Călătorii pe la Aromâni (N. Bațaria), Graiu Bun, Revistă Aromânească, 1906-1907

8/3/2019 Cltorii pe la Aromni (N. Baaria), Graiu Bun, Revist Aromneasc, 1906-1907

1/14


2/14

~ . o \ .rr. 1--fo. 8- " N' EMBRE ~i DECE.MBHE 19U6

GRA]U BUItEVlSTA AROMANEASolDirector: N. Ba\al'j'a. Redacto :: ,U. n'Yoa

IBrrOLIA. -ltESNA ._ OHRIDA

Esisem din Bitolia Intr'o frumoa a si veseln zi fl(; Ilrlir..Apucand-o indirectiunea vestica mergeam pe urmr-le vr-eheisi solidei sos Ie romane, -are Iega toate eentrele Insvmnutn al 'Peninsulei Balcaniee S1 unea rnarea 'c sealda tarmu 'il,' \,Ibanieien aeea in care S(;} f'esfata insulele calde ale Arhipehq,n du i.88 inaltase un '.oEUB mandru, oaci . avea el ee 8ft lumineze~i avea pe e ga~~i opreasca razele sale,lata- dupa ce rnergi un drum ca de vreb trei sferturi deOl~a co]0" Ia st;togs, pe un tap~an Uisat de Pelistera munteie elaeoperit apFoape peste tot anul de zapada, sant marilo si fru-moasele comun romanesti Ttirno. a si Magarova, tn~ ltate in vre-muri viforosse pentru Aromdni, datorindu-si xistenta 11r spiri-tului de inde _enclenta.a romanilor, care rr'au putut suferl in AI-bacia, unde erau asesati Intaiu, Impilarile continue ale triburilorveeine, iar frurnusetea easel r si bogatia dintr'ansele ,sant do radabunei :stari materials, mandriei ~i nelntreeutului gust gospodareseal eonaticnalilor nostri.nP,e loeul unde stau puternie lnflpte in r.~n1.ant", Tarnova~,:~iMagarova e~a,u odata numai paduri, in cari so plimbau in;,toah. vO'ia ursul ~ ,i Iupul."Darin mun .ii Voscopole i si ai G'r(J/Jnost("~ so desltin t'uiaacunl,.,Ull veae s .i jumatate 0 groazniea furtuna, ,aIOOna tot in drumu]1eL ~,i atunei .AromanH, Uisan.d vetrele parin t '! 3 1 i. pnl'1sind muntii,,~i ogoarele 101'" au apucat care in . eotro a ~.utut ~~au. cautat.aseunzatori rnai sigure, Ioeuri unde nu-i putr u ajunge furia la~"coma a dusmanului. Asa s'a fundat Tan ova ~'7i~t{agarovaj, ea),'~i c,elie mai multe comune aromancsti de prin pf jur."Dar aei, Impinsi de aeeleasi furtuni, HU vietuit si 0 mul-~"I,timede Albanezt. 'au asezat alaturi ei printre Aromani si nul,dupa multi1. vreme ei au disparut in rrn a alor nostri, Aceasta""asimilare eu Albanezii este un fenomen , car s'a petreeut pet~toa:ta linia, Aeolo unde d.a.nl;lii all, Cost mai mult i mincritatea~aromana, s'a eontopit in masa lor. La ,arnova ~.i la !vragaTOY.a."fiind ei mai putini, arornanii au avut caetig de eauzn.:'


3/14

\

GRAIU B o N

A:;;;a n e punea uo batrrm earestia mu l te sl v fizu se si malmulte.'~i ssnt destepti, vici, veseli si intreprinzatori, Ioeuitorii dinaeeste doua eomnne. In zilaIe de sarbutori pana noaptea alziuvibreaza ]Q aer canteeele vesale ale tinerimei Iipsita de griji,e , i ne-ar ,fi e , i mai dragi aeesti seumpi frat,L ai nostri, dacape langa eelelalte frumoase caHtati eu eari i-a tnzestrat sea. diubel:~ug natura, ei ar mai avea ~i aeeea de a-si iubimai multneamul ~i a nu prigoni CIl atata dusmanie deprimatoare Iimbalor, id eia lor n:atiooaHLIn d i.H i.eir,ea l or grecomana, ei au lovit In dasoalii neam ulu i ~si au l'reiaent in blloa~i 0 biata piatr~ de mormant in care zaeosemiutele sotiei lui Mii.'gii;it al uostru ..Dar S3 nu Intuneeam frumusetea z ilei prin astfel de con-tatari triste si s a ne vedem mai departe de drum.Iarasi spre stanga se ridicain linie paralela ell Pelisters 0

