HAMBURGsau Muscat de Hambourg și Tămâioasă hamburg

Strugurii Sunt mari, ramuroși, cu ramificațiile secundare foarte dezvoltate.Boabele sunt mari, cărnoase, crocante, cu gust puternic de muscat și acoperite cu un strat gros de pruină. Are o creștere vegetativă puternică și fertilitate bună, 50-60% din lăstari fiind fertili. Este sensibil la meiere și mărgeluire, fenomene care se manifestă puternic spre vârful ciorchinilor. Rezistențe biologice: mijlocie la ger (-18°C); slabă la secetă; foarte sensibil la mană, făinare și putregaiul cenușiu al strugurilor. În zonele de șes este puternic atacat de molii. Muscat de Hamburg are nevoie de multă căldură și insolație. De aceea se cultivă în condiții bune în podgoriile din zonele colinare subcarpatice. Preferă solurile ușoare, bine aprovizionate cu substanțe nutritive și apă. Coacere: in tot cursul lunii septembrie.

Feteasca Neagră Vechi soi autohton de struguri din România, din care se obține tipul de vin cu același nume.Este cultivată în diverse podgorii din Moldova și din Muntenia.Vinul obținut poate fi sec, demisec sau dulce, cu un conținut alcoolic de circa 12-12,5%. Butucii au o creştere foarte viguroasă, necesita terenuri mai putin fertile, scheletice, calcaroase. Are cresteri vegetative puternice si fertilitate scazuta, 35-40% lastari fertili.Strugurii sunt miljlocii spre mari, cilindro conici, aripati, cu boabele asezate des pe ciorchine. Bobul mijlociu, sferic, cu pielita groasa, de culoare negru violaceu, acoperita cu multa pruina, punctul pistilar persistent. Maturarea deplina se realizeaza la sfarsitul lunii septembrie. Pulpa este zemoasa si gust placut. Are rezistenta foarte buna la ger (-22°C; -24°C) si la seceta, sensibil la mana si fainare, mijlociu rezistent la putregaiul cenusiu, molii si acarieni.

Feteasca Regala

Este un soi cu vigoare mijlocie, cu cca. 85% din lastari fertili. Strugurii sunt mijlocii, cu boabele asezate des pe ciorchine. Bobul de marime mijlocie, rotund, verde-galbui, cu pulpa zemoasa si coaja groasa. Valoare de cultura: Perioada de vegetatie este mijlocie, strugurii se matureaza la inceputul lunii octombrie. este un soi cu rezistenta mijlocie la ger, dar sensibil fata de seceta. La mana si fainare rezistenta este mijlocie, strugurii sunt predispusi la putregai. Se obtine un vin de calitate, folosit ca materie prima pentru spumante sau distilate invechite din vin. Este un soi care valorifica bine aproape toate tipurile de sol, dar care are nevoie de umiditate asigurata.

Viţă -de -vie ,Cserszegi fűszeres,

Recoltare: în mijlocul lunii septembrie, este un soi pentru vin de calitate, nu putrezeşte si rezistent la ger.

Ciorchine: de marime mijlocie, bogată de 150-170 gr.

Fruct: de mărime mica, rotundă, de culoare albă, dacă este prea coaptă de culoare galbenă, zemoasă, aromată. acidulată.

Coacere: sfarsitul lunii August, aduce roada bogata, nu este sensibila la lumina.

Ciorchine: de marime mare, bogata de 500-600 gr.

Fruct: de marime mare, ovala, de culoare alb spre galben, coaja groasa, gust neutru cu seminte mici.

Viţă -de -vie ,Angela,

BUTAS DE VIE , ATTILA, (MUSCAT)

Coacere: sfarsitul lunii septembrie, aduce roada bogata, nu putrezeste, se poate tine la iarna.

Ciorchine: de marime mare, de 200 gr.

Fruct: de marime mare, ovala, zemoasa, de culoare alba, tare, foarte gustoasa, este cea mai de calitate strugure de masa.

BUTAS DE VIE , CARDINAL,

Coacere: mijlocul lunii August, aduce roada bogata

Ciorchine: mari, alungite, de 300-400 gr.

Fruct: de marime mare, ovala, de culoare rosu spre albastru carnoase, tari, contine putin acid.

Sugraone strugureFara seminte.Rodeste la inceputul lunii August. Boabele sunt alungite, de culoare verde aprins.Strugurii au gust usor, dulce cu textura crocanta.

