C1-4- INGRIJIRILE ACORDATE BOLNAVILOR IN URGENTE Suferinta organismului provocata in agresiunea unor factori ai mediului inconjurator constituie o urgent care trebuie tratata din primele minute de la producerea ei.Toate masurile luate pentru salvarea vietii si sanatatii bolnavilor alcatuiesc asistenta de urgenta , din care masurile elementare luate imediat formeaza primul ajutor.Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special, ca prim contact trebuie sa se rezolve prompt si competent toate cazurile de imbolnavire care pun in pericoliminent sanatatea, dar si viata bolnavului.OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESCIn abordarea unei urgente medico-chirurgicale, se va urmari cateva obiective:- evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta? natura urgentei cauza care a produs-o gravitatea numarul victimelor (in caz de accident colectiv) masuri ce trebuie intreprinse succesiunea acestora- estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la primele masuri intreprinse- limitarea efectului produs de agentul primar- scoaterea accidentatului din zona- efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital- stabilirea prioritatilor de intervene in ordinea urgentei vitale- aplicarea masurilor de prim ajutor- aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate- asumarea responsabilitatii de a urmari pacientul si de a-1 trimite la spital- evaluarea factorilor de risc in timpul transportului

Principiile generale de acordare a primului ajutor medical.Este un complex de cele mai simple proceduri medicale efectuate la locul accidentului, sub forma de autoajutor, sau ajutor reciproc, la fel de participantii la procesele de salvare cu folosirea echipamentului standard si celui improvizat.Scopul principal este salvarea vietii omului, eliminarea factorului de agresiune si evacuarea rapida sinistratului din zona afectata.Termenul optimal de acordare a primului ajutor medical e pina la 30 min., dupa primirea traumei, si pina la 10 min. in caz de otravire.In caz de oprire a respiratiei acest termen se scurteaza pina la 5-10 minute.Importanta factorului de timp se caracterizeaza prin acea ca: pacientii carora li sa acordat primul ajutor medical in primele 30 de min. dupa traumatizm, complicatiile posttraumatice se micsoreaza in jumatate in comparatie cu traumatii carora li sa acordat ajutor dupa acest termen.Lipsa ajutorului medical timp de 1 ora dupa traumatizm mareste numarul de cazuri de deces la pacientii grav afectati cu 30 %; pina la 3 ore cu 60%; pina la 6 ore cu 90%. Timpul din momentul traumatizmului pina la acordarea primului ajutor trebuie maximal scurtat.Primordial este necesar de eliminat factorul agresiv: de a evacua sinistratul de sub darimaturi, din apa, de scos din incapere arzinda sau din zona afectata de substante otravitoare, de scos din automobil etc. este necesar de a aprecia repede si corect starea sinistratului. In timpul examinarii este necesar de apreciat este viu sau mort, apoi de determinat gradul de traumatizare, continua hemoragia sau nu.Ingrijirile se acorda bolnavilor in functie de cauzele care au generat suferinta, aceste cause se impart in 4 categorii Mecanice Chimice Calorice Electrice 1) Actiunea distructiva a unui factor mecanic asupra corpului omenesc este numita TRAUMATISM Agentul vulnerant , in functie de masa sa si viteza cu care actioneaza , poate provoca fracture, luxatii sau entorse, contuzii, plagi , leziuni visceral insotite de hemoragie interna sau externa Exista si efecte grave ale unor cauze mcanice care nu sunt traumatisme Apa care blocheaza caile respiratorii producind ineculCorpii straini care astupa gura, nasul sau traheea producind asfixia2) Cauzele chimice pot fi substante acide sau bazice care actionind pe piele produc arsuri, iar cind actioneaza pe mucoasa respiratorie sau digestive produc intoxicatii acute3) Cauzele termice ale accidentelor sunt flacara, apa, vaporii fierbinti sau frigul Consecintele actiunii lor sunt Arsurile Degeraturile Insolatia Socul caloric4) Curentul electric actionind asupra organismului poate prvoca socul electric si arsura electricaPentru salvarea accidentatului, indifferent de cauze si gravitate sa va actiona cu rapiditate , respectindu-se principiile primului ajutor1) Scoaterea victimei de la locul accidentului2) Asezarea victimei in conditii favorabile acordarii primului ajutor3) Examinarea rapida si sumara a victimei pentu aprecierea gravitatii accidentului4) Informare scurta asupra cauzelor accidentului5) Intreruperea cauzei care a produs accidental6) Efectuarea la nevoie a primelor ingrijiri Masaj cardiac extern Respiratie artificial Hemostaza provizorie Toaleta si pansarea plagilor Imobilizare provizorie a fracturilor7) Indepartarea curiosilor si crearea unui baraj de securitate8) Efectuarea miscarilor cu blindete9) Anuntarea accidentului10) Transportul la spital al victimei11) Insotirea victimei pina la unitatea care-l va ingriji in continuareACORDAREA PRIMULUI AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI Posibilitatile acordarii primului ajutor sunt diferite dupa locul in care s-a produs accidentalEtape de executieTimpi de executie

