MEMORIU TEHNIC

1.DATE GENERALE

1.1 Denumirea obiectivului de investitie:RESTAURARE BISERICA CU HRAMUL „SF. MC. PANTELIMON” – MONUMENT

CATEGORIE B - COD L.N.M.I. / 2004 1373-II-m-B-04149

1.2 AmplasamentulJudeţul Iasi, Com/Sat Dobrovat

1.3. Titularul investitieiComuna DobrovatSat Dobrovat, com. Dobrovat, jud. IasiTel.0232 – 321.207Fax.9232 – 321.410Persoana de contact: primar Catalin Martinus– tel. 0745-255.329

1.4. Beneficiarul investitieiComuna DobrovatSat Dobrovat, com. Dobrovat, jud. IasiTel.0232 - 321.207Fax.9232 – 321.410Persoana de contact: primar Catalin Martinus– tel. 0745-255.329

2. DESCRIEREA INVESTIŢIEI2.1. Situaţia existenta a obiectului de investitii

2.1.1. Descrierea investitiei Prezentul proiect propune: RESTAURARE BISERICA CU HRAMUL „SF. MC.

PANTELIMON” – MONUMENT CATEGORIE B - COD L.N.M.I. / 2004 1373-II-m-B-04149Conceptul de restaurare consta in respectarea cu strictete a tuturor elementelor originale ale

bisericii, conservarea lor si indepartarea elementelor introduse ulterior, de reparatii facute neavizat si neautorizat. Restaurarea va consta in demontarea tuturor pieselor din lemn si tabla, invelitoare, sarpanta, pereti, selectarea partilor de constructii originale, selectarea tuturor componentelor care au decoratie. Partile originale ale constructiei se vor trata cu substante biocide care sa asigure dezinsectia, dezinfectia si protectia la atacul biologic si se vor impregna cu rasini care sa mareasca capacitatea portanta a elementelor structurale. Piesele, componentele originale complet degradate si care nu mai pot fi puse in opera nici ca urmare a masurilor de restaurare complexe, se vor reproduce in elemente de lemn nou. Materialul lemnos nou introdus in opera va fi la randul lui tratat cu substante biocide astfel incat atat lemnul vechi cat si lemnul nou sa fie compatibile din punct de vedere al raspunsului la atacul biologic. Toate piesele din lemn care vor fi puse in opera vor fi tratate ignifug. Ultima operatie este remontarea bisericii pe pozitia definitiva si realizarea unui finisaj exterior unitar prin tratarea cu substante care sa protejeze de infiltrarea apei din precipitatii si de distrugerea razelor ultraviolete.

2.1.2. Starea tehnica, din punct de vedere a cerintelor esentiale de calitate in constructii potrivit legii

In conformitate cu fisa de monument, „BISERICA CU HRAMUL „SF. MC. PANTELIMON” a fost construita la sfarsitul sec. XVIII – din lemn si a avut importante reparatii in prima jumatate a secolului XX, precum si in perioada 1953-1956 cand in interior s-a realizat pictura pe tencuiala cu mortar de var, in tehnica fresca.

2. 2. Concluziile raportului de expertiza tehnicaDin raportul de expertiza se desprind cel putin 3 variante de interventii:

VARIANTA 1Nu se intervine in nici un fel asupra constructieiConsecinte: deoarece elementele structurale ale bisericii sunt afectate de atacul biologic si de

imbatranirea in timp, riscul autoprabusirii monumentului nu poate fi evitat in maxim 10 ani. In interior biserica este incalzita cu sobe improvizate care au cosul de fum trecut prin astereala si prin invelitoare, neprotejat, astfal incat riscul aprinderii este maxim.

Aceasta solutie nu poate fi luata in calcul deoarece duce la distrugerea monumentului care face parte din patrimoniul cultural national.

VARIANTA 2Demolarea intregii biserici si reconstruirea alteia pe acelasi amplasament cu respectarea

legislatiei in vigoare la aceasta dataAceasta varianta desi este mai ieftina si ar corespunde din punct de vedere al legislatiei actuale

nu poate fi acceptata deoarece implica distrugerea patrimoniului cultural national.VARIANTA 3Restaurarea bisericii in conformitate cu normele de restaurare conservareAceasta varianta este cea recomandata de expert si avizata de catre toti responsabilii cu

domeniul protejarii monumentelor istorice. Prin acesta solutie se prelungeste viata unei constructii inscrise in patrimoniul cultural national

si este restaurata astfel incat sa respecte legislatia in vigoare privind rezistenta si stabilitatea constructiilor si a normelor privind protejarea patrimoniului cultural national.

3. DATE TEHNICE ALE INVESTIŢIEI3.1.Descrierea lucrarilor de baza si a celor rezultate ca necesare de efectuat in urma

realizarii lucrarilor de bazaConform recomandărilor expertului tehnic, varianta 3 – restaurarea bisericii - este cea

recomandata de expert si avizata de catre toti responsabilii cu domeniul protejarii monumentelor istorice.

Prin acesta solutie se prelungeste viata unei constructii inscrise in patrimoniul cultural national si este restaurata astfel incat sa respecte legislatia in vigoare privind rezistenta si stabilitatea constructiilor si a normelor privind protejarea patrimoniului cultural national.

Soluţia propusă constă în:- desfacerea învelitorii din tablă şi a acoperişului; demontarea bolţilor din lemn şi a

planşeelor din lemn de brad;- desfacera pereţilor din scândură exteriori; demontarea elementelor orizontale de prindere

a acestora;- demontarea pereţilor interiori din grinzi de stejar şi a elementelor care susţin bolta din

lemn; demontarea catapetesmei, a uşilor şi a ferestrelor;- demontarea elementelor verticale de susţinere şi a stâlpilor decoraţi din pridvor;

demontarea scării de acces în cafas.După demontarea întregii biserici se vor selecta toate părţile de construcţie originale şi părţile

de construcţie decorate (ancadramente, stâlpi, catapeteasma, tâmplăria, bârnele din lemn ale pereţilor originale). Aceste piese se vor conserva şi restaura în conformitate cu normele de restaurare-conservare în vigoare. Toate aceste piese se vor trata cu substanţe biocide şi ignifuge. Materialul lemnos foarte degradat va fi îndepărtat. Părţile de construcţie originale, dar extrem de degradate vor fi copiate şi reproduse integral cu lemn nou de aceeaşi calitate.

Fundaţia bisericii este din piatră, în acest moment, parţial completată cu beton şi tencuită pe alocuri cu mortar de ciment. Se propune consolidarea fundaţiei prin bride de cămăşuială pe ambele feţe şi realizarea unei centuri la cota ±0,00 şi a unei plăci din beton armat de 10 cm grosime.

Peste placa de la cota ±0,00 se va monta din nou biserica, în forma originală.Se vor monta pereţii în bârne din stejar, bolţile, stâlpii, acoperişul, catapeteasma. Se vor

realiza toate lucrările de izolare termică, apoi se va monta pardoseala din dulapi de răşinoase pe grinzi din răşinoase, între care se va monta termoizolaţie. Se va monta tâmplăria.

La terminarea tuturor lucrărilor de montaj se va face un tratament unitar cu substanţe biocide şi ignifuge, şi un tratament cu substanţe care să micşoreze sensibilitatea lemnului la razele ultraviolete şi umezeală.

2

3.2. Descriere, dupa caz, a lucrarilor de modernizare efectuate in spatiile consolidare/reabilitate/reparate

În urma lucrărilor de restaurare se va înlocui întreaga instalaţie electrică existentă – degradată şi învechită – cu o instalaţie nouă, care respectă normele în vigoare la data elaborării proiectului şi instalaţia de paratrăsnet. De asemeni se va înlocui încălzirea cu sobe improvizate - foarte periculoase pentru o construcţie din lemn, cu calorifere electrice.

Instalaţia electrică este astfel dimensionată încât să suporte şi încălzirea propusă.

3.3.Consumuri de utilitatiIluminatul artificial in biserica se prevede pentru a asigura nivelul de iluminare normat. Si anume:

- pridvor 100 lux - altar: 300 lux - pronaus,naos 100 lux

Nivelul de iluminare conform S.R. 6646 – 4/97 este 150 lux, iar factorii de uniformitate pentru iluminat sunt conf. STAS 6646/3

Dispunerea corpurilor se va realiza conform dispunerii actuale a candelabrelor si celorlalte corpuri de iluminat, fiecare corp, sau grup de corpuri fiind comandat separat.Comanda iluminatului se realizează sectorizat prin întrerupătoare şi comutatoare manuale.

Circuitele electrice de iluminat se va realiza cu conductori de tip FY-F protejati in tuburi de protectie metalice montate aparent

In vederea obtinerii unei economii de energie electrica in exploatare se vor prevedea sisteme pentru iluminatul interior care sa permita reglajul automat al intensitatii luminoase functie de intensitatea luminii naturale.

Iluminatul de sigurantaCladirea va fi prevazuta cu iluminat de siguranţă pentru :

- marcare a ieşirilor(de evacuare);- intervenţie la tabloul electric, realizat cu corpuri speciale cu a acumulatori proprii şi echipament

de intrare automată în funcţiune, cu autonomie în funcţionare 1,5 ore.

Circuitele iluminatului de siguranţă se vor instala pe trasee diferite de a celorlalte categorii de instalaţii electrice sau la o distanţă de minim de 10 cm şi vor fi alimentate din tabloul vital racordat la tabloul electric general .

Instalaţii electrice - prize Înălţimea de montare a prizelor cu contact de protecţie va fi de minim 0.3 m. de la pardoseală.Circuitele de prize se execută cu conductori din cupru tip FY, protejati in tuburi de protectie

metalice montate aparent.

Instalaţii electrice de forţăPentru asigurarea energiei electrice de alimentare a radiatoarelor electrice prevazute pentru

incalzirea bisericii se prevad prize electrice .

Circuitele de alimentare si protectiile lor se prevad in stricta concordanta cu puterea acestor aparate.

Toate circuitele se vor racorda la tabloul electric de distribuţie şi vor fi prevăzute cu protecţie la scurtcircuit , supracurenţi de durată sau curenţi reziduali de defect.

Instalaţii de protecţie împotriva socului electricSistemul de protecţie la şoc electric este legarea la conductorul de nul de protecţie PE, realizat

din Cu şi care nu este trecut prin aparate de comutare sau protecţie, respectiv schema TN-S.

3

Toate masele ale echipamentelor electrice, care în mod normal nu sunt sub tensiune dar care ar putea fi puse sub tensiune din cauza unui defect de izolaţie, vor fi legate electric la conductorul de nul de protecţie, conform STAS 12604/5-90.

Bara/borna de nul de protecţie a tablourilor electrice se leagă la conductorul principal de

egalizare a potentialelor, CPEP care are o secţiune minimă de 10 mm2 Cu sau o secţiune echivalentă .

Legătura echipotenţială principală are rolul de a evita apariţia, ca urmare a unui defect de origine exterioară a clădirii, unei diferenţe de potenţial între elementele conductoare din punct de vedere electric din clădire.

În reţele legate la pământ TN se aplică protecţia prin “întreruperea automată a alimentării” .

Protecţia împotriva atingerilor indirecte prin “întreruperea automată a alimentării” se realizează cu:

- dispozitive automate de protecţie împotriva supracurenţilor;- dispozitive automate de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR)

Dispozitivele de protecţie la supracurenţi şi secţiunile conductoarelor de protecţie se aleg corespunzator pentru a asigura deconectarea în caz de defect .

Instalaţia de protecţie impotriva supratensiunilor atmosferice se compune din dispozitivul de captare, conductoare de coborâre şi instalaţia de priză de pământ.

Sistemul de protecţie (cu amorsare anticipată a descărcărilor atmosferice) se montează pe acoperişul bisericii.

Cele două coborâri la priza de pământ sunt realizate cu platbandă din Ol-inox 30 x 2 mm şi se vor racorda la priza de pamant.

Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ generale va fi max. 1 ohm..

Instalaţia interioară de protecţie împotriva trăsnetului IPT este alcătuită dintr-o bară de echipotenţializare BEP, montată în încaperea tabloului electric şi legături echipotenţiale, realizate între toate elementele de instalaţii realizate din materiale conductoare.

Bara pentru egalizarea potenţialelor este din cupru, de secţiune 20x10 mm şi lungime 500 mm, prevăzută cu borne pentru racordarea conductoarelor de echipotenţializare. La această bară se conectează prin conductoare de cupru de secţiune 16 mmp, , instalaţia de curenţi slabi (prin dispozitive de protecţie la supratensiuni), instalaţia electrică (prin dispozitive de protecţie la supratensiuni montate în tabloul T.E.

Conductorii de echipotenţializare se conectează la conducte prin intermediul unor brăţări metalice, prin contact direct.

Bara de egalizarea a potenţialelor se va lega la priza de pământ a instalaţiei electrice printr-un conductor de cupru 16 mmp.

Instalatii de curenti slabiInstalatii de semnalizare a incendiilor

Instalaţia de semnalizare incendiu este compusa din doua parti principale: Sistemul de detectare la incendiu Sistemul de alarma la incendiu.

Sistemul de detectare la incendiu are ca elemente:-detectoare automate optice adresabile de fum, detectoare de caldura si bariere de fum -declansatoare manuale –butoane de semnalizare

4

- echipament de control si semnalizare - centrală de semnalizare incendiu adresabilă, programabilă.

-echipament de alimentareSistemul de alarma la incendiu are ca elemente:- echipament de control si semnalizare-centrala de semnalizare- echipamente de alarmare-sirene adresabile multiton,cu flash pentru interior, si pentru

exterior

Instalatia de supraveghere si alarmare automata in caz de incendiu aferenta cladirii, a fost prevazuta a se racorda la centrala de semnalizare incendiu, amplasata in camera unde exista personalul de paza si supraveghere.

Centrala prevazuta este conceputa a lucra in sistem bucla si primeste informatiile privind starea instalatiei din zonele supravegheate, le prelucreaza si alarmeaza optic si acustic operatorul cand este cazul.

Semnalizarea începutului de incendiu se face şi manual, prin intermediul butoanelor amplasate în locurile de circulaţie.

Traseele instalatiei de semnalizare nu sunt comune cu cele ale instalatiei electrice de curenti tari, iar acolo unde ele corespund se va respecta distanta de 50 cm intre ele.

Semnalizarea se face sonor şi luminos prin sirenele multiton cu flash (preavertizare) si cu clopot evacuare .

Centrala monitorizeaza cotinuu, automat, detectoarele, cablajul si orice neregula este semnalizata ca defect - prealarma sau alarmare.

Centrala prin sistemul de supraveghere si avertizare incendiu are si functiunea de control si comanda a actionarii trapelor de fum prevazute.

Sistemul de control si comanda a actionarii trapelor de fum asigura urmatoarele functiuni:- comanda automata si manuala a deschiderii - inchiderii ochiurilor mobile (luminatoare si

ferestre) cu rol de evacuare a fumului;- comanda manuala (electrica) de la distanta a deschiderii si inchiderii luminatoarelor si

ferestrelor pentru ventilarea curenta (zilnica);- transmiterea alarmei la o camera cu personal permanent (paza, securitate etc.)

3.3.1.Necesarul de utilitati rezultate, dupa cazUtilitatea necesară este electricitate: 500 lux

3.3.2.Estimari privind depasire consumurilor initiale de utilitatiSe estimează depăşirea consumului iniţial cu min.50%.

4. DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE4.1. graficul de realizare a investitiei

5

GRAFIC EXECUŢIEAnul I-2010 Anul II - 2011

ian

iun

iul

aug

sept

oct

nov

dec

ian feb

mar

apr mai iun

iul

aug.

sept oct nov.

Biserica Desfacere biserica

Tratamente lemnTratamente

lemnCopiere elemente

deteriorate

Consolidare

fundatiePlaca cota

0,00

Montare bisericaMontare

invelitoareIzolatii

interioareMontare gipscaron

pereti

Instalatie electricaPardoseliMontare

catapeteasmaTratamente exterioare

TrotuareSistematizare

verticala

5. INDICATORI DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE5.1. Analiza comparativa a costului realizarii lucrarilor de interventii fata de valoarea de

inventar a constructiei

6. SURSELE DE FINANATARE A INVESTITIEI6.1 Bugetul local6.2 Fonduri externe nerambursabile

7. ESTIMĂRI PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI7.1. Numar de locuri de muncă create în faza de execuţie:

● 3 ingineri: 1 inginer responsabil tehnic cu execuţia atestat MLPAT, 1 coordonator lucrare, 1 inginer instalaţii

● 3 muncitori calificaţi cu policalificare (betonişti, dulgheri, fierari, izolatori hidrofugi, tinichigii, tâmplari, pavatori, etc.)

2 restauratori cu studii superioare atestaţi MCC- specializare lemn 2 restauratori cu studii medii atestaţi MCC- specializare lemn● 3 muncitori necalificaţi pentru deservire şi săpături● 2 muncitori instalatori – instalaţii electrice.

7.2. Număr de locuri de muncă create în faza de operare ● 3 locuri de muncă: preot, dascăl şi paraclisier.

8. Durata de realizare a investiţiei: 18 luni

9. In cazul monumentelor istorice nu sunt alti indicatori fata de cei specifici domeniului de constructii

6

MEMORIU TEHNIC

(1) DATE GENERALE

1) Denumirea obiectivului de investiţii

CONSTRUIRE CENTRU de ASISTENŢĂ după PROGRAMUL ŞCOLAR

TIP „AFTER SCHOOL”

2) Amplasamentul

JUDEŢUL IAŞI, COMUNA DOBROVĂŢ,

LOCALITATEA DOBROVĂŢ – zona RUŞI

Comuna Dobrovăţ este situată în partea sudică a judeţului Iaşi, învecinându-se la est – cu

Comuna Schitu Duca, la nord – cu Comuna Bîrnova, la vest – cu Comuna Ciurea, iar la sud – cu

Judeţul Vaslui, respectiv Comuna Codăieşti.

Fiind compusă dintr-o singură localitate, satul Dobrovăţ, cu o populaţie de 2.648 de locuitori,

desfăşurată pe o suprafaţă de 9800 ha, din care 4800 ha reprezentând păduri, Comuna Dobrovăţ

prezintă un deosebit potenţial turistic. Cadrul geografic precum şi bogăţiile naturale, în special

pădurile, au favorizat întemeierea unor aşezări omeneşti încă din epoca paelolitică, fapt atestat de

investigaţiile arheologice. Descoperirea, pe Dealul Cetăţuie, a unei cetăţi geto-dacice apărate natural

include Dobrovăţul într-un sistem de fortificaţii geto-dacice, alături de altele similare din Podişul

Central Moldovenesc şi din Podişul Sucevei. Descoperiri întâmplătoare, izolate, de importanţă mai

redusă, respectiv monezi izolate de aur şi argint din diferite perioade, vase cu monezi, materiale

ceramice, din secolele I, II, IV, XI – XIII, XVI – XVII, ne dau indicaţii despre o locuire permanentă în

zonă.

Numele Dobrovăţului este menţionat pentru prima dată în înscrisul întocmit la Hîrlău în 26

noiembrie 1499, prin care domnitorul Ştefan cel Mare înzestrează mănăstirea de pe pârâul Dobrovăţ,

cu trei sate: Ruşii, Călugăreni şi Dumeşti. Originalul documentului se află pe muntele Athos, la

mănăstirea Zografou. Cele trei sate menţionate în zapis îşi au corespondent în satele existente astăzi:

satul Ruşii, denumit ulterior Dobrovăţ-Ruşi, este zona Ruşi a satului Dobrovăţ de astăzi, iar

Călugăreniul, denumit apoi Dobrovăţ-Moldoveni e zona Moldoveni din prezent.

A doua atestare documentară datează din 6 octombrie 1503 şi constă în înzestrarea Mănăstirii

Dobrovăţ cu încă cinci sate, actul fiind emis de acelaşi domnitor, Ştefan cel Mare, la Suceava.

Organizarea administrativ-teritorială a suferit, de-a lungul timpului, numeroase modificări

cadastrale, în prezent aceasta cuprinzând doar o parte a moşiei mănăstirii cu acelaşi nume. Fiecare din

satele aflate pe moşia Mănăstirii Dobrovăţ a avut o vatră a sa, iar întinderea vetrei satelor a variat

7

istoric în funcţie de numărul populaţiei, de situaţia economico-socială a aşezării, precum şi de starea

materială a locuitorilor. Astfel, două din satele ce au aparţinut odată comunei, Perju şi Rotunda, au

dispărut.

Explicaţia denumirilor zonelor din localitate, precizate anterior, este următoarea: acestea au

origini în istoria aşezării, satele menţionate în documentele din sec. al XV-lea având corespondent în

satele existente astăzi: satul Ruşii, denumit ulterior Dobrovăţ-Ruşi, este zona Ruşi a satului Dobrovăţ

de astăzi, iar satul Călugăreni, denumit apoi Dobrovăţ-Moldoveni este zona Moldoveni din prezent.

De asemena, Pahomia a fost o mică aşezare, repede asimilată în trecut, prin dezvoltarea localităţilor

dimprejur, localnicii denumind-o şi astăzi cu numele ei vechi. Acesta provine de la numele călugărului

Pahomie, care a ridicat actuala biserică din lemn, „Sfântul Mucenic Pantelimon”, situată la începutul

celei de-a doua jumătăţi a traseului parcurs de drumul comunal DC 57, cu pornire din drumul judeţean

DJ 247.

În zona studiată prin prezenta documentaţie se accede din drumul naţional DN 24 Iaşi – Vaslui,

prin drumul judeţean DJ 247, care traversează Comuna Dobrovăţ de la nord-vest spre est, apoi fie prin

drumul comunal DC 57A, fie printr-un drum local, sătesc.

Amplasamentul care face obiectul prezentei documentaţii se află situat în Comuna Dobrovăţ,

Jud. Iaşi, în Localitatea Dobrovăţ – zona localităţii denumită „Ruşi” conform vechii denumiri a satului

Ruşii, denumire păstrată până în prezent de către localnici, în zona centrală a aşezării respective,

adiacent incintei Bisericii “Naşterea Maicii Domnului”. Aici, în incinta alocată construirii centrului

propus, având suprafaţa de 2.582,00 mp, funcţionează, în prezent, o şcoală clasele I-IV, în care îşi

desfăşoară activitatea şi o grădiniţă.

Conform opţiunilor Comunei Dobrovăţ, centrul de asistenţă după programul şcolar tip „after

school” propus prin prezenta documentaţie va fi amplasat în incinta actualei şcoli, pe porţiunea de

teren disponibilă în zona sudică a amplasamentului respectiv. Acesta va fi adresat tuturor copiilor de

vârstă şcolară.

Amplasamentul studiat prezintă o serie de caracteristici particulare, ţinând seama de prezenţa şi

poziţia şcolii existente, precum şi de echiparea exterioară a acesteia cu utilităţi, caracteristici

planimetrice, topografice, cardinale şi cele legate de vecinătăţi, caracteristici ce sunt descrise în cele ce

urmează:

Descrierea amplasamentului

Terenul pe care urmează a se realiza obiectivul propus, situat în localitatea Dobrovăţ – zona

Ruşi, comuna Dobrovăţ, judeţul Iaşi, are suprafaţa de 2.582 mp, din care suprafaţa de 357,15 mp este

ocupată de şcoala existentă. Această clădire este amplasată paralel cu limita incintei dinspre drumul

comunal DC 57A, la o distanţă de cca 43,15 ÷ 47,20 m faţă de aceasta, fiind poziţionată relativ central

în raport cu perimetrul incintei respective.

8

Din suprafaţa totală a parcelei, în vederea amplasării centrului de sistenţă după programul

şcolar tip “after school”, a fost alocată suprafaţa de 1.000 mp, poziţionată în zona sud – sud-estică a

terenului.

Caracteristicile amplasamentului studiat sunt:

Geometrice

Parcela are o configuraţie compactă, având o formă geometrică poligonală neregulată. Ca

amplasare în teren, parcela ce face obiectul prezentului studiu este situată în centrul zonei Ruşi a

localităţii, la intersecţia unui drum local cu drumul comunal DC 57A, adiacentă Bisericii “Naşterea

Maicii Domnului”.

Perimetrul alocat construirii centrului se asistenţă după programul şcolar se caracterizează

printr-o suprafaţă dreptunghiulară, cuprinsă între: limita dinspre drumul comunal DC 57A, limita

adiacentă terenului Bisericii “Naşterea Maicii Domnului”, aleea de acces la clădirea şcolii existente şi

latura dinspre stradă a clădirii şcolii.

Amplasamentul studiat aparţine domeniului public al Comunei Dobrovăţ. În incinta din care

face parte amplasamentul studiat există un corp principal de clădire, respectiv cel al şcolii existente,

precum şi clădirea grupurilor sanitare şi a centralei termice, aceasta din urmă fiind amplasată pe latura

posterioară a incintei. Clădirea şcolii se dezvoltă în regim “parter”, având o configuraţie generală în

forma literei “L”.

Pe spaţiul liber de construcţii, situat în zona sudică a parcelei, se propune construirea unui nou

corp de clădire, destinat centrului de asistenţă după programul şcolar tip “after school”.

Topometrice

Terenul de pe amplasament prezintă o pantă descendentă dezvoltată dinspre colţul sud-estic

spre colţul incintei situat în zona intersecţiei dintre drumul comunal DC 57A cu drumul local de acces

dinspre centrul administrativ al Localităţii Dobrovăţ. Aceasta prezintă o relativă constanţă, aspect ce

impune condiţionări tehnice în rezolvarea soluţiei şi a amenajărilor exterioare, perimetrale construcţiei,

prin sistematizarea verticală a terenului. Avantajul, corelat cu altitudinea amplasamentului faţă de

arterele de circulaţie, îl reprezintă perspectiva deschisă asupra obiectivului propus, dinspre punctele de

vizibilitate ale traseului public pietonal şi auto aferent căilor de circulaţie respective.

Din punct de vedere peisagistic, amplasamentul studiat nu este amenajat în mod deosebit, însă,

în prezent, este întreţinut prin grija cadrelor didactice ale şcolii.

Vecinătăţi

Nu mai puţin importante sunt vecinătăţile parcelei şi, respectiv, imaginile vizuale.

Amplasamentul studiat se află situat în partea centrală a zonei Ruşi, caracterizară prin prezenţa

bisericii şi a şcolii, inserate în cadrul zonei preponderent rezidenţială. Amplasată într-o intersecţie de

artere de circulaţie, fiind, totodată, imediat vizibilă din căile de acces, clădirea grădiniţei va reprezenta,

prin funcţiunea sa, un important reper în zonă.

9

În imediata vecinătate, pe latura estică, incinta şcolii, din care face parte amplasamentul studiat

destinat centrului de asistenţă după programul şcolar tip “after school”, se învecinează cu parcelele

individuale cu imoble de locuit mici, de tip rural, dublate de construcţii şi amenajări aferente. Pe latura

sudică, după cum s-a mai menţionat, se află Biserica “Naşterea Maicii Domnului”. Vis-a-vis de

parcela sudiată se află gospădăriile localnicilor.

Pe latura vestică, parcela este delimitată, după cum s-a mai precizat, de drumul comunal DC

57A, drum de acces dinspre drumul judeţean DJ 247, ce traversează zona Ruşi. Prin proiectul integrat

din care face parte şi prezentul studiu, se propune, simultan cu realizarea centrului, şi modernizarea,

prin asfaltare, a drumului comunal DC 57A.

Corelând caracteristicile topometrice cu aspectele privind poziţia şi vecinătăţile, se poate

concluziona faptul că amplasamentul studiat se află situat în mod avantajos în cadrul zonei din care

face parte.

Ventilaţie şi însorire

Fiind amplasat într-un spaţiu deschis, la distanţe mari faţă de clădirile învecinate, obiectivul

existent beneficiază de condiţii optime de ventilare.

Astfel, retragerile dinspre laturile estică şi sudică faţă de clădirile cele mai apropiate,

favorizează însororea maximă. Având în vedere faptul că cea mai scurtă distanţă faţă de cea mai

apropiată clădire este de peste 9 m, respectiv faţă de corpul şcolii existente, ventilarea este asigurată în

condiţii optime.

În ceea ce priveşte clima, comuna se află în zona temperat continentală, cu nuanţe moderate în

sud şi mai accentuate în nord. Temperatura medie anuală este în jur de +9 oC în nord şi +8oC în sud.

Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord – vest, care aduc ploi, iar cele din est şi sud – est dau

stări de vreme secetoasă.

Orientarea faţă de punctele cardinale este cea pe axa E-NE – V-SV, ceea ce favorizează

dezvoltarea clădirii pe această direcţie şi orientarea încăperilor funcţionale principale, în care îşi vor

desfăşura elevii activitatea, către sud, sud-est şi sud-vest.

Ţinând seama de caracteristicile planimetrice şi topometrice ale amplasamentului, precum şi de

vecinătăţi şi orientarea faţă de punctele cardinale, condiţiile de ventilare şi însorire vor fi asigurate în

mod optim.

Amplasarea spaţiilor pentru copii ţine seama de normele şi normativele tehnice în vigoare,

precum şi de punctele cardinale şi însorire. Astfel, spaţiile cu activităţi permanente ale copiilor au fost

orientate la sud, est şi vest, iar dependinţele – la nord.

De asemenea, pentru a feri clădirea de vânturile puternice din nord, se impune crearea unei

perdele vegetale către această latură, ce va crea, totodată, şi o limită separativă între incinta şcolii şi

incinta alocată centrului de asistenţă după programul şcolar tip “after school”.

10

(2) INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

1) SITUAŢIA ACTUALĂ şi INFORMAŢII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILĂ cu

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Centrul de asistenţă după programul şcolar tip „After School”, care face obiectul prezentei

documentaţii, se află amplasat în Localitatea Dobrovăţ, Comuna Dobrovăţ, comună cu un grad de

sărăcie de 54,3%1. Programul propus răspunde la un nivel ridicat necesităţilor sociale ale comunei.

Având în vedere faptul că:

- populaţia tânâră reprezintă un important procent în cadrul populaţiei comunei, iar o bună

parte din părinţii tineri au locuri de muncă în afara comunei, preponderent în Municipiul

Iaşi, sau sunt plecaţi la muncă în străinătate;

- natalitatea este în creştere, conform datelor furnizate proiectantului de către Primăria

Comunei Dobrovăţ, faptul fiind pus în evidenţă, de asemenea, prin existenţa în comună a

patru şcoli, din care trei pe raza zonei Moldoveni şi o şcoală cu clasele I-IV pe raza zonei

Ruşi, totalizând 326 de elevi,

- posibilităţile materiale ale populaţiei tinere pentru încredinţarea copiilor spre asistenţă

calificată, către o persoană supraveghetoare cu program redus pe zi, din surse proprii, sunt

extrem de limitate,

implementarea proiectului este nu doar oportună, ci şi deosebit de necesară şi benefică pentru

comunitate, întrucât:

- promovează, la nivel local, asistarea copiilor şi încadrarea lor în procesul instructiv-

educaţional organizat, integrându-se serviciilor sociale oferite comunităţii, mai precis

componentei socio-educaţionale;

- vizând copiii de vârstă şcolară, programul vine în sprijinul populaţiei tinere a comunităţii,

oferind părinţilor un sprijin efectiv şi eficient;

- locaţia destinată centrului, pentru care a optat Comuna Dobrovăţ, este propice întrucât:

- amplasamentul şcolii actuale permite construirea noului obiectiv propus;

- funcţiunile de şcoală şi spaţiu destinat activităţilor educaţionale după programul

şcolar sunt în totalitate compatibile;

- poziţionarea incintei în cadrul localităţii – descrisă anterior – este de asemenea

favorabilă, beneficiind în plus de mai multe căi de acces directe, lesnicioase.

Actualmente comuna nu dispune de nici un spaţiu adecvat din punct de vedere social şi sanitar,

capabil să pună la dispoziţia copiilor serviciile educaţionale necesare, care să vină în completarea

procesului de învăţământ propriu-zis, desfăşurat în şcolile deja existente.

1 Conform Anexa 11 – Lista comunelor şi gradul de sărăcie aferent, poziţia 96888

11

2) DESCRIEREA INVESTIŢIEI

a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii

pe termen lung privind situaţia actuală, necesitatea şi oportunitatea

promovării investiţiei,

precum şi scenariul tehnico – economic selectat

Pentru investiţia ce face obiectul prezentei documentaţii nu a fost întocmit, anterior, vreun

Studiu de Prefezabilitate, în schimb investiţia se încadrează în strategia de dezvoltare a comunei pe

termen lung.

Singura documentaţie aplicabilă în prezent, care cuprinde amplasamentul propus a fi destinat

obiectivului de investiţii CONSTRUIRE CENTRU de ASISTENŢĂ după PROGRAMUL

ŞCOLAR TIP „AFTER SCHOOL”, este P.U.G. – Comuna Dobrovăţ. Această documentaţie

prevede posibilitatea inserării funcţiunilor publice în cadrul zonei rezidenţiale, în condiţiile respectării

reglementărilor urbanistice prescrise pentru zona respectivă: regim de înălţime conform celui al zonei

din care face parte obiectivul, POT max = 30%, CUT max = 0,90, imaginea arhitectural –

urbanistică încadrată caracterului zonei, păstrându-se tipologia rurală tradiţională.

Necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei

Dezvoltată într-o amplă poiană înconjurată de păduri, comunitatea Dobrovăţ se compune dintr-

o aşezare care a încorporat, de-a lungul timpului, prin extensie, două sate (Ruşi şi Moldoveni) şi un

cătun (Pahomia), în prezent fiind constituită dintr-un singur sat, cu o populaţie de 2.648 de locuitori.

Aflându-se într-un spaţiu geografic favorabil agriculturii şi meşteşugurilor, cu bogate tradiţii ce

se păstrează şi astăzi, Comuna Dobrovăţ nu a înregistrat în perioada recentă (după anii ’80), migraţii

semnificative către localităţile urbane ale judeţului Iaşi. Pe de altă parte, apropierea de Municipiul Iaşi

a favorizat fenomenul navetismului economic, care nu a afectat cifra populaţiei, oamenii preferând să

locuiască în satul de origine. Astfel încât noile generaţii au crescut şi au fost educate în permanenţă pe

plan local.

În ceea ce priveşte învăţământul şi cultura, aşezarea Dobrovăţului are o istorie bogată, conform

monografiei comunei, respectiv cartea Dobrovăţ – istorie şi legendă, pe care o datorăm juristului Ioan

Alecu Iacobuţă.

Prima şcoală din Dobrovăţ a fost înfiinţată în septembrie 1858, în incinta Mănăstirii Dobrovăţ.

În 1887 se construieşte un local pentru şcoală în satul Dobrovăţ-Moldoveni, cu o singură sală de clasă

şi o cameră pentru învăţător, aşezământ ce a funcţionat până în anul 1960. Nu departe de aceasta, în

1889 s-a mai construit o şcoală cu două săli de clasă, în care s-au ţinut cursuri până în 1944, când a

fost distrusă de un incendiu în timpul retragerii trupelor germane. Ambele şcoli au fost construite de

Administraţia Domeniului Coroanei.

În satul Dobrovăţ-Ruşi, primul local de şcoală a fost ridicat în anul 1892, la 200 m sud de

mănăstire, de către un localnic fără carte. Şcoala avea parter şi etaj, două săli de clasă şi includea

suplimentar o locuinţă pentru director. Grav avariată de cutremurul din 1940, aceasta a fost demolată

12

în 1943. În anul 1930 s-a construit un nou edificiu, cu două săli de clasă şi o sală de grădiniţă, vis-a-vis

de prima şcoală construită în sat, distrusă ulterior de un incendiu, în 1952. Mai târziu, a fost

reconstruită pe amplasamentul actualei şcoli.

Urmare a reformei învăţământului din 1948, în satul Dobrovăţ-Moldoveni a luat fiinţă şcoala

elementară cu 7 clase, unde au fost transferaţi elevii gimnaziului ce funcţiona, din anul 1945, în incinta

mănăstirii. Această nouă instituţie asigura nu numai şcolarizarea elevilor aşezării, ci şi a celor din

comunele învecinate.

Pentru a veni în sprijinul copiilor din Pahomia, care aveau de parcurs o mare distanţă până la

şcoală, în 1951 s-a construit, prin contribuţia localnicilor, o nouă şcoală în această parte a satului.

Actuala şcoală veche din Dobrovăţ-Moldoveni funcţionează din anul 1949, fiind construită pe

locul fostei grădini publice. Compusă iniţial din 4 săli, cancelarie şi un spaţiu pentru păstrarea

materialului didactic, i s-a mai adăugat în 1970 o sală de clasă.

În 1964 a fost dat în folosinţă un nou local de şcoală, pe locul celui incendiat în 1944. Construit

prin contribuţia bănească a locuitorilor, se compunea din 4 săli de clasă, cancelarie, laborator şi

dependinţe.

În 1983, pe locul situat lângă terenul fostei grădini publice, s-a mai construit o şcoală – căreia

în 1985 i s-a adăugat un etaj – aceasta dispunând de 5 săli de clasă, laboratoare, cancelarie şi

dependinţe.

Datorită vechimii şi degradărilor avansate, după 1995 clădirea şcolii din zona Pahomia

(construită rudimentar, din chirpici) a devenit nefuncţională (chiar periculoasă, putându-se prăbuşi în

orice moment), fiind acum abandonată.

În prezent, pe teritoriul Comunei Dobrovăţ funcţionează 4 şcoli, din care trei în Dobrovăţ-

Moldoveni şi una în Dobrovăţ-Ruşi, şi anume:

- şcoala veche (cea construită pe locul fostei grădini publice în 1949) – în Dobrovăţ-

Moldoveni, în care funcţionează clasele I-VIII şi care a fost consolidată şi modernizată în

anul 2007;

- şcoala P+1E (construită între 1983-1985) – în Dobrovăţ-Moldoveni, în care funcţionează

clasele I-VIII, modernizată recent, în 2008-2009;

- şcoala cu clasele I-IV, amplasată în aceeaşi incintă cu şcoala cu etaj (cea construită în 1964,

pe locul fostei şcoli arse de trupele germane în 1944) – în Dobrovăţ-Moldoveni;

- şcoala cu clasele I-IV + grădiniţa, din Dobrovăţ-Ruşi (în localul refăcut după incendiul din

1952, ce a distrus şcoala construită în 1930), modernizată în 2006.

Aceste şcoli au în prezent un efectiv total de 326 de elevi, din care 257 în Dobrovăţ-Moldoveni

şi 69 în Dobrovăţ-Ruşi. Din întregul efectiv de elevi, 144 elevi frecventează cursurile claselor I-IV, iar

182 elevi – cursurile claselor V-VIII, din care în zona Dobrovăţ – Ruşi, locuiesc cca 50% din totalul

elevilor înscrişi în şcoli.

13

Este foarte important de precizat faptul că procesul educaţional desfăşurat în şcolile din

Dobrovăţ beneficiază de un corp didactic profesionist, adânc implicat în activitatea instructiv-

educativă a copiilor şi foarte eficient, dovadă fiind numărul mare al absolvenţilor şcolilor din Dobrovăţ

care au urmat apoi licee de elită din Iaşi.

Proiectul propus prin prezenta documentaţie presupune realizarea unor spaţii destinate acelor

elevi care, dupa terminarea orelor de curs, găsesc aici o alternativă de a petrece timpul, studiind sau

doar recreeîndu-se.

În aceste spatii, destinate petrecerii timpului dupa finalizarea orelor de curs, copiii sunt

îndrumaţi de cadrele didactice participante la proiect să-şi pregăteasca temele, să practice diverse alte

activităţi, în funcţie de aptitudinile fiecăruia (ore de desen, muzica, etc), sau doar să socializeze într-un

cadru adecvat.

Necesitatea şi mai ales oportunitatea promovării investiţiei CONSTRUIRE CENTRU de

ASISTENŢĂ după PROGRAMUL ŞCOLAR TIP „AFTER SCHOOL” constă în următoarele

aspecte:

educativ-cultural :

Programul educativ implementat de proiect, prin care elevii beneficiază de asistenţă

specializată în activitatea de studiu, sprijină şi intensifică procesul de asimilare-fixare a cunoştinţelor

şi, în acelaşi timp, înlesneşte formarea şi consolidarea deprinderilor de studiu individual, încă de la

vârstă fragedă.

Nu mai puţin importantă este şi provocarea / favorizarea/ intensificarea comunicării între elevi,

în acest mod procesul de învăţare devenind interactiv şi, prin urmare, mai incitant, mai atractiv şi mai

puţin obositor. Interesul pentru studiu sporeşte astfel, aducând după sine rezonanţe prolifice mai

intense în formarea viitorului adult, membru al comunităţii. Ca o altă consecinţă directă, socializarea

intensificată astfel, ajută cunoaşterea reciprocă între copii, atrage o mai bună coeziune a grupului, fapt

ce formează şi susţine relaţiile tinerilor în devenire, conştiinţa de grup, solidaritatea şi sentimentul de

apartenenţă la o anume comunitate, patriotismul local în sensul său bun, respectul pentru identitatea,

tradiţia şi valorile locale.

Acţiunile culturale şi educative de tip audiţii şi vizionări de programe tematice şi educative,

spectacole, conferinţe / simpozioane / prezentări pe teme culturale, expoziţii ale elevilor, care să

stârnească interesul în orice domeniu, fac parte din categoria activităţilor extraşcolare în care, la vârsta

formării, elevul este direct implicat şi în care participă cu plăcere şi interes.

Programul propus prin proiectul de faţă devine, pentru elevii studioşi, cu potenţial, o cale

sigură către studiile de mai târziu, ajutând copilul de astăzi să înţeleagă care drum îi este destinat

pentru a ajunge adultul de mâine.

social :

Componenta socială a promovării centrului vizează nu numai implicarea elevilor în activităţile

extraşcolare şi studiul interactiv de grup, ci şi sprijinirea părinţilor. Fiind persoane active, unii

14

navetişti, alţii ocupaţi în activităţi locale, în special în agricultură şi meşteşuguri, ei nu pot asigura în

totalitate supravegherea copiilor după programul şcolar, iar posibilităţile materiale pentru a-i

încredinţa unei persoane specializate în asigurarea asistenţei de acest tip sunt limitate.

Fenomenul social, generalizat de câţiva ani pe plan naţional, caracterizat prin plecarea

părinţilor în străinătate pentru a munci şi, implicit, abandonarea copiilor sau încredinţarea lor către

rude apropiate, a avut ecou şi în Dobrovăţ: mulţi dintre părinţi, în special mame, sunt plecaţi la muncă

în străinătate, copiii fiind lăsaţi la rudele apropiate. Aceştia nu mai beneficiază astfel, nici de sprijinul

moral şi siguranţa pe care îl pot oferi părinţii, vulnerabilitatea lor, datorită lipsei părinţilor, putând

conduce, treptat, la manifestarea unor probleme psihice, ce se acutizează odată cu trecerea timpului.

Asistarea acestor copii presupune o atenţie sporită din partea adulţilor responsabili cu formarea lor, iar

cum programul cursurilor şcolare nu permite timpul necesar monitorizării şi asistării acestor copii,

implementarea proiectului de tip „after school” oferă şansa ca aceştia să fie în directa atenţie a unor

adulţi – pedagogi, care să-i ajute să depăşească, psihic vorbind, handicapul lipsei părinţilor.

Totodată, mulţi dintre copii fac parte din categoriile defavorizate socilal, aceştia având

prioritate în accesarea programului de asistenţă de tip „after school”.

Programul va constitui un sprijin pentru copiii proveniţi din familii monoparentale, precum şi

pentru cei ai căror ambii părinţi sunt plecaţi în străinătate.

Proiectul îşi propune, de asemenea, prevenirea eşecului scolar şi a efectelor negative pe plan

psihologic la aceşti copii, prin activităţi de consiliere, dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă

şi orientare şcolară. Activităţile organizate în cadrul centrului le vor permite acestora să-şi petreacă

timpul liber într-un mod plăcut şi atractiv (pictură, ore de muzică, ore de informatică) şi, în acelaşi

timp, să-şi pregătească lecţiile cu personal specializat.

Pe parcursul anilor în care aceşti elevi au fost în situaţia de a nu avea unul sau chiar ambii

părinţi în sprijinul lor, atât efectiv cât şi afectiv, evoluţia lor psiho-comportamentală a înregistrat

devieri înspre agresivitate, autoizolare, o introvertire a manifestării sentimentelor, completată deseori

cu exteriorizări cel puţin atipice pentru copiii de aceeaşi vârstă. Din peisajul şcolar general, în cadrul

procesului instructiv-educativ, dar şi în activităţile adiacente acestuia (activităţi extraşcolare), elevii ai

căror părinţi sunt plecaţi în străinătate se evidenţiază printr-o atenuare a potenţialului afectiv-intelectiv,

cu toate că valenţele ce le deţin i-ar avantaja în alte condiţii prielnice. Lipsa preocupării celor în grija

cărora au rămas, nivelul scăzut de pregătire a acestora, precum şi îngustimea viziunii despre rolul

educaţiei, în special al şcolii, face ca acestor elevi să li se limiteze şansele spre a accede spre o

dezvoltare intelectuală solidă. Munca învăţătorilor şi a profesorilor este serios zădărnicită de lipsa unei

continuităţi a activităţii de învăţare de după şcoală pentru efectuarea temelor pentru acasă, sau pentru

aprofundarea cunoştinţelor. Acest aspect determină o evaluare în detrimentul elevilor care, cu toate că

participă la orele de curs, nu au condiţiile suficiente şi necesare să finalizeze sarcinile cerute, venind

cu temele neefectuate, cu lacune în cunoştinţe, creînd astfel o discrepanţă oarecum nedreaptă între ei şi

acei copii proveniţi din familii organizate.

15

Aceste aspecte sunt de notorietate în rândul cadrelor didactice şi de aceea, nu de puţine ori, s-

au luat măsuri de sprijinire, de consiliere a lor, s-au purtat discuţii cu tutorii (bunici, unchi, mătuşi),

care se văd neputincioşi în faţa atribuţiilor pe care le presupune acest statut.

Volumul mare de cunoştinţe precum şi nivelul lor este deseori inaccesibil tutorilor sau

părintelui, iar sprijinul, pe care în mod obişnuit îl primesc alţi copii, este limitat. Mai mult, având în

vedere că au rămas în grija numai a unuia dintre părinţi, a unchilor sau a bunicilor, aceşti copii sunt

folosiţi în activităţile casnice în detrimentul pregătiri pentu şcoală, care primeşte, nu de puţine ori, o

atenţie secundară. Copilul creşte cu sentimentul părăsirii, a abandonării de cei dragi şi explicaţia pe

care o primeşte nu este menită să alunge toate frustrările pe care le acumulează. Se vede clar (fapt

constatat şi de aceştia) că oferirea de hrană şi de îmbrăcăminte nu este suficientă, reuşita copiilor în

viaţă depinzând în mare parte şi de o temeinică educaţie.

Copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate au un profil asemanator cu cei ce

trăiesc în familii monoparentale ca urmare a despărţirii părinţilor sau a decesului unuia dintre ei.

Efectele sunt şi mai grave în cazul elevilor proveniţi din familii în care părinţii sunt divorţaţi şi, în

acelaşi timp, unul dintre ei sau amândoi sunt plecaţi în străinatate.

Consecinţele negative ale plecării părinţilor sunt resimţite de copii, în primul rând, în plan

psihologic – dorul de părintele sau părinţii plecaţi are drept consecinţă un sentiment de însingurare a

copiilor pentru o anumită perioadă de timp. S-a remarcat frecvent o deterioare a relaţiei copiilor cu

părintele rămas acasă sau cu persoana căreia i-au fost incredinţaţi. O consecinţă directă a

migraţiei părinţilor este aceea a privării copiilor de afectivitatea parentală şi de supravegherea necesară

dezvoltării normale a acestora. În condiţiile plecării părinţilor pe perioade mai lungi şi a rămânerii

copiilor în grija unor persoane care nu pot oferi sprijin emoţional şi educativ, aceste două consecinţe

pot produce la rândul lor efecte negative în ceea ce priveşte sănătatea şi dezvoltarea psihică a

copilului, implicarea în activităţi şcolare şi rezultatele acestora.

Lipsa interesului pentru şcoală şi pentru preocupările extraşcolare apare frecvent ca o

consecinţă directă a absenţei părinţilor, însă interesul scăzut pentru performanţă şcolară nu poate fi

explicat doar prin acest fapt, ca singur factor cauzal.

Plecarea a cel puţin unuia dintre părinţi în străinătate este, în multe cazuri, asociată cu rezultate

şcolare mai slabe în randul copiilor rămaşi acasă, decât în cel al copiilor fără părinţi emigranţi. Copiii

ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate au rezultate şcolare medii şi sunt în mică măsură

între primii din clasă, au mai multe absenţe nemotivate decat ceilalţi, şi chiar îşi doresc să plece în

străinătate.

De asemenea, în cazul în care doar un părinte este plecat, părintele rămas acasă preia cu destul

de mult succes o mare parte dintre funcţiile importante pentru performanţa şcolară. Însă în cazul

copiilor cu ambii părinţi plecaţi, rolul acestora nu este preluat cu succes de alte persoane sau instituţii.

În majoritatea cazurilor, când copiii au rămas în grija bunicilor, aceştia nu le pot oferi nici un sprijin în

16

pregătirea şcolară sau în activităţile specifice vârstei lor. Ca urmare, legătura bunicilor cu şcoala este

aproape inexistentă, datorată, în mare parte, şi faptului că problemele actuale îi depăşesc.

Diferenţa de vârstă dintre copii şi bunici, precum şi problemele de zi cu zi, a generat lipsa

socializării lor în aceste situaţii, aducându-i în situaţia de a se considera mici adulţi, şi de a uita că sunt

totuşi copii care au dreptul la socializare, comunicare cu cei de vârsta lor şi activităţi de timp liber.

Prin urmare, este imperios necesar un program care să preia o parte din atribuţiile părinţilor în

domeniul performanţei şcolare (cum ar fi motivarea şi încurajarea copilului de a învăţa, discutarea

strategiilor de a învăţa sau de a-şi face temele). Acest tip de sprijin este necesar pentru copiii cu ambii

părinţi plecaţi in străinătate, dar este recomandat şi pentru copiii cu un singur părinte plecat, pentru a

diminua din responsabilităţile şi presiunea crescută la care este supus părintele care rămane acasă,

precum şi pentru copiii proveniţi din familii sărace, destrămate sau în care părinţii nu-şi exercită

rolurile pe care le presupune statutul de părinte.

Dacă cei proveniţi din familii ”complete” beneficiază de o atenţie deosebită, copiii despre care

facem vorbire sunt vitregiţi de multe dintre avantajele pe care le presupune prezenţa zilnică a părinţilor

în viaţa lor. Lipsa unei autorităţi parentale, a unui model moral- uman pe care de cele mai multe ori îl

oferă părinţii determină apariţia unor pseudo-modele, de multe ori cu efecte negative asupra

comportamentului elevilor.

Şcoala şi-a propus de multe ori să suplinească acest deficit privind elevii care sunt în situaţii de

risc în ceea ce priveşte succesul şcolar datorită condiţiilor familiale, schiţând variante se proiecte, însă

lipsa spaţiilor necesare s-a dovedit un impediment. Desele discuţii dintre reprezentanţii copiilor şi

cadrele didactice, atât în cadrul şedinţelor cu părinţii, cât şi cu ocazia întâlnirilor individuale, au

conturat ideea iniţierii unui program care să ofere condiţiile pentru a înlătura unele dintre problemele

auxiliare părăsirii de către părinţi a propriilor copii, precum şi problemele legate de copii proveniţi din

familii defavorizate. Astfel, pornind de la aceste date, dorind o îmbunătăţire a situaţiilor create, cu

intenţia de a oferi relativ aceleaşi condiţii pentru elevii cu părinţi plecaţi sau cei defavorizaţi social,

înfiinţarea unui centru cu program “after school” se conturează a fi o soluţie, fiind, totodată un proiect

de asistenţă şi pentru creşterea randamentului şcolar şi prevenirea situaţiilor de abandon sau regres

şcolar.

Programul after-school reprezintă o alternativă pentru părinţii care se află în situaţia de a

decide supravegherea copilului de către bunici sau rude atunci când sunt plecaţi în străinatate la

muncă. Este imperios necesar un program care să preia o parte din atribuţiile părinţilor în domeniul

performanţei şcolare (cum ar fi motivarea şi încurajarea copilului de a învăţa, discutarea strategiilor de

a invăţa sau de a-şi face temele). Acest tip de sprijin este necesar pentru copiii cu ambii părinţi plecaţi

in străinătate, dar este recomandat şi pentru copiii cu un singur părinte plecat, pentru a diminua din

responsabilităţile şi presiunea crescută la care este supus părintele care rămâne acasă, precum şi pentru

copiii proveniţi din familii sărace, destrămate, sau în care părinţii nu-şi exercită rolurile pe care le

presupune statutul de părinte.

17

Rezultate asteptate:

- reducerea numărului de elevi care înregistrează regres şcolar;

- creşterea capacităţii de adaptare şi integrare socio-şcolară;

- explorarea relaţiei dintre nivelul de educaţie şi şansele de realizare a obiectivelor

personale;

- învăţarea responsabilităţii implicate de asigurarea, prin eforturi proprii, a unui

nivel de trai decent;

- copiii îşi vor însuşi deprinderile de autonomie personală şi independenţă;

- capacitate mai mare de autogospodarire;

- sporirea capacităţii de relaţionare unii cu alţii şi cu ceilalţi colegi / prieteni /

vecini, reducerea comportamentelor şi atitudinilor negative la copii, precum şi formarea unor

comportamente apropiate de cele obişnuite, normale;

- creşterea pregătirii tinerilor privind orientarea şi formarea profesională;

- scăderea sentimentul marginalizării şi excluderii;

- dezvoltarea autonomiei personale a copiilor.

Prin implementarea acestui program pe raza localităţii şi comunei, siguranţa faptului că

îngrijirea copilului este asigurată şi după orele de curs, ba mai mult, aceasta având şi rol suplimentar,

educativ-instructiv, va aduce în mod garantat satisfacţie în rândul părinţilor, adică în rândul unei părţi

importante din populaţia activă, iar faptul se va răsfrânge pozitiv asupra relaţiilor de familie, asupra

peisajului socio-familial al comunităţii, asupra activităţilor curente şi, nu în ultimul rând, asupra

eficienţei economice globale a localităţii.

Activităţile centrului

Centrul de asistenţă după programul şcolar tip „after school” va avea, ca funcţiuni de bază,

rezolvarea lecţiilor şi activităţile culturale, dar, nu mai puţin importantă, este şi consilierea copiilor, ce

va fi realizată atât de către pedagogi, cât şi de către preoţii comunităţii locale, ce se vor implica, afectiv

şi material, în funcţionarea centrului şi, implicit, în formarea tinerei generaţii a comunităţii.

Activităţile din cadrul centrului vor viza următoarele aspecte:

Ajutor la efectuarea temelor pentru a doua zi şi a celor suplimentare;

Consiliere, având următorul scop:

- integrarea copilului în programul zilnic;

- facilitarea relaţiilor interpersonale dintre copii;

- dirijarea jocului individual şi colectiv în atmosfera de comunicare stimulativă;

- susţinerea performanţelor şcolare pentru dezvoltarea individuală a personalităţii

copiilor;

- stimularea creativităţii, aptitudinilor şi talentelor copiilor, însuşirea unor abilităţi

în domeniul utilizării computerului, muzicii, precum şi a jocurilor logice,

distractive;

18

- dezvoltarea capacităţii de comunicare, constituirea şi dezvoltarea limbajului

activ;

- formarea şi lărgirea orizontului de cunoaştere, formarea şi dezvoltarea conduitei

de explorare a mediului înconjurător;

- formarea conduitei de joc individual şi colectiv, a deprinderilor igienice şi de

autoservire.

Servirea mesei (pacheţel de acasă);

Program de odihnă şi relaxare;

Asistenţă şi îndrumare la efectuarea temelor de catre personalul calificat (copii sunt

organizaţi pe grupe de vărstă);

Activităţi liber alese (în incinta centrului sau în excursii organizate, funcţie de anotimp)

şi activităţi recreative;

Supraveghere copii;

Arte plastice şi decorative.

Funcţionarea pe timpul vacanţelor include următoarele activităţi:

Supraveghere;

Efectuarea temelor de vacanţă;

Program de odihnă şi relaxare;

Activitati recreative în incinta centrului sau în excursii organizate, funcţie de anotimp;

Ore de educaţie, lectură şi activităţi practice;

Activităţi extracurriculare: vizite la muzee, plimbări, excursii organizate, spectacole de

teatru, vizionări filme, audiţii.

Pentru ca programul propus să-şi atingă scopul, activitatea centrului va fi susţinută cu sprijinul

unei organizaţii nonguvernamentale, cu care Consiliul Local Dobrovăţ a şi încheiat un acord de

parteneriat, precum şi cu sprijinul parohiei Dobrovăţ – Moldoveni. Aceasta din urmă se va implica atât

în activitatea de consiliere, cât şi în cea cultural-educativă a copiilor, prin manifestări culturale

desfăşurate în cadrul centrului, precum şi prin organizarea de excursii cu tematică şcolară.

Organizaţia care se va implica în activitatea centrului, parteneră a Consiliului Local Dobrovăţ,

este ASOCIAŢIA de DEZVOLTARE ECONOMICO – TURISTICĂ DOBROVĂŢ, funcţionează

de câţiva ani, în colaborare cu firma STEF, ADET, Palatul Copiilor. Aceasta va avea următoarele

atribuţii:

Se va îngriji de achiziţionarea şi multiplicarea de material cu caracter didiactic (hărţi,

pliante, fişe de carte scolară, planşe didactice), materiale ce vor fi utilizate de pedagogi

şi elevi în fixarea mai eficientă a materiei;

Va organiza excursii pentru elevi la muzee şi lăcaşe de cultură pe raza judeţului, în

cadrul cărora va asigura personal calificat pentru prezentarea corectă şi eficientă a

obiectivelor, precum şi istoricul acestora;

19

Va pune la dispoziţia centrului materiale necesare desfăşurării de activităţi plastice:

pictură (inclusiv pictură pe sticlă), cusături, împletituri tradiţionale, sculptură. Totdată,

în sprijinul acestor activităţi, va organiza „Tabere de creaţie plastică” pe raza Comunei

Dobrovăţ, în cadrul cărora va implica activ elevii cursanţi ai centrului;

Va tipări o revistă a centrului, ce va fi realizată de către elevi;

Participă la implementarea şi derularea proiectului;

Participă consultativ la supravegherea realizării conform proiectului a lucrărilor din

cadrul obiectivului;

Va atrage personal calificat pentru realizarea acţiunilor asumate, personal dimensionat

la nivelul activităţilor desfăşurate;

Va comunica partenerului principal orice eveniment intervenit în derularea activităţilor

desfăşurate conform Acordului de Parteneriat;

Va desfăşura activităţi în scopul promovării centrului şi a serviciilor oferite de acesta;

Va oferi consiliere, prin personal calificat, în scopul integrării copiilor defavorizaţi şi ai

celor proveniţi din familii monoparentale, precum şi ai celor ai căror părinţi sunt plecaţi

în afara ţării.

