Călători Străini Despre Ţările Române. Supliment 1

CALATORI STRAIN!DESPRE

TARILE ROMANE

Supliment I

EDITURA ACADEMIEI ROMANE

r3/4liyNgARIARPAR). Ala

L, "G ;to

0

el&- /74 0 3

/4'41Zt '.

V1'..114

j.,VWT4',' .

Rzi

ApA "IA- "r WI

...

or-.,_,e-

,/i N fAX 1,4.1..iont..7/

...t..)..., .0._.,1,1,0.1 I A.

or-T1 k:Arfav At:1'4 csy, vv.

II

1A0011A

7 4111 3

*;or'Ur4, 1 c.2._tl!.:

.

^44..

'Y's a

A g3,0,

cedonia: :Pan .r I .

(-A www.dacoromanica.ro

CALATORI STRAINIDESPRE

TARILE ROMANE

Sup lirnent I

www.dacoromanica.ro

FOREIGN TRAVELLERS ABOUTTHE ROMANIAN PRINCIPALITIES

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANAInstitutul de Istorie Nicolae Iorga"

CALATORI STRAINIDESPRE

TARILE ROMANESUPLIMENT I

Volum intocmit de:STEFAN ANDREESCU (coordonator)

MARIAN COMANALEXANDRU CIOCILTAN

ILEANA CAZANNAGY PIENARUOVIDIU CRISTEA

TATIANA COJOCARU

EDITURA ACADEMIEI ROMANEBUCURESTI, 2011www.dacoromanica.ro

That upraCopyright Editura Academiei Romne, 2011.

acestei ediii sunt rezervate editurn.

EDITURA ACADEMIEI ROMANECa lea 13 Septembrie nr. 13, Sector 5050711, Bucureti, Romania,Tel: 4021-318 81 46, 4021-318 81 06Fax: 4021-318 24 44E-mail: [email protected] web: www. ear . ro

Referenp: Serban PAPACOSTEA, membru corespondent al Academiei Roma=Dr. Daniela BUSA, cercetAtor t. gr. I

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RoznnieiCAlkori strAini despre Tarile Romne / vol. intocmit de Stefan

Andreescu (coord.), Marian Coman, Alexandru Ciociltan,Bucureti : Editura Academiei Romne, 2011-ISBN 978-973-27-2115-5Supliment 1. - ISBN 978-973-27-2118-6

I. Andreescu, StefanComan, MananCiociltan, Alexandru

82.09:913(498)82-992=135.1913(498)(0:82-992)

Redactor: ANA BOROSTelmoredactor: MARIANA IONICACoperta: MARIANA SERBANESCU

Bun de tipar: 21.11.2011; Format: 16/70 x 100Coll tipar: 22 + 4 plaw; Tiraj 300 ex.C.Z. pentru bibliotect man: 1 91 (498) (082)

t 91.04 (co:498) 082C.Z. pentru biblioteci mici: 91

II.I1L

www.dacoromanica.ro

CUVANT-INAINTE

and a scris indat dupd isprvirea Primului Rzboi Mondial o istorie aromnilor prin cltori", Nicolae Iorga a fost, ca intotdeauna, un deschizdtor dedrum, a oferit de fapt un nou unghi din care s fie privit, examinat i inteles trecutulromnesc.

Totodatd, el punea de la bun inceput aceast intrebare: Cldtoriile inpiimntul romdnesc incep abia de la sfarsitul veacului al XIV-lca. 0 observatiepreliminard: de ce inainte de 1389 nu-s cltori can s fi strabdtut tara noastrfi lAsat o descriere a acestei tari?...". Chiar dacd, ap cum se va vedea i dinvolumul de fatd cldtoria cavalerului de Kreuzpeck , au inceput s iasd la ivealdmrturii de acest gen mai timpurii, faspunsul lui Iorga rmne in mare parte valabil

astdzi: Causa este cd marile drurnuri de comunicatie cu RAsaritul i cu Sud-Estul european nu treceau prin prtile noastre. $i se intelege bine de ce: pentru cnu exista o ordine asigurat in aceste prti i aldtorii cdutau totui o sigurant adrumului i mijloacele materiale pe care trebuiau s le aibd pe acest drum"1.Apdar, nu ne prea putem atepta la ivirea unor relatii de calAtorie anterioareintemeierii statelor romnqti.

Lin mare pas inainte in acest domeniu de cercetare a fost facut ulterior laInstitutul de Istorie Nicolae Iorga", unde o echipa de speciaWi a pregdtit timp demai multi ani editarea sistematicd a insqi textelor caldtorilor strAini, traduse inlimba romnd. Iar aceast serie de volume de C'dlatori, 11 la numar tiprite indecurs de peste trei decenii! vddit din plin intcresul i valoarea. Ea abeneficiat, la vremea ei, de ingijirea unor savanti din generatia format in ajunulcelui de Al Doi lea Rdzboi Mondial sau indat dupd, precum Maria Holban, PaulCernovodeanu sau Maria Matilda Alexandrescu-Bulgaru. Acqtia au lucrat foartetemeinic, cu un profesionalism de inalta tinuta. Tocmai de aceea, ins, au fost tottimpul contienti Ca dupd isprvirea colectiei (la anul 1800) vor fi necesare celputin cloud alte volume suplirnentare, care s reuneasca izvoare mai tarziu ieite laiveal sau care se afld rdspandite in diverse arhivc, biblioteci i editii de pestehotare, inaccesibile atunci, sub regirnul de dictaturd.

Cel dintai volum suplimentar, intocrnit tot la Institutul de Istorie NicolaeIorga", dar de cdtre o noud echipa de cercetatori, pe care il incredintdm acumtiparului, reunqte relatii i mentiuni datdnd din veacul al XIV-lea pdna la sfarsitulveacului al XVIH-lea. Este vorba in genere, ca i in vechea serie, de relatii deambasadori, de misionari sau negustori. Nu vom repeta acum, firete, observatiile

1 Vezi N. lorga, Istona roninilorprzn caleiton, ed. a Il-a adaugita, I, Bucureti, 1928, p 5-6(edipa I-a a apirut in 1921-1922).

5

si s

si-a

-

si

www.dacoromanica.ro

consideratifle metodologice ale Mariei Holban din introducerea generalapublicata in fruntea celui dintai volurn din seria precedenta2. In schimb, vornincerca sa vedem, aplicat, tipul de texte prezent in acest volurn i problemele pecare le tidied.

Scrisoarea umanistului Francesco Filelfo, din 26 ianuarie4 464, care deschidevolumul, evoca trecerea lui prin Moldova si Transilvania in anul 1423, in drumspre Ungaria; apoi, inapoierea aceluiasi 'Yana la Cetatca Alba, unde s-a imbarcat cudestinatia Constantinopol. Sigur, insemnatatea primordiald a acestui izvor, asa cuma subliniat Serban Papacostea, descoperitorul sail, este aceea ca pune capt uneicontroverse istoriografice, despre trecerea prin Moldova lui Alexandru vodd celBun, in anul 1424, a imparatului loan al VIII-lea Palcologul. Si, bineinteles, nu estedeloc putin lucru! Dar, pe de alta parte, in nota care precede reeditarea traduceriiromanesti din volumul de fatd, autorul, D1 Ovidiu Cristea, se vddeste sceptic inprivinta veridicitatii altor arndnunte oferite de Filelfo. Este adevdrat c avem de-aface cu un text care descrie din memorie un itinerar parcurs cu patru decenii maidevreme. Trebuie, insd, sd tinem seama de faptul c Filelfo s-a aflat de cloud ori inMoldova, eat la dus, cat si la intors. Prin urmare, aproape tot ceea ce privesteaceasta portiune a drumului spre i dinspre Ungaria, pand la Marea Neagra, i s-afixat desigur destul de bine in memorie. Apoi, absenta unei cordbii in portulLicostomo", care 1-a obligat pe Filelfo sa se indrepte care Cetatea Alba, poate fiinterpretata si in functie de confruntrile, in plind desfasurare, pentru scaunuldomnesc din Tara Romaneasca intre protejatul turcilor, Radu Praznaglava,voievodul Dan al II-lea. Aceste lupte au putut provoca diminuarea temporard acomertului la gurile Dunarii i, in consecinta, justifica deplasarea lui Filelfo inMoldova, de care tinea Cetatea Alba. Oricum, trebuie s retinem cd distanta in timpdintre momentul evocat i cel al redactarii izvorului in cazul de fata, o scrisoareadresat cardinalului Jacobo Piccolomini poate suscita indoieli indreptatite cuprivire la corectitudinea informattilor transmise.

Chestiunea credibilitii izvorului este in chip firesc prezenta in legatura cufiecare text, pornind de la inssi natura lui. Cand examindm memoriul unuipagubit, cum este Gregorio de Reza, fost consul genovez in marea cetate-portCaffa, dm Crimeea, povestea lui, atat de plind de interes sub aspectul relatiilorpolitice intretinute cu *tefan cel Mare al Moldovei, este puternic marcata de nevoiainfluentrii autontatilor din Genova in vederea recuperdrii banilor i bunurilor ce

fost confiscate, lui si membrilor suitei, cand au fost arestati la Hotin. El leestima la un total de aproximativ 2000 de ducati, adica o suma egald cu tributulanual plait de Moldova sultanului Mehmed al II-lea incepand din anul 1456! Ca afost sau nu o exagerare, nu putem sti. Dar, dincolo de acest aspect, memoriul luiGregorio de Reza ne furnizeazd o multime de amanunte de mare pret de alt gen.Cum sunt cele, de pilda, despre genovezii stabiliti la Suceava, dintre care unul,Dorino Cattaneo, chiar si-a intemeiat acolo o familie. Sau despre spada dupaobiceiul moldovenesc", pe care vodd 5tefan vroia s si-o confectioneze la Genova, etc.

2 Cdhitori strdini despre tdrde romeine, vol. I, ingnnt de Maria Holban, Bucurqti, 1968,p. XIXLIX

6

si

si

-

le-au

www.dacoromanica.ro

Varietatea surselor care ne ofera surpriza unor relatii de calatorie" se vedelimpede cand ne aplecam asupra insemnarilor unui Antonios Karma likes, exarhpatriarhal, sau calugarului Mitrofan. In primul caz avem de-a face cu un colofondintr-un manuscris de la mndstirea Vatopedi de la muntele Athos; in al doilea, cuinsemnri pe cateva file dintr-un Ceaslov pstrat in biblioteca Mitropolrei dinIoannina. Daca Antonios Karma likes doreste, in chip evident, sa se puna intr-o luminacat mai favorabild pentru misiunea pe care a indeplinit-o in Tara Romaneascd, la curtealui Vlad Vintild voda, in ianuarie 1534, celdlalt, calugarul Mitrofan, povesteste lapidar,cu date precise, cea dintai prigoand antigreceasca, dezlantuita pe fundaluleforturilor otomane de rccuperare a Tarii Romanesti in anul 1611.

Tot din categoria izvoarelor neobisnuite face parte si poema" lui Minas dinTokat, despre persecutiile contra armenilor din Moldova din vremea lui tefanvoda Rares. Maria Holban sustine cd a fost vorba de un fenomen rezultat nu dinjocul firesc al fortelor vii creatoare de istorie", ci dintr-o reactie individualdbolnavicioas impotriva efectului pangdritor al turcirii fostului domn"(Ilias Rares)3.Fara a nega in nici un fel caracterul fanatic al prigoanei contra armenilor, darcontra reprezentantilor altor confesiuni existente in Moldova, trebuie tinut seamade faptul ca insusi Minas din Tokat depune mdrturie ca hotararea pentru actiune afost luat de donm, la Suceava, nu de unul singur, ci impreund cu ai sai boieri"cu episcopii tarii tor. Cu alte cuvinte, impreund cu tot sfatul domnesc! Iar scopulacestei msuri a fost nu numai sa rascumpere i sa ascunda pata de infamiearuncat asupra familiei intregi" de gestul lui Ilias Rares, ci mai ales s consolidezestructural societatea moldoveneasca fata de presiunea tot mai accentuatA a Portii4.Din pacate, Ceintecul de jillire al lui Minas din Tokat a fost eliminat din cuprinsulvolumului II din vechea serie de Calatori, foarte probabil la cererea cenzuriicomuniste. In poi-Ida forrnei literare, textul cu pricina are insd o valoare istoricdindiscutabila, miezul evenimentelor find redat cu fidelitate.

