Călători Străini Despre Ţările Române. Supliment 1

CALATORI STRAIN!

DESPRE

TARILE ROMANE

Supliment I

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

r3/4

liyNgARIARPAR). Ala

L, "

G ;to0

el&- /74 0 3

/4'41Zt '.V1'..114

j.,VWT4',' .

Rzi

ApA "IA- "r WI

...

or-.,_ ,e-,/i N fAX 1,4.1..iont.

.7/

...t..)..., .0._.,

1,1,0.1 I A.

or-T1k:Arfav At:

1'4 csy, vv.

II

1A0011A

7 4111 3

*;or'Ur4, 1 c.2._tl!.:

.^44..

'Y's a

A g3,0,

cedonia: :Pan .r I .

(-Awww.dacoromanica.ro

CALATORI STRAINIDESPRE

TARILE ROMANE

Sup lirnent I

www.dacoromanica.ro

FOREIGN TRAVELLERS ABOUTTHE ROMANIAN PRINCIPALITIES

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANA

Institutul de Istorie Nicolae Iorga"

CALATORI STRAINIDESPRE

TARILE ROMANESUPLIMENT I

Volum intocmit de:STEFAN ANDREESCU (coordonator)

MARIAN COMANALEXANDRU CIOCILTAN

ILEANA CAZANNAGY PIENARUOVIDIU CRISTEA

TATIANA COJOCARU

EDITURA ACADEMIEI ROMANEBUCURESTI, 2011

www.dacoromanica.ro

That upraCopyright Editura Academiei Române, 2011.

acestei ediii sunt rezervate editurn.

EDITURA ACADEMIEI ROMANECa lea 13 Septembrie nr. 13, Sector 5050711, Bucureti, Romania,Tel: 4021-318 81 46, 4021-318 81 06Fax: 4021-318 24 44E-mail: [email protected] web: www. ear . ro

Referenp: Serban PAPACOSTEA, membru corespondent al Academiei Roma=Dr. Daniela BUSA, cercetAtor t. gr. I

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RoznânieiCAlkori strAini despre Tarile Române / vol. intocmit de Stefan

Andreescu (coord.), Marian Coman, Alexandru Ciociltan,Bucure§ti : Editura Academiei Române, 2011-ISBN 978-973-27-2115-5Supliment 1. - ISBN 978-973-27-2118-6

I. Andreescu, StefanComan, MananCiociltan, Alexandru

82.09:913(498)82-992=135.1913(498)(0:82-992)

Redactor: ANA BOROSTelmoredactor: MARIANA IONICACoperta: MARIANA SERBANESCU

Bun de tipar: 21.11.2011; Format: 16/70 x 100Coll tipar: 22 + 4 plaw; Tiraj 300 ex.C.Z. pentru bibliotect man: 1 91 (498) (082)

t 91.04 (co:498) 082C.Z. pentru biblioteci mici: 91

II.

I1L

www.dacoromanica.ro

CUVANT-INAINTE

and a scris indatä dupd isprävirea Primului Räzboi Mondial o istorie aromânilor prin cälätori", Nicolae Iorga a fost, ca intotdeauna, un deschizdtor dedrum, a oferit de fapt un nou unghi din care sä fie privit, examinat i inteles trecutulromânesc.

Totodatd, el punea de la bun inceput aceastä intrebare: Cäldtoriile inpiimântul romdnesc incep abia de la sfarsitul veacului al XIV-lca. 0 observatiepreliminard: de ce inainte de 1389 nu-s cälätori can sä fi strabdtut tara noasträfi lAsat o descriere a acestei tari?...". Chiar dacd, ap cum se va vedea i dinvolumul de fatd cãldtoria cavalerului de Kreuzpeck , au inceput sä iasd la ivealdmärturii de acest gen mai timpurii, faspunsul lui Iorga rämâne in mare parte valabil

astdzi: Causa este cd marile drurnuri de comunicatie cu RAsaritul §i cu Sud-Estul european nu treceau prin pärtile noastre. $i se intelege bine de ce: pentru cãnu exista o ordine asiguratä in aceste pärti §i aldtorii cdutau totu§i o sigurantà adrumului i mijloacele materiale pe care trebuiau sä le aibd pe acest drum"1.Apdar, nu ne prea putem atepta la ivirea unor relatii de calAtorie anterioareintemeierii statelor românqti.

Lin mare pas inainte in acest domeniu de cercetare a fost facut ulterior laInstitutul de Istorie Nicolae Iorga", unde o echipa de speciaWi a pregdtit timp demai multi ani editarea sistematicd a insqi textelor caldtorilor strAini, traduse inlimba romând. Iar aceastä serie de volume de C'dlatori, 11 la numar tipärite indecurs de peste trei decenii! vddit din plin intcresul i valoarea. Ea abeneficiat, la vremea ei, de ingijirea unor savanti din generatia formatá in ajunulcelui de Al Doi lea Rdzboi Mondial sau indatä dupd, precum Maria Holban, PaulCernovodeanu sau Maria Matilda Alexandrescu-Bulgaru. Acqtia au lucrat foartetemeinic, cu un profesionalism de inalta tinuta. Tocmai de aceea, insä, au fost tottimpul con§tienti Ca dupd isprävirea colectiei (la anul 1800) vor fi necesare celputin cloud alte volume suplirnentare, care sä reuneasca izvoare mai tarziu ie§ite laivealä sau care se afld rdspandite in diverse arhivc, biblioteci §i editii de pestehotare, inaccesibile atunci, sub regirnul de dictaturd.

Cel dintai volum suplimentar, intocrnit tot la Institutul de Istorie NicolaeIorga", dar de cdtre o noud echipa de cercetatori, pe care il incredintdm acumtiparului, reunqte relatii §i mentiuni datdnd din veacul al XIV-lea pdna la sfarsitulveacului al XVIH-lea. Este vorba in genere, ca i in vechea serie, de relatii deambasadori, de misionari sau negustori. Nu vom repeta acum, fire§te, observatiile

1 Vezi N. lorga, Istona roniânilorprzn caleiton, ed. a Il-a adaugita, I, Bucureti, 1928, p 5-6(edipa I-a a apirut in 1921-1922).

5

si sã

si-a

-

si

www.dacoromanica.ro

consideratifle metodologice ale Mariei Holban din introducerea generalapublicata in fruntea celui dintai volurn din seria precedenta2. In schimb, vornincerca sa vedem, aplicat, tipul de texte prezent in acest volurn i problemele pecare le tidied.

Scrisoarea umanistului Francesco Filelfo, din 26 ianuarie4 464, care deschidevolumul, evoca trecerea lui prin Moldova si Transilvania in anul 1423, in drumspre Ungaria; apoi, inapoierea aceluiasi 'Yana la Cetatca Alba, unde s-a imbarcat cudestinatia Constantinopol. Sigur, insemnatatea primordiald a acestui izvor, asa cuma subliniat Serban Papacostea, descoperitorul sail, este aceea ca pune capät uneicontroverse istoriografice, despre trecerea prin Moldova lui Alexandru vodd celBun, in anul 1424, a imparatului loan al VIII-lea Palcologul. Si, bineinteles, nu estedeloc putin lucru! Dar, pe de alta parte, in nota care precede reeditarea traduceriiromanesti din volumul de fatd, autorul, D1 Ovidiu Cristea, se vddeste sceptic inprivinta veridicitatii altor arndnunte oferite de Filelfo. Este adevdrat cã avem de-aface cu un text care descrie din memorie un itinerar parcurs cu patru decenii maidevreme. Trebuie, insd, sd tinem seama de faptul cã Filelfo s-a aflat de cloud ori inMoldova, eat la dus, cat si la intors. Prin urmare, aproape tot ceea ce privesteaceasta portiune a drumului spre i dinspre Ungaria, pand la Marea Neagra, i s-afixat desigur destul de bine in memorie. Apoi, absenta unei cordbii in portulLicostomo", care 1-a obligat pe Filelfo sa se indrepte care Cetatea Alba, poate fiinterpretata si in functie de confruntärile, in plind desfasurare, pentru scaunuldomnesc din Tara Romaneasca intre protejatul turcilor, Radu Praznaglava,voievodul Dan al II-lea. Aceste lupte au putut provoca diminuarea temporard acomertului la gurile Dunarii i, in consecinta, justifica deplasarea lui Filelfo inMoldova, de care tinea Cetatea Alba. Oricum, trebuie sã retinem cd distanta in timpdintre momentul evocat i cel al redactarii izvorului in cazul de fata, o scrisoareadresatä cardinalului Jacobo Piccolomini poate suscita indoieli indreptatite cuprivire la corectitudinea informattilor transmise.

Chestiunea credibilitãii izvorului este in chip firesc prezenta in legatura cufiecare text, pornind de la insäsi natura lui. Cand examindm memoriul unuipagubit, cum este Gregorio de Reza, fost consul genovez in marea cetate-portCaffa, dm Crimeea, povestea lui, atat de plind de interes sub aspectul relatiilorpolitice intretinute cu *tefan cel Mare al Moldovei, este puternic marcata de nevoiainfluentärii autontatilor din Genova in vederea recuperdrii banilor i bunurilor ce

fost confiscate, lui si membrilor suitei, cand au fost arestati la Hotin. El leestima la un total de aproximativ 2000 de ducati, adica o suma egald cu tributulanual plait de Moldova sultanului Mehmed al II-lea incepand din anul 1456! Ca afost sau nu o exagerare, nu putem sti. Dar, dincolo de acest aspect, memoriul luiGregorio de Reza ne furnizeazd o multime de amanunte de mare pret de alt gen.Cum sunt cele, de pilda, despre genovezii stabiliti la Suceava, dintre care unul,Dorino Cattaneo, chiar si-a intemeiat acolo o familie. Sau despre spada dupaobiceiul moldovenesc", pe care vodd 5tefan vroia sä si-o confectioneze la Genova, etc.

2 Cdhitori strdini despre tdrde romeine, vol. I, ingnnt de Maria Holban, Bucurqti, 1968,p. XIXLIX

6

si

si

-

le-au

www.dacoromanica.ro

Varietatea surselor care ne ofera surpriza unor relatii de calatorie" se vedelimpede cand ne aplecam asupra insemnarilor unui Antonios Karma likes, exarhpatriarhal, sau calugarului Mitrofan. In primul caz avem de-a face cu un colofondintr-un manuscris de la mändstirea Vatopedi de la muntele Athos; in al doilea, cuinsemnäri pe cateva file dintr-un Ceaslov pästrat in biblioteca Mitropolrei dinIoannina. Daca Antonios Karma likes doreste, in chip evident, sa se puna intr-o luminacat mai favorabild pentru misiunea pe care a indeplinit-o in Tara Romaneascd, la curtealui Vlad Vintild voda, in ianuarie 1534, celdlalt, calugarul Mitrofan, povesteste lapidar,cu date precise, cea dintai prigoand antigreceasca, dezlantuita pe fundaluleforturilor otomane de rccuperare a Tarii Romanesti in anul 1611.

Tot din categoria izvoarelor neobisnuite face parte si poema" lui Minas dinTokat, despre persecutiile contra armenilor din Moldova din vremea lui tefanvoda Rares. Maria Holban sustine cd a fost vorba de un fenomen rezultat nu dinjocul firesc al fortelor vii creatoare de istorie", ci dintr-o reactie individualdbolnavicioasä impotriva efectului pangdritor al turcirii fostului domn"(Ilias Rares)3.Fara a nega in nici un fel caracterul fanatic al prigoanei contra armenilor, darcontra reprezentantilor altor confesiuni existente in Moldova, trebuie tinut seamade faptul ca insusi Minas din Tokat depune mdrturie ca hotararea pentru actiune afost luatä de donm, la Suceava, nu de unul singur, ci impreund cu ai sai boieri"cu episcopii tarii tor. Cu alte cuvinte, impreund cu tot sfatul domnesc! Iar scopulacestei mäsuri a fost nu numai sa rascumpere i sa ascunda pata de infamiearuncatä asupra familiei intregi" de gestul lui Ilias Rares, ci mai ales sä consolidezestructural societatea moldoveneasca fata de presiunea tot mai accentuatA a Portii4.Din pacate, Ceintecul de jillire al lui Minas din Tokat a fost eliminat din cuprinsulvolumului II din vechea serie de Calatori, foarte probabil la cererea cenzuriicomuniste. In poi-Ida forrnei literare, textul cu pricina are insd o valoare istoricdindiscutabila, miezul evenimentelor find redat cu fidelitate.

Cea mai mare surpriza din volumul de fata o reprezinta, fara doar i poate,extrasele cu privire la spatiul romanesc din scrierea lui Martin Gruneweg, care avazut luniina tiparului, in limba germand, foarte de curand (2008). Autorul,originar din Danzig (Gdansk), de confesiune luterand, aflat initial in slujba unuinegustor armean din Liov, mai apoi s-a convertit la catolicism, intrand in ordinuldominican. In rastimpul 1582-1586 a efectuat, cu caravanele negustorilor armeni,sase calatorii in Imperiul otoman i una la Moscova. A tinut un jurnal de calatorie

pe temeiul acestuia, dar adaugand si fragmente de cronici, scrisori si alte texte,si-a redactat lucrarea in primii ani ai secolului al XVII-lea. Fapt iesit din comun,textul este dustrat cu nu mai putin de 500 de desene, adesea marturii cu caracter deunicat. Bogatia de informatii aproape de neegalat oferità de lucrarea lui Grunewega fost pusä in lumina de Dl. Alexandra Ciociltan, editorul in limba romana alfragmentelor despre Moldova, Dobrogea si Tara Romaneasca5. Merita sä fie citat

3 Calatort strehni despre iárile ronzdne, II, Bucuresti, 1970, p. VI.4 Vezi, mai nou, Stefan Andreescu, Presume otomand $z reacpe ortodoxd in Moldova

urtnaplor lut Pent vodd Rare,s, in SMIM, XXVII, 2009, p. 25-58.5 Alexandru Ciociltan, Martin Gruneweg prin Moldova, Tam Ronuineascd p Dobrogea, in

SMIM, XXVII, 2009, p. 209-248; Idem, Tdtarti din Dobrogea in insemndrzle lw Martin Gruneweg,in vol : Movenzrea atoned a tdtartlor, I, coordonatori. Tasin Gemil i N. Pienaru, Bucurqti, 2010,p 199-206.

7

§i

§i

§i

§i,

www.dacoromanica.ro

aici doar un singur crampei, cu privire la chipul in care erau vamuite marfurile inMoldova §i in teritoriul otoman:

La 20 septembrie [1582], vame§ul a dat in pdstrare registrul rnarfurilorcaravanei noastre unui slujitor al sau care, conform obiceiului, caldrea alaturi decaravana pana catre Ia§i, insotindu-ne §i veghind ca pe drum sa nu se ia in caruteceva ascuns. Dar aici nu ajuta nici o pazd sau de§teptaciune a vame§ului, deoarecenici negustorii nu dorm §i §tiu sa-§i scoata parleala. De§i trebuia vamuit fiecaretaler, totu§i deseori erau atatea lucruri ascunse in caravana ca abia le puteau tragezece cai; de aceea nu le ajutd sa scotoceasca la piept. Ei scutura talcrii din buzunar§i nu §tiu cd in locul lor trec 10 000 fard vamd. In timpul noptii märfurile sunt dusesub fan §i dincolo de Ia§i sunt legate cu sfoara, incat din trei baloturi se face unulsingur, caci dincolo de Dunare se socotesc doar 1)=a:tile. Cand ajung iara§i undevala un tufi § sunt legate din nou §i se fac bucati foarte u§oare. Se face multa munca cupermanenta re-legare pand and sunt imbätati paznicii sau pana cand se lasamituitl, and i§i dau seama".

Dupd ce cite§ti aceste randuri stai sa te intrebi: oare in ce mäsura registrele devamd otomane, pastrate in arhivele din Istanbul, refiecta reahtatea? Nu cumvavalorile trecute in ele ar trebui inmultite cu trei spre a obtine o ciffa plauzibila? Inorice caz, avem aici o mostra a observatiilor atat de atente, probabil extrase dinjurnalul sau de calätorie, lasate de Martin Gruneweg.

Relatarea lui Sefer Muratowicz, negustor armean §i agent diplomatic, trimisin 1601 de regele polon Sigismund al III-lea in Persia, la curtea §ahului Abbas I, neoferd o surpriza de cu totul alt gen. Fara a avea imputernicire de sol, Muratowicz afost totu§i primit de douà on in audienta la §ah, in prezenta ambasadorilor englez,venetian §i moscovit. La un moment dat, spre a contracara o afirmatie a soluluimoscovit, el a vorbit despre mai multe fapte menite sä sublinieze maretia regeluipolon. Printre acestea a inclus §i proaspata biruintä polond impotriva lui MihaiViteazul. Nu inainte, insä, de a vadi mai multe elemente cu privire la personalitatealui Mihai voda, cum ar fi acela ca el era un mare §i puternic du§man al imparatuluiturcesc", care de cateva ori a umilit marea oaste" otomand, punandu-1 pe fuga'Yana §i pe Sinan pa§a. Tot Mihai a fost cel ce a invins oastea cardinalului-principeAndrei Báthory §i astfel a cucerit marea provincie a Ardealului". In fine, el a puspe fuga" §i pe voievodul Moldovei §i a instalat garnizoanele sale in cetati. Cu altecuvinte, il vedem pe Mihai Viteazul evocat nici mai mult, nici mai putin decat larurtta de la Ispahan a §ahului Abbas I! Este, intr-adevdr, un ecou cu totulnea§teptat... Iar Muratowicz, chiar daca nu ne spune mai nimic despre drumul salprin Moldova §i peste Dunare, pana la Mangalia, unde s-a imbarcat pentruTrapezunt, merita toata atentia tocmai pentru rclatarea foarte exacta a faptelordornnului roman in locuri atat de indepartate §i pentru un auditoriu atat de deosebit.

Relatiile de misionari catolici sunt destul de numeroase, deoarece ace§tia erauobligati sa redacteze asemenea texte de informare pentru centru", aflat la Roma,dupd incheierea misiunii bor. Una dintre aceste relatii, cea a lui Angelo Petncca daSonnino §i Francesco da San Felice, ne lumineazd asupra unui amanunt sugestiv:cum erau inregistrate la fata locului datele pe care misionarii le socoteau demne de

8 www.dacoromanica.ro

a fi retinute. Astfel, cei doi misonari pomeniti, &and tree in revistä ierarhii ortodoqidin Moldova, consemneaza cä erau $i doi altii, ale caror nume, de$i ii cuno4temdin vedere, nu ni le aducem arninte, fiindca ne-a fost furatä o Biblie unde stateauinsenmate de noi toate lucrurile principale despre aceste provincii" (TaraRornaneasca $i Moldova). Iata prin urmare una dintre modalitätile de adunare $ipastrare a elementelor pe care apoi se construia" raportul pentru Roma.

Chipul in care, pe de alta parte, erau receptate la Roma relatiile intocmite demisionari este scos in evidentd, in acest volum, de cazul franciscanului FrancescoAntonio Renzi. S-a pastrat intr-o copie, care s-a aflat in posesia cardinaluluiFrancesco Buonvisi, fost nuntiu la Var$ovia $i Viena, relatia propriu-zisä amisionarului, adresata de fapt Congregatiei De Propaganda Fide. Dar s-a conservat,din fericire, $i darea de seamd alcatuitä pentru cardinalii Congregatiei, pe temeiulacestei relatii $i a discutiei cu insu$i misionarul, de ate cardinalul Giulio Spinola.Se poate vedea astfel limpede ce a fost selectat $i ce a fost eliminat din relatia luiRenzi, altfel spus iese la ivealã ceea ce prezenta in realitate interes la Roma.

Problema audientei lucrdrilor publicate din categoria relatiilor de calatorie"este pentru prima oard discutata de care DI Marian Coman, pomind iara$i de la uncaz concret, cel al Anecdotelor polone sau Memoriilor secrete ale domniei lui kanSobieski ale lui François Paulin Dalerac. Domnia Sa a gasit proba decisiva: ceadintai parte a relatiei de calatorie a lui Dalérac in Polonia a fost tiparita in 1698 subtitlul Memoritle Cavalerului de Beaujeu, personaj real care fusese $i el in Polonia,dar murise de mai bine de zece ani. Este foarte probabil, intr-adevär, ca Dalérac säfi renuntat la acest pseudonim $i titlu din pricina slabului succes de public al cartii.In schimb, Anecdotele, care continua Memoriile lui Beaujeu $i au aparut in 1699,s-au bucurat dimpotriva de un mare succes.

Fire$te, in aceasta succintä prezentare nu am epuizat toate textele cuprinse involumul de fata. Am dorit doar, pe cat posibil, sa ilustram varietatea lor $iproblemele pe care le ridica. Pentru ansamblul acestor texte, insä, merità sareaducem in atentie o remarca a Mariei Holban, potrivit careia relatiile de calatorienu pot intra in concurenta cu documentul de cancelarie". Si, in continuare, ea maifacea $i aceasta comparatie plastica: intre ele $i document este aceea$i deosebireca intre un peisaj i o harta geografica"6. Pe de altd parte, adaugam noi, fragmenteleselectate lasa impresia, la prima vedere, cd tdrile romane s-ar afla in centrul atentieiautorilor respectivi. Ceea ce, bineinteles, cu rare exceptii, nu este adevärat. Numaicd, la urma, din tot acest mozaic de crampeie de texte din orizontun atat de difentese poate recompune totu$i o imagine coerenta, corecta $i deci valida a lumiiromane$ti de la sfar$itul evului de mijloc $i din zorii epocii moderne. Ea vine astfelsä intregeasca in chip fericit rnarturia seacd a documentului de cancelarie.

Pornind de la modelul vechii serii, fiecare text din volumul de fata a fostprevazut cu o introducere, care 1-a circumscris critic. De asemenea, au fostintocmite numeroase note de subsol, in care toponimele au fost reproduse $i inlimba originara i s-au adus precizari in legatura cu unele pasaje ale izvorului.

6 Ceildton strihni, I, p. XI.

9www.dacoromanica.ro

Trebuie mentionat cd in unele cazuri s-au adus completäri la opera unor cdldtoricare figureala in vechea colectie (Francesco Pastis di Candia, Angelo Petricca daSormino). Mai exact, avem de-a face cu texte ale acestor cdlätori care au fostidentificate i introduse acum pentru intdia oath'.

Se cuvine a adresa in chip special multumirile noastre Editurii Harrassowitzdin Wiesbaden pentru consimtdmântul de a reproduce unele ilustratii care au insotiteditia germang a textului lui Martin Gruneweg.

Strädania de fatä se constituie, mai presus de orice, intr-un pios ornagiu fatäde memoria savantilor care au lucrat la vechea serie, un adevarat tezaur.

,Ftefan Andreescu


FRANCESCO FILELFO

(1398-1481)

Francesco Filelfo s-a nascut la 25 iulie 1398 la Tolentmo, in marca Anconei Despre familia sasi despre penoada copilariei nu se cunosc foarte multe lucruril. La implinirea vdrstei de saisprezeceani a plecat sa studieze la Universitatea din Padova, urmând cursuri de gramatica, retonca si drept.Din 1417 a fost invitat la Venetia unde a predat elocinta si filosofia morald2. In cetatea SfantuluiMarcu a legat numeroase prietemi in mediul aristocratic si intelectual Pretuirea de care s-a bucurat si,foarte probabil, serviciile aduse Republicii, i-au atras obtinerea statutului de cetatean. Aceasta favoareexceptionala a fost urmata de numirea, in 1420, in functia de secretar al bailului venetian dinConstantinopol. Cea mai importanta misiune, in aceasta calitate, a fost sä-1 insoteasca pe bail intr-osolie la sultanul Murad al II-lea3.

in capitala Impenului Bizantin s-a bucurat de ocrotirea familiei Chrysoloras, casatorindu-se cuTheodora, fiica lui loan Chrysoloras, fratele mult mai celebrului Manuel Chrysoloras4. A manifestatun interes special pentru studierea limbii grecesti, fapt care i-a usurat din 1422, an in care i-a expiratmandatul de sccretar al bailului, intrarea in serviciul lui Joan al VIII-lea Paleologul, asociat la tron dm1421. A ramas in slujba basileului pána in 1427, an in care a revenit in Italia.

In Peninsula a predat la mai multe universitati precum Venetia, Bologna, Florenta, Milano,Siena Optiunile sale pc:dame I-au adus in conflict cu personalitati precurn Coshno de Medici laFlorenta sau Francesco Maria Visconti la Milano, ceea cel-a determinat schimbe deseori resedinta5.

A revenit la Florenta in 1481, la invitatia lui Lorenzo Magnificul, pentru a preda limba greaca,dar s-a stins din viata la scurt timp dupd luarea in primire a postului Francesco Filelfo a fost unreprezentant important al umanismului Italian, find un partizan al apropierii de Imperiului Bizantin sial cruciadei anti-otomane Aceste optiuni si talentul oratonc i-au atras numirea in mai multe misiunidiplomatice pe langa sultanul Murad al II-lea, imparatul-rege Sigismund de Luxemburg si regelePolomei, Vladislav al II-lea Jagiello. Toate trei sunt amintite intr-o scrisoare pe care Francesco Filelfo

Carlo De' Rosmini, Vita di Francesco Filelfo da Tolentino, Milano, 1808, vol. I, p. 5 trece inrevista si numeroase afirmatii rautacioase puse pe seama familiei lui Filelfo de unii contemporani(ibideni, nota 2). Vezi si remarca facuta de Diana Robin in introducerea la Francesco Filelfo, Odes,Harvard University Press, 2009, p IX, care observa ch., in niciuna dintre numeroasele sale epistole,Filelfo nu face referiri la familia sau copilana sa

Margaret Meserve, Nestor Denied. Francesco Fdelfo's Advice to Princes on the Crusadeagainst the Turks, Osiris", 25, 2010, I, p. 51, se intreabd daca Filelfo a prima o insarcinare publicasau daca a fost vorba doar de intrarea in serviciul unei familn aristocratice. Desi autoarea pare säincline spre a doua ipotezd faptul ca Filelfo a fost numit, peste putin timp, secretar al bailului venetiandin Constantinopol, nu exclude mci prima vananta.

3 Margaret Meserve, Nestor Denied, p. 52.Pentru biografia lui Manuel Chrysoloras v. The Oxford Dictionary of Byzantium, I, New

York-Oxford, 1991, p. 454 (voce Alice-Mary Talbot) Elevul cel mai important al lin Cluysoloras afost Guarino da Verona, pe care Filelfo I-a intalnit in timpul sedeni la Venetia. E posibil ca Guarinosa-i fi mijlocit apropierea de familia Chrysoloras.

5 Pentru implicarea lui Filelfo in viata politica a Florentei v W. Scott Blanchard, PatricianSages and Humanist Cynic. Francesco Filelfo and the Ethics of World Citizenship, in RenaissanceQuarterly", 60, 2007, p. 1107-1169

11

sa-si

1

4

2

www.dacoromanica.ro

a adresat-o din Milano, la 26 ianuarie 1464, cardinalului Jacobo Ammannati Piccolomini, in care isioferea disponibilitatea de a sprijini cruciada annotomana proiectata de papa Pius al II-lea'.Unsprezece ani mai inainte, Filelfo invoca cunoasterea realitatilor onentale pentru a obtine din partealui Francesco Sforza, ducele Milanului, misiunea de a incheia un acord secret cu sultanul Mehmed alII-lea7

Epistola ate Jacobo Piccolomim cuprinde, pe langa ample detalii pnvind misiunile la Buda siCracovia, relatarea succinta a treceni lui Filelfo prin Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania, in1423, in drum spre Ungana.

Textul lui Filelfo pune cateva probleme nu numai din cauza stilului foarte intortocheat, dar si aabuzului de referinte livresti8. Pe land dificultatea de a discerne ce se ascunde in spatele unoretnonime (de exemplu, goP, alani) sau a unor toponime (de exemplu, Scitia Inferior), informapacuprinsa in textul scnsorii este adeseori contradictone Astfel, autorul sustine ca din Ungaria a fosttrimis in graba spre Constantinopol, pentru a dejuca intrigile fratelui imparatului, Demetrios. Mai apoiinsa Filelfo afirma ca spiritele au fost oarecum reconciliate intre frati" pentru ca, spre finalulepistolei, sd oustinã ca familia imparatuhii era extrem de inversunata impotriva lui loan, din cauzazvonunlor dusmanoase rdspandite de Demetrios. Desigur, folosirea adverbului oarecum" introduceo nuanta care sugereaza ca reconcilierea a fost doar de forma, dar chiar si asa textul este confuzcaci Filelfo sustine ca Demetrios urma sa fie trimis la Sigismund de Luxemburg sa ceara ajutor, intimp ce el a prima misiunea sa vegheze ca fratele basileului sa nu fuga din Ungaria la turci.

Destul de neclar este si pasajul refentor la drumul de intoarcere spre Constantinopol via Chi lia5i Cetatea Alba9. Francesco Filelfo pretinde ca singura corabie ce atinsese portul Licostomo plecaseinainte ca el sa poata ajunge la gurile Dungrii si cu o situape similard s-a confruntat 5i la Cetatea Alba'.Profesorul Serban Papacostea a oferit doug explicapi pentru aceasta situape cvasiexceptionala Unadintre ele blocarea gurilor Dundrii de ate Alexandru cel Bun nu cred cd poate fi retinuta atatatimp cat un asemenea gest nu ar explica absenta navelor de comert de la Cetatea Alba. A doua solutie

atacurile turcesti este plauzibila, dar ar fi nevoie sa gäsim o dovada incontestabila a unui atacotoman impotriva centrelor ..,de cornett din bazinul pontic, care sa-i fi obligat pe negustori sa-sirestranga drastic activitatea. In plus, daca otomanii ar fi fost cei care ar fi impiedicat desfasurarea inconditii normale a navigatiei in Marea Neagra, Filelfo ar fi mentionat probabil acest lucru, asa cum afacut-o in momentul in care a exphcat de ce a abandonat calea terestra ce lega Smederevo deConstantinopol.

Aceasta situatie arunca o umbra de indoiala asupra informatiilor (sau macar a unora dintre ele)cuprinse in text. Fara a respinge aprioric martuna lui Filelfo (detaliul imbarcarii imparatului loan alVIII-lea la Cetatea Alba este confirmat de cloud cronici bizantine scurte)1° cred totusi ca s-ar cuveni sane intrebam daca autorul mai era in masura, la nu mai puPn de 41 de ani de la misiunea sa in Ungaria

6 Pentru rolul lui Filelfo in planurile de cruciadd tarzie, vezi Lucia Gualdo Rosa, II Filelfo e iTurchi, in Annali della Facolta di Lettere e Filosofia", XI, 1964-1965, p. 109-130 si MargaretMeserve, Nestor Denied: Francesco Filelfo's Advice to Princes on the Crusade against the Turks,Osiris", 25, 2010, 1, p. 47-65. Pentru atitudinea lui Filelfo fata de turci, v. Nancy Bisaha, CreatingEast and West: Renaissance Humansun and the Ottoman Turks, Pennsylvania, 2006, p. 126-132.

7 Carlo De Rosmini, Vtta, H, p 88-91, Lucia Gualdo Rosa, I/ Filelfo, p. 112; Margaret Meserve,Nestor Denied, p. 57.

8 Pentru judecarea in ansamblu a scrisonlor lui Filelfo privitoare la cruciada anti-otomana, v.Margaret Meserve, Nestor Denied, p. 61 5i 64.

9 Margaret Meserve, Nestor Dented, p. 52 sustine ea Filelfo ar fi petrecut cateva saptamanitraveling from one Black Sea port to another". in realitate umanistul italian s-a deplasat doar de laChiba la Cetatea Alba, unde a ramas in asteptare.

1° Pentru acest aspect v $erban Papacostea, Un umanist Italian, ambasador in slujbaBizantului prin Moldova lut Alexandru cel Bun, in volumul In honorem Gernot Nussbacher, ingrijitde Daniel Nazare, Ruxandra Nazare 5i Bogdan Florin Popovici, Brasov, 2004, P. 42


si Po Ionia, sã reconstituie cu exactitate evenirnentele. Foarte probabil Filelfo a amplificat anumitedetalii pe care le-a considerat importante pentru destinatarul scrisorii sale, cardinalul JacoboAmmannati Piccolomini, in timp ce altele au fost trecute sub tdcere, fie pentru cd au fost privite dreptnerelevante, fie pur i simplu din cauza

Relatarea de cdratorie" a umanistului italian nu cuprinde detalii in privino locunlor strdbätuteprin prile romdne; despre muntii din vecindtatea orasului Baia spune Ca erau foarte inaltiinaccesibili" (formula generia ce poate fi aplicatd tuturor lantunlor muntoase), iar despre Bistnta sespune cd era un oras frumos i populat" (ceea ce din nou se putea spune despre multe alte ora.se). Inlipsa unor detalii despre regiunile strdbaute, importano acestui text constd in confirmarea treceriiimpdratului loan al VIII-lea pnn Moldova, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun.

Textul scrisorii lui Filelfo a fost publicat pentru prima data la Venetia, in 1502, in FrancisciPhilelli vu-i grece et lattne eruditissuni Eptstolarum fannharturn hbri XXXVII i republicat laFrankfurt, in 1614, in lucrarea lui Jacobo Piccolomini, Rerum gestarum sui imports et ad Piicontinuationem commentarit locupletissinu, ejusdenique epistolae perelegantes, rerurn recondttarurnplerussimae. Aceastd versiune a fost republicatd i valorificatd de $erban Papacostea Un urnantstitahan, ambasador in shyba Bizantulut prin Moldova lut Alexandru cel Bun, in volumul In honoremGernot Nussbdcher, ingruit de Daniel Nazare, Ruxandra Nazare si Bogdan Florin Popovici, Brasov,2004, p. 133-141 care a insotit onginalul latin de o traducere in limba romand, pe care lucrarea defatd o reproducell.

[DESPRE MIS1UNEA DIPLOMATICA LA CURTEA LUI SIGISMUNDDE LUXEMBURG $1 TRAVERSAREA TARILOR ROMANE, 1423]

...Ca unul care am petrecut apte ani la Constantinopol pe langa JoanPaleologul'2, imparat atat intelept cat i puternic §i care am fost trimis caambasador nu numai la Murac113, tatal acestui necredincios Mehmee, ci i la acelimparat al romanilor §i rege Sigismund i am strabatut toatä Grecia pand la tribali`5,dar $i, intrand in Marea Euxina pe o tnremät6, dupd ce am debarcat pe tarm laCetatea Alba'', am parcurs calare acea intindere campestra i pustie a Scitiei

II Studiul are si o versiune in limba francezd Un humaruste italien au service de Byzance enEurope Centrale au xr stecle, in Etudes Byzanttnes et Post-Byzantines, V, 2006, p. 365-375.

12 loan al VIII-lea Paleolog (1425-1448); in momentul in care s-a produs callAtona lui Filelfo,loan Paleologul era doar co-impdrat.

13 Murad al II-lea (1421-1451)14 Mehmed al II-lea Cucentorul (1451-1481). Este interesant cã umanistul italian aplicA epitetul

de necredincios doar cucentorului Constantinopolului, nu si tatdlui acestula Pe Murad al II-lea Filelfoavusese ocazia sal-1 cunoascA atunci cdnd ii insotise pe bailul venetian intr-o solie Lui Mehmed al II-leai-a inchinat, in schimb, o odd in speranta obtineril eliberdni unor rude (soacra lui Filelfo i fiiceleacesteia) azute in captivitatea otomand (v. pentru aceastd problemd Nancy Bisaha, Creating East andWest, p. 129). Asa curn observa autoarea citatd, tonul acestei ode contrasteaza puternic cu o multimede alte scrieri in care Filelfo ii exprimd atasamentul fata de cruciadA si fata de cultura greacd. PoateCa incercarea de a innegn portretul lui Mehmed se leagd de acest episod, pe care Filelfo doreaprobabil sa II facd uitat

13 Termen calchiat dupd terminologia bizantina., care ii desenmeazd, foarte probabil, pe sdrbi.16 Francesco Filelfo foloseste un stil arhaizant nu numai pentru a desemna regiunile pe care

le-a strdbdtut i popoarele care le locuiau, dar i in privinta unor detalii cum ar fi numele ambarcatiunilorcu care a cdratorit.

12 Asprocastron.

13

si

si

www.dacoromanica.ro

i-am vdzut i cunoscut jur imprejur pe goti §i pe celelalte popoare aleacelei Scitia Inferior'9, apoi dep4ind cu efort maxim §i pericol extrern muntiifoarte inalti §i inaccesibili deasupra ora§ului Baia", am ajuns la Bistrita21, orafrumos §i populat, de cealaltd parte a muntilor, la piciorul lor, de unde a doua zidupd ce am ajuns acolo, spre seard, dupd ce am pornit la drum, in ctape mari §ineintrerupte, am ajuns la Buda mare emporiu al Pannoniei Ulterioare. In care timp,legatul apostolic Branda Castiglionin se afia in Pannonia spre a incita la actiunetnilitard impotriva Unde, dupä ce am indeplinit conform instructiunilormisiunea pentru care venisem, trimis in calitate de ambasador la regele Sigismund,intrucat intre timp regele Vladislav al Poloniei, adicd Sarmatia, a luat de sotie pecea care 1-a nascut pe accl Vladislav, care in anii din unna a preferat caleatemeritkii celei a ratiunii, a fost mdcelarit [in cele din urina] la Vama de turci, careaproape fuseserd risipiti §i infrânti. Acest Vladislav, spun, rege acum bdtrdn, m-ainvitat printr-un sol pe mine, ambasador imperial, la cununie. In care scop, plecândla Cracovia, nu numai [cal am participat la acea cununie, dar [am i tinut] oeuvântare matrimoniald in fata unei foarte mari adunäri de regi i principi i deneamuri diferite. Cdci insusi impdratul Sigismund §i Henric regele Daciei24 §i topelectorii imperiului §i alti duci §i principi, invitati la nuntä, au venit din regatelevecine i din cele indepartate spre a o cinsti. Apoi când din nou tn-am inapoiat inPannonia, nu mult timp dupd aceea, mi s-a poruncit de insui imparatul JoanPaleologul, care plecase de la Constantinopol in Italia §i din Italia a venit laSigismund in Pannonia, in scopul actiunii sale, sä ma inapoiez la Constantinopol,pentru a domoli valurile domestice, daca" cumva s-ar fi iscat in timpul absentei saledin tard din pncina fratelui sdu Demetrios, care acum se aflä la necredinciosul tiranMehmed i care §i atunci a incercat sà fugd la Murad, tatäl acestuia. In carechestiune s-a intamplat ca, spiritele find oarecum reconciliate intre frati, Demetriossä fie apoi trimis la Sigismund spre a cere ajutor, iar eu, pe ascuns, dupd ce voi fiexpus toatd chestiunea, sä actionez ca sã nu fie ingdduit lui Demetrios, dacd cumva

18 Este imposibil de precizat ce popoare se ascund sub etnonimele folosite de umanistul Italian$ansele sa vedem in acest text o refenre la lara alatulor, care ar fi existat pe tentonul vntoareiMoldova, mi se par destul de mici pentru ca intregul pasaj constituie o demonstratie de eruditie.Foarte probabil Filelfo incerca sd-1 impresioneze pe destinatarul epistolei sale, cardinalul JacoboAmmannati Piccolornini, cu cuno$tintele dobdridite in urma lectuni autonlor antici. Pentru contributiaalanilor la intemeierea Moldovei, v Virgil Ciociltan, Attain ci inceputurtle statelor romanep, RI, 6,1995,11-12, p. 935-955.

19 Denumire ce desemneazd foarte probabil sudul Moldovei i nu Scithia Minor. Ar fi interesantde tiut dacd Filelfo permis sA inoveze sau a folosit un autor antic.

20 Bagna oppulum in Franctsci Phdelfi Epistolantm; Bagnani oppidum in Jacobo Piccolomini,Reruns gestarwn.

2' Batt-Tam in Franctsci Epistolarum; Bistruza in Jacobo Piccolomini, Reruns gestarum22 Cardinal i umanist Italian (1350-1443); nuntiu apostolic in Flandra (1401) apoi in Ungaria

(1403 i 1410) In timpul misiurui in Ungana a legat o strânsd pnetenie cu regele Sigismund de Luxemburg.23 Cruciada impotriva husitilor; pentru acest subiect v. Marie Blahova, L'image des crotsades

contre les hussues dans llustortograplue de l 'epoque, in Martin Nejedly, Jaroslav Svatek (eds.), Lanoblesse et la crotsade a la fin du Moyen Age (France, Bourgogne, Bonen:0, Toulouse, 2009, p. 131-146

24 Danemarca

1 4

alani18si

boemilor23.

i-a

Phdelfi

www.dacoromanica.ro

si-ar fi indepartat cugetul de la ratiune, sa treacd din Pannonia la turci, deoarece unasemenea fapt nu s-ar fi putut petrece red o mare calamitate a acestui imperiu.Primind asadar porunca sä ma duc de indata la Constantinopol din motivul expus,in regiunea Smederevo25 pentru a trece la tribali, pe la care irni era drumul cel maiscurt, am fost informat de unii negustori latini, in cunostinta de cauza, ca au auzit laAdrianopol oras odinioara construit de Oreste, fiul lui Agamemnon si nurnit maiintai Orestiada, apoi Adrianopol, de la imparatul Hadrian, deoarece 1-a restauratdupd ce fusese distrus situat pe Ebru in Tracia, cã eu ma afiu de cateva luni bunela Sigismund. De aceea nu incetau sa ma indemne si sa ma convingd sa nuintreprind in nici un chip drumul prin stapanirea turcilor, daca imi este dragasalvarea. Cugetand mai adanc la acele indemnuri, mi s-a pärut mai intelept Ca,evitand acest drum, sa ma indrept spre partile numite transilvane pentru ca apoi,trecand in grabd pe la valahi la gura Dundrii, care la aceasta data poarta numele deLicostomo, sä ma sui pe o nava genovezd care foarte curand avea sä navigheze laGalata; cum insä zadarnic rn-am dus in grabd intr-acolo (caci din acel loc vasulplecase cu mult timp inainte), am fost silit sa ma indrept spre Cetatea Alba pedrumuri lungi si in etape neintrerupte prin Scitia. Iar acest oras e asezat in Moldovala Euxin. Caci acolo sosesc mai des vasele de comert din Tracia. Din care pricinasperam sa-mi indeplinesc in scurt timp angajamentul si sa duc la capät celeincredintate credintei si sarguintei mele. Dar speranta rn-a inselat amarnic. Caci nuam gasit nici un vas la Cetatea Alba' i chiar dacd a§ fi gasit nu ar fi fost de folosvointei imparatului ca eu sä expun parintilor sal cele ce irni propusesem sà expun,intr-atat erau de inversunate mintile lor impotriva lui Joan, de zvonuriledusmänoase provenind de la fiul Demetrios. Din care calla, cum asteptam acolo demai mult timp data find lipsa de vase, a sosit in cele din urmä din Pannonia insu§iimparatul, pentru a carui imbarcare au venit in graba din Tracia cloud trireme, cu carene-am inapoiat la Constantinopol in luna a saisprezecea, dupd ce am plecat de acolo.

25 Spenderohon


GREGORIO DE REZA

(sec. al XV-Iea)

Dupd cucerirea Strâmtonlor in anul 1453, autoriatile genoveze care trebuiau sa ajung5 innordul Mani Negre, la Caffa, dar §i in alte colonii de pe litoralul pontic, au fost nevoite din ce in cemai des sä utilizeze calea de uscat, mai sigurd. Astfel, dupd ce soseau in Po Ionia, la Lvov, noiidregatori truni§i din metropola ligurd aveau de ales intre cloud rarnificatii ale drumului una strabateastepa nord-ponticã pentru a atinge istmul Perecop, insd se afla sub control tatar; cealaltà trecea prinMoldova faimosul drum moldovenesc" /Ana la Cetatea Alba, de unde dregdtorii genovezi seimbarcau pe cordbii ce Ii transportau pâtla in Crimeea, la destinatie Aceleqi posibilitãti existau,firqte, i pentru inapoiere, and misiunea incredintata la Genova se incheia.

Gregorio de Reza §i Giovanni da Cabe Ila au fost ale5i consuli pentru Caffa la 28 septembrie1463. Cel de-al doilea urma sa-i succeadd in functie dupd 30 decembrie 1465, and se incheiamandatul celui Un al treilea consul a fost desemnat in persoana lui meser Ca locio daGuizolfo" (Calocio Ghizolfi) Toti trei au plecat spre Caffa in 1464, ap cum affarn din memonulreprodus mai jos. Au facut un popas la Suceava, unde au fost primiti in audientd de voievodulMoldovel, $tefan cel Mare. Re latiile cu acesta au evoluat in cele mai bune conditii, consulul amintinddrept exemplu momentul cuceririi cetatii Chi ha (23-24 ianuarie 1465), eveniment despre care a fostde indatd intiintat pnntr-un emisar al voievodului. El ne spune cã, la primirea vgtii, a raspuns cudaruri pentru sol i fehcitän tnmise domnului Moldovei.

Cu toate acestea, and s-a pus problema inapoleni la Genova, in pofida existentei unui salv-conduct general ernis de domnul de la Suceava pentru top supti§ii genovezi, Gregorio de Reza §iinsotitoru lui au fost arestati la ieirea din tall sub pretextul refuzului de a se infatip inainteadomnului. Când s-a petrecut acest fapt, afldm dintr-un act de curând pus in circulatie. luna mai 1467.lar cel ce i-a arestat a fost pârcalabul de Hotin. Pe de aka parte, din acela§i act putem stabili i numelemembrilor suitei fostului consul din Caffa: Nicola de Camilla, Giacomo §i Lazzaro Assereto, BattistaBoccacio Valoarea totald a bunurilor confiscate de la ei bani, bijuterii i alte lucruri s-ar fi ridicatla suma de aproximativ 2000 de ducati. In plus, unul dintre genovezi, Lazzaro Assereto, ar fi muritdin pricina celor patimite in rdstimpul captivitatii din Moldova2. Nu putem ti, insa, cel putin

' Pentru Giovanni Renzi da Cabe lla, vezi Lorenzo Tacchella, Tre Cabe llesi consoli in Crimeanel sec XV, in. La Storm dei Genovesi, XI, Genova, 1991, p. 445-450. La sfar§itul anului 1464 i, debund seamA in cursul anului urmätor, pand in decembrie, a fost massaro" (trezoner) la Caffa. Dupdcare si-a preluat mandatul de consul, pe care 1-a exercitat in 1466-1467. Cu pnvire la antecedentelelui, mentà a fi semnalat faptul ca. in 1457 a fost trimis in Corsica, in calitate de locotenent alguvernatorului insulei. In 22 februane 1479, aflat la Genova, 4i intocrnea testarnentul

2 $tefan Andreescu, Un nou act cu privire la 5'tefan cel Mare, in volumul lzvoare noi cuprivire la istoria Mara Negre, Bucure§ti, 2005, p 89-90. La Genova, in cursul demersunlor pentruobtinerea de despdgubiri, Lazzaro Assereto a fost inlocuit de ate tatal sau, Battista Assereto. Or,acesta din urmã era foarte probabil unul dintre cei cinci fii (Francesco, Stefano, Battista, AmbrogioGiuliano) ai unui personaj care a jucat un rol de seamd in viata politicd i militard genovezi dinpnma jurnatate a veacului al XV-lea: Biagio Assereto (cca 1385-25 aprilie 1456). Destul sã amintim

16

dintâii.

www.dacoromanica.ro

deocamdata, de ce Gregorio de Reza a zabovit atata, aproape un an si jumatate dupd expirareamandatului sau de consul, pentru a porni spre Genova.

Pand la urma, fostul consul si suita lui au fost pusi in libertate datonta intervenpei prompte aautontatilor chn Caffa. Astfel, in lunie 1467 un sol genovez pe nume Gughelmo Centurione sepregatea sa piece de acolo spre Moldova. Si, pe de alta parte, asa cum mentioneaza chiar Gregorio deReza, un alt sol, din partea hanului tatanlor crimeeni, a ajuns la Cetatea Alba cu o misiune sirnilara.Chiar dad domnul Moldovei a acceptat sa pund capat incidentului i sã dea drumul celor cincigenovezi i slujitorilor lor, bununle nu le-au fost restituite; ceea ce a dus la rcpetate plangen si cerende represalii din partea celor pagubiti (ultima care ne este cunoscutd dateaza din 14713).

Memoriul lui Gregono de Reza lumineaza o fazd a relatiilor moldo-genoveze din ultima etapaa prezentei colonistilor liguri pe litoralul nord-pontic, anume intervalul 1464-1467. Constatamprezenta la curtea din Suceava a unor personaje precum Dorino Cattaneo, care in 1465 era camarassi vames al tarii Moldovei" si care chiar si-a intemeiat acolo o familie4. Un alt genovez stabilit laSuceava, Corrado dal Porto, se ocupa foarte probabil cu negotul pe drumul moldovenesc"5. Faptul cdsi-a ales drept bud pentru operatiunile lui comerciale orasul de resedinta al Moldovei ilustreazaelocvent insemndtatea acestuia in cadrul schimburilor din räsdritul Europei. Nu in ultimul rand, textulreprodus in continuare ne aduce in fata ochilor crampeie din cloud dialogun purtate de von. Stefan inann 1464 si 1467, cand s-a intalnit cu Gregono de Reza.

Pnvit in sine, incidentul caruia i-au cazut victimd fostul consul din Caffa i insotitoni lui, inmai 1467, reflectd foarte probabil efortul lui Stefan cel Mare de a impune Moldova ca mare putereponticd. In fond, el a avut loc la putma vreme dupã ce domnul de la Suceava preluase si controlulgurilor Dunani Chiar dacd obiceiul infapsdrii inaintea domnului a unor demnitari strdini, tie si numaiin trecere prin tard, este de sorginte bizantina, actualizarea" lui in chipul cel mai aspru cu putinta,fata de reprezentanpi unei man puteri maritime, care timp de cloud secole dominase practic bazinulMarti Negre, nu a putut avea deck acest sens pronuntat politic.

Memonul din 1468 al lui Gregorio de Reza a fost mai intai comentat chiar de catreeditorul sau, Nicolae lorga, in ale sale Studu istorice asupra Chi het ,st Cetcipt Albe, Bucuresti,1899, p 134-135. Vezi si Idem, Istorta comertulut románesc, 1, Epoca veche, Bucuresti, 1925,p 124-125 (lucrare reeditata in Idem, Opere economice, editie ingrijità de Georgeta Penelea,Bucuresti, 1982).

ca in 5 august 1435 Biagio a fost amiralul flotei care a obtinut victoria de la Ponza, in batalia contraflotei regelui Alfons de Aragon, considerata drept ultima mare infruntare navald a Evului Mediu inItalia". Drept urmare, ducele de Milano, Filippo Maria Visconti, care Inca mai stapanea Genova, 1-arasplatit in 27 septembrie cu castelul i domeniul Serravalle, plus titlul nobiliar de Vicecomes i sternaaferenta (Giovanna Balbi, Uonum d'arme e ch cultura nel Quattrocento genovese Biagio Assereto, inAtti della Societa Ligure di Storia Patria", N. S , II, (LXXVI), fasc II, 1962, p 99-206 [textulrelatarii desfasurdrii batdliei navale de la Ponza, de insusi Biagio Assereto, la p. 128-130], Eadem,Biagio Assereto, extras din revista Rapallo", nr 37/38, ian.aprilie 1964,4 p.) Constatam astfel, dinnou, faptul cã genovezii care activau in zona Marti Negre proveneau de multe ort dintr-o elita, nu eraunicidecum niste anonimi plecati in cdutarea norocului in tinuturile indepartate de la marginea Europei.

3 Vezi N. lorga, Shah istorice asupra Clultet i Cettipz Albe, Bucuresti, 1899, p. 135-1364 $tefan Andreescu, Un vkistar genovez prmtre botern Moldovel?, in volumul: Din !storm

Mans Negre (Genovezi, romdni teitari in spaptd ponttc in secolele XIVXVII), Bucuresti, 2001,p 302-305; foarte recent, Stefan S Gorovel, Contributu prosopografice z eptgrafice. I. Dormpitarul Tetraevanghelul sriu, in SMIM, XXVIII, 2010, p. 71-78

5 Pentru el vezi Stefan Andreescu, Din istorta Mani Negre, p. 102.

17

ii

www.dacoromanica.ro

[SCRISOARE ADRESATA DE GREGORIO DE REZA AUTORITATILORGENOVEI (1468)16

tlisus. 1468, ziva 18 ianuarie.Rugam pe mariile voastre, din partea credinciosului vostru cetätean slujitor

Gregorio de Reza'.Marfile voastre trebuie sa stie cum am fost alesi pentru consulatul din Caffa,

meser Zoane de la Cabella, meser Calocio de Guizolfo si eu, si cum in anul 1464am plecat spre a merge la Caffa8. $i ne-am oprit la Suceava9, unde ne-am intalnitcu $tefan voievod, dornn al Moldoveiw, caruia i-am infatisat multe lucrurifrumoase, printre care era un frumos..." pumnal aurit12. Numitul voievod ne-ainsarcinat sa binevoim sa-i facern aici la Genova o spadd dupd obiceiulmoldovenesc'3; i-am raspuns ca, bucurosi i-o vom comanda, dar, fiindca Genovaera foarte departe de acele /Atli, dacd nu va fi trimisa prea curand, domma sa säalba räbdare. De indatä i-am scris lui Cristofor clopotarul'4, care destul de iute imirdspunse cd mesterii nu stiu cum sa inteleaga felul acelei spade si cd, atunci candvoi fi aici [la Genova], o voi da la facut dupd voia mea. Cu acest raspunsnumaidecat i-am scris lui meser Dorino Cattaneo'5, care are sotie16 in Suceava, casa binevoiasca a-1 anunta pe numitul $tefan voievod, si in chip asemanator i-amscris maestrului Zoane, medicul'' aceluiasi voievod, care mi-a raspuns cd a facut-osi cd numitul voievod nu ar vrea deck ceea ce ne era cu putintä sa se facd.

Apoi numitul $tefan voievod a trimis la Caffa un sol al sail cu un salvconduct[perrnis de liberd trecere n. red.] cuprinzator si foarte generos, atat cat se puteaface, prin care porunci ca orice persoand despre care se stia ca este genovezd sä fieliberd si sigurd in toate stapanirile sale', la fel ca in Caffa si in toate stapanirilenoastre. $i ne sense cd vrea sä aibd burl pace, frätie si prietenie cu noi. $i asa inchip asemanator i-am scris [si] noi lui.

6 Traducerea a fost efectuata dupd editia lui Nicolae Iorga, Acte ,s1 fragmente cu privire laistoria romdnilor, III, Bucuresti, 1897, p 42-45. Onginalul se pdstreazd la ora actuald sub cota Ms.849 la Archivio di Stato di Genova. Am confruntat lectura lui N. Iorga cu originalul i nu au rezultatdecat deosebin OA. Insemndtate.

7 Fraza de inceput in limba latind.g Caffa cuvant lipsd In original, intregit de N. lorga, care precizeazd a actul este rupt pe

alocurea".9 Ihmhavia.10 Velachia Bassa.11 Loc rupt12 baselardo dorato. Iorga a tradus prin buzdugan aunt" (Istoria comerfulm romtinesc, I,

Epoca veche, Bucuresti, 1925, p 125)13 Una spada ala facione velachesca14 Christoforo campanario.16 Doran Catamo.16 moger."barbero18 En tuu sw paexi


Apoi eu, Gregorio, scrisei manilor lor predecesorii vostri sa aiba bunavointasa-mi ingaduie, odata ispravit rdstimpul consulatului meu, sd ma pot inapoia laGenova. $i intelegand cd aceasta ingaduinta nu-mi va lipsi, 1-am scris la Suceavalui Corrado dal Porto sa binevoiasca sa ceard scrisoare de trecere19, care sä fie unsalvconduct pentru mine si toti cei care ma insoteau; care Corrado ii raspunse luimeser Zoane de la Cabe Ila cd [domnul] nu vroia sa dea salvconduct. Mu lt rn-ammirat de aceasta, deoarece in timpul consulatului meu la Caffa mari onoruri sicurtenii le-am facut multor supusi ai numitului Stefan voievod. $i printre altiiunuia, prin care voievodul rn-a instiintat ca a cucerit Chilia20, ii facuram daruri simari onoruri si prin el 1-am felicitat [pe Stefan voievod] pentru a sa mare biruinta.

M-am gandit sa scriu unui cetatean din Cetatea A1ba:21, prieten al meu, penume Georgio Volata, si asijderea pomenitului maestru Zoane medic, sabinevoiasca a cere din nou numitului domn voievod22 scrisoare de trecere sisalvconduct, asa cum am amintit mai sus. Imi rdspunserd cd salvconduct nu nebula,deoarece 1-a trimis la Caffa, iar scrisoarea de trecere a facut-o in chip curtenitor sigeneros, ea gäsindu-se la parcdlabul de la Cetatea A1ba23, si cd putem veni insigurantä cand vom dori.

Or, mariti domni, cu aceasta asigurare am hotarat sa venim pe acel drum alMoldovei, intrucat campia Ca-tar-eased nu era foarte sigurd. Am fost foarte onorati sivegheati la Cetatea Alba si in toate tinuturile Moldovei, dar la iesirea din tara sa amfost arestati si prddati. $i de atunci timp de sapte zile, pe care cu boi, am fost trinusicu mare rusine la numitul Stefan voievod. Care voievod imi spuse: «de ce nu ammers inaintea domniei sale?» I-am rdspuns cd parcalabii sai din Cetatea A1ba24ne-au indrumat sa venim pe calea...25 si, dacà in drum il vom gasi pe numitul domn,va trebui sd-1 vizitam, caci poate ar vrea sã ne ceard Cate ceva. [Si ne]gasindu-1, sämergern pe calea noasträ. $i asa facuram, deoarece in drum nu 1-am gasit, fiindcaera la treizeci de mile in afard de calea noastra. [26 si era acolo cu osteni si oaste.In afard de aceasta i-am spus cã alti principi crestini, Inca si necredinciosi, si maicu seamd vecinii sai, nu au drept obicei ca acela care trece pnn tarile lor sä le vindinamte, afard doar dacd este dorinta acelora. De aceea, tinand seamd de cele maisus amintite, credem a nu exista nici o pricind pentru starea necuvenitä in care negäsirn. Pand la urma ne-a dat in paza a doi sau trei dintre boieni sai, care iardsi decinci ori ne-au pradat si ne-au supus la cazne grozave, si sunt sigur cd am fi muntdacd n-am fi scos la iveald lucrunle ascunse, pe care pe toate ni le-au luat si pradat.

Ai nostri din Caffa, numaidecat ce au aflat despre aceastä imprejurareciudata, au trimis un sol, anume pe Guglielmo Centurione, iar imparatul nostru al

19 letera de paso.20 Licostomo21 Moncastro22 segnor Vatvoda.23 lojupano di Maocastro24 h sot rectort de Maocastro25 Cuvinte partial distruse, in asa fel incdt nu este posibild intregirea lor26 Loc rupt in document

1 9www.dacoromanica.ro

tatarilor27a trimis un altul la numitul domn voievod, plangandu-se de cele cc ni s-aufdcut §i, daca nu ne va rcda toate lucrurile, sa se gandeasca sa albã razboi cunumitul nostru imparat i cu ai noWi din Caffa. In scurt timp numitul voievod lc-araspuns cä era dispus sã ne restituie toate bunurile pana la un aspru. Solii au ramasla Cetatea Alba' §i au trimis un dragoman28 la numitul voievod in Suceava. Carevoievod ne-a chemat §i ne-a spus ca mare mild ne facea sä ne scape viata i cã neva da insotitori pentru acea cale pe care vroiam sã mergem. Noi i-am raspuns cä nuexista un lucru mai demn pentru un principe decat sa-§i tina credinta §i al saucuvant. Orice i-am spus nu a vrut sa ne dea nimic din toate cele mai sus-arnintite.Avem [in acest sens] scrisori ale sus-pomenitului Guglielmo, solul nostru, pe careoricand le putem arata mariilor voastre.

Prin urmare, mdriti donmi, daca nu se iau masuri cu privire la jignirile caresunt fdcute genovezilor no§tri, cu totii ne vom pierde sufletul, §i la sfarit vomajunge ca grecii sau anconitanii, care, cand sunt insultati 4i pun gatul la jug, ca sanu fie facuti bucati. Inainta§ii nc3§tri din vechime nu sufereau sã li se facä violentegenovezilor no§tn §i, de aceea, erau pretutindeni respectati. Märiile voastre auobligatia sà ne apere, caci sub protectia voastra mergem prin lume. $i in chipspecial in cazul meu, care am fost al vostru reprezentant, §i venind de la zisainsarcinare mi s-a adus aceasta insulta. $i in acea functie am pus tot sufletul, martorifind acei ce vin de la Caffa. Ma recomand mariilor voastre, pe care le rog din nousa-mi dea posibilitatea sa obtin despagubiri pentru pagubele i interesele mele.

27 Hanul tatanlor din Crimeea era suzeranul cetatii Caffa. Pentru evolutia sinuoasä, de dup51387, a raporturilor de dependentà ale wzdrii genoveze fatA de cdpeteniilor Hoardei de Aur §1, maiapoi, ale Hanatului Crimeii, reflectate de emisiunile monetare, vezi Octavian Ihescu, Contributions al'histoire des colonies génoises en Rournanie aux Awl ,rve siecle, In RRH, XXVIII, 1989, 1-2,p. 33-37.

28 tercimano


ANTONIO RINCON

(?-1541)

Diplomatul francez, de origine spaniola, este binecunoscut pentru misiunile incredintate deFrancisc I in Impenul Otoman. Motive le treceni sale in serviciul regelui Frantet nu se cunosc, iarcariera sa anterioard este putin cunoscuta'. Se pare cd a fost un om de arme, deoarece purta titlul decdpitan in momentul intrarii in serviciul lui Francisc 12. Pentru serviciile aduse a primit ulterior, dinpartea aceluia$i rege, titlul de senior de Germoles3.

Prime le misiuni diplomatice au fost in Po Ionia i Ungaria, intre 1522-1525, cand regeleFrancisc I tatona terenul pentru o posibild alianta impotnva Habsburgilor, cu care Franca se afla decloud decenii in conflict, in cadrul reizboaielor italiene (1498-1559). Necesitatea unui aliante, care sãdeschida un eventual front in Europa central-rasariteand, impotriva imparatului Carol Quintul, adevenit,.acuta dupd infrangerea sufenta de trupele franco-venettene in lupta de la Bicocca (27 apnlie1522) In acest context Franta a cautat noi aliante $i Antonio Rmcon a fost tnmis in Po Ionia $i inUngaria pentru a desclude calea unor viitoare tratative. Relatarea misiunii a fost facuta chiar dediplomat intr-o scrisoare trimisa in aprilie 1523, amiralului Bonnivet4. Din cele prezentate se vedeclar ca Rincon si-a asumat, in lipsa unor instructiuni precise, misiunea unui ambasador extraordinar,fard a fi avut vreun mandat in acest sens. Putern crede cã scopul a fost mai degraba unul explorator,dar Rincon si-a depd$it cu mult acreditalrile.

Insa$i ideea de a trimite o misiune diplomatica la Sigismund I, regele Poloniei $i la loanZipolya, voievodul Transilvaniei, araa o slaba evaluare a situatiei politice de moment Bunele relatiidintre cei doi fusesera o realitate intre 1510-1515 $i se materializasera $i prin casatona BarbareiZapolya, cu regele Poloniei, in 1512. Moartea prematura a reginel, la na$terea primului copil, a dustreptat la schimbarea atitudinii regelui Sigismund fatal de cumnatul sau, opozant fall§ al Habsburgilor

Demersurile active ale diplomatiei Casei de Austria au sfar$it, in 1515, prin Congresul de laViena, adevarata reuniune de familie a Habsburgilor $i lagiellonilor, care se intelegeau sa ii aperereciproc interesele in centrul $i rasaritul Europei. Reticenta lui Sigismund fata de planurilematrirnoniale ale lui Maximilian, ce vizau de fapt o viitoare preluare a Ungariei, au fost invinse demedierea diplomatilor Imperiului German in conflictul dintre Rusia si Po Ionia, pentru teritoriilerutene" $1 de promisiunea unei viitoare palm, precum de sprijinul dat de Maximilian Polonieiimpotriva cavalerilor teutoni. Reuniunea de la Viena, ce perfecta dubla logodnd intre Ludovic lagiello

1 Date dcspre biografia 1w Rincon se gasesc in monumentala lucrare a lui Kenneth M Setton,The Papacy and the Levant (1204-1571), III. The Sixteenth Century to the Reign of Julius /ILPhiladelphia, 1984, p. 235,251,312-323,360-365.

2 E. Charrière, Négociations de hi France dans le Levant ou correspondances, mémoires et actesdiplomatiques des ambassadeurs de France a Constantinople et des ambassadeurs envoyés ou residentsa divers tares a Venue, Raguse, Rome, Malte et Jerusalem en Turquie, Perse, Georgie, Crimee, Syne,Egypte etc. et dans les Etats de Tunis, d'Alger et de Maroc, vol. I, Pans, 1848, p. 161, nota 1.

3 Midem, p. 162.4 Text publicat prima data de V.L. Bourrilly in La premiere ambassade d 'Antonio Rincon en

Orient (1522-1523), Revue d'Histoire Moderne et Contemporaine", t. II, 1900-1901, p. 23-41.


si Maria de Habsburg, pe de o parte, si intre Ana lagiello si Ferdinand de Habsburg5, pe de alta parte,s-a inchemt intr-o euforie si cordialitate generala Anil care au urmat 1-au aproplat si mai mult peSigismund de Casa de Austria, prin casatoria acestuia, in 1518, cu Bona Sforza, ffica Isabelei deAragon si matusa imparatului

In cluda eforturilor depuse si a bunei primiri ce i s-a facut, Rincon nu a obtinut de laSigismund decat asigurarca ca pretuieste prietenia regelui Frantei si cã impartaseste acelasi sentimentNici promislunea vaga, facutd de Rmcon, sub inspiratia momentului, ca aliano dintre cei doi principiar putea fi consfintita de o viitoare casiltone, cu una dintre ilustrele fecioare" din familia lui FranciscI, nu a impresionat Pentru a masca insa lipsa de succes a misiunn, Rincon mat informa, exagerand,despre mteresul i demersurile arhiepiscopului si vice-cancelarului, Petru Tomigki, pentru o aliantaannhabsburgica. len acesti dot domni, arhiepiscopul i palatinu18, au venit la locuinta mea, laintoarcerea de la liturghie, unde am discutat despre multe lucruri. Am hotarat ca cu sa plec la voievod[Zapolya], iar regele Polomei sa trimitd in Boemia un ambasador. care sa ii rupd pe cehi desupunerea fata de Casa de Austria ." Maria Holban este de parere cã acest demers fusese mijloculprin care Sigismund incerca sa II concedieze pe diplomatul francez, cu un rEspuns convenabil, darcare nu angaja la nimic. In acelasi timp, trimiterea unui ambasador in Boemia putea avea cu totul altscop cleat cel relatat de Rincon Sigismund primise ceren disperate din partea nepotului sau,Ludovic, canna ii fusese tutore de la moartea iui Vladislav (1516) !Yana' in 1521 Acesta era retmutimpotnva vointel sale in Boemia si Ludovic dorea sa piece in Ungana, unde prezenta sa ar fi fostnecesard pentru a pune capat anarhiei din regat si unde lupta pentru putere intre factiumle nobiliareameninta sa reinceapa. Astfel ambasadorul trimis in Boenna ar fi putut fi trimis pentru a culegeinform* importante, care sa II ajute pe Sigismund sa Ii ajute nepotu17.

Desi Rincon a fost sfatuit sä trimitä scrisoarea, pe care o avea pentru Zipolya, printr-un curier,diplomatul a preferat sa piece el insusi, incercfind din nou imposibtlul sã determine o rascoala amarilor nobili din Ungaria impotriva Habsburgilor. Voievodul Transilvaniei parea persoana cea mainimerita pentru demersurile lui Rincon. Era liderul recunoscut al partidet nationale" din Ungaria,care din 1505 se mamfestase hotarat impotriva incercarilor Casei de Austria de a prelua, prin diversestratagcme, Ungaria In acelasi limp Zapolya nutrea o ostilitate personald fata de Habsburgi, pentruca, Inca din 1509, el insusi aspirase la mana printesei Ana, declarata mostenitoare prezumtiva aregatului, dacd fratele sdu Ludovic ar fi murit Esecul acestut plan l-a facut pe Zapolya, devenitvoievod al Transilvaniei, un opozant tenace al Habsburgilor Cu toate acestea conjunctura din Unganaanului 1522 era departe e a fi favorabila unet rasturnari radicale a situatiei politice. Regele Ludovicera total controlat de cumnatul sat', Ferdinand de Austria, si de varul sau primar, Georg deBrandenburg si avea in jurul sau o factiune nobiliara atasatal intereselor Casei de Austria. In plus,sistemul defensiv al Ungariei suferea o degradare rapicia., fortäretele de pe Sava si Drava cadeau unadupa alta, mat ales dupa cucerirea Belgradului (1521) si un atac decisiv din partea ImperiuluiOtoman8 era doar o chesnune de timp. In aceste conditii un razboi civil, cu mizã anti-habsburgica, arfi fost o adevaratä sinucidere. Toate aceste lucrun Rincon fie nu le stia, fie nu le-a luat in seamd.

Rezultatul misiunii pe langa Zapolya a fost, pe termen scurt acelasi ca si in Po Ionia. vorbefrumoase, promisiuni vagi i asigurarea recunostintei pe care voievodul o purta regelui Frantei.

5 De fapt aceastd a doua logodnd a fost perfectata cateva luni mai tarziu Initial fusese avut invedere Carol, dar pentru el s-a cautat o allanta matrimoniala care sa aduca Spaniel mat mult profitastfel 6, in cele din urma a fost preferata Isabela de Portugafia. A doua propunere, care a si fost pusain practical la Viena, a fost ca insusi imparatul Maximilian sa se logodeasca cu Ana Diferenta foartemare de varsta, Ana fund adolescentd, iar imparatul trecut de 60 de ani, a dus la reevaluarea situatlei,de teama ca. Maximilian ar putea muri inainte perfectarn casatoriei. Asa s-a ajuns la solutia Iogodneiintre Ferdinand si Ana, cei doi fund practic de aceeasi varsta.

6 Palatinul de Cracovia era chiar cancelarul Szydlowicz.7 M. Holban, Autour de la premiere ambassade d'Antonio Rincon en Orient et sa mission

aupres du voyvode de Transylvanie, Jean Zfipolya, in RRH, 1984, nr. 2, p. 1128 II Cann, Riva ludo pohlice i lupta pentru supremape la lima Dundru (1506-1526), SMIM,

vol. XIII, 1995, p. 192-193.


Discutille au fost reluate in 1527, and Rincon a fost din nou trims la Zipolya oferindu-i nu numaisprijmul Frantei, dar 51 al Ligii de la Cognac'. Acest nou contact diplomatic s-a concretizat prinTratatul de la Paris, din 28 octombne 1528, intre regele Frantei i Zapolyal° Canera de diplomat a luiRincon a continuat, fund, in and ce au urrnat, unul dintre cei mai activi aparatori ai intereselor luiFrancisc I in Levant. A indeplinit, in afara misiunii la Constantinopol 51 alte insarcindri diplomaticeimportante, cum a fost cea la curtea regelui Angliei in 152811.

Din 1532 a fost ambasador extraordinar in capitala Imperiului Otoman, negociind primeletratate pe care Franca avea sa le incheie cu Inalta Poarta. Ca urmare a succesului negocienlor sale, in1534 se deschide prima misiune diplomatical permanenta a Frantei in Imperiul Otoman Pnmulambasador permanent a fost insä Jean de la Forêt. In 1538 Rincon a revenit in Impenul Otoman, undea ramas ca ambasador pand in 1541. Ca urmare a atitudinu ostile fatal de Habsburgi pe care Rincon s-astraduit sa o intretina la Istanbul, el a fost asasinat in 1541, in apropiere de Pavia, de catre oamenliiinparatului Carol al V-lea. Moartea sa a fost considerata o incalcare a inviolabilitatii persoanei unuidiplomat 51 a constituit pretextul pentru izbucnirea unui nou conflict (1542-1546), intre Carol al V-lea5i Francisc I, pe frontul reizbomelor itahene

Textul pe care il prezentam a fost reprodus partial, in limba itahand, de Maria Holban inAutour de la premiere ambassade d'Antonio Rincon en Orient et sa mission aupres du voyvode deTransylvame, Jean Zdpolya, in Revue Roumaine d'Histoire", 1984, nr 2, p 113-114.

RAPORT PRIVLND MISIUNEA LA MAN ZAPOLYA (1522-1523)

Am plecat pentru a merge la voievodul Transilvaniei, ce se gdsea la granitacu Tara Romaneascdu; unde acest domn voievod astepta cu o mare oaste, pe caredacd nu a§ fi vdzut-o, nu a§ fi crezut niciodata [cd o are]. Am fost bine primit deacesta si gazduit si a primit cu bucurie scrisoarea de la Maiestatea Prea Crestindmi-a ardtat o aka scrisoare a regelui sdu Ludovic". Eu i-am spus tot felul de lucruricare mi s-au pdrut potrivite pentru a-1 convinge14; de§i nu mi-a dat nici un rdspunsmi-a ariltat ca este recunoscator Maiestdtii Prea Crestine. Am stat sapte zile si rn-atratat bine. La sfarsit mi-a spus: eu Ii multumesc in mod deosebit Maiestdtii SalePrea Crestine pentru omenia si mila ce le-a ardtat fata de mine si sä dea Dumnezeusa imi ajute ca inainte de a muri s5 ii slujesc Maiest4ii Prea Crestine, asa cum a§dori; si sä fie sigurd Maiestatea Sa Prea Crestina ca Ii voi fi pe veci slujitor. Totusinu este un lucru nou pentru mine cd Habsburgii' ar dori sd ma atace, dacd ar puteachiar si fard motiv si eu cu sigurantd a§ face cu placere orice pentru a impiedica asaceva, dar find eu singur nu a§ putea plànui sau incepe ceva, caci dacA as ineepeneavând alte ajutoare as fi pierdut, pentru cd dusmanii sunt aproape si puternici, iar

9 Kenneth, M. Setton, The Papacy, III, p. 252,313. Liga de la Cognac reunea aldturi de Franta,Venetia, Anglia 1w Hennc al VIII-lea 5i pe papa Clement al VII-lea.

10 E Charnère, Négociations, I, p. 162-169.E Charnère, Négociations, I, p. 161

12 Trupele lui Zapolya a5teptau sa intervina in ajutorul domnului Radu de la Afumati, care 5i-apetrecut anii de domnie intr-un permanent conflict cu Imperiul Otoman

13 Ludovic al II-lea Jagiello.14 De o alianta cu Francisc I impotriva Habsburgilor.15 Casa de Austria, in text.

23

si

"

www.dacoromanica.ro

Maiestatea Sa [este] departe si nici nu mi s-a spus altceva din partea Maiestatii SalePrea Crestine, decat [faptul] ca nu ma va lipsi [de ajutor]. Cu toate acestea eu voiporni [ca] sa convoc o adunare sau dieta, ca sa aflu care este parerea celorlaltinobili, in scopul de a vedea ce este de neut. Voi sä ii comunicati insd MaiestatiiPrea Crestine cd ii sunt slujitor pand la moarte si ca daca pot eu nu sunt [cel] caresa o lase pe Maiestatea Sa si sunt pentru a face ceea ce Serenisirnul rege al Polonieiva face, slujind mereu cu onoare". In cele sapte zile a dat drurnul oarnenilor, inafara celor care trebuiau sä ramana la granita, carora le dadu cloud sate16. El a plecatcu 100 de cai [si caläreti din cavaleria usoard] si cu putine bagaje pentru a calatorirepede. Irnediat dupa ell-au urmat 200 de mercenari boemi si douà sute de puscasi".

16 Pentru intretinere.17 in text scopetten Soldati insdrcinati, de obicei, cu paza, inarmati cu o pu§cd ward cu teava

scurtd (dm italiand schropetto)


ANTONIOS KARMALIKES

(sec. al XVI-lea)

Antonios Karma likes sau Karma les a fost un important demnitar al Patriarhiei dinConstantinopol in timpul pontificatului lui Ieremia I. Nu dispunem de foarte multe date in privintafamiliei sale. Numele Karma likes a fost apropiat de Tudor Teoteoi de cdpetenia vlaha SlavotaKarma lakes, amintita de textul lui Kekaumenos, fapt ce 1-a facut pe editorul textului in limba romanasa presupuna ea $i Antonios Kannalikes provenea dintr-o famihe vlaha, fapt pentru care ar pleda, inopinia aceluia$i cercetator, $i alegerea sa pentru misiunea din Tara Romaneasca'. Un var al sat',Manuel Karma likes era preot in cartierul Galata din Constantinopol $i a murit de ciuma in anul 1533,dupd cum o marturise$te chiar Antonios Karma likes la inceputul relatani sale.

Autorul textului $i-a,inceput cariera ca monah la Muntele Athos, devenind apoi predicator(keryx) i exarh patriarhal2 In aceasta ultima calitate a intreprins mai multe misiuni in Creta, insuleledin Marea Egee $i Tara Romaneasca. Drept rasplata a fost numit in functia de mare retor dupdmoartea lui Manuel din Corint (1530-1531), dar nu inainte de anul 1533. A munt probabil inainte de1543. A fost autor al slujbei religioase (akolouthia)4 a sfantului Ioan din Iannina $1 al relatariimisiunii la curtea lui Vlad Vintila. Textul referitor la misiunea din Tara Romaneasca este in fapt uncolofon pastrat intr-un manuscns de la manastirea Vatopedi (mss. Vatopeduzus 555) redactat probabilla putin timp dupd revenirea la Constantinopol. Fragmentul este important in foarte multe privinte,nuantand o multitudine de aspecte de istorie politica $i ecleziastica. Desigur ar fi de lamurit in cemasura derularea evenimentelor din Tara Romaneasca s-a petrecut intocmai cu cele povestite deKarma likes Dacd in privinta deznoddmantului acceptarea de cdtre domn a autoritatii Patriarhiei dinConstantinopol nu exista motive de indoiala, ar fi totu$i greu de acceptat ca exarhul patriarhal aputut sa-1 impiedice pe mitropolitul tarii sa celebreze slujba intr-o zi de mare sarbatoare. Este deasemenea discutabil faptul ca elocinta lui Karma likes a fost cea care 1-a induplecat pe Vlad Vintilkmai probabil consecintele in plan politic pe care le-ar fi atras un e$ec al misiumi patriarhale (foarteprobabil gestul ar fi starnit mania sultanului, preocupat sa-$i asigure lini$tea la Dundre pe durataderulärii campaniei din Persia) au fost cele care, in final, 1-au induplecat pe domnul Tarii Romanestisa cedeze5.

Textul a fost publicat pentru prima data de istoricul german Diether Roderich Reinsch, DieMacht des Gesetzbuches (Eine Mission des Megas Rhetor Antomos Karma likes in der Walachei), inRechthistonsches Journal", VI, 1987, P. 307-323 $i a fost pus in valoare in istoriografia romaneascdde Tudor Teoteoi, 0 misiune a patriarluer ecumenice la Bucure0i in vremea hit Vlad Viral ld dinSlatina, Revista Istorica", V, 1994,1-2, p 27-44 (text trad in limba romand, publicat ulterior inculegerea de studii Byzantine et Daco-Romana. Studu de istorre 0 civr hzape bizanund 0 romdneascd

' Tudor Teoteoi, 0 misrune a patriarluei ecumenice la Bircuretr in vremea lin Vlad Vint, Id dmSlatina, in Idem, Byzantina et Daco-Romana Studu de istorie 0 civilizatie bizantina' 0 románeascdmedievald, Bucure$ti, 2008, p. 318.

2 Pentru aceasta functie $1 evolutia semnificatiilor termenului v. The Oxford Dictionary ofByzantium, II, New York-Oxford, 1991, p. 767

3 Tudor Teoteoi, 0 misiune, p. 305-306.4 Pentru acest termen v. The Oxford Dictionary of Byzantium, 1, New York-Oxford, 1991, p. 46-47.5 Punct de vedere exprimat de Tudor Teoteoi, 0 misiune, p. 311-312; cf. Idem, Implications

politiques, p 287.


medievald, Bucuresti, 2008, p. 295-319), ace141 autor ofennd o versiune prescurtatd a textului intr-olimbd de circulatie, izvorul fluid publicat in original si cu traducere francela Implications polaiques etecclésiastiques d'une mission de la Patriarchie oecumenique a Bucarest, RESEE, XXXII, 1994,1-2,p. 45-51 (republicat in Byzantma et Daco-Romana..., p. 283-294). De misiunea lui Karma likes s-aocupat i Daniel Barbu, Bram( contra Bizant Exploran in cultura politica romaneascd, Bucuresti,2001, p 29-30.

[MISIUNE iN TARA ROM kNEASCA, 1534]

In anul 70426, indictiunea a §aptea, in luna ianuarie, Antonios, umil monah,slujitor al Marii Biserici. Aceasta carte apartinea odinioard fericitului intre preotikyr Manuel Karmalikes, var primar al meu dupa bunic, care a adorrnit in Domnulin renumita Galata din Constantinopol din cauza epidemiei de ciuma la 26 ale luiiulie trecut, in anul 70417, indictiunea a §asea. Cartea era descleiatd, candintorcandu-ma eu dintr-un periplu in Creta i toata Marea Egee, unde indeplinindmisiuni exarhiale de indreptare a ortodoc§ilor din insule am indurat multe [fapte]teribile din partea adversarilor, dar invingandu-i pe ace§tia cu ajutorul luiDunmezeu, dupa ce mi-am inmormantat numita rudenie, am pus mana pe carte.Cartea am purtat-o cu mine in chip de aducere-aminte a acestuia §i de rugaciunepentru nefericitul meu suflet, impreund cu multe alte arti de valoare, in cursulmisiunii exarhiale pe langa prea ortodoxul voievod al Ungrovlahiei, Kyr IoVintild8, incredintate mie indatä dupa aceea, prin decizia preasfantului nostrustapan i donm patriarhul ecumenic Kyr Ieremia i a unor prea sfinti arhierei carese aflau aici §i a prea iubitilor de Dumnezeu clerici ai Preasfintei Mari Biserici a luiDumnezeu, pentm inlaturarea neintelegerilor ivite din incalcarea legii dumnezeiqti§i instaurarea starii de pace a acestei renumite eparhii, astfel incat prea inaltajurisdictie a Bisericii lui Dumnezeu cea catoliceasca sa se afirme primordiald isuverana prin hirotonia unui arhiereu legiuit §i irepro§abil i in aceastd eparhie, a§acum ne-o impun noua, celor dreptcredincio§i, dumnezeiqtile canoane ale legiiharului cel nou; fapt care s-a §i produs, prin grija §i influenta lui Dumnezeu,donmul pacii, unii avand de mai inainte informatii in aceasta privintä.

Deci in venerabila a§teptare a Sfintelor Teofanii, adica a Luminilor, trecandnoi fluviul Dunarea pe la locul numit Rusciuc9, am descins dis-de-dimineata laBucurqtim, unde se afla domnull I i toata adunarea ecleziastica, parcurgand intr-osingurd zi §i o noapte un drum care era de cloud sau chiar de trei zile; indata dupaaceea facandu-se lumina, la venirea zilei ne-am infati§at domnului prin poruncd, omare adunare a dregatorilor laici i ecleziastici fiind a§ezata in lini§te in jurul sat',de fata aflandu-se i o multime nenumaratä de slujitori, pentru a starni astfel

6 1534.7 15338 Kyr Vintila Io(anni)s.9 Rosikon.10 Boukaurestion" Hegeman.


admiratia privitorilor. Noi insä nelasandu-ne catusi de putin impresionati de acestspectacol, le-am servit acestora o surpriza si mai mare. Caci indatas ce de ambeleparti au fost indeplinite cele obisnuite prin protocolul cuvenit in asemeneaimprejurdri si a fost citita in fata tuturor cinstita scrisoare patriarhald inmanatä decdtre noi voievodului, atunci voievodul izbucnind de manic intrucat chiar si elincercase cu mult timp inainte sä instaleze arhierei nelegitimi, pe care ii si avea cusine, stand pe scaune imprejurul sdu si tinandu-si in rnaini carjele a proferat inchip inspaimantator pentru mine multe cuvinte teribile, cu totul departe de lege sinepotrivite pentru Marea Biserica. Caci el voia cu tot dinadinsul ca in aceastäproblema sã se facd voia lui, nu a lui Dumnezeu.

Iar eu suportam ascultand toate aceste lucruri cu prudentä, pand and domnula poruncit sä iau i eu cuvantul, dacd am ceva de spus. Invocand atuncipreaputernicul sprijin al preceptului care spune nu vä fie teamd de cei care ne ucidtrupurile, ci de cel care ne arunca si sufletul i corpul in focul Gheener12, nu rn-amsfiit catusi de putin sä spun adevarul pe fatd, blarnandu-1 chiar i pe arhiereulnelegitim, pregatit sa oficieze slujba bisericeasca din acea preastralucitä zi, dar cuconcursul lui Dumnezeu eu 1-am indepärtat de la acest fapt, de care pand atunci eradeplin incredintat, astfel incat domnul care a trebuit sä Ii asume infrangerea inaceastã chestiune, rn-a rugat in repetate randuri ca macar in aceastä zi de sarbätoaresa ingadui ca prelatul sa oficieze serviciul divin, dar eu n-am perinis nicidecumacest lucru.

Intrunindu-se din nou sinodul la palatul domnesc in ziva urmatoare, am fostchemat in grabd i dandu-mi seama cd domnul se lasa iarasi cuprins de furie, amauzit lucruri Inca si mai grozave deck cele din ziva anterioard, din partea celuipornit sä intirnideze punctul meu de vedere, in dorinta de a-si impune vointa proprie.

Capatand in acest timp curaj prin increderea in Dumnezeu i apeland cu vocetare la preceptul am vorbit in fata imparati1or"3, i-am zis dacd vrei sà te supuilegii celui care a rascumparat cu propriul sau sange Biserica, atunci Domnul sa-tidea sandtate! Iar dacä nu, atunci vai, vai" dupa care lansandu-md timp de aproape oora intr-o disertatie despre intelepciunea este frica de Dumnezeu"14 insusi domnula ramas uluit si a poruncit sa i se pund la dispozitie din partea mea o legislatie scrisä.

Incheindu-se astfel adunarea, in a treia zi mi-am luat iar inima-n dinti, findinvitat din nou in prezenta tuturor dregatorilor15 si a egumenilor i deschizandlegea, adica aceasta carte, impotriva asteptarilor am transformat de la inceput toatarautatea domnului in bundtate i indepartandu-i pe arhiereii nelegitimi, iar pe domnaducandu-1 in starea de fiu prea iubit i firesc al Bisericii, pe patriarhul ecumenic1-am intdrit in calitatea sa de stäpan al bisericilor din Tara Romaneascd; astfel ambeneficiat din partea tuturora de cuvenita multumire, iar din partea domnului deimpodobirea acestei carti, careia i-a aratat in acest mod pretuirea sa.

12 Matei 10,28.13 Ps. 118,46.14 Ecleziastul 1,14.15 Arhontes.


ALOISIO GRITTI

(cca 1480-1534)

Aloisio sau Alvise sau Lodovico Gritti a fost al patrulea fiu nascut din relatia nobiluluivenetian Andrea Gritti cu o grecoaica din Constantinopol. Data exacta* a nasterii sale nu estecunoscutd, dar se estimeaza cã a vazut lumina zilei in jurul anului 14801. A copilarit in capitalaImperiului Otoman si 1-a insotit pe tatal sdu la revenirea acestuia in lagund, la sfarsitul rdzboluluiturco-venetian, 1499-1503. Ca orice descendent al unei familii nobile venetiene a primit o excelentãeducatie unnand cursunle Universitatii dm Padova2. In afara educapei primite in Peninsula Italica,copilaria in Orient i-a inlesnit invatarea limbii osmane i grecesti. Latina se pare cd nu o stapaneatotusi foarte bine, intrucat solii lui Ferdinand se plangeau cà nu puteau comunica cu Aloisio Gritti inaceasta limba3 Caracterul nelegitim al nasterii sale 1-a impiedicat sä acceada la mice fel de demnitatepublica in cetatea lagunelor, insa nu se poate afirma cà nu a jucat un rol politic deoarece a luat parte launele decizii ale Serenissimei republici. Astfel, a fost implicat in 1517 la reanexarea Veronei lateritonul venetian4, iar numele sau apare de mai multe ori in condica de socoteli a bailului PieroBragadin, reprezentant al Venetiei in capitala Imperiului Otoman intre 1524-1526; pentru a da unsingur exemplu, numele sau este menponat la 10 septembrie 1525 in capul unei liste de 12 persoanes,in legatura cu cadourile ce urmau a fi acute lui Ibrahim pasa per homorarlo et per haver el favorsuo come de Justo bassa per honlOrr. La Istanbul s-a ocupat, de la revenirea in 1506, de afacenlefamiliei. Este posibil ca, in afara activitatilor comerciale (era un negustor priceput in comertul cupietre pretioase) sa fi transmis in patrie numeroase informatii despre politica Imperiului Otoman. Inacest sens pledeazd un document din arhivele venetiene, care contine cifrul pe care fiul dogeluiAndrea Gntti trebuia sa 11 foloseasca in anul 1525.

Beneficiind probabil de relatiile parintelui sau2 si de calitätile personale a ajuns sa fie unuldintre apropiatii marelui vizir Ibrahim pasa care s-a bucurat vreme indelungatd, intre 1523 si 1536, defavoarea sultanului Suleyman Magnificul Ascensiunea lui Aloisio Gritti a fost favonzata, asa cumremarca Ferenc Szakaly, de alegerea tatalui sãu ca doge al Venetiei in 1523 si a lui Ibrahim pasa camare vizir in acelasi an8. Grape influentei sale la Poarta a contribuit la reusita misiunii diplomatice a

1 Ferenc Szakály, Lodovico Grim, p. 14 da aceasta data drept certa.2 Ibidem.3 Ibidem,p. 16.4 Alden?, p. 14.5 Cei 12 erau Ser Alvise Grati; Ser Piero Valaresso; Ser Zuan Mocemgo; Ser Lorenzo

Belochio; Ser Marco Loredan; Ser Marc Antonio Pisani; Ser Zuan Nani; Ser Gaspar Besalu; SerFrancesco Moresini; Ser Piero Diedo; Ser Iherommo Valier; Ser Picardo de Medici. Este greu depresupus ca Alvise Gritti din acest document ar fi un omonim al bastardului dogelui Andrea Grati.

6 Archivio di Stato, Venezia, Senato Secreta. Archivio Proprio Constantinopoli, busta 1.7 Ferenc Szakály, Lodovico Grim, p. 14. Am mari indoieh totusi cã navele lui Andrea Gritti au

putut circula pe durata conflictului venetiano-otornan (care, de altfel, a reizbucnit in 1499 si nu in1498 cum incearca sa ne convinga autorul citat). In fapt, Andrea Gritti a fost chiar intemnitat atuncicând s-a descoperit ca trimitea informatii conduceni venetiene si doar interventia marelui vizircandarli Ibrahim pasa pe langd sultan i-a salvat viata.

8 Ferenc Szakály, op. cit., p. 15.


emisarului polon, al lui apolya, leronim Laski. A ajuns apoi sa fie numit de loan apolya trezorier alregatului Ungariei in 1529; dupa numai un an, regele loan I-a numit ca guvernator al Unganei §icomite perpetuu de Maramures, starnind animozitatea manlor nobili, intre care este suficient de a-iarninti pe Tamas Nadasdy, Emeric Czibak i Stefan Mai lath. In 1531 a fost rechemat la Ponta,pentru ca in anul urmator sä primeasca o misiune speciala in timpul campanlei otomane in Ungana.Aloisio Gntti a traversat cu un corp de oaste Tara Romaneasca unde a facut joncpunea cu trupelemuntene i moldovene. A patruns apoi in Transilvania §i s-a indreptat spre orasul Esztergom pe careI-a asediat fara succes intre 15 august si 29 septembne. In primdvara lui 1533 se afla din nou laIstanbul pentru a lua parte la negocierile dintre otomani si emisarii lui Ferdinand de HabsburgPlecarea protectorului sau, Ibrahim pasa, in campania impotriva Persiei, 1-a hpsit de tin sprijinimportant §i a contribuit la deteriorarea pozitiei sale in capitala imperiului, fapt ce se va resimti si pedurata misiunii pe care a primit-o din partea sultanului, de a trasa frontiera dintre tentoriile luiFerdinand de Habsburg si cele ale Imperiului Otoman Asa cum se va vedea, instructiunile inipale aufost ulterior substantial modificate, foarte probabil sub influenta adversanlor lin Ibrahim pasafavontului venetian.

Contextul international

Interesant este insa faptul cd, dincolo de intrigile lui Laski, amplificate de domnul Moldovei,Petru Rams, diplomatia occidentala a considerat misiunea lui Gritti ca avand resorturi mult maisubtile. Nu s-a pus la indoiald dorinta sa de a incheia armistitiul intre Ferdinand §i sultan, ci doar s-aafirmat din ce in ce mai raspicat faptul Ca intre Gritti si Ferdinand intervenise o intelegere secreta, care ilfacea sa slujeasca mai mult cauza Casei de Austria in Ungana deck pe cea a sultanului.

Prima manifestare de bunavointa intre Ferdinand si Gritti apare in anul 1533, cand agentulsecret al celui din urma, Isidor Zeghaco, ce acpona in Croatia, a fost prins de oamenii lui Ferdinand §idus la Praga9. De aici a fost eliberat la interventia lui Grad, care in aceasta penoada, pe parcursulnegocierilor, incepea sa fie tot mat favorabil Habsburgilor, probabil §i din cauza pozitiei sale, din cein ce mai amenintate in Imperiul Otoman 10.

Despre rolul lui Gritti pe parcursul negocienlor informa, la 23 iulie 1533, si nuntiul apostolic,Paolo Vergerio, ce scria cd Ferdinand avea sa primeasca in curand textul capitulatiei...[dar] se vaastepta ca Gritti sa traduca din limba turca si unele scnsori pe care le scrie Mare le sultan, MaiestatiiSale". In cursul verii nuntiul apostolic revenea periodic cu informatii despre un tratat de pace intreFerdinand si otomani, specificand faptul cã ambasada otomana, ce avea sa fie condusa de Gritti,intarzia frã sa se stie de ce, dar cd textul scris al tratatului cuprindea clauze doar pentru regeleromanilor"2 De remarcat marea importanta ce se dadea viitoarelor tratative dintre Gritti §i

Ferdinand, ce ar fi urmat a incununa activitatea diplomaticd a lui Scepper si Zara, cei care negociaseraarmistitiul din iulie 1533.

Interventia lui Gritti in Ungaria i Transilvania fusese conceputa, cel pupn teoretic, pentru aapara interesele otomane, in momentul in care sultanul plecase pe frontul din Iran. De aceea, la 4 iulie1533, Silleyman II informa pe Ferdinand cá a poruncit onoratului intre principii credintei crestine,Aloisi Gritti, inaltul consilier al regelui loan t guvernator al tarii Ungaria, iar din partea fericitei Portiimperiale a noastre protector in acea,tara" sa medieze tratativele de pace si sa faca pnn hotararea saintelegere intre voi asupra hotarelor'.

La 5 octombne 1533 Ferdinand se adresa marelui vizir, Ibrahim-pap, in termeni plini desolicitudine si de optimism, referitor la proiectata misiune a lui Gritti in Ungana. Dupa formulele de

9 Iosip sZontar, Obvseevalna shyba in diplomacya Austrtajakth Habsburianov v boju prou v16 stolejtu (Der Kundschafidienst und die Diplomatic der Osterretchischen Habsburger un Kampfgegen che Turken un 16, Jahrhundert) Ljubljana, 1973, p. 216

SANIC, Microfilme Austria, Turcica, R. 338, c. 30.Nuntiaturberichte aus Deutschland, vol. I, Gotha, 1892, p. 93-94

12 Ibidem, p. 110-1 II.13 Urkunden und Aktenstilke yur Geschichte des Verhaltnisse zwischen Osterreich, Ungarn

und der Pforte im XVI. und XVII. Jahrhunderte, (anul 1533-1534), Wien, 1858, p. 47.

29

si ai

00

www.dacoromanica.ro

protocol obligatoni, regele romanilor se intrecea in a-1 lingui pe Ibrahim-pasa, pe care il asigura dedragostea si afectiunea [sal fraterna" §i ii solicita ajutorul, pentru ca in urma tratativelor cu Grittisultanul sa ii recunoasca dreptunle asupra posesiunilor din Ungana, pe care ar fi dorit sa le detindnestinghent". El spera ca in urma acestor noi negocieri, cu sprijinul marelui vizir si pnn efortunle luiAloisio Grati sa incerce sa II convinga pe contele Joan de Zips [Thpolya] sa evacueze intreagaUngane"14. De asernenea se arata bucuros la ideea ca ar putea primi de la sultan clauzele unei pacivesnice" i sublinia Inca odata cã emisarii sth (Zara si Scepper) dusesera pana la acea data tratativefolositoare" cu Grad, care era asteptat sa aduca la Viena confirmarea pacii, ce urma a intra invigoare de la 1 ianuane 1534.

Lucrurile nu au stat insd ap cum sperase Ferdinand inbolnavirea emisarului sau, GeronimoZara, la sfarsitul anului 1533, si inlocuirea cu fiul acestuia, Giulliano Vespasiano Zara, precumplecarea 1w Ibrahim-pasa, caruia Habsburgn reusiserd sa ii capteze bunavointa, la Alcp, in octombrie1533, au ingreunat negocienle duse la Constantinopol cu cel de al doilea vizir, Ayas-pap, delocfamilianzat cu vasta retea de interese politice tesuta de catre Alosisio Gntti, in parte si in interesulFerdinand Negocierile s-au dovedit anevoioase si animozitatea unor Inali demnitari otomani fata deGrad a inceput sa iasa la iveala. Acesta ar fi putut fi momentul in care venetianul s-a hotarat sa joacecartea Vienei"15, folositoare in cazul unui e.5ec in Impenul Otoman, esec de care Gritti incepea sa fietot mai constient in urma intrigilor pe care le tesea marele defterdar, Mahmud-pa§a. Raportul tnmisde catre Vespasiano Zara 1w Ferdinand la 5 martie 1534, precum si informanle lui Scepper dinapnliemai 1534 arata cä cei doi 11 inforrnasera pe Gritti, ca unul ce era considerat a fi o persoana deincredere pentru cauza Casei de Austria, despre planurile grandioase ale imparatului de a organiza ocruciada, prin care sa Ii respinga pe turci din Mediterana si din Balcani16.

In tot acest timp ambasadorul papal la curtea lui Ferdinand de Austria, Paolo Vergerio, nu eradeloc incantat de o posibila pace cu Imperiul Otoman17pe care nu o credea ea ar fi un lucru bun". Elscria papei cd se indoia cd un personaj de importanta §i marepa lui Gritti" ar face un drum atat delung doar pentru a fixa granitele, o slujba a unui marunt executor" i adduga Ca el crede ed paceavesnica", ceruta de Ferdinand, este deja facutd de aceasta data" si cd ea ar folosi doar intereselorregelui romanilor" nu si celor ale crestinatatiii8

Informatiile lui Vergerio, refentoare la Gritti, continua si ii informeaza pe papa cd Scepper avenit din Spania cu noi instructiuni, de data aceasta din partea imparatului, cu privire la tratativele cuGritti Vergerio era sigur ca impdratul ar accepta cedarea cetatii Coron catre sultan, in schimbulrecunoasteni drepturilor lui Ferdinand asupra intregii Ungaril19. La 18 februane 1534, nuntiulapostolic ii schimba parerea despre pacea cu otomanii i implicarea lui Gritti era vazutii ca un faptpozitiv, pentru ed ar putea fi, cu ajutorul lui Christos, folositoare i ar putea face putind pace si araduce bmele intre crestini"20 Entuziasmul lui Vergerio a devenit atat de mare, ineat se oferea tap' deFerdinand sa plece el insusi, Incognito, la Constantinopol pentru a negocia cu venetianu121, iar la 13martie nunpul apostolic anunta cu multa bucune ca Gritti avea sã vind personal sa clued tratative cutoti mai mani crestinatatii", avand imputernicin speciale de la sultan Tot el era cel care informadespre faptul Ca misiunea lui Gritti nu era bine vazuta de inaltii dregatori otomani, care incepuserd aunelti impotriva sa si de aceea ar putea pierde mult din stima de care se bucura in ochn mareluisultan"22 In acelasi raport Vergerio nota i un zvon, ce avea sa se dovedeasca a fi adevärat, dar care ilingnjora in ceea ce pnvea situatia venepanului la Constantinopol. Era vorba de faptul cã Gran ilexpediase pe fratele sau, Georgic', la Venetia cu cele mai pretioase bunun pe care le poseda.

Ibidein, c. 122-123.15 Histotre de la Transylvanie, coord Bela Kbpeczi, Budapest, 1992, p. 243.16 SANIC, foc.cit, R 338, c 333-334, vezi si Tibor Simany, Erschuf des Reich Ferdinand von

Habsburg, Wien, 1987, p 251-25217 Nunuaturberichte . , vol. 1, p 127-128

Ibidem, 17 ianuarie 1534, p 16319 Urkunden und Acktensuicke..., anul 1534, p 1-16,17-25,89.20 Nunuaturbenclue..., p. 183-184.21 Ibutem, p 191, scrisoarea din 11 martie 1534.22 /6/dent p 193-194

30

lut

14

18

www.dacoromanica.ro

Bunele raportun dintre fiul dogelui Venetiei $i Habsburgi ar putea fi argumentate $i pnndemersunle pe care Gritti le-a facut in primdvara anului 1534 in favoarea lui Scepper. Acesta fusesepractic arestat in locuinta sa din Constantinopol, la data de 26 apnlie 1534 si doar insistentelevenetianului i-au adus eliberarea $1 obtinerea audientei la sultan23.

Drept urmare, pierderea cetdpi Coron de care impdratul Carol Quintul a fost privitd cususpiciune de emisani papalitatii, care considerau ea nu fusese vorba despre o infrfingere, ci despre ocedare de bundvoie, ce ascundea de fapt un schimb24, dupd cum scria la 25 mai 1534, nuntiulapostolic trims in cetatea lagunelor, Girolamo Aleandro lui Clement al VII-lea Acesta fusese unacord sigur intre impärat $i numitul turc"25.

Situapa tensionatd cu care se confrunta la Poartd Alosio Gritti, urm5rit de ura tot mai violent:5a defterdarului Mahmud Celebi, ca $i de antipada marelui draaoman, Yunus-beg, care nu se sfiia sg ilnumeascal pe venepanfiho meretricts sau iste cams26,11 acea pe venetian s5 spund, la ultima intälnirecu ambasadorii lui Ferdinand, ca mai bine ar pien ca un caine", dee& sd devind rege al Ungariei $1fiii s5i voievozi in Tart le române"27. In ciuda acestui angajament in epocd, a persistat convingerea 6acesta a fost unul dintre telurile misiunii lui Aloisio Gntti

Cronologie §i itinerarzu

Aloisio Gritti a plecat de pe malunle Bosforului la 18 iunie 153428 $i a parcurs rutaAdnanopolFilipopolSofiaNicopol, ajungdnd la Dundre la 23 iulie Dou5 zile mai tilrziu intra inValahia moment din care evenimentele au luat o irtors5tur5 neprevdzut5, asteptat de cdtiva boienostili politicii domnitorului, fiul dogelui Venetiei a fost implicat in luptele interne din aceastd tail $iau urmat opt zile extrem de tensionate. Cronologia stabilitd deja de Aurel Decei este umfdtoarea:

25 iulie intalnirea cu Valsan logoat $i Stan Pa:ma:lab. In aceea$1 zi are loc o pnmd incercarea domniei de a-i separa pe boierii amintiti de emisarul Portii, dar tentativa marelui portar" nu a fostincununatd de succes.

26 iulie: o a doua tentativd a domniei, care Jrimite pe Dragomir spdtar cu de dou5 on maimult5 oaste decal Coadd, cu tot atat de pupn succes. Intdlnirea cu trupele lui Dragomir s-ar fi produspe la Ione$ti-Coste$ti, dar aceastd localizare a lui Aurel Decei rämâne o simpld supozipe.

27 iulie: i$i face apanpa Vlad Vintil5 cu intreaga oaste a Tani Române$ti in apropiere dePitesti.

28 iulie. intrevederea Vlad Vintild-Aloisio Gritti poate la Leordent intre Pitesti $i Tdrgovi$tein aceeasi seard s-ar fi ajuns in vechea capital5 a tarii unde Gritti ar fi discutat si cu sold moldoveni.

29 iulie-1 august. pedepsirea boierilor razvrätiti de catre domn2 august sosirea poruncii defterdarului Mahmud Celebi care il oprea pe Vlad Vintila sa dea

lui Gnat vreun ban din haraciul tärii.6 august emisarul sultanului ajunge la Brawv29.

Aceastd reconstituire a evernmentelor este, in ceea ce ne pnveste, aproximativ5. In fapt, Grittidd indicapi foarte vagi in privinta locunlor prin care a trecut. Dar chiar $i datele la care ilustrulorientalist a fixat difentele evenimente ale penpetillor venetianului sunt discutabile. Astfel, dacdputem fi de acord cä aldturarea boierilor ostili domnului s-a petrecut pe 25 iulie $1 cd intfimpinarea deatre portarul Coadd a putut avea loc in aceeasi zi, este indoielnic cd spatarul Dragomir $1-a facut

23 Cnstina Fene$an, Jean Louis Baqué Gramont, Notes et autres documents sur Almsto Gran etles Pays Rouniames, in Anatolia Moderna/Yeni Anadolu", vol. III, Paris, f a, p. 92-93.

24 Nunuaturberichte..., p. 228.25 Nunuature di Venezia, p 222-232.26 A. Decei, AG, p. 118-120.27 Ferenc Szalcally, Lodovico Gran in Hungary, 1529-1534. A historical insight into the

begginings of turco-habsburgian rivaltry, Budapest, 1995, p. 19.28 Francesco della Valle dd data de 15 mai, dar distanta dintre redactarea povestini sale $1

desfa$urarea evenimentelor explicd aceasta inadvertentd.29 Aurel Decei, AG, p 114-115


intrarea in scend in ziva urmatoare. Textul spune in fapt ca, dupa amenintdrile lui Coada, Gritti sioamenii sai au ramas trei zile fall hrana si ca, in acest rastimp, au sosit de cloud on pe zi curieri de ladomn care dadeau asigurari in privinta strangeni banilor si ostasilor porunciti. Fara a fi foarte precis,textul pare sa sugereze ca timp de trei zile, intre 25 si 28 iulie, Aloisio Gritti a asteptat intr-un locimposibil de identificat.

Daca aceasta interpretare este corecta, atunci intalnirea cu ostile conduse de Dragomir spatars-ar fi produs la o rascruce de drumun abia pe 29 iulie si toata cronologia evenimentelor stabilita deAurel Decei ar fi de refacut3°

Mai important decat aceasta cronologie este faptul ca Gritti a plecat spre Tara Barsei fara a fiputut duce la indeplinire poruncile pi-unite la plecarea de la Istanbul Ajuns la Brasov venetianul aredactat, la 6 august, un raport amanuntit calm sultan explicand situatia in care se afla. Suma de unmilion patru sute de mii de aspn nu i-a fost inmanata din cauza unui contraordin al defterdarulutMahmud Celebi, contrasemnat de padisah, lar contmgentul de 3 000 de caldreti, care trebula sd i sealature, s-a redus in final la doar cateva sute oameni si aceia suspectati de Gritti de lipsal de fidelitate.Nici misiunea oficiald cu care fusese imputernicit trasarea frontierei intre Habsburgi si ImperiulOtornan nu a mai fost dusa la indeplinire, Aloiso Gritti cazand victima unei intrigi in care a fost implicatStefan Mai lat si care a avut drept Instigator pe domnul Moldovei, Petru Rare§ Trupul i-a fost in mormantatla Medias, in timp ce capul i-a fost tnmis drept trofeu lui Petru Rares.

Textele lui Alosio Gritti despre Tali le Romane pot fi numite cu greu relatari de calatorie";sunt in realitate rapoarte intocmite Cate sultan in care, pe lang5 explicath in legatura cu gradul deindeplinire a mislunilor primite, sunt cupnnse §i o serie de informatii de interes general pentru politicaimpenului. Primul document de acest gen este nedatat §i este incomplet, fund lipsit partea de inceputEditorii textului, Cristina Fenesan si Jean Louis Bacqué-Grammont 1-au datat in 1530, dar indiciulcare ar pleda pentru acest an este, dupa parerea noastra, discutabil.

Al doilea text, redactat in 1534, a fost publicat, tradus si amplu comentat de Aurel Decei;ulterior textul a fost publicat sub ingruirea Cristinei Fenesan intr-o limb5 de circulatie, editoareaoperand un numar de modificari in versiunea francezd a izvorului, in urma unor diferente de lecturacare schimb5 substantial intelegerea unor pasaje. Versiunea de fatal reproduce varianta Aurel Decei,dar in note sunt mentionate toate variantele propuse de d-na Fenesan. Am considerat ca, in acest fel,cititorul este ferit de confuzli si cà este mai precis evidentiata contributia fiecarui istoric in parte.

Valoarea raportului din 1534 a fost bine subliniata de Aurel Decei 0 simpla comparatie cucronicile Tarii Romanesti pune in lumina o imagine mult mai clara a conflictului izbucnit intre VladVintila si o parte dintre boien si, caz foarte rar, avem la dispozitie intreaga derulare a scenariului, cuindicarea precisd a protagonistilor. In ciuda finetei observatiilor si a detaliilor, raportul lasã totusi factraspuns o serie intreaga de intrebari. Aceasta trasaturd este datorata, pe de o parte, formei orientale incare a fost turnata expunerea evenimentelor din Tara Romaneascd, Ian pe de alta parte numeroaselorzvonuri care au circulat in epoca si care incurca foarte mult intelegerea clara a evenimentelor.

Bibliografia referitoare la Aloisio Gran este impresionanta si nu ne propunem in cele ceurmeaza deck sa: semnalam acele titluri care s-au ocupat de misiunile venetianului in Transilvania siTara Romaneasca: Aurel Decei, Aloisto Grittt in sltyba sultanuluz So liman Kanuni dupd uneledocumente turcep inedite, SMIM, VII, 1974, p. 101-160 (versiunea in limba franceza Aloisio Grailau service de Soliman le Magmfique d'apres des documents turcs inedits, Anatolia Moderna", III,1993, p. 10-60); Cristina Fenesan, Jean Louis Baqué Gramont, Notes et attires documents sur AloistoGrutt ct/es Pays Roumaines, in Anatolia Moderna/Yeni Anadolu", vol III, 1993, p. 61-103; Eugen

30 Vlad Vintila si-ar fi facut aparitia tot pe 29 iulie; pe 30 iulie ar fi avut loc atacul asuprataberei lui Gntti, emisarul sultanului si trupele otomane fiind somati sa nu se amestece Fiul dogeluimentioneaza ca, anterior acestui episod, vazuse o porunca primita de Vlad Vintila care ii dadeadreptul de a-i pedepsi pe boierii hicleni. Pe 31 iuhe Vlad Vintila i-ar fi explicat emisarului Portii cä afost victima unei inscendri si cá presupusele scrisori cave Ferdinand de Habsburg erau ticluite.Perloada 31 iulie-5 august ar corespunde asteptarii banilor si ostasilor datorati de domnul TaniRomânesti. Sosirea poruncii marelui defterdar Mahmud Celebi, care anula poruncile anterior primitede Gritti, ar fi avut loc la 6 august.


Denize, Tdrile Romdne §.1 Venetia. Relatii politice 1441-1541, Bucuresti, 1995; Ferenc Szakally,Lodovico Grua in Hungary, 1529-1534 A historical insight into the beginnings of turco-habsburgianrivalty, Budapest, 1995; Ileana Cazan, Habsburgi Otomani la lima Dundru. Tratate ci negocteri depace 1526-1576, Bucuresti, 2000; Adriano Papo, Ludovico Grua e i Principi Romeni, Annuario.Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica", VI-V11, 2004-2005, p 353-362; pentruidentificarea boierilor irnplicati in evenimentele din vara lui 1534, esentiale rarnân studille lui StefanAndreescu, Boierti lin Radii vodd de la Afumati (Observapi asupra ponzelnicului niãnãstiriiArge,sulza), in Idem, Perspective medrevale, Bucuresti, 2002, p 24-74 si Senintficapa politicei aportretelor din naosul bisencii de la Stdnevi (Vdlcea), in Idem, Perspective medievale, Bucuresti,2002, p. 75-112

RAPORT DIN 1530 (?)

(...)31 Dupd aceea, voievodu132 a venit la Pec33. Ve§tile pe care le-a adus sunt[urmätoarele]. Bogatiile si tinuturile pe care beii germani le cer regelui Ferdinandau fost date de regele Ferdinand beilor germani i, deopotriva, a dat o flied [incasätorie] §i au facut o pace bund34. E sigur cd este pace intre ei. laid ce a anuntat.in egala masurd trupele regelui Ferdinand sunt pregdtite. A ales unii oameni dinrandul tuturor ostilor si i-a trimis pentru a asedia §i a cuceri cetatea numitä Egercare tine de tara Ungariei. Beii tinuturilor ungure§ti, mari §i mici, tinand sau nu deaceastä parte, au inceput cu totii sä i§te tulburari. Toatä tara Ungariei e in dezordinesi tulburare. Ceea ce i§i spun intre ei este cd, din faptul cd voievodul Valahiei aactionat in a§a fel fatas de fiul sau, este clar cã Maria Sa fericitul imparat §i MariaSa seraschierul sunt pe cale sa renunte la tam Ungariei35. Au ajuns la tot felul deindoieli gandindu-se cà dacd fiul beiului Venetiei vine §i pleacd, o face pe socotealasa, astfel Inca am ajuns sä nu ne mai incredem in cei care paha in prezent erauobi§nuiti sä serveascd. Putem sa consimtim in a porunci locul unde vor fi platitesoldele trupelor de pe cordbii §i cele ale calaretilor care se gasesc la Buda, cacisituatia lor este in ultimul hal de tristä. Din toate partile du§manul este, in ceea ce

31 inceputul documentului lipseste32 $tefan Báthory de Somlyo." Probabil Pécs.34 Editoril documentului, precizeazd in nota 22 p. 65 ca este vorba de reconcilierea lui

Ferdinand de Habsburg cu ducele Bavariei Caracterul destul de vag al pasajului ridica insa unelesemne de intrebare. La fel de bine ar putea fi vorba de acordul de la Nurnberg (1532) prin care CarolQuintul accepta temporar situatia confesionald din imperiu. Pe langa acest fapt si alte elernente dincuprinsul raportului lui Gntti ma indeamnd sa presupun cd raportul nu ar data din 1530, ci din 1532.

35 Pe baza acestel mentiuni editorii documentului au propus datarea 1530. Ar fi vorba demasacrarea unor boieri de catre Moise voda, domnul Tani Romanesti cu ocazia unel nunp a fiicei sausuroni sale. Documentul vorbeste insa de fiul domnului Valahiei, nu de o Fuca sau de o sofa:, iarargumentul editorilor potrivit caruia ar fi vorba de o translatio personae" nu mi se pare solid. Poticonfunda un grad de rudeme, dar nu sexul unei persoane. ln plus ce legatura ar fi intre aceasta rafuialainterna i concluzia nobililor maghiari cã sultanul i seraschierul sunt pe punctul sa renunte laUngaria9 Referirea la plecarile i veninle fiultu begulut Venetiei", dar i la atitudinea nesigura a luiPetru Rams ar sugera cã documentul a fost emis in 1532 and Aloisio Gritti a condus expeditiatenninata cu esecul cuceririi Esztergomului.


priveste, pe picior de räzboi si pentru trupele [otomane] este o treabd anevoioasä sàslujeascd far5 soldä. In legAturd cu Petru Voievod, voievod al Moldovei, s-araportat ca mai inainte a fost trdator. Tr5darea sa a fost pur i simplu adevdratd,dar am v5zut de aceastä data cä asta e situatia. Cum e de cuviintd si necesar sä seactioneze cu perfidie fatã de cel amintit, am actionat cu viclenie in legatura cusus-pomenitul, in asa fel incat a jurat credintd din tot sufletul si din toatd inima sa.Speräm ca, de data aceasta, sä Ii indeplineascd slujba cu fidelitate. Despre sareaimperiului ce se gdseste in tam Ungariei, de cinci ori o sutà de mii pare de sare,fiecare valorând zece aspri, au fost incdrcate pe ambarcatii si trimise care Belgradpe calea apei, in asa fel incdt sa treacd prin imprejurimile Lipovei, din taraUnganei, unde un bey local numit Balantik Stefan, care e unul dintre oameniiregelui loan, a debarcat si a luat in pomenita fortareata sarea care se gdsea[inarcata] pe ambarcatii, a pästrat toatd sarea si a tras pe uscat navele. A fosttrimisa o scrisoare regelui Joan pentru a cerceta chestiunea. Rdspunsul nu a ajunsInca. Din nou, de cinci on o sutd de mii pare de sare sunt gata in ocnä. Dar cumtoatd tam Ungariei este in framântdri si cum sarea imperiului a fost popritä eprobabil cd se vor intampla multe lucruri. Nu am prins 'Inca de veste despre fiecarechestiune intr-o manierd veridicd. Când vom prinde de stire vom instiinta fardintArziere vestile verificate i confirmate in tot adevdrul lor. Ceea ce s-a intdmplat afost astemut in scris. In privinta celorlalte, porunca apartine Sigiliului fericirii,refugiu mondial.

Cel mai neinsemnat dintre servitori,umilul Lovize

fiul dogelui Venetiei

RAPORT DIN 1534

Raportul robului neinsemnat si al atomului minuscul cdtre Poartä refugiumondial si addpost al fericirii meleeste acesta:

Acum, când i s-a poruncit prin firman padisahal acestui rob sä plece in TaraUngureascd pentru slujbele sultanale, emitându-se firman ca sã treacd prin TaraRomâneascd de-a dreptul spre tara Ardealului si de asemenea ca sá ia de lavoievodul Tdrii Românesti drept ajutor trei mii de ostasi calari alesi36 si ca sd ia sisd aibd grijä, de asemenea, de la voievodul Tärii Românesti din banii haraciuluiTarii Românesti de paisprezece ori o sutd de mii de accele37 pentru lefurile flotei si

36 Aurel Decei, AG, p. 117 sugereazd cã cifra de 3 000 ostas2 reprezenta obligatia militard adommlor Tani Romanest i Moldovei fata. de Poarta in 1532 Vlad Inecatul contribuise cu 3 000 deostem la campania otomana din Ungana; o cifrd similarã fusese tnmisd si de Petru Rams, Idem, AG,p. 24.

37 Mihai Berza, Haractul Moldovei p al Tarn Romeinesu in secolele XVXIX, SMIM, II, 1957,p. 9-10; pentru cuantumul tributului Tani Romdnesti in timpul dommei lui Vlad Vintild v. BogdanMurgescu, Circulapa monetarci in Tdri le Rotniine in secolul al XVI-lea, Bucuresti, 1996, p. 212-213si recent Mihai Maxim, Not docurnente turcesu prtvInd Tiirde Ronuine st Malta Poarta. (1526-1602),Braila, 2008, doc. 17-19 si comentarille editorului de la pag 131-133


ale ostasilor calari padisahali ce s-au trimis spre apararea Budei, pentru ca in felulacesta, atunci and va fi nevoie, sa rasplâtim pomenitul popor de ostasi cu baniiharaciului Tarii Romanesti, asa in acest chip s-a emis firmanul sultanal acestui robinexistent, ca sa duc la indeplinire slujba dupd cinstita porunca padisahald38.

Si pentru ca sa fie predati acestui rob inexistent fail lipsd pomenitii trei nuide ostasi din Tara Romaneasca odata cu de paisprezece ori o suta de mii de acceledin banii haraciului Tarii Romanesti, i s-a trirnis in cloud randuri si iarãi Inca odata, prin ceausii Inaltei Porti, cinstita porunca i voievodului Vlad, care este inmod efectiv voievod al Tarii Romanesti si in confornutate cu prevederile porunciianterioare, a fost dat a patra oara si in Maria acestui rob inexistent cinstitul i inaltulordin pentru cele mentionate.

Indreptandu-ne spre vilaietul Tarii Romanesti, pe temeiul poruncii padisahale,pentru care a fost emis firman, cu speranta sa ludm din Tara Romaneasca mentionatiiostasi si de paisprezece ori o sutd de mii de accele ale haraciului, am sosit la schelaDundrii ce se afld in sangeacul Nicopolului i trecand apoi Dunarea, in locul undeam ajuns s-au atasat acestui rob intru slujbele padisahale ce au fost poruncite prinfirmanul padisahal emis, irnpreund cu ostasii Tarii Romanesti, de asemenea, si deastä data unit dintre dregatord si boierii de mare nume ai vilaietului 'randRomanesti si intre fruntasii numitei tan i dintre cei vestiti prin atasamentul lor detotdeauna fata de Poarta Fericirii, aceia care din pricina vecinätätii cu Islamul latarmurile Dundrii erau comteresati i erau de partea Islamului si care, odinioard,atunci cand s-a pornit cu bune auspicii i cu soarta favorabila si cu fericire inexpeditia Spaniei, fuseserd atasati laolaltä cu ostasii Tarii Romanesti persoaneiacestm rob in slujba cetatii Esztergom din Tara Ungureasca, vestitul boier numitValsan logont39, care fusese in mod efectiv vistier viclean i fals al voievoduluiV1ad40, si Inca un boier, care este vestitul boier numit Stan parcalab4t. in

38 Nici in acest paragraf, mci in altd parte a raportului, Guth nu pomeneste nimic despre oeventuald inlocuire a lui Vlad Vintil5 cu un pretendent la tron Nu cred cd este hazardat s5presupunem ca, dacd o asemenea porunca Sultanului ar fi existat, banii din haraci si ostasii ar fitrebuit dati de noul domn. In plus, Gritti ar fi trebuit sã explice sultanului de ce imputernicirile nu aufost duse pe deplin la bun-sfarsit

89 Sau Vd lsan Furcovici, fiu al lui Radu al lui Furcd si frate cu Radu mare spdtar. inrudit cuCraiovestii prin cds5toria cu VI5claia, Inca lui Parvu I Craiovescu, v. Nicolae Stoicescu, Theponar,p 103. Executat pentru hiclenie din ordinul tui Vlad Vintil5 Pentru rolul acestui boier in timpuldomnillor lui Radu de la Afumati si Vlad Inecatul, v Stefan Andreescu, Bo lent, p 58 Pentru inrudireacu puternica familie a Craiovestilor, v. ibideni, p. 59

40 Cristina Fenesan, care s-a ingrijit de versiunea in limba francezd a stuchului lui Aurel Decela dat o traducere care diferd in unele puncte de cea a autorului Pentru publicarea in colectia lawnstthint am preferat sd pastrdm traducerca lui Aurel Decei, indicând in note diferentele de traducerepropuse de Cristma Fenesan. In paragraful de fata versiunea autoarei mentionate este de boyardappelé Vilksan logofat, qut, selon les vaines idées sedateuses d'Ivlad Voyvoda, emit alors sondefterdar" (v A. Decei, AG, p. 50 si nota 161) Trebuie totusi precizat Ca, la momentul la care textulse raporteaz5, domn in Tara Româneasca era Vlad Inecatul, nu Vlad Vintitã

Sau Stan al lui P5rvan, boier care potrivit lui N. Stoicescu, Dicponar, p. 88 a indeplmitfunctiile de mare stolmc si mare vistiernic Cronologic ultima dregatone acoperd pcnoada calkoneilui Gritti care il desemneaz5 drept p5rcalab". Insd Stefan Andreescu, Sennuficapa polaicd, p 95 ilmentioneazd drept pdrcalab de Poenari" Acuzat, la rândul sdu de hiclenie", Stan a fost executatdupd ce Moist() Grafi a trecut in Transilvania

35

41

www.dacoromanica.ro

pomenitele cinstite porunci este scris, §i in felul acesta supunându-se ei §i ascultandde cinstitul ordin padiphal care-i supunea pe ei, aflandu-se aproape de Dundreimpreund cu cavalerii i fiii cavalerilor Tani Romane§ti care au incredere in ei,precum §i cu un numar de ase, §apte sute de ost* caldri dintre vitejii TaniRomdne§ti, scri§i, sa fie de asemenea ata§ati acestui rob, mentionatii boieri, ce seaflau cu osta§ii pe tarmul Tani Romane§ti al Dundrii, au venit i s-au intalnit cuacest rob i zicand: Mergem impreund cu dumneavoastra la voievodul nostru, cacitoti cati ne aflam aici suntem pregäliti pentru slujbele padiphale. Si odinioard,fiind atqati impreuna cu dumneavoastra in slujbele padiphale, am indeplinitserviciile cu corectitudine. Dupa cinstita porunca augusta ce s-a tnmis de maria safericitul padiph Refugiu mondial, §i de asta data vom duce la indeplinire cucorectitudine diferitele slujbe, caci noi, laolalta cu vietile, capetele §i cu fiii §icasele noastre, suntem sclavii Portii Puterii", impreund cu acest rob am plecat cutotii spre voievodul lor.

Am apucat drumul §i in timp ce mergeam, intr-un loc de unde mai erau treietape pana la punctul intalnirii cu mentionatul voievod, a fost trimis inainteaacestui rob un boier vestit numit Coada42, care este marele portar al mentionatuluivoievod, impreund cu alti cincilase boieri de seama, carora le-a ata§at mai mult decloud mii de osta§i calari inarmati romani. Pomenitii boieri au venit §i. intalnindu-secu acest rob inexistent, prin viclenie §i prefacatone au trecut la felurite §i diferiteprovocari, dintre care pe langa faptul a nu au adus nimic, nici atdtica din baniino§tri pentru osta§ii no§tri aflati aici43, au atatat §i au pervertit pe toti ghiaurii tdrii,iar din calea noastra i-au risipit pe toti oamenii din tara, pentru ca osta§ii padiphalicare erau cu mine sd nu gdseasca nicidecum hrana.

In aceasta situatie am ramas trei zile fard hrand. Iar de la mentionatul voievodveneau in fiecare zi de cloud ori curierii care aduceau scrisori cu peceti ca cei treimii de osta§i &Mari viteji ale§i, porunciti de maria sa padi§ahul Refugiu mondialintr-ajutorul slujbelor padiphale, precum §i banii din haraci, porunciti pe seamanoastra de paisprezece ori o suta de mii de accele din haraci, sunt gata fara lipsa.

Iar cand ne-am intalnit in ziva aceea ei au spus: Numaidecdt vi se predau,conform poruncii padi§ahale, ostaii i banii44! Daca doriti, in aceeai zinumaidecat yeti putea continua calea ce vi s-a poruncit" §i, din aceasta cauzd, amacordat pdsuire §i crezare.

Mergand mai departe, dupa ce au famas pand la voievod cloud etape demenzil, la o raspantie de drum, pe neateptate ne-au ie§it inainte vreo cloud mii de

42 Boier inrudit cu boierii din Cis !du. Si in acest caz apare probabil o neconcordantd. Gntti ilnumeste mare portar, dar Coadd a fost clucer in 1529 si, pentru pertoada posterioard trecerii lui Gritti,apare drept mare clucer si mare vormc, v. N. Stoicescu, Dictionar, p. 45; cf. Stefan Andreescu,Boteru, p 47-48. A jucat un rol important in inchinarea Br51 lei fatal de turci. A fost executat deMircea Ciobanul.

43 D-na Cristina Fenesan oferd o traducere sensibil diferitd: Les susdits boyards arriverent,rencontrerent cet insigmfiant servtteur et, avec ruse et tromperie, donnerent toutes sortes de marquesde conciliation, it I 'exception du fait qu'en échanges de nos aspres, ils n'apporterent absolumentaucun ravitadlement" (v. A Decei, AG, p 51).

44 In versiune d-nei Cristina Fenesan: Lorsque nous nous rencontrerons, troupes et aspresvous seront renus cejour-là" (A. Decet, AG, p. 51).


ostasi din partea dreapta si vreo cloud mii de ostasi din partea stanga si ne-au luat lamijloc pe ostasii Islamului care erau cu acest rob si, de asemenea, si pe ostasiiromani ce se aflau cu noi, pe toti. Iar acest rob am rabdat, cu toate acestea, ca säreusesc sa evit lupta45 si dupa ce am trimis un om la oastea ghiaurilor ca sa intrebe:Ce sunt trupele acestea? De ce au venit?" a sosit boierul vestit numit Dragomirspatar46, care odituoard fusese atasat acestui rob impreund cu oastea TariiRomanesti in slujba cetatii Esztergom, acum find insotit de multi alti boieri deseama. Pomenitul Dragomir, care odinioard fuscse atasat cu credintä acestui rob, deasta data, in urma celor scrise in cinstitele ordine, a venit si ne-am intalnit.

Rdspunsurile pomenitului Dragomir si ale acelora care erau cu el au fostacestea: Am venit ca sa cerem de la dumneavoastra cu puterea si cu forta pe aceiboieri cu care v-ati intalnit cand ati sosit la Dunare, pe ghiaurul sarb numit Peia47,pe care voievodul nostru 1-a trimis anul acesta cu banii haraciului Tarii Romanestila Poarta Puterii si care vine impreuna cu dumneavoasträ de la Istanbul si pe el sipe toti ostasii rornani care se gasesc in trupa dumneavoastrd, pe toti acestia pe carei-am pomenit". Acest rdspuns 1-au dat.

Iar raspunsurile mentionatilor boieri, care erau cu mine si mai inainte de aceadata, au fost acestea: Poftiti sä ne dati voievodului nostru si sa mergem impreundcu dumneavoastrd!48"

Iar raspunsul de iznov al boierului numit Valsan logofat a fost acesta: Eu amfost vistiernicul voievodului nostru si pecetea lui, de asemenea, statea la mine. Iniarna trecutd, voievodul Vlad a scris si a trimis la craiul Ferdinand in repetateranduri oameni si scrisori si tratate cu pecetea sa; hotarandu-se si pregatindu-se säse revolte impotriva Portii Fericirii. Si cand a fost numit in voievodatul vilaietuluiTarii Romanesti a adunat de la toti oamenii din Ord, prin tiranie si prin forta, desase ori banii haraciului. In timp ce populatia tarii a inteles pozitia acestui tiran,maria sa fericitul padisah Refugiu mondial este pe punctul de a pleca cu fericire inmarea expeditie augusta. Am adunat, conform poruncii padisahale, haraciul nostruca sa trimitem la Poarta Fericirii dintr-o singurd data banii haraciului anual, iar

45 Din nou diferente sensibile de lectura, atat de forma' cat si de fond; versiunea francezdpropune Lorsqu 'avec les tropes dislam se trouvant avec ce serviteur et les tropes valaques quiétaient avec nous, nous nous retranchirmes tons sur une position et que ce serviteur, pour sa part,prit des dispositions pour un combat défensif nous supportdmes de nouveau cela et envoyiimes unhomme: ." (A Deem, AG, p 51).

46 Dragomir din Cepturile (Pietrosani) frate cu Toma banul din Pietrosani v. N. Stoicescu,Dicponar, p. 53. Pentru mai multe detalii v Stefan Andreescu, Boiern, p. 59-61. Mare spatar indomnia lui Radii de la Afumati, mare vistiernic al lui Moise voda pe care il paraseste in favoarea luiVlad Inecatul. In timpul domniei acestuia a indeplinit din nou functia de mare spatar. Si-a pierdutaverea si viata tot in timpul lui Vlad Vintila, dar nu a fost amestecat in complotul lui Valsan, Peia sicellalti,.dupa cum o atesta raportul lui Gritti.

''.7 Mare portar in timpul domniei lui Radu de la Afumati; in 1534 aceasta dregatorie apartinea,potrivit lui Aloisio Grafi, lui Coada. Peia a fost casatorit cu Neacsa, fiica lin Harvat mare logofat v.N Stoicescu, Dicponar, p. 78-79 D-1 $tefan Andreescu, Boierii, p 69 a sugerat cd inrudirea cuHarvat logofatul era datorata originii sud-dundrene comune. Pentru alte referinte genealogice (de ex.descendenta Brancovenilor din acest boier) v. [bittern, p. 69-70

48 In varianta Cristinei Fenesan rdspunsul boierilor care il insoteau pe Gritti ar fi fost: Use debonté, ne nous livre point a notre voievode et allons avec vous" (A. Decei, AG, p. 52).


restul banilor arnintiti i-a trirnis in tdrile du§mane, pregatind astfel revolta.Majoritatea boierilor care au semnat hotararea §i alianta pentru arnintita revoltdsunt cunoscuti". Acest rdspuns 1-a dat.

Insa raportul acesta despre cele ce urmau sa fie nu a fost dat in vileag de caneboierii trimii de voievod. Robului inexistent i s-a dat acest raport prin viu grai. Sitoate cerenle de ajutor i laca§urile de nddejde ale boierilor mentionati erau pede-a-ntregul in partea Islamului, la Poarta Fericirii Refugiu mondial. $i cu aceastänadejde ei au capatat curaj i au conceput planul ca atunci cand ne vom intalni laun loc cu mentionatul Vlad voievod, in mijlocul tuturor boierilor man §i mici §i alintregii o§tiri sal declare in fata mentionatului voievod faptele §i sa denunte in modfati revolta.

Pomenitul ghiaur sarb numit Peia, trimis cu banii haraciului acestui an laPoarta Fericirii ne aratase la Inaltul Divan, in calitatea noastra de sclav alSadrazanului vizirilor, din gura boierilor vilaietului Tani Romane§ti, cum cdmentionatul voievod e pe punctul de a se rdscula, ardtand toate faptele49. Decimentionatul Peia a fost atwt acestui rob inexistent cu ordinul ca, ajungand lamentionatul voievod, sa aibd intrevedere cu el, iar ceea ce a poruncit firmanulpadiphal acestui rob plm de neputinta, cu privire la mentionatul Vlad Voievodasupra acestui capitol, este cunoscut limpede la Poarta Fericirii asemanätoare cerului.

A§adar in ziva aceea, farà ca sa-i dam de bund voie mentionatului Vladvoievod pe mentionatii boieri i pe ghiaurul sarb numit Peia, cand am ajuns lapopas §i ne-am instalat numaidecat i ne odihneam farã grijä, mentionatul Vladvoievod pornind in persoand a venit cu mai mult de treizeci de mii de ostasi caldriinarmati ai Tani Romane§ti §i cu vreo cloud sute de pedestra§i pu§cai i inamteapedestra§ilor cu patru care cu tunuri de asediu, ne-au impresurat din toate partileau awzat tabara, luandu-1 pe acest rob minuscul cu putinii n4ri ostasi in mijlocultaberei lor, incat noud nu ne-a mai ramas putinta de a ne mi§ca. $i am continuat sãstam o zi i o noapte aa Inchii, in aceastä situatie.

In sffir§it, acestui rob minuscul i-a sosit o cinstitä porunca padiphala. Prininalt-onoratul continut august i s-a poruncit mentionatului Vlad voievod in acestchip firmanul padiphal: Daca ghiaurul sarb numit Peia se aflä la tine sau daca nuse gase§te la tine §i va veni, sa nu-i Iai nici o §ansa, prinde-1 §i taie-i capul. $i inafard de asta, boierii care nu-ti sunt supui tie, oricare ar fi ei, pune maim pe

pedepsqte-i, ca sa fie pentru toti ceilalti motiv de avertizare". Asa aporuncit firmanul padiphal.

Informat cum a fost acest rob inexistent, a considerat cd este cazul caboierilor porneniti sa li se acorde posibilitatea de a disparea, predarca lor in mainile

49 Denuntul lui Peia a fost contracarat de Vlad Vmtild care a trimis ulterior la Poand un grupde patru boieri (Sava[9], Apostol, Pal-van i Bratul ) cu tin pesches in valoare de 500 000 de aspn vMihai Maxim, Noi docuniente turcevi, doc 13 si 14, p. 113-118. Editorul nu a putut identifica pe niciunul dmtre emisani domnitorului subhmind cã nici grafia numelor nu e foarte sigurd. $tefan Andreescu(recenzie la volumul de documente publicat de Mihai Maxim publicatd in SMIM, XXVII, 2009,p 352) a propus, pe baza unui document din 1556, ca zomi de ongme a lui Bratul regiunea Buzaului

38

si

si

at.cia si

www.dacoromanica.ro

acelora avand sensul unei rusini si al unui ultim efort, deoarece mentionatii boieriau venit increzandu-se in rectitudine si punandu-si nädejdea in inalta siguranta sigratie a mariei sale fericitul padisah Refugiu mondial. Intemeindu-se de la inceputpe aceasta credintd, ei au luat calea pribegiei; din aceasta cauza s-au increzut si auapucat calea socotita cea bund.

Acest rob minuscul ne aflam asadar in situatia aratata. Nu era posibil nici sarecurgern la vreun stretlic si nici sa incepem lupta si batalia. Prin ordinul padisahaltrimis, a fost atasat boierilor aldturi de amintitul Va lsan logofat si Stan parealab siamintitul ghiaur sarb numit Peia, care degeaba a fost atasat noud si am fost trimisilaolalta si find noi acum in felul acesta impresurati, acest rob inexistent laolalta cuputinii nostri ostasi, dintr-odatd s-a dat semnalul de atac din partea mentionatuluiVlad voievod ostasilor romani asezati in tabard imprejurul nostru. Toti acestia dinjurul nostru s-au näpustit asupra noastra. Ostqii români care erau in oastea noastraau fost numaidecat pradati si jefuiti cu asupriri si injosiri, asa cum nu s-au maiintAmplat astfel de nedreptati in nicio tard niciodatd. Iar ostasii musulmam careapartineau acestui rob inexistent au fost preveniti ca niciunul sa nu seimpotriveasca acelora cu pusca sau cu alta arma, drept revansa. Deci am statlocului, ascultand numai de firmanul padisahal. In timpul cat a durat pomenitulatac, au disparut mai multi tovarasi bravi de-ai nostri, de la care nu s-a mai aflatnici o urma si nici un semn.

In ziva urmatoare, in timp ce mergeam in conformitate cu prevederileporuncii padisahale continuandu-ne drumul, mentionatul Vlad voievod s-a ivit incale, la jumatatea etapei, impreund cu toti ostasii ce-i avea randuiti in siruri si avenit de s-a intalnit cu acest rob mmuscul si a inceput sa spuna cateva vorbe incare-si dezvelea intentia de-a arunca vina asupra boierilor prinsi. Si a aratat cã s-adecis sa dovedeasca pe seama acelora rascoala ce i se atribuie lui. A aratat apoi caprin gurile pomenitilor boieri au fost fdurite scrisori denuntatoare cu pecetea lui, cafind din partea lui, insa cä atunci cand boierii au manifestat fatis räscoala lor, el aluat masuri ca el sd iasd curat. De aceea intervine si cere ca, fard sa se dea ascultareboierilor, el sa fie mantuit. Caci in acest chip el a luat masurile cuvenite ca saindrepte rascoala si tradarea ce i se atribuie lui".

Dupd ce am ajuns la popas, el, in afara de asta, a mai spus felurite vorbeviclene si prefdcute zicand: Cei trei mii de ostasi romani inarmati, alesi, poruncitipentru ajutorul dumneavoastra, si de paisprezece ori o suta de mii de accele dinharaciul Tarii Romanesti, asa cum a fost poruncit, sunt gata".

gaud aceste asigurari, am ajuns la popas. A doua zi ar fi trebuit sa vie saprcdea ostasii si banii haraciului. Zicand insa el: Poftiti sa va odihniti cateva zile,caci suntem in repaus" cand i s-a spus: Suntem foarte grabiti intru executareaslujbelor padisahale. Nu ne putem opri, plecam!" el a zis: Poftiti, cel putin 'Janamaine!"

s° Versiunea franceza. C'est pour cette raison qu'il representa cela, souliaiter couper lalangue aux boyards et en étre délivré, et, par ce nloyen, 1i tentait de rattraper sa propre rebellion etsa propre traftrise" (A. Decei, AG, p. 53).


Sub acest cuvant de maine, s-au amânat cinci zile. Gdndul ascuns al amândriicu atatea zile a fost acesta, ca fiind prezent acest rob sd fie executate de mai multeori pedepsele i caznele ce au fost hotärâte. Adunând la un loc o sutã optzeci i

patru de români alqi §i de bun nume dintre vitejii §i renumitii ostasi ai TaniRomâne§ti care 1-au intAmpinat la Dundre pe acest rob inexistent §i au fost cu el pedrum, precum §i dintre cavalerii §i fiii de cavaleri care pe tdrmurile Dundrii auindeplinit totdeauna slujbd dreapfa pentru Islam, le-a thiat amândouà urechilenasurile51 i le-a scos amandoi ochii, apoi i-au fasat cu ränile asa vii de-a lunguldrumurilor, in suferintd §i. caznd. Vina acestora a fost numai faptul cd 1-auintdmpinat pe acest rob inexistent la Dundre: de aceea au fost acuzati de pärtinire.

Si a trimis oameni in tara baniei vestitului ban zis fost marele Barbul ban', inapropierea Dunärii, pentru pedepsire i prigonire, ca sa aplice §i oamenilor din taraaceea suferinta §i cazna din partea sa. Si i-a pregAtit pentru acea tail a bAniei peoamenii sAi din tam Buzdului, care ii era supusd lui i de unde este el insu$i, ca säfacd lini§te in amintita tard a bdniei §i ca sd fie una §i uniti cu el, atunci and se varidica. Hand ordine in chipul acesta in vilaietul Tarii Române§ti, el este pe cale dea i-o supune sie§i.

Aceste pedepse §i cazne le amintim §i le raportdm [a§a] cum s-au intdmplataproape sub ochii notri. Situatia oamenilor din locurile despre care nu avem Inca§tiri a ajuns sä fie präpäditä i tristd in ultimul grad. Deci &ea vrea Allah celpreasldvit §i milostiv sunt facute cunoscute in mod limpede cinstitului Prag alFericirii Refugiu mondial, iar intamplarile raportate sunt in intregime adevdrate.

Si când i-au spus unii mentionatului voievod: De ce faci w? Aceasta e otiranie curatd!" el a dat rdspunsul in felul acesta: Mie mi s-a spus de la PragulFericirii cinstitä poruncd padiphald ca sä dau aceste pedepse. Orice fac, fac dinporuncd!" Arätându-i porunca padi§ahala de destituire, el a dat raspunsul: Nimeninu are dreptul la asta!"53

51 Pentru originile semnificatia acestei pedepse in 'raffle Române v. studiul semnat de EmilDragnev, Virgil Paslanuc, Rlunocopta in tradwa bczanunii ci I-mill:eased medtevalci, in vol. In honoremloan Caprosu Studu de istorte, Iasi, 2002, pp 95-109.

.'2 Barbu III Craiovescu, mare ban intre 17 martie 1534-20 august 1535, fiul lui Preda mareban, v. N. Stoicescu, Dtcponar, p. 47.

53 Continuarea lui Gritti la rdspunsul doinnului pare lipsitã de sens. Pe baza traducerii lui AurelDecei, dl Stefan Andreescu, Semntficapa politicci, p. 95 era de *ere cd cei doi [ii n , Grafi §i Peia]aduceau cu ei i un firman de destituire a voievodului". Totui, dacd ar fi existat un ordin imperial dedestituire (ceea cc raportul nu sugereazd nicdieri, dqi repeta in numeroase rânduri misiunea de acolecta bann din haraciul tdrii ,i contingentul de 3 000 de ostai) de ce nu ar fi fost folosit de venetianpând in acel moment9 Din acest motiv pare mai probabild varianta propusd de d-na Cristina Fene§an:Quot que je fasse, je le fats sur ordre, d produistt derechef un ordre imperial et nut n 'eut le pouvoirde lw répondre quot que ce fut" (A. Decei, AG, p. 54). In fapt textul raportului aratd explicit cal Gritticunotea ordinul sultanal de executare a boierilor; venetianul a considerat insã cd lui Peia i celorlaltirdzvratip trebuia sa li se acorde ansa sä fuga.

40

si

www.dacoromanica.ro

$i in a psea zi, in locul de unde era sä plecam, a sosit o cinstitä poruncapreainaltä cu semndtura sclavului vostru, defterdarul Mahmud celebi efendim. Incuprinsul ei se poruncea: Din banii haraciului care sunt la tine sä nu dai nici oaccea fiului begului Venetiei, lui Lovize. Banii haraciului care sunt la tine sd-itrimiti la Istanbul lui Mahmud, care este defterdarul vistieriei mele impärdte§ti,predandu-i fail nicio lipsal" Data acestei porunci find scrisd dupd data cinstiteiporunci ce a fost trimis5 prin acest rob, nu s-au dat acestui rob banii haraciuluiconform cinstitei porunci.

Iar acest rob am plecat farà bani in slujbele padi§ahale poruncite §i mergandam sosit la vestita cetate numità Bra§ov, care tine de tara Ardealului. In urrnanoasträ au sosit imediat oamenii no$tri, sclavii vo§tri, care ne-au prezentat raportulca: Dupd ce acest rob inexistent ne-am despartit de mentionatul Vlad voievod,acesta, punând sd-i aducd pe mentionatul Vdlsan logofat cu un frate de-al lui §i peStan pâralab cu doi baieta§i de-ai lui §i pe ghiaurul sdrb numit Peia §i pe altii, intdrgul ghiaur numit Pite§ti, i-a ucis täindu-le in graba capetele55.

Si ca s5 pedepseascd pe doamnele lor laolaltä cu ceilalti baieta§i, a rdspânditcurieri care sd-i prinda §i sd-i aducd. Ce s-au facut, Inca nu am aflat. Insä doamnamentionatului Vdlsan logof5t, find intiintatd, a ajuns la Nicopol §i s-a salvat. Si atrimis pretutindeni curieri dupd doamnele pomenite. $i a trimis curier i la Nicopol,dupd acea doamnd: Dacd nu o vor da, va trimite oameni la Poarta Fericirii §i vacere o cinstitä poruncd padi§ahald cerându-le pe pomenitele doamne, caci a§atrebuie ca, pe temeiul acelei cinstite porunci, sd se &eased posibilitatea ca i partiifemeie§ti sa i se aplice pedepse, cazne §i prigoane.

$i ceilalti boieri, care §tiau §i auzeau despre pomenitele prigoane, temândulicapetele i sufletele, au ajuns sd se risipeasc5, a§a cum thceau strdmoiisfantraposati56 §i preavestiti ai vilaietului Tara Româneascd de fiecare data and invilaietul amintit se ivea revoltd; cu toate rudele §i cu toti supu§ii lor treceau inpärtile islamice ale Dundrii §i i§i salvau sufletul §i capul.

Iar vestitul boier de frunte numit marele Tudor logotht57, care totdeaunavenea cu banii haraciului Tarii Române§ti si-i preda la Poarta Fericirii, i un altboier vestit numit Giura logof5t58, cu toate rudele §i supu$ii lor §i cu Inca multi altiif* de seamd, din pricina pedepselor i prigoanelor ce le-a facut acum voievodul

54 Versiunea francezd este destul de apropiatd; Cristina Fenesan considerd Cã ordinul sultanal afost adresat lui Vlad Vintild, care 1-a facut apoi cunoscut lui Aloisio Gritti (A. Dccei, AG, p. 54).

55 Precizarea in grabd" lipseste in versiunea francezd.56 Sfantrdposati" lipseste din traducerea francezd care diferd doar stilistic de traducerea in

limba romdnd (A. Decei, AG, p 54)57 Sau Teodor din Drdgoesti cdsdtorit cu Dumitra, fiica lui Dimitrie Gluzdavdt A supravietuit

domniei lui Vlad Vintild, dar a fost ucis pentru hiclenie de Radu Paisie in 1536, v. N. Stoicescu,Dtcponar, p. 98. pentru cariera acestui boier si legaturile de familic, v. Stefan Andreescu, Boieriz,p 53-55. Analiza contextului politic in care a fost executat si legdtura cu portretele din naosulbisericii de la Stdnesti (ctitoria lui Giura) v $tefan Andreescu, Sennuficapa politica, pacsinz.

58 Giura din Stänesti a fost fiu vitreg al lui Harvat logofdtul si a murit in pribegie la sud deDundre. Raportul lui Grafi aratd cd un prim refugiu 1-a constituit Tara Hategului, v. N. Stoicescu,Dicponar, p. 60; pentru mai multe detalii v. Stefan Andreescu, Borern, p. 69 (cu bibliografia citatd lanota 1) si mai ales Semnificapa politica', p 97-98.


Tani Romanesti, au ajuns acum toate aceste persoane renumite amintite in vestitaOrd numitä Hateg, supusa vilaietului Ardealului $i s-au refugiat acolo salvandu-siviata. Tocmai a sosit la acest rob vestea aceasta59. Dar, dupa cum am inteles de lasupusii sai si de la alti romani de searna, marele si viteazul Tudor logofat care apribegit acum in Tara Hategului, precurn $i cei care au pribegit odatä cu el,odinioard in vremuri de bejenie fugeau cu supusii lor totdeauna in partile Islamuluica sali salveze viata. Cand am zis: Acurn care este pricina ca s-au dus in locurice apartin Tani Ungure$ti?" ei au zis De ce sa nu se duca in tarile vecine ca sa-$imantuie capetele, ad j. voievodul nostru Vlad voievod, fard a mai zice vinovat [sau]nevinovat $i ca sa se fazbune trecandu-i prin sabie, a primit de la Pragul Fericiriiodata cu cuvantul padiphal cinstitä porunca padi$ahala pentru aceasta. Luand camartor cinstitul ordin, nu se uitä la vinovat [sau] nevinovat, ci cu acea motivare nepräpade$te pe toti, trecandu-ne prin sabie. Locul de refugiu propriu al nostru, dinvremurile vechi, ca $i intreaga noastra credintä, au fost de partea Islamului. Noi nedescurcam toate treburile noastre grele in acea parte. Acum insd, pe aceia careajung in partea Islamului, ii prind si ii predau in mainile bor. A$a cum s-a intamplatacum, nu s-a mai intamplat niciodatd. A$a stau lucrurile si de aceea, cum sa maiavem incredere?". $i ei au mai spus Inca $i alte vorbe, pentru care nu se poate sä fiemustrati.

Mentionatul voievod, dupd ce a savagit acele prigoane, a pus sä se facdstrigare prin toate tinutunle: Fiului begului din Venetia i-am facut aceste prigoane,iar acelora care se duc la el $i i se inchina, aceasta le este pedeapsa!" $i dupd cei-am spus acestea, adresandu-se si du$manilor $i celorlalti oameni din tarile sprecare ne indreptam noi din ordin, le-a trimis oameni $i scrisori zicand: Sä nu seintample sa dap ascultare cuvantului si vorbelor fiului begului din Venetia,inchinandu-vd 1ui60! SA' nu indepliniti deloc cererile lui!"

$i dupd ce am luat-o in graba spre cetatea Bra$ovului $i-a dat invoirea pentrucei trei mii de osta$i algi, care au fost porunciti. Am sosit in apropierea cetatiipomenite $i la cloud zile dupd ce ne-am odilmit ni s-au trimis vreo $apte-opt sute deostasi caldri. Dar $i acestia erau trimi$i de la unele persoane pe care nu le $tiam sinu erau trirmsi de &are boierii cdrora li s-a poruncit $i pe care-i $tiam. Persoanelecare i-au trimis find cu totul de partea celor cu rdscoala, i-au triims pe aceia careerau perfect intele$i cu ei. In vreme de rdzboi trebuie sa fii cu precautie: e de ladusman sau e de-al acelora?

Situatia este cu totul adevarata asa cum este prezentatä in acest raport, facutca sa ajungd la cinstita cunostinta intemeiat pe adevar $i va face posibil ca PoartaFericirii sa-i acorde totald incredere in ceea ce priveste interpretarea lucrurilor.Dacd se va emite un cuvant util [padi]$ahal direct, exista speranta ca pe temeiulcelor raportate situatiile acestea sa apard tuturora si mai evidente.

59 Versiune francezd sensibil diferita' Leur reponse n'est pas encore parvenue a ce serviteur"(A Decei, A G, p. 55).

60 Textul francez traduce prm fiti supusi", in ideea ca destmatarn sa fie supusi fata de sultan,nu fatd de cmisarul acestuia (A Decei, AG, p. 55).


In ceea ce-1 priveste pe mentionatul voievod, i s-a emis acestui rob inexistentfirmanul cu porunca autorizatiei padisahale. Porunca anterioard prevedea, prinfirmanul mariei sale fericitul padisah Refugiu mondial, cd se va trimite acum,asupra acestui punct, acestui rob inexistent firman padisahal, anume cd: inlaturareamentionatului Vlad voievod este extrem de usoard, deoarece boierii cei mari si miciai vilaietului Tani Romanesti si celelalte raiale ale tarn s-au scarbit de el si. s-audezgustat. Este nevoie dcci irnediat de o cinstita porunca a Porpi Fericirii, care safie dusa la indeplinire fail ceartä si fard tulburare. Asupra acestui punct nu incapenicio indoiala. Si oricui s-ar da porunca, firmanul Pragului Fericirii trebuie saprevada ca, fata de tirania sa, raialele tarn sä il pedepseascd.

Apoi, in ceea ce priveste situatia craiului austnac Ferdinand, unii dintre begiigennani care nu sunt uniti cu pomenitul crai si-au ales nu de mult o altacdpetenie61. Arnintitilor begi germani padisahul Frantei le-a trimis unele sume,incat cu acele sume au strans ostasi si i-au avertizat despre aceasta pe cei care sebateau si se luptau cu craiul Ferdinand. Auzind aceasta, craiul Ferdinand a stranscativa ostasi supusi de-ai sai, precum si cativa begi destomici si numindu-le uncomandant, i-a trirnis la lupta.. Sosind, ei se ciocnesc zdravän si fac luptã si bataiemare. In timpul ciocnirii sunt ucisi vreo douasprezece mii de oameni din ambeleparti, ramanand la parnant. $i majoritatea celor ucisi sunt ostasii lui Ferdinand,pierindu-i foarte multi oameni. Pand la urma begii germani sunt biruitori siamintitii ostasi ai craiului Ferdinand sunt invinsi si biruiti. $i dupd pomenitabatalie, craiul Ferdinand trimite oameni si scrisori la begii germani si cere sä fiepace. Iar begii germani au luat in intregime sumele ce se cheltuiau pentru totiostasii, precum si tara unui beg de neam prin foga. Ei dau raspuns cd nu esteposibilitate si mod ca sä facd pace, pand ce nu li se va da acea tail, precum si tärilecerute o data cu sumele amintite, pe langa o altd tard, care se inrudeste cu prima'.

$i venmd noi din partea Pragului Fericirii asemenea cerului, dupd ce am auzitstirea data prin porunca padisahald acestui rob inexistent, ca sa ne indreptam spreacele parti, am inceput sa facem progrese tot mai considerabile pe caleaimpaciuirii, asa cd acest rob inexistent, atunci and voi ajunge voi depune eforturila Buda ca sa inlätur pacea incheiatä cu begii germani'. Elsa, pana ce nu vor fi datesumele si tarile cerute de la mai sus-mentionatul, nu e cu putintä sa se faca pace.

$i se spune Ca unii begi vestiti dintre begii Tani linguresti si unele tari s-ar firaseulat impotriva mariei sale craiului Ianos. Pana ce nu vor fi corectati si inläturatiacesti begi impreund cu raffle lor, nu este cu putintä ca acest rob inexistent saajungd la Buda si in alte locuri. Dar chiar si in cazul cã amintitele intamplan vor fi

61 A Decei, AG, p 55 certains beys allemands n'etalent pas en union avec le ro, susdit etprécédemment, s'étaient de nouveau souleves".

62 Textul francez prefera formula o tara egala cu prima" (A. Decei, AG, p. 56)63 Textul francez citeazd parerea d-lui Matei Cazacu (A. Decei, AG, p 56, nota 175) care

considera cd versiunea romaneasca este neclara intr-adevar, raportul mentionase mai sus cã principiigermani nu doreau sa faca pace cu Ferdinand decat in anumite condipi Atunci ce pace cu principiigermani ar fi putut inlatura Gntti? Versiunea d-nci Fene§an propune et comme cet insignifiant servueurallait arriver a &dim [Ferdinand] s'efforga de laisser de cóte la paix avec les beys allemands".


indreptate, acest rob inexistent are indoiala i cumpana considerabild ca va ajungela Buda, deoarece bqhilor caldreti, care au fost trimi§i prin finnan padiphal lapaza Budei, ca i osta§ilor sultanali care se gasesc la Vidin64, nu li s-au dat lefurilemai bine de un an de zile, Inc& o parte din ei sufera de boala §i starea lor este foarterea, ajungand sd vagabondeze incontinuu printre du§mani §i opunandu-se porunciipadiphale nuli mai bat capul cu executarea slujbelor sultanale ap cum suntporuncite'.

Raportam Pragului Fericirii Refugiu mondial amintitele situatii decumpana ale amintitilor ostqi padiphali, implorand asupra acestui punct milapadiphala §i reamintim ca in timp ce a fost acordat prin firmanul padiphal ca dinbanii vilaietului Tarii Romane§ti sa fie predati acestui rob inexistent depatrusprezece ori o sutd de mii de accele, conform cu cinstita porunca a Refugiuluimondial, acest rob inexistent am scris de asemenea din partea noastra in repetateranduri scrisori poporului osta§ilor, zicand: Mi la padi§ahald a fost acordata, baniilefurilor voastre ne-au fost predati noud. Pe temeiul poruncii padiphale iata cd §inoi suntem pe cale de-a ajunge in acea parte. Daca vrea Allah, cand vom ajunge, Vävor fi achitate lefurile!" Träind cu acea speranta in mijlocul necazurilor, au facuteforturi pentru ducerea la indeplinire a slujbelor padiphale. $i acest rob inexistent,ajungand cu aceeai speranta in vilaietul Tarii Romane§ti, aveam destinati peseama mea prin cinstita porunca padiphald de patrusprezece ori o suta de mii deaccele ale haraciului, insä banii haraciului Tarii Romanqti care au fost porunciti nui-au fost dati acestui rob inexistent, incat a trebuit sa scornesc tot felul de lucruri §iam plecat fail bath spre Tara Ungureasca pentru slujbele padiphale care au fostporuncite.