Dintre activităţile organizaţiei ASOCIAŢIA de DEZVOLTARE ECONOMICO –

TURISTICĂ DOBROVĂŢ se pot aminti:

1. Organizează în luna iunie o tabără de vară în corturi, cu scopul refacerii traseelor turistice

între municipiul Iaşi şi zona turistica Dobrovăţ, cu ecologizarea zonei din preajma

Mănăstirii Dobrovăţ, ultima ctitorie a Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt;

2. În colaborare cu firma STEF, editează anual Revista şcolii (din anul 2007);

3. ADET sprijină participarea elevilor de la şcoala din Dobrovăţ la expoziţia anuală “Micii

meşteşugari” din Parcul Copou, Iaşi;

4. În colaborare cu Palatul Copiilor şi şcoala Dobrovăţ, ADET organizează cercul de pictură

şi de sculptură de la Dobrovăţ;

5. În 2006, asociaţia a organizat, în colaborare cu Palatul copiilor, Zilele Comunei Dobrovăţ;

6. În 2006, asociaţia a susţinut participarea elevilor şcolii Dobrovăţ la o excursie de 12 zile în

tară;

7. În 2009, membrii Asociaţiei, cu participarea elevilor şcolii Dobrovăţ, au plantat 2 ha

puieţi în Comuna Dobrovăţ.

Scenariul tehnico – economic selectat reprezintă opţiunea optimă adoptată, ca urmare a analizei

privind posibilităţile de abordare a problematicii în discuţie.

b) Scenariile tehnico – economice prin care

obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse

20

În prevederea construirii centrului de asistenţă după programul şcolar tip “after school”, în

folosul unei comunităţi cu o populaţie de 2.648 de persoane, pot fi găsite soluţii alternative privind:

- Structura funcţională

- Sistemul constructiv al clădirii şi amenajările aferente

- Impactul asupra mediului

Scenariile propuse sunt următoarele:

1) Varianta fără investiţie

Această variantă presupune a nu investi nimic, aspect ce implică faptul că populaţia comunei

va fi lipsită de un program social necesar comunităţii. Astfel, o primă consecinţă a acestui aspect va fi

un efect social de natură psihică, ce va conduce nu numai la nemulţumirea categoriei tinere a

populaţiei din comună, ce solicită implementarea programului, ci şi la nerezolvarea problemelor psiho-

sociale şi educaţionale legate de copiii defavorizaţi, situaţie prezentată la capitolul cap. 2. a) privind

“Necesitatea şi oportunitatea realizării investiţiei”.

În ceea ce priveşte diversificarea serviciilor sociale oferite de Comuna Dobrovăţ, din cadrul

catogoriei ce vizează copiii, aceasta nu va mai exista.

În concluzie, această variantă presupune lipsa totală a investiţiei.

2) Varianta cu investiţie medie

Această variantă presupune fie realizarea investiţiei în condiţiile subdimensionării, ceea ce ar

încălca normele şi normativele în domeniu, fie realizarea parţială a obiectivului.

Poate fi luată în considerare o variantă de realizare a investiţiei cu o singură sală de studiu,

realizată într-o clădire pe structură de tip provizoriu (structură din lemn, cu închideri din panouri de

lemn). În această siuaţie, clădirea s-ar adresa unui număr mic de de elevi, în raport cu necesarul dorit,

implicând o capacitate insuficientă, dependinţele s-ar rezuma tot la minimum, iar funcţionalitatea ar fi

deficitară. Chiar dacă realizarea parţială a obiectivului permite extinderi / modernizări ulterioare,

această etapizare ar putea conduce nu numai la probleme tehnice, ci şi la costuri care, în final, ar

depăşi costul realizării, de la început, a unei soluţii complete.

Această posibilitate ar conduce la neatingerea scopului final.

3) Varianta cu investiţie maximă

Această variantă se referă la soluţia finală a concepţiei stabilite prin prezentul studiu de

fezabilitate, respectiv la realizarea integrală a investiţiei şi în cadrul parametrilor stabiliţi prin

propunerile înaintate.

Implementarea acestei variante reprezintă atingerea scopului final propus prin prezentul

studiu de fezabilitate: realizarea unui centru de asistenţă după programul şcolar tip “after school”,

destinat unui număr de 80 de beneficiari, ceea ce ar reprezenta cca 25% din efectivul de elevi ce

frecventează şcolile din Dobrovăţ şi, respectiv, cca 3% din populaţia totală a comunei. Totodată, fiind

dotat cu toate funcţiunile strict necesare, centrul respectiv ar funcţiona în condiţii optime, fiind

conceput cu 3 săli de studiu şi dependinţe.

21

De asemenea, acest aspect presupune ca toate studiile, proiectele şi acordurile / autorizaţiile,

ca şi execuţia obiectivului, să fie realizate într-o etapă unică.

În concluzie, se optează pentru varianta cu investiţie maximă.

Necesitatea programului de monitorizare a mediului

Scopul unei analize a stării mediului şi a evaluării impactului asupra stării iniţiale a mediului,

este acela de a servi la luarea deciziilor optime.

Prin evaluarea impactului asupra mediului (EIM) a proiectului pentru investiţia Construire

CENTRU de ASISTENŢĂ după PROGRAMUL ŞCOLAR “AFTER SCHOOL” – Localitatea

Dobrovăţ, Comuna Dobrovăţ, Judeţul Iaşi se oferă posibilitatea de a se lua în considerare aspectele de

mediu, înainte de a fi luată decizia finală privind componentele proiectului de construire a obiectivului

propus. Pentru a prevedea care va fi impactul, trebuie să se cunoască asupra căror factori de mediu se

va acţiona sau care sunt factorii de mediu care vor fi afectaţi, atât pe perioada de execuţie, cât şi pe

perioada de funcţionare a obiectivului propus a fi realizat.

Analiza stării iniţiale a mediului şi evaluarea impactului asupra mediului se realizează în

conformitate cu prevederile Directivei nr.97/11/EEC din 3 martie 1997, ce amendează Directiva

nr.85/337/EEC precum şi cu prevederile legislaţiei româneşti.

Pe timpul execuţiei, impactul asupra componenţilor mediului se manifestă prin:

- Scoaterea temporară din circuit a terenului necesar şantierului de construcţii;

- Circulaţia intensă a echipamentului de construcţii în zonele de lucru, pentru transportul

materialelor, execuţia terasamentelor, turnarea betonului în fundaţii, realizarea zidăriilor, etc;

- Depozitarea de materiale de construcţii şi combustibili, organizarea de şantier, etc;

- Exploatarea pamântului din gropile pentru fundaţii;

- Cresterea poluării fonice, conţinutul de particule în suspensie (praf) şi noxe, erodarea şi

degradarea terenului în zona unde functioneaza şantierul de constuctii.

Impactul lucrărilor pe perioada de execuţie depinde, în principal de mărimea lucrărilor de

construcţii şi de modul în care acestea sunt conduse.

În timpul perioadei de funcţionare poluarea mediului este, practic, inexistentă. Anterior dării

în funcţiune, terenul neconstruit şi neocupat de alei, platforme, trotuare, va fi, mai întâi, adus la starea

iniţială, şi apoi amenajat cu plantaţii decorative.

În principiu, studiul privind evaluarea impactului asupra mediului trateaza următoarele aspecte:

- soluţii de integrare cât mai firească în planurile de dezvoltare locale, regionale şi naţionale,

colaborând în acest sens cu Consiliul Judeţean Iaşi, Primăria locală, Agenţia de Dezvoltare

Regională, precum şi Inspectoratul de Protecţia Mediului Iasi;

- propunerea de soluţii pentru ca impactul economic şi cel social, inclusiv cel asupra stării de

sănătate a factorului uman să fie pozitiv;

22

- definirea stării iniţiale a mediului prin analize pe teren, prelevări de probe şi efectuarea

cercetărilor de laborator privind aerul, solul, apa, ecosistemele (flora, fauna), terenurile agricole

etc.;

- analiza legislaţiei specifice privind declararea monumentelor naturii şi siturilor arheologice,

identificarea acestora pe teren; propuneri şi soluţii pentru prezervarea acestor zone;

- evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, climei, utilizării agricole a terenurilor,

precum şi din punct de vedere al inconvenientelor pe perioada construcţiei, al încadrării în peisaj;

- măsuri pentru refacerea şi conservarea ecosistemului local, precum şi alte măsuri

compensatorii;

- propuneri şi soluţii pentru prevenirea eroziunii solului şi sedimentării, în scopul eliminării

colmatării sistemelor de drenaj şi asigurării stabilităţii solului sub efectul curenţilor generaţi de

scurgerea apelor de suprafaţă;

- măsuri pentru prevenirea accidentelor care determină poluarea apelor, aerului, solului şi

subsolului, atât în timpul execuţiei, cât şi exploatării;

- adoptarea de soluţii pentru ca lucrările să se încadreze armonios în peisaj, reducând la

minim sau chiar eliminând impactul vizual negativ, ţinând seama de topografia locului, existenţa

vegetaţiei, etc.;

- prevederea de soluţii pentru evitarea poluării surselor de alimentare cu apă, a sistemelor de

drenaj şi de canalizare;

- stabilirea de măsuri pentru diminuarea poluării aerului pe durata activităţilor de construcţie

cât şi ulterior, în exploatare, pe grupe de zone ;

- prevederea de măsuri în cadrul organizărilor de şantier pentru ca efectele poluante să fie cât

mai reduse iar în final, după dezafectare să fie refăcută situaţia iniţială a cadrului natural;

- elaborarea de soluţii pentru refacerea ecologică a zonelor afectate de organizarea de şantier;

- prevederea de puncte sanitare mobile şi un sistem de comunicare adecvat prin care să fie

asigurată o asistenţă sanitară eficientă pentru personalul constructorului;

- evaluarea riscurilor ecologice ce apar prin amenajările propuse;

- identificarea implicării rezidenţilor locali în realizarea proiectului;

- identificarea factorilor de mediu necesar a fi monitorizaţi privind evoluţia calităţii acestora

şi elaborarea unui plan de monitoring care să fie pus în aplicare imediat după terminarea execuţiei

lucrărilor.

Pe amplasamentul studiat, situaţia utilităţilor de prezintă în modul următor:

- în lungul drumului comunal DC 57A, există reţele de alimentare cu energie electrică

şi telefonie, la care şcoala existentă este racordată, aceasta fiind funcţională;

- în incinta şcolii au fost executate un puţ forat în vederea alimentării cu apă a

imobilului existent, precum şi o fosă septică vidanjabilă, în vederea canalizării.

23

Prezenţa utilităţilor în incintă favorizează racordarea imediată la acestea a obiectivului propus,

însă, în ceea ce priveşte alimentarea cu apă şi canalizare, se impune realizarea dotărilor proprii –

pentru alimentarea cu apă: puţ forat, echipat cu pompă de presiune, iar pentru canalizare – fosă septică

ecologică.

Analiza comparativă a variantelor de realizare a obiectivului implică luarea în considerare a

tuturor aspectelor, atât tehnice, sociale, cât şi privind impactul asupra mediuzlui.

Nr. crt.

ASPECTEANALIZATE

Varianta 1:INVESTIŢIE MEDIE

(o singură sală de studiu, dotări minime, structură din lemn)

Varianta 2:INVESTIŢIE MAXIMĂ

(trei săli de studiu, dotări speifice complexe, structură din zidărie de

cărămidă)

1.STRUCTURAFUNCŢIONALĂ

- structura funcţională aferentă unei singure săli de studiu;

- grup sanitar, cencelarie şi depozit material didactic;

- capacitate = maximum 30 elevi.

- structura funcţională aferentă a trei săli de clasă, individuale, cu grupuri sanitare proprii;

- dotări specifice complexe pt. deservirea celor trei săli destinate studiului şi activităţilor culturale: cabinet medical cu grup sanitar propriu, spaţii pt. personal, cancelarie şi depozit material didactic;

- centrală termică amplasată în spaţiu propriu, cu depozit pt. lemne

- capacitate = maximum 80 elevi.

2.

SISTEMUL CONSTRUCTIV şiAMENAJĂRI EXTERIOARE AFERENTE

- structură din lemn, cu închideri din panouri de lemn

- termosistem din polisitren expandat, de 5 cm grosime;

- acoperiş – şarpantă din lemn, cu învelitoare din tablă zincată;

- lipsa parcărilor.

- structură din zidărie portantă de cărămidă, cu sâmburi, centuri, buiandrugi şi planşeu din beton armat;

- termosistem din polisitren expandat, de 5 cm grosime;

- acoperiş – şarpantă din lemn, cu învelitoare din panouri de tablă;

- prevederea parcărilor şi a amenajărilor peisagistice a a terenului;

3.

SOCIAL - centru destinat unui procent de 10% din populaţia şcolară, respectiv 1,25% din populaţia totală a comunei;

- interes redus în exploatarea centrului

- centru destinat unui procent de 25% din populaţia şcolară, respectiv 3,21% din populaţia totală a comunei;

- interes sporit în exploatarea centrului

4. IMPACT asupra MEDIULUI:

aer

păstrarea spaţiilor neconstruite din cadrul incintei în formula actuală presupune lipsa amenajărilor peisagistice benefice îmbunătăţirii

amenajare peisagistică perimetrală construcţiei presupune plantarea spaţiilor neconstruite şi neimpermeabilizate de platforme, cu vegetaţie de talie mică, medie şi

24

calităţii aerului înaltăape nu este cazul nu este cazul

floră şi faună

- flora existentă se concretizează prin vegetaţia neamenajată (iarbă), dar întreţinută;

- fauna nu este reprezentată

- amenajarea peisagistică a incintei presupune îmbunătăţirea calităţii florei de pe parcelă

- fauna nu este reprezentată

FUNCŢIUNEASuprafaţa

(mp)

1. Săli de studiu 150,171.1. Sală de clasă 1 50,311.2. Sala de clasă 2 50,311.3. Sala de clasă 3 28,991.4. Grupuri sanitare proprii sălilor 20,56 2. Spaţii anexe 29,162.1. Cancelarie + depozit arhivă 9,102.2. Cabinet medical 4,812.3. Grupuri sanitare – adulţi + cabinet medical 3,202.4. Spaţii personal + deposit material didactic 6,712.5. Centrala termică 5,34 3. Circulaţii 32,193.1.Tampon – acces 4,233.2. Vestiar – filtru 6,243.3. Hol central 17,883.4. Hol acces personal 3,84 5. Terase 52,285.1. Terasă acces 6,385.2. Terasă recreere 41,945.3. Terasă acces personal 3,96

Suprafeţele detaliate pe fiecare funcţiune în parte sunt prezentate în planşa A2 – Plan funcţional propus, anexat prezenteiu documentaţii în cadrul pieselor desenate.

b) Rezolvarea arhitectural – urbanistică:Subordonată rezolvării funcţionale, ce respectă destinaţia clădirii, arhitectura interioară a

spaţiilor reflectă o rezolvare simplă, specifică programului căruia i-a fost destinat obiectivul.Volumul este tratat compact.Asocierea cu şcoala existentă a impus preluarea unor elemente volumetrice: panta acoperişului,

desenul şi culoarea tâmplăriilor, modul de finisare al faţadelor. Acest aspect a fost luat în considerare pentru a crea un ansamblu final unitar.

Astfel, acoperişul clădirii este rezolvat, simplu, cu pantă relativ mică, de 30%; faţadele vor fi zugrăvite similar sau in nuanţe asortate cu cele ale şcolii, iar tâmplăriile vor fi executate din acelaşi material, desenul acestora preluînd elemente din cele prevăzute la clădirea existentă pe amplasament.

Suplimentar, ca o notă nouă şi pentru a crea contrastul care să evite monotonia, la imaginea de ansamblu vor contribui balustradele din lemn natur masiv, băiţuite şi lăcuite.

Înconjurată de vegetaţie decorativă, clădirea propusă va fi armonios integrată în peisaj.Imaginea de ansamblu a fost concepută astfel încât, din punct de vedere urbanistic, să se

integreze zonei din care face parte. Astfel, elemente precum modul simplu de tratare al faţadelor, volumetria cu acoperiş tip şarpantă cu pantă relativ mică, ca şi tratarea desenului tâmplăriilor, conduc la o clădire armonizată fondului construit existent, şi, totodată, constituie un reper al incintei, zonei şi al localităţii.

În ceea ce priveşte finisajele interioare, s-au adoptat următoarele principii:- pardoselile vor fi calde (parchet) în spaţiile destinate activităţilor permanente (sălile de studiu,

cabinetul medical, cancelaria, arhiva cancelariei, sala pentru material didactic, vestiarul

25

personalului şi holul central); în vestiarul-filtru, grupurile sanitare şi depozitul pentru materiale de curăţenie se va utiliza gresia, iar la centrala termică – pardoseala din mozaic;

- pereţii încăperilor uscate se vor zugrăvi cu var lavabil; pereţii grupurilor sanitare se vor acoperi cu placaje de faianţă;

- tavanele vor fi tencuite şi zugrăvite cu var lavabil.

Alte decoraţiuni ce vor fi aplicate pe faţade, ţinând seama de volumetria clădirii şi gama cromatică utilizată, se vor stabili ulterior prin proiectul tehnic, urmând a se definitiva în stadiul de execuţie al clădirii.

La întregirea ansamblului vor concura şi amenajările exterioare, perimetrale clădirii: terasele, platformele, spaţiile plantate decorativ.

Astfel, terasele şi platformele amenajate pe terenul natural vor fi dublate de jardiniere din piatră şi parapete discrete placate cu piatră. Ulterior execuţiei, se vor studia şi alte elemente decorative ce vor accentua nota personală a clădirii, propuse prin proiectul tehnic elaborat ulterior prezentei documentaţii.

Un aport important în definitivarea imaginilor interioare şi exterioare îl vor avea metodele de iluminare artificială, concepţia mobilării spaţiilor, decoraţiunile interioare, precum şi amenajarea peisagistică a amplasamentului.

O serie de probleme de detaliu şi stabilirea definitivă a materialelor puse în operă se vor rezolva în cadrul proiectului tehnic, realizat ulterior prezentului studiu de fezabilitate.

StructuraAvând în vedere modul de rezolvare funcţională, s-a adoptat soluţia constructivă tradiţională,

respectiv zidărie portantă de cărămidă GVP, cu sâmburi, centuri şi buiandrugi din beton armat. Planşeul va fi executat din beton armat. Acoperişul va fi tip şarpantă, executat din lemn, acesta din urmă fiind tratat ignifug şi insecticid.

Elementele structurale din beton armat se vor izola la exterior cu polistiren expandat de 5 cm grosime, idem termosistemului utilizat la întreaga clădire. Tavanele vor fi termoizolate, în pod, cu saltele din vată minerală.

Fundaţiile se vor executa din beton, cu elevaţii din beton armat.Structura de rezistenţă a clădirii va fi detaliată prin proiectul de rezistenţă ce va fi executat în

cadrul proiectului tehnic al imobilului.

Sistemul de termoizolarePentru a asigura eficienţa energetică a clădirii, structura din zidărie de cărămidă GVP va fi

anvelopată cu termosistem. Acesta va fi realizat din plăci de polistiren de 5 cm grosime, fixate pe partea exterioară a pereţilor exteriori.

Instalaţii sanitare, termice şi electricea) Instalaţii sanitare

Alimentarea cu apă potabilă se va asigura prin prevederea unui puţ forat, echipat cu pompă de presiune şi racordarea la reţeaua de alimentare cu apă potabilă exterioară, alimentată prin acest sistem.

Proiectul cuprinde realizarea instalatiilor de apa-canal pentru alimentarea instalatiilor sanitare interioare aferente dotarilor sanitare prevazute.

Echiparea cu obiecte sanitare s-a facut tinand seama de prevederile STAS-ului 1478/90 si normele in vigoare astfel:

- Pentru colectarea apelor de pe pardoseala grupurilor sanitare s-au prevazut sifoane de pardoseala Ø 100.

- Alimentarea cu apa rece potabila se realizeaza din fantana proiectata cu pompa submersibila.- Alimentarea cu apa caldă a obiectelor sanitare se face din sursa proprie de preparare a apei

calde menajere – microcentrala termica.- Reţeaua din interiorul cladirii (apa calda si apa rece) este realizata cu sisteme de conducte din

polipropilenă Dn 16-20mm.- Conductele care asigura distribuţia la punctele de consum (lavoare si spalatoare) sunt tot din

conducte multistrat PEXAL Dn 16mm.

26

- Pe racordurile punctelor de consum s-au prevazut robineţi de serviciu cu sferă şi pâghii de manevra.

- Conductele orizontale se vor monta cu o panta de minimum 2%.- Susţinerea conductelor se face cu brâţâri cu console montate la distanţe astfel încât să asigure

portanţa ţevii.- Trecerea conductelor prin pereţi şi planşeu se face prin intermediul pieselor de protectie.

Canalizarea apelor uzate menajere de la punctele de consum din grupurile sanitare se va face prin intermediul unui colector principal orizontal Ø 110 montat sub pardoseala parterului care face legatura intre instalatia interioara si fosa septica.

Conductele de canalizare interioara sunt din polipropilena ignifuga cu diametru Dn 40mm ÷ 110mm.

Panta conductelor orizontale de la fiecare punct de consum si a canalului colector principal va fi functie de diametrul conductei astfel:

Dn 32÷50mm i=0,035Dn 100 mm i= 0,020Toate lucrarile ce se executa la instalatiile interioare aferente constructiilor, vor corespunde,

din punct de vedere al calitatii, prevederilor Legii nr.10 a calitatii in constructii, in scopul satisfacerii exigentelor de calitate pentru care au fost proiectate.

Dupa terminarea lucrarilor de instalatii acestea vor fi supuse tuturor verificarilor si probelor specifice inainte de punerea in functiune.

Pentru toate lucrarile de instalatii se vor respecta prevederilor normativului de specialitate I9/1994.

Presiunea apei reci în instalaţia interioară se va asigura cu ajutorul unui hidrofor, iar a apei calde menajere din centrala termică propusă, ce va furniza apa caldă la min. 450C.

Echiparea cu obiecte sanitare s-a facut conform cu cerinţele de confort cerute de beneficiar, respectându-se şi cerinţele STAS-1478.

Se propun obiecte sanitare de porţelan cu picior pentru lavoare, closet si pisoare. Se vor alege armături în inox cu cap monocomandă cu racorduri flexibile. Distanţele de amplasare a obiectelor sanitare precum şi cotele de montaj sunt în conformitate cu STAS 150.

Conductele de apa rece şi apă caldă menajeră pentru distribuţie şi racorduri vor fi din ţeavă de polipropilenă şi se montează aparent sau ingropat. Imbinarea lor se face prin fitinguri zincate.

Dimensionarea conductelor de apă s-a făcut conform STAS 1478. Se vor asigura distanţele de montaj a conductelor faţă de elementele celorlalte instalaţii.

Racordarea obiectelor sanitare se realizează cu ţeavă multistrat în montaj aparent.Conductele din distribuţie se izolează termic pentru evitarea pierderilor de căldură, cele de apa

caldă şi pentru evitarea condensului, cele reci. Pe ramurile de la fiecare grup sanitar se montează robineţi de închidere Ø1/2" cu rol de

separaţie în caz de defect. Se aleg armături din inox sau alamă cu obturator sferic, pîrghie de manevră şi conectori pentru ţeava din polipropilenă.

Pentru materiale şi echipamente din import sunt necesare certificatele de omologare precum şi agrementele tehnice emise de laboratoare autorizate.

Obiectele sanitare şi aparatele de utilizare vor fi montate pe suporti fixaţi în elementele de construcţie. Armăturile de serviciu care echipează obiectele sanitare vor fi montate corect, estetic şi etanş.

Coloanele şi conductele orizontale vor fi susţinute cu brăţări şi cleme fixate în zid la distanţe de minimum 2m (pentru conducte până la 1”1/4) şi respectiv 3m (pentru conducte peste 1”1/4). Conductele orizontale de apă caldă se vor monta deasupra celor de apă rece, la o distanţă de 8-12 cm.

Apele uzate evacuate la canalizare vor respecta prevederile: “Normativului privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor” – NTPA 002/97.

Conductele de canalizare interioare care se montează aparent sunt executate din polipropilenă pentru canalizare (PP) cu mufe şi garnituri.

Pentru o bună utilizare a instalaţiei de canalizare s-au prevăzut piese de curăţire. La montaj se vor respecta pantele de montaj pentru asigurarea golirii.

In execuţie se vor respecta toate prevederile normativului "I9" precum şi respectarea normelor de protecţie a muncii specifice pe aceasta categorie de lucrări.

27

Şeful punctului de lucru va asigura respectarea normelor de protecţie precum şi instruirea personalului periodic. Se vor respecta şi normele PSI specifice ativităţilor de construcţii-montaj.

La execuţie vor fi respectate "Prevederile normelor republicane de protecţia muncii" precum şi "Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii"- vol.5/93, Cap.34.-"Instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze".

Apa asigurată de la sursă (fântână) va fi utilizată la grupurile sanitare şi pentru spălat. Pentru băut, spaţiile vor fi asigurate cu bidoane de apă necarbonatată, distribuită de o firmă specializată.

Canalizarea se va asigura prin racordarea la fosa septică ce se va executa în incintă.Obiectele sanitare prevăzute în spaţiile destinate copiilor vor fi speciale, dimensionate vârstei

lor.Instalaţiile sanitare se vor detalia prin proiectul tehnic de specialitate.

b) Instalaţii termice În vederea încălzirii spaţiilor existente şi propuse, s-a prevăzut o centrală termică amplasată în

interiorul clădirii, cu acces separat din exterior. Aceasta va fi dimensionată în cadrul proiectului tehnic, astfel încât să răspundă necesităţilor termice a întregii clădiri, descrisă anterior, asigurând temperaturile interioare conform SRE 1907/2-96.

Agentul termic este apa va fi furnizat de microcentrala termica proprie. Se propune pompa termica aer-apa.

Instalatia de incalzire se compune din:a) Conducte de distributie executate din teava de cupru cu diametre cuprinse intre 16 si 20 mm.b) Legaturile la radiatoare executate cu teava multistrat D=16mm.c) Armaturi montate in locuri accesibile:- robinet dublu reglaj montat pe legatura tur radiator- robinet montat pe legatura retur radiator - robinet de de aerisire manual montat pe conducte de distributied) Corpuri de incalzire statice din aluminiue) Coloane verticale de incalzire la care se racordeaza distribuitoarele de nivel.

Echiparea centrului cu corpuri de încălzire s-a realizat conform cerinţelor de confort necesare şi, totodată, solicitate de beneficiar.

Amplasarea corpurilor de incalzire s-a facut la partea inferioara a incaperilor in vecinatatea suprafetelor reci (ferestre).

Montarea radiatoarelor se face cu ajutorul consolelor speciale (prevazute de furnizorul de echipamente).

Distantele de amplasare sunt conform Normativului I13/2003.Pentru o buna circulatie a agentului termic se va acorda o atentie deosebita pantei conductelor,

care va fi de .Dezaerarea instalatiei se realizeaza local prin intermediul dezaeratoarelor manuale Dn 3/8”

montate pe fiecare radiator;Soluţie propusă pentru echiparea centralei termice:Conform calculului termic se recomanda achizitionarea urmatoarelor echipamente si utilaje

care sa asigure urmatoarele caracteristici:a) Microcentrale pentru incalzire si preparare a c.c. avand Q=45KW şi Q=24KW.Cazanul trebuie sa fie echipat cu supapa de supratensiune, termostate, elemente de siguranta pentru supravegherea flacarii, elemente de reglare a presiunii si temperaturii agentului termic, armature de reglare si golire;b) Filtru (separator) de impuritati montat pe returul cazanului.c) Dedurizator montat pe circuitul de apa rece.d) Se propune sursa prin pompa de caldura

Toate lucrarile ce se executa la instalatiile interioare aferente constructiilor vor corespunde din punct de vedere al calitatii celor prevazute prin Legea nr.10 privind calitatea in constructii.

Dupa terminarea lucrarilor de instalatii acestea vor fi supuse tuturor verificarilor si probelor specifice inainte de punerea in functiune.

28

Pentru toate lucrarile de instalatii se vor respecta prevederile PE 709/75 precum si cele proprii normativelor de specialitate I13/94.

In imobil se prevăd distribuţiile pentru parter, cu un necesar termic de 45+24 = 79KW.Rezultă deci, o putere termică de încălzire necesară la sursă având:

Pt = 79 KWSe vor respecta cotele de montaj faţă de elemenele constructive, 12cm faţă de pardoseala finită

si 5cm faţă de tencuiala pereţilor. În privinţa distanţei faţă de elementele de construcţie, cât şi a distanţelor de montare a brăţărilor de prindere, se vor respecta indicaţiile din Normativul I-13/02.

Instalaţiile de încălzire vor fi supuse următoarelor probe:- proba la rece, - proba la cald, şi- proba la eficacitate. În execuţie se vor respecta Normele de Protecţia Muncii specifice pentru această categorie de

lucrări precum şi normele PSI adecvate.

Prin proiectul tehnic se va detalia modul de realizare a instalaţiilor termice ale clădirii. Centrala termică va funcţiona pe combustibil solid – lemne – acestea depozitându-se în aceeaşi încăpere cu a centralei termice.

c) Instalaţii electriceAcestea constau în:

1-instalatiile electrice de iluminat (tip incandescent)2-instalatii electrice de prize 220V 3-instalatii electrice de protectie

Dotarea imobilului s-a facut astfel:- carlige de plafon- corpuri de iluminat- dibluri pentru prinderea lampilor- prize duble- prize cu contact de nul

Materialele prevazute sunt: conductori cu rezistenta mare la foc: CYY PEL Ø 16 ,1 mm, (pentru nulul de protectie si prize), tuburi IPEY si tub FXP.

1-INSTALATII ELECTRICE DE ILUMINATSe vor executa cu conductori din cupru (FY) protejati in tub IPEY si tub FXP pe elementele

combustibile.Montarea tuburilor IPEY si tub FXP se va face ingropat in tencuiala si in sapa de egalizare.Tubul FXP se va monta aparent.Iluminatul exterior va fi asigurat prin:

- prevederea corpurilor de iluminat amplasate deasupra fiecărui acces în clădire;- poziţionarea, pe aleea de acces principal, a două corpuri joase, specifice

iluminatului de exterior.Tabloul electric de lumina TG si va fi amplasat în zona accesului principal.

2-INSTALATII ELECTRICE ILUMINAT DE SIGURANTAIluminatul de siguranta pentru evacuare si semnalizare incendiu se va executa cu corpuri de

iluminat tip monobloc, cu acumulatori cu o tensiune nominala 220 V, putere nominala 15 w, grad de protectie IP 20.

3-INSTALATII DE PRIZE 220VInstalatiile electrice de prize se vor executa cu conductori 2x2,5FY+2,5FY protejat in tub IPEY

si FXP si circuitele iluminat se vor executa conform schemei(vezi plansa E2).Montarea circuitelor de prize se va face ingropat in tencuiala si ingropat in pardoseala.

29

MĂSURI DE PROTECŢIEPentru evitarea accidentelor prin electrocutare s-a prevazut legarea tuturor partilor metalice

(utilaje, motoare si tablouri, usi, firide) ale instalatiei electrice care in mod accidental ar putea fi puse sub tensiune la centura de egalizare a potentialelor alcatuita din platbanda OLZn 25x4mm.

La priza de pamant se va lega si tabloul general.Priza de pamant artificiala nu va depasi valoarea de 4Ω.Dupa montarea coloanelor de alimentare cu energie electrica acele goluri lasate in pereti si

planseu se vor obtura astfel incat sa realizeze un grad de rezistenta la foc de 1,5 ore cu beton B100.La executie se vor respecta intocmai procedurile din “Regulamentul privind igiena si protectia

muncii in constructii” aprobat de MLPAT si publicat in B.C.5-6-7-8/1993, referitor atat la masurarile cu caracter general cat si cele prevazute in capitolele:- cap. III – instalatii de protectie a muncii- cap. IV – echipamente de protectie- cap. V – electrosecuritate

Necesarul de putere proiectata Pi=12Kw; Ps=5,6Kw.Tabloul general va fii amplasat conform plansei E1.Tarifarea energiei electrice se va face la TG proiectat.

Executia lucrarilor de instalatii electrice se va face de personal autorizat de catre E’on MOLDOVA S.A.

Punerea sub tensiune a tabloului general se va face de catre E’on MOLDOVA S.A..

3) DATE TEHNICE ale INVESTIŢIEIa) Zona şi amplasamentul După cum s-a mai precizat, amplasamentul studiat se află situat în zona centrală a localităţii Dobrovăţ – Ruşi , în zona intersecţiei drumului comunal DC 57A, ce travesează localitatea, cu un drum local de face legătura cu Dobrovăţ – Moldoveni, învecinată, totodată, cu Biserica “Naşterea Maicii Domnului”. Aceste obiective sunt inserate zonei rezidenţiale. Amplasarea în centrul fizic şi de interes local şi al zonei favorizează interesul şi accesibilitatea.

Amplasamentul propus pentru execuţia imobilului cu destinaţia centru de asistenţă după programul şcolar tip „after school” este în incinta actualei şcoli, în partea sudică a acesteia. Suprafaţa de teren alocată centrului propus este de 1.000 mp.

b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupatAmplasamentul studiat se află în incinta actualei şcoli, acestuia fiindu-i alocată o suprafaţă de

1.000 mp.Terenul aparţine domeniului public al Comunei Dobrovăţ.Şcoala din Dobrovăţ – Ruşi figurează la poziţia 165 în Inventarul Comunei Dobrovăţ,

modificat şi completat prin Hotărârea Consiliului Local Dobrovîăţ nr. 10 / 22.07.2009.

c) Situaţia ocupărilor definitive de teren;suprafaţa totală reprezentând terenuri din intravilan / extravilan

Terenul studiat se află situat în intravilanul Localităţii Dobrovăţ – zona Ruşi.În situaţia actuală, suprafeţele ocupate în cadrul incintei studiate sunt următoarele:

S TEREN = 2.582 mpA.C. ŞCOALA EXISTENTĂ = 357,15 mpPOT EXISTENT = 13,83%CUT EXISTENT = 0,14

Conform Regulamentului Local de Urbanism al localităţii şi, implicit, al zonei din care face parte incinta studiată, procentrul maxim de ocupare al terenului (POT) este de 30%, coeficientul de utilizare al terenului (CUT) fiind de 0,90, pe total incintă.

Din suprafaţa totală, de 2.582 mp, suprafaţa de 1.000 mp este destinată construirii centrului de asistenţă după programul şcolar tip „after school”.

30

Întrucât imobilul nou propus, în regim „parter”, va ocupa o suprafaţă de 257,83 mp, indicatorii urbanistici pe incinta alocată acestuia vor fi următorii:

S TEREN = 1.000 mpA.C. CENTRU „AFTER SCHOOL” = 257,83 mpPOT = 25,78%CUT = 0,26

Pe total incintă, indicatorii urbanistici se prezintă astfel:S TEREN = 2.582 mpA.C. CLĂDIRI = 614,98 mpPOT EXISTENT = 23,82%CUT EXISTENT = 0,24

Clădirea centrului de asistenţă după programul şcolar tip „after school” reprezintă o construcţie având caracter definitiv.

Totodată, în incinta alocată acesteia se vor mai amenaja şi spaţii exterioare aferente destinaţiei imobilului ce o ocupă şi anume:- terase aferente centrului – S = 52,28 mp (acestea vor face parte, tehnic vorbind, din clădire);- trotuare = 86,31 mp;- platformă parcare = 55,50 mp;- alei pietonale = 50,40 mp;- platforma gospodărească (pentru colectarea deşeurilor) = 4,80 mp;- plantaţii decorative = 645,00 mp.rezultând o suprafaţă ocupată de amenajări exterioare de 894,29 mp, din care 52,28 mp – terasele clădirii, iar 755,70 mp – amenajările din incintă.

Toate clădirile şi amenajările exterioare impermeabilizante se consideră ca reprezentând ocupări definitive de teren.

Întrucât parcajele şi parţial din aleile pietonale au fost prevăzute în afara incintei propriu-zise, în zona de retragere a terenului faţă de drumul comunal DC 57A (de asemenea domeniu public), anume parcaje = 55,50 mp şi alei pietonale = 10,31 mp, rezultă suprafeţele impermeabilizate în incinta de 1.000 mp sunt cele ocupate de clădire, terase, trotuare şi alei pietonale (clădirea = 257,83 mp, terase = 52,28 mp, trotuare = 86,31 mp, alei = 40,09 mp), rezultând 436,51 mp.

În concluzie, ocupările definitive de teren din incinta alocată centrului pentru asistenţă după programul şcolar tip „after school” reprezintă o suprafaţă de 436,51 mp.

d) Studii de terenStudii topografice

Planul topo efectuat pe amplasament a furnizat informaţii privind situaţia terenului: formă, dimensiuni, distanţe, poziţia clădirii existente, cote absolute, poziţia în raport cu drumul comunal DC 57A, alte elemente necesare stabilirii modului de amplasare al clădirii propuse, precum şi amenajărilor exterioare aferente.

Apa subteranaApa subterană se găseşte la peste 7,00 m pe amplasament.

Caracteristici geologice localeAmplasamentul studiat se înscrie în unitatea regiunea Câmpia Moldovei, subregiunea Podişul

Sacovăţului, unitatea Colinele Dumeşti.Din punct de vedere hidrologic, amplasamentul se află situat în bazinul Bârladului.Stratificaţia terenului este formată din următoarea succesiune de straturi:

-în suprafaţă – umpluturi de pământ – de 60-70 cm grosime;-un orizont argilos prăfos, plastic vârtos, cu intercalaţii calcaroase – în grosimi de 2,80-2,90 m;-argilă cafenie plastic – vârtoasă – în grosimi de 11,70-11,90 m.

Portanţa terenului pentru dimensionarea fundaţiilor este următoarea:- p limită = p plastic = 170 KPa

31

- p critic = 230 KPaTerenul nu prezintă fenomene fizico-geologice naturale care ar putea afecta stabilitatea

amplasamentului studiat.În studiul geotehnic ataşat prezentei documentaţii este detaliată natura geotehnică a terenului

pe amplasamentul studiat.

e) Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare

Caracteristici principale, specifice domeniului de activitate:- capacitatea maximă = 80 beneficiari, cu următoarea distribuţie: 60 copii în cele 2

săli mari (câte 30 de elevi în fiecare sală mare) şi 20 copii în sala mică. Având în vedere faptul că centrul va funcţiona în două schimburi (elevii urmând cursurile şcolilor o parte dimineaţa, iar o parte după-amiaza), capacitatea de maximum 80 de elevi se referă la un schimb, ceea ce presupune faptul că, în două schimburi, centrul va acoperi o capacitate de maximum 160 de elevi, ceea ce reprezintă cca 50% din efectivul elevilor înscrişi în şcoli;

- fiecare sală beneficiază de un grup sanitar propriu;- cabinetul medical va fi amplasat adiacent accesului principal, din care se accede şi

la grupul sanitar al acestuia;- spaţiile pentru cadrele didactice şi personal sunt compuse din:

- cancelaria, accesibilă din holul central, situată în vecinătatea accesului, dublată de un depozit propriu pentru documente – arhiva centrului, precum şi un grup sanitar pentru pedagogi şi personalul de deservire;

- spaţiile pentru personalul de deservire, respectiv: acces, vestiar, precum şi un depozit pentru materiale de curăţenie.

Caracteristici constructive:- structură din zidărie portantă de cărămidă tip GVP, cu:

- fundaţii din beton şi beton armat;- elevaţii din beton armat;- sâmburi, centuri şi buiandrugi din beton armat;- planşeu din beton armat;

- deschideri, travei: clădirea este concepută din cinci travei, organizate simetric, câte două de 4,50 m de o parte şi de alta a unei travei centrale de 3,30 m. Acestea au deschideri de 6,00 m, dispuse câte două. Astfel, din punct de vedere constructive, clădirea este simetrică pe ambele direcţii.

Dotări:o Vestibul – filtru : dulapuri tip fişet pt. depozitare haine şi încălţăminte – dimensionate

pentru 80 copii, respectiv 40 module similare, compartimentate fiecare în câte două registre pe verticală, reprezentând un mobilier compact.

o Săli de studiu : Sălile mari (50,31 mp): câte:

- 8 mese;- 30 scaune elevi;- 1 catedră pedagog;- 2 scaune pedagogi;- dulap material didactic.

Fiind două săli similare, cantităţile specificate mai sus se vor dubla. Sala mică (28,99 mp):

- 5 mese;- 20 scaune elevi;- 1 catedră pedagogi;- 1 scaun pedagog;

32

- dulap material didactic.o Cancelarie : 1 birou, 4 scaune, 1 masă calculator, 1 dulap documente, etajere pentru

depozitul – arhivă.o Cabinet medical : 1 masă, 1 scaun, 1 pat medical pentru consultaţii, 1 modul pentru

instrumentar medical şi medicamente.o Vestiar personal : 1 fişet modulat pentru haine, 1 banchetă, 1 masă mică.o Depozit material didactic : rafturi.

Varianta constructive de realizare a investiţiei:1) Varianta propusă prin prezenta documentaţie, cu sistem constructiv din zidărie de cărămidă

GVP, cu sâmburi, centuri, buiandrugi şi planşeu din beton armat, dimensionată pentru 3 săli de studiu;Se recomandă ca variantă optimă pentru aprobare varianta 2.

Indicatori fizici – clădire:- A.C.CLĂDIRE = A.C.D.CLĂDIRE = 257,93 mp;- A.C. TERASE = 52,28 mp- A.U. = 220,00 mp, din care:

- A.U. SPAŢII COPII = 129,61 mp- A.U. CANCELARIE + ARHIVA = 9,10 mp- A.U. CABINET MEDICAL = 4,81 mp- A.U. ACCESE şi CIRCULAŢII = 33,51 mp- A.U. DEP. MATERIAL DIDACTIC = 6,86 mp- A.U. GR. SAN. = 24,06 mp- A.U. SPAŢII ANEXE = 6,71 mp- A.U. CENTRALA TERMICĂ = 5,34 mp

- V = 770,00 mcCalculate în raport unele faţă de altele, rezultă următoarele suprafeţe utile pe funcţiuni şi

ponderea din suprafaţa utilă totală:

FuncţiuneaSuprafaţacumulată

(mp)

Procent(%)

din AUD1. Spaţiile destinate elevilor – sălile de studiu, cu grupuri sanitare proprii + holul central multifuncţional 168,05 61,722. Spaţii funcţional – administrative (cancelarie + arhiva, cabinet medical + sas + grupul sanitar propriu, spaţiile pentru personal + depozitul material didactic)

40,10 14,73

3. Accese – terasa acces şi vestiarul-filtru 16,85 6,194. Centrala termică 5,34 1,965. Terase pentru recreaţie 41,94 15,40

TOTAL272,28 100

Indicatori fizici – amenajări exterioare:A AMENAJĂRI EXTERIOARE = 245,11 mp, din care:

- A PLATFROMA PARCARE = 55,50 mp- A ALEI PIETONALE = 50,40 mp- A PLATF. GOSPOD. = 4,80 mp- A PLANTAŢII DÉCOR. = 645,00 mp

Indicatori urbanistici:POT = 23,82%CUT = 0,24

33

f) Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza de consumIncinta este racordată la reţeaua publică de alimentare cu energie electrică, precum şi la

telefonie. De asemenea, în incintă se va prevedea un puţ forat echipat cu pompă de presiune, precum şi o fosă septică.

În vederea echipării centrului de asistenţă după programul şcolar tip “after school” propus, aceasta se va racorda individual la reţeaua de alimentare cu energie electrică şi la telefonie. Alimentarea cu apă şi canalizarea se vor asigura local.g) Concluziile evaluării impactului asupra mediului

În proiectul tehnic pentru prezenta investiţie, ce va fi elaborat ulterior aprobării prezentului Studiu de Fezabilitate, vor fi respectate: Legea 50/1991, Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, şi Legea 137/1995 privind protecţia mediului.

Pentru clădirea centrului de asistenţă după programul şcolar „after school” nu este necesar studiul de impact pentru lucrările de construcţii. Un eventual impact, direct sau indirect, pozitiv sau negativ asupra mediului înconjurător implică etapele de:

- execuţie a lucrărilor de construcţii şi amenajări exterioare, aspect ce impune generarea locală de deşeuri rezultate din pregătirea şi punerea în operă a materialelor de construcţie. Acestea vor fi depozitate într-un spaţiu clar specificat prin proiectul de execuţie al lucrărilor, de unde vor fi transportate la zona de depozitare deşeuri comunale, pusă la dispoziţie de către Comuna Dobrovăţ prin Consiliul Local Dobrovăţ;

- exploatare a imobilului , de aici rezultând deşeuri menajre, ce vor fi colectate în tomberoanele amplasate pe platforma gospodărească ce va fi prevăzută prin proiectul de execuţie al clădirii şi amenajare al incintei. În exploatare se vor acumula deşeuri din funcţionarea sălilor de studiu pentru activităţile lucrative, deversate prin punctul de evacuare specificat prin prezentul studiu.

Impactul reprezintă afectarea carateristicilor fizico-chimice şi structurale ale componenţilor naturali ai mediului.

Prin destinaţia sa, clădirea propusă nu avea avea un impact negativ asupra mediului.În vederea protejării solului, se prevăd puncte specifice de colectare a deşeurilor rezultate din

exploatarea clădirii, în incintă urmând a se amenaja o platformă gospodărească, în zona posterioară a incintei, pe care se vor amplasa minimum două tomberoane de colectare a deşeurilor. Această platformă va fi protejată perimetral de o perdea vegetală. Tomberoanele vor fi prevăzute cu rotile, pentru a putea fi transportate manual către limita dinspre stradă a incintei, de unde vor fi preluate prin sistemul de salubritate comunală.

În vederea protejării apelor, documentaţia a prevăzut lucrări de colectare şi evacuare a apelor prin rigole şi şanţuri de descărcare spre şanţul colector adiacent circulaţiei publice, prin modernizarea drumului comunal DC 57A, modernizare prevăzută prin programul integrat din care face parte şi prezenta documentaţie.

4) DURATA de REALIZARE şi ETAPELE PRINCIPALE;Pentru investiţia propusă se estimează o perioadă de execuţie de 12 luni de la data finalizării

perioadei de adjudecare a licitaţiei.Graficul propus prin prezentul Studiu de Fezabilitate are caracter orientativ. Eşalonarea

lucrărilor se va face de către executant, în colaborare cu proiectantul, funcţie de sistemul propriu de realizare a calităţii lucrărilor.

GRAFICUL de REALIZARE al INVESTIŢIEI

Nr. crt ActivitateaLuna

01 + 02 + 03

Luna1

Luna2 + 3

Luna4 + 5 + 6 + 7

Luna8 + 9

Luna10 + 11

Luna12

1 Licitaţie pentru execuţie lucrări2 Organizare de şantier3 Terasamente, infrastructură4 Asigurare utilităţi5 Realizare suprastructură6 Amenajări exterioare

perimetrale clădirii7 Instalaţii interioare

34

8 Lucrări de finisaj9 Amenajări exterioare – incintă

Observaţie:Lunile 01+02+03 reprezintă perioada alocată defăşurării licitaţiei pentru execuţia obiectivului de investiţiei.

CAIET DE SARCINI

A R H I T E C T U R Ă

CAPITOLUL 1. GENERALITĂŢIPrezentul caiet de sarcini cuprinde condiţiile tehnice ce trebuie să fie îndeplinite la executarea

lucrărilor, transportul materialelor, etapele de execuţie, finisarea lucrărilor, controlul şi condiţiile de aplicare.

La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile standardelor şi normativelor în vigoare, în măsura în care acestea completează şi nu contravin prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin mijloacele proprii sau prin colaborări cu unităţi de specialitate, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate prin aplicarea prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să efectueze la cererea beneficiarului verificări suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să asigure adoptarea măsurilor tehnologice şi organizatorice care să conducă la respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul este obligat să ţină evidenţa zilnică a condiţiilor de executare a lucrărilor, cu rezultate obţinute în urma determinărilor şi încercărilor.

În cazul când se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune sistarea lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

CAPITOLUL 2

TÂMPLĂRIE DIN P.V.C. CU GEAM TERMOPAN Domeniu de aplicareAcest nou sistem de tâmplărie - aplicabil pe scară din ce în ce mai largă şi în ţara noastră -este conceput respectând cele mai noi exigenţe tehnice, realizate din materiale de înaltă calitate produse de firme recunoscute. Prevederile din acest capitol se referă la verificarea calităţii produselor de tâmplărie de acest sistem necesar, a montajului şi a lucrărilor aferente necesare.Tâmplăria din PVC se va confecţiona numai pentru exterior.Datorită condiţiilor deosebite de izolare impuse la tâmplăria exterioară când se intersectează cu elementele structurale adiacente, se vor folosi accesorii adecvate pentru respectarea prevederilor din detaliile de arhitectură.Determinarea încărcărilor date de vânt se va face conform STAS 10101 / 20 – 90, valorile coeficienţilor şi cea a presiunilor dinamice se aleg conform STAS 10101 / 20 – 90.

Tâmplărie din PVC Acest sistem de tâmplărie se confecţionează în ateliere specializate dotate corespunzător, pe şantier sosind gata confecţionate. PVC - ul dur este greu inflamabil şi cu autostingere şi nu are influenţă în provocarea incendiilor. În structura profilului de PVC se găseşte şi un profil de oţel protejat la coroziune având rolul de a asigura rezistenţa şi stabilitatea panourilor de tâmplărie.Între toc şi cercevea sunt montate garnituri rezistente la razele ultraviolete şi la intemperii care să etanşeze perfect fereastra sau uşa.Garniturile pentru geam vor fi înguste ca să reducă marginile întunecate.

35

Tâmplăria din PVC se montează după finisarea golului de montaj şi a elementelor de construcţie pe care acestea le acoperă.La sosire conducătorul tehnic al lucrării o va verifica urmărind :

existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate ; respectarea prevederilor din tabloul de tâmplărie din proiect ; existenţa, tipul şi calitatea accesoriilor de prindere, a feroneriilor corespunzătoare, etc ; dacă în urma depozitării şi manipulării, tâmplăria nu a fost deteriorată. Folia de protejare se va

îndepărta după terminarea lucrărilor de finisaj din jurul montajului. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se face conform regulamentelor în vigoare şi se referă

la corespondenţa cu prevederile admisibile prevăzute în proiect ; Verificarea pe faze se referă la întreaga categorie de lucrări de tâmplărie şi se va face

încheindu-se procese verbale de verificare ; La recepţia preliminară, în întregul obiect, comisia de recepţie va verifica lucrările de tâmplărie

urmărind următoarele ; examinarea existenţei şi a conţinutului proceselor verbale de verificare şi recepţie pe faze de

lucrări ; examinarea directă, prin sondaje, a lucrărilor executate ; se va avea în vedere ca tâmplăria să îndeplinească perfect funcţia pentru care a fost prevăzută,

respectiv :o izolarea fonică şi termică ;o satisfacerea cerinţelor de combinare a esteticului cu funcţionalul ;o fiabilitatea ;o avantajele economice din timpul exploatării

Prevederi specifice :o montajul se va realiza de echipe specializate, de obicei asigurat de executant ;o corespondenţa produselor livrate cu tabloul de tâmplărie stabilit de proiectant pentru asigurarea

esteticului şi a funcţionalului dorit ;o existenţa elementelor de prindere corespunzătoare în golurile lăsate în pereţi stratificaţi ai

construcţiei ;o existenţa setului complet de feronerii corespunzător tipului de tâmplărie ;o abaterea limită a dimensiunilor de execuţie ale laturilor ramei metalice este de max + 3 mmo toleranţa la perpendicularitatea laturilor ramei metalice este de maxim 0,1º, corespunzându-i o

diferenţă a diagonalelor de maxim 3 mm ;o toleranţa la planeitatea ramei metalice este de maxim 5 mm ;o abaterea limită a dimensiunilor laturilor golurilor din perete este de maxim 3 mm ;o toleranţa la perpendicularitatea laturilor golului de perete este de maxim + 0,1º ;o toleranţa la planeitate a golului de zid este de maxim 5 mm ;o potrivirea ( luftul ) corectă a foilor de uşă în toc pe toată lungimea falţului respectiv, astfel ca în

momentul închiderii uşii să nu se depună efort, să nu aibă joc şi să realizeze o etanşare perfectă a garniturilor de cauciuc ;

o geamul termopan se va executa în următoarea structură : geam de 4 mm, cameră de aer vidată, geam de 6 mm. Grosimea foii de geam se va stabili împreună cu producătorul şi funcţie de dimensiunea ochiului de geam ;

o din punct de vedere al izolării acustice a geamurilor, nivelul de tolerabilitate echivalent este Lech = 55 – 60 dB ;

o întrucât ochiurile de geam termopan sunt realizate şi montate de furnizor în condiţii speciale, conducătorul tehnic al lucrării va verifica numai starea lor şi calitatea montajului ;

o aceleaşi exigenţe se vor respecta şi la montarea geamurilor, iar în plus se va verifica montarea etanşă a geamurilor termopan şi existenţa eventualelor deteriorări apărute pe parcurs ;

o glafurile interioare executate din profile de PVC speciale sau din lemn, vor fi montate cu o pantă către interior de 1% şi la aceeaşi înălţime faţă de pardoseala încăperii ;

36

o glafurile exterioare executate din profile de PVC speciale sau din tablă zincată, vor fi montate cu o pantă către exterior de 3% şi la aceeaşi înălţime faţă de cota ± 0,00.

o existenţa pieselor auxiliare ( Wasernaser, pazii din profil PVC sau de tablă ) la ferestre, pentru îndepărtarea apelor de ploaie, este obligatorie ;

o feroneriile din set trebuie să fie montate şi să funcţioneze perfect ;o deschiderea şi închiderea uşilor şi a ferestrelor trebuie să se facă cu uşurinţă ;o folia de protecţie aplicată pe profilele tâmplăriei se va îndepărta după terminarea lucrărilor de

finisaj, pentru a proteja vopseaua originală ;o se vor prezenta agremente tehnice pentru profilele PVC cât şi pentru tipul de geam folosit ;o se vor prezenta garanţii pentru tâmplăria executată ;o pentru a elimina apariţia fenomenului de condens, este indispensabilă ventilarea încăperilor cu

ajutorul ochiurilor de geam mobile, dimensionate corespunzător, pentru păstrarea unei temperaturi constante şi pentru reducerea umidităţii. Tot în acest scop se va urmări aşezarea corectă a tâmplăriei în raport cu sursele de căldură.

CAPITOLUL 3.

PARDOSELI

Prevederile prezentului capitol se aplică la toate lucrările de pardoseli executate la construcţii de locuinţe şi cu îmbrăcăminţi din lemn ( parchet ), piatră naturală şi artificială, plăci şi covoare din materiale sintetice (plastice).

Prevederi comuneNici o lucrare de pardoseli nu se va începe decât după verificarea şi recepţionarea suportului, operaţii care se efectuează şi se înregistrează conform prevederilor capitolelor respective.O atenţie deosebită trebuie acordată verificării şi recepţionării lucrărilor de instalaţii ce trebuie terminate înainte de începerea lucrărilor de pardoseli (ex. canale, Instalaţii, străpungeri, izolaţii) şi a tuturor lucrărilor a căror executare ulterioară ar putea degrada pardoselile. Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa unei pardoseli, nu vor intra în lucrare decât dacă în prealabil :- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificate de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective;- s -au efectuat la locul de punere în operă – dacă prescripţiile tehnice sau proiectul le cer - încercările de calitate. Betoanele şi mortarele provenite de la staţiile centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie, caracteristicile fizice, mecanice şi compoziţie.

Principalele verificări de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt :- aspectul şi starea generală ;- elemente geometrice ( grosimi, planeitate, pante) ;- fixarea îmbrăcămintei de suport ;- rosturile ;- racordarea cu alte elemente de construcţii sau instalaţii ;- corespondenţa cu proiectul.

VERIFICAREA PE PARCURUSUL LUCRĂRII

La pardoseli din parchet se verifică :- dimensiunile lamelor sau ale panourilor, abaterile sunt conform prevederilor STAS 223/69 si STAT 6772/71 ;- umiditatea stratului de nisip, mortar, de ciment sau beton ;- menţinerea climatului din încăperi la temperatura de minimum + 5C şi umiditatea relativă a aerului de maxim 65% ;- planeitatea şi orizontalitatea pardoselii ; abaterea maximă admisă este de ± 3 mm în

37

cazul planeităţii suprafeţei şi de maximum ± 2 mm în cazul orizontalităţii pardoselii ; -montarea rosturilor dintre lamele sau panouri poate fi de maxim 0,5 mm;- calitatea rânduielii (nu se admit abateri la palpare);- fixarea lamelelor pe suport – nu se admite ca pardoseala să se mişte, să scârţâie – în cazul prinderii în cuie. În cazul lipirii cu adeziv se execută proba prin ciocnire uşoară cu ciocan de zidar, sunetul trebuie să fie „plin”;- existenţa rostului pe lângă pereţi.La pardoseli din piatră artificială nearsă executate cu suprafeţe continui, verificarea se face conform STAS 2560/1-74 (ciment sclivisit, beton mozaicat) :- aspectul, starea generală suprafeţelor, modul de racordare cu suprafeţe verticale;- planeitatea şi orizontalitatea, abaterea maximă admisă este de două unde săgeata maximă de ±2 mm ;- pantele – dacă sunt prevăzute în proiect (abaterea maxim admisă este de ± 2,5 mm/m şi numai în porţiuni izolate);- aderenţa la stratul suport se verifică prin ciocănirea cu ciocanul de zidar.

