C1 Semio Istoric, Def, Generalit,Semne Si Si

8/3/2019 C1 Semio Istoric, Def, Generalit,Semne Si Si

1/70

Definiie, generaliti, demersuldiagnostic d.p.d.v. al

kinetoterapeutului, semne isimptome importante, atitudineabolnavului, facies

Kineto - Semiologie


2/70

Definiii Semiologia reprezint disciplina medical care se ocupcu studiul semnelor i simptomelor, constituind

fundamentul diagnosticului unei boli, afeciuni sau condiii. Simptomul aparine simurilor, fiind un element

subiectiv, relatat de pacient, cu amprenta personal. Eletrag semnalul de alarm pentru perturbarea strii desntate, constituind premisele problemei diagnosticuluiclinic.

Semnul aparine raionamentului i const din

modificarea observat de examinator la examenul fizic alsubiectului i uneori chiar de bolnav.

Sindrom = ansamblul semnelor i simptomelor

caracteristice pentru un anumit grup de boli.


3/70

Simptomele Generale:- modificri ale temperaturii corpului (febra, frisonul,hipertermia sau hipotermia, transpiraii);

- modificri ponderale (scdere sau cretere n greutate)- modificri de apetit (scdere sau cretere a poftei de mncare)- modificri ale nivelului energetic (astenie fizic sau psihic,

oboseal marcat)- modificri ale strii generale (ameeal, vertij, lipotimie,durere difuz/cefalee)

Localizate: atribuite de pacient unui segment de corp, organ,aparat sau sistem

Funcionale (subiective): dispnee, durere toracic etc. Fizice (obiective): modificri de culoare sau aspect

tegumentare, modificri ale scaunului sau urinei etc.)


4/70

Semnele Unele pot fi relatate de pacient ca simptome

Sunt evideniate i probate prin examenulobiectiv, respectiv prin inspecie, palpare,

auscultaie i manevre specifice EO se mpletete cu evaluarea funcionalkinetoterapeutic


5/70

Boala alterarea starii de sanatate, caracterizata prin elementedefinitorii specifice:

Cauza (etiologia) Tablou clinic Evolutie Complicatii

Prognostic Tratament

Tipuri de sindroame:Generale

LocalizateMecanice obstructiveMecanice de compresiuneDe crestere a presiunii intr-un organBiochimiceGeneticeImunologice (autoagresiune de organ sau sistemica)

Imagistice

Sindrom

Boal


6/70

Demersul diagnostic

DiagnosticulDiagnosticul rezultatul parcurgerii unor etape obligatorii: anamneza iexamenul fizic (diagnostic clinic) urmate de examenele paraclinice

(diagnostic de laborator)Prognosticul aprecierea modului de evolutie a bolii in prezent i nviitor, n funcie de caracteristicile acesteia i de tratament

Dg. Ktp : - verificarea indicaiei de tratament kinetoterapic

- verificarea stadiului evolutiv fa de dg. de trimitere- stabilirea existenei unei complicaii- evidenierea unor comorbiditi importante d.p.d.v. ktp- stabilirea existenei unor elemente de risc (vital, cdere)

-


7/70

Simptomele generale febra sau hipertermia, hipotermia, frisonul, transpiraiile, scderea sau ctigarea n

greutate, astenia fizic i psihic, cefaleea, ameelile, lipotimia.1. Febra este unul din simptomele generale cele mai frecvente n patologie. Cauzele

determinante ale febrei sunt: infecia, fracturile, infarctul miocardic, boala Basedow,

bolile diencefalice, unele nevroze.Dup gradul creterii temperaturii se deosebesc urmtoarele stri: starea subfebril (37 C - 38C); febra moderat (3 8C - 39C);

febra ridicat (39C-41C); hiperpirexie(41C-42C).

2. Hipotermia reprezint starea de scdere i meninere a temperaturii sub 36C,cum se ntmpl n hemoragii abundente, intoxicaii grave, insuficien hepatic

grav, coma diabetic, inaniie, expunere ndelungat la frig, hipotiroidie.3. Frisonuleste definit ca tremurtura inegal i neregulat nsoit de senzaie defrig care cuprinde ntreg corpul.

Frisonul - mod particular de debut al accesului febril, const n uscciunea i paloareapielii, creterea metabolismului, concentrare crescut a sngelui, fiind un mijloc al

organismului de lupt contra rcirii.