Insa capul nostru i viata noastra, ale acestui rob inexistent, tot ce avem suntale märiei sale padi§ahul Refugiu mondial, sunt inchinate66 i jertfite Inaltului pragal fericirii. Lefegiilor no§tri le confirmam cu averea noasträ cheltuielile destul demari ce le avem. Dar nu regretam acele cheltuieli, numai [pentru] ca de astä dataacei osta§i sä nu ajungd la Buda fail bath.

Este sigur cd, daca acest rob inexistent va fi atacat, o sä ajungd sä se &Easeddu§manii. Ca sa ajungem la Buda, in loc de caintä, aflandu-ne noi intru indeplinireaslujbelor padiphale in vilaietul Tarii Ungure§ti §i in alte locuri67, nu va trebui insasä se produca amanare pand ce va fi emisä iar4i cinstita porunca padi§ahald de lapragul fericirii, in acest scop. Caci poporul osta§ilor nuli pierde sperantele i eiraman neclintiti in slujba lor de pazd.

64 A. Decei, AG, p. 56 traduce prin Budim = Buda ceea ce pare mai probabil.65 A. Decei, AG, p. 56: traducerea francezd propune o versiune diferità pentru ultima parte a

frazei: Ils sont dans le desarroi au milieu des ennenus mats ne mantfestent pourtant aucuneopposition a l'ordre imperial et ne latsent pas perdre une minute dans l'accomphssement du serviceimperial conformément a ce qui a eté ordonne".

66 A. Decei, AG, p. 56 propune este imprastiatä si jertfitd".67 A. Decei, AG, p 57 okra o versiune diferita: Phil& que d'aller aunt rdcolter des regrets a

Budim, tl est preferable que nous accomplissions le service imperial qui dolt l'être en d'autres lieuxdans le pays de Hongrie".


in privinta banilor amintiti ai haraciului i in privinta intAmplArilor raportatedin Tara Româneascd, oricare va fi firmanul sultanal emis, porunca este a PraguluiFericirii, Refugiu mondial. Nädajduim cd cinstita porunca nu va intdrzia sd fiecuprinsd in cinstita poruncd padiphald.

Ap cum s-a intamplat s-a raportat.De altfel, porunca 4i firmanul sunt ale Pragului Fericirii asemenea cerului.Robul cel mai slabLovize GrittiAl principelui VenetieiFiu.


MLNAS DIN TOKAT

(sec. al XVI-lea)

Grigore M Buichu a publicat in anul 1895, in Convorbiri Literare", o poemd, sau, mai binezicand, o povestire in versuri, avand ca subiect pngonirea suferita de armenn din Moldova subdomnia lui Stefan, fiul lui Petru Rarer1 Textul acesta, care fusese identificat chiar de el, la Paris,printre manuscrisele onentale pastrate la Bibliothèque Nationale, i-a fost semnalat de Buichusavantului K. P. Patkanian (Patkanov), profesor la Academia onentala din Petersburg, care 1-a tiparit,in 1884, impreund cu alte vechi scneri, intr-o bro$ura intitulatd. Fragmente din hieratura armeanei

Publicatia lui Patkanian, in armene$te, a facut sa lasa la iveala cloud alte exemplare aleaceleia$i scneri". unul dintre exemplare se pasta la bisenca Sf Troita din Gherla, iar celalalt labiblioteca Mechitari$tilor din insula Sf. Lazar, langd Venetia Examinarea cornparata a celor treimanuscnse a vadit a in rnanuscrisul de la Paris lipsea aproape o treime de text, de la inceput2.

Traducerea publicata de Gngore M Buichu a fost efectuata pe baza tuturor celor trel texteamintite Efortul traducatorului a tintit bineinteles catre o reproducere cat mai exacta a textuluiarmean". Iar in acest scop, Buicliu a incercat sa facd o traducerea Iiteralã, aproape din cuvant in cuvant,pastrand in genere i inversiunile din text, intrucat nu erau cu totul contrare geniului Umbel romane"3.

Autorul scnerii de fatd, diaconul armean Minas (c. 1510-9), onginar din orasul Tokat dinAnatolia, a fost martor ocular al evenimentelor din Moldova, din 1551, a$a cum ne spune el insu$i,catre sfar$itul textului.

Aceste cruzimi le vazui cu ochii,In a Vlahilor mica tard,

Ce le-au suferit armenii toti,5i mireni i preoti".

S-a refugiat in Po Ionia, la Liov, unde si-a petrecut ultima parte a vietii, slujind ca secretar alarhiepiscopului armean $1 al tnbunalului armenesc de aici $i scriind, printre altele, poema" pe care ovom reproduce mai jos, in talmacirea lui Gngore M. Buicliu. A$a cum a ardtat H Dj Siruni, Ceintecidlui Minas a fost scris intr-o limbd armeana semivulgara", fiind presarat cu cuvinte polone $iromane$ti. De asemenea, stilul este simplu i naiv", valoarea textului fiind evident mai mult istoricadeck literare Oncurn, scnerea de fata este socotitä drept cea mai cunoscutd dintre cele ramase de la e15

Izvorul acesta este fra' indoiald cel mai important, alaturi de cronica lui Macarie6, pentrureconstituirea prigoanei dezlantuite de Stefan voda Rare$, laolaltd cu inaltul cler $1 cu math boieri,impotriva armenilor din Moldova. Dar alte izvoare, unele de curand le5ite la lumina, tind sademonstreze in chip din ce in ce mai categoric faptul ca aceasta persecutie religioasa din 1551 a avutun caracter general, adica a fost indreptata deopotriva contra protestantilor i catolicilor din tard, ba

1 Vezi Introducerea lui Buichu, in CL, XXIX, 1895,1, p. 3-4.2 Ibidem,p 5-63 Ibidem, p. 64 H Dj. Siruni, Cronica armendor dm Romaia, partea VII, Anul 1551, in Ani", an II, 1938,

3, p. 68.5 A Reference Guide to Modern Armenian Literature, 1500-1820, With an Introductory Histoty,

Compiled and with an Introduction by Kevork B Bardakjian, Wayne State University Press, 2000, p. 40.6 Vezi P. P Panaitescu, Cronicile slavo-ronzeine din sec. XVXV1 publicate de Ion Bogdan,

editie revazuta i completata de .., Bucure$ti, 1959, p 105.


chiar si impotnva negustonlor evrei venip din Impenul otoman. Or, o masura de asemenea arnploarea avut negresit o motivape imperativa Aceasta nu a putut fi, dupd parerea noastra, decat succesiuneade evenimente din pnmavara aceluiasi an, care a culminat cu convertirea la Islam a fostului domnIlias Rare, (30 mai 1551).

A fost vorba, in ultima instanta, de rodul unei stan de tensiune extreme, expresie a temerii cuprivire la o apropiata disparitie a statului moldovenesc, a carui structurd de baza sau coloandvertebrala" era insaisi Bisenca ortodoxa. Numai revenirea la traditie si consolidarea dogmatica aOrtodoxiei in interior putea salva Moldova de pencolul ce se profila limpede din exterior Aceastapare a fi fost ideea care a impins la decizia din august 1551 de curatare" a tarn de toate erezille"7.

Pentru istona armenilor din tarile romane poema" lui Minas aduce dovada cã, pe langdcomunitatile din Suceava, Iasi si Botosani, in anul 1551 existau in mod sigur si altele, la Siret, Hotinsi Roman, grupate in jurul bisencilor mentionate in textul sau8

Trebuie menponat ca pe langa talmacirea datorata lui Gr. M. Buichu, pe care o reeditam, aexistat si o alta, contemporana, realizata de un anume Luca Sarmacas din Iasi, publicata .si comentatade eruditul preot Dimitne Dan in Gazeta Bucovinei"9. $i tot prin osteneala parintelui Dimitrie Dan afost tipanta i o traducere germana a izvorului discutat19.

Exemplarul din Convorbin Literare" din anul 1895 cu textul lui Minas din Tokat intraducerea 1w Gr. M. Buicliu, pastrat in biblioteca Institutului de Istone Nicolae lorga" dinBucuresti, are insemnari cu creionul care atesta cd era pregatit pentru dactilografiere i, ulterior,pentru tipar de catre editorii scrim Cdldtori strdini. Este probabil cä cenzura comunista a impiedicatincluderea acestui izvor la locul potrivit. Volumul al II-lea, in fruntea caruia ar fi trebuit sa apara, afost publicat in pima epoca a national-comunismului romanesc. Or, Minas din Tokat oferea oimaginea nefavorabild din perspectiva cenzurii! asupra unui voievod roman, pe deasupra si flu allui Petru Rares

De poema" lui Minas din Tokat s-a ocupat la noi in primul rand H. Dj. Siruni, in fragmentulcu titlul Amd 1551 din amplul sau studiu Cronica armendor din Romania (Ani" Revistd de culturdarmeand, an. II, vol. III, 1938, p. 66-72).

Cant de jalireasupra armenilor din tam Vlahilorl I

antat de diaconul Minas Tokatti

Strigatu-mi plin de jaleDe suspinuri i de lacrami,

Voi cu totii, mireni §i clericiIn genunchi sà-I ascultati.In anul armenilor o miel2

7 Vezi $tefan Andreescu, Presume otomand ci reactie ortodard in Moldova urmasilorPetru vothi Bares, in SMIM, XXVII, 2009, P. 25-59

8 Vezi comentanul lui H Dj. Siruni, op. cit , p 69.9 Persecutarea armendor din Moldova in mud 1551 descrisd de diaconul Minas din Tocat,

publicata si comentata de Dimitrie Dan, paroh in Lujeni, Cernauti, 1895, 16 p. (extras din GlasulBucovinei").

19 Die Veifolgung der Armenier in der Moldau mi Jahre 1551, beschreiben vom Macon Minasaus Tocat, ins Deutsche übertragen und erklart von Demeter Dan, Czernowitz, 1894, 18 p (extras dinBukowiner Post", 1894).

Reproducem talmacirea lui Gngore M. Buicliu, publicata in CL, XXIX, 1895, 2, p. 137-150.17 Era armernlor incepe in anul mantuirii 551, instituita de sinodul de la Tavin din 569. Anul

1000 corespunde dar cu anul 1551 (nom 1w Gr M. Buicliu).

47

lw

--

- -

-

-

www.dacoromanica.ro

in a §aisprezecea zi din august,Era Adormirea Maicii Donmului"

in sfanta zi de Dumineca.In aceste timpuri din urmaCazu pedeapsa pe armeni

Pentru pacatele cele multe,Ce facuram in asta lurne.Inspre miazanoapte a lumiiStä tam mica a Vlahilor14

in care multi armeni traiauBuni cre§tini, oameni de seamd,

Cu preotii lor invätati,Cu bisericile lor stralucite.

Peste acest popor fericitCazu deodata o mare nenorocire.

Al Vlahilor mare voevodCe purta nurnele de Stefan

Crud, chiar din pruncie,Mu lt räu facu omenirii.

El era de legea greacdDe-a Calcedoniei credinta",

Si unelti rautäti contra armenilor,Pand atunci nepomenite in tard.

Cruzii regi de mai nainteNici ca facurd a§a cruzimi

Ca acesta, contra armenilorContra turmei Luminatorului16.

in ziva Adormirii Maicii DomnuluiCrudul voievod al Vlahilor,Impreuna cu ai sal boieri,

13 La greci [ortodocsi] si la catolici, aceastä s'arbatoare fi ind fix6 (15 august) poate adea inorice zi a sdpta'rnânii La armeni Adormirea Maicu Domnului se serbeazd totdeauna Dumineca, intre12-18 august (Gr. M. B.)

14 In Polonia, asa curn se stie, pentru moldoveni se utiliza frecvent denurntrea de Vlalu, invreme ce locuitorii Tarii Românesti erau indicati sub forma Muntant

15 La Calcedon, intre 8-31 octombrie 451, s-a reunit cel de-al patrulea Sinod ecumenic, la careau fost prezenti circa 350 de episcopi Sinodul acesta a definit clar dogma cele douas naturi ale lui IsusHristos Dumnezeu adevärat st om adevärat , fapt care a pricinuit dezbinarea cu arrnenii, a fostcauza schismei monofizite (The Oxford Dictionary of Byzantium, editor in chief Alexander PKazhdan, I, New York, Oxford, 1991, p 404)

16 Lunundtorul este porecla Marelui Patriarh al Armeniei, Sfantul Grigorie, care a intemeiatBiserica armeand, dupg ce pe la anul 302 a convertit la crestinism pe arment si pe regele lor Tindat.Dupd numele lui armenii se numesc Gregoriani sau flu ai Luminkorultu, spre a se deosebi mai ales de

armenn-uniti si de armenit-catolici. Lumindtorul Armentet e un sfant si al Bisericei grece [ortodoxe],care ii sdrbatoreste hramul in ziva de 30 septembrie (Gr. M. B.).


Intrard in cetatea SuceveiSi cu episcopii tArii toti,Precum si cu arhiereii,Se puse in jurul mesei

Spre Jnâncare si desfatareIntre ei tinura sfat,

De fautAtile ce aveau sä samene,Caci mare urd in inimd aveau,Asupra legii Lumindtorului.

Duminicd in zori de ziud,Voda Stefan alare

Vine, intrà in bisericaMaicii Donmului a Armenilor.

Cu picioarele pe altar se suieSfintele taine le ia in mâna,

$i deodatà la pämant le zvarle,$i cu picioarele spurcate le calcd.

Sfantul mir din Ecimiadzin' 7,Asemenea pe jos 11 varsd

Sub picioarele cAnilor s-ale oamenilor,De ni se frângeau inimile.

agile toate din bisericaCum si icoana cea mare de la altar

Cruci, potire si discuri,Poleite in aur si de mare pret,

Toate furd adunatesi-n vistierie asezate;Iar preotii si calugarii,

Legati, in temnità furä dusi.Apoi bisericile din targul Sucevei

Toate au fost inchise$i usile pecetluite,

Ca sd se scoatd sfintele vase.A doua zi, in zori de zia

Venit-au vodd la vistierie$i trimese armasi care armeni,Având a le deschide bisericile.

Orice vase se gdsirã inlduntruCruci, potire si vesminte,

Candele si cadelnite,De aur si poleite,

" Ecirniadzin, la poalele muntelui Ararat, este manästirea resedinta a Catolicosului sauPatriarhul suprem al tuturor at-mention El singur are dreptul sa sfinteascd nurul (ceremonia are locodatd la sapte ani).


Evanghelii legate in argint,Biblii si psaltirii

Chromolnice si ceasloavePrecurn si orice alte carti.

Si tot ce-a mai fost in biserici,La un loc s-a adunat

Casa Domnului s-a pradat$i toate in vistierie s-au stramutat.

Preotii si calugariiFura rau schingiuiti,

Iar oameni buni care mijloceau pentru eiN-au scapat lard mii de pedepse.

Voda din nou dadu porunca,Tunurile cetätii sä se aduca,

Si bisericile din targul SuceveiCu ele sa fie daramate.

Pentru pacatele noastre cele multeVenit-au nenorocire pe armeni

Si preoti si mireniLuara cu totii la fuga:

Unii se imprastie prin paduriAltii prin pivniti se ascund,

Multi plangand si vaicarindu-seGoi si desculti ratacesc,Tatal de fiu se desparte,Femeia sotul isi pierde

Orice dragoste se dezleagaIn acea jälanie obsteascd.

In dimineata zilei de miercuri,'Vine voda in vistierie

$i toti vlahii din SuceavaSe aduna in mijlocul lui.

Porunca aspra le da lorCartile adunate in vistierie

Evangheliile legate in argint,Atat de scumpe pentru armeni,La poarta vistieriei sä le scoata

Si-n surcele sa le prefaca:$i spurcatii, nelegiuitii vlahi

Toate cartile le-au dat pe foc.Iar vodd Stefan in vistierie

Pe un loc inalt asezat,Legea armenilor ocara$i de sus razand privea.


Bisericile i manastinleArmenilor din Suceava

Toate au fost arse, daramate,Pand au ajuns la temelie.

Clopotele §i icoaneleLe-au dus la ale lor biserici,

Zicand : nevrednici sunteti de ele,Acestea noud ni se cuvin.

Apoi dadu poruncaS-adune pe ai annenilor preoti,

Voit, pargari §i capetenii'8,Femei i fete la un loc.

Plecat-au de armai multime,Cutreierfind ora§ul i padureaSã prinzã ce vor gäsi armean

Fie preot, fie mireanPel9 unii i-au scos din gropi,

Pe altii i-au adunat din padureFemei §i preotese,

Fete §i mirese.Pe unii cu manile legate in dos.

Pe altii tarandu-i de par,La Poarta vistieriei i-au adus,Chinumdu-i pe toti cumplit.Iar spurcatul voievod Stefan

Al diavolilor loca§Care armeni grai a§a:

Ascultati, voi, cu totiiICe-i legea la care va Inchinati?

De toate neamurile voi va deosebiti,Veniti cu totii, faceti-va vlahi,

$i in legea noastra vã botezati".Armenii toti intr-un glas,

Lui vodd Stefan raspund:Noi toti suntem crqtini,In cristelnita botezati".

Spurcatul voievod al vlahilor,Spune iar4i cane armeni:

18 Asa cum a atitat Gr. M Buichu in introducerea la acest text (CL, XXIX, 1895, I p 8), inMoldova orasele erau cfirmuite de un plluz §i de doisprezece pargart Dar tot din 12 sau6 magistrati erau alcdtulte in Polonia tribunalele speciale ale armenilor, cu un sef numit volt Esteasadar posibil ca potrtvirea numârului de subalterni sd-1 fi fdcut pe Minas sa substituie pltuz prin voltBineinteles, acesta este un argument pentru faptul ea' el si-a compus scrierea versificatd in Polorna.Capu sau cdpeteruile era starostii breslelor

De la acest vers incepe exemplarul din Paris (Gr M B.)


Veniti, intrati in legea greacaSi Val voi da you'd' toate maririle".

Apoi pe malul apei SuceveiHotari sã se faca case de sindrila,

Cu acoperamantul de paieSi cu-o usa de tot mica.

Si din nou el zise armenilor :« in legea grecilor de nu yeti intra,

In aste case va voi baga,$i in prada focului VA* voi da ».

Preotii si rnirenii,Fetele si femeile,

Se hotarard din toata inima,Cu totii in foc sa. arda.

Crudul si afurisitulVoievod al vlahilor,Vazand cd arinenii

De foc nu se sperie,Dadu porunca din nou

Sa se adune obstea armenilorVoit, pargari si preoti,Femei si fete la un loc.

Iar vlahii spurcati, afurisiti,Pe toti 'Ana la piele i-au dezbracat,$i spre a-i face de legea greceascaPe toti cu sila cu sila i-au botezat.

Spune, iarasi, voda: Eu sunt Donm,Si pe voi rau am sä vä chinuiesc,

Mainile am sa vi le tai, ochii am sa vi-i scot,Pe toti din nou am sa va botez".

Unora barba le-a tdiat,Altora parul le-a forfecat,Pe toti crud i-a chinuit,

Apoi din nou i-a botezat.Calugärilor si preotilor,

Pletele le-au ras,in legea greaca i-au botezat$i ca mireni i-au imbracat.

Pe arhierei i-au prins,Pärul, barba le-au ras,

Din legea lor i-au scos,$i cu gatul in jug i-au pus.

Pe femei plangand din casä le-au scos,Cu sila la Divan le-au dus,

Pe toate le-au botezat,


$i de legea greacd le-au facut.Legatura din cap le-au scos,

Pana la cam* le-au dezbracat,Ca vlahii le-au imbracat

Iar in cap dolbann le-au pus.Paturile le-au sfaramat,

Locul de odihna le-a stricat,$i ca al vlahilor a randuit,Sä fie al lor port i casa.Pornit-au apoi preoti vlahi,

Ale armenilor case sa sfinteasca,Bliduri, vase §i pahare,

Cu aghiazma sä le curäteasca.Cine a mai vazut asa cruzimi

Ca acele petrecute in asta tara?Vai de cei nevinovati,

Care au indurat aceste cruzimi.A venit pe anneni vijelie mare,

In asta tara a vlahilor;Bisericile lor au fost daramate,$i cartile sfinte in foc aruncate.

N-a facut asta nici spurcatul ValensNici Iulian, nici Olofern,Nici Marcian, nici Trod,

Nici Faraon, nici Alexandru.Caci multe pacate facut-am i noi,Calcand poruncile dumnezee§ti;

De rugaciuni ne-a fost urat,De pomeni noi ne-am scutit,

Pe Dumnezeu din inima nu 1-am iubitPe pdrinti nu i-am cinstit,Pe aproapele 1-am hulit,

$i pe strain nu 1-am adapostit.Lira in inima am pastrat,

Pe cel gre§it nu 1-am iertat,Cu purtarile noastre urate,Ne-am atras aceste rele.

Plangand, eu zic, am pacatuit,Dar tu, Doamne, ne miluiqte,

De sträini tu ne scapd,Si de-a noastre dureri ne vindeca.

Din nou vodd scos-au porunca,

20 Asa in text. Gr. G. Buicliu a notat cd nu avem de-a face cu un cuvfint armenesc. El se maipoate citi si tolpan, de unde bAnuiala cA ar putea fi vorba de tulpan".


Trirnitand arma§i prin ora§e,Pe cdpeteniile armemlor sa-i prinza,Si bisericile in cenu§e sa' le prefaca.

Pe preoti, pe voiti, sa-i aducd,Si cu sila sa-i boteze,

Din turma Luminatorului sa-i scoatd,Apoi, aspru a mai poruncit:

Cati armeni vor mai fi, sa-i botezeFemei §i fete impreund,

Armeni in Ora sa nu mai ramaie,Toti de legea greacd sa fie.Biserici ce vor mai avea ei,

In Hotin, Siret §i Ia§i,Sä se dal-Arne din temelie.$i dupd asta aspra porunca

Bisericile au fost däramate,Vocile sfinte pradate,

$i cartile in foc aruncateIn biserica din Boto§ani,

0 icoand de aur era,Cu multd cheltuiald fcutd,

In pomenirea unui Christofor.Armenii de voievod se maga',

Zicand: sa-ti dam ro§ii21 o miePotirele, crucile §i vasele toate.

Numai biserica nu ne-o därama".Spurcatul de voievod le zice

Respingand a lor rugaminte,Numaidecat am s-o daram,

Si capetele acum sas vi le iau".Era un ora§ ce-i zic Roman,

Mic dar plin de avutie,Multi armeni erau acolo,

Foarte bogati §i insemnati.Intre ei era un preot

Cu bani multi §i avutiiOm bun, §i de fire bland,

Milostiv foarte catre saraci.Fu adus el la Divan,

Ca legea greacd sä primeascd,Iar de nu, sä se pedepseasca,Cu inchisoare §i moarte grea.

21 Flonni ungure$n (Gr M B ).


Preotul Haciadur, cu vitejie,Le raspunde la toti in fatd:

Nu-mi las legea mea cea veche,Legea Luminatorului.

Din tam Munteniei22 am plecat,Pentru a mea lege rn-am instrdinat.

Legea mea nu rni-am läsat,Si-n astä tali rn-am wzat".

Apoi Inca le-a mai spus:Legca voastra §i voi sunteti,Din ochii lumii intregi cazuti,

Nearn de vlahi, spurcati §i afurisiti".I-a raspuns, crudul voievod,

Mai, armenc, popa obraznic,Prime$te a Calchedoniei credinta,

De nu, pand la moarte am sä te chinuiesc".$i din nou tiganilor porunci

Pe preotul Haciadur sa-1 cazneascd,Mainile i picioarele sa-i lege,$i ochii amandoi sa-i scoatd.Apoi din nou zise preotului:

Leapada a Luminatorului credinta,De nu, capul ti-e pierdut,

$i copiii iti rdman nenorociti".Iar arma§ilor &A porunca,

Copiii preotului sa-i taie,Casa lui sa o darame,

$i pe preot sa-1 nimiceasca.Spurcati arrnai and s-au aratat,Femeia §i copiii intr-un strigat

La picioarele preotului s-au aruncat,5i-n lacrimi de el s-au rugat.Zicand: Fa pe voie craiului,

Boteaza-te in legea Grecului,Ca mieii tai sa nu fiePradd sabiei caldului.Mila tatdlui s-a mi§cat,

$i de copiii lui s-a induiopt,$i farä voie s-a botezat,

5i-n legea vlahilor a intrat.In aste vremuri din urma,

Neamul armenilor e in prirnejdie.

22 Din aceasta mentiune rezultal a preotul trecuse din Tara Româneascd in Moldova tot inurma unei persecutil religioase.


Izgonit de pe pamantulMicii tari a Vlahilor23.

Si cati au mai ramas in ea,Vai i vai de ei, sarrnanii,

Sa-i plângeti cu totii,Caci legea lor li s-a rapit,Bisericile li s-au därâmat,

Sfintele loca§e au disparut,Frumoasele carti focul le-a mistuit!

Glasul slujba§ilor au amutit,Cate vase foarte scumpe,

Cruel, potire §i ve§minte,De oameni buni daruite,

Vlahii §i le-au facut parte.Nu se mai aud nicidecum

Preotii cei invatati,Nici diaconii cu glas dulce,

Cantand lauda lui Dunmezeu.Nu se mai fac privegheri,

in ajunul bramurilor,Nici pomenile obi§nuite24

Nici inmormantari pompoase.Nu se mai face slujba

in ziva Nqterii §i de Iordan,Nici de postul cel mare, nici de cel al

premergatorilor25Nici de cele patruzeci de zile ale Buneivestiri.

Floriile de crengi impodobite,Ale Pa§telor zile sfintite,invierea §i inaltarea,Trec toate fara osebire.

23 Este de build seama o formula care echivaleaza denumirea de Valalna Minor, atribuitaMoldovei inca din veacul al XIV-lea.

24 Aici e vorba de pomenile ce se fac de sufletul mortilor, impartindu-se saracilor in ogradabisericii paine si came si vite ce se tale anume in acest scop. Aceste pomeni se pregatesc si se fac cuconcursul preotului, cu un oarecare ceremonial, de unde grecii [ortodocsii] au luat prilej de a imputaarmenilor ca ei fac jertfe ca si paganii, find pagani (Gr. M. B.).

2$ Postul premergatorilor a fost instituit in Armenia de Patriarhul St. Grigorie, in amintireapostului la care el a supus pe cei dintai arrneni convertiti. Acest post neexistand la ortodocsi, grecii aunascocit ca ar fi un post necurat, instituit in onoarea unui caine slant, sub numele de Artiurti,schimonosind cuvantul armean Araciavorat, genitivul plural al cuvantului Araciavorc, careinsemneaza premergatori (Gr. M. B.).


Precum trece i Probrojna26,S-Adormirea Maicei Domnului

Si ziva Sfintei Cruci,Si toate zilele de Sfinti.Rugaciunile de minune,

Ce se citeau prin biserica,Intru sfintirea Sarbatorilor

Si-a sfmtei zi de Dumineca,Pretutindenea au incetat,

Caci bisericile s-au intunecat,Preotii din cinste au cazut,$i poporul s-a impr4tiat.Din tara in taxi au pribegit,

$i preoti i mireni.Multi frati s-au despartit,$i prin straini au ratacit.

Soti de soti s-au indepartat,Fugind care incotro,

Nu s-a mai vazut a§a ticalo§ie.Vai §i. vai de mii de ori!

0 tu, crai nemilostiv,Piara-ti capul

Si piara marirea,C-ai facut pe armeni pribegi.

Dar nu e§ti tu de villa,Tu, al diavolului tovar4.

Dumnezeu, pe oameni and se manie,Un crai rau el le trimete.Pacatele noastre cele multe

Ne-au adus mania lui Dumnezeu,Care a lasat ca trupul luiSa fie calcat in picioare,

Casa lui sä fie pradata,Sfantul mir sa fie varsat,Cartile sfinte sä fie arse

Si bisericile din temelie daramate.Biserica e piaträ §i var,

Vase le sfinte sunt metal,Cartile sfinte sunt materii,Cruci qi potire sunt argint.Ele n-au guri sa cleveteascd,

Maini, picioare, ca sa pacatuiasca,

26 Este vorba de sdrbätoarea Schimbarii la Fatáa Domnului (Preobrajerne Gospodine) din 6 august.


Dar sufdr pedeapsd odatà cu oamenii.Neamul armenilor a fost trädat,

In mdria oamenilor tirani,Care le-au rdpit credinta,

$i de rdsul lumii s-au fdcut.Dumnezeu fereascd-i de alte rele,

Si de alte pedepse mai grele;In astd lurne de-i chinuie§te

De viata cerului sd nu-i lipseascd.S-avem nddejde in Atotputemicul,Ca-i va fi mild de neamul nostru,

Cd pe rduvoitorii pentru noiIn judecata fioroasd ii va judeca.

Preoti §i mireni, pe toti,Va rog cu lacrimi fierbinti,

Usati-vd de pdcatePldngeti §i NI pocaiti.

Eu, nevrednicul, rob al pacatelor,Cu numele Minas, nefericitul

Sunt pribeag din Armenia,Din targul ce-i zic Tokat.

Aceste cruzimi le vazui cu ochii,In a Vlahilor mica lard,

Ce le-au suferit armenii toti,$i mireni, §i preoti.

Cu mintea-mi proastä md puseiAceastä jälanie a povesti.Rogu-vd din tot sufletul,

Faceti-ma vrednic de pomenireSunt plin de pdcate §i nevrednic,

De mdini i de picioare sunt azut,Nu ma lipsiti de un 'fatal nostru,De sfanta rugd Dumnezeiascd.

Dati slava, toti intr-un glas,Sfmtei Treimi Dumnezeigti,

Ca sd ne scape de aste primejdii.Acum i-il veci, si-n viitor.


VINCENZO DI ALESSANDRI

(sec. al XVI-lea)

Lui Vincenzo di Alessandri i-a fost incredintata, in anul 1570, de care Seniorie o misiunediplomaticA in indepartata Persie, cu scopul de a negocia o aliantà antiotomand cu sahul Tahmasp(1524-1576) Venetia avea nevoie de o diversiune in rãsdritul Imperiului Otoman, cu scopul de aindepdrta de Mediterana o parte din trupele sultanului, pentru a-si usura, astfel, situatia in nouaconfi-untare militard in care se angrenase impotriva turcilor, rázbouil Czprului (1570-1573).

Practica nu era de altfel nota In afara iluziei unei aliante cu Preotul loan, Timur Lenk si, cevamai tarziu, emirul Ak Koyunlu, Uzun-Hassan, au fost priviti de Europa crestind drept aliati capabili sdloveasca fortele sultanului in Asia Mica, in timp ce fortele cruciadei ar fi atacat in PeninsulaBalcanical. 0 incercare similard de conjugare a eforturilor a fost pusd in practicd in timpul rdzboiuluidintre Venetia si Imperiul Otoman (1463-1479)2, dar a avut de sufent din cauza lipsei de coordonaredintre ahati. Ajutorul dat lui Uzun-Hassan de ate flota venetiana si de cea papald, imbarcatd laNeapole in 1472, nu a avut consecinte semnificative, dar trebuie avut in vedere faptul cd flotavenetiarfd a actionat la o distantai considerabild de bazele sale de operatn atacând coastele Pergamuluisi Cariei. La intoarcerea in laguna, Pietro Mocenigo, a celebrat la Venetia victoria, purtand in chiptriumfal capetele celor 105 prizonieri turci, ucisi.

In anul urmdtor, Venetia 1-a trimis pe Caterino Zeno, pentru a relua negocienle in scopul uneialiante antiotomane. Din pdcate victoria turcilor la Baskent a oprit sirul victorillor obtinute de Uzun-Hassan si Catenno Zeno a fost expediat spre casd in pripd, pentru a solicita la Roma si la Venetiaorganizarea unei noi ofensive antiotomane3.

Negocierile cu Persia au fost reluate in 1507, când o ambasadd a regelui Unganei, Vladislav alII-lea, pornea spre sahul Ismail, la cererea expres5 a papei lulius al II-lea. Scopul declarat era acela dea-I aduce pe sah la credinta cea adevdratr, in realitate se urmArea alianta antiotomane. De remarcatfaptul cd, dupã pdrerea istoricului maghiar Layos Tardy, diplomatii unguri au fost insotiti in aceasta

I Pentru ideea angajarii simultane a Imperiului Otoman pe cloud frontun vezi Gydrgy Szekely,La Caramanie anatolienne dans les projets antiottomans a deux fronts, in vol. Oriente e Occidentetra Medwevo ed eta moderna. Studi in onore di Geo Pistanno, a cura di Laura Baletto, vol. II,Genova, 1997, p. 1187-1197.

2 Nu existA mei un studiu special consacrat campamei lui Pietro Mocenigo din 1472; uncomentariu cu o trimitere la principalele surse la Ovidiu Cnstea, Acest Domn de la Miazeinoapte.5'tefan cel Mare in documente inedite venefiene, Ed. Corint, Bucuresti, 2004, p. 30-31.

3 Detalii privind ultimii ani de viatd ai lui Uzun-Hassan si despre misiunea de intoarcere a luiCaterino Zeno vezi Keneth Setton, The papacy and the Levant, p. 321 si L. Tardy, Ungarnsantiosmanische Bfindmsse nut Staaten des Nahen Ostens und deren Vorgeschichte, in Anatolica"nr. IV/1971-1972, p. 151.

4 Ca rdspuns la demersunle puterilor crestine de a incheia o aliantd, sahul a trims la Venetianu mai putin de cloud misiuni in 1509. Prima a ajuns in luna martie, a doua in luna mai in momenteleimediat unndtoare dezastrului venetian de la Agnadello. Din acest motiv contactele diplomatice nu audepasit faza unor schimburi protocolare de mesaje. Pentru contactele safavido-venetiene v. GiorgioRota, Safavid Envoys in Venice, in vol. Diplomatisches Zeremoniell in Europa und im MittlerenOsten in der frithen Neuzeit, hg. Ralph Kauz, Giorgio Rota, Jan Paul Niederkorn, Viena, 2009,p 213-249 (p. 215-219 pentru ambasadele din 1509)


misiune si de oamenii domnilor romani, Radu cel Mare si Bogdan al III-lea. Implicarea Ungariei inLiga de /a Canibrat a diminuat mult interesul pentru indepartata alianta din Persia, mai ales ca dupaanul 1514 victoriile rasunatoare ale otomanilor in Asia Mica si in Orientul apropiat nceau putinprobabil succesul unei aliante, ce ar fi urmat a uni ofensiva pe cloud fronturi atat de indepartate Asase face ca abia in 1523 rclatule diplomatice se reluau prin initiativa sahului Ismail, care il trimitea pecalugdrul maronit, Petru Libanezul, pentru a pleda pentru deschiderea concomitenta a luptei cuImperiul Otoman, in primavara anului ce avea sa vina. Initiativa a fost detenrunata de aflarea stini cdBelgradul fusese cucerit de catre turci i ahul Ismail a crezut Ca acesta ar fi un motiv suficient deputernic pentru o mobilizare a fortelor crestine. Petru Libanezul ii prezenta scrisonle de acreditare laBuda, iar in decursul anului 1524 expunea propunerile lui Ismail la Roma, in fata Dietei de laNurnberg si, apoi, in fata imparatului Carol Quintul, aflat la Burgos. Cel din urma, in ciudaentuziasmului papei ce pnmea cu bucurie informapile despre turci i planul comun de lupta, a socotitscrisonle ca find un fals bine ticluit st 1-a expediat pe emisarul sahului.

In timpul succesorului lui Ismail, Tahmasp, existenta frontului persan a ajutat, pe parcursul ajurnatate de secol, pe Habsburgi i pe venetieni sa ii regrupeze fortele, dispersand trupele otomane pedoug fronturi.

Rdzbozul Cipraha (1570-1573) a fost un moment prielnic pentru reactivarea planunlor pentruo alianta bicontinentald, papa Pius al V-lea relansand totodata ideea unei largi coalipi antiotomane, lacare erau chemap principii europeni. Aceasta coalitie urma sa ajute in pnmul rand Venetia ce seangajase deja in confruntarea militard. Pnmul care a oferit ajutor material a fost regele Spaniei, Filipal II-lea, care a considerat Ca pierderea Ciprului ar fi prejudiciat direct interesele Spaniel inMediterana Orientala. In cm& eforturilor papalitaPi, alte puteri europene nu s-au grabit sa sara inajutorul Venetiei. In aceste circumstante Curia romana a considerat ca este momentul in care planurilede alianta antiotomana cu Persia ar putea fi reinviate, deschiderea unui nou front in Rasarit findnecesar si benefic pentru Venetia.

Ideea unor negocieri cu un mare principe musulman a deschis insa la Roma in toamna anului1570 o discuPe aprinsa privind aspectul moral si religios al integrarii Persiei, si in general al oricareiputeri necrestine, in Ltga Sfeintd5.

Cardinalul Granvella, ca purtator de cuvant al regelui Filip al II-lea, impreuna cu alti cardinali,a cent ca Ltga Sfeintd sa fie o arma indreptata impotriva tuturor paganilor" (deci includea, i pemameluci sau, dupa cum Ii numea Granvella, maurn din Africa si indepartata Persie)6. Evident miza oreprezentau provinchle otomane din Maghreb (nordul Africii), loc de refugiu pentru musulmandexpulzati din Spania, dar i cartier general al piratilor berberi.

Desi papa a relish sa argumenteze necesitatea aliantet cu Persia, semnarea tratatului intreSuveranul pontif, Venetia si Spania (la 20 mai 1571) a adus noi neintelegen. Fiecare dintre parteneridorea ca o campanie antiotomana sas rezolve prioritatile sale. Spania unnarea un atac in Mediterana,intai impotnva Maghrebului. Papa si Venetia considerau ca intreg efortul militar (trupe terestreflota) sa fie folosit pentru a ataca inima Imperiului Otoman, dinspre Europa centrald care Balcani siIstanbul'.

La 30 octombrie 1570 Senatul venetian incredinta propriului secretar, Vincenzo di Alessandri,bun cunoscator al realitatilor din Imperiul Otoman, ca i al limbilor orientale, misiunea de a negociaalianta cu Tahmasp. Din Instrucpunde primite de ambasador reiese clar cà misiunea sa reprezentadoar Venetia, pentru cd nu exista nici o referire la papa. Mai mult, Senatul venetian a trimis in Spania

5 Barbara von Palombini, BUndmswerben abendlanducher Miichte urn Persien 1453-1600,Wiesbaden, 1968, p 96

6 Este de inteles atitudinea cardinalului Granvella, dacd tinem seama de persecutiile religioasece au durat peste patru decenii, persecutii care i-au vizat pe top evreii i arabii trecuti la crestinism insecolul al XV-lea, intai banuiP, apoi acuzap direct de practicticarea in secret a vechilor religii.Persecutiile au inceput in timpul lui Filip al II-lea, in urma revoltei moriscilor din Granada, 15681571 si au dus la expulzarea lor definitiva. In 1609 Filip al II-lea alunga pe top moriscii din Valencia,iar in 1614 impartaseau aceeasi soarta moriscii din Castilia. Principalul loc de refugiu al acestora afost litoralul Africii de Nord (Tunisia si Alger, devenite, la randul lor, provincii otomane).

7 Barbara von Palombini. op ca., p 97

60

si

www.dacoromanica.ro

un alt ambasador, pe Antonio Tiepolo8, pentru a-1 convinge pe Filip al II-lea de necesitatea de a-1include pe sahul Tahmasp in Liga sfcintd. La Madrid, Tiepolo a insistat ca Filip al II-lea sa 41 trimitapropriul emisar in Persia. Aceeasi misiune a avut-o ambasadorul venetian si in Portugalia, pe langaregele Sebastian I. Acesta insa a refuzat categoric intrarea in Ligti, pretextand ca tara sa era in plinaepidemie de ciuma, dar nu a exclus tratativele cu sahul Persiei, unde a si trimis un ambasador in anul1573. Desi se dorea a fi o intreprindere comund, aliano antiotomana a functionat in cele din urmaconform logicii fiecaruia dintre parteneri. Asa se face cd Pius al V-lea a initiat, la randul sau, oreprezentanta diplomaticd pe langa sah Cel ales a fost Mathias Bigudo Fontado, care, contrarasteptarilor papei, a declinat aceasta onoare, considerand ca este nevoie de o personalitate marcantacare sa il reprezinte pe papa si astfel a ajuns ambasadorul regelui Portugaliei (care urma a negocia cuPersia o alianta pentru Hormuz) purtatorul de cuvant al Cunei romane Scrisoarea pe care o primeasahul Tahmasp, la inceputul anului 1573, fusese scrisd de Pius al V-lea dupd victoria de la Lepanto simesajul papei urmarea sa il convingd pe sah de importanta victoriei crestine, dar si de necesitatea caPersia sa susund lupta impotriva Imperiului otoman, pnn deschiderea unui nou front in Rasant8.

Planul unei lupte comune a fost expus in trei Memorandum-uri, chiar de cel care seconsiderase prea insignifiant pentru o misiune diplomatica in Persia, anurne Mathias Fontado. Planulera cel care fusese propus si in 1529: sahul urma a ataca Imperiul Otoman in acelasi ump cu armatacrestind, atacul conjugat urmand a porni din vest si din est. In plus se mai miza pe rascoala crestmilordin Egipt si din Siria, la care ar fi putut fi atrasi si arabii nemultumiti W. 0 asemenea unire de forte nuar fi putut decat sa ii impinga pe otomani spre o infrangere decisiva. Din pacate, la fel ca si in cazulplanului din 1529, se miza pe prea multi factori, greu de sincronizat in timp si spatiu, ceea ce a facutca alianta proiectata sa ramana doar un document al cancelariei diplomatice (venetiene si papale), faraurmari militare directe.

Misiunea lui Vincenzo di Alesandri ne este cunoscuta in detaliu Drumul spre Persia 1-a facutprin Germania, Po Ionia, Moldova, unde s-a imbarcat, la Cetatea Alba, spre Sinope. De aici a pornitspre Persia, sosind la Tabriz (Tauns). Sahul 1-a primit cu multa consideratie, si-a exprimat bucunafata de realizarea unei coalitii crestine antiotomane, dar a refuzat sã se angajeze la un nou atac asupraturcilor, din cauza dificultatilor din propriul sau imperiu. La 11 octombne 1572, Alessandri prezentain fata Consdiulin celor 10 rezultatul misiunii sale si incerca sa mascheze esecul, exagerand defectelesahului". Detaliile pe care le-a inscris in relatarea oficiala sunt de multe on iesite din comun, ceea ceil facea pe editorul acestei Relazione, Eugenio Alberi, sa considere indoielnice multe dintreinformatii. Drept urmare, istoricul italian considera ca este nevoie de o verificare a acestora. In epocas-a bucurat totusi in continuare de incredere, fiind considerat un expert" al raporturilor cu Persia.Doar asa se poate explica de ce in 1580 trimisul safavid Xwaje Mohammad s-a intalnit la Venetia cudoi reprezentanti oficiali (Antonio Milledone si Domenico Vico) in casa lui Vincenzo di Alessandri12.

In ceea ce priveste spatiul romanesc, relatarea ambasadei in Persia nu contine cleat o singurareferire, pe care o mentionam, fail a sti daca este vorba de o pärere pe care Alessandri si-o formaseanterior sau de o informatie pe care intr-adevar o culesese de la un negustor armean, intalnit la Tebriz(Tauris), asa cum, de altfel, pretinde. Ambasadorul vorbeste despre schimbarea uneia dintreimportantele rute comerciale pe care era adusa, din Extremul Orient, matasea. Vechiul drum, ce treceaprin Alep fusese abandonat, matasea ajungand in acel moment la Hormuz, apoi la Constantmopol side aici in Moldova, continuând spre Po Ionia si de aici in Danemarca si Suedia si in alte locuri".

8 Pleca din Venetia la data de 4 mai 1571.9 Te istic fortissime bellante, christianis vero confoederatis firmissitnas ac belheossimas

coplas ab Europas dueentibus tantos eodem tempore impetus sustinere non posse neque MI ullo modoparem fore arbitraniur" apud Barbara von Palombini, op. cit., p 99.

IC Ibidem, p. 99-100.11 Misiunea lui Alessandn in Persia este prezentata si de Andrea Morosini, Historia veneta ab

anno MDXXI usque ad annum MDCXV,In Degristortel delle cose veneziane i quali hanno scrim, perPubblico Decreto, tomo VI, Venezia, 1719, p. 274. Raportul inaintat Serrentssinzet este reprodusintegral de Eugenio Alberi, Relaztoni degh ambasciatori veneti al senato, serie III, vol. II, Firenze,1844, p. 104 si unn.

12 Giorgio Rota, Safavid Envoys, p. 220. La data respectiva di Alessandri era notar, iar ceilaltidoi secretari la cancelaria ducald.


Informatia ar putea fi folositoare dad s-ar face o statistica a cantltatii de matase vehiculata in jurulanului 1572, prin Moldova, pentru a vedea daca intr-adevar tranzitul matasii spre tarile nordice sefacea prin Moldova sau este o simpla parere a lui Alessandri, formata pe baza unor zvonuri.

De altfel ambasadorul venetian continua cu observatia ca pe acest drum costurile erau atat demad incat se cautasera si alte solutii, una dintre ele fiind contrabanda cu matase pe teritoriul Rusiei.Aceasta solutie se dovedise a fi periculoasa, i Alessandri cid exemplul unui negustor englez, signoreTomaso di Londra", care incercase sa se dea drept ambasador al regmei Angliei, Ensabeta I, pentrua-si trece marfa. Prins asupra faptului, respectivul negustor fusese la un pas de a fi condamnat lamoarte i executatt3.

Pe drumul de intoarcere, venetianul a ajuns insa in Moldova, in primele luni ale doinniei luiloan vocla (1572-1574), notand cateva impresii, care au fost cornunicate la Venetia. Timpul scurt silipsa unei cunoasteri temeinice a faptelor, 1-au facut pe Vincenzo di Alessadri sa dea detalui partialincorecte si sa flea evaluari superficiale ale situatiei politice de moment.

Cronologia este urmatoarea la 12 noiembrie 1571 Alessandri s-a opnt la Tabriz sa astepteiarna. La sfarsitul lui februarie 1572 a pomit pe uscat prin Armenia si Georgia, iar la sfarsitul luniimartie s-a imbarcat de pe litoralul georgian, la Cogna"I4, apoi navigand din port in port" ajungea laRissa"1' si de aici a ajuns la Trapezunt dupd un drum chinuitor16. S-a imbarcat spre Sinope, a ajunsapoi la Constantinopol, de unde a pornit cu o corabie spre Gun le Dundni. A intrat pe bratul SfantulGheorghe i si-a continuat drumul prin Moldova, ajungand pada la Iai, unde a asistat la executia publicaa opozantilor lui Ioan voda. Cu aceasta ocazie face consideratn privind situatia politica si militard amomentului. Toate acestea se regasesc in scrisoarea trimisa din Cracovia, la 25 iulie din 1572. Scrisoareaa fost reprodusa de Eugen Denize", dupa textul publicat in 1865 de Guglielmo Berchet18.

[RAPORT CATRE DOGELE SI SENATUL VENETIEI](1572)

Serenisime Principe, prea ilu§tri Seniori,[...] Plecand din Constantinopol am ajuns la Dundre i intrand pe bratul

numit Sfantul Gheorghe ajunsei pe la miazdzi in Moldoval9 §i de la secretarulemirului am inteles Ca voievodul Bogdan se revoltase $i ca sultanul Selim2°

13 E Alben, Relazioni degli ambasciatori venen al Senato, Firenze, 1844,P. 122-123.14 Probabil Konga, mentionata pe un portulan grec publicat de Arman Delatte, Les Portulans

Grecs, Pans, 1947, p 237, pe ruta ce lega Sevastopol de Trapezunt.Is Probabil aceeasi localitate cu Rizon dintr-un portulan grec si cu Rissa/Risso din portulanele

occidentale v Armand Delatte, Les Portulans Grecs. II Complements, Bruxelles, 1947, p. 3616 Drumul de intoarcere este redat in detaliu si de $tefan Andreescu, Crimeea In valunea

observatorilor occrdentali in secolele al XVII-lea i al XVIII-lea, in vol Izvoare nor cu privire laistoria Mani Negre, Bucuresti 2005, p 172

17 Eugen Denize, Un cdlcitor italian necunoscut in Moldova secolului al XVI, in vol. lzvoarestrdine pentru istoria romcindor (Romcimi in istoria universalci), Iasi, 1988, p. 28-30. Textul a fostreluat i tradus in versiunea pe care o propunem, foarte asemanatoare celei datorate lui Eugen Denize,cu cateva mici exceptii, pe care le vom semnala

18 Guglielmo Berchet, La Republica di Venezia e la Persia, Torino, 1865, p. 163-167.19 In text, per mezzo Bogdania. Eugen Denize traduce, cum ar parea firesc, prin mylocul Moldovei.

Venind insa de pe bratul Sfantul Gheorghe, Alessandri a intrat in Moldova prin sud (mezzogiomo).2C Selim al II-lea (1566-1574).

62

il

www.dacoromanica.ro

trimisese pe loan voievod sa fie domn tariet, fapt pentru care [emirul] a cerut casangeac-beyi22 de Silistra, Tighina" i Cetatea Alba' sa mearga in ajutorul sal.,pentru ca Bogdan era gata sa se intoarca din' tara polonilor. I se rdspunse Ca acestajutor nu poate fi dat, pentru ca sangeac-beyul de Silistra avea ordin sä plece spreAdrianopol, iar ceilalti de ali apara granitele. Odata intrat in Moldova am vazutarmata domnului care ar fi putut fi de 20.000 de calareti, toti tärani inarmati cu totfelul de arme de aparare; cu palo§e, securi §i putini cu sulite; caii nu erau pentrurazboi, ci de povara.

In ziva in care am ajuns la I*, uncle 4i are re§edinta domnul, au fostdecapitati in public 7 boieri26 din partida lui Bogdan vodan, care ar fi vrut sa ilucida, in noaptea urmätoare, pe loan voda; pentru cd traiesc cu mare teamd, boieriinu il respectä §i nu este iubit de popor §i asta din cauza prea marii tiranii [cruzimi]pe care o exercita fata de supu§i; de aceea domnul dinainte este acum dorit[regretat] de toti, i dgi se afla aici in Po Ionia, are la dispozitia sa in Moldovacetatea Hotinului, fortificatie din acea tard la granita cu Po Ionia §i nu a§teaptaaltceva decal sa porneasca impotriva numitului loan", care pe timpul seceri§ului iirasä pe tarani, la un moment dat, sali secere §i sa 4i adune de pe camp granele i

21 Informatia lui Alessandri nu este exacta in totalitate, probabil din cauza faptului ca tot ceeastia despre situatia din Moldova aflase la Constantinopol si pe drumul de intoarcere spre GurileDunarii, drum pe care 1-a facut imbarcat pe o corabie ce transporta vin. Daca dam crezare cronicilorinterne, Bogdan Lapusneanu nu se rasculase fatis impotriva otomanilor, dar apropierea sa accentuatafata de Po Ionia si anturajul sau polon au provocat ingrijorare la Constantinopol si o mare nemultumirein Moldova (Grigore Ureche, Letoptseful Tdra Moldovei pdnd la Aron Vodd (1359-1595), ed.Constantin Giurescu, Bucuresti, 1916, p. 216; Nicolae Costin, Letopiselul Tara Moldovei de lazidirea lunin pad la 1601, ed. loan $t Petre, Bucuresti, 1942, p. 509-51). Inainte de 29 noiembrie1571 in capitala Moldovei se produseserd tulburan initiate de boierii care voiau un alt domn si se parecã acesti nemultumiti au trimis o plangere la Poarta si au stabilit legatura cu pretendentul Ion,incredintandu-I de sprijinul lor pentru preluarea domniei. (vezi si loan Lasicki, Istoria despre intrareapolonzlor sub comanda ha Nicolae Mzelecki ,ci Nicolae Szenzawskt in Moldova impreund cu Bogdanvozevod (cdruta i-a urmat loan) 4.1 uczderea turcilor, in A. Papiu Ilarian, Tesaur de nzonumenteistorice pentru Romdnia, III, Bucuresti, 1864, p. 257).

22 Sangzachi.23 Bender.24 Akerman.25 Eugen Denize traduce in tam polonzlor. Dar Bogdan Lapusneanu era deja in Polonia, cum

spune chiar Alessandri cateva randun mai jos. De aceea nu avea cum sa intre in Polonia, ci pericolul,pentru loan voda, era ca fostul domn sa se intoarca din Polonia.

" In text genaluonuni27 Este vorba probabil de o parte din cei 30 de boieri care au fost condamnati pentru complot si

executati dupa decapitarea lui Ionascu Sbierea la 6 aprilie 1572 (Gr. Ureche, op. ca., p. 218).28 La 25 iulie 1572, data la care Alessandri isi scrie epistola, situatia lui Bodgan Lapusneanu se

schimbase mult in Polonia, fapt ce pare cã nu ii era cunoscut solului venetian. Moartea regeluiSigismund al II-lea, survenita la 7 iulie 1572, deschidea problema succesiunii la tronul polon siindeparta considerabil posibilitatea ajutorului sperat de Bogdan Lapusneanu (Hurmuzaki, Documente,supl. I, vol. I, p. 25 si vol. II, 1, p. 640-641, vezi si Ileana Man, Eugen Denize, Tdrile romeine ,cimarzle puteri in secolele XVXV1, Bucuresti, 2004).


sa Ii vada §i de alte treburi. La Liov29 se fac mari pregatiri de razboi i deja s-auadunat numeroi domni §i nobili i nu tiu cand au sa piece:30; ma recomand mariimile a Serenitatii Voastre,

Din Cracovia la 25 iulie 1572.Al Serenitatii Voastre prea umil slujitorVincenzo di Alessandri.

29 Leopoli in text.39 Dat fiind contextul situatiei politice In Po Ionia, probabil ca diplomatul venetian exagera

amploarea acestor pregatiri Impotriva lui loan voda.


MARTIN GRUNEWEG

(25 aprilie 1562c. 1618)

Martin Gruneweg s-a nascut in Danzig (astazi Gdansk) la 25 aprilie 1562. Pe linie materna,stramosii lui pot fi urmariti cad la anul 1400. Farnilia sa era luterand si trdia din comert. Nu a fostsingurul copil al familiei, a avut o sofa' Barbara, nascuta in 1565. Inca de la varsta de cinci aniGruneweg e trimis la scoald, unde capata o educatie care va constitui o baza temeinica pentruactivitatea sa ulterioara. La treisprezece ani a fost trimis de parinti sa invete limba polona in orasulBromberg. In 1569 ii moare tatal iar doi ani mai tarziu se stinge din viata i tatal vitreg; mama sa cadeintr-o puternica depresie Greutatile prin care trecea familia sa ii determina sa se angajeze in 1579 laun negustor din Varsovia. Dupa falimentul stapanului sau, pleaca la Liov (Lemberg) la 12 iunie 1582,unde se angajeaza ca scrib si contabil la familia negustorului armean Asvadur. Cu caravanelenegustonlor armeni din Liov, Gruneweg va merge de sase on in Impenul Otoman intre 1582 si 1586si o data la Moscova in 1584-1585'.

In 1586, pe and se afia in Imperiul Otoman la Adrianopol, Martin Gruneweg s-a imbolnavitde ciuma. In acest context si ca urmare a unor viziuni, el s-a decis sa se converteasca la catolicism. La6 septembie 1588 va depune juramantul i va intra la Liov in Ordinul dominican. A detinut intre altelesi functia de subprior in conventul din orasul mentionat. In 1602 a facut o calatorie la Roma Dupdinapoiere s-a penndat pnn mai multe conventuri dominicane. Ratibor, Bochnia, Cracovia, NockVarsovia. A munt in jurul anului 16182.

Insemnarile sale contin date privitoare la istoria familiei, la copilaria i adolescenta, petrecutein Danzig, activitatea de negot, calatoriile si viata in conventurile dommicane. Ele au fost redactate inmai multe etape, intre 25 apnlie 1601 si 27 aprilie 1606. In redactarea manuscrisului, dominicanul s-afolosit de notitele din jurnalul de calatorie. A utilizat in lucrare fragmente de cronici, scrisori i altetexte. Nu mai putin de 500 de desene de pand, deosebit de valoroase, care II au ca autor se regasesc inmanuscris3.

Manuscrisul lui Martin Gruneweg prezinta un deosebit interes pentru cei preocupati deetnografie, istoria arhitecturii, a comertului si de geografia istorica. Autorul furnizeaza martunivaloroase in legatura cu activitatea dominicanilor din Polonia in epoca Contrareformei.

Pentru istoria romaneasca sursa e una de prima mand, datorita abundentei de infonnatiireferitoare la Moldova, Tara Romaneasca si Dobrogea. Pasajul referitor la prima sa calatorie pnnMoldova in Imperiul Otoman (1582) a fost scris dupa intoarcerea din calatona de la Roma (3-8 iulie1602), dupa cum rezultd din comparatia facuta de autor intre apa tulbure a Prutului i ceaSunt i alte indicii care dovcdesc cä fragmentul primei sale calatorii in statul otoman a fost redactatintre septembrie si mijlocul lunii decembrie 1602, pe cand se afla la Ratibor4. S-a considerat cdGruneweg si-a redactat textul referitor la calatoria sa la Roma cand se afla in Cracovia (14 aprilie1603-30 aprilie 1605)5. Trebuie observat ca atat fragmentul calatoriei la Roma, cat i textul anterior

Almut Bues (ed.), Die Atifieichnungen des Doniinikaners Martin Gruneweg (1562-ca 1618):iiber seine Faindie in Danzig, seine Handelsreisen in Osteuropa und sein Klosterleben in Polen, vol. 4,Wiesbaden, 2008, p. 1513-1521 (Quellen und Studien; Deutsches Historisches Institut Warschau, Bd. 19).

2 Ibidem,p. 1525-1526,1530-1533.3 Ibidern, p. 1476,1482-1484..<4 Ibideni, vol. 2, Wiesbaden, 2008, p. 709, vol. 4, p. 1484.5 Ibidein, vol. 4, p. 1486.

65

si

I

9

www.dacoromanica.ro

cu incepere de la 12 apnlie 1601, au fost redactate la Cracovia, nu mai devreme de anul 1604.Sprijinim aceasta constatare pe faptul ca., in fragmentul care se referd la evenimentele din 12 aprille1601, autorul aminteste de uciderea dominicanului Andrea Bobbi da Faenza in Moldova. Scrisoareaepiscopului Bernardino Quinni, din 5 mama 1604 mentioneaza ca Andrea Bobbi si-a pierdut viata eaurmare a navalirii tatarilor in Moldova'. In acelasi an 1604, va fi ajuns vestea mortii dominicanuluiitalian si in conventul din Cracovia.

Cele sase calatorii in Imperiul Otoman descrise de Martin Gruneweg permit cateva observatii.Rezulta cd principalul drum comercial terestru care lega Po Ionia de Imperiul Otoman pleca din Liov,trecea pnn Camenita si traversa Nistrul in Moldova la Hotin. De acolo drumul se indrepta spre Prut,pe care 11 traversa probabil pe la Lipcani--Radauti Prut Pe malul drept al raului continua prinStefanesti, traversa apoi Jijia, ajungea la Iasi. De la Iasi drumul se indrepta din nou spre Prut, pe care11 traversa la Tutora si continua de-a lungul malului stang al rfiului pana la Chigheci, unde traversa undeal si ajungea in valea Ialpugului, pe care o strabatea pana la varsarea in lacul cu acelasi nume. Deacolo drumul traversa campia dintre lacurile lalpug si Cahul, pana pe malul Dunarii in fata Isaccei.Trecand Dunarea la Isaccea se ajungea de fapt in Imperiul Otoman. De la Isaccea drumul continuaspre est prin padure, ajungea la Cataloi, de unde cotea spre sud si avansa prin Congaz si Babadagpana la Carasu. Din Carasu drumul ajungea la Musabei si Bazargic si continua prin Provadia siAdrianopol pand la Istanbul. Cu textul lui Gruneweg avem pentru prima data o descriere foarteamanuntita a etapelor acestui drum si a variantelor sale

Rea Nati objective impuneau negustorilor sa &eased alte itinerarii, atunci cand apareauprobleme pe drumul pnncipal. Chiar in 1582, la prima calatorie, din cauza ca vadul Prutului fusesedistrus de inundatii, calatoria a continuat exclusiv pe malul basarabean al raului. Prezenta unor armateera un alt motiv pentru stapanii caravanei de a urma alt drum. S-a intamplat in matte 1583, cand ooaste mare se afla la Camenita si s-a optat pentru ruta alternativä Liov, Halici, Sniatin, Cernauti,Stefanesti. Anul urmator, pe drumul de intoarcere, negustorii au intalnit trupe otomane in Dobrogeasi, spre a le evita, de la Carasu au mers la Harsova apoi au trecut la Floci in Tara Romaneasca si auurmat pana la Iasi drumul prin Buzau, Ramnicul Sarat, Focsani, Tecuci, Bar lad, Vaslui. Ace Iasi drum,dar in sens invers, I-au urmat in 1586. Motivatia alegerii acestui drum e mai putin clard. Dupaafirmatia autorului, in acea calatorie caravana nu transporta marfuri ci doar barn. Ajunsi la Buzau,liovenii ar fi vrut sa se indrepte spre Bucuresti, dar au aflat ca acolo se percepea vama din bani siaceastã informatie i-a facut sa-si schimbe itinerarul si sa se indrepte spre Harsova. La intoarcere efolosita aceeasi ruta prin Muntenia. Ca ruta prin Muntenia, de la Buzau la Vadul Oii, nu era lipsita deimportanta reiese din relatarea autorului care afirma cd la 1 august 1586, pe and treceau Dunarea inTara Romaneasca, o alta caravana din Po Ionia traversa in acelasi timp in sens opus spre Harsova.

Gruneweg ofera informatii importante despre vamile din Moldova, Tara Romaneasca siImperiul Otoman. Sunt mentionate ca puncte vamale. Hotin, Iasi, Cemauti, Focsani, Bucuresti, Isacceasi Harsova. Vamile Moldovei se aflau in mainile grecilor, fapt care reiese si din descrierea autorului.

In Imperiul Otoman negustorii lioveni duceau postav, cutite, blanuri siberiene scumpe,achizitionate la Moscova, si bani. Din Turcia aduceau in Po Ionia baloturi cu matase scumpa, butoaiecu yin de Malvasia, piper, orez, fructe exotice si sdpun. In octombrie 1584, Gruneweg menponeaza caaduceau la Liov un cal arab din Turcia, pe care stdpanul sat' I-a vandut ulterior cu 140 de guldeni.

Gruneweg furnizeaza amanunte despre difentele tipun de monede care circulau in Po Ionia,Moldova si Imperiul Otoman si despre valoarea acestora. Merità retinuta informatia cd monedapolond era acceptata in Moldova pand la Stefanesti. Negustorii poloni duceau in cantitati mad taleri inImpenul Otoman, ceea ce era foarte profitabil. Textul lui Gruneweg e o marturie in plus care atestadeprecierea putermca a monedei otomane in ultimele decenii ale secolului XVI.

Aflam date privitoare la organizarea unei caravane armenesti, insemnatatea oraselor Liov siCamenita pentru comertul Moldovei, prezenta in Balcani a unor caravane si a carausilor din cele cloudtari romanesti.

Un loc important in insemnanle calatorului il ocupa Moldova. Mai intai sunt observatii degeografie fizica. Autorul constata lipsa lemnului din anumite regiuni ale tarii, din care pricina

6 Cdleitorz strdini despre tdrde romdne, vol. IV, ed Marta Holban, M M. Alexandrescu-DerscaBulgaru, Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1972, p. 189.


locuitorii erau constransi sa fad focul cu balegd uscata. Gruneweg lauda calitatile apei Prutului, inaceeasi maniera in care o va face mai tarziu Dimitrie Cantemir. Este subliniata imensa bogatie de Natecare erau exportate in Po Ionia si Italia Este remarcata existenta a numeroase turme de oi. Grunewegobserva obiceiul romanilor de a pastra casul si branza in piei cu par, netabacite. Este impresionat demultimea i ieftinatatea pestelui de la Dunare, care constitula si un produs insemnat de export Suntamintiti crapii i scrumbiile. Berea si vinul nu se ridica la exigentele gerrnanului, dar acesta apreciazarachiul din Moldova. Aflam reactia locuitonlor de la sate atunci dud aflau de apropierea uneicaravane: ei se imbracau in haine de sarbatoare, femeile prindeau fuiorul la cingatoare, ieseau la drumsi aduceau din case lucrurile pe care le aveau de vanzare

Lucrarea lui Gruneweg contine informatii interesante despre asezarile i monumenteleMoldovei. Asezarile le imparte in cloud' categorn. orase si sate Doar sase asezari sunt considerateorase: Hotin, Cernauti, Steanesti, Iasi, Vaslui i Bar lad Sunt considerate sate: Scanteia, Focsani,Tecuci,Tintul, Tutora si alte cateva localitan

In Iasi aminteste bisenca cea mare din piata, care era acopenta cu plumb si se gasea inapropierea curtii domnesti. Aceasta biserica, avand hramul Sf. Nicolae Domnesc, a fost ctitonta de$tefan cel Mare. Textul mentionead in ora i edificii de cult ale armenilor si catolicilor In Vaslui,pe langa cele doud biserici de lemn aflate in plata., autorul noteazd existenta in oras a unei biserici deplated si a unei curti. Pe drumul dintre Iai i Vaslui, cdlatorul rernard intr-un sat o mica biserica de

fapt ce permite identificarea asezaril cu targul Scanteia. In Barlad este remarcata in piata obiserica de piatrd pictata in interior si exterior cu vieti de sfinti Este sigura martune pastrata aexistentei pictuni extenoare la Biserica domneascd, care datead din a doua jumatate a secolului XVAutorul descrie cetatea si targul Hotin, pomeneste mandstirea Aroneanu aflata pe un deal aproape deIai si semnaleaza corturile taberei domnesti de yard de langd Tutora. Merita atentie informatia despreexistenta unor stalpi comemorativi care marcau locul unor bãtàlii. Astfel de monumente, potrivit luiGruneweg, nu erau rare.

Spre deosebire de Moldova, Tara Romaneasca nu beneficiazd de o descnere atat deamanuntita. In Tara Romaneasca autorul aminteste trei orase: Bucuresti, Buzau si Floci Suntconsiderate sate Ran-inicul Sarat i Focsani. La Bucuresti, Gruneweg nu ajunge, dar mentioneaza Caacolo se percepea vama din bani Autorul atestä existenta catorva biserici de piatra atat la Buzau cat sila Floci Langd orasul Floci sursa semnaleazd o mandstire de piatra. Aceasta este cea mai vecheatestare a mänastini Ghidiliti (1584). Cel mai probabil la Ramnicul Sarat a vazut Gruneweg aceacruce de piatra incizata cu scriere chinned Monumentul comemora probabil luptele purtate de $tefancel Mare in Tara Romaneascd.

Un loc important II ocupd descrierea Dobrogei otomane cu orasele, satele si monumentele ei.Cinci orase sunt amintite de autor in acest teritonu Isaccea, Babadag, Carasu, Harsova i Bazargic.Calatorul notead ca in Isaccea toate cladirile erau de lemn cu exceptia geamiel si a bail. Ambeleconstructii sunt desenate de autor, baia beneficiazd si de o descnere amanunpta. Aflam ca bazarul sauplata se gasea chiar pe malul Dundrii. In port soseau cordbil de pe mare Despre Babadag se afirma cãdispunea de mai multe mecetun si alte constructii de plata. In jurul orasului se gaseau mai multepoduri de piatra. Urbea era renumita pnn ieftinatatea marfunlor. Orasul Carasu nu-i face o impresiedeosebita autorului. Mecetul, edificiul cel mai de seamd, era construit in partea de jos din piatra iar inrest din lemn. Desenul acestui mecet completead. informatia Gruneweg constata bucuna turcilor lasosirea caravanei in locahtate Succinta este descrierea Harsovei Desenul alaturat textului reda siluetaorasului si a cetatu sale. Potrivit autorului, in acest oras, ca si in Isaccea, majoritard era populatiaromâneascd. Bazargicul este considerat un oras frumos care avea mai multe mecetun i cid:din de piatra

Fantanile ocupd un loc important in relatärile autorului despre Dobrogea, el deseneazd sidescrie cateva tipun diferite lntre acestea un loc aparte IL ocupa fantana veche aflata in codni dintreIsaccea i Cataloi, din a carei descriere amanuntita rezultd ca era un monument deosebit, inaltat de unctitor bogat.

Din specificul provinciei faceau parte si dervisii din Babadag, pe care autorul i-a intalnitstrangand milostenie prin satele stepel dobrogene

Probabil cele mai valoroase informatii din insernnanle lui Gruneweg sunt descrierileetnografice, pe care acesta le completeaza in chip fencit cu numeroase desene. Gruneweg descnediverse etnii acolo unde le intalneste intaia oath': pe armeni la Liov, pe români la Hotin, pe tatari laCongaz si pe bulgari la Usenli.

67

piatra,

www.dacoromanica.ro

La Hotin autorul descrie mai intai locuinta romaneasca. Aceasta era cladita din lemn sicompusa din trei camere. Din cerdacul sprijinit pe stalpi de lemn se intra in casa mare", din aceastain odaie $i de aici in camara Odaia era camera de locuit in care se aflau soba cu cahle, lavita, cloudmese, covoare i ustensile de bucatane. Interiorul era vdruit si peretii acoperiti cu covoare. In exteriorperehi de lemn erau unsi cu lut i apoi varuih. Acoperisul era de paie In curtea care impreimula casase gasea un staul de vite. lin gard inzestrat cu o poarta delimita curtea. Autorul mentioneaza explicitea descrierea casei din Hotin era valabila pentru toate orasele din Moldova si Tara Rornaneascd.Descrierea casei este insotita de o schema si un desen.

Gruneweg descrie apoi bisericile romanesti din sate $i orase. Desenele sale permit sesizareadiferentei dintre lacasunle de cult din Rutenia si cele din Moldova Autorului ii atrage atentia toaca pecare o descrie in detaliu Calatorul observa ca slujba in biserica romaneasca se Ikea in limba slavona,pe care localnicii nu o intelegeau defel. Autorul nu uitä sa adauge ca in orasul Hotin nu se gasea nicioconstruche de piatra

Impresioneaza descrierea portului moldovenesc din Hotin. De la acoperamântul de cap si panala ciubote sunt redate detaliat elementele caracteristice portului moldovenesc masculin si femininSursa ne comunica i diferentele dintre vesmantul femeilor si cel al fetelor nemantate. Gruneweg esteimpresionat de hora rnoldoveneascd, al carei specific il redd in chip inspirat.

Micul tratat de etnografie romaneasca realizat de Martin Gruneweg se remarca prin rabdareaautorului de a descrie in detaliu lucrun care i-au interesat mai putin sau deloc pe alti calaton straini.Putem spune ca prin vechimea i bogatia de informatie etnografica, lucrarea lui Gruneweg nu are egalin vremea sa7. Daca cetatea Hotinului a beneficiat de atentia istoriografiei, nu acelasi lucru se poatespune despre orasul omonim care este putin cunoscut tocmai din prima precaritatii surselor. Textullui Gruneweg vine sa completeze cunoasterea acestui oras aflat la extremitatea spatiulut romanesc

In Dobrogea, primul sat tataresc intalnit de Gruneweg este Congazul. Casa tatareasca, lungaingusta, era construita din stuf. Peretii erau unsi cu un amestec de pamant negru si balega i erauvopsiti cu cenusd umezita Locuinta avea trei incaperi: camara, casa mare" $1 odaia. Din exterior seintra in casa mare" prin doua 110 aflate fatal in fata. Camera de locuit era odaia care avea in centru ovatra deasupra arm se gasea un horn; langa vatra era astemuta o patura pentru sezut. In aceeasiincapere exista i o lavitd. Potrivit autorului, in satul tataresc casele nu erau dispuse in ordine si unstrain cu greu gasea iesirea din aceasta asezare. Mani trdiau din cre$terea vitelor Gruneweg descrieapoi infatisarea i portul acestora. Comparatia cu turcii le este favorabild

Pe bulgari autorul Ii intalneste la Usenli (azi Botevo), asezare aflata la limita de sud aDobrogei Case le acestora se asemdnau cu cele fa:tat-esti, dar erau rnai man si mai inalte, construite dinlemn si acopente cu scanduri. In odaie, langa usa, se afla vatra Lavita se gasea in aceeasi incapere.Portul locuitorilor, atat cel barbatesc cat si cel femeiesc, beneficiaza de o descriere amanuntitä.

Textul lui Martin Gruneweg arunca o lumina noua asupra raportunlor Ordinului dominican cuMoldova in ultimii ani ai secolului al XVI-lea i prirnii ani ai secolulut unnator. Dominicanii erau ingratiile lui Ieremia Movila, care participa la sarbatorile catolice oficiate de acestia la Iasi. Domnul asprijinit pnntr-o milostenie generoasa reconstructia conventului dominican din Liov. leremia Movilaar fi promis in 1601 restituirea conventurilor dominicane din Moldova, confiscate cu jumatate desecol in urma de Stefanita Rare$. Proiectul Ordinului pnvitor la Moldova a esuat i atezamintele n-aumai fost recuperate. Motive le acestui esec raman Inca a fi elucidate

Insemnarde lui Gruneweg cuprind date despre calamitäti naturale i aspecte ale legislatieiotomane privitoare la negustoril straini. Se regasesc in scnerea sa informatii despre unii domni aiMoldovel. Regasim in textul sau rugaciunea Tata"! Nostru in mai multe limbi, printre care romane$te$1 saseste.

Manuscnsul care contine insemndrile lui Gruneweg este pastrat la Biblioteca din Danzig(Gdansk) a Academiei de stiinte din Po Ionia Manuscrisul a intrat in atentia istoricilor, care aupublicat in trecut fragmente mai mult sau mai putin intinse din aceasta lucrare. Intre acestia se numard

7 Ca model de analiza pentru leg:a:tura intre relatarea de calatorie $i etnologie, v. Joan PauRubies, Travel and Ethonology in the Renaissance. South India through European Eyes, 1250-1650,Cambridge University Press, 2005.

68

ni

1

www.dacoromanica.ro

§i Michail Jonov, care a tradus in limba bulgard pasagii refentoare la Dobrogea, Bulgaria i Balcanis.Edipa completd a insemndrilor a fost realizatd de Almut Bues9. In istoriografia noastrd Maria Crdciuna investigat convertirea lui Grunewegth Despre adtoriile lui Gruneweg prin Moldova, TaraRomdneascd si Dobrogea au fost publicate recent cloudstudii".

[CALATORIILE PRLN MOLDOVA, TARA ROMANEASCA SI DOBROGEA]12

[Despre ministirea dominicani din Liov]

[vol. 1] Este o minune ca. Dumnezeu rn-a calduzit spre a intra in OrdinulSfantului Dominic si rn-a luat intr-o astfel de rnandstire, interneiatd, ca si cea dinDanzig, de Sfantul Iachint, rnandstire in care in anul 1497 a murit al 32-lea rnaestrual Ordinului teuton, Johann von TiefenD, care a mers cu regele Jan Albert'impotriva voievodului valah 5tefan'5.

[Descrierea portului armenesc din Liov]

Nu rn-am putut minuna indeajuns'6, cand am venit intaia oara in Liov" sisotia stapanului rneu Bogdan m-a intarnpinat dupa vechile obiceiuri din Danzig; eaera de asemenea (chiar splendid) imbracatd, dupd vechiul port din Danzig, pe carenu ma opream in a-1 admira indeajuns. Juponul ei era o rochie de matase aleasä cupatratele mici in fata, prinsa cu bumbi mari auriti, incinsa imprejur cu o cingatoareaurita de care atarnau paha' la picioare cloud lanturi lungi; de unul atarna unul dinacesti bumbi rnari iar de celdlalt o punga splendidd de aur si perle, iar aceasta era

8 Almut Bues (ed.), Die Aufzeichnungen, vol. 4, p. 1469,1507-1510.9 Almut Bues (cd.), Die AufZeichnungen, vol 1-4, Wiesbaden, 2008,1888 p.1° Mana Crdciun, Conversion in the Confessional Age, in Almut Bues (ed.), Martin Gruneweg

(1562- nach 1615)- Ein europmscher Lebensweg, Wiesbaden, 2009, p. 241-262."Alexandru Ciociltan, Martin Gruneweg prin Moldova, Tara Romlineascd sr Dobrogea, in

SMIM, vol. XXVII, 2009, p. 209-248; idem, Mani din Dobrogea in insemndrile lui MartinGruneweg, in Mostenirea istoricei a tdtarilor, vol. I, ed. Tasin Gemil §i Nagy Pienaru, Bucure§ti,2010, p. 199-206 (Colectia Istorie, culturd si civilizatie tdtard I).

12 Traducerea s-a fa:cut dupd textul publicat de Almut Bues (ed.), Die Aufreichnungen desDonunikaners Martin Gruneweg (I 562-ca. I618) iiber seine Famihe in Danzig, seine Handelsreisenin Osteuropa und sem Klosterleben in Polen, vol. 1-3, Wiesbaden, 2008, p 309-1373 (Quellen undStudien; Deutsches Historisches Institut Warschau, Bd. 19).

13 Johann von Tiefen, mare maestru al Ordinului teuton (1489-1497).14 Jan Albert, regele Poloniei (1492-1501)15 $tefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504).16 Pe margine,de o mdnd mai tdrzie: Dansiger kleidungs facon an ewer Edlen Frauen in der

Lemberg [n. Almut Bues].12 Lemberg.


suspendatä inaintea picioarelor. De asemenea, avea gulerul impodobit in fata cubumbi mici din cel mai bun aur, desi era tmut cu ace de ganfalie; gulerul aptusitcu bland bund de zibelind ajungea pana la urechi; gâtul [era] cuprins cu lanturi deaur de care atarna, chiar sub guler, o cruce admirabild, incrustata cu nestemate.Capul impodobise cu o perlã drägdlasd18 (cum este numitä in Danzig), inalta cato schioapa, si [era] plin de agrafe de aur cu mici dragalasenii, incrustate ici si colocu perle foarte mari; pe acesta 1-a acoperit cu o ndframd subtire de mdtase; manecilargi incretite, prinse cu aur. La cateva zile dupd sosirea mea, dupd ce am devenitun pic mai indrAznet in cask i-am spus cd ma uimea mult costurnul pe care il purtain zilele de sarbatoare, deoarece nu 1-am mai mai vazut nicdieri in toata Polonia19,

nici chiar in Liov nu-1 vdd la nicio femeie poloneza sau armeanca, cu exceptia ei.Totusi este un vechi port din patria mea, dupà cum il arafd picturile sau pe care si-1amintesc bdtranii si mama mea mai pastrase cateva exemplare de la strämosii eisi care mai este Inca in parte folosit in zilele noastre in Pomerania20. Ea mi-afaspuns cd polonezele nu obisnuiesc niciodatd sA se imbrace intr-un astfel decostum, care era din vechnne doar portul ferneilor armence; acum se rusineazd deacesta si se imbracd dupd portul polon (sau ele insele nu stiu dupa care). Il maipoartd insa" in zilele de sarbatoare doar femeile tinere (deoarece domnul Bogdanabia in acel an o luase pe ea de sotie); [adaugand] a ea nu ar fi singura care seimbracd astfel, numai ca pe strazi nu poate fi observat sub subele polone21. Mi-auadus din alte case mantale pe care ei le purtau odinioard peste o astfel deimbracaminte [si] care erau intrutotul dupa inatisarea celor din Danzig. Intrucdtam marturisit impresia mea unui preot armean precum Ca o astfel de imbräcdmintear fi venit la ei din Pomerania, acesta mi-a demonstrat indeajuns (deoarece casastapanului rneu se afla in curtea bisericii armenesti) ca acest port ar proveni dinvechime din Tara Sfantd22, care din pricina rdzboaielor si a decirnarii popoarelor adispdrut acolo, astfel incdt s-a pdstrat doar la femeile lor armence, care nu acceptascu drag innoiri; fapt pe care eu insumi 1-am observat ulterior, cdei in intreagaValahie23 i Tracia24 toate femeile armence nu se imbracd altminteri25, insä. in Liov[acest port] a iesit cu totul din uz. De unde mi se pare mai degrabd cä i-au urmat pecruciati multe femei evlavioase din Tara Sfanta, in parte inrudite cu ei, care iiinsofiserd inainte din Germania26. Acestea, pentru a se acomoda in Tara Sfanta sipentru a trai mai bine in pace in mijlocul unui popor strain, au fost nevoite sãreniinte la imbracamintea lor gerrnand i apoi obisnuindu-se, nu doar cã n-aurenuntat la aceasta imbrdedminte, ci le-au convins i pe altele sä o poarte. In

18 lobern peel.19 Polerland.20 Pommern21 polmsche schaubenn.22 hedigen lande23 Walacheye24 Tracien.25 Vezi in prezentul volum textul lui Minas din Tokat26 Deazland.

70

1i-1

si

www.dacoromanica.ro

aceastd privintA le-au sfatuit i seniorii insisi, care ar fi dorit sa facd din vechiulDanzig un nou Ierusalim27.

[Despre alfabetul latin]

Ah, be, ce, de, eh, ef, ge, ha, ih, ka, el, em, en, oh, pe, ku, er, es, te, uh, we, ix,oy, zet.

Pe acestea inainte-scrise le urmeazd toate popoarele din Europa, cu exceptiagrecilor28, valahilor29 i rutenilor30, [care] au scrierea lor proprie; ceilalti insäfolosesc in tipdriturile lor caractere germane, anume danezii, suedezii, boemii,polonii31 i lituanienii, dintre care iardsi ultimele cloud amestecd litere, intre careuneori i unele germane.

[Despre alfabetul slavon]

Az a, buki b, wiedie w, hlahol g, dobro d, iest e, ziwietie x, zielo, ziemla z,ize i, i, kako k, ludie 1, mislite m, naB n, on o, pokoi p, ircy r, slowo s, twierdo t, ik,uk u, fert f, hir h, ot cy, czer c, Ba, Bcza, ior, iory, ier, iat, iu, ius, ia, xi, psi, fita, yzycza.

Copiat este cel al rutenilor nostri din regatul Poloniei32 cu care ei se Mese, cale-a fost trimis bulgarilor33, ca dar deosebit, de imparatul grec Mihail Curoplates34;pe acesta ii folosesc i valahii.

[Despre dietele tinute la Lublin]

Si regele Alexandru35 a tinut una aici36 in anul 1503 la care, dupd eke stiu,s-a hotärdt sa li se smulga valahilor Pocutia37 i [aceasta] sd fie readusd Coroanei.

[Despre stipinul sail]

Acest armean se numea Asvadur, dupd stiinta mea, pe limba noastrd, Adam,dar era numit de alte popoare Bogdan, care nume este cunoscut la ruteni, dar mai

27 new Jerusalem. Pe margine autorul a desenat crucea de lerusalim si a notat. Crucile sa fiescrise dublu".

28 Gnechen.29 Wallachen.30 Reussen.31 Po len.32 Kbrugreiche Po len33 Bulgarn.34 Editoarea, Almut Bues, sernnaleazd cd autorulil confundd cu impdratul Mihail III (842-867)

in vremea cdruia s-a botezat principele bulgar Boris.35 Alexandru, regele Poloniei (1501-1506).36 Almut Bues aratd Ca aceastd dietA s-a pnut de fapt la Piotrków intre 12 martie si 2 aprilie.37 Pokutzza.


mult Inca la moldoveni38 i inseamna in polond darul lui Dumnezeu; insA dupd cumse vede din scrisoarea mamei nr. 24439, ea il nume§te cel mai bine §i ii pronuntàBogdal, ceea ce inseamnd Dumnezeu a dat. $i pe blind dreptate, cdci cu adevkatmi 1-a dat Domnul Dumnezeul nostru, deoarece, potrivit fagaduielii sale solemne,el mi-a fost pand la moarte nu doar stapki, ci §i frate.

Acest Bogdan era fiul unui nobil din Livonia°, dar tatd1 §i mama sa,impreund cu tot neamul [lor], i-au fost uci§i de moscoviti, iar el insu§i, fiind foartetank, a fost adus la Moscova41 spre a fi vândut. Acolo 1-a cumparat Migerditz, unarmean din Caffa°, dar cetatean liovean, care facea negot cu Sava°, un grec foartebogat, de asernenea cetkean din Liov. La acest Migerditz el a invätat aceste limbi,[adicd] armeand, tdtard, polond §i ruteand, pe care toate le cuno§tea atk de bine, depared ar fi fost un nativ, insd din limba tatälui sãu nu-§i aducea aminte niciuncuvant. In rest, el se intelegea dupd nevoie §i cu alte popoare, mai alesmoldovene§te, §i era de la naturd foarte iscusit in toate, Inca toate de care seapuca ii reu§eau in a§a mäsurd cä toti se mirau; totu§i Ii lipsea coala, de§i elsilabisea putin pe armene§te, dar pentru un astfel de negot pe care il desfa§ura ii eranecesar un scrib°. Se gäsesc mai multi din acest pepor intre armenii din Poloniadar el Ii intrecea de o mie de ori, incat nimeni n-ar fi spus cd nu ar fi un armeanautentic. Era o persoand frumoasä, Malta, cu suflet puternic §i bdrbdtesc, un bunareas' §i aruncdtor cu piatra, exersa cu placere alergäri §i alte lucruri cavalere§ti,manca §i bea mult, insä nu se imhdta niciodatd, §i, fatà de gesturile sale bkbäte§ti,blândetea, lini§tea §i iubirea sa de pace erau cea mai mare minune, hick deseori eldädea dovadd de o rabdare ie§Ad din comun. Apoi [era] evlavios, sfios, inca intoate zilele mele n-am auzit din partea lui vreo randko§enie §i [n-am vdzut] vreungest obraznic de la el, de aceea trebuie sä recunosc Ca Dumnezeu mi 1-a facut nudoar stdpdn, ci §i inger.

[Despre Liov]

Multä hrand aleasä are acest ora§, are destul vânat vara §i iarna, deopotriväpdski §i animale. Are multe gäini §i curcani, tot felul de vite, pe§ti destui, [mkfuri]care toate se gäsesc aici mai ieftine ca oriunde. Toate vitele care ajung dinPodolia° sau Valahia° in Italia49 trebuie sã treacd mai intAi prin acest [ora§]. $fluca

33 Moldauern39 Gruneweg a mostenit scrison le mamei sale, decedatd in 1594.40 Livonien.41 Mofikaw.42 Kaffe.43 Almut Bues II identifieä cu Sava Feodorowicz, originar din Trapezunt.44 Moldausch.45 schretber.46 schutz47 Podole.43 Este vorba de Moldova.49 Welschlanit


de aici se mdnfincd la Viena in Austria50 cu toate Ca acolo Dundrea51, bogatd inpe§te, curge pe sub §apte poduri. Am strdbätut jumdtate din Europa §i am fost incele mai vestite craw ale lumii, dar in niciunul nu am vdzut ca aici ata de multefeluri de paine care sunt aduse aproape zilnic la piatfd, Incdt aproape fiecare straini§i afld pdinea specified tärii sale, buchetul [?]52, franzela53, cozonacul54 §i cum sevor mai numi ele. Aid berea §i miedul se gasesc in cea mai marc abundenp, nudoar din cele preparate la fata locului, ci §i din cele care sunt aduse din alte craw.Se aduce §i yin din Moldova, din tingaria §i Grecia55, din care uneori se vdd inpiata in grämezi de peste o mie de butoaie; §i aici este locul sdu de depozitare.

In acest ora§, precum la Venetia56, nu este de mirare sä vezi in piatd, infiecare zi §i chiar din toate locurile din lume, oameni de ambele sexe in portul tariilor, ungurii cu micile lor bonete57, cazacii cu cu§mele58 lor mari, moscovitii cu§epcile59 lor albe, turcii cu turbanele6° lor albe. Ace§tia in imbrdamintea lor lungd,iar germanii, italienii, francezii, spaniolii in a lor scurtd. Oricine, de oricare limbdar fi, i§i gäse§te aici graiul sau. Si, intr-adevdr, de§i acest ora§ se afld la peste100 de mile de mare, totu§i dacd cineva merge in piatd unde printre butoaiele cuyin de Malvasia, mi§und o atare multime de candioti, turci, greci, italieni, Incaimbrdcati in straiele lor de pe nave, aceluia nu i se pare altceva deck cd se afld infata u§ilor Portii [otomane].

In timpul saptamanii acest [ora§] tine targ in trei zile: miercuri, vineri §iduminicd, and se adund atdta multime de popor Inca Intregul ora§, impreund cutoate suburbiile sale, este plin de gospodari. In ianuarie, de Sfanta Agnes, ora§ultine iarmaroc, care dureazd cloud sdptämdni, prilej cu care se adund laolaltd o maremultime de oameni afat din Coroand cat §i din afara ei. $i nu doar in aceastd vreme,ci in fiecare zi este aid tdrg, caci zilnic yin aici bdcani din toatd Rutenia61, dinPodolia, din Valahia §i Moldova pentru face negustoria. Deoarece aici segdse§te zilnic mara de toate soiurile pe care ti le poti imagina §i aici se afldme§te§ugari buni de tot felul §i chiar tipografie. Oare nu §fie oricine cä armenii deaici umplu cu märfurile lor alese pravdliile din Prusia62, din Silezia63, ca sd nu maivorbim de intreaga Polonie?

5° Wien m Ostreich51 Tonaw.52 struetzel53 seemel.54 kitchen.55 aus der Moldaw, aus Ungern und Griechen.56 Venechg57 magerchen. Almut Bues o defineste ca un acoperknânt de cap de origme ungark din stofa

groask moale, prevazut cu o pand.58 kutzmen" flepken.6° tzolmen.61 Reussen.62 Preussen.63 Schlesrg

73

a-si

www.dacoromanica.ro

Nu doar cd vin aici oameni strdini cu negustoria lor, ci ei insisi se däruiescacestui [oras] pe vecie, impreund cu toate ale lor. Cdci când isi dau seama deoportunitätile si ordinea bund a acestui oras si, pe deasupra, de cinstea, onestitatea,gesturile si atasamentul Ltd de familie ale frumoaselor femei curate, le uitä pe celedin patria lor impreund cu toate rudele, isi vând pämânturile mostenite si aduc baniiin Liov pentru a-si face rude noi. in niciun oras din toatä tam nu afli polonà siruteana mai curatd; acestuia i se datoreazd multumire pentru cd pästreazd cel maicurat si mai pldcut aceste dou'd limbi. Aici se &este poporul cel mai märet,nobilimea cea mai bogatd, aici gdsesti cel mai chibzuit magistrat. Si mai ai aicidoctori invätati in toate stiintele, in toate artele, iar printre cetäteni un mare numär[sunt] de neam nobil si unii care, datorit a. vointei credincioase si iscusintei lor, aufost innobilati si incinsi cavaleri. Aici &esti un arhiepiscop cu o pioasä adunare depreoti sfmti. Acesta este un oras care nu lasd niciun eretic sd se cuihdreascaintrinsul, ci il aruna afard, precum oceanul ceea ce e necurat in el.

[Despre moartea la Liov a lui loan Potcoavi §i Iancu Sasul]

in fata acestei anticamere a fost inältat in vremea mea un nou stalp alinfamiei. Este o frumoasd coloand inalta care nu are egal in inaltime in toatdPolonia. Pe aceastä coloand, sus, se aflä Justitia in haine regale, cu ochii legati, cu osabie in maim dreaptd [si] o balantä in mâna stangd. Chiar in spatele ei se afldcaTaul in straie poloneze; dreapta o tine intins'a cu o nuia iar stânga pe sabie. Aceststalp sau coloand le stdmeste multora uimire, multora insa groazd, cdci aici nu doarcelor sdraci li se sfarseste sudoarea insAngeratä si li se taie urechile, ci si unordomni putemici li se värsä tot sAngele si li se taie capul. Cum li s-a intdmplat invremea mea sub regele Stefan" la doi principi din Valahia, la cererea turcului.Primul, in anul 1578, Potcoavd65, care inseamnä potcoavd66, numit astfel fiinda elrupea in cloud o potcoavd tare cu mAinile sale. Avea mAinile atAt de puternice incAtrupea cu patru degete un taler, indoindu-1 doar de cloud ori intr-o parte si incealaltd. Un cui mare il infigea pahã la capät in cea mai tare scandura de stejar doarcu un deget. Acesta zace ingropat in biserica ruteand, dar celdlalt, Iancu67, a fostdepus in anul 1582 la bernardini", find catolic.

64 $tefan Báthory, regele Poloniei (1575-1586).65 Podkowa. Ioan Potcoavd, pretendent la tronul Moldovei (1577-1578) a fost executat la Liov

la 16 iunie 1578.66 Hueweysen67 Jankula. Iancu Sasul, domnul Moldovei (1579-1582) a fost executat in Liov la 28 septembrie

1582.68 Berndzenern.

74

www.dacoromanica.ro

[Despre orasul Przemyil]

in anul 1498 in luna mai i-a dat foc Stefan, voievodul valah.

[Despre pericolele care pfindeau caravana]

Deoarece pretutindeni, mai ales in Valahia, existä multe iscoade69, multitigani70, iar in Turcia71 multi pirati, iar ace§tia sunt in legAturd cu ei, de aceea nue§ti sigur in niciun loc. Caravana este in chip obi§nuit astfel dispusa incAt [ace§tia]sä nu se apropie de ea.

[Despre orasul Camenita]

Ora§ul are numai clddiri de lemn, cu exceptia unei frumoase §i impodobitecase de piatrd, care se gasse§te intre piata armeneascd §i cctate. in rest sunt multebolti din cauza pericolului de incendiu. Biserica parohiala este de piatrd §i destul deimpodobitä in interior §i exterior. in aceastd vreme i s-a adaugat tot din piaträ §iturnul clopotnitei. Biserica Ordinului nostru se gase§te pe o stradd care merge de lapiata mare la cea armeneascd; aici locuiau, in aceasta. vreme, §ase sau opt frati,acum insd [locuiesc] vreo doudzeci. Fratii Ordinului SfAntului Francisc au, deasemenea, aici biserica lor de piaträ, in care atunci locuiau doi dintre ei, acum insävreo zece. in afard de amintita biserica ruteand mai este aici una de piated. Siarmenii au douà biserici frumoase de piaträ, aflate chiar una langd alta, se intelegeintr-o singura curte de biseric5. $i clädirea sfatului este de piaträ, dar foarte rduziditd. De asemenea, cetatea, destul de mare §i splendid ziditä, se aflä pe un dealizolat, la care din ora§ se ajunge pe un pod, dupd cum iti ldmuresc aicipuncti§oarele [din desenj72. Ora§ul are propriul episcop, are cetateni bogati, maiales printre armeni; nu tolereazd evrei, are ceva locuitori §i hrand suficientä. Zilnicvin aici la tfirg o multime de valahi cu nevestele bor. 0 vreme indelungata le-a fostoprit iarmarocul, dar de putini ani incoace le-a fost din nou ingaduit. Acesta se tinede Rusalii §i ingaduinta va dura Wand când va fi bAnuitä o altd trddare din Valahia.in anul 1463 1-a cumpärat regele Cazimir Jagello73 prin inlocuirea lui TeodorBuczacki74.

69 auflaurer.

70 Tzzgener.

71 Turckey.

72 Aldturat textului este desenul mentionat.73 Cazirnir IV, regele Poloniei (1447-1492).74 Fiu al lin Mihail Buczacki, stapdnul domeniului Jaziowiec, a fost responsabil cu apdrarea

granitei de sud-est a regatului polon.


[Despre comert i circulatie monetari]

In rest, armenii nu scot nimic afard, cu exceptia banilor. lineori ei duc §ifclurite blanuri din Moscova, iuft rop rusese, dinte de pqte pentru cutitem, dar inchip obi§nuit doar talerin. Caci talerii in§i§i aduc un mare ca§tig; cel mai anevoioseste ca se scumpesc §i se ieftinesc, ca la noi heringul. Cateodata ei valoreazd 40,alteori 50, 60 §i mai multi aspri78, insä cu un aspru se pot realiza aici mai multedecat la noi cu un gros79. Si in Turcia nu primesc vreun tater necantarit i, dnä evreo lipsä, o completeala ei cu aspri. Primesc orice taler ar fi, argintul 11 cerceteazamai putin, iar dacd acela nu are greutatea talerilor buni, ei completeazd cu asprilipsa. Ei înii nu bat taleri, ci toti pe care ii au provin din Cre§tinatate. Bat moneddde marirne egala cu cea a noastra olandeze, pe ambele parti are litere turce§ti §i lamargine nu e rotunda, ci de pared ar fi tdiata cu o foarfecd. Nurnesc aceasta moneddahin81 i fiecare confine opt aspri. Aspri sunt mai mult ovali deck rotunzi, tot cu

scriere turceasca cu marginea mu§catd. Fiecare aspru are 24 mangari82 care suntdin cupru curat, dupd forma asprilor. Insa ace§ti mangari ii poate face cine dore§tecaci ei primesc drept un mangar, fie cupru fie alama, nu cerceteaza de vreoinscriptie, doar sa fie de aceeai marime ca mangarul. De aceea ligheanelepätimesc din partea slugilor caci uncle apuca ceva, taie §i fac din material mangari.In Turcia se bat §i guldeni de aur dupd aspectul ahinilor, dar frumos, rotunzi, carenu sunt necunoscuti nici in Polonia i acum se gasesc in circulatie pretutindeni. Invremea aceasta un gulden valoreazd 60 de aspri. Astazi Inca. la Camcnita" aspri seprimesc pentru jurnatate de gros. In intreaga Valahie sunt in circulatie aspri §i§ahini, dar moneda lor cea mai iubitä sunt micii §ilingi ungureti84, care acum suntacceptati §i in Polonia, i pe aceia ei Ii numesc bani85. Moneda polona esteacceptata in Valahia pana la 5telane§ti86. Dar e un mare chin cu asprii §i ahinii inTurcia i pretutindeni, cad sunt atat de selectati incat e de mirare. lineori [acestemonede] sunt primite oricum ar fi, altcori abia una din zece.

che Reusche roue Juchte. luftul este o piele groasd de bovine tdbacitd vegetal cu coajd destejar si de mesteacdn i impermeabilizatd cu ulet de mesteacAn, intrebuintat5 pentru fete deincdltaminte", vezi Dicponarul explicattv al lirnbti románe, ed a doua, sub conducerea lui IonCoteanu, Luiza Seche, Mircea Seche, Bucurestt, 1998, p. 510.

76 De fapt, colti de rnorsd.77 taler.

78 haflper79 groschen.8° Duetchen81 Szalu.82 Mangur.83 Ka/Me/IL:it84 UngrisChen schtlItnge. Aceste monede au fost ernise de Sigismund Báthory, principele

Transilvanlei, in anti 1589-1599 si 1601, vezt Octavian Iliescu, Istorta monetet in Romdma (c. 1500 le n.2000). Cronologte-Bibhografie-Glosar, Bucuresti, 2002, p. 154. Vezi st Bogdan Murgescu, Circulapamonetard in Teirtle Roniáne in secolul al XV1-lea, Bucuresti, 1996.

83 Banne86 Stefanowce

76

§i. tigaile

75

si

www.dacoromanica.ro

[PUMA CALATORIE. 158287]

Prin satul Dluzek88, care inseamna datorie mica (o datorie mica), un sfert demild, am ajuns in bezna noptii la Nistru89 in fata Hotinului90, cloud' mile. Deoareceam ajuns acolo in bezna noptii si pe deasupra pe ploaie, cum Inca nu vdzusemvreodatd caravana91, nu pricepeam ce se petrecea. Am auzit tumultul oamenilor,nechezatul cailor, scdrtditul lanturilor, am observat ici si colo focuri mici, iar caiinu i-am dus in grajd mai ales pe o asemenea ploaie; [toate acestea] nu aveau cumsd-mi placa.

La 18 septembrie m-am pomenit intdia oara in locul unde se sfdrseste regatulPoloniei si am luat cunostinta de o alta tara, anurne Moldova92, care aici in Po Ioniae numita Valahia93 si pe care cartile o numesc Valahia, ceea ce inseamna ca aceaparte dinspre Ungaria este denumita aici iarasi Moldova94. Eu vreau sa o numesc capolonii, in mijlocul carora am fost educat. Nistrul, numit de Ptolemeu Tyras, carese varsd in Marea Neagra95, cu alt nume Pontul Euxin96, desparte in acest loctinuturile regelui polon de tara in care turcul porunceste deja. Caci aceasta apa, carein latime este egald cu [rdul] Mottlau97, pe malul drept are Valahia iar ve cel stdngPodolia, care apartine regelui si este numita Tara de Jos sau Inferioard 8. Pe malulapartindnd regelui este doar o cdmpie rea si tufisuri, dar pe celdlalt mal [se gaseste]orasul Hotin.

Incepdnd de aici si pana la Adrianopol99 ne-a plouat zilnic; din aceasta cauzdcu totii am suferit de o stare atdt de rea, incdt, in ce ma priveste, imi doream sa maaflu la Liov sau in odaia mica din Varsovial°°. Tot ceea ce era pe noi si in jurulnostru se strica si, când ne uscam si noi putin, eram din nou udati. Daca nu ar fifost Iacob, Dumnezeu stie ce s-ar fi intdmplat aici cu mine. Eram plin de purecialbi, care ma chinuiau atdt de tare si nu se gasea remediu contra lor. Cu astfel deoaspeti, cea mai mare grijd a mea era ca ei sa nu se aseze la soare si sa apara pemanta, deoarece stapdnul meu, care era peste masurd de curat, se temea mult de ei.Eu ma tineam destul de curat, dar fdra niciun folos. and i-am povestit amintitei

87 La 3 septembrie 1582 caravana pleacd din Liov si continua apoi drumul prin Camenita.88 Astazi se numeste Dovaok.89 Ahestr.

96 Chotzm.4I Caravana s-a format la Camel-14a si s-a indreptat spre Moldova, dar Martin Gruneweg si

stapanul sau au plecat mai tarziu din oras cu trasurile lor si abia la Nistru au ajuns din urind caravana.92 Moldaw.93 Wallacheye94 Aici autorul 11 urmeaza. pe Martin Cromer, De origine et rebus gestis polonorum hbri XXX,

Basileae, 1568, p. 213. Pentru aceeasi problema, vezi Adolf Armbruster, Romamtatea romandor.Istoria unei idm, Bucuresti, 1993, p 122

95 Schwartze meer.96 Pontus Euxinus.97 Modaiv; raul curge prin Gdansk.98 Aheder oder Underlandt99 Adrianopel.loc Warschau.


slugi grija mea, mi-a spus cä astfel se intampla cu toti care schimbau vechiul aer,cu care erau obisnuiti, cu unul nou, i ca nu va dura mult, doar pand se va face ziud.$i acest chin se numeste vamd.

La 19 septembrie am fost trecuti toti cu podul plutitorwl peste Nistru pemalul valah, iar caravana s-a adunat sub cetatea care se afld chiar lângà apd.Cetatea e mica, dar totusi puternic fortificata; se &este pe o stalleä Inaltä, atdt deizolata de celelalte dealuri, incdt se ajunge la ea pe un pod inalt, zidit in partea dejos. In rest are o forma* ca o soba cu turnuri, insä din acestd sobd mica mari caldrimide felurite natiuni au fost biruite.

Dupa ce am fost toti transferati dincoace, am urcat dealul spre orasul Hotin,care se afld cam la jumdtate dintr-un sfert de mild distanta de cetate. Acesta e ca unsat, se afld deschis, aproape de tufe, pe un pamant accidentat. Case le au oconstmctie in fatä, ca pe vremuri la Danzig in Hoppenbruche, unde poate sta carutala adapost de ploaie. Totusi, in fata caselor nu se poate circula ca in orasele polone,caci de ambele laturi ale usii se afla Cate o masa, care este intr-atat de ingrddita,incat doar prin mijloc se poate ajunge la ua casei, pentru ca aceia care stau indosul meselor sä aibd liniste. Case le sunt foarte mici i sunt construite numai dinlemn, unse cu lut, dar ei locuiesc foarte curat. Ei varuiesc casutele inauntru si inafard, ori de cdte ori observd ca se murddresc oricat de putin. Rar se vede aici ocasä acoperita cu indri1ä, toate sunt acoperite cu paie. De teama focului, o casd seafld la distantd de alta, astfel Ca intre ele ar mai fi avut loc una; i toate suntimprejmuite cu un gard. Din casa se intra prin cloud usi fata in fata in odaie, unde seafld o frumoasã soba cu cahle, cu care ei incdlzesc odaia i pe care fierb i prajescdupd nevoie. Astfel de sobe exista si in Rutenia ici i colo, mai cu seama in Liov,pentru cä sunt un lucru foarte comod. Odaia intreaga, impreund cu grinda, suntvaruite, in spatele mesei sunt atarnate covoare turcesti i, in rest, de jur-imprejur,incdperea e impodobita cu cositor si oale turcesti. Pe masa' i pe bancd [sunt] altecovoare. Dincolo de odaie e o camard de unde porneste 'Dana' la sobd o lavita 102,

dupd obiceiul turcesc, pe care o folosesc Inca in vremea de azi armenii din Rutenia,dar tot mai putin. Lavita e un pat care e inaltat de la pamant, de!elul unei mese deatelier, dupa cum obisnuiesc sá aiba mestesugarii nostri. In timpul zilei eiimpodobesc astfel lavita: intind deasupra ei covoare care ajung pand la pdmânt,astfel Inca este asemeni bancilor; se poate sedea pe ea dacd se vrea i, fiindcd e si

poti sã te intinzi daca vrei. Cu toate acestea, valahii foloscsc banci si meselungi. Turcii nu au in rest nicio masa' pentru a manca, in afard de lavita, pe care sesuie, isi adund frumos picioarele sub ei, se aseaza, manancd, socotesc sau poartddiscutiim. Deoarece aici rn-am referit la turci vreau sà ark cum mändned sauiau pranzul aceia: trebuie rernarcat ca mai intdi pregdtesc lavita. Dupd ce aceasta

101 Prome

102 Tapczan.103 Pe margine, Gruneweg a redat planul locuintei cu explicatii: I. carnara, 2 odaia, 3 casa, 4.

in fata casel de fiecare parte a usii cate o masa', si acesti ochisori mici semrnficd stalpii care sustinacoperisul, 5. lavita, 6. soba, in care arde focul. Cele cloud puncttsoare dinainte semnifica cloud flarecare sustin hornul dcasupra carninului pe care sc &este, 7. mesele". Vezi in Anexii fig. 1.

78

lath',

isi

www.dacoromanica.ro

este acoperita cu cele mai bune covoare peste saltele cu paie i paturi rele (pentru ale fi moale), ei atem frumos peme la perete (de asemenea acoperit cu covoare)pentru fiecare persoand in parte, dupd cum poti intelege din in-iaginea de subnumärul 81°4. Apoi, cand intregul acoperamant de pat este a§temut, il acopera netedcu paturi" sau cuverturi de pat, incat nu rämane nimic descoperit. Deasupra awazao pernd tare aurita; in mijloc, deasupra, awazd tichiuta evreiascal06 de atlas, careeste o scufita rotunda. and vine ora mesei, ei a§eaza in mijloc pe lavita o piclerotunda, in locul fetei de masa pe care poti sa o percepi din desenul alaturat subnumarul 9107 Este taiata dintr-un iuft ro§u moscovit ca un fund mare al unui butoide yin. Marginea §i central sunt impodobite cu flori din piele de safian ro§u, galben1.§il maro §i aplicate cu matase. In afara marginii sunt agatate inele mici prin caretrece un pur ce pennite strangerea pieii. Dupa ce este a§ternutd pielea se awaza peea sticluta cu sare, se pun painea §i. lingurile. Apoi, ei vin la masa, 'fi lasa papucii1°8(acegia sunt pantofi astfel croiti incat sä iasa uwr din picioare) inaintea lavitei, sesuie pe aceasta §i se awazã frumos ordonat in jurul pieii, cu picioarele ascunse sub ei.Pe piele, care atunci se gäse§te la picioarele lor, taie carnea i toate [celelalte]. Dupdterminarea rnesei, sluga apuca pielea de pur, inchizand inauntru oasele, o spala cuapd calda cu o carpd, o lasä la uscat, incat devine la fel de frumoasa ca inainte.

Persoanelor care wd pe lavitä, mai ales celor in varsta., li se a§terne o pemitatare pe care sä se a§eze, dar nu le este de ajutor; ei se sprijina mai degrabd pe coatesau se suie pe aceasta caci sunt din copilarie obi§nuiti sa §ada astfel. De aceea, dacala noi i se 4eme turcului o masa, de exemplu la locuinta sa, el se suie cupicioarele pe bailed §i §ede astfel in spate sau chiar face din masa lavita.

Tot astfel mananca arrnenii de-a lungul intregului drum; eu insä rn-am wzatde-a dreptul jos, ca Sfantul Joan. CM Baronius1°9 aratä in cartea intai a sa, ca.Domnul Hristos n-a mancat cu ucenicii sai mielul pascal §ezand in spatele mesei, cidupd obiceiul turcilor, aproape intins i de aceea afirmä Evanghelistul"° ca Sfantulloan la Cina Domnului s-a odihnit pe pieptul acestuia. Inca in ziva de azi, TaraSfanta i toate popoarele dimprejur au din acea vreme un astfel de obicei de amanca. Si dupd ce termind de mancat 4i intind picioarele (totui onorabil) unul inspatele celuilalt, se intind pe o parte §i astfel vorbesc unul cu altul; daca insavreunul dore§te sd intrebe sau sa roage ceva pe altul, acela poate sa se awze lesneap intins chiar in fata sa, care dupa obiceiul indatinat nu-i un lucru de ru§ine, cieste chiar onorabil.

In ceea ce prive§te casele, de unde am inceput, poti sa le intelegi forma dinacest desen111. Cruciulita semnifica locul de unde incepe gardul, care leaga casele

104 Autorul deseneaza lavita turceasca Vezi in Anexd fig 1.

105 Kolder.166 Jamulke. Gruneweg reda tichia purtata de turci.IC7 Desenul autorului infati§eazd fata de masa".I°8 Paputzt.169 Cardinalul Cezar Baronius (1538-1607) a scris o istorie a bisericii de la naterea lui Hristos

pana in anul 1198.II° Pe margine, mentiunea nou-testamentard a autorului: loan 21 5.111 Vezi in Anexci fig 2.


Impreuna, la care este §i o poarta dupa curn se obi§nuie§te la sate. in rest, casa arecurte suficientä, grddina, staul pentru vite; fiecare cladire este separatd, incattuturor li se poate face inconjurul. Si ceea ce am spus acurn despre ...casele dinHotin, trebuie inteles pentru toate ora§ele din Valahia §i Moldova. In Ruteniabisericutele din sate sunt dupa aceasta forma, foarte mici §i lungi, dar impodobitecu o cruce mare, §i ele au o infdti§are care intrece alte clädiri; au §i un turn-clopotnitd blãnit cu scanduri. Insa valahii au la sate astfel de capele, 'Meat daca staiinduntru pdlaria se freaca de grinzi §i cel care merge la u§i trebuie sa se aplece curnse cuvine Dornnului nostru, §i nu are alta lumina decat prin u§ita. In orge,bisericile lor sunt dupd infati§area alaturata, de lenm sau de piatrd, dar la Hotin nuexista mmic de zid. Copacul cu clopotul se gase§te in curtea bisericii. Sau, dupdcum e in imaginea cealalta, care are un astfel de fundament cum e mai jos, ei inaltaastfel de bisericute mai ales de zid, dupa cum se vede din celalalt desen. Inainte dea suna clopotul, ei bat o vreme intr-o seandurd de stejar, dupd felul in care doioameni bat fierul impreuna. Scandura atarna de peretele bisericii, dupd cum vezi, §iand se bate in ea, se impinge succesiv cu ambele maini de perctele de care eatarnata la cloud §chioape. In lungime e cat i§i poate intinde ambele maini un omzdravan, dupa aceasta poti intelege u§or latimea §i grosimea din desenul aldturati".

$i rutemi au o astfel de scandura dar nu bat in ea decat in joia mare §i inurmatoarele cloud zile §i [fac acest lucru] cu ciocane, nu cum imping ace§tia. $iacest neam are in bisericile sale un fier asemanator acestei scanduri §i la care cantäori bat la marile sarbatori. Vedeti-i pe greci, care nu se socotesc nebuni, cu toate canu tin de Biserica romand, totu§i folosesc invatd adeptii cu astfel de ceremoniicare sunt asemanatoare celor romane. Acest neam nu cunoa§te deloc ce este TatalNostra sau credinta Apostolilor, insa simbolul niceean II rostesc in chip obi§nuit.Exista §i mandstiri in Valahia. In bisericile valahe ei canta totul in limba slava."3de§i nu inteleg un cuvant din aceasta, precum la noi calugaritele.

In rest este un popor frumos in aceasta tail, care are propria limbà, aproapeca italiana, intrucat sunt o ceata alungata din Italia. Nu sunt grosolani la infati§are,atat cei de la sate cat §i cei de la ora§e. Au un frumos §i respectabil port dupd felulpolon, dar intrucatva diferit. Ca sa-ti dau un exemplu: acesta are pe cap parul tdiatrotund cum poarta de obicei italienii sau germanii, nu il tund ca polonii, in acela§ipar rotund barbierul face doar o taieturd cu foarfece, care merge in dosul capuluiimprejur de la o ureche la alta, precum cununa unui calugar. Sub aceasta tdietura nuse arata nimic gol caci se pare cä palaria este indesata peste par. $i au aceasta casenm distinctiv din porunca preotilor lor §i, dupd cum afirma altii, ei o poarta capocaintd. Pe cap poarta o boneta polonà"4 sau o astfel de pal:Lie dupa curn se vedein desenul aldturat"5. Deasupra se and o fund rotund ro§u sau de alta culoare, iar dejur-imprejur e garnisitd cu tesatura de gaitan negru sau de culoarea unghiei. La

"2 Desenele autorului redau o bisericd ruteand, trei biserici românep, dou'd planuri de biseriedo toad Vezi in Anexii fig 3 i 4.

13 Windtscher sprache.pohusch magterchen.

1'5 Vezi in Ane.rd fig 5.

80

si

I!"

www.dacoromanica.ro

carna$5. ci poarta un guler italienesc, care ajunge 'Jana' la umeri i atarnd in fata desus in jos pana pe piept, si este din belsug brodata cu matase de mai multe culori.Iar rocul"6 este lung pand peste genuncht $i frã guler, iar in picioare [au] fixateciubote galbene sau roii. Nu-mi ammtesc sa-1 fi vazut pe vreunul in papuci, ci totiin ciubote. Rocul care ii cuprinde de jur-irnprejur"7 este o manta polonezal cu ungulcr mare atarnat $i cu maneci lungi Ei exerseaza cu sabia $i cu arcul. Un cutitimpodobit cu argint atarna la nasturii argintii ai celor doua haine si poarta cuplacere inele pe degete. and sunt bucurosi, fac un dans rotund care se deslawardcu cinste, fara ras, fara sporovdiala i sar exact dupd cadenta. Pentru cä au caseinguste, danseaza pe ulita. Unul 11 apuca pe altul de mana imprejur cate un barbat $io femeie si astfel fac o math' mare. Si au bucurie atunci cand danseaza cel mai bine

unul dintre ei le da semnalul sa sard astfel: Huthuthut, la ultimul hut sar toti caunul cat de sus pot. In timpul sariturii unul aruncã o maciuca sub cei care danseaza,adica se intelege sub picioarele lor; deci fiecare tail are obiceiul

Si portul femeilor este curat. Toate umbra* ca barbatii cu ciubote. Au straiefrumoase de matase, incretite de la gat, 'Dana la gambe, cu maneci jumatate, adicamaneca pand peste cot, frumos tivite, haina este decoltata rotund pe umeri $i sus epusa imprejur o garniturd cu aur $i perle. Din aceasta se iveste camasa 'Jana subgat, care in locul gulerului e cusutd de latimea unui deget cu aur i matase si aremaneci incretite; ele poarta de asemenea $i lanturi aurite, salbe, bratari, mdrgean.Astfel e podoaba capului. Ii netezesc pärul sub ele din cre$tet pand in dosulurechilor i II coboara i ceva mai jos, astfel ca fruntea sa fie acoperita, apoi ii facca o coroand de naframe pe care o pun deasupra, insa coroana o fac astfel. Au omarama din cel mai frumos postav de Louvain pe care il pun in patru, incat ramanelat de patru degete. Ele il pun egal impreund $i Ii rasucesc pe o garnitura gatapregatita. Rasucesc in latime de sase degete, de fiecare data cu un fir de pai maisus, $i capatul Ii prind cu un ac mare de gamalie din argint de care atarnd o podoabamica pe care o pun deasupra urechii drepte"9. Oamenii tineri Vara $i deasupraamintitului ac o floricica sau o frumoasd ierbulità. Pe dinauntrul acestei coroane,intrucat se zareste pärul capului, impodobesc de jur-imprejur cu agrafe frumoase.in ambele urechi poarta $i astfel de podoabe120. Haina care le cuprinde este o mantlepoloneza121. Fecioarele poarta peste o cosità cu mot lung, un cilindru mic din catifeaneagrat22 sau o agrafa lucratd, care se aseaza impreuna pe cap ca o paldrie episcopala;deasupra aseaza o cunund care atarna in spate. Dacd una [dintre ele] a fost dejapromisa aceea poarta pe capul gol o cunund deschisa din pene de päun123.

Aceastä tara are o pasune mare caci este in cea mai mare parte doar campie,de aceea oferã aproape lumii intregi vite, de pe urma cdrora locuitorii Ii au

116 rok Rocul este un fel de palton scurt", vezi Dicponarul explicaiw, p. 931.117 ummenems rok118 polnischer Kopremak."9 Vezi in Anexii fig. 6120 Desenul autorului aratd un cercel Vezt in Anexii fig. 7.121 polmsche dehge122 Vezi in Anexii fig. 8123 Vezi in Anexii fig 9

8 1

si

sau.

www.dacoromanica.ro

intreaga hrand si este un popor bogat. Si desi unele locuri suferd de lipsa lemnului,Inca trebuie sä facd focul cu balegd uscatd, pe care fiecare o adund cu hdrnicie depe urma vacii sale, totusi are pretutindeni cele mai frumoase poduri din lemn, spredeosebire de Po Ionia care le are pe cele mai rele, desi se afld in pddure. Tara estenumai deal si vale, care insd, cum am spus, sunt lard pdduri majoritatea; are unpdmfint uscat. Aici nu sunt m1astini sau câmpii apoase ca in Po Ionia. Nu are dealuristrasnice, ci doar mijlocii si foarte incantdtoare. Rar are pace si in perrnanentd ejefuitd din toate laturile, din care pricind se iscd apoi o mare vdrsare de sdnge, insdunde a avut loc o bdtdlie mare, cdrnpul este marcat cu un astfel de stalp, in loculcrucii; asemenea stAlpi se pot vedea des, mai ales unde a cdzut o persoand de vazd124.

Cu schimbarea Orli s-au schimbat toate in jurul meu si a inceput aceastacäldtorie cu o mare minune de la Dumnezeu, care s-a petrecut in felul urmdtor.Dupd ce caravana a ajuns la Hotin, s-a indreptat direct spre curtea vämii si a fostinchisd acolo conform obiceiului. Aici ni s-au asociat cloud calfe germane de aurari.Cel mai in vdrstd se numea Kristof, un om trufas, totusi bun, care lucrase cdtiva anipentru impdratul din Constantinopol 125, dupd ce s-a invoit la Königsberg 126,

Prusia, cu rudele sale [in problema] pdrintilor sdi decedati, se indrepta din nou spreGalata'27. Asa este obiceiul ca ei sd scrie aici toate mdrfurile de la cea mai mica lacea mai mare si fac aceasta cu o hdrnicie de mirare, ca nu cumva sa fie ceva trecutcu vederea. Vamesul, care este un mare domn, cdnd merge sd noteze bunurilenegustorilor ia cu el circa 20 de slujitori, dintre care unii dezleagd balotii, deschidbutoaiele si scotocesc cu o astfel de bard de fier128 prin saci 5i butoaie, ceilalti seaseazd sus pe cdrute 5i asigurd paza.

Venind deci vamesul cu slujitorii sdi, s-a luat chiar de mine un domnisor grec5i vroia sd-si batd joc. Pentru mine nu era nicio bucurie aci ambele mdini imi erauocupate cu lucrul, deoarece toate bunurile noastre zdceau aruncate 5i aveam destulde curdtat 5i de inchis. Fiindcd nu vroia sd inceteze, am devenit mânios in cele dinurmd, [iar] domnul Kristof din Konigsberg a tipat in greceste la el si 1-a avertizat sdma lase in pace. Deoarece domnul Kristof i s-a adresat si-a indreptat teaca spre el,iar donmul Kristof 1-a impins un pic de ldngd el, la care el i-a dat o palmä 5idomnul Kristof 1-a pdlmuit la rdndul säu. Din aceasta s-a pornit un rdzboi strasnic,deoarece grecului i-a sdrit pe data in ajutor o ceatä, dar Dumnezeu mi-a ardtat ataaindurare incdt 1-am potolit pe grec 5i 1-am convins sd-i intindd mâna domnuluiKristof 5i 1-a imbratisat. Toate acestea s-au petrecut in spatele carutelor Inca n-aprins de veste nici unul dintre stdpdni; dar fiindcd grecul nu vroia sd-si potoleascdsdlbdticia au aflat cu totii ce se petrecuse. Se aflau laolaltd trei butoaie cu cutite, iarel vrând sd se dea mare 5i sd sard peste ele a cdzut pe spate pe acestea 5i s-a lovitatdt de rdu incat 1-au dus aproape mort acasd; a fost o mare minune a lui Dumnezeucd s-au gäsit vreo zece persoane care au märturisit cu jurdmdnt, cd un calugär din

124 Vezi in Anexci fig 10125 Konstanttnoppel.126 Kontgefiberge127 Gallate.128 Vezi in Anexci fig. I I.

82

si, in

www.dacoromanica.ro

Carnenita, apartmand Ordinului nostru129, i-ar fi impins butoiul sub picioare i i-arfi provocat astfel caderea. Printre aceste persoane care au marturisit s-au afiat atatdin caravana noastra cat §i dintre vamqi. A fost cautat calugarul dar nu a fost gasit§i fereasca Domnul sa-1 fi gasit pe vreunul, caci ace§tia yin deseori aici pentru acegi. Insa eu insumi fusesem acela care a impins mai departe butoiul i 1-a facut pegrec sa calk *i s-a revarsat aici o mare mild a lui Dumnezeu asupra mea, careastfel a acoperit nebunia mea, ferindu-ma de o mare suferinta §i dovedind protectiaSfantului Ordin. Ceea ce este foarte de mirare e ca, negasind un astfel de Calugar,au cazut la indoiald §i au spus ca ar fi fost un calugdr rutean; deci i Ordinul i-apdstrat pacea!

Ce mai peripetii noaptea! intre timp incepuse sa ploua tare §i fiecare i§i cautaun loc uscat unde sa doarma, deoarece in curtea vamii (devenita stramta din cauzacailor §i a carutelor) nu se gasea niciun loc pe pamantul noroios. Deci stapanii aulimas in carate, unele slugi la cai §i noi ceilalti am fost lasati in ora. Era dejaintuneric cand am plecat, am gash o casa in care erau doar oameni foarte tineri *inu-i primeau pe cei batrani noaptea. Am facut cinste copiilor ca sa ne permitd sa nestrecuram in odaie pentru a dormi. Ai no§tri erau vreo treizeci care s-au awzat aici§i, dgi aveam intentia sa nu-i las sa se odihneasca, totu§i curand am adormit, maiales din cauza muncii grele [depuse]. In sonm am visat cä s-a prabu*it acoperiwlpeste noi, ceea ce rn-a speriat atat de tare incat rn-am trezit, mi-am strans a§ternutul§i rn-am dus in altd casa. Domnul Kristof zacea chiar langd mine §i nu adormiseinca. Vazand ca vreau sa plec rn-a intrebat incotro *i i-am spus ca visul imispulberase increderea in aceastd casa. El 1-a considerat drept un avertisment al luiDumnezeu, pentru cä i el observase cum se scutura cu noi podul casei, i rn-aurmat cu calfa sa §i cu Iacob al nostru. Domnul nostru ne-a calauzit intr-un loc maibun, pe care eu il remarcasem inca din timpul zilei; insa deoarece cei carora lefusese dat mai devreme un semn sa se ridice au inceput sa tropaie deasupra aceleiodai, aceasta s-a prabu§it cu ei toti; de§i nu vatamator, totu§i erau toti desfigurati i

au trebuit sa plateasca gazdei pentru paguba vreo zece taleri. Aceasta odaie eraacoperita cu barne mici subtiri, dar deja stricate, iar deasupra erau puse doar nuieleca la un co§, unse cu lut pe ambele parti. Pe aceasta, de obicei, stateau doar gaimle,de aceea nu suporta viteii.

La 20 septembrie, vamewl a dat in pastrare registrul rnarfurilor caravaneinoastre unui slujitor al ski care, conform obiceiului, calarea alaturi de caravana'Yana catre I*130, insotindu-ne i veghind ca pe drum sa nu se ia in carute cevaascuns. Dar aici nu ajuta nicio paiã sau dqteptaciune a vamewlui, deoarece nicinegustorii nu dorm §i tiu sa-§i scoata parleala. De§i trebuia vamuit fiecare taler,totui deseori erau atatea lucruri ascunse in caravana ca abia le puteau trage zececai; de aceea nu le ajuta sa scotoceasca la piept. Ei scutura talerii din buzunar §i nu§tiu ca in locul lor tree 10.000 lard vama. In timpul noptii marfurile sunt duse subfan i in spatele I*lor sunt legate cu sfoard, Inca din trei baloturi se face unulsingur, caci dincolo de Dundre se socotesc doar bucatile. and ajung iard§i undeva

129 Este vorba de Ordmul domirocan1" Jas.


la un tufis sunt legate din nou si se fac bucati foarte usoare. Se face multa munca cupermanenta re-legare pana cand sunt irnbatati paznicli sau pana cand se lasämrtuiti, cand isi dau searna. Am mers mai intai spre un crang care incepe de la orassi am ajuns in cele din urma acolo. Am mers iarasi prin campie, apoi printr-opadure deasa de stejar, peste dealuri i prin vai. Din aceastä padure, care este oadevarata vägaund de ucigasi, am ajuns la un sat aflat in campia intinsa, in spatelecaruia, totusi departe de acesta, curge Prutu1131 sau cum il nurnesc altii Hierasus132.Aceastä apd este egala in latime cu [rail] Mottlau si se varsä in Dunare. Niciodatanu s-a aratat limpede in fata ochilor mei, ci totdeauna amestecata cu lut, ca supabarszcz133, la fel ca Tibrul1/4 la Roma13). Si desi atat de tulbure, totusi, daca sea unpic 1inititä intr-un vas, curand devine limpede si este cea mai sanatoasa apd debaut. S-a dovedit cà pe cantar, fatä de celelalte ape, este cea mai usoard136.

Mid am ajuns la acest rau am gasit vadu1137 atat de stricat incat nu amindraznit sa trecem cdrutele prin el si, deci, am apucat un alt drum pe langd Prut, pecare 1-am avut in permanenta nu departe de noi in dreapta si am innoptat tot acolo138.

La 22 septembrie am hranit [animalele] langd Prut, unde se gdseau multecoarne 139 care erau deja coapte (nu pot afla acum denumirea acestui porn); el esteintrucatva asemanator ciresului, poarta frumoase fructe mici rosii, acnsoare caresunt lunguiete dupd forma unei masline mici, au si un samburel in ele, dar totul maisubtire si mai lunguiet140. Sunt placute la gust, iar turcii isi fac bdutura din ele. Amplecat cu un stapan sas scutur aceste fructe mici i and eram mai in toiul lucrului, elmi-a spus: O, Merten141, s-a facut deja urat in jurul nostru" si mi-a aratat sprepamant. Atunci am vazut cd erau vreo mie de serpi in jurul nostru, care toti aveaucapetele ridicate de pared priveau la ce faceam noi. Dintr-o data au sarit toti in Pratsi erau de cloud ori mai multi decat am crezut inainte. Am mers tot prin campiaintinsd Inca i lemnele pentru gatit a trebuit sa le clucem cu carutele noastre si säadaugam balega, de care, de asemenea, duceam lipsd, caci era stricata de ploaianeintreruptd. Am ajuns sr in sate unde se servea bere si yin. Berea valaha nu esteniciodata limpede, de pared ar fi sora Prutului, si vinul este acm, insa nici una nu eneprielnica consumului. Se mai prepara aici un delicios mied tare, care nu e fiert cidoar ars, de aceea nu-1 capata oricare. Este un astfel de obicei prin sate, pand laConstantinopol, incat de indata ce taranii si tarancile afld de [sosirea] unei

I" Pnat.132 literosa.133 Kite em barficz. Potrivit editoarei aceasta era o supd de sfecla rosie.134 Tieber.136 Rome.

136 Pentru aceeasi problema, vezi Dimitne Cantemir, Principe le Moldovei, Descnerea starti deodanoard ci de asteizt a Moldovet, vol. II, studiu introd si note de Valentina Esanu, trad. i indici deDan Slusanschi, Bucuresti, 2007, p 146.

137 Probabil e vorba de vadul de la Lipcani-Radauti Prut.138 Calatoria continua deci pe malul basarabean al raului.139 Derenn14° In desen autorul infatiseaza o coarnd.141 Este o varianta a nurnelui Martin.


caravane, se impodobesc cu hainele lor de sdrbdtoare, prind fuiorul la eingdtoare(inclusiv bdrbatii), merg §i stau la drum, cele care tore land, §i tot ce au in casd devanzare aduc cu ei. Aici ar fi o ru§ine ca vreuna sd meargd prin sat fard a toarce.Untul §i branza lor o yard in piei de vita care sunt Inca cu par, netdbdcite.

La 24 septembrie inainte de amiazd am ajuns la Prut in fata satului Tutora142,unde este in permanentd un vad. Si pand acolo n-am intalnit niciun ora§ §i nu-miamintesc nici satele sau numele lor. Stdpanii s-au dus direct la Ia§i dupa vame§i, pecare dimineata i-au adus cu ei. Au scotocit din nou cdrutele in acelasi mod ca laHotin §i abia aici au trebuit stapanii sd achite pentru toate. Aici am purtat o nouacruce dupd de felul celei vechi din Camenita din partea vame§ilor, care aproape cd1-au deterrninat pe stdpanul meu sd ma trimita inapoi la Liov. impartd§ind necazulmeu arnintitului aurar, acesta a fost atat de onest incat mi-a jurat cd ma va prezentaunui prea-cinstit negustor din Italia sau de aiurea. Nu vroia sd renunte la mine cluar§i cu incuviintarea deosebitd a intregului sfat al cre§tinilor din Galata. Pentru minevroia chiar sa pardseascd aceastd caravand, sd a§tepte la Ia§i aka. companie §.1 sd mdfind in permanentd pe cheltuiala sa. Fiind insd angajat Inca din Liov de stdpan, 1-amrefuzat pe domn §i i-am spus a nu doresc sa merg la Liov §i i-am prezentatpropunerea mea, ca doar lui sd-i fiu pe plac incat caravana sa sa rdmand fard teamd.Deoarece insd stdpanul, impreund cu alti armeni s-au sfatuit indelung cu domnulKristof in legaturd cu mine, au incuviintat din nou toti, sd ma tind in mijlocul lor,ceea ce dupd suferintd mi-a adus din nou bucurie, pentru care Domnul fie läudat.

Pe 26 septembrie devreme am pornit cu caravana mai departe, dar stapanii aumai ramas in urind pentru a plati vama. Stdpanul meu a rdmas cu ei §i rn-a trimis cumica sa trdsurd mai departe, cu care din porunca lui i-am dus tot timpul pe cei doigermani ai mei, care altminteri stdteau in carutd. La 27 [septembrie] tarziu au venit.La 28 septembrie stdpanul a poruncit, la sfatul meu, ca ambii aurari sd meargd incdrutele noastre gratuit pand la Constantinopol, fapt pentru care ei au multumitstapanului §i mie. Pe deasupra i-am a§ezat de atunci cu slugile noastre, ca sd poatdfard trudd manca impreunä cu acestea. Eu insd mancam printre contabili dincastronul stdpanilor. Am innoptat la satul Chigheci143.

La 29 scptembrie am trecut peste un deal inalt acoperit cu tufe mici, pe carese gasea in dreapta §i o gradina de varzd, care nu era imprejmuitd. $i de§i avea unpaznic in permanentd, totu§i era tot timpul jefuita de cdfau§ii nestaviliti. Din acestdeal se ajunge intr-o frumoasd vale intinsd144, care trecea prin cateva sate bune careau de toate. In acestea incepe sd se gaseasca yin bun, turcesc, dar dispar berea §irniedul. Ultimul sat se numeste Garlai45, in spatele cdruia se iese peste un deal dinaceastd vale, §i nu se mai gdse§te niciun sat pand la Dundre, doar o foarte intinsdcampie incantatoare146. insã in aceasta vale porne§te un brat din Dundre147 pand sub

142 Tzotzorze143 Kygatz. Astdzi se numeste Tigheci.144 Este vorba de valea Ialpugului.145 Ger la Localitate neidentificatd, aflata probabil undeva la varsarea raului lalpug in lacul cu

acelasi nume.146 Aceasta ample se afla intre lacurile Ialpug si Cahul147 De fapt, lacul lalpug


dealul pe care se afld grddina; pe acesta il aveam in partea stângd, la vremea aceeaera secat, dar altd data 1-am vdzut phn de apd. Foarte tdrziu am ajuns la Dundre,altfel numitä Istru148, in care nu departe de noi in dreapta se varsd Prutul.

Apreciez Dundrea ca find lad aici de jumdtate de mild, tot4 nu estecurentul cel mai puternic. De pe malul valah se trece pe ldngd un sturari gros §icfiteva insulite cu pddure, apoi spre malul turcesc era o apä curatd i foartestraglicd, dupd parerea mea latä cat de la Hohen Thor pând la Kogenbrucke149. Aiciexistd enorm de multi pe§ti care, sdrati i uscati, sunt du§i in Po Ionia §i chiar maideparte. Pescarii dau deseori pentru un gros de paine patru, chiar cinci crapi enormde mari, al cdror cunoscdtor in Danzig i-ar da pe trei taleri. Eu insumi cu propriamdnd am sdrat acolo odinioard scrumbii lungi de cloud §chioape. Acestea le-arnadus spre uimirea tuturor spre cinstire starostelui din Liov150. Vadul nu are vreunsat sau colibe, dar nu §tiu din ce cauzd, aci aici sunt in permanentd oaspeti. Aiciam vdzut intdia oard ldmpi arzdnd in jurul bisericii turcqti, dar nu am inteles cesemnificatie aveau; intre timp fuseserd aprinse doar cloud, despre care vreau sdscriu mai apoi.

Cu toate cd Valahia are vin destul, totui, traversdnd tara pe acest drum, eu nuam vdzut nicio vie sau vita §i nici grddini, §i pe deasupra arareori apd. in Valahiadistanta este socotitd in mile151, dar am uitat ce distantd e de la un loc la altul.Aceasta o §tiu bine: [anume cd] Podolia are mile mari152, dar Valahia cu mult maimari, luck nicio tara nu are mile mai mari ca aceasta. Md. 4i no§tri socotescdistanta de la Hotin pdnd la Dundre ca find de 60 de mile germane153, ora§ul Ia§iconsiderdndu-1 la mijloc, la jumdtatea drumului.

La 30 septembrie cänitele au fost trecute cu cloud §eici154 dincolo. Aceste§eici sunt dupd felul marilor bdrci de pe Vistula155, dar in spate, spre cdrmd, nu au oincdpere ci pe o scdndurä std cdrmaciul (care, ca §i echipajul, este valah). Pe unaiau patru cdrute mari, o pereche de träsuri §i vreo 30 de cai. Caii sunt pu§i in fatd,cdrutele mari langd cdrmd una langd alta i sunt a§ezate astfel. Ei awala jgheaburiputernice, de la o margine la alta, in care sunt prinse rotile §i de ambele laturi suntstrdnse cu lanturi, ca sd nu se clatine §i oamenii stau astfel intre cdrute, caii in fatd§i cdrutele sus pe margine. La sfatul stapdnului eu am fost trecut cu caruta mea abianoaptea.

Pe celdlalt mal, chiar pe malul apei, care aici este foarte adâncd i de aceeacurge limpede ldngd deal, se afld ora§ul Oblucita156, pe care turcii il numesc

148 Hater.149 vom Hogen thoere tzur Kogen brucke. E vorba de repere din Danzig.150 Staroste era Milcolaj Herburt (1570-1593) [n. Almut Bues].151 Nicolae Stoicescu, Cum mdsurau stramosu Metrologia medievald pe tentorml Ronuintet,

Bucurqti, 1971, p. 98, contestd folosirea milei ca unitate de mdsurd a distantei in Moldova §i TaraRomâneascd

152 Mila polond masura 5,6 km, vezi N. Stoicescu, op ca , p. 100.153 0 mild germand mdsura circa 7,4 km [n. Almut Bues].154 Szeuken.155 Weysselkane.186 Oblucztce.


Isaccea157. Aici se coboara din eici direct in bazar158, care inseamna piatà. Aici amvazut primul mecet159, acesta e o biserica turceasca, pe care la coborare o aveamfoarte aproape in partea stangd [ca] in imaginea alaturata160. Aceasta biserica sta peo stanza. §i e de piatra *i in spatele ei e o baie, in rest ora§ul are numai constructii delemn dupa obiceiul valah. Are multi turci dar i mai multi valahit61. Aici la targsosesc corabii din mare. De la acest orq incepe un parnant frumos, in jurul sau sunttufe §i padure indeajuns, dealuri incantatoare, inalte, dar nu abrupte. De pe un deal,in stanga, nu departe de ora§, se vede in depärtare un atat de frumos deal inaltplepv, incat nu are egal in fnirnusete162. Despre acest deal este raspandita legendaca un stapanitor a poruncit oastei sale ca la intoarcerea peste Dundre, dupaincheierea razboiului, fiecare din acea multime sä aduca o torbd (aceasta e unsaculet de paine) de pamant. Astfel vroia sà arate numärul mare al oastei sale i a§as-a inaltat acest morman. Acest ora§ are in. jurul säu multe vii §i cresc migdale,portocale, rodii i alte fructe.

Dupa ce am trecut dincolo, pe data au fost numarate mdrfurile i apoi au fostplatite vame§ului cu bucata. Dupd aceea am suit dealul din spatele ora§ului i ama§teptat 'Yana ce s-a adunat caravana §i s-a achitat vamqilor. Privitor la acest oraOblucita toti gravorii in lernn se in§ald, unul dupd celàlalt. Caci in toate hartilemapele acesta este pozitionat in fata Dunarii, pe malul valah in Basarabia163 sau peo insula din Dui-IL-el", dei, dupd cum ai auzit, se afla pe celdlalt mal, in Turcia §inu are fluviul Dunarii in spate. Dunarea se desparte in ppte brate inainte sa ajungd inMarea Neagrd i acest ora§ se aflä pe malul drept al ei, aproape de locul unde incepesa se desparta, dar curge Inca in deplinatatea sa §1 Prutul este ultimul ei afluent.

157 Sachczica.158 Basar.159 Medziet. E vorba de geamia orasului.160 Vezi in Anexd fig. 12.161 Un registru ottoman din 1518 mentioneaza 256 case de crestini la Isaccea, vezi Nicoard

Beldiceanu, Jean-Louis Bacque-Grammont, Matei Cazacu, Recherches sur les Ottomans et laMoldavie ponto-danubienne entre 1484 et 1520, in Bulletin of the School of Oriental and AfricanStudies", vol. 45, 1982, nr. 1, p. 55, n 47

162 in desen se observa dealul plesuv.163 Bessarabia164 Observatia lui Gruneweg e justd in istoriografie s-a acreditat ideea cã la nord de Dun5re, in

Moldova, ar fi existat in secolele XVXVI o asezare cu numele Oblucita, pereche" a localitatiidobrogene cu acelasi nume, care in a doua jumdtate a secolului al XVII-lea si-ar fi schimbatdenumirca in Cartal (Marcel Dumitru Ciucd, Dm rela(itle Moldovei cu Otoman in tunpuldommei lin Bogdan al III-lea, in RdI, t 31, 1978, nr. 7, p 1253-1263). in realitate, in Moldova n-aexistat vreodatd o asezare cu numele Oblucita. Nici documentele interne i nici ciilàtorii straini nu omentioncaz5, absenta greu de explicat pentru o asezare care ar fi existat la importantul vad al Isaccei(Oblucitei) si care ar fi fost chiar loc de varnd al Moldovei Cele mai vechi mentiuni ale Cartaluluibasarabean dateazil din prima jumdtate a secolului al XVII-lca Asezarea a fost amintad in registrulfiscal otoman din 25 iulie 1645 (Tahsin Gemil, Relatule Tanlor Române cu Impernd Otoman indocumente turcep (1601-1712), Bucuresti, 1984, p 261-262) si in harta 1in Kalb Celebi din 1648(Anca Popescu, 0 harto osmaná a Dobrogel de la mylocul secolidui XVII, in AIIAX, t XXII, 1985,p 631-637). Numele turcesc Cartal i cele mai vechi mentiuni impun concluzia ca asezarea a luatfunt5 in timpul st6pânirn otomane in regiune, mai exact intre 1621 si 1645.

87

§i

§i

Imperad

www.dacoromanica.ro

La 1 octombrie, dupd amiaza, in a 25-a zi de luni dupd Paste, am pornit maideparte prin tufisuri, apoi peste un deal [acoperit] cu padure mare, uncle am siramas peste noapte, langa o veche cismea165 care este zidita si are, nu departe, unpodet de piatrd.

Astfel de cismele se gasesc din belsug pretutindeni in Turcia deoarece suntfacute din mild pentru caldtori. Si daca vreuna este inaltata cu cheltuiala, arata ca infigura alaturata166. Ei o clädesc sau zidesc inaltd, din piatra frurnoasa, chiarmarmurd, ca sä incante din depdrtare pe oameni i pe dobitoace. $1 nu e altcevadecat un bazin cu apd, care este deseori adusa de foarte departe. Apa o fac sã curgaprintr-o tevisoard de alamd frumoasa, ranga care este o ferestruica, in care segaseste o ceased rotunda de cositor [prinsd] de un lant mic, din care bea eel care nuvrea sä fie stropit de tevisoara. Pe o latura se and inca o astfel de ferestruica pentru[a satisface nevoia] de a bea. Aceasta constructie deasupra apei este impodobita culitere aurite care contin numele ctitorului. Apa din tevisoara este adunatd in casetede piatra; cand prima este plink revarsa de sus apa printr-o ferestruica in cealaltd[caseta] i asa mai departe. Casetele au in fata un jgheab larg pavat pentru ca vitelecare asteapta sä bea, sa se bucure de apd. in dosul cismelei este un loc mic, patrat,zidit imprejur, i zidul este urnplut pand sus cu pdmant. De la pdmant se urea cincitrepte iar sus e sddita o iarbd mica frumoasa, unde eine doreste poate mancadormi. Daca cineva vrca sd fie si evlavios, pentru turci este ridicata pe marginecare amiazd o piatra, ca senm, ca sä tie incotro sä se intoarca sau sa se aplece cufata. Acea piatra nu are in rest nicio podoaba sau scriere, ci doar un astfel de semnmic asemanator acestuia pe care 1-ai vazut mai sus167. in rest, cisrneaua are aldturipomi frumosi care fac umbra pentru oameni i animale. De la amintita cismea auinceput picioarele mele sa se umfle, vinovata find apa Dundrii. in timpul zilei maitreacd-mearga, dar noaptea am suferit mare necaz. Nu am putut deloc sa dorm, cidoar am zacut toata noaptea, scheldlaind ca un caine. Simteam rnuscaturimancdrime cand sub piele, cand pe piele, iar pe deasupra imi era interzis sã ma spd1atat pe fatd cat i pe trup. Chiar daca nu mi-ar fi fost interzise toate, tot nu mi-ar fipriit din cauza vrernii rele permanente. Stdpanului ii era tare mild de mine, dar culeacurile sale, ca un doctor nepriceput, in loc de sanatate imi provoca mai multaboard. Eu insumi nu puteam sd-mi dau un sfat, doar ce ma sfatuiau toti, asta faceamsperand la o ameliorare.

La 2 octombrie [am mers] printr-o padure dcasa, apoi printr-un frumos satturcesc, acoperit cu stuf, numit Cataloil6s. Chiar in spatele satului se afla un pod delemn peste un rau169. in spatele podului am trecut iardsi printr-o pddure marem,apoi am ajuns intr-o câmpie intinsa foarte frumoasa-171

, inconjurata cu dealuri de

165 bey einer aluen Czefirna.166 Vezi In Anexd fig. 13 §i 14167 Spatiu de rugdciune deschis, cu rnihrab (niO pcntru rug5ciune) [n Al mut Bues].168 Kauely. Asezarea a fost mentionatã n ittnerarul turc din 1538, vezi Caldtort strihni despre

tarde romeine, vol I, ed. Maria Holban, Bucurqti, 1968, p 383169 Telita.

1" Astazi dispdruta171 Este vorba de depresiunea Nalbant.

88

si

si

www.dacoromanica.ro

mdrime potrivitd, in mijlocul cdreia am hrämt [animalele] langa un sat tdtArescm,care se afla in stânga noasträ. In fata acestui sat, in aceeasi câmpie, se afla un dealfrumos rotund, de pared ar fi fost turnat, pe care ei 11 nurnese Dealul Porculuim.Tatarii locuiesc mizerabil, totusi nu duc lipsd de hrand. Sate le lor, atâtea cdte amvazut, se afla in camp intins plat si au un turc ca stdpdn. Case le se gdsescirnprdstiate f'ard nicio ordine, una aici, cealaltä acolo fiecare impreund cu curteasa imprejmuitd, dupd cum vezi in ochisorn alaturatil7 . De aceca, and ajungi intr-un sat mare necunoscut, nu poti iesi usor din el. Case le lor sunt fungi i ingusteprecum cele valahe, insa foarte Deoarece aici nu se prea gdse§te lemn, inlocul peretelui fac doar un schelct de lenin pe care il leaga imprejur cu stuf mare,puternic (care se &este aici); deoarece nu se gdseste lut, iau pdmantul negruamestecat cu balega de vita cu acesta ung peretii pe ambele Orti. Nu au nici varpentru albire, de aceea ung peretii cu cenusã urnezitd ca sä devind frumosi, cenusii.Tot cu stuf le acoperd si, din desenul alaurat, poti intelege toate colturile casei176.Cercul din mijlocul oddii este o vaträ inalta de doar o schioapd peste care e un hornrotund sicare rdrndne rotund, pe deasupra foarte lat, suspendat de grindd, lard nicioproptea. In aceastd vaträ tot focul lor 11 fac mai mult cu stuf, balegd si iarbd uscatd.Intr-o parte e asternutd in permanenta o pdturd pentru sezut. Cdci tätarii lucreazdpdturile colorate din care armenii fac saci, in care ii tin mirodeniile pe care levând. Cu [patunle] acestea, care sunt destul de drdgute, isi impodobesc lavita. Eifac i cuverturim, dar in rest se hrdnesc cel mai mult de pe urma vitelor. Nu amvdzut in satele lor gradini. Desi am auzit cd nu existã popor mai murdar intrepagani ca tätarii, intre crestini ca moscovitii, totusi in jurul lor este destul de curat.In nicio natiune nu este unul atAt de asemändtor cu celdlalt ca la tätari. Ei au fatalata, ochii mari, rotunzi, care totusi ies ingusti in afard ca la sopârle. Amestece-setätarul in oricare popor ar vrea, cdci va fi recunoscut oricând, dupd oaseleproeminente din obraji. Portul si religia lor sunt la fel ca la turci. In ce privestereligia, sunt in mod sigur mai buni ca turcii. Ei iau doar o sotie, se rusineazd depoznele desfrAnate, pe care turcii le pretuiesc ca un lucru frumos, de aceea bãietiinu au a se teme de ei. Se hrdnesc cu cai i cu alte lucruri de care turcii se feresc. Ince priveste portul, bärbatul i femeia folosesc aceeasi imbrAcdminte, isiimpodobesc capul in chip obisnuit cu un i1ic moscovit de vulpe intors, vopsiti78.Sub aceastd palärie femeile ii infasoard capul cu ndfrarne albe, care atarnd pand peumeri dupd cum de altfel e obiceiul in unele locuri din Polonia [si] ele mergpermanent cu ochii descoperiti.

172 Congaz173 Schweineberg Caldtorul rus Trifbn Korobeinikov 11 numcste in 1593 Svinala Gora, vezi

strdini, vol III, ed. Mana Holban, M.M Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu,Bucuresti, 1971, p. 354 Dealul Denistepe (266 m) dornind dcpresiunea Nalbant

17-1 Desenul infanseaz5 gospoddriile tatkesti risipite Iângã drum iar dincolo de drum, maideparte se zdreste Dealul Porcului. Vezi in Anexci fig. 15

175 Vezt in Anexii fig. 16176 Gruneweg rea planul casei fafdresti cu denumirea celor trei inaperi: casa (1-/mis), odaia

(Stube)i dmara (Kamer). Vezi in Anexii fig 17.kotzenn.

175 initt einem moJ3kewitterschen umkerten geferbten foxenen Schlicke

89

lungi175.

l

177

r

www.dacoromanica.ro

Aplo,1 am trecut pe un pod lung de lemn care se afla peste o apd risipità ca omlastinä , care se gdsea ca o rdscruce la mijloc. Spre dreapta se vedea dindepdrtare un deal impAdurit, iar in stânga am väzut de departe o cetate veche deplaträ pe un deal inalt`80, sub care se zdreste o apä mare, poate [provenind] dinmare181. Apoi am cälätorit prin gradinile orasului Baba182, care inseamnd tatd. Peacestea le-am ldsat in stânga. Este un oras destul de bun, are mai multe meceturialte cladiri de piaträ, in jurul sdu sunt pretutindeni poduri de piaträ. Orasul se afidsub un deal mare care e plin de vii in tot locul, are pe deasupra in jurul sal multegrddini pline cu tot felul de plante frumoase. Aici se obisnuieste ca, la inapoiere, säfie cumpArate sdpun i orez, smochine, stafide, roscove, tamale, land, praf desulemenit etc. mai cu seamd lucruri grele caci aici se gäseste totul din belsugieffin. N-am fost insd niciodatã acolo, deoarece nu rm se permitea sã pärdsesccaravana. Mai departe am cdthtorit pnntr-o vale frumoasä, de ldtime egalã cu piatadin Danzig; se aflä intr-o padure mare si are de ambele laturi dealuri inalte. Lainceputul acestei väi se &este o cismea, de la care numesc locul Cismeal82a. Inspatele acestei cismele, sub deal, in partea dreaptd, sunt cloud tasnitori frumoase, nudeparte una de cealalta; lânga acestea obisnuieste deseori sä facA popas caravana.Dupd ce am iesit din vale peste un deal am mers din padure printr-un tuthris, apoiam ajuns intr-o câmpie mare pe care ai nostri o numesc Campia dobrogeand183. $ide aici se aduc in Polonia caii frumosi pe care ai nostri ii numesc caii dobrogeni.Ne-am indreptat pentru addpostul de noapte spre un sat turcesc184 care se gdsea indreapta, sub un deal inalt.

La 3 octombrie [am mers] printr-un loc stâncos in câmpie iar in dreaptacurgea o apd repedel 85, care umplea pentru vite trei jgheaburi man i acesta este unloc de luat aminte pentru cdthtor186. Apoi am mers printre cloud sate thtdresti187 carese aflau in câmpia intmsä. Din nou am hrdnit [animalele] langa un sat tãtäresc'88care se gdsea in dreapta in câmpie. Am trecut peste un deal putin acoperit cututhris. Din nou pe langd un sat tataresc din intinsa campie, numit Tärgusor 89. Aiciam vazut intdia oarä o cãmilä alba" ca zdpada cu care se ara. Din nou pe langa o

128 Mlastina amintitd se gdsea la varsarea Telitei siTaitei in lacul Babadag'3° Este vorba de cetatea Enisala indltatd de genovezi in ultimul sfert al secolului XIII181 Desigur, lacul Babadag182 Babadag.182a Czefima.

'" Dobruzische feltt in 1584 Gruneweg a nurnit aceastd urinate de relief Câmpia t5tAreascd.Doud relatdri de cd15torle numesc acelasi tinut campus Tartarorum (1592), vezi Virgil Ciociltan,Georg Christoph Fernberger, un ceildtor austrutc, prm Dobrogea p Moldova in anti! 1592, in SMIM,vol. XX, 2002, p 285-286 si Tatarslae polea (1597), vezi Cdldtort strdint, vol. IV, ed M Holban,M.M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, P. Cernovodeanu, Bucuresti, 1972, p. 88. Cea mai vechementiune a stepei dobrogene se &este in descrierea calkoriei lui Ibn Battuta (1330 sau 1331) Pedrurnul spre Constantinopol acest afitor rnentioneazd cd dupE Babadag incepea un desert intins lipsitde apà, a cdrui traversare dura mai multe zile, vezi Ciildtort strduu, vol I, p. 5

184 Probabil Caugagia.185 Probabil Slava.186 Vezi in Anexd fig. 18.187 Probabil Ceamurlia de Sus si Cearnurlia de Jos sau Ceamurlia de Sus si Baia (Hamangia).

188 Probabil Beidaud189 Bazarlykoy

90

si

si

www.dacoromanica.ro

fantand de piatra, adanca, din campia intinsd. Am innoptat in fata orasuluiCarasum sau Apa Neagra, probabil el este astfel numit pentru cd nu se afla departede Marea Neagra; apoi in stanga se zareste o apa mare. In dreapta este, deasemenea, un lac mare191, si mi se pare a un astfel de lac n-am mai intalnit nicaieriin Turcia. Aici se vede un zid distrus si un sant lung de vreo 30 de mile192. Dinacest zid s-a construit orasul, ceea ce se vede cu ochiul liber. Este un ora§ rau, arecase de sat lungi, acoperite cu paie. Mecetul, constructia cea mai aleasa, in parteade jos cste zidit si apoi acoperit cu scanduri din al cdrui varf, in loc de turn, popaocaraste poporul, dupa cum poti intelege din desenul alaturat193. Vezi ca pe aceastabiserica a lor n-au pus semiluna, dupa cum e obiceiul si la sate. La sate obisnuiesc saconstruiasca astfel de meceturi dupd figura alaturata194. Caravana noastra a stat aicilangd cloud fantani patrate, zidite imprejur, late de aproximativ trei pasi si adanci pandla cingatoare care erau foarte harnic facute din piatra patrata cu trepte spre apa si inrest lesnicioase. Si acolo in interior apa tasneste din pamant. Aici este locul dedistractie al orasului, de aceea, de indata ce s-a aflat de sosirea noastra, a venit o ceatade turci cu cobzele195 lor i cu astfel de fluiere mici din trestie, desenate alaturi196, siau cantat doar de pläcere, pentru a ne inveseli, aratandu-ne ea suntem bmeveniti; apoicei mai de vazd au fost invitati la masa, unde ei au stat foarte cuviincios si s-au purtatfoarte cumpatat si asa ceva se &este in toate orasele si satele.

La 4 octombrie [am mers] iaräi printr-o campie inflorator de intinsa in careintr-un loc se gaseau cateva dealuri plesuve sub care mi se pare cd fuseseraingropati osteni. Am hranit [animalele] la Kornaria192, o vale intre dealuri astfelnumitä. Aici sunt cloud fantani adanci rotunde, [aflate] la mica distanta una de alta,in care se coboara vreo zece trepte, care sunt uneori acoperite cu apd, and fantanaeste plina198. Dna' se doreste, se poate scoate apa cu o franghie, dar pentru aceastanu se afld nimic la indemand. Foarte inselätoare sunt aceste fantani, deoarece suntuna cu pämantul si deseori sunt acoperite cu iarba inalta. in stanga se zdreste o apd,probabil un lac. Se spune cd aici fusese in vremurile dinainte un oras, din care incase mai vdd ziduri in pamant199, si dcsi aici nu e nicio singurd casa, totusi, din andin cand, se tine aici iarmaroc. De aici peste un deal din nou printr-o campie intinsd.Am innoptat la Musabeim; in acest sat ei cresc caini de vandtoare, si caini mari inlanturi, care sunt dusi apoi in tari indepartate.

19° Karasu; azi Medgidia.191 Este vorba de valea (lacul) Carasu.192 Valul lui Traian193 Vezi in A nexii fig 19:94 Vezi in Anexii fig. 20.195 Kobsen.196 In desenul alaturat se vad cloud naiuri. Vezi in Anexd fig 21197 Toponimul, menponat de autor §i in calatorille urmatoare, este probabil o forma corupta a

cuvantului turcesc kanara care inseamnd rnaceldrie (abator).195 In desenul alaturat textului autorul redd o astfel de lantana. Vezi in Anexci fig. 22.199 Sunt rumele urbei romane Tropaeum Traiani2CC Myszobieg. Editoarea mentioneaza cd prm 1950 wzarea a fost redenumita Krasen


La 5 octombrie Inca prin, sau, spun eu, peste campie, apoi printr-un cranglung; am hranit [animalele] langd ora§ul Cadiohlan Bazarczie (care inseamnatargu§orul fiului voitului) pe care il aveam in partea stangd. Este un ora§ frurnos,are meceturi de piatra §i pe deasupra case frumoase de piatra acoperite cu olane. Seaflä in camp deschis, putin proeminent. Este in rest deschis §i are imprejur relativsuficiente gradini. Dupa masa' am calatorit prin campie, apoi printr-o foarte nesigurapadure sau crang, in care erau doar stejari mici, rari, §i alti copaci mici. Ie§ind dinaceasta am intalnit in partea stangd, intr-o vale fi-umoasä, sub un deal incantator, un satsarbescm numit li§en1i203, care avea vin ales. Se gasea aici in varful unui deal rotund,in vazul tuturor (lucru de mirare) o cruce mare de 1emn204. Dcoarece ineepand de laDunare nu se mai aud clopote In biserici §.1 nici nu se mai observa cruci ridicate.