La pardoseli executate din piatră artificială arsă sau nearsă din elemente prefabricate (dale din beton, dale din beton mozaicat, gresie) verificarea se execută conform STAS 2560/1-74 si STAS 2560/2-75:- planeitate şi pante ;- denivelări între două elemente prefabricate alăturate ;- aderenţa la stratul suport (prin ciocănirea cu ciocan de zidar) ;- mărimea rosturilor.( La aceste tipuri de pardoseli nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse).

La pardoseli din covoare şi dale flexibile din clorură de polivinil se verifică:- dimensiunea covoarelor şi dalelor flexibile; abaterile admisibile sunt conform prevederilor STAS 7361/71 şi STAS 7915/71;- aspectul şi starea generală a suprafeţei stratului suport; nu se admit adâncituri, bavuri sau alte asperităţi ;- umiditatea stratului suport nu trebuie să depăşească 2,5% (procente în greutate) în cazul lipirii cu Prenadez, 7% în cazul lipirii cu Aracet D 50-S ;- menţinerea climatului în încăperi la temperatura minimă de +16ºC şi umiditatea relativă a aerului de maxim 65% ;- aspectul şi starea generală a suprafeţei pardoselii ;- nu se admit pete, porţiuni în relief sau adâncituri, colţuri şi marginile lipite, umflături, denivelări la rosturi; -mărimea rostului dintre două fâşii de covor sau două dale flexibile alăturate nu se admite de a depăşi 0,4 – 0,5mm;- aderenţa la stratul suport trebuie să sune „plin” la ciocănirea cu ciocan de zidar ;- modul de croire şi păsuire a unui covor (dală flexibilă) la racordarea cu o pardoseală de altă natură;- la aceste tipuri de pardoseală nu se încheie procese verbale de lucrări ascunse.

La verificarea pe faze de lucrări se fac aceleaşi verificări ca cele prescrise pentru parcursul lucrării:- verificările de aspect se efectuează încăpere cu încăpere;- verificările ce comportă măsurători sau desfaceri se fac cu o frecvenţă de ¼ din aceea prescrisă pentru verificările de parcurs.Rezultatele verificărilor şi recepţiilor pe faze de lucrări se consemnează în procese verbale conform instrucţiunilor respective.

La recepţia preliminară a obiectului se efectuează:- examinarea şi controlul documentelor încheiate pe parcursul lucrărilor şi pe faze de lucrări ; - verificări directe şi anume: pentru aspect, cel puţin 1/5 din încăperi, dar minimum o verificare la 200m². Pentru cele ce comportă măsurători şi desfaceri, verificările directe se vor efectua cu frecvenţa minimă de ¼ din cea prescrisă pentru încheierea fazelor de lucrări.

38

CAPITOLUL 4A

TENCUIELI

Domeniu de aplicare

Prevederile prezentului capitol se referă la toate tencuielile elementelor de construcţii, având rol de finisaj şi de protecţie şi executate cu mortare de orice tip. În acest capitol intră şi tratamentele subţiri cu grosimi începând de la 1mm.

Prevederi comuneTencuielile fiind lucrări destinate de cele mai multe ori să rămână vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, după terminarea întregului obiect.

Verificarea calităţii suportului pe care se aplică tencuiala se face în cadrul verificării executării acestui suport (lucrări de zidărie, lucrări de beton, etc.)Este absolut interzis de a aplica tencuiala peste suporţi ce nu au fost recepţionaţi conform instrucţiunilor specifice.

Înainte de execuţia tencuielilor este necesar de a verifica dacă au fost recepţionate toate lucrările destinate de a proteja sau lucrări care prin execuţie ulterioară ar provoca deteriorarea tencuielilor ( învelitori, planşee, balcoane, conducte de instalaţii, tâmplărie pe toc ).Se va verifica dacă odată cu execuţia suporturilor au fost montate toate piesele necesare fixării tâmplăriei sau instalaţiilor ( ghermele, praznuri, suporţi, colţare, etc.)

Materialele nu pot fi introduse în lucrare decât dacă s-a verificat în prealabil de către conducătorul tehnic că acestea au fost livrate cu certificat de calitate, care să conforme că sunt corespunzătoare cu normele respective.

Pe parcursul lucrării este necesar a se verifica dacă se respectă tehnologia de execuţie, utilizarea tipului şi compoziţiei mortarului precum şi aplicarea straturilor succesive, fără depăşiri de grosimi maxime. Se vor lua măsuri împotriva uscării prea rapide ( vânt, însorire), spălării de ploaie sau îngheţului.

Rezultatele încercărilor de control ale eprubetelor de mortar trebuie comunicate conducătorului tehnic al lucrării în termen de 48 ore de la încercare. În toate cazurile în care rezultatul încercării este sub 75% din marca prescrisă, se va anunţa beneficiarul lucrării pentru a stabili dacă tencuiala poate fi acceptată. Aceste cazuri se înscriu în registrul de procese verbale de lucrări ascunse şi se vor menţiona în prezentarea ce se predă comisiei de recepţie preliminară; această comisie va hotărî definitiv asupra acceptării tencuielii respective.

Verificarea pe faze de lucrări se face în cazul tencuielilor pe baza următoarelor verificări la fiecare tronson în parte :a) rezistenţa mortarului ;b) numărul de straturi ce se aplică şi grosimile respective ;c) aderenţa la suport între două straturi ;d) planeitatea suporturilor şi linearitatea muchiilor ;e) dimensiunea, calitatea şi poziţia elementelor decorative (solbancuri, brâie, cornişe).Aceste verificări se efectuează înaintea zugrăvelilor sau vopsitoriei, iar rezultatele se înscriu în registre de procese verbale de lucrări ascunse.Abaterile admisibile sunt în anexă.

Verificările care se efectuează la terminarea unei faze de lucrări , se fac cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100m².La recepţia preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu o frecvenţă de minimum 1/3 din frecvenţa precedentă.

39

CAPITOLUL 4B

ZUGRĂVELI, VOPSITORII, TAPETE

Domeniu de aplicarePrevederile din prezentul capitol se referă la lucrările de zugrăveli şi vopsitorii interioare şi exterioare ale clădirilor de locuinţe.De asemenea prezentul capitol se referă la lucrări de tapete.

Prevederi comuneZugrăvelile, vopsitoriile şi tapetele fiind destinate a rămâne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar a se încheia procese verbale de lucrări ascunse.

Verificarea calităţii suportului pe care se aplică zugrăvelile, vopsitoriile, tapetele, se face în cadrul verificării executării acestui suport (tencuieli, zidării, betoane, gleturi, elemente de tâmplărie, instalaţii). Este interzis a se începe executarea oricăror lucrări de zugrăveli, vopsitorii sau tapete, înainte ca suportul să fie verificat cu atenţie de către şeful punctului de lucru, privind îndeplinirea condiţiilor de calitate pentru stratul de suport.

Verificarea calităţii zugrăvelilor, tapetelor, se face numai după uscarea lor completă şi are ca scop principal depistarea defectelor care depăşesc abaterile admisibile, în vederea efectuării şi a eliminării posibilităţilor ca aceste defecte să se repete în continuare.

Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii, tapete, este necesar a se verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja ( învelitori, streşini ) sau a căror execuţie ulterioară ar putea provoca deteriorarea lor (conducte de instalaţii, tâmplărie) precum şi dacă au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri, console, suporţi pentru obiecte sanitare sau elemente de încălzire).

Conducătorul tehnic al lucrării trebuie să verifice toate materialele înainte de a fi introduse în lucrare. Materialele trebuiesc livrate cu certificat de calitate, care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective.

Pe parcursul executării lucrărilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuţie, prevăzută în prescripţiile tehnice, utilizarea reţetelor şi compoziţiei amestecurilor indicate, precum şi aplicarea straturilor succesive în ordinea şi la intervalele de timp prescrise.Se va urmări aplicarea măsurilor de protecţie împotriva uscării bruşte ( vânt, însorire )spălări prin ploaie sau îngheţ.

Verificările care se efectuează unei faze de lucrări, se fac cel puţin câte una la fiecare încăpere şi cel puţin una la fiecare 100m².La recepţia preliminară se efectuează direct de către comisie aceleaşi verificări, dar cu frecvenţă de minimum 1/5 din frecvenţa precedentă.

ZUGRĂVELI – VERIFICĂRI PE FAZE DE LUCRĂRIPrin examinarea vizuală se verifică :a )corespondenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare cu prevederile din proiect şi cu eventualele dispoziţii ulterioare ;b) aspectul suprafeţelor zugrăvite în culori de apă şi a celor din calcio – vechio ( culoare uniformă, fără pete, scurgeri, stropi, băşici şi cojiri, fire de păr, urme de pensulă sau bidinele). Urmele de bidinea sunt admise numai dacă nu se văd de la distanţa de 1m.

40

Nu se permit corecturi sau retuşuri locale. Pe suprafeţele stropite, stropii trebuie să fie uniform repartizaţi.c) uniformitatea desenului la zugrăveli interioare executate cu rola, burete sau pânză de sac.

Aderenţa zugrăvelilor interioare şi exterioare se constată prin frecare uşoară cu palma de perete. O zugrăveală, prin frecare nu trebuie să se ia cu palma.

Rectilinitatea liniaturii de separaţie se controlează vizual. Ea trebuie să fie cu lăţimea uniformă, fără îndoiri pe toată lungimea.

VOPSITORII

Înainte de începerea verificării calităţii vopsitoriilor se va controla mai întâi dacă la vopsitoriile în ulei sau la cele pe bază de polimeri s-a format o peliculă rezistentă. Constatarea se face prin ciocănire a vopselei cu degetul în mai multe puncte.

Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avându-se în vedere următoarele:a) Suprafaţa vopsită cu ulei, emailuri sau lacuri trebuie să prezinte acelaşi ton de culoare, aspect lucios sau mat, după cum se prevede în proiect sau în mostrele stabilite. Vopseaua de orice fel trebuie să fie aplicată până la „perfect curat” adică să nu prezinte straturi străvezii, pete, desprinderi, cute, băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, crăpături, fisuri, care pot genera desprinderea stratului: aglomerări de pigmenţi, neregularităţi cauzate de chituire sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă sau urme de vopsea insuficient frecată la preparare ;b) La vopsitoriile executate pe tâmplărie se va verifica vizual buna acoperire cu peliculă de vopsea a suprafeţelor de lemn sau metalice ( chituite şi şlefuite în prealabil ) ;De asemenea se va verifica ca accesoriile metalice ( şilduri, druchere, cremoane, olivare) să nu fie pătate cu vopsea ;c) Nu se admit pete de mortar sau zugrăveală pe suprafeţe vopsite ; d) Înainte de vopsire, suprafeţele de vopsit vor fi verificate dacă au fost pregătite corect prin curăţire, şlefuire chituire a rosturilor etc. ;e) Se va examina vizual pe toate feţele dacă ţevile, radiatoarele, convectoarele, etc. sunt vopsite în culori prescrise şi dacă vopseaua este uniformă, fără urme de pensulă, crăpături sau alte defecte ;Se va verifica înainte de vopsire dacă suprafeţele au fost corect pregătite prin curăţire de rugină, mortar, etc. Verificarea vopsitoriei feţelor nevăzute ale ţevilor radiatoarelor, se va face cu ajutorul unei oglinzi ;f) Separaţiile între zugrăveli şi vopsitorii, pe acelaşi perete, precum şi între zugrăveli şi tavane trebuie să fie curate, fără suprapuneri, ondulaţii, etc. ;

CAPITOLUL 5

LUCRĂRI DE PLACAJE

Capitolul de faţă se referă la lucrările de placaje din cărămidă executate la faţade şi la lucrări de placaje din faianţă ori alte materiale, executate la interiorul clădirilor (aplicate cu suporturi de mortare, paste sau adezive de orice tip).

Placajele fiind destinate să rămână vizibile, calitatea din punct de vedere al aspectului poate fi verificată oricând, chiar după terminarea întregului obiect şi în consecinţă nu este necesar să se încheie procese verbale de lucrări ascunse, numai pe faze de lucrări.

Lucrările de placaj vor începe după verificarea :- stratului suport pe care urmează a fi aplicate ;- existenţa tuturor elementelor constructive destinate a proteja placajul (planşee, învelitori, atice, cornişe, balcoane) ;

41

- existenţa lucrărilor a căror execuţie ulterioară ar putea deteriora placajul (tâmplărie, ghermele, praznuri, suporţi şi toate lucrările de instalaţii ) ;Lucrările enumerate mai sus vor fi recepţionate conform capitolelor respective, înainte de începerea montării placajelor.Toate materialele, semifabricatele şi prefabricatele care intră în componenţa lucrărilor de placare nu vor fi introduse în operă decât dacă în prealabil :- s-a verificat de către conducătorul tehnic al lucrării că materialele au fost livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare cu normele tehnice respective ;- au fost depozitate şi manipulate în condiţii care să evite orice degradare a lor ;- s-au efectuat la locul de punere în operă (dacă prescripţiile tehnice specifice sau proiectul le cer) încercări de calitate ;- mortarele provenite de la staţii centralizate, chiar situate în incinta şantierului, pot fi introduse în lucrare numai dacă transportul este însoţit de documente din care să rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice şi de compoziţie.

Lucrările de placare se verifică ca:- aspect şi stare generală ;- elemente geometrice ( grosimi, planeitate, verticalitate ) ;- aderenţa placajului de stratul suport ;- rosturi, etanşeitate, ţesătura plăcilor ;- corespondenţa cu proiectul ;- executarea muchiilor ieşinduri şi intrânduri .

Verificarea pe faza de lucrări se face în cazul placajelor interioare pentru fiecare încăpere în parte, iar în cazul celor exterioare pentru fiecare tronson de faţadă în parte şi se referă la următoarele obiective :a) rezistenţa mortarelor sau a pastelor de aplicare a plăcilor de placaj (determinată în cuburi de 7,07cm latura, turnate chiar la turnarea mortarelor sau pastelor respective) ;b) determinarea de straturi din structura placajelor şi grosimilor respective (determinată prin sondaje executate cel puţin unul la fiecare 100m²) ;c) aderenţa la suport a mortarului de poză şi între spatele plăcilor şi mortar ( sau pastă adezivă) ;d) planeitatea suporturilor şi liniaritatea muchiilor ( bucată cu bucată ) ;e) dimensiunile, calitatea şi poziţiile elementelor decorative care se plachează (solbancuri, brîie, cornişe, etc.).Abaterile admisibile pentru placaje sunt date în anexă.

La recepţia preliminară comisia de recepţie va efectua aceleaşi verificări.

INDICAŢII

PLACAJE EXTERIOARE

Prin examinarea vizuală se verifică :a) Corespondenţa elementelor profilate de placaj ale faţadei cu indicaţiile din proiect la elementele continue situate la acelaşi nivel (cornişe, brîie, etc.) liniile profilului trebuie să fie continue şi drepte, neadmiţându-se frânturi sau curburi ;b) Continuitate rosturilor dintre placaje în sensul că nu trebuie să existe frânturi sau curburi vizibile ;c) Rostuirea dintre plăcile de cărămidă cu mortar rezistent la intemperii ;d) Mărimea şi modul de umplere cu mortar a spaţiilor dintre marginile suprafeţelor placajelor şi sublancurile, tocuri de uşi, ancadramente, cornişe, etc.Aceste spaţii nu trebuie să depăşească 10mm şi să fie bine umplute cu mortar rezistent la intemperii şi colorant după indicaţiile din proiect.

La placajele executate din cărămidă de placaj sau plăci ceramice, planeitatea suprafeţei se verifică cu un dreptar de 2m lungime, aşezat în orice direcţie pe suprafaţă.Abaterile admisibile în ceea ce priveşte planeitatea suprafeţelor sunt indicate în tabelul din anexă.

42

PLACAJE INTERIOARE

Prin examinarea vizuală se verifică:a) Suprafeţele placate cu placi de faianţă (sau ceramică smălţuită) trebuie să se termine cu plăci cu muchiile rotunjite, iar spatele lor să coincidă cu nivelul finisajului alăturat.Nu se admite ca racordarea tencuielii cu placajul să se facă prin scafe de mortar de ciment sau pastă de ipsos şi nici ca nivelul suprafeţei placajului să se afle sub nivelul tencuielii.b) Racordarea placajului din placi de faianţă cu cada de baie.Etanşarea rostului de racordare respectiv trebuie să fie executată cât mai îngrijit, neadmiţându-se grosime neuniformă sau lipsa chitului. Pentru a verifica etanşeitatea racordării dintre placaj şi cada de baie, se va controla partea opusă a peretelui, observând dacă umezeala nu a trecut prin perete.c) Străpungerile efectuate în suprafaţa placată, pentru trecerea ţevilor de instalaţii, fixarea prizelor, întrerupătoarelor.Găurile făcute în plăci să fie mascate pe contur, prin acoperirea cu rozete metalice cromate, nichelate sau prevăzute cu garnituri – după cum este prevăzut în proiect.La găurile unde acoperirea cu rozetă nu este suficientă astfel încât conturul găurii se vede şi în jurul rozetei, se vor monta rozete cu diametrul corespunzător.De asemenea, găurile practicate în placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (spălător, oglindă) nu trebuie să fie vizibile sub aceste obiecte.

Planeitatea suprafeţei placate se verifică cu ajutorul unui dreptar 1,20 – 2,00m lungime. Sub acest dreptar aşezat pe orice direcţie nu se admite decât o singură denivelare de maxim 2mm.

Verticalitatea suprafeţei placate se verifică cu bolobocul şi cu un dreptar de 1,20m.Abaterea maximă admisibilă nu va depăşi 2mm. La suprafeţe orizontale (glafuri, marginea căzii trebuie să se asigure o pantă către interior de cca. 2%).Dacă se observă abateri la examinarea vizuală a rosturilor, acestea vor fi măsurate cu ajutorul unor calibre.

Verificarea racordării rectilinii a suprafeţelor plane cu plinte sau scafe, se face la început prin examinarea vizuală iar dacă se observă ondulări în plan vertical sau orizontal, acestea se măsoară cu ajutorul unui dreptar de 2m lungime.Nu se admite sub dreptar decât o singură undă având o săgeată mai mică de 2mm.

La linia de separare a placajului de tâmplărie de lemn după uscarea completă a acesteia, rosturile nu trebuie să fie mai mari de 1mm. Acolo unde tâmplăria este prevăzută cu pervazuri, placajul trebuie să pătrundă sub ele cel puţin 10mm. Pervazurile trebuie să fie fălţuite pe înălţimea placajului

ABATERI ADMISIBILE LA CALITATEA PLACAJELORPLACAJE EXTERIOARE – CĂRĂMIDĂ APARENTĂ

TIPUL DEVIERII ABATEREADevierea de la planeitate (distanţa dintre dreptar şi suprafaţa placajului) 2mmDevierea de la verticalitatea placajului nu se admiteDevierea rosturilor orizontale dintre cărămizile aparente 1mm la placăRosturi neumplute cu mortar în rosturi nu se admit

PLACAJE INTERIOARE PLĂCI FAIANŢĂ

TIPUL DEVIERII ABATEREA Devierea de la planeitate şi verticalitate a suprafeţei placajului (distanţa dintre dreptar şi suprafaţa placajului)

2mm

Devierea rostului din faianţe 1mm la placăŞtirbituri sau lipsă de glazură la muchiile suprafeţelor glazurate ale plăcilor max. una la o placă pe o

suprafaţă 1m²Porţiuni neumplute cu lapte de ciment alb în rosturi max. 2 pe 2 (cu o

suprafaţă de 2mm²)Locuri neumplute cu glazură pe suprafaţa placajului 1mm la placăFisuri pe suprafaţa placajului nu se admit

43

ABATERI ADMISE LA LUCRĂRI DE TENCUIELIDENUMIRE DEFECTULUI TENCUIALĂ

BRUTĂTENCUIALĂ DRISCUITĂ

TENCUIALĂ GLETUITĂ

TENCUIALĂ FAŢADĂ

Umpluturi, ciupituri, impuşcături, fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor la pervazuri, plinte, obiecte sanitare

Maxim una de la 4cm² la 1m²

Nu se admit Nu se admit Nu se admit

Zgrunţuri mari (pînă la max 3mm) băşici şi zgîrieturi adînci formate la driscuire la stratul de acoperire

Maxim două la 1m²

Nu se admit Nu se admit Nu se admit

Neregularităţi ale suprafeţe-lor (verificare cu dreptarul de 2m lungime)

Nu se verifică Max. 2 nereg. în orice direcţie avînd adîncimea sau înălţimea pînă la 2mm

Max. 2 nereg.în orice direcţie avînd adîncimea sau înălţimea pînă la 1mm

Max. 3 nereg. în orice direcţie avînd adîncimea sau înălţimea pînă la 3mm

Abateri de la verticală Max. admis pentru elementul suport

-la tenc. int.max 1mm/1m)şi max 1mm) la toată înălţimea comer.-la tenc. ext max 2mm/1m şi max 20mm la toată inălţ. clădirii.

Pînă la 1mm/1m şi max. 2mm pe toată înălţimea încăperii

Maximum 2mm/1m şi max. 20mm pe toată înălţimea clădirii

Abateri faţă de orizontală a tencuielilor, tavanelor

Nu se verifică Max. 1mm/1m şi max. 3mm de la o latură la alta

Pînă la 1mm/1m şi max. 3mm de la o latură la alta

Nu se verifică

Abateri faţă de orizontală sau verticala unor elem, ca:intrînduri,ieşinduri,glafuri,pilaştri,muchii, brîie, cornişe, solbancuri, ancadramente.

Max. cele admise pentru elementul suport

Pînă la 1mm/1m şi max. 8mm/element

Pînă la 1mm/1m şi max. 2mm pe toată înălţimea sau lugimea

Pînă la 2mm/1m şi max. 5mm pe înălţimea unui etaj

CAPITOLUL 6 Z I D Ă R I I

MaterialeCărămizile pline şi blocurile ceramice cu goluri verticale sau orizontale, trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute:- STAS 457-80 “Cărămizi pline presate pe cale umedă” ;- STAS 5185-80 “Cărămizi si blocuri cu goluri verticale” ;- STAS 8560-80 “Cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale” ;în care sunt arătate condiţiile de recepţie, transport şi depozitare a acestor materiale.

Mortarele folosite la executarea zidăriei trebuie să îndeplinească condiţii tehnice prevăzute în STAS 1030-70 “Mortare obişnuite pentru zidării şi tencuieli. Clasificare şi condiţii tehnice” şi din “Instrucţiuni tehnice pentru stabilirea compoziţiei şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuielilor” indicativ C17-78.

Betoane şi armături din oţel beton din stâlpişori şi zidărie complexă trebuie să îndeplinească condiţii tehnice prevăzute în STAS 10102-75/”Construcţii de beton şi beton precomprimat. Principii şi metode de calcul şi alcătuire a elementelor”.

Alcătuirea zidăriilor

La alcătuirea zidăriilor se vor respecta prevederile din STAS 10109/0-1 82 şi cele din normativul P2-75.

44

Zidărie simplăLa ziduri cu grosimea de ½ de cărămidă şi de o cărămidă se admite folosirea cărămizilor sparte (jumătăţi sau mai mari) în proporţie de cel mult 15%.

Rosturile verticale vor fi ţinute astfel ca suprapunerea cărămizilor din 2 rânduri succesive pe înălţime, atât în câmp cât şi la intersecţii, ramificaţii şi colţuri să se facă pe minimum ¼ cărămidă în lungul zidului şi ½ cărămidă pe grosimea acestuia.Trasarea se va face obligatoriu la fiecare rând.

Grosimea rosturilor orizontale va fi de 12mm cu excepţia rosturilor armate, iar a celor verticale va fi de 10mm.Abaterile admise la grosimea rosturilor sunt arătate în STAS 10109/0-82 şi prezentate în anexa acestui caiet de sarcini.

Zidărie armatăLa zidăria armată, marca mortarului de zidărie va fi de minimum 50 la construcţii cu umiditate relativă a aerului normală ( sub 60%) şi minimum 300 la cele cu umiditate permanentă peste 60%.

Planşeele de armătură se prevăd în rosturi orizontale la intervale de maximum 5 rânduri de cărămidă pe înălţime.

Grosimea rosturilor armate va fi egală cu suma grosimilor a două bare plus 4mm. Grosimea stratului de mortar de acoperire a armăturilor în dreptul rosturilor va fi de minimum 2cm.

Zidărie complexăDimensiunea minimă a stâlpişorilor va fi de 25cm iar armarea minimă 10mm, cu etrieri 6 la 20. Stâlpişorii se ancorează în zidărie cu mustăţi din oţel beton conform normativ P2-1975.

Zidărie mixtăPentru realizarea legăturii între peretele exterior de beton şi cel interior al zidăriei de cărămidă, la fiecare al patrulea rând se aşează câte o cărămidă transversal, la intervale de maximum 1m în lungul zidului. Execuţia zidăriei mixte se va face pe tronsoane alternându-se turnarea betonului şi executarea zidăriei.

INDICAŢII TEHNOLOGICE PRIVIND EXECUŢIA

Dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor, precum şi marca mortarului de zidărie vor fi obligatoriu cele prevăzute în proiect. Compoziţia mortarului va fi cea arătată în STAS 1030-70 şi în instrucţiunile tehnice C17-1978.

Consistenţa mortarului determină cu, conul de etalon pentru zidărie din cărămizi pline va fi de 8-13 cm iar pentru zidărie din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de 7-8 cm.

Cărămizile, înainte de punerea lor în lucrare, se vor uda bine cu apă. Pe timp de arşiţă, udarea trebuie făcută mai abundent.

Rosturile orizontale şi transversale vor fi bine umplute cu mortar pe toată grosimea zidului, lăsându-se neumplute numai pe o adâncime de 1-1,5 cm de la faţa exterioară a zidului.Rosturile orizontale de la zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale vor fi umplute complet cu mortar. Pentru realizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe porţiuni marginale cu goluri înguste.

45

Orizontalitatea rândurilor de cărămizi sau blocuri se obţine utilizând rigle de lemn sau metal, gradate la intervale egale cu înălţimea rândurilor de zidărie.Riglele se fixează la colţurile zidăriei.Verificarea orizontalităţii se face cu o sfoară de trasat întinsă între extremităţile zidăriei

Întreruperea execuţiei zidăriei se face în trepte, fiind interzisă întreruperea cu stepi.

Legăturile între ziduri, în colţuri, intersecţii şi ramificaţii se face alternativ în funcţie de tipul de cărămidă şi blocuri ceramice utilizate şi anume:Primul rând de cărămizi se face continuu la unul din ziduri şi se întrerupe la cel de-al doilea în dreptul intersecţiei. Rândul al doilea de la cel de-al doilea zid se face continuu, întrerupând pe cel de la primul rând ş.a.m.d.Tăierea cărămizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legăturilor la colţuri, intersecţii şi ramificaţii, se va face cu ciocanul de zidărie bine ascuţit sau cu o unealtă cu disc abraziv.La zidăria din blocuri cu goluri orizontale se folosesc jumătăţi de blocuri care se livrează odată cu cele întregi. Se interzice tăierea blocurilor cu ciocanul.

Ultimul rând al zidăriei peste care urmează a se monta elemente prefabricate, se va executa cu cărămizi aşezate în lung.

La executarea zidăriei armate se va acorda o atenţie deosebită poziţionării corecte a planşeelor de armătură şi realizării grosimii necesare mortarului de acoperire a armăturii în rosturile orizontale.

La execuţia zidăriei complexe, în golurile realizate prin întreruperea zidăriei cu strepi, la intervale de 1-4 rânduri, pe înălţime, se montează armătura stâlpişorilor şi se ancorează cu mustăţile nivelului inferior.Pe măsura executării zidăriei în rosturile orizontale ale acesteia se aşează bare orizontale de legătură cu stâlpişori, înglobându-se în mortar marca 50.Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute pe adâncimea de cca 2cm pentru realizarea unei legături cât mai bune cu stâlpişorii. Turnarea betonului se face în straturi cu înălţimea de cca 1m după udarea prealabilă a zidăriei şi cofrajului. Îndesarea betonului se face cu vergele. Se interzice folosirea în acest scop a vibratoarelor sau baterea cofrajului cu ciocanul.

La zidurile cu grosimea de cel puţin o cărămidă, la fiecare gol de uşă se vor înzidi câte 3 ghermele de o parte şi de alta a golului şi câte 2 ghermele la fiecare gol de fereastră.Ghermele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum.La zidurile cu blocuri cu goluri orizontale, atunci când tocul sau căptuşeala nu acoperă toată grosimea zidului, golurile orizontale ale blocului se umplu cu bucăţi de cărămizi care se fixează cu mortar.Rosturile zidăriei coşurilor se vor ţesăla fiecare rând folosindu-se mortar de marca minim 10. Se vor monta numai olane si tuburi fără defecte.Execuţia va fi îngrijită astfel ca suprafaţa interioară a coşului să fie netedă.Coşurile, pe porţiunea din podul clădirilor, se vor tencui şi se vor da apoi cu var.Deasupra învelitorii, zidăria se va executa cu rosturi pline. La executarea coşurilor se va ţine seama şi de prevederile STAS 6793-76/ ”Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice, coşuri, canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. Prescripţii generale”.

Zidăria aparentă se va executa cu cărămizile calitatea A. Rosturile vor fi drepte, paralele şi de grosime egală. În acest scop se va utiliza o riglă de oţel de grosimea rostului, care se aşează pe marginea rândului de zidărie inferior celui care se execută.Rostuirea se face cu mortarul prevăzut în deviz, care se va fugui cu fierul de rostuit.Mortarul scurs pe faţada şi peretele lăsate de acesta, se vor îndepărta cu acizi diluaţi şi se vor spăla bine cu apă.

46

Montarea obiectelor sanitare pe zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale se va face cu dibluri de lemn, care se fixează în golurile existente cu ajutorul unei freze sau cu o daltă subţire cu lama de 5mm, bine ascuţită.

Condiţiile de calitate şi verificarea calităţii lucrărilor de construcţii montaj indicativ C56-75. În anexă se dau abaterile limită faţă de dimensiunile stabilite prin prescripţiile legale, în vigoare.Verificarea calităţii zidăriilor se face pe tot timpul execuţiei lucrărilor conform prevederilor cap. 4 din instrucţiuni tehnice C56-1975, de către şeful de echipă şi maistru, iar la lucrări ascunse , de către şeful de echipă şi reprezentantul beneficiarului.Pentru elementele de beton armat care intră în compunerea zidăriilor se aplică prevederile cap. 3 din instrucţiuni tehnice C56-1975.Rezultatele tuturor verificărilor care se referă la zidării portante ce urmează a se tencui sau care au rol de izolare termică sau fonică, se înscriu în procesele verbale ale lucrării ascunse. La închiderea fazei de roşu, se fac verificări scriptice şi directe, prin sondaj, pe baza cărora comisia de recepţie încheie un proces verbal în care se consemnează verificările efectuate, rezultatele obţinute şi concluzii cu privire la posibilitatea continuării lucrărilor.La recepţia preliminară a obiectului, comisia de recepţie procedează la verificarea scriptică şi la verificări directe prin sondaj, privind dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidurilor şi dimensiunile golurilor.

La executarea lucrărilor pe timp friguros se vor lua măsuri prevăzute în “Normativ pentru executarea lucrărilor de construcţii pe timp friguros”.

MASURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI P.S.I.

La executarea lucrărilor de zidărie se vor respecta prevederile din “Normele republicane de protecţia muncii” aprobate de M.M. şi M.S. cu ordinele nr.34/1975 şi 60/1975 – “Normele de protecţia muncii (construcţii – montaj)” aprobate de M.C.Ind. cu ordin nr. 7N/1970, şi instrucţiunile P 118/83 privind protecţia construcţiilor la acţiunea focului.

VERIFICĂRI CE TREBUIE EFECTUATE PE TOT PARCUSUL EXECUTĂRII LUCRĂRILORVERIFICĂRI GENERALE

Toate materialele, semifabricate şi prefabricatele care se folosesc la executarea zidăriilor se vor pune în operă numai după ce conducătorul tehnic al lucrării a verificat că ele corespund cu prevederile proiectului şi prescripţiilor tehnice.Verificările se fac pe baza documentelor care atestă calitatea materialelor ce le însoţesc la livrare (certificate de calitate, fişe de transport, etc.) prin examinarea vizuală şi măsurători.

La cărămizi şi blocuri ceramice de zidărie se vor verifica dimensiunile, marca, clasa de calitate.

Verificarea mortarului şi a betonului provenit de la staţii sau centrale de beton, se face pe baza fişei de transport în care se precizează marca, consistenţa, conţinutul de agregate mari, temperatura, precum şi prin încercări pentru controlul realizării mărcii.

Verificarea armăturilor se face sub raportul diametrelor, sortimentului şi alcătuirii plaselor sudate.

Verificarea calităţii materialelor în momentul punerii în operă va consta în următoarele: - se va examina starea suprafeţelor cărămizilor şi blocurilor, interzicându-se folosirea celor acoperite cu praf, alte impurităţi sau gheaţă ;- se va verifica în special pe timp călduros, dacă se udă cărămizile înainte de punerea în operă ;- pe măsura executării lucrărilor, se va verifica dacă procentul de fracţiuni de cărămizi nu depăşesc 15% ;

47

- prin măsurători cu conul etalon se va verifica la fiecare punct d lucru şi la fiecare şarjă de mortar cât mai frecvent, dacă consistenţa mortarului de zidărie se înscrie în limitele normativelor C 126-75, C 14-75 şi C 69-70 şi anume :

- 8-13 cm la zidăria din cărămizi pline ;- 7- 8 cm la zidăria din cărămizi şi blocuri cu găuri verticale şi goluri orizontale.

Verificarea calităţii execuţiei zidăriilor simple constă in următoarele:Prin măsurători la fiecare zid se va verifica dacă rosturile verticale sunt ţesute la fiecare rând, astfel ca suprapunerea cărămizilor sau blocurilor din două rânduri succesive pe înălţime să se facă pe minimum ¼ cărămidă în lungul zidului şi ½ cărămidă pe grosime.

Se vor verifica rosturile orizontale şi verticale ale zidăriei prin măsurarea a 10-20 de rosturi la fiecare zid; media aritmetică a măsurătorilor făcute cu precizia de 1mm, trebuie să se înscrie în limitele abaterilor din anexă.

Vizual se va verifica la toate zidurile dacă rosturile verticale şi orizontale sunt umplute complet cu mortar cu excepţia 1-1,5cm de la feţele văzute ale zidăriei ;nu se admit rosturi neumplute.

Orizontalitatea rândurilor de zidărie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel şi dreptarul la toate zidurile.Modul de realizare al legăturilor zidăriilor se va verifica la toate colţurile, ramificaţiile şi intersecţiile, asigurându-se executarea lor conform cu prevederile din normativ C126/75.

Grosimea zidurilor se va verifica la fiecare zid în parte.

Verificarea grosimii zidăriei se face prin măsurători cu precizie de 1mm a distanţei pe orizontală dintre două dreptare aplicate pe ambele feţe ale zidului. Măsurarea grosimii se face la trei înălţimi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetică a rezultatelor se compară cu grosimea prevăzută în proiect.

Verticalitatea zidăriei (suprafeţelor şi muchiilor) se verifică cu ajutorul firului cu plumb şi dreptarului cu lungimea de cca 2,6m. Verificarea se face în câte trei puncte pe înălţime la fiecare zid.

Planeitatea suprafeţelor şi rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafaţa zidului a unui dreptar cu lungimea de cca 2,5m şi prin măsurarea cu precizia de 1mm a distanţei dintre riglă şi suprafaţa sau muchia respectivă.Verificarea se face la toate zidurile.

Lungimile şi înălţimile tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor şi ale plinurilor dintre goluri se verifică prin măsurarea directă cu ruleta sau cu metrul.Media a trei măsurători se compară cu dimensiunile din proiect.La zidăria armată, complexă şi mixtă, pe lângă cele arătate, la zidăria simplă se verifică în plus următoarele criterii arătate mai jos.

La zidăria armatăDacă armarea cu bare sau plase sudate se face conform datelor prevăzute în proiect.

Dacă grosimea rosturilor orizontale este cel puţin egală cu suma grosimilor a două bare plus 4mm iar stratul de mortar de acoperire a armăturii în dreptul rosturilor este din ciment şi are cel puţin 2cm grosime.

La zidăria complexă – conform normativului C127-1975 se vor verifica la fiecare stâlpişori de beton armat următoarele:- trasarea poziţiilor stâlpişorilor ;- sortimentul şi diametrele armăturilor ;

48

- dimensiunile şi intervalele dintre ştrepii zidăriei (atunci când acestea sunt prevăzuţi în proiect);- poziţionarea corectă pe înălţimea zidăriei a armăturilor din rosturile orizontale, prin care se realizează legătura stâlpişorilor cu zidăria;- cofrarea şi betonarea stâlpişorilor.

La zidăria mixtă, de asemenea, conform normativului C126-1975 se va acorda o mare atenţie realizării legăturilor dintre zidul de cărămidă şi cel de beton, astfel se verifică dacă la fiecare al patrulea rând se aşează câte o cărămidă transversal la interval de maximum 1m. În lungul zidului, cu alternarea cărămizilor pe înălţimea acestuia.De asemenea, se va controla dacă la cel mult 1m pe înălţime se execută un rând continuu de legături cu cărămizi aşezate transversal.

Pentru elementele de beton armat care intră în compunerea zidăriilor se fac verificărilor prevăzute în normativul C140/79.Rezultatul tuturor verificărilor prevăzute în acest caiet şi care se referă la zidării portante, ce urmează a se tencui, se înscriu în procese verbale de lucrări ascunse.

CAPITOLUL 7 I Z O L A Ţ I I

Domeniu de aplicarePrevederile acestui capitol se aplică la toate lucrările de izolaţii termice şi hidrofuge la construcţii.

Prevederi comuneToate materialele şi semifabricatele care întră în componenţa unei izolaţii, nu pot fi introduse în lucrare decât dacă în prealabil :- s-a verificat de conducătorul tehnic al lucrării că au fost livrate cu certificat de calitate care să confirme că sunt corespunzătoare normelor respective şi prevederilor proiectului – înlocuiri de materiale nu sunt permise decât cu acordul scris al beneficiarului şi proiectantului;- s-a organizat depozitarea şi manipularea în condiţii care să asigure păstrarea calităţii şi integrităţii materialelor;- s-au efectuat înainte de punerea în operă determinările prevăzute în prescripţiile tehnice respective;- s-au efectuat încercări ale umidităţii şi măsurători ale dimensiunilor şi formelor materialelor (de ex. a celor în plăci) pentru care instrucţiunile de folosire pun condiţia de legătură cu aceasta.

Verificarea caracteristicilor şi calităţii suportului pe care se aplică izolaţii se face în cadrul verificării executării acelui suport (de ex. planşee suporţi etc.)

În cazul în care prescripţia tehnică pentru executarea izolării prevede condiţii speciale de planeitate, forme de racordări , umiditate etc. precum şi montarea în prealabil a unor piese, dispozitive etc., aceste condiţii vor face obiectul unei verificări suplimentare, înainte de începerea lucrărirlor de izolaţii.

Toate verificările ce se efectuează la lucrări sau părţi de lucrări de izolaţie, care ulterior se acoperă (de ex. straturile succesive ale izolaţiei propriu-zise, racordările, piesele înglobate etc.). Se scriu procese verbale de lucrări ascunse, conform instrucţiunilor respective.

Izolaţii termicePe parcursul executării lucrărilor în afară de rezolvarea problemelor de la pct.2.1. – 2.4. de mai sus se mai verifică dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii :a) termoizolaţiile care se realizează din plăci sau blocuri să fie executate din elemente întregi sau tăiate în forme regulate cu instrumente adecvate;b) densitatea aparentă a materialelor de bază să corespundă prevederilor proiectului, în limitele abaterilor admisibile din anexă ;c) deschiderea rosturilor să fie de maximum 2mm ;

49

d) barierele contra vaporilor să fie continue ;Toate aceste verificări se scriu în procese verbale de lucrări ascunse.

La “verificarea pe fază de lucrări” comisia examinează frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare pe parcurs, comparându-le cu proiectul şi prescripţiile tehnice respective.În plus comisia este obligată să verifice prin sondaj corectitudinea înregistrărilor făcute pe parcurs, numărul sondajelor se stabileşte de comisie dar va fi cel puţin 1/10 din cele prescrise pentru faze premergătoare sau de execuţia lucrărilor.

La recepţia preliminară se procedează ca şi în cazul verificării pe faze, însă numărul sondajelor poate fi dedus până la 1/20 din cele iniţiale.

HIDROIZOLAŢII

Verificările ce trebuie efectuate pe parcursul lucrărilor, în afară de cele prevăzute de la pct. 2.1. – 2.4. de mai sus sunt :a) asperităţile suportului, pentru care se admit abateri de maxime ± 2mm, precum şi denivelări de planeitate (abaterea admisibilă ± 5mm la un dreptar de 2m aşezat în orice direcţie) ;b) existenţa rosturilor de dilatare de 2-3 cm lăţime pe conturul şi în câmpul (la 4-5 m distanţă pe ambele direcţii) şapelor de peste termoizolaţiile noi ;c) respectarea reţelelor şi procedeelor de preparare a materialelor pe şantier (masticuri, soluţii etc.) conform normativului C112-1975 ;d) capacitatea de lipire a hidroizolaţiilor pe stratul suport amorsat (pentru fiecare 100m² se fac 5 probe de desprindere a câte unei fâşii de carton bitumat de 5x20cm) ;e) lipirea corectă a foilor - nu se admit dezlipiri şi băşici, când acestea apar, repararea lor este obligatorie;f) lăţimea de pe trecere a foilor (7-10 cm longitudinal şi minimum 10 cm frontal), se admit 10% cu petrecerile de minim 5cm longitudinal şi minim 7cm frontal ; în cazul în care aceste valori nu sunt respectate, stratul respectiv trebuie refăcut ;g) respectarea direcţiei de montare a foilor ( până la 20% pantă se pot monta oricum, peste 20% numai paralel cu panta ) ;h) realizarea comunicării cu atmosfera a straturilor de difuzie.

La verificarea pe faze de lucrări comisia examinează frecvenţa şi conţinutul actelor de verificare încheiate pe parcurs, comparându-le cu proiectul, prescripţiile tehnice respective şi abateri admisibile.În mod special comisia va efectua şi probe globale directe după cum urmează:a) verificarea etanşeităţii hidroizolaţiilor prin inundarea cu apă timp de 72 de ore a acoperişurilor cu panta până la 7% inclusiv.Nivelul apei va depăşi cu minim 2cm punctul cel mai ridicat ;b) rezultatele verificărilor menţionate la acest capitol se înregistrează conform instrucţiunilor pentru verificarea lucrărilor ascunse ;c) la protecţia hidroizolaţiilor acoperişurile necirculabile cu nisip (cu granulaţie 1-3mm) sau cu pietriş (granulaţie 3-7mm sau 7-15mm) fixat pe hidroizolaţie, se verifică vizual uniformitatea acoperirii. La protecţia cu pietriş ( granulaţie 7-15 sau 15-30mm) aşternut în strat de 4 cm grosime, se verifică grosimea stratului, uniformitatea distribuirii, granulaţia şi lipsa de impurităţi.La acoperişurile circulabile se verifică dacă plăcile şi dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimea minima de 2cm dacă rosturile între plăci sunt intercalate, dacă sunt corect executate rosturile de dilataţie şi dacă sunt umplute cu mastic bituminos.d) verificarea pantelor conform proiectului, amplasarea corectă a gurilor de scurgere. Se mai verifică dacă sunt corespunzătoare conform proiectului racordarea hidroizolaţiilor la reborduri şi atice, la străpungeri, la rosturi de dilataţie şi la gurile de scurgere care trebuie să fie prevăzute cu grătare ( parafrunzare ) şi să nu fie înfundate.e) tinichigeria aferentă hidroizolaţiei acoperişurilor ( şanţuri, copertine, glafuri, etc.) se verifică dacă este executată conform proiectului, bine încheiată, racordată cu hidroizolaţia şi fixată de construcţie.

50

LISTA ABATERILOR ADMISIBILE LA PLĂCILE TERMOIZOLATOAREPlacile termoizolatoare din beton celular autoclavizat (STAS 8036/72)Denumirea Abateri limită (mm)

Calitatea A Calitatea ILungimea 490 cm. ± 5 ± 8Lăţimea 240 cm. ± 3 ± 5Grosimea 65,80,100,125cm. ± 3 ± 4

Condiţii de aspectDefecte Calitatea A Calitatea I

Dimensiuni defecte

Număr de defecte

Dimensiuni defecte

Număr de defecte

Abateri de la rectiliniaritatea muchiilor sau planeitatea faţă de maximum

3 1 5 2

Adâncimi de suprafaţă maximum

Diametru 50Adâncime 10 1

Diametru 100Adâncime 20 2

Ştirbituri la muchii maximum

10 x 10 1 15 x 20 2

Ştirbituri la maximum

Nu se admit 20 x 20 x 50

Goluri, crăpături şi pete de ulei

Nu se admit Nu se admit

Abateri de la unghi de 30° maximum

2° 3°

LISTA ABATERILOR ADMISIBILE LA MAT. HIDROIZOLANTE – FOI BITUMATEAbateri admisibile Carton bitumat

STAS 138/69Pânză bitumată STAS 7916/75

Împâslitură bitumată STAS 1046/67

Ţesătură bitumată STAS 10126/75

1. Lungimea benzilor

± 1% ± 1% ± 1% ± 1%

2. Lăţimea benzilor

± 2% Minim 90cmMaxim 115cm

± 1% ± 2%

3. Suluri din 2 benzi de numai 3mm –cea mai mică max.

4% 5% 3% 5%

4. Reperi max. 2% din suluri cu max. 2 rupturi de lungime max. 3cm fiecare

3 la 1 sul (cu 2 la 1 sul) cu lungimea max. 5cm,adîncimea de 2,5cm max.(lungimea max. 3cm fiecare)

5. Depăşiri sau lpsuri la margini

± 6 cm

6. Greutate inserţiei

50 ± 1

7. Capetele sulurilor maxim

5%

8. Cute şi ondule 3 la un sul

51

maxim (max. 0,75m lungime şi 3cm lăţime)

9. suluri cu cute şi ondule max.

5%

10. La foi perforate; min 70Ф găuri mm distanţă max 100 între axa găurilor

18 ±280 ±2

11. Granulaţia materialului de presărare faţă de limitele max şi min.

10%10% condiţionat pentru mărimea maximă admisă

ÎNVELITORI

Prevederile din prezentul capitol se referă la verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de învelitori realizate din panouri de tabla zincata.Plăcile se fixează pe o scândură din lemn, prinsă pe căpriori.Pozarea plăcilor nu necesită o calificare deosebită sau echipament special; acesta fiind un material foarte accesibil din acest punct de vedere.Pentru realizarea stratului suport al învelitorii, este indicată folosirea scândurilor.Scândura trebuie să fie bine susţinută, corect îmbinată şi pozată fără denivelări, grosimea să nu trebuiască să fie sub 15 mm.Controlul execuţiei învelitorii constă în :

Verificarea suportului învelitorii ; Verificarea materialelor care urmează a fi puse în operă se efectuează de conductorul

tehnic al lucrării şi se referă la:- existenţa şi cuantumul cuantificator de calitate, la primirea materialelor pe şantier ;- efectuarea încercărilor de calitate (dacă lipseşte certificatul):- punerea în operă.

Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor conform prevederilor proiectului se va face de către conductorul tehnic al lucrărilor, în tot timpul execuţiei: Verificarea pe faze a calităţii pentru fiecare tronson în parte încheindu-se procese verbale de verificare pe faze de lucrări;

Verificarea la recepţia preliminară a întregului obiect se face de către comisia de recepţie prin examinarea existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate a materialelor şi proceselor verbale de verificare pe faze de lucrări; Suportul învelitorii se verifică prin examinarea proceselor-verbale încheiate la terminarea fazei de lucrări şi prin măsurarea elementelor geometrice – planeitate, distanţă.

JGHEABURI ŞI BURLANESe vor verifica:

- pantele jgheaburilor să fie conform indicaţiilor din proiect ;- montarea jgheaburilor să fie executată cu minim 1 cm maxim 5 cm sub picătura

streaşinei ;- amplasamentul, tipul să corespundă prevederilor înscrise;- marginea exterioară a jgheabului să fie aşezată cu 2 cm mai jos decât marginea

interioară ;- abateri admisibile de la verticalitatea burlanelor 1 cm/ml, fără a depăşi 5 cm totul;- fixarea burlanelor cu brăţări ;- tronsoanele de burlane să intre etanş unul în celălalt ;- toate îmbinările între elementele de tablă la jgheaburi şi burlane să fie cositorite.

52

CAIET DE SARCINIR E Z I S T E N Ţ Ă

CAP. A LUCRĂRI DE TERASAMENTE

Se vor executa conform “ Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor de construcţii civile şi industriale “ , indicativ C169/1988 ,

care constau în :a) lucrări pregătitoare – constau în dezafectarea amplasamentului de clădiri vechi, precum şi

amenajarea terenului şi a platformei de lucru ; b) evacuarea stratului vegetal, pământul rezultat fiind depozitat în afara perimetrului construit ; c) trasarea pe teren a construcţiei conform proiectului, după ce în prealabil terenul a fost curăţat şi nivelat .

La executarea săpăturilor pentru fundaţii trebuie să se aibă în vedere următoarele:1) menţinerea echilibrului natural al terenului în jurul gropii de fundaţie, sau în jurul

fundaţiilor existente pe o distanţă suficientă, astfel încât să nu perturbe echilibrul hidrogeologic din zonă ;

2) dacă executarea lucrărilor de săpătură , terasamente se va efectua pe timp friguros, se va respecta “ Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii”- indicativ C16/1984 ;

3) săpătura se va executa cu sprijiniri , funcţie de adâncimea săpăturii şi natura terenului de fundare ;

4) recepţia lucrărilor de terasamente – conform prevederilor “ Instrucţiuni pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente “ şi a “ Normativului nr.56/1985 “ ;

5) măsuri de tehnica securităţii muncii la lucrările de săpătură cu respectarea ”Normativelor republicane de protecţia muncii “ aprobate de Ministerul Muncii cu nr.34/1975 şi nr.60/1975, Normativele republicane de protecţia muncii în activitatea de construcţii – montaj, aprobate de MLPAT cu Ordinul nr.9/N/15.03.1993 şi a normelor de proiectare M.C. Ind. cu nr.1233/D/1980.

CAP. B LUCRĂRI DE FUNDAŢII

Se vor executa conform “ Normativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii la construcţii “ – P10/1986.

Fundaţiile se vor executa sub formă de bloc şi cuzinet ( fundaţii continue ) şi fundaţii izolate.

53

Măsurile de tehnica securităţii în procesul de execuţie a lucrărilor de fundaţie, trebuie să respecte prevederile în vigoare : Norme republicane pentru protecţia muncii în activităţile de construcţii – montaj , aplicate de

M.C.Ind. cu Ordinul nr. 9/N/15.03.1993 ; Norme republicane de protecţia muncii , aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu

Ordinul nr.34/1975 şi cu Ordinul nr.60/1979 ; Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi executarea construcţiilor şi

instalaţiilor ; Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor, privind protecţia la acţiunea focului ,

indicativ PIII/1983.

CAP. C LUCRĂRI DE HIDROIZOLAŢIE

Lucrările de hidroizolaţie la elevaţiile exterioare clădirii , se execută conform

“ Normativ pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor bituminoase la lucrările de construcţii “, indicativ C112/1986.De-a lungul marginilor gropilor pentru fundaţii şi şanţuri se va lăsa o fâşie liberă pe o lăţime de minim 0,50 m.La exteriorul construcţiei propuse, pe înălţimea elevaţiei se va realiza un strat de hidroizolaţie contra umidităţii terenului şi a apelor fără presiune, format din : un carton bitumat tip CA 400 şi o pânză bitumată tip A45 lipite cu 3 straturi de mastic de bitum.Verificarea calităţii lucrărilor de hidroizolaţii şi întreţinerea hidroizolaţiilor (măsuri de întreţinere a hidroizolaţiilor ) se vor efectua conform Normativului pentru proiectarea şi executarea hidroizolaţiilor din materiale bituminoase la lucrările de construcţii--indicativ C112/1986.

CAP. D LUCRĂRI DIN BETON ŞI BETON ARMAT

Extras din “ Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat “ - indicativ NE 012-1999.

Respectarea prezentului normativ este obligatorie pentru unităţile care proiectează sau execută lucrări de construcţii din beton şi beton armat, precum şi pentru beneficiarii acestora.La executarea stâlpilor prefabricaţi din beton armat, precum şi la executarea fundaţiilor continue se vor respecta reglementările cuprinse în acest normativ şi în mod special cele referitoare la :

1. Cofraje şi susţinerile lor

Cofrajele şi susţinerile lor trebuie să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiţii :

Să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi a gradului de finisare, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile ;

Să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie ; Să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită fără a degrada elementele din beton cofrate ; Cofrajele se pot confecţiona din : lemn sau produse pe bază de lemn, metal sau produse pe bază de

polimeri .Pentru a reduce aderenţa între beton şi cofraje, acestea se ung cu agenţi de decofrare pe feţele care vin în contact cu betonul. Agenţii de decofrare să nu păteze betonul, să nu corodeze betonul şi să-şi păstreze proprietăţile neschimbate în condiţiile climatice de execuţie a lucrărilor.

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii : - Trasarea poziţiei cofrajelor ;

- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor ; - verificarea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.

2. Armarea betonului

54

Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1-1980 pentru PC 52

/oţel beton cu profil periodic ) şi OB 37 ( oţel beton rotund, neted ).

Pentru fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat, operaţia de control a calităţii va consta în : - Constatarea existenţei certificatului de calitate sau de garanţie ; - Examinarea aspectului ; - Verificarea prin îndoire la rece .

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea armăturii se va face în strictă conformitate cu prevederile proiectului .

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte. În acest scop se vor îndepărta eventualele impurităţi de pe suprafaţa lor.

Fasonarea ciocurilor se execută cu o mişcare lentă, fără şocuri. Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10C.

Montarea armăturilor Aceasta poate să înceapă, numai după recepţionarea calitativă a cofrajelor. Armăturile vor fi montare în poziţia prevăzută în proiect, luându-se măsuri care să asigure menţinerea acesteia în timpul turnării betonului ( distanţieri, agrafe, etc ) .Se va prevedea cel puţin un distanţier la fiecare metru liniar de stâlp. Praznurile şi piesele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudură, sau legături de sârmă de armătura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel încât să se asigure menţinerea poziţiei lor în timpul turnării betonului.

3.Executarea lucrărilor de betonare

Aceasta poate începe numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii :

- au fost recepţionare calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături ( după caz ) ;

- sunt stabilite după caz şi pregătite măsurile care vor adoptate pentru continuarea betonării în cazul intervenţiei unor situaţii accidentale ; - nu se întrevede posibilitatea intervenţiei unor condiţii climatice nefavorabile ( ploi abundente, furtună, ger, etc ) ; - în cazul fundaţiilor sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din precipitaţii astfel încât acestea să nu se acumuleze în zonele care urmează ase betona .

Reguli generale de betonare Prepararea betoanelor pentru elementele prefabricate se face numai în staţiile de betoane. Betonul trebuie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare se admite un interval de maximum 30 de minute care nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului ; în lipsa unor determinări de laborator , această durată se va considera de 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu adaosuri şi respectiv 1h şi 30’ în cazul cimenturilor fără adaos.

Compactarea betonului

- compactarea mecanică a betonului se va face prin vibrare ;

- se admite compactarea manuală ( cu maiul, vergele , şipci, în paralel cu ciocănirea cofrajelor ) în următoarele cazuri : introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza secţiunii sau a desimii armăturilor şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă.

a) vibrarea internă este principalul procedeu de compactare a betoanelor alegerea tipului de vibrator ( mărimea capului vibrator, forţa perturbatoare şi frecvenţa

corespunzătoare a acestuia ) se face funcţie de dimensiunile elementelor şi de posibilităţile de introducere a capului vibrator ( butelia ) printre barele de armătură .

55

semnele exterioare după care se recunoaşte că vibrarea s-a terminat sunt următoarele : betonul nu se mai tasează ; suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă încetează apariţia bulelor de aer la suprafaţa betonului ; distanţa dintre două puncte succesive de introducere a vibratorului de

interior este de max. 1 m, reducându-se funcţie de caracteristicile secţiunii şi desimea armăturilor ;

grosimea stratului de beton supus vibrării se recomandă să nu depăşească ¾ din lungimea capului vibrator. La compactarea unui nou strat, butelia trebuie să pătrundă 5-15 cm. în stratul compactat anterior.

b) Vibrarea externă este indicată în cazul elementelor cu dimensiuni reduse şi cu armături dese, care nu pot fi compactate prin vibrare internă. În zonele în care este posibil se pot folosi suplimentar şi vibratoarele de interior.

lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare exterioară se recomandă să fie min. L3 (trasare minimum 5 cm) ;

se vor lua măsuri constructive speciale prin mărirea rigidităţii cofrajelor ;

4. Tratarea betonului după turnare Pentru a se asigura condiţii favorabile de întărire şi de reducere a deformaţiilor de contracţie, se va asigura menţinerea umidităţii terenului numai 7 zile după turnare, protejând suprafeţe libere prin :

- acoperirea cu materiale de protecţie , stropirea periodică cu apă , aplicarea cu pelicule de protecţie ;

- acoperirea cu materiale de protecţie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Această operaţie se va face de îndată ce betonul a căpătat suficientă

- rezistenţă pentru ca materialul să nu adere la suprafaţa acoperită.Materialele de protecţie vor fi menţinute permanent în stare umedă. Stropirea cu apă va începe după 2-12 ore de la turnare , funcţie de tipul de ciment utilizat şi de la turnare – funcţie de tipul de ciment utilizat şi temperatura mediului, dar imediat ce betonul este suficient de întărit , ca prin această operaţie să nu fie antrenată pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore , în aşa fel încât suprafaţa betonului să se menţină permanent umedă.Pe timp ploios, suprafeţele de beton proaspăt vor fi acoperite cu prelate sau folii din polietilenă, atât timp cât prin căderea precipitaţiilor există pericolul pastei de ciment.