Baresanacultivati in Italia pentru consum;

Cardinal Este un soi timpuriu. Strugurii incep sa se coaca spre sfarsitul lunii iulie. Au o greutate de 130-235 g, cu boabe mari, rotunde, usor turtite, de culoare rosie-violacee. Miezul este carnos, crocant. Este un soi fertil si productiv, insa foarte sensibil la ger. Din aceasta cauza trebuie cultivat mai ales in gospodariile din sudul tarii si numai cu conditia de a fi protejat peste iarna prin ingroparea corzilor.

Rezistente biologice : foarte slaba la ger (-14C, -16C) si la seceta; sensibili la mana si oidium, excorioza si scurt - nodare; toleranta mijlocie la putregaiul cenusiu al strugurilor. Este predispus la meiere si margeluire, temperaturile scazute si ploile din timpul infloritului accentueaza fenomenele, dimiuandu-se procentul de productie marfa. Irigarea, pe fondul bogat de fertilizare, asigura intotdeauna productii mari de struguri 25-30 t/ha, din care 80% constituie productia marfa.

Michele PalieriFara samburi.

Se coace in primele zile din septembrie. Produs de calitate superioara si productivitate ridicata si constanta.

Este un soi f dulce cu boabe tari si aromate.

Italiase coace dupa 25 septembrie. Strugurii, in greutate de 350—800 g, au boabe mari, ovale, colorate verde galbui si acoperite cu un strat fin de pruina. Miezul este carnos, cu gust discret de muscat. Se preteaza pentru cultura inalta in special in zonele din sudul tarii.

Fertilitate mijlocie, 57-60% lastari fertili si productivitatea mare. In timpul infloritului necesita temperaturi ridicate de 18-20C, altfel soiul este predispus la margeluire. Toleranta slaba la ger (-14,-18C);foarte sensibil la mana si oidium; sensibil la atacurile acarienilor si moliilor strugurilor; sensibil la seceta.

VictoriaEste una din cele mai valoroase creatii de soiuri romanesti petru struguri de masa. Se impune prin timpurietate, dar mai ales prin aspectul foarte frumos al strugurilor si prin productivitaea ridicata. Are fertilitate buna (63 – 73 % lastari fertili) si productivitate foarte mare, datorita marimii strugurilor. Rezistente biologice : buna la ger (-18C -20C) si la seceta; se comporta bine fata de brumele si ingheturile de primavara, datorita dezmuguririi tarzii; rezistenta mijlocie la boli si daunatori. Soiul Victoria se cultiva cu rezultate bune pe tereurile fertile de la baza versantilor, cu soluri bine drenate.

Sultanina BiancaEste un soi foarte vechi de provenienta asiatica, cu struguri mari si foarte aspectuosi, folositi la producerea stafidelor si pentru consum in stare proaspata. Strugurii sunt lungi, mari, cilindro - conici, cu ramificatiile secundare uneori mai dezvoltate incat devin ramurosi. Boabele de marime mijlocie, ovale, colorate in galben ca ceara si acoperite cu un strat fin de pruina. Pulpa carnoasa, crocanta, nearomata, cu rudimente de seminte verzi ramase nedezvoltate. Pedicele lungi, subtiri si fragile, incat boabele se desprind impreuna cu ele foarte usor de pe ciorchine. Soi cu perioada lunga de vegetatie (190 - 200 zile)si cerinte mari fata de caldura : 3200 - 3500 0C temperatura activa. Este foarte viguros si cu fertilitate slaba, numai 30 - 40% lastari fertili. Nu rodeste pe copili. Rezistente biologice : slaba la ger (-140C) si la mana; mijlocie la oiium si putregaiul cenusiu al strugurilor; buna la seceta. Dezmugureste devreme, in prima decada a lunii aprilie; maturarea deplina se realizeaza intre 15 si 30 august.

