Anal ni XCI-lea. Ni. 36 NUMĂRUL 2 Lei' Braşov Vineri 30 Martie 1928

Fondata la 1838 de George Baritlu?U ?A LLBKRTAŢEI BRAŞOV TELEFON 226.

Ataşament anual 860 lei. fjnkiu itrelnăiate 800 lei. iMunţurl, reclame, după tarif. Apare de trei ori pe săptămână

Prin tine însuţi, cetăţene, şi pentru

tine, la libertate, legalitate şi cinste.

c m MIICCLIn zilele de Dumineca, Luni

şi Mar|i s’a tinut la Bucureşti al 12-lea "congres agricol orga­nizat de „Societatea agronomi­lor 'din România“. Importanţa acestui congres, care premerge Congresului internaţional agri- col, care are loc anul viitor la Bucureşti, rezultă nu numai din faptul că a fost onorat de pre­zenta a numeroşi membrii ai guvernului în frunte cu Regentul Buzdugan, ci şi'din numeroasele desiderate exprimate şi îndru­mările ;date pe toate terenele muncii efective, cari stau în le­gătură cu viata agricolă a tarii.

Dată fiind actualitatea aces­tui congres din punct de vedere al desfăşurării muncii agricole în România şi a roadelor ei puţin satisfăcătoare, vom trece în revistă câteva din chestiunile atinse în cele şase şedinţe ale congresului.

Regentul Buzdugan vorbind despre rezultatele reformei a- grare a spus între altele:

Marea operă socială a îm­proprietărire! clasei ţărăneşti, a avut drept rezultat transformarea radicală a proprietăjei mari în suprafaţă de şase milioane hec*

, tare aproximativ, în proprietate mică stăpânită azi de săteni. Oratorul arată apoi felul cum s ’a realizat marea reformă.

Este indiscutabil că din punc­tul de vedere social şi naţional urmările reformei agrare sunt mulţumitoare. Sub raportul eco­nomic însă, este netăgăduit că această schimbare bruscă a a* vut un rezultat păgubitor pentru producţia agricolă. Conditiunile proprietăjei rurale de astăzi re­clamă imperios o transformare corespunzătoare în sistemul de cultură. Trebue să folosim în acest scop toate mijloacele Nu este admisibil ca pământul nos­tru excepţional de fertil să pro­ducă mult mai puţin şi de o calitate inferioară recoltelor ce se realizează pe teritoriul altor ţări. Pentru a pune în practică şi la noi toate mijloacele ştiin­ţifice folosite în alte ţari este nevoe de stăruinţi puternice.

Au urmat apoi două cuvân­t ă r i ministeriale. Primul ministru

V. Brătianu a insistat asupra colaborărei strânse între Stat, Camerele agricole şi Asociaţiile agricole în vederea programu­lui de ofensivă agricolă pţis în vedere de ministrul agriculturei, iar acesta, d-1 C. Argetoianu, pornind dela criza prin care trece agricultura de la războiu încoace a insistat asupra spo- rirei producjiunei.

Intr’o serie de comunicări şi conferinţe făcute de mai mulţi agronomi specialişti s’a insistat cu deosebire asupra rafionali- zărei agriculturei şi asupra ame­liorării raselor de vite. S ’a ce­rut anume ca învăţământul a- gricol să fie adaptat nevoilor noastre şi să fie de ordin prac­tic. S au criticat condiţiile ac­tuale nefavorabile d e transport ş i s*a cerut o politică rurală d e încurajare.

,*■ In ce priveşte îndeosebi ofen­siva grâului s’a spus pe şleau,

că la aceasta se cer oameni cari să se ducă la bun sfârşit această ofensivă. Oamenii să fie puşi la locul, pe care îl merită. S'a vorbit apoi mult de­spre cultura profesională, ex­perimentarea agricolă şi propa­ganda agricolă, formulându-se desiderate şi îndrumări. Intre altele s’a accentuat, şi cu drept cuvânt, organizarea cooperaţiei trebue să fie descentralizată lă- sândui-se cea mai mare liber­tate.

De încheiere s’au votat mai multe moţiuni privitoare la ofen­siva producţiei, la cultura pro­fesională a agricultorilor, la în­drumarea generală a agricultu­rei, la creditul agricol şi la or­ganizarea exportului.

Este incontestabil că la con greşul dela Bucureşti s’au adus pe tapet şi s’au desbătut nume roase chestiuni în legătură cu ameliorarea situaţiei agricole a tării. Rămâne să vedem cu ce se va alege ţăranul român, tal pa tarii, din cele puse la cale de agronomii noştri specialişti. Când ne cugetăm la sistemul economic şi financiar în vigoa re, atât de maşter fată de inte reseie de viată ale ţărănimei, ne temem că cu toate conferin jele şi studiile congresului a gricol ţărănimea cu puţin se va alege. Pentru a ajunge la ţinta dorită se impune o schimbare radicală a actualei politici eco­nomice cerându-se nu numai un mediu favorabil agriculturei ci dânduse plugarilor şi mij loacele necare pentru îmbună tăţirea culturei.

Celor 30.000 săteni,Ilfoveni şi Vlâsceni

Cu prilejul adunării dela Bucureşti.Mânaji de credinţa că parii

dul naţional-jărănesc reprezintă mântuirea voastră, afi pornit fraţi săteni cu zecile de mii spre Capitala tarii.

Mulţi din voi afi plecat de acasă pe jos cu câte 3 zile îna­inte de întrunire. Afi parcurs zeci de kilometri şi cu tot fri­gul şi cu toată oboseala, — în­fruntând piedicile, ce vi se pu­neau în cale de o administraţie vitregă şi ticăloasă, — n’ati pre­getat, — şi Duminecă dimineaţa coloanele de luptători Ilfoveni şi Vlăşceni porneau măreţ spre locul de întrunire. Capitala a tresărit când a văzut cum dela locuinţa mea — aproape de sta­tuia lui Pake, — se întindeau până în calea Victoriei — bari­cadând toate bulevardele,— şi­rurile nesfârşite de săteni.

Nici odată Capitala tării n’a avut în sânul ei un mai mare potop de „mintene şi căciuli“ venite dela mari depărtări dar totuşi mândri şi hotărâţi.

Aţi dovedit României noui că adevăratul stăpân al tării, cele 15 milioane de ţărani, sunt con­ştiente de drepturile lor şi înţe­leg rosturile treburilor publice.

Prin numărul vostru mare şi (inuta voastră mândră aţi vorbit clar şi răspicat factorilor res­ponsabili, — caie trebue să în­ţeleagă că încrederea naţiei o are întreagă partidul naţional- j ţărănesc, condus de mintea lu- i minată a lui luliu Maniu. J

In calitate de conducător al | vostru am primit mulţumiri şi felicitări pe care fin să le îm­părtăşesc cu cele două organi­zaţii: „Vlaşca* şi »Ilfovul“.

Preşedintele partidului nostru d-1 luliu Maniu m’a rugat să vă transmit mulţumirile sale.

Toţi parlamentarii ardeleni, bucovineni, basârabeni şi regă­ţeni care v’au văzut şi toţi pre­şedinţii de organizaţii judeţene admirând curajul şi numărul co­vârşitor de mare, m’au rugat de

asemenea să vă transmit mul­ţumirile şi admiraţia lor.

Chiar adversarii şi duşmanii partidului nostru au fost siliţi „să recunoască şi să înregis­treze participarea în număr mare a căciularilor dela Ilfov şi Vlaşca“.

Simt de a mea datorie să vă comunic toate aceste măguli­toare aprecieri şi să vă mulţu­mesc la rândul meu pentrucă aţi răspuns lă chemarea mea şi a partidului aşa cum numai eu care vă cunoşteam eram sigur că ve)i răspunde.

