Caiet de Seminarii - Contabilitate Si Gestiune Fiscala

UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANŢA PROGRAM DE STUDII: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

CONTABILITATE ȘI GESTIUNE FISCALĂ

– Caiet de seminarii/Aplicaţii practice –

Lect. univ. dr. Achimescu Georgeta Asist. univ. drd. Guni Claudia Nicoleta

CONSTANŢA 2013

Introducere

Obiectivele seminariilor/aplicaţiilor practice • Familiarizarea viitorului specialist cu notiunile reprezentative din domeniul fiscalitatii, la

nivelul entitatilor economice si al persoanelor fizice, domeniu aflat intr-o continua modificare legislativa, punand in evidenta, pe de o parte sistemul fiscal prin care statul realizeaza functia bugetara, iar pe de alta parte ansamblul drepturilor si obligatiilor contribuabililor;

• Asigurarea fondului de cunostinte necesare pentru intelegerea si utilizarea de catre studenti a conceptelor de baza din domeniul fiscalitatii; dezvoltarea capacitatii de intelegere a fenomenelor, proceselor si aplicatiilor din acest domeniu atat de vast;

• Prezentarea notiunilor de baza si a proceselor legate de sistemul fiscal, trasaturile si functiile acestuia; structura impozitelor si taxelor care cuprind sistemul fiscal; determinarea corecta a indicatorilor fiscali in vederea interpretarii comportamentului fiscal corect din partea contribuabililor fata de societate;

• Însusirea de catre studenti a cunostintelor obligatorii referitoare la indeplinirea tuturor obligatiilor cuprinse in legile fiscale, punandu-se accent pe modul de evidentiere, calculul, declararea si plata impozitelor si taxelor datorate bugetului consolidat al statului si bugetelor locale

Competenţe specifice al seminariilor/aplicaţiilor practice pe care le dobândeşte studentul în corelaţie cu numărul de credite al disciplinei: • Utilizarea aparatului matematic in interpretarea rezultatelor economico-financiare;

• Aplicarea conceptelor, teoriilor, principiilor si metodelor de baza pentru pregatirea informatiilor necesare intocmirii de rapoarte financiar-contabile si/sau fiscale cu ajutorul unui sistem informatic de gestiune;

• Aplicarea conceptelor privind impozitele directe, impozitele reale, impozitele personale, impozitele indirecte, taxele de consumaţie, monopolurile fiscale, dubla impunere internaţională, împrumutul de stat, datoria publică, bugetul de stat;

• Aplicarea instrumentelor de analiză a împrumuturilor de stat, a datoriei publice şi a soldului bugetar;

• Utilizarea metodelor şi procedeelor specifice calulaţiei costurilor;

• Determinarea indicatorilor economico-financiari şi a intercorelării dintre aceştia;

• Explicarea metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de culegere şi de efectuare de analize financiare în dinamică privind utilizarea tabloului de finanţare, la nivel de întreprindere, ce permit furnizarea de informaţii utile evaluării capacităţii intreprinderii de a genera lichidităţi şi care permit surprinderea fluxurilor financiare din întreprindere în cursul unei perioade analizate, fiind un instrument extrem de eficient în diagnosticarea financiară a întreprinderii;

• Determinarea şi calculul indicatorilor de previzionare a evoluţiei economico-financiare a firmei;

• Utilizarea indicatorilor specifici activităţilor de creditare;

• Utilizarea metodelor contabile specifice organizaţiilor publice;

Structura planului de seminarii/planului de aplicaţii practice

1. Noțiuni generale privind fiscalitatea

2. Impozite directe

3. Dobânzi, amortizări și sponsorizări

4. Impozitul pe veniturile salariale

5. Impozite indirecte – TVA, comisioane, accize

TEMA 1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND FISCALITATEA

Obiectivele temei în corelaţie cu competenţele acumulate de student şi numărul de credite • Aprofundarea cunostintelor teoretice esentiale privind fiscalitatea de la noi din tara, respectiv:

sistemul fiscal; elementele impozitelor; trasaturile si functiile sistemului fiscal; principiile impunerii sistemului fiscal; structura impozitelor si taxelor care cuprind sistemul fiscal; clasificarea impozitelor si cateva repere ale politicii fiscale şi cunoaşterea relaţiei care există între contabilitate şi fiscalitate




Prezentarea conţinutului temei

Structura sistemului fiscal Sistemul fiscal reprezintă un ansamblu de cerinţe şi principii referitoare la dimensionarea, aşezarea şi perceperea impozitelor precum şi la obiectivele socialeconomice urmărite de politica fiscală. Obligatia persoanelor fizice si juridice de a contribui sub forma de impozite si taxe la constituirea fondurilor bugetare da nastere la “creanta fiscala” pentru buget si “obligatie fiscala” pentru agentul economic. Creanta fiscala reprezinta dreptul statului de a percepe prin organele fiscale impozite, taxe, si alte venituri in contul bugetului. Creanta fiscala inceteaza atunci când obligatia fiscala a contribuabilului este achitata, compensata sau prescrisa.

Sistemul fiscal cuprinde trei componente independente: 1. Legislaţia fiscală care reglementează şi instituie impozite şi taxe considerate componente

de bază ale veniturilor statului şi care consfinţesc dreptul de creanţă al statului asupra contribuabilului

2. Mecanismul fiscal cuprinde totalitatea procedeelor tehnice şi metodelor prin care se realizează acţiunea de urmărire şi percepere a impozitelor şi taxelor.

3. Aparatele fiscale cuprind organele specializate care pun în mişcare mecanismul fiscal în scopul realizării obiectivului final , adică urmărirea şi perceperea veniturilor bugetare.

Impozitele reprezintă forma de prelevare a unei părţi din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice la dispoziţia statului în vederea acoperii cheltuielilor sale.

Această prelevare se face în mod obligatoriu cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie din partea statului.

Este necesar ca reglementările fiscale să fie cunoscute şi respectate atât de organele fiscale cât şi de plătitor. În legea prin care se instituie un impozit se precizează persoanele în sarcina cărora cade plata impozitului materia supus ă impunerii, mărirea relativă a impozitelor, termenele de plat ă, sancţiunile ce se aplică persoanelor fizice sau juridice care nu-şi onorează obligaţiile fiscale.

Pe lângă obiectivul principal al activităţii fiscale, acela de a constituii resursele băneşti necesare activităţii puterii de stat centrale şi locale, din legile de impozite şi taxe se pot desprinde şi alte obiective, care pot fi grupate astfel:

a. încurajarea anumitor activităţi necesare pe plan social printr-un regim fiscal mai atrăgător şi descurajarea activităţilor dăunatoare climatului social sau stării de sănătate, educaţie etc. Impozitele, taxele şi alte venituri ale statului împreună cu resursele şi normativele de cheltuieli pentru instituţiile publice se aprobă prin lege, Ministerul Finanţelor Publice având ca atribuţie principala asigurarea echilibrului bugetar şi aplicarea politicii financiare.

b. protecţia socială a unor categorii defavorizate ale populaţiei prin scutiri de impozite: 1. scutiri de impozitul pe salarii privind: sumele primite de salariaţi pentru munca prestată în

perioada preavizului de concediere, ajutoarele ce se acordă din fondul de asigurare social ă şi asistenţă socială, în condiţiile legii; pensiile până la un anumit plafon stabilit de lege; sumele cuvenite urmaşilor eroilor martiri ai revoluţiei şi altor categorii încadrate în Legea nr. 42/1990.

2. scutiri la impozitul agricol pentru invalizi şi văduve de razboi. 3. reduceri de 50 % a impozitului agricol pentru: persoane handicapate asimilabile cu

gradele I şi II de invaliditate; persoane fizice în vârstă de peste 65 de ani, care îşi lucrează singure pământul.

4. scutirea de taxe asupra mijloacelor de transport a autoturismelor, motocicletelor şi tricicletelor şi tricicluri cu motor care aparţin invalizilor şi sunt adaptate invalidităţii acestora.

5. reducerea cu 50 % a taxelor pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale şi monumentelor istorice, de arhitectură şi arheologie de către elevi, studenţi şi militari în termen.

Elementele impozitelor

Pentru o mai buna intelegere a modalitatii de aplicare a impozitelor, a producerii, determinarii si platii acestora, este necesara o prezentare a elementelor impozitelor. Impozitul este o prelevare baneasca obligatorie care are loc in baza legii si se prezinta ca un raport juridic. Prevederile acestui raport juridic reprezinta elementele impozitului, care trebuie sa fie clar si precis prezentate si respectate. Elementele tehnice ale impozitului sunt: a. subiectul impozitului (contribuabilul) este persoana fizica sau juridica obligata prin lege sa plateasca impozitul. Subiecte impozabile pot fi: agentii economici in cazul impozitului pe profit, taxei pe valoare adaugata sau persoanele fizice, in cazul impozitului pe venit. b. suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana fizica sau juridica din ale carei venituri se suporta in mod efectiv impozitul. Acest element este important in legatura cu distinctia fundamentala dintre impozitele directe si indirecte. Astfel, in cazul impozitelor directe suportatorul coincide cu subiectul impozitului, pe cand in cazul impozitelor indirecte, subiectului ii revine indatorirea formala de a plati impozitul, caci suportarea efectiva se realizeaza de catre persoana care cumpara produsele sau serviciile a caror vanzare este supusa impozitelor. De exemplu, in cazul impozitului pe salariu, subiectul este acelasi cu suportatorul; in cazul taxei pe valoare adaugata, subiectul platitor este agentul economic, dar prin includerea TVA in pret, ea este suportata de

cumparatorul marfii. In acest cadru, se manifesta fenomenul financiar de repercusiune a impozitelor, adica transmiterea obligatiei fiscale efective in sarcina altei persoane, diferita de cea care o plateste initial. c. obiectul impunerii este materia supusa impozitarii. In functie de impozit putem avea, ca obiect al impunerii: - venitul sau profitul: impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice, impozitul pe profit,

impozitul pe veniturile microintreprinderilor etc; - averea (activul):impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport,

impozitul pe donatii etc; - producerea de bunuri, prestarea de servicii, efectuarea de lucrari, importul: taxa pe valoare

adaugata, accizele, taxele vamale, etc; d. cota sau impozitul unitar reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere. Poate imbraca urmatoarele forme: cote procentuale unice (impozitul pe profit),cote procentuale progresive de transe (impozitul pe salarii) sau simple, cote procentuale regresive pe transe (taxa de timbru pentru mosteniri) sau simple, suma pe unitatea de masura a cantitatii (accizele) sau forma mixta (impozit ad valorem (sub forma de cota procentuala) + impozit specific (valoare pe unitatea de masura a cantitatii)) (acciza la tigarete). e. asieta (modul de asezare al impozitului) reprezinta totalitatea masurilor care se iau in vederea identificarii obiectului impozabil, stabilirea marimii materiei impozabile si determinarea impozitului de plata. f. termenul de plata (scadenta) reprezinta data pana la care impozitul trebuie achitat statului, nerespectarea acestuia atragand unele plati suplimentare de impozit. Moneda in care se realizeaza plata este leul.

In cazul in care sumele de plata, precum si cele din evidentele contabile sunt exprimate intr-o moneda straina, acestea sunt convertite in lei, dupa urmatoarele reguli:

a. in cazul unei persoane care desfasoara o activitate intr-un stat strain si isi tine contabilitatea acestei activitati in moneda statului strain, profitul impozabil sau venitul net din activitati independente si impozitul platit statului strain se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar (comunicate de BNR) pentru perioada careia ii este aferent profitul impozabil sau venitul net; b. in oricare alt caz, sumele se convertesc in moneda nationala a Romaniei prin utilizarea cursului de schimb valutar (comunicat de BNR) la data la care se primesc sau se platesc sumele respective ori la alte date specifice fiecarei categorii de venit.

Trasaturile si functiile sistemului fiscal

Trasaturile ce caracterizeaza sistemul fiscal sunt: 1. universalitatea impunerii, potrivit caruia in sfera de cuprindere a impunerii trebuie sa se

regaseasca toti platitorii care obtin sau realizeaza acelasi obiect ce intra sub incidenta impunerii. 2. unitatea impunerii presupune ca asezarea si perceperea impozitelor si taxelor sa se faca

pentru toti platitorii dupa criterii unitare si stiintifice (de exemplu: TVA se aplica in mod unitar tuturor celor ce intra sub incidenta ei, respectiv se aplica aceeasi modalitate de calcul, cu cote corespunzatoare si se stabileste acelasi termen de plata).

3. echitatea, potrivit acestei trasaturi fiecare platitor contribuie prin plata impozitelor si taxelor, la realizarea resurselor bugetare in functie de veniturile sale. Astfel, impunerea trebuie sa fie mai mare pentru cei ce realizeaza venituri mai mari si mai mica pentru cei cu venituri mai modeste. Acest lucru se realizeaza prin diferentierea cotelor de impunere, desi, incepand cu

01.01.2005 se aplica cota unica de impozitare, diferentierea fiind determinata de valoarea sumelor supuse impunerii.

Functiile sistemului fiscal sunt: 1. sistemul fiscal este un instrument de mobilizare a resurselor la dispozitia statului,

prin canalele fiscale aflate in economie; 2. functia stimulativa a sistemului fiscal, ceea ce presupune si o largire a activitatii

aparatului financiar din economie. Folosindu-se o serie de prevederi in asezarea impozitelor se are in vedere asigurarea resurselor necesare indeplinirii functiilor statului. Se au in vedere acele facilitati de care au beneficiat societatile comerciale cu capital privat sub forma de reduceri sau scutiri de la plata pe diferite termene in cazul impozitului pe profit, sau acele facilitati sub forma de reduceri pentru sumele reinvestite sau profiturile realizate din exportul de produse si servicii.

3. functia fiscala a sistemului fiscal, are drept scop protectia sociala a unor categorii de cetateni, pe de o parte prin facilitati de impunere, iar pe de alta parte, prin stimularea agentilor economici sa foloseasca forta de munca cu randament scazut. In tara noastra aceasta functie actioneaza in directia unor facilitati cum sunt: - acordarea reducerii de impozit pe salarii sau in anumite conditii reduceri suplimentare; - reduceri sau scutiri de la impozitul pe profit pentru agentii economici care folosesc in activitatea lor personal cu randament mai scazut.

4. functia de control al sistemului fiscal – presupune interventia statului prin anumite parghii economice sau financiare. Sistemul fiscal, pe de o parte, furnizeaza aceste parghii, iar pe de alta parte, asigura mecanismul de functionare a lor. Este vorba de controlul exercitat de stat printr-o serie de parghii financiare sau fiscale prin intermediul carora se patrunde in activitatea agentilor economici pana la cele mai mici detalii. De exemplu: in cazul impozitului pe profit obiectivul nr.1 este verificarea bazei de calcul, apoi controlul se adanceste pana la elementele de cheltuieli ce intra in costul de productie, mergand pana la reflectarea corect realizata. Pentru taxa pe valoare adaugata se controleaza intre agentii economici mergand pe firul problemelor pana la documentul primar ce vizeaza vanzarea produselor sau aprovizionarea materii prime si materiale. Verificarea se face numai din punct de vedere al intreprinderii functiilor fiscale, dar exista posibilitatea ca prin functia de control sa se faca radiografii complete asupra activitatii agentilor economici.

Principiile impunerii Dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor, precum si obiectivele social – economice urmarite prin politica fiscala sunt elemente esentiale ale sistemului fiscal, care se bazeaza pe anumite cerinte, cunoscute in teoria finantelor publice ca principii ale impunerii. Ele au fost formulate initial de catre economistul englez Adam Smith ca maxime sau principii fundamentale ale impunerii, si anume: - principiul justetii impunerii se refera la echitatea fiscala si mentioneaza ca cetatenii fiecarui stat trebuie sa contribuie la acoperirea cheltuielilor guvernamentale atat cat le permit facultatile proprii, adica in functie de marimea veniturilor obtinute sub protectia statului. - principiul certitudinii impunerii vizeaza legalitatea impunerii si presupune ca marimea impozitelor datorate de catre fiecare contribuabil sa fie certa si nu arbitrara. In acest context, termenele, modalitatile de percepere a impozitelor si sumele de plata trebuie sa fie clare si cunoscute cu anticipatie de catre contribuabili.