8/70

Simptomele generale4. Transpiraiile marcheaz, de obicei, sfritul accesului febril, avnd intensitatea

dependent de starea toxiinfecioas.n strile infecioase grave, transpiraiile sunt abundente, profuze, apar n momentul

producerii defervescenei afeciunilor acute. Sunt semnalul de alarm pentru

controlul temperaturii bolnavului.Se descriu transpiraii reci, care apar brusc dac scade tensiunea arterial.

Transpiraiile apar, fiziologic i n anotimpul cald sau la muncitorii care lucreazn condiii de temperaturi ridicate.

5. Pruritul reprezint senzaia particular de mncrime, la nivelul pielii, caredetermin, pentru a fi calmat, reflexul de scrpinare.Semiologic, pruritul este localizat / generalizat, intermitent sau permanent, fix sau

instabil (ca localizare).Senzaia de prurit variaz de la forme uoare pn la cele intense, chinuitoare, care

determin insomnie, leziuni de grataj la nivel tegumentar.Cauzele care genereaz pruritul sunt multiple (alergii variate, afeciuni hepato-biliare,

boli sanguine, afeciuni neoplazice).


9/70

Simptomele generale

6. Cefaleea definete durerile la nivelul extremitii cefalice, care apare n diferitestri patologice (afeciuni intracraniene, din sfera ORL, boli generale -hematologice, renale, cardiace, digestive, psihogene), "mbrcnd"aspecte specifice, dintre care mai importante sunt:

cefaleea difuz, surd, cu senzaia de "cap greu", "casc dureroas",

asociat cu ameeli sugereaz ateroscleroz cerebral; cefalee matinal, pulsatil, localizat occipital sugereaz hipertensiuneaarterial;

hemicrania paroxistic, periodic, asociat cu vrsturi, intoleran lalumin apare n migren;

cefalee permanent, profund orienteaz spre afeciuni intracranienenlocuitoare de spaiu (tumori, hematoame cerebrale);

cefalee permanent, febr, redoarea cefei este ntlnit n meningite,encefalite;

cefaleea capricioas, variabil, legata de stres apare n sindroamele desuprasolicitare, nevroz; cefaleea cu caracter bifazic (matinal i vesperal) este ntlnit la

pacientul cu cord pulmonar cronic (descris de I. Haieganu); cefaleea din afeciunile sanguine; n anemie, pacientul acuz o durere de

cap cu caracter surd, localizat fronto-occipital, cu accentuare la sfritul zilei.


10/70

Simptomele generale

7. Oboseala, astenia i fatigabilitatea sunt termeni medicali care, grosier, suntsuperpozabili, definind starea general de slbiciune, de lips a energieiresimit de un individ. Nuannd sensul fiecrui termen, acetia se refer la:

oboseala - scderea capacitii motorii, cu distribuie regional sau general;

astenia - pierderea energiei, a forei, a vitalitii, n general iar n particular definete scderea forei musculare n diferitele segmente alecorpului;

fatigabilitatea - scderea performanei fizice, a capacitii de performare aunui efort fizic, fiind precedat sau nsoit de un efort fizic sau intelectual.

Bolile care prezint astenie, oboseal, fatigabilitate sunt multiple: afeciunisistemice (anemii, infecii, boli hepatice, insuficien de organe), boli endocrine,metabolice (diabetul zaharat, spasmofilie), boli neurologice, neuromusculareetc.

Se descrie un sindrom al oboselii cronice - caracterizat prin oboseal, scderea puterii de concentrare intelectual, cefalee, tulburri ale somnului, chiartulburri psihice.


11/70

Simptomele generale

8. Ameealase definete ca senzaia de nesiguran n mers, de cltinare, asociat

cu cea de senzaie de tensiune cefalic.Circumstanele de apariie a ameelii sunt multiple: afeciuni organice (anemii,

hipertensiune arterial, tulburri de ritm cardiac, valvulopatii, aterosclerozcerebral etc), nevroz. Anamnestic trebuie precizate:

tipul de ameeal - vertij, senzaie de pierdere a echilibrului, senzaie de capgreu, senzaie de dezintegrare. Vertijul este acea stare de ameeal intens, cudebut brutal i senzaia de rotaie n spaiu, asociat cu transpiraie, vrsturi,

paloare. Cauzele vertijului sunt periferice (n urechea medie, intern,mastoid) i centrale (aparatul vestibular, cerebrale, trunchiul cerebral). Exist

mai multe tipuri semiologice de vertij: benign poziional (cel mai frecvent), nvestibulopatiile periferice acute, n sindromul Meniere, din migren, ninsuficiena vascular, n tumorile cerebelopontine etc.