Sunt mândru că conduc „Ilfo­vul“ şi „Vlaşca“ şi legăturile trecutului ca şi datoriile prezen­tului mă obligă să rămân pen­tru voi, — fraţi săteni, — ceia ce am dat dovadă că am fost totdeauna: Apărătorul dezinte­resat şi fanatic al celei mai oropsite clase, clasa ţărănească.

Eu cred în voi, — şi ştiu că voi credeţi în mine, iată tăi ia organizaţiunei noastre, iată se­cretul succesului nostru.

Această reciprocă credinţă pusă în slujba partidului naţio- nal-ţărănesc, a dat şi va mai da multe roade în lupta spinoasă pentru întronarea unui regim de adevărată libertata şi democraţie.

D. R. Ioaniţescu, deputat.

Preşedintele organizaţiei din Ilfov şi Vlaşca.

O convenţie se cre tă italo- ungară. In parlamentul ungar a luat cuvântul deputatul social- democrat Farkas, care după ce a cerut reintroducerea sistemu­lui democratic de guvernare, s’a ocupat de politica externă criti­când raporturile dintre Ungaria şi Italia. Deputatul a arătat că după declaraţiile primului mi­nistru la Debreţin, se pare că există între cele două state o convenţie secreta care pune Ungaria în slujba imperialismu­lui italian.

0 importantă conferinţă a ministrului ceho-slovac Milan Hodza.

La serata românească, care a avut loc Duminecă la clubul politic al partidului najional-de- mocrat cehoslovac din Praga, d l Miian Hodza, ministrul ins­trucţiei publice a tinut o impor­tantă şi mult aplaudată confe­rinţă, în care a scos în eviden­ţă fazele luptelor Românilor şi Slovacilor în fosta Ungarie.

In primul rând dr. Milan Hod­za a apreciat rolul celor două regimente româneşti, cari s’au aflat în Praga în zilele revolu­ţiei cehoslovace. In timpul revo­luţiei cehoslovace se aflau la Praga 4 regimente: unul ma­ghiar, unul german şi . două re­gimente ardelene din Braşov şi Cluj, compuse în cea mai mare parte din români. Este sigur că revoluţia cehoslovacă din Praga a putut fi atât d e uşor efectuar tă num ai datorită conlucrării am belor regimente româneşti.

Colaborarea cu românii datea­ză din 1848. Pe atunci cehoslo­vacii şi românii s’au găsit pentru prima oară în aceeaşi linie. A- nul 1848 a însemnat nu numai o mică revoluţie în Cehia, dar a fost o explozie a primei con­ştiinţe naţionale din întreaga fostă Ungarie. In 10 Mai a ace­stui an slovacii şi’au spus cerin­ţele lor şi 5 zile după aceasta Ardealul în Blaj, unde s’a ma­nifestat pentru constituţie, de­mocraţie şi libertatea naţiunii româneşti. In acelaş an s’a pro­dus o răscoală armată a slova­cilor, românilor şi sârbilor con­tra ungurilor, care însă nu şi-a atins scopul, ca şi revoluţia din ţările austriace.

Când s’a intentat procesul contra românilor pentru cunos­cutul memorandum politic, s?au aflat printre apărătorii lor şi po­liticieni sloveni. In acele timpuri slovacii au primii dela români deviza: „Totul pentru naţiune“ şi memorabilul ^vers al poetului român Coşbuc: „Noi vrem pă­mânt“.

In 1895, slovacii, românii şi sârbii au declarat la congresul naţiunilor nemaghiare din Buda­pesta rezistenta politică pasivă. In 1897, atât românii cât şi slo­vacii şi sârbii s’au decis pentru politica activă.

In urma acestei politici au pă­truns în parlamentul din Pesta 10 deputaţi ai minorităţilor, care au format un club parlamentar propriu. Din acel timp n’a avut loc nici o acţiune din partea naţionalităţilor maghiare, care să se mărginească numai la o singură naţiune. Numele politi­cianului român, dr. Aurel Vlad, a devenit şi pentru sloveni sim­bolul nouţi directive naţionale.

Este interesant că în jurul programului democratic al na­ţionalităţilor nemaghiare s’au grupat apoi şi componentele de­mocratice ale naţiunei maghiare,

în parlament şi înafară de par­lament. Pe sloveni, români şi sârbi i-a unit la Budapesta acţi­unea comună, suferinţele co­mune, programul comun şi de aceea şi rezultatele au fost co­mune, căci paralel cu această activitate, slovacii au colaborat cu Praga, românii cu Bucureştii şi sârbii cu Belgradul.

Mei departe, ministrul Hodza a vorbit despre amintirile per­sonale din colaborarea cu poli­tician» români Vaida-V oevod , dr. luliu Maniu precum şi din vizita la Bucureşti unde s’a în­tâlnit cu T. Maiorescu, T. Io* nescu şi I. Brătianu. Hodza a povestit apoi cum a stăruit curtea din Viena în 1917 ca reprezen­tantul românilor, Vaida-Voevod şi reprezentantul slovacilor, dr. Hodza, să vie în audienţă la împărat, căci la încercările de pe atunci pentru o pace sepa­rată, dinastia habsburgică a a- vut nevoe de dovezi că e în bune raporturi cu naţiunile dift ţările austriace şi ungare. Ambii politiciani însă n’au mers în au­dientă.

Slovacii şi românii au fost împreună, în timpuri din cele mai grele, când desvolfarea de­mocraţiei din Europa era la în­ceputurile ei. Ungurii trâmbi­ţează în lume că dânşii au fost acei cari au apărat Europa de pericolul turcesc. Ajunge nu­mai de a se pomeni numele, care în secolele trecute, au în­semnat victorie asupra turcilor, Nicolae Zrinsky,Zapolia (slovaci), Corvinii (români), precum şi o întreagă pleiadă de conducă­tori de armate, români, sârbi şi slovaci. înaintarea turcilor s’a lovit de români, sârbi şi slo­vaci şi nu de unguri. Ungurii au fost din contră aliaţi cu turcii, pe timpul unei întregi periode.

In totdeauna când am trecut prin o grea încercare am fost împreună. Am suferit împreună, am războit victorios împreună şi am realizat mari opere. Con­statăm cu bucurie că am mers împreună pentru o idee nobilă şi aceeaş mână ne-a cbndus spre victorie. Grija noastră este ca şi viitorul să ne găsească totdeauna uniţi ca fraţi“.

D esm inţirea in treved erei Maniu—Brătianu. Organul ofi­cial al P. N. Ţ. „Dreptatea“ pu­blică următorul comunicat: Şti­rile publicate de unele ziare pri­vitor la o pretinsă întâlnire a d-lui luliu Maniu cu d-1 Vintilă Brătianu sunt lipsite de temei ca şi comentariile făcute în le­gătură cu aceste ştiri.

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI, Nr. 36 -IQ ;«

Din public— Sfârşii —

Acuma sa mă ocup puţin şi de articolul ziarului „Carpaţii* cu iitlul f. gros „Campania »Gazetei Transilvaniei* imoo- triva d'lai G. A- Mincu", A sfâr­şit lamentabil şi pentru calom­niatori şi pentru „Gazetă* aşa după cum am prevăzut noi* ! ! Autorul acestui articol, va recu­noaşte după ce va fi cetit cele publicate în n-rul trecut, că in­tr-adevăr calomniatorul ca şi a- părătorul, a sfârşit-o lamentabil şi prost, ca în totdeauna.

