B U } T E N I

Monografie ilustrat`Berna 2012

ROM^NIA

,

Prefata( )

Dac` meleagurile de la poalele falnicilor mun\i Bucegi au fost v`duvite de existen\a unor documente scrise [n privin\a atest`rilor, ele au fost ocrotite de-a lungul timpurilor de b`tr@nul Sfinx ]i Crucea cea m`rea\` din v@rful Caraiman. Apari\ia c`r\ii Domnului Dan Zamfirache, Monografia ilustrat` a Bu]teniului, deschide o pagin` nou` [n istoria ora]ului printr-o carte document care adaug` sta\iunii farmecul de alt`dat` reconstituit prin parfumul unor ilustrate vechi str@nse cu s@rgui\` de autor ]i redate pentru [nt@ia dat` locuitorilor din Bu]teni printr-o manier` nou` de prezentare, IT, cu mijloacelor tehnicii moderne a calculatoarelor. Dac` meleagurile de la poalele au fost v`duvite de existen\a unor documente scrise [n privin\a atest`rilor ele au fost ocrotite de-a lungul timpurilor de b`tr@nul Sfinx ]i Crucea cea m`rea\` din v@rful Caraiman. Ziua de 6 iunie 2008 c@nd la Casa de Cultur` domnia sa ]i-a prezentat proiectul informatic de lansare a unei monografii a Bu]teniului print-un altfel de limbaj capt@nd auditoriul prin filmele realizate [n ministudioul din Cairo se constituie ca o premier` pe valea Prahovei, autorul aleg@nd Bu]teniul ca pe a a doua sta\iune de suflet dup` locurile natale, C`lim`ne]tiul, dat fiind apartenen\a sa aici din anul 2003 c@nd de fapt s-au declan]at ]i primele idei de concepere a c`r\ii. Motivul care a stat la baza alc`tuirii monografiei ilustrate a domnului profesor, matematician ]i informatician Dan Zamfirache, a fost acela a pasiunii sale de cartofil ]i numismat care a str@ns timp de peste 30 de ani o bogat` colec\ie de c`r\i po]tale imagin@nd pentru noi, cei de azi,9

C`lim`ne]ti

2038

farmecul de alt`dat` al unor locuri binecuv@ntate. Dan Zamfirache, singurul autor de carte din Rom@nia care []i lanseaz` c`r\ile prin limbajul PC-ului, cu mijloacele moderne ale tehnicii informatice [nscrie Bu]teniul [n istoria lans`rilor de c`r\i IT dup` 11 ani de prezent`ri de acest gen. {n contextul schimb`rilor de azi, Bu]teniul p`streaz` frumoasa tradi\ie a celui vechi descris ]i prezentat de autor, construc\iile ]i [mbin`rile arhitecturale l`s@nd noul ]i vechiul s` coexiste [ntr-o simbioz` perfect`. Salut`m [nc` o dat` eforturile autorului la alc`tuirea acestei prime monografii color pe baza studiului c`r\ilor po]tale vechi. Remarcabil efortul domnului Dan Zamfirache [n realizarea Monografiei ilustrate a Bu]teniului publicat` prin grija Prim`riei chiar de Ziua {n`l\`rii mai ales c` autorul a conceput-o departe de \ar`, la Cairo, unde pe cheltuiala sa a publicat ]i o carte ghid Monografii ilustrate, [ntr-o edi\ie color, ce une]te laolalt` 6 studii monografice referitoare la C`lim`ne]ti, Bucure]ti, Buz`u, Ada Kaleh, Litografii rom@ne]ti ]i ora]ul nostru Bu]teni. Emanoil Savin, Semn`tura scanat` Primarul sta\iunii Bu]teni2008

