C. Gane, Acum o Suta de Ani

5/12/2018 C. Gane, Acum o Suta de Ani

1/62

C. G.

183 ....

E/emeridele aeesfe ne VOl' da astfel 0 icoandvie a zilelor [rdite de inaintasti nostri, cu mdri-rile si scdderile lor, aditandu-ne nddejdile ee bra-neau sufletele sirdbunilor, si laerimele sf zdmbe-tele lor.Cronica aceasta va urma apoi an ell an, daca

o vrea Dllmnezeu. lanuarie

Tarile dunarene nu au voevozi.Timp de un an ~i jumatate, din Maiu 1828

pana in Noembrie 1829, Moldova ~i Mun-tenia au fost ocupate de arrnatele tarului,'care erau in lupta cu ale Sultanului. Raz-hoiul ruso-turc incheindu-se cu pacea delaAdrianopol, Principatele Dunarene ramaserade atunei proejate de pravoslavnica Russieinvingatoare, care Ie stapane~te acum cu titlu-


2/62

6 C. GaneLa Bucuresti ~i la Iasi Kiseleff este bine-

voitor cu toata lumea, mai ales cu boerii, pecare vrea sa ~i-i atraga. Dar sub0masca debunavointa, mana lui de fier apasa gre'llasupra Iibertatilor ; in deosebi asupra Iiber-tatH de a cugeta, cand aceia nu se invarte incercul vederilor moscovite. Totu~, pe ascuns,Romanul mocneste sub povara focului unei do-rinti : acea de-a fi slobod pe pamantul sau,*~ *Peste drum de biserica Sfin/ilor Aposfoli.lntr'o disuta saradicioasa, este redactia "Cu-rierului Romanesc", gazeta politica, comer-ciala ~iliterara. .Acolo sub imboldul patriotical lui Ion Helliade Radulescu, dar sub 0pre-siune de greleatmosfere tariste, se elaboreazaopinia publica a tarii. "Curierul", este totusisupapa prin care scapa uneori vaporii su-fletului national.La Ia~i, Gheorghe Asaki l~i are "Albina

Romaneasdi", redactata in doua Iimbi, roma-neste ~i frantuzeste. Esora mai mica a Cu- rierului" din Bucuresti, cad apare abia din1830, pe cand ziarul lui Helliade are un anmai mult (1829).Cat despre "Buletinul", parintele "Monito-rului Oficial" , el este emanatiunea ocarmui-

rei, aparut dupa punerea in aplicare a Re-gulamentului Organic (Ianuarie 1832). Acolodicteaza Kiseleff.

.\cum 0 sucs de ani 7:;.* :I


3/62

8 C. Gane

teptand mintile, patriotii nostri asteptau delaaceasta incercare un efect contrar celui ur-marit'de guvernul' lui Nicolae 1.La mceputul anului scolar se faceau inBucuresti, in Iasi, in provincie, stralucite .ser-bari; se irifiintau premii, se alcatuiau hiblio-ted. Dar ocarmuirea veghea. Prin regula-mente public ate in coloanele Bulefinului eaoerea "indepartarea din vorbirea~colarilor aoricarei desbateri politice",Cu pasi repezi miscarea totusi inainta, siea insemna nu numai un progres cultural,

dar chiar unul democratic. Printre elevii pre-miati toamna trecuta se aflau H i de boerialaturi de fii de negustori si de tarani: Gri-gore Stirbei si Manolaehi Gradi~teanu im-preuna ell Turnavitu, eu Zugravul, eu Ion Pe-trescu ~l eu Scarlat Vasilescu.La 1Ianuarie 'sosise la Bucuresti un ucazal Imparatului Nicolae catre Generalul Ki-

seleff, prin care Tarul multumea pe vfunctio-narul sau de felul cum sunt administrateMoldova si Muntenia, viitoarele provinciimoscovite. La 10 Ianuarie se deschid sedinteleObstestii Adunari, Inainte de care, in salaSfintei Mitropolii, s'a savar~it ,,0 sarbatorea-sea tdremonie" si 0 rugaciune a Prea SfintieiSale Parintele Mitropolit "care a chemaf cobord-rea S{clnfului 'Duh. ca s a lumineze mlnfile mddula-rilor acesiei aduruiri intru cele spre [olosul obsiesc":

Acum de ani 9

E pacat ca .- deDuh nu mai cat

ani incoace - Sfan-este sa coboare, ma-n mcinta Parlamen-

Adunarea se desc prin cuvantarea Ex-at:!elC:~nteiSale Domnu lenipotent (Kiseleff,.:::c'~!>TP plecase eu 0 zi inainte la Iasi), rostita deSecretarul Statului Gheorghe Bibescu (viitorul.Domn), dupa care urmeaza silite si neplacutetamaieli la adresa aceluias Plenipotent ~i astapanului sau, Tarul Nicolae.La Ia~i, unde Kiseleff soseste la 12 Ianua-

el trage In gazda la spatarul Mihai Can-.de unde trimite, la 18 Ianuarie, un

r special la Bucuresti, prin care cere cahotaririle ce au nevoie de 0 grabnica rezol-

sa ise trimita in l\101dova, de unde leInapoia cat mai curand.

Astfel trebile mergeau struna, deocamdata_" ....... 'a in vederile ~i pe plaeul politicei mos-


4/62

Iar la 27 "luerarile Muzikii s'au inavutit deun nou product orighinal ~i Inca necunoscutin Europa. S'au publieat 0 eulegere de 42 ,canteee si danturi moldovene, romanesti, gre-cesti ~i turcesti, potrivite pentru pian".In arta iplastica apare cam in aceleasi zile-

un tablou din istoria Moldovei "Testamentullui$tefan eel Mare", iar anuntul lamureste

La 4 Februarie se face la Iasi deschiderea publicul asupra meritului acelui tablou, fiind"solenela" a cabinetului societatii de medioiua; el "izvodit ~i lucrat in Iasi", (Tipografia AI"in prezenta lui Kiseleff si a lui Asaki. Mu- bina).zeul contine 0 sala de mineralogic, una de In privinta teatrului gustul publicului este-zoologie si0biblioteca. Aga Alexandru. Sturdza totusi inca mcepator.darueste aeesteia din urma operile lui Buffou Veneu, de multi ani acum, din 1818, de~ Cuvier In 4 2 de tomuri "eu 6000 fi~uri oand Domnita Ralu Caradja deschisese tea=vapsite" - iar la 15Februarie doctorul Kiria""' trul ei de pe Podul Mogosoaiei (Calea Vic-copol din Galati mai darueste institutiunii 800 toriei, colt cu Str. General Berthelot, undede earti de medicina. Doctorilor Zota si Ci- este pravalia "La Radu"), veneau, zic, ~i Ia,hac se datoreste alcatuirea acelei Soeietati ~~ucu . si Ia Iasi, mereu trupe straine, carede Stiinte Naturale ~i de Medicina. cu incetul prieeperea publieului pen..* * * artd, Astfel la 11 Decembrie frecut, 1833..Dar nu numai ~coala si stiinta se avante, la Ia~i domnisoara Guisler, 0 :;;;vite-

pc calea progresului: a ineeput publicul s a .prinda gust pentru arta, La 2 5 Februarie "s'adeschis scoala Societatii Filarmonice, in carese invata muzica vocala, literatura 1 $ i decla-mapa, cursurile [iind slobode pentru oricine". 1)

FeLruarie

Acum 0St1W de ani

_,ovarul eel dovedit de atatea veacuri ca teatrul insotit eu iJl~este eel mai d'adreptul ,i singur mijloc de a derl~

obieeiurile cele mai urilte ,i a forma gustul unci Napuni.lntr'0 pornir-e ,i intr'un eugetprin toate casele au incepuearlta dozinta cea mare a se chibsui mijloaeele spre a pu~eu vremea a se dobandi un Teatru National. A~ sa ga..it_Ie a se forma 0 tova"a,ie sau Soeietate Filarmonica. atmadulari vor eontribui cu ct,te un , ee pe an spre a seo ~eoala de literatuJ;'a. de deelamatie ,i muzica vocala.~a, pregati pc tineri. ca sa putem aeea un teatru etc. etc,"

1) E ziua de na~tere a Teatrul National ~ia Con.ervatorului~La 7 Ianuarie trecut Heliade Radulescu fa.euse in Curierul ur-matorul apel:.Cea mai marc parte din boeri ~i a W ectateni piHrunsa d,,


5/62

C. Gane

l'anca. din Basel, care daduse in casa Iogofa--tului Tadirita Bal!il un concert vocal, foartepe placul boier imei moldovenesti. I?ease.-meni, la 2 4 Decembrie, inajunul CraclUnulUl,'tot la Iasi, Teatrul Francez de sub conduce-rea lui Baptiste Fouraux, reprezentase laDame Blanche de Boildieu, dupa care mureautoate cucoanele protipendandei. Insa in deob-~tie placeau mai mult, marelui public in tot-cazul ; piese ca acele cum se daduse ~aBueure1?ti la 6 Decembrie, intitulata "La VOJX-du peuple" ,cu un prolog romanesc, rostit de'0 fata imbracata in costum national, careprolog, Fireste ca "marturisea.'recuno1?tinta Ro-manului catra Augustul sau Protector". Semai reprezentase de asemeni, in toamna tre.,euta, tot la Bucuresti 0opera magica "Robien-des Bois" eu trupa 1?isub directia l?-iD. Mi-ler -'- insa de atunci nu mai venise pr.i.nMuntenia ~i prin Moldova decat mascarici--oa in vremile veehi, saltimbanei sau A,lbino!ili.Abia acum, la 21 Februarie sosise in Bucu-resti ceva mai de soiu: un artist italian delaAcademia din Roma, signor Luzzafo. care-a dat la feafrul Variefa/ilor doua reprezen-tatii de gimnastica "in eare a intrecut t?ate'Cafe pana acum aici s'a vazut", caci elfi'ieea '~i modele de statui antice: HerculeFarnese, Hercule luptand cu leul, ~i multe.altele.

Acum 0 suta de ani

In timpul acesta Kiseleff 1) administra, ame-stecandu-se in toate. Vornicilor- din Iauntru,Ie poruncea ca strainii fara capatai sa fie tri--misi peste granita, in Tureia, in Sarbia, InUngaria, in Austria ... numai in Rusia nu,caci erau tocmai masuci impotriva celor ce-ar-putea uneIti in contra Tarului. Prin "Buleti-nul" i~i impa.rtia poruncile $i in armata. La26 Februarie sub-cornandirul de pluton din aldoilea pole, Clinceanu, este scos din armata."pentru uricioase moravuri"... care se maipoate traduce ~l prIll: neascultare la ordinelemuscalesti ! *... *. Copii la scoala, boerii la. t~C1.~EY'Kise.leJflapanda... dar incolo, lume am-iirata. atunci caiiifotdeauna. Paharnicul Iancu Balaeeanu ne--mai avand mijloace sa. caute de mosia lui,Stolnieii din Teleorman, 0arendeaza sub pret ;Paraschiva Hagi Nicolae secvestreaza marfalui Anghel Gheorghiu din Bucuresti drept lei3600 pentru datorie; si intr' 0 singura zi se-vand sapte case la mezat, pe Podul Calicilor.,la Obor, la Dealul Spirei,Pentru aceste pricini de secvestre, de me-.

zate, de acte de vanzare, sau de imparteala1) lata titulatura oficialii "-'lui Kiseleff: Deplin Imputernl-..eitul Prezident al Divanurilor Moldaviei i Valahiei. Generalul

Leitenant Adiotant ~i a feluri de ordine Cavaler, Pavel Dieii-,trieviei Kiseleff.


6/62

14 C. Gane

sau de mo~tenire, erau de pe atunci avocati,Dumnealui Stolnieul Ion Catuneanu se reco-manda lumii ea scriitor de ;albe. de pricini, de-apelafii- Numai ea ziee: "Dela cei .cu starevoi cere bani prin buna tocmeala, rar catrecei saraci voi face jalbele in har". Cu alte-cuvinte erau pe atunei avocati care nu ce-reau bani dela cei nevoiasi. Astazi nu mai-sunt.

Martie

o primavara Iriguroasa. Ninge. La ~raasezat drumul de sanie. In ziua de 11

termometrul se coboara pana la 8sub zero.

Dar sub vesmantu-i alb de zapada Bucu-e in sarbatoare. Soseste Pasa MUl?ir-solul Extraordinar ~iPlenipotent alPorti la St. Petersburg. EI vine dinmergand spre Constantinopol 1) .