Mărturisesc sincer, că de câte ori citesc numele d-lui C. A. Mincu, neînsotit de titlurile pe cari i le-am cetit pe o carte de vizită (fost magistrat, fost jude­cător de instrucţie, fost direc­tor de bancă, avocat, jurist con­sult al Soc. „Ofa*, consilier ju­ridic, al, cutărui d-n inspector, director al societăţilor forest. Zabola şi „Oituz* şi vice-preşe- dinte al camerei de comerţ din Braşov) îmi face Impresia, unui Cerber cu urechile şi coada tăiată dela rădăcină. E adevărat, că noi l-am operat puţin, dar nu aşa de mult încât dintr-o dată să-l facem de nerecunoscut, cum îl face autorul articolului l Pur şi simplu G. A. Mincu, .sună a g o l! \

E adevărat şi sunt de acord c u autorul articolului, că în lo­cul acestor multe titluri. îi re­cunoaştem calitatea de apărător al drepturilor noastre primor­diale, fată de minoritari, şi că luptă din greu în camera de comerţ, cu aceşti d-ni. Numai cine nu l-a văzut pe acest Cer­ber al nostru păzind pragul sălei de şedinţe a acestei ca­mere, nu îşi poate da seama, de ce este în stare să facă pentru noi, acolo ! Imediat ce zăreşte minoritarii, vede roşu, latră, muşcă, zgârie, încât îi bagă în sperieti 1 Norocul lor, că aceste şedinţe nu ţin. mult, căci s-ar putea Doamne fereşte să şi turbeze, şi ar face pră­pădul lui Dumnezeu printre e i !

Cum scapă însă dela aceste şedinţe, Cerberul nostru devine, că prin farmec, un lingău al bieţilor Minoritari speriaţi, se gudură pe lângă ei, le linge rănile, pe care li le a făcut în şedinfe şi îi învaţă: Pe cei dela „Ofa*, cum s ă i strecoare în labă, câte-va sute de mii lei pe an şi cum să-i facă rost,

de câte-va bonuri false de făină dela Topliţa, în schimb, Ie face rost de cherestea de prima ca­litate cu pref eftin dela Popa Simtion şi Dori Bermann; pe cei dela Societăţile forestiere „Zabola* şi „Oituz* îi învaţă, cum să-i strecoare 2000 franci elveţieni lunar. In schimb, ca jurist consult temerar, le câş­tigă procese neterminate, şi îi învaţă cum să exploateze pădu­rile statului şi comunelor elu­dând legile, pe d-nii Gabor Weiss şi Erney, îi mai mârăe puţin, până îi face să semneze un contract de 750 vagoane de lemne de foc, încărcate în va­gon la preful colosal de 1350 lei vagonul, în schimb nu le cere decât tăcere şi plata pa­gubei, ce le o face, pe unii îi bagă în slujbe în locul Româ­nilor, cari trebuie să fie destul de fericiţi, că prin el se face consolidarea naţională, în Ro­mânia Mare: pe alţii îi învafă, cum să ridice bani dela bancă fără chitanţe şi în numele al­tora, tot minoritari, cu alte cu­vinte îi învaţă să se înşele unii pe alţii în folosul consolidărei al căreia Pivot este I

M l întreb cu groaza, ce s-ar fi ales de bieţii negustori ro­mâni, fără sprijinul şi capaci­tatea acestui geniu, pe care cei din Turnu ni l-au dat ? Şi unde ar fi fost negustorii români, de acolo, dacă il întrebuinţau în lupta lor contra minoritarilor bulgari? Care Român din Bra­şov şi jur, nu a fost ajutat şi încu­rajat de acest om providenţial şi unde nu a lăsat urme de om cinstit şi bun ? Aşa, că autorul are foarte mare dreptate, când ne spune, că în interesul consoli­dărei noastre naţionale şi în in­teresul apărărei drepturilor noas­tre primordiale, încredinţate în mâna lui, trebuie să-l conside­răm ca persoana "sacră şi să nu-1 atingem, căci fără el ne prăpădesc minoritarii! !

Noi însă, care nu prea avem încredere în persoane sacre pă­mântene şi cari {inern ca con­solidarea naţională şi apărarea drepturilor noastre primordiale, să fie făcute cu ajutorul Româ­nilor cinstiţi şi de omenie, ne-am permis şi ne vom mai permite să scuturăm pe acest individ periculos, până îl vom face să se mai gândească şi la cei din Turnu, căci pentru noi a făcut până acuma destul. Făina cali­tatea a 2-a nu mai este, de grâu Federala nu mai are nevoie, po­rumb şi zahar contingentat iar nu mai avem, — Oituzul — pleacă

la Mărăşeşti, — Ofa — numai poate avea cherestea eftină, fir­ma Popa Simtion & Dori Ber­mann a lichidat, asemenea Ga­bor Weiss şi Erney, la fabrica de cărămidă, acuma nu mai este rost, Naţionala a luat-o alţii, boi de îngrăşat nu mai sunt, Tunelul, s-a mutat mai încolo şi nu*i mai convine să ia porumb dela Bra­şov, astfel, că fără aceste mici afaceri, consolidarea şi apăra­rea drepturilor noastre primor­diale, va suferi mult dacă i-o vom mai lăsa-o în mână! Cred, că autorul articolului în această privinţă va fi de acord cu noi, dacă prin imposibil nu va fi, suntem gata să mai discutăm, fiind că nouă ne place lumina.

Autorul acestui articol din „Carpatii*, trebuie să fie şi un om rutinat în arta de a deplasa chestiunile prim ordiale cum îi place să le spună, fiind că ne pomenim pentru a 2-a oară cu o gogoriţă, cu care vrea să ne sperie, că subminează consoli­darea naţională, şi anume cu d-1 Vaida Armin minoritar un­gur, care ne plăteşte articolele interminabile şi schiloade pe care le publicăm în gazetă, scrise de noi din răsbunare sau altceva (de ce nu precizezi d-le? spune şi d ta ce a spus apăra­tul d-tale! E mai frumos şi mai demn pentru un ziar cinstit). Că Gazeta a făcut rău, punându-ne coloanele ei la dispoziţie, pen­tru bani(?) şi că prin faptul a- cesta face jocul minoritarilor?!! Vedeţi, avem de a face cu două genii! De câte ori dăm tava pe unul, sare cetălalt şi vice versa. Rezultatul îl spui eu, dela înce­put, îi voi da tava pe amândoi şi încă urât.

Pentru întreaga opiniune cins­tită şi cu omenie din acest ju­deţ: mă simt obligat să fac o declaraţiune, în numele meu şi al familiei mele, pe' care de mult trebuia s-o fac ş. a. Ţin să mulţumesc din toată inima şi din tot sufletul meu de părinte a 3 copii, onor. redacţii a zia­rului „Gazetei Transilvaniei* că mi a pus la dispoziţie coloanele acestui ziar bătrân şi cinstit pentru a putea spulbera calom­niile unor ticăloşi, aruncate a- supra trecutului meu!

Declar cu mâna pe conştiinţă, că nici odată, nu mi s-a cerut un ban pentru acest mare bine, şi că nimeni dar absolut nimeni, nu a plătit pentru mine un ban la această Gazetă onorabilă, cu atât mai puţin d-1 minoritar un­gur Armin Vaida! E pur şi sim-

l piu o calomnie, în gura unui om de nimic 1

Nu cunosc pe acest d*n căci nu semnează, dar dacă va fi cel pe care îl bănuesc, îi vom face dovada, că fără să facă nimănui nici un serviciu, a încasat ani de zile, câte 10 mii lei lunar şi a avut şi cvartir gratis.