simptomele asociate - neurologice, cardiace, auditive, psihiatrice etc. factorii precipitani - modificarea posturii, traumatismul, stresul, ingestia de

medicamente etc. factorii predispozani - infecii virale sistemice, boal cardiac, afectare

cerebeloas etc.Este important s se fac deosebirea dintre ameeala de cauz vestibular i cea de

cauz nonvestibular (tabel nr. 3), categorii etiopatogenice frecvente.


12/70

Simptomele generale

9. Durerea reprezint simptomul ce aduce cel mai frecvent pe bolnav la medic.ntre 70 i 80% din bolnavii internai descriu durerea ca elementul importantanamnestic ce a determinat consultul i/sau spitalizarea.

Durerea este o senzaie neplcut raportat la un segment corporal, cu o reaciesomatic i psihic specific i reprezentnd percepia unei leziuni existente,

posibil sau imaginat.Caracterele clinice ale durerii sunt: topografia durerii, care cuprinde localizarea i iradierea, cronologia durerii, care cuprinde evoluia ei pe termen scurt i lung,

cantitatea sau intensitatea durerii, calitatea durerii, modul n care este descris sau comparat, fenomene fiziologice de nsoire, alte manifestri ce nsoesc apariia i

evoluia durerii,

fenomene psihice de nsoire, comportamentul i atitudinea fa dedurere, modaliti de provocare sau uurare a durerii.


13/70

Tipul constituional i starea de nutriie

Tipul constituional se refer la structura corporal i aspectulgeneral:

- Tipul astenic. - Tipul picnic. - Tipul stenic, musculos.Tulburri ale strii de nutriie: - Se apreciaz prin dezvoltarea esutului celular subcutanat

(adipos) i a esutului muscular i se examineaz prin apreciereapliului cutanat i prin raportul dintre greutate i nlime. - ngrarea excesiv sau obezitatea se produce prin

supraalimentaie sau pin dezechilibru endocrin i duce la: DZ, HTA,

ateroscleroz, infarct miocardic, artroze sau deficite respiratorii. - Slbireapacientului este uneori un indiciu pentru gravitatea bolii. - Cnd este excesiv se numete caexie i apare n boli endocrine,

carene alimentare, boli toxiinfecioase grave, stenoze ale tubuluidigestiv.


14/70

Atitudinea / postura reflect i poziia pe care tinde s o aib bolnavul n funcie de suferinele

sale, atitudinea activ exprim posibilitatea B de-a se deplasa, de a se alimenta

sau de a efectua micrile necesare pentru igiena personal,

atitudinea pasiv este imposibilitatea de efectuare a aciunilor menionateanterior. atitudini sau poziii forate, impuse de suferinele pe care le prezint

pacientul: 1.

atitudine antalgicsau poziie forat de diverse dureri: decubit

controlateraln pleurit sau n caz de fracturi costale,poziie ghemuitnulcerul gastro-duodenal;

2. atitudine antidispneic: ortopneea n dificulti respiratorii, decubitlateral pe partea bolnav la pacienii cu pleurezie exudativ, poziia cu

toracele aplecatn pericardita exudativ, atitudini forate de contracturi musculare patologice: opistotonus ntetanos, n coco de puc n meningit.


15/70

Atitudini fortate caracteristiceOrtopneea

Decubitul lateralPozitia genupectoralaPozitia in cocos de puscaOpistotonusul, emprostotonusul, pleurostotonusul si ortotonusulPozitia de squatting (ghemuit)Pozitia spectatorului de vitrinaPozitia cu gambele atarnand la marginea patului

Pozitia in decubit dorsalPozitia aplecat in fata, atitudinea de schiorPozitia sezanda, cu trunchiul usor aplecat anteriorPozitia cu peretele abdominal imobilizat, lipsit de miscari

respiratorii, cu usoara flexie anterioara a trunchiului si abdomende lemnPozitia fortata cu capul lateroflectat si usor rotat de partea opusa


16/70

Pozitia de squatting(ghemuit)

AtitudineaAtitudinea inin tetanostetanos --opistotonusopistotonus


17/70

AtitudineaAtitudinea inin decerebraredecerebrare

PosturarePosturare n extensie pe MS i pe MIn extensie pe MS i pe MI

AtitudineaAtitudinea inin decortricaredecortricare

PosturarePosturare nn flexieflexiepe MS i extensie cu rotaie internpe MS i extensie cu rotaie internpe MIpe MI,, nn mumiemumie


18/70

Fizionomia i faciesulFizionomia corespunde n general strii psihice a bolnavului la

un moment dat i este n corelaie cu gravitatea bolii, cusuferinele pacientului sau cu ameliorarea acestora.