5. Decofrarea

Părţile laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenţă de min. 2,5 N/ mmp, astfel încât feţele şi muchiile elementelor să nu fie deteriorate.Decofrarea elementelor prefabricate se va face la termenul prevăzut în fişa tehnologică şi verificat prin încercări preliminare.Stabilirea rezistenţelor la care au ajuns elementele de construcţii în vederea decofrării se va face prin încercarea epruvetelor de control pe faze, confecţionate în acest scop şi păstrate în condiţii similare elementelor în cauză, sau prin încercări nedistructive.

6. Manipularea, transportul şi depozitarea elementelor prefabricateManipularea elementelor se va face cel mai devreme la termenul prevăzut în fişa tehnologică şi verificat prin încercările preliminare.Agăţarea elementelor din alte puncte decât cele prevăzute în proiect este interzisă.Ridicarea elementelor prefabricate se va face cu ajutorul unor dispozitive speciale.

7. Controlul calităţii lucrărilorObligaţia şi răspunderea unităţilor beneficiare de investiţie, de proiectare ţi de construcţii montaj sunt reglementate prin Legea nr.10/1995, Legea privind calitatea în construcţii.În activitatea de control tehnic al calităţii se va respecta sistemul de evidenţă stabilit prin reglementările în vigoare.

56

Fazele procesului de execuţie a lucrărilor de beton şi beton armat constituie în majoritate lucrări care devin ascunse, astfel încât verificarea calităţii acestora trebuie să fie consemnată în Registrul de procese-verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse încheiate între delegaţii beneficiarului şi constructorului. În cazul ‘’fazelor determinante’’ este obligatorie convocarea şi participarea delegatului de la Inspecţia teritorială pentru construcţii şi a proiectantului. Nu se constată valabile procesele-verbale de recepţii calitative încheiate numai de constructor.Nu se admite trecerea la o nouă fază de execuţie înainte de încheierea procesului-verbal referitor la faza precedentă dacă aceasta urmează să devină o lucrare ascunsă.În procesele verbale se vor preciza constatările rezultate, dacă corespund proiectului şi dacă se admite trecerea la executarea fazei următoare. La terminarea executării săpăturilor pentru fundaţii se va verifica, în raport cu prevederile

proiectului :- poziţia în plan- dimensiunile fundaţiilor

Cu privire la verificarea cotei de fundare şi a naturii terenului se vor întocmi procese-verbale distincte. La terminarea executării cofrajelor se va verifica :

- încheierea corectă a elementelor cofrajelor şi asigurarea etanşeităţii acestora- dimensiunile interioare ale cofrajelor- poziţia golurilor

La terminarea montării armăturilor în diferite secţiuni transversale ale elementelor structurii- distanţa dintre etrieri, diametrul acestora şi modul lor de fixare- dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul betonării- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia- poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate

În cursul betonării elementelor de construcţii se va verifica dacă :

- datele înscrise în bonurile de transport ale betonului corespund comenzii şi nu s-a depăşit durata admisă de transport ;

- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevăzute :- condiţiile de turnare şi compactare asigură evitarea oricăror defecte ;- sunt corespunzătoare măsurile adoptate a poziţiei armăturilor, dimensiunilor şi formei

cofrajelor . În condica de betoane se vor consemna:

- bonurile de transport corespunzătoare betonului pus în lucrare ;- ora începerii şi terminării betonării ;- probele de beton prelevate ;- măsurile adoptate pentru protecţia betonului proaspăt- evenimente intervenite (întreruperea turnării, intemperii, etc. ) ;- temperatura mediului (în perioada de timp friguros ) ;- personalul care a supravegheat betonarea .

La decofrare se va verifica :- aspectul elementelor, semnalându-se dacă se întâlnesc zone de beton necorespunzătoare

(beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betoane ).- dimensiunile secţiunilor transversale

La terminarea montării elementelor prefabricate se va verifica :- poziţia în plan a axelor elementelor ;- respectarea cotei de nivel ;- verticalitatea sau orizontalitatea elementelor, după caz ;- respectarea detaliilor de rezemare.

Recepţia structurii de rezistenţă :- se va efectua pe întreaga construcţie sau pe părţi de construcţie, în funcţie de programul

privind controlul de calitate pe şantier stabilit ;- această recepţie are la bază examinarea directă efectuată de cei trei factori pe parcursul

execuţiei.

57

Suplimentar se vor verifica :- certificatele de garanţie pentru calitatea materialelor ;- existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă privind : cofrajele, armarea,

aspectul elementelor după decofrare, aprecierea calităţii betonului pus în lucrare precum şi existenţa şi conţinutul proceselor verbale pentru fazele determinante ;

- constatările consemnate în cursul execuţiei de către beneficiar, proiectant, CTC sau alte organe de control ;

- consemnările din condica de betoane ;- buletinul unic privind calitatea betoanelor ;- dimensiunile şi cotele de nivel ; - încadrarea în abaterile admise.

Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă se consemnează intr-un proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant şi constructor precizându-se în concluzie dacă structura în cauză se atestă sau se respinge.

CAP. E LUCRĂRI DE ZIDĂRIE DIN CĂRĂMIDĂ PLINĂ ŞI BLOCURI B.C.A.

Lucrările din zidărie se vor executa după “ Normativul privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor de zidărie “, indicativ P2/1985 şi Indicativ P104/1983 “ Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor din elemente din beton celular autoclavizat” Prezentul proiect prevede realizarea compartimentării interioare cu zidărie din blocuri B.C.A cu

grosimea de 12,5 cm , 25 cm. şi 35 cm.

Dimensiunile, marca şi calitatea cărămizilor , precum şi marca mortarului de zidărie, vor fi obligatoriu cele prevăzute în proiect. Compoziţia mortarului va fi arătată în STAS 1030/1985 şi în Instrucţiunile tehnice CI7/1982.Consistenţa mortarului, determinată cu conul etalon pentru zidăria din cărămizi pline va fi de 8-13 cm., iar pentru zidăria din cărămizi şi blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de 7-8 cm.Cărămizile, înainte de punerea lor în operă, se vor uda bine cu apă. Pe timp de arşiţă , udarea trebuie făcută abundent. Umiditatea cărămizii trebuie să fie sub 20 % , cele cu umiditate mai mare depozitându-se în locuri uscate, până la scăderea corespunzătoare a gradului de umiditate, lucru care impune depozitarea lor pe şantier de la început în spaţii uscate şi acoperite.La zidăria din cărămizi pline şi cu goluri verticale, rosturile orizontale şi verticale vor fi umplute cu mortar, dar lăsându-se neumplute o adâncime de 1-1,5 cm. de la faţa exterioară a zidului.La zidăria din blocuri cu goluri orizontale vor fi bine umplute cu mortar ca şi la zidăria din cărămizi pline sau cu goluri verticale. Pentru realizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe porţiunile marginale ale blocurilor cu goluri orizontale înguste.Toate rosturile orizontale şi verticale se execută cu grosimea de 10 mm. Rosturile vor fi drepte, paralele şi de grosime egală. În acest scop, se va utiliza o riglă de oţel de grosimea rostului, care se aşează pe marginea rândului de zidărie imediat inferior celui care se execută.Rostuirea se face cu mortarul prevăzut în proiect ( zidăria din blocuri B.C.A. – G.B.N. se execută cu mortar marca M10 ).Mortarul scurs pe faţadă şi petele lăsate de acesta se vor îndepărta cu acizi diluaţi şi se vor spăla bine cu apă.Orizontalitatea rândurilor de cărămizi sau blocuri, se obţine utilizând rigle din lemn sau metal, gradate la intervale egale cu înălţimea rândurilor de zidărie. Riglele se fixează la colţurile zidăriei. Verificarea orizontalităţii se va face cu o sfoară de trasat , bine întinsă între aceste rigle.Întreruperea execuţiei zidăriei se face în trepte, fiind interzisă întreruperea cu ştrepi.Teşirea rosturilor verticale ale unui rând se obţine prin decalarea lor cu ½ până la ¼ de bloc, în raport cu rosturile verticale ale rândurilor alăturate.În timpul executării pereţilor trebuie să nu existe diferenţe de înălţime pe anumite porţiuni ale acestuia mai mari de 1,5 m.Legăturile între ziduri, la colţuri, intersecţii şi ramificaţii , se face alternativ, funcţie de tipul de cărămizi utilizate şi anume : primul rând de cărămizi se face continuu la unul din ziduri şi se întrerupe

58

la cel de-al doilea , în dreptul intersecţiei. Rândul al doilea de la cel de-al doilea zid se face continuu, întrerupând pe cel de la primul zid ş.a.m.d..Sporirea rigidităţii pereţilor din zidărie, se obţine prin armarea lor cu bare din oţel = 6 mm, în rosturile orizontale la distanţe de 4 asize ( la cca 60-80 cm ), astfel încât să se realizeze o distribuţie cât mai uniformă a barelor pe înălţime. La executarea zidăriei armate, se va acorda o atenţie deosebită poziţionării corecte a barelor de armătură şi realizării grosimii necesare a mortarului de acoperire a armăturii în rosturile orizontale.Pe măsura executării zidăriei, în rosturile orizontale ale acesteia se aşează barele orizontale de legătură cu stâlpişorii, înglobându-se în mortar Marca 50 , obţinut – când este cazul – prin îmbogăţirea locală a dozajului de ciment. Rosturile zidăriei din dreptul stâlpişorilor se lasă neumplute cu mortar pe o adâncime de cca 2 cm. pentru realizarea unei legături cât mai bune cu stâlpişorul.Turnarea betonului se face în straturi cu înălţimea de cca 1m., după udarea prealabilă a zidăriei şi a cofrajului. Îndesarea betonului se face cu vergele. Se interzice folosirea în acest scop a vibratoarelor, sau baterea cu ciocanul.Ancorarea zidăriei din blocuri B.C.A. de structura clădirii ( stâlpişori din beton armat ) se face cu ajutorul mustăţilor din oţel beton, conform planşelor de rezistenţă.Tăierea blocurilor de zidărie B.C.A. necesare pentru realizarea legăturilor la colţuri, intersecţii, ramificaţii, etc., se va face cu ciocanul de zidărie bine ascuţit , sau cu unealtă electrică cu disc abraziv.La zidurile cu grosimea de cel puţin o cărămidă, se vor zidi de o parte şi de alta a golului , câte 3 ghermele la fiecare gol de uşă şi câte 2 ghermele la fiecare gol de fereastră. Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2-3 ori într-o baie de bitum fierbinte.Condiţiile de calitate şi verificarea calităţii lucrărilor de zidărie din cărămidă, sunt cele arătate în STAS 10109/1/1982 şi în “ Normativ pentru verificare calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente “ – indicativ C56/1985.În Anexa nr.4 se dau abaterile limită faţă de dimensiunile stabilite prin proiect, sau prin prescripţiile legale în vigoare.Verificarea calităţii zidăriilor, se face în timpul execuţiei lucrărilor, conform prevederilor cap.4 din Normativul C56/1985 , de către şeful punctului de lucru şi de către maistru, iar la lucrările ascunse şi de către conducătorul atestat al lucrării şi reprezentantul beneficiarului.La încheierea fazei de roşu, se fac verificări scriptice şi directe- prin sondaj – pe baza cărora comisia de recepţie încheie un proces verbal , în care se consemnează verificările efectuate, rezultatele obţinute şi concluziile cu privire la posibilitatea continuării lucrărilor. Alcătuirea zidăriei din BCA este asemănătoare alcătuirii zidăriei din cărămidă plină presată GVP.

Particularităţile structurii betonului celular autoclavizat impun respectarea riguroasă a unor reguli tehnologice, care, fără a diferi în fond de cele referitoare la zidărie de cărămidă, în cazul BCA, au rol hotărâtor în asigurarea calităţii, cu numai a zidăriei, ci şi a tencuielii.

La executarea lucrărilor pe timp friguros, se vor lua măsuri prevăzute în “ Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente” –

Indicativ C16/1984.

La executarea lucrărilor de zidărie, se vor respecta următoarele norme , în vederea asigurării măsurilor de tehnica securităţii muncii :

Norme republicane de protecţia muncii aprobate de către Ministerul Muncii şi de către Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr.34/1975 şi nr.60/1975, inclusiv modificările aprobate de Ordinele nr.110/1977 şi nr.39/1977 ;

Norme de protecţia muncii în activitatea de construcţii – montaj , aprobate de M.C.IND CU Ordinul nr.1233/D/1980 ;

Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor, aprobate prin Decretul nr.290/16.08.1977.

CAP.G RECEPŢIA STRUCTURII DE REZISTENŢĂ

59

Se va efectua pe întreaga construcţie sau pe părţi de construcţie, funcţie de prevederile programului privind controlul de calitate pe şantier, stabilit de către proiectant, împreună cu beneficiarul şi constructorul.

Suplimentar se vor verifica :

- certificatele de garanţie pentru calitatea materialelor livrate ; - existenţa şi conţinutul proceselor verbale de recepţie calitativă , privind cofrajele, armarea, aspectul elementelor după decofrare, aprecierea calităţii betonului pus în operă, precum şi existenţa proceselor verbale pentru fazele determinante.

Verificările efectuate şi constatările rezultate la recepţia structurii de rezistenţă se consemnează într-un proces verbal – încheiat între beneficiar, proiectant şi constructor – precizându-se în concluzie , dacă structura în cauză, se acceptă sau se respinge.În cazul în care se constată deficienţe în executarea structurii, se vor stabili măsurile de remediere, iar după executarea acestora , se va proceda la o nouă recepţie .

60

CAIET DE SARCINIINSTALAŢII ELECTRICE

1. CONDIŢII GENERALE PENTRU LUCRĂRI DE INSTALAŢII ELECTRICE

1.1 GENERALITĂŢICerinţele generale ale acestei secţiuni conţin prevederi şi cerinţe esenţiale pentru lucrările de instalaţii electrice interioare şi exterioare.

1.1.1 NORMATIVE ŞI STANDARDEMaterialele, echipamentele şi metodele de instalare cuprinzând lucrările finite, vor fi conform cu cele mai recente normative, standarde, şi anume:- Standardele Naţionale Electrice şi Normele pentru sisteme de joasă tensiune ;- Standardele Internaţionale Electrotehnice adaptate ca Standarde Române (SR, CEI, SR ISO) - Standarde Europene adaptate ca standarde Române (SREN), - LEGEA NR. 10/1995 PRIVITOR LA CALITATE ;- LEGEA NR. 90/1996 PRIVITOR LA PROTECŢIA MUNCII. La elaborarea prezentului proiect, s-au aplicat prevederile normativelor şi standardelor în vigoare prezentate.

1.1.2 CONDIŢII TEHNICE PENTRU MATERIALEToate materialele care urmează să fie instalate vor fi agrementate şi conform cu specificaţia.Se vor prezenta eşantioane din respectivele materiale în vederea aprobării.Probele care se cer la instalare se vor efectua de către Constructor în prezenţa reprezentantului beneficiarului, urmând a fi confirmate prin procese verbale.Alegerea materialelor, aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice de import se face prin asimilarea caracteristicilor tehnice ale acestora cu cele ale produselor fabricate în ţară, respectiv prin încadrarea lor în prevederile normativelor în vigoare. Mostrele vor fi însoţite de certificate de calitate emise de producător, care vor conţine informaţii despre normele de fabricaţie, testările efectuate, şi rezultatele acestora.Aparatele electrice trebuie să prezinte o perfectă siguranţă pentru stingerea arcului electric la acţionare.Părţile aflate sub tensiune nu vor fi accesibile în timpul funcţionarii. Maneta, pârghiile de comandă, butoanele şi organele de acţionare, trebuie să fie din material izolant.Distanţa de izolare în aer între părţile neizolate sub tensiune ale tablourilor electrice trebuie să fie de cel puţin 50 mm până la elementele de construcţie.Aparatele de protecţie (disjunctor), elementele de conectare (prize), circuitele de intrare şi plecările din tabloul electric, se etichetează clar şi vizibil, astfel încât să fie uşor de identificat pentru manevrare, reparaţii, verificări. Corpurile de iluminat ce urmează a fi puse în operă trebuie să aibă părţile componente în bună stare. Corpurile de iluminat etanşe trebuie să fie în bună stare şi vor avea un grad de protecţie minim IP 54. Tuburile şi ţevile din PVC trebuie să fie netede, fără incluziuni de corpuri străine, fisuri sau perforări, cu secţiune circulară şi cu grosime uniformă a pereţilor.

1.1.3 ORGANIZAREA LUCRĂRILOR

61

Pentru organizarea lucrărilor este necesară parcurgerea următoarelor etape:- Studierea proiectului;- Studierea specificaţiilor, jurnalelor de cabluri şi caracteristicilor tehnice a materialelor şi echipamentelor;- Executarea elementelor prefabricate în atelier;- Transportul la şantier al materialelor şi asigurarea depozitării acestora;- Eşalonarea montajului instalaţiilor electrice în concordanţă cu etapele de execuţie ale construcţiei şi a celorlalte instalaţii.Înainte de începerea lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice zona de lucru se va asigura din punct de vedere al accesului, fiind acceptat numai personalul autorizat şi instruit corespunzător.

1.1.4 TEHNOLOGIA EXECUŢIEIEtapele pentru executarea instalaţiilor electrice în cablu sunt:

- Trasarea circuitelor (traseului de cabluri) marcarea golurilor în elemente de construcţii ;- Montarea podurilor de cabluri, executarea golurilor, fixarea trecerilor etanşe (placa cu

presetupe), montarea prizelor şi tabloului electric;- Pozarea cablurilor pe podurile de cabluri;- Executarea capetelor terminale la cabluri şi a conexiunilor la tabloul electric şi aparate;- Efectuarea măsurilor rezistenţelor de izolaţie a conductorilor şi rezistenţa de dispersie a prizei

de pământ;- Conectarea instalaţiei.

1.1.5 TOLERANŢE ÎN EXECUŢIEÎn execuţie se admit numai toleranţe provenite de norme tehnice din domeniu şi STAS-uri.

1.1.6 PROTECŢIA MUNCIISe vor respecta normele de protecţie a muncii pentru activitatea de instalaţii electrice PE 119/90 şi cele specifice.

1.1.7 PROTECŢIA MEDIULUIInstalaţiile electrice de joasă tensiune nu sunt surse de poluare a mediului atât în perioada de execuţie cât şi în perioada de exploatare.

1.1.8 FAZA DETERMINANTĂ A LUCRĂRIIO reprezintă stabilirea rezistenţei de izolaţie între faze şi între faze şi pământ, continuitatea conductorilor de protecţie şi a legăturilor echipotenţiale principale şi secundare.

1.1.9 COORDONAREContractantul va conlucra sub toate aspectele cu ceilalţi contractanţi de la alte specialităţi de instalaţii sanitare , termice etc.

1.1.10 APROBAREOri de câte ori se va cere şi va fi necesar, datele şi informaţiile asupra echipamentelor şi aparaturii vor fi prezentate dirigintelui de şantier înainte de achiziţionare, astfel ca să se asigure adecvabilitatea şi adaptabilitatea acestora.

1.1.11 PROBE LA INSTALAŢII ELECTRICEa)Se realizează toate instalaţiile în teren şi se efectuează toate inspecţiile (cu excepţia inspecţiei finale în teren). Se asigura întreaga forţă de muncă, echipamentele şi cele necesare pentru probe. Dirigintele de şantier va lua parte la toate probele în teren, şi va efectua inspecţiile finale în teren.

b) Procedurile de testare vor fi conforme cu secţiunile privind probele din practicile standard aprobate. Testele vor include, fără a se limita doar la acestea, următoarele :

62

1. Inspectarea tuturor dispozitivelor şi echipamentelor pentru daune sau reglaje greşite cauzate de transport sau instalare;2. Efectuarea probelor de funcţionare mecanică la întrerupătoare şi la mecanismele de funcţionare conform cu recomandările producătorului;3. Măsurarea rezistenţei de contact şi efectuarea testelor de tensiune minimă la bobinele de deschidere şi de închidere;4. Verificarea continuităţii electrice a circuitelor;5. Realizarea probei de rezistenţă a izolaţiei;6. Îndepărtarea legăturilor de scurtcircuitare de la transformatoarele de curent după ce se verifică daca circuitele secundare sunt complete;7. Scoaterea penelor de fixare, brăţărilor şi blocurilor ce au fost montate de producător pentru a preveni avarierea pe parcursul transportului;8. Verificarea întrerupătoarelor de joasa tensiune conform cu instrucţiunile producătorului;9. Efectuarea probelor funcţionale operaţionale la toate echipamentele;10. Efectuarea verificării rezistenţei prizei de pământ.

c) Testele se vor efectua pe măsura înaintării lucrărilor şi la finalizarea montajului fiecărei instalaţii electrice.d) Testarea care se cere a se efectua in prezenţa dirigintelui de şantier şi la momentul corespunzător convenite în prealabile) Contractantul va asigura pe cheltuiala sa suficient personal calificat, timp şi materiale, pentru efectuarea tuturor probelor.f) Nereuşita la trecerea probelor sau nesatisfacerea in alt fel a cerinţelor specificate în înregistrările probelor vor califica lucrările drept necorespunzătoare, expuse neaprobării sau respingerii.g) Neefectuarea de către contractant a probelor va fi considerată la fel ca şi o lucrare neconformă şi va constitui un suficient temei de respingere în totalitate a lucrării care nu a fost astfel testată.

1.1.12 PUNEREA PRELIMINARĂ ÎN FUNCŢIUNE /VERIFICĂRI LA PUNEREA IN FUNCŢIUNEa) Se face punerea în funcţiune a tuturor echipamentelor prevăzute şi instalate, cu excepţia celor specific prevăzute în alte feluri. Se fac toate reglajele necesare la echipamente pentru a se asigura o bună funcţionare conform instrucţiunilor de la producătorul echipamentului;b) Se efectuează probe demonstrative de funcţionare după cum este necesar pentru a se dovedi că acestea operează şi funcţionează conform proiectului;c) Fără a perturba eforturile Contractantului, se va permite personalului Beneficiarului sa participe la astfel de probe sau demonstraţii în măsura în care i-ar ajuta la înţelegerea lucrărilor de care vor răspunde când se va face predarea lor de către contractant;d) Probele demonstrative se vor efectua pentru:1. Echipamente electrice, individual si separat după cum sunt instalate;2. Fiecare din instalaţiile cerute prin prezenta specificaţie.

2. INSTALAŢIA DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TENSIUNILOR ACCIDENTALE ŞI DE ATINGERE

2.1.1 OBIECTUL LUCRĂRILORLucrările ce trebuie executate conform cu această secţiune, includ asigurarea completă sub toate aspectele a instalaţiei de împământare.

2.1.2 CODURI ŞI STANDARDE APLICABILEEchipamentele vor fi selectate, montate şi testate în conformitate cu această specificaţie. Echipamentele vor putea fi construite conform cu Standardele Naţionale şi trebuie să satisfacă normativele şi standardele listate mai jos.Normativul I20 - 2000 , SR CEI 60364.4.443/1999, SR CEI 6036-4-41.1996, 12604/1997 , 120604/4/1989, 12604/5/1990.

63

2.1.3 CERINŢE DE INSTALARE

2.1.3.1 Instalaţia de împământareToate părţile conducătoare expuse sau din structura metalică aferentă unei instalaţii electrice, dar care nu fac parte din cele purtătoare de curent, vor fi conectate la instalaţia principală de împământare.De asemenea, toate părţile metalice expuse din instalaţie, cum ar fi:- Ţevile metalice pentru apă;- Conductele de încălzire centrală, din instalaţia de ventilaţii şi celelalte servicii;- Suporţii metalici pentru cabluri (podurile de cabluri);- Părţile metalice, expuse din structura clădirii, cadrele metalice de susţinere pentru prize şi calea de rulare, etc, se vor conecta la instalaţia principală de împământare prin intermediul unor conductori de legătură pentru echipotenţializare.Sistemul principal de împământare va fi conectat la priza de pământ existentă a clădirii.Conductorii de legătură vor avea în secţiune cel puţin 16mmp cupru cu manta de PVC.Legarea la priza de pământ se va face cu piese de separaţie. Piesa de separaţie va cuprinde o eclisă dintr-o placă de oţel galvanizat (40 x 4 mm), de care se fixează cu bolţuri doi conductori plaţi, în suprapunere unul peste celălalt.Piesa de separaţie va fi de preferinţă montată la înălţimea de 2 m deasupra nivelului solului. La toate circuitele se va asigura un conductor separat de protecţie.

2.2. PROBE DE TERENLa terminarea instalării tuturor circuitelor de împământare a echipamentelor, se vor testa carcasele echipamentelor şi armăturile cablurilor, pentru a se verifica eficienţa împământării conform cu STAS 12604/1987 , STAS 12604/4/1989 , STAS 12604/5/1990.Măsurarea rezistenţei prizei de pământ se va face de o instituţie abilitată.

3. CARACTERISTICI ŞI CONDIŢII SPECIFICE UTILAJULUI

3.1 CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE ale aparatajului electric de forţă, comandă, protecţie, semnalizare etc.Caracteristicile tehnice ale aparatajului rezultă din specificaţiile de aparataj aferente schemelor desfăşurate ale prefabricatelor.Funcţionarea instalaţiei electrice în ansamblu rezultă din schemele desfăşurate care cuprind toate indicaţiile necesare pentru a înţelege funcţionarea mecanismelor.Aparatajul electric utilizat trebuie să corespundă condiţiilor garantate în normele interne ale uzinelor furnizoare şi sau standardelor în vigoare.

3.2 COMPONENTA UTILAJULUIComponenta utilajului rezultă din specificaţiile de aparataj confirmate prin devizul de uzinare.

3.3 CONDIŢII SPECIALEUtilajul se execută conform prevederilor proiectului, respectându-se atât normativele în vigoare, cât şi instrucţiunile cuprinse în cap.2 al acestui caiet de sarcini.Orice abatere de la proiect se admite numai cu avizul scris al proiectantului. Executantul este obligat să verifice documentaţia tehnică cuprinsă în proiect înainte de lansarea în fabricaţie şi să semnaleze proiectantului orice nepotrivire sau lipsuri constatate.Proiectantul se obligă să verifice şi să constate orice lipsă care a format obiectul unei sesizări anterioare.

3.4 PRESCRIPŢII OBLIGATORII

3.4.1 PRESCRIPŢII DE MONTAJ ŞI DE PROTECŢIA MUNCIIUtilajele la care se aplica prezentul CAIET DE SARCINI funcţionează în condiţii de trepidaţii,

în regim intermitent, cu sarcini variabile şi acţionari repetate.

64

La execuţia lucrărilor se va ţine seama de realizarea următoarelor cerinţe:- grad de protecţie al prefabricatelor va fi IP - conform proiectelor;- fixarea şi asigurarea fixării tuturor echipamentelor;-fixarea şi protejarea tuturor conductoarelor contra deteriorărilor mecanice;- asigurarea contactelor electrice contra slăbirii sau desfacerii. În acest scop se va realiza

cositorirea capetelor conductoarelor multifilare;- toate prefabricatele vor avea o bară de legare la pământ comună în vederea realizării unui

corp echipotenţial;- etichetarea conductoarelor, bornelor elementelor şi a şirurilor de cleme, conform schemelor

desfăşurate şi schemelor de conexiuni interioare pentru identificarea rapidă şi o depistare uşoară a deranjamentelor;

- montajul echipamentului electric se va face în strictă conformitate cu desenele de montaj şi conexiuni din proiect;

- culoarea conductoarelor va fi conform N.I. ale furnizorului sau tabloului de conexiuni;- vopsirea construcţiilor metalice se va face pentru exterior cu lac lovitura de ciocan gri

(eşantion 85 ) iar pentru interior cu email E-326-0 de culoare 2 portocaliu UTE.Toate aparatele vor avea montate etichete cu simbol din schemele desfăşurate, respectiv din

desenele de echipare interioară.Orice abatere de la prevederile proiectului se va putea face numai cu avizul scris al

proiectantului.

3.4.2 PRESCRIPŢII PENTRU VERIFICĂRI ŞI PROBE Operaţiile de verificare se vor executa astfel:

- se vor verifica continuitatea circuitelor, corectitudinea conexiunilor şi rezistenţa de izolaţie pentru fiecare circuit în parte;

- nu se admit rezistenţe de izolaţie sub 0,5 M ;- se va verifica existenţa şi valoarea patroanelor şi strângerea capacelor, siguranţelor cu filet,

precum şi valoarea siguranţelor MPR;- se controlează daca nu sunt căzute sau lăsate obiecte străine în interiorul dulapurilor,

panourilor, pupitrelor, etc. sau dacă există corpuri străine între contactele aparatelor, cheilor etc. - se verifică vizual toate aparatele dacă nu au rămas de la transportul individual cu piese fixate

cu sfori sau sârmă;- se verifică cu un jet de aer uscat interiorul;

- se verifică fixarea rigidă a aparatajului din interior.După încheierea verificării fără tensiune, se fac următoarele verificări cu tensiune:- se execută punţi peste elementele din schemă, care sunt montate pe teren;- se alimentează intrările în echipamente cu tensiunile prevăzute în proiect;- se simulează cu ajutorul punţilor comenzile exterioare şi se urmăreşte după schemele

desfăşurate, corecta funcţionare a utilajului;- la instalaţia de semnalizare, se alimentează numai circuitele lămpilor pentru a se verifica dacă

au lampi şi dacă acestea sunt în stare de funcţionare.Pentru circuitele cheilor şi butoanelor se vor face verificări de continuitate şi de corespondenţă cu diafragmele de comutare din schemele desfăşurate.

- la prefabricate, se vor verifica corecta montare şi inscripţionare a etichetelor în conformitate cu desenele de echipare; - în timpul verificării se va urmări modul de acţionare al elementelor şi se va cerceta dacă nu exista încălziri de bobine sau de contacte , dacă nu apar scântei la vibraţii din cauza unor conexiuni nefixate corespunzător, etc.

3.4.3 PRESCRIPŢII PENTRU OPERAŢIUNI FINALEDupă executarea probelor în uzina furnizoare se execută următoarele operaţii de finisare: - remedierea tuturor defecţiunilor constatate la probe;

- curăţirea utilajului de praf, scurgeri de ulei, e.t.c.;- verificarea etanşării uşilor şi a capacelor;- acoperirea cu chit sau vopsea a porţiunilor deteriorate.

65

Pentru transport, furnizorul este obligat să prevadă:- demontarea şi separarea părţilor detaşabile;- imobilizarea părţilor care rămân libere după demontări;- protejarea mecanică a părţilor fragile care în timpul transportului ar putea suferi deteriorări;- respectarea tuturor condiţiilor de transport din normele interne ale fabricilor constructoare de echipamente electrice;- pentru perioada transportului se vor lua măsuri de protecţie contra intemperiilor (prelate de pânză , de polietilena sau ambalaje din lemn căptuşite cu carton asfaltat).În cazul nerespectării condiţiilor de mai sus şi a prevederilor stabilite de fabricile constructoare pentru transportul echipamentelor electrice detaşate furnizorului îi revine răspunderea pentru deteriorările suferite de echipamentele electrice în timpul transportului.

3.4.4 PRESCRIPŢII ELECTRICERecepţia furniturii se face pe baza documentaţiei – caiet de sarcini – proiect de execuţie, buletin de încercări de control şi fişele însoţitoare care atestă rezultatele controlului pe fază tehnologică pentru reperele componente.Calitatea materialelor componente se verifică pe baza certificatelor de calitate emise de uzinele furnizoare.Toate prefabricatele se vor livra pe bază de autorecepţie executată de serviciul C.T.C. al furnizorului.La cererea expresă a beneficiarului, acesta este îndreptăţit să participe la probe şi urmează a fi înştiinţat de furnizor cu cel puţin 10 zile înainte de efectuarea lor.

66

CAIET DE SARCINIINSTALAŢII SANITARE INTERIOARE

Dispoziţii generale Pentru realizarea în bune condiţii a obiectivului propus, executantul va respecta următoarele: Studierea temeinică a proiectului, inclusiv a documentaţiei pentru construcţii şi instalaţii pe baza

pieselor scrise şi a celor desenate ; Verificarea coordonării şi corelării cu toate instalaţiile ; Sesizarea proiectantului la eventuale neconcordanţe între piesele scrise şi cele desenate; Asigurarea ritmică a necesarului de materiale de instalaţii, în cantităţile şi sortimentele cerute,

asigurarea forţei de muncă în concordanţă cu graficul de execuţie întocmit înainte de începerea lucrărilor ;

Ţinerea – la punctul de lucru pe toată durata execuţiei – a întregii documentaţii, pe baza căreia se execută lucrările, inclusiv dispoziţiile generale date pe parcurs ( procese verbale de lucrări ascunse, rezultatele lucrărilor , acte C.T.E. ) ;

luarea avizului scris de la şeful de proiect sau de specialitate, pentru orice modificare, oricât de neînsemnată ar părea.

În timpul execuţiei lucrărilor, proiectantul se va deplasa pe şantier - fie din proprie iniţiativă, fie la chemarea executantului – pentru urmărirea, îndrumarea şi controlul calităţii execuţiei.Dirigintele de şantier urmăreşte executarea lucrărilor, participă la controlul calităţii lucrărilor şi la confirmarea lucrărilor ascunse.Principalele lucrări de instalaţii sanitare sunt : instalaţia interioară de alimentare cu apă şi canalizarea apelor menajere.Standarde, normative, prescripţii şi materiale , produse de referinţă care guvernează execuţia de ansamblu a lucrării

STAS 1478-90 Alimentare cu apă la construcţii civile şi industriale ; STAS 1343/1,2,3,4-91 Alimentare cu apă ; STAS 1795-87 Instalaţii sanitare. Canalizare interioară ; I9-94 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor

sanitare ; STAS 2581-80 Robinete de serviciu ; C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente ; C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente ; Regulament privind protecţia şi igiena muncii în

construcţii – 1993, cap.33 ale M.L.P.AT ; Legea nr.8/1977 privind asigurarea durabilităţii siguranţei în exploatare, funcţionalităţii şi calităţii construcţiilor ;

Materiale şi produse

Ţevi PEXAL şi POLIPROPILENĂ ;

67

Obiecte sanitare ; Robinete, ;

Livrare, depozitare, manipulareToate materialele şi produsele sunt livrate de uzina producătoare cu certificate de calitate pentru fiecare sortiment în parte.În timpul transportului , se va avea grijă ca materialele şi produsele să nu sufere degradări de natură să le compromită tehnic şi calitativ.Depozitarea materialelor şi produselor se va face în spaţii special amenajate, în condiţii în care să fie asigurată buna lor conservare şi securitate deplină.Se vor pregăti sculele necesare funcţie de instalaţiile de executat.

Executarea lucrărilor Cuprinde următoarele faze : Trasarea conductelor şi obiectelor ; Montarea conductelor şi obiectelor ; Îmbinarea şi montarea conductelor de scurgere.

Trasarea Însemnarea cu cărbune sau cretă pe pereţii construcţiei a traseelor conductelor de alimentare cu apă, canalizare, a poziţiilor obiectelor sanitare şi a obiectelor .

FixareaFixarea conductelor de apă rece se face cu brăţări. Îmbinările ţevilor se pot face prin filet şi cu racord olandez.La îmbinările cu racord olandez, va fi pusă în interior o garnitură cu diametrul interior egal cu cel al ţevii, iar cel exterior mai mic decât cel interior al piuliţei, pentru a avea loc dilatarea la strângerea cu cleştele.

Montarea obiectelor sanitare Se face după încheierea zugrăvelilor şi după ce constructorul a însemnat pe zid linia metrului ( vagnis ). Această linie se găseşte la un metru deasupra pardoselii finite.

Fixarea lavoarelor Fixarea lavoarelor pe elementele de construcţii prin intermediul consolelor.Alimentarea cu apă a lavoarelor se face prin robinet , montat pe lavoar.Fixarea robinetelor pe lavoar se face astfel : Se deşurubează şi se scot de pe robinet piuliţa olandeză cu racordul lipit şi piuliţa de fixare, se

probează în locaşul său din lavoar, introducându-se până la rozetă. Sub lavoar se introduce pe robinet în ordine : o rondelă din cauciuc, o rondelă din metal şi

piuliţa de fixare a robinetului, apoi se strânge.Dacă suprafaţa lavoarului nu este perfect plană în jurul unuia din orificii şi la probare se constată că rozeta robinetului nu atinge vasul pe toată circumferinţa ei, atunci se pune chit amestecat cu vopsea email albă vâscoasă pe pătratul robinetului. Nu se recomandă a se folosi ipsos - care se dizolvă în apă sau ciment.Montarea ventilului de scurgere se face prin introducerea în orificiul respectiv din lavoar – prin interiorul lavoarului – după ce sub rozetă s-a pus o garnitură din cauciuc. Sub lavoar se introduce pe ventil o garnitură din cauciuc, care se unge cu vopsea albă vâscoasă, apoi se introduce pe ventil o rozetă şi după aceasta piuliţa de fixare, care se strânge până la fixarea completă.La punerea pe poziţie a lavoarului, mai întâi se verifică orizontalitatea şi apoi se pune lavoarul pe patru garnituri din cauciuc , fixate pe console.

Protejarea lucrărilor Obiectele sanitare se vor proteja până la terminarea lucrărilor, pentru a nu fi deteriorate;

68

Toate conductele care au capete libere vor fi astupate cu dopuri, pentru a nu înfunda reţeaua de pământ, moloz, tencuieli căzute ;

Conductele se vor izola - numai dacă în prealabil – s-au efectuat probele de presiune. Izolaţiile aplicate pe conducte, vor fi întrerupte în dreptul organelor de închidere şi manevră ale elementelor de susţinere, la trecere prin elemente de construcţii .

Terminarea lucrărilorPe parcursul executării lor, instalaţiile sanitare vor fi supuse următoarelor încercări : Încercarea de etanşeitate şi rezistenţă la presiune la apă rece şi apă caldă ( înainte de montarea

armăturilor şi aparatelor, poziţia acestora fiind buşonată ;Presiunea de încercare va fi de 1,5 x presiunea de regim, dar nu mai mică de 6 bari. Încercarea de funcţionare se efectuează, verificându-se dacă toate punctele de consum asigură debitul prevăzut în proiect ( prin deschiderea robinetelor de consum ).

Abateri admiseLa instalaţiile sanitare nu sunt admise pierderi de presiune în timpul probelor de apă şi nici un fel de scăpări de apă la canalizare.

Verificări în vederea recepţiei Dacă s-au montat armăturile, obiectele sanitare, aparatele prevăzute în proiect ; Dacă s-au folosit materiale corespunzătoare şi s-au respectat traseele conductelor, conform

proiectului ; Montarea corectă a sistemelor de fixare a conductelor, aparatelor, obiectelor ; Funcţionarea normală a obiectelor sanitare, armăturilor ; Calitatea vopsitoriilor, aspectul estetic general al instalaţiilor sanitare.

Măsurătoare şi decontareConductele de apă rece şi canalizare se vor plăti la - metru liniar , obiectele sanitare şi armăturile – la bucată , izolaţiile – după caz - la metru liniar sau metru pătrat.Stabilirea exactă a cantităţilor de lucrări executate, se va efectua – prin măsurători reale, precise.Sistemul de plată a muncitorilor – poate fi în regie sau în acord – conform înţelegerii.

69

CAIET DE SARCINI CONDUCTE DE CANALIZARE

CAPITOLUL I

Generalităţi

Domeniul lucrărilor

Acest capitol al Specificaţiilor acoperă toate lucrările privind furnizarea, livrarea, pozarea, îmbinarea, testarea etc. a tuturor conductelor. Toate elementele şi toate lucrările vor respecta şi vor fi în conformitate cu Specificaţiile.

Asigurarea calităţii

Certificare

Contractantul va asigura certificarea, îndeplinind cerinţele indicate în Specificaţii:a) certificatul producătorului;

b) certificatul testării de laborator.

Conductele vor fi testate în fabrică şi vor fi supuse testelor hidraulice şi de impact.

Toate bunurile importante vor avea certificate de aprobare, emise de INCERC, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Planificării Regionale (MLPAT), anterior utilizării acestora în România.

Costurile eşantioanelor, transportul lor la laborator şi testarea se consideră incluse în preţurile unitare şi nu vor fi plătite separat.

Inspecţia Angajatorului

Angajatorul, Consultantul de Supervizare sau reprezentanţii autorizaţi ai acestora au dreptul să inspecteze conductele sau să asiste la producerea şi la testele de control al calităţii conductelor. Astfel de inspecţii nu vor scuti Contractantul de responsabilităţile sale de a asigura produse care respectă standardele aplicabile din cadrul Specificaţiilor.

Alternativ, Contractantul poate prezenta Consultantului de Supervizare certificate emise de laboratoare autorizate prin care se arată că materialele au fost supuse testelor impuse de standarde iar rezultatele sunt satisfăcătoare. În acest caz Consultantul de Supervizare va avea dreptul (dar nu va fi obligat) de a renunţa la alte teste.

Dacă Angajatorul nu doreşte să asiste la producerea, testarea sau finisarea conductelor, nu înseamnă că el aprobă produsele sau testele.

Raportări

Contractantul va include în oferta sa, pe lângă articolele specificate, date suficiente pentru evaluarea globală a conductei propuse. Aceste date vor include, minimal, următoarele informaţii specifice:

detalii asupra materialului, specificaţiilor şi furnizorilor conductelor; detalii ale îmbinărilor, inclusiv construirea.

Materiale

Generalităţi

Această secţiune a Specificaţiilor acoperă toate lucrările cu privire la furnizarea şi livrarea tuturor conductelor.

70

Materialele conductelor pentru canalizare vor fi PVC sau PEID, în funcţie de diametru si de sistemul de canalizare folosit (gravitational sau sub presiune), după cum sunt definite in cele ce urmeaza.

Dacă conductele cu diametrele menţionate în Listele cu cantitati de lucrari nu sunt disponibile, trebuie furnizate conducte cu diametrul imediat mai mare disponibil, cu rezistenţa la rupere (rigiditatea) egală sau mai mare decât cea a conductei cu diametrul specificat.

Aprobarea materialelorÎnainte de a comanda orice material cu orice prezentare, destinat pentru Lucrări permanente,

Contractantul va supune aprobării Investitorului numele producătorului sau furnizorului propus, o specificaţie de material şi detalii ale locului de origine sau de producţie. Dacă se cere de către Investitor, Contractantul va furniza acestuia pentru păstrare o copie a oricărei astfel de comenzi făcute.

Toate materialele folosite în lucrările permanente trebuie să fie noi. ProbeContractantul va aproviziona Investitorul cu probele de material necesare testării în

conformitate cu Contractul. Dacă nu este în mod expres scutit, Contractantul va furniza şi probe ale tuturor articolelor fabricate, cerute pentru Lucrările permanente, sau ca o alternativa, Contractantul va prezenta literatura de specialitate, unde asigurarea cu probe, (cu acordul Investitorului), nu este necesară. Toate probele aprobate vor fi depozitate la locul de montaj de către Contractant pe durata contractului, şi orice materiale sau articole fabricate ulterior, livrate la locul de montaj pentru incorporare în Lucrarea permanenta, vor fi de o calitate cel puţin egală cu proba aprobată.

Materialele şi echipamentul vor fi conforme specificaţiilor proiectului şi acolo unde sunt alte materiale folosite trebuie obţinută aprobarea prealabila a Investitorului şi dacă este necesar a Ministerului Sănătăţii şi NICEFC.

Instalatiile hidraulice prevăzute în proiect se vor aproviziona conform indicatiilor din listele de cantităti de lucrări si prescriptiile oficiale privind calitatea instalatiilor.

Materialele folosite (tevi, armături, flanse ) vor avea caracteristicile prevăzute în standardele de stat si se vor verifica dacă corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului respectiv, să nu prezinte defasonări, blocări la armături . Se va verifica starea sudurilor, a flanselor, functionarea pompelor , armăturilor si aparatelor .

Contractantul va asigura toate conductele, fitingurile, vanele şi alte materiale necesare, după cum este indicat în Desenele Angajatorului şi după cum este cerut pentru executarea corespunzătoare a Lucrărilor.

Dacă este necesară furnizarea de către Contractant a unor conducte, vane, fitinguri sau alte materiale suplimentare, acestea vor respecta aceste Specificaţii sau alte Specificaţii detaliate, care ar putea fi pregătite de către Consultant de Supervizare.

Conducte din PVC (Policlorură de vinil neplastifiată)Toate conductele şi fitingurile din PVC tip greu furnizate în cadrul Contractului vor fi

neplastifiate. În plus, raportul maxim a dimensiunii standard (SDR) al conductelor PVC nu va fi mai mare de 35.

Toate conductele şi fitingurile vor fi furnizate de către producători aprobaţi. Clasele conductelor vor fi conform cu precizările din Desene, Cerinţele Angajatorului sau din Specificaţii. Lungimea nominală a conductelor va fi de minim 4,0 m şi maxim 9,0 m.

Dacă sunt necesare curburi, se vor utiliza coturi pre-formate, cu razele dorite. Nu este permisă realizarea la cald a curburilor pe şantier.

Toate îmbinările vor fi uscate cu mufe si inele de cauciuc aprobate. Fitingurile şi lungimile de conductă vor fi furnizate cu cap drept. Dacă conductele trebuie

tăiate la o lungime anumită, acestea vor fi tăiate perpedicular pe axul conductei. Resturile de la tăiere vor fi înlăturate cu un cuţit. Cepul şi mufa vor fi fără noroi sau nisip şi inelul va fi amplasat corect în canal. Pe capatul dreapt al conductei, înainte de inserarea acestuia în mufă, se va aplica un lubrifiant aprobat de Consultant de Supervizare şi furnizorul tubului.

Conductele din PVC cu diametrul DN 400 mm sau mai mare vor avea o rigiditate minimă de 8000 N/m2 (clasa CR8).

Conducte din polietilenă de înaltă densitate (PEID)Acest tip de conducta se va utiliza numai in cazul canalizarilor sub presiune (conducta de

refulare a statiei de pompare, subtraversari rauri-parauri).

71

Presiunea nominala a conductelor din PEID folosite in sistemul de canalizare va fi de Pn 6 bar, iar toate fitingurile vor avea clasa de presiune cel putin egala cu cea a conductei pe care se montează.

Alte materialePot fi propuse şi alte materiale, cu condiţia de a fi potrivite pentru apa brută. Vor fi, însă,

acceptate de către Consultant de Supervizare numai dacă se poate demonstra că sunt echivalente cu materialele preferate, în termeni de siguranţă şi longevitate.

FitinguriToate fitingurile vor fi din confecţionate din acelaşi material ca şi conducta pe care se monteazăşi vor avea clasa minimă de presiune egală cu cea a conductei pe care se montează, dar oricum nu mai mare de PN10.Toate imbinările vor fi de tip uscat cu mufă şi inel de cauciuc EPDM.

Execuţia

Generalităţi

Contractantul va trimite certificatele producătorului şi certificatele care atestă testele de laborator asupra conductelor, cu rezultate satisfăcătoare, conform standardelor specificate.

Transportul, manipularea si depozitarea conductelor:Datoritã proprietãtilor fizice ale materiei prime, suprafata tevilor se poate deteriora cu usurintã

. Pentru evitarea acestui fenomen, este necesar ca tevile sã fie manipulate, transportate si depozitate cu precautiune .

Transportul, manipularea şi depozitarea conductelor şi a accesoriilor pentru îmbinare se va face cu vehicule adecvate, încărcate şi descărcate sub supravegherea atentă. Pe durata transportului, conductele nu vor depăşi lungimea vehiculului cu mai mult de 0,6 m si în acest caz vor fi legate între ele pentru a elimina balansarea lor. Încărcăturile de conducte nu vor depăşi înălţimea de depozitare de 2 m. Nu se permite depozitarea peste tevi a altor materiale.

Tevile livrate în bare, pot fi transportate numai cu mijloace de transport prevãzute cu platforme . Tevile transportate trebuie fixate de platforma mijlocului de transport, în asa fel ca acestea sã nu lunece si sã nu fie deteriorate .

Când conductele sunt transportate una în interiorul celeilalte, se va acorda atenţie ca: conductele să fie curate, fără pietriş; să fie asigurată acoperirea capetelor expuse pentru a preveni intrarea pietrişului pe

durata transportului; conductele din stratul inferior să nu fie încărcate cu sarcini care ar putea să le

deterioreze sau deformeze; conductele PAFSIN nu vor fi transportate în această manieră.

Conductele vor fi manipulate cu mare atenţie la încărcare şi descărcare. Contractantul va fi responsabil de calitatea conductelor şi de starea lor din momentul livrării. Se va evita manipularea brutală a conductelor. Târârea conductelor pe sol nu este permisă şi este un motiv suficient pentru a se respinge o conductă.

Contractantul se va asigura că toate conductele sunt manevrate corespunzător atât de personalul său, cât şi de cel al transportatorului angajat. Pe durata transportului, conductele nu se vor sprijini pe îmbinări, pe segmentele de rigidizare ale vehiculelor sau pe alte părţi unde ar putea apărea o sarcină concentrată datorată greutăţii conductei sau şocurilor produse de vehicul, ci vor fi susţinute corespunzător pe material moale, vor avea suport continuu pe cât este posibil şi se va evita deteriorarea prin contactul cu obiecte ascuţite, cuie etc. Înainte de încărcare sau descărcare vor fi la îndemână suficiente echipamente şi forţă de muncă şi în nici un caz conductele nu vor fi aruncate din vehicul.

Manipularea tevilor se poate face manual cînd dimensiunile tevilor si greutatea lor o permit , sau cu ajutorul utilajelor de ridicat încãrcãtor cu furcã , macara , etc.)

Pentru evitarea deteriorãrii tevilor în cazul manipulãrii cu ajutorul utilajelor, cablul (lantul) de ridicat de la utilaj, va fi obigatoriu prevãzut cu o bandã de cauciuc sau pîslã care sã protejeze tevile.

72

Din punct de vedere al protectiei muncii, este interzisã prinderea si ridicarea tevilor dintr-un singur punct .

Se va evita manipularea brutală a conductelor, în special la temperaturi scăzute. Contractantul va avea grijă pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata coborârii în

tranşee, a pozării şi îmbinării.Consultantul de Supervizare va verifica conductele pe şantier, iar Contractantul va marca toate

conductele defecte sau deteriorate stabilite de Consultant de Supervizare, le va scoate imediat de pe şantier şi le va înlocui cu unele corespunzătoare, pe cheltuiala proprie. În Lucrări se vor încorpora numai conductele marcate de Consultant de Supervizare ca fiind corespunzătoare.

Consultantul de Supervizare va avea dreptul de a respinge transporturi sau loturi de conducte din care s-au extras conducte deteriorate, sau poate cere testarea la presiune în afara reţelei de conducte, chiar dacă nu există defecte aparente, dacă se presupune că au fost manipulate necorespunzător. Toate costurile apărute în acest fel vor fi suportate de Contractant.

Conductele vor fi depozitate în zone ferite de lumina directă a soarelui şi în conformitate cu recomandările producătorului. La depozitarea pe şantier, terenul va fi neted, fără pietre. Depozitarea se face pe sortimente, in locuri special amenajate, avandu-se grija sa nu fie puse in contact cu substante chimice agresive pentru materialu conductei sau cu materiale abrazive.

Pentru depozitarea pe termen lung la temperatura ambientală medie, se va lua în considerare înălţimea stivelor pentru a evita deformarea posibilă a diametrelor conductei. Se recomandă o înălţime maximă a stivelor de 1 m. Pentru depozitarea temporară pe şantier, se va asigura că terenul este neted şi fără cărămizi, pietre şi obiecte ascuţite. La temperaturi ridicate, conductele din PVC rigide se vor păstra în locuri ferite de lumina directă a soarelui pe perioada de depozitare pe termen lung. Conductele din PVC cu mufă vor fi stivuite cu capetele cu mufe aşezate în straturi alternative. Conductele îndoite, deformate sau cu culoarea schimbată vor fi respinse şi nu se aproba nici o plată pentru aceste conducte. Contractantul va asigura că conductele din plastic nu sunt supuse deteriorării datorată luminii solare pe perioada dintre fabricare şi instalare în pământ.

Pe timpul stocării se vor lua măsuri astfel încât conductele să nu fie deteriorate. Toate conductele trebuie protejate împotriva contactelor cu materiale deteriorate: combustibil de motor, solvenţi sau alte lichide similare. Nu sunt admise zgârieturi sau striatiuni cu o adâncime mai mare de 10% din grosimea peretelui conductei.

Contractantul va avea capacitatea de supervizare, forţa de muncă, utilajele de construcţie, materialele şi depozitele necesare pentru a preveni în orice mod deteriorarea conductei. Contractantul va prezenta Consultantului de Supervizare propunerile sale pentru a preveni deteriorarea conductelor pe durata transportului şi instalării în tranşee.

Armaturi si piese specialeProducatorul va asigura ambalarea si conservarea corespunzatoare a acestora pentru a fi

protejate corespunzator impotriva efectelor daunatoare a intemperiilor, a socurilor sau a altor degradari fizice pe toata durata transportului, manipularii si depozitarii lor.

La manipulare este interzisa riparea, rostogolirea sau alta metoda care poate provoca degradari. Se vor folosi in acest scop dispozitive de transport sau de ridicat corespunzatoare.

Depozitarea armaturilor si pieselor speciale se va face in stare ambalata sub acoperis (sopron) sau in stare neambalata in spatii inchise unde se asigura protectia impotriva precipitatiilor sau radiatiilor solare.

Pozarea conductelor:Instalarea conductelor va fi realizată în conformitate cu specificaţiile producătorului.

După excavarea şi pregătirea unei secţiuni de tranşee, aceasta va fi inspectată de Consultant de Supervizare. Chiar înainte de pozarea conductelor, tranşeea va fi curăţată de pietre, pământ şi alte rămăşite care au căzut înăuntru. Toate pozările de conducte vor fi realizate de personal calificat, cu experienţă în astfel de operaţii.

Un reprezentant al producătorului va vizita şantierul la începerea lucrărilor de instalare a conductelor pentru a prezenta procedurile corespunzătoare de instalare în conformitate cu recomandările producătorului.

Imediat înainte de pozare, fiecare conductă şi fiting vor fi examinate în interior şi exterior pentru deteriorări şi se va curăţa praful şi impurităţile. Se vor păstra curate pe durata pozării. Dacă este

73

cazul, Consultantul de Supervizare va solicita folosirea unui piston din material moale, care va fi plasat în conducta pozată şi îmbinată anterior şi care este tras, cu ajutorul unei frânghii, pe întreaga lungime a conductei nou pozate, fără a deteriora suprafaţa interioară a conductei.

Este necesară realizarea unui pat perfect neted pentru conducte. Acolo unde se prezintă în Desene sau se solicită de către Consultant de Supervizare, conductele vor fi pozate pe un pat de nisip, amplasat în conformitate cu clauzele specifice pentru paturi. Zonele lărgite, realizate pentru îmbinarea conductelor, după cum sunt descrise anterior, vor fi excavate în baza, patul şi pereţii tranşeei, după cum este necesar. Nu se vor poza conducte până când suprafaţa tranşeei sau a patului nu au fost inspectate de către Consultant de Supervizare şi aprobate pentru pozare.

Toate conductele vor fi pozate cu atenţie, câte o bucată, pe aliniamentul şi înclinaţia stabilite. Conductele nu vor fi, în nici un caz, aruncate în tranşee. Coborârea lor se va realiza manual sau cu ajutorul frânghiilor. Înainte de coborârea în tranşee, conducta se va curăţa şi examina de defecte. Dacă nu prezintă deteriorări, se va plasa în poziţia de îmbinare, în conformitate cu cerinţele următoare.

Conductele de dimensiuni mici şi medii pot fi deplasate manual cu sau fără ajutorul unei răngi cu gheare. Conductele mai mari care sunt manevrate cu ajutorul macaralelor sau scripeţilor pot fi deplasate în timp ce sunt suspendate în echilibru la o înălţime mică faţă de sol, eliminând astfel frecarea cu fundul tranşeei.

Conductele de dimensiuni mari necesită utilizarea unui aparat special de tragere. Dacă este posibil, conductele vor fi pozate în linii drepte, dar pot fi necesare curburi cu raze mari şi acestea vor fi obţinute prin devieri la îmbinări. Dacă nu se specifică altfel de către Consultant de Supervizare, aceste devieri nu vor depăşi 3º (trei grade) pentru conductele cu diametre de până la 250 mm şi 2º (două grade) pentru conductele cu diametre mai mari.

Dacă nu se poate realiza o schimbare de direcţie prin devierea la îmbinări a conductelor drepte obişnuite, se pot utiliza coturi prefabricate. Amplasările aproximative ale acestor coturi sunt indicate în Desenele cu cerinţele Angajatorului şi poziţiile sale exacte vor fi determinate împreună cu Consultantul de Supervizare pe şantier.

Conductele care operează sub gravitaţie vor fi pozate consecutiv în linii drepte între căminele de vizitare adiacente. Cuplajele speciale de îmbinare vor fi construite în pereţii căminelor pentru a asigura o îmbinare strânsă între conductă şi cămin.

După pozare şi îmbinare, secţiunea finalizată dintre cămine va forma un tub continuu susţinut pe toată lungimea sa, cu radierul în conformitate cu aliniamentul şi înclinaţia prezentate în Desene. Fiecare secţiune dintre cămine este verificată extern dacă este dreaptă cu ajutorul unui fir paralel cu cota proiectată a radierului şi cu susţinere pe intervale care nu depăşesc 7,5 m şi de asemenea este verificată intern cu ajutorul razei de lumină (fascicul laser sau lumină solară reflectată de o oglindă).

Toate conductele şi căminele vor fi pozate şi construite conform Desenelor sau conform indicaţiilor Consultantului de Supervizare, cu următoarele toleranţe, dacă Consultantul de Supervizare nu stabileşte în alt mod:

deviaţia maximă permisă la cota radierului nu va depăşi 2,0 cm pe o secţiune sau 1 mm pe o secţiune de conductă, în funcţie de care dintre acestea este mai mică;

aliniamentul şi amplasarea în plan nu vor devia cu mai mult de 20 cm. Deplasarea axială a conductelor la intrarea şi la ieşirea din cămin nu va depăşi 2 cm.

Înainte ca linia să fie predată Angajatorului, interiorul conductelor este curăţat de reziduuri, mortar sau alte materii străine. La sfârşitul fiecărei zi de lucru şi după ce este finalizată secţiunea de conducte, capetele deschise ale conductelor vor fi etanşate pentru a preveni pătrunderea impurităţilor sau a animalelor mici.