II mai fac atent pe acest au­tor, ca primul colportor, al ca­lomniilor debitate în contul meu, a fost actualul director şi pro­prietar al ziarului Carpaţii, şi că a apelat la sentimentele mele de părinte, ca să-l iert şi să nu 1 forţez să desmintă ceeace a de­clarat în faţa multor oameni de seamă! M a înduioşat, m-am gândit că am şi eu copii, şi l-am lăsat^atunci în plata Domnu­lui ! In recidivă nu îl mai las! Şi dacă va mai da voie prin ziarul Carpaţii să fiu insultat şi calomniat îi voi răspunde aşa cum îi se cuvine.

E o neruşinare prea mare din partea unui ziar pretins că apăra interesele noastre, să calom­nieze şi să batjocurească oa­menii cinstifl şi cu trecut cinstit, şi să apere escrocii şi pungaşii numai fiindcă îl plătesc, şi sub emblema, că aceştia apără in* teresele şi drepturile noastre prim ordiale.

Cu cea mai mare stimă,Ioan A. Stinghe,str. Orfanilor No. 34.

Fondul de propagandă şi d i ajutorare.

In urma apelului organizaţiei P. N. Ţ. din Braşov de-a con­tribui la fondul creat de direc­ţia P. N. Ţ. pentru organizarea ' luptei de rezistenţă cetăţenească, dar mai ales pentru ajutorarea celor ce vor cădea victime în această luptă, au mai întrat la ad­ministraţia ziarului nostru urmă­toarele contribuiri:Transport dinnrul trecut Lei 37.670 N. C. „ 500Ion Blegu (Stupini) „ 500

La olaltă Lei 38.470

M inistrul instrucţiunii a a- mânat punerea în retragere pen­tru limită de vârstă a următori­lor profesori secundari până la 1 Septemvrie 1928, în loc de 1 Aprilie c.: Alex. Haliţa, profesor la liceul din Nâsăud,Ioan Anuş- ca, profesor la liceul din Sibiu. Ştefan Albu, profesor la liceul din Brad. Dumitru Lăpădat, pro­fesor la şcoala medie din Să- lişte.

Iarăşi incidentuldela Bod.

Primim următoarele :In apreciatul d-v. ziar No. 34

din 25 Martie 1928 a apărut un articol cu titlul „Primarul şi no« tarul din Bod ameninţă* prin care suntem afaca{i de către locuitoarea Victoria Nistor.

Pentru lămurire, avem onoare a Vă comunica următoarele, dându-le curs publicărei £în a- preciatul d-v. ziar:

Cu citaţia Primăriei comunale No. 208/928 pe ziua de 14 Martie 1928 a fost citat d 1 Va- sile Nistor a se prezenta la Primărie, care, din ce cauză nu se ştie, nu s’a prezentat, în locu-i prezentându-se sofia lui, Victoria Nistor, care fiind între­bată, că pentru-ce nu s’a pre­zentat soţul ei, fără a răspunde la această întrebare, a început a face gălăgie şi prin purtarea s’a scandaloasă a ofensa chiar autorităţile. Din întâmplare, fiind de fată şeful postuiui de jan­darmi din localitate, a somat-o a se purta cuviincios faţă de autorităţi.

Este adevărat, că în cauză de presfafie a fost citat soţul femeei Victoria Nistor, însă nu d-sa. înaintea Primăriei nu a arătat nici un fel de Certificat, nu decum să ne fi pronunţat asupra lui în modul cum afirmă. Luată din vânt este şi afirmaţia acea, că ar fi fost ameninţată cu ares­tare, ba chiar de notar, care nici nu a fost de faţă.

Prezenţi au fost numai Pri­marul, Secretarul şi şeful de post, care a declarat încă a- tuncia, că-i va dresa acte de dare în judecată pentru purtare scandaloasă fafă de autorităff.

Numita femeie, decât să um­ble să colinde pe la redacţiile ziarelor ar face cu mult mai bine, a se înfăţişa înaintea Pri­măriei, însă cu altă aparenţă decât cea din trecut şi să-şi a- rate acel Certificat, c e -1 posedă, ca să i*se poată satisface do­rinţa, dacă este cazul.

încât priveşte purtarea mea ca primar, fiind în acest post din anul 1919, Vă V’eţi putea convinge atât dela autorităţile superioare, cât şi dela locuito­rii români şi saşi din această comună.

Bod, la 27 Martie 1928.Primar,

(ss) Sam oil Dw orschak.

[uniri seni14.

Profesorul chirurg dela Berlin cu renume mondial dr. Bier a ţinut o conferinţă la Societatea ştiinţelor naturale din Berlin ce a făcut mare vâlvă şi în care se arată ca un aprig combatant al acelora, cari nu văd în tot ce-i existent decât maierie, ne­gând existenta sufletului. De altfel şi la {savanţii celor mai pozitive ştiinţe se observă azi o schimbare de front dela teo­ria unicistă la teoria dualistă. Darvinismul este în declin şi încărţi recente „Urwelt, S ag e und Mens hheit* şi „Natur und Seele*, renumitul geolog al U- niversităţii din München Edgon Dacquee vorbeşte de forţele magice ale sufletului omenesc. Profesorul Bier în conferenţa amintită aduce următoarele do­vezi pentru a demonstra exis­tenţa sufletului: „Am la moşia mea 2 4câni duşmani de moarte, unul la conac, celălalt la casa logofătului 2 km. departe de conac. Când mângâi pe cel de la conac şi trec în aceeaşi zi pela logofăt, câinele de aci mă primeşte rece şi supărat. Dacă însă mângâi întâi câinele dela logofăt de o veselie exuberantă

şi revin la conac, acest din ur­mă este, care în loc să sară de bucurie, îmi face o primire glacială.

E posibil că aşa o părticică infinitismală de materie ce ar rămâne pe mânile mele, când mâgăi un câine să acţioneze asupra celuilalt, dacă n’ar inter­veni sufletul? Alt exemplu. E po­sibil ca adrenalina această sub­stanţă ce există în organismul o- menesc şi absolut necesară funcţionării lui normale, dată într’o cantitate infinitismal de mică şi anume â 10.000 parte din 1 gr. pe kgr. să omoare deja corpul, dacă n’ar fi sufle- lai nostru atât de sensib'l ? A- cei-ce credem în Dumnezeu şi în suflet s’o ştim deci, că şi savanţii mari ai timpurilor noa­stre se reîntorc la forma origi­nală, sublimă, neîntrecută a în­văţăturile lui Christ.

,15Cristina de Suedia, fiica ma­

relui rege suedez Gustav Adol- pho, acea regină, de care spune Voltaire, că-i plăcea mai mult să discute cu savanţii, decât să domnească, care a şi abzis benevol la 1654 spre a putea filosof a liber sub cerul clar al Italiei, unde a murit la 1689, ne-a lăsat acest mărgăritar de gândire sufletească.

»Trebuie să uiţi jignirile, nici

o la t ă binefacerile* . Ce mult spune în aşa de puţine cuvinte, şi cât de uşor ne-ar fi să trăim cu toată lumea în pace şi ar­monie, să abandonăm gândurile de joasnică răzbunare, sa culti­văm floarea nobilă a recunoş­tinţei, dacă ne-am pătrunde de adâncul înţeles al acestui gând regal al unei regine înţelepte. Dacă ne dăm fiecare seama câte greşeli ar fi rămas neco- mise dacă am fi urmat această sentinţă senină, suntem deja pe calea bună de a o ne însuşi pentru viitor.

