PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN ALCALOIZI CU NUCLEU PURINIC

FARMACOGNOZIE SEMESTRUL II

Generalitati Alacloizii: teofilina, teobromina si cafeina, care au la baza structurii lor chimice nucleul purinic, au fost identificati in specii de plante care apartin diferitelor familii raspandite in multe continente. Aceste plante au fost intrebuintate de indigeni din cele mai vechi timpuri ca tonifiante si excitante ale sistemului nervos central. Nucleul purinic provine din condensarea nucleelor: pirimidinic si imidazolic.

Generalitati De la purina se cunosc derivatii oxigenati 2,6-dioxipurina sau xantina si 2,6,8-trioxipurina sau acidul uric. Alcaloizii purinici deriva de la dioxipurina sau xantina, prin inlocuirea radicalilor metilici in diferite pozitii ale acesteia. Astfel teofilina este 1,3-dimetilxantina; teobromina este 3,7-dimetilxantina.

Generalitati

SEMEN CACAO(Seminte de cacao) Semintele plantei Theobroma cacao L. (Sterculiaceae). Descrierea plantei, raspandirea si prepararea semintelor pentru obtinerea uleiului gras, vezi Oleum Cacao. Din tegumentul semintelor a fost izolata teobromina de catre Voskressensky. Este o pulbere microcristalina alba, fara miros, cu gust slab amar. Prin incalzire peste 290, sublima.

FOLIUM THEAEFOLIUM THEAE(Frunze de ceai)Frunzele recoltate de la Camellia sinensis L. sin. cu Thea sinensis L. (Camelliaceae-Theaceae).

FOLIUM THEAEDescrierea plantei. Planta poate ajunge la o inaltime de 18 m, iar in culturi pentru o mai usoara recoltare a frunzelor, nu se lasa sa creasca mai inalt de 1 m. Din cauza taierii continue, se formeaza o tufa cu numeroase ramuri si frunze. Frunzele sunt alterne, coriace, cu marginea dintata, iar florile sunt albe placut mirositoare.

FOLIUM THEAE Raspandirea. Planta originara din China, se cultiva in China, Japonia, Rusia, India, Ceylon, Jawa, Sumatra, Vietnam.Obtinerea produsului. Recoltarea se face din aprilie pana in noiembrie. Lastarele tinere se rup pana la a treia frunza, astfel ca frunza a patra cu mugurele axial sa ramana pe tulpina, de la care se va dezvolta un nou lastar. Dupa un anumit timp, apar lastari noi, de pe care din nou se vor recolta frunzele.

FOLIUM THEAEDin frunzele recoltate, dupa felul operatiilor la care sunt supuse, se obtin diferite sorturi de ceai, negru, verde sau caramiziu. Cel mai utilizat este ceaiul negru. Pentru obtinerea acestuia, frunzele se supun ofilirii, dupa aceea se rasucesc prin mijloace mecanice. Prin aceasta operatie, celulele se rup, iar aerul patrunde in intreaga frunza. Se supun apoi unui proces de fermentare in incaperi calde, amenajate in acest scop, in care ceaiul capata o aroma caracteristica, iar culoarea verde trece in bruna-negricioasa.

FOLIUM THEAEAceasta se datoreste actiunii fermentilor, culoarea bruna-negricioasa este explicata prin oxidarea taninului in flobafene. Ceaiul fermentat se usuca, apoi se sorteaza prin cernere si se ambaleaza in lazi de placaj. Uneori in timpul uscarii se mai adauga frunzelor fermentate flori de iasomie, trandafir sau alte flori aromate, care se indeparteaza dupa uscarea produsului. Calitatea ceaiului se apreciaza de catre anumiti specialisti (degustatori). Ceaiul verde se obtine prin uscarea rapida la o temperatura mai ridicata a frunzelor recent recoltate, operatie prin care enzimele sunt distruse.

FOLIUM THEAEDin resturile de tulpini si din pulverea ramasa, se extrage cafeina. Intregul material este pulverizat si se extrage cu apa fierbinte in mai multe randuri. Solutiile extractive filtrate se evapora pana la consistenta unui extract si se trateaza mai intai cu lapte de var pentru precipitarea taninului, apoi se extrage cu alcool fierbinte de 80 si se filtreaza. Dupa distilarea alcoolului ramane un reziduu de cafeina bruta care se purifica prin recristalizari repetate din apa fierbinte, la care se mai adauga carbune pentru decolorare.