Cea mai mare surpriza din volumul de fata o reprezinta, fara doar i poate,extrasele cu privire la spatiul romanesc din scrierea lui Martin Gruneweg, care avazut luniina tiparului, in limba germand, foarte de curand (2008). Autorul,originar din Danzig (Gdansk), de confesiune luterand, aflat initial in slujba unuinegustor armean din Liov, mai apoi s-a convertit la catolicism, intrand in ordinuldominican. In rastimpul 1582-1586 a efectuat, cu caravanele negustorilor armeni,sase calatorii in Imperiul otoman i una la Moscova. A tinut un jurnal de calatorie

pe temeiul acestuia, dar adaugand si fragmente de cronici, scrisori si alte texte,si-a redactat lucrarea in primii ani ai secolului al XVII-lea. Fapt iesit din comun,textul este dustrat cu nu mai putin de 500 de desene, adesea marturii cu caracter deunicat. Bogatia de informatii aproape de neegalat oferit de lucrarea lui Grunewega fost pus in lumina de Dl. Alexandra Ciociltan, editorul in limba romana alfragmentelor despre Moldova, Dobrogea si Tara Romaneasca5. Merita s fie citat

3 Calatort strehni despre irile ronzdne, II, Bucuresti, 1970, p. VI.4 Vezi, mai nou, Stefan Andreescu, Presume otomand $z reacpe ortodoxd in Moldova

urtnaplor lut Pent vodd Rare,s, in SMIM, XXVII, 2009, p. 25-58.5 Alexandru Ciociltan, Martin Gruneweg prin Moldova, Tam Ronuineascd p Dobrogea, in

SMIM, XXVII, 2009, p. 209-248; Idem, Tdtarti din Dobrogea in insemndrzle lw Martin Gruneweg,in vol : Movenzrea atoned a tdtartlor, I, coordonatori. Tasin Gemil i N. Pienaru, Bucurqti, 2010,p 199-206.

7

i

i

i

i,

www.dacoromanica.ro

aici doar un singur crampei, cu privire la chipul in care erau vamuite marfurile inMoldova i in teritoriul otoman:

La 20 septembrie [1582], vameul a dat in pdstrare registrul rnarfurilorcaravanei noastre unui slujitor al sau care, conform obiceiului, caldrea alaturi decaravana pana catre Iai, insotindu-ne i veghind ca pe drum sa nu se ia in caruteceva ascuns. Dar aici nu ajuta nici o pazd sau deteptaciune a vameului, deoarecenici negustorii nu dorm i tiu sa-i scoata parleala. Dei trebuia vamuit fiecaretaler, totui deseori erau atatea lucruri ascunse in caravana ca abia le puteau tragezece cai; de aceea nu le ajutd sa scotoceasca la piept. Ei scutura talcrii din buzunari nu tiu cd in locul lor trec 10 000 fard vamd. In timpul noptii mrfurile sunt dusesub fan i dincolo de Iai sunt legate cu sfoara, incat din trei baloturi se face unulsingur, caci dincolo de Dunare se socotesc doar 1)=a:tile. Cand ajung iarai undevala un tufi sunt legate din nou i se fac bucati foarte uoare. Se face multa munca cupermanenta re-legare pand and sunt imbtati paznicii sau pana cand se lasamituitl, and ii dau seama".

Dupd ce citeti aceste randuri stai sa te intrebi: oare in ce msura registrele devamd otomane, pastrate in arhivele din Istanbul, refiecta reahtatea? Nu cumvavalorile trecute in ele ar trebui inmultite cu trei spre a obtine o ciffa plauzibila? Inorice caz, avem aici o mostra a observatiilor atat de atente, probabil extrase dinjurnalul sau de caltorie, lasate de Martin Gruneweg.

Relatarea lui Sefer Muratowicz, negustor armean i agent diplomatic, trimisin 1601 de regele polon Sigismund al III-lea in Persia, la curtea ahului Abbas I, neoferd o surpriza de cu totul alt gen. Fara a avea imputernicire de sol, Muratowicz afost totui primit de dou on in audienta la ah, in prezenta ambasadorilor englez,venetian i moscovit. La un moment dat, spre a contracara o afirmatie a soluluimoscovit, el a vorbit despre mai multe fapte menite s sublinieze maretia regeluipolon. Printre acestea a inclus i proaspata biruint polond impotriva lui MihaiViteazul. Nu inainte, ins, de a vadi mai multe elemente cu privire la personalitatealui Mihai voda, cum ar fi acela ca el era un mare i puternic duman al imparatuluiturcesc", care de cateva ori a umilit marea oaste" otomand, punandu-1 pe fuga'Yana i pe Sinan paa. Tot Mihai a fost cel ce a invins oastea cardinalului-principeAndrei Bthory i astfel a cucerit marea provincie a Ardealului". In fine, el a puspe fuga" i pe voievodul Moldovei i a instalat garnizoanele sale in cetati. Cu altecuvinte, il vedem pe Mihai Viteazul evocat nici mai mult, nici mai putin decat larurtta de la Ispahan a ahului Abbas I! Este, intr-adevdr, un ecou cu totulneateptat... Iar Muratowicz, chiar daca nu ne spune mai nimic despre drumul salprin Moldova i peste Dunare, pana la Mangalia, unde s-a imbarcat pentruTrapezunt, merita toata atentia tocmai pentru rclatarea foarte exacta a faptelordornnului roman in locuri atat de indepartate i pentru un auditoriu atat de deosebit.

Relatiile de misionari catolici sunt destul de numeroase, deoarece acetia erauobligati sa redacteze asemenea texte de informare pentru centru", aflat la Roma,dupd incheierea misiunii bor. Una dintre aceste relatii, cea a lui Angelo Petncca daSonnino i Francesco da San Felice, ne lumineazd asupra unui amanunt sugestiv:cum erau inregistrate la fata locului datele pe care misionarii le socoteau demne de

8 www.dacoromanica.ro

a fi retinute. Astfel, cei doi misonari pomeniti, &and tree in revist ierarhii ortodoqidin Moldova, consemneaza c erau $i doi altii, ale caror nume, de$i ii cuno4temdin vedere, nu ni le aducem arninte, fiindca ne-a fost furat o Biblie unde stateauinsenmate de noi toate lucrurile principale despre aceste provincii" (TaraRornaneasca $i Moldova). Iata prin urmare una dintre modalittile de adunare $ipastrare a elementelor pe care apoi se construia" raportul pentru Roma.

Chipul in care, pe de alta parte, erau receptate la Roma relatiile intocmite demisionari este scos in evidentd, in acest volum, de cazul franciscanului FrancescoAntonio Renzi. S-a pastrat intr-o copie, care s-a aflat in posesia cardinaluluiFrancesco Buonvisi, fost nuntiu la Var$ovia $i Viena, relatia propriu-zis amisionarului, adresata de fapt Congregatiei De Propaganda Fide. Dar s-a conservat,din fericire, $i darea de seamd alcatuit pentru cardinalii Congregatiei, pe temeiulacestei relatii $i a discutiei cu insu$i misionarul, de ate cardinalul Giulio Spinola.Se poate vedea astfel limpede ce a fost selectat $i ce a fost eliminat din relatia luiRenzi, altfel spus iese la iveal ceea ce prezenta in realitate interes la Roma.

Problema audientei lucrdrilor publicate din categoria relatiilor de calatorie"este pentru prima oard discutata de care DI Marian Coman, pomind iara$i de la uncaz concret, cel al Anecdotelor polone sau Memoriilor secrete ale domniei lui kanSobieski ale lui Franois Paulin Dalerac. Domnia Sa a gasit proba decisiva: ceadintai parte a relatiei de calatorie a lui Dalrac in Polonia a fost tiparita in 1698 subtitlul Memoritle Cavalerului de Beaujeu, personaj real care fusese $i el in Polonia,dar murise de mai bine de zece ani. Este foarte probabil, intr-adevr, ca Dalrac sfi renuntat la acest pseudonim $i titlu din pricina slabului succes de public al cartii.In schimb, Anecdotele, care continua Memoriile lui Beaujeu $i au aparut in 1699,s-au bucurat dimpotriva de un mare succes.

Fire$te, in aceasta succint prezentare nu am epuizat toate textele cuprinse involumul de fata. Am dorit doar, pe cat posibil, sa ilustram varietatea lor $iproblemele pe care le ridica. Pentru ansamblul acestor texte, ins, merit sareaducem in atentie o remarca a Mariei Holban, potrivit careia relatiile de calatorienu pot intra in concurenta cu documentul de cancelarie". Si, in continuare, ea maifacea $i aceasta comparatie plastica: intre ele $i document este aceea$i deosebireca intre un peisaj i o harta geografica"6. Pe de altd parte, adaugam noi, fragmenteleselectate lasa impresia, la prima vedere, cd tdrile romane s-ar afla in centrul atentieiautorilor respectivi. Ceea ce, bineinteles, cu rare exceptii, nu este adevrat. Numaicd, la urma, din tot acest mozaic de crampeie de texte din orizontun atat de difentese poate recompune totu$i o imagine coerenta, corecta $i deci valida a lumiiromane$ti de la sfar$itul evului de mijloc $i din zorii epocii moderne. Ea vine astfels intregeasca in chip fericit rnarturia seacd a documentului de cancelarie.

Pornind de la modelul vechii serii, fiecare text din volumul de fata a fostprevazut cu o introducere, care 1-a circumscris critic. De asemenea, au fostintocmite numeroase note de subsol, in care toponimele au fost reproduse $i inlimba originara i s-au adus precizari in legatura cu unele pasaje ale izvorului.

6 Ceildton strihni, I, p. XI.

9www.dacoromanica.ro

Trebuie mentionat cd in unele cazuri s-au adus completri la opera unor cdldtoricare figureala in vechea colectie (Francesco Pastis di Candia, Angelo Petricca daSormino). Mai exact, avem de-a face cu texte ale acestor cdltori care au fostidentificate i introduse acum pentru intdia oath'.

Se cuvine a adresa in chip special multumirile noastre Editurii Harrassowitzdin Wiesbaden pentru consimtdmntul de a reproduce unele ilustratii care au insotiteditia germang a textului lui Martin Gruneweg.

Strdania de fat se constituie, mai presus de orice, intr-un pios ornagiu fatde memoria savantilor care au lucrat la vechea serie, un adevarat tezaur.

,Ftefan Andreescu


FRANCESCO FILELFO(1398-1481)

Francesco Filelfo s-a nascut la 25 iulie 1398 la Tolentmo, in marca Anconei Despre familia sasi despre penoada copilariei nu se cunosc foarte multe lucruril. La implinirea vdrstei de saisprezeceani a plecat sa studieze la Universitatea din Padova, urmnd cursuri de gramatica, retonca si drept.Din 1417 a fost invitat la Venetia unde a predat elocinta si filosofia morald2. In cetatea SfantuluiMarcu a legat numeroase prietemi in mediul aristocratic si intelectual Pretuirea de care s-a bucurat si,foarte probabil, serviciile aduse Republicii, i-au atras obtinerea statutului de cetatean. Aceasta favoareexceptionala a fost urmata de numirea, in 1420, in functia de secretar al bailului venetian dinConstantinopol. Cea mai importanta misiune, in aceasta calitate, a fost s-1 insoteasca pe bail intr-osolie la sultanul Murad al II-lea3.

in capitala Impenului Bizantin s-a bucurat de ocrotirea familiei Chrysoloras, casatorindu-se cuTheodora, fiica lui loan Chrysoloras, fratele mult mai celebrului Manuel Chrysoloras4. A manifestatun interes special pentru studierea limbii grecesti, fapt care i-a usurat din 1422, an in care i-a expiratmandatul de sccretar al bailului, intrarea in serviciul lui Joan al VIII-lea Paleologul, asociat la tron dm1421. A ramas in slujba basileului pna in 1427, an in care a revenit in Italia.

In Peninsula a predat la mai multe universitati precum Venetia, Bologna, Florenta, Milano,Siena Optiunile sale pc:dame I-au adus in conflict cu personalitati precurn Coshno de Medici laFlorenta sau Francesco Maria Visconti la Milano, ceea cel-a determinat schimbe deseori resedinta5.

A revenit la Florenta in 1481, la invitatia lui Lorenzo Magnificul, pentru a preda limba greaca,dar s-a stins din viata la scurt timp dupd luarea in primire a postului Francesco Filelfo a fost unreprezentant important al umanismului Italian, find un partizan al apropierii de Imperiului Bizantin sial cruciadei anti-otomane Aceste optiuni si talentul oratonc i-au atras numirea in mai multe misiunidiplomatice pe langa sultanul Murad al II-lea, imparatul-rege Sigismund de Luxemburg si regelePolomei, Vladislav al II-lea Jagiello. Toate trei sunt amintite intr-o scrisoare pe care Francesco Filelfo

Carlo De' Rosmini, Vita di Francesco Filelfo da Tolentino, Milano, 1808, vol. I, p. 5 trece inrevista si numeroase afirmatii rautacioase puse pe seama familiei lui Filelfo de unii contemporani(ibideni, nota 2). Vezi si remarca facuta de Diana Robin in introducerea la Francesco Filelfo, Odes,Harvard University Press, 2009, p IX, care observa ch., in niciuna dintre numeroasele sale epistole,Filelfo nu face referiri la familia sau copilana sa

Margaret Meserve, Nestor Denied. Francesco Fdelfo's Advice to Princes on the Crusadeagainst the Turks, Osiris", 25, 2010, I, p. 51, se intreabd daca Filelfo a prima o insarcinare publicasau daca a fost vorba doar de intrarea in serviciul unei familn aristocratice. Desi autoarea pare sincline spre a doua ipotezd faptul ca Filelfo a fost numit, peste putin timp, secretar al bailului venetiandin Constantinopol, nu exclude mci prima vananta.