Dr. M. S uciu-Sibianu

Praga, 26 Martie 1928.M oscova (Ceps). Nu de mult

la o serbare festivă a Teatrului Mare din Moscova, la care cu­noscuta cântăreaţă şi dansatoa­re letonă d-na Stengel, juca în „Salome* şi la care erau pre­zenţi în loji şi mulţi diplomaţi străini,—o doamnă frumoasă a stârnit interesul tuturor. Atenţia a fost atrasă nu numai de fru­museţea ei, ci şi de eleganţa deosebită a toaletelor. Se vede că doamna, recunoscută ca a- parţinând mediului sovietic, s’a

întors nu de mult din streină- j tate şi a avui posibilitatea nu numai să obţină totul ce cere gustul Europei apusene, dar şi aceia de a aduce aceste lucruri la Moscova, cu toată stricteţa j autorităţilor vamale sovietice. Şi în sfârşit ea a avut curajul să se îmbrace astfel şi să apa­ră în loja Teatrului Mare.

Tot timpul reprezentaţiei, a* tenţia publicului a fost ţintită mai mult asupra doamnei decât asupra scenei. La parter sub dânsa se aflau două tovarăşe cu basmale roşii pe cap, deoa­rece astfel se merge şi în locu­rile cele mai bune şi chiarşi la re­prezentaţiile de gală. Ambele fete, lucrătoare sau studente, se uitau tot timpul la eleganţa de­săvârşită. Dar cele două corn- somole nu erau singure. între­gul teatru cu sau fără binocluri- priveau înspre loja frumoasei dame. Chiar din loja guverna­mentală, fruntaşii comunişti şi-au întors privirile spre scenă de* abea când s'a stins lumina.

După primul antract însă. pri­virile admiratoare ale celor două comsomole, s’au schimbat în ură batjocoritoare. Şi cu ele multe alte mii. Tot teatrul recu­noscuse în frumoasa damă pe artista Teatrului Mic, d-na Ro- zenell, soţia legitimă a lui Lu­nacearski, comisarul instrucţiei

> publice, care s’a întors deabia acum câteva zile dela Berlin. Dar înfruntând miile de priviri şi tot ce aceste făgăduiau, soţia lui Lunaciarski se arăta foarte

| curagioasă şi când unul din di­plomaţi veni s’o salute, ea îi dădu mâna spre sărutare cu a- tâta graţie că ar fi făcut cinste şi celui mai încarnat aristocrat.

Totuşi impresia defavorabilă făcută asupra spectatorilor ră­mase, deoarece aceştia nu pu­teau să-şi erte că au luat Mos­cova drept Berlin şi o cetă- ţeancă drept excelenţă. Ştirea despre modul cum soţia unui comisar al poporului a îndrăznit să se arate tovarăşilor, dintre cari mulţi chiar astăzi încă stă­tuseră la rând pentru lapte sau carne, a ajuns şi în discuţia partidului.

De această dată Lunacearski a fost de partea soţiei sale. El a spus că din lucrările literare, al căror venit aparţine şi în Ru­sia autorului, câştigă destul ca să permită soţiei sale să-şi cum­pere ce vrea. D na Rozenell nu păgubeşte prin aceasta nimănui, dar îşi satisface gustul ei artis­tic. Bine înţeles că cercurile co­muniste nu sunt mulţumite de lămuririle lui Lunacearski.

r

ir

*

Rr. 36—1928, GAZETA TRAN ^LVARIHI Pagina S

Convecarea Consiliului Municipal.

Avem onoare a convoca membrii consiliului comunei la şedinţa care se va tine la 2 ţi 3 Aprilie a. c , oara 9 a. m- in sala Sfatului cu următoarea ordine de z i :

1. Verificarea procesului ver­bal el şedinţei precedente*

2. Comunicări.3. No. 3717/1928. Contul de

gestiune pe anul 1927 al fun- datiunii »Trauschenfels* (Ra­portor dr. Schnell C.)

4. No. 6647/1928. Regulamen­tul pentru organizarea şi func­ţionarea consiliului comunei şi delegstiunei permanente* (Ra* portor dr. Schnell C.)

5 No* 6245/1928. Vânzarea dreptului de păşunat al oraşu­lui Braşov (ocalele) din parche­tele de pădure, Meican, Padina Baiului şi Vâga, de pe terito iiul comunei Zărneşti* (Rapor­tor Zeibes M.)

6. No. 5028/1928. Cedarea res pective vânzarea terenului dela livada „Trausch* pentru con­struirea unui spital Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale. ^Raportor dr. Z ske V.)

7. No. 4241/ I9i8* Aprobarea împroprietăririlor efeptuite de comisia de împroprietărire a Municipiului. Raportor dr. Z s* Ice V )

8. No. 27554/1927. întocmirea planului de s stematizare a o caşului. (Raportor dr. Szde B )

9 No 5240/1928. Publicarea ‘unui concurs pentru re g darea terenului de sub »Celătuie* (Ra« portor dr. Szele B )

10. No. 2837/1928. Construi* rea noului abator comunal. (Ra­portor d'. Szrle B )

11. No 6042/1928 Instituirea «unui comitet edil. (Raportor dr. Szele B )

12. Interpelări*Primar:

269 1— 1 Dr»Moga.

Baro il evocaţilor Braşov.

No. 70 -1928 .

C O N V O C A R ENoi D ecanul Baroului Braşov

în confoimitate cu art* 58 dm legea pentru organiza ea şi uni­ficarea corpului de avocaţi şi 66 din Regulament, domnii a- vocali de fm ti vi înscrişi în Ba­roul de B/eşov, s jnt ccn ocati in A dunarea generală ordinară pentru z ua de 1 Aprilie 1928 -orele 9 d m neata în s la de şedinţă 109 a Tribuna utu Bra ţov sect'a 1- a.

La ordinea z le i :1. Rapoitul Consiliului.2. Verificarea gestiunei Con

sil ului.3. Votarea bugetului.La adunarea convoc tă oe

ziua de 25 Marte 1928 n*. s ‘au prezentat membri* în r umăr co lesourzâtor pentru a aduce ho- tăiâre validă conform art. 58 din legea pentru organizarea şi unificarea corpului de avocaţi» deci la zu a aceasta adunarea <va avea loc fără considerare la numărul celor prezenţi.

Braşov, la 6 Mutie 1928,De 'an :

Dr. Eugen Metianu m p. 274 1 - 1

PabiieaţiuoeLa comuna Cristian Judeţul

Braşov a devenit vacant pos ful de m o-şe comunală. Sala rul pe an 2000 Lei, locuinţă şi doi stânjeni de lemne de foc.

Taxele prevăzute î i oi d nul serv ci ului sanitar judeţean No* 285/926,

Reflectanţii vor înainta rugă* j rile însoţite cu diploma de moa- I $e, actele de serviciu şi bună | purtare la primăria comunală Cristian până la 30 Aprilie 1928- H> Oalter, m. p.

primar, I. H erm anstădter, m. p 276 1— 1 secretar.

BibliografieAu apărut în editura: »Cartea

Românească*:Meşterul Manole. Piesă în 3

acte de Octavian Goga. Preţul Lei 60.

Cunoştinţe Folositoare Seria C. No. 31. Românii din Bana­tul Jugoslav de Preotul P. Bi* zerea Profesor la Liceul din Deta. Preţul Lei 5.

Anunţ de arândareConsiliul parohial al B sericei

Sft. Nicolae din Braşov Schei, publică o pouă licitaţie verbală şi cu oferte închise« pentru a rândarea pe termin de trei ani a locurilor de fâneată din Po* iană, în extens une de circa 260 jug.

De asemenea publică licita­re verbală şi cu oferte închise pentru închirierea unei locuinţe, compusă d n o cameră, bucă­tărie şi depend nte, dela casele bisericei din Piaţa Prundului Nr. 3 pe termin tot de trei ani.

Ofertele înch'se conţinând în numerar sau libelde depunere, cauţiunea prescrisă de 10% dela suma oferită, se vor ina» inta biroului Consiliului paro* hi el.