- principiul comoditatii are in vedere perceperea impozitelor la termenele si in modalitatile cele mai convenabile pentru contribuabili. - principiul randamentului impozitelor urmareste instituirea unor impozite cat mai putin apasatoare pentru contribuabili si asigurarea incasarii acestora cu minimum de cheltuieli. Intr-o interpretare contemporana, francezul Maurice Allais – laureat al premiului Nobel pentru economie – apreciaza ca principiile generale ale fiscalitatii sunt urmatoarele: 1. individualitatea porneste de la ideea ca intr-o societate democratica omul si nu statul este valoarea esentiala, iar fiscalitatea trebuie sa fie unul din mijloacele protejarii deplinei dezvoltari a personalitatii fiecarui cetatean. 2. nediscriminarea are in vedere promovarea unor reguli unitare, valabile pentru toti, astfel ca impozitele sa fie stabilite fara discriminari fata de unii subiecti sau fata de unele grupari sociale. 3. impersonalitatea este principiul conform caruia sunt preferabile impozitele analitice – asezate asupra fiecarui bun sau asupra fiecarei operatiuni in parte, fata de impozitele sintetice, care nu pot fi asezate decat avand in vedere ansamblul asupra activitatii contribuabilului, concretizata in cifra de afaceri, venit sau capital. 4. neutralitatea se refera la cerinta ca impozitele sa nu contravina unei mai bune gestionari a economiei, ci sa fie favorabile realizarii unei economii eficiente. Impozitele nu trebuie sa loveasca beneficiile, caci acestea sunt motorul esential al unei economii de piata. Din punct de vedere al eficacitatii, intreprinderile in pierdere ar trebui penalizate si nu acelea care realizeaza beneficii. 5. legitimitatea face distinctie intre veniturile „legitime” (meritate) si cele „nelegitime”, in functie de care fiscalitatea trebuie adaptata in mod corespunzator. In cazul veniturilor nelegitime, fiscalitatea trebuie sa loveasca atat cat este posibil, in vederea limitarii acestora sau chiar a eliminarii lor. 6. lipsa arbitrariului presupune perceperea de impozite asezate pe baza unor principii simple si clare, excluzandu-se aplicarea unui sistem complicat, care prin interpretari mai mult sau mai putin arbitrare implica delegarea unei puteri excesive tehnocratilor fara raspundere politica. Maximele lui Adam Smith, ca si principiile lui Maurice Allais, se regasesc in principiile cristalizate in stiinta finantelor publice: principii de echitate fiscala; principii de politica financiara; principii de politica economica; principii social – politice.

Clasificarea impozitelor Clasificarea lor se face in functie de urmatoarele criterii: 1. dupa obiectul care este impus, impozitele pot fi: - pe venit (salarii, profit, venit din chirii); - pe avere (cladiri, terenuri); - pe consum sau pe cheltuieli (pe cifra de afaceri, pe valoarea adaugata, pe valoarea importurilor). 2. dupa scopul urmarit de stat la introducerea lor, impozitele pot fi: - financiare, fiind impozite care urmaresc doar alimentarea cu resurse a bugetului de stat (impozit

pe salarii, impozit pe profit); - de ordine, care urmaresc si alte scopuri nefiscale, cum ar fi reducerea consumului anumitor

produse (accizele, taxele vamale). 3. dupa frecventa incasarii lor, impozitele pot fi: - cu caracter permanent (ordinare); - incidentale (extraordinare)

4. dupa institutia care le administreaza, impozitele pot fi: - in cazul statelor cu structura federala – impozite federale, impozite ale statelor, provinciilor sau

regiunilor membre ale federatiei si impozite locale; - in cazul statelor cu structura unitara – impozite ale administratiei centrale de stat si impozite ale

organelor administratiei de stat locale. 5. dupa cotele utilizate in calcularea lor, impozitele pot fi: - proportionale (cu cote ce raman constante indiferent de marimea obiectului impozabil); - progresive (calculate cu cote ce cresc pe masura cresterii obiectului impozabil); - regresive (al caror nivel se reduce pe masura cresterii obiectului impozabil). 6. După modul cum se realizează, impozitele şi taxele se împart în: A. Impozite şi taxe care se determină şi se varsă la buget de către unitaţile plătitoare, organele fiscale având obligaţii de supraveghere şi control. În această categorie se includ: impozitul pe profit, impozitul pe salarii, T.V.A., impozitul pe veniturile din lucrările de litere, artă şi ştiinţă, impozitul pe spectacole, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome etc. B. Impozite şi taxe care se determină de către organele fiscale, luându-se ca bază de calcul, declaraţiile plătitorilor. Aici se includ:

• Impozitul pe veniturile liber profesioniştilor, meseriaşilor şi ale altor persoane fizice independente şi asociaţii familiale

• Impozitul pe veniturile realizate din inchirieri şi subînchirieri de clădiri şi camere mobilate

• Taxe asupra mijloacelor de transport

• Impozitul pe clădiri şi terenuri

• Taxe pentru flolosirea terenurilor proprietate de stat. C. Impuneri care se fac periodic prin inventarierea materiei impozabile pe baza prevederilor legii. În această categorie se includ:

• Impozitul pe veniturile agricole ale popula ţiei

• Impozitul pe clădirile situate în mediul rural D. Venituri ale bugetului care se stabilesc şi se încasează de la caz la caz şi atunci când sunt întrunite condiţiile prevazute de lege. Aici se includ:

• Amenzi, imputaţii şi despăgubiri trimise organelor financiar e pentru urmărire.

• Taxe pe timbru care se achit ă atunci când se solicită servicii la instanţe judecătoreşti, notariate, primării etc.

• Taxe pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj şi reclamă

• Taxe pentru examinarea conducătorilor de autovehicule etc. 7. dupa continut si forma, impozitele au urmatoarea structura: - impozite directe; - impozite indirecte.

Impozitele directe au urmatoarele caracteristici: - sunt suportate direct de persoana care le plateste; - sunt stabilite pe venituri, castiguri, avere sau alte bunuri ale persoanelor fizice si juridice; - sunt nominale, cunoscandu-se in sarcina cui sunt stabilite; - sunt calculate in raport cu capacitatea contributiva a platitorului, adica in functie de marimea

venitului, averii, sursa de provenienta, situatia sociala, sarcini familiale; - permit stabilirea unui minim neimpozabil; - pot avea o functie antiinflationista deoarece pe masura cresterii veniturilor, creste volumul

impozitelor directe reducand veniturile platitorilor si determinand reducerea preturilor;

- au o anumita rigiditate deoarece nu pot fi majorate rapid necesitand modificarea legislatiei fiscale.

Impozite reale (obiective) se caracterizeaza prin faptul ca sunt aplicabile unor obiecte materiale (cladiri, terenuri, fabrici, magazine, etc),adica asupra materiei impozabile brute, facandu-se abstractie de situatia personala a subiectului impozabil.

Impozite personale (subiective) care sunt asezate asupra veniturilor sau averilor diferitilor contribuabili, tinandu-se seama de situatia personala a acestora.

Impozitele indirecte sunt percepute cu ocazia vanzarii marfurilor, prestarii serviciilor sau cu ocazia transferului de avere si au urmatoarele trasaturi: - obiectul il constituie acea parte din venit care este cheltuita pentru achizitionarea de marfuri sau

prestarea de servicii; persoana care le plateste le include in preturi si tarife ,marind nivelul acestora;

- se suporta in momentul cumpararii marfii de catre cumparatorul respectiv; platitorul impozitului indirect este agentul economic care incaseaza pretul sau tariful in care este cuprins impozitul indirect;

- sunt incluse in pret sau tarif ceea ce le face putin vizibile pentru cumparator; - prezinta un caracter elastic, deoarece orice crestere a consumului conduce la cresterea volumului

impozitelor indirecte; in acelasi timp au un caracter inflationist; - nu permit stabilirea unui minim neimpozabil si nu tin seama de capacitatea contributiva a

contribuabilului. Impozitele indirecte se pot grupa in functie de formele de manifestare in: - taxe de consumatie; - venituri aferente monopolurilor fiscale; - taxe vamale; - taxe de timbru si de inregistrare.

Analizand raportul dintre impozitele directe si cele indirecte, se observa ca ele difera de la tara la tara, astfel: - in tarile dezvoltate in totalul veniturilor fiscale impozitele directe au o pondere mai mare (deoarece exista venituri importante realizate de persoane fizice si agenti economici); - in tarile in curs de dezvoltare impozitele indirecte procura circa 70% din totalul veniturilor fiscale. 8. După modul cum se stabilesc şi se urmăresc, impozitele şi taxele se împart în: A. Impozite şi taxe cu debit care se stabilesc anticipat realizării veniturilor. Aici intră de regulă impozitele ordinare care se încaseaz ă anual, precum şi unele venituri care se încasează accidental (cum sunt amenzile, taxe de timbru pentru succesiuni). Debitele se înregistrează în rolul fiscal al contribuabilului. B. Impozite şi taxe fără debit, care se determină în momentul încasării. Aici se include de regulă taxele de timbru care se achită anterior prestării serviciului. Teste grilă 1. Structura fiscalităţii exprimă: a. ponderea fiecărui impozit în totalul veniturilor fiscale; b. raportul între volumul veniturilor fiscale şi volumul produsul intern brut la un moment dat; c. mărimea sacrificiului suportat de contribuabili prin plata impozitelor, taxelor contribuţiilor.

2. Gradul de fiscalitate exprimă: a. ponderea fiecărui impozit în totalul veniturilor fiscale; b. raportul între volumul veniturilor fiscale şi volumul produsul intern brut la un moment dat; c. mărimea sacrificiului suportat de contribuabili prin plata impozitelor, taxelor contribuţiilor. 3. Conceptul de fiscalitate indică: a. mărimea veniturilor suportate de contribuabili prin plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor; b. mărimea cheltuielilor suportate de contribuabili prin plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor; c. mărimea sacrificiului suportat de contribuabili prin plata impozitelor, taxelor contribuţiilor. 4. Principiul comodităţii are în vedere: a. instituirea unor impozite cât mai puţin apăsătoare pentru contribuabili; b. perceperea impozitelor la termenele şi in modalităţile cele mai convenabile pentru contribuabili; c. ca termenele, modalităţile de percepere a impozitelor şi sumele de plată să fie clare şi cunoscute cu

anticipaţie de către contribuabili. 5. Principiul randamentului impozitelor urmăreşte: a. instituirea unor impozite cât mai puţin apăsătoare pentru contribuabili şi asigurarea încasării

acestora cu minimum de cheltuieli; b. perceperea impozitelor la termenele şi in modalităţile cele mai convenabile pentru contribuabili; c. ca termenele, modalităţile de percepere a impozitelor şi sumele de plată să fie clare şi cunoscute cu

anticipaţie de către contribuabili. 6. Principiile fundamentale ale impunerii sunt: a. principiul justeţii impunerii; individualitatea; principiul certitudinii impunerii; principiul

comodităţii; principiul randamentului impozitelor; b. principiul justeţii impunerii; principiul nediscriminării; principiul certitudinii impunerii; principiul

comodităţii; principiul randamentului impozitelor; c. principiul justeţii impunerii; principiul certitudinii impunerii; principiul comodităţii; principiul

randamentului impozitelor; d. principiul justeţii impunerii; principiul individualităţii; principiul impersonalităţii; principiul

comodităţii; principiul randamentului impozitelor; e. principiu neutralităţii.

7. Principiile de politică financiară cuprind:

a. oportunităţile oferite de orice impozit nou introdus în practică, cu referire la un randament fiscal ridicat, la o stabilitate şi elasticitate acceptabile;

b. realizarea unor obiective de ordin social – politic; c. clasificarea avansată a impozitelor după natura materiei impozabile; d. cerinţele ce trebuie îndeplinite de orice impozit nou introdus în practică, cu referire la un randament

fiscal ridicat, la o stabilitate şi elasticitate acceptabile; e. clasificarea avansată a impozitelor după natura materiei impozabile sau a factorului generator al

obligaţiei fiscale.

8. Principiile de politică financiară cuprind a. venituri curente şi venituri de capital aflate la dispoziţia statului; b. cerinţele ce trebuie îndeplinite de orice impozit nou introdus în practică, cu referire la un randament

fiscal ridicat, la o stabilitate şi elasticitate acceptabile; c. impozitele pe venit, beneficii şi câştiguri din capital; d. impozite cât mai puţin apăsătoare pentru contribuabili. 9. Principiile de politică economică vizează: a. folosirea de către agenţii economici a impozitelor nu numai ca mijloc de formare a bugetului, ci şi

ca pârghie economică; b. folosirea de către stat a impozitelor nu numai ca mijloc de represiune, ci şi ca pârghie economică;

c. folosirea de către stat a impozitelor nu numai ca mijloc de formare a bugetului, ci şi ca pârghie economică;

d. folosirea de către stat a impozitelor nu numai ca mijloc de formare a bugetului, ci şi ca pârghie financiară.

10. Principiile social-politice vizează: a. aşezarea impozitelor asupra veniturilor sau averilor diferiţilor contribuabili, ţinându-se seama de

situaţia personală a acestora b. folosirea de către stat a impozitelor numai ca mijloc de formare a bugetului; c. urmărirea şi realizarea de către stat a unor obiective de ordin social – politice; d. folosirea de către stat a impozitelor nu numai ca mijloc de formare a bugetului, ci şi ca pârghie

financiară. Prezentarea planului de desfăşurare al temei

Secvenţa Subsecvenţă Timp alocat Modalităţi de realizare

Mijloace de realizare

Structura sistemului fiscal

30 min • Pe echipe

●Tablă

Elementele impozitelor


●Tablă

Trăsăturile și funcțiile sistemului fiscal


● Tablă

Principiile impunerii


● Tablă

Clasificarea impozitelor


● Tablă

Teste grilă

50 min • Individual

● Suport de curs

Bibliografie/lecţia de studiat de către student

1. Mariana-Cristina Cioponea, Finanţe publice şi teorie fiscală, Editura Fundaţiei “România de

Mâine”, Bucureşti, 2007

2. Georgeta Achimescu, Cristina-Alina Verişan Fiscalitate. sinteze teoretice. Aplicaţii şi teste grilă,

Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008;

3. Georgeta Vintilă - Fiscalitate - Metode şi tehnici fiscale, Editura Economică Bucureşti, 2006;

4. Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal al României, cu modificările şi completările ulterioare;

5. Codul fiscal şi normele metodologice de aplicare, Editura C.H. Beck Bucureşti, 2010.

6. OMFP nr. 3055 din 29.10.2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu

directivele europene, publicat în M.O. nr. 766 din 10.11.2009.

TEMA 2. IMPOZITE DIRECTE

Obiectivele temei în corelaţie cu competenţele acumulate de student şi numărul de credite • Familiarizarea viitorului specialist cu notiunile reprezentative din domeniul fiscalitatii, la





Prezentarea conţinutului temei Aplicații practice

1. Un agent economic a realizat, cumulat de la începutul anului, venituri impozabile totale de 80 000 lei, iar cheltuielile totale aferente acestor venituri sunt de 60 000 lei, din care 3 000 lei sunt cheltuieli de protocol şi 4 000 lei reprezintă cheltuieli cu impozitul pe profit. Care este limita maximă a cheltuielilor cu protocolul pentru care se acordă deducere?

Rezolvare: Limita maximă a cheltuielilor cu protocolul pentru care se acordă deducere este 2% x (80

000 – 60 000 + 3 000 + 4 000) = 540 lei, deci cheltuielile deductibile cu protocolul sunt de 540 lei, cheltuielile nedeductibile de protocol sunt de 2 460 lei (3 000 - 540).

2. Un agent economic a obţinut, cumulat de la începutul anului, un profit impozabil de 100

000 lei. Acesta a plătit în cursul anului un impozit pe profit de 13 000 lei, astfel: 4 000 lei aferent trimestrului I, 5 000 lei aferent trimestrului al –II-lea şi 4 000 lei aferent trimestrului al –III-lea.

Care va fi impozitul de plată ce trebuie achitat statului până la data de 25 ianuarie şi care va fi diferenţa de plată pentru acel an?

Rezolvare: În contul trimestrului al –IV-lea agentul economic va trebui să plătească statului un impozit

pe profit egal cu cel aferent trimestrului al –III-lea până pe data de 25 ianuarie a anului următor. Pentru a stabili diferenţa de plată pentru acel an se va calcula impozitul pe profit aferent

întregului an: impozit = 100 000 lei x 16% = 16 000 lei, deci el mai are o diferenţă de plată de 3 000 lei.