3 Margaret Meserve, Nestor Denied, p. 52.Pentru biografia lui Manuel Chrysoloras v. The Oxford Dictionary of Byzantium, I, New

York-Oxford, 1991, p. 454 (voce Alice-Mary Talbot) Elevul cel mai important al lin Cluysoloras afost Guarino da Verona, pe care Filelfo I-a intalnit in timpul sedeni la Venetia. E posibil ca Guarinosa-i fi mijlocit apropierea de familia Chrysoloras.

5 Pentru implicarea lui Filelfo in viata politica a Florentei v W. Scott Blanchard, PatricianSages and Humanist Cynic. Francesco Filelfo and the Ethics of World Citizenship, in RenaissanceQuarterly", 60, 2007, p. 1107-1169

11

sa-si

1

4

2

www.dacoromanica.ro

a adresat-o din Milano, la 26 ianuarie 1464, cardinalului Jacobo Ammannati Piccolomini, in care isioferea disponibilitatea de a sprijini cruciada annotomana proiectata de papa Pius al II-lea'.Unsprezece ani mai inainte, Filelfo invoca cunoasterea realitatilor onentale pentru a obtine din partealui Francesco Sforza, ducele Milanului, misiunea de a incheia un acord secret cu sultanul Mehmed alII-lea7

Epistola ate Jacobo Piccolomim cuprinde, pe langa ample detalii pnvind misiunile la Buda siCracovia, relatarea succinta a treceni lui Filelfo prin Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania, in1423, in drum spre Ungana.

Textul lui Filelfo pune cateva probleme nu numai din cauza stilului foarte intortocheat, dar si aabuzului de referinte livresti8. Pe land dificultatea de a discerne ce se ascunde in spatele unoretnonime (de exemplu, goP, alani) sau a unor toponime (de exemplu, Scitia Inferior), informapacuprinsa in textul scnsorii este adeseori contradictone Astfel, autorul sustine ca din Ungaria a fosttrimis in graba spre Constantinopol, pentru a dejuca intrigile fratelui imparatului, Demetrios. Mai apoiinsa Filelfo afirma ca spiritele au fost oarecum reconciliate intre frati" pentru ca, spre finalulepistolei, sd oustin ca familia imparatuhii era extrem de inversunata impotriva lui loan, din cauzazvonunlor dusmanoase rdspandite de Demetrios. Desigur, folosirea adverbului oarecum" introduceo nuanta care sugereaza ca reconcilierea a fost doar de forma, dar chiar si asa textul este confuzcaci Filelfo sustine ca Demetrios urma sa fie trimis la Sigismund de Luxemburg sa ceara ajutor, intimp ce el a prima misiunea sa vegheze ca fratele basileului sa nu fuga din Ungaria la turci.

Destul de neclar este si pasajul refentor la drumul de intoarcere spre Constantinopol via Chi lia5i Cetatea Alba9. Francesco Filelfo pretinde ca singura corabie ce atinsese portul Licostomo plecaseinainte ca el sa poata ajunge la gurile Dungrii si cu o situape similard s-a confruntat 5i la Cetatea Alba'.Profesorul Serban Papacostea a oferit doug explicapi pentru aceasta situape cvasiexceptionala Unadintre ele blocarea gurilor Dundrii de ate Alexandru cel Bun nu cred cd poate fi retinuta atatatimp cat un asemenea gest nu ar explica absenta navelor de comert de la Cetatea Alba. A doua solutie

atacurile turcesti este plauzibila, dar ar fi nevoie sa gsim o dovada incontestabila a unui atacotoman impotriva centrelor ..,de cornett din bazinul pontic, care sa-i fi obligat pe negustori sa-sirestranga drastic activitatea. In plus, daca otomanii ar fi fost cei care ar fi impiedicat desfasurarea inconditii normale a navigatiei in Marea Neagra, Filelfo ar fi mentionat probabil acest lucru, asa cum afacut-o in momentul in care a exphcat de ce a abandonat calea terestra ce lega Smederevo deConstantinopol.

Aceasta situatie arunca o umbra de indoiala asupra informatiilor (sau macar a unora dintre ele)cuprinse in text. Fara a respinge aprioric martuna lui Filelfo (detaliul imbarcarii imparatului loan alVIII-lea la Cetatea Alba este confirmat de cloud cronici bizantine scurte)1 cred totusi ca s-ar cuveni sane intrebam daca autorul mai era in masura, la nu mai puPn de 41 de ani de la misiunea sa in Ungaria

6 Pentru rolul lui Filelfo in planurile de cruciadd tarzie, vezi Lucia Gualdo Rosa, II Filelfo e iTurchi, in Annali della Facolta di Lettere e Filosofia", XI, 1964-1965, p. 109-130 si MargaretMeserve, Nestor Denied: Francesco Filelfo's Advice to Princes on the Crusade against the Turks,Osiris", 25, 2010, 1, p. 47-65. Pentru atitudinea lui Filelfo fata de turci, v. Nancy Bisaha, CreatingEast and West: Renaissance Humansun and the Ottoman Turks, Pennsylvania, 2006, p. 126-132.

7 Carlo De Rosmini, Vtta, H, p 88-91, Lucia Gualdo Rosa, I/ Filelfo, p. 112; Margaret Meserve,Nestor Denied, p. 57.

8 Pentru judecarea in ansamblu a scrisonlor lui Filelfo privitoare la cruciada anti-otomana, v.Margaret Meserve, Nestor Denied, p. 61 5i 64.

9 Margaret Meserve, Nestor Dented, p. 52 sustine ea Filelfo ar fi petrecut cateva saptamanitraveling from one Black Sea port to another". in realitate umanistul italian s-a deplasat doar de laChiba la Cetatea Alba, unde a ramas in asteptare.

1 Pentru acest aspect v $erban Papacostea, Un umanist Italian, ambasador in slujbaBizantului prin Moldova lut Alexandru cel Bun, in volumul In honorem Gernot Nussbacher, ingrijitde Daniel Nazare, Ruxandra Nazare 5i Bogdan Florin Popovici, Brasov, 2004, P. 42


si Po Ionia, s reconstituie cu exactitate evenirnentele. Foarte probabil Filelfo a amplificat anumitedetalii pe care le-a considerat importante pentru destinatarul scrisorii sale, cardinalul JacoboAmmannati Piccolomini, in timp ce altele au fost trecute sub tdcere, fie pentru cd au fost privite dreptnerelevante, fie pur i simplu din cauza

Relatarea de cdratorie" a umanistului italian nu cuprinde detalii in privino locunlor strdbtuteprin prile romdne; despre muntii din vecindtatea orasului Baia spune Ca erau foarte inaltiinaccesibili" (formula generia ce poate fi aplicatd tuturor lantunlor muntoase), iar despre Bistnta sespune cd era un oras frumos i populat" (ceea ce din nou se putea spune despre multe alte ora.se). Inlipsa unor detalii despre regiunile strdbaute, importano acestui text constd in confirmarea treceriiimpdratului loan al VIII-lea pnn Moldova, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun.

Textul scrisorii lui Filelfo a fost publicat pentru prima data la Venetia, in 1502, in FrancisciPhilelli vu-i grece et lattne eruditissuni Eptstolarum fannharturn hbri XXXVII i republicat laFrankfurt, in 1614, in lucrarea lui Jacobo Piccolomini, Rerum gestarum sui imports et ad Piicontinuationem commentarit locupletissinu, ejusdenique epistolae perelegantes, rerurn recondttarurnplerussimae. Aceastd versiune a fost republicatd i valorificatd de $erban Papacostea Un urnantstitahan, ambasador in shyba Bizantulut prin Moldova lut Alexandru cel Bun, in volumul In honoremGernot Nussbdcher, ingruit de Daniel Nazare, Ruxandra Nazare si Bogdan Florin Popovici, Brasov,2004, p. 133-141 care a insotit onginalul latin de o traducere in limba romand, pe care lucrarea defatd o reproducell.

[DESPRE MIS1UNEA DIPLOMATICA LA CURTEA LUI SIGISMUNDDE LUXEMBURG $1 TRAVERSAREA TARILOR ROMANE, 1423]

...Ca unul care am petrecut apte ani la Constantinopol pe langa JoanPaleologul'2, imparat atat intelept cat i puternic i care am fost trimis caambasador nu numai la Murac113, tatal acestui necredincios Mehmee, ci i la acelimparat al romanilor i rege Sigismund i am strabatut toat Grecia pand la tribali`5,dar $i, intrand in Marea Euxina pe o tnremt6, dupd ce am debarcat pe tarm laCetatea Alba'', am parcurs calare acea intindere campestra i pustie a Scitiei

II Studiul are si o versiune in limba francezd Un humaruste italien au service de Byzance enEurope Centrale au xr stecle, in Etudes Byzanttnes et Post-Byzantines, V, 2006, p. 365-375.

12 loan al VIII-lea Paleolog (1425-1448); in momentul in care s-a produs callAtona lui Filelfo,loan Paleologul era doar co-impdrat.

13 Murad al II-lea (1421-1451)14 Mehmed al II-lea Cucentorul (1451-1481). Este interesant c umanistul italian aplicA epitetul

de necredincios doar cucentorului Constantinopolului, nu si tatdlui acestula Pe Murad al II-lea Filelfoavusese ocazia sal-1 cunoascA atunci cdnd ii insotise pe bailul venetian intr-o solie Lui Mehmed al II-leai-a inchinat, in schimb, o odd in speranta obtineril eliberdni unor rude (soacra lui Filelfo i fiiceleacesteia) azute in captivitatea otomand (v. pentru aceastd problemd Nancy Bisaha, Creating East andWest, p. 129). Asa curn observa autoarea citatd, tonul acestei ode contrasteaza puternic cu o multimede alte scrieri in care Filelfo ii exprimd atasamentul fata de cruciadA si fata de cultura greacd. PoateCa incercarea de a innegn portretul lui Mehmed se leagd de acest episod, pe care Filelfo doreaprobabil sa II facd uitat

13 Termen calchiat dupd terminologia bizantina., care ii desenmeazd, foarte probabil, pe sdrbi.16 Francesco Filelfo foloseste un stil arhaizant nu numai pentru a desemna regiunile pe care

le-a strdbdtut i popoarele care le locuiau, dar i in privinta unor detalii cum ar fi numele ambarcatiunilorcu care a cdratorit.

12 Asprocastron.

13

si

si

www.dacoromanica.ro

i-am vdzut i cunoscut jur imprejur pe goti i pe celelalte popoare aleacelei Scitia Inferior'9, apoi dep4ind cu efort maxim i pericol extrern muntiifoarte inalti i inaccesibili deasupra oraului Baia", am ajuns la Bistrita21, orafrumos i populat, de cealaltd parte a muntilor, la piciorul lor, de unde a doua zidupd ce am ajuns acolo, spre seard, dupd ce am pornit la drum, in ctape mari ineintrerupte, am ajuns la Buda mare emporiu al Pannoniei Ulterioare. In care timp,legatul apostolic Branda Castiglionin se afia in Pannonia spre a incita la actiunetnilitard impotriva Unde, dup ce am indeplinit conform instructiunilormisiunea pentru care venisem, trimis in calitate de ambasador la regele Sigismund,intrucat intre timp regele Vladislav al Poloniei, adicd Sarmatia, a luat de sotie pecea care 1-a nascut pe accl Vladislav, care in anii din unna a preferat caleatemeritkii celei a ratiunii, a fost mdcelarit [in cele din urina] la Vama de turci, careaproape fuseserd risipiti i infrnti. Acest Vladislav, spun, rege acum bdtrdn, m-ainvitat printr-un sol pe mine, ambasador imperial, la cununie. In care scop, plecndla Cracovia, nu numai [cal am participat la acea cununie, dar [am i tinut] oeuvntare matrimoniald in fata unei foarte mari adunri de regi i principi i deneamuri diferite. Cdci insusi impdratul Sigismund i Henric regele Daciei24 i topelectorii imperiului i alti duci i principi, invitati la nunt, au venit din regatelevecine i din cele indepartate spre a o cinsti. Apoi cnd din nou tn-am inapoiat inPannonia, nu mult timp dupd aceea, mi s-a poruncit de insui imparatul JoanPaleologul, care plecase de la Constantinopol in Italia i din Italia a venit laSigismund in Pannonia, in scopul actiunii sale, s ma inapoiez la Constantinopol,pentru a domoli valurile domestice, daca" cumva s-ar fi iscat in timpul absentei saledin tard din pncina fratelui sdu Demetrios, care acum se afl la necredinciosul tiranMehmed i care i atunci a incercat s fugd la Murad, tatl acestuia. In carechestiune s-a intamplat ca, spiritele find oarecum reconciliate intre frati, Demetrioss fie apoi trimis la Sigismund spre a cere ajutor, iar eu, pe ascuns, dupd ce voi fiexpus toatd chestiunea, s actionez ca s nu fie ingdduit lui Demetrios, dacd cumva

18 Este imposibil de precizat ce popoare se ascund sub etnonimele folosite de umanistul Italian$ansele sa vedem in acest text o refenre la lara alatulor, care ar fi existat pe tentonul vntoareiMoldova, mi se par destul de mici pentru ca intregul pasaj constituie o demonstratie de eruditie.Foarte probabil Filelfo incerca sd-1 impresioneze pe destinatarul epistolei sale, cardinalul JacoboAmmannati Piccolornini, cu cuno$tintele dobdridite in urma lectuni autonlor antici. Pentru contributiaalanilor la intemeierea Moldovei, v Virgil Ciociltan, Attain ci inceputurtle statelor romanep, RI, 6,1995,11-12, p. 935-955.