FOLIUM THEAE Caractere macroscopice. Frunze coriacee, oval lanceolate sau eliptice, atenuate la baza intr-un petiol scurt. Limbul are lungimea de 2-5 cm, iar latimea pana la 2 cm. Frunzele sunt de culoare verde si au marginea dintata. La frunzele tinere fiecare dintre marginal se termina cu un ghimpe indreptat spre interiorul frunzei. Ceaiul fermentat (ceaiul negru) este format din frunze sau fragmente de frunze rasucite, de culoare bruna-negricioasa, cu miros si gust aromat.

FOLIUM THEAE Caractere microscopice. Sectiunea transversala prezinta o structura heterogen-asimetrica. Epiderma superioara este formata din celule poligonale, fara peri si stomate, acoperita cu o cuticula groasa. Epiderma inferioara cu celule sinuate si stomate cu trei celule anexe, prezinta peri lungi unicelulari si ingrosati. Parenchimul palisadic este format din 2 randuri de celule, iar in tesutul lacunar sunt raspandite cristale de oxalat de calciu sub forma de rozete. In mezofil se pot observa sclerite ramificate, cu peretii ingrosati. Acestea sunt adeseori foarte dezvoltate si se intind de la o epiderma la alta. In nervura mediana fascicolul libero-lemnos este colateral, protejat de un periciclu ingrosat. In parenchimul nervurii se pot gasi sclerite (idioblaste). Prin microsublimarea pulberii se obtin cristale aciculare de cafeina.

FOLIUM THEAECompozitia chimica. Frunzele contin cafeina 2-4%, tanin 10-25% (de natura catehica) combinat sub forma glicozidica cu cafeina. Mai contine ulei volatil, teofilina in cantitate mai mica. In frunze s-au mai identificat vitaminele: C, B si P. Umiditatea cel mult 10%, cenusa 6,5%. Adeseori ceaiul din care s-au extras principiile active se usuca, se rasuceste si se pune din nou in comert. Ceaiul extras cu apa trebuie sa dea un reziduu uscat de 32%.

FOLIUM THEAEIntrebuintari. Frunzele de ceai sunt un stimulent cerebral si diuretic. Se administreaza sub forma de infuzii. Calitatea ceaiului este data mai cu seama de aroma si gustul placut si mai putin de continutul in cafeina.

SEMEN COLAESEMEN COLAE(Seminte de cola) Cotiledoanele de la semintele plantelor: Cola nitida (Vent.) A. Chev. sin. Cola vera K. Schum si Cola acuminata Pal. Beauv. (Familia Sterculiaceae).

SEMEN COLAEDescrierea plantei. Arbori inalti de 10-25 m, cu scoarta neteda. Frunzele sunt alterne, lanceolate, florile galbene sau purpurii. Fructele formate din 5 carpele libere, sunt dispuse in forma de stea cu 5 raza. Fiecare folicula contine 2-6 seminte neregulate, datorita presiunii dintre ele.

SEMEN COLAERaspandirea. Plantele originare din padurile tropicale din partile de vest ale Africii, cultivate in Gabon, Nigeria, Coasta de Fildes, Liberia, America de Sud si Centrala si in Asia (India si Indonezia).

SEMEN COLAEObtinerea produsului. Semintele scoase din fruct inainte de a ajunge la maturitate, se curata de tegument, cele 2-4 cotiledoane mari se usuca.

SEMEN COLAECaractere macroscopice. Cotiledoanele de cola, impropriu numite nuci sau seminte, sunt tari, oblungi, mai mult sau mai putin obtuze, deformate prin presiunea reciproca in fruct si de marimi variabile: lungi de 2-4 cm, late pana la 3 cm, cantarind pana la 25 g. Cotiledoanele sunt convexe la exterior si concave la interior. La baza lor se observa o mica cavitate, continand cateodata radicula si gemula sau resturi din ele, de culoare bruna-inchis la exterior si bruna-roscata la interior. Fractura este granulara. Produsul este fara miros, cu gust astringent-amarui.

SEMEN COLAECaractere microscopice. Sectiunea prezinta o epiderma formata din celule poligonale, urmata de un parenchim constituit din celule cu peretii subtiri, brune-inchis, pline cu amidon de 5-25 de forma ovala sau reniforma, cu hil excentric. In parenchimul cotiledoanelor se gasesc 10-20 fascicule libero-lemnoase.Pulberea de cola este bruna-cafenie, formata din fragmente de parenchim cu mult amidon si rare elemente vasculare.