1. Asigurarea barajului de siguranta a victimei Sunt indepartate persoanele curioase in jurul accidentatului

2. Examinarea victimei la locul accidentului Se efectueaza o prima examinare a bolnavului pentru a constatat daca respire, daca prezinta pulsatiile arterelor la carotida si radial

In caz de stop cardiac se examineaza pulsul la arterele mari, respiratia, pupilele

3. Efectuarea primelor ingrijiri Se efectueaza manevrele de degajare a cailor respiratorii si manevrele de respiratie artificial, la nevoie masaj cardiac extern cu respiratie artificiala

Se efectueaza hemostaza provizorie daca accidentatul are hemoragie abundenta

4. Scoaterea victimei din focarul de agresiune Se scoate victima de la locul accidentului, pastrindu-se pe cit posibil pozitia in care a fost surprins Mobilizarea accidentatului se executa astfel in cit segmental cap-git-trunchi-bazin sa formeze un bloc rigid

Din spatii inguste , profunde sau de alta forma salvatorul trebuie sa aplice metode care sa asigure securitatea victimei in timpul mobilizarii

5. Asezarea victimei la sol si pe brancarda Se aseaza victima la sol prin gesture blinde in d d , mai rar lateral, cu capul situate mai jos decit trunchiul daca este inconstient Bolnavul cu plagi abdominal va fi asezat in d d cu coapsele flectate pe bazin Bolnavul cu fracturi ale coloanei vertebrale se aseaza in decubit ventral pe o planseta

Pacientul cu traumatism thoracic si fracture costale se aseaza in pozitie semisezinda dorsal

decubit dorsal (supinaie)

Cind prezinta tulburari respiratorii sufocare, cianoza, agitatie se aseaza in pozitie semisezinda pe partea bolnava Bolnavul care prezinta semen de hemoragie abundenta - puls tahicardic, paloare, , sete, mucoase palide va fi asezat in decubit dorsal cu capul inclinat lateral

6. Examinarea victimei Se efectueaza cu multa atentie Se examineaza tegumentele pentru a descoperi hemoragiile Se examineaza conturul capului pentru a observa eventualele denivelari ale cutiei craniene Se controleaza pavilioanele urechilor si narinele

Se examineaza fiecare membru superior si inferior, daca prezinta deformari sau daca prezinta mobilitate

Se palpeaza bazinul

Se palpeaza toracele prin compresiune usoara in caz de fracture manevrele sunt dureroase

7. Efectuarea primelor ingrijiri Se efectueaza masajul cardiac extern si respiratia artificial Se efectueaza hemostaza provizorie Se efectueaza imobilizarea provizorie a fracturilorsau a luxatiilorutilizind mijloacele special

Se efectueaza toaleta plagilor si pansarea lor

8. Ridicarea victimei de la sol Se pregateste brancarda Se ridica victima avind grija sa nu fie mobilizate regiunile traumatizate

Se pune pe targa

9. Transportul accidentatului Se transporta cu targa pina la salvare si apoi la spital

ATENTIE! Ridicarea si asezarea accidentatului se vor efectua cu miscari line si cit mai putine pentru a se evita agravarea leziunilor osoase daca exista Nu se flecteaza capul pe torace si toracele pe abdomen deoarece in cazul fracturii de coloana vertebrala flexiunea ei poate provoca contuzia sau sectiunea maduvei urmata de paralizie definitiveACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN STOPUL CARDIO-RESPIRATOR