19 Denumire ce desemneazd foarte probabil sudul Moldovei i nu Scithia Minor. Ar fi interesantde tiut dacd Filelfo permis sA inoveze sau a folosit un autor antic.

20 Bagna oppulum in Franctsci Phdelfi Epistolantm; Bagnani oppidum in Jacobo Piccolomini,Reruns gestarwn.

2' Batt-Tam in Franctsci Epistolarum; Bistruza in Jacobo Piccolomini, Reruns gestarum22 Cardinal i umanist Italian (1350-1443); nuntiu apostolic in Flandra (1401) apoi in Ungaria

(1403 i 1410) In timpul misiurui in Ungana a legat o strnsd pnetenie cu regele Sigismund de Luxemburg.23 Cruciada impotriva husitilor; pentru acest subiect v. Marie Blahova, L'image des crotsades

contre les hussues dans llustortograplue de l 'epoque, in Martin Nejedly, Jaroslav Svatek (eds.), Lanoblesse et la crotsade a la fin du Moyen Age (France, Bourgogne, Bonen:0, Toulouse, 2009, p. 131-146

24 Danemarca

1 4

alani18si

boemilor23.

i-a

Phdelfi

www.dacoromanica.ro

si-ar fi indepartat cugetul de la ratiune, sa treacd din Pannonia la turci, deoarece unasemenea fapt nu s-ar fi putut petrece red o mare calamitate a acestui imperiu.Primind asadar porunca s ma duc de indata la Constantinopol din motivul expus,in regiunea Smederevo25 pentru a trece la tribali, pe la care irni era drumul cel maiscurt, am fost informat de unii negustori latini, in cunostinta de cauza, ca au auzit laAdrianopol oras odinioara construit de Oreste, fiul lui Agamemnon si nurnit maiintai Orestiada, apoi Adrianopol, de la imparatul Hadrian, deoarece 1-a restauratdupd ce fusese distrus situat pe Ebru in Tracia, c eu ma afiu de cateva luni bunela Sigismund. De aceea nu incetau sa ma indemne si sa ma convingd sa nuintreprind in nici un chip drumul prin stapanirea turcilor, daca imi este dragasalvarea. Cugetand mai adanc la acele indemnuri, mi s-a prut mai intelept Ca,evitand acest drum, sa ma indrept spre partile numite transilvane pentru ca apoi,trecand in grabd pe la valahi la gura Dundrii, care la aceasta data poarta numele deLicostomo, s ma sui pe o nava genovezd care foarte curand avea s navigheze laGalata; cum ins zadarnic rn-am dus in grabd intr-acolo (caci din acel loc vasulplecase cu mult timp inainte), am fost silit sa ma indrept spre Cetatea Alba pedrumuri lungi si in etape neintrerupte prin Scitia. Iar acest oras e asezat in Moldovala Euxin. Caci acolo sosesc mai des vasele de comert din Tracia. Din care pricinasperam sa-mi indeplinesc in scurt timp angajamentul si sa duc la capt celeincredintate credintei si sarguintei mele. Dar speranta rn-a inselat amarnic. Caci nuam gasit nici un vas la Cetatea Alba' i chiar dacd a fi gasit nu ar fi fost de folosvointei imparatului ca eu s expun parintilor sal cele ce irni propusesem s expun,intr-atat erau de inversunate mintile lor impotriva lui Joan, de zvonuriledusmnoase provenind de la fiul Demetrios. Din care calla, cum asteptam acolo demai mult timp data find lipsa de vase, a sosit in cele din urm din Pannonia insuiimparatul, pentru a carui imbarcare au venit in graba din Tracia cloud trireme, cu carene-am inapoiat la Constantinopol in luna a saisprezecea, dupd ce am plecat de acolo.

25 Spenderohon


GREGORIO DE REZA(sec. al XV-Iea)

Dupd cucerirea Strmtonlor in anul 1453, autoriatile genoveze care trebuiau sa ajung5 innordul Mani Negre, la Caffa, dar i in alte colonii de pe litoralul pontic, au fost nevoite din ce in cemai des s utilizeze calea de uscat, mai sigurd. Astfel, dupd ce soseau in Po Ionia, la Lvov, noiidregatori trunii din metropola ligurd aveau de ales intre cloud rarnificatii ale drumului una strabateastepa nord-pontic pentru a atinge istmul Perecop, insd se afla sub control tatar; cealalt trecea prinMoldova faimosul drum moldovenesc" /Ana la Cetatea Alba, de unde dregdtorii genovezi seimbarcau pe cordbii ce Ii transportau ptla in Crimeea, la destinatie Aceleqi posibilitti existau,firqte, i pentru inapoiere, and misiunea incredintata la Genova se incheia.

Gregorio de Reza i Giovanni da Cabe Ila au fost ale5i consuli pentru Caffa la 28 septembrie1463. Cel de-al doilea urma sa-i succeadd in functie dupd 30 decembrie 1465, and se incheiamandatul celui Un al treilea consul a fost desemnat in persoana lui meser Ca locio daGuizolfo" (Calocio Ghizolfi) Toti trei au plecat spre Caffa in 1464, ap cum affarn din memonulreprodus mai jos. Au facut un popas la Suceava, unde au fost primiti in audientd de voievodulMoldovel, $tefan cel Mare. Re latiile cu acesta au evoluat in cele mai bune conditii, consulul amintinddrept exemplu momentul cuceririi cetatii Chi ha (23-24 ianuarie 1465), eveniment despre care a fostde indatd intiintat pnntr-un emisar al voievodului. El ne spune c, la primirea vgtii, a raspuns cudaruri pentru sol i fehcitn tnmise domnului Moldovei.

Cu toate acestea, and s-a pus problema inapoleni la Genova, in pofida existentei unui salv-conduct general ernis de domnul de la Suceava pentru top suptiii genovezi, Gregorio de Reza iinsotitoru lui au fost arestati la ieirea din tall sub pretextul refuzului de a se infatip inainteadomnului. Cnd s-a petrecut acest fapt, afldm dintr-un act de curnd pus in circulatie. luna mai 1467.lar cel ce i-a arestat a fost prcalabul de Hotin. Pe de aka parte, din acelai act putem stabili i numelemembrilor suitei fostului consul din Caffa: Nicola de Camilla, Giacomo i Lazzaro Assereto, BattistaBoccacio Valoarea totald a bunurilor confiscate de la ei bani, bijuterii i alte lucruri s-ar fi ridicatla suma de aproximativ 2000 de ducati. In plus, unul dintre genovezi, Lazzaro Assereto, ar fi muritdin pricina celor patimite in rdstimpul captivitatii din Moldova2. Nu putem ti, insa, cel putin

' Pentru Giovanni Renzi da Cabe lla, vezi Lorenzo Tacchella, Tre Cabe llesi consoli in Crimeanel sec XV, in. La Storm dei Genovesi, XI, Genova, 1991, p. 445-450. La sfaritul anului 1464 i, debund seamA in cursul anului urmtor, pand in decembrie, a fost massaro" (trezoner) la Caffa. Dupdcare si-a preluat mandatul de consul, pe care 1-a exercitat in 1466-1467. Cu pnvire la antecedentelelui, ment a fi semnalat faptul ca. in 1457 a fost trimis in Corsica, in calitate de locotenent alguvernatorului insulei. In 22 februane 1479, aflat la Genova, 4i intocrnea testarnentul

2 $tefan Andreescu, Un nou act cu privire la 5'tefan cel Mare, in volumul lzvoare noi cuprivire la istoria Mara Negre, Bucureti, 2005, p 89-90. La Genova, in cursul demersunlor pentruobtinerea de despdgubiri, Lazzaro Assereto a fost inlocuit de ate tatal sau, Battista Assereto. Or,acesta din urm era foarte probabil unul dintre cei cinci fii (Francesco, Stefano, Battista, AmbrogioGiuliano) ai unui personaj care a jucat un rol de seamd in viata politicd i militard genovezi dinpnma jurnatate a veacului al XV-lea: Biagio Assereto (cca 1385-25 aprilie 1456). Destul s amintim

16

dintii.

www.dacoromanica.ro

deocamdata, de ce Gregorio de Reza a zabovit atata, aproape un an si jumatate dupd expirareamandatului sau de consul, pentru a porni spre Genova.

Pand la urma, fostul consul si suita lui au fost pusi in libertate datonta intervenpei prompte aautontatilor chn Caffa. Astfel, in lunie 1467 un sol genovez pe nume Gughelmo Centurione sepregatea sa piece de acolo spre Moldova. Si, pe de alta parte, asa cum mentioneaza chiar Gregorio deReza, un alt sol, din partea hanului tatanlor crimeeni, a ajuns la Cetatea Alba cu o misiune sirnilara.Chiar dad domnul Moldovei a acceptat sa pund capat incidentului i s dea drumul celor cincigenovezi i slujitorilor lor, bununle nu le-au fost restituite; ceea ce a dus la rcpetate plangen si cerende represalii din partea celor pagubiti (ultima care ne este cunoscutd dateaza din 14713).

Memoriul lui Gregono de Reza lumineaza o fazd a relatiilor moldo-genoveze din ultima etapaa prezentei colonistilor liguri pe litoralul nord-pontic, anume intervalul 1464-1467. Constatamprezenta la curtea din Suceava a unor personaje precum Dorino Cattaneo, care in 1465 era camarassi vames al tarii Moldovei" si care chiar si-a intemeiat acolo o familie4. Un alt genovez stabilit laSuceava, Corrado dal Porto, se ocupa foarte probabil cu negotul pe drumul moldovenesc"5. Faptul cdsi-a ales drept bud pentru operatiunile lui comerciale orasul de resedinta al Moldovei ilustreazaelocvent insemndtatea acestuia in cadrul schimburilor din rsdritul Europei. Nu in ultimul rand, textulreprodus in continuare ne aduce in fata ochilor crampeie din cloud dialogun purtate de von. Stefan inann 1464 si 1467, cand s-a intalnit cu Gregono de Reza.

Pnvit in sine, incidentul caruia i-au cazut victimd fostul consul din Caffa i insotitoni lui, inmai 1467, reflectd foarte probabil efortul lui Stefan cel Mare de a impune Moldova ca mare putereponticd. In fond, el a avut loc la putma vreme dup ce domnul de la Suceava preluase si controlulgurilor Dunani Chiar dacd obiceiul infapsdrii inaintea domnului a unor demnitari strdini, tie si numaiin trecere prin tard, este de sorginte bizantina, actualizarea" lui in chipul cel mai aspru cu putinta,fata de reprezentanpi unei man puteri maritime, care timp de cloud secole dominase practic bazinulMarti Negre, nu a putut avea deck acest sens pronuntat politic.

Memonul din 1468 al lui Gregorio de Reza a fost mai intai comentat chiar de catreeditorul sau, Nicolae lorga, in ale sale Studu istorice asupra Chi het ,st Cetcipt Albe, Bucuresti,1899, p 134-135. Vezi si Idem, Istorta comertulut romnesc, 1, Epoca veche, Bucuresti, 1925,p 124-125 (lucrare reeditata in Idem, Opere economice, editie ingrijit de Georgeta Penelea,Bucuresti, 1982).

ca in 5 august 1435 Biagio a fost amiralul flotei care a obtinut victoria de la Ponza, in batalia contraflotei regelui Alfons de Aragon, considerata drept ultima mare infruntare navald a Evului Mediu inItalia". Drept urmare, ducele de Milano, Filippo Maria Visconti, care Inca mai stapanea Genova, 1-arasplatit in 27 septembrie cu castelul i domeniul Serravalle, plus titlul nobiliar de Vicecomes i sternaaferenta (Giovanna Balbi, Uonum d'arme e ch cultura nel Quattrocento genovese Biagio Assereto, inAtti della Societa Ligure di Storia Patria", N. S , II, (LXXVI), fasc II, 1962, p 99-206 [textulrelatarii desfasurdrii batdliei navale de la Ponza, de insusi Biagio Assereto, la p. 128-130], Eadem,Biagio Assereto, extras din revista Rapallo", nr 37/38, ian.aprilie 1964,4 p.) Constatam astfel, dinnou, faptul c genovezii care activau in zona Marti Negre proveneau de multe ort dintr-o elita, nu eraunicidecum niste anonimi plecati in cdutarea norocului in tinuturile indepartate de la marginea Europei.

