VERONICA BUCEA MARIA IPATI CORNELIA PARASCHIV

1

Autori:

Veronica BuceaMaria Ipati

Cornelia Paraschiv

Colaboratori: Constanţa Nistor, Daniela Palcău, Tatiana Toader

Învăţător ………………………………………………………………………….Unitatea şcolară………………………………………………………………….Localitatea ……………………………………………………………………….

CUPRINS

1. Cuvânt înainte Instrucţiuni privind utilizarea caietului 2. Date privind colectivul clasei 3. Fişe de caracterizare psihopedagogică 4. Elevi cu rezultate deosebite 5. Elevi cu dificultăţi Relaţia şcoală – familie Anexe Alte însemnări. 6. Bibliografie

CUVÂNT ÎNAINTE

Prin intermediul acestui caiet încercăm să vă oferim un instrument de lucru pe care dumneavoastră să îl utilizaţi în activitatea de observare psihopedagogică a elevilor clasei pe care o conduceţi. Modul de completare este simplu, solicită la minimum efortul şi timpul dumneavoastră.

Fişa de caracterizare psihopedagogică propusă asigură identificarea dispoziţiilor individuale native, a proceselor cognitive şi a stilului de lucru al elevului, a trăsăturilor de personalitate, a conduitei manifestate de elev la

2

lecţie sau în grup şi facilitează cunoaşterea condiţiilor care determină apariţia şi dezvoltarea diferitelor comportamente.

Cunoşterea particularităţilor psihopedagogice ale elevilor, identificarea corectă a raportului dintre aptitudini şi învăţătură, a ceea ce poate fi valorizat în fiecare copil permit modelarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare aşa încât climatul educativ în care se realizează învăţarea să fie pozitiv (motivant, deschis, bazat pe cooperare, respect reciproc, aprecieri sincere).

Autoarele

INSTRUCŢIUNI PRIVIND UTILIZAREA CAIETULUI

Caietul cuprinde următoarele secţiuni: Date privind colectivul clasei, Fişe de caracterizare psihopedagogică, Elevi cu rezultate deosebite, Elevi cu dificultăţi, Relaţia şcoală – familie, Anexă, Alte însemnări .

3

Dacă reuşim să înţelegem mica făptură cu taine, construită altfel decât noi şi care se conduce după o logică aparte, atunci vom putea spune că noi suntem cei ce o pot înţelege şi ajuta să devină om pentru că nu ne-am uitat copilăria şi credem în iubire, bunătate şi frumuseţe.

Completarea fiecărei secţiuni se va face anual şi ori de câte ori intervin schimbări la nivelul colectivului de elevi.

Secţiunile care se prezintă sub formă tabelară vor fi completate descriptiv urmărindu-se fiecare rubrică. Datele statistice vor fi înscrise în urma analizei documentelor şcolare, a observării curente şi /sau aplicării unor probe – teste adecvate.

Fişa de caracterizare psihopedagogică va fi completată marcând cu “X” varianta potrivită din cele date pentru fiecare elev în parte.

La sfârşitul ciclului primar, învăţătorul va putea să realizeze cu uşurinţă portretul psihologic al fiecărului elev coroborând toate informaţiile desprinse din fişă. Se vor face referiri sintetice cu privire la condiţiile de viaţă şi învăţătură ale elevului, tipul de familie din care provine şi interesul acesteia pentru activitatea şcolară a copilului, nivelul de dezvoltare a proceselor şi capacităţilor cognitive implicate în activitatea de învăţare, trăsăturile de personalitate ale acestuia. În final, învăţătorul va consemna recomandări ce vor putea fi utilizate de către viitorul diriginte.

Secţiunea “Relaţia şcoală-familie” oferă posibilitatea înregistrării de informaţii cu privire la comitetul de părinţi, evidenţa întâlnirilor cu părinţii, a tematicile dezbătute.

Anexa prezintă câteva strategii de intervenţie ce pot fi utilizate în scopul ameliorării dificultăţilor de învăţare şi a dificultăţilor socio-afective.

