 30960 - 24349 56,06 + Venituri extraordinare - - - -7 - Cheltuieli extraordinare - - - -8 Impozitul pe profit 10128 17905 +7777 176,89 Capacitatea de autofinanţare

(CAF)50668 101829 +50409 205,4

10 - Dividende distribuite 14356 18139 +3783 126,311 Autofinanţarea (AF) 36312 83690 +47378 230,47

2.Metoda aditivă1 Rezultatul net (Rnet) 40668 51384 +10716 126,32 +Ajustari valori imobilizari 10000 50445 +40445 5043 Capacitatea de autofinanţare

(CAF)50668 101829 +50409 205,4

4 - Dividende distribuite 14356 18139 +3783 126,35 Autofinanţarea (AF) 36312 83690 +47378 230,47

Pe baza datelor din tabelul de mai sus, unde am efectuat calculul capacităţii de autofinanţare şi autofinanţării, se desprind următoarele concluzii:1. Ambele metode utilizate pentru calculul Capacităţii de Autofinanţare arată creşterea acestui sold rezidual de flux cu 105,4 %.

2. Metoda fluxurilor reflectă faptul că la originea creşterii acesteia a stat majorarea excedentului brut de exploatare şi diminuarea pierderii financiare.

3. Alte rezultate din exploatare au redus Capacitatea de Autofinanţare, ca urmare a depăşirii altor venituri din exploatare de către cheltuielile aferente.

4. Metoda aditivă arată că această majorare s-a datorat atât creşterii rezultatului net, cât şi creşterii amortizării şi provizioanelor (ajustările imobilizărilor).

5. Autofinanţarea s-a majorat cu 139,3 %, într-un procent mai mare decât capacitatea de autofinanţare, ca urmare a creşterii într-o proporţie mai mică a dividendelor distribuite acţionarilor comparativ cu Capacitatea de Autofinanţare.

Bibliografie :

1) Ristea M. Dumitru, „Contabilitatea financiară”,Ed ASE Buc ., 2003 , pag 120

2) M. Niculescu, „Diagnostic economico-financiar”, Ed.Economică 1997, pag 346

3) Robu V, Nicolae G. „ Analiză economico-financiară”, Ed. ASE, Buc.2001, pag 24-26

4) M. Niculescu, op. cit. pag 346

5) Sorin Stan, Ion Anghel, „Evaluarea activelor necorporale”, IROVAL,1999 ,pag 10-11

6) Balteş Nicolae şi colectiv, „Analiză economico-financiară”, Ed. CONTINENT,2008, pag 72

7) Feleagă N, Malciu L. „Politici şi acţiuni combinate”, Ed. Economică, 2002, pag 36

8) Robu V, Nicolae G. op. cit. pag 82-87

9) Hada Teodor, Socol Adela , „Teoria şi practica bilanţului” Ed. RISOPRINT, Cluj-Napoca 2003, pag 194

10) Idem , pag 210

11) Idem , pag 179

12) Bătrâncea I.şi colectiv, „ Analiză financiară pe bază de bilanţ” , Ed. DACIA Cluj-Napoca 2001 , pag.

234-235

13) Briciu Sorin, Todea Nicolae, „ Audit şi certificarea bilanţului contabil”, Ed DACIA Cluj-Napoca 2003 ,

pag 150.

14) Paul Halpern, Fred Weston, Eugen F. Brigham, „Finanţe manageriale ( Modelul canadian)”, Ed.

Economică, 1998, pag 103

15) Robu V., Nicolae G., Op cit. pag 122

16) Todea Nicolae, Cenar Iuliana, „ Analiza financiară , aplicaţii practice”, Ed .Universitatea „ 1 Decembrie

1918”, Alba Iulia, 2001, pag 78-82

17) http://www.scritube.com/economie/ANALIZA-RENTABILITATII-PE-BAZA8476722.php

http://www.scritube.com/economie/ANALIZA-RENTABILITATII-PE-BAZA8476722.php

Calculul Si Analiza Principalilor Indicatori Economico-Financiari Pe Baza Situatiilor re Anuale Ale...

Documents

Transcript of Calculul Si Analiza Principalilor Indicatori Economico-Financiari Pe Baza Situatiilor re Anuale Ale...