U dtatiunea se va tine în 30 Martie 1928, ora 5 p- m., în sala de şedinţe a Consiliului paro­hial (Curtea Bisericei). Condiţi­ile de licitare precum şi alte detalii şi informaţii, se pot cu noaşte în fecare zi în Biroul Consiliului pa oh al.Consulul parohial a l B isericei

Sft» N icolae, BraşovŞcheU

Lucia şi Dr. Sterie Stinghe aduc la ^cunoştinţa prietenilor că Sâmbătă 31 Martie cor. orele 11 se va oficia la Bise­rica Sf. Nicolae (Schei) un pa­rastas pentru pomenirea şi o dihna sufletelor iubiţilor şi ne* uitaţilor lor părinţi:

Maile şl Victor Castana Maiia şi Sterie Stinghe

şi îi roagă să binevoiască a lua parte la această pioasă ce­remonie.

□ B 2 ^ a g n r ^ s a a i r a n

Affllllti achiz<tori bine întro- A y iF II| t duşi Ia tară anga­jează veche societate de asi­gurare grindină. Oferte scrisele Admt. ziarului T 11. 207 2— 0

Maşină Fo rd -Lu xTip 1927 în stare foarte bună,

de vânzare3 —0 Libr. HERZ Braşov.

Macilatir! talogramul la depozitul de ziare N. Stoica dela Cercul militar (promenadă). 1—3

1 Deschiderea : î unei Filiale, I•ii i|i;j: Aduc cu onoare lacunoş $ •l* tinta P. T. Pubhc. că am «j*

înfiinţat în strada ram ei- :|:$ PUE CAR0L 8«. 33 o filială, $ •i* pe care o voi deschide la

Q1 I „ "iji Ol 1. C. iH|]J Rugând binevoitorul con- J * curs semnez cu toată stima: ţ| C ofetar F L A G I E R . j

■ . . — — ■■

0 garniturăde trewrat

de 6 cei putere locom obj Richard Careth şi Clayion Schuttlewoith dulap de tie- erat es e de vânzare la G rorg Thieskes în Prejmer

No. 247, judeţul Braşov.272 1 - 1

■ i. , ...........T r : —w

Cetiţi şi răspândiţi«Gazeta Transilvaniei''

cel mai vechi ziar româneai

Paul W egener la B r a ş o vCel mai mare tragedian, el Europei, împreună cu un an­

samblu b ne select onaS del* cele mai mari teatre din Berlin, re­prezintă Vineri, 3 0 H ârtie a. c.

„ G â n d u l»de Leonida Andreow.

Specta o ul acesta unic şi fericit, va avea Ioc în sala tea­trului »Astia* — „Apollo".

ConvocareIn conformitate cu Art. 13 din

Statute se convoacă prin aceasta Adunarea Generală ordinară a Societăţii Junilor »Curcani* din Braşov Coastă, pe ziua de 29 Martie a. c. ora 7 p, m,

Ordinea zilei:1. Raportul Comitetului etc.»

asupra gestiunii anului 1927.2. Ştab l*rea Bugetului şi des'

cărcarea Comitetului etc.3. Alegerea gradaţilor pe

1928/29.4. Propuneri.Braşov din şedinţa Comite­

tului tinută la 20 Martie 1928, Arsenie Vlaicu* N• Ivan»

preşedinte secretar2—2

P ib ltc x ţtn iIn cauza falimentului Bêla

Făhndrich se aduce la cunoş t nta amatorilor că în ziua de 30 Martie 1928 ora 10 dimineaţa« conform hotărârei consiliului fa­limentului aprobată de Tribu­nalul B/aşov, se vor vinde ire­vocabil prin licitaţie publică prin Corpul Portăreilor Trib Braşov obiectele ce constitue massa fa­limentului (bijuterii, ceasornice» diferite obiecte pentru cadouri) în valoare totală de 505,097 lei.

Obiectele ss vor vinde sepa­rat sau în total, cu bani nume­rar plătibJi imediat taxa de 2%

| asupra preţului de vânzare cu” | venită Administraţiei Financiare | va fi plătită de cumpărător.[ Obiectele se vor vinde în pre­

ţul de cumpărare cu o reducere de cel mult 30%.

Vânzarea se va face în pră­vălia falitului din Braşov Str. Podii No. 34.

AU & M oroianu advocat

substitut de curator.275 1— 1

România, Corpnl portăreilor M b t - nalnlBl Braşpv

No. I. 1327/1928.

Publicaţiune de licitaţi«Subsemnatul portărel prin a*

ceasta publică că In baza de» cizîunil No. O. 10685-1927 a îudzcătortei de oeol Braşov In i&rornl reclemantului firma Kam- ner & J k ias repr. prin advo* catul dr. Hermaon Fabiitius din Braşov pentru încasarea cre­anţei de 3545 Lei şi aov. se fixează termen de licitape pe ziua de 31 Martie 11928 orele IIV 2 a. m. ia fata dosului !■ comuna Bod No. 84 uode se vor vinde prin Hcitetiune publici fa» declară mobile de casă tn va­loare de 6500 Lei.

la caz de nevoie şi sub pre­ţul de estimare.

Braşov» ia 9 Martie 1928,indescifrabil

278 1 - 1 Portărel.

S i D - V o a s f r âr

Irebiie să ştiţi că

îmbrăcămintepentru orice prilej se poate cumpăra

W E S T E M E 9HGăsiţi la noi stofe de bună calitate pentru orice gust şi în orice preţ. Rugăm să ne onoraţi cu vizita D-Voastră

ş i suntem convinşi că

s i D - V o a s f r âr

ve-ţi întră după prima cum­părare în cercul clienţilor

267 2—6 noştri.

1 Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 36—1928

D-l lu ai Mini moi- m MMM Ma Tram

P aris , 28 (Rador) — »Daily Mail* publică un interview a- cordât de d-1 Mussolini lordului Rothermere. Primul ministru al Italiei a declarat:

„Avem nevoie de pace şi complicatiunile externe v o r.fi cel din urmă lucru la care aşi putea consimji vreodată. Am dovedit intenţiunile noastre pa­cifice. Am ratificat tratatul de amiciţie Cu Iugoslavia şi sper să obţinem ca şi Iugoslavia să ratifice tratatul înainte de luna Iulie*.

D l Mussolini notează apoi că Italia a fost cea dintâi ţară care a întins Ungariei o mână prietenească şi a urmărit cu a- tenţie campania pentru reîntoar­cerea la. Ungaria a popul aluni­lor separate prin tratatul delà Trianon. N’ar fi în in teresu l pficei e u ro p e n e ,— a adaogat d-l Mussolini, — c a o naţiune ca v a lerească s ă fie lăsată

^covârşită de sentim entul p e r ­sisten t al unei nedreptăţi m anifeste. Principiul intangibi- lităţii tratatelor trebue menţinut, fără a îm piedica totuşi m o­dificări de amănunt, dacă a- cestea par a fi de dorit. In Is­torie nu există un singur tratat care să fi fost etern. D 1 Mus- solini a adăugat că Ungaria nu poate avea o frontieră geogra­fică, ci ar trebui să aibe o fron­tieră etnică.

D elà sate.

O serbare didactica,culturala la Râşnoi

La cercul cultural Zârneşti la care aparţin învăţătorii din co­munele Zârneşti, Râşnov şi Po- iana-Mărului, ţinut în ziua de 25 Martie a. c. în comuna Râş­nov, au participat 25 învăţători membrii de drept ai cercului precum şi mai mulţi membrii.ai corpului didactic din Braşov şi delà şcoala de meserii din Râşnov.