Sarbii mentionati sunt cre§tini de religie greceasca. [Sunt] un popor foartemodest care vorbe§te limba slava". De aceea polonii, mai ales rutenii, se pot intelegecu ei. Case le lor sunt aidoma celor tatare§ti insa mai mari, mai inalte §i fara paie,construite din lemn §i acoperite cu scanduri. Vatra, pe care fac focul, se afla inodaie Fang u§d, asemeni caminelor noastre §i nu ca la tätari in mijloc. Deasupralavitei, imprejurul intregii oddi, este o stinghie pe care atarnd foarte ordonat toatehainele lor ca intr-o pravdlie. Dedesubt rocurile, unul langa altul, pe care ei leintind de la un perete la altul; deasupra a§eaza din nou naframele brodate, carna§ile§i ce mai au. Camd§ile §i naframele lor le brodeaza cu matase de mai multe culori.Barbatii, prin portul lor, se aseamand mult cu ungurii, totul este stramt pe ei; [portul]femeilor, din nou, este aproape la fel cu al tarancilor polone: o fustä incretita, capulinvaluit cu marame albe, din care o bucata cu un capat brodat ramane in spate,atarnand paha la cingatoare. Manecile camd§ii sunt brodate in lungirne peste tot cuscarite colorate. Ele poarta mai jos de gat, deasupra pieptului, o plated patrata, careatarna plind de pfenigi de argint §i de aur, [iar] degetele pline de inele.

Fecioarele, din nou cu acela§i port, poarta pe spate o cosita läsata pand subcingatoare §i strecoara in par pe cap cloud sau trei floricele din pene colorate, aurmatase, in urechi poarta inele de märimea unui taler §i de grosimea unui fir depai205. Cele logodite poarta pe cap [un acoperamant] ea o §a tatareasca, sub bumbatarnand plind de mici podoabe §i pfenigi de argint pe care o pun in fatd206.femcile al caror barbat a murit §i care doresc sa ramand vaduve, mai ales femeilepopilor, care nu sunt lasate ca la Danzig sa-§i ia alt barbat, conform invatäturiiSfantului Pavel, poarta un inel mare atarnat intr-o nard207. Iar barbatii pdarta palariacu marginile astfel taiate208.

2C1 Bazargic, azi Dobri6202 De fapt, bulgaresc203 Oszanlia Azi se numestc Botevo204 Vezi in Anexii fig 23205 Vezi in Anexii fig. 24.206 Vezi in Anexci fig 25.207 Vezi in Anexd fig. 26.2" Vezt in Anexii fig. 27.

92

§i

Irish

www.dacoromanica.ro

[Despre Provadial

Untul i laptele inchegat209, pe care ei 11 numesc branza21° Ii pdstreaza deasemenea doar in piei, care sunt Inca netabacite deasupra i acest lucru incepe Incadin Valahia.

[...] La 17 noiembrie2I I am hranit [animalele] in fata Bazargicului si am gasitpe camp cloud butoiase de yin, amandoud insangerate i o ja1arie cu sange, care eratdiatd. 0 caravand, care ne-a intalnit pe noi sub Ba1cani-I2, a pierdut cloud slugi,[anume] pe Szimek si Pieniodzek; acestia, dedati vinului, au ramas in mina farastirea stäpanilor lor, de aceea Ii s-a intamplat asa ceva. Am innoptat la Musabei. La18 noiembrie am hranit [animalele] la Kornaria, am innoptat in spatele [orasului]Carasu. La 19 noiembrie am hranit [animalele] la Targusor, am innoptat lajgheaburi. La 20 noiembrie am hranit [animalele] langä Dealul Porcului, aminnoptat la Cataloi. La 21 noiembrie am ajuns devrerne la Oblucita i ne-ampregatit sä trecem Dunarea.

La 23 noiembrie am incheiat traversarea. La 24 noiernbrie a inceput inghetul,din care pricind noi top am suferit un mare neajuns i acest inghe t. puternic a tinutpand la Camenita.

La 27 noiembrie am ajuns la Prut in fata Tutorei. La 28 noiembrie au sositvamesii din Iasi. La 29 noiembrie [am plecat] de acolo pe langa Prut pe drumulanterior, pe care dupd aceastä data eu nu 1-am mai frecventat.

La 1 decembrie ni s-a rupt o roatd, incat a trebuit sa ne intoarcem inapoi intr-unsat cu cele patru carate ale noastre, unde eu i Jacek213 ne-am afiat in mareprimejdie. Caci toate slugile s-au ascuns in odai din cauza inghetului mare, Inca numai puteau fi gäsite. Caii s-au smuls i s-au lovit urat din cauza frigului cumplit.Vantul furtunos nu permitea aprinderea vreunui foc, si nici nu era cu ce sa-1aprindem, caci [vantul] a dus departe fanul i ovdzul, a aruncat in sus coviltimlcdrutelor si ce a mai putut prinde. Iar toate celelalte carute plecaserd mai departestdpanii, la randul lor, apucaserd de la Iasi un alt drum spre Hotin. La 3 decembrieam ajuns la Hotin. La 5 decembrie am trecut Nistru1214.

[A DOUA CALATORIE. 1583215]

[Despre Hand"

in anul 1509 1-a asediat Bogdan2I6 i si-a pierdut aici artilena217.

209 geduerte glomse.210 Brinze.211 Este drumul de inapoiere.212 unter den Balchanen213 Este vorba de o slugd din caravand214 Calatoria se incheie la Liov la 14 decembne 1582.215 Caravana pleacd din Liov la 3 martie 1582 i, din cauza prezentei unei man latin la Camenita,

apucd druml pnn Halici si Sniatin.216 Bogdan al 111-lea cel Orb, domnul Moldovei (1504-1517)217 Autorul foloseste informapile ofente de cronicile polone

93

si

1

www.dacoromanica.ro

[Despre Sniatin]

Aici in anul 1415, Alexandru, voievodul valah2I8, a depus omagiu regeluiVladislav219 si i-a adus daruri mari. Aici au sosit si soli de la impäratulconstantinopolitan si de la patriarh cefand provizii, caci turcul Mehmedn°dobândise Tracia si isi mutase deja scaunul de la Brusa22 la Adrianopol222. In anul1531 1-a incendiat Petru223, voievodul valah224. Ne-am reparat aici cämtele pand la16 martie, caci toate lucrurile de la cdrute si de la cai se stricau din cauza ploiipermanente. Chiar in spatele orasului curge Nistrul, pe care 1-am trecut pe gheatd.

In aceeasi zi am trecut peste Prutul inghetat, de unde incepe Valahia, aminnoptat la Cernduti225, care se afla pe un loc accidentat. La 17 martie, vamesii auinspectat cdrutele noastre. La 18 martie [am plecat] de aici, la 22 am ajuns la

tefanesti226; acest oras se afla lthiga un lac mare intr-o cAmpie intinsä si foarteplata. Este relativ mare si, dupd felul tdrii, un oras bun, plin de oameni bogati sisaraci. Am innoptat aici. De la 24 pand la 25 martie am avut in permanenta Prutulin stânga, pe care apoi 1-am avut in dreapta, dupd ce 1-am trecut la un sat peste railJijia227. De indata ce treci aici peste podul de lemn, urci un deal inalt si apoi mergiprintr-o vale ingustä pka la Ia i228, iar in stanga, pe un deal, se gäseste o biseriedde piatrà a unei mandstiri de 1ernn229. La Iasi am hränit [animalele]. Aceasta estecapitala intregii Valahii; ea se aflä intr-o campie largd, destul de neprielnica. Arelocuitori bogati [si] saraci si ulite lungi si late. In piata se aflä, dupa felul tarii, obisericä mare si bine ziditän°, in parte acoperita cu plumb. Are altminteri [si] altebiserici midi de piaträ. Armenii si catolicii nostri isi au aici bisericile lor23' si chiarsi turcii isi au mecetul 10r232. Nu departe de biserica mare, langd un frumos lacmare, are o curte bine ziditä in care locuieste principele (sau voievodul) tarii.

La 27 martie [am plecat] de aici, am hränit [animalele] la Tutora, unde maifusesern si inainte. Pentru cd Prutul abia acum se dezgheta, n-am reusit sd-1traversäm din cauza sloiurilor de gheata; din aceasta pricirta am asteptat pand la29 martie, când am trecut dincolo. La 31 martie am innoptat, in stanga fiind satulaflat la inaltime intre dealuri.

218 Alexandru cel Bun, domnul Moldovei (1400-1432).219 Vladislav II, regele Po lot-net (1386-1434)220 Machtnet. Este vorba de sultanul Mehmed I (1413-1421).221 Prusy.222 Adrianopell.223 Petrillo.224 Petru Rarq, domnul Moldovei (1527-1538)225 Czarnowca.226 Steffanowca227 Gteza.228 Jaes.229 Editoarea o identified cu mandstirea Aroneanu.239 Este biserica Sf. Nicolae Domnesc, ctitoritd de $tefan cel Mare in 1491-1492281 Biserica armeneasa cu hramul Sf Maria e atestatd in secolul XIV, populape catolic5 exista

in or4 in secolul XV.232 Informape ciudatd, neconfirmatd de alte surse.


La 1 aprilie am plecat de aici, inainte sä se facd ziud. Caravana abia s-arniscat de pe bc, cici i s-a stricat ceva unei carute, din care cauza toate au trebuitsa stea locului. Insä deoarece am chibzuit cä le va lua o jurnatate de lora cureparatul, nu am spus nirnanui nimic, ci m-am abatut de la drum in stanga si rn-amintins sa ma odihnesc, cu speranta a ma voi trezi indatd ce carutele se vor pune inmiscare. Am dormit insa vreo patru ore pana ce a apus soarele fierbinte. Zacandastfel, in mana dreapta intinsa mi s-a strecurat un soricel alb ca zapada, care atat aimpins cu cdpsorul in 'nand pana ce rn-am trezit. Mid mi-am venit in fire, fail ama agita, mi-am indreptat privirea spre a vedea ce era, daed nu cumva un sarpe faceaacel lucru. Observand eu o buna bucata de vreme cd era un soricel frumos, am avutchef sd-1 prind. and am straits abil maim si credeam cd 1-am prins, disparuse.

Nu era hermelina, ci dacd era o altfel de creaturd, era un soarece. Caci imiamintesc ed odinioara, in vechea pivnita a lui Peter Plaman, s-au prins intr-ocapcana de sal-ma un cuib intreg de soareci albi. Dupd ce mi-am venit cu adevaratin fire si rn-am trezit fard caravana, rn-am speriat foarte, din care cauza am alergatin gjabd pe drumul carutelor pand ce din departare mi-am dat seama cd inhämaucaii la cdrute sub un deal inalt si, spre norocul meu, zaboviserd acolo vremeindelungatä si am ajuns tocmai la timp ultima caruta. Daed Dumnezeu n-ar fiintervenit as fi fost pierdut, caci oricare din,,caravana. ar fi considerat ea eu dorm intr-ocarutd si ar fi plecat de acolo mai departe. In timpul zilei am campat pentru noapte insatul Tintu1233; abia din acea zi a incetat furtuna. La 2 aprilie am innoptat la Gar1a234.La 3 aprilie am ajuns la Dunare, pe care am traversat-o la Oblucita la 4 aprilie.

La 5 aprilie [am plecat] de aici, am innoptat la vechea cismea. La 6 aprilie amhränit [animalele] langa Dealul Porcului, am innoptat in satul turcesc de sub deal.La 7 aprilie am hi-dint [animalele] in satul tataresc din fata dealului, am innoptat laCarasu. La 8 aprilie am hranit [animalele] la Kornaria, am innoptat la Musabei. La9 aprilie, cand era sfanta seard a Pastelui, am hranit [animalele] la Bazargic, aminnoptat la Usenli. Am asezat caravana in spatele satului pentru a da satisfactieslujitorilor, care in majoritate erau catolici, pentru a sarbatori Paste le. Ziva de Pastia fost intunecatä si partial ploioasa, de aceea si trista. La 1 1 aprilie [am plecat] deaici, am hränit [animalele] la Provadia235, am innoptat in spatele celuilalt deal,unde, inaintea podului, in stanga, se &eau cele cloud izvoare.

[...] La 10 mai am hranit [animalele] la Usen li, am innoptat la Musabei'. La1 1 mai am hränit [animalele] la Carasu, am innoptat in satul tataresc din spateledealului. La 12 mai am hranit [animalele] la Cataloi, am innoptat la Oblucita.

La 13 mai am tocmit carutele si am fost trecuti Dunarea. Stapanul s-a afiatlimpede in mare primej die, caci ei se mIrau de un astfel de curaj nemaiauzit, anumeea el s-a avantat in primejdie lard intoväräsire [dar acesta] certandu-i cu nume delenesi le-a impus cu forta sä-1 varnuiasca. Iar slugile, cand au vazut granita crestma

233 Tentula. Tmtul sau Tintul se gasea nu departe de varsarea raului falpug in lacul cu ace1a.5i nume234 Ger Ia.

235 Prowadia236 Este vorba de drumul de intoarcere.


au vrut sa fuga, caci le era teama ca vor trebui sa se trezeasca devreme si sã fadmunci neobisnuite. La 16 mai am innoptat la Iasi. La 17 mai am asezat caratele si,inainte de amiaza, am fost in biserica mare din piata. La 18 mai, am innoptat laStefanesti. La 19 mai, in ziva Ina ltarii Domnului, am innoptat la Hotin237.

[A TREIA CALATORIE. 1583238]

La 5 iulie am hranit [animalele] la Orynyn239, doua mile, am innoptat in fataCamenitei la cctatea de pe deal, doua mile. La 7 iulie [am plecat] de aici, am hranit[anirnalele] la Hotin, doua mile, am innoptat in spatele orasului la micul helesteu.La 8 iulie am traversat Prutul, a cdrui apa secase, am hranit [animalele] in camp, totastfel am si innoptat, si in acelasi fel pe 9. La 10 iulie, care era a sasea duminicadupa Rusalii, am adormit intr-o caruta mare, dar cand soarele a apus rn-am trezit sieu si rn-am asezat pe coviltirul carutei. Atunci s-a strecurat la mine Stamate240, untovards si slujitor grec al bogatului Constantin241. Asa de bine ne-am inteles ca apacu focul, caci el vroia sd se joace eu sa ma rog. Fiindca imi devenise cu totulnesuferit cu glumele sale, 1-am amenintat cu duminica, spunandu-i ca bucuria satinfpurie nu avea sä se sfarseasca bine. Chiar in timpul acestei discutii s-a intamplatca au fost oprite la vale cdrutele. Si rn-am pregatit sa sar din carutd i sä o opresc,dar Stamate a fost mai sprinten, rn-a oprit si a sarit el insusi jos. I-a ajuns insa unpicior sub roata, care i-a zdrobit cu totul osu1242, din care pricind noi toti ne-amsperiat tare. Pe data am golit o caleascd243, i-am legat bolnavului piciorul cu carpesi piei, 1-am asezat acolo si infirm 1-am expediat inainte la un barbier din Iasi. Atatde tare era faramat piciorul, 'Inca 11 puteai indoi ca pe un petic; totusi i-a harazitDumnezeu un mester atat de iscusit, incat in patru saptarnani a putut din nou sacalce pe el si astazi schioapata foarte putin. Aceastä intamplare rn-a facut antipatictovardsilor mei, incat nici macar nu ma mai ocarau cu pläcere. La 11 iulie am ajunsla Iasi. La 12 iulie [am plecat] de acolo si am trecut la Tutora Prutul, pe un podconstruit pe luntri. Caci principele valah244, impreund cu intreaga sa curte, si-aridicat aici corturi, pe celalalt mal al apei, in camp, i curtea s-a aflat aici intreagayard. Erau un lucru de admirat, corturile frumos impodobite si ordinea lor. La16 iulie am hranit [anirnalele] la Gar la, am trecut Dundrea in timpul noptii.Dcoarece am intalnit o oaste mare care trecea Dunärea, am asteptat in Oblucitapand la 19 iulie, cand am innoptat la cismea. La 20 iulie am hranit [anirnalele] laCataloi, am innoptat in satul turcesc de sub deal. La 21 iulie am hränit [animalele]in campie, lânga o fantand, am innoptat la Carasu. La 22 iulie am hranit [anirnalele]

237 Ca-Mona se sfargte la Liov la 24 mai 1583.238 La 1 iulie 1583 caravana pleaca din Liov i urmeazd drumul prin Camenita.239 Orencitnte.240 Stamatt.241 Konstanti.242 mere.243 kolesse244 Petru $chiopul, domnul Moldovet (1582-1591)

96

i

www.dacoromanica.ro

la Komaria, am innoptat la Musabei. La 23 iulie am hranit [animalele] la Bazargic,am innoptat in spatele podului, unde ne-am aflat in mare primej die, deoarececardu§ii au thcut unui grec paguba pe ogorul acestuia, la pepeni §i alte fructe. [...]La 30 iulie am hränit [animalele] la cayir245. Domnul Asvadur §i Zanni au mers inora§ul Adrianopol, dar eu §i Toktami§246 am ramas la carute. Ace§tia doi, acumpomeniti, erau slujitori primiti de curand: Zanm era, dupd curn am amintit deja, unnativ grec iar Toktami§ un hvonian247 cumparat, arnandoi cuno§teau bine limba

Fiindca Dumnezcu i-a binecuvantat pe stapanii mei, au trebuit primeascape ace§tia, care amandoi slujiserd anterior grecului bogat Sava248, cu care domnulNurbek249 avea ospete.

La 1 august stapanul mi-a trimis vorbd, ca eu §i Toktami§ sä venim cucarutele in ora§, ceea ce eu am §i fault. Am intalnit acolo o caravand din Valahia,care deja se inapoia; cu aceasta s-a intors §i stdpanul rneu, iar cu noi ramaseseaproape o jumatate de caravand.

La 12 august am plecat din Adrianopol250, am innoptat la cayir. [...] La19 august am hranit [animalele] la ti§enli, am innoptat la Bazargic. La 20 am hränit[animalele] la Musabei, am innoptat la Kornaria. La 21 august am hranit[animalele] la Carasu, am innoptat in campie intr-un loc necunoscut, de unde ei autrebuit sä clued caii la o adapatoare aflatd la jumatate de mild distanta. La 22 augustam hränit [anirnalele] in camp, am innoptat sub dealuri la Ci§rnea inainteaBabadagului, unde Zanni a inceput sa-§i dea duhu125`. Din cauza lui ne-am aflat inmare primejdie caci se ia, dupa §tiinta mea, pentru sultan jurndtate din bunurileunui strain decedat §i uneori supravietuitorul era tinut sä plateascã pentru cel mort.Caci mortul, chiar dacd nu avea nicio letcare, ei ziceau cd toate bunurile i-ar fiapartinut. Si chiar s-a intamplat cd au facut dintr-un cardu§ un mare negustor. La23 august am trecut pe langd Babadag cu trei ore inainte sd se facd ziud, pentru aavea cat mai putine greutati, ca ei sã nu-1 descopere pe muribund. Deoarece imipetrecusem mult timp din noapte langa bolnav, rn-am a§ezat sä dorm.

La cdrutele mari ei a§eazd o scandurd intre ambele roti, de ambele laturi, pecare leaga trei saci cu ovaz sau orz, care atarnd intre cloud franghii. Pe o laturd acarutei atarna doar un sac, pe care rn-am intins eu; insa deoarece acesta atarna doarin spatele franghiilor foarte lejer, fall a fi legat, a cazut impreund cu mine de pescandurd, din cauza permanentelor scuturaturi ale caruter, chiar pe drum in campiade langd Dealul Porcului252. Dumnezeu cel Atotputernic §i-a aratat atunci marea saindurare fata de mine, caci in intuneric au trecut pe langd mine vreo doudzeci decdrute §i eram chiar in dreptul §eii, unde in chip obi§nuit merg cei calare. and

245 Tzahaye.

246 Tochtamisch247 Iflander.218 Sava Fedorowicz [n Almut Bues]249 Negustor armean din Liov.256 Este vorba de drumul de inapoiere251 Anterior Gruneweg a rnentionat Ca, pe drumul de intoarcere, Zanni s-a autoaccidentat gray,

dupd ce a incdrcat prea tare o arma de foc.252 Gruneweg deseneazd dispozitivul arnenajat intre rotile cdrutel.

97

tura sa-i

www.dacoromanica.ro

rn-am trezit mi-am dat seama ce s-a intAmplat 5i fiind chiar pe drum am ldsat jos sacul5i am alergat o jumdtate de mild dupd caravand, fa:rã sa-mi dau seama ce se intAmplase.

Am hrdnit [anirnalele] in padure, inaintea satului Cataloi, am innoptat lavechea ci5mea 5i acolo am dus de la drum in pddure bolnavul, care a murit in jurulorei unu din noapte. Dupd ce i-am dat ingrijire, Toktami5 a mers impreund cucdteva slugi departe in padure 5i i-au sdpat o groapd 5i pdnd sd se inapoieze dupdcadavru, 1-am pazit eu singur de lupi vreo patru ore. Dar a5a 1-am pdzit, cd atuncicdnd s-au intors dupd el abia rn-au putut trezi.

La 24 august, devreme, am ajuns la Oblucita, am trecut tdrziu Dundrea. La30 august am ajuns la Ia 5i. La 1 septembrie [am plecat] de acolo. La 3 septembrieam hrdnit [animalele] la Stefane5ti. La 4 septembrie am innoptat in spatelePrutului; aici s-a tdrdt pe burtd un tigan spre caravand 5i ard indoiald ar fi produspagubd dacä nu mi-as fi dat seama. La 5 septembrie am innoptat la Hotin. La6 septembrie am trecut Nistrul; am innoptat chiar pe malul celdlalt.

[A PATRA CALATORIE. 1584253]

La 20 aprilie am fost trecuti peste Nistru 5i ziva am petrecut-o la vame5i, laHotin. La 21 aprilie [am plecat] de aici, am fost trecuti Prutul 5i am innoptatdincolo. La 22 aprilie am innoptat in satul 01icz254. La 23 aprilie [am trecut] prinSteldne5ti. La 24 aprilie am hrdnit [animalele] langd Jijia, am innoptat la Ia 5i. La26 aprilie [am plecat] de aici, am hrdnit [animalele] la Tutora, am trecut Prutul cuajutorul franghiilor255. La 28 aprilie am ajuns la Chigheci256, unde am rdmas sdtinem Pa5te1e potrivit vechiului calendar. La 30 aprilie [am plecat] de aici. La 2 maiam ajuns la Dundre, dincolo de care am fost trecuti la 3 mai.

La 4 mai [am plecat] de aici; am innoptat la ci5mea. La 5 mai am hrdnit[animalele] ldngd satul tätdresc de lângd Dealul Porcului. Am innoptat in spateleBabadagului la Ci5mea. La 6 mai in câmpia tatdreascd257 am intdlnit calugdri turci,imbrdcati in alb ca zdpada, cu paidrii cu opt colturi 5i pe cre5tet cu o cdrpd258. Unuldintre ei purta o lampd din mecet 5i cateva ndframe. Mi-au relatat ai no5tri cd la ei afost sdrbdtoarea Sf. Gheorghe, la care ei adund din sate bani de sacrificiu, ca dealtfel la noi de Crdciun. Am hrdnit [animalele] in satul tdtdresc din fata dealului.Am innoptat la Tärgu5or. La 7 mai am hrdnit [animalele] inainte de Carasu, aminnoptat la Kornaria. La 8 mai am hrdnit [ammalele] la Musabei, am innoptatinaintea Bazargicului. La 9 mai am trecut prin U5en1i, care era cu totul pustiu, cacitoti sdrbii fugiserd de acolo din cauza o5teni1or care in permanentd cdldtoreauinspre 5i dinspre Persia, 5i cu care ne-am intretinut apoi indeajuns259.

253 La 13 aprille 1584 caravana pleaca din Liov si continua drumul pnn Camcnita.254 Ar putea fi vorba de satul disparut Olescani.255 wit- fuerten uns awn strtcke uber den Prutt.256 Kygatz.

257 aufm Tatterschen felde258 Sunt dervisii din Babadag.259 La 27 mai caravana ajunge la Istanbul.


[Despre Istanbul]

Aici la mare, langa zidul ora§ului se afla spanzuratoarea cu carlige unde suntazvarliti räufacatorii. In anul 1563 turcul a pus sa fie azvarliti acolo doi nobili deseama din Po Ionia, [anurne] Wigniowiecki §i Jan Piasecki260, care i-au fostexpediati de voievodul valah Tom§a261, deoarece ei fusesera trimi5i de valahi ca saIi ia pe Dimitrie262 [sic!]. Piasecki a murit u§or, caci el a fost atarnat de a1e cucapul in jos §i din aceasta pricind sangele 1-a sufocat curand. Wigniowiecki insa atrait trei zile, caci el affirna de coasta cu capul sus; [a rezistat] pand ce turcii au trascu arcurile in el, deoarece ii ocara pe ei i pe Muhamadul lor. Si chiar ar fi spus:turci nebuni, dacd voi nu ma puteti nimeri, atunci dati-mi un arc ca sa va nimeresceu pe voi"; and i s-a inmanat acela atat de tare I-a intins i a niment, Inca deatunci 'Yana in ziva de astäzi neamul polon este pomenit cu admiratie i mare laudade turci.

[..] La 29 iunie am hranit [animalele] in padure, unde sunt cele cloudpodun263; la t*nli, de unde sarbii fugisera mai inainte, au revenit acum. Aminnoptat inaintea Bazargicului. La 30 iunie am hrdnit [anirnalele] la Musabei, aminnoptat in spatele Komariei pe deal, caci in vale, in jurul fantanilor, era plin deo§teni, din care cauza ne-am aflat in pericol. La 1 iulie am hranit [animalele] inspatele [oraului] Carasu; aici ni s-a spus despre [prezenta] unei mari Ntiri langaDundre i pretutindeni pe drum. Stapanii erau cu totul hotarati sã ne indreptam spreUngaria, dar s-au indreptat spre Moldova264. Aceasta, dqi se aseamand in toate cuValahia, totu§i mi se pare a fi in toate ceva mai bine, in privinta bogkiei, aobiceiurilor, a constructiilor, §i are i un principe osebit.

In spatele [ora§ului] Carasu am ldsat in dreapta vechiul nostru drum i ammers tot prin campie, de asemenea printr-un sat turcesc, am innoptat pe un deal inmarginea unui sat. La 2 iulie [am mers] prin campie, pe langd un sat turcesc wzatsub un deal stancos, care nu este abrupt. Aici s-au despartit stdpanii de noi i aumers cdlare inainte la Dundre pentru a se intelege acolo cu vameii. Noi am hranit[animalele] §i am innoptat tot in campie langd un sat, care era, ca §i cel sus-mentionat, in partea dreapta. La 3 iulie, cu ckeva ore inamte de a se face ziud, avenit la noi, trimis de stapani, Bali, cu slujitorul vame§ului i ne-a läsat sa mergemmai departe. A§adar am plecat §i am ajuns la Flar§ova265; este un ora mic, cumsunt cele valahe sau moldave, i are in cea mai mare parte moldoveni. Se did chiarlanga Dunare in jurul unui delwr pe care se gase§te o mica cetate de piatra, careare doar un zid prost cu turnuri plate i nu se aflä nimic in interior, doar varful

260 den Wzfintowtecken und Joan Plasecken Dimitrie WiSniowiecki era capetenia cazacilorpretendcnt la tronul Moldovel, vezi Constantin Rezachevici, Princtpiz Atrium Kintowlecki §.1Mdzad Korybut Wig.ntowleckt ci inrudtrde lor cu Bogelcineou ci Movdevn. La-mut-a-ea unor confitzuzswrtce, in ArhGen, s n , t III, 1996, nr. 3-4, p 313-320.

261 Toniza Stefan Tomsa I, domnul Moldovei (1563).262 Dmittr.

263 Este vorba de drumul de inapoiere264 De fapt, Tara Româneascd265 Hersew.


mecetului266. La cale de aproximativ o milä in spatele acestui ora§ se gasea vadul,langa carc am innoptat, iar ziva am mers doar prin carnpie.

La 4 iulie am trecut Dundrea §i deindata celdlalt mal apartine voicvoduluirnoldovean267. La 5 iulie ne-am mi§cat de la vad o jumatate de mild in fata[ora§ului] F1oci268. Acesta este un ora§ bun §i relativ mare, care se ea' langdDunarc, intr-o campie deschisa, printre grädini frumoase. Are cateva biscrici depiatra §i, in spatele ora§ului, pe un deal, o vestita manastire de piatra269. Am hranit[animalele] in fata acestui ora§ care, ca §i precedentul, se afla in stanga. Aminnoptat langd un sat care era in partea stangd. Cat e ziva de mare am facut abiacloud mile, caci pamantul, de§i acoperit cu praf, totu§i era atat de moale incat s-auafundat in el caii pana la genunchi, iar rotile pand la butuc, iar cei care mergcau pejos trebuiau sã calce ca atunci and urci un deal nisipos, cu toate cã pämantul eranegru precum carbuncle. La 6 iulie [am trecut] prin cloud sate bune din ampiaintinsa, in care aveam in stanga inaltimi rotunde ca ni§te cud, pe dinauntru §anturiadanci, cu locuri de tragere270; am hranit [animalele] in satul urmator, unde fiecarecasa are propria fantand cu gdleata. Am mers printr-un sat bun, de asemenea plin defantani. Apoi am ajuns la Buzau271, am fost trecuti [peste apa], am ramas pestenoapte pe acela§i mal. Pe aceastä apa se afld ora§ul Buzau, cu acela§i nurne ca §iapa, prin care am trecut, caci se afla pe malul celalalt al apci. Accsta se afla foartela vedere, este unul dintre cele mai de vazd [ora§e]; are cateva biserici de piaträintre care una cu o turlä, cealalta cu cloud. In afard de moldoveni au aici bisericilelor armenii §i sa§ii272. La 7 iulie am hränit [animalele] tot aici, unde am zdbovit,fiind ultima caravana care a paräsit ora§ul. Curand am mers printr-un sat care arevii. De§i Valahia §i Moldova produc mult yin, totu§i pe drumurile noastre nu amzarit vreo vie, dacd ma gandesc bine. Am trecut iara§i prin cloud sate bune §i aminnoptat in fata celui de-al treilea. La 8 iulie [am trecut] printr-un satm in fatabisericii aruia se afla o cruce cioplitä dintr-o piatra alba", inalta cat doi oameni §i inpartea dinspre bisericã este incizatä peste tot cu scriere valaha §i jos [este] unbarbat calare pe cal274. De la Dundre pana la acest sat am mers in permanenta prinampia intinsa.. De aici am mers printr-o padure subtire de stejar, printr-un satnumit Tecucim, am hranit [animalele] intr-un sat de la granita valahd unde amachitat vama pentru märfuri. Chiar in spatele acestui sat curge o award ca unjgheab, care-i desparte pe moldoveni de valahi §i chiar pe malul celdlalt se gase§teun sat valah. Am mers prin ampia, in dreapta areia se afla un deal inalt ple§uv.

266 Vezi in Anexii fig 28267 in reahtate, voievodulm muntean.268 Flocz269 Aceasta este cea mai veche mentiune a inAn'astirii Ghidiliti270 Desenul autorului completeazd descrierea.271 Boza272 Confuzie cu situatia din Moldova273 Probabil orasul Rdinnicul Skat274 Vezi in Anexii fig 29 Biserica si crucea au fost inaltate de Stefan cel Mare spre a comernora

räzboaiele purtate in Tara Rorndneascá.275 Tokucz


Apoi [am mers] prin padure pâtid la Siret276, lângd care am ramas peste noapte. La9 iulie am fost trecuti dincolo. [Am mers] prm cfimpie, peste un deal, pe unde altädata trecuse râul, prin trei sate. Din nou printr-un stejari§, apoi printr-un sat, inspatele cdruia am innoptat la o fântand, sub o padure de stejar. La 10 iulie pnncâmpie; am hranit [animalele] la WArlad277. Acest ora§ se and in §es; dupa felul tarneste bine el:Rift. In piata se afld o biserica de piatra278 frurnos pictata in interior §iexterior cu tot felul de vieti de sfinti; de la turnul elopotnitei pana sub clopotelesale erau doar 15 trepte. Am innoptat in spatele unui satuc. Precedentele cloud zileam mers doar printr-o vale in care curgea un thulet. Dincolo de apd, in dreapta, amvazut mereu sate risipite. La 11 iulie [am mers] tot prin vale, apoi prin Vaslui229,care se aflä pe un delu§or; are in piata cloud biserici de lemn, iar in ora§ mai este obiseried de piatra, irnpreunä cu o curte in cea mai mare parte de piatra280. Locuieseaici §i sa§i §i anneni. Am hranit [animalele] in canpie, intre dealuri, printre carecurgea o ap§oard. Am innoptat in fata unui sat care are o bisericuta de piatra281. La12 iulie [am mers] peste un deal impddurit, am hranit [animalele] in ampie langaun sat, am innoptat la Ia§i. La 14 iulie am dus carutele in câmpul din spateleora§ului, caci la han era noroi din cauza ploii.

La 15 iulie [am plecat] de aici; stapanul meu 1-a invitat pe fratcle raposatuluiinainte-amintit Zanni, care spera la multe de pe urma celui mort. De aceea stapanuls-a dus la voievod, care in aceasta vreme locuia acolo, §i a venit din Ia§i lacaravana noasträ abia pe 18 ale lunii. Nu am putut ajunge caravana cu eärutelenoastre, insa intalnind un armean din Liov, pe donmul Kristof, care duceaintr-acolo vin de Malvasia, am innoptat la caravana sa in satul de pe Jijia, dinspatele dealului. Ne-au murit multi cai in aceasta calatorie, stapanului meu trei; §irestul erau foarte istoviti, probabil din cauza ar§itei puternice. La 16 iulie rn-amtrezit devreme pentru a putea ajunge caravana noastra. Am trecut prin cloud satecare se afiau in dcpartare, unul se afia in vale [iar] celalalt pe deal, am hrdnit[animalele] la Stefane§ti §i acolo am ajuns cu cdrutele mele caravana. Aceastaramanere in urma s-a petrecut fiindca grecul ne-a arestat, dar stapthiul a facut sä fieeliberate märfurile §i el insu§i a ramas indardt; am innoptat la Zahoreni282,Toktami§ 1-Muth-land aici sa-1 a§tepte pe stapan. La 17 iulie am hranit [animalele] laBolu§eni283, am innoptat la Prut. La 18 iulie am trecut apa §i atunci au venitstapanul §i Toktami§ la noi; am innoptat lânga lacul dinaintea Hotinului. La 19 iulie[am trccut] peste Nistru, am innoptat in fata Carnenitei.

276 Serett.277 Bur lad278 Este vorba de Biserica dornneascd indltata in a doua juratate a secolului XV279 Was law286 Biserica cu bramul Sf loan a curtn domnesti a fost ctitorita de Stefan cel Mare in 1490281 Asezarea nenumitã era desigur targul Scanteia Biscrica din Scanteia a fost probabil indltatä

in vremca lui Stefan cel Mare, vezi George Bals, Bisericile lut Stefan cel Mare, Bucuresti, 1926,p. 141-143.

282 Zahorant.283 &Wan Astdzi catunul Boluseni apartme comunei Colusca dm judetul Botosam.


[Despre armeanul Stefan284]

La 14 ani el era pretuit la Camemta de stdpanul sat' si de toti; insa in ultimacalatorie, child acesta a mers cu stapanul SU cu caravana noastra in Turcia, s-apetrecut o minune. Caci atunci cand am vrut sã trecem Nistrul in spatele Hotinuluinu reuseam sa scoatern din vad tin cal arab, pe care il duceam eu i pe care apoistäpanul 1-a vandut pentru 140 de guldeni; deoarece conducatorul podului plutitorne improsca cu bombaneli, rn-am asezat pe [cal] i, cu pericol sau a spune cuforta, 1-am silit sa sara pe mal. In saritura mi s-a scuturat capastrul din mana $i[calul] a inceput sa alerge foarte tare. Eu ma tineam doar in $a, nu puteam nici sari,caci campia era plina de tufe mici de scaieti vatamatori. Dumnezeu a fost atunciintr-un chip special aldturi de mine, astfel incat nu in-a cuprins spaima, desi s-asperiat intreaga caravana, mai ales stäpanul meu, care si-a facut felurite ganduri.Deoarece, spre norocul rneu, datorita tufisurilor, calul nu avea chef sa alerge, ainceput doar sã sara incontinuu, incolo i incoace. Atunci, spre uimirea tuturor, avenit Stefan (cu care anterior eu nu schimbasem vreun cuvant) in fuga mare si asarit orbe$te sub gatul calului $i 1-a prins de haturi si din acel ceas [calul] s-acomportat ca unul obi$nuit.

[Despre vama Moscovei285]

Asa cum se obi$nuie$te la vama din Valahia sau Turcia, dupa cum amamintit, tot astfel se obisnuie$te $i in Moscova. Au fost insemnate aici persoanele simdrfurile noastre.

[Despre icoane pictate la Moscova]

Am ldsat sa fie maruntit aur i sa fie pictate cateva iconite de catre pictorulmarelui cneaz286, care locuia i pieta in palat; aceste lucruri mi le-a incuviintatstapanul drept castig al meu, caci ambele valoreazd foarte mult in Valahia, incatdintr-un gulden se fac zece, daca n-ar fi vama si plata pentru carausie. In chipobi$nuit rezolvam afacerile rnele cu acest pictor la pravalia sa din stradaiconarilor287, dar odata, fiindca sotia sa urma sa 'lased curand, rn-a rugat mult sà yinin casa sa; deci i-am fagaduit ca ii voi vizita duminica i atunci am sarbatorit bine,in ciuda na$terii care urma sa aiba loc.

284 Gruneweg mentioneazd cal acesta era origmar din Kiev, iar tatdl sdu I-a tocmit de mic inCamenita la un stapan armean.

285 CAldtoria la Moscova a durat de la 2 octombne 1584 pand la 23 septembrie 1585, candcaravana revme la Liov Negustoni au ajuns la Moscova la 25 ianuane 1585 Informatnle sunt date la6 noiembrie 1584 la Cernigov, unde era varna statului moscovit

286 Este vorba de pictorul Posnik Rostovcc, fiul lui Dimitrie [n Almut Bues].287 Bidder gase.


[A C1NCEA CALATORIE. 1585288]

La 11 octombrie am ajuns devreme la Camenita, douä mile. La 12 octombrie,devreme, [am plecat] din nou de aici, am fost trecuti Nistrul, cloud mile, si aminnoptat la Hotin. Acolo au venit tdrziu la noi cu o cocie289 doi tovarAsi englezi:domnul Hans Gruen, destul de batran, dupa cum se vede, rdzboinic renumit, sicolegul sdu Wiellem, care arandoi stiau germanä, nu insd polond sau turcd; dinacest motiv, sfatul armenesc a scris caravanei, rugand sä fie primiti in caravana, säse alba grijd de ei si eu sd le flu traducätor; de asemenea, aveau o scrisoare dinpartea sfatului orasului Liov. Misiunea lor era de la regina Angliei29° pentru trimisiisdi care locuiau in Constantinopol.

La 13 octombrie [am plecat] de aici, am hränit [animalele] in camp si apoi amtrecut Prutul, care era foarte secat; am innoptat chiar dincolo de apd. La 14 octombrieam hranit [animalele] la Olytz, am irmoptat la $tefanesti. La 15 octombrie amhränit [animalele] la Prut, am innoptat la Jijia291, care secase cu totul. La 16 octombrieam ajuns la Iasi, dar pentru ca in oras era inghesuiala, mai ales la han, am mers cucaravana noastrà in oras pe un deal si acolo au fost vdmuite cdmtele. La17 octombrie [am plecat] de aici prin Tutora si acolo hospodaru1292 sau voievodulvalah293 isi construise o curte, in jurul cdreia se &eau multe colibe din tufe, careerau insa pustii. Am innoptat sub primul deal. La 18 [octombrie] am hrdnit[anirnalele] in valea unde este lacul, am innoptat [acolo] unde se aflä trei fântanele.La 19 octombrie am hränit [animalele] sub dealul pe care sunt cAtiva stejari, aminnoptat in spatele ultirnului deal. La 20 octombrie am hrdnit [animalele] in satulunde drumul merge strâmb in jurul dealului, am innoptat in satul Berbecz294. La21 octombrie am trecut prin marele sat Tintu1295, am hränit [animalele] intr-un sat siam innoptat la Garla296.

La 22 octombrie am ajuns la Dundre, peste care am fost trecuti imediat, nuinsd fard mare primejdie din cauza vijellei puternice. Din aceastä pricinã aminchiriat cdteva coräbii297 din cele sosite, care ne-au tras dincolo. Cand am ajuns inOblucita, Inca mai fumega un foc din pämânt, care cu trei zile inainte arsese unelecase de langd apd.

Cand am ajuns pe dcal in spatele orasului, in care loc caravana obisnuia sa seadune, am poruncit uneia dintre slugile noastre sä pazeascd träsura mea, increzätor

288 Negustorii plead din Liov la 5 octombrie 15852" kotzwagen290 Elisabeta I, regina Angliet (1558-1603)291 nachtlagerten an der Dzieza oder Gyfia292 der Hospodar.293 Petru $chiopul294 Probabil Barb(*i pe lalpug.296 Tent Intl.

296 Ger la.297 schippern boette.


find ca turen ma vor lasa sa dorm. Insa indata ce am adormit, sluga s-a dus la yin,unde un turc a injunghiat-o, astfel incat a ramas aproape moartd. Deci, a trebuit sä olasarn in urma noastra [in gnja] unui barbier. Si pe mine ma pandea o slugapotcovar298, care imblanzea acolo caii stapanului salt, i, prinzand un momentfavorabil, s-a urcat la mine in caruta si a inceput sä faed glurne. M-am spenat,trezmdu-Ind din sornn i nestiind cum sa scap de el, mai cu seamd pentru cä eramdeparte de camera, 1-am lovit strasnic peste nas, 'Meat ii curgea putermc sangele dmnas. El a spus: Ia searna, caci acum ti-ai distrus viata!"; el intelegca aceastapotnvit dreptului turcesc, eu insa socoteam ea el vrota sa-si cheme tovarasii asupramea. Din aceastä prieina mi-am vazut sansa in rnartoaga sa legata, in a carei sa amsant si am alergat cu viteza la stapanul meu, plangandu-ma cä fuses= läsat cucarutele singur pe camp si [spunandu-t] ce pattsem cu turcul ticalos. Stdpanul s-aridicat repede i impreund cu el doi dintre cei mai de seama vamesi turci, care irnierau in chip special binevoitori, s-au asezat in cocia liberd a arnintittlor englezi siau mers urcand dealul care caravand. Acolo i-a intalnit turcul ticalos care strigarasunator (dupd cum le este obiceiul) si vroia sä ma reclame inaintea voitului299.Stapami au trosit destul timp cu el 'Jana' ce s-a lasat impacat. Stapanul rneu i-adäruit cinci taleri, dar el s-a rusinat sa ii primeasca si a ccrut calul salt indärat i saii sarut. Asadar, au trimis dupa mine, dar fiincicd nu am vrut sa-1 sarut, a trebuit säaccept ca el sa faca acest lucru i atunci nebunul Inca rn-a onorat cu un frumos braude matase din tara sa si a plecat de acolo, astfel ca timp de un ceas am avut destulaosteneala.

La 23 octombrie dupd-arniaza [am plecat] de aici, am innoptat la cismea. La24 octombne am hranit [animalele] in satul tataresc de langd Dealul Porcului, aminnoptat in spatele Babadagului la Cismea. La 25 octombrie am hranit [animaleleacolo] unde curge apa in jgheaburi si am innoptat in satul tataresc. La 26 octombrieam hränit [animalele] in fata [orasului] Carasu, am innoptat la Kornaria. La27 octombrie am hranit [animalele] la Musabei, am innoptat inaintea Bazargicului.

[...] La 3 ianuane300 am hranit [animalele] inaintea [satului] Usenli in crang,la rausor; atunci au iesit viermi man din mine. De indata ce am beneficiat din noude leac am inceput sa ma simt mai bine. Am innoptat pe deal in spatele [satului]lisenli. La 4 ianuane am hranit [animalele] in fata Bazargicului; aici slujitoriiruteni vroiau sã stea toata ziva limstifi i sd petreaca Craciunul lor dupd vechiulcalendar, dar noi Inca ne temearn din pricina suferintei mele; din acest motiv amplecat de acolo si am innoptat la Musabei, nu fara putind sfada cu slujitoriineascultaton, incat gluma incepuse sa se ingroase. La 5 ianuarie am hranit[animalele] la Kornaria; atunci si-au luat ramas bun de la noi englezii, la fel stitalierui st au plecat inainte, caci le era teamd de frigul care din zi in zi se intetea, pedeasupra totul mergea incet din cauza carutelor impovarate. Am innoptat in eampielanga dealul plesuv. La 6 ianuarie am hydnit [animalele] in spatele [orasului]

298 hoeivehnecht299 Vogl, este vorba de cadiu [n. Almut Bues]3°G 1586 E vorba de drumul de inapmere


Carasu, am innoptat la fantana parasita. La 7 ianuarie am hranit [animalele] intredoua sate tataresti, am innoptat in campie langa un sat tätaresc. La 8 ianuarie amhranit [animalele] printre gradmi in fata Babadagului, am innoptat in satul tatarescde langd Dealul Porcului.

La 9 ianuarie s-a petrecut cu noi o adevaratä minune a lui Dumnezeu. intr-ozi atat de scurtä am pornit abia cand se crapa de ziva si chiar cand inhamam caii ainceput sa ningd atat de tare, incat dupd ce am mers un sfert de ceas, zapada seastemuse de un cot. In zapada atat de mare ne doream sa ajungem macar la Cataloi,dar fiindca drumul din campia intinsa i rea dispäruse cu totul sub omat, pedeasupra nu se mai vedea nimic din cauza cetii dese si a zapezii, staparni auchibzuit sa ne inapoiem in satul tataresc. Oistile au fost intoarse dar nimeni nu stiaincotro merge, caci nu se zarea nici satul, nici Dealul Porcului. Am mers deci pretde vreun ceas de colo-colo prin campie cautand satul, insa il tot ocoleam si zapadanu doar acoperise satul, ci oprise i cantatul cocosilor i ldtratul caimlor, de aceearataceam incoace si incolo ca jidovii in pustie. Deoarece neaua grea Ii obosiseMeuse sd transpire pe cai, stapanii au poruncit sà stam 1inititi i cei carora le eracel mai bine cunoscuta regiunea, sa urce pe cai i sa mearga calare in cerc unul ladistanta de celalalt i sä &eased satul. S-a intamplat Ca j stapanul meu, care nudorea sa piarda ocazia de a-si dovedi curajul, s-a amestecat printre ei, sprenemultumirea mea. Intr-atat s-au ratacit, incat unii abia seara au ajuns la noi i pestapanul meu abia spre miezul noptii 1-a adus inapoi la noi un turc din Cataloi.Dupa ce am stat peste un ceas in frig si zapada mare, a venit o sluga ruteand cu untätar i ne-au calauzit in sat301. Niciun taran nu a vrut sa-si scoata vitele din grajdpentru a face loc cailor nostri, pand nu am plätit scump. Eu i o sluga armeanane-am prefacut mai bolnavi deck eram [in realitate], am incredintat altora sprepazd carutele noastre (care erau pline de zapada), ne-am tocrnit pentru odaia unuitatar, asa incat nimeni sa nu ne poata gasi. Ne-am ingrijit de tätar si el de noi, caciluasem cu noi suficienta mancare i bautura. Aici am mancat intaia i probabilultima oard came de cal frartd.

La 10 ianuane devrerne [am plecat] de aici, cu mare efort. Deoarece cazuse ozapadd foarte mare, carutele nu puteau pleca fara a fi facuta o partie, pe care noi ampregatit-o astfel: cali caravanei au fost impärtiti in patru parti iar ei trebuiau saalerge imprejur, incolo i incoace, pe un drum indicat, pand ce bätätoreau zapada,abia apoi carutele porneau mai departe. Am tinut-o intr-un astfel de dans pand laChigheci. Nu am hränit [animalele], ci am innoptat in spatele Cataloiului, inpadure, la cismea.

La 11 ianuarie n-am hranit [animalele], am innoptat la Oblucita. Acolo neasteptau englezii funosi, caci itahenii plecaserd inainte. Am dormit acolo cuceilalti, mai ales cu englezii, in odaia unui valah de vazd. In aceeasi noapte s-a trascu arcul in &Anita noastra, dupd parerea noastra eu find cel vizat, insa Dumnezeu avrut ca nimeni sä nu fie induntru, caci li se poruncise paznicilor sa pazcasca. La12 ianuarie, fund sfatuit de oameni in legatura cu boala mea, rn-am dus la baie cu

30' Congaz.

105

si Ii

www.dacoromanica.ro

Hans Gruen §i Jacek ruteanu1302. Ca sd intelegi forma Miler turce§ti vreau sã i-oschitez pe aceasta chiar daa e una dintre cele mai proaste, totu§i e frumos ziditd303.Dupd cum iti aratd Nr. 1, este un coridor cu coloane frumoase de marmurd, subcare poporul se plirnbd cu pldeere, joaa §i §ah §i zaruri; de aceea se valid in chipobi§nuit in jurul bailor tot felul de mici delicatese. Pe urma, dupd cum aratd Nr. 2,se intrd intr-o inapere mare, frumoasd, care este boltitd inalt §i are de ambele laturiferestre lunguiete, dar foarte inguste; prin acestea constructia capdtd luminaindeajuns. Sub aceste ferestre se afld lavite sau bdnci foarte late la care se urea peateva trepte. Pe aceste lavite se afld rogojini frumoase pe care se a§eazd poporul,se dezbraa §i se imbraa. Deasupra lavitelor sunt stinghii pe care i§i atdrndoamenii hamele lor. In acest caz turcii sunt mult mai vrednici deck moscovitii sauvalonii, aci i§i leagd in jurul lor prosoape care ii acoperd de la cingatoare pand lapicioare. Din aceastà inapere se intrd in odaia bäii notatd cu Nr. 3. Aceasta esteacoperità §i umplutd cu pietre frumoase de marmurd, adia peretele §i pavimentul.Imprejur sunt amdrute de marmurd inalte cat un om §i jumdtate, neacoperite, doarjos inchise rdu §i fiecare are u§a ei §i in perete cloud robinete de alamd din carecurge apd caldd i rece. In aceste camere se spald ei mai fdrd ru§ine. Acolo nu seLid nicio bana pentru transpiratie §i niciun scaun aci ei se a§eazd pe pdmânt andtranspird, and se spald sau sunt tun§i. Sub paviment este soba; de aceea este foartecald, totu§i astfel potrivit inat intr-un colt e mai cald deck in celdlalt. In perete nuse afld mcio fereastrd, deoarece toatd lumina vine de sus prin acoperi§. Intreagaconstructie, dintre cele mai de vazd, este acoperitd cu plumb §i doar deasupra bäiise gäse§te un rondel sau un acoperi§ in forma unei jumdfdli de bilk care e plin degduri rotunde in care sunt puse recipiente mari de sticld, special pregästite, prin carepaltrunde lumina, dar folosite obi§nuit pentru urinat304. 0 astfel de baie nu cunoscmai aproape de Danzig, cleat la circa o mild de Przemy§1305, in teritoriulguvernatorului de Przemy§1. Bãieii insd slujesc astfel inat 11 poartd pe cdte unulde-a dreptul pe palme. In aceastd zi au trecut dincolo ateva cdrute, eu de asemenea,dar stdpdnul a rdmas ina aici.

La 13 ianuarie la vremea vecerniei stdpdnul a venit peste Dundre cu ultimelecarute; am plecat mai departe §i am innoptat in ampie. Tocmai seara s-a pornit unvdnt stra§nic §i un ger näpraznic, o adevdratd pedeapsd de la Dumnezeu, inat noitoti am fost cat pe ce sà ne pierdem vietile. Cdnd am vrut sä ne a§ezdm caravana,am avut mai intdi o mare corvoadd cu zdpada, din care se formase de ambele laturiun zid mare. Eu §i stapanul am stat de veghe in arutd §i am adormit acolo unul cufata spre celãlalt. De§i nu mai ningea, totu§i azuse atAta zäpadd incdt oamenii nu-§iaminteau de o zdpadd mai mare §i nici nu auziserd vreodatd de una mai mare.Deoarece aceasta azuse abundent, in timpul gerului puternic, vijelia mare in spiraldo arunca precum praful ici §i colo, adundnd munti mari §i apoi spulberdndu-i dinnou. Cu greu s-a mai auzit de o asemenea minune ca aceea care s-a petrecut acolo

302 Hans Gruenen und facken dem Reusen.303 Autorul redd imaginea $1 planul bdii din Isaccea Vezi in Anexd fig. 30 si 31.304 urtnal gleserr Vezi in Anexii fig. 32

305 Przen01.


cu noi. Noaptea, caii nu au putut suporta frigul mare si vantul aprig, mai ales ea dincauza vantului nu le mai ramasese mci fan, nici graunte, caci vantul a sfasiat multisaci cu nutret, cateva coviltire de cdrute i alte lucrun, i le-a purtat astfel incatn-au mai putut fi gasite nici pana in ziva de azi. Caii toti s-au smuls cu puteredezlegandu-se, au zvarlit peste cap haturile sau piesele de harnasament, s-aumuscat i lovit urat intre ei, dar din cauza zdpezii n-au putut fugi, ci doar sareau peloc. Nicio sluga nu vroia sa se arate din pricina fngului, caci fiecare se ascunsesecum stia mai bine sub cdrute; mai mult, slujitorii erau atat de acoperiti de zapaddInca multi au treburt sa fie scosi cu lopetile; si cel mai rau era cd, din cauzaviforului puternic nu putea fi aprins niciun foc i Inca mai rau ea niciun lemnisornu era de gasit intr-o campie atat de intinsä. Altminteri duceam cu noi in chipobisnuit lemne pentru trebuintd, dar acum, pentru a face fata drumului greu, learuncasem pe toate din carute. Eu i stdpanul, desi sedeam intr-o caruta bine facutd

ne infasurasem capul i intreg trupul in velinte turcesti, totusi eram plini dezapada; bine a fost Ca pieptul nu fusese afectat. Din caruta nu doream sa coboramcaci zapada era inaltd cat caruta.

La 14 ianuarie viscolului i s-a adaugat o ceata deasa. Stapanii nu reuseau säiasa din carute si multi dintre slujitori, cdrora le era cald sub zapadd, nu vroiau sä seniiste inainte. Cu toate acestea ceilalti s-au trezit, au pus caii in randuiald, au sapatcu lopetile o cale destul de mica pe care alergau incolo i incoace spre a se incalzi,insa fard prea mare folos, caci nu stiu sä fi fost intre noi toti vreunul care O. nu fiavut urme vizibile din cauza gerului. Unora le-au inghetat nasul, urechile, altoramainile i picioarele. Stapanul meu a trebuit sa-si ingrijeasca multä vreme degetelede la ambele maini pana sd-si revind. Eu am avut multa vrerne de furcd cu barbia sipand acum mai simt din and in and calcaiul stang din cauza acelui ger. Slujitoriiau adus ceva lemne caci au sfaramat din unelte si din carute ce au putut pentru a-siincälzi vin. and am ajuns la yin, acesta era inghetat ca piatra; desi duceam maiales yin de Malvasia si din acela tare turcesc, totusi alta solutie n-a fost deck saspargem butoiasele si sa incalzim gheata; in chip asemanator painea i celelaltedeveniserd tan ca piatra. Chinul sporea in permanenta i norii nu vroiau sä seretraga in spatele cetii. Pe deasupra intrucat deseori intreaga iarna nu se merge peniciunul din aceste drumuri, in zapadd drumul nu putea fi gasit, de aceea nu puteamsa ne miscdm din loc. Desi am fi putut ajunge in sat, ne temeam totusi de vai, degropi si de povarnisuri, mai ales ca, ajungand la drum dupa o muncã atat de grea,nu era cazul sä ne ratacim. De aceea stapanul meu, donmul Niklaus si cativacdrausi s-au suit pe cai ca sá &cased pe careva dintre tarani sau ciobani, care sä nepoatä conduce far:a necazuri intr-un sat.

La 15 ianuarie pe la amiazd s-au inapoiat ai nostri care plecasera calarifiecare ii gdsise propriul adapost pentru noapte pe nimeni [de acolo] n-au pututtenta sä iasa din odaie, cu exceptia stapanului meu care a adus un taran; acesta ne-acondus intr-un sat bun numit Kutzeta306, undc am ajuns abia noaptea. Acolo amintrat intr-o odaie rece, caci ei incälzesc de cele mai multe ori doar cu balega sistuf. Am inchiriat cloud odaite, care intr-atat erau de pline cu ai nostri, incat nici

306Probabil Cd§oteni de pe lalpug, in apropiere de Bolgrad

107

sisi

si

www.dacoromanica.ro

unul nu putea sa se intindä si, din pricina inghesuielii, abia daca aveau loc inpicioare; iar odaia abia daca ne-a alinat frigul. A mers cu noi un negustor turc dinAdrianopol, pentru a-si incerca norocul in Po Ionia, insa nu i-a mers bine. Caci elnici macar nu auzise de un frig atat de mare ca acela, pe care a trebuit sa-1 suporteaici impreuna cu noi, de aceea mci nu stia sa-i reziste. Cardusul sdu, un polon,intr-atat suferise de inghetul puternic, Inca de indatd ce a zarit satul 1-a abandonatin campie, cu cal si caruta, pe stäpanul sau, care nu se rniscase (cu atat mai ranpentru el) din drumeag si singur a alergat la foc. Turcul nu vroia sa se dea jos dincaruta, nu tia nici cum sa manevreze caii si nimern _nu dorea sa-i sara in ajutor,c5ci fiecare se grabea catre sat si doar fagdduiau solemn sa trimita dupa el, astfelflick sdrmanul om a trebuit sä ramand singur in campie. Stapanii s-au straduit cumari fagaduieli sa trimita dupa el, dar nici unul nu s-a lasat induplecat, nici dintreai nostri, nici dintre valahi. Ne era tare mild de el, dar in zadar. Dupa miezul noptii,el insusi a venit la noi tarandu-se; toate le lasase pe camp, caci caii sai eraufiamanzi dupa munca grea, iar pe deasupra din cauza caldurii le era sete. Fiindca nuaveau nimic de mancare si era deja a treia zi de cand nu bausera apa, au mancatzapada si au tras incolo si incoace caruta fasturnata Inca el si tot ce era inauntrufuseserd zdrobite cu totul. Bunul om, la randul sthi era foarte inghetat, urechile siobrajii i-au ramas pentru tot restul zilelor paralizate, apoi ambele picioare i-au fostamputate. Acesta este castigul pe care 1-a avut. Aici a§ putea spune: O, avaritieurata, cat de trddator te porn cu ai tai!"

La 16 ianuarie era Craciunul la armeni307, de aceea ei s-au ingrijit de ale lorcu truda, care pared nu se mai sfarsea. Am innoptat in satul Tintul. La 17 ianuarieam hranit tot aici [animalele], am innoptat in satul urmator. La 18 ianuarie nu amhranit [animalele], am innoptat intr-un sat necunoscut mie. Atunci am suferit dinnou, nevinovat, banuiala unora din cauza lui Jacek ruteanul, care a urcat la mine incaruta si a dormit la mine peste noapte. S-a intamplat ca eu, cum am ajuns, m-amintins cu totul intr-o caruta mare sub un acoperis si atunci a venit acesta si rn-aimplorat deoarece nu avea uncle sa se adaposteasca de zapada si la mine era locsuficient. Deoarece sluga mea ma acoperise si ma indesase bine cu pdturi sicuverturi nu rn-am rniscat si 1-am lasat pe acela sa ma roage in voie, doar ea' 1-as fiputut refuza mai bine prin vorbd. Insa dat find cä se stia cã eu niciodata nudormeam cu cineva si acesta glurnea cu mine si imi slujea cu pläcere, m-au luat inderadere cativa nebuni308, mai ales acela care nu simtise de multa vreme biciul dinpartea mea. Mi s-a facut rusine fara sa am vreo villa. Dar Dumnezeu 1-a pedepsit cudreapta pedeapsd, pe masura pacatelor, pe ticalosul care rn-a ponegrit astfel in fatacelorlalti, cdci noaptea urmatoare, in somn, i-a degerat gura Inca nici dupd catevasaptamani nu si-a revenit. Atunci si-a recunoscut, plangand, pdcatul [si] mi-a cerutiertare spre uirnirea si teama celorlalti.

La 19 ianuarie am hranit [animalele] in satul de langa bratul din Dundre, aminnoptat in ultimul sat de acolo. La 20 ianuarie nu am hrdnit [animalele], aminnoptat la Chigheci, dar carutele mari au ramas pe deal, caci una se rästurnase si le

307 Armenii serbau Craciunul impreund cu Epifania, la 6 ianuarie pe stil vechi [n Almut Bues].308 namen 'inch ethche naren solcher feder fogel auf den tzahn


tinea pe toate celelalte pe loc. Aceste carute nu le pazea nimeni, doar singurDumnezeu, aci din cauza gerului fiecare, impreund cu caii, si-a gasit un adapost.Aici era o caldura mizerabila si, Inca mai rau, nu se gasea paine incat a trcbuit sacoacem din mei lipii subtin, am dupd un an neroditor taranii trebuiau sa semultumeasca cu o astfel de paine.

La 21 ianuarie, dupa ce am adus de pe deal cdrutele, am dat jos jumatate dinmarfuri, care trebuiau sa ramana in sat cu domnii Nikolai si Bibaben pand ce noiam fi dus cealalta jumatate la Iasi si am fi trimis iarasi dupa acestea. Dar la22 ianuarie, and am pornit, am fost siliti sa ne inapoiern din cauza zapezii mari.Atunci stapanul meu si cativa cdräusi s-au urcat pe cai si au mers alare intr-unoras din apropiere dupd sanii.

La 24 ianuarie ei au venit cu saniile pe care noi am legat arutele si dimineataam plecat de acolo pe un nou drum de iarna. Domnului Chaczadur i s-au rupt chiardOud skii, incat a trebuit sa rarnana in urma si sä trimità dupd altele. Am innoptatintr-un sat dincolo de Prut. La 26 ianuarie nu am hranit [animalele]; am innoptat incampie in spatele unui deal plesuv, eu insä rn-am dus intr-un sat sä dorm. La27 ianuarie nu am hi-Lift [animalele], am innoptat sub un sat unde erau foarte multesi man capite de fan, care au avut de sufent din pricina slujitorilor. La 28 ianuarie,in jurul amiezii, am ajuns la Iasi. La 29 ianuarie devreme a venit si domnulChaczadur; am achitat si vama.

La 30 ianuarie devreme am plecat de acolo, nu am hranit [anirnalele], aminnoptat intr-un sat; abia atunci a venit domnul Nikel la mine, dar stapanul era incaramas la Iasi. La 31 ianuarie nu am hranit [animalele], am innoptat la Steanesti.

La 1 februarie am mancat tot acolo, cand a venit stapanul impreund cu inaintepomenitul Dominic italianu1309. Au venit si oaspeti din Liov la acest pranz chiarand ne-am asezat in odaie la masa, [anume] Sahak si Stefan, care a fost impreundcu mine la Moscova, ambii slujitori ai domnului Kirkos. Si aceasta era cauzavenirii lor: unul dintre italieni, tovardsul lui Dominic, a mers grabnic calare din Iasila Liov si domnii, gland unde ne-au lasat, vazand pe deasupra [si] vremeagroaznia si mai ales auzind cd sunt bolnav si socotind cd voi fi ramas undeva pedrum asteptand sa ma insanatosesc, i-au trimis pe acesti doi slujitori in ajutorulstapanului meu. Dar fiinda Chatzko, fiul surorii doamnei Asvadur, a auzit despreaceastä plimbare calare, a tdcut si s-a pregatit sa mearga cu ei la drum, dar in asafel incat, in afard de el insusi, nimeni nu a stiut. El era un Candi- viguros si indraznet;desi tandr, [era] totusi semet si puternic dar foarte rasfatat, aci i s-au fkut toatedupd plac si nimeni nu putea sa spund ceva. Marnei i-a luat o suma de bathfrumusica si niste bijuterii. A scos un cal din grajd si in ziva urmatoare a galopatdupa cei doi tovarasi. Aici nu mai arnintesc cu ce ingrijorare se credea acasa a arfi plecat calare la cazaci si a acestia ar fi fost siliti sa*-1 accepte in tovarasia lor, deasemenea, a el le-a fost predat si a stiut sa-si find firea. De indata ce a intrat inodaie mi-a dat sau intins mai intai mie mana, lucru de care rn-am rusinat si de carefiecare s-a mirat. Apoi mi-a destainuit inselaciunea si mi-a aratat ce a adus cu el si

3C9 Dominico dem Welschen


[mi-a spus] cd el nu venise decat sä ma slujeasca find eu bolnav, pentru care lucruse echipase ca sä mearga pana in Turcia. Toate acestea i le-am spus dornnuluiNiclass, fratele mamei sale, §i am obtinut ca el cu cei doi sa piece inainte calare §ice avusese sä lase la mine, [lucruri] pe care apoi ca din grgeald le-am inapoiatmamei. Lui n-a indraznit nimeni sa-i spund ceva, insa erau bucuro§i cd nu s-atocmit printre cazaci, dupd cum deseori amenintase. Am innoptat intr-un sat deunde stdpanul meu a plecat inainte la Camenita, mai ales pentru a-I indeparta peKristof de langa mine.

La 2 februarie am hranit [animalele] intr-un sat, am innoptat tot intr-un sat.La 3 februane am hranit [animalele] la Hotin, am innoptat la Camemta sub cetate.

[...] Precedenta iarna grea §i zapada abundentä au determinat mare scumpirein Valahia, calci nenumärate mii de oi impreuna cu alte animale au murit pätrunsede ger §i pentru cd, din cauza zapezii man, nu li s-a putut da nutret indeajuns.Multe gradini, impreuna cu pomii i viile, au inghetat intr-un mod nemaiauzit §iaproape toate granele de sub zapadd s-au sufocat sau oparit, incat ei [valahii] autrebuit sa mearga dincolo de hotare dupd paine i altä brand.

[A $ASEA CALATORIE. 1586310]

La 5 mai pe cand ne aflam la jumatatea drumului pall la Nistru, guvernatorulCamenitei a trimis dupd noi doi slujitori reclamand cã am trecut §i nu am aratatmarfurile potrivit obiceiului. Si de§i noi nu duceam rnärfuri ci doar bani, tot41stdpanul meu impreund cu un altul au mers inapoi calare pentru a explica aceastaguvernatorului, iar noi am a§teptat in linite pana ce s-au inapoiat; apoi am mersspre Nistru peste care am fost curand trecuti i am innoptat la Hotin, cloud mile.

La 6 mai am traversat Prutul i chiar pe celalalt mal am hrdnit [animalele];am innoptat in primul sat. La 7 mai am hranit [animalele] la Bolueni, am innoptatin urmatorul sat dincolo de Stefane§ti. La 8 mai am hränit [animalele] in satul de laPrut, am innoptat la satul de pe Jijia sub deal. La 9 mai am hi-Lift [animalele] la14., am innoptat in fata padurii; acolo i s-au furat o sutd de taleri lui Joltzi, o slugaarmeand din Turcia. Se crede insd cd el insu§i §i i-a ascuns. La 10 mai am hranit[animalele] in satul unde se afla o bisericutd de piatra311, am innoptat unde este ofantana cu izvor sub un deal. La 11 mai am hränit [animalele] pe o campie inspatele Vasluiului, am innoptat intr-un sat pustiu. La 12 mai am hranit [animalele]in campie in spatele Barladului, am innoptat intr-un sat awzat la Siret. La 13 maiam trecut Siretul, am hrdnit [animalele] in satul de la granita moldoveneasca, aminnoptat la Tecuci.

La 14 mai am trecut printr-un ora§el rau, am hranit [animalele] in campie,unde se afla doua fantani una langd alta. Am trecut Buzdul i am innoptat in spateleora§ului cu acelai nume. Aici am aflat cà la Bucurqti312 se lua vama din bath, de

3;C Caravana pleaed din Liov la 28 aprilie 1586.311 Targul Sc 5nteia.312 Bukorzescz.


aceea am apucat un alt drum. La 15 mai am hranit [animalele] in campie, aminnoptat intr-un sat. La 16 mai am hranit [animalele] la Floci la Dunare. La 17 maiateva carute au trecut dincolo, noi insä la 18 mai; am hranit [anirnalele] dincolode 1-nrsova, am innoptat intr-un sat in câmpie.

La 19 mai am hränit [animalele] langd un sat in earnpie si am innoptatinaintea [orasului] Carasu. La 20 mai am hranit [animalele] la Kornaria, aminnoptat la Musabei. La 21 mai am hranit [anirnalele] la Usenli, am innoptat laCisrneaua lui Alexandru.

[La Adnanopol313]Venise Inca inainte de aceastä board a mea314 cu cativa valahi un armcan din

Carnenita, al carui nume 1-am uitat i II avea cu sine pe fiul sãu numit Zadik sauZaharia315 iar ambii fusesera cu mine la Moscova.

[...] La 14 iulie nu foarte devreme rn-am despartit a sasea si ultima oara deTurcia si rn-am jurat sa nu mai merg niciodata ca negustor acolo. I-am impovaratcu mdrfurile noastre pe carausii valahi i, in numele Domnului, am plecat din oras;am pascut putin caii dincolo de satul turcesc si am innoptat in spateleDerventului316 pe deal.

La 15 iulie am hränit [animalele] pe deal, pe celalalt mal al apei, unde fuseseomorat Pervan317; am innoptat la Topo1318 sau P1opi319. in aceastä zi am zabovit dinpricina a doi cai pierduti, pe care i-am cautat pana la amiazd. La 16 iulie nu mi-amputut da seama unde am hranit [animalele] si am innoptat, caci eu am zacut incaruta mica cu acoperdmant din pricina soarelui si stapanii, spre a face pe placcailor valahi, au trebuit sa plece dupd iarbd. [...]

La 17 iulie a murit un valah, de a cdrui moarte aflasem in vis, când si cum; inrest mai erau unii bolnavi in caravand, dintre care cativa au murit apoi.

[...] La 25 iulie am hränit [animalele] si am innoptat dincolo de Provadia320,deoarece am luat din nou marfurile de la sarbi321 si le-am incredintat valahilor. La26 iulie am hränit [animalele] in campie, am innoptat tot in campie dincolo de unpârau. La 27 iulie am hrdnit [animalele] la Bazargic, am innoptat in campie. La28 iulie am hrdnit [animalele] la Musabei, am irmoptat la Kornaria. La 29 iulie amhranit [animalele] in spatele [orasului] Carasu; aici au vrut sa-i retina cu forta petoti bolnavii din caravand, [pentru] ca imparatului sa-i revina, potrivit obiceiului,bunurile celor care vor muri aici, iar aceia care s-ar insanatosi sä fie eliberati. Amavut destula osteneala pand sà ne lase in pace. $i 1-au apucat pe unul intarziat

313 Menflunea este din 16 iunie 1586.314 Gruneweg s-a imbolndvit de ciumd la Adrianopol.315 Zacharias316 Derwent. Azi, Lalkovo [n. Almut Bues].317 Perwan. La 11 septembrie 1582, in prima caldtorie in Imperiul Otornan, Martin Gruneweg

a mentionat ca Pervan fusese un renumit negustor grec din Constantmopol, ucis in acel loc cu cativa ani

inainte.318 Topoll319 Pape! beanie. Se afla in apropierea localitApi Prohod [n. Almut Bues].320 Prowadia.321 Serbinernn; este vorba de bulgari.

111

si

www.dacoromanica.ro

1-au batut la talpi ca sa recunoasca daca stia turceste sau daca fugise de la cineva,insa turcii au fost pacaliti si bietul om a fost eliberat. Am innoptat in ample.

La 30 iulie am apucat un nou drum spre Moldova322, am hranit frammalele] incampie, am mers intr-un sat care avea multi moldoveni si acolo se gäsea un turnoctogonal de piatra. Am trecut prin alt sat moldovenesc si am innoptat inamteaHarsovei. Aici am aflat ca pe celdlalt mal al Dunarii era o caravang polona, vestecare ne-a bucurat. Insa dimineata am primit vestea ca se aflase deja la Liov ca eumurisem, lucru care 1-a facut Janek, un carats polon, care ma pardsise foartebolnav in hanul din Adrianopol, act el a plecat cu stapanul sau ungur in Po Ionia siel a spus la Liov si la Danzig, la urechile rnamei mele, Ca ar fi fost la inrnonnantareamea. Insd el insusi a murit la Cracovia323 in acelasi an, inamte sä-1 vad.

Din pricina scuturaturii carutei, din Balcani pand la Dundre, rn-am irnbolnavitzdravan si daca nu ar fi intervenit carnaradul fannacist, nu m-as fi insanatosit; cuadevarat spre norocul rneu 1-a dat Dumnezeu pe acest om bun, arum sa-i acordemild, caci a fost ingropat de cativa ani la Be1z324. Caleasca era pricina mare aslabiciunii mele, caci pe stanci se rupeau in permanenta rotile si nu puteau fi gasiteunele de forma asa mica, pe deasupra nu aveam cdräusi poloni, care s-ar fi priceputsa facd altele, de aceea o matä era mai mare deck cealaltd si nici una egala, ceea ceprovoca o scuturaturd mizerabild. La 31 iulie ne-am apropiat la o mild de vad.

La 1 august ambele caravane au trecut Dundrea una spre cealaltd. La aceastaoprire am fost sfatuit sd-1 vizitez pe nesdbuitul Sadik, pe care 1-am amintit inainte sicare era incd dus legat. L-am intrebat cum ii merge, dar el a aruncat dupd mine;abia cu patru zile mai inainte isi batuse tatal aproape pand la moarte. Dar fiindca eu1-am pedepsit bland pentru purtarea sa salbatica si rn-am plans de lipsa lui deloialitate, deoarece acum nu mai vroia sä ma cunoascd dupd ce inainte totdeaunama pretuia cel mai mult si vorbe asemanatoare, a inceput sa-si villa in fire. Insadupd ce am plecat, armenii au vorbit cu el pomenindu-mä in permanenta, in carediscutii i-a trecut cu totul nechibzuinta, astfel incat dimineata 1-au ldsat dezlegat,insa era atat de släbit cd il tratau ca pe un mort. Deoarece ulterior 1-am vizitat des,[am constatat cal el isi revenea din zi in zi spre deosebita bucurie a tatalui sail, carea recunoscut cu bunavointa si public cd nu ma stia altfel decat ca om cinstit si onestsi ce vorbise nedrept despre mine se petrecuse la indemnul protectorului lui Petru sica el insusi vroia astfel sa-1 acuze pe cel raposat. Dar si ceilalti toti s-au declarat deacord cu el si mi-au cerut iertare. La indemnul lui Dumnezeu i-am iertat bucuros sinu le-am pus pe ale mele inainte, [anume] cd unul imi furase cloud sute de taleri sibanii stapanului mcu si de curand o suta de taleri; de aceea, spre a evita o pagubdrnai mare, nu 1-am apucat pe hot, deoarece insa läsa impresia ca altul ar fi facutacest lucru pe care el 1-ar fi prins in timpul bolii mele grele, pe and zaceam inhanul din Adrianopol inaintea pravaliei si pravalia era deschisa. Desi stapanul,odata cu paguba mea, suferise la randul sau o pagubd dc peste o sutd de guldeni,totusi era atat de cinstit si de rabdator, incat nu se arata niciodata morocanos dinaceasta pricina.

322 De fapt, spre Tara Rorridneascd.323 Krakau.324 Be Is


Fig I

awl? tiltNOPIlhalliti air

JAM whew ..Atron,wo 4,4 .".* *

814.91#41.40. -, gat1 c milli ..

'mega** WWI P.warossomporaosolos

Fig 3

'fel.4"011114 wage

Vir.

www.dacoromanica.ro

Li

Fig 4

Fig. 7

Fig. 2

Fig. 8

Fig. 5 Fig 6

Fig. 9

:fro,

rmr r 9. -9-

a I ileh7i 1.9 ,.,, fir t- r /4 %. ,4,k.,o .s.

1.. W

'Xi MR :!Af. Ia' nu; I .14

I/

..

'IliffrI°1":4:

=1)

www.dacoromanica.ro

Fig, 10 Fig. 11

Fig 13

Fig. 12

.

...............-'p

4

0.0* OSP .4

www.dacoromanica.ro

Fig 14

cit.,""ko/r

0,I.

g=i/ 101

Fig. 15 Fig 17

-

ria$1 Va

Temmilinrimronl 0110111111101111111.11115111 :I

gamma

.4,-4;Se..412%

..-/.

www.dacoromanica.ro

Fig. 16

Fig. 19

Fig 18

Fig. 20 Fig 21

;

4

--

orso k

A 1.4. .,;, IX/4rAl

thiceltamminimmk 0,....."w-..,.

7. .!, 0....ww41,ti. ; , ,

,

-a

orthivr.-Ammosurlr 11*

www.dacoromanica.ro

Fig 22

Fig. 25

Fig 28

Fig 26

Fig. 23 Fig 24

Fig. 27

Fig 29

ei. liNespio... WM, WM., aeio, .............; N.r ''''~rob1.wo..."'

Ihkr .-- da";.- , it......., .... j

.. . . I, 00 0 . . 4;1t . ...0. / `g : .....

;

www.dacoromanica.ro

Fig. 31

Fig. 30

Fig. 32 Fig 33

,

www.dacoromanica.ro

La 3 august ne-am deplasat de la vad pand la o mild inainte de Floci, unde amrdmas peste noapte. La 4 §i 5 august am hrdnit [animalele] §i am innoptat in campiein locuri necunoscute. La 6 august [am trecut] prin Buzau. La 7 august am hidnit[animalele] la Tecuci, am innoptat la o fantand sub copaci. La 8 august intreaga ziam avut de lucru cu trecerea vadului Siretului, am innoptat in campie. La 9 augustam hrdnit [animalele] §i am innoptat in campie. La 10 august [am trecut] prinBar lad, am hrdnit [animalele] i am irmoptat in campie. La 11 [august] am hranit[animalele] in campie, [am trecut] prin Vaslui, am ilmoptat in campie. La 12 augustam hrdnit [animalele] in campie, am innoptat in satul unde se gdsqte bisericuta depiatra325. La 13 august am hränit [animalele] in pddure la ta§nitoare, am innoptat pedeal in spatele Ia§ilor. La 15 august, cu toate cd se temeau de cruma, au inspectattotui mdrfurile. La 16 august cdrduii au plecat inainte cu cdrutele grele iarcdrutele mai mici au rdmas Inca aici pentru a achita vama. La 17 august am pornitdupd cdfau§i, am hrdnit [animalele] in cample, am innoptat tot in campie la cdfati§i.La 18 august cand am plecat cu cloud ore inainte sd se facã ziud s-a furi§at un pganintr-o cdrutd, pe care §i-o insemnase Inca din timpul zilei, a tdiat un balot cu mdtase§i arunca din cdrutd librele326 intr-o parte a drumului pe care intentiona apoi sd seintoared §i sd le culeagd. Dar s-a observat, s-a trimis inddrät sd fie adunatd mdtasea§i hotul a fost dus legat de gat cu un lant in spatele cdrutei pand la Stefdne§ti, lahalta de nutret, unde a fost bdtut putin §i apoi eliberat; am innoptat in campie. La19 august am hrdnit [animalele] §i am innoptat in eampie. La 20 august ne-audepd§it alte cateva trdsuri care mai zdboviserd la Ia§i, am trecut Prutul §i am hrdnit[animalele] in spatele säu, am innoptat in campie. La 21 august am hrdnit[animalele] la Hotin, am mers apoi sub cetate; unele cdrute au fost trecute pesteNistru, noi insd abia dimineata §i am rdmas §i peste noapte pe cealaltd parte. I-amexpediat aici pe cdrdu§ii valahi §i am tocrnit alte cdrute cu boi pand la Liov. La23 august am a§ezat mdrfurile in celelalte cdrute. La 24 august am plecat top laCamemta, doar mdrfurile stdpanului meu au ramas la Nistru, cdci noii no§tri cdrdu§imai intai au cumpdrat boi, au copt paine etc.

[Despre situatia din Moldova]

La 27 iulie327 pe la 11 cdtre arniazd rn-au trams stäpanii impreund cuToktam4 cu cdrutele de bdcdnie328 goale in intampinarea cärduilor [care veneau]din Turcia, spre a le face cdrutele mai ware. La Bi1ka329, 2 mile, am intalnit ocaravand care plecase in a psea zi a acestei luni din Liov spre Turcia, dar seinapoia de fried. aci in Moldova ar fi vdzut o mare tulburare33° deoarece seinarmau contra turcului, care se indrepta cu putere care noi fiinded ii prädaserdcazacii Oceakovul.

325 Targul Scanteia.326 lteuern. Libra era o unitate de mdsurat greutaIile, vezi N. Stoicescu, Cum meisurau streimop,

p. 281-282.327 1587

328 kramwagenn329 flylka.330 rumor.


[Rugficiunea Tata Nostrul

[vol. 3] [In] sase$te331:Fattr onser, diir du pist im himl, ghayligt weerd dain nam, es kom uns dain

raich, thain wil gschen wie im himmel also auch auf erden, unser tahlik prot gihuns heet, und vergib uns unser schult, als wer vergaen onsern schuldgern, und nichfuer ons in di versuchunk, sonder erlös ons von dem ubel: Amen.

[...] [In] valahä sau moldoveneasca care amestecd polond in latind332:Tatul nostru, cze ieste in czer, suinczaskese numele teu,333 fie woia ta kum in

czer ascha schi per pemind, pita nostra sche zioza nostra dene noe astes, schi neiarte grischelile nosstre, kum iertem schi noi greschicilor nostri, sche nune duce innapaste, cze ne isbeuechte de hitlanul: Amin.

[Despre campaniile lui Stefan cel Mare in Polonia]

$tefan voievodul valah a dat foc acestui ora$334 impreund cu Przeworsk inanul 1 498.

[Despre familia Wilcox3351

$i ca o consolare deosebita a venit la biserica336, farà a fi rugatd, sotia luiHans Wilcox337, care 11 avusese inainte [de sot] pe Babel $i era fiica lui Freter $i obotezase pe sora mea. Aceasta a locuit multä vreme la Liov caci sotul ei avea derecuperat de la principele din Valahia338 o mare sumä de bani. Deoarece nu era dereligie catolica, nu puteam sa o indemn sä villa' la biserica dar firea ei cinstità $iinima ei binevoitoare fata de mine au manat-o din casa la bisericd, unde i$i petreceaziva de dimineata devreme pand noaptea, cu exceptia unui timp scurt cand zaboveala pranz acasd. Ea impreuna cu fiica sa, fecioara Barbara, s-au gatit cat au putut maibine dupd portul din Danzig, de aceea toti i$i intorceau ochii dupd ele $i credeau cãerau mama $i sora mea. Au facut $i milostenie, ea Ins.* a lasat un taler pe altar $i afacut aceasta cu ochii inläcrimati, iar fecioara la randul ei [a oferit] patru micindframe frumoase, pe care batrana le-a tesut $i cusut.

331 Siebenburgsch337 Walachisch oder Moldawsch, daz nuschet polnisch in Latem.333 in acest loc Gruneweg intercaleaz5 cele patru puncte ale crucii.334 Este vorba de Lancut (Landshut).335 Informatia e din luna august 1593.336 Este vorba de bisenca manastirii dominicane din Liov, unde era calugar Martin Gruneweg.337 des Hans Wilkacs Gemahl Numele ei era Cristina. Mai jos Gruneweg il numeste Tomes pe sot.

Thomas Wilcox a fost trimis de ambasadorul englez din Constantinopol in Moldova (1592) si a obtinut dela Aron \Todd (1592-1595) retrocedarea bisencilor protestantilor ocupate de iezuiti in vremea lui PetruSchiopul, vezi E.D. Tappe, Documents concerning Rumanian history (1427-1601), London, The Hague,Paris, 1964, p 61-62, 68-69, doc 86, 102. Vezi si in prezentul volum grupul de cdldton englezi.

338 Aron Vodà Ambasadorul Angliei la Poartd 1-a sprijimt sa obtind tronul Moldovei si avea derecuperat bani de la acesta Cu toate efortunle intrepnnse mci ambasadorul si nici Thomas Wilcoxn-au prima vreun ban de la datomic, vezi E.D. Tappe, op. ca , p 60-62, 64-65, 68-69, 71-74, 84-85,doc. 85-87, 94-96, 102, 107, 109, 123.


[Din scrisoarea sotiei lui Thomas Wilcox citre Martin Gruneweg]

Va rog sa-mi scrieti anuntandu-mä ce ve$ti sunt din Valahia $i cum std treabacu printul"9.

[Despre Ordinul dominican i Moldova]

In zilele acestea340 s-a intors acasä parintele Petru Czocher de la principeledin Valahia341, trimis acolo de provincial impreund cu alti frati. Ace$tia s-auinapoiat la noi cu o milostenie burl in folosul constructiei. Ne-au irnpártd$it $tireaimbucurätoare ca amintitul domn, pentru ali ardta dragostea fata de Ordinulnostru, ori de cdte ori fratii no$tri il invitau la predicd de marile sarbdtori, veneaimpreund cu intreaga sa curte, in care se aflau multi domni poloni catolici, chiardacd el insu$i tinea de secta greceascd. Si la sarbätoarea din joia verde a mers inprocesiunea Sfintei cuminecaturi cu lumânarea arzand in mând. Cdci grecii, de$i nuau aceastä procesiune, totu$i ei nu o dispretuiesc, pentru ca poarta cuminecdtura $iei, nu fara deosebifd reverentd $i ceremonii.

[...] La 1 2 aprilie342 s-a vrut ca eu sa merg in Valahia, impreund cu pdrinteleAndrea343, un bdtrAn preot italian, trimis acolo de ordin pentru a primi mänästirilenoastre pe care principele $i episcopul tarii in$i$i le-au oferit Ordinului.Episcopu1344 era un italian din Ordinul franciscan. M-am bucurat pentru aceasta,dorind ca de acolo sä merg apoi cu bdtrânul in Italia, dar am fost prevenit prin visin legaturd cu o astfel de cdldtorie. De aceea a mers cu el pärintele Matheus dinNaumburg, $i aceasta pentru limba germand, caci catolicii acelei tari sunt germanisau poloni. Dar nu mult dupd aceasta, bardnul si-a pierdut viata intr-o incalerare $ipärintele Matheus s-a inapoiat cu putin rezultat. [...] La 26 aprilie ainintitii preotiau plecat in Valahia.

[Despre Columna lui Traian345]

Se räsucesc imprejur ca o tiduld derulatà toate actiunile $i rdzboaiele sale346mai ales cu dacii sau valahii347, totul frumos facut dupd forma triumfului lui Hristosdin curtea din Danzig, cu figurile nu mult mai mari34 .

339 Prinozen In scrisoarea expediatd din Danzig la 3 februarie 1594, Cristina Wilcox il anuntaa ii murise mama si ii dddea si alte vest despre rudele sale din oras. Potrivit lui Gruneweg scrisoareai..a parverlit la 15 aprilie 1594, in vinerea de dupd Pasti.

34° Informatia precedentA e din 2 octombrie 1599; prin urmare dominicanii s-au inapoiat dinMoldova Pe la inceputul lunii octombrie.

341 Ieremia Movild, domnul Moldovei (1595-1606).342 1601.343 Andrea Bobbi da Faenza (m. 1604). Vezi relatarea lui din 12 aprdie 1601 in Calatori strain:,

vol. IV,z. 188-1953 Bernardino Quirini.345 Gruneweg s-a aflat la Roma intre 3 si 8 iulie 1602.346 Este vorba de imparatul Traian (98-117).347 mit den Damen oder Walachen.348 Vezi in Anexd fig. 33.


FRANCESCO PASTIS DI CANDIA

(sec. al XVI-lea)

Blografia calugarului franciscan Francesco Pastis di Candia a fost reconstituita in cadrulvolumului al III-lea din seria Coilcitori striiini, in legatura cu o relatie a lui despre prezenta catolica inTara Romaneascd §i Moldova' Aceasta relatie a fost datata c 1595-1596". Atribuirea datei nu estelipsita de importanta intrucat, la un moment dat, Francesco Pastis va sublinia di el este bine informatasupra subiectului, deoarece am stat in aceste locuri vreo apte ani in sir"2. De aici s-a dedus inconsecinta ca el ar fi venit mai intai in 1588 sau 1589" in tarile romane3 Or, lucrurile nu stau chiar asa.

Este meritul lui Cesare Alzati de a fi reconstituit mai atent prima parte a biografiet calugaruluifranciscan. Astfel, potrivit istoncului italian, candiotul Francesco Pastis se gasea in 1574 laConstantinopol, unde indeplinea functia de capelan al biserich San Benedetto sau al bisericii SantaMaria della Cisterna. Apoi, la 5 ianuarie 1581, din dispozitia vizitatorului apostolic, episcopul PietroCedulini, a devenit gardianul marii rezidente conventuale" San Francesco din Pera. Curand, inapnlie urmator, acela§i Pietro Cedulini 1-a desemnat comisar al misiunii franciscane conventuale inOrient, cu toate ea el era un observant". intr-o pertoada ce trebuie plasata in rastimpul 1582-1587 aajuns la Targov4te, in Tara Romaneasca, dupa care in 1587 ar fi trecut in Transilvania, la manastirea dela Sumuleu-Ciuc. $ederea 1w aici a fost de scurta duratd, caci asa cum se va vedea din textul scrisoriipe care o reproducem mai jos, a fost chemat in Moldova i se gasea la Iasi in 21 aprilie 15884.

Nu se tie and a parasit Moldova §i a revenit in Transilvania. Dar de aceasta data aici el vaatinge varful carierei sale. Deoarece un alt calugar franciscan, Giuseppe Pisculo, originar din Melfi,probabil bun pneten cu el, vade§te ca prin 1595 devenise confesor al principelui transilvdneanSigismund Bathory, Wand astfel locul faimosului iezuit Alfonso Carrillo: Acuma pare sa se fischimbat caci nu se mai marturise§te acestuia, ci unui calugar conventual de-al Sfantului Francisc,de neam candiot care statea mai inainte in mangstirea de la Targovite"5 Maria Holban a pus inlegatura indepartarea lui Carrillo cu o grava cnza sufleteasca, care a dezechilibrat i dezacordat §1mai mult firea slaba §i contradictone a tanarului veleitar i vanitos", Sigismund. Pentru acesta dinurma, Carrillo se identifica liniei politice de apropiere de Habsburgi insa in ajunul intrani sale inlupta, in 1595, panica i Fivaia1a au pus stapanire pe principe §i I-au facut sa se intrebe daca nu cumvaii ratase destinul §i ar fi fost mai bine sa opteze pentru o pace avantajoasa cu turcii. Or, inlocuirea cufra Francesco in pozitia de confesor pare sa fi avut tocmai semnificatia eliberarii de sub tutela celui

I Ciildtorz stream despre Orile rornane, III, volum ingnjit de Maria Holban, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru §i Paul Cernovodeanu, Bucure*ti, 1971, p. 634-640

2 Ibideni, p 638.3 Ibidem, p. 634. N. lorga, care a publicat relatia in Studu p documente cu privire la istoria

romfinilor, III, p 415-416, a aratat doar ca textul acesta trebuie sa fie de dinainte de 1600.4 Cesare Alzati, Terra romena Ira Oriente e Occidente. °nese ed etnie nel tardo '500, Milano,

1982, p 79, n. 89.5 Ca-Um? streiini, III, p. 632; textul original, la Andrei Veress, Campania crestinilor in contra

Sinan Pax din 1595, in AARMSI, Sena III, t IV, 1924, p 146.

116

lui

..

www.dacoromanica.ro

care il tinea strans legat de imperiali'. Mai trebuie repnut ca in timpul campaniei din TaraRomaneasca, din octombne 1595, Francesco Pastts 1-a insotit, probabil neoficial, pe principe7.

Cat despre relatia lui Francesco Pasts, de care a fost vorba mai sus, tot Cesare Alzati aargumentat ca trebuie datata ante 1592, deoarece Ii pomeneste pe iezuip Inca prezenp la Cotnan8 larultimii editori ai textului italian au mers mai departe, plasandu-1 foarte strict, in intervalul 1592 maiiulie"9. Aceasta ar insemna insa ca autorul relatiei si al scnsoni din 1ai, cu care completam acumdosarul" lui, a sosit in Wile romane prin 1585'° Cu alte cuvinte, daca pnem seamd de cea dintaifraza din scrisoarea din 21 aprilie 1588, el fost mai intai comisar" al mandstini catolice dinTargoviste lar domnul Tani Romanesti, foarte probabil Mihnea Turcitul, I-ar fi propus chiar, laRoma, ca episcop al acelei province. In treacat fie spus, Cesare Alzati a plasat in 1587 primulepisod transilvan al lui Francesco Pastis pe temeiul aceleiasi fraze, in care insa a retinut eronat ca ar fifost menponata Transilvania si nu Transalpina, cum este in realitate. Prin urmare, primul episodtransilvan din biografia calugdrului nostru are a fi neaparat eliminat.

Ceea ce trebuie semnalat inainte de toate in legaturd cu scrisoarea de mai jos este referirea la o,chipurile, atitudine procatolica a patnarhului ecumenic Ieremia II Tranos, in trecere prin Moldovaate Moscova. Am discutat cu alt prilej aceasta chestiune si concluzia a fost negative. Este limpedeCa ne aflarn in fata unei iluzii, cultivata foarte probabil si in cazul lui Francesco Pastis debinecunoscutul sfetnic al lui Petru vodd Schiopul, Bartolomeo Brutti. In fond, atmosfera de la curteadomneasca moldavd, asa cum este descnsa de calugdrul franciscan, era menita sä pregateasca terenulpentru propunerea din partea a doua a scrisorii, anume inaltarea lui insusi la treapta de episcoplegitim consacrat" pentru catolicii din Moldova... Si asta cu toate ea in corespondenta lui Petru voddSchiopul cu papa Sixt V din rastimpul ianuarie mai 1588, care incadreaza cronologic textul scrisoriilui Francesco Pastis, nu exista nici o aluzie la o asemenea eventualitate12.

Ar mai fi de adaugat amanuntul cd, pentru inceputul anului 1588 dispunem de o indicatie a luiBartolomeo Brutti, potnvit cdreia in Moldova se gaseau atunci patru franciscani sub ascultarea unuivicar general". Mai exact, in 14 ianuane 1588, cand se adresa din Iasi cardinalului Montalto, Brutti amentionat ca in ziva urmatoare pnmini unei scrisori din partea papei, chema pe vicarul general alacestei provincii cu patru frati franciscani care sunt in acest loc" i le-a spus Sanctitatea Sa pnnsfintele sale scnson mi-a recomandat atat pe voi, cat si pe acei catolici care sunt in numar decincisprezece mii, precum i aceste Resedinta grupului de calugari franciscani eramanastirea din Bac:du'''. Daca Inca nu Ikea parte din acest grup, oricum foarte curand FrancescoPastis u s-a alaturat.

6 Cdldtori strdini, cit., p 6367 Ibidem,p. 635.8 Cesare Alzati, op. cit , p. 263, n.50.

Moldvai Cscing6-Magyar Okmánytár (1467-1706), I, sub ingnjirea lui Benda Kalman,Jaszay Gabriella, Kenez Gy6z6, TOth Istvan Gy6rgy, Budapesta, 1989, p. 113-114

16 In temeiul unei scrisori a iezuitului Ferrante Capeci, redactata la Cluj in 10 martie 1585,Alexandru Ciociltan crede cd Francesco Pastis ar fi sosit in Tara Romaneasca inainte de aceasta datasi ar fi fost cel ce i-a convertit atunci la catolicism pe sasii din Targoviste (German Communities inWallachia Denominational Evolution, 1542-1650, in HY, I, 2004, p. 138-140). Totusi, FerranteCapeci, desi intr-adevar aminteste de un franciscan mai invatat" pe nume Francesco, sosit in TaraRomaneasca la chemarea fratilor de acolo, foloseste in legaturd cu el o formula (a cdrui amintire ebinecuvantatd") ce indica faptul cä e vorba de cineva care nu mai este in viata", asa cum au remarcatInii editoni textului in limba romana (Cdliiton straini, III, p. 111-112)

Stefan Andreescu, Perspective medievale, Bucuresti, 2002, p. 148-15112 Vezi Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente pnvitoare la istoria romdnilor, Bucuresti,

1880, nr. LXXXIV, p. 98-99; A. Veress, Documente privitoare la istorta Ardealului, Moldovei ciTdru Ronidnevi, III, Bucuresti, 1931, nr. 75, p. 127-128 si nr. 179, p. 132-133.

'3 E. Smurlo, Rossya Italya, t. 11-2, St. Petersburg, 1913, p 43014 Hurmuzala, Documente, III-1, nr. LXXXVILXXXVII, p. 100-101

117

biserici..."I3.

8

III-1,

i

www.dacoromanica.ro

[SCRISOAREA LUI FRANCESCO PASTIS DI CANDIA](1588)

Prea ilustrule i prea cinstite donm15,

Aflandu-mä in Tara Romaneascat6 comisar al acelei mandstiri12, am fostpropus de cane domna ca episcop al acelei provincii in care am facut sä rodeascaceea ce este §tiut de oricine. Acum acest prea ilustru domn al Moldoveil°, prinscrisori ale domnului Bartolomeo Brutti, m-a chemat in aceasta provincie. $i indatäce am ajuns am gäsit mare tulburare2° printre catolici, insa acest prea ilustru domn,ca [un] adevarat §i bun cre§tin §i veritabil catolic nu a vrut sa consimta la vrerilelor. $i Inca gasindu-se [aici] prea cinstitul parinte Ieremia, patriarhulConstantinopolului, se puse sä apere ca un adevärat catolic pozitia Sfintei Bisericii sa sprijine in public §i in particular ostenelile i confruntärile necontenite ale

domnului Bartolomeo Brutti. Dupd care din mila Domnului am lini§tit lucrurile, nufard mare primejdie pentru viata numitului donm Brutti. $i nu §tiu cine ar fi acelain ziva de astäzi care ar vrea sa intreprindä a§a ceva.

$i principala intelegere care se facu intre ei este Ca au cerut un episcoplegitim consacrat, pentru a putea face preoti care sa fie din neamul lor21. $i pentrutot restul se supun la picioarele Sfintei Biserici. Pentru acest lucru i-a parut acestuiilustru principe ea [trebuie] sä ma aleaga §i propund pe nevrednicul de mine, ca safie multumiti §i linititi ace§ti oameni. Din care cauza cred cd domnul principe §idomnul Brutti vor scrie in amanunt Sanctitatii Sale i domniei voastre prea ilustre.Inchei inclinandu-mi capul i sdrutand sfintele maini, ca un fiu §i slujitor ascultätor.

Din Ia§i, la 21 aprilie 1588.Slujitorul §i prietenul domniei voastre prea ilustre,

Fra Francesco Pastis di Candia.

15 Destinatarul scrisorii este necunoscut. Am utilizat editia lui E. Smurlo, op. ca- , p 431-432.Textul Italian, dupd editia S'inurlo, si in SMIM, XXI, 2003, p. 380.

16 Transalpina.17 Din Tirgoviste18 Mihnea Turcitul19 Petru Schiopul20 scandalo.71 della lingua loro.


CALATORI ENGLEZI IN TARA ROMANEASCA

SI MOLDOVA LA SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA:

WILLIAM HARBORNE, THOMAS WILCOX,

WILLIAM ALDRIDGE 5i EDWARD BUSHELL

in august 1598 dramaturgul elisabetan Henry Chettle ii vindea lui Philip Henslowe piesaVoievodul (Vayvode) pentru o lira'. Subiectul piesei, al carei text din pdcate s-a pierdut, pare sd fi fostlupta dintre un domnitor valah i turd'. in acelai an, 1598, Mehmed al III-lea ii cerea ambasadoruluiAngliei la Istanbul, Henry Le llo, sa mearga la curtea lui Mihai Viteazul pentru a-1 convinge sdmedieze negocierea pacii cu imparatul Rudolf al II-lea3. La prima vedere, intre cele cloud evenimentedin 1598 pare a exista o legaturd, chiar dacd una indirecta. Valahia lui Chettle putea fi o transpunereliterara a Tani Romdrigti sau a Moldovei, tan care intraserd in atentia diplomatiei elisabetane deaproape doug decenii, odata cu stabilirea unui ambasador permanent la Istanbul i care, odata cuintemeierea Companiei Levantului, incepusera sa fie strdbdtute de negustorii englez14. 0 analizacomparativa a celor cloud imagini ale Valahiei, cea literard i cea a relatarilor de cdldtorie, este insdimposibild, pentru cd nu doar primul, ci §i cel de-al doilea termen al comparatiei lipseste.

Interesul diplomatic, religios i comercial pe care Anglia elisabetand 1-a manifestat in ultimeledecenii ale secolului al XVI-lea fata de Tara Romdneascd, Moldova i Transilvania, contrasteazd cuabsenta descrierilor acestor tan din relatarile de calatone ale vremii Nimic nu este mai frustrantpentru un istonc cleat sd compare numdrul calatonlor englezi care au strdbatut tanle romdne inpenoada 1580-1600, cu numdrul paginilor pe care le-au scris despre ele. Cunoa5tern numele a

1 Vezi Harold Jenkins, The life and work of Henry Chettle, Londra, 1934, p 215 Nu estelimpede daca Chettle a scns piesa in intregime, sau doar a revizuit un text anterior, vezi Neil Carson,A Companion to Henslowe's Diary, Cambridge, 1988, p. 62

2 Vezi discutarea subiectului piesel la Louis Wann, The Oriental in Elizabethan Drama,Modern Philology," 12, 1915, p 423-447

3 Vezi Laura Coulter, An Examination of the Status and Activities of the English Ambassadorsto the Ottoman Porte in the late Sixteenth and early Seventeenth Centuries, RESEE, 28, 1990, nr 1-4, p. 65

4 in 1581 Murad al 111-lea daruia un firman cu privilegii Companiei negustorilor din Turciaintemeiatd la Londra, care din 1592 a fost numitd a Levantului; iar in 1582 Elisabeta I il desemna peWilliam Harborne reprezentatul sau la curtea sultanului in 1588, Harborne obtinea de la Petru$chiopul un privilegiu comercial pentru negustorii englezi. Pentru Compania Levantului vezi AlfredC. Wood, A History of the Levant Company, Oxford, 1935; pentru ambasada lui Harborne vezi SusanSkilliter, William Harborne and the trade with Turkey 1578-1582. A documentary study of the firstAnglo-Ottoman relations, Oxford, 1977, iar pentru privilegiul din 1588, vezi Paul Cernovodeanu,Privilegiul comercial acordat negustordor englezi in Moldova la 1588 p rtisunetul sciu politic in anuUnirii Principatelor, Rdl, 31, 1978, p. 1041-1049.

119

www.dacoromanica.ro

doisprezece cdlatori, insa numarul lor a fost, probabil, mai mare'. Dintre acestia doar patru au scris unjurnal de calatone i daca punem laolalta fragmentele despre tanle romane, de-abia dacd se strangcateva pagini6 Asadar, in foarte bogata literatura de &Malone engleza de la srarsitul secolului al XVI-lea,tarile romane sunt cvasi-inexistente. Autoni englezi nu si-au abatut privirea spre tarile romane, decatcel mult o clipa:pentru ca scopul calatoriei lor era altul. descopenrea Orientului otoman Or, dupacum a aratat Gerald MacLean, Orientul otoman care ii fascina pe calatoni englezi din acea vremecuprindea Istanbulul, Levantul, Tara Sfantä si Africa de Nord'. Prin urmare, chiar dacd dupa 1580Tari le Romane devenisera importante pentru politica orientala a Angliei, ele nu suscitau dee& celmult un interes marginal in literatura de calatorie

Cvasi-absente din jurnalele de calatone englezesti de la sfarsitul secolului al XVI-lea, tarileromane sunt in schimb frecvent amintite in corespondenta purtata de ambasadorii englezi la Istanbulcu consilierii reginei Elisabeta. Majoritatea informatiilor pe care acestia le trimiteau in Anglia eraupreluate din stinle care circulau la Istanbul, chiar dacd unii dintre ambasadori, precum WilliamHarborne, au calatont ei insisi in tarile romane8. Pe masura insa ce importanta domnilor muntemmoldoveni in politica otomand a Angliei elisabetane a crescut, pentru a afla stiri cat mai sigureambasadoni au inceput sa apeleze la calatorii care strdbateau tarile romane, majontatea negustori9. Incorespondenta cu Francis Walsinghamt°, cu lordul Burghley sau cu Thomas Heneage", ambasadoriienglezi de la Istanbul ammtesc adesea scnsonle pnmite din Moldova si Tara Romaneasca'2. In absentaarhivei ambasadei, scrisorile trimise de englezii care strabateau tarile romane ne sunt cunoscute doarclack dintr-un motiv sau altul, au ajuns in arhivele engleze Pand acum au fost identificate cinci astfelde scrisori, dintre care patru sunt traduse mai jos13 Prime le doug sunt scrisorile adresate lui EdwardBarton14, tnmise in aceeasi zi, 1 aprilie 1594, din acelasi loc, Giurgiu, de ate William Aldndge

5 John Newberie, William Harbome, Henry Austell, Henry Cavendish, Fox, Richard Ma llorye,Thomas Wilcox, Richard Babington, George Anglesea, William Aldndge, Edward Bushell, Henry Le llo.

6 Vezi fragmentele din jurnalele de calatorie ale lui John Newberie, William Harborne, HenryAustell si Fox, slujitorul lui Henry Cavendish din Cidatori strdini, vol. 2, p. 513-518 si vol. 3,p. 173-174, p. 289-290, p 294-296.

7 Gerald M MacLean, The Rise of Oriental Travel. English Visitors to the Ottoman Empire1580-1720, Palgrave MacMillan, 2004. Vezi si Brandon Beck, From the Rising of the Sun. EnglishImages of the Ottoman Empire, Peter Lang, 1987.

8 Unn istorici, precum I Caprosu sau D. Ciurea amintesc de o caldtone a lui Edward Barton inMoldova, in 1594, vezi I. Caprosu, 0 istorie a Moldovei prin relatille de credit peind la muloculsecolului al XVIII-lea, Iasi, 1989, p. 61-62 si D. Ciurea, Relapile externe ale Moldovei in secolul alXVI-lea, AIIAX, 10,1973, p 43 Pentru ca nici unul din cei doi istonci nu citeazd sursa care sta labaza acestei informatii, cred cd este vorba de o confuzie.

9 Pentru reteaua de informatori folosita de ambasadori vezi L. Coulter, An Examination, p. 68-71.t° Francis Walsingham (c.1532-1590) a fost unul dintre pnmii sfetnici ai Elisabetei care a

sesizat importanta comertului levantin. De altfel, pe toga perioada ambasadei sale la Istanbul,Harborne a prima instructiuni si si-a trimis rapoartele lui Walsingham, vezi Conyers Read,Mr Secretaiy Walsingham and the Policy of Queen Elizabeth, Oxford,1925, vol. 3, p 326-332.

" Thomas Heneage era membru al consiliului privat al reginei Elisabeta12 Vezi de pilda scnsoarea pe care Georgio Calvo Coressi i-o trimite lui Harborne din Iasi in

1585, mentiunea de Care Barton a unui slujitor de-al sãu pe care I-a trims in Tarile Romane in 1589sau aluziile lui Barton la scnsorile pe care le primeste din Moldova, in 1594, in E. D. Tappe,Documents Concerning Rumanian History (1427-1601), Londra, 1964, doc 63, doc 73 si doc. 104.

13 Nu am inclus scnsoarea lui Georgio Calvo Coressi care Harborne, din 1585, in careaminteste de trecerea lui Henry Austell si a lui Giovanni Manucci prin Moldova, publicatä in Tappe,Documents, doc 63. Am considerat ca Georgio Calvo Coressi nu ii &este locul in acest grupaj decalaton englezi.

14 Pentru Edward Barton vezi introducerea lui Horatio Brown la Calendar of State PapersRelating to English Affairs in the Archives of Venice, vol. 8 (1581-1591) si 9 (1592-1603), Londra,

120

si

si

www.dacoromanica.ro

Edward Bushell Ambele scrisori au fost anexate de ambasadorul englez raportului pe care acesta 1-atnmis lordului Burghley pe 19 aprilie15. Gestul lui Barton, de a retrimite in Anglia scnsorile primitenu doar de a rezuma continutul lor, este unul neobisnuit. Cel mai probabil, decizia lui Barton a fostdeterminata de statutul unuia dintre cei doi corespondenti ai sal. Daca Aldridge era un negustorlevantin, avand profilul corespondentilor obisnuiti ai lui Barton, Edward Bushell era un gentlemancare-i fusese recomandat ambasadorului de insusi lordul Burghley'6. Probabil Edward Barton a doritsa-i arate lordului Burghley ca, pe penoada sederii in Levant, Bushell se bucurase de tot sprijinul sau.Precautia ambasadorului devine mai usor de inteles daca ne gandim ca politica sa fata de domniimoldoveni si munteni fusese contestata in Anglia chiar in acea perioada". 0 alta scrisoare trimisa inAnglia de un calator englez prin Moldova a fost redactatä chiar in legatura cu contestarea politicii luiBarton. In 1594, lui Thomas Wilcox, negustor englez, dar i angajat al ambasadei din Istanbul, i secereau explicatii cu privire la spnjinul pe care ambasadorul i-1 acordase domnitorului Moldovei, Aron.Raspunsul lui Wilcox este o justificare a politicii moldovene a lui Barton, dar cuprinde i o scurta darede seama a calatoriei sale in Moldova, din 1592. Negustorul, care se implicase alaturi de Barton insustinerea urcarii pe tron a lui Aron, inclusiv prin creditarea acestuia, insista asupra reusitelor politiciimoldovenesti a ambasadorului, incercand sa diminueze cat mai mult esecul financiar al acesteia. Cea de-a patra scrisoare, scrisa un an mai tarziu, in Po Ionia, Ii apartine tot lui Thomas Wilcox, insa pnveste dedata aceasta o probleind personala. Trimisa prin ambasadorul Elisabetei in Po Ionia lui Thomas Heneage,membru in consihul privat al Elisabetei, scrisoarea avea drept scop obtinerea sprijinului coroanei inincercarea lui Wilcox de a-si recupera banii imprumutati domnului Moldovel.

Aceste patru scrisori, desi cu greu ar putea fi definite drept relatan de calatone, completeazatextele calatorilor englezi prin Tarile Romane publicate in seria veche din Ca latori strdint: micilefragmente din jurnalele lui Austell, Harborne si Fox, slujitorul lui Cavendish, precum si textul, maiconsistent, al lui Newbene. Alaturi de textul celor patru scrisori am reluat i scrisoarea lui Harbornedin 1584, prima in ordine cronologica, pentru ca in sena veche editorii au inclus doar un scurtparagraf, cel in care ambasadorul englez se referea la propria sa experientä de calatorie prin TaraRomaneasca". Prima parte a scrisoni este, cred, indeajuns de interesanta pentru a fi la randul eitradusa i inclusd in aceasta colectie. Relatarea conflictului dintre Petru Cercel i boieri si mai cuseama a argumentelor aduse de cele cloud parti, fac din textul lui Harborne una dintre sursele cele maiinteresante privind gandirea politica munteneasca medievald. Ramane ca o analiza a scnsorii, care nu-

&este locul aid, sä stabileasca in ce masurd relatarea lui Harborne, scrisa totusi in Istanbul,reflecta desfasurarea conflictului dintre domn i boierii din Tara Romaneasca".

Cel dintai pas in interpretarea celor cinci scrison, a cdror traducere este publicata incontinuare, este analiza biografica a autonlor Cel mai bine cunoscut dintre ei este William Harborne,ambasador al reginei Elisabeta in Imperiul Otoman intre 1583 si 1588. Nu voi relua aici detaliilebiografice deja schitate de Paul Cernovodeanu in sena veche de Calatori straini20, mai cu seama ca,

1894 si P. Cernovodeanu, An English Diplomat at War: Edward Barton's Attendance of the OttomanCampaign in Central Europe (1596), RRH, 28,1989, p. 429-449.

15 Tappe, Documents, doc. 101.16 In scrisoarea din 19 apnlie 1594, Barton se refera la Mr. Edward Bushell ca la un

"Jentleman by your Honour racomended unto me".17 Asupra contestarii lui Edward Barton de Don Salomon, vezi I. I. Podea, A Contribution to

the Study of Queen Elizabeth's Eastern Policy (1590-1593), Mélanges d'Histoire Générale", 2,1938, p. 460-462, precum i documentele editate de Tappe, Documents, doc. 94 si 96

18 Vezi Calatori strain:, vol. 3, p. 288.19 Caracterizarea de cdtre Cristian Luca a raportului din 27 ianuane al lui Harborne drept

confuz si lipsit de relevanta" mi se pare pripita, vezi Petru Cercel. Un domn umanist in TaraRomdneascd, Bucuresti, 2000, p. 79.

20 Vezi Caleitori strdini, vol. 3, p. 285-287

121

si

si

a

www.dacoromanica.ro

intre timp, Susan Ski lliter a publicat §i o monografie dedicata primei calatoni a lui Harborne inImperiul Otoman, inainte de a deveni ambasador21 Am sa ma opresc mai mult asupra celorlalti treiautori, William Aldridge, Edward Bushell si Thomas Wilcox, pentru Ca, spre deosebire de Harborne,personaj de prim-plan al politicii levantine a Elisabetei, acestia sunt mult mai putin cunoscuti.

William Aldndge este enumerat intr-o lista redactata in 1600 de Robert Cecil, care-i cuprindeape cei 82 de membri, la acea data, ai Companiei Levantului22 Despre activitatea sa se stiu putmelucruri, dar din mentiuni razlete, precum cea din jurnalul lui Dallam23 sau din relatarea calatoriei prinLevant al lui John Sanderson24, reiese cd William Aldridge era un membru important al comunitatiinegustoresti englezesti din Imperiul Otoman.

Thomas Wilcox, desi nu era un negustor de anvergura lui Aldridge, este putin mai binecunoscut datonta colaborarii sale cu Edward Barton, ambasadorul Angliei la Istanbul. intr-una dinscnsonle sale, Wilcox aminteste de casa lui, care se afla la Danzig28. Despre activitatea negustoreascaa lui Wilcox nu se stie aproape nimic, episodul cel mai bine cunoscut din viata sa fund colaborarea cuBarton si implicarea lui in afacerea Aron voda26. Dupa ce a devenit ambasador, Edward Barton 1-aangajat pe Wilcox, lar activitatea acestuia a starnit, in scurt timp, nemultumirea altor negustori englezidin Levant. In 1592, trei neguston il acuzau pe Wilcox ca., din pncina lui, cheltuiehle ambasadei ar ficrescut in chip nejustificat27. Mai mult, Wilcox era acuzat ca ar fi falsificat bani, negustorii insinuandchiar CA Barton nu ar fi fost cu totul strain de acest lucru28. Barton a replicat acuzatiilor aratand ca. nuexista nici o dovadd 6 Wilcox ar fi calpuzan, ba mai mult, subliniind ca acesta s-a dovedit extrem defolositor in negocierile purtate cu polonii si cu francezii29. Din insdrcinarile diplomatice ale luiWilcox nu sunt cunoscute decat cateva episoade. In 1590 transmitea reginei Elisabeta scrisoarea luiBartolomeo Brutti, aducfind apoi in Moldova raspunsul reginei30. Doi ani mai tarziu, in 1592, Wilcoxera tnmis de Barton in Moldova impreund cu Aron, cu sperano recuperarii datonilor pe care domnul

21 William Harborne and the trade with Turkey 1578-1582. A documentary study of the firstAnglo-Ottoman relations, Oxford, 1977, vezi si recenzia lui V L. Ménage, The English Capitulationof 1580: A Review Article, International Journal of Middle East Studies," 12,1980, p. 373-383.

22 Cecil Papers: June 1600, 21-30, Calendar of the Cectl Papers tn Hatfield House, vol. 10(1600), Londra, 1904, p. 191-217. URL: http.//www.bntish-histoiy.ac uk/report.aspx?compid=1 11824.Data ultimei accesan 27 aprilie 2010

23 Aldridge este unul dintre cei care-1 insotesc pe ambasador pentru a vedea orga pe careDallam o adusese cu el la Istanbul. Vazand cat de deteriorata fusese de transport, Aldridge i-a promislui Dallam ca ii va da suma considerabila de 15 lire o calatorie de la Londra la Istanbul costa 18 lire

daca va reusi sa monteze orga in stare perfecta," vezi Theodore J. Bent, Early Voyages and Travelsin the Levant, Londra, 1893, p. 58

24 Sanderson aminteste de conflictul cu Aldridge, pe care 1-a lovit chiar in prezentaambasadorului Edward Barton. Acest moment nu I-a impiedicat insa pe Aldridge, cativa ani maitarziu, sa-i scrie din Chios lui John Sanderson, ingnjorat de impactul declinului comertului cumirodenn din Alep asupra Companiei Levantului, vezi The Travels of John Sanderson in the Levant1584-1602: with his autobiography and selections from his correspondence, ed William Foster,Londra, 1931, p. LXVII si p. 10.

25 Vezi scrisoarea adresaté lui Thomas Heneage, tradusa mai jos.26 Vezi discutule §i corespondenta lui Martin Gruneweg cu sotia lui Thomas Wilcox, despre

incercanle negustorului englez de a recupera banii imprumutati lui Aron, in ed. Almut Bues, DieAufieichnungen des Dominikaners Martin Gruneweg (1562ca. 1618), vol 3, p 1190-1191 si p. 1201.Pentru Martin Gruneweg vezi introducerea scnsa de Alexandru Ciociltan in acest volum.

27 Nu trebuie sa uitam ca ambasada de la Istanbul era sustinuta financiar de CompaniaLevantului, vezi L. Coulter, An Examination, p. 60

28 Vezi I. I. Podea, A Contribution, p 459.29 Scnsoarea lui Barton catre Heneage din 23 aprilie 1592, apud I I. Podea, A Contribution, p. 46030 Tappe, Documents, doc. 79 si 80.


le avea fata de amandoi, dar $1 cu insarcinarea de a-i ajuta pe husitii din Moldova31. Wilcox si-aindeplinit misiunea religioasa, husitu repnminduli bisencile confiscate de iezuiti, dar nu a reu$it sarezolve $i problema datoriilor. Domnul Moldovel a refuzat achite datoriile fata de Barton siWilcox. Mai mult chiar, dupa cum arata Barton intr-o scrisoare trimisa lordului Burghley innoiembrie 1594, Aron 1-a tinut pe dragomanul sau, vreme de doi ani, pnzonier in Moldova32.Dragomanul la care se refera Barton nu poate fi insa Thomas Wilcox, pentru ca acesta parasiseMoldova cu an mai inainte $1 se gasea in decembrie 1593 la Liov33. in februarie 1594 Wilcox se gaseain Anglia34, iar in aprilie ii sena lordului Burghley, pentru a-1 apara pe Barton de acuzatiile aduseirnpotriva lui de Judass Fatirn, slujitorul lui Don Salomon35. Un an mai tarziu, in 1595, Wilcox arevenit in Moldova, unde a incearcat fàrã succes recupereze datoria de la Aron vocla. Detronareadomnitorului rnoldovean de care Sigismund Báthory i prizonieratul transilvan al lui Aron 1-audeterminat pe Wilcox sa ceard sprijinul coroanei pentru recuperarea banilor. Sperand ca se va puteafolosi de influenta Elisabetei asupra lui Sigismund, negustorul englez 1-a rugat pe Thomas Heneagesa-i pledeze cazul in fata reginei. Nu cunowem raspunsul lui Heneage, daca a existat vreunul, insatrei ani mai tarziu problema datornlor lui Aron era Inca nerezolvatd36.

Edward Bushell, spre deosebire de Aldridge si Wilcox, nu pare sa fi fost negustor, iarreconstituirea biografiei sale sta sub semnul ipoteticei identificari a calatorului atestat in ImpenulOtoman in 1594 cu un personaj mentionat in mai multe surse engleze din epoca Despre calatorulEdward Bushell singurele mentiuni sunt cele din scrisorile tnmise in 1594, de catre Bushell lui Barton$i de catre Barton lordului Burghley. in sursele engleze$ti de la sfarsitul secolului al XVI-lea apare un

31 in afard de relatarea calatoriei din Moldova de ate Wilcox, in scnsoarea din 1594, vezicele cloud scnsori pe care Barton i le trimite lui Burghley, pe 9 septembne $i 2 octombrie 1592, inTappe, Documents, doe. 86 $i doc 87.

32 Scnsoarea trirnisd lordului Burghley pe 30 noiembrie 1594. Dragornanul sau interpretulmeu a fost trimis de mine in Moldova de acurn doi ani pentru a recapata suma mare de bani pe careAron, domnitorul, mi-o datora. De altfel, am fost tratat cu foarte multa lipsd de recunostinta $i depolitete de numitul Aron deoarece nu numai cd a refuzat sa-mi satisfaca cat de putin creditul, dar mi-aretinut $i dragornanul neperinitandu-i sà se intoarcd; cu ocazia unor tulburari, el a reuSit sa scape i safuga din Moldova In acel timp, chiar pe 21 septembrie, data fugii sale, eu fiind in pat, dormindprofund, cineva rn-a apucat de mand si rn-a trezit spunand: Dragomanul s-a intors din Moldova $iregina ta sa traiasca de trei on treizeci de ani!" Un fapt s-a realizat deja prin venirea dragomanuluimeu, iar pentru celdlalt nadajduiesc $i ma rog Numitul dragoman trecand in fuga sa prin TaraRomaneascd, a fost bine primit de domnitor, pentru Ca acesta prirnise multe favonni din partea mea $ipnntre alte vesti, domnitorul i-a spus ca [Zamoyski] cancelarul Poloniei a fost ucis". Scrisoarea a fosteditata de Tappe, Documents, doc 109, iar fragmentul citat este preluat din traducerea romaneascapublicata in Mihai Viteazul in conounta europeand, vol. 1, Bucuresti, 1982, doc 6.

33 Potrivit lui Martin Gruneweg, pe 12 decembrie 1593, Wilcox parase$te Liovul irnpreund cusotia si cu fiica sa indreptandu-se spre Danzig.

34 Vezi notita editata de Tappe, din 25 februane 1594, port-wit careia Thomas Wilcox se intoarcein Anglia, dupd ce s-a inglodat in multe datoni pentru pnncipele Bogdamei", in Documents, doc. 95.

35 Alvaro Mendes, alias Salomon Aben Yaeche, intitulandu-se in corespondenta cu coroanaAngliei duce de MytilenC. Evreu portughez nascut la Tavira, in jurul anului 1520, ajuns in ImpenulOtoman unde ocupd poz4ii importante fiscale (arendeazd impozitele din Lesbos) $i diplomatice. Pentrucariera sa vezi Avram Galante, Don Salomon Aben Yaeche, duc de Metelin in Histoire des Juifs deTurquie", 9,1985, p. 19-40. Pentru relatiile cu Anglia elizabetana, vezi Eli Kohen, History of the TurkishJews and Sephardun memories of a past golden age, University Press of America, 2007, p. 97-118

36 Intr-o scrisoare adresata lui Robert Cecil, Henry Lello se refera la refuzul domnuluiMoldovei, Ieremia Movila, de a pldti datoriile lui Aron, de$i este legat prin obiceiul tani sa achitedatoriile domnilor antenori," vezi Tappe, Documents, doc. 171.

123

sali

sali

$i

www.dacoromanica.ro

Edward Bushell, fratele unui cunoscut editor, Thomas Bushell, atestat initial in slujba lorduluiStrange", apoi in cea a contelui de Essex, imphcat in procesul de tradare intentat acestuia38, pentru areaparea, cativa ani mai tarziu, la o intalnire a conspiratorilor ce puneau la cale Gunpowder Plot"39.Dupa cum insa am aratat, identificarea calatorului care traversa Tara Romaneasca si Moldova in1594, fi ind primit la curtea lui Mihai Viteazul si Aron Vode, cu catolicul Edward Bushell, implicatin diverse comploturi in Anglia, este doar ipotetica si pare mai degraba improbabild.

In istonografia romana studierea relatiilor dintre Mile Romane si Anglia a inceput, ca inatatea alte domenii, cu Nicolae lorga Studiul publicat in Franta de N lorga, in 191341, a fost urmatpatru ani mai tarziu de un articol al lui Marcu Beza, aparut de aceastA data in Anglia, care avea dreptsubiect calatorii englezi care au strabatut Tanle Romane42. Prima cercetare sistematica a referintelorprivind Tanle Romane din State Papers Turkey a fost realizata de I I Podea Articolul despre politicaorientala a Elisabetei pe care acesta 1-a publicat in 1938, reprezinta un model de acnbie si ramaneindispensabil in conditiile in care o parte dintre documentele de arhiva pe care Podea le-a folosit suntin continuare inedite43. Singura editie a documentelor englezesti pnvitoare la Tarile Romane este ceaa lui E D Tappe, din 1964. 44 Cu toate limitele acestei editii, pe care autorul de altfel le recunostea45,Documents Concerning Rumantan History ramane principala sursd pentru cunoasterea relatiilorromano-engleze de pand la 1600. Documentele editate de Tappe au fost valorificate si completate de

37 Alan Keen, Roger Lubbock, The annotator: the pursuit of an Elizabethan reader of Halle'sChronicle involving some surmises about the early life of William Shakespeare, Putnam, 1954, p. 117.

38 Vezi depozitia lui Bushell in procesul earl-ului de Essex, publicata de David Jardine inCriminal Trials, vol. 1, Londra, 1832, p. 347.

39 Vezi Hugh Ross Williamson, The Gunpowder Plot, Londra, 1951, p. 151.40 De primirea celor doi englezi la curtea lui Mihai Viteazul, si apoi la cea lui Aron, aminteste

Richard Wrag in A description of a Voiage to Constantinople and Syria, begun the 21 of March 1593and ended the 9 of August 1595 publicata in Richard Hakluyt, The Principal Navigations VoyagesTraffiques and Discoveries of the English Nation made by Sea or Over-land to the Remote andFarthest distant quarters of the earth at any time within the compasse of these 1600 yeeres, Glasgow,1904, vol. 6, p. 94-118. Wrag spune despre Edward Bushell si William Aldridge ca. au trecut prmValahia si Moldova si apoi prin Polonia. 'tar principele Mihai al Valahiei si Aron Vodd principeleMoldovei, pnmind scrisori de la ambasador [Edward Barton], i-au primit cu toata bunavointa,deoarece prim mijlocirea mani treceri de care Domnia Sa [Barton] se bucurd pe langa sultan, amandoifuseserd inaltati pe tron, nu cu mult timp inainte". Trecerea prin Moldova a celor doi englezi esteamintita de Alessandro Comuleo, care precizeaza ca sosirea acestora trezindu-i mare banuiald[domnului Aron al Moldovei], mi-a dat de stire sa cercetez cu mare sarguinta la cine si pentru ce merg[in Polonia]", in Ceileitori striiini, vol. 3, p. 370.

' 41 Vezi N. Iorga, Les premieres relations entre l'Angleterre et les pays roumains du Danube,in Melanges offerts 6 Charles Bemont, Pans, 1913, p. 559-580. Ulterior, lorga a publicat alte cloudstudii, Histoire des Relations Anglo-Roumaines, Iasi, 1917 si A History of Anglo-RoumanianRelations, Bucuresti, 1931.

42 Vezi M. Beza, English Travellers in Rumania, The English Histoncal Review", 32,1917,p. 277-285.

43 Vezi I. I. Podea, A Contribution, p. 423-476.4' Proiectul de digitalizare State Papers Online (1509-1714), desfasurat de Gale Cengage

Learning, care se va inch= in curand si va beneficia de un complex motor de cautare, va face inutildtipanrea unei noi editil

43 In prefata Tappe subliniaza cd editia lui, conceputd in spintul colectiei Hurmuzaki, nu estedecat raw material for the historian". Pentru neajunsurile editiei Tappe, vezi recenzia scrisa de DanielBamford pe site-ul Universitatii din Birmingham (http://www.crems.bham ac.uk/reviews htm#Tappe), dataultimei accesari 27 aprilie 2010.


studiile lui Paul Cernovodeanu, publicate in and 1970, in sena ldtori straini sau independent deaceasta, incununate de sinteza scnsa impreund cu Ludovic Demény". Articolele mai recente, aleLaurel Coulter, din 199047 si al lui Robin Baker, din 2006, se concentreaza asupra unor problemepunctuale, activitatea diplomatica a arnbasadorilor englezi din Istanbul, respectiv, relatiile reformatonlorsi ale protestantilor englezi cu husitii din Moldova.

SCRISOAREA LUI WILLIAM HARBORNE49CATRE FRANCIS WALSINGHAM DIN 27 IANUARIE 15845°

[...]51 Pdtrascu52, de curând numit voievod al Valahiei53 cu ajutorulfrancezilor,54 fiind la plecarea sa [din Istanbul] mult mai indatorat decdt se &ideacd va putea vreodatä sä pldteascd55, deopotrivd crestinilor si altora, dupd ce si-aocupat in liniste tronul, i-a chemat dinaintea sa pe cei doisprezece baroni ai aceleiprovincii56, ale cáror venituri anuale se spune cä depasesc suma de 100.000 deducati. Dupd ce le-a ardtat acestora situatia sa foarte grea, le-a cerut ca, pe operioada de patru ani, pentru asigura nevoile, tot ceea ce va depäsi 1.000 deducati anual din venitul fiecdruia sä ii revind lui, fard vreo ob1igatie57. El a afirmat

46 Vezi Ludovic Démeny si Paul Cernovodeanu, Re lapile polaice ale Anghei at Moldova,Tara Romeineascd ci Transilvania in secolele XVIXVIII, Bucuresti, 1974.

47 Vezi L. Coulter, An Examination, p. 57-87.48 Vezi Robin Baker, The Hungarian-Speaking Hussites of Moldavia and Two English Episodes in

Their History, Central Europe", 4, 200649 William Harborne, ambasador al reginei Elisabeta in Imperiul Otoman intre 1583 si 1588513 Am folosit textul publicat in Tappe, Documents, doc. 58. Pnma parte a scnsorii nu apare in

editia Tappe, dar textul integral a fost publicat in Calendar of State Papers Foreign, Elizabeth, Volume 18.July 1583July 1584 (1914), 319-334. URL: http //www.british-history.ac.uk/reportaspx9compid--79009.Data ultimei accesari 23 Aprilie 2010.

51 La inceputul scrisorii sale, Harborne aminteste de obstacolele pe care francezii i venetieniile ridicau in calea indeplinirii misiunii sale, precum si de recenta solie polona prin care regele incercasa se dezvinovateasca in fata sultanului pentru un raid de frontiera al cazacilor.

52 Petru Cercel, domnitor al Tarn Romanesti (1583-1585), folosea cateodata numele tataluisau, Patrascu. Vezi, de pilda, scrisoarea adresata in 1580 lui John Walley, membru al ParlamentuluiAngliei, in care Petru Cercel se intituleaza Ego Petrasco Princeps, Petri Palatini de Velachie", inTappe, Documents, doc. 52.

53 Tara Romaneasca54 Pentru rolul jucat de ambasadorul Frantei la Poartd, Jacques de Gerrnigny, in numirea lui

Petru Cercel, vezi Cristian Luca, Petru C'ercel Un domn umanist in Tara Romaneascii, Bucuresti,2000, p. 40-66.

55 Petru Cercel a cheltuit o sumé fabuloasa pentru obtinerea tronului, istoncli avansand cifra de1.160.000 de galbeni, vezi Cristian Luca, Petru Cercel, p. 59 si Bogdan Murgescu, Circulapamonetard in Teirile Române in secolul al XVI-lea, Bucuresti, 1996, p. 215.

56 Pentru o discutie asupra celor 12 boieri care ar fi fost membrii permanenti ai sfatuluidomnesc, vezi Stefan Andreescu, Boiera lui Mihai Viteazul, p. 339-419 in Restitutio Daciae", vol. 3,Bucuresti, 1997. Francesco Vicend, care 1-a insoPt pe Petru Cercel in Tara Romaneasca, ammteste si el deraporturile domnului cu cei 12 man boieri, insa in cu totul alti termeni, yen Calciton straini, vol. 3, p. 74.

57 Required that for term of four years the overplus, exceeding one thousand ducats yearlypension to either, might be gratis remitted to him to supply his need.


cd era dreptul sau de a le lua de tot [veniturilej, pentru ca acestea le fuseserd daruitede care inaintasii sai pentru ca ei sä se intretina si, prin urmare, nu le puteau folosideck pe perioada vietii lor. La aceste cuvinte i-a rdspuns unul dintre ei, afiatdeasupra celorlalti prin bogatie, varsta si intelepciune, aratandu-i ca, dimpotrivd,rfinduielile tarn veneau in sprijinul lor si ca lui nu ii era ingaduit sa le confiste[veniturile] deck pentru tradare. Acestuia i se parea ca acele datorii trebuie platitemai degraba prin alte mijloace si doar o mica parte sa vina de la ei. Din aceastäpricina, domnul a pus de indata sä i se taie capul. Ceilalti, inspaimantati, precumvulpea lui Esop din fabula magarului ucis pentru proasta imparteala pe care a facut-o cu regele lor leul, au incuviintat imediat cererea sa. De atunei, el a impus o nouddare atat asupra tuturor lucrurilor provenite din tara sa, cat si asupra celor care,venind din alte parti, intrd, ies, sau tree prin tara so; aceastä din urmd dare, la carenu se gandise mai inainte, a fost spre ruina totald a acelei tari si spre marea pagubda turcilor si a grecilor care aprovizioneazd acest oras [Istanbul], precum si aarmenilor si a altor negustori din Po Ionia'. $i pentru ca vizirul sa incuviinteze incontinuare aceste noi randuieli stabilite de el, a acceptat sä se cdsätoreasca cu fiicaunui giuvaiergiu grec din Pera, care i-a fost propusä de amintitul vizir, lainsistentele sotiei sale, sora sultanului59, care dorea sa rdsplateasca bunele serviciipe care acela [giuvaiergiul] le-a facut mamei acesteia. Ceea ce mai inainte, pe candse gäsea aici, a refuzat, find convins de Germigny6° sub motiv cd regele, stapanulsalt, ar fi fost foarte nemultumit de o cdsätorie cu cineva de rang inferior. Apoi, el1-a rdsplatit pe amintitul vizir cu un dar trimis de vistiernicul6' casei sale si cu omica suma de bani. Cu mari fagaduieli el a facut fata protestelor numerosilor saicreditori, a cdror disperare este alinata de nädejdea cd vor fi platiti prin mijloacelepe care le-am amintit mai sus62. Acolo, se spune cd autorul acestei solutii ar fi unanume genovez"63, multa vreme in slujba predecesorilor sai care au fost maziliti,cu o mare experienta prin partile acelea si care acum are mare trecere la el. Aicitotusi, se crede ca. [solutia] se datoreaza unuia Marco Anthonio Stango, un batrannegustor venetian", aflat de foarte multd vreme prin partile acestea, bun cunoscatorin problemele guvernarii. Acesta, find odata ramas in urma cu plätile fata de cativa

58 Cresterea fiscalitätii in vremea lui Petru Cercel este consemnatd si de cronicile muntenefarm, precum Letopiseful Cantacuzuzesc sau Axinte Uricariul. Absenta surselor interne si ambiguitateacelor externe face insd ca politica fiscald a lui Petru Cercel sd fie greu de reconstituit; vezi st. Pascu,Petru Cercel, p. 47 si C. Luca, Petru Cercel, p. 78-79.

59 Mare le vizir al lui Murad al III-lea era, in acel moment, Siavus Pasa60 Jacques de Germigny, ambasadorul Frantei la Poartd.61 Comptroller. Grecul lanachi a fost vistierul lut Petru Cercel, vezi $t. Pascu, Petru Cercel, p 39.62 Petru Cercel anuntase o serie de reforme Inca de când se afla la Istanbul. Vezi in acest sens

corespondenta lui de Germigny cu Sivon publicatd de Al. Ciordnescu, Nou despre Petru Cercel,Revista istoricr, 21,1935, p 247-276.

63 Ghilimelele ii apartin lui Harborne. Genovezul la care se referd Harborne nu poatefi altcineva decal Franco Sivori. Memorille lui au fost publicate de Stefan Pascu in monografiadespre Petru Cercel din 1944, fragmentele privitoare la Tan le Române fiind apoi traduse deM. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru in Calatori strain:, vol. 3, p. 1-70.

64 Dacd in pnvinta genovezului care 1-a insotit pe Petru Cercel in Tara Romdneased lucrurilesunt dare, sfetnicul venetian al domnului este mai greu de identificat Nici unul dintre italienii atestatila curtea lui Petru Cercel nu poartä vreun nume asemdndtor, vezi Stefan Pascu, Petru Cercel, p. 41.


creditori din Venetia, a fost, prin bundvointa Signoriei (in speranta viitoarelorservicii pe care le va aduce spre folosul Republicii), nu doar achitat, ba chiarrdsplätit cu un stipendiu permanent pentru mai buna sa intretinere. Aici are maretrecere la [ambasadorul] lor si la cel francez, iar la rugdmintea principelui, amdndoi[ambasadorii] i-au ingdduit insoteascd in domnia sa, unde a ramas.

Avdnd un spint de lume vrednic de laudd, cultivat prin folosirea sapermanentd, dar, cu toate acestea, find foarte pdtat de faptele vicioase ale vietiisale, care sunt respingtoare pentru un bun crestin65, el a actionat pe ascunsimpotriva noastrd, spre cea mai mare pagubd, fdrd insd sä izbAndeascd. El insusi,fdrd sd se gdndeasca cã noi am fost informati de acest lucru, a afirmat cu tdrie infata noastrd Ca va fi gata sa ne asculte porunca, in once prilej. De asemenea adeptiai lui Ianus cu cloud fete sd ne fereascd Dumnezeu!

Se crede cä dacd principele va izbdndi, la sfdrsitul celor patru ani el nu vainapoia baronilor, asa cum a promis, ceea ce le-a luat cu forta. S-ar putea, iar dupdniintea noastrd este cel mai probabil Dumnezeu sä nimiceascd siretlicurile acestorsfetnici asemenea lui Achitophe166 sä ducd chiar la distrugerea acestei tan atAt deimbelsugate, in care, din pricina lipsei banilor, principalele lucruri de care autrebuintd oamenii costa foarte putin. De aceea, in ciuda marelui belsug de altelucruri, cei mai multi dintre locuitori sunt atAt de sdraci incdt nu pot pldti dareaimpusd de voievodul bor. De acest lucru ne-am incredintat noi insine atunci candam venit pand aici i cdnd ne-am intors67, deoarece am cumpdrat un berbec foartegras, cu land cu tot, cu 12 penny, un sfert de bou cu 18 penny, o gdind de soi pentruun penny si 24 de oud in acelasi pret si tot atdt pentru paine, bere si yin dinbelsug68, ceea ce confirmd adevdrul proverbului spaniol: Bien se dize tierra divilano sin tratto, Donde por falta del dinero cada cosa vo barratto"69.

[Alt scris] Referindu-ne la scrisorile anterioare asupra mijlocului si felului incare cel mai sus amintit a obtinut stdpânirea acelei tad doar prin mijlocirea regeluiFrantei, pe ce cale puteti judeca prin imprejurdrile actiunilor sale, noi nu vdplictisim mai departe, asigurdndu-vd doar cä intelegerea cu Spania a fost prelungitdpentru Inca un an, dupd cum vom ardta pe larg in urmdtoarea noastrd scnsoareaPera, 27 ianuarie, 1583/15847°.

Harborne se referd si in alte scrisori cdtre Walsingham la calitdtile Iui Petru Cercel: este unom inzestrat cu foarte man caliati, care vorbeste zece limbi difente", in Tappe, Documents, doc. 56.Chiar si dupd ce Petru Cercel a fost depus, Harbome pasta un ton echilibat in scnsoarea atreWalsingham, si, dupd ce ardta cd domnul nu fusese decat un impostor fiul unui preot grec dintr-oobscurd familie din Moreea, care a izbutit mult timp sA-si ascunda onginea sa umild prIntr-odescendentà princiard din vechii voievozi ai Valahiei", avea gnid sä aminteascd si de caliatileacestuia, in Tappe, Documents, doc. 61

66 Sfetnicul traddtor al lui David (II Regi 15:31).67 Sunt cunoscute cloud aldtoni ale lui Harborne prin Tan le Romfine Pnma a avut loc in 1581,

atunci când a traversat Moldova, vemnd de la Istanbul si indreptfindu-se spre Angha, tar cea de-a douain 1588, cand a trecut pnn Tara Româneascd si Moldova; vezi Ceildtori stream, vol 3, p. 285-290. Inaceastd scnsoare Harborne pare a se referi la o altd alatone, neamintitd de alte izvoare.

68 Fragmentul privitor la pretunle din Tara Romineasa este singura parte a scrisorii luiHarborne, tradusd de Paul Cernovodeanu in Ceileitori stream, vol. 3, p. 288.

69 Bine se zice, ford de neciophp, unde din lipsei de bam orice lucru este ieftin.70 Potrivit lui Tappe, acest ultim paragraf, scris de o altd mfind dec.& cea a lui Harborne, nu

apare decat intr-unul dintre manuscnse.


SCRISOAREA LU1 WILLIAM ALDRIDGE CATRE EDWARD BARTON'(1 APRILIE 1594, GIURGIU)72

Pe drurnul strabatut pand aici am vazut multe samavolnicii savaqite desoldati asupra multor oarneni, pentru a le lua caii i pentru a-i jefui de bani §i dehaine. Dar, Donmul fie laudat, noi nu am suferit vreun mare neajuns pentru CaDurnnezeu a vrut sa aibd grijd de noi. Teri, pe and ne apropiam de Ruseiuc73, undese afla trecerea peste Dunare, am aflat de marile tulburari de care spahiii a§ezatiacolo se foloseau pentru a-i jefui pe calatorii care treceau pe acel drum. Pentru apreveni aceasta primejdie, ne-am indreptat pe un alt drum spre un loc pustiu aflatpe malul Dundrii i am trimis in orq, pe ascuns, doi turci din escortaambasadorului' pentru a ne aduce barci eu care sa putem trece pe celdlalt mal. Dars-a facut miezul noptii pand and am reu§it sa ajungem la locul nou pe care-Icautam, de unde am mers intreaga noapte pe malul apei, cuprin§i de foarne §i defrig. Dimineata, atunci and ne-am uitat dupa barcile noastre, am descoperit 6.000de tätari awzati in corturile lor, in aproprierea noasträ. Dar, pentru ca i-am vazutfoarte devrerne, am fugit fard intarziere cu cdrutele spre ora§ul Rusciuc. Mergandpe un drum afiat in apropierea Dundrii, am gäsit un mal inalt sub care ne-am ascunspentru a nu putea fi vazuti nici de tdtari, nici dinspre orq. $i dupd ce am stat acolovreo cloud ore, a venit o bared. Vazand cd suntern la mare ananghie, ne-a pus saplatim bine §i ne-a luat de acolo. Astfel, am reu§it sa scaparn dintr-o primejdie maimare decat poate ca i§i. va inchipui Inaltimea Voasträ. Aceti tatari erau pe drumcatre Sinan Pa§a", despre care se spune cd se aflä la Belgrad76, un orq aflat maisus pe Dunare, unde strange pesrneti77 §i alte provizii pentru tabara sa. $i acoloajung zilnic provizii priori Marea Neagra, in vase care urea pand la el pe Dundre78.

SCR1SOAREA LUI EDWARD BUSHELL CATRE EDWARD BARTON(1 APR1LIE 1594, GIURGIU)79

Acest lucru rn-am gandit cä este bine sa-1 amintesc: ambasadorul nostru devatir" ne-a ldsat sa plecam impovarap nu doar cu sarcinile noastre, ci §i cu cele

71 Ambasadorul englez la Istanbul intre 1588 $1 1597.72 Traducerea s-a facut dupa: textul publicat in Tappe, Documents, doc. 99.73 Rusa. Azi Ruse74 Dupd cum reiese din scrisoarea lui Edward Bushell, publicatd in continuare, cei doi aldtori

englezi din 1594 caldtoreau impreuna cu solul principelui Transilvaniei, Mihai Czegeodi.75 Sinan Pap era pentru a treia oard vizir (1593-1595).76 Alba Greca.77 Biskott.78 intr-o scrisoare trimisd la inceputul lui februarie 1594 din Istanbul, solul principelui

Transilvaniei, Mihai Czegeodi aminte$te $i el de vasele trimise pe Dundre spre Belgrad, precizândinsd cd multe dintre ele s-au scufundat la gurile Dundrii, vezi A. Veress, Documente, vol. 4, doc. 33

79 Traducerea s-a facut dupã textul publicat in Tappe, Documents, doc 100.89 in original our Buckram Imbassator" Cuvântul englezesc buckram provine din franceza

medievald, din boquerant sau bougueran, desemndnd o pfinlä de in de foarte bun5 calitate In acest


mai multe dintre ale sale si ale familiei sale. El ne-a imbiat cu multe favoruri lavenirea noastra in Transilvania si ne-a ffigkluit cã principele" ii va trimite lui Aronin Bogdania" o scrisoare convingdtoare. Mai mult, el a promis cd principele ii vascrie Majestatii Sale", in chipul cel mai curtenitor, despre purtarea vrednicd decinste a Dornniei Voastre. Am gdsit drumunle foarte primejdioase din pricinasoldatilor si dintre oamenii care au trecut nici unul nu scdpase fard sä fi fost pagubitmacar de calul sau. Din cdte stiu, nu am gdsit pe drum mei un crestin cdlare, pentrucd, de teamä sä nu fie aruncati la pdmant, cobordserd de pe cal si mergeau pepicioarele bor. Oamenilor voievodului Mihai84, care veneau de la Istanbul cuscrisori de la marele vizir, de la aga ienicerilor si de la multi altii, li s-au luat caii,au fost jefuiti de tot ceea ce aveau, iar scrisorile le-au fost rupte. Si principeleTransilvamei a avut un om care a patit acelasi lucru. Dar cel mai primejdios loc afost un oras numit Rusciuc, care este scheld pentru toti cdldtorii care merg dincolode Dundre. In acest oras sunt vreo 700-800 de spahii, care au iemat aici si care nu-ilasd nici pe crestini, nici pe turci sä treacd cu caii lor. Din Valahia85 au fost trimisecare Istanbul 16 poveri cu bani86, dar in acel oras spahii au luat vase cai de la uncapugiu si de la mai multi ieniceri si. aproape ca au omordt pe unul dintre ei. La felsi noi am fi plecat de acolo fard vreun cal, dacd nu ar fi fost privirea atentä acapugiului, care este un om foarte cinstit. El a facut in asa fel incat sa nu trecemprin oras, s-a dus doar el si a adus, mai jos pe rdu, inainte de räsdrit, trei bdrci detrecere in care ne-am imbarcat si cdrutele si caii. $i facandu-se zi inainte saterminanr, am observat mai multe corturi in care isi aveau tabara 6 sau 7 mii detdtari. Astfel, ocolind Scylla, am fost foarte aproape sä cddem in Caribda. Amtrecut rdul si suntem intr-un oras numit Giurgiu87 in Valahia88 si maine, cu mila luiDumnezeu, sperani sa fim la curte. In lunea unnätoare toti soldatii din aceste partise indreapta cdtre tabärd.

context, our Buckram Imbassator", pe care 1-am tradus prin ambasadorul nostru de vatir [o pAnzdfind de in]" este rail indoiald o porecla. Din continutul scrisoni reiese limpede ca Bushell se referea laambasadorul Transilvaniei la Istanbul, fapt confirmat si de o insemnare marginald a lui Barton indreptul acestui paragraf dm scnsoarea lui Bushell. insemnarea lui Barton, care apare in rezumatul dinState Papers a scnsoni, nu este insd amintitd in edifia Tappe; vezi List and Analysis of State Papers,Foreign Series July 1593 December 1594, p. 515.

81 Prince Sigismund Bdthoty, principele Transilvaniei82 Aron Voda. (Tiranul), domn al Moldovei.83 Elisabeta I, regina Angliet

84 Mihai Viteazul, domnul Tani Romanesti85 Tara Româneasca

86 Ther is XVI lode of money comunge towarde Stamboll from Wallachia87 Georgian

88 Tara Rol/II-leased.

129

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA LUI THOMAS WILCOX CATRE BURGHLEY89DIN 21 APRELIE 15949°

Cateva note al caror scop este de a o informa pe Donmia Voastra cu privire lamotivele si persoanele care 1-au indemnat pe Domnul Barton sa-1 sprijine pe voievodulAron, principele Bogdaniei91, §i asupra prilejului cu care eu am fost in Bogdania92.

Donmia Voastra va fi multurnita sa afle Ca insu§i impäratul Turciei93 poarta omare dragoste Majestatii Sale si cd are o mare admiratie i pretuire pentru virtutilesale extraordinare si victoriile infloritoare obtinute impotriva Spaniolului94, desprecare el este informat cu regularitate98. Asadar, irnparatul va acorda cu cea mai marebucurie toate acele lucruri care sunt dorite si cerute de ambasadorul Majestatii Salesi pe care acesta i le va inainta in numele Majestatii Sale, fie in beneficiulprietenilor Majestätii Sale sau spre paguba dusmanilor ei, fie spre folosul propriilorsai supu§i, sau orice alta cerere rezonabild inaintata de ambasadorul Majestatii Sale.

Sultana sau imparateasa are aceeasi admiratie §i pretuire fata de MajestateaSa, atat pentru cd este femeie, cat si datorita marii multumiri pe care o gase§tediscutand cu imparatul despre maretia Inaltimii Sale. Prin urmare sultana, este tottimpul foarte dornica sa-1 ajute §i sa-1 sprijine pe ambasador in toate demersurile sale".

Marea dragoste pe care imparatul turc o poartä Majestatii Sale este cunoscutdde cele mai multe dintre statele Crqtindtatii, dar mai cu seamd de cei care locuiescin Constantinopol.

A§adar, ambasadorul Majestatii sale, domnul Barton, a fost rugat sa-1 sprijinepe Aron in dorinta sa pentru principatul Bogdaniei, de catre patriarhul

89 William Cecil, lord Burghley.99 Traducerea s-a facut dupd textul publicat in Tappe, Documents, doc. 102.91 Moldova Scnsoarea lui Wilcox este de fapt o pledoarie in favoarea lui Edward Barton, care

fusese acuzat pentru implicarea sa in afacenle Moldovei. Nu trebuie uitat ca, doi ani mai devreme, in1592, Barton fusese acuzat de un grup de negustori englezi pentru cresterea nejustificata acheltuiehlor ambasadei, care s-ar fi datorat lui Wilcox. Mai mult, acesta din urrna ar fi fost uncapulzan. Barton il aparase insa cu tarie, vezi I. I. Podea, A contribution, p 459-460.

92 Asupra calatonei din 1592 intreprinsa de Wilcox in Moldova, la cererea lui Barton, vezi siscrisonle ambasadorului din 26 august si 9 septembne 1592, rezumate in Tappe, Documents, p. 86.

93 Murad al III-lea.94 Fi lip al II-lea. Wilcox se refera, desigur, la conflictul anglo-spaniol, din ultima parte a

domniei Elisabetei.95 Inca de la inceput, misiunea diplomatica engleza de la Istanbul a incercat sa provoace un

conflict intre Imperiul Otoman si Habsburgii spanioli. Walsingham i-a tnmis lui Harborne mai multescrisori prin care-i cerea sa intervind pe langa sultan pentru a ataca teritornle italiene sau nord-africane ale Habsburgilor; vezi C Read, Mr. Secretary Walsingham, vol. 3, p. 330.

96 Probabil Wilcox subliniazd atitudinea favorabild a sultanei walide Safiye, fata de Elisabeta,pentru ca cel care a avut ideea initieni unui schimb de scrisori si de cadouri intre regina Angliei sisultana a fost chiar Edward Barton, vezi Susan Skilhter, Three letters from the Ottoman 'Sultana'Safiye to Queen Elizabeth I, p 119-157 in Documents from Islamic Chanceries, ed S M. Stem,Oxford, 1965 si Lisa Jardine, Gloriana rules the waves- or, the advantage of being excommunicated(and a woman), Transactions of the Royal Historical Society", 14,2004, p. 209-222


Constantinopolului97, de &ate Aron insusi, de Cate Paulo Mariam" si de Care undomn de Planca, un gentilom francez99, impreuna cu multi alti negustori greci careau promis sã aduca oricati bani va avea nevoie principele Aron pentru a-i dasultanului", sultanei, pasalelor si celorlalti ministri de la curte.

Atunci and donmul Barton a obtinut pentru Aron numirea acestuia dinmainile imparatului, negustorii greci nu au reusit sa strangd suma de bani pe care opromiseserd. De aceea, alti negustori, atat crestini, cat i turci i evrei, prieteni aidomnului Barton, care se inteleseserd si mai inainte cu principii din acele pärti insituatii asemanatoare, s-au oferit sa-1 crediteze pe principele Aron, &Ca domnulBarton va interveni ca principele sa le inapoieze banii bine si repede

Prin urmare, cererile lui Aron au fost satisfacute, iar unii dintre mai sus-amintitii negustori au primit o buna parte din platile care li se cuveneau laConstantinopol, in prezenta mea". In ceea ce priveste restul pláilor, negustorii aufost amanati urmand a le primi in Bogdania. Iar eu, din porunca ambasadorului, amplecat spre Bogdania din mai multe motive. Unul dintre motive era dorintaambasadorului de a cere principelui Aron, din partea ziilor negustori, platilecuvenite acestora si de a obtine de la Principe ca fiecare dintre creditori sd primeascao parte dm bani, dupà marimea datoriei, in timpul sederii mele in Bogdania.

Un alt motiv al sederii mele in Bogdania a fost de a obtine restaurarea mai multorbiserici protestante', care au intrat in stdpanirea mai multor iezuiti care au pus sa fie

97 Pentru Patriarhul Ieremia al 11-lea, vezi schita biograficd din Cdldtori stráini, vol 3, p. 297-302.Pentru relatiile patriarhului cu Aron, vezi N lorga, Nichifor Dascdlul, e.xarh patriarhal, ci legdturde

cu tdrile noastre, AARMSI, s II, 27, 1904-1905, p. 18698 Paulo Mariam era un italian in slujba lui Barton, care purta titlul de consul al Frantei si

Angliei in afara Constantinopolului. Vezi in acest sens rdspunsul lui Judass Fatim publicat in Tappe,Documents, doc. 96

99 Francois Ponthus de la Planche. Pentru cariera acestuia vezi Stefan Andreescu, Un francezin slujba a dot voievozi romdni la sfiirptul veacului al XVI-lea, p. 240-245 in Idem, Perspectivemedievale, Bucuresti, 2002.

100 Grand Signior.191 Acest paragraf a fost tradus si de Victor Eskenasy, Izvoare i márturu referitoare la evren

din Romdma, vol. 1, Bucuresti, 1986, doc 82. Intre traducerea mea si cea facutd de domnul Eskenasynu exista decdt minore diferente stilistice.

02 Aron vodd a acumulat datorii uriase, informatille tarzii din cronica lui lireche (pre toti i-auumplutu cu bani cu camatã de la turci"), fund confirmate de surse contemporane de la Istanbul(raportul venetianului Lorenzo Bernardo aminteste de 1 000.000 de galbeni, in vreme ce alte sursevorbesc de 1 500 000 de taleri), vezi 1. Minea, Aron yodel p vremea sa, Cercetdri istonce", 8-9,1932-1933, p. 104-184 si I. Caprosu, 0 atone a Moldovei prin relatitle de credit piind la nujloculsecolului al XVIII-lea, Iasi, 1989, p. 61-62.

103 Scrisoarea lui Barton din 9 septembrie 1592, privitoare la adtoria lui Wilcox in Moldava,ii descrie astfel pe acesti protestanti. in Bogdania sunt cdtiva husiti, care ii au originea de la JanHus. Sunt unguri care au avut bisencile lor si si-au pa'strat religia cu strãsnicie pdnA acum cinci ani,and iezuitii, find alungati din Transilvania, au fost adusi in acea provmcie pnn mijlocirea unuiitalian, Bartolomeu Bruti, pe atunci guvernatorul principal sub Petru, principele Moldovei. Iar bietiihusiti au fost redusi la tdcere de Care Bruti, iar bisencile lor au fost date iezuitilor," in Tappe,Documents, doc. 86. Pentru interventia englezA in favoarea husitilor din Moldova, vezi Robin Baker,The Hungarian-Speaking Hussites. of Moldavia and Two English Episodes in Their History, CentralEurope", 4, 2006.

131

lui

www.dacoromanica.ro

intemnitati si persecutati predicatorii si preotii protestantilor104. Acest lucru, cu ajutorullui Dumnezeu, 1-am savarsit pe dephn, indepartandu-i pe iezuiti si redand libertateapredicatorilor si preotilor persecutati, restaurandu-i in propriile lor parohii si enorii, spreslava Majestatii Sale si spre marea bucurie a protestantilor prigoniti, care se roagä zilnicca Majestatea Sa sä albä o viata indelungatä si infloritoare. Acest lucru a fost infaptuitspre marea neplacere a iezuitilor si a papistasilor, dupd cum se poate vedea din scrisoareape care arhiepiscopul din Liov10t, din Po Ionia, mi-a scris-o cu privire la acest lucru.