Black MagicStrugure de masa fara samanta

Rodeste la inceputul lunii August

Muscat Ottonel este un soi de struguri de origine

franceză care s-a extins în diverse podgorii din Romania.Se caracterizează printr-o culoare galben-pai, cu o aromă tipică de muscat care evolueaza prin învechire de scurtă durată într-un buchet foarte complex, prin gust fin și delicat.Vigoarea de crestere este mijlocie, iar fertilitatea foarte ridicata, peste 85% lastari fertili, frecvent cu 2 etaje de inflorescente. Matureaza foarte bine lemnul lastarilor, diferentiaza mugurii de rod de la baza coardei. Dezmugureste in a doua parte a lunii aprilie, parga strugurilor are loc devreme la inceputul lunii august, Rezistente biologice: soi cu toleranta buna la ger (-20, -22C), mai putin rezistent la seceta, sensibil la mana si fainare, mijlociu rezistent la putregaiul cenusiu, sensibil la atacul moliilor strugurilor, mai ales in sudul tarii si in arealele mai secetoase. In ultimii ani, soiul Muscat Ottonel s-a dovedit a fi sensibil la putregaiul acid al inflorescentelor, manifestat prin brunificarea unor parti a inflorescentelor dupa legarea boabelor, boala fiind cauzata de ciuperci din genul Botrytis, avand ca vectori nematozii. Se cultiva cu rezultate bune pe terenurile in panta, cu expozitii insorite si pe solurile cu fertilitate mijlocie sau scazuta, dar cu umiditate asigurata (treimea de mijloc a pantei). Cele mai fine vinuri se obtin pe solurile scheletice, calcaroase.

În prezent acest soi a cucerit o largă popularutate în întreaga lume, Suprafeţele lui cresc progresiv. Are cele mai mari bobiţe şi chiar dacă sunt cu seminţe, concurează cu succes pe piaţă alături de soiurile apirene.

Ciorchinele este mare, elegant. Bobiţa, de asemenea, este uimitor de mare, de culoare roz-aprinsă.  Are gust simplu, dar armonios. Pulpa este foarte densă, după consistenţă asemănătoare cu prunele.

Red Glob-Globul rosu

BUTAS DE VIE ,, CHASSELAS,,

Coacere: sfarsitul lunii August-inceputul lunii Septembrie, aduce roada mijlocie si stabila, rezistenta la ger.

Ciorchine: mijlocie, de 150-200 gr.

Fruct: marime mijlocie, de culoare rosie sau alba, rotunda, turtita, cu coaja subtire, tari.

BUTAS DE VIE , CSABA GYÖNGYE,

Coacere: in jur de 20 Iulie, aduce roada mijlocie. Ciorchine: mijlocii, de 100 gr.

Fruct: marime mijlocie, rotunda, de culoare alba, cand este coapta de culoarea galbena, cu coaja subtire, zemoasa, tare.

BUTAS DE VIE , TATA CAPREI,

Coacere: la inceputul lunii Octombriei, aduce roada bogata. Ciorchine: foarte mari, de 250-300 gr.

Fruct: alungite, mari, de culoarea rosie, cu coaja groasa, dulce si acidulata.

BUTAS DE VIE , MOLDOVA,

Coacere: la sfarsitul lunii Septembrie, aduce roada bogata, nu putrezeste, sta pana de Craciun. Ciorchine: foarte mari, de 500-1000 gr, foarte frumoase.

Fruct: alungite, mari, de culoare alba, cand este copata galbena, foarte gustoase, tari.

Merlot• Soi de origine franceză, actual foarte răspîndit în diferite

zone viticole din lume. Serveşte pentru producerea vinurilor roşii de masă de marcă şi cupaj.

• Strugurii sunt de mărime mijlocie; piramidali, aripaţi. • Bobiţele – de dimensiuni medii, rotunde, de culoare

albastră-violetă cu strat de pruină; pieliţa are o densitate mijlocie; pulpa suculentă, dulce, cu gust solonaceu.

• Se caracterizează printr-o perioadă mijlociu-tîrzie de cocere.

• Butucii au o creştere viguroasă mijlocie. Sunt adaptaţi la diferite tupuri de sol şi climă cu excepţia zonelor aride, în lipsa irigaţiei regulate.

• Productivitatea este abundentă şi regulată. Soiul este predispus la supraîncărcarea cu recoltă,

• Rezistenţa soiului la maladiile de bază este nu prea sporită, iar rezistenţa la îngheţuri este mijlocie (pînă la -21º C).

Cabernet Sauvignon

• Soi vechi francez, cunoscut de pe vremea cardinalului Richelieu,

• Are vigoare mare de crestere si fertilitate mijlocie

• Parga strugurilor incepe in august, iar maturarea deplina se realizeaza la 4 saptamani dupa soiul Chasselas

• Rezistente biologice:  are toleranta buna la ger (-20, -22C), foarte rezistent la seceta, toleranta buna la oidium si putregaiul cenusiu al strugurilor, sensibil la mana, mijlociu rezistent la molii si acarieni

• Se cultiva cu rezultate bune in podgoriile subcarpatice din sudul tarii, in soluri scheletice si sarace, in cele antropice, desfundate, feruginoase si in cele terasate.