La ora 10 a. m. d-şoara Ren- ghea, conducătoarea la grădina de copii din Râşnov, a ţinut o foarte succeasă lecţie de model cu copiii gradinei de èopii din Râşnov. In critica Ce-a urmat i s’au adus d-şoarei Renghea meritate elogii.

La ora 12, sosind îa comună d-nii I- Grigorescu inspector ge­neral, Petre Giurea inspector şcolar şi I. Manolache revizor şcolar, d-1 /. Niculoiu. înv. în POiana-Mărului şi-a desvoltat conferinţa Sa despre »Şcoala. activă* exptinând în mod docu­mentat principiile, cari stau la baza acestei şcoale noui şi a- ratând normele ce trebue de Urmat şi {condiţiile ce trebuie să îndeplinească învăţătorul ca să poată realiza principiile cerute de cătră ; şcoala activă. După conferinţă a urmat o animată discuţie, aducându-se conferen­ţiarului mulţumiri pentru expu­nerile documentate făcute în ju ­nii problemei şcoalei active.

La ora IV 2 a avut loc o masă colegială, la care s’au rostit mai muHe toasturi.

La ora 3 1/» d. a. a avut loc şedinţa publică, la care a asis­tat Un număr îmbucurător de mare de săteni, bărbaţi, femei şi tineri. A urmat un frumos program cu coruri şi declama- ţiuni, după care d l dr. Neguş şi-a desvoltat interesanta confè­r e n t despre ^Pericolele tuber­culozei*.

La ora 5'/« Triălţatoă rea ser­bare a luat sfârşit, -lăsând fru­moase impresiuni în sufletele numeroasei .asistenţe.

A sistent.

Conferinţele Extensiune! Uni­versitare Cluj.

Poimâne, Sâm bătă, 31 Mar­tie1 va conferenţia în sala lice­ului »A. Şaguna* dl pi of. univ. Ştefânescu G oangă despre »0- mul mare"» Conferinţa începe Ia ora 67« p* m. Intrarea gra tuită. 0n< public e rugat să în tre la vreme în sală» fiindcă în cursul conferenţei uşile vor fi încuiate*

Biroul Astreu

l împotriva înstrăinăriilo turilor dobândite prin

îm proprietărire.

Pentru a se împiedeca înstrăi­narea loturilor dobândite prin împroprietărire, prin mijloace deghizate ca: rarendări pe ter­mene lungi sau prin contracte de anticreză, Ministerul de Jus­tiţie a dat următoarea circulară judecătoriilor mixte şi rurale din ţară : -

După cum cunoaşteţi, legea privitoare la înstrăinarea lotu­rilor dobândite prin împroprie­tărire, promulgată cu Decretul No. 953 din 11 Martie 1925 şi publicat in Monitorul Oficial No. 58 din 1925 fprescrie că : loturile împroprietăriţilor prin orice lege, nu se pot vinde de­cât după împlinirea termenului de cinci ani deia> dobândirea tititilui definitiv pe baza achitării integrale a preţului şi numai duţ>ă ce Casa Centrală a îm­proprietăririi va declara în scris că nu înţelege a şi exercita dreptul de .preemptiune asupra pământului propus vânzării.

Legea prevede că chiar în a* cest din urmă caz, vânzarea nu se va putea face, decât numai în favoarea unor cumpărători, cetăţeni români, agricultori, cari cu ce au şi cu pământul ce ar cumpăra, să nu“ întreacă cota de hectare rânduită de lege.

Tot această lege prevede că pământul până la 25 hectare dat pe baza legilor de împro­prietărire, nu se poate hipoteca decât numai de Casa Centrală a împroprietăririi de către Băncile Populare sau o ^instituţie auto­rizată de Stat, şi ca orice sar­cină sau hipoteca, de orice na­tură, constitue, în afară de pre­vederile mai sus arătate şi către oricine alt în afară de institu- ţiunile prevăzute mai sus, este nulă de drept, nulitatea ei fiind de nulitate publică.

Ni se aduce la cunoştinţă, că unii săteni, neputând vinde sau ipoteca pământurile, cu care au fost împroprietăriţi, sunt povăţuiţi de cei interesaţi, a cer­ca să elucideze legea, fie că le dau în anticreză unor pretinşi creditor*, cari pentru acoperirea procentelor şi capitalului împru­mutat (care realitate este preţul vânzării deghizate), dobândesc folosinţa perpetuă a unor ase­menea pământuri, fie că le a- rendează pe termene lungi, care în cele mai multe cazuri, ascund tot înstrăinări deghizate.

Pentru a feri sătenii împro­prietăriţi de asemenea ispite, vă rog să fiţi cu toată luarea a- minte, atât d-voastră cât şi aju­torul Judecătoriei, ca atunci când vi se prezintă contracte de a- ren dări pe termene lungi sau pentru constituire în anticreză a unor asemenea pământuri, să refuzaţi autentificarea sau lega­lizarea ior, punând în vedere părfilor interesate, sancţiunile prescrise de lege, că adecă, chiar dacă asemenea acte ar fi întărite, tbtuşi ele ar fi nule de drept şi nulitate fiind declarata de lege de ordine publică, j>oate fi cerută, fie de însăşi părţile contractante, fie chiar de Minis­terul public.

Către organ zapile Qiemârii. Ordin Nr. 1.

In vederea adunării dela Alba- Iulia se va trimite fără amânare centrului o listă exactă a tutu­ror chemăriştilor cari vor parti­cipa la adunarea naţională pen­tru a li se putea distribui ro­lurile.

Cluj, 21 Martie.Directoriul

Ordin Nr. 2.Organizaţiile din provincie vor

cutreera imediat toate satele or­ganizând oamenii ca să meargă în massă şi sub conducere ia adunarea naţională dela Alba- Iulia (22 Aprilie).

Cluj, 23 Martie.Dt rectori uU

C ro n ica sportivă.

?rima producţun» sportivă de atlet sm.

Nâne Duminecă 1 Aprilie a. c. ora 14l/2 va avea loc pe terenul de sport al clubului „Olimpia* prima producfiune sportivă de atletism din acest an şi cu Care începe seria de producfiuni pentru propaganda în vederea participării atleţilor noştri la jocurile olimpice dela Amster­dam.

Programul este alcăiuit de subconrsiunea de atletism şi va fi executat de atleţii cari antre­nează sub conducerea antre­norului Kirschoffer, angajat spe­cial pentru antrenarea atleţilor noştri.

Se vor executa: mişcări gim­nastice, aruncări de disc, greu­tate ş| ciocan, sărituri în lun­gime şi înălţime, alergări de 100 m , 400 m. şi 1500 m. plat, 60 m. cu garduri şi ştafeta,

Programul vă fi încheiat prin- tr’un match de mingea cu mâna.

Seria de producţiuni alcătuite de subcomisiunea de atletism săptămânal are de scop strân­gerea de fonduri pentru trimi­terea atleţilor noştri la olim­piadă.

Compania dramatici Mişti Fo- tino teatral mic. Luni, 2 Aprilie o 'a 9 seara, formidabilul succes »Om In IOC* (Monsieur de saint ob n). Comedie în 3 acte de Andre Picard şi Harvood, in roiul principal di M şu Fotino.

O o rch estră cu rioasă .

Pe lângă Uniunea lucrătorilor dela construcţiile de apă din Leningrad s-a înfiinţat o orches­tră „înstelată* foarte originală. Toate instrumentele muzicale ale acestei orchestre au forma ste­lei bolşevice şi sunt construite din lemn de mesteacăn. Orche­stra dă reprezentaţii în clubu­rile muncitoreşti, unde este foarte populară.

O regiune a R usiei sov ietice în ca re în că nu sunt soviete.