rarnifieatiuns to t v a s a de illaita a lui, Hlsan.d la mijloc 0 valeadanca si tntuneeata, Cu greu' p a trund pana :9;00]0 razele soarelui,dar iara,~,jnn tocmai n~IOI'poate ajunge ' p a n a acolo dusmanul,care ar hranl gAndnri rele.Aeolo e NiJopolea, unde vreo 200 de faruilii aromanesti,venite din G rarn 98te~ i D en escu, fae 0 easnioie cand. mat linistita,eand mai turburata, alaturi de eateva zeoi de familii de Albanozi.Musulmani si Bulgari, en toti Intologandu-se tntre dan~ij numaii 1 1 . graiul nostru,Nijopolenii ~in mai mult Ia costumul national deeat veeiniilor _din Tarnnva $1Ma~ar~ I'Va" Up?8 o~~entele nou~~\~a 0_~rimiremal larga, dar.r tot deodata mai Ingrijitoare pentru pastrare,a, ne-sehimbata a fiiutei si a rostului neamului nostru,Cali ne due mereu tnainte. e,oseaua e plina de drumetisi atatea graiuri diferite r ; t i neaaemanatoare intra dsnsele I~i isbesoauzuLLa fieeare pas dai de jarani bulgeri, tacu:~i _ I ' ~ ; i aba tuti,ti-nand privirile spre pamant, putin impresionabili la eeea ce _sepetreee ln jurnl lor, nedorind niei 0 cnriozitate. E saracia I~i~!!ltsuferintele de veaeuri cad Ie rod toata anergia, 1'6s.tingvitalitatea ~i Ii istcvese Inainte de vreme, .Cate un 'Iure Inarmat pana, in dinti, si en privir! mandremergea same] pe un cal neastamparat.E stapanUl loeului, deei are to t dreptul lea prin infatif;iare1 S i plio \inuta s a , se deosibeasca de ~eila.l~i,pe earl i-a eueeritbl'a~ul lui va.njos si sabia cu tii~u1 asoutit, .Dups zeei de cei incarcati eu saei de f~na vedeai ehirlgiiAlbaaezi, ta6u\:i,serio~,i~ darenergici la ciiutatudi. ~ msndri I~t,inuta. Ei pun in le:gatura, tinuturile bogata in eereale ale c am -piei Brtoliei ell par~ile"" node ereste maslinul, _

- D1H' ce-i colo sus pe dreapta, in varful muntelni, node


4/14

GRAlU BUN 10.3e z i aruneate ea de 0 m a n a magica 0 gramada de case albe si cadl)nr atata de frumoase in batala razelor de scare?A~a rna lntreba un tovar:a.? de c~Hatol ' ie pe mine, care tre-eeam drept eunoscator al~inut1l1ui, prin care treeeam,- - Daca e Ia munte si vezi CI-lS'e multe si frumoase, atuncice poate fi alta deeat 0 cornuna aromaueasca, eaci Aromanii-san't stapanii muntilor si numai daneii in 'tara aceasta stiu s a ,faca ease mal'i$i frumoase '?Ql tntr'sdevar eft asa era. Acea mare 'P,aUi alba." I, areia ii

~'f' lea asa de bine intra doi munti verzi, ale caror varfu}'] erauIntocmai ea d iou a tate), era aromaneasca o G Q P e r i ,I en. cele mai bine..de 4:00 case ale ei, en mares ei biseriea, ee are ieoane eu Ins-eripfii romanesti, en: mares ~i impuaatoarea noastra sooala, careprin iuf'a\,1~91'ea ei, prin modul cum s~ ridica io cent 'ul eomunei,peste: eapetele eelorlalte case,arata, c a acolo rcmanizmul e lrn-~)lant3t adane ~i a, biruit pe toata Iinia,Aeesti Gopeseni, eari, de n'ar fi emigrat m n numar asa demare in Hiri straine as1,azi din comuna Gope~iar fi faeut un~'ra~ mare si puternie, sant, imp'reuna O'll M'(jl'ovi~tenii, eari ! l i : J iaseund .easele lor mtr'o scobitura a muntelui Pelistrera.cei maiv eehi loeu ito ri AlGID,ani d in IJartJile acestea si prin graiul lor,6al'e,. dire.la I,> utin (!e_ al ,celol'1~l1iAr~mani:, prin. Iipsa I unetelor