. 22 Februarie el trecuse Prutul, la 33era...Iasi, iar la 2 4 "Inaltul Cliros si boerii ii. a incredintarea de respectoasa supu-

fata de Inalta Poarta", Albina Roma:aratase in coloanele sale v c a "aceastaeste cu atat mai insemnata, ca ceaoara dupa organizatia noua a lucruri-

In Tureia 2 ), un reprezentant al Suvera-Exact 100 de ani' mainfe de primirea filcutii. de Bllcurtlftem

~~eVhc-l


7/62

16 C. Gane

nului nostru a venit in aceasta tara, si prina sa intelepciune a avut prilej a judeca des-Pre- sfaJ;ea cea fericifa a Moldovei, tntemeiaia subumbrirea Curlilor Suzera12e si Profecfoare" .E de prisos a arata ca proza aceasta nu

era a lui Asaki, ci a lui Kiseleff.La 1MartiePa~a parasi Iasii - pe 0vreme

~ a tndoelnica, frig, cald, zilele Babei - la:~ra la Vaslui, la 3 la Foscani, ~i la 4 Ma~-tie i~i facu intrarea in Bucuresti. E intampl-at '_ afara inainte de a intra in oras - den, .. ucatre Aga (seful politiei] cu o~menll ~alJ u~~mat de Prezident (Kiseleff) ~l de madularustatului ora~enesc. Alaiul 11inchid 2 4 de jan-iarmi din militia pamanteasca.k dus in gazda la Vornieul M. ~hica~ ll;.ud:

fla adunati madularii administrativi ~lse at. f UVorni~ul Trebilor din Launtru, care-r ac ca-zutele inchinaciuni, la care Excelenta Sa.. .. " .arata slmt1tor .A doua' zi, ca ~i la Iasi, se aduna inlui Ghica preotimea ~i boerimea pentruarata Pa~alei sentimentele lor ded(tre imparatia turceasca. Pasa .I.T",U""Uraspunde frumos ca: .e fericit de primirea ce 1se facelit de sentimentele Romanilor, iosa c~aceste 'gatiri atunci 11 vor indatora ~l lesimp ca rriste semne de adeva~a:a. 'd.O!u.,:>L'"cand vor fi pe c.at se poate mal simple ~l

Acum 0 suta de ani 17

parte de veehiul lux asiatic, care acum a tre- . '" Itcut ca ~l' ann eare nu se mal Intore .. '

Ajunsesera. Turcii sa ne invete pe noi sa numai fim Turci.Totusi, fraza aceasta din "Buletinul" puss,alaturi de aceea din "Albina Romaneasca",

suna mai mult a Kiseleff decat a Mu~ir-Ah--med, ~i e cu atat mai indoelnie s'o fi rostitel, eu eat, la Bucure~ti ea ~i la Iasi, 0 duseTurcul intr' 0necurmata petrecere. La stralu-citul bal ce s'a dat in sala teatrului in cinsteaExcelentei Sale, Pasa "deschide serbarea dan-tului, incepand Insu~i polonezu]", Dupa bal s'adat 0 cina : a doua zi are loe din nou unpranz stralucit, iar seara la teatru 0 trupaitaliana reprezinta "Fra Diavolo". Sala de

era luminata "cu mare cuviinta",;,..,.,.""".,~ Iuminata era ~i ulita care ducea dela

lui Ghiea la teatru. Teate acestea erauBucure~tii de acum 100 ani "lux asia-iar Pasa nu paru deloc nemultumit de

11111.. ":.... ce i se facu.Mu~ir-Ahmed esind pentru a primi rapoar-militare, ramane incantat 'de proaspata

DO'IQtT;'i militie (infiintata. prin dispczitiunileulamentului Organic) ~ieere ca a doua zifaca "reviu" la infanterie ~i cavalerie.

deci trupele in revista - in dimineata- zice ca "Sultanul mel deeum numilitia romaneasca mai pre jos de


8/62

18 C. Gane

-ostasii impara.te~ti ai Majestatei Sale ( 1 I ),-care nu putind bucurie ~iinsufletire a rasp!n--dit in toata milipia",Marti, la 6 Martie, Excelenta Sa pleaca1a Giurghi.Toata lumea era multumita ..numai Heliade-

Radulescu nu, fiindca nu mai avea bani sa.-~i-scoata "Curierul" . La 10Martie facu un apel.desperat eatre. public, cerand sa. fie ajutat.Patriotii romani raspunsera la apel, ~i "Cu-rierol" i~i urmd viata mai departe.LaLasi, Doctorul Cihac, cel care tmpreuna-cu Zota infiintase societatea de Medicina,

anunta ca va face un curs gratuit de IstorieNaturala. Cere cu insistenta inscrierea copiilorde peste 15 ani.~i astfel pa~e~te tara tnainte, cu mcetul, pe

calea progresului. Medicina veterinard in-cepe ~i ea a lua un avant necunoscut panaatunci. Mo~ierii ~i taranii avand trebuintasa cunoasca felul cum sa-!?],caute vjtele, zia-rele, si 'n deosebi "Buletinul Oficial" dau a-proape in fiecare numar cate-o reteta, La In-ceputul lui Martie apare una pentru varsatuloilor, iar la 15 alta pentru boalele de picioareale .boilor, fiindca tot doftorul Cihac desco-periseca "aceste boli se nasc din rele hraniin toamne umede",Pe de alta parte, Bucurestenii, vesnic dori-

tori de petreceri, dau navala, in aceste zile de

Acum 0 sutli de an! 19

primavara, la teatrul Varietatilor,Signor' Aranzo, pehlivan italian, cu-in "capitalii Europei", da in fiecare"reprezentatii extraordinare",italiana care reprezentase pe "Fra-

pare a nu fi venit in tara decatpentru a face "lux asiatic" In cinstea

ALA"U"U Pasa .*ca un pui de potarnichie, sta su-

o la raspantie. S'a intins yorbaca Ru~ii vor pleca. Adevarat sa fie '/I""'u"'~.uul"vesteste ca la Consulatul Ru-vor vinde in curand prin mezat "echi- rusesti cu care venise Ahmed-Pa~aPetersburg: 3 carete, 6 calesti si .9AI' fi 0dovada ca. se pregatesc Mus-se desfaca de rosturile lor prin tara.aratata se facu deci imbulzeala mare~i de prostime in curtea dumisalesovietnic Karjanovschi, consulul ru-locuia in casa logofatului Nitu,

~;;:;:I[user]'Enei, No. 2251 *). Voiau Bu-sa pipaie pulsul la Iata locului.era lumea mai stiutoare, IiindcaKiseleff Iocuia de mai multa vreme.Curierului Romfinesc" de l'mg.a Sfin~ii Apostolien No. 1701. Strazile aceste bucur-estene, Inngicu 0 nesfar,ita numerotatie, amintesc pe acele

""-,au,, ... : Eau de Cologne No. 4711,


9/62

20 C. Gane Acum 0 suta de ani 21

acolo. Se stia ea de acum 4 ani Rusia in- ~ltn"Tll 0 noua sectie, Drept dovada ea in-eheiase eu Tureia 0 conventie aditionala 1& viata de 'provineie sa dea indarat fatatratatul din Adrianopol, prineare se hota- acea din capitala. Iar daca se inmulte~ted,se ca Tarul vaevacua Principatele atunci Bucuresti populatia, ca un inevitabil coro-cand va primi eel dintai milion din despagu- se inmultese si haimanalele, care au decibirile de razboi. Kiseleff se impotrivlse, fiindca, , dupa 100 de ani, titlurile lor de nobleta,pentru a rusifica tarile romanesti, el eerea un arile criminalicesti randuiesc hotilortermen de 10 ani. Dar, pe deoparte, spunea pe atunci "furilor") bataia euera incheiata, iar pe de alta dusmanii de la 25 pana la 200. Totusi recordulnatorului nostru intr-igasera impotriva lui, z malul Dunarei. Dimitrie Cizmarul sincand ea are de gand Sa se proclame rege din Crevedia Vla:;;cai capata 300 dePrincipatelor Dunarene. Pentru a taiaaceste vorbe nebune, el inaintase '.faruluimisia din postul ce ocupa. Cererea lui ~u,~.;:;;"""respinsa, insa mtrigile nu se 'puturaLa 27 Iulie 1833 Kiseleff retnoi cererea.care fu primita.i.cu conditia ca el sala noi pana in April 1834, cand, Tureiatind, avea Tarul de gand sa retraga pesPrut armatele de ocupatie.Toate acestea se stiau aeum la Ia:;;i-!}ila Bucuresti, dar numai in eercurile VLJ."J.


10/62

April

Peste cateva zile Kiseleff va parasi tara.Acum ca. vestea plecarei sale s'a lap.t dinhotar in hotar ~i din conac la coliba, unciudat simtimant acupcins sufletul poporului,al poporului in inteles integral. De fapt, inafara de prea putini-boeri din cei divaniti,toata lumea ura pe Rui, cum nu, urase ni-ciodata nimeni pe 'Turci, fiindca acestia din'urma porunceau, dar nu administrau, Poartanu se amestecase niciodata .in viata noastradin ,launtru;Petrogradul-dimpotriva ne tra-tase ca pe-o provincie ruseasca. Intre douarele alege omulpe eel mai putin. dureros..Asa dar, plecarea lui Kiseleff Insemnand in-cetarea ocupatiei moscovite, poporul nu pu-tea decat sa se bucure. Totusi acum ca Ex-celenta Sa, dumnealui PrezidentulPlenipotentse pregatea sa-~i ia dela noi un veuic ramasbun, poporul tntelese deodata ca Rusul acesta,venit strain printre straini, era un om cumse cade, care Ii voise binele. In toate ramu-

GENERALUL CONTE KJ.SELEFf


11/62

AC1.1m 0 snfa de ani 25

activitatii sociale :.,_,indiferent de'mobilul::___~J,''''U''J, - aQusese 0 nota de civifizatie, pe

ar fi trebuit Romanul sa fie ingrat ca Sarecunoasca, si chiar nedreptul sau Re- ,

~._uaLLL'_J,J,~ Organic nu putea fi privit ca expre- '.....'Lll..a. exclusivei sale vointe, Iar incolo se a-

in masura permisa, Ingaduitor ~iblandde toata lumea.Lumea aceasta roma-blanda ~i Ingaduitoare ~i ea, simtea,

pricina acestor negative calitati, 0 afini-lntre dansa ~i cellalt, care 0facu ca l~hotaratoare sa i se moaie inima,

A~a Incat 0 parere de rau - mai ~tearsamai adanca - intampina vestea oficiala

plecarei Contelui Kiseleff.Batrana capitala a Moldovei se pregati sa-istralucite serbari de sprincenata cala-

Duminica, 1April, Excelenta Sa primi Inpoc1J.UCl.ll .. . U;; palatului presidential. Se intrunira

o toti boerii veliti ai Moldovei, precumacei sositi de curand din Bucure~ti, incu spatarul Alexandru Ghica si cu se-

de Stat Gheorghe Bibescu. Ace~tialui Kiseleff "un adres" dirt parteadin Tara Romaneasea, prin care

se exprima patrunzdtoareu durere a Divanu-. la aflarea vestei "ea Excelenta Sa se gan-

se duce peste putin din aceste Printi-si lIse grabeste a-i rosti sentimen-


12/62

C. Gaae

tele sale" de cutare ~i de cutare... 0adresaoficiala,Kiseleff raspunde ca daca vremea nu i~a

ingaduit a face tot ce a vrut pentru binelet.irii, totusi pleaca cu rnangaierea c a n' a avutalt gand decae a ei fericire - si apoi Intor-candu-se deodata catre Alexandru Ghica~i Mihai Sturdza, le recomanda cu caldurainteresele ~i a~ezamintele patriei. Prin acestecuvinte viitorii voevozi erau acum oficial de-semnati, 0 prealabila mtelegere intre St. Pe-tersburg ~i Istambul hotarase ca eel d'intaiuva fi domnul Tarii Romanesti ~i al doileaDomnul lVioldovei.Kiseleff, vorbind acum numai cu ei, dar in

auzul tuturor, le face 0 scurta expunere asituatiei in care se afla Principatele, insistand .ca noii voevozi sa se straduiasca a pazi cusfintenie litera Regulamentului Organic. Vor-bele sale cuprindeau parca 0nuanta de arne-nintare in caz de nesupunere, tnsa cuvantareao ispravi Irumcs printr'o scurta consideratiefilosofica, demna de firea superioara ce nu sepoate tagadui ca acesta a avut-o "Ces institu-tions" zise el [caci vorbea frantuzeste) "netendent qu'a la conservation desdroits detoutes les classes; et si dans l'accomplissementd'une reforme aussi vaste il y a eu des in-terets froisses, mais isoles et secondaires, c'estqu'il est malheureusement dans la nature des

ACUll 0suta de anihumaines d'entrainer apres elles,

mecontentements" .lata 0clara intelegere a situatiei reale, care.'c a . depozitarul rus i~i dadee seamaatat Regulamentul Organic, cat si adminis-.