Faciesul este conformaia feei i poate avea o semnificaie demare valoare n semiologie i n stabilirea diagnosticului.

1. Faciesul hipocratic: ochii nfundai n orbite,

faa tras, cenuie, anuri nazo-labiale adncite, cearcne la ochi i nasul ascuit, apare n peritonite perforate de organe interne.2. Facies acromegalic (slide 26) dezvoltarea exagerat a arcadelor orbitale, a urechilor, nasului,

buzelor i mentonului,

apare n hipersecreie de STH.


19/70

Fizionomia i faciesul

3. Facies basedowian (anxios i cu exoftalmie) este caracteristichipertiroidismului (boala Basedow) (slide 23)4. Facies mixedematos (lunar): faa rotund, palid, infiltrat,

inexpresiv, ca o lun plin, apare la hipotiroidieni.(slide 23)

5. Facies mitral: cianoza obrajilor, nasului, buzelor i urechilor, pe un fond palid al al restului tegumentelor, se constat labolnavii cu afeciuni valvulare mitrale. (slide 34)

6. Facies anemic este palid-verzui cu mucoasele conjunctivaleaproape albe (slide 40)

7. Facies congestiv : rou-aprins, n special la pomeii obrajilorn HTA, poliglobulii sau boli febrile. (slide 41)

8. Facies rigid: fr mimic, caracteristic pentru parkinsonism.(slide 28,29)9. Facies hecticpalid cu pomeii obrajilor roii, apare n formele

grave de TBC


20/70

Fizionomia i faciesul

10. Facies cirotic sau hepatic prezint o culoare glbuie - teroas cuvenectazii pe obraji i pe nas (teleangiectazii) i este caracteristicpentru bolnavii cu ciroz hepatic.

11. Facies adenoidian este ntlnit la copii cu vegetaii adenoide i

prezint o ngustare a nasului cu proeminena buzei i arcadei dentaresuperioare, latirea piramidei nazale, stergerea santului nazogenian,gura intredeschisa cu respiratie bucala

12. Facies cushingoid se constat la pacienii cu sindrom sau boala

Cushing (hipersecreia hormonilor glucocorticoizi suprarenalieni) iare un aspect rotunjit, cu pielea roie-violacee, la femei existnd ihirsutism (musti i barb). (slide 24)

13.Faciesul din sclerodermie ( boal de colagen cu modificri

tegumentare): rigid, micorat, fr cute faciale sau riduri, inexpresiv,cu nasul subiat i buze subiri, tip icoan bizantin. (slide 42)14. Facies lupic: cu erupie cutanat caracteristic, n form de fluture,

la nivelul nasului i obrajilor. Erupia cutanat este eritematoas, cu

scuame fine i se ntlnete n boala lupic. (slide 43)


21/70

Fizionomia i faciesul 15. Facies vultuos: este rou intens, cu ochi

strlucitori, aspect determinat de bolile febrile(pneumonii, grip, etc.).

16. Facies asimetric: n paralizia nervului facial, o jumtate a feei este paralizat i se produce oasimetrie a feei.

17. Facies n form de par: hipertrofia glandelorparotide i se constat n parotidita epidemic sau ncaz de adenopatii submandibulare.


22/70

FaciesuriFaciesuri inin bolilebolile endocrineendocrine

Faciesul in boala Basedow

Faciesul hipotiroidian sau mixedematos Faciesul in mixedemul congenital Faciesul in sindromul Cushing (suprarenometabolic) Faciesul addisonian

Faciesul in acromegalie Faciesul in insuficienta hipofizara totala- sindromulSimmonds (forma casectica)- sindromulSheehan


23/70

FaciesulFaciesul inin boalaboala BasedowBasedow

FaciesulFaciesul hipotiroidianhipotiroidian sausau mixedematosmixedematos


24/70

FaciesulFaciesul inin sindromulsindromul CushingCushing((suprarenometabolicsuprarenometabolic))


