CĂDEREA CĂDEREA IMPERIULUI ROMAN IMPERIULUI ROMAN

DE APUSDE APUS

EFECTUATEFECTUAT: Ursachi Natalia: Ursachi NataliaGrupa 104 Grupa 104

PLAN :PLAN :

1.INTRODUCERE2.SFIRȘITUL IMPERIULUI ROMAN DE APUS3.DECLIN SI PRABUSIRE4.CAUZE DE ORDIN FIZIC A DECLINULUI5.CAUZE SOCIALE SI POLITICE ALE

DECLINULUI6.CONCLUZIE7.BIBLIOGRAFIE

1.1. INTRODUCEREINTRODUCERE

• Imperiul Roman a fost unul dintre Imperiul Roman a fost unul dintre cele mai mari imperii din istoria cele mai mari imperii din istoria omenirii. Printr-o infrastructura și omenirii. Printr-o infrastructura și armatarmată exemplară, romanii au ă exemplară, romanii au mentinut pacea timp de patru secole mentinut pacea timp de patru secole intr-un imperiu multicultural, ce intr-un imperiu multicultural, ce cuprindea Europa Occidentală cuprindea Europa Occidentală

• În vederea declinului Imperiului În vederea declinului Imperiului Roman se contureză doua legaturi Roman se contureză doua legaturi interdependente, care în ansamblu interdependente, care în ansamblu au dus la urmari fatale pentru au dus la urmari fatale pentru imperiu : cauzele de ordin intern si imperiu : cauzele de ordin intern si cauzele de ordin extern cauzele de ordin extern CAUZELE DE CAUZELE DE

ORDIN INTERNORDIN INTERNCAUZELE DE CAUZELE DE ORDIN EXTERNORDIN EXTERN

politicpolitic Razboaie Razboaie externeexterne

socialsocial Invazia Invazia barbarilorbarbarilor

EconomicEconomic

etc.etc.

2) SFIRȘITUL IMPERIULUI ROMAN DE 2) SFIRȘITUL IMPERIULUI ROMAN DE

APUSAPUS • Deşi Diocliţian si Constantin au Deşi Diocliţian si Constantin au

prelungit viata Imperiului Roman, ei prelungit viata Imperiului Roman, ei nu au putut vindeca boala care îi nu au putut vindeca boala care îi distrugea. distrugea.

• Dupa moartea lui Constantin noile Dupa moartea lui Constantin noile razboaie civile izbucnite intre fii acestuia razboaie civile izbucnite intre fii acestuia si alti pretendenti au menţinut imperiul si alti pretendenti au menţinut imperiul intr-o stare aproape permanenta de intr-o stare aproape permanenta de divizare, iar reunificarea sa temporară divizare, iar reunificarea sa temporară de catre Constantius (353-361) si Iulius de catre Constantius (353-361) si Iulius (361-363), si din nou in 395 de catre (361-363), si din nou in 395 de catre Theodosius I, nu au facut decit sa Theodosius I, nu au facut decit sa evidentieze dificultatea de a mentine evidentieze dificultatea de a mentine aceasta unitate. aceasta unitate.

• Francesco De Martino staruia Francesco De Martino staruia asupra cauzelor economice si sociale asupra cauzelor economice si sociale ale slabirii imperiului. Dimpotriva alti ale slabirii imperiului. Dimpotriva alti savanti afirma ca imperiul era savanti afirma ca imperiul era infloritor la sfirsitul secolului al IV-leainfloritor la sfirsitul secolului al IV-lea

3) 3) DECLIN ȘI PRDECLIN ȘI PRĂBUȘIREĂBUȘIRE

• De la jumatatea secolului III, De la jumatatea secolului III, Imperiul Roman a fost angajat intr-o Imperiul Roman a fost angajat intr-o cursă ce avea sa conducă la cursă ce avea sa conducă la dispariția sa în Apus și la dispariția sa în Apus și la transformarea sa într-un regat grec transformarea sa într-un regat grec in Rasăritul Bizantin in Rasăritul Bizantin

• Unii specialisti sint de parere ca aceasta Unii specialisti sint de parere ca aceasta „c„cădere” era firească sau inevitabilă. ădere” era firească sau inevitabilă. Începind cu Gibbon, numeroși exegeti ca Începind cu Gibbon, numeroși exegeti ca M. Rostovzez, Ferdinant Lot si intr-o M. Rostovzez, Ferdinant Lot si intr-o anumita masura Francesco De Martino, au anumita masura Francesco De Martino, au considerat ca Imperiul Romei a murit din considerat ca Imperiul Romei a murit din cauza viciilor lui interne, a unei crize cauza viciilor lui interne, a unei crize generalizate si a „ decadentei”. generalizate si a „ decadentei”.