" '( $,. d : ( $ 1 prm modul cum artieuleaza substantivele se apropiemai mult de Romanii din Tara . .Era.u odata, sant eute de ani die atuneea si eoznunele Go-pe~i si MolQvifte mai Ia ses, dar nevoia de a-si avea mai Ia ada-post avutul, viata ~i onuarea, i-au silit s a se escuada prin locurigreu de patruns ~i usor de aparat,Aeum ele sant in deserestere, caei conditiunlle traiului santastazi eu totu] altele decat eele de alt~ data. Una c.ate una,p),ehea familiile ~iruinele se ingl"sm,adese din ee In ee rna]. mar ioCe ar fi fost Arom,ani i daea ar fl stat locului ~i nu , 9 ' , 8 . 1 "ii, -d u s prin straini l'Dar i O l e , a odata sa. parasi.oo aeeste ganduri triste, caci aeum-drumul urea spre mun te ~i raeele ealde ale, soarelui sunt poto-lite de adierea racoritoare a unui vaot, care Insenineaza sufietul: : i ; ; l ' i desereteste Irun tile.lata, santem Ia drum de mai bine de B oeasuri, in care t imp.am auzit atatea Iimbi, ni s'au a.ratat atatea. nume topograflee-de origina bulgareasea, romaueasea, albaneaeasca ori tureeasea,Aeum, lnsa, pentru intaia oar:\. dam de un nume grecese : e bul-sg~resqulDiaeato, sat de carbunan, in care nimeni nu stie si n'astiut nieiodata greeeste. Loeuitorii lui, Bulgari din erestet pauainUilp'~, ar vedea in .tine, un om, venit de pe Iurnea ' eealalta,4aca Ie-ai ztce ca e eevagreeese Intr'ansi],Nu stiu, dana ,astazi in urma mrjloaeelor asa de blande si-d:e civilisate tntrebnintate de gre i, daea si Bulgarli CUt ceafa


5/14

('RAI' R" .groasa din Diavato nu s'au ploeonit Inain eaAl'hiel'ewui grecdin Bitclia si mu s au jurat pe toti sfintii gPece~ti n a , pe viitcrVOl' fi :ijii dan~i i Elani, .tata numai etiu ca numele de Diavat e un nume ralnasdin V1' 'mud veehi, In. emnand trecato ar eaci a ie reeatoareadintre campia Bitoliei si sea a C()'ri(ei si ()h'ridei.

Pe vreme de iarna e greu de trecut pe a "010. Multi cala-tori luddleneti Isi gases,moartea in zap:~da, f,aeuta val-vartej,d vifore ee nu mai contene c. ~Dar aeum santem in Iulie, aerul e carat si intfiJ1itor vantuladie plaeut, de jur tmprejur privelts ea e din oele mai roman-tine: ina]nt'e~il Inapoi vezi eampii acoperi.te de holde bogate.Jadreapta ~i la sUinga,,se Ina1ta munti Imbracati in P'~'duri falntce,iar eva mai Ineolo ca 0 oghnda mare, se Intinde tacull>reapa,.care 'U multa truda si-a. f'lout un toe si pentru d o nsul in seor-burile muntilor,Langa' I fan tan :- eu apa reee si de care 1 u te mai saturi,se pun' masa, in jurul ca'E'eia sezand grecests, ne trsngeru eei20 de calatori, din (;ati se eompunea earavana noastra,eeful nostru - nu e nevoe sa-1 numese ~ :ave.a 0 'pofta~ o:arenu era, Intrecuta deeat de exuberant ~ lui veselie ce sa eomtmieatutulor oamenilor ..- Tiriutul era salbatie. Padurile dese si stan a e Inalte--eranascunzatori foarte nimerite pentru hoti..Locuitorii din partea 10'-eului povesteau multo de nmorurile si ataeurile hofilor,lar noi putearn sta lini$titi, si fe,l',gri.ie. In jurul nostru,H de sol dati alesi, t t unul ' e . i Ul111] , faeeau p:aza foarte buna, jiar in lata era alt post militarese, la poarta 'c9.ruia statea de sen-tinela un voinic soldat albanez de prin regiunile staneoase aleDibr'ei.Cine putes fi, prin urmare, Indraznetul acela care s'ar fiIncumetat sa ne atace ?'I'raeusera mal billie de doua ceasuri de eand ineepuse masa~,j noi tot nu ne hotsfaram saparasim aceste Ioeuri asa de placute.In sfar$it, dupa ee seful nostru Isi Inghiti - ea tot usulee se respeeta - 81 seaptelea stacan ad i,o a , e easea de eeai, '10 por ...niram din nou, desi nu lara oareeare parere de ran. Aeum dru-mul scoboara la, vale" dar era mai cumirrte sa mergi pe jos deeat,s a stai ealare. Gramcztle de bolovani ee erau dealungul seselei~ gropile sapate In rnijlocul ei de ploi si zapezi, iti spuneauIamurit ca pe aici DU li-e ing:a:duit ,Sa ill distrat ~dsamergi fBriteea mai mare precautiune. .,Dupa un mers d,e un eeas ~i mai bine, in cara jreei prinsoua sate bulgaresti, dintre cari unul poarta numele de Tq.i;isvQ1,adica IS1}oru, l jaru,lui"t;li Iasa P'9:. delaturi putine sate musulmane,doseaua se bifurca : Ja -dreapra merge spre Resna Ohrida f i l it .' ....... ] D t: d .... d t- .I A-d . u ' . , Ia t"continua pana ee ua u,.. 'ago ae tarmu . I riancer ; a S anga.