Costurile tuturor îmbinărilor şi fitingurilor vor fi incluse în costurile unitare pentru furnizarea şi pozarea conductelor. Nici o plată suplimentară nu va fi efectuată pentru îmbinări sau fitinguri. Conductele, îmbinările, fitingurile vor fi furnizate de către Contractant, dacă nu se stabileşte altfel.

Consultantul de Supervizare va verifica conductele pe şantier, iar Contractantul va marca toate conductele defecte sau deteriorate stabilite de Consultant de Supervizare, le va scoate imediat de pe şantier şi le va înlocui cu unele corespunzătoare, pe cheltuiala proprie. În Lucrări se vor încorpora numai conductele marcate de Consultant de Supervizare ca fiind corespunzătoare.

Înainte de îmbinarea unei conducte noi la una pozată deja în tranşee, se va instala a doua garnitură pe capătul liber al cuplajului montat pe conductă, în maniera descrisă mai sus. Noua conductă, cu cuplajul de îmbinare montat, va fi coborâtă în tranşee, iar capătul liber al acesteia, curăţat

74

şi lubrifiat este introdus în capătul liber al cuplajului de pe conducta deja amplasată. Apoi, conducta este deplasată până când capătul atinge inelul distanţier central sau distanţierele din îmbinare.

Pentru îmbinare, diametrul exterior al capătului conductei va fi apoi redus la distanţa dorită, dacă producătorul nu furnizează conducte speciale cu diametrul corect. O astfel de reducere a diametrului exterior al capetelor conductei va fi întotdeauna permisă. Muchiile capetelor tăiate ale conductelor vor avea forma necesară pentru îmbinare.

În momentul în care fiecare conductă este amplasată în poziţia sa finală şi este îmbinată, tranşeea va fi umplută, lăsând doar îmbinările neacoperite. Materialele utilizate pentru umplere şi plasarea şi compactarea lor vor fi în conformitate cu Desenele cu cerinţele Angajatorului şi cu cerinţele Specificaţiilor. Îmbinările vor rămâne neacoperite până sunt îndeplinite cu succes testele hidrostatice şi Consultantul de Supervizare şi-a dat aprobarea pentru acoperirea îmbinărilor.

Conductele vor fi testate în fabrică şi vor fi supuse testelor hidraulice şi de impact (obiect în cădere). Dacă dispune Consultantul de Supervizare, selectarea eşantioanelor şi testarea se vor face în prezenţa unui reprezentant al Consultantului de Supervizare care va fi informat cu cel puţin 48 de ore înainte de realizarea eşantionării sau testare.

La subtraversări de ape cu conducte de canalizare, în jurul conductelor va fi turnat beton de Clasa C16/20 armat cu oţel beton OB 37 şi PC 52. Grosimea stratului de beton va fi de 25 cm deoparte si de alta a conductei de canalizare.

Costurile eşantioanelor, transportul lor la laborator şi testarea vor fi considerate incluse în preţul unitar şi nu vor fi plătite separat.

Conducte din PVC

Devierea maximă permisă la îmbinări pentru conductele din PVC va fi maxim 3º (raza minimă a curburii = 115 m pentru conducte cu lungimi de 6 m).

Conducte PEID

Capetele de conductă şi elementele de reţea trebuie curăţate înainte de instalare şi părţile defecte trebuie înlocuite. Tăieturile vor fi executate vertical pe axa longitudinale a acestora cu ajutorul unui echipament adecvat.

Bavurile şi suprafeţele neregulate sunt netezite folosind scule adecvate.Capetele tăiate sunt apoi pregătite în funcţie de tipul de asamblare folosit.

Modificările de direcţie în profilul reţelei se pot realiza utilizând curbarea conductei. Razele minime de curbură admisibile nu trebuie să fie mai mici decât valorile: 20 D (la 200C), 35D (la 100C) şi 50D (la 00C).

Dacă schimbarea de direcţie nu se poate realiza prin flexibilitatea conductei din PEID, se vor utiliza coturi prefabricate. Amplasările aproximative ale acestor coturi sunt indicate în desenele cu Cerinţele Angajatorului, iar amplasarea exactă va fi convenită cu Consultantul de Supervizare, la faţa locului.

Imbinarea conductelor:Tăierea conductelor va fi minimă. Contractantul va include în preţurile unitare şi pierderile

cauzate de risipă.Dacă este necesară tăierea conductelor, aceasta se va realiza cu precizie, cu ajutorul unei

maşini de tăiat, astfel încât capătul conductei să fie un cerc perpendicular pe axa conductei.În toate situaţiile, capetele conductelor vor fi curăţate cu atenţie, atât în interior cât şi în

exterior, înainte de a începe îmbinarea. Îmbinările vor fi lăsate descoperite până la finalizarea testului de presiune, dacă nu este stabilit altfel de către Consultant de Supervizare.

Ca regulă strictă, capetele libere ale conductelor vor fi închise cu capace etanşe de siguranţă, până la realizarea îmbinării.

Pregatirea imbinarii conductelor PVC Înainte de coborârea tubului în tranşee, se recomandă să se asigure o adâncitură de îmbinare

numită “clopot”, pe fundul tranşeei (în dreptul îmbinării) pentru a permite o asamblarea corectă .Adâncitura “clopot” nu trebuie să fie mai lungă decât este necesar şi trebuie să fie umplută când se realizează umplutura.

Inelul de etanşare din cauciuc al racordului şi capătul drept pereche, trebuie să fie curăţate şi unse generos cu pastă de îmbinare chiar înainte de realizarea îmbinării, astfel încât să nu se usuce.

75

Conducte din PVC

Imbinarile conductelor PVC vor fi îmbinate de tip uscat cu mufă şi inel de cauciuc EPDM. Tuburile din PVC trebuie să aibă lungimea minimă de 4 m. În urma tăierii tubului (perpendicular pe axul ţevii) capătul acestuia se va teşi. Se vor curăţa cu grijă părţile de asamblat. Se va controla dacă poziţia inelului de etanşare este corespunzătoare în locaşul său. Pentru a realiza o îmbinare sigură, eficientă se va folosi ca material de ungere

numai săpun lichid. Se exclude folosirea unsorilor care distrug materialul garniturii.

Elementele se vor îmbina prin împingere longitudinală, cu mâna, sau cu ajutorul unei bare.

Dimensiunile flanşelor şi spaţierea orificiilor va respecta standardele ISO 2531.Contractantul sau Sub-Contractantul trebuie să aibă experienţă dovedită în pozarea şi

îmbinarea conductelor din PVC cu lipire cu fuzionare electrică şi trebuie să asigure echipe de muncitori experimentaţi.

Un Consultant de Supervizare cu experienţă în tehnica respectivă, şi care îl reprezintă pe Contractant, va fi prezent permanent pe durata lucrărilor şi va fi responsabil de respectarea standardelor pentru pozarea şi îmbinarea conductelor.

Instalarea pieselor de imbinareIn multe cazuri, proiectarea sistemelor de conducte permite ca piesele de imbinare sa fie

amplasate cu suficienta exactitate fara a mai taia conductele. Acolo unde se cere o exactitate in pozitionare la un grad mai inalt, pot fi taiate pe loc cu usurinta bucati scurte de tuburi si montat un racord suplimentar.

Conducte din PEID

Imbinările şi fitingurile trebuie să fie în concordanţă cu prevederile SR EN 13244-3 sau SR EN 12201-3.

Îmbinarea tuburilor din PEID se va face prin sudură.Îmbinările între ţevi se realizează prin sudură cap la cap.Îmbinările şi fitingurile din PEID vor fi de două tipuri, după cum urmează:

pentru îmbinări între două secţiuni de conductă PEID: (a) pentru conducte mai mici sau egale cu DN160: cuplaje cu electrofuziune; (b) pentru conducte cu diametru mai mare de DN160, sudura cap la cap;

Contractantul va marca amplasarea dopurilot etanşe cu un ştift din lemn de 5 x 5 cm, cu o lungime de 1 m cu capătul superior la nivelul solului, vopsit.

Testarea conductelor

Generalităţi

Consultantul de Supervizare va primi o adresă scrisă, cu cel puţin o săptămână înainte de data testului de presiune pentru orice conductă.

Contractantul va fi responsabil pentru furnizarea apei dintr-o sursă identificată de el, cu aprobarea Consultantului de Supervizare.

După ce pozarea şi îmbinarea unei secţiuni de conductă (definită ca lungimea conductei între două cămine adiacente) s-au finalizat, acestă secţiune va fi inspectată şi testată în conformitate cu STAS 3051-91 şi STAS 816-80, sau conform unor versiuni îmbunătăţite ale acestor STAS-uri.

Înainte de testarea oricărei linii de conducte, Contractantul se va asigura că aceasta este ancorată adecvat şi că şocurile din coturi, ramificaţii sau din capetele conductelor sunt transmise solului sau unei ancorări temporare corespunzătoare. Capetele deschise vor fi închise cu dopuri sau capace.

Racordurile vor fi închise la capete cu dopuri.Canalizările gravitaţionale vor fi testate de Contractant după ce sunt conectate şi înainte de

demararea turnării betonului sau a reumplerii, altele decât cele necesare pentru stabilitatea pe durata testului.

Cotele, aliniamentele, înclinaţiile şi dimensiunile canalizărilor vor fi examinate conform proiectului.

76

Îmbinările vor rămâne expuse, şanţurile îmbinărilor nu vor fi umplute iar paturile, împrejurimea sau reumplerea nu se vor realiza la un nivel mai mare decât cel al radierul conductei până când toate inspecţiile şi testele nu au fost finalizate conform pretenţiilor Consultantului de Supervizare şi până când acesta şi-a dat permisiunea în scris pentru a realiza acoperirea conductelor.

Punerea în funcţiune a obiectivelor se va face etapizat, pe baza graficului de execuţie a lucrărilor. După terminarea lucrărilor la un obiectiv, care funcţionează independent de restul componentelor din contract (tronsoane de conducte între cămine), se va proceda la testarea tuturor lucrărilor aferente acestui obiectiv, urmând punerea în funcţiune a obiectivului.

Se vor efectua următoarele inspectări şi testări:inspectarea vizuală în care Consultantul de Supervizare va verifica panta, direcţia, linia,

aspectul suprafeţei interioare, adâncimea şi îmbinarea corectă;proba de etanseitate

test de infiltrare – pentru conducte gravitaţionale, cu excepţia conductelor cu racorduri pentru case;

test de presiune hidraulică – numai pentru conductele sub presiune.Toate testele se vor efectua în prezenţa Consultantului de Supervizare.

Verificarea lucrarilor

La canalele nevizitabile se vor verifica aliniamentele. Se admit următoarele abateri limită faţă de proiect:

pentru pante 10% pentru cote 5 cm, fără a se depăşi abaterile admise pentru pante

Este obligatorie efectuarea a cel puţin două verificări de nivelment pe 100 m de canal şi ori de câte ori Angajatorul solicită această verificare. Rezultatele acestor verificări trebuie consemnate.

Proba de etanseitate a canalului

Conductele cu curgere cu nivel liber se vor proba la etanseitate, conform STAS 3051.Apa necesară pentru probele de presiune se va prelua din reţeaua publică de apă existentă în apropierea punctului de lucru.Efectuarea probelor şi umplerea canalului cu apă nu se va începe mai curând de 14 zile după

montajul tuburilor. În cazul folosirii cimenturilor cu întărire rapidă, la executarea căminelor, timpul se va reduce corespunzător.

Prima probă de etanşeitate a unui tronson de canal se va face după verificarea planimetrică, de nivelment, de calitate, şi de dimensiuni a lucrărilor executate şi înainte de astuparea tranşeei.

Această probă se va face pe tronsoanele dintre amplasamentele a două cămine succesive, în cazul în care acestea nu sunt încă executate.

Capetele tronsonului de canal supus la proba se vor închide etanş (cu dopuri de lemn, fixate cu ajutorul unor şpraiţuri sau cu scuturi).

În dopul capătului amonte se va introduce un tub flexibil (furtun) terminat cu tub de sticlă, care să permită observarea nivelului apei.

Printr-o pâlnie introdusă în capul tubului de sticlă, tronsonul canalului se va umple cu apă la înălţimea de 1,00 m deasupra crestei canalului de la capătul amonte.

Se vor depista punctele unde se vor produce eventualele pierderi de apă şi se vor remedia defectele constatate. Tronsonul se va supune apoi unei noi probe.

A două probă de etanşeitate se va face după astuparea tranşeei şi terminarea execuţiei căminelor. Aceasta probă se va face de asemenea pe tronsonul dintre două cămine, dar se va include în probă şi etanşeitatea căminelor.

În acest scop, ieşirile din cămine opuse tronsonului supus la probă, se vor astupa cu dopuri de lemn fixate prin şpraiţuri iar tronsonul şi căminele de la capete se vor umple cu apă, până la înălţimea indicată mai sus.

Tronsoanele de canal supuse la probă se vor ţine sub presiunea apei timp de 15minute. Pe măsură ce nivelul apei va scădea, apa se va completa cu ajutorul unui vas etalon până la nivelul stabilit. Cantitatea de apă adăugată va indica pierderea de apă din tronsonul respectiv al canalului, pentru tuburi din PVC nu se admit pierderi. (conform STAS 3051/90).

77

In cazul cand proba nu reuseste se iau masuri de remediere si se reface proba.Apa necesară pentru probele de presiune se va prelua din reţeaua publică de apă existentă în

apropierea punctului de lucru.

Testul de infiltrare

În cazurile în care conducta a fost montată sub nivelul natural al apei freatice, după reumplerea tranşeei, interiorul conductei va fi testat pentru infiltraţia apei exterioare prin îmbinări. Canalele vor fi acceptate ca satisfăcătoare dacă infiltrarea pe o perioadă de 15 minute nu depăşeşte cantităţile permise în tabelul de mai jos. Orice scurgere astfel detectată va fi reparată conform instrucţiunilor Consultantului de Supervizare iar linia de conductă va fi retestată, toate pe costurile Contractantului.

Testul de presiune hidraulica

Acest test se va aplica tuturor conductelor sub presiune (PEID) care vor fi testate la presiunea de proba de 1,5 ori presiunea de regim maxima. Se vor respecta prevederile STAS 4163-3 si STAS 6819.

Conductele vor fi probate cu toate armaturile si cuplajele montate.Specificaţiile pentru testul de presiune al conductelor din PEID vor fi aceleaşi cu cele din Caiet

de sarcini pentru conducte de alimentare cu apă şi nu se mai repetă aici..

CAPITOLUL 4CONSTRUCTII PE CONDUCTE

Generalităţi

Domeniul de lucrări

Pe traseele canalelor s-au prevăzut cămine de trecere, de intersecţie, de rupere de pantă. Căminele prevăzute pe traseul canalelor se compun din trei elemente: fundaţia, camera de lucru şi coşul de acces .

Structura de rezistenţă a căminelor se execută din elemente de beton prefabricate, după cum este indicat în Desenele cu Cerinţele Angajatorului.

Căminele se vor instala pe toate conductele de canalizare la intervale mai mici de 60 metri.

Desene

Detaliile generale de construcţie pentru tipurile diverse de cămine de vizitare sunt prezentate în Desenele cu Cerinţele Consultantului de Supervizare. Dacă Contractantul alege altă soluţie tehnică, va trimite Consultantului de Supervizare desene de execuţie pentru aprobare.

În toate situaţiile, Contractantul va prezenta Consultantului de Supervizare desenele de execuţie pentru aprobarea Consultantului de Supervizare, cât şi a departamentului tehnic al autorităţilor locale. Aceste desene vor include detalii cu toate dimensiunile pentru intrări, capace, sifoane şi racorduri de conducte.

Date prezentate

Indiferent de materialul ales pentru construcţie, Contractantul va pregăti calcule de proiectare detaliate şi desene de construcţie pentru cămine. Calculele vor demonstra capacitatea căminelor de a suporta toate încărcările de trafic şi ale solului. Desenele de construcţie vor include toate detaliile, inclusiv listele cu armături şi detalii ale treptelor.

materiale

Capace de cămine

Capacele şi ramele pentru cămine vor fi din fontă, carosabile tip IV, pentru zone de circulatie cu trafic intens, care sa suporte o sarcina de 400 KN. Vor avea o deschidere de Ø 600 mm conform STAS 2308-81

Capacele vor fi prevazute cu balama, sistem antifurt si garnitura antizgomot si vor avea orificii de aerisire.

78

Toate capacele vor fi protejate intern şi extern cu acoperire epoxidică pentru condiţii foarte corozive, erozive şi trafic greu. Culoarea finisării va fi negru, şi nu se va decolora în timp.

Capacele vor fi etanşe şi bine fixate în cadru, pentru a nu vibra la trecerea vehiculelor. Vor avea posibilitatea de blocare iar pentru deschiderea lor se va folosi o unealtă specifică. Capacele şi ramele vor avea un suport prelucrat, pentru a evita zgomotul sau mişcarea când se circula peste ele.

"Ansamblurile" capac-ramă trebuie să fie ţinute împreună tot timpul. Toate capacele şi ramele folosite vor fi unse înaintea montării.

Cheile de ridicare trebuie să fie furnizate în număr de 2 chei pentru fiecare 10 capace din fiecare categorie, sau după cum stabileşte Consultantul de Supervizare.

Ramele şi capacele trebuie să nu prezinte defectele prevăzute în STAS 782-64 ca de exemplu: defecte de suprafaţă şi de structuri, goluri, crăpături, incluziuni etc., care să influenţeze rezistenţa produsului.

În toate situaţiile, ramele şi capacele de cămin vor fi construite astfel încât să permită reglarea în funcţie de cota drumului.

Cămine de vizitare

Căminele de vizitare sunt produse compacte sau din module, fabricate din polietilenă. Acestea sunt prevăzute cu mânere de prindere pentru a uşura montarea lor şi trepte de acces în interior.

Căminele de vizitare sunt proiectate pentru instalare subterană.

Avantaje:

grad de etanşare ridicat - nu permit infiltrarea sau exfiltrarea apelor vehiculate

rezistenţă ridicată la presiunea pământului (presiuni laterale) şi la presiunile cauzate de trecerea autovehiculelor de mare tonaj pe deasupra căminelor (presiuni verticale)

transport şi manipulare uşoară

mufare uşoară cu ţeavă din PVC

nu necesită lucrări de zidărie

montare: în spaţii verzi, alei pietonale, trotuare, zone carosabile.

Căminele prefabricate din polietilenă sunt disponibile în două variante:

A – cămin cu fund profilat şi racorduri

B – cămin cu fund plat (cămin de trecere)

Varianta A se utilizează la treceri şi la intersecţii de reţele situate la aceleaşi cote. Căminele sunt proiectate pentru intersecţii la 45°, iar prin intercalarea unor coturi de 45° ele se pot utiliza şi la intersecţii la 90°.

Varianta B se utilizează pentru cămine de trecere sau rupere de pantă, ele permiţând şi realizarea de racorduri la cote decalate pe verticală. Căminele prefabricate din polietilenă, varianta B, se pretează foarte bine la utilizări şi în alte domenii: rezervoare pentru reactoare de reducere/ separare/ stocare grăsimi, nisip şi nămol în exces, cămine de vane şi robinete, cămine de pompe, etc.

Pentru adâncimi mai mari de 3,0 m se prevăd cămine de vizitare paralelipipedice din beton armat.

79

STRUCTURA CONSTRUCTIVĂ

Toate elementele componente utilizate sunt în fabricaţia curentă, indigene, omologate şi agrementate conform reglementărilor în vigoare.

Corpul căminului şi elementul de aducere la cotă sunt prefabricate din polietilenă.

Materialul folosit pentru fabricarea recipientului şi a capacului (în cazul în care nu se foloseşte capac cu ramă carosabile) are următoarele caracteristici principale:

densitatea la temperatura de 23° C 935 - 940 kg/m3

rezistenţa la tracţiune 14 MPa

duritatea (Shored) 52

temperatura de înmuiere 111° C

Stress Cracking F-50 > 1000 ore

alungire la rupere > 600

temperatura de fragilitate < -70°C Recipientul care formează corpul căminului, este de formă cilindrică, are grosimea pereţilor de

aproximativ 10 mm, diametrul de 1.100 mm, înălţimea camerei de lucru variabilă de la 900 la 4.000 mm şi este prevăzut cu 8 nervuri de rigidizare longitudinale şi nervuri de rigidizare transversale. Lăţimea nervurilor este de 20 mm pe toată lungimea acestora.

Partea superioară a recipientului are formă tronconică şi este prevăzută cu un guler şi un orificiu de acces având 688 mm diametru.

Partea inferioară a recipientului este profilată în mod corespunzător pentru a facilita realizarea racordurilor la reţeaua de canalizare.

Elementul de aducere la cotă este de formă cilindrică având diametrul de 632 mm şi este prevăzut la partea superioară cu un guler de 846 mm diametru care asigură etanşarea la suprafaţa de contact cu rama capacului. Lungimea elementului de aducere la cotă poate fi de 360 sau 660 mm funcţie de condiţiile de amplasare.

În vederea asigurării etanşeităţii, între corpul căminului şi elementul de aducere la cotă se va monta o garnitură inelară de cauciuc.

Căminele de vizitare prefabricate din polietilenă, pot fi amplasate atât în zonele carosabile cât şi în cele necarosabile.

Căminele de vizitare care urmează a fi amplasate în zone verzi vor fi prevăzute cu capace din polietilenă.

Căminele de vizitare care urmează a fi amplasate în alei pietonale, trotuare vor fi prevăzute cu capace din fontă necarosabile.

Căminele de vizitare care urmează a fi amplasate în zone carosabile vor fi prevăzute cu capace din fontă carosabile.

Variante constructive:A – cămin cu fund profilat şi racorduri;B – cămin cu fund plat (cămin de trecere);În cadrul variantei A, în funcţie de diametrele nominale ale conductelor la care urmează a fi

racordat, corpul căminului poate fi de următoarele tipuri:Tip I: diametre de racord: 125 / 160 mmTip II: diametre de racord: 200/ 250 mmVarianta B se utilizează pe conducte de diametre 315 mm ÷ 400 m.În ambele variante constructive, în funcţie de cota de pozare, înălţimea camerei de lucru şi cota

terenului amenajat, căminul de vizitare prefabricat se poate livra cu element de aducere la cotă de 360 mm lungime sau de 660 mm lungime.

Codul unic de identificare al căminului de vizitare prefabricat din PE este de forma F-R-H-l-C unde:

F poate fi: A – pentru cămin cu fund profilat şi racorduri, sau B – pentru cămin cu fund plat.

80

R poate fi: I – pentru racorduri de 125 / 160 mm, sau II – pentru racorduri de 200 / 250 mm.H poate fi: 1 – pentru cămin cu înălţimea camerei de lucru de 900 mm; 2 – pentru cămin cu

înălţimea camerei de lucru de 1.200 mm; 3 – pentru cămin cu înălţimea camerei de lucru de 1.450 mm; 4 – pentru cămin cu înălţimea camerei de lucru de 2.000 mm; 5 – pentru cămin cu înălţimea camerei de lucru de 2.500 mm; 6 – pentru cămin cu înălţimea camerei de lucru de 3.000 mm; 7 – pentru cămin cu înălţimea camerei de lucru de 3.500 mm; 8 – pentru cămin cu înălţimea camerei de lucru de 4.000 mm

l poate fi: S – pentru element de aducere la cotă de 300 mm sau L – pentru element de aducere la cotă de 600 mm.

C poate fi: GR – pentru capac de fontă carosabil dimensionat la trafic greu; US - pentru capac de fontă carosabil dimensionat la trafic uşor; NF – pentru capac de fontă necarosabil; NP – pentru capac necarosabil din PE.

Prescripţii de livrare

Suprafaţa căminelor de vizitare trebuie să fie netedă, fără defecţiuni vizibile cu ochiul liber (incluziuni, bule de aer, ciupituri, fisuri sau straturi care se desprind) care ar putea avea efecte asupra funcţionalităţii. Muchiile trebuie să fie definite, fără bavuri la planurile de separaţie.

Racordurile pentru tuburile de canalizare (ieşirea şi intrările) vor fi blindate, urmând ca pe şantier să se taie pentru diametrul dorit.

TRASAREA LUCRĂRILORTrasarea amplasamentului căminelor se materializează pe teren prin ţăruşi amplasaţi în

punctele caracteristice şi marcaţi în conformitate cu notaţiile punctelor de pe planşe.

Fiecare ţăruş va avea doi martori amplasaţi perpendicular pe ax la o distanţă care să-i asigure împotriva degradării în timpul executării săpăturilor, al depozitării pământului şi al circulaţiei pe marginea şanţului.

Condiţii de montaj

Execuţia săpăturiiPrin executarea săpăturilor trebuie să se asigure spaţiul de lucru necesar amplasării atât în plan

orizontal cât şi în plan vertical a căminului de vizitare de PE, ţinând seama concomitent şi de implicaţiile economice ale acestor lucrări (minim 30÷40 cm în jurul pereţilor căminului). Baza săpăturii trebuie să fie plană.

Săpătura se poate realiza mecanizat sau manual.În funcţie de natura terenului şi adâncimea de pozare, săpătura se poate executa cu pereţi

verticali (cu sau fără sprijiniri) sau cu taluz înclinat.În toate cazurile în care lucrările se execută sub nivelul apei este necesară epuizarea apelor din

săpătură pentru a se asigura executarea în uscat a montării tuburilor pe cămin. Execuţia umpluturii

Căminul se aşează pe un strat de nisip compactat de 10÷15 cm grosime.Se aşează căminul pe fundul gropii, folosindu-se frânghii prinse de mânerele de manipulare. Se

va verifica dacă acesta s-a aşezat într-o poziţie stabilă pe fundul gropii.După realizarea racordărilor la reţea, se procedează la umplerea gropii. Umplutura se

realizează în straturi de maximum 15 cm grosime, pe tot conturul, cu nisip, compactarea realizându-se pe fiecare strat până la atingerea indicelui Proctor adecvat terenului.

81

Se va utiliza nisip de granulaţie mai mică de 10 mm sau pământ din săpătură, din care s-au extras pietrele, resturile vegetale şi alte materiale proeminente care ar putea zgâria pereţii căminului.

Compactarea se va realiza manual utilizându-se bătătoare din lemn cu muchii rotunjite.

► Gradul minim de compactare al umpluturii de nisip care înglobează căminul de vizitare trebuie să fi de 85%.

► În cazul amplasării căminului de vizitare în zone verzi, umplutura de nisip, de grosime variabilă, situată deasupra căminului de vizitare se va realiza cu gradul minim de compactare de 80%.

Notă: pe tot timpul instalării căminului, se recomandă ca acesta să fie acoperit cu un capac de protecţie provizoriu. Executantul săpăturii şi persoanele care montează căminului trebuie să ţină cont de normele de protecţie a muncii în domeniu.

În cazul în care se instalează şi piesa de aducere la cotă, trebuie să existe un strat de umplutură de 20 până la 80 cm deasupra peretelui superior al căminului, în funcţie de diferenţa de înălţime care este necesară pentru aducerea căminului la cota terenului. În final se umple restul gropii cu pământ. Pentru a asigura etanşarea între cămin şi piesa superioară se va monta o garnitură inelară din cauciuc.

Condiţii speciale de montajÎn cazul amplasării căminului sub trotuare sau carosabil se vor respecta valorile minime de compactare următoare:

Amplasamentul căminului de vizitare

Grad minim de compactare %

Pe conturul căminului

În zona coşului de acces

Ultimul strat de 0,50 m grosime situat sub fundaţia căii

Drumuri principale 85 90 95Drumuri secundare 85 85 90Trotuare şi alei pietonale 85 80 85

Rama capacului carosabil se va sprijini pe o placă de beton armat (minim B400, cu gradul de gelivitate G100 şi impermeabilitate P8) de 20 cm grosime, având dimensiunile în plan de 1,70 x 1,70 m.

În cazul în care este necesară montarea unor conducte la alte nivele faţă de cele cu care este prevăzut căminul, pe şantier se pot găurii pereţii laterali, utilizând o maşină de găurit cu freză pentru racord cu diametrul 110 mm sau 125 mm, etanşarea realizându-se cu ajutorul unor garnituri pentru racord.

Pentru a realiza o lucrare de calitate, cu durată lungă de exploatare, se vor respecta cu stricteţe toate prescripţiile normativelor tehnice în vigoare referitoare la execuţia lucrărilor de canalizare concomitent cu prevederile din proiect. În cazul în care condiţiile de amplasare sunt deosebit de dificile, pentru stabilirea detaliilor concrete de montare se va consulta proiectantul şi/sau furnizorul.

Executarea lucrărilor anexe

Executarea legăturilor dintre cămine de vizitare are ca regulă generală punerea în funcţiune a reţelei din aval spre amonte.

Construcţiile accesorii se vor executa concomitent cu realizarea conductelor de legătură, în ordinea prevăzută în profilele longitudinale.

CAPITOLUL 5

82

LISTA CODURILOR SI STANDARDELOR

Materialele şi calitatea bunurilor ce urmează a fi furnizate în cadrul contractului, vor fi în concordanţă cu Standardele Internaţionale adecvate (ISO).

Toţi furnizorii pentru materialele şi bunurile ce urmează a fi procurate conform listei de cantităţi, vor fi atestaţi prin ISO 9001 sau EN 29001.

Exceptând cazurile în care se specifica altfel, toate utilajele, materialele şi forţa de muncă vor corespunde standardelor şi normativelor valabile în România.

Alte standarde autorizate, care asigura o calitate egală sau mai ridicată decât standardele şi codurile specificate, vor fi supuse analizei şi aprobării prealabile în scris de Investitor.

Diferenţele dintre standardele specificate şi standardele alternative propuse vor fi descrise amănunţit în scris de către Contractant şi trimise Investitorului cu cel puţin 28 zile înainte de data la care Contractantul cere aprobarea Investitorului.

Contractantul va obţine şi va ţine pe şantier cel puţin o copie a Standardelor şi codurilor de utilizare la care se refera specificaţia şi oricare alt standard care se aplică la materialele care urmează a fi furnizate sau care se referă la calitatea lucrărilor ce urmează a fi executate.

Un contractant care îşi propune să folosească versiuni alternative ale codurilor şi standardelor specificate va trimite versiunea alternativă Investitorului pentru aprobare.

Toate materialele şi calitatea lor, nespecificate pe deplin aici sau neacoperite de un standard aprobat, vor fi de tip superior.

Acolo unde cerinţele oricărei specificaţii sau reglementari standard contravin cerinţelor acestei specificaţii, sau oricărui articol din desene, Contractantul va cere Investitorului clarificări înaintea începerii lucrărilor.

Aceste standarde sunt descriptive şi nu restrictive. Contractantul poate furniza bunuri care să se conformeze şi altor standarde, dovedit fiind ca acestea asigura o calitate cel puţin egală cu standardele menţionate.

STAS, SR - Standarde RomâneştiISO - Standarde InternaţionaleEN - Norme EuropeneI - Normativ pentru lucrări de instalaţiiC - Normativ pentru lucrări de construcţiiPE - Normativ pentru lucrări de instalaţii electriceP - Normativ pentru lucrări de arhitectura, rezistenta, drumuriNP - Normativ pentru lucrări de rezistenţă

STAS 3051-81 Reţele exterioare de canalizare Prescripţii fundamentale de proiectare

STAS 8591/1-91 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane, executate în săpătură

STAS 2308-81 Alimentări cu apă şi canalizări. Capace şi rame pentru cămine de vizitare

STAS 8591/1997Reţele edilitare subterane – Condiţii de amplasare.STAS 6054/1997Adâncime de îngheţSR ISO Marimi si unitati.Partea 0.Principii generale.STAS 737/5 Sistemul International de Unitati (SI).Multiplii si submultiplii

zecimali preferentiali ai unitatilor SI.SR EN ISO 9001 Sistemele calitatii.Model pentru asigurarea calitatii in

proiectare, dezvoltare, productie, montaj si service.STAS 9002 Sistemele calitatii.Model pentru asigurarea calitatii in

productie, montaj si service.STAS 3061 Hidraulica.Terminologie, simboluri si unitati de masuraSTAS 4163/1 Retele de distributie - Prescriptii fundamentale de proiectare.STAS 4163/2 Retele de distributie – Prescriptii de calcul.STAS 4163/3 Retele de distributie – Prescriptii de executie si exploatare.STAS 4273 Constructii hidrotehnice.Incadrarea in clase de importanta.STAS 10898 Alimentari cu apa si canalizari.Terminologie.

83

STAS 9570/1 Marcarea si reperarea de conducte si cabluri din localitati.STAS 2250 Elemente pentru conducte.Presiuni nominale, presiuni de

incercare si presiuni de lucru maxim admisibile.P 118/1999 Normativ de siguranta la foc a constructiilor.I 1 Normativ pentru proiectarea conductelor din PVC pentru canalizare

I 9/1994 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.ISO 12162 Sisteme de clasificare.

Legislatie in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conditii de munca (protectia muncii)

Norma metodologica din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319 din 2006

Codul Muncii – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text in vigoare incepand cu data de 22 decembrie 2005. Text actualizat in baza actelor normative modificatoare, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, pana la 19 decembrie 2005

Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 646 din 26 iulie 2006

Legea nr. 436/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca

Legea nr. 177/2000 privind modificarea si completarea Legii Protectiei Muncii nr.90/1996

Legea nr. 90/1996 - Legea Protectiei Muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 47 din 29 ianuarie 2001

„Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii” (conform cu HG nr. 795/1992 şi aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul Nr. 9/N/15.03.1993, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 5-8 din anul 1993)

Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate, aprobate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu ordinul nr. 357/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 11/1996;

„Normele republicane de protecţia muncii”, aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975

„Normele de protecţia muncii în activitatea de construcţii montaj” aprobate de M. C. Ind. cu ordinul nr. 1233/D 1980.

84

CAIET DE SARCINI

ECHIPAMENTE STATII DE EPURARE

Prezentul caiet de sarcini se referă la pregătirea execuţiei, execuţia, verificarea şi recepţia lucrărilor de montaj a echipamentelor prevăzute în staţia de epurare.

Toate echipamentele cuprinse în fluxul tehnologic al staţiei de epurare sunt obligatorii pentru a se putea garanta parametrii de evacuare ai apei epurate.

Pentru o bună şi deplină siguranţă în funcţionare a întregii staţii de epurare sunt obligatorii respectarea cu stricteţe a tuturor condiţiilor de montaj, în ordinea prevazută în caietele de sarcini, atât pentru lucrările de construcţii, instalaţii şi de montaj, distanţele relative între diferitele componente ale staţiei de epurare precum şi distanţele de gardă sanitară.

Nerespectarea întocmai a cerinţelor prescrise în fişele tehnice ale echipamentelor, atrage după sine riscul imposibilităţii respectării legislaţiei de mediu în vigoare şi a cerinţelor prescrise prin avizele şi acordurile obţinute pe baza acestui proiect.

Montajul echipamentelor va respecta întocmai indicaţiile şi prevederile instrucţiunile de montaj ale echipamentelor livrate de producători, care la rândul lor vor respecta obligatoriu, indicaţiile de montaj, cotele şi poziţiile de montaj din prezenta documentaţie. Orice fel de abatere dimensională atrage după sine funcţionarea defectuasă a echipamentelor şi a întregului ansamblu existând riscul neatingerii parametrilor proiectaţi.

Fisele tehnice ale echipamentelor sunt structurate astfel incat fluxul tehnologic sa urmeze, atat in fond cat si formal, procesul de epurare de tip mecano-biologic pe trei componente.

Echipamentele prevazute asigura o epurare avansata a apelor uzate cu incadrare a parametrilor influentului in prevederile NTPA002 si a efluentului in NTPA001 conform H.G.352/2005 privind modificarea si completarea H.G.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.

Fisa tehnica 7 Bazin de omogenizare stocare şi staţie automată de pompare apă uzată

Echipament de epurare cu componentele:

Fisa tehnica 8 – Modul tehnologic

Fisa tehnica 9 – Modul mecano-biologic

Fisa tehnica 10 – Aparate de masura si control

Fisa tehnica 11Modul de comandă şi automatizare staţie de epurare

85

Date generale

Nivelul de per formanţă a lucrărilorPrin proiectare, conform Legii 10/1995 şi Normativului C56, au fost prevăzute următoarele

exigenţe privind calitatea lucrărilor a) rezistenţă şi stabilitateb) siguranţă în exploatarec) siguranţa la foc

Ordinea de executare a lucrărilor de montaj Studierea documentaţiei tehnice

Stabilirea locurilor de montare a aparatelor şi echipamentelor componente ale statiei de epurare compacta conform documentatiei de montaj (parte scrisa şi parte desenată)

Trasarea pe teren conform instrucţiunilor şi Caietelor de sarcini pentru lucrările de construcţii – rezistenţă.

Înaintea începerii montajului se vor verifica integritatea echipamentelor conform opisului de livrare şi starea tehnică a tuturor echipamentelor.

Deoarece echipamentele după execuţie au fost recepţionate şi probate în gol la firma producătoare, se vor verifica eventualele deteriorări datorate transportului şi manipularii la descărcare.

Dacă se constată deteriorări sau deformări datorate manipulării defectuoase se va încheia o notă de constatare în prezenţa delegatului firmei producătoare în care se vor stabili măsurile de remediere şi responsabilităţile părţilor contractante.

Manipularea în vederea amplasării pe poziţie, se va face cu mijloace autorizate de ridicare cu sarcină la cârlig corespunzătoare sarcinii subansamblului care se va monta. Cablurile de ridicare se vor lega numai de persoane autorizate şi numai de urechile de ridicare prevăzute pe echipamente şi subansamble

Ordinea precum şi poziţiile de montaj vor fi cele prevăzute în planşele de montaj din partea desenată.

Pompele submersibile se vor monta pe fundul bazinelor colectoare de apă uzată verificându-se în prealabil suprafeţele de beton unde vin aşezate pompele;

Se va efectua montajul senzorilor de nivel (nivel minim, maxim1 şi maxim2) prin intermediul suporturilor din polietilenă cu dibluri metalice M8. Poziţiile senzorilor de nivel vor fi stabilite funcţie de tipul pompelor folosite dar, în cazul senzorilor de nivel minim, distanţa faţă de radierul bazinului nu va fi mai mică de 300 mm.

Pompele submersibile se vor aşeza pe suporturi care vor face obiectul livrărilor ansamblului de pompare. De asemenea din livrare vor face parte şi tijele de ghidare pentru manipularea pompelor (ridicare-coborâre în caz de intervenţii).

Condiţii de recepţieÎn cadrul recepţiei se va verifica aspectul estetic şi funcţional al lucrărilor prevăzute.Procesul verbal de verificare întocmit cu ocazia recepţiei, conform STAS 12.604/5-1990 art. 2.3.2., trebuie să cuprindă: data efectuării verificării

86

funcţia, calitatea şi numele persoanei care a efectuat verificarea

defectele observate la elementele instalaţiilor supuse verificării

observaţii privind înlăturarea defectelor constatate, precum şi declaraţia că toate lucrarile au fost executate

Art. 2.3.3. – Procesul verbal de verificare descris mai sus se întocmeşte la recepţie, respectiv la darea în exploatare a instalaţiiei şi ori de câte ori se fac modificări la instalaţie sau se constată defecţiuni.

Consideraţii finale

Corectitudinea montajului precum şi respectarea cu stricteţe a datelor, cotelor şi informaţiilor conţinute în partea scrisă şi desenată va determina o funcţionare corectă şi sigură a ansamblului reţea de canalizare-staţie de epurare;

Finalizarea lucrărilor şi implicit punerea în funcţiune a staţiei de epurare va fi consemnată în Procesul Verbal de recepţie cu ocazia punerii în funcţiune a instalaţiei unde vor fi menţionate, dacă este cazul, completările sau corecturile care trebuie aplicate şi perioada de timp de efectuare, conform HG 273 din 14.06.1994 privind aprobarea regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, pubicată în MO 193 din 28.07.1994.

87

CAIET DE SARCINI

INSTALATII HIDROMECANICE

CAPITOLUL 1 CADRU GENERALCaietul de sarcini acoperă o plaja larga de pompe, armaturi si confectii metalice aferente

constructiilor ce deservesc instalatiile de alimentari cu apa si canalizări, ce fac obiectul prezentei documentatii. Lucrările mecanice incluse in Contract constau in pregatirea proiectului, a planurilor de lucru, fabricarea, montajul temporar la producatori sau subantreprenorii de lucrari ai acestora, testarea, transportul pe Santier, montajul si darea in exploatare a echipamentului pentru Proiectul propus.Componentele echipamentului ce va fi furnizat vor fi astfel cum sunt detaliate in Memoriu, Fisele Tehnice, Specificatii, Listele de cantitati si planurile atasate la Documentatia de Atribuire, dar Contractantul va include toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta a lucrarilor ca intreg, fie ca sunt specificate sau nu. Echipamentul va fi completat cu motoare electrice, toate accesoriile specificate in cele ce urmeaza si va fi nou fabricat. Vor fi incluse toate coloanele, cuplurile, lagarele, balustradele, vanele, conductele, manometrele, placile de acoperire si cadrele, suruburile de ancorare, lubrifiantii, pupitrele de comanda, mecanismele de reglare si piesele de schimb impreuna cu toate celelalte aparate, dispozitive auxiliare si conexiuni, pentru ca lucrarile sa fie complete si perfecte in cel mai mic detaliu.Contractantul se va asigura ca intregul personal ce lucreaza sau viziteaza Santierul se va conforma masurilor de protectie impuse de catre Consultantul de Supervizare, ca de exemplu sistemul “Permisului de lucru” pentru accesul in zonele cu risc ridicat, incluzand epuismentele, camerele vanelor, colectoarele si cladirile, pe langa Zonele de Pericol Electric.Contractantul va inainta Consultantului Supervizare, cu cel putin doua luni inainte de darea in exploatare, doua copii in versiune provizorie a Instructiunilor de Operare si Intretinere pentru toate sectiunile de lucrari, in limba romana. Instructiunile de operare vor fi pregatite astfel incat sa ofere o descriere pas cu pas a pregatirii si punerii in functiune a lucrarilor in ansamblu si oprirea acestora. Dupa aprobarea Consultantului de Supervizare antreprenorul va furniza sase copii dupa manualele cu instructiuni finale, in limba romana.

88

CAPITOLUL 2 CERINTE GENERALE

2.1. PROIECTAREA SI CONSTRUCŢIA

Lucrările vor fi proiectate sub toate aspectele astfel incat sa se conformeze celei mai recente practice ingineresti. Filozofia de proiectare va fi reprezentata de simplicitate si durabilitate astfel incat echipamentul sa ofere o functionare fara probleme pe termen lung, cu costuri de intretinere mici. O atentie speciala va fi acordata usurarii accesului pentru a se facilita inspectia, curatarea, intretinerea si reparatia.Intregul echipament furnizat va fi proiectat sa intruneasca necesitatile unei operari satisfacatoare in conditiile variatiilor incarcarilor de operare, presiunilor si temperaturilor, inclusiv a temperaturii ambientale.

2.2. PROTECTIA SI IMPACHETAREA IN VEDEREA EXPEDIERII

Inainte de a fi expediate de la Producator, toate utilajele vor fi adecvat protejate impotriva coroziunii si deteriorarii accidentale, prin vopsire sau alte mijloace aprobate, pe intreaga perioada de transport, depozitare si constructie. Contractantul va avea responsabilitatea ca Utilajele sa fie astfel impachetate si/sau protejate incat sa asigure livrarea lor pe Santier intacte si nedeteriorate. Toate utilajele si echipamentele vor fi ambalate in containere si ambalaje de cea mai buna calitate; nu va fi utilizat lemnul de mana a doua. Utilajele vor fi astfel ambalate incat sa suporte manipularea fara grija in tranzit si toate pachetele vor fi adecvate pentru mai multe etape de manipulare prin transport maritim, aerian sau terestru, mutare pe santier si stocare, incluzand posibilele intarzieri in livrare. Lazile de ambalare vor fi din planse intregi, nefiind permise lazile din sipci.Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor vor avea capetele deschise protejate cu banda adeziva sau vor fi imbinate si apoi protejate cu discuri de lemn securizate cu pivoti de serviciu (care nu vor fi folositi pe santier) sau prin alte mijloace aprobate. Mansoanele si flansele cuplurilor flexibile vor fi legate cu sarma. Lazile ce contin inele de cauciuc, suruburi sau alte componente de mici dimensiuni nu vor cantari in mod normal peste 500 kg brut.Toate releele, instrumentele, etc. vor fi impachetate pentru transport, avand suruburi si/sau cleme de transport, marcate clar cu rosu, pentru a preveni miscarea componentelor mobile. In cadrul instructiunilor de operare si intretinere se va face referire la acestea, detaliindu-se modul de indepartare al acestor elemente de fixare temporare, inainte de instalarea echipamentului.Fiecare cutie sau pachet va contine o lista cu continutul, plasata intr-un plic rezistent la apa, iar doua copii dupa aceasta vor fi inaintate Reprezentantului Consultantului Supervizare de pe Santier, inainte de expediere. Toate componentele de material vor fi clar marcate pentru o identificare imediata in lista cu continutul ambalat.Contractantul va avea obligatia sa includa in Pretul Contractului toate materialele si lazile de ambalare necesare pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a Echipamentelor. Consultantul de Supervizare poate solicita sa inspecteze si sa aprobe ambalajul inainte de expediere, dar Contractantul va fi pe deplin raspunzator ca ambalajul sa fie adecvat pentru tranzit si o astfel de inspectie nu-l va exonera pe Contractant de raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate de o ambalare defectuoasa.

2.3. DEPOZITAREA SI PROTECTIA PE SANTIER

Consultantul de Supervizare va conveni cu Contractantul datele de livrare a echipamentului conform prezentei Specificatii: In cazul in care Programul Lucrarilor Civile este intarziat, in scopul prevenirii intarzierii expedierii Echipamentului sau a deteriorii celui depozitat pe santier, Contractantul va:

a) Ambala in mod adecvat toate componentele de echipamente pentru a inlesni depozitarea acestora in aer liber pe santier fara a suporta deteriorari de niciun fel. sau

b) Va realiza pe santier un depozit aprobat, ce se conformeaza la urmatoarele cerinte minimale, care de asemenea vor preveni deteriorarea Echipamentelor.

c) Echipamentul electric: acoperit, cu aer conditionat, in zona etansata contra patrunderii prafului si insectelor.

d) Utilaje mecanice rotative: zone acoperite.

89

e) Conducte, vane, constructii de otel, etc: invelite, situate in aer liber pe o suprafata dura de sustinere.

Sistemele de protectie ce vor fi utilizate vor fi de tipul celor ce nu se deterioreaza in lumina ultravioleta. Utilajele vor fi gata de montaj pe Santier pana la expirarea perioadei de fabricatie si transport, iar in cazul in care sunt finalizate si gata de montaj inainte de data convenita, Contractantul va amenaja depozitarea pe santier, asa cum este definita aceasta aici, pe propria cheltuiala, inclusa in Pretul Contractului. Contractantul va furniza asigurarea si va fi pe deplin si singurul raspunzator pentru siguranta tuturor echipamentelor depozitate pe Santier pe perioada ce precede montajul.Contractantul va avea responsabilitatea sa inspecteze intregul echipament inainte de depozitare si sa faca aranjamentele ca echipamentul deteriorat sa fie remediat inainte de livrarea la depozit. Contractantul va scoate echipamentul dindepozit si il va livra la locul de montaj la primirea instructiunii de la Consultantul de Supervizare.Contractantul va fi responsabil cu operarea, siguranta si intretinerea intregului echipament de pe santier in timpul si dupa montaj, pana la eliberarea Certificatului de Finalizare.

2.4. PIESELE DE SPRIJIN ALE CONDUCTELOR SI VANELOR

Toate suporturile necesare incluzand constructiile din otel de rezistenta, fundatiile, consolele, etrierele, sabotii de glisare, labele de gasca, piesele de expansiune, suruburile de fixare, suruburile de fundatie, punctele de fixare si ancorare si celelalte atasamente vor fi furnizate pentru a sprijini conductele si echipamentul asociat acesteia, intr-o maniera aprobata. Vanele, debitmetrele, filtrele si celalalte dispozitive montate pe conducte vor fi sprijinite independent de conductele la care sunt conectate.Acolo unde este posibil, imbinarile flexibile vor fi prevazute cu suruburi de ancorare sau alte mijloace, pentru a transfera presiunile longitudinale de-a lungul conductei ca intreg, astfel incat ancorele exterioare de la capetele oarbe, teuri si vane sa fie mentinute la minim. Contractantul va indica pe planurile sale de lucru ce blocuri de reazem sunt necesare pentru a ancora conductele pe care le-a livrat.Consolele sau celelalte forme de sprijin care pot fi proiectate cu usurinta vor fi construite ca fiind rigide, din sectiuni de otel, prin nituire sau sudare, de preferinta fata de utilizarea turnarilor. Nici un punct de trecere al conductei prin plansee sau pereti nu va fi utilizat ca punct de sprijin, cu exceptia cazului in care se aproba de catre Consultantul Supervizare. Toate consolele si piesele de fixare vor fi galvanizate la cald.

3. POMPE

3.1. GENERALITATI

Toate echipamentele statiilor de pompare, masinile si aparatele vor fi noi, complete si de prima clasa. Curbele de performanta si graficele de functionare ale sistemului pompe – sistem de refulare, pentru un domeniu de presiuni vor fi furnizate la depunerea ofertei pentru licitatie.Graficele vor indica randamentele si puterea utilajelor. Testarea pompelor trebuie asigurata conform standardelor romane si europene si la livrare utilajele vor fi insotite de diagramele de testare pe bancul de proba al uzinei producatoare. Graficele privind proiectul sistemului si al pompelor vor ilustra conditiile proiectului referitor la eficienta energetica si vor tine seama de urmatoarele conditii:

- domeniul complet de presiuni statice la nivelul statiei;

- combinatiile posibile de operare a fiecarei pompe in ansamblul lucrarilor.

- cand sistemul hidraulic este in situatia prezenta;

Pompele vor fi pozitionate pentru a facilita conditiile favorabile de admisie în întreaga gama de operare a pompei. Va fi depus graficul pentru Înaltimea de Aspiratie Pozitiva Neta Ceruta (ÎAPNC) pentru gama completa de debite, care va fi compatibila cu cea disponibila pentru a permite pompei sa opereze, fara cavitatii, pe întreaga gama de debite la toate situatiile posibile.Turatia proiectata pentru orice pompa nu va depasi 1450 rpm decât daca este montata cu actionare variabila, caz în care viteza maxima permisa nu va depasi 1800 rpm. Proiectul de asamblare a unitatilor de pompe si metoda de a suporta ansamblurile rotative vor asigura ca nici o unitate sau arbore nu opereaza la o viteza mai mica sau mai mare de 25% din viteza critica.

90

Diametrele rotorului vor fi cu cel putin 5% mai mici decât diametrul maxim care poate fi fixat în carcasa.Partile rotative a fiecarei pompe vor fi suportate de pivoti solizi. Proiectul trebuie sa fie elaborate astfel încât nici o actiune sa nu fie transferata de la pompa la arborele motorului unde acestea nu formeaza o unitate integrala. Împingerea si lagarul de alunecare combinate trebuie sa poata sa aiba o rotatie în sens invers la 150% fata de rotatia normala in operare.Pompele instalate in camera uscata vor fi echipate cu etansare mecanica cu dublu efect cu conexiune cu apa de etansare / lichid de etansare si bucsa a arborelui. Pompele submersibile vor fi echipate cu etansari mecanice cu dublu efect cu senzor de detectare a curgerilor în cutia de ungere dintre cele doua etansari, toate etansarile metalice fiind din material SiC/SiC.Acolo unde se gaseste ca arborii prezinta un risc din cauza unei uzuri excesive a pivotilor si a presgarniturii, vor fi fixate noi bucse. Inelele de compensare a uzurii si stuturile de teava vor fi montate la carcasa si rotor la sectiunile de etansare. Acolo unde este necesara apa pentru etansare si lubrifiere, aceasta va fi lipsita de suspensii iar teava asociata se va fixa cu robinete pentru evacuarea aerului si indicatori ai curgerii. Pompa va fi completa, cu tot echipamentul suplimentar necesar si cu dispozitivele de masurare pentru a fi o unitate completa si trebuie pregatita imediat pentru utilizare. Aceasta va include vane de izolare, clapet de retinere, retea de tevi de evacuare a apei de racire, retea de tevi pentru golirea presgarniturii, retea de eliberare a aerului, indicator de presiune, retea de manometre, suruburi de ancorare, platforme de acces si alte articole dupa cum este corespunzator. Indicatoarele de presiune vor fi montate într-o pozitie care exclude vibratiile si stricaciuni accidentale. Diafragmele din taburetul capului de pompa vor fi protejate si, daca se gasesc în exterior sau în zone cu praf si particule în exces, protectia va fi din policarbonat solid sau plastic acrilic pentru a oferi protectie fata de vânt si particulele purtate de vânt.Toate stifturile, suruburile si bucsele folosite în constructia pompelor vor fi din otel inoxidabil. Toti arborii intermediari dintre pompe si motoare vor avea protectie completa si adecvata. Se va analiza optiunea ca toate pompele, acolo unde este posibil, vor avea acelasi producator si design pentru a simplifica cerintele legate de piesele de schimb si întretinere ale clientului. În oferta lor, participantuii la licitatie vor da detalii legate de cerintele puterii motorului, configuratia pompei si dimensiunile ansamblului pompa - motor.Pompele trebuie puse în miscare de motoare electrice, daca nu se specifica altceva. Motoarele trebuie sa aibe puterea nominala cel putin de 125% fata de puterea maxima necesara pentru ca pompa sa functioneze la punctul optim. Piesele de angrenaj trebuie proiectate si construite în concordanta cu cerintele specificate mai înainte. Orice putere transmisa trebuie sa aibe puterea nominala cel putin egala cu puterea motorului.

3.2. POMPELE DE APA UZATA SUBMERSIBILE/POMPE CU AX VERTICAL

3.2.1. Cerinţe comune

Pompele vor fi capabile să lucreze cu lichide, care conţin cârpe, material fibros şi alte materii reziduale, inclusiv pietriş şi alte materii abrazive.Etanşările mecanice vor fi din materiale rezistente la abraziune: de exemplu carburi metalice ( carbură de siliciu, carbură de tungsten )În cazul în care se utilizează inele “O”, acestea se vor realiza din cauciuc nitrilic.Rotorul pompei se va echilibra static apoi subansamblul rotor pompă - arbore - rotor electric se va echilibra dinamic. Echilibrarea dinamică se va face, de preferinţă, în mediul lichid.Dat fiind poziţia sa verticală, arborele trebuie să se rotească într-un lagăr principal şi un lagăr de susţinereMotorul va avea rulmetii de tip bila în permanenta unsi si întretinerea libera. Rulmenţii aferenţi celor două lagăre trebuie să aibă o viaţă de funcţionare calculată la 50.000 ore de funcţionare, când pompa lucrează în condiţii normale.În cazul în care pompa este realizată cu baie de ulei pentru răcirea etanşărilor mecanice, uleiul trebuie să fie autorizat în conformitate cu Normele Europene sau cu Standardele Internaţionale în vigoare.Viteza lichidului vehiculat în interiorul pompei nu va depăşi 3 m/s la aspiraţie şi 3,4 m/s la refularePompa va respecta cerinţele ISO 9001 cu Normele şi Standardele reprezentative, cum ar fi:Machinery Directive 89/392+91/368+93/44+93/68 EEC

91

LV ( Low Voltage ) 73/23 EECEN 292/1, EN 292/2, EN 50 081-2, EN 50 82-2Testele hidraulice vor fi făcute în conformitate cu ISO 2548 clasa C sau echivalent.Carcasele pompelor vor avea o construcţie solidă pentru a asigura o durată mare de viaţă în condiţii de coroziune şi abrazivitate şi trebuie să fie bine consolidate pentru a rezista şocurilor datorate solidelor în suspensie. In cazul pompelor submersibile, lanturile fixate pe partea superioara a pompelor, vor fi utilizate pentru ridicarea si coborarea pompelor. Motorul va fi cuplat direct la pompa si evaluat pentru functionare continua sau sub apa.. Motorul ar trebui sa fie IP68. Capatul de cablu trebuie sa fie impermeabil si înzestrat cu un manson si o variatie de întindere.

3.2.2. Pompe submersibile (sau pompe cu ax vertical) cu montaj uscat

Electropompele vor lucra în cameră uscată, fixate pe suport şi prevăzute cu cot de aspiraţie.Pentru situaţii accidentale, pompele vor trebui să lucreze şi parţial sau complet imersat.Piesele statice care vin în contact cu lichidul vehiculat pe traseul dintre aspiraţie şi refulare, trebuie să fie protejate cu grund + vopsea pe bază de ulei.Reperele principale ( carcasă pompă, carcasă motor, rotor ) vor fi turnate din fontă tip GG25G în conformitate cu DIN 1691Arborele trebuie să fie din oţel inox (X20CrNi172 sau de rezistenţă echivalentă) în conformitate cu prevederile DIN 1.4057Arborele va fi comun atât pentru pompă cât şi pentru motorOrganele de asamblare ( şuruburi, piuliţe, şaibe ) să fie din oţel inox 1.4301 în conformitate cu prevederile DIN 17440.

3.2.3. Pompe de epuisment

Electropompele de epuisment vor lucra complet imersat, şi vor fi destinate vehiculării lichidelor care conţin particule abrazive în suspensie.Pompele trebuie să fie uşor de manevrat.Piesele statice ( de uzură ) care vin în contact cu lichidul vehiculat pe traseul de aspiraţie-refulare trebuie să fie protejate împotriva abraziunii printr-un înveliş de cauciuc, poliuretan sau alt material protector - rezistent la abraziune: fontă înalt aliată cu crom .Rotorul va fi realizat tot din materiale rezistente la abraziune.Celelalte piese turnate trebuie să fie din materiale relativ uşoare, aliaje de aluminiu sau fontă.Arborele trebuie să fie din oţel inoxidabil 1.4301. Arborele să fie comun atât pentru motor cât şi pentru pompă.Dacă pompele sunt prevăzute cu etanşări mecanice ( se preferă această variantă ), atunci trebuie să aibă minimum 2 etanşări mecanice care să acţioneze independent una faţă de cealaltă. Etanşările mecanice trebuie să fie realizate din materiale rezistente la abraziune: de exemplu carburi metalice ( carbură de siliciu, carbură de tungsten ).

