C11-Prag de Rentabilitate

9
GRADUL DE FOLOSIRE A CAPACITATILOR DE PRODUCTIE SI EFICIENTA ECONOMICA In orice activitate, costurile de productie, se pot imparti in: Cf - cheltuieli fixe; Cv - cheltuieli variabile. Acestea din urma se definesc ca depinzand de volumul productiei sau prestatiilor realizate. Volumul productiei realizate este limitata superior de capacitatea de productie disponibila a masinilor, utilajelor si echipamentelor. Notam cu x gradul de utilizare capacitatilor de productie. Costurile totale sunt: R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. Rev.10/12/2005 (11) 1

description

n

Transcript of C11-Prag de Rentabilitate

g

GRADUL DE FOLOSIRE A CAPACITATILOR

DE PRODUCTIE SI EFICIENTA ECONOMICA

In orice activitate, costurile de productie, se pot imparti in:

Cf - cheltuieli fixe;

Cv - cheltuieli variabile.

Acestea din urma se definesc ca depinzand de volumul productiei sau prestatiilor realizate.

Volumul productiei realizate este limitata superior de capacitatea de productie disponibila a masinilor, utilajelor si echipamentelor. Notam cu x gradul de utilizare capacitatilor de productie. Costurile totale sunt:

Costurile de productie astfel impartite se pot reprezenta grafic, intr-o prima aproximatie, ca functii dependente liniar de x.

Unde:- PR - prag de rentabilitate (break-even in engleza)

Pe grafic s-a reprezentat si dreapta veniturilor, notata cu V, rezultate din vanzarea productiei. Pragul de rentabilitate reprezinta nivelul de utilizare a capacitatilor de productie de la care veniturile din vanzarea productiei

realizata egaleaza costul total. Exista astfel modelul pe care se poate studia ce se intampla cu profitul la variatii ale nivelului productiei precum si volumul minim al productiei sub a carui valoare se vor inregistra pierderi.

Discutie: Pentru a ajunge cat mai repede la pragul de rentabilitate este necesar ca acesta sa fie cat mai aproape de origine prin:

-costuri fixe cat mai mici;

-panta lui Cv mica;

-panta veniturilor cat mai mare .

Relatia dintre gradul de utilizare a capacitatilor de productie si profit respectiv pierderi este prezentata sintetic in graficul care urmeaza:

Initial s-a facut ipoteza simplificatoare ca dependenta dintre variabile este liniara .

Daca se noteaza cu :

P- productia totala la utilizarea integrala a capacitatii ;

p- pretul de vanzare unitar ;

x - coeficientul de utilizare a capacitatii, atunci pe grafic cele 3 drepte au ecuatiile :

Se poate calcula astfel coeficientul de utilizare a capacitatii corespunzator lui PR punctul de rentabilitate .

adica :

de unde :

Numitorul expresiei astfel obtinute se numeste marja de contributie , adica marimea cu care pretul de vanzare depaseste costurile variabile si contribuie la acoperirea costurilor fixe.

Exemplu : Sa presupunem ca pentru circulatia unui tren de calatori se pot determina urmatoarele elemente de costuri:

Exemplu :Un atelier produce saboti de frana pentru vagoane :

Se cunosc costurile , veniturile si capacitatea. Se cere pragul de rentabilitate:

Dependenta costurilor si a veniturilor in raport cu gradul de utilizare a capacitatii nu este totdeauna liniara deoarece:

pentru a spori vanzarile se acorda reduceri de preturi care diminueaza veniturile unitare;

utilizarea intensiva a capacitatilor aduc costuri suplimentare precum ore de noapte, ore suplimentare etc.

In acest caz costurile si veniturile se prezinta ca in grafic:

Observam pe ultimul grafic ca in cazul unei relatii neliniare profitul maxim nu se gaseste obligatoriu (ca in cazul relatiei liniare) in punctul de utilizare maxima a capacitatii de productie.

Exemplu: Un fabricant hotaraste sa produca un nou tip de pompa pentru care studiile de marketing arata ca exista cerere pe piata.

