Caiet Sarcini Arhitectura Valcea

S.C. MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL

SC MODVEST CONSTRUCT 2000 SRL , J 03 /906 .2006 , TEL . / FAX 0248282131 , FAX 0248251073STR .BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA ,NR .1 ,BLOCT1 ,SC .B ,AP .10 -11 ,P ITEST I , JUD . ARGES

PROIECTARE,CONSULTANTA,AS ISTENTA TEHNICA,CONSTRUCT I I C IV ILE , INDUSTRIALE S I AGRICOLE .

MODERNIZARE CLADIRE CENTRU OPERATIONAL EXTERIOR – RAMNICU VALCEA

in municipiul Ramnicu Valcea, str. Calea lui Traian, nr. 224 judetul Valcea

CAIET DE SARCINI – ARHITECTURA FAZA P.T. ______________________________________________________

BENEFICIAR : S.C. CEZ DISTRIBUTIE S.A. - CRAIOVA.

PROIECTANT :S.C MODVEST CONSTRUCT 2000 S.R.L. PITESTI

Caiet de sarcini arhitectura 1




DATE GENERALEDESCRIEREA LUCRARILOR

Conform Avizului CTE nr.10509/2011, pentru modernizarea cladirii Centrului Operational Exploatare Exterior Valcea, s-au formulat urmatoarele cerinte:

- realizarea masurilor rezultate din Expertiza tehnica nr.101/2005- reabilitarea termica a cladirii- refacerea finisajelor deteriorate- montare centrala termica pe gaz- amenajare cladire, inclusiv apartament aferent locuinta de serviciu in vederea asigurarii

condiiilor necesare (inlocuire ferestre si usi, montare boiler, modernizare instalatii sanitare,etc.)

- realizare reparatii locale la aleile betonate si la platformele betonate

Lucrarile care se vor realiza si care fac obiectul prezentului Caiet de sarcini sunt:- reabilitarea termica a clădirii COE Exterior cu polistiren de 10 cm, precum si zugravirea exterioara a construcţiei;- refacerea finisajelor deteriorate prin lucrările de consolidare ale clădirii;- la apartamentul aferent locuinţei de serviciu de la parter se vor inlocui 5 ferestre, 5 usi, un boiler pentru apa calda, cabina de dus si instalaţiile sanitare;- la apartamentul aferent locuinţei de serviciu de la etaj se vor inlocui 5 ferestre, 4 usi, un boiler pentru apa calda, cabina de dus si instalaţiile sanitare;- la casa scării situata pe latura de vest se vor inlocui usa de intrare de la parter si 3 ferestre;- se vor reface, cu gresie si plinta, pardoseala din apartamentele de Ia parter si de la etaj, precum si a casei scărilor de pe latura de vest precum si spatiile administrative .- se vor realiza reparaţii locale pentru platforma betonata dinspre latura estica;- se vor reface spatiile verzi;- realizarea unui un trotuar etanş cu o latime de min. 1.00 m si panta spre exteriorul construcţiei;

In vederea reabilitarii termice se propun sisteme termoizolante agrementate in Romania, care sa asigure o durabilitate garantata de catre producator sau distribuitor de minim 10 ani. Zonele propuse pentru reabilitare termica sunt:- peretii exteriori;- tamplaria;- soclul cladirii.Se vor lua masuri de securitate si protectie speciale, avand in vedere ca lucrarile de constructii sunt in imediata apropiere a zonelor locuite. Pentru aceasta, conform legii 319/14.07.2006 pentru Securitatea si Protectia Muncii inclusiv Normele Metodologice din 11.10.2006, precum si HG300 din 02.03.2006, reprezentand cerintele minimale, se va intocmi Planul General de Securitate si Protectie a Muncii. Beneficiarul lucrarii sau managerul de proiect trebuie sa intocmeaca o declaratie prealabila in situatiile prevazute de HG 300 din 02/03/2006 art. 47. Aceasta va contine conform aceleeasi hotariri, anexa 3 urmatoarele:- Data comunicarii;- Adresa exacta a santierului;- Beneficiarul lucrarii;





- Tipul lucrarii;- Managerul de proiect;- Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului;- Coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii;- Data prevazuta pentru inceperea lucrarii;- Durata estimativa a lucrarilor pe santier;- Numarul maxim estimat de lucratori pe santier;- Numarul de antreprenori/subantreprenori si de lucratori independenti prevazut pe santier;- Datele de indentificare ale antreprenorilor, subantreprenorilor si ale lucratorilor independenti.

Lucrari pregatitoare:

- organizare de santier: utilitati, protejarea zonelor de trecere pietonala, vestiare, spatii de depozitare materiale si echipamente, montare schele si utilaje de ridicat;- desfacerea zonelor de tencuieli compromise;-desfacerea stratului de protectie a hidroizolatiei;- repozitionare conductelor si a cablurilor montate aparent pe fatadele contructiilor.

Lucrari de constructii:

- refacerea tencuielilor in solutie initiala in zonele in care acestea au fost desfacute;- refacerea hidroizolatiei in zone compromise;- inlocuirea ferestrelor duble de lemn cu tamplarie cu ferestre termoizolatoare cu toc PVC, avand rezistenta termica minima de R'≥0,52m2·K/W, dotate cu fante de circulatie naturala controlata a aerului intre exterior si spatiile ocupate;- inlcuirea usii de intrare in cladire, in zona de apartamente, cu usa termoizolatoare avand rezistenta termica minima de R'≥0,52m2·K/W-desfacere dalelor de trotuar de protectie in jurul cladirii, urmat de aplicarea sistemului de termoizolatie la soclu, si de refacerea trotuarului de protectie.

Lucrari de finalizare:

- demontarea schelelor si utilajelor, in paralel cu refacere zonelor de ancorarare si montaj a acestora- refacerea zonelor afectate de organizarea de santier.Toate cerintele expuse de normative, legislatie, hotarari ale autoritatii locale, standarde referitoare la activitatea din domeniul constructiilor vor fi respectate. Toate cerintele, care sunt cuprinse in urmatorul caiet de sarcini si in planurile model anexate, trebuiesc executate. De asemenea, toate performantele, care sunt necesare realizarii, functionarii corespunzatoare a intregului obiect, trebuiesc executate, chiar daca in documentele de mai sus, nu sunt prezentate separat, expres. Documentatia care sta la baza autorizatiei de constructie si avizele centrelor de constructie si avizele centrelor de specialitate, precum si cerintele furnizorilor de utilitati trebuiesc respectate in executie. Executantul va asigura pe parcursul executiei toate documentele necesare pentru Cartea constructiei, concomitent cu desfasurarea executiei. Documentele pentru “Cartea tehnica” a constructiei se vor pastra separat de documentele folosite pentru executie. Ele vor putea fi prezentate oricand beneficiarului sau reprezentantilor Inspectiei de Stat pentru Constructii, Urbanism si Amenajarea Teritoriului.





INSTRUCTIUNI SI DISPOZITII

Pentru prezentul proiect, vor fi aplicabile normele si reglementarile in vigoare din Romania. In absenta unor norme sau reglementari specifie, se vor aplica normele europene. In orice caz, se vor respecta:- Legea 50/1991 si modificarile ulterioare cu privire la Autorizarea de Constructie;- Legea 10/1995 cu privire la Calitatea in Constructii, inclusiv corecturile tehnice si prescriptiile de aplicare;- Legea 137/1995 cu referire la Protectia Mediului;- Legea 319/14.07.2006 pentru Securitatea si Protectia Muncii inclusiv Normele Metodologice din 11.10.2006, precum si HG300 din 02.03.2006, reprezentand cerintele minimale;Executantul va monitoriza controlul asupra furnizorilor, producatorilor, serviciilor, conditiilor de santier, calificarii muncitorilot, etc. pentru a asigura respectarea regulamentului privind certificarea de conformitatea a calitatii produselor folosite in constructii. Se vor respecta instructiunile producatorilor inclusiv ordinea operatiilor de montaj. In cazul in care instructiunile producatorilor sant in contradictie cu legislatia in vigoare sau cu documentele contractuale se vor cere beneficiarului clarificari inainte de inceperea lucrarilor. Se vor respecta standardele specificate. Lucrarile se vor executa de catre muncitori calificati. Se vor respecta tolerantele prevazute in proiect. Se va verifica permanent prin masuratori respectarea tolerantelor prevazute si se va anunta beneficiarul in cazul depasirii lor. Nu este permisa cumularea de tolerante.

Indicativ Denumire PublicatieST 043 - 2001 Specificaţie tehnică privind cerinţele şi criteriile de performanţă

pentru ancorarea în beton cu sisteme mecanice şi metode de încercare

BC 12 - 2002

NP 050 - 1987 Norme tehnice provizorii pentru proiectarea şi executarea prinderilor cu ancore a subansamblurilor şi instalaţiilor pe elemente de beton şi beton armat

BC 4 - 1987

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 07 - Cofraje şi sprijiniri

BC 1-2/ 86

C 017 - 1982 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială

BC 1/1983

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 08- Zidării şi pereţi

BC 1-2/ 86

P 002 - 1985 Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie

BC 11/1985

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 16 - Geamuri

BC 1-2/ 86

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 18 - Cosuri vent nat

BC 1-2/ 86

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 14 -

Izolatii BC 1-2/ 86

C 107 / 0 -2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri

BC 8 - 2003

C 107 / 1 - 1997 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădiri de locuit

BC 14 - 1998

C 107 / 2 - 1997 Normativ ptr calculul coef global de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât cele de locuit

BC 14 - 1998

C 107 / 3 - 1997 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor

BC 13 - 1998





C 107 / 4 - 1997 Ghid ptr calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit

BC 14 - 1998

C 107 / 5 - 1997 Normativ privind calculul termotehnic al el de construcţii în contact cu solul

BC 1 - 1999

C 107 / 6 - 2002 Normativ general privind calculul transferului de masă (umiditate) prin el. de construcţie

BC 14 - 2002

C 107 / 7 - 2002 Normativ pentru proiectarea la stabilitate termica a elementelor de închidere ale clădirilor

BC 8 - 2003

C 142 - 1985 Instrucţiuni tehnice pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemente de instalaţii

BC 9/1985

C 203 - 1991 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de îmbunătăţire a izolării termice şi de remediere a situaţiilor de condens la pereţii clădirilor existente

BC 6 - 1991

GP 058 - 2000 Ghid privind optimizarea nivelului de protecţie termică la clădirile de locuit

BC 2 - 2002,

GT 043 - 2002 Ghid privind îmbunătăţirea calităţilor termoizolatoare ale ferestrelor la clăd civile existente

BC 5 - 2003

MP 022 - 2002 Metodologie pentru evaluarea performanţelor termotehnice ale materialelor şi produselor ptr construcţii

BC 5 - 2003

MP 037 - 2004 Metodologie privind determinarile termografice in constructii Monit p1 nrNP 048 - 2000 Normativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor

existente şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora

BC 4 - 2001

PCC 016 - 2000 Procedură priv tehnologia ptr reabilitarea termică a clădirilor folosind plăci din materiale termoizolante

BC 6 - /2001

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 14 - Izolatii

BC 1-2/ 86

NP 040 - 2002 Normativ privind proiectarea, execuţia şi exploatarea hidroizolaţiilor la clădiri.

BC 24 - 2004

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 09 - Tencuieli

BC 1-2/ 86

NE 001 - 1996 Normativ privind executarea tencuielilor umede groase şi subţiri BC 8 -1996GT 041 - 2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor

clădirilor civile BC 6 - 2003

ST 050 - 2006 Specificatie tehnica privind utilizarea adezivilor polimerici in constructii

BC 23 - 2006

GT 041 - 2002 Ghid privind reabilitarea finisajelor pereţilor şi pardoselilor clădirilor civile

BC 6 - 2003

C 047 - 1986 Instrucţiuni tehnice ptr folosirea şi montarea geamurilor şi a altor produse de sticlă în constr

BC 5/1986

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 15 - Tamplarie

BC 1-2/ 86

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de constr – Caiet 16 - Geamuri

BC 1-2/ 86

C 003 - 76 Normativ ptr executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii BC 6 -1991C 016 - 1984 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de

construcţii şi a instalaţiilor aferente BC 6 / 1985

C 056 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii

BC 1-2/1986

C 056 - 2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de instalaţii aferente construcţiilor

BC 19-20/ 04

NE 007 - 1997 Ghid privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor şi elementelor componente ale construcţiilor. Intervenţii la închideri exterioare

BC nr 13 - 97





NC 001 - 1999 Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea 10/ 1995

BC 1 - 2001

P 118 - 1999 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor BC 7 -1999

In cazul in care caietele de sarcini specifica conditii mai severe decat cele din standardele in vigoare se vor respecta cele din caietele de sarcini, in masura in care nu contravin reglementarilor in vigoare.

Executantul, dispune executarea incercarilor cerute de legislatia in vigoare inclusiv controlul de calitate. Executantul autorizat va inainta beneficiarului rapoarte indicand observatiile si concluziile inspectiilor precum si conformitatea sau neconformitatea lor cu proiectul si cu standardele in vigoare.

Executantul va asigura accesul la lucrarile inspectate si va pune la dispozitie forta de munca atunci cand este necesar atat pe santier cat si in afara santierului. Executantul va asigura prin contracte inchieate cu producatorii de materiale si echipamente prezenta unui reprezentant calificat sa supravgheze montajul si calitatea lucrarilor, punerea in functiune si reglarea utilajelor precum si instruirea personalului de exploatare. In vederea definitivarii alegerii materialelor si echipamentelor cerute din proiect, executantul va prezenta beneficiarului mostre si esantioane precum si ansambluri specifice impreuna cu dispozitivele de fixare, elemente de etansare si finisare, inainte de contractare si aprovizionare. Mostrele vor fi folosite ca elemente standard de comparatie pana la terminarea lucrarii. Este in sarcina executantului de a verifica si confirma, inainte de inceperea fiecarei lucrari a conditiilor de calitate ale lucrarii anterioare. Inceperea unei noi lucrari inseamna acceptarea conditiilor existente, beneficiarul si proiectantul general fiind exonerati de orice raspundere. Se va verifica daca lucrarea anterioara are capacitatea de a prelua incarcarile provenite de la noua lucrare. Se vor verifica conditiile speciale descrise in caietul de sarcini.

MATERIALE

Manipularea si transportul materialelor si echipamentelor se va face conform instructiunilor producatorilor. La receptia pe santier se asigura o inspectie prompta a materialelor si echipamentelor pentru a se asigura conformitatea calitatii si cantitatii. Se va preveni murdarirea, deteriorarea sau descompletarea materialelor sau echipamentelor. Depozitarea si protectia se vor face in conformitate cu instructiunile producatorului. Se vor pastra intacte etichetele si sigiliile. Atunci cand din motive intemeiate (si nu din vina executantului) este necesara inlocuirea unui material sau echipament cu altul decat cel prevazut in proiect, executantul va intocmi o cerere catre beneficiar cu cel putin 15 zile inainte de data stabilita pentru inceperea lucrarilor. Fiecare cerere trebuie sa contina toate informatiile necesare privind caliltatea produsului si conformitatea cu proiectul. Garantia pentru produsul inlocuit va fi cel putin egala cu cea pentru produsul initial. Toate materialele si echipamentele propuse ca inlocuitor vor fi agrementate conform normelor in vigoare. Executantul va efectua schimbarile care decurg din inlocuirea unui material asupra celorlalte lucrari fara obligatii financiare suplimentare fata de beneficiar si fara prelungirea duratei de executie.