10

^ Cateva considerente privind Cartofilia

Cartea po]tal` vederea [n limbajul obi]nit pe l@ng` modul de trasmitere a unor informa\ii de orice natur` constituie ]i un bogat material documentar pentru cercet`torii din orice domeniu. Cartofilia, care se ocup` cu studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale, s-a n`scut probabil mai [nt@i din pasiunea pentru locuri dragi, din atrac\ia pe care o exercit` micul petic de carton atunci c@nd ochi p`trunz`tori ]i sensibili g`sesc nu numai mijlocul de comunicare cu parfumul unor epoci de mult trecute dar ]i puterea de seduc\ie a unor tehnici de mult uitate. Este ]i cazul litografiilor ace]ti precursori ai c`r\ii po]tale de la sf@r]itul secolului al XIX lea. Privirea [\i este suspendat` pentru un moment at@t timp c@t admira\ia r`m@ne inefabil` [n fa\a [ndem@n`rii arti]tilor vremii [n punctarea minu\ioas` a celor mai mici detalii. Nu mai vorbim, sau mai bine spus, cuvintele devin s`race [n a exprima calitatea unei litografii, bog`\ia de informa\ie surprins` at@t de riguros. Spre deosebire de tehnicile moderne ce copiaz` realmente realitatea [nconjur`toare transform@nd micul dreptunghi [ntr-o splendid` imagine digital` de un efect aproape egal cu cel real, autorii litografiilor au trebuit s` [nlocuiasc` teribilul tehnic al secolului XX cu mintea ]i cu m@na, individualiz@nd fiecare carte po]tal`. Tocmai de aici s-au n`scut puterea de atrac\ie ]i [nceputurile colec\ion`rii c`r\ilor po]tale. Farmecul lor, puterea de a seduce a fost unul din motivele concentr`rilor de colec\ionari [n cercuri ]i cluburi cartofilice. Exist` acum, practic [n toat` \ara, puternice cercuri cartofilice precum cele de la Piatra Neam\, Bucure]ti, Timi]oara, Pite]ti, R@mnicu V@lcea, Ploie]ti, Bra]ov, Cluj, Oradea, Constan\a, Ia]i. {n vremuri de demult singurul contact [ntre oameni [l constituia scrisoarea sau cartea po]tal` ce folosea re\elele rudimentare ale timpului. Exist` dovezi cum ar fi aceea a lui Confucius din secolul VI [.e.n. ce demonstreaz` eficien\a sistemului po]tal din timpul dinastiei Chu (1111-255 [.e.n.), mai mult, el afirm@nd c` un document ajungea mult mai repede la destinatar printr-un serviciu de tip po]tal dec@t cel folosit de conduc`torul suprem. Mai t@rziu, [n secolul III [.e.n., sistemul e [mbun`t`\it prin introducerea curierilor11

C`lim`ne]ti

2038

ce-]i schimbau coletele [ntr-o re\ea de posturi aflate la o dep`rtare de aproape 9 mile. Acest sistem se dezvolt` [n timpul dinastiei Han(206 [.e.n. 220 e.n.) [n urma cuceririi noilor teritorii din Asia Central` dar ]i a contactelor cu romanii ce aveau un sistem similar. Ele se vor multiplica puternic [n timpul dinastiei Tang (618-907) c@nd num`rul posturilor cre]te, coresponden\a fiind trasmis` at@t pe drumuri c@t ]i r@uri. {n secolul XIII Marco Polo remarca sistemul po]tal chinezesc din timpul dinastiei Yuan ]i a celui mongol, nimic existent atunci [n Europa put@nd fi comparat cu ele. Miile de oficii po]tale func\ion@nd de peste 3000 de ani vor fi [nlocuite abia [n 1896 cu cele imperiale create ]i organizate pe l@ng` cele europene. La 1 ianuarie 1849 e introdus primul timbru po]tal [n Fran\a ]i odat` cu el sistemul de plat` care s` simplifice structura iar [n 1869 apare prima cartea po]tal`. Mult mai t@rziu [n 1918 are loc primul zbor dintre Avignon ]i Nisa. Abia [n 1935 o re\ea de drumuri po]tale lega principalele ora]e din Fran\a. Mi]carea cartofilic` a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat` cu reactivarea cercurilor ce []i desf`]urau activitatea [n umbra filateliei. Comunicarea privat` prin intermediul ilustratei e [ns` mult mai veche dec@t ideea original` ap`rut` [n Germania la 1865 ]i apari\ia primei c`r\i po]tale ini\iate la 1 octombrie 1869 de guvernul austriac. {n Rom@nia prima carte po]tal` adoptat` oficial a fost [n 29 februarie 1872 ]i a fost urmat` de o perioad` prolific` p@n` la transformarea \`rii [n lag`r comunist. Revolu\ia din 1989 red` mi]c`rii cartofilice o adev`rat` for\` abia [n 1990 dup` o coexisten\` de-a dreptul dramatic` [n umbra filateliei, urmare a deturn`rii Rom@niei din drumul ei european de c`tre noua putere instalat` cu for\a pentru mai bine de 40 de ani. Era u]or de surprins c` activitatea colec\ionarilor era prea pasional`, studiul ]i colec\ionarea c`r\ilor po]tale n`scute din dragostea pentru locurile dragi st@rneau teama unui regim care nu dorea atrac\ia ori [nclinarea omului de tip nou c`tre zonele sensibile ce atr`geau ochi p`trunz`tori ]i sensibili spre epoci al c`ror parfum trebuia s` fi apus de mult. Mii de drame au trebuit s` suporte f`r` de vreo vin` bunicii la d`r@marea bisericilor ]i a propriilor case atent construite ]i gospod`rite alunga\i [n p`tratele pe vertical` ale unei or@nduiri ce se credea nemuritoare. Cartofilia a luat amploare [n Rom@nia dup` 1990 odat` cu reactivarea12