Costurile totale fixe sunt la nivelul de 18000 $ (echipamente, proiectare, instruire personal etc)

Nivelul cererii (volumul de vanzari) si costurile variabile unitare sunt cunoscute de asemenea. Se cere sa se gaseasca care trebuie sa fie volumul productiei pentru ca profitul obtinut sa fie maxim. Calculele sunt in tabel

Remarcam din tabel ca profitul maxim se obtine atunci cand volumul vanzarilor este de 115 bucati. Daca presupunem ca 170 bucati reprezinta capacitatea maxima de fabricatie atunci putem spune ca profitul maxim se obtine cand capacitatea este solicitata aprox 70%.

Acelasi lucru se observa pe grafic

Variatia pretului de cost in functie de variatia

volumului de trafic

Se noteaza :

S - pretul de cost ca raport intre total cheltuieli si total prestatii ;

C - cheltuieli totale formate din :

Cf -cheltuieli fixe

Cv -cheltuieli variabile

P - volumul prestatiilor . productie ;

- variatia relativa a traficului definit ca raportul:

Atunci : poate lua valori in intervalul {-1,}

-1 0 S' S Sv

este o hiperbola de forma :

Discutie : Odata cu cresterea traficului pretul de cost scade diminuandu-se ponderea pentru cheltuielile fixe valoarea S' tinde spre Sv .

La scaderea traficului (-1< < 0) pretul de cost creste foarte repede crescand ponderea lui Sf . (se anuleaza numitorul) .

Costuri marginale

Costul marginal este prin definitie expresia valorica a consumurilor determinate de un spor de prestatii .

Teoretic costul marginal (M) este raportul dintre variatia cheltuielilor (dC) determinate de variatia prestatiei Dp deci :

BIBLIOGRAFIE

1. Elmaghraby S.E. Proiectarea sistemelor de productie, Editura tehnica Bucuresti 1968.

2. Jae K.S, Joel G.S, Abraham J.S, The Vest Pocket MBA, Ed. Prentice-Hall Inc Englewood Cliffs, New Jersey, USA, 1986.

3. Maynard , H.B, Manual de inginerie industriala. , Ed. Tehnica, Bucuresti 1975.

4. Silbiger S. MBA in 10 zile. Ed Anderco Bucuresti 1999.

5. Starr M.K., Conducerea productiei. Sisteme si sinteze, Editura tehnica, Bucuresti 1970.

EMBED Equation.3

EMBED PBrush

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED PBrush

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED Equation.3

EMBED PBrush

EMBED PBrush

pretcereretotalcosturi total costuricosturicosturiprofit$/bucbucveniturivar $/bucvariabilefixetotaletotal380602280011066001800024600-1800350702450010573501800025350-850325802600010080001800026000030590274509787301800026730720285100285009494001800027400110026511029150909900180002790012502581152967090103501800028350132025012030000901080018000288001200240130312009412220180003022098023014032200971358018000315806202221503330098147001800032700600215160344009915840180003384056021017035700103175101800035510190205180369001051890018000369000

EMBED Excel.Sheet.8

EMBED Equation.3

PAGE 7R.Cazacu, C.I.T Note de Curs.

Rev.10/12/2005 (11)

_1116913908.unknown

_1146981061.unknown

_1146983970.unknown

_1198904307.unknown

_1255326943.unknown

_1159094725.xlsChart1

2280024600

2450025350

2600026000

2745026730

2850027400

2915027900

2967028350

3000028800

3120030220

3220031580

3330032700

3440033840

3570035510

3690036900

venituri

costuri

Vanzari (buc)

Costuri/venituri $

Variatie costuri/venituri functie de vanzari

Sheet1

****

pretcereretotalcosturitotal costuricosturicosturiprofit

$/bucbucveniturivar $/bucvariabilefixetotaletotal

380602280011066001800024600-1800

350702450010573501800025350-850

3258026000100800018000260000

30590274509787301800026730720

2851002850094940018000274001100

2651102915090990018000279001250

25811529670901035018000283501320

25012030000901080018000288001200

2401303120094122201800030220980

2301403220097135801800031580620

2221503330098147001800032700600

2151603440099158401800033840560

21017035700103175101800035510190

205180369001051890018000369000

Sheet1

venituri

costuri

Vanzari (buc)

Costuri/venituri $

Variatie costuri/venituri functie de vanzari

Sheet2

Sheet3

_1146550975.unknown

_1146550910.unknown

_1116914700.unknown

_1116913574.unknown

_1116913652.unknown

_1116837041.unknown

_1116911712.unknown

_1116836791.unknown