CAIET DE SARCINI1. IZOLATII TERMICE LA PERETI SI TENCUIELI SUBTIRI

La baza acestui capitol, stau plansele tehnice cu detaliile de executie aferente izolatiilor termice, din borderoul de piese desenate a lucrarii.

1.0. PREVEDERI GENERALE

Prevederile acestui capitol se refera la toate tipurile de izolatii termice ca izolatii la pod, terase, pereti, plansee peste spatii neincalzite sau pardoseli aplicate pe sol. In cazul in care elementele de constructie nu asigura capacitatea de izolare termica normata, aceasta este completata printr-un strat prevazut special termoizolant in elementele de structura ale elementului de constructie executat. Izolarea termica a elementelor de constructie se realizeaza in scopul asigurarii climatului interior impus de cerintele minimale de confort ale imobilelor, in functie de destinatia acestora. Alegerea alcatuirii elementelor de constructii termoizolate se face pe baza dimensionarii higrotermice in scopul realizarii:- rezistentei la transfer termic minim necesara, a diferentei dintre temperatura aerului si temperatura suprafetei interioare a elementului de constructie si a evitarii formarii condensului pe suprafata acestor elemente;- stabilitatii termice necesare, pentru limitarea oscilatiilor temperaturii pe suprafata interioara a elementelor de constructie;- rezistenta necesara la difuzia vaporilor de apa, pentru limitarea condensarii acestora in structura, elementelor de constructii;- rezistenta la permeabilitatea aerului, pentru a limita diminuarea capacitatii de izolare termica, datorita infiltratiilor de aer;- limitarea la minim a pierderilor de caldura prin puntile termice si a evitarii fenomenului de condens la nivelul acestora.

Notatii si Abrevieri: In cadrul prezentului caiet de sarcini se vor utilize urmatoarele notatii si abrevieri: ETICS : External Thermal Insulation Composite Systems;RTE : Responsabil Tehnic cu Executia;CQ : Controlul calitatii.Note Explicative: Specificatiile tehnice contin date din standardele si normativele mentionate la capitolul 1.1;

Detaliile tehnice si imaginile prezentate mai jos pot fi utilizate fara a se solicita drepturi de autor.

1.1. GENERALITATI

1.1.1 Standarde si normative de referinta

- SR EN 13499 : 2004 Produse termoizolante pentru cladiri.Sisteme compozite de izolare termica la exterior (ETICS) pe baza de polistiren expandat inclusive normativele de determinare;- SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS – Specificaţie.- ETAG 004 Ghid pentru agrementarea tehnica europeana a sistemelor ETICS;





- C107-2005 – Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor (Publicat în Monitorul Oficial, pI, nr.1.124 bis/13.12.2005);- NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performanţelor termo-higro-energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente, în vederea reabilitării şi modernizării lor termice (publicat în broşură IPCT - ianuarie 2003, Buletinul Construcţiilor nr. 18-2003) ;- SC 007 - 02 Soluţii cadru pentru reabilitarea termo-higro-energetice a anvelopei clădirilor de locuit existente (publicat în broşură IPCT noiembrie 2002, Buletinul Construcţiilor nr. 18-2003).

1.1.2 Cerinte specifice sistemului termoizolant:

Sistemul de termoizolatie utilizat la executia lucrarilor de termoiozlare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :- Sistemul trebuie sa fie complet, livrat de catre un singur producator;- Sistemul trebuie sa fie agrementat atat in Romania cat si in Comunitatea Europeana;- Componentele sistemului sa fie livrate cu toate documentele de calitate aferente;- Sistemul sa fi fost utilizat la cel putin 100.000 mp de fatade in Romania;- Durata minima in exploatare a primului sistem livrat sa fie de minim 5 ani.Producatorul sistemului trebuie sa respecte urmatoarele criterii:- Sistemul de management al calitatii implementat;- Sa asigure instructajul echipelor de montaj;- Sa asigure consultanta tehnica in santier;- Sa asigure urmarirea executiei pe faze de lucrari;- Sa intocmeasca si sa asigure cartea tehnica a sistemului aplicat la lucrarea respective;- Sa puna la dispozitia constructorului si a beneficiarului toate documentele de calitate pentru produsele aplicate.

1.1.3 Cerinte specifice executantului:

Executantul lucrarilor de termoizolatie va fi ales in baza indeplinirii urmatoarelor criterii :- Companie cu obiect de activitate constructii civile;- Existenta personal calificat : maistru constructii si minim 20 muncitori calificati;- Certificare de la producatorul sistemului ETICS;- Lucrari de referinta – experienta anterioara pe termoizolatii;- Schela si scule in dotare;- Sa asigure garantie de buna executie in conformitate cu specificatiile producatorului dar nu mai putin de 3 ani;- Sistem de management al calitatii implementat;- Existenta personal TESA;- Alocarea pentru aceasta lucrare a unui responsabil de lucrari, de preferinta inginer constructor sau maistru constructor;- Asigurarea unui RTE si CQ pentru aceasta lucrare care sa urmareasca respectarea documentatiei tehnice pentru executie si legislatia in vigoare.

1.1.4 Cerinte specifice beneficiarului:

- Sa puna la dispozitia executantului frontul de lucru;- Sa angajeze o persoana calificata (diriginte de santier atestat) care sa asigure monitorizarea executiei lucrarilor de termoizolatie; Caiet de sarcini arhitectura 8




- Sa asigure sursa de apa si current;- Sa se asigure de buna cooperare a tuturor proprietarilor;- Sa solicite din partea producatorului toate documentele de calitate, precum si cartea tehnica a lucrarii care se va atasa la proiectul tehnic de reabilitare termica.

1.1.5 Masuri de tehnica si securitate a muncii

Se vor respecta cu stricteţe măsurile suplimentare, specifice operaţiunilor de termoizolare suplimentară a pereţilor exteriori, cerute şi consemnate în procesele verbale de instruire şi asistenţă tehnică de către furnizorul sistemului termoizolant. La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile generale si cele specifice din normativele republicane de protectia muncii la lucrarile de constructii-montaj. Pe toata perioada de executie se vor respecta prevederile cuprinse in Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii aprobat cu ordinal MLPAT nr 1993 publicat in Buletinul Constrctiilor nr. 5-6/1993 Se considera ca masurile de protectia muncii necesare pentru prezenta lucrare sunt masuri curente in activitatea unitatilor de constructii-montaj, tehnologiile si conditiile de executie fiind uzuale.

1.1.6 Urmarirea in exploatare

Se va solicita constructorului garanţie a lucrărilor pentru durata maximă stabilită de furnizorul sistemului termoizolant în condiţiile aplicării în integralitate şi punere în operă si în conformitate cu prescripţiile cuprinse în fişele tehnice puse la dispoziţia executantului. Se vor semnala de către utilizatori prin intermediul beneficiarului, proiectantului şi executantului toate fenomenele neconforme cu garanţia oferită: deteriorări ale finisajului, desfaceri ale stratului termoizolant, apariţia condensului la pereţi, evidenţierea punţilor termice, etc.

1.2. MATERIALE SI PRODUSE

1.2.1 Componentele sistemului

Elementele componente ale sistemului de termoizolatie sunt:- Adeziv pentru polistiren;- Polistiren expandat;- Dibluri de fixare;- Masa de spaclu pentru armare;- Plasa din fibra de sticla;- Accesorii ca de ex: profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de etansare etc.);- Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar.





Adezivul pentru lipirea placilor termoizolante trebuie sa fie un mortar pe baza de ciment, aditivat, care sa adere la toate tipurile uzuale de materiale de constructie cat si la polistiren. Cerinta este ca aderenta adezivului sa fie mai mare decat rezistenta interna la rupere a polistirenului care este de 0,08N/mm2. Se impune folosirea unui adeziv cu aderenta de min 0,1N/mm2. Metoda de verificare in santier: pentru a verifica acest aspect se lipesc mostre de polistiren de 10x10 cm si dupa 7 zile se incearca smulgerea. Daca ruperea se face in polistiren, atunci adezivul este potrivit. Daca ruperea se face in zona de lipire atunci adezivul nu indeplineste cerintele pentru utilizarea in cadrul sistemului. Adezivul pentru polistiren trebuie sa asigure o aderenta de min 0,1 N/mm2.

Placile de termoizolatie a) Pentru pereţii de faţadă - plăci din polistiren expandat ignifugat pentru faţade cu rezistenţa la

tracţiune > 150 kPa, densitate de 15-18 kg/m3 şi conductivitate termică λ=0,040 W/mK. Grosimea plăcilor este precizata in memoriile tehnice, in plansele cu detaliile de executie si in listele cu cantitati de lucrari. Vor fi admise abateri dimensionale ale plăcilor de max. 0,4% şi contracţii sub influenţa factorilor climatici de max.0,2%. Conform SR EN 13163 – 2003 „Produse termoizolante pentru clădiri. Produse fabricate din polistiren expandat EPS – Specificaţie.”, pentru pereţi se prevede EPS – L1 – W2 – T2 – S2 – P4 – DS(N)2 – DS(70)1 – TR150 – BS100.

b) Pentru termoizolarea soclurilor, în vederea realizării unei rezistenţe sporite la şoc – se utilizează plăci din polistiren expandat sau extrudat, cu suprafaţa striată cu densitate de 28-30 kg/m3. Grosimea plăcilor este precizata in memoriile tehnice, in plansele cu detaliile de executie si in listele cu cantitati de lucrari. Abaterile dimensionale ale plăcilor se vor încadra în limitele acceptate pentru plăcile de polistiren expandat.





Elementele de fixare mecanica Fixarea suplimentară a plăcilor termoizolante se realizează cu ajutorul diblurilor. Modul de dibluire se va face in functie de tipul stratului suport, forma constructiei, si materialul termoizolant. Se vor respecta cerintele ghidului european ETAG 014 pentru categoriile de utilizare. Categorii de utilizare conform ETAG 014:

Categoria A: Beton normal Pe lângă adeziv, pe beton este necesară ancorarea mecanică. Excepţie: Niciuna. Categoria B: Zidărie din cărămizi pline Pe lângă adeziv, pe cărămizile pline este necesară ancorarea mecanică. Categorie folosire C: Zidărie din cărămizi cu goluri Pe lângă adeziv, cărămizile cu goluri fac necesară ancorarea. Categorie folosire D: Beton agregat uşor Pe lângă adeziv, betonul agregat uşor face necesară ancorarea. Excepţie: Niciuna.Categorie folosire E: Beton celular autoclavizat (BCA)

Pe lângă adeziv, BCA face necesară ancorarea. Recomandarea tipurilor diblurilor si lungimile de ancorare sunt cuprinse in tabelul de mai jos:

Grosimea izolaţiei Strat suport Tip diblu Lungimea minimă de ancorare< 10 cm Beton, cărămidă plină 1a, 1b, 2a min 25 mm>10 cm 1b, 2a min.25mm< 10 cm Cărămidă cu goluri 1a, 1b, 2a min. 25 mm*>10 cm 1b, 2a min. 25 mmToate grosimile BCA 2a min. 65 mmToate grosimile Plăci fibrolemnoase 2b 30-40 mm

Legenda: – diblu prin batere : 1a – cui de plastic 1b – cui metalic

- diblu prin inşurubare: 2a – şurub cu diblu 2b – şurub pentru lemn simplu + rozetă Observaţii: *ancorarea trebuie sa se facă obligatoriu în primul perete al cărămizii

Numărul diblurilorNumărul diblurilor ce trebuie să fie instalate (conform ETAG) depinde de:-forta caracteristică de smulgere din suport-forta de smulgere prin izolaţie-viteza vântului-înălţimea construcţiei-zonă geograficăDeoarece sarcina dată de presiunea vântului este mai mare la marginile clădirii decât în perimetrul ei, la dibluire se face distincţie între:-dibluirea în câmp-dibluirea la margini.

Numărul de dibluri în câmp





Până la înălţimea de 50 m trebuie să existe minim 6 dibluri / m2. Peste înălţimea de 50 m, trebuie să se efectueze probe statice pentru determinarea numărului de dibluri.

Numărul de dibluri la margini Zona care se considera margine depinde de înălţimea construcţiei h şi de lungimea construcţiei

l. Înălţimea construcţiei h ≥ l Zona de margine reprezinta 10% din inaltimea clădirii, cel puţin 1m şi maximum 2m de la

margine spre interior. Înălţimea construcţiei h ≤ l

Zona de margine reprezinta 10% din lungimea clădirii, cel puţin 1m şi maximum 2m de la margine spre interior. TerenulI. Teren deschis, obiect izolat, puterea vântului nu este redusă de cladiri inconjuratoare.II. Puterea vântului este uşor redusă de obiectele dimprejur (pădure, case <10m etc.). Clădiri risipite.III. Puterea vântului este puternic redusă de obiectele dimprejur. (in orase unde sunt aglomerari de cladiri)

Tabelul 1: Numărul de dibluri pe zona de margine a fost calculat pentru o valoarea caracteristică de smulgere ≥ 0,8 KN/ diblu Schema de ancorare in T in cazul placilor din polistiren expandat :





Masa de spaclu pentru armare Pentru realizarea masei de spaclu se va utiliza un adeziv pe baza de ciment cu aderenta foarte buna la polistiren, min 0,1 N/mm2. Suplimentar, adezivul utilizat pentru realizarea masei de spaclu trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :- Armare cu fibre pentru a impiedica fisurarea- Rezistenta la socuri- Grad de impermeabilitate ridicat .Absorbtia de apa la suprafata < 0,5 kg/(m2 h0,5)

Plasa din fibra de sticla Plasă din ţesătură din fibră de sticlă rezistentă la mediul alcalin, cu rol de armare a masei adezive de şpaclu, cu parametrii mecanici ridicaţi .Pentru zone cu actiuni mecanice deosebite (soclu, parter) se prevede armare dublă.

Accesorii (profile de colt, profile de legatura, profile pentru rosturi de dilatatie, benzi de etansare, etc.):- Profil de soclu - cu rol de susţinere a sistemului termoizolant al pereţilor.Profilul se montează prin prindere mecanică cu dibluri şi este prevăzută cu lăcrimar pentru scurgerea apelor din precipitatii. - Profilul de colt - pentru armarea suplimentară a muchiilor şi rectiliniaritatea acestora. Asigură o rezistenţă suplimentară la solicitări mecanice.- Profilul cu picurator – asigura scurgerea apelor de pe verticalele fatadelor. Se va monta pe toate laturile orizontale de la partea superioara a golurilor de tamplarie si la toate celelalte muchii ce raman suspendate





- Profilul de contact cu tamplaria – asigura etansarea in zona de contact a tamplariei cu termosistemul, evitand penetrarea apei in masa de spaclu din zona de contact. Mai mult asigura o suprafata adeziva pe care se va aplica folia de protectie pentru ferestre.- Etansarea rostului dintre tamplarie si perete.Aceasta zona este una foarte sensibila, asupra carei actioneza o serie intreaga de factori atmosferici, deplasari relative, greutatea ferestrei, deplasari in structura constructiei. Trebuie sa fie asigurata termo si fonoizolarea rostului dar si impermeabilitatea si capacitatea de difuzie a acestuia. Se va utiliza sistem pe baza de benzi precomprimate impermeabile si folii de tip Ceresit Winteq sau similar care are ca scop sa regleaze perfect difuzia vaporilor in zona de contact a tamplariei si sa asigure o etansare perfecta a acesteia.