C`lim`ne]ti

2038

cercurilor ce []i desf`]urau activitatea [n umbra filateliei. Nu constituie obiectul acestei lucr`ri de a stabili suprema\ii sau a face compara\ii [ntre cele dou`. Totu]i, cartofilia probabil dat fiind izolarea ei pe o a]a perioad` mare a reu]it s` se impun` imediat dup` 1990, fapt marcat de altfel ]i prin organizarea la Bucure]ti [n mai 1998 a primului For Interna\ional de cartofilie din Rom@nia. Au trebuit 8 ani de munc` asidu` pentru organizarea cercurilor teritoriale, atragerea colec\ionarilor la [nt@lniri de profil, simpozioane, schimburi, vizion`ri ]i organiz`ri de expozi\ii iar apari\ia c`r\ilor de specialitate - studii de cartofilie ]i concursuri s-au materializat prin [ndr`zneala dac` nu curajul de o organiza acest prin for interna\ional de cartofilie la Bucure]ti. Privind lucrurile din interiorul acestor evenimente a] putea poate s` nu fiu obiectiv atunci c@nd spun c` el, Forumul, a fost un succes cu toate greut`\ile inerente unei astfel de manifest`ri de amploare, dar a] dori s` fiu contrazis de un doilea For [n Rom@nia organizat c@t mai cur@nd posibil. {nsu]i p`rintele cartofiliei, ]i am numit aici pe francezul Nuedin, trebuia s` participe personal dar o indispozi\ie de ultim moment a f`cut ca [n ziua deschiderii c@nd a fost inaugurat de ministrul Po]tei ]i Telecomunica\iilor, domnul Sorin Panti], s` fie prezent numai prin mesajul transmis de la Paris cu cuvinte de laud` remarc@nd realizarea Forumului ca un moment de seam` pentru Rom@nia. Apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate, motiv pentru a face un studiu cartofilic, ca cele de la Piatra Neam\, C@mpulung ]i C`lim`ne]ti le-am numit [n ordinea nu numai a apri\iei lor, dar ]i a ob\inerii premiilor acordate de juriul Forumului a constituit un real interes [n zona publicului avizat dar ]i [n sfera sus\in`torilor. E de ajuns s` amintesc participarea domnului Leonard Pa]canu, secretar general al Asocia\iei Filateli]tilor din Rom@nia, actorul Mircea Albulescu, reporteri de la TVR, Antena 1 ]i PRO TV. Expozi\ia a fost bine g@ndit` ]i structurat` pe teme specifice cu un bogat con\inut. Un moment aparte l-a constituit ]i prezentarea pentru prima dat` la Bucure]ti a unei c`r\i de cartofile C`lim`ne]ti2000- monografie ilustrat`,13