3. Un agent economic a realizat, la sfârşitul anului 2010, venituri totale în sumă de 150 000 lei, din care 30 000 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 105 000 lei, din care, 1 500 lei reprezintă amenzi şi 3 000 reprezintă cheltuieli înregistrate în avans.

Să se determine impozitul datorat de persoană juridică.

Rezolvare:

Venitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

- venituri neimpozabile = 30 000 lei (dividende primite de la o persoană juridică română) - cheltuieli nedeductibile = 1 500 lei (cheltuieli cu amenzile) = 3 000 lei (cheltuieli înregistrate în avans) TOTAL = 4 500 lei Venitul impozabil = 150 000 – 105 000 – 30 000 + 4 500 = 19 500 lei Impozitul pe profit = 16% x 19 500 lei = 3 120 lei

4. Un agent economic prezintă la 31. XII. 2010 următoarea situaţie: - venituri din activitatea curentă = 150 000 lei - cheltuieli cu salariile = 30 000 lei - cheltuieli cu materii prime = 90 000 lei - cheltuieli de protocol = 1 000 lei - cheltuieli înregistrate în avans = 15 000 lei - cheltuieli cu colaboratorii = 6 000 lei

Să se determine, dacă din punct de vedere fiscal, contribuabilul a realizat profit sau pierdere, iar în cazul unui profit să se stabilească impozitul pe profit datorat de agentul economic.

Rezolvare:

Venitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – venituri neimpozabile +

cheltuieli nedeductibile

- cheltuieli deductibile limitat = 180 lei (cheltuieli de protocol în limita a 2% aplicată asupra diferenţei dintre venituri şi cheltuieli, mai puţin cheltuielile de protocol şi impozitul pe profit curent şi amânat)

Cheltuielile deductibile limitat = 2% x [150 000 – (30 000 + 90 000+ 1 000 + 15 000 + 6 000) + 1 000] = 180 lei

- cheltuieli nedeductibile = 15 000 lei (cheltuieli înregistrate în avans) - cheltuieli nedeductibile = 820 lei (cheltuieli de protocol 1 000 – 180) TOTAL = 15 820 lei Venitul impozabil = 150 000 – (30 000 + 90 000 + 1 000 + 15 000 + 6 000) + 15 820 = 23 820 lei Impozitul pe profit = 16% x 23 820= 3 811,20 lei

5 .Un agent economic a realizat la 31. XII. 2010 venituri totale în sumă de 90 000 lei, din care 30 000 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 57 000 lei, din care, 3 000 lei reprezintă amenzi şi 18 000 lei reprezintă cheltuieli de protocol. Să se determine impozitul datorat de persoană juridică.

Rezolvare:

Venitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – Venituri neimpozabile +

Cheltuieli nedeductibile

- venituri neimpozabile = 30 000 lei (rambursări de cheltuieli nedeductibile) - cheltuieli deductibile limitat = 1 020 lei (cheltuieli de protocol în limita a 2% aplicată asupra

diferenţei dintre venituri şi cheltuieli, mai puţin cheltuielile de protocol şi impozitul pe profit curent şi amânat)

Cheltuielile deductibile limitat = 2% x [90 000 –57 000 + 18 000] = 1020 lei - cheltuieli nedeductibile = 3 000 lei (cheltuieli cu amenzile) = 16 980 lei (cheltuieli de protocol 18 000 – 1 020) TOTAL = 19 980 lei Venitul impozabil = 90 000 – 57 000 – 30 000 +19 80 = 22 980 lei Impozitul pe profit = 16% x 22 980 = 3 676,80lei 6. Un agent economic a realizat la 31. XII. 2010 venituri totale în sumă de 200 000 lei, din care 10 000 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile şi 15 000 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică străină din Comunitatea Europeană. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 165 000 lei, din care:

- 150 lei reprezintă amenzi; - 1 0 00 lei reprezintă cheltuieli înregistrate în avans - 1 5 00 lei reprezintă cheltuieli de protocol - 500 lei reprezintă cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare în ţară timp de 5 zile pentru 2

salariaţi - 1 000 lei reprezintă cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaţionale - 1 200 lei reprezintă cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate pentru

administrator Plafonul reprezentând cheltuielile cu deplasările zilnice pentru instituţiile publice aprobate prin hotărâre de guvern este de 13 lei zi/ persoană.

Să se determine impozitul datorat de agentul economic.

Rezolvare:

Venitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

- venituri neimpozabile = 10 000 lei (rambursări de cheltuieli nedeductibile) = 15 000 lei (dividende primite de la o persoană juridică străină din

Comunitatea Europeană)

TOTAL venituri neimpozabile = 25 000 lei Cheltuielile deductibile limitat = (cheltuieli de protocol în limita a 2% aplicată asupra diferenţei

dintre venituri şi cheltuieli, mai puţin cheltuielile de protocol şi impozitul pe profit curent şi amânat) = 2% x [200 000 –165 000 + 1 500] = 730 lei

Cheltuielile deductibile limitat = (cheltuieli de deplasare în limita a 2,5 ori nivelul stabilit pentru instituţiile bugetare) = 2.5 x (13 lei x 5 zile x 2 salariaţi) = 325 lei

- cheltuieli deductibile limitat (protocol) = 730lei - cheltuieli deductibile limitat (cheltuieli de deplasare) = 325 lei - cheltuieli deductibile la schemele facultative de pensii = 720 lei (200 euro x 3,60 lei) - cheltuieli deductibile cu primele de asigurare privată = 720 lei (200 euro x 3,60 lei) - cheltuieli nedeductibile = 150 lei (cheltuieli cu amenzile) = 770 lei (cheltuieli de protocol = 1 500 – 730) = 1 0 00 lei (cheltuieli înregistrate în avans) = 175 lei (cheltuieli de deplasare 500 – 325) = 280 lei (cheltuieli la schemele facultative de pensii 1 000 – 720) = 480 lei (cheltuieli cu primele de asigurare privată 1 200 – 720) TOTAL cheltuieli nedeductibile = 2 855 lei Venitul impozabil = 200 000 – 165 000 – 25 000 + 2 855 = 12 855 lei Impozitul pe profit = 16% x 12 855 = 2 056,80 lei 7. Un agent economic a realizat cumulat de la începutul anului, venituri impozabile de 600 000 lei, iar cheltuielile totale aferente acestor venituri au fost de 400 000 lei, din care 20 000 lei sunt cheltuieli de protocol şi 30 000 lei reprezintă cheltuieli cu impozitul pe profit. Care este limita maximă a cheltuielilor cu profitul pentru care se acordă deducerea.

Rezolvare: Limita maximă a cheltuielilor de protocol pentru care se acordă deducerea este 2% aplicată

asupra diferenţei dintre venituri şi cheltuieli, mai puţin cheltuielile de protocol şi impozitul pe profit curent şi amânat. Cheltuielile de protocol deductibile = 2% x (600 000 – 400 000 + 20 000 + 30 000) = 5 000 lei Cheltuielile nedeductibile de protocol sunt de 15 000 lei (20 000 – 5 000)

8. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale în sumă de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile şi 1 300 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 16 550 lei, din care: - 140 lei reprezintă amenzi; - 960 lei reprezintă cheltuieli înregistrate în avans; - 200 lei reprezintă cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezintă cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare în ţară timp de 4 zile pentru 2 salariaţi;

- 1 300 lei reprezintă cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaţionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezintă cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate pentru administrator. Plafonul reprezentând cheltuielile cu deplasările zilnice pentru instituţiile publice aprobate prin hotărâre de guvern este de 13 lei zi/ persoană. Paritatea euro-leu la data efectuării cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaţionale şi cheltuielilor cu primele de asigurare private de sănătate a fost de 3,60 lei. Să se determine impozitul datorat de agentul economic.

a. 463,32 b. 436,32 c. 433,62 d. 463,23 e. 423,63

Rezolvare: Cheltuieli deductibile: cheltuieli de protocol = 2% (20 000 – 16 550 + 200) = 73 lei cheltuieli de deplasare = 2,5 (13 lei x4 zile x 2 salariaţi) = 260 lei cheltuieli pensii ocupaţionale = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei cheltuieli private de sănătate = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei Total cheltuieli deductibile:1773 Cheltuieli nedeductibile: cheltuieli de protocol = 200 – 73 = 127 lei cheltuieli de deplasare =350 – 260 = 90 lei cheltuieli pensii ocupaţionale =1 300 – 720 = 580 lei cheltuieli private de sănătate = 1 200 – 720 = 420 lei Cheltuieli din amenzi = 140 lei Cheltuieli înregistrate în avans = 960 lei Total cheltuieli nedeductibile: 2377 Masa de profit impozabil =20000 – 16550 – (1800 – 1300) + 2377= 2727 lei Impozitul pe profit = 16% x 2727 = 436,32 lei Răspuns: b 9. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale în sumă de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile şi 1 300 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezintă amenzi; - 960 lei reprezintă cheltuieli înregistrate în avans; - 200 lei reprezintă cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezintă cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare în ţară timp de 4 zile pentru 2 salariaţi; - 1 300 lei reprezintă cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaţionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezintă cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate pentru administrator. Plafonul reprezentând cheltuielile cu deplasările zilnice pentru instituţiile publice aprobate prin hotărâre de guvern este de 13 lei zi/ persoană. Paritatea euro-leu la data efectuării cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaţionale şi cheltuielilor cu primele de asigurare private de sănătate a fost de 3,60 lei. Să se determine volumul total al cheltuielilor deductibile la nivelul agentului economic.

a. 1373

b. 1377 c. 1737 d. 1337 e. 1773

Rezolvare: Cheltuieli deductibile: cheltuieli de protocol = 2% (20 000 – 16 550 + 200) = 73 lei cheltuieli de deplasare = 2,5 (13 lei x4 zile x 2 salariaţi) = 260 lei cheltuieli pensii ocupaţionale = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei cheltuieli private de sănătate = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei Total cheltuieli deductibile:1773 Răspuns: e 10. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale în sumă de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile şi 1 300 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezintă amenzi; - 960 lei reprezintă cheltuieli înregistrate în avans; - 200 lei reprezintă cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezintă cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare în ţară timp de 4 zile pentru 2 salariaţi; - 1 300 lei reprezintă cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaţionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezintă cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate pentru administrator. Plafonul reprezentând cheltuielile cu deplasările zilnice pentru instituţiile publice aprobate prin hotărâre de guvern este de 13 lei zi/ persoană. Paritatea euro-leu la data efectuării cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaţionale şi cheltuielilor cu primele de asigurare private de sănătate a fost de 3,60 lei. Să se determine volumul total al cheltuielilor nedeductibile la nivelul agentului economic.

a. 1773 b. 2737 c. 2377 d. 3100 e. 2727

Rezolvare: Cheltuieli nedeductibile: cheltuieli de protocol = 200 – 73 = 127 lei cheltuieli de deplasare =350 – 260 = 90 lei cheltuieli pensii ocupaţionale =1 300 – 720 = 580 lei cheltuieli private de sănătate = 1 200 – 720 = 420 lei Cheltuieli din amenzi = 140 lei Cheltuieli înregistrate în avans = 960 lei Total cheltuieli nedeductibile: 2377 Răspuns: c

11. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale în sumă de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile şi 1 300 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezintă amenzi; - 960 lei reprezintă cheltuieli înregistrate în avans; - 200 lei reprezintă cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezintă cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare în ţară timp de 4 zile pentru 2 salariaţi; - 1 300 lei reprezintă cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaţionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezintă cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate pentru administrator. Plafonul reprezentând cheltuielile cu deplasările zilnice pentru instituţiile publice aprobate prin hotărâre de guvern este de 13 lei zi/ persoană. Paritatea euro-leu la data efectuării cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaţionale şi cheltuielilor cu primele de asigurare private de sănătate a fost de 3,60 lei. Să se determine volumul total al cheltuielilor nedeductibile de protocol.

a. 73 b. 37 c. 127 d. 172 e. 217

Rezolvare: Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (20 000 – 16 550 + 200) = 73 lei Cheltuieli nedeductibile de protocol = 200 – 73 = 127 lei Răspuns: c 12. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale în sumă de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile şi 1 300 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezintă amenzi; - 960 lei reprezintă cheltuieli înregistrate în avans; - 200 lei reprezintă cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezintă cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare în ţară timp de 4 zile pentru 2 salariaţi; - 1 300 lei reprezintă cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaţionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezintă cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate pentru administrator. Plafonul reprezentând cheltuielile cu deplasările zilnice pentru instituţiile publice aprobate prin hotărâre de guvern este de 13 lei zi/ persoană. Paritatea euro-leu la data efectuării cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaţionale şi cheltuielilor cu primele de asigurare private de sănătate a fost de 3,60 lei. Să se determine volumul total al cheltuielilor nedeductibile de deplasare. a. 9 b. 90 c. 900 d. 260 e. 350

Rezolvare: Cheltuieli deductibile de deplasare = 2,5 (13 lei x4 zile x 2 salariaţi) = 260 lei Cheltuieli nedeductibile de deplasare =350 – 260 = 90 lei Răspuns: b 13. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale în sumă de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile şi 1 300 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezintă amenzi; - 960 lei reprezintă cheltuieli înregistrate în avans; - 200 lei reprezintă cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezintă cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare în ţară timp de 4 zile pentru 2 salariaţi; - 1 300 lei reprezintă cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaţionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezintă cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate pentru administrator. Plafonul reprezentând cheltuielile cu deplasările zilnice pentru instituţiile publice aprobate prin hotărâre de guvern este de 13 lei zi/ persoană. Paritatea euro-leu la data efectuării cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaţionale şi cheltuielilor cu primele de asigurare private de sănătate a fost de 3,60 lei. Să se determine volumul total al cheltuielilor deductibile de deplasare. a. 90 b. 260 c. 620 d. 580 e. 720 Rezolvare: Cheltuieli deductibile de deplasare = 2,5 (13 lei x4 zile x 2 salariaţi) = 260 lei Răspuns: b 14. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale în sumă de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile şi 1 300 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezintă amenzi; - 960 lei reprezintă cheltuieli înregistrate în avans; - 200 lei reprezintă cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezintă cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare în ţară timp de 4 zile pentru 2 salariaţi; - 1 300 lei reprezintă cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaţionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezintă cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate pentru administrator. Plafonul reprezentând cheltuielile cu deplasările zilnice pentru instituţiile publice aprobate prin hotărâre de guvern este de 13 lei zi/ persoană. Paritatea euro-leu la data efectuării cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaţionale şi cheltuielilor cu primele de asigurare private de sănătate a fost de 3,60 lei. Să se determine volumul total al cheltuielilor deductibile de protocol.

a. 127 b. 37 c. 73 d. 172 e. 217

Rezolvare: Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (20 000 – 16 550 + 200) = 73 lei Răspuns: c 15. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale în sumă de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile şi 1 300 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezintă amenzi; - 960 lei reprezintă cheltuieli înregistrate în avans; - 200 lei reprezintă cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezintă cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare în ţară timp de 4 zile pentru 2 salariaţi; - 1 300 lei reprezintă cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaţionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezintă cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate pentru administrator. Plafonul reprezentând cheltuielile cu deplasările zilnice pentru instituţiile publice aprobate prin hotărâre de guvern este de 13 lei zi/ persoană. Paritatea euro-leu la data efectuării cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaţionale şi cheltuielilor cu primele de asigurare private de sănătate a fost de 3,60 lei. Să se determine volumul total al cheltuielilor deductibile la schemele facultative de pensii ocupaţionale.

a. 72 b. 27 c. 720 d. 580 e. 1300

Rezolvare: Cheltuieli deductibile la schemele facultative de pensii ocupaţionale = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei Răspuns: c 16. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale în sumă de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile şi 1 300 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezintă amenzi; - 960 lei reprezintă cheltuieli înregistrate în avans; - 200 lei reprezintă cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezintă cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare în ţară timp de 4 zile pentru 2 salariaţi; - 1 300 lei reprezintă cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaţionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezintă cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate pentru administrator. Plafonul reprezentând cheltuielile cu deplasările zilnice pentru instituţiile publice aprobate prin hotărâre de guvern este de 13 lei zi/ persoană. Paritatea euro-leu la data efectuării cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaţionale şi cheltuielilor cu primele de asigurare private de sănătate a fost de 3,60 lei. Să se determine volumul total al cheltuielilor nedeductibile la schemele facultative de pensii ocupaţionale.