Tencuiala decorativa, inclusiv amorsa si vopsea de protectie daca este necesar Stratul final de finisaj asigura protectia sistemului impotriva intemperiilor si solicitarilor mecanice, avand si rol decorativ, fiind alcatuit din amorsa si tencuiala decorativa. Se va utiliza tencuiala decorativa gata preparata sub forma de pasta in galeti tip Ceresit sau similar Pot fi utilizate tencuieli decorative acrilice, silicatice sau siliconice. Grosimea minimă a tencuielii decorative este de 1,5 mm la tencuielile gen praf de piatra şi de 2 mm la tencuielile cu aspect gen scoarta de copac.Daca este necesara o vopsire suplimentara, vopseaua trebuie sa fie o componenta a sistemului, sa fie compatibila cu celelalte componente din sistem. Folosirea amorsei se va face conform indicatiilor producatorului.

Culorile stratului de tencuiala decorativa nu trebuie sa fie prea intunecate. Datorita efectului ridicat de izolare termica a ETICS, stratul superior de tencuiala decorativa se va incalzi mai mult decat cel al fatadelor neizolate. Rezultatele posibile sunt tensiuni termice iar consecintele sunt aparitia de crapaturi. Din aceasta cauza valoarea de referinta a gradului de reflexie a luminii nu trebuie sa fie mai mica de 30. Valoarea coeficientului de reflexie a luminii pentru fiecare culoare, trebuie stipulata obligatoriu in catalogul de culori al producatorului.

Important !!! Se admit numai produse agrementate în sistem, procurate de la acelaşi furnizor. Elementele componente ale sistemului termoizolant trebuie să fie compatibile între ele şi verificate în sistem conform ghidului de agrementare european ETAG 004. În privinţa comportării la foc sistemul trebuie să se încadreze în Euroclasa B-S2,d0.

1.2.2 Transport si depozitare Transportul materialelor se va face in mod obligatoriu cu autoutilitare copertate. Pentru o buna organizare de santier, este de asemenea importanta depozitarea corespunzatoare a elementelor componente ETICS, in conformitate cu specificatiile tehnice ale producatorului. Toate produsele vor fi depozitate fara a fi afectate de inghet, apa, umiditate ridicata si influenta directa a radiatiilor solare. Depozitarea materialelor se va face in spatii inchise ferite de umiditate si la temperaturi mai mari de 5 grade. Elementele componente vor fi depozitate pe şantier astfel încât să fie ferite de factori atmosferici, îngheţ şi degradări din solicitări mecanice. Plăcile termoizolante vor fi ferite de radiaţiile ultraviolete. Produsele nu vor fi asezate direct pe suport, ci pe un esafodaj improvizat astfel incat sa se asigure ciculatia aerului

1.2.3 Executia lucrarilor

1.2.3.1 Operatiuni pregatitoare Caiet de sarcini arhitectura 14




Înainte de începerea lucrului, suprafaţa faţadei, unde se va monta sistemul, se va alinia orizontal şi vertical

Toate suprafeţele care ramân vizibile, atât la partea superioara şi inferioară a sistemului ETICS şi care nu sunt închise cu profile corespunzătoare, vor fi protejate cu un strat de masă de şpaclu armată.

Stratul termoizolant trebuie inchis complet pentru a evita expunerea sistemului la umezeală, insecte, rozătoare etc., sau în cazul unui incediu, la flacără directă. Montarea sistemului termoizolant nu va incepe inainte de:- încheierea lucrărilor de pe terase şi atice şi instalaţii de scurgere a apelor pluviale. Strapungerile in sistemul termoizolant sa fie executate astfel incat sa asigure etansarea corespunzatoare;- Existenţa specificaţiilor (detaliilor) clare pentru toate racordurile si terminatiile sistemului;- Montarea tocurilor de ferestre si usi, precum si a elementelor ce penetreaza sistemul cum sunt conducte, suporti etc;- protejarea tâmplăriilor şi ferestrelor cu folie din PVC pentru prevenira stropirii sau pătării;- Protejarea suprafetelor ce nu vor fi acoperite cu finisaj, cum sunt sticla, lemnul, aluminiu, solbancurile, trotuarele cu folii corespunzatoare;- Acoperirea cu elemente de protectie a suprafetelor orizontale cum ar fi aticele, coronamentele zidurilor, cornisele etc., astfel incat sa impiedice infiltrarea apei in spatele sistemului termoizolant in timpul si ulterior executiei;- Montarea instalaţiilor exterioare a căror execuţie ulterioară poate afecta finisajul, eventual mutarea pozitiei conductei pentru gaze si a dispozitivelor exterioare ale instalatiei de climatizare;- Realizarea lucrărilor de pregătire a suportului - suportul se va verifica cu grijă, se va curăţa, se vor elimina porţiunile de tencuială existentă eventual exfoliate sau fără capacitate portantă şi de aderenţă insuficientă (vezi cap urmator);- Asigurarea împotriva soarelui şi ploii prin montarea plasei de faţadă, respectiv prelatelor la partea superioară a schelei;- Asigurarea impotriva umezirii ulterioare a stratului suport (umiditate ascensională).

1.2.3.2 Etape de executie

Pregatirea suprafatei suport La cladirile vechi verificarea suportului, ca si pregatirea acestuia este de mare importanta pentru fixarea sistemului termoizolant. De aceea sistemele aplicate pe astfel de suporturi vor fi fixate prin lipire si dibluire. Aplicarea unei tencuieli de nivelare a suportului, face ca suportul sa intre in categoria “suporturi tencuite” ce impune obligativitatea dibluirii. Neregularităţile mai mari de 10 mm se vor rectifica prin aplicarea unui strat de tencuială adezivă suplimentară de uniformizare, sau prin grosimi diferite ale placilor de polistiren. Denivelările mai mici de 10 mm se vor prelua prin intermediul adezivului de şpaclu la lipirea plăcilor termoizolante.Metode simple de verificare :





A. Suport din zidarie. Masuri

B. Beton. Masuri

C. Tencuieli si vopsele minerale. Masuri





D. Tencuieli si vopsele pe baza de rasina organica. Masuri

Lipirea placilor de termoizolatie

Aplicarea adezivului Adezivul trebuie aplicat pe conturul plăcii intr-un strat de aproximativ 5 cm şi in mijlocul plăcii, trei puncte cu dimensiunea cel puţin cât o palmă. Cantitatea de adeziv depinde de planeitatea suprafatei suport şi de grosimea stratului de adeziv (după ghidul de aplicare al producătorului). Suprafaţa de aderenta trebuie să fie de cel puţin 40% In cazul suprafeţelor suport plane, se recomanda utilizarea metodei de lipire pe întreaga suprafaţa a plăcii, utilizând pentru splicarea adezivului un fier de glet din inox cu dinţi de 10 x 10 mm.





Dispunerea placilor de termoizolatie Se montează profilul de soclu cu ajutorul diblurilor metalice la fiecare 30 cm. Abaterile de planeitate ale peretelui vor fi compensate prin intercalarea de distanţieri între profil şi perete, îmbinările dintre profile se vor realiza cu ajutorul pieselor de legătură.

Montarea plăcilor se va face începând din zona de soclu, de jos în sus, în rânduri orizontale, cu latura mică a plăcii termoizolante dispusă pe înălţime. Plăcile se vor dispune fara rost, evitând pătrunderea adezivului între rosturi. Spaţiile formate datorită toleranţei dimensiunii panoului trebuie umplute cu material izolant din spuma poliuretanica.

Rosturile verticale dintre plăci se vor dispune întreţesut decalate cu o jumătate de placă. La colţuri şi la îmbinarea cu alte părţi ale construcţiei se vor folosi numai panouri întregi sau

jumătăţi de panouri interconectate. Panourile termoizolante trebuie sa depaseasca zonele terminale (ex. Zone de colt) iar surplusul de material se va indeparta numai dupa uscarea completa a adezivului

Panorile cu colţuri sau margini rupte nu se vor folosi. Îndreptarea marginilor nu este permisă decât după ce uscarea adezivului este completă. În

zona golurilor de ferestre sau uşi, rosturile dintre plăci nu trebuie să fie în prelungirea muchiilor golurilor.





La modificarea structurii suprafetei suport, se va evita ca rosturile din suprafata suport sa se suprapuna cu rosturile placilor termoizolante. Trebuie păstrată o decalare de cel puţin 10 cm cu placile termoizolante. Rosturile de dilataţie ale structurii trebuie pastrate si in sistemul de termoizolatie prin montarea unor profile de dilatatie. Montarea diblurilor Diblurile se montează la 24 ore după lipirea plăcilor, după întărirea suficientă a adezivului de lipire. Se realizează găuri cu burghiul de 8 mm. Alegerea diblurilor se va face în funcţie de tipul materialului din care este alcătuit peretele, vezi cap 1.2.1. Talerele diblurilor trebuie îngropate până la faţa exterioară a plăcilor de polistiren iar adânciturile rezultate se vor nivela cu adeziv pentru masa de şpaclu.

Aplicarea masei de spaclu armata Stratul armat se realizeaza la cel putin 3 zile dupa lipirea placilor de termoizolatie, dupa ce suprafata polistirenului a fost curatata de praful rezultat din slefuire. Realizarea nu se poate face mai tarziu de 3 luni de la lipire, in cazul in care operatia a fost facuta in sezonul primavara – vara. Eventualele neplaneitati locale ale suprafetei se vor corecta dupa intarirea adezivului printr-o slefuire cu hartie abraziva; deşeurile rămase in urma şlefuirii se îndepărtează cu grijă. Suprafaţa placilor se îngălbeneşte din cauza radiaţiilor ultraviolete; stratul superficial degradat (de culoare galbena) se va indeparta inaintea aplicarii masei de spaclu pentru armare. Zonele cu tensiuni suplimentare (colţurile ferestrelor) se armează suplimentar in prealabil cu ştraifuri prinse cu adeziv pentru masa de şpaclu. Colţurile golurilor de fereastră se vor arma suplimentar cu ştreif-uri din ţesătură din fibre de sticlă, montate la 450C (20/35 cm), înainte de armarea generală. Intradosul colţurilor ferestrelor se armează suplimentar cu ştraifuri din plasă din fibra de sticlă.





Armarea generala se incepe prin aplicarea unui strat de adeziv pe inaltimaea fatadei, dar nu mai mult de 1 m latime. Imediat dupa aplicarea stratului de adeziv se aseaza plasa din fibra de sticla, apoi se da un alt strat de adeziv, urmand ca aceasta sa fie in totalitate inglobata in adeziv. Plasa nu se aseaza direct pe polistiren. Se aplica prin suprapuneri de latime 10 cm. Aceste suprapuneri nu trebuie sa coincida cu rosturile panourilor de polistiren. Plasa trebuie suprapusa pe 10 cm in ambele parti. In zona soclului si a placilor de parter se aplica doua straturi de plasa.

La muchiile clădirii şi adiacent ferestrelor se vor aplica profile metalice de colţ din PVC sau aluminiu, cu plasă din fibră de sticlă integrată.

In zonele de contact cu tamplaria, la rosturile de dilatatie si in zonele cu picurator se vor monta profile speciale inainte de armarea generala Caiet de sarcini arhitectura 20




După uscare (24 h) masa de şpaclu se va şlefui fără deteriorarea plasei din fibră de sticlă, pentru nivelarea urmelor de la fierul de glet.

Aplicarea finisajului Tencuiala se aplica la cel putin 3 zile si la maximum 3 luni de la lipirea panourilor de polistiren. Amorsarea se execută peste masa de spaclu cu trafaletul sau cu bidineaua pe toată suprafaţa ce urmează a se finisa. După grunduire suprafeţele trebuie să aibă o culoare uniformă.

Dupa uscarea grundului se aplica stratul de tencuiala ce se niveleaza la dimensiunea granulelor cu o gletiera dreapta. Cand materialul nu se mai lipeste de gletiera, se poate trece la texturarea suprafetei. Stratul final se va realiza din tencuiala acrilica, siliconica sau silicatica. Pentru a nu aparea planuri vizibile de contact intre un strat uscat si unul proaspat, lucrarea se executa cu un numar suficient de muncitori ce pot realiza un strat continuu si uniform pe toata suprafata. Procedeul de uscare a tencuielii consta in evaporarea apei si hidratarea liantului. Acest proces dureaza mai mult la o temperatura mai mica si o umiditate mai mare. Sistemul de finisaj nu se aplică la temperaturi de sub +50 C sau pe suport îngheţat, la temperaturi de peste 300 C şi cu acţiunea directă a razelor solare sau ploii.

Faţada va fi protejată de acţiunea directă a razelor solare, de acţiunea ploii şi vântului puternic, cu plasa de protecţie. 1.2.3.3 Prevederi constructive Aplicarea sistemului termoizolant este interzisă la temperaturi sub +50C (suport, material şi temperatură în aer) iar la tencuiala silicatică sub +80C. De asemenea, nu se aplică sistemul pe ploaie (fără măsuri de protecţie) în condiţiile în care există riscul apariţiei condensului (chiar în fazele de întărire şi uscare). Plăcile termoizolante se vor aplica numai pe suporturi uscate. Înainte de începerea lucrărilor, se face o probă de lipire pentru a stabili dacă suportul este corespunzător (vezi cap 12.1 verificarea in santier a adezivului). Este interzisa adaugarea de aditivi in oricare dintre elementele sistemului. La montarea schelei se va acorda o atentie deosebita ca schela sa fie montata la o distanta corespunzatoare de fatada, lungimea ancorelor sa fie corelata cu grosimea sistemului, iar ancorele sa fie montate cu panta catre exterior. Lucrarile nu vor fi demarate, daca schela nu este montata pe o latura completa a fatadei. Este absolut necesara protectia fatadei cu plasa, impotriva factorilor atmosferici.

1.2.4 Monitorizarea executiei Executia va demara dupa instruirea in prealabil a executantului de catre firma producatoare a sistemului. Monitorizarea se va face pe faze determinante conform tabelului de mai jos, iar la fiecare faza se vor face PV de lucrari ascunse. Se vor consemna toate neregularitatile aparute pe durata executiei, si, in acest caz antreprenorul va instiinta imediat beneficiarul (dirigintele de santier).





1.2.5 Curatirea si Protectia lucrarilor Dupa finalizarea lucrarilor trebuie indepartate ambalajele utilizate si foliile de protectie de pe tamplarie. De asemenea trebuiesc facute retusurile in zonele de prindere a schelei. Lucrarile de termoizolatie trebuie protejate de praf pe durata santierului.

1.3. RECEPTIA LUCRARILOR

Inainte de inceperea lucrarilor de izolatii termice se verifica:- certificatele de calitate pentru produse si procedee noi;- proces verbal de primire a materialelor pe santier;- proces verbal de verificare a lucrarilor ce devin ascunse pentru suportul pe care se aplica izolatiile.