În spaţiul rămas liber, la finalul caietului, învăţătorul poate consemna şi alte date care l-ar putea ajuta să cunoască mai bine fiecare elev şi colectivul pe care îl conduce.

CATALOGUL CLASEI

Nr. crt.

Numele şi prenumele elevului

Data naşterii Domiciliul / telefon Observaţii

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.

4

15.16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.35.

FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

I. DATE PERSONALE Numele şi prenumele _________________________________________ Locul şi data naşterii__________________________________________ Domiciliul __________________________________________________ Unitatea de învăţământ________________________________________

II. DATE REFERITOARE LA FAMILIE

1. Structura familiei (componenţa, tipul familiei)______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor tata___________________________________________________________mama_________________________________________________________

3. Ambianţa educativă:

5

climat stimulativ marcat de raporturi pozitive între părinţi, părinţi şi copii neînţelegeri minore şi trecătoare între părinţi dezacorduri relevante cu influenţă nefavorabilă asupra copilului familie dezorganizată

4. Atitudinea familiei faţă de copil îi acordă atenţie, îl îndrumă, supraveghează, ajută, este preocupată de problemele copilului îi acordă atenţie exagerată, manifestă hiperprotecţie părinţii sunt indiferenţi, preocupaţi de alte probleme

5. Condiţiile de viaţă şi învăţătură ale copilului confort şi condiţii foarte bune condiţii obişnuite, normale, medii condiţii acceptabile condiţii deosebit de grele

III. DATE PRIVIND SĂNĂTATEA ŞI DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPILULUI

Caracteristici biofizice (creşterea şi dezvoltarea, statura – ponderală)____________________________________________________________________________________________________________________________________________________ starea sănătăţii: boli cronice sau deficienţe (confirmate de examen de

specialitate)____________________________________________________________________________________________________________________________________________________

IV. ADAPTAREA COPILULUI LA ACTIVITATEA DE TIP ŞCOLAR se adaptează relativ uşor are dificultăţi de adaptare generate de bază psihofiziologică precară are dificultăţi de adaptare generate de conflicte afective de natură familială are dificultăţi de adaptare generate de mediul şcolar

III. Situaţia şcolară – rezultate obţinute la învăţătură, la concursuri şcolare, cercuri

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________

IV. PROCESE ŞI CAPACITĂŢI COGNITIVE IMPLICATE ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE

1. Procese senzoriale (senzaţii şi percepţii)

6

are un câmp vizual central şi periferic extins are capacitate de a diferenţia cu precizie nuanţele cromatice are capacitate de apreciere pe cale auditivă a distanţei dintre obiecte are capacitate de autocontrol asupra propriilor emisiuni vocale are capacitate de a diferenţia formele geometrice are dificultăţi în recunoşterea unor construcţii geometrice are percepţie complexă – spirit de observaţie are capacitate de orientare spaţio-temporală

2. Reprezentări utilizează fondul de reprezentări de care dispune

predominant vizuale predominant auditive predominant chinestezice predominant anticipative

are reprezentări despre mediul înconjurător nu are reprezentări despre mediul înconjurător are reprezentări despre fenomene naturale nu are reprezentări despre fenomene naturale are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor) are reprezentări despre fenomene sociale (activitatea oamenilor) are reprezentări legate de activitatea de învăţare nu are reprezentări legate de activitatea de învăţare

3. Procese cognitive superioare

Gândirea Volumul cunoştinţelor

Foarte bun Bun Acceptabil Sărac Capacitate de înţelegere şi surprindere a relaţiilor esenţiale

Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă Capacitate de analiză şi sinteză

Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă Capacitatea de comparaţie (stabilirea asemănărilor – deosebirilor)

Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă Capacitatea de generalizare (abstractizare – concretizare)

Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă Capacitatea de rezolvare creatoare a problemelor

Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă Capacitatea de operare cu noţiuni, judecăţi, raţionamente

Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă Inteligenţă:

concretă abstractă creatoare

Limbajul Volumul: bogat redus extrem de sărac Exprimare: corectă greoaie incorectă Expresivitate: Foarte bună Bună Acceptabilă Slabă

7

Conduita de ascultare: Foarte bună Bună Acceptabilă Nesatisfăcătoare

Deficienţe de limbaj: oral / de pronunţie - dislalie citit / lexie - dislexie scris / grafie - disgrafie altele (bâlbâială, rinolalie, mutism, întârzieri în dezvoltarea vorbirii

etc.)