Iar dacd Domnia Voastra va dori sd ii clanfic vreun aspect cu privire lainformatiile aduse de Don Solomon impotriva domnului Barton (al cdrui dusmaninversunat stiu ca este si ma rog Domnului ca intentia sa de a-I defaima pe domnulBarton, in fata Majestatii Sale si a Domniei Voastre si de a se inalta pe sine mai susdecal este in faptele sale, sa nu clued la o ratacire mai mare)'°6 cu umilinta, as vreasa aflu ceea ce-si doreste Domnia Voasträ cu privire la acest lucru, find gata saindeplinesc poruncile Domniei Voastre cu toata ravna.

Al Domniei Voastre cel mai umil supus,Thomas Wilcox

SCRISOAREA LUI THOMAS WILCOX CATRE SIR THOMAS HENEAGED11\128 MAI 1595`°7

Prea onorabile [domn], dupd binevoitoarea scrisoare pe care am primit-o dela Majestatea Sa prin buna mijlocire a Domniei Voastre, am facut toate celenecesare pe care le-am putut face in aceste vremuri tulburi si periculoase pentru atrece prin aceste parti cdtre Constantinopol. Atunci cand am ajuns in Moldova i-amgash pe principii Transilvaniei, Moldovei si Valahiei intru totul razvratiti dinsupunerea fata de Turc'°8. Acestia nu doar ca i-au ucis si omorat pe toti turcii sievreii care se gäseau in stapanirile lor, ba mai mult, cu toate fortele pe care le-auputut aduna, au invadat stäpanirile turcilor din vecinatatea lor, au cucerit, au ars siau jefuit mai multe fortarete si orase apartinand sultanului, atat pe acest mal alfluviului, cat si de dincolo de Dundre'°9. De-a lungul intregii ierni ei au facut astfelmare pagubd si stricaciune fard a intampina vreo rezistenta din partea turcilor, afarddoar de rdstimpul in care o parte dintre acei tätari, care trecusera prin Po Ionia catreUngaria, au fost trimisi in Valahia"° impotriva lor' ". Cu ajutorul trimis de principele

104 Pentru prima misiune a iezuitilor din Moldova, vezi Cdleiton stream, vol. 3, p. 279-284,precum gi relatarea lui Warszewicki din prezentul volum.

I 5 Leopolts. Arhiepiscopul de Liov era Jan Dymitr Solikowski.106 Asupra disputei dintre Barton si Don Salomon vezi introducerea de mai sus.101 Traducerea s-a filcut dupd textul publicat in Tappe, Documents, doc. 123.108 Ca Mona lui Wilcox in Moldova, in primävara hu 1595, nu este cunoscutd deck din aceastd

scrisoare.109 Scnsori le trimise de Barton lui Burghley cu privire la revolta domnilor muntean si moldovean

din 1594-1595, editate de Tappe, au fost traduse in romaneste in Mimi Vtteazul in constunta europeand,vol. 1, do c. 6,12,20 si 24

110 Tara Româneasd.111 Pentru participarea tdtarilor la campania lui Sinan Pasa din 1594 vezi Rhoads Murphey,

Ottoman warfare 1500-1700, Rout ledge, 1999, p. 137.


Transilvaniei, top acesti tatari au fost tdiati in bucati. Asadar, din pricina noiirevolte impotriva sultanului a acestor provincii si din cauza violentelor atacun de lahotare, acute si de unii si de ceilalti, am fost lipsit de orice mijloc de a-mi continuacalatoria. Totusi, de vreme ce inaintasem pe drum atat de mult, nu vroiam sa maintorc pand cand nu se va ivi un prilej [de a merge mai departe]. Aceasta si pentrucd aveam eu insumi unele afaceri particulare cu principele Moldovei, in legaturd cuanurnite sume pe care mi le datora. Cu acest prilej am Camas in Moldova, langahotare, pand la inceputul acestei luni. Dar vazand pregatirile intense care se facacum in acele parti pentru a rezista turcilor, mi-am pierdut orice sperana cd vaaparea curand vreun moment de liniste. Iar aceste ari deschise si necivilizate segäsesc acum intr-un mare pericol din cauza invaziilor turcilor si tatarilor, care suntasteptate acolo in fiecare zi. $i in ziva de joi din saptamana Pastelui, Aron,principele Moldovei, a fost depus si luat prizonier in Transilvania, din poruncaprincipelui Transilvaniei pentru reaua sa carmuire si din pricina altor banuieli cuprivire la el. Si un alt principe a fost asezat in locul luil 12. Iar eu, in cele din urma,find cu totul ruinat de marile cheltuieli si plati pe care le-arn facut in calatoriilemele neintrerupte, care dureazd de aproape cinci ani, fard vreun moment de liniste,rn-am intors la casa mea saracd din Danzig113. La sosirea in Danzig am aflat cdvrednicul de laudd domn doctor Parkins"' se gra. la Elblag' 15, gata sa plece spreAnglia si am venit la el. Domnia Voasträ poate afla pe larg de la domnul Parkinsdespre situatia acestor regiuni, cu mult mai bine deck sunt eu in stare sä o descriu.$i 1-am rugat din toatä mirna pe doctorul Parkins sa mijloceasca pentru mine pelangd Domnia Voastra. $i de asemenea, in chipul cel mai umil, o rog pe DomniaVoasträ sa binevoiasca sä ma ajute sä pot obtine de la Majestatea Sa scrisori derecomandare care principele Transilvaniei, cu privire la anumite sume pe care mile datoreazd principele Aron al Moldovei, care a fost depus de el si este tinut acumin inchisoare. $i de asemenea, de la Domnia Voasträ, sa primesc scrisori derecomandare &ate cel care, anul trecut, a fost ambasador la Majestatea Sa dinpartea principelui Transilvaniei"' si care acum este mare cancelar, dacd ar vrea sama ajute in amintita mea disputa cu principele'17[...]

" 2 inlocuirea lui Aron cu Stefan Rdzvan de cdtre Sigismund Báthory este amintitd $i descnsoarea lui Barton din 7 septembne 1595 principele 1-a indepartat de la putere pe Aronnemaiavdnd incredere in loialitatea lui $i a pus ca locpitor al lui in acea provincie pe unul numitRdzvan aga". Scnsoarea a fost editatd de Tappe, Documents, doc. 128 $1 a fost tradusd in Mihat ViteazulIn conputta europeand, vol. 1, doc 20.

"3 Dansk = Gdansk.114 Parkines. Christopher Parkins era in acel moment reprezentantul diplomatic al reginel

Elisabeta in Polonia. Pentru o schitd biograficd a acestui fascinant personaj, absolvent al Universitdtildin Oxford, educat la Roma de iezuiti, reintors in Anglia $1 pnmit in cercul lordului Burleigh $1 apoiinsdrcinat cu misiuni diplomatice in Polonia, Danemarca $1 Rusia, vezi H G. Rosedale, QueenEltzabeth and the Levant Company, Londra, 1904, Appendix B, p 84-86

"5 Elbtng"6 $tefan Kakas, a cdrui solie a inceput in 1593 $i s-a incheiat un an mai tdrziu. Instructiunile

pe care Sigismund Báthory le-a dat lui $tefan Kakas, precum $1 rdspunsul Elisabetei, au fost editate deA. Veress, Documente, vol. 4, doc 17 $i doc. 34

117 Ultima parte a scrisorii nu a mai fost editata de Tappe pentru Ca., probabil, nu se mai refereala tdrile romdne


NOI DOCUMENTE ALE PRIMEI MISIUNI IEZUITE

IN MOLDOVA (sec. al XVI-lea):

STANISLAV WARSZEWICKI,JAN KUNIG SCHONHOFEN)

Stanislav Warszewicki (1529-1591) figureaza in sena Cei dar numai cu un singur text,un raport datat 7 septembrie 1588, din tabara domnului Moldoveil Devenit in 1583 rector alColegiului iezuit din Lublin, se stie cä el a adus in Moldova, in august 1588, cea dintai misiuneiezuita, chemata insistent de Bartolomeo Brutti, sfetnicul apropiat al lui Petru voda $chiopul. Dinaceasta faceau parte doi iezuiti, Jan KUnig din Schonhofen si Justyn Raab2. De la Schonhofen insusine-a rdmas o relatie din 30 septembne 1588, a cat-el talmacire este publicata mai jos, impreund cu ceaa unui nou raport al lui Warszewicki.

S-a crezut cã urmatoarea luare de pozitie a lui Warszewicki privitoare la Moldova ar fi fostdoar de la inceputul lunii ianuane 1589, dupd inapoierea la Lublin, moment in care solicita nuntiuluiapostolic din Po Ionia, Annibale di Capua, in cursul unei intrevederi, inflintarea fara intarziere inMoldova a unui seminar catolic, sustinand Ca atat domnul, cat si un grup de man boieri, ba chiarmitropolitul si cei doi episcopi de Roman si de Radauti ar fi fost in favoarea unirii cu Roma. Maimult, dat fund ca in Tara Romaneased, care este mult mai mare", domnea nepotul lui Petru Schiopul(silo mpote)3, ar fi existat i aici o buna perspectiva pentru catolicism. lar turcii nu s-ar opune, cuconditia sã li se plateasca in continuare haraciur.

In realitate, Stanislav Warszewicki a intocmit Inca. din 24 octombne 1588, in Lublin, la unfoarte scurt interval dupa revenirea acasa, un raport amanuntit despre drumul sail in Moldova si celevazute acolo, pentru uzul provincialului Societätii iezuite din Po Ionia, Giovanni Paolo Campana5. $ichiar acest text il vom reproduce in traducere in cele ce urmeala. Important de observat este cdfragmente consistente din raportul in discutie au trecut aproape identic intr-o dare de seama despreprima misiune iezuita din Moldova inclusa in Annuae Litterae Societatts Jesu de la Roma6. Asa cum abanuit Maria Holban, la baza acestui din urma text a stat intr-adevar un raport al lui StanislavWarszewicki, tocmai cel de mai jos7. Acum, din confruntarea directa a celor cloud texte se vede, insa,

I Ceiltitori strdint despre tãr,le romiine, vol III, Bucuresti, 1971, p. 277-278.2 Pentru imprejuranle in care a aparut si a activat in Moldova aceasta prima misiune iezuita,

vezi excelenta reconstituire a lui Nicolae Iorga din introducerea la vol XI al colectiei Hurmuzaki(Bucuresti, 1900, p LXIILXVI)

3 Este vorba de Mihnea voda, lui Alexandru voda Mircea, care era fratele lui Petru Schiopul4 Vezi A. Theiner, Vetera monumenta Polonme et Lithuantae gennumque finiumanun

lustoriam illustranna, t III, Roma, 1863, p. 129; altä editie, la Jan Wiadyslaw WoS, Die Nunnatur desAnnibale di Capua in Polen von 1586 bis 1591 Int Spiegel seiner Briefe, in Zeitschrift furOstforschung", an. 35 (1986), Heft 3, p. 368-369. Comentarn la Chinl Karalevskij, Relatiunile dintredomnu romeini p Sfiintul Scaun in a doua .1:Imitate a veacului al XVI-lea, in Revista Catolica", an. II,1913,2, p 200.

5 Asupra caruia vezi Calátori stráltu, III, p. 76-90.6 Tipanta in talmacire romfineasca Ibidem, p 281-284.7 Ibidem,p 280.

134

fiul

si

www.dacoromanica.ro

ca insusi dialogul in contradietortu" intre domn i calugarul ortodox nu a fost inventat"8, ci a fostpreluat tot din raportul lui Warszewicki. Ne afldm in chip limpede aici in prezenta unui exces critic almarii savante care a fost Maria Holban.

Dar tot Maria Holban a atnbuit lui Warszewicki, de asta data probabil pe buna dreptate, unmemoriu anonim adresat nuntiului papal in Po Ionia, in care se regasesc toate principalele idei dincelelalte texte ale sale cu pnvire la Moldova9. Dintre acestea vom repne afirmatia hotaratä potnvitcareia. Mitropolitul nu este, nici nu vrea sa fie supus al patriarhului din Constantinopol"(Metropolita nec est, nec vult esse subiectus Patriarchae Constantinopolitano). Iar pentru a ilustraaceasta rdceala, pe temeiul spuselor lui Bartolomeo Brutti autorul anonim sustine cd voievodul PetruSchiopul nu ar fi vrut sa alba nici o intrevedere cu patriarhul leremia II Tranos, pe and acestatraversa Moldova, in drum spre Moscova cuin ill° negocu habere voluit)1°

Pentru comparatie, iata ce se spune in raportul din 24 octombne 1588 al lui Warszewicki cuprivire la aceeasi chestiune: prelatii din Moldova nu-1 recunosc pe patnarhul Constantmopoluluiau aversiune fata de toti eretich". Aceastd afirmatie este intânta i ceva mai apol, cand autorulsubliniaza ca marea majoritate a populapei Moldovei, in frunte eu principele, traieste dupa raulortodox, dar fra: obedienta fata de patriarhul constantinopolitan"11 Este inca o martune cu pnvire lavocapa pentru autocefalie a Bisericii moldovenesti, care merit:a toad atentia12.

Sigur, cea de-a doua remarca pretioasa a lui Warszewicki, care se inscne intr-un lung sir demartuni similare, este cea despre originea latina a moldovenilor: din infatisare, obiceiun i chipul incare vorbesc se dovedese drept fosta colonic a romanilor. Limba lor pot sa o deprinda cu usurinta ceicare cunosc limba italiana sau latina". Nici ca se poate o mai elara si obtectiva notatie"... Ea seintalneste in chip firesc cu cea a hit Schonhofen, care totusi, aflat doar la capatul primei luni de sederein Moldova, s-a folosit de observatiile unor cunoscatori atat ai limbii italiene, cat i ai hmbii romanegasi0 la fata locului- .. deoarece Valahia aceasta este colonie a romatulor numità in antichitateDacia , se zice ca idiomul patnel are o mare inrudire cu italiana de cave cei care le stiu pe ambele".

Asa cum a conchis Nicolae lorga, misiunea iezuita din Moldova a durat putin, cativa ani, dupdcare cei ce o compuneau se imprastiard" '4. In fond, in pofida optimismului exagerat al

reprezentantilor catolicismului, actele pastrate de la Petru voda Schiopul atesta doar cd el a doritstarpirea protestantismului i revenirea la situatia antenoara, cand ungurn, sash si polonn dinMoldova depindeau din punct de vedere spiritual de Roma's. Nu este, insa, exclus ca aceastadeschidere" cdtre Sf. Scaun sa aiba i o conotatie politicã, daca tinem seama de uncle indicii care-1vadesc pe domnul Moldovei inclinat sa adere la un efort de cruciadd, alaturi de polont. Caci el stiaprea bine ca atat tronul Moldovei, cat si al Tarii Romanesti nu vor putea fi pastrate in familia sa atatavreme cat va ddinui suprematia otomana in aceste

8 Ibidem.9 Ceileitori strthni, Ill, p. 276

A. Theiner, op cit , p. 44, E. de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria rorndnilor, III-1, Bucuresti, 1880, nr. CVI, p 120-121.

11 0 discupe asupra acestei afirmatn, confruntata cu cea a lut Bernardino Quinn!, din 1599,care si el sustinea ca mitropolitul Gheorghe Movild non conosce per superiore ii Patriarca diCostantinopoli ne altro Patriarca d'Onente", la Cesare Alzati, Terra romena tm Oriente e Occulente.Chiese ed etnie nel tardo '500, Milano, 1981, p. 218

12 Asupra originii neatarnani si a dezbaterilor in jurul ei de la mijlocul secolului al XVII-lea,vezi Stefan S. Gorovei, Un episod din recuperarea" Bizantului. prima opera" a SplitarulutNicolae Mdescu", in AIIAX, XXII/2,1985, p. 450,454-456 si 458.

13 Pentru conceptia fratelui salt, istoncul Krzystoff Warszewicki (1543-1603), cu privire ladescendenta romand a romanilor, vezi Adolf Arrnbruster, Romanitatea ronidnilor. !storm mei Wei,ed a II-a revazutd si adaugita, Bucuresti, 1993, p 119-120.

'4 Hurmuzaki, Documente privitoare in atom romandor, XI, p. LXVLXVI18 Ibidem, p. LXIVLXV.'6 $tefan Andreescu, Initiative secrete ale lin Petru .Fcluopul, in AIIAX, XX, 1983, p 425-427

135

partit6

Or

t

www.dacoromanica.ro

Documentul din 24 octombrie 1588 a fost anterior semnalat i discutat partial de VioletaBarbu, Tarde Romane p disputele in jurul dogmet primatulut papal (secolul al XVII-lea), in Studiimateriale de istorie medie", XXIV, 2006, p. 197-198.

STANISLAV WARSZEWICKI (1588)17

DIN SCRISOAREA PARINTELUI WARSZEWICKICATRE PARINTELE PROVINCIAL

24 OCTOMBRIE [15]88

[I.] Pardsind Lublinul impreund cu parintele Schonhofen18 cu insotitoru119, amsosit la 15 august la Zamok, la ilustrul donm cancelarn, care ne-a primit cubunatate §i ne-a dat scrisori cane prea ilustrul domn21 al Moldovei §i cane cdpitanulde la hotarul acelei provincii, ba chiar §i scrisori pentru cdruta§ii cu caii destinatinoud, adaugand porunca pentru numararea a 10000 de florini pentru intretinere. Iardupd cloud zile ne-a dat drumul cu urari de bine.

La Liov, in 19 august, 1-am gasit pe parintele Justin22, care ne a§tepta. inaceea§i zi am scris venerabilului don-in arhiepiscop de Liov, iar la 20 am plecat laacela23, la Dunajec24. La 22 spre seard, inzestrati cu scrisori cane domnulMoldovei, cane domnul Brutti §i. alti boieri ai Moldovei, §i adaugandu-se §i cevabath de drum ne-a tnmis la domnul Nicolae Jaslowecki25. Cum am ajuns pe 26 august,el nefiind de fatd, am obtinut de la fratele sau, ilustrul don-in Ieronim, sd ne trimitala hotarul Moldovei, la circa 26 de mile ,de Jaslowiec26, cu carutele sale, impreundcu calareti §i pedestra§i pentru siguranta drumului. La 28 am trecut raul Prut §i amajuns la cel dintai ora§ al Moldovei, numit Cernauti27. In acest ora§, multumitascrisorilor domnului cancelar, am fost primiti cu omenie §i cu generozitate de caneunul dintre parcalabi28.

in aceea§i zi i-am anuntat maritului domn Brutti venirea noastra, rugandu-1 sane trimita pe cineva in intampinare, caci noi nu cuno§team drumul la Maria Sadomnul. Scrisoarea a fost expediata pe loc prin curier, iar noi pe 29 am inaintatinläuntrul Moldovei, pe un drum care a fost cu primejdie. De abia strabatusem on-iild §i calauza ne-a pardsit. Putin dupd aceea am intalnit un alt parcalab, care §edealini§tit in camp; 1-am salutat §i i-am cerut calauld. A spus cd nu are pe nimeni pe

17 Traducerea a fost efectuatä dupd textul Latin editat in. Moldvat csango magyar okmánytár,1467-1706, I, Budapesta, 1989, p 91-94.

18Jan Kunig de Schonhofen (vezi relatia lui mai jos).18 lezuitul novice Gyulai Márton28 Jan Zamoyski.21 Princeps, este vorba de Petru Schiopul.22 Justin Raab23 Joannes Demetrius Solikowski24 Azi Dunajiv.26 Staroste de Snyatin.26Jazlows.27 Czarnawce28 capnaneus.

136

51

www.dacoromanica.ro

cine sa trimita, peste tot bantuie ciuma $i el insu$i nu cuteaza sa locuiasca in cash..In consecinta, incredintandu-ne Domnului am inaintat in continuare pana la locul incare unna sa primim alti caruta$i. Am cerut judetului carute, aratand scrisorilemariei sale regelui nostru, dar a refuzat zicand ca aproape toti ar fi morti in ora$.Totu$i, dat find ca domnul i-ar fi taiat capul, daca nu putea gasi iute caii, ne-a spusca se cuvine sa a$teptam pand a doua zi. Astfel, am innoptat in camp $i am cerutpamici contra hotilor $i talharilor. Ne-au fost dati, insa in casele acelora Meuse ravagiiciuma $i le rapise parintii $i rudele; cu toate acestea Domnul ne-a ferit de molima.

La 30 august ne-au fost date carute. In cea din urmd zi a lunii am ajuns latargul Stefane$ti29 infestat de ciuma. L-am chemat pe judet, care in aceea$i zi i$iingropase sotia moarta de ciuma; am capatat [$i] de la acesta hrand $i carute.Pornind de aici am intalnit cateva carute care carau morti la groapa; noapteaunnatoare am petrecut-o tot in camp.

La 1 septembrie am sosit in ora$ul Ia$i, dar $i acolo era acum inceputulepidemiei. L-am gasit in ora$ pe fratele domnului Brutti, care ne-a condus la casalui; numaidecat 1-a in$tiintat de venirea noastra pe domnul Brutti, printr-o scrisoarea mea. Putin dupd ce am coborat din carutd, a aparut nepotul domnului Brutti cu ocarutd, ca sd mergem a doua zi in tabard, spunandu-ne ca $i maria sa domnul sebucurd nespus de venirea noastra. Pe 2 septembrie am ajuns Care seard in tabard $iam fost du$i la cortul domnului Bruti, care, dupd ce ne-am ospatat, ne-a oferit sprelocuinta cortul sail, cu covoare pe parnant, dupd obiceiul turcesc.

[II.] Tabara domnului era destul de mare. Erau de fata, dar nu toti, boierii $i[soseau] din cand in cand cativa vladici sau episcopi, iar o$teni mai mult decat omie, [veneau] cand pedestra$i unguri, cand calareti. In tabard dimineata $i laamiaza $i la lasatul serii totul rasuna de pe urma vacarmului tobelor $i surlelorturce$ti $i ungure$ti. A doua zi de la sosire am fost condu$i la cortul domnului, carese aseamana cu o mica cetatuie. Asistau cativa boieri $i un episcop. Am inmanatscrisorile, mai intai pe cea a sanctitatii sale, pe care a sarutat-o $i a dus-o la fruntein semn de respect $i supunere; apoi pe ale celorlalti. A intrebat de sanatateatuturor, mai intai de cea a inaltului pontif, pe care 1-a numit pastor $i parinteuniversal; pe urma de a celorlalti. I-am graft apoi prin tälmaci, a ascultat cubundvointa $i ochii lui pareau cã se umfla de lacrimi. La srar$it i-am dat miciledaruri trimise de cucernicia voastra, anume Agnus Dei3° §i cartea cu chipurilemartirilor. A fost foarte multumit de amandoud, $i fiul sau foarte mic31 numaidecata oferit doamnei Agnus Dei. Reprezentarile martirilor tare i-au placut domnului.Apoi [domnul] m-a intrebat de multe $i rn-a trimis cu bine.

A doua zi domnul, tinand in maini cartea cu chipurile martirilor $i avand infata ochilor martiriul Sfantului Petru, 1-a intrebat pe un oarecare calugar ortodox32ce parere are despre primatul lui Petra $i unde este primatul $i cui i 1-a lasat? Ace laraspunde: a fost desemnat primul dintre apostoli, in ce prive$te randul sau (citandu-1

29 Stephonouwe.30 0 bucatd de cearas sfintit5 de papa si purtând chipul simbolic al mielului (Ccileitori strianl,

III, p. 155)31 Pnntul $tefan32 Graecus.


ca martor pe divinul Ieronim), dar puterea a fost data deopotriva tuturor. A intrebatdomnul: iar cheile cui i le-a dat? Raspunse: lui Petru. Dar Petru unde varsatsangele si unde se odihneste trupul lui? Raspunse: la Roma. A adaugat domnul:prin urmare, unde si-a pus Petru capul, acolo a läsat si cheile urmasilor sai. $i astfel1-a convins pe cdlugar. $i apoi 1-a mai intrebat pe acelasi dacd ar vrea de bunavoiesa indure martiriul pentru Hristos? A rdspuns: cu greu. $i domnul: sigur, daca ar fivorba de marturisirea lui Hristos eu a indura de bunavoie, numai de as fi demn deacest har.

Am fost dupa aceea nu o data la domn, caci ne chema i ne vorbea cubundtate. In aceste intrevederi a anuntat Ca nu mai vrea sa indure nici un preoteretic in tara lui, si Ca lacasurile care trdiau [odinioara] dupd ritul bisericii romane,impreund cu supusii lor in treburile religioase, vrea sa ni le incredinteze i supuneautoritatii noastre. Ne-a trimis pe mai multi preoti, ca sa-i condamnam, fie la rug,fie la sabie, si cd el o va pune in executie pe data. Am rdspuns: nu pentru aceastaam venit, ca sä piard, ci sa-i putem converti i sä traiascd. Intre timp a poruncit caaceia sä fie indepartati din biserici. Vladicii au incuviintat cu sarg [atitudinea] domnului.

In timp ce stateam in tabard a venit solul reginei Angliei, care la Constantinopolimpreund cu solul...33; and eram impreund la pranz la solul Poloniei, acesta s-amirat ca regina Angliei ii persecutd pe iezuiti. Domnul ne-a acordat ceva dindijmele sale pentru hrand.

[III.] Pe urma ne-a poruncit sã vizitarn orasele ca sa ne alegem resedintanoastrd; a plecat cu noi märitul donm Brutti. Insa cum toate erau bantuite de ciumd,multe orase find parasite am fost nevoiti sä ramanem in orasul numit Roman.Pentru noi a venit vlddica impreund cu clerul i calugarii, ne-a vadit o marebunavointa si grijd i ne-a fagaduit protectia sa. In acest loc ai nostri au predicat, auinvätat, au botezat, au ingropat mortii si au indeplinit i alte obligatii pastorale, catsi in satele vecine, unde puteau intra [si] au sezut un timp.

[IV.] Apoi rn-am inapoiat la domn ca sa capat ingaduinta pentru plecarerdspunsul pentru Polonia i pentru limas bun. Pe cand ii cuvantam aceluia, si-amarturisit sufletul deschis care Sf. Scaun, sentiment pe care se pare, de asemenea,ca-1 impartasesc mitropo1iii i vladicii. Acestia nu-1 recunosc pe patriarhulConstantinopolului si au aversiune fata de toate ereziile. 0 mare parte a oamenilordin aceastä tara, i insusi principele, träiesc in ritul grecesc sau rutean[ ortodox] fara ascultare fata de patriarhul constantinopolitan. Canta in limbasfanta ruteand34 i oficiazd, au un mitropolit si doi vladici. In intreaga tard sunt vreodoudzeci i cinci de orase, in care locuiesc unguri i sasi, [precum] si in cateva sate.Multi sunt unguri cu acestia nu este nici o greutate, dar este nevoie de preotiparohi, care aici nu se gasesc.

Literele nu au cautare aici, i nici nu sunt predate. Oamenii sunt distinsiindemanateci, si mai degraba sireti cleat prosti; din inffitisare, obiceiuri si chipul in

33 Lacuna in text, solul menponat este William Harborne. Vezi relatarea acestuia in prezentulvolum precum i Ccileiton striuni, vol III, p 285-290.

Limba slavond35 Lacuna in text.

138

si-a

§i

...35, §i

34

ai

www.dacoromanica.ro

care vorbesc, se dovedesc drept fosta colonie a romanilor. Limba lor pot sa odeprinda cu usurinta cei care cunosc limba italiana i latina. De aceea nu este nici oindoiala ca in acea tard, care se vede supusa la multe schimbari i razboaie, totusidaca se va intemeia acolo un colegiu va putea fi stabil si durabil. Rezulta aceasta dinfaptul cä pand acum toate bisericile armenilor catolici au ramas neatinse. Fiindca peturc nu il preocupa i nici nu impiedica vreo religie. $i daca ar fi necesar, chiar de lael se poate obtine cu usurinta un privilegiu permanent, asa cum obisnuieste sa dea laaltii, in care regleaza toate i conjura cu strictete pe toti succesorii sai sA pazeascanecontenit neatinse cele stabilite de el. La fel face domnul Moldovei, pronuntandblestem contra urmasilor, dacd vor inealca ceea ce el a hotarat.

JAN KUNIG SCHONHOFEN"

(1588)

[I.] In acest an [15]88, catre sfarsitul lunii august, am intrat cu ajutorulDomnului in provincia noud, tributara marelui imparat al turcilor (locuitorii onumesc Moldova", strainii Valahia Superioard) Jan Kunig Schonhofen, JustinRaab preoti, cu un coajutor Gyulai Marton, ungur.

Parintele Warszewicki care ne-a fost dat calduza i tovards pentru drum, varaporta pe larg, informatie deplind despre toate, parintelui provincial'. Din aceasta,cucernicia ta va cunoaste mai din belsug si in amanunt, si cat priveste materiaanuarului", asa incat foarte putin voi atinge in cea de fata.

Din osteneala maritului Bartolomeo Brutti, albanez, prea ilustrul palatin siprincipe al Moldovei Petru, care 'Yana acum este de religie ruteand [ortodoxa], afost miscat sufleteste sä ceard de la Scaunul Apostolic al Sanctitatii sale, stapanulnostru Sixt, oameni din Societatea noastra, ca sa refaca via Domnului Savaotrisipitä mult timp de felurite flare i multe erezii in invatatura ortodoxe° si crestina.

Cu multa bunatate i bucurie am fost primiti, [si] infatisand scrisorilesfantului nostru stapan Sixt, ale nuntiului apostolic, ale legatului i serenisimuluirege al Poloniei am constatat o asemenea supunere sufleteasca fata de ScaunulApostolic la principele rutean [ortodox], incat nu stiu daca ar putea fi vaditd unamai mare de care fruntasii catolici.

Napaclind dintr-o parte in alta, prin targuri si sate, molima ciumei, am sezutimpreund cu domnul in tabard i corturi vreme de opt zile. In rastimpul acesta, dinacel loc, s-a tratat un rod mai bogat spre mantuirea sufletelor, prin trainiciaviitoarei fundatii [iezuite] si alte de acest fel care urmeaza a fi propuse preacucerniciei tale (despre care va comunica mai pe larg parintele provincial).

36 Relatie editati mai intai de E. Smurlo, Rosuai Ito t. 11-2, S Petersburg, 1913, p. 442-446;altd editie. Moldvai-Cseingó-Magyar okmanytár (1467-1706),I, Budapesta, 1989, p 86-90.

j7 Moldavia.38 Giovanni Paolo Campana39 Este vorba de anuarul iezult.48 Aici cu sensul de catolicd.

139

,

www.dacoromanica.ro

De aici inainte drept rqedintä ne-a fost dat targul Cotnari41, unde sunt §imulti unguri, dar s* de neam german i mai multi; care din pricina acesteitulbura:ri a molimei find pardsit de multi, nu pärea intelept la inceput sa fie locuit.Am plecat prin urmare la Roman, pe care nu Tibrul, ci raul Molda42 (de undenumele Moldova) il scaldä. Am crezut cä printr-un semn divin s-a intamplat ca dinnoua Roma credinta §i invatatura vechii Rome sä fie raspandite in toata aceastaprovincie43.

[II] in aceastä provincie sunt oameni de rituri §i credinte diferite. intre ei,ortodoce au locul principal ca unii care au un numar mai mare de bisericimändstiri, patriarhi, mitropoliti, vladici §i popi. Urmeazd apoi armenii, care sedeosebesc de ortodoqi i prin biserici proprii. In al treilea rand: ungurii §i sa§li;ace§tia se zice cä §i-au stramutat aici re§edinta din Transilvania vecina care estela distant:à de vreo opt zile , din pricina Ca odinioara popoarele s-au rasculat,ucigandu-se reciproc. Se intalnesc pe ici pe colo §i italieni din insula Chios §i dinAlbania, banuiesc cã rasfirati pentru negot; i deoarece Valahia este o colonie aromanilor numità in antichitate Dacia , se zice ca idiomul patriei are o mareirifudire cu italiana de catre cei care le §tiu pe ambele. Folosesc totu§i literele slave,§i armenii limba lor populard. Poate fi intalnit §i un alt fel de oameni, pe carelocalnicii Ii numesc filisteni, altii tigani45. Ace§tia nu locuiesc in case, ci laraspantii §i pe campuri, stau in corturi de panza grosolana. Platesc tribut anualprincipelui sau boierilor, carora le sunt supu§i ca robi.

Potrivit intentiei initiale a domnului, Societatea noasträ a fost chemata aiciprin lucrarea maritului domn Brutti pentru ajutorarea sa§ilor i a ungurilor. Aceia,veniti aici din Transilvania, care au fost indepartati prin variate schimbäri deinvataturi §i erori ale ereticilor, au fost adu§i sa revind. Impostorii, din poruncadomnului, sub pedeapsa grea instituita, au fost siliti sä fugd. Din aceastä pricindorice controversa cu ace§tia despre cele ale credintei §i ale religiei pare deja abolitadin randul plebeilor; nici unul nu se mai numqte luteran, nici unul calvinist, ci sedeclara de credinta romand §i catolica. Cu toate ca. [ace§tia] Inca nu vad limpedecum stau lucrurile. Credeau cà toti preotii trebuie sa fie casdtoriti, altminteri nu estespre binele reputatiei lor.

in consecintd, este necesar ca truditorii Societatii sä fie inainte de toate unguri§i germani, care dupa: cum se vede ar putea sä faca mai mare rod spre gloriaDomnului intr-un interval de timp mai scurt cleat in Transilvania; deoarece aici seexercitä o atat de mare putere a principelui asupra supu§ilor. Deocamdatd, curutenii [ortodoc§ii] nu putem actiona, dacd mai inainte nu vor fi asociate cdpeteniileacestora fata de un pastor unic.

41 Kotnar.42 Moldais.43 Joc de cuvinte, in care targul Romanului este noua Roma"!44 Rutheni.43 Szganos.

1 40

§i

.

www.dacoromanica.ro

Pentru cd prin lucrarea si grija märitului domn Bartolomeo Brutti,adaugandu-se autoritatea domnului, predicatorii insurati au fost alungati, ne revinenoud grija de a prelua slujba parohilor, de a administra sacramente, pand când segasesc altii potriviti sd indeplineascä aceste slujbe. Si, vai, acum nu avem nici unpreot ungur. Pe fratele ungur46 il folosim ca tälmaci in indemnurile pentru unguri;la oficierea botezului si a cdsdtoriei, la sacramente sau penitente, nu pare suficientde sigurd nici o desprindere fail dubiu [de erezie], intrucdt penitentii nu sunt siliti,sunt mai ales zdbavnici la aceastä taind a sacramentului.

Doud sunt motivele care dau mare nädejde pentru viitoare bune impliniri:unul este inclinatia sufletului domnului spre a sustine intemeierea unui colegiustatornic cu seminar; celdlalt, solia trimeasd a postelnicului sdu apropiat cu unuldintre vlddici47, adicd episcop al rutenilor [=ortodocsilor], sä presteze ascultarevicarului lui Hristos, Sixt al V-lea. and vor veni (cdci se pregatesc de drum),dintr-un singur glas sfintia voastrd va intelege mai multe decdt as putea eu sd scriu.Intre timp, ceea ce am putut mai mult cunoaste din relatarea altora, deoarece inmulte locuri nu am fost prezent, imi dau osteneala, cu putinä indernânare, O.. ledescriu cumva.

[III.] Moldova are in lungime de la Cetatea A1bd48, care este a turcilor, dinpartea räsdriteand, pâtia la gurile Dundrii ce se varsä in Marea Neap149 220 demile. In ldtime, din pustietatile taaresti si de la rdul Nista pand in Tam Româneascä5°[are] 190 de mile. Este vorba de mile mari; fiindcd intr-o zi obisnuitä, cu cai si carute,pot fi strabatute cu greu mai mult de sase. In dreptul tinuturilor meridionale esteTransilvania. La miazanoapte Rusia, Podolia, Po Ionia; la apus are Dunärea si MareaNeagr-a; in rassarit, Tartaria. Orasele mai de searna sunt optsprezece, in afard de sate.

Suceava51, capitala Moldovei, se spune cd are mai mult de doudzeci debiserici de piatrd, dintre care numai cloud sunt ale catolicilor. 2. Baia52 are cloudcatolice. 3. Neamt". 4. Piatra54. 5. Trotus55. 6. BacaU56. 7. Roman57. 8. Cotnari58.9. HArldu59. 10. Iasi60, unde este scaunul domnului. 11. Schei (?)61. 12. Ciubdrciu62.13. Husi63, asa numit de la husitii din Boemia. 14. Bar lad64. 1 5. Vaslu165. 16. Tecuci66.

46 Gyula Márton.47 uno ex vladims.48 Moncastro49 Hellespontum50 Valachia.51 Zuzawa52 Bagina.53 Nembst.54 Petra55 Totrus.56 Bacouia.57 Roma.58 Kotnana.59 Herlovuttn (lectura mai corectd a lui E. .S. murlo)

6° Jasstum.61 Sclovma sau Sdovina.62 Zoborcm.65 Hus.64 Berlat


17. Galati67. 18. Adjud68. Sate mai insemnate: Trotus69, Faraoani70, Tazlau71. Inmunti: Vrancean, Siret73, Cernauti74, Hotin75, Sabaoani76 i Tämasenin dat alornostri de catre dornnul Brutti. in acest timp nu este nici un episcop catolic in acestelocuri; odinioara episcopul de Oradea, cand Transilvania era catolica, obisnuia säviziteze aceste locuri, care [episcop] a fost chiar ucis de acesti locuitori78. Episcopiai ortodocsilor sunt trei: arhiepiscopul Teofan ii are re§edinta la Suceava; Agatonare sediul la Roman. Al treilea episcop ortodox, chemat acum Gheorghe, pastorestebiserica din Radauti79. Armenii au aici un singur episcop, care locuieste la Suceava;insa patriarhul lor traieste in Persia.

Din pricina atator neamuri, nu am putut introduce pand in prezent noulcalendar al papei Grigore al XIII-lea, si nu sta in puterea noasträ ca noi doi sa neimpotrivim intregii tari. Asteptam ca autoritatea domnului sä implineasca acestlucru, ca sa nu provocam tulburari pe care nu le-am putea potoli. Iata, cucerniciata, cele dintai roade ale misiunii din Moldova, sa dea Domnul ca sä se inalte si säcreasca impreund cu Colegiile din Transilvania. Ceea ce sä se faca pentru gloriaDomnului i mantuirea multor suflete; Noi incredintam cu umilinta pe noimisiunea noastra cucerniciei tale, precum i rugaciunilor intregii noastre Societati.

Roman, Moldova, 30 septembrie80, anul 1588.

Slujitorul al prea cucerniciei tale intru Hristos,Jan Kunig de Schonhofen

63 Waslud66 Tokutz.67 Galatia68 Adiud.69 Totrus.7° Pharao.71 Taslau72 Wrance.73 Zeret74 Zarnoucun73 Hotinium.76 Villa Sabo.77 Tamas78 Refenre probabila la Toma Batko, originar din Szeged, numit la 20 septembrie 1497 episcop

Moldaviensis". A fost ucis pe drumul dintre Baia i Neamt, pe and Ii vizita dioceza (Andrei Pippidi,Máncistire dominicanä la Tárgovi,ste?, in SMIM, XXVII, 2009, P. 334).

79 Radosuiensi ecclestae praesidet. Aceasta lista de inalti ierarhi moldoveni corespunde de faptcel tarziu anului 1587. Intre tiny Gheorghe Movild devenise mitropolit, iar la Radauti fuseseinscaunat Ghedeon (sfar§ttul anului 1587 c. sfamtul anului 1591). Numai la Roman continua sa fieepiscop Agafton (vezi Mircea Pacuranu, Listele cronologice ale ierarhilor B,sericzi OrtodoxeRomfine, in Bisenca Ortodoxa Romana", XCIII, 1975,3-4, p. 322-355) .

°prate Calendae Octobris.

142

§i

www.dacoromanica.ro

GEORG CRISTOPH FERNBERGER VON EGENBERG

(1557-1594)

Biografia nobilului austriac Georg.. Cristoph Ferngerber von Egenberg este, asa cum s-aremarcat deja, foarte greu de reconstituit In lipsa unor informatii mai precise tot ceea ce se poateafirma despre acest supus al Habsburgilor este cd, la un moment dat, in 1588, a primit o misiunediplomatic:a. la Istanbul. Evenimentul a constituit apoi pretextul unei lungi adtorii care a atins intrealtele Egiptul, Tara Sfantd, Indiile portugheze, Persia safavidd, Tara Româneascd, Moldova, Polonia,Lituania si Livonia. Este greu de spus dacd acest indelungat voiaj a fost urmarea unei curiozitAtipersonale sau dacd a fost rezultatul unei misiuni cu care a fost insdrcinat de impäratul Rudolf al II-leaRevenit in patrie a participat la infruntdrile de la inceputul Razbolului cel lung" aflându-si sfarsitulin urma complicatillor aparute in urma fracturAni unui melon Textul sail, elaborat in limba latind, acunoscut recent o editie criticd, insotitd de o traducere in limba germand: Georg ChristophFernberger Reisetagebuch (1588-1593) Sinai, Babylon, Indien, heihges Land, Osteuropa, kritischeedition und Ubersetzung von Ronald Burger und Robert Wallisch, Peter Lang Verlag, Frankfurt amMain, 1999 La foarte scurt timp pasajele din lucrare referitoare la Dobrogea, Tara Româneaascd siMoldova au fost valorificate de d-1 Virgil Ciocdltan intr-un scurt studiu, Georg Cristoph Fernberger,un cdlittor austriac prin Dobrogea ci Moldova in anul 1592, SMIM, XX, 2002, p. 285-287 Prezentaversiune reproduce in mare mäsural traducerea in limba romând propusd de Virgil Ciociltan, cudiferente minore.

[RELATARE A CALATORIEI PRIN DOBROGEA SI MOLDOVA]

(1593)

[Din Varna] am mers cloud zile, am trecut prin ora$e1e Haghibahar $i Karasusi am venit iara$i la Marea Neagra, la orawl Babadagl, aflat nu departe de tarmulmdrii, cu un castel ruinat plasat pe o inaltime. De aici am calatorit trei zile peste ocampie intinsa, unde nu se vede nici porn, nici piatra. Acest tinut este numit campiatätarilor2 deoarece tätarii locuiesc aici in numeroase sate; ea este foarte fertildpentru cereale $i optima pentru cre$terea cailor $i a vitelor. Aici am vazut camileletatarilor, care se deosebesc de cele turce$ti, arabe$ti $i persane prin aceea cã aucloud cocoa$e $i sunt mai scunde $i mai micL

La 12 septembrie [1593] am sosit in localitatea Isaccea3, aflata pe tarmulmarii. Aici curge Dunarea impartita in cinci brate de varsare in Marea Neagra4.

' Hagibaba2 Campus Tartarorum.3 Sachtsia.4 Pontus

143

www.dacoromanica.ro

Localitatea aceasta se gase§te la cloud leghe depärtare de ora§ul Braila5. Turcii iauaici, ca §i la celelalte gun ale Dun:5rd, vamd mare. A trebuit sä rdmanem in Isacceadouasprezece zile, din cauza luptelor interne din Moldova'. Principe le Aron' fusesepark de toti moldovenii8 la imparatul turcilor pentru carmuirea lui tiranica i fusesechemat la Constantinopol, unde a stat un an in temnita dupd care a fost eliberat lainterventia ambasadorului Angliei9 i i-a fost din nou incredintatä guvernarea aceleiregiuni (caci Moldova este, ca §i Transilvanial° §i Tara Romaneasce, tributardturcilor) §i a fost trimis inapoi in provincia sa. Pe and era insa la Constantinopol,Petru voievodulu despre care se spune cä ar fi fiul legitim al lui Alexandru'i, intimp ce despre Aron moldovenii zic cd ar fi bastard a revenit din Italia §i a luatprovincia in stapanire cu ajutorul intregii populatii, care s-ar fi läsat mai bineguvernata de un evreu'4, deck de Aron. Deoarece acest lucru nu i-a placutsultanului, Aron a primit trupe turce§ti de ajutor, a luat dupd cateva batalii maimici cu asalt noaptea ora§ul impreund cu fortareata sa i 1-a trimis pe Petruca prizonier la Constantinopol, unde nefericitul principe si-a sfar§it viata in §treang.El traise multi ani printre crqtini §i §tia multe limbi precum italiana, spaniola,franceld, slavã, turca §i limba sa materna.

La 24 septembrie am traversat Dunarea cu plutele i am ajuns in Moldova''unde drumul a fost foarte greu §i periculos din cauza atmosferei de razboi. Zilnicne intampina multime de tarani in carute, aflati cu femeile, cu copiii, toate vitele §ibunurile mobile in pribegie, datoritä cruzimii §i. comportamentului turbat al turcilor

al tatarilor, pe care ii adusese Aron ca intarire impotriva lui Petru; tdranii stateauascumi in päduri, astfel cä tara era peste tot lipsitä de oameni §i pustie, fiind de faptun tinut cat se poate de roditor, cu tot felul de cereale, miere, ceara, capre, oi, vite

cai. Populatia ins4i este schimbatoare §i nu te pop increde in ea. Ca hoti suntindemanatici §i desavar§iti in gradul cel mai inalt. Limba lor este un amestec stricatde latina §i italiand §i a Camas de la romanii care fusesera exilati in aceste tinuturi.

5 Braile.Valachia.

7 Aron Tiranul8 Valachi

9 Edward Barton.I° Transylvania.II Moltavia.12 Din context reiese ca Fernberger a confundat cloud personaje distincte: Petru Cazacul

Petru Cercel. Omonimia celor doi i confuzia terminologica intre Moldova i Tara Romaneascaexplica aceasta confuzie Pentru acest aspect v Virgil Ciociltan, Georg Cristoph Fernberger, uncdlcitor austrlac prm Dobrogea st Moldova in anul 1592, SMIM, XX, 2002, p 286, notele 4-6.

18 Alexandru Lapweanu.14 Aceasta expresie depreciativa are in epocd un corespondent intr-o formula folositd de Mihai

Viteazul cu privire tot la tronul Moldovei: Maiestatea Voastrd imperiald sa puna pe cine vrea (...)chiar de ar fi i un pgan", v. Stefan Andreescu, Un cuvdnt qt o expreste folosite de Mthat Vaeazul, inIdem, Perspective medtevale, Bucure§ti, 2002, p 250. In cazul lui Mihai Viteazul, aceasta solupe erade preferat celei cu Ierernia Movila in scaunul Moldovei In chip analog, pentru supu1i lui AronTiranul, un alt reprezentant al unei categoni marginale era de dorit pe tron cleat domnul in cauza.

15 lassy.

16 Valachia

144

si

6

latir

si

si

www.dacoromanica.ro

La 27 septembrie am ajuns in satul Tutora", unde Prutul se amesteca cu un rat' maimic. Pe unul 1-am trecut pe un pod, pe celdlalt cu ajutorul vaselor $i in zivaurmatoare am intrat in orawl Ia$i18. Aici se afla sediul principelui19, capitalaMoldovei, unde 1-am vazut pe Petru voievodul, care rezida intr-un castel a$ezat pemalul unui lac. Tot aici se plate$te o vamd considerabild pentru principe. La30 [septembrie] am plecat $i cloud zile mai tarziu am ajuns in orawl 5tefanesti20,ale cdrui ziduri $i case sunt din lemn. in ziva urmatoare am traversat pentru a douaoara Prutul cu ajutorul vaselor. Orgul Suceava2' vechea rgedinta a principilor dinMoldova, se afla la numai trei zile distantä de aici.

La 4 octombrie am sosit in orawl Hotin22 pe fluviul Nistru, numit odinioaraTiras, unde o cetate foarte puternica marcheazd granita intre Moldova $i Podolia.Aici i-am vazut pe oameni traversand intr-un chip cat se poate de curios fluviul: eifolosesc un trunchi de copac scobit, de lungimea unui orn, in care se gase$teluntrawl cu o \Isla mica; al doilea om stã pe burta cu picioarele peste marginileluntrii, cu capul in poalele luntrawlui $i a$a trec dincolo. Marginea luntrii se aflacat latimea unui deget peste suprafata apei. Deoarece curentul aici este foarte slab,traversarea este fara primejdie. Si eu a trebuit sa tree astfel fluviul, fiindca fuseserntocmai ocupat cu achizitionarea miedului cand carele noastre 1-au traversat. inaceea$i zi am ajuns la Camenita23, un ora$ construit in intregime pe o stancd.

17 Zazor.18 lasso.19 Hic sedes ducalis est.20 Stepanowcz.21 Sassovia.22 Couthin.23 Camenez


SEFER MURATOWICZ

(sf. sec. al XVI-lea sec. al XVII-lea)

Data naterii ca i cea a morth lui Sefer Muratowicz nu ne sunt cunoscute. Potrivit luiZygmunt Abrachamowicz1, ultima aparitie in documente a lui Sefer Muratowicz dateaza din 1610,and il gasim mentionat in actele tnbunalului armean din Liov. In schimb, Maria ZakrzewskaDubasowa considera a ultima prezenta a lui Muratowicz in documente ar fi din anul 1631, cand estepomenit impreuna cu clericul (dpir-ul) armean Simion Mikolajowicz in vizita la catolicosul armean,pentru a prezenta petitia celor ce se opuneau unirii bisericii armene cu cea romana2.

Sefer Muratowicz a fost un negustor armean (annenus turcicus) din Karahisar, orq in AsiaMica. In 1597 a venit la Liov i s-a angajat in slujba a doi negustori armeni cunoscuti in Po Ionia,Murat Kierymowicz §i Norbeg Popowicz3, care faceau negot cu marfuri orientate'. Ace§tia i§idesf4urau activitatea in mai toate iarmaroacele din Po Ionia, iar interesele lor comerciale se intindeaupand la Londra, Constantinopol §i Moscova. Alaturi de cei doi negustori, Sefer Muratowicz i-a sporitprofitul. Dupa ce a intreprins in serviciul lor cloud calatorii la Constantinopol, acetia ii erau datori 3400 de tateri5. In 1599 Murat Kierymowicz a murit pe nea§teptate punand in dificultate pe asociatulsau Popowicz. Temandu-se de actiunile creditorilor, Popowicz a considerat a e mutt mai simplu sarestituie sumele datorate cu marfunle ce le aveau in depozitele raspandite in toata. tara. Procedura afost greoaie i indelungata La tribunalul armean din Liov creditorii, printre ei numarandu-se i SeferMuratowicz, i-au intentat numeroase procese lui Popowicz. Cum ii era clar a nu-i va fi uwr salirecupereze creantele, a profitat de prezenta ceau0or Ibrahim §i Mehmet in Po Ionia, arora le-a cerutsa intervina in favoarea sa, in calitate de supus al sultanului. La 13 §i 14 octombrie 1600, lainterventia celor doi ceaqi, regele Sigismund al III-lea a ernis cloud decrete in favoarea luiMuratowicz, adresate seniorilor tribunalului armean din Liov. In plus, monarhul 1-a numit pecurteanul Adam Sluzyfiski sa apere la tribunal cauza lui Sefer Muratowicz6. Nu tim care a fostdecizia judeatorilor, dar se cunoa§te a aceste procese se arnanau, uneori /Ana la prescriereatermenelor de restituire a datoriilor. Nu §tim, apdar, daa i in ce fel 1-au ajutat decretele regale indiferendele cu Popowicz, insd principalul beneficiu al acestora a fost prezenta lui Muratowicz inpreajma regelui.

1 Polsla Slownik Biograficzny, tomul 93, autorut biografiei Zygmunt Abrachamowicz, p 269-2712 Maria Zakrzewska Dubasowa, Histona Armenn, editta a 1I-a, Wroclaw-Cracovia-Varwvia,

1990, p. 148.3 Despre modul de organizare al unei astfel de asocieri comerciale vezi Andrzej Dziubifiski,

Na szlaku Onentu. Stosunla handlowe Polsla z Turcja XV-XVIII w., Vargivia, 1998, p.111-1164 Ibidem, p. 188 Murat Kierymowicz i Norbeg Popowicz erau asociati i detineau depozite in

majoritatea orwlor importante din Polonia, precum Liov, Camenita, Lublin, Jaroslaw, Torun,Gdansk, etc. Printre marfurile aduse in Polonia se nuinara i ap numita iarbd tatarasca" care sefolosea ca medicament pentru durerile de stomac. In 1600 cei doi aveau in depozitul din Liov 3,3 tonedin aceasta planta

5 Tadeusz Mankowski, Wyprawa po kobierce do Persji w roku 1601, Roczmik Onentalistyczny",torn XVI, 1951-1952, P. 186.

6 Ibidem, p. 188


Un an mai tarziu, in primavara anului 1601, Sigismund al III-lea 1-a tnmis pe Muratowicz inPersia, oficial pentru a achizitiona tapiserii i covoare7, neoficial pentru a sonda opinia sahului tap dePoarta i Liga Stant:a. Se stie ca Sigismund al 111-lea era un mare iubitor de arta. Dupd ce s-a stabilit laWawel, a cerut sa i se aduca din Suedia colectia de obiecte de arta:. In caste! se &eau si tapisernlecovoarele din vremea lui Sigismund August si $tefan BUthory. Muratowicz a fost tnmis la atellereledin Kashan ca sa comande unele tapisern speciale, care sä alba tesuta stema dinastiei Wasa8.

latona a inceput candva la mijlocul lunii martie, iar la 1 aprille 1601 Muratowicz se afla laMangalia, unde reusea sa inchirieze o corabie i sa se ay:ante pe Marea Neagra Traversarea mariiacostarea pe tarmul microasiatic cu tinta finala Persia, se facea la acea vreme pe cloud cal. Una treceaprin Perekop, Caffa, unde negustoril de regula faceau escald, dupa care porneau direct spre Trapezunt.Era drumul clasic pe care il frecventau majoritatea negustorilor. Muratowicz a preferat sa coboaremult mai jos, in Dobrogea, pand la Mangalia, de unde a plecat cu o nava spre Trapezunt El a inceputcalatoria pe mare cu aproape o lurid in afara sezonului de navigatie9. In mod normal distanta pand laTrapezunt era parcursa in 8-10 zilem, insa fiind in afara sezonului, calatoria a durat aproape doua luni(60 de zile la dus i 62 de zile la intors)u.

Primul popas in Persia a fost Kashan, unde Muratowicz a dat comanda pentru covoarepentru acele tapiserii ce trebuiau sa contina sterna regala. Tot acolo a mai cornandat un cort si o spaddde model oriental (bulat)12. Chiar daca de nenumarate ori a repetat interlocutorilor ca se afla in Persiain calitate de negustor in slujba regelui polon si nu in calitate de sol, se remarca totusi perseverenta cucare a dont sa ajunga la curtea sahului Printr-un negustor a ajuns la al doilea vizir al sahului,Tachmas Beg, si acesta de origine anneand, care I-a prezentat la curte13. In cadrul pnmei intrevederi,sahul s-a marginit sa-1 intrebe protocolar despre sandtatea regelui polon si despre cum a decurscalatoria. Seara, gazda sa, Tachmas Beg, 1-a informat cd la curte se afla solii Venefiei, Moscovei14

va fi chemat la randul sau a doua zi la sah, deoarece solul moscovit a declarat ca regelepolon plateste tnbut Moscovei. Vizirul I-a satuit sa alba raspuns la toate intrebarile sahului i sa sepoarte cu demnitate18.

Unnatoarea intrevedere de la seraiul sahului a avut loc in sala tronului. $ahul i-a randult infelul urn-I:Lon la stanga solul englez, langd acesta solul venetian, apoi solul moscovit cu talmaciulacestuia i Incas un boier. In dreapta sahului, se aflau cei cinci viziri, langd care a fost asezat siMuratowicz $ahul 1-a intrebat de ce nu a adus nicio scrisoare din partea regelui Sigismund al III-lea.Muratowicz a raspuns ca nu are imputernicire de sol i cd a fost trimis in Persia doar ca saachizitioneze cateva lucruri de pret pentru rege. Suveranul persan intrebat apoi dacd regele poloneste la fel de puternic si mare ca tarul Moscovei Acesta din urma se aratase prietenos tap de sah si nude putme on ii trimisese soli si scrisori. Sahul a adagat cd la fel este si imparatul crestin german, la

7 Despre tapiseriile persane din Po Ionia vezi T. Mankowski, Kobierzec perslu w skarbcukatedry krakowsktej.Sprawozdania PAU, t., Krakow 1950, p. 455-458 si de acelasi autor, Le tapspersan dir cracowen-partsien du tresor de la cathedrale de Cracowe, Roczmik Orientalistyczny",XVII, 1953, p. 566-577.

8 Tadeusz Mafikowski , op cit., p.192.9 Sezonul de navigatie dura intre 23 aprilie-26 octombne, adica de la Sfantul Gheorghe la

sfantul Dumitru.19 Andrzej Dziubifiski, op cit., p. 29-30I I Relacyja Sefera Muratowicza ornuana poslanego króla JMci do Persyji, z którq wróciwszy

sic stamtqd podal na ptinue w te slowa anno ctrciter 1588, editat de Adam Walaszek, Trzy relacje zpolslach podróiy na wschód muzulrnatisla w plerwszej polowie XVII w , Cracovia, 1980, p. 35-45;aici p. 35, in continuare va fi citat Sefer Muratowicz, Relacyje...

12 Zygmunt Gloger Encyklopedia Staropolska, 1900-1903, tom I, lucrare integral aflata peinternet la adresa, http //pl wikisource.org/wiki/Encyklopedia_staropolskalBu%C5%82, ultima dataaccesatd, 18.02.2010 este o spadd de inspiratie orientald. Denumirea provine de la persanul puladmetal, de aici i i denumirea bulat" pentru spada persana, cu lama latd.

13 Sefer Muratowicz, Relacje p. 3614 Cneazul Aleksander Fiodorowicz Zasiekin, care plecase ate Persia in septembne 160013 Adam Walaszek, op. cit., p 38

147

si

ca

1-a

siAnglier si

r

www.dacoromanica.ro

fel sunt i venetienn si papa de la Romal°, acestia nu uita si imi doresc prietenia. De ce flU si regeletau, macar pnn tine, sa-mi fi trimis o scrisoare?" Rdspunsul lui Muratowicz a fost indraznet: Nutrebuie sa se mire domnia ta ca regele meu nu iti trimite sol sau nu scrie Mariei Tale, atfita vreme catnici Maria Ta nu iti trimiti soli] sau flU ii scni si se stie ca altor suverani crestini le scrii si le trimitisoli"12. In cadrul aceleiasi intreveden a iesit la iveala faptul Ca solia sahului tnmisa cu un an in urmanu a ajuns in Po Ionia, lucru de care suveranul safavid se pare cã nu fusese informat. Faptul i-a fostconfirmat de solul englez, Robert Sherley18. Anthony Sher ley, fratele acestuia trebuia sa II insoteascape solul persan, Pirkuli, la curtea polona, dupa ce amandot vor fi trecut mai intai pe la tarul Moscovei.Numai cä tarul nu i-a permis lui Pirkuli sa plece mai departe, iar scnsoarea si darurile, pe care acestale incredintase solului englez sa le duca in Po Ionia, nu au mai ajuns, deoarece solul englez a fostinchis de tar timp de trei lum si a fost eliberat doar dupa ce a jurat ca la intoarcere in tara sa va ocoliPolonial° Sahul a fost nemultumit cd acest episod nu i-a fost adus la cunostinta.

Se pare ca Muratowicz a profitat de momentul in care imaginea tarului moscovit era afectatade aceste destainuiri i negustorul povesteste ca- am luat de la piept scrisoarea de trecere i I-amrugat pe solul venetian sa citeasca titlul regelui meu". Dupd aceea ar fi adaugat: De aceoa am aratatdomnilor soli aceasta scrisoare, ca Maria Ta sã intelegi Ca in zadar Ii atnbuie tarul moscovit intreagaRusie Asta, ca sa vezi Ca regele meu detine majoritatea teritonilor rusesti [rutene], iar acela nu esteimparat asa cum se faleste, ci doar mare cneaz20". Muratowicz continua si relateazd cum a fost infranttarul de care regele polon, cid detalii din razboiul polono-rus din 1577-1582, atunci and StefanBathoiy a recucerit cetatea Plock (1579), iar pnn pacea de la Jam Zapolsky, incheiata cu sprijin papal,erau zadärnicite planurile Moscovei de a-si croi iesire la Marea Baltic& De asemenea, a explicatsahului de ce regele polon nu este mai preps de imparatul german, de vreme ce, in 1588, la Cracoviasi la Byczye, 1-a infrant de cloud ori pe arhiducele Maximilian, care pretindea coroana polona. Inurma ultimet batalli, arhiducele a fost prins i intemmtat in castelul de la Krasnostaw timp de un an sijumatate i numai interventia papald a facut sa fie eliberat22.

Un al treilea episod care a avut rostul sa certifice maretia regelui polon, a fost infrangerea luiMihai Viteazul de care armata polona condusa de Jan Zamoyski. Episodul este cu atat mai importantcu cat Mihai Viteazul era dusmanul regelui polon, dar i dusmanul sultanului.

Fragmentul are relevanta nu numai datoritä elementelor relatate, ci i pentru simplul fapt cã, lacurtea din Ispahan, din indepartata Persie, un negustor armean, naturalizat in Polonia, cunostea confruntariledintre poloni i Mihai Viteazul i relata desfasurarea lor cronologicd exacta. Acest amanunt constituie unargument in favoarea caracterului dublu, diplomatic i comercial, al acestei calatorn23. Astfel, aldturi detarul Moscovei i imparatul german, Mihai Viteazul a fost prezentat ca un competitor senos pentruregele polon pe scena politica europeana la rascrucea secolelor XVIXVII. Insistenta cu care a dorit saajungd in fata sahului Abbas si curajul cu care a aparat reputatia regelui Sigismund al III-lea, precum si

16 Clement al VIII-1ea.17 Sefer Muratowicz, Relacje p. 39.18 Robert Sherley, fratele lui Anthony Sherley, a fost sol de cateva od in Imperiul Otoman,

Persia, Moscova i Polonia.19 Sefer Muratowicz, Relacje p 39.20 Ibtdenz, p.39.

Despre aceste evenimente i semnificatia lor militara si politica vezi Zygmunt Boras, Bitwapod Byczyng, Katowice, 1988.

22 A Walaszek, op cit., p. 41. Maximilian a fost eliberat dupa semnarea pacii de la Bedzinfi-Bytom (9 martie 1589) pnn care arhiducele renunta la pretentiile la coroana polong In plus, Casa deAustria se obliga sa nu acorde Moscovel i Suediei asistenta sau ajutor militar impotriva Poloniei

23 Despre misiunea lui Sefer Muratowicz au scris: Kraushar, Podr6i obywatela warszawskzegodo Perry w r. 1602, Droblazgi Historyczne", t I, Krakow 1891, s. 109-126, S Brzezinski,Misjonarze i dyplomaci polscy w Persji w XVII i XVIII wieku. Annales Missiologicae", Potulicae1935, p. 8-14, K WrObel-Lipowa, Dztalalnokt dyplomatyczna ormtan polsktch w XVIXVIllw., inStudia z dziejdw kontaktów polsko-ormtariskich, redactor Maria Zakrzewska Dubasowa, Lublin, 1983,p. 106-117. Pentru o aka interpretare, mai sceptica, a relatarii lui Muratowicz vezi Marian Coman, Moldova,s7 Persia in relatarea until cifilcitor artnean dm 1602, SMIM, XXVI, 2008, p 347-349.

148

21

www.dacoromanica.ro

sosirea in anti imediat urmdtori a emisarilor $ahului la curtea polond, 1605,1609,1618, ne detennind inchip suplimentar sd-1 credem pe Muratowicz deopotrivd negustor §i agent diplomatic.

Muratowicz a revemt la curtea polond cu mdrfurile comandate de rege (cloud corturi, saptetapiserii, cloud cuverturi din piele de cdmild $i una testa, doud batice cu fir de aur, mosc si cloudspade orientale, suma cheltuitd fund de 876 de talen24. In rapoartele pe care le-a depus la visteriastatului, Muratowicz a detaliat distanta in zile dintre anumite orase si a calculat costurile adtonei, incare a cuprins $i taxele $i vdmile achitate in diverse locuri. Pe tentoriul Poloniei si in Moldova nu aachitat nicio taxa. La Iasi scnsoarea regelui pnn care se specifica faptul cd negustorul face aceastdcdratorie la cererea si in interesul suveranului polon, 1-a scum de vamd $1 la dus $1 la intors25.

Ca recunoastere a indeplinini misiunii sale, la 26 octombrie 1602, Sefer Muratowicz a fostnumit servitor ac negotiator" i i s-a acordat statutul de cetdtean al Varwviei26, devenind negustoruloficial al curtii. In aceastd calitate era obligat sa prezinte toate indrfunle de provenientd onentald maiintdi curtil si abia apoi sä le pund in vdnzare pe piatd27.

Relatarea adtortei sale in Persia a cunoscut cloud editii, 1745 si 1777, ultima reeditatd in1807. Descrierea cdldtoriei lui Sefer Muratowicz a ajuns in posesia editorului armean Thzef EpifaniMinasowici8 pnn intermediul lui Tadeusz Krusifiski, misionar iezuit, care a cdldtorit in Orient insecolul al XVIII-1ea29. Adam Walaszek a folosit pentru reproducerea textului adtoriei luiMuratowicz prima editie30. Niciuna dintre cele cloud relatdri nu este onginald si nici completd. Asacum reiese $i din titlul descrierii cdfdtoriei31, editarea s-a bazat pe fragmente preluate din vechimanuscrise, azi dispdrute. Cele cloud versiuni nu prezintd diferente majore In privinta fragmentuluicare ne intereseazd, vom mentiona la locul cuvenit diferentele existente.

Cdldtoria sa a fost editatd de Adam Walaszek in Trzy relacje z polskich podrrizy na wsch6dmuzulnzarisla w pierwszej polowle XVII w , Cracovia, 1980, p 35-43 Relatarea lut Muratowiczcunoaste $i o traducere francezd realizatd de Maria Szuppe, Un Marchand du Rol de Pologne enPerse, 1601-1602, in Moyen Orient et Ocean Indien XVIeXIXf, 1986, nr. 3, p 81-110.

24 T. Mankowski, op. ea , p.209.25 Ibutem, p. 210-211. Documentele redate de autor se ea in Archiwum Skarbowe w

Warszawie, Dzial Stariopolski, oddzial III, 5, fol. 136. si cuprinde prettil lucrurilor aduse, suma pldtitdca vaind in diverse locuri $i distanta in zile intre diverse orase pe care le-a tranzitat in drumul sdu sprePersia. La dus 158 de zile $i la intors 155 de zile .

26 Statutul de cetdtean al unui ora$, in cazul de fatd al Varsoviei, se acorda in anumite conditiiprintre care- sd fie ndscut dintr-o legaturd legald, sd alba doi protecton bogati, sd se angajeze solemncd respectd legile si regulamentele autoritatii locale, sa achizitioneze pand la un termen stabilitproprietki imobiliare etc. Persoana care a prima statutul de cetdtean avea numerose avant*.libertatea de a face cornett si de a se afilia la oricare din bresle sau manufacturi. Statutul de cetateanse acorda de reguld negustorilor, rar nobililor. Beneficiari erau, in general, catolicii, dar se vede cd, pevremea lui Muratowicz, apartenenta la biserica romario-catoha Inca nu era o conditie obligatorie

27 W.Adamczyk, Ceny w Lwourie od XVI do korica XVIII wieku, in Badania z dziejówspolecznych i gospodarczych", nr. 17, Liov, 1935, p. 69-70, Adam Walaszek, op. ea , p. 27

28 Wiadyslaw Wojcicki, Staroiytne przypowieki z XV, XVI, XVII wieku, Varwvia, 1836,p. 226. Jonzef Epifani Minasowicz Kazimierz (Minasiewicz), poet si editor, polonez de originearmeand. Prieten al iezuitilor poloni. Autor de poezie, drame istonce, traducaor al lut Horatiu, autorulunei istorii a armenilor (in manuscris).

29 Jan Tadeusz Krusiftski (15 mai 1675-22 august 1751) iezuit, orientalist, misionar, diplomatCunoscdtor al limbilor orientale si al civilizatiei Iranului, a fost tnmis de cdtre ordinul iezuit inmisiune la Ispahan in 1705 Pentru detalii privind misiunile lui Krusinski $i opera sa vezi:Ko§cialkowski, L'Iran et la Pologne a travers les siecles, Teheran, 1943, M. Kieffer-Kostanecka,Polak prerwszym autorem europejslam lustorn Persji, Notatki Nockie" nr. 4/1977, J. Sierakowska-Dyndo, Rzeczpospolita Polska i Persja wzajemne kontakty, in T. Majda, Arcydziela sztukt perskiejze zbrorów polskich, Warszawa 2002

30 Adam Walaszek, Trzy relacje z polskich podrózy na wschód nruzulmatisla w pierwszejpolowre XVII w., Cracovia, 1980, p. 35-43.

31 Sefer Muratowicz, Relacya Sefera Muratowicza obywatela warszawskiego od Zygmunta IIIkróla polskiego dla sprawowania rzeczy wyslanego do Persyr w r. 1588 [1601]. Rzecz ze staregorgkoptsu wybrana y teraz dopiero do druku podana.


RELATAREA LUI SEFER MURATOWICZ, ARMEAN, TRIMIS AL REGELUIPOLON SIGISMUND AL III-LEA IN PERSIA CARE, DUPA CE S-A INTORS,

A SCRIS URMATOARELE, ANUL 1588 [1 601]

(...) Având salvconduct de la regele, stäpanul meu, ca sä trec liber prin toatetärile, cu acele lucruri pe care le-as cumpdra din Persia, am plecat din Varsoviaspre Liov. Acolo nu am zdbovit si am pornit spre tinuturile valahe, am trecutDundrea, am mers in orasul turcesc de la Marea Neagra, numit Mangalia. De acolo,am inchiriat o nava' la 1 aprilie si rn-am indreptat spre Trapezunt, dar avand in fatanoastrà vânturi potrivnice, cu greu, abia in ultima zi a lunii mai, corabia a ajuns inportul trap ezuntin32.

(...) In afard de aceasta33, nu demult s-a ridicat un mare si puternic dusman alimpAratului turcesc, Mihai, voievodul muntean care, de cAteva ori, a umilit mareaoaste a imparatului turcesc, pcqale §i beylerbei34; chiar si Sinan pasa a fugit dincalea acestuia, pdrasindu-si artileria. Si astfel intarindu-se, singur a invins si oasteaprincipelui35 si i-a luat marea provincie a Ardealului. Asta Inca nu i-a ajuns si s-aindreptat asupra imparatului german si i-a infrânt o parte din oaste, mândriasporindu-i astfel si mai mult. S-a ridicat asupra unui tinut al Regelui meu, tamBogdaniei36, pe voievodul de acolo37 [Mihai] 1-a pus pe fugd, a luat cetatile si a pusin ele oameni de-ai sdi, dupd care s-a intors in tara sa. Regele meu nu a putut toleraacestea si 1-a trimis pe acel hatman38 cu oaste mica adunatai in grabd39 care 1-aalungat din tara Bogdaniei4° si 1-a urmdrit pand departe in tara 1ui41, incdt acesta

32 Andrzej Dziubinski, Na szlaku Ortentu. Stosunla handlowe Polski z Turcjg XVXVIII w.,Varsovia, 1998, p. 21, 29, 81. in situatia vremii neprielnice cordbille puteau face chiar si doua lunipand la Trapezunt.

33 Inainte de a povesti izbanda hatmanului Jan Zamoyski asupra lui Mihai Viteazul, SeferMuratowicz ii relatase sahului evenimentele din 1588, infruntarea de la Byczyna dintre Jan Zamoyskisi Maximilian de Habsburg

34 Sefer Muratowicz, Relacya Sefera Muratowicza obywatela warszawsktego od Zygmunta IIIkróla polsktego dla sprawowama rzeczy wyslanego do Persyt w r. 1602 [1601]. Rzecz ze staregorgkoptsu wybrana y teraz doptero do druku podana w Warszawte, w drukarm J K Mci i

rzeczypospolitej Mttzlerowsktej, 1777, carte veche din Colectia Fundatiei J.J. Michalski,XVIII 1.1144. p. 21 In continuare se va cita Sefer Muratowicz, Relacje ... 1777.

35 0 alta relatare directd, care foarte probabil a fost scrisd de un nobil polon din preajmacardinalului Andrei Bdthory povesteste confruntarea dintre Mihai Viteazul si pnncipele transilvanean.Vezi the Corfus, Cucertrea TranstIvamm de crime Mthat Viteazul dupd o relape polomi contemporand, inRomanoslavica", XVII, 1970, p 555-569.

36 Aici Moldova. Sefer Muratowicz, Relacje . 1777, p 22 in loc de zienna Bogdmiska avemzienua woloska.

37 leremia Movila.38 Jan Zamoyski39 Sefer Muratowicz, Relacje ... / 777, p 22. In cealalta varianta nu exista acest amanunt; se

spune doar cu o oaste mica.49 Ibidem, nota 36 .

41 Aceste amanunte nu exista in editia din 1777.

1 50 www.dacoromanica.ro

[Mihai] a fost nevoit sa se considere invins. Hatmanul nostru s-a impotrivitneavand mai mult de 70 00042 de oteni, iar Mihai a avut peste 60 000. Hatmanul1-a infrant, osta§ii lui si-au plecat capul i hatmanul a luat peste trei sute de tunuri43.Insu§i Mihai cu greu i-a salvat capul. Tara lui a fost supusd regelui meu, care ostapane§te §i in prezent. Acestea ap s-au petrecut §i nu altfel §i a§a este de puternicMaria Sa regele polon, cum Mariei Voastre i-am povestit, iar, dacd altfel se vadovedi, da porunca Maria Ta sa-mi smulga limba".

42 Ilie Corfus, Altai Viteazul ci polontt cu documente tnedue in anexe, Bucurep, 1938,p. 161-162. Oastea lui Mihai Viteazul era de 16 000 de oameni, gresit in text 60 000 si intre 2030 000 pentru cea polond. Ace leasi cifre le propune si. Z. Spieralski in Awantury moldawslne,Varsovia, 1967, p 155 (20 000 de osteni pentru Jan Zamoyski si 17 000 pentru Mihai Viteazul). Inversiunea din 1777 a relatArn lui Muratowicz figureazd 7000 de osteni poloni, dar nimic despremarimea oastei lui Mihai Viteazul, vezi Sefer Muratowicz, Relacje .. 1777, p. 22.

43 Ibtdem, p. 164 NumArul tunurilor luate de la Mihai Viteazul este evident exagerat Zamoyskidispunea de 50 de tunuri. Z. Spieralski, op ctt. p. 155 atnbuie lui Zamoyski doar 16 tunuri. Asadar, egreu de crezut cd Mihai Viteazul detinea peste 300 de tunun.


CALUGARUL MITROFAN

(sec. al XVI-lea)

Textul acestui calugar grec a fost publicat, tradus 5i pus in valoare de Andronikos Falangas,Conflictele dintre Gabriel Bath() ty, Radu &I-ban i Radii Mihnea pentru Tara Romeineascd, in luminaunui izvor grecesc necunoscut, SMIM, XX, 2002, p. 53-61. Este vorba practic de cateva insemnan peun Ceaslov de secol al XVI-lea al caror autor este cvasinecunoscut. In afara numelui, Mitrofan, existafoarte putine date concrete in privinta autorului, editorul izvorului presupunand, pe bund dreptate, cd afost un calugar grec care trdia intr-o mandstire din Bucure5ti, foarte probabil manastirea Sfantul loanBotezatorul'. Relatarea de calatorie" se reduce practic la cateva insernnari facute pe cateva file lasfar5itul ceaslovului 5i trece in revista peripetiile pnn care a trecut autorul in contextul luptelor pentrutronul Tani Romane5ti intre Gabriel Bdthory, Radu Serban 51 Radu Mihnea. Surprinde la acest izvorprecizia cronologica de care cid dovadd calugärul Mitrofan. Textul mentioneazd cu exactitate dataplecãrii lui Radu $erban din Targovi5te 5i pe cea ie5irn otirii lui Radu Mihnea din Bucure5ti; suntdate, cu aceea5i meticulozitate i alte repere cronologice. ziva in care cdlugärul 51-a parasit mänastireain momentul invaziei pnncipelui Transilvaniei, perioada de pribegie, a doua plecare in pribegie inmomentul invaziei lui Radu $erban, ziva in care Mitrofan a ajuns la Silistra i apoi data revenirii lamanastire. Andronikos Falangas a sublmiat ca izvorul este important 5i prin faptul ca este atestatäprima reactie anti-greceasca de proportii, declan5ata dup5 ce Radu Mihnea, confruntat cu atacul luiRadu Serban dinspre Moldova, a pärasit Tara Romaneasa Textul este intr-adevar destul de clar inaceasta privintd; totu5i se cuvine facuta o observatie. Una dintre practicile obipuite in epoca pentrutrupele de mercenari era jefuirea teritoriului invadat sau cucerit. In timpul razboiului cel lung" MihaiViteazul 5i Radu $erban au fost nevoiti sa acorde trupelor pe care le conduceau libertatea de a pi-Maun tentonu, pentru a le mentine sub control 5i pentru a le impiedica sã se revolte. Pentru a da unsingur exemplu, Aloisio Radibrat aminte5te cd Radu Serban nu s-a putut impotrivi jefuirii satuluiVulcan in preziva bataliei de la Brasov (17 iulie 1603) 5i ca., dupd victoria obtinutd, a facut marieforturi pentru a convinge trupele sa renunte la devastarea imprejunmilor Bra5ovului fie cu vorbebune, fie cu amenintari sau darun de ve5minte frumoase facute cdpitandor de frunte"2 Este posibil ca5i in 1611, Radu Serban sä fi fost nevoit sa accepte jefuirea propriei tad ca mijloc de a-51 asiguraloialitatea trupelor In acest context, partizanii lui Radu Mihnea au fost probabil principalele tinte, deunde 5i sentimentul calugarului Mitrofan cã trupele muntene ii cautau cu prechlectie pe cei de etniegreac5.

Ar fi de discutat dacd includerea textului intr-un volum consacrat relat5nlor de calatorie estejustificata. Foarte probabil insemnarea de pe ceaslov apartine unui personaj care a rezidat vreme

Andronikos Falangas, Conflictele, p 53. Acela5i autor identified a5ezarrifintul monahal cuctitoria boterilor Andrei 5i Dumitru din Cepturi, inchinata manastini epirote Sfantul (lie din Zitsa(ibidem, p. 54).

2 Calcitori strdni, IV, p 278 Pentru alte situatii de acela5i tip v. Ovidiu Cristea, In visceribusregni. Constrdngeri logistice in tunpul rdzbolului cel lung", RI, XVI, 1-4, 2006, p 141-152(in special p. 150-151).

152

'

www.dacoromanica.ro

indelungata in Tara Romaneasca, iar aceasta ar veni in contradictie cu restul textelor selectate. Ampreferat totusi sd includem prezentul text atat pentru cã este rezultatul observatiilor unui grec stabilitintr-o manastire din Bucuresti, cat si pentru ca fiecare calator" a petrecut durate variabile in timp peteritoriul Tarilor Romane

Traducerea de fata reproduce, cu foarte mici diferen1e3, versiunea propusa de Andronikos Falangas.

[CONFLICTELE PENTRU TRONUL TARII ROMANESTI, 1611]

+ Timpul räzvrätirii si inrobirii in vremea lui $erban voievod4. S-a dus de laTargoviste, 18 decembrie, ziva de magi'. In aceeasi zi am plecat si noi de laBucuresti si am trecut la Turtucaia6. A venit Radu vode, fiul lui Mihnea8, laBucuresti, in zi de duminica leat 7119'. Am venit si noi de la Turtucaia in ziva demiercuri, 13 martie si am petrecut optzeci si sase de zile in munti si in codri si insate si pe drumuri si in prigoniri si in rdpiri si in robiri atâtea zile.

+ Luna mai 10, ziva vineri in ajunul Rusaliilor a iesit Radul vodd dinBucuresti si [a trecut] dincolo de pod la Sranta Ecaterina' impreund cu oastea. Inaceeasi seard am iesit si noi si ne-am dus iardsi in codru. Dimineata a sosit oastealui Serban vodd din Moldova. Atunci Radul a dat bir cu fugitii. Multi au pierit sivoievodul a fugit cu ativa boieri si s-a dus la Giurgiu. Noi ne-am dus in codru sine-am ferit. $i iardsi luni dupd Rusalii am venit la mändstire. Si iardsi in duminicaTuturor Sfintilor am fugit si ne-am dus la Cornateln. Nu imi este cu putinta sä scriudespre rdpirile si omorurile ce au fost, cad Radul vodd se afla la Giurgiu si Serbanvodd in Moldova [iar] Tara Româneascd era fard stdpAn. $i in fiecare zi erau rdpiri

3 Singura modificare pnveste transpunerea in limba romana a toponirnului Touptouthvi; editiainitiala a propus cloud forme Turtucaia si Turtucani. In prezenta editie am pastrat prima forma.

4 Radu $erban, domn al Tarii Romanesti 1601,1602-1611.5 Este singurul izvor de epocd in care data plecarii lui Radu Serban din Targoviste este consemnata

precis Andronikos Falangas, Conflictele, p. 55. Este vorba de 18 decembne 1611 stil vechi.6 Turiucani touprouthvi.7 Radu Mihnea, domn al Tarii Romanesti 1601-1602,1611-1616,1620-1623.8 Mihnea Turcitul.9 1611.'' Probabil manastirea ctitonta de Ivascu Golescu in timpul domniilor lui Alexandru al II-lea

Mircea si Mihnea Turcitul, Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibhografic al nionutnentelor feudale dinBucuresti, Bucuresti, 1961, p 278 afinna ca locasul era probabil terminat in 1578-1579, primamentiune documentara a acestui asezamant monastic, inchinat ulterior Sf. Ecaterina de la MunteleSinai, dateazd din 1589. Pana vistiernicul a refacut manastirea arsd de trupele lui Gabriel Báthory in1611 Este de observat insa cã textul calugarului Mitrofan nu face nici o referire la acest episod,mentionand doar trecerea trupelor lui Radu Mihnea. Pentru aceasta manastire v. si Atlas atom alnuincistirdor si schiturdor ortodare din Roniiinza, Bucuresti, 2010, p. 83.

Astazi Manastirea, locahtate prospera in sec XVIXVII. Potrivit lui Constantin C. Giurescu, Unvechi oras al Teiru Rontrinesti : CorricifelulStudii i Articole de Istone", II, 1957, p 99 (p. 95-130),numele s-ar fi datorat padurilor de corni din apropiere Targul era, potrivit aceluiasi istoric, un punctde trecere important in drumul spre Dunare (ibidem, p. 106-107) fapt care ar explica de ce calugarulMitrofan a trecut pe la Comatel indreptandu-se spre Silistra.

153

"

www.dacoromanica.ro

si ucideri, mai cu seamd printre greci; ca.ci muntenii ndscoceau vina ca acestia 1-auadus pe Radul vodd. Si umblau calärasii si haiducii in munti si codri si ii ucideaugreci, nu numai pe boierii lui Radul, dar si pe negutátori. Am trecut la Silistra in23 mai, ziva de joi. Am venit la mändstire in ziva de duminicd 16 iunie.

+ Au pdsit de la Turtucaia Climent si diaconul, 29 februarie. A päsit si popaGhermanos de la Bucuresti, 15 mai dupd fuga lui Radu vodd si a trecut inapoi de laTurtucaia sd se clued la mänästirea Invierii [...]


ANGELO PETRICCA DA SONNINO

0FRANCESCO ANTONIO DA SAN FELICE

(sec. al XVII-lea)

Relatia misionarilor franciscani Angelo Petricca da Sonnino si Francesco Antonio da SanFelice despre stagiul" lor in Tara Romaneasca si Moldova din ami 1632-1633 a fost publicata incadin anul 1940 de parintele Bonaventura Morariu Totusi, ea a scapat atentiei editorilor primei serii aCdhitorilor strthnil . Cel dintai autor al relatiei a avut o carierd stralucita. in anul 1638 devine vicarpatnarhal (catolic) in Constantinopol si prefect al misionarilor din Tara Romaneasca si Moldova. Dinaceasta pozitie s-a ilustrat in lupta contra apropierii intre ortodocsi si calvini, apropiere promovata decatre insusi patriarhul ecumenic de atunci, Chiril Lukaris. Apoi, a urcat in continuare in ierarhiaordinului, in 1661 ajungand provincial al Romei, iar in 1665 procurator general al ordinului sail. Sestinge din viata in anul 1673, la Roma

Dintre scrienle sale ne intereseazd cu precadere Trattato del modo facile d'espugnare il Turco,e discacciarlo dalli moth Regni che possiede in Europa, din anul 1640. De altminten, din aceastalucrare a fost extras un fragment pentru seria veche a Caliitorilor, din care rezultd cd Angelo Petriccaa stat de vorba personal cu domnii din Tara Romaneasca si Moldova (Matei vocia Basarab si,respectiv, Vasile Lupu), iar acestia 1-au asigurat cà sunt gata oricand sa se rascoale contra Portii, incontextul unui efort general de razboi al puterilor crestine sau macar cu sprijmul direct al acestora-.

Insa, tot pe baza aceleiasi lucrari, s-a afirmat cd ar fi stat sase ani in Moldova'. Ceea ce nu esteadevarat In realitate, in original se spune: ..trovandomi sei anni sono in Moldavia"4. Adica: ...aflandu-ma acum sase ani in Moldova". Prin urmare textul a fost inteles gresit, caci Angelo Petriccaaminteste doar cd in 1634 se gasea in Moldova. El si colegul sau au parasit mai intai tarile romane,mai exact Moldova, in primavara anului 1633, asa dupd cum reiese din relatia talmacita mai jos. Separe, insa, cd a revenit curand in Moldova, de asta data, cum spune el insusi, con la cura de'missionan in quella provincia che confina col regno di Polonia"'. Apoi, in 5 octombrie 1636 ilregasim la Pettau (Ptuj), oras sloven din partile Dravei, de unde 11 scria lui Francesco Ingoli,secretarul Propagandei Fide cd a fost gray bolnav, in pericol de moarte. Va asculta de ordinul dea intra in Transilvania, dar nu prin Ungaria, pe unde a esuat in chip repetat, ci prin Polonia siprin Secuime (perche io so dove sono gli Siculi, che confinano con la Moldavia)6. Ulterior, in

' Vezi Cdhitori striiini despre girile roniiine, V, Bucuresti, 1973, p 55-59.2 Ibidem, p. 58-593 Ibidem, p. 58. $i Elisabetta Borromeo crede cd Angelo Petricca, dar si colegul lui Antonio da

San Felice, ar fi stat in Moldova si Tara Romaneasca cards intrerupere in rastimpul 1632-1638(Voyageurs occidentaux dans l'Empire ottoman (1600-1644), II, Paris, 2007, p. 1021).

4 G. B. Cervellini, Relazioni da Costantinopoli del vicario patriarcale Angelo Petricca, inBessarione", an XVI, fasc I, 1912, p. 46.

5 Ibidem.6 Litterae missionarioruni de Hungaria et Transilvania (1512-1717), II, ed Istvan Györgyi

Tóth, Roma-Budapest, 2003, nr. 248, p. 805-807. In aceeasi scrisoare, Angelo Petncca se refera ladiscutiile cu nobilii de la fata locului, care intendono che cosa sia Chiesa Cattolica e SedeApostolica, e quale la sua potesta, e la traslatione dell' imperio dall'Onente fatta da quella".


13 octombrie 1637, aflat la Graz, Angelo Petricca va povesti cd a petrecut vara trecuta in Croatia, pelanga un conte german luteran, pe care a crezut cd il va converti7.

Intr-o scrisoare alcatuita in Constantinopol la 28 august 1638 Angelo Petricca va pomeni de olegatura de prietente stabilita de el in Moldova cu un cdlugar ortodox, care trebuie negresit identificatcu marele teolog Meletios Sirigos. lad cum este evocata reintilnirea celor doi: ...Mergand apoi alaltaierisa vizitez un calugar grec invatat cu care in-am impnetenit acum sase ani in Moldova, am gasit in chilialui operele Sfantului loan Hrisostomul in greceste, tiparite de catre eretici, si t-am spus cd BisericaOrtodoxa fiind foarte potrivnicA fata de carnle eretice era acum rusinos sa tina acea carte; si citindu-o am&it [impreuna] multe falsificari, deoarece in insesi vechile lor manuscnse se zicea altminteri, si ereticiiau schimbat multe lucrun care sunt in chip vadit impotriva erorilor lor, de aceea ar fi bine, cum insusiacel calugar a spus, ca insusi Domnul Patnarh8, sub pedeapsa excomunicarii, sal facd sa fie aduse dintoate colturile Greciei asemenea carti tiparite de eretici, si sa pound sas fie arse, si, apoi, in fiecare an sa setrirnita un numar de earn catolice in greceste, si sa fie date Domnului Patriarh ca sa fie raspandite inmanastirile si episcopatele care le-au ramas in Orient'''. Asa cum am aratat cu alt prilej, scrisoareaaceasta pune in lumina un efort comun al celor doi spre a curma inraurirea calvind in spatiul ortodox,indata dupa sfarsitul tragic al patnarhului Chiril Lukans, de onentare procalvine.

Din textul relatiei de mai jos, pe care 1-am analizat altundeva", merita mai intii desprinsaobservatia de ansamblu potrivit &Arm atmosfera sprirituald de la curtea domneasca a Moldovei, din1632-1633, era mai elevatd decat cea de la Bucuresti, din pricina numdrului mai mare de persoaneinvätate" (savie), ortodocsi si evrei, dar si transilväneni, mai ales catolici, adica oameni de formatieoccidentala. De aceea, se pare ca disputele teologice, purtate in chip particular cu ortodocsii, aucapatat un aspect deosebit de viu. Si aici este apoi relatat un episod cat se poate de interesant. Estevorba de recurgerea, in toiul controverselor teologice, la propunerea de aplicare a probei focului".Domnul Moldovei, ne spun autoni relatiei, ar fi incuviintat-o in prezenta celei mai man parti aboierilor" sai. Ba chiar a fost pregatit, intr-un loc public, lemnull Totusi, aceasta teribild incercare nua putut avea loc, din cauza opozinei ierarhilor moldovern, in frunte cu mitropolitul, care, asa cumstun, de la 23 septembne 1632 era insusi marele cdrturar Varlaam 12.

Refuzul este explicabil daca tinem seama de faptul cd in procedura judiciard bisericeascaaplicata in tank rornane ordalia nu este cunoscutAt3. Oricum, insa, trebuie sa ne gandim ca, dacd atat detarziu, in pnma jurnatate a secolului al XVII-lea, proba focului" era cat pe aci sa fie practicatA in spatiulromanesc in contextul unui litigiu interconfesional, cu atat mai mult ea a putut avea loc in veacul alXIV-lea, la Vidin, in conditiile in care orasul era ocupat de ()stile ungare, asa cum a sustinut EmilLazdrescu, in legatura cu traditia despre viata lui Nicodim, intemeietorul Tismane114.

7 Ibidem, nr. 287, p. 897-900.8 Refenre la succesorul lui Chiril Lukans, pe nume Chiril Kontaris (20 halite 1638 sfarsit

iunie 1639).9 Antonio de Sanctis, Un tentauvo di unione fra Roma e Costanunopoli nel sec. XVII L'attività

del P. Angelo Petricca 0 F. M. Cony. Vicarto Patriarcale latino di Costantmopoli (1638-1640),Assisi, 1966, anexa 4, p. 97-98.

''' Stefan Andreescu, Meletros Strigos §.1 Angelo Petricca da Sonnino, in SMIM, XXI, 2003,p. 382-383.

'1 Idem, 0 relatie de cdlcitori strchni" in Tara Romcineascci §1 Moldova din aim 1632-1633,in vol 1zvoare strdine pentru istoria romcinilor, sub ingrijirea lui 5tefan S. Gorovei, Iasi, 1988,p. 51-56 (= Romeinit in istoria universald, 111/31

12 Insemnarea care vadeste data precisA a hirotonisini lui Varlaam a fost reprodusa mai nou, intraducere, de Radu Constannnescu, Vechrul drept romdnesc. Repertoriul rzvoarelor (1340-1640),Bucuresti, 1984, p. 199. Vezi si textul omiliet rostite cu acest pnlej de Meletios Singos, la D. Russo,Studir istorice greco-romdne, t. I, Bucuresti, 1938, p 232-234

13 Alexandru Herlea, L'absence de l'ordahe dans l'ancren droit roumain, in Recherches surPhistoire des Institutions et du drott", III, Bucarest, 1979, p. 97-104 ; V. Al Georgescu, Ordaha invechrul drept romeinesc,in vol. Sub semnul lur Clio, Cluj, 1974, p 306-316.

14 Emil Lazdrescu, Nicodim de la Tismana §1 rolul schi in cultura veche rormineascd (I peinciin 1385), in Romanoslavica", XI, 1965, p. 262-264, vezi si Virgil Ciocaltan, Intelesul politic ala minunn o sfeintului Nicodim de la Trsmana, in SMIM, XXII, 2004, p. 153-168.


Relapa celor doi misionan a fost de curand utilizatä in studiul lui Eugen Zuica, Note cu privirela construirea prunei buena catolice din Bucuresu si la tentativele nusionartlor franciscani de a-ireaduce la catolicism pe sastt dm Cdrnpulung, in volumul: Miscellanea historica et archeologica inhonorem Professorts lone! Cdndea, ingrijit de V. Sarbu si C Luca, Braila, 2009, p. 334-337.

Relatarea pdringlor magigri Angelo Petricca ssi Antonio da San Felice dinOrdinul Minoritilor Conventuali, despre misiunea indeplinitd in Valahia i

Moldova, cititd in Congregatia generald din ziva de 21 noiembrie 1634, finutd deJ.* cu Urban al VIII-lea15.

Relatare a ceea ce s-a facut in Constantinopol, Tara Romaneasca si Moldovapentru raspandirea Sfintei Credinte Catolice, de parintele Sonnino provincial alUngariei si de parintele San Felice provincial al Transilvaniei si de insotitoriiminoriti conventuali si despre ceea ce se poate face in Transilvania.

Fara nici un merit din partea noastrd, find acum patru ani chemati deDumnezeul binecuvantat in dispretul propriei vieti, sa aducem salvarea sufletelor,atat ale credinciosilor, cat si ale necredinciosilor, am recurs la Eminentele Voastre,find destinati pentru aceastä prea sfanta opera a rdspandirii Sfmtei CredinteCatolice, ca sa ne indreptati dupd cum v-ar fi inspirat Maiestatea Sa Divind, cutoate cã simteam inlauntru cà vocatia noastrd era pentru tara Persiei"; unde, gasindpersoane invdtate, se putea demonstra, cu acel putin talent pe care il aveam,limpedea lumina a Adevdrului Catolic. $i deja spre a invata limbile am fost trimis'ila Constantinopol, unde [odata] ajunsi, in afara de a-i intäri pe catolici in cel maibun chip pe care 11 cunosteam si de a arata grecilor si altor eretici cu predici,explicatii speciale si cu un pic de bun exemplu greselile, ne-am ocupat din rasputerisa invdtam limba turca, necesara pentru calatoria pe care credeam a o vom face. $ideja in cinci luni cat am stat in Constantinopol am invatat atata, incat in alte saseluni am fi invatat-o cu totul. Dar asteptand misiunea pentru Persia, ne-a sositscrisoarea de la Monsignor Ingoli, secretarul vostru, prin care ne scria ca ar fi fostpe placul Eminentelor Voastre ca noi sä mergem in Tara Romaneasca' siMoldova'. Ceea ce intelegand noi, chiar dacd ni se intrerupea cursul de invatare alimbii turce, spre a-i da ascultare cu once chip, fard a tine seama de vreo greutate sipericol am plecat la 4 februarie [1632] catre Tara Romaneascd. Ajunsi acolo, dupamulte incercari si primejdii pentru viatd, amintindu-ne de felul in care Domnulnostru Hristos si-a trimis Apostolii sa predice Sfanta Evanghelie, care este aceeasicu regula Sfantului Francisc, ne-am hotarat sa o tinem cu toata rigoarea.

16 Traducerea textului Italian al acestei relatii a fost efectuata dupa: Bonaventura Morariu,Series chronologica praefectorum apostolicorum ntissionis fr Min. Cony. In Moldavia et Valachiadurante saec XVII et XVIII, Vatican, 1940, p 23-25 (extras din Commentarium Ordinis FratrumMinorum S. Francisci Conventualium", an. XXXVII, nr. VIX). Alta editie: Moldvai csángri-magyarokmánytdr 1467-1706, I, Budapesta, 1989, p. 175-180.

16 tl regno di Persia.17 Valachia.18 Moldavia.


$i astfel, in pomenita provincie exercitiul nostru era de a-i spovedi si a leadministra [Sfintele Taine] acelor putini catolici care erau aeolo [si] care nudepaseau numdrul de cincizeci si de a-i aduce la penitentä si de a discuta cumonahii si laicii ortodocsi'9, vddindu-le cu dovezi convingdtoare, scoase din SfantaScripturà, Concilii i [Sfintii] Pärinti, cd nu se puteau salva pentru cä erauschismatici i eretici, a de acum era timpul sd parAseascd greseli asa de mari,pedepsite atAt de aspru de Maiestatea Sa Divinà cu acea robie in care se gäsesc, sicu alte lucruri asemandtoare.

Eram foarte iubiti de care domn2° si de &are boierii' din Tara RomâneascdatAt pentru cã practicam säräcia in acele parti, neluand bani, si pentru cä dupd ceincheiam slujirea pentru bisericd cautam prin milostenii lucrurile necesare traiului.$i ceea ce ne prisosea impArteam la ceilalti saraci. [Fapte] care ii tulburau nespus,nefiind obisnuiti sä vadd oameni care sd ii descumpaneasca prin vorbd, care sA deaasemenea probe de umilintä i sä trdiascd atAt de aspru. $i mai mult, pentru càpreceptorulll fiului numitului donm, care era un grec cipriot catolic, le recomandaadesea, la cererea noasträ, sa recunoascd suprema puterea supremä a Pontifuluiroman si noi faceam acelasi lucru cu ceilalti boieri, [lucru] cu care DomnulbinecuvAntat ne-a ddruit atAta milä, incdt ne dddeau ca exemplu si model de trAirereligioasä tuturor calugarilor lor, cu multd laudd pentru Sfânta Bisericd Romand;unde mai inainte se intampla pe dos, din [pricina] rãului exemplu al unor catolicide-ai nostri.

$i drept semn pentru acestea, domnul i acei boieri au inceput sä neconstruiascd o mAndstire, la cererea noasträ; i s-au ridicat sase incAperi, ispravite,

jumdtate din bisericd, dupd obiceiul locului23. Domnul a fost inlAturat de sultandin domnie si a fost desemnat un altu124 [sil de aceea s-au schimbat odatä cudomnul o bunA parte, ba chiar majoritatea boierilor, care sunt asemenea unorguvernatori subordonati25. [De aceea] am rAmas fard nici o nädejde de a aduce aceaprovincie la credinta catolicd, precum credeam, deoarece o asemenea schimbareeste obisnuitä la toti acei domni care urmeazd [la tron]. $i am cunoscut dinexperientd cA nu se putea face altceva in acea provincie decat confirmarea si de aavea grijA de acei putini catolici; si de a-i misca prin exemplu pe ortodocsi; si a

19 greet.29 Leon voda Tomsa (1629-1632).21 baroni.22 il Maestro. Este vorba foarte probabil de fratele Benedict", personaj foarte influent, care in

martie 1632 a fost interpretul solului suedez Paul Strassburg, aflat in drum spre Poarta. Acesta aratainsa cd era de neam cretan" si ocupa functia de orator" sau predicator" al curtli (Ctilátori strtimidespre le romtine, V, Bucuresti, 1973, P. 65).

-3 al modo del paese Pentru edificarea celei dintai bisenci, de lemn, care a ars in twill tulburarilorce au insotit inscaunarea lui Matei aga din Brancoveni, in toamna anului 1632, vezi: Eugen Zuica, Notecu privire la constridrea prime: buena catohce din Bucuresu st la tentauvele nusionardor franciscantde a-t readuce la catolictsm pe sapt din Ceimpulung,in volumul: Miscellanea lustorica et archaeologicatn honorem Projessoris Ione! Clindea, Braila, 2009, p. 329-336.

24 Lui Leon Tomsa i-a sosit porunca de mazilire la 21 iulie 1632, iar in noaptea de 23/24 iulie aplecat spre Poarta. In locul lui a fost numit Radu Ilia, fiul lui Alexandru I1ia, pe atunci domn al Moldovei.

25 Referire la dregatorii din sfatul domnesc


incerca convertirea multor transilvaneni care yin in pomenita provincie din pricinavecinatatii; dintre care printre altii a fost convertit un predicator calvinist, care,abjurand in public erezia lui $i cunoscand adevdrul catolic, cu multa fervoare s-aoferit sa se ocupe in Transilvania de convertirea taranilor sai eretici.

$i prin schimbarea domnului sus-pomenit tulburandu-se intreaga provincie,nevrand sa-1 primeasca pe noul domn trimis de sultan, find [acela] persoana uratade ei, ne-am sfatuit intre noi $i am judecat sa lasam acolo doi frati: un preot $i unlaic care sa aibd grija de acei catolici $i de locurile noastre. $i sa mergem inMoldova, provincie vecind, unde se aflä numär mai mare de catolici, de care amfost chemati prin mai multe scrisori. $i [odata] ajumi, am fost primiti cu marebucurie. $i de indata acel dome, datoritä vorbelor bune pe care le-a avut desprenoi din provincia Tara Romaneasca, ne-a daruit cu act oficial o biserica, care a fostfacuta spre folosul nostru de care un boier, cu scopul de a-i face pe catolici salocuiasca bucuro$i in acea provincie.

In amintita provincie am facut acelea$i expuneri de doctrina cu mai multeprilejuri, atat din pricina numarului mai mare de persoane invatate, dar perfide,ortodoc$i $i evrei, cat $i pentru numdrul mai mare de transilvaneni, in parte catolici$i in parte eretici, cu toate cã ereticii sunt putini. In aceasta provincie sa fie maimult de o mie de familii de transilvaneni catolici, insa raspanditi in diferite targuri,eke cinci, cate zece, ate douazeci, cate cincizeci $i cate $aizeci cel mult, totisup* ai episcopului de Bacau27, care este singurul pentru latinii din aceaprovincie. Cu toate ca ortodoc$i sunt multi, pentru cd acolo este un arhiepiscop deSuceava28, un episcop de Ia$i (?)29, unul de Roman", $i doi altii31, al caror nume nuni le aducem aminte, de$i ii cunoa$tem din vedere; fiindca ne-a fost furata. o Biblieunde stateau insemnate de noi toate lucrurile principale despre acele provincii.

Transilvänenii au in Moldova multe biserici, $i in unele pun preoti dupa voialor; iar din cauza lipsei care este acolo sunt obligati sa ia oameni decazuti $i deocolit; $i din nepasarea episcopilor din trecut sunt multe abuzuri ale acestor preotiignoranti $i decazuti, contrare [deciziilor] Conciliului Tridentin $i poruncilorPontifilor. Totu$i au adepti, [caci] noi nu am putut sa-i impiedicam, deoarece nuaveam autoritatea. In alte locuri, unde sunt putini transilvaneni $i saraci, ori nu suntbiserici, ori, dacd exista, sunt toate distruse, iar din nepasarea episcopilor din trecut$i a altor slujitori ace$ti transilvaneni nu $tiu ce este spovedania, impartapnia $ialte taine. Ba chiar multi copii mor mari$ori fara botez fiindca nu au preoti, $ipentru cã nu a fost acolo niciodata episcop sau altul care sa fi invatat laici sa botezein caz de nevoie; ceea ce noi i-am Inv:kat in multe parti.

28 in toamna anului 1632, moment la care se referd misionarii, domnea Inca in Moldova VoclaAlexandru Ilia (1631 dupd dec. 5-1633 apr.).

27 Baccovia.28 Suchiava.29 lassa. Referirea privgte, poate, prezenta la Ia.i a unul episcop-vicar.38 Roman.31 Este vorba neindoielnic de episcopii de Raclauti §i H4.


Nu ne-am oprit la Iasi, capitala acelei provincii, unde vor fi fiind vreo saizecide case sau familii de transilvaneni, unii crestini numai cu numele, pe care a fostnevoie sd-i invatam pand [si] O. facd cruce. $i tuturor acestora le-am administratsfintele taine. $i neincetat aveau loc intre noi si evrei si ortodocsi necontenitedispute, [isprävite] totdeauna cu descumpanirea lor si in chip special a ortodocsi.lor,cu care, in afara de multe altele intamplate, cu vadite primejdii pentru viatd, atat inTara Româneascd, precum in insasi Moldova, odata nefiind suficienta. autoritateaSfintei Scripturi, a Conciliilor si a Sfintilor Parinti ai lor s-a ajuns chiar laintelegerea de a vrea sa intram in foc, pentru ca ei sa pardseasca erezia in care suntcufundati si sa se intoarca la ascultarea datoratà Sfantului Scaun Apostolic. $i cutoate cã domnu132 intregii provincii s-a angajat la aceasta in prezenta celei mai mariparti a boierilor si fuseserd pregatite deja in public lemnele, cu toate acestea nu sefaptui, nu fiindcd ne-am fi abtinut noi care stdteam tot timpul gata, ci pentru cdarhiepiscopul, episcopul si calugarii, cu teama sa nu fie in chip Niacin infrânti deDonmul si izgoniti de norod, au impiedicat-o; deoarece venind calugarii lor cei maiinvätati sä ne intrebe cu ce siguranta ne expuneam la un asa mare pericol, li s-ardspuns deschis cd siguranta izvora din adevärul pe care il predicam pentru salvarealor, si pentru cd Domnul binecuvantat nu putea lipsi sal [aducal márturie pentruadevdr, intru mai marea sa glorie.

$i spre a nu obosi pe Eminentele Voastre sunt trecute sub tacere multe alteinfaptuiri in acele parti si multe alte pericole indurate; numai aceasta ne pare cdtrebuie spusä, ca, cu toate ca le-am vddit greselile lor, intrucdt stiau ca ne osteneamdin zel pentru mântuirea lor ne iubeau, ne cinsteau precum pe episcopii lor, nefaceau bucurosi pomeni, si au primit cu mare neplacere [vestea] plecarii noastrecdtre Constantinopol, care s-a intamplat din cloud cauze. Cea dintai pentrutulburarea generald a provinciei impotriva domnului care se schimba., cel cedomnea [inainte] find izgonit. $i a doua, mai importantä, pentru ca am primit oscrisoare de la Eminenta Sa Cardinal Ludovisio, de blind amintire, pe atunciprefect, prin care ne anunta cd intentia Eminentelor Voastre era ca noi sä stam laConstantinopol, autând sd tratdm cu mitropolitii ortodocsi si cu patriarhul lor, siinca [si] cu armenii, ca sd-si recunoasca greselile bor.

Dar inainte sä ajungem la ceea ce s-a negociat in Constantinopol, trebuie sava informam cd pe când sedeam in amintitele provincii ale Moldovei si TarnRomanesti eram adesea invitati sa intram in Transilvania, care se invecineald cunumitele provincii, de atre multi nobili33 transilvdneni catolici, care veneau de laprincipii Transilvaniei, trimisi deseori ca ambasadori la amintitii domni ai TariiRomânesti si Moldovei. Acestia ne spuneau ca negresit mare cdstig s-ar face inTransilvania cu ereticii, când ar fi convinsi, afard [de faptul] cä find un marenum-dr de catolici, raspAnditi in multe locuri, nu se puteau avea preop catolici care

" il Governatore.33 baront.


sd-i grijeascd §i cd in chip special in Secuime34, regiune transilvdneand deosebitd,erau multe locuri in intregime [locuite] de catolici, indiferenti la credintA din cauzdcä acolo nu erau preoti. Noi le rdspundeam cd nimic altceva nu ne-a fost poruncitde atre SfAnta Congregatie deck ingrijirea [spirituald a] Tani Romane*ti §iMoldovei, dar a totu§i vroiam sa in§tiintam pe Eminentele Voastre despre toateacestea. $i noi imine, deoarece ne doreau in chip special, vroiam sa ne inapoiem inItalia, ca sä cdpatdm autoritate §i un numdr potrivit de preoti §i sd-i ducem sd steapentru totdeauna cu ei in tam lor, [lucru] care i-a la'sat mângdiati.

Am plecat a§adar din Moldova spre Constantmopol §i dupd lungi discutnavute cu multi ortodoc§i am inteles cd nu se pot in alt chip converti, poate doar prinsprijinirea vreunui mitropolit catolic spre a fi patriarh existând printre ei unii [deacest fel] , care punând dupd aceea greci catolici ca prelati, i-ar fi adus pe ceilaltifa un bun capdt. Sau daca s-ar face lucru de folos la SfAntul Munte §i li s-ar dainvätdtori, prin infiintarea acolo a unui colegiu spre a-i instrui pe acei calugari, careapoi se rdspAndesc peste tot §i devin prelati. Deoarece prin aceastä binefacere s-arfdia välul de urd pe care il au contra Bisencii catolice. $i faandu-se invatati, maicu uwrinta vor recunoa§te gre§elile lor, adaugandu-se [si] oarecare subventie sprea recupera veinatul35.

Noi a§adar, considerând ca, in prezent, Transilvania, Tara Româneasa §iMoldova au nevoie de truditori §i a in acestea s-ar avea mare rod atAt prin a-iconduce pe ai notri, cat §i in a-i readuce pe cei din afard [de religia catolicd], [noi]neavând altä limbd invatatä deck romAna36, care slujqte pentru Tara Romaneasca§i Moldova, §i slujindu-ne de latind pentru Transilvarna, rugdm pe EminenteleVoastre, spre a le fi folositori sã ne trimitä in amintitele provincii; [i] sa nemilostiveasa cu tot ceea ce infati§am in Memorial, care in chip special contine[cereri pentru] autoritate, ajutor §i tovdrd§ie de preoti, care au fost [deja] ORO de noi.

34 nelh Siculi.35 ad redunendam venanonem.36 la Valacha.


GIOVANNI LUIGI ZANI

(sec. al XVII-Iea)

Despre viata lui Giovanni Luigi Zani se cunosc putine lucruri. S-a nascut la o data greu deprecizat intr-o familie nobiliard din Bologna A urmat cariera armelor intrand in serviciulHabsburgilor, pentru care a luptat in al doilea rdzboi nordic (1655-1660), apoi pe frontul dinTransilvania i Ungaria impotriva otomanilor A facut parte din trupele imperiale care au ocupatClujul in 1661 si, potrivit cronicii lui Georg Krauss, a indeplinit functia de comandant alcompaniei a doua a regimentului Dörner. Cunostintele sale de limba latina i-au atras numireaintr-o misiune diplomatica pe langa principele Janos Kemeny, cu scopul obtineril de provizii siintariri pentru garnizoana Clujului. Rezultatele misiunii au fost anulate de infrangerea si moarteaprincipelui transilvanean, in lupta de la Seleusul Mare (22 ianuarie/1 februarie 1662). Dupaacest eveniment Zani a luat parte, timp de zece saptamani, la apararea Clujului in fata ostilorotomane conduse de Kuciuk Mehmed pasa. Desi epilogul a fost favorabil asediatilor, Zani apardsit orasul din cauza unei revolte a trupelor provocata de neplata soldelor. A continuat salupte sub tlamura Habsburgilor fiind rdnit de un foc de muschetd, cu putin timp inainte de luptade la Saint Gotthard (1 august 1664) si a murit sapte ani mai tarziu tot in urma unel actiunimilitare. Impresiile sale despre Transilvania s-au pastrat gratie publicarii unor scrisori adresatefamiliei sale, publicate intr-un miscelaneu de relatii de calatorie intocmit de fratele sau, ValerioZani sub pseudommul Aurelio degli Anzi. Epistolele sale ne dezvaluie un observator atent care ainregistrat o multime de detalii privind limba i obiceiurile locurilor, atitudinea populatiei fatade Habsburgi i otomani, starea fortificatiilor, tipul de armament, maniera de luptd a adversarilorotomani, tatari, transilvdneni, munteni si moldoveni. Pe langa aspecte cunoscute i din alte sursese individualizeaza descrierea detaliata a luptei de la Seleusul Mare precum i intalnirea cudomnul Tani Romanesti, Grigore Ghica (1660-1664) Din scrisorile lui Giovanni Luigi Zani,publicate pentru prima data la Parma, in 1691, in volumul 11 Gento vagante. Biblioteca curwsadi cento e ptu relazioni di Viaggi stramen de nostri tempi racconta dal Signor Aurelio deghAnzi ed estrata da diverse lettere private, informazioni particolari e Libri di vary scrittoriIta ham, Francest, Spagnuoli, Alemant, Lanni ed altrt autort del corente secolo am selectat doaropt, care contin referiri la Tari le Romane. in istoriografia romaneasca aceste texte au fostrepublicate i comentate de Ovidiu Cristea, Un ceileitor strain in Transilvanta secolului al XVII-lea.Giovanni Luigi Zani, Revista Istorica", XIV, 2003, 5-6; o versiune italiana a fost publicataanterior in volumul L'Italia e l'Europa Centro-Orientale attraverso i secoli. Miscellanea distudi di storta politico-dtplomatica, economica e dei rapporti culturah, a cura di Cristian Luca,Gianluca Masi e Andrea Piccardi, Braila-Venezia, 2004, p. 277-291.


Extras al scrisorilor domnului conte Giovanni Luigi Zani, cavaler cdpitan dinBologna fi sergent major in armata Majestatii sale Imperiale. Scrisori ale

aceluiafi domn Giovanni Luigi Zani cu relatareal rdzboaielor din Transilvaniaimpotriva turcilor in care se vorbesste de asediul, de cdtre aceea,si[turci]

a Clujului2, impreund cu alte inteimpldri ale rdzboiului din Ungaria

22 septembrie 1661: Giovanni Luigi Zani dtre fratele sdu Valerio Zani.

Prea ilustrului meu frate. Din pädurile i muntii din Transilvania primitirespectele mele impreunã cu aceasta [scrisoare]. Am ajuns cu armata la Kolosvar inTransilvania, Clausemburg in limba germand §i Claudiopol in latinà. Aceasta estere§edinta de zi cu zi a principilor din aceastd tard. Dupd cloud zile locul a fost infantcu 1000 de cdlareti germani §i cu 1000 de infanteri§ti care, dqi au jurat credintdPrincipelui Kemény Janos3, se aflä sub protectia §i comanda Majestatii SaleImperiale4; eram cu totii infThearati §i incurajati gandindu-ne doar la victorieimpotriva du§manului, pentru a spune adevärul §i a§teptand in orice zi un asediu intoatä regula, din cauza amenintdrii continue a turcilor. Ploile frecvente au deterioratdrumurile, astfel Inca este imposibila aducerea unor provizii §i munitie pentru a nesustine vreme indelungata. Eu fac parte dintr-o companie a regimentului domnuluicolonel De' Merci5. Turcii §i Taal-1i au jefuit, incendiat i distrus tot ce se gdseaaici, in a§a fel incdt prea putine se pot gdsi, iar proviziile sunt foarte scumpe. Separe cd planul turcilor de a ataca este foarte verosimil, deoarece pana acum nu aupärdsit tara, dupd cum nu au facut-o nici taarii; daCä vor veni ne vom comporta caoameni de onoare. Aici muncim ca ni§te câini i cu sigurantd putine sunt orele deodihnd, find put in m4care nu atat de obligatiile noastre, cat de necesitate. Dadcu aceastd ocazie nu vom intra pe teritoriul Imperiului Otoman, niciodatä nu credcä vom mai avea prilejul in zilele noastre. Turcii sunt furio§i pe not i spun in toatefelurile Ca vor acest loc indreptându-se spre acest obiectiv §i [aflandu-se] la odistanta de putine leghe de aici. In privinta or4eni1or, acqtia sunt in cea mai mareparte cu sufletul de partea turcilor. Hrand i munitie nu sunt de nsipit. In fiecare zine chinuim sä refacem zidurile i sã drpim un loc foarte slab infdrit §i cufortificatii din alte timpuri6. Ne consoleazd doar faptul cä dumanul nu are tunuri.Cu toate acestea dä de gandit cà, impotriva obiceiurilor sale, [inamicul] aratd cä

ragvaglij2 Clausemburg.3 Principe al Transilvaniei 1661-1662 Pentru viata si canera sa vezi loan Kemeny Memorn

1607-1661, editie i prefatg de $tefan J. Fay, trad. Pap Francisc, Cluj-Napoca, 2002. Din pacateaceastd lucrare nu trateazd perioada anilor 1661-1662

4 Leopold I, 1658-1705.5 Asa cum mentioneazA o scrisoare ultcrioard, datorità pierdenlor inregistrate de corpul de

ofiten in timpul asedieni Clujului de care otomani, Zani a ajuns sa comande trei compann. GeorgKraus, Cronica Transilvamei 1608-1665, Bucuresti, 1965, p 601 mentioneazd la rdndul sdu cd Zani(ortografiat in cronicd Zanni) a condus a doua companie a regimentului Dommer.

6 all pentru fortificatiile Clujului v. Ev lia Celebi, Calatorz strãini despre Tante Rankine, VI,Bucuresti, 1976, p 554-555 care vorbeste de o cetate puternicd pe care ar fi vazut-o de nu mai pupnde sase on. Aprecienle lui Zani au in vedere, desigur, raportarea la sistemul de fortificatii occidentaldominat de faimoasa trace itahenne, tip de fortificape mult mai adecvat pentru suspnerea unui intensfoc de artilene Pentru aceastd problemd v. Geoffrey Parker, The Army of Flanders and the SpanishRoad 1567-1659, Cambridge University Press, 1972, p. 7-10.

163

I

1

www.dacoromanica.ro

dore§te sa ramand in campanie pe durata iernii. Ali pa§a este in partile Sibiului'.Acolo a proclamat ca principe un nobil transilvan pe nume Apaffi8, care rezidd intr-uncastel ce i-a fost restituit de tatari §i in care a fost tinut prizonier de care aceia§itátari. Totul a fost facut cu scopul de a-1 inldtura pe ce151alt principe, KeményJanos, subordonat imperiului §i. care il recunoa§te ca suveran pe Majestatea SaImperiald. Acest nou principe se affa aproape de Vicemburg sau Alba Julia', pentma face o diversiune §i pentru a discredita gruparea rivalului sdu. Acolo a convocat odietd a nobihmii din Regat. La rândul nostru ne aduam fortele, cdci o parte acavaleriei noastre cornpusd din 30 de oameni a atacat 340 de soldati ai numituluiApaffi, ucigand 30 dintre ace§tia §i land un numdr de prizonieri, in timp ce altii aurupt-o la fugd. Turcii, in schimb, au capturat un ord§ean de seamd de aici, faptfoarte auator pentru cd acesta cunoa§te foarte bine situatia noastrd. Altele pâtia inclipa de fatd nu mai §tiu; cu plecdciune recomandându-md tuturor.

II

Decembrie 1661: Giovanni Luigi Zani care Valerio Zani.

Prea ilustrului meu frate. Nesiguranta acestor drumuri imi intdrzie consolareape care o pnmesc prin [scrisorile] foarte agreabile ale Domniei Voastre; a trecutdeja o lurid de cand sunt lipsit de acestea. Ma aflu intr-o tara §i intr-un ora§ in careluteranii, calvini§tii, arienn §i turcii i§i dau concursul pentru a reface anticul Babel.Cred ca pentru a exprima tot rdul e nevoie sd spun intr-un singur cuvânt cd e vorbade Transilvania, parte a Ungariei. Nu trece o zi fard sa se a§tepte noutäti, caci turcii[ne] amenintd necontenit. Iar oamenii locului sunt mai inclinati spre du§man cleatspre noi, purtand atka urd nemplor incdt trebuie sä ne päzim foarte bine. Un pâlcde o§teni al principelui nostru Kemény Janos a invins unul al turcilor facând §aseprizonieri §i ucigand mai mult de 30. Dar acestea sunt fleacuri; la primdvard nevom confrunta din nou. Kemény Janos a intrat in Transilvania cu cdteva regimentenemte§ti cu intentia de a-1 alunga pe Apaffi. Eu am fost trimis de comandant laacela§i Principe' pentru a discuta chestiuni importante privind intretinerea §iapdrarea acestui loc §i pentru a ne da ordine. Cdratoria va fi putin incomodd dincauza frigului, dar asta are prea puting importantd. Dumnezeu sä imi dea norocul sasimi indeplinesc misiunea cu succes §i in folosul Majestatii Sale Imperiale §i spregloria §i ialtarea numelui de cre§tin, find vorba de du§manii credintei; cu acesteama inclin cu drag.

III

Ianuarie 1662: Giovanni Luigi Zani Care Valerio Zani.

Prea ilustrului meu frate. Am fost primit de Principe le Kemény Janos cudovezi de multä politete §i curtoazie. Mi-a impärtd§it sentimentele sale §i mi-a

7 Arnzstatt.8 Mihail Apaffi I, principe al Transilvaniei, 1661-1690.9 Alba Giulia in text. Vicemburg este probabil o formã coruptA din Weissenburg.I° Kemeny Janos.


aratat mare incredere, promitandu-mi un sprijin substantial in cazul in carefortareata ar fi atacatä. Mi-a däruit un cal foarte frumos i mi-am luat Camas bunintorcandu-ma cu scnsonle oficiale la comandantul meu. Am lasat in urma unsoldat al meu, om istet" pentru a solicita proviziile. Dar norocul ne-a fost cu totulpotrivnic. Pentru cã principele a primit veste sambata trecutd, in ziva de 21 aacestei luni, cã turcii, trecand Portile de Fier vin in ajutorul Sighiwareiu, cetatedeja incercuita; [ace§tia insa] s-au sfatuit sa o abandoneze §i sä se indrepte [spreoastea lui Kemény Janos] pentru a o ataca. and a primit tirea Ca oastea[dugrianilor] este in apropiere [principele] s-a gandit sã se odilmeasca peste zi,fiind hotarat sa se retraga; dar turcii nu i-au läsat timp, ci au aparut in grabd lamijlocul zilei; [oamenii principelui] au urcat in a i au fost dispui in escadroaneintr-un loc ingust, inconjurat din toate partile de munti, [loc] convenabil pentrusustinerea atacului13. Centrul dispozitivului a fost ocupat de husari, militie unaara a

Taprincipelui, pe flancul stang erau croatii §i dragonii si mai in urma cavalena , iarpe flancul drept 300 de infanteri§ti transilvani, supui ai principelui. Turcii aveau inprima lithe cloud escadroane de 3000 de oameni, iar in spate, la o loviturd de tundistanta, alte trei escadroane cu acelasi numdr de oameni. A fost atacat cu hotararede turci; husarii de§i erau destul de departe au luat-o la fuga in mod rqinos, rupandmare parte din escadroane.

Incurajati turcii au inaintat, dar intampinati §i respin§i cu bravura de croati §idragoni, pareau deja sä dea inapoi. In acel moment toti transilvanenii au inceput safuga in graba lasand campul de batalie cu cloud tunuri i trei stindarde in mainileinamicului. Mortii, din cate am inteles padä acum, nu sunt numerc*, ridicandu-sela cifra de 50, iar prizonierii sunt in numar de 30. Turcii au continuat urmarireacale de trei sferturi de leghe pand la o pddure §i intorcandu-se au dat foc satului15,retragandu-se [apoi] la Sighi§oaral6, unde, din eke am inteles de la oamenii n4ricare au scapat, stau cu mare teamd §i cu convingerea cà noi ne vom conjuga fortele§i vom cuceri acel loc. Mi se rupe inima vazand cã Dumnezeu a inchis ochii

11 persona di spirito12 Segesburg.

Zani relateaz5 b5tdlia de la Seleupl Mare (22 ianuarie/1 februarie 1662) care a pus capdtcarierei lui Kemény Janos Pentru acelasi eveniment Georg Kraus, Cronica TranstIvantet, p. 466afirm5 cä principele a refuzat sa dea credit stirilor care anuntau apropierea trupelor otomane deSighisoara si cà abia la 21 ianuarie s-a convins c5 nu era vorba de zvonuri lipsite de temei. Memoriilecomandantului general al trupelor Habsburgilor din Ungaria, Raimondo Montecuccoli oferd la rândullor cdteva indicii interesante Pentru Montecuccoli decisivA a fost indecizia principelui Kemény, carea ezitat intre cloud optium sd se retrag5 sau sd dea lupta. Indecizia a permis jonctiunea trupelor luiKuciuk Mehmed, pap de Oradea cu cele ale lui Mihail Apaffi fapt ce a contribuit decisiv lainfr5ngerea lui Kemeny (v Memoires de Montecticult générahsstnie des troupes de l'Empereurdivtsees en trois hvres, Paris, 1751, p. 400-401). Ev ha Celebi, C'd kitort strains, VI, Bucuresti, 1976,p. 435 si 601 (15 la rdndul sdu o versiune destul de diferita, care exagereazd evident efectivele otiriilui Kemény; potrivit aceluiasi autor, oamenii principelui zdceau morti de beti" in momentul in careau apärut trupele otomane.

14 Georg Kraus, Cronica Transtivanies, p. 473 precizeazá cã rezerva de cavalerie a fost asezatäpe partea cealalté a satului, spre raid Tarnava" de teama unei curse si a unui presupus corp de rezervdotoman; Mémotres de Montecucuh, p 402 cid o descriere mult mai sumara a dispozitivului.

15 Probabil Seleusul Mare, satul langa care s-a dat lupta.16 Sesburg.

165

13

www.dacoromanica.ro

garzilor care au vazut inamicul inainte de a sti de sosirea acestuia17 astfel Inca,find surprinsi, nu au putut aseza oamenii in ordine, asa cum se cade intr-o bataliesi, peste toate, fuga precipitatä a husarilor a fost cauza dezastrului.

Nu se cunoaste 'Yana acum nici o stire despre principele Kemeny Janos, ceeace ma face sa cred ca a murit fard indoiald in timpul bataliei. Soldatul meu mi-aspus ca 1-a vazut venind in flancul drept cu sabia in mand de unul singur, in timp ceostemi sai fugeau. Cred Ca e mai degraba mort deck viu, fapt ce afecteazainteresele noastre. Fiul sau a fugit in Ungaria. Unii potentati ai regatului, retrasi lao distanta de cateva leghe, ne roaga sa mentinem orasul spre binele public alTransilvaniei. Dar acestia sunt tineri domni care mai degrabd vor sa moard decat sãrecunoasca pe celdlalt principe, in timp ce mare parte dintre cei care 1-au servit peKemeny Janos s-a imprastiat i s-a refugiat la noul principe Apaffi18. In prezent nune temem de asediu caci dusmanului ii lipseste mfanteria, dar la primavara vom ficu siguranta primii atacati. Oräsenii ne dau motive sä ne temem mai mult de eideck de turci; nu ne putem increde in ei i ne-ar alunga de build voie din oras, bachiar comandantul imi spune cä taranii ar fi decisi sas intre cu arme intr-o zi de targchernandu-i si pe turci pentru a masacra comandamentul. E bine cd stim i noi acestlucru i cd o sa fim atenti. Roaga-te la Dunmezeu pentru noi, caci niciodatä nu afost mai mare nevoie, si cu tot respectul ma semnez.

IV

Februarie 1662: Giovanni Luigi Zani care domnul conte Carlo Antonio Zani,tatäl

Prea ilustrului meu tatd. Hazardul imi influenteaza scrierea scrisorilor si amsperanta ca primind una vei putea rdmane multumit, iar apoi pentru ceva vreme veirämane lipsit de ele. Cu fiecare zi ne temem tot mai mult de asediu i sunt putinesperante de a primi ajutor din cauza mortii principelui Kemeny Janos intamplataapoi, dupd cum am dat de stire contelui Valerio, fratele meu. Am macar aceastäconsolare cd, dacd nu se va intampla vreo nenorocire, vom incerca sä actionam cuonoare si ca adevarati gentilomi. Dacd nu vom primi ajutoare inainte ca aceastahind sa se incheie, situatia noastra va fi foarte rea find sigur ca vom fi primiiatacati de turci. Acesti ordseni ne dau mai mult de gandit deck dusmanul, in timpce intrcaga tard ravneste sa traiasca in pace, pasandu-i prea putin ca va trai substapanirea turceasca si a noului principe, confirmat de Poartä in acest post. Atat

17 Se pare cã vinovat a fost principcle Kemény, care nu a luat in calcul posibilitatea ca turcii sãplece in urmdnrea lui Potnvit lui Georg Kraus, Cronica Transdvamel, p 472, o parte din trupeleKemény era imprdstiatai dupd provizii, iar o altd parte se odihnea. Desi principele fusese sfatuit sd seretragd, se pare ca a respins aceasta idee soconnd cd fuga sa va fi socotitd rusinoasd". Pentru GeorgKraus (dndem, p. 471) se pare cd in decizia pnncipelui a cantarit i dorinta de a jefui satul i castelulDumbrdveni, propnetate a rivalului sh Mihail Apaffi; pentru prehminanile bat5hei cf Mémoires deMontecundi, p 401

18 Mai multe surse spnjind acest punct de vedere v Ovichu Cnstea, Un caldtor strain in Transilvarnasecolulia al XI/II-lea: Giovanni Luigi Zani, RI, XIV, 2003,5-6, p 165, nota 40.

166

san.

Im

www.dacoromanica.ro

nobilii, cat si oamenii simpli pastreaza prea putin credinta si promisiunile facute sinu spun niciodata adevarul. Ma ajuta intr-o oarecare masurd stapanirea limbii latinede care sunt lipsiti ceilalti oficiali si comandantul. Am primit de curand 100 dedragoni de la armata., cu multe promisiuni, pentru a nu abandona locul. Turcii sebucura de incartiruire bund la Sighisoara.19, läsand taranilor grija de a bantuidrumurile si a jefui tinutul. Au rdspandit zvonul cd vor sä \find cu 200 000 deoarneni si sa ne taie pe toti in bucati. Dar acestea sunt doar vorbe si fanfaronadepracticate de acest neam, la care se rdspunde cu tot atatea amenintari asernanatoaredisprettundu-i si luandu-i in deradere. In acest timp noul principe Apaffi a trimis oscrisoare foarte curtenitoare si bine ticluita conducerii noastre, in care ne roaga sine implora sa abandonam orasul. Caci altfel turcii nu vor pärasi tam, cat timp noinu vom fi alungati adaugand ca, dacd vom persevera in gandul imparatului de aajuta crestinatatea, aceasta va fi spre paguba aceleiasi [crestinatati] caci turcii vorcuceri si jefui toate orasele ridicand moschee. Scrisoarea ne anunta cd sunt gata sane cucereasca si alte asemenea lucruri; i s-a rdspuns in limba latina, in numeledomnului comandant, cu concluzia ca fara porunca expresä a Sacrei MajestatiImperiale nu vom abandona niciodata locul; ne incredintam ajutorului luiDumnezeu desi cu greu vom putea par:Li acest oras in viata sau in libertate.Fagarasul20, cea mai buna fortdreata a acestei tari, in care erau de strajd 120 denemti s-a predat noului principe din cauza perfidiei a 400 de soldati unguri, carefuseserd in serviciul defunctului Kemeny Janos si care vroiau sa ii ucida pe ainostri, care doreau [in schimb] sa mentind locul. Prin urmare a fost nevoie sä seajunga la un acord cu Apaffi, care a promis sä ii escorteze cu arme si bagaje pana laSatu Mare21. Dar [oamenilor din escorta] lipsindu-le credinta i-au abandonat in adoua noapte si dacd nu ar fi fost un cavaler care ii comanda, pe nume GregorioBeth len, fidel Sacrei Majestati Imperiale, ar fi cazut in capcana intinsa de pasaturcilor care voia sa ii taie in bucati intr-o padure. Toti sunt prin urmare sanatosi simaine vor ajunge la Satu Mare. Pierdutá find aceastä fortareata.22, care este ininima tarii, nu avem nici o indoiald cd vom fi primii atacati. In fiecare zi sunttrimise noud si orasului scrisori ale principelui Apaffi. Oräsenilor li se scrie sa netaie in bucati sau sä ne alunge dacd nu vor ca toate satele din jur sa fie incendiate;noua ni se scrie cd trebuie sa plecam si cd orasul e al sat' si ca vrea sa il ocupe si säil adauge staparnrii sale. Turcii, desi s-au retras la hotarele Transilvaniei nu vor sapiece 'Yana and noi nu ne retragem si anunta deschis cd vor invada cu trei ostiputernice, conduse de Mare le Vizir23, de sultan in persoand24 si de Ali pap:5,Croatia si tinutul dinspre Satu Mare, in scopul de a cuceri toate provinciileereditare ale irnparatului, incepand un razboi in urma caruia spell sä exterrnine

19 Segisvar.20 Fogoras.21 Zatmar.22 Hgarapl.23 KOprulti-zdde Fdzil Ahmed pap, mare vizir intre 1661-1676.24 Mehmed al IV-lea 1648-1687.25 Kose All pap cuceritorul cetdtit Oradea in anul 1660


cre§tinatatea. E adevarat cd astfel de arnenintari le sunt obi§nuite. Dar imi provoacateama putinul sprijin pentru tabara imperiald, caci top potentatii tree de partea luiApaffi tinând cont de interesul lor mai degrabd de cel public, find obositi de razboi§i donnd doar pacea, f-ard a le 'Asa de restul. In adevar tam este in mine in asa felInca iti inspird mila, iar tatarii au luat in captivitate atâtia oameni incdt esteaproape un desert. Principe le Apaffi a convocat la 10 martie dieta intr-un loc numitGheorgheni26. Acestea sunt ceea ce pot da de §tire pentru a va satisfacecuriozitatea. In ceea ce ramane vä rog sa-rni salutati toate rudele §i plecându-ma cuumilinta ma iscalesc drept cel mai umil §i mai indatorat fiu.

V

Martie 1662: Giovanni Luigi Zani care domnul conte Carlo Antonio Zani.

Prea Ilustrul meu tatä cu toate cd nu am mare lucru de scris, pentm a-miindeplini datoria nu pierd nici o ocazie de a va trirnite scrisorile mele. Am intelescum alaltdieri taranii din regiune au capturat pe unii care veneau incoace cu unmare numar de scrisori adresate acestui ora§, intre care s-ar fi putut afla §i pierdeunele ale Voastre. In ceea ce ma prive§te sunt sanatos. Cei de aici doresc sa nealunge, dar nu vor reu§i aceasta prea curand. Astazi incepe dieta convocatd deApaffi la Gheorgheni27, dar se Intampla ca Imparatul sd nu vrea sub nici o forma sa

accepte ca principe. Aici se spune cd la Satu Mare28 se va face o alta dietä cu ceipupni care sunt ata§ati taberei Sacrei Majestati Imperiale. Si cä acolo fanarulRakóczi29 va fi ales ca principe; noi mai degraba ne ldsam tdiati deck sa nepredam. Dar fail un ajutor suficient nu vom rezista vreme Indelungata, find ata't dedeparte §i in mijlocul unei tari pline de rebeli. Turcii, pe care ii vrem dap afara fieprin negocieri", fie prin forta, ameninta sa ne atace in opt sau zece zile. in ora§ ceamai mare parte sunt cu sufletul de partea lor. Azi s-a descoperit cã au scris nouluiprincipe in numeroase rânduri sa se apropie, find gata sä se ocupe in felul lor degarnizoand. S-a convenit sa fie dezarmati cu forta, iar noi suntem acum cu totii instare de alerta. 5ase sute de ieniceri au intrat pe la Poarta de Fier, iar Ali pasaameninta sa treacd Transilvania prin foc §i sabie, daca nu pardsim acest loc; suntemintr-o pozitie expusa, departe, chiar lipsiti de speranta de a primi ajutor §i nu vad1., UM am putea scapa. Vom actiona totu§i ca oameni de onoare, cu totii dispu§i samurim mai degrabd decat sa ne predam; ma incredintez rugaciunilor voastre §i curespectul cLivenit fratelui meu, inchei cu urnilinta.

26 Gheorghen27 Gheorghen28 Zatmar.29 Francisc Rakoczi al II-lea30 Textual cu dragoste" (per amor).

168

ii

www.dacoromanica.ro

VI

5 iulie 1662: Giovanni Luigi Zani catre prea ilustrul conte Lodovico Caprara,colonel de cavalerie, gentilonfal Sacrei Majestati Imperiale.

In sfarsit dupd zece saptamani de asediu se deschide calea pentru a-mireafirma vechea mea recunostinta catre prea Ilustra VoastrA Domnie. Arnanunteleascdiului stiind ca vor sosi acolo, voi omite sa le mai infatisez. Azi, in a cincea zi aprezentei luni, foarte de dimineatd, au plecat cloud tabere in care erau separatitatarii si turcii irnpreund cu Apaffi, ldsand la fata locului mai mult de 500 de saci defaina, slänina, unt, pasäri i alte lucruri comestibile in mare cantitate; cu care ne-amintremat intr-o oarecare masurd. [Dusmanii] au luat calea Gherlei'. Nu ne putemimagina altä cauza a unei plecari atat de gräbite, chiar fuga, decat vestea apropieriiajutorului mereu sperat de care noi, cu toate ca nu am stiut niciodatä cand va sosi.Evenimentele militare ale asediului au fost numeroase i cu siguranta comandantulRettani32 cu indemanarea, valoarea si priceperea sa a dat dovada unui soldatexperimentat si a unui politician prudent. Dna' prea Ilustra Voastra Domnie arvedea toate scrisorile si negocierile intreprinse de inamic pentru a obtine orasu1 fieprin amenintari, fie prin viclesuguri, fie prin traddri, cu siguranta cã s-ar minuna. Insfarsit insusi episcopu133 (desi eu cred cd sub amenintare) a dorit ca orasul sa sepredea. Toate difieultatile au fost insa depasite. Azi au fost demolate cele patruforturi, in trei dintre ele fiind amplasata artileria. A fi vrut sa va informez mai inamänunt daca nu ar fi o poveste lunga si cunoscuta. Cu toate ca suntem eliberati deasediu, Inca nu am inceput sä ne bucuram de circulatia scrisorilor. Ali pap a trimisaprobarea pentru un armistitiu, iar principele a trimis aici instructiunile pcntru a-1incheia si de aici au fost indreptate generalului Schneidau aflat la o distantä de optleghe bune. Mare parte a turcilor a iesit din tard ramanand 1000 cu Kuciuk pap,care au fost incartiruiti in oraple sasesti. Noi ceilalti putem fi multumiti. Semurmura cd aceste companii vor fi trimise la Satu Mare, fapt care ne va imbunätätiputin situatia; eu sunt cdpitanul a trei astfel de companii, alti doi [capitani] fiinducisi in timpul asediului. Va rog sa adresati aceasta scrisoare domnului conte, tatalmeu, pentru cd nu ii pot scrie pe larg; cu care ma inchin cu urnilintal Domniei Voastre.

VII

Iu lie 1662: Giovanni Luigi Zani catre tatal sau Carlo Antonio Zani.

Prea ilustrului meu tatd. Bucuria pe care prea ilustra Voastra Domnie o vaavea prin aceasta scrisoare, va fi rdsplatita cand Dunmezeu imi va acorda gratia dea putea primi scrisorile voastre. Nu mi-a lipsit vointa [de a scrie], dar lungul asediu

31 Samosvivar probabil denvat din Szamosujvar.32 David Rettani, numit de Georg Kraus, Cronica Transilvamet, p. 493 si 508 Wolff Retani si

descns drept un Italian dintr-o familie de stare Malta"33 Este vorba de Ferenc Szent Gyorgy, episcop de Vdcz vezi mai jos


al dusrnanului rn-a lipsit de puterea de a o face. Astazi asediul a fost ridicat dupd odurata de zece saptamani34. In acest rdstimp s-au petrecut multe frumoase fapte dearme. Läudat fie Dumnezeu, ma aflu in perfecta stare de sandtate si in plenitudineafortelor in comparatie cu situatia anterioard; dacd ar fi sa scriu totul nu ar ajunge unvraf de hartii. Ne-am opus unei intregi provIncii sprijinita de turci, unor traddri sirebeliurn si altor infruntdri militare astfel incat trebuie sa multumim lui Dumnezeucd lucrurile s-au petrecut in chip fericit si spre cinstea noastra. Noaptea trecutadusmanul a inceput evacuarea astfel incat, la ivirea zorilor, ariergarda s-a retrasultima. In tabara inamicului am gasit mare cantitate de Mind, came sarata si altelucruri comestibile intr-o masurd indestuldtoare. Acurn se demoleaza fortul undedusmanul isi amplasase artileria; stiu cd ar trebui sa expun mai pe larg scrisorile,raspunsurile, viclesugurile, minele si contraminele folosite in rästimpul acestuiasediu, dar ar fi nevoie de o stare mai tihnita deck cea in care ma aflu acum. DacdDumnezeu imi va ingadui sa plec de aici, voi povesti cum se cuvine fapte curioasesi in afara celor obisnuite. In acest asediu au vrut sa ne cucereasca nu numai prinforta armelor, dar si cu inseldciuni si scrisori; la care a trebuit sä rdspund MCA voiamea datorità brumei de latind pe care am invatat-o in scoala. Pentru a scrie totusi pescurt cate ceva despre subiect, pentru a starni curiozitatea voastra astfel Inca sä nuramand cu totul nesatisfacutd in legatura cu ce s-a intamplat, voi spune cd KuciukMehmed pasa35 de Oradea36 a asediat acest locimpreuna cu principele Apaffi. Auadus de la Fagaras37 multe piese de artilerien. In partea vestica si-au asezat tabaravalahii. La miazdzi, unde sunt gradini si locuri care servesc drept cimitire si-aasezat tabara insusi pap'. Noi vedeam din turnuri pe turci cum rdscoleaumormintele pentru a cauta banii pe care, cu o superstitie nebuneasca, acestitransilvaneni au obiceiul sa-i ingroape alaturi de cadavre; fapta turcilor a fostcondamnata cu strigate si urlete de care multime.

In acel loc au ridicat un bastion in care si-au instalat artileria incepand säbombardeze casele orasului. In fata bastionului zis al croitorilor, care e cel mai binefortificat, au pus in a patra zi alte piese de artilerie, incepAnd a bate zidurile.Kuciuk este un om temerar si banuitor care dispretuieste sfaturile celorlalti. Uniiprizonieri ne-au spus cd a indepartat pe tunarii principelui Apaffi, punand in locullor turci prea putin deprinsi cu aceastd meserie si cã a dat artileria in pazaienicerilor care trägeau fard incetare. Astfel incat, incascand peste masura tunurile,acestea au crapat, proiectilele zburand pe deasupra caselor din oras. Se parea cavroiau sa ne cucereascd cu bubuitul si cu zgomotul tunurilor. Intre timpcomandantul Rettani, in interiorul zidurilor, a ripostat si a intarit zidurile cumaxima atentie. Intr-o zi Kuciuk pasa a indltat un steag, promitand asediatilor cd

34 Asediul a inceput la 23 apnlie 1662.35 Kucluukmernet Bassa36 Varadino.37 Fogaraz.38 Afirmatie infanta de Georg Kraus in Cromca Transdvanter, p 491.39 Ev ha Celebi, Cid [Mort strthnt, VI, p. 555: mentioneazã ca poarta de sud a Clujului mai era

nurnita si Poarta cimitirului.


aceia care vor lepada cre§tinismul vor primi, in afard de 5 flonni ungure§ti pe lund,provizii din abundenth; cativa dintre ace§ti blestemati transilvdneni au fugit intr-onoapte §i s-au ldsat circumm§i. Au fost a§ezati intre bastion §i §antul din spateleartileriei. Soldatii no§tri au gdsit 27 dintre ace§tia cu un cdpitan renegat §i i-au thiatin bucdti, capturându-le in plus stindardul §i micul fore°. Intr-o alth ie§ire ne-amluptat cu turcii, iar pa§a care era la masd a särit pe cal venind la luptd. Insäcavaleria noastth find sprijinita" de muschetari a avut vreme sä se retragd, de§i uniiau famas thpu§i. In ziva urmdtoare comandantul a solicitat principelui permisiuneade a recupera cadavrele pentru a fi ingropate find [mai ales] cazul unui cdpitan,cavaler prin na§tere, mort in acea infruntare. Pioasa indatorire a fost insäimpiedicata de barbaria pa§ei. Acesta a a§ezat in fata cortului corpunle celordefuncti trimitand thspuns comandamentului cd, daca au curaj, sd vind sä lerecupereze. Au thmas acolo timp de multe zile pdith când au inceput sä intre inputrefactie, mirosul lor provocând greatd; cu mare dificultate principele 1-ainduplecat sd lase sd fie ingropati. Asediul a continuat timp de multe sdpthmâni, iarturcii, find incomodati de contraatacurile frecvente, de consumul in chip inutil alpulberii §i de explozia mai multor tunuri, au ridicat un nou fort in parteaseptentrionalk in care a a§ezat cateva tunuri mici cu care bombardau cu loviturineintrerupte o moath apropiath de una dintre portile cetatii.

In acest timp Ali pa§a, cdpitan general al turcilor pentru intreaga Ungarie,ameninta prin scrisori repetate pe Kuciuk ea nu cucere§te ora§ul fie pnn asalt, fieprin negocieri. A§a s-au decis sã 11 trimitd pe episcopul de Vdcz41 pentru a se adresacomandantului. Acesta a intrat in ora§ cu un salv-conduct implorandu-1 pecomandant §i pe noi sà ne preddm. Era mai bine sd predäm ora§ul cre§tinilor decdtsã vedem iminenta distrugere a regatului, in cazul in care cddea in mAinile turcilor.A fost trimis indatht cu thspunsul ca eram hotardti §i deci§i sä sustinem pAnA laultimul acest asediu. Astfel ne indeplineam obligatia fath de Sacra Maj estateImperiald, care ne incredintase locul pentru a-1 pdzi in numele sau. Pa§ei i-adisplacut raspunsul adus de episcop; acesta a fost arestat §i trimis sub paza build laTimi§oara42. S-a auzit apoi a a murit find afectat de temnitd §i de durereapricinuita de intamplarea nefericith.

Generalul Schneidau43 inforrnat cã, dupd atata vreme, comandamentul mentinusein chip stthlucit [pozitia], a pornit cu armata in ajutor.

Intr-o dimineatä spre orele zece am efectuat o notth ie§ire, in urma cdreiaKuciuk a renuntat la ideea de a mai cuceri cetatea. Ne§tiind cum sa transporte

40 Georg Kraus, Crontca TranstIvantet, p 494, aminteste la randul sau episodul i 11 Incheie cuo concluzie moralizatoare astfel obisnuteste Durnnezeu sa rdsplateasca pe acei care fac asemenealucrun"

41 Vaccta; episcop de Vdcz era Ferenc Szent Gyorgy Georg Kraus, Cromca Transdvantei,p 498-501 da o relatare diferita Potrivit acestui autor, negocierile ar fi avut loc fard stirea lui MihailApaffi si a lui Kdciuk Mehmed pasa, sugerandu-se Ca episcopul ar fi slujit interesele Habsburgilor

42 Tenusvar.43 Schnetdau; Zani si Georg Kraus II numesc general, dar un raport al ambasadorului venetian

la Viena, Giovanni Sagredo (Hurmuzaki, IX, doc. 266, p 193) si Mémotres de Montecucult, afirma caera doar colonel.


intregul echipament din cauza lipsei carutelor, s-a hotarat sa abandoneze asediul.Presimtind apropierea ajutoarelor noastre, a plecat in timpul noptii cu principeleApaffi lasand tabara plma de luand i de furaje. Am pus stapanire pe acestea fapt cea fost o mare u§urare. Ajungand, generalul imperial a felicitat44 comandarnentulpentru lipsa pierderilor, pentru aprovizionarea orasului cu hrana i munitie, iar apois-a intors la hotarele Ungariei dupd ce a multumit pentru apararea in fata uneiarmate numeroase intr-un loc slab aprovizionat i cu fortificatii din alte vremuri.Toate acestea mi-au pärut [sa merite] a fi povestite pe scurt, salutandu-1 pe dragulmeu frate §i pe domnul Ercole, \fa salut cu umilinta §i ma semnez.

VIII

August 1663: Giovanni Luigi Zani catre Valerio Zani.

Prea ilustrului meu frate. In aceasta tard continua ve§tile despre razboi, in apfel cd nu le putem scapa. Principe le Apaffi nu pare un om ran, nici cu intentii rele§i dore§te pacea; dar unii nobili plini de invidie nu il pot suporta §i uneltesc cuturcii pentru a i se lua principatul promitandu-le acestora cele mai bune fortareteale phi. Nu pot infti§a indeajuns ticalo§ia unora dintre acqtia.

Apaffi corespondeaza pe ascuns cu noi §i nu gre§esc cand spun cd nimeni nueste atat de in detaliu informat despre problemele acestei tan cum sunt eu. Mare leVizir este deja la Belgrad45 cu 40 000 de turci. Incotro vrea sa se indrepte saloveasca nu se tie; multi spun cd se va indrepta incoace spre C1uj46. Dar pana candnu se coc granele este greu de sustinut marea oaste de care totui nu ne temem.Principe le Apaffi ne ajuta i ii vrea pe turci afard din Transilvania. Domnulcomandant Enea [Caprara]47 din Viena imi scrie acest ordin, ca generalulMontecuccoli48 considera necesar pentru serviciul Stäpanului sa raman in acestpost. Sa dea Dumnezeu ca asta sa se intample §i sa fie cu folos macar pentru

44 recluto

45 Alba Greca46 Clausemburg.47 Enea Silvio Caprara (1631-1701) a fost ca si Zani originar din Bologna A luptat in armata

imperialà in campania din Jutlanda, apoi pe frontul din Ungana A luat parte la 44 de batalii dintrecare menta amintitd infrângerea sa la Sinzheim (16 lunie 1674) de care Turenne si cucerirea orasuluiNeuhausel de la turd in 1681 v. Leo Benvenuti, Dizionario degh Italian, all'estero, Firenze, 1890, p. 49.

48 Raimondo Montecuccoli (1609-1680) maresal imperial de origine italiand Etichetat dreptarhetipul intelectualului mihtar" de istoricul Andrew Wheatcroft, Enemy at the Gate Habsburgs,Ottomans and the Battle for Europe, New York, 2008, p. 64. A intrat in serviciul Habsburgilor in1625 si a participat in timpul RAzbolului de 30 de ani la bdtAliile de la Ltitzen (1634) Nordlingen(1634) si Wittstock (1636) unde a cdzut prizonier. A luptat apoi impotriva suedezilor in r&boluinordic" (1655-1660), lar apoi a condus trupele imperiale pe frontul din Ungana obtinând victoria dela St. Gotthard (1 august 1664) v. Cathal J Nolan, Wars of the Age of Louis XIV, 1650-1715. AnEncyclopedia of Global Warfare and Civilization, Westport-London, 2008, p. 302-303 desi aceastdlucrare il judecd destul de sever pe maresalul imperial. Pentru un punct de vedere mai nuantat vezilucrarea citatd a lui Andrew Wheatcroft, p 64 si urm. care insistd pe bund dreptate asupra adaptArilortactice si de echipament pe care Montecuccoli le-a operat in randul trupelor imperiale din Ungana.


prestigiul i bunul renurne pe care le caut in permanenta. Eu nu pierd din vedere dea-i informa pe acelasi domn conte i pe generalul Montecuccoli cu toate $firile celemai secrete pe care le am, prin mijlocirea unor corespondenti de incredere, dinacest regat. Ultimele ve$ti de aici sunt ca, in ziva de 3 ale lunii trecute, au aparutinaintea acestui ora$ tatarii i valahii. Si-au instalat tabara la o distanta de cloudmile italiene. Au urmat unele incaierari, in care au ranit cu sageti doi oarneni dintreai no$tri in timp ce dintre ai lor, din cdte am inteles, au fost uci$i $apte, iar 15 aufost raniti. Spre seara au trimis un trompet, caruia din cauza intunericului nu i s-araspuns. In ziva urmdtoare 1-au trimis cu o scrisoare a unui prizonier de-al nostrucare ne ruga sa fie schimbat, a$a cum doreau tatarii, cu doi turci pe care ii tineamaici si cloud sute de taleri. S-a dat raspuns cä schimbasem in mod egal doi turciun valah luat prizonier cu trei dintre ai nostri facuti prizonieri cu o zi inainte.Tabara inamica este compusa din cdte se spune din 12 000 de tatari si 4 000 devalahi i cdteva companii de cazaci i crdrnleni. In realitate toate aceste trupe nuvaloreaza cat 4 sau 5 mii dintre ai nostri, prea putini find cei care au pistoale, findinarmati cu sulite, sageti i sabie49, iar infanteria are putine archebuze lungi.Conduc cu ei un mare numar de cai, astfel Mat la vederea lor par o suta de mii;multi dintre ei nu au sdbii. In acest timp comandantul [impreund] cu unii ofiteriprintre care ma numaram i eu ne-am indepartat cale de o mild de ora$ pentru a-iobserva i a-i vedea mdrOluind. Am vazut desprinzdndu-se un grup din rdndurilelor, care s-a indreptat spre noi cu un trompet care, impreuna cu tovard$ al sau, ne-aufacut semn de la distanta ca vor sä ne vorbeasca. Dupa accent 1-am recu.noscut a fiitalian, caci intr-adevar era napolitan. Se spune ca principele valahilor5° este turc,dar vorbind cu noi pdrea unul dintre cei mai ferventi $i mai buni crestini51. Ni s-aspus cã voievodul era in acel grup si ca dorea sa faca schimbul [de prizonieri]pentru a carui negociere adusese un ostatic i solicita ca noi sã trimitem un altul cudepline puteri; i s-a rdspuns afirmativ. S-a inapoiat deci cu raspunsul i apoi unaltul a avansat din nou i, cu trompetul in frunte, am inaintat i noi. A explicatdeoarece nu se putea increde in cuvântul tatarilor, voievodul nu dorea pe nici unuldintre ai no$tri; dar ca a trimis pe marele sau 1ogofat52 pentru a discuta anumitelucruri. L-am primit cu curtoazie. Acesta ne-a spus cu exactitate cã voievodul lorera constrdns cu forta sa lupte impotriva noastra $i cum oamenii lor sunt slabinarmati i eau disciplinati. Ne-a spus ca sä ii sfatuim pe generalii no$tri sa vina cu5 sau 6 mii de soldati i sa atace decis pentru ca vor obtine cu siguranta victoria. Caei cu totii Ii doresc chiar i moartea, doar ca cre$tinatatea sa ramâna in avantaj.

Ne-a dat multe informatii53 $i bunul napolitan a zis mii de lucruri, care pdreaua apartine unui bun crestin; ne-a informat deopotriva despre miscarile i stareaTransilvaniei i Valahiei. Ne-am apropiat de ei cu un grup de 15 oameni i cu toate

49 sabla50 Grigore Ghica, domn al Tani Romane§ti 1660-166451 Pentru atitudinea domnului muntean v. i Mémotres de Montecucult, p. 431 care noteaza cà

Ghica « ne combattit jamais de bon cceur pour les Turcs »52 in original cancelar.53 Textual lumini" (lumt)

173

§i

oh,

www.dacoromanica.ro

ca erau mai numerosi, nu manifestau multä incredere. Cu toate acestea amcontinuat sa ne apropiem, 'Jana cand eu si un altul am pätruns in randurile bor. Amdat mana cu voievodul, am vorbit cu el inconjurat de comandantii bestiilor detatari, mereu prezenti. A urmat schimbul, iar voievodul a dat asigurari binevoitoarefata de crestini. [A spus] ca el in acel moment mergea spre Mare le Vizir pe care 1-aintalnit la Buda. Astfel, dand pinteni cailor ne-am separat, ei mergand spre trupelelor care marsaluiau cu bucurie. Vom vedea incotro se vor indrepta aceste marl forteale puterii otomane. Apaffi al nostru a fugit la Sibium, pentru ca s-a temut ca vor sail ridice si sa-1 duca in tabara lor din cauza corespondentei pe care o intretine cunoi. Acestea sunt acele noutati pe care le am 'Jana' in prezent; cu care Inclinandu-matuturor rudelor si doamnei contese, cunmata mea, ma incredintez Prea IlustreiVoastre Domnii.

54 Armstalt


FRANcOIS PAULIN DALERAC

(sec. al XVII-lea)

Vestea infrangern armatel otomane la porple Vienei, in 1683, a provocat entuziasm in intreagalume crgtina i a starnit un viu interes fata de noul erou al cre§tinatatii, regele Po lornei, loan al III-leaSobieski'. In Frano, interesul fata de regele polon era cu atat mai mare cu cat alegerea sa de Seim, in1674, fusese considerata un succes diplomatic al lui Ludovic al XIV-lea, iar regina Polomei, Maried'Arquien era o frantuzoaica2. In plus, prin tratatul inchetat in 1675 intre Franca i Po Ionia, loan al III-leaSobieski pnmise dreptul a recruta francezi pentru arrnata sa. Nu este astfel de mirare ca o parte dintrefrancezn care participasera la campaniile regelui polon s-au hotarat salt publice memoriile. Acesta afost §1 principalul motiv pentru care numarul de carp despre Po Ionia a crescut semnificativ pe platafranceld in ultimele cloua decenit ale secolului al XVII-lea3. Diverse le relatari puse in circulape, unelepublicate, altele in cautarea unui editor, povesteau campamile lui Sobieski subliniind cunoastereanemijlocita a autorului, care, aproape intotdeauna, pretindea ca ar fi fost un martor ocular Invocareaparticiparil directe era doar una dintre tehnicile folosite in constructia literati a veridicitatii. Apelul lamarton, folosirea unor documente, dar §i polemica purtata cu alte lucrari memonalistice erau metodepe care autorit le foloseau pentru ali convinge cititoni de veridicitatea propnilor relatan. Se poatevorbi chiar de o concurenta memorialistica intre francezii care fusesera la curtea lut loan al III-leaSobieski §i care, odata reintorp in Franta, isi disputau adevdrul istoric" i cunoasterea autenticeipersonalitati" a regelui polon. Aceastd disputa istonco-literara a avut in epoca un castigator deta§at:Francois Paulin Dalérac

Inca din prologul lucrani sale, pe care a dedicat-o ducelui de Lorena, Dalérac polemiza cumemonile care fusesera publicate au aparut deja cateva relatari, dar toate atat de eronate, incat nucontin dee& detain imaginate, amanunte distorsionate, imprejurari indoielnice, intemeiate doar peautoritatea catorva scnson tnmise unor prieteni, al caror scop este de a incanta cititorul in detnmentuladevarului". Dalérac i§i anunta lucrarea ca pe un faspuns dat tuturor acestor relatari mincinoase,promitand ca va povesti acest razboi faimos cu toata exactitatea unui martor ocular i cu intreagabuna-credinta a unui scnitor fdra interese §i fail pasiuni, calitap extrem de necesare oricarui istonc,dar mai cu seama aceluia care scrie despre evenimentele epocii lui". Memoriile lui Dalérac au fostpublicate la Paris in 1699 sub un titlu incitant, Anecdote le Polomei sau Memorule secrete ale dommei

I Pentru raspandirea ve§tri victoriei, vezi remarcabila carte a lui John Stoye despre asediulVienei. Analizand actiunile regelui polon imediat dupa victorie, Stoye remarca Sobieski's flair forpublicity", vezi The Siege of Vienna. The Last Great Trial Between Cross and Crescent, PegasusBooks, 2008, p 175-176.