6/14

G.RAIU BUN 16 5ea atinge bogatu l ~i eu ratu l oras Carita, strsbate pietrossa ~isterila Colonie albaneza, se opreste pu tin la orasul , oda l:a _l 1 1 f i . . .ritor, Janina si sfarseste la Preoesa, port d e pe M area lonica~

N oi am apu eat-o la d reapta si aeum se pu tea m erge c a -lare pe soseau a ec se lntind ea reped e d e ac i lncolo .Un cantee m oncton, eu note triste, pre lung isbi ureehilenoastre. U n g ru p d e t'aranci bulgare , ofllite inainte de v reme ,aplecate piS eoasa, povesteau su ferm tele neam ulu i lop tarinei pecare 0 seeerau . P langeau , iar nu cantau aceste fete, su pte lafata, cu oehii stinsi - acelc fem ei a carer f a t a era brszd ata d esbarcituri, sapate de nevoi si de ama r lndurat deeat de ani.ErR , trist cantrecul, ea : e t su fletu l poporu lu i bu lgarese !?Llasa a .im presie d e [ale, d e eev a vag pe inim ele noastre, Mergeam aeu mtacuti si d r si pe g ,andu ri.C e contrast Intre fru m oasa, zam b itoarea natu ra ~i aecenteletriste ee esau d in aoel canteo, care era .-u n boeet I- 0 IC asoa de ceaiu ne-ar aduce la loc veselia si ne-arlnseuina ufletul , Z.iSB seful nostru, care m ergea ned espartit d e.sam o varu l sao .I~id aca i-ar fi su stinu t parerea l [ 1 G ' a u nu l, om ul era g atas a S 'B d ea jos d e pe cal, s : a se astearna pe iarba v erd e ~i s aaprind a sam ov aru l.Dar Beena era aproape, e vedeau easels eicu aeopensuld e tig l:e, se distingeau Ierestrele mici. Inca putin si am . ju nsacolo ..La intrare am Intalnit 0 m u ltim e m are, care eanta un ean-tee barbatesc , v itejese, ell aeeente cari inalt'R euragiu l .- O e-i aoeasta I D a intreba vecinu l m eu d e pe cal.-_ E 0 nunta arom an 8SC:; i , .

- 0 nn, sant si R om ani Ia R esna, se am esteea in vorbaun Au striae, earu ia nu stiu d e ee R om anii ji sedeau ()R seaiulin ochi ?- Sant si inca d estu i, lilam u rii eu .A poi, d upe. pu tin , el exelam a aproape Ladi voia sa: R o-m anii stiu sa f~ante" jar Bu lgarii stiu num ai sa planga.N. B'a~a1'i."


7/14


8/14

ANULI.-No. 10 ANUL 1907..'G}:RA]UBUN

REVIST.l ABOMiNEASCA.Director ~N. :Balaria Beda.eto.r:. . Besa

DUlmifru Jttan.asesc.uA,cum 0 luna' f S i eeva s a stins din viata in 0 v8.rsta lnain-tat'"' Dumitru Atanasescu, om care prin munea simcritele salesi-a asigurat 0 pagma din cele rnai fr.UIDoa;8Hin istoria destep-tarii nationale a neamului romanese din Turoia.Daea' meri- d. r ept fU'ma

1 ; 3 . cinova nn- dreptataa eau-male de apos- zei s'a dus eutol national, faclia Iuminfi,spoi, intru cat nu Ia 11n po-priveste pe roo por ignorant ~imanii Maee ~ Iipsit Ide ~COU ,done:ni, nu e ei Ia un po-a.]tul eare s:apo1 Ca. r e seaibe dre~turi adapa 1 3 0 eul-m.3.1 marl ~ tura strlliui Sim a i neUilga- pe COlI'S da,nsulduite de cat s'a silit sa-lDumitru Ata.- abata din dru-nasescu. mul ra:taciriiE 1 e eel I~ i .ga-i des-d'intaiu das- tepte sen t, l-eal roman .din mentul e 0n-Tureia, ad..ca ~tin t eina-,C > 6 1 d'Ina.io. tionale.

C:B. r e avand tDlUBitl"U1 "AtpUlsescu S ir c .inagrea, nemasurat de grea, mai ales e a . Ia Indeplinirea ei so opu-neau atatia vr.ajma~i puterniei ~i nu Jesne ~ e . tnfrant... ".E~a-in primul raud aeea putere fo:rmidabila ;aelerului gre-cese I putere care avea Ia baea ei 0. traditie de aiatea veaeuri,- e i "i~~,elegere.a gre,l;l.ita a sentimentuLuil s i a datoriei de erestlndin partea populatiunei romanssti ..