Memoria Memorează: uşor dificil mecanic logic Reactualizează: recunoaşte reproduce materialul de învăţat Reţine: pentru timp scurt pentru o perioadă îndelungată uită

frecvent ce a memorat

Imaginaţia şi creativitatea are imaginaţie săracă, banală are imaginaţie bogata are imaginaţie reproductivă are imaginaţie creatoare

Are posibilităţi creative în domeniile: artă (desen, muzică) literatură tehnică

Atenţia se orientează şi se concentrează asupra unui număr mare de elemente are capacitate de concentrare sporită nu se poate concentra are atenţie distributivă, desfăşoară concomitent mai multe activităţi nu este apt de atenţie distributivă

are atenţie mobilă, flexibilă nu are atenţie mobilă, flexibilă

Motivaţia este sensibil la motivaţie pozitivă (laudă, încurajare etc.) este sensibil la motivaţie negativă (blamare, ameninţare) este motivat intrinsec, direct este motivat extrinsec (determinare din afară) are o motivaţie cognitivă – nevoia de a şti, curiozitate pentru nou are o motivaţie afectivă – doreşte aprobarea şi dragostea celor din jur

Afectivitatea are manifestări afective primare impulsive: frică, mânie, spaimă manifestă dispoziţii afective: vesel, optimist deprimat,

trist manifestă emoţii curente: cu derulare calmă cu derulare

tumultuoasă trăsături emoţionale:

dispune de echilibru emoţional, manifestă stabilitate

8

manifestă timiditate excesivă are reacţii emoţionale puternice cu efect inhibitor asupra activităţii are reacţii emoţionale cu caracter dezadaptativ

Voinţa - capacitate de depăţire a obstacolelor depăşeşte constant greutăţile cu care se confruntă se află în imposibilitatea de a depune efort voluntar ia decizii rapid, are capacitate de selecţie între variantele posibile manifestă nehotărâre, are comportament oscilant are încredere în forţele proprii, se mobilizează uşor

manifestă încăpăţânare, lipsă de flexibilitate

Deprinderi şi obişnuinţe are deprinderi igienico-sanitare

Da Nu are deprinderi practice

Da Nu are deprinderi de muncă intelectuală

Da Nu are deprinderi şi obişnuinţe comportamentale

Da Nu Aspecte ale integrării şcolare şi socio-afective Conduita elevului în clasă (la lecţii)

- participă cu interes, este activ, atent - este atent, dar aşteaptă să fie solicitat - este neatent, cu atenţie perturbată labilă - este inactiv, pasiv, plictisit, apatic

Conduita elevului în afara clasei (în pauze) - are conduită normală, fără abateri- are conduită marcată de atitudini agresive sau autoritare, de gravitate redusă- prezintă devianţă comportamentală

Conduita în grup- este comunicativ, sociabil, execută cu interes sarcinile date, participă necondiţionat la viaţa grupului, bun organizator- se integrează, aderă la grup, dar este lipsit de iniţiativă, este un bun executant dacă este solicitat - este retras, rezervat, interiorizat, nu caută contactele cu membrii grupului, se automarginalizează

Stilul personal cu influenţe asupra activităţii şcolare - este organizat, perseverent, ritmic, continuu - este sârguincios, inventiv, creativ, sigur pe sine, independent- este inegal, cu salturi, labil, superficial- nu manifestă iniţiativă, este dependent de ajutorul celor din jur - lucrează după tipar, se conformează modelului, preferă rutina, obişnuitul, se sperie de nou