4) 4) CAUZE DE ORDIN FIZIC ALE CAUZE DE ORDIN FIZIC ALE DECLINULUIDECLINULUI

• ÎÎn 250, Imperiul Roman a intrat intr-n 250, Imperiul Roman a intrat intr-o perioada mai critica decit oricare o perioada mai critica decit oricare alta de dupa al doilea razboi punic si, alta de dupa al doilea razboi punic si, chiar daca a depasit toate greutatile, chiar daca a depasit toate greutatile, era deja pe o panta descendentaera deja pe o panta descendenta

• Saracirea materială a lumii romane s-a Saracirea materială a lumii romane s-a datorat intr-o oarecare masura epuizărilor datorat intr-o oarecare masura epuizărilor minelor sau refuzului solului de-a oferi minelor sau refuzului solului de-a oferi recolte. recolte. Malaria, Malaria, aa devenit o prezenta devenit o prezenta constata constata

• Dintre cauzele de ordin medical, care au Dintre cauzele de ordin medical, care au stat la baza declinului, epidemiile care au stat la baza declinului, epidemiile care au izbucneau periodic la Roma si ciuma care izbucneau periodic la Roma si ciuma care a bintuit Imperiul in 1660 și in perioada a bintuit Imperiul in 1660 și in perioada 250-270 au avut rezultate devastatoare pe 250-270 au avut rezultate devastatoare pe termen scurt termen scurt

• DDegenerarea claselor conducatoare egenerarea claselor conducatoare din Imperiu. Aristocratia patriciana adin Imperiu. Aristocratia patriciana a RRomei a intrat intr-un declin evident omei a intrat intr-un declin evident si rapid in secolul V si IV i. Hr. iar in si rapid in secolul V si IV i. Hr. iar in secolul I d.Hr. a disparutsecolul I d.Hr. a disparut..

5) 5) CAUZE SOCIALE ȘI POLITICE ALE CAUZE SOCIALE ȘI POLITICE ALE DECLINULUIDECLINULUI

• In ceeea ce priveste factorii de ordin In ceeea ce priveste factorii de ordin social si politic, au fost aduse obiectii social si politic, au fost aduse obiectii la adresa educatiei romane pentru ca la adresa educatiei romane pentru ca aceasta nu a patruns in rindul aceasta nu a patruns in rindul maselor largi ale popumaselor largi ale popullatieiatiei

• Cea mai gravCea mai gravăă oroare a oroare a îîmparatilor a fost mparatilor a fost deprecierea progresivdeprecierea progresivăă a monedei a monedei șși i efectul impozitelor arbitrare, pe care efectul impozitelor arbitrare, pe care reformele lui Dioclitian nu le-au putut reformele lui Dioclitian nu le-au putut remedia au acremedia au acțționat ca piedicionat ca piedicăă îîn calea n calea refacerii economice dupa dezastrele care refacerii economice dupa dezastrele care au avut loc in secolul III.au avut loc in secolul III.

• Guvernarea defectuoasa a Guvernarea defectuoasa a aparatului birocratic a contruit faraparatului birocratic a contruit fară ă indoialindoialăă la declinul Imperiului, la declinul Imperiului, epuizind pinepuizind pinăă la refuz resursele sale la refuz resursele sale deja atenuate si stdeja atenuate si stîîrnind o profundrnind o profundăă nemulnemulțțuummire la niveluluire la niveluluii popula populațției.iei.

• Invazia Barbarilor se convertise intr-Invazia Barbarilor se convertise intr-un factor intern al Imperiului. Ei un factor intern al Imperiului. Ei aproape niciodataproape niciodatăă nu se infiltrau in nu se infiltrau in Imperiu, ca sa-l distrugImperiu, ca sa-l distrugăă, impin, impinșiși din din urmurmăă de al de alțți barbari, se instalau in i barbari, se instalau in Imperiu, ca sImperiu, ca săă tr trăăiasciascăă mai bine decit mai bine decit pe tarimul lor natalpe tarimul lor natal

6)CONCLUZIE6)CONCLUZIE

1.1. Criza mental-instituCriza mental-instituțționalionalăă care a care a asigurat victoria tendinasigurat victoria tendințțelor elor centrifugale centrifugale îîn condin condițțiile iile destabilizdestabilizăării puterii centrale, ca rii puterii centrale, ca urmare a sclerozurmare a sclerozăării ierarhii sociale rii ierarhii sociale șși a proliferi a proliferăării intrigilor marunte, rii intrigilor marunte, individualiste si inconstiente;individualiste si inconstiente;

2.2. Recensiunea economicRecensiunea economicăă izbucnit izbucnităă mai ales in sec. al V-lea,d.Hr. mai ales in sec. al V-lea,d.Hr. îîn n care interferau subproduccare interferau subproducțția si ia si inflainflațția, dezechilibrul acut ia, dezechilibrul acut îîntre ntre import si export, disproporimport si export, disproporțție ie enormenormăă, progresiv, progresivăă îîntre resurse, ntre resurse, treptat, inevitabil, diminuate, treptat, inevitabil, diminuate, șși i cheltuieli mereu sporitecheltuieli mereu sporite..

3.3. Criza identitaCriza identitațții, destructurarea ii, destructurarea utilajului mental, al constantelor mintale utilajului mental, al constantelor mintale consacrateconsacrate;;

4. 4. PersuistenPersuistențța invaziillor, dea invaziillor, deșși acestea i acestea acacțționau mai ales din interiorul ionau mai ales din interiorul imperiului sau imperiului sau îîn sperann speranțța infiltra infiltrăării in rii in țțesatura intimesatura intimăă a acestuia. De fapt a acestuia. De fapt barbarii au admirat barbarii au admirat îîntotdeauna ntotdeauna civilizacivilizațția romania romanăă..

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE : :

• Eugen Cizek Eugen Cizek “Istoria Romei”, Buc “Istoria Romei”, Buc 20022002

• Bryan Ward-Perkins “Caderea Romei Bryan Ward-Perkins “Caderea Romei si sfirsitul civilizatiei”, Buc 2008si sfirsitul civilizatiei”, Buc 2008

• H. H. Sculard ”Istoria Romei pina la H. H. Sculard ”Istoria Romei pina la domnia lui Constantin”, Buc 2008domnia lui Constantin”, Buc 2008