Se verifica daca:- calitatea materialelor livrate si corespondenta lor cu prevederile proiectului. Inlocuirea unor materiale se poate face numai cu acordul scris al beneficiarului, proiectantului si verificatorului de proiect;- materialele folosite inainte de punerea in opera prin masurarea dimensiunilor geometrice, umiditatii, etc., corespund cu prevederile din normele tehnice in vigoare (standardele de produs) neputand fi utilizate daca prezinta abateri peste cele admisibile;- in cazul in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de planeitate, forme, racordari, umiditate, etc., precum si montarea in prealabil a unor piese, dispozitive sau a unor straturi de protectie, anticorozive sau bariere contra vaporilor, aceste verificari suplimentare se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de izolatie termica;- conditiile de mediu.

Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica daca:- termoizolatiile care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate din elemente intregi sau din fractiuni taiate cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele sa nu depaseasca limita admisa;- densitatea aparenta a materialelor de baza si auxiliare ca si grosimile placilor sau blocurilor sa corespunda prevederilor proiectului;- deschiderea rosturilor sa fie de minim 2 mm;- nu s-au produs goluri in si intre placi;- s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice prevazute in proiect;- barierele contra vaporilor sa fie continue si sa fie executate elementele de acoperire demontabile acolo unde este cazul;- asezarea placilor sa fie uniform, sa se respecte grosimea indicata in proiectul tehnic, si sa nu prezinte denivelari care sa influenteze negativ calitatea straturilor de protectie a izolatiei.

La terminarea lucrarilor se efectueaza receptia calitativa pe faza de lucrari in cadrul careia:- se va examina frecventa si continutul actelor de verificare pe parcursul lucrarilor, comparandu-le proiectul si prescriptiile tehnice respective iar abaterile sa se incadreze in prescriptiile tehnice respective sau ale agrementului tehnic;- se va verifica modul de executie al comunicarii cu atmosfera al termoizolatiilor prin deflectoare, fante sau alte dispozitive prevazute in documentatia tehnica.





Recepţia lucrărilor se efectuează in conformitate cu prevederile normativului C 56-85 “Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente”. Recepţiile (preliminară, finală) se vor face numai în condiţiile existenţei tuturor documentelor ce atestă calitatea fiecărei faze de lucrări verificate pe parcursul execuţiei.

1.3.1 Comisia de receptie La receptia lucrarilor, vor participa : Dirigintele de santier, Beneficiarul, Reprezentantul executantului impreuna cu RTE si CQ, Proiectantul si Inspectoratul de Stat in Constructii. Receptia va fi facuta in baza unui Proces Verbal de Receptie

1.3.2 Tolerante admisibile Toleranţe de planeitate ale stratului final

1.3.3 Procesul verbal de receptieSe va intocmi de catre executant si va fi semnat de care Comisia de Receptie.

1.3.4 Remedieri In cazul in care trebuiesc facute remedieri, acestea vor fi facute de catre executantul lucrarii in termene stabilite de comun acord cu reprezentantul beneficiarului. Remedierile nu vor dura mai mult de 2 saptamani de la data semnalarii acestora.

1.3.5 Masuratori si decontare Masuratorile se vor face in baza listelor cu cantitati de lucrari realizate de proiectantul lucrarii. Situatiile de lucrari intocmite vor fi verificate si aprobate de catre dirigintele de santier.

1.4. GARANTII

a)Garantia producatorului Garantia producatorului trebuie specificata in documentele de calitate ale sistemului de termoizolatie. Garantia minima pentru sistemul de termoizolatie trebuie sa fie de 20 ani. Producatorul va pune la dispozitia Beneficiarului toate documentele de calitate, odata cu cartea tehnica a sistemului de termoizolatie si cu garantia sistemului. b)Garantia executantului Garantia de buna executie a lucrarilor este acordata in mod obligatoriu de catre executant si este de min. 3 ani.

1.5. EXPLOATAREA LUCRARILOR

1.5.1 Conditii de exploatare Lucrarile vor fi exploatate conform specificatiilor producatorului. Orice interventie asupra fatadei, cum ar fi montarea de aparate AC, suporti, montare obloane, schimbat tamplarie trebuie sa se faca sub indrumarea proiectantului si numai cu firme specializate. De asemenea producatorul sistemului va fi consultat. In fiecare an, in perioada Martie-Aprilie se va verifica starea fatadei. Orice problema va fi semnalata imediat executantului care va anunta si producatoarul sistemului de termoizlotie.Pentru asigurarea eficientei termoizolatiei se va urmari periodic (primavara si toamna) starea hidroizolatiilor, sau a invelitorilor de orice fel, remediindu-se de indata deficientele constatate,





pentru a nu se ajunge la infiltratii de apa, in termoizolatie. In cazul constatarii umezirii termoizolatiei se va analiza gravitatea si intinderea degradarii si se va inlocui suprafata deteriorata de catre specialisti. La fiecare 5 ani, se recomanda vopsire integrala a fatadei. Vopseaua va fi achiztionata in mod obligatoriu de la furnizorul sistemului pentru a asigura compatibilitatea.

1.5.2 Daune si solutii de remediere Daunele aparute in timpul exploatarii vor fi semnalate imediat de catre Beneficiar atat Executantului cat si Producatorului sistemului de termoizolatie. Beneficiarul impreuna cu executantul si producatorul stabilesc cauza generatoare, si solutia de eliminare a acesteia. De asemenea se va stabili cine va prelua costurile reparatiei.





Indicatii de montaj: Perforare prin materialul izolant pană in materialul - suport. Se introduce ancora in gaură, pană cand talerul stă fix pe materialul termoizolant. Fixarea diblului se realizeaza prin baterea cuiului.

Instructiuni de verificare la tractiune: Ancorele montate se vor verifica in procent de 5% la tractiune cu presa. Daca 1% din ancorele verificate nu corespund rezistentei specificate procentul de verificare se va dubla pentru fiecare diblu necorespunzator. Se va prezenta certificatul de calitate al diblurilor folosite de constructor. Golurile se vor executa cu burghie corespunzatoare si fara percutie in cazul zidariei din blocuri ceramice. Alegerea si comanda ferma a ancorelor se face dupa sondarea straturilor existente si stablilirea pachetului de strangere.





CAIET DE SARCINI2. TAMPLARIE DIN P.V.C. SI LEMN STRATIFICAT PENTRU USI SI FERESTRE

2.1. GENERALITATI

Tamplaria existenta (care nu corespunde criteriilor de performanta din fisa tehnica de mai jos) va fi inlocuita cu tamplarie noua eificienta energetic din profile PVC cu bariera radianta, geam termoizolant prevazut cu suprafata tratata, cu emisivitate redusa „low-e”, geam cu umplutura din gaz inert – ex. Argon. Tamplaria din profile de PVC va fi executata conform planselor din documentatia de executie ca: tablouri de tamplarie, fatade, detalii, etc. Ferestrele vor avea coeficientul de transfer termic (U) minim 1.3 W/m2•K, iar cele pentru spatiile de locuit vor fi dotate cu fante de circulatie naturala controlata a aerului intre exterior si spatiile ocupate (pentru evitarea producerii condensului in jurul ferestrelor si al altor zone cu rezistenta termica scazuta). In oferta tehnica pentru tamplaria de PVC este obligatoriu sa se prezinte o FISA TEHNICA CU CARACTERISTICILE TAMPLARIE OFERTATE. In cartea tehnica a constructiei (dupa realizarea lucrarilor de interventie) pentru tamplaria de PVC este obligatoriu sa se prezinte o FISA TEHNICA CU CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE PENTRU FIECARE TIP DE TAMPLARIE IN PARTE. In calculul coeficientului termic se va tine cont de suprafata vitrata si de profilele din care este alcatuit tabloul de tamplarie (toc, montant, cercevea etc), se va specifica in procente cat la % din fereastra respectiva este rama si respectiv suprafata vitrata. Producatorul tamplariei de PVC va prezenta certificat CE al produsului.

Usile celor doua apartamente se vor inlocui cu usi noi din lemn stratificat

2.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA.

STAS 799 – 88 Ferestre şi uşi de lemn. Conditii tehnice generale

STAS 9322 – 89 Uşi şi ferestre. Clasificare si tehnologii

STAS 9317/1 – 87 Tâmplarie pentru construcţii civile şi Industriale. Ferestre din lemn

STAS 466 – 92 Usi de lemn pentru constructii civile

STAS 9317/2 – 87 Tâmplarie pentru construcţii civile, uşi de lemn. Metode pentru verificarea calitatii

STAS 5333 – 86 Ferestre, uşi de balcon, uşi interioare de lemn pentru construcţii. Formate si alcătuiri

RAL GZ 716/1 “Asigurarea calităţii ferestrelor din PVC”

Legea protectiei civile nr. 106/1996

Normele tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in cadrul constructiilor noi





2.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. CONTROLUL CALITATII. LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

2.3.1 Materiale utilizate la realizarea tamplariei PVC pentru usa exterioara si ferestre:

- Profile PVC albe - sistem tricameral cu un coeficient de transfer termic K = 1,6 W/m2K.

- Înăţimea minimă a profilelor va fi 60 mm iar grosimea pereţilor principali va fi de 3,0 mm (0,2 mm).

- Suprafeţele exterioare vizibile ale profilului vor prezenta culoare uniformă, fără întreruperi şi fără impurităţi mecanice.

- Profile de rigidizare - din oţel zincat cu grosimea de min.1,5 mm şi modul de elasticitate 250 KN/cm.

- Feroneria - fabricată din oţel inoxidabil sau aluminiu AlMgSi conform cu cerinţele RAL RG 607/3 “Asigurarea calităţii feroneriei batante şi oscilobatante”.

- Feroneria va fi montată pe profile şi verificată/ajustată. Feroneria va fi de bună calitate.

- Geam termoizolator va fi realizat din două foi de sticlă, una laminată cu grosimea de 6,38 mm la exterior şi una “float” cu grosimea de 4 mm la interior, distanţate printr-o baghetă de 16 mm dublu sigilate. Spaţiul creat între cele două foi de geam este umplut cu argon.

- Geamul nu va prezenta zgârieturi, va fi curat şi corect sigilat. Furnizorul de geam va poseda Certificat de la producătorul de sticlă cu depunere Low-E, că dispune de dotarea necesară procesării acestui tip de geam.

2.3.2 Materiale utilizate la realizarea tamplariei din PVC:

- Tocurile/profilele sunt modelate din aliaj AlMgSi 0.5 in conformitate cu DIN 1725. Acest aliaj este recomandat pentru contururi cu rezistenta mecanica ridicata. Caracteristicile mecanice se bazeaza pe norma DIN 17615. Fiecare element este alcatuit din 2 contururi inchise extrudate care, dupa tratamentul de suprafata, sunt lipite mecanic cu ajutorul a 2 benzi de fibra de sticla poliamidica armata. Se obtine astfel o cavitate cu aer stagnant. Benzile poliamidice sunt acide si rezistente la caldura (220°C). Tratarea de suprafata se face in urma izolarii.

- Baghete de ancorare pentru geamuri sunt facute din aliaj AlMgSi 0.5. Ele pot fi prinse pe toata lungimea conturului fara cleme. Geamurile se fixeaza cu banda de cauciuc satinat.

- Balamalele sunt din aliaj AlMgSi; varianta standard - anodica si contin pivoti inoxidabili 18/8 fixati intr-un tub din nailon pentru a preveni galvanizarea cu aluminiul. Balamalele pentru toate elementele care se deschid pot fi atasate, fiind mult mai eficient si rapid de utilizat evitandu-se perforarea pentru gauri.

- Inchizatorile sunt din AlMgSi, aliaj inoxidabil care nu permite coroziunea sau aliajul de aluminiu turnat GALMg3. Inchizatorile pentru partile care se deschid vor fi atasate si reglate.

- In vederea asigurarii unei bune etansari, toate contururile se prevad cu un canal inferior de scurgere (diferenta de inaltime intre marginea geamului si banda poliamidica este de cel putin 8.5 mm).





2.3.3 Materiale utilizate pentru usi interioare de lemn

Confecţiile de lemn vor fi executate conform tabelelor de tâmplărie.

a) Uşi interioare pline(Rw 40 db)- pentru acces in apartamente .

- Foaie de uşă din lemn stratificat placată pe ambele feţe cu furnir sau melamină; grosimea foii uşii min. 40 mm;

- Glafuri din lemn sau profile de lemn în linie cu arhitravele – respectiv profile metalice prefabricate vopsite;

- Feroneria aferenta tipurilor de confectie – şilduri, mânere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton (în săli de clasă şi toalete) şi cu chei (în celelalte încăperi).

a) Uşi interioare pline – pentru dormitoare ;

- Foaie de uşă din lemn; grosimea foii uşii min. 40 mm;

- Toc pentru uşă din lemn - profile prefabricate ce se livrează împreună cu foaia de uşă şi elemente de suspendare şi închidere (balamale, broască);

- Feroneria aferenta tipurilor de confectie – şilduri, mânere, balamale, cilindru pentru incuietoare cu buton (în săli de clasă şi toalete) şi cu chei în celelalte încăperi.

- de 30 cm de la bază pe ambele feţe;

b) Accesorii

- Chituri pentru canturile exterioare si interioare ale tocurilor;

- Spumă poliuretanică pentru montaj, între tocuri şi golurile unde se montează;

- Opritori pentru uşi.

2.3.4 Controlul calitatii, livrare, manipulare, depozitare

- Tâmplăria asamblată (parţial), cât şi geamul termoizolator, se vor livra in situ însoţite de certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul respectiv.

- Manipularea tâmplăriei cât şi a geamului termoizolator se va executa manual, cu atenţie. În cazul suprafeţelor vitrate foarte mari, ce implică o greutate sporită, se vor utiliza dispozitive speciale adaptate pentru ridicarea/deplasarea cu mijloace mecanizate.

- Tâmplăria/geamul termoizolator trebuie depozitate în spaţii protejate împotriva intemperiilor. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale; pentru geamul termoizolator se vor utiliza numai suporturi oblice/verticale. Depozitarea se va face astfel încât tâmplăria / geamul să nu sufere deformări care ar putea să strice sau să impiedice utilizarea.

- Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel.

Verificarea calităţii se va face pe faze:

Verificarea la livrare

Verificarea înainte de punerea în operă





Verificarea la recepţia preliminară

Se vor verifica:

existenţa şi calitatea tuturor accesoriilor metalice;

corespondenţa cu prevederile proiectului;

existenţa şi calitatea acesoriilor de prindere;

verificarea în urma depozitării / manipulării cu privire la deteriorări.

2.3.4.1 Livrare, manipulare, depozitare

Tâmplăria se livrează încheiată, pregătită pentru finisare sau gata finisată conform tabelelor de tâmplărie, însoţită de certificat de calitate şi declaraţie de conformitate emise de producătorul respectiv.

Livrarea se receptionează conform STAS 799 – 86. Şefii echipelor de montaj vor participa la recepţia tâmplăriei şi a accesoriilor.