Stopul cardio-respirator (SCR) semnifica absenta respiratiei si circulatiei spontane.Oprirea simultana a respiratiei si circulatiei este extrem de rara si se produce atunci cand organismul este distrus brusc si masiv, ca de exemplu in accidentele foarte grave. In majoritatea cazurilor una dintre functiile vitale se opreste prima si secundar cealalta.In cazul stopului respirator primar, inima va continua sa bata un interval variabil de timp. Schimbul gazos la nivel pulmonar continua pana se epuizeaza rezerva de aer din plamani. In perioada cat inima bate, pulsul arterial este prezent. Apoi lipsa oxigenului la nivelul muschiului inimii va conduce la oprire cardiaca. Timpul in care survine oprirea cordului, secundara opririi respiratiei, este variabil si depinde de mai multi factori ca rezistenta cordului la hipoxie, cantitatea de oxigen in sange etc. In oprirea primar respiratorie exista un interval de gratie scurt, in care activitatea cardio-circulatorie este inca prezenta. Fara interventie terapeutica imediata, ce consta in ventilatie artificiala, cordul se opreste.Prin stopul cardiac se intelege incetarea brusca si neasteptata a circulatiei la un pacient care nu era previzibil ca ar putea sa moara in acel moment. Oprirea primar cardiaca este urmata automat de oprirea respiratorie, care insa de obicei nu este precizata, deoarece este subinteleasa.Fiziopatologic, cand cordul se opreste, dispare imediat sicirculatia sangelui, astfel incat tesuturile nu mai primesc oxigen. Cum singurele rezerve de oxigen sunt cele care se gasesc in sangele arterial ce iriga acel tesut, hipoxia tisulara apare rapid si se manifesta mai intai la nivel cerebral. Starea de constienta este pierduta brusc. Se instaleaza apnea, adica dupa cateva respiratii agonice victima nu va mai respira, ca rezultat a lipsei de oxigen a centrului respirator. Deci oprirea primar cardiaca inseamna de fapt intotdeauna oprirea cardio-respiratorie de la inceput, pentru ca in acest caz nu exista un interval de gratie, cu pastrarea respiratiei.Stopul cardiac si respirator se interconditioneaza: stopul cardiac induce stopul respirator in 20-30 sec., iar stopul respirator pe cel cardiac intr-un interval de 3-10 min.Incetarea functiei respiratorii si a cei cardiac duce la stopul cardio-respirator care corespunde cu moartea clinica.Clinic stopul cardio-respirator se recunoaste prin Pierderea constientei Oprirea respiratiei Incetarea batailor inimii Absenta pulsului la artera carotida Paloarea extrema sau cianoza tegumentelor Relaxarea complete a musculaturii ducind la pierderi necontrolate de urina si materii fecaleIntre moartea clinica si moartea biologica a tesutului nervos exista un interval scurt 30-90 de secunde la care functiile vitale mai pot fi restabilite.Aprecierea functiilor vitale rapida si precisa se face prin Stabilirea existentei pulsului la arterele mari Culoarea tegumentelor Prezenta si eficienta miscarilor respiratorii Existent cianozei Aspectul pupilelorResuscitarea cardio-respiratorie este o urgent vitala in care interventia cadrului medical trebuie sa fie rapida si eficienta imediata degajarii victimei si continua de la locul accidentului in timpul transportului si la spital.Stabilirea diagnosticuluiDiagnosticRespiratieCirculatieStare de inconstientaAlte manifestari

Stop cardiacOpritaOpritaPierdutaPaloare sau cianoza midriazaRelaxarea musculaturi

LipotimieSuperficialaPuls slabTensiune arterial scazutaPierdutaDureaza cateva secunde sau minuteRevenire spontana

ComaProfunda, zgomotoasa sau deprimataPuls amplu, bine batut sau colaps circulatorInconstienta profundaIn functie de cauza comei

SocPastrataPuls filiform,Tensiune arterial prabusitaPastrataStare generala alterata in functie de cauzele socului