2 Pentru pozitia internationala a Poloniei i pentru evolutia relatiilor franco-polone in vremealin Joan al 111-lea Sobieski, vezi Roza' Andrzej Gierowski, The International Position of Poland in theSeventeenth and Eighteenth centuries, p 218-238, in A Republic of nobles. studies in Polish historyto 1864", Cambndge, 1982.

3 in ultimele cloud decenii ale secolului al XVII-lea au fost publicate in Franta 26 de lucraridespre Polonia In comparatie cu decenrile precedente este un record, dar in ansamblul pietei literarefranceze inseamnd mai pupn de 2%. Pentru o analizd cantitativd pe parcursul intregului secol, veziDaniel Toilet, Les comptes rendus de voyages et commentaires des Francais, sur la Pologne, au XVII'siecle, auteurs et editions, Revue du Nord", 57, apnlietunie 1975, p 133-145


lin loan Sobieski, al trellea cu aces! nume". in acelasi an, apArea la Amsterdam o edipe pirat, iar un anmai tfirziu, in 1700, era deja tiparitä la Paris cea de-a doua editie8. Tot in 1700 au fost publicate otraducere englezeasca si una olandeza6. La doar cateva luni dupa aparitia primei edipi, o scrisoaretrimisA de Leibniz ducesei de Hanovra, in decernbne 1699, atesta rapida raspandire a lucrani luiDalérac7 Asadar, Anecdote le Poloniei au avut un succes fulgerätor, care nu poate fi asemAnat decatcu cel al memoriilor lui Gaspard de Tende sau Jean Le Laboureur8. In secolul al XVIII-lea, memoriilelui Dalérac par a se fi bucurat in continuare de o oarecare celebritate, fiind citate, printre altii, si deVoltaire9. Inevitabil, succesul sau a provocat gelozii, mai cu seama in rândul acelor autori care nureusisera sa-si gaseasa un editor pentru propnile memorii Unul dintre acesti autori era Philippe LeMasson Du Pont, ale cdrui memorii, desi circulau in manuscris Inca de la sfarsitul secolului al XVII-lea, au fost tiparite abia in 1885, la Varsovia Iritat de succesul la public al lui Dalérac, pe care-Iconsidera intru totul nerneritat, Du Pont a adAugat memomlor sale o anexa, al carei unic scop era de ademonstra tuturor a Anecdote le Poloniel cuprindeau fie lucruri binccunoscute de toata lumea, fiemincium". Dmcolo de frustrarea autorului nepublicat, aversiunea lui Du Pont fatd de memonile luiDalérac se explica si printr-o viziune diferitA asupra armatei polone i asupra conducatorului ei, loanal III-lea Sobieski. Du Pont elogia priceperea militara a regelui si organizarea armatei polone din care,dupa cum ii amintea cu mandrie, facuse si el parte12. Dalerac in schimb prezenta armata polona cafiind dezorganizata, iar regele era infapsat drept un conducAtor impulsiv, nerabdator u orgoliost3.

4 Les anecdotes de Pologne ou Memoires secrets du regne de Jean Sobieski III du nom, Paris,1699 si Amsterdam, 1699 Publicarea aceleasi carti, in acelasi an, la Paris si la Amsterdam, trebuieinteleasal in contextul concurentei dintre echtorii olandezi i cei parizieni. Adesea, editorii olandezialegeau un succes de piata parizian pentru a tipan copii prat, la pretun mult mai midi. H.-1. Martin iidenumeste cluar pe librarii olandezi din aceasta perioada: des officmes de contrefacon systématique", inLivre, pouvoir et société a Paris au XVIle siecle (15 78-1 701), Geneva, 1969, vol. 1, p 591-592.

5 Pans, Pierre Aubouyn, 1700.6 Polish Manuscripts or the Secret History of the Reign ofJohn Sobieski, the III. of that Name,

K. of Poland [ ..] Translated from the French Original, wrote by M. Dalerac, Londra, Printed for H.Rhodes, T. Bennet, A. Bell, T Leigh, and D. Midwinter, 1700. Inca inainte de a fi traduse, Anecdotelelui Dalérac fuseserà prezentate publicului englez printr-o recenzie detaliata publicata in The Historyof the Works of the Learned" 1, iunie 1699, p. 328-339. Editia olandeza tipanta la Gravenhage in1700 este semnalata de R. KamuntaviCius in Memoirs of French Travellers: A Source of LithuanianHistory in the Second Half of the Seventeenth century, Lithuanian Historical Studies", 3, 1998,p. 27-50, vezi p. 38, nota 41.

7 Leibniz cntica raspandirea rapidd a relatärii lui Dalérac, pe care o considera defaimatoare laadresa protectorului sau, electorul de Brunswick: Cepandant des relations si mal fondées serepandent (comme celles d'un Dallérac ou d'un Beaujeu) et quelques fois on les traduit en plusieurslangues, ce qui donne des mauvaises impressions A biens des gens quand ils n'apprennent rien demeilleur", in Gottfried Wilhelm Leibniz, Sdmthche Schriften und Briefe, vol. 18, ed Bearbeitet vonMalte-Ludolf Babin et al., Berlin, 2005, p. 4.

8 Pentru numeroasele reeditari ale relatarilor lui De Tend sau Le Laboureur vezi tabeleleanexate articolelor lui D Tollet, Les comptes rendus,§i R. KamuntaviCius, Memoirsof French Travellers.

9 Vezi prefata lui Louis Moland la Ihstoire de Charles XII, in CEuvres completes de Voltaire,Paris, 1877-1885, vol. 16

19 P. Dupont, Mémoires pour servir a l'histoire de J Sobiecki (16 71-1684), Varsovia, 1882.Fragmentele privitoare la Tarile Romane au fost traduse in sena veche de Ccildtori straini, vol. 7,p 278-309.

11 Din pacate, anexa intitulata Réponse au libelle de l'auteur Des Anecdotes de Pologne ouMemoires, prétendus secrets, de Jean Sobieski, roi de Pologne" nu face parte chn fragmentele tradusein aildtori strehni

17 Pentru biografia lui Du Pont, inginer de artilerie in armata lui Sobieski, vezi Caldtori strain:,vol. 7, p. 278-280

13 Atitudinea diferità a celor doi francezi fata de Sobieski, evidenta din scnenle lor, esteremarcata si de R. Kamuntaviéius in Memoirs of French Travellers, p. 39. De altfel, Du Pont iiincepe raspunsul la Anecdotele lui Dalérac chiar cu aceastd acuzape: aceasta istorie, care pretinde a


Redescopenrea relatarilor de calatone franceze de &ate istorich polonezi din secolul al XIX-lea, interesati exclusiv de informatiile privind propna istone nationald, a determinat punerea incirculatia istonografica a acestor texte, sau mai bine zis a unor fragmente din ele, fund ignorat insacontextul in care au fost scrise $i publicate14. In ceea ce pnveste importanta acestor memoni, istoncii,cum se intarnplä adesea, au rasturnat optiunile contemporanilor $i Anecdote le au fost in bund masurduitate 0 parte din vina a avut-o probabil i titlul sub care a fost publicata cartea, considerat nesenosde istoricil Kohl mace Astfel se explica si absenta unei reeditari moderne, cele patru editii din 1699$i 1700 putând fi consultate astazi doar in cateva biblioteci publice occidentale. Acesta din urma esteprobabil $i motivul pentru care memoriile lui Dalérac nu au fost incluse in seria veche de calatonstraini, de$1 editorii acesteia stiau de existenta lor, rarã insd a le fi putut consulta15.

Din aceste motive, de$1 opera sa este considerata cel mai consistent izvor francez privindUniunea polono-lituaniand in vremea lui Joan al III-lea Sobieski, studule asupra lui Dalérac suntcvasi-inexistente16. Principala sursa pe baza careia poate fi reconstituita biografia sa sunt chiarAnecdote le. Fara a se pune in prim-planul povestirii, Dalerac are grija sa aminteasca insarcinarile carei-au fost incredintate de regina Maria Kazimiera $1 care presupuneau repetate calatorii intre Franta $iPo Ionia In uncle cazuri el lasa sa se inteleaga cã ar fi vorba de misiuni diplomatice, in altele, deindeplinirea unor comisioane pentru regina. Traversand in repetate randuri Ungaria, in acel momentdisputata intre,otomani i Habsburgi, Dalérac se expunea inevitabil pericolelor caldtoriei pnntr-unfront de luptd. Intr-o astfel de calatorie a fost luat prizonier de otomani, iar intr-o alta a fost arestat deHabsburgi, care-I banuiau cd ar fi fost un curier francez care ducea bani räsculatilor unguri Dalérac,cdruia ii place sa povesteasca aceste spectaculoase amanunte biografice, inventate sau nu, lasa cu totulsub tacere rolul sau la curtea polona. In acest sens, singurul aspect biografic care poate fi retinut esteca facea parte din anturajul reginei, cel mai probabil find, asa cum s-a presupus, un secretar alacesteia17 Mu It mai dornic sã consemneze detalii privind biografia lui Dalerac s-a dovedit a fi, cumera de a$teptat, detractorul sau, Du Pont. Potrivit acestuia, Dalérac, pe cand era in Franta, 1-ar fi slujitpe cardinalul d'Arquien, tatal Mariei Kazimieral8 i chiar s-ar fi casatont cu o rudd a acestuia. Atuncicand cardinalul a mers in Po Ionia, Dalerac a fost chemat pentru a-i fi secretar Acesta este contextul incare a patruns in anturajul regmei, indeplinind diferite comisioane i find rasplatit de MariaKazimiera cu o pensie de 1000 de livre, pe care Dalérac o trece cu totul sub tacere in Anecdote, dupdcum ii repro$eaza Du Pont. Du Pont poveste$te cd, la scurt tulip dupd aceea, datonta caracterului sauintngant, Dalérac a fost silit sa paraseasca Po Ionia. Dupd ce s-a intors in Franca, el a intrat in slujbacasei de Armagnac, pentru ca apol, din cauza unei aventuri, sa se faca disparut vreme indelungata19.Biografia lui Dalérac schitata de Du Pont este, fail fauvoitoare. Cu siguranta insa cä Daléracera un apropiat al familiei d'Arquien, ceea ce explica pasiunea cu care poveste$te in Anecdote refuzulinitial al papalitatii de a-i acorda marchizului palaria de cardinal20. Din aceste fragmentare detain

fi una secreta, este plind de minciuni $1 de lucruri false, dintre care cele mai multe defaimeazaamintirea acestui mare rege", vezi Dupont, Memoires, p. 245.

14 Pentru o prezentare a istonografiei polone pnvind relatarile caldtonlor straini, vezi R. Kamuntaviéius,Memoirs of French Travellers, p 27-30.

16 Vezi notele si introducerile scnse la relatdrile lui Du Pont sau ale cavalerului de Beaujeu, inCaldtorz stroimi, vol. 7, p. 279-280.

16 Printre cele cateva exceptii vezi K. Targosz, Nteznane portrety' Jana III Maw Kazznueryptóra Francois Paulin Daleraca oraz tch autor, Acta universitatis Wratislaviensis. Histona", 102,1992, p. 110-120.

17 Vezi R Kamuntavithus, Memoirs of French Travellers, p. 3818 Henri Albert de La Grange d'Arquien (1613-1707), cardinal din 1695. Pentru mai multe

detalii biografice vezi The Cardinals of the Holy Roman Church, a digital resource created and produced bySalvador Miranda, Florida International University Library [http.//www.fiu edu/--mirandas/biosl 695 htm,data ultimei accesari 9 12.2009].

19 Vezi Du Pont, Memozres, p. 245-246.Vezi Les Anecdotes, vol. 2, p 151-152 Destinul lui Dalérac se aseamana intrucdtva cu cel

al Foy de la Neuville, un alt francez aventuner care aspira sa devind diplomat, ajuns in Polonia inanturajul marchizului d'Arquien. Foy de la Neuville este, de asemenea, autor al unei relatari de

177

indoiald,

20

www.dacoromanica.ro

biografice, cavalerul Dalérac, asa cum il denumeste o sursa contemporana, pare sa fi fost mai putin unmilitar si mai degrabfi un literat. De altfel, referintele la literatura antica din Anecdote le Poloniei par aconfirm acest lucru21.

Dintre numeroasele informatii care ar putea interesa istona romanilor, cele mai importante suntrelatdrile campaniilor polone din Moldova din anit 1685 si 1686, cuprinse in cel de-al doilea volum alAnecdote lor. Dacd in cazul celei dintai Dalérac doar lasd sa se inteleaga cd ar fi participat, in cazulcelei de-a doua el afirma explicit cd s-a aflat aldturi de rege pe tot parcursul campaniei. Interpretareamartunei sale despre Moldova trebuie sa tina seama de cei trei factor' importanti care i-au influentatrelatarea: 1) dorinta de a-si demonstra expertiza, 2) incercarea de a capta interesul cititorului; 3)argumentarea tezei centrale, potnvit careia armata lui Sobieski isi datora succesele mai degrabanorocului decat unei bune organizari. La sfarsitul secolului al XVII-lea, Moldova, ca si TaraRomaneascd, erau tinuturi prea putin familiare cdlatorilor occidentali. Dupd cum spune Du Pont:Cred cd in Europa nu sunt tan care sa alba mai None legaturi cu toate celelalte tan ca Moldova siTara Romaneasca si pe care calatorii sä nu le viziteze, de aceea nu sunt cunoscute decat foarte putin sinu prea exact"22. Fiecare dintre cei doi calatori francezi, si Dalérac si Du Pont, au incercat sa sefoloseasca in fata audientel franceze de exotismul Moldovei pentru a-si construi reputatia de bunicunoscatori ai acestei parti de lurne. Dalérac o face corectand hartile pe care este reprezentata Moldova, DuPont corectandu-lpe Dalérac. In ambele cazuri se poate insa vorbi de o strategic auctoriald.

La prima vedere, mterpretarea informatillor despre campannle moldovene ale lui loan al HI-leaSobieski, asa cum sunt ele povestite in Anecdote le lui Dalérac, ar trebui sa plece de la stabilireaparticiparii autorului la cele cloud expeditii. Mu ltd vreme, interpretarea relatarilor de calatone apresupus o analizd critica a textului, prin care istoricul incerca sa raspuncla la intrebarea a fost sau nua fost?" A trecut respectivul calator pnn regiunile pe care le descrie sau relatarea sa este o fictiune?Relatarea cuprinde observatii directe ale calatorului sau acesta repeta lucruri pe care le-a Wit sau le-aauzit? Dupa cum se poate vedea si din introducerea acestui nou volum de calatori straini, analizareaunei relatari cu scopul de a distinge, induntrul textului, informapile credibile" de cele eronate",indoielnice" sau imaginate" pune mai multe probleme metodologice. Nu am sa ma opresc incontinuare decal asupra a cloud dintre acestea, pe care le gasesc relevante pentru o mai bund intelegerea memornlor lui Dalérac. Prima are in vedere problema raportului dintre jurnalul de calatorie, in cazulin care acesta exista, si textul publicat. Anecdotele lui Dalérac nu sunt un jurnal de calatorie desi, celmai probabil, au fost elaborate plecand de la un asemenea text. Scriind Anecdotele, Dalérac folosesteo multitudme de alte surse, dintre care cele mai evidente sunt scrison, memonile altor cdlaton sidescrieri geografice, inclusiv harp, ale regiunilor pe care le strabatuse. Prin urmare, textul final, celpublicat, a fost elaborat plecand de la mai multe surse, dintre care insemnarile din timpul calatoriei nureprezmta decat una. Mai mult, Dalérac si-a redactat textul plasandu-1, in chip polemic, intr-un anumitcamp literar. Aici intervine cea de-a doua problema metodologica asupra careia as vrea sa ma opresc.

La sfarsitul secolului al XVII-lea, atunci and un calator dorea sa-si publice insemnarile sauamintinle de calatone, el trebuia sa aleaga intre mai multe genuri literare, iar optiunea sa urma sainfluenteze considerabil nu doar forma, ci si contmutul textului. Jurnalul de caldtorie, scrisorile,memonile, scrierea istorica, pentru a da numai cateva exemple de genuri literare in care putea fiintegrata o relatare de calatorie, presupun, fiecare dintre de, tratarea cu predilectie a anumitorsubiecte sau folosirea unui anumit sti123. Or, in cazul lui Dalérac, genul literar pe care 1-a ales, acela al

caldtorie Relation curieuse et nouvelle de Moscovie; vezi Isabel de Madariaga, Who was Foy de laNeuville?, Cahiers du monde russe et soviétique", 28,1987, p. 21-30.

21 In afard de aceste refennte literare, unele dintre ele regasindu-se si in fragmentele traduse inacest volum, sugestiva mi se pare observatia lui Dalérac privind cunoasterea limbii latine: Cititorulisi va da seama prin aceasta scrisoare [o scrisoare a contelui Teleki pe care Dalérac o include inAnecdotele sale] si prin alte scnsori, tnmise atat de Imparat, cat si de electorul de Brandenburg, cat demult este desfigurata limba latina de aceste neamuri straine [...] Cu toate acestea, ungurii o vorbescmai bine si mai curat decat toti ceilalti", in Les anecdotes, vol. 1, p. 442.

22 Vezi Du Pont, Mémoires, p 304.23 Pentru o introducere in problema feluntelor genuri literare ce intra in categoria relatdrilor de

calatorie din Europa premoderná, vezi articolul lui William H. Sherman, Stirrings and searchings(1500-1720), p. 17-36 in The Cambridge Companion to Travel Writing", ed. Peter Hulme si TimYoungs, Cambridge, 2007.


anecdotelor sau memornlor secrete" explica in egala masura, succesul sail fulgerator, dar siignorarea lucrarii sale de istoricii moderni24. Exemplul lui Dalérac este cu atat mai fascinant cu catalegerea genului memornlor secrete" nu pare sa fi fost cleat a doua sa optiune La Amsterdam, cu unan inainte de publicarea Anecdote lor, au fost publicate Memorule Cavalerului de Beaiyeu. Cavalerulde Beaujeu, personaj istoric real, a carui prezenta in Po Ionia este atestata de mai multe surse, munsede mai bine de zece ani25, iar cel care se folosise de numele sau ca pseudonim pentru a-si publicapropriile memorn era chiar Dalérac26 Identificarea lui Dalerac drept autorul memoriilor lui Beaujeuapare in mai multe cataloage bibliografice din secolul al XIX-1ea27. Istoncii au preluat aceastaidentificare, folosind acelasi argument invocat de bibliofili: Anecdote le lui Dalérac continuacronologic Memorule lui Beaujeu. Numai cã unii dintre ei au considerat ca Dalérac ar fi unpseudonim folosit de Beaujeu28, in vreme ce altil au crezut cd sub numele cavalerului de Beaujeu seascundea Dalérac29. La prima vedere, continuitatea cronologica intre cele cloud lucrari si existentaunei traditii bibliografice par argumente fragile pentru a sustine identificarea lui Dalérac ca autor almemornlor lui Beaujeu. Exista insa o altd sursa, dupa stiinta mea pand acum ignorata, care constituieun argument putemic in spnjmul acestei identificari.

In corespondenta purtata intre doi importanti teologi francezi de la sfarsitul secolului alXVII-lea, Du Bos si Pierre Bay le, intr-o scrisoare trimisa de pnmul, in februarie 1699 din Paris,apare urmatorul pasaj Cavalerul Dalérac, cel care a publicat anul trecut relatarea calatoriei salein Po Ionia sub numele de Beaujeu, va tipari in curand, sub titlul Anecdote le Poloniel, istoriacampaniilor din Ungaria pand in 1689. Sunt cloud volume pline de intamplän interesante la careautorul a fost martor ocular si pe care vi 1e-as trimite dacã nu as crede cd vor fi retiparite inOlanda"39. Du Bos, care citise volumele inainte ca ele sa fie publicate si care intula apantia uneieditii pirat in Olanda, era, fard indoiald, foarte bine informat Asadar, in 1698, Dalérac publicaseprima parte a relatani sale de calatone denumind-o Memorit si folosindu-se de numeleraposatului cavaler de Beaujeu. Un an mai tarziu, in 1699, el publica cea de-a doua parte, pe

24 Pentru o analiza a genului memoriilor secrete, care s-a bucurat de un mare succes inperioada iluminista, vezi Eve Tavor Bannet, Secret History: Or, Talebearing Inside and Outside theSecretorie, "The Huntington Library Quarterly", 68, nr. 1/2, The Uses of History in Early ModernEngland, 2005, P. 375-396. Analiza lui Eve Tavor Bannet are in vedere istoriile secrete de la curteaStuartilor din penoada 1690-1714, dar concluziile la care ajunge pot fi extrapolate la nivelul intregiiEurope Apusene din jurul anului 1700.

25 Vezi micul fragment, insopt de o nota biografica, publicat in Calaton strain!, vol 7, p. 491-492.Pentru participarea cavalerului de Beaujeu la campaniile polone, cea mai build sursa o reprezintämemoriile lui Du Pont.

26 E greu de spus de ce Dalérac se foloseste de numele cavalerului de Beaujeu. 0 posibilaexplicatie ar fi prestigiul de care acesta se bucura in randul francezilor care luptasera in armatapolona. Du Pont de pilda, il invoca in repetate randuri, afirmand cd adevarul relatarii sale poate fioricand probat de cavalerul de Beaujeu, vezi Du Pont, Memoires, p. 162 sau p. 182. Cu siguranta,cariera militara a cavalerului a contribuit la prestigiul ski. Potrivit lui Du Pont, cavalerul deBeaujeu, care participase la patru campanii in armata polong, devenise intre timp maresal de campin armata Frantei, comandor al ordinului Sfantului Ludovic si locotenent al regelui de la maisondes invalides", vezi Mémoires, p. 182. Cu siguranta ca Du Pont nu cunostea Memorulecavalerului de Beaujeu publicate de Dalérac, pentru ca altfel ar fi denuntat cu sigurantainselatona acestuia.

27 Vezi Antoine-Alexandre Barbier, Dictionnaire des ouvrages anonymes et pseudonymescomposes, tradutts ou publies en francais et en !atilt avec les noms des auteurs, traducteurs etediteurs, Paris, 1823, vol. 3, p 381.

28 Vezi D. Tollet, Les comptes rendus, p 134.29 Vezi istoricii polonezi K. Targosz, Nieznane Portrety si Teresa Chynczewska-Hennel,

Rzeczpospolita XVII Wieku w oczach cudzoztemców, Varsovia, 1994, p. 22939 Scrisoarea trimisal pe 26 februane 1699 de Du Bos lui Pierre Bayle a fost editata in La

Correspondance de l'Abbe Du Bos (1670-1742), ed. A. Lombard, Paris, 1913, p 36.


care o intitula Anecdote le Polomei sau Memorule secrete ale domniei ha loan Sobieski i pecare o semna cu numele sail Schimbarea titlului, de la Memorii la Anecdote sau Memoriisecrete, fusese probabil determinata de esecul comercial al primei parti31. Odata cu renuntarea lapseudonim, Dalérac isi dezvaluie adevArata identitate, dar numai pentru a-si putea asuma o alta:aceea de martor al desfasurarii evenimentelor dintr-un spatiu privilegiat, din alcovul puteril.Probabil ca acesta este si motivul pentru care a hotarat sa publice cea de-a doua parte arelatarilor sale de calatorie sub adevdratul sau nume. Un fost secretar al reginei este un autor maicredibil al unor Memorii secrete, dee& un militar, asa cum fusese cavalerul de Beaujeu. Dupacum insa a observat Du Pont, titlul Memorule secrete nu era decal un artificiu editorial: Maintorc la lucrarea sa, al carei titlu promite dezvaluirea mai multor taine si intrigi secrete,necunoscute pana acum publicului. Dupa ce am citit de mai multe ori aceste memorii, nu amgasit nimic din ceea ce acest titlu misterios lasa sa se spere, asta dacd nu socotim drept lucrurisecrete faptul cd Viena din Austria a fost eliberata din mainile dusmanilor crotinilor, ca Paris ela cloud leghe de Bondy, ca Venetia e pe malul marii si cd papa sta. la Roma"32. Du Pont are si nuare dreptate Intr-adevar, diferenta dintre Memorille cavalerului de Beaujeu §i Anecdote le sauMemorule secrete ale lui Dalérac este mai degraba una de strategle editoriald, decal una decontinut. Schimbarea titlului si a numelui autorului a transformat insa o carte ce parea a trecenebagata de seamd intr-un best-seller, transformand radical atitudinea contemporanilor sal fatade ea. Fascinanta istorie a memoriilor lui Dalérac reprezinta un bun exemplu al prudentei cu caretrebuie folosit termenul generic de relatare de calatorie" si indeamna istoricii sa zaboveascamai mult asupra raportului autor gen literar surse audienta inainte de a interpretainformatiile cuprinse Intr-un anume text.

In afard de lucrarile deja amintite pand acum, mai cu searnd articolul lui K. Targosz si carteaTeresei Chynczewska-Hennel, Anecdote le lui Dalérac au mai fost folosite de Witold Wasilewskipentru a reconstitui campania lui Jablonowski in Bucovina din 1685, in cartea dedicata acestui subiectWyprawa bukowuiska Stanislawa Jablonowskiego w 1685 roku33. In istoriografia romana, Anecdotek lui

Dalérac au fost, dupa cum am aratat, amintite de Maria Holban, care Insa nu a avut ocazia sa leconsulte Recent, Tatiana Cojocaru a invocat marturia lui Dalérac despre campania polond din 1686, indiscutia privind titlul de patriarh al mitropolitului Dosoftei34.

31 Diferentele stilistice si de continut dintre cele cloud parti sunt minore, dar pentru cd titlulgenereazd o anumita asteptare din partea audientei, fie ca este vorba de un cititor de la 1700 sau de unistoric modern, cheia de lectura se schimbd semnificativ. Dau doar un exemplu din Memorulecavalerului de Beaujeu, in care mi se pare CA se poate cu usunnta recunoote stilul lui Dalérac dinAnecdote. Provinciile Valahiei si Moldovei, care se Intind in latime de la Nistru pana la Dunare, erauin vechime in ascultare de Po Ionia. De curand s-au gäsit documente care dovedesc acest lucru si carevor legitima acest drept si restituirea ce ar putea urma. Regii Ungariei pretind insa ca, dimpotriva,aceste provincii au fost desprinse din regatul lor impreuna cu Transilvania, si ca, prin urmare, aupropria lor suveranitate. De altfel, Moldova a avut ca stapani proprii ei printi, care au condus-o prinautontatea Marelui Senior si sub numele de Hospodar, astfel Incat dreptul polonilor este o parereveche lipsita de fundament, pentru a nu spune o scomeala. [Nota marginala] Nistru se scrie in polonaDniestr i se numeste in turceste Tour la. Transilvania [Transilvanie] se numeste in polonaTransilvania", in Memoires du Chevalier de Beaujeu. Contenant ses divers voyages, tant en Pologne,en Allemagne, qu'en Hongrie, avec des Relations particulteres des Affaires de ces Pays-la, depusl'annee MDCLXXXIX, Amsterdam, 1700, p. 102

32 Vezi Du Pont, Memoires, p 304.33 Varsovia, 2002.34 Metropolita Suczawski Dosoftei (1624-1693) a Rzeczpopolita, Balcanica Posnaniensia

Acta et Studia", 13, 2002


[CAMPANIA DIN 1685]38

C'apitolul 2. Operatiunile campaniei, atdt in Po Ionia, cat §i in Ungaria vi inLevant

Dupa sfatul Senatului, despre care tocmai am vorbit, i dupa plecarea mareluicancelar al Coroanei, numit de acest sfat la ambasada Frantei spre satisfactia luiLudovic cel Mare36, curtea Poloniei s-a gandit sä se apropie de frontierele Rusieipentru a incuraja trupele marelui hatman37 adunate pe Nistru38. Dar, cum ultimacampanie fusesefoarte lunga i paguboasa, oastea nu mai era demult in stare satreacd acest rau. In sfat se hotarase ca oastea sa inainteze cat mai departe posibil ininteriorul Valahiei38, pentru a iesi inaintea convoaielor despre care se stia ca turciivor trebui sã le clued la Camenita. Era cam tot ce putea sä facd oastea polona in acelan, pentru ca, prin contributille primite, nu se putea reface atat de repede incat sa-sipoata trimite trupele, in chip deschis, pentru a asedia acel loc. De fapt, oasteaRepublicii nu era decal un soi de tabard neoranduita, iar regele Poloniei, cdruia i sespuse acest lucru, a socotit cd nu ar fi onorabil sä se aseze in fruntea unei maini deoameni cu care nu ar fi putut intreprinde nimic vrednic de prezenta sa. Mai mult, inanul precedent, hatmanii 11 pizmuiserd pe monarh pentru cd nu le läsase nici o partedin gloria expeditiilor sale4 . Iscandu-se din nou acest murmur in randul lor, regelea hotarat sa le incredinteze conducerea ostii i sa-i lase sa actioneze dupd planurilelor. Aceasta nu a facut deck sa creased gloria sa i sã o micsoreze pe cea ahatmanilor, pentru ca nu doar cd nu au ajuns prea departe dincolo de Nistru, ba maimult, au fost foarte fericiti cd au scapat din mainile tätarilor, care-i inconjurasera laintrarea in Bucovine si care i-au silit sa treacd pe sub jug, precum Romanii laFurcile Caudine.

Germanii, intotdeauna banuitori cu aliatii lor, au inteles altfel purtarea regeluiPoloniei si au raspandit zvonul cd regele se läsase convins de marchizul deBéthune42 sa nu insoteasca oastea pentru a-i impiedica sa cucereasca i Neuhause143.

35 Traducerea s-a facut dupd prima editie a textului Les anecdotes de Pologne ou Ménioiressecrets du regne de Jean Sobieski III du nom, Paris, 1699; Alte relatäri ale campaniel polone din 1685sunt: Philippe Le Masson Du Pont (Cdleitori strdini, vol. 7, p. 287-293), Francois Gaston de Béthune(Hurmuzaki XVI, p. 84-99) §i Bonesana, rectorul colegiului iezuit de la Liov (Hurmuzaki V/I,p. 111-114).

36 Dalerac relateazd cä marchizul de Bethune 1-a insércinat chiar pe el, la cloud zile dupd alegereanoului ambasador, pe 21 iunie, sa ducd aceasta veste regelui Frantei.

37 in text le grand general.38 Pentru relatfile polono-ruse din aceasfä perioadd vezi Andrzej Kaminski, Republic vs.

Autocracy: Poland-Lithuania and Russia 1686-1697, Cambridge, MA, 1994.39 Dupd cum explia mai jos, Dalérac folosqte terminologia polona, denumind Moldova, Valahia.40 Invidia generalilor poloni fatd de succesele militare ale regelui Sobieski e un laitmotiv al

Anecdotelor lui Dalerac. Pentru biografia regelui polon vezi Zbigniew Wójcik, Jan Sobieski 1629-1696,Varwvia, 1983.

41 Ca i marchizul de Béthune, Dalérac folosqte pluralul Bucovine, vezi Ceileitori strdmi, vol. 7,p. 405. Mai jos in text, Dalérac aratd intinderea acestor Bucovine §i face distinctia dintre Bucovinelemari i cele mici.

42 Francois Gaston rnarchiz de Béthune, ambasador al Frantei la curtea polond §i cumnat alregelui loan Sobieski. Pentru o schitd biograficd vezi Cc-dr-non strdini, vol 7, p. 399-404.

43 in text Nehausel. Astdzi Nové Zamky, in Slovacia. Germanii la care se referd Dalerac sunt,bineinteles, austnecii §i casa de Habsburg.


Dacd diversiunea polond ar fi fost mai insemnatd, atunci oastea ar fi putut tine rnaimulte trupe turcesti in sah, pe Nistru, pe cand asa, acelea urrnau sä se aldturetrupelor de la Dundre. Curtea de la Viena a ajuns la aceastd concluzie imediat dupdce marchizul de Béthune a sosit in Po Ionia si a vrut mereu sä creadd cd Franta 1-atrimis acolo pentru a deturna eforturile Republicii si pentru a potoli ardoarearegelui Poloniei, care era foarte tulburat de nerecunostinta germanilor. Cu toateacestea, este sigur ca singurul motiv pentru care monarhul nu a binevoit s'a conducdin persoand oastea a fost släbiciunea acesteia. Aldturi de acest motiv principal, amai fost si ingdduinta pe care regele a fost obligat sä o arate dorintei hatmanilor.Urmarea este binecunoscutd de toatà Liga44, de vreme ce un an mai tArziu regele afacut eforturi neasteptate si printr-o diversiune extraordinard a usurat germanilorcucerirea Budei.

In vremea in care polonii se adunau pentru a porni spre Bucovine, duceleLorenei conducea armata imperiald la Neuhäusel, cetate pe care generalulHeissler45 o blocase de-a lungul intregii ierrii. De la inceputul lunii iulie 1685, acestprint a pus sä fie asediatd cetatea

Doar polonii au rdmas intr-o pasivitate neobisnuitä. Ei au pornit foarte tarziuin campanie, dupd obiceiul lor. Regimentele erau reduse la o treime din numArulstabilit, companiile de cavalerie erau mult micsorate, iar ofiterii comandanti erauprea putin dispusi sd indure o oboseald indelungatd. Potrivit planului, in vreme cemarele hatman47 a inaintat spre Nistru pentru a trece in Bucovine, hatmanul decamp° a rdmas cu un detasament la frontiera Podoliei, pentru a apdra aceastd tardde incursiunile pe care le-ar fi putut face garnizoana si tdtarii Lipka49 din Camenita.El s-a asezat chiar pe inaltimea unde este castelul Jaslowiec50, ocupand un intinsplatou, care este in fata fortaretei si slujeste drept arsenal. Platoul, abrupt din treipärti, care sunt in plus si acoperite de pddure si de mdräcini, este inconjurat de ocenturd de munti inalti, care formeazd un oval pe fundul caruia curge un pArdudestul de larg, in jurul inaltimii pe care se &este castelul Jaslowiec51.

" Liga Santa', intemeiata in 1684 la initiativa papei Inocentiu al XI-lea, este consideratä deunii istorici ultima mare cruciadr, vezi Charles W. Ingrao, The Habsburg monarchy (1618-1815),Cambridge, 2000, P. 78. Initial cele trei man puten ce alcatuiau Liga, la care se refera §i Dalérac putinmai jos, au fost Austria, Venetia i Uniunea Polono-Lituaniana. Alaturarea Rusiei la aceasta coalitienu s-a facut dee& dot am mai tarziu, in 1686, dupa ce Polonia a incheiat un tratat de pace cu tarul.

45 In text Heyseler Numele intreg al personajului a fost Donat Johann Heissler von Heitershem.16 In urmatoarele 7 pagini urmeaza o descriere detaliaté a asediului cetatii Neuhausel,

accentuandu-se cruzimea impenahlor atunci cand au patruns in cetate i curajul dovedit de ofiteriifrancezi care au luat parte la lupte. Apoi, textul continua cu descrierea insucceselor venetiene inMorea, pentru a se intoarce, in cele din urrna, la situatia din Polonia.

47 Stanislaw Jan Jablonowski. Pentru campania lui Jablonowski in Bucovina vezi WitoldWasilewski, Wyprawa bukowiriska Stanislawa Jablonowskiego w 1685 roku, Var§ovia, 2002.

48 [Nota marginala] Castelanul C'racoviei.49 [Nota marginalaj Am exphcat in altd parte acest cuvdnt, Lipka Pentru relatiile dintre tatarii

lipcani $i otomarn vezi articolul lui C. Orhonlu, Lipkalar, Tiirkivat Mecmuasi", 16, 1971, p. 57-87.5° in text Yasloviets.51 [Nota marginala]: Voi face o descriere mai detahatd a acestei fan mai departe, pe parcursul

acestor Memoru.

182

[...1"

www.dacoromanica.ro

Marchizul de Souvré, cel de-al doilea fiu al marchizului de Louvois, prim-ministru §i secretar de stat, a sosit in Po Ionia in acest an pentru a incepe sa inveteme§te§ugul rdzboiului52. El era insotit de trei ofiteri varstnici de armata, ale§i dintrecei mai viteji, dintre care unul ii slujea drept preceptor. Acesta fusese capitan inChampagne §i comandase compania cadetilor, care era la Brissac. Celdlalt era unuldintre cdpitanii de frunte din Piemont, care se facuse remarcat la apararea ora§uluiMaastricht, pe cand fusese asediat, §i la atacul asupra Luxemburgului, in care a fostranit. Cel de-al treilea nu era decat locotenent in Enguyen, dar era un soldat viteaz§i un infanterist priceput.

Marchizul de Souvré a fost primit la curtea Poloniei cu toate onorurileimaginabile. Marchizul de Bethune i-a facut toate serviciile posibile, atat pentru a-1pregäti de oaste, cat §i pentru a-i face §ederea cat mai placuta. Majestatile lorpolone i-au aratat toate semnele unei cinstiri deosebite §i 1-au desfatat cu daruriinsemnate, atat pe el cat §i pe ofiterii din suita sa. El a mers in campanie cu marelehatman §i, chiar dacd nu a fost o campanie foarte strälucita in ceea ce prive§tefaima §i izbanda, a fost foarte asprä §i periculoasd din cauza nevoii de a se retragedin fata du§manilor, in mijlocul Bucovinelor, unde oastea fusese inconjurata dintoate partile, fard provizii, fard nutret, fard ajutor.

Mare le hatman a strans oastea spre sfar§itul lunii iulie, langd Uscie53, ora§important a§ezat pe Nistru, unde se aflau depozitele cu provizii, cele stranse deRepublica find tot atatea cat cele pe care papa le trimisese din banii sdi. Comisarulgeneral al papei era un calugär theatin, numit Bonesano54. Hatmanul a pus sä fieridicat un pod, a cdrui constructie 1-a retinut vreme indelungata pe malul raului, pecare 1-a trecut spre sfar§itul lunii august. In mar§ul sau i s-au aldturat aceleregimente care aveau tabara de iarnd dincolo de Nistru, spre Stryj §i Sambor55.Astfel, el a strans in jur de 18.000 de oameni, inclusiv lituanieni, care insa au fostläsati cu deta§amentul hatmanului cel mic56 fie la Jaslowiec, fie mai sus de Sniatin,uncle au rdmas pe timpul intregii campanii. Apoi, armata s-a indreptat &ateTlumach57, ora§ a§ezat intre Nistru §i Prut58, pe care hdrtile 11 numesc Plomach. Deacolo, s-a trecut pe langd Sniatin, un alt ora§ insemnat in toate privintele, construitpe malul stang al Prutului. Avand tot timpul raul in dreapta, s-a inaintat de-a lungullui, coborandu-se spre Bucovine, cu intentia de a taia calea unui convoi insemnatpe care turcii §i tätarii il duceau spre Camenita. Bucovinele sunt o regiune59 din lardacoperitä de paduri intinse §i tdiata de munti inalti, precum cei din Ardeni. Eaincepe aproape de Hotin60, nu departe de Nistru, §i se intinde dincolo de Prut pand

52 Marchizul de Souvr6 a participat la campania din 1685 din Moldova, fund amintit ca martorocular de Dupont, vezi C4 ldtori strdini, vol. 7, p. 291.

53 Uscie. in text Gulch.54 Bonasana sau Bonesana, rector al colegiului iezuit de la Liov, numit in fruntea comisarilor

papali.55 in text &lye i Sambor, ambele astazi in Ucraina.56 Petit General.57 in text Tloumach, astdzi in Ucraina.58 [Notä marginala] Se sale Prut. Se pronuntci TIoumatch59 Canton.60 In text Kotchim.


departe in Valahia, la marginea hotarelor Moldovei i Transilvaniei, unde ace§timunti se impart in mai multe grupuri. Acestea, pe care oastea polond incepuse sa letraverseze, sunt denumite Bucovinele mari, in vreme ce cele mici sunt intre Nistru§i Prut. Locul prin care patrunsese oastea polond avea trei leghe mari61 in lätime,care erau insd acoperite de o padure, intretdiata de mla§tini, de mici paraie, deterenuri descoperite, de inaltimi dificile, de trecatori inguste §i defileuri anevoioase.Acest tinut este intru totul nefertil §i sälbatic. Iar oastea a pätruns in acele locuri inprimele zile ale lunii septembrie 1685.

Aproape toate Bucovinele au fost traversate fard a descoperi ceva, iar trupeledeja se lini§teau cd au reuit sa incheie acest faimos drum, din care nu maifamasese decat putin. Deodata tätarii au aparut langd ei, pe malul unui mic parau.Ei au trecut chiar prm fata armatei, in neoranduiald, pentru a läsa impresia Ca vor fiinvin§i u§or dacd vor fi atacati in acea trecatoare. Lipsind insd prilejul, iar turciivenind in numar mare, polonii s-au vazut deodata, dintr-o loviturd, inchi§i intr-untinut salbatic. Oastea polond nu fusese bine informata asupra mar§ului duvnanilor§i asupra numarului acestora. Ei trecuserd Prutul in apropiere de Ia§i62, capitalaValahiei, §i urcau de-a lungul raului pentru a traversa Bucovinele pand in fataHotinului, unde urmau sa treacd Nistrul, pe care-I aveau in dreapta lor, pentru aduce convoiul la Camenita. Astfel, polonii, care tocmai ie§isera din aceasta padure,au cazut in calea tatarilor §i au fost incercuiti.

Mare le hatman s-a vazut silit de aceasta intalnire ne4eptata sä se gandeascala retragere, care urma sa fie una dificila data find prezenta unei armate puternice,care le va taia calea §i care va inchide trecatorile cu copaci doborati. Erau trei leghemari de hati. i apoi Inca alte trei pand la ie§irea de langa Sniatin, iar infanteriei iilipseau proviziile, cavaleriei nutretul, §i ambelor le lipseau foga §i increderea.Fiecare recuno§tea pericolul §i acesta a fost cu adevärat foarte mare, pentru cdtatarii i-au impins pe poloni opt zile intregi, cu o foga' nemaipomenita, fall a le lasanici un ragaz. I-au obligat sä se lupte retragandu-se pas cu pas, härtuindu-i §i seara

dimineata, intrerupandu-le maqul cu atacuri repetate, incdierandu-se pentrutrecerea prin mla§tini, täindu-le trecatorile §i impiedicandu-i sa inainteze mai multde un sfert de leghe intr-o zi intreaga. S-a ajuns chiar ca marele hatman säporunceasca otirii, la putin timp dupd ce tabara era a§ezatd, sä fie ridicata peascuns i sä inainteze cat mai in lini§te, pentru a nu fi atacati. Hatmanul a facut totceea ce era omenqte posibil pentru a se retrage din acestä nenorocitä campanie. Inprima zi in care au apärut tatarii, oastea s-a wzat in ordine de luptd, intr-un campdesctus, dincolo de un parau pe care avangarda 11 trecuse deja pe un pod.Avangarda a fost insä respinsa cu infläcarare i silita sa treacd inapoi, iar duFnaniiau urmat-o, apropiindu-se de linia de lupta i and atacul asupra aripii stangi, careera in intregime [alcatuita din] infanteria comandata de printul Ferdinand deCurlanda, general maior. Asaltul §i apararea au fost indarjite i sangeroase, dar

61 Dalérac foloseste frecvent sintagma leghe mare," referindu-se probabil la legheamoldovenea.scd De altfel, el si precizeald la un moment dat cã o leghe moldoveneascd este de cloudon mai mare decdt o leghe obisnuitd i cd echivaleazd cu un drum de 3 ore calare; vezi N. Stoicescu,Cum merisurau streimosti Metrologia medtevalei pe teritortul Romdniet, Bucuresti, 1971, p. 100.

62 in text Yassi.

184

si

www.dacoromanica.ro

polonii au vdzut ea" numdrul dumanilor cre§tea. Atunci marele hatman a trimiscdteva regimente de infanterie §i companii de cavalerie din centrul o§tii pentru asprijini aripa stdngd. Pe indltimea pe care o ocupase a a§ezat de asemenea cdtevapiese de artilerie de camp, poruncind sd traga fard incetare. Artileria a incetinitatacul tAtarilor, care s-au oprit, find obligati la sragitul zilei sd treacd inapoi pdrdulpentru ali ridica tabära la poalele muntelui care se afla acolo. De cealaltd parte,polonii s-au retras o jumdtate de leghe §i s-au a§ezat intr-o vale, un fel defunaturd. Cavaleria s-a a§ezat pe malul Prutului, unde era ascunsd de o mla§tind §ide cdteva tranwe vechi sdpate in fata ei. Infanteria s-a wzat in capdtul acesteitabere, cu dragonii pe stdnga, ldngd pädure.

A doua zi s-a muncit pentru a intdri aceastd tabard, cu redute ridicate indiverse locuri. In cea de-a treia zi artileria du§manului a ajuns in tabdra lor §i autras mai multe incdraturi asupra trupelor care se desprinseserd de oastea polondpentru hartuieli. Cazacii, apropiindu-se la un moment dat de tätari, au fostintampinati cu 20 de lovituri de tun, ceea ce a permis cunoa§terea numarului depiese de artilerie pe care le aduseserd. In zilele urmdtoare nu s-a intdmplat nimicimportant. Polonii au tinut mai multe sfaturi pentru a cduta mijloacele de a salvaoastea, care murea de foame in acest pustiu ingrozitor, dar care, in acelai timp, nuputea pleca de acolo rail sd rite sd fie tdiatd in bucdti. S-a propus la un momentdat ca intreaga infanterie sd fie inchisd intr-o fortificatie in mijlocul pddurii pentrua-i in§ela pe tätari §i pentru a da timp cavaleriei sd plece. Dar, odatd ce acest zvons-a rdspandit in rdndul strdinilor, a starnit o mare nemultumire impotriva§1eahtici1or63, care doreau sd-i facd un zid de apdrare din nefericitii infanter4tiabandonati la mila necredincio§ilor. Ofiterii acestora au rdspdndit in intreaga tabardhotardrea luatd de ei, de a se retrage cu orice risc, oricum vor putea, §i de a ataca peoricine se va opune, fie poloni, fie tdtari.

La capdtul a apte sau opt zile petrecute in teribile confuzii, marele hatman avrut sd incerce sd iasd din padure pe un drum nou, care fusese tdiat cu maregreutate, cu o zi inainte, de slugile §i de soldatii armatei strdine64, protejati de undeta§ament de dragoni. Ace§tia au indeplinit ordinul facand cdt mai putin zgomoti, in plus, locul in care au tdiat copacii era la o leghe bund distantd de tabard'. Seara

s-a dat ordin sd fie arse o parte din cdrute, apoi, in lin4te, cavaleria polond a ridicattabära fdrd a se rasa prea mult rugatd sd o ia inainte. A fost urmatd de intendentd,intr-o lini§te care nu poate fi indeajuns admiratd, de vreme ce, de la toti cocoii §itoti cdinii care puteau fi vdzuti printre cdrutele cu poveri nu se auzea nici cel maimic zgomot, nici chiar al biciurilor cdruta§ilor. Era atdta lin4te Inca a trebuit sä setrimitd dupd infanterie §i dragoni, care erau Inca in tabdrd, fdrd sd §tie nimic despreinaintarea armatei. Din loc in loc au fost läsate santinele, pentru a aprinde fqtile la

63 Towarzysz. in text Touariches. [Nota marginald] Acestia sunt cavaleru din companule decavalerie ale oastei polone. Potrivit glosarului lui Richard Brzezinski un Towarzysz era ungentleman-soldier", vezi Polish Winged Hussar 1576-1775, Oxford, 2006, p. 57

64 in secolul al XVII-lea armata polond era divizatd in cloud parti, polond si strding, pe careRichard Brzezmski le denumeste Polish and Foreign Autoraments". Spre sfdrsitul secolulin aceastddivizare a fost inlocuitd cu impartirea pe arme (cavalene, infantene etc ), dar vechea terminologie acontinuat sd fie folositd; vezi Richard Brzezinski, Polish Armies 1569-1696, Oxford, 1987, vol. I, p. 6-7.


capätul unui bat $i pentru a striga din cand in cand Verdo, care inseamnd Cine esteacolo?, pentru a adormi vigilenta tatarilor.

Astfel, de$i santinelele au strigat $i trupele au inaintat cu grijd $i in buildordine, dupd cloud ore, du$manii si-au dat seama ce se intampla. Cunoscandslabiciunea trupelor noastre, ei au crezut cd, dacd se vor grabi, le vor putea ajungedin unnä cat sunt Inca in padure. Prin urmare, ei au pornit pe urmele lor $i larevärsatul zorilor au cazut asupra infanteriei, pe care au inconjurat-o din toatepartile. Aceasta s-a oprit, s-a incercuit cu cdrute, s-a baricadat cu bariere mobile,65$i s-a intors cu fata care du$man. Niciodata nu s-a mai vazut o asemenea zi. Tatariiau asaltat tot timpul ariergarda, care la randul ei raspundea atacand $i reu$ind säindeparteze din cand in cand du$manii, momente ce erau folosite pentru a se inaintape drum. Astfel, la fiecare doudzeci de pa$i reincepeau sa sape tranwe cu ajutorulbarierelor mobile $i trageau asupra atacatorilor, care, in cele din urmä, se apropiaula o lungime de sulita $i nu se reträgeau decal cu mari pierderi din randul lor $i alofiterilor. Iar cei cdzuti au fost du$i a doua zi cu cdrutele la Camenita. Acestemanevre au durat de la revarsatul zorilor pana la orele patru sau cinci seara, fardnici un fel de intrerupere, in afard de cele provocate de atacurile infanteriei care-iindepartau pe tätari. Si pentru a evita ca tätarii sä atace dupd primul foc, mariihatmani care conduceau aceastä retragere, au ordonat ca unii sa traga in vreme cealtii i$i incarcau armele, pentru a avea tot timpul o linie de muschetari gata säacopere inaintarea, care de altfel era intrerupta din zece in zece pa$L Niciodatä vreoretragere nu a fost mai neobi$nuitä, nici mai periculoasa. Ace$ti soldati nefericiti,morti de foame, aproape goi, de-abia reu$ind sali mai tind muschetele, härtuiti rataincetare mai bine de zece ore, au rezistat in tot acest timp, cu un curaj $i cu o täriede neinchipuit, tuturor atacurilor unui foarte mare numar de du$mani. Ei au fostsalvarea o$tii. Dupd ce s-au retras, s-au prabu$it la pamant de oboseald $i s-au intinspentru ali reincdrca muschetele, pentru cd nu mai aveau foga de a sta in picioare.In vremea aceasta cavaleria se apropia de ie$irea din pddure, unde a ajuns inaceea$i zi, fait sa fi vazut du$manul, $i de unde cativa $leahtici au fugitinspäimantati 'Dana' la Sniatin, rdspandind vestea infrangerii intregii infanterii $i adragonilor, care s-a intins imediat de-a lungul frontierei.

In aceasta crudd imprejurare, soldatii $i ofiterii si-au adunat intreaga fondcare le rämäsese $i au inaintat, pas cu pas, pand la o fortificatie facuta in vremearomanilor, care se gasse$te la ie$irea din padure inspre Sniatin, numita Inca in vremeanoastra tabara lui Traian66. Oastea a ajuns acolo pe la orele patru, atunci candduFnanii au incetinit urmärirea, ei in$i$i obositi $i descurajati de pierderile suferite,care au fost atat de man Inca nu si-au mai facut aparitia in acea zi. Polonii au ridicattabara dincolo de acea veche fortificatie, in lini$te $i fard a fi impiedicati, de$i intr-ooarecare dezordine. Erau foarte fericiti cã au scapat de pericol, lucru pe care-I datorau,card indoiald, purtarii $i curajului printului Ferdinand de Curlanda $i generalului de

65 Cheval de frise. In seria de Cali-Ron strchni acest termen a fost tradus prin bariere mobile",vezi relatarea lui Du Pont din vol. 7, p. 290, nota 28.

66 [Nota marginala] Sau fortul lut Tratan.


artilerie Konski, palatin de Kiev67, care au condus ariergarda in aceastd periculoasdretragere cu o prezentd de spirit i cu o energie care nu pot fi admirate indeajuns,fans a mai socoti curajul lor, nu mai putin denm de laudd deck prudenta.

A doua zi s-a incheiat ie§irea din pddure i intreaga armatd s-a awzat inordine de luptd pe o cdmpie mica care duce spre Sniatin. Tatarii inaintaserd destulde mult pe indltimile invecinate, tragand mai intdi un mare numdr de sägeti carei-au stânjenit pe cei din primele rdnduri. Aceasta 1-a silit pe marele hatman sa-itrimitd pe cazaci spre acel loc, pentru a-i indepdrta cu focuri de armd pe du§mani.Dar, in vreme ce trupele se pregkeau de luptd, intr-un chip mai ordonat §i maibucuroase deck in ziva dinainte, atunci cand infanteriei ii erau distribuite praful depuFd i gloantele §i pe când oastea incepea sd inainteze, Mtarii au inaintat la rdndullor in partea dreaptd, indepdrtându-se de oastea polond, ca §i cum ar fi fost inintelegere, fdrd nici un fel de ostilitate de vreo parte sau alta, precum cloud coloanecare iau cloud drumuri diferite. Astfel, cele cloud cltiri au mers intreaga zi, Mit' a sepierde din vedere, fiecare pe drumul sdu. Tatarii, pe partea Hotinului, de unde aupus caldreti sd treacd Nistrul inot pentru a duce Mind pe crupd pentru Camenita.Polonii care Sniatin, unde 1-au gdsit pe hatmanul cel mic cu corpul sdu de oaste,intdrit prin venirea o§tirii lituaniene, care ocupase un loc pe malul Prutului, la cloudleghe deasupra acestui ora§, adicd la o leghe de felul celor din Bucovine. Acestgeneral inaintase pdnd in acel loc pentru a ajuta convoaiele §i a inlesni retragereacelorlalte trupe prinse in acea inspdimântkoare strdmtoare. Si acolo s-a sfar§itaceasta campanie, lituanienii retrdgdndu-se dupd sfantul Mihail, iar polonii, pe 10sau 12 octombrie. [...]

[CAMPANIA DIN 1686168

Capitolul 5. Campania armatei polone in Valahia. Cdderea Budei. Cuceririlevenetienilor in Moreea69.

Regele Poloniei a fost rugat cu stdruinta de papa §i de aliatii sdi sd conducd odiversiune care sd pund capdt speculatiilor apdrute anul precedent cu privire lanerespectarea angajamentelor pe care §i le-a luat. Acest lucru a trezit in inima sa onazuinta la glorie, de care acest print se ldsa cdteodatd purtat. El a plänuit sd intre inValahia, care, printr-un acord secret intre imparat §i regele Poloniei, trebuia sdrevind acestuia din urmd, presupundnd cd, in scurt timp, cele trei puteri aliateurmau sd impartd intre ele imperiul Sultanului. In acest scop regele Polonieinegocia cu Hospodarul sau printul valahilorm, pentru a-1 convinge sd-i depund

67 In text Kiovie. Martin Cazimir Kontski, palatin de Kiev si castelan de Liov, mare maestru alartilenei si comandant al trupelor straine din armata polona, vezi Cdleiton striiini, vol. 7, p. 290 si p. 307.

68 Alte relatdri ale campaniei sunt cele ale lui Philippe Le Masson Du Pont, Francois Gaston deBethune si Iacob Sobieski, publicate in Ceildtori strdini, vol. 7.

69 Dalérac, Les anecdotes de Pologne, p 144-201.70 [Notd marginala] Se nurnea Cantemir. Pentru negocierile dintre domnul Moldovei,

Constantin Cantemir, si loan al III-lea Sobieski, vezi N Iorga, Sobieski et les Rournains 1683-1696,


omagiu si sd-i pläteasca lui tributul stabilit de sultani. Hospodarul, vázdnd trdsnetulcare se pregkea sa se abatd asupra tarii sale, regele Poloniei aflându-se in frunteaunei ostiri mai frurnoase si mai numeroase decal cea pe care o condusese inajutorul Vienei, nu a gassit un alt mijloc de a se pune la addpost cleat inselandu-1 perege cu false promisiuni. El i-a promis cä trupele sale se vor aldtura ostirii polonedin clipa in care vor fi intrat in Valahia, având nevoie doar de o scuza potrivitäpentru a se intoarce impotriva turcilor si de un prilej favorabil pentru a se elibera dejugul bor. In plus, precautiile erau necesare pentru a avea grijd de siguranta fiilorsäi, rämasi ostatici la Poartd71. Regele Poloniei s-a läsat amdgit de gândul uneicuceriri usoare din cauza inseldtoarelor promisiuni ale acestui print gec72, iscusit ininseldtorii precum intregul sdu neam, care cerea ca tara sä fie ldsatd mostenirefamiliei sale. Regele nu urmarea doar acest scop, pentru cd Moldova trebuia sä i sealdture.73 Este sigur cd, dacd regele Poloniei ar fi vrut sd-si deschidd cuferele si sãasculte propunerile de a inarma o flotd pe Dundre, lucru pe care 1-ar fi putut facemarchizul de Fleury, corsar binecunoscut, apropiat, dupd cum stie toatd lumea, alcurtii de la Viena, este sigur, spun, cä cele doua provincii ar fi intrat cu usurintä subputerea regelui Poloniei.74 Marchizul de Fleury ar fi navigat de-a lungul tärmuluiMoldovei si ar fi debarcat in aceastä tard, unde urma sä se intAlneascd cu oasteapolond care ar fi cobordt pe Prut, prin Iasi. Turcii nu ar fl putut sà ajute acesteprovincii si sd apere Buda in acelasi timp, mai cu seamd cd Liga isi punea marisperante intr-o diversiune a moscovitilor, care sä-i opreascd pe tätari pe Nipru.75Dar, dincolo de faptul cd nu totul a mers in acest mare proiect si cd tarii nu au pututcleat sa-si arate dorinta de a sdvdrsi aceastä campanie pe viitor, aspectul cel maiimportant a fost cd regele Poloniei nu a dat bath pentru a inarma o flotä si s-a

Paris, 1933 si Gheorghe Duzinchevici, Ceva nou asupra legoturilor ha Sobieski cu Moldova,AARMSI, seria III, 19, 1937, p 283-300. Pentru situatia Moldovei in contextul international alultimelor decenii ale secolului al XVII-lea, vezi I. Moga, Rivalitatea polono-austriacd §.1 orientareapoliticd a Tdrilor Romdne la sfdrptul secolului XVII, Cluj, 1933 si Virgil Zaborovschi, Istoriapoliticet externe a celor fret principate, Tara Romlineascd Transilvanta §7 Moldova, de la asediulVienei (1683) peind la moartea hit ,S'erban Cantacuzino §.t suirea pe tron a lui ConstantinBráncoveanu (1688), Bucuresti, 1925.

71 Pentru negocierile dintre Constantin Cantemir si Sobieski vezi Dimitne Cantemir, VaaConstantini Cantemyra, ed. Dan Slusansch, si Hies Campeanu, Bucuresti, 1996, raportul publicat deN. Iorga in Stuchi ,st documente, XI, p. 163, precum si scrisorile editate in Hurmuzaki 11/2, doc. 276(scrisoarea lin Sobieski dire Cantemir in care moldovenii sunt considerati supusi ai regelui polon) sidoc. 278 (scrisoarea lui Cantemir cdtre regele polon in care domnul isi aratd rezerva fata de un sprijinfatis, invocând, printre altele, si retinerea fiului sal ca ostatic la Poartà).

72 Adicd ortodox.7311 n'y bornoit pas ses vues, la Moldavie devoit y. etre ajoutee.74 Marchizul de Fleury a navigat in 1686 sub pavilion polon, vezi Jean Mathiex, Trafic et prix

de 1 'homme en Medaerranee aux XVIIe et XVIlle siecles, Annales E S.C.", 9, 1954, p 157-164.75 Boristhene. Pentru o descriere a acestui proiect al Ligii Sfinte si mai cu seamd a negocierilor

dintre Rusia si Polonia, vezi Brian L. Davies, Warfare, State and Society on the Black Sea Steppe1500-1700, Routledge, 2007, p. 178.

1 88 www.dacoromanica.ro

multumit sa intre in Valahia bazandu-se pe promisiunile prefacute ale Hospodarului,care ar fi trebuit sa-1 intampine la Ia§i76. [...]

Voi incheia acest capitol cu prezentarea detaliata a campaniei regeluiPoloniei in Valahia, dupa ce voi reaminti cititorului ca dau acest nume provincieidupd obiceiul polon §i nu pentru ca nu a§ §ti ca numele ei corect este Moldova,potrivit hartilor, a tuturor savantilor, §i chiar a locuitorilor tarii, care numescValahia provincia ce se intinde spre Dunare §i Portile de Fier, dincolo de Transilvania.

Regele Poloniei §a inceput campania la mijlocul lunii iulie, dupd ce a fa cuttotul pentru a-si spori oastea, in care, datorita prezentei sale, au fost atra§i totinobilii tineri §i au fost pastrati toti ofiterii generali, care erau adeseori lasati lavatra. Truyele au fost adunate la Uscie, pe Nistru, de unde au inaintat 'Dana laTlumachm, locul hotarat pentru intalnirea generala. In acest timp, regele a ramas laTysmenytsa79, la cloud leghe mici departare, unde a a§teptat vreme de aproapecincisprezece zile. Dupa ce, in cele din urma, oastea s-a marit odatd cu venirealituanienilor §i a celorlalte trupe din provinciile mai indepartate, regele a venit intabard pentru a o trece in revistd. Dupd aceea, regele a condus-o pe regina, care ilinsotise pand atunci, la Tysmenytsa. Unii au crezut ca regele avea peste treizeci demii de oameni, dar, atat cat se poate judeca dupd trecerea in revista, intr-o tail incare acest lucru se face cu neglijenta §i doar cu scopul de a a§eza oastea in ordinede lupta, nu cred sa ma in§el dacd reduc acest numar la doudzeci §i trei saudoudzeci §i patru de mii de combatanti. Este adevarat, trupele erau bine echipate,proviziile erau din bel§ug §i oastea, pentru ca avusese timp sa se refacd, era multmai impunatoare decat fusese cea de la Viena.

La sfar§itul lunii iulie oastea a ridicat tabara de la Tlumach, intre Nistru §iPrut, §i coborand de-a lungul acestor cloud rauri a trecut prin apropiere de Sniatin80,pe care 1-a lasat in dreapta sa §i a traversat Bucovinele prin acela§i loc unde, cu unan mai inainte, fusese cat pe ce sa. piara. Pe 2 august oastea a ridicat tabara inruinele sau in ingradirile unui ora§, odinioard foarte vestit §i foarte vechi, numitPererita81, din care nu au mai limas cleat cloud sau trei biserici kirece§ti82 ruinate,fara a avea vreun locuitor. Ora§ul este pe malul stang al Prutului8 , in fata unui loc

78 Urmeazd descrierea pregatirilor facute pentru asediul Budei, in care Dalerac polemizeazi cuautorul unei lucrari publicate in 1688 la Amsterdam, intitulatd Histoire de Mahomet depossedé. Apoi,Dalérac analizeazd rezultatul participdrii regelui polon la actiunile din 1686. a intreprins o diversiuneutild Impenului Habsburgic, dar nu si-a atins nici unul dmtre obiectivele dorite. Din punct de vederemilitar, regele a fost intdmpinat de o armata de 60.000 de tdtan care 1-a urmdrit pAnd dincolo de Iasi,iar din punct de vedere diplomatic papa a refuzat solicitarea sa de a-1 numi cardinal pe episcopul deBeauvais Dupd aceastd digresiune, Dalérac revine la descnerea operatiunilor militare din Ungaria sidin Moreea, incheind capitolul cu relatarea campaniei regelui polon in Moldova.

77 Uscie. In text Outch. [Notd marginala] Se scrie Utcz.78 Tloumach, astäzi in Ucraina.79 Tumemtz, astazi in Ucraina.80 Schmatyn, astazi in Ucraina.81 Perenta.82 Adicd ortodoxe.83 Si marchizul de Bethune denumeste Pererita oras ruinat", fard insd a-I descrie, asa cum face

Dalérac, vezi Ccildtori streimt, vol. 7, p. 405 Pentru rolul comercial al Pereritei vezi relatarea solieipolone a lui loan Gninski, cu zece ani mai devreme, in CdIdton strennt, vol. 7, p. 350-351.


in care raul formeazd o peninsula, printr-un cot sau intoarcere in care se incovoaievreo cloud leghe. Oastea s-a oprit aici vreme de patru zile pentru a intäri acest locavantajos, din care se dorea sa se faca o fortificatie,care sa poata pune la adapostproviziile §i trupele care unnau sa villa din Po Ionia. In acest scop s-a nivelat varfulacelui teren, care nu are decat 50 de pa§i in partea dintre cele doua canale, unde afost ndicata o reduta §i au fost facute §i alte lucrari, pentru a gazdui infanteria §i arasa aici un deta§ament. Un alt motiv pentru care s-a dorit ocuparea acestui loc afost de a inchide tätarilor aceasta cale, pe care o folosesc de obicei cand merg laCamenitam. Aceste trupe au ramas aici pe parcursul intregii campanii §i nu s-au alatuato§tiriidecat dupa intoarcerea ei catre Sniatin, dincoace de Bucovinele cele mari.

In cea de-a §asea zi [din august] o§tirea si-a continuat mar§ul trecand pestecampii pustii, fard paduri, mla§tini sau trecatori. Pe noud [august], s-a trecut prinfata ruinelor de la Stefane§ti85, alta.data un ora§ insemnat, care a fost lasat in stanga.Pe zece [august], una dintre trupele noastre, comandata de Miaczyliski86, a invinsvreo cloud sute de tatari, dintre care a luat prin§i 10 sau 12. Ace§tia ne-au informatcu privire la inaintarea hoardei in fata o§tii noastre, pe care ei o a§teptau lafrontierele Bugeacului. Pe treisprezece [august] regele a trimis vreo cloud mii decalareti, pancerni87, valahi sau dragoni88, pentru a cuceri Ia§iul, capitala Valahiei,care este pe celalalt mal al Prutului, rau pe care trupele noastre 1-au trecut, o parteinot, o parte pe vase. Acest ora§ este la o departare de o leghe mare de malurileraului, iar locul prin care trupele au trecut raul, la Inca jumatate de leghe deasupra

84 Caminrek, astdzi Kamianets-Podilskyi in Ucraina.85 Stepanofsa86 Miogenski. Probabil Atanazy Miaczyliski. Ace lasi Miogenski este amintit de Dalérac in

primul volum din Les anecdotes, fund caracterizat drept brave commandant, chef de brigadeinsigne", vol 1, p 186 Pentru participarea lui Miaczynski la campania din Moldova, vezi Càlátoristrait:1, vol. 7, p. 426.

87 Terrnen ce se generalizeazd dupd 1660 pentru a desemna cavaleria usoara, si care provinedin cuvântul polonez pancerz (annura); vezi Richard Brzezinski, Polish Winged Hussar 1576-1775,Oxford, p 57.

88 Pancernes, Valaques, ou Dragons. Dalérac Ii aminteste in mai multe rânduri pe valahii dincavaleria usoard polona: cavaleria ward este alcatuita din companiile de poloni, de cazaci, de valahisau cavalerii germani" (vol. 1, p. 34); valahii i cazacii, ca i turcii, nu au pistoale la obldnc, ci poartaunul, sau cateodatã cloud, la cingdtoare, in partea din spate" (vol. 1, p. 36), companiile de valahi,cazaci si polonezi sunt inarmate precum cavalena noastrd usoard, cu muschete si sãbii, dar far-Auniforme i podoabe pentru cai" (vol. 1, p. 44); oastea polond formeazd o tabard ale cdrei laturi suntinchise de cavaleria ward, cazaci, valahi, poloni cdrora li se adaugd pancerni i dragonii" (vol. 1,p. 50), intreaga oaste polond este divizatä in brigázi de la 600 pana la 1000 de cavalen denumitepolc,la fel si restul cavaleriei, cazacii, valahi sau polonezii" (vol. 1, p. 67), printul Lubormrski, marescutier al Coroanei este obligat sä intretind 1000 de oameni pe cheltuiala sa, dragoni, valahi,pancerni sau cazaci", in schimbul anumitor bunuri regale ce i-au fost incredintate (vol. 2, p 262) Deasemenea, intr-un alt context Dalérac aminteste de boierii moldoveni refugiati in Polonia: Acestcaste] [Jouanietz] este locuit de cateva familii de valahi, din rândul acelora care s-au retras in Polonia,si care au populat anumite locuri de la frontiera Podoliei", in Anecdotes, vol. 1, p. 362. Pentrusteagurile moldovenesti" din armata lui Sobieski vezi Constantin Rezachevici, 0 participareronuineasai la istoria universaki steagurile moldovenevi din oastea lw Jan Sobieski in campaniapentru ehberarea Vienei (1683), in Miscellanea in honorem Radu Manolescu", ed. Zoe PetreStelian Brezeanu, Bucuresti, 1996, p 248-257.

190

si

www.dacoromanica.ro

sa. Orasul a fost gasit aproape pardsit; Hospodarul, care a fost urmat de osteni si decei mai importanti dregatori valahi89, a lasat acolo doar cativa negustori, catevafemei si o ceata de oameni de rand, care i-au primit pe oamenii nostri fard sa opundvreo rezistentaw.

Acest Hospodar, desi promisese regelui Poloniei ca se va alatura armatei cuostenii sal, s-a retras in pddure, de unde a mers pentru a se preda in tabara turcilorsi tatarilor. Hospodarul s-a dezvinovatit fatd de rege, spunand cd-i era peste putintasa schimbe tabara, date find angajamentele luate fata de Poarta, chezasuite cu fiiisdi care erau ostatici acolo. Asadar, el a abandonat Iasiul, unde regele a pus dreptcomandant un staroste, pe nume Chalepinski, gentilom din casa sa91, de neam valahsi ortodox din nastere, stabilit in Polonia92. Apoi, pe saisprezece august, armata aajuns la ruinele orasului Tutora, care era pe malul stang al Prutului, unde a ridicattabara. Regele a trecut acest fluviu pe vase mici, cu caii inotand, pentru a merge sia lua el insusi Iasiul, care era chiar in fata, la o leghe mare de eau. El a fost insotitde vreo 6000 de cavaleri si a fost primit de locuitori ca Suveranul bor. Clerul,avandu-1 in frunte pe arhiepiscopul grec, [numit] patriarh in aceste pa4i93, un bdtranvenerabil, a iesit in fata regelui cu crud si cu steaguri. Boierii sau senioriiprovinciei, impreund cu intregul oras Iasi, au depus juramant de credinta cu marepompa, in zgomot de tunuri, in bdtaia clopotelor si in aclamarea poporului94.

Regele, find prin unnare recunoscut print al valaIiilor, a mers sa vizitezenianastirile din oras si din afara lui, care sunt Inca foarte frumoase si care aucomunitati numeroase de calugdri greci. Apoi, el a cinat la castelul Hospodarilor,care se gaseste induntrul cetatii si al carui edificiu este destul de mare, placut,comod si neatins. La aceasta masa, regele a impartit mult vin, dupa obiceiul polon,in asa fel incat intreaga sa suita s-a imbatat, iar seara, pe and se intorceau intabard, nimeni nu a putut gasi drumul Prutului, fiecare fatacind la intamplare pecamp. Din cauza aceasta tin mare numar dintre ei au fost prinsi de fatari, care erauadunati in cete si stateau ascunsi pe langa rau. Regele nu a trecut raul in aceanoapte, ci s-a culcat pe malul lui, langa Iasi, in fata ostii, unde fuseserd trimisesteagurile sale. A doua zi dimineata s-a alaturat ostii si a poruncit sa fie ridicata

89 Les principaux Officiers Valaques.90 Constantin Cantemir se retrasese cu boieni si oastea in Moldova de jos, vezi N Iorga,

Istoria romdnilor, vol. 6, p. 28691 In text Kahpensla. Nobil polon, rudd cu fostul domn al Moldovei, Stefan Petnceicu, amintit

si in jurnalul lui Iacob Sobieski, vezi Ciileitori streimi, vol. 7, p. 424.92 De race valaque et grec d'origine, naturalise en Pologne.93 In text patriarche. $i in corespondenta marchizului de Béthune, Dosoftei este numit tot

patriarh, vezi Cdldtori streiini, vol. 7, p. 415.94 Pentru primirea pe care mitropolitul Dosoftei a facut-o regelui polon, vezi si jurnalul lui

Iacob Sobieski si scrisorile marchizului de Béthune, in Cirdtori stream, vol. 7, p 408 si p. 425, dar siD. Cantemir, Vita Constantin!. Cat de reticenti au fost boierii in a iesi in intdmpinarea regelui polonreiese si dintr-o scnsoare trimisd de Stefan Petriceicu trei ani mai tarziu, in care aminteste cd intimpul aceleasi campanii a M S regele in Bugeac, boierii nu s-au grdbit la maiestatea Märiei saleregesti, cea dintdi pricind a fost aceasta. absenta mea atunci lângä M. S. regele". Scrisoarea a fostpublicatà de Ilie Corfus, Documente privitoare la istoria Romeimei culese din arhivele polone.Secolele al XVI-lea $i al XVII-lea, Bucuresti, 2001, doc 161


tabara de la Tutora i sa se continue campania care Basarabia, deoarece aflase cain acel tinut tatarii se apropiau in numar de 60.000, impreund cu o oaste ce numaraintre 12.000 §i 15.000 de turci.

Cititorul trebuie sa cunoasca distanta dintre aceste oraw in ruind, care apar peharti, fara insa nici un fel de reguld, nici cu privire la distantele dintre ele, nici cuprivire la a§ezarea lor95. Dupd cum am vazut in aceasta campanie, de la Sniatin laI* se socotesc 24 de leghe valahe, care inseamnd 36 de leghe polone, §i pentrufiecare dintre ele o ord §i jumatate de mers nu este indeajuns. Pererita este lajumatatea drumului, adicd la 12 leghe de Sniatin. Tutora se afla la o distantäasemanatoare de Pererita, coborand pe rat, sau poate ceva mai putin pentru cddrumul i departarea de mal 'Ana la Ia§i inseamnd aproape cloud leghe.

Inainte de a trece la altceva, a dori sa corectez aici cloud sau trei grewlifoarte marl pe care le-am observat pe anurnite harti ale lui Sanson i Duval96, atatvechi cat §i moderne: ele plaseaza orawl Tutora deasupra Ia§iului, de aceea§i parte,

anume pe malul drept al raului, in loc ca Tutora sa fie awzata pe malul opus alraului, la o mica distanta de Ia§i, aproape in fata lui. De asemenea, hartile plaseazdIqiul chiar pe mal, chiar dacd existd mai bine de o leghe intre Prat §i aceastacapitala, care este a§ezata intr-o vale foarte placutd, inconjuratä de dealuri acoperitein bund parte de vita de vie. La fel este §i cu Tysmenytsa, pe care aceste harti oplaseaza sub Tlumatch, numit Plomach de ace§ti geografi, in loc sa o a§ezedeasupra, la vreo cloud leghe, sau la una build din Po Ionia. Nu mai pun la socotealagre§eala foarte raspandita privind märimea unei leghe valahe, care este consideratade cloud ori mai lungd decat altele §i. pentru fiecare leghe un om are nevoie de celputin trei ore cdlare.

Dupd Tutora, oastea §i-a continuat campania traversand intinse campii pustii,unde se mai pot Inca' vedea urmele unor lucrari insemnate, intäriturile facute de

95 Du Pont, comentând ironic Anecdote le, il acuzä pe autorul acestora de a fi construit oraseacolo unde nu au existat nictodat6". Potrivit lui Du Pont, Tutora este un astfel de exemplu. Existd inMoldova o intinsd campie, numitd Tutora (in text, Scessora sau Cecora), a dret denumire vine de laun oarecare sat dispdrut Aceastd ample se intinde de-a lungul rdului Prut, fatd in fatã cu locul in carerdul Bahlui (Bahilouf sau Bachuka in text) se varsd in el Aceastd campie a fost intotdeauna locul deintaintre al feluntelor hoarde atare din Crimeea, din Nogat st din Bugeac (in text Bogiac sauBudziak) si al multor altora, atunci când vroiau sd pdtrundd in Po Ionia. Pentru cd autorul [Dalérac] aauzit adesea vorbmdu-se de aceastä ample, s-a gdndit cd era numele unui ora§ §t, dupd ce 1-aconstruit, I-a asezat pe malul sang al Prutulut, a§ezand Iasiul, capitala Moldovet, pe celdlalt mal alrdului, la o depdrtare de numai o leghe. De fapt, aceasta capitalà e asezatd pe malul Bahlutulut, careeste destul de mare st de care autorul mci macar nu pomeneste Iasiul este la o depdrtare de mai binede §ase leghe de Prut. Dupd ce a mutat acest oras si dupd ce I-a inventat pe primul cu numele deTutora, autorul [Dalerac] incepe sd corecteze hdrtile geografice". Dupd ce dd citatul din Daléracdespre gre§ehle hdrtilor, Du Pont incheie spundnd: §t din toate acestea, nimic nu este adevdrat"; veziDu Pont, Mémoires, 248.

96 Sanson. Este greu de spus la care dintre hdrtile celor dot cartografi face refenre Dalérac.Pentru Sanson ar putea fi harta cursultn Dundrii (1665) sau harta regatului Unganei (1690). In cazullut Duval, autorul unet hdrti a regatulut Unganei (1677) §i a Turctei Europene (1661), este maiprobabil ca Dalérac s'a albã in vedere harta Transilvamei, Moldovet si Valahiei publicatd de acesta in1661 Pentru circulatia hartilor acestor doi cartografi la sfdr§itul secolului al XVII-lea, vezi MarySponberg Pedley, The Map Trade in Paris 1650-1825, Imago Mundt", 33,1981, p. 33-45.

192

si

www.dacoromanica.ro

poloni in vremea lui Ladislau al IV-lea,97 atunci cand turcii i-au urmarit prin acesteparti. Generalul lor era vestitul Stanislaw Zolkiewski98, bunicul matern al regeluicare domneste acum, loan Sobieski, cel care a castigat in 1610 memorabila luptdimpotriva moscovitilor, fund pe atunci palatin de Kiev si tank general". In aceastdultima imprejurare, care a fost si cea din urma din viata sa, el era in acelasi timpmare hatman1oo si mare cancelar. El si-a condus ostirea pe valea Lapusneim,continuand acea iscusitä retragere, laudata in Po Ionia precum cea a lui Xenophoncu cei 10.000 de greci ai sai. Atunci and s-a intors pentru a retrage un regiment pecare generalii 1-au uitat intr-un post acelasi, dacd nu ma Ine1, unde se \fad Incafortificatiile a fost atacat de tdtari cu atata tarie incat lupta era deja in toi inainteea cineva sa Ii poata veni aldturi. Si a fost gäsit ucis, avand sub el trei sau patrutätari dintre cei mai aprigi, pe care ii omorase cu mana sa, dupd cum aratä inscriptialatineascd sal:Data intr-o piatra ridicata intr-un anume loc in aceste campii, asemeneaunui mausoleu de rdzboi. El este ingropat in bisenca din Zolkiewl°2, la stangamarelui altar, cu aceasta inscriptie luata din Vergilius: Exoriare aliquis nostris exossibus ultor'°3.

S-a mers inainte Inca sase leghe man pe deasupra Iaiului, avand mereuPrutul in dreapta si fara ca oastea sa se indeparteze deloc de rau. Trecand catreBasarabia, sau tam Tatarilor, din care Bugeacull°4 este cea dintai regiune, ne-amapropiat pand la cloud zile mici de mers. Se vedeau deja muntii si locuintele, iaraceasta a fost In ochii polonilor, precum tam fagaduita in ochii lui Moise si aevreilor care au murit in desert fard a putea intra in ea. Dumnezeu nu le-a ingdduitcleat sd o vada, pentru ca dusmanii au inceput sa apard la frontierele lor. Lainceput, pentru cd se vedeau numeroase carute, animale, copii, femei, pe scurt Unpopor intreg care ducea o viatä ratacitoare i campeneasca, sub corturi, pastrandInca amintirea moravurilor i obiceiurilor vechilor israeliti, s-a crezut cd nu eravorba cleat de familiile de tätari obisnuite din acest tinut. In urma acestei primedescoperiri, regele 1-a trimis inainte pe trezorierul curtiil°5, unul dintre cei mai vitejisi mai intelepti ofiteri, precum i unul dintre cei mai cinstiti nobili din Po Ionia.

97 Wladyslaw IV Vasa (1632-1648)98 Stanislas Zolkiefsla.99 Kiovie. Refenre la victoria polond de la Klushino (Kluszyn)100 Grand General.101 Lopuchna [Nota marginala] Se scrie Lopuczna.102 Zolkief, astazi Jovkva in Ucraina.103 Eneida IV, 625 In traducerea lui Dan Slusanschi versurile 625-626 sunt Nasca-se sã ma

rdzbune candva din a noastre-oseminte / Mândru viteaz, alunge cu fier pe-ai Dardaniei oameni".Pentru campania lui Stanislaw Zolkiewski i pentru monumentul ridicat in cinstea lui, vezi articolelelui Jerzy T Petrus, Alma Fe lea, Valentin Constantinov si Eduard Baidaus din Revista de Istone aMoldovei", I, 2004. Revista cupnnde comunicarile tinute in cadrul unei confennte moldo-polone din2003, consacrate memoriei marelui hatman, cu prilejul restaurdrii monumentului inchinat lui. Dupacum subliniazd Jerzy Petrus in articolul sdu (Considerapi privind catorule artistice ale hatmanului pcancelarului Stanislaw Zolkiewsla p ma:tulle despre erou), loan al III-lea Sobieski a incerca sd selegitimeze de la Stanislaw Zolkiewski prin mai multe gesturi simbolice.

104 Boudgiac. [Nota marginala] Se scrie Budztaki105 [Nota marginala] Rewouski Mihail Rzewuski.

193

sa-i

www.dacoromanica.ro

Regele i-a incredintat 30 de companii de cavalerie, care cuprindeau in jur de 3 000de oameni, cu porunca de a inainta pand la poalele muntelui pe care se iviserdtatarii. Aceasta inaltime era foarte intinsa si abruptd, avand de-o parte o vale, careeste cea a Lapusnei, iar de cealaltä o trecdtoare ingusta, care ducea spre podisul pecare-1 ocupaserd dusmanii printr-un drum destul de usor. Trezorierul curtii ainaintat prin dreapta tätarilor si regele 1-a urmat cu oastea, fard sa se grabeascd. Invremea aceasta, norodul acela incepuse sa devind o oaste. Se vedea alcdtuindu-seordinea de lupta pe esplanada muntelui pe care-1 ocupaserd. Se vedeau intinzandu-si aripile, asezandu-si in ordine carutele, plutoanele luandu-si in primire posturile sitoata acea lume adunata gramadd impärtindu-se in corpuri de armata, dispuse astfelInca sa apere intrarea in tam lor. Mai mult, dupd ce trezorierul curtii a ajuns cugreutate in acea stramtoare, el s-a vazut inconjurat de tätarii care coborau prin maimulte trecatori ale muntelui si care il atacau naprasnic. Cu toate acestea, el i-arespins cu putere si s-a retras cu prudenta spre Prut, pe care, pentru cd a gasit omlastind care sa-i acopere flancul stang, 1-a lasat la dreapta sa. Dupa ce au ocupatastfel acest avanpost avantajos, dragonii s-au intins asupra aripilor la intrareatrecatorii pe care o pazeau, in asa fel incat, dupd aceastä prima luptd, in rest nu aumai fost decat hartuieli.

In acel moment, oastea a ajuns acolo si läsandu-lpe trezorierul curtii la postulsau, a cdutat o cale prin care sä cucereasca varful muntelui, de unde sa foloseascaartileria. In cele din urmä, cu mare greutate s-a reusit ca bateria de artilerie sä fieasezata pe margine, iar tatarii s-au retras pe o campie mai indepartatd, unde tabaralor era ascunsa. Regele, care dorea sa patrunda pand la Marea Neagra traversandBasarabia si-a dat seama de greutatile pe care le va intampina planul sdu, nu doardin pricina rezistentei ostirii dusmane, ci s'i datoritä grijii pe care aceasta o avusesede a arde drumurile din partile lor. De pe acea inaltime s-au vazut toate drumurileirmegrite de incendiile care le pustiisera. Tot ceea ce ramäsese dincoace de acestepustiuri fusese mancat si strans pentru nutret de tatari, care se asezaserd in ordineasteptandu-ne. De aceea, a trebuit sa ne gandim la un alt drum si sä trecem pemalul celdlalt al Prutului pentru a continua drumul spre Dundre, unde speram sägäsim tara intreaga, fail dusmani si fait obstacole. Pentru aceasta, regele a pus säse ridice un pod in acel loc si si-a asezat tabara astfel 'Mat sä apere construirea lui.Apoi, el a trecut linistit acest rau, fie pentru cd tatarii nu si-au dat seama de planulpolonilor, fie pentru ca nu au mai indraznit sa-i urmareasca. Iar in vreme ce oasteaface acest lucru, eu voi explica harta acestor tari necunoscute.

Exista o mare intindere de pdmant, cuprinsä intre Nistru, Dundre si munti,traversata de Prut care se varsä, din stanga Dundrii, in acest fluviu ce ajunge inMarea Neagra, odinioard numità Pontul Euxin. Coborand, poatä fi &it'd Valahia,dupd felul in care o denumesc geografii poloni, despartita de statele RepubliciiPolone de Nistru. La dreapta, Moldova este marginità de Dunare. In acest spatiudintre cele cloud fluvii se gdseste vechea regiune a dacilori°6, care incepe de lamarginea muntilor Carpatil°7, ce inconjoara Transilvania. Dincolo de aceasta tard,

1°6 [Notä marginala] Dacia anticilor.107 Monts de Krapac.


pand la Marea Neagra i 'Jana la gurile celor cloud mari rauri mai sus amintite, segase§te tam numita Basarabia, locuitd de felurite hoarde marunte de tatari.Popoarele care o locuiesc sunt impartite in diferite colonii, denumite dupa numeleregiunii in care s-au stabilit. Dqi toti sunt de neam tatar §i au aceea§i religie,fiecare cu trasaturile sale specifice, cu triburi separate, cu propria lor carmuire, dartoate supuse autoritatii Kanului sau Hanului Crimeei, recunoscut de toate hoardelesau coloniile ca suveran i general suprem al tuturor acestor populatii felurite carealcatuiesc acela§i corp, aproape la fel precum cantoanele elvetienem8.

Cea dintai regiune este cea numita Bugeac, situata la intrarea in tara, dar careincepe mult mai devreme. Cealaltä se nume§te Cetatea Albam, dupd numeleprincipalului ora construit pe malul drept al Nistrului, nu departe de varsareaacestuia in Marea Neagra. Aceastä provincie este cuprinsä intre Nistru §i Dundre,intinzandu-se pand aproape de mare, cuprinzand multe oraw in spatiile läsate dediferitele canale ale Dundrii, dintre care principalele sunt Chilia Noud §i ChiliaVeche,"° unul 4ezat pe malul stang al ultimului brat al Dundrii, celalalt situat inspatiul sau peninsula dintre acest brat i urmatorul. Regele Poloniei avea de gand sapätrunda pand la mare prin Bugeac, unde nu exista nici un fel de a§ezdri, *i apoi sacucereasca Cetatea Alba' i cele cloud fortarete ale Chiliei. De fapt, toad iarna s-avorbit despre acest maret plan in cercurile inalte ale curtli regale, nu fail a starnimirarea celor care §tiau ca este imposibil, precum §i acelora care §fiau Ca asemeneaactiuni indraznete trebuie pästrate intr-un secret de nepatnms.

In afara acestor cloud regiuni pe care tocmai le-am amintit, mai existä altecateva, mai putin cunoscute, in jurul gurilor raurilor. Dar cea mai importanta §iputernica este peninsula Crimeea, cunoscutd de antici sub numele ChersonesosTaurica §i denumitä Crimeea de modernii". Ea este situata langd Nipru, in stangaregiunilor pe care le-am amintit mai sus, inconjuratä din aproape toate partile deMarea Neagra. De aceea härtile o numesc Limen sau Marea de Zabacha, odinioaraPalus Meotides (care este golful alteia, cu o intrare ingusta, o stramtoareasemanatoare Gibraltarului, numita Bosforul Cimmerian). Locul sau istmul princare Crimeea este legata de pamantul Ucrainei, tara cazacilor, situata dincolo deNipru, este foarte Ingust §i este inchis de la o mare la cealaltd printr-un zid fortificatcu turnuri i alte lucrari de lemn care acopera acest cap i fac din el un fel de port,prin care trebuie neaparat sa treci pentru a pätrunde in aceastä peninsula. $i inspatele acestei intarituri, chiar la intrarea in istm, se gäsqte fortdreata Perecop, careInchide trecerea, i de la denumire careia provine numele celorlalte neamuri din

I" Pentru o introducere in organizarea politicd a Hanatului, vezi Alan W. Fisher, The CrimeanTatars, Stanford, 1978, precum si culegerea de articole a aceluiasi autor Between Russians, Ottomansand Turks, Istanbul, 1998.

109 Bialogrod.11° Kilia Nova si Kilia Stan. [NotO marginala] Ktha la Neuve, Ki ha la Vieille. Pentru o

introducere in controversata dezbatere pnvind localizarea celor cloud Chilli, vezi Octavian Ihescu,Localizarea vechiului Licostomo, Studii. Revista de Istone", 25, 1972, p. 435-462 si StefanAndreescu, 0 cetate chsputatd: Chtha in prima Junicitate a secolulia al XV-lea, p 34-48 si Notedespre cetatea Chi ha, p 49-58 in Idem, Dtn atom Mcirti Negre, Bucuresti, 2001.

III Connue des A nctens sous le nom de Chersonese Taurique et nommee Krtm par les modernes


aceasta tara, de tatari perecopieni sau de tatari din Perecop 112, care este mai binecunoscut deck cel de Crimeea. Interiorul tarii este foarte primitor, bine populat, cuora§e intinse §i targuri bine construite. Ace§ti tatari nu sunt ratacitori prin campii,precum sunt cei din Bugeac §i calmucii"3, care nu au o locuintä stabild. Principalulora§ se nume§te Caffa §i se aflä la marginea provinciei, pe malul marii, nu departede intrarea in Bosfor, care este denumitä dupd numele ora§ului, Marea Caffei. Nu§tiu dacd este adevarat Ca hanul îi tine curtea in acest ora§, dar provincia estere§edinta acestui suveran al tuturor tätarilor.

Aceste neamuri felurite erau altädatä barbare, crude §i chiar antropofage,dacd ar fi sa--1 credem pe Ovidiu, care a fost exilat spre Cetatea Alba114, la acesteguri ale Dundrii unde se spune ea existä im lac care se nume§te §i astazi lacul luiOvidiu. In prezent, in comportamentul fata de sclavii care ajung acolo, nu suntcatu§i de putin schimbati. Cu toate acestea se gasesc cativa omeno§i, milostivi,chiar cu un fel de burl credinta, dupd cum am vazut in cazul acelor exemple incare unii poloni au fost eliberati doar in schimbul cuvantului lor.

Tätani se hranesc cu salbaticiuni, cu radacini, cu came de cal aproape cruda,cu lapte de iapd care este bäutura lor de ospat §i toate acestea frã paine, a careiintrebuintare este foarte putin raspandita. Hainele poporului, adica ale soldatilor §iale celorlalti oameni de rand, sunt facute din piele de oaie, precum cele alecazacilor. Dar marzacii115 sau conducatorii, generalii, comandantii de oaste, auhainele din stofe, postavuri §i alte asemenea, precum oamenii ale§i din randulcelorlalte neamuri. Tkarii sunt mici, mdslini 116, au fata netedd §i intinsa, nasulturtit, ochii infundati in cap, foarte indepartati unul de celdlalt §i la fel de miciprecum gdurile de potcoave, fizionomia grosoland §i salbatica. Totu§i, existä §icateva exceptii. Spun cateva, pentru cä, intr-adevär, doar foarte putini aratä altfel.Exista in randul lor o rasa, denumita regald, care se trage din femeile circaziene,despre care se spune cä ar avea cel mai nobil sange din lume. Oamenii din aceastärasä sunt foarte bine facuti, inalti, cu fizionomia frumoasa, cu fata proportionata §iavand maniere cultivate. Am vazut mai multi dintre ace§tia in Polonia, printre altiiun cancelar al hanului prins in Bucovine, in campania din 1685. Acesta era un batranscund, cu totul alb, plin de inflacarare §i de duh, avand un aer deschis §i placut. Amai venit un ambasador la acest print in 1690, la Var§ovia, care era de asemenea,atat de curtenitor §i de ager cum nu vazusem vreun polon sau vreun turc levantin.

112 Tartane Precopense et de Tartares de Precop. Pentru rdtarii din Perecop, vezi Alan W.Fisher, The Crimean Tatars.

I 13 Kalmouques.114 Pentru diversele localizdn ale mormântului lui Ovidiu de-a lungul istoriei, inclusiv pentmi

ideea raspandird in Polonia secolului al XVII-lea potnvit cdreia mormfintul se afla la Cetatea Alba. ,vezi J. B Trapp, Ovid's Tomb The Growth of a legend from Eusebius to Laurence Sterne, Chateaubnand

and George Richmond, Journal of the Warburg and Courtauld Institutes", 36, 1973, p. 35-76.115 les Mourzas [Notä marginald] Acest cuveint se scne Myrza.116 bazannes. Termenul bazannes era folosit pentru pielea de owe vopsitd intr-o culoare

inchisä, ce avea multiple folosinte, printre care si legatul cartilor; vezi articolul despre tanner dinD. Diderot si J le Rond d'Alembert, ed., L'Encyclopedie ou Dictionnaire raisonne des sciences,des arts et des metiers, Paris: 1751-1772 [textul primei edipi poate fi accesat pe site-ulhttp.//fr wilosource org/wiki. Data ultimei accesdri 9.12.20091


Odinioard, toti tatarii erau in general denumiti sciti, nume care le este Inca datin textele latinesti. Dar anticii, chiar Ovidiu, ii confundau adesea pe cei dinregiunile invecinate Märii Negre cu sarmatii, denumind tara lor Sarmatiaeuropeana. Aceia despre care vorbesc erau asadar scitli europeni, astazi tatarii ceirnici, cu totul diferiti fatä de cei din Asia, sau de tatarii cei mari, al caror impärat,numit Mare Han, a cucerit intinsul Imperiu al Chinei, despartit de al sail printr-unzid lung, dupd cum stie toatä lumea. $i Tamer lan este din randul lor. Maretia siputerea hanului tärii tatarilor celor mari poate fi judecatä prin intinderea celor cloudstate ale sale luate impreund, care cuprind mai multe tari cleat are intreaga Europa.De altfel, China este atat de populata, incat doar orasul Pekin, capitala acestuiimperm si resedinta suveranului, are mai mult de cinci milioane de suflete, iarNanjing"7, trei milioane, potrivit raportului foarte exact al vestitului parinte iezuitGrimaldi"8, pe care 1-am vazut in Po Ionia, unde venise pentru a incerca sa meargain China prin tara tätarilor, ceea ce i-ar fi scurtat drumul cu cloud sau trei mii deleghe. Dar tarii Moscovei nu au vrut deloc sa-i dea drept de trecere prin tarile lor,pe care ar fi trebuit sa le traverseze pentru a ajunge la zid.

Dupa cum am aratat, regele Poloniei, pentru cd nu putea intra in Basarabia, atrecut de cealaltä parte a Prutului, pentru a cobori Inca putin de-a lungul acestuifluviu"9, pe care 1-a lasat la stanga sa, si pentru a incerca sä ajungd pand la Dundre,dacd ar fi fost posibil. El a inaintat chiar pand aproape de Falciu si de vestitaMovila Rdbaiam, care este o mare ridicaturd de pamant de 19 stanjeni si jumatateinaltime. De pe varful acesteia a fost descoperita tabara turcilor si tatarilor, careerau impreund, asezatä pe malul Basarabiei pe care noi il pardsisem. Ei ne-auurmärit permanent, fluviul despartind cele cloud osti. Trupele lor il treceau inot infiecare zi pentru a ataca fie proviziile noastre, fie avangarda noastra. De altfel, cumdin Prut se adapau ambele armate, fiecare se lupta pentru apa sa si isi apara malulsdu, ceea ce a provocat frecvente hartuieli, nefaste pentru poloni, din randul cdroratatarii au luat cu ei un numär insemnat in aceasta campanie.

La Falciu121, regele Poloniei a trimis in recunoastere, iar tam a fost gäsitaimpracticabila pentru o armata, intr-atat era de muntoasa, de tdiata de trecatori si destanci ascufite, incat s-ar fi socotit o mare bucurie daca nu s-ar fi mers mai departe.Asadar, consiliul a hotarat ca oastea trebuie sä se intoarca prin Valahia, urcand pePrut, fara a se indeparta de fluviu datorità nevoii de apd. $i acest lucru s-a facut.Dar, inainte de a parasi aceastä tail, as dori sa spun un cuvant despre aceastäMovila vestitä, care a fost capatul drumului nostru, si non plus ultra al regeluiPoloniei. Vechii romani obisnuiau sä ridice la hotarele lor mausolee ofiterilorinsemnati care tocmai murisera. Pot fi Inca vazute intr-un numar mare in campiilede langa Boneff din Flandra, in imprejurimile Maastricht-ului si in alte tari.Acestea erau ridicaturi de pamant foarte inalte, al cdror obicei s-a pästrat in Po Ionia

117 Nanquatn.

"8 Claudio Filippo Grimaldi, vezi Joseph Dehergne, Repertoire des Jesuites de Chine de 1552a 1800, Roma, 1973, nr. 391

"9 Dalérac denurneSe Prutul i Siretul fluvii.120 Proche de Fa lcin et du fameux Mohile de Rebea.121 [Notd marginala] Heirple scriu Paha:


sub numele de Movild. Aceea de care am sa vorbesc, se nume§te Rabaia, careli arenumele, dupd cum zic unii, de la numele printului care este inmormantat acolo §icare a pierit in acel loc cu intreaga sa farnilie intr-o luptä sangeroasä pe care Romaniiau ca$tigat-o impotriva dacilor. Dimpotriva, regele Poloniei crede cd acela estemormantul lui Decebal, care a avut o soarta asemanatoare in vremea imparatului Traian.

Tätarii, vazand cã ne intoarcem, au facut aceea§i mi§care pe celdlalt mal,urmand inaintarea noastra in paralel §i hartuindu-ne permanent cu trupele lor, carese gaseau tot timpul in frunte, la coadd, pe aripi, fail insä ca grosul armatei sä fitrecut pe malul nostru.

Cel mai suparator lucru in aceastä retragere a fost ca tatarii arseserd intreagacampie din jurul nostru §i cd ierburile i paiele inalte ridicau un foc cumplit, alecdrui vapai §i scantei inconjurau oastea din toate partile. A trebuit sä se croiasca undrum prin aceste fläcari §i pentru a le stinge din mers a fost nevoie ca dragonii sainainteze cu präjini la capatul cdrora era a§ezata o panza sau o altd bucata de stofa.,pentru a stinge astfel focul de care oastea era inconjuratd. Lucru de mirare §inemaiauzit ca o oaste sa fie vazutd reträgandu-se din mijlocul flacarilor, precumdintr-un cuptor! Poate Ca' retragerea ar fi fost Inca §i mai grea prin mijloculmla§tinilor pe care a trebuit sa le traversam, dacd nu ar fi fost o mare secetä in acelan in Valahia.

Teritoriul aceste provincii este foarte feral la campie. Locurile mld§tinoasesunt foarte adanci, astfel incat un om i calul sail se pot in intregime ascunde subinaltimea stufului, deasupra cdruia pot fi vazute doar varfurile lancilor unei o§timar*aluind. Atunci cand se ridica tabdra, ar trebui spus cd oastea se scufunda dintr-o data sub pamant, pentru ca ea disparea din fata ochilor. Si a prins foarte bine ea'acel an a fost extrem de secetos, oamenii din tara aceea spunandu-ne chiar cd numai plouase de aproape trei ani, pentru ca dacd nu ar fi fost a§a oastea ar fi pierit inacele mla§tini adanci. Pretutindeni se vedea pamant crapat, goluri sau crevase mari,de largimea copitelor cailor §i de o foarte mare adancime, pe care caldura §i secetale largeau Inca §i mai mult in fiecare zi. Adaugati acestora padurile dese, muntiiinalti, sälbatici §i ingu§ti, trecatorile anevoioase §i periculoase care se ivesc in totacest valmapg, taranii lipsiti de awzdri §i traind din talharii, supraveghind padurilei trecatorile. Dacà ne gandim bine, eu spun ca aceastä retragere, din cauza tuturor

acestor imprejurdri, de§i a avut loc intr-un spatiu restrans, nu a fost mai putinpericuloasa decat cea a grecilor din strafundurile Persiei.

Inainte de a povesti mai departe anumite amanunte ale mar§ului, sa spunemun clivant, in general, despre Valahia, tara pe care oastea polona a traversat-o inaceastd campanie. Este o tara destul de intinsd, un amestec de paduri, munti,mla§tini i campii cultivate. In prezent este putin locuitä, dar odinioard avea ora§emari §i sate frumoase, din care se vad Inca ramd§ite triste, biserici darapanate,ziduri i imprejmuiri. Capita la se nume§te Iqi122, odinioard un orq insemnat §i

122 [Noti marginala] Acurn doisprezece ant lasi-ul avea Inca 14.000 de case si 28 de bisertcigrecesu. Se scrie lassu, cu cloud puncte pe ulttma !nerd. Pentru criza demograficA din Moldova dinultimele decenn ale secolului al XVII-lea, vezi Louis Roman, Moldova Vremurt de restriste 1670-1700,in Louis Roman, Radu $tefan Vergatti, Studii de demografie istoricd romineascal", p. 81-11,Bucureti, 2002.


potrivit pentru resedinta unui suveran, dar care a fost ruinat in mai multe randuri.Se vad Inca, atat inauntrul orasului cat si in afard, mändstiri frumoase, case maxi,dintre care nu au mai limas deck vreo o mie cloud sute. Bisericile i celelalteconstructii impunkoare sunt risipite printre ruine i ziduri. Iasi era antrepozitulnegustorilor orientali i prävälie care furniza regiunilor septentrionale marfuri adusedin Levant. In anul in care turcii au fost infranti la Hotin, la Iai erau foarte multebogatii, iar Sieniawski123, marele stegar al Coroanei, trimis cu un corp de cavaleriepentru a-i urmari pe dusmani, a stiut de indatd sa &eased ascunzatorile. La fel afacut in aceasta ultimà campanie locotenentul colonel de dragoni ai regelui, Galetski,al cdrui nume nu va fi uitat, cum nu a fost nici al aceluia din campania din 1 673.

Religia acestei provincii si a Moldovei cu care este invecinatd, a fost dintotdeauna cea a grecilor sau a rusilor, avand aceeasi liturghie in limba slava.Biserica Romand are acolo ckeva biserici i cateva misiuni sub ascultarea unuiepiscop latin, care poarta numele de episcop al Valahiei, comisar apostolic in toataintinderea acestor cloud tari. Resedinta lui este intr-un oras asezat langa muntiiTransilvaniei, adica sub acest lant de munti, Carpatii, care despart aceastä provinciede regiunile locuite de neamurile secuiesti, ale cdror asezdri sunt cuprinse in saptemari targuri i dependintele lor denumite Septem Pagi Ciculorum. Cat despre numeleresedintei episcopului Valahiei acesta este Bacan1124. Prelatul este un polonez,odinioard calugdr franciscan, rudd a actualului rege al Poloniei Ioan al III-lea, carea asezat calugari din acelasi ordin in misiunile pe care le-a intemeiat acolo123.

Valahia este udatä de numeroase mici rauri, care izvordsc din muntii ce ointretaie, fard a socoti marile fluvii ale Nistrului i Prutului, precum si pe cel alSiretului, in realitate mai mic deck celelalte douã, dar destul de insemnat, serpuindprin campii si vai in acea parte care se grã dincolo de Prat, unde se gäsescBucovinele man si varsandu-se din partea dreaptä in acesta, pentru a curge apoiimpreund, cu forte egale, inspre Moldova si pentru a ajunge in Dundre.

Pe aceste campii se vad urmele vechilor romani si ale armatelor lor, prinruinele marilor lor lucrari, ale taberelor ridicate i imprejmuite, ale mormintelormilitare denumite in aceastä tara movile, ale intäriturilor, fortificatiilor, santurilor,precum acele lucrari care se gäsesc la yoarta Bucovinelor mici, care astazi suntdenumite santul sau tabara lui Traian126 aceasta Movila Kabala, care este inBucovinele mari, pe celdlalt mal al Prutului i despre care se spune cd ar fimormantul lui Decebal sau al altui rege al dacilor care a fost inmorinantat cuintreaga sa familie, fard a mai socoti multe alte mausolee mai mici, raspandite inaceste parti, precum cele pe care romanii le-au ridicat pe marea campie Boneff dinFlandra. Este insä trist i vrednic de plans ca si constructiile moderne, orasele,targurile, bisericile, sunt la fel de decazute precum cele antice. Astfel, Valahia esteun intins pustiu care mai arata doar insemnele primei sale maretii prin ruinele de

123 Schignafski. Mikolay Hieronim Sieniawski. in 1673 garnizoana otomand de la Hotin s-apredat lui loan Sobieski. Pentru o relatare a expedipei din 1673 in care e amintit i Sieniawski, veziDu Pont in Calatort strain:, vol. 7, p 282

124 Bakoufsau Bakova. [Notà marginala] in latina Bacovia, se scrie in polond Bakow125 lacob Dluski (1681-1693). Cateva fragmente din scnsonle acestuia au fost editate in

Calatori straini, fiind precedate de o schitã biograficA, vezi Calatori strain:, vol. 7, p. 370-378.126 [Notà marginald] Alm spun fortul lu: Traran.

1 99

si

www.dacoromanica.ro

care este acoperita. Poporul vorbcste propria limbd, un amestec de cuvinte latine siitaliene. Hainele, ca si armele, sunt asemanatoare cu cele ale polonilor. Poartabarba lunga, dar tdiata rotund, cu pärul tdiat scurt, cu o mica carare precum cazacii.Oamenii sunt inalti, bine facuti, cu o fizionomie frumoasa, cu maniere alese.Femeile sant frumoase, placate si cu o infatisare aträgatoare.

Oastea polond, dupd ce a revenit la Falciu pentru a se intoarce care Iasi,infruntand toate obstacolele pe care deja le-am amintit, a ajuns la micul eau alJijiei127, unde a ridicat tabara pe sase septembrie. De acolo, fard ca vreo luptainsemnatä sa aibd loc, oastea a continuat sã inainteze de-a lungul Vali in care se aflacapitala pand miercuri, unsprezece septembrie, cand unul din detasamentele noastrea fost infrant de tätari pe cand se intorcea. Intre timp, tatarii trecusera Prutul pepartea noastra si inaintau pe acelasi drum fra a mai fi impartiti in detasamente, ciadunati impreund cu turcii intr-o oaste. Duminica, in ziva de cincisprezece aaceleasi luni, regele Poloniei a ridicat tabara langa Iasi, un pic la stanga orasului sia ramas acolo pahä pe saptesprezece. In aceastä perioadd, regele a mers din nou sävadd aceasta capitald si a poruncit sa fie retrasa garnizoana pe care o läsase acolocu un comandant polon, cu intentia de a pardsi acel loc si tara. Astfel, dimineata pesaptesprezece, atunci cand oastea a ridicat tabara, garnizoana a pardsit Iasiul pentrua i se al:aura si a fost urrnata indeaproape de tatari, care au intrat pe o poarta aorasului chiar atunci cand polonii ieseau pe alta, pand intr-acolo incat intre celecloud parti au avut loc cateva lupte pe strazile orasului. In vreme ce se retrageau,din loc in loc, polonii se baricadau si asezau tunul pe sträzi si se luptau pas cu paspentru a putea inainta. Astfel tatarii au traversat orasul urmärindu-i pe oameniinostri si s-au apropiat atat de tare de oaste incat a doua zi, pe optsprezece, regele afost obligat sa randuiasca ostirea de lupta, asezand-o fata in fata cu dusmanii.Acestia ii asteptau pe poloni in apropierea unui pod de piatra, pe care trebuiau sdtreacd peste un parau, care insa pe atunci era secat. Atitudinea noastra fermä i-aoprit pe tatari si astfel ne-am continuat inaintarea 'Jana' pe doudzeci si doiseptembrie, and am ridicat tabara pe fluvial Siret, asezandu-ne in stanga lui. Apoi,am traversat fluvial frá nici un obstacol, am urcat pe firul apei si am strabatutcampiile peste care serpuieste. Am urcat pahä la varsarea raului Moldova in Siretsi, pe doudzeci si sapte septembrie, am asezat tabara pe acest eau, pe care-I aveamin fata, iar in partea dreapta aveam fluvial in care se varsa acest eau. Pe acolo amtrecut raul Moldova. In prima zi a lunii octombrie am ajuns langa Suceaval28.SucPava este un oras in mine, ca si celelalte, cu o mare incintd, cu mändstirile inbund parte neatinse si prin mijlocul caruia trece Siretul. Suceava mai are Inca cativalocuitori, care stapanesc padurile si muntii invecinati, ramase nelocuite. Orasul faceparte din provincia Valahiei. La marginea tarii dinspre Moldova si dinspre mantaneamurilor secuiesti din Transilvania se kid Bacaull29, resedinta episcopului, si, nudeparte de acolo, se gaseste Romanul, oras insemnat al moldovenilor. Amandouaaceste orase sunt mai neatinse si mai bine pästrate deck Suceava.

127 Dgaja [Nota marginalä] Se scrie Dziza, se pronutad Dgaja128 Sotchova sau Cetchova [Notd marginal:a] Se pronuntei Sotchova, se scrie Sotczowa.I" Bacovia.


in cea de-a doua zi din octombrie oastea a strdbaut acest ora §i a trecutSiretul pentru a ridica tabara pe celdlalt mal i pentru a intra apoi in marileBucovine, care sunt un tinut inspaimantator, inchis intre acest fluviu, muntiiTransilvaniei §i Prat. Acoperite in intregime de paduri, tdiata de inaltimi sdlbatice

dificile, strabautd de vai, de mla§tini, de trecatori anevoioase §i periculoase.Mani, cunoscând bine drumurile §i obstacolele, au trimis o trupd de cloud mii decaldreti care a facut un mare ocol pnn stanga §i a tdiat calea otii polone pregatindo ambuscadä langd un parau, la poalele unui munte care trebuia trecut neaparat. Erao trecatoare inspaimantätoare de unde nu am fi putut ie§i niciodatä fail a pierde fieavangarda, fie bagajele, deoarece taarii trimiseserd deja cateva cete asupra aripilor,pnn padure, care trebuiau sa se alature o§tii lor venind pe drumuri diferite.Ambuscada pe care o pregateau parea atat de sigurd, incat cei mai importantimarzaci i ofiteri ai curtii hanului au dorit §i ei sa participe. Din fericire insa, regelePoloniei a fost prevenit de fugari chiar in ziva in care a trecut de Suceava. In ajunulzilei in care trebuia sa ridice tabara pentru a trece prin aceastä trecatoarea, regele aalcatuit un detqament de 5000 de cavaleri, pe care i-a incredintat vistierului curtiiRzewuskim, impreund cu cateva piese de artilerie, pentru a-i surprinde pe du§maniinainte de ambuscadd. Vistierul a plecat seara, pe doi sau trei octombrie, fail a facevreun zgomot §i fara ca restul otii sa tie i a cazut asupra Catarilor pe anddormeau, i-a atacat cu putere §i ar fi infrant intreaga lor oaste dacd nu s-ar fi pripitGaletski, locotenent colonel in regimentul de dragoni ai regelui, care fusese trimisde Majestatea Sa regele Poloniei pentru a afla vqti despre ce se intampld. Acestofiter, cunoscând neräbdarea printului, atunci când i-a vdzut pe oamenii no§trisosind a pus sa se traga cloud focuri de tun pentru a-i da de tire regelui, dupd cumfusese stabilit. Acest zgomot i-a trezit pe dugnani, care au avut timp sa i seimpotriveasca lui Rzewuski la trecerea parului i astfel a scapat o parte din ei.Dupd semnalul prin care i s-a dat de §tire regelui cä totul mergea bine, printulJacob"' a plecat din tabard impreund cu voluntarii, dar nu a sosit la locul lupteidecat dupd infrangerea tatarilor. Cateva cete din randul acestora, care veneau prinpädure pentru a se alätura grosului o§tirii, au aparut chiar in acel moment i 1-auatacat pe print, care se afla chiar in valea paraului. Polonii i-au respins §i i-au atacatpe du§manii pe care-i aveau la dreapta lor, dintre care un marzac tândr §i vânjos afost ranit cu cloud lovituri §i a fost luat prizonier chiar de care print132. Aceasta afost ultima luptä a acestei campanii pentru Ca tdtarii, dupd ce au urmdrit 'Inca vreocdteva zile oastea polond, s-au retras in partile lor, in vreme ce noi am terminat destrabatut trecatoarea impadurita a Bucovinelor pe apte, opt §i noua octombrie. Pedouasprezece am trecut inapoi Prutu1133, mai sus de Sniatin, §i am ridicat tabdra inapropierea ora§ului, de unde oastea s-a risipit.

130 Revousla Mihail Floryan Rzewuski a fost secretarul soliei lui loan Gninski (1677-1678),iar relatia sa a fost publicatd in Ca strdint, vol. 7, p. 350-360. Pentru lupta de la Pdrhduti vezi sirelatarea marchizului de Béthune din Cálãtori strtitni, vol. 7, p. 414-415.

131 Fiul lui loan Sobieski, mare hatman al coroanei in momentul expeditiei din MoldovaJurnalul sat' tinut cu prilejul acestei campanil a fost editat in Milton strohni, vol. 7, p. 416-435.

132 [Nota marginala] 1686.133 [Notd marginala] Pe drumul de intoarcere am trecut toate aceste ran prin vad, dual- p

Stretul la Suceava ci Prutul la Smattn.


FRANCESCO ANTONIO RENZI

(sec. al XVII-lea)

Misionarul Francesco Antonio Renzi da Stipite a sosit in Moldova in luna iunie 1679,impreuna cu Vito Piluzio, proaspdt numit arhiepiscop de Marcianopol, si cu alti doi misionari,Antonio Giorgmi da Torre si Antonio Brunacci da Cremona. Renzi a fost tnmis la misiunea de laHusi, dar foarte curând, in anul urmätor, a luat pe cont propriu indrazneata mitiativa de a se instala labiserica din Iasi. Biografia lui a fost reconstituita, pe cat posibil la vremea respectiva, de MariaHolban, in volumul VIII al prezentei colectii. Tot ea a insotit textul unui raport din 19 februarie 1691,Iasi, catre Propaganda Fide, cu privire la situatia din Moldova, pe care 1-a editat atunci, cu bogateobservatii critice, din care se desprinde concluzia cä la data amintitä (si probabil Inca din 1689) Renziil informa in taina pe marele hatman polon Jablonowski despre miscarile politice de la curteadomneasca din Iasi'.

Raportul din 19 februane 1691 vadeste cd Renzi a pardsit Roma, unde a fost la un moment datrechemat, la 1 ianuarie 16892. Punand la contnbutie o insemnare culeasa de cat-re D. Gazdaru dinArhiva Propagandei, potrivit careia in 16 noiembrie 1688 a fost prezentata o relatie a lui Renzi cudescrierea Moldovei"-4, Maria Holban a scris, in 1983, a ar fi de cel mai mare interes sa poata fipublicata aceasta descriere"4. $i ceva mai apol, ea a stäruit: Precum s-a spus, Renzi a infatisatPropagandei in 1688 o descriere a Moldovei care insa a limas inedita"8.

Ulterior, regretata profesoard italiana Teresa Ferro a crezut ca a descopent relatia parinteluiRenzi, pe care a transcris-o si publicat-o. Insa si-a dat seama ca, totusi, nu este vorba propnu-zis descnerea originala a lui Renzi", ci numai de o dare de searna Intocmita de cardinalul Giulio Spinolapentru cardinalii de la Propaganda, chemati sa discute despre anumite chestiunt importante pnvitoarela pärintele Renzi, pe langa masurile de luat in misiunile din Moldova"6. Am introdus acest text in care,int-adevar, este rezumatä relatia lui Renzi, dar sunt consemnate si discutiile avute cu el la Roma,indata dupd talmacirea originalului acelei relatii, care in realitate a vazut lumina tiparului Inca dinanul 1969. Se va putea astfel constata, prin confruntare, in ce masura la Roma prezentau interes sierau selectate o sene de date dintr-o relatie de misionar.

Este ciudat cd atat Maria Holban, cu acribia-i cunoscutd, cat si, mai tarziu, Teresa Ferro nu auremarcat ca in anexele unui studiu apdrut in tail in anul 1969, sub semnatura Vioricali Lascu, a aparutsi textul relatiei din 1688 a lui Francesco Antonio Renzi2. Este adevarat ca el nu a fost cules dinarhiva de la Propaganda Fide, ci din arhiva cardinalului Francesco Buonvisi (1626-1700), pastrata laArhiva de Stat a orasului toscan Lucca. Acesta din urma, dupd ce incepand din ianuarie 1673 a fostnuntiu la Varsovia, din septembrie 1675 si 'Dana in august 1689 a fost nuntiu la Viena8. Iar in aceasta

1 ailatori strihni despre tdrile romdne, VIII, Bucuresti, 1983, p. 111-1242 Ibidem,p. 119.3 Ornagiu Profesorului D. Gdzdaru. Miscellanea din studule sale inedue sau rare, vol. I, Studii

istorico-filologice, Freiburg i. Br, , 1974, p 85, nr. LXVIII.4 Cdleitori, VIII, p. 113.5 Ibidem,p 116.6 Teresa Ferro, Una relazione medita sullo stato della missione di Moldavia del mtnore conventuale

F. A. Renzi (1688), in Sudi Italo-Romeni", an. 1-1,1997, p 19.7 Editoarea 1-a atnbuit, insa, anului 1689.8 Vezi Dizionario biografico degh italiani, Istituto della Enciclopedia Italiana, t. 15, Roma,

1972, p 319-325 (G De Caro).


foarte bogata arhiva a inaltului prelat catolic s-au conservat, pe langd corespondenta sa din aniinuntiatunlor, si rapoarte adresate lui sau ccipii ale rapoartelor ce il interesau"9 Din ultima categorieface parte neindoielnic si relatia despre Moldova a parintelui Renzi.

De curand a fost reluata discutia asupra imprejuranlor in care franciscanul a pardsit Moldova.Stdruia o confuzie, caci se credea ca Renzi a murit chiar in Moldova, prin 1696-1697 (ar fi fost ucisdin porunca lui vodd Antioh Cantemirl) Izvorul scos la lumina recent este un raport trimis dinConstantinopol la 4 mai 1697 de catre venetianul Antonio Paolucci, care, in chip neoficial, indeplineafunctia de reprezentant consular al Venetiei, in absenta unui bail. Acesta semnala intre altele, subraport eclesiastic, prezenta la Constantinopol a unui Padre Francesco Moldavio della MarcaAnconitana". Or, potnvit autorului incercarii din care extragem cele de fatk exista cateva elementecare ar pleda pentru identificarea cu Francesco Antonio Renzi. Mai intai, franciscanul a stat suficientde mult in Moldova ca sa poata primi apelativul Moldavio". Apoi, printre misionarii catolici dinMoldova din ultimul sfert al secolului XVII nici unul in afard de Renzi nu poarta prenumeleFrancesco. In fine, cel mai important indiciu pentru identificare este provenieno lui din MarcaAncomtana". Deoarece locahtatea lui de bastind, Stipite, se afla intr-adevar in acea regiune italiankPrin urmare, se pare ca Renzi a plecat din Moldova in cursul anului 1696. In anul urrnator, el erapropus sa devina guardiano" al mandstirii catolice din Palonno (Panormo), in epoca pusa subjunsdictia canonica a Vicarului Patriarhal din Onent al Sfintei Congregatii De Propaganda Ftde, ceeace era un semn de mare consideratiem. Nu se cunoaste, insa, deocamdata, soarta lui ulterioard.

Sunt de relevat, in relatia lui Renzi, cateva pasaje. Cel dintai este cel in care, in formaromaneascd, el inregistreaza dregatonile din sfatul domnesc al Moldovei, ale celor opt senaton" carecarmuiau aldturi de domn: un mare logofat, doi vornici man de Tara de Sus si de Tara de Jos , unmare postelnic, un hatman, un mare spa:tar, marele paharnic si marele vistier.

Singurul element de istorie politica din naratiune este cel legat de episcopatul catolic deBacauu. Desemnarea episcopului ar fi revenit regelui polon pnn tratatele incheiate cu Poarta, cand[Po Ionia] a cedat complet Moldova, pe vremea principelui Stefan" (cel Mare). Cu alte cuvinte, Renzivorbeste de o traditie potnvit car= intrarea Moldovei in sfera de dominatie a Portii a fost rezultatulunei intelegeri polono-otomane Cercetarile mai noi au aratat ca, intr-adevar, a fost vorba de ointelegere, insa indirecta, cand, pe vremea lui Petru vocla Aron - asadar predecesorul lui $tefan celMare , regele Cazimir al Poloniei, angajat in razboiul cu Ordinul Teutonic (1454-1466), a fostingaduit voievodului Moldovei sa dea drept tribut imparatului turcesc cloud mii de zloti rosii, ca saaibd pace"12.

Interesanta in relatia lui Renzi este si observatia reluata apoi in darea de seamd a cardinaluluiGiulio Spinola ca in absenta preotilor catolici care sa admmistreze sacramentele, catolicii dinMoldova recurgeau la preoti ortodocsi. Iar, cu timpul, se obisnulau asa si era dificil pentru misionansa-i readuca la ntul catolic.

In ansamblu, ca si in multe alte relatii de misionari din epock avem in fata ochilor schitata oimagine dezolanta a Moldovei, pustiita in chip repetat de razboaiele polono-otomane si deincursiunile tataresti. Un amanunt revelator asupra situatiei populatiei este si acela cu privire la faptulca atat ortodocsii, cat si catohcii locuiau inghesuiti do doua-trei familii intr-o cask din pncinabirului care se imparte pe case, atat la cei care-1 dau principelui Moldovei, cat si la cei care-I dautatanlor" (in Bugeac).

9 Viorica Lascu, Documente inedite privitoare la situapa teirdor ronuine la sffirsitul secoluluiXVII, in AIIC, XII, 1969, p. 231-232.

19 Vezi Eugen Zuica, Una fonte veneziana inedita riguardante un minore conventuale italiano,nussionario in Moldavia neglt ultinu decenni del XVII secolo, in culegerea de studii- L'EuropaCentro-Orientale e la Penisola italiana: quattro secolt di rapporti e influssi intercorsi tra Stan ecivilui (1300-1700), a cura di Cristian Luca e Gianluca Masi, BrailaVenezia, 2007, p. 203-206.

11 Renzi scrie ca evenimentul fondarii episcopiei de Bach se datoreazd papei Urban al IX-lea,insa cardinalul Giulio Spinola, in textul urmator, a corectat: Clement VIII (vezi si mai jos).

'2 Vezi discutia la Serban Papacostea, Evul Mediu románesc Realttdp poluice si curentespirituale, Bucuresti, 2001, p 113-116,118-122 si mai ales p 126.


La inceputul ddrii de seamd a cardinalului Giulio Spinola, pe care o reproducem in continuare,sunt inläturate acuzatiile indreptate impotriva parintelui Renzi13. Mai ales Vito Piluzio, ascultat laRoma, a depus mdrturie favorabild pentru misionarul nostru. Fatd de acuzitia cd s-ar fi ocupat cunegustoria, Vito Piluzio a ardtat ca, in absenta vreunui subsidiu de la Propaganda Fide, Renzi s-aocupat intr-adevar de afacerile domestice ale unui negustor care-I aproviziona". Dar, dupd moarteaacestuia nu s-a mai amestecat in cele seculare". La rândul lui audiat, pdrintele Renzi s-a laudat cuinfaptuinle lui din cei zece ani petrecuti in Moldova. Dintre acestea menta amintita construirea la Iasia unei resedinte spatioase, unde putea locui nu numai prefectul, ci putea addposti si pe ceilaltimisionan in cazuri de persecutie sau altd nevole". La urmä sunt indicati nominal misionarii ce urmaus5 fie trimisi in Moldova, insotiti de parintele Renzi. Angelo Bonaventura Petri da Zagarolo,Giuseppe Maria Donati da Reti, precum si pdrintele Bacalaureat Tamburino"14.

Re lava lui Francesco Antonio Renzi, in editia Vioricdi Lascu, si, pe de altä parte, darea deseaind a cardinalului Giulio Spinola, in editia Teresei Ferro, au fost folosite de Eugen Zuicd, inarticolul sal mai sus citat De asemenea, documentele culese si editate de Viorica Lascu au fost pusela contributie si de Rafael-Dorian Chelaru, in studiul: Implicarea clerului catolic dm Moldova inactivithip de naturci comerciald (sec al XVII-lea prima Juincitate a sec. al XVIII-lea) Consideratiipreliminare, in culegerea de studii: Negustorimea in Icirde Romdne, intre Societas Mercatorum" Vindividualitatea mercanuld, in secolele XVI-XV111, editatd de Cnstian Luca, Galati, 2009, p. 147-166.Vezi, de asemenea, Lucian Peris, Prezente catolice in Transilvania, Moldova V Tara Romdneasnd(1601-1698), Blaj, 2005, p. 354, 358.

FRANCESCO A. RENZI15

I

Relatia lui Fra Francesco Antonio Renzi, minorit conventual, fost misionar apostolicin Moldova timp de zece ani cu decret al Sfintei Congrega,tii De Propaganda Fide

Principatul Moldovei este asezat la hotarele Europei ate Asia, de care estedespartit de Marea Neagra de o parte, catre fasdrit; de aceeasi parte, asijderea atefasdrit, se mdrgineste cu Turcia alias Dobrogea16, de care este despArtit de Dunäre;cdtre miazdzi se invecineaza cu Tara Rornâneascd; care apus cu Transilvania siRusia"; si care miazdnoapte se invecineaza cu Podolia si cu Ucraina, de care estedespartit de rdul Nistrut8 alias Tiras".

13 0 lista' de 14 capete de acuzare era prezentatd la Roma, de catre secretarul congregatiei, indata de 5 aprilie 1688 (D. Gazdaru, op cit., nr LXV, p. 84).

14 Vezi si ibidem, p. 85.15 Relatia propriu-zisd despre Moldova, in limba italiana, a lui Francesco Antonio Renzi a fost

publicatd de Vionca Lascu, Documente inedite privitoare la situapa Tdrilor Romcine la sfiirmulsecolului XVII, in AIIC, XII, 1969, p. 261-265, anexa XII. Cel de-al doilea text, tot in italianä, estedarea de seamd intocmitd, pe baza acestei relatii, dar si a celor spuse la Roma pnn viu grai de Renzi,de cdtre cardinalul Giulio Spinola, pentru cardinalii Congregatiei De Propaganda Fide. Izvorul acunoscut cloud editil, datorate regretatei profesoare Teresa Ferro. Prima data a fost publicat, cu ointroducere mai extinsd, sub titlul Una relazione inedita sidlo stato della missione di Moldavia delminore conventuale F. A. Renzi (1688), in Studi Italo-Romeni", I-1, 1997, p. 19-33. Vezi, apoi,Teresa Ferro, 1 nussionari cattolici in Moldavia (Studi storici e linguistici), Cluj, 2005, p. 153-164.

16 Dobrogeo.17 Referire la Rutenia18 Mester.19 Tira.


Moldova are in lungime, incepand de la Transilvania pana la Marea Neagra,450 de mile italiene, si in ldtime, incepand de la raul Nistru pana la Dunare, circa 275de mile. Moldova este impartita in trei provincii mari si dotfAzeci si sapte de provinciimici.

Provinciile mari sunt Moldova de Sus &ate Po Ionia, Moldova de Jos catreTransilvania si Tara Romaneasca20, Bugeac21 Care Marea Neagra; Bugeacul estestapanit in intregime de tatari si turci; [locuitorii] sunt, de asemenea, crestini, daraproape robi. Moldova de Jos este locuitä de moldoveni, dar putini, din cauzapustiirilor necontenite ale tatarilor. Moldova de Sus este complet päräsitä din cauzanesfarsitelor rdzboaie ale turcilor si tatarilor impotriva polonilor22.

Moldova este o tara deschisä23, cu campii foarte intinse si paduri, dar foarte laindemand, umblandu-se pretutindeni cu carutele; totusi, care Transilvania suntmunti foarte inalti, dar bogati si plini de toate felurile de animale, atat domestice,cat si sälbatice, precum bivoli sdlbatici24, cerbi, mistreti, ursi, rasi si alte feluri deanimale.

Moldova are pdmant foarte fertil, bogata in tot felul de grane, de vinuri simiere din belsug, se gasesc animale de toate felurile, mai pretioase decat alevecinilor din preajma; este prea plind de rauri si lacuri si este abundenta in pesti detoate felurile; sunt acolo mine de aur, dar nu se lucreazd de frica turcilor; sunt minede sare in bolovani, cu care se aprovizioneazd Moldova si Ucraina, si se trimiteinca in cantitate mare in Turcia.

Acest principat al Moldovei este supus turcilor si tatarilor, de care este multasuprit prin grele tributuri; principele poate fi schimbat si nu prin succesiune[ereditara]; Fe care [principe] boierii25 il aleg si Poarta otomand il confuina. Suntopt senatori 6: cel dintai se cheama logofetul mare27, ceea ce vrea sä zica marelecancelar; doi se cheamd vuornici mari, ceea ce inseanina mare judecator alMoldovei de Sus si de Jos; al patrulea se numeste postelnich mari, ceea ce vrea sazica mare maresal28; al cincilea se cheama atman29, care inseamra general; alsaselea spatarul mare, care inseamnd marele scutier; al saptelea paharnicul carevrea sä zica cupar; al optulea se numeste visternicul mare, care inseamnd mareletrezorier.

20 Valaelna21 Bugnac22 A se compara cu cele scrise de Dimitrie Cantemir peste un sfert de secol Odinioard

Moldova era alcdtuitä din trei 'Atli Moldova de jos, Moldova de sus i Basarabia, in care se numdrauin total 23 de tinuturi mai mici . au rämas dommtorilor de azi numai 19 tinuturi §i nict acesteaintregi" (Descrierea Moldovel, traducere de Gh. Gutu, introducere de Maria Holban etc., Bucurqti,1973, p 73).

23 terra aperta24 Bouri?25 i baront.26 Adicd boieri din sfat.27 Ap in original Am reprodus i in continuare in hake denummile de dregatom, a.5a cum au

fost ele inregistrate de Renzi.28gran marescial.29 Hatman


Ora§ul principal al Moldovei se nume§te Ia§i30, a§ezat intre Moldova de Sus§i cea de Jos; acolo rezidd principele, numit in aceastd limbd Vuoda, cu cei optsenatori sus-aniintiti §i multi alti dregdtori31. Principe le actual se cheamd JoanConstantin32, foarte binevoitor cu misionarii, ca §i toti senatorii §i ali boieri; caredoresc sä meargd §i sä stea acolo misionarii ajute sä tind oamenii sãlocuiascd in ora§e, tdrguri §i sate, care sunt depopulate cdnd nu stau acolo saupleacd misionarii. Ora§ul la§i este deschis din toate pdrtile, casele sunt aproapetoate din lemn, numai palatul principelui este de piatrd, foarte mare §i vechi; suntinduntrul ora§ului §ase mandstiri de calugdri ortodoc§i33 §i in afara ora§ului §apte,toate ca ni§te cetatui, unde se retrag oamenii cdnd ndvdlesc tãtarii. Sunt acolo multebiserici de mir §i schismatice din piatrd §i din lenm, in care slujesc popischismatici; aci a§a se cheamd preotii cdsdtoriti in acea limbä. Ora§ul Ia§i este latde o milä §.1 jumdtate italiand §i lung de cloud mile italiane.

In acest ora§ este o singurd biseria catolicd, mica §i de lemn, toatd ruinatd, ina§a mdsurd incdt nu se poate sluji acolo pe timp de iarnd sau ploios; pe asemeneavreme se sluj e§te totu§i in casd. Biserica este a§ezatd intr-un loc bun, la distanta de100 de pa§i de palatul principelui. Sunt actualmente in acest ora§ ca la 40 de casede catolici; in preajma orp§ului, in diverse sate, adicd in Miroslava34, la distantd de4 mile italiene, sunt 15 case de catolici; in Bucium35, la distantd de Ia§i de 5 mile,sunt §ase case de catolici. Intr-un alt sat, numit Copou36, sunt 4 case de catolici,intr-un alt sat numit Vere§eni32, la depdrtare de 4 mile, sunt 4 case.

Aceastd biseria din Ia§i, inainte de pierderea Camenitei38, avea patru potire,cloud cruci, un chivot al agnetului, o tdmdiernitd §i un sfe§nic, toate de argint, aveasfite §i patrafire pretioase, arti de rugdciune imbrdcate in catifea, legate in argint;insd toate aceste lucruri au fost pierdute de un anume Paolo Miscozzi, catolic, peatunci procurator al bisericii39. Aceastd biseria avea trei clopote, dar cloud au fostluate de poloni cdnd au venit acum doi ani §i jumdtate spre a merge in Bugeac40; peunul 1-a recunoscut totu§i vorbitorul [pdrintele Renzi] in Liov41, la fratii Bonfratelli,

39 lasse31 baroni officiah32 Giovanni Constanuno.33greci e basthani.34 A/11,-os lava.

35 Bucim.36 CoppO.37 Vriul. 0 altd variantd de nume este Verigeni (vezi Indicele numelor de locuri intocmit de

Alexandru I Gono, citat mai jos)38 Pentru campania si asediul care a dus la cucerirea de cdtre turci, in 1672, a cefatii Camenita

(Kameniec-Podolski), vezi N. Iorga, Geschichte des osmanischen Reiches, IV, Gotha, 1911, p. 143146.

39 In 1663 se gdsea intr-adevär la Iasi (vezi Ceileitori straini, VII, Bucuresti, 1980, p.109-110).49 Este vorba de campania polond din 1686, comandatd de insusi regele Jan Sobieski, incheiatã

cu un esec rdsundtor. Vezi relatarile i, respectiv, jurnalul lui Francois Gaston de Béthune i IacobSobieski, in volumul VII din Ccildtori strait:I (p. 399-435). Vezi, de asemenea, in prezentul volumtextul lui Francois Paulin Dalérac.

41 Leopoh

206

si

ai

www.dacoromanica.ro

§i cu toate cd a facut diverse cereri, nu au vrut sd-1 restituie; de aceea va fi necesarca monseniorul nuntiu in Po Ionia sd-i admonesteze ca sd-1 restituie; cel de-altreilea, care este clopotul cel mare, a fost ingropat de vorbitor in bisericd, subconfesional.

La 35 de mile de Ia§i, in Moldova de Sus, este un ora§ numit Cotnari42, decinci ani incoace pustiit de cotropirile tätanlor §.1 cazacilor. In acest ora§ sunt treibiserici catolice de piatra.. Biserica mare are foarte multa argintarie §i oddjdii, carese pdstreazd in Transilvania; aceste biserici au mai mult de 70 de [falcii]13 de vie, §iin timp de pace fac aproximativ 400 de butoaie de yin. Aici pot nal in timp de pacetrei sau patru preoti. Mail din ora§ este o altd biserica catolicd, dar de lemn, fostddemult a luteranilor, §i aceasta, de asemenea, are posesiunile ei.

De la acest ora§ la 40 de mile este un alt ora§ numit Baia", cu bisericd depiated §.1 casd de lemn pentru preot. Biserica a ars in vara lui 1667; clopotele, cloudmititele au fost luate de cazaci, §i cel mare de tarani §i vandut in Transilvania.

De la acesta la 16 mile este un ora§ numit Suceava45 cu bisericd de piatrà §i casäde lenin pentru preot; era acolo §i o altd bisericd de piaträ, dar acum este prävdlitd. Dela acest ora§ catre Po Ionia sunt Targul Siret", Cernanti47; cdtre hotarul cu Podolia suntalte ora§e, Boto§ani", 5terane§ti49, Hotin5° §i alte ora§e, insd toate in intregimede§erte; locuitorii din acestea au fugit, care in Po Ionia, care in muntii Moldovei,care in Transilvania.

De la Baia care miazdzi este un ora§ numit Neamt51, cu bisericd catolicd, darde lemn, cu clopotele sale §i cu oddjdii. Catolicii din acesta sunt in munti. De laNeamt la 20 de mile este un ora§ numit Piatra52: era acolo bisericd catolick insd s-apfabu§it; sunt ni§te case de catolici, dar ace§tia merg la bisericile schismatice[ortodoxe], când nu au inlesnire de preoti.

De asemenea, de la Ia§i dire apus la 25 de mile este un ora§ numit TarguFrumos53, pdräsit; de la acesta la 14 mile sunt cinci sate de catolici foarte bogate;unul se cheamd Rdchiteni54, SdbAoani55, Tdmd§eni56, Adjudeni57 §i Tetcani58; in

42 Kutnar.43 in darea de seamd a cardinalului Giulio Spinola se folosete cuvelntul pezzi". Or, se §tie ca

pand tdrziu, in secolul XVII, mai ales in partea de miazdnoapte a Moldovei unica unitatea de masurdpentru vii a fost falcea"(Nicolae Stoicescu, Cum mdsurau streimo§v Metrologia medtevald peteritoriul Romdmei, Bucure§ti, 1971, p. 136). Am echivalat deci pezzi" (bucdti) cu calcii". Pe dealtd parte, este din pdcate adevdrat a nu cunoatem mdrimea unei falcii in secolele XVIXVII(IbIdern,p. 137).

44 Bala.45 Succiavia.46 Tergo Sired'.47 Cernauz.48 Bortosceni. Vionca Lascu crede cd referinta prive§te localitatea Borto§eni, Botuwnita din

Ucraina.49 Stefanesu.5° Coccino.51 Niamz.52 Ptetra.53 Tergoformosa.54 Retiteni.


mijlocul acestor sate este o biserica mare de piatra, insd acum praclatä de odajdii §i deonce lucru.

De la aceste sate la 10 mile este un ora§ numit Roman59: este o biserica delemn, care sta sa cadd, au rämas doar trei case de catolici; de la acesta la 35 de mileeste un ora§ numit Bacau60, unde este episcopatul catolic instituit de fericitpomenitul Urban al 1X-lea. Alegerea acestui episcop tine de regele Poloniei,rezervatä prin anumite tratate61 pe care le-a facut cu sultanul cand a cedat completMoldova, pe vremea principelui Stefan. in acest ora§ era biserica catolicd de piatra,dar a fost luatä de rail Bistrita62: acum este acolo o biserica de lemn. Episcopia areun sat numit Trebe§63, §i multe campii §i paduri §i vii ddruite aproape toate dedonmii Buhu§64, schismatici [ortodoc§i]; avea foarte multe argintarii §i odajdii, insäacum nu are nimic, distrus fiece lucru de diver§ii administratori; actualmente esteepiscop al acestui loc monseniorul Jacob Dluski, polon65, care nu rezidd din cauzacd nu are cu ce sd se poatä intretine. Sunt in acest ora§ multe familii catolice, darlocuiesc in paduri. De la acest ora§ la 10 mile este un sat chemat Färaoani66, acoloeste biserica catolica de lemn cu odajdiile trebuitoare, sunt vreo 100 de case decatolici, [dar] nu este preot.

De la acesta la 20 de mile este un ora§ nurnit Trotu§67, cu biserica de piatra,catolicd, cu odajdiile §i clopotele sale; nu este acolo casa pentru preot, nici preot.Sunt multi catolici, nativi §i veniti din afard. De la acesta la cinci mile este un satchemat Groze§ti68, cu biserica de piatra, dar fard odajdii; sunt multi catolici, nativi§i veniti din afara, §i ace§tia sunt vizitati ori de parintele Rossi69, ori de parinteleVolponi70, misionari, care nu rezidd acolo pentru cd nu se pot intretine.

De la Ia§i cane Moldova de Jos, la departare de 40 de mile, este Vasluiu171,ora§ pustiu; de la acesta la 30 de mile este un ora§ numit Barlad72, cu biserica.

55 Saboani. Vezt, recent, Liviu Pilat, Comuniffip teicute. Sate le din parohia Satioani (secoleleXVIIXVIII), Back, 2002, passim (este vorba de satele: Agiudeni, Rdchtteni, lugani, Tam4eni,S'kkani, Bennde§ti, Lecu§eni, Tetcani).

56 Tamascent.57 Giudeni.58 Steticham. Identificare a Teresei Ferro (vez1 mai jos) $i, intr-adevfir, denumirea vme de la

un Ste leo (L. Pilat, op cit., p 6359 Roman.613 Baccovia.61 certe capitulaztom62 Bestrice.63 Trebesi Pentru aceasth posesiune a episcopiei de Back, vezi mai nou V. Barbu, Purgatorial

misionardor. Contrareforma in Ort le rondine in secolul al XVII-Iea, Bucure§ti, 2008, p. 16064 Bohusciesti65 Despre el, vezi Cc-dr-don strami, VII, p 370-378.66 Foroani.67 Thetrus.68 Cresest.69 Vezi pentru misionarul Antonio Rossi: Ca' látort straint, VII, 1980, p. 320-328.

Despre Giovanni Battista Volponi, Ibidem, p 386-389.71 Vasluviul.72 Bar lath.


catolica, cu odajdifie sale. Nu este acolo casa pentru preot. Sunt 25 de case decatolici, insd ace$tia locuiesc in paduri din cauza necontenitelor treceri ale turcilorcare merg la Camenita $i de aici in Turcia. De la Bar lad la 30 de mile este Tecuci73,aproape pustiu. De la Tecuci la 19 mile, la hotarul cu Tara Romaneascd, esteFoc$ani74, ora$; nu este bisericd catolica, acolo sunt ni$te case de catolici veniti dinafard.

De la Bar lad la 50 de mile, pe malul Dundrii, este un ora$ numit Galati75, cubiserica de lemn, catolica, $i odãj dii, i bund inlesnire de casä pentru preot. Bisericaare vie $i case in ora$, cu care preotul poate trai frà grija. Si acestea, aproape toate,[au fost] dobandite de parintele Giovanni Battista Del Monte.

De la Ia$i la 40 de mile &ate Bugeac este un ora$ numit Hu$i77, cu biserica delenm i cu clopote. Odajdiile au fost luate de tatari, cand s-au inapoiat de la asediulVienei. De la Hu$i la 30 de mile este un ora$ numit Falciu78; nu este acolo bisericacatolica, sunt ni$te case de catolici vizitati de misionarul din Ia$i. De la Falciu la 25de mile este un ora$ Cau$eni79, cel dintai ora$ din Bugeac, locuit de tatari; suntcativa catolici veniti din gall, dar acolo nu este biserica catolica. De la Hu$i la 130de mile, pe malul râUlui Nistru, intre Tighina8° i Cetatea A1ba81, este un ora$ decatolici numit Ciubarciu82, cu totul supus hanului. Nu este biserica, sunt ca la 70 decase de catolici; de trei ani incoace nu a fost acolo preot.

De la Ia$i care Ucraina la 60 de mile este un ora$ numit Soroca83, de laacesta la 35 de mile este alt ora$ numit Orhei84, de la acesta la 20 de mile este unaltul Chi$indu85, dar in acestea nu sunt biserici catolice, sunt numai cateva case decatolici veniti din afard. Prin Bugeac, atat catre Dunare, cat $i catre Nistru $i MareaNeagrd sunt diferite ora$e locuite de turci $i tatari, i pretutindeni se gdsesc catolici,dar rari.

Vorbitorul informeazd cd, chiar dacd sunt putine casele, totu$i cre$tinii suntnumero$i, cä in fiecare casä de catolici i schismatici [ortodoc$i] locuiesc cloud sautrei familii, i aceasta din cauza birului care se imparte pe case, atat la cei care-1 dauprincipelui Moldovei, cat $i la cei care-1 dau tatarilor. Roaga la fel vorbitorul peEminentele Voastre, in numele tuturor acelor oameni, sa-i inzestrati cu preoti, neffind

" Thecuc.74 Foscient.75 Galaz.76 Pentru el, vezi Idtort striiint, VII, p. 210-231.77 Huus.78 Fa Icitz. Pentru Cantemir, Fàlciu (Falczu) era un tArg nu cu totul de rand, pe Prut" (op cii,

ed. cit., p. 77). Vezi mai ales Mircea Ciubotaru, Revtzum topontnuce: Fdlcull", in SMIM, XX,2002, p. 327-341

79 Chauscent80 Theglueno.81 Biellogrodo.82 Cthurctuc83 Soroccha.84 Horel85 Cluscilneul.


cine sd admmistreze sacramentele [0] trebuind ca in nevoile spirituale sä recurgapentru sacramente la preoti schismatici [ortodoc§i]; 0 obi§nuindu-se a§a, este apoigreu pentru misionarii cei noi sa-i readuca la ritul catolic. Sfatuie§te a§ijdereavorbitorul pe Eminentele Voastre sa aleaga un prefect prudent, zelos, priceput, stimat§i bun cunoscator al limbii, obligandu-1 cu severitate sä rezideze la Ia§i, cu uninsotitor la fel de priceput, cu scopul de a putea pe rand sä strabata prin toate ora§ele0 locurile supuse misiunii lor §i sä observe dacd misionarii, acolo unde sunt, i§i facdatoria, §i acolo unde nu sunt sä alerge,sel cu insotitorul sdu pentru nevoile catolicilorlocuitori §i rasfirati in mai multe parti. In plus, este necesar ca Eminentele Voastre safacd iute sä parvind subsidiile, deoarece catolicii din pricina sdraciei lor nu pot sähraneasca misionarii, 0 ace§tia, cand nu au hrand la vreme, nu au din ce sä trdiasca §isunt obligati sa-§i abandoneze re§edintele ca sa-§i caute in altd parte intretinerea.Chipul de a face sä soseasca in sigurantä subsidiile §i alte scrisori va fi mult mai u§orin viitor prin mijlocirea nuntiului din Viena, care poate sa se slujeasca decomandantul din Bra§ov sau Corona in Transilvania §i face sä se plateasca insiguranta subsidiile care prefect §i misionari.

Poruncind apoi, sub judecatd, pedepse pentru prefect §i misionari, ca niciunul sä nu cuteze sali pardseasca misiunea, cleat pentru grave necesitai, §i pentruacestea sa revind la Ia§i, loc stabilit de vorbitor pentru acest scop, 0 ca nici unul sanu stea afard din re§edinta sa mai mult de 40 de zile, pentru a in acest fel SfantaCongregatie va fi bine slujita §i oamenii satisfacuti.

II

[Darea de seamd intocmitd de cardinalul Giulio Spinola pentru cardinaliiCongrega,tiei, pe temeiul rela,tiei lui Francesco Antonio Renzi si a discutiei

cu acesta]

Considerand diferite acuzatii trimise impotriva pärintelui Renzi, minoritconventual, misionar in Moldova, Eminentele Voastre au scris Domnului CardinalPallavicini, nuntiu in Polonia, ca sa gaseasca ocazia de a-1 chema la sine in Polonia[0] sa-1 retrimita in Italia. Dar deoarece intre timp a ajuns la cuno§tinta sa cd ar fiputin interneiate vinile pe care au incercat sa i le puna in spate, a intreruptexecutarea §i. 1-a insärcinat pe parintele Prefect, socotit om onest, sä retina princercetarea necesard probele cele mai intemeiate. Intre timp, pärintele Renzi, caredeja a ascultat iute ducandu-se la Liov, a fost din nou trimis in misiune deEminenta Sa, ca folositor acolo flindca nu sunt altii priceputi la limbd, §i era indicatprin multele sale cuno§tinte §i lunga sa experienta de a intra in acea provincie inimprejuranle actuale 0 de a-1 conduce acolo pe insu§i. Prefectul. Si el [se angajd] inprincipiu sd se inapoieze la Liov la orice semn al sau, a§a dupd cum de indataas cultase.

A comunicat Eminenta Sa informatiile primite de la Prefect §i adaugand cd,in plus, s-ar fi putut avea mai deslu§itä dovadd de la Monseniorul Piluzi,Arhiepiscop de Marcianopol, care a stat mult timp in acele misiuni §i [a fost]martor ocular al comportamentului pärintelui Renzi. Ascultat aici numitul


monsenior86, a spus, a§a cum rezultd §i din informatiile trimise, ca este o curatacalomnie tot ceea ce fusese pus in spatele [si] contra parintelui Renzi, §i cd tot ce seputea zice despre el este ca s-ar fi ingrijit la un moment dat, pe vremea cand de laCongregatie nu avea nici un subsidiu, de afacerile domestice ale unui negustorcare-1 aproviziona, dar ca, in acela§i timp, i§i indeplinea totu§i misiunea §i scoteaprofituri pentru ea de la acela§i negustor, insa dupa moartea acestuia nu s-a maiamestecat in cele seculare. In rest, parintele Renzi cunoa§te limba la perfectiune,predica bine §i este un bun misionar, §i ostenind de zece ani in acele parti, ii pareaca trebuie rdsplatit cu Magisteriu187. $i atunci cand a trebuit sã villa in Italia i-a fostdat drept tovard§ un alt misionar, parintele Giorgini, de cea mai proastã calitatecare, rechemat, numai cu greutate ar veni.

Toate acestea fiind relatate in Congregatia []88de la S. au poruncitEminentele Voastre sa se trimita treizeci de scuzi pentru fiecare, drept subsidiupentru intretinere destinat acelor Misiuni. Si trecurd ca la trei ani incoace deabsenta a misionarilor, din pricina rdzboaielor §i a necontenitelor incursiuni aletatarilor.

Insä nu s-a putut izbuti a-1 face sä \find pe pärintele Giorgini, care, fugit laLiov, sta acolo inchis, a§a cum s-a spus Eminentelor Voastre in [...]89 Congregatiatrecuta, §i s-a scris Monseniorului Cantelmi, acum nuntiu apostolic in Po Ionia, de agasi chipul sa-1 trinutd in modul cel mai sigur.

A sosit parintele Renzi §i a dat o relatie distincta asupra misiunilor dinMoldova, rugand pe Eminentele Voastre sa binevoiasca sà reflecteze la nevoiaacelora§i, §i sa find seama de ostenelile sale cheltuite in decurs de zece ani in aceleparti, cu multe beneficii pe care le-a stimulat acolo, pentru a fi demn de Magisteriu.

Descrie Moldova incepand de la hotarele Transilvaniei pana la MareaNeagra, in lungime de 460 de mile, §i in latime de 230 de la râul Nistru pand laDunare.

Aceasta se imparte in trei, adica Moldova de Sus catre Po Ionia, cu totul pustiedin pricina necontenitelor rdzboaie ale turcilor §i tatarilor contra polonilor.Moldova de Jos ate Tara Romaneasca, care este parnant fertil, bogat in vinuri,grane §i miere, abundenta in pe§ti §i vite scumpe mai mult decat alte tari, [§1] estelocuità de moldoveni. A treia parte, apoi, se nume§te Bugeac90, catre MareaNeagra, stapanita §i locuità numai de tatari.

Principe le este ales, §i nu prin succesiune; se alege de catre boierime §i esteconfirmat de Poarta otomand, de care este §i mazilit la cererea aceleia§i boierimi.Principe le de astazi se nume§te Joan Constantin91, alias Cantemir92, care i§i are

" Vito87 Laurea magistrate se acorda de obicei celor ce au stat un rdstimp de §ase ani in misiune88 Loc imposibil de descifrat (nota T. F.).89 Loc indescifrabil"Bogiack.91 Giovanni Gostantino.92 Cantinier.

211

PIIIIZiO.

www.dacoromanica.ro

re§edinta la Ia§i, ora§ de frunte, cu opt sfetnici93, §i alti dregatori, cu totiibinevoitori fata de misionari, care sunt de ei doriti §i ajutati, cu toate ca sunt de nitgrec schismatic [=ortodox]; deoarece multimile locuiesc ora§ul, targurile §i satelecand sunt acolo misionarii, §i cand ace§tia nu sunt sau pleacd, le pardsesc §ilocuitorii.

Induntrul numitului ora§ Ia§i sunt §ase mandstiri de calugari ortodoc§i94, §i§apte altele afara, §i vreo 24 de biserici parohiale slujite de preotii lor casatoriti.

Este acolo o singura biserica a catolicilor, [care sunt] impartiti in patruzeci decase §i alte aproximativ treizeci ar fi in jurul aceluia§i ora§, la distantä de patrupana la cinci mile.

Inainte de pierderea Camenitei95 aceastä biserica avea patru potire, cloudcruci, un sfe§nic, cInvotul agnetului §i o tamaiernita, toate de argint, carti derugdciuni imbrdcate in argint, sfita96 §i patrafire pretioase, care cu toatele au fostluate de un anume Paolo Miscoschi catolie, pe atunci ingrijitor al amintiteibiserici.

Avea de asemenea trei clopote, dar acum doi ani o§tenii poloni au luat cloud,pe cele mai mici, impreung cu icoanele din bisericd. Recunoscand parintele Renzipe unul la Liov, in puterea parintilor Buonfratelli §i cerandu-1 inapoi, nu au vrutdeloc sa i-I restituie; §i de aceea roaga pe Eminentele Voastre sä scrie nuntiului ca sa-1redobandeascd.

Cel de-al treilea clopot, care este cel mai mare, a fost ingropat de acela§ipdrinte Renzi in biserica, sub confesional, pentru ca sd nu fie §i acesta furat, in cazca ar fi aparut oastea.

La distanta de 35 de mile de Ia§i este ora§ul Cotnari98, de cinci ani incoacedepopulat §i sunt acolo trei biserici de rit latin catolic, toate de piaträ. In bundmäsurd au argintarie §i odajdii sfinte in cantitate, care sunt in maim catolicilor dinTransilvania, ca sä nu piard. Aceste biserici au vreo 70 de falcii99 de vie, cu carepot sä traiasca lesne, ca preoti, in vreme de pace. $i afard din ora§ este o altäbiserica de lemn, cu cask care inainte era a luteranilor, [dar] acum este acatolicilor.

La departare de 40 de mile de Cotnari sunt diferite ora§e, adica Baiam,Suceavalw, Boto§ani 102, Hotinm, Targul Siretn34 §i Cernantil°5, unde sunt biserici,

93 Senatori. Este vorba, bineinteles, de membrii sfatului domnesc.94 Vezi mai sus nota 33.95 Cetate cuceritd de turd in 167296 Mantie preoteascal.97 Teresa Ferro b'anuia cd ar fi vorba de un tIliskolzy, personaj despre care, pentru moment, nu

avem ala tire".98 Cutnar99 ,oezzi

Bata.to°

101 Succiaveta.102 Bottoscent.103 Chouno.104 Tergostreto105 Cernauz.


insa sunt toate abandonate, oamenii find retrasi la Campulungl06, in muntii vecinicu Transilvania. In ora§ul Neamt1°7, despartit de Baia ca la 25 de mile Catemiazdzi, sunt niste catolici, putini, tot asa cum sunt sase case in orasul chematPiatra108, la distanta de Neamt de 20 de mile.

Apoi, in satele Rachitenil°9, Sabaoani11°, Tamaseni111, Agiudeni"2, Tetcani"3,unde sunt biserici de piatra, catolicii erau fugiti si acum incep sd revind, si acoloeste nevoie de un preot, cu atat mai mult cu cat Sfanta Congregatie i-a atribuit 25de scuzi pe an ca subsidiu.

Bacan114, la departare de amintitele sate de 45 de mile, este orasul unde sfantpomenitul Clement VIII a instituit episcopatul"3; care are un sat däruit dalliBevescesti scismatici"6; are vie, ogoare §i päduri; dar rail Bistrita117 a luatbiserica, care era de piatra.

Odatä pärasit Bacaul, la 10 mile, este un targ numit Fardoani118, cu bisericade lemn, fard casä pentru preot, si ar fi acolo 200 de case de catolici, s'i departe deacesta (?) se aflä orasul numit Trotus119, cu bisericas de piaträ, cu potire si odajdii, sisunt acolo multi catolici, oraseni si veniti din afard, dar nu este casa pentru preot.

La trei mile departare se gase§te Grozesti120, un alt ora§ [sicfi cu biserica depiatra, fard casa, nici potire, nici odajdii, si acolo cu toate cd sunt putini catolicinativi, sunt totu§i multi din afard, care sunt din cand in cand vizitati de misionar;care nu stä in acel loc, deoarece nu are din ce sä trdiascd.

In Moldova de Jos este Barlad121, ora§ cu biserica de lemn, cu potir de argintsi sfinte odajdii, cu 25 de case de catolici retrasi in pädurile vecine. Si apoi ladepartare de 40 de mile pe malul Dundrii este orasul Galati122, cu portul, o bisericade lemn, cask potire §i odajdii. Are trei vii, ni§te pravalii si o pivnità in oras, de lacare scoate 20 de taleri pe an; si sunt acolo vreo zece case de catolici, in afard de

106 Campolongo

107 Nianzul.

108 Pietro%

109 Retttem.

II° Saboam.Ilt Damascent112 Giudem.