9

- acumulează goluri în cunoştinţe, nu finalizează activităţile, are dificultăţi în învăţare

10

V. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATETemperament

Coleric: impulsiv, iritabil, agresiv şi autoritar exteriorizat, inegal, cu iniţiativă, vioi, impetuos, agitat, are tendinţă de surescitare şi epuizare, neliniştit, nerăbdător, face risipă de energie, este înclinat spre acţiune Sangvinic: vesel, bine dispus, echilibrat, uşor adaptabil, calm, răbdător, sigur pe sine, comunicativ, ritmic, cu o puternică mobilitate a vieţii afective, este nestatornic, manifestă interes pentru nou, este dornic de schimbare Flegmatic: calm, liniştit, se adaptează greu la situaţii noi, are ritm lent de lucru, este meticulos, perseverent, disciplinat, ordonat, are o reactivitate emoţională lentă, fără exteriorizări pronunţate, este realist, cu simţul măsurii, uneori nepăsător Melancolic: are rezistenţă scăzută la efort, este interiorizat, retras, nesigur, timid, uneori fricos; are o viaţă afectivă săracă, capacitate de comunicare redusă, este dominat de îndoială, teamă

Caracter atitudinea faţă de muncă:

manifestă hărnicie, consecvenţă, perseverenţă, spirit critic, responsabilitate este delăsător, fără ambiţie, fără iniţiativă, manifestă automulţumire

atitudinea faţă de alţii manifestă generozitate, corectitudine, încredere, sociabilitate, sinceritate, altruism, colegialitate, acordă ajutor, este cooperant manifestă egoism, laşitate, falsă modestie, aroganţă, infatuare, impunere, grandomanie, lene

atitudinea faţă de sine are spirit autocritic, simţul valorii personale, manifestă modestie, autoexigenţă, încredere în sine, simţul datoriei, responsabilitate nu are spirit autocritic, simţul valorii personale, nu manifestă modestie, autoexigenţă, încredere în sine, simţul datoriei, responsabilitate, grandomanie

Aptitudini şi interese pentru activitatea şcolară lucreză, repede, bine, rezolvă în timp optim cu energie minimă sarcinile de învăţare lucrează bine, dar cu consum de timp şi energie nu manifestă interes pentru şcoală înclinaţii pentru:

lectură artă (desen, muzică etc.) sport tehnică

PORTRETUL PSIHOLOGIC AL ELEVULUI LA SFÂRŞITUL CICLULUI PRIMAR

(prezentare descriptivă)

DATE PRIVIND COLECTIVUL DE ELEVI

STRUCTURA COLECTIVULUI LA DEBUTUL ŞCOLARITĂŢII

Număr de elevi înscrişi

Fete Băieţi

Număr de elevi care au frecventat grădiniţa

Număr de elevi de 6 ani

Număr de elevi de 7 ani

Observaţii

GRADUL DE COEZIUNE AL GRUPULUI

Clasa

Coeziune puternică

Coeziune medie Coeziune micăExistenţa microgrupurilor

Observaţii

I

a II-a

a III-a

a IV-a

CATEGORII SPECIALE DE ELEVI

Clasa

Total elevi

Elevi cu dizabilităţi de tip

Elevi cu dificultăţi

socio-afective

Elevi cu dificultăţi în

activitatea de învăţare

Elevi cu aptitudini speciale, cu

interese înaltefizico-motric

senzorial

I

a II-a

a III-a

a IV-a

SITUAŢIA LA ÎNVĂŢĂTURĂ

Clasa

Elevi înscrişi

Promovaţi

Corigenţi

Repetenţi

Amânaţimedical

Elevi cu abandon

Neşcolarizaţi

Observaţii

I

a II-a

a III-aa

IV-a

Elevi cu dificultăţi la învăţătură

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Domeniul în care se manifestă dificultatea

Cauzele apariţiei dificultăţii

Măsuri propuse

Elevi cu aptitudini speciale, cu interese înalte

Nr.

crt.