Recunoasterea stopul cardiac Victima sau pacientul este inconstient (pierderea cunostintei apare in 10-15 secunde de la stop) Lipsa respiratiei sau respiratii agonice Pielea este palida, iar apoi devine cenusie (cianoza) Absenta pulsului la carotida (nu il cautam mai mult de 10 secunde) Pupilele dilatate (se numeste midriaza fixa, dar nu este un totdeauna un semn sigur). Nu este recomandat sa ascultam cordul sau sa masuram tensiunea arteriala, deoarece se pierde timp pretios.RESUSCITAREA CARDIOPULMONARA (RCP)Resuscitarea cardiopulmonara (RCP) reprezinta manoperele medicale ce trebuie efectuate atunci cand avem in fata un pacient cu un stop cardiac si/sau respirator.Victimele unui stop cardio-respirator au nevoie de manevre de resuscitare in cel mai scurt timp posibil. Resuscitarea asigura o circulatie sanguina cu un debit cardiac mic, dar esential catre inima si creier. Aceasta creste probabilitatea reluarii ritmului cardiac normal. Compresiile toracice pot salva viata victimei, daca nu poate fi aplicat un soc electric (defibrilare) in primele 5 minute dupa stop.RCP este formata din trei mari grupe de manopere terapeutice:1. Suportulvitalbazal(SVB)format din totalitatea masurilor care pot realiza o minima presiune de perfuzie si oxigenare cerebrala (dezobstructia cailor respiratorii, respiratia artificiala, masaj cardiac extern).2. Suportul vital avansat (SVA)care contine in plus fata de SVB tratamentul electric de defibrilare si administrarea de medicamente, pentru reluarea activitatii spontane a cordului.3. Masurilepostresuscitarecare contin masuri de reanimare si terapie intensiva postresuscitare menite sa recupereze activitatea creierului, sa mentina functiile vitale si totodata sa reduca efectele lipsei de oxigen la nivelul celulelor.In anul 2005 European Resuscitation Council Guidelines aduce un concept nou,LantulSupravietuiriicare prezinta totalitatea manoperelor de resuscitare si cuprinde 4 verigi:1. Recunoasterea cat mai rapida a stopului cardiac sau identificarea pacientilor cu risc de a prezenta stop cardiac si activarea cat mai rapida a serviciilor de urgenta (112).2. Inceperea cat mai rapida a masurilor de resuscitare cardio-respiratorii.3. Efectuarea precoce a defibrilarii.4. Initierea cat mai rapida a suportului avansat de resuscitare.Resuscitarea are sanse de reusita cand: Aprovizionarea creierului cu oxigen reincepe primele 4 minute; Inima reincepe sa bata in primele 8-10 minute; Stopul se produce intr-o zona usor accesibila, asa incat salvatorii pot ajunge usor la victima; Sunt mai multe persoane care pot actiona ca salvatori; Cauza stopului cardiac nu e una foarte grava (in asistolia sau disociatia electromecanica supravietuirea este de doar 10-15%).MASAJUL CARDIAC EXTERN (MCE)MCE determina apariia unui flux sanguin prin cresterea presiunii in cutia toracica si prin compresia directa a cordului. MCE genereaza un flux sangvin mic, dar vital pentru cord si creier, pana la sosirea echipei de salvare.Mainile salvatorului trebuie sa fie asezate in centrul toracelui.1. Frecvena compresiilor trebuie safie 100/min.2. Toracele trebuie comprimat 4-5cm.3. Dupa fiecare compresie toracele trebuie lasat sa revina in poziia iniiala.4. Durata compresiei toracelui trebuie sa fie egala cu cea a decompresiei.

5. Intreruperile trebuie sa fie cat mai puine.

6. Nu trebuie sa cautam puls palpapil la carotida sau femurala, deoarece acesta nu inseamna intotdeauna flux arterial eficient.VENTILATIAIn timpul RCP scopul ventilaiei este de a menine oxigenarea adecvata a sangelui. Respiratia se face ,,gura la gura: verificam ca gura si gatul nu sunt blocate de obiecte straine, impingem inainte si in sus barbia victimei (hiperextensia capului), prindem narile victimei cu degetele si insuflam aer pe gura.