9/14

210 G 1 l1 '! J 1( 1 ,13UNVenea dupa a eea eonvingerea eronata a .Aromanilor, amantuirea sta, in culture. si ideia gr easea,Aceasta J"atacire era sistematie tntrejinuta ~i marita prinpropaganda prin sccli si prin blseriei.Isl dedea bine seama Atanasescu de toate piedieile, darfire .entusiasta, om carH eredea i:nc9:pa~aIlat in isbanda drep- ,tatii, el a luptat si - a luptat ea un erou." Batjocorit, umilit, prigonit din toate p~h~tUe,esustinut de'nimeni, el n'a ijOv~it. si a isbutit B ' a deschida "in eomuna sa na-tala T a'tt'W?Hl de la:nga Bitolia prima, scoals romaneasca dinTurcia, lueru care a avut 106 In anul 1864. ,Bingue aeest fapt i-ar fi asigurat un loe de frunte in istoriaeulturala a neamului nostru, -Dar om iaGut din s.toia apostolilor cu 0 menire in Iume,Atanascsca nu s'a marginit aiei.FUnd patruns die elementarul adevar, c a d~eR, vrei s a to

prieeapa un popo r., trebue s,:a-i vorbesti inlimbs lui, Atana:sescudesi n'avea niei un m ment de Iiniste eufleteasea, a aIcatq1t 13car~i didactiee, toate in dialeetul aromanesc. Eli'au aeestea ."ma-nuale de istorie, geografie, gramatics, catechisms, istorii natio-nale jstorii saere etc, .Numai eei cad au tr:a it d in- co lo si au apuc at vremurile, , cRudin. seo li si in popor=-mai ales in popor-e-se l 'asp 'and isera c ,a rtU e ,lui Atanasoseu, pot spune ,cat de marl cat de pretioase au fastservleiilaaduse dupa urma acestor cfb.'ti, s,e:d8l fa.r~. pretentiigresite 'in unele privinte, dar mai pres-us de oriee folositoare,foarte folositoare.Trebue sa insistam asupra faptuhri, ca este eel.d'intaiu insti-tutor diu 'I'ureia care a, vazut si si-a dat seama de insemndtatea 0'-vttritoare a d'ialectul'ui la reu~ita ideei nationtJle. Mai tarziu, s'aperdut din vedere acest adevnr, asa de Iesne de priceput,lGratn BUll. .

.-'CALATORU PE LA ARO:MIA,N~II'Bitolia-Rearre-Ohrtde

\

_ B esne; J-se zice oras, pentruca aeolo e resedinta autorita-tilot eivile ~i_mHitare ale tinutului, pentruca are cateva s,1;razilargi, de 0 parte !;IIde alta oarol'a" aunt fnsirata cateva seci Idepra:v~liiseunde, murdare ~i inlauntrulcaroll'a sunt ingramaditein . desoedinea eea mai perleota m'al'furl si product'S indigene si


10/14

GRAll B N 211-straino si pentrnoa 0 parte din Iocuitori au parodiat en sueeesportul nemtesc. _- Luati-i 'aceston si aveti un eat mare, urat, li1sand prea mult--dedorit ea curate.n~e. Oasele, eunt miei, eladite fil'a nic; un plansi niei 0 chibzuinta, putin solid -':1' avand drept ferestre gauri undeanevoie Iese igrasia si patrunde lumina soaeelui.