Numele şi prenumele

Domeniul în care se manifestă

Rezultate obţinute Măsuri

Elevi cu abateri grave de comportament

Nr.

crt.

Numele şi prenumele

Domeniul în care se manifestă

Rezultate obţinute Măsuri

RELAŢIA ŞCOALĂ-FAMILIE

Comitetul de părinţiClasa I

Nr.crt.

Numele şi prenumeleProfesia -Locul de muncă

Adresa TelefonFuncţia în

comitet

12345

Clasa a II-a

Nr.crt.

Numele şi prenumeleProfesia -Locul de muncă

Adresa TelefonFuncţia în

comitet

1.2.3.4.5.

Clasa a III-a

Nr.crt.

Numele şi prenumeleProfesia -Locul de muncă

Adresa TelefonFuncţia în

comitet

1.2.3.4.5.

Clasa a IV-a

Nr.crt.

Numele şi prenumeleProfesia -Locul de muncă

Adresa TelefonFuncţia în

comitet

1.2.3.4.5.

NOTĂ:Comitetul de părinţi trebuie să îşi centreze activitatea pe procesul de educaţie cu accent pe conţinutul acestuia şi pe modul în care este transmis elevilor, pe organizarea unor acţiuni comune (serbări, aniversări, excursii, vizite etc.) şi nu doar pe strângerea şi administrarea fondului clasei.

Planificarea întâlnirilor cu părinţii:

Clasa I Anul şcolar..................

Nr.crt.

Tipul întâlnirii

Obiectivele / tema DataObservaţii - participare numerică

1

2

3

4

5

Clasa a II-a Anul şcolar..................

Nr.crt.

Tipul întâlnirii

Obiectivele / tema DataObservaţii-participare numerică

1

2

3

4

5

Clasa a III-a Anul şcolar..................

Nr.Crt.

Tipul întâlnirii

Obiectivele / tema DataObservaţii-participare numerică

1

2

3

4

5

Clasa a IV-a Anul şcolar..................

Nr.Crt.

Tipul întâlnirii

Obiectivele / tema Data Observaţii -participare

numerică

1

2

3

4

5

Teme posibil de abordat în întâlnirile cu părinţii - plan tematic pentru lectorate:

Drepturile copilului şi responsabilităţile părinţilor; Părintele - suport al imaginii pozitive despre şcoală; Disciplina şi pedeapsa. Rolul educativ al recompenselor şi pedepselor; Nevoia copilului de dragoste, siguranţă şi protecţie; Organizarea judicioasă a regimului de muncă şi de odihnă în familie; Rolul părinţilor în îndrumarea şi supravegherea copiilor în pregătirea

lecţiilor; Stimularea interesului pentru lectură. Îndrumarea şi supravegherea lecturii

copiilor de către părinţi; Rolul familiei în formarea şi educarea gustului pentru frumos; Sarcinile familiei în educaţia ecologică şi pentru sănătate a copiilor; Rolul familiei în formarea unui comportament civilizat; Rolul Mass-media în lărgirea orizontului cultural-ştiinţific al copiilor etc.

NOTĂ:

Teme abordate în întâlnirile cu părinţii trebuie să corespundă intereselor acestora, să permită cunoaşterea greşelilor pe care le comit unii părinţi în educarea copiilor, să permită dezbaterea unor probleme educative esenţiale, a unor probleme educative dific

Graficul consultaţiilor individuale cu părinţiiClasa I

IM

MAAMMFFIIDDNNOOSLuna

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25.

Clasa a II-aIMMAAMMFFIIDDNNOOSLuna

26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50.

Graficul consultaţiilor individuale cu părinţii

Clasa a III-a

IM

MAAMMFFIIDDNNOOSLuna

51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75.

Clasa a IV-a

IMMAAMMFFIIDDNNOOSLuna

76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100.