Tâmplăria trebuie depozitată în spaţii protejate împotriva intemperiilor, în spaţii încălzite cu o temperatură şi umiditate constantă. Se vor aseza pe suporturi orizontale sau verticale. Depozitarea se va face astfel încât tâmplăria să nu sufere deformări care ar putea să strice sau să împiedice utilizarea. Pe timpul depozitării se va evita deteriorarea suprafeţelor. Materialele utilizate pentru suporturi nu trebuie să deterioreze tâmplăria/geamul în nici un fel.

Înainte de montaj, cu cel puţin 24 h, tâmplăria de lemn se va depozita în zona de lucru pentru a se realiza aclimatizarea.

2.4 EXECUTIA LUCRARILOR, MONTAREA, INSTALAREA SI ASAMBLAREA

2.4.1 Executia tamplariei din PVC pentru ferestre

- Debitarea tocurilor şi a cercevelelor se va face cu maşină specială de debitat PVC.

- Armarea profilelor - profilele de rigidizare se fixează în camera profilului cu şuruburi autoperforante la 40 cm.

- Sudarea profielor PVC - termosudare cu maşini speciale de sudură. Cordonul de sudură nu va prezenta pori sau culoare gri-gălbuie.

- Montarea garniturilor - îmbinare “cap la cap” cu evitarea întinderii sau lipirii.

- Montarea feroneriei - cu şuruburi protejate anticoroziv.

- Montajul tâmplariei in situ se va face perfect vertical, cu axele deschiderilor si la distanta necesara faţă de structură de bază având în vedere ancorarea prevăzuta. Fixarea trebuie astfel facuta încât sa asigure stabilitatea, să permita dilatarea tâmplăriei.

- Îmbinările trebuie să fie suficiente ca număr şi rezistenţă pentru a rezista presiunii vantului, aerului si a greutatii partilor mobile. Fixarea se face direct în perete cu ajutorul diblurilor şi a şuruburilor. Distanţa dintre punctele de fixare nu va depăşi 70 mm. Daca tâmplăria este fixată cu elemente metalice, aceste elemente trebuie tratate anticoroziv.





- Nu este permisă prezenţa mortarului sau a corpurilor dure între toc şi zidărie. Rostuirea intre tâmplărie şi structura de bază trebuie executată cu un chit adecvat, dupa asezarea unui strat de baza din spuma sintetica (poliuretanică). Suprafata care se va umple cu spumă, trebuie sa fie curata, uscată si fără praf sau grăsimi. În cazul în care imediat după aşezarea tâmplăriei se observă deteriorarea stratului de suprafaţă protector, permanent sau temporar, Contractorul va lua masurile adecvate pentru remedierea situatiei. Dupa instalare, tamplaria trebuie curăţită.

- Montarea geamurilor - conform instrucţiunilor interne ale firmei furnizoare.

2.4.1.1 Punerea in opera

Principalele faze de realizare:

a) executarea releveului golurilor de faţadă de către executantul tâmplăriei;

b) montarea tâmplăriei cu geam termoizolator;

c) realizarea termoizolării cu plăci polistiren expandat a zonelor glafurilor golurilor conform detalii proiect;

d) executarea (repararea) finisajelor interior şi exterior ale clădirii.

2.4.1.2 ASIGURAREA CALITATII, ABATERI ADMISE

Verificarea va consta din:

După ce structura de bază a fost terminată Contractorul trebuie să se asigure, înainte de fabricarea tâmplăriei, ca dimensiunile rezultate fizic (in urma executiei) corespund cu cele stabilite in planuri precum si verificarea la recepţia materialelor;

Verificarea pe parcursul execuţiei:

- Mânerele uşilor vor fi instalate în aşa fel să prevină vătămari. Mânerele verticale tip bară vor amplasate la distanţă suficientă faţă de rostul dintre cele două foi de uşă pentru a preveni vătămarea (>8cm).

- se vor verifica fixarea corectă a tocurilor, izolarea corectă a golului dintre toc şi perete cu spumă poliuretanică, etanşarea cu silicon.

Verificarea după montaj:

- verificarea la finalul execuţiei - va consta din verificarea aspectului, a poziţionării corecte a garniturilor şi baghetelor, a montării feroneriei, a montării geamului, a funcţionalităţii ferestrelor;

- Atunci cand furnizorul pentru tâmplărie, avand in vedere toleranta admisa, va observa ca structura de baza nu este perfect verticala, va atentiona proiectantul care, in urma consultarii Contractorului, va indica masurile ce trebuie luate.

2.4.1.3 Abateri admise:

- Deformatia maxima:

o în directia orizontala cu geam simplu: 1/300; cu geam dublu: 1/500.





o în directie verticala: (pentru piesele in cruce care sustin elementele de etansare) deformatia este limitata astfel incat să nu împiedice întreţinerea secţiunilor care se deschid.

o să nu intervină în elementele de etanşare pe care se sprijină, eventual, piesele transversale.

- Limite de toleranţă la tâmplăria instalată:

o Pe verticală: ferestre: 2 mm/m

o Cadru usi: 1 mm/m

o Uşi, obloane: max. 3 mm în direcţia închiderii

2.4.2 Executia tamplariei din lemn pentru usi interioare

În cazul uşilor rezistente la foc se vor urma prescripţiile producătorului şi/sau cele specifice acestor tipuri de uşi.

Operatiuni pregătitoare de lucrări ce trebuie a fi terminate înainte de începerea montajuIui tâmplăriei:

materializarea trasarii pozitiei fiecarui gol;

fixarea praznurilor pentru tâmplărie si cele pentru finisarea şpaleţilor şi glafului;

terminarea tencuielilor în zonele adiacente golurilor precum şi a pardoselilor şi plafoanelor; îmbrăcarea în folie din plastic a tocurilor şi marcarea pe acestea a punctelor corespunzătoare marcate pe conturul golului, înaltime, adâncime, verticalitate, centrare.

Pozarea şi echiparea tâmplăriei:

fiecare toc este adus în poziţie si fixat în prima fază prin pene la colţuri şi la interval de maximum 1,5 m, penele vor fi tratate în prealabil cu carbolineum sau ulei mineral;

fixarea definitivă a tocurilor şi şpraiţuirea interioară pentru împiedicarea deformării până la momentul întăririi spumei poliuretanice;

injectarea cu spumă izolantă a spaţiilor rămase libere între toc şi gol

completarea vopsitoriei anticorozive la fixarea tocurilor metalice

executarea finisajelor la şpaleţi si glafuri;

înlaturarea protecţiei din folie de plastic;

retuşuri si completări;

închiderea tâmplăriei în goluri prin pervazuri, baghete sau prin cordoane de chituri simple sau tiocolice

Toate uşile care atunci când sunt deschise pot cauza deteriorări ale pereţilor adiacenţi, radiatoarelor, panourilor de placare etc. Vor fi prevăzute cu opritori ce se montează în pardoseală.

2.4.2.1 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE

Se vor verifica:





- tamplaria sa se incadreze in tipodimesiunile prevazute in proiect si tolerantele sa se incadreze in standardul 11179-78;

- existenta si fixarea corecta a feroneriei conform indicatiilor din proiectul de executie;- montarea corecta a geamului termopan cu baghete din PVC si garnituri de etansare;- existenta garniturilor de etansare pe conturul tocului si al cercevelei;- existenta praznurilor de prindere conform normativului C185-78 sau a altor sisteme de fixare

agreate si recomandate de producator.In timpul montarii, la tamplaria din PVC se va verifica:- daca praznurile au fost fixate in dibluri, daca tamplaria a fost centrata in golul rezervat si daca

se deplaseaza usor pe orizontala si verticala;- aliniamentul tocurilor atat pe orizontala cat si pe verticala.Dupa montare se verifica:- verticalitatea si planeitatea tocului ferestrei sau usii si a aliniamentului pe orizontala si verticala;- functionarea corecta la inchidere si deschidere a usilor si cercevelelor, precum si o etanseitate

buna la inchidere;- etansarea corecta a rostului dintre tamplarie si zid cu fasii din polistiren celular si cu chituri la

interior si exterior;- corespondenta cu prevederile din proiect privind tipodimensiunile proiectate.

existenţa şi calitatea tuturor accesoriilor metalice;

verticalitatea tocurilor şi căptuşelilor; nu se admit abateri mai mari de 1mm/m;

abaterile de la planeitatea foilor de uşi sau cercevele mai lungi de 1,5 m să fie mai mici de 1% din lungimea pieselor respective;

între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant (3 – 8 mm);

potrivirea corectă a foilor de uşi (luft) precum şi a cercevelelor pe tocuri, pe toată lungimea falţului respectiv; abaterea este de 2 mm;

între cercevea şi marginea şpaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minim 3,5 cm;

accesoriile metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect; balamalele, cremoanele, drucărele să fie montate

2.5. Criterii pentru asigurarea cerinţelor de performanţă a tîmplăriei





3.CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE TENCUIELI

3.1 GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de tencuieli.

Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, însă orice modificări sau completări se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* şi/sau Consultantului.

Prevederile prezentului capitol se refera la conditiile, modul de alcatuire si executie a tencuielilor descrise in paragraful urmator.

Lucrarile de tencuieli pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:

a) Dupa pozitia lor in constructii:

Tencuieli interioare, executate in interiorul constructiei pe pereti sau tavane;

Tencuieli exterioare pe fatade,

b) Dupa natura suprafetei pe care se aplica:

Tencuieli pe suprafete de caramida (pereti, stalpi, bolti, plansee) care se executa in mod obisnuit in doua straturi (grund si tinci - strat vizibil);

Tencuieli pe suprafetele elementelor de beton (pereti si stalpi);

Tencuieli pe suprafete de beton si de beton armat (la pereti, grinzi, stalpi si tavane) care se executa in trei straturi (sprit, grund si strat vizibil);

Tencuieli pe suprafete acoperite cu plasa rabitz (la tavane) false, care mascheaza intradosul planseelor de beton armat cu si fara grinzi, scafa de racordare a peretilor cu tavanul etc.) care se executa in trei straturi (smir, grund si strat vizibil).

c) Dupa modul de finisare al fetei vazute:

Tencuieli obisnuite

Suprafata tencuielii este numai netezita (driscuita) urmand a primi finisajul prin zugraveli sau tapete. La randul lor tencuielile obisnuite se impart in:

Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras cu sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta; se intrebuinteaza la interior in depozite, in pivnite, subsoluri etc.

Tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci); aceasta se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit si cladirilor sociale si publice, culturale, precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii.

Tencuieli gletuite

Stratul vizibil se executa dint-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, bine netezit cu drisca de glet; acest tip de tencuiala se intrebuinteaza numai la interior (la pereti si tavane, in incaperi in care se cere un finisaj de o calitate superioara). Suprafetele interioare ale peretilor care se vopsesc cu vopsea de ulei, cu vopsea alchidica etc. se gletuiesc in prealabil cu glet de ipsos.

Tencuieli decorative Caiet de sarcini arhitectura 37




Care la randul lor se impart in:

Tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale (cu praf de piatra) si se prelucreaza fin prin raschetare, periere etc. inca in timpul cat mortarul nu este perfect intarit, fie dupa intarire cu diferite scule speciale (tencuieli buciardate) obtinandu-se tencuieli cu aspect de piatra (similipiatra);

Tencuieli decorative stropite, driscuite mai aspru: aceste tencuieli aplicate pe fatade se stropesc manual sau mecanic si sunt alcatuite dintr-un amestec fluid, preparat din ciment, var si piatra macinata si cu adaos de colorant.

Nota: Aceasta tencuiala face deasemena parte din sistemele de fatade agrementate in care se aplica plasa armata fixata sau lipita pe izolatia termica exterioara.

Toate aceste tipuri de tencuieli enumerate mai sus vor fi aplicate diferit, corespunzator necesitatilor functionale si estetice ale suprafetelor in care se folosesc si prescriptiilor din proiect.

3.2 StandardE SI NORMATIVE DE REFERINTA:

C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli.

STAS 1667-76 Agregate naturale Nisip natural de rau sau cariera (nu se va folosi nisip de mare).

STAS 1134-71 Piatra mozaic (mozaic).

STAS 8625-90 Pasta GIPAC.

STAS 6476-86 Pigmenti naturali.

STAS 7058-91 Aracet E 50.

STAS 790-84 Apa pentru mortare.

SR 1500-96 Ciment PA 35.

STAS 545/1-80 Ipsos in constructii.

3.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, CONTROLUL CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

Mortarele pentru tencuieli au in componenta urmatoarele materiale: Var hidrat in pulberi pentru constructii

Var pasta

Ciment

Ipsos de constructii

Agregate

Nisipul natural de cariera sau de rau poate fi partial inlocuit cu:

nisip provenit din concasarea rocilor naturale

nisip de mare





Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari, asigurandu-se insa un continut de cel putin 50% nisip natural.

Apa

Se va utiliza apa potabila .

Aditivi

Plastifianti. In cazul sorturilor de ciment se poate utiliza si aditiv plastifiant. Dozarea plastifiantilor organici se face pe baza de incercari preliminare.

Acceleratorii de intarire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de intarire pentru zidarie de ciment si ciment - var, la lucrarile executate pe timp friguros. Clorura de calciu se adauga in apa de amestec, sub forma de solutie cu concentratia de 10% (cu densitatea 1,083) sau 20% (cu densitatea 1,477) in proportie de 3% fata de masa cimentului.

Adaosul de clorura de calciu da rezultate bune in cazul mortarelor cu consistenta pana la 8cm la careul etalon.

Intarzietorii de priza: Pentru mortarele de ipsos se vor utiliza intarzietori de priza.

Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit “tinci” de aceeasi compozitie cu a stratului de baza. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportului spre exterior.

Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var sau pasta de var sau slam de carbid cu adaos de ipsos. Pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos.

Perioadele maxime de utilizare a mortarelor din momentul prepararii lor, astfel incat sa fie utilizate in conditii bune la tencuieli interioare, sunt:

La mortar de var marca M 40T, pana la 12 ore;

La mortar de ciment (marca M100T) si ciment –var (marca M50T) fara intarzietor, pana la 10 ore, iar cu intarzietor pana la 16 ore.

3.4 EXECUTIA LUCRARILOR. MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca au fost livrate cu certificate care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor respective.

Mortarele de la statii sau centrale pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnica ale acestora.

Consistenta mortarelor pentru executarea tencuielii umede interioare, va trebui sa corespunda urmatoarelor aplicatii etalon (valori obtinute prin probele la beton prin vibrare):

Pentru sprit:

o aplicarea mecanizata a mortarelor 12 cm;

o aplicarea manuala a mortarelor 9 cm;

3.4.1 Operatiuni pregatitoare

Lucrarile care trebuie efectuate inainte de inceperea executarii tencuielilor:





controlul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite; suprafetele suport trebuie lasate un timp oarecare pentru ca sa nu se mai produca tasari sau contractii, mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi, iar suprafetele de beton sa fie relativ uscate, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor;

terminarea sau suspendarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor;

suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabitz trebuie sa aiba plasa bine intinsa si sa fie legata cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se aplica;

suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective prin caietele de sarcini;

rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi admise in stare rugoasa;

verficarea executiei si receptiei lucrarilor de protectie (invelitori plansee etc.) sau a caror executie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalatii tamplarie)

precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare: ghermele, praznuri, suporti metalici, coltari;

3.4.2 Executarea trasarii suprafetelor de tencuit

Efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori) cu o latime de 8-12 cm. Si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau orizontale (la tavane) cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa grundul.