Respiraiile dureaza peste o secunda si cu volum suficient pentru a observa ridicarea toracelui, dar se evita respiraiile prea puternice.1. Respiraia gura la nas este o alternativa eficienta in cazul in care cea gura la gura nu este posibila.SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT1. Verificasigurana mediului/locului.2. Verificadaca victima raspunde: scuturare umeri; suntei bine / totul e in regula?3. a) Daca pacientul raspunde: se lasa pacientul in poziia gasita; se reevalueaza starea pacientului periodic.b) Dacapacientul nu raspunde: striga dupa ajutor; poziionare in decubit dorsal si se elibereaza caile aeriene (o mana se poziioneaza pe fruntea pacientului si se pune capul in hiperextensie, in timp ce cu cealalta mana se ridica madibula).4. Verifica daca pacientul respira: priveste (se urmaresc miscarile toracelui); asculta (se asculta cu urechea poziionata in dreptul gurii pacientului); simte.In primele minute dupa un stop cardiac, victima poate sa respire foarte superficial sau foarte neregulat. Nu trebuie confundat acest mod de respiraie cu cel normal, de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde, iar daca exista dubii asupra modului in care respira pacientul trebuie luata o atitudine conforma cu cea din cazul in care pacientul nu respira.5. a) Daca respira normal: se aseaza in poziia de sigurana; apel pentru ambulana(112); evaluare continua.b) Dacanu respira normal: trimite dupa sau cheama ambulana; masaj cardiac extern; se poziioneaza mainile in centrul toracelui victimei; se comprima sternul aproximativ 4-5 cm; frecvena compresiilor: 100/min.6. a) Se combina compresiile toracice cu ventilaia artificiala dupa 30 de compresii toracice se elibereaza caile respiratorii si se penseaza nasul;

se executa 2 respiraii successive; se continua cu alternana compresii:respiraii 30:2;

se intrerupe resuscitarea numai daca pacientul respira normal.b) Numai masajul cardiac extern, fara ventilaie artificiala (gura la gura sau gura la nas) este considerat acceptabil, daca salvatorul nu e capabil sau nu doreste sa execute respiraia gura la gura; studiile arata ca MCE fara ventilaie artificiala este net superior lipsei de resuscitare, unele sugerand chiar ca procentul de supravieuire este comparabil cu cel din resuscitarea utilizand si ventilaia artificiala frecvena compresiilor trebuie sa fie de 100/min se intrerup compresiile numai daca pacientul incepe sa respire normal.