a. 90 b. 260

c. 620 d. 580 e. 720

Rezolvare: Cheltuieli deductibile la schemele facultative de pensii ocupaţionale = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei Cheltuieli nedeductibile la schemele facultative de pensii ocupaţionale = 1300 - 720 = 580 lei Răspuns: d 17. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale în sumă de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile şi 1 300 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezintă amenzi; - 960 lei reprezintă cheltuieli înregistrate în avans; - 200 lei reprezintă cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezintă cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare în ţară timp de 4 zile pentru 2 salariaţi; - 1 300 lei reprezintă cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaţionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezintă cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate pentru administrator. Plafonul reprezentând cheltuielile cu deplasările zilnice pentru instituţiile publice aprobate prin hotărâre de guvern este de 13 lei zi/ persoană. Paritatea euro-leu la data efectuării cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaţionale şi cheltuielilor cu primele de asigurare private de sănătate a fost de 3,60 lei. Să se determine volumul total al cheltuielilor deductibile la asigurările private de sănătate.

a. 72 b. 270 c. 1200 d. 580 e. 720

Rezolvare:

Cheltuielile deductibile la asigurările private de sănătate = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei Răspuns: e

18. Un agent economic a realizat, la 31.XII.2010, venituri totale în sumă de 20 000 lei, din care 1 800 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile şi 1 300 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 16 550 lei, din care:

- 140 lei reprezintă amenzi; - 960 lei reprezintă cheltuieli înregistrate în avans; - 200 lei reprezintă cheltuieli de protocol; - 350 lei reprezintă cheltuieli cu indemnizaţiile de deplasare în ţară timp de 4 zile pentru 2 salariaţi; - 1 300 lei reprezintă cheltuieli la schemele facultative de pensii ocupaţionale ale unui salariat; - 1 200 lei reprezintă cheltuieli cu primele de asigurare private de sănătate pentru administrator. Plafonul reprezentând cheltuielile cu deplasările zilnice pentru instituţiile publice aprobate prin hotărâre de guvern este de 13 lei zi/ persoană. Paritatea euro-leu la data efectuării cheltuielilor la schemele facultative de pensii ocupaţionale şi cheltuielilor cu primele de asigurare private de sănătate a fost de 3,60 lei. Să se determine volumul total al cheltuielilor nedeductibile la asigurările private de sănătate.

a. 72 b. 270 c. 480 d. 580 e. 720

Rezolvare: Cheltuielile deductibile la asigurările private de sănătate = 200 Euro x 3,60 lei = 720 lei Cheltuielile nedeductibile la asigurările private de sănătate = 1200 - 720 = 480 lei Răspuns: c

19. Un agent economic prezintă la 31. XII. 2010, următoarea situaţie: - venituri din activitatea curentă = 18 000 lei, din care venituri din dividende primite de la o

persoană juridică română = 1 200 lei şi 800 lei - rambursări de cheltuieli nedeductibile; - cheltuieli cu salariile = 3 000 lei - cheltuieli cu materii prime = 9 000 lei - cheltuieli de protocol = 100 lei - cheltuieli înregistrate în avans = 1 500 lei - cheltuieli cu colaboratorii = 600 lei - cheltuieli din amenzi = 110 lei

Stabiliţi volumul cheltuielilor deductibile de protocol. a. 24,20 b. 78,50 c. 22,40 d. 70,58 e. 75,80

Rezolvare: Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (V-C + Cheltuieli cu protocolul) Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (18000-14310+100)= 75,80 lei Răspuns: e 20. Un agent economic prezintă la 31. XII. 2010, următoarea situaţie:

- venituri din activitatea curentă = 18 000 lei, din care venituri din dividende primite de la o persoană juridică română = 1 200 lei şi 800 lei - rambursări de cheltuieli nedeductibile;

- cheltuieli cu salariile = 3 000 lei - cheltuieli cu materii prime = 9 000 lei - cheltuieli de protocol = 100 lei - cheltuieli înregistrate în avans = 1 500 lei - cheltuieli cu colaboratorii = 600 lei - cheltuieli din amenzi = 110 lei

Stabiliţi volumul cheltuielilor nedeductibile de protocol. a. 24,20 b. 78,50 c. 22,40 d. 70,58 e. 75,80

Rezolvare: Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (V-C + Cheltuieli cu protocolul) Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (18000-14310+100)= 75,80 lei

Cheltuieli nedeductibile de protocol = 100-75,80 = 24,20 lei Răspuns: a

21. Un agent economic prezintă la 31. XII. 2010, următoarea situaţie:


- cheltuieli cu salariile = 3 000 lei - cheltuieli cu materii prime = 9 000 lei - cheltuieli de protocol = 100 lei - cheltuieli înregistrate în avans = 1 500 lei - cheltuieli cu colaboratorii = 600 lei - cheltuieli din amenzi = 110 lei

Stabiliţi volumul total al cheltuielilor nedeductibile. a. 1643,20 b. 1634,20 c. 1624,20 d. 1642,20 e. 1623,20 Rezolvare:

Cheltuieli deductibile de protocol = 2% (18000-14310+100)= 75,80 lei Cheltuieli nedeductibile: Cheltuieli nedeductibile de protocol = 100-75,80 = 24,20 lei Cheltuieli nedeductibile din amenzi = 110 lei Cheltuieli înregistrate în avans = 1 500 lei Total cheltuieli nedeductibile = 1634,20 lei Răspuns: b 22. Un agent economic prezintă la 31. XII. 2010, următoarea situaţie:


- cheltuieli cu salariile = 3 000 lei - cheltuieli cu materii prime = 9 000 lei - cheltuieli de protocol = 100 lei - cheltuieli înregistrate în avans = 1 500 lei - cheltuieli cu colaboratorii = 600 lei - cheltuieli din amenzi = 110 lei Stabiliţi volumul profitului impozabil.

a. 5324,20 b. 1690 c. 3324,20 d. 3234,20 e. 3423,20

Rezolvare: Masa profit impozabil = V – C – V neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

Venituri neimpozabile: Venituri din divid. primite de la o pers. jur. română = 1 200 lei Rambursări de cheltuieli nedeductibile = 800 lei

Total venituri neimpozabile = 2000 lei Cheltuieli nedeductibile: Cheltuieli nedeductibile de protocol = 100-75,80 = 24,20 lei Cheltuieli nedeductibile din amenzi = 110 lei Cheltuieli înregistrate în avans = 1 500 lei Total cheltuieli nedeductibile = 1634,20 lei

Masa profit impozabil = 18000 – 14310 – 2000 + 1634,20 = 3324,20 lei Răspuns: c

23. Un agent economic prezintă la 31. XII. 2010, următoarea situaţie: - venituri din activitatea curentă = 18 000 lei, din care venituri din dividende primite de la o

persoană juridică română = 1 200 lei şi 800 lei - rambursări de cheltuieli nedeductibile; - cheltuieli cu salariile = 3 000 lei - cheltuieli cu materii prime = 9 000 lei - cheltuieli de protocol = 100 lei - cheltuieli înregistrate în avans = 1 500 lei - cheltuieli cu colaboratorii = 600 lei - cheltuieli din amenzi = 110 lei

Stabiliţi impozitul pe profit datorat de agentul economic la 31.12.2010. a. 513,87 b. 531,87 c. 538,17 d. 537,81 e. 537,18

Rezolvare: Masa profit impozabil = V – C – V neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile Venituri neimpozabile: Venituri din divid. primite de la o pers. jur. română = 1 200 lei Rambursări de cheltuieli nedeductibile = 800 lei

Total venituri neimpozabile = 2000 lei Cheltuieli nedeductibile: Cheltuieli nedeductibile de protocol = 100-75,80 = 24,20 lei Cheltuieli nedeductibile din amenzi = 110 lei Cheltuieli înregistrate în avans = 1 500 lei Total cheltuieli nedeductibile = 1634,20 lei

Masa profit impozabil = 18000 – 14310 – 2000 + 1634,20 = 3324,20 lei Impozitul pe profit = 16% x 3324,20 = 531,87 lei Răspuns: b

24. Un agent economic a realizat, la sfârşitul anului 2010, venituri totale în sumă de 19 000 lei, din care 3 000 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică română şi 1 200 lei reprezintă rambursări de cheltuieli nedeductibile. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt de 12 000 lei, din care, cheltuielile cu colaboratorii sunt de 110 lei, 150 lei reprezintă amenzi şi 350 reprezintă cheltuieli înregistrate în avans. Stabiliţi masa impozabilă a persoanei juridice la 31.12.2010.

a. 7000 a. 3300 b. 2800 c. 3950 d. 3150

Rezolvare: Masa profit impozabil = V – C – V neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile

V neimpozabile = 3000 + 1200 = 4200 lei Cheltuieli nedeductibile = 150+350 = 500 lei

Masa profit impozabil = 19000 – 12000 – 4200 + 500 = 3300 lei Răspuns: b

Prezentarea planului de desfăşurare al temei



Aplicații 200 min • Pe echipe

●Tablă

Bibliografie/lecţia de studiat de către student 1. Mariana-Cristina Cioponea, Finanţe publice şi teorie fiscală, Editura Fundaţiei “România de









TEMA 3. DOBÂNZI, AMORTIZĂRI ŞI SPONSORIZĂRI






Prezentarea conţinutului temei Aplicații și teste grilă 1. Un agent economic a efectuat cheltuieli cu dobânzile în valoare de 50 000 lei, iar veniturile din dobânzi sunt în valoare de 2 000 lei. Celelalte venituri ale contribuabilului sunt de 300 000 lei. Care este volumul cheltuielilor cu dobânzile deductibile dacă: - gradul de îndatorare al agentului economic este de 20,8; - gradul de îndatorare al agentului economic este de 3,2.

Rezolvare: 1. dacă gradul de îndatorare este 2,8, (mai mic decât prevederile legale – 3), atunci

cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile în totalitate - 50 000 lei; 2. dacă gradul de îndatorare este de 3,2, limita maximă a cheltuielilor cu dobânzile

deductibile este 2 000 lei + 10% x 300 000 = 32 000 lei, deci cheltuielile deductibile cu dobânzile sunt de 32 000 lei, iar cheltuielile nedeductibile cu dobânzile sunt de 18 000 lei (50 000 – 32 000 = 18 000 lei, acestea se vor reporta pe perioadele viitoare în vederea deducerii lor). 2. Un agent economic datorează dobânzi unei entităţi, alta decât o bancă sau o instituţie de credit autorizată, în valoare de 6 000 lei. Rata dobânzii pentru acest împrumut este cu 3 puncte procentuale mai mare decât nivelul ratei de referinţă pentru dobânzi al BNR (la nivelul dobânzii de referinţă al dobânzii dat de BNR, cheltuielile cu dobânzile ar fi fost de 5 800 lei). Gradul de îndatorare al agentului economic este 3,3. Veniturile din dobânzi sunt de 60 lei, iar celelalte venituri ale agentului economic sunt de 90 000 lei. Care este volumul cheltuielilor cu dobânzile pentru care se acordă deductibilitate?

Rezolvare: Cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile doar la nivelul ratei de dobândă de referinţă

comunicată de BNR, deci, cheltuielile deductibile cu dobânzile sunt de 5 800 lei, iar cheltuielile nedeductibile cu dobânzile sunt de 200 lei (6 000 – 5 800 = 200 le, acestea nu pot fi deduse).

Deoarece gradul de îndatorare al agentului economic este 3,3, limita maximă a cheltuielilor cu dobânzile deductibile este 60 lei + 10% x 90 000 lei = 9 060 lei, deci cheltuielile cu dobânzile vor fi deductibile în cuantum de 5 800 lei. 3. Un agent economic a efectuat cheltuieli cu dobânzile în valoare de 5 900 lei, iar veniturile din dobânzi sunt în valoare de 2 350 lei. Celelalte venituri ale contribuabilului sunt de 32 200 lei. Dacă gradul de îndatorare al agentului economic este de 3,2 care este volumul cheltuielilor cu dobânzile deductibile.

a. 2350 b. 5900 c. 9120 d. 5570 e. 3220

Rezolvare: Dacă gradul de îndatorare al agentului economic este egal sau mai mare decât de 3 atunci

cheltuielile cu dobânzile deductibile = venituri din dobânzi + 10% din celelalte venituri Cheltuielile cu dobânzile deductibile = 2350 + 10% x 32200 = 5570 lei Răspuns: d

4. Un agent economic a efectuat cheltuieli cu dobânzile în valoare de 5 900 lei, iar veniturile din dobânzi sunt în valoare de 2 350 lei. Celelalte venituri ale contribuabilului sunt de 32 200 lei. Dacă gradul de îndatorare al agentului economic este de 3,2 care este volumul cheltuielilor cu dobânzile nedeductibile.

a. 2350 b. 330 c. 5900 d. 5570 e. 3220


cheltuielile cu dobânzile deductibile = venituri din dobânzi + 10% din celelalte venituri Cheltuielile cu dobânzile deductibile = 2350 + 10% x 32200 = 5570 lei Cheltuielile cu dobânzile nedeductibile = 5900 – 5570 = 330 lei Răspuns: b

5. Un agent economic a efectuat cheltuieli cu dobânzile în valoare de 11 800 lei, iar veniturile din dobânzi sunt în valoare de 4 700 lei. Celelalte venituri ale contribuabilului sunt de 64 400 lei. Dacă gradul de îndatorare al agentului economic este de 3,01, calculaţi volumul cheltuielilor cu dobânzile deductibile.

a. 4700 b. 6440 c. 11800 d. 11140

e. 660 Rezolvare

Dacă gradul de îndatorare al agentului economic este egal sau mai mare decât de 3 atunci cheltuielile cu dobânzile deductibile = venituri din dobânzi + 10% din celelalte venituri

Cheltuielile cu dobânzile deductibile = 4700 + 10% x 64400 = 11140 lei Răspuns: d

6. Un agent economic a efectuat cheltuieli cu dobânzile în valoare de 11 800 lei, iar veniturile din dobânzi sunt în valoare de 4 700 lei. Celelalte venituri ale contribuabilului sunt de 64 400 lei. Dacă gradul de îndatorare al agentului economic este de 3,01, calculaţi volumul cheltuielilor cu dobânzile nedeductibile.

a. 4700 b. 6440 c. 11800 d. 11140 e. 660


cheltuielile cu dobânzile deductibile = venituri din dobânzi + 10% din celelalte venituri Cheltuielile cu dobânzile deductibile = 4700 + 10% x 64400 = 11140 lei

Cheltuielile cu dobânzile nedeductibile = 11800 – 11140 = 660 lei Răspuns: e 7. Un agent economic a efectuat cheltuieli cu dobânzile în valoare de 11 800 lei, iar veniturile din dobânzi sunt în valoare de 4 700 lei. Celelalte venituri ale contribuabilului sunt de 64 400 lei. Dacă gradul de îndatorare al agentului economic este de 2,01, calculaţi volumul cheltuielilor cu dobânzile deductibile.

a. 4700 b. 6440 c. 11800 d. 11140 e. 660

Rezolvare: Dacă gradul de îndatorare al agentului economic este mai mic decât de 3 atunci cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile în totalitate.

Cheltuielile cu dobânzile deductibile = 11800 lei Răspuns: c

Aplicaţii practice: Amortizarea 1. Un mijloc fix are o valoare de intrare în patrimoniu de 100 000 lei, iar durata normală de utilizare este de 10 ani. Să se calculeze amortizarea anuală şi lunară utilizând regimul de amortizare liniară.

Rezolvare: Amortizarea anuală va fi: 100 000 x 10% - 10 000 lei. Amortizarea lunara va fi: 10 000 / 12 luni = 833,33 lei

2. Un mijloc fix are o valoare de intrare în patrimoniu de 200 000 lei, iar durata normală de utilizare conform catalogului este de 10 ani. Să se calculeze amortizarea anuală în sistem degresiv.

Rezolvare: Amortizarea anuală în sistem degresiv se va determina în felul următor:

- cota de amortizare în sistem liniar = 100/10 = 10% - cota de amortizare în sistem degresiv este 10% x 2 = 20%.