:I.dLd sa, starnisera nemultumini, ce nu erau,altfel nici izolate nici secundare, dar ca,putuse face altfel.A doua zi fura numiti dregatorii Guvernuluiizor, iar in ajunul plecarei, Marti 10"acesfia organizara in casa hatmanuluiBal~ un stralucit ospat in cinstea fos-

guvetnator. Cas a lui Bals fiind pe atunci,mai incapatoare din Iasi, in ea se faceau:receptrile ofieiale ~i toate serbarile, Cnvospatului de la 10 April, se desf~uraun lux grandios. Sufrageria fu trans-.ta intr'un fel de gradina. Profusia deeare impodobeau mesele ~i bufetele, ras-un miros irobatator, iar dealungulse Insirau, grupuri grupuri, copaci.dafini f $ i de maslini - emblema razboiului.

a pacei - deasupra carora spanzurau de-zeei de polieandre eu sute de lumanariCele patru colturi ale salei erau Im~

IIOiClebllteu .arme din toate tarile, in mijloeulse puteau vedea iriitialele lui Kiseleftfarniliei sale. Intr'una din odaile deeu usa mare deschisa, eanta muzicamoldovenesti, iar in alta taraful celor-


13/62

: '28 C. Gane

mai vestiti Iautari tigani din Capitala. Gandpa~i Kiseleff spre masa ospatului, muziceleamandoua intonara imnul: "Doamne pazeetepe Imparat= : ~i indata dupa aceia un com-patriot, Tumanski, citi in slava sarbatoriculuiversuri de lauda pe ruseste,Emotionat, Kiseleff raspunse eu un glas

Induio~at ca meritul administratiei trecute secuvine ~i colaboratorilor sai -_ si, cu gestulmodest al autorului la t-ampa cand arata pe-actori, i~i arata camarazii cu mana!In aceiasi seara "noblesa tarii" dadu 0 re-

'prezentatie la teatru Varietatilor, a carei or-ganizare fu incredintata lui Asaki, care scrise~i piesa ce se juca: "Sarbarea pastor ilor mol-doveni", 0 alegorie istorica si omagiala. Ac-'torii erau numai persoane din inalta societate:tineri la moda precum ~i "demoaseIele" Aristia'Ghica, Maria Cantacuzino ~i Ermiona Asaki.Un cor de pastor! cobora de pe scena pentru

a depuneo coroana de lauri la picioarele lojeiprezidentiale - care insa era goala, fiindcaExcelenta Sa, durandu-l capul de prea multabeutura in timpul ospatului de la ameaza, nuse Incumetase sa vie la teatru, Totu~i senti-mentalilor boeri moldoveni Ii se umplura ochiide lacrimi cand vazura frumoasa coroana delauri, ~i incepurd. sa strige toti intr'un glas:~,Traiasca Kiseleff". Intr'o atmo.sfera de ne--crezut entuziasm "adunarea parterului alege

Acuin 0 S1.tt:a de ani

1tJ)11ltatI pe Costachi ~i Lupu Bals, pe Iorgl\~i N. N. Cantacuzino" pentru a dnee,coroana la Excelenta Sa.doua zi, Miercuri 11 April, la ceasul 9 -

""L1"JI~ata, dregatorii politicesti ~imilitari .in-,pe Kiseleff la Mitropolie, unde,

Prea Sfintitul Arhiereu face 0 scurta,in paradis. De acolo alaiul porneste inCopou, unde calatorul este intampinat de.boerimea, de negustor.ime, de meseriasi s;

preotime fireste si de tot poporul Iasilor;" misei, neputeroici. Militia Nationala,onorul, iar Kiseleff tine ultima lui scurta

cuvantare, sfatuind pe toti sa pazeasca ordinea~i linistea in tara. In clipa cand surugiul rpoc-neste din biciu ~i triisura porneste dincolo de.bariera Copolui, femeile ~i copii arunca nonsub copitele cailor, dorind dilatorului ca "toatii~viata lui numai flori sa culeaga in cale".o sutd de trasuri urmeaza convoiul paoala conacul dela Stanca, unde Kiseleff ia cea,din urma masa pe pamantul romanesc, Cu-,vantarea de acolo 0 tine Mihalachi Sturdza;La ceasul 4 erau cu totii pe malul Prutului ..iar la 4 ~i zece minute generalul conte PavelKiseleff se urcd pe podul plutitor, care-I duce;pestewalur-ile raului, in Basarabia "lor".Pe malul cestlalt ramasera boerii cu ochii:

plan~i,Sturdza ~i Ghica cu inimi voioase, ~{un Mircovici oarecare.


14/62

-3 0 C. Gane

Iar in Bucuresti nCurierul Romanesc" alluiHeliade Radulescu n'are 0singura yorba des-pre toata aceasta intamplare, ca 1 ? i cum nici.n'ar fi fost vreodata un Kiseleff in tara!*Dupa iarna din Martie, incepura in April"Sase topeasca zapezile ~i sa riisara ghioceii.Pe urma, dela 15 incolo, zambi primavara,'Calda.~i voioasa. Ziarele vestesc ca ncultiva-torii i~iindoesc sarguinta, toate menind un-an fericit". Jar censura lui Mirkovici nu poateforfeca aceste ~tiri meteorologice, printre ran--durile carora se citeste fiorul de nadejde alunui neam oropsit. Ghica in Muntenia ~iSturdza in Moldova sunt chipurile aevea ale-acestei nadejdi.La Iasi, de cum se auzise ca. Mihalache

-Sturdza va fi in curand voevodul Moldovei,Societatea de Medicina 1?ide Stiinte Natu-;:ralese grabe~te a-l alege :pre$edintele ei de-onoare,La 14 ale lunei, trei zile dupa plecarea lui

Kiseleff, viitorul Domn i~i luase onorificulpost-in primire, multumind doctorilor Cihac,Zotta Ij i Bunger pentru cinstea pe care i-oJacusera, 1 ? i aducandu-le in acelas timp laudeatat pentru rodnica lor activit ate in tara, cat~i pentru faptul di. fusesera tustrei de curand:uumiti membri ai Societatii Agronomice dinBaden.

Acum c SQta de ani 31

April spatarul Alexandru Ghica0P"Lra.se~~Iensfar1?it lasii, unde pare a fi petre-

de minune. si Iuand-o dealungul Siretului,' ' ' ' 'r",,~.d-..la 19 April la Bucuresti.In aceiasi zi - -Joi, 19 - pleaca ~iSturdzainspreMilcov, pentru ca intAlnindu-se in

Munteniei cu Alexandru Ghica, saporneasca apoi amandoi la Constantinopolpentru a pri~i investituirile. Inainte de ple--care se adunasera boeriiIa slujba Mitropoliei,dorindu-i 0Fericita dilatorie, iar la iesirea.din biserica, in sunetul tuturor clopotelor ale-celor nenumarate biserici din Iasi, poporulbinecuvanta "pe obiectul nadejdilor si a dorin-telor fiestecarui bun patriot". 1) .Cu 10 zile inainte incepuse la Stambul bai-

ramul care tine mult, : ; ; i dupa terminarea ca-::ruia urma sa aiba loc stralucita nunta a luiHalil Pasa cu fata mai mare a Sultanului.Abia dupa aceea daca se vor putea face in-vestiturile. A~a incat in tot timpul acestaPrincipatele raman sub ocarmuirea unui gu-vern' provizoriu, care e trup si suflet la'porunca dumisale Prezidentului General Mir-kovici. La 22 April soseste din Petrogradnumirea acestuia casef suprem al Infanteriei

1) In8()Jitorului lui Sturdza Ia Constantinopol fura post. N..cantacunno, hatm. Grigore Ghica, post. Gh. Sturdza, Aga Th.{;'hica, Colonelul Lascar Bogdan. caminar P. Asaki, cApitanul NMavrocordat. medicul Viola ,i doi subofiferi ai MiliJiei.


15/62

3 2 C. Gane

in Tarile Dunarene. Ocupatia ruseasca era deci,inca in toiul ei, desiKiselef calatoria :aCUInprin alte meleaguri, in~tijntand pe prieteniisai ca la 27 April sosise la Tulcin .,binesanatos".In drumullui spre Franta soseste inBucure~ti

~j in Iasi, .inacele zile de radioasa prima-vara,baronul Boisleconte, Insotit de secretarulde legatie domnul De La .Nove. Venit dinConstantinopol, unde facuse parte din. comi-siunea de revizuire a Consulatelor in Levant ..el le da Romanilor vesti din. capitala impe-riuluiturcesc. Interesant pentru lVloldoveni fnaflarea stirei di la audienta acordata de Sul-tan baronului Natanil . Rotchild 2 ), fusese defata boerul greco-moldovean Stefan Vogoride ..unul din marii latifundiari ai Tarii, al caruifiu Nicolae va ajunge mai tarziu CaimacanulMoldovei, eel mult urat, 3 )In schimbul acestor ~tiri din Orient, Bois-

leconte afla in tarile noastre vesti proaspete

2) Acesta se afla la Constantinepol pentru plata sumei .1.,bani ce datora noul stat al Greciei pentru independenta obj:i~nuta. Datoria Fusese l'reluata de Angl;a care platise acum 18.milioane de pia~tri. .3) Din cauza atitudinei sale antiunioniste in anii 1857-58.

~efan Vogoride, fost ,iel caimacan al Moldovei .in anul 1821~era acum interpretul Moldovei Ia Poartil.. Fiind creatura Rusiej,fusese numit prin insistentele acesteia, pentru a dosi plangenl",Moldovenilor impoh'iva l\lo.scovi~ilor.

Acurn 0 sufii de ani 33

Franta, care-I nelinistesc. La consulate,presa care i se traduce, in saloanele boie-nostri, francofili de pe atunci, el afla cii

republicana impotriva regelui Ludo-a luat proportiile unei revolutii,

eralii Rumigny, Bugeaud ~ . i .Lescours fuse-insarcinati sa sarteze Impotriva tazvra-care ridicasera baricade In mijlocul. I ), iar noutatile sosite dill Lyon erau

"inspaimantoare". Guizot, exaspeperat,pe turburatorii lini~tei de asasini. "C'estchouanerie republicaine", spusese el, Iarmoldo-valahe repeta fraza aceasta peste, ca sa lumineze In 1834 pe elevii

dascalii ~colilor rusificate, pe coana MandaObor ~ipe Itic Froim din Targul Cucului.

Dar populatia Munteniei si a Moldovei fuimpresionata de un alt eveniment, mai in

cu grijile ei zilnice de cat suaneriadin Franta. 0 mare spaima cu-

pe toti, dela Dunare pana la granita. cand In ziua de 2 4 April incepu

se clatine pamantul, Cutremurultinu "douaute de ceas", in care timp se auxira "vueteaer". EI fu simtit mai ales in regiunea

~""~U'"'' In deosebi in Capitala, unde prinoamenilor' "cazura lucrurile de pe polite"

: ; > 1 pe alocuri chiar candelabrele din tavane.1) Ce coincidenta en intamplarile din 1934. Pard>. oamenii

aceia ar fi trait in civilizatul secol a1 XX-a !3


16/62

34 c. GaneIn atare tmpreiurari fireste cit nimeni nu

se mai putea indoi cit. aeeste "semne rele"erau tndeadreptul legatura eu plecarea luiKiseleff, si - Doamne paze!ite! .- poate enviitoarele domnii pamantene. MillI

Frnmoasele zile ale lui April se faeuserii fo-de Cuptor, pamantul uscat incepea s a .graul ~i porunbul erau samanati, iar

e nicaieri pe tot intinsul tarii. La fel cazilele stranepotilor din anul 1934, stateau~-"lL"\JL romani cu ochii pironiti pe albas-cerului, doar or vedea aratandu-se de

un nour care ar aduce ploaie. ~i inla 10Mai, se Intuneca vazduhul: apoizile in ~ir fara tntrerupere cazu ploaia

Iinistind pe cultivatoni,Dar vantul care de la Rasarit adusese

ogoarelor, aduse din aceleasi locurio veste tramb~tata cu stridente note, careu foarte discordant in urechea Romanu-Era proclamatia Tarului Nicolae I prinarata ca fiul sau Alexandru lmplinind

6 ani I), a fost declarat major. Majestatea1) La ~7 April 1834 se facusera la Petrograd mari serhari

a proclama majoratnl TareviciuIui Alexandru. eel carea mcercat evolutiunea tarismului catre sistemul

':FeI.r"",entaliv, dar care m ciuda bunelor sale intentii a footde nihili~ti m"iua de 13 Martie 1881.


17/62

36 C. Gane

Sa Imparatul tuturor Rusiilor indemna "pe-credinciosiiieai supusi a uni rugile lor cuacele ce a inaltat el insu~i Atotputerniculuipentru a harazi asupra Mo~tenitorului binefa-cerile sale"."Credincio~ii nostri supusi"}? Dar ce eram

noi? tributari ai Sublimei Porti sau provinciiale Imperiului Moscovit? La ce grozava ras-pantie se afla cursul vietii noastre nationale ?~i ce se pregatea oare, fara stirea Romanu-lui, asupra soartei sale?Abia pe la 15 Mai sosi In sfar~it vestea,cea mult asteptata, ce potrivit conventiunei

dintre Ru~i si Turci, doua luni dupa numi-rea noilor voevozi se vor evacua trupele ru-sesti din principate.Dar yorba taranului carespunea boerului sau : "Cand Iivad pe mus-calii acestia cum se due, yin, si'ei intorc spa-rele unul altuia, mi se pare ca-s la joe; ca,sa-i stiu plecati, trebue sa-i vad c'au inters.spatele toti deodata",Evacuarea aceasta se datoreste de fapt

Frantei ~i Angliei, mai ales Angliei, care nuputea suferi sa vada influenta ce capata Ru-sia pe langa Poarta Otomana. Incurcata inrazboaiele de eliberare ale supusilor ei, Greciisi Arabii, Poarta se vazusc nevoita sa primeasca ajutorul ce i-I oferea Rusia impotrivaEgipteanului Mehmed-Ali, care, dupa ce sescuturase de lanturile otomane, cucerise

Acum 0 sufii de ani 3 7

Palestina, Siria, Anatolia, alandu-sesa de rasvratiti, prin Ianuarie 1833,

de leg-hede Constantinopol. In schimbul. ce fagaduise Tarul Sultanului (0din Hota ruseasca ancorase In fata Se-Poarta stipulase prin tratatul de la

!IK'lar-"kele~ni in viitor nici un vapor strainputea patrunde in Bosfor, in afara derusesti si ca nu va mai primi nici 0 in-. armata decat numai daca vine delaLa auzul celor stipulate Anglia arne-pe Sultan ca flota sa ~i a Frante] vorDardanelele sivor ancora ~i ele inStambulului pentru a sili Poarta sa rupa

Aceasta atitudine hotarata a. Britanii avu drept urmare, nu numai

lotelor rusest] din marea de Mar-dar ~ipromisiunea de evacuare a Prin-r Dunarene, drept un semn de poli-

concilianta a Rusiei fata de Marile Pu-Occidentale. 'noi, consul general al Marei Britani;

un englez Blond, insa vice-consulii dinsi din Muntenia erau de obicei

fie din tara, fie din Fanar, fiindca,.,~, ...a.LV' ai limbilor orientale, oamenii ace-erau de mare folos agentilor consulari13 Mai deci, domnul Blond comunicanului (de fapt lui Mirkovici), cii ~n locul