3 Vezi N. lorga, Shah istorice asupra Clultet i Cettipz Albe, Bucuresti, 1899, p. 135-1364 $tefan Andreescu, Un vkistar genovez prmtre botern Moldovel?, in volumul: Din !storm

Mans Negre (Genovezi, romdni teitari in spaptd ponttc in secolele XIVXVII), Bucuresti, 2001,p 302-305; foarte recent, Stefan S Gorovel, Contributu prosopografice z eptgrafice. I. Dormpitarul Tetraevanghelul sriu, in SMIM, XXVIII, 2010, p. 71-78

5 Pentru el vezi Stefan Andreescu, Din istorta Mani Negre, p. 102.

17

ii

www.dacoromanica.ro

[SCRISOARE ADRESATA DE GREGORIO DE REZA AUTORITATILORGENOVEI (1468)16

tlisus. 1468, ziva 18 ianuarie.Rugam pe mariile voastre, din partea credinciosului vostru cettean slujitor

Gregorio de Reza'.Marfile voastre trebuie sa stie cum am fost alesi pentru consulatul din Caffa,

meser Zoane de la Cabella, meser Calocio de Guizolfo si eu, si cum in anul 1464am plecat spre a merge la Caffa8. $i ne-am oprit la Suceava9, unde ne-am intalnitcu $tefan voievod, dornn al Moldoveiw, caruia i-am infatisat multe lucrurifrumoase, printre care era un frumos..." pumnal aurit12. Numitul voievod ne-ainsarcinat sa binevoim sa-i facern aici la Genova o spadd dupd obiceiulmoldovenesc'3; i-am raspuns ca, bucurosi i-o vom comanda, dar, fiindca Genovaera foarte departe de acele /Atli, dacd nu va fi trimisa prea curand, domma sa salba rbdare. De indat i-am scris lui Cristofor clopotarul'4, care destul de iute imirdspunse cd mesterii nu stiu cum sa inteleaga felul acelei spade si cd, atunci candvoi fi aici [la Genova], o voi da la facut dupd voia mea. Cu acest raspunsnumaidecat i-am scris lui meser Dorino Cattaneo'5, care are sotie16 in Suceava, casa binevoiasca a-1 anunta pe numitul $tefan voievod, si in chip asemanator i-amscris maestrului Zoane, medicul'' aceluiasi voievod, care mi-a raspuns cd a facut-osi cd numitul voievod nu ar vrea deck ceea ce ne era cu putint sa se facd.

Apoi numitul $tefan voievod a trimis la Caffa un sol al sail cu un salvconduct[perrnis de liberd trecere n. red.] cuprinzator si foarte generos, atat cat se puteaface, prin care porunci ca orice persoand despre care se stia ca este genovezd s fieliberd si sigurd in toate stapanirile sale', la fel ca in Caffa si in toate stapanirilenoastre. $i ne sense cd vrea s aibd burl pace, frtie si prietenie cu noi. $i asa inchip asemanator i-am scris [si] noi lui.

6 Traducerea a fost efectuata dupd editia lui Nicolae Iorga, Acte ,s1 fragmente cu privire laistoria romdnilor, III, Bucuresti, 1897, p 42-45. Onginalul se pdstreazd la ora actuald sub cota Ms.849 la Archivio di Stato di Genova. Am confruntat lectura lui N. Iorga cu originalul i nu au rezultatdecat deosebin OA. Insemndtate.

7 Fraza de inceput in limba latind.g Caffa cuvant lipsd In original, intregit de N. lorga, care precizeazd a actul este rupt pe

alocurea".9 Ihmhavia.10 Velachia Bassa.11 Loc rupt12 baselardo dorato. Iorga a tradus prin buzdugan aunt" (Istoria comerfulm romtinesc, I,

Epoca veche, Bucuresti, 1925, p 125)13 Una spada ala facione velachesca14 Christoforo campanario.16 Doran Catamo.16 moger."barbero18 En tuu sw paexi


Apoi eu, Gregorio, scrisei manilor lor predecesorii vostri sa aiba bunavointasa-mi ingaduie, odata ispravit rdstimpul consulatului meu, sd ma pot inapoia laGenova. $i intelegand cd aceasta ingaduinta nu-mi va lipsi, 1-am scris la Suceavalui Corrado dal Porto sa binevoiasca sa ceard scrisoare de trecere19, care s fie unsalvconduct pentru mine si toti cei care ma insoteau; care Corrado ii raspunse luimeser Zoane de la Cabe Ila cd [domnul] nu vroia sa dea salvconduct. Mu lt rn-ammirat de aceasta, deoarece in timpul consulatului meu la Caffa mari onoruri sicurtenii le-am facut multor supusi ai numitului Stefan voievod. $i printre altiiunuia, prin care voievodul rn-a instiintat ca a cucerit Chilia20, ii facuram daruri simari onoruri si prin el 1-am felicitat [pe Stefan voievod] pentru a sa mare biruinta.

M-am gandit sa scriu unui cetatean din Cetatea A1ba:21, prieten al meu, penume Georgio Volata, si asijderea pomenitului maestru Zoane medic, sabinevoiasca a cere din nou numitului domn voievod22 scrisoare de trecere sisalvconduct, asa cum am amintit mai sus. Imi rdspunserd cd salvconduct nu nebula,deoarece 1-a trimis la Caffa, iar scrisoarea de trecere a facut-o in chip curtenitor sigeneros, ea gsindu-se la parcdlabul de la Cetatea A1ba23, si cd putem veni insigurant cand vom dori.

Or, mariti domni, cu aceasta asigurare am hotarat sa venim pe acel drum alMoldovei, intrucat campia Ca-tar-eased nu era foarte sigurd. Am fost foarte onorati sivegheati la Cetatea Alba si in toate tinuturile Moldovei, dar la iesirea din tara sa amfost arestati si prddati. $i de atunci timp de sapte zile, pe care cu boi, am fost trinusicu mare rusine la numitul Stefan voievod. Care voievod imi spuse: de ce nu ammers inaintea domniei sale? I-am rdspuns cd parcalabii sai din Cetatea A1ba24ne-au indrumat sa venim pe calea...25 si, dac in drum il vom gasi pe numitul domn,va trebui sd-1 vizitam, caci poate ar vrea s ne ceard Cate ceva. [Si ne]gasindu-1, smergern pe calea noastr. $i asa facuram, deoarece in drum nu 1-am gasit, fiindcaera la treizeci de mile in afard de calea noastra. [26 si era acolo cu osteni si oaste.In afard de aceasta i-am spus c alti principi crestini, Inca si necredinciosi, si maicu seamd vecinii sai, nu au drept obicei ca acela care trece pnn tarile lor s le vindinamte, afard doar dacd este dorinta acelora. De aceea, tinand seamd de cele maisus amintite, credem a nu exista nici o pricind pentru starea necuvenit in care negsirn. Pand la urma ne-a dat in paza a doi sau trei dintre boieni sai, care iardsi decinci ori ne-au pradat si ne-au supus la cazne grozave, si sunt sigur cd am fi muntdacd n-am fi scos la iveald lucrunle ascunse, pe care pe toate ni le-au luat si pradat.

Ai nostri din Caffa, numaidecat ce au aflat despre aceast imprejurareciudata, au trimis un sol, anume pe Guglielmo Centurione, iar imparatul nostru al

19 letera de paso.20 Licostomo21 Moncastro22 segnor Vatvoda.23 lojupano di Maocastro24 h sot rectort de Maocastro25 Cuvinte partial distruse, in asa fel incdt nu este posibild intregirea lor26 Loc rupt in document

1 9www.dacoromanica.ro

tatarilor27a trimis un altul la numitul domn voievod, plangandu-se de cele cc ni s-aufdcut i, daca nu ne va rcda toate lucrurile, sa se gandeasca sa alb razboi cunumitul nostru imparat i cu ai noWi din Caffa. In scurt timp numitul voievod lc-araspuns c era dispus s ne restituie toate bunurile pana la un aspru. Solii au ramasla Cetatea Alba' i au trimis un dragoman28 la numitul voievod in Suceava. Carevoievod ne-a chemat i ne-a spus ca mare mild ne facea s ne scape viata i c neva da insotitori pentru acea cale pe care vroiam s mergem. Noi i-am raspuns c nuexista un lucru mai demn pentru un principe decat sa-i tina credinta i al saucuvant. Orice i-am spus nu a vrut sa ne dea nimic din toate cele mai sus-arnintite.Avem [in acest sens] scrisori ale sus-pomenitului Guglielmo, solul nostru, pe careoricand le putem arata mariilor voastre.

Prin urmare, mdriti donmi, daca nu se iau masuri cu privire la jignirile caresunt fdcute genovezilor notri, cu totii ne vom pierde sufletul, i la sfarit vomajunge ca grecii sau anconitanii, care, cand sunt insultati 4i pun gatul la jug, ca sanu fie facuti bucati. Inaintaii nc3tri din vechime nu sufereau s li se fac violentegenovezilor notn i, de aceea, erau pretutindeni respectati. Mriile voastre auobligatia s ne apere, caci sub protectia voastra mergem prin lume. $i in chipspecial in cazul meu, care am fost al vostru reprezentant, i venind de la zisainsarcinare mi s-a adus aceasta insulta. $i in acea functie am pus tot sufletul, martorifind acei ce vin de la Caffa. Ma recomand mariilor voastre, pe care le rog din nousa-mi dea posibilitatea sa obtin despagubiri pentru pagubele i interesele mele.

27 Hanul tatanlor din Crimeea era suzeranul cetatii Caffa. Pentru evolutia sinuoas, de dup51387, a raporturilor de dependent ale wzdrii genoveze fatA de cdpeteniilor Hoardei de Aur 1, maiapoi, ale Hanatului Crimeii, reflectate de emisiunile monetare, vezi Octavian Ihescu, Contributions al'histoire des colonies gnoises en Rournanie aux Awl ,rve siecle, In RRH, XXVIII, 1989, 1-2,p. 33-37.

28 tercimano


ANTONIO RINCON(?-1541)

Diplomatul francez, de origine spaniola, este binecunoscut pentru misiunile incredintate deFrancisc I in Impenul Otoman. Motive le treceni sale in serviciul regelui Frantet nu se cunosc, iarcariera sa anterioard este putin cunoscuta'. Se pare cd a fost un om de arme, deoarece purta titlul decdpitan in momentul intrarii in serviciul lui Francisc 12. Pentru serviciile aduse a primit ulterior, dinpartea aceluia$i rege, titlul de senior de Germoles3.

Prime le misiuni diplomatice au fost in Po Ionia i Ungaria, intre 1522-1525, cand regeleFrancisc I tatona terenul pentru o posibild alianta impotnva Habsburgilor, cu care Franca se afla decloud decenii in conflict, in cadrul reizboaielor italiene (1498-1559). Necesitatea unui aliante, care sdeschida un eventual front in Europa central-rasariteand, impotriva imparatului Carol Quintul, adevenit,.acuta dupd infrangerea sufenta de trupele franco-venettene in lupta de la Bicocca (27 apnlie1522) In acest context Franta a cautat noi aliante $i Antonio Rmcon a fost tnmis in Po Ionia $i inUngaria pentru a desclude calea unor viitoare tratative. Relatarea misiunii a fost facuta chiar dediplomat intr-o scrisoare trimisa in aprilie 1523, amiralului Bonnivet4. Din cele prezentate se vedeclar ca Rincon si-a asumat, in lipsa unor instructiuni precise, misiunea unui ambasador extraordinar,fard a fi avut vreun mandat in acest sens. Putern crede c scopul a fost mai degraba unul explorator,dar Rincon si-a depd$it cu mult acreditalrile.

Insa$i ideea de a trimite o misiune diplomatica la Sigismund I, regele Poloniei $i la loanZipolya, voievodul Transilvaniei, araa o slaba evaluare a situatiei politice de moment Bunele relatiidintre cei doi fusesera o realitate intre 1510-1515 $i se materializasera $i prin casatona BarbareiZapolya, cu regele Poloniei, in 1512. Moartea prematura a reginel, la na$terea primului copil, a dustreptat la schimbarea atitudinii regelui Sigismund fatal de cumnatul sau, opozant fall al Habsburgilor

Demersurile active ale diplomatiei Casei de Austria au sfar$it, in 1515, prin Congresul de laViena, adevarata reuniune de familie a Habsburgilor $i lagiellonilor, care se intelegeau sa ii aperereciproc interesele in centrul $i rasaritul Europei. Reticenta lui Sigismund fata de planurilematrirnoniale ale lui Maximilian, ce vizau de fapt o viitoare preluare a Ungariei, au fost invinse demedierea diplomatilor Imperiului German in conflictul dintre Rusia si Po Ionia, pentru teritoriilerutene" $1 de promisiunea unei viitoare palm, precum de sprijinul dat de Maximilian Polonieiimpotriva cavalerilor teutoni. Reuniunea de la Viena, ce perfecta dubla logodnd intre Ludovic lagiello

1 Date dcspre biografia 1w Rincon se gasesc in monumentala lucrare a lui Kenneth M Setton,The Papacy and the Levant (1204-1571), III. The Sixteenth Century to the Reign of Julius /ILPhiladelphia, 1984, p. 235,251,312-323,360-365.