Anul

Valoarea la începutul anului Amortizarea degresivă Valoarea la sfârşitul anului 1 200 000 200 000 x 20% = 40 000 160 000

2 160 000 160 000 x 20% = 32 000 128 000

3 128 000 128 000. x 20% = 25 600 102 400 4 102400 102 400x 20% = 20 480 81 920

5 81920 81 920 x 20% = 16 384 65 536

6 65536 65 536 x 20% = 13107,20 65 536/5 ani = 13107,20

7 13107,20

8 13107,20

9 13107,20

10 13107,20

3. Un mijloc fix este intrat în patrimoniu la o valoare de 20 000 lei. Durata normală de utilizare este de 10 ani. Să se determine fondul anual de amortizare accelerată.

Rezolvare: anul 1 de amortizare accelerată: 200 000 lei x 50% = 100 000 lei anii 2-10 de amortizare accelerată: 100 000/9 = 11 111,11 lei 4. Un agent economic realizează o investiţie de 500 000 lei într-un utilaj destinat activităţilor pentru care aceştia sunt autorizaţi. El nu optează pentru amortizarea accelerată, ci pentru cea liniară. Durata de viaţă a utilajului este de 10 ani. Care va fi valoarea cheltuielilor cu amortizarea care vor fi trecute pe cheltuieli deductibile?

Rezolvare: Deoarece optează pentru amortizarea liniară, agentul economic va trece pe cheltuieli

deductibile la data punerii în funcţiune a utilajului 20% x 500 000 lei = 100 000 lei. Diferenţa de 400 000 lei va fi amortizată liniar în cei 10 ani de funcţionare. Amortizarea anuală va fi de 400 000 /10 = 40 000 lei, iar pe cheltuieli deductibile va fi trecută lunar o amortizare de 40 000/12 luni = 3 333,33 lei. 5. Un mijloc fix este intrat în patrimoniu la o valoare de 44 000 lei. Durata normală de utilizare este de 8 ani. Să se determine amortizarea anuală în sistem liniar. a. 4400 b. 1250 c. 5500 d. 5055 e. 5005 Rezolvare: Cota de amortizare în sistem liniar = 100/8 x 100 = 12,50% Amortizarea anuală în sistem liniar = 44 000 x 12,50% = 5500 lei

Răspuns: c

6. Un agent economic realizează o investiţie de 52 500 lei într-un utilaj (destinat derulării de activitate pentru care agentul economic este autorizat). El nu optează pentru amortizarea accelerată, ci pentru cea liniară. Durata de viaţă a utilajului este de 10 ani. Care va fi valoarea lunară a cheltuielilor cu amortizarea care vor fi trecute pe cheltuieli deductibile?

a. 10500 b. 42000 c. 4200 d. 350 e. 52500

Rezolvare: Cheltuielile de amortizare deductibile la data punerii în funcţiune = 52 500 x 20% = 10 500 lei Diferenţa 52 500 – 10 500 = 42 000 lei va fi amortizată liniar în cei 10 ani de funcţionare Valoarea anuală a cheltuielilor de amortizare deductibile = 42 000/10 ani = 4 200 lei Valoarea lunară a cheltuielilor de amortizare deductibile = 4 200 / 12 luni = 350 lei Răspuns: d

7. Un agent economic realizează o investiţie de 56 600 lei într-un utilaj (destinat derulării de activitate pentru care agentul economic este autorizat). El nu optează pentru amortizarea accelerată, ci pentru cea liniară. Durata de viaţă a utilajului este de 10 ani. Care va fi valoarea anuală a cheltuielilor cu amortizarea care vor fi trecute pe cheltuieli deductibile?

a. 45280 b. 11320 c. 56600 d. 4528 e. 4258

Rezolvare: Cheltuielile de amortizare deductibile la data punerii în funcţiune = 50 600 x 20% = 11 320 lei Diferenţa 50 600 – 11 320 = 45 280 lei va fi amortizată liniar în cei 10 ani de funcţionare Valoarea anuală a cheltuielilor de amortizare deductibile = 45 280/10 ani = 4 528 lei

Răspuns: d 8. Un mijloc fix are o valoare de intrare în patrimoniu de 18 000 lei, iar durata normală de utilizare conform catalogului este de 10 ani. Să se determine amortizarea în primul an în sistem degresiv.

a. 3600 b. 2880 c. 1843,20 d. 1474,56 e. 1179,65

Rezolvare: Cota de amortizare în sistem liniar = 100/10 x 100 = 10% Cota de amortizare în sistem degresiv = 10% x 2 = 20%

Amortizarea în primul an în sistem degresiv = 18 000 x 20% = 3 600 lei Răspuns: a

9. Un mijloc fix are o valoare de intrare în patrimoniu de 18 000 lei, iar durata normală de utilizare conform catalogului este de 10 ani. Să se determine amortizarea în sistem degresiv în al doilea an.

a. 3600 b. 2880 c. 1843,20 d. 1474,56 e. 1179,65

Rezolvare: Cota de amortizare în sistem liniar = 100/10 x 100 = 10% Cota de amortizare în sistem degresiv = 10% x 2 = 20%

Amortizarea în primul an în sistem degresiv = 18 000 x 20% = 3 600 lei Amortizarea în sistem degresiv în al doilea an = (18 000 – 3 600) x 20% = 2 880 lei Răspuns: b

10. Un mijloc fix are o valoare de intrare în patrimoniu de 18 000 lei, iar durata normală de

utilizare conform catalogului este de 10 ani. Să se determine amortizarea în sistem degresiv în al treilea an.

a. 3600 b.2880 c. 1843,20 d.2304 e. 1179,65

Rezolvare: Cota de amortizare în sistem liniar = 100/10 x 100 = 10%

Cota de amortizare în sistem degresiv = 10% x 2 = 20% Amortizarea în primul an în sistem degresiv = 18 000 x 20% = 3 600 lei Amortizarea în sistem degresiv în al doilea an = (18 000 – 3 600) x 20% = 2 880 lei Amortizarea în sistem degresiv în al treilea an = (14 400 – 2 880) x 20% = 2 304 lei Răspuns: d 11. Un mijloc fix are o valoare de intrare în patrimoniu de 18 000 lei, iar durata normală de utilizare conform catalogului este de 10 ani. Să se determine amortizarea în sistem degresiv în al patrulea an.

a. 3600 b. 2880 c. 2304 d. 1843,20 e. 1474,56


Cota de amortizare în sistem degresiv = 10% x 2 = 20% Amortizarea în primul an în sistem degresiv = 18 000 x 20% = 3 600 lei Amortizarea în sistem degresiv în al doilea an = (18 000 – 3 600) x 20% = 2 880 lei Amortizarea în sistem degresiv în al treilea an = (14 400 – 2 880) x 20% = 2 304 lei

Amortizarea în sistem degresiv în al patrulea an = (11 520 – 2 304) x 20% = 1 843,20 lei Răspuns: d 12. Un mijloc fix are o valoare de intrare în patrimoniu de 18 000 lei, iar durata normală de utilizare conform catalogului este de 10 ani. Să se determine amortizarea în sistem degresiv în al cincilea an.

a. 3600 b. 2880 c. 2304 d. 1843,20 e. 1474,56


Cota de amortizare în sistem degresiv = 10% x 2 = 20% Amortizarea în primul an în sistem degresiv = 18 000 x 20% = 3 600 lei Amortizarea în sistem degresiv în al doilea an = (18 000 – 3 600) x 20% = 2 880 lei Amortizarea în sistem degresiv în al treilea an = (14 400 – 2 880) x 20% = 2 304 lei Amortizarea în sistem degresiv în al patrulea an = (11 520 – 2 304) x 20% = 1 843,20 lei Amortizarea în sistem degresiv în al cincilea an = (9 216 – 1 843,20) x 20% = 1 474,56 lei Răspuns: e 13. Un mijloc fix are o valoare de intrare în patrimoniu de 18 000 lei, iar durata normală de utilizare conform catalogului este de 10 ani. Să se determine amortizarea în sistem degresiv în al şaselea an.

a. 3600 b. 1179,65 c. 1843,20 d. 1474,56 e. 2880


Cota de amortizare în sistem degresiv = 10% x 2 = 20% Amortizarea în primul an în sistem degresiv = 18 000 x 20% = 3 600 lei Amortizarea în sistem degresiv în al doilea an = (18 000 – 3 600) x 20% = 2 880 lei Amortizarea în sistem degresiv în al treilea an = (14 400 – 2 880) x 20% = 2 304 lei Amortizarea în sistem degresiv în al patrulea an = (11 520 – 2 304) x 20% = 1 843,20 lei Amortizarea în sistem degresiv în al cincilea an = (9 216 – 1 843,20) x 20% = 1 474,56 lei Amortizarea în sistem degresiv în al şaselea an = 5 898,24 / 5 ani = 1 179,65 lei Răspuns: b 14. Un agent economic a obţinut, cumulat de la începutul anului, un profit impozabil de 16 000 lei. Acesta a plătit în cursul anului un impozit pe profit de 900 lei aferent trimestrului I, 700 lei aferent trimestrului al –II-lea şi 600 lei aferent trimestrului al – III-lea. Stabiliţi diferenţa de plată privind impozitul pentru acel an.

a. 360 b. 630 c. 306

d. 603 e. 63

Rezolvare: Impozit anual = 16 000 lei x 16% = 2 560 lei Diferenţa de plată privind impozitul pentru acel an = 2 560 – (900 + 700 + 600) = 360 lei

Răspuns: a 15. Un mijloc fix este intrat în patrimoniu la o valoare de 58 000 lei. Durata normală de utilizare

este de 10 ani. Să se determine fondul anual de amortizare accelerată pentru primul an de utilizare. a. 58000 b. 29000 c. 2900 d. 28000 e. 14000

Rezolvare: Fondul anual de amortizare accelerată pentru primul an de utilizare = 58 000 x 50% = 29 000 lei Răspuns: b

16. Un mijloc fix este intrat în patrimoniu la o valoare de 58 000 lei. Durata normală de utilizare

este de 10 ani. Să se determine fondul anual de amortizare accelerată începând cu anul al doilea de utilizare.

a. 58000 b. 29000 c. 3222,22 d. 2333,33 e. 2323,23

Rezolvare: Anul 1 de amortizare accelerată = 58 000 x 50% = 29 000 Anii 2-10 de amortizare accelerată = 29 000/9 ani = 3 222,22 Răspuns: c

17. Un mijloc fix este intrat în patrimoniu la o valoare de 24 000 lei. Durata normală de utilizare este de 9 ani. Să se determine fondul anual de amortizare accelerată începând cu anul al doilea.

a. 12000 b. 24000 c. 250 d. 1500 e. 125

Rezolvare: Anul 1 de amortizare accelerată = 24 000 x 50% = 12 000 Anii 2-10 de amortizare accelerată = 12 000 / 8 ani = 1 500 lei Răspuns: d

Aplicaţii practice: Sponsorizarea 1. Un contribuabil plătitor de impozit încheie un contract de sponsorizare, în calitate de

sponsor, în valoare de 25 000 lei. Contractul de sponsorizare se încheie la data de 2 februarie 2010. Contribuabilul realizează:

- venituri din vânzarea mărfurilor - 150 000 lei; - venituri din prestări servicii - 8 000 lei; - cheltuieli privind mărfurile, - 110 000 lei; - cheltuieli cu personalul, în sumă de - 7 000 lei; - alte cheltuieli de exploatare - 26 000lei, din care:

cheltuieli de sponsorizare, în sumă de 25 000 lei. Să se calculeze profitul impozabil aferent trimestrului I al anului 2010.

Rezolvare:

Venitul impozabil = Venituri totale – Cheltuieli totale – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Venitul impozabil =150 000 + 8 000 – (110 000 + 7 000 + 26 000) + 25 000 = 40 000 lei Impozitul pe profit = 16% x 40 000 = 6 400 lei

Avându-se în vedere condiţiile de deducere prevăzute la art. 21 alin. 4 lit. p din Codul fiscal (contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit legii privind sponsorizarea scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiţii:

1. sunt în limita a 3% din cifra de afaceri; 2. nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat)

- 3%0 din cifra de afaceri - [3%0 x (150 000 + 8 000)] = 474 lei - 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare (6 400 lei x

20%) = 1 280 lei Suma de scăzut din impozitul pe profit pe trimestrul I 2007 este 1 280 lei. Impozitul pe profit datorat va fi de 6 400 – 1 280 = 5 120 lei

2. Un contribuabil plătitor de impozit încheie un contract de sponsorizare, în calitate de sponsor, la data de 12 februarie 2010. Contribuabilul realizează:

- venituri din vânzarea mărfurilor, în sumă de 29 580 lei; - venituri din prestări servicii, în sumă de 6 000 lei; - cheltuieli privind mărfurile, în sumă de 14 100 lei; - cheltuieli cu personalul, în sumă de 8 400 lei; - alte cheltuieli de exploatare, în sumă de 4 600 lei, din care: cheltuieli de sponsorizare, în

sumă de 2 220 lei. Stabiliţi suma de scăzut din impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2010.

a. 1067,40 b.1712 c. 887,40 d.1369,60 e. 106,74

Rezolvare: Contribuabilii care efectuează sponsorizări, potrivit legii privind sponsorizarea, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiţii: 1. sunt în limita a 3%0 din cifra de afaceri; 2. nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat) Cifra de afaceri = 29580 + 6000 = 35580 lei 1. 3%0 x 35580 = 106,74 lei

Impozitul pe profit = 16% x (35580 -27100 + 2220) = 1712 lei

2. 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare (20% x 1712) = 341,40 lei Suma de scăzut din impozitul pe profit pe trimestrul I. 2010 este 106,74 lei. Răspuns: e

3. Un contribuabil plătitor de impozit încheie un contract de sponsorizare, în calitate de sponsor, la data de 15 februarie 2010. Contribuabilul realizează:

- venituri din vanzarea marfurilor, in suma de 29 580 lei; - venituri din prestari servicii, in suma de 6 000 lei; - cheltuieli privind mărfurile, în sumă de 14 100 lei; - cheltuieli cu personalul, în sumă de 8 400 lei; - alte cheltuieli de exploatare, în sumă de 4 600 lei, din care: cheltuieli de sponsorizare, în

sumă de 2 220 lei. Stabiliţi impozitul pe profit datorat pe trimestrul I al anului 2010.

a. 1067,40 b. 1712 c. 887,40 d. 1369,60 e. 342,40

Rezolvare: Contribuabilii care efectuează sponsorizări, potrivit legii privind sponsorizarea, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele două condiţii: 1. sunt în limita a 3%0 din cifra de afaceri; 2. nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat) Cifra de afaceri = 29580 + 6000 = 35580 lei 1. 3%0 x 35580 = 106,74 lei Impozitul pe profit = 16% x (35580 -27100 + 2220) = 1712 lei

2. 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare (20% x 1712) = 341,40 lei Impozitul pe profit datorat pe trimestrul I 2010 = 1712 – 342,40 = 1369,60 lei

Răspuns: d Prezentarea planului de desfăşurare al temei



Aplicații practice și teste grilă


●Tablă

TEMA 4. IMPOZITUL PE VENITURILE SALARIALE






Prezentarea conţinutului temei Aplicații practice și teste grilă 1. Un salariat a realizat în luna februarie 2010 un venit brut de 1 858 lei, în condiţiile în care salariul tarifar de încadrare este de 1 850 lei. Acesta nu are în întreţinere nici o persoană (deducere personală = 150 lei). Stabiliţi venitul net al salariatului pe luna februarie 2010.

Rezolvare: Venitul brut (Vb) = 1 858 lei

Contribuţii bugetare (Cbg) - şomaj = 0,5% x 1 858 = 9,29 lei - CAS = 10,5% x 1 858 = 195,09 lei - CASS = 5,5% x 1 858 = 102,19 lei

Total contribuţii bugetare = 306,57 lei Deducere personală (nu are în întreţinere nici o persoană) = 150 lei Venit impozabil = venit brut – cheltuieli bugetare – deducerea personală = 1 858 lei – 306,57 lei –

150 lei = 1 401,43 lei Impozitul pe salarii = 16% x venit impozabil = 16% x 1 4201,43 lei = 224,23 lei Venit net = venit brut – contribuţii bugetare – impozitul pe salariu = 1 858 lei – 306,57 lei – 224,23lei = 1 327,20 lei

2. Un salariat a realizat în luna februarie 2010 un venit brut de 1 850 lei. Acesta are în întreţinere o persoană (deducere personală = 210 lei). Stabiliţi venitul net al salariatului pe luna februarie 2010.