SEMEN COLAE Compozitia chimica. Contine 1,2-2,4% cafeina, urme de teobromina si 2 tanoizi de natura catehica: colatina si colateina, in proportie de 1,5-2%, amidon, betaina, enzime (oxidaze, glucozidaza, lipaza) etc. In semintele proaspete, cafeina si teobromina se gasesc sub forma de combinatii glicozidice, numite colatin-cafeina si colatein-cafeina, care se pot pastra si in produsul uscat, daca acesta a fost stabilizat imediat dupa recoltare. Fara stabilizare, combinatia glicozidica se descompune datorita enzimelor, iar tanoizii se transforma in flobafen (rosu de cola), datorita caruia semintele capata culoarea rosie-bruna. O data cu aceasta transformare, flobafenul fixeaza si o parte de cafeina, astfel ca produsul uscat contine o cantitate mai mica de cafeina.

SEMEN COLAEReactii de identificare Pulberea de cola prin microsublimare da la inceput cristale prismatice, apoi cristale mici granuloase. 1 g pulbere de cola se agita 10 minute cu 15 ml cloroform si 4 picaturi de amoniac diluat; solutia cloroformica se filtreaza si se evapora la sicitate pe baia de apa. Reziduul se trateaza cu 2 picaturi de apa oxigenata, o picatura de acid clorhidric si se evapora la sicitate pe baia de apa; reziduul galben-roscat, expus la vapori de amoniac se coloreaza in rosu-purpuriu.

SEMEN COLAEDeterminarea cantitativa (FR VIII) 4 g pulbere de cola se umecteaza cu 2,5 mL amoniac diluat si se extrage 60 de minute cu cloroform intr-un aparat de extractie continua. Cloroformul se distila si reziduul se dizolva in 2 mL cloroform; se adauga 10 mL apa firebinte si se incalzeste pe baia de apa pana la evaporarea cloroformului. Lichidul apos fierbinte se filtreaza printr-un filtru mic intr-o capsula de sticla sau de portelan, in prealabil cantarita. Se spala vasul de distilare si filtrul de 3 ori, cu cate 10 mL apa firbinte; lichidele apoase reunite se evapora si reziduurile se usuca la 100-105 pana la greutatea constanta. Semintele de cola trebuie sa contina cel putin 1,5 g% alcaloizi.

SEMEN COLAEIntrebuintari. Datorita cafeinei, semintele de cola si preparatele sale galenice sunt folosite in terapeutica ca excitant al sistemului nervos central. Determina o crestere a tensiunii arteriale si intareste bataile inimii. Tot datorita actiunii de stimulare cafeina este un excitant cerebral in combaterea oboselii si impiedica somnul. Pentru acest motiv, populatia bastinasa din Africa intrebuinteaza semintele de cola din timpurile cele mai vechi ca stimulent pentru combaterea oboselii, a setei, foamei, sub efectul carora puteau sa suporte drumurile lungi si obositoare. Ei intrebuintau aceste seminte in stare proaspata. In farmacie se foloseste extractul, tinctura si vinul de cola.

PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN ALCALOIZI CU NUCLEU CHINOLIZIDINIC

HERBA SCOPARIAE

HERBA SCOPARIAE Varfurile inflorite ale plantei Sarothamus scoparius (L) Wimm. (sin. Spartium scoparium L., Cytisus scoparius L. denumite popular maturice sau drob Familia Leguminoasae).

SCOPARIAE HERBADescrierea plantei. Arbust inalt de 1,5-2 m cu radacina prevazuta cu ramificatii si nodozitati, digitat lobate. Tulpina desramificata, verde, poarta frunzele trifoliate de timpuriu caduce.Florile papilionate sunt situate cate 1-2 la locul de insertie a frunzelor. Fructul este o pastaie de 3-5 cm.Infloreste in lunile mai si iunie.

SCOPARIAE HERBARaspandirea. Planta eurasiatica creste si la noi prin regiunea Hunedoara si se dezvolta bine pe coastele insorite, sol stancos.Obtinerea produsului. Recoltarea produsului se face in perioada infloririi, cand se taie varfurile inflorite dupa care se usuca la umbra. Produsul este constituit din ramurile tinere cu frunze si flori.

SCOPARIAE HERBA Compozitia chimica. Contine alcaloizii: sparteina, genisteina si sarotamnina. Mai contine flavone, amine (tiramina, oxitiramina etc.) ceara etc. Varfurile inflorite sunt mai bogate in alcaloizi, in luna mai contin pana la 3% alcaloizi, iar dupa inflorire scade continutul lor. In ramuri si tulpini cantitatea cea mai mare de alcaloizi este in luna noiembrie 2,84%, care se mentine in toata perioada de vegetatie latenta. Sparteina este un alcaloid volatil, antrenabil cu vapori de apa. In terapeutica se intrebuinteaza sub forma de sulfat de sparteina.