2 E. Charrire, Ngociations de hi France dans le Levant ou correspondances, mmoires et actesdiplomatiques des ambassadeurs de France a Constantinople et des ambassadeurs envoys ou residentsa divers tares a Venue, Raguse, Rome, Malte et Jerusalem en Turquie, Perse, Georgie, Crimee, Syne,Egypte etc. et dans les Etats de Tunis, d'Alger et de Maroc, vol. I, Pans, 1848, p. 161, nota 1.

3 Midem, p. 162.4 Text publicat prima data de V.L. Bourrilly in La premiere ambassade d 'Antonio Rincon en

Orient (1522-1523), Revue d'Histoire Moderne et Contemporaine", t. II, 1900-1901, p. 23-41.


si Maria de Habsburg, pe de o parte, si intre Ana lagiello si Ferdinand de Habsburg5, pe de alta parte,s-a inchemt intr-o euforie si cordialitate generala Anil care au urmat 1-au aproplat si mai mult peSigismund de Casa de Austria, prin casatoria acestuia, in 1518, cu Bona Sforza, ffica Isabelei deAragon si matusa imparatului

In cluda eforturilor depuse si a bunei primiri ce i s-a facut, Rincon nu a obtinut de laSigismund decat asigurarca ca pretuieste prietenia regelui Frantei si c impartaseste acelasi sentimentNici promislunea vaga, facutd de Rmcon, sub inspiratia momentului, ca aliano dintre cei doi principiar putea fi consfintita de o viitoare casiltone, cu una dintre ilustrele fecioare" din familia lui FranciscI, nu a impresionat Pentru a masca insa lipsa de succes a misiunn, Rincon mat informa, exagerand,despre mteresul i demersurile arhiepiscopului si vice-cancelarului, Petru Tomigki, pentru o aliantaannhabsburgica. len acesti dot domni, arhiepiscopul i palatinu18, au venit la locuinta mea, laintoarcerea de la liturghie, unde am discutat despre multe lucruri. Am hotarat ca cu sa plec la voievod[Zapolya], iar regele Polomei sa trimitd in Boemia un ambasador. care sa ii rupd pe cehi desupunerea fata de Casa de Austria ." Maria Holban este de parere c acest demers fusese mijloculprin care Sigismund incerca sa II concedieze pe diplomatul francez, cu un rEspuns convenabil, darcare nu angaja la nimic. In acelasi timp, trimiterea unui ambasador in Boemia putea avea cu totul altscop cleat cel relatat de Rincon Sigismund primise ceren disperate din partea nepotului sau,Ludovic, canna ii fusese tutore de la moartea iui Vladislav (1516) !Yana' in 1521 Acesta era retmutimpotnva vointel sale in Boemia si Ludovic dorea sa piece in Ungana, unde prezenta sa ar fi fostnecesard pentru a pune capat anarhiei din regat si unde lupta pentru putere intre factiumle nobiliareameninta sa reinceapa. Astfel ambasadorul trimis in Boenna ar fi putut fi trimis pentru a culegeinform* importante, care sa II ajute pe Sigismund sa Ii ajute nepotu17.

Desi Rincon a fost sfatuit s trimit scrisoarea, pe care o avea pentru Zipolya, printr-un curier,diplomatul a preferat sa piece el insusi, incercfind din nou imposibtlul s determine o rascoala amarilor nobili din Ungaria impotriva Habsburgilor. Voievodul Transilvaniei parea persoana cea mainimerita pentru demersurile lui Rincon. Era liderul recunoscut al partidet nationale" din Ungaria,care din 1505 se mamfestase hotarat impotriva incercarilor Casei de Austria de a prelua, prin diversestratagcme, Ungaria In acelasi limp Zapolya nutrea o ostilitate personald fata de Habsburgi, pentruca, Inca din 1509, el insusi aspirase la mana printesei Ana, declarata mostenitoare prezumtiva aregatului, dacd fratele sdu Ludovic ar fi murit Esecul acestut plan l-a facut pe Zapolya, devenitvoievod al Transilvaniei, un opozant tenace al Habsburgilor Cu toate acestea conjunctura din Unganaanului 1522 era departe e a fi favorabila unet rasturnari radicale a situatiei politice. Regele Ludovicera total controlat de cumnatul sat', Ferdinand de Austria, si de varul sau primar, Georg deBrandenburg si avea in jurul sau o factiune nobiliara atasatal intereselor Casei de Austria. In plus,sistemul defensiv al Ungariei suferea o degradare rapicia., fortretele de pe Sava si Drava cadeau unadupa alta, mat ales dupa cucerirea Belgradului (1521) si un atac decisiv din partea ImperiuluiOtoman8 era doar o chesnune de timp. In aceste conditii un razboi civil, cu miz anti-habsburgica, arfi fost o adevarat sinucidere. Toate aceste lucrun Rincon fie nu le stia, fie nu le-a luat in seamd.

Rezultatul misiunii pe langa Zapolya a fost, pe termen scurt acelasi ca si in Po Ionia. vorbefrumoase, promisiuni vagi i asigurarea recunostintei pe care voievodul o purta regelui Frantei.

5 De fapt aceastd a doua logodnd a fost perfectata cateva luni mai tarziu Initial fusese avut invedere Carol, dar pentru el s-a cautat o allanta matrimoniala care sa aduca Spaniel mat mult profitastfel 6, in cele din urma a fost preferata Isabela de Portugafia. A doua propunere, care a si fost pusain practical la Viena, a fost ca insusi imparatul Maximilian sa se logodeasca cu Ana Diferenta foartemare de varsta, Ana fund adolescentd, iar imparatul trecut de 60 de ani, a dus la reevaluarea situatlei,de teama ca. Maximilian ar putea muri inainte perfectarn casatoriei. Asa s-a ajuns la solutia Iogodneiintre Ferdinand si Ana, cei doi fund practic de aceeasi varsta.

6 Palatinul de Cracovia era chiar cancelarul Szydlowicz.7 M. Holban, Autour de la premiere ambassade d'Antonio Rincon en Orient et sa mission

aupres du voyvode de Transylvanie, Jean Zfipolya, in RRH, 1984, nr. 2, p. 1128 II Cann, Riva ludo pohlice i lupta pentru supremape la lima Dundru (1506-1526), SMIM,

vol. XIII, 1995, p. 192-193.


Discutille au fost reluate in 1527, and Rincon a fost din nou trims la Zipolya oferindu-i nu numaisprijmul Frantei, dar 51 al Ligii de la Cognac'. Acest nou contact diplomatic s-a concretizat prinTratatul de la Paris, din 28 octombne 1528, intre regele Frantei i Zapolyal Canera de diplomat a luiRincon a continuat, fund, in and ce au urrnat, unul dintre cei mai activi aparatori ai intereselor luiFrancisc I in Levant. A indeplinit, in afara misiunii la Constantinopol 51 alte insarcindri diplomaticeimportante, cum a fost cea la curtea regelui Angliei in 152811.

Din 1532 a fost ambasador extraordinar in capitala Imperiului Otoman, negociind primeletratate pe care Franca avea sa le incheie cu Inalta Poarta. Ca urmare a succesului negocienlor sale, in1534 se deschide prima misiune diplomatical permanenta a Frantei in Imperiul Otoman Pnmulambasador permanent a fost ins Jean de la Fort. In 1538 Rincon a revenit in Impenul Otoman, undea ramas ca ambasador pand in 1541. Ca urmare a atitudinu ostile fatal de Habsburgi pe care Rincon s-astraduit sa o intretina la Istanbul, el a fost asasinat in 1541, in apropiere de Pavia, de catre oamenliiinparatului Carol al V-lea. Moartea sa a fost considerata o incalcare a inviolabilitatii persoanei unuidiplomat 51 a constituit pretextul pentru izbucnirea unui nou conflict (1542-1546), intre Carol al V-lea5i Francisc I, pe frontul reizbomelor itahene

Textul pe care il prezentam a fost reprodus partial, in limba itahand, de Maria Holban inAutour de la premiere ambassade d'Antonio Rincon en Orient et sa mission aupres du voyvode deTransylvame, Jean Zdpolya, in Revue Roumaine d'Histoire", 1984, nr 2, p 113-114.

RAPORT PRIVLND MISIUNEA LA MAN ZAPOLYA (1522-1523)

Am plecat pentru a merge la voievodul Transilvaniei, ce se gdsea la granitacu Tara Romaneascdu; unde acest domn voievod astepta cu o mare oaste, pe caredacd nu a fi vdzut-o, nu a fi crezut niciodata [cd o are]. Am fost bine primit deacesta si gazduit si a primit cu bucurie scrisoarea de la Maiestatea Prea Crestindmi-a ardtat o aka scrisoare a regelui sdu Ludovic". Eu i-am spus tot felul de lucruricare mi s-au pdrut potrivite pentru a-1 convinge14; dei nu mi-a dat nici un rdspunsmi-a ariltat ca este recunoscator Maiestdtii Prea Crestine. Am stat sapte zile si rn-atratat bine. La sfarsit mi-a spus: eu Ii multumesc in mod deosebit Maiestdtii SalePrea Crestine pentru omenia si mila ce le-a ardtat fata de mine si s dea Dumnezeusa imi ajute ca inainte de a muri s5 ii slujesc Maiest4ii Prea Crestine, asa cum adori; si s fie sigurd Maiestatea Sa Prea Crestina ca Ii voi fi pe veci slujitor. Totusinu este un lucru nou pentru mine cd Habsburgii' ar dori sd ma atace, dacd ar puteachiar si fard motiv si eu cu sigurantd a face cu placere orice pentru a impiedica asaceva, dar find eu singur nu a putea plnui sau incepe ceva, caci dacA as ineepeneavnd alte ajutoare as fi pierdut, pentru cd dusmanii sunt aproape si puternici, iar

9 Kenneth, M. Setton, The Papacy, III, p. 252,313. Liga de la Cognac reunea aldturi de Franta,Venetia, Anglia 1w Hennc al VIII-lea 5i pe papa Clement al VII-lea.

10 E Charnre, Ngociations, I, p. 162-169.E Charnre, Ngociations, I, p. 161

12 Trupele lui Zapolya a5teptau sa intervina in ajutorul domnului Radu de la Afumati, care 5i-apetrecut anii de domnie intr-un permanent conflict cu Imperiul Otoman

13 Ludovic al II-lea Jagiello.14 De o alianta cu Francisc I impotriva Habsburgilor.15 Casa de Austria, in text.

23

si

"

www.dacoromanica.ro

Maiestatea Sa [este] departe si nici nu mi s-a spus altceva din partea Maiestatii SalePrea Crestine, decat [faptul] ca nu ma va lipsi [de ajutor]. Cu toate acestea eu voiporni [ca] sa convoc o adunare sau dieta, ca sa aflu care este parerea celorlaltinobili, in scopul de a vedea ce este de neut. Voi s ii comunicati insd MaiestatiiPrea Crestine cd ii sunt slujitor pand la moarte si ca daca pot eu nu sunt [cel] caresa o lase pe Maiestatea Sa si sunt pentru a face ceea ce Serenisirnul rege al Polonieiva face, slujind mereu cu onoare". In cele sapte zile a dat drurnul oarnenilor, inafara celor care trebuiau s ramana la granita, carora le dadu cloud sate16. El a plecatcu 100 de cai [si calreti din cavaleria usoard] si cu putine bagaje pentru a calatorirepede. Irnediat dupa ell-au urmat 200 de mercenari boemi si dou sute de puscasi".

16 Pentru intretinere.17 in text scopetten Soldati insdrcinati, de obicei, cu paza, inarmati cu o pucd ward cu teava

scurtd (dm italiand schropetto)


ANTONIOS KARMALIKES(sec. al XVI-lea)

Antonios Karma likes sau Karma les a fost un important demnitar al Patriarhiei dinConstantinopol in timpul pontificatului lui Ieremia I. Nu dispunem de foarte multe date in privintafamiliei sale. Numele Karma likes a fost apropiat de Tudor Teoteoi de cdpetenia vlaha SlavotaKarma lakes, amintita de textul lui Kekaumenos, fapt ce 1-a facut pe editorul textului in limba romanasa presupuna ea $i Antonios Kannalikes provenea dintr-o famihe vlaha, fapt pentru care ar pleda, inopinia aceluia$i cercetator, $i alegerea sa pentru misiunea din Tara Romaneasca'. Un var al sat',Manuel Karma likes era preot in cartierul Galata din Constantinopol $i a murit de ciuma in anul 1533,dupd cum o marturise$te chiar Antonios Karma likes la inceputul relatani sale.