3.2.4. Marcarea pompelor

Fiecare unitate de pompare va fi marcată în mod adecvat cu o placă de alamă sau oţel inoxidabil fixat pe pompă şi motor cu detaliile minime următoare:

- tipul pompei, fabricant,

- diametrul rotorului,

- presiunea şi temperatura la debit "0"

- seria şi codul

- tipul motorului de acţionare

- numărul de faze, voltajul, curentul la sarcină maximă, puterea motorului, frecvenţa, viteza, randamentul, factorul de putere

- data fabricaţiei

92

3.3. MONTAJUL UTILAJELOR

Pompele orizontale se vor monta pe fundaţii individuale realizate din beton iar pompele submersibile se vor fixa in buloane pe radierul bazinelor.Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prescripţiilor furnizorului (consemnate în cărţile tehnice) şi a cotelor din desenele de montaj.Racordurile dintre echipamente şi instalaţia de conducte se realizează prin flanşare. Datorită acestui aspect trebuie respectate cotele de montaj faţă de partea de construcţie pentru a se putea monta cu uşurinţă garniturile şi şuruburile şi pentru evitarea apariţiei solicitărilor mecanice (tensiuni) în corpul pompelor si suflantelor.Montajul electropompelor implică parcurgerea următoarelor etape:

a) organizarea lucrărilor de montaj, care cuprinde:

- amenajarea platformei de depozitare (destinată depozitării şi verificării părţilor componente ale echipamentelor precum şi deconservarea lor înaintea începerii montajului);

- accesul (care trebuie să asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe platforma de depozitare până la locul de montaj precum şi condiţiile necesare pentru ajungerea personalului la locul de montaj);

- locul de montaj (trebuie să asigure condiţiile necesare realizării montajului în mod corespunzător din puncte de vedere al calităţii lucrărilor executate, al normelor de protecţia muncii şi al condiţiilor de lucru).

b) pregătirea fundaţiei, curăţirea părţilor filetate a şuruburilor de fundaţie, a găurilor filetate şi nefilatate din plăcile de bază;

c) trasarea axelor fundaţiei şi verificarea cotelor de nivel;

d) identificarea echipamentului (în conformitate cu documentaţia de montaj elaborată de proiectant), preluarea cărţii tehnice, verificarea stării de conservare (conform cărţii tehnice), verificarea şi preluarea certificatelor de calitate şi întocmirea formelor de preluare la montaj;

e) curăţirea suprafeţelor plăcii de bază ce vin în contact direct cu betonul. Nu se vor folosi solvenţi deoarece reziduul poate împiedica aderenţa.

f) montarea plăcii de bază, efectuându-se totodată controlul planeităţii acesteia (cu ajutorul nivelei; orizontalitatea se va realiza prin strângerea piuliţelor şuruburilor de fundaţie. Se verifică în permanenţă orizontalitatea reajustând cât este necesar, până când piuliţele sunt complet strânse şi placa de bază este orizontală.

g) verificarea sensului rotirii arborelui motorului ( cu ajutorul unui comparator );

h) strângerea buloanelor de prindere şi întocmirea formelor ( conform cerinţelor tehnologice);

i) pregătirea capetelor ştuţurilor conductelor în vederea racordării acestora la circuitele prevăzute în documentaţie şi verificarea stării de curăţenie interioară a echipamentelor şi circuitelor de racord;

j) conservarea echipamentelor începând cu perioada de montare în instalaţie şi până la terminarea montajului.

Prinderea pompelor submersibile sau a cablului de imersie de fundaţia de beton se va realiza prin buloane de scelment ancorate în fundaţie, astfel încât să se evite vibraţiile în timpul funcţionării. După fixarea pompelor la poziţie, buloanele se vor betona folosind mortar M 600.Electropompele orizontale vor trebui montate perfect orizontal şi la cotele din proiect.Înainte de montaj se va controla fiecare utilaj dacă are lubrifianţii necesari precum şi starea cuplajului.Toate electropompele dintr-o staţie vor trebui montate la aceeaşi cotă, pentru aceasta fiind obligatorie efectuarea unui nivelment al cotelor planşeului şi al golurilor din peretele de beton pentru conductele de aspiraţie (unde este cazul).La montajul pompelor cu ax vertical se va asigura centrarea perfectă a coloanei, astfel încât la funcţionare să nu apară vibraţii datorate excentricităţilor.În situaţii deosebite, antreprenorul va solicita prezenţa specialiştilor furnizorului utilajelor.Legăturile pompelor, indiferent de tip, cu instalaţiile aferente vor trebui să fie lipsite de eforturi.

93

În funcţionarea pompelor nu se admit vibraţii ale acestora şi nici ale instalaţiei în ansamblu.

3.4. PIESE DE SCHIMB

La aprovizionarea pompelor se va solicita şi livrarea pieselor de schimb ce sunt supuse unei uzuri rapide în timpul funcţionării (cuplaje, presetupe, rulmenţi, semeringuri, etc.).La recepţia lucrărilor, piesele de schimb vor fi predate investitorului.

3.5. PROBE

Înainte de recepţie, utilajele vor trebui să fie probate, urmărind ca funcţionarea să fie silenţioasă, lipsită de vibraţii, îmbinările să fie perfect etanşe, nefiind admise pierderile de apă.Dacă remedierile unor defecţiuni nu se pot realiza nici cu prezenţa specialiştilor furnizorului, se va solicita acestora înlocuirea ansamblelor sau subansamblelor ce prezintă defecţiuni de fabricaţie.Înainte de pornirea utilajelor se va verifica cu atenţie instalaţia electrică, fiind obligatorie prevederea dotărilor privind protecţia şi tehnica securităţii muncii.

4. MONTAJUL INSTALAŢIILOR DE CONDUCTEInstalaţiile tehnologice de conducte au fost concepute astfel încât să asigure schemei toate funcţiunile necesare şi sunt constituite din elemente de serie, standardizate şi aflate în fabricaţia curentă a furnizorilor de specialitate.În principiu, montarea instalaţiilor tehnologice cu conducte implică parcurgerea următoarelor etape:

- studierea documentaţiei de montaj şi organizarea execuţiei montajului;

- verificarea stării fizice a conductelor şi fitingurilor şi identificarea acestora în conformitate cu desenele de montaj şi a schemelor izometrice, implicit verificarea materialelor după certificatele de calitate emise de furnizori;

- trasarea, debitarea, şanfrenarea capetelor tronsoanelor, alinierea şi centrarea traseelor, întocmirea fişelor de măsurători, după sudarea prin puncte a tronsoanelor de ţeavă şi controlul formei geometrice a îmbinărilor realizate;

- efectuarea cordoanelor de sudură (conform tehnologiei alese. La executarea îmbinărilor ţeavă-placă tubulară prin sudare, se vor folosi tehnologii omologate, conform STAS 11400/3 – 89 sau prescripţii tehnice CR-7, colecţia ISCIR. Tehnologia de sudare se elaborează de către executantul lucrării pe baza datelor din proiect şi stabileşte fluxul tehnologic pe operaţii, parametrii de lucru şi operaţii de control interfazic, confirmate de organul CTC, cu respectarea prevederilor din I 27-82 ( tabel 5), precum şi cerinţele din ”Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oţel ale construcţiilor civile, industriale şi agricole indicativ C150-99/81N/05.10.1999”.

Conform prevederilor I 27-82, sudorii care execută îmbinări de clasă de calitate III vor fi atestaţi conform SR EN 287-1+A /1999, iar pentru clasa de calitate IV vor fi verificaţi conform prevederilor ordinului IGSIC nr.4/1981.Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN 287 – 1 +A/1999 şi STAS 12255-84, SR EN 13920-98, privitoare la clasele de execuţie, formele şi dimensiunile rosturilor de sudare şi la abaterile limită la dimensiuni fără indicaţii de toleranţă. Sudurile se vor realiza în clasa IV de calitate.Verificările îmbinărilor sudate se fac în scopul punerii în evidenţă a mărimii şi frecvenţei defectelor în raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate prescrise. Verificările şi încercările sudurilor se fac de către personal numit prin grija unităţii executante, pentru asigurarea calităţii sudurilor.Sudurile se vor verifica conform SR EN 473-1994, SR EN 970-1999, prescripţiile tehnice CR6, CR8, CR4-colecţia ISCIR şi instrucţiuni I27-82. Controlul sudurilor efectuate se va realiza 100% vizual.

In vederea realizarii montajului se vor respecta urmatoarele:- alinierea şi centrarea la poziţie a subansamblurilor armăturilor, compensatorilor şi

fitingurilor, urmată de îmbinarea subansamblelor circuitelor;

- verificarea fişelor de măsurători şi montarea definitivă urmată de montarea suporţilor provizorii, apoi verificarea realizării pantelor tehnologice;

- blocarea suporţilor şi pregătirea circuitelor în vederea efectuării probei hidraulice;

94

- efectuarea probei hidraulice de etanşeitate, în scopul depistării şi remedierii eventualelor defecte constatate;

5. DISPOZIŢII FINALELa predarea lucrărilor investitorului, toate utilajele, armăturile, etc., vor trebui să funcţioneze silenţios, iar îmbinările să fie perfect etanşe, nefiind admise pierderi de apă.Materialele şi produsele folosite de executant trebuie să fie însoţite de certificate de calitate. Este interzisă utilizarea materialelor care nu sunt însoţite de certificate de calitate.În toate staţiile de pompare se vor instrucţiunile specifice privind protecţia şi tehnica securităţii muncii.Toate deficienţele de execuţie, de schimbare a calităţii materialelor puse în operă fără acordul consultantului se vor remedia prin grija şi pe cheltuiala antreprenorului.

6. STANDARDE SI NORMATIVE

6.1. GENERALITATI

O cerinta de baza a Contractului este aceea ca toate materialele si articolele sa fie fabricate/testate/livrate in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.Standardele citate in aceasta secţiune vor fi aprobate in raport cu Clauza si/sau aspectul relevant si vor oferi un ghid cu privire la cerintele de calitate. Aceasta secţiune nu este exhaustiva.Referirea la un Standard implica referirea la toate Standardele asociate sau relationate, la care se face trimitere in cadrul acelui Standard.Ediţiile Standardelor aprobate utilizate vor fi acelea de actualitate cu 30 de zile inainte de data de trimitere a ofertelor.Contractantului i se poate solicita sa furnizeze orice Standard sau publicatie enumerate in aceasta sectiune pentru a fi utilizate de catre Consultantul de Supervizare.

6.2. NORMATIVE

C 204–80: Normativ cu privire la verificarea calitatii lucrarilor de montaj a echipamentelor si instalatiilor, la locatia lucrarilor de investitii.

6.2. STANDARDE

Metalurgia feroasa

SR EN 10025 Produse laminate la cald din oteluri pentru constructiiSTAS 505-86: Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.SR EN 10279/2002 Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forma, dimensiuni si lamasa.SR EN 10024/1998 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma si ladimensiuni.SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din otel.Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni.STAS 908-90: Otel laminat la cald. Banda.STAS 1946-80: Otel laminat la cald. Tabla neagra.STAS 2028-80: Otel laminat la cald. Tabla zincata.STAS 2029-80: Otel laminat la cald. Tabla ondulata.STAS 3480-80: Otel laminat la cald. Tabla striata.

Lucrari de constructii metalice

SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata;SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor termorezistente. Clasificare;SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie finaSR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar

95

SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-2003. Turnatorie. Fonta cu grafit nodular

Lucrari mecanice

SR EN 10243-2:2002 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea 2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat;SR EN 10243-1:2003/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea 1: Piese executate la cald pe ciocane matritoare sau prese verticaleSR EN 10243-2:2002/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni. Partea 2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjatSR EN 10250-4:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 4: Oteluri inoxidabileSR EN 10250-3:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 3: Oteluri aliate specialeSR EN 10250-2:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 2: Oteluri nealiate de calitate si oteluri specialeSR EN 10250-1:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 1: Conditii generaleSTAS 1097/2-91 Piese forjate din otel carbon de calitate si aliate pentru cazane si recipiente sub presiune. Conditii tehnice generale de calitateSTAS 2171/2-84 Piese de otel forjate liber. Adaosuri de prelucrare si abateri limita pentru piese forjate pe ciocaneSTAS 1306-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Mufe. DimensiuniSTAS 1305-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Mufe reduse. DimensiuniSTAS 1304-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Teuri cu ramificatie redusa. DimensiuniSTAS 1303-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Coturi, teuri, cruci. DimensiuniSTAS 1302/2-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Conditii generaleSTAS 1302/1-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. NomenclatorSTAS 1802-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Reductii. DimensiuniSTAS 1801-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Nipluri. DimensiuniSTAS 11520-89 Bare forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitateSTAS 11519-89 Blocuri forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitateSTAS 6092/1-83 Piese forjate din otel. Clasificarea si terminologia defectelorSTAS 1804-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Dopuri. DimensiuniSTAS 1803-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Racorduri olandeze. DimensiuniSR EN 29104:1997 - Masurarea debitelor fluidelor în conducte închise. Metode de evaluare a performantei debitmetrelor electromagnetice utilizate pentru lichide;SR EN ISO 748:2002 Masurarea debitelor de fluide în canale închise. Metoda de explorare a câmpului de vitezeSR ISO 1190-1,2:1993 Cupru si aliaje de cupru. Cod de simbolizare. Partea 2: Simbolizarea starilor.SR EN 13835:2003 Turnãtorie. Fontã austeniticãSR EN 586-3:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 3: Tolerante la dimensiuni si de formãSR EN 586-2:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 2: Caracteristici mecanice si proprietati specialeSR EN 586-1:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrareSR EN 601:2004 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitia chimicã a pieselor turnate utilizate în contact cu produsele alimentareSTAS 198/2:1992 Aliaje cupru-aluminiu turnate în pieseSR EN 604-1:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricate turnate pentru forjare. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrareSR EN 1706:2000 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitie chimicã si caracteristici mecaniceSR EN 1559-4:2000 Turnãtorie. Conditii tehnice de livrare. Partea 4: Conditii suplimentare pentru piesele turnate din aliaje de aluminiuSR ISO 10049:1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metoda vizuala de evaluare a porozitatii

96

SR EN 604-2:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricat turnat pentru forjare. Partea 2: Tolerante la dimensiuni si de formãSTAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide în instalatii terestre si navaleSR 13354:1996 Manometre, vacuummetre si monovacuummetre înregistratoare cu element elasticSR 3589-8:1994 Manometre, vacuummetre si manovacuummetre indicatoare cu element elastic. Verificari de receptieSR EN 62271-107:2006 Aparataj de înalta tensiune. Partea 107: Întreruptoare de curent alternativ cu sigurante fuzibile pentru tensiuni nominale mai mari de 1 kV si mai mici de 52 kV inclusivSR ISO 1431-2:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datoritã actiunii ozonului. Partea 2: Incercare la deformare dinamicãSR ISO 1431-1:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datoritã actiunii ozonului. Partea 1: Incercare la deformare staticãSR EN ISO 6603-2:2001 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la soc prin perforare a materialelor plastice rigide. Partea 2: Incercarea la soc instrumentalSR EN ISO 6603-1:2001 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la soc prin perforare amaterialelor plastice rigide. Partea 1: Incercarea la soc neinstrumentalSR EN ISO 179-1:2001 Materiale plastice. Determinarea proprietãtilor de soc Charpy. Partea 1: Incercarea neinstrumentalã la socSR EN ISO 4589-3:2000 Materiale plastice. Determinarea comportãrii la foc cu ajutorul indicelui de oxigen. Partea 3: Incercarea la temperaturã ridicatã SR EN 12680-3:2003 Turnatorie. Examinarea cu ultrasunete. Partea 3: Piese turnate din fonta cu grafit nodularSR EN 1564:1999 Turnatorie. Fonta bainitica.SR EN 1172:2001 Cupru si aliaje de cupru. Tabla si banda pentru constructiiSR EN 12420:2002 Cupru si aliaje de cupru. Piese forjateSR EN 13347:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si sârme pentru sudare si pentru lipire tareSR EN 12164:2003 Cupru si aliaje de cupru. Semifabricat pentru prelucrare mecanica simplaSR EN 13601:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si sârme de cupru pentru aplicatii electrice generaleSR EN 12167:2002 Cupru si aliaje de cupru. Profile si bare dreptunghiulare pentru aplicatii generaleSR EN 12163:2002 Cupru si aliaje de cupru. Bare pentru aplicatii generaleSTAS 2841-80 Bare rotunde turnate din aliaje cupru-staniu si din aliaje cupru-zincSR EN 10293:2005 Oteluri turnate pentru utilizãri generale.SR EN 13157:2004 Instalatii de ridicat. Securitate. Echipament de ridicat cu actionare manualãSR EN 607:2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de încercareSR EN 13245-1:2005 Materiale plastice. Profile de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVCU) pentru utilizãri în constructii. Partea 1: Codificarea profilelor de culoare deschisãSR EN ISO 15493:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U)ti policlorurã de vinil cloruratã (PVC-C). Specificatii pentru componenteti sistem. Serie metricãSR EN 13598-1:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru bransamente si sisteme de evacuare îngropate, fãrã presiune. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U), polipropilenã (PP)ti polietilenã (PE). Partea 1: Specificatii pentru fitinguri auxiliare, incluzând camere de inspectie de micã adâncimeSR EN 13566-3:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru repararea retelelor de evacuare îngropate, fãrã presiune. Partea 3: Tubare fortatã, cu tevi continueSR EN 12842:2004 Racorduri de fontã ductilã pentru sisteme de canalizare de PVC-U sau PE. Conditiiti metode de încercareSR EN 580:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Metoda de încercare a rezistentei la diclormetan, la o temperatura data (DCMT)SR EN 607:2003 Jgheaburi de scurgere si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de încercare

97

SR EN 1905:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice. Tevi, fitinguri materiale de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Metoda de evaluarea a continutului de PVC pe baza continutului total de clorSR EN 1452-5:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apã. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 5: Aptitudine de utilizare a sistemuluiSR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliareSR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: FitinguriSR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: TeviSR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: GeneralitatiSR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice îngropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistemSR ENV 1401-3:2002 Sisteme îngropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari, fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalareSR ENV 1329-2:2002 Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdare si uzate (la temperaturã scãzutãti ridicatã) din interiorul structurii clãdirilor. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtiiSR ENV 1452-6:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu apã. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalareSR EN ISO 13783:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legãturã duble de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U), rezistente la sarcinã axialã. Metodã de încercare a etanseitãtiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la încovoiereti presiune internãSR ENV 1401-2:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice îngropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fãrã presiune. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtiiSR ENV 1452-7:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformitãtiiSR EN 1453-1:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la temperature ridicata) din interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatiipentru tevi si sistemSR EN 12200-1:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice neîngropate, pentru scurgerea apelor pluviale, destinate utilizãrii în exterior. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC U). Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguriti sistemSR ENV 1453-2:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru tevi cu pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere (la temperaturã joasãti la temperaturã ridicatã) în interiorul clãdirilor. Policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitãtiiSR EN ISO 13844:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Imbinãri cu etansare de policlorurã de vinil neplastifiatã pentru utilizare cu tevi de PVC-U. Metoda de încercare a etanseitãtii la presiune negativãSR EN 580:1997 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Metodã de încercare a rezistentei la diclormetan la o temperaturã datã (DCMT)SR EN 922:1996 Sisteme de canalizare de tuburi de protectie de materiale plastice. Teviti fitinguri de policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U). Prepararea unei probe pentru determinarea indicelui de viscozitateti calculul valorii KSR EN 1456-1:2002 Sisteme de canalizare din materiale plastice subterane si de suprafata, sub presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru componente si sistemSTAS 6371-73 Filete metrice ISO de uz general. Profilul nominalSTAS 981-74 Filete metrice ISO de uz general. Diametre nominale si pasiSTAS 2980/2-85 Filete metrice ISO. Calibre si contracalibre pentru verificarea filetelor metrice de uz general. Simbolizare si clasificare

98

STAS 8417/2-90 Filete metrice ISO de uz general. Calibre si contracalibre pentru filete metrice cilindrice. Tolerante de executie si limite de uzuraSR ISO 2902:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Vedere de ansambluSR ISO 2903:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. ToleranteSR ISO 2904:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Dimensiuni de bazãSR ISO 2901:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Profil de bazã si profiluri la maximum de materialSR ISO 724:1996 Filete metrice ISO de uz general. Dimensiuni de bazaSR EN 61058-1+A1:1998: Întreruptoare pentru aparate. Partea 1: Reguli generaleSR EN ISO 4375:2004 Masurarea debitului fluidelor în canale deschise. Sisteme de suspendare prin cabluri aeriene pentru masurarea pe cursuri de apaSR ISO 9826:2001 Masurarea debitului de lichide în canale deschise. Canale de masurareParshall si SaniiriSR ISO/TR 9823:1998 Masurarea debitului de lichid în canale deschise. Metoda explorariicâmpului de viteze care utilizeaza un numar redus de verticaleSR EN 1759-1:2005 Flanse si asamblarile lor. Flanse rotunde pentru tevi, robinete, racorduri si accesorii, desemnate Class. Partea 1: Flanse de otel, NPS 1/2 pâna la 24SR EN 12639:2003/AC:2003 Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de încercare la zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3STAS 12476-86 Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile de vibratiiSR EN ISO 15493:2004: Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorurã de vinil neplastifiatã (PVC-U) si policlorurã de vinil cloruratã (PVC-C). Specificatii pentru componente si sistem. Serie metricãSR ISO 1000:1995 Unitati SI si recomandari pentru utilizarea multiplilor si submultiplilor lorSR CEI 61024-1-1:2000 Protectia structurilor împotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale. Sectiunea 1: Ghid A - Alegerea nivelurilor de protectie pentru instalatiile de protectie împotriva trasnetuluiSR CEI 61024-1:1999 Protectia structurilor împotriva trasnetului. Partea 1: Principii generaleSR EN 14525:2005 Racorduri intermediare pentru flanse si mansoane cu tolerante mari din fonta ductila destinate a fi utilizate la conducte din diferite materiale: fonta ductila, fonta cenusie, otel, PVC-U, PE, fibre-cimentSR EN 877:2004 Tuburi si racorduri de fonta, asamblarile lor si accesorii destinate evacuarii apelor din cladiri. Conditii, metode de încercare si asigurarea calitatiiSR EN 598:2004 Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de canalizare. Conditii si metode de încercareSR EN 10029:1995 Table de otel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm. Tolerante la dimensiuni, de formã si la masãSR EN 10025-1:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1: Conditii tehnice generale de livrareSR EN 10025-3:2004: Produse laminate la cald din oteluri de constructii. Partea 3: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii sudabile cu granulatie fina în stare normalizata/laminare normalizataSR EN 10025-5:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 5: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii cu rezistenta îmbunatatita la coroziunea atmosfericaSR EN 10210-2:2006/AC:2007 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie finã. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale profiluluiSR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii tehnice de livrareSR EN 10210-2:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie finã. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale profiluluiSR EN ISO 898-6:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 6: Piulite cu sarcini de probã indicate. Filete cu pas finSR EN ISO 898-5:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel carbon si otel aliat. Partea 5: stifturi filetate si elemente de asamblare filetate similare care nu sunt supuse eforturilor la tractiune

99

SR EN ISO 898-1:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel carbon si otel aliat. Partea 1: Suruburi partial si complet filetate si prezoaneSR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta si otel. Specificatii si metode de încercareSR EN 10220:2003: Tevi de otel sudate si fara sudura. Dimensiuni si mase liniareSR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: GeneralitatiSR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: TeviSR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: FitinguriSR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliareSTAS 7335/3-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice îngropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otelSR EN 10300:2006 Tevi si racorduri de otel pentru conducte subterane si imersate. Materiale de bitum pentru acoperiri exterioare aplicate la caldSR EN 1011-3:2002 Sudare. Recomandari pentru sudarea materialelor metalice. Partea 3: Sudarea cu arc electric a otelurilor inoxidabileSR 13259:1996 Tevi de otel inoxidabil austenitic, sudate longitudinal, pentru utilizari generaleSR ISO 1127:1996 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare conventionaleSTAS 10321-88 Tevi rotunde fara sudura, extrudate la cald, din oteluri inoxidabile si refractareSTAS 10358-88 Tevi rotunde fara sudura, trase sau laminate la rece, din oteluri inoxidabile si refractareSR EN 1124-2:2002 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare sudate longitudinal, de otel inoxidabil cu mufa si capat drept. Partea 2: Sistem S. DimensiuniSR ISO 1127:1996/A99:2002 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare conventionaleSR EN 10020:2003 Definirea si clasificarea marcilor de otelSR EN 10312:2003 Tevi de otel inoxidabil sudate pentru transportul lichidelor apoase, inclusiv apa potabila. Conditii tehnice de livrareSR EN 10216-5:2005 Tevi de otel fara sudura utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare. Partea 5: Tevi de otel inoxidabilSR EN 1124-1:2002/A1:2005 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare de otel inoxidabil, sudate longitudinal, cu mufa si capat drept. Partea 1: Cerinte, încercari, control de calitateSR EN 10217-7:2005 Tevi de otel sudate utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare. Partea 7: Tevi de otel inoxidabilSR EN 10088-1:2005 Oteluri inoxidabile. Partea 1: Lista otelurilor inoxidabileSR EN 10312:2003/A1:2005 Tevi sudate din otel inoxidabil pentru transportul apei si a altor lichide apoase. Condiţii tehnice de livrare

100

CAIET DE SARCINI

EXECUTIA LUCRARILOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA

1. DESCRIEREA EXECUŢIEI LUCRĂRILOR Prezenta documentaţie cuprinde :

Execuţia LEA 20kVInainte de începerea lucrărilor, şeful de lucrare va verifica dacă stâlpii transportaţi la lucrare

sunt cei prevăzuţi în proiect.De asemenea, se va verifica starea tehnică a stâlpilor. Se vor folosi numai stâlpi corespunzători.

Pichetarea stâlpilor în teren se va face în prezenţa proiectantului.Inainte de a fi ridicaţi, stâlpii vor fi echipaţi cu console. După montarea consolelor, acestea se

leagă la armătura stâlpului prin intermediul unei plăci OL-Zn de 40x4 mm.Fundaţiile se vor executa respectând planşa anexată şi caietul de sarcini anexat la

documentaţie.Prizele de pământ artificiale se realizează din electrozi din ţeava de OL-Zn cu diametrul de

2"+1/2" şi lungimea de 2,5m sau 1,5m şi banda OL-Zn 30x6mmp care se leagă la electrozi prin sudură. Banda se montează în jurul stâlpului în şanţuri cu adâncimea de 0,8 m şi lăţimea de 0,5 m, iar electrozii se bat în aceste şanţuri la distanţe egale între ei. Priza astfel realizată se leagă la armătura stâlpului şi a fundaţiei turnate. La realizarea prizelor de pământ se va respecta FS 4/82 "Execuţia instalaţiei de legare la pământ".

Separatorul se va monta pe confecţie metalică, în vârful stâlpilor, conform FL.4/90. Confecţia metalică va fi legată la pământ prin platbanda din OL-Zn 30x6 mmp.

Stalpii proiectati vor fi inscriptionati cu indicatoare de identificare si avertizare iar stalpul prevazut cu separator va fi inscriptionat si cu pozitia cutitelor de legare la pamant.

Execuţia LEA 0,4kVStâlpii de j.t. vor fi poziţionaţi în teren în prezenţa proiectantului.Stâlpii tip SE 4 vor fi orientaţi astfel ca laturile pline să fie paralele cu axul liniei. Stâlpul

terminal tip SE10 se vor monta astfel încât laturile pline să fie perpendiculare pe axul liniei. Înainte de a fi ridicaţi, stâlpii vor fi echipaţi cu toate armăturile necesare realizării legăturilor. Toate legăturile se vor executa în conformitate cu îndrumarul de proiectare 1.Lj-Ip.8/86 (lucrare SCP-DGTDEE Buc.nr.1246-1 din 1986).

Conductorul torsadat se va întinde cu un efort de tracţiune maxim admisibil în nulul purtător de 750 daN. Se va utiliza numai conductoare cu faza şi nulul marcate corespunzător. Tracţiunile şi săgeţile cu care se vor întinde conductoarele, vor fi în funcţie de parametrii meteorologici din momentul montării conductorului. Nulul conductorului torsadat va fi legat la borna stâlpului la stâlpii cu legături de întindere şi terminale. Distanţa minimă pe verticală de la conductor la punctul de săgeată şi suprafaţa solului trebuie să fie de 5 m, iar distanta minima intre conductorul de jt la săgeata maxima si axul drumului trebuie sa fie de 6 m.

Stâlpii de joasă tensiune se vor inscripţiona cu indicator de identificare si avertizare.Priza de pământ artificiala de 10 ohmi se realizează din electrozi din ţeavă de OL-Zn cu

diametrul de 2” +1/2” şi lungimea de 2,5m şi banda OL-Zn (30x6)mmp care se leagă la electrozi prin sudură . Banda se montează în şanţ cu adâncimea de 0,8 m şi lăţimea de 0,5 m, iar electrozii se bat la distanţe egale.

Pentru legarea scurtcircuitorului se vor monta la capăt de reţea conectori tip ROMIND.

101

Executia LES 20kVCablurile de 20kV vor fi pozate in santuri avand profilele prezentate in plansele anexate. In

trotuare si spatii verzi, cablurile vor fi pozate intre doua straturi de 10cm de nisip, peste care se vor pune un dispozitiv avertizor (benzi avertizoare si placi avertizoare) si pământ rezultat din săpătura.

Umplutura se va realiza cu pamant rezultat din sapatura din care s-au indepartat corpurile ce ar putea produce deteriorarea cablurilor.

La subtraversari de acces carosabil,cablurile vor fi protejate in tuburi PVC inglobate in beton,iar

la interesctiile cu alte instalatii subterane,cablurile vor fi introduse in tuburi PVC ,respectand totodata distantele fata de diverse retele,prevazute in plansele cu detalii de intersectii si paralelisme(conform cu plansele anexate).

Intre cablurile de medie tensiune se vor monta distantiere din PVC, amplasate din metru in metru daca nu se poate respecta distanta de 10 cm intre cabluri. In acest caz, distanta minima intre cabluri va fi de 7cm.

Desfasurarea cablurilor de pe tamburi si pozarea lor se va face numai in conditiile in care temperatura mediului ambiant este superioara limetelor minime indicate in atandardele si normativele interne de fabricatie a cablurilor.

In cazul in care este necesara desfasurarea si pozarea cablurilor la temperaturi mai scazute decat cele indicate de fabricile furnizoare,cablurile trebuie sa fie incalzite.

Distanta intre cablurile pozate in acelasi sant si fata de cladiri nu vor fi mai mici decat cele prevazute in NTE 007/08.

Se vor reface pavajele trotuarelor si carosabilului acolo unde acestea existau.Bornarea si marcarea traseului de cabluri se va realiza cu senzori electronici montati pe cablul in

pamant si cu bornedin fonta montate la suparafata.La suprafata se vor monta borne din fonta la mansoane si la schimbarea directiei de pozare.Senzori electronici (ball markeri) se vor monta la mansoane,la schimbarea directiei de pozare, la

subtraversari de carosabil, iar la pozarea cablului in linie dreapta se vor monta senzori electronici din 100 in 100 m.

Detalii privind tehnica de montare a sistemului de marcare electronic 3 M :Sistemul electronic de marcare Dynatel permite localizarea subterana si stocarea de date

referitoare la facilitatile subterane.Sistemul de marcare electronic consta dintr-un marker care contine o antena precis acordata,

aceasta se ingroapa de operatorul utilitatii la timpul constructiei sau reparatiei, al doilea component al sistemului este un locator portabil care transmite frecventele radio specifice, semnalul fiind absorbit de catre marker si retransmis apoi catre receptor.

Acest sistem de markeri sunt programati cu un nr. de identificare unic care este si atasat pe o eticheta cu cod de bare ce poate fi atasata hartii facilitatii respective.

Markerii ID pot fi programati sa includa informatii specifice clientului cum ar fi date despre facilitatea respectiva, tipul aplicatiei, data plasarii, nivelele de pericol si alte informatii importante. Aceste informati vor fi puse la dispozitie de catre benificiarul lucrari.Inainte de pozare markeri vor fi preinscriptionati cu datele necesare lucrari de catre beneficiarul lucrarii.

Datorita diametrului de 10-16 cm, markerii pot fi cu usurinta aruncati in santuri de dimensiuni standard. Sistemul de ’’plutire libera ’’in interiorul unui invelis impermeabil de polietilena, asigura intotdeauna o pozitie orizontala markerului, indiferent de pozitia in care a fost plasat in pamant. Markerii pot fi cititi in pamant pana la o adancime de 1,5m.

Datorita faptului ca sunt alcatuiti dintr-un amestec biodegradabil , ei nu au un efect nociv asupra

oamenilor, animalelor sau mediului inconjurator.Markerii se vor monta pe cate un cablu al fiecarui circuit (trefla) cu cate o brida de legatura din material plastic in lungime de 40 cm. Markerii se monteaza de-a lungul traseului la distanta de

102

100m(daca traseul este in linie dreapta), la locul de mansonare, la subtraversari, la schimbarea de directie. Etape de pozare a markerilor : •Preinscriptionare cu datele date de gestionarul instalatiei a markerilor •Montarea markerilor •Legarea markerilor cu bride de legatura din plastic pe un cablu monopolar al fiecarui circuit ;

Pentru marcarea cablurilor de energie electrica se vor utiliza markerii de uz general (culoare roz), cei destinati pentru astfel de aplicatii nefiind omologati pentru Europa.

Execuţia LES 0,4 kV Liniile electrice subterane se vor realiza cu cablu cu izolatie din polietilena reticulata.

Amplasarea cablului se va realiza intre doua straturi de nisip peste care se va aşeza folia protectoare din PVC. Umplutura se va realiza cu pamant rezultat din sapatura din care s-au indepartat corpurile dure ce ar putea produce deteriorarea cablurilor. La subtraversari de acces carosabil, cablurile vor fi protejate in tuburi PVC inglobate in beton, iar la intersectia cu alte retele subterane, cablurile vor fi introduse in tuburi PVC. La intersectia cu alte retele subterane, cablurile vor respecta distantele fata de diversele retele edilitare existente, prevazute in plansele cu detalii de intersectii si paralelisme anexate inb proiect. Desfasurarea cablurilor de pe tamburi si pozarea lor se va face numai in conditiile in care temperatura mediului ambiant este superioara limitelor minime indicate in standardele si normativele interne de fabricatie a cablurilor. In cazul in care este necesara desfasurarea si pozarea cablurilor la temperaturi mai scazute decat cele indicate de fabricile furnizoare, cablurile trebuie sa fie incalzite. Distantele intre cablurile pozate in acelasi sant si fata de cladiri, nu vor fi mai mici decat cele prevazute in NTE 007/08. Se vor reface pavajele trotuarelor si carosabilului acolo unde acestea existau.Traseul cablurilor va fi bornat la mansoane, la travesrsari si la schimbarea directiei de pozare.

Refacerile pavajelor se vor realiza de catre o firma specializata conform profilelor de sant si planului de situatie.

2. ORDINEA DE EXECUTIE, PROBE, TESTE, VERIFICARIÎnainte de începerea lucrărilor, între unitatea de exploatare şi cea de execuţie se va încheia un

proces-verbal în care se va preciza obligaţiile ce revin fiecărei unităţi, conform cap.2.3, art.33, 34 din NSPM 65/2002.

Beneficiarul lucrării va avea în vedere ca în momentul începerii execuţiei lucrărilor să anunţe celelalte unităţi deţinătoare de reţele subterane în zonă să trimită delegaţi pentru a se respecta condiţiile impuse prin avize privind coexistenţa acestora cu noile reţele electrice.

Pentru a asigura o calitate corespunzătoare a lucrărilor, înainte de începerea lucrărilor, în timpul şi la recepţia acestora, beneficiarul şi executantul vor respecta instrucţiunile din 2.LI-I 135-93.Pentru efectuarea probelor şi verificărilor, executantul va respecta prevederile din PE 116/94, cap.5 pentru transformatoare, cap. 11 pentru linii electrice aeriene, cap. 14 pentru descărcătoare şi cap. 20 pentru instalaţii de legare la pământ.

Inainte de începerea fiecărei probe, se vor verifica cu minuţiozitate condiţiile tehnice şi organizatorice în care urmează să se desfăşoare proba, astfel încât să fie exclusă posibilitatea defectării şi avarierii instalaţiilor sau accidentării personalului de servire.

Probele se fac de către societatea construcţii-montaj. Se verifică, încearcă şi probează materialele şi echipamentele care vor fi folosite la executarea instalaţiilor şi anume:

- pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului sau prin verificări şi probe în laboratoare de specialitate, conform normelor în vigoare (Legea 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor şi Hotărârea nr. 71/2002), pentru toate materialele principale;

- conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garanţie emise de organele de control ale furnizorului sau în cazuri speciale, prin verificări şi probe la furnizor în prezenţa delegatului cumpărătorului, pentru echipamentele principale ale echipamentului energetic.

Materialele şi echipamentele care nu corespund calitativ prevederilor contractelor sau normelor legale vor fi respinse şi nu se vor introduce în lucrările respective.

103

În timpul şi la terminarea lucrărilor de construcţii-montaj se vor face verificările, încercările şi probele corectitudinii şi calităţii execuţiei în conformitate cu normele tehnice în vigoare pentru categoria de instalaţie respectivă.

3. MĂSURI DE PROTECŢIE A MEDIULUI INCONJURATOR LA In vederea executarii lucrarilor de constructii in conditii de protectia mediului inconjurator,

executantul are obligatia de a cunoaste si aplica legislatia si reglementarile specifice cu referire la: Legea nr. 137/1995 – Legea protectiei mediului, republicata in 2000 O.U.G. 91/2002 – privind modificarea si completarea legii protectiei mediului; O.U.G. 78/2000 – privind regimul deseurilor; Legea 426/2001 pentru aprobarea O.U.G. 78/2000 O.U.G. 16/2001 – privind gestionarea deseurilor industriale reciclabil; Legea 465/2001 pentru aprobarea O.U.G. 16/2001; H.G. 349/2002 - privind gestionarea ambalajeor si deseurilor; H.G. 162/2002 – privind depozitarea deseurilor; O.U.G. 243/2000 – privind protectia atmosferei; Legea 655/2001 – privind aprobarea O.U.G. 243/2000; O.G. 125/1996 – pentru aprobarea procedurii de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului; O.G. 1957/1996 si O.G. 537/1997 – privind protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor; H.G.R. 168/1997 – privind echipamentele, materialele sau produsele puse in opera la executarea lucrarilor de constructii.Ca urmare a aplicarii legislatiei si reglementarilor de mediu, constructorul va lua toate masurile

necesare de protectie a factorilor de mediu.Principalele cerinţe conform ISO 14001/1997 – Sisteme de Management de Mediu – Specificaţii şi ghid de utilizare: trebuie să se prezinte dovada instruirii angajaţilor conform cerinţelor şi reglementărilor în vigoare de protecţia mediului la efectuarea lucrărilor; trebuie prezentate aspectele cu impact semnificativ asupra mediului corespunzător pentru activitatea desfăşurată; utilizarea materialelor cu impact minim asupra mediului; materii prime utilizate (să fie economice din punct de vedere energetic, slab poluante, care să genereze produsului un impact negativ cat mai mic, perioada de utilizare a produsului, să nu aibă un impact negativ asupra mediului, iar după terminarea perioadei de viaţă, eliminarea produsului să se facă pe cât posibil cu un impact minim asupra mediului (să fie reciclabil, sau biodegradabil, etc); depozitarea şi gestionarea materialelor utilizate, în perioada efectuării lucrărilor; redarea la forma iniţiala a suprafeţelor ocupate în timpul execuţiei lucrărilor (incinte, refacerea stratului vegetal); prevenirea poluării solului; în cazul poluării accidentale; în timpul execuţiei lucrărilor se va urmări decontaminarea urgentă a solului în caz de poluare accidentală; luarea de măsuri pentru prevenirea incendiilor.

Măsurile enunţate mai sus au caracter exhaustiv şi se vor completa şi cu altele menite să evite producerea oricărui eveniment.

4. CERINTE PENTRU ASIGURAREA CALITATII

Documentaţia tehnico – economica respecta legea 10/95 „Legea privind calitatea in construcţii”. Documentaţia este conforma cu standardul aplicabil SREN –ISO 9001-20001,pct.4.2.3.(controlul documentelor) si pct.7.3. (proiectare si dezvoltare).

Materialele si echipamentele care nu corespund calitativ prevederilor contractuale sau normelor legale vor fi respinse si nu se vor introduce in lucrările respective .

In timpul si la terminarea lucrărilor de construcţii-montaj se vor face verificările , încercările si probele corectitudinii si calităţii execuţiei in conformitate cu normele tehnice in vigoare pentru categoria de instalaţiei respectiva.

104

5. STANDARDE, NORMATIVE Şl ALTE PRESCRIPŢII CARE TREBUIE RESPECTATE LA MATERIALE, UTILAJE, CONFECŢII, EXECUŢIE, MONTAJ, PROBE, TESTE, VERIFICĂRI

NTE 007/08 - Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice

1. FC-11/79 - Montarea mansoanelor si a cutiilor terminale la cablurile 20kV2. 3.2. FT-75/87 - Executarea si reparaea canalizarilor pentru LES 1-20kV3. R.773-10/85 - Module de canalizatie pentru LES j.t. si m.t.4. FC-1/84 - Montarea si demontarea cablurilor de energie electrica5. FS 4/82 - Execuţia instalaţiilor de legare la pământ6. FS 11/90 - Execuţie PT 7. PE 116/94 - Normativ de încercări şi verificări la echipamente şi instalaţii

electrice8. NSPM 65/2002 - Norme de protecţia muncii pentru activităţi în instalaţii electrice9. NSSMUEE 111/2001 - Norme specifice de protecţia muncii 10. 2. LI-I. 135/93 - Recepţia instalaţiilor noi11. PE 003/79 - Nomenclatorul de verificări, încercări şi probe privind montajul

punerea în funcţiune şi darea în exploatare a instalaţiilor energetice Toate materialele şi utilajele prevăzute în documentaţie vor fi aprovizionate numai de la furnizorii care au un sistem de asigurare a calităţii conform standardelor din grupa ISO9000.

Executantul va utiliza numai materiale procurate de la furnizorii atestaţi de E.ON Moldova, şi deţin certificatul de atestare. Acestea trebuie să fie însoţite de certificatele de calitate şi cartea tehnică, documente care vor fi predate la E.ON Moldova laşi, la PIF. Este obligatorie prezenţa vizei de calitate din punct de vedere al securităţii muncii.

Toate materialele şi utilajele trebuie să respecte Legea 608/2001 privind conformitatea produselor şi Legea securităţii muncii 90/12.1996.

Este obligatoriu ca produsele achiziţionate necesare executării lucrării, să se încadreze în prescripţiile prevăzute în documentele tehnice normative, în vigoare în România, referitoare la :

a. protecţia munciib. protecţia sănătăţiic. securitatea munciid. protecţia mediului înconjurător

Produsele trebuie să fie însoţite de:a. certificatul de conformitate, emis de organismele de certificare acreditare şi / sau

notificare conf. legiib. declaraţie de conformitate

c. marca de cerificare a conformităţii cu standardele române obligatoriid. marcajul CE de conformitate cu directivele europene sau o marcă de conformitate cu

standardele, altele decât cele prevăzute la punctul c).In documentele de însoţire se precizează de către producător dacă se utilizează substanţe şi

preparate chimice periculoase, în condiţiile prevăzute de legislaţie.Pentru această categorie de substanţe se va solicita înainte sau la achiziţia produselor, Fişa tehnică de securitate, care trebuie să conţină toate informaţiile reale disponibile, necesare pentru a asigura protecţia omului şi a mediului înconjurător (ordonanţa de urgenţă 200/2000, art.21) conţinutul Fişei tehnice de securitate este menţionat în HG 92/2003, cap.VIII.

6. CONDIŢII DE RECEPŢIELa punerea în funcţiune şi preluarea în exploatare a lucrărilor proiectate se vor respecta

prevederile din prescripţia 2.LI-I - 135/93 "Instrucţiuni privind controlul calităţii şi recepţia la punerea în funcţiune a LEA m.t. şi j.t.".

Recepţia lucrărilor executate trebuie realizată numai după ce s-a constatat că s-au respectat prevederile normelor de protecţie a muncii (art.2.6.6. din NSPM 65/2002.)

Constatarea va fi consemnată distinct în procesul verbal de recepţie, sub semnătura beneficiarului. La recepţie executanţii vor trebui să probeze prin documente tehnice legale calitatea

105

corespunzătoare a bazei materiale introduse în lucrări şi execuţia corectă a tuturor lucrărilor ascunse, precum şi rezultatele probelor prevăzute a se executa înainte, în timpul şi la terminarea lucrărilor.

Pentru prizele de pământ, executantul va respecta pct.2.3. din STAS 12604/5-90.Trebuie să întocmească şi să predea unităţii de exploatare procesul verbal de lucrări ascunse

pentru elementele îngropate buletinele de verificare şi procesul verbal de recepţie. Se efectuează verificarea existenţei unei legături eficiente între priza de pământ şi elementele legăturii de pământ.

1. Dacă instalaţiile au fost admise la recepţie şi lucrările de construcţii-montaj sunt terminate, se va încheia un proces-verbal de recepţie cu constructorul, precizându-se obligaţiile şi răspunderile fiecăruia.

106

CAIET DE SARCINI

INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE SI DE AUTOMATIZARE

A). DATE GENERALE

1. Obiectul caietului de sarciniPrevederile acestui caiet de sarcini se aplică la execuţia instalaţiilor electrice interioare şi exterioare cu tensiunea până la l kV.Executantul este obligat să asigure adoptarea tuturor măsurilor tehnice şi organizatorice care să conducă la respectarea prezentului caiet de sarcini.Caietul de sarcini cuprinde următoarele capitole:A Date generaleB. Instalaţii electrice în cabluriC. Tablouri, aparate şi echipamente electriceD. Instalaţii de protecţie electricăE. Verificări, probe, testeF. Protecţia muncii

2. Condiţii tehniceMaterialele şi echipamentele folosite în cadrul lucrărilor de instalaţii electrice trebuie să fie omologate sau agrementate tehnic şi să fie verificate în conformitate cu certificatele de calitate emise de furnizor.Personalul de execuţie trebuie să fie atestat pentru lucrări de acest tip.

3. Protecţia mediuluiInstalaţiile electrice (interioare şi exterioare de joasă tensiune) nu poluează în nici un fel mediul înconjurător.Lucrările de demontare şi montare a liniei electrice subterane, se vor executa astfel încât să nu polueze mediul şi să nu degradeze terenul pe care se montează.Toate lucrările se vor executa cu respectarea prevederilor OUG 195/2005 şi a Ordinului pentru aprobarea ''Procedurii de reglementare a activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător" al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 125/1996.4. Condiţii pentru licitaţieLucrările de montare şi demontare instalaţii electrice interioare şi exterioare de joasă tensiune pot fi executate prin ofertare, licitaţie sau. încredinţare directă.Recomandăm ca selectarea executantului să se facă ţinând seama de atestarea pentru lucrări de acest tip şi de costul lucrării şi de experienţa acumulată pe parcurs, prin lucrări asemănătoare.

5. Condiţii generale de execuţie a lucrărilorCantităţile medii pentru toate materialele unei unităţi de lucrare, inclusiv pierderile tehnologice prin prelucrare ori pierderile netehnologice cauzate prin transportul, manipularea, depozitarea materialelor de la furnizor până la locul de punere în operă, ca şi cele datorate unor defecte de fabricaţie, precum şi materialele mărunte, sunt cele prevăzute în indicatoarele de norme de deviz E, W2, W1, Ts, ed. 1981.Tot conform acestor indicatoare se stabilesc şi forţele de muncă necesare,.Execuţia lucrărilor se va face numai de către personal calificat, cu respectarea normelor de protecţia muncii şi tehnica securităţii, precum şi a normelor de protecţie contra incendiilor, în vigoare.Lucrările de instalaţii electrice se vor face conform proiectului tehnic, orice modificări se vor face numai cu acordul proiectantului.

6. Standarde, normative si prescripţii6.1. Standarde româneşti1. SR EN 60529-95 Grade normale de protecţie ale utilajelor electrice. Clasificare si simbolizare.

107

2. STAS 4102-85 Piese pentru instalaţii de protecţie prin legare la pământ sau la nul.3. STAS 2612-87 Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admisibile.4. STAS 11054-78 Aparate electrice si electronice. Clase de protecţie contra electrocutării5. STAS 12216-84 Protecţia împotriva electrocutării la echipamente electrice portabile. Prescripţii.6. STAS 12217-88 Protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice mobile. Prescripţii.7. STAS 12604-87 Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.8. STAS 126C4/4-89 Protecţia împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă instalaţii electrice fixe. Prescripţii generale.9. STAS 12604/5-90 Idem- Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.10. SR CEI 502-94 Cabluri de energie cu izolaţie din dielectrici masivi extrudaţi pentru tensiuni nominale de la 1 kV la 3 kV.11. STAS 11388/2-85 Cabluri si conducte. Încercări.12. STAS 8779-86 Cabluri de semnalizare cu izolaţie si manta din PVC.13. STAS 4936-87 Marcarea barelor si baretelor colectoare pentru centrale şi staţii electrice de conexiuni si transformatoare.14. SR CEI 60227-1-7 Cabluri si conductoare izolate cu PVC pentru instalaţii electrice cu tensiunea nominală pana la 450/750V inclusiv.15. STAS 6865-89 Conducte cu izolaţie de policlorura de vinil pentru instalaţii electrice fixe.16. STA3 6990-90 Tuburi pentru instalaţii electrice din policlorura de vinil neplastifiată.17. STAS 11360-89 Tuburi pentru instalaţii electrice. Condiţii generale.18. STAS 552-89 Doze de aparat si doze de ramificaţie pentru instalaţii electrice.19. SR EN 60598/1-94 Corpuri de iluminat. Partea 1, Prescripţii generale şi încercări.20. SR EN 60598/2,3-95 Corpuri de iluminat. Partea 2. Condiţii specifice. Corpuri de iluminat public.21. SR EN 60155-94 Startere pentru lămpi fluorescente tubulare.22. SR EN 60400-94 Dulii pentru lămpi fluorescente tubulare si dulii pentru startere.23. SR CEI 446-93 Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin repere numerice.24. STA-S 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.25. SR CEI 947/1-92 Aparataj de joasa tensiune. Partea 1. Reguli generale.26. SR EN 60947/4/1-94 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4, Contactoare si demaroare de motoare. Secţiunea 1. Contactoare si demaroare electromecanice.27. SR EN 50898-93 Întrerupătoare automate pentru proiecţia la supracurent pentru instalaţii casnice si similare.28. SR EN 60947/2-93 Aparataj de joasă tensiune. Partea 2. Întrerupătoare automate.29. STAS 7656-90 Ţevi de otel sudate longitudinal pentru instalaţii.30. STAS 4002-74 Materiale auxiliare pentru reţele si instalaţii electrice. Cleme sir pentru circuite cu conductoare de aluminiu si cupru. Condiţii tehnice speciale de calitate.31. STAS 6646/3-96 Iluminatul artificial. Condiţii speciale pentru iluminatul în clădiri civile.32. SR 12294-93 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranţă in industrie.33. STAS 6824-86 Lămpi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Condiţii tehnice generale de calitate.34. STAS 3008-85 Lămpi electrice cu incandescenţă. Clasificarea.35. STAS 3009-90 Lămpi electrice cu incandescenţă de format normai. Tensiuni si puteri nominale36. STAS 7290-75 Lămpi electrice cu descărcări în gaze. Clasificări si terminologie.37. STAS 7832/1 ...5-84 Lămpi electrice cu descărcări in gaze.38. STA3 9321 -72 Prefabricate electrice de joasa tensiune.39. STAS 10515-88 Lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune. Dimensiuni si parametri principali.40. STAS 2425-84 Întrerupătoare si comutatoare cu pârghie până la 660V c.a. 440V c.c. şi până la 1000A. Condiţii tehnice de calitate.41. STAS 54-14-83 Întrerupătoare si comutatoare rotative pana la 100 A si 660V c.a. si 440V c.c. Condiţii tehnice speciale.42. STAS 3184/1...4-88 Prize si fişe bipolare normale pentru instalaţii pana la 250V c.a. si 220Vc.c. si până la 16A.43. SR EN 60898:1995 Întrerupătoare automate pentru protecţia la supracurenţi pentru instalaţii casnice si similare.44. STAS 452/1-73 Siguranţe cu filet de tip D. Condiţii tehnice generale de calitate.

108

45. STAS 4173/3-91 Siguranţe fuzibile de joasa tensiune cu mare putere de rupere pentru scopuri industriale si analoage. Condiţii tehnice generale de calitate.46. STAS 7804-85 Tablou electric pentru locuinţe. Condiţii tehnice generale.47. STAS 9954/1-74 Instalaţii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie datorita gazelor si lichidelor inflamabile. Prescripţii de proiectare si montare.48. STAS 234/86 - Branşamente electrice. Condiţii generale de protecţie şi execuţie.49.STAS 2612/87 - Protecţie împotriva electrocutării. Limite admise.50.STAS 2849/1 - 7 - Iluminat. Terminologie,51.STAS 3687/1-Q -Tehnica iluminării. Terminologie52. SREM 60529 - Grade normale de protecţie asigurare prin carcase. Clasificare şi metode de verificare.53.STAS 6646/1-91 - Iluminatul artificial. Condiţii generale pentru iluminat în construcţii civile şiindustriale.54.STAS 6646/2 - Iluminat artificial Condiţii speciale pentru iluminatul în industrie.55.STAS 664G/3 - Iluminat artificial. Condiţii speciale pentru iluminatul în clădiri social-culturale.56.STAS 8275/87 - Protecţia împotriva electrocutării. Terminologie.57.STAS 9637 - Instalaţii electrice ale clădirilor. Terminologie.58.STAS 12604 - Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.59.STAS 12604/4 - Protecţia împotriva electrocutării. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii.60.STAS 12604/5 - Protecţia împotriva electrocutării. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii deproiectare, executare şi verificare.STAS 11621 - Metode de calcul a iluminatului mediu în clădiri.

6.2. Normative şi prescripţii1. I7-2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni pana ia 1000Vc.a.si1500Vc.a.2. NTE 007/08 Normativ pentru proiectarea si executarea reţelelor de cabluri electrice.3. PE 116 Normativ de încercări si măsurători la echipamentele si instalaţiile electrice.4. PE 124 Normativ privind alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali si similari.5. C 56/2002 Normativ pentru verificarea lucrărilor de construcţii si instalaţiilor aferente.- 8. NP 099/2004 "Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si exploatarea instalatiilor

electrice in zone cu pericol de explozie"9. STAS 12216-84 Protecţia împotriva electrocutării la echipamente electrice portabile. Prescripţii. (vezi pct.5)10. STAS 12217-88 Protecţia împotriva electrocutării la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescripţii,(vezi pct. 6)11. STAS 2612-87 Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise. (vezi pct.3)12. STAS 126C4-87 Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.(vezi pct.7)13. STAS 4102-86 Piese pentru instalaţii de legare la pământ de protecţie14. STAS 12604/4,5-89,90 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. I. Prescripţii. 2. Prescripţii de proiectare, execuţie si verificare.16. l 7-2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni pana la 1000V c.a. si 1500V c.a.(vezi pct48)17. I20-2000 Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor de protecţie împotriva trăsnetului la construcţii.18. l-Re-Ip 30 Îndreptar de proiectare si execuţie a instalaţiilor de legare la pământ.19. 3 RE-123 Instrucţiuni privind verificarea instalaţiilor de legare la pământ20. MS-MM Norme republicate de protecţie a muncii 1975.P 118 - Norme tehnice de proiectare şi de realizare a construcţiilor privind protecţia împotriva focului;22. P 116/94 - Normativ de încercări şi măsurători la echipamentele şi instalaţiile electrice;23. Norme specifice de protecţia muncii pt. transportul şi distribuţia energiei electrice. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (începând cu 10.10.1997 înlocuieşte PE 119/90)25. Legea nr. 10/95 privind calitatea în construcţii26. C 56/2002 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor electrice:27. Ordonanta nr. 60 din 28.08.1997 privind apararea impotriva incendiilor;

109

28. l 7/2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V curent alternativ şi 1500 V curent continuu;29.Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora;30. NTE 007/08 - Normativ pentru proiectare şi execuţia reţelelor de cabluri electrice. 31. I20/2000 - Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului.

B). INSTALAŢII ELECTRICE CU CABLURI

I. GeneralităţiPrevederile acestui capitol se aplică la lucrările de proiectare, execuţie şi verificare a reţelelor electrice de cabluri, până la 1 kV, montate în aer şi în pământ.

II. Standarde, normative şi prescripţii care guvernează execuţia de angamblu a lucrării STAS 10955-83 - Cabluri electrice. Calculul curentului maxim admisibil m cabluri în regim permanent. Prescripţii; NTE 007/08 - Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice PE 116/94 - Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice I7/2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiei electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c,

• C56/2002 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente

III. Materiale şi standarde care trebuiesc respectate• STAS 243-86 - Papuci de cablu ştanţaţi pt. conductoare de cupru• STAS 1596-71 - Papuci presaţi sau turnaţi pt. conductoare multifilare de cupru• STAS 1724 - Conductoare de cupru pt. conducte şi cabluri electrice• STAS 3525 - Cutie terminală• STAS 6675/1,2 - 92 - Ţevi din polipropilenă de vinil neplastifiată• STAS 9293/1-85 - Papuci de cablu pt. conductoare de cupru. Condiţii tehnice generale• STAS 9436(1-7.) - Cabluri şi conducte electrice. Clasificare şi prescripţii; de simbolizare• STAS 9436/2-80 - Idem cabluri de energie de j.t. şi m.t. Clasificare şi simbolizare• SR CEI 228+A1-1996 - Conductoare pentru cabluri izolate• SR CEI 227-4 - Conductoare pentru cabluri izolate cu policlorură de vinil, de Uu 450/750 IV. Partea 4. Cabluri cu manta pentru instalaţii fixe.