In eartierele musulmane e 0 Iiniste de mormantv Prin de..sale zfi.brelera~'e ferestrelor, carl la musulmanl suo t e . i mai miei,femeile Islamului abea sa pot uita Ia lumea ce treoa pe strada,la lumea, do care conveniente si obieeiuri reltgioaae Ie despartmal ran en orice ziduri,oeasta Iiniste face un contrast Isbitor cu veselia, en vue--tul, en sgomotul asurzltor din cartierul tiganilor, a ear9r ras':""l6 1 foarte bine reprezmtata Is Resna. T-iganH din" Resna, relativmai numerosi deeat in 9Itre orase din 'par-ple: acelea, s'au ino-bilat intru eatva prin faptul, en ei ,au para:sit viata nomada sic a multi din ai "lor au ajuns la 0 buna stare materiala,Dar aeeste Iueruri nu Ie-au putut tutuneea veselia inimeisi seninatatea sufletului.Mnltumindu-se ell prea putin, avand trebuinti prea miei,tiganul feral', cat e ziua de mare canta. pleeat pa nieovala sa,nevasta H tine isonul, pe cand roinl de eopii goi f;:] deseulti,dar en oehf scapara,tol'i de agerime, se ta,vaJesc prin noroiulstrazHoI'" ori se Iungese Ia soarele eald al verei.E un popor ferieit iji dan~iisunt cari pun 0 nota veselain monotonia Resnsi, careia co. greu imi vine SQ,-i sic eras.Alaturi si Imprejur, strangancl, copl'8$ind pe toti ceilaltivin Bulgarii, taou~it, sobrii si muncitorii Bulgeri, earl aicea Buntnumerosi si puternici. __ , Av'em 35'0 de elevi 19. seolile noastre, raspunse cu ern-rasa Ia Intrebaren noast.ra dlreetorul semj-girnnaztului bulgares edin -Resna,Bulgar]! de aiei si din tot tinutul seam a n a , eu cei1alti 'Cfl-'~naVonaH ai lor in . ceea-ee priveste ineapa,tanarea" tenaeitateanationala, neputinta de-al fsee s5-$i schimbe ideile j s i convinge-.rile, imposilrilitatea de a-i face g , a priroeasea~t s,a,Inveta Iimba~i cultuJ",n, 8traina.

Aeeste ,cali;tiiti oare eum negative sl faptul c a ,ei in covar-sitoarea lor majoritate aunt un popor de ta r Iii, I-a faout CR a~atat'ea sute de ani sa resiste Intactt Influentai eulturale ~i poli-tiee greeesti, _Nu. Bunt asa ! ; l . i Aromanii nostri, Ia cap nu gaseeHtaranipropriu zi~i sl cari Isi asimileaea dintr'o data orlee limba ~l ~once eul tura ..Dar Is a Hisam aeeasta ehestiune, ca'c; ne-ar duee prea de-parte. "' "Bulgarii din Re~n:a si din intregul district sa bueufa de 0. . . .


11/14

212' GRAtU BUNreputatiape care 0 merita ell. drept cuvAnt. _Ei" eomparati ~.ceilaltt, aunt mai de~tepti, mai 'intreprtnzatori, mat istcti Ia SpI-rit ~i' mai :ageri Ia minto. _ _PamAniul dinprejur nu pres e roditor si apoi '8 f i J i en!tivat-in eonditiuni arhiprimitive. Acest pamant dar, nu poate fndss->tula trebuintele loeuitorilor, f ; 1 i de -aeea ei : E l ' B expatriaz:a, se duein~ari strains, Ii gase~ti prea multi in Bulgaria" unde nu pu-tini .sunt aeeia eari au :a:jun.s,pe 0 tnalta treapta social!,.- AYeti Aromani Ia Resna P intrebi eu 0 ironia ce au 0-putea aseunde un s,train de eare am spus inrandul treeut ea.noi Aromanfi iisedeam ea scaiul il 1 ochi.Raspunaul nu t.ntarzie sa vina in. persoana unuia dm ucei.Aromani, Upsi\i de cultura ,inalta si eunostinte intinsB, dar 10.-eari desteptaeiunea mas,cuts. si perfeetul, bun sim] tnlocuia eut.esta iz~'anda lipsurile unei eultun aistematiee si serioase,Era, omul aeesta 0 fire nervoasa, neastamparata, eu doi nehi,aprin~i, earl se roteen mtr'una $ 1 1 prindeau oriee miecare, ori-ce'gesL 'Adanca fu impresia produss de Iipsa de sfia.la" de sign-ranta de verva cu care vorbea aeest om" pus dintr"o data in con-taet cu niste str;aiIJi, cari oeopau fUln(}tiunia~a de inaUe ,ia-supra carora e'raualintite privirile populatiunilor din trei 'V Ii-Iaete, f : ? i nu fu mie efeetul aueind pe aoest Aroman vorbind inaeelas timp rom a n este, bulgareste, tureeste, greecste-e-Ia nevoiel i ? i arnaupe~te~cu 0 u~urinta, atlt de mare ~i cu un accent alitde natural, in cat stateai nedumerit Is indoiala f $ , i ' nu te putsai:tosti asupra :nai(j.onruita(Ji din care! fa-ce parte'..- f;li eareva sa zica d-ta e~ti Aroriian" int:reba strainnl de-mai sus?- Da, Arom,an, efor al seoalelor r ,omane , reprezentantul~i alesn] cre~tinilor ~djDResna :~iIntregul tinut in eonsiliu] ad-'ministrasiv ul orasului, . i e . i incHna dansul titlurile, Ineepand euocala care ise parea mai in semnat." .e i Iamurirlle ulterioare din partes. desteptulni ~i ehiar elo-eirrtelui nostru aroman detera 1 8 0 ive:ala lueruri pretioase pen-tru nqi~ _"Aceia cad i~i Inchipuese, continua dansul" ,ea aeila Resna,.,nu sunt Aromani, n'au deeat sa faca oeolul pietei si VOl" ve-~,dea ca toate magazinele mai mari ~ in to-ate ramunle de ,(30-",;merciu, Bunt 1inute exclusiv de Aroman.i, eari bat in to a . t e pri-~vintele pe ,de~tep1iide aoi_Bulgari. .,Noi DB suntem asa d.e multi Is nnmar-ln toted vreo 90",d,e familii-e-dar stam In fruntea tutulor, N ( J I i tinem eomeroiul,":ale noastre Bunt easele eele marl ~i frumoase ee pop. vedea,,:aci, l~ noi g:a~'e~ti modele .mai pretio:ase I ; ? i eurcpenesti si A;r,o-"ID,ann sunt' oameni mal. ~tiutori"d.,e carte. Iat:a :Bu~g',arli sunt