E curios că în al 11-lea an de viaţă al Uniunii sovietice să se mai găsească locuri unde să nu existe încă cel puţin din punct de vedere administrativ, dacă nu politic şi economic, sistemul sovietic. Dintre aceste locuri face parte regiunea din extremul orient siberian, în apro­piere de Kamciatka şi Ochotsk, numită ţara Kolimsk şi locuită de poporul Lamufllor.

In această regiune foarte în­tinsă trăesc cam vre o 300 gos­podării de Lâmuţi. Ei n au in­trodus până acum sistemul so ­vietic, deoarece pe de o parte

ftPQQRAFIA A . MUREŞIANUi BKÀN1SCE t COMP. BRAŞOV

INFORM A Ţ I U N IA dunarea dela Alba-Iulia.

Biroul central al partidului nat* ţărănesc publtcă următoarele: Dăm cea mai fohnată desmin* fire că în ultimele zile ar fi avut loc vre-un comitet de direcţie sau sfat parlamentar al partidu­lui naţional-ţarănist.

Hotărîrea cu privire Ia tinerea congresului generai la Alba-Iulia pe ziua de 22 Aprilie a fost luată de marea adunare dela Bucureşti dela 18 Martie şi nu mai áré rtevóe să fie discutată de nici un for al partidului.

Partidúl nafionai-jărănesc e J preocupat de măsurile practice

de luat în vederea maréi adu­nări din Alba-Iulia.

D-1 prof. N. Iorga a sosit eri Ia Bucureşti.

*In Siberia... Cetim în „Drep­

tatea*: Ieri au sosit în ţară trei ţărani din Ardeal şi expatriaţi din Siberia. Unul din aceştia. Toader Macovici din Câmpulun­gul Bucovinei ne-a spus că în Siberia se mai află încă cam la 3000—4000 de prizonieri români cari de 11 ani nu mai ştiu ni­mic de familiile Ior din Româ­nia. De asemenea, numitul ţă­ran ne-a mai spus că în Siberia se află actualmente trei comisii de expatriere, una franceză, una sârbească şi a treia cehoslovacă care se ocupă cu expatrierea conaţionalilor lor de acolo.

Singură România nu are în Siberia pe nimeni, nu urmează nici un fel de tratative în acest sens, iar bieţii prizonieri români din Siberia se sting acolo demizerie şi de dorul patriei lor.*

A vansare. D-1 maior Dumi­tru Slinghe din arma artileriei a

j fost avansat ia gradul de loco­tenent colonel la comanda div. 1 art. căi.

S-a găsit un câ n e de vânat, rasă Poeanter german, pete maro cu alb în etate de apro­ximativ 5 —6 ani. Se află la d-1 Andrei Popa în comuna Hărman, cătunul Podul Oltului, casa Nr. 509, unde poale fi luat în pri­mire.

La O ficiul public de p la­sa re B raşov str. Gării 1 (ca­sele Dr. Baiulescu) pot căpăta ocupaţie 15 croitori de bărbaţi, 1 croitor de dame şi 2 croito- rese de dame. Serviciul gratuit.

se află pe o treaptă culturală foarte inferioară, iar pe de alta fiindcă foarte rar se întrunesc la un loc. Şefii lor sunt prinţi aleşi. Alegerile se fac cu cea mai mare regularitate la fiecare 3 ani. Aceste sunt singurele ocazii, când Lamuţii se strâng la un loc şi vin chiar şi cei din ţinuturile cele mai îndepărtate. La întrunirea tribului ei îşi pun repede in ordine chestiunile na­ţionale şi sociale şi se răspân­desc iarăş în ţara întinsă şi nu prea ospifatieră.

Scarlatin a. Ivindu se Ia liceul real din localitate 2 cazuri de scări aţină liceul a fost închis pe timpul dela 28 Martie — 3 Aprilie a. c.

D-1 Iuliu Maniu, preşedin­tele P. N. Ţ. a părăsit Capitala plecând în Ardeal. Luni d-sa se reîntoarce din nou la Bucureşti,, deşi se poate să fie rechemat până la acea dată.

In sp ectori generali de a r­m ată au fost numifl cu ziua de 1 Aprilie d-nii generali de de- vizie Paul Anghelescu şi V. Ru- deanu. m

A restarea unor fa lsificatori de dolari. Siguranţa generală' din Bucureşti a arestat pe su­puşii polonezi Abraham Lascio* wer şi Marks Lauer, gravori ş l pictori, precum şi pe complicii îor grecul Kipriotis şi doi avo­caţi, a căror nume se ţine deo­camdată în secret, cari au finan­ţat afacerea falsificării. Falsifi­catorii au transformat cinci sute de bancnote a 2 şi 5 dolari îi* bancnote de 100 dolari, şter­gând cu ajutorul lamei de ras cifrele 2 şi 5 şi aplicând în lo­cul Ior cifra 100 cu nişte ştam­pile speciale fabricate de ei. Valoarea bancnotelor falşificate trece de 8 milioane lei.

Avocaţii împlicafi-în falsifica­rea dolarilor sunt avocaţii: Do* bre şi Mişu Gabrielescu, ambii deţinuţi la parchet.

Pentru propaganda aviaţiei.Zilele aceste s-a constituit la Braşov o filială a „Asociaţiei române pentru propaganda avia­ţiei* sub presidenţia d lui gene­ral M. Olteanu, comandantul cor­pului V armată, având ca vice- presidenţi pe prefectul judeţului şi primarul oraşului. Scopul fi­lialei Braşov este de-a strânge prin colecte şi seibări potrivite sumele necesare pentru crearea „avioanelor Ţării Bârsei*, cari să apere Braşovul în caz de războiu. Primele serbări ce ser vor da pentru sporirea fondului vor avea loc la 31 Martie la Cercul Militar (un bal) şi festi valul din sala „Astra* la 8 Apri~ lie. Membru activ poate fi ori­cine, care contribue anual cu otaxă de cel puţin 20 lei.•

Conferinţă. Joi 29 Martie a», c. orele 9 seara d-1 ing. Emil Geles, conferenţiar de „Radio* la şcoala politechnică din Bu- reşti, directorul şcoalei sup. de arte şi meserii din loc, va ţine în sala festivă a liceului „Şa- guna*, a doua conferinţă cu su­biectul: Telefonia fără fir cu* audiţie. — A sociat a prietenilor Radiofonieu B raşov .

A ccident de autom obil.Autobusul Nr. 408—Braşov, în ziua de 27 Martie c. pe la ora> 1 d. m. trecând din Str. Porţii pe Târgul Grâului, a călcat pe femeia Lina Bordoş, de origine din Satu-lung. In stare gravă fe­meia a fost transportată la spi­talul din loc. •

M arele artist W egener. a cărui reprezentaţie are loc mâne- la ora 9 seara în sala Teatrului „Astra*, soseşte mâne, Vineri* la ora 6 d. a. în gara Braşov* unde va fi primit de autorităţile locale şi de delegaţii societăţi­lor braşovene.

Bilete se mai pot găsi Ia a» gen fia Klingsor.

Cinema „Astra“ (Apollo)31 Martie, 1—5 Aprilie

Senzaţie mondială

LOLADupă renumita opera a lui

O. Kadelburg în 8 acte.In rolul principal:

Lilian Harvfey, Hanii Jtfhker- mau, Harry Halim.

Afară de aceasta cel mai nou Ufa-Journal.

i îndur I. M II [| medic Primar al Spitalului ^ g Civil ||I Boale Interne ►i iI Strada Argintari No. 6 ^- (lângă Primărie). ^ g 208 3—3 £

Redactor responsabil VICTOR .BRÀN1SCB.