C`lim`ne]ti

2038

cu un altfel de limbaj, cel al calculatorului. Era [n 1998 la un an dup` prezentarea ei [n premier` pe \ar`, informatizat`, la C`lim`ne]ti. Iat` de ce apari\ia unor c`r\i cu iz de monografii ilustrate, motiv pentru a face un studiu cartofilic ca cele de la Piatra Neam\, C@mpulung ]i C`lim`ne]ti le-am numit [n ordinea nu numai a apari\iei lor, dar ]i a ob\inerii premiilor acordate de juriul Forumului a constituit un real interes [n zona publicului avizat dar ]i [n aceea a sus\in`torilor. Din bogata surs` de inspira\ie ce o constituie cartofilia am surprins o parte infim` dar incitant` din multitudinea c`r\ilor po]tale vechi al c`ror studiu cartofilic ne arunc` pe unii spre nostalgia unor vremuri de demult, iar pe al\ii, sper`m, spre aprecierea trecutului pentru ca odat` reg`sit s` putem continua tradi\iile fie [n cultur`, art`, arhitectur`, ]tiin\`, port spre a re[nnoda leg`turile tradi\ionale europene ce ne-au \inut la marginea imperiilor de-a lungul veacurilor. Tot CEEA CE E VECHI ne aduce aminte de trecutul nostru, cu vechile construc\ii, aleile pe care alt`dat` ]i-au purtat pa]ii str`mo]ii, monumentele [n`l\ate [ntru cinstirea lor, parcurile ]i aleile ce nu pot fi uitate dat fiind pasiunea de a colec\iona c`r\i po]tale ce ne reamintesc cu nostalgie de cum a fost odat`! E numai una din ra\iunile de a p`stra ve]nic [n amintire ceea ce ne leag` de trecutul prin care odinioar` am p`]it dac` nu cu pa]ii, m`car cu g@ndul, pentru a l`sa urma]ilor amintirea unor vremuri de mult uitate. Cine nu []i mai aduce aminte de numele str`zilor de alt`dat` Bulevardul Carol, Regina Elisabeta, Bulevardul Regele Ferdinand, Regina Maria, ori de vilele de odinioar` Lucre\ia, Natalia, Lily, Florica, Zamfirescu, Boteanu, M`ndica, Oancea, Savu, unde soseau primele ma]ini decapotabile din epoc`, semn al distinc\iei unei sta\iuni c`utate pentru petrecerea concediilor. Dar iat` c` azi informatica face ca trecutul s` fie prezent ]i p`strat pentru ca ]i cei ce vor urma s` se bucure de frumuse\ea locurilor ]i m`iestria artistic` a celor ce nu le-au putut l`sa uit`rii! Miracolul se datoreaz` ]i acestor [mp`timi\i colec\ionari despre care lumea abia acum afl`. Remarcabila realizare din 1998, primul For interna\ional de cartofilie de la Bucure]ti, tot de miracol a \inut ]i mai pu\in de sufletul [mp`timi\ilor colec\ionari chiar dac` preg`tirea material` nu se ridica la [n`l\imea [nd@rji\ilor de a face din14