12/14

GRAIU BUN 2 18-"multi ~~i.satele de prinprejur Bunt In CBSmai mare parte bul-~"g,aresti. Dar eand. a fos_t vorba ca ,~i erestlnfi sa-~i aleaga pe1}un .om care 63,-i represinte in _fata autoritatilor turcesti, care",sa Ie sprijine interesele , i sa Is apere dreptnrile $1]81 nevoe sastie a se Impotrivi, cand. Iii s'ar sa.var~ivr,eo nedreptate, alege-- ~,rea, a C8.zut . asupra unu i Aroman ~(,De oe n'auales. pe unul dIn ai ]01' 1 : 1 " ' ."Cindau venit Aromanii in aoest oras, ei n'aveau unde s:a.l,se ad:aposteasoa '~i rr'aveau on ee trai de asi pie maine .. Parin\ii,si,mo~ii nostri fugis,er;a dinmarea si odata 8&1;S de bogata fl(JS-- "cOIpo! .e. Fugisera, dar tot avutul lor cazu inmainile vr3:jma~nor,'r,oas'ele 101" lura prefaeute in serum si eenuee fiji in urma-Ie lasau'j,numai ruine, . f ? i pustiu ..~Cei cad au venit aioi, n'au Intins mana ea sa ceara 'de,~"pomanl,eaei mai de. ,grabS. ar fi taiat-o decat 83 . eerseasea,-,~ au pus, pe munea lam preget de zi si de noapte, sl-au mar-"ginit trebuintele, s'au silit in toate felurile .eia'oes1estdidaniinnu s'au perdut in zadar : astilzi noi am ajuns bins $i ne-amnin:fipt solid aieca' ..~i pe cand Aromsnul povestea, punandu-si tot foeul ~itoa.ta.mandria in spusele sale" un strain Ina note, jar Reels" earuia nu-i- --el'.am dragi, nu-:!?iputea ascunde eiuda ...,Curio~i ,Bunt si Outo-Vlahii aoestia, vorbi dansul, adressn--"du-se maimult sie-si, -Crezi, ca nu exista, eand


13/14

214 C1tRl~.tU B NIlmpezi, Bunt fautani in a carer apa nu poti tine d getul, Ipeste tot e frumos, e raeoritor, e sanatos,E de priso, pi ~1.1. urmare, sa spun ca noi ama]es. drurnulIe munte. ', Trecerr int[i prin .Ianeooete. un mare Bat asezat Ia '0 de-artare de vr'un sfert de ceas de Resna, Lumea ne ese Intru in-ampinare : printre acea lums constat eu satisfaetie, ca $i Ia Iun-covets neamul nostru e bine reprasentat, tar ideea na~ionala ealimentata printre conationalii nostri de 0 ~eoala primara pusasub ingrijirea unei mstitutoare.Iutram acum ln regiunea muntoasa, nul dupa altul se in-sira mieile : $ i saraeele sate bulgaresti Eht{.t" Bolno Dl,tpemi' On':-' ' 'en; ' e e. oeuitorii lor fusesera odat rnai bine, e.: tunci "nsa11. aveau eu e sa-~i aeopere golieiunea rupului ~i s a - ~ m .potoleas ~fifoamea, .