7. Se continua resuscitarea: pana cand soseste personalul calificat; victima incepe sa respire normal; salvatorul este epuizat.Decizia de a opri resuscitarea se va lua atunci cand: Victima prezinta semne de revenire a functiilor vitale si a cunostintei. Diagnosticul de stop cardiac se face cu intarziere prea mare. Semnele vitale nu apar dupa aproximativ 30-60 de minute de resuscitare. Se observa evidente semne cerebrale care sa afecteze ireversibil calitatea vietii pacientului. Este depasita limita de rezistenta fizica a reanimatorului.Pentru eficienta metoda de resuscitare cardio-respiratorie trebuie insusita correct. Respectarea timpilor poate fi retinuta cu formula HELP-ME ceea ce in limba engleza inseamna ajuta-ma .Fiecare litera semnifica gesturile si succesiunea timpilor care preced insuflarea aerului H hiperextensia mandibulei E - eliberarea cailor respiratorii L luxarea mandibulei inainte P pensarea nasului M masaj cardiac E externEficienta resuscitarii depinde in primul rind de permeabilitatea cailor respiratorii. Semnele de ameliorare sunt Recolorarea tegumentelor Reducerea midriazei Aparitia pulsului la arterele mari Reaparitia respiratiei spontane Semen de revenire a constienteiDe obicei accidentatul resuscitat ramine in coma posthipoxica, dupa 2 minute de masaj cardiac se poate observa daca pulsul este perceput spontan si daca se mentin semnele de ameliorare, daca nu au aparut semnele de ameliorare nu se asteapta mai mult de 12 secunde se reincep compresiunile sternale si ventilatia.Ritmul de executie al manevrelor de respiratie artificial manuala nu depasesc 10-12 respiratii pe minut.INGRIJIREA BOLNAVULUI DUPA REABILITAREA CARDIO-RESPIRATORIEI. Bolnavul este mentinut sub supraveghere pentru a se preveni eventuale complicatiiII. Daca nu i-a revenit constienta I se administreaza intravenous solutii hipertonice glucoza 33%, manitol 20%, diretice la indicatia medicului pentru a reduce edemul cerebralIII. Se combate tendinta la acidoza prin administrare de solutii de bicarbonat, THAMprecum si hipercoagulabilitatea singelui cu heparinaIV. Se reduce sindromul postanoxic prin oxigenoterapieATENTIE! Terapia intensiva a starii postresuscitativa se executa numai in sectiile de ATI ale spitalelor mari deci trebuie transportat cit mai rapidAccidentele masajului cardiac extern Fracturi costale la batrini si copiii Fractura sternului Infundari toracice Hemotorax Pneumotorax Ruptura aortei ascendente Semne sigure de moarte La nivelul inimii absenta activitatii electrice pe o perioada de 60 minute traseu plat la EKG O dilatare persistent a pupilelor , fara reactive la lumina Opacitatea corneei Aparitia cianozei cu lividitatiACORDAREA AJUTORULUI DE URGENTA IN FRACTURIFracturile sunt leziuni ce apar n urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului, constnd n ntreruperea continuitatii acestuia. n functie de modul de actiune a agentului vulnerant, de intensitatea lui fracturile pot fi de mai multe feluri: fracturi nchise - tegumentele n jurul focarului de fractura sunt intacte fracturi deschise - focarul de fractura comunica cu exteriorul printr-o plaga fracturi directe - n care agentul traumatizant actioneaza chiar la locul de producere a fracturii fracturi indirecte - traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentului vulnerant

De asemenea, traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate, dupa mecanismul de producere: fracturi spiroide, fracturi cu nfundare, deplasate. La fel pot fi fracturi complete,interesnd ntreaga circumferinta a osului sau incomplete (partiale). La batrni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi n urma unor traumatisme minore, sau chiar la efectuarea unui pas gresit.Pentru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne:Semne de probabilitate durere spontana sau ntr-un punct fix, exacerbata la palpare sau mobilizare impotenta functionala a membrului afectat deformarea si scurtarea regiunii, pozitie vicioasa echimoze tardive tumefactie, edem, cresterea temperaturii locale, sufuziuni sanguine ce apar imediat sau dupa 24-48 oreSemne de certitudine (semne sigure) mobilitate anormala n focar, perceperea palpatorie de crepitatii osoase netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura ntreruperea evidenta ( la inspectie sau palpare ) a continuitatii osoaseMETODA CEA MAI SIGURA DE DIAGNOSTIC N CAZUL SUSPICIONARII UNEI FRACTURI ESTE EFECTUAREA RADIOGRAFIEI.Fracturile se pot nsotii de o serie de complicatii:Complicatii imediate: transformarea unei fracturi nchise ntr-o fractura deschisa lezarea vaselor sau a nervilor aflate n vecinatate infectia focarului de fracturaComplicatii tardive (ntrziate): cicatrizarea anormala a plagii osoase (n unele boli cronice) pseudartroza (ntrzierea consolidarii fracturii) calusul viciosImobilizarea provizorie a fracturilor se face n scopul mpiedicarii miscarilor fragmentelor osoase fracturate, pentru evitarea complicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos.Mijloacele de imobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate, de lungimi si latimi variabile, n functie de regiunile la nivelul carora se aplica. Pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si nici lateral imobilizarea trebuie sa cuprinda n mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului de fractura. nainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara, nedureroasa a segmentului n ax.Acest lucru este valabil numai n cazul fracturilor nchise. Fracturile deschise se imobilizeaza n pozitia gasita, dupa pansarea plagii de la acel nivel, fara a tenta reducerea lor prin tractiune.Tipuri de atele speciale: atele Kramer (confectionate din srma)

atele pneumatice (gonflabile) atele vacuum

21