113 Stencani Precizam cd toate identificdrile de localiati au fost (-acute de Teresa Ferro.114 Baccovia.

115 Pentru onginea episcopiei catolice de la Bacsau, vezi discutia lui $tefan S. Gorovei, Lainceputurde ora.yulut Bacdu, in Carpica", XVIIIXIX, 1986-1987, p. 265-283

116 Dupd bdnuiala Teresei Ferro,Bevescesti scismaucr ar putea fi Buhus, dintre care unAlexandru a fost hatman al Moldovei" (ultima oard intre 1678-1684). intr-adevar, dui:a confruntareacu relatia propriu-zisd a lui Renzi, reprodusA mai sus, aceastd identificare devine certitudine.

117 Bistrice.

118 Foroani119 Tetrus.

120 Grosset.

121 Bar lat.

122 Ga laz.


negustori, care sosesc necontenit; si acolo traieste de obicei preotul, fail subsidiude la aceastä Sfanta Congregatie.

In Hu§i, alt oras, este biserica de lemn, dar nu este cask nici odajdii, findtotul furat de tatari. Acolo ar fi vreo 35 de case de catolici retrasi in paduri, siacolo sunt atribuiti 25 de scuzi pe an ca venit pentru misionar.

Apoi, pe malul raului Nistru este Ciubarciu123, alt oras, unde misionarul esteplait ca mai sus, si ar fi acolo vreo 70 de case de catolici, care intrunesc un numärbun, stand intr-o casa trei si patru familii. Pe urmä staruie pentru un preot, findlipsiti de multi ani incoace, asa cum fac toti catolicii din acea provincie, rugand peEminentele Voastre sä nu ingaduie ca din lipsa de lucrätori sä piara atatea sufletelard sacramente, murind multi in absenta spovedaniei si copiii Ma botez, nevrandsa-i boteze rara preot.

Mai mult, recurgand pentru administrarea sacramentelor la preoti schismaticide rit grec se iveste neajunsul ca, obisnuindu-se asa, se vadeste apoi greu pentrumisionari de a-i mai converti la ritul catolic, find necesari acolo, in vremurile deacum, cel putin sase misionari, precum si un prefect priceput, credibil si buncunoscator al limbii.

Spune monsemorul secretar cd se &este deja inzestrat cu un Prefect inpersoana parintelui Volponi, care de aproximativ 12 ani osteneste in acele misiuni.Ca retragandu-se in Transilvania cu parintele Rossi, alt misionar, acqtia acum vortrece in Moldova, pentru care misiune Eminentele Voastre au destinat alti trei, carenu au plecat Inca. Din care cauza monseniorul arhiepiscop de Marcianopol asugerat cd ar fi bine ca dupa ce va fi dat Magisteriul pärintelui Renzi, sa fie obligatsa-i conduca din nou pe amintitii misionari in Moldova, s'i sa mearga toti impreund,fiindca mergand singuri, necunoscatori ai drumului si ai limbii, la orice piedica pecare o intalnesc zabovesc in Liov si consumä fail folos timpul si banii acesteiCongregatii, in vreme ce parintele Renzi i-ar face sa patrunda in Moldova cu toatausurinta. Asa cum s-a folosit de el cardinalul Pallavicino spre a-1 insoti pe rdposatulPrefect124, care fard calauzirea sa nu ar fi pdtruns in acele pärti. Trece apoi pdrinteleRenzi la castigurile temporale pe care le-a dobandit in acea Misiune, prin ostenelilesi sarguinta lui.

A construit in Iasi o pivnita mare si deasupra acesteia o casä cu sapte incdpericu sobe si alte lucruri necesare; aceastä cassa are langa ea o alta, inläuntrul aceleiasiincinte, care unite impreund pot sluji nu numai pentru locuinta comodd aPrefectului si a unui insotitor, dar *i drept refugiu pentru ceilalti misionari in cazuride persecutie sau altä nevoie.

A cumparat de asemenea in Iasi cloud falcii de vie lucrate, si in Cotnari i-aufost ddruite 15 falcii de un domn125 drept multumire pentru slujba prestatd, care cuputina cheltuiala vor produce yin din abundenta nu numai pentru prefect s'i

insotitor, Li si pentru ceilalti misionari, cand vor merge la Iasi. A mai cumparat dela tätari, and se inapoiau din jafurile facute in timpul atacului Vienei, patrupatrafire, cu stihar, cu sase icoane si multe ea-4i, atat ale Sfintilor Parinti, cat sialtele despre alte subiecte, pentru folosul misionarilor; parte din ele le-a Idsat

123 Ciburocuh.124 Referire la Antonio Brunacci da Cremona, prefect al Misiunii din Moldova.125 signor.


preotilor parohi, parte in mana Provizorului din Chic', care tine catalogul tuturor,pentru siguranta.

De asemenea, a cumpdrat diferite unelte casnice, in parte acum ingropate inIasi si in parte puse la adapost in Transilvania.

A adunat 375 grinzi de stejar, cu 300 de scanduri si alte lemne, spre a cladibiserica din Iasi, amenintatä cu ruina, find necesard restaurarea ei, pentru slujireaDonmului si a ritului catolic, [aceasta] aflandu-se in orasul principal al principelui.

A obtinut diferite privilegii de la principe si in chip special ingaduinta pentruca patru ordseni sa fie spre slujba bisericii si a misionarului care oficiazd, care suntpentru asta scutiti de orice dare, precum si pentru o pravalie de vinuri in oras, careeste obligata sa dea in fiecare an pentru slujba bisericii 90 de livre de ceard. Despreaceasta a adus cu sine porunca autentica si a facut traducerea, care este anexatd,confirmand monseniorul Vito Piluzio ca adevärate toate lucrurile infatisate de sus-numitul parinte.

Acesta, in sfarsit, roagd pe Eminentele Voastre sä porunceasca sa-i fie datestipendiile trecute, neprimind acont la acestea, decal treizeci de scuzi pentruinapoierea lui; care nu au ajuns nici macar pentru jumdtate din calatorie, elindatorandu-se pe temeiul acestora cu mai mult de saptezeci si cinci de scuzi, princheltuielile de caldtorie si spre a se imbraca de la incaltdri pand la palarie, caci erade tot dezbracat, aratandu-se gata sa asculte de aceastä Congregatie in cele ce-i vaporunci.

Asijderea cere sa se trimita stipendiile trecute pentru a ajuta la nevoile acelorpärinti si ale Misiunilor, dintre care multe sunt lipsite de potire si odajdii, siaminteste sa se trimitä la timp acelea ajunse la scadentä, folosindu-se de nuntiul dinViena pentru a le face sä soseasca in Corona sau Brasov'', unde sunt comandantiiimperiali, pentru nu-i face pe misionari sa-si pal-Leased resedintele din lipsasubsidiilor atribuite.

Masurile se restrang la urrnatoarele puncte.1. Mai intai de a-1 recomanda pentru Magisteriu.2. Sä se dea porunca a se pläti stipendiile trecute.3. De a se procura catolicilor din Moldova si Tara Romaneascd un numar mai

mare de lucratori, in afard de cei trei destinati in urrna, find nevoie a se trimite celputin alti doi, pentru a rezida in Galati(' si Trotus'29 si unul pentru TaraRomaneasca, putandu-se intretine in aceste locuri fard alocatie de la aceasta SfantäCongregatie, [si] obligandu-1 pe parintele Renzi sa-i clued in acele pärti si säramana acolo cel putin atata timp pand se vor obisnui nitel cu tam si cu limba.

Pentru aceastd slujba sunt propusi:Parintele Magistru Angelo Bonaventura Petri da Zagarolo.Parintele Bacalaureat Giuseppe Maria Donati da Reti si parintele Bacalaureat

Tarnburino; cu totii judecati drept in stare sd slujeasca bine intr-o asemenea fimctie..."°.

126 Cich.127 Corona, 6 Brasciovia128 Galazzo.129 Tetrasst.130 Urmeazd rezolutille favorabile ale Congregatiei.


ANTONIO GIORGINI

(sec. al XVII-lea)

Misionarul franciscan Antonio Giorgini a venit in Moldova in anul 1679, la recomandarea luiVito Piluzio. El a sosit deci impreund cu Antonio Renzi da Stipite si Antonio Brunacci da Cremona.Pând in anul 1682, in calitate de capelan al vicarului apostolic, care era nunem altul decdt VitoPiluzio, el a avut o s.ituatie pnvilegiata fatd de ceilalti misionarii. Dar, dupd venirea lui Jacob Dluski,noul episcop de Badu, lucnirile se schimbd i Giorgini trece pentru o vreme in Transilvania. Apoi, sestabileste la misiunea de la Trotus, in imediata apropiere a hotarului2.

La Roma, in 1688, se stia ea' Antonio Giorgini era fugit la Liov i c5 refuza sá asculte dechemarea acolo, la centru", impreund cu Francesco Antonio Renzi da Stipite Era socotit un altmisionar din cei de cea mai proastd calitate care, chemat, numai cu greutate ar veni"3. $1, intr-adevdr,dacã tinem seam5 de faptul c5. la 26 februarie 1689 Giorgini se gdsea din nou la Trotue este limpedecã el nu s-a dus in Italia. Totusi, a tnmis, probabil pnn mijlocirea lui Renzi, o relatie despre Moldovasi Bugeac, care a fost prezentatd Congregatiei in data de 29 noiembne 1688. Ea a limas necunoscutdeditorilor seriei Ccitatort strOzni, cu toate cd a fost publicatä Inca din 1969 de cane Vionca Lascu Maitrebuie addugat cd din scrisorile lui Giorgini ate generalul Federico Veterani, expediate in lunilefebruarie-martie 1689 din Trotus si Galati singurele texte cunoscute de la el pada. acum rezultd oatitudine pro-imperiald a misionarului, dup5. cum Renzi era clar filo-polon

Spre deosebire de Francesco Antonio Renzi, Giorgini intocmeste descrierea Moldovei infunctie de manle drumuri care o legau de tante vecine. Astfel, el pomeneste mai intdi de drumulCamenitei", de la Iasi care Po Ionia, apoi de cele cloud drumuri, tot de la Iasi, care Dunke, unulpnncipal" pnn 135rlad, Tecuci, Galati , celdlalt in lungul Prutului, prin Husi i Fãlciu, darajung5nd lardsi la Galati. Giorgini se ocupd la urrnd de drumul de la Iasi cdtre Transilvania, cuderivatia la iesirea din Bacdu spre Tara Romfineascd. Un alt merit al textului misionarului nostrueste acela cd el a tinut s5 alcdtuiasd in chip separat i o succintà relatie despre Bugeac". Aici, pecând descrie Cetatea Alba, Giorgini Ii sustine afirmatiile prin mentionarea faptului cd tot ceea ce el aconsemnat in relatia lui a fost v5zut cu proprii ochi in mai multe rdndun".

Despre Giorgini, vezi mai de curand Lucian Pens, Prezente catolice in Transilvanta, Moldovap Tara Romiineascd (1601-1698), Blaj, 2005, p. 353,354.

Pentru excelenta pdrere a lui Vito Piluzio, vezi, de pildd, cele ce scria el despre Giorgini dinBack la 14 august 1680. Eu am aici pe misionarul cel mai bun, Orintele Giorgini, care e in vesnicamiscare pentru folosul catolicilor" (Cdleitort strthni despre tOrde romdne, VII, Bucuresti, 1980,p. 104; vezi in acelasi sens si p 107 si 338).

2 Vezi COldtori strciint, VIII, Bucuresti, 1983, p. 86-87.3 Vezi in acest volum darea de seamd a cardinalului Giulio Spinola in legaturd cu Francesco

Antonio Renzi4 A. Veress, Documente pi-tinware la atom Ardealului, Moldovet ci Táni Romenep,XI, Bucurest,

1939, nr 204, p. 317-321.

216

1

www.dacoromanica.ro

RELATIE DESPRE MOLDOVA $1 DESPRE BUGEAC5,

ANUL DOMNIJLUI 1688, LA 29 NOIEMBRIE6

RELATIE ASUPRA STARII MOLDOVEI $1 BUGEACULUI,

DESCRISA. DE MINE F. ANTONIO GIORGI-NI MISIONAR APOSTOLIC

LN MOLDOVA $1 TARA ROMANEASCA

ANUL 1688

Iasi', oras in care rezidd principele, este asezat pe o mdgurd inconjuratä dealte dealuri. Nu are zid care sd-1 inconjoare, nici sant care sä impiedice patrundereain el. Intr-un cuvânt este in intregime deschis. Sunt vreo 500 de case de particulari,care nu sunt de piaträ, dintre care vreo 30 vor fi de catolici si acolo este bisericanoastrà de lemn. Totusi, palatul principelui este cu totul de plated, bine construit siprevazut cu bastioane si spatii de patrulare si sunt necontenit pentru pazd 200 deosteni. Sunt si patru mdndstiri ortodoxe8 din piatrà si douà sunt in afard, asezate peacele dealuri, care domina. orasul.

De la Iasi, spre a merge in Po Ionia pe drumul Camenitei9, sunt niste sate siorase, dar ard locuitori, find toate distruse de tkari si de poloni. Se vdd vestigiile,intre altele, ale orasului numit Cotnari'°, in care numai biserica catolicilor,construitä din piaträ, a rämas in picioare. In acest [oras] erau altädatà multi catolici,care acum s-au retras o parte in Transilvania si o parte in Tara Româneascd. In chipasemändtor, in orasul Baia", desi cu totul distrus, biserica noastrd, care esteconstruitä tot din piaträ, a faMas neatinsä.

Apoi, pentru a merge de la Iasi la Dundre sunt cloud drumuri. Cel principalduce la orasul Scânteiar2, la o distantä de cloud leghe. Ar avea vreo 100 de case,toate de schismatici [ortodocsfl si au cdteva perechi de animale. In acesta,principele tine 30 de cai pentru slujba postei Care Constantinopol.

De aici, la 5 leghe depärtare se &este orasul Bdrlad'3, farã sant si farà zid siin intregime deschis. Sunt acolo peste 190 de case. $i mai mult de 40 dintre acesteasunt de catolici, toate cu bune inlesniri. Printre care [este] o vdduvd greacà si foartebogatä si are o foarte frumoasä rasã de cai. In acest [oras] tine, asijderea, principele30 de cai pentru serviciul postei.

5 Bucztacco.6 Traducerea din limbo italiand a fost facuta dupd editia. Viorica Lascu, Documente inedue

priintoare la situapa Ortlor rormine la sfármul secolulut al XVI-Iea, in AIIC, XII, 1969, p 255-261,anexa XI

7 Asst.8 di Greci.9 Kamintetz.I° Kutinara.11 Bata12 Scancha.13 Barlatte.


La distantd de 6 leghe se gdse§te orasul Tecuci14, tot complet deschis, cuoarecare inlesnire de cai. Acest ora§, care este a§ezat intr-o câmpie frumoasd,Vade*te prin vestigiile edificiilor distruse cä era unul dintre oraFle frumoase pecare le avea Moldova. $i acolo, acum multi ani, se facea un tdrg frumos, la careveneau oameni din toate satele apropiate. Sunt tinuti iard§i aici de Cate principe 30de cai pentru po§td.

De acolo, la 5 leghe, este satul Puteni15, cu vreo 60 de case de greci16 §i cu caide po§td.

La departare de 4 leghe, intr-o pozitie de exceptie, insd dorninatd de un deal,se a§terne crawl Galati'', care pare sa" fi fost mare §i frumos. Acum are putin maimult de 300 de case, [este] cu totul deschis, cu 3 mAndstiri ortodoxe18, ale carorbiserici sunt clddite din piatrd. De cealaltà parte este scdldat de apele Dundrii, careformeazd un port pentru imbarcare de märfuri i cäldtori. Este a§ezat pe tufvulcanic, §i de aceea s-ar putea construi o cetätuie foarte frumoasà, care cu un picde ingeniozitate, dacd ar fi facutd sd fie inconjuratd de Dundre, ar deveniinexpugnabild §i ar sluji drept cheie a Moldovei cdtre Turcia, find ultima.Locuitorii din amintitul ora§ o duc bine i sunt foarte bogati in bani datoritäcomertului. $i douäsprezece case de nobili, care dau in chip separat bir principelui,nu au de-a face cu ord§enii. La fel precum §i 40 de Nteni, care slujesc pentru pazd,nu sunt supu$i ai targovetilor. Locuiesc acolo diferiti negustori sträini, care suntfoarte instdriti. $i [sunt] 10 case de catolici, care sunt §i ei foarte instariti. Marco'9,unul dintre ace§tia, este foarte bogat, mai cu seamd in bani. [Orasul are] o bisericdpentru slujirea acestor catolici, unde sunt inaltate, in trei altare, chipuri foartefrumoase, pictate din porunca rezidentului imperial, in acel an când a fost cuceritáde turci Camenita20. $i in pomenita bisericd este inmormântat medicul Mascellini21,care a murit acolo pe când se inapoia din Crimeea22, unde a fost sd-1 ingrijeascd pemarele han al tätarilor.

Acum, când am ajuns la hotare pe aceastä parte, spre a continua relatareatrebuie sà ne inapoiem la Iasi. Si pe celdlalt drum semnalat, pe malurile Prutului, ladepärtare de 2 leghe [de Iasi], este un sat deschis numit Dobrovdt23, cu 40 de casede ortodoc§i, cu o mändstire a acestora, inconjuratd cu zid, facutd ca o cetate.

14 Tacucci.18 Puzzeni.16 di Greci. Este o akã forma' de a-i mentiona pe ortodoc§i, pe langd cea de schismatici".17 Galazze.18 di Greci19 Pare sd fie Marco Tomaco, pentru care vezi Paul Pältânea, Istoria oraplui Galati, de la

originipánd la 1918, I, Galati, 1994, p. 70.213 Adica in 1672.21 Massellmi. Este vorba, a§a cum a ldmunt Vionca Lascu, de Giovanni Mascelltni din Pesaro,

sosit in Tara Româneascd in 1639. A murit in 1675, iar lespedea tombald se pdstreazd la MuzeulJudetean de Istorie din Galati (N. Vdtananu, Contribution a l'étude de la vie et de l'ceuvre deGiovanni Mascellini, medecin et secretaire princier, in RESEE, XVI, 1978,2, p. 269-287.

22 Cremo23 Dobrovizza.


La 3 leghe in vecinkate, pe un deal, este un alt sat, pe care-1 numescTaporeni24, fard nici o incintä de zid. $i cu mai mult de 200 de case de schismatici[ortodocsi] foarte instariti. Care [sat], impreund cu alte sate invecinate, este supuscelui dintai sfetnic al principelui, Gavrilita25, om foarte bogat.

De aici la 3 leghe, intr-o frumoasä vale, care are de o parte o padure, iar decealaltd este dominata de cateva dealuri frumoase, toate imbracate cu vii careproduc un vin foarte bun, se gäseste orasul Husi26, cu 100 si mai multe case, inparte de catolici, in parte de schismatici [ortodocsfl; i cu topi sunt bine instäriti.Este acolo i resedinta episcopului ortodox22, care se numeste Vlddica28. Orasulsus-amintit este la distanta de aproape jumatate de leghe de Prut; i intre acestanutnitul ran sunt unele sate, dar nu bine populate.

De aici la 3 leghe, pe malul Prutului, intr-o campie frumoasa, este asezatFalciu29, oras deschis fard nici o aparare, dominat de un deal, in bataia tunului. Aravea vreo 100 de case pentru locuitori, cu totii schismatici [ortodocsi], insa curajosi

potriviti bine pentru rdzboi, mai cu seamd contra tatarilor. Acolo raul are un port,pe unde traverseaza tatarii, care vin pe uscat din Bugeac spre a trece in Moldova, sidin Moldova spre a se inapoia in Bugeac. Principe le tine acolo 50 de osteni, alcdror cdpitan este un anume Giovanni, catolic, nobil din Serbia, viteazcunoscator al Bugeacului, intrucat a stat in acele locuri un rastimp de 12 ani,cdpitan al acestui hotar30. Falciu are in jur multe sate frumoase toate ale primuluisfetnic al principelui amintitul oras este la numai 5 leghe departe de Dunare. $ieste ultimul [oras] asezat pe malul Prutului pand la Galati. Alte multe sate care erauvecine cu Prutul sunt fard locuitori, flindca au fost distruse de tatari.

Acum, plecand tot din Iasi pe drumul care duce in Transilvania, pe maimdreaptd, la distanta de 3 leghe, se &este Targu Frumos31, care dupa nume il facepe cel care nu-1 vede sä afle ca a fost un oras foarte frumos. $i oferd vederii inprezent ruinele sale, asa cum eu insumi pot sa o confirm. Acesta a fost construit deun principe care se numea Vasile32, pentru desfatarea sa. Deoarece este asezat intr-o campie foarte roditoare, inconjuratä de dealuri inverzite, toate bogate in fructeare alaturi un lac plin de pesti de foarte bund calitate. De aceea, sus-numitulprincipe putea sa se destinda i cu vandtoarea cu pescuitul. Insä acum, cand estedistrus de poloni, care navalesc neconteriit de la Sniatyn33, nu mai sunt deck 20 decase de oameni saraci; ramane in picioare numai palatul construit de zisul principe.

24 Asezare neidentificatd. Identificarea cu Toporeni din Basarabia nu poate fi adrnisä, intrucatacest sat nu se gdseste pe drumul dintre Dobrovät i Husi.

23 Gabnelizza. Este vorba de boierul Gavrilita Costachi. Pentru btografia lui, foarte bogatd,vezi N Stoicescu, Dicponar al manlor dregeiton dm Tarn Romdneascii ci Moldova (sec. XIVXVII),Bucuresti, 1971, p 380-382

26 Usse27 del vescovo greco28 Lanca.29 Falcmo.

Viorica Lascu 1-a identificat cu Giovanni Petrovich, bosniac catolic31 Tergo Fonnoso.32 Vasile vodd Lupu (1634-1653).33 Sgnenno.

219

si

i

30

1

si

si

si

1 u

www.dacoromanica.ro

Afard din drum, pe dreapta, Care Po Ionia, la poalele muntilor Carpap34, esteora§ul numit Piatra35, a§ezat pe un munte, dar cu totul deschis §i fard nici ofortificatie. insd s-ar putea construi acolo o frumoasd cetätuie, curgandu-i lapicioare raul numit Moldova, care vine din muntii Carpati. Sunt in acesta putin maimult de 300 de case, toate de schismatici, dar foarte bogati, mai ales in vite.Principe le tine acolo o companie de 200 de o§teni, spre a impiedica garnizoana dinSniatyn, care adesea face incursiuni din acea parte &are Moldova §i pustie§te toatdtara. invecinate cu acesta sunt diverse sate foarte bogate, al cdror stdpan estemarele vistier al principelui, din familia Iordache36, care este rudd cu principeleTdrii Romane§ti.

Revenind acum la Targu Frumos spre a continua pe drumul cel drept,ldsandu-1 pe cel descris cdtre Po Ionia §i reluandu-1 pe cel care Transilvania, lajumdtate de leghe de Targu Frumos se trece raul Siret37, care nu se poate traversape cal, ci cu barca. Si acolo sunt, odatd trecut raul, cinci sate, toate de catolici,fiecare dintre ele avand biserica sa. Satul cel mai insemnat se cheamd Sdbdoani38[§i] este gezat pe un deal; §i acolo rezidd un misionar al nostru care sluj e§te pentrutoate satele amintite; care sunt intr-o vale, la o mild italiand §i mai putin depärtateunul de altul, puse intr-o asemenea frumoasd simetrie cd par un teatru, de o parteavand dealuri foarte frumoase pline de fructe §i de cealaltd saldate de apeleamintitului rau Siret; §i sunt multe locuri frumoase, pline de pe§ti §i rate dinabundentd. in toate aceste sate sd fie circa 300 de case, cu locuitori cu stare bunkfrä sd fie mdcar un schismatic, pdstrate mereu curate de cdtre misionarii no§tri.

De la aceste sate la departare de o leghe se trece printr-un ora§ numitRoman39, a§ezat in campie, langd care de o parte curge Siretul, de cealaltdMoldova40, care uneori vara se poate trece cdlare. Este ora§ deschis §i fard nici oapdrare. Si era foarte mare, insd ruinat acum de poloni; are numai 200 §i ceva decase, top ortodoc§i41, §i. in parte instdriti; cu 40 de case de armeni. Au acoloortodoc§ii o mdndstire construitd din piatrk facutd ca o cetate. $i acolo esteepiscopul lor. Se gdse§te hied biserica pentru catolicii care inainte locuiau acolo;dar acum, fiinda nu mai sunt, biserica este lard' acoperi§. Principe le tine 300 deo§teni tot pentru a impiedica incursiunile garnizoanei din Snyatin.

La ie§irea din Roman se trece rail Moldova. $i la distantd de 5 leghe segäse§te un alt eau numit Bistrita42, care uneori se poate trece cdlare, dar nu in toate

34 Carpazi35 Pletra = Piatra Neamt.36 casa lordacht. Pentru imensa avere funciard a familiei Cantacuzino, din care facea parte

Toderasco Iordache, la care se refeed desigur Georgini, vezi: Mihal-Bogdan Atanasiu, Patrunomulfunciar al mareha vistterntc lordache Cantacuzino (I, II), in SMIM, XXIV, 2006, p. 121-130 siXXV, 2007, p 111-133.

37 Streto38 Sabriano.39 Romana.40 Moldava.41 tutu Greci.42 Bistrice.


locurile. $i odatd traversat acesta, se gäseste aproape orasul Back'', asezat incâmpie, fard zid, fard sant, nici palisadd. De o [parte] este saldat de amintitul rduBistrita, de cealaltä sunt dealuri frumoase, toate imbrdcate in vii si cu fructe defoarte bund calitate. S'a' tot aibd in el aproximativ 180 de case, cea mai mare partecatolici. $i acolo rezidd episcopul din Ordinul nostru, care este numit episcopulMoldovei. Biserica noastrd cu mdridstirea, care era bdtutd de rdu, a fost putin ekeputin distrusd. Afard din oras sunt in imprejurimi diferite sate, toate bine populatesi pline de catolici, care sunt instariti.

La iesirea din Bacdu sunt cloud drumuri, unul care duce in Tara Romaneasc5si celdlalt Care Transilvania. Pe acesta, care este la dreapta, dupa o cdlastorie depatru leghe, &are capdt se trece un mic rdu numit Tazlde, care se traverseazd cuusurinta cdlare dacd nu este urnflat de ploi, [drumul] ducând la orasul Trotus45,intins pe o câmpie, dominat de niste delusoare, care sunt cultivate si pline de viifoarte productive. Este in intregime deschis si contine 200 si ceva de case, parte dinacestea de catolici si parte de schismatici [ortodocsi]. Noi avem acolo o frumoasdbiserica clädità din 'Diana, care de obicei este slujita de un misionar de-al nostru.

Abia iesind [din Trotus], farä a trece rdul, dacd se apucd drumul pe manadreaptd, se &este printre munti, totusi cu totii cultivati, un sat frumos de 500 decase de schismatici, care taie sarea intr-o groapd vecind cu satul amintit". $i pentruzisa muncd pe care o fac sunt scutiti de once bir. Arendasul salinei tine pesocoteala lui, pentru slujba sa, 30 de osteni. $i este acolo o mandstire de ortodocsi,toatd construitä din lenm.

Continudnd drumul pe aceastd vale, tot pe malul rdului care curge intre muntiiCarpati, 3 leghe mai departe se gaseste orasul Comanesti.47, care este iardsi deschisprecum celelalte si ar avea vreo 40 de case, celelalte find cu toatele distruse. Acolose plateste taxa de trecere [a hotarului]. $i urmand printre munti 3 leghe, cutraversarea rdului Trotus" de 29 de ori din cauza cotiturilor pe care le face printreacei munti, se urea un munte inalt si. apoi se coboard tot atâta, [si] se inträ inTransilvania, in acea parte [numitd] Secuime49. $i cel dintal sat se numeste Sgriso50.

Unnand totusi drumul drept cel mai obisnuit, la iesirea din Trotus setraverseazd de indatà rdul si numaidecat se urea un mic munte. Dupa coborareacdruia, printre mici vdi, la jumätate de leghe este satul cu 200 si ceva de casecatolice, numit Grozesti51. Sunt bine instariti deoarece plätesc putin bir. Dar suntobligati sa pdzeascd o poartä care inchide calea care duce in Transilvania. Trecandde aceasta, [drumul] merge tot printre doi mari munti din Carpati vreme de 5 ore,[si] se trece de 47 de ori, cu mare neajuns pentru cäldtori, raul Oituz52. Acesta se

43 Baccova.44 Tasleo.45 Tratusse.46 Tdrgu Ocna.42 Commaneste.48 Tratusse.48 Siculta.50 Nei denti fi cat51 Grosette.52 Vuttuso


traverseazd cdlare, dar nu cdnd ploud. Dupd acest drum este o poartä, [avdnd]deasupra o stancd, in prezent lipsitd de cele necesare, insd pdzitd de doar zeceo§teni ai principelui Transilvaniei, care ii este stdpAn. $i stânca inchide atdt de binetrecerea intre cei doi munti, incdt cu 100 de oameni se poate tine in loc o oaste,care sd nu intre spre paguba Transilvaniei. Trecând de poartd, trebuie traversat de 4ori mai sus-numitul rdu §i apoi urcat un munte foarte inalt timp de o ord, deasupracdruia ajungdnd se zdre§te ca intr-un foarte frumos teatru frumoasa Transilvanie, inpartea celor Trei Scaune53. $i coborand muntele cu tot atea drum se ajunge laora§ul Bretcu54, uncle obi§nuiesc transilvdnenii §i alti cdldtori sä meargd.

Spre a apuca apoi de la Bacdu nu pe drumul Transilvaniei, ci pe cel al 'cardRomane§ti, trebuie luat drumul cel drept. $i trebuie mers la Foc§ani55, la o leghedepdrtare, sat care este intr-o vale, cu 200 de case de catolici. Prin mijloc trece unpardu, care cre§te foarte mult cu prilejul ploilor. Si sunt in jur multe dealuri frumoasecu vii §i fructe de multe feluri. In imprejurimi se intind i alte sate, nu la maredistantd unul de celdlalt, foarte bine locuite i cu multi catolici. Pe drumul cel drept,la o distantd totu§i de 3 leghe, se gäse§te unul dintre acestea, care se cheamdDomnqti56. Dar, inainte de a ajunge acolo trebuie traversed o pädure numitd LuncaMare57, lungd intr-adevdr, deoarece se trece prin ea intr-o ord., cu primejdie de a fijefuit de alhari; dacd nu este un frate sarac, cum sunt eu, care nu avui aceastd teamd.

Acest sat, care este fail ziduri, cu 300 §i mai multe case de locuitori instdriti,este scdldat de o parte de rdul Siret, care devine acolo foarte lat, deoarece cu acestase unesc Bistrita, Moldova §i toate celelalte rduri, pe care le-am numit mai sus. Ilimpodobe§te un palat care, chiar dnä de lemn, este demn de respect prin structurd§i este §i intarit cu §ant i palisadd. Era stdpAn al acestuia, ca §i al intregului sat,principele 1oan58, acela care a fost sub [zidurile] Vienei cu marele vizir. $i care,inapoiat in Moldova, 1-a gdsitacolo pe principele Petriceicu59 pus de poloni [si] seretrase in sus-amintitul palat. Insd asaltat de o mie de poloni a fost facut de ace§tiaprizonier. A fost dus in Polonia §i a murit apoi la Liov69. Acum este stdpdn alacestui sat impreund cu multe altele invecinate principele in functie.

De aici la 3 leghe se trece prin ora§ul Adjud61, cu nu mai mult de 60 de case,printre care sunt unele de armeni §i pe acolo trece aproape Siretul. Ie§ind dinAdjud, dupd un sfert de orã de drum, se trece rdul Trotu§, care aici se une§te cu rdulOituz, care coboard din muntii Carpati. $i se merge la Foc§ani62, care este ladepdrtare de 5 leghe.

53 Truitt? Sedium54 Breschi.55 Focsano.56 Donnesti.57 Longamare.58 Giovanni. in realitate este vorba de void Gheorghe Duca, asa cum a remarcat Viorica Lascu.

Este de banuit, intr-adevar, ca particula 10, care precede intotdeauna numele dornnului, a condus laforma loan.

59 Petriceica.60 Leopo h.61 Aggnita.62 Foscieni.


Acest ora$, care este a$ezat intr-o frumoasä campie, nu are nici $ant, nici zidcare sd-1 apere, numai un mic rAu ii trece prin mijloc, care este chemat Milcov63. Siimpartind orawl, [raul] separd $i Moldova de Tara Româneascd, din care cauzdacela$i ora$ are doi stdpâni: jumätate din el, de partea aceasta a rdului, este aMoldoveanului; aceea de dincolo, a Valahului. Pe pod este o poartd, cel ce treceprin ea obimuie$te sä pldteascd taxa; $i este chiar ca aceea de la Pontela. De parteaMoldovei ar fi mai mult de 200 de case, cu unii negustori greci $i altii turci. De ceaa Tarii Române$ti sunt mult mai multe case $i locuitori, cu o mändstire ortodoxd inintregime din piaträ, inconjuratä cu zid $i int5ritd cu palisadd precum o cetate64.Orawl pomenit este foarte bogat din cauza fertilitätii locului, producând pedealurile invecinate o mare cantitate de yin, din care se aprovizioneaza $i Transilvania.

De aici spre a merge la Galati rard a ie$i din Moldova, ci umblând pe malulamintitului rau, la 3 leghe distantd se traverseazd Siretul. Acolo se gdsesc diversesate, dar fard mare insemndtate. Si dupd cloud ore de drum se gäse$te Piscu65, ora$deschis pe o mägurd. De o parte a caruia curge rdul Barlad66, foarte periculospentru cälätori deoarece nu are poduri $i curge foarte iute. Nu este un ora$ foartemare $i are putin mai mult de 40 de case de greci, cu toate ca inainte de asediulVienei a fost foarte bine populat. Dar la inapoiere tätarii 1-au adus in aceastd stare.

La depdrtare de jumdtate de leghe, alAturi de Siret este satul Sirete167, al cdruistäpdn este capitanul Constantin Pacuraru68, care il apard cu 100 de oameni denävälirea tätarilor, find a$ezat la hotare.

La distanta de o leghe $i jumdtate este a$ezat orawl care mdrgine$teMoldova, despre care am vorbit deja destul [=Foc$ani].

Dupd descrierea intregii Moldove, care in prezent dd tribut sultanului,näddjduind totu$i cä in scurt timp va fi sub ascultarea imparatului, asa precum totiaceia doresc cu tarie, vine descrierea Bugeacului, in hotar cu Moldova.

RELATIE DESPRE BUGEAC, UNDE SUNT TATARII

Bugeac este o câmpie deschisä incadratá de trei ape: adica Dundrea, Nistru169$i Prutul. Inläuntrul acestui [tinut] sunt rdspândite 60 de sate, locuite de tätari, railvreo cetate sau altd fortificatie care sä impiedice accesul acolo, aparat pe parteaMoldovei numai de adâncimea apelor rdului Prut, care nu este foarte lat, in asa felincat se trece u$or cu un pod de zece bdrci.

63 MUM64 Pare s'a fie vorba de rndndstirea Sf. loan, constrund de Grigore Ghica in and 1663-1664

(N. Stoicescu, Bibliografia localitdplor z monumentelor feudale dm Romania, I Tara Romaneascd,vol 1 [Craiova], 1970, p. 312).

65 Pisco66 Barlatte.67 Strezello68 Costanano Pecoraro.69 Mestro


Spre a intra in Bugeac dinspre partea Poloniei trebuie traversat Nistrul, 0trecand de Tutora70, care este a Moldovei, sunt acolo cloud locuri, Orhei' i

Lapu§nan, cu 15 sate, totu0 mici cu toatele, de cre0ini schismatici [ortodoc0.] i

oameni foarte de treabd, care dau tribut principelui Moldovei in suma redusä §itatarii ii lasä in pace.

Dupd aceasta, cel dintai sat care este al tatarilor se cheamd Cauwnim, careeste foarte mare i foarte bine populat. De la acest sat pana la tarmurile Dundriisunt 15 leghe de loc plin cu totul de sus-amintitele sate de tätari. Pe malul Dunäriisunt 3 ora§e, cloud cu cetati in chip fortärete, celdlalt este deschis. Cel dintai secheamd Reni74, cu 300 de case toate de greci [ortodoc0]. De la turci sunt numaini§te negustori §i judecatorul.

Celui de-al doilea mergand catre Marea Neagra i se spune Ismailm, care esteo fortareat.a, insä orawl este in intregime deschis. Acesta este plin cu mai mult de700 de locuinte, in cea mai mare parte de cre0ini. $i ceilalti [sunt] turci §inegustori armeni.

Al treilea, care are i el fortareatä, se nume0e Chi ha'. Si acesta este maimare §i mai populat deck celelalte cloud, in cea mai mare parte cu cre0ini. Renieste la distanta de Ismail de o zi pe Dundre. $i Ismail este la distanta de Chilia totde o altd zi, pe apd. $i de la Chi lia nu prea departe este Marea Neagra.

Pentru a intra in Bugeac, trebuie ca din Transilvania sa se traverseze Moldova§i sä te duci la Falciu, care este pe malul raului Prat [0] care formeazd port, a§acum s-a spus. $i cu barca se trece de cealaltä parte, a Bugeacului.

Apoi de acolo, strabatand satele tatarilor pe o lungime de 12 leghe, se ajungela Cetatea Alban, ora$ foarte mare, dar deschis, locuit impreund de turci §i decre0ini. Care este scaldat de apele unui mare lac, care se une§te cu Marea Neagra,impotriva pärerii acelora care tiparesc harti geografice fard a fi vazut locurile.

Cetatea Alba este awzata pe un mic deal, ora$ deschis, cu o cetate, batutd deo parte de apele lacului. $i nu este foarte tare, uwr de cucerit, find dominata de oalta magurd nu prea departe. $i asta pot sd o spun, pentru cd am vdzut tot ceea ceeste scris in aceastä [relatie] in mai multe randuri.

Trei leghe inainte de a sosi la Cetatea Alba este un mare sat, care se numqteCiuharcium, cu totii catolici, find acolo 0 o biserica de 1emri, pentru slujirea acelora0.

70 Zuzzora.71 Orei.72 Pusna.73 Kauseeni.74 Rem.

78 Smdna78 Chiba.77 Bialogrod.78 Ciburciuce. Vezi, pentru situatia comunitätii catolice din Ciubdrciu la mijlocul secolulut

al XVII-lea, A Eszer 0. P , Die Gemeinde von Cobruei am Dnestr und die 11 Krim-Mission derDominikaner, in Angelicum", XLVI, 1969, p. 366-386.


CHARLES-LEOPOLD ANDREU DE BILISTEIN

(sec. al XVIII-lea)

Situat la frontiera care ii desparte pe ganditorii iluministi de aventurierii secolului al XVIII-lea,mult mai neclar delimitata in epoca decat apare in istonografie, Charles-Leopold Andreu de Bilisteineste un persona) cu un destm istoric neimplinit. Ambitille sale, manifestate printr-un numarimpresionant de scrien si stimulate de pneteni si protecton ilustn, sunt in deplin contrast cuposteritatea sa La cateva decenii dupa dispantie, Bihstein, cel care in timpul vietii le trimitea sfatunlui Frederic cel Mare si Ecaterinei a Il-a, coresponda cu Casanova si Euler, ale carui lucrari erauelogiate in Journal des scavansi, de-abia dacd mai este amintit, succint si pe un ton condescendent, demarile dictionare literare si biografice franceze2. Pentru mai bine de un veac numele sat' estementionat in doar cateva lucrari de istone locald lorend3, astfel incat, atunci cand Radu Rosetti ildescoperd in arborele genealogic al familiei sale, il considera un polcovnic rus de ongine germana"4.Descoperirea de ate V. Mihordea a unei scrison din arhiva Vorontov ii redd lui Bilistein adevaratasa nationalitate.5 Prima reconstructie biografica nu apare insa decat jumatate de veac mai tarziu,atunci cand Alexandre Stroev gaseste in arhivele rusesti o parte din scnenle sale inedite6. Posteritatealui Bilistem, fragmentata vreme de cloud secole intre trei istonografii, lorend, rusa si romana, fiecareignorand contributiile celorlalte, se reintregeste, treptat, la inceputul secolului XX12.

I In mai 1764 Journal des scavans publica mai multe extrase dintr-o lucrare a lui Bilistein,apreciind cd subiectul acesteia este prouvé d'une maniere sensible et illustre d'exemples et de traitshistonques bien propres a faire impression" (p. 554)

2 II y a quelques conceptions vraies dans tous ces projets, mais on s'apercoit que l'auteur atravaillé de mémoire, sans tenir compte des obstacles de tout genre qui rendraient a peu presinexécutables la plupart des entreprises qu'il conseille", Biographie universelle, ancienne et nioderne,vol. 4, ed. M. Michaud, Pans, 1843, p 523 Bilistein este mentionat si in La France lateraire, oudictionnaire bibliographique des savants, J. M. Quérard, Pans, 1827, vol. 1, p. 60 si Les sieclesla-tenures de la France, Nicolas Toussaint Lemoyne Desessarts, Paris, 1803, p 48-49.

3 Vezi de exemplu J A. Schmit, Andreu de Bi !atm et la censure fi-angaise, Journal de lasociété d'Archéologie lorraine", 23, 1874, p 41-44 Ultima contnbutie asupra perioadei lorene a luiBilistein este comunicarea lui Fr. Lormant, Charles Leopold Andreu de Bilistern: un penseur lorrainoublie de la seconde mottle du XVIII' siecle, tinuta la Congresul de la Grenoble din 2006, alSocietatilor istorice si stuntifice, intitulat Tradition et Innovation Un rezumat al comunicani poate fi0:sit pe site-ul http //cths.fr/co/communication php?id=2933. Data ultimei accesan 18 02 2009

4 Radu Rosetti, Cronica Bohotinului, AARMSI, sena II, 28, 1905, p 185.5 V. Mihordea, Caseltoria unei moldovence in Rusia secolului al XVIII-lea, RI, 22, 1936,

p. 297-2996 Alexandre Stroev ii dedica lui Bilistein un capitol in cartea sa Les aventuriers des Lumieres,

Paris, 1997, p 250-281. In acelasi an, Al. Stroev publica in colaborare cu Ileana Mihaila articolul Lebaron de Bilistein, fatseur de projets, Dix-huitième siecle", 29, 1997, p 329-342.

7 Lucrarea de refennta este cea scrisa de Alexandre Stroev si Ileana Mihail:a, triger uneRepublique souveraine, libre et independante, Bucuresti, 2001 Vezi si recenzia lui Andrei Pippidi dinRESEE, 42, 2004, p. 366-368.


Din cauza numarulut redus de informatii, raspandite in numeroase surse, biografia lui Bilisteinnu poate fi reconstituita decat cu mare greutate8. Elementele autobiografice ce pot fi extrase dinscnerile sale nu sunt multe9; corespondenta purtata cu contemporami sai este destul de greu deidentificat, exceptand scrisonle adresate unor personaje ilustre ale epocii,I° iar in memoriile, jurnalelesau scnsorile contemporanilor persoana lut nu este decal arareon amintitah. Totwi, pe baza acestorinformatii disparate, se poate intocmi o schita biografica, ale carei spathi goale raman a fi completatede not descoperiri documentare, care ar putea aparea mai cu seama din arhivele ruse$ti $1 celeromane$t112.

Nascut in Lorena, in 1724I3, Bilistein era, cel mai probabil, fiul unui medic din Nancy.inrudirea sa cu marele baliv loren Nicolas-Francois de Bilistem, de$1 a fost sugerata, este greu desustmut documentarI4. Inceputul razboiului de $apte ant il gase$te pe Bilistein alaturi de armatafranceza, care lupta in Westphalia sub conducerea mareplului d'Estrées". In acest context, elredacteazd unul din pnmele sale proiecte de reforma, intitulat Institutions nulitaires pour la France,ou le Vegece francois, pe care-1 va publica, cativa ant mat tarziu, pe propritle spezel8 In unnatorii am,

8 Majoritatea surselor au fost identificate de Al. Stroev $i Ileana Mihaila in biografia careinsote$te editia memornlor sale privind Pnncipatele. Este insa de a$teptat ca biografia lui Bilistein sapoata fi completatà cu not surse, necunoscute de pnmii sai biografi. Un prim exemplu ar fi scrisoareape care Ecatenna a II-a i-o trimite lui Potemktn in aprilie 1774 $1 in care aminte$te de nebunul deBilistein, protejatul generalului Betskoi", in V.S. Lopatin, ed., Ekaterina II i G.A. Potemkin. Lichnaiaperepiska 1769-1791, Moscova, 1997, p. 24 apud Alexander M. Schenker, The Bronze HorsemanFalconet's Monument to Peter the Great, Yale University Press, 2003, p 333, n. 27. Aceasta scurtamentiune este prima refenre directa din scrierile tarinet $i ne ingaduie sa intelegem mai bine pozitialui Bilistem in cadrul curtii din St. Petersburg. De asemenea, in Euler, Opera Omnia, sena a IV-a,Commercium epistolicum este semnalata o scrisoare tnrrusa de Bilistein lui Euler in 1766, care nu afost inca editata.

9 Singura referinta clara este participarea sa la razboiul de $apte ani, la care se refera in Vegecefrangazs, Amsterdam, 1762.

I° Al. Stroev $i Ileana Mihaila au editat fragmente din scrisorile lui Bilistem catre Ecatenna aII-a din 7 ianuarie 1765, 24 ianuane 1767 $i 9 februane 1772 (p. 27-30, p. 58 $i p.87-90) , catrecontele Nikita Panin, din 1 decembne 1774 $i 19 iunie 1776 (p. 100-102 $i p. 112-113), catreCasanova, din 30 octombrie 1765,9 decembne 1765,21 martie 1766 $i 17 aprilie 1766 (p. 48-54).

II Casanova schiteaza un,portret elogios lui Bilistein, al carui nume il deformeaza in baronulBilenfeld" (Stroev $i Mill:a:11a, Eriger une Republique, p.16). Sederea lut Bilistein la St Petersburgeste mentIonata in memonile lui Ludwig Heinrich Nicolay (Edmund Heier, L. H. Nicolay (17371820) and his contemporaries, La Haye, 1965) Proiectul lui Bilistem asupra amplasani statuii luiPetru I este comentat de Falconet (ffuvres d'Euenne Falconet, statuaire, Lausanne, 1781, vol 1,

p 55-64), tar intr-o scnsoare din 15 mai 1769 Ecaterina raspunde observattilor lui Falconet. In martie1776 ambasadorul Rusiel la Paris, Ivan Banatinski, trimite contelui Ivan Osterman, o scurta informareasupra intalmni pe care a avut-o cu Bilistem (Stroev $i Mihaila, Enger une Republique, p. 181-183).

12 Doua documente emise de cancelana moldoveneasca in care este amintit Bilistein au fostidentificate de Radu Rosetti in Cronica Bohotinului, Bucure$ti, 1905, p. 185, p. 255-257. Pnmuldocument este o vanzare a unor parti de mo$ie in primavara anului 1774 mani sale baron fonBili$ten $t cuconii Inna Rusetescu". Cel de-al dollea este anaforaua divanului in pncina dintrebaneasa Maria $1 baroneasca Irma pentru mo$tentrea de la lonita Rosettt: macar ca dumnealumPolcovnicul baron Bilistein, find veclul din partea jupanesit sale, au cerut ca sa se masoare mo$iile,atat a Innii cat $i a banesei Man ei $i sa se imparta intocma".

13 Anul nastern poate fi dedus din scrisoarea adresata tannei Ecaterina a II-a, din 9 februarie1772, in care Mlistem precizeaza ca are 47 de ani.

14 Vezi discutia la Stroev $1 Mihaila, Enger une Republique, p. 14-15.13 Publicat la Amsterdam, in 1762, de E. Van Harrevelt. Pe foaia de titlu se precizeaza aux

depens de l'Auteur". BIlistem este destul de confuz in privmta participani sale la razboi. La inceputulmemortului precizeaza clar ,tie ne suis point homme de guerre, lorsque j'ai concu l'idée, formé le planet rédigé ce Memoire," dar pe de alta parte lasa sa se inteleaga ca ar fi fost de fata la lupta de la Anrad(1758).


Bilistein scne mai multe memoni si proiecte de reforma privind Lorena, publicand trei dintre ele laAmsterdam, intre anii 1762-17646. Motive le pentru care pardseste Franca sunt greu de reconstituit.Desi intr-o scrisoare mai tarzie, adresata lui Casanova, Bilistein sustine ca decizia i-a apartmut,alegand exilul din motive politice, pare mai probabil ca disputa cu autontatile franceze, care-1cenzuraserd lucranle din motive religioase, sa-1 fi silit sa faca acest pas Dupa o scurta perioaddpetrecuta in Tari le de Jos, Bi listen pleaca la curtea lui Frederic al II-lea, unde in 1763 inainteazaregelui patru proiecte privmd constructia de canale de navigatie si de noi orase. Un an mai tarziu,Bi listem redacteaza o noud serie de memoni pnn care-i cere regelui Prusiei concesionarea, vreme de60 de ani, a regiunii din jurul viitorului canal, pe care tot el il proieetase, care urma sa uneasca fluvilleMeuse si Rm. Ironizat in Prusia pentru proiectele fanteziste de canale fluviale care urmau saimpanzeasca Europa'', Bilistein reuseste sa intre in legatura cu ambasadorul Rusiei, obtinand astfel orecomandare pentru curtea Ecatennei a Il-a'8. Ajuns in Rusia, Bilistein este numit consilier peprobleme de comert, primeste rangul de colonel si un venit de 2000 de ruble pe an si se stabileste laSt. Petersburg impreund cu prima sa sotle, englezoaica Anne Huggins, cu care va avea doi copii, Paulsi Caterina. In Rusia, expertiza sa in constructia de canale de navigatie se dovedeste iluzone, iarproiectul sau privind construirea unui canal navigabil intre Moscova si St Petersburg este consideratnerealizabil. La sugestia protectorului sau, generalul Betskoi, Bilistein se implied in proiectele dereforma urband ale Petersburgului, elaborand un memoriu asupra amplasdrii statuii lui Petru I. Sireactia la acest memonu este negativd, iar scnerile contemporanilor de la curtea Ecaterinei, precumcele ale lui Heinric Ludwig Nicolay'9 sau Falcone?' sunt caustice la adresa sa Moartea sotiei, in1769, complied si mai mult lucrurile pentru Bilistem, care trebuie acum sa ingrijeasca singur cei doicopii. Atunci cand razboiul ruso-otoman izbucneste, Bilistein vede in el un bun prilej de a obtinerecunoasterea la care visa. Intr-o pnma faza a razboiului, se alaturd generalului Piotr Panin, in armatacaruia participa la asediul Benderului In octombne 1770 demisioneaza si, dupd ce viziteaza lesplaces sur la mer Noire et en Bessarabie"21, Bilistein se alatura armatel conduse de maresalulRumiantev. Impreund cu aceasta patrunde in Moldova, iar intre decembne 1770 si martie 1771rdmane la Iasi, unde redacteaza un memoriu asupra viitorului statut juridic al Principatelor, intitulatEste in interesul Imperiului Rusiei de a pastra provincille Moldovei 4.1 Valahiei sub utulatura destapanire sau sub cea de protectorat?

In acelasi an, 1771, sub auspiciile maresalului Rumiantev, Bilistein se casatoreste cu IrinaRosetti, unul dintre cei patru copii ai medelnicerului lonita Rosetti si ai Smarandei Sion22, care peatunct avea 15-16 ani2i. Prin aceasta casatone, Bi list= spera sa capete o pozitie influenta inMoldova, care in noul context international parea sa intre in sfera de dommatie ruseascd Este de

16 Cele trei memorii lorene publicate la Amsterdam sunt: Essai sur les duchés de Lorraine etde Bar (1762), Essai sur la wile de Nancy, capitale du duché de Lorrcune (1762) si Essai denavigation lorrame pour servir de suite a l'essai sur les duches de Lorraine et de Bar (1764).Acestora li se adaugd publicarea unui memoriu ce continua Vegece frangais, intitulat Fragmentsmilitaires pour servir de suite au Vegece frangars (1763) In afara de aceste cinci memoni publicate laAmsterdam, mai exista un numar destul de mare de memorii pe care Bilistein le-a luat cu el in Rusiasi care sunt *trate in arhivele rusesti; vezi Stroev si Mihaild, Eriger une Republique, p. 15.

12 Recenzand un proiect al lui Bilistem, F. Melchior Grimm ii sugereaza acestula njoindre, parle milieu de l'empire de Russie, la mer Noire a la Baltique, et par la regagner l'hôpital de Pans," inCorrespondance htteraire, ed M. Tourneux, Nendeln, 1968, vol 5, p. 490

18 Biografil lui Bilistem, Stroev si Mihaild, sunt rezervati in pnvinta ipotezel apartenenteiacestuia la francmasonene Nu exista nici o dovada ea' Bilistein ar fi fost francmason, desi, tinandcont de cercunle din St Petersburg din care facea parte, aceasta ipoteza este tentanta.

19 Vezi Edmund Heler, L. H Nicolay (1 73 7-1820), p. 151-156.20 Asupra remarcilor acide, dar nejustificate, pe care Falconet le face pe marginea memonului

lui Bilistein privind statuia lui Petru I, vezi Al. M. Schenker, The Bronze Horseman, p. 76-7821 Scrisoarea catre Ecaterina a II-a din 9 februarie 1772.22 R. Rosetti, Familia Rosetti, Bucuresti, 1938, p 105-10623 C'est une jeune Moldave de 15 a 16 ans que le cher baron a epousé", in scrisoarea lui

A. P. Woronzow din V. Mihordea, Casa-form unei moldovence, p. 299.


presupus cd si boierii Rosetti sperau ca aceasta alianta matrimoniala cu un polcovnic rus, bine vazutde maresal, sa le aduca protectia unui personaj Influent la curtea Ecaterinei a II-a. Sosirea la St.Petersburg a lui Bi listein si a sotiei sale moldovence, in februarie 1772, este insä un esec. Proiectul luiBihstein pnvind unificarea Moldovei si Tarii Romanesti sub forma unei republici, impreuna cuplanunle sale de a ocupa pozitia de Mare Cancelar al Moldovei24, sunt intampinate de curtea din StPetersburg cu nedisimulata irorne25 Probabil din aceeasi perioadd dateaza scnsoarea Care Potemkinin care Ecaterina il descrie pe Bilistein drept un nebun protejat al generalului Betskoi". Dupa eseculdin Rusia, Bi list= se reintoarce in Moldova, insa dezvaluirea adevaratului sal statut la curtea tarineiprovoaca o lung disputa cu familia sotiei sale. La 1 decembrie 1774, Bi list= scne contelui Panincerandu-t sä intervina pe langd domn pentru a primi de la familia Rosetti dota care i se cuvenea Inneisi pe care o ceruse zadarnic divanului Zestrea Innei Roseau fusese acaparata de cumnatul ei, banulDumitrache. Lipsit de venituri, trdind doar din stmendhle trimise de contele Panin si fi ind nevoit saintretuna patru copii, cei doi din prima casatorie si cloud fete din cea de-a doua, Bilistein incearca oultima solutie, sa-si ofere serviciile regelui Frantei Ajuns la Paris in primavara lui 1776, Bilistein iiprezinta ministrului de Externe, contelui de Vergennes, un memonu asupra beneficiilor pe care Francale-ar putea obtine din comertul cu Principatele, sub titlul Memorm asupra crevent pe care Franta opoate obune pentru Comerpd sou dacd va desclude schele ale Levantului direct in provinculeMoldovei §.1 Valahtei. Contele respinge proiectul si Bilistein este silut sa caute, Inca o data, protectiaRusiei Cu ajutorul ambasadorului rus de la Pans, Bilistein se reintoarce la St. Petersburg, insa, dupdepisodul compromutator al memoriului catre Vergennes si lipsit de protectia lui Panin si Betskoi, nu-imai ramane decat sa-si inamteze demisia, pe care Ecaterina i-o aproba in iulie 1776. Reintors inMoldova, in 1777, Bilistem asista, in sfarsit, la o decizie favorabila a divanului privind dota sotieisale. Bucuria i-a fost de scurta duratd, pentru ca, peste doar cateva zile, sopa sa renunta la toatedreptunle in beneficiul surorii ei26. Din 1777 Inna reapare in acte sub numele Rosetti27, uar Bilusteinnu mai este amintit in documentele familiei Au fost propuse mai multe ipoteze pentru a explicaaceasta neasteptata intorsätura, de la cele mai violente Bilistein a fost ucis, fie de familia Rosetti, fiede otomani la Instigarea acestoran, fie chiar de sopa sa29 la cele mai putin sangeroase disparepentru cd tacerea i-a fost cumparata cu o suma de bani30. Teona ucideni lui Bulistem in 1777,sustinuta doar de zvonunle ce au circulat ulterior in Franta, este infirmata de un document publicat demai mult timp, dar rimas neobservat pand acum31. In 1782, in timpul unei scurte vizite in Moldova,secretarului consulului austriac la Bucuresti, $tefan Raicevich, i-a fost cerutd o audienta de ateBilistein, care i-a oferit o copie dupd un memonu de-al sau cu privure la exploatarea mineralelor din

24 Scrisoarea lui Bilistein ate Ecatenna din 9 februarie 1772: La seconde grace que jeprends la liberte de demander a V M. I., est de me nommer Grand Chancelier de Moldavie".

28 Anecdota povestutd de L H Nicolay este elocventä. Bilistein incearca sa-i trimita memoriulsau asupra Principatelor imparatesei, dar contele Panin ii spune cd tarina nu are timp sa citeasca untratat atat de amanuntit si-i cere sa-1 sintetizeze. Bilistein isi rezuma tratatul in zece pagini, dar conteleii spune cd tot sunt prea multe, apoi il reduce la cloud si, in cele din urma, il concentreazd intr-ojumatate de pagina. Dupd ce reuseste sa scape de Bilistem, Nicolay relateazd cuvintele pe care contelele-ar fi adresat anturajului sau: Cum este posibil ca un asemenea imbecil sa-si inchipuie cd poaterandui destinul unor tari intregi?"

26 Ambele documente au fost editate de Radu Rosetti, Crontca Bohounulut, doc. 83 si 84.27 Din acest motiv Radu Rosetti consuderd cd in 1777 Irina s-a despartit de Bilistem Ulterior,

ea se va recasaton; vezi R. Rosetti, Familia Rosetti, p. 106.28 Pentru discutarea ambelor ipoteze vezi Stroev si Mihäula, Elver une Republique, p. 116-119.29 Acest zvon a circulat in Franta si a fost consemnat in dictionarul biografic Michaud Cette

femme, apres avoir tente vainement de le faire changer de religion, le fit pair victume de sonattachement a sa croyance".

3° Aceasta este ipoteza propusa de Andrei Puppidi in recenzia publicata la cartea lui Stroev siMihaila in RESEE, 42, 2004, p. 366-368 Un alt istoric care considera ca Bilistein a continuat satraiasca si dupd 1777 este E Heier, care sustine ca lorenul ar fi murit la inceputul secolului al XIX-lea, fail insa a cita vreo sursd in sprijinul afirmatiei sale, veziE. Heuer, L. H. Nicolay (I 73 7-1810), p. 152, nota 4.

31 11 multumesc profesorului Andrei Pippidi pentru semnalarea acestul document.


Moldova i din Tara Romaneasca de o companie francezd. intors la Bucuresti Raicevich i-a trimis luiKaunitz o copie a acestui memonu insopta de o scurta notita despre listen-132. Aceasta a fost ultimaincercare a aventurierului loren de all gasi un protector, pentru ca, la doar cateva zile dupd intalnireacu Raicevich, el moare in Moldova Ignorate in Franca §i Rusia, unde vor fi uitate in arhive pentru maibine de doua veacuri,,memonile lui Bilistein privind Tara Romaneasca §i Moldova au gasit un ecouneWeptat in Austria. Incântat de memoriul lui Bilistein privind binefacenle pe care le-ar putea aduceFrantei comertul cu Principatele, Raicevich considera scnerea lorenului eccellente et essata " Maimult, inaintand propnul sau memonu pnvind comertul dintre Austria i Moldova curtil din Viena,Raicevich recunoaste ca s-a inspirat din memonul lui Bilistem33.

Editarea in 2001, de care Alexandre Stroev i Ileana Mthaild a celor cloud memoni pnvindTara Romaneasca §i Moldova, insotite de o erudita blografie a lui Bilistein, sunt, in buna masura, oincercare de a reabilita memona acestuia. Cei doi auton vac' in Bilistein un vizionar, ale carui planuriutopice, ridiculizate de contemporani, au pnns viatã, rand pe rand, in urmatoarele cloud secole34.Acest profit istonografic, construit, cum se intampla adesea, in raspar cu cel al contemporanilor, riscainsa sa fie la fel de neconvingdtor precum comentaritle rauvoitoare ale lui Grimm, Falconet sauNicolay. Bilistein nu este mci personajul ndicol infati§at de acqtia, dar mci vizionarul pe careimagineazd Stroev i Mihdild35.

Daca biografia lui Bilistem constituie un fascmant episod al relatiilor dintre boierimeamoldoveneascd i ofiteni armatei ruse, scnerile sale nsca sa-1 dezarnageasca pe istoricul dornic sdgaseasca in ele date noi despre starea economica, sociala sau politica din Moldova sfarwului de secolXVIII. Memoriul asupra statutului juridic null propune sa descrie Pnncipatele, dupd cum Bilistemarata explicit in scnsoarea adresatd Ecaterinei, ci doar sa anahzeze rolul pe care acestea Ii pot avea inpolitica viitoare a Imperiului Rusiei36 Cu totul altfel ar fi trebuit sa stea lucrurile cu celelalte cloudmemoni, scrise dupa ce Bilistem a trait vreme de cinci ani in Moldova. Informatiile despre Principatesunt insa putine, adesea preluate din surse livresti, fard a depa§i nivelul unor impresil generaledevenite de mult timp locuri comune in relatanle caldtorilor straini. Abia in ultimul sau memoriu, celprivind exploatarea miniera, inmanat lui Raicevich in 1782, Bilistein pare sa acorde o mai mareatentie stärii politice i sociale din Moldova37.

A cauta informatii amanuntite despre Principate in memonile lui Bilistein inseamnd insä aignora spiritul in care acestea au fost scrise. Ceea ce caracterizeaza toate lucranle lui Bilistein,inclusiv memoritle despre Principate, este tocmai dezinteresul fata de particularitätile politice §isocio-economice ale unei regluni. De altfel, ironiile contemporanilor subliniau tocmai absentaoricarui spirit practic din proiectele sale. Pe Bilistein nu starea de fapt a societapi ii interesa, cimodelul de organizare pe care aceasta trebuia sa-1 adopte Organizare (système) este cuvantul cheie alscrierilor sale, in primul memoriu asupra Principatelor Bilistein folosindu-1 de nu mai putin de 47 deon. Premisa gandirii sale este existenta unei ordini naturale pe care intreaga organizare a societatli

32 II Bilistein Lorenese di nazione era al servizio della Russia, che abbandono per stabilirsi inMoldavia, dove non potendo vivere passo in Francia con questo progetto, ma non trovando unprotettore alla corte, se ne torno disgustato ed oppresso da infermita e contrattempi. Essendo stato dame accolto, mi fece regalo della memoria, e poco dopo mon". Scrisoarea lui Raicevich cat-re Kaunitz,cuprinzand memonul lui Bilistein i notita despre intalnirea celor dot, a fost editata de Ion I. Nistor inHurrnuzaki XIX/I, p. 63-69.

33 Mernonul este editat de Ion I. Nistor in Hurmuzaki XIX/I, p 70-76, doc. LXII, sub titlul:Memoriul lui Raicevich despre inchegarea legatunlor comerciale intre Moldova i Austria i desprerentabilitatea comertului austro-moldovean "

34 Vezi Stroev i Mihaila, Eriger une Republique, p. 125-126.35 Chiar i intaietatea pe care cei doi istorici 1-o confera, de a fi pnmul care a propus unirea

Pnncipatelor este eronata. Proiecte de unire a Moldovei i Tarn Românesti fusesera vehiculate multdvreme de diplomatia rush', prima oard, probabil, la congresul de la Niemirow din 1737, veziB. Murgescu, Istorie roniiineascdistorie universalei (600-1800), Bucuresti, 1999, p. 195.

36 L'objet de ce Mémoire n'est point Pinténeur de ces provinces. C'est l'intérêt dont ellessont a l'empire de Russie, et pour le present, et pour le temps a venir", Scrisoarea catre Ecaterina din9 februarie 1772

37 Vezi, de exemplu, descrierea drepturilor botenlor in memonul dm 1782, fata de cea din 1776.

229

si-1

www.dacoromanica.ro

trebuie, in mod necesar, sa se intemeiezen. Pentru ca ordinea naturala este una singurd, este firesc camodelul de organizare sociala spre care trebuie sa tinda toate societatile, indiferent de deosebirile

dintre ele, sa fie unic Aceasta perspectiva, care-i permite lui Bilistein sa scrie, deopotnvd, protecte dereforma pentru Moldova, pentru Rusia i pentru ducatul Lorenei, implicã dintru inceput o accentuarea universalului i o ignorare voita a particularului, a specificului fiecarei societati39.

Pnn urmare, memoriile lui Bilistein sunt, inainte de toate, o sursa istonca pentru gandireapolitica a secolului al XVIII-lea. Aceasta este, cred, si perspectiva din care istonografia romaneascaar trebui sa se apropie de scrierile sale. Bilistein intra in contact cu boierimea moldoveana in chiarmomentul in care aceasta cauta argumente pentru a justifica un nou statut international i o nouaorganizare interna. Este de presupus ca Bilistein, un ganditor politic apropiat al maresaluluiRumiantev si recent inrudit cu familia Rosetti, sä fi fost un partener de dialog al boierimii, mai cuseama ca, dupa cum spune K. Hitchins, in aceasta perioadd adevarata vocatie a scriitonlor boieri eragandirea politica°. In plus, in penoada 1770-1772, Bi list= trecea in Moldova drept unul dintreconsilierii de seamd de la curtea Ecatennei, tar boieni moldovern i munteni priveau Rusia dreptpnncipala mare putere care putea sprijini proiectele lor de reforrne. Un studiu comparativ al scnenlorlui Bilistein si al memoriilor boieresti ramane de facut42, insa chiar la o prima vedere se pot observainfluence reciproce. Vechile drepturi ale Moldovei in raport cu Imperiul Otoman i dusmania de veacuridintre moldoveni si muntern sunt idei pe care Bilistein le-a preluat, cel mai probabil, din mediul boierescmoldovenesc. Mai greu de identrficat sunt influentele lui Bihstein asupra gandirit politice boieresti, desisimilantati exista, insa in acest caz diferentele pot fi la fel de importante. Elogiul republicii facut deBihstein nu ill &este nici un ecou in scnenle polince boieresti, pentru care organizarea repubhcana eraconceputd mai degraba sub forma unei ohgarhii43. Dincolo de aceste ipoteze, editarea memonilor luiBilistein dezvaluie un partener de dialog uitat, care a contnbuit, cat si cum anume ramane insa de vazut,la gandirea politica a boierilor moldoveni de la sfarsitul secolului al XVIII-lea.

Dintre cele cinci earn publicate de Bilistein in timpul vietii, la Amsterdam, cele doua privindinstitutnle militare fi-anceze pot fi consultate pe interne find transpuse in format electronic de GoogleBooks". ,Dintre numeroasele scneri redactate de Bilistein, majoritatea pastrate in arhivele de laMoscova"5, Alexandre Stroev i Ileana Mihaila au editat cele cloud' memoni pnvind Principatele inEriger une Republique souveraine, hbre et independante. Traducerea celor cloud memoni a fostfacuta pe baza acestei editn. Memoriul adresat lui Raicevich in 1782 nu a fost tradus separat, pentrucd reia, adesea cuvant cu cuvant, paragrafe intregi din memoriul redactat de Bilistem in 1776 pentrucontele de Vergennes. De fiecare data insa cand au existat diferente semnificative intre cele cloudmemorii, le-am semnalat in note

38 Pentru o burial introducere in problema vezi Paul Hazard, Geindirea europeand In secolulal XVIII-lea, Bucuresti, 1981, p. 312-335.

39 Atunci cand remarca specificul moldovenesc, Bilistein o face mai degraba iritat d'ailleursla souveraineté y est indifférente de ce qu' elle est en Europe", vezi memoriul din 1782.

40 Vezi K Hitchins, Roman 1774-1866, Bucuresti, 1998, p. 171.Potnvit repertonului 1w Vlad Georgescu, dintre 23 de memorii inaintate de boieni

moldoveni i munteni in perioada 1769-1774 marilor puteri, 16 au fost adresate Rusiei, lar jumatatedintre ele direct tarinel Ecaterina a II-a in Ménioires et projets de reforme dans les PrincipautésRounuunes 1769-1830, Bucuresti, 1970, p 3-8.

42 Stroev i Mihãilã sugereazd existenta unor influence ale gandirii lui Bilistein asupramemoriilor de la Focsani, dar nu detaliazd subiectul, vezi Eriger une Republique, p. 80.

43 Pentru o discutie asupra proiectelor de republica aristocratica" elaborate de boieni romaniin aceasta perioadd, vezi Vlad Georgescu, Ideile pohtice ci ilummismul in Principatele Romdne 1 7501831, Bucuresn, 1972, p. 113-116.

" Data ultimei accesdri 19.02 200945 Memonul privind statutul jundic al Principatelor este pastrat la Biblioteca de Stat a Rusiei,

fondul 222, dosar 16, nr. 14. Pentru o localizare pup diferitd a manuscrisului, in acelasi fond, dar in altdosar, vezi Georges Dulac i Serguei Karp, ed. Les archives de l'Este et la France des Lumieres. Guidedes archives et inedits Centre International d'Etude du XVIIIe siècle Ferney-Voltaire, 2007, p 207.

46 Bilistein dorea ca memoriul din 1782 sa fie citit impreuna cu cel anterior, din 1776: Cemémoire sur l'éxploitation des mines et autres objets accessoirs dolt dtre joint a celui sur le commercede France a etablir dans les deux provinces de Moldavie et de Valachie".

230

si

ci

www.dacoromanica.ro

ESTE IN INTERESUL IMPERIULUI RUSIEI DE A PASTRA PROVINCIILEMOLDOVEI SI VALAHIEI SUB TITULATURA DE STAPANIRE

SAU SUB CEA DE PROTECTORAT?47

(1771)

Rdzboiul actual s-a näscut din interesele Poloniei. Aceastä republicd regala,dezbinatä in particle" ce poartä numele de confederati si reconfederati,' parepreocupatd doar de distrugere. Razboiul va continua eatas vreme va fi intretinut, adicdatata timp cat unuia dintre partide ii va raimane ceva [de pierdut]. Dar acest motiv,care este distrus deopotrivä prin victorii s'i prin infiingeri, va inceta sã mai existe.Nici unul dintre particle nu este indeajuns de puternic pentru a se impune. Atuncicând ambele vor ajunge la fel de secdtuite, iar ruina deplind le va situa intr-o egalitateperfectà, va domni anarhia. In acel moment trebuie sä izbucneascd revolutia totald.Sd fie invinsi regele si republica este posibil, este usor. Nu este insä la fel de usor säinvingi natiunea polonk dacd vreodatd disperarea, care se naste inevitabil dinistovirea sa, ii va deschide ochii, atunci ea se va reuni sub un conducdtor. Iar unconduator indrägit si iubit poate gasi resurse induntru si. in afara [regatului].

La inceput, Rusia nu a luat parte la afacerile Poloniei deck in calitate devecind, de bund aliatà, de prietena.. Interesele, tulburarile daca vrem, au antrenat-odincolo de firea sa. Ea singurd sustine de sapte-opt ani cheltuielile unui rázboicostisitor. Vrea ea sä-1 sustina la nesrarsit?5° Poate ea? Trebuie sd o facd? Fândacum, puterile par a privi rdzboiul lard interes. In continuare, poate izbucni unräzboi mai amplu5t. In aceastä epoca inceteazd indiferenta puterilor, a dusmanilor

47 Memoriul, pastrat in manuscris autograf, se gaseste in Biblioteca de Stat din Rusia.Traducerea s-a facut dupa editia publicata de Alexandre Stroev si Ileana Mihaila in Eriger uneRepubhque souveraine, libre et independante, Bucuresti, 2001, paginile 127-170. Pentru problemastatutului Moldovei si Tani Romanesti la sfarsitul secolului al XVIII-lea, vezi Veniamin Ciobanu,Statutul Juridic al Principatelor Romdne in viziune europeand (secolul al XVIII-lea), Iasi, 1999 siL Boicu, Principatele Romiine piatrd de incercare" in evolupa raporturilor internaponale (1 7681 774), p. 169-211 in Romanii in Istoria Universald", vol. 1, Iasi, 1986.

48 Nu am pastrat in traducere majusculele folosite de autor, prin care dorea probabil sasemnaleze cuvintele cheie ale memoriului sau Bilistem a folosit insa in mod excesiv acest procedeu,iar daca unit termeni au fost scrisi constant cu majuscula, cel mai frecvent intalniti find Putere,Particle, Noi/Nostru, Religie, Politica, Republica, Monarhie, Memonu, Pnnt, Cornell, Epoca, Provinch,Negociere, alteori majuscula pare sa fi folosita aleatoriu

4° Confederatille erau forme constitutionale de organizare ale sleahter, prin care se manifesta,in cazuri exceptionale, opozitia nobiliard, in care, spre deosebire de Senn, deciziile nu erau luate inunanimitate, ci prin vot majontar. In 1767, sub influenta chrecta a printrilui Nicolae Repnin, ambasadorulEcaterinei a II-a in Polonia, s-au infi intat ter confederatii ale nobililor polonezi. confederatia nobililorortodocsi de la Slupsk, a nobililor protestanti de la Torufi si confederatia generala de la Radom. Careactie la interventia Rusiei a fost organizata, un an mai tarziu, Confederatia de la Bar, vezi JerzyLukowski, The Szlachta and the Confederacy of Radom, 1764-1767/68 A Study of the Polish Nobility,publicata de Institutum Historicum Polonicum, Roma, 1977 (volumul 21 din Antemurale)

5° In memonul sari, Bilistein incheie toate intrebarile retorice, de care abuzeaza, pnn semne deexclamare. in aceste cazuri, in traducerea romarieasca am inlocuit semnul de exclamare cu cel de intrebare

81 Armistipul sau convenpa care tocmai a fost inchetatii CU Anglia ,Fi cu Spania, 1114 schimbd citmune o presupunere care rdmeine in ordmea posthilitciplor morale §7 poluice (nota lui Bilistein)


nostri, a rivalilor nostri. Po Ionia incepe sa starneasca interes, sä intre in balantaEuropei, sä fie un dusman in plus care sa ni se opunä, sa schimbe scena precum siplanul de razboi.

Alegerea regelui, starea feluritelor ordine din republica, libertatea generalacivila i bisenceascd, sunt pretextele comune revendicate de toate partidele in modegal. Fara a intra in detalii, este de ajuns sä spunem cd, in privinta Rusiei si aPoloniei, rdzboiul a degenerat intr-un rdzboi religios. Ce hidra!

Confederatii din partidul ce se opune Rusiei au negociat cu PoartaOtomand52. Ei au reusit, prin ei Inii i prin partizanii lor, sa o convinga eainteresul ei se opunea interesului nostru. Razboiul a fost declarat53. Epoca fardseaman! Turcii au intrat intr-un rdzboi al religiei crestine. Noi nu am uitat nici unuldintre mijloacele politice pentru a preveni ruptura. Iar atunci cand am vazut ca[rdzboiul] este inevitabil, nu am neglijat nici unul dintre mijloacele militare pentrua ne asigura victoria prin arme. Niciodata Imperiul nu a aratat atatea forte,niciodata nu a facut un plan de operatiuni atat de extins i atat de activ, niciodatacampamile nu au fost mai glorioase.

In primul rand, am mentinut permanent in Po Ionia un corp de armatä care ainvinsdusmanii in toate confruntarile si a cucerit de la ei rnai multe fortarete i orase.

In al doilea rand, am pus o armata sä marsaluiasca direct impotriva unei ostiride cateva sute de mii de Turci, pe care i-a invins i i-a alungat. [Armata rusa] aintrat in Hotin54, in Moldova55 si in Valahia56 si in cea de-a doua campanie, dupd cea castigat impotriva lor mai multe victorii, le-a luat toate orasele i forturile de-alungul Dundrii i Märii Negre, alungandu-i cu totul dincolo de Dundre, unde maimulte parti ale sale au inceput deja sa se frdmante57.

52 in aceeasi penoadk Confederatii filo-otomani au purtat negocleri i cu Stephanus lenaki,reprezentantul domnitorului Tani Românesti, Gngore Alexandru Ghica. Potrivit acestor negocieri,domnul muntean ar fi trebuit sã dea confederatilor 60.000 de florini de argint, primind in sehimbpromisiunea acestora ca vor interveni pe Iângd marele vizir, pentru a fi mentinut domn pe viata.Asupra acestor negocien i asupra politicii la cloud capete" purtatd de Grigore Alexandru Ghica, veziV Mihordea, Les Pourparlers de Grtgore Al Glum prince regnant de Valachte, avec les ConfedéresPolonais en I 769, RRH, 4, 1965, p 681-689 Asupra rolului jucat de domnii Moldovei, Gngore AlGhica si Gngore Callimachi, in triplele negocienle diplomatice dintre Imperiul Otoman, RusiaConfederath de la Bar, al cdror esee a dus la declansarea rdzboiului, vezi i Veniamin Ciobanu,Confederatza de la Bar p implicaptle et pentru Moldova (I 768-1 771), AIIAX, 7, 1970, p 279-290.

Declansarea rdzboiului de cdtre Imperiul Otoman la 6 octombrie 1768, prin arestarea luiObreskov, ambasadorul Rusiei la Constantinopol, a surpnns-o pe Ecaterina a II-a, vezi Hamish M.Scott, The Emergence of the Eastern Powers, 1 756-1 775, Cambridge, 2001, p. 184-187.

54 Chotym. Astazi Hotin (Ucraina).55 Pentru descnerea intâlmni de la 26 septembrie 1770 dintre boieni moldoveni, in frunte cu

mitropolitul Gavnil, si armatele ruse conduse de generalul Stoffeln, vezi N. Iorga, Acte ifragmente,vol 2, p 21-22.

56 Pe 15/26 noiembrie 1770 trupele ruse intrd in Bucuresti si la scull timp dupd aceea domnulmuntean, dupd cum spune N. Iorga, alege sa fie prins de rusi," vezi N. lorga, Istorta Romántlor, vol.7, Reformatorti, Bucuresti, 2002, p 218.

52 Pentru campania condusd de Petru Rumiantev in Principate, vezi cronica romfineascdversificatã publicatd de Dan Simonescu, Cronici p povesttri romdnept versilicate (sec XV11XV111),1967, p 141-158, insotitd de o consistentd bibliografie.

232

;3

si

www.dacoromanica.ro

in al treilea rand, am ridicat o a doua armata pentru a potoli toate hoardeletatarilor de la Don si pana la Nistru si pentru a lupta impotriva [cetatilor] Bender siOceakov58. Iar in cea de-a doua campanie am cucerit Bender59.

in al patrulea rand, am mentinut un corp [de armata] pentru a-i impiedica petatari sa iasä din Crimeea, care este aproape ca o insula a lor si chiar pentru apatrunde induntru, dupd imprejurari.

In al cincilea rand, un corp [de armatd] pentru a pazi tinutul dintre Don siVolga, pentru a-i supraveghea pe tatarii din Kuban si pentru a lupta in aceastaregiune, in care am facut progrese.

In al saselea rand, un corp pentru a-1 sprijini pe regele Georgiei60, pentru aatrage in aceasta regiune fortele turcilor, sau cel putin pentru a le diviza si chiarpentru a inainta 'Ana la Constantinopol.

in al saptelea rand, am pus stapanire pe Azov61 si Taganrog62, unde am ridicatfortarete aparate de garnizoane puternice63.

in al optulea rand, am construit si echipat o flotild pe Voronej64 si pe Don,pregatitä sa actioneze in functie de imprejurari.

In al noudlea rand am trimis in Levant o flotä considerabila, sprijimta siintarità, care a pus stapanire pe principalele insule din arhipelag, a obtinut ovictorie navald insemnata impotriva flotei otomane65, a arnenintat si ameninta incontinuare Constantinopolul.

In al zecelea rand, sub pretextul impartasirii aceleiasi religii, i-am ridicat larascoald pe toti supusii ortodocsi ai Imperiului Otoman.

Acesta a fost planul, precum si organizarea generala a räzboiului nostru66.Negocierile noastre publice si private au fost purtate excelent. Dusmanii nostri,rivalii nostri, nu ne-ar fi crezut in stare de asemenea eforturi. Totul a fost incoronatde cele mai strdlucite si mai glorioase succese.

88 Obzakow.39 Astdzi Tighina. in 2007-2008 autoritdtile tansnistrene au folosit cucerirea Benderului in

1770 de atm armatele ruse ca o form5 de legitimare istoricd, vezihttp://newsmoldova.md/news html7nws_id=749432&date=2008-10-08. Data ultimei accesdri 18.02 2009.

60 Irekh II (1720-1798).61 Azofi. Astazi Azov (Rusia).62 Taganrock. Astäzi Taganrog (Rusia)63 Potrivit päch de pe Prut (1711) si a celei de la Belgrad, Azov si Taganrog trebuiau sd

ramOnd fail fortificatii, vezi Virginia H. Aksan, Ottoman Wars 1700-1870 An Empire Besieged,Longman, 2007, p 97.

64 Voronetz.63 Pentru victoria de la cesme a flotei ruse, condusd de Alexei Orlov (5 iulie 1770), vezi

Richard Harding, Seapower and Naval Warfare 1650-1830 , Londra, 2001, p. 223-225.66 Pentru obiectivele politicii ruse vezi John Le Donne, The Russian Empire and the World

1700-1917: The Geopolitics of Expansion and Containment, Oxford, 1997. Editorii memoriului,Alexandre Stroev si Ileana Mihdild, subliniazd asemdnarea dintre reconstituirea obiectivelor militaresi de politicd externe ale Ecaterinei a II-a fOcutd de Bilistein si cea a unui alt contemporan, LouixFelix Guinement, cavaler de Kéralio, intr-o carte publicatd la St.-Petersburg in 1773, vezi Eriger uneRépubligue souveraine, libre et independante, 131, nota 14.


Vreme indelungatä semiluna inspairnantase Europa, care o cunostea putin.Acum, ochii s-au deschis67. Ce epoca! Ea se datoreazd armelor Rusiei. Ce gloriepentru Majestatea Sa Imparateasa care domneste! Ce cinste pentru Imperiu! Dacdpolitica s-ar putea gasi in acord cu religia, nu ar fi aceasta clipa distrugerii depline aacestui dusman neindurator al crestinatatii? S-a spus mult timp Ca semiluna artrebui sä dispard din Europa dacd puterile crestine s-ar uni. Nu este vorba acum deunire, nu se pune problema nici a cruciadei, nici a ligii; obiectivul este indeplinitaproape in intregime, puterea otomanã nu poate singurd impiedica ceea ce a mairämas de dus la indeplinire. Dacd puterile crestine raman deoparte, armatele rusesunt in stare sa indeplineasca singure ceea ce a mai rämas68. Oricare ar fi urmarilemilitare si politice, ele au castigat o glorie nemuritoare, iar religia trebuie sa seal:Lure politicii pentru a acorda acestor armate triumful pe care il merita.

Dar noi nu mai suntem in secolele de schimbdri si de disparitii alesuveranitätilor69. Impàräiile, statele, subzista printr-o politica generala, iar religia,atat de folositoare pentru pästrarea lor, nu este decat o ramura, pentru cd ea este instat si nu statul in religie. Potrivit acestei organizäri, Rusia nu are nimic de cerut dela celelalte puteri70; politica, adicd interesul particular al fiecdruia, trebuie sä leindrume. $i din interesul fiecdruia, reunindu-se, se insumeaza interesul general.Poarta, doar prin statutul sau de putere, fard actiunea sa, frä vointa sa, infra' inacest interes general care ii asigura existenta in Europa'. Pentru ca, dupd ce va fifost alungata de pe continentul nostru, cui Ii vor fi date frumoasele i intinselestapaniri pe care ea le ocupd aici? Cate rdzboaie va provoca impartirea! In situatiain care ea este micsoratd, nu exista putere crestind care sd nu prefere vecinatatea sa

67 La sfarsitul secolului al XVIII-lea tema declinului Imperiului Otoman devenise un topos inliteratura europeand, iar Mist= nu face exceptie. Pentru o reevaluare istoriograficd a acestui topos,vezi The Cambridge History of Turkey, vol 3 (1603-1839), ed Suraiya Faroqhi, Cambridge, 2006.Pentru o analizA a razboiului din 1768-1774 din perspectivd otomand, vezi studiul Virginiei Aksan,An Ottoman Statesman tn War and Peace: Ahmed Resmi Efendt 1 700-1 783, Brill, 1995, p. 100-170

68 Aceeasi viziune foarte optimistd reiese si din corespondenta dintre Ecaterina si Voltaire, careatinge punctul culminant in chiar anii rdzboiului din 1768-1774, atunci când filozoful se intereseazdin detaliu de mersul campaniilor, vezi analiza acestei corespondente in L. Wolff, Inventarea Europeide Est, Bucuresti, 2000, p 259-309.

69 Tocmat am vtizut cum Franta a alipit regatului sou micul regal al insulet Corsica, care nuera dupnanul thu p nu avea nimic de imptirpt cu ea. Aceastd polawd are pupm adnuratori. Totupputerde nu au reacponat. Acum inset, Franta plcitepe destul de scump achattia sa. Riimeine de velzutpe vutor care vor fi avantajele p dezavantajele! [nota lui Bilistein]. Pe 15 mai 1768 Genova a cedatFrantei insula Corsica, dar in urmAtorul an a urmat revolta corsicamlor condusä de Pasquale Paoli,vezi Thadd E. Hall, France and the Eighteenth Century Corsican Question, New York, 1971.

70 Co-Etats in sensul de egalele sale".71 Aceastd putere, care, de obicei, nu are o organizare, o are cdteodatd prin noroc. Ceea ce

pentru alte [puteri] este un principlu, pentru ea este o exceppe. in rdzbolul din 1 741 ea p-a oferamedierea. Marele vizir, in scrisoarea pe care a adresat-o cu acest scop, spunea cã existd o soctetategenerald a tuturor oamendor p cà toate statele nu sunt decdt felurite membre ale acelutap cor. Apoi,[vizirul] amtntea de nefericirile rdzbotulut p incheia scrtsoarea astfel- pentru a oprt infiptuireaatátor rele p pentru a implini jurdmintele liii Dumnezeu, sultanul ii cheamd pe prima crepint laimpdcare p le oferd puternica sa mediere [nota lui Bilistem].


mai degrabd deck pe aceea a oricdrei alte puteri crestine, a cdrei organizareeuropeand va fi mai periculoasa.

Cu toate acestea, starea deosebitä a Portii pare sa o oblige sa accepteconditiile pe care Rusia i le va cere. Prezentul memoriu se intemeiazd pe aceastäipotezd. Inainte de a prezenta aceste conditii, s-ar cuveni sä ne referim la aceleacare privesc in mod deosebit Po Ionia, care a avut primul interes in razboi. Intrucatnu acesta este scopul pe care-1 urmäresc, am sä ma limitez a le schita.

Regele, clerul, nobilimea, conducatorii partidelor, aratä atat de multe interesefelurite, Mil a le socoti pe cele ale republicii, ale natiunii, ale religiei, care panaacum nu au fost folosite in razboi deck ca pretexte. Conducatorii, instigatoriiconfederatfilor, au fiecare un interes personal care se opune interesului general.Evidenta ratiunii nu inseamna nimic pentru ei; ei nu vor sä recunoasca nici o lege,foga nu este pentru ei decat o constrangere trecatoare. Nu este usor sa impaciatatea contradictii. Cum sa intri in tratative cu toti acesti conducatori! Ar insenmasa le fie recunoscut un drept ce le este contestat, ar insenma legitimarea tuturorfaptelor lor. Cum sa se mai sfarseascd astfel rdzboiul! Eu cred cd unul dintreprimele mijloace ar fi de a-i aduce mai aproape de constitutia lor republicand. Vorfi dezarmati prin inarmarea cu sufragiul legilor nationale. De pacea care va fiincheiatä cu Poarta depinde mult cea care va fi facutd in, sau cu Po Ionia, de vremece confederatii sau reconfederatii, prin fapte sau prin vorbe, vazandu-se abandonatisi fail speranta unor ajutoare straine, vor trebui in cele din urma sä accepte un planlegitim pentru a evita distrugerea lor deplina, odata cu cea a republicii si a natiunii.Märturisesc cd, cu cat cercetez mai temeinic acest subiect, cu atat afiu cd acestrazboi are nefericirile sale si cu atat sunt mai convins ca pacea este dificild pentru apasta organizarea pe care noi am imbratisat-o, sau pe care am creat-o; organizarecare ne-a costat atat de scump, incat indeplinirea ei cere intotdeauna noi cheltuieli,odatä cu o armata permanent gata de lupta.

Negocierile pentru pacea generala trebuie asadar sä inceapd cu Poarta. Paceace trebuie incheiata cu ea prezinta un interes pe masura tarilor si telurilor pe careactiunile noastre le-au cuprins. Pacea prezintä dificultati formale si de fond. Nu voipatrunde dincolo de acest detaliu, ma voi limita la provinciile Moldovei si Valahiei,care vor constitui un articol esential al negocierii. Prezint problema urmätoare:Rusia trebuie sa pdstreze provinciile Moldovei si Valahiei sub titulatura destapanire sau sub cea de protectorat?72

Afirmatia cuprinsa in prima parte a acestei intrebäri pare, la simpla saenuntare, a nu putea fi pusa la indoiald. Sa o examinam. Aceste cloud provincii seinvecineazd la nord cu Podolia, cu Pocutia, cu o parte din Transilvania, cu Ungaria,cu Bosnia si Serbia. La sud, Dundrea. La rdsdrit, o parte din Marea Neagraimpreund cu Nistrul.

72 Problerna fusese discutatä in Consiliul Imperial Inca de la inceputul razboiului, când a foststabilit obiectivul minimal, stapdnirea asupra Pnncipatelor vreme de 25 de ani in contulindemnizatiilor de rdzboi, i cel maximal, independenta Principatelor sub protectorat rusesc Pentrustudiul proceselor verbale ale Consiliului Imperial, vezi E I. Drujinina, Ku lauk Kainardpsku mir1774 goda, Moscova, 1955 apud L. Boicu, Principatele Romfine o platrei de incercare, 172 Pnnurmare, asumarea de cdtre Ecatenna a titlului de noua kneaghind a Moldovei", intr-o scnsoare cdtreVoltaire, trebuie inteleasä mai degraba ca o ironie, decat ca o intentie de a alipi Principatele Rusiei


Clima lor este temperatd. Parnantul lor este bogat in vinuri, grane, vinuri[sic!] i in toate felurile de produse. Multi cai, vite cornute oi, cu pa§uni bogate i

intinse. Mine §i minerale. Paduri, munti, lacuri, numeroase rauri, impreuna cu marifluvii care, dupa ce le traverseaza, au gurile de varsare in Marea Neagra i inDunare, care devine acolo precum o mare de dimensiuni reduse.

Nu vorbesc desvre populatie care este prea neinsemnatä. Dar fie §i doar printrasaturile ei naturale 3, eke mijloace pentru un mare comert., oricat de putin 1-arsprijini morala §i politica.

Stapanirea asupra acestor doua provincii valoroase §i demne de a fi doriteaduceatatea foloase. Dar pentru ca Rusia sa se poatä bucura de ele, trebuie sä:

In primul rand, sa fie alipite teritoriului sal'. Pentru aceasta, Rusia va trebui säpuna stapanire pe provinciile Volhiniei, Podoliei §i. Pocutiei, care apartin Poloniei74.

In al doilea rand, stapanirea acestor provincii sub dominatia rusa necesitàstabilirea unui numär de fortaretem, cu garnizoane corespunzatoare; prin urmarecheltuieli insernnate atat pentru a le intemeia, cat §i apoi, in fiecare an [pentru a leintretine]. Recunosc ca cele cloud provincii vor aduce oameni §i venituri. Dar ele nuvor aduce niciodatä atatia oameni de cati ar fi nevoie pentru a le pazi; nici atateavenituri pe cat vor cere cheltuielile anuale. In schimb, va fi nevoie de cre§tereaconsiderabila a obligatiilor lor, atat in privinta oamenilor, cat §i a impozitelorbane§ti, ceea ce va provoca greutati i le va determina sä protesteze impotriva noiiguvernäri. Stäpanirea celor cloud provincii, departe de a duce la o cre§tere aveniturilor imperiului §i la o uwrare in procurarea oamenilor, va aduce §i intr-oprivinta i in cealaltd, noi obligatii ce vor trebui suportate de vechile provincii,care, cu toate acestea, nu vor avea vreodatä vreun folos din aceste noi posesiuni.

In al treilea rand, lasand deoparte neajunsurile de mai sus, este in interesulRusiei de a alipi noile provincii trupului imperiului? Ea are provincii atat deintinse, atat de indepartate, incat siguranta lor nu depinde, probabil, de forta lorinterna, cat de starea §i de firea vecinilor lor. Noile provincii se vor invecina cuPo Ionia, cu Casa de Austria §i cu Turcia. Dinspre Po Ionia, organizarea sa §iintentiile sale privind cuceririle nu sunt de temut. Starea sa de släbiciune va duramultä vreme. Starea actuald a Poloniei pare a-i garanta lini§tea pentru un intervalde timp destul de indelungat. De altfel, Dunarea §i Marea Neagra, a§ezate intreaceste provincii i cele de sub dominatia Otomand, reprezintä o barierd naturalddestul,de greu de trecut, oricat de putin ar fi intäritä de arta [militara].

In privinta Casei de Austria, am vrea noi sd o avem drept vecina? Ar vrea easd aibd Rusia drept vecinVm Eu cred ca, din punct de vedere politic, ea §i noi avem

73 Mats par le physique seuL74 Nii .tiu dacd menioria mea este exactd, dar mi se pare cd existd manifeste prin care

Majestatea Sa Imperiald garanteazd Polonlei toate posesiunde sale. Cunosc insd adevdrul cd, inpolitica modernd, mamfestele §.1 toate declaratule, nu sunt deceit acte de moment. [nota lui 13111stein]

75 Pentru a apdra aceste provincu, nu ar fi de ajuns ca forturde p fortdretele sd fie pdstrate instarea in care turcu le tmeau sau in starea lor de acum. Ele erau bune pentru turci §.1 pentru kitari 0de aceea le-am cucent de la el pe toate Impotriva unor trupe bine pregdute, este nevoie de cu totulalte fortdrete. Astfel, Rusia ar trebut sd-p creased considerabil starea milliard actuald Poate ea sd ofacd? Poate sd o sustind? [nota lui Bilistein]

76 Pentru obiectivele cliplornauce ale Austnei in timpul rdzboiului ruso-turc din 1768-1774vezi Karl A. Roider, Austria's Eastern Question 1700-1790, Pnnceton, 1982. Pentru perioada unratoare

236

si

www.dacoromanica.ro

acelasi interes. Douà puteri atat de mari nu trebuie niciodata sä actioneze pentru a-si apropia stdpanirile. Daca anumite motive le pot indemna i le pot ingadui acestlucru, acestea nu sunt, dacd indräznim sa le dam numele de politica, deck opolitica fortata, o politica de moment. Fiecare asteaptä ocazia de a-si vatamavecinul si de a-I distruge. Imperiul Rusiei si Casa de Austria, potrivit asezariinaturale a posesiunilor lor, pot fi puteri rivale. Fiecare poate avea rangul cel maiinalt in aliantele dintre ele; ele pot mentine, in cumpand, echilibrul Europei. Ele potramane rivale, sau redeveni aliate, asa cum au fost. Dar nu au nici un motiv sadevind dusmani directi, nu au nici un interes personal, nici real, de a intra in razboi,daca rdzboiul nu se face fard un tel... Ele se pot observa, studia, cantari, teme, uri,dar niciodata nu se vor ataca intre ele. Intelegerea, sau neutralitatea lor, seintemeiazd pe departarea dintre ele. Nici nu vor deveni bine vecine, cd sentimentelede simpla rivalitate se vor transforma, automat, in vointa de a se vatama.Vecinatatea dintre mari puteri oferd atatea ocazii de plangeri intemeiate. Ele vorcauta sd-si facd ran, sa se surprindä, sa se atace. Acesta va fi telul si tinta tuturornegocierilor de la curtile lor. De aici ce razboaie! De aici ce nefericiri pentrupopoarele lor si, in chip indirect, pentru Europa! De aici, nu mi-e teama sa o spun,disparitia uneia sau a celeilalte, 'Jana &lid ele ar inceta sä mai fie vecine, sau, cel putin,pand cand marul fatal al discordiei fle va fi impartit, fie va deveni prada unui tel.

Imperiul Rusiei, potrivit starii sale actuale, naturale si politice, nu poate fiatacat de care puterile europene, ca sä zic asa, deck dintr-o parte. Din partile Asieinu putem fi atinsi. Imediat ce Rusia va fi pus stäpanire pe noile provincii mai sus-amintite, ea va oferi dusmanilor sai cloud flancuri deschise, foarte indepartate decentrul ski, ce pot fi atacate prin felurite locuri, de mai multi dusmani pe rand.Flancuri care, ca sa zic asa, ar putea fi cucerite printr-o invazie inainte ca incapitala sd se afle cä sunt atacate. Ar vrea Rusia sa intre in vreun rdzboi european?Cum s-ar putea sustrage ajutorului datorat aliatilor sdi potrivit tratatelor? Dusrnaniisai nu vor pierde niciodata ocazia de a starni o diversiune prin noile provincii. Int-acolo, ca fiind partile cele mai slabe din imperiu, isi vor indrepta atacurileprincipale. Astfel, [noile provincii] vor pune in pericol intreaga apdrare a Rusiei, invreme ce ele insele vor geme sub apasarea tuturor razboaielor Europei la care, panaacum, nu au luat deck arareori parte. Ele au fost ferite de razboaiele din 1741 si din175777. In loc sä depuna in sinea lor juraminte pentru noi datoritä impartasiriiaceleasi religii, sentiment atat de sacru, nenorocirile lor le vor face sa-si regretefostii stdpani, pentru cd cea dintai stare a unei natiuni, ca si cea a unui om, estetraiul natural linistit si fericit. Rusia va don fie sã le pastreze, fie sä le abandoneze.In cel dintai caz, eke forte va fi silita Rusia sa clued acolo! Ea trebuie sa cercetezestarea in care se afla. Ea va fi slabitã dintr-o parte, iar sldbiciunea se transmite si serecupereazd treptat. Va hotari ea sa le abandoneze, pentru a-si tine fortele laolaltd si

vezi lucrarea lui Harald Heppner, Austria §7 Principatele Dundrene (1774-1812) 0 contribupe lapolitica sud-esi europeand a Habsburgilor, Cluj-Napoca, 2000 Pentru o interesanta expunere, dinperspectivd austnacd, a statutului Principatelor, vezi memonul redactat in decembne 1771 de losif alII-lea pentru a fi comunicat printului Lobkowitz, vezi Hurmuzaki, Supliment I, 1, p 856-857.

77 Rdzbolul de Succesiune (1740-1748) si Razboiul de Sapte Ani (1756-1763).


pentru a le duce in alte parti? Nu ar fi mai intelept $i mai folositor sa nu seinstapaneasca asupra lor? Cu toate acestea, daca Rusia poate cuceri totul, pastratotul, apara totul $i acestea sunt dorintele mele pentru ea, iar judecatile mele vor fianulate, ele nu vor fi mai putin cele ale unui bun cetatean $i ale unui harnic supus.

In al patrulea rand, Rusia, prin incorporarea acestor provincii, va devenivecina nemijlocitä a Portii, ale carei pricini de razboi renasc permanent, mai cuseamd dacd Poarta pastreazd fortaretele pe care le are la dreapta Dundrii, precumBelgradul, Vidinul $i [cele] din Bulgaria. Totu$i, ea nu poate pierde totul. Va puteaea vreodata uita rana sangeroasa pe care noi i-am facut-o? Stiu ca, pana acum,Poarta a fost lipsita de organizare; aici este defectul sau, precum $i fericireavecinilor $i du$manilor sai. Ca individ, sunt gata sa cred Ca ea nu va avea niciodatao organizare $i ca ea va repeta mereu acelea$i nebunii. Dar intr-un memoriu politic,al carui scop este de a fi folositor, eu trebuie sa emit o ipoteza intru totul contrard.Trebuie sä presupun ea pierderile $i nenorocirile sale ii vor deschide ochii. Cu catnoi vom vrea sa o asuprim, cu atat mai mult ea va cauta sä evite acest lucru $i, incele din urma, o vom obliga sali construiasca o organizare, sau sa o imbrati$eze pecea pe care du$manii sau rivalii no$tri i-o vor arata. Eu gandesc cd nu ar fi[intelept] nici politic, nici militar, sä judecam toate razboaiele pe care le-am puteaavea cu Poarta prin pnsma evenimentelor acestui razboi. Sa ne bucuram de toataslava, de intregul triumf $i de toate avantajele pe care razboiul ni le aduce, dar salucram cu spor la incheierea lui $i, pe viitor, sä facem razboaiele cat mai rare.Alipirea celor cloud provincii la imperiu este un focar de noi rdzboaie, o hidrä denoi pricini pe care politica ne sfatuie$te sa le prevedem $i chiar sa le prevenim.Ipoteza cea mai fericitä $i pe care trebuie sa o emitem, este ca noi vom fi mereuinvingatori. Dar victoriile neintrerupte slabesc imperiile, vlaguind puterile lor, crescandindatoririle vechilor $i noilor supu$i78. Pentru un stat, odata ce s-a indatorat nu maiexistä pace interioard. Despre un stat ale carui cheltuieli depawsc veniturile, se spunecd aproape nuli mai apartine, devenind doar un gaj in mainile creditorilor sal Fiecarevictorie aduce o nond indatorare; asemenea state se prabu$esc,sub propria lor greutate;astfel de exemple sunt numeroase in istoria anticd $i modernd. In mai putin de 60 de aniRusia a purtat trei razboaie impotriva Portii. In primele cloud, ea deja a pus stapanire peMoldova, pe care irnediat a inapoiat-o printr-un tratat79. In razboiul actual, cuceririlenoastre sunt infmit mai intinse $i mai stabile; niciodata (Virile ruse nu au ajuns atat dedeparte; niciodata Marea Mediterand $i arhipelagul nu au vazut flotele noastre. Pestetot actiunile noastre au fost incununate de cele mai mari $i mai statornice succese. Totulne anunta noi victorii; a$ spune chiar ca ele ne sunt necesare. Dar pacea restabile$tebalanta; slava armelor este platita atat de scump de sudoarea $i sangele popoarelor incat

78 Argumentul lui Bihstein atinge un punct foarte sensibil, pentru ea in aceastd perioadãcheltuielile militare ale Rusiei cresc mult mai rapid decat veniturile incasate. Astfel, in anii 1760cheltuielile militare reprezentau 50-60% din venitunle nete incasate, la jumdtatea anilor 1770depaseau 70%, pentru ca apoi, dupd o scurtà perioadd de scddere, sa atingd la inceputul anilor 1790 unmaxim de 101% Datele sunt preluate din Janet Hartley, Russia, 1762-1825 military power, the stateand the_people, Praeger Publishers, 2008, p. 70-71.

" Tratatele de la Husi (21 iulie 1711) si Belgrad (18 septembne 1739), care pun capât räzboaielorruso-otomane din 1711 si, respectiv, 1736-1739.


invingatoral intelept se gande§te prea putin sa se bucure de triumful sail in vreme ce,pe de-o parte, se sarbdtoresc victoriile prin toate semnele stralucitoare ale bucurieiexterioare, ochiul §i inima unui print bun, un parinte al popoarelor sale, descopera pestetot victime inocente, nefericiti gemand. Razboiul este un flagel asupra pamantului;el nu poate fi sustinut decat atata vreme cat este indispensabil. Deviza sa este cea atunului, ultima ratio Regum80. Frumoasa cugetarea lui Scipio Africanul, pe careAntonin Pius o repeta cu placere: prefer mai degrabd sa pazesc un cetatean, decatsa ucid o mie de du§mani"81. Aceasta cugetare se aflã in inima Ecaterinei a II-a; eua§ spune ca ar trebui sà intre in organizarea Rusiei cu privire la Imperiul Otoman.

In al cincilea rand, presupunand cd Rusia va ignora toate neajunsurileamintite, Ii ingaduie organizarea Europei sd creadd ca toate puterile vor privilini§tite aceasta sporire a provinciilor?82 Fara a cerceta mai temeinic, ele o vor punepe seama ambitiei §i märirii fortelor. Dacd in negocierile pentru pace din 1739puterile se temeau ca Poarta ne va concede libertatea comertului din Marea Neagra,de care toate celelalte natiuni se bucurd, ce vor gandi ele astazi? Nu mai este vorbaca Rusia sä imparta acest Comert; doar ea, dintre toate puterile europene, vadobandi mai multe ramuri [ale comertului]. Acesta va fi avantajul natural al noilorsale stapaniri la Dunare, [va deveni] stapana unei parti a cursului Dunarii, a gurilorsale §i a unei parti din Marea Neagra.

Casa de Austria, ale carei posesiuni se invecineazd cu cele cloud provincii, dincare ea a detinut o parte pada in 173983, este mai cu seama interesata cu privire lasoarta ce li se pregate§te. Este adevärat cá, pand acum, dinafara, ea pare indiferentäfata de rdzboiul actual, de desfa§urarea §i urmärile sale, find preocupatä doar deimbunatatirea sa internd politicä §i militard. Dar ea nu este aliatul nostru, nu estealiatul nici unuia dintre aliatii no§tri, nici un tratat nu-i leaga mainile. Ea mai areInca timp, fie sa intre in rdzboi, fie in negocieri. Lini§tea §i pasivitatea, care pentrunoi sunt subiect de presupuneri, pot fi din partea Casei Austriei o politica pe caretimpul, acest mare stapan asupra tuturor, o va dezvalui84. Ea are prilejul de a se

Aceste cuvinte au fost gravate pe tunurile armatei franceze incepând cu domnia lui Ludovical XIV-lea.

81 lvfalle se unum civem servare quam male hostes occidere. Cuvintele atnbuite impdratuluiAntonin Pius sunt consemnate de Iuliu Capitolinul.

82 Este adevdrat cd puterde au agar Fran/a sd acponeze in insula Corsica. Nu ar putea, inacelap fel, sd ne lase ci pe noi sã acpondm? Istoria ne aratd, din vreme in vreme, epoci in careputerde sunt intr-o letargie politicà [nota lui Bilistein] Reactia celorlalte Puten fatd de o anexare aPrincipatelor de cdtre Rusia a reprezentat pnncipalul motiv pentru care, la inceputul razboiului,Consiliul imperial nu a luat in considerare aceastà posibilitate, vezi L. Boicu, Principatele Romdneo piatrd de incercare, p. 172.

83 Pentru stApdnirea Habsburgicd in Oltenia vezi $erban Papacostea, Oltenia sub stdpiinireaaustriacd, Bucurqti, 1998.

84 In perioada in care Bilistein scria acest memonu, decembrie 1770 martie 1771, nu existanici o intelegere intre Austria i Impenul Otoman. Intuitia lui Bilistem se va adeveri insd la putin timp

pe 6 mile 1771, se va incheia un tratat secret intre cele cloud puten Acesta prevedea acordarea unorsubsidii i cedarea Olteniei de cdtre Poartd in schimbul garantdni de cdtre Impenul Habsburgic aintegritdtii teritonale a Poloniei. Textul tratatului este publicat, partial, in Hurmuzaki, Supliment, I, 3,p 22-23. Pentru o discutie a acestula in contextul relatnlor dintre Imperiile Otoman i Habsburgic,vezi Virginia H. Aksan, Ottoman Wars 1700-1870, p. 137.

239

8°

si

www.dacoromanica.ro

hotari incet, de a se conduce tinand seama doar de propriul sau intercs. Dusmaniiei, ca si aliatii, i-au adus intotdeauna aceste reprosuri, chiar i pe acela ca, atuncicand Ii afla interesul, ea crutd prea putin interesele aliatilor sat. In pofida tuturorcuceririlor noastre, eu cred cã ar fi foarte greu sd pästram aceste cloud provincil farasa cadem de acord cu aceasta putere si ea isi va urmäri doar interesul sau personal.Med, rämanand in neutralitatea sa aparenta si dorind sa ne lipseasca de cele cloudprovincii, ea va actiona pentru a intarzia pacea prin negocieri sau prin intrigi, noiva trebui sä facem una sau cloud campanii in plus i, chiar dacd vom reusi säpastram cele doua provincii printr-un tratat ca urmare a cuceririlor noastredeopotriva de statornice, acesta ar fi un pret prea scump. Fara a mai vorbi deneajunsurile ce pot apdrea mai departe sau de obstacolele ce pot fi puse de-acurmezisul proiectelor noastre, care sunt atat de numeroase incat, daca vreunul nuse va implini, nenorocirea se va rasfrange asupra tuturor celorlalte.

In al saselea rand, se va dori impartirea celor doua provincii intocmai duparostul asezdrii lor i anume Moldova pentru noi i Valahia pentru Casa de Austria?In acest caz, trebuie mai intai ca Rusia sa ia Poloniei cele trei provincii, Volhinia,Podolia si Pocutia, intrucat, atata vreme cat va läsa sub dominatie straina ooarecare distanta intre vechile provincii ale imperiului sau i cele noi, Rusia nu vaavea aceleasi avantaje la care nadajduieste.

Dar o asemenea impartire aduce cu sine toate neajunsurile mai sus-amintite,adaugand in plus dezavantajul cd noi vom obtine un teritoriu mai mic. De altfel,cercetand bine politiceste, Casa de Austria obtine mai multe avantaje politice similitare, care nu sunt compensate de cele pe care ni le-ar aduce noud Moldova sicele trei provincii Poloneze: chiar dacd Moldova este mai intinsa decat Valahia,aceasta din urma se invecineald cu Transilvania, cu Ungaria, cu Boemia, cu Serbiasi, pe rand, cu toate posesiunile Casei de Austria; [apoi] cursul Dundrii Ii oferd onavigatie atat de intinsa i ward; [iar] capitala i resedinta sa sunt aproape [deValahia]. Totusi Rusia a suportat singurd toate cheltuiehle unui lung razboi, care arfi putut avea pericolele sale, iar Casa de Austria, care nu este catusi de putin aliatulsau si care nu a vrut, in schimbul banilor, sa-i dea provizii, va obtine o cucerire atatde importantä pentru ea, mai putentica si mai statornica decat a noastra, lard satraga vreun foc, dintr-o singurd aruncare a navodului, dintr-o singura intorsatura acondeiului. Ar fi aceasta o build politica din partea noastra?

In al doilea rand, Valahia este in intregime de religie ortodoxd88. La fel siRusia, singura putere de religie ortodoxa, care a luat armele pentru a apara aceastdreligie86. Va ingadui ea sa lase aceasta provincie de religie ortodoxa sa treacd subdominatia unei puteri romano-catolice, putere intoleranta, dupa cum s-a dovedit intoate tat-he sale? As spune intoleranta prin organizare, daca o organizare ar puteapresupune intoleranta, cand de fapt ea nu este decat abuz si abatere de la

85 In memonul lui Hist= religia ortodoxd este denumitd Religion Grecque.86 Vezi manifestul Ecatennei a II-a cdtre toate noroadele slavonesti de legea pravoslavnica

care se afla sub stapanire turceascd" din 19 ianuane 1769 in N. lorga, Documente Callimacht, vol. 1,p 30-3 I sau N. lorga, Genealogia Cantacuzitulor, p 161-166.


organizare87. 0 asemenea 4-n13'th-tire intalne§te deja destule obstacole politice §imilitare, care sunt intarite de cele ale religiei, din care Rusia a facut un punctfundamental pe tot parcursul acestui razboi §i in negocierile pentru a-i pune capat.

In al §aptelea rand, pentru a ne incredinta cu atat mai mult in privintastapanirii acestor provincli, am putea noi, dimpotriva, sä ne inchipuim o diversiunedin partea puterilor vecine, sau du§mani ai Portii? Casa Austnei, Regele celor DouaSicilii, Republica Venetiei, sunt, dupd noi §i polonezi, singurii trei vecmi de carePoarta trebuie sä se teama §i pe care ea i-ar putea privi ca du§mani naturali. (Nuvorbesc aici de puterile asiatice). Nici una dintre cele trei puteri europene cusigurantä nu ar fi stanjenitä sa cucereascd, sau sä recucereasca, [teritorii] de laPoarta §1 sä creased in detrimentul ei. Dar cum se vor uni ele? Dupd ce vor pradaPoarta otomand, presupunand Ca au ajuns aici, ele vor fi silite sa intre in razboipentru a imparti prada. Interesul §i teama fiecareia, le va impiedica pe toate trei.Casa de Austria are cel mai mare interes, dar poate ca ea ar dori sa pdstreze totul §iprin urmare, sa-§i cotropeasca §i vecinii. Regele celor Doua Sici lii §i republicaVenetiei intotdeauna vor prefera vecinatatea Portii celei a Casei de Austria.

Este in interesul Rusiei ca aceastä Casa de Austria sa devma atat deputernica? Sã presupunem cd in acest moment noi vom sprijini acest lucru, sau cãnoi il vom incuviinta, cat vom mai regreta dupa aceea! Aceasta putere, odatascapata de Poarta, nu i§i va intoarce privirea &are Po Ionia? Este aceastaorganizarea noastra?

In al doilea rand, toate posesiunile turcilor din vecinatatea celor ale Casei deAustria sunt locuite mai mult de ortodoc§i cleat de turci. Rusia s-a proclamatprotectoarea religiei ortodoxe, pentru sprijinul careia a purtat acest razboi §i arincuviinta ea §i chiar ar trudi, ca toti ace§ti sarmani ortodoc§i sa treacd subdominatia unei puteri romano-catolice, in fond, intoleranta?

Ace lea§i neajunsuri ale religiei se regasesc §i in cazul dominatiei napolitane§i venetiene.

In al treilea rand, sa fie consultati toti supu§ii ortodoc§i de sub dominatieotomand. Toti vor rdspunde ca-i prefera pe actualii lor stapani celor din Casa deAustna, regelui celor Doud Sicilii §i republicii Venetiei. Putinii supu§i romano-catolici de sub dominatie otomand o vor prefera pe aceasta oricarei carmuiriortodoxe, intrucat ortodoc§ii §i latinii nu vor fi de acord in politica mai mult decalsunt in religie. Ramane de aflat dacd romano-catolicii supu§i Portii doresc sä treacdsub dominatia [unei puteri] romano-catolice! Sunt aici instrumentele unor diversiuniimportante, dacã turcii vor §ti sä profile de ele §i pe care politica speculativa trebuiesä le prevada.

Dupd toate aceste obstacole, trebuie sa reiau aici consecintele asupraechilibrului general al Europei88. Franta, Anglia, Spania, Danemarca, Suedia, Olanda,

87 Editorii memoriului, Alexandre Stroev si Ileana Mail la, sugereazd, pe baza acestei remarci,ca Bilistein ar fi fost protestant. Ipoteza mi se pare neintemeiata, daca tinem cont cd in secolul alXVIII-lea ideea necesitätn tolerantel religioase era falspândità in Europa in medn de credinte diferite.Mai mult, ipoteza istoriograficã care considera toleranta religioasa o ideea predominant protestantd,elaboratd in secolele XVIXVII, a fost contestatä cu argumente sonde; vezi de exemplu PerezZagorin, How the Idea of Religious Tolerance Come to the West, Princeton, 2003.


toate putenle europene89 care fac comert in Levant, au interesul comercial ca toateprovinciile de sub dominatia otomana sä raman5 in starea in care sunt si sä raman5locuitorilor lor de astazi. Acest interes va fi indeajuns pentru a le inclina de parteaPortii si impotriva noastra, impotriva Casei de Austria, impotriva regelui celordouä Sicilii i impotriva republicii Venetiei, dacd noi si aceste trei puteri amintiteam vrea sä ne intelegem. Ingaduie politica sa fie expusä Europa unei asemeneadezordini? Cu cat räzboiul se va prelungi, cu atat mai probabil nenorocirile Portiivor creste. Dar, cu atat mai usor Poarta va gasi prieteni care sä aibd interesul de aimpiedica pierderile sale. In vremea in care Anglia si republica Provinciilor Uniteau fost strans legate de Casa de Austria, ele nu i-au garantat niciodata posesiunileimpotriva armatelor turcesti si nu au luat niciodata parte la rdzboaiele Ungariei,decat intervenind prin medierea lor pentru a o sprijini. Aceasta politica avea drepttemei interesul comertului i acest interes este bine cantarit, este vesnic si nu vadvreo epoca in stare sd-1 fi schimbat.

Considerand cd a venit clipa cuceririlor, intr-adevar, Casa de Austria ar putea,intelegandu-se cu noi, sa se grdbeasca si sà recucereasca Belgradul si tot ceea ce apierdut prin pacea din 1739. Poate chiar sa mai-eased posesiunile sale cu catevateritorii, care depind de bunavointa sa, ceea ce se numeste rotunjire. Se pare cd arputea face acest lucru. Dar acest fel de cucerire va fi el bun politiceste? Este telulindeajuns de important prin urmarile sale pentru a sacrifica avantajul reputatiei?9°Casa de Austria are organizarea sa, are planul sdu pe care timpul ni-1 va dezvalui. linparticular nu poate decal sä gandeasca, sau mai degrabd sa discute, iar in privintaacestor teluri marete el este adesea supus greselii. Dar greselile sale slujesc intrucatvala limpezirea ideilor. Aceastä putere, sub pretextul alcatuirii unui cordon impotriva

sau sub un cu totul alt motiv, a luat deja in stapanire starostia polonezd dinLips, alcatuita din cincisprezece orase sau forturi. Timpul va dezvalui totul.

In ceea ce priveste Franta, nu ma pot opri sd fac aici o observatie care vine inchip firesc. Dacd este adevärat, asa cum se pare si cum s-a rdspandit deja pärereaprintre noi, Ca Poarta nu ar fi hotarat sã intre in rdzboi decat la instigarile Frantei91,

88 Pentru o analizd a conceptului de echilibru al putenlor" in diplomatia europeand de lasffirsitul secolului al XVIII-lea vezi Paul W. Schroeder, The Transformation of European Politics1763-1848, Oxford, 1999, p 5-11.

89 Ni ii includ aict pe regele Pruner, pentru cd este ahatul nostru ci pentru cd legdtura sa cuPoarta este cea mai recentd. Este dificil de put care este interesul sdu 4.1 care va fi organizarea sa![nota lui Bilistein] Ambasadorul 1w Frederic al II-lea la St. Petersburg scria, Inca din iunie-iulie 1770,cà Ecatenna a II-a ddduse inapoi in fata presiunii austriece i cd nu mai intentiona sa pdstreze celecloud tan, dormd in schimb sA le cdstige de la otomani un fel de putere intermediard" (une espece depuissance intermediaire) sub un print slab", vezi N. Iorga, Acte 4.1 fragmente, vol. 2, p. 29-31. Un anmai tdrziu, in martie 1771, ambasadorul Prusiei la St. Petersburg, von Solms, avansa ideea alipinicelor cloud prmcipate la Polonia, printn acestora urmând sa aibd un statut similar ducelui de Curlanda,vezi N. Iorga, Acte 41fragmente, vol 2, p. 36.

90 Un an mai tarziu, in aprilie 1771, Maria Tereza va rdspunde intrebdni retorice puse deBilistein in memonul sdu, folosind acelasi argument. Atunci când a respins propunerea contelui Paninde a se extmde asupra Moldovei i Valahiei, ea ar fi afirmat cd nu doreste sacnfier sa renomméepour un 51 miserable avantage", in N. Iorga, Acte fragmente, vol. 2, p. 45-46.

91 Pând in 1768 reprezentantul diplomatic al Frantei la Constantinopol a fost Charles Gravier,conte de Vergennes, care a incercat sä provoace un conflict intre Impenul Otoman i Rum, insistfind

242

Portii,

,ci

www.dacoromanica.ro

care, cu toate acestea, nu s-a opus treceni flotei noastre92, oricare ar fideznodamantul acestui rdzboi, lasand deoparte toate prejudecatile pentru a hotaridoar pe temeiul unor intelepte motive politice, noi trebuie sä incuviintam ch Franta,fie ca este un du§man, fie cd este o rivala, care trebuie sa aiba cu Poarta intelegericare vor iesi la lumina cu timpul, cheltuind foarte putini bani, fara a risca nimic,fras a ie§i din tara sa, printr-o singura manevra de cabinet si printr-o dispozitie dataunui bancher, a reu§it sa puna toate fortele noastre in rni§care93. Daca totu§i Frantaconsidera cd este in interesul sau, dacd are deja o organizare, atunci nu va ramanela jumätatea drumului. Nu-i vor lipsi mijloacele ca, fie direct, fie pnn ahatii sai, sãintarzie pacea noastra cu Poarta sau sä extinda razboiul, astfel Inca, prin intermediulcatorva diversiuni, sa ne lipseasca de avantajele pe care le-am putea avea printr-o paceseparat594. Pentru cd, la sfar§itul unui razboi general, o pace generald nu face cleat sarestabdeasca lucrurile in starea in care au fost. Este adevarat ca, in pofida speranteiFrantei §i a tuturor rivalilor nostri, noi am obtmut in acest razboi o glorienemäsuratd. Dar aceastä glorie ne costa mai mult cleat putem duce!

in al optulea rand, s-ar dori incredintarea celor cloud provincii unui Printstrain? Cu sigurantä, ar trebui sä fie de religie ortodoxd. Un asemenea print nuexista. in Europa, el ar trebui facut.

Rusia a platit toate cheltuiehle rdzboiului §i, cu sigurantä, nu a facut-o pentrua permite unui strain sä primeasca toate avantajele. Presupunand ca Rusia varasplati un print oarecare cu stapanirea asupra celor dousä provincii, cata vreme seva putea baza pe recuno§tinta sa? Politica suveranilor §i a statelor are alte regulideck purtarea §i sentimentele indivizilor.

Daca Casa Imperiala a Rusiei ar fi fost mai numeroasa, a§ fi privit cele cloudprovincii drept o randuiala potrivita pentru o ramura cadetd95. Existä oare posibilitatea

ca sultanul sà-i sprijine pe Confederatii polonezi, vezi in acest sens scrisoarea trimisa contelui inseptembrie 1767 in Hurmuzaki, Supliment, I, 1, P. 748 Cea mai recent5 biografie a contelui diplomateste cea a lui 0 T Murphy, Charles Gravier, Comte de Vergennes. French Diplomau in the Age ofRevolution 1719-1787, New York, 1982. Pentru raportunle dintre Franta i Rusia, in vremeaEcatennei a 1I-a, vezi si C. Andreescu, La France et la politique orientale de Catherine //, Mélangesde l'Ecole Roumaine en France", 9, 1929, p. 119-297

92 Flota rusa condus5 de Orlov a plecat din Marea Balticã si a pätruns in Mediterana pnn Gibraltar.93 Francisc 1 regele Frantei, vdzdndu-se incomurat de Carol Ouintul si esucind in achunile

sale, a negociat cu sultanul Solmian I. Acesta a trunis, pe rand, trel flote pentru a-i ajuta pe franceziimpotriva Spaniel Regele Frantei, prin tratatul incherat, a acordat turcilor dreptul de a avea moscheila Marsala. De cealahd parte, Francisc a atacat Germania si 1-a obhgat pe Carol Oinntultrimita fortele acolo, Soliman toate cuceririle din Ungaria. Ziarele publicate in anulacesta au anuntat ad, din ordinul ministruluz, au fost updrite la Paris wale vechile tratate cz convenhiintre Franta ci Poartd Care ar fi scopuP [nota lui Bilistein] Dupd cum observau editorii memonului,Alexandre Stroev si Ileana Mihdild, Bilistein se referd la lucrarea din 1770, aphrutã la TipografiaRegala din Paris Capitulations ou Traités anciens et nouveaux, entre la cour de France et la PorteOttornane. Lucrarea a fost comandatd de ambasadorul Frantei la Constantinopol, Vergennes.

94 Este posibil ca Bilistein sa fach aluzie la misiunea baronului Francois de Tott (1767-1769),consulul francez din hanatul Cnmeei. Fragmente din relatarea acestuia au fost publicate in Caldronstreini, vol. 9, P. 595-619 Vezi si scrisoarea contelui de Vergennes despre misiunea lui Tott dinianuane 1768, Hurmuzaki, Supliment, 1,1, p 753.

95 Un prolect asemandtor este discutat de ambasadoni austriac si prusac la St. Petersburg in1771, insd in legaturh cu ramura mezind a Hohenzollemilor Diplomatia austnacd propunea caMoldova si Tara Româneascd sd fie unite intr-un regat sub printul Herinc, fratele regelui Frederic,

243

inlesnindu-i liiisd-g

www.dacoromanica.ro

de a stabili de acum inainte aceasta organizare? Circumstantele ar putea fi unice.Pentru un [ganditor] politic speculativ este de ajuns sa faca stiutd o idee, pe carereligia o sprijina deja, dar revine intentiilor de nepatruns ale Majestatii SaleImperiale sa hotarasca

In al noualea rand, va dori Rusia sa pastreze cele doua provincii sub titulaturade protectorat cu un tribut anual fix, numindu-i pe printi i intretinandgarnizoanele? Intr-un asemenea plan, nu I/ad deck multe neajunsuri i nici un folosreal. In primul rand, cum sa fie stabilitä pozitia printilor in niste provincii care au oconstitutie, drepturi i privilegii, pe care noi nu le putem respinge" si pe caremilostivirea Majestätii Sale Imperiale le va valorifica in timp si in oranduirea politica.

In al doilea rand, cum va fi stabilit fata de printi protectoratul? Care-i va fiintmderea? Care-i vor fi limitele? Natura fiecdrui print, ndscut sau facut, dinmomentul in care devine print, este de a se mari, ceea ce inseamnd cel putinindependenta. I se va da protectoratul cu intreaga suveranitate, el va dori sä seelibereze de protectorat. Dacd i se vor arata limitele, acestea vor fi un motiv in pluspentru a cauta sd scape de ele. Acest lucru s-ar dovedi intr-un viitor rdzboi. Poarta,potrivit tratatului salt cu Moldova,' a lasat nobilimii vreme de aproape o sutd deani dreptul pe care il avea de a-si alege prinii. Apoi Poarta i-a numit, luand fiidrept ostatici pentm a-si asigura credinta parintilor. In cele din urma Poarta le-a dat[printi] straini greci," straini pentru ei. Istoria stä marturie cd aproape toti acestiprinti au tradat interesele Po4ii, trecand, ei i trupele lor, in plin rdzboi, in foculluptei, in slujba dusmanilor Portii i luptand impotriva trupelor otomane, andpentru Polonia, cand pentru Casa de Austria, and, in sfarsit, pentru Totiau fost tradatori, in fapte sau in intentii, nelipsindu-le cleat imprejurarile pe careadesea le-au cautat. Provinctile ar trebui sä pund mai ales pe seama trädärilorprintilor nefericirile pe care le-au suferit sub protectoratul otoman. S-a vazut cumacesti printi vremelnici, numiti pentru cativa ani, au dispus i s-au purtat cu aceste

vezi N. Iorga, Acte ifragmente, vol. 2, P. 38. Pentru discutarea acestor cutezdtoare reveni diplomatice",vezi N. lorga, Un projet de dynastie prusienne en Pologne, RHSEE, 1939, P. 287-288.

96 Acest lucru se va infampla cdtiva ani mai tdrziu, când Ecatenna a II-a poruncqte ca mareleduce Constantin, ndscut in 1779, sd fie crescut de doici grecqh, in mijlocul unor coph greci, tocmaipentru a face din el un viltor print grec Pentru educatia primitä de Constantin Pavlovici i pentruproiectul grec al Ecaterinei a II-a, vezi C Andreescu, La France et la politique orientale de Catherine

p. 154-155 i H. Ragsadel, Evaluating the Traditional Russian Aggression: Catherine II and theGreek Project, The Slavonic and East European Review", 66,1988, P. 91-117.

97 Aceea§i idee fusese expusd de Rumiantev intr-o scrisoare din octombne 1769, cand sutineanecesitatea pAstrarii acelew organizdrn juridice in Moldova spunând cd la inceputul cucenni unuipopor nu se cuvine a distruge, având in vedere cã toate lucrurile nou introduse de cucenton vor fisuportate greu", in L. T. Boga, A doua ocupatie ruseasca a Teirilor Rome:Me dupci Arhiva Ministeruluide Justine din Moscova, Chiindu, 1930, p. 12.

t)8 Bilistem se inscrie astfel in rândul acelor adtori straini care consemneazd existenta unorvechi tratate intre Impenul Otoman i Tara RomAneasc5, respectiv Moldova, vezi o enumerare aacestora in Mihai Maxim, Toirile Románe si Malta Poarui, Bucurqti, p 100-102.

99 Grec &rangers" poate fi inteles deopotrivd ca strdini greci" sau straini ortodoqi".intrucdt Bilistein se referd la instaurarea domnilor fananoh, am preferat prima variantd.

Chiar dupd izbucnirea rdzboitilui ruso-otoman din 1768, domnul Moldovei, GngoreCallimachi a fost depus sub acuzaha de a nu fi aprovizionat armata otomand i de a fi avut o intelegeresecretd cu Ecatenna a II-a, vezi N. lorga, Documente privitoare la familia Calhmachi, vol. 2, p 494.

244

politica'.

Rusia.'

IL

.

I"'

www.dacoromanica.ro

provincii ca si cum ar fi fost un bun de-al bor. Ceea ce este surprinzator este ca altiprinti au negociat cu ei. Istoria hospodarilor celor cloud provincii ar fi un monumentvrednic de curiozitate. Petru I il pedepsea pe hatmanul Mazepa ca tradatorm, inacelasi timp in care negocia cu printii Moldovei si Valahiei, printr-un medicortodox, ca acestia sa tradeze Poarta, pe suveranul lori02. Aceasta este politica inunele momente, de a face ceea ce ea condamna la altii. 0 politica mai degrabaadevarata decat vrednica de crezare, o politica care tine Inca de [lumea] asiatica.

Este adevärat ca printii greci s-au folosit intotdeauna de religia crestind dreptpretext, cand de cea romano-catolica, and de cea ortodoxd, dupa cum au gasit decuviinta. Vor pierde insa acest pretext intrand sub protectoratul Rusiei. Insa atunciand temeiul traddrii este hotarat, pretextul nu va lipsi. Ni se spune ca toate puterilesunt de la Domnul, prin urmare si puterea otomand, intrucat nu exista deck unDumnezeu, deci un singur izvor de putere. Eu tiu ca Mantuitorul lurnii a poruncitdiscipolilor sai sä dea Cezarului ceea ce este al Cezarului si lui Dumnezeu, ceea ceeste al lui Dumnezeu. Stiu ca politica, ce ii indeamna pe printi la toleranta,porunceste supusilor supunerea fat-a' de puterile sub care providenta i-a facut sa serimed si sub care traiesc. A fost o vreme in care s-a pus in scoli intrebarea dacatrebuie pästrata credinta fata de necredinciosi, fata de eretici si fatä de cei Ili. Eucred Ca ar fi fost mai mare slava crestinilor dacd nu ar fi formulat niciodata oasemenea indoiald si mai folositor dacd nu ar fi actionat niciodatä tulburati deasemenea idei. Imperiul Rusiei este statul crestin cel mai tolerant si este in bundstarem3. Avand sub dominatia sa popoare din toate religiile si de toate confesiunile,din toate sectele, religia trebuie sa fie pentru Imperiul Rusiei un mijloc sacru siarareori folosit. Astazi, atunci and atatea hoarde de tatari tocmai au intrat inputerea si sub protectia sa, exista un motiv in plus de a cruta religia din alte state104.Drepturile suveranilor find egale, fiecare are dreptul de a considera superioarareligia pe care el o marturiseste. Dacd el ar inarrna aceasta superioritate, arinsangera-o. De aici cate victime lipsite de noroc ar fi nimicite! Cati inocenti ar fimasacrati! Pand acum, politica a indemnat la toleranta, de acum ar trebui sa oalunge si sä nu mai ingaduie intr-un stat deck practica unei singure religii. Acestea

101 In 1708, Mazepa, hatmanul cazacilor zaporojeni, se aldturase armatelor polono-suedezeconduse de Carol al XII-lea, intr-un gest pe care Petru cel Mare I-a considerat o tradare Dacd pentruautoritatile imperiale ruse si pentru Bisenca Ortodoxd, Mazepa a reprezentat modelul tradatorului,pentru romantieli europeni si pentru nationalistii ucrainieni, el a fost, dimpotnva, o figura eroicd, veziThimas Grob, Mazepa as a symbolic figure of Ukrainian autonomy, p 79-97 in Alexander Woll, HaraldWydra, Democracy and Myth en Russia and Eastern Europe: Myth and Reality, Routledge, 2007.

102 Editorn manuscnsului il identified pe acest medic grec cu Giorgio Policala, grec dinCefalonia, medic al tannel, insdrcinat de Petru I cu o misiune diplomaticd pe ldngd Dimitne Cantemir.Pentru misiunea acestula st pentru conditiile puse de domnitorul moldovean, vezi J. L Carra, Histoirede la Moldavte et de la Valaclue, Iasi, 1777, p. 72

103 Bilistein se inscne pe o listd de filozofi francezi iluministi, in frunte cu Voltaire, careproslaveau Rusia Ecatennei a II-a, vezi Inna Gorbatov, Catherine the Great and the FrenchPhilosophers of the Enlightenment, Academica Press, 2006

104 Politica Ecatennei a II-a fata de locuitoni non-ortodoesi ai Impenului, mai cu seama fatd demusulmani, a fost mai degraba una tolerantd, incercalnd sa obtind cooperarea elitelor locale la politicaimpenald, vezi D Brower, E J Lazzenni, ed., Russia's Orient: Imperial Borderlands and Peoples1700-1917, Bloomington, 1997.


sunt consecintele unei organizki in care, sub pretextul rehgiei, ar fi permisetrddarea i revolta impotriva suveranului legitim.

Cu toate acestea, cele douä provincii nu se pot intoarce sub protectoratulImperiului Otoman. Ele au prea mult a se teme de resentimentele Portii pentrusimpatia pe care ne-au ardtat-o. Ele Ii asteaptd intreaga soartä din milostivireaMajestalii Sale Imperiale. Aceastä soartd trebuie sä fie spre folosul lor, precumspre cel al Imperiului Rusiei, singurul care o poate face, singurul care o poategaranta. Iatd, dupd pdrerea mea, soarta in care sunt reunite cele douä foloase.

Sã se alcdtuiascd din cele cloud provincii ale Moldovei si Valahiei un singurcorp al unei republici suverane, libere si independente, cu un singur nume, cu osingurd capitald i un smgur tribunal suveran, sub anumite conditii atAt cu privire laconstitutia lor intern5, cat si la cea externd, conditii care nu trebuie sä-si &eased'locul aicii°5.

Stiu ca. Valahia nu are fatd de Poartä atâtea drepturi i pnvilegii precumMoldovam6. Aceastä diferenta trebuie sa dispard in organizarea pe care o propun.Cele cloud provincii trebuie s'a se bucure intru totul de o egalitate perfeca Cu catValahia va castiga mai mutt in noua sa randuialk cu atat se poate conta mai multpe recunostinta sa fatä de impdräteasä i fatd de imperiu.

Stiu de asernenea cã domneste intre locuitori o urd strdveche, o gelozie demai multe secole; urd i gelozie care au adus intotdeauna multd pagubàprovinciilor, dusmanul comun sldbindu-le una prin cealaltd. In noua organizare nutrebuie sã mai fie decdt un sentiment de unire si de fraternitate, un singur interes, osingurd legatura trebuie sä le uneascd trainic. Cele cloud provincii nu trebuie saalcatuiasca decat un corp de republica, pentru csa, dacd ar fi cloud republici, nu armai fi aceeasi organizare. Ele trebuie alkurate sub un singur nume care sã nu fienici moldovean, nici valah, astfel incat sd fie indepdrtatd pand i ideea strdvechiigelozii si superioritatil°7.

Foloasele pe care cele cloud provincii le vor trage din intemeierea unui corpde republicd sunt nemasurate. Este de ajuns sd facem cunoscuta organizareal°8.

105 Nu trebuie uitat cã administratia rusa luase deja o prima masura simbolica a unirii celorcloud Prmcipate, pnn baterea la Sadagura a monezilor de 2 si 3 parale care aveau imprimate pe unadin fete stemele unite ale Moldovei i Tani Romanesti, vezi Al Vianu, Consideratii asupracaracterului activitatu adnunistratiei ruse in Tan le Rom One (1769-1 774), SMIM, 1,1965, P. 243.

106 Asupra gradului de dependenta mai accentuat" al Tani Romanesti fata de Impenul Otoman,vezi M Maxim, Tdrile RomOne si Malta Poartd, p. 240

1"7 Din acest fragment reiese limpede cd Bilistein considera unirea Moldovel $1 a TaniRomânesti o necesitate politica, care trebuta infaptuita chiar si impotriva sentimentelor locuitordorcelor doua tan. Bilistem, desi aminteste apartenenta moldovenilor i muntenilor la aceeasi natiune, nuse foloseste deloc de acest argument, pe care-1 expediaza intr-o nota Aceasta alegere sugereazä ca,atat Bilistein, cat si multi dintre boien moldoveni si munteni, considerau unirea un deziderat politic,determmat de contextul international, i nicidecum unul national

108 Boiern moldoveni au cerut si ei Ecaterinei a 11-la inlaturarea domniei, donnd intemeiereaunei guvernan anstocratice, cu 12 boien asezati in fruntea tarn, jurnatate cu puteri legislative,jumatate cu puten judecatoresti. 0 parte din memonile boieresti, precum i textele cuvantanlor celorcloud delegapi boieresti la St. Petersburg au fost editate in Archiva Romaneasca", Iasi, 1841, vol 1,

p 172-322 sub titlul Corespondenta din vremea ocupapel Moldover ci Valalnet de armatele rusestidin 1 768 pond in I 774 Pentru o introducere in problema gandini politice boieresti la sfarsitulsecolului al XVIII-lea, vezi K Hitchins, Rome= I 774-1 866, Bucuresti, 1996, p 165-177

246

si

www.dacoromanica.ro

In ceea ce prive§te Rusia, foloasele sunt:In primul rand, cd noua republica ii va datora propria sa existentä, cd va fi

aliatul salt natural §i etem, prin politica §i prin religie, ca va constitui pentruimperiu o bariera aproape de netrecut impotriva puterii otomane, dar §i impotrivaputerii austriece, daca aceasta va avea vreodata intentii contrare Rusiei.

Dupd cele pe care le-am spus mai inainte cu privire la pastrarea celor cloudprovincii sub dominatia rusä §i anume ca va cere cheltuieli in bani §i procurarea deoameni pe care cele cloud provincii nu ar putea sa le suporte, a§ putea fi intrebat, pebund dreptate, cum vor putea ele sä se apere §i sa slujeasca drept barierd Rusieiimpotriva celor cloud puteri de mai sus alcatuind o republica? La aceasta raspund cdnoua republica, primind constitutia interna §i externd pe care organizarea mea oimbrati§eazd, nu va avea alt tel decat existenta §i salvgardarea sa, pentru atingereacaruia se va folosi de toate fortele sale naturale, morale §i politice, fiind gata inacest scop, impreund cu toti locuitorii sai, sa-§i sacrifice viata §i bunurile sale'.Ace lea§i cloud provincii, devenite membre ale Imperiului Rusiei, nu ar mai aveaacelea§i insu§iri, nici acelea§i resurse, nici acelea§i sentimente. Ar fi inutil sä maintind mai mult, ceea ce am spus este de ajuns, fiind un adevär politic.

Afiate in mEnile Rusiei cele doua provincii vor deveni un fatal mar aldiscordiei, ele vor fi telul §i teatrul tuturor rdzboaielor din sud. Doar datoritä lor, casa zic a§a, Poarta face parte din organizarea Europei' w. Prin dreptul de vecinatate,confederatii au ajuns sa atraga Poarta pentru a ne declara rdzboi. Ace lea§i provinciialcatuind un corp de republica recunoscut de Europa, vor obtine o existenta sigurd,pentru cd ele vor fi parte a organizarii generale, ale carei membri vor deveni. Prinaceasta nu vor putea fi atacate, nici macar de vechii lor stapani, cel putin dacd elenu vor rupe legaturile fata de uniunea generala, in care caz ar fi drept sä fiepedepsite. Dacd provinciile care alcatuiesc republica Provinciilor Unite ale Tarilorde Jos ar fi rdmas sub dominatie spaniold, de mult timp ele ar fi trecut sub cea aFrantei sau ar fi fost impartite intre alte puteri. Statutul lor de putere, statutul lor derepublica le-a salvat §i le va pastra de acum inainte. Pot fi spuse atatea despreora§ele hanseatice §i despre ora§ele libere imperiale din Germania care, datoritäorganizarii generale, subzista ca mici puteri, in pofida tuturor dorintelor exprimatede a le alipi domeniilor printilor mai putemici.

Sunt de acord cd, in primii ani de la alcdtuirea sa, noua republica va avea demuncd, va infampina greutati §i dificultati. Dar dacd se cade de acord asupraplanului general, toate aspectele secundare vor fi pe rand indeplinite. Probabil, una

leg Aducând acest elogiu organizdrii republicane, Bilistein spera probabil sa cdstige simpatiaEcaterinei a II-a, care se declara public adepta unora dintre ideile republicane, vezi David MGriffiths, Catherine II. The Republican Empress, JahrbUcher fiir Geschichte Osteuropas", 21, 1973,p. 323-344. Pentru o perspectiva mult mai cnticd asupra republicanismului" Ecatennei, veziA. Lentin, 'Une cime républicaine'? Catherine, Montesqweu, and the nature of Government in Russia:The Nakaz through the eyes of M M Shcherbatov, httpl/ideashistory org ru/pdfs/061entin pdf Dataultimei accesdri 12.02.2008.

'I Trebwe sd reamintim cd Puterile nu au luat mciodatii parte la rdzboarele &litre Casa deAustria si Poartd, hmitate la Ungaria, Transilvanw, Bosnia p la Provincule invemnate, si co; aliatucei mai fideh ai Case: de Austria nu au garantat niciodatei posesiunile acestew impotriva Portu [notalui Bilistein].


dintre manic dificultdti este felul oamenilor. Nu toate popoarele sunt facute pentrua fi libere, mari oameni politici au pretins chiar ca din cauze naturale. Montesquieupriveste climatul drept prima dintre forte'. Provinciile care au dat in vechime mariprinti, au avut, de asemenea, oameni pe mdsurd. Carmuirea i-a stins. Daca existamijloace in stare sa aprinda din nou, sa creeze asemenea oameni, acestea sunt ideeasi dragostea de libertate, atat de stralucitoare intr-o republica. Totul depinde de cumva incepe si de carmuirea care va fi stabilitd.

In al doilea rand gloria si cinstea. Ce glorie pentru Majestatea Sa Imparateasacare doreste sa intemeieze o noua republicd, care va ddinui vesnic din vremeadomniei Ecaterinei a II-a. Ce epoca de slava pentru Imperiul Rusiei! De atateasecole popoarele se lupta doar pentru cativa indivizi. Sangele se varsa, averile suntnsipite in toate partite, mizena generald inlocuieste belsugul general, iar cloudranduri intr-un tratat restabilesc lucrurile in starea in care erau inainte de razboi. Amentat chinul de a te lupta? Singurele lucruri reale, care faman fiecdrei puteri, suntpierderile de oameni si de bath. De la vechii romani nu se mai cunoaste o natiunecare sd se fi imbogatit prin victorii si prin cuceriri. Razboiul actual a inceput pentruo natiune; fie ca pacea sd-1 incheie spre folosul a cloud natiuni112. Ce glorie pentrusuverana noastrd! Ce onoare pentru imperiul sal!

In al treilea rand, interesele printilor si ale imperiilor sunt mai degrabasprijinite prin fairnd, decat prin fortd. Magis fama, quam vi stant regum res113, oveche cugetare care se potriveste intru totul aici. Adevarul acestei cugetari estestatornic, desi cateodata uitat, cateodata dispretuit de politica modernd care seconsiderd a fi mare, marginindu-se la cateva nefericite cresteri teritoriale, fail insda intra in calculul fortelor. Ludovic al XIV-lea, zis cel mare, a uitat prima cugetarepentru a o urma pe a doua, a pus in pericol nu doar cuceririle sale, ci chiar regatulsdu. El a scapat de Liga, nu atat prin forta sa, cat prin dezbinarea si interesul prostinteles dintre sefii Ligii114. Era Inca vremea marilor greseli, care trebuie sdslujeasca instruirii noastre. Organizarea generald este astdzi mai luminata. Rusia,singura putere ortodoxd din lume, a luat armele pentru a apdra religia ortodox-am.Europa a aplaudat organizarea sa, sau, cel putin, a facut. Ortodocsii din toata partiteEuropei si Asiei s-au ridicat si au cdutat sa irnbratiseze si sa creased partidul nostru,

'11 Vezi cartea a 17-a din De l'Esprit des Lois, inutulatà Comment les lois de la servitudepoling! , ont du rapport avec la nature du chmat Pentru conceptia deterrninismulth geografic insecolul al XVIII-lea, vezi culegerea de articole editatd de David Livingstone §1 Charles Withers,Geography and Enlightenment, Chicago, 1999.

112 Spun (loud natiuni pentru cd infeleg prin cea rnoldoveand i valahd una, tar prat cea polondpe cealalta, de vreme ce nu am nici o indoiald ca noua organizare va contribui foarte mull la a inclinaspiritul polon in favoarea propunerdor pe care curtea noastra le poate face [nota lui Bilistein].

"3 Faptele regilor se sprytna mai mull pe reputatie deceit pe forta Formula a fost prima oardfolosifa de Tacitus pentru a caractenza domnia lui Tiberius (Anale, VI, 30).

II' Liga de la Augsburg."5 Imaginea Rusiei ca Putere ortodoxd ce vine in ajutorul ortodoqilor de supt jugul

Mahomedanilor" fusese folosita. §i in proclamatia feldmarealulut conte Rumiantev, din 20 noiembne1770; vezi Dimitne A. Sturdza i C. Golescu-Vartic, Acte 0 documente relative la renapereaRomaine!, vol. I, Bucurqti, 1900, p. 119.


din toate partile noi le-am intins bratul cu toata favna si cu toatä forta care a pututdepinde de noi. Era inceputul unui rdzboi in care se vor cAnta anne si resurse intoate pärtile. Vremea adevsarului si linistii i-a urmat celei a entuziasmului sifrdmântarii. Ce poate face astäzi Rusia! Ea nu poate deveni suverand generala,organizarea intr-o monarhie universald s-a prabusit acum multa vreme. Poate easd-si reuneascd cuceririle sub suveranitatea sa? Pentru moment, Rusia arataprincipii opuse planului care i-a fost atribuit; planului pe care, probabil si I-a facut.Pentru un interes minor, deoarece atat reprezintä cele cloud provincii pentru un asade mare imperiu, Rusia isi sacrificd cel mai frumos privilegiu pe care i-1 ddcalitatea sa de singura putere ortodoxe6. Nu se va mai spune cä a luat armelepentru apdrarea religiei, va pierde titlul de putere dezinteresatä si generoasa" pentrua-I astiga pe cel de putere interesatd, de putere cu o organizare nestatornicd. Rusiase lipseste de intreaga influenta pe care religia i-o dddea si intreaga politica se vainarma impotriva ei. Iar dacd ortodocsii, care din cauza religiei si-au periclitatbunurile, viata si chiar religia lor, nu vor vedea in organizarea Rusiei cleat dorintade a alipi la imensele sale posesiuni un mic teritoriu, nu vor mai fi la fel fatä denoil I 7. Propria lor sigurantd le va calduzi eforturile in continuare, ii vom inapoiaunei alte organizdri, ii vom reda ortodoxiei, ii vom restitui lor insisi. Entuziasmulreligiei nu ii va mai putea orbi in privinta interesului existentei si apardrii lor. Vomdovedi acestea intr-un al doilea rdzboi"8. Atunci, nu ne vor mai atribui alte intentiidecdt dorinta cuceririlor care, din aproape in aproape, ar imbratisa Europa si armerge dincolo de ea, dacä istoria tuturor veacurilor nu ne-ar fi invdtat desprerevolutiile imperiilor care nu stiu sä se opreasca.

In al patrulea rand, puterile europene, care au ramas neutre considerând cdorganizarea noasträ urindreste un tel religios, se vor trezi foarte repede and vor

116 Vezi in acest sens si scrisoarea pe care Rumiantev 1-0 trimite mitropolitului TaniRomanesti, in iunie 1771, pnn care ii cere sa arate poporului: cat e de starts legata calcarea credinthcatre Maria Sa imparateasca cu tradarea chiar a sfintci noastre credinte", in N lorga, Docunienteprivitoare la familia Cantacuzino, Bucuresti, 1902, P. 305-306.

117 Menta semnalat atm titlul sub care A.D Xenopol aseazd relatarea evenimentelor dm 17681774: Romanii incep a cunoaste cine sunt rush", in A D. Xenopol, Reizboaiele dintre rup p turci pinrdurirea lor asupra Tan/or Romeine, ed Elisabeta Simion, Bucuresti, 1997, p. 46-56.

118 Pot cita mci exemplul romano-catolicilor dm regatul Mandel. Franta s-a folosit de ei p decasa Stuart, sub pretextul impiirtdpru aceleap religii, impotrwa regdor p regatului Marti Britanii.Franta le-a twills un print, care nu era lipsit de caliteill p care, in ochu lor, o avea mdcar pe cea areligiel. Ciind tratatele de pace se inchezau, acei seirmani entuziap reimeineau victime. In ultimulreizboi Franta a renuntat la acest mijloc de bundvoie p pentru cd romano-catolicii din lrlanda pMarea Britanie nu mai erau dispup sei-p sacrifice bunurile p mule pentru a ship politica Frame,. Inultimul rdzboi acep romano-catolici au fost supupi cei mm credmciop intereselor Mani Britanii, decare cele ale regatului Irlandei sum de nedespeirtit. Er au luat armele pentru a rezista debarceirilor pecare Francezu le-ar fi putut incerca pe coasta lor, 1-au slujit pe rege, p-au slujit patria, au reimassupup credinciop, buni caroller p ceirmuirea le-a ardtat intreaga el multumire [nota lui Bilistein]Rdzboitil la care se refera Bilistein este cel de 7 ani, iar observatia sa pnvind participarea irlandezilorcatolici la conflict este pe deplin intemeiatd. Intr-o lucrare recent aparutd, Stephen Conway remarca,pe baza unei analize detaliate, cd inrolarea irlandezilor in vremea razbolului de 7 ani a dus la oschimbare a atitudimi elitei politice bntanice fatd de Catolici; vezi S. Conway, War, State and Societyin Mid-eughteenth-century Britain and Ireland, Oxford, 2006, p. 183-184.

249

..,

www.dacoromanica.ro

vedea cä dorinta de a stdpâni reprezintä singurul nostru tel. Or, sentimentele tuturorputerilor reunite indeamnd la chibzuire. 0 repet, calitatea de singurd putereortodox5 oferd Rusiei nenumdrate avantaje, de naturd politic5 i militard. Daraceasta este o coardd delicatd, ea trebuie atinsd cu evlavie. Politica nu trebuie sd sefoloseascä cu u§urinta de religie.

Dimpotrivd, in organizarea noii republici toate puterile Europei, fard a läsadeoparte nici pe dugrianii, nici pe rivalii nostri, vor vedea cu un fel de mirare §iadmiratie maretia organizdrii pe care Majestatea Sa Imperiald o cid Rusiei.Adevdrata maretie strdluce§te. Ea §i-a obtinut drepturile prin sufragii universale.Toate vor avea incredere in alianta noasträ, toate vor dori sä incheie astfel dealiante. Cumpätarea impärätesei Ii va aduce binecuvântarea §i rugaciunile tuturornatiunilor, odatd cu dragostea §i recun4inta vqnicd a noii republici. Numele §iputerile Rusiei vor deveni mai respectate §i mai ternute de otomani, princomparatia dintre o putere care nu face decdt sd cucereasc5 i o putere caredAruie§te suveranitati. Po Ionia va deveni i mai inclinatd care pace §i va aveapentru noi sentimente care vor indeplini binele dorit. Vom avea, in ochii Portii i aituturor natiunilor, o calitate in plus, de a fi contribuit la lin4tirea i la sigurantabietilor nostri ortodoc§i de sub intreaga dominatie otomand. Toate aceste teluritrebuie s'a fie capitale pentru noi in negocieri §i in tratatul final. Pentru cä, asa cumnoi nu putem deveni suverani ai Greciei i ai arhipelagului, tot asa nici nu ne putemimagina cã ortodoqii care locuiesc acolo, ii vor pdräsi a§ezdrile, locuintele,proprietatile, pentru a deveni vagabonzi, sdracit19. Ei vor rämâne in vechile lorcdmine, sub loviturile stäpânilor lor, care se vor rdzbuna pe ei pentru propriileinfrfingeri i pierderi. Pentru a le face soarta mai blândd i mai sigurd, noi suntemsiliti sä renuntám la multe dintre pretentiile pe care dreptul cuceririi ni le-ar fi pututda asupra Portii. Rusia, adaugAnd fortei reale, foga reputatiei, devine farä indoialdprimadintre puteri, putere onoratd, respectatd, aliatà cdutatd, aliatã pretuitä.

In faimoasele tratate din Westfalia din 1648, Franta §i Suedia au reuit sä sefacd proclamate garante ale celor trei religii din imperiul Germaniei. Insä acestetrei puteri erau mai putin interesate de religie, donnd mai degrabd sa obtind unpretext constant pentru a se amesteca in toate afacerile imperiului germanic120 .

Vremurile s-au schimbat, politica a progresat. Nu cred cd Rusia, cu toatä puterea

"9 Cu cativa ani mai inainte, Senatul luase in discutie problerna imigrarii in Rusia aortodocsilor din Impenul Otoman i hotarase ca aceia dintre moldoveni, valahi si celelalte popoarede credinta ortodoxa supuse Turcilor" care vor dod sa se aseze in Rusia sal fie indemnatt sä nu o facain regiunea de frontlet-a, et cat mai spre interior, recomandand provincia Orenburg pe Volga; veztRoger Bartlett, Human Capital. The Settlement of Foreigners in Russia 1762-1804, CUP Archive,1979, p. 40-41. Un alt calator strain, Guillaume Ludolf, estima ca /And in 1752 se asezasera in NouaSerbie 30 000 de moldoveni, vezi Andrei Otetea, Contribution a la question d'Orient, Bucuresti,1930, p. 166-167.

12° Franta, care in afard Ii proteja pe credinciopi protestanp, induntrul feint Ii nimicea prinfoc sable. Este cunoscutei toatei aceastei atone cz inconsecventa atdt de surprinzdtoare a uneiorganizdri care, cii toate acestea, a sedus atdtea puteri. Este insd adevdrat cd oasta o vreme pentrutoate Lnota lut Bilistein].

250

,y/

www.dacoromanica.ro

sa, ar putea acum obtine aceeasi prevedere in favoarea religiei ortodoxe121. Nouarepublica ii poate deschide calea, va deveni locul de retragere si azilul tuturorortodocsilor persecutati din Europa si Asia. Ce arme sunt cele ale religiei! Cesprijin! Ce diversiune, cu entuziasmul de care este nedespartita. Cu o politicainteleaptä si cu timp, se fac revolutiile! Dar daca ne grabim, pierdem totul.

In al cincilea rand, intemeierea noii republici va face mai usoara incheiereapacii din partea Portii. Intrucat Poarta este interesata de cele cloud provincii doarpentru a pasta o legaturä mai lesnicioasä cu puterile Europei, deoarece apararea lorar costa-o multi oameni si mult mai multi bani deck tributul anual pe care ilincaseazd, pentru ca stapanirea lor era pentru Poartä mai degrabd un lux si uncapriciu deck o realitate, intruck diferenta de religie a fost pand acum o piedicd denetrecut in vederea alipirii si chiar supunerii pe care popoarele i-o datorau,deoarece printii sau hospodarii pe care Poarta ii numeste si care-i datoreazaintreaga lor manre si avere au tradat interesul ski in toate rdzboaiele, fie infavoarea Poloniei, a Casei de Austria sau a noasträ si, cred eu, in favoarea oricdreialte puteri care ar fi fost implicate, pentru ca s-ar putea pretexta cd provinciile seplang de incalcarea vechilor lor drepturi si privilegii, a aror respectare o cer astazisub protectia noastra122, insumarea tuturor acestor motive bine intemeiate va facemai putin greu pentru Poarta sa accepte cedarea bor. Spun cedare, sau mai degrabarenuntare, pentru ca Poarta nu are asupra acestor provincii, cel putin asupraMoldovei, deck un simplu drept de protectorat care nu se constituie insa intr-ostapanire123.