Total contribuţii bugetare = 305,25 lei Deducere personală (are în întreţinere o persoană) = 210 lei Venit impozabil = venit brut – cheltuieli bugetare – deducerea personală = 1 850 lei – 305,25 lei – 210 lei = 1 334,75 lei Impozitul pe salarii = 16% x venit impozabil = 16% x 1 334,75 lei =213,56 lei Venit net = venit brut – contribuţii bugetare – impozitul pe salariu

= 1 850 lei – 305,25 lei – 213,56 lei = 1 331,19 lei

3. Un salariat a realizat în luna februarie 2010 un venit brut de 990 lei, din care salariul tarifar de încadrare este de 850 lei. Acesta are în întreţinere cinci persoane (deducere personală = 650 lei). Stabiliţi venitul net al salariatului pe luna februarie 2010.

Rezolvare: Venitul brut (Vb) = 990 lei Contribuţii bugetare (Cbg) - şomaj = 0,5% x 990 = 4,95 lei

- CAS = 10,5% x 990 = 103,95 lei - CASS = 5,5% x 990 = 54,45 lei

Total contribuţii bugetare = 163,35 lei Deducere personală (are în întreţinere cinci persoane, salariul brut este până în 1 000 lei, conform legii beneficiază de o deducere personală de 650 lei). Venit impozabil = venit brut – cheltuieli bugetare – deducerea personală = 990 lei –163,35 lei – 650

lei = 176,65 lei Impozitul pe salarii = 16% x venit impozabil = 16% x 176,65 lei = 28,26 lei Venit net = venit brut – contribuţii bugetare – impozitul pe salariu

= 990 lei – 163,35 lei – 28,26 lei = 798,39 lei

4. Un salariat a realizat în luna februarie 2010 un venit brut de 990 lei, din care salariul tarifar de încadrare este de 850 lei. Acesta are în întreţinere două persoane (deducere personală = 450 lei). Stabiliţi venitul net al salariatului pe luna februarie 2010.


- CAS = 10,5% x 990 = 103,9 5 lei - CASS = 5,5% x 990 = 54,45 lei

Total contribuţii bugetare = 163,35 lei Deducere personală (are în întreţinere două persoane, salariul brut este până în 1 000 lei, conform legii beneficiază de o deducere personală de 450 lei). Venit impozabil = venit brut – cheltuieli bugetare – deducerea personală = 990 lei – 163,35 lei – 450 lei = 376,65 lei Impozitul pe salarii = 16% x venit impozabil = 16% x 376,65 lei = 60,26 lei Venit net = venit brut – contribuţii bugetare – impozitul pe salariu

= 990 lei – 163,35 lei – 60,26 lei = 766,39 lei

5. Un salariat a realizat în luna februarie 2010 un venit brut de 990 lei, din care salariul tarifar de încadrare este de 850 lei. Acesta nu are în întreţinere nici o persoană (deducere personală = 250 lei). Stabiliţi venitul net al salariatului pe luna februarie 2010.


- CAS = 10,5% x 990 = 103,9 5 lei - CASS = 5,5% x 990 = 54,45 lei

Total contribuţii bugetare = 163,35 lei Deducere personală (nu are în întreţinere nici o persoană, salariul brut este până în 1 000 lei, conform legii beneficiază de o deducere personală de 250 lei). Venit impozabil = venit brut – contribuţii bugetare – deducerea personală = 990 lei – 163,35 lei –

250 lei = 576,65 lei Impozitul pe salarii = 16% x venit impozabil = 16% x 576,65 lei = 92,26 lei Venit net = venit brut – contribuţii bugetare – impozitul pe salariu

= 990 lei – 163,35 lei – 92,26 lei = 734,39 lei

6. Un salariat obţine în luna martie 2010 un venit reprezentând salariul de bază de 700 lei, sporul de vechime fiind de 20%. Angajatul beneficiază de bonuri de masă în valoare de 163,80 lei. De asemenea, el are în întreţinere doi copii şi pe mama sa (deducere personală = 550 lei). Acesta mai plăteşte şi o cotizaţie la sindicatul din care face parte în sumă de 5 lei. Să se calculeze venitul net al salariul pe luna martie 2010.

Rezolvare: Venitul brut (Vb) = 700 + 20% x 700 = 840 lei Contribuţii bugetare (Cbg) - şomaj = 0,5% x 840 = 4,20 lei

- CAS = 10,5% x 840 = 88,20 lei - CASS = 5,5% x 840 = 46,20 lei

Total contribuţii bugetare = 138,60 lei

Deducere personală (are în întreţinere trei persoane, salariul brut este până în 1 000 lei, conform legii beneficiază de o deducere personală de 550 lei). Cotizaţia de sindicat = 5 lei Venituri impozabile (bonuri de masă) = 163,80 lei Venit impozabil = venit brut – contribuţii bugetare – deducerea personală + venituri bonuri de masă

= 840 lei – 138,60 lei – 550 lei – 5 + 163,80 = 310,20 lei Impozitul pe salarii = 16% x venit impozabil = 16% x 310,20 lei = 49,63 lei Venit net = venit brut – contribuţii bugetare – impozitul pe salariu – cotizaţia sindicat = 840 lei – 138,60 lei – 49,63 lei – 5lei = 646,77 lei 7. Un salariat a realizat în luna septembrie 2010 un venit brut de 3 058 lei, în condiţiile în care salariul tarifar de încadrare este de 2 850 lei. Acesta are în întreţinere trei persoane. Stabiliţi venitul net al salariatului pe luna septembrie 2010.

a. 2313,78 b. 2331,78 c. 2137,38 d. 2171,45 e. 2144,88



Total contribuţii bugetare = 504,57 lei Deducere personală (nu beneficiază – are venit brut mai mare de 3000 lei) Venit impozabil = venit brut – cheltuieli bugetare – deducerea personală = 3 058 lei – 504,57 lei –

0 lei = 2 553,43 lei Impozitul pe salarii = 16% x venit impozabil = 16% x 2 553,43 lei = 408,55 lei Venit net = venit brut – contribuţii bugetare – impozitul pe salariu = 3 058 lei – 504,57 lei – 408,55 = 2 144,88 lei

Răspuns: e

8. Un salariat a realizat în luna septembrie 2010 un venit brut de 3 058 lei, în condiţiile în care salariul tarifar de încadrare este de 2 850 lei. Acesta are în întreţinere trei persoane. Stabiliţi nivelul total al contribuţiilor bugetare datorate de salariat pe luna septembrie 2010.

a. 28,50 b. 30,58 c. 198,77 d. 290,51 e. 504,57


Contribuţii bugetare (Cbg) - şomaj = 0,5% x 3 058 = 15,29 lei - CAS = 10,5% x 3 058 = 321,09 lei

- CASS = 5,5% x 3 058 = 168,19 lei

Total contribuţii bugetare = 504,57 lei Răspuns: e

9. Un salariat a realizat în luna septembrie 2010 un venit brut de 3 058 lei, în condiţiile în care salariul tarifar de încadrare este de 2 850 lei. Acesta are în întreţinere trei persoane. Stabiliţi nivelul impozitului pe profit datorat de salariat pe luna septembrie 2010.

a. 489,28 b. 408,55 c. 413,60 d. 460,43 e. 460,44

Rezolvare:

Venitul brut (Vb) = 3 058 lei Contribuţii bugetare (Cbg) - şomaj = 0,5% x 3 058 = 15,29 lei

- CAS = 10,5% x 3 058 = 321,09lei - CASS = 5,5% x 3 058 = 168,19 lei

Total contribuţii bugetare = 504,57 lei Deducere personală (nu beneficiază – are venit brut mai mare de 3000 lei) Venit impozabil = venit brut – cheltuieli bugetare – deducerea personală = 3 058 lei – 504,57 lei –

0 lei = 2 553,43 lei Impozitul pe salarii = 16% x venit impozabil = 16% x 2 553,43 lei = 408,55 lei

Răspuns: b

10. Un salariat a realizat în luna septembrie 2010 un venit brut de 3 058 lei, în condiţiile în care salariul tarifar de încadrare este de 2 850 lei. Acesta are în întreţinere trei persoane. Stabiliţi nivelul contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat datorate de salariat pe luna septembrie 2010.

a. 290,50 b. 321,09 c. 168,19 d. 168,20 . Rezolvare:

Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat 10,5% x 3 058 = 321,09 lei Răspuns: b 11. Un salariat a realizat în luna septembrie 2010 un venit brut de 3 058 lei, în condiţiile în care salariul tarifar de încadrare este de 2 850 lei. Acesta are în întreţinere trei persoane. Stabiliţi nivelul contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de sănătate datorate de salariat pe luna septembrie 2010.

a. 290,50

b. 290,51 c. 168,19 d. 168,20 . Rezolvare:

Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de sănătate 5,5% x 3 058 = 168,19 lei Răspuns: c

12. Un salariat a realizat in luna februarie 2010 un venit brut de 1 658 lei, în condiţiile în care salariul tarifar de încadrare este de 1 550 lei. Acesta are în întreţinere o persoană (deducerea personală este de 210 lei). Stabiliţi valoarea contribuţiilor totale datorate statului de salariat pe luna februarie 2010.

a. 15,50 b. 265,58 c. 273,57 d. 186,76 e. 467,54

Rezolvare: Venitul brut (Vb) = 1 658 lei Contribuţii bugetare (Cbg) - şomaj = 0,5% x 1 658 = 8,29 lei

- CAS = 10,5% x 1 658 = 17409lei - CASS = 5,5% x 1 658 = 91,19 lei

Total contribuţii bugetare = 273,57 lei Răspuns: c 13. Un salariat a realizat in luna februarie 2010 un venit brut de 1 658 lei, în condiţiile în care salariul tarifar de încadrare este de 1 550 lei. Acesta are în întreţinere o persoană (deducerea personală este de 210 lei). Stabiliţi venitul net al salariatului pe luna februarie 2010.

a. 1550 b. 1658 c. 1167,22 d. 1377,22

e. 1196,52 Rezolvare:

Venitul brut (Vb) = 1 658 lei Contribuţii bugetare (Cbg) - şomaj = 0,5% x 1 658 = 8,29 lei



Deducere personală (are în întreţinere o persoană) = 210 lei Venit impozabil = venit brut – cheltuieli bugetare – deducerea personală = 1 658 lei – 273,57 lei –

210 lei = 1 174,43 lei

Impozitul pe salarii = 16% x venit impozabil = 16% x 1 174,43 lei = 187,91 lei Venit net = venit brut – contribuţii bugetare – impozitul pe salariu = 1 658 lei – 273,57 lei – 187,91 = 1 196,52 lei

Răspuns: e 14. Un salariat a realizat in luna februarie 2010 un venit brut de 1 658 lei, în condiţiile în care salariul tarifar de încadrare este de 1 550 lei. Acesta are în întreţinere o persoană (deducerea personală este de 210 lei). Stabiliţi valoarea impozitului pe salariu datorată statului de salariat pe luna februarie 2010.

a. 15,50 b. 265,58 c. 280,78 d. 187,91 e. 467,54




Deducere personală (are în întreţinere o persoană) = 210 lei Venit impozabil = venit brut – cheltuieli bugetare – deducerea personală = 1 658 lei – 273,57 lei –

210 lei = 1 174,43 lei Impozitul pe salarii = 16% x venit impozabil = 16% x 1 174,43 lei = 187,91 lei Răspuns: d 15. Un salariat a realizat in luna februarie 2010 un venit brut de 1 658 lei, în condiţiile în care salariul tarifar de încadrare este de 1 550 lei. Acesta nu are în întreţinere nici o persoană (deducerea personală este de 150 lei). Stabiliţi venitul net al salariatului pe luna februarie 2010.

a. 1377,22 b. 1227,22 c. 1461,64 d. 1186,92 e. 1810,86



Total contribuţii bugetare = 273,57 lei Deducere personală (nu are în întreţinere nici o persoană) = 150 lei

Venit impozabil = venit brut – cheltuieli bugetare – deducerea personală = 1 658 lei – 273,57 lei – 150 lei = 1 234,43 lei

Impozitul pe salarii = 16% x venit impozabil = 16% x 1 234,43 lei = 197,51 lei Venit net = venit brut – contribuţii bugetare – impozitul pe salariu = 1 658 lei – 273,57 lei – 197,51 = 1 186,92 lei

Răspuns: d 16. Un salariat a realizat in luna februarie 2010 un venit brut de 1 658 lei, în condiţiile în care salariul tarifar de încadrare este de 1 550 lei. Acesta nu are în întreţinere nici o persoană (deducerea personală este de 150 lei). Stabiliţi impozitul datorat de salariat pe luna februarie 2010.

a. 280,78 b. 150 c. 197,51 d. 346,36 e. 430,78



Total contribuţii bugetare = 273,57 lei Deducere personală (nu are în întreţinere nici o persoană) = 150 lei Venit impozabil = venit brut – cheltuieli bugetare – deducerea personală = 1 658 lei – 273,57 lei –

150 lei = 1 234,43 lei Impozitul pe salarii = 16% x venit impozabil = 16% x 1 234,43 lei = 197,51 lei Răspuns: c Prezentarea planului de desfăşurare al temei





●Tablă

TEMA 5. IMPOZITE INDIRECTE – TVA, COMISIOANE, ACCIZE






Prezentarea conţinutului temei Aplicații practice și teste grilă Exemplul 1: Un agent economic vinde bunuri care au un cost de 10 000 lei. Pe factura de livrare, separat de valoarea bunurilor, agentul economic trece ambalaje (nu sunt date la schimb) în valoarea de 1 000 lei, fără taxa pe valoare adăugată şi cheltuieli de transport în valoare de 500 lei, fără taxa pe valoare adăugată.

Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată care rezultă din factură este: 10 000 + 1 000 + 500 = 11 500 lei.

TVA = 11 500 x 24% = 2 760 lei. Valoarea totală a facturii = 11 500 + 2 760 = 14 260 lei.

Exemplul 2: O societate de intermediere în turism vinde bilete pentru o excursie în valoare de 200 000 lei, inclusiv taxa pe valoare adăugată. Valoarea serviciilor de transport, cazare, alimentaţie publică aferente excursiei sunt de 100 000 lei, fără taxă pe valoare adăugată.

Comisionul agenţiei (baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată aferentă comisionului) este 200 000 – 100 000 x 1,24 = 76 000 lei. Taxa pe valoare adăugată aferentă comisionului este: 76 000 x 24/124 = 14 709,68 lei.

Pentru bunurile vândute în regim de consignaţie baza de impozitare este constituită din: a. suma obţinută din vânzarea bunurilor încredinţate de plătitorii de taxă pe valoare

adăugată. Pentru bunurile încredinţate vândute plătitorii de taxă pe valoare adăugată respectivi sunt obligaţi să emită facturi fiscale cel mai târziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vânzarea;

Exemplul 3: Un agent economic care are ca obiect de activitate vânzarea în regim de consignaţie primeşte de la o persoană fizică un obiect pe care îl vinde la un preţ de vânzare fără taxă pe valoare adăugată de 100 000 tei. Acest preţ de vânzare reprezintă chiar baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată colectată (100 000 x 24% = 24 000 lei).

Preţul de vânzare cu amănuntul este 100 000 + 24 000 =124 000 lei. b. suma reprezentând comisionul aplicat asupra vânzărilor de bunuri aparţinând

neplătitorilor de taxă pe valoare adăugată sau scutite de taxă pe valoare adăugată.

Exemplul 4: Un agent economic care vinde bunuri prin consignaţie primeşte de la o persoană fizică un bun în valoare de 50 000 lei la care aplică un adaos comercial de 20% şi îl vinde.

Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată este adaosul comercial (50 000 x 20% = 10 000 lei).

Taxa pe valoare adăugată = 10 000 x 24% = 2 400 lei Preţul de vânzare cu amănuntul este (50 000 + 10 000) + 2 400 = 62 400 lei. c. o situaţie particulară apare în cazul vânzării bunurilor prin regimul de second-hand. Din

punct de vedere al taxei pe valoare adăugată, aceste vânzări reprezintă vânzarea de către persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoare adăugată de bunuri second-hand achiziţionate din ţară de la persoane fizice sau juridice care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxă pe valoare adăugată. Baza de impozitare este dată de suma reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare obţinut, inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi preţul de cumpărare al bunurilor respective. Taxa pe valoare adăugată se determină la livrare şi se calculează prin aplicarea cotei recalculate asupra bazei de impozitare.

Exemplul 5: Un agent economic vinde bunuri în sistem de second-hand la preţ cu amănuntul de 240 000 lei. Valoarea bunurilor la cumpărare a fost de 100 000 lei.

