C. COPOSU LINIŞTEŞTE SPIRITELE ÎN C D. «M...

V t

Biroul dc presă al Partidului Alianţei Civice atrage atenţia că afirmaţiile: „O victorie a Opoziţiei în vlifoarele alegeri este puţin probabilă, din cauza acestor bătrîni uzaţi,, trecuţi Prin toate puşcăriile comuniste" şi „Să ne ferească Dumnezeu să cîştigăm alegerile, chiar dacă am cîştiga, de unde să luăm oameni pentru guvernare şi cînd ,să-i pregătim?" apărute fn ziua de 22 noiembrie a.c.; în ziarele „Tineretul liber", respectiv, ..Ziua", nu aparţin —• nici în litera’ nici în spiritul lor — dom-

Partidul Alianţei• 'C n s fe r fp lp * * '' Nicolae Manolescu. Responsabilitatea trunchierii, citării în afara contextului şi a combinării, arbitrare a cuvintetyr dinI 1VIV • im M l SUulClC ••• intervenţiile domnului Nicolae Manolescu la intilnirea cu cetăţenii Clujului, din data de 20.11.1994, revine ziariştilor de Ia

“ publicaţiile menţionate. (Biroul de presă al PAC) • .

O Ajgenda/2

9 Roza vmfuri!or/3

9 Viaţa politică/4

9 Pub!icitale/5-8

9 Diverse/9 9 Tranziţia/10

9 Omul şi sociefaSea/11

4) Sport/12 ANUL VI NR. 1272 || JOIISSN 1220-3203 24 NOIEMBRIE 1994

Vremea va fi predominant frumoasă, cu cerul variabil Vîntul va . sufla slab. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 5—7 grade; Pe alocuri ceaţa dimineaţa In următoarele zile, vremea se va răci accentuat. Ieri, la o- ra 12, la CIuj-Napoca erau 3 grade, .iar presiunea măsura 745 mm Hg (Carol Pavai, meteorolog de serviciu). , .

C. COPOSU LINIŞTEŞTE SPIRITELE ÎN C D.Vaier CHIOREANU

ihonia care a determinat formarea unor tabere în Con-1 1 venţia Democratică, accentuînd nemulţumirile apărute la

• puţin timp de Ia formarea, ei, a fost modul de . stabilire a priorităţilor pe listele electorale comune. Aflat în străinătate, d - I ‘ Coposu a hotărît modalităţile de alcătuire a listelor , şi a transmis in ţară hotărîrea sa. Prelungiridu-se. mai mult decît şe anticipase, tratamentul preşedintelui PNŢCD l-a ţinut departe pe acesta de luptele interne din Convenţie, limitîndu-i posibilităţile de acţiune. . '• Pe acest fond au apărut nemulţumirile . PAC şi PSDlî, ale unor. asociaţii componente ale Convenţiei, iniţiativele PL ’93 vizind ocuparea fotoliilor din faţă Ia spectacolul politic oferit de Opoziţie,,încercarea lui Emil Constantinescu de a-şi asuma responsabilităţi Care îl depăşeau, alianţa dintre PAC şi PNL, împotrivirea înverşunată a tinerilor liberali la tentativele de intrare în. Convenţie a PNL. Revenirea în ţară a d-lui Coposu a determinat pasul înapoi făcut .de. cei care comiseseră la un moment dat acţiuni de independenţă: Ion Itaţiu n-a recunoscut

,că ar fi dccla'rat că „doreşte însănătoşirea preşedintelui.Coposu, dar crede că acesta va lăsa locul unor oameni mai vigu- roşi, nu .neapărat mai tineri". C. Coposu i-a răspuns cu un seC „iarîă-mă că nu am murit", apreciat de unii ca un semn âj bunăvoinţei sale faţă de „nebuniile" unui- coleg de partid. In fond, C. Coposu.. a tranşat, cu aCeste vorbe, : relaţiile -cu Ion Raţiu intr-uri mod definitiv. Despre Dinu Patriciu şi N. Manolescu a afirmat că sînt veleitari, dar că speră că unitatea Convenţiel* va rămîne neclintită. Conducerea PL ’93 s-a repliat rapid, încercind să nuanţeze şi să îmblînzească tonul tranşant folosit în desele comunicate de presă. N. Manolescu a recunoscut recent la Cluj că este lin „naiv-politic", încercind astfei să atenueze impresia lăsată de afirmaţiile colegului său A. Pa- leologu, care, adresindu-se reverenţios Iui C. Coposu, l-a caracterizat pe liderul PAC ca pe unul dintre puţinii politicieni lucizi ai prezentului, siluîndu-1 alături de M. Kogălniceanu, B.P. Haşdeu, Titu Maiorescu, Deiavrancea. -Dacă N. Manolescu poate fi situat atît de sus de colegii sâi, atunci care ar fi locului lui C Coposu?

Revenirea în tară a lui Corneliu Coposu se pare că va determina-o liniştire a spiritelor în Convenţie. Stare pe care probabil o doresc partidele componente şi la care n-au putut a- junge_ din cauza veleitarismutui manifestat de unii lideri ai lor pină_ acum. Iar dorinţa lui C. Coposu de' a răsturna guvernul devine o altă modalitate dtf a coagula Opoziţia,. fluturînd în faţa Opoziţiei probabilitatea accedreii la guvernare.

9 Mîine: Sf; M; Mei- Ecate- rinâ; Mercuriu, m. Odovania praznicului Intrării în Biserică,

'v Ii felicităm pe toţi cei care, 9 Azi: Sf. Mc. Clement, ep. Împărtăşind taina Botezului,

Romei; Sf. -Petru, ep, Alexan- poartă unul din numele sacre, driel. pomenite mal,.'sus.

« M E N T E

Acţiuni ale unor, organizaţii naţional-exiremîsle din strâinâfafe

Informaţiile obţinute de SRI,' in perioada octombrie 1993" —. septembrie 1994, au demonstrat

prezenta unor încercări de' concentrare a acţiunilor cu ca rac-. ter anticonstituţional şi promo- vafea acestora de către emisari ■ ai unor organizaţii naţio- nalist-cxtremiste din străinătate cu unele persoane din' ţara noastră, cu astfel de concepţii, care încearcă să obţină influenţă în ' mediile unor comunităţi etnice din România. ,t ■ v Urmărind exacerbarea' naţio-

' nalismului, asemenea acţiuni au căpătat, tot m ai, frecvent, accente extremiste şi separatiste.

Cu toate că ‘ se [acreditează i- deea câ România s-ar confrun-

' ta cu pericole naţionaliste explozive — din mai multe direc- iţi — realitatea demonstrează că pînfi în prezent nu sînt cons-

V tata te decît acţiuni excesiv, şi interesat media'tizate' ale unor forţe extremiste de presiune, deocamdată restrînse, dar fervent susţinătoare şi promotoa-

v r e ,, mai 'ales ale naţionalismu- - lui iredentist, “respectiv ale neo-

revizionismului.După cura se ştie, încă din

perioada evenimentelor din decembrie 1589 s-au manifestat unele opinii extremişte, care au susţinut proclamarea, „.autonomiei teritoriului maghiar - secuiesc". Ulterior, partizanii : unor

JLm / m

— 1

asemenea idei s-nu reunit in gruparea, „Iniţiativa Maghiară Ardeleană11, condusă de Katona Adârn, organizaţie oficializată in martie 1992, a" cărei platfor- mă-pro^ram a stabilit ca obiectiv fundamental realizarea autodeterminării prin impunerea' tuturor- formelor .de autonomie, inclusiv a celei teritoriale (art.

4 d in ' Platforma-program). Ge se poate înţelege prin dreptul de ; „autonomia teritorială" a dezvăluit recrent şi o voce autorizată a iniţiativei, după care, .printre altele, această sintagmă atît de vehiculată ar pre-~ ' supune automat şi un drept a- supra resurselor din' teritoriul în - care - ea este. recunoscută,. ceea ce deja contravine - conceptului de stat. naţional şi i i - ' nitar-prevăzut în art. 1 al Constituţiei României. ; \ r

Acţiunile , de factură anticonstituţională desfăşurate de membrii iniţiativei, sus-menţionate sînt edificatoare cazurile u n or ' funcţionari ai unor instituţii pu-.' blice ^externe, implicaţi efectiv şi; : ui coordonarea tendinţelor . extremiste din. România. Un_ a- semenea funcţionar, particjpînd la o întrunire 'a Iniţiativei Maghiare Ardelene, a cerut liderilor acesteia ca toate demersurile lor separatiste să fie in

: prealabil puse de acord cu persoane ^competente din exterior, pentru a ,fi sprijiniţi inclusiv prin acţiuni de presiune.

Aceeaşi reprezentanţi ai unop instituţii publice externe ■ au fost implicaţi în apariţia Ja Bu-

(Continuare în pag. 4)

PRIMIM LA REDAQIE:

O dezinformare„Mesagerul transilvan11 din 22 noiembrie afir

mă că Fondul Mutual. al Oamenilor de. Afaceri şi Fondul Dacia Felix nu ar fi autorizate de Comisia Naţională'a- Valorilor Mobiliare şi se întieabă/dacă titlurile emise sînt valabile. ' .

Sînt valabile. Pentru că această comisie, „în termen de J20 de zile de la înfiinţare", ,;va .e- labora şi aplica reglementările necesare". (L.e- gea 52/1994). Cele f!20 de zile expiră la începutul aţiului viitor — astfel că aprobările legate

de funcţionarea Fondului Dacia Felix se înscriu în termenele legale. •„

Cît de credibil este Fondul Dacia Felix o dovedeşte şi faptul că diferite bănci occidentale doresc să colaboreze c u 'e l , inclusiv pe pieţ;1 externe. In urmă cu o lună, după o minuţioasă verificare prealabilă, un fond de ’ investiţii a- merican a investit două’ milioane de dolari SUA în Fondul Dacia Felix.

Titlurile, de participare emise de ‘Fondul Dacia Felix au acoperire îri lichidităţi de sută.Ia sută şi FDF- răspunde in timp optim oricărei cereri de răscumpărare.

CONDUCKIÎEA S.C. PRO INVEST S.A., ADMINISTRATORUL I ONDULUI

DACIA FEJJX

BINE ORGANIZAŢI, SUSJINATORII P.U.N.R. AU DOMINAT IERI

BÎLCIUL ANTI-FUNARDoina Cornea acu»ă Iu microfon ridicarea .statuii lui

Avram lancu la Cluj. lin veteran de ră/.hoi sn ridică £n sală şl strigă: „Avtam lancu e eroul nostru al tuturor". Se aud murmure: „Neruşinata". In scurtă vre-

, me, asistenţa se transformă în vacarm. Adunarea la . sfîrşit în aceeaşi atmosteră de bilei în care s-a desfă

şurat în majoritatea timpului.Asociaţia Dialog Interetnlc şl Alianţa Civică au or

ganizat, Ieri, o întrunire publică' îndreptată împotriva primarului Gticotghe Funar, în sala maro a Casei Universitarilor. Au participai în jur de 1000 de persoane.

între care susţinători! primarului nu fost în ' minoritate. Prin combativitate, el au fost însă cei care ati dat Iţonul discuţiilor. Dialogul între sală şl prezidiu a

luat în mullie';momente aspecte d« ciorovăială. O sin* gură concluzie serioasă Ia finele unei întruniri amuzante: dialogul politic o bine să-şi" caute aii Ioc de desfăşurare decît în strai^, '

La masa prezidiului au luat loc patru consilieri al opoziţiei care tiu invitat persoanele din sală sâ to adreseze întrebări pe'tem e de'interes obştesc. Dar n*a durat mult pînă discuţiile nu degencrttrOfittfvian Bura>legencror;

f v .v .

cii. s-a ridicai şi a precl/at. că subiectul adunării esto,- condamnarea lui Funar. „Plnă cînd vom mai răbda această serlo nesfîrşilă de abuzuri a primarului Gheorghe Funar care, în ngllnda lumii, ne face de ruşinn oraşul", întreabă retoric preşedintele Asociaţiei Dialog In- teretnic. In replică, doamna Violeta Pop, profesoară' pensionară spune: - „bacă dl. nuracu ar mal fi rămas Ia conduccrea oraşului, ar H niuns ungurii să joace fotbal cu capetele românilor". Asistenţa rîde, huldule, a- plaudă, un întreg bîlcl. Simpuli/anţir primarului au lăsat impresia efi au fost bine organizaţi, şi, în final,' cu toato efi nu - Intimplnat ostilitatea majorităţi), au părăsit sala surîz&lori. ’

Calus C1IIOHEANlOTECA

ADEVARUL DE CLUJ JOI, 24 NOIEMBRIE, PAG. 2

■ R E J E T A Z I L E I

f CREMĂ DE GRIŞ f CU CACAO

De ce aveţi nevoie: 500 ml. Japte, 1 lingură cacao, 1 ceaşcă plină cu.griş, 5 linguri zahăr, 2 ouă, 100 g frlşcă.

. Mod de pregătire: Laptele, zahărul şi cacaua se pun la fiert şi cînd laptele clocoteşte şe toarnă grişUl în ploaie, amestecîn-

. du-se continuu ca să nu se formeze cocoloaşe. Se Iasă să fiarbă încet, iar cînd s-a răcit se adaugă gălbenuşurile şi, albuşul bătut spumă. Compoziţia se toarnă în cupe udate cu apă şi. se dă la rece. - - ' -

Clubul Partidului ' Alianţei Civice orgnizează * vineri, 25 noiembrie, orele 18,00 1N- TlLNlREA DIALOG cu tema INDIVIDUL ŞI ISTORIA. Invitată; doamna Doina Cornea. întîlnirea’ va avea loc la Clubul PAC din strada Iaşilor nr. 14, ' ■ ■ '

• . - " -fc:. CURSE INTERNATIONALE:

• PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN:

11-64-16• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ:21-17-90 *• V• PRIMĂRIA TURDA:'31-31-60

> Pr im ă r ia cîm pia t u r z il 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN:25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 .• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi 11-15-10•• Po l it ia f e r o v ia r ă c l u j -n a p o c a :

13-49-76• Po l iţ ia D E j:2 i-2 i-2 i. p o l it ia t u r d a : 31-21-21

» /. ’ • ,• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14 .• POMPIERI: 981 1• APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:

- • n -2 4 -7 1• SALVAREA: 961 ^• SALVAREA C.F.R.: 11-85-9 i• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• '.REGIA AUTONOMĂ DE TERMOPICARE

VDISPECERATs11-87-48 ; ' ,• REGIA AUTONOM Ă DE

APĂ-CANAL - DISPECERAT: 11-63-02• S.C. "SALPREST" S.A.- DISPECERAT: ■ 19-55-22 . ' ’ - -V ;• COMENZI SPECIALE " PENTRU

T r a n s p o r t r e z i d u u r i : 11-10- 12, INTERIOR 132 ' t.

din Autogara II:

• CIuj-Napocât * Budapesta, cti plecare din ; Cluj-Napoca în zilele de luni, jo i şi vineri,

la oră 7,00 şi înapoierea din Budapesta îa zilele de m artî/v înen şi sîmbătă, fa ora

. « . c o - - - ; : _ . . .

INFORMAŢII:*• Autogara 1:14-24-26• Autogara II: 13-44-88

AR O MDECOLĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

SPRE BUCUREŞTI:8,45; 19,3Q

Cursa de 8,45 circulă şi sîmbătă. ' Cursa do ora 19,30: circulă de lutu pînă

vineri; ' (

PLECĂRI DIN BUCUREŞTI: 7,15; 18,00

Telefon TAROM CUUJ: 19-49-87

SII TRANSPORT >C.F.R;

CURS EIAUTOCURSE 1NTERJUDETENE; /

, din Autogara l: .C• Ciuj-Napoca - Sibiu: 5,45 4,• Ciuj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30• Ciuj-Napoca • Baia Mare: <5,30 (hu circulă

•duminica)rs

din Autogara II:• Ciuj-Napoca -Abrud: 6,00 ->• Ciuj-Napoca - Zalău: 6,30 (nu circulă

duminica) ,v• Ciuj-Napoca* Gîrbâu • Zalău: 6,40• Ciuj-Napoca • Jibou: 7,00• CUij-Napoca-ŞimleuSilvanieî: 8,30,

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA*‘ principalele direcţii , - trenuri accelerate •

A. « . >

V BAIA MARE.S ATU MARE (prin Dej): 14,4f• BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,45 7• BRAŞOV: (prin Dej): 1,23• BUCUREŞTI: (prinSigluşoara): 0,01; 10^5; f" 14,33; 22,04- (prin Sibiii-Piatra Olt): 11,2 î- (prin Petroşani-Craiova): 9,‘3 1• BUDAPESTA: 0,39; 15,23 -

. ■ *• GALAŢI: (prin PIoieşti-Buzău): 9,14)^,• IAŞI: 12,45; 21,06; 23,48 — J ,• ORADEA: 0,39; 3.,40; 15,23; 16,52 ;20,45• SATU MARE:.14,45; 3,40• SIGHETU MARMATIEIi 5,44• TIMIŞOARA: (prin Alba Iulia): 5,52 23,02 , 23,43; (prin Oradea): l4,45• -TÎRGU MUREŞ: 16,30; 20,31• INFORMAŢII GARA: 952 %>■

| p AGENŢil DE VOIAJ C.F.R.:• INFORMAŢII: 11-22-12 (intcrnj v •

' - - 11-24-75 (Internaţional)

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Joi, 24 noiembrie 19949.00 — Desene animate — ITALIA 110.15 — Ralph super erou — ‘ ITALIA 111,3Q — Prinţesa — RETE 4 14,35 — Serial — CANALE 5 15,30 — Seriale — RETE 418.10 — Iartă-mă — RETE :419.00 — ‘Magazin S — - SELTRON TV19.15 — Cartoon Network

'20,10 — Explosiv magazin — RTL .21.15 — -Amanetarea trecutului— PRO 723.10 — Şeful din San Francisco— PRO 7

l i P O R T A LEXPORT-IMPORT S.R.L

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Joi, 24 noiembrie 19948,30 — Cartoon Network 16,00 — Cartoon Network20.15 — Documentar — WORLDNET21.15 —• Cruda îndoială, p. I şi II — PRO 7

s.c. TV CABLU,sjf.i!PROGRAMUL

CANALULUI PROPRIUJoi, 24 noiembrie 199436,00 — Dinastia — PRO 717.10 — Femeia misterului - RETE 4 . ■18,30 — Cartoon NetWork ,20.10 — Explosiv magazin - RTL ‘ . 21,15 ' —. Cruda îndoială,p. I şi II — PRO 7 .

‘ 18 - 24 NOIEMBRIE CLUJ-NAPOCARepublica — Casa spiritelor — coproducţie germano. — danezo- spariiolă, premieră (9; ' 11,45; 14,30; 17,15; 20) * Victoria — Un bărbat bine dotat — Hue- vos de Oros — Spania — premieră (9; 11: 13; 15; 17; 19) 9 Arta — Corbul — SUA (11; 13; 15; 17; 19) O Mărăşti — sala A — Rockeril atacă radioul — SUA (13; 15; 17, 19) sala B — Şocuri — SUA (14; 16; 18) « Favorit — Răzbunarea tatălui — India, premieră (11; 13; 15; 17; 19 • Apollo — 18-20 nov. — Nopţi albe în Seattle — SUA {16; 19); 21-24 nov. — Instinct fatal — SUA (18: 10*TURDATineretului — Te voi răzbuna Bruoe Lee — Hong Kong 9 Fox — Academia de poliţie: 'Misiune la Moscova — SUA — premieră CÎMPIA TURZII Muncitoresc — Cîndva pe aici trecea .un rîu — SUA — premieră; Sommersby — SUA — premiera DEJArta — .Teroare în Boston — SUA — premieră; Lupul — SUA — premieră /

Q

Programul 1:, 7,00 TVM. Te- lematinal; 10.00 Actualităţi; 10,05 Limbi străine: engleză americană — germană; 11,05 Film serial: „Mala mujer"; 12,45 Desene animate; 13,10 ^ .1001 audiţii; 14,00 — Actualităţi^ 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Na- poca; 16,00 Actualităţi;; 16,10 Festivalul concurs de "doine şi balade, Drăgăneşti, ‘Olt, 1994; 16,40 La orizont — economia de piaţă; 17,40 Milenium; 18,29 Desene animi,ate; .18,50 Tragerea obişnuită Expres şi multiplă Loto; 19,00 Medicina pentru toţi; 19,30 Film serial: „Alergind pa coridoare11; 20,00 . Actualităţi; 20,45 Film serial: „Om bogat, om sărac11; 21,40 Studioul economic; 22,20 Reflecţii rutiere; 22,35 Actualităţi; 22,55 Memorialul 8u- rerii; 0,20 Film seriâl; „Forsyte Saga“. '

Programul 2: 7,0#;La prima o- ră; 9,G0 Ora de muzica; 10,00 Telejurnal Worldnet; 10,30 America muzicală (Worlâfet); 11,30 Desene animate; 12,00;,!'Magazin CFI; 13,30 Confluenţe; 14,00 Actualităţi; 14,10 Magazin jsocial; 15,00 Limbi străine: - engleză a- mericană — ;germană'Ll16,00 Desene animate; 16,30 Film serial: ,^uccesoarea“ ; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Emisiune în limba germană; 20,00 Actualităţi; 20,40 Ritmuri muzicale; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 -Formula 3; '22,00 Film artistic: „Războiul s-a sfîr- * şit“ ; 23,55 Eurogolf 0,25 Şlagăre. ' ,- (:

TVR CLUJ-NAPOCA;*-Teritorial: 9,00 Panoramic^— ştiri din teritoriu. 9,10 Rubrica‘ în limba maghiară; Etnografie şi folclor. Dialog cu , Haaz Sandor despre porturi populare secu- ' ieşti. Naţional: 15,05 — 16,00 Ac-.: tualitatea transilvană ştiri din * teritoriu. Provincia:- Şcoâla şi e-' ducaţia patriotică laf iromâni. Mu- sic shop. Documentar: : Galeria - rectorilor —• Universitatea Da- ! ciei Superioare la 75 do ani. \

Redacţia nu îşi asumă respon- r sabilitatea în lcgăfnră Cu eventuale modificări intervenite; în programul anunţat. ' .

Balul Bobocildr la Facultatea

de Drept

Vineri, 25 noiembrie; Ia • Casa de cultură a studenţilor va avea loc Balul bobocilor de la Facultatea de Drept., în - afara studenţilor sînt- invitaţi., oameni de cultură şi artă din ■ Ciuj-Napoca şi Timişoara. :

Sponsorii acestei manifestări sînt Napopan, CUG, Coca-Cola, Farmec, Ursus, Feleacul, Na- polaet şi Florăria Cathyrus. .

Diana POP BUUMAC

FARMACII CU SERVICIU PERMANENT: , FARMAGIA vCORAFARM“, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

GARDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 3 „HJGEEA AESCQ- LAP“ P-ţa Mihai ■ Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20—8.

r ----------------- ------- — — ^r ^ POLICLINICA ■

MINTERSERVISANStr PaseaJy nr3 , cart Gfioo<9twrt

• INTERNE • CARDIOLOGIE- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

- ENDOCRINOLOGIE -REUMATOLOGIE ■

- ECOGRAFIE - ALERGOLOGIE , -DERMATOLOGIE- CHIRURGIE • ORTOPEDIE

* * O.R.L.» OFTALMOLOGIE ’■ GINECOLOGIE • ONCOLOGIE

• PEDIATRIE - UROLOGIE V -ACUPUNCTURA h

I '* - la b o r ato r : :f (Biochlmle-Bacterlologle• Imunologle • Parazltologla

V. . Teste SIDA)ZILNIC, Inclusiv DUMINICA. r*" orele 7*21 '-'-Wţj Medic de gard&: orele 2t*7 ^Rezervare consultaţii

(e j .1 9 - 3 9 - 3 9 . 4

‘

JOI, 24 NOIEMBRIE, PAG. 3 ADEVĂRUL DE CLUJ

Turneul european al preşedintelui

■ - Hosni Mubarak

Preşedintele Egiptului, Hosni Mubarak, a început duminică un tu rn eu european, in cursul căruia va încerca să Ştrîngă legăturile economice ale ţării sale cu Europa. Timp de o săptămînă, Muba- rak vizitează succesiv At.glia, Italia, România şi Polonia. înainte de a părăsi Cairo, Mubarak a- declarat ziariştilor că scopul vizitelor sale este de a menţine la un standard înalt implicarea Egiptului în problemele mondiale şi de a promova cooperarea e-

-conomică şi investiţiile în Egipt. „Preşedintele Mubarak doreşte în primul rînd să promoveze investiţiile europene în Egipt**, a indicat sîmbătă ministrul de stat pentru cooperare internaţională Youssef Boutros-Ghali. Ţările europene absorb 60 la sută din exporturile egiptene, în timp ce 42,4 la sută din importurile E- giptului provin din Europa Dintre primii zece parteneri comerciali ai Egiptului şase sînt europeni. - :

fn cursul acestui turneu vor fi de asemenea abordate, pericolele integralismul ui islamic. Vineri, Mubarak a avertizat Europa în legătură cu un val de atacuri teroriste ale fundamentaliştilor m usulm ani în.! cazul în care Occidentul nu-şi onorează cît m ai repede promisiunile de ajutor financiar pentru entitatea, palestiniană care girează autonomia în fîşia Gaza'şi în Ierihon. La Roma, M ubarak; urmează să se întîlnească cu secretarul general al ON U , Boutros Boutros-Ghali şi va f i primit de Papa loan Paul al Il-lea. In pursul vizitelor în România şl Polonia, vor fi semi nate mai multe acorduri de cooperare economică şi ştiinţifică; Miercuri după-amiază' Mubarak a sosjt ia Bucureşti. j “ :

Europa de est la cinci ani dc la căderea comunismului

; („L'Unita" din 12 noiembrie a.c.)i ciale, iar în cazul* Ungariei —

o ! totală desconsiderare a democraţiei, aşa cum o demonstrează războiul mass-media.

Toţi aceşti factori au .determi-■ nat, între anii 1993 ş ix 1994,

schimbarea. O schimbare care poate fi interpretată mai degrabă drept cea de-a doua etapă a perioadei^ de tranziţie decît o reîntoarcere la trecut. Se pune întrebarea: de ce alternativa n-a fost făcută cu forţele sociâl-de- mocr.ate? Adevărul este că a- ceste forţe âU apărut extrem de

. fragile ş i1 fără tradiţii istorice,; cu excepţia Cehiei. : ' ■

In alte părţi a prevalat social-demoeratizarea partidelor comuniste, cti unele sciziuni — în Ungaria lui Horn ş i" în Slovacia. — sau printr-o dialectică internă clară, ca în cazul Poloniei. Dar nu numai în Polonia, unde era indispensabil aceiit- lucru; ci şi îri Ungaria, unde nu era, partidul lui K'wasniewki şl PBU al lui Horn ău realizat a -. lianţe de’ centru-stînga. ,.= •• Este diferită,: fâră îndoială, si-- tuaţia în Bulgaria şi mai='ales in România, ună’e Partidul Democrat, al lui Roman este interesant, dar încă ' fragil pe planul consensului, şi unde partidul lui Iliescu şi Năstase (acesta din urmă este şi secretarul partidului de guvemămînt şi preşedintele, Senatului) evocă continuitatea cum etodele^din ' trecut., Şi totuşi se pare ca .nici în , aceste ţări nimeni nti vrea- să resta-, bilească . n ic i, „teoreticJ sfiici., practic-— veehîuf sistem. Un rol foarte important în acest sens 11’ are Occidentul: astfel, este semnificativă iniţiativa Internaţionalei Socialiste de a stabili relaţii şi. cu partidele de sorginte;, comunistă progresiste.- O : mare' importanţă are şi rapiditatea cu care UE şiN A T O .vor, răspunde» cererilor perfect - îndreptăţite de,

■ integrare economică şi în şiste- nyjl de securitate-adresate de, aceste ţări. _•

- ultimii doi . ani forţe politice inrudite cu partidele comuniste au preluat conducerea in polonia şi Ungaria,, ca să nu mai'vorbim de Lituania. In Slo- vacia, Meciar va. forma viitorul guvern din,, comunişti ortodocşi, în;Bulgari? socialiştii sprijină executivul, iar' în România foştii comunişti n-au renunţat niciodată la . putere. Guvernul de centru-dreapta al lui Klaus, în Republica Cehă,, pare să constituie unica Excepţie surprinzătoare de. ţa regulă

R ăm m ade văzut dacă toate acestea pot fj. interpretate ca o simplă reîntoarcere la trecut. Tranziţia* economică merge înainte, producţia creşte cu cîteva procente anual, sc-ctorul privat se extinde tot mai mult (atît ca urmare a procesului de privatizare c ît . şi prin crearea unor noi tntreprinderî);.f este solicitată integrarea cu restul. Europei; instituţiile , democratice au suferit o evoluţie şi nimeni nu le pune în discuţie.

In aceste ţări diferite alianţe democratice ■ de eentru-dreap^ ia au cucerit, puterea după căderea Zidului; pentru că au fost

.considerate mai" demne de încre- , în realizarea' unor. obiectiv e considerate ca ‘ fiind, prioritare, acestea fiind obiective -ur- mărite şi,' înţr-o oarecare măsură. îndeplinite în toţi aceştL £*ni. In aceeaşi perioadă de timp, însă, forţele de dreapta au trecu t printr-un -proces de divizare îaolitică şi,-în acest caz,- nici Forum ul Civic din Cehia n-a fâ- outîexcepţle. Unele,.grupuri ale ■acestor formaţiuni'‘ politice au rnarrifestat clar tendinţe reacţionare (cîi, ele' exemplu, cazul

Csurka ,Jr> Ungari^;.sau net con- ţ servatoare, cum. s-a întîmplat în jî^olonia «şi Slovacia. Dreapţa a 't>3ăti't cgstul ’ social - al terapiei

:/oc îrt economie, dernonstrînd, f n plus, o capacitate administrat i v ă - redusă. $i o ’ lipsă de: sen- pîbilitate: ;faţâ :.de problemele so-

fcjf=Sl!S'eS W <»R L O

THANKSGKKKS IS34

A începui marea ttrguială între capilal şi pontică

(Articol publica} dc cotidianul bulgar „Kontinent" nr. 248/1994)

Cei cinci ani de democraţie în Bulgaria au demonstrat-că politica este o îndeletnicire foarte bănoasă şi oferă o inie şi una de modalităţi de îmbogăţire. Noutatea este că acum .în Bulgaria a început propaganda pentru cerere şl ofertă. Marile centrale de partid nu mai vor ca vînzarea-cumpărarea să se facă pentru fiecare parlamentar în parte. Astăzi cine doreşte să aibă deputaţi care să-i facă un serviciu sau altul, trebuie să bage mîna adînc în buzunar şi să ofere bani unuia dintre partide.

A mai rămas o lună pînă la alegeri şi au început deja comentariile privind grupul financiar şi forţa politică pe care se va miza.

Făcînd abstracţie de ameninţările unor regi ţigani că vor „cumpăra1* nu unul, ci zeci de deputaţi, ce ar fî nou în această situa-

-ţie, de altfel cunoscută? Un semnal cu multiple semnificaţii a lansat terţetul baronilor din presă, care ău uitat propaganda lor de pînă acum de sprijinire a micului întreprinzător,, iar acum cer — nici mai mult nici mai puţin locuri în sectorul de stat. Acest lucru arată că scurgerea de resursâ din sectorul obştesc în cel privat s-a încheiat. De aici încolo este nevoie, de reguli foarte clare.'Vine privatizarea — momentul hotărîtor de legitimare şHde dominare şi asupra a ceea ce a mai rămas. .

Grupurile financiare îşi vor avea deputaţii lor pe listele partidelor, deputaţii, la rîndul lor vor încasa ce Ii se cuvine pentru serviciile politice de la persoanele; lor 'd in cercurile de afaceri. Primii vor trebui însă să ofere un cec în alb pentru participarea la alegeri a partidelor. Este evident că Mollov şi grupul: de presă „168 ceasa" va fi de Partea Uniunii Patriotice şî, prin aceasta, de cea-a Partidului Socialist Bulgar. După ce acest interes a fost exprimat, par şi mai plauzibile aluziile, că firma -;,Tron“ va investi în Uniunea-' Forţelor Democratice. Unii observatori fac o. legătură între firma „Multigriip" şi PSB, dar şi Alternativa Democratică pentru Republică etc. Dacă- modelul bipolar în politică se ya menţine, . încă un' sezon politic va depinde de măsura în care grupurile1 financiare se vor alinia pe două rînduri unul în faţa celuilalt. PSB -mai are sprijinul- băncilor şi al acelor.: întreprinderi de, stat care au .rezistat la presiunea sindicatului „Podkrepa". Paradoxul este că în Bulgaria lipseşte un.partid..stabil al oamenilor de afaceri. Dintre' cei care îşi manifestă' asemenea tendinţe, cel. mai cunoscut este „Business blok“; a l-lu i Jorj Gancev, şi „Bulgaria, nouă“, al lui Ştefan Nikolov, care „însă a făcut deja coaliţie cu forţele de stingă. _ , '

Mâi puţini vor fi banii din străinătate, de la emigranţi. Dar se pare că nimeni nu se-îndoieşte de. ajutorul din afară acordat Mişcării pentru Drepturi şi Libertăţi, (a etnicilor turci). Ne vom aduce , aminte cu duioşie de'vrem ea dhd voturile se cumpărau în schimbul maiourilor,' mititeilor, pe _ o sticlă de ulei sau chiar -$e capace, de borcane;. Astăzi nimerii nu va cheltui un ban pentru

•alejgătorul. obişnuit, capitalul va fi un fel .de măciucă preelectorală care . va mătura totul în calea' ei: - Nu [ este - loc pentru peştii ^frunţi, iar ţara noastră este prea .mică pentr£i,a q popula cu giganţi.

Silvio Berlusconi- Marele învins a l ^ scrufinului^de la .20 noiembrie

(AFP); i -s

Duminică, aproximativ 2,6r milioane de italienii;', au i fost chemaţi şă voteze în primul tur al 'alegerilor locale parţiale mai ales în şapte capitale'; de provincie, unde sondajele efectuate , la ieşirea. , dirt birourile de vot indicau scăderea sensibilă a influenţei mişcării lui Silvio Berlusconi, Potri- '. v it : acestor sbndaje, la Breseia (în apropiere de'Milano), oraş considerat drept, un test pentru popularitatea guvernului, Mino Martinazzoli, fostul secretar al democraţiei-creştine, susţinut d e . o- poziţie, a obţinut 37,5 la sută din voturi faţă de ,27,5 la sută fcît a obţinut Vito Gnuttl, ministru ;’ al industriei.

Acest rezultat l-a mulţumit pe liderul Parti- ’ dulul Democratic al Stîngii (PDS), fostul partid comunist, Massimo D’Alema, care vede astfel consolidată strategia alianţei partidului său cu V ceritrul democrat-creştin al opoziţiei, reprezentat cu precădere de Partidul Popular Italian (PPI, ’ fosta Democraţie Creştină). Mult mai puţin entuziasmat s-a arătat Rocco Buttigllone, lider al PPL Strategia sa. de apropiere de o componenta a majorităţii , guvernamentale, Forza Italia, ex«

Conferinţa de la Neapole privind: , '

Criminalitateatransnaţionala

, > (KEUTEIt)■' '

Deschizînd, la . 21 noiembrie, Conferinţa ministerială asu- ' pra criminalităţii transnationa-' le, Boutros Boutros-Ghali ’ Ie-a declarat delegaţilor din 138 d? ţări că tentaculele „multinaţionalelor crimei*1 s-au întins'pe întregul glob. Criminalitatea transnaţională subminează' înseşi temeliile ordinii democrate' internaţionale", a spus el, a- dresîndu-se celor prezenţi. „Ea otrăveşte climatul afacerilor, corupe liderii politici şi subminează drepturile omului*. Organizaţii de tip clan tradiţionale — cum sînt. Triadele din Hong- Kong, mafiile din

-Italia, Yakuza din Japonia şi grupurile ruse — încep să încheie acorduri unele "cu altele. Colonia britanică Hong Kong, . care va fl retrocedată Chinei în 1997, este sediu] mondial al Triadelor, ale căror profituri anuale se estimează a fi de 200 miliarde de dolari din operaţiuni ilegale desfăşurate in întreaga lume.

Experţii ONU afirmă că sindicatele crimei organizate au, în prezent, o „cifră de afaceri" combinată de 750 miliarde de dolari anual, ceea ce reprezintă mai . mult decît valoarea produsă' de economia majorităţii ţărilor, o mare parte din aceştia .fiind ^spălaţi*" prin sistemul ■ financiar global..

Boutros-Ghali a citat prăbuşirea comunismului • şi dezintegrarea Uniunii Sovietice, conflictele* regionale şi ' deteriorarea situaţiei sociale . în ţări din lumea1 a treia" drept evoluţii care au. contribuit, toa-, te, la explozia. crimei organizate. •

Oficialităţile ONU şi gazdele italiene- ale reuniunii spe- . ră că în tîlnirea, de lâ Neapole va convenit asupra punerii de acord, a unor legi din diferite ■ ţări împotriva crimei orgahizate. şi spălării! banilnr, -astfel îneît pentru bandele "mafiote să nu existe nici; o „zonă de , protecţie''.

” Actualele convenţii-' internaţi- . .anale acoperă -numai traficul de droguri şi pirateria, în timp ce activităţile bandelor organizate s-au, extins, poetic, la orice activitate ilegală • vizînd un profit — de -la contrabanda cu materiale- nucleare pînă la comerţul crescînd cu- organe umane pentru transplant. "

cluzînd^In acelaşi*-’ timp o altă componentă a a- ciestei majorităţi, „ Alianţa .Naţională (neofascistă), este oarecum pV^lidiciată " de sudcestî^ alianţelor sale cu stînga, din cauza refuzului mişcării Forza Italia de a se desolidariza de Al.ianţâ:1 Naţională, contrar dorinţei PPl! întărirea Alianţei Naţionale, căreia li merge bine, ^trage-Tnajorlţatea; spre .. dreapta" — şl-a exprimat regretul Rocco Butti- glipne. La rlndul^său,, Forza’ Italia „s-a.^Jtrădiţlt sâ minimalizeze această înfrîngere. „Sîntem singurii care plătim preţul'rigorii** .proiectului,; de lege .a finanţelor ce se dezbate actualmente în parlament, a explicat purtătorul-de cuvînt al mişcării Forza Italia, Antonio Tajanl.

Liga Nordului, a cărei .“ strategie de hărţuire vizavi de uri guvern din care ea face totuşi parte deconcertează adesea membrii, a oftat' uşurată. Departe de a se prăbuşi, cum spera făţiş Glanfranco Fini, şeful AN, Liga îşi menţine poziţiile, fără însă a progresa cîtuşl de puţin. Acest rezultat va favoriza tactica Iui Umberto : Bossl de gherilă permanentă faţă de guvern, coşmar al lui Gianfranco Fini, care consideră că vinovat de eşecul majorităţii este comportamentul Ligii Clţiva conducători, începînd cu Umberto Bossi, vîntură de cîtva tlmp ipoteza unul guvern menit să pregătească rioi alegeri. Cel de-al doi-, lea tnr .de scrutla va avea loc Ia 4 decembrie,

(.: -

V

-K-

L--

••

f-.<■ 'n-- i . y.

ADEVARUL DE CLUJ JOI, 24 NOIEMBRIE, PAG. 4

LA 1 DECEMBRIE

PREŞEDINTELE

ION ILIESCU AR PUTEA f\ PREZENT LA CLUJ

La această oră nu. sînt confirmate Informaţiile potrivit cărora preşedintele Ion Iliescu va fl prezent în scara zilei de i decembrie la festivităţile legate Ide împlinirea a 75 d,e ani de (eatru românesc în Cluj, Această variantă va fi luată în calcul în caz că preşedintele va participa la .sărbătoarea Zilei Nafionale de la Alba-Iulia..Surse din. Prefectură ’ ne-au declarat însă că, foarte probabil, Ion Iliescu nu va veni nici 'a Cluj şi nici la Alba. / .

Relaţiile militare româno-un- gare statornicite după decembrie 1989 prezintă un curs categoric ascendent, ele impunîn- du-se prin valenţe pozitive certe. Lipsite de noxel6 politicii partizane, ele pot servi ca m o - , del de relaţii In celelalte domenii ale raporturilor dintre statele noastre. Ar fi Insă o naivitate de neiertat să presupunem că aceste relaţii ar putea fi în- tîmpinate cu unanima . apreciere a tuturor forţelor politice din cele două ţări. O mostră In a- cest sens ne-a oferit postul de televiziune Duna (a cărui inami- ciţie faţă de români a căpătat o tristă notorietate), In 20 noiembrie a.c. Emisiunea s-a vrut a fi un prilej de minimalizare a rezultatelor tratativelor duse de cei doi miniştri ai apărării < din cele două ţări vecine, col- portarea de zvonuri,, de pretenţii anticonstituţionale, cu ajutorul unor reprezentanţi ai UDMR (Takacs Csaba, , de exemplu). Fermitatea, profesionalismul, corectitudinea ' celor doi' demnitari unguri prezenţi în emisiune (Ke- leti, ministrul Apărării Patriei, Imre Mecs. preşedintele Comisiei

î m iUDMR doreşte forţe armate

maghiare în Secuimede Apărare a Patriei din- Parlamentul ungar), au determinat eşecul lamentabil al cîrtiţorilor travestiţi ad-hoc în oameni politici.- Demolatorii prin vocaţie au încercat şi de această dată sub- minarea încrederii în partenerul român de dialog,- prin întinarea imaginii acestuia. Negînd dreptul constituţional al Ministerului Apărării Naţionale de â ampla-r sa unităţile .Armatei Române pe teritoriul naţional în raport cu nevoile siguranţei naţionale, e-

misiunea transmisă în 20 noiembrie de postul de radio Kossuih — Budapesta (printr-o ciudată, dar deloc întîmplătoare coincidenţă cu vizita ministrului ungar la Bucureşti) reprezintă o probă a iresponsabilităţii unora din mass-mediâ ungară, preju- diciind şi. interesele statului lor, obstrucţionînd înţelegerea adevărului de către etnia maghiară din Românii. Tema se integrea

ză în acele aserţiuni calomnioase pornite nu de mult de la UDMR, (larg mediatizate de a- cest post) în care amplasarea unor subunităţi ale Armatei Ro-

, mâne pe „pămîntul secuilor" (a- dică Jn anumite judeţe componente . administrativ-teritoriale constituţional existente pe teritoriul României şi nu „pămîn- turi“, enclave etc.), este calificată ca o „colonizare", „ocupaţie militară". . Supradimensionînd competenţele „autoguvernării-locale* (termen împrumutat de pe . alte meleaguri), Gabor Kolum- bari, vicepreşedintele Consiliului judeţean Harghita (unul dintre protagoniştii emisiunii în cauză) consideră necesară aprobarea de către UDMR a staţionării unităţilor Armatei Române. Armata este „implantată" pe teritoriul „autoguvernării locale" (noi am ştiut, e drept, pînă la G. Ko- iumban, că teritoriul României

este inalienabil şi că unicul suveran este poporul român), pe baza unor drepturi mai degrabă imaginare decît reale; Acceptarea, totuşi, a staţionării urmatei (cîtă generozitate') presupune însă îndeplinirea unor condiţii din partea ei. Nu insistăm asupra tuturor. Amintim' doaf’ una; compoziţia naţională a ' unităţilor militare să reflecte structura na-‘ ţională a localităţilor: :In-condiţiile unei populaţii * majoritar maghiare,' nu e greu tle ghicit unde ţinteşte G. Kolumban. U- nităti militare cu efective în cvasitotalitatea lor maghiare în Armata Română, ce reprezintă ele? Germenele unor forţe armate separate, în eventualitatea realizării „autonomiei teritoriale". Absurditatea, vecină cu paranoia, a ideilor lui G.K. este evidentă. Dar au un „merit". A- nume, reprezintă concretizarea conceptului UDMR eu privire Ia autonomie. Un element constitutiv dintr-un mozaic. Merinde în desaga drumeţului ’ G.K. către Europa, cu oprire obligatorie la Budapesta. ,

G. TARKAS

DUPA TOATE PROBABILITĂŢILE

Prefectura nu-I va suspenda pe Peter Eckstein

' „La o primă vedere, nu cred că sînt întrunite condiţiile pentru• suspendarea consilierului U.D.M.R. Peter Eckstein. Urmează ca juriştii Prefecturii să i, confrunte toate detaliile cu textul legii, pentru a lua hotărîrea finală", a declarat miercuri .la o conferinţă de presă,, prefectul Grigore Zanc. Reamintim că cererea de suspendare a consilierului a fost formulată de primarul Gheorghe .Kunar, pe motiv că Peter Eckstein- se împotriveşte aplicării in Cluj a Legii 5/1973, care -prevede restrîngerea în spaţiu a chiriaşilor cu spaţiu'j,excedentar.'' Dl...-Eckstein'.a- respins acuzaţiile.; Declaraţia d Iui Zanc nu dă, e drept, un răspuns definitiv, dar

nu trebuie- să fie judecată ca atare. în ţ fapt, eâ spune că prefec- ■tul nu consideră oportună suspendarea lui Peter Eckstein şi, drept urmare, ea nu va avea Joc. E greu de «presupus că un om politic de talia d-lui Zanc ar- fi riscat o prognoza daca ar fi avut în vedere eventualitatea jpa ea ;.să-i fie 'infirmata. .Pastrînd proporţiile, ne., aducem 'aminte de luările de poziţie ale preşedintelui Iliescu în. cazul soţilor Mooney, cu deosebire ca - ;evident, vinovă

ţ ia d-lui- Eckstein nu este dovedită. (C.C.J •

' Un reporter isteţ al agenţiei de ştiri „Mediafax" pătrunde

incognito la o adunare a organizaţiei 'municipale -Ciuj- Napoca a Partidului România Mare. Incîntat de ce vede ' şi aude, el dă alarma: se întîm- plă ceva în PRM. O scurtă ştire inserată în paginile cîtorva ziare a fost de ajuns. Paravanele care .cosmetizau imaginea partidului d-lui Vădim Ţudor la Cluj cad unul după altul. Rămîne adevărul goi. în lumină, filiala PRM'seamănă cu .o corabie în derivă, al cărei . timonier beat luptă să ţină cîrma. '

Conflictul dintre orgîtnizaţia; municipală şi deputatul PRM, Ioan 'Tănasă; susţinut de o bună parte a Birouiui Execu

t i v al filialei, nu este 'de dată Hfcentă, dar “ pe zi ce’- trece se acutizează. Col. (t.) Tănasă este figura reprezentativă a par

tidului în judeţ şi este preşedintele Consiliului Judeţean. PRM ,Cluj. Persoana sa este însă puternic contestată, îndeosebi de către conducerea de la municipiu. „Se comportă ca un, dictator şi ne face de ruşine cu beţiile sale.' Este sub influenţa soţiei sale, . care _e unguroaică, şi dă semne că tră-

. 835* • 6SŞ 9S39 ytEBS CÎ88 CSU H535' . ©B9.' HSSS6S •*<* 499 •;£**** BBSf* 9BSSS2®

Situaţia economică jşi socială în ţară este incomparabil mai bună decît au lăsat-o guvernele precedenţe, apreciază liderii actualului par- — tid de guvernămîpi. Grigore Zanc,.^membrii * marcant al P.D.S.R, ş i. preşedintele filialei Cluj, este. de părere că „e evident, că s-au produs, cîteva schimbări în evoluţia societăţii româneşti, pe care istoria le va consemna**' .* t

In cadrul unei conferinţe de presă-care a a-;, vut toc miercuri^ dl. Zanc a făcut referiri concrete^, la stabilitatea monetară, oprirea declinu- ,.;i- lui industrial şl la realizările din agricultură. .In ansamblu, liderul -P.D.S.R./apreciază că magiriea României est§ în acest ; moment foarte i - favorabilă, chiar ofertantă pentru investitorii ; străini";'

Poate şi pentru c ă ,' P.D.S.R. nu' agreează să-;,, împartă tortul cu nimeni, " Grigore Zanc s-a pronunţat cu duritate la adresa nou . înfiinţatului Partid D em ocraţie Centrii. . El îa lansat irfr un avertisment voalat. „Intr-o formă mai mult .

sau mai puţin explicită, liderii P:D.C, vehiculează ideea că sînt un partid âl preşedintelui Este o diversiune şi un fals, pentru a avea m al: multă credibilitate. Din punctul nostru dţ- vedere, lucrurile sînt susceptibile chiar de-a fi puse în-altă formă. Vă asigur câ nu .,exi>t5, nici’ un acord al preşedintelui, nici o sugestie de a se forma acest partid care să fie un partid, de rezervă", spune dl. Zanc. . .. i ; ; ,

Pe . parcursul conferinţei de presă,* Grigore Zanc a evitat să răspundă .■ întrebărilor care 1 vizau direct,,pe ! prefect în chestiunea suspen dării primarului Gheorghe Funar. La Prefectură există un dosar al consilierilor locali ai opoziţiei-*to care primarul Claiulul este aciuat de • „Fals, uz de 'fals şi ab iz m serviciu".' term en-de zece zile, oficiul juridic al Pr.efec turii va =da un răspuns dacă toate aceste capete -de acuzare se încadrează în .lege.

• ' - Caius CHIOREAN

dează cauza naţională- Cînd L filiala a luat poziţie în chestiunea ... săpăturilor ariieologice

din centrul . oraşului, ne-a luat la rost că ne urcăm UDMR-ul în cap.sfNu vedeţi, a 'spus el, căo. şi Vădim îi iasă în pace pe unguri şi se ocupă de evrei. Lucru care s-a dovedit neadevărat-în aceeaşi zi, cînd preşedintele' Vădim a- criticat în conferinţă de presă atitudinea UDMR ,1a Cluj. ,tMai . sînt - şi altele", afirmă o persoană din PRM care cere sâ rSmînă ' a- honimă. Astfel de acuzaţii au depăşita stadiul de bîrfă şi sînt rostite în adunările de1' partid de la municipiu.■ De partea cealaltă,- ^-aproape întreg Biroul Executiv, este favorabil' d-lui Tănasă.,, Manole Florea, vicepreşedinte q cu probleme ‘organizatorice, , e.şte ds părere că înspatele atacurilor staţi ambiţiile personale ale liderului organizaţiei ! municipale, Vasile Doleanu. Acesta,

împreună cu Ioan Jlerineanu (primvicepreşedintele -filialei Cluj, n.r.) doresc să candideze la viitoarele alegeri pentru Parlament, în locul d-lui- Tănasă, spune d-1 Manole..

Neînţelegerile cu municipiul au "determinat conducerea.de la judeţ să înfiinţeze, o nouă organizaţie PRM în Cluj: Organizaţia de partid a -Biroului Executiv şi a Biroului- Paria-

' mentar". Aceasta include şase membri ai Biroului Executiv (doar Ioan Herineanu s-a 'o- pus) şi cei doi ai Riroului parlamentar al deputatului , Tă- 'nasă. Consiliul Judeţean _PRMi

- CI ii j a aprobat, această 'iniţfa- tivă în şedinţa din :14 octombrie a.c., la care a f, participat şi Buzea Valeriu, membru în Comitetul Director -al partidului. „înfiinţarea organizaţiei este conformă cu statutul PRM şi s-a făcut şi în alte judeţe", afirmă Manole Florea. Dar,, „rebelii" de la municipiii; contestă legalitatea , noii organizaţii pe motiv că nu există a- cordul scris al Comitetului 'D irector. ,

Conflictul din PRM Cluj are şi o motivaţie financiară Biroul executiv caută să atragă cit mai mulţi oameni de* !ă' municipiu spre noua -organizaţie. Donaţiile; şi cotizaţiile* â». cestora vor fi folbsite pentr'i'; a „susţine canciidaiură lui,'Ioan■ ■ • ■ ' • • y -, ; v'tTănasă şi a , apropiaţilor ,4 lui,; In situaţia, bineînţeles, în care, dezbinarea din PRM Cluj nu- se va accentua într-atît incit prezentarea vreunei,' . : candidaturi să nu devină neserioasă- ,i

Caius CHIOREAN

(Urmare din pag. I)

dapestn a unui „Memorandum cu privire la obţinerea autonomiei comunităţilor miahinre din Slovnda Transilvania. Voivo- dln;i , ncţlnnînd concomitent pentru determinarea, mal multor persoane reprezentative din rîndul etniei, mayhlare să-şi însuşească şl sâ semneze documentul In cnu^ă. Ulterior acest clo-umcnt a fost difuzat şl în lînrriflnin, prin Intermediul si

avjnd semnătura lm csapo Jo-’

inSM n' ,,ca,,r acţiunileIncitatoare «1 defăimătoare prin

care liderul unei organizaţii a diasporel maghiare din Austria,( Barki Eva Maria,” propagă sentimente de ură şl dispreţ faţă de poporul român şi, conside- rîndu-se apărătorul drepturilor minoritarilor maghiari din ţara noastră, prezintă în mod denaturat situaţia acestora în cadrul unor organisme, internaţionale şl în faţa, unor factori de decizie occidentali, urmărind sâ lezeze imaginea şi Interesele României pe. pian extern Activităţi similare desfăşoară şi 'alte persoane din conducerea emigraţiei ■ maghiare din’ Occident, nostalgici al Ideilor horthyste sau anihiaţi

de sentimente neofasciste,.. extremiste..

In realizarea unor astfel ’ de acţiuni sînt implicate direct şi unele cadre ale serviciilor speciale străine, aflate pe teritoriul României, sub diverse acoperiri. Relevant. în acest sens este cazul unui cetăţean străin care, spectilînd prerogativele statutului său. participă cu regularitate la manifestările de factură extremistă din 'localităţi transilvănene şi stimulează atitudini şi poziţii antiromâneşti şi anticonstituţionale.' Concludente sînt şi preocupă-

+ rlle unor persoane aparţinînd

anumitor-structuri informative străine care activează în România Şi instigă ‘ la separarea în-

*■- văţămîntului pentru , rtiinorităţi, desfăşurarea lui în forme ce ignoră sistemul naţional de în- vătămînt, şi la eludarea- competenţelor administraţiei naţio-

,, nale. . -,v - ' - ■Totodată, atrage atenţia fap

tul că un reprezentant, străin | acreditat în România, cu prjle-

. J u r ' frecventelor întfiniri cu etnici maghiari, colportează teze şi idoi iredentiste, incită,.la dez-

1 binări intercomtinitare, impli- cîndp se chiar şi în demersuri pentru înlocuirea liderului comunităţii etnice respective cu o persoană agreată de el.i

Datele şi informaţiile din ultima perioadă relevă preocupări cu ’ un asemenea conţinut şi asupra unor membri al etniei

■ romilor, susţinute material şi influenţate de organizaţii transnaţionale ale acest®) etnii, a- f vînd s-’-dli In' străinătate.

Astfel, Csurkuly Sandor. lide

rul filialei din Tîrgu TVIureş, â. Uniunii Liber Democrate a,' Ro- m ilor.din România, „a furnizat, unor* organisme internaţionale' date tendenţioase despre -icon--- flictlll de la Ifărlăreni, detur- nîndtl-1 din sfera antisociaiiilui şi infracţionantătii. de drept comun în d-imeniiil confnintă- rilor interetnice.

Pentru internaţionalizarea a- şa-zisei pniblem« a ţiganilor din1 România, s-a deplasat în Ungaria şi Germania, unde a 'con tactat repti*/en‘antf «ai unor organisme internaţionale. '

Astfel de date a furnizat şi unor delegaţii «trăine prezente în România pentru investigarea şi mediatizarea cazului Hădâre- ni, precum şi unor corespondenţi de presă din Anglia, Franţa, Germania Şi S.U.A Ulterior realizării acestor acţiuni, el a primit din străinătate un microbuz, o eâlât. rie gratuită în Germania, diferite sume în valută si alte bunuri materiale, (va urină) , .

JOI, 24 NOIEMBRIE, PAG. 5

în conformitate cu Hotărîrea nr. 9/28 ianuarie 1994 a Consiliului local al municipiului Ciuj-Napoca, spaţiilor prevăzute ca zone verzi iiu le poate fi .schimbată destinaţia, în grădini de legume sau alte culturi. în caz contrar, vom aplica H.G. 127/30.03.1994* art.2, lit.b "cu privire la schimbarea destinaţiei terenului, care prevede amenzi între 100.000 La'250.000 lei pentru persoane fizico şi de la 250.000 la 500.000 lei pentru persoane juridice.

(290852)

' i | - N V I . T A Ţ I E ■• • • * » » » * ft • 0 * * ' • '

Comunitatea Evreilor din Ciuj-Napoca văinvită cu drag să participaţi la vr

Festivitatea Sărbătorii dc.HANUKĂff/ 5755 (i994>

ceva avea Ioc în ziua dc 28 noiembrie • 1994, orele 11.00 a.tn., la

^TEMPLUL MEMORIAL A - DEPORTAŢILOR DIN ,

CLUJ-NAPOCA Str. Horea Nr, 21.

"uvintul festiv Va fi rostit de Domnul Academician

Prof. Dr. Nicolac Cajaî Preşedintele Federaţiei Comunităţilor

' Evreieşti din România, fimzs)

P î c . T E R M O P L A S T s i u v. Ciuj-Napoca, str. Vînătorilor 17-19

oferă pc bază de comanda:

FERESTRE ŞI UŞI O IN PU O FILED E M A T E R IA L P LA ST IC , CU

G E A M T E R M O P A N ŞI D IFERITE VA R IA N TE DE D ESCH ID ERE

JRelaţii suplimentare lâ tel/fax: 19.44.76; 23.16.24, întreorele 8-16.

» 7 -> - : (7(52419)

i jncinta . H o t e l u l u i M e l© d y ,. . . organizează

. t , în îfecare BÎmbătă

10

m 3

T O M B O L Ă .; la orele: 23; 24; 02

Bileţele se acordă ZILNIC la recepţia cazinoului.De asemenea, se organizează O tombolă

extraordinară de CrăciunBiletele se pot găsi cu dota ds 1 DECEM BRIE. '

[290841 ,2 ,3 ) ’ i

N oi ştim de ce anume are zilnic nevoie: 'b tipografie m odernă !

Ps Jânga altek n» mimai jfci• pîăci offset prescmihilizatc şi chimicale aferente• cerneluri ©fîsct cu uscare rapidă şt normală,

flexo de în a ltă catU stc V® la c u r i.oftset^ ■® aşternuturi cauciucâte în role sau tăiate (a format ® ciorapi dc umezirc » folii de montaj . - -• iuirtic calc •;i'- '-'l:

creioane de corectură fito v / . i ' :» cuţite de montaj ‘ ^• rastere de contact• pudră tipografică ; ;® termoclci hot-meU •• b u re ţi tip o g ra fic i ’ ■•■■■ • , ■

produse ale firmelor de renume: . jnKROUN,ATB-Ungari<t, : i&OLORPRINT,POLICROM sa?FW .M tah‘a 1 €>PMSHAPy-Angtia.

dâ£.4î J e f i r m a i ; ■

I N F O P R I N T s .r .l .7 ROMANIA-BRITISH JOINT VENTURE 4150*ODORHEltJ SECUIESC, P.O. BOX 306

> TEL/FÂX': 068-151973 sî 066*211654 ,

VAOFERA PRîfl DEPOZITUL OJN« CA» EA TUR2I! nr! 11

t 1 J U C Ă R I IC E A S U R I

PRODUSE ELECTRICE Şl ELECTRONICEL W - ViNHRI 1 0 -1 8 SfMBATA 1 0 -1 3

“'STCTbEircON S.R.L.'vinde en-gros, în str. Pasîeur nr. 56

(subsol restaurant Perla) telefon 19.44.76; 12.31.75

Pî?AF: OE ÎNGHEŢATĂ: - ciocolată/vanilie, cocos, frişca, alune

3GQ0lei/Kg + TVAr zmeură, căpşuni, piersici, kiwi, ananas,

lămîie/prune 2600 lei/kg + TVA ^SIROP CONCENTRAT: kiwi, cola, mango, portocale, ananas 1100 iei/kg + TVA ACID CITRIC IMPORT - între 3300 şi 4000 lei/kg fn funcţie de cantitatea cumpărată.

SOCIETATEA COMERCIALA ' "C O llA Iv " S.A. TURDA

cu.SediuI în 'furda, ştr. Republicii nr.l 5, jud. Cluj ‘ CUMPĂRĂ "

îv;: . : IZOTERMĂ - 3 toneOferte Ia sediul^Kietăţii sau tel. 06^/316.399

între orele 7 -15. - poossa)

. S.C. ARCtlC GA6STIa deschis un rpagazin de prezentare şi desfacere

• ■ cu amănuntul a produselor societăţii la '. următoarele preţuri - în str. Pasteur nr. 77 ,

cartier Zorilor; te I.1 2 ^ 5 .S S .:': , î : ' l ! - 'ii.Frigider 1 4 0 1. = 246.620 lei inclusiv TVA | ^Frigider1 8 0 1 = 298 .540 lei inclusiv TVA’ ) ^Frigider 2 4 0 1 = 350 .460 lei inclusivtWA , / * ^Congelator 1 2 0 1 = 324.5QQ tei inclusiv TVA ACongelaEor 160'i f 4D2.3BO lei indlusiv TVA.r âCombine , frigQrifics';. 260 I « 610 .060 ’ Ier ‘inefusiwTVA f:[ .-V' iv'Aşi alta produse; a!e societ^-v-pns'icuA’;.^ reparaţii.'pdsţgaranţie.; '7; ' " "

1^90792)

’M m est <sa.ia şa langaram M'm aw w mi s c ,

\ str. Gării 417 Îs sss mwwmmm mmw em-wmsaeg! m danunţă; licitaţie pcnt'rîîi ryînzarca următoarelor utilaje noi şi materiale dc construcţic GF în zilele dc 9 XII, 16 XII ora 10.00 în condiţiilc HG 060/1994 şi NM 46554/1994i f = ? = = M

1. Valf universal p t grîu 825 - 3 buc2. Valf universal p t grîu 625 *3 buc3. F in isordetărîţcF T 40/80 - 2 buc4 Extractoarc fuinu cu debit variabil - 3 buc5. Vait de porumb VP 825 - 1 buc ,6. Separator aspirator p t porumb - l b u c7. Separator aspirator p t grîu - I buc8. Traverse cale ferată BA tip 40 200 buc9. Şină tip 40 : ^ 1 2 to10. Ramificaţie ty> 40 1/9 300 ^

deviaţie dreapta \ ,_;v|,buc;.'=.11. Traversă specială fag > - S tnc .12. Caroserie A R O - 244 O V - t b u c13. Autoutilitară 1302 ‘ 1 buc 14 .1.F. 1800 (piese schimb) -1 buc 15. Batoză porumb şţiulcţi OP 10 »1 buc

Ofertele şi garanţia de participarcde 10% din valoarea licitaţiei vor fi depuse la sediul societăţii pînă la 5 XII 1994.. - Relaţii suplimentare h telefon 064/23.18.63 sau Iclod 106. " . r : <29085©)

A l MIJMICIPIIJLIJITIJEIMorganizează în data de 22 decembrie

1994 ora 10°° la Primăriă municipiului Ţurda LICITAŢIE în vederea amenajării statici de autobuz de pe str. Libertăţii f.n. incluzînd concesionarea uţiut; teren cu suprafaţa de 40 mp pentru construcţia unui modul comercial.

, Preţul dc pornire este dc 259.600 1ci/ an pentru întreaga'suprafaţă.

Ofertanţii vor prezenta proiectele de amenajare, pentru precalificarea la licitaţie pînă în data de 20 decembrie 1994, la Primăria Turda, cam.41.

Informâţii suplimentare la telefon 3ii31;60, interior 143- i — (eos)

EN-GROSPÂPEŢAfMEs.c,:S«0M «Sfp r;s.R x

DEPOZIT: Str. Einsfein nr.9/^, fel, 13511

Vi> W.lV'Kl fl» 11 toii «> .'.I.

WESTEIEMEWTE S .& angajeazăIf\3G! î\!E R , cunoscător Lgerm ană, carnat

conducere, v îrstă maxîmă 3 0 in/. ÎRelaţiitelafon 194(584,, orele 16*30. Ş9^Ş54) ,

-fc*- f . , , (im-

> ■ n! . [ •; '■ j . "j. . 11 ţ »'■ /,lr.r\V ' !.■'

ADEVAKOL DE O.UJ JOI, 24 NOIEMBRIE, PAB. 6

SOCIETATEA COMERCIALĂ

f?C O K A I y ff S.A, TURDA /str. Republicii nr.15, jud. Cluj (

caută partener în vederea asocierii pentru

Laboratorul său de cofetăric nr. 2 "B IG "

din Turda, str. 1 Decembrie 1918 nr. 34-36,

cu posibilităţi de producţie.

Oferte la sediul societăţii sau teî. 064/316.399.

SOCIETATEA COMERCIALĂ

"C O ÎS A I/' S.A. TURDAcu sediul în Turda, str. Republicii nr.15, jud. Cluj

Caută partener, îri vederea asocierii pentru

SPĂLĂTORIA societăţii str. Republicii nr. 37, jud. Cluj. "

Oferte la sediul societăţii sau tel. 064/316.399

între orele 7-15. (2908S3)

^ S E C A O T Â PENTRU ANGAJARE ^ î jy c A e is y o :

O casieri, recepţionere, contabil Gdealer, supraveghetor, şef de sală O barman, videocameraman

Condiţii: Limita d e vîrstă 2 7 d c ani,’ , cunoaşterea unei limbi străine

(engleza, germ ana) * - .Selecţia va avea lo c sîm bătă 26.X I.l0n4,

ora 12.00 p e strada Ploieşti nr. 51 •, 1590844\J

IM S & 4 M ]

P R o tu / s .'m iTiboia cu su rp rize , )rie 1994, ora 13° V

lepuneti-l la locul acţiunii

Vă aşteptăm să participaţi la toi i în Piaţa U n irii, v ineri 25 noiem l

Pentru tombolă completaţi acest talon şi ((l . Gare esfe ultiimul produs lansat de Coca Cola:

: Coca-Cola D Fanta □ Sprite □ ,2. Care din ambalajele Coca-Cola sunt returnabile?

■ 0,251 □ 1 ! □ 2 1 □3; în care tip de ambalaj puîeti cumpăra produsul Sprite?

' 0,251,□ 1 1 □ 2 1D4. Care din produsele Coca-Cola vă pla^ln^i mult? , r

^6ba-Cplal O Fanta O y 'Şpritâ Q ;! - J

.. jTalon de tombolă C o ca -C o la

Adresa:............................................................... ......B .l. S e ria ...........N r .........................................wV.- -.v.v.'.s ; A,.?..;..- v i (7624l5)J

S.C. COMPANIA DE INFORMATICĂ SI J « ^ V l t t p M A T I Z A M S . A . ,

cu sediul în Ciuj-Napoca, str. Vasile tupu 32;y>**.

\ .; organizeaza •

concurs pentruocuparea unui post de c o n t a b i l -

Cererile sc deplin Ia sediul firmei pâna la data de 01.12.94. ConciirM va avea Joc în data de 05.12.94, orele 12 la sediul şocietatil Relaţii suplimentare la telefoanele: 19.46.00,14.66.60 între orele 9-17.

a n a a n a n n p n a a n a n a a tRAAPPS „VICTORIA11 . CLUJ,

Str. -Napoca nr. 16, organizează în data de 23 decembrie 1994,

de mijloace fixe: ?— autodubă TV

. — 'autocamion . SRD 6135 Informaţii la sediul central

orele 10,00, la sediul subunită- din str. ‘ Napoca, nr: 16, Cluj- ţii din str. Calea Dorobanţilor > Napoca, compartimentul teh- nr, 18 — 20, licitaţie publică - nic, telefon 11.31.22 — 158.

i c a a a a a a a a a a a a c i a a a D i

i REGIA AUTONOMA *DE TERMOFICARE

! "! ■ CLUJ-NAPOCA- -j ■ ... •: ■' ■. •B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 79

In -vederea cuplării punctului termic 28* Mărăşti’ ;lâ re-

. ţeaua de apă fierbinte, în data de 24. 11. 1994 i între * orele

6,00 — 21,00, se va _ întrerupe furnizarea agentului, -' termic -

pentru încălzire şi apă . caldă ' menajeră în cartierele: A u re l-

Vlaicu Nord, Nicolae Titulescu, Mărăşti, Aurel Vlaicu: r Sud, .

. Cipariu, Baba Novac. ;:-iy Vă mulţumim pentru înţe- •

legere. : - .,vV '

• ra ca ra ra 1=3 ra a n o n n ra m ra ra ia ra t

• „vlnd., apartament 3 camere oi • Cumpăr garsonieră; .apar-’ finlsat' Mărăşti, Telefon 14*39- "tament 1 cameră. Tel. 11-81-93.

f iO. (307413) (307567) '• iVînd .apartament 3 camere. Vînd sau schimb c4să ;la

;Şlr. Aurel Vlaicu nr. 23 bloc 1 ţară, 30 km, de'C lu j şl pămînt,V 13, ap. 36. Informaţii între, cu apartament 2—3 camere,oi ele J9—20. (307524) Vînd dine dog-german femelă

« Cumpăr garsonieră cbnfort ,:3- ani # eu pedigree .tşţf D îi.~prţţ• Vînd av'antaoj< apavliitiierif ,I; Ofer maxim 9,5 mii Ioane. lei. negociabil. Tel, • 18-84-36. •’

4 f-amere. Tef. 11 !<aii (9-1 Telefon 16 47-52, orelg- .19—22. . (3075/3) • • .07-15. (307265) , ' ' ' , (307551) 7 ' . - ; • Vtnd casă cu teren.,, Tele-

• .•‘•Vlnd 'gpartamonîV' Telefon: • Vînd casă. Str. Karl Marx fon 15-11*87.' (307582) ’3fl-«4-93 j;î07397)'. . nr... 48. (3i)7564) ■ ;...., *. VJnd. Dacia,. 1310, fabricată

!• [Cumpăr ' gSr^onieră ‘Tele- • Vînd apartament 3 camere ’ în 1988-şl 1986.';. T e l ., 12-33-01. ■fon *• )8.53-00;::;(3&W20)i ' ‘ ;' , în Mărăştf,, Tel 17<-75;9<J. (30757)'' (3074600^ 'ŢV , 7 '

>■ O : Vînd Nissan diesel 120.000' km, »stare excepţională. Telefon16-12-44. (307513)'

•■ Vînd Skoda S 100, stare bună. Tel. 11-10-34, după ora 16. (307563) '

• Vînd Fiat .Combi diesel, 89 pentru nţgrfâ. 70.000 km, TV

. Sport - si antenă, parabolică. - Tel.19-97-37. (307577) : . .

O Vind Opel Manta .1900: cmc, : stare bună, înmatriculat, ctiloa-;

• re roşie, la preţul de 2000 DMs megociabil. Informaţii la telefon36-78-67. (307581) '

« Vînd avantajos antenă satelit aluminiu,’ offset, import, 99 canale cu motor. Tel. 18-55-50. (307409)

• Vind-iboiler electric 85 litri, jspbă ;aragaz. 4ochiuri, dulap metalic (afumător) portativ, orz,tiaie, cazan baie din cupru, chiu-. vetă baie.- Te). 15-07-73, strada Fabricii de Zahăr nr. 68. (307559)

• Vfrid urggnt maşină de îngheţata italiană cu 3 capete, 2 scaune, Renault, faţă şi 2 jenţi Renault 5.: Tel. 15-97-85 între orele 9—15. (307514)

• .Vînd; blană astrahan. Telefon: 14-33-95. (307415)

• Cumpăr discuri muzică cu grupuri rock resmâneşti. Telefon ‘13-78-00. (307423) -

• ,;Vînd ; urgent mobilă lemn• masiv, placă ;marmură, geamuri

cristâl. Str. Tulcea nr .6, bl. Ml. ap. 3?. (307425) •' • Vînd, blană nouă vulpe polară-lungă. Tel. 12-46-40. (30743)

• Vînd blană vulpe argintie " nouă, preţ avantajos. Tel. 17-44-

17. (307522) ' - . -• . • Vînd Geco. Tel. 13-45-94.

(307568)• Vînd apartament 4 camere

confort' I.- Preţ negociabil. Telefon 15-58-79. (279159)

• Vînd apartament 2 camere etaj 2 Dej. Telefon 21-51-17. (279191), •. ..Cumpăr :urgent garsonieră în cartierul :Grlgi>rescu; Infor-

, maţii : str.,MRepublicit nr. 1; et. :i, familia Kis.- (279192) - ' y

• ,Vînd ; aparat de preparat şifon, tuburi de bioxid, maşină de spălat sticle, casă cu grădină 800 mp. Tel 12-38-59.

‘ (279199). • • Vînd' apar^munt 3 camere

In Grigorescu. telefon' .18-49-70. (279203) ; . :. • Vlnd apartament 3 camere cu garaj. Str. Teleorman nr. 72,

' bl. - T 9, ap. 19. Mărăşti. Zilnic -după orele 15.' (279211)

. • Cumpăr garsonieră confortI. Tel. 11-75-96,, zilnic orele 8—

• ■ '20 .(2.792261 „

•. Vînd .casă particulară - cu grădină. Telefon 15-55-11 şi 17-73-39 zilnic orele 16—20.(279230) ; ■

®* Vînd brutărie şi teren a-; ferent, 4000 mp pe str. Oaşului nr. 123, preţ . negociabil. T ele-:- fon 13-33-16. (279232)

• Vînd casă. Tel; 18-19-07, ora 16—20 (279239) - -• • Vînd Dacia combi. metafi- 'zată, nsuă. Tel .15-09-37, dupăî ■ ora 17. (279137) ■ >-

• Vînd Aro .10, 4X4 diri 1989, '. preţ 3,7, milioafie ■. negociabil. ; Telefon 18-71-42 între orele -19- —21. (279138) .- . ,

• V'ind Dacia Break şi Berlină 0 km.. Informaţii la telefon16-43-67. (279204) , ; •

• Vînd Dacia 1300. ari fabri- ' caţi'e 82, 1,5 milioane;'. caut

schimb pentru casete supernin— tendo. ' Str. Răşinari nr. 4, ap.3. (279206) y

• Vînd şeriiieursăi şi oală de gătit electrică; .Moulinex. Telefon. 13-27,53. (279240)

• Cumpăr “bidoane de aluminiu 25 1 pentru lapte; Telefon:19-52-68; 19-03-87 (279129)( '

• Vînd ieftin .mobilă cameră Tineret, galerii. Telefon 16-44-60. (279147)

• ' Vînd ieftin - blană nurcă,’ 'lungă, mărime 44—46. Telefon:

14-61-24 între orele 18—21. (279218) . . " - ;

• Vînd pian vienez. Telefon13-49-80 (279224) ; '"'V- • Vîrid blană vulpe polară unicat, nouă, trei, sferturi, preţ 1200 DM. Telefon 19-02-88. (279243)

• Vînd cărţi specialitate- a - grononile. Str. A. Vlaicu 42. bl.V 12, ap. 45. (279236)■ • '. Cumpăr apartament Telefon 11-84-93, (302403) -

• Vînd apartament 3 camere utlrafinisat cartier Grigorescu. Tel. 18-67-01 după ora 19. (30245) . ...

• Vînd apartament 4 camere, garaj. Str. Bucureşti nr. 68, bL

■' D16, et. 3, ap. 10, orele . 19—22. (302482) . •

• Cumpăr garaj beton. Telefon 14-50-51. (302504) .’ • • Vtnd o tonetă str. G. Bruno nr. 30. Telefon 11-60-01. . (302518) ,» • . Cumpăr talon Mercedes 200

..diesel, şi teren la ieşire Floreşti spre Gilău pe partea dreaptă. Tel. 19-19-77.. (302578) .

• Cumpăr apartament 2 ca - . mere confort I. , Tel., 11-81-93.

■ (302583) . .. . : . ....Vind apartament. 3 camere

• finisat plus garaj Mărăşti. T ele» fon 14 96-53. (302596) ’

•’sav;:;

JOI, 24 NOIEMBRIE, PAG. 7 ADEVĂRUL DE CLUJ

Î s * îbSs b j p m Î '• informaţii, comentarii. reportaje, cncheie din toate domeniile

vieţii politice, economice şi sociale din ţară şi de peste hotare• programe radio= Tvşi ale teîcv i/iunilor pnn cablu• telefoane utile; mersul trenurilor. autobuzelor, zboruri TARQM

• programul cinematografelor ţi farmaciilor ' publicitate. .

VinzâîiCumpărări

AGENŢIE IMOBILIARĂînchine*

ÎCunipărărHeî.142907

. dCTiSmSUn

tel,142907• Vîrid casă, teren, ' str. Pru

nilor. Tel. 17-23-36. (302593) .• Vînd Dacie accidentată. Te

lefon 14-25-19. (302417) • .,<• Vînd- Dacia 1310 Break fa

bricaţie 87,-Preţ 4 milioane. Telefon 15-14-85. (302427)■ • De vînzare Trabant din 85

.In stare perfecţi sau schimb cu o Dacie. Str. Kovari nr. 61. (302433) '■

• Cumpăr talon Mercedes Co- ibra.. Tel. 16-55-67 sau 14-95-13.(302476)

• C um părM ercedes Cobra 300 D . nerulat ; în ' P.omânia în’ stare foarte bună sau aştept să mi se aducă la comandă. Telefon ■ 16-55-67 sau 14-95-13.(302477)

• Vînd maşină Ford, an fabricaţie 1978 Informaţii după ora 20 .1a tel. 18-02-14. (302497) -,

_ « Vînd camion IFA 5 tone. Preţ avantajos. Tel. 17-72-80, o* rele 18—20. (302502)

• Vind microbuz VW-LT 28, an fabricaţie 1987 şi Dacia Break 1991.- Tel. 19-03-84 şi 18- 22-22. (302539) ‘ ' '

• Vînd remorcă, preţ convenabil. Tel. 15-04-50.. (302548)

• Vînd Fiat; Regata turbo D . 1987 şi Mercedes 200 D la preţ avantajos. Informaţii, str. P o r -. ţile ' de Fier nr. 2, np, 5- între

T orele 11—17. (302556)O Cumpăr talon Renault 11.

Sunaţi după ora 14. Tel, 12-80- 69. (302530)

• Vînd Oltcit, an fabricaţie 1989, 20.000 km. Informaţii la tel. . 15-82-73. (30259) ' ' ....

• Vind talon şv caroserie completă; Skoda -120 L. Tel. 12- 89-57. (302619) , . '

• Vînd urgent'. calculator 386 DX monitor-color. Informaţii la •tel. -38-32-04. (302430)

• Vind frigider, congelator, : •aragaz; maşină de spălat. Telefon '17-14-11.7 (302588)

• - Cumpră aluminiu. Telefon-14-01-05. (301873)

• Vind piei de miei prelucrate şi neprelucrate. Telefon 15** W-07. (302517)'. • Vînd blană nutrii . 48—50, culoare: naturală. Tel. 16-45-93. (302538)

• ,Vînd masă de televizor. Tel. , ] 4-50-97. (302584)

• Vînd cercel pentru obezitate, pătuţ copil cu saltea nouă,3 damigene de 50 litri. Telefon15-38-03 (302613)

• Vînd urgent, * avantajos, garsonieră,' apartament. Tel. 11- 22-40; 19-57-15. (278113)

• Vînd sau schimb 4 camere, informaţii tel. 12-31-40. (28782)

. • Vînd Fiat 850 accidentat şi Jicsel. originale. Turdu, str. Sa- ■finelor.-î.nr; 51A., (279112)

» Dau . in chirie -locuinţă şi îfaţiu.i com ercial.Tpl, 19-03-84. , %49):.'v i ■ 1 . • - .

9 Caut urgent de închiriat garsonieră mobilată, elegantă, eu telefon, preferabil, zona cartier Gheorgheni, Pata, Cipariu.. Plata în valută, a- vantajos. Tel. 15-48-90, orele 16—21. (279255)

• Dau in chirie locuinţă. Tel. 15-32-45. (306894)

■ • Caut chirie 1 cuinţă. Telefon 15-32-45. (306897) :

o Student, caut chirie. OP I, CP 1042. (307174)

C Caut • urgent de închiriat apartament sau - garsonieră. TeL* 11-70-39. (307591), • închiriez spaţiu amena

jat pentru bar-restaurantsau alte- activităţi comercialc. Telefon "19-44-54. (302343)

• Tineri căsătoriţi caută să închirieze casă semicentral, confort, telefon. Tel.' 058 v'-' —. 83-09-38. (279241) ’ ■

v • . Caut garsonieră' sau apartament cu 2 camere mobilat. Te-

; lefon 12-33-05. (279205)

• Dau în chirie apartament 3 . camere mobilat, cu telefon şi ., frigider, Relaţii la telefon 13- 10-46, între orele 17—20. (30758) ;

• Dau în chiria 3 camere pe str. .Bucureşti. Plata anticipatv pe- un an. Telefon : 14-56-46, ore- ' le 16—rl8i i!(307585)î "

• Ofer spaţiu "central, pentru - instalare de copiatoare, vad excelent. venit sigur. Tel. 16-79- " 79. (307595)

• Caut de închiriat locuinţă şi spaţiu comercial. Tel. 19-03- • 84. (307458) .

9 Dau în chirie cameră, in- ■ trare separată, : acces dependin- , ţe, între orele 15—19, tel. 13- 09-80. (302622) ' V*" *

• Caut de închiriat 3—4 camere, mobilat cu telefon central. Tel. 17-29-38; 17-85-68. ' (302642) . _

• Caut urgent de închiriat garsonieră: Tel. 18-22-22. (30746)'

• Caut de închiriat 2—3' camere (ne)mobilat. Telefon 18- ' 22-22. (304761)

• Tineri căsătoriţi, v căutăm garsonieră de închiriat: Telefon" ' 14-45-91. (3047562)-

• Caut pentru închiriat gar- '■ sonieră. Prefer nembbilatâ. Ofer maxim 35 mii lei, platalunar.

. Tel.- 17-80-70 între erele 18—19. (307565) ;■■■, -r - .'•

; • Caut* chirie lei.-Tel. 17-20- 80 joi, vineri, j orele 17—20.

• Caut chirie spaţiu. Telefon' J . 19-57-15./ (278220) ? '

• Caut chirie locuinţă; Telefon 11-22-04. (278225), • închiriez apartament’ 3 camere în Zorilor, mobilat. Telefon 15-35-89 între orele 16—22,30. (302597) .

• Caut să închiriez spaţiu. comercial. Tel. 18-90-30. (30231) ■

■j • Student caut apartament pentru închiriat cu telefon în Zorilor, Pasteur.- Informaţii la - telefon . 17-58-67. (302434); • Studente la medicină, - CăU-

î tăm apartament pentru; închiriat cu 2—3 camere la, preţ con-,

. Venabil, în lei. ? Rugăm sunaţi •• la tel. 19-71-43 între "orele 17— ,20. (302414) . ‘ q r

• Studcmt străin caut pentru închiriat un apartament in str,] Pata, Gheorgheni cu telefon, mobilat. Relaţii la telefon 14v 36-63 sau 17-89-04 după ora 16. (320546) ■ ' : ; ,,

• închiriez': apartament 2 ca- •mere Pata, mobilat, proaspăt -

. zugrăvit cu garaj. ’ Tel; 14-03-62;

.15-27-23. , (279136) ; ! k • Studentă, caut di- închiriat .cameră cu intrare separată, • Telefon 18-13-19, (279190):

; iSocietatea Comercială:FINANCIARĂ PEACŢIUNI,oferă posibilitatea persoanelor;

'fizici |â investească bază deCONTRACT ÎH AFACERI SIGURES e Sferă 1 2 % dobîndă-.petună

|! fa investirile în Jek Inveştiţia mimmS <

l i s , 5 milioane lei Relativa tel 1 4 S 2 9 0 ZILNIC

orele 10>18- J / iH S9057g.2990573) ’ j

■■ .4,^.,.0 5flrBSă'-'; particulară!, angajea- -

ză contabil administrator cu experienţă. Tel. 13-69-56 între ', orele, 9—14. (279254) ■

• Zugrăveli 670 lei mp. fa- iantăH 4900 lei mp,- tencuieli. v Tel.' 13-87-04. (279273)

• Dau împrumut 4000 DM 15 la sută pe lună. Cumpăr valută. Telefon 13-85-08. (30629)

• . Meditez engleză. Telefon 13-88-87. (302625) . ; : '

• 'V ind urgent gheretă metalică amenajată corespunzător pentru vînzare. alimente sau v a - ; riante. Relaţii tel. 11-87-08 Cluj. - (302621). ' • . *. • Firmă de contabilitate, autorizată şi - computerizată, . ofer|ş rim Serviciile noastre -Celof in -' teresaţi. Tel .15-67-25. (302631)

• Angajăm vînzătoare. Informaţii la tel: 14-02-22. (302637)„ • -Ofifr gratuit formular Data- Bank indexat. Tel. 12-05-50. (307584) — ! \ -î’ • „ATLASSIB* '■ efectuează transporturi de persoane * în Germania şi retur zilnic, ' cu plecare din Cluj-. Informaţii' şi

' înscrieri la magazinul „Mari- lia“ , în Piaţa- Mihai Viteazul

, nr. 30. Tel. 19-42-10. (307450)’ « S C Ramex Intermed SRL

vinde en gros aracet * import. Preţ 2975 lei plus TVA. Co-

-.menzi la tel. 11-10-19 sau strada' David. Francisc nr. 8. (307538) *

• Fundaţie, caută urgent li- .. nie telefonică tn cartierul Zo

rilor. Tel. 12-00-30 după ora I.9.;'■(307572)

• Angajăm vbărbat serios, ; cu= ‘■experienţă comercială,' posesor,carnet auto, : pentru „.activitate

„firmă. Tel. 19-34-10 (307594)' • Solicit împrumut. Ofer do- ' bîntlă şi garanţii. Tel. 15-98-61, (279138) ;

• • Profesoară meditez limba, î.romănă orice nivel. TeJ. 13r49r'80. (279223) 1 ■ -

Meditez france'/â,' engleză, brice nivel. Tel. 17-41.-27, .

; (279229)', ;• . v „y . ■■ ."V-• Angajez fa bar, Tele

fon 16-I9-32,;..(27917fi)• SC Sargex ŞRL anunţă'

practicarea unui adaos comercial între 0 şl .40 . la sută. f ., (279207)- ■

• Bocanci Moda îtnHn. In rvia-, .gazlnul ATCOM, Mănăştur, com -, plex Flora (lingă coafor). -O rar. 9-1-19, (279231) ,

• Student, meditez matematică orice nivel. Tel." 17- 51-43 după ora 18. (307590)

• ■ Confecţi nez în termen scurt rolote din lemn de tei. Informaţii Orădea, telefon: 059 — 15-39-93. (307076)

9 Vînd lambriuri brad. Telefon 18-22-50. (307469)

• Vînd Dacia 1410 nr. Z 1990, îngrăşămînt chimic complex cn gros ş\ en. detnil. Tel. 13-9E-27. (307576)

© Brutăria Lenamar SRL' str. Baladei nr. 28 (colţ cu str, : Bistriţei . şi Venus) vinde zilnic PliNE ALBA la preţ de livrare de 700 lei kg. Comenzi la tel, 15-56-06,(279089)

• Grup Şcolar Industrial de Transporturi TF Cluj, str. Bistriţei ;nr. .21, te 1. 14-54-15, anunţă ,' scoaterea Ia lictiaţie, închirierea sălii de sport la adresa de mai sus. . Licitaţia va avea loc în data de 30 nor iembrie 1991t Ia ora 9. Informaţii la sediu. (279188) ... ® Doamna Varga Erzsebet

Klara are proces de divorţ în calitate de pîrîlă în , dosa- rjul rir. 12320/1994 cu - termen Ia r data de 17 ianuarie' 1993, ora 8, camera; 124 la Judecătoria CIuj-Napoca. V Soţul Varga. Vasile Dâriuţ. '(279127)

• Executăm deratizări. Telefon 17-11-83. (302420) ...

; Atenţie!-Atelier de con-: fecţîi textile. Executăm- lu -J crări de orice complexitate la‘ preţuri- avantajoase. Putein procura şî materiale. Contac- tati-ne la tel. l î - 12-88; 15-13- 72. (302525) >

• Închideri, balcoane metal şi sticlă. - Tel. 15-67-29, după ora 18. (302536)

• Filiala Electrocentrale Cluj cu sediul pe str. Napoca nr. 2, organizează în data de-.12 decembrie 1994, ora II, licitaţie, publică pentru achiziţionarea a

■ 1 bucată masă grafică Plotter, tip IIP Jet Prinţ 650 C. Documentele licitaţiei se. pot consulta la Oficiul ’ de calcul al F.E, Cluj str. Taberei nr. 1 începînd cu data de 30 noiembrie 1994. Data limită de depuriere a ofertelor este 9 decembrie 1994 ora 14. (302611)

Sch imbur^

■ • Schimb apartament 2 camere cu* telefon Grigorescu cu similar Gheorgheni. ' Tel: 14-48- 73. (307324)

• Schimb; apartament 3 camere Gheorfheni cu similar Grădini Mănăştur. Tel. 17-02-21 după ora 18, (302418)

Pierder.,.*a & M n u a n a a

. • KATL Dej cu sediul în Dej str. Bistriţei nr. 63 vinde prin - licitaţie publică -în ziua. de 28 noiembrie 1994: piese, radiatoare , răcire, radiatoare încălzire, bord coitri- plet, motoare şi cutie viteză, Dacia 1310 în, stare bună de funcţionare. Informaţii la sediul unităţii. (279271)

• Redactez pe calculator cursuri, lucrări de diplomă; contabilitate. Tel. 19-52-80 sau 19-53-70. (279257) " ţ £

• Societate comerciaiă angajează ,cu carte ' de muncă elecirician' autorizat. Relaţii tel. 19-36-33. (302609);i 9 .SC Basel Ţimcomp SRL Timişoara,'- str.: Gh. Lazăr. nr., 2Sr vinde alcool vrac de 98,2 grade din cereale lă preţ a- vantajos în funcţie de cantitatea cumpărata. Informaţii suplimentare Ia tel. 056 — 14-15-91, 036 — 12-28-28 fax 056 — 12-61-43. (302391) ^

• Pierdut stampilă SC ,'Dart^ Prodcom“ SRL, cu nr. "1. Se dcelară nulă. (307523) . |f ,*; • Pierdut legitimaţie de serviciu pe' numele -de Mora Ro- . dica. O , declar nulă, (307535).: • Pierdut carnet de student . pe, numele -David Monica. , îl declar, nul. , (279150),: • Pierdut certificat de înmatriculare.’ înregistrat- sub hu- ? mărul J- 12^-1317/1992.- II declar nul. (302499) . ;

-V * T Pierdut carnet de student de numele ;; Spătani Cristina. II declar nul. (302516) ‘ V ' .

• Pierdut carnet de Student ;pe 'numele Moldoveanu - Jeari.II declar, nul. (302537) • -:

• Pierdut -certificat de înmatriculare al Societăţii co- mercîale ' Petrişor — societate to nume colectiv cu sediul în Cluj- JJf^ppca ?str. îProf. Ciortea nr. 3 înregistrat în Registrul-’ Comerţului jud. Ciuj sub înr. S 12/ 310/1991, volumul 3. II declar nul. (302 61)

• Pierdut legitimaţie de veteran de război pe numele Fe- chete. Ioan D. O declar nulă. <;

• Pierdut, certificat înmatriculare.' fiscală ’ ■ nr. 210673 firma Spătar şi Bojan Electronics SNG.:

cîl declar nul;- (302453)'' - > . ‘;■ •^. Pierdut, carnet de , student .'penumele; Crăciun Ioana. II .declar, nul; ..(302470) V. , '; Irimieş- Petnr pierdut^, legitimaţie veteran de;;război, O ,declar- 'nulă- (307414)' ■ "'

• Pierdut legitimaţie veteran de război nr.“ 70217, pe numele Şerban Gheorghe şi 2 . permise CFR pe numele Şerban Gheor- • ,ghef şi Şerbnn Rada. Le declarn u le - (307429)

? • îPîerdut carnet student pe ^ -v.-— - ■ numele Marc Cristian. ÎS dsclar

- Coşmeticianâ caut.de-îuiru- ■'riul..,(30M76)î,i , )■ T e l,: 13-03-00 seara, (302328),' i, ': • Pierdut carnet student pe

• .Posesor permis categoria B numele Tur cu Alexandru, 11 cunoscător limba germană pen- declar nul. (302577) ■sionar, îmi ofer serviciile, orele ; • "Pierdut carnet d e , sănătate de servici fără limită. Telefon pe 'nuniele. Mureşan Iriria. II

1 14-46-39. (302557) ' ' " ; ■ . declar nul. (302600)• Cioban- I.iviu-Viluţă este. > • Pierdut.‘ legitimaţie- de s#rr

-citat la Judecătoria Cluj pe da-, vief pe numele Gergelv Veroni-ta de 25 noiembrie 1994; oră 8, ca. O declar nulă. (302601) camera 125. (302231) . • Pierdut, carnet de student

. ». Profesoară,, meditez, fizica pe ' ndm ele; ;;fC)iala'i|?;,*>Mahmud. .'.şfJ matematica.- Tel. .16-67-31. tl declar nul. (302614)

(302550) ' - r ' • . Pierdut carnet ■ dfe ' sSnătate■ * • Profesor meditezi'limlia ro- > ' , ? len,a f -11- d«-îViSnă,'! Tel. 17-52-05. (302589)*."- clar nul^-(302615) ■ ' s

- - . • Pierdut legătură chei'în 22^ 9 Asociaţia de' »««tari str. noîemt,rîe 199# pe 'str; Aurel

r-K. Marx nr. 2 oferă spre ia- y ja:_u -Tel 19-r)6-75 int 106 iere trei plopi contra , mnsă .lem- # p ierdut Teckel sîrmos mas-

18 34- tric;u li0erf^inututui*i|mîj!ui Dacia cii nfty, 03r-C j^AŢH pe ' numele

deratizări. Comenzi tel 16. 9— 16. (302381)

• Angajez doi. mftcclriri . cu Socacio IVasile, - îf2'decl;ir' nul." exoeiienţă, Tel. IS-Hli l l ; 19 92- (279210)62. (302579) * • Socaciu • Vasile pierdut, car-

• Execiit lucrări de zUlătie, net d«- ronducere. ţl clşclar nul.' mozaic;■faianţă, jjresje, tencuieli (279220) ,

şi pardoseli pentru pretenţioşi. . • Pierdut legitimaţie,,d^>> *er-.•Tel. .17-18-71, (302591)- • vitiu pe numele Fintipâ . Ni-,

’ # Cumpărăm elevator * tip ser* ® declar nulă, (2:70221) •vice pentru' nutntuti'<me la te-- • Tuşa Dâriită, .plei'dtit, auto,-

vlefon 14.-26-38; Ihtrfe .orele 7—15,' riV iţi ? AUT. 9877, 05/15/1991- cuSC Agromec Cluj. str. T inm tu - nr. V heg 9l/i'!21405335. II de-lui nr. 59. (30260‘i) - - ' clai mii. (»792fi) •

ADEVĂRUL DE GLUJ jo i , n tfC H m m s ,: m o : s

Vinzori«mnnrnri

AGENŢIE IMOBILIARĂVÂUZÂRI-CUHPĂ&Afll-iNCHlflIERî SCK!aB-C0.WRACTE-!ffrÂ8UliR)

ACTE REGIM UflGBIJĂ11 22 04

EH

f Ciîîîjpăr G A R S O N IE R Ă ,

a p a r t a m en t ter enPEJUIRU CONSTRUCŢII. TcM n 3 4 S Ş 0 7 .' {28987}

« Vind »r_u schimb casă particulară cu curt3 ţi grădină în cartierul nimbul Robind cu apartament cu 2 canwr*' in cnrticrul MănSş- tur sau zona Gării. Solicit diferenţă, Tel, 13-92-57 (3075 7 i) - •

e Vind Dacia papuc,; Telefon «-«7-38. (39752C1

© Vind convenabil Peugeol 405 turbo diesel, a » fabrica- ţip 1992. Informaţii slr. -A. Densuşianu nr. 38. (397588) ;

© Vind: Jeep Mitsulisih (1983), preţ negociabil, Alfa Romeo 75 lurix» dicspl. înmatriculată, ; fabricaţie 1989 şi dubă Toyota <1986), Înmatriculată, preţ. negociabil. Telefon 19-73-77, otel» 9—19. ' (307589) _______ ; ",

« Vind apartament 3 camere confort I Mărăşti, str. Fabricii «r. % ap. 237, «UU mul etaj, deasupra magazinului Sane.v, viribil intre 15 —tt. (279193)

• Vind gheretă plus rulotă comercială în piaţa Flora. TeL 18-81-715 sau 18-85-11. .& m im . r‘ © Cumpăr laton rial IÎH- Bio. Telefon 18-S4-76, (2792#

• Vîrid certificate; Ti-lcfon 31-13-51. (279237) ...

# Vind grădină în . zona slr, Republicii, TeL 18-52-59 intre «rele 13—11, (302113)• • Vînd ghereiă 21 oip cu sau iărâ stoc dc marfă '-amplasată legal în faţa Com-' plexului ilermes. Tei. 12-19- 71 Sau 12-15-20 seara după ora 19. (303131) : 1,

• . Cur/,păr foarte urgenla- partament S camere sau garsonieră confirt - i , ; cartier

. Gheorgheni, Zorilor, Grigo- rescu. Tei. «65 • 11-12-14.. (392532) r. '

« Vînd casă In Turda, Telefon 31-37-91. (302SII)

. ® , .Ilnd. Fiat, buna diesel,' model 1988 înmatriculat, sta-' ire perfectă, pret (>CJ00; OM sau. echivalent' lei. Tel. • 13- 87-81 seara: (302510)?

• Vînd Lancia Thema 2509 f » , Tel. 111-37-91. (302512) .

•>! Vînd mobilier:,: comercial, video recorder Goldstar, nou. iT oC 16-17-03. (302141)

• Vind -maşină de găurit, muă, MG-16 (industrială). Tel. 16-69-76.. (302610)

u• Cumpăr talon DaCia,'ar» 82-

90. Telefon l■S-23-23,' după ora

•-# „Vînd 16c de casă în Fiore?;- . li. Cloşca tofiwtnatii .-cCosmi-* • ntâuj- 64: >■ i. -v

5»" Vînd două garaje metalice.T el 17-83-62. 1273259}: :. ••

• Vind apartamsnt dubită Mercedes 297 O .-;Tel.:-19-02-8i:'.(279255|- - *■ " ' ;

9 Vînd, indiiflcz gara}. Tal.15-93-39.< P?9251) ’• > ;•

• Vind sf^iam ent 2 cam ere.. urgent Str. Ciăbycct nr. 4, sc.I, etv T, ap. 3. Mânăş-hw. după ora 17. (279260) ^ -

• Vînd (închiriez) ■ chioşc, aii-* rftentar tn intîwîa . unui i liceu.

• a'ei 11-75-73, -scara. (278278)» V ini Honda cu talon-, cu

tot, tăotorol ;necesită’-, reparaţii.Slr,..-lHrfceşB nr. 2,-^ap.-2.(279245Î-'.: ' ,:.r ;,.v V

» Vind Mcrcedes [220' ,D tip .U%. nclnmaţriculat, televizoare color alb-negm, frigider, con- , gciatâr ca«c£uouri. Tcleforr 15-

..33-68. SâU- 14-14-75, . (279247) - • V, •9 Vind Dacia 1319, an fabrî- ■

catie 1534, {m.'t 2,5 milioane lei.T e i 13-®>-«< (270248) . -

9 Vînd urgent Renault 5, •GTO, moto/ 1600 înmatriculat, an fabricaţia B0,, cu 4 uşi, stare toarta inuiă, : preţ -1500 DM,Str. Sîeteor nr. fi, ap. 20. Tel. - 12-2641. 279252)1 \ T

® Vînd BSsrewies,-25!>,,D 1986,Fotd Sierra 1985: Tel. 15-G2-B3. ■(279253) . •:

•» Vind t^stun, stare bună- şi piese «oi. Tei; 1B-20-87, după o- ra 20.- (279269)-. :

m Vînd Dacia, 1300 din- J982-. - ■ Tel. 17-25-07. (271'270) s ■ - -

• Vînd BM W 310,-1980, ne- ;• înmatriculat,- stare foarte bună,

1909 OM. Tel, ,17-02-03.".(279272) •» Cumpăr, talon microbus

Voilcswneen si ■ Opel Ascona '1,3.Tel. IO-3M3.' (279279) (

® Vînd coni’enabil blană sin- tetfcă maro inclus, 'mărime- mijlocie, nouă,’ congelator Arc'tic- 4 sertar^ . nsfolosit,- JO bucăţi plăci”.. ondulate •azbociment 175/115, bicicletă băieţi Diamant, -..scaun.! şi rvzorvop WC-nou/, Intonnalii ;I/:!.. 13 2S-64*.‘. (2-70243) ..

<3 Vind televizor'color.- ger-’ !. (u:m .ţi • chlm-etă de- ino-V-Telc*- - fon 15-97-m.. (2792001

® Vînd congejalo<f.!„Helkama“ ■>?175 I. Tel.. - Jfi-Ă’rfSS ' j|JÎro*-< orile , l'I— 22.^(279277) •• U-. .-ii-

O Vînd "maşină . tfe ttpiplărie-:,-. paUriincltonntâ ..'-cu -<)«ecesorii,--Un r.(abricaţio pref. -..ncgociabtl. .îTel. 17-60-43 .şi 10-87-C5. (27927) ■

a Vind-- f»unoi.-.dfr;'grajd; Tele- a fu»» 13-21-5a.: (27!»2-H)‘ •• ... \ . • rt ' . '

• Vînd -b’.>iă- spli'nduUV-preţ , O Vind 0[)el Kndett av&rial tuMjlcfJlat de--mie, vizibilă la un . cu talon şi unu demontat.. In- ' magazin din cenhu. Tel, 13-49- formalii str. Brîncovcanu nr. 53/• «*; J2-10-1& (279209). ........... zilnic ‘ 9~ JS. (302625) ii.-. ■ >

• Vînd piimînt Ia numai 3 • Vind VW şi Fiat Ducat,v *£,n de Cluj, pe şosea asfaltată, . transport, ambele .87. - .Cjimpăr./. loe cvi^leot pentru cabană. Re- - Golf 88—90 po benzină. Telefon laţii Ia tel. 14-67-11. .(302G28) ? . 17-29-38; 17-85-G8. (302643) , ;

• Vind. .apartament. 3 camere • Vînd . televizor color, si vi- ‘' ^ nă Unl^ - ^ Telefon deorccorder. Tel. ’ 16-40-17.r ' ■'

• ..(302617) :rp(î -UP"' •*VInd blHn&,!un^L.

" m - l7-t9-^ O W ig ig >. -^V.- ..Tel *ÎBi#-95. ' (302636);',;i. ^ ^

‘ • De vinyare moară de cereale Farmer-s Favourite 700 mm, 15 cp, producţie 050 kg pe - oră cu set • pietre rezervă. Intorm.iţii în Cluj. Tel.' 18-13'73, după ora - 19 sau ; îri /liud str. Băilor nr. 27, (302160)

* Vind biblioteci moderne albe, negre, natur sau vişinii, pentru cărţi sau expunere marfă. Sunaţi Ia telefon 14-08-61; 11-89-72. , (302170) '

• Vind certificate. Telefon 17-15-69. (I!02101) '

• Cumpăr ; certificate de proprietale. Tdefon lf-88-80. (278906) X

;•• • ’ Cumpăr Dacia .1300 du-, pă anul 1977. Ofer 1,6 mili- oanp. Ttl. 13-51-61. (279275)‘ ® tind capse penlru con

fecţii levtilc. Tel. 14-14-92.- (279258) - ■ ■

• Vind vinslnlaţic nsaiclit. Tel.--I6r;10-17. - (302G16) .

® Cu Inimile ' îndurerate anunţăm mcelurcn din' viată a 'dragului nostru frate, MftîtTON GYOîîGY, pensionar Clujana, antrerisr lupte ş i. arbitru internaţional. La 24 n iembrte 1991, orele 15,- i l . conducem pe ullimuldrura dej Ia casa familială dîu Baciu. Fraţii îndurerat/ cu . la- miliile.- (307579) .

• Calde mulţumiri tuturor ■celor care - au fost alături de noi în, cel Ifl ani de la plecarea în nefiinţă a Iubitului nostru RADU - BINŢ1NŢAN. Comemorarea va avea loc joi, 21 noiembrie, ora 16^0, lâ cimitir. Odihnă, şî- .veşnică amintire. Familia.

• Sincere condoleanţe prietenilor J)Oftrl Alin şî Luci

Câlian la decesul : tatălui şl socrului drag, Radii şi Mar- cela Buncan. <320124)

# Aducem un idlim şi respectuos omagiu fostului nos

tru director, 11ESNIC ' FjLOIÎLV, geolog pensionar, care prin : activitatea; iţi 'com: pelcnţa lui şl-a atlasoin deosebit aport la bunul -‘.mers' al societăţii. Sîntem alaiuri de familia îndoliată, 7 Dumnezeu să-i odiîinească in-ipaccl Co- leciivul SC. „Tramgcx'* SA, (307380) . ? » . , Jî-...

'• Sîntem alături, df: fam. prof. d r ' ‘.ing; Gheorghe; Achi- nlaş in acesle» momente grele. Sincere condoleanţe; Fam. idg. G. Pelccan, (3tt75iilV

; • Sîntem' alături ” dş naşii "noştri, familia Martin Drago?, in marea durere pricinuită de moartea lalâlui, Fi- nii Sorin şi Cltludia. (3Q75'i6)

• • Sincere condoleanţe colegului nostru Hedeşiu' Troian 1«ţ încetarea din viaţă a tatălui-său. Colegii de laSim- tex Cluj. (307369) ■ :

• Sintent alături de bunica şi. mama soacră, Matilda; în marea durere pricinuilâ de decesul x-elui rare ne-u fost bunic,-- respectiv socru. Bunicule drag, mi le vom uila niciodată.. Nepotul Peter şi nora Maria. (307580). •. Se împlinesc 10 ani de

cînd ne-a părăsit' BALOGIf KOZALIA, născută- Felecan (Titoaia).- Fie-i ţărîna uşoară. Soţul. Lajos, fiica. Livia şi nepotul Acli cu familia. (307130) '

O Cu aceeaşi neţărmurită tristeţe şi durere, amintim celor care l-au ' cunoscut şi iubit, că aslăîi,-24 noiembrie 1991, se împlineşte u n a n dc Ia trecerea în eternitate a celui care a fost pentru noi soţN tală şi bunic ideal, c6- lonel în rezervă VASILE V. MORABlU — V'ALICA (ar bitru • internaţional de volei). Inimile noastre pline de: imaginea şi minunatele sale calităţi, îi ; vor păslra cu dragoste şi”, pioşenie amintirea dragă, rugtndu-nc pentru o- dihna binemeritată a sufletului său bun. Ileana soţie, Mihnea şi Radu, fii cu familiile; Alexandrina soră. (307518) . ' '

• - I’ iosj Omagiu, „adiiică-nrp- ctiiioşlinţă Ia iinglinirea iinui au, respectiv 10 ani de Ja (recerca ,in nefiinţă a' dragilor noştri păr.inti şi . bunici

g r ig o r e şi M a r i a 'ZAlIAN, din Hărăi. Otlili-- nească-se în pace. Familia. (307587) ' ;

9 Pioasă. aducert1' aminte Ui împlinirea' a 10 inii de cînd scumpa noastră mamă . şi bu

nică, . preoteasa ■ ELENA • BEREA, ne-a părăsit. Otlih- nească-se în pace. Familia. (3076592) -. .•

• Cu ndînciî durere anunţăm încetarea fulgerătoare: din f. viaţă a scumpului nostru tală şi bUnic, MAIAN T. CONSTANTIN. înhumarea va avea loc Jof, ?1.; noiembrie, ora 14 l a . ciroSHriil Central,

^Fainllln.' ;(27$212) >

■® Profund îndureraţi a- minţăm moartea fulgerăt are., a „ celei -caro a fost iubila noastră matr.ă, bunică si străbunică CONDOR FLOARE, înmormântarea va avea loc azi, 24 noiembrie, ora 13, în comuna JVIănăstirenl. Fami

lia îndurerată. (307213)® S-aii^ scurs şase săptă

mîni de lacrimi şl -durere de cînd s-a stins din viăţăscum- Pa noastră' mamă, soacră şi bunică RUSU ELISABETA. Parastasul do - pomenire va avţa loc duminică 27 noiembrie -1931, «rele 11 în Some- şeni. Fie-i ţărîna uşoară. Fa- rnilia îndurerată. f279lK>)

• Pios cntagîu fostului nostru soţ, tată, socru şi -bunic HUSl! IOAN. Dumnozeu âs-i odihnească. Familia îndurerată. {279210) .

• Au trecut doi ani de lacrimi şi durerts de cînd ne-a părăsii - pentru totdeauna ccl care a fost un soţ şi tată iubitor, cum nu există în a-

ccastă lume, MACAEIB' GRIGORE,. Colul lăsat tn: i- nimiie noastre nu va putea fl umplut decît de lumina bunului Diimneze.u Dormi îri pace, suflet drag. fn veci Tiemîngîiaţi:- soţia Ana şi co- piii Gabriel,, Griiiore şi. A- driaa (27921S)_ « Se îm plirtic d i ani de

-cînd ne-a 3 părăsit pentru totdeauna lăsînd durere în urmă, MAC ARIE GRIGORE.

Fratele Nelu, cumnata îca, nepoţii Gabriel şl Ran*ş. (273216)

• Aslăzi, 21. noiembrie 91, se împlinesc iîol 'aol dc cînd ne-a părăsit; pentru totdeauna, scumpul * nostru fiu,

frate, cumnat: ş'« unclii • Al AC ARIE: GRIGORE. Cît a trăit l-am iubita cît vom trâi îi ; vosn: plînge. Mam^ sora Mâiroaraj- fraţii Neluu Vasile .şî- GeHi cic faifiiiliilc. (279217) i . ■ - ■ ■' . •

® Au . trecut şase săptâ- liijni de cîntf inima pialeso-

rului universitar - doctor AUREL COTI» a, încetat' să niaj bată. La parastasul de ssmbătă, 26 noiembrie, ora 12, care va avea loc la Biserica Ortodoxă din cartierul Grigoreseu, vom aduce pios omagiu şi ne . vom ruga pentru ca sufletul lui să se o- clihnească în pace şi lumină. ; Familia îndurerată. (279227) -

• / tu-adîncâ durere în suflet ' ne despărţim: pentru totdeauna de scumpul’ .- nostru tată, socru şi bunic OLTEAN ALEXANDRU din Panticeu, în vîrstă de 82 ani, înmormîntarea va avea . loc azi, 24 noiembrie . 1991 la Biserica din Someşeni, ora 13, Te vom plînge' mereu. Fiica Dorina, ginerele- Iacob, nepoţii Dori-) si Anca. (302571)

• , Sincere condoleanţe familiei Ilodeşiu Ioan în aceste momente grele Familia Blidărean si familia Isa. *92575) '

# Stîifem alături de- tami- lia inginer Uedeşiu 'Ioan. în greaua încercare prin -care irece la decesu'. lalălui drag. Asociaţia de locatari slr.ria Godnanu nr.' H. (:)02,-.7r.)

o .Sjnlero'- alături -le voif draga Ângcla, in clipele* grele prin caro treceţi In moar-, tea niiimei .dragi: Finii familia Hulubau. Pop şi prietenii familia Fenevan.(302581) • . '

9 Regretăm dispariţia colocatarei noastre CZUHA1

lULIANA şi transmitem sincere condoleanţe familiei. A- sociutia dc locatari str. Aric- şului'nr. 119. (302587) ,

• Sînlem itlăluri de colega noastră, profesor Lazăr Mărioara în marea durere pricinuilâ de- trecerea în nefiinţă a fratelui drag.. Cadrele didactico de la Şcoala nr. t i Ciuj-Napoca. -(302605)

tn f rrsr ~rr

» Un ultim omagiu celd care a fost CRISTEA MARIA (CÂNTA}. înhumarea joi. Zi noiembrie, ora 13 la Capela Cimltinilui Mănăştur. Fami- Jia. (392693) , \

® A trecut un an de cînd scumpa noastră profesor dr. H.D1KO MARIA CII1Ş a trecut în eternitate. Coidcoij. rarea so va oficia în 25 noiembrie 1931, ora 17 ;la Catedrala Ortodoxă. Familia. J (302586) < ^ v - '

® Sincere condoioanţo co- legei noastre MihaVl^ Vrerc- bei la trecerea tin nefiinţă a tatălui drag. Colectivul Cli- nicii Medicală 11. <279251)

• Sîntem alături de d^tid director arhitect Maian

Constantin în acesle momelile grele şi exprimăm întreaga noastră .compasiune. Colegii Institutului Proiect. Cluj. (279276)

• Cu acccaşi neţărmurită durere anunţăm că s-au scurs 4 ani de cînd a -plecat -în o- ternitate inegalabila şl naui-

tata mătuşă şl soacră . LEONTINA BLAG. Sufletul ei hun va rămîne In inimile noastre. Nepoata. Mia şi so- ţul Neki. (279268) ■:

• Cu . inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din;viaţă, după o scurtă dar grea suferinţă « scumpuluinostru soţ şi taîâ BABOŞ

IOAN în vîrstă dc 81-'.ani, născut in comuna Dăbîca. înmormîntarea va avea loc în comuna Dăbîca sîmbătă 1 2G noiembrie 1991. In veci . nemîngîiaţi Aouţa şt- Călin.. O- dihneascâ-se în pace. -;(3026 J0).

9 tiu ullim omagiu edet cari.- a fost colocatara ^noastră LOGIIIN ROZA. Condoleanţe soţului Logbin Ioan. Asociaţia de locatari strada Parîag nr. 37. (392818);

• Sincere condoleanţe. " şi întreaga noastră, compasiune

familiei lledeşiu la .trccerea în nefiinţă a tatălui drag UEDEŞIU IOAN. Colegii^de serviciu Carbocium. (302S20)

• - împărtăşim durerea câ- legului nostru. Bilici Peiterla despărţirea de buna lui ffl» mă. Colegii de ia Administra ţia I.S:P.C.M. Cluj. (302624)

• Sîntem alături de d-na profesoară Leczay .aîargare- ta in marea durere pricinuită de decesul mamei •; dragi Cadrele didactice de : la l i ceul Economic. (302630) \ ■

• Sîntem alături de* familie în- marea durere . pricinuită de dispariţia celui ca

re a fost GHEORGHE MARTON, fost antrenor de

,lupte la unitatea noaslră. Clubul: Sportiv Municipal Cluj. (392633) ________

• în aceste , mom eli te grele sîntem alături do voi Anuţa şi Călin la pierdereaj scumpului vostru soţ şi tată. Fie-i ţărîna . uşoară. Sora Măriuţa, cumnatul Teodor, nepoţii Dudu şi Sever, (302611)

O Sincere condoleanţe verişorilor noştri ’ Iîemus, l)ra- goş, -'Alitică şi Ovidiu 13 moartea tatălui drag. Ionel cu fîtnilia din Ctuj-\apoca. (302616) . ' .- . -

o S-au împlinit 40 de ,zi!e de cînd a plerat în eternitate dragul nostru soţ, tată şi

bunic conferenţiar doctor ANATOL (JS1NEVICIU. Cu acccaşi adîncă durere ii 3- ducem un pios omagiu. Odih- nească-se în pace. Comemorarea va avea loc sîmbătă 26 noiembrie, ora ’ 10 la Capela Sf., Constantin şi Elena slr.

'Moţilor nr. 25. Fămilla. (302635) ' ‘ :i

’ • . Direcţia Jt,idt;leană . de S'port Cluj-.’ îş i . exprimă profundul regret la dispariţia distin-* sului om de sport, antrenorul de lupte si arbitrul inlernaţlo' nai MARTON GHEORGHE caro a pregătit şi format multe fi«* ncraţll de sportivi. Sincere con* doleanţe familiei Îndoliate, *

,(302593) - , p . -

JO I, 24 NOIEMBRIE, PAG. 9 ADEVARUL DE CLUJ

In aşteptarea fondurilor, , ,

i Şantierul arheologic din Piafa Muzeului

In Piaţa Muzeului există o parte dintr-o „insula romana", deci un cvartal de locuinţe care, împreună cu cele de pe strada Deleu, sînt primele locuinţe -urbane din Dacia. Importanţa lucrărilor este cu atît mai mare cu cit crează o imagine foarte apropiată de realitate în privinţa. a ceea ce a însemnat viaţa urbană la Napoca.. Săpăturile nu au luat încă • amploarea dorită de arheologi datorită unor factori obiectivi, independenţi de voinţa acestora. Astfel, după cum ne declara dl. Mihai Bădău Wittenber- ger, lipsa fondurilor pentru conservarea şi restaurarea rapidă a elementelor arhitectonice descoperite obligă la încetinirea ritmului de săpătură şi a lucrărilor de consolidare şi protejare: „Pentru săpături şi consolidare ar fi nevoie de aproximativ 2.000.000 lei pe lună, _în timp ce azi nu avem nici jumătate din această sumă. Mai mult, apropierea iernii ne face să ne gîndim că în curînd, chiar dacă vom primi fonduri, nu vom măi putea lucra".

M. TRIPON

. CINE L-A VĂZUT?

Este' dat în urmărire generală Rostaş Lucian • (zis Leliţă), Are domiciliul stabil în • comuna Hi- da şi este căutat pentru furtul a mai- multor obiecte de cult din diferite biserici din judeţul C /u j.' Cine l-a văzut Şi poate da relaţii este rugat să se adreseze oricăru ipost de poliţie.

CURS WE CULTURA ■' CINEMATOGRAFICA

Ultimul curs cuprinde astăzi,24 noiembrie, următoarele filme: ora 15m— „Vocea lunii" (Italia, Î990, regia Michelangelo Anto- nionî); nra Îl7.3n „Nostalgia" (Italia, ,1983,-, regia Andrei Tar- 'kowski); ora 20— „Şoferul de taxi" (SUA, 1976,” regia Martin Scorsese).

Dem.' ŞOPRON' -!■' ; ■'(•> ■

CORUPŢIE, ."MITA, AFACERI* DUBIOASE

■ _ ...■ •: îi':*Ieri, lucrătorii de la Serviciul

pentru cortibaterea criminalităţii ecbnomîfo-financiare din Poliţia Cluj l-au reţinut pentru cercetări pe;, un; alt director. Din surse bine .informate am aflat • -că este vorba despre Presecan

Dinei, director Ia SC AGRO- MEC S.A. Cluj. S-a cerut mandat de arestare preventivă sub acuzaţia de corupţie, luare de mită şi tot felul de alte afaceri du-

. bioase.Vom reveni cu amănunte.

- r.v. - :

CONFERINŢĂ ŞTIINŢIFICA STUDENŢEASCA

In organizarea Ligii/ Studenţilor din facultăţile cu profil „Electric", din Cluj-Napoca, miine, 25 noiembrie a.c., cu începere de la era io, va avea loc, lâ Universitatea; Teh-■ nică, deschiderea ; lucrărilor Conferinţei Ştiinţifice Studenţeşti, în domeniul calculatoarelor, ediţia a II-a. Tematica, lucrărilor abordează' o problematică vastă din domeniu, ' fiind luate în ' discuţie, printre altele, subiecte - ea: „Aplicarea algoritmilor genetici- în reţele neuronale*1, „Editor grafic pentru hărţi tactice militare",- „Decodor de coduri corectare-

d e ; erori utilizînd o arhitectură de reţele neuronale", „Analizor lexickl şi sintactic pentru lirn- - baj natural specializat pentru s limba română", e t c . i i

Pe parcursul - desfăşurăru- Conferinţei, în holul clădirii de pe str. G.Z Bariţ nr. 28 va pu

tea fi vizitată expoziţia de calculatoare şi multimedia prezentată de firmele „Suriny In- vest“, „Softex" şi Transilvae Computer Systems.

(M.B.)

FIXAŢIEAşa se întimplă cîteodată: ţi

se imprimă pe retină ceva şi nu te mai scapă n ic i... puş-: căria! O ciudată fixaţie l-a învăluit şi pe ' Pădurean . Mircea. (E) liberat din gherlă pe7 iunie a.c., a luat urma lui Paşca Geanina. Gazelă, ce mai! Şi pentru neţărmurită dragoste ce s-a înfiripat în „pieptu-i de şuţ" a furat de la fată' (Mănăştur) tot ce a apucat. In principal, bijuterii.; Poliţia a început, cercetările:

Pînă,1 însă, să-i dea de urmă. „manglitorul" a mai făcut una! Lată-lată de tot! Pentru că nu putea .scăpa de obsedanta Geanina, a tras o „vizită" la taraba unde lucra (un "frumos stand , de cărţi) şi, ignorînd -s orice activitate culturală, de mare importanţă pentru propăşirea

neamului, P.M. i-a mai furat45.000 lei- ■ ’

De data aceasta a fost descoperit, săltat, pus în cătuşe, arestat cu mandat în -regulă, şi „fixat", priponit, .vasăzică pentru o bucată de Vreme.

Şedinţa Consiliului Local CIuj-NapocaPotrivit prevederilor art. 24 al. 2 şl 45 din Legea ry. 69/1991

privind administraţia publică locală, se convoacă Consiliul local al municipiului CIuj-Napoca în şedinţă extraordinară în ziua de28 noiembrie 1994, orele 15, în sala de sticlă de Ia sediul din str. Moţilor ne, 1-3, cu următorul proiect #1 ordinii de zi:

1) Proiect de hotărîre privind modificarea Hotărlrii nr. 44/1994.2) Proiect de hotăirîre privind modificarea Hotăririi nr. 101/1994.3) Proiect de hotărîre privind mbdificarea Hotărîrii nr. 91/1994.4) Proiecte de hotărîri privind concesionaVea unor terenuri.5) Proiect de hotărîre privind vînzarea unor locuinţe.6) Proiect de hotărîre privind" eşalonarea plăţii unor impozite

şi taxe locale. • ■7) Proiect de hotărîre privind stabilirea chiriei pentru spaţiile

cu altă destinaţie în care se vinde carte — proiect iniţiat de consilierul Silviu Soucup.

,8) Proiect . de hotărîre privind -mandatarea RAAIFL Cluj-Napoca referitor la activitatea de construire a locuinţelor.

9) Proiect de hotărîre privind alocarea sumei de 50.000.000 lei din rezerva bugetară pentru înălţarea Mănăstirii „Acoperămîntul Maicii Domnului" Mănăştur—Floreşti. „ . . ,10} Proiecte de hotărîri privind alocarea unor sume din rezerva

bugetară. '11) Proiect de hotărîre privind conferirea titlului de ^.Cetăţean

de Onoare al municipiului" unor personalităţi ale medicinii, româneşti. ,12) Diverse.

PRIMAR, Gheorghe FUNAR

Sub patronajul Consiliului BritanicCursuri de biblioteconomie

Zilele trecute s-a încheiat la Cluj cea de a treia etapă a cursurilor de perfecţionare în biblioteconomie, organizate sub patronajul Consiliului Britanic şi beneficiind ■ de susţinere financiară prin intermediul programului de biblioteci, la nivel naţional, al Fundaţiei Soros. Avînd la bază ideea de moder-’ ni ta te, automatizare şi ridicare a statutului profesiunii într-un domeniu (biblioteconomia — n.n.) în care, realmente, se poate şi este nevoie de, schimbare, cursurile de perfecţionare s-au' desfăşurat potrivit unei tematici puse .la punct de doamnele Ioana Robu — şefa Bibliotecii U.M.F. şi Sally Wood Lamont— bibliotecar consultant (de la Biblioteca Universităţii din Edinburgh, Scoţia). Tematica a avut în vedere: servicii orientate către utilizator, probleme moderne de management în bibliotecă, de automatizare, metode moderne l e abordare a U- nor subiecte, clasificare, catalogare, referinţe etc. Cursurile s-au adresat bibliotecarilor din învăţămînt (superior şi mediu), precum şi celor care-şi desfăşoară activitatea în biblioteci publice^ participanţilor din întreaga ţară fiindu-le oferite şi prelegeri susţinute de oaspeţi din străinătate, cum au fost lectorii de la Facultatea de biblioteconomie din Aberdeen (Scoţia) sau cei de la Royal College of Physicians şi bibliotecile publice din Edinburgh.

Cursanţilor le-au fost acordate diplome din partea Consiliului Britanic şi , avînd «irul Ministerului, Muncii, numărul relativ ridicat al celor interesaţi -(circa ' 70 -8 0 . în cele trei etape) reflect înd nevoia acestora de a urma cursuri postuniversitare în domeniul biblioteconomiei.

' ' ■” / ; t.Mlchaela BOCU

Producătorii agricoli apelează sau nu la credite bancare?' ' i \ - - ■ -r't'if. La aceasta întrebare ne-a răspuns domnul Victor

vChloreaţ|, directorul Băncii Agricole SA — Filiala Turda., -— De^ja fatin început doresc să fac o precizare:' ne

spunea interlocutori:! nostru, producătorii agricoli au apelat la ; credite'nu numai după apariţia, în această toamnă,--a. HG. 639. Doar1 un exemplu; încă d in ' pri- ; mSvară,-potrivit HG 25/94, producătorii agricoli au beneficiat -de credite, în valoare de 2,5 miliarde lei:’J Pînă' acum, au mai rămas nerambursate doar 200 milioane ■ lei, sumfi- ce reprezintă valoarea sfeclei de zahăr , şl a v porumbului în curs de derulare, "?« • ‘ ‘i Cu mai multe zile în urmă, Banca a acordat bazelor.-

de recepţie âparţinătoare Rpmcerealului din Ţurda şi Cimpia Turzii, sursele ' financiare necesare pentru planta grîuluf din achiziţii şi a sporului aferent acordat d e ' Stat în valoare de, 1,2 miliarde lei, \ . /

— Cin6, pentru, ce şi de unde pot.contracta credite ., txitrivit HG 639?. 1 ,

— Producătorii agricoli indiferent de -forma. dfe.jpnx.mss

:iprietate şl exploatare a terenului agricol care11 înde: " plinesc condiţiile -de cî-feditare, că şi acei care au ere-, dite nerambursate şi dobînzi neachitafe pînă . la 30 septembrie a.c.. Ei vor putea contracta noi credite, pentru executarea tilucrăr!!o rs agricole din această toamnă direct de la Băncile agricole din teritoriu sau de Ia Romcereâl. Semrom, Unisem. de la societăţile comerciale producătoare de nutreţuri, combinate şi Agrcţ- mecuri .care“ prestează ‘ şi contractează , lucrări agricole pentru producătorii individuali ,şi asociaţii familiale. Agenţii Economici deţinători de terenuri agricole care utilizează sămînţă'* din producţie proprje atestată calitativ şi este'tratată în unităţi ’ specializate sau prin mijloace proprii la înfiinţarea culturilor de păioase. tn limita . valorii acestora^sumele -respective- urmînd să fie utilizate vJa, rambursarea êventualelor credite pen-, tru ■producţia anului 1994 sau la constituirea fonduri-^

. lor proprii ale agenţilor economici, SC Agromect care OMS SSSSf , (S9B4 ®g£59 ÎSÎ5”?S' «SS®,

contractează şi prestează lucrări agricole, pentru, producătorii- individuali !şî asociaţiile famjliale, pot primi credite" conform : H.G. 639 rşi pentru aprovizionarea cu sâmînţă, îngrăşăminte^ ierbicide necesare pentru în-’ treaga suprafaţă- contractată şi pe care < prestează -lucrări agricole. - ,,, ■. .,.

*■ — Acestea fiind spuse, Şanca Agricolă din Turda,' ce’ plafon valoric deţine pentru crediţărea .celor ce a- pelează la ea? - ' cv ' , ; -"•-— Un' plafon în valoare 'de 5S0 milioane le i ;cu posibilităţi certe de suplimentare.-O parte a acestor fonduri sînt deja angajate, iarô altă parte de cca 350 milioane lei, se află în instrumentarea'dosarelor- tn curs , de derulare. . ' , .. .'ip s— !n încheiere; a ţinut5 sâ mai spună interlocutorul nostru, permiteţi-mi şâ mai, adaiig un... post-scriptum: de credite cu'do'bîndăr de V5 la sută au mai beneficiat peste 40 de producători agricoli din" zona Turzii în baza prevederilor HG 613/!)3. ş i HG. 61/93 pentry procurarea deûtilaje. agricole, Aşa încît la întrebarea din titlul materialului, răspunsul meu nu poate fi decît , afirmativ, >• ' >? . . ' '

~ vt-,; \ ; Ion COUDOŞ

ii: *:

-v‘

Uii om de şfîlnfă român amemaf ln, La sfîrşitul lunii trecute, timp de două zile, la Stoc- , ^holRi a avut loc Conferinţa europeană de renaştere şi ‘ f'uU'jare a mediului din Europa.. Interesul pentru această, importantă reuniune ştiin- •fieă este demonstrat, de participarea largă de care "■* bucurat, de importanţa şi diversitatea temelor t»-

ûlate. . • '^ D in ţara noastră nu a participat decît un singur in- j~-aţ, recunoscut, pentru studiile de specialitate .din d o -’ j -’niul qminlit, d-l dr, Viorel Ştefan de la Institutul ^ cercetări biologice Cluj pe care am reuşit să-l" a-

pentru o scurtă convorbire.^-Pentru început, vă rugăm să vă refefiţi, la gazdă la participare, . ;

Conferinţa ^ fost găzduită de- Institutul Nordic», de Urbane şi Planificare Regională din Suedia, un

t^lilut bine cunoscut nu’ numai îri Kuiupa, n ride se '•«prind temeinice studii interdiseiplmare, cu rezul-

tate recunoscute în lumea ştiinţifică europeană..Referitor lâ participare, aceasta a fost deosebită. Au-

fost' prezenţioameni de ştiinţă din 19 ţări europene (Anglia, Italia, Spania, Olanda, Franţa, Ucraina, Lituania etc.) şi Israel, i .

— Ce tematică au abordat lucrările prezentate?— S-au prezentat 150 de lucrări. Dintre acestea, o ma

re parte sau refei it la obiectivele educaţiei ecologice, altele au propus programe -în "domeniul' educaţiei ecologice, In rest, comunicări de specialitate -refeiiloare la poluarea mediului, ecologie, construcţii, implicaţii ale .ştiinţelor sociale în educaţia ecologică şi multe altele,

— Cum a fost; apreciată lucrarea pe care aţi prezentat-o despre efectele excesive ale poloâi ii solului de către anumiţi’ ageriţi chimici într-un domeniu fo- •resliet din ţara noasnflV ,

— M nm bucurat de aprecieri b'ine. De altfel, d-ito- '- rltă acestui siuiiiu am fost invitat ia conierinţa de la

KS9I9- 'ŞjţSim S00!!S

■Ştocklîolm asupra mediului.Socotit! că dacă •cercetările noastre ar fi tnai- bi

ne cunoscute peste hotare,''arii' avea şanse mat mari de afirmare în lumea ştiinţifică europeană? '. r

Avem .multe;-contribuţii remarcabile ' în anumite domenii care, din păcate, nn au o difuzare largă. Şi aici pierdem mult. i *'

— Aţi reuşii, să aflaţi ce părere au suedezii despre noi? }

— Am avut surprize foarte plăcute în această privinţă, Ţara noastră şi românii se bu-ură de multă stimă In Sni-dia. Există o înţelegere realistă a situaţiei In C are-ne aflăm şi beneficiem de multă simpatie.

Cu -prileinl reuniunii 'amintite, s-a consliluif Asociaţia de. şliintă a mediului înconi'irâloi> din Eumpa în al - cânii comitet de cond'lcerp a fost i|es şi d-l Viorel Ştefan, Să v per Am că astfel se deschide dnimul spre .o mai bountă informare^ i-ă/vom |w>n°ficln de literatură de -specialitate, că, în acest domeniu, am jmrat într-uncircuit european. (

ADEVĂRUL DE CLUJ JOI, 24 NOIEMBRIE, PAG. 10

■ M B W M

PRACTICA A LUAT-O ÎNAINTEA LEGISLATIVULUIIri orice societate dezvoltată, supusă, unor trans

formări economice determinate de înnoirile tehnologice şi care prespune, pe plan social, o reconversie a forţei de muncă, protecţia socială devine o coordonată, esenţială a activităţii factorilor de decizie. Cu atit mai mult se impune aceasta la noi, care am pornit spre o economie de piaţă necunoscută de marea majoritate a întreprinderilor, fără reguli şt principii; o economie zisă „capitalistă11, dar sălbatică, tinde fiecare a făcut ce' o dorit distrugind şi bruma de eficienţă acolo unde ea a mai existat. Practica, e • firesc, a luat-o înaintea legislativului, a creării normelor adecvate unui sistem economic ce abia se înfiripă. Dar democraţia* care la noi s-a numit liberalism, a făcut posibilă aplicarea buhului plac - şi ea s-a manifestat cu durere în plan social. Acest fenomen presupune o analiză profundă, dar în cadrul spaţiului limitat ne rezumăm Ia a aborda doar unele aspecte şi cu deosebire la efecte’ ale acestuia: un dezechilibru intre cerere şi ofertă; devalorizarea continuă a leului; dis- crapanţe între preţuri şi salarii; închiderea unor unităţi economice necompetitive, şi / imposibilitatea reca- pitalizării; blocaiul financiar; creşterea aberantă a preţurilor, fără suport real etc. Pe plan social ne confruntăm cu şomajul, lipsa perspectivei tinerilor, motiv care determină o migrare a intelectualilor spre alte zări.

Practic, ce-s-a întîmplat în acest domeniu, al protecţiei sociale? Toate' guvernele de pină. acum au me- diatizat această problemă pînă Ia- a nu face nimic, sau aproape nimic. S-au mărginit la indexări de salarii şl pensii, ajutoare care âu prelungit termenele de şomaj, ajutoare- sociale. Ele, însă, nu au făcut o diferenţiere între categoriile de neajutoraţi. De obicei in-

, dexările au fost, in marea lor majoritate aceleaşi pentru toate categoriile de salariaţi, dezavantajind pe cei

cu salarii mici, lovite imediat de o creştere d e , preţuri Acelaşi lucru s-a petrecutei cu majorarea de salarii. Luaţi şi analizaţi salariile bugetarilor, îa special ai-celor din învăţămînt, care sînt de batjocură. Să nu mai Sorbim de ■ cei din administraţie, sănătate etc. Tăceţi o comparaţie cu privilegiaţii de la RENEL şi SNCFR şi veţi constata crudul adevăr. Mai concret, faceţi un mic calcul asupra costului taxelor pentru un copil la grădiniţă: aveţi în vedere că pentru un elev intrat pe băncife şcolii cheltuielile de început se. ridică Ia peste 120.000 lei; adăugaţi coşul zitaic, încălzirea, energia electrică şi comparaţi-le cu ajutoarele de la stat, apoi trageţi singuri concluziile. In cine se loveşte? In ţinerele familii în special Ne mai miră faptul că se întemeiază puţine familii? . Unde să locuiască?, Cu ce să pornească în viaţă? Nu sînt. ajutate familiile cu mulţi copil. Indemnizaţiile pentru acestea au rărdas la nivelul anului 1989 (400 lei pentru3 copii şi 500 pentru mai mulţi): Să nu mat discutăm; despre pensionari,' a căror viaţă devine tot mai grea.

Totuşi, ce se poate face? Pe scurt. în primul rînd se impune necesitatea elaborării unei' legislaţii în domeniu, deoarece pînă acum nu1 este nimic clar. In al doilea rînd, ar f i nevoie de o evidenţă clară a • celor ce muncesc şi a celor ce nu muncesc. La ora actuală sînt mulţi cetăţeni, care sint şi nu sînt şomeri. Societăţile comercjale,, privatizate sau nu folosesc forţa de muncă, „la negru", în beneficiul ambelor părţi: Cirte cunoaşte puţină economie îşi dă seama ce înseamnă pentru un agerit economic nedeclararea cifrelor reale'

> a numărului de angajaţi. Cele arătate,-precum şi altele sînt cheltuieli suplimentare ale statului şi furt din acest buget, care ar putea fi folosite, pentru adevărata protecţie'socială- \ ^

; Costică CIURTIN, deputat de Clujt '>»■)» BMW

Doar atit merită un profesor?

• Una din problemele extrem, de importante .ale peri-, oadei de tranziţie către economia de piaţă este cea a - salarizăriii ea Impune schimbarea de substanţă a op- . ticii asvîpra a ceea ce trebuie să fie salariul şi drepturile salariale, în politica actuală, vis-a-vis de optica fostului stat socialist. ,, ,,

Principial, noi considerăm că o schimbare de prim ordin se impune in legătură cu cerinţele pentru 'plata salariului .şi celorlalte drepturi salariale, cerinţe sintetizate In vechiul regim--în principiul după care retribuţia muncii se făcea „după calitatea, cantitatea, ş i- importanţa socială a muncii". Considerăm că şi, azi salariul j. şi drepturile salariale trebuiesc * plătite în raport cu1, cantitatea şl calitatea muncii prestate, dar nu optăm pentru conceptul de „importanţă socială'* / a muncii prestate, deoarece acest concept este de un subiectivism deosebit, cu consecinţe grave în , prac- , tică. „Importanţa socială a muncii prestate" este consecinţa posibilităţilor de ’ apreciere a. fiecăruia, a capacităţii şi intereselor oricărui individ din societate-

■ Noi am- trăit îin etapa aşa numitului socialism'consecinţele unei aţari concepţii cînd unii din guvernanţii de atunci au considerat că cea mai mare - importanţă^- - socială o avea munca ceferiştilor, ca apoi să fie adusă'

, pe .primul loc: cea ;a minerilor. Toată stima pentru cei ce-şi desfăşoară activitatea în astfel d e 1 domenii, ■_ dar să nu uităm ce - soartă a fost hărăzită altor sectoare de activitate, ca de exemplu învăţămîntul şi. să- nătatea. De aceea, considerăm că acest concept ■ de „Importanţă socială-a muncii prestate" nu mai poate fi azi acceptat. El trebuie categoric înlocuit' cu „valoarea" domeniului de activitate şi astfel se va greşi mai puţin în „aprecierea muncii şi reflectarea acesteia In salariu şl drepturi salariale. : * ,

Dacă guvernanţii noştri ar fi gîndit aşa, h-am ■ fi ? avut o reglementare în mMerie; de,Vryitut1& Ordonanţei' nr* 39/1994 ' privind - îmbunălăţireaViecceficienţilor de, ; ierarhizare a salariilor de bază pentru: personalul dîn sectorul bugetar. Cu toate că îri art.' 1 se prevede că:

„Salarizarea personalului..-din sectorul .bugetar.- se stabileşte în raport cu rolul pe care acesta îl are îri : societate, cu importanţa; muncii pe care o desfăşoară, cu nivelul pregătirii profesionale necesare, îndeplinirii sarcinilor de muncă şi cu răspunderea asumată potrivit funcţiei îndeplinite", \cupririsul acestei ' ordonanţe îl infirmă.- Faţă de textul de mai sus se pune, în mod firesc, 'întrebarea: în care domeniu de' activitate f pâ- rămetrii menţionaţi mai sus se situează Ia cota cea mai înaltă, sînt pe deplin ceruţi şi absolut necesar de îndeplinit? Noi credem că în învăţămînt, -mai în- tU. Nu este învăţămîntul domeniul determinant pentra întreaga activitate dintr-o societate? Cum de . s-a a - ' juns la stabilirea unei atari, grile de salarizare în ca-r re ,, de exemplu, un profesor universitar cu maximum de vechime în învăţămînt, valorează cît 2,90 âl funcţiei de secretar-dactilograf, in timp ce," de exemplu, onoraţii noştri senatori şi deputaţi au coeficient d e .

NIVELUL DE TRAI— UNELE DATE STATISTICE — '

9 Salariul minim — 65.000 lei -- . ^O Cîştigurile salariale medii nete lunare (septem

brie ax.) pe cîteva ramuri:Total — 153.484 Iei ; ■' ' : ' :Industrie — 161.603; — minieră —, 246.632; pe

trol şi gâze — 270.755; — uşoară — 1 1 3 ^ 6 3 ; alimentară — 151.415. /

Construcţii — . 166.875; Agricultură — 124-075; Ttansporturi — 190.823; învăţămînt — 134.672; Sănătate şi asistenţă socială — 123.672; Administraţie publică — 130.362. - '

6 Salariul mediu net lunar pe salariat în 1990 —, 3.384 lei, Paţă de acesta, creşterea: în septembrie 1994 este de 45,4 ori. ' / , ■ ■ '

Q Preţurile de consum, au crescut în aceeaşi perioadă de 77,6 ori* din care la mărfuri alimentare de86 ori

; # Structura cheltuielilor de consum ale unei familii de salariaţi pe semestrul I a.c. se prezintă astfel: — consum alimentar — 61,5 Ia sută; — îmbrăcăminte şi încălţăminte — 9,9; — întreţinerea locuinţei şi îrtzestraxea cu bunuri — 12,8; — medicamente şi îngrijire medicală — 1,2; — transport şi

; telecomunicaţii — 5,9; — activităţi culturale, de învăţămînt şi educaţie — 4,1.

" / Comparativ cu aceeaşi perioadă din 1993, a crescut ponderea. cheltuielilor pentru consumul alimentar. '■ -

în privinţa-cheltuielilor efectuate de o familie de pensionari rezultă că ponderea cheltuielilor pentru consumul alimentar reprezintă 66,7 Ia sută,, pentru

, încălţăminte şf îmbrăcăminte. 4,2, pentru locuinţă' şi ^ înzestrarea cu bunuri 15,5, medicamente şi îngrijire medicală , 2,8 (mai mult decît dublu faţă de salariaţi)

' etc. ' , - , ’ ' ■ cRaportul dintre indicele cîştlgului salarial. media ■

nominal net şi indicele preţurilor de consum este de58,5 la sută comparativ cu anul 1990. Deci, salariul real (totalitatea bunurilor, şi serviciilor necesare traiului care pot fi cumpărate din salariul nominal' net) a scăzut comparativ cu 1990 cu circa. 40 Ia sută.

(Dâfe furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică),

ierarhizare 5,25? Şi ca un exemplu grăitor, dar foarte* •• dureros: coeficientul profesorului de la facultatea. der " : drept. cu vechime maximă în învăţămînt este egal, cu; ;* cel al notarului gradul I, dar cu gradaţia 2, pentru că \ notarul, gradul I_ cu gradaţia I are coeficientul 3,13.

Urmează, • după' părerea noastră, domeniul ' medicali' Este posibil ini progres real al unei societăţi = cu o na-., ţiune bolnavă în adevăratul sens al cuvîntului? Nu3 - sînt slujitorii acestui domeniu salvatorii noştri în mo-1 mente de grea cumpănă a vieţii? Vedeţi-anexa V/2 şi’a; veţi constata ce coeficienţi de ierarhizare ar: salariilor-' l i s-au stabilit: medic primar, gradaţia;6‘ (cită trudă să ajungi aici!) coeficient 2,45.: ; Sigur, se pot discuta* ■ • foarte multe în legătură cu actuala reglementare>a sa-"' ? larizăFii, în general, şi cu salarizarea bugetarilor în - concret Nu este locul aci, spaţiul obligîndu-ne să ne‘v restrîngem. Cu toate acestea, ceva mai trebuie -spus..- In primul rînd, cînd s-au emis actele normative îri materie, de ce .pentru puterile publice s-au elaborat legi şi pentru „restul" bugetarilor hotărîrii guverna-'/ mentale?.- Nu încăpea- toată reglementarea intr-unftsin-: SUr act normativ? In al doilea rînd, de ce prin unelei: reglementări (Legea 53/1991) privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum. şi salarizarea personalului din aoiiratul Paria-"", mentului României,’ republicat în M,O. .220 /8 sept.'

.1993, domnii senatori şi deputaţi nu maj., primesc, sa-lariu, ci indemnizaţii? De ce senatorii şi "deputăţii‘ beneficiază de-o diurnă de şedinţă ce reprezintă 2 Ia sută din indemnizaţia lunară? Nu acesta este locul'de mun-< - că al domniilor lor şi nu în aceste forme organizatorice (şedinţe • în camere, comisii, birouri ete.)* in care, îşi. desfăşoară activitatea? Profesorul primeşte sala-a! riu pentru că este profesor şi Indemnizaţii pentru că»; ţine cursuri, .seminarii etc., etc-? Medicul primeşte în- .. demnizaţii peste salariu pentru că vine , Ia ' Cabinet şi consultă, . bolnavii? “ '

Sînt şl alte probleme referitoare la salarii‘ şi sala- . rizare care privesc alte sectoare. Presa ne informează de exemplu, d e , marea discrepanţă dintre salariile conducătorilor societăţilor comerciale şi masa de , salariaţi, sau pentru sectorul privat tragica problemă a;£. muncii „la negru". Guvernanţii au datoria Să fie â-^ ; teriţi la toate problemele ce se ridică în legătură cil salârizarea, pentru .a nu se repeta greşeli ale trecutului. Pţof. univ, dr. Dumitru Vî- FlItOlU -H

\

a m abordat In cadrul A acestei pagini, doar

o micâ parte a problematici? protecţiei sociale. Desigur, raportul salarii - preţuri a ieşit în evi- denfâ/dar am dorit sâ insistăm asupra discrepanţei care se aaînceşte tn socio- tatea româneascâ, între nevoi şî posibilitâţi, a inechi- tâţilof sociale determinate de legislaţia postdecembris- tfi, a actelor normative în general, prin care se dâ

jmdf; mult celor :ce sţrigâ maiftare şi mai des şi care; deţin un .anume monopol. în economia naţionala.

Datele statistice pe caro le-am prezentat ,în aceastâ

--paginâ, oferite de Direcţia Judeţeanâ de Statistică, cele cuprinse în materialele semnate de profesorul Fi-, roiu şî deputatul Ciurtin sînt mai mult decît convingătoarei.

Deteriorarea continuă a nivelului de trai a marii

majorităţi a populaţiei, a- devâratele chinuri la care

. ,sînt supuşi pensionarii şi tinerii (mai ales cei care au avui „curajul" să-şi întemeieze familii în aceşti ultimi ani) se datorează nu atît nemuncii, cum adesea se spune (deşi îşi are partea de vină) ci' politicii ae neînţeles promovate de guvernele postrevoluţionare, unui imobilism greu de explicat a aleşilor naţiunii" din ultimii aproape 5 ani.

'< Trist dar adevărat. Ne-am pus'speranţe/ dar ele au fost spulberate. Trâim de peo zi. pe alta, fără speranţe. Am fost cutremurat cînd s-a vorbit de o lege privind ajutorul social şi am înţeles că de aceasta va beneficia aproximativ 10 la sută din populaţia ţării. înfiorător cît de săraci'am ajuns I Sigur, e bine că se dă ajutor social, dar nu e bine că acesta trebuie dat atî- tor oameni dm această fă

ră pentru a putea supravieţui.

Scrisorile sosite la redacţie, penfru aceastâ rubrică au fest semnate aproape în exclusivitate de pensionari tn care ne sînt prezentate necazurile acestei categorii a populaţiei, scrisori pe care le avem. tn vedere pentru următoarea paginâ care va aborda, tn continuare, problematica protecţiei sociale în România.

Ion GOIA

JOI, 24 NOIEMBRIE, FAG. 11 ADEVĂRUL DE CLUJ

», ^ 3 e i4b0ae.g%&ţ‘

Comuna Vad este situată pe partea stingă a rîului Someş, la graniţa cu ju -

■ deţul Sălaj. .^Comuna Vad se mîndreşte

cu o istorie de cîteva secole, ne npune primarul comunei, dl. loan Cenan. Avem 7 sate, toate cu adinei rădăcini in îndelungata , şi frămîntata noas-

' tră istorie. Urmele arheologice descoperite sînt multe anterioare atestărilor documentare certe: Bogata de Sus — 1315, Bogata de Jos, Cutuiuş,' Celfia — 1325, Vad -r 1467, Valea Groşilor — 1519, Cetan — 1593.

Dat fîind faptul câ aici a fiinţat mult timp episcopia Vadului, a existat o intensă viaţă religioasă .şi culturală în ; întreaga zonă. Din biserica cti- ’ torită de Ştefan cel Mare în zilele senine . se , putea . vedea Cetatea CiceulUi. Mai . mulţi domni moldoveni, începînd cu $tefan, au sprijinit episcopia Vadului care, în schimb, le-a acordat «un important sprijin politic.- • ■

, '—■ Ce s-a întîmplat, in Ultimii ani, In Vad?

— Cei rămaşi în sat continuă ocupaţiile tradiţionale — lucrarea pămîntului şi creşterea animalelor. în acest an,, pe pămînturile mai roditoare din lunca Someşului s-au obţinut la grîu producţii medii ae peste 30001 kg la hectar. In satele cu pămînt mai slab, producţiile la.' pSioase au trecut, . totuşi, de 2000 kg. la hectar. . Coşteiele cu • poruiflb sînt iarăşi pline. Nu dispunem încă de cifrele globale la porumb, dar. după , evaluările noastre a- cestea bat între 4000—6000 kg,, la hectar la ştiuleţi. Şi în a- ■ ceastă ioahină, într-o însemnată parte a comunei s-a lucrat bine. Oamenii' au apelat la sec-, ţia „Agromec" snu la tractoarele particulare. Menţionăm şi o iniţiativă particulară de mai mare amploare. Emilian, Făr- caş dispune de tractor şi întreg setul de. maşini agricole necesare, plus combină. Lucrează un teren comasat de peste 40 ba, în condiţii agrotehnice modeme şi cu tarife mai mici decît „Agrornec“-ul.

Din păcate, r avem şi multe 'terenuri care rămîn neluerate. 1 Posibilităţile oamenilor sînt reduse.. — Zootehnia? >

— Populaţia deţine 1793 de ' bovine -din care 881 de vad cu lapte (în acest an s-au obţinut 766 de viţei; la primărie am înregistrat. 65 de cereri în vederea obţinerii primei stabi-. îtte de Guvern), 3634 ovine,

4 ' -V

LAna şi Vasile Baias susţin că m unca îţi lungeşte viaţa.

2404 porcine, mii de păsări. • . Mulţi localnici realizează venituri frumoase din produsele' animaliere. , Andrei Moidovan,* î consilier comunal din Cutuiuş, ~ are 4 bivoliţe şi obţine pc lapte peste ÎOO.COQ lei lunar. SSnt mulţi asemenea gospodari.

— Vă rugăm să vă referiţi la aspectul edilitar al comunei. • ■ .

— Majoritatea caselor sînt - noi. Oamenii trăiesc relativ bine, Mulţi sînt navetişti şi banii ciştigaţi îi investesc în dezvoltarea gospodăriei proprii, precum şi în lucrarea pămîntu- lui. -V ;■■■■' ■■ ;■ • '. . — Populaţia? .

— Asistăm la un fenomen de îmbătrînire a locuitorilor comunei. In prezent, vîrsta me

die a acestora se situează în- jurul a 60 de ani. Anual roor cam 50 de oameni şi se nasc1—2 copii. Avem prea puţini . tineri care s-au reîntors în satele lor şi se' ocupă de agricultură. Forţa de muncă existentă este constituită aproape exclusiv din bătrîni. Avem nevoie acută dc producători agricoli tineri. Sperăm că, măcar în trasul al 12-lea, se vor stabili, la nivel guvernamental, măsuri care să-i stimuleze pe tineri să-işi întoarcă ochii spre agricultură. Ei vor trebui însă pregătiţi să practice o agrlcul- ' tură modernă, de mare randament. ■

* f" ' t

Primarul loan Cenan are încredere în viitorul comuneiV&l. . <■ ■ , J. ' ■

nîi. „Trebuie puse în posesie- 3507 Jia. Pînă acum au fost

întocmite 400 de procese verbale de punere în . posesie şi s-au- înmînat 202 titluri de

. proprietate. Comisia comunală lucrează acum în Vad, .Cetan, Valea Groşilor. Bătălia mare se duce pentru pămîntul de şeş. Se fac măsurători, se delimitează parcelele dar, peste noapte; ţăruşii sînt mutaţi, şi totul trebuie luat de la capăt., în schimb, sufrafeţe întinse din zona de deal nu interesează

, pe. nimeni. '; '

CINE N-ARE BĂTRÎNI, SĂ-I CUMPERE -

G ospodarul ' Vasile Baiaş fire S7 de ani, iar soţia Ana 77. Sînt • încă oa-

— Ce obiective v-aţi propus ;r meni activi care nu s-au re-pen tru perioada, următoare?

— Să punem la punct, drumurile şr să introducem-gazul metan. Acestea ar fi realizări remarcabile. - v

PĂMÎNTUL - BUCURIA Şl DUREREA NOASTRĂ

A'’ funciar se face şi la Vad cu dificultate. Au fost de

puse ,1460 de cereri şi s-au. e- liberat 870 de adeverinţe. Du- pă celelalte n-ax» venit oame-

tras .încă la gura sobei. Locuiesc împreună cu fata şi ginerele. Au o gospodărie frumoasă, iar bătătura este plină de animale. Au 3 vaci gestan- te, 5 oi, 4 porci şi $ purcei.

Bătrînul Baias. nu era acasă. L-am aflat in cîmp, unde păştea vacile. „Sint obişnuit -»ă lucrez de mic“, ne-a mărturisit. JMunca ie ţine în putere. N-am scăpat nici de război. Ani ajuns cu frontul pînă la cotul Donului După război am lucraţ la o fahrică de cherestea, la încărcat lemne. ' Nevasta — acasă, ru gospodă

ria. Avem 3 hectare de pă- mînt, pe care 11 lucrăm noi. Nu ne plîngem de nimic. sâ- nă ta te să avem.‘Astă vară nu m-am ferit de coasă. Ieri a trebuit să merg în pădure, să tai lemne pentru iarnă*.

Frumoşi bătrîni -avem! Oa-- iricni care ştiu să moară Sn picioare. Să-i ţină Dumnezeu

UN TÎNĂR SE DEDICA AGRICULTURII

I n apropierea locului unde Vasile Baias îşi păştea , vitele, un tînăr ara cu

tractorul ,Se numeşte loan Duma şi a venit împreună „cu cuscra, Maria Dan, tocmai din oomuna Baba, din Maramureş. Au rude în Vad şi au moştenit 0,40 ha teren arabil.

loan Duma are 19 < ani, a făcut un curs de calificare în

’ meseria de mecanizator, iar părinţii i-au cumpărat tractor, îi place munca timpului. Calitatea ireproşabilă, a arăturii o demonstra cil uşurinţă. Bine ar fi dacă am avea ciţi’ mai mulţi asemenea tineri, care să şe dedice agriculturii.

PASTOR AL SUFLETELOR - O VIAŢĂ DEDICATĂ SATULUI r ^

Preotul Teodor Petriean a fost instalat în parohia Vad’ de un an şî jumă

tate Atunci a terminat facultatea, S-a legat de sat şi vrea

' să se decice , oamenilor-: aees-î tuia. Intenţiile pe care le are sînt multe şi generoase: un

; bust. a l-lu i Ştefan cel Mare, care să fie amplasat în apropierea bisericii, ctitorită - de marele domn; procurarea documentelor legate de istoria acestor locuri; editarea unui pliant pentru mai "bună cu - , noaştere a monumentului'istoric de la Vad şi a semnificaţiei acestuia în istoria zonei şi altele. Trebuie să ne cunoaştem istoria, susţine.' părintele Petriean. Este nevoie însă de un sponsor, fiindcă bani nu sînt. Ar fl păcat să «nu sc gă-’-

1 s cască. " •

La Vad, fiecare z i se aoau- gă istoriei acestor locuri. Istoria curge lin, asemenea apelor Someşului. Toate drumurile duc spre veşnicie.

Pagină realizata de. . îon RUS

Fotografii: N. PETCU

Mijloacele dc transport tradiţionale rămîn in actualitate. Un păstor al sufletelor — preotul

, x. Teodor Petriean.loan Duma —• un tînăr care vrea să se dedice agriculturii.

ADEVĂRUL DE CLUJ JOI, 24 NOIEMBRIE, PAG. 12

r r

Sportul dinamitează „Mitul Dracula'

In baza unui parteneriat stabilit între CSS „Viitorul" Cluj (director: prof. .Mihai ’Donea) şi Clubul Neunburg Wald din Bavaria (land al Germaniei), echipa de handbal 'junioare a a- mintitului club german a vizitat Clujul în capul toamnei, ocazie cu care a disputat două partide cu omonima de pe Someş; jocuri pe care le-am apreciat ca interesante sub raport teh- nico-tactic şi deosebit de utile pentru verificarea combatantelor şi stabilirea unor reale ''amiciţii.Un lucru însă îmi crease nedumerire: efectivul redus (doar 10 jucătoare)-al oaspetelor. Chestio- nînd asupra subiectului, aveam să aflu (mai în- planul moralo-sentimşntal, acesta se impune tii -pe ocolite apoi direct) o realitate ce m-a de la sine, aşa ca nu mai detaliem. Sa subliniem paralizat- mai multe dintre familiile jucătoare- în schimb datele de referinţă ale formaţiei care lor germane nu acceptaseră ca odraslele lor să ne-a reprezentat (antrenor: prof. Gheorghe Măr- facă deplasarea într-un tărîm „incert". Mai di- . ginean): locul 1 (7 victorii în tot atîtea jocuri) rect spus- într-o ţară unde bîntuie strigoiul lui în recent încheiatul tur al Campionatului na- Dracula (cel puţin în circulaţie de sinistrul film ţional rezervat CSS-urilor şi faptul • că 4 dintre cu acelaşi titlu), foamea, nesiguranţa-şi SIDA — - componentele sale: Carmen Amariei, Emanuele parametrii sub .care, iată, mai sîntem receptaţi Traica, Cristina Herbert şi Carmen Surdu, cu în anumite locuri de pe continent, in ciuda op- toatele componente ale loturilor de junioare timismuiui. nostru... european. I şi H, au dublă legitimare, evoluînd (şi, nu

După cinci zile sub Feleac (petrecute în fa- oricum) şi în echipa de senioare a clubului „U“. milii care şi-au onorat calitatea de gazde şi- vizite în , ,,Heidelbergul“ pe care oaspetele a- veau să-l aprecieze ca fiind mai ceva decît au-

. tenticul Heidelberg nemţesc), viziunea1 tenebroasă a bavarezelor s-a schimbat cu 180 de grade, imaginea decantată fiind aceea a unui mic paradis de care ele s-au desprins cu greu şi in care doresc să revină cît mai repede posibil. Şi nu doar în - grup resîrîrts^şa cum au fost a- cum, fiindcă impresia cea bună s-a răspîndit repede, contaminînd tot contextul sportiv ,al Bavariei. Pînă la reîntoarcere însă (proiectată in primăvară), jucătoarele germane s-au grăbit să-şi invite la ele noile prietene. Pentru. . : revanşă. Care s-a şi produs şi a fost tot de nota 10!

Notă maximă şi pentru cei care nu intermediat relaţia şi au făcut posibilă deplasarea jucătoarelor noastre în Germania: Banca „Dacia Felix“, Primăria Clujului, Coca-Cola şi, deloc In ultimul, rînd, SC Midia Grup" cu al ei inimos patron Călin Mureşan, fost jucător al „V iitorului" Cluj. Cît priveşte concluzia: utilitatea Contactelor internaţionale şi ecoul acestora . în

Altfel spus: ambasadoare care-şi pot onora misiunea.

; Nusa DEMIAN

D iv i z ia B

SERIA A IV-ARezultatele etapei a 16-a: Mi-

*nerul Lupeni — Avîntul Reghin 3-0, Chimica Tîrnăveni — West Petrom Pecica 2-0, FC Arad — CPL Arad 4-2, Minaur Zlatna — AS Praoşeni Vulcan 3-1, Sticla Arieşul Turda — Metalurgistul, Cugir 2-1 (Radu — min. - 9 . şi R. Vasile

. — min. 46 au marcat golurile învingătorilor), Minerul Sărmăşag — Minerul Cavnic 2-1, Olimpia Salonta- — Parîngul

Lonea 2-1, Motorul TMA Arad — Minerul Uricani 2-0, AS Sighetu Marmatiei ‘ — Olimpia Satu Mare 2-0, Oaşul Negreşti Oaş — ' Laminorul Zalău 0-2. Partida Minerul Uricani —

’ Avîntul Reghin, nedisputată în• etapa a 14-a a fost omologată cu 3-0.

... • CLASAMENTUL:1. Minaur 16 11 1 4 42-16 31■2. Sighetu 16 9 3 4 35-14 303. Parîngul 16 9 2 5 36-24 294. Salonta 16 9 2 5 26-21 295. Chimica .16 8 3 5 31722 276. S. Mare 16 8 1 7 36-21 257. Mot. IMA 16 8 1 7 31-22 25 8- Sărmăş. 16 8 1 7 20-2- 25

16 9 1 6 32-23 2416 8 0 8 25-16 24

ETAPA VIITOARE (duminică 27 noiembrie): Cavnic Motorul IMA, Uricani — ‘ Lupeni, Avîntul — Sticla Arie- şUl, Metalurgistul — Oaşul, Laminorul.— FC Arad, CPL — AS Sighetu, Olimpia SM.: — Olimpia S., Parîngul — Minaur, AS Paroşeni — Chimica. West Petrom — Sărmăşag.

Eugen IIANG

România pe locul 11

O ştire din Zurich (preluată de ROMPRES) prezintă clasamentul mondial FIFA — COCA COLA al echipelor naţionale de fotbal, clasament în care România ocupă locul 11 (nu ştim criteriile după care au fost calculate punctajele echipelor). Iată ordinea primelor 20 de locuri în acest clasament:' Brazilia 6G.90, Suedia- 61,52, Italia 61,35, Germania 60,68, Spania 60,56, Olanda 59,80, Elveţia 57,63, Irlanda 57,63, Argentina 57,58, Norvegia 57,37, ’ ROMÂNIA 56,77, Nigeria 54,39, Rusia 54,39, Danemarca' 54,26, Columbia 52,74, Anglia 52,56, Bulgaria 51,95, Franţa 51,84, Mexic 51,64 şi Zambia 49,63 puncte. Vă mărturisim că n-am înţeles secretul11 acestui. clasament inedit FIFA — 'CO CA COLÂ. Nu” de alta dar surprinde .poziţia secundă-a Suediei, locul 5 al Spaniei,7 al Elveţiei ş i... 20 al Zambiei. Dar aşa este scris, negru pe alb’ în ştirea recepţionată prin FAX. (R.V.C.)

OPTIMILE CUPEI U.E.F.A.

Marţi s-au disputat cinci partide în cadrul optimilor de. finală ale Cupei UEFA “la fotbal. Iată rezultatele înregistrate: GKS Ka- tovice — Bayer Leverkusen 1—4 (o serioasă/ opţiune pentru: echipa lui Ionuţ Lupescu); Trabzonspor — Lazio 1—2 (avantaj pentru trupa Iui Zdenek Zeman); Athletic Bilbao —f A.C. 'Parma 1—0 (gol înscris de Zigana în repriza secundă; elevii lui, Nevio Scala, au marcat două goluri, anulate pe motiv de ofside; cam dubioase deciziile, mai ales la primul gol al italienilor, dar oricum avantajul formaţiei spaniole este ca un fir de aţă pentru partida retur de la Parma); Odense BK — Real Madrid. 2—3 (succes meritat al madrilenilor); Deportivo La C oruna '— Borussia Dortmund 1—0 (încă un rezultat firav pentru partida reutr). Azi au loc restul de trei partide: Armira Wacker Viena — Juventus Torino, Eintracht Frankfurt — A.C. Napoli şi F.C. Nantes — FC. Sion.', (R.V.C.) .

Autocar pentru AradSîmbătă, 26 noiembrie, e-

chipa de fobtal „U“ va evolua, după cum se ştie, în deplasare, întîlnind Pe UT ARAD. -Joc greu ţinînd cont de situaţia din clasament' a „Bătrînei doamne" şî- recenta ei isprava din Ca

pitală în compania campionilor. .

1616161616

9. Paroş.*10. Cugir11. FC Arad12. Lamin.13. Lupeni...14. Uricani 15: WestP.16. Oaşul17. Cavnic: •

,1 8 . Sticla î19. Avîntul20. CPL

* Echipă: penalizată' puncte.

7 2 7 29-34 2371 8 22-23 227 1 25-31 227 1 8 21-29 226 2 8 22-34 20

16 6 1 9 21-12 19 16 5 2 9 14-24 17

16 5 2 9 21-33 17 36 4 i '10 18-37 14 16 4 1 11 18-33 13

CU 4

55 arbitri de fotbal promovaţi în divizia B

In urma examenului din luna octombrie, 55 de arbitri provenind din 22 de judeţe'ale ţării plus municipiul Bucureşti au fost promovaţi în Divizia B. In fruntea listei . noilor arbitri promovaţi se situează M. Salomir, nimeni altul de- cît fiul cunoscutului arbitru internaţional, actualmente vi- - cepreşedinte ‘ -al Colegiului cen- _. trai de arbitri — Mircea Sa

lomir, senior. Deci, fiul a călcat pe urmele tatălui. !i dorim să-şi ,,copieze" temeinic tatăl. Are tinereţea în faţă şi un drum lung pînă la sorocul „trecerii în rezervă". Alături de Mircea M. Salomir 4u promovat eu bine "examenul alţi trei tineri arbitri clujeni: ' Călin Vodă, Vasile Podar şi 'Vasile Fărăgău. Tuturor, urarea de a face cinste "şcolii clujene de arbitraj, remarcată cu brio de-a lungul anilor. (v.m.)

prof. Constantin Weseli) actualul campionat nu ne-a adus prea multe satisfacţii. După desfăşurarea a patru etape,' două jocuri au \ fost pierdute" în faţa unor, formaţii modeste (C.S.S. „Banatul" Lugoj, „Radiatoare" Braşov), echipe promovate; recent în Divizia „A ‘‘. Situaţia nu este roză," deoarece ne aşteaptă doUă joburi grele, cu RATB şi „Flaros", formaţie care conduce fără nici o in- fringere. Obiectivul este promovarea în divizia naţională,' în noua

' formă, de anul viitor, dar-la această formaţie, după : părerea mea,— Care este situaţia în alte secţii, domnule profesor'Bengeanu, nu există un climat pentru marea • performanţă, mă" refer la ju-

obiectivele de performanţă? , ' cătoare. Consider că trebuie luate măsuri pecuniare şi ’ discipli-— Secţia de-atletism are ca obiectiv de performanţă cîştigarea nare asupra lotului. Altfel obiectivul va-fi greu de -atins, în ceea

a cel "puţin 26 de titluri naţionale la categoriile juniori, tineret, ce priveşte formaţia masculină de volei, aceasta se numără prin-' seniori. Consider că obiectivul poate fi atins. La secţia de hand- tre echipele bune ale clubului, ocupînd locul I în Divi

Clubul ^Universitatea" la răspintie de obiective (II)

bal masculin, prima opţiune a corpului tehnic a constat în reîntregirea şi, mai ales, reîntinerirea lotului. Dezideratul a fost realizat, dar jucătorii sînt lipsiţi de experienţă şi cu toarte, că au o mare dorinţă de afirmare obiectivul propus va fi greu de atins; ocuparea unul loc în zona V '— VIII. Din etapa a patra, la e-

■ chipă a fost adus antrenorul Ioan Palko, în urmă .cu ani fost jucător al lui „U“ şi .consider că în anii viitori echipa va urca în ierarhia naţională. Rămînînd la handbal, cred - că un succes al nostru a fost reînfiinţarea ehipei feminine îri anul competiţional 1994 — 1995. Deocamdată fiinţează în Divizia B (singura echipă

. Divizia A, chiardacă a fost înfrîntă la ■ Suceava. C red 'că accidentul din etapa precedentă se datorează şi dispariţiei, enigmatice de la echipă a jucătorului Valentin Stanislav, ridicător-coordonator,' fapt care a dus la schimbarea din mers a concepţiei' tactice în atac. Obiectivul echipei este promovarea în Superligă, obiectiv realizabil a- vînd în vederea valoarea individuală a jucătorilor, tinereţea lor şi prezenţa la conducerea tehnică a antrenorului Nicolae Pop, u- nul dintre cei mal .buni specialişti din ţară. Mai avem secţia de scrabble, înfiinţată în martie 1994, condusă de Studentul Septi- miu Crivei, secţiile de tenis1 de cîmp şi tir, dar acestea au o par-

a noastră divizionară B),' iar obiectivul’ de performanţă este, de-, ticipare sporadică la diferitele faze ' ale campionatelor naţionale ■ sigur, .promovarea: tn „A “ . O .secţie cu bune rezultate este cea de datorită lipsei de fonduri. Aş dori să punctez din nou că ne este judo, condusă de conf. univ. Ştefan Vodă şi antrenorul Ioan Pop. greu să îndeplinim obiectivele1 din cauza bugetului decimat şi cei în cadrul echipei.-'şint sportivi de real talent: Dănuţ Pop, Ovidiu ' caro cunosc situaţia'REALĂ se miră de rezultatele ‘pe care le a- Bucurenciu, Balogh Mihai, componenţi ai loturilor naţionale. O- vem. Cu, această ocazie, aş dori să mulţumesc sponsorilor (S.M. biectivul de performanţă; este revenirea în Superligăşi cîştiga- INVEST, „DACIA FELIX", C.U.G., " NAPOCHIM, A.C.S.A.) care rea 'a cel puţin un titlu de "campion naţional. Condiţiile de, mun- au înţeles greutăţile financiare ale clubului şi prin contribuţia

'că .sînt bune’ şi obiectivul poateTfi .atins. LUcruri nu 'prea bune lor au reuşit să asigure condiţii bune de pregătire şi competiţie, putem afirma• despre secţia de. volei feminin. Echipa, are aceeaşi Cu toate aceste ajutoare au fost situaţii disperate, cînd am recurs componenţă ca în ’ anul ‘trecut competiţional şi, în plus, a fost a- la împrumuturi chiar de la persoane fizice pentru a asigura dedusă. jucătoarea, Laura Slănescu ■ precunv şi un bun tehnician, plasarea. Chiar şi trecînd prin aceste greutăţi, Clubul „Univer- prof. Constantin Weseli. In ciuda preocupării corpului tehnic pen- sltatea" este hotărît să-şi onoreze renumele. tru performanţă (prof. ” Ioan Bînda, T director ' tehnic; antrenor, Vladiiklir ClNEZAN

Pentru a simţi cît de cit u-? mărul galeriei alături de jucători, FC ,,U“ a luat iniţiativa organizării unei deplasări pen. tru 40 de suporteri, cu un autocar. Preţul de 4500 lei reprezintă doar 50 la sută din valoarea ‘ unei astfel de deplasări. Suporterii clujeni care doresc să facă parte din'„grupul 40“ sînt aşteptaţi,: azi joi 24 noiembrie, între Orele: 10— 14, la sediul clubului : pentru înscrieri. Locurile sînt puţine, deci primii vor avea ciştig de cauză.

Şi ca ultime amănunte, plecarea spre Arad va avea lac sîmbătă 26 noiembrie la ora 7 iar întoarcerea imediat după meci. Alte detalii la club.

LA FILEU In prim plan: .

„Cupa României':. - A luat sfîrşit faza â II-a, e- chipe masculine»; La Cîmpia

Turzii, --ISC Turzii — Sportul Studenţesc Hunedoara (echipă neînvinsă în seria a II-a a diviziei „B") 3-1 (—13, 10, 2, 6) şi turdenii merg în faza -a, ni- a. Fază în care va întilnl 3o* _ meş Victoria LAPI Dej. Tot ir/ această fază se vor întîlni la CIuj-Napoca, „U" TRANSGEX

—■ TRACTORUL BRAŞOV.JUNIORI ŞI JUNIOARE

,La băieţi: LEFS Bistrita — CSS Viitorul Conis Cluj' 1-3: la fete: CSS Turda 1 — „U". ,SMINVEST Cluj 3-1; CSS Turda 2 — CSS Znlău 2-3; calificări pentru juniori II, meciuri tur-retur: Someş Victoria LAPI Dej — CSS Viitorul Conis Cluj 3-0 şi 3-1,' Calific^ pentru faza următoare sînt ambele echipe.

Dem. ŞOFRON

Corectura acestui. numor a lost asigurata det

Cristian BARA Ramona MOREA Mihai HOSSU _ 1

rj CASA OE EDITURĂ

Autorizată prin S.C.nr.128/1991, judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj,

sub nr. 1/12/308/1991 din 22.03.1991

COLEGIUL DE REDACŢIE? T ILIE CĂLIAN (redactor { ef); DAN

REBREANU (redactor şef adjunct); VaLER, CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie); «NICOLAE PETCUj MARIA SÂNGEORZAN; VIDA

&E0ACŢÎA: Cluj-Napocâ,sfif.Napqţâ ftftl'fi- ^ r-. m tFOANE; OÎW2 (redactor ţef)} 11750? (red, fcf âd|. ftc^tariatii] <fe . tedicţie); U741â şî Î17490 (redactori) ; 117307 (administraţia fţ copţabiţlţateţ ' Jţiarului); TELEX; 31444} fax: 192828. Mica publicitate sf, primeşte Zilmq într . orele 8-16, Jţr. Napoca (la ^ârferj, Siţnbaţat Şţ dummîcâ îîich§» ţn ormaţu, :

ţejh»0 re<ld.g târg coniputenzajă: 0j6fgetiţ C 0tD E^

C. COPOSU LINIŞTEŞTE SPIRITELE ÎN C D. «M...

Documents

Transcript of C. COPOSU LINIŞTEŞTE SPIRITELE ÎN C D. «M...