3.4.3 Executia amorsarii

Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm;

Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu mortar fluid de grund in grosime de 3 mm;

Pe suport de plasa de rabitz galvanizat se va aplica direct smirul din mortar cu aceasi compozitie cu a mortarului pentru stratul de baza.

Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform fara discontinuitati fara prelingeri pronuntate, avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.

3.4.4 Executia stratului de baza

Grundul in grosime 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton (plan de rabitz) dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin 1 ora in cazul suprafetelor de caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau executata pe timp foarte calduros acesta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului:

Aplicarea organizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, si capre mobile.





Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se vor executa de pe platforme de lucru continue.

Mortarul folosit la grund are dozajul prevazut in “Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala C17-82” , fiind de marca M10T-M100T si care se va preciza in piesele desenate.

Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori) si se va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara asperitati pronuntate, neregularitati, goluri.

Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata suficient si sa nu aiba granule vizibile de var nestins.

3.4.5 Executarea stratului vizibil

Stratul vizibil al tencuielilor interioare-tinci va avea compozitia ca si a grundului, insa cu nisip fin de pana la 1 mm.

Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine prin aplicarea cu fierul de glet a tinciului care se niveleaza apoi cu drisca.

Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu strat subtire de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 m3 de var pasta.

Gleturile de ipsos executate pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se vor realiza prin acoperirea tinciului cu un strat subtire de cca.2 mm de pasta de ipsos.

Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de umiditate in cantitati strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.

Toate marginile tencuielilor care vor fi probabil supuse socurilor mecanice sau actelor de vandalism trebuie protejate de profile metalice.

In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de +5°C, se vor lua masurile speciale prevazute in normativul “Normativul pentru executarea lucrarilor pe timp friguros” indicativ C 16-79.

3.4.6 Sisteme de fatada agrementate

Tencuiala sistemelor de fatada agrementate este facuta cu masini. Straturile suport diferite, cum ar fi izolatia termica si plasa din fibra de sticla fac parte din sistem si pot varia de la un producator la altul. Tipul tencuielii, vopselii sau placarii folosit nu se poate disocia de straturile suport, metodele de fixare etc.

Exista trei tipuri de finisaje:

Tencuiala de finisaj si vopsea;

Strat de tencuiala, texturat;

Caramida aparenta, placare cu piatra naturala sau placi ceramice (in principal pentru socluri).





3.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE

Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate de Contractor si receptionate de Investitor si Consultant conform prevederilor contractuale pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.

Inainte de executarea tencuielilor, Contractorul va obtine acordul Consultantului privind tehnologia de executie, utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea straturilor succesive in grosimea prescrisa.

Contractorul si Consultantul vor verifica daca masurile de protectie impotriva inghetului si uscarii fortate sunt aplicate

Rezultatul incercarilor pe epruvete de mortar se vor prezenta Investitorului si Consultantului (inspectorului de santier) in termen de 48 ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot (transport) de mortar.

Receptia pe faza de lucrari se face in cazul tencuielilor interioare prin verificarea:

o rezistentei mortarului;

o numarului de straturi aplicate si grosimilor respective, cel putin un sondaj la fiecare 200 m2;

o aderenta la suport si intre straturi;

o planeitatea suporturilor si linearitatea muchilor (bucata cu bucata).

Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese-verbale de lucrari ascunse si se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.

Verficarea aspectelor tencuielilor se va face vizual cercetand tencuiala, forma muchiilor intrande si iesinde.

Suprefetele tencuite trebuie sa fie uniforme sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, urme de var nestins, urme vizibile de reparatii locale.

Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor trebuie sa fie vii sau rotunde (cum s-a specificat in desene), drepte si perfect verticale sau orizontale, in functie de caz.

Trebuie incluse margini protective din metal si profile pentru colturi in toate locatiile care probabil vor fi expuse la socuri mecanice si acte de vandalism.

Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, goluri, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si tevilor etc.

Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu un dreptar de 2 m lungime, in orice directie pe suprafata tencuita.

Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.

Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in locuri mai putin vizibile.





Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un ciocan de lemn; un sunet de “gol” arata calitatea necorespunzatoare si necesita verifcarea intregii suprafete dezlipite.

3.5.1 Verificarea inainte de inceperea tencuielilor

existenta procedurii tehnice de executie in documentatia primita de la antreprenor;

daca au fost terminate lucrarile de zidarie si instalatii ingropate (existenta procesului verbal pentru lucrarile ce devin ascunse);

daca suprafetele suport sunt corespunzatoare;

daca materialele componente ale mortarului sunt corespunzatoare calitativ si sunt insotite de certificate de calitate.

3.5.2 Verificarea in timpul executarii tencuielilor

se respecta reteta de mortar prevazuta in proiect;

daca se respecta timpii intermediari de uscare a straturilor individuale;

daca se respecta grosimea stratului de mortar;

daca se respecta procedura tehnica de executie;

se aplica masurile de protectie impotriva uscarii fortate;

daca s-au prelevat probe de mortar in vederea incercarii;

aderenta cu stratul suport este corespunzatoare.

3.5.3 Verificarea la terminarea tencuielilor

verificare vizuala a calitatii lucrarilor pentru a depista eventualele defecte ce depasesc limitele admisibile;

Consultantul, in cazul respectarii cerintelor specificate, trebuie sa intocmeasca procesul verbal de lucrari ascunse in care se specifica daca s-a respectat caietul de sarcini si daca aspectul general al tencuielii, forma muchiilor, scafelor si profilurilor, aderenta straturilor de stratul suport sunt corespunzatoare;

verificare a planeitatii suprafetelor tencuite;

verificarea grosimii straturilor de mortar;

3.5.4 Abateri admise la receptia calitativa a tencuielilor

Defecte Tencuieli brute Tencuieli driscuite Tencuieli gletuiteUmflaturi, ciupituri, denivelari, fisuri lipsuri in jurul ferestrelor, in spatele radiatoarelor si tevilor, impuscaturi de var nestins urme vizibile de reparati locale

Maxim 3cm2 la fiecare m2.

Nu se admit Nu se admit





Zgrunturi mari (pana la 3 mm), basicari sau zgarieturi in adancime (pana la 3 mm) in driscuiala stratului de acoperire.

Maxim 2 la m2. Nu se admit. Nu se admit.

Neregularitati ale planeitatii suprafetelor tencuite pe orice directie (la verificarea facuta cu un dreptar de 2 m lungime).

Nu se verifica Max. 2 neregularitati/m2

in orice directie, avand adancimea pana la 2 mm.

Max. 2 neregularitati/m2 in orice directie, avand adancimea sau inaltimea pana la 1 mm.

Abateri la verticala a tencuielilor peretilor.

Max. cele admise pentru elemente suport.

Pana la 1 mm / m si max. 3 mm pe toeta inaltimea incaperii.

Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe toeta inaltimea incaperii.

Abaterile de la verticala si orizontala a muchiilor intrande si iesinde racordarea tamplariilor cu spaletii, glafurile ferestrelor, racordarea peretilor cu tavanul.

Max. cele admise pt. Suportul elementelor.

Pana la 1 mm / m si max. 3 mm de element.

Pana la 1 mm / m si max. 2 mm pe toata inaltimea sau lungimea elementului.

Abaterile de raza la suprafete curbe.

Nu se verifica. Pana la 5 mm. Pana la 3 mm.

4. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

4.1 GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile de zugraveli si vopsitorii.

4.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

C 56 /85 Normativ pentru verificarea si receptia lucrarilor de constructii si instalatiiC 3 – 76 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de zugraveli si

vopsitoriiSTAS 790/84 Apă pentru construcţii.STAS 545/1/80 Ipsos pentru construcţii.SR 1581/2/94 Hârtie pentru şlefuire uscată.Legea nr. 10 /1995 Calitatea in constructii





4.3 MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE

Principalele materiale sunt:

- vopseaua lavabila pentru pereti si tavane;

- chituri, grunduri, ipsos.

Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor in vigoare.

Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise, ferite de umezeala. Materialele livrate in bidoane de tabla sau PVC vor fi depozitate separat, ambalajele fiind inchise ermetic si etans.

Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor, recomandandu-se ca temperatura de depozitare sa fie cuprinsa intre 7 – 20ºC.

4.4 PREGATIREA SI EXECUTIA LUCRARILOR

4.4.1 Pregatirea suprafetelor

Suprafete gletuite si tencuite

- Suprafeţele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie să fie plane şi netede, fără desprinderi şi fisuri.

- Fisurile si neregularitatile din suprafetele tencuite se pot repara folosind aceeasi tencuiala sau glet, in functie de tipul iregularitatilor.

- Toate fisurile şi neregularităţile din suprafetele gletuite se chituiesc, sau se spăcluiesc cu pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită pentru chituire: preparată în volume (2 părţi ipsos la 1 parte apă) în cantităţi mici. Pentru suprafeţele mai mari se prepară pastă ipsos-var, 1 parte şi 1 parte lapte de var folosită în cel mult 20 minute de la preparare.

- După uscare suprafeţele reparate se slefuiesc cu hârtie de şlefuit pereţii, de sus în jos, şi se curăţă cu perii sau bidinele curate şi uscate.

Suprafete de lemn

Inainte de inceperea lucarilor de vopsire tâmplăriile trebuie să fie revizuite şi reparate degradările, acolo unde este cazul, din transport sau montaj;

Vopsitorul verifică şi corectează suprafeţele de lemn astfel ca nodurile să fie tăiate, cuiele îngropate şi bine curăţate.

- Umiditatea tâmplăriei înainte de vopsitorie să depăşească 15%, verificată cu aparatul electric tip “Hygromette” sau similar.

- Accesoriile metalice ale tâmplăriei care nu sunt alămite, nichelate sau lăcuite din fabricaţie, vor fi grunduite anticoroziv şi vopsite cu vopsea de ulei.

Suprafete metalice





Suprafeţele metalice nu trebuie să prezinte pete de rugină, grasimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se îndepărtează prin frecare cu peria de sârmă, spacluri de oţel, hârtie sticlată sau soluţii decapante (feruginol etc.). Petele de grăsime se şterg cu solvenţi, exclusiv cu petrol lampant şi benzină auto.

Tâmplăria metalică se aduce pe şantier grunduită cu un grund anticoroziv corespunzător vopselelor de ulei.

4.4.2 Executia lucrarilor

Generalitati

Zugrăvelile şi vopsitoriile se vor executa în conformitate cu proiectul de execuţie şi prevederile din prezentul Caiet de sarcini.

Lucrările de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor începe la temperatura aerului, în mediu ambiant, de cel puţin +5oC.; în cazul zugrăvelilor, regim de temperatură ce se va menţine în tot timpul execuţiei lucrărilor şi cel puţin 5 ore, după executarea lor.

Finisajele lucarilor exterioare de vopsitorii nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii şi nici pe timp de vânt puternic sau arşiţă mare.

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va verifica dacă suprafeţele suportau umiditatea de regim: 3% suprafeţele tencuite şi 8% suprafeţele gletuite. În condiţii de umiditate a aerului de până la 60% şi temperatura +15-20oC, acestea se obţin în 30 zile de la tencuire şi 15 zile de la gletuire. Umiditatea se verifică cu aparatul “Hygromette” sau similar. Se poate verifica umiditatea şi cu o soluţie fenolftaleină 1%, ce se aplică cu pensula pe o suprafaţă mică, dacă se colorează în violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%.

Diferenţa de temperatură între aerul înconjurător şi suprafaţa care se vopseşte nu trebuie să fie mai mare de 6oC, pentru evitarea condensării vaporilor.

Contractorul nu trebuie sa foloseasca vopsele cu termen de utilizare depăşit. Se pot folosi numai pe bază de confirmare a unui laborator de specialitate a păstrării calităţilor vopselelor în limitele standardelor şi normelor de fabricaţie.

Vopsitorie cu vopsea lavabila

În acest subcapitol se cuprind specificaţiile tehnice, condiţiile şi modul de execuţie a vopsitoriei cu vopsea lavabila aplicata la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos în încăperi cu umiditate relativă a aerului până la 60, la pereţi şi tavane.

Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizează în următoarea ordine:

- Vopsitoria cu vopsea lavabila se va aplica pe suprafeţele interioare tencuite şi gletuite cu glet de ipsos;

- Vopsitoria cu vopsea lavabila se realizează în următoarea ordine:

1.În prealabil se face verificarea gletului şi rectificarea eventuală a suprafeţei acestuia.

2.Pentru preaprarea grundului se introduce în vasul de pregătire un volum de vopsea lavabila şi un volum egal de apă şi se omogenizează.





3.Grundul se aplică numai manual cu bidineaua sau cu pensula lată; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +15oC şi o oră la +25oC mai mare. 4.Vopsitoria cu lavabila se realizează aplicând două straturi de vopsea diluată cu apă în proporţie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; înainte de folosire vopseaua se strecoară prin sită cu 900 ochiuri/cm2.

Bidoanele şi vasele cu vopsea se vor închide etanş de fiecare data cand se intrerup lucrarile. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizată .

Pe parcursul executării lucrărilor se verifică în mod special de către investitor (dirigintele de lucrare):

- îndeplinirea condiţiilor de calitate a suprafeţei suport specificate mai sus;

- calitatea principalelor materiale introduse în execuţie, conform standardelor şi normelor interne de fabricaţie;

- respectarea prevederilor din proiect şi dispoziţiilor de şantier;

- corectitudinea execuţiei cu respectarea specificaţiilor producatorului de vopsea;

- Lucrările executate fără respectarea celor menţionate în fiecare subcapitol şi găsite necorespunzătoare se vor reface sau remedia;

Recepţia lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii se va face numai după uscarea lor completă.

Vopsirea tamplariei din lemn si metal

Executia lucrarilor de vopsitorie se va face dupa efectuarea unor operatiuni pregatitoare dupa cum urmeaza:

- aplicarea primului strat de vopsea se face dupa terminarea completa a zugravelilor si pardoselilor cu luarea de masuri de protejare a acestora;

- verificarea corectitudinii montarii si functionarii tamplariei;

- verificarea suprafetelor de lemn din punct de vedere al planeitatii si umiditatii care nu trebuie sa depaseasca 15%;

- indepartarea de pe suprafetele metalice a petelor de rugina sau grasime.

Executarea vopsitoriei pentru tamplarie:

o Inceperea lucrarilor de vopsitorie pentru tamplaria din lemn si metal se va face la o temperatura a aerului in mediul ambiant de cel putin 15°C, regim ce se mentine pe tot parcursul executiei lucrarilor si cel putin 15 zile dupa executarea lor.

Se recomanda ca suprafetele vopsite sa fie in pozitie orizontala.

Incaperile unde se vopseste trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fara curenti puternici de aer.

4.5 CONTROLUL CALITATII, ABATERI ADMISE

4.5.1 Verificari inainte de inceperea executiei

Se vor verifica urmatoarele:





- Daca etapa anterioara a fost integral incheiata (existenta PV receptie pentru stratul suport: glet, tencuieli, beton etc.);

- Existenta procedurii tehnice de executie pentru zugraveli si vopsitorii in documentele prezentate de constructor;

- Certificatele de calitate pentru materialele folosite care sa ateste ca sunt in conformitate cu normele si cu cerintele Investitorului;

- Agrementele tehnice pentru produse si procedee noi;

- PV de receptie pentru lucrarile destinate a proteja zugravelile si vopsitoriile (invelitori, streasini).