121 Ulterior Rusia a interpretat uncle articole ale tratatului incheiat la Kuciuk-Kainargi (1774)in sensul unui protectorat asupra ortodocsilor din Impenul Otoman. Semnificatia articolelor 7 si 14din tratat este insa foarte controversata in istonografie Pentru o introducere in problema vezi articolullui Roderic H. Davison, Russian Skill and Turkish Imbecility: The Treaty of Kuchuk KainardjiReconsidered, Slavic Review", 35, 1976, p. 463-483. Din pacate, in istoriografia romaneascainterpretarile asupra tratatului de la Kuciuk-Kainargi au fost profund influentate de contextul politicin care au fost sense. Astfel, in anil 1960, analiza lui Al Vianu urinal-este fidel principnle marxiste, invreme ce reinterpretarea lui Gabriel Baddrau, din anii 1980, este pronuntat nationalistd, veziAl. Vianu, Aplicarea tratatului de la Kuciuk-Kainargi cu privire la Moldova ,si Tara Romdneascei(I 775-1 783), Studii," 13, 1960 $i Idem, Considerata asupra caracterului act:II:tap administratielruse in Teirde Romdne (I 769-1 774), SMIM, 1, 1965 $i G Badarau, Considerata privind raporturileromiino-otoniane intre 1 774 47 1802, AIIAX, 20, 1983, p 135-151 $1 21, 1984, 193-202 Pentruezitänle pe care le aveau chiar si autoritatile rusesti in a interpreta dreptul de protectorat" asupraMoldovei, vezi schimbul de scrisori din 1775 dintre N Repnin $i Ecaterina a II-a publicat de N. Iorga,Acte privaoare la Grtgore Alexandru Glum din colectia printului Vladimir Ghica, RI, 1928, p. 55-57.

122 Asupra vechilor drepturi si privilegii ale Moldovei $i Tani Romanesti in raport cu ImperiulOtoman, asa cum erau descnse de boien, vezi memoriile de la Congresul de la Foc$ani inaintate deMihai Cantacuzino $i Enachita Vacarescu, in Vlad Georgescu, Mémoires et projets de reforme dansles Principautés Roumaines I 769-1830, Bucuresti, 1970, p. 37-41. Capitulatiile pe care boieni learata la congresul de la Focsani pentru ali justifica revendickrile au fost editate de lorga inGenealogia Cantacuzinilor, p. 492-508.

123 Aceasta este perspectiva boierilor moldoveni asupra raporturilor cu Impenul Otoman.Boieni moldoveni au reusit sa-1 convingd pe P. Rumiantev sa spnjine includerea acestor privilegiionginare" ale Moldovei in acordurile cu Poarta, vezi Al. Vianu, Cu privire la hatiserifurile deprivilegu acordate Principatelor Romdne in anul I 774, Romanoslavica", 5, 1962, p. 71-103


Mi se pare c5 unul dintre cele mai puternice argumente ce-i trebuie inffitisatesi unul dintre cele mai mari motive pentru a se hotari [sã faca pacea], ata in oclnilocuitorilor Constantinopolului, cat si in cei ai Europei, este ideea simplä cãimperiul Rusiei nu profitd in nici un fel de ceea ce Poarta pare a pierde. PrecepteleCoranului vor da imediat divanului un pretext si o scuzã legitimd pentru pace,pentru cä sultanu1124, pe care noud ne place s5-1 vedem atât de despotic, ddsocoteard pentru pace si fazboi natiunii i armatei, iar in acest caz natiunea parereprezentatä de locuitorii capitalei.

Cu privire la comertul provinciilor Moldovei i Valahiei, acesta este de primanecesitate orasului Constantinopol, pe care-1 aprovizioneaza cu grâne, came,sdräturi, miere, unt, cai i nenumärate märfuri de consum125. In schimb, cele cloud'provincil aduc de la Constantinopol multe obiecte de lux. Oricare ar fi soarta celorcloud provincii, chiar dacä vor trece sub dominatia rusk iar moravurileobiceiurile adoptate de locuitori trebuie sa" se schimbe pentru a se apropia de alenoastre, politica va cere sä le fie läsat comertul liber cu Constantinopolul. Acestaeste singurul mijloc pe care provinciile il au pentm a atrage bani in circulatiepentru pläti impozitele, de vreme ce este singurul debuseu pe care-1 vdd pentruprodusele lor care, altminteri, ar deveni in parte nefolositoare. Nu este nici unulcare sd intereseze Rusia, deck vinurile bor. Aducem yin in fiecare an si acestcomert cu noi nu va creste prea mult, oricare ar fi soarta celor doug provincii.

De asemenea, se face comert cu bldnurile noastre in aceste provincii, dar niciel nu va creste mult. Dimpotrivk va sadea pe mässurd ce locuitorii din toate claselese vor apropia de obiceiurile noastre.

Indltandu-le la rangul de repubhca, Poarta va fi usor de lämurit cd nu va aveain nici un fel de suferit comertul sdu. Dacd ele ar intra sub dominatia noastid,comertul nostru cu ele nu va putea niciodatä sà devind prea mare, iar manufactunlenoastre si ale lor vor fi mult timp slabe. n fata tuturor acestor argumente, Poartatrebuie sa se hotkased.

In privinta celorlalte obiective ale negocierilor si ale pretentiilor fata. dePoarta, Rusia trebui sä accentueze sacrificiul pe care-1 face, de a nu-si insusi celecloud provincii, chiar sporind avantajele pe care le-ar fi gdsit acolo; o negociereimplied mai multe mdsti. Acesta va fi un motiv in plus pentru noi de a cere alteconditii care s'd fie mai avantajoase, pentru noi sau pentru acesti sarmani ortodoesi,la a caror stare nu ne putem gandi decat cu mild i pentru care trebuie sã facemsacrificii, cu ajutorul religiei si al politicii.

124 Le Grand Seigneur.125 Pentru aprovizionarea cu grau a Istanbulului vezi studiul M M Alexandrescu-Dersca

Bulgaru, Contribution a l'etude de l'approvisronnement en ble de Constantinople au XvIlle siecle,Studia et acta orientalia", 1, 1958, p. 13-37. Un alt aventuner francez, d'Ot6e, agent al regeluiPoloniei, a ldsat o descriere detaliatä a marfunlor aduse la Istanbul, a regiunilor din care erauimportate i a pretului acestora. Raportul lui d'Otée din 1779 precizeaz cã Istanbulul eraaprovizionat cu grk din arhipelag, din Crimeea i din principatele danubiene, acesta din urmd fundvdndut cu 40 de parale kilogramul; vezi Andrzej Dziubitiski, Une description inedite du commerced'Istanbul dans la seconde mouth du xvir siecle par un agent du roi de Pologne, ,,Hemispheres,"12, 199'7, p 129-146.

252

§i.

§i.

alio

www.dacoromanica.ro

Noua repubhcd reuneste, dupd p5rerea mea, toate avantajele in stare sä oconvingd pe Majestatea Sa Imperiala sa imbratiseze aceastd organizarem. Usureazdincheierea pacii din partea Portii si, ceea este infinit mai bine, face pacea durabildsi aproape de neclintit, intrerupand orice legaturd cu Europa a puterii otomane, inafard de comert. Pentru Rusia, un asemenea cdstig, o asemenea pace reprezintd untel atk de pretios inat, din aceastä perspectivd, ea poate sacrifica avantajele pecare continuarea rdzboiului i le dd, sau i le promite. Un mare imperiu este carmuitdupd principii diferite de cele ale unei mici monarhii, ale unei monarhii ce de-abiaapare. Organizarea sa este neschimbatd, politica sa este grandioasa, vede totul inmare. Ea nu mai poate fi cuceritoare, existä limite politice si naturale i, dacd suntdepäsite, se deschide o präpastie inaintea ei. 0 spun cu indrdznealk Rusia va cdutasa-si intäreascd märetia, intärind pacea prin moderatia sa. Trebuie sä renunte latoate cuceririle sträine, pentru a alcdtui induntru o organizare pentru a creste si a seimbundtdti127. Acolo o cheamd slava cuceririlor, acolo va gäsi nenumarate lupte depurtat, victorii terestre i navale de cdstigat. Ce slavd pentru suverand! Ce fericirepentru imperiul sAu! Ce alte teluri ar putea impresiona mai mult o impardteasckmama popoarelor sale! Aceastd organizare intäreste asezarea naturald i politicä aimperiului, ii asigurd o pace aproape vesnicd. Din toate *tile, nu va avea dreptvecini cleat state aliate si prietene, state republicane, pasnice prin organizare sauprea slabe pentru a dori sd intre in conflicte. In nord este Suedia, la apus, Curlandaimpreund cu cdteva pdrti din Po Ionia. La sud, Po Ionia i noua republicd. La räsdritputerile asiatice care nu ne nelinistesc. Cu o bund politica in afark va dorrmi o pacevesnicd din toate partile imperiului, care-i va da mijloace de a consolida toatevastele sale provincii, de a le imbundtati, de a le popula128. Aceasta ar fi starea incare Rusia, cred eu si-ar putea spune putere dominantä sau, cel putin, cea dintdiputere a Europei, induntru si in afard. Ea va deveni arbitra suveramlor, mediatoareanatiunilor. Ea poate, prin urmdrile actualului rdzboi, sä constituie aceastä organizare,organizare unia in randul puterilor vechi i modeme.

Noua republick odatä recunoscutd de toate puterile Europei, inträ inorganizarea generala a echihbrului. Europa devine garanta mentinerii sale, Poartaeste obligatä sa' renunte la toate pretentiile, la orice sperantä de a o recuceri. Dacdar intra cele cloud provincii sub dominatia Rusiei? Europa le-ar privi farä interes,Poarta nu ar fi legatd prin nici o cedare, ar cduta neincetat sa le readucd subascultarea sa, facând din aceasta un tel fundamental al organizdrii sale, dacd

126 Dacd totup organizarea Majestdui Sale Imperiale houirdoe sd dispund de cele cloudprovincu pentru wzarea unui print 'nevn al case: Imperwle, nu ar putea, in circumstantele actuale,sd pregiiteascd punerea sa in aphcare pentru vutor? [nota lui Bilistein]

127 Alternativa pe care Bilistein o expune Ecatennei a II-a, modernizare sau expansiunetentorialä, este confirmata de unii istonci, care considerd expansiunea impenald din secolul al XVIII-lea drept unul dintre principalii factori ce au impiedicat modernizarea Rusiei. Pentru o introducere inproblemd vezi Simon Dixon, The Modernisation of Russia 1676-1825, Cambridge, 1999, p 50-53

128 Am scris indeawns in altd parte cã organizarea noastrd interward trebwe soi se spryine peprovincule noastre sudice, pe care le consider cele mai interesante din imperiu, pentru a fi inarmonie §.1 pentru a spryiw.organizarea noastrd externd, care, de asemenea, trebuie sã imbrdtigzeiodide sudice ale Europe:. hi starea actuald nu se poate decal specula, nu a venit vremea de a punein aphcare [nota lui Bilistem].


vreodata va fi in stare sa constituie una. Ea ar gasi mereu ajutor la unele dintreputerile Europei, fie si doar pentru a infaptui o diversiune impotriva noastra.Sarmane le provincii ar fi marul discordiei, ale carei victime nefericite ar fi chiarele, fiind teatrul unui rdzboi neincetat, expuse tuturor ororilor care 1-ar insoti.

Documentele publice au anuntat csa cloud mari puteri au devenit mediatoareintre noi si Poarta129. Rezultatul acestei medieri pare a se lam asteptat. Dar ceintentii au asemenea medieri? Putem noi conta pe o sinceritate prietenoasà? Nu vaconta eel mai mult politica proprie?

Ambasadorul Angliei la Poarta isi da, de-asemenea, dupa cum se-aratd, multastaruinta. Admir toata aceastä politica, tot acest ze1130. Sas fie pentru noi? Sa fiepentru Poartd? Fiecare putere are, pentru a spune astfel, destule neplaceri. Anglia,care oferd medierea sa131 puterilor straine pentru a se face folositoare, este ea insäsiobligata, pentru propriile sale afaceri, sä recurga la mediatori strdini. Functiaprincipald a unor buni mediatori ar fi de a preveni rdzboiul. Mediatorii sunt buni,adesea necesari, dar pentru puterile slabe, pentru puterfle al caror plan, depinzandde mai multi aliati, este supus nesigurantei, neajunsurilor, pentru puterile ale cdrorarmate au avut doar victorii neinsemnate, contrabalansate de alte victorii, pentru cain rdzboi este foarte obisnuit ca cele cloud parti sa-si atribuie victoria sausuperioritatea in aceeasi actiune

Rusia nu se gaseste in nici unul dintre aceste cazuri. Ea este o mare putere, eaeste singura sa aliatd, planul sau este stabilit, rard a depinde, lard a fi legat de vreoaltd putere. Armatele sale obtin, pe uscat si pe mare, succesele cele maistralucitoare, cele mai desavarsite si toate imprejurdrile ii fagaduiesc continuareaacestora. Cu toate acestea, o mare putere, o putere astfel victorioasa, nu doreste säcontinue rdzboiul la nesfarsit, nici sa impund dusmanului sau conditii atat de aspreInca sa-1 impinga sa riste totul. Aceasta este organizarea noasträ. Acum modelulnostru trebuie sa fie Roma in zilele ei de glorie. Victorioasà, ea propunea paceadusmanilor. Noile victorii nu o faceau sa ceard mai mult, dupa cum nicinenorocirile nu o faceau sa ceard mai putin. Dupd ce Rusia va face un plan cupacea pe care va dori sd o incheie, de ce sä nu-I propuna direct Portii, fara a treceprin canalul mediatorilor, pe care sirul victoriilor noastre ii va obliga sä devindrivalii nostri, pe care politica ii va sili in cele din urma sä caute sä intarzie sfarsitulsi sa ne lipseasca de avantajele pe care superioritatea armelor ni le-au asigurat132.Cate mijloace de pace izvorate din sentimentele umanitatii in general, in vederea

129 Prusia §i Austria.130 Pentru activitatea diplomatica a ambasadorului Angliei la Constantinopol pe parcursul

razboiului, vezi M.S. Anderson, Great Britain and the Russo-Turkish War of 1768-1774, TheEnglish Historical Review", 69,1954, p 39-58.

131 In dizboatele anterware ale Rusiet cu Poarta. Anglia a ofent intotdeauna medierea sa, maiat seamei in acela sfarpt prin tratatul de la Belgrad dm 1739. Se sue cit ce rezultat [nota lui Bilistem].

132 Este posibil ca Bilistein sa fi cunoscut instructiunile pe care Ecatenna a II-a i le daduse lainceputul campaniel lui Rumiantev, prin..care-i cerea acestuia sa incheie pacea pe campul de lupta,pentru a evita medierea unei terte puteri. Inca de la sfamtul lui 1770, Rumiantev se declarase gata denegocien directe pe campul de luptd, insa propunerea sa a fost respinsa de otomani, vezi V. Aksan,An Ottoman Statesman in War and Peace, p. 163.


incetarii urgiilor i ororilor pe care rdzboiul le aduce, izvorate din interesul bietilorortodoc§i, pentru care noi trebuie sa sacrificam o parte din cerintele noastre. Gloriaarmelor noastre, reputatia politicii noastre, dezinteresul Majestatii Sale Imperiale,moderatia sa, marinimia sa, vor fi pentru Rusia flori pretioase §i nemuritoare,infinit de preferat crqterii cu cateva provincii.

Aceasta modalitate de a propune pacea in chip direct, intra intru totul inorganizarea, sau dacd vrem, in ceremonialul Portii. Ei ii convine sa negocieze pecampul de luptd, cu armele in mand, in fata celor cloud armate, pentru a spuneastfel. Este precum o invataturd a Profetului sau i un articol al credintei sale.Negocierea, inceputd §i condusa in acest fel, mi se pare mai simpla i mai eficace.Ea este cu sigurantä mai glorioasa pentru Rusia. 0 gäsesc infinit mai onorabildpentru Poartd. Am putea sä o prezentam sub acest aspect, pentru ca, in fond, findinvinsa peste tot, formal, Poarta este supusa nenumaratelor etichete §i ceremoniicare nu aduc nimic miezului negocierilor. Am putea, intr-un schimb avantajos, sd-icnitam amorul propriu, pe care Ponta il leaga de nenumarate fleacuri §i sa obtinemceea ce ne-am propus.

Dacd este adevärat cd sultanul a intreprins acest razboi din intentii de maretie§i de cucenre, daca este adevärat cã el este un print näscut cu geniu §i cu calitati,acestea sunt motive §i rnijloace intemeiate pentru a negocia direct cu el. Situatia sapersonald §i cea a imperiului sail, trebuie sa-I facd gata sä apuce cu lacomiemijloacele de a le salva §i pe una i pe cealaltd. Un print de geniu are resursele de ase hotari sa actioneze impotriva nenorocirilor.

Dacd Poarta accept:a planul nostru, razboiul s-a srar§it §i pacea este facutä.Dacd refuza, razboiul este inevitabil §i totul este pregatit de partea noastra. Dona:lovituri de toba §i armatele noastre vor incepe sa mal#luiasca. Pe parcursulcampaniei, primele noastre succese mai pot Inca decide pacea. Cunoscand planulnostru, pentru a evita nenorociri §i mai mari, Poarta se poate hotäri sä-1 accepte.Mare le nostru tel va fi implinit. Cele cloud puteri ar fi lipsite de acest avantaj, dinmomentul in care s-ar indrepta catre mediatori. Cu cea mai mare bunavointa pecare am presupune ca ace§tia ar avea-o, intotdeauna pacea ar intarzia, cu mareledezavantaj cd sangele oamenilor va curge necontemt. Acesta este singurul pret alacestei intarzieri, pentru ca avantajele unui tratat definitiv nu vor crete prin catevacuceriri in plus sau in minus. Pacea are limitele sale, pe care un bun [orn] politic lepoate anunta de la inceputul unui razboi, indiferent de toate victoriile §i de toateinfrangerile.

Asemenea rdzboaie, precum acela in care am intervenit, trebuie sä fie prinnatura lor de scurta durata. Pentru acest lucru exista mai multe motive politice §imilitare. Rusia si-a masurat indeajuns fortele cu Poarta. Prin victoriile sale, printeama i prin suprematia pe care acestea le vor insufla, Rusia se va impune vremeindelungata in fata ei. Dar noi trebuie sa ne dorim sa punem capat inaintariinoastre, trebuie sa ne limitäm. Cu cat mai repede, cu atat mai bine. Nu trebuie nicica un duvnan, care a fost semet, sa fie constrans dincolo de un anumit punct, nici


ca toate puterile sd fie impinse dincolo de organizarea generald. Am mers destul dedeparte, contextul politic general ne indeamnd la moderatie.

Dupd ce vom alcdtui planul nostru, dupd ce-1 vom propune direct Portii, dacaea il va refuza dintr-un motiv, oricare ar fi el, de ce sã nu-1 comunicdm tuturorputerilor, prietene $i rivale? De ce sd nu facem din Europa judecdtor intre noi $iPoartd? Acesta este singurul mijloc de a evita prejudecdtile pe care continuareardzboiului le poate stdrni impotriva noastrd. Este singurul mijloc de a arunca asupradu$manului nostru $i partizanilor sai, toate relele pe care urmätorul rdzboi le vaaduce. Popoarele, puterile, atunci când vor depune jurdrninte de pace, o vor facepentru noi. Am putea astfel, printr-o dreptate politica, sä implinim toate succeselenoastre i sd ne insu$im tot ceea ce ne vor da sortii armelor.

Forte le politice se socotesc cu privire la cele care sunt stdpanite de fapt $i lacele care sunt dobândite. Ele se socotesc cu privire la cele pe care puterile du$manesau rivale le stapdnesc de fapt i la cele care sunt dobândite sau pierdute de ele.Chiar dacd Rusia nu va dobandi stäpanirea celor cloud provincii pentru a le alipiimperiului säu, deoarece ele sunt luate Portii, du$manul sau $i pentru c5 nu tree la oaltä putere pentru a o mari, noi trebuie sã ne cdlduzim dupd politica. Cu atAt maimult cu cat, eu cred cd am al-Mat in detaliu principiile i urmärile intrdrii lor subdominatia noastrd. in ultimii mai putin de 60 de ani, Rusia a sustinut trei rdzboaieimpotriva Portii. Dacd cele cloud puteri se vor invecina prin alipirea provinciiloramintite, indrdznesc sd spun cd, cu sigurantä, razboaiele vor deveni mai dese $i maipericuloase. Dupd aceasta se poate socoti dacd stäpAnirea celor cloud provinciimeritä asemenea riscuri.

Organizarea, sau dacd vrem ideea noii republici, mi se pare a reune$te totceea Rusia si-ar putea dori pentru imperiul sdu cu privire la cele cloud provincii, aMoldovei $i a Valahiei. Ea impline$te un mare tel pe care noi nu ni 1-am propus inframantarile din Po Ionia. Acest mare tel, de a indeparta pentru totdeauna putereaotomand de mice disputa' cu noi $i de orice influenta in Europa asigurd o cinstenemuritoare imperiului $i armatelor sale, reprezintä una dintre cele mai glorioaseepoci ale domniei Ecaterinei a II-a, usureazd incheierea pdcii $i o face mai durabild,aproape ve$nic5. Religia ortodox5 Ii va da o noud insemnatate; ea gäse$te aici o adoua putere, un al doilea addpost, o republica ortodoxd.

Memoriile politice sunt rare in ziva de astdzi $i foarte inutile. Ele ajung fieprea devreme, fie prea tdrziu. Convins de aceste neajunsuri $i de celelalte neplacerice nu pot fi separate de munca de acest fel, am intdrziat sd vi-1 dau. infati$andu-1aduc drept chezd$ie pentru mine adevdrul care std la baza memoriului, folosul pecare 1-ar putea aduce, sarguinta i respectul meu.

Cartierul General din Ia$i2 Martie 1771


MEMORIU ASUPRA CRESTERII PE CARE FRANTA 0 POATE OBTINEPENTRU COMERTUL SAU DACA VA DESCHIDE SCHELE

ALE LEVANTULUI DIRECT IN PROVINCIILE MOLDOVEI SI VALAHIEI133

(1776)

Produsele din provinciile Moldovei si Valahiei sunt foarte numeroase134. Elecuprind: bolovani de sare135, grail, orz, boabe, mazdre, linte, lemn de stejar renumitpentru constructia vaselor; lenm de brad, de fag si de carpen pentru rotdrit sipelonage (?)136, lemn de ulm si de frasin, atat de folositor in construirea trdsurilor sicarelor, ceard galbena, miere, cdnepd, in, lând, bitum natural care este de douäfeluri, unul negru si celdlalt rosu acesta se scoate, aproape Mil nici o cheltuiald,din puturi in 'Arrant de o adancime de cdteva picioare, ale caror surse sunt nesecate137.

Salpetru se &este intr-o multime nenumaratd de locuri la suprafata pdmantului,acesta putand fi considerat drept un produs natural, [pentru cal poate fi obtinut cufoarte putind munca138. Salpetrul poate constitui o ramurd Insemnatd a comertului,fie cd este exportat nelucrat, fie cd este presehimbat, in acele locuri, in pudrd.

Franta, din porturile sale, i§i poate trimite vasele direct la Cetatea Albd139, inMarea Neagrd, care, in acest loc, primeste Nistru114° si pe Durfäre in portul Galati141

133 Traducerea s-a facut dupd editia memoriului publicata de Alexandre Stroev si IleanaMihai l a in Enger une Republique souveraine, hbre et independante, p 171-180.

134 Pentru o analiza similard a marfurilor care puteau fi exportate care Tara Romaneasca siMoldova, precum si a celor care puteau fi importate, vezi Charles-Claude de Peyssonnel, Traité sur lecommerce de la Mer Noire, editat fragmentar in aildtori strdini, vol. 9, p 391-407. Ar fi interesantde comparat aceste liste, care pun ambele accent pe resursele naturale ale Principatelor, cu cea dinraportul inaintat de boierii munteni curtii din St. Petersburg, in anul 1770, in care sunt mentionate maiales produse secundare, vezi N. Iorga in Genealogia Cantacuzinilor de Banul Mihai Cantacuzino,Bucuresti, 1902, p. 451. Din pdcate, memonul inaintat de Alexandru Ipsilanti Ecatennei a II-a in mai1775, cu privire la comertul Valahiei, semnalat de tarina intr-o scnsoare catre Repnin, nu a fost Incaeditat; vezi memoriul nr. 25 din repertoriul lui VI. Georgescu, Mémoires et projets de réforme dansles Principautés Roumaines 1769-1830, p. 9.

133 Este demn de remarcat ca. Bilistein aseaza sarea in fruntea listei de produse moldo-muntene.Pentru exploatarea sarii in secolul al XVIII-lea, vezi studiul Aurorei Ilies, 'tiri in legdturd cuexploatarea Rini in Tara Romdneascei pcind in secolul al XVIII-lea, SMIM, 1,1959, p 155-197.

136 Acest termen nu este atestat de mci un dictionar sau enciclopedie. Ar putea fi o greseald descriere a lui Bilistein si in loc de pélonage, sa fie pélotage (lemn pentru tors) sau pilonnage (lemnpentru tasat).

137 Pare a fi vorba de ceard de parriant" (ozochenta); vezi si C. C. Giurescu, Veclumeaexploatdru petrolului p a ceru de peimánt" in Tdnle Romdne, p. 125-133 in Contnbutii la istoriastiintei si tehnich romanesti in secolele XV - inceputul secolului XIX", Bucuresti, 1973.

138 Mai multe surse privind exploatarea silitrei in Moldova si Tara Romaneasca sunt adunatede C.C. Giurescu, Despre producerea silitrei sau azotatului de potasiu in Tdrile Romdne, p 193-199in Contributii la istona stiintei".

139 Alaerman (azi Bilhorod, Ucraina)140 Editorii Al. Stroev si Ileana Mihaila observa ca in acest memoriu Bilistem foloseste o forma

romanizata a denumini, Mester, in vreme ce in precedentul memoriu, scns cu cinci ani mai devreme,folosea forma Dniestr.

141 Galatz.


din Moldova. La Galati, sau foarte aproape, se varsd in Dundre Prutul i Siretul,cloud ape care traverseazd Moldova de la nord la sud i care sunt de cel mai marefolos pentru a aduce produsele i a le imbarca. Vase le din Egipt §i Berberia vinadesea in portul Galati. Deasupra, in locul numit Chilia, Dundrea se arunca inMarea Neagra, de unde drurnul care Constantinopol §i imprejurimi dureazd doarcateva zile, adesea cloud sau trei, dupd cum bate vantul.

Produsele care nu ar conveni deloc Frantei, sau care vor dep4i consumul sau,vor fi revandute strainilor cu un profit mare.

Cele cloud provincii nu au nici un fel de manufacturi sau de fabrici, nici chiarpe cele mai elementare. Cu toate acestea exista consum §i lux in imbracaminte.Putem importa [sic!] aici, cu promisiunea unei bune vanzari, tot felul de marfuri,mai ales postavuri, matasuri ware, ceaprazuri de aur, caftane, etc. Marfurileimportate sunt aproape acelea§i ca pentru schelele din Levant. Moldovenii §i.valahii arareori se dedica comertului. Grecii §i armenii au facut 'Dana acum totcomertul activ i pasiv al celor cloud provincii142. Dar ace§tia nu sunt decat micinegustori fail inteligenta §i, adesea, fail bund-credintä. De altfel, ei plaitescdobanzi de 20, 30 §i 40 la sutd §i totu§i ei obtin repede averi insemnate pe care, celmai adesea, le duc in afara [tarii]. De asemenea, toti autorii care au scris desprecomert au atribuit celui de la Marea Neagra ca§tigurile cele mai insemnate.

Spania, pe care eu o consider ca avand acela*i interes ca *i Franta143, ar puteain egald masurd sa exporte [sic!] din aceste provincii, un numär de produse i demateriale pentru marina, sau Franta i le poate revinde.

Cele cloud provincii nu trebuie privite prin prisma stärii lor actuale. Trebuiesä ni le inchipuim in starea de dezvoltarea la care vor ajunge imediat ce proprietariipamanturilor i poporul vor vedea o piata liberd pentru produsele lor. Agriculturapoate deveni aici atat de imbel§ugata, incat provinciile vor putea furniza in afara ocantitate imensd de grand". Franta §i aproape intreaga Europa suferd de 25-30 deani de lipsd de grane §i de un fel de foamete. Indräznesc sä spun cd, dacd Franta vadeschide cu cele cloud provincii comertul pe care acest memoriu il imbratiwalas, eanu va mai fi niciodatä expusä vreunei lipse145.

Dintre toate puterile maritime §i comerciale, Franta este cea mai invecinataacestor cloud provincii §i cea mai in masurd sä traga foloase din produsele §icomertul lor. Manic fac aceste provincii vecine Frantei.

142 Pentru o analiza a structurii entice a negustorilor care faceau comert in Tara Romaneasca insecolul al XVIII-lea, vezi Gh Lazar, Les marchands en Valachie, Bucuresti, 2006, p 102-145.

143 La moartea regelui Carol al II-lea de Habsburg, in 1700, tronul regatelor spaniole reveniseunui Bourbon, Hip al V-lea

144 Aceasta remarca asupra potentialului agricultuni moldovenesti si muntenesti se regaseste inrelatanle mai multor calaton si diplomati straini, vezi J. Carra sau raportul consulului din 1808publicat de Cernovodeanu si A Lazea, Noi izvoare stattstice din arluvele ruse privitoare laPrincipatele Romcine, Revista Arhivelor", 35,1973, p. 53-95.

145 Optimismul lui Bilistein, care la prima vedere pare o martune a capacitatii de productieagricola a Moldovei si Tdrii Romanesti, trebuie interpretat pnn pnsma disputelor din Franta, din arm1760 si 1770, asupra comertului cu grane. Politica Regatului in acesti ani ezita intre politica delibertate a comertului cu grane, promovata de fiziocrati, si o politica de monopol a statului, promovatade masunle lui Joseph-Marie Terray, vezi Henry C. Clark, Compass of Society: Commerce andAbsolutism in Old-Regime France, Lexington Books, 2006, p 153-221.


Pentru aceasta, ar trebui randuitä o companie sub numele de Compania MariiNegre care ar da de indata o cu totul alta dezvoltare agmulturii, produselor,comertului activ si pasiv al celor cloud provincii.

Marsiha sau Toulon par a fi porturile cele mai potrivite drept sedm general alacestei companii.

Poporul de aici trece drept foarte lenes, poate ca asa si este?146 Dar el nupoate fi tocmit la aproape nici un fel de muncd, acolo nu exista aproape delocsalariu, la ce i-ar folosi munca? Gandind astfel, el se margineste sa fie destul deprost imbracat, sä manance si sa doarma. Sa aiba foloase de pe urma muncii sale,sa i se dea salarii si atractia, certitudinea castigului si toate acestea il vormetamorfoza intr-un muncitor folositor §i indemanatic. Si cate mii de oameni nuvor fi angajati direct in noul comert? Castigul se va revarsa asupra tuturorcelorlalti, chiar si asupra acelora care raman in casele lor si in general asupratuturor claselor natiunii.

In afara de marile teluri ale comertului mai sus-amintite, muntii ce poartanumele de Muntii Carpati, care despart cele cloud provincii de Ungaria i deTransilvania, ascund induntrul lor mine de aur, argint, cupru, fier, cositor, plumb,cinabru, ocm, arsenic, sulf, marcasit, alaun, marmurd si alte minerale. Am o micaharta a Valahiei pe care sunt aratati muntii in care se and principalele mine. PrintulCantemir spune in istoria sa ca domnii si boierii nu au indraznit niciodatd, subcarmuirea otomand, sd exploateze minele, de teamd ca nu cumva turcii sä incaseze,singuri si doar pentru ei, toate veniturile, impovarand locuitorii cu noi munci si

147corvezi .

Mai multe rauri poartä nisip si fire de aur pe care egiptenii, numiti tigani, stiucum sa-1 stranga, dar pe care, lipsiti de credinta, il vand in afara [tarii1148.

Regele trebuie sd asigure aceleiasi companii un privilegiu exclusiv de 40 deani pentru exploatarea acestor mine. Se stie cd sunt foarte bogate, vor fi un nouPeru pentru compania care le va deschide. Noi mergem sa cautam bogatii in Indii sile nesocotim pe cele care sunt aproape sub ochii nostri.

Toti muntii si pämanturile care cuprind aceste mine au paduri irnense pline delemn de stejar, carpen, fag, brad, ulm, frasin si alte specii, de toate marimile. Toti

146 Lenea românilor este un monv ce revme destul de des in relatarile caldtonlor strann dinaceasta perioadd, vezt de exemplu relatarea lui Erasmus Heinnch Schneider von Weismantel inCeilcitort streimi, vol 8, dar si in descnerea moravurilor moldovenilor de Dimitne Cantemir. Pentru oincercare de a interpreta aceste observatli prin pnsma unei etici ortodoxe", care condamnd profitul,vezi D. Barbu, Etica ortodoxd st spintul" românesc", in Firea roniallor, ed. Daniel Barbu,Bucuresti, 2000, p 40-50.

"7 Dar Alpii nostri nu sunt lipsiti ruci de bogatia obisnuitd a muntilor, adica de mine deminereuri. Dar, in vremunle vecht, si cumpdtarea Principilor si hpsa de bdiesi de mind au impledicatdeschiderea lor. In vremurile noastre, le-au stat piedicd Moldovemlor ldcomia Turcilor si teama ca, totcAutând bogatii, sd nu-si 'Nara, odatã cu mosia, si truda si câstigul Dar cà munni nu-s lipsitt deaceste avutn subpdmântene stau drept dovadd pdraiele ce curg de la poalele lor[.. ] Pe acestea le culegTigann, le curata de murddrie, si-si dobdndese de acolo atata aur, incdt, in fiece an, ii pot pl'ati SotieiPrincipelui, sub numele de dare, st patru ocale de aur, care fac 1 600 de dramun", in D. Cantemir,Descripuo, p. 89-90.

148 Pasajul despre bog:a:title muntilor Carpati se regäseste, cuvânt cu cuvânt, la inceputulmemoriulut din 1782, adresat lui Bihstein, vezi Hunnuzaki, XIX/1, doc. 61.


acesti munti si toate aceste pdduri sunt proprietdti neinsufletite, fard vreun fel devenituri pentru proprietari. Compania s-ar intelege cu acestia pentru un pretneinsemnat, ceea ce ar face foarte putin costisitoare exploatarea acestor mine. Cutoate acestea, ea ar aduce un beneficiu dublu, atat proprietarilor cat si companiei149.

Muntii si pamanturile pe care se gdsesc aceste mine apartin mandstirilor,seniorilor nurniti boieri, mazililor sau rdzesi1or'50, iar unele sunt cedatesuveranitdtii. Nu existd nici un proprietar capabil s'a deschidd aceste mine, niciprintii nu o pot face. Asadar, acestea sunt comori ingropate pentru proprietari,pentru popoare si pentru intregul comert european.

Potrivit obiceiului european, minele de aur si de argint apartin suveranilor,care-i despAgubese pe proprietari cu contravaloarea parnânturilor. Intrucat in acesteprovincii, acest obicei nu este nici cunoscut, nici in vigoare, ar trebui facutd odeosebire intre minele de aur si de argint si toate celelalte. Concesiunea ar acordaexclusiv companiei minele de aur si de argint, platind proprietarilor o compensatiepentru valoarea pamantului si. o recompensä pentru Odure. Oricum, pentru ei ar fiun astig statornic si nou, de vreme ce nici ei, nici strdmosii lor nu au avutniciodaa vreun folos si de vreme ce, dupa. cei 40 de ani de concesiune, totul li seva inapoia. Dar in aceastd perioadd de timp, ce circulatie a numerarului!151

Cu privire la minele de cupru si la celelalte, ele trebuie de asemeneaincredintate companiei prin concesiune, pentru acelasi nunfar de ani, sub conditiilesi pe temeiul invocat cu privire la minele de aur si de argint152.

149 Paragraf reluat in memorial din 1782.150 Boiares, Maztls, Reseschs.151 Pasajul similar din memoriul din 1782 este considerabil mai dezvoltat Marele Senior

[sultanul] are suveranitatea chrectd sr supremd el o increduneazd pentru a fi exercztatd un tunp, saripotrivit vaulter sale, celor dot prunt numitz hospodari, care mci nu au p nici nu pot obpne vreundrept de proprietate asupra suverantnint, sau asupra drepturllor 0 atributelor suveranudtit. Existdprin urmare motive sd credem cd proprietatea depluld asupra minelor apar,tine doar proprietarilorpdmeintulur, in afard de o neinsemnatd rdsplatii pentru suveran, clacd acesta o va cere. Potrivitopinulor Ita Cantemtr, extstd totusi motive sd credem cd Turcit vor dori sd ceard oarecare drepturtca omagiu pentru suveranitate. Asadar, compania trebuie sd fie sub protec,tia muusterulut, sd seadreseze Porta pentru a obtine privilegiul concepunn, dupd care va negocia cu proprietarit mtnelor,pdmcinturdor si peidurzlor preful despeigubtrilor. Despdgubirea pentru prima concesrune nu poate fiprea importantd, pentru cd pad acum toate aceste proprzetap au fost moarte pentru stripdnit kr. Totceea ce vor prunr de la compante le va aduce un cdpig sigur si nou, de vreme ce ntct strdmosir kr,nici ei, nu au beneficiat niciodatd in vreun fel, si fdrd compante, mar nu ar fi beneficiat, tar dupd 30sau 40 de ant de concesrune dreptul de folosund va fi inapozat dreptului de proprietate, in asa felInc& proprietarn ill se bucure st sd dispund de el dupd cum vor crede de cuvnntd. Proprtetarti nutrebute sd fie fortati sd-p concesioneze pdmiinturde impotriva dortntei lor. De vreme ce et nu arputea sd refuze decdt dintr-un caprictu, aceasta ar fi o spetd a maximet de drept roman, potrivitcdreta binele public este mar presus de interesele particulare. Asadar, suveranul ar avea dreptul sdacorde o concestune st un privilegiu general, flird de care o compame nu se poate angaja inchelturehle uner asemenea actnnuitt.

152 Slacest paragraf este mai dezvoltat in memonul din 1782: In intreaga lard fiecare senioreste hber sd deschuld pe primeintul sdu mine de cupru, de fier st altele, care se gdsesc acolo Bozeriimoldovem sz valaht, care, pounnt constitunez provinculor kr, au pe pdmeinturde kr drepturtlesentortale cele mat intinse, il au cu stgurantd si pe acesta, in chip deplur In situatia lor actualdacesta este pentru ei un drept mort. Se poate prin urmare presupune cd er le vor ceda de bund vote sila un pret bun aceleasi compann, frith a fi necesar a le cuprinde in concepune. Libertatea pe care ovor avea va fi un monv pentru a-1 determina sd le cedeze o vreme, panel cdnd vor vedea myloaceleprin care ar putea et inpsz sd le exploateze.


Cu toate acestea, compania trebuie sd-§i dea toata silinta sd menajezescrupulele i chiar prejudeatile proprietarilor, atat in obtinerea concesiunii, cat §iin punerea ei in aplicare.

Ministerul otoman, intrevazand o cre§tere a veniturilor sau a excedentuluicuvenit lui, va fi dispus sd acorde concesiunile, privilegiile §i toate favorurile careii vor fi cerute'53.

Printii vor privi cu placere acest nou bel§ug care le va cre§te veniturile §i leva inlesni incasarea celor vechi. Astfel, sunt motive sd credem cd ne vor promitetoate inlesnirile i tot sprijinul din partea lor. Compania, dupd ce va fi obtinut de laPoartd concesiunile §i privilegiile necesare, va trebui sa dea acestor printi, infiecare an, cdteva daruri §i plocoane pentru a le pdstra bundvointa.

Proprietarii pamanturilor, o repet, vor gdsi un c4tig statomic §i nou, ceea ceva asigura adeziunea lor. Astfel, totul se potrive§te pentru a face foarte u§oardobtinerea concesiunii §i pentru a garanta punerea ei in practica.

M-am insurat in Moldova cu o domniward din casele [boiere§ti] de frunte, acarei familie este proprietara multor pamanturi. Am petrecut aici cinci ani, i-amstudiat trasaturile naturale §i chiar morala §i politica. Cred cã pot fagddui cd voi fifolositor companiei. Intrucdt, totu§i, ea nu poate fi intemeiata, nici nu poate incepe pebaza expunerii unui particular, oricat de seducdtoare i veridice ar parea afirmatiilesale, am onoarea de a ma adresa direct ministrului pentru a alege negustori deincredere, care vor trimite la fata locului negustori experimentati, naturali§ti,mineralogi, mineri §i alte feluri de experti. Apoi, compania va putea fi intemeiata pebaza raportului acestora §i, dacd va gdsi acolo cd§tig, va putea face promisiuni.

Pentru un foarte mare c4tig, compania ar trebui sd intemeieze in cele cloudprovincii sticldrii pentru toate felurile de sticld, manufacturi pentru sare de le§ie §idrobwr de vopsit §i toate celelalte manufacturi ce consumd lenm §i cdrbune. Inpdrtile in care aceste cladiri ar trebui ridicate, lemnul nu are nici un fel de valoare,multe milioane de stejari, de fagi, de carpeni §i de alte specii de copaci zac intin§ipe pdmant. Proprietarii pädurilor ar da ceva bath pentru a fi folositi, fie ridicati, fiear§i, astfel, ei ar c4tiga un nou teren. Toate manufacturile §i fabricile ale cdrorcheltuieli cresc datorità folosirii lemnului §i cdrbunelui, vor produce cu costurifoarte mici §i, astfel, vdnzarea va fi intru totul garantatd154.

153 Pentru problema constringenlor dominatiei otomane asupra comertului Pnncipatelor, vezistudiile lui Bogdan Murgescu, Avatarurde unlit concept: monopolul comercial otoman asupra TardorRomdne, RI, 1,1990, nr. 9-10, p. 819-845 §i Comert st politica- in relapile románo-otomane (secoleleXVIXVIII), RI, 8,1997, nr 9-10, p. 573-590.

154 Memoriul din 1782 cupnnde alte cdteva scurte articole Dau in continuare titlul acestora,adaugdnd cupnnsul lor doar atunci cand apar elemente noi fatd de memonile precedente ale luiBilistem. (6) Morde si ciocanele ludraulice pentru fier; (7) Ptata de desfacere pentru toate acesteproduse de cupru st fier - Plata de desfacere pentru toate aceste produse de cupru, fier p de altemetale prelucrate va fi foarte intlnsii st in plus, sigurd, mai intth in intertorul celor doud provincit, laConstanunopol, in Bulgaria, in Crimeea, pe tdrmurile Mdrit Negre si in alte part!, (8) HotdrdrileMinistrulut Otoman, (9) Hotddirde Hospodardor-Companta, dupd ce a obpnut de la Poartdconceszunea, trebute sei dea un dar in fiecare an prinplor nunup Hospodari, ardtdndu-le cinstirea strespectul cuvenit, pentru a-t pdstra de partea sa p pentru a-1 determina sd spripne indephnirea unortelun care sunt importante st pentru provincitle lor st pentru btnele locuitonlor din toate clasele.Pentru Hospodart mat cu seamd, vor fi o noud sursd pentru a le creste veniturde Trebute asadar sdse asigure dinspre partea lor intregul spryin p ajutor in execularea I-planurdor companiet 1; (10)


Planul propus contine mai multe avantaje sigure. Primul in ceea ce privestePoarta, seniorul suzeran. Al doilea in ceea ce-i priveste pe printi, seniorii vasali.Cel de-al treilea, in ceea ce-i priveste pe toti proprietarii de pamanturi, care sunt cuprecadere boierii. Cel de-al patrulea, in ceea ce-i priveste pe top lucratorii.

Negustorii si oamenii trimisi in recunoastere trebuie sa fie indrumati careambasadorul regelui la Poarta si recomandati de ministru. Ambasadorul nu vaintampina mari obstacole in negocierile sale, ci doar o incetineald, dupd cum stã inobicei mimsterului otoman.

Adeseori, noi am parcurs cele doua emisfere si acesta cu o mare pierdere deoameni si de bani, pentru a cauta noi directii de comert, pentru a intemeia o colonie.Planul meu le ofera pe arnandoud, aproape sub ochii nostri si la indemana noasträ.

Ca urmare, compania ar putea avea factorii in cele cloud capitale, saucomptoare, precum si in porturile Galati sau Cetatea Alba si un consul generalprecum in Schele155.

Imperiul Otoman a privit si va privi intotdeauna Franta drept o puterevrednica de interes, dupd cum si Franta a considerat la fel Imperiul Otornan.Esecurile razbomlui, care tocrnai s-a terminat, pot raci putin atitudinea ministruluiotoman; dar dupa un an sau doi, el va uita nefericirile trecute, lucrurile vor revenipe Mgasul cel vechi, adevarata politica isi va recapata drepturile, cele cloud puteriisi vor regasi intelegerea si armonia. Comertul si navigatia intretin intre supusiiputerilor o legaturd, un interes reciproc. Ele tin in chip Iduntric de politickstrangand nodurile prieteniei si ale bunei intelegeri intre aceste puteri. Asadar, noulcomert, noile randuieli propuse, au si avantajul de a zamisli noi legaturi, noiinterese si de a le intari pe cele vechi, intre Franta si Poartd. Datorita acestorcalitati, indeplinirea lor este atragatoare pentru rege si pentru Franta si legaranteaza protectia cea mai de seamd.

Baronul de Bilistein,Versailles, 9 martie 1776

Manufacturile de arme si unelte, (11) Stickirdle; (12) Sarea de /eve; (13) Fabric, de hdrae; (14)Factorii de intemelat Franta a dus mestesugurile ateit de sus, incdt acestea au devenit acum preamulte. Franta are o infinitate de muncitori, cluar 0 de mestesugan de toate felurile, cdrora le lipsestehim!. Un mare nunuir dintre et 10 vor pardsi meserule si muncile, vor stabili mesiesuguri noi, vorperfectiona allele, imbogdund strdinu limit, adesea dusmani, cdrora le vor spori populatta, comertul..! .,,aie celelalte myloace Alm pier datormi diferentei de climat 0 din alte nenorocm. Franta iipierde at toate familule lor, cii top urmasii. Toti acesu mestesugari 0 muncitori atrasi in acestepromo, de siguranta shybei si a distigulut vor intemeia factoru, care vor conserva sentimentulnational, speranta de a se intoarce in tard dupe- ce vor fi stráns o oarecare avere, (15) Un noudebuseu pentru Franta; (16) Siguranta noilor factoru, (17) Armonizarea manufacturdor (dmPrincipate cu cele din Franta)

155 Cu doi ani mai inamte, in 1774, un alt caldtor strain ce isi incercase norocul in Principate,Gian Pietro Nagny, fost secretar al lui Grigore Ghica, inaintase un memoriu ducelui d'Aiguillon incare propunea constituirea unui post de consul in Moldova, enumerând avantajele comerciale pe careFranta le-ar putea obpne in aceastd tara, vezi Al. Stroev, Les espions frangais en Russie durant laguerre entre la Russie et la Turquie (1768-1774) in L'influence frangaise en Russie au XVIII' siecle,ed. J.- Poussou, A Mem, Y Perret-Gentil, 2004, p. 589 Primele consulate franceze in Moldova siTara Romfineascd au fost deschise in 1797.

262

-

www.dacoromanica.ro

AZMI AHMED EFENDI

(1790)

Diplomatul otoman Azmi Ahmed efendi a calatont pnn Tara Romaneasca i Transilvania incursul voiajului diplomatic intreprins de la Istanbul la Berlin, in perioada cupnnsa intre noiembne1790 martie 1792'.

S-au conservat putine informatii certe asupra vieçii i carierei lui Azmi Ahmed. S-a nascut la odata anterioara anului 1749 (anul dispantiei parintelui sau), probabil in jurul anului 1740 si a decedatpe la 1821, fund inmormantat la Istanbul, in cimitirul din cartierul Eyub. Ascesiunea lui indepartamentele centrale ale marelui vizirat (Divan-i Humayiin), s-a datorat protectiei i sustineriioferite de ruda sa, renumitul om de stat Resmi Ahmed (1700-1783). Natura rudernei intre AzmiAhmed si Resmi Ahmed este controversatd. Specialistul in istoriografia otomand, Franz Babinger 1-aconsiderat pe Azmi Ahmed ca nepot al lui Resmi Efendi2, in vreme ce in studii mai recente estenominalizat atat cumnat3, cat si ginere4 Reprezentantul Prusiei la Istanbul, baronul von Diez, care 1-acunoscut pe Azmi Ahmed in capitala de pe Bosfor i 1-a reintahut ulterior in Prusia, in corespondenotrimisd suveranului sãu ii aprecia pe oficialul turc drept nepot al lui Resmi Ahmed'.

lndephnind o dregatorie marunta, Azmi Ahmed 1-a insopt pe Resmi Ahmed, insarcinat cu osolie la Berlm...in anul 1763, delegatie care la dus si la inapoiere a calatorit prin Moldova si TaraRomaneasca. In 1787, in anul deschiderii rdzboiului otomano-rus, a fost tnmis in misiune lacarmuitorul Marocului (Fas), Molay Mehmed cu obiectivul de a crea dificultdp flotei ruse dinMediterana6. La o data necunoscutd, insa anterioara anului 1790, a avansat la postul mektupcu, adicäsecretarul cabinetului marelui vizirat, dregatorie care t-a deschis accesul la esalonul superior aladministratiei otomane. Dupa misiunea din Prusia, Azmi efendi ca inalt demnitar a condus difentedepartamente din sfera finantelor centrale, raspunzand de controlul stramtonlor (Bokaz naziri);aprovizionarea ahmentara (hububat nazirt) etc. A condus pentru mina vreme al doilea defterdarlac(§ykla sani defierdari) al impenului si apoi ministerul afacerilor interne (rikab-i hirmayun kethudasi)7.

' Stanford J. Shaw, Between Old and New. The Ottoman Empire under Sultan Sehm III 17891807, Cambridge, Massachusetts, 1971, p. 189, probabil printr-o eroare mecanica, a prelungit stagiullui Azmi Ahmed efendi la Berlin in intervalul 1790-1794.

2 Fr. Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke, Leipzig, 1927, p. 329.3 M. Guboglu, Doud manuscrise turcesu de Ahmed Resnu efendr in bibhoteca V A Urechia"

din Galati privind tarile romeine, in vol. 100 de ani de la infiintarea primer biblioteci publice dinjudetul Galap, Galati, 1974, p. 150.

4 Virginia H. Aksan, An Ottoman statesman in war and peace- Ahmed Resin: Efendr. 1700-1783,Leiden, New York, Koln, 1995, p 28 (ginere), p. 87 (cumnat).

5 Otto Müller-Kolshorn, Azmi Efendrs Gesandtschafisreisen an den preussrschen Hof EinBeitrag zur Geschichte der drplomauschen Beziehungen Preussens zur Hohen Pforte unter FriedrichWilhelm II., Berlin, 1918, p. 94

6 Faik Resit Unat, Osmanli sefirleri ye sefaretnameleri, ed. Bekir Saki Baykal, ed. IV, Ankara,2008, p. 148-149 Despre misiunea in Prusia, ibidem, p. 149-154.

7 Detalii asupra carierei lui Azmi Ahmed efendi la GLimec Karamuk, Ahmed Azmi EfendisGesandtschafisbericht als Zeugnis des osmanischen Machtyetfalls und der beginnenden Reformaraunter Sehm III, Frankfurt/M , 1975, p. 202-207.


Solia condusa de Azmi Ahmed find de rang inferior, in ierarhia protocolului diplomatic, suitasa nu era impunatoare. A fost insotit de un numar redus de slujiton, cum rezultã si din totalulatelajelor i bidiviilor inchinati in menzilurile amplasate in afara hotarelor Imperiului otoman; printreoficiali s-au eat Mustafa efench, cu rang de secretar al ambasadorului i hatmanul ConstantinCaragea (Karaca) , in calitate de dragoman8.

Azmi Ahmed Efendi si-a indeplinit misiunea in conjunctura evolutiei dezastruoase a rdzbooluiinceput in 1787, confruntare care opunea Impenului Otoman doua forte coalizate: Austna si Rusia.Biruit pe campunle de lupta de inamicn sai care ocupasera Moldova si Tara Romaneasca, tradat" dealiatul sau, Prusia, cu care incheiase o alianta formala la inceputul anului 17909, Selim III, al caruiobiectiv maximal pnoritar II constituia recuperarea Crimeei, a parafat un armistitiu prelimmar cuAustria la Giurgiu in luna septembrie19, cu speranta Ca va opri ofensiva rusa prin activarea regeluiPrusiei contra Rusiel.

In luna decembne, cand Azmi Ahmed efendi a parasit patna, deja debutasera tratativele depace turco-austriece purtate la Sistov, iar rusii lansasera asaltul asupra cetatilor otomane de la gurileDunarii Tulcea, Macin), pentru a debarca in Dobrogea.

La revenirea in patrie, in primavara anului 1792, a elaborat un Raport de solie" (Sefaretname)asupra misiunii indeplinite in Prusia. Relatarea cuprinde o sumard descnere a itineranului strabatutpnn Tara Romaneasca si Transilvania.

Edit:: ale sefaretname-ului lui Azmi Ahmed efendi Sefaretname-i Ahmed Azmi, Istanbul 1303H /1885-1886; raportul rezumativ este inclus in vol. V din Istoria" (Tarih) a lui Cevdet Pasa, operacare a cunoscut mai multe editii (v. Cevdet Pcqa tardunden segmeler, vol. I, ed. Sadi Irmak, BehcetKemal ceglar, Istanbul, 1973, p 375-389). In 1918, Otto Midler Kolshorn a tipant doar traducereain limba germana a raportului de ambasadd utilizand un manuscns aflat in Germania. Folosind unmanuscns stanbuliot, in 1975, istoricul Gumec Karamuk a talmacit tot in limba germand (failstranshterare) textul onginal al lui Ahmed Azmi efendi.

Fragmentele reproduse aici constituie traducerea textului raportului de ambasadd, in variantelepublicate de Otto Muller-Kolshorn'' si de G. Karamuk'2.

Deoarece i s-a anuntat comandantului (muhafiz) fortaretei din Vidin,excelentei sale, fericitului Mi pasa, ca noi plänuiam sä intram in Vidin in zivaurrnatoare, asadar cand ne-am apropiat, au venit pentru a ne intampina, inainteamentionatului pasa, vistiernicul i agaua pasalei, cat i secretarul seraschierului dinVidin, excelenta sa, Mehmed pasa, acompaniati de circa patruzeci pana la cincizecide slujitori; ne-au condus in locul de incartiruire, pregatit de catre ei in interiorulfortäretei Vidin.

8 Identitatea translatorului este dezvaluita intr-un berat din 27 iulie 1793. Actul otomanprecizeaza Ca dragomanul hatmanul Constantin Caragea a primit privilegii in vara anului 1792deoarece si-a indephnit slujba pe langa Azmi Ahmed potrivit cerintelor sale de supunere i ca aaratat devotament i credinta", M.A. Mehmed, Documente turcevi privind atom Romdniei, vol. III,1 791-1812, Bucuresti, 1986, doc. 22, p 48-50.

9 La 31 ianuane 1790, baronul von Diez, incalcand competeno acreditata, a semnat la Istanbulin numele regelui Prusiei o alianta formald cu Imperiul Otoman, parafata de partea turca de ministrulde externe (reis ul-kuttab), Mehmed Rasid Efendi si de judecatorul armatei (kadiasker) din Rumelia,Mustafa Asir Efendi, St J. Shaw, Between Old and New, p 46

'" A I Bagis, Britain and the Struggle for the Integrity of the Ottoman Empire. Sir RobertAinslie's Embassy to Istanbul, 1 776-1 794, Istanbul, 1984, p 113.

" Otto Muller-Kolshorn, Aznu Efendis Gesandtschaftsreise, p. 29-35,61.12 G Karamuk a inclus in lucrarea sa (Ahmed Azmi ..) o anexa documentard care cuprinde cele

44 pagini ale mss. lui Azmi Efendi (din biblioteca Millet Genel Kiittiphanesi, mss. nr. 825), reprodusefotografic Grape acestei initiative, desi ar fi fost la fel de utild i o transliterare in caractere latine,putem stabili indubitabil ea satul aflat intre Calafat i Craiova se numea Czorozu i nu Ciorozap(identificare propusa de cei 2 editon ai textului Integral). Toponimul de la p 3, randul 6, se poate cltidoar Cioroiu sau cu alte vanante de vocale tari (textul este vocalizat)

264

(Ismad,

www.dacoromanica.ro

In ziva de dupd sosirea noastrd, dragomanul nostru13 a fost trimis impreundcu un altul, un prusac repartizat suitei noastre, din partea ambasadorului prusacplenipotentiar din Istanbul'4 in Calafatu115 aflat dincolo. Deoarece s-a dat de stirecapitanu1uil6 ungur din partea austriacd, care rezida in Calafat, ca noi intentionamsã calatorim prin Austria cdtre Prusia, si pe deasupra pentru ca in ziva sosiriinoastre in Vidin fuseserd instiintati de mentionatul seraschier, inainteaamintitului cdpitan oamenii nostri trimi§i dincolo, cu zece slujitori, au vegheat capand sä sosim la Calafat, sã ni se pund la dispozitie träsurile i caii tocmiti, ca saajungem la Craiova, capitala celor cinci districte, numite Valahia Neagra12.

Deoarece oamenii nostri se inapoiaserd la Vidin cu vestea se poate traversacand se doreste", in ziva de miercuri 8 decembrie [1790118 am trecut dincolobagajele noastre, pe bacuri neacoperite19 i cateva ore mai tarziu am trecut i noiintr-un caic, cu cinci banchete (bq oturaldi cete kayikz )20, apartinandcomandantului fortaretei din Vidin.

Avand in vedere ca de la Calafat pand la Craiova majoritatea satelor aflate pedrum erau pustiite i nelocuite, ne-am prcrs sä mergem, rdstimp de zece ore, 'Andla al doilea popas, in satul numit Cioroiu2 ; insä, de vreme ce aici nu era niciun calde postä, iar caii inhamati proveniti din satele dimprejur, erau costeliviinfometati, pand seara nu s-a ajuns la locul de popas. Deoarece in acea zi ninsesedeja destul de mult, iar dupa amiaza s-a starnit un vant puternic, astfel incat vizitiinostri erau aproape inghetati, a fost trimis inainte unul dintre calaretii care fuseserarepartizati suitei noastre, pentru a ajunge cat mai iute la destinatie.

13 Hatrnanul Constantin Caragea.14 Fnednch Wilhem Ernst von Knobelsdorff, ambasadorul care 1-a inlocuit pe baronul von Diez.15 in textul turcesc Kalafat16 Am tradus termenul kapudan prin cApitan.17 Valahia Neagra este traducerea liberd a toposului turc Kara Eflak, prin care administratia

otomanh desemna de fapt regiunea Oltenia. Cele cinci judete (bey kaza) indicate de raport erau:Valcea; Jiul Superior, Jiul Inferior; Mehedinti i Romanati. Expresia cele cinci judete din parteaCratovei" (Krayova tarafinda bey kaza) apare in raportul trimis Portii de Nicolae Mavrogheni innoiembne 1788, V. Veliman, Relaptle romdno-otomane (1711-1821) Documente turceyti, Bucuresti,1984, doc. 201, p. 574-578.

18 Data / rebi til-ahir 1205 H. din calendarul musulman corespunde cu 8 decembrie 1790 dincalendarul solar.

19 In text iistilagik deschis deasupra". in terminologia navald otomand prin iisttiagik sedesemna o luntre in formã de said, cu vdslasi si panza, utilizatä pe Dundre i tdrmunle Mdrii Negrepentru operatiuni de transport, M Z. Pakalin, Osmanli tanh deyinilen ve terunlen sbzliikii, vol. III,Istanbul, 1971, p. 561.

29 in text vete kayii. Tip de ambarcatiune ward care utiliza pentru propulsare numaiCaic mai lung cleat tipul ustilagik, utilizat pe fluvii pentru transportul tununlor i munitnlor, M Sertoglu,Resimh osmanli tanhi anstklopedisi, Istanbul, 1958, p. 66.

21 Pe harta ridicatà de Specht, intre septembne 1790 mai 1791, satul Cioroiu este amplasat pedrumul care lega Calafat de Craiova, Militbrische Carte der Kleinen oder Oesterreichischen undgrossen Wallachei, welche beide zusammen aus 394 Sectionen bestehet, und wehren demWaffenstillstand zwischen der k; k; und der tiirlaschen Armee vom Monat September 1790 dis Ende May1791 durch den General-quartiermeisterstaab unter der Direction des Obristen Specht geometnschaufgenommen, und in das rune ausgezeichnet worden. These Carte ist in den halben Masstab derwiener Zoll zu 2000 Schrit in 108 Blaettern zusammengesetzt. Masstab von 10 000 Schntten. SatulCioroiu din jud. Dolj este atestat in ultima treime al veacului XVI-lea, find oferit in danie de jupamta

devenitd monahia Eufrosina, cdtre Episcopia Râmnic, DRH.B Tara Romdneascei, vol. VII(1571-1575), ed. $t. Stefanescu, 0 Diaconescu, Bucuresh, 1988, doc. 184, p. 243-244

265

si

Vlddaia,

scale.

www.dacoromanica.ro

La solicitarea noasträ pentru cinci pand la zece cai zdraveni, capitanul ungurinsarcinat cu paza sus-amintitului sat Cioroiu, ne-a pus la dispozitie, sä ne parvina,noua vizitii $i optsprezece cai. Apdar, noaptea, pe la trei ore dupd asfintit, amajuns la popas. Craiova este la o distantä de doar zece ore de amintitul sat. Insä,deoarece drumurile erau deluroase si noroioase si, pe de altd parte, caii cum s-aspus mai sus erau raiä vlaga, cu sigurantä la Craiova nu se putea ajunge intr-osingurd zi; prin urmare, noi am condcit, o noapte, intr-un sat ruinat, situat la cinciore departare de Craiova. In zma urmätoare, cAtre seard am intrat fericiti inCraiova, in conacul care ne fusese pregätit.

Deoarece noi, in once caz, pentru a ajunge in Prusia trebuia sd calatorim prinmijlocul Austriei, ambasadorul plenipotentiar prusac din Viena (Beg)22, cu bundchibzuintä, solicitase anterior, in scris, de la impäratul roman23 un permis de trecerepentru cAlatoria noastra. Si pe aceastä bazd, au plecat ordine de la mentionatulimpärat cdtre toate locurile avute in vedere, ca in cursul calatoriei noastre sä ne fielivrate cai si trdsuri, pentru noi, pentru suitd, pentru bagaje contra unei sume debani potrivite, care urma sd fie achitatd de noi, pentru a ajunge in sigurantd $i teferila frontiera prusacä.

Printr-un curier (kuryer) plecat anterior de la Istanbul' la Berlin, care seintorcea in ziva trecerii noastre cdtre Calafat, a ajuns in maina noasträ copiaamintitei porunci, care fusese ata$atà unei scrisori a mentionatului emisar. Lasosirea noasträ in Craiova a venit la noi un maior de la generalul (ceneral) austriaccare se gdsea acolo. Dupd ce ne-a intdmpinat cu binete potrivit obisnuituluiceremonial, a intrebat: Dumneavoastrà aveti un permis de trecere de la Istanbul(Asitane-i saadet)26 care sä \fa permitd cdlatoria de traversare prin Austria?". Lacare eu i-am explicat: Din Istanbul (der-i Aliyye) nu avem niciun document, dar aufost date porunci de imparat dupd cum s-a ardtat mai sus in amanuntime $i

copia uneia din acelea ne-a fost trimisd nour. La acestea, eu i-am ardtat lui copia.El a replicat: Dacd imi penniteti as dori sd o duc generalului, prietenuldumneavoastra"; a luat-o $i a dus-o generalului. Deoarece Inca nu ajunsese vreo$tire la numitul general in legatura cu ordinele dispuse in modul descris mai sus,acesta era nedecis ce sa intreprinda. Totusi, deoarece din Bucure$ti (Bükre.), avenit un ordin in sensul continutului acelui inscris, el indatd a intocmit o scurtdmisiVd $i ne-a pus-o la dispozitie impreund cu copia pe care i-o trimisesem.

Deoarece in scrisoarea sa se mentiona a pentru noi era necesar sä rdmânemin carantind la Craiova, de la cinci pand la zece zile, apdar am hotkat ca din zivasosirii noastre sä evitdm, vreme de opt zile, o intdlnire cu alti oameni, astfel incdtam zdbovit doar in locul de incartiruire. Inainte de a cincea zi, dupd intrarea noastràin carantind, a venit din nou un om de la amintitul general; dupd ce a intrebat destarea si sdndtatea noasträ a anuntat cd a venit din nou o scrisoare de la Bucure$ti,cu continutul ca deoarece in Istanbul nu era nicio molimä, nu ar mai fi necesard orämanere in continuare in carantind; sä fie pregatiti cai $i trAsuri pentru ziva in care

22 Diplomatul Konstans Philipp Wilhelm Freiherr v. Jacobi Kloest.23 impdratul Leopold II.24 in text der-t Ahyye = inalta Poart:d ahas Istanbul.26 In textul turcesc ruhsatname cu sensul de permis, autorizatie26 Centrul sau cuibul fericirii.

266

-

-

www.dacoromanica.ro

vom dori sä caldtorim mai departe. Apoi, imediat chiar generalul a sosit in casanoasträ i s-a scuzat, cu explicatia: pentru dunmeavoasträ, nu ar fi fost necesard oedere in carantind. Dar daa nu am fi infaptuit acest lucru, s-ar fi produs indignare

§i nemultumire in rAndul populatiei".Tinandu-se cont cd tinutul Valahiei se terminä la Orwva (Nova), in Craiova

s-a mai poposit inca o zi pentru gdsirea träsurilor necesare pand la Or§ova i

obtinerea orezului i a altor lucruri trebuincioase, care in cursul alátoriei nu ar fifost obtinute. In ziva urmätoare, la plecarea spre Or§ova, ne-au fost repartizati, caescortä de protectie, un cdpitan cu cinci sau ase oameni aldri.

Ada Kaleh se aflá fatä in fatä cu Or§ova. Initial, locul de incartiruire trebuiasa fie in aceastd fortdreatd. Deoarece, din diverse motive, locul de incartiruire s-atransferat la Orwva, la apropierea noastrà de Ada Kaleh, a venit la noi un maiordin partea unui general insärcinat cu protectia acestei fortarete §i ne-a anuntat, dupdce s-a interesat de starea i de sändtatea noastrd, cd in Or§ova ar fi gata pentru noicaii de drum §i ca" a fost desemnat pentru suita noastrd un cdpitan alduzd pana laTimiwara. Deci s-a mers spre Or§ova. Ne-am odihnit acolo o noapte. In zivaurmdtoare am trecut, sub indrumarea apitanului, prin trecatoare de la Mehadiaspre Timi§oara. 5i la aceastä fortificatie s-a ajuns in cinci zile. Guvernatorulacesteia, un general de origine spaniold, find un om ospitalier, ne-a trimis, deindatà ce am sosit in Timiwara, un emisar special; dupd ce el s-a interesat de starea§i de sandtatea noasträ, prin invitatia la conacul sdu, ne-a ardtat prin modul cel maipoliticos §i binevoitor deplind ospitalitate. Deoarece nu era nicio posibilitate deinnoptare in unele popasuri de pe drumul de la Timi§oara la Buda, am fost sfatuiti,in cursul unei discutii cu amintitul general, cum am putea ajunge cel mai bine laBuda. Acesta era de parere cd dacd pe zi s-ar merge Cate opt ore, in timpul noptii s-ar putea gäsi incartiruire corespunzdtoare. Insä, dacd se dorea sä se mearga maimult de opt ore, acest lucru ar fi fost foarte obositor pe drumurile ingreunate deapropierea iernii. Din acest motiv noi am hotdrdt sä mergem zilnic pând la Buda,Cate opt ore, timp de zece zile. Am plecat in directia Budei cu un oficial, insdrcinatde general cu insotirea noasträ.

In a treia zi de la plecarea noastrd de la Timiwara am ajuns la Kanija §i in apatra zi am traversat, cu o ambarcatiune numitä bac, râul Tisa care desparteprovincia Timi§oara de provincia Buda. Acum am hotdrdt sa" rdmânem in fortareatade pe drum, numitd Seghedin.

<CALATORIA DE REVENLRE LA ISTANBUL 1792>

Fiind indeplinite unele din cele mai acute necesitáti ale cälätoriei, am plecatde acolo <de langa Viena> §i dupd ce am trecut de fortdretele din Buda iTimi§oara, am parcurs §i depd§it drumurile impracticabile ale Transilvaniei itrecdtoarea transilvaneand; a§adar, am ajuns in ora§ul Sibiu (HermeniVat), numit §iSibin, care trebuie socotit intre cele mai mari ora§e ale Transilvaniei, situat la patruore distanta de hotarul Tarn Române§ti (Eflak); dupd un popas de o zi, am traversatteritoriul Tarii Romane§ti i cäldtorind vreme de trei, patru zile am atinsBucure§tiul; de la Bucurqti in trei zile am ajuns la malul Dundrii; am trecutDurfarea cu ambarcatiuni neacoperite.


MAHMUD RAIF EFENDI

(1793)

Mahmud Raif Efendi a caldtorit la sfar§itul toamnei anului 1793 prin Tara Româneascd §iTransilvania, in calitate de secretar-bef (ser katth) al ambasadorului Yusuf Agah Efendi, numit deSe lim III ca pnmul ambasador permanent al Imperiului Otoman la Londra'. Se pare c'd decizia destabilire a unei arnbasade permanente in Anglia s-a decis in cursul intrunini din 13 iulie de la sediulpalatului Bebek, situat pe malul Bosforului, re§edinta ministrului de externe (reis al-laittab). Laconsfatuirea secreta au participat din partea turcd: reis Mehmed Rabid Efendi, fostul kadiasker(judecdtorul armatei) Tatarcikli Abdullah Efendi i Gheorghe Constantm Moruzi, dragomanul Portil,§i, din partea britanick ambasadorul Sir Robert Ainslie, Stephano Pisani, translatorul ambasadeibritanice, §i Plobrond, secretarul ambasadorului englez2. Ca prim ambasador permanent a fost instalatYusuf Agah Efendi, care activase ca scrib in departamentul marelui vizirat §i ulterior la arsenalulnaval. In suita acestula, care numara 14 membri (inclusiv sIujitori), s-a aflat §i Mahmud Raif Efendi,remunerat pentru misiunea sa cu suma anualà de 8000 pia§tri i cu 4000 piabtri alocati ca bani decheltuiald pentru acoperirea exigentelor aldtoriei. Ceilalti membri oficiali erau. trezoreriul(hazinedar) Mehmed Dervi§ Efendi; Mehmed Tahir Efendi, fiu de aristocrat turc, musulman (ehl-iIslam kiyizade); Emanuel Persiany, primul translator (terciiman-i evvel)3; Gregorio Valerianus, aldoilea translator (terciiman-i sant) i Yanku Savrud, fiu de aristocrat, nemusulman (zimmini kiyizade).Dupd sursele turcebti, ultimul a fost inclus la solicitarea voievodului Tani Românebti, AlexandruMoruzi4.

Mahmud Raif s-a näscut la Istanbul in jurul anului 1761, deoarece izvoarele otomane precizeaza cain momentul decesului, in anul 1807, era in etate de 47 de ani Dupd o relatare inclusd in depe§a trimisd deambasadorul britanic Sir Robert Ainslie din Istanbul citre H. Grenville, secretarul de la Foreign Office, la24 august 1793, Mahmud Raif numit in aceastd lurid ca secretar de ambasadd era in varstA de 32 de ani, erastambuliot i avea reputatia de onest. Anterior lucrase in aparatul birocratic al marelui vizirat, structurd incare reu§ise sa promoveze ca bef al scnbilor (bay kalfa)5.

Partizan fervent al reformelor promovate de Seim III, Mahmud Raif la sugestia ministruluiafacerilor externe, Mehmed Rasid, a fost numit ca secretar al lui Yusuf Agah la 12 august de marelevizir Damad Melek Mehmed Pa§a (mai 1792 octombrie 1794). Mahmud Raif Efendi a rezidat inAnglia trei ani bi jumdtate, rastimp in care bi-a indeplinit cu brio sarcimle diplomatice i, totodata, bi-aperfectionat cunobtintele de limbd franceza, recunoscutä in epoca' ca limba diplomaticã in relatiileinternationale.

' Stanford J. Shaw, Between Old and New. The Ottoman Empire under Sultan Selim III 1 7891807, Cambridges, Massachusetts, 1971, p 187-188

2 intreprinderile ambasadorului englez la Istanbul sunt prezentate in detaliu de A.I. BagibBritain and the Strugle for the Integrity of the Ottoman Empire. Sir Ainshe's Embasy to Istanbul(I 776-1794), Istanbul, 1984.

3 Armeanul Emanuel Manolachi Persiany, originar din Pera (Beyoklu), cu studii neterminate laPadova, cunoscator al hmbilor orientale (turc5., arabA i persand) §i occidentale (latind, francezd,italiand), s-a afiat pând in 1790 in slujba volevodului Nicolae Mavrogheni (1786-1790).

Mehmet Alaaddin Yalginkaya, Mahmud Raif Efendi as the Chief Secretary of Yusuf AgahEfendi, the First Permanent Ottoman-Turkish Ambassador to London (I 793-1797), in OTAM, 1994,vol. 5, p 406, n. 59.

5 Ibidem, p. 401.

268

1

www.dacoromanica.ro

Revenit in patrie, la solicitarea lui Yusuf Agah, cu intentia de a demonstra sultanului si mareluivizirat importanta functioani ambasadelor permanente, Mahmud Raif a scns in francea lucrarea intitulataJournal du Voyage'''. Din grupul jumalelor de ambasaa (sefaret name), cel redactat de Mahrnud Raif esteun unicat, deoarece toate celelalte sunt sense in limba tura. Intelectual fin si spint novator, Mahmud Ralf apublicat in 1798 opera Tabloul noilor reglementäri ale Impenului Otoman"7. Lui Mahmud Raif i seatribuie si un Manual de geografie" (Ic6let ul-cokrafiyye)8, tradus in limba tura de dragomanul Yakovaki(Iacovachi) efendi9, impnmat in anul 1804.

Expert in diplomatie, Mahmud Raif, supranumit Englezul" (Ingiliz) s-a ndicat /And la treaptade ministru al afacenlor externe, post pe care 1-a dirijat in intervalul 1800-1805. In anul 1807 a azutvictima in cursul unei revolte organizate de cazdrmile militare din Istanbul '°.

Relatarea lui Mahmud Raif asupra traseului parcurs prin Tara Rom5.neasca si Transilvania esteconcisä. A urmat ruta pe care a strdbdtut-o in 1791 diplomatul Ebubekir Raub Efendi trimis inmisiune la Viena, al am raport, mai detaliat, este netipdrit. De asemenea, ineditd este si relatareacontemporand intoemita de seful lui Mahmud Raif, diplomatul Yusuf Agah, autorul raportuluiintitulat Relatare a evenimentelor din Anglia" (Havadisname-i Ingiltere)".

Misiunea din care a facut parte Mahmund Raif Efendi a sosit la Ruse, dupã noud zile de lapdrdsirea Istanbului, adia la data de 22 octombrie 1793, petrecandu-si noaptea in orasul de pe malulDundrii. Probabil, in cursul zilei urmdtoare au traversat fluviul, poposind la Giurgiu, unde dejasosiserà trasurile trimise de Alexandru Moruzi. La 25 octombrie, dupd o cdlkorie de cloud zilemisiunea a ajuns la Bucuresti. Se pare ca au pdrasit capitala Tani Românesti la 1 noiembrie, dupd osedere de o aptdnidn'd in cursul cdreia au achizitionat furniturile necesare aldtoriei terestre pând laportul Ostend Deoarece autorul jurnalului nu ia in calculul etapelor temporale zilele de sosire si deplecare, este plauzibild plasarea datei traverarii Oltului si intrarea in carantina de la frontiera dintreTara Româneasa si Austria, la 6 noiembrie aldtorul turc nu precizeazd locatia amplasamentuluicarantmei, pe care convoiul otoman 1-a pat-Ask la 15 noiembrie, sosind in aceeasi zi la Sibiu A douazi, aratoriiturci oficiali au plecat spre Timisoara, oras pe care I-au gins dupä trei zile, adia la 18noiembrie. In ziva urmãtoare au continuat voiajul pe drumul spre Buda.

Fragmentul din jumal reprodus aici contine pasajul tradus din opera intitulata Journal duvoyage de Mahmud Raif en Angleterre, ecrit par lui-meme publicatä de istoncul M. A. Yalcinkaya12.

6 Manuscrisul intitulat Journal du Voyage de Mahmoud Ralf Efendi en Engleterre écrit parluy même" se eh in biblioteca Topkapi Sarayi Muzesi, Bib. Ahmed III, mss. nr. 3707.

7 Tableau Des Nouveaux Reglemens De L 'Empire Ottoman, Compose par Mahmoud RayfEfendi, ci-devant Secrétaire de l'Ambassade Impériale pres de la Cour d 'Angleterre, Uskiidar,1798/1213 H. Tomul republicat, cu o traducere in limba tura., de Arslan Terzioglu, Hilsrev Hatemi,Osmanli Imparatorluku'nda Yeni Nizamlarin Cedveli. Ingiltere Kralliki nezdindeki, OsmanliImparatorluku Sefareti Baskatibi Mahmud Raif Efendi tarafindan temp edilmistir, Istanbul, 1988.

8 Kemal Beydilli, Mirk Balm ve Matbaacihk Tarihinde Muhendisheine. MiThendishane velatiiphiinesi (1776-1826), Istanbul, 1995, p. 162.

9 Acest Iacovachi sau Iacovache poate fi identificat cu lacovache Rizo, care a indeplinit ovreme slujba de invdtacel de limbd" (dil oklan) la Ambasada Angliei, dupd ce anterior slujise peConstantin Mavrocordat. Detalii la Ion Matei, Reprezentanpi diplomatici (capuchehth) ai TdriiRomânesti la Poarta Otomand, ed. Nagy Pienaru, Tudor Teoteoi, Bucuresti, 2008, p. 278

1° Pentru informatii recente asupra viepi si carierei lui Mahmud Raif efendi, vezi KemalBeydilli, Ilhan Sahirt, Mahmud 126if Efendi ve Nizam-1 Cedid'e Deiir Esert, Ankara, 2001; ErhanAfyoncu, Mahmud Raif Efendi ve Ailesine Sair Kayitlar, Vesikalari, in Türk Kiiltilni Incemeleri",2002, nr. 2, p. 89-100; M.A Yalcinkaya, The First Permanent Ottoman Embassy in Europe. TheEmbassy of Yusuf Agah Efendi to London (1793-1797), Istanbul, 2010.

Manuscrisul operei Havadisname-i Ingiltere", având 24 pagini, s-a conservat la BibliotecaFatih Millet, Istanbul, clasificarea Ali Emiri, nr 840.

'2 M. A. Yaleinkaya, The First Permanent, p. 187-198 (Appendix III).


Sub lima Poarta numindu-ma Secretar al Ambasadei de la Curtea din Londra,am pardsit Contantinopolul cu Domnul Ambasadorl3 la 14 octombrie 1793; dupdnoud zile am sosit la Ruse (Roustzique), unde am traversat Dundrea pe cealaltaparte, unde noi am gäsit träsurile pe care le trimisese pentru noi voievodul TariiRomânesti (prince de Valachie)14 i care ne-au dus in cloud zile la Bucuresti(Buccorest). Am rämas acolo o sAptamâna ca sa obtinem si sä pregätim toate celede care aveam nevoie ca sa continuam calatoria noastra. Dupd sapte zile am sosit lacarantind in Transilvania, unde am zahovit zece zile15. Aceastä regiune estenotabila pentru muntii inalti care o imprejmuiesc si pentru torentul numit Olt, carecurge prin ea. Am plecat de acolo catre Sibiu (Hermanstadt), un oras frumos undenoi am dormit. De acolo, am sosit dupd trei zile la fortareata Timisoara (Témesvar),care este remarcabila. Transilvania si intregul tinut pand in apropiere de Timisoaraeste foarte muntos, fiind un teren accidentat cu o varietate interesanta de situri.Acest ultim oras este situat intr-o locatie foarte nesanatoasa. In general locuitoriisunt palizi si cu o mina muribunda. Aproape intreg Banatul de Timisoara provoacdfriguri din cauza cantitatii de apa baltita pe care este dificil sä o drenezi. Apoi am*Lit Timisoara pentru Buda; acest oras, cel mai important din Ungaria (Hongrie),este situat in frumosul tinut fertil de dincolo de Dunare. [Orasul] este inconjurat devechi fortificatii. Intre Timisoara si Buda este o câmpie continua, fara povArnisurisi fard copaci; find in principal pamant de pdsunat, acolo sunt multe animale.

13 Yusuf Agah Efendi.14 Alexandru Moruzi (1792-1796).15 Carantina era la Turnu Rosu, localitate de vamd cu lazaret.


CONTELE CAMILLO GIACOMAZZI

(1753-1833)

Camillo Giacomazzi s-a ndscut la 14 februarie 1753 §i a trecut la cele ve§nice la frumoasavarstd de 80 de ani, in 23 octombrie 1833. Dintr-o lucrare genealogica tipdntd in 1830 afldin cdGiacomazzi erau o familie distinsa, dell'ordine de'Segretan del Senato Veneto". Nobilitatea ei veneade la Consiliul nobil din Padova, la care fu agregata" in anul 1791, in persoana lui Angelo Maria,taal lui Camillo. Era deci vorba de o familie nobild de provincie, care numai in 1795, pe vremeadogelui Lodovico Manin, a primit o parte din feuda Cesana, impreund cu titlul comitall. AngeloMaria s-a insurat insd cu Aurelia Cornaro, dintr-o faimoasd §i foarte veche familie patrician5venetiand.

Camillo §a inceput cariera in 1778, la Veneta Cancel lena Duca le". Dupd care a fost trimis laPoarta, wide a indeplinit functia de secretar pe Iânga trei baili, intr-un rastimp de un deceniu. Apoi, in1794, a fost ins:di-mat cu o misiune de taind la Istanbul. A continuat sd fie un slujitor zelos al statului§i dupd incheierea existentei Republicii venetiene2.

Cele cloud relatii de mai jos, una din 1793, cealaltd din 1794, au fost identificate in CodiceleCicogna 1633 de la biblioteca Civico Museo Correr din Venetia. Codicele cu pncina poartd titlul:Vtaggi e villeggiature del Co[ntel Camillo Giacomazzi segretario di ambasciata Dacd cel dintdi texteste doar o come a jurnalului de adtorie de la Constantinopol la Venetia, din aprilieiunie 1793, inschimb celdlalt este un jumal autograf al lui Giacomazzi, cu privire la adtoria din 1794, de laVenetia la Constantinopol3.

Aceastd imprejurare ne face sd ne intrebdm dacA intr-adevar ambele texte apartin lui CamilloGiacomazzi. Fiincicd §i stilul celor douä relatii diferd substantial. Iar in cea din 1794 autorul vorbe§tedespre domnul Tani Romane§ti, Alexandru Moruzi, ca §1 cum ar fi auzit acum intdia oard de el, cutoate cd in anul precedent tot acesta era pe tron, pe cdrid bailul Niccolei Foscarini, impreund cu suitalui, a traversat Duna:I-ea §i a ajuns la Bucure§ti

Pe de alta parte, insu§i bailul Foscarini, care tocmai i§i incheiase misiunea la Poartd (17881793), odatà sosit la Viena, in 26 mai 1793, expedia o scrisoare in care, evocând primirea la domn,amintea cd inainte de a intra in Bucure§ti a fost intampinat de primul secretar al principelui", cupatru trasun. A fost invitat sd se suie intr-una dintre acestea, impreund cu doi membn al suitei,indicati nominal: nobilii Girolamo Diedo §i Vincenzo Fini. Iar in a doua trasurd s-a a§ezat ilfedelissimo Segretario Trevisan con un Uffiziale"4. Cu alte cuvinte, nu cumva relatia din 1793 esteopera secretarului Trevisan9 Este o problemd pe care deocamdatã nu o putem rezolva. De aceea, ampreferat sal grupam traducerile celor cloud relatii dupd cum au facut-o editoni italieni, adica subnumele lui Camillo Giacomazzi. Ei s-au orientat, desigur, dupd titlul manuscrisului de la MuseoCorrer, care sugereazd aceastd atribuire.

I Francesco Schroder, Repertorto genealogico delle famighe confermate nobill e dei titoltnobilt eststenti nelle provmcie Venete, I, Venetia, 1830, p. 367-368.

2 Vezi M. Marcella Ferraccioli, Gianfranco Giraudo, Manuscrits vetuttens concernant les PaysRoumains dans la Bibliothèque du Museo Correr" de Venise, in Annuario dell'Istituto Romeno diCultura e Ricerca Umanistica", an. 2, 2000, p. 152.

3 Ibidem,p 146.4 E. de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria romandor, IX-2, Bucure§ti, 1899,

nr CCCXXIX, p. 274.


CONTELE CAMILLO GIACOMAZZI5

(1793-1794)

Aprilie iunie 1793

La 28 aprilie:

Plecati la ora §ase §i trei sferturi am sosit la ora trei §i trei sferturi, adicd dupdnoud ore de drum, cu o scurtd pauld de odihnà, la deloc neinsemnatul ora§Rusciuc6, in care se inträ pe un pod mobil. Acest ora§ a fost re§edinta obi§nuitä amarelui vizir in timp de rdzboi, §i este un loc vestit §i pentru cd in ultimul rdzboiaustriecii s-au instalat §i fortificat in [cetatea] Giurgiului7 din fata. Aici este uncastel rfdruit, acum devenit o cazarmd pentru un pumn de o§teni, care are meterezepentru 15 tunuri, insä nu sunt deck §ase. In apropiere de acest castel este un marechio§c cu anexe, re§edinta obi§nuitä a vame§ului spre a observa sosirea echipajelorterestre §i a barcilor de pe fluviul Dunarea, pe tärmul cdruia este a§ezat, pe un micdeal, acest ora§. Moscheile sunt foarte numeroase, in numär de vreo 15; invecinkatea uneia dintre ele se gra' un zid ruinat, se pare de la o baie publiee, §iinläuntrul [ora§ului] o bisericd ortodoxe, §i ni§te bdi §i diferite bad publice. Pedrum am intalnit trei sätucuri, doar primul, numit Manastirm, este de oarecareinsemnkate. Vreme inchisä, §leaurile uscate, dar mereu blânde urcu§uri §i

cobord§uri. S-au gdsit de toate de mancare, paine, vin, pe§te de Dunare numit crap,insä apa pestilentiald. Locul de popas" bun, alckuit din cloud oddi, o sälitd §i obucdtárie jos. [loc alb in text nota editorilor originalului]. Are o circumferintä detrei mile §i are zece mii de locuitori.

29 aprilie:

Pdräsind la ora §ase §i un sfert locul de popas, la ora §ase §i trei sferturi ne-am imbarcat ca sä traversärn Dundrea pand la Giurgiu, care nefiind tocmai in fataRusciucului, a trebuit facut un ocol pentru a ajunge. Caii §i trAsurile au fosttransportate pentru trecere in trei maxi härci cu un mic Felce12, conduse cu vdsle,asemdrfkoare marilor Burci13; oamenii s-au imbarcat apoi in trei C'arechj sau barcicu cinci perechi de vasle. Aceastä traversare a durat exact trei sferturi de ord §idebarcarea s-a facut la Giurgiu la ora §apte §i jumdtate. Nu departe de Giurgiu,

5 Traducerea textelor din italiand a fost facuta dupd editia M. Marcella Ferraccioli, GianfrancoGiraudo, Su lla via di Costantinopoh: un Veneziano attraverso le Terre romene, in Annuariodell'Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica", an. 3,2001, p. 145-161.

6 Ruzchmuk7 Giurgeva.8 Ham.9 un interna Chtesa Greca.16 Munistirit il Conak12 Felze= fier de gondola" ( M F. i G G.)13 Barci mari de transport, tipice Lagunei venetiene (M F i G. G ).


chiar in dreptul Rusciucului, este satul SloboziaI4, 0 un pic mai spre interior, ora§ulGiurgiu", cu o circumferinta de doua mile vi o populatie de cinci mfi de persoane,care a fost tabarA impotriva asaltului imperialilor in ultimul razboi; are un castel pefluviu de 45 de tunuri, dar cea mai mare parte dintre ele lipsesc totuvi. Castelul,printr-un pod care se tidied, comunica cu cetAtuia, care are vant imprejur, dar careeste facuta numai din pAmant. Aceasta comunica cu un alt pod ce se ridica, in fatacaruia este un chio§c pe o alta insula.

Amandouà aceste cetatui sunt prevAzute cu metereze pentru 54 de tunuri, darnu existA dee& putine. Sunt acolo trei moschei, cateva bai publice, 0 casele suntmediocru acoperite de obicei cu olane, vi multe cu tigle de lemnI6, ca in Rusciuc.Acest loc a fost stapanit de austrieci in ultimul razboi, a§a cum s-a spus. Este un loccu hrana din abundenta vi cu prAvalii. Am ramas intr-un loc de popas [Conald numic, care era atribuit Mihmandar-ului turc", pana la orele zece vi trei sferturi.Chiar daca acesta este cel dintAi loc din Valahia, totuvi turcii detin jurisdictia vigamizoana, 0 este carmuit de un cadiu otoman. La locul de popas pomenit a venitDomnul Kiane8 Mihmandar, trimis special de Care principele ValahieiI9 pentru a-isluji Excelentei Sale bailul cu tot ce ar fi nevoie pana la Bucurevti20. $i a aratatExcelentei Sale scrisoarea amabild a insuvi principelui. Pe durata scurtei opriri s-aufacut toate pregatirile trebuitoare vi a fost uvurat considerabil convoiul.

Plecati in sfarvit la zece vi trei sferturi s-a ajuns la douAsprezece vi un sfert,adica intr-o ora vi un sfert de mers (?), vi nu ar fi fost intrerupt drumul in satul undetoate acoperivurile caselor sunt din fan 0 paie, daca nu erau aprovizionArileMihmandar-ului principelui Valahiei, lipsind cele necesare, anume vin §i apA bunade &Aut. Aici locul de popas a fost oribil, adAncit aproape cat tin om sub paraant,alcatuit dintr-o camarutd de tot rustica vi o bucatarioara. Pe drum, nu departe deGiurgiu, a fost trecut prin vad un brat putin adAnc al Dunarii. $i s-a zarit un sAtucde foarte mica InsemnAtate. De la Constantinopol vi pang aici, in general, se poatespune ca drumul a fost muntos. Acum, in Valahia, incep campiile, pe lungi portiuniimpadurite, vi cu unele culturi de campie.

in ziva de 30 aprilie:

Plecati la ora vase vi un sfert am sosit la ora patru vi un sfert, adica in zeceore, la satul CopAceni21, pe un drum foarte noroios 0 aproape tot paduros, cu multicopaci micuti §i multi tdiati in mare cantitate §i luati de care nemti in ultimulrdzboi. Dupä trei ore de drum s-a ajuns la un mare pod de lemn peste rail

14 Slobusie.15 Orias Giurgeva.16 Sitb., sindrild.17 Mthmandar = Dregdtor insarcinat cu primirea si escortarea oaspetilor.18 Dupd parerea editorilor originalului italian, este vorba de un nume propriu, poate Yani.19 Alexandru Moruzi, transferat din scaunul domnesc al Moldovei in pragul lunii ianuarie

1593. A domhit pand in 17 august 1796.20 Buearest.21 Copozan (astazi Adunatii CopAceni, jud. Giurgiu).


Neajlov22, aproape de satul Fala§toaca23, unde s-a luat aproape o ord de odihna. Lajumatatea drumului deja noroios cadea o ploaie mare. Continuand drumul s-atraversat marele sat de la Gradi§tea24, unde exista o biserica mare ortodoxd depiatra, deschisd tuturor25, cu un turn-clopotnitä [§i] cu fatada zugravita in frescareprezentand ierarhia celesta. Nu mult dupd s-a zarit fatada ruinata a unui palat depiaträ §i apoi cloud mari pivnite pentru provizii, poate ocupate de nemti in timpulrdzboiului. S-a trecut apoi 11111 Argq, pe cloud barcute acoperite, in chip de plutd,dupd obiceiul italian. Pe aceasta se putea a§eza de fiecare data o trasurd cu opt cai.Numaidecat dupd ce este trecut raul se gasesc alte cloud micute case tardne§ti, undeeste stabilitä Po§ta. La distanta de jumatate de orá este satul Copdceni sus-amintit,unde s-a facut popas. Doud bucatarii taranqti26 au format locuinta noastra. S-agäsit vin, §i cu paine §i hrand am fost aprovizionati de Mihmandar-ul grec, cu toatecd in satul mai sus numit se aflau §i carciumi.

In zilele de 1,2 §i 3 mai:

Plecati la ora §apte am ajuns la zece i un sfert la marginea unei suburbii aora§ului Bucurqti numità Vdcarqti27, unde find retinuti pand dupd amiazd am fostvizitati de catre secretarul principelui Valahiei, cu träsura domneasca. [Acesta] 1-asalutat pe Excelenta Sa bailul §i 1-a condus cu aceea§i träsurd in ora. Strabatand undrum lung s-a sosit la popas trei sferturi de ceas dupd miezul zilei. Apdar, caleapropriu-zisä de la Copaceni la Bucure§ti nu este decat de patru ore. Locul de popasbun, insa alcatuit din doar cloud incaperi frumoase28. Se gase§te la Bucure§ti totceea ce este nevoie, de orice fel, cu toate ca, bineinteles, am fost aprovizionati deprincipele pomenit. S-au traversat [in drum spre Bucure§ti] satele Co1iba§i29,Platare§tin, apoi se trecu rail Sabar31 pe la vad, dqi apa atingea burta cailor. Apois-a traversat marele sat de la Vdcare§ti, unde este o mare biserica ortodoxa depiatra dupd obiceiul italian, cu incinta de ziduri groase32. Cea mai mare parte adrumului a fost impadurita §i toatä pe campie.

Orwil Bucure§ti, a§ezat pe raul Dambovita33, are de jur imprejur 15 mile i

populatia este de opt mii de persoane, cea mai mare parte bulgari, apoi greci, ni§teturci locuind in mahalaua zisa Bedik34, cloud sute de catolici §i tot atatia evrei.

22 il Flume Nasloco.23 Falastruca.24 Gradista.25 ad uso franco.26 Cuctne rustiche.27 Vacarest.28 Camere da Patroni.29 Colibassi.39 Platarest.31 Sabar.32 Mdndstirea Vdcdresti In fiecare zi autorul Incepe cu destinatia finald a zilei, pentru ca apoi

sa revind si sd detalieze itmerariul; vezi ziva precedentd 30 aprilie.33 Embronsta.34 In anul 1776, Alexandru vocla Ipsilanti a pus sd se construiasca case de primire a turcilor,

sositi la Bucuresti cu diverse misiuni, pe podul" Serban Vocll Astfel, locuitorii orasului nu maiindurau povara gazduirii lor. Aceste case s-au numit belltc, insusi amintitul pod" adoptand aceeasi


Existd cloud biserici, una catolick cealaltd protestanta. Are 360 de bisericiortodoxe, printre care remarcabild cea Mitropolitand pe deal, care are moa$teleSf. Dimitrie. [Biserica] are douAsprezece coloane de piatra in pronaos35. [Remarcabildeste] $i cea a Sf. Ilie, care are tot doudsprezece coloane $i care se zice cd este ceadintai bisericd indltatd [a orawlui]. Sunt cloud palate ale principelui: unul ruinat,aproape de chio$cul cu douA niveluri, numit Poarta MicA"36, facut de Mavrogheni37$i celAlalt incendiat in ultimul rdzboi de nemti, facut de Ipsilanti38. Re$edintaprincipelui este un palat nu prea mare facut de Mavrogheni, dar la vreme de iarnd[principele] std intr-un Colegiu (!)39.

Sunt trei episcopi ortodoc$i care depind de un altul, Mitropolitul. RaulDambovita4° inconjoard orawl. Este de observat cã acoperiwrile sunt in cea maimare parte din lemn, peste case toate din piatta, solid construite, i pavajul[sträzilor] orawlui [este] facut din barne, din pricina noroaielor prea mari.

S-au retras principele $i principesa. $i am fost tratati de care cel dintai, careprime$te in incdperea de ceremonie, cu dulciuri i cafea. $i de cdtre cealaltd in alte[incdperi], unde nu s-au vdzut decat doamne, cu parfumuri, la plecare. Toata hranane-a fost claruita de care Mihmandar din partea principelui. Insd in ora$ se gdse$temancare bunk paine i vin. Locul de popas din urmd a fost excelent, deoarece eraalcdtuit dintr-o said cu pridvor, precum aproape toate casele din Bucure$ti, $i dincloud incaperi frumoase , in afara de multe locuri pentru slujitori $i pentru serviciu.

in ziva de 4 mai:

Plecati din Bucure$ti la doudsprezece $i trei sferturi, in intarziere din pricinalipsei de cai, am ajuns la ora $ase i trei sferturi, adicd in $ase ore de mers, la miculsat Bolintin41. In cale am trecut de cloud ori, pe lungi poduri de lemn, raulCiorogarla47. $i nu departe de ora$ [Bucure$ti] am trecut pe langd marele satCotroceni43, unde am zdrit o mare biserick cu mandstire de calugari, adicd de

denumire (Constantin C. Giurescu, Istoria Bucureplor, ed. a II-a revazuta i adalugita, Bucuresti,19'79, p 96).

85 nella prima Navata.86 Porta Mica37 Maurojenni. Nicolae Mavrogheni (1785-1787) a zidit niste case cu «chioscun minunate»

o cismea" langa actuala biserica Izvorul Tamaduirii sau Mavroghern de la Sosea, tot ctitona lui(Nicolae Stoicescu, Repertortul bibhografic al nionumentelor feudale dm Bucureo, Bucuresti, 1961,p 56 si 150). Chioscul acesta, din capdtul podului Mogosoaiei", avea intr-adevdr parter si etaj.A fost indltat din zid de cardmida, cu tavan din grinzi groase de stejar. Sus se gasea un apartamentdomnesc, iar jos una dintre cele doua cismele, alimentata direct de vistena" apelor, de alaturi(Constantin C. Giurescu, Istoricul cutortilor bucurevene ale hit Nicolae vodd Mavrogheni, inBiserica Ortodoxd Romana", LXXX, 1962,3-4, p 341-346).

88 Ipsilandi Curtea Noud sau Curtea Arsa, palat construit de Alexandru vodd Ipsilanti in anii1775-1776 (N. Stoicescu, op cit ,p 35-37)

39 in un Collegio Se stie ca in 1793 domnul tarii locuia in casele domnesti de la manastireaMihai Vodd (Ibidem, p 45).

40 De asta data: Ducabizza.41 Boletin.42 Clornaglurla.43 Cratunzian.

275

si

www.dacoromanica.ro

preoti ortodocsi. Si [am poposit] la un ceas distantd de Bolintin, in skuculDragomiresti44: locul de popas consta din doud case tardnesti45; apa rea, painerardinatd (pane di pista)(?)46, vin mediocm; hrana ddruitä de Mihmandar.

in ziva de 5 mai 1793:

Plecati la sase si un sfert am sosit la opt si un sfert, adicd in cloud* ceasuri dedrum, la marele sat de la Floresti42, unde ne-am odihnit pret de o ord. Am zdrit omicutd bisericd, cu cloud incdp eri48, numai pentru femei (?), inchinatä SffintuluiNicolae. Aici s-a fdcut schimbul cdtorva cai si s-a regdsit vin bun, paine si lapte.Plecati la noud si un sfert am ajuns in opt ore si trei sferturi, adicd la sase, la marelesat de la Gdiesti49, care este dat ca feud, pe durata domniei, de cdtre principeleValahiei, cu un tribut proportional, iar beneficiarul se numeste Ispravnic50. Suntacolo cloud biserici. Diferite case de piatrà cu acoperisuri de scandurd, si o multimede case tardnesti. Raul Arges, pe langd care am mers aproape tot drumul, strdbatelocul. Inainte de Floresti este satul Gdiseni51. Dupd Floresti am zdrit un sat de micainsenmatate, iar aproape de Gdesti se gaseste satul Meri52. Drumul singur de laFloresti la Gdesti, care ne-a luat zece ceasuri si trei sferturi, ar fi fost de sapteceasuri cu pasul normal al calului. Dar caii erau extrem de obositi, incdt se mergeacu un pas mai mic, pe un drum totusi in intregime bun, cu toate cd impadurit, si cuajutorul vremii, dacd nu mereu senind, niciodatä ploioasd.

in ziva de 6 mai:

Plecati [din Gdestil la ora noud pentru intarzierea schimbdrii tuturor celor42 de cai, se ajunse dupd un drum de sapte ore si un sfert, adicd la patru si un sfert,la Pitesti53, sat mare cu opt biserici ortodoxe, diferite case de piatrd si un mic targ54.Pe drum s-au intAlnit satele Petit:Gniest"(?), Leordeni55, si apoi, in continuare,cdteva mile de vii cu patru biserici, rard un nume special. S-au trecut prin vad doiafluenti ai rdului Arges, pe urmd se traversd acelasi rdu destul de aproape de Pitestipe cloud barci asemändtoare celor italiene, impinse de pari de lemn. Apoi s-autrecut prin vaduri alti patru afluenti ai rdului. Furam intampinati pe malul rdului dedoi ispravnici ai locului. Drumuri excelente de cdmpie, vreme insoritd, dar nitel

44 Dragomiresti.45 Cucine di Capanna. De fapt, mai corect: bordeie".46 Pane di Acta.42 Florest.48 a due navate (=naos si pronaos).49 Gaiarest.50 Ispronunico.51 Caisan. Din nou Giacomazzi revine spre a nota si alte nume de localiati.52 Mere.53 Palest.54 In text: Zarzi. Editorii origmalului au precizat cd este vorba de cuvfintul turcesc car§i", care

are acest sens.55 Leordor.


vantoasA la urma, loc de popas bun, magnific, cu douA incdperi, latrina i pridvoare,in afard de anexe gospoddre§ti i dependinte. Se gasesc toate felurile de hrana,paine buna i vin excelent. Drum din când in cAnd impädurit. $i ora§ul [Pite§ti] estere§edinta ispravnicului, care cdrmuie§te acolo.

in ziva de 7 mai:

Plecati la ora opt, se ajunse la patru i trei sferturi, adicd in opt ore 0 treisferturi de drum, la Curtea de Arge§56, a§ezata pe un deal langd rfiul Arge§. [Incale] vrednice de insemnat sunt douà sate, VArzari57 i Bor1e§ti58, primul cu douAbiserici, celAlalt cu una, care jumAtatea drumului, apoi alte sate mici sau grupuri decase (capanne) rard importantd. S-au trecut prin vad patru afluenti ai numitului rau,care era mai lat i umflat decât in chip obi§nuit, a§a incdt la cea dintai traversareapa ajunse la burta cailor. S-a mers o scurtA bucata alAturi de un canal format dinArge§ 0 din celAlalt rdu numit VAlsan" (?), unde ni§te tigani cautA aur pentruprincipele Valahiei. Din acel loc drumul a inceput sä urce inceti§or i sa fie maimult sau mai putin marginit de arbori de§i, para la satul Curtea de Arge§. Diferiteportiuni lungi de drum prin padure au fost foarte noroioase, in timp ce restul eraudrumuri excelente. Plana aici a fost vreme bunA, dar inchisd, i un loc de popasalcAtuit din trei case tarane§ti. S-a gäsit brand, paine i vin mediocru. Sunt optbiserici ortodoxe la Curtea de Arge§, una dintre ele nitel despärtitA de ora§, ofrumoasA i solidA constructie veche, claditA alla Russa"6° acum 360 de ani, [i§i]alege arhimandritul, cu manastire de 40 de calugäri in jurul bisericii. [Biserica] aredouAsprezece coloane de marmura in cea mai mare parte lucratA, pe langd alte douAcare despart pronaosul de naos61, 0 are prea frumoase podoabe. Are patru turle,dintre care douà laterale, la colturile inträrii, construite oblic, §erpuind una calmcealaltd62. Are patru coloane de marmurA cu un acoperi§ de fier, care sluje§te tot deadapost63, afard de [coloanele] cele mari dinapoia intrarii in bisericd. Biserica insA0este acoperitd cu plumb. Existã in sat douA turnuri daramate, i multe case ruinatetot de la ultimul rAzboi. Este isprävnicia de Arge§.

in ziva de 8 mai:

Plecati la ora §apte i un sfert se ajunse la ora douà, adicA in §ase ore 0 unsfert de drum la satul mizerabil Saildtruc", alcAtuit din foarte putine case tarane§ti,lard biserici. Se trecu prin vad, aproape de Curtea de Arge§, un foarte lat §i iute

56 Curtdargies.57 Varzari.58 Borletti.59 Unolca.60 Probabil ca i-a pärut autorului tipic ortodoxa (M F. i G. G.).61 le due Navate.62 Giacomazzi incearca sa descrie iluzia optica creata de cele clouã turle mici din colturile

fatadei vestice a bisericii, avand fiecare un motiv decorativ in spirala, insa dispuse in sens invers.63 Referire la aghiasmatarul din fata bisericii, asernanator rantânilor de ablutiune din Istanbul.64 Salatruca.


afluent al Argesului, si putin mai pe urma alte doua mici brate ale aceluiasi parau.Apoi, nu mult dupa Salatruc am trecut, prin vad, infinit mai iutele parau Topolog65,al cdrui izvor era aproape de acolo. Drumul a fost tot printre munti mici, si mai alesprin padure de stejari, cand mai deasa, and mai putin deasà, care oferea adeseafoarte frumoase privelisti. Nu s-a intalnit nici un sat, doar in del:IL-tare se intrevazuunul mititel, totusi cu biserica, zisa La mine"66. Am avut parte de o vreme maiintai insorita, apoi cu o ploicica, dar cu drumurile tot timpul uscate si bune. S-agasit aici de mancare, yin acceptabil si apa excelentd. Locul de popas a fost dincloud case Wariest', isprävnicia68 de Arges.

In ziva de 9 mai 1793:

Plecati la ora sapte am sosit la ora cloud, adica in sapte ore de drum lamodestul sat Titesti69. Drumul a fost necontenit prin muntele zis Caineni70, in ceamai mare parte acoperit de päduri de stejar. Ar fi fost impracticabil dacd nu ar fexistat inlesnirea a cel putin o sutd de poduri, printre care multe de lungimeapreciabila, asa hick partea proastä a constat in cateva mici portiuni noroiose; s-autrecut prin vad [doar] cativa marunti afluenti ai amintitului parau Topolog. Vremeinchisa, fall ploaie. S-au traversat trei mici sate, [asezate] nu departe unul decelalalt, Curauza"(?), Gaura'' si Spini', la cel dintai find cloud gärzi aleprincipelui Valahiei, pentru a cunoaste persoanele care intra si ies peste hotar.Titesti este asezat intr-o vale adanca, inconjurat de amintitul munte Caineni si dealti trei, Arefu73, Lotre si Cometo" (?), care este cel mai inalt. Este o biserica. aSf Arhanghel si diferite case taranesti, dintre care trei au fost locul nostru de popas.Nu s-a avut deck paine si un vin räu si obisnuita mancare.

Daiam ispravnicia Vlascam, Copaceni Ilfov77, Bolintin Targoviste78,Gdiesti, Vlasca, rezida totusi ispravnicul la Gdesti, Curtea de Arges, Salatruc,Titesti si pand la hotarul austriac, ispravnicia de Arges79.

65 Topolevon." detta Lanune.67 rustiche Cucine di capanna.68 Spraunicato.69 Title St

" Kinem71 Gaura72 Spien.73 Artfo.74 Laztzza.

75 Daja.76 Ulasco.77 Cospazian Ilforo.78 Trigoviste.79 A.,a cum au observat editorn onginalului italian, in aceasta ultimd fraza autorul recapituleaza

traversarea Valahiei i indica, printre locahtaple atinse, pe cele care marcheazd impartireaadmirustrativa a tare.


in zilele de 10, 11, 12 §i 13 mai:

Plecati la ora §ase §i un sfert se ajunse la doll §i un sfert, adica in opt ore dedrum, la carantina austriacd numita Turnul Ro§u80. S-a isprdvit in acest drum detraversat muntele Caineni i s-au trecut prin vad 24 de mici afluenti ai parauluiA1b81; s-au intalnit cloud sate märunte, Boi§oara82 §i Greble§ti83, i in sfar§it amajuns la satul mai mare de la Caineni; se trecu raul Olt", unde era o singura bared,asemanatoare cu unele folosite de italieni pe Piave, putand duce o trasurd cuatelajul sau de 6-8 cai, §i Inca un numdr de persoane. Este de observat ca ultimul[eau] imparte prin mijloc satul amintit de la Caineni, §i cd in recentul razboi departea austriacd, unde erau stapani, a fost tabara austriecilor. Ace§tia chiar auconstruit o cetate de pämant cu cloud §anturi pe inältimea muntelui, §i i-au respinscu tunurile pe turci, care se luptau in fata, incercand zadarnic sa reziste du§manilorcare deja patrunseserd in Valahia. Ei au mai facut dintr-o casä un depozit destul delesnicios pentru aprovizionare in timpul §ederii bor. Acest sat divizat in chipularatat are doua biserici, ate una de fiecare parte a raului. Dupd ce ai trecut rail semerge de-a lungul lui printre munti, pe un drum foarte bun, care totu5i are unelepärti destul de inguste pentru träsuri. La mica distanta de satul pomenit, se vedea§ezata pe un varf ascutit al muntelui o lespede de piatra cu inscriptie latind, facutade Carol al VI-lea in ultimele razboaie. Pe acest drum Inca a trecut in penultimulrdzboi imparatul Iosif al II-lea §i se spune ca a fost reparat de el insu§i. Se spune cdintr-o vale adanca s-ar gasi ni§te case mizerabile de lenm §i cu biserici tot de lenm§i cd acesta este hotarul propriu-zis. Pe partea dreapta muntele este al Valahiei, pepartea stanga este austriac numit Turnul Ro§u, unde este Inca armata imperial& Siare cei doi munti, precum §i raul. Urmand putin calea alpina pe muntele austriac sedepd§e§te o cazarma mica de lenm, unde stau patru garzi imperiale, imbrdcate camtaranqte §i aparent näscute in Valahia invecinatd. La doi pa§i distanta este locul decarantina. Vorbind de carantina de la Turnul Ro§u, a§ezata intr-un defileu inaintede ie§irea dintre munti, aceasta este un mic spatiu complet deschis pe malul raului,unde sunt patru sentinele rustice. Sunt un numar de §ase case pentm folosinta celoraflati in carantind, fiecare avand cloud incaperi, §i Inca trei inchise pe dinafard intarcuri de lenm. Pe langd acestea este §i locuinta capelanului carantinei cu obisericuta saracacioasa alaturi, dar de rit italian85. Capelanul este un franciscanneamt. Mai sunt alte opt case, de altfel jurnatate din lemn, dintre care unele slujescdrept locuinte soldatilor §i gärzilor valahe, care sunt in numar de 13, §i celelalte,din piatra, sunt atnbuite folosintei comandantului, o persoand destul de curtenitoare,sub-comandantului §i altor subalterni, adicd patru garzi in uniforme, neuitand pespalatoresele postului, nemtoaice §i valahe.

80 Torre Rossa.81 Alba.82 Boissora." Glibristi.84 Unna.85 ad uso ualiano.


in zilele de 14 §i 15 mai:

Executata carantina in trei zile i jumatate, s-a plecat de acolo la ora 6 0 s-aajuns la ora unsprezece i jumatate, adicA in cinci ore 0 jumatate de drum, la orawlSibiu86. Putin dupd plecare s-a intAlnit un turn ruinat i apoi amplasamentul vechiicarantine, cu rama§ite recognoscibile. S-a mers pe drum de coasta multa vremes-a sosit apoi la Turnul Row, loc al Vdmii. Acolo este un castel i stint meterezepentru vreo o suta de pu§ti. Putin mai departe, pe versantul celuilalt munte s-auzarit ni§te mine. Abia parAsit rAul [Olt] a fost intalnit rdul Vadului87 i pe urmA afost traversat marele sat TAlmaciu85 cu o bisericd inainte de care a fost trecutprin vad un mic parAu cu acela§i nume. Apoi au fost traversate satele Ve§tem89 §iSelimbar", amandouA cu bisericd, 0 de acolo [am sosit] la amintitul Sibiu, capitalaTransilvaniei.

Vorbind de aspectul acestui ora§ scAldat de dui Cibin91, voi spune cA are ocircumferinta, impreuna cu suburbiile, de cinci mile, cd este in intregime de zidare cinci porti: Heltauertor92, Leichentor93, Burgentm94, Elisabetana95 i PoartaNouA96. Are doudsprezece biserici cinci luterane, una calvina, trei ortodoxe97trei catolice, dintre care cea mai frumoasA (la miglior) este cea fosta a iezuitilor,acum parohiald; cat despre celelalte douA, una este a calugaritelor Sfmtei Ursula, pejumatate prdbu§itd, i cealaltd mai mica a franciscanilor.

Printre cele luterane este vestitA [biserica] inchinatA lui Isus, care se spune cAa fost cea dintAi inaltatA in ora§ 0 care este Intr-adevAr intr-un [still gotic perfect.Are trei nave, opt arcuri in partea superioarA, §ase in cea inferioarl i [incA] §ase incele douA galerii98 laterale in tot lungul bisericii. [Biserica] serve§te seminari§tilorde la Colegiul Luteran, in num:dr de aproape optzeci. in partea inferioard, cat=intrarea cea mare, sunt mormintele in marmurA ale unor personaje distinse, dupAcum sunt morminte 0 in nava din mijlocu1

Biserica calvinA este de dimensiuni reduse i noua. Este acolo [in Sibiu] unteatm mic, cu 54 de loji in doua §iruri 0 10 rAnduri la parter. In piatA este un turn,totu§i inuti199. Este remarcabil palatul baronului de Brukenthalm, un sas, care are ogalerie de 13 incdperi, in cea mai mare parte de autori flamanzi, bibliotecd din cinciincAperi mari, colectie de minerale de aur, argint i arm.% colectie de crustacee, de

Hermanstadt.Svot.

88 Tolmatiz." Gista." Selemboro.91 Ceben.97 Eltana. Denumirea romdneascd: Poarta Cisnadie.97 Chistorognena. Denumirea romfineascd: Poarta Le§urilor.94 Civicon. Denumirea romfineascd: Poarta Ocnei.95 Ehsabethana.96 Porta Nova.97 In original: tre Vallache.98 Corretti.99 Turnul care separd Piata Mare de cea Mica.m° Baron di Bruchen.

280

vi

,

vi

vi

bisericii.

86

87

www.dacoromanica.ro

medalii antice grecevti i rornane in aur i argint, de medalii ale tuturor principilor:de Lorena, saxoni, unguri vi din Austria, cu seria [medaliilor] papilor, totul inmetal pretios. Are i o scuderie de 24 de cai, cea mai mare parte de manej.

Populatia Sibiului este de treisprezece mii de persoane, opt mii luterani, cincisute calvini, douA mii cinci sute ortodocvim i cloud mii catolici. Existä unguvemator civil ales de imparat, care acum are revedinta la Cluj102, impreunA cunobilimea inalta ungarA. Cat privevte [organizarea] formald, populatia cetAtii esteimpartitA in multe asociatii, fiecare grup de o sutA de persoane alcAtuindu-vi breaslasa. Si in total sunt douasprezece. Magistratul care judecA farA apel [cauzele]criminale se schimbA odatd la trei ani. $i cel pentru civile depinde de guvernatorulsus-amintit, iar dacA lipsevte este inlocuit de magistratul pomenit, care totuvitrebuie sd se inteleaga cu guvernatorul.

Natiunea savflor, care este luterana vi care alcatuievte majoritatea populatiei[Sibiului], este acoperita de privilegii, ava incat tot ceea ce o privevte trebuierezolvat de care Comite sau de reprezentantul aceleiavi [natiuni], care rezida tot inCluj vi care este nepotul amintitului baron de Brukenthal. El este in fruntea a vaptedistricte, dintre care fiecare are carmuitorul sau, care se intelege cu el. Pedeapsa cumoartea, atat a savilor, cat vi a celorlalti, depinde totuvi numai de suveran.

Comandantul general al armatei detine toate drepturile in departamentul sdu.Garnizoana obivnuita a oravului este de un batalion cu vase companii de 200 deoameni fiecare, adicA in total 1200 de oameni, insd din diverse regimente.Garnizoana obivnuitA a provinciei este de vase regimente de infanterie i trei decavalerie. Un regiment de infanterie are vase batalioane, fiecare batalion are vasecompanii cu 200 de oameni fiecare, ca mai sus. Un regiment de cavalerie are treidivisioane, fiecare cu 400 de oameni. Comandantul general, care este conteleMithrowskym, ne-a invitat la masa'. Locotenentul, sau al doilea comandant general,Clati(?), ne-a invitat i el. $i locotenentul colonel Baldini vroia sa faca la fel. Sunt

doi generali in retragere vi 20 de ofiteri originari din Sibiu. Locotenentul a oferitun concert vi bal, pentru barbati, cu totii militari, i pentru doamne, in vreme cedomnii locului erau intamplator cu totii ocupati intre ei cu petreceri pentrusarbAtoarea Sf. Sofia, care este numele favorit al locului vi al natiunii sasevti.

ziva de 16 mai:

Plecati la ora patru se ajunse in mizerul sat Mag104, loc de povtd, la ora vase vizece minute, adica in douA ore vi zece minute. Se trecu prin micul sat Ruscioril°5,cu bisericA, cu putin inainte de a sosi la satul de povtd se trecu munteleMagrepergh (?). De acolo, plecati la ora vase i treizeci i cinci de minute s-a ajunsla noua i cincizeci i cinci de minute la marele sat Miercurea cu cloud

1°1 Valacchi.102 Clauxembrugh.103 Mistravoccht. Contele Josef Mitrowsky (Mitrowski), general imperial, comandant general

al Transilvaniei, conducator al rrupelor imperiale din Tara Romineascd la 1791.'°4 Mant. Sat, com. S514te, jud. Sibiu.105 Ruishof106 Roismacht (Reussrnarkt).

281

vi

in

vi

Sibiuluil°6,

www.dacoromanica.ro

biserici, loc de po$td, adicd in trei ore $i doudzeci de minute. La inceputul drumuluia fost traversat muntele Am last°, putin dupd satul cu acela$i nume, cu o bisencd, $ide acolo satul Apoldul de Josl°8, cu cloud biserici.

Plecati la ora zece i doudzeci i cinci de minute pe drumul &ate fortareataSebee39. Zidit in chip de eastel, eu trei biserici induntru i Inca una in suburbia dedupd, ora$ul este populat de $ase mii de persoane $i are circumferinta de cloud mile.Pe drum am gäsit la distantd unul de altul cloud sätucuri fard insemndtate, dacd n-arfi cã putin inainte de aceastd fortdreatd este marele sat Cund110 .

Plecati la ora cloud se sosi la ora patru i doudzeci de minute, adied in cloudore $i doudzeci de minute de drum la satul $ibotl eu o bisericd, impdrtit in cloudsuburbii; s-au trecut pe poduri cloud rduri, ale Sebe$ului"2 $i Murquluil 13. Lângdultimul este un sat cu acela$i nume, alte sate micute se intrezdresc in departare, darde putina insemndtate.

Plecati la ora cinei se ajunse la ora $apte, adicd in cloud. ore care este o po$tdjumdtate la fortäreata [loc alb in text]" 4 populatd de cinci mii de persoane, eu o

circumferinta de o mild, cu douã biserici, dintre care una catolicd a franciscanilor,un turn cu zidurile ruinate ale unui castel. Acest loc este ldngd rdul Ord$tie"5.

Este de observat ea in aceste fortarete sunt garnizoane de jumätate sau de ocompatne, cu un comandant i stegari. Aceastd calätorie s-a fdeut pe vreme bunks-au gdsit cele dintdi cloud po$te inecate in noroi $i in rest drum bun pe cdmpie.

in ziva de 17 mai:

Pleeati cu intdrziere din pricina abundentei ploi la ora $apte i un sfert s-aajuns la ora 11 i un sfert, adicd in patru ore de drum, la fortareata Deva, ceea ceInseamnd o po$td i jumdtate. S-au traversat in cale pe poduri cele cloud rduri,Strei"6 $i Mure$"7. Aproape de primul rdu, Strei, este un sat cu acelasi nume carese traverseazd, de acolo se trece prin satele Brad"8, Jacdac(?) $i Burjue"9. Pepartea dreaptd se intrezdresc noud sate, dintre care cinci de partea aceasta a parduluiMary(?), $i patru mult mai mari de cealaltd; pe partea stdngd s-au mai vdzut alte

mult mai mici.In Deva sunt cinei biserici, cloud protestante, cloud catolice, i una

ortodoxd120. Este acolo remarcabil un eastel pe indltime, bine intretinut, cu cloud

101 Amlas.los Cleinpolden (Kleinpold).109 Mdenpoch (Mühlbach)laifloissorf (Reussdorf).

Sibot.112 Siebes.113 Moros

foarte probabd: Or4tie.115 Orasdie.116 Strael.iii Ivloros.lii flrat.119 Ourzum.120 Greca.

282

si

ill

114

douA,

www.dacoromanica.ro

santuri, cu ambrazuri pentru circa douasprezece pusti, in afara de cateva tunuri;acolo este o garnizoana permanenta de 200 de oameni, comandant si alti ofiteri.[Orasul] are o circumferinta de cloud mile si o populatie de sase mii de persoane. Inaceasta cale am avut un drum cu ridicaturi blande, insa noroios, si vreme cu niticaploaie. Este de notat ca in tarile austriece ofiterul comanda si in [chestiunile] civile.

Plecati la ora unsprezece si patruzeci de minute s-a ajuns la ora patru si zeceminute, adica in patru ore si jumatate de drum la satul mai curand nenorocitDobra121, adica dupd cloud poste. La inceput s-a mers de-a lungul raului Mures,cand s-au vazut pe partea dreapta., dincolo de parau, patru sate-targusoare122; pepartea stangd altul neinsemnat; s-a trecut prin satul Lesnic123, vechi loc de posta, siapoi s-a traversat Inca un altul, Lapusnic124. In Dobra sunt cloud mici biserici,protestanta si ortodoxa, este de asemenea si o companie de soldati cu un locotenentsi un alt ofiter; de altfel cu totii batrani sau invalizi, sau raniti in ultimul rdzboi cuturcii si impiedicati sä participe la noua campanie contra francezilor.

in ziva de 18 mai:

Plecati la ora sase si un sfert s-a ajuns la ora opt si jumdtate, adica in cloud oresi un sfert de drum, la mizerabilul loc de postä Rozet(?), unde este numai casapentru posta, fard sat si fard macar o carciuma. Pe drumul 'Yana aici nu s-au intalnitdeck cloud sate pacatoase, unul la dreapta, celdlalt la stanga, si a fost [drum] nu decampie dreapta, ci cu foarte blande ridicaturi. Plecati la ora noua si un sfert s-aajuns la ora unu si un sfert, adica in patru ore de calatorie, la marele sat Cosavai25.Drumul, de la inceput pand la sfarsit, a fost muntos, caii erau foarte indaratnici,drumurile largi, dar noroioase din cauza ploilor din zilele precedente. A trebuit sase adauge trei perechi de boi la träsura cea mare si chiar si acestia erau indardtnici.Au fost diverse opriri suparatoare, si pe bucatile umblate s-a afundat in noroi spre adiminua greutatea. Doud sate micute au fost intrevazute, unul pe dreapta, celdlaltpe stanga, pand la creasta cea mai inaltd a muntelui numit Cosavita126. Pe aceastäcreasta este apoi un satuc cu acelasi nume, cu o bisericuta ortodoxa si acesta estepunctul de margine al Transilvaniei &ate Banatul Timisoarei127. Putin dui* incepescoborarea de pe munte si incepe si padurea pana la capdtul sau. In aproape toatäcalatoria ne-a insotit o ploicica. S-a facut aici in Cosava popas si s-a luat masa.Repornind la ora cloud si jumatate s-a ajuns la ora patru si patruzeci de minute,adica in cloud ore si zece minute la marele sat Paget'', cu o biserica. Toata calea afost pe drum bun, dar am fost insotiti de o ploaie puternicd. Nimic de remarcat,dacd nu un mic parau numit Camold(?), izvorand din amintitul munte Cosavita.

121 Dobra.122 4 Villagi Borgati.123 Lesnek.124 Lasousnesak125 Cozzova. Sat, corn. Curtea, jud Timi§.126 Coztavizza.127 il Brannato di Temisuar.128 Fakset.


ziva de 1 9 mai:

Plecati la ora patru i jumdtate s-a ajuns la ora cinci i trei sferturi, adicd intr-oord i trei sferturi, la Bujort29, s-a Zarit un sat la dreapta i trei la stdnga i s-a trecutapoi raul Recea130. Calea bund, dar nu cu totul pland, deoarece nu iesise 'Inca dintrecdtoarea muntelui. Plecati la ora sase i un sfert, in trei ore si un sfert fdcandu-seo postA i jumdtate s-a ajuns la ora nouA i jumdtate la marele sat Lugoj, cu cincibiserici i garnizoanA militard. Este acest loc vestit fiindcA in preajma au stat intabard turcii in ultimul rAzboi, in momentul izbutitei lor incursiuni in Mendin.Reporniti la ora 1 0 se zdrirdpe drum cinci sate, unul la dreapta i patru la stdngas-a trecut prin satele Belintut j Costeiu"2, i s-a ajuns la ora unsprezece i treisferturi, adicd intr-o ord i trei sferturi la Cosarii133. Pe un drum bun s-a trecut pestepod rdul Timis'', ale cdrui ape prin deschiderea portilor inundd Timisoara'35.Reporniti la ora douAsprezece i patruzeci de minute s-a ajuns la ora trei i zeceminute, adicd in trei ore si jumatate (?), la Recast', sat bun. Se väzurd in drum pestAnga douà sate. Plecati din nou la ora trei i un sfert s-a ajuns la ora sapte i unsfert, adicd in patru ore la Timisoara. Sunt douA poste de drum foarte noroios, i s-au strdbdtut cele douA sate.

in ziva de 20 mai:

Am stat in Timisoara, oras din Ungaria Superioard"7, capitald a provincieiBanat. Acesta este asezat In plind campie si la mare distanta de munti, aproape derdul Timis. Este inconjurat de patru sate mari numite mahala"38; in ultimul dintreacestea este sald de bal i birt, unde am fost; sunt de curdnd construite, adicd locuriamenajate i marite'39 de Iosif al II-lea; i primele douA sunt mai remarcabile, caffind cele mai mari si populate, au pan...a' i trei sau patru biserici fiecare. La micadistantA este o pädure zisd Begat°, care are incdntdtoare poteci pentru plimbarete trimite cu gdndul la Prater-ul din Viena; in mijlocul careia se gdseste tot un miccazinou (chiosc?), dar nu pentru folosintd publicA, precum cel din Prater-ul Vienei,ci de simpld apartenentd particulard. Tot orasul i o fortareatA insemnatd suntinconjurate de patru mari santuri unite impreund cu ajutorul a patru mari podurimobile; si are trei porti de intrare numite una de Lugojt41, una de Petrovaradin'42

129 Bosur.13° Rici.131 Belinz.132 CostziL133 Chisszdo.134 Temes.135 Temisuar.136 Recaq.

131 Corect: Ungaria Inferioarà.13s Makaa134 sono piuttosto Fabriche, dog luogo formato,et ingranchto140 Beghi.141 Lagos.142 Petervaradm.

284

in

si

si

si

www.dacoromanica.ro

o alta de Viena. Sunt acolo §ase biserici, printre care catedrala, care este sediuepiscopal, este foarte bogata in marmura. Intre cele §ase se cuprind doua biserici denit ortodox 0 una calvirra.

Sunt doua spitale, cel mai mare putând adAposti aproximativ cinci sute depersoane. Apartine ora§ului i trebuie remarcat la el un sector de apartamente caresluje§te 1111 nurnai pentru bolile obi§nuite, ci i pentru na§teri i pentru copiii acelornefericite, care sunt nelegitimi. Apoi, celalalt spital, care cu greu poate primijumatate [din numärul de bolnavi] fata de cel abia amintit, este administrat deparintii Ospitalieri de San Giovanni di Dio, i cu toate ca este o institutieparticulara sluje§te tot pentm nevoile ora§ului.

Este 0 un Arsenal public (Armamento Publico), care ar putea sa inarmezecirca treizeci de mii de persoane. Se dovede§te cu o inscriptie, care se poate citi pelocul insu§i, cA aceastA constructie (Fabrica) a fost inaltata din 1447 de un anumeCorvin otomanuli43(!?). De atunci a fost restaurata de Huniadel44 in 1616 0 1647,adica pe cand aceastA fortareata era in stapanirea imparatului turc.

Acest ora§ este carmuit in cele civile de un vice-comite dependent de AltetaSa palatinul regal, fiind tot Banatul de Timi§oara, care cuprinde trei comitate sauprovincii, supus dreptului Palatinatului. In cele militare apoi, [garnizoana] din ora§nu depa§e§te cel mult o mie de persoane, 0 este comandata de un general, care estefigura principala.. Si in momentul trecerii noastre am gasit pe un anume generalSuro. Am fost tratati de acesta cu nemarginita gentilete §i ne-a invitat la masa.

[Timi§oara] are o circumferintä de patru mile §i. o populatie de cincizeci demii de persoane.

Jurnal al drumului meu la Constantinopol pe uscat in acest an 1794.

Chiar dacA eram foarte obosit, am vrut sa continui [...], in sfar§it ajunsei laTimi§oara. Am locuit la hanul Trompetei (Trombetta) fiind, cum se spunea, cel maibun. A stat acolo insu§i imparatul atunci and a venit aici, dar eu am fost putin satisfacut.

Odihnindu-ma putin in cursul noptii, lucru de care aveam mare trebuintä, inziva urrnatoare, dimineata devreme, am continuat prin Capät145 Sinersig146

Lugoj Bujorm Co§aval48. Aici a trebuit sa raman, caci urma sa se continue pedrumuri destul de rele §i noaptea era foarte intunecatd. Chiar cei de la po§ta m-ausfatuit sä a§tept dimineata. Locuinta in care rn-am adapostit nu putea fi mai rea,lipsind toate cele.

Dimineata urrnatoare am continuat prin Cose§ti149 Dobram §i Deva. Acolodomnul ambasador a plecat cu cloud ore inainte luand toti caii, din care cauza a

143 Convin Ottomano Probabil referire confuza la lancu de Hunedoara.liumiade.

145 Kipere.

146 Szinersig.

141 floschur.148 Kossova.

149 Czorzed. Sat, corn. Ldpugiu de Jos, jud. Hunedoara.

285

144

II.

www.dacoromanica.ro

trebuit neapdrat si nu fard mare greutate sd rdmân pentru noapte intr-un han destulde bun. Erarn din ce in ce mai grabit sd-1 ajung pe domnul ambasador din cauzazvonurilor rdspAndite pretutindeni cd teritoriul otoman ar fi fost infestat de multifaufacdtori, lucru care deja nu mai trebuia sd mire.

In dimineata urrnätoare am continuat prin Ordstie'51. In acel loc nu s-au gdsitcai, fiind zadarnice ofertele de a-i pläti la orice pret. Era spre ldsatul serii si stateamin trdsura (legno) mea manifestând multä neliniste, cand mi s-a infatisat un preot cuaspect demn de veneratie, care m-a intrebat in limba latind si in chip amabil care arfi originea pentru marea mea indispozitie. Intelegand despre ce este vorba, imispuse: ma voi ingriji de pdtania dumneavoastrd si merg de indatä sd poruncescbirjarului meu sd villa sa vä slujeascd. El, in afard de 80 de ani, are o barbd lungd.Este noapte, si pentru a ajunge la Sibiu sunt cloud poste, dar va dau cuvantul cd yetifi in mai putin de cloud ore. Amintiti-Vd sd nu-1 plaiti fiindcd eu nu inchiriez, si celmult consimt la un mic bacsis. Acestea find spuse plecä läsdndu-md indoit intruvisare. De fapt, nu a trecut nici macar un sfert de orã si au apdrut patru cai minunatimanati de omul in cauzd. In timp ce el se ocupa sa-i ataseze la trdsura mea, cu unton nitel morocänos rn-a intrebat dacd mi-era fried sä merg putin mai tare. La care,rdspunzdndu-i negativ, ei bine, a adangat, 16sati pe mine!

Preotul, binefkatorul rneu si pe care il voi binecuvânta toatä viata oricum,necunoscut mie , nu rn-a inselat, deoarece in mai putin de cloud ore am avutconsolarea sa ma regäsesc la tinta contemplatà de mine, adicd Sibiul, unde m-aminstalat la hanul care mi-a fost ardtat drept cel mai bun, dar pe care eu nu 1-am gdsitasa. Intreb And numaideca unde s-ar afla domnul arnbasador, mi s-a rdspuns cdsosise in cursul diminetii si cd nu va pleca decdt in ziva urrndtoare, având locuintaintr-un alt han, La Impdrat".

M-am dus de indatä la guvernatorul militar, cu numele baronul de Rail'', darel se gasea la teatru, cu toate cd nu era decdt ora 7. Trecând apoi pe la domnulambasador 1-am aflat amabil, ca si mai inainte, oferindu-se sa-mi procure cai odatàcu ai sai. El era dintr-o familie de rang nu inalt, nici bogata, dar avu norocul sdintalneascä bundvointa unei bogate doamne, care 1-a adoptat. Ea, aceastd tovardsäde drum, 1-a tinut ca pe propriul flu. Si chiar dacd nu mi-a fost dat sd-i grdiesc,fiindcal vorbea numai engleza, pe parcursul intregii caldtorii am putut sä o pretuiescdrept o distinsä doamnä. Listen153, asa era numele sdu [al ambasadorului]. Avea cuel cativa invatati si un botanist'', pe care iardsi i-am gdsit drept oameni de bine.Vorbeau destul de multuriutor franceza si italiana.

1" Debra.151 Szasvaroz.152 Johann baron von Rahl (Rall), general, comandant imperial al Transilvaniei (1789-1790)153 Sir Robert Liston (1742-15 iulie 1836). Scotian de origine, a studiat la Universitatea din

Edinburg. A fost ambasador al Marii Bntarni la Poartd pând in 1796 si din nou in 1812.154 Botanistul a fost John Sibthorp, care a intocmit la rândul lui o relatie de caldtone, pentru

care vezi Cd la-tort strdmi despre Orde romdne, X1-2, Bucuresti, 2001, p. 1201-1209. In suita lui SirRobert Liston s-a aflat, in calitate de medic si capelan, si James Dallaway, autor al unei alte relatiidespre aceeasi calatorie (Ibidem, p. 1210-1219).


In dimineata urmätoare rn-am dus la domnul general comandant, pe care 1-amafiat in cancelaria sa, ocupat cu afaceri. Primit cu mare bunatate §i aratandu-i inafara de papport o scrisoare de recomandare emisa de Consiliul de rdzboi, dupa cern-a onorat invitandu-mä in acea zi la pranz, a ordonat adjutantului sau sa maconduca la negutatorul ... care imi va indica ce-mi trebuia pentru a calatori prinstatul otoman. Imi spuse el [negutatorul] cd la sosirea in Bucure§ti trebuia sa-miprocur de la acel principe un ordin pentru ca po§tele sa nu-mi refuze caii trebuitori,avertisment pe care apoi 1-am gasit inutil, cum se va vedea mai jos. Mi-a mai spusca era lucru potrivit sa-mi fac provizii de hrand, putandu-se intampla ca in multelocalitati sa nu gasesc nimic de imbucat; la slarit mi-a schimbat ni§te techini cumonede turce§ti, la cursul de sase pia§tri pentru un techin.

La pranzul domnului comandant era §i o Canard flied a lui, nu frumoasä, darde mult spirit i bine educatd; [de asemenea] o batrana rudd a lor, domnulambasador cu un dintre insotitoarele de calatorie, adjutantul §i alti doi ofiteri.Pranzul a fost destul de bine servit, dar cel mai bun condiment au fost purtarileintr-adevar indatoritoare ale domnului comandant, care au dep4it orice a§teptare anoasträ. Fiind zi de po§td, am plecat spre a scrie la Venetia.

In ziva urmatoare, 28 aprilie, se plea la o ora tarzie, caci au lipsit nite caipentru nevoile noastre. S-a trecut hotarul austriac la Turnul Ro§u, s-a intrat inValahia unde nu sunt po§te regulate §i se socote§te drumul in ore, cum se va vedeala sfaqitul jurnalului de fata. Caineni155 este un loc mizerabil i domnul ambasadora mancat la umbra pomilor; a dorit ca i eu sa-i tin companie, spunandu-mi cuamabilitate ca trebuie sa-i fiu in fiecare zi comesean. Mai apoi ne-am odihnit intr-ocasä rea, pe paie.

In ziva urmatoare, 29 aprilie, am trecut muntele foarte inalt numit Kimtz(?),acoperit de paduri dese. Drumul este foarte eau, in a§a masurd Inca am fost obligatisd-1 facem in mare parte pe jos. Se ldsase aproape noaptea. Eu am mers inainte,impreund cu doi englezi, nerabdator sä ajungem in localitatea in care,sa innoptam.Din cauza lor ne-am ratacit §i in schimb ne-am afundat in padure. In timp ce secauta poteca s-a auzit un puternic tropäit ori de oameni, ori de flare. Am luat-o lafuga lard sa §tim incotro ne indreptam i pentru cd noaptea era foarte intunecatd. Invreme ce ne agitam in acest chip de compätimit, din fericire ne-au ajuns din urmani§te slujitori cu torte aprinse, care ne cautau. Sositi langa ambasador, abia atemezul noptii am putut razbate la satul mizer [loc alb], alcatuit din putine case. Int-una dintre ele rn-am culcat pe paie, impreuna cu stapanii, care erau tarani saraci. Sicu toate ca eram extrem de obosit, nu am putut inchide ochii.

In zorii zilei urmatoare s-a continuat [drumul] §i numai Cate miezul zilei s-aispravit muntele, intrand pe o incantatoare campie, cu un drum bun. La doua dupaamiazd s-a ajuns la micul sat Gaiqti156, unde s-a luat masa cu came de berbec,lapte i oud. S-a continuat apoi 'Jana la un alt sat numit Florqti157, trecand astfelalte cinci ore de calatorie. Acolo am fost gazduiti intr-o manästire saraca. de

155 Kinesny.156 Gajest.157 Floresta.


cAlugari158, unde domnul ambasador a fost salutat din partea principelui de undregator al lui numit Marino Perini. I-a trimis in acelasi timp o minunatA trasura cusase cai pentru a-I duce pAna la Bucuresti, dar el a refuzat. Domnul Perini, cadelegat al Altetei Sale avand multä autoritate in toatA tam, facea mult mai operativacAlatoria noastra. De doua zile eu sufeream de o puternicA indispozitie stomacalA,de care totusi am scapat in chip norocos cu o uncie de sare de Ingliteral59. M-as figäsit cu siguranta intr-o stare mai rea, dacd indispozitia mea, in acele tinuturineospitaliere, ar fi cApdtat un aspect mai serios. Domnul Perini a stat in trasuramea, i rn-a facut sA-mi aduc aminte ca 1-am cunoscut la Constantinopol, wide seindeletnicea cu chirurgia.

Sositi in patru ore la Bolintin160, am gash o masa bogata, sub copaci, alcatuitade asta datA dintr-un miel intreg fript, pdsari de curte, oud i lapte. A fost noroculmeu sä fiu in tovArAsia excelentului Perini, el intretinandu-ma in chip pldcut, inprincipal, asupra lucrurilor din acel principat. Imi spuse cA actualul principe senumea Alexandru Monizi'61, de un an mutat din Moldova. CA s-a distins inultimele douA Congese [de pace], de la Iasii620 de la 5istov163, inzestrat cu multspirit si liberalism. $i a procurat deja multe bunuri in principat. Printre acestea senumarA douA fabrici de postav i altele de hartie164. Dar se gasea in momentenefericite din cauza ca locuitorii erau din cale afarA de storsi i ca urmare a celordoua rdzboaie trecute si pentru lacomia farA margini a principilor inaintasi.

Am zabovit cateva ore intr-un mic sat numit Bolintin165 i, in fine, in altepatru ore de drum s-a ajuns la Bucuresti. Aceasta este capitala principatului imdeisi are resedinta carmuitorul sAu. Se intinde pe o mare campie si este scaldatA demicul rAu DAmbovita166, care curge prin mijlocul sdu. Este in intregime podita cubArne groase de zadA, in lipsd de pietre. Si aceste podine se reinnoiesc intr-o scurtAperioadA de ani, ceea ce pricinuieste o cheltuialA destul de insemnatd. DespreclAdiri nu merita sd se vorbeascd. Sunt sapte biserici, dintre care cinci de ritortodox, una reformatd i alta catolicd. Principe le are douA palate, unul pentru varA,celAlalt pentru iarnd. Principe le de dinainte, Mavrogheni, care a sfarsit-o decapitat,

158 Conform relatiilor lui Sibthorp i Dallaway este vorba de mgnaistirea Gdiseni.159 Inghilterra.160 Valentin.161 Alessandro Morucci.162 Yassi. Pacea ruso-otomand de la Iasi a fost incheiatd in ianuarie 1792. De acum Imperiul rus

si-a stabilit hotarul pe Nistru.163 Systoff La 24 iulie 1791, la incheierea Congresului de la Sistov, a fost semnatd pacea dintre

austrieci i turci, punându-se astfel cap& participarii Imperului Habsburgic la fazboiul austro-ruso-otoman (1787-1791).

164 Se stia cã Moruzi a refacut i repus in functie fabrica de postav de la Pociovaliste, pentrucare a emis un nou hrisov la 1 8 august 1794 (Const. C. Giurescu, Istoria románilor, 111-2, Bucuresti,1946, p. 573). Dar despre a doua fabrid de postav, de pe apa Dâmbovitei, facutil intr-adins mai multpentru folosul acestui oras", se stia doar cã exista in 1797, in cursul celei de-a doua domnii a luiAlexandru Ipsilanti (Ibidem). Or, izvorul de fatà atestd cri aceasta a fost infi intata de Alexandru vodäMoruzi. 0 fabricd de hârtie a fost infiintata de acelasi domn in anul 1796, pe apa Sabarului, in Ilfov(Ibidem, 10I. 566).

165 Bollesin.166 Dombovizza.


a pus sa se construiasca un al treilea, dar acesta deveni apoi spital, iar pe urma, intimpul succesiunii, a fost incendiat. Sunt estimati ca locuitori vreo zece mii, iarcircumferinta sa nu este mai mare de trei mile. Aerul Bucurestilor nu este foartesanatos si in chip periodic este napadit mai ales de friguri.

Alteta Sa a pus sa ni se pregäteasca drept locumta casa marelui serdar167, darfind prea mica, ne-am mutat in cea a domnului168, mult mai comodd si decentd.Primul secretar al principelui a venit sa-1 viziteze, in numele sail, pe domnulambasador, si sa-i spuna cd in ziva urmätoare il va vedea cu pläcere la ora zece.Masa noastra, bogata si bine servita, era pe cheltuiala principelui. In ziva urmatoarefind duminica, domnul Perini avu amabilitatea sä pregateasca propria lui trasuraspre a merge la biserica catolica sa ascultdm liturghia, spunandu-mi cd numaivulgul mergea pe jos.

Putin dupa inapoierea acasa a aparut trdsura de gala a Altetei Sale, trasä desase cai superbi, si doisprezece ciohodari169 pe jos, precedata de diferiti dregatori aisai cdlari. Dupa un drum scurt s-a traversat o curte interioard nu foarte intinsa, undese gäseau aliniate garzile sale si un numar de oameni curiosi sä-1 vada pe domnulambasador, care a fost primit la scard de inaltii dregatori si a fost insotit in sala deaudiente. Eu am avut onoarea sa-i tin companie impreuna cu un cavaler al ambasadei.

La intrarea noastra acolo, principele, care era asezat pe o sofa, s-a ridicatvenind in intampinarea noasträ. Dupa scurte politeturi, ne-am asezat numai noi trei,adica ambasadorul, persoana mea si un gentilom de la ambasadd, toti ceilaltirdmanand in picioare. Cu privire la calatoria noasträ, [principele] ne-a intrebat dacddomnul Perini si-a indeplinit datoria; pe urma, Alteta Sa s-a declarat gata sa neprocure toate mijloacele ca sa faca voiajul nostru pe cat posibil operativ si putinincomod. Dar, nefind domnul ambasador inarmat cu obisnuitele firmanem decalatorie si negäsind la Bucuresti pe dragomani71, Alteta Sa a avut amabilitatea sddeclare cd se va ingriji de totul. Ispravite ceremoniile si scoasa la iveala fata deprincipe scrisoarea credentiald ce mi-a fost data la Viena, ne-am inapoiat acasa cuacelasi alai. Domnul ambasador a raspandit bacsisuri, intr-un chip demn de un englez.

Aveam de asemenea o scrisoare de recomandare pentru [loc alb in text]consul austriac rezident acolo, care i-a fost aratata de mine insumi. El a venit inaceeasi zi spre a-mi intoarce vizita, impreund cu cele mai indatoritoare propuneri.Seara s-a mers la o petrecere la un boier [loc alb in text], cu prilejul casatoriei uneiflice a lui; nu am gäsit nimic care sa merite a fi relatat.

Ziva urmätoare a fost ocupatä cu masurile necesare continuarii calatorieinoastre. In Statul otoman neexistand poste regulate s-au cumpärat la Bucuresti caiicare trebuie, care apoi se vand la Constantinopol, cu nici o pierdere sau cu unamica. Intrucat caii din Valahia sunt destul de mici se inhamd sase si doisprezece lao caleasca nemteasca. Pretul lor a fost de 200 de piastri, adica [in total] 7600 (sic!).

167 La Casa del Maestro di Posta. Se stie cd marele serdar, care in 1794 era Ionita Falcolanu,rdspundea si de serviciul postelor.

168 Numele nu este indicat in manuscns. Pare sa fie vorba de resedinta lui Manno Perini.169 Kroadan.170 t solar Firmant171 Dragoman()


Acestia merg incetisor multe ore pe zi pand cdnd se ajunge la popas, mai mult saumai putin indepdrtat. aldtoria este adesea intdrziatd de imprejurarea cd hamurilefind de funii se nip cu mare usurintd si caii o iau la fugd, trebuind ca birjani sdalerge dupd ei spre a-i opri. Alteta Sa a avut bundtatea sd-mi atribuie doi arnduti, inafard de garzi.

S-a plecat din nou in dimineata de sase mai. Mica noasträ caravand eraalcdtuità din trdsura ambasadorului cu zece cai, din alte cloud' cu sase pentru suitalui si din a mea cu opt. Eram escortati de Mihmandar [loc alb in text] §i au venitdupd noi diversi turci si greci, pentru mai mare sigurantd.

Putin inainte de plecarea noastra domnul ambasador a primit un curier, custirea cd dragomanul inisiunii britanice la Constantinopl, Berto Pisani' sosise laBelgrad cu firmanele necesare pentru cdldtorie, drept care sd-1 astept'dm. Cum nuera aceea calea pe care noi o apucasem, s-a pierdut nddejdea sd-1 vedern".

La ora trei dupd amiazd s-a ajuns la Copaceni174, unde s-a innoptat in cloudcase incdp dto are.

A doua zi s-a continuat, pe drumuri destul de noroioase si prin vadurilepdraielor, si la ora unsprezece s-a ajuns intr-un alt sat tot asa de mizer, Daia", lamarginea Valahiei si unde sunt cloud gdrzi ale principelui pentru a examinapasapoartele persoanelor proverund de la Constantinopol si din localifdtileinvecinate; trebuie de asemenea sä supravegheze purtarea turcilor locuind in acelteritoriu limitrof [loc alb in text]; la cloud dupd amiazd s-a ajuns pe malul Dundrii inapropiere de cetatea Giurgiu'76, de rangul al doilea, si in fata orasului Rusciuc",de cealaltd parte a Dundrii. Am gäsit acolo bdrcile pregdtite pentru trecereafluviului, care in acea localitate are largimea de aproximativ o mild si jumdtate.Sunt niste insulite, in care s-au vdzut niste pescari. Pestele este din abundentd si decea mai bund calitate.

Mihmandar-ul ne-a precedat la Rusciuc spre a ne pregki locuintele, precumsi gdrzile care trebuiau sd ne insoteascd. Abia debarcati, secretarul guvernatorului avenit cu suita in intdmpinarea domnului ambasador pentru a-I saluta. Si ne-acondus la resedinta noastrd, alcdtuitd din cloud case, care pe moment au fostevacuate de turcii care locuiau acolo. Nu s-a putut gäsi altd hrand cleat din peste,oud si unt.

Plecati dimineata devreme in ziva urmdtoare (8 mai), cu o escortd de optoameni caldri bine inarmati, in afard de garzile noastre obisnuite, s-a intrat in Bulgaria.

172 Familia Pisani, originard din Chios, a dat nu mai putin de ase dragomani in slujbaambasadei engleze de la Poartd, printre care i pe Bartolomeo sau Berto Pisani (Paul Cernovodeanu,The Cosmopolitan World of the Levantine Dragomans of Constantinople, in HY, II, 2005, p. 53-54).

173 James Dallaway, in relatia lui, aratd cd la Timi§oara, de fapt, ambasadorul Sir Robert Listona luat decizia sd nu urmeze drumul prin Belgrad, deoarece un curier 1-a informat ca acest itinerardevenise foarte periculos datorita ciumei ce lAntuia pe atunci Ti a banditilor inarmati care se aflau instare de revoltd impotnva Portii, pustiind tara i jefuindu-i pe toti cdratorii pe care ii intalneau in cale"(Cdldtori strdini, X-2, p. 1212.

174 Capuzan.175 Doik176 Girgiou.177 Ruziuk


NICCOLO FOSCARINI

(sec. al XVIII-lea)

NiccolO Foscanni si-a inceput misiunea diplomatica la Poarta in anul 1788, succedand bailuluiGirolamo Zulian. La 5 mai 1790 era prezent, impreuna cu secretarul sau de atunci, Antonio Quinni, lao receptie data la Palatul Olandei" din Pera in onoarea contelui Potocki, ambasadorul Poloniel 1.Cand s-a inapoiat in patrie, la Venetia, in 1793, a prezentat Senatului o relatie al carei text ne estecunoscut2. Din ea merita despnns mai intal comentariul fostului bail asupra pacii ruso-otomane de laIasi, din 9 ianuarie 1792: tarina Ecatenna a izbutit prin acest tratat in afara de a-si asigura mai multstapanirea Crimeii" , sa obtind linistita posesiune a cetatii Oceakov cu tentoriul sau,yrecum sistabilirea independentei Georgiei, ceea ce a facut-o Inca si stäpana navigatiei pe Nipru". In partea adoua a relatiei sale, Foscanni se ocupd de chestiuni comerciale si, in noul context international,semnaleald interesul din ce in ce mai mare pe care il prezenta Marea Neagra. El atrage atentia, pe dealta parte, asupra ocaziei de a profita de situatia dubioasa" in care se gaseau negustoni francezi,dintre care multi au fost siliti sa-si limiteze comertul si cu Constantinopolul", din pricina evolutillorlegate de revolutia in pima desfasurare (da che le cose di quel Regno si attrovano nella notacalamita) Dupd ce s-a incheiat pacea intre Rusia si Poartä adauga fostul bail navele venetiene auinceput sä profite de cardusia in porturile Mani Negre a marfurilor de marl dimensiuni, la preturiexorbitante". Cum rusii nu dispuneau de nave proprii pentru un asemenea comert si, in plus, aveaunevoie sa desfaca marfurile din teritoriile nou-cucerite, se putea nadajdui ca venetienii sa se bucurein continuare de aceste avantaje". Dar, lucru mult mai important observa Foscanni ar fi de dorit canegustorii veneheni sa se indemne a expedia produse de manufacturd neinterzise, profitand de prilejulrecentei interziceri de catre Rusia, in chip special cu pnvire la orice intrare de produse de manufacturdfranceze". Apoi, odata exportate asemenea produse calm bazinul Marii Negre, ele ar fi trebuit desfacutela un pret modic, ceea ce ar fi ispitit curand pe localnici sa le achizitioneze. Si, in felul acesta, ar fi pututfi dizlocat in acele parr comertul francez, chiar daca intre timp s-ar fi schimbat imprejurdrile dinFranta Fiindca de pretul mic si de calitatea produselor depinde abundenta desfaceni".

La 12 mai 1796, in conditiile dificile ale apropierii trupelor franceze, Senatul venetian ahotarat desemnarea unui Provveditore generale in Terra ferma, care avea sa fie superior oricarui altreprezentant public". Iar in aceasta funche a fost ales NiccolO Foscarini, care trebuia sa vegheze caneutralitatea dezarmatä" pe care o proclamase Venetia in conflictul austro-francez sa fie respectata.In noua lui calitate, Foscanni a avut o intrevedere, la 1 iunie 1796, cu generalul Bonaparte Acestadin urma, care ameninta cu incendierea Veronei, a obtinut ca trupele generalului Massena sa intre inores fad rezistenta. Negresit, orice incercare de rezistenta a Veronei ar fi dus la pierderea imediata aintregii Terraferma3. Este adevarat, insd, si cd aceasta cedare nu a facut decat sa amane cu putindeznodamantul stiut, dispantia ca stat a Venetiei.

I Alexander H. de Groot, Dragoman's Careers: Change of Status in Some Families Connectedwith the British and Dutch Embassies at Istanbul 1785-1829, p. 11, n. 21 [Turkology Update LeidenProject Working Papers Archive. Department of Turkish Studies, Universiteit Leiden].http://docs.google.com/viewer?a=v&c=cache:DxRgDsj

2 Luigi Firpo, Relazioni di ambasciaton veneti al Senato, tratte dalle migliori eclizionidisponibili e ordinate cronologicamente, vol. XIII, Torino, 1965.

3 Pentru acest moment din biografia lui Foscarini, vezi S. Romanin, Storia documentata diVenezia, ed. a II-a, t IX, Venetia, 1925, p. 292 si 305-309


Scrisoarea de mai jos, redactatä la pupne zile dupd traversarea Tani Romanesti, in Viena, la 26mai 1793, adresata dogelui Ludovico Manin, trebuie citita araturi de relatarea amanuntita asecretarului sau asupra aceleiasi calatoni, pe care o publicam numaidecat dupa aceasta. Re lapa cupncina a fost mai intai editata, in limba italiand, sub numele contelui Camillo Giacomazzi. Daraceasta atribuire poate fi push' sub semnul indoiehi, deoarece in scrisoarea bailului se pomenestefaptul cd din suita lui facea parte credinciosul sau secret& Trevisan". Pnn urmare numal cel de-aldoilea text dm grupajul Giacomazzi" pare sa-1 fi aparpnut cu adevarat acestuia.

[SCRISOARE A LUI NICCOLO FOSCARINI4 CATRE DOGELE VENETIEI]1793

Asa de puternic era zvonul cd in Bulgaria ar fi grupuri de talhari, Inca rn-amvazut silit sä cer comandantului din Adrianopol o escortä de saisprezece ostenibostangi cu un ofiter, ca sa ma insoteasca pana la Rusciuc5, unde am traversatDunarea spre a pätrunde in Tara Romaneasce. Si pentru a obtine o asemeneaescorta am dispus sa i se dea comandantului din Adrianopol una dintre cele treihaine de Saglia Scarlato7, care, cum am spus in ultima mea scrisoare, mi-au fostdate in Constantinopol de Cate oficiu18 Excelentei sale bailul, [lucru] pe care rogpe Excelenta voasträ sa-1 aprobe, dupd cum implor asijderea aprobarea pentru cloudhaine Raso4, pe care le-am dat ofiterului bostangiilor, impreund cu 300 de piastri,ca sa-i Impartä ostenilor dupd cum ii va fi voia, ei insotindu-ma in calatoria de noua zile.

Demnd de lauda a fost atitudinea lui Mihmandar Bey1° de la Poartd, carepentru a indeplini poruncile primite rn-a insotit 'Jana la Bucuresti' `, cu toate ca laintrarea in Tara Romaneasca se sfarseau obligatiile sale. Dar dacd a fostsatisfacatoare conduita fata de mine a Portii, Excelenta voastra va fi si maiincantatd, prin ceea ce mi-a facut, de cea a principelui Tarii Romanesti, despre carecred ca trebuie sa vorbesc mai in amanunt.

Trecand Dunarea si debarcand la Giurgiu'2, a venit sa ma salute Mihniandar-ulacelui principe', spunandu-mi cä era insarcinat sa ma insoteasca 'Jana la hotar, sicd voi avea cai si cdrute cate voi avea nevoie la fiecare statie, si cd va fi tot a luigrija de a-mi procura toate felurile de provizii necesare traiului.

Spre a raspunde la semne atat de curtenitoare si generoase i-am trimis cu o ziInainte de sosirea mea in Bucuresti pe prea credinciosul dragoman Medun, cuporunca de a se infatisa Altetei Sale si de a-i aduce cele mai vii multumiri,vadindu-i nerabdarea mea de a indeplini aceastä datorie. Cand am ajuns in ziva

4 Scrisoarea de fata, in limba italiand, a fost editata in: E. de Hurmuzaki, Documente privaoarela atom romiintlor, IX-2, Bucuresti, 1899, nr. CCCXXIX, p 274

5 Ruschtuk6 Vallacchta.7 Stofa ordinara, din in sau mai ales din lank de culoare rosie foarte vie, folositd la tara, in

tinutul Veneto8 La Ragtonaterta.9 Tesaturd de lama grosolana, de obicei de culoare neagra, dar care putea fi si de alte culori.113 Mihmandar= Dregator insarcinat cu primirea si escortarea oaspetilor.'1 Bukarest.17 Gturgeva.13 Alexandru Moruzi (1793-1796).


respectivä la o departare de un sfert de oil de orn Mihmandar-ul rn-a rugat saraman intr-un mic sat invecinat, sub pretextul a§teptarii inapoierii dragomanuluirneu. Insa abia ajuns acolo am vazut sosind o calewd cu §ase cai, cu Inca alte treiin urmä, in afard de diver§i cai de manej. In cea dintai se gasea primul secretar alprincipelui cu doi ofiteri §i cu dragomanul rneu. Dupa aceea, intrati in incaperea incare ma aflam, am fost salutat de catre secretar in numele principelui, rugandu-masä ma sui in caleaFa pentru a ma conduce la rqedinta deja pregatitä. In primatrasura au venit cu mine nobilii Ser Girolamo Diedo §i Ser Vincenzo Fini,impreuna cu secretarul principelui; in a doua au fost prea credinciosul secretarTrevisan cu un ofiter, §i in unna toti ceilalti. Ajuns la locuinta mea cu astfel deformalitati, a venit sa ma salute primul ministru al Altetei Sale, cu care am pregatitvizita pentru dimineata zilei urmatoare, care vizita a fost facuta nu cu putindsolemnitate §i ceremonial. Patru träsuri au venit la casa mea cu secretarul i ofiteri,pe langd multi o§teni §i valeti. Si cu o asemenea suita rn-am dus la curte, unde amgäsit un mare numar de supui, care dupd rangul lor rn-au insotit in incaperea incare se gasea principele. Dupd ce am intrat, el a venit in intarnpinare ridicandulicalpacul'4 i §ezand langd el am petrecut aproape o jumatate de ord de conversatie.Nici nu pot sa spun indestul cu Cate fraze exuberante de stima §i de pretuire s-aexprimat fata de Seninatatea Voastra, ldsand de o parte tot ceea ce, din politete, azis in legaturd cu persoana mea privatd.