Autorul textului $i-a,inceput cariera ca monah la Muntele Athos, devenind apoi predicator(keryx) i exarh patriarhal2 In aceasta ultima calitate a intreprins mai multe misiuni in Creta, insuleledin Marea Egee $i Tara Romaneasca. Drept rasplata a fost numit in functia de mare retor dupdmoartea lui Manuel din Corint (1530-1531), dar nu inainte de anul 1533. A munt probabil inainte de1543. A fost autor al slujbei religioase (akolouthia)4 a sfantului Ioan din Iannina $1 al relatariimisiunii la curtea lui Vlad Vintila. Textul referitor la misiunea din Tara Romaneasca este in fapt uncolofon pastrat intr-un manuscns de la manastirea Vatopedi (mss. Vatopeduzus 555) redactat probabilla putin timp dupd revenirea la Constantinopol. Fragmentul este important in foarte multe privinte,nuantand o multitudine de aspecte de istorie politica $i ecleziastica. Desigur ar fi de lamurit in cemasura derularea evenimentelor din Tara Romaneasca s-a petrecut intocmai cu cele povestite deKarma likes Dacd in privinta deznoddmantului acceptarea de cdtre domn a autoritatii Patriarhiei dinConstantinopol nu exista motive de indoiala, ar fi totu$i greu de acceptat ca exarhul patriarhal aputut sa-1 impiedice pe mitropolitul tarii sa celebreze slujba intr-o zi de mare sarbatoare. Este deasemenea discutabil faptul ca elocinta lui Karma likes a fost cea care 1-a induplecat pe Vlad Vintilkmai probabil consecintele in plan politic pe care le-ar fi atras un e$ec al misiumi patriarhale (foarteprobabil gestul ar fi starnit mania sultanului, preocupat sa-$i asigure lini$tea la Dundre pe durataderulrii campaniei din Persia) au fost cele care, in final, 1-au induplecat pe domnul Tarii Romanestisa cedeze5.

Textul a fost publicat pentru prima data de istoricul german Diether Roderich Reinsch, DieMacht des Gesetzbuches (Eine Mission des Megas Rhetor Antomos Karma likes in der Walachei), inRechthistonsches Journal", VI, 1987, P. 307-323 $i a fost pus in valoare in istoriografia romaneascdde Tudor Teoteoi, 0 misiune a patriarluer ecumenice la Bucure0i in vremea hit Vlad Viral ld dinSlatina, Revista Istorica", V, 1994,1-2, p 27-44 (text trad in limba romand, publicat ulterior inculegerea de studii Byzantine et Daco-Romana. Studu de istorre 0 civr hzape bizanund 0 romdneascd

' Tudor Teoteoi, 0 misrune a patriarluei ecumenice la Bircuretr in vremea lin Vlad Vint, Id dmSlatina, in Idem, Byzantina et Daco-Romana Studu de istorie 0 civilizatie bizantina' 0 romneascdmedievald, Bucure$ti, 2008, p. 318.

2 Pentru aceasta functie $1 evolutia semnificatiilor termenului v. The Oxford Dictionary ofByzantium, II, New York-Oxford, 1991, p. 767

3 Tudor Teoteoi, 0 misiune, p. 305-306.4 Pentru acest termen v. The Oxford Dictionary of Byzantium, 1, New York-Oxford, 1991, p. 46-47.5 Punct de vedere exprimat de Tudor Teoteoi, 0 misiune, p. 311-312; cf. Idem, Implications

politiques, p 287.


medievald, Bucuresti, 2008, p. 295-319), ace141 autor ofennd o versiune prescurtatd a textului intr-olimbd de circulatie, izvorul fluid publicat in original si cu traducere francela Implications polaiques etecclsiastiques d'une mission de la Patriarchie oecumenique a Bucarest, RESEE, XXXII, 1994,1-2,p. 45-51 (republicat in Byzantma et Daco-Romana..., p. 283-294). De misiunea lui Karma likes s-aocupat i Daniel Barbu, Bram( contra Bizant Exploran in cultura politica romaneascd, Bucuresti,2001, p 29-30.

[MISIUNE iN TARA ROM kNEASCA, 1534]

In anul 70426, indictiunea a aptea, in luna ianuarie, Antonios, umil monah,slujitor al Marii Biserici. Aceasta carte apartinea odinioard fericitului intre preotikyr Manuel Karmalikes, var primar al meu dupa bunic, care a adorrnit in Domnulin renumita Galata din Constantinopol din cauza epidemiei de ciuma la 26 ale luiiulie trecut, in anul 70417, indictiunea a asea. Cartea era descleiatd, candintorcandu-ma eu dintr-un periplu in Creta i toata Marea Egee, unde indeplinindmisiuni exarhiale de indreptare a ortodocilor din insule am indurat multe [fapte]teribile din partea adversarilor, dar invingandu-i pe acetia cu ajutorul luiDunmezeu, dupa ce mi-am inmormantat numita rudenie, am pus mana pe carte.Cartea am purtat-o cu mine in chip de aducere-aminte a acestuia i de rugaciunepentru nefericitul meu suflet, impreund cu multe alte arti de valoare, in cursulmisiunii exarhiale pe langa prea ortodoxul voievod al Ungrovlahiei, Kyr IoVintild8, incredintate mie indat dupa aceea, prin decizia preasfantului nostrustapan i donm patriarhul ecumenic Kyr Ieremia i a unor prea sfinti arhierei carese aflau aici i a prea iubitilor de Dumnezeu clerici ai Preasfintei Mari Biserici a luiDumnezeu, pentm inlaturarea neintelegerilor ivite din incalcarea legii dumnezeiqtii instaurarea starii de pace a acestei renumite eparhii, astfel incat prea inaltajurisdictie a Bisericii lui Dumnezeu cea catoliceasca sa se afirme primordiald isuverana prin hirotonia unui arhiereu legiuit i ireproabil i in aceastd eparhie, aacum ne-o impun noua, celor dreptcredincioi, dumnezeiqtile canoane ale legiiharului cel nou; fapt care s-a i produs, prin grija i influenta lui Dumnezeu,donmul pacii, unii avand de mai inainte informatii in aceasta privint.

Deci in venerabila ateptare a Sfintelor Teofanii, adica a Luminilor, trecandnoi fluviul Dunarea pe la locul numit Rusciuc9, am descins dis-de-dimineata laBucurqtim, unde se afla domnull I i toata adunarea ecleziastica, parcurgand intr-osingurd zi i o noapte un drum care era de cloud sau chiar de trei zile; indata dupaaceea facandu-se lumina, la venirea zilei ne-am infatiat domnului prin poruncd, omare adunare a dregatorilor laici i ecleziastici fiind aezata in linite in jurul sat',de fata aflandu-se i o multime nenumarat de slujitori, pentru a starni astfel

6 1534.7 15338 Kyr Vintila Io(anni)s.9 Rosikon.10 Boukaurestion" Hegeman.


admiratia privitorilor. Noi ins nelasandu-ne catusi de putin impresionati de acestspectacol, le-am servit acestora o surpriza si mai mare. Caci indatas ce de ambeleparti au fost indeplinite cele obisnuite prin protocolul cuvenit in asemeneaimprejurdri si a fost citita in fata tuturor cinstita scrisoare patriarhald inmanat decdtre noi voievodului, atunci voievodul izbucnind de manic intrucat chiar si elincercase cu mult timp inainte s instaleze arhierei nelegitimi, pe care ii si avea cusine, stand pe scaune imprejurul sdu si tinandu-si in rnaini carjele a proferat inchip inspaimantator pentru mine multe cuvinte teribile, cu totul departe de lege sinepotrivite pentru Marea Biserica. Caci el voia cu tot dinadinsul ca in aceastproblema s se facd voia lui, nu a lui Dumnezeu.

Iar eu suportam ascultand toate aceste lucruri cu prudent, pand and domnula poruncit s iau i eu cuvantul, dacd am ceva de spus. Invocand atuncipreaputernicul sprijin al preceptului care spune nu v fie teamd de cei care ne ucidtrupurile, ci de cel care ne arunca si sufletul i corpul in focul Gheener12, nu rn-amsfiit catusi de putin s spun adevarul pe fatd, blarnandu-1 chiar i pe arhiereulnelegitim, pregatit sa oficieze slujba bisericeasca din acea preastralucit zi, dar cuconcursul lui Dumnezeu eu 1-am indeprtat de la acest fapt, de care pand atunci eradeplin incredintat, astfel incat domnul care a trebuit s Ii asume infrangerea inaceast chestiune, rn-a rugat in repetate randuri ca macar in aceast zi de sarbtoaresa ingadui ca prelatul sa oficieze serviciul divin, dar eu n-am perinis nicidecumacest lucru.

Intrunindu-se din nou sinodul la palatul domnesc in ziva urmatoare, am fostchemat in grabd i dandu-mi seama cd domnul se lasa iarasi cuprins de furie, amauzit lucruri Inca si mai grozave deck cele din ziva anterioard, din partea celuipornit s intirnideze punctul meu de vedere, in dorinta de a-si impune vointa proprie.

Capatand in acest timp curaj prin increderea in Dumnezeu i apeland cu vocetare la preceptul am vorbit in fata imparati1or"3, i-am zis dacd vrei s te supuilegii celui care a rascumparat cu propriul sau sange Biserica, atunci Domnul sa-tidea sandtate! Iar dac nu, atunci vai, vai" dupa care lansandu-md timp de aproape oora intr-o disertatie despre intelepciunea este frica de Dumnezeu"14 insusi domnula ramas uluit si a poruncit sa i se pund la dispozitie din partea mea o legislatie scris.

Incheindu-se astfel adunarea, in a treia zi mi-am luat iar inima-n dinti, findinvitat din nou in prezenta tuturor dregatorilor15 si a egumenilor i deschizandlegea, adica aceasta carte, impotriva asteptarilor am transformat de la inceput toatarautatea domnului in bundtate i indepartandu-i pe arhiereii nelegitimi, iar pe domnaducandu-1 in starea de fiu prea iubit i firesc al Bisericii, pe patriarhul ecumenic1-am intdrit in calitatea sa de stpan al bisericilor din Tara Romaneascd; astfel ambeneficiat din partea tuturora de cuvenita multumire, iar din partea domnului deimpodobirea acestei carti, careia i-a aratat in acest mod pretuirea sa.

12 Matei 10,28.13 Ps. 118,46.14 Ecleziastul 1,14.15 Arhontes.


ALOISIO GRITTI(cca 1480-1534)

Aloisio sau Alvise sau Lodovico Gritti a fost al patrulea fiu nascut din relatia nobiluluivenetian Andrea Gritti cu o grecoaica din Constantinopol. Data exacta* a nasterii sale nu estecunoscutd, dar se estimeaza c a vazut lumina zilei in jurul anului 14801. A copilarit in capitalaImperiului Otoman si 1-a insotit pe tatal sdu la revenirea acestuia in lagund, la sfarsitul rdzboluluiturco-venetian, 1499-1503. Ca orice descendent al unei familii nobile venetiene a primit o excelenteducatie unnand cursunle Universitatii dm Padova2. In afara educapei primite in Peninsula Italica,copilaria in Orient i-a inlesnit invatarea limbii osmane i grecesti. Latina se pare cd nu o stapaneatotusi foarte bine, intrucat solii lui Ferdinand se plangeau c nu puteau comunica cu Aloisio Gritti inaceasta limba3 Caracterul nelegitim al nasterii sale 1-a impiedicat s acceada la mice fel de demnitatepublica in cetatea lagunelor, insa nu se poate afirma c nu a jucat un rol politic deoarece a luat parte launele decizii ale Serenissimei republici. Astfel, a fost implicat in 1517 la reanexarea Veronei lateritonul venetian4, iar numele sau apare de mai multe ori in condica de socoteli a bailului PieroBragadin, reprezentant al Venetiei in capitala Imperiului Otoman intre 1524-1526; pentru a da unsingur exemplu, numele sau este menponat la 10 septembrie 1525 in capul unei liste de 12 persoanes,in legatura cu cadourile ce urmau a fi acute lui Ibrahim pasa per homorarlo et per haver el favorsuo come de Justo bassa per honlOrr. La Istanbul s-a ocupat, de la revenirea in 1506, de afacenlefamiliei. Este posibil ca, in afara activitatilor comerciale (era un negustor priceput in comertul cupietre pretioase) sa fi transmis in patrie numeroase informatii despre politica Imperiului Otoman. Inacest sens pledeazd un document din arhivele venetiene, care contine cifrul pe care fiul dogeluiAndrea Gntti trebuia sa 11 foloseasca in anul 1525.

Beneficiind probabil de relatiile parintelui sau2 si de calittile personale a ajuns sa fie unuldintre apropiatii marelui vizir Ibrahim pasa care s-a bucurat vreme indelungatd, intre 1523 si 1536, defavoarea sultanului Suleyman Magnificul Ascensiunea lui Aloisio Gritti a fost favonzata, asa cumremarca Ferenc Szakaly, de alegerea tatalui su ca doge al Venetiei in 1523 si a lui Ibrahim pasa camare vizir in acelasi an8. Grape influentei sale la Poarta a contribuit la reusita misiunii diplomatice a

1 Ferenc Szakly, Lodovico Grim, p. 14 da aceasta data drept certa.2 Ibidem.3 Ibidem,p. 16.4 Alden?, p. 14.5 Cei 12 erau Ser Alvise Grati; Ser Piero Valaresso; Ser Zuan Mocemgo; Ser Lorenzo

Belochio; Ser Marco Loredan; Ser Marc Antonio Pisani; Ser Zuan Nani; Ser Gaspar Besalu; SerFrancesco Moresini; Ser Piero Diedo; Ser Iherommo Valier; Ser Picardo de Medici. Este greu depresupus ca Alvise Gritti din acest document ar fi un omonim al bastardului dogelui Andrea Grati.