25/70

FaciesulFaciesul addisonianaddisonian


26/70

FaciesulFaciesul inin acromegalieacromegalie


27/70

Faciesuri in bolile neurologice

Faciesul in boala Parkinson paralizie agitanta Faciesul in paralizia faciala (faciesul de Janus) Faciesul Hutchinson Faciesul in tetanos Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner Faciesul in sindromul Pourfour du Petit


28/70

Faciesul in boala ParkinsonFaciesul in boala Parkinsonparalizie agitantaparalizie agitanta


29/70

Pacient cu boala Parkinson inainte de tratament


30/70

Pacient cu boala Parkinson dupa tratament


31/70

TriadaTriada HutchinsonHutchinson-- apareapare inin sifilisulsifilisul congenitalcongenital

dintidinti HutchinsonHutchinson keratitakeratita interstitialainterstitiala surditatesurditate ((leziuneleziune dede nervnerv cranial VIII)cranial VIII)


32/70

Faciesul in sindromul Claude Bernard Horner


33/70

Faciesuri in bolile cardiace

Faciesul mitral Faciesul in cardiopatiile congenitale cianogene Faciesul Shattuck Faciesul aortic Faciesul cafea cu lapte Faciesul de elf Faciesul pletoric Faciesul din insuficienta cardiaca congestiva cronica


34/70

FaciesulFaciesul mitralmitral


35/70

Faciesul in cardiopatiile

congenitale cianogeneTetralogia Fallot

- defect septal ventricular

- stenoza de artera pulmonara

- hipertrofie de ventricul drept

- aorta calare pe DSV


36/70

Faciesuri in bolile renale

Faciesul din sindromul nefrotic Faciesul din insuficienta renala cronica Faciesul Potter

Sindromul nefrotic


37/70

FaciesulFaciesul dindin insuficientainsuficientarenalarenala cronicacronica


38/70

Faciesuri in bolile respiratorii

Faciesul adenoidian Faciesul in bronhopneumopatiile cronice obstructive Faciesul ftizic

Pink pufferPink puffer Blue bloaterBlue bloater


39/70

FaciesuriFaciesuri inin bolilebolile dede sangesange

Faciesul in icterul hemolitic Faciesul in anemia Biermer Faciesul in anemia feripriva Faciesul in anemia din intoxicatia saturnina Faciesul in anemia posthemoragica acuta

Faciesul in poliglobulia esentiala

Anemia BiermerFaciesul in anemia feripriva bolile cronice


40/70

Faciesul in poliglobuliaesentiala


41/70

Faciesul in icterul hemolitic


42/70

Faciesuri in colagenoze

FaciesulFaciesul de de icoanaicoana bizantinabizantina FaciesulFaciesul inin vespertilliovespertillio FaciesulFaciesul dindin dermatomiozitadermatomiozita

FaciesulFaciesul de de icoanaicoana bizantinabizantinaFaciesulFaciesul dindin dermatomiozitadermatomiozita


43/70

FaciesulFaciesul inin vespertilliovespertillio


44/70

FaciesuriFaciesuri inin bolilebolile infectioaseinfectioase

Faciesul de paiata Faciesul din scarlatina Faciesul in luesul congenital

Faciesul antonin Faciesul leonin

Faciesul in luesul congenital


45/70

Faciesuri intalnite in sindroame geneticeFaciesuri intalnite in sindroame geneticesi dismetabolicesi dismetabolice

Faciesul bovin Faciesul de inger Faciesul de dog Faciesul din gargoilism sau sindromul Hurler

Faciesul in sindromul Turner Faciesul in trisomia 21 (mongolism)

Sindromul Turner


46/70

Faciesul in trisomia 21 (mongolism)


47/70

MODIFICARI OCULAREMODIFICARI OCULARE

Exoftalmia (bilaterala, unilaterala) Ochiul rosu Sclera albastra Inelul pericornean Kayser-Fleischer

Gerontoxonul Pete de culoare albastru-violacee

ExoftalmiaInelul pericornean Kayser-Fleischer


48/70

ModificariModificari pupilarepupilare

Mioza bilaterala Midriaza bilaterala Anizocoria (inegalitatea pupilara) Hippus-ul