ANEXĂ

STRATEGII DE INTERVENŢIE PENTRU AMELIORAREA DIFICULTĂŢILOR DE ORDIN

SOCIO-AFECTIV ŞI DE ÎNVĂŢARE

1. Cauze, condiţii de apariţie şi manifestare a dificultăţilor:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________2. Aspecte pozitive, negative ale conduitei subiectului:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Elemente comune şi contradictorii între factorii relaţionali:________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Scopuri generale:a. Cunoaşterea şi autocunoaşterea subiectuluib. Ameliorarea dificultăţilor de ordin socio-afectiv:c. Ameliorarea dificulăţilor de învăţareScopuri intermediare: Facilitarea participării la viaţa colectivului / clasei, prin:

- Sprijinirea elevului să-şi găsească motivele interioare, exterioare pentru a fi capabil să-şi contruiască o imagine de sine pozitivă;- Conştientizarea diferenţelor fireşti dintre oameni şi a faptul că fiecare individ este unic în felul său;- Dezvoltarea şi exersarea comunicării empatice;- Diminuarea comunicării negative în grupul de elevi / clasă;- Construirea unei relaţii interumane calde, amiabile;

Dezvoltarea unor strategii personale de evitare a eşecului şcolar, - prin abilitarea elevului cu metode de învăţare adecvate posibilităţilor

individuale Participarea motivată la iniţierea şi derularea propriului traseu de

dezvoltare.Resurse umane implicate:- învăţătorul- profesorul consilier / profesorul psihopedagog;- elevul identificat ca având problemele;- elevii clasei.

VI. Acţiuni posibil de realizat

I. Cunoaşterea subiectului1. Aplicarea de Probe psihopedagogice: "Cunoaşterea dorinţelor, temerilor, sentimentelor familiale etc.", "Sentimente morale", "Judecăţi morale", "Concepţia despre adevăr" "Cunoaşterea de

sine", "Egoismul", "Proba de perseverenţă", "Probe de aptitudini", "Probă sociometrică", "Compoziţia de grup" etc.2. Observarea comportamentului: Comportamentul copilului ]n clasă (punctualitatea la ore; poziţia în bancă;

reacţiile la întrebările adresate altora; reacţia la eşec sau succes; reacţia la observaţiile învăţătorului; gradul de atenţie la ceea ce se întâmplă în clasă; cât timp este concentrat, atent, când dă semne de oboseală; dacă tulbură clasa făcând zgomot, vorbind neîntrebat etc.);

Comportamentul faţă de învăţător şi colegi (politicos, obraznic, de evitare; bruschează colegii; prietenos cu colegii; nu discută cu nimeni; se retrage cu un coleg etc.);

Comportamentul în recreaţie (genul de joc pe care îl practică, tipul de participare la joc; conduita în timpul jocului- excitat, temperat, normal);

Ţinuta caietelor şi cărţilor; Atitudinea faţă de activităţile practice şi teoretice, genul de activitate pe

care îl preferă (teoretic – practic, desen, lucru manual etc.) Succesele sau insuccesele şcolare, calificative obţinute; Atitudinea, reacţiile când i se aplică diferite probe psihologice3. Ancheta pe bază de interviu, chestionar*Discuţii cu elevul pentru:- identificarea conflictelor interne;- cunoaşterea preocupărilor şi frământărilor;- identificarea obstacolelor aflate în calea progresului şcolar;- identificarea şi izolarea problemelor specifice;- identificarea, împreună cu subiectul, a opţiunilor, avantajelor şi

dezavantajelor acestora;- precizarea consecinţelor deciziilor4. Analiza produselor activităţii________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

II. Ameliorarea dificultăţilor de ordin socio-afectiv:1. Analiza dificultăţilor sociale – care să ne permită să ştim dacă elevul:- Cunoaşte sentimentele exprimate de altă persoană;- Îşi exprimă propriile sentimente sau se închide în sine ori este hiperactiv,

defulând asupra altor persoane;- cunoaşte modalităţile de a-şi exprima satisfacţia, dezacordul, simpatia

etc.;- Îşi poate susţine punctul de vedere;- Îşi poate da seama ce pot simţi alţii în diverse situaţii;- conceptualizează corespunzător vârstei;- Îşi poate imagina diverse situaţii sociale şi le poate descrie;- Împărtăşeşte altora sentimente;- Mulţumeşte celor ce îl ajută;- Ştie când să se oprească din vorbit;- Cunoaşte urmarea comportamentului asupra celorlalţi;- Se simte în largul lui în compania copiilor de aceeaşi vârstă etc.