4.5.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor

a) Zugraveli si vopsitorii ale peretilor si tavanelor

Se vor verifica urmatoarele:

- Daca este respectata procedura tehnica de executie;

- Utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate in prescriptiile tehnice ale produselor utilizate;

- Aplicarea masurilor de protectie impotriva uscarii bruste, spalarii prin ploaie sau inghetarii;

- Aspectul zugravelilor;

- Corespondenta zugravelilor si vopsitoriilor care se executa cu cele din proiect;

- Aspectul zugravelilor;

- Uniformitatea zugravelilor pe intreaga suprafata (nu se admit pete, suprapuneri);

- Aderenta zugravelilor interioare si interioare la stratul suport prin frecare usoara cu palma de perete;

- Rectiliniaritatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul liber si cu un dreptar (trebuie sa fie fara innadiri si de latime uniforma pe toata lungimea).

b) Vopsirea si lacuirea tamplariei din lemn si metal

Trebuie verificate urmatoarele:

- Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri, lacuri trebuie sa prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dupa cum este prevazut in proiect (nu se admit straturi stravezii, pete, desprinderi, crapaturi sau fisuri);

- La vopsitoriile executate pe tamplarie se va verifica buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor, bine chituite si slefuite in prealabil; se va controla ca accesoriile (silduri, drucare, cremoane, olivere) sa nu fie patate cu vopsea;

- Separatiile dintre zugraveli si vopsitorii pe un acelasi perete, precum si cele dintre zugraveala peretilor si a tavanelor trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri .





4.5.3 Verificari la terminarea lucrarilor

La terminarea unei faze de lucrari, verificarile se efectueaza cel putin una pentru fiecare incapere si cel putin una la fiecare 100 mp.

Lucrarile de zugraveli si vopsitorii se pot receptiona si la Receptia la terminarea lucrarilor obiectivului de investitie, efectuandu-se aceleasi verificari ca la punctul anterior, dar cu o frecventa de 1/5. Lucrarile de zugraveli, vopsitorii si de decoratiuni (tapet etc.) trebuie verificate foarte atent deoarece sunt cele mai vizibile parti ale lucrarilor executate.

5. CAIET DE SARCINI – LUCRARI DE PARDOSELI

5.1 GENERALITATI

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrarile placare cu gresie antiderapanta a tuturor pardoselilor existente(in zona de birouri, holuri, casa scarii, scari exterioare, rampa pentru persoane cu dizabiltati, bai, holuri si bucatarii in zona de locuinte) cu exceptia pardoselilor din dormitoarele locuintelor, unde parchetul existent se va reface.

Caietul de sarcini nu are caracter limitativ, însă orice modificări sau completări se vor putea face numai cu avizul Proiectantului* şi/sau Consultantului.

La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale consemnate în proiect. Orice propunere de înlocuire trebuie motivată de contractant şi aprobată de către Proiectant* şi Consultant / Investitor.

5.2 STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

STAS 5939 –80 Placi ceramice pentru pardoseli

GP 037-98 Normativ privind proiectarea , executia si asigurarea calitatii lucrarilor de pardoseli la cladiri civile

C56 –85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

C35-82 Normativului pentru alcătuirea şi executarea pardoselilor

Legea nr. 10/1995 Calitatea in constructii

MLPAT 31/N/02.10.95 Metoda pentru a determina importanta categoriei de cladiri;

5.3MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE, VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, TRANSPORT

Principalele materiale folosite pentru finisajele si tencuielile de pardoseala sunt:

- Placi ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru cladiri publice), incluzand placi speciale pentru scari;

- Adeziv





b) Echipamente

Materialele folosite trebuie sa aiba caracteristici conform standardelor specifice si normelor tehnice folosite in constructii si conform specificatiilor din capitolele respective ale Caietelor de Sarcini.

5.3.1 Transport si depozitare

De indata ce sunt sunt livrate pe santier, materialele vor fi verificate de Contractor, sa se constate daca au fost corect transportate si impachetate. Contractorul trebuie sa se asigure ca depozitarea s-a facut conform previziunilor si normelor standardelor si normelor tehnice in vigoare. Trebuie verificate urmatoarele lucruri:

- Plăcile de gresie ceramică se vor livra şi transporta în cutii de carton (max.40 Kg/buc.). Depozitarea se face în spaţii acoperite.

Toate materialele vor avea Agrement tehnic şi/sau Certificate de calitate şi se va indica tehnologia de execuţie conforme cu fişa producătorului.

Controlul materialelor întrebuinţate, al dozajelor, al modului de execuţie şi al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toată durata lucrării.

5.4 EXECUTIA, MONTAREA, INSTALAREA, ASAMBLAREA

5.4.1 Reguli generale

- In cazul că proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaţie dintre două tipuri de pardoseli, care se execută în încăperi vecine, va coincide cu proiecţia pe pardoseală a mijlocului grosimii foii uşii în poziţie închisă.

- Pardoselile vor fi plane, orizontale şi fără denivelări în aceeaşi încăpere şi la trecerea dintr-o încăpere în alta. Fac excepţie pardoselile care au denivelări şi pante prevăzute în proiect.

- Executarea fiecărui strat component al pardoselii se va face numai după executarea stratului precedent şi constatarea de catre Consultant că acesta a fost bine executat.

- La trecerea de la execuţia unui strat la altul, se va realiza o legătură cât mai perfectă între straturi.

5.4.2 Lucrari executate inaintea inceperii lucrarilor de pardoseli

- Executarea pardoselilor se va face numai după terminarea lucrărilor prevăzute sub pardoseli (canale, fundaţii, conducte, instalaţii electrice, sanitare, de încălzire, etc) şi efectuarea probelor prescrise, precum şi după terminarea în încăperea respectiv a tuturor lucrărilor de construcţii montaj, a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora pardoseala.

- Atunci când este necesar se va face o nivelare a suprafeţei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie să fie suficient de întărit când se va aşeza peste el îmbrăcămintea pardoselii.

- Compoziţia, dozajul şi natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseală în parte, în funcţie de solicitările la care este supusă pardoseala.





5.4.3 Executia stratului suport

- Atunci când stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate transporta cu ajutorul instalaţiei pneumatice pentru transportat mortare.

- Stratul suport elastic trebuie să fie bine compactat, astfel încât sub încărcările din exploatare să nu se taseze, provocând degradarea îmbrăcăminţii pardoselii. In cazul sapelor autonivelante, sapa trebuie executata la grosimea necesara conform standardelor. Armaturile trebuie folosite unde este necesar (de exemplu in biblioteci si arhive etc.).

- Stratul suport va fi constituit dintr-o şapă de egalizare sau dintr-un strat de mortar, fie aplicată direct pe suprafaţa respectivă, fie deasupra stratului poliuretanic sau din polietilena pentru izolatie fonica. In al doilea caz, o fasie izolatoare trebuie pusa la marginea fiecarui etaj pentru a preveni puntile fonice la fiecare aripa de cladire.

- Stratul suport rigid trebuie să aibă suprafaţa plană şi netedă. In zonele suprafeţei unde apar neregularităţi care depăşesc abaterile admisibile, corectarea suprafeţei se va face prin spiţuirea, curăţirea şi spălarea sa, după care se va aplica un mortar de ciment, având acelaşi dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv.

Această şapă de egalizare care se va executa după ce tencuielile interioare au fost terminate, se va realiza din mortar de ciment marca M 100 T, având consistenţa de 5 cm (la testul standard cu con) pentru pardoseli.

- Inainte de turnarea mortarului de ciment, suprafaţa pe care se aplică va fi bine curăţată şi udată.

- Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0…7 mm, se va întinde pe suprafaţa respectivă şi se va nivela cu dreptarul tras pe fâşii de ghidaj din mortar de ciment sau pe şipci de ghidaj, fixate în prealabil la nivel.

- Stratul suport trebuie să fie aderent la suprafaţa pe care este aplicat, la ciocănirea uşoară cu ciocanul de zidar trebuie să prezinte un sunet plin.

Condiţiile de finisare a suprafeţei şapei de egalizare sunt următoarele:

- suprafaţa trebuie să fie plană şi netedă (fără asperităţi, bavuri, granule rămase în relief sau adâncituri); sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel mult două unde cu săgeta maximă de 1 mm.

- pentru sapele autonivelante, daca se specifica in proiect: Poliuretan sau Polietilena, grosime 15mm, s-a pus sub sapa la margini astfel incat sa nu apara punti fonice.

- diblurile pentru prinderea pervazurile trebuie fie bine încastrate în şapă,

- In timpul executării lucrărilor de instalaţii, zugrăveli sau a altor lucrări de finisaj, se vor lua măsuri pentru protejarea dalei flotante sau a şapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdărite cu humă, vopsea, etc, care ar împiedica aderenţa gletului sau adezivului pe suprafaţa stratului suport.

- De asemenea, se vor lua măsuri pentru protejarea şapei de egalizare din mortar de ciment de acţiunea următoarelor substanţe agresive care le pot ataca sau distruge:





- acizi minerali şi organici (acid clorhidric, acid sulfuric, acid azotic, acid acetic, acid lactic, acid formic, etc);

- alcalii şi leşii;- produşi petrolieri (uleiuri minerale, motorină, petrol lampant, păcură, etc.);- produse zaharoase;- săruri (sulfaţi, clorura de sodiu concentrată – saramură etc.);- substanţe oxidante (hipoclorit de sodiu, potasiu, bicromaţi, cromaţi, azotaţi, azotiţi etc.);- uleiuri vegetale.

5.4.4 Executia pardoselilor - finisaj

Executarea stratului de uzură (finisaj) pentru fiecare tip de pardoseală se va face conform prevederilor din capitolele ce urmează.

Executarea pardoselilor din gresie ceramica de exterior

Imbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor executa pe un stratul de mozaic turnat existent.

Plăcile din gresie ceramică se vor monta, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dozajul de 300…350 kg ciment la 1 m3, în grosime de 30 – 50 mm sau pe un strat de adeziv.

Inainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză, plăcile din gresie ceramică se vor menţine în apă timp de 2…3 ore.

Pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor diferenţiate, între ansamblul de pardoseală – îmbrăcămintea din plăci din gresie ceramică şi mortarul de ciment de poză – cu restul suprafeţei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat cât şi conturul pereţilor adiacenti, stâlpilor, se vor lua măsuri care să permită deformarea acestora independent.

In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală şi mortarul de ciment de poză direct pe planşeul de beton din elemente prefabricate – care şi-au consumat deformaţiile – sau pe planşee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face după 90 zile de la turnare. Imbrăcămintea din plăci de gresie ceramică se poate aplica direct după o prealabilă preumezire a plăcii de beton.

In cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală pe planşee crude sau pe straturi suport din beton, între acestea şi pardoseală se va prevedea un strat de întrerupere a aderenţei – hârtie, folie de polietilenă, etc.

La prepararea mortarului de ciment de poză se va utiliza ciment cu înmuiere normală de tipul Pa 35 şi nisip 0…3 mm (la care partea fină sub 0,2 mm să nu depăşească 1/3) în amestec cu 1 parte ciment la 3,5…4 părţi nisip. Nu se vor utiliza cimenturi cu întărire rapidă (P40, etc).

Mortarul de ciment sau adezivul pentru montarea plăcilor din gresie ceramică se va prepara la faţa locului, în cantităţi strict necesare şi va avea o lucrabilitate plastic – vârtoasă, factorul apă – ciment fiind de maximum 0,5.

Aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper.

Plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit, în rânduri regulate, cu rosturi de 2…3 mm între plăcile din gresie ceramică.

După aşezarea plăcilor pe o suprafaţă corespunzătoare razei de acţiune a mâinii muncitorului (circa 60 cm lăţime), la plăcile la care se constată denivelări se adaugă sau se scoate local din mortarul





de ciment de poză. Apoi se face o verificare a planeităţii suprafeţei cu un dreptar aşezat pe diagonalele suprafeţei executate şi ghidat după nivelul porţiunii de pardoseală executată anterior, îndesându-se atent plăcile în mortarul de ciment de poză, prin batere uşoară cu ciocanul peste dreptar, astfel încât striurile de pe spatele plăcilor să pătrundă în masa de mortar şi să se asigure planeitatea suprafeţei.

Operaţia se continuă în acest mod pe toată suprafaţa care se execută într-o zi de lucru. Apoi întreaga suprafaţă se inundă cu lapte de ciment fluid pentru ca aceasta să intre bine în rosturi, hidratând şi mortarul de poză.

Umplerea rosturilor se va face la 3…5 zile după montarea plăcilor din gresie ceramică, iar în intervalul de la montare şi până la rostuire – pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi se va umezi prin stropire cu apa cel puţin o dată la 24 ore.

Curăţarea îmbrăcăminţii din plăci din gresie ceramică de excesul de lapte de ciment se va face prin aşternere de rumeguş de lemn uscat, după două ore de la inundarea cu lapte de ciment şi prin măturarea rumeguşului.

Imbrăcămintea din plăci din gresie ceramică nu se va freca pentru finisare, ci după curăţarea cu rumeguş de lemn se va şterge cu cârpe înmuiate în apă şi apoi se va cerui.

Plăcile din gresie ceramică se vor monta simplu sau în conformitate cu desenele din proiect cum este indicat de Proiectant si Consultant.

La intersecţia pardoselii cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspaţii de 5…10 mm care se vor umple cu un material elastic.

In cazul suprafeţelor mari se recomandă realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp sau 6m, funcţie de modularea structurii.

Executarea scafelor si plintelor

- La îmbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor monta elemente de racordare (colţuri speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a curata usor imbinarile dintre pereti si pardoseli, fixate cu mortar de ciment astfel încât să depăşească faţa tencuielii cu 5…8 mm.

Conditii tehnice de calitate

In timpul executării îmbrăcăminţilor din beton de ciment turnat monolit se vor face următoarele verificări:

- se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei în betonieră până la terminarea punerii betonului în operă), acest interval de timp nu trebuie să depăşească o oră pe timp călduros şi o oră şi jumătate pe vreme răcoroasă.

- Se va verifica lucrabilitatea betonului, determinată prin metoda trasării cu trunchiul de con având înălţimea de 30 cm conform STAS 1759-88.

- Se va verifica respectarea condiţiilor tehnice de calitate prevăzute în STAS 2560/1-83 şi STAS 2560/3-84.

- Pentru lucrările găsite necorespunzătoare, Consultantul va da dispoziţii de şantier pentru remediere sau refacere.





Refacerea pardoselilor din parchet

- curatirea parchetului se face dupa terminarea eventualelor reparatii la zugraveli si vopsitorii in incaperile respective.- curatirea parchetului se face mecanizat cu masina de raschetat parchet (cu cutite) sau cu masina de slefuit parchet (cu hartie abraziva) Curatirea parchetului se poate face si manual cu rindeaua de parchet, urmata de curatirea cu ticlingul.- la racordul dintre pardoseala si perete, dupa curatare se vor monta pervazuri din lemn masiv.Ele se vor monta dupa caz, prin batere in cuie sau prin lipire cu poliacetat de vinil, dispersie apoasa sortul D50 si prin batere in cuie din loc in loc.- Parchetul dupa raschetare se va lustrui imediat cu ceara de parchet dizolvata in white - spirt.