SCOPARIAE HERBA

SCOPARIAE HERBA Intrebuintari. Analeptic cardiac, datorita sparteinei; diuretic, datorita substantelor flavonoidice. Actiunea vasoconstrictoare se datoreste bazei aminice oxitiramina.Varfurile inflorite se intrebuinteaza sub forma de infuzie sau decoct cu actiune diuretica. Produsul vegetal serveste mai mult la extragerea sparteinei. Inrudit cu sparteina prin nucleul sau chinolizidinic sau lupinanic este citizina, care se gaseste intr-un mare numar de specii din familia leguminoaselor in cantitate mai mare in semintele plantei indigene Laburnum anagyroides Medik sin. Cytisus laburum L. Salcam galben, cultivat la noi ca planta ornamentala. La noi in tara s-a izolat din semintele de salcam galben citizina cu actiune stimulatoare a centrilor respiratori, identica cu a lobeinei.

PRODUSE VEGETALE CARE CONTIN ALCALOIZI STEROIDICI

VERATRI RHIZOMAVERATRI RHIZOMA (Rizomi de stirigoaie) Rizomii si radacinile plantei Veratrum album, L. ( Familia Liliaceae).

VERATRI RHIZOMADescrierea plantei. Planta perena cu rizom vertical pe care se dezvolta numeroase radacini lungi pana la 20 cm. Din rizom se dezvolta frunze bazale in forma de rozeta, lungi pana la 30 cm, late de circa 15 cm, eliptice intregi cu nervuri arcuite. Tulpina se dezvolta foarte tarziu si poate ajunge la 1,5 m inaltime. Florile sunt hermafrodite sau femele, cele superioare mascule. Infloreste in lunile iunie-august.

VERATRI RHIZOMA Raspandirea. Specie eurasiatica, care creste la noi prin fanete umede, prin poieni mai ales la altitudine. Obtinerea produsului. Recoltarea rizomilor impreuna cu radacinile se face toamna dupa uscarea frunzelor, se indeparteaza resturile partilor aeriene, uneori se despica rizomul longitudinal, apoi se usuca. Fiind o planta toxica, trebuie luate masuri de precautie in timpul recoltarii si manipularii produsului.

VERATRI RHIZOMA Caractere macroscopice. Rizomi intregi, aproape cilindrici, cu lungimea de 4-8 cm, grosi de 2-3 cm, prevazuti in partea superioara cu urmele tulpinilor, restul fiind acoperit de radacini. Uneori in produs se gasesc si rizomii taiati longitudinal. Suprafata externa a rizomilor de culoare bruna inchis este prevazuta cu numeroase striuri, iar la interior prezinta o culoare alba-cenusie. Radacinile sunt lungi pana la 20 cm, groase de 2-4 mm, de culoare galbena-bruna la exterior si albicioasa la interior. Sunt aproape inodore, gustul este iute, amar si arzator. Pulverea este puternic sternutatorie (iritanta).

VERATRI RHIZOMACaractere microscopice. Sectiunea transversala a rizomului examinata la lupa prezinta un contur neregulat. In partea externa, o zona corticala mai ingusta, cu punctuatiuni fine, separata de cilindrul central printr-un inel (endoderma) de culoare mai inchisa in interiorul careia se observa numeroase punctuatiuni sau linii de culoare mai inchisa, fascicole libero-lemnoase sectionate transversal, oblic sau longitudinal. La microscop sectiunea transversala a rizomului prezinta la exterior o epiderma care de cele mai multe ori lipseste, fiind distrusa. Ea este inlocuita cu o hipoderma cu ingrosari colenchimatoase. Parenchimul cortical, format din celule aproape izodiametrice, este bogat in amidon, iar unele celule contin rafidii de oxalat de calciu. Fascicole libero-lemnoase sunt colaterale. Endoderma este formata din 1-2 randuri de celule cu peretii ingrosati in forma de U. Cilindrul central este format dintr-un parenchim nelignificat asemanator cu cel cortical; celulele sale contin amidon si mai rar rafidii de oxalat de calciu.