18/62

3 8 C. Gane

lui Margaritti Papanicolao este numit Vice~consul Ia Iaei un domn Barozzi (Baroti.)Acesta, daca cumva e Camil, era Italian de-origina, venit in tara pe calea Stambului, abiade 5 ani, ~i va fi ridicat Incurand la boerie-de Mihai Voda, care-I va face spatar. Familia.ramane in Moldovn romanizata.Mai interesanta de cat aceasta miscare con-

sulara din tara e acea diplomatica din Grecia"in care gasim nu numai nume de fanarioti,care dupa ce traisera cu gerieratiile prin me-leagurile noastre, se dusesera acum in Eladalor eliberata-da~ chiarnume de Iosti voevozi;ajunsi diplomati greci. Astfel intampinam int&1pe "Printul Caradja" trimis de regele Ottonal Greciei, "ambasador la Viena". Era pro-babil fiullui Ion Caragea, voevodul Munteruei(1812 - 1818). Tusa "Buletinul", care dadeaaceasta veste,"se in~ela asupra calitatii repre-zentantului Greciei, care nu era ambasador,titlu rezervat repr-ezentarrtibor marilor puteri,ci simplu agent diplomatic. Inainte de pleeareasa la Baden-Baden, unde se afla ~iMetternicb,Imparatul Austriei primeste in frumosul palatde la Schonbrun, pe printul Caradja in adienta, ~iinmanandu-i 0 scrisoare autografapentru regele Otton, darueste agentului 0 {a-bacbere de aur eu portretul sau. Deca limba romaneasca incepuse sa se striceacum 100 de ani, caci pe vremea C!ronic;~1"l

Acum 0 suca de ani 3 9

sigur ca nimeni n'ar fi scris vreodata, ca.. Buletinului Oficial: "tabaehere" sausau "papu~e" in loc de tabachera,papY!?a!rege Otton trjmite pe Mihai Sehinala Berlin si la Munchen, iar pe Mihai(Sutu) 11muta dela Paris ca "amba-la Curtea Rusiei. Mihai Sutu estevoevod fanariot al Moldovei, eel caredela 1819 la 1821. Sprijinind pe fataeterista a Grecilor, primind pe Ipsi-

eu bratele deschise la Iasi, facand Inro-voluntari in Moldova pentru 0cauzaMoldovenilor, dar bizuindu-se perusa Intru izbanda final a a cauzei

, cand acest voevod ratacit - caci eraDomnul Moldovei - se vazu inselat in

sale, Ru~ii netrecand Prutul si bo-sai parasindu-I, el se lepada de buna voieunul san ~i fugi la St. Petersburg in

evenimentelor. Dupa eliberareatrecu deci Ia Atena, ~i iata-I acum,voevod, 13 ani mai tarziu, amba-

al l\t\ajestatii Sale Regele Otto I. Inda-valului frumosului trecut se ascundmizerii ~imicimi,veaeul i~i urmeaza drumul - acel

veac al XIX-a, pe care Leonl-a ealificat de "stupid", dar care aexcelenta genial, fiindca e eel care


19/62

40 C. Ganea dat omenirei temeiul ~tiintific pe Care secladeste un nou sistem de viata., esafodajulfiind Inca In curs, si ametitoarele inaItimi lacare va putea ajunge iesind 1nca din sferaperceptiunei noastre actuale.Ma~ina d~ aburi era inventeta ~l prIma

lncercare a drumului de fier fusese Mcuta in .Occidentul indepartat 1) , Dar si de granitelenoastre se apropia civilizatia, La 13 Ma i"Albina Romaneasca" are un anun] imbu-curator: Linia di1igenfci 'numltd ..Ve10ciler" (~iziarul talmace~te ca veocifer inseamna "re-pede-calatoare"), care mer!Jeade1a Viena pandla Lemberg, va merge de acurn inainte pdrui laCerniiufi In Bucov112a. P1ecare_adin Cerniiufj vaIi in foafe Duminicde la ora 3 dupd ameazd, iarlocuri in di1igen{ii VOl' [i doud penicu ca1Cifod~ibaaaie. Prin aceasta sc inlesnea Moldovenilot'drumumurile spre tarile Apusului, unde VOl'~i porni din ce in ce mai des fii de boeri~ide boerinasi, care, Intor~i in tara, VOl' pregatipe 1848 , pe 185g, pe 1866.~i inca. alta inovatie In aceasta l'ntaia ju-

matate a lunei Mai, 0 inovatie care va face1) Prima linie ferata. fu inaugurata. in anglia 18.22, lntre

Stockton ~i Darlington. Dupa 5 ani tot in anglia sa inaugu-rat primul tren pentru transport de carbuni (,827), apoi ill18,,8 Iinia Sf. Etienne-Andrezieux in Frauta ] 1829 Balfimore-Ellioots in Statele Unite, 1830 Praga-Lohna in Austria ~i tot:in 1830 Manchester-Liverpool. Mai tarziu au urmat liniile dinBelgia ~i Bavaria in 1835. din Prusia, Rusia ,i Austria din182S.ltaUa ,i Olanda O D . 1839 ~. c. 1.

Acum 0sufa de ani 41

de va umplea peste 0 suta de ani zi-oraselor cu nenumarate, Ingenioase si. inestetice afise : Loferia. Dar ce ar-ce copilareasca aproape, a fost aceasta

UU.UJ',,,... a nadejdii cetateanului de azi!Altinovici din Galati - cu autor izatia. fireste - pune la loterie "binalele"din Strada Mare In valoare de 332.000

lei, ~i osebit banii in numaratoare de lei(total 375,442 lei). Vor fi 13.250 de nu-din care 12 ca$figiifoare ~i anume: 1)bolti de piatra 2), cu case, ~i doua "ma-l{; 2) un hambar cu 9 despartituri ; 3)numere vor ca~tiga urmatoarele sume :250, 100, 73, 60, 50, 30 ~i 20 de galbeni.unui bilet: un galben. Tragerea va

loc la Iasi, la Palatul Administrativ,doi ani, la 1Mai 1836.

orocul lui Altinovici e colosal!*Sib" miirunfe: La 21 Mai, de Sfintii Con-si Elena, s'au facut la Iasi sarbatori"artifitii" Intocmite de mesterul italian Ni- 'j iar "Madama" Behari a fost numita

la cvartalul al treilea din "capltalie",avea nici 0 importanta, de n'ar fi ma-capiialia si arfififiile.mare, oh! dar foarte mare: La 19131

Boutiques en pierre, pra.~a.lii. Se spunea boW u ~i In se-al XVII ~i al XVIII-a.


20/62

C. Gane

Mai, intr'o Samb&ta, s'a facut la Constanti-nopol investirea voevozilor Alexandru Ghica~i Mihalachi Sturdza.Insfar:$it!Buletinul Oficial, ca toate Ioile ofieiale dincare nu se poate afia nimic, fiindca nu spun

deceit. ce-i pe plaeul guvernului, trambitaacest eveniment eu Fraze umflate in stilul deatunci. El arata ca investirea a avut Ioc laora 11 dimineata, la Serai, in prezenia Su1-tanului, care a imbracat pe voevozi "ell'hervani de principi domnitori", iar dt acestia.purtau "ordinul in brilianturi 1}i sabia eupierre pretioase", Sturdza tinu 0cuvantere-pe care Sultanul 0 pretui foarte multo Peurma nouii Domnitori au fost poftiti la stra-lucita sarbare ce oranduise a se face pentrupasalele adunate la Stambul din tot imperiu,cu ocazia Iogodnei Sultanei Saline.Cu totul altfel vazura 1}isimtira lucrurile

Domnitorii ei in1}i$i.Alexandru Ghica scria fratelui sau Mihai

(la 30 Mai 1834), ca fusesera siliti sa se pre-zinte la Investitura cu fesul in cap ~ieu barbatunsa marunt, dupa pilda Sultanului, iar caSturdza, pentru.a se pune mai bine cu poten-tatii turci, ar fi fost gata sa adopte fesul ca.port al armatei moldovenesti. Mihai Sturdza;'pe de alta parte, scria lui Kiseleff, chiar a.doua zi dupa inveetitura, la .20 Mai, ca },cere-

Acum 0 suta de ani .43,.

mOIDa s'a petrecut cu multa injosire pentru,ei", ca au fost opriti sa poarte decoratii rusesti s..si ca dupa investitura au fost trimisi la masapasalelor, in loc de-a pranzi cu Sultanul f ; l i cuambasadorii straini, "lata-ne travestiti in fune-"tionari turci" serie amarat Voda Mihalaehi e,lar eeiaee nu mai spun niei Ghica nici,

Sturdza in scrisorite lor, e felul cum i-a pri--mit Sultanul, tolanit pe divan r;;iiotinzandu-lepiciorul ea sa i-I sarute !Obiceiurile aceste, pe care Fanariotii .le

inghitisera foar~e lesne, costasera din potriva,mult pe voevozii nostri romani, Ghica, care-era !ili mandru r;;ifoarte om de isprava, fire-dreapta !ili nelingusitoare, suferisemai multdecat colegul sau, om deosebit de inteligentr;;ide cult, dar lacom r;;:lfoarte mladios, ca.trestia cand sufla vantul peste ea - dreptdovada, intre altele, este casatoria pe care o,facu la 10 zile dupa eeremonia mvestituirei .si care arata mai bine decat once alt lueru .deosebirea dintre firile acestor: doi oameni,Capuehihae la Poarta (Interpreti, un fel de.

agenti diplomatici) erau pentru Muntenia 1.,0-.,gofatul Nicolaehi, iar pentru M.oldova Ni-eolae Vogoridi, fiul lui Stefanachi, print de-Samos. Acesta din urma, om bogat, influentr;;icu tot.ul pleeat Tureilor 1) propusese lui,

1) S'a mai v


21/62

C. Gane Acum 0 sucii de ani

Ghica sa ia pe fata lui, Smaranda In casato-.rie. Domnul Munteniei nu pr imi, Vogoridii~i mtoarse privirile asupra lui Sturdza, caci-avea neaparat nevoie de un ginere Domn,-atat pentru a-si mai rotunji veniturile, cat ~ipentru a pregati pentru fiul sau Nicolae-domnia viitoare a uneia din tarile Dun a-'rene.Mihai Sturdza nu nesocoti ceiace lepadase

;Ghica. Pe de 0 parte influenta lui Vogoridila Poarta nu-i putea fi decat de mare folos,iar pe de alta parte duduia Smaranda era,-zice-se, 0 fata foarte placuta. Fiind 1 $ i des-partit de sotia lui, Saftica Rosetti ~ care era-acum vaduva hatmanului Constantinica Pal-ladi - el primise propunerea lui Vogoridiinca de mai de mult, de cum ilaratase Kise-leff la Ia~i, in sfatul boierilor, ca viitor Domn-al Moldovei. Acum, aici in Consta-dupa mvestitura, se pregati-pe data de nunta,pentru a nu se intoarce in Moldova faraDoamna lui. Duminica deci, la 29 Mai, c a . --satoria avu loc in casa lui Stefanachi Vo-goridi, care-si avea acolo palatul peBosforului, si care primi in ziua nuntiiinscris din mana lui Voda,. ca va '"'V'll"" ......


22/62

velina'era 0-cartei,:r-ipe a

C. Gane~ntru npremuneratie". Premunaratial~sta d~ ~ubscriptie pentru tipmrea~ conetitcia Inodul obisnuit de apa-operelor literare sau istorice.

lume

Intelegerea dintre Inalta Poarta ~i Peter-sburgul asupra numirilor Domnilor Moldovei~i Munteniei nu fusese usoara, Mat tntai, l1 1mai cu seama, pentruca fiecare Putere voiain fruntea statelor Dunarene pe un om de-votat ei; al doilea, fiindca. competitorii eraunumerosi. Daca dela 1821 tncoace se inter-zisese Fanariotilor accesul scaunelor romanesti,aceasta nu lnseamna. ca de cate ori erau dom-niile vacante, era ~i criza de domni. Ba dinpofriva. Boerii ba~tina~i, mandr] ~i bogati,lipsiti de peste 100 de ani demaririle ~ipla-cerile ce aduce puterea cu sine, se imbulzeauIa candidaturi, dand navala Ia casca val. Dreptdovada ca firea omului este peste veacuri ace-ia~i; scurte si dese domnii, sau scurte si deseministere, cascavalul e unul.Candidatii la domniile din 1834 erau toti,

oa rang social, boeri de mana intai; valoa-rea lor personala lnsa lasa uneori de dorit,Portretele lor ne-au fost faeute de consuliistraini, (Austriaeul, Rusul, Francezul) care-i


23/62

48 C. Gane

vedeau prin prizma simpatiei personale sauprintr'acea a interesului Statului ce reprezen-tau, - raspunderea acestor schite cadedeciasupra lor.Iata-i, in Moldova intai:1. Grigorw Sfurdza, tatal celui care va fi

domri: "batran, caduc, nefiind in stare sa su-porte greutatea afacerilor, nu numai din cauzavarstei inaintate, dar ~i din pricina firei salegreoaie ~i Ienesa. Destul de cult; dar culturasa miroase a pedantism, caciistiind mai mult,decat altii, tine cu prea multa i'ncapatinare laparerile sale. Contrazicerea n supara si-I in-flacareaza. E rautacios, invidios si nesincer ..Ca avere, e unul din' putinii care poate Iuptacu Rosnovanu. Are 0 mare dragoste pentrufiul sau Mihai, un tanar "souple, insinuantet astucieux", stapanit de interesul personal,caruia ar fi in stare sa jertfeasca orice".Ce-ar fi putut esi din aceasta situatie a

unui om care voia sa. fie Domu/si care-si iu.,bea eli patima fiul care avea aceias :ambitie,nu se poate sti, caci din fericire pentruamandoi, Vel Logofatul Grigore Sturdza muri,de a anghina pectorala, la 14 Martie 1833 -cu un an inainte de numirea fiului sau inscaunul Moldovei.2. Gheorghe Roseffi-Rosnovanu, bunicul lui

Nicolae, (acel care in 1 8 6 i va vrea ~i el\'lafie Damn). E un om batran, care va muricu

Acum 0suta de ani 49

doi ani mai tarziu: "Ca facultati intelectuale~i morale, nul. I~i datoreste renumele uneiintamplari. anumea slujbelor implinite infolosul Ru~ilor in razboiul acestora cu Turcii.Dar scotindu-i acest prestigiu, elapare intoata goliciunea sa, fara talent, fara cultura,fara educatie, neavand decat un merit: nea-mul sau. Are 0 avere foarte mare ~i 0me-morie foarte scurta. E Inzestrat cu un carac-ter binevoitor, dar -prea independent, ~i seIasa condus indeob~tie ~i de altii. Nucruta nimic pentru a impiedica pe MihaiSturdza sa fie' doum. A stint, in acest scop,sa capete Inc~ boiertlor de manadoua" .. 3. Constantin Ca-oItM:Udno, fostu} vistiernic:"aetiv, muncitor, mireprinzator, dar fagaduindmai mult decat poa:te da, Nu e Iipsit de inte-Iigenta, principiijesale sunt cinstite, e orne-nos, cu iriima buna. insa interesul personalpredomina de obieei calitatile sale". lata pa-rea Rusului. A Austriacului se deosebeste pu-tin de cealalta : Un omfoarte inteligent, cuo iuvatatura i'ntinsa' 9i .adanca, spirit vioi ~ifoarte pregatit pentru afacerile publice. Darfals si intrigant; el si-ar trada pe eel mai bunpr'ieten, cand a.r fi in cumpana vre-un inte-res de al sau, - Viclean, fara credinta, i~icalca cuvdntul.i."Oameni, oameni 1 Stai de te intrebi, erau

4

50 C. Gane Acum o suta de ani 51


24/62

ei In adevar asa, ca in zilele noastre? ~i ell ao fi fost cei ce scriau despre ei?!4. AleJCandt'uGhica marele hathtan: Cinstit~i drept, de-o probitate de caraeter foarte

rara in tara aceasta, necoruptibil. E lipsitde ambitii personale, ~i dacii doreste S a fieDomn, apoi e pentru a fi folositor si a facehine tarii sale pe care 0 iubeste mult, maimult decat uraste pe Ru~i .pe care-i socotestepericulosi si apdsatori at neamului...", Vor-hele aceste Ie scrie Austriacul. Dar de mi-rare sa citesti la Rusul Anghel Valli aproapeaceleasi cuvinte cu privire la lealitatea, cins-tea si necoruptibilitatea lui Ghica. Nu vor-beste fireste de rusofobia lui, si-l gaseste "unom eu patine cunostinti, dar cu mult bunsimt". In sf.iq;it, un om de treaba, care de nune rasarea macar el in cale, ar f: i trebuit sabanuim pe domnii consuli straini de prea.multa partinire,5. Consfanfinicd Paladt ndscuf &gdan (dupacum spunea un malitios contimporan al sau,

fiindca marele hatman era de fapt din nea-mul Bogdanestilor, Infjat numai de un Pa-ladi). El era barbatul Saftei Rosetti. intaiasotie a lui Mihai Sturdza, si deci un maredusman al viitorului Domn. Consulii straini11apreciazii mediocru ~i pe el, spunand di.din cauza c'a fost prea fel"icit ~i prea neno-rocit in viata lui, a'ramas un am "c'o juma,";

tate de caractar", nefiind in stare sa facamCI binele nici raul, un amestec' de Moldo-vean de treaba ~i de Grec viclean, avand. cotusi 0inima buna "mais n'ayant d'autrescience que celle des petits caquets, des chu-choteries et des anecdotes du jour, et de ceque l'un et l'autre projette et pense". Nu totastfel 11judeca Nicolae ~utu in "Memoriile "sale care, care spune despre el ca e singurulrival serios al lui Sturdza.lata cari au fost cei cinci competitori ai

-scaunului Moldovei. Sa-i- vedem peMunteni,in fruntea carora era:1.Domnul Grigore Ghica, fostul voevod deIa 1821-1828. El e fratele mai mare al lui

Alexandru, cel care va si capata domnia.E reprezentantul vechiului regim binevoitorTurcilor, Omul e lipsit de cultura, dar nude-inteligenta, are mult bun simt ~i p~ Inafaceri, De domnia lui d'intai .a fest toataIumea multumita, dar acum mt"",l1Bai vorboerii... fiindca se Insurase",' de-aa-ouaoara,cu 0Saveasca "de neam P~:-.t careia, dacas'ar face Doamna, ar trebui Cllcoanele sa-isarute mana I).2. Banul Grigore Brclncovednu, eel mai mare

hoier al tarii ~i eel din urma cobor.itor dinConstantin Veda. E Foarte batran ~i moare1) Raportul consului Austriac di~ 23 August 18..3.

52 C. Gane


25/62

in l833, cu vre-o sase luni inainte ca scau-nul pe care-l rAvnea sa devie vacant.3. Banul Grigore Bdleanu, cumnatul celui

de mai sus


26/62

54 C. GaneIn,1834 Alexandru Ghiea avea 38 de ani,

Ayea reputatia de a fi inteligent ~i cult, : ; ; imai avea pe aceea, destul de ueobrsnuita, dea fi "integru $i desiriteresat " 1) . Consulul aus-triac ne asigura ea "purtarea sa fata de guver-nantii rusi era, in limitele tmprejurarlloe, astfelincat nu se mjosea niciodata". De altfel amvazut suferinicle sale de om mandru ~ _ j inte-gru, eu ocazia investiturei din luna trecnta;Ca urmas al unui insemnat ~irag de Domni

ce-au stapanit eu randul tacile romanesti timp-de aproape 200 de ani, Alexandru Ghieaayea 0 inalta parere de numele ee purta ~itinea sa-~i inconjure scaunul eu tot fastulprinciar. Cum auzi deci ca va fi numit Domn,el segrabi sa comande, laBretmayer Ia Viena"caleasca domneasca, aurita l ? i Impodobita cuarmele familiei ~i cu sterna Tarn. Argintariasi-o comandase la Paris ...chez Poulain, orfevre,au Palais-Royal No. 1 4 6 ' " 3). La Pa~cani, mosialui de langa Bucuresti, urm~ii sai mai pas-treaza ~i astazi aceasta caleasca si 0 partedin argintarie. Se mai pot vedea acolo sabialui de onoare, biroul, sfesnicul 'daruite d~Sultan, 0parte din biblioteca l ? i multe tablourisi potrete de familie.Luxul, lucrurile frumoase, scumpe ~i rare,

Ii placeau ~i lui Sturdza de altfel. "n aimait.) Lagan catre Broglie.2) Filitti; DOlllniile Romane sub Regulalllentul Oorganic. p. 13..

Acu1'll 0 $utlI de ani 55

les beaux equipages, une maison grandementtenue, les chevaux et Ies chiens, 11 avait legout de I'argenterie, des meubles d'art, descristaux de Boheme, des beaux bijoux et dela toilette recherchee, eomme certain gilet lboutons de diamant qui' faisait l'admirationde ceux qui Ie lui voyait porter par-fois" 3).Dar intre acesti doi oameni,Ghica i Sturdza,

doar atata asemanare era. lncolo, ~i ca om inochii contimporanilor, si ca voevod dinainteIstoriei, cu totul altfel s'a infati~at DomnulMoldovei decat acel al Munteniei.Mihai Sturdza era fiul marelui logofat Gri-

gore Sturdza si al Domnitei IViaria Callimachi(fata lui Voda. Grigore i vara primara cuScarlat Voda). Cu Ionita Sturdza, Domnul dinani 1821-28, rudenia era lndepartata, fostu1voevod al Moldovei fiind var de al treilea eutata] lui Mihai Voda, Se trageau Insa cu totiidin acel vestit boier Ilie Sturdza, care in1672 facuse neinchipuitul gest, pe care stra-nepotii sai nu I-au repetat, de-a respingecoroana Moldovei.Mihai Sturdza se lnsurase de tanar cu Safta

Rosetti, fiica lui Vasile Rosetti. ~i a EleneiDimaki, cu care a avut doi Feciori, pe cunos-cutele beizadele Dimitrie l ? i Grigore. Nepo-5) AI. A. C. Sturdza: Regne de Michel Sturdza p. 3S.


27/62

56 C. Gane .

triviri de firi aduse mai tarziu desparteniatntre soti, coana Safta remaritandu-se in cu-rind cu hatmanul Constantinidi. Paladi, eelcare in 1833 fusese ~i el unul din carrdidariiIa scaunul Moldovei, ceiace, daca ar fi reusit,ar fifacut din Safta 0 Doamna, Insa sotulei muri in curand, lasand in urma lui 0ne-mangaiata vaduva. care va tr.u batrana foarte,peste 80 de ani (moare abia in 1882). Dupacum am ararat mai sus, Mihai Sturdza seinsura ~i el a doua oara, Iuand pe fata lui~tefan Vogoridi, Smaranda. Casatoria se facusela 2 9 Mai trecut (1834), la Constantinopol,zece zile dupa investitura. iar noua Doamnaa Moldovei era astepfatd cu nerabdare decucoanele iesene, care n-o eunosteau, deoareceea nu tr.use in tara peste care sotul ei veneasa domneasca.Mihai Sturdza poseda 0 cultura cu totuldeosebita, nu numai pentru vremea lui, darchiar fata de oamenii de mai tarziu/ acei in-vatati tineri ai Rena~terei, care, cunoscandu-ltarziu la Paris, ilaseultau cu uimire recitandpe de rost tirade intregi, pe greceste sau pelatineste, din Homer sau din Virgil. Limbafranceza 0 vorbea la perfectie, iar istoria,literatura ~i dreptul ii erau familiare. Capatase aceasta solida invatatura de la dascalu]sau din copilarie, abatele Lhommee din Lu-neville. Inteligenta lui era dealtfel la nivel cu

Acum 0 suta de ani 57

-cultura, incat omul acesta ar fi putut fi ~i unmare voevod, daca ....Dar sa lasam pe contimporanii lui sa vor-

beasca. Beizadea Nicolae Sutu, omul inteligent,~i subtire, care a lasat in urma lui nepretuite..Memorii, spunea despre Sturdza, inainte de-domnie, ca avea "un spirit subtil ~i stralu--citor, ~iera un fenix printre compatriotii sai",Jar dupa cativa ani, schimband tonul, ne asi-,gura ea "Mihai Sturdza avea una caracter:josnic in persecutii, in razbunari, ca ~i in in-terese. N'am putut afla la el un singur avant-d e patriotism, de generozitate sau de abne-.gare", Jar in alta parte adaoga : "Sturdza artraficat totul : locuri, ranguri ~i dreptatea in;proeese erau date celui care platea mai multoVindea egumeniile, lua mostenirile pe care le-declara singur vacante, si-si apropia exceden-:tele budgetare".Strainii il judecau la fel. Agentul austriacLippa seria in 1833, Intr'un raport catre Can-

-celaria din Viena: "Vistierul Mihai Sturdza:intrune~te un spirit fin si vioi cu multa 1n-vatatudi ~i 0mare pricepere in afaceri; are,tnsa 0 prea mare mladiere in caracter, nudespretue~te niei 0 intriga, numai sa-l ducaJa tel. S'a aruncat eu totul in bratele Rusiei ..Are 0avere foarte mare, si toata ambitia luitinde spre domnie, in care scop a pus totullin miscare",


28/62

58 C. Gane

EI apartinea partidului rusofil al boierilor-mari, eari nu voiau 0 Moldova stapanita deTurei si guvernata de "eioeoii" boieriti decurand, pe bani, de Ionita Voda Sturdza. Cumva veni insa. Domn, vaboierl eu nemiluita,pe bani : ; ; i mai multi, nu numai pe mazili sipe boiernasi, dar si pe negustori si slujbasi.Deoeamdata. Domnii amandoi erau la Con-

stantinopol. in a~teptarea regularii diferitelorchestiuni .pendinte: trihut, carantina ~. e. LDar in tara. luerurile mergeau mai departe,desi lipseau voevozii, ~idesi Ru~ii nu se malinteresau de trebile noastre launtriee, intrucat:erau eu bagajele acute, gata de plecare,La Iasi, Buletinul publica, cu data de 24lunie, "contractul pentru tinerea apei in oras".Iasii fusesera. mzestrati cu 0 canalizare deapa, adusa dela Copou in 1804. de catre-Alexandru Voda Moruzi. Dar instalatia fiindin cursul anilor deteriorata, administratis.orasului facea acum un contract pentru repa-zarea er,In Bucure~ti, apart! in aceiasi vreme un,"Proect pentru organizarea manastirilor TariiRomane~ti". Normele acestui proect sunt in-teresante ~i civilizate. Manastirile se impart"dupa marimea, bogatia ~iinsemnatatea lor, inpatru stari si anume : 1) Tismana, Cozia ~iBistrita. 2) Hurezul, Dealul, Motru ~iCam'pu-Iungul. 3) Glavaciocul, Sadova, Brancoveni,.

Acum 0 suta de aniVierosi, Snagov si Marcuta. 4) Raociiciovul._Strehaia, Arnota i?iGovora 1) .Aceasta impartire era trebuincioasa, fiindca

cheltuelile ~i veniturile manastirilor fiiod ne-.egale "ele vor trece dela una la alta" si se-vor repartiza astfel Inmod mai echitabil. Dupamdestularea tuturor, prisosul va trece lIla.casele fiicatoare de bine" - ceiace, la urmaurmei, e aproape mai frumos decat "la casele-de hinefacere". Egumenii sunt poffifi sa io-chee regulat socotelile si sa raspunda de ele...Pentru a-i lndemna sa fie oameni cinstiti si"cu frica lui Dumnezeu", proeetul de lege Ie-promite 1I0mene~te"di IIvor ra.manea egumenipe viata. sau se vor schimba dupa cum Ie vafi purtarea".Zic cii unii din ei sa fi ramas pe viata, iar-

altii n,u, dupa cum le-a fost firea lor maivrednica sau mai pacatoasa.In saptiin\aua de mtai a lui lulie, "Monitorul Kdin Iasi nu apare. Numarul 5 1 Iipseste, Dar-

ceiace este ciudat, e ca. in colectia lui se afl.icele patru fete ale numarului, insa albe, goalegolute, fara antete macar, Cenzura sa fi fostde vina ? Chiar acum 100 de ani, toootea? . . . Judecand dupa numarul urmator,52, da, tot ea. Caci la 12 Iulie "Monitorul'"apare eu ..O/isul Excelentii Sale dumnealuil)Nu se poate intelege ce dispozitiuni s'au luat pentru toate

celelalte manastiri din l\tluntenia, nenumite in proect.

C. Bane Acumo sofA de ani


29/62

Vite~Prezidentul General M. Mirkovici subNr. 1376 catre prea inaltatul Domn" prin'Care acesta este in~tiintat di "de astazi mainte-contenesc Iucrarile vremelnicei rosienesti O>-carmuire" Off I'Ce adanc trebue safi rasuflat plamanii

'Tarii. Ce dimineata cu soare in suflet trebuie'sa fi fos in ziua aceia de 12 lulie 1834!Prea Inaltatul Domn Mihai Sturdza Voevod

era langa. Galati ~i~~iterminase carantina,A doua zi, Miercuri, 13 lulie, el i~i face

intrarea in eras "in mijlocul marturisicilor-celor mai duioase a bueuriei loeuitorilor ...",Trece numai prin Galati, caci trebuie la iu-teala, din conac in conac, prin Bar1ad ~iVaslui, sa ajunga in capital a sa. Monitorulne asigura ca Maria Sa a dorit "sa nu in-'taxnpine asemenea Infati~are. dar cu toateaeestea, treeerea sa prin toate locurile a ise-manat ca 0 sarbare nepregatita ~j mchipuita.numai de respectul ~i dragostea Moldovenilor-catre al lor Domn dorit".Serbar ile aeeste nepregdiite, Ie cunoastem

noi 1Dupa 48 de ceasuri Domnul era la Iasi.

In dimineata de 15 lulie, la 101/Z, trei detu-naturi vestese sosirea sa la bariera ICareta domneasca se opreste sub "Poarta

"de triumf", impodobita eu "eifra" Mariei Sale,-stema tarii ~i 0 coroana princiara. Spatarul

Vasile Beldiman 1i t ine 0 cuvantare de bun,sosit, dupa caredepntapi corporatiunilor Ii .prezinta traditionala paine si sare,Plecand dela ~,. Domnul are un gest

frumos, In care.f:a:lDiaurita se duce deadrep-,tulia ManistireaFrumoasa sa arunce unpumn de floripe~ntul inca destul de:de proaspat aI J!l';:~ui sau,De acolo, I~"~a el in trasura pe hat-

manul MavrodYij.!'I\i'~te cu alai domnesc si,cu un pluton de~e, care-I incheie, dea-lungul PoduloiJ:~"ora~. La capatul aceluiPod, Evreii capilijiJii[:J9altasera 0 alta "poartatriumfalii.", suh:-:=:~ asteptau pe Maria Sarabinii la~ului,.~r-ati in vesminte de pa~rada, ~i tinand- __ baldachin tablele luiMoise I ~b;;::cSub unal de triumf, mchipuit

in stiIul bis.~5etitele, Domnul pri-.meste uranile ei~li5ir""ilor ~i elevilor din la~isi asculta eu.. t i , ~ : ' : = J n i Gheorghe Asaki.. De acolo se~tioijiti. cu totii la Mitropo-,he. Dece a vrt4;,~' s'o rupa cu tradi-.tia sfantului~~esc, unde de douaveacuri se citea~gI'ia Inscaunarei, nu sestie, Fapt e ea ..V:re:dmeul este" s'a citit laMitropolie de"catreInalt Pre a Sfintitul Ve-,niamin Costaki, de rata fiind toti EpiscopiiTarii, madularii Sfatului'Administrativ, Curtea,iboer ii.


30/62

C. Gane

E;;ind din biserica, Voda s-a urcat in ca-reta care I-a dus, dealungul Ulitii Domneeti,:la un al patrulea Arc de Triumf, l.inga carese malta 0 tribuna ~,plina de dame" - adeca-d e doamne -,,~ide persoane insemnate" ..,Doucisprez;ece fete de boieri, in alb im-

;breieate ~i cu Flori incununate, purtand esarfe-eu eulorile nationale, se afla u langei aceastapoarta", Voda, coborandu-se din careta, p'rimi-din mainile lor buchete de flori, iar fata lui'Gheorghe Asaki, micuta Eufrosina de 5 ~ni,~i-a rostit 0cuvantare, invatatci acasa in schim-bul unei prajituri sau unei bcitcii - nu sepoate 1?ti, caci asupra acestui punet Istoria'tace. I}Apoi s'au apucat fetele toate sci cante in

"cor un imn national alcatuit lin cinstea Ma-nei Sale, iar dupa aceia Domnul !?i-atrecuttrupele in revista, primind raportul hatmanu-lui, si facand, aeolo pe loc, inaintar'i in grade.De acolo s'adus Voda 1a Palat, pe jos, ~i

-am uitat sa insemn cii in tot timpul acesta-el purta in cap fesul.Clerul, dregatorii, nobleta, s'au intrunit in

-sala tronului "unde Voda a rostit un discurs,'Care a emotionat adane pe ascultatori, din'care multi lacrimau". Trimisul turc citi ir-manul de intarire (talmacit de hatmanul Ma-1) EufrosiDa era sora Ermionei [veai p_ 28), care va fi ne-

'Vasta lui Edgard QuiJlet.

Acum 0 sutl'l de ani 63

vrodi), arhimandritul Krupenski tinu si el Q-cuvantare plina de evlavie, ~i apoi incepu ce-remonia sarutatulul manei - ereanta ipote--cara a servilismului de azi --,- pe care msa


31/62

August

Pentru a veni in tara, Alexandru Ghicaa-'puoase pe alta. cale dedl.tM,ihai Sturdza,Din cauze necunoseute - poate din pricinasanatatei sale foarte subrede - el pornise.abia la 141ulie din Constantinopol, ajungandin patru zile la Giurgiu. La 18 Iulie Consi-lierul Frapoli ii preda, in acel oras, carma;Dar Domnul ramase pe maIul Dunarei, incarantina, pana in dimineata zilei de 6 Au-gust. De acolo scrie el episcopilor ~iboerilor-"no~tri prea iubiti" dandu-le "eele din inimasarutari" 1 El vesteste pe sfetnicii sai ca, dupa.ee a primit la Stambul investitura, acum asosit la Giurgiu, unde e nevoit sa faca 1&zile de carantina, dar ea va sosi in curandla Bucuresti sa ia franele puterii in mana""Nu lipsim de a va vesti de aceasta" scrie-el unimie indoindu-ne ca va veti bucura eutoti de a vedea in mijlocul vostru pe un fiual patriei, carele mai mare multumire nu,are decat a se osardi sa dobandeascaiubirea concetatenilor sai, ce este singuruk

Acum o.suta de &1'li 65

sfar~ital celor mai adinci ..ale-aoastredoriate".In seara de6 August el e laBucure~ti,insanu poate merge Ia Iocuintace .i se pre-gatise, fiindea acolocazuse tavanul din salacea mare, unde.era sa-i ptimeasc~ .boerii, Enevoit !.'Iaragala gazdain.alta parte - nustim unde - ~i acolo unde merse, faeu elaeel .lucru deosebit de. frumos ~i de caraete-ristic pentru ..caile cele noui pe care se Indru-ma .tarainmersul ei spre civilizatie, anumedesiin~rea obiceiului sarutarii manii.. "So-coteseA spuse el "ea ceamai dest9inica. doyadjidin partea fiec~ruia este supunerea la pra viIi~i la.poruneile stapanirii, nu sarutatul maneitlGhica ..se atata. Ia inscaunare ceiace .useseinainte de ..afi .Domnicel~


32/62

C. Gane

Dincolo, In Moldova; M:ihai Sturdza dinpotriva plesnea de samitate, de ambitii. dedorinti inca nemartur'isite,La 19 Iulie BuletinulOficial publica ,.Ran-

duiala SeanselorDivanului Domnesc". Seansatrebuia sa insemne $edinia. La 9 August seInfiinteaza un "Inalt Eta-Ma;or al Curtii."Ela-Ma;or -trebuja sa insemne Sfaful Maio!'.Limba dibuia, caci -noui institutiuni cereauun nou vocabular, caruiai'i trebuia drop ~iclib~cie pentru a seromfiniza .'~i a se stator-nici. AcestStatMajor al Cur~ii oda.ta in-fiintat prin lege, Voda printr'un nordr dejur I}", a binevoita numi pe Colonelc! LascarBogdan aghiotant inspector"al PoUtiei, pe co-lonelul Teodor Bals seful cant~larii a lUi' Ela-Majot (vai !), pe maioru] MaV'rocordat; ad-ghiotant de slujba (aide de camp de service),pe: capitanul Petru Asaki mare adghiotant ~iInspector de Cantelarie, $iin sfar~it pe Cil.'"pitanul D.Mavrocordat al doileaadghiotantde 'slujba. ' ,Odata Curtea Domnea'sca astfel randuitii. '., '. . '. .. ,'Mihai Voda; inainte chiar de a.-se: ocupa d e

Incoronarea 'sa, avugrija' de fiii' lui, beizade-lele Diniitriesi- Grigore pe cari, prin "inalteporunci de zi" el ii numeste voevozi. Acestebeizadele vor fiinscrise in numiirul cadrelor

1), Ordre du jour , or


33/62

68Zece-zile mat tarziu,Ja'9 August, --- pro-hahil ca ametit, ~igelos.de succesul.Doa.roneiGaret .....profesQrul fr.ance~delaGimnasiul Ba-

ailian, TiS$ot, eeru .~i ,obtinu. dela 'vOJ'nicu.lTrebilordin Launtrul invoirea dea .deschideun, pensionat. de .bieti intre8 ~i14ni, Scoala.va lua funta Ia '" Septembrie In casa vorni-eului Grigore Ghica.Aceasta limba.franceza a J.icut ..deatunticariera inJarile noastre, de au ajuns de .a 0vorbi ~i'bii,etii de pravalie, iar cea.romaneasc.li.,arama~ pe loc.Se mai aude-spuaaadu-see-'la sccli c a . ~i in bar_QulCapitalei ..,..."est~I t~.U i ul ..'11 d~"mu tielC-Vl "lise.: am j~.ttLavoca .... ,,,a~DUotial' " , "AdiYorulli-,i "Moarteamu~tele ";Adevarat .oa .acesteNorhedin~urma.sunt .stri-gatele .:.vAnzatoriloramhula;nti, cari, eopii fiind;au .din.istia.eto .'prOJlUntata antipatie .impo"triva genetivelor,

Apia Duminica, la.. ' .6. August. Incepsat ...:barile .de ..iIltronal'ealel?rea.,InaitatuluiDQ$n ..Ale IttiGhica in J3ucure~ti VOl' avea.Ioc.abia 'U;.,:0ct0mhrie. Da.r Mihai Vod4.exn.aigribit ..Dup ..Lunprogram .......se .zieea 0program.a-Stahilit in toate aminuntele sale .~i puhlicat(:u zece eile inaiote 'in Buletinul: Oficial~:et~in~ep dimineata, la ceasul noua, eu 0 slujbadamnezeiasca "in parac1isul Curtiifl[)al'm.ai' .iotal.o ~icl parante;a.."ParapisulOU$4. despre care VQrhesc ~iBpletin\lIOfi-

Acum 0sutli de ",ni

cial ~i Albina "lui Asaki, numai poatefi j..dentificat astazi,dupa loodeani.VechiaCurteDomneasca a Iasilor varsese, pentru anenumarata oara, la 19 Iulie 1827. Odatacu"ea arsese si paraelisul. cand, dup.f ~apte ani,se urea Miha{ Vodain seaunulMoldovei,Curtea Veehe era inca ol'uina, pe carese a-puea e1~cevamai tar~iu,s-o cladeasca dinmou, daramandpoarta din fata pentru a danoujai palat 0perspectiva dinspre Ulita Mare.Acea Curte se prefacuataaci in Palaful 0-cdrmuirei Hudiciar ~i' adm..inistrativ) al Ia~ului,iar-paraclisul ramase+si' atunciincaoruina.Abia' Grigore Voda Ghica, luandu-~i,dupatraditie, resedinta in Curtea Domneasca.-re-construi bisericuta arsa,lmpodobind-o ell 0-doare,dandu-i hramul Sf; Grigore ~isfintin.d ...() la4 Martie 185t.A~a darnu acolo ascultase Mihal Voda, .Indimineata zilei de 26 August 1834, SfantaLiturghie ainsdiunarei. Dar atunei unde?Ellocuia$.imai lnain.te~iacumca Domn,in cas a lui proprie .din spateleMitropoliei(astazi seminarul Veniamin Kostaki)pentrucare capata dela ()b~teasca Adunaresumade 38.000 de galbeni .pentru a $i=omari. Ad ..11Iitand ca ~i=o fi facut eu banii ,ace$tia~iunmic 'paradis domnesc.-acesta nu putea figata6 saptamani dupa inscdunarea- sa.Raniane dar" 0indoiala asupra "locului un de


34/62

70 C. Gane ascultase Mihai Voda .5turdza slujba dum-

nezeiasca oficiata de Preasfintia Sa Mitropo-Iitul Moldovei in ziua mcoronarei sale. 1 mtimpul acesta se facea alta slujba pe campiadin fata Manastirei Frumoasa.rpentru armata. #Juramantulurma insa sa. fie fa.cut, dupa

vechiul obicei din totdeauna, in bisericaSfantul Nicolae Domnesc, din poarta CUrtifV echi, A~a dar, la ceasul zece, se intrunira.,.din doua parti diferite, doua alaiuri.r acel almilitiei de pe campia Frumoasei!?i acel allui Voda. dela curtea sa, urmand sa se In-talneasca ambele la biserica. Randuiala cor-tegiului domnesc fu destul de sir.aluciti:merge a in cap 0 companie de Infanterie cumuzica.curma capitanul Petre Asaki, mareleaghiotant, dupa care venea lspravnicul deCurte cu 12 copii de casa [numiti acumpagi). In urma lor umblau dregator ii dom-nesti, ducand pe perine de callie insigneleCurtii 'sub escorta a 2 4 de ofiteri. Dupa ei,mirristrji, adeca.: logofatul, vistiernicul, hat-manul si .vornicii. Un mic loc - ~i pe urma;in mare uniforma, asa cum e Infati~at !ii peportretele sale, venea Voda calare, urmat deaghiotantii sai. Un escadron de cavalerieincheia alaiul.Pe drumul de acasa la biserica, strazilesunt impodobite cu flori, cu drapele, cu co-

voare pe balcoane ~i la ferestre. La Sfantu

Acum' Q suell de ani 71

Nkolae, Domnulcoboara de p~ cal. si intrain naosul bisericii,lntampinat fiind de InaltuiCler (sau Cliros), care i~cepe, in sobor, saspuie rugaciunile de ocazie. Apo! urrneazaJuramantuloranduit de RegulameptulOrgani'cpe care Voda Mihalachi ilface in picioare,in mijlocul naosului - dupa care, inaintandspre altar, el primeste sfanta miruire, Abiadupa aceia Be urea pe tron", adica in , stranadomneasca din dreapta, sprjjinit fiind de PreaSfintia Sa Parintele Mitropolit (VeniaminKostaki) ~i de episcopul de Roman.La ceasul 12 toata lumea e din nou Ia-pa-lat. Voda se retrage In apartamenju.ts.ii,upentru a-~i schimba uniforma, iar ..~~Q...lui" se umple inurm,at~~_~~:~.dreapta clerul, lasta~,.~i.~~;~ik:.fuad.boierii, Langa tron _;"nu:ti~ ..l lI Q . . ~acel .._,_::tron - pe 0 masa acoperitaq


35/62

Sa il duce la iniIna, la frunte ~i 1a buze, ~i-linapoiaza hatmanuluiMavrodi, tare-l 'cite~te,1'nauzul tutUl'ot,a~acum era.scris, pe turceste.Dar Iumea- aude ~i nu lotelege, caci in 400de ani dedominathrneturceasdinus-a pututdeprindeRoiuinul sainvete o vorba din1ixnbastapal1irei.,Ceva ciulama,cevabadava,vesfita musama, foartelncetatenitala noi,dar ..acolo ioc l Vistiernieul Nicolae Canta-cuzino e deci nevoit ~a traduca Hatti ..~erifulpe"moldovene~te.Mereu 10..picioare pe treptele tronul1.li,Vodatine acum 0 cuvantate. Vorbe$te, cu fraze um-

flate, despre ~tefan eel '.Mare, al earnl chipsM. in fata lui, zugravit pe 'perete. A.minte~tede Sultan$i de Tar "buni prieteai", dar areeel putin'buna cuviintd sa nu spuna .aieui.Se lntindeapoiasupra ullei teorii a ordineisociale~tiullta prin orclndllirea datoriilor sfinte"de bun fiu/hun sof;blln parinte~ibu~ ce-ta:fean"'.Iiraspunde ruirropolitul in' vorbescurte ~ipiinede lritales, a~a cum era ~iHrea bunii.blajina$1 cutniiitea eelui ma.l sfant parintebisericesc peoare I-a avutlVloldova, Venia-min Kostaki.'Deodat~L. .. se petrece ceva duios. Pe fe-

restrele=desehise; .sboarii: din'liiuutl'tll saleiun.stol de porumbieriSunt hutunG calatori trill1i~i, eate opeteche

Acum 0 st.ttiide ani 73de fiecare tinut, Sa vesteasca Moldbvei caMihail Sfurdza Voevod afost IlumitDomn.De. gatul lor sunt legate cw-panglici colorateurmatoarele versuri:Dineoarii. in vechfme, un porumb inaripat

A adusJ:. Arha NoH 1) vestea cea cu rbecurte,pe Ia E~i2)sburAnd eu ,asta;!i PZ'in a. cerului i;kie.Zic : dD()mn~ll a Moldov~i.Mihail s-a intronaf!Aul! 0 fi Asaki? N u.credemlAugust in 27,.ziua a doaa. ,Serbarile se muta ..la Copop, A.co10.a orsn-

duit Domnur sa se sadeasca, sau~ai hine sa:s e Infiga in pall?-ant,0 mieide brazi pentru alllchi?uio gradina -- Buletinul zice "un pare"p;rovJ,zor.In mijlocul lui S-a nidicat un mare:~lelegaD,t "p


36/62

din lauutrul caruia a cazut peste "privitorio ploaie de hartiute, ca ale hulubilor din a~'jun, cu niste versuri in gustul eelor de maiisus. Temeneli, fire$te, facute marelui voevodl\-iihalachi.Au urmat jocuri dilari ~i curse antice, -sub-eonducerea a doi Francezi: Fouraux si lViar-taux. Aceste au avut loc, fara indoiala., inArenele sus pomenite. Tot acolo s-au dat ;;ispectacole de lupte, eu asedii de. cetati decarton, eu luarea ~iarderea lor, ca in vremilelui Vasile Lupu ~i ale lui Matei Basarab.Deamna Smaranda uta luat parte la toate-aceste petreeeri, prea populare pentru obrazul-

ei subtire de fanariota, Ea a venit abia seara,pe la eeasul 9, ~i cum s'a aratat "a inceput-baIul!" Sa nu uitam cu luase lectii de dans;dela maestrul Balduin.28 August, ziua a teeia.Laora 11dimineata, pe platoul dela Copou;

revista trupelor -- ca la 10200 de oameni,randuiti pe pajistea din rata pavilionuluidomnesc. Urmeaza 0masa pe care 0 da.Vodasoldatilor sai, Inaltimea Sa binevoinda gustadiu bucatele leaturilor pe care le gase~te bune,Ar fi fost mai frumos sa mananee eu ei,Dar-Maria Sa Ie intoarce spatele si se urea inPavilion, unde ia masa cu ministrii ~i cu ad-ghiotanj.ii.Seara la teatru, mare reprezentatie -de gai


37/62

Iesenii, obositi desbantuiala celor trei zilealetncoronarei, stateii.u acum acasa ~iciteaugaiete;Ei aflara astfel caaceste serbari: nuavuraIoc numai in capitala .M.oldovei,ci in tot cu-

prinsul tarei, ora$eletinutale serband si ele'prin rugaciuni si desfat


38/62

,'greu, prm currere sosite eu diligentia. In-ta.rzierile erau deci mari, ~i apoi nici rvestilenu erau din eele mai interesante. Publicul-cititor purta pe atunci mai mult interes ni-micurilor exterioare ~i faptelor .diverse, deeM'Politicei internationale. De aceia vestile venitedinTurcia, din Grecia, din Italia, din Anglia,din America chiar, se refera mai mult lafapte de aeestea: copii nascuti cudoua capete,,furtuni cari ridica acoperisurile, corabii tne-cate ~i altele la feI.Iar cand e yorba de poliiicd; apoi ~tiriIe

sunt cam urmatoare]e : "Din Paris aflam ca-domnul de Talleyranda sosit; aeolo intr' 0berlina cu patru cai, urmata de 0 caleasca-cu doi cai> in care se afla ducesa de Dina,ee-l -intovlira~ea".Exhibitifleaceste ~e pe malul Senei, nu-credem sa fi facut pe boierii de pe apa Ba-

hluiului sa se mimmeze-s-maialesacum cand-ei vazusel'a doar serbarile de Incoronare ale-iui Voda Mihai.Alte vesti : Imparatul Austl'iei (Iosef al

oIl-lea) a mel'S in tabara dela Turas, in Moravia; pentru a fi fata [a vmarele manevre:rial' prinjul Wilhelm de Prusia, fiul eraiului,a sosit la 27 August la-St. Petersburg. Aceasta;~ti:re emaiinteresanta.fiindsa serbarile xlinRusia aveau talcul lor) despre care vom vorbi-altd data, ~i fiindca acest print Wilhelm. .este-

viitorul Imparat al Germani~~';:l.i:l;yingatorulluiNapoleon ill-lea la Sedan. . ;.;,;:"In Bucure~ti Alexandru Voda amanase;:.din

pricina siinatatii sale, festivitatile incoronarei,pentru mai tarziu. Dar la 30 August trecut elimplinise 38 ani. Bucurestenii tinusera-poate chiar i~potriva vointei lui - sa-i ser-beze aniversarea, sau, -dupa eum ziceau ei,suuversarea, In pitoreasca manastire a lui Mi-hai Voda, care a gazduit alta data voevozi fa-nario~i~i care gazdue~te azi arhivele lor, s-afacut 0 slujba eu liturghie pentru sanatatea'~i fericirea Mariei Sale. Erau de fata. madu-Iariitoti, ~i boerii eei fara slujba, ,~i toataprostimea Bucurestilor cat a incaput in bise--rica si in curte, Seara, casele publice si par-ticulare, consulatele si pravaliile, tot targu] afost iluminat. S'au Impiirtit milostenii celors;:capatati ! ' } i s'audeschis usile puscariilor, slo-bozind pe cei "cu vine mai mici",Pe urmd a inceput ploaia cu decoratii. In-trucat Turcii erau sgarciti cu astfel de dis-

tinctii, .iar Romanii nu iiifiintasera Inca de-ccratiile nationale, cele 1mpartite fura rusesti,Fireste-ca la alcatuirea listelor fu consultatiriprimul' :randconsulul 'Varului Nicolae, carenu-si dadeainbuviin.tarea detat atunei candboierul 'ce ,u.r~a .sa fiedeeorat fusese un ple-oat 1'0B - al Guvernatorul uiKiseleff. .'La 6 Septembrie Buletinul Oficial publica

& 0 C..Galle Acmn,o sui Ii de ani 81


39/62

randuiala .hnpc'irtirei .ordinelof .Ele eeau trei rSfantul Stanislav, SfAntul Vladimir ~i San~ta. Ana, itnpartite inpatru clase, Incepem cuarmata. Ceamailllare distinctie .0 ..avu ma-rele spital' Co~{achjGhiCa.fratele Domnalui,Urmara .apci polcllvnieii Odohescu. Vdleqnu!?iSolomon. maiorii Cdmpineenu ~iGolescu. capi..tanii Cl'elulesc(I,Creleanu ~i Voinescu. Mai era~i l.UleapitaI).. de rneam. strain; de Franc. pre-cum ~i'doi


40/62

dru Ghica? El cauta un imprumut pentru aface fata nevoilor. Casa Opran, Halfon l $ i Co.e insarcinata cu cautarea capitalului, dar ne-putandu-l gasi, guvernul hotareste infiintareaunui Imprumut intern de doua rnilioane de lei.Subsrierile vor incepe Ia 2 5 Septembrie sivor tine 0 luna in capat, pana la 25 Octom-brie, Zapisele se vor face, in catimi dela 100paua Ia 10.000 de galbeni, sub iscaliturilecilenilor Statului, si dobanda va fi del 0pe an "iar nu mai mult". Ea se va plati "dela ziua imprurnutj rii".Tot in legatura ell proasta stare financiaraa tarii - saracia lucie - este destrabalareavietii in Bucuresti, inmulfirea haimanalelo~,a pungasilor si a horilor, Cetateanul nu maiare liniste, E jafuit la drumul mare, e ealcatde talhariin casa lui. Cea dintai masura cetrebueste luata, este inumdrdtoarea populatiei,pentru a ~ti cine ce anume face in Bucure~ti,cine traeste cinstit din munca lui si cine dinhotii. Buletinul oficial publica, 'in privinta a-ceasta, urmatoarea crdonanta doraneasca :"Din pricina atator fapte ce se comit in

Bucure~ti, .Maria Sa Domnul, pentru Iinisti-rea obsteasca, pcrunceste rSfatului Adminis--trativ sa faca catagrafia locuitorilor cu arata-rea deslusita a rnestesugului ~i a meseriei ceare fiecarespre agonisirea vietii sale. Cei cenu vor putea face dovada acestor legiuite

mijloace, de vor fi straini sa se treaca pestegranita prin consulatele lor, iar de vor fipamdnteni din alte judete sa se trimita acolo,supunandu-i sub privegherea politiei locului.Daea vor fi din Bucure~ti, politia capitalei Iivor avea sub privegherea sa. Proprietarii,-chiriasii, hangii, vor d a numele persoanelor-cegazduiese... ~. c. 1 . " .Amintim ca ordonanta e din 1834 , nu din

1.g34. Caei, prin deplasarea catorva notiunii;li a catorva valori, confuzia ar fi usoara ~i.s-ar putea tncurca veacurile. Buna oara cuprivire la puterea executiva a ordonantei dema.i sus. Masurile ee se luara pentru 1mbuna-tatirea corpului lnsarcinat eu paza si Iinisteaoetateanului Iura urmatoarele : 'Aga Politiei vapurta epoleti de poleovnic

de argintcu capacul de metal, mundir lungde posta v albastru (pe atunci nu se spuneablea, nici ble) cu chipusca rosie, guler si maneci.albastre, sabie eu teaca de argint, palaria inrrei colturi cu pana neagra, Pencru pomosniculagai si pentru comisari, uniform a va fi ....

< tot asa, r-osie, albastra, neagra, alba, cu fireturi~. c. 1.Nu spuneam eu! Daca n'ar fi invalmii~ala

aceiade cai ferate, de avioane, de telegraf,de telefon, de radio, ce usor s-ar ziipiiciveacurile! Un nebun de perpetuum mobile,venit de peste granitele Oecidentului sa In-

84 c. Gane ACUUl CI 5utii de ani 85


41/62

tinda mana unei statui a Imobilitatii Orien_tale, a sulimenit obrazul Romaniei neputan-du-i spala trupul moldo-valac.Dorinta de cultura e totusi vechie la noi.

Strabunii de acum 0 suta de ani, ie~iti dinbezna nestiintei, doreau sa. cunoasca vesnicu]dece si cum a1 tuturor tainelor, pe care panaatunci Ie pr-ivisera sub unghiul superstitiei ..Se deprinsesera acum a .~ti ca un cutremur-de pamant sau 0 cometa trecatoare sunt Ie-nomene geologice sau astronomice, fara lega-tura cu reaua sau cu buna dispozitie a ba-tranului Dumnezeu din cer, Heliade Radulescuin Muntenia, si mai ales Asakiin Moldovase insarcinasera eu luminarea mintilor tuturor,a celor necoapte prin scoli si a celor' coapteprinziare. Astfel "Albina " din 30 Septembrievorbeste despre cometa lui Halley, care vaapare in Noembrie 1835. Nu ise mai zice,Ca alta data, stea cu coada, ~i nu ise maiatribue toate neajunsurile pamante~ti. Dinpotr-iva, Asaki arata c a astronomul Bogu-slavski ar fi spus cum ca grozava caldriradin vara .trecuta nu se datoreste, dupa cumcred unii, apropierii acelei comete. "Nici 0-data" zice el "nici [macar in 1759, cand afost ea eel mai aproape de pamant, nu s-ain-semnat vre-o inraurire asupra meteorologiei ";Sfar~itul lunei Septembrie ramane fdguros.

Nimic deosebit nu se petrece. La. Iasi, Voda

'lVlihalachi primeste pe Divan-Eff~ndi M~s-tafa care-i aduce din partea Pa~ei din RUSClUC, . , . . . .o scrisoare rurceasca prm care 1se ureaza,cu prilejul mtronarei sale, fericire ~imultiam. ALa Bucure~ti, la 2 5 Septembrie, V oda . -iexandru se muta, din locuinta care 1sepregatise, In casa lui pro~rie - aceasta inasteptarea gatirei palatului domnesc. Acelpalat, la care se lucra de zor, era casa Go-[escului de pe Podul Mogo~oaiei, cel pe careI-a locuit ~i Alexandru IonCuza,~i RegeleCarol I care cand l-aviizut Intaia data, atntrebat '"was ist das ?" 1) -~i apoi a ~ai sta~in el ~i regele Ferdinand ~i-l ~ai ~o.cule~t~~:Carol al II-Ia. Casa GolesculUla facutcarlera~i a devenit 'in 100 de ani monument. isto:ic,eel mai tanar din toate roonumentele istorice,dar unul dincele mai interesante-

1) La raspunsul ce i s-adat ,.c'es{le palais", eLa mail.""trebat .0 11 1 " palai.? Printul Carol de Hohenzoller~ era~bl~-t l'n Germania eu altfel de palate,pe care totusr s-a cazmtnur ". . 1 1 tsa le imite,destul de bine, " In meeagurl e noas reo

Acurn 0 suta d~ ani \ 87


42/62

OdownLrie

Ploua. Peste Tara Romaneasca ~i pesteMoldova cade 0ploaie ca.lda, de vara, Iarbacare se uscase incepe a inverzi si temperaturase ridica atat de simtitor, de~~ileapada oamenii,cojoacele pe cari -abia Ie imbracasera.La Constantinopol e ciuma ~j in Franta

holera .. Aflam din Paris 0veste interesanta,Noul ambasador al Inaltei Porti, MustafaResid Bey, e primit in audienta de regeleLudovic-Filip pentru prezentarea scrisorilor-sale de acreditare (se spunea pe atunci deesartcredifive). EI e primit la curte de "SecretaruLDragoman pentru limbile rasaritene II domnul}ouaunin. Titulatura lui oficiala este pe fran-tuzeste "Premier Interprete du Roi pour leslangues etrangeres", E un om care a calatoritll~Ut, care a t~ait 0 vrerne la Constantinopol~l care va scrie in curand (1840) 0 foarte in-teresanta istorie a Imperiului otoman, in carevorbeste mult ~ieu simpatie despre tara noastra;Malurile Bahluiului nu se lasara mai lie

jos decat ale Senei, Pe cand Louis-Philippeprim.ea la Paris pe Mustafa Resid, MihaiVoda primea la Iasi pe eavalerul von Wal-lenburg, agentul consular al Imparatului Aus-triei. Moldova fiind inca un stat tributar,acreditarea se facea de fapt la Stambul.Wallenburg se prezinta deci la Iasi cu unfirman de-al Sultanului, care fu citit in "salatronului" In prezenta Mariei Sale ~i a mi-nistrilor sai, Noul agent tinu apoi 0 cuvan-tare destul de scurta, la care Mihai Sturdzaraspunse eu una foarte Iunga, fiindca inva-tatul Domn se eredea ~i eloevent si-i placeasa se auda vorbind I).Administratia sa merge atnsa. struna ~; inceputul acestei domnii era peplacul tuturor, ca toate inceputurlle de altfel.Comer/ul inflorea si Mihai Vode avea 0

deosebita solicitudine pentru orasul Galati, acarui importanta economica n preocupa, Selucra de zor "la statornicirea orasului caportofranco" .ScoaJaale carei bune inceputuri Ie faeusera

Ru~ii, trebuia nationalizata. Fire~te ca lv105-cova veghea, dar orieum pleearea lui KiseleffIasase patriojilor mana mai libera. La Gim-nasiul Basilian se adaoga deci 0 clasa npentrudesenul si zugravitura istorica", al carei pro-

1) Audienta este


43/62

fesor va fi Gheorghe Asaki, cel care stia cumultd maestrie sa evoace scene din trecutulnostru, atdt cu pana cat ~i cu penelu!.Biserica nu este uitata. Pentru ingrijirea ei

mai de aproape, se infiinteaza la: Cancelarialvlitropoliei un Director ~iun ~ef de _Sectie,Jusfilia urmareste starpirea hotilor. Vestitul

bandit Ion Iftimie n' a putut fi inca prins,insa prietenii lui: Platon.Chetraru si Dascalulsunt osanditi la "groapa ocnii" pentru :a-l fitainuit. In Iumea mare face- valva hotarareatribunalului prin care vornicul Gheorghie~Sturdza e osandit la restituirea zestrei fosteiIui isotii Casandra Ghica.In Armata numai par a merge lucrurile mai

prost, Militia aceasta era prea noua pentruRomanii obi~nuiti demai bine de doua veacurisa nu-si paraseasca niciodata ogorul, Ei de-sertau pe un cap, Marele Postelnic iristituestepremii pentru acei ice VOl' pune manape de-sertori, Pentru fiecare soldat prlns-e-un ga.lben.~i incepe in tara goana dupa catane.In timpul acesta Bucure~tii erau in sarba-

toare, Ale:x::andru Voda Ghica se incununasein sfar~it Domn al Tarii Romane~ti:La 14 Octombrie, Ia ceasul 9_dimineata,

pe-o minunata iz i de toamna "ce este la noinepilduita", Voda porni cu alaiul sau delapalat la Biserica. _Palatul era inca. atunci in casa lui, pre-

facuta de el eu 0 luna inainte astfel cum semai vede si astazi, aproape neschimbata{Prefectura judetului Ilfov pe malul .Dambo-vitei) .. _Fusese casa aceia a batranului banDumitrachi, tatal lui Voda -.~i fratele voe-voelului Grigore Ghica al-Moldobei, eel 0-m~rat de Turcii in 1777. Dela batranul banal carui frumos portretsevede in cabinetul-stampelor dela Academia Romana. casa tre-(}USe pnin mostenire la al patr'ulea fiu al sau,banul.Mihai, Nenea-Mare cum i se zicea, ~id~la acesta 0cumparase frate-sau VodaAlexandru. Biserica lacare seducea Domnulera Sfantul Spiridon din Calea ~erban Voda,caci acel srant Iaca~ era ctitorianeamului sauGhiculesc.Ca atare, avand in fata oehilor cladirile,astazi aidoma ca atunci, casa ~ibiserica, sidrumul. care duce dela una .Ia alta, ne putemmai usor indentifica cuacel trecut, inchipu-indu-ne ca suntem un bucnrestean de-acum100 de ani, care umbla cu derbedeii dupaalaiul Domnului- sau sa am iertare-parlezpour vous, mi s-ar putea spune+: care umblatanto~ in alaiul domnesc.La Sfantul Spiridonslujba fu numai unact de pietate in cinstea strabuuilor. Ungeeealui Voda urma sa aiba loc la bisericadelaCurtea Veche, cea de pe piata cu Flori (Sf.Anton), care piata pe atunci Ilia! erajncon-

9 0 C. Gane Acum 0suta de ani


44/62

. jurata de ruinele vechiului palat domnesc,astazi disparut de mult in noaptea amintiri-lor. Voda Alexandru se intoarse deci de peCalea Serban Voda, peste garla, pe Ia hanu]lui Manuc (Hotel Dacia}, la biserica dom-neasca. Fu intampinat acolo de Inaltul Clel.",care-i citi rugaciunile Axionului, dupa careDomnul depuse juramdntul. Ungerea se fa.ceain altar. Sprijinit de doi boieri mari - frate-sau Mihai ~i G. Filipescu - Voda trecu usaimpara.teasca, in spatele careia se. implinitaina bisericeasca, cea care face dintr'un bietmuritor un uns al Domnului!Intors in naos, V oda se a~eza. in stranadomneasca, cea din dreapta altarului, in caremai statusera - daca nu pe acelas scaun darin aeelas loc- Matei Basarab, Serban Cants-cuzino, Constantin Brancoveanu, Mavrocor-datii, ~i toti strabunii sai Ghicule~ti, sase lanumar, al carui pomelnic se siciri . Gheorghe,Grigore, Grigore, Matei, Scarlat ~iAle~andru !Episcopal de Arge~, Ilarion Gheorghiadi.rosteste 0cuvantare pe care Voda 0ascultacu nerabdare, caci e pre a lunga, Si in sfar~itceremonia se ispraveste. Alaiul se intoarcela Pal at, cu Voda. in cap, calare. Aiei, io fajalumei aduoate (ministrii, boerii, corposul diplo-maficese) se da citire hatiserifului ~i firmane101."mparate~ti, pe care unul din boieri, stiu-tor al limbii turcesti, Ie talmace~te pe romd-

neste, Domnul in picioare asculta recules Apoi ineepe el sa vorbeasca, 0 cuvdntarescurta dar plind de miez, iocare arata. care-sunt nouile drepturi ca;;tigate de tara dupa,plecarea Ruilor 1) . Fireste insa. ea ill. fa.lastrainilor din sala, printre care se afla si con.,sulul moscovit Ruckmann, el e nevoit sa. a- ,daoge ca se va supune Regulamentului Or-ganic, dar ca-i da seama ce grea este sarcina ..sa, .cand iei mostenirea unui om superior.care a carmuit tara cu atata dibacie", 0 micaperiala silita la adresa lui Kiseleff, de carecel d'intaicare 0fi suferit trebuie sa fi fostVoda Alexandru el insu~i.Seara trebuiau sa aiba loc mari serbari in

oras, eu iluminatii ~i foeuri de artifieii. Dar-panza cerului se deschise iar, Incepand sa cadao ploaie care curma entuziasmul ~bucure~teni-lor. Numai la teatru avu loe 0 reprezentatie.de gala.Lipseau dela toate acestea numai doamnalui Ghica ... Iiindca n'

C. Gane, Acum o Suta de Ani

Documents

Transcript of C. Gane, Acum o Suta de Ani