5.5 CONTROLUL CALITATII

5.5.1 Verificarea inainte de inceperea lucrarilor

- Existenta procedurii tehnice de excutie pentru lucrari de pardoseli in documentatia de calitate a constructorului;

- Existenta certificatelor de calitate pentru materiale;

- Incheierea lucrarii executate anterior (existenta procesului verbal de receptie calitativa pentru stratul suport);

- Incheierea lucrarilor de instalatii a caror executare ulterioara ar putea degrada pardoselile;

- Agremente tehnice ale Consultantului pentru produse si procedee noi;

- Existenta proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru pardoseli;

- Existenta personalului de executie specializat pentru lucrari de pardoseli.

Atunci cand stratul suport este un planseu de beton este necesar sa fie asigurata curatarea si spalarea lor cu apa inainte de executia pardoselilor.

Pentru platformele de la intrari etc.: Atunci cand stratul suport este din pamant trebuie verificat ca straturile successive de umplutura sa nu fie mai groase de 15 – 20 cm, sa fie bine compactate si udate; stratul de sub pardoseala va fi realizat din pietris ciuruit sau agregate marunte si nisip necesare pentru ruperea capilaritatii.

- Izolarea conductelor de instalatii care strapung pardoseala;

- Acoperirea cu mortar de ciment a conductelor de instalatii electrice care se monteaza sub pardoseli pentru a se asigura protejarea lor;

- Depozitarea corespunzatoare a materialelor pe santier:

5.5.2 Verificari in timpul executiei lucrarilor

A) Pentru executarea stratului suport din sapa de ciment trebuie verificat daca:





- sapa de egalizare se realizeaza din mortar de ciment de clasa M 10 T avand consistenta de 5 cm masurata pe conul etalon;

- se respecta procedura tehnica de executie;

- se respecta detaliile proiectului in ceea ce priveste grosimea, planeitatea si pantele sapei executate;

- daca s-au prelevat probe de mortar de ciment pentru incercarea lor intr-un laborator autorizat;

- daca fixarea pe stratul suport este corespunzatoare;

- turnarea sapei se face in panouri de max 2,5 mp separate prin rosturi longitudinale si transversale;

- se realizeaza compactarea sapei prin baterea mortarului de ciment cu dreptarul si mistria pana la aparitia laptelui de ciment la suprafata;

- se realizeaza protejarea suprafetelor pentru evitarea aparitiei fisurilor acoperirea cu rogojini care se vor mentine umede timp de 7 zile;

- ca grosimea maxima a sapei sa nu fie mai mare de 3 cm.

B) Pentru executia stratului de uzura trebuie urmarita:

- respectarea proiectului si a detaliilor de executie;

- respectarea fisei tehnice a produsului folosit, care reprezinta instructiunile producatorului pentru montaj.

5.5.3 Verificarea la sfarsitul executiei lucrarilor de pardoseli

- Existenta si continutul certificatelor de calitate pentru materiale;

- Existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse;

- Aspectul vizual al pardoselilor la terminarea lucrarilor;

- Gradul de aderenta al stratului de uzura la stratul suport;

- Existenta rezultatelor la incercarile efectuate si consemnarea lor.

5.6. TROTUARE SI BORDURI

GENERALITATIAcest capitol cuprinde specificatiile tehnice pentru lucrari de executie a trotuarelor si

bordurilor din beton. Trotuarele din jurul cladirii au rolul de a impiedica apele de suprafata sa se infiltreze la fundatii si de a permite circulatia pietonala.

Standarde de referintaSTAS 388-80 - Ciment PortlandSTAS 1500-78 - Ciment Pa 35STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortareSTAS 1030-85 - Mortare obisnuite de ciment





Materiale utilizate - Ciment Portland, conform STAS 388-80.- Ciment Pa 35, conform STAS 1500-78.- Agregate naturale, conform STAS 1667-76.- Acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76.- White-spirit rafinat tip C, conform STAS 44-67.- Apa pentru constructii, conform STAS 790-84.- Acid oxalic tehnic, conform STAS 4992-68.

Conditii de executie.Pamantul natural va fi bine compactat dupa ce in prealabil a fost indepartat stratul vegetal.Panta de scurgere a trotuarelor este variabila ( intre 1-5%). Latimea lor este de 1.00 m in

functie de regimul pluviometric din zona si in functie de structura geologica a terenului.Se vor executa din beton B 100 rolat, cu rosturi la cca. 1 m., pe un strat de balast marunt cu

argila batuta ( proportie 1/1 ) . Rostul rezultat langa cladire va fi completat cu bitum.

CAIET DE SARCINI LUCRARI NOTĂ IMPORTANTĂ

Caietele de sarcini au fost intocmite pe baza prescripţiilor tehnice de bază (STAS-uri, normative, instrucţiuni tehnice, etc), în vigoare la data elaborării proiectului. Orice modificări ulterioare în conţinutul prescripţiilor indicate în cadrul caietului de sarcini, ca şi orice noi prescripţii apărute după data elaborării proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concordă cu prevederile din cadrul prezentului caiet de sarcini.

PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR – P.S.I. La întocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale mai jos

mentionate .Legea 307/2006; Ordinul MAI nr.1435/2006; În timpul execuţiei se vor respecta :1. Prevederile în legătura cu execuţia conform actelor normative menţionate 2. Normele P.S.I proprii ale constructorilor şi montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora . 3. Dispoziţiile organelor de control . Beneficiarului ii revin următoarele obligaţii :4. Trimiterea în termen legal a eventualelor obiecţii, la prezentul proiect.5. Respectarea obligaţiilor ce ii revin din actele normative menţionate inclusiv procurarea şi întreţinerea P.S.I., în conformitate cu Normativul Departamental şi recomandările proiectanţilor privind obiectul din prezenta documentaţie.





NORME METODOLOGICE REFERITOARE LA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

2. La executarea lucrărilor se vor respecta măsurile de igiena şi securitatea si sanatatea in munca prevăzute în "Regulamentul pentru protecţia muncii în construcţii" aprobat prin ordinul MLPAT nr. 9/N/1992.

3. Respectarea N.M.S.S.M. prev.prin Hot. Nr.1425/2006 de aplicare a Legii 319/2006, compl. si modificata.

4. De asemenea, şeful punctului de lucru are obligaţia de a lua toate măsurile necesare evitării oricărui tip de accidente sau avarieri reţele, funcţie de condiţiile specifice din şantier.

Având in vedere:Disp.Legii.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca,Hot. 355/2007 privind supravegherea

sanatatii lucratorilor, Hot. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, Hot. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, precum si Hot. nr. 1048/2006 privind echipamentele individuale de protectie;

- Normele generale de securitate si sanatate in munca, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sub nr. 578 din 20 noiembrie 1998 si Ministerul Sanatatii sub nr. DB/5840 din 26 noiembrie 1998,

6. Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006;7. HG 300/ 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele

temporare sau mobile;8. HG 1051/ 2006 privind cerinte minime de securitate pentru manipularea manuala a

maselor;9. HG 1028/ 2006 privind cerintele minime de securitate la utilizarea echipamentelor cu

ecran de vizualizare;10.HG 493/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la

zgomot;11.HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate pentru locul de munca;12.HG 1146/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utillizarea de catre

lucratori a echipamntului de munca;13.HG 1048/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru utilizarea de catre

lucratori a EIP la locul de munca;14.HG 971/ 2006 privind cerintele minime de securitate pentru semnalizarea de

securitate si/ sau sanatate la locul de munca;15.HG 1876/ 2006 privind cerintele minime de securitate la expunerea lucratorilor la

vibratii;16.Normativ intern de acordare a EIP ( echipament de instruire si protectie )

Proiectantul recomanda urmatoarele masuri obligatorii de protectia muncii la punerea in opera a obiectivului „MODERNIZARE CLADIRE CENTRU OPERATIONAL EXTERIOR – RAMNICU

VALCEA”, in mun. Ramnicu Valcea, jud. Valcea





A. Masuri de securitate si sanatate in munca cu privire la activitatea desfasura la inaltime Conform art. 188 din Norme Generale de Protectia Muncii, prin lucru la inaltime se intelege

activitatea desfasurata la minimum 2 m, masurata de la talpile picioarelor salariatului pâna la baza de referinta (solul) sau orice alta baza de referinta artificiala, baze fata de care exista pericolul caderii in gol.

Masurile tehnice si organizatorice pentru lucrul la inaltime sunt detaliate in “Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime“.

Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat cu masuri si mijloace tehnico-organizatorice, necesare si obligatorii pentru prevenirea caderii in gol a lucratorilor.

Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat prin mijloace colective de protectie si prin echipamente individuale.

Lucrul la inaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. Locurile de munca amplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste locuri de

munca trebuie marcate si semnalizate permanent. La organizarea locului de munca amplasat la inaltime vor fi respectate si aplicate

prevederile de securitate a muncii, referitoare la pericolele posibile de accidentare specifice activitatilor depuse in acel loc de munca, altele decât pericolul caderii in gol sau oricarui alt gen de accidente. Salariatii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, atât in timpul lucrului, cât si in timpul accesului la si de la locul de munca.

Daca in configuratia unui loc de munca amplasat la inaltime exista o zona in care pericolul caderii in gol se poate manifesta, salariatii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta, impreuna cu frânghia de siguranta, care vor impiedica accesul lucratorului in zona de pericol, pe toata perioada lucrului.

Daca in timpul lucrului la inaltime se produc, in mod neasteptat, emanatii nocive (toxice sau inflamabile), lucrarile trebuie oprite imediat si lucratorii evacuati.

Echipamentul individual de protectie, destinat sa previna sau sa diminueze efectele caderilor de la inaltime, trebuie sa includa un dispozitiv de prindere a corpului si un sistem de legare la un punct de ancorare sigur.

Echipamentul individual de protectie va fi permanent intretinut (curatat, spalat, reparat). Executantul este obligat sa asigure mijloace si dispozitive de semnalizare de securitate si

sanatate, adecvate locurilor de munca sau situatiilor periculoase si sa ia masuri pentru mentinerea acestora in stare de functiune.

Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate, când se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor si prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie.

Caile de circulatie pentru persoane si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de cel putin 1,0 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu o bordura inalta de cel putin 10 cm.

Caile de acces de urgenta si iesirile trebuie sa ramina in permanenta libere si sa conduca in mod cât mai direct afara sau in spatii sigure. In caz de pericol trebuie sa fie posibila evacuarea rapida si in cea mai mare siguranta posibila a salariatilor de la toate punctele de lucru.

Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respectiv, sau vor fi





ingradite cu balustrade si vor fi marcate cu indicatoare de securitate. In cazul utilizarii de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii.

Alte reguli si masuri obligatorii privind modurile de semnalizare si caracteristicile lor principale, interschimbabilitatea si complementaritatea semnalizarilor, conditiile de utilizare si de mentinere a eficacitatii acestora, sunt cuprinse in “Nomenclatorul mijloacelor de asigurare a semnalizarii si sanatate la locul de munca“, elaborat la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale

B. Masuri de protectia muncii impotriva electrocutarii Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri

tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare.

Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:

a) acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active (izolarea de lucru) ale instalatiilor si echipamentelor electrice;

b) inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare (protectia prin carcasare); c) ingradiri fixe; d) ingradiri mobile; e) protectia prin amplasare (asigurarea unor distante minime de protectie); f) scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se

efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune; g) legari la pamânt si in scurtcircuit, direct sau prin dispozitive speciale; h) folosirea mijloacelor de protectie electroizolante; i) alimentarea la tensiune redusa de protectie; j) egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamânt a platformei de lucru. Masurile organizatorice impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele:

a) executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparari, racordari) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;

b) executarea interventiilor in baza unei autorizatii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui proces verbal;

c) delimitarea materiala a locului de munca (ingradire); d) esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice; e) elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice; f) organizarea si executarea verificarilor tehnice de protectie impotriva atingerilor directe.

Pentru evitarea accidentelor prin atingere directa, masurile de protectie care pot fi aplicate sunt urmatoarele:

1. folosirea tensiunilor foarte joase TFJS; 2. legarea la pamânt; 3. legarea la nulul de protectie; 4. izolarea suplimentara de protectie aplicata utilajului sau amplasamentului; 5. separarea de protectie; 6. egalizarea sau dirijarea potentialelor; 7. deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect

periculoase; 8. folosirea mijloacelor de protectie electroizolante.





Detaliile si precizarile pentru realizarea sistemelor de protectie trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare.

La executie trebuie respectate cu strictete prevederile urmatoarelor standarde de securitate a muncii:

STAS 6131 – 91 Inaltimi de siguranta si modalitati de alcatuire a parapetilor de protectie si a panourilor de avertizare la constructii civile

SR EN 358 – 1995 Echipament individual pentru pozitionare in timpul lucrului si prevenirea caderilor de la inaltime. Sisteme de pozitionare in timpul lucrului

STAS 3159 – 81 Material de protectie. Casti de protectie STAS 12791 – 89 Echipamente de protectie. Centura de siguranta pentru constructori si

montori STAS 297/1– 88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale STAS 297/2 – 92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari STAS 6571 – 91 Echipament de protectie. Frânghii pentru centuri de siguranta STAS 1168/1 – 89 Echipament de protectie si lucru. Cizme de cauciuc pentru apa si noroi,

vulcanizate liber .STAS 6787/1 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de

calitate STAS 6787/2 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere. Conditii

tehnice generale de calitate STAS 6787/3 – 90 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de

calitate STAS 6787/4 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru clesti. Conditii

tehnice generale de calitate STAS 6787/5 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Cârlige de siguranta.

Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/7 – 79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru frânghie.

Conditii tehnice generale de calitate STAS 6787/8 – 77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitive de suspendare.

Conditii tehnice generale de calitate STAS 2612 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise STAS 8275 – 87 Protectia impotriva electrocutarilor. Terminologie STAS 12216 – 84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile.

Prescriptii STAS 12217 – 88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice

mobile. Prescriptii STAS 12604/4 – 89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii STAS 12604/5 – 90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii

de proiectare, executie, verificare STAS 12604 – 87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale STAS 3052 – 79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale

de calitate STAS 2566/1 – 88 Echipament de radioprotectie. Sorturi. Conditii tehnice generale de

calitate STAS 2566/2 – 88 Echipament de radioprotectie. Manusi. Conditii tehnice generale de

calitate





Grupul de standarde “G07“ Masuri de siguranta contra incendiilor P118 – 93 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind

protectia la actiunea focului. STAS 11841 – 83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor rectificata, rep. Ordinul Mai nr.

1435/2006 pt. aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila, HG nr. 1739/2006 privind securitatea la incendiu,Ordinul Mai nr. 712/2005, Ordinul Mai nr.1184 pt. aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgent, Ordinul 163/2007 pt. aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor.

Intocmit,Arh. Alexandru Berevoianu


Caiet Sarcini Arhitectura Valcea

Documents

Transcript of Caiet Sarcini Arhitectura Valcea