VERATRI RHIZOMA Fascicolele libero-lemnoase din apropierea endodermei sunt colaterale, cele situate mai la interior sunt concentrice cu liberul la interior. La altele, vasele lemnoase nu formeaza un inel inchis in jurul liberului, ci lasa intr-o parte o deschidere asemanatoare unei potcoave. Adeseori intalnim fascicole libero-lemnoase sectionate oblic sau chiar longitudinal, ale caror trahee prezinta ingrosari scalariforme sau reticulate. Sectiunea transversala a radacinii este acoperita la exterior de o epiderma cu celule ingrosate si alungite radiar. Parenchimul cortical este foarte dezvoltat, in partea lui externa prezinta mari spatii goale. Celulele parenchimului cortical contin amidon si rafidii de oxalat de calciu. In zona corticala nu se gasesc fascicole libero-lemnoase. Endoderma are celule ingrosate in forma de U, iar in dreptul vaselor lemnoase nu prezinta ingrosari. Fascicolele lemnoase sunt radial in raze si alterneaza cu grupuri de liber situate in apropierea endodermei. In zona lemnoasa, vasele din apropierea endodermei sunt mai mici, marindu-se catre centru; ele sunt asezate intr-un tesut colenchimatos. In centrul sectiunii se gaseste o maduva ale carei celule au peretii ingrosati. Pulverea cenusie-galbena prezinta numeroase fragmente de parenchim bogate in amidon, rafidii de oxalat de calciu, fragmente de vase lemnoase si portiuni de colenchim.

VERATRI RHIZOMAReactii de identificare. Sectiunea transversala a rizomului sau a radacinii, prin umectare cu acid sulfuric 80% se coloreaza la inceput in galben-portocaliu, apoi in rosu.Daca la sectiunile puse in apa adaugam o picatura de acid sulfuric concentrat toate tesuturile, cu exceptia celor suberificate, se coloreaza in verde deschis.Prin tratarea sectiunilor cu brom bromurat in mediu acid, in toate celulele parenchimului, se formeaza un precipitat amorf de alcaloizi. Alcaloizii sunt localizati in parenchimul din apropierea endodermei.

VERATRI RHIZOMACompozitia chimica. Contine alcaloizi cu nucleu sterolic sau asemanator steroidelor. In rizomi continutul de alcaloizi este de 1,2-1,6%, iar in radacini de 0,6-1,3%. La baza frunzelor se gasesc 0,9-1,5% alcaloizi. In produsul vegetal alcaloizii se gasesc combinati cu acidul chelidonic si veratric, pe langa care se mai gasesc acizii: acetic, butiric, -metilbutiric, tiglic, angelic. Mai contine ulei gras, rezine si amidon. Alcaloizii pot fi cristalizati sau amorfi. Acestia din urma se gasesc sub forma de esteri, cum sunt: germidina si germitrina. Dintre alcaloizii cristalizati unii pot fi forma de esteri, de exemplu germina, din care prin hidroliza blanda se obtine alcaloidul secundar protoveratridina, iar printr-o hidroliza mai energica se obtine germina. Acesti alcaloizi sunt fiziologic activi.

VERATRI RHIZOMADintre alcaloizii neesterificati (fiziologic inactivi) face parte jervina, care reprezinta 50% din cantitatea totala de alcaloizi.

VERATRI RHIZOMADaca de molecula jervinei, prin intermediul OH- de la C3 se leaga o molecula de glucoza se obtine glicozida jervinei. Aceasta prin hidroliza acida da glucoza si izojervina, deoarece in astfel de conditii jervina se izomerizeaza.Rubijervina are de asemenea la baza structurii sale un nucleu sterolic cu o singura dubla legatura si doua grupari hidroxilice; lipseste functia cetonica, iar la nucleul sterolic sunt condensate pirolidina si piperidina cu atomul de azot comun.

VERATRI RHIZOMA

VERATRI RHIZOMA Alti alcaloizi sunt veratramina si glicozida acesteia veratrozida. Veracevina este una dintre bazele tertiare polihidroxilate cu importanta terapeutica. Din aceasta categorie fac parte protoverina, germina si verina, sinaina si rubiverina izolate de un colectiv de cercetatori din tara noastra. Mentionam ca alcaloidul veratrina nu se gaseste in Veratrum album ci in semintele de Schoenocaulon officinale L.

VERATRI RHIZOMAIntrebuintari. Intreaga planta datorita continutului in alcaloizi este toxica si iritanta pentru mucoasa. Sub forma de pulbere rizomii si radacinile se intrebuinteaza mai mult in medicina veterinara. Sub forma de extracte se intrebuinteaza ca paraziticid. Alcaloizii esteri sunt hipotensivi vasodilatatori, depresori cardiaci si respiratori.

VA MULTUMESC !