IV. Instalarea cablurilor IV. 1. Condiţii generalea) La pozarea cablurilor de energie şi de comandă-control se va prevedea o rezervă de cablu pentru compensarea deformărilor şi pentru a permite înlocuirea cutiilor terminale şi a manşoanelor, astfel:• la toate manşoanele cablurilor, indiferent de locul de pozare, tensiunea nominală sau tipul cablului;• la capetele traseului cablurilor de joasă tensiune cu izolaţie din hârtie impregnată. Pentru rezerve, se vor prevedea următoarele rezerve minime:• la manşoane, lungimea necesară refacerii de 2 ori a manşonului;• la cutii terminale, lungimea necesară refacerii o singură dată a cutiei terminale.b) Razele minime de curbură ale cablurilor de joasă tensiune (Uo=0,6 kV) sunt:• cablu cu un conductor, izolat cu material plastic -15 d.• cablu cu mai multe conductoare, izolat cu material plastic -12 d.c) Liniile de cablu trebuie protejate împotriva curenţilor de suprasarcină şi de scurtcircuit cu siguranţe fuzibile sau cu instalaţii de protecţie prin relee (conf- I7 şi PE 501 şi cap. E).d) Nu se admite montarea cablurilor care alimentează consumatori vitali direct pe elementele combustibile (clasele C3 şi C4 conf. P 118) ale construcţiilor. Cablurile se vor monta interpunând materiale incombustibile între ele şi materialul combustibil astfel:• straturi incombustibile (din zidărie, beton, tencuială de minim 1 cm grosime sau plăci de azbest de minim 0,5 cm grosime) cu o lăţime care depăşeşte cu cel puţin 3 cm periferia cablurilor.

110

• cablurile se montează pe elemente din materiale incombustibile (console metalice) care distanţează cablurile la cel puţin 3 cm faţă de materialul combustibil.e) Pozarea cablurilor se va face după ce sunt montate şi vopsite toate construcţiile metalice, sunt executate legăturile la pământ şi s-au realizat acolo unde sunt necesare, circuitele instalaţiilor de semnalizare şi instalaţiile de stingere a incendiilor.f) Legarea la pământ a conductoarelor de protecţie şi a învelişurilor metalice ale cablurilor (cu asigurarea continuităţilor pe traseu) şi a construcţiilor metalice de susţinere se face conform STAS 12604.

IV.2. Instalarea cablurilor în aer • Distanţe prescrise

a) Distanţe de rezemare şi fixare a cablurilor sunt: cablu nearmat: orizontal 50 cm, vertical 100 cm; cablu armat: orizontal 80 cm, vertical 150 cm.Se considera cabluri montate pe verticală cele care fac un unghi mai mare de 45 0 cu orizontala.

b) Distanţele de pozare pe rastele, pe pereţi şi pe pardoseli Ordinea de aşezareDistanţele recomandate din punct de vedere al încercării cablurilor, la care se consideră că sunt eliminate influenţele termice reciproce dintre cablurile de energie sunt:• pozare pe rastele:• cabluri de energie de 1 kV: 2D (D-diametru exterior cablu) între cabluri, minim 2 cm faţă de perete şi minim 20 cm între rastele;• cabluri de comandă - control lipite de perete, unul lângă altul şi minim 20 cm între rastele.• pozare pe pereţi: între cabluri 2D, faţă de perete minim 2 cm.• pozare pe pardoseală: între cablurile trifazate D şi minim 2 C-TI faţă de perete.În cazul în care spaţiul disponibil pentru pozarea cablurilor nu permite realizarea acestor distanţe, se pot adopta distanţe mai reduse până la valorile minime, cu reducerea corespunzătoare a încărcării cablurilor de energie.• pozarea pe rastele:

1. cablurile de energie de 1 KV unul lângă altul, min. 2 cm faţă de perete şi min. 20 cm între rastele;2. cablurile de comandă-control: lipite de perete, unul lângă altul şi min. 20 cm între rastele;

• pozarea pe perete: lipite de perete şi între ele• pozarea pe pardoseală: idem.Cablurile aparţinând unor grupe distincte de tensiune şi de utilizare (energie, comandă-control) vor fi amplasate de regulă pe rastele diferite, ordinea de aşezare fiind de jos în sus: cabluri de comandă-control cu tensiunea mai mică de 60 V, idem U > 60 V, energie de 1 kV etc.Tot pe rastele distincte vor fi amplasate, de regulă şi cablurile fără întârziere la propagarea focului admise a fi pozate în interiorul clădirilor.În cazuri obligate, se admite amplasarea pe acelaşi rastel, perete sau pardoseală a cablurilor cu tensiuni sau utilizări diferite. precum şi a grupelor de cabluri cu comportări diferite la propagarea flăcării, în condiţiile în care între grupele respective de cabluri se asigură o distanţă minimă "A'". • A = 25 cm în cazul grupelor de cabluri cu tensiuni sau utilizări diferite• A = 15 cm în cazul grupelor de cabluri cu şi fără întârziere la propagarea flăcării.

c) Distanţe de protejare mecanicăLa trecerea cablurilor prin planşee (montaj interior) sau la trecerea din pământ în aer (exterior), cablurile trebuie protejate mecanic pe o înălţime minimă de :• cablurile montate pe stâlpi (în staţii c.f.) vor fi protejate până la 2,5 cm deasupra solului şi 0,30 m în pământ.• 0,5 m în spatii de producţie, în cazul utilizării cablurilor armate, precum şi în spaţii fără pericole de deteriorări mecanice.

111

• 2 m, în spaţii de producţie sau spaţii cu pericole de deteriorări mecanice (la dist. mai mici de 0,75 m faţă de culoarele ca circulaţie) în cazul utilizării cablurilor nearmate, precum si în exteriorul circuitelor (pe stâlpi).

d) Distante fată de instalaţii tehnologiceCablurile se vor monta la următoarele distanţe minime:• faţă de conducte sau rezervoare cu fluide reci (t ^ 40 0 C) incombustibile: intersecţii - 3 cm; apropieri - 5 cm. Distanţele se pot reduce până la montarea direct pe conductă, dacă cablul este armat sau protejat în ţeavă metalică• idem, fluide combustibile: intersecţii - 50 cm; apropieri -100 cm; idem• conducte sau instalaţii cu suprafeţe calde (t > + 40 °): intersecţii - 50 cm; apropieri - 100 cm. Distanţele se pot reduce dacă cablurile sunt protejate termic (paravane termice, izolare în azbest).

IV.3 Instalare cabluri în pământIV.3.1. Distanţe prescrise a) Distante de pozare a cablurilor în şanţuriAdâncimea de pozare "H" în condiţii normale nu va fi de regulă, mai mică de 0,7 - 0,8 m pentru cablurile cu Un ≥ 20 kV. Adâncimea de pozare se poate reduce până la 0,50 m pe porţiuni scurte (sub 5 m) la intrarea cablurilor în clădiri, la pozarea în tuburi de protecţie sau sub planşee de beton.Distanţa liberă pe orizontală "L" între cabluri pozate în acelaşi şanţ sau între cabluri pozate în şanţuri separate nu va fi mai mică decât valorile minime următoare:• între cablu şi comandă-control - nenormat• între cabluri comandă-control şi energie 1 - 20 kV L=10 cm• între cabluri comandă-control şi cablurile altor unităţi (telecomunicaţii) sau fluxuri separate: L=50 cm (pt. H > 1,5 m, L=60 cm)• între cabluri de energie 1 - 20 kV. L=7 cm (distanţa dintre 2 sisteme trifazate pozate în treflă va fi de 25 cm)b) Distanţele între cabluri şi diverse reţele, construcţii sau obiecte nu vor fi de regulă mai mici decât valorile minime următoare:• conducte de apă şi canalizare: în plan orizontal (apropieri) - 0,5 m (la adâncimi peste 1,5 m distanţa minimă va fi de 0,60 m); în plan vertical (intersecţii) - 0.25 m;• fundaţii de clădiri: apropieri: -0,6 m• arbori (axul acestora): apropieri - 1 m (se admite reducerea distanţei cu condiţia protejării cablurilor în tuburi).• LEA ≤ 1 kV: apropieri - 0,5 m (dist. se măsoară de la marginea stâlpului sau fundaţiei)• căi ferate neelectrificate uzinale: apropieri 1 m, intersecţii 1 m (unghiul minim de traversare 75 0, cablurile vor fi protejate în tuburi până la limita zonei de expropriere, dar minim 2 m de la şina extremă)• căi ferate neelectrificate SNCFR: apropieri 3 m, intersecţii 1,4 m (idem)• căi ferate electrificate SNCFR: apropieri 3 m, intersecţii 1,5 m de la NTS la generatoarea superioară a tubului de protecţie din PVC• drumuri: apropieri - 0,5 m (măsurata de la bordură spre trotuar în localităţi sau de la ampriză spre zona de protecţie (în afara localităţilor), intersecţii - 1 m (măsurată în axul drumului; tubul de protecţie va depăşi bordura, respectiv ampriza cu cca. 0,5 m; unghiul minim de traversare 60 6, recomandat 75° - 90 °.• cabluri electrice (inclusiv tracţiune urbană şi telefonie): apropieri (cf. pct.ll.3.1-a); intersecţii - 0,50 m (se admite reducerea până la 0,25 m cu condiţia protejării mecanice a cablului traversat, pe o distanţă de 0,5 m de o parte şi de alta a traversării).

IV.3.2. Reguli de pozareÎn pământ. cablurile se vor poza în conformitate cu prevederile de la pct. 11.1, II. 3.1. cu următoarele precizări:a) Cablurile se pozează în şanţuri între 2 straturi de nisip de circa 10 cm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (benzi avertizoare şi/sau plăci avertizoare) şi pământ rezultat din săpătură (din care s-au îndepărtat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor.

112

Se admite acoperirea cablurilor din şanţ cu pământ prelucrat (cu granulaţia maximă de 3 cm, fără pietre sau corpuri străine) ş; compactat prin burare până se obţine o grosime de 10 - 15 cm şi o suprafaţă netedă şi fără fisuri; stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi bine compactat prin burare.b) Utilizarea plăcilor avertizoare se recomandă în următoarele situaţii:• în situaţiile în care este necesară o protecţie mecanică suplimentară (a se vedea pct. II.3.2.)• în cazul profilelor de şanţuri cu cabluri etajate (între straturi de cabluri)• deasupra manşoanelorSe va evita pozarea cablurilor în straturi suprapuse din cauza influenţelor termice şi intervenţiilor dificile.c) între cablurile cu tensiuni (diferite pozate în acelaşi şanţ la distanţe între ele de până la 10 cm, se vor monta distanţoare (din mase plastice sau cauciuc) amplasate pe traseu la intervale care să asigure distanţele minime prescrise între cabluri.

IV.3.3. Reguli de instalare a cablurilor în tuburia) Adâncimea de pozare în pământ a tuburilor sau a blocurilor de cabluri trebuie aleasă conform condiţiilor locale şi pct. II 3.1.b).b) Adaptarea soluţiei de instalare a cablurilor în tuburi se face de regulă, pe tronsoanele în care este necesar a se asigura:• evitarea lucrărilor de desfacere a trotuarelor, carosabilului sau a altor suprafeţe pavate sau betonate, pentru eventualele intervenţii ulterioare.• o protecţie mecanică ridicată a cablurilor (drumuri, linii c.f.)Instalarea în tuburi se utilizează, de regulă pentru legăturile de telemecanică şi telecomunicaţii în localităţi şi pentru subtraversarea căilor de circulaţie (drumuiri, căi ferate) de către cablurile de energie.Numărul de tuburi se va stabili ţinând seama de perspectiva de dezvoltare a reţelelor de cabluri din zona respectivă.Trecerea cablurilor din pământ prin pereţii de clădiri, canale, galerii va fi protejată prin tuburi încastrate în construcţii.Cabluri cu funcţii diferite (energie, comandă-control, telecomunicaţii) se vor instala în tuburi diferite.b) Materialul tubului se va alege în fiecare caz în parte, ţinând seama de următoarele recomandări:• tuburile din materiale termoplastice (PVC) se folosesc în general datorită următoarelor avantaje: caracteristici mecanice bune, coeficient de frecare redus, rezistenţă la coroziune, cost redus, posibilităţi de livrare în lungimi mari;• tuburile sau blocurile din beton, ciment sau alte materiale similare prezintă un coeficient de frecare mai mare şi riscul de deteriorare a învelişului exterior al cablului. Se pot folosi pe porţiuni relativ scurte.• tuburi din oţel sau fontă se vor folosi în cazuri cu eforturi mecanice foarte mari. Nu necesită încastrări de protecţie.c) Diametrul tubului trebuie să permită tragerea cablurilor fără risc de gripare. Raportul dintre diametrul interior al tubului şi diametrul exterior al unui cablu trebuie să fie:• minim 2,8 - in cazul tragerii a 3 cabluri monofazate în acelaşi tub• minim 1,5- în cazul tragerii unui singur cablu în tubd) Traseul parcursului în tub (lungimea, schimbările de direcţie, razele de curbură) nu trebuie să ducă la solicitări de tracţiune dăunătoare cablului în timpul tragerii.e) Dispunerea tuburilor:• racordarea tuburilor între ele să fie realizată fără bavuri sau asperităţi care să conducă la deteriorarea cablului• în cazul subtraversării căilor de circulaţie se va asigura rezistenţa mecanică şi stabilitatea necesară. Se va urmări ca tuburile în care sunt instalate cabluri monofazate să nu fie înconjurate de armături metalice.• extremităţile tuburilor vor fi obturate cu interpunerea în cazul cablurilor nearmate a unui strat elastic între cablu şi materialul de obturare.

113

IV.3.4. Executarea şanţurilorLucrările vor începe numai după preluarea traseului, primirea tuturor avizelor de la întreprinderile pe raza cărora se execută lucrarea, primirea autorizaţiei de lucru.Săparea se face manual sau mecanizat.Dacă profilul cablului se realizează cu pământ cu granulaţia sub 3 cm, în loc de nisip, se va avea grijă ca pregătirea lui să se facă din faza de săpare a şanţului.Astfel pământul rezultat din săpătură în special cel din straturile inferioare, cu granulaţia fină (sub D=3 cm) va fi depus pe marginea şanţului la distanţa de circa 20 - 30 cm, iar cel grosier va fi aruncat la o distanţă mai mare de şanţ, sau se vor separa prin depunerea de o parte şi de alta a şanţului.De regulă, unde există instalaţii subterane în funcţie, se sapă manual şi cu mare atenţie.Până la adâncimea de 0,40 m săpătura se execută cu târnăcopul, iar apoi numai cu cazmaua şi lopata.La intrările în clădiri, puncte de traversare, etc. se vor folosi podeţe (cu mână curentă) pentru trecerea pietonilor.La traversări, intersecţii şi puncte periculoase se vor monta plăci avertizoare şi semne de circulaţie. În timpul nopţii, aceste puncte se vor lumina în roşu. Pe tot traseul lucrării se vor pune plăci avertizoare "Stai, înaltă tensiune, pericol de moarte!"În cazul şanţurilor cu o adâncime mai mare de 1 m, în terenuri slabe, la care există pericolul surpării malurilor, acestea vor fi sprijinite.

IV.3.5. Desfăşurarea şi pozarea cablurilorÎnainte de începerea operaţiilor de pozare se efectuează:• controlarea traseului cablului (şanţul).• controlarea subtraversărilor (tuburile să fie libere, fără corpuri străine în interior).• controlarea rolelor de cablu, curăţirea şi ungerea lor.• verificarea vizuală a tamburului cu cabluri în depozit (dacă spirele de ia suprafaţă nu sunt deteriorate, iar capetele sunt bine capsulate).• verificarea tamburului la locul de montaj (dacă spirele nu sunt lovite, capsulele sunt bune, armătura cablurilor este normală, mantaua de PVC nu este deteriorată).• înainte de pozarea cablurilor este obligatoriu să se facă pe tambur verificarea izolaţiei cablului cu inductorul (conf. PE 116).Tamburul se, aşează în poziţie de tragere pe margine a şanţului apoi, cu ajutorul a 2 vinciuri şi al unui ax de oţel se ridică la 10 -15 cm de pământ, poziţia lui fiind orizontală.Tamburul se aşează astfel încât tragerea cablului să se facă de regulă pe la partea superioară a tamburului. IV. 3.6. Pozarea manualăSe utilizează de regulă pt. trasee relativ scurte.Pe fundul şanţului se montează role normale şi de colţ.Se începe derularea cablului prin învârtirea tamburului.Un muncitor va asigura frânarea cu un mangealic şi un dulap de brad.Capătul cablului se lasă în şanţ şi se aşează pe primele role.Muncitorii aşezaţi în şanţ cu faţa la tambur, asigură prin tragere deplasarea continuă a cablului pe role.După desfăşurarea cablului, acesta este luat de pe role, pus în şanţ şi marcat. Apoi se scot rolele.

IV. 3.7. Executarea profilelorDupă desfăşurarea şi pozarea cablului pe toată lungimea şanţului se evacuează rolele, se aşează cablul la locul indicat în proiect, se trece la marcarea cablurilor şi la executarea profilului.Marcarea cablurilor se face pe tot traseul din 10 în 10 metri, cu etichete confecţionate din bandă PVC, cu lăţimea de 2 cm şi g=3 mm.Se aruncă pe fundul şanţului un strat de pământ de cca. 10 cm (cu granulaţia mai mică de 3 cm) sau nisip şi apoi se pozează cablul pe acest pat.Se aruncă în continuare peste cablu acelaşi fel de pământ (nisip) care trebuie să depăşească nivelul superior ai cablului cu 20 - 25 cm, astfel încât după compactare stratul să aibă grosimea de 20 cm.

114

Stratul de 20 - 25 cm aşezat peste cablu se compactează prin batere cu maiul electric sau mecanic, până la obţinerea unei suprafeţe netede şi fără fisuri, stratul rezultat după compactare fiind de 10 -15 cm deasupra cablului.În continuare se montează sistemul de avertizare, conform prevederilor din proiect (benzi avertizoare şi/sau plăci avertizoare sau cărămizi).În fig. 31 şi 31 (FC1/84) sunt prezentate profiluri realizate cu pământ fin, iar în fig. 33 şi 34 cu nisip. Ca sistem de avertizare se folosesc benzi din PVC şi polietilenă şi plăci din PVC (fig. 35-38).Cablurile de j.t. şi î.t. aşezate într-un şanţ comun se despart conform prevederilor din proiect Acest perete despărţitor se montează şi între cablurile fir-pilot şi cablurile de î.i., între cablurile de c.d. şi c.c. aşezate în şanţ comun.Înainte de astuparea şanţurilor se fac schiţe de execuţie, cu cotarea traseului cablurilor, a poziţiei manşoanelor, se ridică profilurile executate cuprinzând şi alte instalaţii existente. Cotarea se face în raport de repere fixe uşor vizibile. La capetele cablurilor se vor fixa etichete cu datele principale ale cablurilor.Astuparea cu pământ a şanţurilor se face în straturi succesive de 20 cm udate şi bine bătute cu maiul.

IV.4. Încercarea cablurilorÎncercările cablurilor la recepţie sau în etape intermediare înainte de montaj se face conform indicaţiilor furnizorului de cabluri; încercările după montaj şi în timpul exploatării se fac conform PE 116 (Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice) şi C 56-2002.- măsurarea rezistenţei de izolaţie a cablurilor de j.t. - 1 Mohm/km- verificarea continuităţii conductoarelor

C). TABLOURI. APARATE, Şl ECHIPAMENTE ELECTRICEI. Standarde STAS 452/1 - Siguranţe cu filet tip D. Condiţii tehnice generale de calitate;STAS 452/2 - Siguranţe tip cu filet. Socluri, forme şi dimensiuni;STAS 553/2 - Aparate de comutaţie până la 1000V curent alternativ (1200V curent continuu) şi până la 4000A. Condiţii tehnice.STAS 2425 - Întrerupătoare şi comutatoare cu pârghie până la 660 V curent alternativ, 440V curent continuu şi până la 1000A. Condiţii tehnice de calitate.STAS 2614 - Aparate electrice pentru uz casnic şi scopuri similare. Condiţii tehnice generale de securitate.STAS 300S/90 - Lămpi electrice cu incandescenţă de format normal. Tensiuni şi puteri nominale.STAS 3184 - Prize, fişe şi cuple pentru instalaţii electrice până la 380V curent alternativ, 250V curent continuu şi până la 25 A. Condiţii tehnice generale de calitate. STAS 3185 - Întrerupătoare pentru instalaţii electrice casnice şi similare. Condiţii tehnice generale de calitate.STAS 4173/1 - Siguranţe fuzibile de joasă tensiune, cu mare putere de rupere, pentru scopuri industriale şi analoage. Condiţii tehnice generale de calitate. STAS 4641/1 - Prize şi fişe de tip industrial până la 750 V şi 200 A. Condiţii tehnice generale de calitate.STAS 5414 - Întrerupătoare şi comutatoare rotative până la 100A şi până la 660V curent alternativ şi 400V curent continuu. Condiţii tehnice speciale. STAS 6115/1,3 - Lămpi electrice cu incandescenţă pentru iluminatul general.STAS 6824 - Lămpi fluorescente tubulare pentru iluminat general. STAS 7804 - Tablouri electrice pentru locuinţe şi apartamente. STAS 8114/1,2 - Corpuri de iluminat. Condiţii tehnice generale. STAS 11971 Corpuri de iluminat de siguranţă. Condiţii tehnice speciale.

II. Condiţii comune de alegere şi montarea) La alegerea gradului de protecţie prin carcase (IP) al aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice în funcţie de categoria în care se încadrează încăperea sau spaţiul şi respectiv prevederile din I 7 anexa 2 şi STAS 5325.

115

b) Clasa de protecţie contra electrocutării a aparatelor şi receptoarelor electrice se alege conform STAS 11054 în funcţie de sistemul de protecţie împotriva electrocutării.c) În încăperile de categoria U2,U3, Si, K de mediu se utilizează aparate, echipamente şi receptoare electrice în excepţie rezistentă la coroziune. Se admite utilizarea de aparate în execuţie normală, cu condiţia luării de măsuri care să le asigure protecţia împotriva agenţilor corosivi (vopsiri, capsulări).d) În încăperi de categoria T se utilizează aparate cu execuţia rezistentă la temperaturile respective sau se prevăd măsuri de răcire.e) În încăperi de categoria PC de mediu la alegerea aparatelor electrice se va ţine cont de prevederile din anexa 2 (17) şi de următoarele condiţii:• construcţia lor să nu favorizeze depuneri de praf, scame sau fibre în exterior sau interior, să nu permită scăparea în afară a scânteilor;• temperatura pe suprafaţa lor exterioară în regim normal de funcţionare de durată la sarcină nominală, să fie cu cel puţin 75°C mai mică decât temperatura de mocnire a stratului de praf cu g = 5 mm; fac excepţie corpurile de iluminat pentru care se admite o temperatură pe suprafaţa lor exterioară de + 200°C.f) Aparatele electrice care degajă căldură în serviciul normal, se amplasează faţă de materialele combustibile la o distanţă de cel puţin 150 mm pe orizontală şi pe verticală în jos şi la cel puţin 300 mm pe verticală în sus.g) Aparatele protejate în carcase metalice cu grad de protecţie minim IP 54 pot fi montate în contact direct cu elemente de construcţie din materiale combustibile.h) în bucătăriile de toate tipurile (categ. U1 şi U2) se admite montarea întrerupătoarelor şi prizelor cu contact de protecţie în carcasă din material electroizolant.

III. Aparate de comutaţie pentru instalaţiile electrice de lumină şi priză Întrerupătoarele şi comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lămpilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal minim de 10A.Se interzice instalarea prizelor în depozite de materiale combustibile.

Întrerupătoarele şi comutatoarele se montează numai pe fază.Întrerupătoarele şi comutatoarele se montează la înălţimea de 0,6 + 1,5 m, măsurată de la axul aparatului până la nivelul pardoselii finite.La montarea aparatelor de comutaţie pe verticală unele sub altele, ordinea de montare de sus în jos va fi: întrerupător, comutator, buton de sonerie, priză de curenţi tari, priză de curenţi.Întrerupătoarele, comutatoarele şi prizele fără contact de protecţie în carcasă metalică nelegată la pământ sau nul, se instalează faţă de elementele metalice în legătură cu pământul, la o distantă de cel puţin:- 1,25 m, în încăperi periculoase sau foarte periculoase la electrocutare şi în încăperi de protecţie sau de lucru;- 0,80 m în alte tipuri de încăperi.Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutaţie. pentru montaj îngropat în elemente de construcţii, se instalează in doze de aparat.Aparatele de comandă a conectării şi deconectării instalaţiilor de forţă se aleg şi se montează astfel încât să întrerupă simultan toate conductele de fază ale circuitului.

IV. Tablouri electrice - condiţii specialeTablourile de distribuţie se pot executa în construcţii protejate prin instalare în cutii, dulapuri, nişe cu grad de protecţie conf. anexei 2-17.Se interzice amplasarea tablourilor speciale în poduri şi subsoluri pentru cabluri, în spaţiul de depozitare a materialelor combustibile.Se interzice amplasarea tablourilor de distribuţie care conţin aparate de măsură, în încăperi cu temperaturi sub 0°C şi peste 40°C.Tabloul de distribuţie se amplasează Ia cel puţin 3 cm faţă de elementele din materiale combustibile sau în condiţiile prevăzute la art. 3.23 - I 7. Fac excepţie tablourile metalice în execuţie 1P 54, care pot fi montate direct pe elementele din materiale combustibile.Se evită instalarea tablourilor de distribuţie în încăperi de categoria C de pericol de incendiu şi din categoria P.C de mediu.

116

Tablourile de distribuţie se prevăd cu întrerupătoare generale. Fac excepţie cele din locuinţe şi cele pentru instalaţiile electrice de importanţă redusă.Tablourile generale de distribuţie ale consumatorilor industriali cu puteri instalate peste 20 kW inclusiv se prevăd cu întrerupător general automat maximal, dacă sunt racordate direct la reţeaua de joasă tensiune a furnizorului de energie electrică sau dacă sunt alimentate din posturi de transformare proprii care nu au maneta întrerupătoarelor automate de înaltă tensiune la dispoziţia abonatului.La confecţionarea tablourilor de distribuţie se folosesc materiale incombustibile (clasa C) sau greu combustibile (C1) şi nehigroscopice.Pentru realizarea unor elemente de protecţie împotriva atingerilor directe se admite folosirea de materiale greu combustibile din clasele C1 şi C2 (măşti de textolit, pertinax, PVC).Se evită gruparea în acelaşi tablou a aparatelor de curent alternativ împreună cu cele de curent continuu sau a aparatelor alimentate la tensiuni diferite între fază şi pământ. Se interzice instalarea în tablourilor de distribuţie a aparatelor cu dielectrici combustibili (ulei)Legăturile electrice între elementele componente din tabloul de distribuţie, pentru curenţi mai mari de 100 A se executa în mod obişnuit prin bare.La executarea legăturilor electrice în tablouri se respectă art.4,15 - 28 (I 7).Se interzice montarea în tablouri a elementelor de racord sau a conectorilor din materiale combustibile.La tablouri capsulate pentru curenţi până la 200A se admite asamblarea fără cutii de bare.Între părţile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou, precum şi între acestea şi elemente şi părţi metalice legate la pământ se prevede o distanţă de izolare în aer de cel puţin 15 mm şi o distanţă de conturnare de minim 30 mm.Distanţa de izolare în aer între părţile sub tensiune neizolate ale tabloului trebuie să fie de cel puţin 50 mm până la elementele de construcţie (uşi pline, pereţi). Distanţa între elementele metalice de protecţie sau susţinere care nu sunt legate la pământ sau la nul ale unui tablou de distribuţie, din încăperi "puţin periculoase de electrocutare" şi elemente metalice legate la pământ, trebuie să fie de minim 0,80 m şi în încăperile industriale minim 1,25 m.Tablourile de distribuţie se instalează astfel încât înălţimea laturii de sus faţă de pardoseala finisată să nu depăşească 2,20 r.:.Aparatele de măsură sau cu citire directă se amplasează la înălţimea de 1 - 2 m, între axul aparatului şi pardoseală.Coridorul de deschidere din faţă sau din spatele unui tablou se prevede cu o lăţime; de cel puţin 0,80 m.Aparatele de protecţie, de comandă, de separare, circuite de intrare şi plecare din tabloul de distribuţie, se etichetează clar şi vizibil astfel încât să fie uşor de identificat. pentru manevre, separaţii şi verificări. La siguranţe se notează pe etichete şi curenţii nominali ai fuzibilelor. Tablourile de distribuţie se montează vertical şi se fixează sigur pentru a se evita vibraţiile. Tablourile şi stelajele lor se protejează contra coroziunii.

V. Condiţii speciale pentru receptoare electricePrevederea în proiecte, montarea şi utilizarea receptoarelor electrotermice se fac conf. PE936.Receptoarele electrice alimentate cu tensiuni între fază şi nul până la 250V şi cu un curent nominal până la 6A, se racordează la circuitul de alimentare prin prize care pot servi şi pentru conectarea şi deconectarea receptorului.Receptoarele electrice cu putere nominală până la 2 kW se pot racorda prin prize la circuitul de alimentare, cele cu puteri peste 2 kW se racordează prin prize sau prin racorduri fixe, iar pentru conectare-deconectare se prevăd dispozitive de comandă pe circuitul fix de alimentare, dacă receptorul nu este echipat cu întrerupător.Alimentarea receptoarelor electrice din clasa 0, li şi III de protecţie împotriva electrocutărilor (STAS 11054) se face din circuite fără conductor de protecţie, iar cele de clasa l prin circuite cu conductor de protecţie.În încăperile din categ. C de pericol de incendiu sau din categ. PC de mediu, receptoarele electrice se alimentează prin cordoane flexibile în condiţiile de la art. 4.140.Distanţa dintre receptoarele electrice şi dintre acestea şi elementele de construcţie, obiecte fixe din încăpere se alege astfel încât manevrarea, întreţinerea, verificarea şi repararea acestora să sa poată

117

desfăşura în bune condiţii, respectându-se şi prevederile din "Normele republicane pentru protecţia muncii".

VI. Instalaţii eiectrice în zone cu pericol de explozie VI.1. GeneralităţiAlegerea tipului de protecţie antiexplozivă se va face în funcţie de categoria zonei periculoase (conf. l 7/2002).Zona 2 este zona în care atmosfera explozivă de gaze sau vapori poate să apară în condiţii normale de funcţionare numai accidental şi pentru o perioadă scurtă de timp.

VI. 2. Echipamente şi circuite electrice în zona 2a) Tipurile de protecţie admise pentru echipamentele electrice montate în zona 2 sunt conform tabel 7.14 1 - l 7/98 şi STAS 6877/1:- întrerupătoare, contactoare în aer, prize, tablouri electrice: Exd (capsulare antideflagrantă), Exe (capsulare presurizată).- corpuri de iluminat fixe cu lămpi incandescente, fluorescente sau cu mercur: Exd, Exp şi Exc (siguranţă mărită).- doze de conexiuni: Exd, Excb) Pentru alimentarea şi comanda echipamentelor electrice se pot folosi:- cabluri electrice omologate armate şi nearmate, cu izolaţie din cauciuc, PVC tip: CYY, CYABY, ACYPY, ACYABY, CSYY, CSYABY.- Conductoare izolate din cupru sau aluminiu cu izolaţie termoplastică sau din cauciuc (FY, F, AFY, AF) montate în ţevi de protecţiec) Condiţii de montare ale cablurilor:- La intrarea cablurilor în cutia de borne a aparatelor sau în cutia de conexiuni se va asigura o etanşare corespunzătoare gradului de protecţie al cutiei.- Dozele şi fitingurile pentru cabluri vor fi de un tip omologat pentru folosirea în zona 2, pot fi de tipul cu siguranţă mărită.- Cablurile vor fi montate aparent- Secţiunea conductoarelor din Al ale cablurilor de energie va fi de 2,5 mmp, iar a celor din Cu de 1,5 mmp.d) Condiţii de montare a conductoarelor:- secţiunea minimă a conductoarelor de Al izolate protejate în tuburi sau ţevi de protecţie va fi de 34 mmp.- ţevile de protecţie de tip tras ori sudat vor avea grosimea minimă a peretelui de 2 mm şi vor fi protejate contra coroziunii prin zincare sau vopsire.- ţevile se vor poza numai aparent pe elemente de construcţii.- ţevile vor fi fixate la o distanţă de maxim 0,80 m de la intrarea în cutia de borne a aparatelor şi la o distanţă de maxim 0,30 m de la orificiul de intrare în corpurile de iluminat.- îmbinările vor fi de tipul cu filet conic, cu minim 5 filete angajate sau filet cilindric, cu minim 6 filete angajate şi cu lungimea axială de cel puţin 8 m.- ţevile de protecţie vor fi prevăzute cu dispozitive de etanşare la intrarea în carcasa aparatelor, precum şi la trecerea dintr-o zonă în alta.- când distanţa între 2 aparate este mai mică de 1 m, este suficientă o singură piesă de etanşare montată la mijloc.- diametrul spaţiului ce se umple cu masă de etanşare, într-un fiting de etanşare va fi cel puţin egal cu cel al ţevii, dar nu mai mic de 15 mm- în zona 2 dozele şi fitingurile pot avea gradul de protecţie cu '"siguranţă mărită"e) Echipamente şi circuite electrice montate deasupra zonelor cu pericol de explozie:- sunt permise numai echipamentele cu grad minim de protecţie IP 44- sunt permise conductoare electrice izolate montate în tuburi metalice (PEL) şi cabluri armate sau nearmatef) Cutiile de conexiune ale aparatelor cu mod de protecţie "d" sau "p" pot avea mod de protecţie "e" cu protecţie minimă IP 54.

118

g) Corpurile de iluminat vor fi prevăzute cu dispozitive care să împiedice slăbirea îmbinării de suspensie şi racordare. Se vor evita tijele mai lungi de 0,5 m.

VI.3. EtanşăriLa trecerea ţevilor prin pereţi, etanşările de separaţie se vor monta în încăperile cu pericol de explozie în imediata apropiere a locului de ieşire.Se admite montarea fitingurilor de etanşare pe partea cealaltă a peretelui dacă ţeava se termină imediat după peretele care separa încăperile, iar conductorul este pozai în continuare.Drept material de etanşare pentru fitinguri se va folosi de obicei răşină epoxidică. V.I4. Montarea cablurilora) în zona 2 sunt admise numai manşoane de legătură cu masă epoxidică omologate pentru această zonă.b) Legăturile cablurilor cu izolaţie de cauciuc sau mase plastice se pot executa:- direct în cutia de borne a motorului sau aparatului electric- prin intermediul unei cutii de trecere şi legătură flexibilăIntrarea cablului în cutia de borne a aparatului nu trebuie să micşoreze gradul normat deprotecţie al acestora.

VI.5. Măsuri de protecţie în instalaţiile electrice din zonele cu pericol de exploziea) în instalaţiile electrice din zonele cu pericol de explozie se vor lua pe lângă măsurile de protecţie prevăzute în cap.4 din 17/2002 şi măsurile de protecţie împotriva trăsnetului din normativ 120, precum şi măsuri specifice de protecţie împotriva electricităţii statice.b) Instalaţiile electrice din zonele cu pericol de explozie vor fi proiectate şi realizate astfel încât să asigure protecţia apariţiei de scântei şi arcuri electricec) Măsurile împotriva acumulării electricităţii statice sunt obligatorii la construcţiile care include zone cu pericol de explozie. Aceste măsuri trebuie corelate cu cele împotriva descărcărilor atmosferice şi a şocurilor electriced) în toate cazurile în care legarea la pământ este un mijloc de protecţie suficient împotriva electricităţii statice, se recomandă folosirea acesteiae) Toate elementele metalice de protecţie ale instalaţiilor electrice, toate instalaţiile neelectrice şi elementele metalice de construcţie din zonele cu pericol de explozie se conectează la legătura principaă de egalizarea potenţialelor. Conductele montate pe estacade trebuie să fie conectate la instalaţia de legare la pământ la capetele estacadei şi la fiecare 200-300 m. Rezistenţa prizei de pământ, folosită numai pentru descărcarea electricităţii statice trebuie săfie de maximum 100ohmi.f) Pentru a se crea circuite închise şi pentru a se preîntâmpina producerea de scântei, se vor prevedea punţi de conexiune pentru toate conductele montate paralel, amplasate în secţii, pe estacade sau canale, la distanţa până la 10 cm una de alta. Punţile de conexiune se vor aşeza la intervale de max. 20 m. Conductele care se intersectează şi se apropie până la distanţe de 10 cm indiferent de apartenenţă sau destinaţie, trebuie de deasemeni să fie legate între ele cu punţi de conexiune, în pct. de intersecţie şi de apropiere. Când conductele trec la o dist. de până la 10 cm de scări, platforme şi construcţii metalice, trebuie să fie legate de acestea cu punţi de conexiune. Pentru conducte montate la sol, existenţa unui suport metalic comun este considerată suficientă, nemaifiind necesară montarea de punţi de conexiune suplimentare.g) Vasele tehnologice, care conţin lichide, gaze sau praf combustibil sau explozibil, vor fi prevăzute cu minimum o leg. la pământ.h) În instalaţiile electrice se vor lua măsuri de protecţie a persoanelor şi materialelor, echipamentelor şi a celor aflate în apropierea instalaţiilor electrice, împotriva efectelor termice periculoase, conf. subcap.4.3/17i) Pentru limitarea propagării focului de-a lungul circuitelor electrice, se vor respecta prevederile din normativul PE107 şi SR CEI 332.

119

D). INSTALATIA DE PROTECŢIE ELECTRICĂI. STANDARDE ŞI NORMATIVE• STAS 12604/87 - Protecţia contra electrocutării. Prescripţii generale• STAS 12604/4-84 - Idem. Inst. electrice fixe. Prescripţii de verif., proiectare, execuţie şi verificare.• STAS 2612/87 - Protecţie. împotriva electrocutării. Limite admise• STAS 8275/87 - Idem. Terminologie• STAS 4102/80 - Piese pentru instalaţii de legare la pământ de protecţie • l 20/94 - Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului

II. PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRII PRIN ATINGERE DIRECTĂPentru această protecţie trebuie să se aplice următoarele măsuri (conf. STAS 12604):a) Mijloace tehnice: acoperirile cu materiale izolante a părţilor active (izolarea de lucru) ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice; protecţia cu carcasă; îngrădiri fixe; protecţia prin amplasarea (asigurarea unei distanţe minime de protecţie); scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor şi echipamentelor electrice la care urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune, folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante, egalizarea potenţialelor şi izolarea faţă de pământ a platformei de lucru, alimentarea la tensiune redusă de protecţie.b) Măsuri organizatorice: inscripţionarea de avertizare a instalaţiilor şi echipamentelor electrice prin indicarea caracteristicilor electrice de lucru sau prin prevederea de plăci avertizoare, îndeplinirea formelor de lucru conform prescripţiilor departamentale, organizarea locurilor de muncă şi eşalonarea operaţiilor, vopsirea în diverse culori a conductelor pentru a uşura identificarea fazelor, nulului de lucru şi protecţie

III. PROTECTIA ÎMPOTRIVA ELECTROCUTĂRILOR PRIN ATINGERE INDIRECTĂ llI.1. Elemente ce trebuie racordate la instalaţia de protecţieSe racordează la instalaţia de protecţie împotriva electrocutărilor prin stingere indirectă, toate elementele care nu fac parte din circuitele curenţilor de lucru, dar care în mod accidental, în urma unui defect pot fi puse sub tensiune, astfel (conf. STAS 12604/4-89):• carcasele şi elementele cu susţinere din metal sau beton armat ale inst. şi echipamentelor electrice• părţile metalice ale panourilor, etc.• îngrădirile de protecţie metalice fixe sau mobile, dacă nu au legătură sigură în exploatare, cu altele legate la pământ de protecţie• părţile metalice ale suporturilor LEA, montate pe stâlpi metalici sau din beton armat• armăturile, ecranele şi învelişurile metalice ale cablurilor electrice de energie; comandă, control, inclusiv a celor cu înveliş exterior din PVC (cel puţin la capete)• construcţiile metalice de susţinere a cablurilor (stelaje, rastele, etc.) construcţiile metalice continue pot fi racordate la instalaţiile de protecţia muncii la capete, dacă au continuitate electricăÎn incinta unei întrep. trebuie să se realizeze o reţea generală de protecţie prin legarea între ele a tuturor instalaţiilor de leg. la pământ din incintă, inclusiv cele de înaltă tensiune. 0 priză de pământ naturală şi/sau artificială poate fi utilizată în comun pentru următoarea categ. de inst. de protecţie;• legarea la pământ de protecţie împotriva electrocutărilor prin atingere indirectă atât pe partea de j.t. cât şi pentru î.t.• leg. la pământ a inst. de protecţie împotriva supratensiunilor (atmosferice sau de comutaţie)Legarea directă a instalaţiei de paratrăsnet la priza de pământ de protecţie folosită în comun, se admite cu condiţia ca rezist. de dispersie a acesteia să fie mai mică sau cel mult egală cu 1 ohm.

III.2. Sistemul de protecţie - Legare la nul cu conductoare izolate faţă de masă III.2.1. Condiţii de dimensionarea) Sistemul de protecţie prin legare la nul se aplică numai reţelelor legate la pământ prin schema TNb) Dimensionarea acestui sistem se face conform STAS 12604 şi 12604/4,5.c) în cazul în care conductorul PEN (nul de lucru şi de protecţie) sau PE (nul de protecţie) este izolat şi confecţionat din materiale identice cu conductoare de fază secţiunea acestuia trebuie să fie cel puţin egală cu cea indicată în tabel 6 - STAS 12604/5; în acest caz nu este obligatorie verificarea condiţiei de declanşare în caz de defect.

120

d) Barele de nul PEN sau PE, executate din oţel ale tablourilor generale trebuie să aibă secţiunea minim 150 mmp şi să fie verificate la stabilitate termică pentru o temperatură de max. 200 °C.e) Conductoarele de nul se leagă la pământ în următoarele puncte:• în apropierea sursei de alimentare (la o distanţă mai mare de 20 m)• în cazul LEA, la capetele liniilor şi ale ramificaţiilor, la derivaţii şi în alte locuri de pe traseu astfel alese încât distanţa dintre 2 p.p. să nu fie mai mare de 1000 m.• în instalaţiile electrice interioare sau exterioare, la toate tablourile de distribuţie generale, principale, etc. o instalaţie de legare la pământ poate deservi mai multe tablouri.f) Instalaţiile de legare la pământ care deservesc reţeaua cu legare la nul trebuie astfel dimensionate încât Rd faţă de pământ, măsurată în orice punct al reţelei de nul, să fie de cel mult 4 ohmi.Se admite depăşirea acestei valori dacă Ua şi Upas sunt sub valoarea de 65 V, iar timpul de deconectare este de cel mult 3 s, respectiv 40 V, dacă timpul este mai mare de 3 s.g) în cazul LEA, rezistenţa oricărei p p. artificiale, trebuie sa, fie de cel mult 10 ohmi, cu condiţia ca rezistenţa echivalentă a sistemului constituit din conductor de nul şi aceste p.p. să fie de cel mult 4 ohmi.Se admite în cazul solurilor cu rezistivitate peste 200 ohmi ca rezistenţa oricărei p.p. artificiale să fie de cel mult 20 ohmi, cu condiţia ca rezistenţa echivalentă să fie mai mică de 4 ohmi.h) La stâlpii LEA metalici sau din beton armat conductorul de nul se leagă la armătura metalicăa fiecărui stâlp, atât pentru protecţia împotriva atingerilor indirecte la stâlpul respectiv, cât şi pentrufolosirea p.p. naturale a stâlpului. Pentru legarea la nul stâlpii trebuie să fie prevăzuţi din fabricaţie cu piese de legare la instalaţia de protecţieLa LEA toate părţile metalice (armături, console, corpuri de iluminat, ancore) care în mod normal nu sunt sub tensiune se leagă la conductorul de nul al reţelei (prin conductor separat de ramificaţie).La UEA cu conductoare izolate (torsadate) se admite izolarea suplimentară de protecţie (corpul de material plastic al armăturii de susţinere constituie izolaţie suplimentară), în loc de legarea la nul a stâlpului (la stâlpi de susţinere).Conductorul de nul se leagă la armătura stâlpului cu un conductor funie 01-AI de 50 mmp, prin intermediul unui papuc presat La conductorul de nul (cond. izolate torsadate) racordarea se realizează cu racord derivaţie în paralel.i) în afara cazurilor de la pct. K) pe lângă legarea la conduct. de nul de protecţie, trebuie să se prevadă o măsură suplimentară de protecţie, dacă există una din situaţiile: inst. electrică nu prezintă siguranţa unei deconectări a echipamentului defect într-un timp mai scurt de 3 s; pentru legarea la nul se foloseşte unul din conduct. de Al ale unui cablu sau LEA; locul de muncă este periculos sau foarte periculos.În cazul stâlpilor metalici sau de beton armat pentru corpurile de iluminat alimentate prin cabluri, se admite renunţarea la măsura suplimentară de protecţie dacă se îndeplinesc condiţiile: bara de nul a cutiei de distribuţie de ia fiecare stâlp este prevăzută cu borne separate pentru nul de lucru, pentru PE şi pentru conductorul de legare la armătura metalică a stâlpului; conductorul de nul al cablului folosit în comun pentru lucru şi protecţie este legat la capetele liniei şi ramificaţiilor la o instalaţie de legare la pământ, având rezistenţa echivalentă de max. 4 ohmi.

III.2.2. ExecuţieConductoarele de legare la PE trebuie să îndeplinească condiţiile:a) Izolaţia trebuie să fie colorată în verde-galben. Barele neizolate °EN sau PE din oţel trebuie să fie marcate cu benzi transversale verzi şi galbene late de 15 - 100 mm. Cablurile flexibile folosite la alimentare receptoarelor la care se aplică protecţia prin legare la nul, trebuie să încorporeze sub acelaşi înveliş şi conductoare de PE colorat. Această condiţie se aplică atât receptoarelor conectate la reţea cu ajutorul unor fişe şi prize, cât şi receptoarelor racordate fix la reţeaua de alimentare printr-un cablu flexibil.b) Conductorul PE se leagă direct la carcasele metalice ale echipamentelor electrice sau alte părţi metalice care trebuie legate ia PE.c) Conductoarele de legare la nul neizolate se montează astfel încât să fie ferite de solicitări mecanice prin pozare sau trebuie protejate.Pentru conductoarele principale de PE a se vedea pct.

121

d) Conductoarele PE de Al sau Ol - AI neizolate montate aparent trebuie să aibă distanţele maxime între 2 puncte succesive de rezemare conf. tabel 3 - STAS 12604/5.e) La trecerea conductoarelor PE neizolate din Al sau OI-AI prin planşee (interior) sau la trecerea din pământ în aer (exterior), conductoarele trebuie protejate în tuburi metalice pe o înălţime de 0,50 m în sol şi 1 m deasupra.Conductoarele de legare la pământ pentru deservirea conductoarelor de nul, trebuie să îndeplinească condiţiile:a) Conductoarele principale de legare la pământ de protecţie trebuie să aibă dimensiunile minime din tabel 10 - STAS 12604/5. Conductoarele de 01 trebuie să fie zincate sau protejate împotriva coroziunii.b) Secţiunea conductoarelor de ramificaţie trebuie să fie cel puţin egală cu 50% din secţiunea unui conductor de fază a circuitului de alimentare a receptorului respectiv însă nu mai mare de25 mmp pentru conductorul de Cu şi 35 mmp pentru AS sau 01-AI ş; 160 mmp pentru 01.Indiferent de rezultatele calculelor, pentru racordarea barelor şi bornelor de nul ale tablourilor la instalaţia de legare la pământ, precum ş; de rezultatele pentru legarea la pământ a conductoarelor de nul ale LEA, conductoarele de ramificaţie trebuie să aibă dimensiunile minime din tabel 11.Indiferent de rezultatele calculelor pentru racordarea receptoarelor la instalaţia de legare la pămîât, conductoarele de ramificaţie trebuie să aibă dimensiunile minime conf. tabel 12.c) Legăturile din sistemul de protecţie - legare la nul - trebuie să îndeplinească condiţiile:• pentru executarea legăturilor de protecţie orice utilaj sau echipament (inclusiv corpurile de iluminat) să fie prevăzute cu 2 borne PE (marcate conform STAS 11200/9-79); una în interiorul apropierea bornelor pentru conductoarele de alimentare, iar a doua în exterior pe carcasă.• legăturile din locurile cu mediu umed sau corosiv se protejează împotriva coroziunii prin vopsire.d) Legăturile la construcţiile metalice folosite pentru protecţie se execută prin sudură, cu şuruburi prevăzute cu şaibe elastice cu crestături.e) Pentru egalizarea potenţialelor se recomandă ca toate obiectele conductoare în contact cu pământul aflate în apropierea echipamentelor electrice să fie legate direct sau indirect la reţeaua de nul de protecţie.f) în cazul conductoarelor neizolate din Al sau OI-AI, pentru executarea legăturilor de îmbinare, de derivaţie şi de racord la elementele care trebuie legate la conductoarele PE se folosesc piese de legături speciale. Legăturile se execută prin presare sau înşurubare (cel puţin 2 şuruburi).

Ill.4. Sistemul de protecţie - Legare la pământa) Acest sistem se dimensionează pentru schemele TT şi IT conform STAS 12604 şi 12604/4 şi 5.b) O instalaţie de legare la pământ va fi formată din:• prize de pământ natural şi/sau artificiale şi conductoarele de legătură dintre acestea.• reţeaua conductoarelor de legare la pământ conductoarele principale de legare la pământ, conductoarele de ramificaţie racordate la conductoarele principale, conductoarele de legătură între conductoarele principale şi priza de pământ (p.p.)c) Reţeaua conductoarelor principale se leagă la p.p. prin intermediul a cel puţin 2 conductoare de legătură, plasate în 2 locuri diferite, pe cât posibil la extremităţid) Pentru execuţie. p.p. naturale trebuie să se folosească armăturile metalice ale construcţiilor de beton armat (fundaţii, stâlpi), construcţii metalice fixe (stâlpi, etc.) conducte metalice pentru fluide necombustibile îngropate în pământ şi învelişurile metalice continue ale cablurilor în contact cu pământul (cabluri armate).e) Prizele de pământ artificiale trebuie să îndeplinească condiţiile:• electrozii trebuie confecţionaţi din oţel• secţiunea electrozilor din oţel, indiferent de modul de protejare a oţelului sau de agresivitatea solului, trebuie să fie de min. 100 mmp pentru instalaţiile de j.t.• grosimea sau diametrul minim al electrozilor şi a conductoarelor de legătură la p.p. în funcţie de agresivitatea solului şi de modul de protejare a oţelului împotriva coroziunii este conf. tabel 2• STAS 12604/5.• pentru îmbunătăţirea p.p. artificiale se poate înlocui solul din imediata apropiere a electrozilor cu bentonită, având 90% părţi argiloase sau bentoprize care conţin cel puţin 50% părţi argiloase şi la care concentraţia maximă a gelului obţinut în amestec cu apa este de 0,7 kg bentopriză la 1 l apă.

122

f) Conductoarele de legare la pământ trebuie să îndeplinească condiţiile:• să se utilizeze conductoarele de cupru. sau oţel• se admite utilizarea conductoarelor de aluminiu sau oţel-aluminiu dacă îndeplinesc cel puţin una din condiţiile: să facă parte dintr-un cablu cu înveliş exterior rezistent la solicitări mecanice şi secţiunea minimă de 2,5 mmp; să fie montate pe stâlpi LEA (cond. de protecţie) cu secţiunea minimă de 35 mmp;• drept conductoare de legare la pământ se folosesc de preferinţă, construcţiile metalice fixe din zonă p.p. artificiale. Acestea trebuie să îndeplinească condiţiile de la pct. 2.2.8.3. şi 2.2.8.4 -STAS 12604/5.• conductoarele de ramificaţie conectate la cond. principale, se racordează la fiecare element ce trebuie legat la pământ; se interzice legarea în serie a 2 sau mai multe elemente şi apoi legarea la cond. principal.• conductoarele de protecţie ale LEA se leagă efectiv la p.p. ale tuturor stâlpilor şi ale staţiilor.• indiferent de rezultatele calculelor privind verificarea la stabilitatea termică. în cazul montării aparente sau îngropate (în pardoseală sau beton) secţiunile conductei de legare la pământ trebuie să fie cel puţin egale cu valorile din tabel 4, pentru conduct. principale sau pentru cele de legătură la p.p. şi tabel 5 pentru conduct. de ramificaţie (STAS 12604/5).• conduct. de legătură dintre electrozi p.p. şi cond. de legătură la p.p. trebuie să aibă cel puţin aceeaşi secţiune cu aceea a conc. principale.• în cazul îngropării în pământ grosimile sau diametrele minime ale conductoarelor de legare la pământ sunt cele din tabel 2.• conductoarele de legare la pământ aparente, neizolate, din oţel, se protejează împotriva coroziunii prin vopsire în culoare neagră sau zincare.g) Legăturile dintre elementele instalaţiei de legare la pământ trebuie să îndeplinească condiţiile:• legăturile dintre elementele instalaţiei de legare la pământ se execută de preferinţă prin sudare• executarea legăturilor te poate efectua şi prin înşurubări. Suprafeţele de contact trebuie curăţate până la luciul metalic şi protejate împotriva oxidării prin cositorire, zincare, etc.

IV. INSTALAŢIE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUIIV.4.1. Măsuri de protecţie împotriva trăsnetului (MPT) 4.1. Legături pentru egalizarea potenţialelor4.1.1. In interiorul spaţiului de protejat împotriva efectelor indirecte ale trăsnetului, în vederea reducerii riscului de incendiu. de explozie şi de electrocutare se execută legături pentru egalizarea potenţialelor formând centuri închise, pe orizontală conf. art. 4.1.2, 4.1.10 între elementele metalice (ale IPT ale construcţiei sau din construcţie - echipamente metalice, instalaţii). Conductoarele pentru egalizarea potenţialelor, pentru legarea la pământ şi pentru protecţie la instalaţiile electrice , se leagă la bara de egalizare a potenţialelor (BEP) a construcţiei. Pentru fiecare centură de egalizare a potenţialelor câte o BEP.4.1.2. Pentru executarea legăturilor pentru egalizarea potenţialelor se pot folosi elemente metalice naturale sau conductoare având cel puţin dimensiunile prevăzute în tabel 17/1 20.4.1.3. Dacă nu a fost realizată o IPT exterioară, pentru protecţia branşamentului electric împotriva efectelor trăsnetului, se prevede, de regulă, o legătură pentru egalizarea potenţialelor, BEP legându-se la priza de pământ. a instalaţiei electrice.

Legături pentru egalizarea potenţialelor echipamentelor metalice4.1.4. O legătură de egalizare a potenţialelor echipamentelor metalice se realizează:a) La subsol sau aproximativ la nivelul solului la construcţii cu înălţimea până la 20 m. Conductoarele de egalizare a potenţialelor se leagă la BEP executată şi amplasată astfel încât să permită un acces uşor pentru verificări. b) La construcţii de suprafaţă mare care ar necesita conductoare de legătură prea lungi se pot instala mai multe BEP, care se leagă între ele.c) Deasupra solului, din 20 în 20 de metri pe verticală, in cazul construcţiilor cu înălţimea peste 20 m BEP-urile se leagă la conductoarele orizontale care leagă între ele conductoarele decoborâre ale IPT.d) Acolo unde cerinţele privind distanţele prevăzută la art, 4.2. nu sunt respectate.La IPT izolată, egalizarea de potenţial se face numai la nivelul solului.

123

4.1.5. Dacă ţevile de gaz şi de apă au elemente din materiale neconductoare electric, acestea se şuntează prin dispozitive de protecţie împotriva supratensiunilor.4.1.6. Legăturile pentru egalizarea potenţialelor se fac:- direct, prin conductoare pentru egalizarea potenţialelor conf. art. 4.1.3., dacă nu se poate asigura continuitatea electrică prin conductoare de legătură naturale- prin intermediul dispozitivelor de protecţie la supratensiuni, dacă legăturile directe nu sunt admise, supratensiunile atmosferice posibile putând periclita echipamentul respectiv; dispozitivele se amplasează astfel încât să poată fi uşor de verificat.

Legături pentru egalizarea potenţialelor maselor metalice4.1.7. Legăturile pentru egalizarea potenţialelor maselor metalice trebuie să se facă cât mai aproape de intrarea lor în cădire atunci când ele prezintă o astfel de situaţie şi se execută în condiţiile de la art. 4.1.2. -4.1.6

Legături pentru egalizarea potenţialelor instalaţiilor electrice şi de telecomunicaţii4.1.8. În cazul în care construcţia nu are IPT, instalaţiile electrice şi de telecomunicaţii, echipamentele electrice şi elementele conductoare din construcţii se leagă la nivelul solului la o priză de pământ realizată în condiţiile art. 3.104.1.9. La. construcţii cu IPT se execută legături pentru egalizarea potenţialelor pentru instalaţiile electrice şi de telecomunicaţii conform prevederilor de la art. 4.1.6. Ele se realizează cât mai aproape posibil de intrarea acestor instalaţii în construcţie. Dacă conductoarele instalaţiilor sunt blindate sau sunt pozate în tuburi metalice şi rezistenţa chimică a acestora ar putea produce o cădere de tensiune periculoasă pentru cabluri sau aparatele la care sunt racordate, este suficientă de regulă numai legarea protecţiilor metalice(tuburi, mantale ale conductoarelor).4.1.10. În cazurile în care egalizarea potenţialelor trebuie aplicată conductoarelor instalaţiilor electrice şi de telecomunicaţii, se cuprind în egalizarea de potenţiale toate conductoarele. Se admit legături directe pentru egalizarea potenţialelor pentru :- conductoarele de protecţie folosite (PE sau PEN), în protecţia împotriva curenţilor de defect, în protecţia prin legare la pământ;- instalaţiile de ant3r y,- legăturile la pământ pentru instalaţiile de semnalizare:4.2. Distanţele minime faţă de echipamentele metalice 4.2.1. Apropierile dintre elementele dispozitivului de captare şi conductoarele de coborâre faţă de echipamente şi de instalaţii metalice, deasupra fiecărei egalizări de potenţial se evită sau se înlătură prin mărirea distanţei dintre acestea sau prin legarea între ele conf. 4.2.5.Distanţa. minimă între elementele IPT şi echipamentele şi instalaţiile metalice nu poate fi mai mică decât distanţa de protecţie cu relaţia: D ≥ K1 KC / Km x i (m) în care:K1 - coeficient determinat de nivelul de protecţie, protecţie normală — 0.1Kc - coeficient determinat de configuraţia dispozitivului de captare (fig. 9, 10, 11)Km – coeficient determinat de materialul separator (cu aer- 1, cu material - 0,5)i - lungimea coborârii între punctul în care apropierea este luată în consideraţie şi de legătura de egalizare a potenţialelor cea mai apropiată4.2.2. Nu se impune o distanţă între elementele IPT şi in instalaţiile electrice în următoarele situaţii- în cazul clădirilor complet metalice cu schelet metalic sau din beton, atunci când aceste elemente metalice naturale sunt folosite drept elemente de IPT- în cazul instalaţiilor electrice înglobate în structurile de beton în structurile de beton armat, de suprafaţă mare (panouri mari prefabricate) dacă priza de pământ pentru IPT şi pentru instalaţia electrică este comună4.2.3. Dacă distanţele între elementele IPT şi elementele metalice ale instalaţiilor electrice, prevăzute la art. 4 2.1. nu pot fi respectate., acestea se leagă între ele pe drumul cel mai scurt,direct prin conductoare având secţiunea minimă prevăzută în tab.15 sau indirect prin eclatoare.Legăturile se fac cel puţin în două puncte şi anume într-un punct din zona de apropiere minimă şi într-un punct situat în apropierea barei pentru egalizarea potenţialelor BEP (fig. 7 şi 8).