2. Învăţarea / formarea aptitudinilor sociale prin punerea în aplicare a unui program de activitate care să facă apel la colaborarea cu colegii. Acest program poate include următoarele elemente:

- analiza dificultăţilor;- facilitarea posibilităţilor de interacţiune cu colegii;- participarea la activităţi în grup alături de colegii care nu prezintă astfel de

dificultăţi;- organizarea de activităţi care să favorizeze interacţiuni între participanţi

(limitarea intervenţiei adultului în aceste programe);- utilizarea unui limbaj simplu şi direct (evitarea termenilor cu mai multe

semnificaţii);- eliminarea comportamentelor neadecvate (elevul să înţeleagă de ce, nu să

i se impună acest lucru);- colaborarea între învăţător şi părinţi pentru a asigura cunoaşterea tuturor

aspectelor comportamentului elevului şi punerea în acord a metodelor favorizante pentru deprinderea aptitudinilor sociale.

Activităţi concrete care permit achiziţionarea unui comportament social adecvat: "Jocul complimentelor": Elevii formează un cerc. Se alege o caracteristică

fizică (culoarea părului sau a ochilor etc.) a vecinului din stânga şi i se face acestuia un compliment. După un tur complet, elevii explică ce au simţit, auzind complimentul primit;

"Elevul zilei": Se desemnează elevul zilei şi fiecare copil va scrie câte ceva plăcut sub "portretul" acestuia. La sfârşitul zilei sau săptămânii , fiecare elev îşi va lua acasă portretul cu comentariile respective;

Identificarea schimbărilor fizice survenite în timp – "Compararea fotografiilor mai vechi / mai recente";

Jocul "Eu pot...": Fiecare copil va confecţiona o stea şi va scrie în interiorul acesteia "Eu pot ... (să citesc o poveste, să stau singur în casă, să rezolv o problemă etc.). Stelele se afişează, iar elevii discută despre dorinţele fiecăruia. Li se poate cere elevilor să sugereze şi alte realizări ale colegilor, aceasta implicând comentarii pozitive şi creşterea încrederii în sine.

Similar cu activitatea anterioară, dar pe stea se va scrie "îmi este frică de ...”, “Sunt bucuros când...”. Elevii vor discuta în cerc despre ceea ce au scris.

Confecţionarea arborelui genealogic al familiei, această activitate va întări sentimentul de apartenenţă;

"Cu ce sunt eu util în clasă ?": Elevii formează un cerc. Un elev este pus să întrebe prin ce îl consideră util în clasă;

"Schimbul de amabilităţi": Fiecare elev va încerca un schimb de amabilităţi cu un coleg (activitate în perechi)

III. Ameliorarea dificultăţilor de învăţare1. Analiza dificultăţilor________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Acţiuni realizabile pe parcursul desfăşurării activităţilor de predare-învăţare-evaluare şi / sau ore de pregătire suplimentară: Îmbunătăţirea vocabularului receptiv şi expresiv prin:- exerciţii de identificare a antonimelor, sinonimelor;- exerciţii care să permită asociaţii de termeni, idei;- exerciţii care să permită identificarea semnificaţiei unor cuvinte apelând