6 Archivio di Stato, Venezia, Senato Secreta. Archivio Proprio Constantinopoli, busta 1.7 Ferenc Szakly, Lodovico Grim, p. 14. Am mari indoieh totusi c navele lui Andrea Gritti au

putut circula pe durata conflictului venetiano-otornan (care, de altfel, a reizbucnit in 1499 si nu in1498 cum incearca sa ne convinga autorul citat). In fapt, Andrea Gritti a fost chiar intemnitat atuncicnd s-a descoperit ca trimitea informatii conduceni venetiene si doar interventia marelui vizircandarli Ibrahim pasa pe langd sultan i-a salvat viata.

8 Ferenc Szakly, op. cit., p. 15.


emisarului polon, al lui apolya, leronim Laski. A ajuns apoi sa fie numit de loan apolya trezorier alregatului Ungariei in 1529; dupa numai un an, regele loan I-a numit ca guvernator al Unganei icomite perpetuu de Maramures, starnind animozitatea manlor nobili, intre care este suficient de a-iarninti pe Tamas Nadasdy, Emeric Czibak i Stefan Mai lath. In 1531 a fost rechemat la Ponta,pentru ca in anul urmator s primeasca o misiune speciala in timpul campanlei otomane in Ungana.Aloisio Gntti a traversat cu un corp de oaste Tara Romaneasca unde a facut joncpunea cu trupelemuntene i moldovene. A patruns apoi in Transilvania i s-a indreptat spre orasul Esztergom pe careI-a asediat fara succes intre 15 august si 29 septembne. In primdvara lui 1533 se afla din nou laIstanbul pentru a lua parte la negocierile dintre otomani si emisarii lui Ferdinand de HabsburgPlecarea protectorului sau, Ibrahim pasa, in campania impotriva Persiei, 1-a hpsit de tin sprijinimportant i a contribuit la deteriorarea pozitiei sale in capitala imperiului, fapt ce se va resimti si pedurata misiunii pe care a primit-o din partea sultanului, de a trasa frontiera dintre tentoriile luiFerdinand de Habsburg si cele ale Imperiului Otoman Asa cum se va vedea, instructiunile inipale aufost ulterior substantial modificate, foarte probabil sub influenta adversanlor lin Ibrahim pasafavontului venetian.

Contextul international

Interesant este insa faptul cd, dincolo de intrigile lui Laski, amplificate de domnul Moldovei,Petru Rams, diplomatia occidentala a considerat misiunea lui Gritti ca avand resorturi mult maisubtile. Nu s-a pus la indoiald dorinta sa de a incheia armistitiul intre Ferdinand i sultan, ci doar s-aafirmat din ce in ce mai raspicat faptul Ca intre Gritti si Ferdinand intervenise o intelegere secreta, care ilfacea sa slujeasca mai mult cauza Casei de Austria in Ungana deck pe cea a sultanului.

Prima manifestare de bunavointa intre Ferdinand si Gritti apare in anul 1533, cand agentulsecret al celui din urma, Isidor Zeghaco, ce acpona in Croatia, a fost prins de oamenii lui Ferdinand idus la Praga9. De aici a fost eliberat la interventia lui Grad, care in aceasta penoada, pe parcursulnegocierilor, incepea sa fie tot mat favorabil Habsburgilor, probabil i din cauza pozitiei sale, din cein ce mai amenintate in Imperiul Otoman 10.

Despre rolul lui Gritti pe parcursul negocienlor informa, la 23 iulie 1533, si nuntiul apostolic,Paolo Vergerio, ce scria cd Ferdinand avea sa primeasca in curand textul capitulatiei...[dar] se vaastepta ca Gritti sa traduca din limba turca si unele scnsori pe care le scrie Mare le sultan, MaiestatiiSale". In cursul verii nuntiul apostolic revenea periodic cu informatii despre un tratat de pace intreFerdinand si otomani, specificand faptul c ambasada otomana, ce avea sa fie condusa de Gritti,intarzia fr sa se stie de ce, dar cd textul scris al tratatului cuprindea clauze doar pentru regeleromanilor"2 De remarcat marea importanta ce se dadea viitoarelor tratative dintre Gritti iFerdinand, ce ar fi urmat a incununa activitatea diplomaticd a lui Scepper si Zara, cei care negociaseraarmistitiul din iulie 1533.

Interventia lui Gritti in Ungaria i Transilvania fusese conceputa, cel pupn teoretic, pentru aapara interesele otomane, in momentul in care sultanul plecase pe frontul din Iran. De aceea, la 4 iulie1533, Silleyman II informa pe Ferdinand c a poruncit onoratului intre principii credintei crestine,Aloisi Gritti, inaltul consilier al regelui loan t guvernator al tarii Ungaria, iar din partea fericitei Portiimperiale a noastre protector in acea,tara" sa medieze tratativele de pace si sa faca pnn hotararea saintelegere intre voi asupra hotarelor'.

La 5 octombne 1533 Ferdinand se adresa marelui vizir, Ibrahim-pap, in termeni plini desolicitudine si de optimism, referitor la proiectata misiune a lui Gritti in Ungana. Dupa formulele de

9 Iosip sZontar, Obvseevalna shyba in diplomacya Austrtajakth Habsburianov v boju prou v16 stolejtu (Der Kundschafidienst und die Diplomatic der Osterretchischen Habsburger un Kampfgegen che Turken un 16, Jahrhundert) Ljubljana, 1973, p. 216

SANIC, Microfilme Austria, Turcica, R. 338, c. 30.Nuntiaturberichte aus Deutschland, vol. I, Gotha, 1892, p. 93-94

12 Ibidem, p. 110-1 II.13 Urkunden und Aktenstilke yur Geschichte des Verhaltnisse zwischen Osterreich, Ungarn

und der Pforte im XVI. und XVII. Jahrhunderte, (anul 1533-1534), Wien, 1858, p. 47.

29

si ai

00

www.dacoromanica.ro

protocol obligatoni, regele romanilor se intrecea in a-1 lingui pe Ibrahim-pasa, pe care il asigura dedragostea si afectiunea [sal fraterna" i ii solicita ajutorul, pentru ca in urma tratativelor cu Grittisultanul sa ii recunoasca dreptunle asupra posesiunilor din Ungana, pe care ar fi dorit sa le detindnestinghent". El spera ca in urma acestor noi negocieri, cu sprijinul marelui vizir si pnn efortunle luiAloisio Grati sa incerce sa II convinga pe contele Joan de Zips [Thpolya] sa evacueze intreagaUngane"14. De asernenea se arata bucuros la ideea ca ar putea primi de la sultan clauzele unei pacivesnice" i sublinia Inca odata c emisarii sth (Zara si Scepper) dusesera pana la acea data tratativefolositoare" cu Grad, care era asteptat sa aduca la Viena confirmarea pacii, ce urma a intra invigoare de la 1 ianuane 1534.

Lucrurile nu au stat insd ap cum sperase Ferdinand inbolnavirea emisarului sau, GeronimoZara, la sfarsitul anului 1533, si inlocuirea cu fiul acestuia, Giulliano Vespasiano Zara, precumplecarea 1w Ibrahim-pasa, caruia Habsburgn reusiserd sa ii capteze bunavointa, la Alcp, in octombrie1533, au ingreunat negocienle duse la Constantinopol cu cel de al doilea vizir, Ayas-pap, delocfamilianzat cu vasta retea de interese politice tesuta de catre Alosisio Gntti, in parte si in interesulFerdinand Negocierile s-au dovedit anevoioase si animozitatea unor Inali demnitari otomani fata deGrad a inceput sa iasa la iveala. Acesta ar fi putut fi momentul in care venetianul s-a hotarat sa joacecartea Vienei"15, folositoare in cazul unui e.5ec in Impenul Otoman, esec de care Gritti incepea sa fietot mai constient in urma intrigilor pe care le tesea marele defterdar, Mahmud-paa. Raportul tnmisde catre Vespasiano Zara 1w Ferdinand la 5 martie 1534, precum si informanle lui Scepper dinapnliemai 1534 arata c cei doi 11 inforrnasera pe Gritti, ca unul ce era considerat a fi o persoana deincredere pentru cauza Casei de Austria, despre planurile grandioase ale imparatului de a organiza ocruciada, prin care sa Ii respinga pe turci din Mediterana si din Balcani16.

In tot acest timp ambasadorul papal la curtea lui Ferdinand de Austria, Paolo Vergerio, nu eradeloc incantat de o posibila pace cu Imperiul Otoman17pe care nu o credea ea ar fi un lucru bun". Elscria papei cd se indoia cd un personaj de importanta i marepa lui Gritti" ar face un drum atat delung doar pentru a fixa granitele, o slujba a unui marunt executor" i adduga Ca el crede ed paceavesnica", ceruta de Ferdinand, este deja facutd de aceasta data" si cd ea ar folosi doar intereselorregelui romanilor" nu si celor ale crestinatatiii8

Informatiile lui Vergerio, refentoare la Gritti, continua si ii informeaza pe papa cd Scepper avenit din Spania cu noi instructiuni, de data aceasta din partea imparatului, cu privire la tratativele cuGritti Vergerio era sigur ca impdratul ar accepta cedarea cetatii Coron catre sultan, in schimbulrecunoasteni drepturilor lui Ferdinand asupra intregii Ungaril19. La 18 februane 1534, nuntiulapostolic ii schimba parerea despre pacea cu otomanii i implicarea lui Gritti era vazutii ca un faptpozitiv, pentru ed ar putea fi, cu ajutorul lui Christos, folositoare i ar putea face putind pace si araduce bmele intre crestini"20 Entuziasmul lui Vergerio a devenit atat de mare, ineat se oferea tap' deFerdinand sa plece el insusi, Incognito, la Constantinopol pentru a negocia cu venetianu121, iar la 13martie nunpul apostolic anunta cu multa bucune ca Gritti avea s vind personal sa clued tratative cutoti mai mani crestinatatii", avand imputernicin speciale de la sultan Tot el era cel care informadespre faptul Ca misiunea lui Gritti nu era bine vazuta de inaltii dregatori otomani, care incepuserd aunelti impotriva sa si de aceea ar putea pierde mult din stima de care se bucura in ochn mareluisultan"22 In acelasi raport Vergerio nota i un zvon, ce avea sa se dovedeasca a fi adevrat, dar care ilingnjora in ceea ce pnvea situatia venepanului la Constantinopol. Era vorba de faptul c Gran ilexpediase pe fratele sau, Georgic', la Venetia cu cele mai pretioase bunun pe care le poseda.

Ibidein, c. 122-123.15 Histotre de la Transylvanie, coord Bela Kbpeczi, Budapest, 1992, p. 243.16 SANIC, foc.cit, R 338, c 333-334, vezi si Tibor Simany, Erschuf des Reich Ferdinand von

Habsburg, Wien, 1987, p 251-25217 Nunuaturberichte . , vol. 1, p 127-128

Ibidem, 17 ianuarie 1534, p 16319 Urkunden und Acktensuicke..., anul 1534, p 1-16,17-25,89

Călători Străini Despre Ţările Române. Supliment 1

Documents

Transcript of Călători Străini Despre Ţările Române. Supliment 1

Călători străini despre TRom în secl XIX Vol 2 - 1822-1830

Călători străini despre Ţările Române. Volumul 3

Călători Celebri Și Descoperirile Lor

Călători străini despre Ţările Române. Volumul 5

Ghid privind drepturile muncitorilor străini

ASPIRAŢIA DE CORPI STRĂINI ÎN CĂILE RESPIRATORII

ŢĂRILE ROMÂNE ÎN SEC. XIV - XVI

Institutul Na ional de Statistic - insse.ro · Sosirile vizitatorilor străini din ţările U.E. au fost în creştere faţă de trimestrul I 2016 În trimestrul I 2017 s-au înregistrat

Umanismul Renaşterii În Ţările Române

Călători străini despre Ţările Române. Volumul 2

CFR Călători pagina oficială. Mersul trenurilor. Bilete ...

MUNCITORILOR STRĂINI

Călători străini despre ţările române. volumul 9

ŢĂRILE ROMÂNE ŞI PROBLEMA ORIENTALĂ

Naţionalizarea telegrafelor în Ţările Române.pdf

Călători străini despre Ţările Române. Volumul 9

VIAŢA Rurală În Ţările Dezvoltate

Corpii străini intrabronşici - repere practice -

Călători străini despre Ţările Române. Volumul 8

PREZENŢA ORTODOXIEI ROMÂNEŞTI ÎN ŢARA SFÂNTĂ · către rai”, noi fiind „străini şi călători pe pământ” (Evrei 11,13). Dacă înţelegem prin „Ierusalim” o însumare