124

IV. 2. Materiale şi dimensiuni minime5.1. Elementele IPT şi MPT pot fi realizate cu materiale date în tab.14 (cupru, oţel zincat la cald, oţel inoxidabil, aluminiu). Pot fi folosite şi alte materiale dacă ele au o comportare la solicitări mecanice, chimice şi electrice cel puţin' echivalentă cu a acelora din tab. 14.5.2. Dimensiunile minime ale materialelor ce pot fi utilizate pentru elementele IPT şi MPT se stabilesc pe baza datelor din tab 15.5.3. Tipul materialelor şi dimensiunilor lor se aleg ţinându-se seama de influenţele exterioare (agenţi corosivi, solicitări mecanice). Dimensiunile minime din tab. 15 se pot mări conf. notei 6 din tab. 15 dacă există pericol deosebit datorită influenţelor externe, dacă se consideră că acestea pot contribui la creşterea siguranţei în exploatare.5.4. Materialele folosite pentru suporţii de susţinere şi pentru elementele de fixare a conductoarelor IPT se aleg astfel încât să corespundă materialelor conductoarelor (pentru a se evita pericolul coroziunii prin contact) şi a acoperişurilor (combustibili sau incombustibili). Se pot folosi oţelul zincat la cald, fonta maleabilă, cuprul, bronzul pentru organe de maşini, tabla de zinc, materialele plastice. Suporţii se dimensionează pentru a putea asigura fixarea sigură şi rapidă şi astfel să reziste la solicitări previzibile.

IV.3. Protecţia împotriva coroziunii6.1. Proiecţia împotriva coroziunii a elementelor PT (conductoare, suporţi, piese de fixare, de protecţie) în medii obişnuite se asigură prin alegerea materialelor respectându-se prevederile din tabelele 14 şi 13 şi de la art. 6.2 ... 6.7.În zone şi spaţii cu medii deosebit de agresive (de ex. zona litoralului, zone poluate chimic) se iau măsuri suplimentare în funcţie de agenţii agresivi respectivi. Pentru zona de la gura coşurilor industriale se respectă condiţiile de la cap. 9. Pentru stabilirea clasei de agresivitate a mediilor se aplică STAS 10728.6.2. În cazul în care conductoarele elementele de montaj şi de protecţie pentru PT instalate suprateran se execută din oţel zincat, se admite pentru IPT normale aplicarea protecţiei prin vopsire în condiţiile prevăzute în STAS 10702/1,2 şi a normativului C 139.Cel puţin unul dintre straturile de vopsea se aplică după montarea elementului respectiv pe toate suprafeţele supraterane şi pe acelea aflate până la adâncimea de 0.3 m sub nivelul solului.6.3. Locurile de conexiune şi suprafeţele tăieturilor la conductoarele din OL zincat precum şi conductoarele instalate în şliţuri şi rosturi din zone închise, inaccesibile şi din încăperi cu mediu umed şi ud se protejează suplimentar prin vopsire, înfăşurare cu bandă protectoare.6.4. În IPT se folosesc numai şuruburi zincate.6.5. La locurile de intrare şi ieşire din tencuială, zidărie sau beton, conductoarele PT se montează astfel încât apa să nu poată pătrunde în pereţi şi să nu se corodeze.6.6. Conductoarele de legătură între prizele de fundaţii folosite în IPT şi conductoarele de coborâre se protejează împotriva coroziunii (pozându-se în beton sau zidărie, învelindu-le cu bandă protectoare). Dacă legătura se face în pământ pot fi utilizate în acest scop conductoare protejate în material plastic sau plumb, cabluri de cupru cu manta din material plastic. 6.7. La legarea părţilor construcţiei executate din aluminiu sau oţel cu elementele JPT executate din cupru se iau măsuri suplimentare de protecţie împotriva coroziunii. Suporţii de susţinere ai conductoarelor în aceste cazuri pot fi din material plastic. La legături se folosesc elemente de legătură bimetalice sau legăturile se protejează împotriva coroziunii electrochimice. Folosirea plumbului pentru protecţie în aceste situaţii, nu este permisă.6.8. Pentru prizele de pământ se aplică măsurile de protecţie anticorosivă prevăzute în STAS 12604/5. Conexiunile electrice din pământ se protejează prin acoperire cu un strat de bitum.

IV.4. Protecţia împotriva deteriorărilor mecanice sau deplasărilor7.1. Conductoarele PT amplasate în zone expuse pericolului de deteriorare mecanică (de ex. în vecinătatea solului sau a pardoselii) se protejează:• în interiorul construcţiei, pe înălţimea de minim 0,5 m de la pardoseală în zone cu pericol redus şi pe înălţimea de minim 1,5 m de la pardoseală în restul cazurilor;• în exteriorul construcţiei pe înălţimea de minim 1,5 m de la sol şi până la 0,3 m sub nivelul solului.

125

7.2. Protecţia mecanică a conductoarelor PT se realizează cu profile din oţel laminat sau tablă din oţel fixate sigur pe elementele de construcţie (de ex. praguri şi brăţări metalice).

IV.5. Conexiuni electrice8.1. IPT se proiectează şi se execută astfel încât numărul conexiunilor electrice înseriate să fie minim,8.2. Conexiunile electrice între elementele conductoare se execută prin sudare, alămire, lipitură tare, presare în manşoane şi alte metode similare. Se admite şi executarea conexiunilor electrice prin şuruburi, nituri, cu condiţia luării de măsuri împotriva autodesfacerii lor şi numai dacă prin acestea se poate asigura menţinerea în timp a calităţii electrice, mecanice şi de rezistenţă la coroziune.8.3. Conexiunile între conductoarele-bandă sau între acestea şi elemente din oţel ale construcţiei se execută cu minimum două şuruburi M8 sau un şurub M10, iar suprafaţa conexiunii trebuie să fie de min.10 cmp.Conexiunile conductoarelor bandă la elemente din tablă subţire (cu grosimea max. 2 mm) se execută prin intermediul unei plăci de întărire cu suprafaţa de min. 10 cmp şi cu două şuruburi de min. M8 sau prin lipitură tare.8.4. Suprafeţele de contact ale conexiunilor electrice se pregătesc înainte de executarea acestora asigurându-se suprafeţe curăţate de oxizi netede. 8.5. Elementele naturale sub formă de tablă se consideră că au realizate conexiuni de continuitate electrică şi rezistenţă mecanică dacă ele sunt îmbinate prin falţ, lipire, sudare, nituire, şuruburi.Conexiunile electrice care nu pot fi verificate în timp se execută prin sudare (de ex. cele ale conductoarelor înglobate în fundaţie pentru realizarea prizelor de fundaţie)8.7. Pentru conexiunile prin sudare suprafeţele conductoarelor, benzilor se suprapun pe o lungime de minim 100 mm. Sudarea se execută pe toate laturile şi trebuie să aibă cel puţin 3 mm grosime.8.8. Conexiunile electrice supraterane se amplasează astfel încât să fie uşor accesibile pentru control şi eventuale reparaţii.8.9. Se evită pe cât posibil, executarea de conexiuni electrice pe traseul conductoarelor instalate pe elemente de construcţie din materiale combustibile. În cazurile în care sunt necesare ele se execută prin sudare (luându-se în timpul lucrului, măsuri de protecţie împotriva producerii şi propagării incendiului).8.10. Se recomandă utilizarea pieselor de montare şi de îmbinare prefabricate (tipizate) realizate în unităţi specializate.

E). VERIFICĂRI, PROBE, TESTEI. Standarde, normative şi prescripţii• PE 106/95 - Normativ pentru proiectarea şi executarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune• NTE 007/08 - Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor; de cabluri electrice• C 56/2002 - Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi de instalaţii aferente.• PE 116/95 - Normativ de încercări şi măsurători la echipamente şi instalaţii electrice

II. Verificări de efectuat pe parcursul executării lucrărilora) Pe parcursul executării lucrărilor verificărilor de calitate se efectuează de către conducătorul tehnic al lucrării şi de către delegatul CTC al întreprinderii de execuţie.Pentru instalaţiile care se îngroapă sau se ascund, verificarea calităţii se efectuează conform instrucţiunilor pentru lucrări ascunse de la punctul 1.2.Verificările care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de către persoane autorizate.b) Toate aparatele, materialele şi prefabricatele pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt conform prevederilor' din proiect, dacă au fost livrate cu certificate de calitate şi dacă în cursul transportului, depozitării sau manipulării nu au suferit deteriorări.Materialele (conducte, cabluri, tuburi, stâlpi, armături, etc.) aparatele, echipamentele şi utilajele electrice ce urmează a fi utilizate pentru executarea unei instalaţii electrice, vor fi verificate scriptic. vizual şi după caz şi prin măsurători de sondaj, cu ocazia preluării din magazie sau depozit, pentru montare.Toate aparatele, echipamentele şi materialele ale căror caracteristici sunt diferite de cele prevăzute în proiect, precum şi acelea care prezintă defecţiuni (izolaţia ruptă, tuburi cu fisuri, carcase sparte, lipsa

126

unor elemente de protecţie, etc.) care la exploatare ar putea conduce la accidente umane (prin electrocutare) sau la producerea unor pagube materiale (prin incendiu) vor fi respinse.Toate conductele, cablurile, barele, tuburile şi accesoriile lor vor fi verificate vizual la locul de montare după transport.La conductele cu izolaţie şi manta şi la cabluri se va verifica continuitatea electrică pe fiecare colac, respectiv tambur, înainte de montare (pozare).Verificarea va fi efectuată cu inductorul (ohmetrul).Înainte de începerea echipării stâlpilor şeful de echipă trebuie să verifice dacă stâlpii transportaţi sunt de tipul şi dimensiunile prevăzute în proiect. şi se verifică şi starea lor tehnică.Stâlpii din beton prezentând deficienţe ca: torsionări, fisuri, lipsa betonului, goluri în beton, armătură aparentă, etc. trebuie semnalaţi şefului de lucrare care hotărăşte dacă pot fi folosiţi.Înainte de a se începe montarea elementelor unei instalaţii electrice se va verifica vizual şi după caz cu instrumente de măsură (metru, ruletă) dacă lucrările constructive efectuate corespund prevederilor din proiect şi din prescripţiile tehnice (dimensiuni fundaţii, distanţele dintre stâlpi, adâncimi şanţuri).La traseele alese (la trasare, marcaje, etc) pentru instalaţia electrică se va verifica dacă:

lungimea traseului este cea mai scurtă posibilă au fost respectate distanţele minime admise până la alte instalaţii, elemente de construcţii au fost evitate locurile în care integritatea instalaţiei ar putea fi periclitată în timpul exploatării au fost respectate condiţiile în care, în anumite locuri şi sub anumite înălţimi faţă de pământ sau pardoseală este permisă executarea de trasee ale instalaţiei electrice.

La locurile trasate pentru elementele de susţinere a instalaţiei electrice (brăţări. coliere, stâlpi, console de acoperiş) se va verifica prin măsurători cu metrul, ruleta dacă au fost respectate prevederile cu privire la distanţe, săgeţi, dimensiuni, execuţie din proiect şi din prescripţiile tehnice.La poziţiile alese şi trasate în vederea montării de console, rame, postamente. nişe. etc. Pentru aparate, maşini, tablouri, utilaje electrice se va verifica dacă amplasarea corespunde prevederilor din proiect. De asemenea se va verifica dacă pot îi respectate distanţele permise, faţă de elementele metalice legate la pământ.Începerea execuţiei lucrărilor va fi precedată de întocmirea unui proces verbal încheiat între constructor şi electrician.

III. Verificări efectuate pe faze de lucrăriLa încheierea unei faze de lucrări, respectiv la terminarea unor porţiuni din instalaţie, verificările se fac cu participarea delegatului beneficiarului, iar rezultatele se înscriu în registrul de procese verbale.Verificările care constau din probe electrice sau mecanice vor fi efectuate de către persoane autorizate, în prezenţa delegatului beneficiarului.Rezultatele verificărilor vor fi înscrise în procese verbale.Toate rezultatele parţiale se vor sintetiza într-un proces verbal care va servi !a recepţia preliminară, făcând parte din dosarul de acte, el va fi semnat de cei care au făcut verificările şi datat.Calitatea circuitelor electrice se va verifica după ce conductele electrice ale LLA au fost montate pe stâlpi, se vor verifica săgeţile conductoarelor conform tab.4.4 - 9 din normativ 1 Lj-lp-76. ..La toate circuitele electrice se va verifica vizual sistemul de marcare a conductelor (prin culori, etichete, etc.). La legăturile electrice ale conductelor instalaţiei electrice se va verifica vizual, prin sondaj, la cel puţin 15% din nr. total, dacă sunt executate în conformitate cu prevederile din prescripţiile tehnice în vigoare. La liniile electrice în cablu se va verifica continuitatea conductoarelor şi se va verifica ca rezistenţa de izolaţie a cablurilor de j.t. să fie de 1 MΩ/kmInstalaţia de protecţie prin legare la pământ şi la nul va fi verificată, în ordinea următoare: după montarea prizelor de pământ se va măsura rezistenţa de dispersie care trebuie să ne fie maxim

4 ohmi (sau 1 ohm pentru paratrăsnete) se instalează conductorul principal de protecţie şi se verifică continuitatea lui electrică se montează piesele de separaţie între conductorul principal de protecţie şi priza de pământ şi se

verifică continuitatea electrică a ansamblului se leagă la conductori principal de protecţie elementele metalice ale instalaţiei electrice,

respectându-se prevederile din proiect şi se verifică continuitatea electrică a fiecărei legături

127

măsurarea rezistenţei de dispersie rezultante a conductorului de nul împreună cu prizele de pământ legate la acesta, valoarea maximă să fie sub 4 ohmi

IV. Verificări efectuate la recepţia obiectivuluiVerificările vor fi efectuate de comisia de recepţie.Pe baza dosarului înaintat la întreprinderea de furnizare a energiei electrice, personalul furnizorului va efectua controlul tehnic al instalaţiilor electrice ale consumatorului. După obţinerea aprobării de racord din partea întreprinderii de furnizare a energiei electrice, înainte de punerea instalaţiei sub tensiune, se va face în prezenţa comisiei de recepţie şi a proiectantului, dacă este necesar, o verificare a tuturor documentelor (dosarul pentru recepţie) inclusiv a proceselor verbale în care sunt consemnate observaţiile şi rezultatele verificărilor efectuate până la terminarea lucrărilor. Înainte de punerea în funcţiune, instalaţiei electrice i se va face o verificare minuţioasă acordându-se în special atenţie acelor elemente sau părţi de instalaţie în care nu au fost respectate toate condiţiile tehnice şi organizatorice prevăzute în proiect, de asemenea se vor lua toate măsurile prin care să fie exclusă posibilitatea accidentării personalului la punerea în funcţiune a instalaţiilor.Comisia de recepţie va verifica pe teren:a) existenţa dispozitivelor de protecţie contra supracurenţilor şi echiparea, respectiv reglarea corectă a dispozitivelor de protecţie (siguranţă calibrate, curenţii releelor reglaţi la valorile prevăzute în proiect).b) La liniile electrice subterane în cablu de joasă tensiune se vor verifica: rezistenta de izolaţie să fie mai mare de 1 Mohm km verificarea continuităţii conductoarelorc) La instalaţiile de protecţie se verifică: procesul verbal de lucrări ascunse pentru elementele îngropate şi pentru continuitateaelectrică a armăturilor din construcţiile de beton armat, buletinele de verificare şi procesulverbal de recepţie la recepţie se efectuează verificarea existenţei unor legături eficiente între prizele de pământşi elementele legate la pământ procesul de verificare trebuie să cuprindă data efectuării verificării denumirea instalaţiei lacare s-a efectuat verificarea şi măsurarea rezistenţei de dispersie a instalaţiei de legare lapământ de protecţie (Rd ≤ 4 ohmi), rezultatul verificării continuităţii conexiunilor electrice derezistenţă neglijabilă între utilaje şi prizele de pământ.• verificarea funcţionării eficiente a instalaţiei de protecţie prin legare la pământ şi nul. Verificarea se va face prin punerea a masă în mod voit a unei faze. Instalaţia este eficientă dacă asigură valorile tensiunilor de atingere şi de pus sub limitele admise şi timpii de conectare permişi.Executantul va preda beneficiarului toate actele de atestare şi verificare a calităţii lucrărilor de instalaţii (procesele verbale de lucrări ascunse, certificatele de calitate, buletinele de încercări, etc.).

F). PROTECTIA MUNCII LA INSTALAŢIILE ELECTRICEI. Standarde, normative şi prescripţii• PE 006/81 - Instrucţiuni generale de protecţia muncii pentru MEE• PE 009/81 - Norme de prevenire, stingere şi dotări împotriva incendiilor pentru ramura energiei electrice şi termice• P 118/83 - Norme de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului• Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor• Legea nr. 5 privind protecţia muncii

Il. GeneralităţiToate lucrările la instalaţiile electrice se vor executa de către personal specializat şi autorizat.Începerea lucrărilor se va face după obţinerea de către constructor a tuturor aprobărilor şi avizelor de la organele abilitate.În fiecare zi înainte de începerea lucrului, conducătorul punctului de lucru va aduce la cunoştinţă muncitorilor, la locul de muncă, ce lucrări au de executat, va verifica starea frontului de lucru, a uneltelor, sculelor, dispozitivelor şi echipamentul de protecţie.

128

Executarea lucrărilor cu scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor electrice în exploatare va respecta măsurile tehnice de protecţia muncii.Executarea de lucrări în instalaţii electrice aflate în exploatare, fără scoatere de sub tensiune vor respecta măsurile organizatorice şi tehnice de protecţia muncii.

III. Măsuri tehnice de securitate la lucrările executate cu scoaterea instalaţiei de sub tensiuneExecutarea lucrărilor de pozare de cabluri, cutii terminale şi manşoanele este permisă numai în instalaţii fără tensiune (lucrări noi).Executarea acestor lucrări în instalaţii sub tensiune se poate face numai pe baza autorizaţiei de lucru.La lucrările care se executa cu scoaterea parţială sau totală de sub tensiune a instalaţiei, trebuie luate toate măsurile tehnice şi organizatorice care să garanteze securitatea personalului:• scoaterea de sub tensiune a instalaţiei;• montarea de plăci avertizoare şi executarea îngrădirilor la locul de muncă;• verificarea lipsei tensiunii;• montarea garniturilor mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ;• echiparea personalului cu material de protecţie (mănuşi, cizme dielectrice).

IV. Norme specifice de protecţia muncii la instalaţii electrice interioareToate lucrările la instalaţiile electrice se vor executa de către personal specializat şi autorizat.În fiecare zi înainte de începerea lucrului conducătorul punctului de lucru va aduce la cunoştinţa muncitorilor, la locul ce munca, ce lucrări au de executat, va verifica starea frontului de lucru, a uneltelor, sculelor, dispozitivelor echipamentului de protecţie.Executarea lucrărilor de reparaţii, întreţinere etc., se va face numai după scoatere de sub tensiune a reţelei ce alimentează utilajul, instalaţia, tabloul electric, etc., se vor scoate în mod obligatoriu siguranţele de pe circuitul de alimentare.Toate tablourile electrice interioare sau exterioare de joasă tensiune vor fi inscripţionate, numerotate şi prevăzute cu schema monofilară şi inscripţionarea circuitelor şi vor fi închise şi sigilate după efectuarea reviziilor periodice sau înlăturarea defecţiunilor în mod obligatoriu vor fi prevăzute cu covoraşe electroizolante.Înainte de introducerea în doze, aparate sau tablouri, capetele tuburilor de protecţie metalice sau P.V.C. vor fi netezite şi rotunjite pentru a se evita rănirea muncitorilor şi deteriorarea izolaţiei conductoarelor la tragerea lor.Tuburile de protecţie vor fi alese de diametre corespunzătoare care să permită tragerea conductorilor sau cablurilor fără eforturi generatoare de accidente sau ruperea lor.Tuburile de protecţie metalice vor fi îmbinate prin mufe metalice (inclusiv doze) prin înfiletare. În cazul folosirii dozelor din material electroizolant se va executa continuitatea electrică a tubului. Nu vor fi legate la tablouri (nu vor fi puse sub tensiune) circuitele care la predarea lucrării rămân nelegate la aparataje, chiar dacă se izolează la capete.Este interzisă punerea sub tensiune a oricărui utilaj sau instalaţie electrică înainte de executarea măsurilor necesare pentru evitarea electrocutării (legarea la pământ sau nulul de protecţie).Carcasele metalice ale transformatoarelor de sudura, vor fi legate la priza de pământ sau la conductorul de nul de protecţie.Conductorul de legare la pământ va constitui o reţea generală de protecţie ce va însoţi reţeaua de alimentare. Înainte de legarea utilajului pentru alimentare se va lega carcasa acestuia la reţeaua de protecţie. Este interzis a se utiliza conductorul reţelei de protecţie (nul de protecţie) drept conductor de nul de lucru.Legăturile de la reţeaua generală de protecţie spre elementele metalice ce trebuie legate la pământ se vor executa astfel:- de la reţeaua de protecţie se face legătura cu un conductor până la tabloul electric;- de la tabloul electric spre partea metalică legătura se continuă cu 2 conductori conectaţi la puncte diferite ale carcasei metalice;Verificarea stării instalaţiei de legare la pământ şi la nul se va face la darea în exploatare, a instalaţiei şi periodic, de 2 ori pe an şi va cuprinde:- măsurarea rezistenţei de dispersie a instalaţiei de legarea la pământ

129

- se va desface piesa de reparaţie ce realizează legătura electrică a prizei cu centura exterioară a instalaţiei de legare la pământ:- dacă Rd > 1 ohm se va reface priza până când Rd va deveni mai mică de 4 ohmiEchipele de electricieni vor fi dotate cu mijloace de protecţie electroizolante cu: cizme, mănuşi, ochelari de protecţie, indicatoare de tensiune, scule cu mânere electroizolante.Personalul care execută scoaterea de sub tensiune este obligat să pună tăbliţe

130

CAIET DE SARCINI

INSTALATII TERMOMECANICE IN CENTRALA TERMICA

GENERALITATIBaza de proiectareSoluţiile de dimensionare şi proiectare au ca bază următoarele:

- Releveul clădirii şi al instalaţiei ;- Tema de proiectare ;- Analiza situaţiei existente pe teren ;- Date furnizate de către producătorii de echipamente ;- Normativul de proiectare şi executare a instalaţiilor de încălzire centrală I 13-2002 ;- Legea nr. 10 “ Calitatea în construcţii ” ;- Prescripţii ISCIR C1, C4, C15 ;- STAS 2764-1986 ;- STAS 7932-1986

SOLUTII TEHNICE PROPUSEConform temei de proiectare si din analiza situatiei existente pe teren se propun urmatoarele solutii generale:

- realizarea independenţei energetice a unităţii de învăţământ prin prevederea unei surse termice proprii ( centrală termică) ;

- proiectarea instalatiei de incalzire interioară ;Capacitatea nominală a centralei termice a fost stabilită ţinând seama de următoarele premise : - asigurarea temperaturilor interioare din clădiri - conform SR 1907-2/1997 ; - determinarea pierderilor de caldură ale încăperilor - conform SR 1907-1/1997 ;

- asigurarea necesarului de apă caldă de consum - conform prevederilor STAS 1478/ 1990 ;

- agent termic de încălzire utilizat : apa caldă 90/70oC ; - apa rece t = 10oC.

Instalaţii termice din centrala termicăLa dimensionarea centralei termice s-au avut în vedere toţi consumatorii de încălzire.Se prevede o centrală termică care să producă agent termic apa caldă 90/70C, cu un echipament care va funcţiona cu combustibil solid- lemne şi care să aibă randament de minim 90 %.

Soluţia şi schema pentru centrala termicăCentrala este dotata cu 1 cazan care va funcţiona cu lemne pe principiul gazeificarii. Cazanul este prevazut cu o pompa de sarcina dubla pentru recirculatie.Alimentarea consumatorilor se face printr-o singura ramura. Aceasta ramura este prevazuta cu o pompa de circulatie dubla proprie, iar reglarea temperaturii agentului termic pentru incalzire se face prin amestec prin intermediul unui robinet cu 3 cai actionat electric.CT este prevazuta cu o butelie de egalizare Dn 150 mm care separa hidraulic circuitul cazanelor de circuitul consumatorilor.Acest lucru a fost necesar datorita perturbarilor hidraulice care pot apare in urma functionarii pompelor de circulatie de pe circuitele consumatorilor.Asigurarea istalatiei la cresterea accidentala a presiunii se face cu supape de siguranta si vas de expansiune inchis cu V = 300 l.Au fost prevazute mai multe sisteme de protectie ale instalatiilor din centrala termica.Cazanul este prevazut cu termostate de protectie.Se prevede totodata cate o sonda de temperatura pe conducta de tur.

131

Particularitati de rezolvare tehnicaCentrala termica este amplasata intr-un spatiu amenajat in cladirea scolii scolii, cu spatiu adecvat pentru depozitare combustibil solid.Instalatia de incalzire este alimentata cu agent termic printr-o ramura.

BREVIAR DE CALCULCalculul pierderilor de caldura s-a facut tinand seama de structura elementelor de inchidere.Temperaturile interioare sunt stabilite conform SR 1907-2/1997, temperatura exterioara te = -18oC.Agentul termic este apa calda cu temperatura nominala 90/70oC si presiunea nominala Pn = 6 bar.

PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE, DE ASPECT, CALITATE ALE ECHIPAMENTELOR SI MATERIALELOR UTILIZABILE

GeneralitatiMaterialele si echipamentele utilizate la executarea lucrarii vor trebui sa faca fata cerintelor de calitate cerute de Legea calitatii in constructii si sa tina seama de cerintele de calitate cerute de nivelul lucrarii.Agregatele, aparatele, accesoriile si materialele utilizate trebuie sa fie agrementate si omologate de catre organismele abilitate in acest scop si vor fi insotite de fise tehnice cu caracteristicile tehnice, functionale si instructiunile de montaj specifice.Materialele utilizate la executarea lucrarilor vor fi conform standardelor si normelor in vigoare conform cerintelor de calitate din Legea 10.Executantul si beneficiarul vor solicita certificatele de calitate si garantii pentru materialele si echipamentele aprovizionate de la furnizori.

CazaneCazanul trebuie sa corespunda cerintelor tehnice cuprinse in fisele tehnice care insotesc proiectul privind rezistenta, stabilitate, siguranta in exploatare, siguranta la foc, izolatie termica, hidrofuga, economia de energie si protectia impotriva zgomotului.Randamenul minim al cazanelor cu gaze la sarcina nominala va fi de 90%, acest randament nu va scadea cu mai mult de 2% la functionarea in sarcina redusa (50%).Emisiile de noxe rezultate in urma arderii combustibilului la cazane, nu trebuie sa depaseasca valorile cerute de “Legea protectiei mediului si conditiile tehnice privind protectia atmosferica”.Cazanul trebuie sa aiba pierderi de caldura reduse prin realizarea unei termoizolatii adecvate.Cazanul este prevazut cu sisteme de protectie la cresterea accidentala a temperaturii si a presiunilor peste valorile admisibile, conform normativelor si standardelor in vigoare.Circuitele de apa si gaze trebuie sa fie etanse conform fiselor tehnice ale produselor.Nivelul de zgomot rezultat in timpul functionarii nu va depasi valorile admisibile cuprinse in “Normele de medicina muncii”.Cazanele vor fi insotite de fisele tehnice cu cerintele producatorului privind intretinerea si exploatarea corecta a utilajelor pentru realizarea unei durate de viata de min. 15 ani.Cazanelor vor fi prevazute cu posibilitati de acces la toate componentel care necesita curatire si intretinere periodica (cai de gaze, tubulatura de evacuare a gazelor de ardere).Cazanele vor furniza apa calda cu temperatura maxima de 90oC si presiunea nominala de 6 bar.

Pompele de circulatiePompele de circuletie trebuie sa aiba nivelul de zgomot si vibratii reduse, randament ridicat, fiabilitate mare si consum redus de energie electrica.Pompele de circulatie sunt duble pentru montaj pe conducta.Alegerea pompelor de circulatie s-a facut corespunzator presiunilor. Debitelor si temperaturilor indicate in fisele tehnice anexate.

Sistemul de expansiuneLa CT asigurarea la cresterea presiuniise face cu supape de siguranta si vase de expansiune inchise – cu rol de preluare a volumului de apa rezultat in urma dilatarii datorita cresterii temperaturii in conditii normale de functionare.S-a prevazut expansiune inchisa dimensionata la capacitate dubla.

132

Statia de tratare a apeiStatia va fi automata si va fi dotata cu toate accesoriile, racordurile, vanele si substantele active necesare functionarii, conform fisei tehnice.Statia va fi prevazuta cu un programator care permite programarea automata a regenerarii.Statia va trebui sa permita furnizarea continua a apei tratate, fara intreruperi.Statia va fi prevazuta cu contor propriu de apa rece.

ArmaturiArmaturile cu actionare manuala cu rol de separare a echipamentelor si aparaturii din instalatie sunt cu Pn = 6 bar, fiind cu ventil sferic sau cu sertar pana.Armaturile cu actionare electrica (ventile cu 3 cai) vor fi livrate impreuna cu accesoriile aferente ( motor de actionare, sisteme de cuplare motor vana etc).Armaturile vor avea imbinari cu flanse.

ConducteConductele de legatura utilizate vor fi exclusv din otel si vor fi imbinate intre ele prin sudura; imbinarile cu armaturile si echipamentele se face cu flanse sudate.Vor fi utilizate tevi fara sudura laminate la cald sau la rece.Schimbarile de directie si ramificatiile se realizeaza cu curbe, coturi sau teuri uzinate cu Pn 10 bar, imbinate prin sudura cu tevile.

Izolatii si vopsitoriiVopsitoriile si izolatiile se executa dupa efectuarea cu succes a probelor.Protectia impotriva coroziunii se realizeaza prin grunduire si vopsire pentru toate componentele metalice ale centralei termice cu exceptia celor care sunt livrate vopsite de catre furnizori.Grunduirea se realizeaza cu rund rezistenta la temperaturi de min 110oC.Conductele in distributii se izoleaza cu termoizolatie cu grosimea de 30mm; izolatia se protejeaza cu tabla Al 0,4 mm.Izolatia va avea conductivitate termica minima.λ = 0,040 W/mK

INSTRUCTIUNI DE MONTAJ SI EXECUTIEGeneralitatiExecutarea lucrarilor se face dupa ce proiectele de executie au fost verificate conform prevederilor Legii 10/1995 de catre specialistii MLPAT. Referatul de verificare al proiectului face parte integranta din documentatia de executie.La montaj si executie se vor respecta tehnologiile specifice fiecarei lucrari in parte, conform specificatiilor tehnice ale producatorului echipamentelor.La montajul conductelor se va tine seama de pantele de montaj indicate in Normativul I 13 (pentru conducte de agent termic) si I 9 (pentru conducte de apa calda si rece), de modalitatile de protectie a conductelor la trecerea prin pereti si plansee, de tehnologiile de imbinare.La livrare, toate utilajele si echipamentele vor fi insotite de fise tehnice care sa indice modul de montaj, intretinere si exploatare si sa semnaleze conditiile specifice ce trebuie sigurate la manevrarea si asezarea pe pozitie.Toate armaturile se vor monta in pozitia inchis. La montarea armaturilor se va asigura paralelismul montajului, beneficiarul si constructorul au urmatoarele obligatii legale:

- receptionarea utilajelor conform proiectlor de executie, verificarea existentei certificatelor de atestare si omologare MLPTL, BRML, ISCIR, etc. inclusiv constatarea starii utilajului dupa efectuarea transportului si manevrelor de incarcare-descarcare;

- asigurarea conservarii utilajelor si pieselor livrate separat dupa prevederile documentatiei tehnice a utilajelor;

- remedierea defectiunilor survenite la transport;- asigurarea documentatiei tehnice pentru utilajele procurate de la uzine;

133

- incheierea de procese verbale de receptionare a fundatiilor si constructiilor. Conditiile tehnice ce trebuie respectate la montaj sunt urmatoarele:

- pentru utilajele statice se va respecta verticalitatea si orizontalitatea cu abaterile admise, prin realizarea transmiterii eforturilor pe toate reazemele tinand seama de conformarea antiseismica;

- pentru utilajele la care rezulta solicitari dinamice, se va efectua centrarea acestora conform prescriptiilor tehnice din documentatia tehnica a utilajului.Pentru ambele categorii de utilaje este obligatorie protejarea acestora dupa montaj pana la darea in functiune.De asemenea este absolut obligatorie consultarea de catre executant a documentatiei tehnice a utilajelor si echipamentelor in vederea cunoasterii conditiilor tehnice impuse pentru transport, montaj, predari, imbinarea tronsoanelor.Programul de urmarire a executiei pe faze determinante este conform fisei anexe.

Montajul si instalarea cazanelorOperatiunile de montaj ale cazanelor in centrala termica se vor face in conformitate cu “Prescriptiile tehnice pentru proiectarea, executia , montarea, insatalarea, exploatarea, repararea si verificarea cazanelor de abur de joasa presiune si a cazanelor de apa calda”- C31 ISCIR, cu “Normativul I 13-02”,”Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala” si tinand seama de indicatiile si recomandarile prezentate in cartea termica a cazanului.Cazanele se amplaseaza pe postamente individuale cu inaltimea de 10 cm.Fiecare cazan se va racorda individual la canalul de gaze de ardere prin intermediul unui canal metalic cu panta ascendenta .Montajul cazanelor se face respectandu-se distantele de montaj din planul de amplasare utilaje avandu-se in vedere distantele necesare intretinerii cazanelor si accesoriilor.Racordarea cazanelor la instalatie se face dupa efectuarea spalarii instalatiei de incalzire.Racordarea cazanelor la cosul de fum se face prin canal de fum dimensionat corespunzator si termoizolat.Racordurile vor fi etanse si se izoleaza termic.Izolatia termica a cazanelor si panourile de protectie se monteaza in ordinea indicata in cartea cazanului, utilizandu-se accesoriile livrate impreuna cu cazanul.Punerea in functiune se face in prezenta furnizorului cazanului dupa verificarea existentei tuturor elementelor componente, (conform listei anexate la cartea cazanului), inclusiv a sistemelor de siguranta.

Montajul vaselor de expansiuneVasele de expansiune se monteaza pe postamente din beton separate cu 20 cm inaltime.Conformarea antiseismica se face asigurarea fixarii de postamente cu buloane a modulului de expansiune si rezervoarelor de descarcare.

Montajul pompelorMontajul pompelor pe conducta se face respectandu-se coaxialitata acestora cu conductele de legatura.Pozitia pompei (cu motorul orizontal sau vertical) va fi conform precizarilor furnizorului.Se asigura coaxialitatea si etanseitatea intre racorduri si conductele de legatura la acestea.

Montajul statiei de dedurizareStatia de dedurizare a apei se monteaza pe pardoseala.Statia se racordeaza la instalatie prin intermediul unor vane actionate electric (furnitura proprie).Se racordeaza statia la stuturile de intrare si iesire a valvei de regenerare, la conductele de apa bruta si apa dedurizata.Se racordeaza stutul de golire al vanei de regenerare la palnia de golire la canalizare.Se introduc masa filtrata si masa activa si se realizeaza racordul electric.

Montajul conductelorBeneficiarul si intreprinderea de montaj au urmatoarele obligatii:

134

- de a introduce in contractele comenzilor de materiale obligatia furnizorilor de a marca materialele de montaj cu simbolurile prevazute in proiect si insotite de certificatul de calitate;

- de a organiza pastrarea si depozitarea corespunzatoare a conductelor astfel incat sa se impiedice murdarirea sau deteriorarea acestora;

- de a executa transportul astfel incat sa se impiedice patrunderea de pamant, nisip, etc. in materialele de montaj. De asemenea este obligatorie curatirea materialelor de eventualele impuritati si de protectiile anticorozive prevazute pentru conservare la depozitare, precum si executarea probelor specificate in documentatia tehnica sau in legislatie, inainte de introducerea in opera;

- de a organiza introducerea in opera a materialelor in asa fel incat sa fie imposibila construirea traseelor de conducte cu alte materiale decat cele indicate, evitandu-se astfel posibilitatea utilizarii materialelor in mod neadecvat;

- de a incepe montarea conductelor numai dupa receptionarea acestora;- de a nu incepe mntarea conductelor, decat dupa verificarea constructiilor, stabilind si

abaterile acestora fata de proiect.Pentru conductele care urmeaza a se prefabrica in ateliere se vor lua urmatoarele masuri:

- delimitarea dupa marimile locale a marimii tronsoanelor executate (transport,ridicare, asezare in pozitie, etc) tinand seama si de necesitatile de ajustare pe cele 3 directii, in acest caz prevazandu-se plusuri de lungime de 100 mm in punctele respective :

- materialele vor fi bine curatate inainte de introducerea in opera;- modul de executie a reductiilor, coturilor, capacelor, curbelor, va tine seama de conditiile

impuse de otelurile respective;- montarea armaturilor de va face dupa o probare preliminara a conductelor;- curatirea tronsoanelor executate si astuparea capetelor;- probarea tronsoanelor in ateliere; - marcarea tronsoanelor executate, cu denumirile conductelor;

- asigurarea contra deformarilorla transportarea si montarea tronsoanelor ; - montarea de garnituri fara defecte, verificarea si curatirea suprafetelor de etansare, asigurandu-se montarea centrata a garniturilor;

- asamblarea la racordurile utilajelor sa se faca fara a se creea tensiuni rezultate din strangerea suruburilor.Asamblarea conductelor din otel se face prin sudura, iar imbinarea cu armaturile si aparatura se face prin flanse sudate de conducte.Schimbarile de directie si ramificatiile de executa cu coturi si teuri uzinate.Sudurile se executa de catre persoane autorizate.Dupa sudare se verifica vizual calitatea sudurii.Se verifica permanent concordanta executiei cu proiectul.

PROBE, TESTE, VERIFICARI. RECEPTIA LUCRARILOR

Probe, verificari preliminareInaintea efectuarii probelor se verifica urmatoarele:

concordanta instalatiilor cu proiectul de executie ; caracteristicile aparatelor si utilajelor precum si concordanta cu proiectul ; dimensiunile materialelor, conductelor, fitingurilor, armaturilor,etc pozitiile si amplasarea aparatelor si echipamentelor; pozitiile si caracteristicile elementelor de comanda si executie; suportii, pantele si pozitiile conductelor, corespunzator schemelor si planurilor de

instalatii; protectia anticoroziva a instalatiilor; conformarea si masurile antiseismice aplicate la montarea conductelor accesoriilor,

aparatelor, echipamentelor; calitatea sudurilor.

Se verifica caracteristicile elementelor componente ale ecchipamentelor pe baza certificatelor de calitate si dupa caz aagrementelor, puse la dispozitie defurnizori.

135

Verificarea instalatiilor de incalzire se face obligatoriu pentru intreaga instalatie, chiar daca au fost verificate in prealabil aparate, echipamente sau parti din instalatie.Instalatiile se supun urmatoarelor probe:

- proba la rece- proba la cald- proba de eficacitate-

Proba la receProba la rece se face in scopul verificarii rezistentei mecanice si a etanseitatii elementelor instalatiei de incalzire si consta in umplerea cu apa a instalatiei si incercarea la presiune.Proba la rece – obligatorie pentru intrega instalatie – se face avand racordate echipamentele din centrala termica si conductele.Proba la rece se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei precum si de executarea finisajelor de constructii.Proba se executa in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5oC.In vederea executarii probei la rece, se va asigura deschiderea completa a tuturor armaturilor de inchidere si reglaj, reglarea armaturilor de siguranta la cazane si de la vasul de expansiune inchis in concordanta cu presiunea de proba, verificarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta de apa potabila.Inainte de proba de presiune la rece instalatia se spala cu apa .Spalarea instalatiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalatiei la conducta de apa potabila, umplerea instalatiei, racordarea conductei de intoarcere a instalatiei al golirea de la canalizare si mentinerea instalatiei subjet continuu pana cand apa golita din instalatie nu se mai observa impuritati. Operatia se repeta cu schimbarea sensului de circulatie al apei.Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima si de modul de executie al instalatiei, astfel:

- o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar;- la presiunile prescrise de instructiunile tehnice ISCIR, pentru partile de instalatii care

sunt supuse prevederilor acestor prescriptii.Verificarea comportării instalaţiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor.La imbinarile sudate controlul se face prin ciocanire, iar restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber.Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face cu manometru inregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6, prin citiri la intervale de 10 min. timp de 3 ore.Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca, pe toata durata probei, manometru nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri.In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau defectiunilor de mai sus, se procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba.Rezultatele se inscriu in procesul verbal al instalatiei.Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie.

Proba la caldProba la cald are drep scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare a elementelor instalatiei la dilatare si contractare, a circulatiei agentului termic. La centrala termica, proba la cald cuprinde, in mod obligatoriu, verificarea randamentului de functionare al cazanelor, care va trebui sa corespunda datelor indicate in cartea tehnica a fiecarui cazan.Proba la cald se efectueaza inaintea finisarii, dar numai dupa inchiderea completa a cladirii si dupa efectuarea probei la rece.Sursa de caldura va asigura debitul, presiunea si temperatura agentului temic potrivit prevederilor proiectului instalatiei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescriptiilor tehnice specifice unor elemente din instalatie cu cerinte speciale privind apa de alimentare.Odata cu proba la cald se efectueaza si reglajul instalatiei.

136

Proba la cald comporta doua faze.In faza I-a dupa ce apa a atins in instalatie nivelul corect, se ridica temperatura ei la 50oC si se mentine aceasta temperatura in limitele unei variatii de ± 5oC, punandu-se in functiune pompele de circulatie.Dupa 2 ore de functionare se face un control atent al instalatiilor de incalzire.La pompele de circulatie se controleaza, cu ajutorul a doua manometre montate, unul pe racordul de intrare, celalalt pe racordul de iesire al pompei, daca aceasta dezvolta presiunea necesara.In faza a II-a, se ridica temperatura agentului termic la valoarea nominala (in limitele a ± 5oC) si se verifica daca nu apar pierderi de apa la imbinari.Se controleaza daca dilatarile se produc in sensul prevazut in proiect, daca ele sunt preluate in bune conditii, astfel incat sa nu apara neetanseitati, iar punctele fixe sa nu sufere deplasari.Se verifica daca se face o buna dezaerisire a instalatiei.In timpul functionarii se urmareste cum lucreaza pompele, motoarele electrice, cuplajele si cum se comporta armaturile.La racirea instalatiei se examineaza din nou toata instalatia spre a se controla etanseitatea.Dupa terminarea acestei examinari si dupa racirea instalatiei la temperatura ambianta, se procedeaza la o noua incalzire, urmata de un control identic cu cel descris mai sus.Daca nici la a doua incalzire instalatia nu prezinta neetanseitati sau incalziri neuniforme si functioneaza in conditii normale, proba se considera corespunzatoare.Dupa efectuarea probelor, instalatia se goleste daca pana la intrarea in functionare exista pericolul de inghet.Anterior probei la cald pe intrega instalatie se face o proba partiala, in care se porneste instalatia si se tine sub observatie cel putin o ora, verificand in principal:

- montarea echipamentului si conductelor astfel incat sa asigure spatiile necesare prevazute pentru exploatare;

- modul de manevrare al armaturilor;- daca aparatele si agregatele care au piese in miscare nu produc zgomote sau vibratii

suparatoare si daca s-au respectat prevederile pentru atenuarea si impiedicarea transmiterii lor la elementele constructiei;

- executarea corecta si etanseitatea canalelor de fum, a cosului, a usilor de vizitare, etc;- asigurarea aerului necesar arderii; se examineaza, in acest scop flacara la cazane,

trebuind ca ea sa fie vie si sa nu produca fum vizibil cu ochiul liber.

Proba de eficacitateSe efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza gradul de incalzire prevazut in proiect.Ea se executa cu intreaga instalatie in functiune .Pentru ca verificarea sa fie cat mai concludenta, se va alege o perioada rece, cand temperaturile exterioare in momentul efectuarii acestei probe trebuie sa fie sub 0oC si valoarea lor medie zilnica in timpul probei sa nu varieze cu mai mult de ± 3oC fata de temperatura exterioara medie a celor doua zile precedente.Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere, verificandu-se corelarea acestor parametri conform graficului de reglaj calitativ.Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii corespunzatoare, pentru temperaturile agentului termic 1/2oC.Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire, iar in timpul masuratorilor ele vor fi ferite de influente perturbatorii.Rezultatele probelor de eficacitate se considera satisfacatoare, daca temperaturile corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la – 0,5oC pana la +1oC.La cazane se verifica:

- randamentul, excesul de aer, comsumul de combustibil, temperatura si continutul gazelor de ardere, conform metodologiei ISCIR sau instructiunilor producatorului pentru agrementare sau atestare;

- functionarea dispozitivelor de siguranta si a limitatoarelor de temperatura si presiune la atingerea valorii limita;

137

- intrarea automata in functiune si oprirea cazanelor, reglarea focului conform diagramelor de reglare, pa baza debitului de caldura si a temperaturii agentului termic si a aerului exterior;

- pornirea si oprirea automata a pompei de recirculatie a apei din cazan.Se face controlul si verificarea masurilor de siguranta prevazute in STAS 7132. Se verifica :

- functionarea dispozitivelor de siguranta la atingerea presiunii limita:-functionarea evacuarii excesului de apa distilata, precum si functionarea automata a

pompei de completare, intrarea in functiune si oprirea si oprirea pompei; - legarea modulului de expansiune si a pompelor de circulatie a apei pentru asigurarea

presiunii in instalatie. Pentru asigurarea circulatiei agentului termic – apa, se verifica:

-realizarea de catre pompe a presiunii prevazute, prin masurarea presiunii diferentiale intre aspiratie si refulare;

-realizarea presiunii totale in diferite puncte ale centralei termice;-semnalizarea intreruperii functionarii unei pompe si modul de intrare in functiune a

pompei de rezerva.Pentru asigurarea reglarii automate a instalatiei se verifica:

-functionarea instalatiei de automatizare in toate punctele prevazute ;-functionarea termostatelor;-intrarea automata in functiune a robinetelor de reglare cu 3 cai si a pompelor de circulatie

a apei.Pentru asigurarea dezaerisirii si golirii instalatiei se verifica:

-eficienta dezaerisirii instalatiei in punctele cele mai de sus de pe traseul conductelor si la partea superioara a echipamentelor;

-golirea instalatiei in punctele cele de mai jos ale conductelor si la partea inferioara a echipamentelor.Se executa reglarea instalatiei prin actionarea robinetelor de reglare prevazute pe ramurile instalatiei si masurarea temperaturii pe corpurile de incalzire alimentate, dupa care se sigileaza pozitia robinetelor de reglare.La instalatiile de combustibil se verifica:

-respectarea prevederilor Normativului I6;-oprirea automata a alimentarii cazanelor in cazul intreruperii alimentarii cu gaze, aer sau

energie electrica;-oprirea automata a alimentarii in cazul atingerii temperaturii sau presiunii maxim admise

a agentului termic.Se verifica asigurarea debitelor de aer, la refularea si evacuarea acestuia.La instalatia de evacuare a gazelor de ardere se verifica: - etanseitatea canalelor si a cosului de fum si temperatura suprafetelor exterioare ale acestora in afara cladirii;

- continuitatea circulatiei gazelor de ardere si tirajul, temperatura si viteza gazelor in canal, in cos si la evacuarea in atmosfera;

- functionarea accesoriilor – pentru reglare si siguranta – la canale si cosul de fum.

Umplerea instalatieiUmplerea instalatiei se face cu apa tratata care indeplineste conditiile de agent termic.Se deschid toate vanele din circuitele interioare ale centralei termice, precum si robinetele de dezaerisire; se inchid robinetele de golire.Pentru umplere se foloseste direct presiunea apei tratate sau eventual se folosesc pompele de adaos ale instalatiei; apa este introdusa in conductele de intoarcere ale agentului termic.Robinetele de dezaerisire manuale se inchid la aparitia apei. Dupa terminarea umplerii de inchide vana pe conducta de alimentare, cu apa, se ridica presiunea pana la valoarea nominala, se verifica etanseitatea instalatiei si se pun in functiune pompele de circulatia apei.Receptia lucrarilorReceptia reprezinta actiunea prin care beneficiarul accepta si preia lucrarea in conformitate cu documentatia de executie , certificandu-se ca executantul a indeplinit obligatiile contractuale.In urma receptiei lucrarii, aceasta poate fi data in exploatare.

138

Receptia va fi realizata conform “Legii privind calitatea in constructii (Legea nr 10/95).” Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HGnr. 273/94) si a altor reglementari specifice.Receptiile or fi organizate de catre investitori.

Receptia la terminarea lucrarilorExecutantul va comunica investitorului data terminarii lucrarilor prevazute in contract, printr-un document confirmat de investitor.Comisiile de receptie vor fi numite de investitor si vor fi alcatuite din cel putin 5 membri. Obligatoriu va fi un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratiei publice locale, restul membrilor comisiei vor fi specialisti in domeniu.Inceperea receptiei va fi organizata de investitor in maximum 15 zile de la comunicarea terminarii lucrarilor de catre executant.Investitorul va comunica executantului si proiectantului:

- data receptiei;- membrii comisiei de receptie.

Reprezentantii executantului si proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie – avand calitatea de invitati.Proiectantul va intocmi si va prezenta in fata comisiei de receptie punctul de vedere privind executia constructiei.In procesul verbal de receptie va fi consemnata realizarea masurilor prevazute in documentatia de executie privind prevenirea si stingerea incendiilor, fara de care receptia nu poate fi acceptata.Comisia de receptie se intruneste la data si ora fixate, programul receptiei fiind stabilit de presedintele comisiei.Comisia va functiona in prezenta a 2/3 din numarul membrilor.Investitorul are obligatia sa puna la dispozitia comisiei documentatia de executie sau alte documente si explicatii necesare.In vedere receptiei instalatiilor este obligatorie intocmirea urmatoarelor acte legale: - proces verbal de lucrari ascunse;

- proces verbal de montari utilaje;- procese verbale pentru probe;- certificate de calitate;- dispozitii derogatorii de la proiect;- proces verbal de receptie intermediare a montajului utilajului preliminar montarii

conductelor.Examinarile facute de comisie se fac prin:

-cercetare vizuala ;-analiza documentelor;

Comisia examineaza:a)respectarea prevederilor din autorizatia de constructie, din avize si alte conditii de executie;b)executarea lucrarilor conform documentatiei de executie si a reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale;c) terminarea tuturor lucrarilor conform contractului.

Receptia finalaReceptia finala se face la maxim 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta in contract.La receptie participa:

investitorul ; executantul ; proiectantul lucrarii; comisia de receptie numita de investitor.

Comisia de receptie examineaza:a) procesele verbale de receptie la terminarea lucrarilor;b) finalizarea lucrarilor cerute la terminarea lucrarilor;

139

c) referatul investitorului privind comportarea instalatiilor in perioada de garantie.La terminrea receptiei comisia de receptie finala va consemna observatiile intr-un proces verbal.

STANDARDE SI NORMATIVE● I 13 – Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire centrala.● I 43 – Instructiuni tehnice privind autorizarea intreprinderilor care executa, verifica si

predau la beneficiari instalatii electrice si de automatizare, incalzire si ventilatie in medii cu pericol de explozie.

● C 139 – Instructiuni tehnice pentru protectia anticoraziva a elementelorde constructii metalice.

● C 16 – Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;

● P 118 – Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului;

● P 100 – Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale, agrozootehnice si industriale;

● C 300 –Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

● - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor din 1997 si 1994● STAS 1907/1-2/97 – Calculul necesarului de caldura. Temperaturi interioare

conventionale de calcul.● STAS 4839-97 – Numarul anual de grade – zile● STAS 6472 – Proiectarea termotehnica a elementelor de constructii.● STAS 7132 –86 –Masuri de siguranta la instalatii de incalzire centrala cu apa avand

temperatura maxima de 115oC● STAS12025/2 – Acustica in constructii. Efectele vibratiilor asupra cladirilor sau partilor

de cladire, limite admisibile.● STAS11357 –Masuri de siguranta contra incendiilor. Clasificarea materialelor si

elementelor de constructii din punct de vedere al combustibilitatii● STAS 8974/1 Fiabilitate, mentenabilitate● STAS 10702 Protectia contra coroziunii. Acoperiri protectoare.● Legea nr.10/1995 – Legea privind calitatea in constructii● Ord. 9/N/15.03.1993 MLPAT – Regulament privind protectia si igiena muncii in

constructii● HG 273/1994 – Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii eferente

acestora. Anexa: Cartea tehnica a constructiei● HG 925/1995 – Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a

proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor● HG 392/1994 – Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si

echipamente noi in constructii.

MASURI DE PROTECTIA MUNCIIIn toate etapele cuprinse in operatiile de executie ale instalatiilor vor fi respectate cerintele esentiale referitoare la protectia, siguranta si igiena muncii si anume:

● siguranta in exploatare;● igiena si sanatatea oamenilor;● protectia impotriva zgomotului;● siguranta la foc

Verificarile, probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor, vor fi efectuate respectandu-se instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare pentru fiecare categorie de echipamente.Conducatorii de intreprinderi, sau de sectoare care executa instalatiile, au obligatia sa asigure:

● luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea conditiilor de securitatea muncii;

140

● realizarea instructajului de protectie a muncii a intregului personal de executie la cel mult 30 de zile si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care urmeaza sa fie semnate individual;

● controlul aplicarii si respectarii de catre intreg personalul a normelor si instructiunilor specifice;

● verificarea cunostiintelor asupra normelor si masurilor de protectie a muncii.Realizarea instructajelor specifice de protectia muncii, verificarea cunostintelor si abaterilor de la normele in vigoare, inclusiv sanctiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de instructaj individuale.Zonele cu instalatii in probe sau zonele periculoase se ingradesc si se avertizeaza, interzicandu-se accesul altor persoane decat celor autorizate.Persoanele care schimba zona de lucru, vor fi instruite corespunzator noilor conditii de lucru.Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevre urgente in scopul evitarii producerii unor accidente. Masurile de protectia muncii indicate in prezenta lucrare nu sunt limitative, acestea urmand a fi completate de executant cu instructiuni specifice, care vor fi afisate la locul de munca.

PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILORRespectarea reglementarilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si echiparea cu mijloace si echipamente de prevenire si stingere a incendiilor este obligatorie in toate etapele de executare a instalatiilor de incalzire centrala.La executarea instalatiilor de incalzire centrala se vor respecta prevederile specifice din “Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor”(Ord.MI nr.381/4.03.94), a normativului C 300 (Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora), precum si alte normative in vigoare.Obligatiile si raspunderile privind prevenirea si stingerea incendiilor revin unitatilor si personalului care executa.Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor este permanenta si consta in organizarea acesteia atat la nivelul central al unitatii care executa instalatiile de incalzire cat si locul de executare al lucrarii.Personalul care executa instalatiile va fi instruit atat inaintea inceperii executarii instalatiilor cat si periodic in timpul executarii instalatiilor, verificandu-se insusirea cunostintelor.Inainte de executarea unor operatii cu foc deschis se va face un instructaj special personalului care realizeaza aceste operatii.Punctele de lucru vor fi dotate cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor intretinute in stare de functionare, amplasate in locuri accesibile.Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS 297/1.2.In vederea interventiei in caz de incendiu vor fi organizate echipe de interventie cu atributii concrete si se vor stabili masuri de alertare a serviciilor proprii de pompieri si a pompierilor militari.In timpul executiei lucrarilor de reparatii, revizuiri,etc vor fi respectate toate masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor, conform Normativului C 300.Lucrarile de sudura vor fi executate astfel inacat sa se evite riscul producerii de incendii sau explozii si cu permis de lucru cu foc deschis.Nu vor fi executate concomitent sudura electrica si taierea cu flacara oxiacetilenica.Spatiile in care se realizeaza sudurile vor fi imprejmuite cu panouri rezistente la foc evacuandu-se materialele combustibile si interzicandu-se accesul altor persoane decat cele care efectueaza lucrarile.Generatoarele de acetilena vor fi amplasate in spatii ventilate si al distante de minim 10m de surse de caldura, cabluri electrice, arzatoare si al cel putin 5 m fata de butelia de oxigen. Generatoarele de acetilena vor fi amplasate la distanta de zona de executie a sudurilor si de substante sau materiale combustibile. Vor fi utilizate generatoare de sudura, recipienti de oxigen, furtunuri, butelii, reductoare etc., in stare perfecta, care sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie.Spatiile in care se executa lucrari de vopsitorii sau decapari vor fi ventilate corespunzator fara recircularea aerului.Se interzice prezenta oricarei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire.Aceste zone vor fi imprejmuite cu panouri de protectie.

141

In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau unelte care pot produce scantei.Cantitatea de vopsea, diluanti sau alte lichide inflamabile aflate al locul operatiunii va fi limitata la strictul necesar.

Intocmit,

Antoneta Manolache

(SC Andy-Proiect SRL Iasi)

142