Iridodonesis-ul Semnul Argyll-Robertson Semnul Holmes - Adie

Semnul Argyll - Robertson

Semnul Holmes - Adie


49/70

MODIFICARI ALE URECHIIMODIFICARI ALE URECHII

In malformatii ale tractului uro-genital In anomalii genetice implantare joasa Cianoza intensa la frig boala aglutininelor la rece Tofii gutosi

Pete cenusiu-albastrui ocronoza Santul coronarian

Tofii gutosi


50/70

MODIFICARI ALE NASULUIMODIFICARI ALE NASULUI

Nasul in a sau in picior de marmita Rinofima

RinofimaNasul in a sau in picior de marmita


51/70

MODIFICARI ALE BUZELORMODIFICARI ALE BUZELOR

Buze subtiri, rigide sclerodermie Buze groase Buza de iepure, gura de lup Pete lenticulare galbui-maronii polipoza intestinala

Angioame reliefate boala Rendu-Ossler Fuliginozitati Placi de leucoplazie

T lb i l t ii i d lt ii


52/70

Tulburri ale creterii i dezvoltrii

- Nanismul: hipofizar sau piticul, dinstenoza mitral sau angio-cardiopatii

congenitale, din bolile endocrine. - Gigantismul hipofizar: exces de STH

n copilrie.

- Acromegalia exces de STH la adult. - Eunucoidismul: dezvoltare exagerat

dar cu deficit n dezvoltarea i activitateasexual la brbai.

STATURA (INALTIMEA)STATURA (INALTIMEA)


53/70

STATURA (INALTIMEA)STATURA (INALTIMEA)

variaza in functie de varsta, sex, rasa si factori de mediuglandele endocrine au un rol important in controlul structurii si dezvoltarii osului

Nanismul hipofizar

(congenital si dobandit) Nanismul tiroidian(congenital si dobandit)

Nanismulcorticosuprarenalian

- din sindromulsuprarenometabolic- din sindromul

suprarenogenital

Sindromul Turner (feminin)

Sindromul Noonan(sindromul Turnermasculin)

Nanismul esential (idiopaticsau primordial)

Nanismul MULIBREY

Nanismul cu senilizare (progeria) Nanisme endocrinometabolice- nanismul asociat diabetului zaharat lacopil (sindromul Mauriac, sindromulNobecourt)

- nanismul Laron Nanisme de cauza metabolica- sindroame de malabsorbtie din copilarie- nanism cardiac- nanism renal

Nanismele osoase- nanismul acondroplazic Parrot- nanismul rahitic- nanismulpottic


54/70

Nanismul hipofizar


55/70

Sindromul Turner (feminin)


56/70

Nanismul acondroplazic Parrot


57/70

ExcesulExcesul staturalstatural sausau hiperstaturalitateahiperstaturalitatea

Hiperfunctia hipofizara Gigantismul prin lipsa gonadei masculine

(gigantismul eunucoizilor) Sindromul Marfan

Hiperfunctia hipofizara


58/70

Sindrom Marfan


59/70

TIPUL CONSTITUTIONAL, HABITUSUL SAUTIPUL CONSTITUTIONAL, HABITUSUL SAUCONSTITUTIACONSTITUTIA

Tipul constitutional (biotipul) totalitatea particularitatilor

somatice, fiziologice si psihice ale individului

Clasificarea lui Hipocrat: sanguin, flegmatic, coleric simelancolicClasificarea Sigaud si Viola: muscular, respirator, digestiv sicerebralClasificarea Kretschemer (1921):tipul brevilin sau picnic sau hiperstenictipul longilin, leptosom sau astenictipul proportionat, atletic sau normostenicExista o corelatie in ambele sensuri intre tipul constitutional si

predispozitiile morbide.


60/70

GREUTATEA SI STAREA DE NUTRITIE

Formule pentru calculul greutatii ideale:

1. Indicele BrocaT=155-164 cmGI=T-100

T=165-174 cmGI=T-105T=175-185 cmGI=T-110

2. Formula LorenzBarbati: GI=(T-100) - (T-150)/4

Femei: GI=(T-100) - (T-150)/2

3. Formula Societatii de Asigurari Metropolitan S.U.A (MLI)Barbati: 50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4Femei: 0,9[50+0,75(T-150)+(varsta-20)/4]