Acesta a fost rezultatul vizitei §i, cum a fost nevoie sa zabovesc la Bucure§tiInca cloud zile, am continuat sã primesc la rqedinta mea personaje dintre cele maidistinse de la curtea sa. $i patru valeti ai principelui au fost pui in slujba caseimele, aa 'Mat, inainte de a pleca, nu am crezut nepotrivit sä pun sä li se deaoamenilor principelui'5 200 de pia§tri, pentru care rog sä se incuviinteze restituirea.

Lasandu-1 la Bucurqti pe Mihmandar Bey al Portii, i-am dat in dar o haindSaglia, unul dintre cele cloud ceasornice de aur cumparate, dupd cum am arnintit, inPera, §i 500 de piWri. Tot astfel i-am dat Conakci-uluil6 sau, care este cel ce s-aocupat de locurile de popas, 140 de pia*tri §i o haina Raso. $i celor patruciohodariu din serviciul sail in total 160 de piqtri, pe care rog a§ijdereaaprobati, in afard de cei 200 de pia§tri daruiti in märunti acelor familii sarace carerni-au cedat locuintele lor in cursul celor treizeci de zile de calatorie pana lacarantind. Pot sa asigur pe Excelenta Voastra ca asemenea daruri au fost cu multmai mici fata de cele facute de internuntiul imperial.

Cu mult mai multä indreptatire ar fi trebuit sa-1 rdsplatesc pe Mihmandar-ulTarii Romanqti, dar rn-am abtinut sa o fac §i, de aceea, i-am dat cea de-a treiahaind Saglia, celdlalt ceasornic de aur i 500 de pia§tri, Conakci-ului sau 100 de

celor patru slujitori ai sai 120 in total. Apoi, in scurtul rastimp de patruzile din carantina austriacd de la Turnul Ro§u am cheltuit pentru baqiwri 200 depia§tri, impartiti intre comandant, subcomandant i gardieni. $i alti 50 de pi4ri am

14 Calpak.15 la bassa famigha del Principe16 Denumirea nu are echivalent in romana. Explicatia misiunii acestm dregator este data in text17 Chioadar

293

sa-i

piastri, si

www.dacoromanica.ro

dat unui detasament de soldati care mi-au slujit drept gardd de onoare. Cheltuieli siacestea pe care nu ma tem sd nu le vdd aprobate de cdtre Excelenta Voastra., findvorba de cheltuieli toate privitoare la reprezentarea publick [functie] pe care Inca odetin; addugandu-se la acestea 400 de piastri, pe care i-am dat ca platä celor doiieniceri de la [resedinta] bailului18, asa cum am ardtat in scrisoarea mea precedentä.$i toate celelalte cheltuieli indicate, pe lânga cele sase haine, care urea' in total la2900 piastri. Pentru mai mare claritate, Excelenta Voastrd le va vedea adunate inanexa la Nr. 1, pe care rog pe Excelenta Voastra sa aibd bundtatea sä leincuviinteze...

18 di Bailaggio.

294

Viena, 26 mai 1793.NiccolO Foscarini Cava ler, bail la Poarta otomana.

www.dacoromanica.ro

MARTURII INDIRECTE

www.dacoromanica.ro

FRIEDRICH VON KREUZPECK

(c. 1287-1360)

Unul dintre cavaleni cdruia poetul Peter Suchenwirt i-a dedicat un elogiu funebru a fostaustriacul Friedrich von Kreuzpeck. Discursul intitulat Von hern Fridreichen dem Chreuzzpekch, afost redactat la moartea cavalerului (1360)1., $i contine 352 de versuri rimate; este izvorul principalpentru cunoasterea btografiet personajului. In afard de textul lui Suchenwirt, doar cateva informatiimai sunt cunoscute despre cavaler.

Eroul scrieni lui Peter Suchenwirt provenea dintr-o familie nobila austriaca, originard dinKroisbach, langa Neusiedel, Numele Kreuzpeck este, fireste, un derivat din Kroisbach2

Fnednch von Kreuzpeck a luat parte la numeroase razboaie purtate de Casa de Austria. Ceadintai confruntare a fost, potrivit poetultn, razboiul purtat de Austria cu Boemia (1307); s-a consideratca la data amintita personajul avea circa 17-20 de ani3. Ar rezulta deci, conjecturat pe aceasta ba7a, ca s-anascut prin 1287-1290.

Cavalerul a participat apoi la luptele de la Burgau $i Titmanning. Este vorba de confruntdriledintre Habsburgi si bavarezi din anul 1311. A fost apoi prezent in septembrie 1319 la infruntarea de laMithldorf, care i-a avut ca protagonisti pe Frederic de Habsburg (1308-1330) $i pe Ludovic Bavarezul(1314-1347). Miza conflictului o constituia coroana regala germana. Fuga inamicilor a permisaustnecilor sali extinda expeditiile de prada in teritoriul acestora4. In 1320 Friedrich von Kreuzpeck aluat parte la cloud lupte purtate la Padova, in Lombardia, impotriva lui Cangrande I della Scala, stapanulVeronei, care cauta sa acapareze Padova5.

.,

In lupta de la Dornberg (Milhldorf) cavalerul a fost ranit gray $i a fost luat prizonier. Lupta aavut loc la 28 septembrie 1322 $i cu acel prilej s-au infruntat Inca o data Frederic de Habsburg $1Ludovic Bavarezul. De aceasta data, victona a revenit celui din urma, iar ducele Frederic $1 multinobili austrieci au fost luati prizonieri6.

Suchenwirt a descris in nu mai putin de 80 de versun luptele din Italia la care a participatFriednch von Kreuzpeck Acesta a ajuns in Peninsula impreund cu ducele Otto de Habsburg (m.1339), care a intervenit in 1324 in spnjinul Padovei, amenintata de Cangrande. Dupa o primaconfruntare la Altopascio (august 1325), von Kreuzpeck a fost facut cavaler. El se afla in tabaraguelfilor florentmi, pe care trupele ghibelinilor conduse de Castruccio Castracani 1-au infrantzdrobitor in acelasi loc la 23 septembrie 1325. lzvorul scoate in evidenta vitejia de care a dat dovaddin lupta proaspdtul cavaler: el s-a napustit asupra inamicilor, carora le-a smuls stindardul, dar intimpul actiunn i-a fost injunghiat calul $i a cazut la pamant cu tr6feul obtinut. Nu mai putin de 15 rani

I Alois Primisser (ed.), Peter Suchenwirt's Werke aus dem inerzehnten Jahrhunderte. Ell?Beytrag zur Zeit- und Satengeschichte, Wien, 1827 p 43-47.

2 lbidem, p. 248.3 Ibidem, p. 249.4 lbidem, p 249-250, Alphons Lhotsky, Gescluchte Osterretchs sett der Mitte des 13 Jahrhunderts

(1281-1358), Wien, 1967, p 259-2605 A. Primisser (ed.), Peter Suchenwirt 's Werke, p 250; A. M. Allen, A History of Verona, New

York, 1910, p. 193-197.6 A Primisser (ed.), Peter Suchenwirt's Werke, p 250; Alphons Lhotsky, Geschichte Osterreichs,

p 271-277.


a dobandit la maini si, cu acel pnlej, a fost luat prizonier7. Apoi a intrat in serviciul stapanuluiMilanului, Azzo Visconti, cu care a plecat spre Bologna pentru a-1 ajuta pe seniorul Mantovei,Passenno Bonacolsi. Aliatii au obtinut la 15 noiembrie acelasi an o victorie insemnata laMonteveglio. De la Parma cavalerul a plecat la Modena, unde s-a eyidentiat in confruntarea cu trupelepapale intr-o suburbie a orasului (1326). Dupa aceea a participat la lupta din fata cetatil Sandannin (9)si a orasului Lucca'.

Friedrich von Kreuzpeck a luat parte in penoada urmätoare la cruciada din Prusia initiatd deloan de Luxemburg, regele Boemiei (1310-1346). Expeditia militara indreptata contra lituanienilor s-adesfasurat intre decembne 1328 si martte 13299.

Atras de recompensa, a mers si la turnirul de la Tours din Franca, la care s-au infruntat acelasirege al Boemiei cu ducele Bretaniei. Editorul a considerat ca acest evemment s-ar fi putut produce in1329, dupa camparna din Prusia, cand regele Boemiei a participat la ceremoma fastuoasa prin careFi lip VI, regele Frantei (1328-1350), i-a acordat ca feucla regelui Angliei, Eduard al III-lea (13271377), Bretaniam. Aceastä interpretare este inacceptabila: dna regele Boemiei s-ar fi infruntat curegele Angliei, cu siguranta poetul 1-ar fi mentionat pe monarhul englez, nu pe ducele Bretaniei; inrealitate, ducele Bretaniei a fost Joan III cel Bun (1312-1341), iar tunurul mentionat a avut locprobabil in 1335, cand suveranul Boemiei a fost gray ran& '

Potrivit lui Suchenwirt, cavalerul a fost implicat si in razboiul dus de Boemia si Ungariaimpotriva Austriei. A luptat vitejeste la podul de la Kötsse, unde i-a fost ucis calul, el insusi fundiardsi ranit gray. In final, Austria a iesit biruitoare. Alois Primisser s-a multumit doar sa constate caaceste evenimente nu au putut avea loc inainte de anul 133012. De fapt, este vorba de razboiul din1336-1337, cand Boemia si Ungaria au atacat Austria13.

Conform poetului, Friedrich von Kreuzpeck s-a dus la Neapole, la regele Robert, deoarece aaflat cd in tam aceluia izbucnise razboiul. Cand a ajuns insa acolo, tocmai se Meuse pace, ceea ce 1-aindemnat sa piece in tovardsia unui francez in Spania Editorul nu s-a angajat in datarea acestorevenimente din vremea amintitului rege napolitan'4. Pentru o incadrare cronologica trebuie sa se tinacont de cateva aspecte Daca Friedrich von Kreuzpeck a ajuns tocmai la Neapole, e clar ca era vorbade razboiul purtat de regele Robert de Anjou (1309-1343) impotriva Siciliei aragoneze. Cavalerul aputut ajunge acolo doar dupa incheierea luptelor Habsburgilor cu boemii si cu ungurii De altfel, undocument din 1337 11 atestä in Austria, implicat in schimbul unui teren'6. Ca membru al Societatiicavalerilor Sf. Gheorghe (Societas Temp lots), infiintata de ducele Otto de Habsburg la Viena in 1337,el figureaza intre cei care au finantat constructia capelei Sf. Gheorghe, sfintita in 1341'6. Deci, in1340 sau 1341, el era in Austna Cel mai probabil in 1342, dar nu mai tarziu de 20 ianuarie 1343(data la care moare regele Robert), cavalerul a ajuns in statul napolitan. Pacea mentionata a fostprobabil un annistitiu.

Din Spania, relateaza poetul, Friedrich von Kreuzpeck a plecat peste mare si a vizitat intaiaoara Sf. Mormant. De acolo a mers la manastirea Sf. Ecaterina de pe Muntele Sinai, apoi la Babilon(Pabdon)17 care se afla la o departare de 21 de zile de mers. Vrand sa ajungal in India, a mers in orasul

7 A. Pnmisser (ed ), Peter Suchenwirt's Werke, p. 250-251; Claudia Brinker, Von mamgenhelden gute tat: Geschichte als Exempel bet Peter Suchenwirt, Bern, Frankfurt am Main, New York,Pans, 1987, p. 158.

8 A. Primisser (ed.), Peter Suchenwirt's Werke, p. 252.9 Ibidem, p 252-253; C. Brinker, Von matugen helden, p. 136-138.l° A. Primisser (ed ), Peter Suchenwirt's Werke, p. 253." Franz Palacky, Geschichte von Bbhmen, vol. 1112, Prag, 1842, p. 216-217, Ludwig Schlesinger,

Geschichte Bdhmens, Prag, Leipzig, 1869, p. 20312 A. Primisser (ed.), Peter Suchenwirt's Werke, p. 253.13 Alphons Lhotsky, Geschichte Osterretchs, p. 325-328, Pal Engel, Regatul Sfantulut Stefan.

Istorta Ungariet medtevale 895-1526, Cluj-Napoca, 2006, p. 164.14 A. Primisser (ed ), Peter Suchenwirt's Werke, p. 254.15 Ibtdem, p 248.16 C Brinker, Von manigen helden, p. 79-80.17 Mane-Mathilde Alexandrescu Dersca, Babylone d'Egypte, in RHSEE, an XX, 1943, p. 190-201


Guzz. A fost insa luat in robie si jumatate de an s-a aflat in aceasta condipe, care, se pare, a fostdeosebit de dura. Potrivit poetului, el nu a putut fi sigur de viata sa nici macar o juin:a:tate de zi" Insituatia disperata in care se gasea a facut un legdmant Fecioarei Mana, anume cã, dacd va scapa, vaposti sase zile pe saptdinana pana la sfarsitul vietii. Legamantul, ne asigurd Suchenwirt, 1-a respectatcu stnctete Spre norocul sau, au venit in cele din urma negustori, care il cunoscuserd cand era gras",1-au rascumparat i 1-au imprumutat barn de drum. Astfel, conform sursei, cand razboiul a mai scazutin intensitate, cavalerul a plecat spre Venetia cu o caravand care se indrepta spre Armenia (Mica). Cuacest prilej a vizitat a doua oard Sf. Mormant. Prin Cipru a ajuns la Constantinopol, unde a fost pnmitcu cinste si de acolo a mers la Caffa in tam tatarilor (Tatrey).

Probabil in 1343 sau 1344 a avut loc calatona din Spania pe mare si cel dintai pelerinaj laIerusalim. Pelerinul a traversat Mediterana probabil la bordul unei nave a Aragonului, care avea unacord cu statul mameluc privind protectia pelennilor". Se obisnuia ca dupa pelerinajul la Sf.Mormant sa urmeze cel la manastirea Sf. Ecatenna de pe Muntele Sinai Ambele locun sacre au fostvizitate de cavaler. De la Muntele Sinai el a ajuns la Babilon, care in mod cert nu poate fi Babilonulmesopotamian. Sprijinim aceasta afirmatie pe un alt discurs funebru compus de poet si dedicatcastelanului Albrecht von Nurnberg: acesta, dupa pelennajul la Ierusalim, a ajuns la Muntele Sinai iarde acolo, pe drumul de inapoiere", a trecut prin Babilon". Babilonul menponat nu poate fi deckCairo. S-au pastrat, de altfel, descrieri concludente de pelerini, care pentru orasul Cairo folosescnumele de Babilon20. De aici cavalerul a apucat drumul spre India si a trecut prin orasul Guzz, care inniciun caz nu poate fi Gaza din Palestina. Cu privire la acest oras, editorul Primisser si-a expnmatdoar nedumerirea, dar nu a avansat nicio propunere de identificare2l. Dupa parerea noastra Guzz nupoate fi deck orasul Qus din Egiptul Superior, dupd Cairo si Alexandria cel mai important centrucomercial al sultanatului mameluc. Märfurile din India care treceau prin Marea Rosie erau debarcatein portul Aydhab de pe tarmul african si de acolo erau transportate cu camilele Oita la portul Qus depe Nil Din acest centru pe calea fluviald soseau la Cairo si Alexandria22. Esecul calatoriei in India s-adatorat cadeni in robie a temerarului cavaler. Nefericita intamplare poate fi inteleasd in contextulistoric local: intre 1343 si 1353, Egiptul Superior a fost marcat de razboaiele declansate de tnburilerebele de beduini, care, prin talharii, perturbau gray comertul pe principalele drumuri comerciale23.Negustorii care 1-au eliberat pe von Kreuzpeck din sclavie au fost probabil venetieni. Nu esteintamplator faptul cd dupa aceea s-a indreptat, potrivit lui Suchenwirt, spre Orasul Lagunelor. In1345, cand a incetat embargoul comercial impus de puterile crestine Egiptului, Venepa a primit unlarg pnvilegiu de la sultanul al-Sahh Ismail (1342-1345), de care s-a folosit intens spre a compensapierderile suferite in bazinul pontic24 La tulburarile interne, care au macinat statul mameluc invremea succesorilor sultanului al-Nasir Muhammad Qalawun (1310-1341), face referire poetul candafirma ca Friedrich von Kreuzpeck a putut pleca cu o caravana spre Armenia (Mica) ca urmare ascaderii in intensitate a razboiului. Ajuns din Cipru la Constantinopol, se pare cã acolo s-a implicat inrazboiul civil care a cuprins statul bizantin intre 1341-1347. Din capitala de pe Bosfor cavalerul apleacat la Caffa iar de acolo, desigur pe drumul tataresc", a ajuns in Rusia Rosie (Reussen). Maideparte a strabatut Po Ionia, apoi Mazovia si a sosit in Prusia, unde a luat parte la o nouà luptaimpotriva paganilor". Prezenta la Caffa tradeaza implicarea sa ca mercenar in apararea orasuluiasediat de tatari, in timpul razboiul declansat de Hoarda de Aur impotriva genovezilor i venetienilor

" Robert Irwin, The Middle East in the Middle Ages. The early Mamluk Sultanate 1250-1382,Kent, 1986, p 117.

19 A. Primisser (ed.), Peter Suchenwirt's Werke, p. 21.20 Titus Tobler, Descripuones Terrae Sanctae ex saeculo VIII, IX XII et XV, Leipzig, 1874, p 279.21 A. Primisser (ed.), Peter Suchenwirt's Werke, p 254.22 Linda S Northrup, The Bahri Mamluk Sultanate, 1250-1390, in The Cambridge History of

Egypt, vol. I, Islamic Egypt, 640-1517, ed Carl F. Petry, Cambridge, 2008, p 282.23 Amalia Levanoni, A Turning Point in Mamluk History. The Third Reign of al-Nasir

Muhammad Ibn Qalawun (1310-1341), Leiden, New York, Koln, 1995, p. 181-183.24 R. Irwin, The Middle East, p. 130-131.


din Marea Neagra (1343-1347)25. Apreciem ca episodul crimeean din biografia lui Friedrich vonKreuzpeck s-a petrecut in 1346 sau 1347, deoarece in 1347 acesta se afla in Prusia, unde a participatla luptele din regiune26

Cavalerul a ajuns din Prusia in Livonia (Eyflant), apoi in Rusia Alba (Weizzen Reussen), undea participat la asediul cetatii Izborsk (Eysenburk) de langa Pskov. Acest asediu a avut loc in 1347 saula inceputul anului 134822. De la Izborsk a plecat peste mare la Stockholm, la regele Suediei, pe careI-a insotit in expeditia contra rusilor. Este vorba de cruciada din 1348 intreprinsa de regele SuedieiMagnus II Eriksson (1319-1363) irnpotnva Novgorodului28. Potnvit poetului, Fnedrich vonKreuzpeck a plecat din Rusia la Trondheim (Trunthairn) in Norvegia, strabatand o distanth de 200 demile. A trecut apoi in Scotia, dupa care in Anglia, unde, conform sursei, a fost primit cu cinste, fapt ceindica angajarea sa ca mercenar in razboaiele locale. Ajuns peste mare in Irlanda, a asistat sau a luatparte la o mare baltalie desfasurata in fata unui oras numit Trachtal (7) Din Irlanda a revenit in Angliain timpul unei marl batalii navale, soldata cu scufundarea a 26 de coci (kokon) venite din Spania.Conflictul naval nu a putut Ii identificat de editor29 Date le furnizate de poet sunt totusi suficientepentru a permite o identificare sigurd. este vorba de batalia navald numita Les Espagnols sur Mer saubatalia de la Winchelsea care a avut loc la 29 august 1350 intre flota engleza, comandata de regeleAngliei Eduard III si de Printul Negru, i cea castiliana, comandath de Don Carlos de la Cerda.Victona a revenit regelui Angliei. Mafia, parte a Razboiului de 100 de ani, a fost descnsa amanuntitde cronicarul Jean Froissart3°. Cavalerul a sosit ultenor in Olanda, de acolo a mers calare in Geldern,iar de aici a calatorit la Roma Consideram ca pelerinajul la Roma a fost prilejuit de faptul ca anul1350 a fost un an jubiliar31. De la Roma a revenit acasa in Austria. Astfel, potrivit lui Suchenwirt,eroul si-a inchelat cal:Rona, care a durat patru ani i jumatate i i-a prilejuit multe suferinte. Totusi,periplul a durat mai mult deoarece acesta a debutat cu drumul cavalerului la Neapole, la curtea regeluiRobert de Anjou, si s-a incheiat la sfarsitul anului 1350 sau la inceputul anulut urmator.

Cavalerul a participat apoi la campania regelui Ungariei, Ludovic de Anjou (1342-1382), inRusia Rosie, unde suveranul a organizat expeditu contra lituaniendor in 1351 si 1352. Expeditia din1352 s-a incheiat prin luarea in stapanire a cetatii Be1z32. Desi asediul acestei cetati nu este mentionatin scrierea dedicata lui Friedrich von Kreuzpeck, evenimentul apare in discursurile funebre consacrate

25 Pentru acest razboi vezi Gheorghe I. Bratianu, Marea Neagrei de la origmi piind lacucerirea otomand, Bucuresti, 1999, P. 380-383 si Virgil Ciociltan, Mongoln i Marea Neagrei insecolele XIII-XIV. Contributia Cinghizhanizilor la transformarea bazinului pontic in placd turnantd acomerailui euro-asiatic, Bucuresti, 1998, p. 186-200

26 A Primisser nu a facut niciun comentariu, iar C. Brinker, Von mamgen helden, p 136 nu areusit sã identifice campania din Prusia la care a participat cavalerul. In februarie si octombrie 1347lituanierni au atacat Prusia, vezi Scriptores rerum Prussicarum. Die Geschichtsquellen derpreussischen Vorzeit bis zum Untergange der Ordensherrschaft, vol. 2, ed. Theodor Hirsch, MaxTdppen, Ernst Strehlke, Leipzig, 1863, p. 508-510 si Alvydas Nildentaitis, Die friedliche Periode inden Bezzehungen zwischen dem Deutschen Orden und dem Grofifurstentum Laauen (1345-1360) unddas Problem der Christianisierung Litauens, in Jahrbacher fiir Geschichte Osteuropas", t. 41,1993,nr. 1, p 1-3.

27 A. Primisser (ed ), Peter Suchenwirt's Werke, p 254, A. Nildentaitis, Die friedlichePeriode, p. 2.

28A Primisser (ed.), Peter Suchenwirt's Werke, p. 254; despre expeditia regelui suedez, veziJohn L.I. Fennell, The Campaign of King Magnus Eriksson against Novgorod in 1348. anExamination of the Sources, in Jahrbücher ftir Geschichte Osteuropas", t. 14,1966, nr. 1, p. 1-9

29 A Primisser (ed ), Peter Suchenwirt's Werke, p. 255.30 Les chroniques de sire Jean Froissart, ed. J.A C Buchon, t. I, Pans, 1867, p. 284-289.31 Johann Loserth, Geschichte des spateren Matelalters von 1197 bis 1492, Mdnchen, Berlin,

1903, p 31132 Paul W. Knoll, Louis the Great and Casimir of Poland, in Louis the Great King of Hungary

and Poland, ed. S.B. Vardy, Géza Grosschmid, Leslie S Domonkos, Boulder, New York, 1986, p 113


de Suchenwirt lui Albrecht von Nurnberg §i Burkhardt von Ellerbach Junior". Este, deci, de presupusca Friedrich von Kreuzpeck a fost prezent alatun de inainte-pomemtii voluntari gennani la luptele dela Be lz, incheiate la sfar§itul lunii martie 135234 Apoi cavalerul a intrepnns a treia calatone in Prusia,unde a luptat din nou cu paganii". Aceasta lupta trebuie plasata in februane 1353 sau cel tarziu inanul unnator. and lituanienn au atacat Prusia". De acolo a plecat in Suedia §i trecand pnnDanemarca, Holstein, Westfalia §i Hainaut, a ajuns la Pans, la regele Frantei Pe tronul francez se aflaatunci loan II cel Bun (1350-1364). De aici a callatorit in Spania, in Sevilla §i Granada, apoi inAragon, unde s-a evidentiat in lupta cu paganii", dupa care a trecut pnn Valencia §i Alicante (Kant).A urmat un nou penplu mediteranean: dupa escale in Mallorca §i Sardinia a debarcat la Tunis inBerberia, unde, potrivit lui Suchenwirt, a fost intampinat cu onoruri. Aceasta din urma informatiesugereaza angajarea cavalerului ca mercenar in slujba potentatilor musulmani din Africa berbera, ceeace nu unconstituie fapt exceptional, deoarece se §tie cã multi dintre tovara§ii sal de anne, care igeaudin solda regilor Castiliei §i Aragonului, de§i crestim, ajungeau adesea in seviciul sultanilormusulmani din Maghreb". Dupa acest episod, cavalerul continuat calatoria prin Sicilia, Calabria,Rodos, Cipru i a ajuns a tem oard ca pelerin la Ierusalim Pe drumul de inapoiere a ajuns laConstantinopol, a trecut prin Bulgaria (Pulgarey), apoi prm Tara Romaneasca (Walachey), unde I-acautat pe voievodul Basarab (wazzer ward), §i s-a indreptat spre casa prin Transilvania(Sibenwuergen) i Ungaria (Unger lant).

Calatona de inapoiere nu a fost comentata de editor, in schimb asupra ei s-au pronuntat alti doiistorici. Cel dintai a fost Vasil Gjuzelev, potrivit cdruia Fnedrich von Kreuzpeck a trecut prinBulgaria in septembrie-octombne 1358, iar in noiembne acela.5i an a ajuns la Viena. Autorul si-abazat datarea pe informatia transmisa de A Pnmisser, conform careia, printr-un document dinnoiembne 1358, ducele Rudolf IV de Habsburg (1358-1365) i-a conferit cavalerului dregatoria demare maestru de vanatoare (Oberjagermeister)37. Docurnentul amintit a fost insa emis la 4 nolembne135838 §i, potnvit rationamentului lui Vasil Gjuzelev, ar rezulta ca in primele patru zile ale luniinoiembne calatorul a ajuns la Viena. Ace1ai istoric s-a refent §i la identitatea lui wazzer waid dinValachia, pe care il socotete in traducerea bulgareasca a fragmentului, nici mai mult, nici mai putindee& un pa§a local"39. Cel de-al doilea istoric care s-a pronuntat asupra pasajului a fost AdolfArmbruster el a considerat ca fragmentul confine o referire vaga la campania din 1330 a regeluiUngariei, Carol Robert de Anjou (1308-1342) impotriva voievodului Basarab40.

Evident, wazzer wad nu se retell la niciun vizir, caci wazzer este forma corupta a numeluiBasarab iar waid inseamnd voievod Prin urmare, nu poate fi vorba deaf de Basarab voievod.Expresia mai este intalnita de cloud on in izvoare de limbd germana: o data in secolul XIV41 §i altadata in secolul urmator42. Neindoielnic, fragmentul din scnerea lui Suchenwirt nu are legatura cuexpeditia regelui Ungariei la sud de Carpati (1330); tot atat de sigur este i faptul ca. voievodul

33 A Primisser (ed.), Peter Suchenwirt's Werke, p. 23,28,31.34 C. Brinker, Von manigen helden, p. 142-143.35 Scriptores rerum Prussicarum, vol 2, p 520; A. Niklentaitis, Die fnedliche Periode, p. 2-3.36 Nahemia Levtzion, The western Maghnb and Sudan, in The Cambridge History of Africa,

vol. 3, from c. 1050 to c. 1600, ed. Roland Oliver, Cambridge, 2008, p. 364-365.37 Vasil Gjuzelev, Beitrage zur Geschichte des Kdnigreiches von Vain im Jahre 1365, in

Siidost-Forschungen", t. XXXIX, 1980, p. 2-4, A. Primisser (ed ), Peter Suchenwirt's Werke, p 24838 C Brinker, Von mantgen helden, p. 6889 V. Gjuzelev, Izvon za srednovekovnata istorua na Beilgarua (V11XV v), vol. 2, v avstruslate

rdkoptstn, cbtrla t arhivi, italtansla, latinskt i nemskt izvon, Sofia, 2000, p. 203-204, doc. 124(Arhivite Govoriat 9)

40 Adolf Armbruster, Der Donau-Karpatenraum in den mntel- und westeuropinschen Quellendes 10 16 Jahrhunderts: eine lustonographische Imagologie, KOln, Wien, 1990, p. 104, n. 10

(Studia Transylvanica 17).41 Ibidern, p 109-110.42 in Chronicon Austnacum al lui Iacob Unrest, Wasser-Wayda e numit in 1475 Laiota

Basarab sau Vlad Tepq, vezi Neculai lorga, Acte cifragmente cu privtre la atom românilor, vol. III,Bucure§ti, 1897, p. 96

301

i-a

www.dacoromanica.ro

Basarab, pe care I-a intalnit Friedrich von Kreuzpeck, nu a putut fi Basarab I, deoarece acesta murisein 1351 sau 1352, ci era fiul sau Nicolae Alexandru (1352-1364). Intalnirea dintre cei doi a avut locprobabil la Campulung unde isi avea resedinta acesta din urind. Voievodul avea, desigur, notorietate,din moment ce Fnednch von Kreuzpeck a ga'sit de cuviinta s5-1 viziteze cand a traversat TaraRomaneascd. De acolo cavalerul a trecut in Transilvania, unde se pare cã a zabovit mai inult. Sàretinem totusi cd denumirea de Siebenbiirgen desemna in acea perioadd doar Provincia Sibiului.

Pentru datarea aldtoriei de inapoiere din ultimul pelerinaj la Ierusalim trebuie sa tinem cont demai multi factori. In primul rand, documentul din 4 noiembrie 1358 nu face nicio referire ladobandirea dregdtoriei, ca urmare a revenirii personajului din cal:atone. Consideram a Friedrich vonKreuzpeck a obtinut dregatoria ca urmare a noii politici inaugurate de ducele Rudolf IV, care aobtinut tronul in urma mortii lui Albrecht Il (1330-1358) la 20 iulie 1358. In al doilea rand, intre1352-1354 a avut loc al doilea razboi civil din Imperiul Bizantin, care a avut si Tracia intre teatrelesale de des-fasurare. Relatiile conflictuale dintre bulgari si bizantini au cunoscut o imbundtatire abia in1355, ca urmare a unui aranjament matrimonial. Trecerea cavalerului din Tara Romaneasca inTransilvania lasa sd se inteleag5 cd intre Nicolae Alexandru si regele Ungariei, Ludovic de Anjou,continuau sa fie relatii bune, situatie care s-a schimbat in 1358, dacd nu cumva chiar cu un an inainte.Consideram ca. intre 1354 sau 1355 si 4 noiembrie 1358 trebuie datatà aldtoria de inapoiere acavalerulin din ultimul pelennaj la lerusalim. In acest interval, anul 1355 ni se pare mai propice uneiastfel de intreprinderi

Friedrich von Kreuzpeck nu a fost singurul pelerin care la intoarcerea de la Ierusalim a trecutpnn Bulgaria si Tara Romaneascas: in 1385, alti doi pelerini germani, Peter Sparnau si Ulrich vonTennstadt, au urmat aceeasi rued".

La sfarsitul discursului funebru, poetul a descns blazonul cavalerului. in campul alb al scutuluise gdsea un rac de culoare neagra, ai cdrui clesti erau indreptati spre partea supenoark in cimier seafla, de asemenea, un rac care agatase cu clestii cuvertura coifului pe care o trdgea in jos".

Un document din 10 noiembrie 1358 si altul din 21 octombrie anul urnfator arata. ca. Friedrichvon Kreuzpeck i§i avea casa in Ratstrazze din Viena". Ultima oarà este mentionat in viatfi intr-undocument din 1360. A decedat in acelasi an, mdrturie find piatra de mormant cu insemnele saleheraldice, care s-a aflat in biserica augustinienilor din Baden. Anno domini MCCCLX obut strenuusmiles ac nobihs Dominus Fridericus de Chreuspechk Summus Venatorum in Austria magister, hicsepultus46. A lAsat in urmd doi fii: Wilhelm si Friedrich, primul mostenindu-i dregatoria de maremaestru de vândtoare47.

Destul de longeviv pentru vremea lui, Friedrich von Kreuzpeck s-a stins in jurul vdrstei de 70de ani. Viata sa plind de aventun a fost marcatd de cloud realifati fundamentale, care se intrepatrund sisunt strâns legate rdzboaiele si calatonile. Impresionean setea lui nepotolitd de ca*Latorii: a strdbatutin lung si in lat uscatul si marea, de la Qus in Egiptul Superior pana la Trondheim in Norvegia, de laCaffa in Crimeea pand la Tunis in Africa de nord. A parcurs culturi si civilizath difente, intr-o lumedominatd de confruntarea dintre cre§tinatate si islam. Desigur, o sanatate de fier 1-a ajutat säsupravietuiasca ranilor, nu putine, cdpatate in lupte dar si cumphtei epidemii de ciumd, care a inceputsa facd ravagii in 1347. Vigoarea sa fizicã a fost dublata de o vointa pe ma'surd, dovadd, intre altele,respectarea cu strictete pand la moarte a legamantului sever facut in captivitatea egiptearfa.

Poemul inchinat lui Fnednch von Kreuzpeck a fost editat si comentat in 1827 de AloisPrimisser. Referin la aspecte din viata cavalerului se regdsesc in lucrin publicate de Claudia Brinker,Vasil Gjuzelev si Adolf Armbruster. 0 reinterpretare a biografiei personajului a fost facutd deAlexandru Ciociltan48.

43 Descrierea itinerarului in Cdleitori striiini despre 011ie romdne, vol. I, ed. Maria Holban,Bucuresti, 1968, p. 19-20

" A. Pnmisser (ed ), Peter Suchenwirt's Werke, p 255.45 Quellen zur Geschichte der Stadt Wien, vol. III, ed. Anton Mayer, Wien, 1897, p. 217, doc.

3168, p 220, doc 3180.46 A. Primisser (ed.), Peter Suchenwirt's Werke, p. 24847 Ibidem, p. 248-249." Alexandru Ciociltan, Din biografia cavalerului Friedrich von Kreuzpeck, in RI, t. XXI,

2010, nr 5-6, p. 537-550.


[CALATORIA PRIN TARA ROMANEASCA SI TRANSILVANIA

c. 1354-1358]49

DESPRE DOMNUL FRIEDRICH VON KREUZPECK

[Cavalerul pleacd din Austria §i trece prin Rutenia, Prusia, Suedia,Danemarca, Holstein, Westfalia i Hennegau]

Apoi el a fost vazut in Franta", la rege. Din Paris'', cel bine sfatuit, a mers inSpania52 prin Sevilla53 [i] Granada', dupa obiceiul cavaleresc55. A fost vazut §i inAragon56 cu inalt pretuita-i cinste, [de unde] a plecat spre pagandtate57. A mers pedata la Valencia58 i la Alicante' i in Mallorca°. Apoi, cel fara de prihana acalatorit prin Sardinia' in Berberia62. La Tunis63 a fost primit cu cinste §i apoi i inSicilia64 §i dincoace in Calabria65, la Rodos66 §i in Cipru67. Pentru a dobandi faimäel a plecat apoi in a treia calatorie la Sfantul Mormant al Mantuirii. De acolo,pregatindu-se, a plecat curand la Constantinopol°. De acolo, indemnat de un gandnobil, a mers in Bulgaria69. De acolo, el a mers in Valahia, unde I-a cantat pevoievodul Basarab. In Transilvania el s-a odilmit pentru a merge §i prin Ungaria70.

[Urmeazä elogiul vietii §i faptelor cavalerului i descrierea blazonului saul

49Traducerea s-a ncut dupd textul german publicat de Alois Primisser (ed.), Peter Suchenwirt'sWerke aus dem werzehnten Jahrhunderte. Em Beytrag zur Zeit- und Sittengescluchte, Wien, 1827,p. 46-47

50 Franchreich.51 Paris.52 Yspanta.53 Sybil.54 Granaten55 Am dat o traducere aproximativd a expresiei durch raterschaft kamun, expresie careia nici

Alois Primisser nu i-a descifrat sensul, dupd cum ins4 recunoa§tea la p. 316: Sol lte Kamun demfranzOsischen Commun entsprechen?"

56 Arragun.57 hatdenschafi.58 Valentz.59 Kant.60 Mayorch.

61 Serdeny.62 Warbarey.63 Dumis.64 Tzetztly.65 Galaber.66 Rody.62 Tzipper.68 Kunstanunopel.69 Pulgarey.70 Von dan fur er in Walachey,/ Den wazzer waid er do gesucht,/ In Sibenwuergen er gerucht/

Tzu yarn und durch Unger lant


FRANCISCO DE MENDOZA

(1545-1623)

Textul ce se afla in codexul numit Vann pro lustorto Gertnantael, pdstrat la Biblioteca regard aBelgiei, sub titlul Articulo de una relacion gae /lace el Alnurante de Aragon de las cosa de los Reyesy Reyno de Po !onto y proviancias adjacéntes a el por lo glee entendto el ttempo gue estavo enaguellas partes, a fost publicat prima data la noi de cdtre Ion Toderascu2, dar editorul nu a reusit saafle nimic precis despre personajul care se ascunde in spatele functiei de amiral de Aragon" Un anmai talrziu, in 1983, Stefan Andreescu identificapersonajul3, folosind raportul extins al ambasadeisparnole, ce sosea la Cracovia la 18 ianuarie 1597' Pe baza acestui raport Stefan Andreescu a facutidentificarea personajului, ca find Francisco de Mendoza ammirante d'Aragona et dell'IndieOccidentali".

Acest inalt demnitar al regelui Spaniei facea parte dintr-o ilustra famine, ce se distinsese pnnservicille aduse Habsburgilor, ca reprezentanta a acestora in Lumea Nou'a Francisco era cel de altreilea fiu al contelui de Tendilla si s-a nAscut la Salamanca, in 1545, unde apoi si-a facut i studiileMilitar i scrittor, si-a insotit tatal in timpul misiunil diplomatice, pe care acesta a intreprins-o laRoma (1560-1562) i, ulterior, a preluat conducerea provincillor patrimoniale din Guadalajara, intimpul in care tatal ski a fost vicerege de Neapole Din 1595 unneazd el insusi o canera diplomaticd,fund trimis de Filip al II-lea in Flandra si in 1597 ca ambasador in Po Ionia. Urmeala apol misiuni inFranta si Ungaria. Dupd moartea lui Filip al II-lea s-a dedicat faptelor de arme, excelfind inconfruntdrile militare cu Provinciile Unite. In ultimii ani din viata s-a intors catre viata religioasa,pentru devotiunea sa Fi lip al IV-lea donnd sã ii confere functia de episcop de Siguenza. Francisco deMendoza a murit la Madrid, in 1623, inainte de a-si prelua noua demnitate.

Revenind la anul 1597, amiralul a fost tnmis la Cracovia, cu o suita de cinci persoane, ca sa" iireprezinte pe regele Fi lip al II-lea la botezul flicei lui Sigismund al III-lea, regele Poloniei. Cumbotezul avusese loc mai devreme, la 29 septembrie 1596, din cauza funeralnlor matusii regelui, AnnaJagiello, misiunea de reprezentare devenise inutilã. Pentru cà ambasada ajunsese deja la granitapolond, Filip al II-lea a folosit pnlejul pentru a da diplomatilor alte instructiuni. Amiralul de Aragonunna a afla de ce Po Ionia intdrzia peste asteptbri sa nitre in Liga crestind, in conditnle in care, de fapt,actiunile din vara anului 1595, in Moldova si insedunarea lui leremia Movilã, apropiaserd Po Ionia de

1 Fragmente din acest codice au fost cunoscute si folosite de Ion Sirbu, Istorta hit Mthat VodaVtteazul, donmul Tarn Romanegt, editia ingrijita de Damaschin Mioc, 1976, p 57-61 si de NicolaeIorga, Istorta lut Altai Vitenzul, editia N. Ghennan si V lova, Bucuresti, 1968, p. 126-127.

2 Transtivanta in Ltga crevinei 0 relatare necunoscutei din 1597, in AIIAX, vol. XIX, 1982,p. 307-311

3 Stefan Andreescu, 0 reactualtzare a tratatulut de la Lublau an 1596, in AIIAX, vol. XX,1983, p 108 si urrn.

$tefan Andreescu arata ca Jan Wladislaw WOs a prezentat aceasta arnabasada folosmdu-se deun izvor indirect, jumalul lui Giovanni Paolo Mucante eptsodio de las relactones polaco-espanolasal fin del stglo XVI Del Mario del woo a Polonta" de Juan Pablo Mucante, in Annan della ScuolaNormale Supenore di Pisa", Sene III, vol. VIII, 4,1977, p 1389-1390), dar cd, in realitate, un raportextins al acestei misiuni diplomatice fusese publicat Inca din 1931 de catre Jan Macurek (Zapas Polska aHabsburka o pristup le Cernéniu Mort na sklonku 16. stol, Praha, 1931, p 171-177).

304

(Un

www.dacoromanica.ro

frontul antihabsburgic, scotand Moldova din coaliha annotomana i readucand-o in sferacondominiumului polono-otoman.

Preambulul textului i scrisoarea in limba spaniold adresata regelui Fillip al II-lea si publicata de IonTodera$cu5, intregesc informatiile despre ambasada sosita in Po Ionia, la inceputul anului 1597. Dintext reiese cd amiralul de Aragon a participat la lucrarile Seimului polon din februariernartie 1597,prilej cu care legatul papal Caetani a readus in discutie participarea Poloniei la Liga Sfanta6.Imparatul Rudolf al II-lea nu a avut mci un reprezentant la Seim $i este posibil ca intereseleHabsburgilor sa fi fost vegheate de acest emisar al regelui Spaniel. Francisco de Mendoza spuneexplicit cã doreste sa faca o relatare difenta asupra evenimentelor din Transilvania, aflata probabilchiar in Po Ionia, de la persoane demne de incredere". Se refera la o alta versiune decat cea oficiala,pnvind conflictul intre pnncipele Sigismund Báthory i vern sãi, cardinalul Andrei Báthory $1 contelede Crasna, $tefan Báthory, conflict provocat de executarea fratelui celor din unna, Balthasar Báthory,in anul 1594. Daca Sigismund 11 acuzase pe varul sau de tradare, versiunea oferita de catre nobilularagonez vorbeste despre lasitatea prmcipelui, binecunoscut pentru labilitatea sa psihica i pentrulipsa de caracter. Este de fapt o tema mult vehiculata in acel moment in Po Ionia, find de fapt opropaganda bine gandita in sprijinul ideir cã Sigismund Báthory era incapabil sa conduca $i sa apereTransilvania $i cu atat mai pupn tarile romane, pe care pretindea, din 1595, cd le inclusese in sfera sade dominatie politica, in calitate de suzeran. Ca urmare, politica inconsecventa $i ambigua Ii puteaaduce oficand pe otomani la nordul Dunarii i dincolo de Carpati, cu consecinte nefaste pentruviitorul granitelor Polornei. De aceea Nicolae lorga considera cd ocuparea Transilvaniei a facut partedintr-un plan maximal urmarit de cancelarul polon, Jan Zamoisky, plan pus in actiune treptat prminscaunarea fraplor Movila pe tronul Moldovei $i al Tarii Romanesti i prin suspnerea cardinaluluiAndrei Bathory ca pnncipe al Transilvaniei7.

Dincolo de consideratille privind contextul politic in care a actionat misiunea diplomaticdcondusa de amiralul de Aragon, informapile sunt pretioase pentru cã ne introduc, in egala masura, inuniversul intngilor de curte din Transilvania $i incearca o explicatie a tribulatiflor politice, din ultimiiarn ai secolului al XVI-lea, legate de tronul principatului, ca $i a oscilapilor deloc previzibile inonorarea obligatillor de politica externa asumate. Toate acestea i-au permis, in cele din urma, luiMihai Viteazul sa preia controlul principatului transilvan i sa dea coerenta frontului antiotoman lalinia Dunani.

TEXTUL UNEI RELATARI PE CARE 0 FACE AMIRALUL DE ARAGON,DIN CEEA CE A AFLAT IN TIMPUL IN CARE A FOST PRIN ACELE PARTI,ASUPRA LUCRURILOR (PRIVITOARE LA) REGII SI REGATUL POLONIEI

51 PROVINCIILOR ALATURATE

Transilvania este foarte aproape de Polonia pentru cd de la hotarele ei 'Andla Alba-Iulia, care este capitala Transilvaniei, nu sunt mai mult de cloud zilepentru cä Maiestatea sa i Alteta sa au o informatie diferitä asupra lucrurilor dinacea provincie §i asupra principelui ei se va vorbi aici numai despre ceea ce a aflatAmiralul in Polonia, de la persoane foarte demne de crezare, despre diferendele pe

5 I Todera$cu, op. cit , p. 3076 Instructiunile legatului papal, Benedetto Mandina, episcop de Caserta, au fost publicate de

Al. Papiu Ilarian, Tesauru de monumente istonce pentru Romdma, vol. II, Bucuresti, 1863, p. 141.7 N. Iorga, op. ca., p 110. Aceasta era ambitia lui Zamoisky de a infaptui acea granita a

Dunani la care visase regele $tefan Báthory"8 Textul a fost editat in limba spaniola i comentat de Ion Toderascu. Traducerea a fost

revizulta de noi pentru a da textului cursivitate $i coerenta, folosindu-ne de onginalul in limba spaniola.

305

LU18.

i

www.dacoromanica.ro

care le are Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, cu cardinalul [Andrei]Báthory §i cu Stefan Báthory, conte de Crasna, verii lui primari9 §i cu alte rude alesale, din cauza mortii lui Sigismund [sic!]1° frate cu numitii cardinali §i conte,cdruia principele Transilvaniei i-a taiat capul, impreund cu cele ale altor oameni devaza. $i asta pentru ca nefiindu-i bine numitului principe de Transilvania in aceaprovincie, fie din pricina firii sale care se spune cd nu este capabild de a se ingrijide lucruri care cer pricepere in carmuire §i sunt importante, fie din cauza poftei dea cutreiera prin lume, care se spune ca il atrage, fie pentru a trai in provincii mailini§tite §i mai putin amenintate de un duman atat de puternic cum este turcul, pecare el [insu§i] 1-a provocat prin faptul cã s-a rasculat impotriva lui §i a facutprietenie cu Impäratul i Imperiul, numitul principe de Transilvania a dus tratativecu numitul Sigismund (sic! de fapt Balthazar) Báthory, vdrul lui primar, ca [el] sarenunte in favoarea [celui din urma] la statele" Transilvaniei pentru care, numitul[Balthazar] Báthory sa-i ofere, in schimbul acestei renuntari, pe care voia s-o facain favoarea lui, cloud mii de taleri pe lund; §i parandu-i-se numitului [Balthazar]Báthory ca lucrul acesta avea multe inconveniente i ca probabil se datora vreuneineplaceri ori suparari personale a lui Sigismund, principe al Transilvaniei, nu a vrutsa-1 accepte, ci mai degraba a incercat sa-1 convingd sä uite de acest lucru;principele de Transilvania a staruit in hotararea sa §i [atata] 1-a constrans penumitul [Balthazar] Báthory sa accepte oferta lui spunandu-i cd, dacd el nu o facea,va ceda statele" altuia decat lui. [Balthazar] Báthory, pentru ca tronulTransilvaniei sa nu iasa din casa lor, pentru cd le apartinea de cativa ani, s-aconformat vointei principelui §i dupa ce au discutat afacerea au incheiat-o *i. aufacut pentru ea intelegeri §i inscrisuri. $i sosind termenul de a o pune in practica,principele Sigismund refuza sa o faca; iar cand si-a dat seama de aceasta,[Balthazar] Báthory i-a vorbit spunandu-i sa-§i aminteasca cat de greu §i cu ekeinsistente acceptase, aratandu-i inconvenientele, parasirea §i cedarea acestorstate", pe care voia s-o facd in favoarea sa; §i deoarece nu-§i schimbase parerile, iicerea sã nu mai pomeneasca de acest lucm i nici sa nu-I mai puna in practica,chiar dacd acordul era facut §i inscrisurile acestuia semnate §i sä nu tina seama deasta pentru cd el ar rdmane mai multumit §i mai recunoscator dacd afacerea n-arcontinua, dee& daca ar fi el stdpan al acelor state", in dauna autoritatii numituluiprincipe, varul sdu, §i prin aceasta s-ar pune in pericol. Regretand principeleTransilvaniei cedarea (acelor state"), pe care incercase s-o facd, §i ru§inat de felulsau de a proceda §i temandu-se cd, in ciuda celor ce [Balthazar] Báthory ii spunea,putea sä ramand vreo plangere impotriva lui, ca sä se asigure §i sa ascundä gre§ealape care o facuse, §i profitand de acest lucru unii duFnani ai varului sau11, principele

9 Andrei Báthory, cardinal in Po Ionia si Stefan Báthory, dpitanul Oradei, erau fiii lui StefanBáthory, pnnclpe al Transilvaniei (1571-1538) si rege al Poloniei (1575-1586). Sigismund era fiullui Cristofor Báthory si nepot al regelui Stefan Báthory.

I° Editorul semnaleazd greseala din text, in realitate find vorba despre Balthazar Báthory, fratecu Andrei si cu Stefan dpitanul cetapi Oradea, ucis din ordinul lui Sigismund Báthory in septembrie1594 in inchisoarea din Cluj. Amiralul de Aragon persistd Ind in confuzie, numindu-1 peste totSigismund. Pentru a face textul inteligibil am notat intre paranteze drepte numele real al personajului.

II Balthazar.


Sigismund, motivand $i pretextand ca prin imelatorii [Balthazar] voise sa-i iastatele" $i a va incerca sal le asupreasca dacd va putea, il prinse pe [Balthazar]Báthory, care nu banuia o astfel de purtare, si fard nici o instiintare sau vreo altdformalitate din cele care ar fi fost necesare pentru a o justifica, ii tale capul lui sialtor oameni de vaza din Transilvania pe care [acesta] ii avea drept apropiati. Si cutoate acestea, in afara Transilvaniei, unde nu se cunostea [continutul] adevarat alintelegerii, aceasta actiune a parut a unui om viteaz si intelept, [necesard] pentrua-si asigura statele" $i de aceea a dobandit multä incredere in toata Cre$tinatatea$i s-a pus sub protectia Imparatului $i a Imperiului si Maiestatea sa il cdsätori cucea de a doua fiical2 a arhiducelui Carol, vara lui primard, care este o femeie foarteevlavioasa, inteleapta $i inzestratä si 1-a facut pe regeleI3, domnul nostru, sa-i dea[ordinul] Lana de aur"; $i Maiestatea sa nu numai cd i-a facut aceasta favoare, daranul trecut i-a dat optzeci de mii de ducati ca ajutor pentru cheltuiala razboiului pecare il duce cu turcul $i Sanctitatea sa si imparatul i-au dat <si ei> cateva ajutoare;cu toate acestea cardinalul [Andrei] Báthory $i contele de Crasna, [Stefan Báthory],cunoscand adevarul intamplarii si regretand moartea numitului [Balthazar], fratecu amandoi, au incercat sä se ingrijeasca de onoarea lui si sa-i rázbune moartea,folosindu-se de toate mijloacele de care au putut, cantand chiar si ajutorul turcului;si intelegand Sanctitatea sa pagubele care puteau sa rezulte din asta a incercat sa-iimpace $i a folosit multe mijloace in acest scop. Cardinalul [Andrei] Báthory,fratele sae, opunandu-se foarte tare dorintei [papei] de [a face] pace cu principelede Transilvania, värul lui, in cele din urma Sanctitatea sa, i-a trimis mustrari prinepiscopul de San Severo, nuntiul din Po Ionia, ca el sã se impace cu acesta si saasculte de Sanctitatea sa in tot ceea ce i-a poruncit in legatura cu aceasta sau sarenunte la paldria de cardinal [precum si] alte musträri asemanatoare. Drept carenumitul cardinal $i fratele sat' s-au potolit si au ldsat aceastä pricina si neintelegerein mainile papei pentru ca Sanctitatea sa, bine informatä asupra ei, sa o rezolve sidacd [Balthazar] Báthory a fost tradator sä declare cä a fost dreaptä moartea lui sidaca nu a fost sa-i restituie onoarea in termenii care Sanctitatii Sale i se vor pareamai potriviti; si in legatura cu aceasta au fost facute acte oficiale, prin intermediulnuntiului din Po Ionia, iar Sanctitatea sa se ocupd deja de cercetarea cazului ca sä-1rezolve.

In urma evaluarii care s-a facut asupra carmuirii si intelepciunii principelui deTransilvania, dupd moartea lui [Balthazar] Báthory, värul sau, $i a celor care aupatimit cu el ca si in urma ororii pe care a provocat-o in Transilvania cruzimeaintamplarii, s-a nascut o urd $i o inver$unare generala impotriva nurnitului principeSigismund, incat nici el nu se poate considera in siguranta in Transilvania $i nicisupu$ii sal nu inceteazd a cauta cdi pentru a-I alunga prin orice mijloace din aceaprovincie; si in acest scop cei mai multi din cei de rang mai bun $i mai puternici deacolo au cerut cu insistenta in diferite randuri, prornitandu-le ajutorul lor,cardinalului Báthory si contelui de Crasna, fratele acestuia, sa-i declare razboi,

12 ArInclucesa Maria Christena13 Filip al II-lea al Spaniei.14 Al lui Balthazar


[chiar] $i [cu] putin inainte de dieta de la Var$ovia, care a inceput la 10 februarie $is-a incheiat la 24 ale lunii martie a acestui an, 1597. Transilvdnenii vdzând a varefuza cardinalul ceea ce ii ceruserd (pentru ca nu putea, ori din alte motive), iiscriserd grabnic cd nu voiau sä-1 oblige la un rdzboi nesigur, ci doar sa le promitda ia asupra lui carmuirea acelor provincii, atunci cand i-1 vor incredinta, viu saumort, pe principele Sigismund, lucru la care se obligau in scurt timp, deoarece numai puteau nici sä continue $i nici sd se impace cu armuirea lui. Elsa' cardinalul $ifratele lui, ca sd nu tulbure Cre$tindtatea, mai mult deck era, cu alte räzboaie $ipentru a tine promisiunea pe care o facuserà Sanctitätii Sale, nu au acceptat acestlucru ci, mai curând, au incercat sä-i lini$teasca pe transilvaneni; iar cardinalul, casd asculte $i mai strict de Sanctitatea Sa, s-a conformat intocmai. Si de$i acesteasunt dovezi de bund-credintä, cardinalul este ata de indurerat de moartea frateluisdu incat toti cei care il cunosc s-au convins de acestea.

Principe le Transilvaniei, cu intamplarea de anul trecut din Ungaria $i cugre$eala pe care a facut-o pornind divortul, a inceput sali $tirbeascd atdt de multreputatia $i sä ii fie fried $i mai mult de turc, incdt e de temut cd va face pace cu el,cu toate ca este incredintat cd nu poate face nimic mai pagubitor pastrarii statuluisdu, pentru cd turcul nu vrea decdt sd-1 imele pentru a-i lua statul $i viata, faptpentru care principele Transilvaniei este destul de ingrijorat $i de nelini$tit.

In legatura cu aceasta $i cu divortul, ca $i cu aprecierile care s-au facut ingeneral despre aceasta $i despre el, cand a venit la Praga, ca sä ia Lana de aur", adat $tire Maiestdtii Sale $i Altetei Sale, cu multe amanunte, ambasadorul DonGuilhen de San Clementel5 $i, de aceea, nu se povestesc.

15 Ambasadorul spaniol la Praga.


INDICE

Abbas, sah al Persiei 148.Achitophel, personaj bibhc 127.Ada Kaleh, 266, 267.Adam, v. AsvadurAdjud, oras jud. Vrancea 142, 222.Adjudeni (Agiudeni), sat in jud. Neamt 207, 213.Adrianopel, v. AdnanopolAdrianopell, v. AdrianopolAdrianopol (Adrianopel, Adrianopell), oras 15, 31, 63, 65, 66, 77, 94, 97, 108, 111, 112, 292.Africa 60, 120.Africa berbera, v. BerberiaAfrica de nord, v. BerberiaAgamemnon, rege legendar 15.Agaton (Agafton), episcop 142.Agnadello, batalie 59n.Aiguillon, duce de , mmistru de externe al Frantei 262n.Ainslie, Sir Robert, ambasadorul Angliei la Poartd, 268.Alb, pardu 279.Alba Greca v. BelgradAlba Iulia, capitala Transilvaniei 164, 305.Albania 140.Albrecht II, duce al Austriei 302.Albrecht von Nurnberg, castelan, pelerin la Ierusalim 299, 301.Aldridge, William, negustor englez 119-123,124n, 128.Aleandro, Girolamo, nuntiu apostolic 31.Alexandru Moruzi, domn al Tani Romanesti 271.Alep, oras 30, 61, 122n.Alexandria, oras in Egipt 299.Alexandru, rege al Poloniei 71.Alexandru, voievodul valah , v. Alexandru cel BunAlexandra cel Bun (Alexandru, voievodul valah --), donm al Moldovei 12, 13, 94.Alexandru Bias, domn al Moldovei 159n.Alexandru Ipsilanti, domn al Tani Romanesti 257n, 275.Alexandru Lapusneanu, domn al Moldovei 144.Alexandru al II-lea Mircea, domn al Tani Romanesti 153n.Alexandru Moruzi, domn al Tani Romanesti, 268.Alfons de Aragon, rege 17n.Alger 60n.Ali Pasa, comandantul cetatii Vidin, 264.Alicante (Kant), oras in Spania 301, 303.

309

www.dacoromanica.ro

Al-Nasir Muhammad Qalawun, sultan mameluc 299.Al-Sahh Ismail, sultan mameluc 299.Altopascio, localitate in Italia 297.Amla§, munte in jud. Sibiu 282.Amsterdam 176, 179, 189n, 227, 230.Anatolia v. Asia MicaAncona, ora§ in Italia 11.Andrea, parintele , v. Bobbi Andrea da FaenzaAndrei din Ceptun, boier muntean 152n.Andrei Báthory, prmcipe al Transilvaniei 150n, 305-307.Anglesea, George, calator englez 120n.Anglia, regat 23, 62, 103, 114n, 119-125, 127n, 129-131, 133,138, 144, 147, 23111, 241,

242, 254, 268, 269, 298, 300.Anna Jagiello, pnntesa poloneza 22.Anrad, lupta de la 226n.Antioh Cantemir, domn al Moldovei 203.Antornn Pius, imparat roman 239.Apa Neagra, v. CarasuApoldul de Jos, sat jud. Sibiu 282.Apostol, boier muntean 38n.Aragon (Arragun), ora§ §i regat in Peninsula Iberia 299, 301, 303.Ardeal v. TransilvaniaArderu, muntii 183.Arefu, munte, jud. Arge§ 278.Arge§, rail, ispravnicat 274, 276, 278.Armagnac, casa de 177.Armenia, regiune 58, 62.Armenia Mica, regat in sud-estul Asiei Mici 299.Aroneanu, manastire in apropiere de Ia§i 67, 94n.Aron Vocid, v. Aron Vocla TiranulAron Vodd Tiranul, donm al Moldovei (principe al Bogdaniei) 114n, 121-124, 129-131,

133, 144.Arquien, Henri Albert de La Grange d' , cardinal 177.Arquien, Marie d' (Maria Kazimiera), sotia lui Joan al III-lea Sobieslu 175, 177.Arragun, V. AragonAsia 197, 204, 237, 248, 251.Asia Mica 46, 59, 60, 146.Asprocastron v. Cetatea AlbaA sff.rcto, Giacomo, Lazzaro, Battista, Biagio 16, 16-17n.Asvadur (Adam, BogdaI, Bogdan), negustor armean, stapanul lui Martin Gruneweg 65, 69,

70-72, 97.Asvadur doamna , sotia negustorului armean Asvadur 109.Athos, Muntele 25.Augsburg, Liga de la 248n.Aurelio degli Anzi v. Zani, ValerioAustell, Henry, calator englez 120n, 121.Austria (Ostreich) 73, 180, 182n, 229, 254n, 264, 265, 266, 269, 281, 297, 298, 300, 302, 303.Axinte Uncariul 126n.Ayas pa§a, vizir otoman 30.

310

www.dacoromanica.ro

Aydhab, port pe tdrmul vestic al Mani Ro§ii 299.Azmi Ahmed, diplomat, 263, 264.Azov (Azoft), ora§ in Rusia 233.Azzo Visconti, stapan al Milanului §i vicar imperial 298.

Baba, v. BabadagBabadag (Baba), ora§ §i lac in Dobrogea 66, 67, 90, 97, 98, 104, 105, 143.Babel, primul sot al Cristinei Wilcox 114.Babilonul mesopotamian, ora§ in Irak, situat pe Eufrat 299.Babilon, v. CairoBabington, Richard 120n.Bacau (Bacovia, Bakouf, Bakova, Bakow), ora§ 117, 141, 199, 200, 203, 216, 221, 222.Baden, localitate in Austria 302.Bahlui (Bachuka, Bahilouf) 192n.Baia, comund in jud. Suceava 141, 217.Baia (Hamangia), comund in jud. Tulcea 90n.Baia, ora§ 13, 14, 207, 212..Balantik, Stefan 34.Balcani (Balchanen), munti §i regiune in sud-estul Europei 30, 59, 60, 66, 69, 93, 112.Balchanen, v. BalcamBaldmi, locotenent colonel 281.Bali, antroponim 99.Banat, regiune, 270, 283, 285.Banatul Timi§oarei, v. BanatBar, confederatia nobililor poloni de la 231n, 232n.Barbara, fuca Cristinei Wilcox 114.Barbara, sora lui Martm Gruneweg 65.Bariatinski, Ivan, ambasador al Rusiei la Paris 226n.Baronius, v. Baromus CezarBaronius Cezar (Baronius), cardinal 79.Barton, Edward, ambasador englez la Istanbul 120-123, 124n, 128, 129n, 130-132, 133n, 144n.Basarab, v. Nicolae AlexandraBasarab I, donm al Tani Romane§ti 301, 302.Basarab voievodul , v. Nicolae Alexandru, Matei BasarabBasarabia (Bessarabia) 87, 192-195, 197, 227.Ba§kent, batdlie 59.Báthory, Andrei, v. Andrei BáthoryBáthory Balthasar 305-307.Báthory Cristofor 306n.Báthory, Gabriel v. Gabnel BáthoryBáthory, Sigismund v. Sigismund BáthoryBáthory, Stefan v. Stefan BáthoryBáthory de Somlyo, Stefan, voievod al Transilvaniei 33n.Bavaria, ducat 33n.Bayle, Pierre, teolog francez 179.Bazargic (Cadiohlan Bazarczik, Dobrfe), ora§ in Bulgaria 66, 67, 92, 93, 95, 97-99, 104, 111.Bazarlykoy, v. Targu§orBarbo§ii pe Ialpug, v. BerbeczBarlad (Burlad), ora§ in jud. Vaslui, rau 66, 67, 101, 110, 113, 141, 208, 209, 213, 216,

217, 223.


Beaujeu, cavalerul de 176n, 177n, 179, 180.Beauvais, episcopul de 189n.Bebek, palat situat pe malul Bosforului, 268.Becea, rduBec, vezi Viena.Bega, padure 284.Beidaud, localitate in jud. Tulcea 90n.Beilik, mahala in Bucuresti 274.Belgrad (Alba Greca), oras in Serbia 22, 34, 60, 128, 172, 238, 242, 290; pacea de la

233n, 238n, 254n.Belint, sat in jud. Timis 284.Belochio, Lorenzo, nobil venetian 28n.Bels, v. BelzBelz (Bels, Belz), oras si cetate in Ucraina 112, 300, 301.Belz, v. BelzBender, v. TighinaBenedict, vezi frateleBerbecz, probabil Bdrbosii pe Ialpug, sat disparut 103.Berberia (Africa berberk Africa de nord, Warbarey), regiune in nordul Africii 258, 301-303.Berlin, 263, 266.Bernardo, Lorenzo, ambasador venetian la Constantinopol 131n.Besalu, Gaspar, nobil venetian 28n.Bessarabia, v. BasarabiaBethlen, Gregorio, nobil maghiar 167.Bethune, Francois Gaston de (marchizul de Bethune), ambasador al Frantei in Polonia

177n, 181-183, 187n, 189n, 191n, 201n.Betskoi, Ivan, get= al Ecatermei a II-a 226n, 227-228.Bevescesti scismatici", vezi Buhus.Bibaben, negustor armean din Liov 109.Bilistein, Caterma, fiica lui Charles-Leopold Andreu de Bilistein si a Annei Huggins 227.Bilistein, Charles-Leopold Andreu de (baronul Bilenfeld, baronul fon Bilisten), aventurier

francez la curtea Ecatermei a II-a, caskorit in Moldova cu Irina Rosetti 225-230,231n, 233n, 234n, 238n-250n, 253n, 254n, 257n, 258n, 261n, 262.

Bilistein, Nicolas-Francois de , mare baliv de Lorena 226.Bihstein, Paul, fiul lui Charles-Leopold Andreu de Bihstein si al Annei Huggins 227.Bilka (Bylka), localitate in Ucraina 113.Bistrita, oras 13, 14.Bistrita edu 208, 213, 220, 222.Botthi, Andrea da Faenza (Andrea parintele ), misionar dominican in Moldova 66, 115.Boccacio, Battista, negustor genovez, 16Bochnia, localitate in Polonia 65.Boemia, regat 22, 141, 240, 297, 298.Bogdal, v. AsvadurBogdan, v. AsvadurBogdan, v. Bogdan al III-lea cel OrbBogdan al III-lea cel Orb (Bogdan), domn al Moldovei 60, 93.Bogdan Upusneanu, donm al Moldovei 62, 63.Boisoara, sat in jud. Valcea 279.Bolgrad, localitate pe Ialpug, in Ucraina 107n.


Bolintin, sat in jud. Giurgiu 275, 276, 288.Bologna, ora§ 11, 162, 163, 298.BoloBan, v. BolusemBolusern (BoloBan), localitate disparuta, aflata pe teritoriul comunei Cotu§ca din jud.

Botosani 47, 54, 101, 110.Bona Sforza 22.Bonaparte (Napoleon), general 291.Bondy, localitate langa Paris 180.Boneff, campie din Flandra 197, 199.Bonesana (Bonesano), rectorul colegmlui iezuit din Liov 181n, 183.Bonfratelli, frati 206, 212.Bonmvet, amiralul de - 21.Boris, cneaz bulgar 71n.Borle§ti, sat in jud. Arges 277.Bosfor, stramtoare la Marea Neagra 31, 263, 299 .Bosforul Cimmerian, stramtoarea Keit' 195, 196.Bosnia 235, 247n.Botevo, v. U§enliBotosam, judet, oras 47, 54, 101n, 207, 212.Boza, v. BuzauBrad, localitate in jud. Hunedoara 282.Bragadin, Piero, bail venetian 28.Brandenburg, elector de - 178n.Brasov, batalia de la - 152.Brasov (Corona), ora§ 31, 32, 41, 42, 152, 210, 215.Bratul, boier muntean 38n.Braila, oras 36n, 144.Bretania, regiune in vestul Frantei 298.Bretcu, oras in jud. Covasna 222.Brissac, localitate in Franta 183.Bromberg, numele german al orasului Bydgoszcz dm Polonia 65.Brukenthal, baron de - 280, 281.Brunacci da Cremona, Antonio 202, 216.Brunswick, electorul de - 176n.Brusa (Prusy), oras in Impernil Otoman 94.Brutti, Bartolomeo, fratele lui -, nepotul lui- 117, 118, 122, 131n, 134, 136-142.Bucium, sat in jud. Iasi, 206.Bucovina (Bucovinele) 180-184, 187, 189, 196, 201.Bucovmele Mari 181n, 190, 199, 201.Bucovinele Mici 181n, 199.Bucuresti (Bukorzescz/Buccorest), oras 26, 47, 66, 67, 110, 152-154, 156, 228, 229, 232n,

266, 267, 269, 270, 271, 273, 287- 289, 292, 293.Buczacki Mihail, nobil polon 75n.Buczacki Teodor, nobil polon 75.Buda, oras 12, 14, 33, 35, 43, 44, 60, 174, 182, 187, 188, 189n, 266, 267, 270.Bugeac (Bogiac, Boudgiac, Budziak, Budziaki), regiune 190, 191n, 192n, 193, 195, 196,

205, 206, 209, 211, 216, 219, 223, 224.Buhu§, familie de boieri (Bevescesti scismatici") 208, 213.Bujor, sat in jud. Hunedoara 284, 285.


Bukorzescz, v. BucurestiBulgaria (Pulgarey), tail 69, 238, 261n, 290, 292, 301-303.Buonvisi, Francesco, cardinal 202.Burgau, localitate in Germania 297.Burgentor, poarta la Sibiu 280.Burghley, lordul v. Cecil, WilliamBurgos, oras 60.Burjuc, sat in jud. Hunedoara 282.Burlad, v. BarladBushell, Edward, cAlAtor englez 119n, 120-124, 128, 129n.Bushell, Thomas, editor englez 124.Buzau (Boza), oras si rau in jud. Buzau 66, 67, 100, 110, 113.Buzau, regiune 38n, 40.Byczya, bAtalia de la 148.Bylka, v. Bilka

Cabella, Zoane de la (--= Giovanni Renzi da Cabella) 16, 19.Cadiohlan Bazarczik, v. BazargicCaetani, legat papal 305.Caffa (Kaffe), oras in Crimeea 16, 20, 72, 147, 196, 299, 302.Cahul, lac in Ucraina 66, 85n.Cairo (Babilon, Pabilon), oras in Egipt 298, 299.Calabria (Galaber), regiune in sudul Italiei 301, 303.Calafat, 265, 266.Cambrai, Liga de la 60.Camenita (Caminiek, Kamianets-Podilskyi, Kamientzu), oras si cetate 66, 75, 76, 77n, 83,

85, 93, 96, 98n, 101-103, 110, 111, 113, 145, 146n, 181-184, 186, 187, 190, 206,209, 212, 217, 218.

Camilla, Nicola da, 16Camold", parau, neidentificat 283.Campana, Giovanni Paolo, iezuit 134.Campus Tartarorum, v. Campia dobrogeanaCandia, Francesco Pastis di 116-118.Cangrande, v. Cangrande I della ScalaCangrande I della Scala (Cangrande), condotier italian, stApan al Veronei 297.Cantacuzino, Iordache, boier muntean 220.Cantacuzino, Mihai, boier muntean 251n.Cantelmi, nuntiu apostolic 211.Cantemir v. Constantin Cantemir.Cantemir v. Dimitrie Cantemir.Caprara, Enea Silvio, feldmaresal in serviciul Habsburgilor 172.Caprara, Lodovico, ofiter in serviciul Habsburgilor 169.Capua, Anmbale di 134.Caragea Constantin, hatman, dragoman al lui Azmi Ahmed, 264.Carasu (Karasu, Medgidia, Apa Neagra), oras si lac in jud. Constanta 66, 67, 91, 93, 95-99,

104, 105, 111, 143.Caria, regiune 59.Carillo, Alfonso, iezuit 116.Carol, arhiduce 307.


Carol Quintul, imparat 21, 22n, 23, 31, 33n, 60.Carol Robert de Anjou, rege al Unganei 301.Carol al II-lea, rege al Spaniei 258n.Carol al V-lea, rege al Spaniei si imparat 243n.Carol al VI-lea, imparat 279.Carol al XII-lea, rege al Suediei 245n.Carpati (Krapac), muntii 194, 199, 221, 220, 222, 259, 301, 305.Carra, Jean Louis, calator francez prin tarile romane 258n.Cartal, localitate pe Dunare in Ucraina 87n.Casa de Austria, v. Habsburg].Casanova, aventuner venetian 225, 226n, 227.Castiglioni, Branda, legat apostolic 14.Castiha, regat in Peninsula Iberica 60n, 301.Castruccio Castracani, condoner Italian, duce de Lucca 297.Cataloi (Kattely), localitate in jud. Tulcea 66, 67, 88, 93, 95, 96, 98, 105.Cattaneo, Dorino, negustor genovez 17, 18.Caugagia, localitate in jud. Tulcea 90n.Cavendish, Henry, calator englez 120n, 121.Cazimir IV (Cazimir Jagello), rege al Poloniei 75, 203.Cazimir Jagello, v. Cazirmr IVCapat, sat in jud. Timis 285.Casoteni, v. KutzetaCauseni, sat 209, 224.Caineni, munte si sat in jud. Valcea 278, 279, 287.Campia dobrogeana (Dobritzische Feltt, Campia tatareasca, Campus Tartarorum, Tatarskie

Polea, Tattersche Feld), regiune de stepa in Dobrogea 90, 98, 143.Campia tatareasca, v. Campia dobrogeanaCampulung, oras in jud. Arges 302.Campulung, sat in Moldova 213Ceamurlia de Jos, localitate in jud. Tulcea 90n.Ceamurha de Sus, localitate in jud. Tulcea 90n.Cecil, Robert, consilier al Elisabetei I 122, 123n.Cecil, William (lordul Burghley), consilier al Elisabetei I 120, 121, 123, 130, 132n, 133n.Cedulini, Pietro, episcop 116.Cefalonia, insula 245n.Centurione, Guglielmo, sol genovez 17, 19, 20.Cerda, Don Carlos de la , comandantul flotei franco-castiliene 300.Cernauti (Czarnowca), oras 66, 67, 94, 136, 142.Cernigov, oras in Ucraina 102n.Cesana, feudd in Italia 271.Cesme, lupta navala de la 233n.Cetatea Alba (Akierman, Bialogrod, Bilhorod), oras in Moldova 12, 13, 16, 19, 20, 15, 61,

63, 141, 195, 196, 209, 216, 224, 257, 262.Chaczadur, negustor armean 109.Chalepinski (Kalipenski), nobil polon de origine moldoveneascä 191.Champagne, regiune 183.Chatzko (Kristof), fiul surorii doamnei Asvadur 109, 110.Chersonesos Taunca v. CrimeeaChettle, Henry, dramaturg englez 119.


Chigheci, v. TigheciChi lia, cetate 12, 15, 16, 19, 258.Chilia, cetate pe Dundre 224; Chilia Noud (Kilia Nova) 195; Chi lia Veche (Kdia Stan) 195.Chma 197.Chios, insula 122n, 140.Ch4inau, orq 209.Chotzin, v. HotinChrysoloras, loan, carturar bizantin 11.Chrysoloras, Manuel, carturar bizantin 11.Chrysoloras, Theodora, sotia lui Francesco Filelfo 11.Cibm, rau 280.Ciorogarla, rat' 275.Cioroiwi, 264.Cioroiu, 265, 266.Cipru (Tzipper), insuld in Mediterana 60, 299, 301, 303.Ciprului, razboiul - 59, 60.Cignea (Czel3ma), loc de popas al caravanei in codrii Babadagului 90, 97, 98, 104.Cigneaua lui Alexandru, loc de popas al caravanei in Bulgaria 111.Ciubarciu, sat 141, 209, 214, 224.Ciuc 215.Clati", al doilea comandant general in Transilvania 281.Claudiopol v. ClujClausemburg v. ClujClement al WI-lea, papa 23n, 31.Clement al VIII-lea, papa 4n, 213.Climent, calugar 154.Cluj, orq 162, 163, 170n, 172, 281.Coada, boier muntean 31, 32, 36.Cogna, localitate 62.Cognac, Liga de la - 23.Colib*, sat in jud. Giurgiu 274.Comaneti, ora in jud. Baca' 221.Cometo", munte, neidentificat 278.Compania Levantului v. LevantComuleo, Alessandro, nuntiu pontifical 124n.Congaz, localitate, azi cu numele Randunica, in jud. Tulcea 66-68, 89n, 105n.Constantin (Konstanti), negustor grec 96.Constantin Cantemir (Joan), domn al Moldovei 187n, 188n, 191n, 206, 211.Constantin Mavrocordat 269n.Constantin Pavlovici, mare duce rus 244n.Constantinopol (Istanbul, Konstantinoppel, Kunstantinopel) 11 -15, 23, 25, 26, 28, 30-32,

37, 41, 60-63, 66, 82, 84, 85, 90n, 98, 99, 103, 111n, 114n, 119-122, 125, 126n,127n-128n, 129-132, 143, 144, 146, 155, 156, 157, 160, 161, 203, 217, 232n, 233,242n, 252, 254n, 258, 261n, 263, 264- 266, 270, 271, 273, 289, 290, 291, 292, 299,301, 303.

Copaceni, azi Adunatii Copaceni, jud. Giurgiu 273, 274, 278, 290.Copou, sat astazi in ora§ul Ia§i 206.Coressi, Georgio Calvo, calator prm Moldova 120n.Cornaro, Aurelia 271.


Cornatel, targ (azi Manastirea) 153.Coroana, v. PolornaCoron, ora 30, 31.Corsica, insula 234n, 239n.Corvin otomanul (?) 285.Cose*ti, sat 285.Cosimo de Medici, conducator al Florentei 11.Costachi, Gavrilita 219.Coprii, sat in jud. Timis 284.Copva, sat in jud. Timis 283, 285.Copvita (Copvita), munte i sat in jud. Tim4 283.Co*teiu, sat in jud. Timis 284.Cotnari, comund in jud. Iasi 117, 140, 141, 207, 212, 217.Cotroceni, sat astazi in municipiul Bucure*ti 275.Cotqca, comuna in jud. Botopni 101n.Cracovia (Krakau), ora 12, 14, 22n, 64-66, 112, 148, 182, 304.Craiova, 264, 265, 266, 267.Craiovescu, Barbu III, boier muntean 40.Craiovescu, Parvu I, boier muntean 35n.Craiove§ti, familie boiereasca 35n.Cremona, v. Brunacci daCre§tinatate 76.Creta, insula 25, 26.Crimeea (Chersonesos Taurica, Krim, Limen, Marea de Zabacha, Palus Meotides),

peninsula in nordul Marii Negre 192n, 195, 196, 218, 233, 243n, 252n, 261n, 264,291, 302.

Cristina, v. Wilcox CristinaCristofor (Christofor) clopotar, 18, 54.Croatia, tara 29, 156, 167.Cund, sat 282Curauza", sat, neidentificat 278.Curlanda, regiune 253; duce de 242n.Curtea de Argq, ora 277, 278.Czarnowca, v. CernautiCzegeodi, Mihai, solul principelui Transilvaniei 128.n.Czel3ma, v. CigneaCzocher, Petru, dominican din Liov, misionar in Moldova 115.Czibak, Emeric, nobil maghiar 29.çayir (Tzahaye), locahtate in Turcia 97.

Dacia v. DanemarcaDacia, regiunea antica 140, 194.Daia, sat in jud. Giurgiu 278, 290.Dalérac, Francois Pauhn, calator francez 175-180, 181n, 182n, 184n, 189n, 190n, 192n.Dallam, Thomas, constructor de orga 122.Dallaway, JamesDamad Melek Mehmed Pap, mare vizir (1792-1794), 268.Danemarca, regat 14, 61, 133n, 241, 301, 303.Dansig, v. Danzig


Danzig (Dansig, Dansk, Gdansk), oras, azi cu numele Gdansk, in Po Ionia 65, 68-71, 77n,78, 86, 90, 92, 106, 112, 114, 115, 122, 123n, 133, 146n.

Dardania, regiunea antica 193n.David, rege biblic 127n.Dambovita, rail 274, 275, 288.Dealul Denistepe, v. Dealul PorculuiDealul Porcului (Schweineberg, Svinaia Gora, Dealul Demstepe), deal din jud. Tulcea 89,

93, 95, 97, 98, 104, 105.Decebal, rege al dacilor 198, 199.Deitzland, v. GermaniaDel Monte, Giovanni Battista 209.Della Vale, Francesco, 31n.De Medici, Picardo, nobil venetian 28n.De' Merci, ofiter in serviciul Habsburgilor 163.Demetrios Paleolog 12, 14, 15.Dervent (Derwent, Lalkovo), localitate in Bulgaria 111.Derwent, v. DerventDeva, orasul de resedinta al jud. Hunedoara 282, 285.Di Alessandri, Vincenzo, nobil venetian 59-62, 63n, 64.Diedo, Girolamo, nobil venetian 271, 293.Diedo, Piero, nobil venetian 28n.von Diez, baron, reprezentantul Prusiei la Instanbul, 263, 264.Dimitne (Dmittr), personaj 99.Dimitrie, tatal lui Posnic Rostovec 102n.Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei 67, 191n, 245n, 259, 260n.Dluzek (Dov2ok), localitate in Ucraina 77.

Iacob, episcop 199n, 208, 216.Dobra, sat jud. Hunedoara 282, 285.Dobria% v. BazargicDobritzische Feltt, v. Campia dobrogeanaDobrogea, regiune 65-69, 143, 147, 204, 264.Dobrovat, sat in jud. Iasi 218Dolj, 265.Dominic, v. Dominic italianulDominic italianul (Dominico dem Welschen), calator in caravand 109.Dominico dem Welschen, v. Dominic italianulDonmesti, sat in jud. Vrancea 222.Donmul, v. HristosDomnul Hnstos, v. HristosDon, rau 233.Don Salomon v. Mendes, AlvaroDonati da Reti, Giuseppe Maria, misionar catolic 204, 215.Dornberg (Mahldorf), localitate in Germania 297.Dosoftei, mitropolit al Moldovei 180; patriarh al Moldovei 191n.Dov2ok, v. DluzekDragomir spatar, boier inuntean 31, 32, 37.Dragomiresti, sat in jud. IlfovDrava, eau 22, 155.Dubos, Jean Baptiste, abate si teolog francez 179.

318

Dluski,

www.dacoromanica.ro

Dumbraveni, castel 166n.Dumis, v. TunisDumitrache, banul, boier moldovean 228.Dumitru din Cepturi, boier muntean 152n.Dunajec 136.Dunarea (Istru, Hister, Tonaw), fluviu 12, 15, 25, 26, 31, 35-37, 40, 41, 62, 63, 66, 67, 73,

83-88, 93, 95, 96, 98-100, 103, 106, 108, 110, 112, 128, 129, 132, 141, 143, 144,150, 153n, 180n, 182, 188, 189, 192n, 194-197, 199, 209, 211, 213, 217-219, 223,224, 232, 235, 236, 238-240, 257, 258, 264, 267, 270, 272, 273, 290, 292, 305.

Dupont, Philippe Le Masson (Du Pont), calätor francez 176-178, 179n, 180, 181n, 183n,186n, 187n, 192n, 199n.

Duval, Pierre, cartograf francez 192.Dzieza, v. Jijia

Ebru v. MantaEbubekir Ratib, diplomat in misiune la Viena, 269.Ecaterina a II-a (Ecaterma cea Mare), canna 225, 226n, 227-230, 231n, 233n, 234, 239, 240n,

242n-247n, 248, 251n, 253n, 254n, 256, 257n, 291; kneaghinA a Moldovei 235n.Ecimiadzin, capitala religioasa a armenilor, 49.Eduard al III-lea, rege al Angliei 298, 300.Eflak, vezi Tara RomâneasaEger, ora 33.Egipt, tail 61, 143, 258, 298.Egiptul Superior 299, 302.Elblag (Elbing) 133.Elisabeta I, regind a Angliei 62, 103n, 119n, 120-124, 125n, 129n, 130, 133n.Elisabetana, poartA la Sibiu 280.Ellerbach Junior, Burkhardt von -, cavaler austriac 301.Emanuel Persiany, translator, 268.Enguyen (Enghien), toponim 183.Enisala, cetate in jud. Tulcea 90n.Enk al VII-lea, rege al Danemarcei 14.Esop, scriitor grec 126.Essex, conte de - 124.Estrée, d'--, mare§al al armatei franceze 226.Esztergom, ora 29, 33n, 35, 31.Euler, Leonhard, matematician elvetian 225, 226n.Europa 17, 71, 73, 155, 178, 179n, 197, 204, 227, 232, 234, 237, 239, 241-243, 247-254,

256, 258.Euxin v. Marea NeagrdEvanghelistul, v. Sf. Joan -Eyflant, v. LivoniaEysenburk, v. IzborskEyub, catier in Istanbul, 263.

Falconet, Etienne Maunce, sculptor francez 226n, 227, 229.Faraoam, Fardoani, sat in jud. Bacdu 142, 208, 213.Fatim, Judass, slujitorul lui Don Salomon 123, 131n.Fdgara§, cetate in Transilvania 167, 170.


Faget, sat in jud.Timi§ 283.Fdla§toaca, sat in jud. Giurgiu 274.Falciu (Falcin, Falxin), sat in jud. Vaslui 197, 200, 209, 216, 219, 224.Falcoianu, IomtaFecioara Maria 299.Federico Veterani v. Veterani, FedencoFeodorowicz, Sava (Sava, grecul bogat ), negustor grec, cetatean in Liov 72, 97.Ferdinand de Curlanda, print, general in armata polona 184, 186.Ferdinand I de Habsburg, imparat 22, 28-31, 32n, 33, 37, 43.Ferngerber von Egenberg, Georg Cristoph 143.Filelfo, Francesco, umanist italian 11-13, 14n.Filip al II-lea, rege al Spaniei 60, 61, 130n, 304, 307n.Filip al II-lea, rege al Spaniei 304, 305.Filip al V-lea, rege al Spaniei 258n.Filip al VI-lea, rege al Frantei 298.Filippo Maria Visconti, duce 17n.Fihpopol, ora§ 31.Fini, Vincenzo, nobil venetian 271, 293.Flandra 197, 199, 304.Fleury, marchiz de , corsar in slujba regelui Poloniei 188.Floci (Flocz), ora§ disparut din Tara Romaneasca 66, 67, 100, 111, 113.Flocz, v. FlociFlorenta, ora§ 11, [Filelfo 1, 2]Flore§ti (Stoene§ti), sat in jud. Giurgiu 276, 287.Foc§am, ora§ in jud. Vrancea 66, 67, 209, 222; congresul de la 230n, 251n.Fontado, Mathias Bigudo, emisar in Persia 61.For8t, Jean de la , arnbasador francez in Imperiul Otoman 23.Fox, slujitorul lui Henry Cavendish 120n, 121.Foscanni, Niccole 291, 292, 294.Franchreich, v. FrantaFrancisc I, rege al Frantei 21-23, 243n.Francisc Itakóczi al II-lea, principe al Transilvamei 168.Frankfurt, ora§ 13Franca (Franchreich), regat 21-23, 43, 125n, 126n, 127, 131n, 175, 177, 179n, 181, 182,

226-229, 230n, 234n, 239n, 241-243, 247, 249n, 250, 257, 258, 262, 291, 298, 301,303, 304.

Fratele Benedict 158n.Frederic, v. Fredenc de HabsburgFrederic de Habsburg (Frederic), duce al Austriei §i rege german 297.Frederic al II-lea (Frederic cel Mare), rege al Prusiei 225, 227, 242n, 243n.Freter, rata:1 Cristinei Wilcox 114.Fridencus de Chreuspechk, v. Kreuzpeck Fnednch vonFriedrich, fiu al lui Fnedrich von Kreuzpeck 302.Froissart, Jean, cronicar francez 300.Furcovici, Valsan v. Valsan logofat

Gabnel Báthory, principe al Transilvamei 152, 153n.Galaber, v. CalabnaGalata (Gallate), cartier in Constantinopol 15, 25, 26, 82, 85.


Galati (Galatz) 142, 209, 213, 215, 216, 218, 219, 223, 257, 258, 262.Galetski, locotenent colonel de dragoni in armata polonã 199, 201.Gallate, v. GalataGaura, sat 278.Gavriil, mitropolit al Moldovei 232n.Gaza, ora§ in Palestina 299.Gaie§ti, sat in jud. Dâmbovita 276, 278, 287.Gdiseni, sat §i mdndstire in jud. Giurgiu 276.Garla (Gerla), localitate neidentificata 85, 95, 96, 103.Gdansk, v. DanzigGeldern, ora§ §i ducat in Germania 300.Genova 16, 17n, 18, 234n.Georg de Brandenburg 22.Georgia, tmut §i regat in Caucaz 62, 233, 291.Gerla, v. &iliaGermania (Deitzland) 61, 70, 243n, 247, 250, 264.Germigny, Jacques de , ambasador francez la Constantinopol 125n, 126.Germoles, senior de v. Rincon, AntonioGhedeon, episcop de Raclauti 142n.Gheorghe Constantin Moruzi, dragoman al Portii otomane, 268.Gheorghe Duca, domn al Moldovei 222.Gheorghe (Movild), episcop §i mitropolit 142.Gheorgheni, localitate 168.Gherla, ora§ 46, 169.Ghermanos, preot 154.Ghidiliti, mandstire lânga ora§ul Floci 67, 100n.Giacomazzi, Camillo, Angelo Maria 271, 272, 292.Gibraltar 195, 243n.Gieza, v. JijiaGiorgim da Torre, Antonio, misionar 202, 211, 216.Giovanni, catolic, originar din Serbia 219Giura din Stäne§ti, boier muntean 41.Giurgiu (Georgian), ora§ 120, 128, 129, 153, 263, 272, 273, 290, 292.Giuseppe PisculoGninski, loan, sol polon 189n, 201n.Golescu, Iva§cu, boier muntean 153n.Goti 12, 14.Granada (Granaten), ora§ §i regat in Peninsula Ibericd 60n, 301, 303.Granaten, v. GranadaGranvella, cardinal 60.Gravenhage, toponim 176n.Graz, ora§ in Austria 156.Grddi§tea, sat in jud. Ilfov 274.Greble§ti, sat in jud. Valcea 279.Grecia (Gnechen) 13, 73, 156, 250.Gregorie Valerianus, translator, 268.Grenville H., secretar de la Foreign Office, 268.Griechen, v. GreciaGrigore al XIII-lea, papa. 142.


Gngore Ghica, donm al Moldovei §i al Tani Române§ti 162, 173.Gngore Alexandru Ghica (Grigore al III-lea Ghica), domn al Tani Române§ti §i al

Moldovei 232n, 262n.Gngore Calhmachi, domn al Moldovei 232n, 244n.Gnmaldi, Claudio Filippo, misionar iezuit in China 197.Grimm, Melchior Friednch, scriitor francez 227n, 229.Gntti, Alosio, nobil venetian 28-32, 37n, 40n, 41, 43n, 45.Gritti, Andrea, doge al Venetiei 28.Grafi, Giorgio, nobil venetian 30.Groze§ti, sat, astdzi numit Oituz, in jud. Bacau 208, 213, 221.Gruen, Hans (Hans Gruenen), trimis al reginei Angliei la Constantinopol 103, 106.Gruneweg, Martin (Martin, Merten, Gruneweg), german din Danzig, contabil la negustorul

armean Asvadur din Liov, ulterior calugar domimcan in Poloma 65-69, 72n, 77n-79n,84, 87n, 89n, 90, 97n, 111, 114n, 115, 122n, 123n.

Guadalajara 304.Guarino da Verona, umanist itahan 1ln.Guinement, Louix Felix (cavaler de Kéralio), scnitor francez 233n.Guizolfo, Calocio de , consul genovez 16, 18.Guzz, v. QusGyl3a, v. JijiaGyulai Marton 139.

Habsburgi, dinastie (Casa de Austria) 21-23, 29, 30, 32, 130n, 143, 162, 165n, 171n, 177,182n, 189n, 236, 237, 239-242, 244, 247n, 251, 297, 298, 304, 305.

Haciadur, preot 55.Hadrian, imparat roman 15.Haghibahar, ora§ in Dobrogea 143.Hainaut (Hennegau), comitat in Germania 301, 303.Hahci, ora§ in Ucraina 66, 93.Hamangia, v. BaiaHanovra, ducesa de 176.Hans Gruen, v. Gruen HansHarborne, William, ambasador englez la Constantinopol 119-122, 125, 126n, 127n, 130n.Harvat logofat, boier muntean 37n, 41n.Warldu 141.Har§ova (Hersew), ora§ in jud. Constanta 66, 67, 99, 111, 112.Heihge Land, v. Tara SfantäHeissler von Heitershein, Donat Johann (Heyseler), general al Imperiului Habsburgic 182.Heltauertor, poarta la Sibiu 280.Heneage, Thomas, consilier al Elisabetei I 120, 121, 122n, 123, 132.Hennegau, v. HainautHenric v. Erik al VII-leaHenric al VIII-lea, rege al Angliei 23n.Hennc de Hohenzollern, print 243n.Henslowe, Philip, impresar teatral in Anglia 119.Herburt, Mikoiaj, staroste la Liov 86n.Hermanstadt, vezi Sibiu.Hersew, v. Har§ovaHierasus, v. Prut


Hierosa, v. PrutHister, v. DundreHoarda de Aur (Tatrey) 299.Hogen Thoere, v. Hohen ThorHohen Thor (Hogen Thoere), reper in Danzig 86.Hohenzollern, dinastie 243n.Holstein, comitat in Germania 301, 303.Hongne, vezi Ungaria.Hoppenbruche, reper in Danzig 78.Hormuz, ora§ 61.Hotin (Chotym, Chotzin, Kotchim), ora§ §i cetate 16, 47, 54, 63, 66-68, 77, 78, 80, 82, 85,

86, 93, 96, 98, 101-103, 110, 113, 142, 145, 183, 184, 187, 199, 207, 212, 232.Hrisostomul, v. Sf. loan -Hristos (Domnul, Donmul Hristos) 79, 115.Huggins, Anne, prima sotie a lui Charles-Leopold Andreu de Bilistein 227.Huniade 285.Hus, Jan 131n.Hu§i, locahtate 141, 202, 214, 216, 219, tratatul de la - 238n.

Iacob, tovard§ in caravana 77.Ialpug, rdu in Rep. Moldova, lac in Ucraina 66, 85n, 86n, 95n, 107nIanachi, Grecul, vistierul lui Petru Cercel 126n.Iancu, v. Iancu SasulIancu Sasul (Iancu, Janlcula), donm al Moldovei 74.Ianus, zeitate romand 127.Ia§i (Jaes, Jas, Yassi), ora§ 47, 54, 62, 63, 66-68, 83, 85, 86, 93, 94, 96, 98, 101, 103, 108-110,

113, 116-118, 120n, 141, 144, 145, 159, 184, 188-193, 198-200, 202, 206, 207, 209,212, 214, 217-219, 227, 256.

Ibn Battuta, geograf §i aldtor arab 90n.Ibrahim, ceau§ otoman 146.Ibrahim pa§a, mare vizir otoman 28-30.Ienaki, Stephanus, sol al lui Grigore al III-lea Ghica 232n.Ieremia I, patriarh al Constantinopolului 25, 26.Ieremia al II-lea (Tranos), patriarh al Constantinopolului 117, 118, 131n, 135.Ieremia Movild, domn al Moldovei 68, 115n, 123n, 150n, 304.Ierusalim (Jerusalem), ora§ in Palestina, centru de pelerinaj 71, 299, 301, 302.Ilia§, v. Alexandra, RaduIlia§ Rare§, domn al Moldovei 47.Imperiul Bizantin 11, 302.Imperiul Otoman (Poarta, Turcia, Turckey) 21-23, 28-32, 34n, 35-38, 41-44, 59-61, 63,

65, 66, 73, 75, 76, 87, 88, 91, 102, 110, 111, 113, 114n, 119, 121-123, 125n, 130,147, 148n, 163, 167, 188, 191, 192n, 204, 205, 209, 230, 232-236, 238, 239, 241-247,250-256, 260n, 262, 264, 268.

Imperiul Roman (Roma) 254.Impenul Rus v. RusiaIndia (Indii) 259, 298, 299.Indhle portugheze 143.Ingiltere, vezi Anglia.Ingoli, Francesco - 155


Inocentiu al XI-lea 182n.loan, v. Sf. ManJoan, pnncipe, v. Gheorghe Duca.loan Constantin (= Cantemir), domn al MoldoveiJoan al II-lea cel Bun, rege al Frantei 301.Joan al III-lea cel Bun, duce al Bretamei 298.Joan cel Cumplit, donm al Moldovei 62, 63.Ioan de Luxemburg, rege al Boemiei 298.Joan al VIII-lea Paleologul, imparat bizantin 11-15.Joan Potcoava (Podkowa), pretendent la tronul Moldovei 74.Ioan, Preotul , personaj imaginar, 59.loan I Zapolya, rege al Unganei 21-23, 29, 30, 34, 43.loan al III-lea Sobieski, rege al Poloniei 175-178, 180, 181n, 187n, 188n, 190n, 193, 199.Iordachi, v. Cantacuzino.Iosif al II-lea, imparat 237n, 279, 284.Iran v. PersiaIrekli al II-lea, rege al Georgiei 233n.Irlanda 249n, 300.Irsova, vezi Orsova.Isabela de Aragon 22.Isabela de Portugalia 22n.Isaccea (Oblucita, Obluczice, Sachczica), oras 66, 67, 86, 87, 93, 95, 96, 98, 103, 105,

106n, 143, 144.Ismail, oras si cetate pe Dunare 224, 264.Ismail, sah al Persiei 60.Ispahan, oras 148.Istanbul v. Constantinopol.Istru, v. DundreItaha (Welschlantt) 11, 14, 67, 72, 80, 85, 115, 144, 216, 297.Italica, Peninsula v. ItaliaIuliu Capitolinul, istoric roman 239n.Izborsk (Eysenburg), cetate in apropiere de Pskov, azi in Federatia Rusa 300.Izvorul Tamaduirii, biserica. in BucurestiJablonowski, Stanislaw Jan, hatman 180, 182n., 202.Jacdac", sat, neidentificat 282.Jacek, v. Jacek ruteanulJacek ruteanul (Jacek, Jacken dem Reusen), sluga in caravand 93, 106, 108.Jacken dem Reusen, v. Jacek ruteanulvon Jacobi-Kloest, Konstans Phihpp Wilhelm Freiherr, diplomat prusac, 266.Jaes, V. IasiJagielloni, dinastie 21Jam Zapolsky, pacea de la 148.Jan Albert, rege al Polomei 69.Jan Sobieski, rege al PolorneiJanek, caraus polon 112.Jankula, v. Iancu SasulJanos Kemény, prmcipe al Transilvaniei 162-167.Jaroslaw, oras 146n.Jas, v. Iasi


Jaslowecki, Ieronim 136.Jaslowecki, Nicolae 136Jazlowiec (Jaslowiec), domeniu stapanit de Mihail Buczach in Po Ionia 7511, targ 136, castel

182, 183.Jerusalem, v. IerusalimJijia (Dzieza, Dgitja, Dziza, Gieza, Gyl3a), rau care se varsa in Prut in jud. Ia§i 66, 94, 98,

101, 103, 110, 200.Jiul Inferior, judet in Oltenia, 265.Jiul Superior, Judet in Oltenia, 265.Joan Piasecken, v. Piasecki JanJohann von Tiefen, mare maestru al Ordinului teuton 69.Joltzi, slugd armeand din Turcia 110.Jouanietz, castel in Polonia 190n.

Kakas, Stefan, sol al prmcipelui Transilvaniei in Anglia 133n.Kaffe, v. CaffaKalafat, vezi Calafat.Kamientzu, v. CamenitaKanija, 267.Kant, v. AlicanteKarahisar, ora§ 146.Kara Eflak, vezi Valahia Neagral.Karasu, v. Carasu.Karmalakes, Slavotd, apetenie vlaha 25.Karmales, Antonios v. Karmalikes, AntoniosKarmalikes, Antonios 25, 26.Karmahkes, Manuel, preot 25, 26.Kashan, ora§ 147.Katib celebi 87n.Kattely, v. CataloiKaunitz, Wenzel Anton von , conte austriac, mirustru de externe al Impenului Habsburgic 229.Kazimiera, Maria v. Arquien, Marie d'Kekaumenos, cronicar bizantin 25.Kierymowicz, Murat negustor armean din Polonia 146.Kiev (Kiovie), ora§ in Ucraina 102n, 187, 193.Kimtz", munte, toponim neidentificat 287.Kirko§, negustor annean din Liov 109.Klushino (Kluszyn), bätäha de la 193n.von Knobelsdorff, Fnedrich Wilhelm Ernst, reprezentantul Prusiei la Istanbul, 265.Kogen Brucke, v. KogenbriickeKogenbriicke (Kogen Brucke), reper in Danzig 86.Kolosvar v. ClujKonstanti, v. ConstantinKonstantinoppel, v. ConstantinopolKontaris, Chinl, patriarh ecumenic 156n.Kontski, Martin Cazimir, palatin de Kiev, castelan de Liov §i mare maestru al artileriei in

armata polonä 187.Komaria, vale neidentificata din Dobrogea 91, 93, 95, 97-99, 104, 111.Korobeimkov, Tnfon, eal'ator rus prin Dobrogea 89n.


KonigeBberge, v. KonigsbergKonigreiche Po len, v. Po loniaKonigsberg (KanigeBberge), oras in Prusia, azi in Federatia Rusd 82.Kopriild-zdde Fizil Ahmed pasa, mare vizir otoman 167, 172, 174.Köse Ali pasa, comandant otoman 163, 167-169, 171.Kötsse, loc neidentificat al unei bdtdlii purtate de Austria cu Ungaria si Boemia 298.Krakau, v. CracoviaKrasen, v. MusabeiKrasnostaw, castel 148.Kreuzpeck, v. Kreuzpeck Friedrich vonKreuzpeck von , v. Kreuzpeck Fnedrich vonKreuzpeck, Friedrich von (Fridericus de Chreuspechk, Kreuzpeck, Kreuzpeck von

cavaler si cdldtor austriac 297-303.Knstof, aurar din Konigsberg 82, 83, 85.Kristof, negustor armean din Liov 101.Kristof, v. ChatzkoKnm v. CnmeeaKroisbach, localitate in Austria 297.Kuban, regiune in Caucaz 233.Kuciuk Kainargi, tratatul de la 251n.Kuciuk Mehmed, pasd de Oradea 162, 165n, 169-171.Kunstantmopel, v. ConstantinopolKutzeta, probabil Cdsoteni 107.Kygatz, v. Tigheci

La impdrat", han la Sibiu 286.Laboureur, Jean Le, cdlAtor francez in Po Ionia 176.Ladislau al IV-lea (Wiadyslaw IV Vasa), rege al Poloniei 193.Laiota. Basarab (Wasser-Wayda), domn al Tani Românesti 301.Lalkovo, v. DerventLaiicut (Landshut), oras in Po Ionia 114n.Landshut, v. LancutLaski, Ieronim, nobil polon 29.Ldpusna (Lopuchna, Lopuczna) 193, 194, 224.Ldpusnic, sat in jud. Hunedoara 283Leibniz, Gottfried Wilhelm 176.Leichentor, poarta la Sibiu 280.Lello, Henry, ambasadorul Anghei la Constantinopol 119n, 120, 123n.T_'-....-:abcd-g, v. Liov

Leon Tomsa, domn al Tani Romdriesti 158n.Leopold I, imparat 163n.Leopold II, impdrat, 266.Leordeni, localitate 31, 276.Lepanto, bdtdlie 61.Les Espagnols sur Mer, v. WinchelseaLesbos, insuld 123n.Lesruc, sat in jud. Hunedoara 283.Levant 120-122, 181, 199, 228, 233, 242, 257, 258; Compania 119, 122.Licostomo v. Chilia


Liga Srantà 182, 188.Limen v. CnmeeaLiov (Lemberg, Lvov), ora§ 16, 64-70, 72, 74, 77, 78, 85, 86, 93n, 96n-98n, 101, 102n,

103, 109, 110n, 112-114, 136, 146, 150, 181n, 183n, 187n 206, 210, 211, 216, 222.Lipcani (Lipka), localitate in Rep. Moldova, 66, 84n; tAtarii din Lipka 182.Lmova, ora§ 34.Lips, starostia polonezd de la 242.Liston, Robert, ambasador britanic 286.Lituania, tail 143.Livonia (Eyflant, Livonien), lard 72, 143, 300.Livomen, v. LivoniaLobkowitz, print austnac 233n.Lombardia, regiune in nordul Italiei 297.Londra, ora§ 119n, 122n, 146, 268.Loredan, Marco, nobil venetian 28n.Lorena, ducele de 175, 182, 281.Lorena, regiune 226, 227, 230.Lorenzo Magnificul, conducdtor al Florentei 11.Lotru, munte 278.Louvain, ora§ in Flandra, Belgia 81.Louvois, marchiz de 183.Lublin, ora§ in Polonia 71, 134, 146n.Lubomirski, Jerzy Sebastian, print §i mare scutier al Coroanei polone 190n.Lucca, ora§ in Italia 202, 298.Ludolf, Guillaume, cdlätor in Rusia 250n.Ludovic, Ordinul Srantului 179.Ludovic Bavarezul, duce al Bavariei Superioare §i, ultenor, imparat german 297.Ludovic I de Anjou, rege al Unganei 300, 302.Ludovic al II-lea Jagiello, rege al Ungariei 21-23.Ludovic al XIV-lea (Ludovic cel Mare), rege al Frantei 181, 239n, 248.Ludovisio, Ludovico, cardinal 160.Lugoj, sat in jud. Timi§ 284, 285.Lugoj, poartd de mtrare in Timi§oaraLukaris, Chiril, patnarh ecumenic 156.Lunca Mare, pddure in jud. Vrancea 222.Lupu, v. VasileLuxemburg 183.Lvov, v. Liov

Maastricht 183, 197.Macarie, cronica lui 46Machmet, v. Mehmed IMadrid, ora§ 61, 304.Mag, sat in jud. Sibiu 281.Maghreb 60, 301.Magnus II Eriksson, rege al Suediei 300.Magrepergh", munte, neidentificat 281Mahmud Celebi pa§a, mare defterdar 30-32, 41.Mahmud Raif, diplomat, 268, 269, 270.


Mai lath, Stefan, voievod al Transilvaniei 29, 32Mallorca (Mayorch), msuld in Mediterana 301, 303.Mallorye, Richard, alkor englez 120n.Malvasia, ora i regiune in sudul Greciei 66, 73, 101, 107.Mameluci 60.Manastir, sat in Bulgaria 272.Mangalia, org 147, 150.Manin, Lodovico, doge 271, 292.Mantova, ora in Italia 298.Manucci, Giovanni, calAtor pnn Moldova 120n.Manuel din Corint, mare retor 25.Maramurq, regiune 29.Marcianopol 202, 210, 214Marea Bahia 148, 227n, 243n.Marea Britanie, regat 249n.Marea Caffei 196.Marea Egee 25, 26.Marea Mediterand 30, 59, 60, 238, 243n, 299.Marea Neagrd (Pontul Euxin, Pontus Euxinus, Schwartze Meer) 12, 13, 15, 77, 87, 91, 128,

141, 143, 147, 150, 194, 195, 197, 204, 205, 209, 224, 227, 232, 235, 236, 239, 257,258, 261n, 291, 300; Compania 259-261.

Marea Ro.5ie 299.Marea de Zabacha v. Cnmeea.Maria de Habsburg, regina a Ungariei 22.Maria Tereza, impäräteasA 242n.Mariam, Paulo 131.Manta, fluvm 15.Maroc (Fas), 263.Marsilia, ora 243n, 259.Martin, v. Gruneweg MartinMary", pArdu, neidentificat 282.Mascellini, Giovanni, originar din Pesaro 218.Massena, André, marqal, duce de Rivoh 291.Matei Basarab, domn al faxii Române5ti 155.Matheus din Naumburg, cdlugar dominican, misionar in Moldova 115.Matheus, panntele , v. Matheus din NaumburgMauri 60.Maximilian, arhiduce 148.Maximilian I, imparat 21, 22n.Mayorch, v. MallorcaMazepa, hatmanul cazacilor zaporojern 245.Mazovia, ducat, incorporat in 1529 in Po Ionia 299.Maur', 264.Medgidia, v. CarasuMediterana v. Marea Mediterand, 263.Media, ora 32.Medun, dragoman 292.Mehadia, 265, 267.Mehedinti, judet in Oltenia, 283.


Mehmed I, sultan otoman 94.Mehmed al II-lea, sultan otoman 12-14.Mehmed al III-lea, sultan otoman 119.Mehmed al IV-lea, sultan otoman 167n.Mehmed Dervi§, trezoner al Imperiului Otoman, 268.Mehmed Pap, serascher de Vidin, 264.Mehmed Ra§id, ministru de externe (reis iil-kattab), 264, 268.Mehmed Tahir, 268.Mehmet, ceau§ otoman 146.Mehmed, turcul -, v. Mehmed IMelfi 116.Mendes, Alvaro (Don Salomon, duce de Mytilene, Salomon Aben Yache), dregator otoman

121n, 123, 132.Mendin", top= neidentificat 284.Mendoza, Francisco de - 304, 305.Men, sat in jud. Arge§ 276.Merten, v. Gruneweg MartinMeuse, fluviu 227.Miaczyfiski, Atanazy (Miogenski), comandant in oastea polona 190.Miercurea Sibiului, sat in jud. Sibiu 281.Migerditz, armean originar din Caffa, cetatean in Liov 72.Mihail III, imparat bizantin 71n.Mihail I Apaffi, pnncipe al Transilvaniei 163, 164, 165n, 166-170, 171n, 172, 174.Mihail Curoplates, imparat bizantin 71.Mihai Viteazul, donm al Tani Romane§ti 119, 124, 129, 144n, 148, 150-152, 305.Milmea Turcitul, donm al Tani Romane§ti 117, 153.Mikolajowicz, Simion, cleric armeanMilano, ora§ 11, 12, 298.Milledone, Antonio reprezentant al Venetiei 61.Minas din Tokat, armean stabilit la Liov 46, 47, 51n, 58, 70n.Mircea Ciobanul, domn al Tani Romane§ti 36n.Miroslava, sat in jud. Ia§i 206.Miscozzi (Miscoschi), Paolo 206, 212.Mithrowsky, Josef, conte, general imperial 281.Mitrofan, calugär 152, 153n.Mitropolia, biserica in Bucure§ti 275.Mocenigo Pietro, comandant venetian 59.Mocenigo, Zuan, nobil venetian 28n.Modena, ora§ in Italia 298.Moise, domn al Tarii Romane§ti 33n, 37n.Moise, personaj biblic 193.Molay Mehmed, carmuitorul Marocului, 263.Moldaw, v. MoldovaMoldova (Molda), rau 140, 200, 220.Moldova, tara (Moldaw, Valahia, Walacheye, Wallacheye, Tara mica a Vlahilor) 12, 13,

14n, 15-19, 29, 32, 34, 61-63, 65-70, 72, 73, 74n, 77, 80, 86n, 87n, 93n, 94n, 96n,99n, 100, 113, 114n, 115-125, 127n, 129, 130n, 131n, 132-136, 139, 140, 143-145,149, 150, 153, 155, 156-160, 178, 180n, 181n, 183n, 187n, 188n, 189, 19On-192n,198n, 201n, 202-206, 208-211, 214, 216, 218, 219, 221, 227-232, 235, 238, 240,


242n, 243n, 244-246, 251, 252, 256-258, 261, 263, 264, 262n, 304, 305; Bogdania123n, 129-131; Moldova de Jos 191n, 205, 213; Moldova de Sus, 205, 207; Valahia74-77, 80, 86, 93, 94, 97, 99, 102, 110, 114, 115, 181, 184, 187-190, 197-200.

Moldova, v. Tara RomâneascdMontalto, Alessandro Peretti di, cardinal 117.Montecuccoli, Raimondo, general in serviciul Habsburgilor 165n, 172, 173.Montesquieu, scrntor francez 248.Montevegho, ora§ in Italia 298.Moreea, regiune 127n, 182n, 187, 189n.Morosini, Francesco, nobil venetian 28n.Moscova (MoBkaw), ora§ [Muratowicz 1]; 65, 66, 72, 76, 102, 109, 111, 117, 135, 227,

230; mare cnezat 146-148, 197.MoBkaw, v. MoscovaMot law, v. Mott lauMottlau (Mot law), eau care curge prin Gdafisk 77, 84.Movila Rabdia (Mohile de Rebea), topornm din Moldova 197-199.Muhamad, profet al Islamului 99.Muntele Sinai, loc de pelerinaj in Egipt 298, 298.Muntenia, v. Tara RomâneascaMurad al II-lea, sultan otoman 11, 13, 14Murad al III-lea, sultan otoman 119n, 126n, 130n.Muratowicz, Sefer, negustor armean 146-150.Mure§, rfiu 282, 283.Musabei (Myszobieg, Krasen), localitate, azi cu numele Krasen, in Bulgaria 66, 91, 93, 95,

97-99, 104, 111.Mustafa, secretar al ambasadorului Azmi Ahmed, 264.Mustafa Mir, judecatorul armatei (kadiasker) din Rumelia, 264.Mfifildorf, localitate in Germania 297.Mfilfidorf, v. DornbergMyszobieg, v. MusabeiMytilene, ora§ in insula Lesbos 123.

Nadasdy, Tarnds, nobil maghiar 29.Nagny, Gian Pietro, calator italian in tarile române 262n.Nalbant, depresiune in jud. Tulcea 88n, 89n.Nancy, ora§ in Franca 226.Nam, Zuan, nobil venetian 28n.Nanjing (Nanquain), ora§ din China 197.Neajlov, rdu 274.Neamt (=Tfirgul Neamt), ora§ 141, 207, 213.Neapole 59, 298, 300, 304.Neuhäusel (Nehausel, Nové Zamky), cetate in Slovacia 181, 182.Neusiedel, locahtate in Austria 297.Neuville, Foy de la, calator francez in Polonia §i Rusia 177.Newberie, John, calator englez 120n, 121.Niclass, v. NiklausNicodim, calugar 156.Nicolae Alexandru (Basarab, Basarab voievodul , Wa77er Waid), domn al Tarn Romane§ti

301, 302, 303.


Nicolae Mavrogheni, domn al Tani Românesti, 268, 275, 288.Nicolay, Ludwig Heinrich, scriitor german la curtea Ecaterinei a II-a 226n, 227, 228n, 229.Nicopol, oras 31, 35, 41.Niedcr oder Underlandt, v. PodoliaNiemirow, congresul de la 229.Niestr, v. NistruNikel, v. NiklausNiklaus (Niclass, Nikel, Niko lai), negustor armean din Liov 107, 109, 110.Niko lai, v. NiklausNil, fluviu in Egipt 299.Nipru (Bonsthene), fluviu in Ucraina 188, 195, 291.Nistru (Dniestr, Mester, Niestr, Tour la, Tyras), fluviu 66, 77, 78, 93, 94, 98, 101-103, 110,

113, 141, 145, 180n, 181-184, 187, 189, 194, 195, 199, 204, 205, 209, 211, 214, 224,233, 235, 257.

Nogai, regiune locuità de tätari 192.Norvegia 300, 302.Noua Romd, v. RomanNoua Serbie, provincie in Imperiul Rus 250n.Novgorod, oras si principat rusesc, azi in Federatia Rusd 300.Nurbek, negustor armean dm Liov 97.Nurnberg, oras 33n, 60.

Oblucita, v. IsacceaObluczice, v. IsacceaObreskov, Aleksei, ambasador al Rusiei la Constantinopol 232n.Oceakov (Obzakow), oras si cetate la Marea Neagra in Ucraina 113, 233, 291.Oituz, rdu 221, 222Olanda 179, 241, 300.Olescani, v. OliczOlicz (Olitz, Olytz), probabil satul disparut Olescam 98, 103.Olitz, v. OliczOlytz, v. OliczOlt, rau, 269, 279, 280.Oltenia, 239, 265.Oradea, oras 142, 165n, 170, 306n.Orasul Lagunelor, v. VenetiaOrdinul TeutonicOrdstie, localitate, rdu in jud. Hunedoara 282, 286.Orenburg, regiune in Imperiul Rus 250n.Orendime (Orynyn), localitate, azi cu numele Orynyn, in Ucraina 96.Oreste, personaj legendar 15.Orestiada v. AdrianopolOrhei 209, 224.Orlov, Alexei, comandat al flotei rusesti 233n, 243n.Orsova, 267.Orynyn, V. OrendinieOstend, 269.Osterman, Ivan, conte rus 226n.Ostreich, v. Austria


Oszanlia, v. UsenliOtée, d' , aventurier francez, agent al regelui Po lornei 252n.Otto de Habsburg, duce al Austnei 297, 298.Ovidiu, poet roman 196, 197; lacul lui 196.Oxford, Universitatea din 133n.

Pabilon, v. CairoPadova, oras 11, 28, 271, 297.Palestina, regiune pe tarmu1 estic al Mediteranei 299.Pallavicino, cardinal 210, 214.Palormo (Panormo) 203.Palus Meotides v. Crimeea.Panin, Nikita, conte rus, sfetnic al Ecaterinei a II-a 226n, 228n, 242n.Panin, Piotr, general rus 227, 228.Pannonia v. UngariaPaoli, Pasquale, conducatorul revoltei corsicanilor 234n.Paolucci, Antonio 203Papelbeume, v. TopolParis, oras 23, 46, 175, 176n, 179, 180, 226n, 227n, 228, 243n, 301, 303.Parkins, Christopher (Parkines), ambasadorul Angliei in Poloma 133.Parma, oras 162, 298.Passerino Bonacolsi, seniorul Mantovei 298.Pastis, Francesco, originar din Candia (Creta) 116-118.Pavia, oras 23Pavlovici v. Constantin PavloviciPacuraru, Constantin, cdpitan 223.Parhauti, lupta de la 201n.Patrascu cel Bun, domn al Tani Romanesti 125n.Parvan, boier muntean 38n.Pécs, oras 33.Peia, boier muntean 37-39, 40n, 41.Pekin 197.Peninsula, v. ItaliaPera 126, 127, 291, 293.Perekop (Perecop, Precop), fortareata din Crimeea 16, 147, 195, 196.Pererita, toponim in Moldova 189, 192.Pergam, regiune 59.Perini, Marino 288, 289.Persia, tara 25, 29, 59-61, 98, 142, 143, 147-150, 198.Pervan (Perwan), negustor grec din Constantinopol 111.Perwan, v. PervanPetersburg v. St. PetersburgPetri da Yagarolo, Angelo Bonaventura, misionar catolic 204, 215.Petriceicu, domn al Moldovei 222.Petrillo, v. Petru Rare§Petrovaradin, poarta de intrare in Timisoara 284.Petru, tovaras din caravand 112.Petru, voievodul valah , v. Petru Rare§Petru I (Petru cel Mare) 245; statului lui din St. Petersburg 226n, 227.


Petru Aron, donm al Moldovei 203.Petru Cazacul, domn al Moldovei 144, 145.Petru Cercel (Patrascu), domn al Tarii Romanesti 121, 125, 126n, 127n, 144n.Petra Libanezul, emisar al §ahului Ismail 60Petru Rare* (Petru, voievodul valah -, Petnllo), domn al Moldovei 29, 32, 33n, 34, 94.Petru Schiopul, domn al Moldovei 96n, 103n, 114n, 117, 119n, 131n, 134.Pettau (Ptuj) 155.Peyssonel, Charles-Claude de -, diplomat si scnitor francez 257n.Piasecki, v. Piasech JanPiasecki, Jan (Joan Piasecken, Piasecki), nobil polon 99.Piatra (Neamt), oras 141, 207, 213, 220.Piave, eau in Italia 279Piccolomini, Jacobo Arnmannati, cardinal 12, 13, 14n.Piemont 183.Pieniodzek, sluga dmtr-o caravana 93.Piluzio, Vito, misionar 202, 204, 210, 216.Piotrków, oras in Poloma 71n.Pirkuli, sol persan 148.Pisani, Berto (Bartolomeo), dragoman 290.Pisani, MarcAntonio, nobil venetian 28n.Piscu, targ in jud. Galati 223.Pisculo, Giuseppe 116.Pitesti, oras 31, 41, 276.Pius al II-lea, papa 12.Pius al V-lea, papa 60, 61.Plaman, Peter, locuitor din Danzig 95.Planche, Francois Ponthus de la - (de Planca), sfetmc francez al lui Petru Cercel 131.Plataresti, sat in jud. Calarasi 274.Plobrond, secretatul ambasadorului Sir Robert Ainslie, 268.Plomach v. Tlumach.Plock, ora§ §i cetate 65, 148.Plopi, v. TopolPoarta Mica, palat in Bucuresti 275.Poarta Noud, la Sibiu 280.Poarta otomana v. Imperiul otomanPociovaliste, fabrica de postav de la -Pocutia (Pokutzia), provmcie in Polonia, azi in Ucrama 71, 235, 236, 240.Podkowa, v. Joan PotcoavaPodole, v. PodoliaPodolia (Podole, Nieder oder Underlandt, Tara de Jos sau Inferioard), regiune in Ucraina

72, 73, 77, 86, 141, 145, 182, 190n, 204, 207, 235, 236, 240.Podul MogosoaieiPoenari, cetate 35n.Pokutzia, v. PocutiaPolen, v. PoloniaPolerland, v. PolornaPolicala, Giorgio, medic grec la curtea lui Petru I 245n.Polonia (Coroana, Konigreiche Polen, Polerland), regat 13, 14, 16, 21, 22, 24, 61, 63, 65-68,

69n, 70-74, 75n, 76, 77, 82, 86, 89, 90, 94n, 99, 108, 112, 114, 121, 123n, 124n, 126,


132, 133n, 143, 146, 147n, 148, 149, 155,175, 177, 179, 180n, 181-183, 187-201,203, 207, 210, 211, 216, 220, 222, 231, 232, 235, 236, 239n, 240, 241, 244, 250, 251,252n, 253, 256, 291, 299, 304, 305, 306n, 307.

Pomerania (Pommern), regiune in Germania §i Po Ionia 70.Pommern, v. PomeraniaPontela, localitate in ItaliaPontul Euxin, v. Marea NeagraPontus Euxinus, v. Marea NeagraPonza 17n.Popowicz, Norbeg negustor annean din Po lonia 146.Porto, Corrado dal, negustor genovez 19Portugalia, regat 61.Porti le de Fier 165, 168, 189.Potemkin, nobil rus, sfetnic al Ecaterinei a II-a 226n, 228.Potocki, conte 291.Praga, ora§ 29, 307.Prater, pddure in Viena 284.Preussen, v. PrusiaPrintul Negru, fiul cel mare al regelui Eduard III al Angliei 300.Prohod, localitate in Bulgaria 111n.Provadia (Prowadia), localitate in Bulgaria 66, 93, 95, 111.Provincia Sibmlui, v. TransilvaniaProvinciile Unite (Provinchle Unite ale Tdrilor de Jos) 227, 242, 247, 304.Prowadia, v. ProvadiaPrusia (Preussen), stat al Ordmului teuton, azi regiune in Germania §i Po Ionia 73, 82, 227,

242n, 254n, 263, 264, 265, 298-301, 303.Prusy, v. BrusaPrut (Hierasus, Hierosa, Prutt), rdu 65-67, 84-87, 93, 94, 96, 98, 101, 103, 109, 110, 113,

136, 145, 183-185, 187-194, 197, 199-201, 218, 219, 224 258; pacea de la - 233n.Prutt, V. PrutPrzemil31, v. Przemy§1Przemy§1 (PrzemiB1), ora§ §i regiune in Polonia 75, 106.Przeworsk, ora§ in Polonia 114.Pskov, ora§ in Federatia Rusd 300.Ptolemeu [Claudiu], astronom, matematician §i geograf antic 77.Pulgarey, v. BulgariaPuteni, sat in jud. Galati, astdzi numit Valea Mdrului 218.

Quirmi, Antomo 291.Quirim, Bernardino 66, 115n.Qus (Guzz), ora§ §i port pe Nil, in Egipt 299, 302.

Raab, Justyn 134, 136, 139.Radibrat, Aloisio, agent al Habsburgilor 152.Radom, confederatia nobililor polom de la - 231n.Radu de la Afumati, donm al Tani Române§ti 35n, 37n.Radu cel Mare, domn al Tani Române§ti 60.Radu Mihnea, donm al Tani Române§ti 152-154.Radu Paisie, 41n.


Radu Serban, domn al Tani Românesti 152, 153.Raicevich, Stefan, secretar al consulului austriac la Bucuresti 228-230.Rall, Johann baron von - 286.Ratibor, oras in Po lorna 65.Ratstrazze, stradd in Viena 302.Rdchitem, sat in jud. Neamt 207, 213.Rdauti, oras jud. Suceava 134, 142.Rädauti Prut, localitate in jud. Botosani 66, 84n.Râmnic, episcopie, 265.Râmrucul Sdrat, oras in jud. Buzau 66, 67, 100n.Recas, sat in jud. Timis 284.Recea, rdu 284.Rem oras pe Dundre 224.Renzi da Stmite, Francesco Antonio, misionar 202-204, 206, 210, 211, 214, 216.Repnin, Nicolae, ambasadorul Rusiei in Polonia 231n, 251n, 257n.Resmi Ahmed, om de stat otoman (1700-1783) 263.Reti v. Donati.Reussen, v. Rusia RosieReza, Gregono de, consul genovez 16-18.Rettani, David, ofiter in serviciul Habsburgilor 169, 170.Rin, fluviu 227.Rincon, Antonio 21-23.Rissa, locahtate 62.Robert de Anjou (Robert), rege al Neapolelm 298, 300.Rodos (Rody), insula. in Marea Egee 301, 303.Rody, v. RodosRoma (Rome), oras 59, 60, 65, 84, 115n, 133n, 134, 138, 140, 148, 155, 180, 202, 204,

216, 300, 304.Roman, Noua Roma, oras in Moldova 47, 54, 134, 138, 140-142, 159, 200, 208, 220.Romanati, jud. in Oltenia, 265.Rome, v. RomaRosetti, farriflie de boieri moldoveni 228, 230.Rosetti, Ionità, boier moldovean 220n.

.Irma'Rosetti, (baroneasa Irina, Irina Rusetescu), flica lui Ionitä Rosetti si a doua sotie a luiCharles-Leopold Andreu de Bihstem 226n, 227, 228.

Rosetti, Maria, haneasa, fiica lui Ionitä Rosetti 226n.Rossi, Antonio, misionar 208, 214.Rostovec, Posnic, pictorul tarului moscovit 102n.Roustzique, vezi Ruse.Rozet", loc de posta, neidentificat 283.Rudolf al II-lea, impdrat 119, 143, 305.Rudolf al IV-lea de Habsburg (Rudolf IV), duce al Austriei 301, 302.Rumeha, 264.Rumiantev, Petra, maresal rus 227, 230, 232n, 244n, 248n, 249n, 251n, 254n.Rusciori, sat in jud. Sibiu 281Rusciuc (Rusa, Ruse), oras 26, 128, 129, 269, 270, 272, 273, 290, 292.Rusia, tard (Imperiul Rus) 21, 62, 133n, 141, 148, 181, 182n, 188n, 226n, 227-232, 234-241,

242n, 243, 244, 245n, 247-250, 251n, 252-256, 264, 300.Rusia Alba. (Weizzen Reussen) 300.


Rusia Rosie (Reussen, Rutenia), 68, 73, 78, 80, 204, 299, 300, 303.Rutenia, v. Rusia RosieRzewuski, Mihail Floryan (Rewouski) trezorierul curtli polone 193n, 201.

Sabar, eau in jud. Ilfov 274.Sachczica, v. IsacceaSadik, v. ZahanaSadagura, monedele de la 246n.Safiye, sultana otomana, sotia lui Murad al II-lea 130n.Sahak, slujitorul negustorului armean Kirkos 109.Saint Gotthard, batalia de la 162, 172n.Salamanca 304.Sambor, localitate in Ucrama 183.Sandannin, cetate neidentificata in Italia 298.San Benedetto, biseria 116.San Clemente, Guillen de ambasador spamol, 307.San Felice, Antonio da 155, 157.San Francesco din Pera, mandstire 116.San Giovanni di Dio (Ospitaheri), ordin calugaresc 285.San Severo, episcopul de 307Sanderson, John, negustor englez 122.Sanson, cartograf francez 192.Santa Maria della Cisterna, mandstire 116.Sardinia (Serdeny), insuld in Mediterana 301, 303.Sarmatia v. PolomaSarmatia, regiunea antica 197.Satu Mare, oras 167-169.Sava (?), boier muntean 38n.Sava grecul bogat --, v. Feodorowicz SavaSava, eau 22Sabaoani, sat in jud. Neamt 142, 207, 213, 220.Sdlatruc, sat in jud. Arges 277-278.Sbierea, Ionascu, boier moldovean 63n.Scanteia, localitate in jud. Iasi 67, 101n, 110n, 113n, 217.Sceper, Cornelius v. Schepper, Cornelius DupliciusSchepper, Cornelius Duplicius, ambasador al lui Ferdinand I la Pow-Ca 29-31.Schlesig, v. SileziaSchonhofen, Jan Kiimg 134, 136.Schneidau, general austnac 169, 171.Schwartze Meer, v. Marea NeagraSchweineberg, v. Dealul PorculuiScipio Africanul 239.Scitia Inferior, regiune 12, 14.Scithia Minor, provincie 14n.Scitia, regiune 13, 15.Scotia 300.Sebastian I, rege al Portugaliei 61.Sebes, oras, eau in jud. Alba 282.Seghedin, 267.


Seleu§ul Mare, batalia de la 162, 165n.Sehm al II-lea, sultan otoman 62.Sehrn al III-lea, sultan otoman, 264, 268.Serdeny, v. SardiniaSerbia 235, 240.Serett, v. SiretSevastopol, localitate 62n.Sevilla (Sybil), ora§ in Spania 301, 303.Sf. Agnes 73.Sf. Arhanghel, biserica 278.Sf. Dimitrie, moa§te 147n., 275.Sf. Dominic, ordinul 69.Sf. Ecaterina, mandstire in Bucure§ti 153.Sf. Ecaterina, mandstire la Muntele Sinai 153n, 298, 299.Sf. Francisc, ordinul 75.Sf. Gheorghe 98, 147n, 298.Sf. Gheorghe, brat al Dunarii 62.Sf. Iachint 69.Sf. Ilie, bisenca 152n., 275.Sf. Joan, biserica a curtii domne§ti din Vas lui 101n.Sf. Joan Botezdtorul, mandstirea 152Sf. Joan, Evanghelistul, 79.Sf. loan Hrisostomul, opera 156, mandstireaSf. Joan din Iannina 25.Sf. Lazar, insula., 46.Sf. Maria, biserica armeneasca din Ia§i 94n.Sf. Mihail, ziva 187.Sf. Mormant, loc de pelermaj in Ierusalim 298, 299, 303.Sf. Nicolae, biserica 276.Sf. Nicolae Domnesc, biserica in Ia§i 67, 94n.Sf. Pavel 92.Sf. Petru 137, 138.Sf. Sofia 281.Sf. Troita, biserica la Gherla, 46.Sf. Ursula, ordm calugaresc 280.Sfantul Imperiu 21.Sfantul Munte (=Muntele Athos) 161.Sgriso", sat, neidentificat 221.Sher ley, Anthony, sol englez 148.Sher ley, Robert, sol englez 148.Siavu§, pap, mare vizir otoman 126n.Sibenwuergen, v. TransilvaniaSibm, vezi Sibiu.Sibiu (Sibin), ora§ 164, 174, 267, 269, 270, 280, 281, 286.Sibthorp, John, botanist englezSicilia (Tzetzily), insula in Mediterana 298, 301, 303.Sicilii, Regatul celor Doud 241, 242.Siebenbargen, V. TransilvaniaSiena, ora§ 11.


Siemawski, Mikolay Hieronim (Schignafski), mare stegar al Coroanei polone 199.Sighipara 165, 167.Sigismund Báthory, prmcipe al Transilvaniei 76n, 116, 123, 129n, 133n, 305-308.Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei §i imparat german 11-15.Sigismund I cel Baltrân, rege al Polomet 21, 22.Sigismund al II-lea August, rege al Poloniei 63n, 147.Sigismund al III-lea Wasa, rege al Poloniei 146-148, 150, 304.Siguenza, episcop de 304.Silezia (Schlesig), regiune in Poloma, Cehia §i Germania 73.Silistra, ora§ 63, 152, 153n, 154.Sman pap, mare vizir otoman 128, 132n, 150.Smersig, sat in jud.Timi§ 285.Sinope, ora§ 61, 62.Sion, Smaranda, sotia boierului Ionitä Rosetti 227.Siret (Serett), th.rg §i nau 47, 54, 101, 110, 113, 142, 199-201, 220, 222, 223, 258.Siretel, sat 223.Siria 61.Sirigos, Meletios, teolog grec 156.Sivon, Franco, sfetnic francez al lui Petru Cercel 126n.Sforza, Francesco, duce al Milanului 12.Sixt al V-lea, papa 117.Slava, rdu in jud. Tulcea 90n.Slobozia, sat in jud. Giurgiu 273.Slupsk, confederatia nobililor poloni de la 231n.SluZyfiski, Adam nobil polon 146.Smederevo, regiune 12, 15.Sniatin (Schmatyn, Snyatin), ora§ in Ucraina 66, 93n, 94, 183, 184, 186, 187, 189, 190,

192, 201, 219, 220.Sobieski v. Joan al III-lea Sobieski.Sobieski, Iacob, pnncipe polon 187n, 191n, 201.Sofia, ora§ 31.Solikowski, Jan Dymitr, arhiepiscop de Liov 132n.Soliman I v. Suleyrnan MagnificulSolms, von , ambasadorul Prusiei la St. Petersburg 242n.Sonnino, Angelo Petricca da, 155-157.Soroca 209.Souvré, marchiz de 183.Spama (Ysparna), regat 22, 30, 35, 60, 127, 231n, 241, 243n, 258, 298-301, 303-305.Sparnau, Peter, pelerin la Ierusalun 302.Specht, 265.Spini, sat 278.Spinola, Giulio, cardinal 202, 203, 210.St. Petersburg 46, 226n, 227, 228, 233n, 242n, 243n, 246n, 257n.Stamate (Stamatt), tovafas §i slujitor al grecului bogat Constantin 96.Stamatt, v. StamateStan parcalab, boier muntean 31, 35, 39, 41.Stango, Marco Anthonio, negustor venetian 126.Stefanowce, v. Stefane§tiSteffanowca, v. Stefane§ti


Stephano Pisani, translator, 268.Stipite, v. RenziStockholm, ora§ in Suedia 300.Stoffeln, general rus 232n.Strange, lord englez 124.Strassbnrg, PaulStrei, ran, sat in jud. Hunedoara 282.Stryj (Strye), localitate in Ucrama 183.Stuart, dinastie 179n, 249n.Suceava, apa. 52.Suceava (Cetchova, Sotchova, Sotczowa), ora§ 16, 18-20, 47, 49-51, 141, 142, 145, 159,

200, 201, 207, 212.Suchenwirt, v. Peter SuchenwirtSuchenwirt, Peter, poet german 297-301.Suedia, regat 61, 147, 241, 250, 253, 300, 301, 303.Suleyman Magnificul (Soliman I), sultan otoman 28, 29, 243.Svinaia Gora, v. Dealul PorculuiSybil, v. SevillaSzimek, slugd dintr-o caravand 93.

Schei 141.Selimbar, sat in jud. Sibiu 280.Sibot, sat in jud. Alba 282.5i§tov, localitate in Bulgaria 264.Stefan, armean onginar din Kiev, slujitor al unui negustor din Camenita 102.Stefan regele , v. Stefan BáthoryStefan, slujitor al negustorului armean Kirko§ 109.Stefan voievodul valah , v. Stefan cel MareStefan, fiul lui Petru vodd SchiopulStefan Báthory, rege al Polomei 74, 147, 148.Stefan Báthory, conte de Crasna 305-307.Stefan cel Mare (Stefan voievodul , Stefan voievodul valah ), domn al Moldovei 16-19,

67, 69, 75, 94n, 101n, 114, 203, 208.Stefan Petriceicu, domn al Moldovei 191n.Stefan Rare§, donm al Moldovei 46, 48-51, 68.Stefan Razvan (Rkvan aga), donm al Moldovei 133n.Stefan Tom§a I (Tom§a voievodul valah , Tomza), domn al Moldovei 99.Stefane§ti (Stefanowce, Steffanowca, Stepanofsa), ora§ 66, 67, 76, 94, 96, 98, 101, 103,

109, 110, 113, 137, 145, 190, 207.Stefanita v. Stefan Rare§Stefainta Rare§, v. Stefan Rare§Sumuleu-Ciuc, mdndstire 116.Szamosujvar v. GherlaSzent Gyorgy, Ferenc, episcop de Vicz 169n, 171.

Tabriz, ora§ 61, 62.Tachmas beg, vizir persan 147.Tacitus, istoric roman 248n.Taganrog (Taganrock) 233.


Tahmasp, §ah al Persiei 59-61.Taita, rau in jud. Tulcea 90n.Tamburino, misionar catolic 204, 215.Tamerlan, imparat mongol 197.Tanana 141.Tatarcikli Abdullah, fost judecator al armatei, 268.Tatarskie Polea, v. Campia dobrogeanaTatrey, v. Hoarda de AurTattersche Feld, v. Campia dobrogeanaTavira, ora§ in Portugalia 123n.Tazlau, sat §i rau 142, 221.Talmaciu, sat in jud. Sibiu 280.Tama§em, sat in jud. Neamt 142, 207, 213.Targovi§te, ora§ 31, 116, 117, 152, 153.Targu Frumos 207, 220.Targul Siret 207, 212.Targu§or (Bazarlykoy), localitate in jud. Constanta 90, 93, 98.Tarnava, ran 165n.Tecuci (Tokucz), ora§ in jud. Galati 66, 67, 100, 110, 113, 141, 209, 216.Teleki, conte 178 n.Telita, rau in jud. Tulcea 88n, 90n.Tende, Gaspard de 176.Tendilla, conte spaniol 304.Tennstadt, Ulrich von , pelerin la Ierusalim 302.Tenthul, v. TmtulTentula, v. TintulTeofan, arhiepiscop 142.Terray, Joseph-Marie, controlor general al finantelor in Franta 258n.Tetcani, sat in jud. Neamt 207, 213.Tiberius, imparat roman 248n.Tibru (Tieber), rau in Italia 65, 84, 140.Tieber, v. TibruTiepolo, Antonio nobil venetian 61.Tigheci (Chigheci, Kygatz), localitate in Rep. Moldova 66, 85, 98, 105, 108.Tighina (Bender), ora§ in Rep. Moldova 63, 209, 227, 233.Timi§, rail 284.Timi§oara, ora§ 171, 266, 267, 269, 270, 284, 285.Timur Lenk 59.Tintiul, v. TmtulTintul (Tenthul, Tentula, Tintiul), localitate disparutd, in apropiere de Bolgrad pe lalpug 67,

95, 103, 108.Tiras v. NistruTisa, 267.Tite§ti, sat in jud. Arge§ 278.Titmanning, localitate in Germania 297.Tlumach (Tloumach), localitate in Ucraina 183, 189, 192.Tochtamisch, v. Toktami§Tokat, targ, 58.Toktami§ (Tochtamisch), tatar din Livonia 97, 98, 101, 113.


Tokucz, v. TecuciTolentino, ora§ in Italia 11.Toma banul, boiet muntean 37n.Toma Batko, episcop catolic al MoldoveiTomaco, Marco 218.Tomaso din Londra, negustor englez 62.Tomes, v. Wilcox 1 homasTomicki, Petru, vice-cancelar polon 22Tomp, voievodul valah -, v. Stefan Tom§a ITomza, v. $tefan Tom§a ITonaw, v. Dun:AreTopol (Topoll, Papelbeume, Plopi), localitate in Bulgaria 111.Topoll, v. TopolTopolog, pardu 278.Toporeni", sat, neidentificat 219.Torun, ora§ 146n; confederatia nobililor poloni de la - 231n.Tone, v. Giorgini.Tours, ora§ in Franca 298.Tott, Francois de -, baron francez, consul in Crimeea 243n.Toulon, ora§ 259.Trachtal, ora§ neidentificat in Anglia 300.Tracia (Tracien), regiune 15, 70, 94, 302.Tracien, v. TraciaTraian, imparat roman 198; tabAra lui Traian, toponim in Moldova 186, 199; Columna lui

Traian, monument 115.Transalpina, vezi Tara RomAneascdTransilvania (Sibenwuergen, Provincia Sibiului, Siebenbfirgen), voievodat, apoi pnncipat

12, 22, 23, 29, 34, 35n, 41, 42, 76n, 116, 117, 119, 128n, 129, 131n, 132, 133, 140-142, 144, 150, 152, 155, 157, 159, 161, 162-164, 166-168, 172, 173, 180n, 184, 189,192n, 194, 199-201, 204, 205, 207, 210, 211, 213, 216, 217, 219-222, 235, 240,247n, 259, 263, 264, 269, 270, 283, 301-303, 305-307.

Trapezunt, ora§ 62, 72n, 147, 150.Trebe§, sat in jud. Bacdu 208.Trei Scaune, tinut in Transilvania 222.Trevisan, secretar al bailului venetian 293.Tribali v. SArbiTrompeta, han in Timiwara 285.Trondheim (Trunthaim). ora$ in Norvegia 300, 302.Tropaeum Traiani, ora, ,i ii,,iiument tnumfal roman in jud. Constanta 91n.Trotu§, sat, rAu 141, 142, 2(). 213, 215, 216, 221, 222.Trunthaim, v. TrondheimTudor logofat, boier muntean 41, 42.Tulcea, 264.Tunis (Dumis), ora§ in Tunisia 301-303.Tunisia 60n.Turcia v. Imperiul OtomanTurckey, v. Imperiul OtomanTurnul Row, in jud. Sibiu, 270, 279, 280, 287, 293.Turtucaia 153, 154.


Tyras, v. NistruTysmenytsa (Tismenitz), localitate in Ucraina 189, 192.Tzahaye, v. cayirTzetzily, v. SiciliaTzipper, v. CipruTzotzorze, v. Tutora

Tara Barsei, regiune 32.Tara Hategului, regiune 42.Tara de Jos (=Moldova de Jos)Tara de Jos sau Inferioard, v. PodoliaTara Mica a Vlahilor, vezi MoldovaTara Munteniei, vezi Tara RomaneascaTara Romaneasca (Eflak) 12, 23, 25-27, 29, 31-45, 65-69, 86n, 99n, 100n, 112n, 119-121,

123n, 124-126, 127n, 129, 132n, 143, 144, 152, 153, 155, 157-162, 173, 178, 216,220, 221, 222, 223, 228, 229, 231n, 232n, 244, 246n, 249n, 251n, 257n, 258n, 262n,263, 265, 268, 269, 270, 271, 302, 305; Moldova 99, 112, 184, 188, 199, 200;Valahia, Walachey 73, 80, 100, 124n, 125, 127n, 129, 132, 157, 180n, 189, 192n,194, 204, 205, 209, 211, 216, 227, 228, 230n, 231, 232, 235, 240, 242n, 243n, 245,246, 252, 256, 257, 259, 273, 274, 277,278, 279, 290, 292, 293, 301, 303.

Tara Sranta (Hei lige Land) 70, 79, 120, 143.Tara de Sus (=Moldova de Sus)Tara Ungureasca v. UngariaTart le de Jos v. Provinciile UniteTutora (Scessora, Cecora, Tzotzorze), sat 66, 67, 85, 93, 94, 96, 98, 103, 145; ruinele oraplui

191, 192, 224.

Ucrama 183n, 189n, 190n, 193n, 195, 204, 209.Ungaria (Unger Lant, Ungern), regat 12, 14, 15, 21, 29-31, 33-35, 43, 44, 59, 60, 73, 77,

99, 132, 155, 162-164, 165n, 166, 171, 172, 177, 179, 180n, 181, 189n, 192n, 235,240, 242, 243n, 247n, 259, 270, 298, 300-304, 307.

Unger Lant, v. UngariaUngern, v. UngariaUngrovlahia v. Tara RomaneascaUmunea polono-lituantana 177, 182n.Urban al VIII-lea, papa 157Urban al IX-lea, papa 10.Ureche, Grigore, cronicar moldovean 131n.

(Oulch, Outch, Utcz), ora in Poloma 183, 189.Uwnli (Oszanha, Botevo), localitate, azi cu numele Botevo, in Bulgaria 67, 68, 92, 95, 97-99,

104, 111.Uzun Hasan, han Ak Koyunlu 59.

Vad, eau 280.Vadul Oh, localitate in jud. Constanta 66.Valachie, v. Tara Romaneasca.Valahia 119, 266.Valahia, v. MoldovaValahia v. Tara Romaneasca

342

T.Ja.ie

www.dacoromanica.ro

Valahia Neagra, denumire turca pentru Oltenia, 265.Valaresso, Piero, nobil venetian 28n.Valencia (Valentz), ora§ in Spania 60n, 301, 303.Valentz, v. ValenciaValier, Hieronimo, nobil venetian 28n.Valul lui Traian, sistem de fortificatii intre Dunare §i Marea Neagra in jud. Constanta 91n.Varlaam, mitropoht al Moldovei 156.Varna, ora§ 143.Varna, batahe 14.Var§ovia (Warschau), ora§ 65, 77, 149, 150, 176, 196, 202, 307.Vasile Lupu, donm al Moldovei 155, 219.Vaslui (Waslaw), ora§ in jud. Vaslui 66, 67, 101, 110, 113, 141, 208..Vatopedi, mandstire 25.Vdcarescu, Enächitä, boier muntean 251n.Vdcare§ti, mandstire §i sat, astAzi in municipiul Bucure§ti 274.Varzari (Varzaru), sat in jud. Arge§ 277.Valcea, jud. in Oltenia, 265.VAlsan logofat, boier muntean 31, 35, 37n, 39, 41.Valsan, rau 277.Venedig, v. VenetiaVenetia (Venedig), ora§ 11, 13, 23n, 28, 30, 31, 33, 34, 41, 42, 45, 59-62, 73, 127, 147,

180, 182n, 203, 241, 242, 291, 299.Vere§eni, sat in jud. Ia§i 206.Vergennes, Charles Gravier conte de -, ambasador la Constantinopol §i, ultenor, ministru

de externe al Frantei 228, 230, 242, 243n.Vergerio, Paolo, nuntiu apostolic 29, 30.Vergilius, poet roman 193.Verona, ora§ 28, 291, 297.Versailles 262.Ve§tem, sat in jud. Sibiu 280.Veterani, Federico 216.Vicenti, Francesco, sfetnic al lui Petru Cercel 125n.Vidin, ora§ 44, 156, 238, 264.Viena (Wien), ora§, poarta 21, 22n, 30, 73, 172, 175, 180, 182, 188, 189, 202, 209, 210,

222, 223, 229, 266, 269, 271, 285, 289, 294, 298, 301, 302.Viena, poarta de intrare in Timi§oaraVisconti, Francesco Maria, duce al Milanului 11.Vistula (Weyssel), fluviu in Polonia 86.Vico, Domemco reprezentant al Venetiei 61.Vlad Inecatul, donm al Tarn Romane§ti 34n, 35n, 37n.Vlad Tepe§ (Wasser-Wayda), domn al Tani Romane§ti 301.Vlad Vmtila, domn al Tani Române§ti 25, 26, 31, 32, 34n, 35, 37-39, 41-43.Vladislav al II-lea (Vladislav, regele -), rege al Poloniei 11, 14, 94.Vladislav al II-lea, rege al Unganei 22, 59.Vladislav al III-lea, rege al Polomei 14.Vladislav, regele -, v. Vladislav al II-lea, rege al PolonieiVla§ca, ispravnicie 278.Vladaia, jupanita, 265.Volata, George, negustor din Cetatea Alba 19.


Volga 233, 250n.regiune 236, 240.

Volpom, Giovanni Battista, misionar 208, 214.Voltaire, scnitor francez 176, 234n, 235n, 245n.Voronej (Voronetz), eau in Rusia 233.Vorontov, arhiva 225.Vorontov, Alexander (Woronzow), nobil rus, 227.Vrancea 142.Vulcan, sat lfinga Brasov 152.

Walachey, v. Tara RomaneascaWalacheye, v. MoldovaWallacheye, v. MoldovaWalley, John, membru al Parlamentului Angliei 125n.Walsingham, Francisc, consiher al Elisabetei I 120, 125, 127n, 130n.Warbarey, v. BerbenaWarschau, v. VarsoviaWarszewicki, Stanislav 132n., 134-136.Wasa, dinastie 147.Was law, v. VasluiWasser-Wayda, v. Lama BasarabWasser-Wayda, v. Vlad TepqWazzer Wald, v. Nicolae AlexandruWawel, palat 147.Weismantel, Erasmus Heinrich Schneider von, calator german prin tarile romane 259.Weissenburg v. Alba JuliaWeizzen Reussen, v. Rusia AlbaWelschlantt, v. ItahaWestfalia, ducat in Germania 226, 301, 303; tratatele din 250.Wiellem, tnmis al regmei Angliei la Constantinopol 103.Wien, v. VienaWilcox, Cristma, sotia lui Thomas Wilcox 114n, 115n.Wilcox, Hans, v. Wilcox ThomasWilcox, Thomas (Wilcox Hans, Wilkacs Hans, Tomes), negustor englez, creditor al

domnului Moldovei Aron Voda i sotul Cnstinei Wilcox 114, 115, 119n, 120-123,130, 131n, 132.

Wilhelm, fiu al lui Friedrich von Kreuzpeck 302.Wilkacs, Hans, v. Wilcox Thomas

incnelsea (Les Espagnols sur Mer), batalie navald 300.Wthniowiecki, Dimitrie (Wthniowiecki, Willniowiecken), nobil polon, pretendent la tronul

Moldovei executat la Constantmopol 99.Wigniowiecki, v. Wigniowiecki DimitrieWil3ruowiecken, v. Wigniowiecki DimitneWoronzow v. Vorontov.Wrag, Richard, calator englez 124n.Weyssel, v. Vistula

Xenophon, istoric grec 193.Xwaje Mohammad, sol persan 61.

344

Volhinia,

'A,

www.dacoromanica.ro

Yakovaki (Iacovachi), dragoman, 269.Yanku Savrud, 268.Yspania, v. SpaniaYunus beg, mare dragoman 31.Yusuf Agah, primul ambasador permanent al Imperiului Otoman la Londra, 268, 269, 270.

Zachanas, v. ZahanaZadik, v. ZahariaZagarolo, v. Angelo BonaventuraZaharia (Sadik, Zadik, Zacharias), armean din Camenita 111, 112.Zahoraru, v. ZahorernZahoreni (Zahorani), localitate in jud. Boto§ani 101.Zamogó 136.Zamoyski, Jan, nobil polon, cancelar al Poloniei 123n, 148, 150n, 151n, 305.Zani, Carlo Antonio, nobil bolognez 166, 168, 169.Zani, Giovanni Luigi, ofiter in servicul Habsburgilor 162-164, 166, 168, 169, 172.Zani, Valerio, nobil i invdtat bolognez 162-164, 172.Zanni, slujitor grec al negustorilor amieni Asvadur §i Nurbek 97, 101.Zara, Geronimo emisar al lui Ferdmand I de Habsburg 29, 30.Zara, Giuliano Vespasiano emisar al lui Ferdinand I de Habsburg 30.Zasiekin, Aleksander Fiodorowicz, 147n.Zegliaco, Isidor, spion venetian 29.Zeno, Caterino, sol venetian in Persia 59.Zoane (= Giovanni), medic 18, 19Zolkiew (Zolkief, Jovkva), localitate in Ucraina 193.Zolkiewski, Stanislaw (Stanislas Zolkiefsk), mare hatman 193.Zulian, Girolamo 291.


AARMSIAIIAXAIICStefan Andreescu, Boierii

Stefan Andreescu,

ArhGenCLAurel Decei, AG

DRH. BHYOTAM

RdIRESEERHSEERIRRHSANICSMIMNicolae Stoicescu,

LISTA ABREVIERI

= Analele Academiet Romane. Memoriile Sectiei Istorice= Anuarul Institutului de Istorie §i Arheologie A.D. Xenopol"= Anuarul Institutului de Istone Nationala, Cluj= Boierii lui Radu vodei de la Afumati (Observatii asupra

pomelnicului meineistini Argesului), in Idem, PerspectiveMedievale, Bucure§ti, 2002.

Semnificatia politicei = Semnificatia politica- a portretelor din naosulbisericii de la Stdnesti (Vdlcea), in Idem, PerspectiveMedievale, Bucurqti, 2002.

= Arhiva Genealogica= Convorbiri Literare= Aloisio Grail in slujba sultanului Soliman Kanuni dupei unele

documente turcesti inedite, SMIM, VII, 1974.= Documenta Romaniae Historica Seria B, Tara Romaneasca= Historical Yearbook= Ankara Umversitesi Osmanli Tarihi Aratirma ye Uygulama

Merkizi Dergisi= Revista de Istorie= Revue des Etudes Sud-Est Européennes= Revue Histonque du Sud-Est Européen= Revista Istonca= Revue Roumaine d'Histoire= Serviciul Arhivelor Nationale Istonce Centrale= Studii §1 Matenale de Istone Medie

Dictionar= Dictionar al marilor dregeitori din Tara Romiineascd siMoldova : sec. XIVXVII, Bucurqn, 1971


LISTA CRONOLOGICA

Friedrich von Kreuzpeck (1354-1358)Francesco Filelfo (1423-1424)Gregorio de Reza (1467)Antonios Rincon (1522)Antonio Karma likes (1534)Aloisio Gritti (1534)Minas din Tokat (1552)Vincenzo di Alessandri (1572)William Harborne (1581)Martin Gruneweg (1582-1586)Francesco Pastis di Candia (1588)Stanislav Warszewicki (1588)Jan Kunig Schonhofen (1588)Thomas Wilcox (1592-1595)Georg Cristoph Fernberger von Egenberg (1593)William Aldridge i Edward Bushell (1594)Francisco de Mendoza (1597)Sefer Muratowicz (1601)Calugärul Mitrofan (1611)Angelo Petricca da Sonnino i FrancescoAntonio 'da San Felice (1634)Giovanni Luigi Zani (1661-1662)François Paulin Dalérac (1685-1686)Francesco Antonio Renzi (1688)Antonio Giorgini (1688)Charles-Leopold de Bilistein (1771 i 1776)

Azmi Ahmed Efendi (1790)Mahmud Raif Efendi (1793)Camillo Giacomazzi (1793 §i 1794)Nicolô Foscarini (1793)


CUPRLNS

Cuv lint-inainte 5

FRANCESCO FILELFO (trad. Serban Papacostea, introducere Ovidm Cnstea) 11

GREGORIO DE REZA (Stefan Andreescu) 16

ANTONIO RINCON (Ileana Cazan) 21ANTONIOS KARMALIKES (trad. T. Teoteoi, introducere Ovidiu Cnstea) 25ALOISIO GRITTI (trad. Aurel Decei; Cnstina Fenesan, introducere I. azan si

0. Cristea) 28MINAS DIN TOKAT (trad. Gr. Buicliu, introducere Stefan Andreescu) 46VINCENZO DI ALESSANDRI (traducere Eugen Denize, introducere Ileana Cdzan) 59MARTIN GRUNEWEG (Alexandru Ciociltan) 65FRANCESCO PASTIS DI CANDIA (Stefan Andreescu) 116Caldton englezi in Tara Romeineascii ,si Moldova la sfiiqitul secolului al XVI-lea:

WILLIAM HARBORNE, THOMAS WILCOX, WILLIAM ALDRIDGEsi EDWARD BUSHELL (Manan Coman) 119

Noz documente ale primei misiunz zezuzte in Moldova:STANISLAV WARSZEWICKI, JAN KONIG SCHONHOFEN(Stefan Andreescu) 134

GEORG CRISTOPH FERNBERGER VON EGENBERG (trad. Virgil Ciociltan,introducere Ovidiu Cnstea) 143

SEFER MURATOWICZ (Tatiana Cojocaru) 146CALUGARUL MITROFAN (trad. Andromkos Falangas, mtroducere Ovidm Cristea) 152ANGELO PETRICCA DA SONNINO si FRANCESCO ANTONIO DA SAN FELICE

(Stefan Andreescu) 155GIOVANNI LUIGI ZANI (Ovidiu Cristea) 162FRANCOIS PAULIN DALERAC (Marian Coman) 175FRANCESCO ANTONIO RENZI (Stefan Andreescu) 202ANTONIO GIORGINI (Stefan Andreescu) 216CHARLES-LEOPOLD ANDREU DE BILISTEIN (Marian Coman) 225AZMI AHMED EFENDI (Nagy Pienaru) 263MAHMUD RAIF EFENDI (Nagy Pienaru) 268CAMILLO GIACOMAZZI ($tefan Andreescu) 271NICOL() FOSCARINI (Stefan Andreescu) 291

MARTURII 1NDIRECTE

FRIEDRICH VON KREUZPECK (Alexandru Ciociltan) 297FRANCISCO DE MENDOZA, (Ileana Cazan) 304INDICE 309LISTA ABREVIERI 347LISTA CRONOLOGICA 349


EDITAT CU SPMJLNUL AUTORITATII NATIONALEPENTRU CERCETARE STIINTIFICA

www.dacoromanica.ro

91

897321

721155 9 Leiwww.dacoromanica.ro

Călători Străini Despre Ţările Române. Supliment 1

Documents

Transcript of Călători Străini Despre Ţările Române. Supliment 1