Baza de impozitare este de 240 000 – 100 000 = 140 000 lei. Taxa pe valoare adăugată=140 000 x (24/124)= 27 096,77 lei

Exemplul 7: Un agent economic livrează unui client marfă în valoare de 200 000 lei, fără taxa pe valoare adăugată. Agentul economic acordă clienţilor care achiziţionează marfă în valoare mai mare de 100 000 lei (fără taxa pe valoare adăugată) o reducere de preţ de 5% din valoare achiziţiei. În factură, taxa pe valoare adăugată aferentă livrării, se va calcula la valoarea mărfii din care s-a dedus reducerea. Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată este: 200 000 - 5% x 200 000 = 190 000 lei. Taxa pe valoare adăugată colectată = 190 000 lei x 24% = 45 600 lei. Valoarea totală a facturii = 190 000 + 45 600 = 235 600 lei.

Exemplul 6: Un agent economic livrează unui client marfa în valoare de 100 000 lei, valoare fără taxa pe valoarea adăugată. Prin contract se prevede ca plata să se efectueze la 7 zile, iar pentru fiecare zi de întârziere se percepe o penalizare de 0,1% la valoarea cu taxa pe valoarea adăugată a facturii. Clientul achită valoarea mărfii cu o întârziere de 10 zile. Pentru această marfă:

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este: 100 000 lei. Taxa pe valoarea adăugată este: 100 000 x 24% = 24 000 lei, deci penalizările calculate

nu se supun taxei pe valoarea adăugată şi nu influenţează baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată .

Exemplul 7: Un agent economic livrează bunuri în valoare de 300 000 lei, fără taxa pe valoare adăugată. Aceste bunuri sunt ambalate în ambalaje nereturnabile care au o valoare fără taxa pe valoare adăugată de 10 000 lei şi în ambalaje returnabile care au o valoare fără taxa pe valoare adăugată de 30 000 lei.

Baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată va cuprinde valoarea bunurilor şi valoarea ambalajelor nereturnabile, ea necuprinzând valoarea ambalajelor returnabile.

Baza de impozitare a TVA = 300 000 + 10 000 = 310 000 lei Taxa pe valoare adăugată aferentă = 310 000 x 24% = 74 400 lei. Valoarea totală a facturii va fi = 310 000 + 74 400 = 384 400 lei

Exemplul 8: O societate comercială livrează un utilaj în valoare de 10 0 000 lei, fără taxa pe valoare adăugată, unui client, prin intermediul unei societăţi de transport. Preţul transportului perceput de societatea de transport este 10 000 lei, fără taxă pe valoare adăugată. Prin contract se stabileşte că asigurarea transportului să cadă în sarcina clientului, dar societatea furnizoare să achite transportatorului contravaloarea transportului, urmând ca această valoare să fie decontată de client ulterior.

În factura pe care societatea furnizoare o va emite clientului său va completa marfă în valoare de 100 000 lei şi TVA în valoare de 100 000 x 24% = 24 000 lei (baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată este 100 000 lei). Contravaloarea transportului nu va genera pentru furnizor o majorare a taxei pe valoarea adăugată, ci doar pentru client, dar în relaţia sa cu transportatorul.

Exemplul 9: Un agent economic livrează marfă în valoare de 360 000 lei, fără taxa pe valoarea adăugată, unui client. EI va factura marfă de 360 000 + 86 400 (taxa pe valoare adăugată). La livrare clientul refuză marfă în valoare de 40 000 lei, ca urmare a unor defecte găsite la aceasta, situaţie în care agentul furnizor fie va emite o factură pentru stornarea mărfii refuzate, fie va anula, prin stornare, întreaga valoare livrată iniţial şi va emite o nouă factură pentru valoarea de 320 000 lei, fără taxa pe valoare adăugată.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este = 320 000 lei TVA aferentă = 320 000 x 24% = 76 800 lei. Valoarea totala a facturii va fi = 396 800 lei

b. în situaţia în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare

Exemplul 10: Un agent economic livrează marfă în valoare de 100 000 lei, fără taxa pe valoarea adăugată şi ambalaje în valoare de 20 000 lei, fără taxa pe valoarea adăugată. În momentul livrării mărfii, ambalajele sunt cumpărate de client, urmând ca ulterior să fie retumate.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată va fi de 120 000 lei (100 000 + 20 000) . Factura emisă iniţial va avea o valoare de 148 800 lei [100 000 + 20 000 + (120 000 x

24%]). La retumarea ambalajelor, din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată va avea loc

o diminuare a bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, de la 120 000 lei la 100 000 lei (valoarea ambalajelor nu va mai fi luată în calcul).

c. în situaţia în care reducerile de preţ privind rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor sunt acordate conform contractelor încheiate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.

Exemplul 11: Un agent economic livrează marfă în valoare de 200 000 lei, fără taxa pe valoarea adăugată. El va factura taxa pe valoarea adăugată de 200 000 x 24% = 48 000 lei. Urmare unui contract încheiat, agentul economic va acordă, ulterior, o reducere a valorii mărfii de 10%.

Această valoare este de 200 000 x 10% = 20 000 lei. Acordarea acestei reduceri echivalează din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, cu o reducere a bazei de impozitare cu 20 000 lei, deci baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată pentru luna respectivă, dată de această livrare, este de 180 000 lei.

Exemplul 12: Un agent economic importă o cantitate de 20 bucăţi, preţ unitar 50 USD, cheltuieli cu transportul şi asigurarea pe parcursul extern fiind de 20 USD, taxa vamală 10%, comisionul vamal 0,5%, cheltuieli de transport în România până la primul loc de destinaţie 300 lei; cursul de schimb la care se determină valoarea în vamă este 1 USD =2,77 lei. Valoarea în vamă = 20 x 50 x 2,77 + 20 x 2,77 = 2 825,40 lei.

Taxa vamală = 10% x 2 825,40 = 282,54 lei. Comisionul vamal = 0,5% x 2 825,40 = 14,13 lei.

Baza de impozitare a TVA = 2 825,40 + 282,54 + 14,13 + 300 = 3 422,07 lei.

TVA = 3 422,07 x 24% = 821,30 lei. Valoarea totală a facturii = 3 422,07 + 821,30 = 4 243,37 lei

13. Un agent economic livrează unui client marfa în valoare de 40 000 lei, fără taxă pe valoare adăugată. Acesta acordă clienţilor care achiziţionează marfă în valoare mai mare de 40 000 lei (fără taxă pe valoare adăugată) o reducere de preţ de 8% din valoare achiziţiei. Stabiliţi valoarea totală a facturii. a. 36800 b. 43792 c. 43729 d. 49600 e. 43279

Rezolvare:

Valoarea totală a facturii: 40 000 lei + 40 000 x 24% = 49 600 lei Răspuns: d 14. Un agent economic livrează marfa în valoare de 26 450 lei, fără taxă pe valoare adăugată.

Urmare unui contract încheiat, agentul economic va acorda, ulterior, o reducere a valorii mărfii de 10%. Stabiliţi baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată. a. 26450 b. 2645 c. 28305 d. 25805 e. 23805

Rezolvare: Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată = 26 450 – (26 450 x 10%) = 23 805 lei Răspuns: e

15. Un agent economic livrează marfa în valoare de 37 850 lei, fără taxă pe valoare adăugată, unui client. La livrare clientul refuză marfa în valoare de 4 375 lei, ca urmare a unor defecte găsite la aceasta. Stabiliţi valoarea totală a facturii. a. 39853,25 b. 39385,25 c. 39538,95 d. 39583,25 e. 41509 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = 37 850 – 4 375 = 33 475 Valoarea totală a facturii = 33 475 + (33 475 x 24%) = 41 509 lei Răspuns: e 16. Un agent economic livrează marfă în valoare de 37 850 lei, fără taxă pe valoare adăugată, unui client. La livrare clientul refuză marfa în valoare de 4 375 lei, ca urmare a unor defecte găsite la aceasta. Stabiliţi valoarea taxei pe valoare adăugată. a. 6362,05 b. 6365,25 c. 8034 d. 6306,25 e. 6603,25 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = 37 850 – 4 375 = 33 475 TVA = 33 475 x 24% = 8 034 lei Răspuns: c 17. Un agent economic livrează marfă în valoare de 37 850 lei, fără taxă pe valoare adăugată, unui client. La livrare clientul refuză marfa în valoare de 4 375 lei, ca urmare a unor defecte găsite la aceasta. Care este valoarea mărfii la care se va calcula taxa pe valoare adăugată. a. 33475 b. 33547 c. 33574 d. 33745 e. 33754 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = 37 850 – 4 375 = 33 475 Răspuns: a 18. Un agent economic livrează unui client marfă în valoare de 19 500 lei, valoare fără taxă pe valoarea adăugată. Prin contract se prevede ca plata să se efectueze la 8 zile, iar pentru fiecare zi de întârziere să se perceapă o penalizare de 0,1% la valoarea cu taxă pe valoarea adăugată a facturii. Clientul achită valoarea mărfii cu o întârziere de 10 zile. Stabiliţi, pentru aceasta marfă, taxa pe valoarea adăugată. a. 3507 b. 4680 c. 3057 d. 3075

e. 3570 Rezolvare: TVA = 19 500 x 24% = 4 680 lei Răspuns: b

19. Un agent economic livrează unui client marfă în valoare de 19 500 lei, valoare fără taxă pe valoarea adăugată. Prin contract se prevede ca plata să se efectueze la 8 zile, iar pentru fiecare zi de întârziere să se perceapă o penalizare de 0,1% la valoarea cu taxă pe valoarea adăugată a facturii. Clientul achită valoarea mărfii cu o întârziere de 10 zile. Stabiliţi, pentru aceasta marfă, valoarea totală a facturii. a. 23025 b. 23052 c. 24180 d. 23159 e. 23160

Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = 19 500 TVA = 19 500 x 24% = 4 680 lei Valoarea totală a facturii = 19 500 + 4 680 = 24 180 lei Sau: 19 500 x 124% = 24 180 lei Răspuns: c

20. Un agent economic livrează unui client marfă în valoare de 40 000 lei, fără taxă pe valoarea

adăugată. Acesta acordă clienţilor care achiziţionează marfă în valoare mai mare de 20 000 lei (fără taxă pe valoarea adăugată) o reducere de preţ de 8% din valoare achiziţiei. Stabiliţi valoarea totală a facturii. a. 40000 b. 19840 c. 45632 d. 36800 e. 38600 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = 40 000 – (40 000 x 8%) = 36 800 lei TVA = 36 800 x 24% = 8 832 lei Valoarea totală a facturii = 36 800 + 8 832 = 45 632 lei Sau: 36 800 x 124% = 45 632 lei Răspuns: c 21. Un agent economic livrează unui client marfă în valoare de 40 000 lei, fără taxă pe valoarea adăugată. Acesta acordă clienţilor care achiziţionează marfă în valoare mai mare de 20 000 lei (fără taxă pe valoarea adăugată) o reducere de preţ de 8% din valoare achiziţiei. Stabiliţi taxa pe valoarea adăugată. a. 40000 b. 19840 c. 43792 d. 8832 e. 36800

Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = 40 000 – (40 000 x 8%) = 36 800 lei TVA = 36 800 x 24% = 8 832 lei Răspuns: d 22. Un agent economic produce 200 bucăţi produse la un preţ de cost de 120 lei/bucata. Produsul este supus accizelor, acestea fiind 14 lei/bucată. Pentru livrarea produsului pe piaţă, acesta este ambalat, preţul ambalajului fiind de 1 lei/bucată. Ambalajul produsului nu este returnabil, el fiind distrus la consumul produsului. Cheltuielile cu transportul până la beneficiar, care rezultă din calculul costului cu transportul pe unitatea de produs, sunt de 2 lei. Stabiliţi valoarea totală a facturii. a. 36206 b. 32066 c. 32062 d. 33976 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = (200 x 120) + (14 x 200) + (1 x 200) + (2 x 200) = 27 400 lei TVA = 27 400 x 24% = 6 576 lei Valoarea totală a facturii = 27 400 + 6 576 = 33 976 lei Răspuns: d 23. Un agent economic produce 200 bucăţi produse la un preţ de cost de 120 lei/bucata. Produsul este supus accizelor, acestea fiind 14 lei/bucată. Pentru livrarea produsului pe piaţă, acesta este ambalat, preţul ambalajului fiind de 1 lei/bucată. Ambalajul produsului nu este returnabil, el fiind distrus la consumul produsului. Cheltuielile cu transportul până la beneficiar, care rezultă din calculul costului cu transportul pe unitatea de produs, sunt de 2 lei. Stabiliţi taxa pe valoare adăugată. a. 5602 b. 5026 c. 5062 d. 5260 e. 6576 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = (200 x 120) + (14 x 200) + (1 x 200) + (2 x 200) = 27 400 lei TVA = 27 400 x 24% = 6 576 lei Răspuns: e 24. Un agent economic produce 200 bucăţi produse la un preţ de cost de 120 lei/bucata. Produsul este supus accizelor, acestea fiind 14 lei/bucată. Pentru livrarea produsului pe piaţă, acesta este ambalat, preţul ambalajului fiind de 1 lei/bucată. Ambalajul produsului nu este returnabil, el fiind distrus la consumul produsului. Cheltuielile cu transportul până la beneficiar, care rezultă din calculul costului cu transportul pe unitatea de produs, sunt de 2 lei. Stabiliţi baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată pentru acest produs. a. 24000 b. 26800 c. 27000 d. 27400

Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = (200 x 120) + (14 x 200) + (1 x 200) + (2 x 200) = 27 400 lei Răspuns: d 25. Un agent economic vinde bunuri în sistem de second-hand, la preţ cu amânuntul, în valoare de 24 220 lei. Valoarea bunurilor la cumpărare a fost de 17 756 lei. Stabiliţi taxa pe valoare adăugată aferentă bunului vândut în sistem de second-hand. a. 1023,07 b. 1020,37 c. 1251,10 d. 1003,07 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA aferentă bunurilor vândute în sistem de second-hand este diferenţa dintre preţul de vânzare cu amănuntul şi valoarea bunurilor la cumpărare Baza de impozitare a TVA= 24 220 – 17756 = 6 464 lei TVA = 6 464 x 24/124 = 1 251,10 Răspuns: c 26. Un agent economic vinde bunuri în sistem de second-hand, la preţ cu amânuntul, în valoare de 24 220 lei. Valoarea bunurilor la cumpărare a fost de 17 756 lei. Stabiliţi baza de impozitare aferentă bunului vândut în sistem de second-hand. a. 24220 b. 17756 c. 1032,07 d. 6464 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA aferentă bunurilor vândute în sistem de second-hand este diferenţa dintre preţul de vânzare cu amănuntul şi valoarea bunurilor la cumpărare Baza de impozitare a TVA= 24 220 – 17756 = 6 464 lei Răspuns: d 27. Un agent economic care vinde bunuri prin consignaţie primeşte de la o persoană fizică un bun în valoare de 5 120 lei la care aplică un adaos comercial de 20% şi îl vinde. Stabiliţi baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată a bunului vândut în regim de consignaţie. a. 5120 b. 6144 c. 1024 d. 1042 Rezolvare:

Baza de impozitare a TVA aferentă bunurilor vândute prin consignaţie este comisionul aplicat asupra vânzărilor de bunuri aparţinând neplătitorilor de TVA sau scutite de TVA

Baza de impozitare a TVA = 5 120 x 20% = 1 024 lei Răspuns: c 28. Un agent economic care vinde bunuri prin consignaţie primeşte de la o persoană fizică un bun

în valoare de 5 120 lei la care aplică un adaos comercial de 20% şi îl vinde. Stabiliţi taxa pe valoare adăugată aferentă bunului vândut în regim de consignaţie.

a. 245,76 b. 149,56 c. 145,96 d. 146,94 Rezolvare:


Baza de impozitare a TVA = 5 120 x 20% = 1 024 lei TVA = 1 024 x 24% = 245,76 Răspuns: a 29. Un agent economic care vinde bunuri prin consignaţie primeşte de la o persoană fizică un bun în valoare de 5 120 lei la care aplică un adaos comercial de 20% şi îl vinde. Stabiliţi preţul de vânzare cu amănuntul al bunului vândut în regim de consignaţie. a. 6144 b. 6389,76 c. 6383,56 d. 6386,36 Rezolvare:


Baza de impozitare a TVA = 5 120 x 20% = 1 024 lei TVA = 1 024 x 24% = 245,76 Preţul de vânzare cu amănuntul = 5 120 + 1 024 + 245,76 = 6 389,76 lei

Răspuns: b

30. Un agent economic care vinde bunuri prin consignaţie primeşte de la o persoană fizică un bun

în valoare de 5 120 lei la care aplică un adaos comercial de 25% şi îl vinde. Stabiliţi baza de impozitare pentru taxa pe valoare adăugată aferentă bunului vândut în regim de consignaţie. a. 1208 b. 1028 c. 1082 d. 1280 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA aferentă bunurilor vândute prin consignaţie este comisionul aplicat asupra vânzărilor de bunuri aparţinând neplătitorilor de TVA sau scutite de TVA Baza de impozitare a TVA = 5 120 x 25% = 1 280 lei Răspuns: d 31. Un agent economic care vinde bunuri prin consignaţie primeşte de la o persoană fizică un bun în valoare de 5 120 lei la care aplică un adaos comercial de 25% şi îl vinde. Stabiliţi taxa pe valoare adăugată aferentă bunului vândut în regim de consignaţie. a. 234,20 b. 232,40 c. 224,30 d. 220,43

e. 307,20 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA aferentă bunurilor vândute prin consignaţie este comisionul aplicat asupra vânzărilor de bunuri aparţinând neplătitorilor de TVA sau scutite TVA Baza de impozitare a TVA = 5 120 x 25% = 1 280 lei TVA = 1 280 x 24% = 307,20 Răspuns: e 32. Un agent economic care vinde bunuri prin consignaţie primeşte de la o persoană fizică un bun în valoare de 5 120 lei la care aplică un adaos comercial de 25% şi îl vinde. Stabiliţi preţul de vânzare cu amănuntul al bunului vândut în regim de consignaţie. a. 6707,20 b. 6634,20 c. 6463,20 d. 6346,20

Rezolvare: Baza de impozitare a TVA aferentă bunurilor vândute prin consignaţie este comisionul aplicat asupra vânzărilor de bunuri aparţinând neplătitorilor de TVA sau scutite de TVA Baza de impozitare a TVA = 5 120 x 25% = 1 280 lei TVA = 1 280 x 24% = 307,20 Preţul de vânzare cu amănuntul = 5 120 + 1 280 + 307,20 = 6 707,20 lei Răspuns: a

33. Un agent economic livrează bunuri în valoare de 35 850 lei, fără taxă pe valoare adăugată. Aceste bunuri sunt ambalate în ambalaje nereturnabile care au o valoare fără taxă pe valoare adăugată de 12 100 lei şi în ambalaje returnabile care au o valoare fără taxă pe valoare adăugată de 3 575 lei. Stabiliţi valoarea facturii totale pentru bunurile livrate.

a. 57006,50 b. 59458 c. 57600,50 d. 57606,50

Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = 35 850 + 12 100 = 47 950 lei TVA = 47 950 x 24% = 11 508 lei Valoarea totală a facturii = 47 950 + 11 508 = 59 458 lei Răspuns: b 34. O societate de intermediere în turism vinde bilete pentru o excursie în valoare de 25 000 lei, inclusiv taxa pe valoare adăugată. Valoarea serviciilor de transport, cazare, alimentaţie publică aferente excursiei sunt de 12 000 lei, fără taxa pe valoare adăugată. Stabiliţi taxa pe valoarea adăugată aferentă comisionului încasat de agenţie.

a. 3991,60 b. 2280 c. 1711,59 d. 1958,71 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = (25 000 – 12 000 x 24%) = 10 120 lei

TVA = 10 120 x 24/124 = 1 958,71 Răspuns: d 35. O societate de intermediere în turism vinde bilete pentru o excursie în valoare de 25 000 lei, inclusiv taxa pe valoare adăugată. Valoarea serviciilor de transport, cazare, alimentaţie publică aferente excursiei sunt de 12 000 lei, fără taxa pe valoare adăugată. Stabiliţi baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată aferentă comisionului încasat de agenţie.

a. 12000 b. 14280 c. 25000 d. 10120 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = (25 000 – 12 000 x 24%) = 10 120 lei Răspuns: d 36. Un agent economic vinde bunuri care au un cost de 1 200 lei. Pe factura de livrare, separat de valoarea bunurilor, agentul economic trece ambalaje (nu sunt date la schimb) în valoarea de 122 lei, fără taxa pe valoarea adăugată şi cheltuieli de transport în valoare de 52 lei, fără taxa pe valoarea adăugată Stabiliţi valoarea totală a facturii. a. 1428 b. 1533,52 c. 1537,22 d. 1703,56 Rezolvare: Baza de impozitare a TVA = 1 200 + 122 + 52 = 1 374 lei TVA = 1 374 x 24% = 329,76 lei Valoarea totală a facturii = 1 374 + 329,76 = 1 703,76 lei Răspuns: d Exemplul 1: Un agent economic importă o cantitate de 20 bucăţi, preţ unitar 50 USD, cheltuieli cu transportul şi asigurarea pe parcursul extern fiind de 20 USD, taxa vamală 10%, comisionul vamal 0,5%, cheltuieli de transport în România până la primul loc de destinaţie 300 lei; cursul de schimb la care se determină valoarea în vamă este 1 USD =2,77 lei. Valoarea în vamă = 20 x 50 x 2,77 + 20 x 2,77 = 2 825,40 lei.

Taxa vamală = 10% x 2 825,40 = 282,54 lei. Comisionul vamal = 0,5% x 2 825,40 = 14,13 lei.

Baza de impozitare a TVA = 2 825,40 + 282,54 + 14,13 + 300 = 3 422,07 lei.

TVA = 3 422,07 x 24% = 821,30 lei. Valoarea totală a facturii = 3 422,07 + 821,30 = 4 243,37 lei 2. Un agent economic importă 1 400 kg produse. Preţul în vamă al unui kilogram de produse este de 6 USD. Separat de preţul în vamă, factura mai cuprinde şi cheltuieli pe parcurs extern de 50 USD, sub forma cheltuielilor de transport şi 65 USD, sub forma cheltuielilor de asigurare. Taxa vamală este de 10%. Să se determine care este taxa vamală plătită de agentul economic pentru importul produselor ştiind ca 1 USD = 2,80 lei. a. 2843,20

b. 2483,20 c. 2438,20 d. 2384,20 Rezolvare: Valoarea în vamă = 1 400 x 6x 2,80 + (50 x 65) x 2,80 = 23 842 lei Taxa vamală = 23 842 x 10% = 2 384,20 lei Răspuns: d 3. Un agent economic importă 1 600 kg produse. Preţul în vamă al unui kilogram de produse este de 8 USD. Separat de preţul în vamă, factura mai cuprinde şi cheltuieli pe parcurs extern de 50 USD, sub forma cheltuielilor de transport şi 55 USD, sub forma cheltuielilor de asigurare. Taxa vamală este de 10%. Comisionul vamal este de 0,5%. Să se determine baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată pentru importul produselor ştiind ca 1 USD = 2,80 lei. a. 39298,07 b. 39928,07 c. 39892,07 d. 39829,07 Rezolvare: Valoarea în vamă = 1 600 x 8x 2,80 + (50 x 55) x 2,80 = 36 134 lei Taxa vamală = 36 134 x 10% = 3 613,40 lei Comision vamal = 36 134 x 0,50% = 180,67 lei Baza de impozitare a TVA = 36 134 + 3 613,40 + 180,67 = 39 928,07 lei Răspuns: b

4. Un agent economic importă 1 600 kg produse. Preţul în vamă al unui kilogram de produse este

de 8 USD. Separat de preţul în vamă, factura mai cuprinde şi cheltuieli pe parcurs extern de 50 USD, sub forma cheltuielilor de transport şi 55 USD, sub forma cheltuielilor de asigurare. Taxa vamală este de 10%. Comisionul vamal este de 0,5%. Să se determine valoarea taxei vamale pentru importul produselor ştiind ca 1 USD = 2,80 lei. a. 3584 b. 3598 c. 3599,40 d. 3613,40 Rezolvare: Valoarea în vamă = 1 600 x 8x 2,80 + (50 x 55) x 2,80 = 36 134 lei Taxa vamală = 36 134 x 10% = 3 613,40 lei Răspuns: d 5. Un agent economic importă 1 600 kg produse. Preţul în vamă al unui kilogram de produse este de 8 USD. Separat de preţul în vamă, factura mai cuprinde şi cheltuieli pe parcurs extern de 50 USD, sub forma cheltuielilor de transport şi 55 USD, sub forma cheltuielilor de asigurare. Taxa vamală este de 10%. Comisionul vamal este de 0,5%. Să se determine valoarea comisionului vamal pentru importul produselor ştiind ca 1 USD = 2,80 lei. a. 35840 b. 36134 c. 108,67 d. 180,67

Rezolvare: Valoarea în vamă = 1 600 x 8x 2,80 + (50 x 55) x 2,80 = 36 134 lei Comision vamal = 36 134 x 0,50% = 180,67 lei Răspuns: d 6. Un agent economic importă 1 600 kg produse. Preţul în vamă al unui kilogram de produse este

de 8 USD. Separat de preţul în vamă, factura mai cuprinde şi cheltuieli pe parcurs extern de 50 USD, sub forma cheltuielilor de transport şi 55 USD, sub forma cheltuielilor de asigurare. Taxa vamală este de 10%. Comisionul vamal este de 0,5%. Să se determine valoarea declaraţiei vamale pentru importul produselor ştiind ca 1 USD = 2,80 lei. a. 35840 b. 36134 c. 36314,67 d. 39928,07 Rezolvare:

Valoarea în vamă = 1 600 x 8x 2,80 + (50 x 55) x 2,80 = 36 134 lei Răspuns: b

7. Un agent economic importă 1 600 kg produse. Preţul în vamă al unui kilogram de produse este

de 8 USD. Separat de preţul în vamă, factura mai cuprinde şi cheltuieli pe parcurs extern de 50 USD, sub forma cheltuielilor de transport şi 55 USD, sub forma cheltuielilor de asigurare. Taxa vamală este de 10%. Comisionul vamal este de 0,5%. Să se determine taxa pe valoarea adăugată pentru importul produselor ştiind ca 1 USD = 2,80 lei. a. 7568,33 b. 7658,33 c. 9582,74 d. 7685,33

Rezolvare: Valoarea în vamă = 1 600 x 8x 2,80 + (50 x 55) x 2,80 = 36 134 lei Taxa vamală = 36 134 x 10% = 3 613,40 lei Comision vamal = 36 134 x 0,50% = 180,67 lei Baza de impozitare a TVA = 36 134 + 3 613,40 + 180,67 = 39 928,07 lei TVA = 39 928,07 x 24% = 9 582,74 Răspuns: c 8. Un agent economic importă 1 600 kg produse. Preţul în vamă al unui kilogram de produse este de 8 USD. Separat de preţul în vamă, factura mai cuprinde şi cheltuieli pe parcurs extern de 50 USD, sub forma cheltuielilor de transport şi 55 USD, sub forma cheltuielilor de asigurare. Taxa vamală este de 10%. Comisionul vamal este de 0,5%. Cheltuielile de transport în România până la primul loc de destinaţie sunt de 200 lei. Să se determine taxa pe valoare adăugată pentru produsele importate, ştiind ca 1 USD = 2,80 lei. a. 7264,33 b. 7462,33 c. 7426,33 d. 7642,33 e. 9630,74

Rezolvare: Valoarea în vamă = 1 600 x 8x 2,80 + (50 x 55) x 2,80 = 36 134 lei Taxa vamală = 36 134 x 10% = 3 613,40 lei Comision vamal = 36 134 x 0,50% = 180,67 lei Cheltuieli de transport în România = 200 lei Baza de impozitare a TVA = 36 134 + 3 613,40 + 180,67 + 200 = 40 128,07 lei TVA = 40 128,07 x 24% = 9 630,74 Răspuns: e 9. Un agent economic importă 1 600 kg produse. Preţul în vamă al unui kilogram de produse este de 8 USD. Separat de preţul în vamă, factura mai cuprinde şi cheltuieli pe parcurs extern de 50 USD, sub forma cheltuielilor de transport şi 55 USD, sub forma cheltuielilor de asigurare. Taxa vamală este de 10%. Comisionul vamal este de 0,5%. Cheltuielile de transport în România până la primul loc de destinaţie sunt de 200 lei. Să se determine baza de impozitare pentru calculul taxei pe valoare adăugată pentru produsele importate, ştiind ca 1 USD = 2,80 lei.

a. 40218,07 b. 40128,07 c. 40182,07 d. 40821,07

Rezolvare: Valoarea în vamă = 1 600 x 8x 2,80 + (50 x 55) x 2,80 = 36 134 lei Taxa vamală = 36 134 x 10% = 3 613,40 lei Comision vamal = 36 134 x 0,50% = 180,67 lei Cheltuieli de transport în România = 200 lei Baza de impozitare a TVA = 36 134 + 3 613,40 + 180,67 + 200 = 40 128,07 lei

Răspuns: b

10. Un agent economic importă 1 600 kg produse. Preţul în vamă al unui kilogram de produse este de 8 USD. Separat de preţul în vamă, factura mai cuprinde şi cheltuieli pe parcurs extern de 50 USD, sub forma cheltuielilor de transport şi 55 USD, sub forma cheltuielilor de asigurare. Taxa vamală este de 10%. Comisionul vamal este de 0,5%. Cheltuielile de transport în România până la primul loc de destinaţie sunt de 200 lei. Să se determine valoarea totală a facturii pentru produsele importate, ştiind ca 1 USD = 2,80 lei. a. 47725,40 b. 49758,81 c. 47257,40 d. 47275,40

Rezolvare: Valoarea în vamă = 1 600 x 8x 2,80 + (50 x 55) x 2,80 = 36 134 lei Taxa vamală = 36 134 x 10% = 3 613,40 lei Comision vamal = 36 134 x 0,50% = 180,67 lei Cheltuieli de transport în România = 200 lei Baza de impozitare a TVA = 36 134 + 3 613,40 + 180,67 + 200 = 40 128,07 lei TVA = 40 128,07 x 24% = 9 630,74 lei Valoarea totală a facturii = 40 128,07 + 9 630,74 = 49 758,81

Răspuns: b

11. Un agent economic importă 18 televizoare, având preţul extern de 350 USD fiecare, costul cheltuielilor cu transportul şi asigurarea pe parcurs extern sunt de 70 USD. Taxa vamală este de 15%, comisionul vamal este de 0,5%. Cheltuielile de transport în România până la primul loc de destinaţie sunt de 100,15 lei. Cursul de schimb este 1 USD = 2,70 lei. Să se determine baza de impozitare a taxei pe valoare adăugată. a. 19569 b. 19596 c. 19659 d. 19965 Rezolvare: Valoarea în vamă = 18 x 350 x 2,70 + 70 x 2 70 = 17 199 lei Taxa vamală = 17 199 x 15% = 2 579,85 lei Comision vamal = 17 199 x 0,50% = 86 lei Cheltuieli de transport în România = 100,15 lei Baza de impozitare a TVA = 17 199 + 2 579,85 + 86 + 100,15 = 19 965 lei Răspuns: d

12. Un agent economic importă 18 televizoare, având preţul extern de 350 USD fiecare, costul

cheltuielilor cu transportul şi asigurarea pe parcurs extern sunt de 70 USD. Taxa vamală este de 15%, comisionul vamal este de 0,5%. Cheltuielile de transport în România până la primul loc de destinaţie sunt de 200,15 lei. Cursul de schimb este 1 USD = 2,70 lei. Să se determine valoarea totală a facturii.

a. 24880,60 b. 23787,35 c. 23778,35 d. 23737,85 Rezolvare: Valoarea în vamă = 18 x 350 x 2,70 + 70 x 2 70 = 17 199 lei Taxa vamală = 17 199 x 15% = 2 579,85 lei Comision vamal = 17 199 x 0,50% = 86 lei Cheltuieli de transport în România = 200,15 lei Baza de impozitare a TVA = 17 199 + 2 579,85 + 86 + 200,15 = 20 065 lei TVA = 20 065 x 24% = 4 815,60 lei Valoarea totală a facturii = 20 065 + 4 815,60 = 24 880,60 Răspuns: a Prezentarea planului de desfăşurare al temei





●Tablă

Caiet de Seminarii - Contabilitate Si Gestiune Fiscala

Documents

Transcript of Caiet de Seminarii - Contabilitate Si Gestiune Fiscala