61/70

4. Indicele masei corporale (IMC) IMC=G/I (18,5IMC24,9)

Obezitate gr. IIIObezitate morbida40

Obezitate gr. IIObezitate severa35-39,9

Obezitate gr. IObezitate30-34,9

-Suprapondere25-29,9

Greutate acceptabilaGreutate normala18,5-24,9

DenutritieSubnutrit


62/70

Surplusul ponderalpeste greutatea ideala se cuantifica in

procente si clasifica obezitatea in trei grade:gradul I: usoara (surplus ponderal 20-25%)gradul II: medie (surplus ponderal 25-30% )gradul III: severa (surplus ponderal >30%)

Indici antropometrici (pentru aprecierea clinica a obezitatii): circumferinta abdominala (>102cm la barbati, >88cmla femei = obezitatea androida) indicele abdomino-fesier (IAF = 0,85 la femei si 0,95 labarbati valori normale) indicele abdominal (IA = 0,5 valoare normala)

Clasificarea dupa indicii antropometrici:


63/70

C as ca ea dupa d c a t opo et c :

Obezitatea de tip android: circumferinta abdominala >102cm la barbati>88cm la femei

IAF >0,95 la barbati>0,85 la femei

IA >0,5

Obezitatea de tipginoid: IAF 150mg/dl

HDL. Col.=110 mg/dl

Sindrom metabolic WHO

IFG/IGT/DZ II si mai mult de 2criterii din:

- IAF>0.85(f.) sau >90 (b.) sauBMI>30

- TG>=150 mg/dl sau HDL col=140/90 mmHg

Microalbuminuria >=20micrograme/minut saualbumina/creatinina >=30 mg/g

Clasificarea dupa criteriul patogenic:primara


64/70

primara

secundara

Forme particulare de obezitate:obezitati segmentareobezitatigeneralizate

Forme particulare de obezitate: - nsotesc sindroame genetice - Laurence-Bardet-Moon-Bidle, Alstrm, Prader-Labhardt-Willi, Morgagni-Morell. Sunt obezitigeneralizate, paniculul adipos excedentar fiind repartizat uniform n raport cu

segmentele corpului.Obeziti segmentare, cu caracter regional: paralipodistrofii localizate sau pariale.Exemplu: sindromul Launois-Bensaude care realizeaz obezitate hiperandroid sau cudepunere facioscapular n guler Madelung, sau forme cu depunere adipoaspredominant n jumtatea inferioar a corpului.

Lipomatozele realizeaz excesul de esut adipos sub form de lipoame, cu dispoziiesimetric sau asimetric la nivelul trunchiului i membrelor. Form particular,lipomatoza dureroas - boala Dercum.


65/70

ObezitateObezitate

DENUTRITIADENUTRITIA


66/70

Poate fi:primarasecundara (cu acces normal la alimente)

Notiunislabire stenica constitutionalaslabire astenica constitutionalaemaciereacasexiamarasmulsindromul Kwashiorkor

Cauze de denutritie:1. anorexia nervoasa (mentala)2. cauze organiceinsotite de anorexie (etilism, boala Simmonds,boala Addison)cu apetit normal(stenoze esofagiene sipilorica, sindrom nefrotic)cu apetit crescut(diabet zaharat, hipertiroidie,parazitoze intestinale)

Markerii umoral-biochimici sihematologici ai denutritiei:albumina


67/70

CasexiaCasexia


68/70

sindromul Kwashiorkor marasmul(stanga) (dreapta)


69/70

anorexia nervoasa (mentala)

Mersul 1. Mersul rigid cu pai mici, prezent n ateroscleroz i n


70/70

g p , p

parkinsonism. 2. Mersul cosit cu un membru inferior care descrie un arc de cercn timpul mersului, se constat n parezele spastice.

3. Mersul antalgic, chioptat, din cauza unor dureri, este ntlnit

n diferite boli reumatice sau n suferinele nervului sciatic 4. Mersul dezordonat apare n coree, o boal caracterizat prin

complicaii neurologice date de RAA. 5. Mersul talonat se produce n tabes (sifilis cu localizare la

mduva spinrii). 6. Mersul ebrios, nesigur, ca de om beat, apare n intoxicaiile

acute cu alcool sau cu barbiturice.

7. Mersul ataxic cu picioarele ndeprtate i privirea n jos, sprepmnt, se constat n suferinele cerebeloase. 8. Mersul legnat, de ra este determinat de miopatiile grave. 9. Mersul stepat evideniaz paralizie de nerv sciatic popliteu

extern.

C1 Semio Istoric, Def, Generalit,Semne Si Si

Documents

Transcript of C1 Semio Istoric, Def, Generalit,Semne Si Si