la context Sistematizarea vocabularului prin:- exerciţii de grupare a unor categorii de cuvinte ;- exerciţii de selectare a unor cuvinte după criterii date; Respectarea conţinutului şi formei prin:- exerciţii de stabilire a ordinii cuvintelor într-o propoziţie, frază;- exerciţii de identificare a enunţurilor care exprimă aceeaşi idee;- exerciţii de corectare a unui enunţ construit greşit etc. Dezvoltarea capacităţii de a reţine informaţii prin:- exerciţii de memorare;- exerciţii de reconstituire a unui text utilizând enunţuri lacunare Dezvoltarea capacităţii de a realiza legături între enunţuri date prin:- exerciţii de identificare a enunţurilor care au sau nu au legătură cu

problema pusă în discuţie Dezvoltarea capacităţii de a povesti despre un subiect prin:- exerciţii de dezvoltare a unor subiecte date etc. Reproducerea unui mesaj cu propriile cuvinte prin:- exercitii de prezentare a unui conţinut utilizând cuvinte proprii etc. Reînvăţarea normelor ortografice prin:- exerciţii de completare a unor enunturi cu ortogramele învăţate /

ortografia în imagini;- exerciţii de autocorectare a textului dictat;- elaborarea unei bănci de cuvinte dificile etc.

NOTA: Dificultăţile de învăţare şi dificultăţile din sfera afectiv – motivatională pot fi ameliorate prin strategii didactice de individualizare şi diferenţiere, în acest sens învăţătorul trebuie- să constientizeze faptul că dificultăţile la învăţătură ale copilului sunt

determinate de factori interni si externi;- să identifice factorii care determină manifestarea dificultăţilor;- să găsească metode de diminuare a factorilor care conduc la obţinerea

unui randament şcolar scăzut;- să conştientizeze necesitatea individualizării instruirii;- să pună accent pe formarea capacităţilor intelectuale mai slab aspectate;- să constientizeze necesitatea reglării reacţiilor neadecvate ale

colectivului la situaţii de eşec înregistrate de subiect

Dificultăţile la învăţătură pot fi diminuate prin: utilizarea unor strategii didactice care să permită deplasarea accentului de

pe informare pe formare; tratarea diferenţiată dusă până la individualizare; evaluarea stimulativă / obiectivitatea notării; asigurarea calităţii pedagogice a materialului predat; controlarea atitudinii celor "mari" fată de munca / activitatea copilului; utilizarea metodelor de stimulare potrivite; evitarea criticilor sub formă de intervenţii acuzatoare, eliminarea ameninţărilor, dojenirii şi pedepsirii stângăciilor; echilibrarea volumul sarcinilor şcolare; dezvoltarea sociabilităţii elevilor în general; stimularea dezvoltării capacităţilor de adaptare şi a sentimentului de

încredere şi de siguranţă generat de apartenenţa la grupul din care face parte;

reglarea reacţiilor neadecvate ale colectivului la eventualele situaţii de eşec înregistrate de unul din colegi etc

BIBLIOGRAFIE

1. Cosmovici, A., 1974, Psihologie diferenţială, Editura Universităţii “A.I.Cuza”, Iaşi

2. Cosmovici, A. şi Iacob, L. (coord.), 1998, Psihologie şcolară, Polirom, Iaşi3. Cucoş, C., (coord.), 1998, Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare şi grade didactice, Polirom, Iaşi4. Creţu, C., 1998, Curriculum diferenţiat şi personalizat, Polirom, Iaşi5. Creţu, E., 1999, Psihopedagogie şcolară pentru învăţământul

primar,Aramis, Bucureşti6. Golu, P., Zlate, N., Verzea,E., 1993, Psihologia copilului, E.D.P. Bucureşti7. Golu, M., 1993, Dinamica personalităţii, Geneza, Bucureşti8. Moisin, A., 1996, Caracterul la elevi, E.D.P., Bucureşti9. Muşu, I. (coord.), 2000, Ghid de predare-învăţare pentru copii cu cerinţe

educative speciale, Asociaţia RENUNCO România, Bucureşti10.Radu, I., 1974, Psihologie şcolară, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

ALTE ÎNSEMNĂRI: