C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

243
21.04.2011, 11:12 NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR Page 1 of 243 file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4 NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR Indicativ C107-2005 Cuprins * Partea 1 NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT C 107/1 * Partea a 2-a NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE CU ALTĂ DESTINAŢIE DECÂT CEA DE LOCUIRE C 107/2 * Partea a 3-a NORMATIV PRIVIND CALCULUL PERFORMANŢELOR TERMOENERGETICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR C 107/3 * Partea a 4-a GHID PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOTEHNICE ALE CLĂDIRILOR DE LOCUIT C 107/4 * Partea a 5-a NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ÎN CONTACT CU SOLUL C107/5 NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT Indicativ C 107/1-2005 Cuprins * OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE * TERMENI, SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ * DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ (G) * DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL NORMAT DE IZOLARE TERMICĂ (GN) * VERIFICAREA NIVELULUI DE IZOLARE TERMICĂ GLOBALĂ * RECOMANDĂRI PRIVIND UNELE POSIBLITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A COMPORTĂRII TERMOTEHNICE ŞI DE REDUCERE A VALORII COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT * METODĂ PENTRU DETERMINAREA NECESARULUI ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIRE PE BAZA COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ "G", LA CLĂDIRILE DE LOCUIT * ANEXA 1: Numărul schimburilor de aer pe oră - n - (h -1 ) la clădiri de locuit * ANEXA 2: Coeficienţi globali normaţi de izolare termică GN [W/(m 3 K)] la clădiri pe locuit * ANEXA 3: Rezistenţe termice minime R' min ale elementelor de construcţie. pe ansamblul clădirii * EXEMPLE DE CALCUL 1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prevederile prezentei reglementări tehnice stabileşte modul de calcul al coeficientului global de izolare termică (G) care exprimă pierderile totale de căldură la clădirile de locuit. Reglementarea tehnică cuprinde, de asemenea, valorile normate maxime ale coeficienţilor globali de izolare termică (GN), care se admit la clădirile de locuit. 1.2. Prezenta reglementare urmăreşte ca, atât prin concepţia complexă iniţială a clădirii (configuraţie, procent de vitrare, etc), cât şi prin modul de alcătuire a elementelor de construcţie perimetrale şi a detaliilor, să se limiteze pierderile de căldură în exploatare, în vederea reducerii consumului de energie pentru încălzirea clădirilor de locuit. 1.3. Prevederile prezentei reglementări se aplică la toate tipurile de clădiri de locuit şi anume: - clădiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau înşiruite, tip duplex, ş.a.); - clădiri de locuit, cu mai multe apartamente; - cămine şi internate; - unităţi de cazare din hoteluri şi moteluri. Construct 8D Home Cuprins Cautã < Back

Transcript of C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 1: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 1 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DECONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Indicativ C107-2005

Cuprins

* Partea 1 NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ LACLĂDIRILE DE LOCUIT C 107/1* Partea a 2-a NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ LACLĂDIRILE CU ALTĂ DESTINAŢIE DECÂT CEA DE LOCUIRE C 107/2* Partea a 3-a NORMATIV PRIVIND CALCULUL PERFORMANŢELOR TERMOENERGETICE ALEELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR C 107/3* Partea a 4-a GHID PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOTEHNICE ALE CLĂDIRILOR DELOCUIT C 107/4* Partea a 5-a NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ÎNCONTACT CU SOLUL C107/5

NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARETERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT

Indicativ C 107/1-2005

Cuprins

* OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE* TERMENI, SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ* DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ (G)* DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL NORMAT DE IZOLARE TERMICĂ (GN)* VERIFICAREA NIVELULUI DE IZOLARE TERMICĂ GLOBALĂ* RECOMANDĂRI PRIVIND UNELE POSIBLITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A COMPORTĂRII TERMOTEHNICE ŞIDE REDUCERE A VALORII COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT* METODĂ PENTRU DETERMINAREA NECESARULUI ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIRE PE BAZACOEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ "G", LA CLĂDIRILE DE LOCUIT* ANEXA 1: Numărul schimburilor de aer pe oră - n - (h-1) la clădiri de locuit* ANEXA 2: Coeficienţi globali normaţi de izolare termică GN [W/(m3K)] la clădiri pe locuit* ANEXA 3: Rezistenţe termice minime R'min ale elementelor de construcţie. pe ansamblul clădirii* EXEMPLE DE CALCUL

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentei reglementări tehnice stabileşte modul de calcul al coeficientului global de izolare termică(G) care exprimă pierderile totale de căldură la clădirile de locuit. Reglementarea tehnică cuprinde, de asemenea,valorile normate maxime ale coeficienţilor globali de izolare termică (GN), care se admit la clădirile de locuit.

1.2. Prezenta reglementare urmăreşte ca, atât prin concepţia complexă iniţială a clădirii (configuraţie, procent devitrare, etc), cât şi prin modul de alcătuire a elementelor de construcţie perimetrale şi a detaliilor, să se limitezepierderile de căldură în exploatare, în vederea reducerii consumului de energie pentru încălzirea clădirilor de locuit.

1.3. Prevederile prezentei reglementări se aplică la toate tipurile de clădiri de locuit şi anume:

- clădiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau înşiruite, tip duplex, ş.a.);

- clădiri de locuit, cu mai multe apartamente;

- cămine şi internate;

- unităţi de cazare din hoteluri şi moteluri.

Construct 8D Home Cuprins Cautã < Back

Page 2: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 2 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Reglementarea se referă atât la clădirile noi, cât şi la clădirile existente care urmează a fi supuse lucrărilor dereabilitare şi de modernizare.

Clădirile de locuit având magazine sau spaţii cu alte destinaţii la anumite niveluri, vor fi considerate exclusiv acestespaţii, având în vedere şi pierderile de căldură prin suprafeţele adiacente.

1.4. Coeficienţii globali de izolare termică - G - au în vedere:

- pierderile de căldură prin transfer termic, aferente tuturor suprafeţelor perimetrale, care delimitează volumul încălzital clădirii;

- pierderile de căldură aferente unor condiţii normale de reîmprospătare a aerului interior;

- pierderile de căldură suplimentare datorate infiltraţiei în exces a aerului exterior, prin rosturile tâmplăriei.

Coeficienţii globali nu ţin seama de aportul solar şi nici de aportul de căldură datorat ocupării locuinţelor.

1.5. Respectarea prevederilor prezentei reglementări, tehnice este o condiţie obligatorie atât pentru elaboratoriiproiectelor, pentru specialiştii verificatori şi experţi atestaţi, cât şi pentru investitori şi executanţi, conform prevederilorlegale în vigoare.

Verificarea proiectelor sub aspectul exigenţelor de izolaţie termică şi de economie de energie este obligatorie laobţinerea autorizaţiei de construire.

1.6. Verificarea coeficientului global de izolare termică nu anulează obligativitatea efectuării tuturor celorlalteverificări termotehnice cerute de legislaţia în vigoare.

1.7. Prezenta reglementare tehnică se va utiliza împreună cu următoarele acte normative:

[1] C107/3 Normativ privind calculul termotehnic alelementelor de construcţie ale clădirilor.

[2] C107/5 Normativ privind calculul termotehnic aleelementelor de construcţie în contact cu solul.

[3] C107/4 Ghid pentru calculul performanţelortermotehnice ale clădirilor de locuit.

[4] SR 4839-1997 Instalaţii de încălzire. Numărul anual de grade-zile.

1.8. Pentru utilizarea prezentei reglementări tehnice se pot consulta standardele europene în domeniu:

[5] EN ISO 13789 Thermal performance of buildings -Transmission heat loss coeficient - Calculationmethod.

[6] EN ISO 7345 Thermal insulation - Physical quantities anddefinitions.

[top]

2. TERMENI, SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ

Simbolurile şi unităţile de măsură ale principalilor termeni utilizaţi în prezentele reglementări tehnice sunt date întabelul 1.

Se foloseşte sistemul internaţional de unităţi de măsuri (SI), în care:

1W = 0,860 kcal/h = 1J/s

1 m2 K/W = 1,163 m2h °C/kcal

1W/(m3K) = 0,860 kcal/(m3h°C)

1Wh = 3600 J = 0,860 kcal

Tabelul 1

Page 3: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 3 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ

SIMBOLUL TERMENUL RELAŢIA DEDEFINIRE UNITĂŢI DE MĂSURĂ

P Perimetrul clădirii. - m

AAria de transfer teimic.

- m2

Aria anvelopei.

Ac Aria construită aclădirii.

- m2

V Volumul interior încălzital clădirii. - m3

N Numărul de niveluri. - -

TuTemperatura spaţiilorneîncălzite. - °C

TeTemperatura exterioarăde calcul. - °C

TiTemperatura interioarăde calcul. - °C

DT

Diferenţa întretemperatura exterioarăşi cea interioară decalcul.

Ti - Te K

caCapacitatea caloricămasică la presiuneconstantă, a aerului

- J/(kgK)

raDensitatea aparentă aaerului - kg/m3

R'm

Rezistenţa termicăcorectată, medie, aunui element deconstrucţie, peansamblul clădirii.

- m2K/W

U'm

Coeficientul de transfertermic (transmitanţatermică) corectat(ă),mediu, al/(a) unuielement de construcţie,pe ansamblul clădirii.

W/(m2K)

LCoeficientul de cuplajtermic. W/K

FFlux termic

W

tFactorul de corecţie atemperaturilorexterioare

-

nViteza de ventilare(numărul de schimburide aer pe oră).

- h-1

Page 4: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 4 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

GCoeficientul global deizolare termică aclădirii.

W/(m3K)

GNCoeficientul globalnormat de izolaretermică a clădirii.

- W/(m3K)

[top]

3. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ (G)

3.1. Coeficientul global de izolare termică a unei clădiri (G), este un parametru termo - energetic al anvelopei clădiriipe ansamblul acesteia şi are semnificaţia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderilor de căldură realizate printransmisie directă) prin suprafaţa anvelopei clădirii, pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de la1K, raportată la volumul clădirii, la care se adaugă cele aferente reîmprospătării aerului interior, precum şi celedatorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece.

Coeficientul global de izolare termică se calculează cu relaţia:

(1)

în care: L coeficientul de cuplaj termic, calculat cu relaţia:

(2)

t factorul de corecţie a temperaturilor exterioare [-];

V volumul interior, încălzit, al clădirii [m3];

R'm rezistenţa termică specifică corectată, medie, pe ansamblulclădirii, a unui element de construcţie [m2K/W];

A aria elementului de construcţie [m2], având rezistenţa termicăR'm;

n viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul deschimburi de aer pe oră [h-1].

3.2. Clădirea - în concepţia prezentelor reglementări - reprezintă un ansamblu de apartamente, spaţii de circulaţie şialte spaţii comune, delimitat de o serie de suprafeţe care alcătuiesc anvelopa clădirii şi prin care au loc pierderile decăldură.

Anvelopa clădirii separă volumul încălzit al clădirii de:

- aerul exterior;

- sol (la plăci în contact direct cu solul, amplasate fie peste cota terenului sistematizat, fie sub această cotă, precumşi la pereţii în contact cu solul);

- încăperi anexă ale clădirii propriu-zise, neîncălzite sau mult mai puţin încălzite, separate de volumul clădirii prinpereţi sau/şi planşee, termoizolate în mod corespunzător (exemplu: garaje, magazii, subsoluri tehnice sau cu boxe,

pivniţe, poduri, camere de pubele, verande, balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară, ş.a.);

- spaţii care fac parte din volumul constructiv al clădirii, dar care au alte funcţiuni sau destinaţii (exemplu: spaţiicomerciale la parterul clădirilor de locuit, birouri, ş.a.);

- alte clădiri, având pereţii adiacenţi separaţi de clădirea considerată, prin rosturi.

Rosturile antiseismice, de dilataţie sau de tasare, atât cele deschise (care nu au prevăzute.măsuri de izolare faţă deaerul exterior), cât şi cele închise (la care se prevăd măsuri speciale de etanşare şi izolare termică pe contur),constituie - de regulă - limite ale volumului clădirii, iar suprafeţele pereţilor adiacenţi rosturilor fac parte din anvelopaclădirii. Fac excepţie situaţiile la care rosturile sunt amplasate în interiorul unui volum unitar din punct de vederefuncţional (de exemplu rosturi la cămine, internate sau, uneori, chiar la unele clădiri de locuit); în aceste cazuri

Page 5: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 5 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

rosturile sunt de tip închis, volumul clădirii se calculează fără a ţine seama de existenţa rosturilor, iar suprafaţapereţilor adiacenţi rosturilor nu se includ în anvelopa clădirii.

La clădirile compuse din mai multe secţiuni (case de scară) fără rosturi între ele, volumul şi respectiv anvelopaclădirii se calculează pentru ansamblul acestor secţiuni.

În mod similar, la clădirile de locuit individuale, cuplate sau înşiruite, fără rosturi, volumul şi anvelopa se determinăpentru ansamblul clădirii.

La clădirile fără rosturi, pereţii dintre secţiuni şi dintre locuinţele cuplate sau înşiruite, nu se consideră ca făcândparte din anvelopa clădirilor.

3.3. Aria anvelopei clădirii - A - se calculează cu relaţia:

(3)

în care:

A aria anvelopei, reprezentând suma tuturor ariilor elementelor de construcţie perimetrale ale clădirii, prin care auloc pierderile de căldură;

Aj ariile elementelor de construcţie care intră în alcătuirea anvelopei clădirii şi anume:

- suprafaţa opacă a pereţilor exteriori;

- suprafeţele adiacente rosturilor deschise şi/sau închise;

- suprafeţele ferestrelor şi uşilor exterioare, precum şi ale pereţilor exteriori vitraţi şi ale luminatoarelor;

- suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel, sub terase;

- suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel, sub poduri;

- suprafaţa planşeelor de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite;

- suprafaţa plăcilor în contact cu solul;

- suprafaţa pereţilor în contact cu solul;

- suprafaţa planşeelor care delimitează clădirea la partea inferioară, de exterior (la bowindouri, ganguri de trecere,etc);

- suprafaţa pereţilor şi a planşeelor care separă volumul clădirii, de spaţii adiacente neîncălzite sau mult mai puţinîncălzite, precum şi de spaţii având alte destinaţii etc.

Ariile care alcătuiesc anvelope unei clădiri (Aj) se determină astfel:

- ariile pereţilor se calculează pe baza următoarelor dimensiuni:

pe orizontală, pe baza dimensiunilor interioare ale pereţilor exteriori sau ale celor de la rosturi (lungimile înplan marcate cu linie groasă în fig.1);

pe verticală, între faţa superioară a pardoselii de la primul nivel încălzit, până la tavanul ultimului nivel încălzit(înălţimea H = SHj în fig. 2).

- ariile tâmplariei exterioare se iau în calcul pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor din pereţi (fig. 1 şi fig. 2);

- ariile orizontale (terase, planşee sub poduri, planşee peste subsoluri, plăci pe sol, ş.a.) se calculează pe bazadimensiunilor conturului interior al pereţilor care alcătuiesc anvelopa clădirii (fig. 1);

- în cazul suprafeţelor înclinate, la determinarea suprafeţelor orizontale şi verticale se va ţine seama de aceastăînclinare.

Aşa cum rezultă din fig. 3, aria anvelopei se determină având în vedere exclusiv suprafeţele interioare aleelementelor de construcţie perimetrale, ignorând existenţa - elementelor de construcţie interioare (pereţii interioristructurali şi nestructurali, precum şi planşeele intermediare).

3.4. Volumul clădirii - V - reprezintă volumul delimitat pe contur de suprafeţele perimetrale care alcătuiesc anvelopaclădirii, şi care sunt precizate la punctul 3.3.

Volumul clădirii - V - reprezintă volumul încălzit al clădirii, cuprinzând atât încăperile încălzite direct (cu elemente deîncălzire), cât şi încăperile încălzite indirect (fără elemente de încălzire), dar la care căldura pătrunde prin pereţiiadiacenţi, lipsiţi de o termoizolaţie semificativă. În acest sens se consideră ca făcând parte din volumul clădirii:cămări, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa scării, puţul liftului şi alte spaţii comune.

Page 6: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 6 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Mansardele, precum şi încăperile de la subsol, încălzite la temperaturi apropiate de temperatura predominantă aclădirii, se includ în volumul clădirii.

Nu se includ în volumul clădirii:

- încăperile cu temperaturi mult mai mici decât temperatura predominantă a clădirii, de exemplu camerele depubele;

- verandele, precum şi balcoanele şi logiile, chiar în situaţia în care ele sunt închise cu tâmplărie exterioară.

La clădirile cu terasă, în cazul în care casa scării se ridică peste cota generală a planşeului terasei, pereţii exterioriai acesteia se consideră ca elemente ale anvelopei clădirii.

La clădirile cu acoperiş înclinat, în situaţiiile în care casa scării continuă peste cota generală a planşeului podului, caelemente delimitatoare, spre exterior, se consideră pereţii dintre casa scării şi pod şi planşeul sau acoperişul depeste casa scării.

La casa scării de la parter, precum şi la holurile de intrare în clădire care au planşeul inferior denivelat,determinarea volumului şi a suprafeţei anvelopei precum şi a suprafeţelor tuturor elementelor de construcţie caresepară aceste spaţii, de subsol şi de aerul exterior (pereţi, planşee, rampe, podeste), se face cu luarea înconsideraţie a acestei denivelări.

3.5. Rezistenţele termice corectate, medii pe ansamblul clădirii, ale elementelor de construcţie (R'm) se determinăpe baza prevederilor din [1], [2] şi [3], cu luarea în consideraţie a influenţei tuturor punţilor termice asuprarezistenţelor termice unidirecţionale, în câmp curent (R).

3.5.1. Principale|e punţi termice care trebuie să fie avute în vedere la determinarea valorilor R'm sunt următoarele:

- la pereţi: stâlpi, grinzi, centuri, plăci de balcoane, logii şi bowindouri, buiandrugi, stâlpişori, colţuri şi conturultâmplăriei;

- la planşeele de la terase şi de la poduri: atice, cornişe, streaşini, coşuri şi ventilaţii;

- la planşeele de peste subsol, termoizolate la partea superioară: pereţii structurali şi nestructurali de la parter şizona de racordare cu soclul;

- la planşeele de peste subsol, termoizolate la partea inferioară: pereţii structurali şi nestructurali de la subsol,grinzile (dacă nu sunt termoizolate) şi zona de racordare cu soclul;

- la plăcile în contact cu solul: zona de racordare cu soclul, precum şi toate suprafeţele cu termoizolaţia întreruptă;

- la planşeele care delimitează volumul clădirii la partea inferioară, de aerul exterior: grinzi (dacă nu sunttermoizolate), centuri, precum şi zona de racordare cu pereţii adiacenţi.

3.5.2. Rezistenţele termice corectate, medii, ale suprafeţelor opace ale elementelor de construcţie, se determină pebaza metodei coeficienţilor specifici liniari şi punctuali de transfer termic, în conformitate cu relaţiile de calcul - cap.7 din [1]şi [2] şi a tabelelor 1 ... 73 din [1] şi 1 ... 18 din [2].

3.5.3. La fazele preliminare de proiectare, influenţa punţilor termice se poate evalua printr-o reducere globală arezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent), astfel:

- la pereţi exteriori 20 ... 45%

- la terase şi planşee sub poduri 15 ... 25%

- la planşee peste subsoluri şi sub bowindouri 25 ... 35%

- la rosturi 10 ... 20%

3.5.4. La fazele preliminare şi intermediare de proiectare se admite utilizarea metodei simplificate din anexa H din[1], care constă în determinarea mediei aritmetice a rezistenţelor termice calculate pe zone dispuse paralel pe fluxultermic şi pe straturi dispuse perpendicular pe fluxul termic.

3.5.5. Rezistenţele termice ale tâmplăriei exterioare, luminatoarelor şi pereţilor exteriori vitraţi se vor consideraconform prevederilor din cap. 9 şi din anexa I din [1].

3.6. Pentru mărirea gradului de confort termic la clădirile de locuit, precum şi în vederea reducerii consumului deenergie în exploatare, rezistenţele termice R'm determinate conform pct. 3.5. trebuie să fie mai mari decât valorileR'min din anexa 3.

3.7. Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia:

(4)

Page 7: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 7 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

în care:

Te temperature exterioară convenţională de calcul pentru perioadarece a anului, care se consideră în conformitate cu harta de zonareclimatică a teritoriului României, pentru perioada de iarnă, dinanexa D din [1], astfel:

ZonaI

Te = - 12°C

ZonaII

Te = - 15°C

ZonaIII

Te = - 18°C

ZonaIV

Te = - 21°C

Ti temperatura interioară convenţională de calcul pe timpul iernii, carela clădirile de locuit se consideră temperatura predominantă aîncăperilor:

Ti = + 20°C

Tu temperatura în spaţiile neîncălzite din exteriorul anvelopei,determinată pe baza unui calcul al bilanţului termic, efectuat înconformitate cu prevederile din [1] şi [2].

Tj temperatura în mediul din exteriorul anvelopei care poate fi:

Tj = Te, sau

Tj = Tu

Pentru calcule în faze preliminare de proiectare, valorile t se pot considera:

t = 0,9 la rosturi deschise şi la poduri;

t = 0,5 la rosturi închise, la subsoluri neîncălzite şi la pivniţe, lacamere de pubele, precum şi la alte spaţii adiacenteneîncăizite sau având alte destinaţii;

t = 0,8 la verande, balcoane şi logii închise cu tâmplărieexterioară;

t = 0,9 Ia tâmplăria exterioară prevăzută cu obloane la faţaexterioară

t = 1,0. la elementele de construcţie care separă mediul interior Tjde mediul exterior.

3.8. La pierderile de căldură prin transfer termic se adaugă pierderile aferente unor condiţii normale dereîmprospătare a aerului interior, precum şi pierderile de căldură suplimentare, aferente infiltraţiei în exces a aeruluiexterior, care poate pătrunde prin rosturile tâmplăriei.

Aceste pierderi, raportate la volumul clădirii V şi la diferenţa de temperatură DT = Tj -Te, au valoarea 0,34·n[W/m3K], în care:

n viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul deschimburi de aer pe ora [h-1]

0,34 reprezintă produsul dintre capacitatea calorică masică şi densitateaaparentă a aerului:

ca = 1000 W.s/(kg.K)

ra = 1,23 kg/m3

Page 8: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 8 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Valorile n se iau din anexa 1, cu următoarele precizări:

- Valoarea n = 0,5 [h-1] reprezintă numărul minim de schimburi de aer pe oră necesar pentru reîmprospătareaaerului interior în vederea asigurării unor condiţii normale de microclimat.

Aceste schimburi normale se realizează:

- prin inerentele neetanşeităţi ale tâmplăriei;

- prin deschiderea ferestrelor şi uşilor exterioare;

- prin eventuale sisteme speciale de ventilare naturală (de exemplu clapete reglabile pentru priza de aer proaspăt şialte clapete sau canale verticale de ventilaţie pentru eliminarea aerului viciat).

Pierderile suplimentare de căldură datorate infiltraţiei în exces a aerului exterior sunt o consecinţă directă a moduluide realizare a etanşeităţii rosturilor dintre cercevelele şi tocurile tâmplăriei exterioare. Aceste pierderi sunt legate de

acţiunea vântului, precum şi de curenţii de aer interiori şi exteriori, şi sunt în funcţie de următorii factori:

- expunerea clădirii (simplă sau dublă) sub aspectul infiltraţiilor de aer, respectiv cu apartamente având ferestre peuna sau pe două faţade;

- gradul de adăpostire a clădirii, prin existenţa unor obstacole în calea vântului şi a curenţilor de aer;

- gradul de permeabilitate a clădirii, în funcţie de modul de etanşate a tâmplăriei exterioare.

Valorile n din anexa 1 cuprind ambele componente ale naturii pierderilor de căldură, astfel încât numărul deschimburi de aer variază de la valoarea minimă de 0,5 [h-1] (fără infiltraţii în exces) la valori de 1,0 ... 1,5 [h-1], încazul unor infiltraţii suplimentare mari. La clădiri având mai multe feluri de tâmplarii exterioare, valoarea n sedetermină prin interpolare, în funcţie de ponderea ariilor diferitelor tipuri de tâmplării.

3.9. Primul termen al relaţiei de calcul (1) poate fi determinat cu:

(5)

în care:

(6)

3.10, Rezistenţa termică medie a anvelopei se poate calcula cu relaţia:

(7)

[top]

4. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL NORMAT DE IZOLARE TERMICĂ (GN)

Coeficientul global normat de izolare termică este stabilit funcţie de :

- numărul de niveluri (N)

- raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii (A/V).

Valorile coeficienţilor globali normaţi - valabili pentru toate zonele climatice - sunt date în anexa 2.

La clădirile având suprafeţe construite diferite de Ia nivel la nivel (de ex. la clădirile cu retrageri gabaritice), precumşi la cele cu spaţii având alte destinaţii decât aceea de locuinţe la unele niveluri sau porţiuni de niveluri, pentrunumărul de niveluri N se va calcula o valoare convenţională, cu relaţia:

(8)

Page 9: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 9 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

în care:

Ac aria construită a clădirii, măsurată pe conturul exterior al pereţilor de faţadă(exclusiv logiile şi balcoanele) la fiecare nivel al clădirii [m2];

Ac max cea mai mare valoare Ac din clădire [m2].

În acest caz valoarea N poate rezulta ca număr zecimal, încadrarea în anexa 2 urmând a se face prin interpolare.

[top]

5. VERIFICAREA NIVELULUI DE IZOLARE TERMICĂ GLOBALĂ

Nivelul de izolare termică globală este corespunzător, dacă se realizează condiţia:

G ≤ GN [W/m3K] (9)

Posibilităţile de realizare a acestei condiţii trebuie să fie atent analizate încă de la fazele preliminare ale proiectului,atunci când se face concepţia complexă a clădirii, când încă se mai poate interveni asupra configuraţiei în plan şi peverticală a construcţiei, precum şi asupra parametrilor ei geometrici.

Principalii factori geometrici, care infuenţează asupra coeficientului global de izolare termică G, sunt următorii:

- Raportul P/Ac, în care:

P perimetrul clădirii, măsurat pe conturul exterior al pereţilor de faţadă;

Ac aria în plan a clădirii, limitată de perimetru (arie construită).

- Gradul de vitrare, exprimat prin raportul dintre aria tâmplăriei exterioare şi aria totală a pereţilor exteriori (parteaopacă + partea vitrată);

- Retragerile gabaritice, existenţa bowindourilor, precum şi alte variaţii ale suprafeţelor Ac de la nivel la nivel.

[top]

6. RECOMANDĂRI PRIVIND UNELE POSIBLITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A COMPORTĂRIITERMOTEHNICE ŞI DE REDUCERE A VALORII COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE

TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT

Pentru îmbunătăţirea comportării termotehnice a clădirilor de locuit şi pentru reducerea valorii coeficientului globalde izolare termică, se recomandă aplicarea următoarelor măsuri:

La alcătuirea generală a clădirii:

- la stabilirea poziţiilor şi dimensiunilor tâmplăriei exterioare se va avea în vedere atât orientarea cardinală, cât şiorientarea faţă de direcţia vânturilor dominante, ţinând seama şi de existenţa clădirilor învecinate; deşi nu se

consideră în calcule, ferestrele orientate spre sud au un aport solar semnificativ;

- pentru reducerea pierderilor de căldură spre spaţiile de circulaţie comună, se vor prevedea windfanguri la intrărileîn clădiri, aparate de închidere automată a uşilor de intrare în clădiri, termoizolaţii la uşile de intrare în apartamente,

încălzirea spaţiilor comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinţe ş.a.;

- la pereţii interiori ai cămărilor aerisite direct, se vor prevedea măsuri de termoizolare.

La alcătuirea elementelor de construcţie perimetrale:

- se vor utiliza soluţii cu rezistenţe termice specifice sporite, cu utilizarea materialelor termoizolante eficiente(polistiren, vată minerală ş.a.);

- se vor utiliza soluţii îmbunătăţite de tâmplărie exterioară, cu cel puţin 3 rânduri de geamuri sau cu geamuritermoizolante;

- se va urmări reducerea în cât mai mare măsură a punţilor termice de orice fel, în special în zonele de intersecţii aelementelor de construcţie (colţuri, socluri, cornişe, atice), cât şi la balcoane, logii, bowindouri, în jurul golurilor de

ferestre şi uşi de balcon, ş.a;

Page 10: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 10 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- se interzice utilizarea tâmplăriilor cu tocuri şi cercevele din aluminiu fără întreruperea punţilor termice.

În vederea reducerii infiltraţiilor de aer rece

- la tâmplăria exterioară se vor lua măsuri de etanşare corespunzătoare a rosturilor dintre tocuri şi conturul golurilordin pereţi;

- se va utiliza exclusiv tâmplărie de bună calitate şi prevăzută cu garnituri de etanşare;

- suprafeţele vitrate, luminatoarele şi tâmplăria fixă vor fi prevăzute cu soluţii de etanşare care să excludă oriceinfiltraţii;

- la pereţii din panouri mari prefabricate, rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip "închis" şi vor fi etanşate cuchituri de calitate corespunzătoare, care să confere o siguranţă deplină, atât faţă de infiltraţiile de apă, cât şi faţă

infiltraţiile de aer;

- la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza soluţii constructive caracterizate printr-o permeabilitate Ia aerridicată.

[top]

7. METODĂ PENTRU DETERMINAREA NECESARULUI ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRUÎNCĂLZIRE PE BAZA COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ "G", LA

CLĂDIRILE DE LOCUIT

7.1. Generalităţi

7.1.1. Necesarul anual de căldură utilizată pentru încălzirea, în perioada rece, a clădirilor, este un indicatorimportant care reflectă gradul de protecţie termică în ceea ce priveşte economia de energie şi reprezintă principalacaracteristică energetică a clădirilor.

Prevederile conţinute în acest capitol se aplică la toate tipurile de clădiri de locuit, inclusiv la cămine, internate, ş.a.Prevederile acestui capitol sunt valabile atât la clădirile de locuit noi cât şi la clădirile de locuit existente pentrusituaţia de dinainte sau/şi de după modernizarea termotehnică.

7.1.2 Prevederile conţinute în acest capitol nu se aplică la următoarele categorii de clădiri de locuit:

- clădirile proiectate pentru un aport activ de căldură solară;

- clădirile prevăzute cu instalaţii de ventilare acţionate mecanic, cu sau fără recuperarea căldurii.

În acest capitol se tratează următoarele aspecte:

- Determinarea cu o metodă simplificată a necesarului anual de căldură pentru încălzire aferent unui m3 de volumîncălzit, în funcţie de coeficientul global de izolare termică a clădirii (G) determinat conform cap. 3.

Metoda de calcul (pct. 7.2 ... 7.6) ţine seama de condiţiile climatice ale amplasamentului, precum şi de aporturile decăldură internă şi solară (pasivă) şi se poate folosi la determinarea prin calcul a necesarului anual de căldură atâtpentru clădirile noi, cât şi pentru cele existente (reabilitate sau nereabilitate).

- Idem ca mai sus, dar în condiţii climatice şi de exploatare a instalaţiei de încălzire - unificate, pentru calculecomparative (pct.7.7).

- Valori normate pentru necesarul anual de căldură pentru încălzire (pct.7.8).

7.1.4 Prevederile din prezentul capitol nu se utilizează pentru dimensionarea instalaţiilor de încălzire ci numai pentruevaluarea performanţei termo - energetice a anvelopei clădirilor în faze preliminare şi intermediare de proiectare.

7.2 Necesarul anual de căldură

Necesarul anual de căldură pentru încălzire aferent unui m3 de volum interior, se calculează cu relaţia:

(10)

în care:

Q necesarul anual de căldură pe metru cub de volum încălzit, [kWh/m3·an];

G coeficientul global de izolare termică a clădirii, care se determină în conformitatecu prevederile din capitolul 3, [W/(m3K)];

Page 11: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 11 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

C coeficient de corecţie, [-];

numărul anual de grade - zile de calcul, corespunzător localităţii unde esteamplasată clădirea, calculat pentru temperatura interioară medie în perioada deîncălzire (q i) şi pentru temperatura exterioară medie zilnică care marchează

începerea şi oprirea încălzirii (q i = + 12°C); se exprimă in [K.zile];

Qi aportul util de căldură rezultat din locuirea clădirii, aferent unui m3 de volumîncălzit [kWh/m3·an];

Qs aportul util de căldură provenită din radiaţia solară, aferent unui m3 de volumîncălzit [kWh/m3·an].

7.3 Numărul anual de grade - zile de calcul

Numărul anual de grade-zile de calcul se determină pe baza prevederilor din standardul SR 4839 - 1997, cu relaţia:

(11)

în care:

numărul anual de grade - zile de calcul, pentru q j=+20°C şi

pentru qeo=+12°C, [K·zile]

q i temperatura interioară medie a clădirii [°C]

D12 durata convenţională a perioadei de încălzire, corespunzătoaretemperaturii exterioare care marchează începerea şi oprireaîncălzirii qeo=+12°C, [zile]

7.3.1 Temperatura interioară medie a clădirii se calculează cu relaţia:

(12)

în care:

Vuj volumul util al fiecăreia din încăperile direct încălzite(prevăzute cu corpuri de încălzire) ale clădirii [m3]

q i temperatura interioară de calcul a încăperilor directîncălzite ale clădirii [°C]

Volumul util al încăperilor Vuj se determină prin înmulţirea ariei utile (Auj) cu înălţimea liberă (huj) măsurată întrefaţa superioară a pardoselii şi tavan. Dacă încăperile au aceiaşi înălţime liberă, se poate folosi relaţia:

(13)

în care:

Auj aria utilă a fiecăreia din încăperile direct încălzite ale clădirii [m2].

7.3.2. Pentru o serie de localităţi, numărul anual de grade zile de calcul şi durata convenţională a perioadei deîncălzire D12 se dau în tabelul 7.1.

7.3.3. Relaţiile (1) şi (2) precum şi valorile şi D12 din tabelul 7.1 sunt valabile la clădirile la care temperaturaexterioară care marchează începerea şi oprirea încălzirii este qeo = +12°C. Pentru clădirile la care qeo ≠ +12°C, în

Page 12: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 12 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

relaţiile (10) şi (11), valorile , şi D12 se înlocuiesc cu valori , şi respectiv Dqeo, care secalculează pe baza prevederilor din standardul SR 4839-1997 [4].

7.3.4 Pentru localităţile care nu sunt cuprinse în tabelul 7.1, parametrii N şi D se pot determina fie prin comparaţiecu valorile corespunzătoare ale unor localităţi învecinate, având condţii asemănătoare de temperatură exterioară şirelief, fie printr-un calcul exact, în conformitate cu prevederile din SR 4839-1997.

Tabelul 7.1

NUMĂRUL ANUAL DE GRADE - ZILE DE CALCUL ŞI DURATA CONVENŢIONALĂ A PERIOADEI DEÎNCĂLZIRE

Nr.crt. Localitatea

qa D12

°C K.zile zile

1. Adamclisi 10,8 3120 193

2. Alba Iulia 8,9 3460 210

3. Alexandria 10,7 3150 189

4. Arad 10,4 3020 192

5. Bacău 9,0 3630 209

6. Baia Mare 9,5 3350 201

7. Bârlad 9,6 3460 200

8. Bistriţa 7,9 3850 224

9. Blaj 8,9 3530 210

10. Botoşani 9,0 3630 209

11. Braşov 7,5 4030 227

12. Brăila 10,5 3170 190

13. Bucureşti 10,6 3170 190

14. Buzău 10,7 3150 189

15. Calafat 11,4 2980 181

16. Călăraşi 11,2 3010 185

17. Câmpina 8,9 3530 210

18. CâmpulungMoldovenesc

6,5 4270 242

19. Câmpulung Muscel 7,9 3820 224

20. Caracal 10,9 3100 187

21. Caransebeş 10,1 3180 196

22. Cluj 8,3 3730 218

23. Constanţa 11,5 2840 186

24. Craiova 10,6 3170 190

25. Curtea de Argeş 8,8 3540 210

Page 13: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 13 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

26. Deva 9,6 3300 200

27. Dorohoi 8,4 3850 217

28. Drăgăşani 10,4 3120 192

29. Făgăraş 7,7 3930 227

30. Focşani 9,9 3350 196

31. Galaţi 10,5 3190 190

32. Giurgiu 11,1 3030 185

33. Gura Honţ (Arad) 9,8 3290 198

34. Griviţa (Ialomiţa) 10,5 3190 190

35. Huşi 9,7 3420 199

36. Iaşi 9,4 3510 201

37. Joseni 4,9 4960 259

38. Lugoj 10,4 3100 192

39. Mangalia 11,4 2880 187

40. Medgidia 11,5 2960 187

41. Miercurea Ciuc 6,5 4250 242

42. Odorheiul Secuiesc 7,7 3940 227

43. Oradea 10,2 3150 195

44. Oraviţa 10,9 3000 187

45. Păltiniş - Sibiu 4,5 5170 266

46. Petroşani 7,6 3960 227

47. Piatra Neamţ 8,7 3560 198

48. Piteşti 9,7 3420 199

49. Ploieşti 10,1 3390 196

50. Poiana Stampei(Suceava) 4,0 5290 284

51. Predeal 4,8 5090 259

52. Râmnicu Sărat 10,6 3170 190

53. Râmnicu Vâlcea 10,3 3120 194

54. Reşiţa 10,1 3130 196

55. Roman 8,8 3700 210

56. Satu Mare 9,4 3370 201

57. Sebeş 9,1 3470 208

58. Sfântu Gheorghe(Covasna) 7,0 4140 235

Page 14: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 14 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

59. Sibiu 8,5 3660 215

60. Sighişoara 8,3 3640 216

61. Sinaia (cota 1500) 3,6 5650 325

62. Slatna 10,6 3200 190

63. Slobozia 10,6 3150 190

64. Suceava 7,5 4080 230

65. Sulina 11,3 3000 190

66. Târgovişte 10,1 3390 196

67. Târgu Jiu 10,1 3390 196

68. Târgu Mureş 8,8 3540 210

69. Târgu Ocna 9,3 3410 205

70. Târgu Secuiesc 6,8 4370 237

71. Tecuci 9,8 3390 198

72. Timişoara 10,6 3180 190

73. Tulcea 11,0 3070 191

74. Turda 8,7 3560 198

75. Turnu Măgurele 11,2 3010 185

76. Turnu Severin 11,6 2810 181

77. Urziceni 10,6 3170 190

78. Vaslui 9,3 3570 205

79. Vatra Dornei 5,3 4580 257

80. Zalău 9,5 3300 201

qatemperatura medie anuală

numărul anual de grade zile de calcul, calculat pentru temperatura interioară medie a clădirii în perioada deîncălzire q i = + 20°C; i pentru temperatura exterioară medie zilnică care marcheaza momentul începerii şiopririi încălzirii qeo = + 12°C

Dn durata convenţională a perioadei de încălzire, corespunzătoare unei temperaturi qeo = + 12°C

7.4 Coeficientul de corecţie

Coeficientul de corecţie (C) ţine seama de:

- reducerea temperaturii interioare pe durata nopţii;

- variaţia în timp a temperaturii exterioare;

- dotarea instalaţiei interioare de încălzire cu dispozitive de reglare termostatată a temperaturii interioare;

- regimul de exploatare a instalaţiei de încălzire.

Coeficientul de corecţie (C) se determină, în funcţie de numărul de grade - zile , din fig.7.1;

7.5 Aportul de căldura internă

Page 15: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 15 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

7.5.1 Aportul util de căldură rezultată din locuirea clădirii (căldura internă) Qj, provine din:

- fluxul termic emis de persoanele care locuiesc, muncesc sau staţionează în încăperile clădirii;

- utilizarea apei calde pentru spălat, activităţi menajere, etc;

- prepararea hranei, în principal prin utilizarea combustibilului gazos;

- utilizarea energiei electrice pentru diferite activităţi casnice (radio, TV, frigider, aspirator, maşină de spălat, ş.a.);

- iluminatul general şi local;

- funcţionarea ventilatoarelor, a aparatelor de aer condiţionat, a calculatoarelor electronice, ş.a.

7.5.2 La clădirile de locuit aportul de căldură internă specific se va considera cu valoarea Qi = 7 kWh/(m3·an)

7.6 Aportul de căldură provenit din radiaţiile solare

7.6.1 Aportul de căldură al radiaţiei solare (Qs) se consideră că se realizează numai prin suprafeţele vitrate (ferestreşi uşi exterioare, prevăzute cu geamuri). Nu se ţine seama de aportul de căldură al radiaţiei solare prin suprafeţeleopace.

Aportul de căldură utilă specific al radiaţiei solare se calculează cu relaţia:

(14)

în care:

Qs cantitatea de căldură datorată radiaţiei solare, recepţionată de o clădire, pe durata sezonuluide încălzire, pe un m3 volum încălzit;

IGj radiaţia solară globală disponibilă corespunzătoare unei orientări cardinale "j" [kWh/m2. an];

gi gradul de penetrare a energiei prin geamurile "i" ale tâmplăriei exterioare;

AFij aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamuri clare de tipul "i" şi dispusă după orientareacardinală "j" [m2];

V volumul interior, încălzit - direct sau indirect - al clădirii, [m3].

7.6.2 Radiaţia solară globală (directă şi difuză) disponbilă se determină cu relaţia:

(15)

în care:

D12 durata convenţională a perioadei de încălzire, corespunzătoare temperaturii exterioarecare marchează începerea şi oprirea încălzirii qeo=+12°C [zile];

ITj intensitatea radiaţiei solare totale, cu valori în funcţie de orientarea cardinală "j" şi delocalitatea în care este amplasată clădirea [W/m2].

Duratele convenţionale ale perioadei de încălzire D12 se dau, pentru 80 localităţi din România, în tabelul 7.1.

În tabelul 7.2 se dau valorile medii ale intensităţii radiaţiei solare totale (ITj), pe un plan vertical cu orientarea "j",precum şi pe un plan orizontal, pentru 30 localităţi din România.

Pentru clădiri amplasate în localităţi care nu sunt cuprinse în tabelul 7.2, valorile intensităţilor radiaţiei solare totaleIGj se pot determina prin medierea valorilor corespunzătoare pentru cele mai apropiate 3 localităţi.

Suprafeţele având o înclinare faţă de orizontală, egală sau mai mare de 30° vor fi considerate suprafeţe verticale,iar cele cu o înclinare mai mică de 30° - suprafeţe orizontale.

Orientarea "j" este definită de direcţia pe care o are o dreaptă perpendiculară pe suprafaţa geamului, în cadrulsectoarelor care delimitează, cu o abatere de ± 22,5°, direcţiile cardinale N, NE, E, SE, S, SV, V şi NV. În poziţiilelimită dintre sectoare, se va considera valoarea cea mai mică dintre cele 2 valori ITj adiacente.

Page 16: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 16 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

pentru faze preliminare de proiectare şi/sau pentru calcule aproximative sau comparative se pot avea în vedereurmătoarele valori igj, considerate medii pentru teritoriul româniei (fig. 7.2):

- orientarea spre S IGS = 420 kWh/(m2·an)

- orientarea spre SE sau SV IG SE = IG SV = 340 kWh/(m2·an)

- orientarea spre E sau V IG E = IG V = 210 kWh/(m2·an)

- orientarea spre NE sau NV IG NE = IG NV = 120 kWh/(m2·an)

- orientarea spre N IG N = 100 kWh/(m2·an)

- suprafeţe orizontale IG O = 360 kWh/(m2·an)

Dacă suprafeţele vitrate sunt puternic umbrite (pe tot parcursul zilei sau în cea mai mare parte din zi), indiferent deînclinarea faţă de orizontală şi de orientarea cardinală, se va consideră:

lGU = lGN =100 kWh/(m2.an).

7.6.3 Gradul de penetrare a energiei solare (gi) prin geamurile clare ale tâmplăriei exterioare se va considera astfel:

- geamuri duble (2 geamuri simple, sau un geam termoizolant dublu) .............g= 0,75

- geamuri triple (3 geamuri simple, sau un geam simplu + un geam termoizolant dublu, sauun geam termoizolant triplu)

.............g= 0,65

- geam termoizolant dublu, având o suprafaţă tratată cu un strat reflectant al razelorinfraroşii

.............g= 0,50

- geamuri triple (un geam simplu + un geam termoizolant dublu sau un geam termoizolanttriplu), având o suprafaţă tratată cu un strat reflectant al razelor infraroşii

.............g= 0,45

- geam termoizolant triplu, având 2 suprafeţe tratate cu straturi reflectante ale razelorinfraroşii

.............g= 0,40

Tabelul 7.2

Intensitatea radiaţiei solare totale (ITj)- valori medii zilnice -

LOCALITATEA

ITj (W/m2)

VERTICAL

ORIZONTALS SV

SEVE

NVNE N

Alexandria 91,1 74,9 46,8 25,5 20,2 80,8

Bacău 83,9 70,4 46,0 26,2 20,5 83,2

Bârlad 86,3 71,8 46,0 25,5 19,9 81,7

Botoşani 84,8 71,0 46,0 25,8 20,0 82,8

Bucureşti 92,5 76,0 47,4 25,7 20,3 82,0

Calafat 91,3 74,5 45,7 24,4 19,4 77,4

Călăraşi 95,0 77,6 47,6 25,2 19,8 81,1

Câmpina 96,0 76,5 50,3 27,7 21,8 89,3

Caransebeş 85,4 70,7 44,9 25,0 19,9 78,8

Cluj Napoca 88,2 74,2 48,5 27,7 21,5 88,4

Constanţa 97,8 79,8 48,8 25,7 20,2 83,2

Page 17: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 17 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Craiova 92,5 76,0 47,4 25,7 20,3 81,7

Curtea deArgeş 96,5 80,0 50,6 27,8 21,8 89,6

Dorohoi 83,0 69,8 45,7 26,3 20,6 83,4

Drăgăşani 97,8 80,1 49,3 26,1 20,5 84,8

Galaţi 92,1 75,6 46,8 25,0 19,6 80,6

Iaşi 82,1 68,4 44,0 24,7 19,4 78,6

Oradea 87,1 71,9 45,1 24,5 19,1 78,9

Predeal 92,4 78,0 52,1 32,4 26,8 98,8

Râmnicu Sărat 99,8 81,4 49,6 25,7 19,9 84,8

Roşiorii deVede 93,8 76,4 46,6 24,6 19,5 78,8

Satu Mare 86,0 71,5 45,4 24,9 19,3 80,5

Sibiu 86,7 72,9 47,8 27,4 21,6 84,9

Sighet 88,6 74,2 47,9 26,6 20,3 86,6

Târgu Jiu 91,5 75,6 47,6 26,0 20,5 83,3

Târgu Mureş 85,3 71,8 47,1 27,0 21,1 85,6

Târgu Secuiesc 94,9 79,9 52,5 30,6 24,4 96,8

Timişoara 85,2 70,3 44,2 24,3 19,3 76,9

TurnuMăgurele

91,3 74,8 46,3 25,0 19,9 79,2

Turnu Severin 93,4 75,9 46,0 24,1 19,2 77,4

7.6.4 Aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamuri clare se va calcula pe baza dimensiunilor nominale alegolurilor din pereţi.

La tâmplăriile cu suprafeţele înclinate, în calcule se vor consideră ariile lor nominale, măsurate în planul lor.

La tâmplăriile exterioare la care aria liberă a geamurilor (Ag) este mai mică decât 60 % din aria tâmplărieirespective (AF), aria acesteia se va consideră în calcule:

AF = 1,5Ag

Dacă aria tâmplăriei exterioare (AFj) este mai mare decât dublul ariei părţii opace (APj) a respectivului perete, ariatâmplăriei exterioare care se va considera în calcule, se va limita la valoarea:

(16)

7.6.5 Volumul interior, încălzit - direct sau indirect - al clădirii (V) se determină în conformitate cu prevederile de lapct. 3.4.

7.7 NECESARUL ANUAL DE CĂLDURĂ ÎN CONDIŢII COMPARABILE

7.7.1 Pentru calcule comparative, precum şi pentru verificarea încadrării clădirilor de locuit în valorile normate, seconsideră următorii parametrii (climatici şi de exploatare a instalaţiei de încălzire) unificaţi la valori considerate mediipe ţară:

- numărul de grade zile de calcul ..........

Page 18: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 18 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- radiaţia solară globală ........................ IGj = IGE = 210 kWh/(m2.an)

- coeficientul de corecţie ...................... C = 0,9

7.7.2 În aceste condiţii, relaţia de calcul (1) devine:

(17)

în care:

G coeficientul global de izolare termică a clădirii, [W/m3K];

V volumul interior, încălzit, al clădirii, [m3];

gi gradul de penetrare a energiei prin geamurile "i" ale tâmplărieiexterioare, determinat conform pct. 7.6.3;

AFi aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamurile "i", determinatăconform pct. 7.6.4, [m2].

7.8 Necesarul anual de căldură, pentru încălzire, normat

7.8.1 Pentru clădirile de locuit noi, proiectate după intrarea în vigoare a prezentului Ghid, se stabilesc valori normate(QN) pentru necesarul anual de căldură pentru încălzire, determinat în condiţii comparabile, conform pct. 7.7.

Valorile normate ale necesarului de căldură pe m3 de volum încălzit (QN) se dau în tabelul 7.3 şi în fig.7.3 - înfuncţie de raportul A/V, în care:

A aria anvelopei clădirii de locuit, [m2].

V volumul interior, încălzit, al clădirii, [m3].

7.8.2 Se va respecta condiţia obligatorie ca necesarul anual de căldură, calculat cu relaţia (17) să fie mai mic decâtnecesarul de căldură normat, astfel:

Q ≤ QN1 pentru clădirile care se vor proiecta înainte de 01.01.2006;

Q ≤ QN2 pentru clădirile care se vor proiecta după 01.01.2006.

Tabelul 7.3

A/V QN1 QN2 A/V QN1 QN2

m-1 kWh/(m3 an) m-1 kWh/(m3 an)

≤ 0,2 17,00 15,0 0,7 34,5 27,5

0,3 20,50 17,5 0,8 38,0 30,0

0,4 24,00 20,0 0,9 41,5 32,5

0,5 27,50 22,5 1,0 45,0 35,0

0,6 31,00 25,0 ≥ 1,1 48,5 37,5

7.8.3 Pentru valori A/V intermediare, valorile QN se pot determina fie prin interpolare, fie cu relaţiile:

(18)

(19)

cu limitele de valabilitate:

Page 19: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 19 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

17,0 ≤ QN1 ≤ 48,5

15,0 ≤ QN2 ≤ 37,5

7.8.4 Prevederile de la punctele 7.8.1 ... 7.8.3, precum şi cele de la pct.1.3. al.2, nu se aplică la clădirile care semodernizează şi se reabilitează din punct de vedere termotehnic. La aceste clădiri, prevederile de la pct. 7.8.1 ...7.8.3 sunt orientative.

7.8.5 În cazul în care se doreşte ca necesarul anual de căldură să fie raportat la metru pătrat de arie utilă, sefolosesc relaţiile de calcul:

Vu = Au . hu = 0,8 . V [m3] (20)

Au = 0,32 . V [m2] (21)

V = 3,125 . Au [m3] (22)

(23)

(24)

în care:

Au aria utilă totală a clădirii, egală cu suma ariilor utile ale tuturor apartamentelor, lacare se adaugă ariile tuturor spaţiilor şi circulaţiilor comune (casa scării, holuride intrare în clădire, spălătorii, uscătorii etc.), [m2];

Vu volumul util al clădirii, [m3];

hu înălţimea liberă a încăperilor, care se consideră cu valoarea unică,convenţională: hu = 2,50 m;

necesarul anual de căldură aferent unui metru pătrat de arie utilă, [kWh/(m2an)];

necesarul anual de căldură, normat, aferent unui metru pătrat de arie utilă,[kWh/(m2. an)].

Rezultă următoarele valori normate exprimate în kWh/(m2 an):

Tabelul 7.4

A/V QN1 QN2 A/V QN1 QN2

m-1 kWh/(m3 an) m-1 kWh/(m3 an)

≤ 0,2 53,12 46,88 0,7 107,81 85,94

0,3 64,06 54,69 0,8 118,75 93,75

0,4 75,00 62,50 0,9 129,69 101,56

0,5 85,94 70,13 1,0 140,63 109,38

0,6 96,88 78,12 ≥ 1,1 151,56 117,19

7.9 Necesarul anual de combustibil şi emisia anuală de bioxid de carbon

Pe baza necesarului anual de căldură, determinat conform pct. 7.2 ... 7.6 sau conform pct. 7.7, se pot calcula:

- necesarul anual de combustibil;

- emisiile anuale de CO2, SO2, CO, NO2, şa.

În tabelul 7.5 se dau unele date utile pentru determinarea necesarului anual de combustibil şi pentru evaluareaemisiei anuale de bioxid de carbon.

Page 20: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 20 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Tabelul 7.5

Combustibilul UM

Consumspecific

Emisie de CO2

UM/kWh kg/kWh

Combustibil lichid 1 0,10 0,29

Gaz natural m3 0,10 0,19

Termoficare Gcal 8,6 × 10-4 0,24

Lemn m3 1 × 10-3 0,36

Cărbune kg 0,20 0,33 ... 0,40

[top]

ANEXA 1

Numărul schimburilor de aer pe oră - n - (h-1) la clădiri de locuit

(conform INCERC - Bucureşti)

CATEGORIA CLĂDIRII CLASA DEADĂPOSTIRE

CLASA DE PERMEABILITATE

ridicată medie scăzută

Clădiri individuale (caseunifamiliale, cuplate sauînşiruite ş.a)

neadăpostite 1,5 0,8 0,5

moderat adăpostite 1,1 0,6 0,5

adăpostite 0,7 0,5 0,5

Clădiri cu maimulteapartamente,cămine, internate,ş.a

dublăexpunere

neadăpostite 1,2 0,7 0,5

moderat adăpostite 0,9 0,6 0,5

adăpostite 0,6 0,5 0,5

simplăexpunere

neadăpostite 1,0 0,6 0,5

moderat adăpostite 0,7 0,5 0,5

adăpostite 0,5 0,5 0,5

CLASA DE ADĂPOSTIRE:

neadăpostite: Clădiri foarte înalte, clădiri la periferia oraşelor şi înpieţe.

moderat adăpostite: Clădiri în interiorul oraşelor, cu minimum 3 clădiri înapropiere

adăpostite: Clădiri în centrul oraşelor, clădiri în păduri.

CLASA DE PERMEABILITATE:

ridicată Clădiri cu tâmplăric exterioară fără măsuri de etanşare.

medie Clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare.

Page 21: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 21 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

scăzută Clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară prevăzută cumăsuri speciale de etanşare.

[top]

ANEXA 2

Coeficienţi globali normaţi de izolare termică GN [W/(m3K)] la clădiri pe locuit

NUMĂRULDE

NIVELURIN

A/V GN NUMĂRULDE

NIVELURIN

A/V GN

[m2/m3] [W/m3K] [m2/m3] [W/m3K]

1

0,80 0,77

4

0,25 0,46

0,85 0,81 0,30 0,50

0,90 0,85 0,35 0,54

0,95 0,88 0,40 0,58

1,00 0,91 0,45 0,61

1,05 0,93 0,50 0,64

≥ 1,10 0,95 ≥ 0,55 0,65

2

0,45 0,57

5

0,20 0,43

0,50 0,61 0,25 0,47

0,55 0,66 0,30 0,51

0,60 0,70 0,35 0,55

0,65 0,72 0,40 0,59

0,70 0,74 0,45 0,61

≥ 0,75 0,75 ≥ 0,50 0,63

3

0,30 0,49

≥ 10

0,15 0,41

0,35 0,53 0,20 0,45

0,40 0,57 0,25 0,49

0,45 0,61 0,30 0,53

0,50 0,65 0,35 0,56

0,55 0,67 0,40 0,58

≥ 0,60 0,68 ≥ 0,45 0,59

NOTĂ:

1 - Pentru alte valori A/V şi N, se interpolează liniar.

2 - La clădirile care se vor proiecta după 1.01.1998, valorile GN se reduc cu 10%.

3.- La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate, valorile din tabel au caracter de recomandare.

[top]

Page 22: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 22 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

ANEXA 3

Rezistenţe termice minime R'min ale elementelor de construcţie. pe ansamblul clădirii

Nr.crt.

ELEMENTUL DECONSTRUCŢIE

R'min [m2K/W]

CLĂDIRI PROIECTATE

până la1.01.1998

după1.01.1998

1 Pereţi exteriori (exclusivsuprafeţele vitrate, inclusivpereţii adiacenţi rosturilordeschise)

1,20 1,40

2 Tâmplărie exterioară 0,40 0,50

3 Planşee peste ultimul nivel,sub terase sau poduri 2,00 3,00

4 Planşee peste subsolurineîncălzite şi pivniţe 1,10 1,65

5 Pereţi adiacenţi rosturilorînchise 0,90 1,10

6 Planşee care delimiteazăclădirea la parteainferioară, de exterior (labowindouri, ganguri detrecere, ş.a)

3,00 4,50

7 Plăci pe sol (peste CTS) 3,00 4,50

8 Plăci la partea inferioară ademisolurilor sau asubsolurilor încălzite (subCTS)

4,20 4,80

9 Pereţi exteriori, sub CTS,la demisolurile sau lasubsolurile încălzite

2,00 2,40

NOTĂ:

La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate, valorile din tabel au caracter de recomandare.

[top]

EXEMPLE DE CALCUL

Exemplul de calcul nr. 1

Să se verifice coeficientul global de izolare termică pentru o clădire de locuit individuală, cuplată, la o fazăpreliminară de proiectare.

Clădirea are parter, alcătuită conform fig. I, şi este amplasată într-un cartier din Bucureşti, înălţimea liberă aparterului - între faţa superioară a pardoselii şi tavan - este de 2,55 m. Clădirea se proiectează în cursul anului1997.

a) Determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii:

Aria plăcii pe sol (A1) şi a planşeului sub pod (A2):

Page 23: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 23 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

A1 = A2 = 17,80 - 11,80 - 2·1,20·11,00 = 183,64 m2

Perimetrul clădirii:

P = 2·(11,80 + 17,80 + 2·1,20) = 64,00 [m]

înălţimea parterului:

H = 2,55 m

Aria tâmplăriei exterioare:

A3 = 2·1,80·1,50 + 2·1,20·1,50 + 8·0,60·0,60 + 2·0,90·1,50 + 2·2,10·1,50 + 6·0,90·2,40 = 33,84 [m2]

Aria pereţilor exteriori:

A4 = P·H - A3

A4 = 64,00·2,55 - 33,84 = 129,36 [m2]

Aria anvelopei:

A = 2·183,64 + 33,84 + 129,36 = 530,48 [m2]

Volumul clădirii:

V = A1·H = 183,64·2,55 = 468,282 [m3]

b) Determinarea coeficientului G pe baza valorilor R'm;n:

Se utilizează valorile minime R'm = R'min conform anexei 3, pentru clădiri proiectate până la 1.01.1998, şi anume:

pereţi exteriori R'm = 1,20 m2K/W

tâmplărie exterioară R'm = 0,40 m2K/W

planşeu pod R'm = 2,00 m2K/W

placă pe sol R'm = 3,00 m2K/W

Cu aceste valori, în tabelul I 1, se determină termenul:

TABELUL I 1

Nr.crt.

Elementul deconstrucţie

A R'm t

m2 m2K/W - W/K

1 Placă pe sol 183,64 3,00 - 61,213

2 Planşeu sub pod 183,64 2,00 0,9 82,638

3 Tâmplărie exterioară 33,84 0,40 - 84,600

4 Pereţi exteriori 129,36 1,20 - 107,800

TOTAL 530,48 - - 336,251

Pentru numărul orar de schimburi de aer pentru ventilare, n, se consideră:

clădire individuală;moderat adăpostită (în interiorul unui oraş, cu minimum 3 clădiri în apropiere);clasa de permeabilitate ridicată (tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare).

Page 24: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 24 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Conform anexei 1, se consideră: n = 1,1 [h-1]

Rezultă:

Se determină:

Conform anexei 2, pentru N = 1 şi A/V =1,13 > 1,10

GN=0,95W/(m3k)

Rezultă G > GN; în consecinţă, trebuie să se ia unele măsuri de reducere a pierderilor de căldură.

c) Determinarea coeficientului G ≤ GN:

Se acţionează numai asupra tâmplăriei exterioare, astfel:

ferestrele şi uşile de balcon de la camerele de zi şi de la dormitoare se prevăd a se realiza din tâmplăriedublă, din lemn, cu un geam termoizolant şi un geam obişnuit (R' = 0,55 m2K/W), cu garnituri de etanşare;

celelalte ferestre se prevăd a se executa din tâmplărie dublă din lemn, cu geamuri obişnuite (R' = 0,43m2K/W), fără garnituri de etanşare;

uşa de intrare este din lemn, opacă, având R' = 0,39 m2K/W, fără garnituri de etanşare. în tabelul I 2 secalculează rezistenţa termică medie a tâmplăriei:

TABELUL I 2

Nr.crt.

Tipul tâmplăriei A R' A/R'

[m2] [m2K/W] [W/K]

1 Uşa de intrare 2,16 0,39 5,538

2 Tâmplărie dublă obişnuită 6,48 0,43 15,070

3 Tâmplărie dublă cu geamtermoizolant 25,20 0,55 45,818

TOTAL 33,84 0,509 66,426

Rezistenţa termică medie:

Se determină noua valoare :

Se determină din anexa 1, noua valoare n, prin interpolare între n=0,6 (clasa de permeabilitate medie) şi n=1,1(clasa de permeabilitate ridicată), astfel:

n = 0,6 [h-1] A = 25,20 [m2]

n = 1,1 [h-1] A = 8,64 [m2]

Page 25: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 25 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Se recalculează valoarea G:

Rezultă: G < GN

În concluzie, în condiţiile realizării efective a valorilor R'm ≥ R'min la pereţii exteriori, la planşeul de sub pod precumşi la placa de pe sol, se obţine un coeficient global de izolare termică, mai mic decât coeficientul corespunzătornormat.

d) Verificarea preliminară a elementelor de construcţie

d1) Pereţi exteriori

1) Zidărie din blocuri BCA - GBN50 cu rosturiobişnuite

r = 825 kg/m3 ......... l = 0,34 W/(mK)

2) Mortar de ciment

p = 1800 kg/m3 ....... l = 0,93 W/(mK)

Reducere maximă posibilă:

Este necesară o tratare foarte atentă a punţilor termice astfel încât reducerea rezistenţei termice unidirecţionale sănu depăşească 22%.

d2) Planşeu sub pod

1) Beton armat

r = 2500 kg/m3 ....... l = 1,74 W/(mK)

2) Plăci rigide din fibre de bazalt tip PB 160

r = 160 kg/m3 ......... l = 0,05 W/(mK)

3) Mortar de ciment

r = 1800 kg/m3 ....... l = 0,93 W/(mK)

Reducere maximă posibilă:

d3) Placa pe sol

1)Mortar de ciment

r = 1800 kg/m3 ..... l = 0,93 W/(mK)

Page 26: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 26 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

r l

2) Polistiren celular

r = 20 kg/m3 ........ l = 0,044 W/(mK)

3)Beton armat

r = 2500 kg/m3 ..... l = 1,74 W/(mK)

4) Umplutură pietriş

r = 1800 kg/m3 ..... l = 0,70 W/(mK)

5) Umplutură pământ.

l = 2,00 W/(mK)

Grosimea de calcul a stratului termoizolant, ţine seama de abaterea negativă admisă:

d = 48 mm - 3 mm = 45 mm.

Conform [2], rezistenţa termică specifică corectată R' se calculează cu relaţia:

în care:

T = + 20°C

Te = - 15°C (zona II climatică)

Tp =+10°C (zona II climatică)

dp1 = 3,00 m

dp2 = 4,00 m

lp1 = 2,00W/(mK)

lp2 = 3,90 W/(mK)

ai = 6W/(m2K)

d şi l = grosimile şi conductivităţile termice ale tuturor straturilor între cota ±0,00 şi CTS.

P = 64,00 m (pct. a)

A1 = 183,64 m2 (pct. a)

Rezultă:

0,3333=0,0692+0,3485y

Rezultă valoarea maximă admisă pentru coeficientul liniar de transfer termic:

Page 27: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 27 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

În consecinţă, trebuie realizat un detaliu al soclului care să conducă la această valoare maximă.

În cele de mai sus s-a neglijat efectul, relativ redus, al întreruperii continuităţii stratului orizontal termoizolant îndreptul pereţilor interiori, structurali şi nestructurali.

Pentru a ţine seama şi de acest efect, se va adopta un detaliu de soclu având:

Exemplul de calcul nr. 2

Să se verifice coeficientul global de izolare termică pentru o clădire de locuit cu P + 2E şi subsol tehnic general,amplasată în centrul oraşului Piteşti.

Clădirea are 6 apartamente şi este alcătuită conform fig. II.1 şi fig. II.2.

Tâmplăria exterioară este dublă, din lemn, iar uşa de intrare în clădire, precum şi cea de acces în subsol - simplă,metalică; tâmplăria nu este prevăzută cu garnituri de etanşare.

Temperatura în subsol, determinată pe bază de bilanţ termic, este Tu = + 5 °C.

Verificarea se face la faza finală de proiectare, care se elaborează în cursul anului 1997.

a) Determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii:

Se aplică prevederile cap. 6 din [1] şi ale pct. 3.3. şi 3.4. din prezentul normativ:

Aria pereţilor exteriori (partea opacă + tâmplăria)

P = (21,05 + 11,75)·2 = 65,60 m

H = 2,55 + 2·2,80 = 8,15 m

La produsul P·H se adaugă aria pereţilor exteriori din zona denivelată de la intrare:

A1 + A2 = 65,60·8,15 + 1,05(3,05 + 2·0,60)

A1 + A2 = 539,10 m2

Aria tâmplăriei duble, din lemn

A2,1 = 4,05·6 + 2,16·9 + 2,97·6 + 1,44·8 + 0,36·12

A2,1 = 77,40 m2

Aria tâmplăriei simple, metalice (uşa de intrare în clădire)

A22 = 1,80·2,10 = 3,78 m2

Aria totală a tâmplăriei exterioare (A2)

A2 = 77,40 + 3,78 = 81,18 m2

Aria părţii opace a pereţilor exteriori (A1)

A1 = 539,10 - 81,18 = 457,92 m2

Aria planşeului terasă (A3)

A3 = 9,35·21,05 + 0,60·2·10,85 + 2·3,05·0,60

A3 = 213,50 m2

Aria planşeului peste subsol (A4)

la aria terasei se adaugă diferenţa rezultată ca urmare a înclinării rampelor dintre cotele -1,05 şi + 1,375 (fig. II.3)

Page 28: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 28 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

A4 = 213,50 + (2,24·1,20 + 1,40·1,85)·(1/0,85 -1)

A4 = 214,43 m2

Din această arie totală, aria notată cu A42 în fig. II.3 nu este prevăzută cu strat termoizolant.

A4.2 = 3,75·3,05 + (214,43 - 213,50) = 12,37 m2

A4.1 = 214,43 -12,37 = 202,06 m2

Aria pereţilor interiori dintre volumul încălzit şi subsol (A5)

Această arie se calculează în cadrul figurii II.3

A5 = 12,39 m2

În acestă arie se include şi uşa de acces în subsol (1,60 m2), care se asimilează cu o zonă de perete interior.

Aria totală a anvelopei

A = A1 + A2 + A3 + A4 + A5

A = 457,92 + 81,18 + 213,50 + 214,43 + 12,39

A = 979,42 m2

Volumul interior, încălzit, al clădirii (V)

V = A3·H + Ac·3,05 (vezi fig. II.3)

V = 213,50·8,15 + 2,70·3,05

V = 1748,26 m3

b) Determinarea rezistenţelor termice specifice unidirecţionale (R)

Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iau din anexa A din [1].

1) Pereţi exteriori

1) Zidărie din cărămizi cu găuri verticale, tip GVP(poziţia 64)

r = 1380 kg/m3 ...... l = 0,60 W/(mK)

2) Polistiren celular (poziţia 72)

r = 20 kg/m3 ......... l = 0,044 W/(mK)

3) Mortar de ciment (poziţia 15)

r = 1800 kg/m3 ...... l = 0,93 W/(mK)

Pentru stratul de polistiren celular se consideră în calcul grosimea minimă posibilă, având în vedere abatereaadmisă (±5 mm) faţă de grosimea nominală de 85 mm.

d = 85 - 5 = 80 mm

2) Tâmplăria exterioară

Tâmplărie dublă, din lemn R = 0,43 m2K/WTâmplărie simplă, metalică R = 0,17 m2K/W

3) Planşeu terasă

1) Beton armat (poziţia 6)

Page 29: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 29 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

r = 2500 kg/m3 ............ l = 1,74 W/(mK)

2) Polistiren celular (poziţia 72)

r = 20 kg/m3 .............. l = 0,044 W/(mK)

3)Mortar de ciment (poziţia 15)

r = 1800 kg/m3 ............ l = 0,93 W/(mK)

4) Beton simplu (poziţia 6)

r = 2400 kg/m3 ............ l = 1,62 W/(mK)

5) Hidroizolaţie bituminoasă (poziţiile 5 şi 76)

r = 1100 kg/m3 ............ l = 0,17 W/(mK)

6) Pietriş (poziţia 35)

r = 1800 kg/m3 ............ l = 0,70 W/(mK)

Pentru stratul de polistiren celular se consideră în calcul grosimea:

d = 15 - 0,5 = 14,5 cm

4) Planseu peste subsol

4.1 Planşeu cu strat termoizolant

1) Beton armat (poziţia 6)

r = 2500 kg/m3 .............. l = 1,74 W/(mK)

2) Polistiren celular (poziţia 72)

r = 20 kg/m3 ................ l = 0,044 W/(mK)

3) Mortar de ciment (poziţia 15)

r = 1800 kg/m3 ............ l = 0,93 W/(mK)

Pentru stratul de polistiren celular, în calcul, se consideră grosimea:

d = 6 - 0,5 = 5,5 cm

Se neglijează covorul din PVC.

4.2 Planşeu fără strat termoizolant

5. pereţi interiori (fig. II.3)

Suprafaţa Aa (2,04 m2)

Zidărie de cărămizi GVP (24 cm) + mortar (2 x 2 cm)

Page 30: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 30 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Suprafaţele Ab şi Ac (3,28 m2)

Beton armat (30 cm) + mortar (2 cm)

Suprafeţele Ad şi Ae (5,47 m2)

Zidărie din cărămizi GVP (11,5 cm) + mortar (2 x 2 cm)

Tâmplărie uşă (1,60 m2)

R = 0,17 m2K/W

c) Determinarea rezistenţelor termice specifice corectate ( R')

Se utilizează metoda coeficienţilor specifici liniari şi punctuali de transfer termic; calculul se face pentru elementelede construcţie cu punţi termice : pereţi exteriori, planşeu terasă şi planşcu peste subsol.

Detaliile constructive caracteristice clădirii analizate sunt prezentate în fig. II.1 şi fig. II.2 şi sunt notate astfel:

1 ... 6 - secţiuni orizontale (fig II.1)

7 ... 28 - secţiuni verticale (fig. II.2)

Coeficienţii y se extrag din tabelele conţinute în [1], direct sau prin interpolare.

Pentru coeficienţii 6, 7 şi 26 ... 28, care au o pondere redusă, valorile y se stabilesc prin comparaţie cu alţicoeficienţi similari, dar la un nivel acoperitor.

Lungimile 1 aferente coeficienţilor y s-au determinat astfel:

coeficienţii nr. 1 ... 4 - considerând înălţimea H = 8,15 m;coeficienţii nr. 5, 6, 12 ... 16 şi 21 ... 28, aferente tâmplăriei exterioare - considerând dimensiunile nominale

ale ferestrelor şi uşilor;coeficienţii nr. 10 şi 11 - considerând lungimea efectivă a pereţilor interiori respectivi, exclusiv golurile de uşi;

restul coeficienţilor - considerând lungimile desfăşurate din cadrul ariei A1.

Valorile y şi lungimile l aferente se dau în tabelul II.1, tabel în cadrul căruia se calculează şi valorile y·l şi E(y·l).

Coeficientul punctual de transfer termic, aferent agrafelor ø6 s-a preluat din tabelul 71 şi are valoarea:

c = 0,0039 W/K.

Numărul de agrafe s-a determinat considerând 4 buc/m2:

4·A1 = 4·457,92 = 1832 buc

Se aplică relaţia (7) din [1]:

Pe baza valorilor A, R, şi determinate mai sus, în tabelul II.2 se determină rezistenţele termice

corectate R'.

Tabelul II.1

Determinarea valorilor pe ansamblul clădirii

ELEMENTULTip

coef.Tabeldin y l y. l

Page 31: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 31 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

DECONSTRUCŢIE

coef. din

y [1] W/mK m W/K

PEREŢIEXTERIORI

1 2 0,01 32,60 0,326

2 4 0,09 199,80 17,982

3 15 -0,15 65,20 -9,780

4 15 -0,11 67,30 -7,403

5 52 0,15 104,00 15,600

6 - 0,43 4,20 1,806

7 - 0,48 2,45 1,176

9 41 0,16 57,75 9,420

12 53 0,13 50,40 6,552

13 55 0,40 31,20 12,480

14 55 0,17 31,20 5,304

15 55 0,36 1,80 0,648

16 55 0,18 1,80 0,324

17 31 0,24 46,40 11,136

19 23 0,19 89,20 16,948

20 23 0,29 89,20 25,868

21 56 0,34 7,20 2,448

22 56 0,40 7,20 2,880

23 54 0,10 1,80 0,180

25 32 0,39 19,20 7,488

27 - 0,45 1,80 0,180

28 - 0,30 1,80 0,540

TOTAL 122,553

PLANŞEUTERASĂ

18 31 0,34 46,40 15,776

24 32 0,29 19,20 5,568

TOTAL 21,344

PLANŞEUPESTE

SUBSOL

8 41 0,20 57,75 11,550

10 46 0,10 61,48 6,148

11 46 0,20 92,50 18,500

26 - 0,25 3,60 0,900

TOTAL 37,098

TABELUL II.2

Page 32: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 32 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Determinarea rezistenţelor termice corectate R'

Nr.crt

ELEMENTULDE

CONSTRUCŢIE

A R R'

m2 m2K/W W/K W/K m2K/W

1 Pereţi exteriori 457,92 2,630 122,553 7,145 1,51

2 Planşeu terasă 213,50 3,746 21,344 - 2,72

3 Planşeu pestesubsol (zonatermoizolantă)

202,06 1,634 37,098 - 1,257

d) Determinarea rezistentelor termice medii (R'm):

Rezistenţele termice corectate obţinute pentru pereţi exteriori şi pentru planşeul terasă reprezintă rezistenţele mediipe clădire (R' = R'm).

La planşeul de peste subsol, valoarea R' = 1,257 m2K/W se foloseşte în continuare în tabelul II3, în care secalculează rezistenţa termică corectată medie (R'm),a întregului planşeu (zona cu strat termoizolant + zona fărăstrat termoizolant, folosind relaţia (10) din [1]:

TABELUL II.3

Determinarea rezistenţei termice R'm la planseul peste subsol

SUPRAFAŢAA R A/R

m2 m2K/W W/K

Cu strat termoizolant 202,06 1,257 160,748

Fără strat termoizolant 12,37 0,384 32,213

TOTAL 214,43 1,11 192,961

Rezistenţele termice medii la tâmplăria exterioară şi la pereţii interiori adiacenţi subsolului se calculează în cadrultabelelor II.4 şi II.5.

Tabelul II.4

Determinarea rezistenţei termice R'm la tâmplăria exterioară

FELUL TÂMPLĂRIEIA R A/R

m2 m2K/W W/K

Dublă din lemn 77,40 0,43 180,00

Simplă, metalică 3,78 0,17 22,235

TOTAL 81,18 0,40 202,235

TABELUL II.5

Determinarea rezistenţei termice R'm la pereţii interiori adiacenţi subsolului

SUPRAFAŢAA R A/R

m2 m2K/W W/K

Page 33: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 33 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Aa 2,04 0,651 3,134

Ab + Ac 3,28 0,402 8,159

Ac + Ae 5,47 0,443 12,348

Uşa 1,60 0,170 9,411

TOTAL 81,18 0,40 202,235

e) Determinarea coeficientului global de izolare termică (G)

Se utilizează relaţia (1) din prezentul normativ:

Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia (4) din prezentul normativ:

Valoarea se calculează în tabelul II.6

Viteza de ventilare n se determină pe baza anexei 1 din prezentul normativ având în vedere următoarelecaracteristici:

clădire adăpostită (în centrul oraşului);clădire cu mai multe apartamente, cu dublă orientare;

clasa de permeabilitate - ridicată (tâmplărie fără măsuri de etanşare).

Tabelul II.6

nr.crt

ELEMENTUL DECONSTRUCŢIE

A R'm t A·t/R'm

m2 m2K/W - W/K

1 Pereţi exteriori 457,92 1,51 - 303,26

2 Tâmplărie exterioară 81,18 0,40 - 202,95

3 Planşeu terasă 213,50 2,72 - 78,49

4 Planşeu peste subsol 214,43 1,11 0,43 83,07

5 Pereţi interioriadiacenţi subsolului 12,39 0,37 0,43 14,40

TOTAL 979,42 - - 682,17

Rezultă:

n = 0,6 h-1

f) Comparaţie cu valorile normate GN şi R'min

Coeficientul global normat de izolare termică (GN) se extrage din anexa 2 a prezentului normativ, în funcţie de:

numărul de niveluri :N = 3;raportul:

Page 34: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 34 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

anul elaborării proiectului: 1997.

Rezultă:

GN = 0,67 W/m3K

Se respectă condiţia (6) din prezentul normativ, deoarece:

G < GN

În tabelul II.7 se prezintă comparativ valorile R'm realizate şi valorile R'min prevăzute în anexa 3 a prezentuluinormativ, pentru clădiri de locuit proiectate până la 1. 01. 1998.

Tabelul II.7

Rezistenţele termice R'm şi R'min

Nr. crt ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIER'm R'min

m2K/W

1 Pereţi exteriori 1,51 1,20

2 Tâmplărie exterioară 0,40 0,40

3 Planşeu terasă 2,72 2,00

4 Planşeu peste subsol 1,11 1,10

5 Pereţi interiori adiacenţi subsolului 0,37 *)

*) Nu se normează

Rezultă că la toate elementele de construcţie se respectă condiţia (29) din [1], prescrisă şi la pct. 3.6 din prezentulnormativ:

R'm ≥ R'min

g) Rezistenta termică medie a anvelopei R'm

Rezistenţa termică medie a anvelopei se determinăcu relaţia (7)

[top]

NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARETERMICĂ LA CLĂDIRILE CU ALTĂ DESTINAŢIE DECÂT CEA DE LOCUIRE

Indicativ C 107/2-2005

Cuprins

* OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE* CALCULUL COEFICIENTUL GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ EFECTIV, G1

* CALCULUL COEFICIENTUL GLOBAL Gl DE REFERINŢĂ* ANEXA A: REGLEMENTĂRI TEHNICE CONEXE

Page 35: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 35 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

* ANEXA B: CLASA DE INERŢIE TERMICĂ* ANEXA C: INDICELE SOLAR

* ANEXA D: EXEMPLU DE CALCUL AL COEFICIENTULUI G1ref

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Obiect

Prezentul normativ are ca obiect stabilirea metodei de calcul a caracteristicii de performanţă termoenergetică globalăa clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuire, a căror regim de înălţime nu depăşeşte P+10 etaje.

Această caracteristică este denumită «COEFICIENT GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ», este notată cu simbolul G1şi are unitatea de măsură W/(m3K).

Verificarea criteriului de satisfacere a exigenţei de performanţă termoenergetică globală a unei clădiri cu altădestinaţie decât locuirea, sau a unei părţi de clădire, se face pe baza relaţiei:

G1 ≤ G1ref [W/(m3K)] (1)

Coeficientul G1 este un indicator convenţional al nivelului de preformanţă teimoenergetică «de iarnă», al unei clădiriîn ansamblul ei, sau a unei părţi de clădire, distinctă din punct de vedere funcţional.

Prin calculul coeficientului global de referinţă G1ref se stabilesc performanţele termoenergetice ale clădirii conformproiectului de arhitectură, performanţe ce trebuie asigurate prin proiectul de execuţie şi menţinute pe toată durata deviaţă a clădirii.

Coeficientul global de izolare termică G1 al unei clădiri sau al unei părţi de clădire reprezintă pierderile orare decăldură prin transmisie prin elementele de închidere ale acesteia, pentru o diferenţă de temperatură de un gradîntre interior şi exterior, raportate la volumul încălzit al acesteia.

Pe lângă performanţa termoenergetică globală, clădirea în ansamblu şi elementele de închidere trebuie să răspundăşi celorlalte criterii de performanţă privind confortul interior din punct de vedere termotehnic şi transferul de căldurăşi masă prin elementele de închidere conform legislaţiei în vigoare.

De asemenea, permeabilitatea la aer a elementelor de închidere ale unei clădiri trebuie să fie astfel încăt rata deventilare suplimentară în raport cu rata de ventilare specifică să nu fie mai mare, în medie, de 0,2 schimburi pe oră,în sezonul de încălzire.

Pentru calculul de permeabilitate la aer a elementelor de închidere ale unei clădiri se pot utiliza metodele prevăzuteîn STAS 6472/7 şi «Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii, în funcţie de activităţiledesfăşurate, în regim de vară - iarnă».

Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea, verificarea şi expertizarea proiectelor noi de clădiri cu altădestinaţie decât cea de locuire şi are caracter de recomandare pentru amenajări sau modernizări ale clădirilorexistente.

Prezentul normativ cuprinde:

metoda de calcul a coeficientului global G1 efectiv, pe baza proiectului de clădire, pentru stabilireaperformanţei termoenergetice globale reale ale acesteia;

metoda de calcul a coeficientului global de referinţă, G1ref, pe baza coeficienţilor de control ai elementelorde închidere, stabiliţi prin prezentul normativ în funcţie de tipul de clădire şi zona climatică, precum şi pe

baza suprafeţelor aferente acestor elemente.

1.2. CONVENŢII

1.2.1. Volum încălzit

Prin convenţie, pe lângă spaţiile încălzite direct, sunt considerate "încălzite" şi holurile, camerele de depozitare,dulapurile din pereţi, spaţiile de circulaţie comună, scările, ascensoarele, dacă sunt în comunicare cu spaţiileîncălzite sau sunt situate la un nivel unde majoritatea spaţiilor sunt încălzite, chiar dacă ele nu sunt prevăzute cuelemente de încălzire.

Volumul ocupat de o vitrină face parte din volumul încălzit chiar dacă este despărţit de acesta printr-un geam şi, înacest caz, se consideră că peretele exterior al volumului încălzit este geamul exterior al vitrinei.

1.2.2. Volum neîncălzit

Spaţiile reprezentând pivniţe, garaje, subsoluri tehnice, ganguri (durhiuri), poduri, etc, care nu sunt prevăzute cuelemente de încălzire şi nici nu îndeplinesc condiţiile de la pct. 1.2.1 sunt considerate ca "neîncălzite". Volumulocupat de un windfang sau sas nu este considerat ca făcând parte din volumul încălzit.

1.3. Clasificarea clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuire

Page 36: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 36 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Clădirile la care se aplică prevederile prezentului normativ se împart în două categorii:

clădiri de categoria 1, în care intră clădirile cu "ocupare continuă" şi clădirile cu "ocupare discontinuă" declasă de inerţie mare (definită conform anexei B);

clădiri de categoria 2, în care intră clădirile cu "ocupare discontinuă", cu excepţia celor din clasa de inerţiemare.

Clădirile cu "ocupare continuă" sunt acele clădiri a căror funcţionalitate impune ca temperatura mediului interior sănu scadă (în intervalul "ora 0 - ora 7") cu mai mult de 7°C sub valoarea normală de exploatare. Din aceastăcategorie fac parte: creşele, internatele, spitalele, etc.

Clădirile cu "ocupare discontinuă" sunt acele clădiri a căror funcţionalitate permite ca abaterea de la temperaturanormală de exploatare să fie mai mare de 7°C pe o perioadă de 10 ore pe zi, din care cel puţin 5 ore în intervalul"ora 0 - ora 7". Din această categorie fac parte: şcolile, amfiteatrele, sălile de spectacole, clădirile administrative,restaurantele, clădirile industriale cu unul sau două schimburi, etc, de clasă de inerţie medie şi mică (definiteconform anexei B).

[top]

2. CALCULUL COEFICIENTUL GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ EFECTIV, G1

Coeficientul global efectiv G1 al unei clădiri sau al unei părţi dintr-o clădire se calculează cu relaţia:

(2)

în care:

V - volumul încălzit al clădirii sau părţii de clădire, calculat conform Normativelor C107/3şi C107/1, exprimat în m3;

Aj - aria elementului de construcţie j, prin care se produce schimb de căldură, calculatăconform Normativelor CI07/1, CI07/3 şi C 107/5, exprimată în m2;

tj - factor de corecţie a diferenţei de temperatură între mediile separate de elementul deconstrucţie j, calculat conform Normativelor C107/I, C107/3 şi C 107/5;

Rmj - rezistenţa termică specifică corectată medie, a elementului de construcţie j, calculatăconform Normativelor C107/3 şi C 107/5, exprimată în m2K/W;

[top]

3. CALCULUL COEFICIENTUL GLOBAL G1 DE REFERINŢĂ

3.1. Relaţia generală de calcul

Valoarea limită a coeficientului global G1, denumită coeficient global de referinţă, G1ref, se calculează cu relaţia:

(3)

în care:

A1 - aria suprafaţelor componentelor opace ale pereţilor verticali care fac cu planul orizontal un unghi mai mare de

60°, aflaţi în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit, exprimată în m2, calculată luând în consideraredimensiunile interax;

A2 - aria suprafaţelor planşeelor de la ultimul nivel (orizontale sau care fac cu planul orizontal un unghi mai mic de60°), aflate în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit, calculată luând în considerare dimensiunile interax,exprimată în m2;

A3 - aria suprafaţelor planşeelor inferioare aflate în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit, calculată luând

în considerare dimensiunile interax, exprimată în m2;

P - perimetrul exterior al spaţiului încălzit aferent clădirii, aflat în contact cu solul sau îngropat, exprimat în m;

Page 37: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 37 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

A4 - aria suprafaţelor pereţilor transparenţi sau translucizi aflaţi în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit,

calculată luând în considerare dimensiunile nominale ale golului din perete, exprimată în m2;

NOTĂ: Un perete este considerat transparent sau translucid dacă factorul de transmisie a luminii corespunzătoracestui element este cel puţin 0,15. în caz contrar el este considerai opac.

V - volumul încălzit, calculat pe baza dimensiunilor interioare ale clădirii, exprimat în m3;

a,b,c,d,e - coeficienţi de control pentru elementele de construcţie menţionate mai sus, ale căror valori sunt date întabelele 1 şi 2, în funcţie de:

- categoria de clădire: categoria 1 sau de categoria 2;

- tipul de clădire;

- zona climatică: definită conform Normativului C107/3.

3.2. Valorile coeficienţilor de control a, b, c, d, e

Tabelul 1

Valorile coeficienţilor a, b, c, d, e pentru clădiri de categoria 1

Tipul declădire

Zonaclimatică

a b c d e

[m2K/W] [m2K/W] [m2K/W] [W/mK] [m2K/W]

Spitale,creşe şi

policlinici

I 1,30 2,30 1,50 1,30 0,39

II 1,40 2,50 1,60 1,30 0,39

III 1,50 2,70 1,70 1,30 0,43

Clădiri deînvăţământşi pentru

sport

I 0,90 2,30 0,90 1,30 0,39

II 1,00 2,50 1,00 1,30 0,39

III 1,10 2,70 1,10 1,30 0,43

Birouri,clădiri

comercialeşi hoteluri

*)

I 0,80 2,10 0,90 1,30 0,30

II 0,90 2,30 1,00 1,30 0,30

III 1,00 2,50 1,10 1,30 0,30

Alte clădiri(industrialecu regim

normal deexploatare)

I 0,65 1,80 0,90 1,30 0,25

II 0,70 2,00 1,00 1,30 0,25

III 0,75 2,20 1,10 1,30 0,25

*) Pentru partea de cazare se aplică prevederile din normativ C 107/1.

Tabelul 2

Valorile coeficienţilor a, b, c, d, e pentru clădiri de categoria 2

Tipul declădire

Zonaclimatică

a b c d e

[m2K/W] [m2K/W] [m2K/W] [W/mK] [m2K/W]

Policlinicidispensare,

creşe

I 1,05 2,45 1,30 1,40 0,39

II 1,15 2,70 1,40 1,40 0,39

III 1,25 2,95 1,50 1,40 0,43

Clădiri de I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,39

Page 38: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 38 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

învăţământşi pentru

sportII 0,80 2,25 1,00 1,40 0,39

III 0,85 2,45 1,10 1,40 0,43

Birouri,clădiri

comercialeşi hoteluri

*)

I 0,75 2,00 0,90 1,40 0,30

II 0,80 2,25 1,00 1,40 0,30

III 0,85 2,45 1,10 1,40 0,30

Alte clădiri(industrialecu regim

normal deexploatare)

I 0,55 1,40 0,85 1,40 0,25

II 0,60 1,50 0,90 1,40 0,25

III 0,65 1,60 0,95 1,40 0,25

*) Pentru partea de cazare se aplică prevederile din normativ C 107/1.

3.3 Aporturile solare

Pentru clădirile la care suprafaţa pereţilor transparenţi sau translucizi reprezintă cel puţin 50 % din suprafaţaelementelor verticale de închidere, coeficientul global de referinţă G1ref poate fi mărit cu o cantitate, DGlref, a căreivaloare este dată în tabelul nr. 3, în funcţie de categoria clădirii, de indicele solar, Is, determinat conform anexei Cşi eventual de inerţia termică a clădirii (determinată conform anexei B).

Tabelul nr. 3

Valorile AG1ref, în W/(m3K)

Categoriaclădirii Tipul clădirii Inerţia

termică

Indicele solar, Is [m-1]

pânăla

0,009

de la0,010 la

0,019

0,020şi maimult

Clădiri decategoria 1

Clădiripentru sport

Oarecare 0 0,06 0,12

Alte clădiri Mică 0 0,03 0,06

Medie 0 0,05 0,10

Mare 0 0,06 0,12

Clădiri decategoria 2

Clădiripentru sportşi şcoli

Oarecare 0 0,03 0,06

Alte clădiri Oarecare 0 0,04 0,08

[top]

ANEXA A

REGLEMENTĂRI TEHNICE CONEXE

1. STAS 7109 "Termotehnica construcţiilor. Terminologie, simboluri şi unităţi de măsură"

2. STAS 6472/7 "Fizica construcţiilor. Termotehnica. Calculul permeabilităţii la aer aelementelor şi materialelor de construcţii"

3. *) "Normativ privind igiena compoziţiei aerului"

4. STAS 4908 "Arii şi volume convenţionale"

5. C 107/1 "Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirilede locuit"

Page 39: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 39 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

6. C107/3 "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie aleclădirilor "

7. C107/5 "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie încontact cu solul"

8. *) Calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente de construcţie

[top]

ANEXA B

CLASA DE INERŢIE TERMICĂ

B.1 CALCULUL CLASEI DE INERŢIE TERMICĂ

Stabilirea clasei de inerţie termică a clădirilor cu altă destinaţie decât locuirea este necesară pentru determinareaîncadrării în categoria 1 sau 2.

La determinarea clasei de inerţie calculul se face astfel:

- pe întreaga clădire, dacă aria desfăşurată a spaţiului încălzit corespunzător clădirii analizate este mai mică sauegală cu 200 m2;

- în caz contrar, pe o porţiune mai restrânsă, considerată reprezentativă pentru acea clădire sau parte de clădire.

B.1.1 Modul de stabilire a clasei de inerţie termică

Clasa de inerţie termică a unei clădiri sau părţi de clădire se stabileşte conform tabelului B.1 de mai jos, în funcţiede valoarea raportului:

(B.1)

în care:

mj - masa unitară a fiecărui element de construcţie component j, care intervine în inerţiatermică a acestuia, calculată conform B.1. 2 (vezi fig. B.1.1, fig. B.1.2, fig. B.1.3, fig. B.1.4,fig. B.1.5, fig. B.1.6, fig. B.1.7, fig. B.1.8, fig. B.1.9, fig. B.1.10, fig. B.1.11, fig. B.1.12), înkg/m2;

Aj - aria utilă a fiecărui element de construcţie j, determinată pe baza dimensiunilor interioarea acestuia, în m2;

Ad - aria desfăşurată a clădirii sau părţii de clădire analizate, în m2. Pentru calcul se poateutiliza şi standardul STAS 4908.

Tabelul B.1

Clasa de inerţie

Raportul kg/m2Inerţia termică

Până la 149 mică

De la 150 la 399 medie

400 şi mai mult mare

B.1.2 Modul de evaluare a masei unitare, mj

Modul în care se calculează masa unitară a elementelor de construcţie este prezentat schematic în fig. B.1.1, fig.B.1.2, fig. B.1.3, fig. B.1.4, fig. B.1.5, fig. B.1.6, fig. B.1.7, fig. B.1.8, fig. B.1.9, fig. B.1.10, fig. B.1.11, fig. B.1.12.

Page 40: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 40 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

În aceste figuri:

- schema reprezintă un element de construcţie fără izolaţie sau cu izolaţie distribuită;

- schema reprezintă un element de construcţie cu un strat izolant distinct (interior .exterior sau

median);- linia marchează porţiunea de element de construcţie care intervine în inerţia termică.

NOTĂ: Un strat din structura unui element de construucfie se consideră strat izolant dacă este realizat dintr-unmaterial cu conductivitatea termică mai mică de 0,065 W/(mK) şi cu grosimea astfel încât rezistenţa specifică lapermeabilitatea termică a lui să fie mai mare de 0,5 (m2K)/W.

B.1.2.1 Element de construcţie exterior

Dacă elementul de construcţie nu are izolaţie termică sau are izolaţie termică distribuită (de exemplu: perete dinzidărie de cărămidă), se calculează jumătate din masa unitară a acestuia (m/2) (vezi fig. B.1.1a; fig. B.1.1c; fig.B.1.2a; fig. B.1.3a).

Dacă elementul de construcţie conţine un strat izolant distinct, se calculează numai masa părţii de element situatăpînă la suprafaţa interioară a stratului izolant (mint) ( vezi fig. B.1.1b; fig. B.1.1d; fig. B.1.2b; fig. B.1.3b).

B.1.2.2 Element de construcţie în contact cu solul, spaţiu închis îngropat, subsol tehnic

Dacă elementul de construcţie nu are izolaţie termică (de exemplu un planşeu peste pământ fără izolaţie sau cuizolaţie verticală de jur împrejur sau un planşeu peste subsol tehnic), se consideră masa unitară de 150 kg/m2,oricare ar fi structura elementului (vezi fig. B.1.4a; fig. B.1.5a; fig. B.1.6a).

Dacă elementul de construcţie conţine un strat izolant distinct ( de exemplu un planşeu direct peste pământ cuizolaţie termică orizontală sau un planşeu cu izolaţie termică peste un subsol tehnic), se calculează numai masaunitară a părţii de element situată până la suprafaţa interioară stratului izolant (mint) (vezi fig. B.1.4b; fig. B.1.5b;fig. B.1.6b).

B.1.2.3 Element de construcţie în contact cu un spaţiu de aceeaşi natură sau cu un spaţiu închis neîngropat (casascării, spaţiu tehnic, depozit, etc.) - caz ce intervine atunci când calculul se face pentru o porţiune reprezentativă aclădirii sau părţii de clădire analizate).

Dacă elementul de construcţie nu are izolaţie termică (cazul general al pereţilor şi planşeclor între spaţii de aceeaşinatură) sau are izolaţie termică distribuită (de exemplu un perete din zidărie de cărămidă, se calculează jumătatedin masa lui (m/2) (vezi fig. B.1.7a; fig. B.1.8a; fig. B.1.9a; fig. B.1.10a).

Dacă elementul are un strat izolant distinct, se calculează numai masa părţii de element situată până la suprafaţainterioară a stratului izolant, corespunzătoare spaţiului respectiv (mint) (vezi fig. B.1.7b; fig. B.1.8b; fig. B.1.9b; fig.B.1.10b).

Aceste mase m/2 sau mint se limitează la 150 kg/m2.

B.1.2.4 Element de construcţie interior (caz ce intervine atunci când calculul se face pentru clădirea în ansamblu).

Se ia în considerare masa peretelui (m), limitându-se această masă la 300 kg/m2 (vezi fig. B.1.11a; fig. B.1.11b; fig.B.1.12a; fig. B.1.12b).

B.1.2.5 Element de construcţie interior sau exterior placat la interior cu un strat care împiedică contactul cuaerul

Pentru elementele de construcţie interioare sau exterioare placate la interior cu un strat care împiedică contactul cuaerul (ca de exemplu tavane suspendate, placări interioare, îmbrăcăminţi de pardoseli, etc.) masa ce se ia înconsiderare la determinarea clasei de inerţie termică se calculează cu formula:

150/(1 + Rst) - pentru elementele interioare

300/(1 + Rst) - pentru elementele exterioare unde Rst, este rezistenţa specifică la permeabilitatea termică a stratuluide placare.

B.2 EXEMPLU DE CALCUL AL INERŢIEI TERMICE POLICLINICĂ

Se consideră o clădire de policlinică, conform fig. B.2.1.

Cotele din figură se referă la dimensiunile interax dintre elementele de construcţie, atât pe orizontală cât şi peverticală. Aria desfăşurată a spaţiului încălzit al clădirii este:

2 × 29,30 × 10,70 = 627,02 m2 > 200 m2

Page 41: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 41 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

În acest caz, calculul se va face pe o unitate funcţională reprezentativă, respectiv cabinetul de consultaţii.

Unitatea funcţională (cabinetul de consultaţ ii) este prezentat în fig. B.2.2.

Elementele de închidere al acestei unităţi funcţionale sunt:

- un perete exterior cu gol de fereastră, având următoarea strucură şi dimensiuni ( fig. B.2.2.a):

tencuială exterioară din mortar de ciment - var de 2 cm grosime;zidărie de cărămidă plină de 36,5 cm grosime;

tencuială interioară din mortar de ciment - var de 1,5 cm grosime;gol de fereastră 2,10 x 1,50 m, cu suprafaţa de 3,15 m2;

înălţime perete (lumină): 3,00 m;lungime perete (lumină): 3,35 m;

suprafaţă utilă perete exterior: 3,00 × 3,35 - 2,10 × 1,50 = 6,90 m2

- doi pereţi interiori transversali plini, având următoarea structură şi dimensiuni (fig. B.2.2.b):

tencuială interioară din mortar de ciment - var de 1,5 cm grosime;zidărie de cărămidă plină de 24 cm grosime;

tencuială interioară din mortar de ciment - var de 1,5 cm grosime;înălţime perete (lumină): 3,00 m;lungime perete (lumină): 4,20 m;

suprafaţă utilă perete interior transversal: 3,00 × 4,20 = 12,60 m2

- un perete interior longitudinal cu gol de uşă, având următoarea structură şi dimensiuni (fig. B.2.2.b):

tencuială interioară din mortar de ciment - var de 1,5 cm grosime;zidărie de cărămidă plină de 24 cm grosime;

tencuială interioară din mortar de ciment - var de 1,5 cm grosime;gol de uşă 0,90 × 2,10 m, cu suprafaţa de 1,89 m2;

înălţime perete (lumină): 3,00 m;lungime perete (lumină): 3,35 m;

suprafaţă utilă perete interior longitudinal: 3,00 × 3,35 - 0,90 × 2,10 = 8,16 m2

- un planşeu inferior, având următoarea structură şi dimensiuni (fig. B.2.2.c):

pardoseală din mozaic de 3 cm grosime;placă din beton simplu de 12 cm grosime;lungime placă interioară (lumină): 4,20 m;lăţime placă inferioară (lumină) : 3,35 m;

suprafaţă utilă placă inferioară: 4,20 × 3,35 = 14,07 m2

- un planşeu superior, având următoarea structură şi dimensiuni (fig. B.2.2.d):

pardoseală din mozaic de 3 cm grosime;placă din beton armat de 12 cm grosime;

lungime placă superioară (lumină): 4,20 m;lăţime placă superioară (lumină): 3,35 m;

suprafaţă utilă placă superioară: 4,20 × 3,35 = 14,07 m2

Aria desfăşurată a unităţii funcţionale este:

Ad = 3,60 × 4,45 = 16,02 m2

Din calculele prezentate în tabelul B.2 rezultă că:

raportul are valoarea de 730,14 > 400, deci unitatea funcţională analizată se încadrează în clasa de

interţie termică mare.

Tabelul B.2

Pereteexterior(vezi fig.B.2.2a)

Pereţiinteriori(vezi fig.B.2.2b)

Planşeuinferior

(vezi fig.B.2.2c)

Planşeusuperior(vezi fig.B.2.2d)

Inerţiatermică

0,02×1700= 34

0,015×1700= 25,5

0,03×1900= 57

0,03×1900= 57

Page 42: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 42 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Masaunitară mj(kg/m2)

0,365×1800= 657

0,015×1700= 25,5

0,24×1800=432

0,015×1700=25,5

0,12×2400= 288

0,12×2500= 300

Total 716,5 Total 483 Total 345 Total 357

Masaunitară

considerată(kg/m2)

358,25 150 150 150

Suprafaţautilă a

elementelor(m2)

6,90 33,36 14,07 14,07

m·A 2471,92 5004 2110,5 2110,5 730,14 mare

[top]

ANEXA C

INDICELE SOLAR

C.1 CALCULUL INDICELUI SOLAR

Indicele solar, Is, este mărimea ce caracterizează capacitatea unei clădiri sau a unei părţi de clădire de a captaenergia solară . El se calculează cu relaţia:

(C.1)

în care:

- suma produselor Aj·Sj·s j calculate pentru fiecaredin pereţii transparenţi sau translucizi verticali saucare fac un unghi mai mare de 60° în raport cuplanul orizontal;

Aj - suprafaţa peretelui transparent sau translucid,măsurată prin proiecţie într-un plan paralel cuelementul respectiv, în m2;

Sj - factorul solar al peretelui transparent sau translucid,care este dat de raportul dintre energia solarătransmisă prin acest perete şi energia solarăincidenţă, determinat conform pct. C.1.1.

sj - coeficient ce caracterizează condiţia de receptare aenergiei solare pe o faţadă, determinat conform pct.C.1.2;

V - volumul încălzit al clădirii sau părţii de clădireconsiderată, în m3, determinat conform pct. 3.1.

C.1.1. Valoarea factorului solar S

Factorul solar se stabileşte în funcţie de natura tâmplăriei, tipul elementului vitrat, tipul de tâmplărie, categoria declădire şi poziţia elementului vitrat în raport cu peretele, conform tabelului C.1. Valorile din tabel se referă laelemente vitrate utilizate în mod curent, prevăzute cu geamuri din sticlă clară. Pentru elemente vitrate netradiţionale,cu sticle speciale, valorile factorului solar vor fi luate din documentele de certificare a acestor produse.

În valorile factorului solar date este luată în considerare eventuala umbrire dată de buiandrugi şi de şpaleţii verticali.

Page 43: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 43 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Aceasta explică de ce factorul solar al unui element vitrat poziţionat la faţa exterioară a peretelui este mai maredecât cel al elementului vitrat poziţionat la faţa interioară a peretelui. Elementele vitrate montate în pereţi subţiri (acăror grosime este apropiată de grosimea elementului vitrat) sunt considerate ca montate la faţa exterioară aperetelui.

Modul de poziţionare a elementului vitrat în raport cu peretele este prezentat în fig. C.1.

Tabelul nr. C.1

Naturatâmplăriei

Tipulelementului

vitrat

Tipultâmplăriei

Clădiri cu ocupare continuă Clădiri cu ocuparediscontinuă

Poziţia Poziţia

la faţainterioară a

peretelui

la faţaexterioară a

peretelui

la faţainterioară a

peretelui

la faţaexterioarăa peretelui

Tâmplărie dinlemn cu

deschiderepe balamalesau glisantă

Fereastră

simplă 0,51 0,56 0,53 0,59

cuplată 0,44 0,48 0,46 0,51

dublă 0,44 0,44 0,46 0,46

Uşă cugeam fără

tăblie

simplă 0,53 0,59 0,56 0,62

cuplată 0,46 0,51 0,48 0,53

dublă 0,46 0,46 0,48 0,48

Uşă cugeam cu

tăblie

simplă 0,46 0,51 0,49 0,54

cuplată 0,40 0,44 0,42 0,46

dublă 0,40 0,40 0,42 0,42

Tâmplăriemetalicăculisantă

Fereastră

simplă 0,58 0,64 0,60 0,67

cuplată 0,50 0,55 0,52 0,58

dublă 0,50 0,50 0,52 0,52

Uşă cugeam fără

tăblie

simplă 0,60 0,67 0,64 0,71

cuplată 0,52 0,58 0,55 0,61

dublă 0,52 0,52 0,55 0,55

Tâmplăriemetalică cudeschidere

pe balamale

Fereastră

simplă 0,54 0,60 0,57 0,63

cuplată 0,47 0,52 0,49 0,54

dublă 0,47 0,47 0,49 0,49

Uşă cugeam fără

tăblie

simplă 0,56 0,62 0,59 0,65

cuplată 0,48 0,53 0,51 0,56

dublă 0,48 0,48 0,51 0,51

Tâmplărie metalică pentruhale industriale

simplă - - 0,62 0,69

dublă - - 0,53 0,53

C.1.2 Determinarea coeficientului s

Coeficientul s pentru un element vitrat se determină în funcţie de orientarea lui şi înălţimea obstacolelor ce potumbri elementul. Pentru orientarea vest, coeficientul a depinde şi de modul de ocupare a clădirii, ţinându-se seama

Page 44: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 44 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

de faptul că energia solară primită pe o faţadă este mai bine recuperată în spaţiile cu ocupare continuă decât încele cu ocupare discontinuă.

Valorile coeficientului s sunt date în tabelul nr. C.2 în funcţie de înălţimea obstacolelor, de orientarea elementului şi,pentru orientarea vest, de modul de ocupare a clădirii.

Tabelul C.2

Înălţimeamedie

ponderată aobstacolelor

Orientarea elementului

de la SVla SE

de la SEla NE

de la SV la NV de laNE laNVocupare

continuăocupare

discontinuă

până la 15° 1 0,6 0,6 0,4 0,3

de la 15 la25° 0,8 0,4 0,4 0,3 0,2

25° şi maimult 0 0 0 0 0

Înălţimea medie ponderată a obstacolelor este suma înălţimilor medii din cele patru sectoare de azimut, notate1,2,3, 4 specificate în fig. C.2, determinată conform exemplului de la pct. C.2.

Coeficienţii de ponderare a înălţimilor corespunzătoare celor patru zone de azimut sunt conform tabelul nr. C.3.

Tabelul C.3

Orientareaelementului

vitrat

Sectorul de azimut

1 2 3 4

de la SV la SE 0,10 0,40 0,40 0,10

de la SE la NE 0,05 0,20 0,45 0,30

de la SV la NV 0,30 0,45 0,20 0,05

de la NE la NV 0,20 0,30 0,30 0,20

Calculul se efectuează faţadă cu faţadă, prin amplasarea centrului geometric al fiecăreia. Totodată, dacă o parte afaţadei are o umbrire net diferită de a restului faţadei, ea se tratează separat.

C.2 EXEMPLU DE CALCUL AL ÎNĂLŢIMII MEDII PONDERATE ŞI AL COEFICIENTULUI s

Considerăm porţiunea retrasă ABCD a clădirii reprezentate în fig. C.3, pentru care obstacolele sunt constituite dinclădirea aflată vis-à vis şi partea ieşită în afară a clădirii însăşi.

Pentru determinarea înălţimii medii ponderate şi a coeficientului s pentru porţiunea ABCD se procedează astfel:

- Se fixează poziţia centrului geometric al porţiunii considerate (în plan vertical şi orizontal).

- Se decupează câmpul vizual al centrului geometric în cele patru sectoare de azimut (vezi fig. C.3).

- Se măsoară înălţimile unghiulare (a) ale obstacolelor corespunzătoare fiecărui sector de azimut, pe întreg sectorul(conform fig. C.4), prin figurarea acestor înălţimi unghiulare într-o diagramă ce redă profilul obstacolelor văzute din

centrul geometric al faţadei respective, ca în fig. C.5

- Pentru fiecare din cele patru sectoare de azimut se determină din diagramă înălţimea medie unghiulară aobstacolelor aferente.

- Se înmulţeşte înălţimea medie unghiulară a obstacolelor din fiecare sector de azimut cu coeficientul de ponderarecorespunzător, luat din tabelul C.3.

- Se determină înălţimea medie ponderată a obstacolelor aferente faţadei analizate ca sumă a înălţimilor mediiunghiulare ponderate din cele patru sectoare de azimut.

Page 45: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 45 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- Valoarea coeficientului s se extrage din tabelul C.2 în funcţie de înălţimea medie ponderată determinată ca maisus şi de orientarea faţadei.

Considerând că se discută o clădire cu ocupare continuă, calculul înălţimii medii ponderate şi a coeficientului scorespunzător este prezentat în tabelul C.4.

Tabelul C.4

Sectorul de azimut

1 2 3 4

Înălţime medie 0 8,5 18 52

Coeficientul de ponderare 0,30 0,45 0,20 0,05

Produsul 0 3,8 3,6 2,6

Înălţimea medie ponderată 10

Valoarea lui s 0,6

[top]

ANEXA D

EXEMPLU DE CALCUL AL COEFICIENTULUI G1ref

POLICLINICĂ

Se consideră aceeaşi clădire de policlinică, conform fig. B.2.1, pentru care s-a calculat în ANEXA B inerţia termică.

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CLĂDIRII ( vezi fig. B.2.1)

Categoria ..........................................................................: I

Zona climatică ...................................................................: II

- suprafaţa pereţilor exteriori .............................: 381,15 m2

2×[2×8×(3,60×3,17-2,10×1,50)]+2×2×4,45×3,17+2×[2×(1,80×3,17-1,55 ×3,05)] = 381,15 m 2

- suprafaţa planşeului de acoperiş ....................: 313,51 m2

29,30×10,70 = 313,51 m2

- suprafaţa planşeului la nivelul parterului .........: 313,51 m2

29,30×10,70 = 313,51 m2

- suprafaţa vitrată...............................................: 119,11 m2

2×2×8×2,10×1,50+2×2×1,55×3,05 = 119,11 m2

- perimetrul exterior ...........................................: 82 m

2×[(29,30+0,50)+(10,70+0,50)] = 82 m

- volumul încălzit ...............................................: 2196,14 m3

2×[(29,30+0,50)×(10,70+0,50)×(3,17+0,12)] = 2196,14 m 3

În tabelul D.1 sunt prezentate rezultatele calculelor pentru determinarea coeficientului G1ref al clădirii descrise maisus.

Tabelul D.1

Page 46: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 46 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Tipul de element

Suprafaţa(m2) sauperimetrul

(m)

Coeficienţiide control

Coloanele1:2

(W/K)

Coloanele1x2

(W/K)

0 1 2 3 4

pereţi exteriori 381,15 a = 1,40 272,25

planşeu deacoperiş 313,51 b = 2,50 125,40

planşeu la nivelulparterului 313,51 c = 1,60 195,94

perimetrul exterior 82 d = 1,30 106,60

suprafaţa vitrată 119,11 e = 0,39 305,41

[top]

NORMATIV PRIVIND CALCULUL PERFORMANŢELOR TERMOENERGETICEALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Indicativ C107/3-2005

Cuprins

* OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE* PREZENTA REGLEMENTARE TEHNICĂ UTILIZEAZĂ PREVEDERI CUPRINSE ÎN URMĂTOARELE ACTE

NORMATIVE* DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI

* CARACTERISTICI TERMOTEHNICE* TEMPERATURI DE CALCUL

* DIMENSIUNI DE CALCUL* DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE OPACE

* DETERMINAREA TEMPERATURILOR DINTR - UN SPAŢIU NEÎNCĂLZIT* DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE ALE SUPRAFEŢELOR VITRATE

* DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAŢA INTERIOARĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE* COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APĂ

* STABILITATEA TERMICĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE* REZISTENŢE TERMICE NORMATE

* TEMPERATURI SUPERFICIALE NORMATE* ANEXA A: CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE

* ANEXA B: TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (qr) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢIRELATIVE ALE AERULUI INTERIOR

* ANEXA C: PRESIUNEA DE SATURAŢIE A VAPORILOR DE APĂ (ps) PENTRU DIFERITE TEMPERATURIALE AERULUI

* ANEXA D: ZONAREA CLIMATICĂ A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA DE IARNĂ* ANEXA E: CONSIDERAREA ÎN CALCULE A STRATURILOR DE AER VENTILATE

* ANEXA F: DETERMINAREA REZISTENŢEI TERMICE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE AVÂNDSTRATURI DE GROSIME VARIABILĂ

* ANEXA G: CLASIFICAREA PUNŢILOR TERMICE ŞI A COEFICIENŢILOR DE TRANSFER TERMIC* ANEXA H: METODĂ SIMPLIFICATĂ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE

SPECIFICE CORECTATE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE NEOMOGENE* ANEXA I: METODĂ SIMPLIFICATĂ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENŢILOR DE TRANSFER

TERMIC A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE* ANEXA J: CALCULUL NUMERIC AUTOMAT

* TABELE

Page 47: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 47 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul normativ se referă la calculul termotehnic, pentru timpul iernii, al tuturor elementelor de construcţie aleclădirilor, cu excepţia elementelor de construcţie în contact cu solul.

1.2. Prevederile prezentului normativ se aplică la elementele de construcţie care delimiteză spaţiile încălzite aleclădirilor de locuit, social - culturale şi industriale.

Prevederile normativului se utilizează şi la elementele de construcţie care delimitează spaţiile neîncălzite, în scopuldeterminării temperaturii interioare a acestor spaţii, pe baza unui calcul de bilanţ termic.

1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplică la elementele de construcţie aferente clădirilor şi încăperilor lacare se impun cerinţe speciale ale regimului de temperaturi şi de umiditate, cum sunt: spaţiile frigorifice, cele cumediu agresiv, ş. a.

1.4. Izolarea termică a elementelor de construcţie care delimiteză încăperile încălzite, se realizează în vedereaasigurării climatului interior impus de exigenţele igienico - sanitare şi de confort la clădirile de locuit şi social -culturale, de condiţiile necesare desfăşurării muncii şi procesului tehnologic la clădirile industriale, precum şi pentrureducerea, în cât mai mare măsură, a consumului de energie şi de combustibil în exploatare.

1.5. Prevederile prezentului normativ se utilizează atât de către proiectanţi, pentru determinarea şi pentru verificareacaracteristicilor termotehnice ale elementelor de construcţie, cât şi de către factorii abilitaţi pentru verificareaproiectelor de clădiri.

Prevederile normativului se utilizează deasemenea la determinarea necesarului de căldură de calcul, în scopuldimensionării instalaţiei de încălzire.

Între modelul de calcul folosit pentru verificările termotehnice şi cel adoptat pentru calculul instalaţiilor, trebuie săexiste o riguroasă corespondenţă.

1.6. Prevederile prezentului normativ se aplică atât pentru elementele de construcţie perimetrale, cât şi pentruelementele de construcţie interioare care despart spaţii între care există o diferenţă de temperatură mai mare de 5K.

1.7. Prevederile normativului se aplică la verificarea termotehnică, atât a clădirilor noi, cât şi a clădirilor existentecare urmează a fi supuse unor lucrări de reabilitare şi de modernizare.

1.8. Prevederile prezentului normativ se aplică, atât la clădirile având sisteme centrale de încălzire, cât şi la cele cuîncălzire locală (inclusiv cu sobe).

1.9. Alegerea modului de alcătuire a elementelor de construcţie, din punct de vedere termotehnic, se face astfelîncât să se realizeze, în principal, următoarele:

- rezistenţa termică minimă necesară pentru asigurarea climatului interior, pentru limitarea fluxului termic şi pentrueconomisirea energiei în exploatarea clădirilor;

- evitarea condensării vaporilor de apă pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie;

- rezistenţa la permeabilitate la vapori, pentru limitarea sau pentru împiedicarea condensării vaporilor de apă îninteriorul elementelor de construcţie;

- stabilitatea termică necesară, atât pe timp de iarnă, cât şi pe timp de vară, pentru limitarea oscilaţiilor temperaturiiaerului interior şi pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie.

1.10. Pe baza prevederilor din prezentul normativ, se pot determina:

- Rezistenţele termice specifice corectate ale elementelor de construcţie, cu luarea în considerare ainfluenţei punţilor termice, permiţând:

compararea acestor valori, calculate pentru flecare încăpere în parte, cu rezistenţele termice minimenecesare din considerente igienico - sanitare şi de confort;

compararea acestor valori, calculate pentru ansamblul clădirii, cu rezistentele termice minime, normate, înscopul economisirii energiei în exploatare;

determinarea coeficientului global de izolare termică, în scopul stabilirii nivelului de performanţă termotehnicăde ansamblu a clădirii şi a comparării cu valoarea normată, stabilită în vederea limitării consumului de

energie pentru încălzirea clădirilor;utilizarea rezistenţelor termice specifice corectate la calculul necesarului de căldură, în vederea proiectării

instalaţiilor de încălzire.

- Temperaturile pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie, permiţând:

verificarea riscului de condens superficial, prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctuluide rouă;

verficarea condiţiilor de confort interior, prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV şi PPD, în

Page 48: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 48 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

funcţie de temperaturile medii de pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale.

1.11. Calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu solul se face în conformitate cu [1].

Verificarea comportării elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de apă, precum şi verificarea stabilităţii termicea elementelor de construcţie perimetrale şi a încăperilor, nu este tratată în prezentul normativ, aceste verificărifăcând obiectul unor alte reglementări tehnice.

De asemenea sunt tratate în acte normative speciale - [12] şi [13] - aspectele referitoare la determinarea şi laverificarea coeficientului global de izolare termică.

1.12. Normativul este întocmit în următoarele ipoteze generale:

- transferul termic se face în regim staţionar;

- toate caracteristicile termofizice ale materialelor sunt independente de temperatură;

- principalele calcule termotehnice se bazează pe calculul numeric automat al câmpurilor de temperaturi.

1.13. Calculele şi verificările termotehnice prevăzute în cadrul prezentului normativ, se referă la următoareleelemente de construcţii perimetrale:

- partea opacă a pereţilor exteriori, inclusiv suprafaţa adiacentă rosturilor deschise;

- componentele transparente şi translucide ale pereţilor exteriori şi acoperişurilor (tâmplăria exterioară, pereţii vitraţişi luminatoarele);

- planşeele de peste ultimul nivel, de sub terase şi poduri;

- planşeele care delimitează clădirea la partea inferioară, faţă de mediul exterior (bowindouri, ganguri de trecere,ş.a.);

- planşeele de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite;

- pereţii şi planşeele care separă volumul clădirii de spaţii adiacente neîncălzite sau mult mai puţin încălzite, precumşi de spaţiul rosturilor închise.

1.14. Pentru cazuri speciale şi studii termotehnice, prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan,bidimensional, de temperaturi, pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina şi reprezenta grafic:

- variaţia temperaturilor pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie;

- curbele izoterme din interiorul elementelor de construcţie.

[top]

2. PREZENTA REGLEMENTARE TEHNICĂ UTILIZEAZĂ PREVEDERI CUPRINSE ÎN URMĂTOARELE ACTENORMATIVE

[1] C107/5 - Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie încontact cu solul.

[2] C107/4 - Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor delocuit

[3] SR-1907-2 - Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldură de calcul.Temperaturi interioare de calcul.

[4] SR ISO 7345 - Izolaţie termică. Mărimi fizice şi definiţii.

[5] STAS 7109 - Termotehnica construcţiilor. Terminologie, simboluri şi unităţi demăsură.

[6] STAS 737/10 - Sistemul internaţional de unităţi (SI). Unităţi ale mărimilorcaracteristice fenomenelor calorice.

[7] *) Calculul transferului de masă (umiditate) prin elementele de construcţie

[8] STAS 6472/6 - Fizica construcţiilor. Proiectarea termotehnică a elementelorde construcţie cu punţi termice.

[9] STAS 6472/7 - Fizica construcţiilor. Termotehnică. Calculul permeabilităţii laaer a elementelor şi materialelor de construcţie.

Page 49: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 49 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

[10] STAS 13149 - Fizica construcţiilor. Ambianţe termice moderate. Determinareaindicilor PMV şi PPD şi nivele de performanţă pentru ambianţe.

[11] *) Stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor.

[12] C 107/1 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică laclădirile de locuit

[13] C 107/2 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică laclădiri cu altă destinaţie decât cea de locuire.

Pentru utilizarea prezentei reglementări tehnice se pot consulta standardele europene în domeniu:

[14] EN ISO 6946 - Building components and building elements - Thermalresistence and thermal transmittance - Calculation method.

[15] EN ISO 10077-1 - Thermal performance of windows, doors and shutters -Calculation of thermal transmittance - Part 1: Simplified method.

[16] EN ISO 10077-2 - Thermal performance of windows, doors and shutters -Calculation of thermal transmittance - Part 2: Numerical method for frames.

[17] EN ISO 13789 - Thermal performance of buildings - Transmission heat losscoeficient - Calculation method.

[18] EN ISO 10211-1 - Thermal bridges in building construction - Heat flows andsurface temperatures - Part 1: General calculation methods.

[19] EN ISO 10211-2 - Thermal bridges in building construction - Calculation ofheat flows and surface temperatures - Part 2: Linear thermal bridges.

[20] EN ISO 14683 - Thermal bridges in building construction - linear thermaltransmittance - simplified methods and default values.

[top]

3. DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI

3.1. Definiţii

Regim (termic) staţionar: Ipoteză convenţională de calcul termotehnic, în cadrul căreia se considerăcă temperaturile nu variază în timp.

Strat omogen: Strat de grosime constantă, având caracteristici termotehnice uniformesau care pot fi considerate uniforme.

Strat cvasiomogen: Strat alcătuit din două sau mai multe materiale, având conductivităţitermice diferite, dar care poate fi considerat ca un strat omogen, cu oconductivitate termică echivalentă.

Punte termică: Porţiune din anvelopa unei clădiri, în care rezistenţa termică, altfeluniformă, este sensibil modificată ca urmare a faptului că izotermele nusunt paralele cu suprafeţele elementelor de construcţie.

Anvelopa clădirii: Totalitatea suprafeţelor elementelor de construcţie perimetrale, caredelimiteză volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior saude spaţii neîcălzite din exteriorul clădirii.

Flux termic (F): Cantitatea de căldură transmisă la sau de la un sistem, raportată la timp.

Densitatea fluxului termic(q):

Fluxul termic raportat la suprafaţa prin care se face transferul căldurii.

Suprafaţă adiabatică: Suprafaţă prin care nu se produce nici un transfer termic.

Izoterme: Linii sau suprafeţe care unesc punctele având aceleaşi temperaturi,determinate pe baza unui calcul al câmpului plan, bidimensional detemperaturi.

Linii de flux: Linii perpendiculare pe izoterme reprezentând direcţia şi sensul fluxului

Page 50: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 50 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

termic în elementele de construcţie.

Rezistenţă termică (R): Diferenţa de temperatură raportată la densitatea fluxului termic, în regimstaţionar.

Coeficient de transfertermic/Transmitanţătermică (U):

Fluxul termic în regim staţionar, raportat la suprafaţa şi la diferenţa detemperatură dintre temperaturile mediilor situate de o parte şi de alta aunui sistem. Inversul rezistenţei termice.

Coeficient de cuplajtermic (L):

Fluxul termic în regim staţionar, raportat la diferenţa de temperatură întredouă medii care sunt legate între ele din punct de vedere termic, printr-unelement de construcţie.

Coeficient liniar detransfer termic/Transmitanţă termicăliniară (y):

Termen de corecţie care ţine seama de influenţa unei punţi termiceliniare, faţă de un calcul unidirecţional al coeficientului de transfer termic.

Coeficient punctual detransfer termic/Transmitanţă termicipunctuală (c):

Termen de corecţie care ţine seama de influenţa unei punţi termicepunctuale, faţă de un calcul unidirecţional al coeficientului de transfertermic.

Calcul unidirecţional(1D):

Model de calcul termotehnic simplificat, în care se consideră că liniile deflux sunt perpendiculare pe elementul de construcţie.

Calcul bidimensional(2D):

Model de calcul termotehnic, în care se ţine seama de influenţa punţilortermice liniare şi care se bazează pe un calcul plan, bidimensional, alcâmpului de temperaturi.

Calcul tridimensional(3D):

Model de calcul termotehnic, în care se ţine seama de influenţa tuturorpunţilor termice - liniare şi punctuale - şi care se bazează pe un calculspaţial, tridimensional, al câmpului de temperaturi.

Coeficient de emisie (e): Fluxul radiant al unui corp în raport cu fluxul radiant al corpului negru înaceleaşi condiţii de temperatură.

3.2 Simboluri ai unităţi de măsură

Simbolurile şi unităţile de măsură ale principalilor termeni utilizaţi în prezentul normativ sunt date în tabelul I.

Majoritatea simbolurilor folosite sunt precizate în SR ISO 7345 şi STAS 737/10; pentru unii termeni s-au menţinutsimbolurile prevăzute în STAS 7109.

Observaţii:

1) Temperaturile şi diferenţele de temperatură se pot nota şi cu simbolurile q şi respectiv Dq.

2) Se dă mai jos corespondenţa între simbolurile utilizate în cadrul prezentului normativ şi simbolurile folosite înprescripţiile tehnice elaborate anterior:

qr = tr Y = k'

c = cp c = k''

s = sm R = Ros R'nec = Ro nec

A = S R' = R'os R'm = Rom

n = N U = k R'min = Rom min

e = e t = q

TABELUL I

SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ

SIMBOL TERMENULRELAŢIA

DEDEFINIRE

U.M.

Page 51: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 51 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

1 2 3 4

Te

Temperatura

exterioară de calcul

- °C

Tj interioară de calcul

Tu în spaţii neîncălzite

Tsipe suprafaţainterioară

Tsepe suprafaţaexterioară

qr punctului de rouă

DT

Diferenţa detemperatură

între Ti şi Te Ti - Te

KDTi între Ti şi Tsi Ti - Tsi

DTe între Te şi Tse Te - Tse

SIMBOL TERMENULRELAŢIA

DEDEFINIRE

U.M.

1 2 3 4

z Raportul ecartului de temperaturăsuperficială -

t Factorul de corecţie atemperaturilor exterioare

Rsi Rezistenţatermicăsuperficială

interioară 1/aim2K/W

Rse exterioară 1/ae

ai Coeficientul detransfer termicsuperficial

interior q/DTiW/(m2K)

ae exterior q/DTe

l Conductivitateatermică de calcul

a unuimaterial deconstrucţie

-

W/(mK)

cCapacitateacalorică masică lapresiune constantă

J/(kgK)

r Densitateaaparentă kg/m3

s Coeficientul deasimilare termică W/(m2K)

D Indicele inerţiei termice -

ji Umiditatea relativă a aeruluiinterior - %

Page 52: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 52 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

n

Viteza de ventilare naturală(numărul schimburilor de aer peoră, rata schimburilorconvenţionale de aer).

- h-1

e Coeficientul de emisie - -

dGrosimea unui element deconstrucţie, sau a unui strat alelementului de construcţie

- m

b Lăţimea clădirii, a unei zone, etc.

l Lungimea încăperii, a clădirii, saua punţilor termice liniare

h Înălţimea grinzilor, buiandrugilor,etc.

BLăţimea considerată în calcululcoeficientului liniar de transfertermic

SIMBOL TERMENULRELAŢIA

DEDEFINIRE

U.M.

1 2 3 4

H Înălţimea încăperii, nivelului sau aclădirii - m

P Perimetrul clădirii sau al încăperii

A Aria (de transfer termic)-

m2

V Volumul încăperii sau al clădirii m3

Q Cantitatea de căldură - J

F Fluxul termic (puterea termică) dQ/dt W

q Densitatea fluxului termic F/A W/m2

y Coeficientul liniar de transfertermic - W/(mK)

c Coeficientul punctual de transfertermic - W/K

Rs

Rezisten-ţa termicăspecifică

a unui strat omogen d/l

m2K/W

Raa unui strat de aerventilat -

R unidirec-ţională

a unuielement

deconstruc-

ţie

(Ti - Tk)/q

R' corectată -

R'm medie -

R'nec necesarăDT/

aiDTimax

Page 53: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 53 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

R'min minimă -

U Coeficien-tul detransfertermic

unidirec-ţionalcorectat a unui

elementdeconstruc-ţie

1/R

W/(m2K)U' 1/R'

L

Coeficien-tul decuplajtermic

F/(Tj - Tk) W/K

G Coeficientul global de izolaretermică a clădirii W/(m3K)

3.3 Indici

în prezentul normativ se utilizează, în principal, următorii indici:

i interior r rouă, condens

e exterior t timp

si suprafaţa interioară m mediu

se suprafaţa exterioară min minimum

u spaţiu neîncălzit max maximum

a aer nec necesar

w apă ech echivalent

3.4. Sistemul de unităţi de măsură

Se foloseşte sistemul internaţional de unităţi de măsură (SI). Pentru unele transformări se pot folosi şi relaţiile:

1W = 1 J/s = 0,860 kcal/h

1J = 1 W·s = 2,39·10-4 kcal

1W·h = 3600J = 0,860 kcal

1kcal/h = 1,163W

= 1,163 J/s

[top]

4. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE

4.1. Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor care se utilizează la alcătuirea elementelor deconstrucţie, se vor considera în conformitate cu anexa A.

4.2. În anexa A se dau următoarele caracteristici termotehnice, în funcţie de felul materialului şi de densitateaaparentă r (kg/m3):

- conductivitatea termică de calcul l [W/(mK)];

- coeficientul de asimilare termică s [W/(m2K)];

- capacitatea calorică masică la presiune constantă c [J/(kgK)].

4.3. Conductivităţile termice de calcul din anexa A sunt date în condiţiile unui regim normal de umiditate amaterialelor în timpul exploatării.

Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcţie numai cu avizul unui institut despecialitate, care va atesta şi conductivitatea termică de calcul a respectivului material.

Page 54: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 54 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

4.4. Capacitatea calorică volumică se obţine prin multiplicarea capacităţii calorice masice cu densitatea aparentă amaterialului, în stare uscată:

r·c [J/(m3K)]

4.5. Conductivităţile termice de calcul din anexa A includ influenţa următorilor factori, aferenţi condiţiilor de punere înoperă a materialelor termoizolante:

- existenţa rosturilor dintre plăcile termoizolante;

- micile deteriorări admise, la plăcile termoizolante friabile;

- creşterea densităţii aparente ca urmare a tasărilor din timpul execuţiei şi în decursul exploatării, la materialeletermoizolante tasabile.

4.6. Conductivităţile termice de calcul din anexa A corespund unui regim normal de umiditate a materialelor în timpulexploatării; în cazul unei umidităţi sporite, conductivităţile termice trebuie majorate corespunzător.

4.7. Conductivităţile termice echivalente ale straturilor cvasiomogene se calculează în conformitate cu prevederiledin cap. 7.2.

4.8. Caracteristicile termotehnice de calcul ale straturilor de aer imobil, se pot considera astfel:

r = 1,23 kg/m3 la o temperatură de + 10°C şi la o presiune de 100 kPa

c= 1000 J/(kgK) la o temperatură de + 10°C

l = 0,025 W/(mK)

4.9. Caracteristicile termotehnice de calcul ale apei sunt următoarele:

r = 1000 kg/m3

c = 4180 J/(kgK) la o temperatură de + 10°C

l = 0,58 W/(mK)

4.10. Rezistenţele termice specifice ale straturilor omogene se calculează cu 3 zecimale.

[top]

5. TEMPERATURI DE CALCUL

5.1. Temperaturile exterioare (Te)

Temperaturile exterioare de calcul se consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României,pentru perioada de iarna, din anexa D.

Conform acestei hărţi, care înlocuieşte harta din STAS 6472/2-83, teritoriul României se împarte în 4 zone climatice,astfel:

- zona l Te = - 12°C

- zonalI Te = - 15°C

- zona III Te = - 18°C

- zona IV Te = - 21°C

5.2. Temperaturile interioare ale încăperilor încălzite (Ti)

Temperaturile interioare convenţionale de calcul ale încăperilor încălzite, se consideră aceleaşi cu temperaturileutilizate la proiectarea instalaţiilor de încălzire şi se iau din [3].

Dacă încăperile au temperaturi de calcul diferite, dar există o temperatură predominantă, în calcule se considerăaceastă temperatură; de exempu, la clădirile de locuit se consideră Ti=+20°C.

Dacă nu există o temperatură predominantă, temperatura interioară convenţională de calcul se poate consideratemperatura medie ponderată a tuturor încăperilor încălzite, de la acelaşi nivel:

Page 55: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 55 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

în care:

Aj aria încăperii j având temperatura interioară Tij.

5.3. Temperaturile interioare ale spaţiilor neîncălzite (Tu)

Temperaturile interioare ale spaţiilor şi încăperilor neîncălzite se determină exclusiv pe bază de bilanţ termic. înfuncţie de temperaturile de calcul ale încăperilor adiacente, de ariile elementelor de construcţie care delimiteazăspaţiul neîncălzit, precum şi de rezistenţele termice ale acestor elemente.

În calcule se va ţine seama în mod obligatoriu şi de viteza de ventilare a spaţiului neîncălzit. Determinareatemperaturilor Tu ale spaţiilor şi încăperilor neîncălzite se face în conformitate cu prevederile cap. 8 din prezentulnormativ.

Tot pe bază de bilanţ termic se vor determina temperaturile Tu din rosturile închise, podurile şi etajele tehnice,precum şi cele din balcoanele şi logiile închise cu tâmplărie exterioară.

[top]

6. DIMENSIUNI DE CALCUL

6.1. Ca principiu general, suprafeţele se delimitează prin axele geometrice ale elementelor de construcţie interioareşi prin feţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale.

6.2. suprafeţele orizontale ale elementelor de construcţie exterioare (planşeul de la terasă sau de la pod, planşeulde peste subsolul neîncălzit ş. a., se delimitează prin axele geometrice ale perefilor interiori structurali şinestructurali şi prin conturul interior al pereţilor exteriori (fig. 1). pe ansamblul clădirii, aria orizontală este delimitatăexclusiv prin conturul interior al pereţilor exteriori (fig. 3).

6.3. suprafeţele verticale exterioare (pereţii) se delimitează pe orizontală prin axele geometrice ale pereţilor interioristructurali şi nestructurali, precum şi prin colţurile, intrânde sau ieşinde, ale feţei interioare a pereţilor exteriori (fig.1).

pe verticală, suprafeţele se delimitează prin axele geometrice ale plăcii planşeelor intermediare, prin faţa inferioară aplăcii ultimului planşeu, precum şi prin faţa superioară a pardoselii primului nivel încălzit (fig. 2).

Pe ansamblul clădirii aria verticală exterioară totală, inclusiv aria vitrată, este:

în care P este perimetrul clădirii, măsurat pe conturul interior al pereţilor de faţadă.

6.4. Suprafeţele înclinate se calculează pe baza dimensiunilor din planul lor.

6.5. ariile tâmplăriei exterioare se determină pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor corespunzătoare din pereţi(fig. 1 şi fig. 2).

6.6. Lungimile "l" ale punţilor termice liniare se stabilesc, în principiu, în funcţie de lungimile reale pe care se prevăddetaliile respective, cu următoarele precizări:

- lungimile se măsoară în cadrul ariilor A determinate conform pct. 6.2 ... 6.4; în consecinţă ele sunt delimitate, laextremităţi, de conturul suprafeţelor respective ;

- intersecţia punţilor orizontale cu cele verticale, se include atât în lungimea punţilor orizontale, cât şi în lungimeapunţilor verticale ;

- la planşeul de peste spaţii neîncălzite, în lungimile "l " ale punţilor termice create prin întreruperea stratuluitermoizolant (amplasat peste planşeu) în dreptul pereţilor interiori structurali şi nestructurali, nu se includ lăţimile

golurilor de uşi.

6.7. Aria anvelopei clădirii se calculează ca suma tuturor ariilor elementelor de construcţie perimetrale ale clădirii princare au loc transferuri termice.

6.8. Volumul încăperilor se calculează pe baza ariilor orizontale determinate conform pct. 6.2. şi a înălţimilor Hj

Page 56: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 56 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

considerate ca în fig. 2:

Vj = Aj.Hj

Volumul clădirii - V - reprezintă volumul delimitat, pe contur, de feţele interioare ale elementelor de construcţieperimetrale, ale căror arii totale se calculează conform pct. 6.2 ... 6.4.

Volumul V include atât încăperile încălzite direct (cu elemente de încălzire), cât şi încăperile încălzite indirect (fărăelemente de încălzire), dar la care căldura pătrunde prin pereţii adiacenţi, lipsiţi de o termoizolaţie semnificativă. Înacest sens se consideră ca făcând parte din volumul clădirii: cămări, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casascării, puţul liftului, şi alte spaţii comune.

Nu se includ în volumul clădirii: camerele de pubele, verandele, precum şi balcoanele şi logiile, chiar în situaţia încare ele sunt închise cu tâmplăric exterioară.

[top]

7. DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE OPACE

7.1. Rezistenţa termică specifică a unui strat omogen

Rezistenţa termică specifică a unui strat omogen al elementului de construcţie se determină cu relaţia:

(1)

în care:

d grosimea de calcul a stratului;

l conductivitatea termică de calcul a materialului,conform anexei A.

La straturile la care grosimea finală, după punerea în operă, este mai mică decât grosimea iniţială, în calcule seconsideră grosimea finală (după tasare).

În cazurile în care abaterea negativă admisă la grosimea straturilor este semnificativă, grosimea de calcul a stratuluise va considera egală cu grosimea minimă admisă. Rezistenţele termice ale straturilor omogene se calculează cu 3zecimale.

7.2. Rezistenţa termici a unui strat cvasiomogen

7.2.1. Într-un model geometric este admisibil ca, în anumite condiţii, să se înlocuiască materiale cu conductivităţitermice diferite cu un material având o conductivitate unică, echivalenţă.

Stratul respectiv este denumit "strat cvasiomogen".

Ca exemplu de straturi cvasiomogene se pot da zidăriile (alcătuite din cărămizi sau blocuri + mortar, precum şistraturile termoizolante din cadrul elementelor de construcţie tristrat, prin care trec ancore din oţel inoxidabil dediametre reduse, dispuse uniform pe suprafaţa elementului de construcţie.

7.2.2. Rezistenţa termică a unui strat cvasiomogen se calculează cu relaţia (1), în care, în locul conductivităţiitermice l, se introduce valoarea conductivităţii echivalente lech.

7.2.3. Conductivitatea termică echivalentă a straturilor cvasiomogene de tipul zidăriilor se poate calcula cu relaţia:

(2)

în care:

lj conductivităţile termice ale materialelor componente;

Aj ariile materialelor componente din cadrul stratuluicvasiomogen, măsurate în planul stratului (în elevaţie).

Page 57: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 57 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

7.2.4. La straturile cvasiomogene alcătuite dintr-un strat termoizolant + ancore metalice de legătură, conductivitateatermică echivalentă se poate determina cu relaţia:

(3)

în care:

l conductivitatea termică a materialului termoizolant[W/(mK)];

d grosimea stratului termoizolant [m];

c coeficientul punctual de transfer termic, aferent uneiancore din oţel inoxidabil, care se determină pe baza unuicalcul tridimensional al câmpului de temperaturi, conf.cap. 7.6.3. [W/K];

n numărul de ancore metalice pe metru pătrat [m2].

7.3. Rezistentele termice superficiale

7.3.1. Rezistenţele termice superficiale (Rsi şi Rse) se consideră în calcule în conformitate cu tabelul II, în funcţiede direcţia şi sensul fluxului termic.

La determinarea rezistentelor termice ale elementelor de construcţie interioare, pe ambele suprafeţe ale elementuluise consideră valori:

În spaţiile neîncălzite, la fluxul termic din interior spre exterior se consideră ai = 12 W/(m2K), indiferent de sensulfluxului termic.

7.3.2. la calculul câmpului de temperaturi pentru verificarea temperaturilor superficiale conform cap. 10, valoareacoeficientului de transfer termic superficial interior 04 , în colţurile interioare ieşinde (fig. 3), se consideră:

(4)

în care:

x distanţa, în metri, între colţul ieşind şi cel mai apropiatcolţ intrând, dar cel mult 0,25 m.

Între valoarea astfel determinată şi valoarea ai = 8 W/(m2K) se consideră o variaţie liniară, pe lungimea x, pesuprafeţele verticale şi orizontale interioare ale încăperilor, aferente colţului ieşind.

7.3.3. Valorile din tabelul II aferente suprafeţelor verticale, sunt valabile şi pentru suprafeţele înclinate cu un unghide cel mult 30° faţă de verticală, iar cele aferente suprafeţelor orizontale sunt valabile şi pentru suprafeţele înclinatecu un unghi de cel mult 30° faţă de orizontală.

7.3.4. Valorile rezistenţelor termice superficiale interioare din tabelul II sunt valabile pentru suprafeţele interioareobişnuite, netratate (cu un coeficient de emisie e = 0,9); valorile din tabel au fost determinate pentru o temperaturăinterioară evaluată la +20°C.

7.3.5. Valoarea rezistenţei termice superficiale exterioare din tabelul II corespunde următoarelor condiţii:

- suprafaţa exterioară netratată, cu un coeficient de emisie e=0,9;

- temperatura exterioară Te=0°C

- viteza vântului adiacent suprafeţei exterioare v = 4 m/s

În studii, pentru alte viteze ale vântului se poate considera orientativ:

v Rse

[m/s] [m2K/W]

Page 58: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 58 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

1 0,08

2 0,06

3 0,05

4 0,04

5 0,04

7 0,03

10 0,02

TABELUL II

COEFICIENŢI DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL [W/(m2K)l ŞI REZISTENŢE TERMICE SUPERFICIALE[m2K/W]

DIRECŢIA ŞI SENSUL FLUXULUITERMIC

Elemente deconstrucţie în contactcu:• exteriorul• pasaje deschise(ganguri)

Elemente deconstrucţie în contactcu spaţii ventilateneîncălzite:• subsoluri şi pivniţe• poduri• balcoane şi logiiînchise• rosturi închise• alte încăperineîncălzite

ai/Rsi ae/Rse ai/Rsi ae/Rse

*)

*)

*)

*) Pentru condiţii de vară: ae = 12 W/(m2K), Rse = 0,084 m2K/W

7.4. Rezistenţele termice ale straturilor de aer

7.4.1. Rezistenţele termice ale straturilor de aer neventilate (Ra) se iau din tabelul III, în funcţie de direcţia şi sensulfluxului termic şi de grosimea stratului de aer.

7.4.2. Valorile din tabel, din coloana "flux termic orizontal" sunt valabile şi pentru fluxuri termice înclinate cu cel mult30° faţă de verticală, iar cele din coloanele "flux termic vertical" sunt valabile şi pentru fluxuri înclinate cu cel mult30° faţă de orizontală.

7.4.3. Valorile din tabelul III sunt valabile pentru toate elementele de construcţie, cu excepţia geamurilor, pentru carese poate consulta anexa I.

Page 59: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 59 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

7.4.4. Valorile din tabel sunt valabile în următoarele condiţii:

- stratul de aer este mărginit de suprafeţe paralele şi perpendiculare pe direcţia fluxului termic, toate suprafeţele fiindsuprafeţe obişnuite, netratate, cu un coeficient de emisie ridicat (e > 0,8);

- stratul de aer are grosimea (pe direcţia fluxului termic) de cel mult 10% din oricare din celelalte două dimensiuni, şinu mai mult de 0,3 m;

- nu are loc nici un schimb de aer, atât cu mediul interior, cât şi cu cel exterior.

7.4.5. Pentru modul în care se pot considera în calculele termotehnice straturile de aer în care există un oarecaregrad de ventilare al spaţiului de aer, deci o comunicare cu mediul exterior, se poate consulta anexa E.

TABELUL III

REZISTENŢELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE Ra [m2K/W]

Grosimeastratului de aer

(mm)

Direcţia şi sensul fluxului termic

OrizontalVertical

ascendent descendent

0 0,00 0,00 0,00

5 0,11 0,11 0,11

7 0,13 0,13 0,13

10 0,15 0,05 0,15

15 0,17 0,16 0,17

25 0,18 0,16 0,19

50 0,18 0,16 0,21

100 0,18 0,16 0,22

300 0,18 0,16 0,23

OBSERVAŢIE:

Pentru valori intermediare se interpolează liniar.

7.5. Rezistenţa termică specifică unidirecţională

7.5.1. Rezistenţa termică, specifică unidirecţională a unui element de construcţie alcătuit din unul sau mai multestraturi din materiale omogene, fără punţi termice, inclusiv din eventuale straturi de aer neventilat, dispuseperpendicular pe direcţia fluxului termic, se calculează cu relaţia:

(5)

Relaţia (5) se utilizează şi pentru determinarea rezistenţei termice specifice în câmp curent, a elementelor deconstrucţie neomogene (cu punţi termice).

În calculul unidirecţional, suprafeţele izoterme se consideră că sunt paralele cu suprafaţa elementului de construcţie.

7.5.2. La elementele de construcţie cu straturi de grosime variabilă (de ex. La planşeele de la terase), rezistenţeletermice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi, aferente suprafeţelor care se calculează.

În cazul în care conductivitatea termică a stratului cu grosime variabilă este redusă, pentru o mai mare exactitate serecomandă utilizarea prevederilor din anexa F.

7.5.3. Coeficientul de transfer termic unidirecţional se determină cu relaţia:

(6)

7.5.4. La elementele de construcţie cu permeabilitate la aer ridicată, determinarea rezistenţei termice specifice

Page 60: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 60 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

unidirecţionale se va putea lua în consideraţie prevederile STAS 6472/7.

7.5.5. Dacă valorile R şi U reprezintă rezultate finale ale calculelor termotehnice, ele pot fi rotunjite la 3 cifresemnificative (2 zecimale).

7.6. Rezistenţa termică specifică corectată

7.6.1. Rezistenţa termică specifică corectată se determină la elementele de construcţie cu alcătuire neomogenă; eaţine seama de influenţa punţilor termice asupra valorii rezistenţei termice specifice determinate pe baza unui calculunidirecţional în câmp curent, respectiv în zona cu alcătuirea predominantă.

7.6.2. Rezistenta termică specifică corectată R' şi respectiv coeficientul de transfer termic corectat U' se calculeazăcu relaţia generală:

(7)

în care:

R rezistenţa termică specifică unidirecţională aferentă ariei A;

l lungimea punţilor liniare de acelaşi fel, din cadrul suprafeţeiA.

Rezistenţa termică specifică corectată se mai poate exprima prin relaţia:

(8)

în care r reprezintă coeficientul de reducere a rezistenţei termice unidirecţionale:

7.6.3. Coeficienţii specifici liniari (y) si punctuali (c) de transfer termic aduc o corecţie a calcului unidirecţional,ţinând seama atât de prezenţa punţilor termice constructive, cât şi de comportarea reală, bidimensională, respectivtridimensională, a fluxului termic, în zonele de neomogenitate a elementelor de construcţie.

Punţile termice punctuale rezultate la intersecţia unor punţi termice liniare, de regulă, se neglijează în calcule.

Coeficienţii y şi c nu diferă în funcţie de zonele climatice; ei se determină pe baza calculului numeric automat alcâmpurilor de temperaturi.

În cazurile în care aceşti coeficienţi nu pot fi extraşi din tabele, ei se pot determina pe baza indicaţiilor din anexa J.

Coeficienţii y şi c au valori pozitive sau negative şi ei se introduc în relaţiile (7) şi (9) cu semnele lor algebrice.

Semnul (+) reprezintă o reducere a rezistenţei termice corectate R' faţă de rezistenţa termică unidirecţională R;semnul (-) are o frecvenţă mai redusă şi semnifică o mărire a valorii R' faţă de valoarea R.

7.6.4. În anexa G se prezintă o clasificare a punţilor termice liniare şi punctuale precum şi o clasificare a tipurilor decoeficienţi liniari de transfer termic y.

7.6.5. În tabelele 1 ... 73 se dau coeficienţii y şi c pentru o serie de detalii curent utilizate. Coeficienţii liniari detransfer termic aferenţi pereţilor exteriori din zona de intersecţie cu placa pe sol se iau din tabelele 1 ... 10 din [1].

7.6.6. Pentru calcule la faze preliminare de proiectare, rezistenţa termică specifică corectată a elementelor deconstrucţie neomogene, poate fi determinată cu metoda aproximativă din anexa H.

7.6.7. După finalizarea calculelor termotehnice, valorile R' şi U' pot fi rotunjite la trei cifre semnificative (2 zecimale).

7.7. Rezistenta termică specifica medic

7.7.1. Rezistenţa termică specifică medie a unui element de construcţie se calculează cu relaţia:

(10)

în care:

Page 61: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 61 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

U'j coeficienţii de transfer termic corectat [W/(m2K)] aferenţi suprafeţelor Aj.

7.7.2. Rezistenţele termice medii R'm se pot calcula:

- pentru o încăpere având mai multe suprafeţe pentru un acelaşi element de construcţie, de exemplu o încăpere decolţ;

- pentru un nivel al clădirii;

- pentru ansamblul unei clădiri.

În cazul rezistenţei termice medii pe un nivel sau pe ansamblul clădirii, valorile Aj şi U'j sunt aferente diferitelorîncăperi j.

Valorile R'm şi U'm pe ansamblul unui nivel sau al unei clădiri se pot determina şi direct, cu relaţiile (7), (8) şi (9), încare valorile A şi l, precum şi numărul de punţi termice punctuale sunt cele corespunzătoare unui nivel sau uneiclădiri în întregime.

7.7.3. Relaţia (10) este valabilă şi pentru determinarea rezistenţelor termice specifice medii ale unor elemente deconstrucţie alcătuite din două sau din mai multe zone cu alcătuire omogenă; în această situaţie în relaţia (10) în locde U'j se introduce coeficientul de transfer termic unidirecţional Uj, obţinându-se rezistenţa termică specifică medieRm = 1/Um.

7.7.4. La planşeele de terasă, cu straturi în pantă, rezistenţa termică medie pe ansamblul terasei se poatedetermina:

- pe baza grosimii medii a betonului de pantă, în cazul în care betonul utilizat nu are caracteristici termoizolante;

- pe baza relaţiilor de calcul din anexa F, în cazul în care pantele se realizează din materiale cu conductivităţitermice scăzute.

7.7.5. Rezistenţa termică specifică medie a mai multor sau a tuturor elementelor de construcţie aferente uneiîncăperi, unui nivel sau întregii clădiri, se calculează cu relaţia (10) în care la numitor termenul se

înlocuieşte cu termenul , în care tj este factorul de corecţie a temperaturii exterioare,

corespunzătoare suprafeţei j.

Relaţia (10) astfel modificată este valabilă la calculul rezistenţei termice medii a unui singur element de construcţiecare separă mediul interior de două sau mai multe medii exterioare, având temperaturi Te şi Tu diferite.

7.8. Alte caracteristici termotehnice

7.8.1. Coeficientul de cuplaj termic (L) aferent unui element de construcţie se calculează cu relaţia generală:

(11)

în care indicele j se poate referi la o suprafaţă a elementului de construcţie, la o încăpere, la un nivel sau laansamblul clădirii.

Pentru ansamblul mai multor elemente de construcţie, valorile L se pot însuma.

7.8.2. Fluxul termic (F) aferent unui element de construcţie se calculează cu relaţia generală:

(12)

în care indicele j are aceeaşi semnificaţie ca la pet 7.8.1.

În cazul elementelor de construcţie care separă spaţiul interior încălzit de un spaţiu neîncălzit, în locul valorii DT =Ti - Te se utilizează diferenţa de temperatură (Ti - Tu) în care Tu reprezintă temperatura din spaţiul neîncălzit,determinată pe baza unui calcul de bilanţ termic, conform cap. 8.

Pentru ansamblul mai multor elemente de construcţie, valorile F se pot însuma.

7.8.3. Coeficientul global de izolare termică (G), aferent unei clădiri în ansamblu, se calculează cu relaţia generală:

(13)

Page 62: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 62 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

în care:

Tj factorul de corecţie a temperaturii exterioare, aferentsuprafeţei j a elementului de construcţie sau încăperii j;

V volumul interior al clădirii [m3];

n viteza de ventilare naturală a spaţiului interior al clădirii,respectiv numărul mediu al schimburilor de aer pe orăaferent tuturor încăperilor încălzite şi neîncălzite din cadrulvolumului interior [h-1].

Calcului coeficientului global de izolare termică este tratat în detaliu în normativele [1] şi [2].

[top]

8. DETERMINAREA TEMPERATURILOR DINTR - UN SPAŢIU NEÎNCĂLZIT.

8.1. Pentru determinarea temperaturii convenţionale de calcul dintr-un spaţiu neîncălzit, se face un calcul de bilanţtermic, utilizându-se relaţia generală:

(14)

în care:

Lj coeficienţii de cuplaj termic aferenţi tuturor elementelor deconstrucţie orizontale şi verticale care delimiteza spaţiulneîncălzit de mediile adiacente: aer exterior sau încăperiîncălzite [W/K];

Tj temperaturile convenţionale de calcul ale mediilor adiacente:Tesau Ti [°C];

V volumul interior al spaţiului neîncălzit [m3];

n viteza de ventilare naturală a spaţiului neîncălzit, respectivnumărul de schimburi de aer [h-1].

8.2. Pentru utilizarea corectă a relaţiei (14), se fac următoarele precizări:

- la determinarea valorilor Lj aferente elementelor de construcţie interioare se pot utiliza rezistenţele termicespecifice unidirecţionale (R);

- dacă încăperea neîncălzită este prevăzută cu uşi, ferestre, luminatoare ş.a., în relaţia de calcul se introduc şiaceste elemente de construcţie;

- temperaturile Tj se introduc în relaţia de calcul cu valorile lor algebrice.

8.3. Viteza de ventilare a spaţiului neîncălzit, respectiv rata schimburilor convenţionale de aer, se stabileşte înfuncţie de existenţa uşilor şi a ferestrelor, de existenţa unor eventuale goluri sau orificii de ventilare, precum şi înfuncţie de gradul de etanşeitate a elementelor de construcţie perimetrale.

Pentru numărul de schimburi de aer pe oră între spaţiul neîncălzit şi spaţiul încălzit, precum şi între spaţiul neîncălzitşi mediul exterior, se pot utiliza valorile orientative din tabelul IV.

Valorile n se vor stabili şi în funcţie de necesităţile de aerisire a încăperii neîncălzite, în funcţie de destinaţiaacesteia (de exemplu cerinţe mai mari de ventilare la cămările de alimente de la locuinţe, etc).

TABELUL IV

RATA SCHIMBURILOR CONVENŢIONALE DE AER

Nr. crt. Tipul de etanşare la aer n (h-1)

Între spaţiul neîncălzit (u) şi încălzit (i)

1 Pereţi şi planşee tară goluri, uşi sau ferestre 0

Page 63: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 63 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

2 Ca la 1), dar cu uşi sau ferestre etanşe 0,2

3 Ca la 1), dar cu uşi sau ferestre obişnuite 0,5

Între spaţiul neîncălzit (u) şi exterior (e)

4 Elemente de construcţie fără goluri sau orificii deventilare

0

5 Elemente de construcţie cu goluri închise, darfără orificii de ventilare

0,5

6 Ca la 5), dar cu mici orificii de ventilare 1,0

7 Elemente de construcţie cu etanşeitate redusă 5,0

8 Elemente de construcţie evident neetanşe 10,0

8.4. Spaţiile neîncălzite pentru care se face calculul cu relaţia (14) pot fi:

- încăperi interioare de dimensiuni reduse şi înconjurate în mare parte de încăperi încălzite (cămări, debarale,vestibuluri, windfanguri neîncălzite, degajamente ş.a.);

- spaţii de dimensiuni mai mari, interioare sau adiacente clădirii (casa scării neîncălzită, garaje, ş.a.);

- rosturi închise;

- poduri sau etaje tehnice neîncălzite.

Temperaturile în subsolurile neîncălzite se determină în conformitate cu prevederile din [1].

8.5. În situaţia în care două spaţii neîncălzite sunt adiacente, temperaturile Tn se pot determina, fie cu relaţia (14)prin încercări succesive, fie pe baza unui calcul de bilanţ termic, rezolvând un sistem de două ecuaţii cu douănecunoscute.

[top]

9. DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE ALE SUPRAFEŢELOR VITRATE

9.1. Rezistenţa termică a tâmplâriei exterioare (ferestre şi uşi vitrate) din lemn, a luminatoarelor şi a pereţilorexteriori vitraţi se consideră conform tabelului V.

9.2. Pentru alte tipuri de elemente de construcţie vitrate, necuprinse în tabelul V, rezistenţele termice specifice vor fideterminate prin încercări de către un institut de specialitate.

9.3. Tâmplăriile exterioare cu tocuri şi cercevele din mase plastice sau din aluminiu, produse de firme din ţară sauproduse în ţară pe baza unor licenţe străine, sau importate, nu vor fi utilizate decât după atestarea caracteristicilorlor termotehnice de către un institut de specialitate.

9.4. Nu se recomandă utilizarea tâmplăriilor din aluminiu la care nu se realizează ruperea punţilor termice pe oadâncime de cel puţin 12 mm.

9.5. Pentru tâmplăriile metalice simple, realizate din profile din oţel se vor considera următoarele rezistenţe termice:

- cu o foaie de geam simplu R' = 0,17 m2K/W

- cu un geam termoizolant R' = 0,28 m2K/W

9.6. Pentru calcule în fazele preliminare de proiectare, rezistenţele termice ale tuturor tipurilor de tâmplarii se potdetermina pe baza prevederilor din anexa I.

9.7. Pentru uşile interioare, opace sau vitrate, rezistenţele termice pot fi determinate prin calcul, în funcţie dematerialele utilizate la tocuri şi foi, de alcătuirea şi de grosimea acestora şi de valorile Rsi şi Rse, corespunzătoarepoziţiei uşilor. Calculele se vor efectua pe baza indicaţiilor din anexa I.

TABELULV

REZISTENŢE TERMICE SPECIFICE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE VITRATE

Page 64: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 64 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE VITRAT R'[m2K/W]

TAMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN

- simplă, cu o foaie de geam 0,19

- simplă, cu un geam termoizolant 0,33

- simplă, cu două foi de geam la distanţă de 2...4 cm 0,31

- simplă, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant ladistanţă de 2 ... 4cm 0,44

- cuplată, cu două foi de geam la distantă de 2 ... 4 cm 0,39

- cuplată, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant ladistanţă de 2 ... 4cm 0,51

- dublă, cu două foi de geam la distanţă de 8... 12 cm 0,43

- dublă, cu o foaie de geam şi un geam termoizolant ladistanţă de 8 ... 12cm 0,55

- triplă, cu trei foi de geam 0,57

- triplă, cu două foi de geam şi un geam termoizolant 0,69

LUMINATOARE

- cu o foaie de geam 0,18

- cu un geam termoizolant 0,29

- cu două foi de geam la distanţa de 1 ... 3 cm 0,27

- din plăci PAS

- simple 0,18

- duble 0,34

PEREŢI EXTERIORI VITRAŢI

- geam profilit tip U, montat simplu 0,17

- geam profilit tip U, montat dublu 0,27

- geam profilit tubular 0,30

- plăci PAS, montate simplu 0,18

- plăci presate din sticlă, tip S (Nevadă):

- pereţi simpli 0,22

- pereţi dubli 0,42

- cărămizi presate din sticlă cu goluri, de 80 mm grosime 0,31

- vitrine cu rame metalice, cu o foaie de geam 0,18

[top]

Page 65: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 65 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

10. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAŢA INTERIOARĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE

10.1. Temperatura pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie fără punţi termice (sau în câmpul curent alelementelor de construcţie cu punţi termice) se determină cu relaţia:

(15)

La elementele de construcţie adiacente spaţiilor neîncălzite în locul valorii DT = Ti - Te, în relaţia de calcul (15), seintroduce diferenţa de temperatură (Tj - Tu).

10.2. În zona punţilor termice, temperaturile Tsi se determină printr-un calcul automat al câmpului de temperaturi.Calculul câmpurilor de temperaturi se face pe baza precizărilor din anexa J.

În mod curent, pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min este suficient a se face calculul câmpului plan,bidimensional, de temperaturi.

10.3. Pentru cazurile şi detaliile curente, temperaturile superficiale minime Tsi min, se dau în tabelele 1 ... 73.

Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II climatică şi pentru o temperatură interioară Ti = +20°C.

Pentru alte condiţii de temperatură (T'e şi T'i), temperatura minimă (T'si min) se poate determina cu relaţia:

(16)

în care:

Ti = +20°C

Te = -15°C

Ti - Te = 35 K

10.4. La colţurile ieşinde de la intersecţia a doi pereţi exteriori cu un planşeu (la tavan sau la pardoseală),temperatura minimă se poate determina numai pe baza unui calcul automat al câmpului spaţial, tridimensional, detemperaturi.

În cazul în care nu se face un astfel de calcul, se poate considera valoarea:

(17)

în care:

Tsi min temperatura superficială minimă, determinată pe baza câmpului plan de temperaturi.

10.5. Temperatura superficială medie, aferentă unui element de construcţie, se poate determina cu relaţia:

(18)

în care:

R' rezistenţa termică specifică corectată, determinatăconform cap. 7, aferentă, după necesităţi, fie uneiîncăperi, fie ansamblului clădirii.

10.6. Pe baza temperaturii superficiale minime Ts min se poate calcula valoarea maximă a raportului ecartului detemperatură superficială, cu relaţia:

(19)

Pe baza temperaturii superfciale medii Tsi m, se poate determina valoarea medie a raportului ecartului detemperatură superficială, folosind relaţia:

Page 66: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 66 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

(20)

10.7. La elementele de construcţie adiacente spaţiilor neîncălzite, în locul valorii DT din relaţiile (18), (19), (20), seintroduce diferenţa de temperatură (Ti - Tu).

10.8. Prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan de temperaturi (2D) conform indicaţiilor dinanexa J, se poate face o reprezentare grafică a variaţiei temperaturilor Tsi.

[top]

11. COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APĂ

11.1. Se are în vedere verificarea comportării elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de

11.2. Calculele se fac in ipoteza că elementul de construcţie este alcătuit din straturi omogene perpendiculare pefluxul termic.

În această ipoteză se pot determina următoarele temperaturi:

- pe suprafaţa interioară a elementului de construcţie, pe baza relaţiei (15);

- pe suprafaţa exterioară a elementului de construcţie:

(21)

- într-un plan n din interiorul elementului de construcţie, cu una din relaţiile:

(22)

sau

(23)

în care:

suma rezistenţelor termice ale straturilor amplasate între suprafaţa interioară -relaţia (22), respectiv exterioară - relaţia (23), şi planul n.

11.3. Temperaturile din interiorul elementelor de construcţie neomogene se pot determina printr-un calcul numericautomat al câmpului bidimensional de temperaturi.

Pe baza temperaturilor astfel determinate, se pot reprezenta grafic curbele izoterme din interiorul elementelor deconstrucţie.

[top]

12. STABILITATEA TERMICĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE

12.1. Se are în vedere determinarea stabilităţii termice a elementelor de construcţie perimetrale ale clădirilor.

12.2. Elementele de construcţie care se verifică la exigenţa de stabilitate termică sunt următoarele:

- partea opacă a pereţilor exteriori supraterani ai încăperilor încălzite;

- planşeele de peste ultimul nivel încălzit, de sub terase şi poduri.

12.3. Indicele inerţiei termice D a unui element de construcţie plan, alcătuit din mai multe straturi dispuseperpendicular pe fluxul termic, se calculează cu relaţia:

(24)

în care:

Page 67: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 67 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

s coeficientul de asimilare termică, pentru perioadaoscilaţiilor densităţii fluxului termic de 24 ore.

12.4. Coeficienţii de asimilare s se iau din anexa A. Pentru materiale necuprinse în anexa A, coeficientul deasimilare termică se calculează cu relaţia:

(25)

în care:

c capacitatea calorică masică la presiune constantă[J/(kgK)] conform anexei A;

r densitatea aparentă a materialului [kg/m3].

12.5. În cazul elementelor de construcţie neomogene, indicele inerţiei termice se calculează cu relaţia:

(26)

în care:

Aj ariile zonelor distincte de pe suprafaţa elementului deconstrucţie [m2];

Dj indicii inerţiei termice corespunzători zonelor cu arii Aj.

[top]

13. REZISTENŢE TERMICE NORMATE

13.1. Rezistenţa termică, necesară din considerente igienico-sanitare, se calculează cu relaţia:

(27)

în care:

DTi max diferenţa maximă de temperatură, admisă întretemperatura interioară şi temperatura medie asuprafeţei interioare DTi max = Ti - Tsim

Valorile DTi max se dau în tabelul VI, în funcţie de destinaţia clădirii şi de tipul elementului de construcţie.

La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu neîncălzit, în loc de valoarea DT = Ti- Te, în relaţia (27) se introduce diferenţa de temperatură (Ti - Tu), în care Tu reprezintă temperatura în spaţiulneîncălzit, determinată pe baza unui calcul de bilanţ termic. La elementele de construcţie care separă încăpereaconsiderată de un spaţiu mai puţin încălzit, în loc de valoarea DT, în relaţia (27) se introduce diferenţa dintre celedouă temperaturi interioare convenţionale de calcul, având valori conform [3]. Relaţia (27) nu se aplică lasuprafeţele vitrate.

13.2. Rezistenţele termice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de construcţie ale clădirilor, calculate pentrufiecare încăpere în parte, trebuie să fie mai mari decât rezistenţele termice necesare:

(28)

13.3. Condiţia (28) se aplică şi la elementele de construcţie adiacente rosturilor închise, izolate faţă de mediulexterior, la verificarea termotehnică a elementelor de construcţie interioare, spre încăperile neîncălzite sau mai puţinîncălzite, precum şi la clădirile încălzite cu sobe.

13.4. La elementele de construcţie ale încăperilor în care staţionarea oamenilor este de scurtă durată (de exemplucasa scării, holurile de intrare în clădirile de locuit, ş.a.) valorile DTi max din tabelul VI se măresc cu 1 K.

Page 68: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 68 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

13.5. Pentru destinaţii şi funcţiuni specifice, valorile normate Ti şi DTimax , pot şi trebuie să fie stabilite deproiectant, chiar dacă ele diferă de valorile T; din [3] şi de valorile DTi max din tabelul VI.

13.6. Pentru încăperile clădirilor de producţie cu degajări importante de căldură, valoarea DTi max nu se normează,dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii:

- degajările de căldură depăşesc cu cel puţin 50 % necesarul de căldură de calcul;

- densitatea fluxului termic degajat este de cel puţin 23 W/m2 de element de construcţie;

- suprafaţa interioară a elementului de construcţie este supusă unui flux radiant permanent sau este spălată de aeruscat şi cald.

13.7. Rezistenţele termice specifice ale elementelor de construcţie vitrate trebuie să fie mai mari decât valorile R'necdin tabelul VII.

13.8. Pentru elementele de construcţie uşoare - cu excepţia suprafeţelor vitrate - sunt valabile valorile R'nec de maijos, prin care se urmăreşte a se compensa inerţia (exprimată prin greutate) redusă, prin rezistenţe termice specificesporite:

pentru 20 kg/m2 R'nec = 2,50 m2K/W

pentru 50 kg/m2 R'nec = 2,00 m2K/W

pentru 100 kg/m2 R'nec = 1,80 m2K/W

pentru 150 kg/m2 R'nec = 1,60 m2K/W

13.9. În scopul reducerii consumului de energie în exploatare, rezistenţa termică corectată, medie pe clădire, afiecărui element de construcţie, poate fi comparată cu rezistentele termice minime prescrise de actele normative învigoare. Trebuie să fie îndeplinită condiţia:

(29)

TABELUL IV

VALORI NORMATE DTi max

Grupaclădirii

Destinaţia clădirii ji(%)

DTi max [K]

Pereţi Tavane Pardoseli

I • Clădiri de locuit,cămine, internate• Spitale, policlinici, ş.a.• Creşe, grădinţe• Şcoli, licee, ş.a.

60 4,0 3,0 2,0

II • Alte clădiri social -culturale, cu regimnormal de umiditate

50 4,5 3,5 2,5

III • Clădiri sociale curegim ridicat deumiditate• Clădiri de producţiecu regim normal deumiditate

60 6,0 4,5 3,0

Grupaclădirii

Destinaţia clădirii ji(%)

DTi max [K]

Pereţi Tavane Pardoseli

IV • Clădiri de producţiecu regim ridicat de ≤ 75 DTr 0,8·DTr 3,5

Page 69: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 69 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

umiditate *)DTr DTr

*) DTr = Ti - qr

TABELUL VII

REZISTENŢE TERMICE SPECIFICE NECESARE PENTRU ELEMENTELE DE CONSTRUCŢIE VITRATE

Grupa clădirii

R'nec [m2K/W]

Tâmplărieexterioară Luminatoare Pereţi exteriori

vitraţi

I 0,39 0,32 0,32

II 0,32 0,29 0,29

III 0,29 0,26 0,26

IV 0,26 0,23 0,23

OBSERVAŢII:

1) La casa scării şi la alte spaţii de circulaţie, indiferent de grupa clădirii, se admite R'nec = 0,26 m2K/W

2) La vitrine se admite R'nec = 0,22 m2K/W

[top]

14. TEMPERATURI SUPERFICIALE NORMATE

14.1. Temperaturile de pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie, atât în câmp curent, cât şi în dreptultuturor punţilor termice, trebuie să fie mai mari decât temperatura punctului de rouă qr:

(30)

14.2. Temperatura punctului de rouă se poate determina din anexa B, în funcţie de temperatura interioarăconvenţională de calcul Tj şi de umiditatea relativă a aerului interior ji, considerată conform tabelului VI.

Pentru destinaţii şi funcţiuni specifice, valorile ji pot şi trebuie să fie stabilite de proiectant, chiar dacă ele diferă devalorile ji din tabelul VI.

14.3. Pentru alte valori Ti şi ji decât cele din anexa B, temperatura punctului de rouă poate fi determinată,aproximativ, prin interpolare liniară. Mai exact, temperatura punctului de rouă se calculează astfel:

- se determină presiunea parţială a vaporilor de apă la interior, cu relaţia:

(30)

în care:

ps presiunea de saturaţie corespunzătoare temperaturiiaerului interior, conform anexei C - în pascali;

tpi umiditatea relativă a aerului umed interior, în procente.

- din anexa C se determină temperatura pentru care presiunea parţială a vaporilor de apă, calculată cu relaţia (31),devine presiune de saturaţie; această valoare a temperaturii este temperatura punctului de rouă qr.

14.4. Cu ajutorul temperaturilor superficiale medii determinate cu relaţia (18) se pot calcula şi verifica indicii globalide confort termic PMV şi PPD, precum şi indicatorii specifici disconfortului local: temperatura suprafeţei pardoselii,

Page 70: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 70 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

variaţia pe verticală a temperaturii aerului şi asimetria temperaturii radiante, în conformitate cu [10].

[top]

ANEXA A

CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE

Nr.crt.

Denumireamaterialului

Densitateaaparentăr [kg/m3]

Conductivitateatermică de

calcull [W/(mK)]

Coeficientulde

asimilaretermică

s[W/(m2K)]

Factorulrezistenţei lapermeabilitate

Ia vapori1/KD

0 1 2 3 4 5

I Produse pe bază de azbestCapacitate calorică masică c=840 J/(kgK)

1 Plăci şi foi deazbociment 1900 0,35 6,35 24,3

2 Plăci termoizolante deazbest

500 0,13 1,99 1,6

300 0,09 1,28 1,6

II Materiale asfaltice şi bituminoaseCapacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

3 Mortar asfaltic 1800 0,75 9,05 85,0

4 Beton asfaltic 2100 1,04 11,51 85,0

5 Bitum 1100 0,17 3,37 *)

III BetoaneCapacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

6 Beton armat

2600 2,03 17,90 24,3

2500 1,74 16,25 21,3

2400 1,62 15,36 21,3

7

Beton simplu cuagregate naturale denatură sedimentară

sau amorfă (pietriş, tufcalcaros, diatomit)

2400 1,62 15,36 21,3

2200 1,39 13,62 14,9

2000 1,16 11,86 12,1

1800 0,93 10,08 8,5

1600 0,75 8,53 7,1

1400 0,58 7,02 4,7

1200 0,46 5,79 4,3

1000 0,37 4,74 3,9

Beton cu zgură de

1800 0,87 9,75 8,5

1600 0,75 8,53 7,7

Page 71: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 71 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

8 Beton cu zgură decazan 1400 0,64 7,37 7,1

1200 0,52 6,15 6,1

1000 0,41 4,99 4,7

9 Beton cu zgurăgranulată

1800 0,64 8,36 7,7

1600 0,58 7,50 7,1

1400 0,52 6,65 6,6

1200 0,46 5,79 6,1

10 Beton cu zgurăexpandată

1600 0,58 7,50 7,1

1400 0,46 6,25 6,5

1200 0,41 5,46 6,0

11 Beton cu perlit

1200 0,41 5,46 4,3

1000 0,33 4,47 3,4

800 0,26 3,55 2,4

600 0,17 2,49 2,1

12 Beton cu granulit

1800 0,81 9,41 7,1

1700 0,76 8,85 7,0

1600 0,70 8,24 6,9

1500 0,64 7,63 6,8

1400 0,58 7,02 6,5

1200 0,46 5,79 6,1

1000 0,35 4,61 4,7

800 0,29 3,75 3,4

600 0,23 2,89 2,4

400 0,17 2,03 1,9

13

Beton celularautoclavizat(gazbeton):- tip GBC - 50- tip GBN - 50- tip GBN - 35- tip GBN - T;GBC - T

700 0,28 3,57 4,2

700 0,27 3,39 4,2

600 0,24 2,96 3,7

550 0,22 2,71 3,5

14

Produse rigidespumate din cenuşă

de termocentrală liatăcu ciment

500 0,20 2,46 3,1

400 0,16 1,97 2,6

IV MortareCapacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

15 Mortar de ciment 1800 0,93 10,08 7,1

Page 72: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 72 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

16 Mortar de ciment şivar 1700 0,87 9,47 8,5

17 Mortar de var 1600 0,70 8,24 5,3

18 Mortar de zgură cuciment

1400 0,64 7,37 5,7

1200 0,52 6,15 4,7

0 1 2 3 4 5

V Vată minerală şi produse din vată mineralăCapacitate calorică masică c = 750J/(kgK)

19Vată minerală:

- tip 60- tip 70

60 0,042 0,37 1,1

70 0,045 0,41 1,1

20

Saltele din vatăminerală

- tip SCI 60, SCO 60,SPS 60

- TIP SPS 70

100 .. 130 0,040 0,50 1,3

120 .. 150 0,045 0,59 1,3

21

Pâslă minerală:

- tip P 40 40 0,043 0,31 1,1

- tip P 60 60 0,040 0,36 1,6

- tip P 90 90 0,040 0,44 2,0

22

Plăci de vatăminerală:

- tip G 100 100 0,048 0,51 2,1

- tip G 140 140 0,040 0,55 2,4

- tip AP 140 120 .. 140 0,044 0,56 2,4

23 Plăci rigide din fibrede bazalt tip PB 160 160 0,050 0,66 2,5

VI Sticlă şi produse pe bază de sticlăCapacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

24 Sticlă 2500 0,75 10,67 ∞

25 Sticlă spongioasă

400 0,14 1,84 28,3

300 0,12 1,48 28,3

140 0,075 0,80 28,3

26

Vată de sticlă:

- cal. I 80 0,036 0,42 1,1

- cal. II 100 0,041 0,50 1,2

VII Produse pe bază de ipsos, perlit, diatomitCapacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

27 Plăci de ipsos1100 0,41 5,23 6,1

Page 73: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 73 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

1000 0,37 4,47 6,5

28 Plăci de ipsos cuumplutură organică 700 0,23 3,13 3,4

29 Ipsos celular 500 0,18 2,34 1,7

30 Şapă de ipsos 1600 1,03 10,00 11,2

31 Produse termoizolantedin diatomit

600 0,22 2,83 -

500 0,19 2,40 -

32Plăci termoizolantedin perlit liate cu

ciment270 0,16 162 1,9

VIII Pământuri şi umpluturiCapacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

33 Pământ vegetal înstare umedă 1800 1,16 11,28 -

34 Umplutură din nisip 1600 0,58 7,50 3,9

35 Umplutură din pietriş 1800 0,70 8,74 2,4

IX Lemn şi produse din lemnCapacitate calorică masică c = 2510 J/(kgK)

36

Pin şi brad

- perpendicular pefibre 550 0,17 4,12 10,4

- în lungul fibrelor 550 0,35 5,91 2,0

37

Stejar şi fag

- perpendicular pefibre 800 0,23 5,78 11,3

- în lungul fibrelor 800 0,41 7,71 2,1

38 Placaj încleiat 600 0,17 4,30 28,3

39 Rumeguş 250 0,09 2,02 2,4

40Plăci termoizolante

din talaş, tipSTABILIT

400 0,14 3,19 2,4

300 0,13 2,66 2,1

41Beton cu agregate

vegetale (talaş,rumeguş, puzderie)

800 0,21 5,52 5,3

600 0,16 4,17 5,0

42

Plăci termoizolantedin coajă de

răşinoase

- tip PACOSIB

- tip IZOTER

750 0,216 5,42 5,3

350 0,125 2,82 2,4

270 0,116 2,38 2,1

43

Plăci din fibre delemn, tip PFL (plăci

moi)

Page 74: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 74 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- plăci S 220 .. 350 0,084 2,08 2,7

- plăci B şi BA 230 .. 400 0,094 2,32 3,7

44Plăci aglomeratefibrolemnoase, tip

PAF300 0,084 2,14 2,7

45

Plăci din aşchii delemn, tip PAL:

- termoizolante 350 0,101 2,53 2,8

- stratificate650 0,204 1,90 7,1

550 0,180 4,24 4,3

- omogene pline

700 0,264 5,79 8,5

600 0,216 4,85 7,1

500 0,168 3,90 3,4

- omogene cu goluri 450 0,156 3,57 2,8

X Produse termoizolante fibroasă de natură organicăCapacitate calorică masică c = 1670 J/(kgK)

46 Plăci aglomerate dinpuzderie, tip PAP

300 0,101 1,91 3,5

200 0,086 1,44 3,0

47

Stufit

- presat manual 250 0,09 1,65 1,3

- presat cu maşina 400 0,14 2,60 1,4

48 Plăci din paie250 0,14 2,05 1,4

120 0,05 0,85 1,3

49Saltele din deşeuritextile sintetice, tipvată de tapiţerie

100 0,045 0,74 1,1

XI Umpluturi termoizolanteCapacitate calorică masică c = 840 J/(kgK)

50 Zgură de cazan1000 0,35 4,61 3,3

700 0,26 3,32 2,9

51 Zgură granulată,zgură expandată

1100 0,36 4,90 3,4

900 0,31 4,11 3,1

500 0,19 2,40 2,7

52 Cenuşă şi zgură determocentrală 650 0,29 3,38 3,0

53 Granulit

900 0,49 5,17 3,0

500 0,25 2,75 2,1

300 0,18 1,81 1,7

Page 75: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 75 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

54 Perlit200 0,088 1,03 1,7

100 0,083 0,71 0,9

55 Diatomit700 0,25 3,26 -

500 0,20 2,46 -

XII Pietre naturale şi zidărie din piatră naturalăCapacitate calorică masică c = 920 J/(kgK)

56 Scorie bazaltică 1000 0,26 4,16 -

57 Marmură, granit,bazalt 2800 3,48 25,45 56,7

58 Gresie şi cuarţite 2400 2,03 17,99 17,0

59 Pietre calcaroase2000 1,16 12,42 10,6

1700 0,93 10,25 8,5

60 Tuf calcaros 1300 0,52 6,70 4,3

61

Zidărie din pietre deformă regulată, cu

densitate aparentă apietrei de:

- 2800 kg/m3 2680 3,19 23,89 30,4

- 2000 kg/m3 1960 1,13 12,13 9,9

- 1200 kg/m3 1260 0,51 6,54 4,9

62

Zidărie din pietre deformă neregulată, cudensitatea aparentă a

pietrei de:

- 2800 kg/m3 2420 2,55 20,30 15,5

- 2000 kg/m3 1900 1,06 11,57 8,7

- 1200 kg/m3 1380 0,60 7,42 5,3

XIII Zidărie din cărămizi, blocuri mici şi produse din beton celular autoclavizatCapacitate calorică masică c = 870 J/(kgK)

63 Zidărie din cărămizipline 1800 0,80 9,51 6,1

64

Zidărie din cărămizicu găuri verticale, tipGVP, cu densitatea

aparentă a cărămizilorde:

- 1675 kg/m3 1700 0,75 8,95 5,3

- 1475 kg/m3 1550 0,70 8,26 5,0

- 1325 kg/m3 1450 0,64 7,64 4,7

- 1200 kg/m3 1350 0,58 7,02 4,5

- 1075 kg/m3 1250 0,55 6,57 4,3

Page 76: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 76 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- 950 kg/m3 1150 0,46 5,77 4,1

65

Zidărie din cărămizide diatomit cu

densitatea aparentă acărămizilor de 1000

kg/m3

1200 0,52 6,26 3,4

66

Zidărie din blocurimici pline din betoncu agregate uşoare,cu densitateaaparentă a blocurilorde:

- 2000 kg/m3 1980 1,16 12,02 10,6

- 1800 kg/m3 1800 0,93 10,26 8,5

66

- 1600 kg/m3 1620 0,75 8,72 7,1

- 1400 kg/m3 1440 0,61 7,43 4,7

- 1200 kg/m3 1260 0,50 6,29 4,3

- 1000 kg/m3 1080 0,42 5,34 3,9

67

Zidărie din blorcuri debeton celularautoclavizat:

- cu rosturi subţiri

- tip GBN 35 675 0,27 3,38 3,8

- tip GBN 30 775 0,30 3,82 4,3

- cu rosturi obişnuite

- tip GBN 35 725 0,30 3,70 3,9

-tip GBN 50 825 0,34 4,20 4,4

68

Fâşii armate din betoncelular autoclavizat

- tip GBN 35 625 0,25 3,13 3,7

- tip GBN 50 725 0,28 3,57 4,2

XIV MetaleCapacitate calorică masică c = 870 J/(kgK)

69 Oţel de construcţii 7850 58 125,11 ∞

70 Fontă 7200 50 111,7 ∞

71 Aluminiu 2600 220 140,8 ∞

XV Materiale în suluriCapacitate calorică masică c = 1460 J/(kgK)

Covor PVC

- fără suport textil 1800 0,38 8,49 425

Page 77: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 77 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

75 1600 0,33 7,46 425

- cu suport textil 1600 0,29 7,00 425

1400 0,23 5,83 425

76 Pânză bitumată,carton bitumat, etc. 600 0,17 3,28 *)

*) Valoarea este conform STAS 6472/4 – 89

OBSERVAŢII:

1. Conductivităţile termice de calcul din anexa A sunt date la condiţiile unui regim normal de umiditate a materialelorîn timpul exploatării, conform prevederilor din STAS 6472/4-89-

2. Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcţie numai cu avizul unui institut despecialitate.

3. Pentru materialele care nu sunt cuprinse în anexa A, conductivitatea termică se poate determina experimental,conform STAS 5912-89 (pentru materialul în stare uscată), conductivitatea fiind raportată la temperatura medie de0°C.

Conductivităţile termice de calcul l se obţin prin majoritatea valorilor determinate experimental l0 după cumurmează:

- betoane uşoare având:

l0 ≤ 0,16 W/(mK) 60%

l0 = 0,17 ... 0,23 W/(mK) 35%

l0 = 0,24 ... 0,30 W/(mK) 30%

l0 =0,31 ... 0,46 W/(mK) 25%

l0 =0,47 ... 0,58 W/(mK) 20%

- produse din vată minerală 10%

- produse din lemn 20%

- produse fibroase de natură organică 20%

- masă ceramică 20%

- polimeri şi spume din polimeri

- cu pori închişi 10%

- cu pori deschişi 20%

4. Densitatea aparentă dată în anexa A, se referă la materialele în stare uscată până la masă constantă.

5. Pentru materiale cuprinse în anexa A, dar având alte densităţi aparente, conductivitatea termică de calcul sepoate determina prin interpolare.

6. Pentru materialele şi densităţile aparente necuprinse în anexa A, coeficientul de asimilare termică s se calculeazăconform pct. 12.4 din prezentul normativ.

7. Pentru materialele care nu au valori 1/KD în anexa A, precum şi pentru alte materiale necuprinse în anexa A,factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori se va determina pe cale experimentală de către un institut despecialitate.

8. Pentru materiale sub formă de vopsele, pelicule sau folii, valorile 1/KD se dau în STAS 6472/4-89.

[top]

Page 78: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 78 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

ANEXA B

TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ (qr) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALEAERULUI INTERIOR

- °C -

Umiditatea relativăa aerului ji %

Temperatura aerului interior, Ti în °C

12 14 16 18 20 22

100 +12,0 +14,0 +16,0 +18,0 +20,0 +22,0

95 +11,2 +13,2 +15,2 +17,2 +19,2 +21,2

90 +10,4 +12,4 +14,3 +16,3 +18,3 +20,3

85 + 9,6 +11,5 +13,5 +15,4 +17,4 +19,4

80 + 8,7 +10,6 +12,5 +14,5 +16,5 +18,4

75 + 7,7 + 9,7 +11,6 +13,5 +15,4 +17,4

70 + 6,7 + 8,6 +10,5 +12,4 +14,4 +16,3

65 + 5,7 + 7,5 + 9,4 +11,3 +13,2 +15,1

60 + 4,5 + 6,4 + 8,2 +10,1 +12,0 +13,9

55 + 3,2 + 5,1 + 7,0 + 8,8 +10,7 +12,5

50 + 1,9 + 3,7 + 5,6 + 7,4 + 9,3 +11,1

45 + 0,4 + 2,3 + 4,1 + 5,9 + 7,7 + 9,5

40 - 1,0 + 0,6 + 2,4 + 4,2 + 6,0 + 7,8

35 - 2,6 - 1,1 + 0,5 + 2,3 + 4,1 + 5,9

30 - 4,5 - 2,9 - 1,3 + 0,2 + 1,9 + 3,6

25 - 6,6 - 5,0 - 3,5 - 2,0 - 0,5 + 1,1

[top]

ANEXA C

PRESIUNEA DE SATURAŢIE A VAPORILOR DE APĂ (ps) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI

- Pa -

Tempera-tura

aerului T(°C)

Fracţiuni de grade Celsius:

0,0 0,1 0,2 00,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9

Presiunea de saturaţie a vaporilor de apă, pa, în Pa

I Pentru domeniul de temperatură de la 30 până la 0°C

30 4244 4260 4291 4310 4344 4300 4304 4419 4445 4469

29 4006 4030 4053 4077 4101 4124 4148 4172 4196 4219

28 3781 3803 3826 3848 3871 3894 3916 3939 3961 3984

27 3566 3588 3609 3631 3652 3671 3695 3717 3793 3769

Page 79: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 79 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

26 3362 3382 3403 3423 3443 3463 3484 3504 3525 3544

25 3169 3188 3208 3227 3246 3266 3284 3304 3324 3343

24 2985 3003 3021 3040 3059 3077 3095 3114 3132 3151

23 2810 2827 2845 2863 2880 2807 2015 2932 2050 2968

22 2645 2661 2678 2695 2711 2727 2744 2761 2777 2794

21 2487 2504 2518 2535 2551 2566 2582 2598 2613 2629

20 2340 2354 2369 2384 2399 2413 2428 2443 2457 2473

19 2197 2213 2227 2241 2254 2268 2283 2297 2310 2324

18 2006 2079 2091 2105 2119 2132 2145 2158 2172 2185

17 1937 1950 1963 1976 1988 2001 2014 2027 2030 2052

16 1818 1830 1841 1854 1866 1878 1889 1901 1914 1926

15 1706 1717 1729 1739 1750 1762 1773 1781 1795 1806

14 1599 1610 1621 1631 1642 1653 1663 1674 1684 1695

13 1498 1508 1518 1528 1538 1548 1559 1569 1578 1588

12 1403 1413 1422 1431 1441 1451 1460 1470 1479 1488

11 1312 1321 1330 1340 1349 1358 1367 1375 1385 1394

10 1228 1237 1245 1254 1262 1370 1279 1287 1295 1304

9 1148 1156 1163 1171 1179 1187 1195 1203 1211 1218

8 1073 1081 1088 1096 1103 1119 1117 1125 1133 1140

7 1002 1008 1016 1023 1039 1038 1046 1052 1059 1066

6 935 942 949 955 961 968 975 982 988 995

5 872 878 884 890 896 902 907 913 919 925

4 813 819 825 831 837 843 849 854 864 866

3 759 765 770 776 781 787 793 798 803 808

2 705 710 716 721 727 732 737 743 746 753

1 657 662 667 672 677 682 687 691 696 700

0 611 616 631 626 630 635 640 645 646 659

II Pentru domeniul de temperatură de la 0 până la -20°C

0 611 605 600 595 592 587 582 577 572 507

-1 562 557 547 543 536 538 534 531 527 522

-2 517 514 509 505 501 496 492 489 484 480

-3 476 472 468 464 461 456 452 448 444 440

-4 437 433 430 426 423 419 415 413 408 405

-5 401 398 395 391 388 385 382 379 375 372

Page 80: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 80 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

-6 368 365 362 359 356 353 350 347 343 340

-7 337 336 333 330 327 324 321 318 315 312

-8 310 306 304 301 298 296 294 291 288 286

-9 284 281 279 276 274 272 269 267 264 262

-10 260 258 255 252 251 249 246 244 243 239

-11 237 235 233 231 229 228 226 224 221 219

-12 217 215 213 211 209 208 206 204 202 200

-13 198 197 196 193 191 190 188 186 184 182

-14 181 180 178 177 175 173 172 170 168 167

-15 165 164 162 161 159 158 157 155 153 152

-16 150 149 148 146 145 144 142 142 139 138

-17 137 136 135 133 132 131 129 128 127 126

-18 125 124 123 122 121 120 118 117 116 115

-19 114 113 112 111 110 109 107 106 105 104

-20 103 102 101 100 99 98 97 96 95 94

[top]

ANEXA D

ZONAREA CLIMATICĂ A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA DE IARNĂ

Page 81: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 81 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

LEGENDĂ:

zona I: Te = -12°C

zona II: Te = -15°C

zona III: Te = -18°C

zona IV: Te = -21°C

[top]

ANEXA E

CONSIDERAREA ÎN CALCULE A STRATURILOR DE AER VENTILATE

Prezenta anexă utilizează prevederi din EN ISO 6946 [14].

1. Strat de aer foarte slab ventilat

În această categorie intră straturile de aer care au legătură cu mediul exterior prin intermediul unor găuri dedimensiuni reduse şi anume:

- pentru straturi verticale max. 500 mm2/metru liniar

- pentru straturi orizontale max.500 mm2/metru pătrat

Trebuie să se respecte de asemenea următoarele condiţii:

- între stratul de aer şi mediul exterior să nu existe nici un strat termoizolant;

- găurile prevăzute să fie astfel dispuse încât să nu se poată naşte un curent de aer prin stratul de aer considerat.

Page 82: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 82 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

În aceste condiţii, stratul de aer se poate considera în calcule ca un strat de aer neventilat.

2. Strat de aer slab ventilat

În această categorie intră straturile de aer care au legătură cu mediul exterior prin intermediul unor găuri avândurmătoarele dimensiuni:

- pentru straturi verticale între 500 şi 1500 mm2/metru liniar

- pentru straturi orizontale între 500 şi 1500 mm2/metru pătrat

Trebuie să se respecte deasemenea condiţia ca găurile să nu fie dispuse astfel încât să favorizeze un curent de aerprin stratul de aer considerat.

În aceste condiţii, rezistenţa termică a stratului de aer slab ventilat se consideră în calcule cu jumătate din valorileprevăzute în tabelul III.

Dacă rezistenţa termică a straturilor amplasate între stratul de aer şi mediul exterior depăşeşte 0,15 m2K/W,rezistenţa termică a acestor straturi, care se consideră în calcule, se limitează la valoarea de 0,15 m2K/W.

3. Strat de aer bine ventilat

Din această categorie fac parte straturile de aer care au legătură cu mediul exterior prin intermediul unor găuri caredepăşesc:

- pentru straturi verticale 1500 mm2/metru liniar

- pentru straturi orizontale 1500 mm2/metru pătrat

În aceste condiţii rezistenţa termică se calculează atât fără aportul stratului de aer, cât şi fără cel al straturiloramplasate între stratul de aer şi mediul exterior.

În această situaţie, pentru rezistenţa termică superficială Rse se adoptă o valoare egală cu rezistenţa termicăsuperficială RSi, corespunzătoare.

[top]

ANEXA F

DETERMINAREA REZISTENŢEI TERMICE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE AVÂND STRATURI DEGROSIME VARIABILĂ

Prezenta anexă utilizează prevederi din EN ISO 6946 [14].

prezenta anexă se referă la elementele de construcţie în alcătuirea cărora intră un strat de grosime variabilă, deexemplu planşeul terasă (fig. F1).

În această situaţie rezistenţa termică este diferită de la zonă la zonă; de asemenea, rezistenţa termică specificămedie pe ansamblul elementului de construcţie, este în funcţie de rezistenţele termice aferente acestor zone.

Relaţiile de calcul de mai jos sunt valabile în cazurile în care pantele nu depăşesc 5 %.

se definesc 3 tipuri de zone (fig. F2):

1) Suprafeţe dreptunghiulare.

2) Suprafeţe triunghiulare cu vârful mai înalt.

3) Suprafeţe triunghiulare cu vârful mai puţin înalt.

Coeficienţii de transfer termic U, corespunzători celor 3 tipuri de suprafeţe, se calculează cu relaţiile:

Page 83: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 83 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

în care:

l conductivitatea termică de calcul a stratului cu grosime variabilă(având grosimea egală cu zero la o margine);

R0 rezistenţa termică a celorlalte straturi, inclusiv ambele rezistenţetermice superficiale (Rsi şi Rse)

d1 grosimea maximă a straturilor cu grosime variabilă;

ln logaritmi naturali (In x = 2,3026 log x).

Calcul se conduce astfel:

1) Se calculează R0 ca o rezistenţă termică totală a tuturor straturilor, cu excepţia stratului de grosime variabilă.

2) Se subîmparte aria totală în arii de tipurile 1), 2) şi 3), ca exemplul din fig. F1.

3) Se calculează valorile Uj aferente fiecărei arii Aj.

4) Se calculează coeficientul de transfer termic total, cu relaţia:

5) Se calculează rezistenţa termică specifică pentru ansamblul elementului de construcţie cu relaţia:

Observaţii:

Relaţiile din această anexă permit să se determine, cu un grad sporit de exactitate, rezistenţa termică aferentăîntregului element de construcţie. Cu un grad mai mic de exactitate, relaţiile din această anexă permit a se calculaşi rezistenţele termice corespunzătoare unor încăperi sau unui ansamblu de două sau mai multe încăperi.

În situaţia în care straturile cu grosime constantă conţin punţi termice, în loc de rezistenţa termică unidirecţională R0, în relaţiile de calcul se introduce rezistenţa termică specifică corectată R'0.

[top]

ANEXA G

CLASIFICAREA PUNŢILOR TERMICE ŞI A COEFICIENŢILOR DE TRANSFER TERMIC

1. Puntea termică reprezintă o zonă a anvelopei unei clădiri, în care fluxul termic – altfel unidirecţional - estesensibil modificat prin:

- penetrarea parţială sau totală a elementelor de construcţie perimetrale, cu materiale având o conductivitate diferită;

- o schimbare a grosimii elementului de construcţie şi/sau

- o diferenţă între ariile suprafeţelor interioare şi exterioare, aşa cum se întâmplă la colţurile dintre pereţi, precum şila cele dintre pereţi şi planşee (fig. G1).

2. din punctul de vedere al lungimii lor, punţile termice se clasifică (fig. G1) în:

- punţi termice cu incluziuni liniare şi

- punţi termice cu incluziuni punctuale

Punţile termice punctuale pot fi independente (agrafe sau ploturi de legătură) sau provenind din intersecţia unorpunţi termice liniare.

3. Din punctul de vedere al alcătuirii lor, punţile termice se clasifică astfel:

Page 84: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 84 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- punţi termice constructive, realizate prin incluziuni locale din materiale având o conductivitate diferită;

- punţi termice geometrice, realizate ca urmare a unor forme geometrice specifice (colţuri, schimbări ale grosimilor,ş.a.);

- punţi termice mixte, având ambele caracteristici de mai sus.

Punţile termice constructive se pot clasifică în:

- punţi termice totale şi

- punţi termice parţiale

4. În comparaţie cu elementele de construcţie fără punţi termice, acestea din urmă au consecinţe în următoareledirecţii:

- se modifică cuantumul fluxului termic;

- se modifică alura suprafeţelor izoterme şi a liniilor de flux termic;

- se modifică temperaturile superficiale interioare.

În figura G2 se prezintă câteva tipuri caracteristice de coeficienţi liniari de transfer termic, astfel:

a) un singur coeficient aferent unei punţi termice amplasate într-o unică încăpere;

b) doi coeficienţi simetrici (la detaliile cu un ax de simetrie);

c) doi coeficienţi inegali, de exemplu la unele colţuri şi la secţiunile verticale;

d) coeficienţi care cumulează efectul a două sau a mai multor punţi termice, de exemplu la un gol de fereastrăamplasat lângă o intersecţie de pereţi;

e) coeficienţi aferenţi la două spaţii din exteriorul elementului de construcţie, de exemplu un spaţiu exterior şi unspaţiu interior, neîncă lzit.

[top]

ANEXA H

METODĂ SIMPLIFICATĂ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE SPECIFICECORECTATE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE NEOMOGENE

Prezenta anexă utilizează prevederi din EN ISO 6946 [14].

Metoda simplificată de mai jos se poate utiliza la fazele preliminare şi intermediare de proiectare pentrudeterminarea rezistenţelor termice specifice corectate aferente clementelor de construcţie alcătuite din straturineomogene.

1. Se împarte elementul de construcţie în straturi paralele cu suprafaţa elementului şi în zone perpendiculare pesuprafaţa acestuia, aşa cum se arată în figura H1.

Straturile se denumesc "j" (j = 1, 2, 3) iar zonele se denumesc"m" (m = a, b, c, d).

Straturile au grosimi "dj", iar zonele au arii "Am".

Se calculează ariile zonelor "Am" (Aa Ab, Ac Ad) şi ponderea acestora "fm" faţă de aria totală :

fa + fb + fc + fd = 1;

În acest fel, elementul de construcţie a fost împărţit în fragmente "mj", care sunt omogene din punct de vederetermic.

Fiecare fragment "mj" (de ex a1, a2, a3, b1, b2 ....) are o conductivitate termică "lmj, o grosime "dj", o pondere "fm"şi o rezistenţă termică "Rmj".

2. Se determină valoarea maximă a rezistenţei termice (Rmax), folosind relaţia de calcul:

Page 85: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 85 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

în care: Ra, Rb, Rc şi Rd reprezintă rezistenţele termice R, calculate cu relaţia (5).

3. Se determină apoi rezistenţele termice echivalente (Rj) ale fiecărui strat neomogen în parte:

în care:

în care:

l’j conductivitatea termică echivalentă a stratului “j”, care se calculează cu relaţia:

În această variantă de calcul, straturile de aer neventilat trebuie să fie înlocuite cu straturi de aceleaşi dimensiuni,realizate dintr-un material având o conductivitate termică echivalentă:

în care:

Ra rezistenţa termică a stratului de aer.

4. Valoarea minimă a rezistenţei termice (Rmin) se calculează cu relaţia:

5. Rezistenţa termică specifică corectată se calculează ca medie aritmetică a valorilor Rmax şi Rmin:

6. Eroarea relativă maximă posibilă, în procente, este:

De exemplu, pentru un raport Rmax/Rmin = 1,5 , eroarea maximă este de 20%, pentru un raport Rmax/Rmin = 1,25 ,eroarea maximă este de 11%, iar pentru Rmax = 2Rmin, eroarea maximă este de 33%.

[top]

ANEXA I

METODĂ SIMPLIFICATĂ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENŢILOR DE TRANSFER TERMIC ATÂMPLĂRIEI EXTERIOARE

Prezenta anexă utilizează prevederi din EN ISO 10077-1 [15]şi EN ISO 10077-2 [16]. Relaţiile de calcul dinprezenta anexă permit determinarea aproximativă a coeficienţilor de transfer termic pentru tâmplăria exterioară.Valorile obţinute pot fi utilizate la calculele termotehnice din primele faze de proiectare.

Pentru ultima fază de proiectare se vor utiliza valori atestate ale coeficienţilor de transfer termic, în conformitate cu

Page 86: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 86 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

actele normative în vigoare.

1. Notaţii:

fereastră F

uşă U

tâmplărie exterioară – fereastră sau uşă T

toc – partea fixă a tâmplăriei t

cercevele – părţile mobile ale tâmplăriei c

toc + cercevele f

geamuri g

panouri (opace) p

2. Dimensiuni

Aria geamului (Ag) - cea mai mică dintre ariile vizibiledinspre cele două feţe ale tâmplâriei;

Aria panoului (Ap) - idem ca Ag;

Aria tocului + cercevelelor (Af) - cea mai mare dintre ariile (proiectatepe un plan paralel cu geamurile)vizibile dinspre cele două feţe aletâmplăriei;

Aria ferestrei (Ap) şi a uşii(Au)

- suma Af + Ag + Ap

Perimetrul geamului (lg) - cea mai mare dintre sumeleperimetrelor panourilor de geamtermoizolant, vizibile dinspre cele douăfeţe ale tâmplăriei;

Perimetrul panoului (lp) - idem ca lg

3. Caracteristici termotehnice

3.1. Conductivitatea termică a geamurilor se consideră l = 1,0 W/(mK).

3.2. Conductivităţile termice ale tocurilor şi cercevelelor din lemn (cu o umiditate de 12 %) se consideră astfel:

- lemn de esenţă moale (brad) r = 600 kg/m3 l = 0,19 W/(mK)

- lemn de esenţă tare r = 900 kg/m3 l = 0,25 W/(mK)

3.3. Rezistenţele termice superficiale, atât pentru toc şi cercevele, cât şi pentru geamuri, se consideră astfel:

Valorile de mai sus sunt valabile pentru tâmplării exterioare verticale sau înclinate cu cel mult 30° faţă de verticală.

Page 87: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 87 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

4. Relaţii de calcul

4.1. ferestre (fig. I.1)

4.1.1 Ferestre simple:

(1)

în care:

yg coeficientul liniar de transfer termic care reflectă în principal influenţa negativă a distanţierilor metalici de peconturul geamurilor termoizolante; la geamurile obişnuite (simple) se consideră yg = 0.

În cazul în care pe lângă geamuri se prevăd şi panouri opace, se utilizează relaţia:

(2)

în care:

yp coeficientul liniar de transfer termic care reflectă în principal influenţa negativă a reducerii rezistenţei termiceopace pe contur.

4.1.2. Ferestre duble

(3)

în care:

Ra rezistenţa termică a stratului de aer dintre cercevele (tabelul 12);

RF1 rezistenţa termică a tâmplăriei interioare, calculată cu relaţia (1);

RF2 idem RF1, dar a tâmplăriei exterioare.

4.1.3. Ferestre cuplate

Calculul se face cu relaţia (1), în care Ug se determină cu relaţia:

(4)

în care:

Ug1 coeficientul de transfer termic a geamului interior, calculat cu relaţia (5) sau (6);

Ug2 idem Ug1, dar a geamului exterior.

4.2. Geamuri

4.2.1. Geamuri obişnuite (simple):

(5)

în care:

dj grosimea panoului de geam sau a stratului de material j, în m;

lj conductivitatea termică a geamului sau a stratului de material j, în W/(mK).

4.2.2. Geamuri termoizolante duble sau triple

Page 88: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 88 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Coeficientul de transfer termic se poate lua din tabelul I 3. în cazul în cară spaţiul dintre foile de geam este umplutcu aer, se poate folosi relaţia:

(6)

în care:

dj şi lj ca în relaţia (5)

Raj rezistenţa termică a stratului de aer, j, dintre foile de geamuri, care se ia din tabelul I 2, în m2K/W.

4.3. uşi(fig. I.1)

4.3.1. Uşi complet vitrate

(7)

în care yg are aceeaşi semnificaţie ca în relaţia (1).

4.3.2. Uşi cu geamuri şi cu panouri opace

(8)

în care yp are aceeaşi semnificaţie ca în relaţia (2).

5. Rezistenţele termice ale straturilor de aer neventilate pentru ferestre cuplate şi duble (Ra) se dau în tabelul I 2.Valorile din tabel sunt valabile în următoarele condiţii:

- ferestrele sunt verticale sau înclinate cu cel mult 30° faţă de verticală;

- între cele două geamuri obişnuite este aer;

- temperatura medie a geamurilor în perioada rece a anului este de + 10°C;

- diferenţa de temperatură între feţele exterioare ale geamurilor este de 15 K.

Tabelul I 2

REZISTENŢELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE PENTRU FERESTRE CUPLATE ŞIDUBLE (Ra) - [m2K/W]

Grosimeastratuluide aer(mm)

O SUPRAFAŢĂ TRATATĂAMBELE

SUPRAFEŢENETRATATE

Coeficient de emisie (e)

0,1 0,2 0,4 0,8

6 0,211 0,190 0,163 0,132 0,127

9 0,298 0,259 0,211 0,162 0,154

12 0,376 0,316 0,247 0,182 0,173

15 0,446 0,363 0,276 0,197 0,186

50 0,406 0,335 0,260 0,189 0,179

100 0,376 0,315 0,247 0,182 0,173

300 0,333 0,284 0,228 0,171 0,163

6. Coeficienţii de transfer termic pentru geamuri duble si triple (Ug), umplute cu aer sau cu diferite gaze (argon sau

Page 89: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 89 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

cripton), se dau în tabelul I 3.

Valorile din tabel sunt valabile pentru gaze cu o concentraţie mai mare de 90 %.

7. Coeficienţii de transfer termic aferenţi tocului si cercevelelor (Ur) se pot determina printr - un calcul numericautomat al câmpului plan, bidimensional, de temperaturi, sau prin măsurători în laborator.

În lipsa acestor posibilităţi se pot folosi datele din tabelele şi graficele care se dau în această anexă.

Tabelul I 3

COEFICIENŢI DE TRANSFER TERMIC PENTRU GEAMURI DUBLE ŞI TRIPLE (Ug) [W/(m2K)]

TIPUL GEAMURICOEF.

DEEMISIE

DIMENS.(mm) AER

TIPUL GAZULUI

ARGON CRIPTON

GEAMURIDUBLE

GEAMNORMAL

NETRATAT0,89

4-6-4 3,3 3,0 2,8

4-9-4 3,0 2,8 2,6

4-12-4 2,9 2,7 2,6

4-15-4 2,7 2,6 2,6

4-20-4 2,7 2,6 2,6

OSUPRAFA-

ŢĂTRATATĂ

£ 0,40

4-6-4 2,9 2,6 2,2

4-9-4 2,6 2,3 2,0

4-12-4 2,4 2,1 2,0

4-15-4 2,2 2,0 2,0

4-20-4 2,2 2,0 2,0

£ 0,20

4-6-4 2,7 2,3 1,9

4-9-4 2,3 2,0 1,6

4-12-4 1,9 1,7 1,5

4-15-4 1,8 1,6 1,6

4-20-4 1,8 1,7 1,6

£ 0,10

4-6-4 2,6 2,2 1,7

4-9-4 2,1 1,7 1,3

4-12-4 1,8 1,5 1,3

4-15-4 1,6 1,4 1,3

4-20-4 1,6 1,4 1,3

£ 0,05

4-6-4 2,5 2,1 1,5

4-9-4 2,0 1,6 1,3

4-12-4 1,7 1,3 1,1

4-15-4 1,5 1,2 1,1

4-20-4 1,5 1,2 1,2

4-6-4-6- 2,3 2,1 1,8

Page 90: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 90 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

GEAMURITRIPLE

GEAMNORMAL

NETRATAT0,89

4 2,3 2,1 1,8

4-9-4-9-4 2,0 1,9 1,7

4-12-4-12-4 1,9 1,8 1,6

OSUPRAFA-

ŢĂTRATATĂ

£ 0,40

4-6-4-6-4 2,0 1,7 1,4

4-9-4-9-4 1,7 1,5 1,2

4-12-4-12-4 1,5 1,3 1,1

£ 0,20

4-6-4-6-4 1,8 1,5 1,1

4-9-4-9-4 1,4 1,2 0,9

4-12-4-12-4 1,2 1,0 0,8

£ 0,10

4-6-4-6-4 1,7 1,3 1,0

4-9-4-9-4 1,3 1,0 0,8

4-12-4-12-4 1,1 0,9 0,6

£ 0,05

4-6-4-6-4 1,6 1,3 0,9

4-9-4-9-4 1,2 0,9 0,7

4-12-4-12-4 1,0 0,8 0,5

7.1. Tocuri si cercevele din lemn

Se utilizează graficul din fig. I 4, obţinându-se valori Uf în funcţie de grosimea convenţională a tocului df, grosimedefinită prin schemele şi relaţiile de calcul din cadrul aceleiaşi figuri.

7.2. Tocuri şi cercevele din mase plastice

Se utilizează valorile Uf din tabelul I 5, în funcţie de materialul din care sunt realizate tocul şi cercevele (poliuretansau PVC).

Toate tocurile şi cercevelele sunt prevăzute cu profile metalice de ranforsare; tocurile din PVC pot fi prevăzute cu 2sau 3 camere (goluri umplute cu aer).

Valorile din tabelul I 5 sunt valabile în condiţiile în care distanţele (luminile) dintre feţele interioare ale camerelor suntde cel puţin 5 mm.

Tabelul I 5

VALORILE Uf PENTRU TOCURI ŞI CERCEVELE DIN MASE PLASTICE CU RANFORSĂRI METALICE

MATERIALUL TIPUL TOCULUIUf

[W/(m2K)]

POLIURETAN - cu miez metalic, grosimea PUR ≥ 5 mm 2,8

Page 91: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 91 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

PVC(profile cu goluri)

- două camere interior

2,2

- trei camere interior

2,0

7.3. Tocuri si cercevele metalice

coeficienţii de transfer termic aferenţi tocurilor şi cercevelelor metalice, realizate din profile de aluminiu, cuîntreruperea punţilor termice, sunt influenţate, în principal, de următoarele caracteristici constructive (fig. I 6):

- distanţa "d" dintre profilele din aluminiu;

- lăţimea "bj" a tampoanelor termoizolante;

- conductivitatea termică a tampoanelor termoizolante;

- raportul dintre lăţimea tampoanelor termoizolante şi lăţimea totală a tocului şi a cercevelei (bj/bf).

În figura I 6 sunt arătate două tipuri de secţiuni caracteristice:

- tip 1 - Conductivitatea termică a tampoanelor termoizolante este cuprinsă între 0,2 şi 0,3 W/(mK), iar raportul bj/bf£ 0,2;

- tip 2 - Conductivitatea termică a tampoanelor tennoizolante este cuprinsă între 0,1 şi 0,2 W/(mK), iar raportul bj/bf£ 0,3.

în figura I 7 se dau valorile Uf - maxime si minime - în funcţie de distanţele minime dintre profilele de aluminiu,opuse.

În cazul când nu există date obţinute prin calcul sau prin încercări de laborator, se pot adopta valorile maxime dinfig. I 7.

Valorile Uf din grafic sunt valabile numai dacă se respectă condiţiile prevăzute în fig. I 6 referitoare Iaconductivitatea termică şi la lăţimea tampoanelor termoizolante.

Pentru tocurile şi cercevelele din aluminiu fără măsuri de întrerupere a punţilor termice, se consideră:

Uf = 5,9 W/(m2K).

8. Interacţiunea termica între cercevele si geamurile termoizolante

Coeficientul de transfer termic aferent geamului (Ug) este aplicabil suprafeţei centrale a acestuia şi nu includeefectul distanţierilor de pe conturul geamurilor termoizolante.

Pe de altă parte coeficientul de transfer termic al tocului şi a cercevelelor (Uf) este valabil în condiţiile absenţeigeamului.

Coeficientul liniar de transfer termic y reprezintă transferul termic suplimentar datorat interacţiunii între cercevea,geamul termoizolant şi distanţierii de pe conturul acestuia.

Coficienţii yg sunt în funcţie, în special, de conductivitatea termică a materialului din care sunt realizaţi distanţierii.

În tabelul I8 se dau câteva valori y valabile în cazul distanţierilor metalici.

Tabelul I 8

COEFICIENŢI LINIARI DE TRANSFER TERMIC y PENTRU GEAMURI TERMOIZOLANTE CU DISTANŢIERIMETALICI [W/(mK)]

FELUL TÂMPLĂRIEI

- Geamuri duble şitriple- Geamuri netratate

- Geamuri duble cuo suprafaţă trată- Geamuri triple cu

Page 92: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 92 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- Aerşi gaz2 suprafeţe tratate- Aer şi gaz

DIN LEMN ŞI DIN PVC 0,04 0,06

DINMETAL

- cu întreruperea punţilortermice 0,06 0,08

- fără întreruperea punţilortermice 0 0,02

[top]

ANEXA J

CALCULUL NUMERIC AUTOMAT

1. Generalităţi

Metodele de calcul numeric automat pot fi utilizate pentru determinarea rezistenţelor termice specifice corectate aleelementelor de construcţie, fie pe baza metodei de calcul dată în capitolul 7.6, fie ca o metodă alternativă, astfel:

a) Metoda utilizată în cap. 7.6., care furnizează coeficienţi liniari sau punctuali de transfer termic, pe baza unui:

1 - calcul plan, bidimensional (2D) al câmpului de temperaturi, care permite determinarea coeficienţilor liniari detransfer termic (y);

2 - calcul spaţial, tridimensional (3D) al câmpului de temperaturi, care permite determinarea coeficienţilor punctualide transfer termic (%).

b) Metoda alternativă, care permite determinarea directă a rezistenţei termice aferente unei zone din elementul deconstrucţie, pe baza unui:

1 - calculul plan, bidimensional (2D) al câmpului de temperaturi;

2 - calcul spaţial, tridimensional (3D) al câmpului de temperaturi.

Indicaţiile cuprinse mai jos, în această anexă, se refera exclusiv la metoda a) de mai sus. Calculul numeric automateste indispensabil pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min pe suprafeţele interioare ale elementelor deconstrucţie.

2. Modelul geometric

pentru obţinerea unor rezultate corecte, este necesar ca la stabilirea modelului geometric pentru calculul câmpuluiplan de temperaturi, să se adopte următoarele dimensiuni minime (fig. J1, fig. J2 şi fig. J3):

- distanţele b, măsurate de la colţurile suprafeţelor interioare, în toate direcţiile - minimum 1,2m;

- distanţele f, măsurate de la conturul exterior al tâmplăriei - minimum 0,8 m (fig. J 2.2);

- distanţele u, măsurate de la suprafeţele pardoselilor de peste spaţiile neîncălzite - minimum 1,0 m (fig. J 2.3).

La calculul câmpului spaţial de temperaturi, necesar determinării coeficienţilor c aferenţi ancorelor metalice şiploturilor din beton armat, latura pătratului aferent unui element va fi de minimum 1,2 m.

Agrafele, precum şi ploturile circulare pot fi considerate în calcul fie de forma unui pătrat circumscris, fie, mai exact,de forma unei suprafeţe cu conturul în trepte exterioare cercului.

La tâmplăriile exterioare, se admit următoarele simplificări:

- tocul + cercevelele pot fi stilizate sub forma unuia sau mai multor dreptunghiuri ;

- ansamblul geamurilor şi al straturilor de aer dintre ele, pot fi considerate ca un singur strat având grosimea egalăcu distanţa dintre feţele exterioare ale geamurilor extreme sau cu lăţimea stilizată a tocului şi cercevelelor.

3. Subdiviziunile modelului geometric

Modelul geometric, cuprins între planurile de decupaj - orizontale şi verticale - se subîmparte cu planuri auxiliare,formând reţeaua de calcul a câmpului de temperaturi.

În mod normal, distanţele dintre planurile auxiliare vor avea o creştere gradată spre planurile de decupaj; la câmpulplan de temperaturi aceste distanţe nu trebuie să depăşească:

Page 93: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 93 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- 25 mm - în interiorul elementului de construcţie;

- 50 mm - primele 6 distanţe de la feţele interioare şi exterioareale elementelor de construcţie;

- 100 mm - următoarele 3 distanţe;

- 200 mm - restul distanţelor.

La calculul câmpului spaţial de temperaturi, agrafele vor fi împărţite în 4 sau 6 paşi iar ploturile -în minimum 8 paşi;se vor respecta şi următoarele distanţe maxime:

- 25 mm - primele 6 distanţe de la conturul plotului sau agrafei;

- 50 mm - restul distanţelor.

Se vor dispune întotdeauna planuri auxiliare în planurile care separă straturi din materiale diferite, precum şi în axulgeometric al punţilor termice liniare sau punctuale. Fiecare strat alcătuit dintr-un material se va împărţi în cel puţindouă distanţe.

La calculul câmpurilor de lemperaturi utilizate pentru determinarea rezistenţelor termice ale tocurilor şi cercevelelortâmplăriilor exterioare, distanţele dintre planurile auxiliare vor fi mult mai mici, inclusiv de ordinul milimetrilor.

4. Temperaturile de calcul

Calculul câmpului de temperaturi se va face pe baza temperaturilor din cap.5, cu următoarele precizări:

- planurile orizontale şi verticale de decupaj sunt adiabatice;

- temperatura în interiorul spaţiilor neîncălzite va fi egală cu temperatura Tu rezultată dintr-un calcul de bilanţ termic;

Pentru calcule uzuale, la determinarea coeficienţilor liniari şi punctuali de transfer termic se pot consideraurmătoarele temperaturi convenţionale:

Ti = + 20°C

Te = - 15°C la pereţi exteriori, terase şi tâmplariiexterioare

Tu = - 12°C la planşee de pod;

Tu = + 3°C la planşee peste subsoluri neîncălzite.

5. Caracteristicile termotehnice de calcul

Conductivităţile termice de calcul ale materialelor de construcţie se vor lua, de regulă, conform cap. 4 şi anexei Adin prezentul normativ, cu următoarele precizări:

- straturile de aer neventilate înglobate în elementele de construcţie, vor fi introduse în calculul câmpurilor detemperaturi cu grosimea lor reală şi cu o conductivitate termică echivalentă la:

în care:

da grosimea stratului de aer,în metri

Ra rezistenţa termică a stratului de aer, conform cap.7.4 şianexei E

- Ia tâmplăriile exterioare, în locul ansamblului de geamuri şi straturi de aer se va introduce în calculul câmpului detemperaturi o conductivitate termică echivalentă lg:

Page 94: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 94 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

în care:

Ug coeficientul de transfer termic al ansamblului degeamuri şi de straturi de aer, care se poate determinaconform anexei I;

d distanţa între feţele exterioare ale geamurilor extreme(sau orice altă lăţime considerată în modelulgeometric).

Rezistenţele termice superficiale se vor considera, de regulă, în conformitate cu cap. 7.3 şi cu tabelul II dinprezentul normativ.

Pentru determinarea fluxurilor termice, câmpurile de temperaturi se pot calcula considerând valoarea Rsi constantă.

La calculul câmpurilor de temperaturi în scopul determinării temperaturilor superficiale Tsi, se va considera variaţiavalorilor Rsi la colţurile ieşinde.

Pentru verificarea, cu un grad sporit de siguranţă, a exigenţei referitoare la absenţa fenomenului de condenssuperficial, se pot calcula câmpuri de temperaturi considerând următoarele valori ai, constante:

- în jumătatea superioară a încăperilor încălzite:

ai = 4 W/(m2K)

- înjumătăţea inferioară a încăperilor încălzite:

ai = 3 W/(m2K)

6. Programele de calcul automat

Se vor folosi exclusiv programe de calcul atestate, care dispun de următoarele facilităţi:

- permit alcătuirea unei reţele de calcul cu un număr mare de paşi pe ambele direcţii, de regulă peste 200 paşi;

- pot furniza temperaturile Tsi pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie, în condiţiile considerării lacolţurile interioare ieşinde, a unei variaţii a rezistenţei termice superficiale;

- pot furniza fluxurile termice F, aferente oricăror porţiuni din suprafeţele interioare;

- permit considerarea a 3 medii cu temperaturi diferite.

Pentru a verifica corectitudinea datelor de intrare, se recomandă ca una din verificări să fie comparareatemperaturilor Tsi şi Tse în dreptul planurilor de decupaj, rezultate din calculul automat, cu cele rezultate dintr-uncalcul unidirecţional (1D).

7. Relaţii de calcul

Coeficientul specific liniar de transfer termic y se calculează cu relaţia:

în care:

DT şi R au semnificaţiile din tabelul I;

F fluxul termic rezultat din calculul automat (2D), aferent unei suprafeţeavând lăţimea B şi lungimea 1 m [W/m].

Fluxurile termice F şi lăţimile B se consideră conform fig. J1, fig. J2 şi fig. J3.

În cazul coeficienţilor op aferenţi elementelor de construcţie care separă mediul interior încălzit de un mediuneîncălzit, în locul termenului DT=(Ti - Te) se introduce diferenţa de temperatură (Ti - Tu).

Fluxurile termice F sunt determinate prin calculul automat (2D), pe baza relaţiei:

Page 95: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 95 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

în care l şi ai reprezintă lungimile şi respectiv coeficienţii de transfer termic superficial interior, aferenţi fiecărui punctdin reţeaua de calcul.

Coeficientul specific punctual de transfer termic c pentru agrafe si ploturi, se calculează cu relaţia:

în care:

A aria adoptată pentru calculul automat al câmpului detemperaturi [m2];

F fluxul termic rezultat din calculul automat (3D), aferentsuprafeţei A [W];

R rezistenţa termică unidirecţională [m2K/W].

Fluxurile termice F sunt determinate prin calculul automat (3D), pe baza relaţiei:

în care Aj sunt ariile aferente fiecărui punct din reţeaua de calcul.

Coeficientul specific punctual de transfer termic y aferent unei interesecţii de punţi termice liniare se calculează curelaţia:

în care:

A, F şi R au semnificaţiile de mai sus;

Lj şi yj reprezintă lungimea şi respectiv coeficientul detransfer termic al punţilor de tip j din cadrul arieiA.

[top]

TABELE

- COEFICIENŢI LINIARI (Y) ŞI PUNCTUALI (c) DE TRANSFER TERMIC

- TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME (Tsi min)

1. Intersecţie pereţi

2. Intersecţie pereţi - cu termoizolaţie

3. Colţ pereţi

4. Colţ pereţi - cu termoizolaţie

5. Colţ pereţi B.C.A.

6. Colţ pereţi B.C.A. + pereţi B.A.

7. Colţ pereţi B.C.A. + perete B.A. cu bulb

8. Colţ pereţi B.C.A. + perete B.A. cu bulb

9. Colţ pereţi B.C.A. + perete B.A. cu bulb

Page 96: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 96 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

10. Colţ pereţi B.C.A. + stâlp B.A.

11. Colţ pereţi B.C.A. + stâlp B.A.

12. Colţ pereţi B.C.A. + stâlp B.A

13. Colţ intrând pereţi (fără stâlpişor)

14. Colţ intrând pereţi (cu stâlpişor)

15. Colţ intrând pereţi cu termoizolaţie

21. Centură în ziduri (fără termoizolaţie)

22. Centură în ziduri (cu termoizolaţie)

23. Centură în pereţi cu termoizolaţie

24. Grindă B.A. + pereţi B.C.A. (consolă sus)

25. Grindă B.A. + pereţi B.C.A. (consolă sus)

26. Grindă B.A. + pereţi B.C.A. (consolă sus)

27. Grindă B.A. + pereţi B.C.A. (consolă jos)

28. Grindă B.A. + pereţi B.C.A. (consolă jos)

29. Grindă B.A. + pereţi B.C.A. (consolă jos)

31. Atic terasă

32. Atic terasă (în dreptul tâmplăriei exterioare)

33. Cornişă terasă

34. Intersecţie terasă - perete exterior (var I)

35. Intersecţie terasă - perete exterior (var II)

36. Atic terasă (pereţi B.C.A.)

37. Intersecţie terasă - perete B.C.A. (var I)

38. Intersecţie terasă - perete B.C.A. (var II)

41. Soclu subsol (zidărie din cărămizi, cu termoizolaţie)

42. Soclu subsol (zidărie din blocuri B.C.A.)

43. Soclu subsol (zidărie din blocuri B..C.A.)

44. Soclu subsol (zidărie din blocuri B;C. A.)

45. Soclu subsol (zidărie din blocuri B.C.A.)

46. Perete interior pe placa peste subsol

51. Tâmplărie dublă (fără urechi)

52. Tâmplărie dublă (cu urechi)

53. Solbanc tâmplărie dublă

54. Buiandrug - tâmplărie dublă

Page 97: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 97 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

55. Buiandrug - tâmplărie dublă (fereastră)

56. Buiandrug - tâmplărie dublă (uşă balcon)

57. Buiandrug - tâmplărie dublă (pereţi B.C.A.)

58. Buiandrug - tâmplărie dublă (pereţi B.C.A.)

59. Buiandrug - tâmplărie dublă (pereţi B.C.A.)

60. Buiandrug - tâmplărie dublă (pereţi B.C.A.)

61. Tâmplârie cuplată

62. Tâmplărie cuplată (fereastră în perete B.C.A.)

63. Tâmplărie cuplată (uşă balcon în perete B.C.A.)

71. Agrafe metalice în pereţi structurali din zidărie cutermoizolaţie

72. Agrafe metalice în pereţi nestructurali din zidărie cutermoizolaţie

73. Agrafe metalice în pereţi structurali din B.A. monolit cutermoizolaţie

LEGENDĂ

1 Beton armat

2 Beton armat prefabricat

3 Beton armat simplu

4 Mortar

5 Zidărie din cărămizi

6 Zidărie din blocuri B.C A

7 Termoizolaţie l = 0,05W/(mK)

8 Hidroizolaţie

9 Tâmplărie exterioară, dublă, din lemn

10 Tâmplărie exterioară, cuplată, din lemn

11 Agrafă metalică

12 Perete sau grindă din beton armat (eventual)

Page 98: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 98 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 99: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 99 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 100: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 100 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 101: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 101 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 102: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 102 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 103: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 103 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 104: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 104 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 105: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 105 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 106: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 106 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 107: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 107 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 108: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 108 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 109: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 109 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 110: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 110 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 111: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 111 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 112: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 112 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 113: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 113 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 114: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 114 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 115: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 115 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 116: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 116 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 117: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 117 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 118: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 118 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 119: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 119 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 120: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 120 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 121: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 121 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 122: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 122 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 123: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 123 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 124: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 124 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 125: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 125 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 126: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 126 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 127: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 127 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 128: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 128 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 129: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 129 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 130: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 130 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 131: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 131 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 132: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 132 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 133: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 133 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 134: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 134 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 135: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 135 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 136: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 136 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 137: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 137 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 138: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 138 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 139: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 139 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 140: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 140 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 141: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 141 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 142: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 142 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 143: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 143 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 144: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 144 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 145: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 145 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 146: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 146 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 147: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 147 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 148: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 148 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 149: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 149 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 150: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 150 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 151: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 151 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

[top]

GHID PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOTEHNICE ALECLĂDIRILOR DE LOCUIT

Page 152: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 152 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Indicativ C107/4-2005

Cuprins

* GENERALITĂŢI* ACTE NORMATIVE CONEXE

* DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI* CARACTERISTICI TERMOTEHNICE

* TEMPERATURI DE CALCUL* DIMENSIUNI DE CALCUL

* DETERMINAREA REZISTENTELOR TERMICE* DETERMINAREA TEMPERATURILOR SUPERFICIALE

* COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUŢIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APĂ* STABILITATEA TERMICĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ŞI A ÎNCĂPERILOR

* REZISTENŢELE TERMICE ŞI TEMPERATURI SUPERFICIALE NORMATE* DETERMINAREA ŞI VERIFICAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ

* Fişa a: Rezistenţe termice specifice* Fişa b: Temperaturi superficiale

* Fişa c: Stabilitate termică* Fişa d: Coeficientul global de izolare termică

1. GENERALITĂŢI

1.1. Prezentul ghid se referă la determinarea şi la verificarea performantelor termotehnice ale clădirilor de locuit

1.2. Pe lângă clădirile de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate, înşiruite, duplex, ş.a.) şi cele cu mai multeapartamente, ghidul se utilizează şi la cămine şi internate, piecum şi la unităţile de cazare din hoteluri şi moteluri.

1.3. Ghidul este destinat a fi utilizat în principal la proiectarea clădirilor de locuit noi, dar poate fi utilizat şi laproiectarea lucrărilor de reabilitare şi de modernizare a clădirilor de locuit existente.

1.4. Prezentul ghid este destinat în principal proiectanţilor (arhitecţi, ingineri de construcţii şi de instalaţii) şispecialiştilor verificatori şi experţi atestaţi (exigenta E).

1.5. Pe lângă verificările cu caracter termotehnic, pe baza prevederilor din prezentul ghid se calculează toate datelenecesare determinării necesarului de căldura de calcul, în vederea proiectării instalaţiilor de încălzire din clădirile delocuit

1.6. Prevederile prezentului ghid sunt corelate cu normativele [1], [2] şi [7].

1.7. Concepţia şi proiectarea elementelor de construcţie din punct de vedere termotehnic şi termoenergetic, are caobiective satisfacerea următoarelor exigenţe de performanţă:

a) verificarea rezistenţelor termice specifice realizate, în raport cu valorile normate;

b) verificarea absenţei pericolului de condensare a vaporilor de apă pe suprafaţa interioară a elementelor deconstrucţie;

c) verificarea lipsei acumulării de apă de la an la an în structura interioara a elementelor de construcţie şi eliminareaposibilităţii umezirii excesive a materialelor termoizolante;

d) verificarea stabilităţii termice a elementelor de construcţie şi a încăperilor;

e) verificarea cuantumului coeficientului global de izolare termica a clădirii, în raport cu valoarea normată.

Cu excepţia exigentei de la pct d) de mai sus, care se referă şi la perioada de vară, toate celelalte exigenţe sereferă exclusiv la perioada de iarnă.

Cu execepţia exigenţei de la pct d) de mai sus, care presupune calcule în regim termic nestaţionar, toate celelalteexigenţe se verifică în condiţiile unui regim staţionar.

Verificarea tcrmotehnică a clădirilor de locuit, pe baza prevederilor din prezentul ghid, se face la trei niveluri:

- pe ansamblul clădirii, prin verificarea rezistenţelor termice specifice medii ale tuturor elementelor de construcţiecate alcătuiesc anvelopa clădirii şi prin verificarea cuantumului coeficientului global de izolare termică, ambele pe

considerente tennoenergetice.

- pe fiecare încăpere, prin verificarea rezistenţelor termice specifice corectate, pe considerente de confort, precumşi pentru obţinerea datelor necesare proiectării instalaţiei de încălzire.

Page 153: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 153 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- verificări generale, pentru satisfacerea exigenţelor b), c) şi d) de la pct 1.7. de mai sus.

[top]

2. ACTE NORMATIVE CONEXE

Prezenta reglementare tehnică utilizează prevederi cuprinse în următoarele acte normative:

[1] C107/3 Normativ privind calculul termotehnic alelementelor de construcţie ale clădirilor.

[2] C107/5 Normativ privind calculul termotehnic aleelementelor de construcţie in contact cu solul.

[3] SR 1907-2 Instalaţii de încălzire. Necesarul de căldurăde calcul. Temperaturi interioare convenţionale decalcul.

[4] *) Calculul transferului de masă (umiditate) prinelementele de construcţie

[5] STAS 13149 - Fizica construcţiilor Ambianţe termicemoderate. Determinarea indicilor PMV şi PPD şi nivelede performanţă pentru ambianţe.

[6] *) Stabilitate termică a elementelor de închidere aleclădirilor.

[7] C 107/1 - Normativ privind calculul coeficienţilor globalide izolare termică la clădirile de locuit.

[8] STAS 6472/2 "Fizica construcţiilor. Higrotermica.Parametri climatici exteriori"

[top]

3. DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI

3.1. Definiţiile, termenii şi simbolurile utilizate în prezentul ghid, sunt date în [1], [2], şi [7].

3.2. Majoritatea simbolurilor folosite sunt în conformitate cu SR ISO 7345 şi cu STAS 737/10; pentru unii termeni s-au menţinut simbolurile prevăzute in STAS 7109

3.3. Ca tendinţă generală s-a urmărit adoptarea în cea mai mare măsură a simbolurilor utilizate în standardele şinormativele ISO şi EN.

3.4. Se prezintă mai jos câteva din principalele simboluri adoptate:

T temperatură (în variantă q)

DT diferenţa de temperaturi

A Arie

V volum

Ri rezistenţa termică superficială interioară (1/ai)

Rse rezistenţa termica superficială exterioară (1/ae)

l conductivitate termică

r densitate aparentă

ji umiditate relativă a aerului interior

n viteza de ventilare naturală

Page 154: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 154 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

qp temperatura punctului de rouă

t factor de corecţie a temperaturilor exterioare

D indicele inerţiei termice

F flux termic

R rezistenta termică unidirecţională

R’ rezistenta termică corectată

U coeficient de transfer termic unidirecţional

U’ coeficient de transfer termic corectat

L coeficient de cuplaj termic

y coeficient liniar de transfer termic

c coeficient punctual de transfer termic

G Coeficient global de izolare termică

3.5. Se dau mai jos simbolurile corespondente utilizate în prescripţiile tehnice elaborate anterior:

A(S) R(Ros) y(k’) F(Q)

qr(tr) R’(R’os) c(k’’) R’nec(Ronec)

n(N) U(k) t(q) R’m(Ron)

3.6. Atât in prezentul ghid, cat şi in normativele [1], [2] şi [7], se utilizează, în principal, următorii indici:

i interior (încălzit) w apă

e exterior r rouă

u spaţiu neîncălzit m mediu

p pământ min minimum

si suprafaţa interioară max maximum

se suprafaţa exterioară nec necesar

a aer ech echivalent

v vapori, apă evaporată adm admisibil

3.7. Se foloseşte sistemul internaţional de măsură (SI), cu următoarele precizări:

- pentru temperaturi, se utilizează exclusiv grade Celsius (°C), iar pentru diferenţe de temperaturi - Kelvini (K);

- pentru timp, se utilizează pe lângă secundă (s) şi ora (h);

- pentru putere, se utilizează atât W, cât şi J/s.

[top]

4. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE

4.1. Principalele caracteristici termotehnice ale materialelor care intră în alcătuirea elementelor de construcţie sunturmătoarele:

- densitatea aparentă r [kg/m3]

- conductivitatea termică l [W/(mK)]

Page 155: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 155 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- capacitatea calorică masică c [J/(kgK)]

- coeficientul de asimilare termică s [W/(m2K)]

4.2. Toate aceste caracteristici termotehnice sunt date în anexa A din [1].

4.3. Conductivitatea termică este cea mai importantă caracteristică termotehnică şi este utilizată atât la determinarearezistenţelor termice specifice ale straturilor (Rs=d/l), cât şi la determinarea indicelui inerţiei termice (D = Rs s).

4.4. Caracteristicile termotehnice ale solurilor sunt date în [2]. În mod curent, conductivitatea termică a pământuluise consideră lp=2,0 W/(mK) pe adâncimea de 3 m de la suprafaţa terenului sistematizat şi lp=4,0W/(mK) subaceastă adâncime.

4.5. Coeficientul de asimilare termică se utilizează la determinarea inerţiei termice şi a stabilităţii elementelor deconstrucţie; el se determină în funcţie de principalele caracteristici ale materialelor:

4.6. Conductivităţile termice echivalente ale straturilor cvasiomogene se determină pe baza relaţiilor de calcul din [l],cap. 7.2.

[top]

5. TEMPERATURI DE CALCUL

5.1. Temperaturile exterioare convenţionale de calcul (Te), pentru perioada de iarnă, în funcţie de cele 4 zoneclimatice ale României (I, II, III, IV), se iau din [1], anexa D.

5.2. Temperaturile exterioare convenţionale de calcul pentru perioada de vară, se iau din STAS 6472/2-83 "Fizicaconstrucţiilor. Higrotermica. Parametri climatici exteriori."

5.3. Temperaturile interioare convenţionale de calcul pentru încăperile încălzite din cadrul clădirilor de locuit, pentruperioada de iarnă (Ti), se iau din [3]. Temperatura interioară predominantă la clădirile de locuit se consideră pentruperioada de iarnă. T = +20°C.

5.4. Temperatura aerului interior, pentru perioada de vară se consideră în calcule de +25°C.

5.5. Temperaturile spaţiilor şi încăperilor neîncălzite (Tu), din interiorul sau din exteriorul anvelopei, se determină pebaza unui calcul al bilanţului termic.

Acest calcul este obligatoriu la ultima fază de proiectare.

La calculul bilanţului termic se ţine seama, obligatoriu, de viteza de ventilare naturală a încăperilor.

5.6. Relaţiile de calcul a temperaturilor Tu se dau în [1], iar pentru temperatura subsolului neîncălzit, în [2].

5.7. La fazele preliminare de proiectare se admite utilizarea temperaturilor Tu din exteriorul anvelopei, date întabelul I.

5.8. Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare (t) se stabileşte pentru a putea aduna coeficienţii de cuplaj L,aferenţi diferitelor elemente de construcţie ale unei clădiri, elemente care separă volumul interior al clădirii, dediverse medii exterioare, caracterizate prin temperaturi diferite.

5.9. Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare t, se calculează cu relaţia:

(2)

Temperatura mediului din exteriorul anvelopei Tj poate fi egală cu temperatura exterioară (Te), cu temperatura unorspaţii neîncălzite (Tu) sau chiar cu temperatura unor spaţii mai puţin încălzite.

Pentru valorile Tj din tabelul I, in acelaşi tabel se dau şi valorile factorului de corecţie t.

5.10. Temperaturile în sol (Tp) la adâncimea de 7 m de la suprafaţa terenului sistematizat se consideră constante întot cursul anului şi sunt egale cu valorile din tabelul I.

Între aceste temperaturi şi temperaturile exterioare, se consideră că temperaturile în sol au o variaţie biliniară.

Page 156: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 156 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

TABELUL I

TEMPERATURI CONVENŢIONALE DE CALCUL LA CLĂDIRI DE LOCUIT [°C]

Tj SPAŢIULZONA CLIMATICĂ

tI II III IV

Te Mediul exterior -12 -15 -18 -21 1.0

Tu

Rosturi deschise-9 -12 -15 -18 0.9

Poduri

Rosturi închise

+5 +3 +1 -1 0,5

Subsoluri neîncălzite şipivniţe

Spaţii adiacenteneîncălzite, spaţii avândalte destinaţii

TpPământ, la adâncimeade 7 m de la cotaterenului sistematizat

+11 +10 +9 +8 -

[top]

6. DIMENSIUNI DE CALCUL

6.1. Ca principiu general, suprafeţele elementelor de construcţie perimetrale care alcătuiesc împreună anvelopaclădirii, se delimitează de mediile exterioare prin feţele interioare ale elementelor de construcţie.

6.2. în cazul calculelor care se fac pe ansamblul clădirii (verificarea rezistenţelor termice medii r'm şi a coeficientuluiglobal de izolare termică g), este necesar a se determina numai ariile care fac parte din anvelopa clădirii, ignorândexistenţa elementelor interioare de construcţie: pereţii interiori structurali şi nestructurali, precum şi planşeeleintermediare (fig. 3).

6.3. În cazul calculelor care se fac pe încăperi (determinarea rezistenţelor termice specifice corectate R'), ariaanvelopei se împarte prin planuri orizontale şi verticale, care trec prin axele geometrice ale plăcilor planşeelorintermediare şi respectiv ale ale pereţilor interiori structurali şi nestructurali (fig. 1 şi 2).

6.4. Lungimile înălţimile si ariile, pe ansamblul clădirii, se determină şi se verifică cu relaţiile:

6.5. Lungimile punţilor termice liniare se măsoară în cadrul ariilor determinate mai sus; în consecinţă ele suntdelimitate la extremităţi de conturul suprafeţelor respective.

în cazul suprafeţelor înclinate, ariile lor se vor măsura în planul acestor suprafeţe (fig 3b).

6.6. Ariile tâmplăriei exterioare se consideră în calcule, pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor din pereţi (fig.1şi 2).

6.7. Volumele încăpărilor se calculează pe baza ariilor şi a înălţimilor determinate conform pct. 6.3 şi fig. 1 şi 2.

6.8. volumul clădirii - v - reprezintă volumul interior, încălzit, al clădirii (fig 3b) şi este delimitat de aria anvelopei;

este egal cu suma volumelor tuturor încăperilor din clădire: .

[top]

7. DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE

7.1. Rezistenţele termice ale elementelor de construcţie se definesc cu relaţia generală:

Page 157: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 157 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

în care:

F fluxul termic care străbate aria A;

A aria de transfer termic;

Tj, Tk temperaturile de o parte şi de alta a elementului de construcţie

7.2. Toate rezistenţele termice determinate în cadrul prezentului ghid, ca şi în cadrul normativelor [1] şi [2], suntraportate la DT = Ti - Te cu excepţia acelor elemente de construcţie care separă spaţiul interior de un spaţiuadiacent neîncălzit, la care rezistenţele termice sunt raportate la diferenţa de temperatură (Ti - Te). Rezistenţeletermice ale tuturor elementelor de construcţie aflate în contact cu solul, sunt raportate la diferenţa de temperaturăDT = Ti - Te.

7.3. Rezistenţele termice specifice ale elementelor de construcţie omogene sau cvasiomogene, precum şirezistenţele termice în câmp curent ale elementelor de construcţie neomogene, se calculează în ipoteza unui calculunidirecţional, cu relaţia generală:

în care:

R rezistenţa termică unidirecţională;

Rsi, Rse rezistenţele termice superficiale, conform [1] şi [2];

Rs rezistenţele termice ale straturilor omogene saucvasiomogene, componente

Ra rezistenţele termice ale straturilor de aer neventilatsau foarte slab ventilat (anexa E din [1])

7.4. În tabelul II, se prezintă valorile rezistenţelor termice unidirecţionale R, ale unor elemente de construcţie, şianume a pereţilor structurali şi nestructurali din tabelele 1 ... 73 din [1].

7.5. Rezistenţele termice speeifice corectate ale elementelor de construcţie neomogene se pot determina cu un gradridicat de exactitate, pe baza unui calcul bidimensional (2D) sau tridimesional (3D) al câmpurilor de temperaturi.

Practic şi concret, se utilizează metoda coeficienţilor liniari (y) şi punctuali (c) de transfer termic.

Se utilizează relaţia generală de calcul:

(5)

în care:

A aria de transfer termic (m2);

l lungimea punţilor termice liniare (m);

y coeficienţii liniari de transfer termic [W/(mK)]

c coeficienţii punctuali de transfer termic [W/K].

Tabelul II

CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE UNOR PEREŢI STRUCTURALI ŞI NESTRUCTURALI

ALCĂTUIRE

CARACTERISTICI

R Tu ji maxGrosime -d l

Page 158: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 158 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

cm W/(mK) m2K/W °C %

ZIDĂRIE DINCĂRĂMIZI

25

0,80 0,520 11,6 58

0,70 0,563 12,2 61

0,60 0,620 12,9 63

0,50 0,700 13,7 67

30

0,80 0,583 12,5 62

0,70 0,635 13,1 65

0,60 0,704 13,8 67

0,50 0,800 14,5 70

37,5

0,80 0,677 13,5 60

0,70 0,742 14,1 69

0,60 0,829 14,7 71

0,50 0,950 15,4 75

45

0,80 0,770 14,3 70

0,70 0,849 14,8 72

0,60 0,954 15,4 75

0,50 1,100 16,0 78

50

0,80 0,833 14,7 71

0,70 0,920 15,2 74

0,60 1,037 15,8 77

0,50 1,200 16,4 80

ZIDĂRIE DINBLOCURI B.C.A.

250,35 0,935 15,3 75

0,25 1,220 16,4 80

300,35 1,077 15,9 77

0,25 1,420 16,9 82

350,35 1,220 16,4 80

0,25 1,620 17,3 85

400,35 1,363 16,8 82

0,25 1,820 17,6 86

450,35 1,506 17,1 83

0,25 2,020 17,8 87

500,35 1,649 17,3 85

0,25 2,220 18,0 88

0,80 1,364 16,8 82

Page 159: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 159 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

ZIDĂRIE DINCĂRĂMIZI

(24+11,5 cm +TERMOIZOLAŢIE

LA PEREŢISTRUCTURALI)

400,60 1,512 17,1 83

42,50,80 1,864 17,6 86

0,60 2,012 17,8 87

450,80 2,364 18,1 89

0,60 2,512 18,2 89

47,50,80 2,864 18,4 90

0,60 3,012 18,5 91

500,80 3,364 18,7 92

0,60 3,512 18,8 93

ZIDĂRIE DINCĂRĂMIZI

(11,5+11,5 cm +TERMOIZOLAŢIE

LA PEREŢINESTRUCTURALI)

27,50,80 1,208 16,4 80

0,60 1,304 16,6 81

300,80 1,708 17,4 85

0,60 1,804 17,6 86

32,50,80 2,208 18,0 88

0,60 2,304 18,1 89

350,80 2,708 18,4 90

0,60 2,804 18,5 91

37,50,80 3,208 18,6 91

0,60 3,304 18,7 92

jmax = umiditatea relativă a aerului interior până la care nu apare fenomenul de condens

OBSERVAŢII:

- Valorile R s-au calculat pe baza dimensiunilor efective ale tuturor straturilor (inclusiv tencuielile), conformdesenelor din tabelele 1 ... 73 din [1]. Pentru tencuieli s-a considerat grosimea totală de 5 cm şi l = 0,93 W/(mK).

- La zidăriile din cărămizi, grosimea "d" reprezintă grosimea nominală, modulată a pereţilor. Grosimea efectivă estemai mică cu 1 cm.

- Pentru stratul termoizolant s-au considerat grosimile: 3,5; 6,0; 8,5; 12,0 şi 13,5 cm şi l = 0,05W/(mK),

7.6. Ca urmare a imposibilităţii de a elimina din elementele de construcţie a tuturor punţilor termice, rezultă că toateelementele de construcţie, chiar şi cele aparent omogene, sunt, în realitate elemente neomogene (există colţuri,centuri, buiandrugi, ş.a., toate inevitabile).

7.7. De regulă, coeficienţii punctuali de transfer termic aferenţi intersecţiilor dintre punţile termice liniare, se potneglija, astfel încât în calcule se introduc, de regulă, doar coeficienţii c aferenţi legăturilor punctuale, uniformdistribuite, dintre straturi (ancore din oţel inoxidabil sau ploturi din beton armat).

7.8. În tabelele 1 ... 73 din [1], se dau valorile unor coeficienţi y şi c pentru o serie de detalii uzuale, utilizate laelementele de construcţie supraterane.

Coeficienţii se introduc în relaţiile de calcul cu semnul lor algebric. Coeficienţii pozitivi conduc la micşorarearezistenţelor termice, iar cei negativi, la majorarea lor, în comparaţie cu rezistenţele termice unidirecţionale.

Pentru valori intermediare, coeficienţii se determină prin interpolare sau extrapolare. Coeficienţii nu sunt în funcţie dezona climatică.

În detaliu, calculele cu metoda coeficienţilor specifici de transfer termic, se fac pe baza precizărilor din [1], cap.7.

Page 160: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 160 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

7.9. Pentru elementele de construcţie în contact cu solul, coeficienţii y se dau în tabelele 1 ... 18 din [2]. Pentrupereţii în contact cu solul, în locul coeficienţilor de transfer termic, tabelele conţin direct valorile rezistenţelor termicecorectate R'. În detaliu, calculul elementelor de construcţie în contact cu solul, se face pe baza precizărilor din [2],cap. 7.

7.10. Pentru faze preliminare şi intermediare de proiectare, determinarea rezistenţei termice corectate se poate facecu metoda simplificată dată în anexa H din [1].

7.11. Rezistenţele termice ale elementelor de construcţie vitrate se iau direct din tabelele din [1], sau se calculeazăconform precizărilor din anexa I, din [1].

7.12. În cazurile în care în tabelele din [1] şi [2] nu se găsesc coeficienţii y aferenţi unor anumite detalii de alcătuirea elementelor de construcţie, valoarea acestora se determină pe baza calculului numeric automat al câmpurilor detemperaturi, conform indicaţiilor din anexa J din [1] şi din anexa C din [2].

7.13. Pentru determinarea oricărei rezistenţe termice specifice medii (pe anumite zone sau pe întreaga clădire), sefoloseşte relaţia generală:

(6)

7.14. În fişa [a], se prezintă succesiunea calculelor care trebuie să fie efectuate pentru determinarea rezistenţelortermice specifice corectate.

[top]

8. DETERMINAREA TEMPERATURILOR SUPERFICIALE

8.1. Temperaturile superficiale, pe faţa interioară a elementelor de construcţie perimetrale, se determină:

a) în câmp curent, în ipoteza unui flux şi a unui calcul unidirecţional, folosind relaţia:

(7)

în care:

R rezistenţa termică specifică unidirecţională [m2K/W].

b) în dreptul punţilor termice de orice fel, exclusiv pe baza unui calcul automat al câmpului, plan sau spaţial, detemperaturi.

8.2. În cazul unui element de construcţie adiacent unui spaţiu neîncălzit, având temperatura Tu determinată pe bazaunui calcul de bilanţ termic, în relaţia de mai sus, în locul termenului (Ti - Te), se introduce diferenţa de temperatură(Ti - Tu)

8.3. În tabelul II, pe lângă valorile R menţionate la pct. 7.4., pentru pereţii structurali şi nestructurali din tabelele 1 ...73 din [1], s-au calculat următoarele caracteristici - în câmp curent:

- temperaturile Tsi;

- umiditatea relativă interioară până la care nu apare fenomenul de condens (ji max).

8.4. În tabelele 1 ... 73 din cadrul normativului [1], precum şi în tabelele 1 ... 18 din normativul [2], se dau valoriletemperaturilor minime Tsi mim rezultate din calculul câmpurilor de temperaturi. Valorile din tabele sunt valabile pentruzona II climatică şi pentru o temperatură interioară Ti =+20°C.

Pentru alte condiţii de temperatură (T’i şi T’e), temperatura minimă (T’si min) se poate determina cu relaţia:

(8)

în care:

Ti = + 20°C

Page 161: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 161 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Te = - 15°C

8.5. Temperatura superficială medie, aferentă suprafeţei interioare a unui element de construcţie având o rezistenţătermică specifică corectată R', se poate determina cu relaţia:

(9)

8.6. Pentru un grad mai mare de asigurare faţă de riscul de apariţie a condensului superficial la calculul automat alcâmpului de temperaturi se pot considera următoarele valori ale coeficientului de transfer termic superficial ai:

ai = 4 W/(m2K) - în jumătatea superioară a încăperilor;

ai = 3 W/(m2K) - în jumătatea inferioară a încăperilor

8.7. În fişa [b] se prezintă succesiunea calculelor care trebuie să fie efectuate pentru determinarea şi pentruverificarea temperaturilor superficiale Tsi, pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrele.

[top]

9. COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APĂ

9.1. Comportarea elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de apa, se stabileşte prin calculul transferului demasă (umiditate) prin elementele de construcţie.

9.2. Astfel, comportarea unui element de construcţie la difuzia vaporilor de apă este corespunzătoare dacă:

a) cantitatea de apă provenită din condensarea vaporilor în masa elementului de construcţie în perioada rece aanului (mw) este mai mică decât cantitatea de apa care s-ar putea evapora în perioada caldă a anului (mv):

mw < mv [kg/m2] (10)

b) creşterea umidităţii relative masice (DW), la sfârşitul perioadei de condens interior, nu depăşeşte valoareamaximă admisibilă:

DW = 100mw < DWadm [%] (11)

în care:

r densitatea aparentă a materialului care s-a umezit princondensare [kg/m3];

dw grosimea stratului de material în care se produceacumulare de apă [m].

9.3. Valorile maxime DWadm - sunt cuprinse în reglementările tehnice specifice.

9.4. În calcule se consideră următoarele temperaturi exterioare medii anuale:

zona I climatică Tem = + 10,5°C

zona II climatică Tem = + 9,5°C

zona III climatică Tem = + 7,5°C

zona IV climatică Tem = + 6,5 °C

9.5. Umiditatea relativă a aerului exterior se consideră:

- media anuală je = 80%

- în perioada rece a anului je = 85%

9.6. Verificările se fac fie pe baza calcului numeric automat, utilizând programul de calcul CONDL, care dă directvalorile mw, mv, DW şi DWadm, fie manual, pe baza relaţiilor de calcul din reglementările specifice în vigoare.

Page 162: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 162 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

9.7. Pentru pereţii exteriori ai clădirilor de locuit, realizaţi dintr-un singur strat omogen sau cvasiomogen, cueventuale tencuieli, nu este necesară verificarea prin calcul a comportării la difuzia vaporilor de apă; fac excepţiepereţii exteriori ai încăperilor cu umidităţi relative ale aerului interior de peste 60%. (sauna, uscătorii, spălătorii, ş.a.).

9.8. Determinarea rezistenţei la permeabilitate la vapori (Rv) a elementelor de construcţie, se face pe bazacoeficienţilor şi a factorilor din [1], anexa A.

9.9. În tabelul III se prezintă rezultatele calculelor efectuate privind comportarea la condens interior a pereţilorstructurali din zidărie de cărămidă + strat termoizolant, utilizaţi în cadrul tabelelor 1 ... 73 din [1].

TABELUL III

VERIFICAREA COMPORTĂRII PEREŢILOR STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE DE CĂRĂMIDĂ + STRATTERMOIZOLANT, LA DIFUZIA VAPORILOR DE APĂ

TERMOIZOLAŢIE

GROSIME ZONA I ZONA II ZONA III

DWadmperete termo-

izolaţie

barierăcontra

vaporilormw mv DW mw mv DW mw mv DW

cm mm kg/m2 % kg/m2 % kg/m2 % %

POLISTIRENCELULAR

40,0 3,5 0,2 0,063 2,197 8,96 0,020 2,168 2,83 0,041 1,861 5,84

42,5 6,0

-

0,056 2,878 4,67 0,097 2,631 8,12 0,161 2,238 13,44

1545,0 8,5 0,049 1,560 2,87 0,083 2,547 4,86 0,136 2,164 8,00

47,5 11,0 0,038 2,486 1,71 0,070 2,503 3,16 0,113 2,128 5,15

50,0 13,5 0,034 1,213 1,27 0,058 2,389 2,13 0,095 2,064 3,50

VATĂ MINERALĂG100

40,0 3,5

0,2

0,0060 2,294 0,16 0,0170 2,163 0,49 0,038 1,914 1,08

3

42,5 6,0 0,0002 0,565 0,00 0,0001 0,537 0,00 0,000 0,000 0,00

45,0 8,5 0,0002 0,590 0,00 0,0009 0,564 0,01 0,000 0,000 0,00

47,5 11,0 0,0014 2,536 0,01 0,0040 2,329 0,04 0,011 0,529 0,10

50,0 13,5 0,0025 2,453 0,02 0,0070 2,297 0,05 0,0152 2,006 0,11

OBSERVAŢII

1) Calculele au fost făcute pentru zidărie din cărămizi cu l =0,80 W/(mK), cu tencuială exterioară de 3 cm grosime şitencuială interioară de 2 cm grosime.

2) Bariera contra vaporilor se realizează din folie de polietilenă si se amplasează între termoizolaţie şi stratul interiordin zidărie de cărămidă, de 24 cm grosime.

[top]

10 STABILITATEA TERMICĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ŞI A ÎNCĂPERILOR

10.1. Criteriile de performanţă ale stabilităţii termice sunt:

- Pentru elemente de construcţii:

- coeficientul de amortizare uT pentru iarnă şi vară

- coeficientul de defazaj e pentru vară

- coeficientul de stabilitate Fi pentru iarnă

- Pentru încăperi:

Page 163: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 163 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- amplitudinea de oscilaţie a temperaturii aerului interior ATi (pentru iarnă şi vară).

10.2. Calculele se efectuează în conformitate cu fişa [c] alăturată, cu ajutorul programului de calcul automatRENESTL şi al relaţiilor de calcul din reglementările specifice în vigoare.

10.3. În tabelele IV şi V se dau:

- valorile minime D şi R pentru care nu este necesară verificarea la stabilitate termică la clădirile de locuit (tabelulIV);

- valorile normate pentru aprecierea stabilităţii termice la clădirile de locuit (tabelul V):

1. stabilitatea termică a elementelor de construcţie;2. stabilitatea termică a încăperilor.

10.4. Pentru proiectarea şi pentru verificarea stabilităţii termice, pentru condiţii de vară şi de iarnă, a elementelor deconstrucţie perimetrele şi a încăperilor clădirilor de locuit, se vor putea utiliza prevederile reglementările tehnicereferitoare la proiectarea la stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor.

TABELUL IV

VALORI MINIME D Şl R PENTRU CARE NU ESTE NECESARĂ VERIFICAREA LA STABILITATE TERMICĂ LACLĂDIRILE DE LOCUIT

ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE

VALORI MINIME

D R

- m2K/W

Zona opacă a pereţilor exteriori 3,0 1,875

Planşeul pesteultimul nivel

- sub terase 3,5 3,125

- sub poduri 2,5 1,250

TABELUL V

VALORI NORMATE PENTRU APRECIEREA STABILITĂŢII TERMICE LA CLĂDIRILE DE LOCUIT

1. STABILITATEA TERMICĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE

ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE

VALORI MINIME

uT e Fi

- ore -

Zona opacă a pereţilor exteriori 15 8 5

Planşeul peste ultimulnivel (partea opacă)

1 - sub terase 25 10 6

1 - sub poduri 10 8 3

2. STABILITATEA TERMICĂ A ÎNCĂPERILOR

Amplitudinea de oscilaţie atemperaturii interioare

iarnaATi

max 1,0°C

vara min 5,0°C

[top]

11. REZISTENŢE TERMICE ŞI TEMPERATURI SUPERFICIALE NORMATE

11.1. Rezistenţele termice şi temperaturile superficiale determinate pe baza prevederilor din capitolele 7 şi 8 dinprezentul ghid, trebuie să fie comparate cu valorile corespunzătoare normate.

Page 164: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 164 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

11.2. Rezistenţele termice specifice sunt normate astfel:

- pe considerente igienico - sanitare şi de confort, în mod indirect, prin limitarea diferenţelor de temperaturi întretemperatura aerului interior şi temperatura superficială interioară, medie, aferentă fiecărei încăperi în parte şi fiecărui

tip de element de construcţie:

(12)

- pe considerente termoenergetice, în mod direct, prin stabilirea unor valori minime R'min ale rezistenţelor termicespecifice corectate, medii pe clădire, pentru fiecare tip de element de construcţie.

11.3. Valorile DTimax pe baza cărora se calculează valorile rezistenţelor termice specifice necesare R'nec se dau în[1], iar pentru elementele de construcţie în contact cu solul, în [2]. Rezistenţa termică specifică necesară secalculează cu relaţia:

(13)

În cazul unui element de construcţie adiacent unui spaţiu neincălzit având temperatura Tu în loc de DT=Ti - Te, înrelaţia (13) se introduce diferenţa de temperatură (Ti - Tu).

11.4. Valorile R'min se dau în tabelul VI din prezentul ghid, cu precizarea ca valorile sunt diferite, în funcţie deperioada când se proiectează clădirile, astfel:

- clădiri proiectate până la 1.01.1998;

- clădiri proiectate după 1.01.1998

La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate, valorile din tabelul VI au caracter derecomandare.

TABELUL VI

REZISTENŢE TERMICE MINIME R'min ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE, PE ANSAMBLUL CLĂDIRII

Nr.crt. ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE

R'min [m2K/W]

CLĂDIRIPROIECTATE

până la1.01.1998

după1.01.1998

1Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţelevitrate, inclusiv pereţii adiacenţirosturilor deschise)

1,20 1,40

2 Tâmplărie exterioară 0,40 0,50

3 Planşee peste ultimul nivel, subterase sau poduri 2,00 3,00

4 Planşee peste subsoluri neîncălziteşi pivniţe 1,10 1,65

5 Pereţi adiacenţi rosturilor închise 0,90 1,10

6Planşee care delimitează clădirea lapartea inferioară, de exterior (labowindouri, ganguri de trecere, ş.a.)

3,00 4,50

7 Plăci pe sol (peste CTS) 3,00 4,50

8Plăci la partea inferioară ademisolurilor sau a subsolurilorîncălzite (sub CTS)

4,20 4,80

9 Pereţi exteriori, sub CTS, la 2,00 2,40

Page 165: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 165 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

9 demisoluri sau la subsoluri încălzite 2,00 2,40

Temperaturile superficiale se limitează inferior astfel încât să nu apară fenomenul de condens pe suprafaţainterioară a elementelor de construcţie:

(14)

în care qr, este temperatura punctului de rouă.

Pentru clădiri de locuit, în condiţiile unei temperaturi interioare de calcul Ti = +20 °C şi a unei umidităţi relative aaerului umed interior (j = 60%, temperatura punctului de rouă este qr = 12°C.

11.6. Valorile temperaturilor superficiale medii pe încăpere (Tsi mjn) se limitează indirect prin normarea indicatorilorglobali de confort termic PMV şi PPD, precum şi a indicatorilor specifici disconfortului local:

- temperatura suprafeţei pardoselii;

- variaţia pe verticală a temperaturii aerului;

- asimetria temperaturii radiante.

[top]

12. DETERMINAREA ŞI VERIFICAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ

12.1. Determinarea şi verificarea coeficientului global de izolare termică se face pe baza prevederilor din normativul[7].

12.2. Coeficientul global de izolare termică se calculează cu relaţia:

(15)

în care:

L coeficientul de cuplaj termic, calculat cu relaţia:

(16)

t factorul de corecţie a temperaturilor exterioare [-];

V volumul interior, încălzit, al clădirii [m3];

R'm rezistenţa termică specifică corectată, medie, peansamblul clădirii, a unui element de construcţie [m2K/W];

A aria elementului de construcţie [m2], având rezistenţatermică R'm;

n viteza de ventilare naturală a clădirii, respectiv numărul deschimburi de aer pe oră [h-1].

12.3. Ariile elementelor de construcţie pe ansamblul clădirii, precum şi aria anvelopei, se măsoară pe conturul feţelor interioare ale elementelor de construcţie perimetrale (fig.1 şi 2). Aşa cum rezultă din fig.3, dimensiunile de calculpe ansamblul clădirii se stabilesc prin ignorarea elementelor de construcţie interioare. Volumul interior, încălzit, alclădirii, se calculează ca volumul delimitat de anvelopa clădirii.

12.4. Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia (2), pe baza prevederilor de la pct. 5.5... 5.8 din prezentul ghid.Pentru calcule în faze preliminare de proiectare, se pot utiliza valorile t din tabelul I dinprezentul ghid şi de la pct.3.7. din [7].

12.5. Rezistenţele termice corectate medii R'm se determină în conformitate cu prevederile din capitolul 7 dinprezentul ghid, precum şi din [1] şi [2]. Pentru primele faze de proiectare, se poate utiliza metoda de calcul din [1],anexa H.

Page 166: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 166 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Pentru ultima faza de proiectare, valorile R'm se vor determina cu un grad mai ridicat de precizie, prin utilizareacoeficienţilor liniari (y) şi punctuali (c) de transfer termic, care se dau în tabelele din [1] şi din [2].

12.6. Rezistenţele termice ale suprafeţelor vitrate se vor considera conform prevederilor din [1], inclusiv din anexa I.

12.7. Viteza de ventilare, respectiv numărul de schimburi de aer pe ora n, se va lua din tabelul VII.

12.8. Coeficientul global normat de izolare tehnică GN, se ia din tabelul VIII, în funcţie de numărul de niveluri Nşi de raportul dintre aria anvelopei A şi volumul clădirii V.

TABELUL VII

NUMĂRUL SCHIMBURILOR DE AER PE ORĂ - n - (h-1) LA CLĂDIRI DE LOCUIT

(conform INCERC)

CATEGORIA CLĂDIRII CLASA DEAPĂPOSTIRE

CLASA DEPERMEABILITATE

ridicată medie scăzută

Clădiri individuale (caseunifamiliale, cuplate sau

înşiruite, ş.a.)

neadăpostite 1,5 0,8 0,5

moderatadăpostite 1,1 0,6 0,5

adăpostite 0,7 0,5 0,5

Clădiri cumai multe

apartamente,cămine,

internate,ş.a.

dublăexpunere

neadăpostite 1,2 0,7 0,5

moderatadăpostite 0,9 0,6 0,5

adăpostite 0,6 0,5 0,5

simplăexpunere

neadăpostite 1,0 0,6 0,5

moderatadăpostite 0,7 0,5 0,5

adăpostite 0,5 0,5 0,5

CLASA DE ADĂPOSTIRE:

neadăpostite: Clădiri foarte înalte, clădiri la periferia oraşelor şiîn pieţe

moderat adăpostite: Clădiri în interiorul oraşelor, cu minimum 3clădiri în apropiere

adăpostite: Clădiri în centrul oraşelor, clădiri în păduri.

CLASA DE PERMEABILITATE

ridicată Clădiri cu tâmplarie exterioara fără măsuri de etanşare.

medie Clădiri cu tâmplarie exterioara cu garnituri de etanşare.

scăzută Clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioarăprevăzută cu măsuri speciale de etanşare.

TABELUL VIII

COEFICIENŢI GLOBALI NORMAŢI DE IZOLARE TERMICĂ GN, [W/(m3K)] LA CLĂDIRI DE LOCUIT

NUMĂRUL DE A/V GN NUMĂRULDE A/V GN

Page 167: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 167 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

NIVELURI N NIVELURIN

m2/m3 W/(m3K) m2/m3 W/(m3K)

1

0,80 0,77

4

0,25 0,46

0,85 0,81 0,30 0,50

0,90 0,85 0,35 0,54

0,95 0,88 0,40 0,58

1,00 0,91 0,45 0,61

1,05 0,93 0,50 0,64

> 1,10 0,95 > 0,55 0,65

2

0,45 0,57

-5

0,20 0,43

0,50 0,62 0,25 0,47

0,55 0,66 0,30 0,51

0,60 0,70 0,35 0,55

0,65 0,72 0,40 0,59

0,70 0,74 0,45 0,61

20,75 0,75 > 0,50 0,63

3

0,30 0,49

≥ 10

0,15 0,41

0,35 0,53 0,20 0,45

0,40 0,57 0,25 0,49

0,45 0,61 0,30 0,53

0,50 0,65 0,35 0,56

0,55 0,67 0,40 0,58

> 0,60 0,68 > 0,45 0,59

NOTĂ

1 - Pentru alte valori A/V şi N, se interpolează liniar.

2 - La clădirile care se vor proiecta după 1.01.1998, valorile GN se reduc cu 10%.

3 - La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate, valorile din tabel au caracter de recomandare.

12.9. Nivelul de izolare termică globală este corespunzător dacă se realizează condiţia:

(17)

12.10. Principalii factori geometrici care influenţează asupra coeficientului global G sunt următorii:

- raportul P/Ac, în care:

P perimetrul clădirii, măsurat pe conturul exterior alpereţilor de faţadă;

Ac aria în plan a clădirii, limitată de perimetru (ariaconstruită).

- gradul de vitrare, exprimat prin raportul:

în care:

Af aria tâmplăriei exterioare şi a altor suprafeţe vitrate;

Ap aria zonelor opace ale pereţilor exteriori.

12.11. La prima faza de proiectare se recomandă a se face un prim calcul considerând valorile R'm conformtabelului VI. În funcţie de valoarea G obţinută, se acţionează asupra planurilor de arhitectură, a gradului de vitrare,

Page 168: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 168 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

etc.

12.12. Succesiunea calculelor se recomandă a se efectua pe baza fişei [d].

[top]

REZISTENŢE TERMICE SPECIFICE fişa a

Determinarea rezistenţelor termice specifice = cea mai importantă şi mai dificilă problemă termotehnică.Aceasta, ca urmare a numeroaselor tipuri de punţi existente în elementele de construcţie şi a influenţei lor

semnificative asupra rezistenţei termice.Metodele de calcul folosite sunt în funcţie de informaţiile disponibile şi de precizia necesară, corelate cu

fazele de proiectare.

METODELE DE CALCUL FOLOSITE DEPIND DE: ÎN CONSECINŢĂ

Aproximativ Reduse METODĂ APROXIMATIVĂLA FAZE PRELIMINARE

PRECIZIANECESARĂ FAZE PRELIM. INFORMAŢIILE

DISPONIBILE

FAZE INTERMEDIARE METODĂ SIMPLIFICATĂ LAFAZE INTERM.

Exact FAZA FINALĂ CompleteMETODE EXACTE

LA FAZA FINALĂ

METODE DE CALCUL A REZISTENŢELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE (R1):

1. METODĂ APROXIMATIVĂ Reducerea globală a rezistenţelor termice unidirecţionale R din câmpcurent - pct. 3.5.3 din [7].

2. METODĂ SIMPLIFICATĂ Media aritmetică a rezistenţelor termice determinate pe zone dispuseparalel cu fluxul termic şi pe straturi dispuse perpendicular pe fluxultermic - anexa H din [1].

3. METODE EXACTE Metoda coeficienţilor specifici liniari (y) şi punctuali (c) de transfertermic, pe baza relaţiilor de calcul din cap. 7 [1] şi [2] şi atabelelor 1... 73 din [1] şi 1 ... 18 din [2]. Metoda câmpurilor plane (2D) detemperaturi pe baza calculului numeric automat din anexa J din [1] şidin anexa C din [2].

VERIFICĂRI NECESARE :

1. Compararea cu rezistenţele termice necesare R'nec determinate în funcţie de valorile DTi max (verificare lafiecare încăpere).

2. Compararea rezistenţelor termice medii R'm cu valorile R'min stabilite pe considerente de economie de energie(verificare pe ansamblul clădirii).

3. Compararea coeficienţilor globali de izolare termică G cu valorile normate GN (verificare pe ansamblul clădirii).

[top]

TEMPERATURI SUPERFICIALE fişa b

DETERMINĂRI VERIFICĂRI

1) Temperaturi Tsi în câmp curent

(şi acoperitor în alte zone cu lăţimi relativ mari, de exempluîn dreptul stâlpişorilor, grinzilor, ş.a.)

Se pot aprecia următoarele performanţe:

jimax

Te min până la care:

Page 169: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 169 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Adiacent spaţiilor neîncălzite, DT se înlocuieşte cu (Ti - Tu)

Te min până la care:

Timin Tsi ≥ qr

2) Temperaturi Tsi min în dreptul punţilor

- Tabele 1 ... 73 din [1]

1 ... 18 din [2]

pentru detalii uzuale:

- direct din tabele pentru Ti = 20°C şi Te = - 15°C

- din tabele + relaţia (8) pentru alte temperaturi Ti şi Te

- Calculul numeric automat 2D (plan), pentru detalii alepunţilor termice liniare care nu se găsesc în tabele şi/saupentru alte condiţii speciale: - direct, pentru orice valori Ti şiTe - direct, pentru un grad mai mare de asigurare,considerând:

ai = 4 W/(m2K), înjumătăţea superioară şi

ai = 3 W/(m2K), înjumătăţea inferioară a încăperilor

- Calculul numeric automat 3D (spaţial), pentru punţitermice punctuale care nu se găsesc în tabele şi/sau pentrualte condiţii speciale:

- exact, pentru colţuri formate la intersecţia a 3 planuri (2pereţi + tavan sau 2 pereţi + pardoseală), pentru intersecţiaa două punţi termice liniare sau pentru ancore metalice sauploturi de b.a. care nu se găsesc în tabele;

- aproximativ, cu relaţia (17) din [1], pentru colţuri formate laintersecţia a 3 planuri.

Se verifică exigenţa:

Tsi min ≥ qr

în care:

qr - din anexa B din [1], în funcţie de Ti

şi ji

- prin calcul, din anexa C din [1]

3) Temperatura Tsi min aferentă unei încăperi

Adiacent spaţiilor neîncălzite, DT se înlocuieşte cu (Ti-Tu)

Se verifică exigenţele:

- indicii globali de confort termic PMVşi PPD.

- indicatorii disconfortului local:

temperatura pardoselii;variaţia pe verticală a temperaturiiaerului;asimetria temperaturii radiante.

[top]

STABILITATEA TERMICĂ fişa c

Page 170: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 170 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

[top]

COEFICIENTUL GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ fişa d

Page 171: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 171 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

SUCCESIUNEA CALCULELOR

1. Stabilirea planurilor şi secţiunilor verticale caracteristice ale clădirii, cu precizarea conturului spaţiilor încălzite.

2. Calculul ariilor tuturor elementelor de construcţie perimetrale (Aj).

3. calculul ariei anvelopei ( ) şi a volumului clădirii (V).

4. Determinarea temperaturilor Tu (prin bilanţ termic).

5. Determinarea factorilor de corecţie tj.

6. Determinarea rezistenţelor termice corectate medii R'mj.

7. Stabilirea numărului de schimburi de aer pe oră n (tabelul VII).

8. Calculul în cadrul unui tabel a expresiei:

9. Se calculează:

10. Se calculează: şi apoi GN (tabel VIII).

11. Se compară G cu GN.

12. Se calculează R'm pe ansamblul anvelopei cu relaţia (7) din [7].

Nr.

crt

ELEMENTUL DECONSTRUCŢIE A R'm t At/R'm

1 Pereţi exteriori m2 m2K/W - W/K

2

Planşee

pestesubsol

3 terasă

4 pod

5 subbowindouri

6Pereţi rost

deschis

7 închis

8

Tâmplărieexterioară

curentă

9cu

obloaneexterioare

10

Pereţisubsolîncălzit

exterioripeste CTS

11 exteriorisub CTS

12interiori (la

subsol

Page 172: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 172 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

parţial)

13

Placa

pe sol

14inferioară(subsolîncălzit)

TOTAL - -

[top]

NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DECONSTRUCŢIE ÎN CONTACT CU SOLUL

Indicativ C 107/5-2005

Cuprins

* OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE* ACTE NORMATIVE CONEXE

* DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI* CARACTERISTICI TERMOTEHNICE

* TEMPERATURI DE CALCUL* DIMENSIUNI DE CALCUL

* DETERMINAREA CARACTERISTICILOR TERMOTEHNICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ÎNCONTACT CU SOLUL

* EFECTUL APEI SUBTERANE* DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAŢA INTERIOARĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE

ÎN CONTACT CU SOLUL* VALORI NORMATE

* ANEXA A: CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE PĂMÂNTURILOR* ANEXA B: CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE UTILIZATE ÎN

CADRUL NORMATIVULUI* ANEXA C: CALCULUL NUMERIC AUTOMAT

* ANEXA D: DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE CORECTATE* ANEXA E: VENTILAREA SUBSOLULUI NEÎNCĂLZIT

* ANEXA F: INFLUENŢA STRATULUI MOBIL DE APĂ FREATICĂ* TABELE

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul normativ se referă la calculul termotehnic, pentru timpul iernii, al elementelor de construcţie în contacttermic cu solul.

1.2. Prevederile normativului se aplică la elementele de construcţie care delimitează, faţă de sol, spaţiile încălzite şineîncălzite ale clădirilor de locuit, social culturale şi industriale, în condiţii de exploatare normală.

1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplică la elementele de construcţie aferente clădirilor şi încăperilor lacare se impun cerinţe speciale ale regimului de temperatură şi de umiditate, cum sunt: spaţiile frigorifice, cu mediuagresiv, ş.a.

1.4. Izolarea termică a elementelor de construcţie în contact cu solul, care delimitează încăperile încălzite, serealizează în vederea asigurării climatului interior impus de cerinţele igienico - sanitare la clădirile de locuit şi social- culturale, de condiţiile necesare desfăşurării muncii şi procesului tehnologic la clădirile industriale, precum şipentru reducerea, în cât mai mare măsură, a consumului de energie şi combustibil în exploatare.

1.5. La încăperile neîncălzite delimitate de elementele de construcţie în contact cu solul, aplicarea prevederilorprezentului normativ permite determinarea temperaturii interioare a acestor spaţii, pe baza unui calcul de bilanţtermic.

1.6. Elementele de construcţie în contact cu solul, care fac obiectul prezentului normativ sunt următoarele:

- plăcile pe sol, amplasate la nivelul terenului sistematizat sau peste acest nivel, pe umplutură;

- plăcile de la partea inferioară a subsolurilor şi a altor spaţii subterane;

Page 173: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 173 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- pereţii de pe conturul exterior al subsolurilor parţial îngropate în pământ şi al demisolurilor;

- pereţii de pe conturul exterior al subsolurilor şi al altor spaţii subterane, complet îngropate;

- plăcile de la partea superioară a spaţiilor subterane acoperite cu pământ;

- pereţii de pe conturul interior al subsolurilor parţiale.

1.7. Prevederile prezentului normativ se aplică tuturor elementelor de construcţie, sau unor părţi din acestea,amplasate sub un plan orizontal care trece prin pereţii de pe conturul clădirii, situat:

- pentru plăcile pe sol - la nivelul superior al pardoselii de la parter;

- pentru pereţii de pe conturul interior al subsolurilor parţiale - la nivelul planşeului de peste subsol;

- pentru celelalte elemente - la nivelul terenului sistematizat din exteriorul clădirii.

1.8. Normativul este întocmit în următoarele ipoteze generale:

- transferul termic se face în regim staţionar;

- toate caracteristicile termofizice sunt independente de temperatură;

- toate calculele termotehnice se bazează pe calculul numeric automat al câmpului plan, bidimensional, detemperaturi.

1.9. Pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina:

- Rezistentele termice specifice corectate ale elementelor de construcţie în contact cu solul, cu luarea înconsiderare a influenţei punţilor termice şi a aportului pământului, permiţând:

compararea acestor valori, calculate pentru fiecare încăpere în parte, cu rezistenţele termice minimenecesare din considerente igienico - sanitare;

compararea acestor valori, calculate pentru ansamblul clădirii, cu rezistenţele termice minime normate, înscopul economisirii energiei în exploatare;

determinarea coeficientului global de izolare termică, în scopul stabilirii nivelului de performanţă termotehnicăde ansamblu a clădirii şi a comparării cu valoarea normată, stabilită în vederea limitării consumului de

energie pentru încălzirea clădirilor;utilizarea rezistenţelor termice specifice corectate şi a coeficienţilor liniari de transfer termic la calculul

necesarului de căldură, în vederea proiectării instalaţiilor de încălzire.

- Temperaturile pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie în contact cu solul, permiţând:

verificarea riscului de condens superficial, prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctuluide rouă;

verificarea condiţiilor de confort interior, prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV şi PPD, înfuncţie de temperaturile medii de pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale.

1.10. Pentru cazuri speciale şi studii termotehnice, prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan,bidimensional, de temperaturi, pe baza prevederilor din prezentul normativ, se pot determina şi reprezenta grafic:

variaţia temperaturilor pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie în contact cu solul;curbele izoterme în sol (geoizotermele).

[top]

2. ACTE NORMATIVE CONEXE

Prezentul normativ se va utiliza împreună cu următoarele reglementări tehnice:

[1] C107/3 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor deconstrucţie ale clădirilor.

[2] CI07/4 Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilorde locuit.

[3] *) Calculul necesarului anual de căldură al clădirilor de locuit.

[4] SR ISO 7345 - Izolaţie termică. Mărimi fizice şi definiţii.

[5] STAS 7109 - Termotehnica construcţiilor. Terminologie, simboluri şiunităţi de măsură.

Page 174: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 174 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

[6] STAS 737/10 - Sistemul internaţional de unităţi (SI). Unităţi alemărimilor caracteristice fenomenelor calorice.

[7] *) Calculul transferului de masă (umiditate) prin elementele deconstrucţie

[8] STAS 6472/6 - Fizica construcţiilor. Proiectarea termotehnică aelementelor de construcţie cu punţi termice.

[9] STAS 13149 - Fizica construcţiilor. Ambianţe termicemoderate.Determinarea indicilor PMV şi PPD şi nivele de performanţăpentru ambianţe.

[10] C 107/1 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolaretermică la clădirile de locuit.

[11] C 107/2 - Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolaretermică la clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuire.

Pentru utilizarea prezentei reglementări tehnice se pot consulta standardele europene îndomeniu:

[12] EN ISO 13370 - Thermal performance of buildings - Heat transfer viathe ground -Calculation method.

[13] EN ISO 6946 - Building components and building elements - Thermalresistence and thermal transmittance - Calculation method.

[14] EN ISO 10211-1 Thermal bridges in building construction - Heat flowsand surface temperatures - Part 1: General calculation methods.

[15] EN ISO 10211-2 Thermal bridges in building construction - Calculationof heat flows and surface temperatures - Part 2: Linear thermalbridges.

[16] EN ISO 14683 - Thermal bridges in building construction - Linearthermal transmittance - simplified methods and default values.

[17] EN ISO 13789 Thermal performance of buildings - Transmission heatloss coeficient. Calculation method.

[top]

3. DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI

3.1. Definiţii

Pentru necesităţile prezentului normativ, se dau următoarele definiţii specifice:

- Cota terenului sistematizat (CTS): Nivelul pământului în exteriorul clădirii, după executarea sistematizării peverticală.

- Cota stratului invariabil (CSI): Nivelul la care temperatura în pământ este constantă tot timpul anului (nivelulpână la care se resimt oscilaţiile anuale ale temperaturii exterioare).

- Nivelul hidrostatic maxim (NHM): cota superioară maximă la care poate ajunge stratul acvifer subteran.

- Placă pe sol: Placă de beton slab armat rezemată direct pe sol, la nivelul CTS sau peste acest nivel, pe oumplutură din pământ.

- Subsol: Spaţiu accesibil şi utilizabil, dispus total sau parţial sub CTS. Subsolurile pot fi încălzite (în cazul cândsunt prevăzute cu o instalaţie de încălzire) sau neîncălzite. Subsolurile pot fi generale sau parţiale.

- Flux termic: Cantitatea de căldură transmisă la, sau de la un sistem, raportată la timp.

- Densitatea fluxului termic: Fluxul termic raportat la suprafaţa prin care se face transferul căldurii.

- Rezistenţă termică: Diferenţa de temperatură raportată la densitatea fluxului termic, în regim staţionar.

- Coeficient de transfer termic (transmitanţă termică): Fluxul termic in regim staţionar, raportat la aria de transfertermic şi la diferenţa de temperatură dintre mediile situate de o parte şi de alta a unui sistem. Inversul rezistenţei

termice.

Page 175: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 175 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- Coeficient de cuplaj termic: Fluxul termic în regim staţionar, raportat la diferenţa de temperatură între două mediicare sunt legate între ele din punct de vedere termic, printr-un element de construcţie.

- Coeficient liniar de transfer termic (transmitanţă termică liniară): Termen de corecţie care ţine seama deinfluenţa unei punţi termice liniare, faţă de un calcul unidirecţional al coeficientului de transfer termic.

- Geoizoterme: Linii care unesc punctele având aceleaşi temperaturi în sol, determinate pe baza unui calcul alcâmpului plan, bidimensional, de temperaturi.

- Linii de flux: Curbe perpendiculare pe geoizoterme reprezentând direcţia şi sensul fluxului termic în sol.

- Suprafaţă adiabatică: Suprafaţă prin care nu se produce nici un transfer termic.

- Regim (termic) staţionar: Ipoteză convenţională de calcul termotehnic, în cadrul căreia se consideră cătemperaturile nu variază în timp.

- Calcul unidirecţional (1D): Model de calcul termotehnic simplificat, în care se consideră că liniile de flux suntperpendiculare pe elementul de construcţie.

- Calcul bidimensional (2D): Model de calcul termotehnic, în care se ţine seama de influenţa punţilor termiceliniare şi care se bazează pe un calcul plan, bidimensional, al câmpului de temperaturi.

- Calcul tridimensional (3D): Model de calcul termotehnic, în care se ţine seama de influenţa tuturor punţilortermice - liniare şi punctuale - şi care se bazează pe un calcul spaţial, tridimensional, al câmpului de temperaturi.

3.2 Simboluri şi unităţi de măsuri

Simbolurile şi unităţile de măsură ale principalilor termeni utilizaţi în prezentul normativ sunt daţi în Tabelul I.

Majoritatea simbolurilor folosite sunt cele prevăzute în: SR ISO 7345 şi STAS 737/10; pentru unii termeni s-aumenţinut simbolurile prevăzute în STAS 7109-86.

Observaţii:

1. Temperaturile şi diferenţele de temperatură se pot nota şi cu simbolurile q şi respectiv Dq.

2. Se dă mai jos corespondenţa între simbolurile utilizate în cadrul prezentului normativ şi simbolurile folosite înprescripţiile tehnice elaborate anterior:

qr = tr y = k’

c = cp R’nec = Ronec

s = sm R = Ros R’m = Rom

A = S R’ = R’os R’min = Rommin

n = N U = k

3.3. Indici

În prezentul normativ se utilizează în princincipal, următorii indici:

i interiore exteriorsi suprafaţa interioarăse suprafaţa exterioarău spaţiu neîncâlzitP pământw apăr rouă, condenst timpm mediumin minimummax maximumnec necesar

3.4. Sistemul de unităţi de măsură

Page 176: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 176 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Se foloseşte sistemul internaţional de unităţi de măsură (SI). Pentru unele transformări se pot folosi şi relaţiile:

1 W = 1 J/s = 0,860 kcal/h

1 J = 1 W·s = 2,39·10-4 kcal

1 Wh = 3600 J = 0,860 kcal

1 kcal/h = 1,163 W = 1,163 J/s

TABELUL I

SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ

SIMBOL TERMENUL RELAŢIA DEDEFINIRE U.M.

1 2 3 4 5

Te

Temperatura

exterioară decalcul

- °C

Tiinterioară decalcul

Tuîn spaţiileneîncălzite

Tp pământului la CSI

Tsipe suprafaţainterioară

Tsepe suprafaţaexterioară

qr punctului de rouă

z Raportul ecartului de temperaturăsuperficială -

Rsi Rezistenţătermicăsuperficială

interioară 1/aim2K/W

Rse exterioară 1/ae

ai Coficientul detransfer termicsuperficial

interior q/DTiW/(m2K)

ae exterior q/DTe

lConductivitateatermică decalcul

a unui materialde construcţie

- W/(mK)

c

Capacitateacalorică masicăla presiuneconstantă

- J/(kgK)

r Densitateaaparentă - kg/m3

sCoeficientul deasimilaretermică

- W/(m2K)

D Indicele inerţiei termice a unuielement de construcţie -

ji Umiditatea relativă a aeruluiinterior - %

nViteza de ventilare a spaţiilorneîncălzite (numărul de schimburide aer pe oră)

- h-1

d

unui element deconstrucţie sau aunui strat al

Page 177: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 177 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Grosimea

elementului deconstrucţie

- m

f

totală a straturilorplăcii pe sol saua plăcilorinferioare alesubsolurilor

g totală a pereţilorsubsolului

b

Lăţimea

clădirii,subsolului, ş.a.

- m

B

considerată încalculul câmpuluiplan detemperaturi

l Lungimea

-încăperii, clădirii,ş.a.-punţilor termiceliniare

z

Înălţimea

de la faţasuperioară apardoselii, la CTS

h

de la faţasuperioară aplăcii din betonarmat, la CTS.

H subsolului încălzit

Husubsoluluineîncălzit

P Perimetrul (încăperii, subsolului,ş.a.) - m

A Aria (de transfer termic) - m2

V Volumul (încăperii, subsolului) - m3

Q Cantitatea de căldură - J

F Fluxul termic (puterea termică) dQ/dt W

q Densitatea fluxului termic F/A W/m2

yCoeficientul liniar de transfertermic (transmitanţa termicăliniară)

- W/(mK)

R

Rezistenţatermică(specifică) aunui elementde construcţie

unidirecţională

m2K/W

R’ corectată -

R’mmedie -

R’necnecesară

R’minminimă -

UCoeficientul detransfer termic(transmitanţatermică) al/(a)unui elementde construcţie

Unidirecţional(ă)

W/(m2K)

U’ Corectat(ă)

L Coeficientul de cuplaj termic al W/K

Page 178: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 178 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

L unui element de construcţie W/K

DT

Diferenţa detemperatură

între Ti şi Te Ti - Te

KDTp între Ti şi Tp Ti - Tp

DTi între Ti şi Tsi Ti - Tsi

DTe între Ti şi Tse Tse - Te

[top]

4. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE

4.1. Caracteristicile tcrmotehnice ale pământului

Caracteristicile termotehnice ale pământului depind de o serie de factori, şi în primul rând de natura minerală şi demărimea particulelor, de porozitatea şi de densitatea aparentă, de umiditatea şi de gradul de saturaţie, precum şi destarea pământului în raport cu fenomenul de îngheţ.

Caracteristicile termotehnice ale pământului variază în limite foarte mari, în funcţie de loc (amplasamentul şiadâncimea faţă de CTS) şi de timp (conţinutul de umiditate şi starea faţă de fenomenul de îngheţ).

Având în vedere cele de mai sus, precum şi dificultăţile de determinare a caracteristicilor termotehnice reale alesolului pentru fiecare situaţie în parte, calculele termotehnice se vor face considerând următoarele valori,acoperitoare pentru majoritatea situaţiilor:

- Conductivitatea termică de calcul:

până la adâncimea de 3,0 m de la CTS lp = 2,0 W/(mK)

sub adâncimea de 3,0 m de la CTS lp = 4,0 W/(mK)

- Capacitatea calorică masică cp = 1110 J/(kgK)

- Densitatea aparentă în stare uscată r = 1800 kg/m3

- Capacitatea calorică volumică r·cp = 2,0·106 Ws/(m3K)

Se precizează că tabelele 1 ... 18 au fost întocmite pe baza conductivităţilor termice arătate mai sus.

În anexa A se dau unele date informative referitoare la caracteristicile termotehnice ale pământurilor.

4.2. Caracteristicile termotehnice ale materialelor de construcţie

Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor de construcţie care se utilizează la alcătuirea elementelor deconstrucţie în contact cu solul, se vor considera în conformitate cu anexa A din [1].

Pentru materialele utilizate la elementele de construcţie în contact cu solul, neprotejate sau insuficient protejatehidrofug, valorile conductivităţilor termice de calcul se vor majora, în funcţie de umiditatea previzibilă a acestormateriale.

În anexa B sunt precizate caracteristicile termotehnice ale materialelor utilizate în cadrul prezentului normativ, pentrudeterminarea valorilor din tabelele 1 ... 18, precum şi în exemplele de calcul.

4.3. Rezistenţele termice superficiale

La calculele termotehnice ale elementelor de construcţie în contact cu solul se vor utiliza următoarele rezistenţetermice superficiale:

- Suprafeţe exterioare orizontale (la nivelul CTS) sau verticale:

- Suprafeţe verticale, în spaţii încălzite:

Page 179: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 179 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- Suprafeţe orizontale, în spaţii încălzite, la fluxul termic de sus în jos:

- Idem, la fluxul termic de jos în sus:

- Suprafeţe orizontale sau verticale, în spaţii neîncălzite, ventilate:

- Suprafeţe verticale, în contact cu pământul sau suprafaţă orizontală în pământ, la CSI:

Rsi = Rse = 0

La colţurile ieşinde ale clădirilor, pe o lungime de 25 cm, se consideră o variaţie liniară a coeficientului de transfertermic superficial interior, de la ai = 8 W/(m2K) în câmp, la ai = 6 W/(m2K) la colţ.

[top]

5. TEMPERATURI DE CALCUL

5.1. Temperaturile exterioare (Te)

Se consideră temperaturile exterioare convenţionale de calcul conform [1], în funcţie de zonele climatice.

5.2. Temperaturile în pământ (Tp)

La cota stratului invariabil (CSI), considerată la adâncimea de 7,0 m de la CTS, temperatura este constantă tottimpul anului şi are valorile din tabelul II, în funcţie de zona climatică.

în fig.1 se prezintă variaţia convenţională a temperaturilor în sol, rezultată din calcul unidirecţional, pe bazatemperaturilor Te şi Tp din tabelul II şi a conductivităţilor termice precizate la pct. 4.1.

Se precizează caracterul convenţional şi acoperitor al variaţiei temperaturilor în sol, între valorile temperaturilor decalcul Te (la CTS) şi Tp (la CSI).

TABELUL II

TEMPERATURI CONVENŢIONALE DE CALCUL

Caracteristica U.M.zona climatică

I II III IV

Temperatura exterioară Te

°C

-12 -15 -18 -21

Temperatura pământuluila CSI (la adâncimea de7 m de la CTS)

Tp +11 +10 +9 +8

Adâncimea (măsuratăde la CTS) la care T =0°C

m 2,56 2,96 3,60 4,19

Temperaturarezultată(Rp = 2,54m2K/W)

laCTS -

°C

-11,6

-14,6 -17,6 -

20,5

la 3 mde la - +2,0 +0,2 -1,6 -3,4

Page 180: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 180 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

CTS

5.3. Temperaturile interioare ale încăperilor încălzite (Ti)

Se consideră aceleaşi temperaturi interioare convenţionale de calcul utilizate şi la proiectarea instalaţiilor deîncălzire.

Dacă încăperile au temperaturi de calcul diferite, dar există o temperatură predominantă, în calcule se considerăaceastă temperatură; de exemplu, la clădirile de locuit se consideră Tj = + 20°C.

Dacă nu există o temperatură predominantă, temperatura interioară de calcul se consideră temperatura medieponderată a tuturor încăperilor de la acelaşi nivel:

Aj = aria incăperii "j", având temperatura interioară Tij.

5.4. Temperaturile interioare ale spaţiilor neîncălzite (Tu)

Temperaturile interioare ale spaţiilor neîncălzite (încăperi supraterane sau subsoluri) se determină pe bază de bilanţtermic, în funcţie de temperaturile de calcul ale încăperilor şi spaţiilor adiacente.

În calcule se va ţine seama în mod obligatoriu şi de viteza de ventilare a spaţiului neîncălzit.

Pentru subsolurile neîncălzite, temperaturile interioare se vor determina pe baza relaţiilor de calcul de la pct. 7.5.3 şidin anexa E, precum şi a valorilor din tabelele 14, 16 şi 17.

[top]

6. DIMENSIUNI DE CALCUL

6.1. Ca principiu general, suprafeţele se delimitează prin axele geometrice ale elementelor de construcţie interioareşi prin feţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale.

6.2. suprafeţele orizontale (placa pe sol, plăcile inferioare şi superioare ale subsolurilor încălzite şi neîncălzite,precum şi ale spaţiilor subterane complet îngropate) se delimitează prin axele geometrice ale pereţilor interioristructurali şi nestructurali şi prin conturul interior al pereţilor exteriori (fig. 2).

Pe ansamblul nivelului, suprafaţa orizontală este delimitată exclusiv prin conturul interior al pereţilor exteriori.

6.3. suprafeţele verticale exterioare (pereţii exteriori ai subsolurilor şi ai spaţiilor subterane complet îngropate) sedelimitează pe orizontală prin axele geometrice ale pereţilor interiori structurali şi nestructurali, precum şi princolţurile, intrânde sau ieşinde, ale feţelor interioare ale pereţilor exteriori (fig. 2).

Pe verticală, suprafeţele suprafeţele verticale exterioare se delimitează conform fig. 3 (cota H la încăperi încălzite şicota Hu la spaţii neîncălzite).

6.4. Partea subterană a pereţilor subsolurilor - care face obiectul prezentului normativ – este delimitată pe verticalăprin faţa superioară a pardoselii subsolului şi prin cota terenului sistematizat CTS (cota z din fig. 3 - cazurile 2, 3, 5).

Pe ansamblu, suprafaţa verticală subterană este:

6.5. Lungimile "l" ale punţilor termice liniare se stabilesc, în principiu, în funcţie de lungimile reale pe care se prevăddetaliile respective, cu următoarele precizări:

- lungimile se măsoară în cadrul ariilor A determinate conform pct. 6.2 şi 6.3; în consecinţă ele sunt delimitate laextremităţi de conturul suprafeţelor respective;

- intersecţiile punţilor termice orizontale cu cele verticale se includ atât în lungimile punţilor orizontale, cât şi în celeale punţilor verticale.

6.6. Volumele încăperilor şi ale spaţiilor încălzite şi neîncălzite se calculează pe baza ariilor orizontale determinateconform pct. 6.2 şi a înălţimilor H, respectiv Hu.

Page 181: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 181 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

[top]

7. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR TERMOTEHNICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ÎNCONTACT CU SOLUL

În acest capitol se dau relaţii de calcul pentru determinarea rezistenţelor termice specifice corectate (R') si acoeficienţilor de transfer termic (transmitanţelor termice) (U' = 1/R') ale elementelor de construcţie în contact cusolul.

Rezistenţele termice specifice corectate (R') se caracterizează prin următoarele:

- sunt raportate la diferenţa de temperatură între mediul interior încălzit sau neîncălzit şi mediul exterior (Ti - Te),respectiv (Tu - Te);

- se bazează pe un calcul bidimensional (2D), ţinând deci seama de efectul punţilor termice;

- includ aportul pământului.

În Tabelul III se prezintă o sistematizare a cazurilor curente care apar în proiectare, precum şi o sinteză a relaţiilorde calcul care se utilizează, iar în fig. 3 sunt reprezentate principalele cinci cazuri caracteristice.

Relaţiile de calcul pentru determinarea rezistenţelor termice specifice corectate (R') sunt date în funcţie decoeficienţii liniari de transfer termic (y) care ţin seama de toate efectele bidimensionale (colţuri, punţi termice ş.a.),precum şi de efectul specific al transferului termic prin pământ.

Pentru situaţiile curente şi uzuale, coeficienţii y sunt daţi în tabelele 1 ... 18 , cu menţiunea că pentru pereţiisubsolurilor parţial îngropate (tabelele 11 şi 14), precum şi pentru pereţii subsolurilor parţiale (tabelele 15 şi 16), înloc de coeficienţi y se dau direct valorile rezistenţelor termice R'.

Coeficienţii y au valori pozitive sau negative şi ei se introduc în relaţiile de calcul cu semnele lor; coeficienţii cuvalori pozitive conduc la micşorarea rezistenţelor termice R', în timp ce coeficienţii cu valori negative conduc lacreşterea acestora.

Referitor la relaţiile de calcul şi la tabelele care se dau în acest capitol, se fac următoarele precizări:

- Temperaturile T şi coeficienţii liniari de transfer termic y se introduc în relaţiile de calcul cu semnele lor algebrice.

- Având în vedere valorile apropiate ale conductivităţilor termice ale pământurilor şi ale betonului, dimensiunilefundaţiilor nu influenţează asupra valorilor y şi R' din tabele.

- Tabelele 14, 16 şi 17, care se referă la subsoluri neîncălzite, pot fi utilizate şi în cazul unor subsoluri încălziteavând temperaturi interioare convenţionale de calcul Ti = 10 ... 12°C, prin extrapolarea valorilor din tabele.

- Valorile din tabelele 1 ... 18 s-au determinat pe baza unor calcule numerice efectuate pentru zona II climatică şipentru o temperatură interioară a încăperilor încălzite Ti = + 20°C, dar ele sunt valabile şi pentru alte zone climatice

precum şi pentru temperaturi interioare de calcul Ti = +18°C ... + 22°C

În cazul unor detalii care diferă substanţial de detaliile aferente tabelelor 1 ... 18, coeficienţii y şi rezistenţeletermice R' se vor determina pe baza unui calcul automat al câmpului plan, bidimensional (2D), de temperaturi,conform indicaţiilor din anexa C.

x x

x

Pe baza rezistenţelor termice specifice corectate R' şi a coeficienţilor de transfer termic (transmitanţelor termice) U',se pot calcula coeficienţii de cuplai termic (L) şi fluxurile termice (F), cu relaţiile:

TABELUL III

SINTEZA CAZURILOR SI RELAŢIILOR DE CALCUL

Page 182: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 182 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

NR CAZULPLACĂ PERETE

CAPITOL TABELER R' R R' R'm

1 PLACĂ PE SOL 2 1 - - - 7.1 1...10,18

2

A

SUBSOLPARŢIALÎNGROPAT(SAUDEMISOL)

5 4 3 Tabel 6 7.2 11,18

3 C

SUBSOL 1PARŢIALÎNGROPAT(SAUDEMISOL)

- - 3 8 6

7.3.

12

SUBSOL 2COMPLETÎNGROPAT

5 4 3 7 - 12,18

4

SPAŢIUSUBTERAN,COMPLETÎNGROPAT*)

3 7 - 7.4. 12,13,18

5

SUBSOLNEÎNCĂLZIT,PARŢIALÎNGROPAT

13 12 - Tabel - 7.5. 14

6 B

SUBSOLÎNCĂLZIT 5 4 3 Tabel - 7.6.1. 15,18

SUBSOLNEÎNCĂLZIT 13 12 - Tabel 7.6.2. 16

7SUBSOL ÎNCĂLZIT+ SUBSOLNEÎNCĂLZIT **)

- - - 7.7. 17,18

LEGENDĂ:

R rezistenţa termică specifică unidirecţională

R’ rezistenţa termică specifică corectată

R’m rezistenţa termică specifică corectată medie a pereţilor în întregime(partea subterană + partea supraterană).

A SUBSOLURI ÎNCĂLZITE

B SUBSOLURI PARŢIALE

C DOUĂ SUBSOLURI SUPRAPUSE

*) La numărător placa superioară, la numitor placa inferioară

**) La numărător subsol încălzit, la numitor subsol neîncălzit

7.1. Placa pe sol

7.1.1. Placa pe sol este un planşeu cu o alcătuire constructivă specifică, care reazemă direct pe pământ, la nivelulCTS sau peste acest nivel.

În alcătuirea plăcii pe sol intră toate straturile cuprinse între cota superioară a pardoselii (±0,00) şi cota superioară apământului natural sau a pământului de umplutură ( pe grosimea f). Placa pe sol include o placă de beton armat,straturile pardoselii, straturile termoizolante dispuse peste sau sub placă, hidroizolaţia orizontală şi eventualul stratde pietriş de sub placă.

7.1.2. Relaţiile de calcul de mai jos, precum şi tabelele aferente sunt valabile pentru încăperile încălzite amplasatepeste CTS, având 0,20 £ z £ 1,50 m.

Page 183: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 183 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

7.1.3. Rezistenţa termică specifică corectată a plăcii pe sol R’1 şi respectiv coeficientul de transfer termic U’1 =1/R’1, se determină cu relaţia:

(1)

în care:

A aria încăperii sau a întregului parter (m2);

l lungimea conturului exterior al clădirii, aferent suprafeţei cu aria A(m);

R1 rezistenţa termică specifică unidirecţională a tuturor straturilorcuprinse între cota ± 0,00 şi cota stratului invariabil CSI, (m2K/W);

y1 coeficientul liniar de transfer termic aferent conturului exterior alclădirii (W/mK).

7.1.4. Rezistenţa termică specifică unidirecţională a plăcii pe sol R’1 se calculează cu relaţia:

în care:

dp1, dp2, lp1, lp2 – conform fig. 1

7.1.5. Valorile R’1 şi respectiv U’1 se pot calcula atât pentru fiecare încăpere, cât şi pentru întreaga suprafaţă aparterului.

Pentru încăperile care nu au laturi adiacente conturului exterior al clădirii, termenul al doilea al relaţiei (1) este nul.

Dacă detaliul de alcătuire a soclului este acelaşi pe tot conturul exterior al clădirii, la calculul valorilor R’1 şi U’1

pentru ansamblul clădirii, în locul termenului , se consideră termenul , în care P este perimetrul

clădirii.

7.1.6. Coeficienţii lineari de transfer termic y1 se determină, de regulă, pentru situaţiile curente şi uzuale, dintabelele 1 ... 10, cu următoarele precizări:

a) Se consideră coeficienţii y1, aferenţi plăcii pe sol, coeficienţii y0 din tabele urmând a fi avuţi în vedere la calculultermotehnic al pereţilor exteriori de la parter; se admite ca pentru simplificarea calculelor aferente pereţilor,coeficienţii y1 să fie majoraţi cu valorile corespunzătoare y0.

Page 184: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 184 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

b) Valorile y1 se obţin prin dubla interpolare sau extrapolare a valorilor din tabele, în funcţie de înălţimea h şi derezistenţa termică Rt;

c) Dacă înălţimea z a soclului are valori diferite pe conturul clădirii (de ex. în cazul unui teren sistematizat în pantăsau în cazul unor denivelări interioare), se vor considera în calcule valori y1 corespunzătoare.

d) Valorile y1 din tabele sunt calculate pentru cazul unei plăci de 10 cm grosime, dar ele pot fi utilizate şi în cazulîn care grosimea plăcii are alte valori - între 7 şi 15 cm.

e) Înălţimile h şi z nu includ şi straturile trotuarului din jurul clădirii.

f) Dacă terenul sistematizat are pante pe direcţia perpendiculară pe soclu, înălţimile h şi z se măsoară la o distanţăde cca. 3,0 m de la faţa exterioară a soclului.

7.1.7. Influenţa punţilor termice interioare, create prin întreruperea continuităţii termoizolaţiei în dreptul pereţilorinteriori structurali sau nestructurali, se poate neglija sau se poate avea în vedere la calculul valorilor R’1,introducând în relaţia (1) coeficienţii y9 din tabelul 18, multiplicaţi cu lungimile aferente.

Coeficienţii y9 se obţin prin interpolare în funcţie de rezistenţa termică R9 şi de înălţimea h.

7.1.8. Pentru 0,00 m ≤ z ≤ 0,60 m, rezistenţa termică specifică corectată R’1 se poate determina şi pe bazaprevederilor din anexa D1.

7.1.9. În cazul prevederii pe conturul exterior al clădirii a unor fâşii termoizolante dispuse orizontal sau vertical,coeficienţii lineari de transfer termic y1 se vor micşora cu valoarea Dy, care se determină conform anexei D2.

7.2. Subsol încălzit, parţial îngropat

7.2.1. În alcătuirea peretelui şi plăcii subsolului încălzit se cuprind toate straturile cuprinse în grosimile g şi respectivf.

7.2.2. Relaţiile de mai jos sunt valabile pentru spaţiile încălzite amplasate parţial sub CTS :

- demisoluri având z > 0,20 m

- subsoluri având z ≤ 2,50 m

7.2.3. Rezistenţa termică specifică corectată a pereţilor subsolului R'3, calculată în cadrul acestui capitol, se referăexclusiv la porţiunea subterană a acestora, pe înălţimea z, între CTS şi cota superioară a pardoselii de la subsol;pentru zonele de pereţi exteriori ai subsolului de peste CTS, se aplică relaţiile de calcul folosite la pereţii exterioricurenţi [1].

7.2.4. Pentru situaţiile curente, rezistenţa termică specifică corectată R'3 se determină prin dubla interpolare sauextrapolare a valorilor din tabelul 11, în funcţie de înălţimea h şi de rezistenţele termice specifice unidirecţionale R2şi R3.

Page 185: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 185 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Sunt valabile precizările de la pct. 7.1.6.b ... 7.1.6.f.

7.2.5. Rezistenţa termică specifică unidirecţională a pereţilor R3 se calculează cu relaţia:

(3)

7.2.6. Rezistenţa termică specifică corectată a plăcii subsolului R'2 se determină cu relaţia:

(4)

în care:

A aria încăperii sau a întregului subsol încălzit [m2];

l lungimea conturului exterior al subsolului, aferentsuprafeţei cu aria A [m];

R2 rezistenţa termică specifică unidirecţională a tuturorstraturilor cuprinse între cota pardoselii de la subsol şicota stratului invariabil, CSI [m2K/W];

y2 coeficientul liniar de transfer termic aferent conturuluiexterior al subsolului [W/(mK)]

7.2.7. Rezistenţa termică specifică unidirecţională R2 se calculează cu relaţia:

(5)

în care:

dp1, dp2, lp1, lp2 – conform fig. 1

7.2.8. Coeficienţii lineari de transfer termic y2 se determină, de regulă, pentru situaţiile curente şi uzuale, din tabelul11, prin dubla interpolare sau extrapolare în funcţie de înălţimea h şi de rezistenţele termice R2 şi R3. Sunt valabileprecizările de principiu de la pct. 7.1.6.c ... 7.1.6.f.

7.2.9. Valorile U'2 şi respectiv R'2 se pot calcula atât pentru fiecare încăpere, cât şi pentru întreaga suprafaţă asubsolului încălzit.

Pentru încăperile care nu au laturi adiacente conturului exterior al subsolului, termenul al doilea al relaţiei (4) estenul.

Dacă detaliile de alcătuire a pereţilor şi plăcii subsolului sunt aceleaşi pe tot conturul exterior al subsolului, la

calculul valorilor U'2 şi R'2 pentru ansamblul clădirii, în locul termenului , se consideră termenul , în

care P este perimetrul subsolului.

7.2.10. Influenţa punţilor termice interioare, create prin întreruperea continuităţii termoizolaţiei în dreptul pereţilorinteriori structurali sau nestructurali, se poate neglija sau se poate avea în vedere la calculul valorii R'2 , introducândîn relaţia (4) coeficienţii y9 din tabelul 18, multiplicaţi cu lungimile aferente.

Coeficienţii y9 se obţin prin interpolare, în funcţie de rezistenţa termică R9 şi de înălţimea h.

7.2.11. Pentru determinarea rezistenţei termice specifice corectate R'm aferente pereţilor exteriori ai subsolurilor înîntregime (partea subterană + partea supraterană) se utilizează relaţia:

Page 186: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 186 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

(6)

în care indicele 0 se referă la zona supraterană iar indicele 3 - la zona subterană a pereţilor subsolului.

7.3. Două subsoluri încălzite, suprapuse

7.3.1. În acest capitol se dau relaţii de calcul ale rezistenţelor termice specifice corectate pentru :

- porţiunea subterană (sub CTS) a peretelui demisolului sau subsolului 1, pe înălţimea z4 (indici 4);

- peretele subsolului 2, pe înălţimea z3 (indici 3) ;

- placa inferioară a subsolului 2 (indici 2).

7.3.2. Relaţiile de calcul de mai jos sunt valabile pentru spaţiile încălzite amplasate sub CTS, având înălţimile z3 şiz4 astfel încât:

z ≤ 6,0 m

z4 ≥ 0,0m

7.3.3. Pentru rezistenţa termică specifică corectată aferentă zonei de peste CTS a pereţilor subsolului, se aplicărelaţiile de calcul folosite la pereţii exteriori curenţi [1].

7.3.4. Pentru situaţiile curente, rezistenţele termice specifice corectate (R'3 şi R'4) ale pereţilor subsolurilor pe

înălţimile z3 şi z4, se determină cu ajutorul valorilor , care se dau în tabelul 12.

Valorile se determină prin interpolarea valorilor corespunzătoare din tabel, în funcţie de înălţimea z, derezistenţa termică specifică a peretelui (R3 = R4) calculată pe baza relaţiei (3) şi de rezistenţa termică specifică aplăcii inferioare a subsolului 2 - R2. Sunt valabile precizările de principiu de la pct. 7.1.6c ... 7.1.6f.

7.3.5. Rezistenţele termice specifice corectate R'3 şi R'4 se calculează cu relaţiile:

Page 187: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 187 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

(7)

(8)

7.3.6. Pentru determinarea rezistenţei termice specifice corectate a plăcii subsolului R'2 sunt valabile relaţiile (4) şi(5) precum şi prevederile de la pct. 7.2.9 şi 7.2.10.

Coeficienţii y2 se determină, de regulă, din tabelul 12, prin interpolare sau extrapolare în funcţie de înălţimea z şide rezistenţele termice R2 şi R3.

Sunt valabile precizările de principiu de la pct. 7.1.6.c ... 7.1.6.f.

7.3.7. Pentru determinarea rezistenţei termice specifice corectate R’m aferente pereţilor exteriori ai subsolului 1 înîntregime (partea subterană + partea supraterană) se utilizează relaţia (6), în care produsul A3U'3 se înlocuieşte cuprodusul A4U’4.

7.4. Spaţiu subteran încălzit, complet îngropat

7.4.1. În acest capitol se dau relaţii de calcul ale rezistenţelor termice specifice corectate pentru:

placa inferioară a spaţiului subteran (indici 2);

peretele spaţiului subteran (indici 3);

placa superioară a spaţiului subteran (indici 5).

7.4.2. Relaţiile de calcul de mai jos sunt valabile pentru spaţiile încălzite amplasate sub CTS, având înălţimea astfelîncât:

z ≤ 6,0 m

z' ≥ 0.8 m

z3 ≤ 5,2 m

7.4.3. Pentru situaţiile curente, rezistenţa termică specifică corectată R'3, aferentă peretelui, pe înălţimea z3, se

determină cu ajutorul valorilor .Valorile coeficienţilor specifici lineari de transfer termic sedetermină prin interpolarea valorilor corespunzătoare din tabele, în funcţie de rezistenţa termică specificăunidirecţională a peretelui R3, calculată pe baza relaţiei (3) şi de rezistenţele termice specifice unidirecţionale ale

plăcilor, R2 şi respectiv R5. De regulă, se va considera un număr aproximativ egal de coeficienţi din cele 2tabele astfel:

- pentru jumătatea inferioară a înălţimii libere z3 - tabelul 12;

- pentru jumătatea superioară a înălţimii libere z3 - tabelul 13.

Numărul de coeficienţi care se iau din cele 2 tabele pot fi diferiţi, urmărind să se obţină o variaţie continuă avalorilor pe verticală, pe înălţimea z3 , cu precizarea că în zonele adiacente colţurilor, pe înălţimi de cel puţin 80 cm,trebuie să se utilizeze valori din tabelele aferente.

Pe zona mijlocie se pot adopta valori intermediare, între valorile corespunzătoare din cele două tabele.

Racordarea coeficienţilor R’3 în zona mijlocie a înălţimii z3 se recomandă a se verifica pe cale grafică.

Rezistenţa termică specifică corectată R'3 se calculează cu relaţia (7).

7.4.4. Pentru determinarea rezistenţei termice specifice corectate a plăcii inferioare R'2 sunt valabile relaţiile (4) şi(5), precum şi prevederile de la pct. 7.2.9 şi 7.2.10.

Coeficienţii lineari de transfer termic y2 se iau din tabelul 12, prin interpolare sau extrapolare, în funcţie de înălţimeaz şi de rezistenţele termice specifice R2 şi R3.

Page 188: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 188 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

7.4.5 Rezistenţa termică specifică corectată a plăcii superioare R'5 se determină cu relaţia:

(9)

în care:

R5 rezistenţa termică specifică unidirecţională a tuturorstraturilor cuprinse între tavan şi CTS [m2K/W];

A aria încăperii sau a întregului spaţiu subteran [m];

l lungimea conturului exterior al încăperii, aferentsuprafeţei A [m]

Coeficienţii liniari de transfer termic y5 se iau din tabelul 13, prin interpolare sau extrapolare în funcţie de înălţimeaz' şi de rezistenţele termice R3 şi R5.

7.4.6. Rezistenţa termică specifică unidirecţională R5 se calculează cu relaţia:

(10)

în care:

Page 189: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 189 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

lp1 – conf. fig.1

7.5. Subsol neîncălzit, parţial îngropat

7.5.1. În acest capitol se dau relaţii de calcul ale rezistenţelor termice specifice corectate pentru:

- placa inferioară a subsolului neîncălzit;

- peretele subsolului neîncălzit pe înălţimea z. Se dau deasemenea şi relaţii de calcul pentru determinareatemperaturii Tu în subsolul neîncălzit.

7.5.2. Se folosesc următoarele notaţii:

Tu temperatura aerului în subsolul neîncălzit (°C);

Uo coeficientul de transfer termic unidirecţional al pereteluiexterior al subsolului peste CTS, de suprafaţă A0[W/(m2K)];

U'1 coeficientul de transfer termic corectat, aferentplanşeului de peste subsol, de arie A1 [W/(m2K];

U'6 coeficientul de transfer termic corectat, aferent plăciiinferioare a subsolului, de arie A6 [W/(m2K)];

U'7 coeficientul de transfer termic corectat, aferent pereteluiexterior al subsolului sub CTS [W/(m2K)].

Coeficienţii de transfer termic U0, U’6 şi U’7 sunt raportaţi la diferenţa de temperatură (Tu – Te), în timp cecoeficientul U’1 este raportat la diferenţa de temperatură (Ti - Tu).

7.5.3. Temperatura aerului în subsolul neîncălzit se determină pe baza bilanţului termic, cu relaţia:

(11)

în care:

A0 = h·P [m2]

Page 190: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 190 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

A7 = z·P [m2]

V = A6·Hu [m3]

P perimetrul subsolului neîncălzit [m];

V volumul interior al subsolului neîncălzit [m3];

n viteza de ventilare a subsolului neîncălzit, respectivnumărul de schimburi de aer pe oră, aferentventilării naturale a subsolului neîncălzit [h-1].

7.5.4. Coeficientul de transfer termic corectat U’6 se determină cu relaţia:

(12)

Coeficienţii y6 se iau din tabelul 14, prin interpolare în funcţie de înălţimea z.

Coeficientul de transfer termic corectat U’6 se introduce în relaţia (11) cu semnul algebric rezultat din calculul cuformula (12).

7.5.5. Rezistenţa termică specifică unidirecţională R6, se determină cu relaţia:

(13)

în care:

dp1, dp2, lp1, lp2 – conform fig. 1

7.5.6. Coeficientul de transfer termic specific corectat aferent pereţilor subterani ai subsolului, U’7 = 1/R’7, sedetermină pe baza valorilor R’7 din tabelul 14, prin interpolare în funcţie de z.

7.5.7. Coeficientul de transfer termic specific unidirecţional aferent pereţilor supraterani ai subsolului, U0, secalculează cu relaţia:

(14)

în care:

7.5.8. Rezistenţa termică specifică corectată R'1 şi respectiv coeficientul de transfer termic U’1 = 1/R’1, aferenteplanşeului de peste subsolul neîncălzit se determină pe baza relaţiilor de calcul şi a coeficienţilor y din [1]; lacalculul rezistenţei termice unidirecţionale R1 se consideră:

Rsi + Rse = 0,250 m2K/W

7.5.9. În absenţa unor cerinţe speciale, viteza de ventilare naturală n a subsolului neîncălzit, respectiv numărul deschimburi de aer pe oră, se va alege în funcţie de destinaţia subsolului şi de alte considerente:

0,4 h-1 ≤ n ≤ 0,8 h-1

Determinarea vitezei de ventilare naturală a subsolului neîncălzit, în funcţie de aria golurilor prevăzute în pereţiiexteriori supraterani ai subsolului şi de viteza de calcul a vântului, se va face conform anexei E.

7.5.10. Deoarece valorile y6 şi R’7 din tabelul 14 sunt în funcţie de temperatura aerului din subsol, determinareaacesteia, precum şi a rezistenţelor termice specifice corectate R’6 şi R’7 se va face prin încercări succesive.

7.6. Subsoluri parţiale

Page 191: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 191 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

7.6.1. Subsol încălzit

În această situaţie, subsolul încălzit se realizează numai pe o parte din suprafaţa clădirii, pe restul suprafeţeiîncăperile de la parter având la partea inferioară o placă pe sol (cazul 1 combinat cu cazul 2 din tabelul III).

Cele două zone se calculează separat, cu următoarele precizări:

- La subsolul încălzit se consideră şi fluxul termic care se transmite prin pereţii interiori care delimitează subsolul desol; rezistenţa termică specifică corectată R'3 a acestor pereţi se determină din tabelul 15, prin interpolare, înfuncţie de înălţimea H a subsolului, de rezistenţa termică unidirecţionala R3 a peretelui, care se calculează cu

relaţia (3) şi de rezistenţa termică unidirecţională a plăcii inferioare a subsolului R2, calculată cu relaţia (5).

- La determinarea rezistenţei termice specifice corectate R'2 a plăcii inferioare a subsolului, în relaţia de calcul (4)se introduce şi produsul y2·l, în care I este lungimea pereţilor interiori de pe conturul subsolului, iar y2 - coeficientul

linear de transfer termic, a cărui valoare se ia din tabelul 15, prin interpolare, în funcţie de înălţimea H şi derezistenţele termice R2 şi R3, care se calculează cu relaţia (5) şi respectiv (3).

- Pe o lungime de 2,0 m de la intersecţia pereţilor interiori de pe conturul subsolului, cu pereţii exteriori, valorile U’3= 1/R’3 şi y2, determinate conform tabelului 15, se vor dubla.

- Pentru a evita comportarea defavorabilă din punct de vedere termotehnic a zonei de colţ de la intersecţia pereţilorexteriori ai subsolului cu pereţii interiori de pe conturul subsolului, este necesar ca termoizolaţia verticală a pereţilor

exteriori ai subsolului să fie prevăzută şi în continuare, pe faţa exterioară a soclului adiacent plăcii pe sol, pe olungime de cel puţin 60 cm şi pe întreaga înălţime a subsolului; se va urmări, în măsură cât mai mare, să nu se

întrerupă continuitatea straturilor termoizolante.

- La determinarea rezistenţelor termice specifice corectate ale plăcii pe sol şi ale planşeului de peste subsol, încalcule se neglijează coeficienţii liniari de transfer termic y din zona intersecţiei acestora cu pereţii subsolului.

- Stratul termoizolant aferent plăcii pe sol de la cota ±0,00 va depăşi zona intersecţiei cu pereţii subsolului cu celpuţin 30 cm.

7.6.2 Subsol neîncălzit

În această situaţie, subsolul neîncălzit se realizează numai pe o parte din suprafaţa clădirii, pe restul suprafeţeiîncăperile de la parter având la partea inferioară o placă pe sol (cazul 1 combinat cu cazul 5 din tabelul III).

Cele două zone se calculează separat, cu următoarele precizări:

- La determinarea temperaturii Tu din subsolul neîncălzit cu relaţia (11), se va ţine seama şi de fluxul termic care setransmite prin pereţii interiori care delimitează subsolul de sol; în relaţia (11) produsul A7·U’7, aferent acestor pereţi,

Page 192: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 192 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

se introduce, atât la numărător cât şi la numitor, cu semnul minus. Rezistenţa termică specifică corectată R’7 aacestor pereţi se determină din tabelul 16.

- La determinarea rezistenţei termice specifice corectate R’6 a plăcii inferioare a subsolului, în relaţia de calcul (12)se introduce şi produsul y6·l, în care I este lungimea pereţilor interiori de pe conturul subsolului, iar y2 - coeficientul

linear de transfer termic, a cărui valoare se ia din tabelul 16.

- La determinarea rezistenţei termice specifice corectate R’1 a plăcii pe sol de la cota ±0,00 , în relaţia de calcul (1)se introduce şi produsul y1·l în care I este lungimea pereţilor interiori de pe conturul subsolului, iar y1 - coeficientul

liniar de transfer termic, conform tabelului 16.

- Valorile R'7, y1 şi y6 se obţin din tabelul 16, prin dublă interpolare, în funcţie de înălţimea Hu şi de rezistenţatermică a stratului termoizolant de la planşeul de peste subsol (Rt = d1/l1).

- Având în vedere că valorile y1, y6 şi R’7, din tabelul 16 diferă în funcţie de temperatura Tu, determinareaacesteia, precum şi a rezistenţelor termice specifice corectate R’1, R’6 şi R’7, se va face prin încercări succesive.

- Pe o lungime de 2,0 m de la intersecţia pereţilor interiori de pe conturul subsolului cu pereţii exteriori, valorile y1,y6 şi U’7, determinate conform tabelului 16, se vor dubla.

- La determinarea rezistenţei termice specifice corectate a planşeului de peste subsolul neîncălzit, se neglijeazăcoeficienţii liniari de transfer termic y din zona de intersecţie cu pereţii subsolului.

7.7. Subsol încălzit + subsol neîncălzit

7.7.1. Acest capitol se referă la situaţia în care numai o parte din suprafaţa subsolului este încălzită, restulsubsolului fiind un spaţiu neîncălzit, ventilat (cazul 2 combinat cu cazul 5 din tabelul III).

7.7.2. Rezistenţele termice specifice corectate aferente planşeelor de peste cele două tipuri de subsoluri, precum şicele aferente pereţilor dintre subsoluri, se determină conform prevederilor din [1].

La determinarea rezistenţei termice specifice corectate aferente pereţilor dintre subsoluri, R’8, coeficienţii liniari detransfer termic y de la baza pereţilor, se consideră egali cu zero, valorile corespunzătoare fiind incluse, pentrusimplificarea calculelor, în coeficienţii y2 şi y6 aferenţi plăcilor de la partea inferioară a subsolurilor.

7.7.3. La determinarea temperaturilor Tu din subsolul neîncălzit se va ţine seama şi de fluxul termic care setransmite prin pereţii interiori care separă zona încălzită de zona neîncălzită, introducând în relaţia (11) la numărătortermenul A8·U8·Ti iar la numitor termenul A8·U8.

Page 193: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 193 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

7.7.4. La determinarea rezistenţei termice specifice corectate a plăcii de la partea inferioară a subsolului încălzit R’2,în relaţia (4) se va introduce şi produsul y2·l în care I este lungimea peretelui dintre cele două subsoluri.

7.7.5. La determinarea rezistenţei termice specifice corectate a plăcii de la partea inferioară a subsolului neîncălzitR’6, în relaţia (12) se introduce şi produsul y6·l în care I are aceiaşi specificaţie ca mai sus.

7.7.6. Coeficienţii liniari de transfer termic y2 şi y6 se iau din tabelul 17, prin dublă interpolare, în funcţie derezistenţele termice specifice unidirecţionale R2 şi R8.

7.7.7. Având în vedere că valorile y2 şi y6 din tabelul 17 diferă în funcţie de temperatura Tu, determinareaacesteia, precum şi a rezistenţelor termice specifice corectate R’2 şi R’6 se va face prin încercări succesive.

7.7.8. Înălţimile de calcul ale subsolurilor se vor considera:

H pentru subsolul încălzit;

Hu pentru subsolul neîncălzit.

7.7.9. Pentru a evita comportarea defavorabilă din punct de vedere termotehnic a zonei de colţ de la intersecţiapereţilor exteriori ai subsolului încălzit cu pereţii interiori care separă cele două zone ale subsolului, este necesar catermoizolaţia verticală a pereţilor exteriori ai subsolului încălzit să fie prevăzută şi în continuare pe peretele exterioral subsolului neîncălzit, pe o lungime de cel puţin 60 cm. Se va urmări, în măsură cât mai mare, să nu se întrerupăcontinuitatea straturilor termoizolante.

Stratul termoizolant aferent planşeului de peste subsolul neîncălzit va depăşi zona intersecţiei cu peretele dintre celedouă subsoluri, cu cel puţin 30 cm.

7.7.10. Prevederile din acest capitol, inclusiv valorile din tabelul 17, se pot utiliza şi în situaţiile în care cele douăspaţii alăturate sunt amplasate la nivelul terenului sistematizat sau chiar peste CTS; valorile din tabelul 17 sunt, înaceste cazuri, acoperitoare.

7.8. Pereţi interiori pe sol

7.8.1. Acest capitol se referă la influenţa negativă pe care o determină întreruperea continuităţii straturilortermoizolante orizontale asupra rezistenţelor termice specifice corectate:

R’1 la plăcile pe sol;

R’2 la plăcile inferioare ale subsolurilor şi ale spaţiilorsubterane încălzite.

Page 194: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 194 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

7.8.2. Prin luarea în consideraţie a coeficienţilor liniari de transfer termic y9, se reduc într-o oarecare măsură,valorile rezistenţelor termice specifice corectate, calculate cu relaţiile:

(1) - în cazul plăcilor pe sol: cap. 7.1;

(4) - în cazul plăcilor inferioare ale subsolurilor şi ale spaţiilor subterane încălzite: cap. 7.2,7.3 (subsolul 2), 7.4,7.6.1 şi 7.7 (subsolul încălzit).

7.8.3. În cazul în care distanţele dintre pereţii interioîi (structurali şi nestructurali) sunt relativ mari şi/sau grosimeaacestora este mică, influenţa întreruperii continuităţii stratului termoizolant orizontal este redusă şi se poate neglijaîn calcul.

7.8.4. Luarea în consideraţie, în calcul, a influenţei prezenţei pereţilor interiori, se face prin introducerea în relaţiile(1) şi (4) a produsului y9·l, în care:

- coeficienţii y9 depind de alcătuirea şi de grosimea pereţilor interiori şi se iau din tabelul 18, prin interpolare, înfuncţie de adâncimea h şi de rezistenţa termică unidirecţională R9;

- lungimile l reprezintă lungimile pereţilor interiori din cadrul ariilor A ale încăperilor sau ale întregului spaţiu încălzit;lungimile golurilor de uşi se scad din lungimile pereţilor interiori.

Se atrage atenţia asupra faptului că valorile y9 din tabelul 18 corespund unei jumătăţi din grosimea peretelui (d/2),astfel încât, în situaţia în care calculul se face pentru ansamblul spaţiului încălzit, lungimile l trebuie să fie dublate.

Rezistenţa termică specifică unidirecţională R9 a tuturor straturilor cuprinse între cota superioară a pardoselii şi cotastratului invariabil CSI se calculează cu relaţiile:

(2) - la placa pe sol (R9 = R1)

(5) - la placa inferioară a subsolurilor încălzite (R9 = R2)

7.8.5. Valorile y9 din tabelul 18 sunt date pentru două situaţii extreme şi anume :

- cazul 1 (tabelul III) - placă pe sol, h = 120 cm peste CTS;

- cazul 2 (tabelul III) - subsol încălzit, h = 240 cm sub CTS.

Pentru situaţii intermediare, interpolarea se face între valorile extreme y9 date în tabel, corespunzătoare uneidiferenţe de înălţime de 120 + 240 = 360 cm.

7.8.6. La pereţii interiori amplasaţi în cadrul unei fâşii de 2,0 m lăţime de-a lungul pereţilor exteriori, valorilecoeficienţilor y9 se vor dubla.

[top]

8. EFECTUL APEI SUBTERANE

Page 195: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 195 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

De regulă, stratul acvifer are o influenţa redusă asupra cuantumului fluxului termic prin sol.

În ceea ce priveşte modul de considerare în calcul a prezenţei apei subterane în sol, se disting 3 cazuri:

a) Stratul de apă subterană este imobil iar nivelul hidrostatic maxim este la o adâncime mai mare de 5,0 m de laCTS.

În acest caz, nu se ţine seama în calcul de existenţa stratului de apă subterană.

b) Stratul de apă subterană este imobil iar nivelul hidrostatic maxim este la o adâncime mai mică de 5,0 m de laCTS. în acest caz, în calcul se operează următoarele modificări:

- temperaturile Tp din tabelul II se consideră nu la adâncimea CSI (7,0 m de la CTS), ci la nivelul hidrostatic maxim,cu precizarea că NHM va fi amplasat mai jos decât faţa inferioară a plăcii eventualelor subsoluri;

- rezistenţele termice specifice unidirecţionale R1, R2 şi R6 se vor calcula considerând toate straturile cuprinse întrecota superioară a pardoselii şi NHM (în loc de CSI), iar conductivitatea termică a pământului se va considera cu

valoarea unică lp = 2,0 W/(mK) pe întrega adâncime între CTS şi NHM.

Valorile coeficienţilor liniari de transfer termic y şi ale rezistenţelor termice R’3 şi R’7 din tabelele 1 ... 18 rămânvalabile.

c) Stratul de apă subterană este mobil iar viteza de curgere a curentului subteran este semnificativă.

În această situaţie se produce un flux termic suplimentar, care este cu atât mai mare cu cât viteza este mai mare,cu cât adâncimea la care se găseşte nivelul superior al stratului acvifer este mai mică şi cu cât termoizolaţia plăciide pe sol (sau a plăcii inferioare a subsolului) este mai redusă.

Dacă se cunosc viteza şi adâncimea apei subterane, se poate calcula un factor de multiplicare supraunitar Gw caremajorează coeficienţii de transfer termic U’ micşorând corespunzător rezistenţele termice specifice corectate R’ aletuturor elementelor de construcţie în contact cu solul.

Factorul de multiplicare Gw se determină conform anexei F.

Concomitent se aplică - dacă este cazul - modificările referitoare la calcul, precizate la cazul b).

[top]

9. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAŢA INTERIOARĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIEÎN CONTACT CU SOLUL

9.1. Temperatura pe suprafaţa pardoselii la plăcile pe sol ale încăperilor încălzite, în câmp curent, se determină curelaţia:

(15)

în care:

ai = 6 W/(m2K)

R1 rezistenţa termică unidirecţională a plăcii, inclusivaportul pământului, calculată cu relaţia (2).

Temperatura pe suprafaţa pardoselii la plăcile inferioare ale subsolurilor şi ale altor spaţii subterane încălzite, încâmp curent, se determină cu relaţia (15) în care în loc de R1 se introduce rezistenţa termică unidirecţională R2,calculată cu relaţia (5).

9.2. Temperatura pe suprafaţa tavanului la spaţiile subterane încălzite, complet îngropate (cazul 4 din tabelul III), încâmp curent, se determină cu relaţia:

(16)

în care:

ai = 8 W/(m2K)

Page 196: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 196 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

R5 rezistenţa termică unidirecţională a plăcii superioare,inclusiv aportul pământului, calculată cu relaţia (10)

9.3. Temperaturile minime de pe suprafaţa interioară (Tsi min) a elementelor de construcţii în contact cu solul,rezultate din calculul câmpului plan de temperaturi, se iau din tablelele 1 ... 11, 15, 17 şi 18, prin interpolare.

Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II climatică şi pentru o temperatură interioară Ti = + 20°C Pentru altecondiţii de temperatură (T’c şi T’i), temperatura minima (T’si min) se poate determina cu relaţia:

(17)

în care:

Ti = + 20°C

Te = - 15°C

Ti - Te = 35 K

9.4. Temperatura superficială medie, aferentă unui element de construcţii în contact cu solul, se poate determina curelaţia:

în care:

ai = 6 sau 8 W/(m2K) conform pct. 4.3.

R’ rezistenţa termică specifică corectată, calculatăconform cap. 7.

9.5. Pe baza temperaturii superficiale medii Tsi m se poate calcula raportul ecartului de temperatură superficialămedie, cu relaţia:

(19)

în care R' este rezistenţa termică specifică corectată, cu luarea în consideraţie a influenţei punţilor termice şi aaportului pământului.

9.6. La colţurile ieşinde (în plan) ale clădirilor, temperaturile Tsi colţ de la intersecţia pardoselii cu suprafeţeleverticale interioare ale pereţilor adiacenţi, se pot determina - dacă nu se iau măsuri de izolare suplimentară aacestor zone - cu relaţia:

(20)

în care Tsi min este temperatura minimă de la intersecţia pardoselii cu pereţii adiacenţi, determinată conform pct. 9.3.

Aceeaşi relaţie de calcul se utilizează şi pentru determinarea temperaturii de la intersecţia tavanului cu suprafeţeleverticale interioare ale pereţilor adiacenţi (la cazul 4).

9.7. Pentru alte detalii şi situaţii decât cele din tabelele 1 ... 11, 15, 17 şi 18, precum şi pentru determinarea curbeide variaţie a temperaturilor superficiale, se va efectua un calcul numeric automat al câmpului plan, bidimensional,de temperaturi, pe baza prevederilor din anexa C. În fig. 4 se prezintă un exemplu de reprezentare grafică atemperaturilor superficiale pe peretele şi pe placa inferioară a unui subsol încălzit.

9.8. Pentru determinarea mai exactă a temperaturii Tsi colţ, este necesar a se face un calcul numeric automat alcâmpului spaţial de temperaturi (3D).

9.9. Prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan de temperaturi (2D), se pot reprezenta graficcurbele izoterme atât în sol (geoizotermele) cât şi în elementele de construcţie. În fig. 5, fig. 6, fig. 7, şi fig. 8 seprezintă - exemplificativ - alura geoizotermelor şi a liniilor de flux termic, pentru cazurile 1,2 şi 4 din tabelul III, înipoteza convenţională că Te = -15 °C.

[top]

Page 197: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 197 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

10. VALORI NORMATE

10.1. Rezistenţa termică minimă, necesară din considerente igienico-sanitare se calculează cu relaţia:

(21)

în care DTi max este diferenţa maximă de temperatură, admisă între temperatura interioară şi temperatura medie asuprafeţei interioare: DTimax=(Ti – Tsi m)

Valorile DTi max se dau în tabelul IV, în funcţie de destinaţia clădirilor şi de tipul elementului de construcţie.

10.2. Rezistenţele termice specifice corectate R’ ale tuturor elementelor de construcţie în contact cu solul, calculatepentru fiecare încăpere în parte, trebuie să fie mai mari decât rezistenţele termice minime necesare:

(22)

La pereţii subsolurilor parţial îngropate condiţia (22) trebuie verificată separat pentru cele 2 zone: sub şi peste CTS.

10.3. În scopul reducerii consumului de energie în exploatare, rezistenţa termică corectată, medie pe clădire, afiecărui element de construcţie în contact cu solul, trebuie să fie mai mare decât rezistenţa termică minimă prescrisăîn actele normative în vigoare. Trebuie să fie îndeplinită condiţia:

(23)

10.4. Temperaturile de pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie în contact cu solul, atât în câmpcurent şi în dreptul punţilor termice, cât şi la intersecţii şi colţuri trebuie să fie mai mari decât temperatura punctuluide rouă qr:

(24)

Temperatura punctului de rouă se determină din anexa B din [1], în fiincţie de temperatura interioară de calcul Ti şide umiditatea relativă a aerului interior ji, considerată conform tabelului IV.

10.5. Cu ajutorul temperaturilor superficiale medii, aferente elementelor de construcţie în contact cu solul,determinate conform pct. 9.4., se pot calcula şi verifica indicii globali de confort termic PMV şi PPD, precum şiindicatorii specifici disconfortului local: temperatura suprafeţei pardoselii, variaţia pe verticală a temperaturii aerului şiasimetria temperaturii radiante.

TABELUL IV

VALORI NORMATE DTi max

Grupaclădirii

Destinaţiaclădirilor

ji%

DTi max [K]

PereţiTavan

Pardosealăpe:

subCTS

pesteCTS A B C

I

- Clădiri de locuit,cămine,internate

- Spitale,policlinici, ş.a.

- Creşe, grădiniţe

- Şcoli, licee, ş.a.

60 3,5 4,0 3,0 2,5 2,0 1,5

II

- Alte clădirisocial-culturale curegim normal deumiditate

50 4,0 4,5 3,5 3,0 2,5 2,0

- Clădiri socialecu regim ridicat

Page 198: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 198 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

III

de umiditate

- Clădiri deproducţie curegim normal deumiditate

60 5,0 6,0 4,5 3,5 3,0 2,5

IV

- Clădiri deproducţie curegim ridicat deumiditate *)

≤75 0.9DTr DTr0.8DTr

4,0 3,5 3,0

A PLACA PE SOL

B PLANŞEU PESTE SUBSOL NEÎNCĂLZIT

C PLACA INFERIOARĂ A SUBSOLULUI ÎNCĂLZIT

*) DTr = Ti - qr

[top]

ANEXA A

CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE PĂMÂNTURILOR

1. Conductivitatea termică

1.1. Conductivitatea termică a pământurilor variază în limite foarte largi, între 0,4 şi 4,5 W/(mK), dar mai frecventîntre 0,6 şi 3,5 W/(mK).

Factorii care influenţează semnificativ asupra conductivităţii termice lp a pământurilor sunt următorii:

- Densitatea aparentă a pământului uscat, care este în funcţie de porozitate, adică de raportul dintre volumul porilorşi volumul total, exprimat în procente; conductivităţile termice sunt cu atât mai mari cu cât porozitatea este mai mică

şi densitatea mai mare. În cazul unor pori de dimensiuni mari şi care comunică între ei, apar şi fenomeneconvective, care conduc la mărirea conductivitaţilor termice. Umiditatea pământului, adică raportul dintre masa apei

conţinută în pori şi masa particulelor solide, exprimată în procente; pe măsură ce umiditatea creşte, creşte şiconductivitatea termică.

- Natura minerală şi dimensiunile particulelor care intră în alcătuirea pământului; pământurile nisipoase au, îngeneral conductivităţi mai mari decât pământurile argiloase şi mai mici decât cele stâncoase.

Starea pământului în raport cu fenomenul de îngheţ; în general, solurile îngheţate au conductivităţi termice mai maridecât cele neîngheţate. La unele roci îngheţate, conductivitatea termică depinde şi de natura, amorfă sau cristalină arocii, precum şi de direcţia de propagare a căldurii în raport cu planurile de clivaj.

1.2. Densitatea aparentă a pământului în stare uscată, în funcţie de porozitatea acestuia, se poate determina curelaţia:

în care:

r densitatea aparentă a pământului în stare uscată - în t/m3

rr densitatea aparentă a particulelor de pământ - în t/m3, cuurmătoarele valori:

- pământuri argiloase rr = 2,8 t/m3

- pământuri nisipoase rr = 2,6 t/m3

n porozitatea pământului

Page 199: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 199 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Orientativ, se pot considera următoarele valori:

- pământuri argiloase

- loessuri n = 40 - 60 %

- argile moi n = 50 - 70%

- argile consistente şi vârtoase n = 20 - 30 %

- argile tari n = 30 - 50 %

- pământuri nisipoase n = 20 - 50 %

Pentru valorile extreme ale porozităţilor se obţin următoarele densităţi aparente:

Argile r = 0,8 ... 2,2 t/m3 în medie 1,5 t/m3

Nisipuri r = 1,3 ... 2,1 t/m3 în medie 1,7 t/m3

1.3. Umiditatea pământului, adică raportul dintre masa apei conţinută în pori şi masa particulelor solide, se poatedetermina cu relaţia:

în care:

mw masa apei în pori (t/m3)

Umiditatea maximă (pământ saturat) se calculează cu relaţia:

Cu valorile de mai sus, rezultă următoarele umidităţi maxime (de saturaţie):

- pământuri argiloase wmax = 10 .... 90%

- pământuri nisipoase wmax = 10 ... 40%

În mod uzual, pământurile pot avea următoarele umidităţi:

- pământuri argiloase wmax = 10 .... 40%

- pământuri nisipoase wmax = 5 ... 20%

- pământuri stâncoase w ≤ 3 % (cu excepţia rocilorporoase)

1.4. În fig. A1 şi fig. A2 se dau grafice care permit determinarea conductivitaţilor termice ale pământurilorneîngheţate, argiloase şi nisipoase, în funcţie de densitatea aparentă şi de umiditatea pământului. Graficele suntconstruite pe baza relaţiilor lui Kersten.

1.5. Pentru straturile de pământ vegetal şi pentru umpluturi se pot considera următoarele conductivităţi de calcul:

- cu umiditate naturală r = 1,8 t/m3 lp = 1,2 - 1,5 W/(mK)

- în stare îngheţată r = 2,0 t/m3 lp = 1,5 -1,8 W/(mK)

1.6. Pentru pământurile stâncoase (roci omogene) se pot considera următoarele conductivităţi de calcul, în funcţiede densitatea aparentă:

Page 200: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 200 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

r = 2,0 t/m3 lp = 2,5 W/(mK)

r = 2,5 t/m3 lp = 3,5 W/(mK)

r = 3,0 t/m3 lp = 4,5 W/(mK)

1.7. Dacă plăcile pe sol se amplasează pe un strat de umplutură realizat din materiale cu proprietăţi termoizolante(nisipuri uscate, pietriş, zgură, granulit, ş.a.), caracteristicile termotehnice se iau din anexa A din [1].

2. Capacitatea calorică

2.1. Capacitatea calorică masică a pământurilor la presiune constantă (cp) se poate determina cu relaţia:

în care:

cs capacitatea calorică a particulelor de pământ, în J/(kg.K):

cs = 1000 J/(kgK) - pentru argile şi nisipuri

cs = 800 J/(kgK) - pentru roci omogene

cw capacitatea calorică a apei, în J/(kgK);

cw = 4180 J/(kgK), la 10°C

w umiditatea pământului, în % din masa pământului uscat;

Cu valorile cs şi cw de mai sus şi cu valorile uzuale w de la pct. 1.3, rezultă:

- pământuri argiloase cp = 1400 ... 2600 J/(kgK)

- pământuri nisipoase cp = 1200 ... 1800 J/(kgK)

- pământuri stâncoase cp= 800 J/(kgK)

2.2. Capacitatea calorică volumică se obţine prin multiplicarea capacităţii calorice masice cu densitatea aparentă apământului în stare uscată (r); uzual, se pot considera următoarele valori:

- pământuri argiloase r = 800 ... 2200 kg/m3 - în medie1500 kg/m3

- pământuri nisipoase r = 1300 ...2100 kg/m3 - in medie1700 kg/m3

- pământuri stâncoase r = 2000 ...3000 kg/m3 - in medie2500 kg/m3

Rezultă următoarele valori medii pentru capacitatea calorică raportată la unitatea de volum:

- pământuri argiloase r·cp = 3,0 x 106 J/(m3K)

- pământuri nisipoase r·cp = 2,5 x 106 J/(m3K)

- pământuri stâncoase r·cp = 2,0 x 106 J/(m3K)

Considerentele din această anexă permit efectuarea calculelor termotehnice pe baza unor caracteristicitermotehnice ale pământurilor, mai apropiate de condiţiile specifice reale.

În acest sens, există următoarele posibilităţi:

a) în toate cazurile în care este posibil, şi în funcţie de importanţa clădirii, se pot determina caracteristicile

Page 201: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 201 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

termotehnice ale pământului pe baza încercărilor efectuate în laboratoare a probelor luate din amplasament.

Probele se vor lua din zona viitoarei clădiri şi din imediata ei vecinătate (4 - 5 m în jurul cădirii), pe o adâncime de 6- 7 m de la CTS.

Se va ţine seama de condiţiile specifice locale privind umiditatea pământului, ascensiunea capilară a apei din stratulde apă freatică, adâncimea de îngheţ şi alte fenomene care pot varia în timp.

b) Dacă varianta a) de mai sus nu este posibilă, dar există un studiu geotehnic corespunzător, caracteristiciletermotehnice ale pământului se pot evalua pe baza indicaţiilor cuprinse în cap. 1 şi 2 din prezenta anexă. Esteindicat ca, faţa de umiditatea naturală constatată, să se aibe în vedere o oarecare majorare, care să ţină seama deposibilitatea creşterii umidităţii pământului în timp.

Se va avea în vedere - ca şi în varianta a) - că pe o înălţime de 1,0 ... 1,5 m de la CTS, iarna, adică în perioadapentru care se fac calculele termotehnice, straturile de pământ sunt îngheţate, având deci conductivităţi mai mari, cupână la 60 %, decât aceleaşi pământuri în stare neîngheţată.

c) Dacă nu exista aviz geotehnic, dar se cunosc totuşi unele date privind natura pământului, la calculeletermotehnice se pot avea în vedere caracteristicile termotehnice din tabelul A3.

Tabelul A3

Categoria Descrierea

Conductivitateatermică lp

Capacitateacaloricăr·cp

W/(mK) J/(m3K)

1 Pământuri argiloase cuumiditate redusă 1,5 3,0 x 106

2

- Pământuri argiloase cuumiditate ridicată

- Nisipuri şi pietrişuri cuumiditate redusă

2,0 2,5 x 106

3 Nisipuri şi pietrişuri cuumiditate ridicată 2,5 2,5 x 106

4 Roci omogene 3,5 2,0 x 106

[top]

ANEXA B

CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE UTILIZATE ÎN CADRULNORMATIVULUI

Nr. crt.din

ANEXAA din

[1]

Denumirea materialului

Densitateaaparentă

Conducti-vitateatermică

de calcul

Coeficientulde

asimilaretermică

r l s

kg/m3 W/(mK) W/(m2K)

5 BITUM 1100 0,17 3,37

6 BETON ARMAT 2500 1,74 16,25

7 BETON SIMPLU 2200 1,39 13,62

15 MORTAR DE CIMENT 1800 0,93 10,08

22 PLĂCI DE VATĂ 100 0,048 0,51

Page 202: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 202 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

22 MINERALĂ TIP G 100 100 0,048 0,51

23PLĂCI RIGIDE DINFIBRE DE BAZALT TIPPB 160

160 0,050 0,66

35 UMPLUTURA DEPIETRIŞ 1800 0,70 8,74

63 ZIDĂRIE DINCĂRĂMIZI PLINE 1800 0,80 9,51

64ZIDĂRIE DINCĂRĂMIZI CU GĂURIVERTICALE, TIP GVP

1700 0,75 8,95

1550 0,70 8,26

1450 0,64 7,64

1350 0,30 3,70

67

ZIDĂRIE DINBLOCURI DEBETONCELULARAUTOCLAVIZATCU ROSTURIOBIŞNUITE

TIPGBN35

725 0,30 3,70

TIPGBN50

825 0.34 4,20

68

FÂŞII ARMATEDIN BETONCELULARAUTOCLAVIZAT

TIPGBN35

625 0,25 3,13

TIPGBN50

725 0,28 3,57

72 POLISTIREN CELULAR 20 0,044 0,30

75 COVOR PVC FĂRĂSUPORT TEXTIL 1800 0,38 8,49

76 PÂNZĂ BITUMATĂ,CARTON BITUMAT 600 0,17 3,28

[top]

ANEXA C

CALCULUL NUMERIC AUTOMAT

1. Generalităţi

Metodele de calcul numeric automat pot fi utilizate pentru determinarea caracteristicilor termotehnice ale elementelorde construcţie în contact cu solul, în combinaţie cu metoda de calcul dată în cap.7 (şi în completarea acesteia) sauca o metoda alternativă, astfel:

a) Metoda utilizată în cap.7 care furnizează coeficienţi lineari sau punctuali de transfer termic:

1 - calcul plan, bidimensional (2D) al câmpului de temperaturi, care permite determinarea coeficienţilor liniari detransfer termic (y)

2 - calcul spaţial, tridimensional (3D) al câmpului de temperaturi, care permite determinarea coeficienţilor punctualide transfer termic (c).

b) Metoda alternativă, care dă direct rezultatele pentru o anumită clădire:

1 - calcul plan, bidimensional (2D) al câmpului de temperaturi;

2 - calcul spaţial, tridimensional (3D) al câmpului de temperaturi.

Page 203: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 203 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Indicaţiile cuprinse, mai jos, în prezenta anexă, se referă exclusiv la utilizarea calculului plan (2D) al câmpului detemperaturi, care oferă un grad de precizie suficient pentru situaţiile şi calculele curente.

Câmpul spaţial de temperaturi este recomandabil a fi utilizat pentru determinarea temperaturilor superficiale Tsi colţla colţurile ieşinde ale clădirilor.

Se precizează că indicaţiile din prezenta anexă sunt date în condiţiile utilizării programelor de calcul automatexistente actualmente în ţară

2. Modelul geometric

Spre deosebire de calculul câmpului de temperaturi aferente intersecţiilor şi altor punţi termice de la suprastructuraclădirilor, la calculele numerice efectuate pentru elementele de construcţie în contact cu solul, modelul geometrictrebuie să aibe dimensiuni mult mai mari.

pentru calculul cu metoda a1, se vor adopta următoarele dimensiuni ale modelului geometric plan (fig. C1):

- în interiorul clădirii Bi = 10,0 m

- în exteriorul clădirii Be = 10,0 m

- peste cota ± 0,00 la placa pe sol (cazul 1) Bo ≥ 1,2 m(fig. C1, fig. C2)

- peste cota plăcii la cazul 7 b ≥ 1,2 m (fig.C6)

- peste CTS la cazurile 2, 3 şi 5 B ≥ 1,0 m(fig. C3, fig. C4)

- peste cota pardoselii, la pereţii interiori pe sol(cap. 7,8)

B ≥ 1,0 m(fig. C7)

- sub CTS, în toate situaţiile Bp = 7,0 m

Pentru calculul cu metoda b1, poziţiile planurilor de decupaj, care separă modelul de restul clădirii, sunt aceleaşi camai sus, cu următoarele diferenţe:

- modelul cuprinde întreaga lăţime convenţională (B’) a clădirii, cu distanţe Be pe ambele laturi;

- lăţimea convenţională a clădirii este egală cu aria clădirii (A) împărţită la jumătate din perimetru (P):

- poziţia planului vertical de decupaj din exteriorul clădirii este determinată de distanţa:

Lăţimea convenţională B’ reprezintă "dimensiunea caracteristică" a clădirii.

3. Subdiviziunile modelului geometric

Modelul geometric, cuprins între planurile verticale şi orizontale de decupaj se subîmparte cu planuri auxiliare,formând reţeaua de calcul a câmpului plan de temperaturi.

În mod normal, distanţele dintre planurile auxiliare vor avea o creştere gradată spre planurile de decupaj şi nutrebuie să depăşească:

- 25 mm - în interiorul elementului de construcţie;

- 50 mm - primele 6 distanţe de la feţele interioare şiexterioare ale elementelor de construcţie;

- 100 mm - următoarele 3 distanţe;

- 200 mm - următoarele 2 distanţe;

- 500 mm - următorii paşi până la distanţa de 3,0 m de lafeţele elementelor de construcţie;

Page 204: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 204 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- 1000 mm - până la max. 10,0 m de la feţele elementelor deconstrucţie;

- 2000 mm - în rest.

4. Temperaturile de calcul

Calculul câmpului de temperaturi se va face pe baza temperaturilor din cap. 5 din normativ, cu următoareleprecizări:

- planurile verticale de decupaj, precum şi planul orizontal de decupaj de la partea superioară a modeluluigeometric sunt adiabatice;

- planul orizontal de decupaj de la partea inferioară a modelului geometric, amplasat la adâncimea de 7,0 m de laCTS, are o temperatura impusă, constantă (Tp);

- temperatura în interiorul spaţiilor neîncălzite va fi egală cu temperatura Tu rezultată dintr-un calcul de bilanţ termic.

5. Caracteristicile termotehnice de calcul

Conductivitaţile termice de calcul ale materialelor de construcţie şi ale pământului, precum şi rezistenţele termicesuperficiale se vor lua, de regulă, conform cap. 4 din normativ, cu următoarele precizări:

- pentru calculul cu metoda b1, dacă există date certe privind caracteristicile termotehnice ale pământului dinamplasament şi din imediata vecinătate a clădirii, se pot utiliza şi alte valori pentru conductivitatea termică a

pământului, în conformitate cu indicaţiile din anexa A;

- în condiţiile în care fundaţiile sunt înglobate într-un sol cu lp = 2,0 W/(mK), pentru simplificare, se poate consideracă betonul din fundaţii are aceeaşi conductivitate cu cea a pământului, astfel încât fundaţiile pot fi eliminate din

modelul geometric de calcul al câmpului de temperaturi;

- straturile de aer neventilat înglobate în elementele de construcţie vor fi introduse în calculul câmpurilor detemperaturi cu o conductivitate termică echivalentă la:

în care:

da = grosimea stratului de aer, in metri;

Ra = rezistenţa termică a stratului de aer, conform [1].

6. Programele de calcul automat

Se vor folosi exclusiv programe de calcul atestate.care dispun de următoarele facilităţi:

- permit alcătuirea unei reţele de calcul cu un număr mare de paşi (cel puţin 200 x 200 paşi);

- pot furniza temperaturile Tsi pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie, în condiţiile considerării lacolţurile interioare ieşinde, a unei variaţii a rezistenţei termice superficiale;

- permit considerarea a 3 medii cu temperaturi diferite;

- pot furniza fluxurile termice F, aferente oricăror porţiuni din suprafeţele interioare, valoriile F fiind determinate pebaza relaţiei:

sau

în care I reprezintă lungimile aferente fiecărui punct din reţeaua de calcul.

Pentru a verifica corectitudinea datelor de intrare, se recomandă ca una din verificări să fie comparareatemperaturilor Tsi şi Tse de la toate marginile modelului geometric, rezultate din calculul automat, cu cele rezultatedintr-un calcul unidirecţional (1D).

7. Relaţii de calcul

Page 205: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 205 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Se dau mai jos relaţiile de calcul pe baza cărora s-au calculat valorile y şi R’ din tabelele 1 ... 18 şi care se potfolosi în cazuri similare, pe baza unui calcul automat (2D) al câmpului de temperaturi.

Placa pe sol (tabelele 1 ... 10)

în care:

F1 fluxul termic pe lăţimea Bi, rezultat dintr-un calculautomat (2D) [W/m] - fig. C2;

R1 rezistenţa termică unidirecţională [m2K/W], relaţia (2).

Placa inferioară a subsolului încălzit (tabelele 11, 12, 15)

în care:

F2 fluxul termic pe lăţimea Bi, rezultat dintr-un calculautomat (2D) [W/m] - fig. C3;

R2 rezistenţa termică unidirecţională [m2K/W], relaţia (5).

Placa superioară a spaţiului subteran complet îngropat (tabelul 13)

în care:

F5 fluxul termic pe lăţimea Bi, rezultat dintr-un calculautomat (2D) [W/m]

R5 rezistenţa termică unidirecţională [m2K/W], relaţia (10).

Placa inferioară a subsolului neîncălzit (tabelele 14, 16)

în care:

F6 fluxul termic pe lăţimea Bi, rezultat dintr-un calculautomat (2D) [W/m] - fig. C4;

fluxul F6 se consideră în calcul cu semnul +

R6 rezistenţa termică unidirecţională [m2K/W], relaţia (13).

Peretele exterior peste placa pe sol (tabelele 1 ... 10)

în care:

F0 fluxul termic pe lăţimea B0 [W/m] - fig. C2;

Page 206: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 206 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

R0 rezistenţa termică unidirecţională (1D) aferentă pereteluiexterior de peste cota ±0,00, pe înălţimea B0 [m2K/W]

Peretele subsolului încălzit, parţial îngropat (tabelul 11)

în care:

F3 fluxul termic (2D) [W/m] pe înălţimea B3 = z + B - fig.C3;

R rezistenţa termică unidirecţională (1D) a zonei de peretede peste CTS, pe înălţimea B [m2K/W],

Pereţii subsolurilor încălzite suprapuse şi ale spaţiilor subterane încălzite complet îngropate (tabelele 12 şi13)

în care:

Fj fluxul termic (2D) [W/m] aferent zonei j (j = 1 … 15) de0,4 m înălţime.

Peretele subsolului neîncălzit, parţial îngropat (tabelul 14)

în care:

F7 fluxul termic (2D) [W/m] pe înălţimea B7 = z + B - fig.C4;

R rezistenţa termică unidirecţională (1D) a zonei de pesteCTS, pe înălţimea B [m2K/W],

Peretele interior al subsolului parţial,încălzit (tabelul 15)

în care:

F3 fluxul termic (2D) [W/m] pe înălţimea liberă a subsolului.

Peretele interior al subsolului parţial, neîncălzit (tabelul 16)

în care:

F7 fluxul termic (2D) [W/m] pe înălţimea liberă Hu asubsolului – fig. C5

Placa pe sol adiacentă subsolului parţial, neîncălzit (tabelul 16)

Page 207: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 207 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

în care fluxurile termice Fi şi F sunt figurate în figura C5.

Placa inferioară a subsolului încălzit + neîncălzit (tabelul 17)

în care fluxurile termice F2, F6, F şi F8 sunt figurate în figura C6.

Pereţi interiori pe sol (tabelul 18)

în care fluxurile termice F9 şi F sunt figurate în figura C7.

x x

x

În general, coeficientul linear de transfer termic y se determină cu relaţia:

în care:

coeficientul de cuplaj termic obţinut pe baza unui calcul(2D) al câmpului de temperaturi pe suprafaţa "j", delăţime "lj" şi un metru lungime [W/(mK.]

Uj coeficientul de transfer termic al suprafeţei "j" obţinutprintr-un calcul unidirecţional [W/(m2K)]

Lj lăţimea adoptată la calculul (2D) al coeficientului decuplaj termic [m]

Relaţia de mai sus este valabilă în condiţiile în care valorile Lj şi Uj sunt raportate la aceeaşi diferenţă detemperatură.

[top]

ANEXA D

DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE CORECTATE- VARIANTĂ DE CALCUL -

Prezenta anexă a fost întocmită utilizând prevederi din [12] EN ISO 13370 - Thermal performance of buildings -Heat transfer via the ground - Calculation method.

D1. Placa pe sol

Relaţiile de mai jos sunt valabile în următoarele cazuri:

- fără termoizolaţie orizontală sau cu termoizolaţie orizontală generală, peste sau sub placă;

- fără termoizolaţie verticală; - fără punţi termice semnificative între placă şi soclu;

Page 208: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 208 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- diferenţa de nivel între cota superioară a pardoselii şi CTS, cel mult 60 cm.

Se calculează grosimea echivalentă:

Se calculează lăţimea caracteristică, convenţională, a clădirii sau a încăperii:

în care A este aria şi P este perimetrul clădirii sau al încăperii.

a) df < B’ – plăci neizolate sau moderat izolate

b) df ≥ B’ – plăci foarte bine izolate

Observaţie

Se utilizează logaritmi naturali; între logaritmii naturali (In) şi logaritmii zecimali (log) există relaţia:

In A =2,3026·log A

Exemple de calcul

1) Se consideră o placă din beton armat de 15 cm grosime şi o şapă din mortar de ciment de 5 cm grosime.Dimensiunile clădirii sunt 25 x 8 m. Soclul are 40 cm grosime, iar conductivitatea termică a pământului este 2W/(m/K). Să se calculeze R’1.

Page 209: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 209 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

2) Idem ca mai sus, dar cu un strat termoizolant din polistiren celular de 15 cm grosime.

2. Izolaţii perimetrele la placa pe sol

În acest capitol se dau relaţii de calcul a coeficienţilor lineari de transfer termic aferenţi unor fâşii de termoizolaţie,orizontale sau verticale, dispuse pe conturul exterior al unor plăci pe sol amplasate la nivelul CTS, sau la cel mult60 cm peste CTS.

Coeficienţii Dy au valori negative şi conduc la rezistenţe termice specifice corectate mai mari.

Coeficienţii sunt valabili atât în cazul unor plăci neizolate cât şi în cazul unor plăci având o termoizolaţie de grosimeconstantă dispusă pe toată suprafaţa plăcii.

Coeficienţii sunt valabili numai în cazul în care lăţimea fâşiei termoizolante suplimentare este mică în raport culăţimea clădirii.

Coeficienţii sunt valabili în cazul absenţei unei punţi termice între placă şi soclu, dar pot fi utilizaţi şi în cazulexistenţei unor punţi termice de dimensiuni reduse (sub 10 cm).

Dacă se prevăd atât fâşii verticale cât şi orizontale, se consideră coeficienţii Dy cu valorile absolute cele mai mari.

Se determină:

Rt rezistenţa termică a stratului termoizolant suplimentar,vertical sau orizontal:

în care d, este grosimea fâşiei termoizolante, în metri.

DR rezistenţa termică suplimentară:

în care:

l este conductivitatea termică a materialului înlocuit, faţa de situaţiadin câmp curent şi anume:

- pământ sau pietriş, dacă fâşia suplimentară este dispusă subplacă;

- mortar sau nisip, dacă fâşia suplimentară este dispusă pesteplacă.

Page 210: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 210 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

d’ grosimea suplimentară echivalentă

df grosimea echivalentă generală

a) Izolaţii perimetrele orizontale

Stratul suplimentar poate fi dispus sub sau peste placă; stratul termoizolant general poate de asemenea fi dispussub sau peste placă.

în care D este lăţimea fâşiei termoizolante, în metri.

b) Izolaţii perimetrele verticale

Stratul suplimentar poate fi dispus în interiorul sau în exteriorul peretelui.

x x

x

Page 211: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 211 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Coeficienţii Dy se utilizează astfel:

1) Dacă coeficienţii de transfer termic U’1 s-au determinat conform cap.1 din prezenta anexă, rezistenţa termicăcorectată se determină cu relaţia:

în care: U’1 este coeficientul de transfer termic corectat al plăcii pe sol fără influenţa fâşiei termoizolanteperimetrale.

2) Dacă coeficienţii liniari de transfer termic y1 s-au determinat pe baza tabelelor 1 ... 10 din Normativ, valorile Dyse adună algebric cu valorile y1.

Exemple de calcul

1) Să se calculeze valorile Dy pentru fâşii termoizolante perimetrale orizontale/verticale de 1,0 m lăţime şi 10 cmgrosime având l = 0,05 W/(m·K).

Placa de beton armat are 15 cm grosime, iar pardosela este realizată din mortar de ciment în grosime de 5 cm.

Se consideră:

lp = 2,0 W/(m·K).

D = 1,00 m

dt =0,10m

lt = 0,05 W/(m·K)

g = 0,40 m

Se calculează:

- Termoizolaţie orizontală:

2) Să se calculeze influenţa unor fâşii termoizolante perimetrale orizontale asupra rezistenţei termice specificecorectate a plăcii pe sol, pentru o clădire de dimensiuni în plan 25 x 8 m, cu alcătuirea conform schiţei alăturate,amplasată în zona climatică II, în cazul determinării coeficienţilor y1 conform prevederilor din Normativ.

Conform Normativ, cap.7.1:

Page 212: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 212 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Conform tabelului 1, pentru :

h = 40cm

d = 36,5 cm

l = 0,8 W/(mK)

rezultă:

y1 = 1,50W/(mK)

Conform exemplului de calcul (1):

Dy = - 0,29 W/(mK)

Noul coeficient y, cu influenţa izolaţiei orizontale suplimentare:

Se calculează suprafaţa şi perimetrul:

A = 200 m2

P = 66m

Rezistenţa termică corectată în varianta fără fâşii perimetrale:

Rezistenţa termică corectată în varianta cu fâşii perimetrale:

sau:

[top]

ANEXA E

VENTILAREA SUBSOLULUI NEÎNCĂLZIT

Page 213: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 213 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Prezenta anexă a fost întocmită utilizând prevederi din [12] EN ISO 13370 - Thermal performance of buildings -Heat transfer via the ground - Calculation method.

Viteza de ventilare naturală, respectiv numărul de schimburi de aer pe oră, aferent ventilării naturale a subsoluluineîncălzit, se determină cu relaţia:

în care:

n numărul de schimburi de aer pe oră aferent ventilăriinaturale a subsolului neîncălzit [h -1]

V volumul interior al subsolului neîncălzit [m3]

Ag aria golurilor de ventilare naturală din pereţii subsolului,distribuite pe conturul acestuia [m2]

v viteza de calcul a vântului, în apropierea solului înfuncţie de zona eoliana şi de clasa de adăpostire [m/s],conform tabelului E1.

Tabelul E1

Viteze de calcul ale vântului (m/s)

Clasa de apăpostireZona eoliană

I II III IV

1 Clădiri neadăpostite 1,00 0,80 0,60 0,40

2 Clădiri moderat adăpostite 0,50 0,40 0,30 0,20

3 Clădiri adăpostite 0,25 0,20 0,15 0,10

Încadrarea localităţilor în zone eoliene se face conform hărţii din fig. E2, în funcţie de viteza convenţională, medie, înextravilan, a vântului la înălţimea de 10 m de la CTS, considerată astfel:

- zona I 10 m/s

- zona II 8 m/s

- zona III 6 m/s

- zona IV 4 m/s

Clasa de adăpostire se consideră astfel:

- Neadăpostite - clădiri în mediul rural sau la periferiaoraşelor,

- Moderat adăpostite clădiri în interiorul oraşelor cu minimum 3clădiri în apropiere;

- Adăpostite - clădiri în centrul oraşului sau în păduri.

[top]

ANEXA F

INFLUENŢA STRATULUI MOBIL DE APĂ FREATICĂ

Prezenta anexă a fost întocmită utilizând prevederi din [12] EN ISO 13370 - Thermal performance of buildings -Heat transfer via the ground - Calculation method.

Page 214: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 214 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Efectul unui strat mobil de apă freatică se consideră în calcul prin multiplicarea coeficienţilor de transfer termic U'ale tuturor elementelor de construcţie în contact cu solul cu un factor supraunitar Gw.

Valorile factorului Gw sunt în funcţie de următorii parametri:

- adâncimea zw - adâncimea măsurată de la CTS, a nivelului superior al stratului acvifer [m];

- viteza vw - viteza medic (aparentă) de curgere a curentului subteran [m/s];

- conductivitatea lp - conductivitatea termica a pământului [W/(mK)];

- rezistenţa termică Rf - rezistenţa termică unidirecţională a plăcii pe sol sau a plăcii inferioare a subsolului,incluzând toate straturile existente între suprafaţa pardoselii şi pământ precum şi rezistenţele termice superficiale

[m2K/W]

Factorul Gw se determină pe ansamblul clădirii şi el este cu atât mai mare cu cât viteza vw este mai mare şi cu câtadâncimea zw, conductivitatea lp şi rezistenţa Rf au valori mai mici.

Valorile Gw se iau din tabelul F2, în funcţie de rapoartele zw/B', df/B' şi lW/B', în care:

- B' lăţimea caracteristică, convenţională, a plăcii (m):

în care:

A aria plăcii (m2)

P perimetrul plăcii (m)

Lăţimea caracteristică variază între B' = 1/2 ( la un pătrat cu latura 1) şi B' = 1 (la un dreptunghi cu lăţimea 1 şilungimea infinită).

- df grosimea echivalentă a plăcii (m)

în care:

g grosimea totală a peretelui exterior, cuprinzând toatestraturile (m)

Pentru lp = 2 W/(m K) şi Rsi + Rse = 0,21 m2K/W rezultă:

- lw lungimea convenţională care stabileşte o relaţie între fluxul termic prin conducţie, şi fluxul termic determinat deexistenţa stratului mobil de apă freatică [m]

în care:

cw capacitatea calorică masică a apei la presiuneconstantă (4180 J/kg·K.)

rw densitatea apei ( 1000 kg/m3)

Page 215: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 215 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Pentru lp = 2 W/(mK), rezultă:

Viteza medie de curgere a curentului subteran de apă freatică vw se poate determina aplicând legea lui Darcy:

în care:

k coeficientul de permeabilitate Darcy [m/s];

i panta hidraulică a stratului acvifer [‰]

Coeficientul de permeabilitate Darcy se determină fie experimental în laborator, fie prin măsurători directe pe teren,efectuând probe de pompare în mai multe foraje de studiu. Orientativ, în tabelul F1 se dau câteva valori alecoeficienţilor k, în funcţie de natura pământurilor.

Tabelul F1

Coeficienţi de permeabilitate k

Natura pământurilor k

m/zi cm/s

Nisipuri argiloase 1 - 5 0,001 - 0,006

Nisipuri fine 5 - 10 0,006 - 0,012

Nisipuri cu granule mijlocii 15 - 25 0,017 - 0,029

Nisipuri cu pietriş 50 - 150 0,058 - 0,174

Pietriş cu nisip 75 - 150 0,087 - 0,174

Pietriş cu granule mari 100 - 200 0,116 - 0,231

Bolovăniş cu pietriş 300 0,347

Panta hidraulică se stabileşte cu ajutorul nivelurilor de apă măsurate simultan în reţeaua de foraje de studiu; îngeneral, panta hidraulică a stratului acvifer nu depăşeşte 10‰ (i < 0,01)

Tabelul F2

Factori de multiplicare Gw

lw/B’

zw/B' = 0,00 zw/B' = 0,50 zw/B' = 1,00

df/B df/B’ df/B’

0,1 0,5 1,0 0,1 0,5 1,0 0,1 0,5 1,0

0,00 2,00 1,74 1,39 1,20 1,12 1,08 1,05 1,04 1,02

0,02 1,78 1,50 1,28 1.11 1,08 1,05 1,04 1,03 1,02

0,10 1,33 1,20 1,13 1,06 1,04 1,02 1,03 1,03 1,01

0,20 1,16 1,11 1,07 1,05 1,03 1,01 1,02 1,02 1,01

1,00 1,01 1,01 1,01 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00

Exemplu de calcul

Se consideră o clădire cu următoarele caracteristici:

Page 216: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 216 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Dimensiunile clădirii 30 x 10 m

Conductivitatea termică a pământului lp=2,0 W/(mK)

Grosimea totală a peretelui exterior g = 0,55 m

Adâncimea, măsurată de la CTS, a niveluluistratului mobil de apă freatică

zw = 4,5 m

Alcătuirea plăcii pe sol:

- pardoseală din mortar de ciment 5cm

- polistiren celular 10 cm

- placă beton armat 15 cm

- pietriş 10 cm

Panta hidraulică a stratului acvifer i = 0,005

Coeficientul de permeabilitate Darcy k = 0,001 m/s

Se cere să se determine coeficientul de multiplicare Gw

Rezultă următoarele rapoarte:

Pentru aceste rapoarte, conform tabelului F2, prin interpolare, rezultă: Gw = 1,065

[top]

TABELE

Page 217: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 217 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

- COEFICINŢI LINIARI DE TRANSFER TERMIC (Y)

- TEMPERATURI SUPERFICIALE MINIME (Tsi min)

1. Placă pe sol - fără termoizolaţie

2. Placă pe sol - fără termoizolaţie

3. Placă pe şol-cu termoizolaţie orizontală

4. Placă pe sol - cit termoizolaţie orizontală

5. Placă pe sol - fără termoizolaţie orizontală, cu soclul termoizolat la exterior

6. Placă pe sol - fără termoizolaţie orizontală, cu soclul termoizolat la exterior

7. Placă pe sol - cu termoizolaţie orizontală, cu soclul termoizolat la exterior

8. Placă pe sol - cu termoizolaţie orizontală, cu soclul termoizolat la exterior

9. Placă pe sol - cu termoizolaţie orizontală, cu soclul termoizolat la interior

10. Placă pe sol - cu termoizolaţie orizontală, cu soclul termoizolat la interior

11. Subsol încălzit, parţial îngropat

12. Două subsoluri încălzite, suprapuse

13. Spaţiu subteran încălzit, complet îngropat

14. Subsol neîncălzit, parţial îngropat

15. Subsoluri parţiale - subsol încălzit

16. Subsoluri parţiale - subsol neîncălzit

17. Subsol încălzit + subsol neîncălzit

18. Pereţi interiori pe sol

LEGENDĂ

a Beton armat

b Zidărie din cărămizi

c Zidărie din blocuri B.C.A.

e Termoizolaţie l = 0,0.5 W/(mK)

f Pământ

g Mortar

i Fundaţie sau grindă (eventual)

Page 218: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 218 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 219: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 219 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 220: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 220 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 221: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 221 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 222: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 222 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 223: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 223 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 224: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 224 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 225: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 225 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 226: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 226 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 227: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 227 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 228: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 228 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 229: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 229 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 230: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 230 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 231: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 231 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 232: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 232 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 233: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 233 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 234: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 234 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 235: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 235 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 236: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 236 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 237: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 237 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 238: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 238 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 239: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 239 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 240: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 240 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 241: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 241 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 242: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 242 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

Page 243: C 107-7 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

21.04.2011, 11:12NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Page 243 of 243file:///Volumes/Construct8D/c107-2005.htm#p1t4

[top]