....runeau asupra neestra pri viri obosite.. desnad,ajduitIB. Mi-zeria in care se zbat sau neputi siosi 'BE'amal pu el'nioa de - a taentimentul mriositiitii.F'emei ineornparabll mai mult de cat barbati. Acestia Isiuasera Iumea In cap, .se dusera in tad streinevea sa gasea_ G:aacolo eea ee nu putea g':5siin patrie,La e sY' ne mai uprim l' Toate satele er u Ia fel- 'Ga te a .zeci de: 'case de Iut asvarlite ]a tntamplare ici si colo si in toatesearata ,sJi.racia,mizeria sub infati~arHe eelemui deprim rtoare.Inainte dar. Cevamai Ineolo un fluer eiobanese trimiteaecourllor muntilor si padl.Luilolo glasul sau arnostccat cu ace} altalangllor dela 0 turma de oi.Pastorul Isi iooeta eanteeul sau barbatesc. laauzul. tropetului de;cai, care H vestea ca eineva umbla pe aeolo.Ne apropiem de dansul f ? i iutram ehiar In vorba. Nu era.nevoie sa-l Intrebam ee este. DLlpa inf8ti~are, dopa, port si oeu-patiune sa ounostea, c a . e Aroman.~. Ei, da, hiu Arman. dela l.s,to.k, 0 eomuna care se gAse:p, tein muntiiace~tia.La Istok sunt, vre-o 200 de, familli rom a.ne sti venita eu,toatele din' P'erivole .din Ep'lfii $i-Sll pi'h':asit patria pe vremurl tur .....bnn ale lui .A.li-Pa,a din Janina, Nu mai puteau indura goanasi asupririle ~i allfaont eea ee au faeut ~i eei la-ltL A['omani ~ia~ eautat alt Ioe, departe, unde sa-si dureze noua locuinje, -"Dar noi din Istok, ne lamur! pas~orul, nu uitam d., patria,~uoas,tr~,e," i l1ol;,e ~i tot'Perivoleatt ne numim, 10 timpul iernei"ne intalnim eu multi din eeiramasi in patrie in Tesalia, undo",ne dueem au. turmele noastre. Dala Istok Ia Perivole e drum.",lung, trebue sa mergi aproape 0 saptam ana ..' Dear noi ell. ei sun-; 1 } t e m ],[1 Iegaturi dese, Fete de ale 101' se marita dup t ai no~r';"'

, . , , ' 1 1 1 mrlti din tineru .Icr se Insoara eu fete de aiei".~. Da1:' eu bulgarii nu v:a.,Incruseriti, intreb eu?


14/14

G.RAIU B N 215SUl'ase ironic pastorul nostru ~i adaoga = : nioi en bulgarii, nieieu greeii si niei eu alt neam, caci noi nu ne strlcam sangele."Tot dela aoeet pastor am afIat, ea comuna Jstok e a~ezat:ain vaganni1e muntilor, ca in apropiere e _ lbania ell Iocuitorli ne-'astamparati :~i gata s a , se arunce asupra celorlalti, e n dese oris'au Incei eat bande de hoti sa Intre i n : com-una e , i sa 0 pradeze,~ , D a 1 " cU 'no" ' : :;i a:fl.a1",(jmas,turlu,", zise Aromanul Iuan I 0 a-titudine mai mandra, Mul,ti au venit, dar putini s'au Inters,Mergem tnainte. lata ne poevarful Petrina" uude e:f:rJg-desi suntem In Iulie-f?i de unde se dcsfasura pri virilot un spec-taecl din cele mai frumcase.Tocrnai In v,al' f e 0 mica asarma. Tutr'Insa stau de p,azavre-o 30 de soldatl oameni vigurosi, sprlnteni ~i obisnuiti elltradul de alarmtt eontinua,~,-F.rate-meu ]J .1usa a test omorat saptamana treeuta intr'o,,'ciocnir" earn avut-n cu ho,~ii. 81' nu-i nimie, asa I-a fost

.acris, noi l-am azbunat bine, am impuscat .5 hoti ~i am prius.doi deviL Acestea 158 intanlpla dies pe la noi ~I.A~a n Iamuri ou aerul eel mai Iirrisfit din lume un Inaltsi bine Iegat soldat albauez dinspre pal'tile drumului,Cam V,ela ami: zi vedem Inaintea noastra 0 in tindere de,apa Ga,o ogHudacolosal.a ~i mil de case a~ez;ate gdi1mada Iamarginea lui. ~_'U Iaeul si orasul Ohrida, unde am ajuns illeuran d,

Cil1~i 110501"1di-AramaiU,'I'n _Ilecht ~'tu geamantanl,ru Cachj, dulmieiu rosuTe-auvartira di pri ghiosu--Cachi niheam di ficiorBqoasel- gre9i!i dit t : a ; b , o rL:iti Oaehi, tufeeho Iunga,,e i b:agai gI"e'9I!i tu strunga ;Lui Oacht. cu pala I .areBag'ad gre~l~i tu lahtare ,IA.uzif; de.ls Krista a1 Parizi

Călătorii pe la Aromâni (N. Bațaria), Graiu Bun, Revistă Aromânească, 1906-1907

Documents

Transcript of Călătorii pe la Aromâni (N. Bațaria), Graiu Bun, Revistă Aromânească, 1906-1907