C`lim`ne]ti

2038

manifestare una european`. Oricum pasul a fost f`cut ]i to\i avem de c@]tigat de pe urma prestigioaselor petice de carton care ne \in visele treze [n speran\a c` tot mai g`sim ceva ce n-ar mai exista la ceilal\i colec\ionari sau e at@t de rar [nc@t, trezindu-ne, descoperim c` de fapt realitatea e totu]i un vis frumos! Studiul cartofilic [nseamn` [ns` mai mult dec@t culegerea ]i p`strarea [n colec\ii a minunatelor locuri cu arhitectura timpului, cu portul specific dar ]i cu atestarea istoric` a localit`\ilor, semn al nemuririi [n timp: el e legat de o atent` cercetare care uneori impresioneaz` prin con\inut ]i m`iestrie artistic` l`s@nd nestinse epoci ce nu mai pot fi [nviate de a c`ror frumuse\e, c@t a mai r`mas, ne bucur`m at@t de mult noi, azi! Pasiunea cere [ns` sacrificii ]i ne[mpliniri! Poate ]i datorit` [ncr@ncen`rii [mpotriva lor se datoreaz` conceperea acestei minunate c`r\i departe de \ar`, la Cairo. Cu tot trecutul lor zbuciumat c`r\ile po]tale au rezistat ca un miracol ]i reprezint` azi, at@tea c@te au mai r`mas, o istorie document la fel ca ]i pu\inele cl`diri r`mase azi [nc` pe locul lor amintind de o epoc` revolut` ce poate fi ref`cut` oric@nd cu ajutorul lor! Amintirea ]i pre\uirea trecutului sunt cel mai scump dar pe care ilustratele le transmit. Iat` de ce apari\ia c`r\ilor bazate pe studiul ilustratelor aduce [n fa\a cititorului, chiar neavizat, lec\ii nu numai de istorie dar ]i de arhitectur`, literatur`, geografie ]i nu [n ultimul r@nd de respect ]i m@ndrie pentru tradi\ii ]i port popular. {ntr-adev`r, nimic nu e mai pl`cut ca [ntoarcerea la origini, amintirea ]i p`strarea intact` a imaginii locului unde ai copil`rit! Codrii bogat colora\i vara dar argintii toamna, castanii de alt`dat`, brazii falnici, aleile de neuitat, Sf@nta biseric` Domneasc` dar ]i cazinoul, vilele de alt`dat` cu blazon ale Cantacuzinilor impresiona\i de frumuse\ea locurilor toate acestea ]i [nc` alte o sut` de motive m-au f`cut s` nu las uit`rii imaginea a ceea ce a fost c@ndva aceast` sta\iune loc plin de istorie peste care timpul ]i vicisitudinile n-au reu]it s`-i ]tirbeasc` din faim` ]i frumuse\e! Cum apari\ia de studii ]i monografii care s` ofere tuturor pl`cerea de a le admira a devenit ]i mai imposibil` m-am v`zut nevoit s` realizez site-uri pe Internet, calculatorul fiind azi un mijloc ce nu mai poate lipsi din nici o cas`, ca de altfel e-mailul dintr-o carte de vizit`!

15

C`lim`ne]ti

2038

Adresa pentru Bu]teni, printre primele sta\iuni pe internet, este: http://www.busteni.yolasite.com F`c@nd acest efort, cred c`, departe de satisfac\ia muncii de peste 8 ani [n India c@t ]i [n Egipt el este mai mult un serviciu dezinteresat Cartofiliei rom@ne]ti, ideea mai veche de a organiza ]i gestiona o baz` de date cu tot ceea ce inseamn` vederea rom@neasc` fiind \elul pe care nu-l voi abandona niciodat`. Poate viitorul ne va oferi posibilitatea de atragere a sponsorilor astfel [nc@t apari\ia acestor c`r\i at@t de necesare s` fac` posibil` continuitatea ]i cunoa]terea activit`\ii cartofilice. A fost o onoare pentru mine de a participa la lansarea proiectului ei [n iunie 2008 la Casa de Cultur` din Bu]teni, sub auspiciile Prim`riei, odat` cu s`rb`torirea eroilor neamului, de {n`ltare, pentru c` momentul a avut ]i o a doua semnifica\ie: [mplinirea a 11 ani de la lansarea primului proiect informatic de prezentare a unei c`r\i prin mijloace IT. Prin aceasta Bu]teniul, Casa de Cultur`, au intrat [n istorie ca primul loc din Valea Prahovei al unei lans`ri de carte cu un altfel de limbaj, moment consemnat de televiziunile TV Montan ]i ProTv din Sinaia. Ideea formatului actual al c`r\ii s-a n`scut departe de \ar`, la Cairo, [n ministudioul din Ambasada Rom@niei din insula Zamalek, unde am continuat cercet`rile odat` cu ultimele achizi\ii de c`r\i po]tale ]i am dezvoltat mijloacele de prezentare pe suport informatic. Tot aici, [n mijlocul colectivului ambasadei, s-au n`scut idei ce au f`cut posibil` apari\ia a [nc` patru c`r\i scrise special pentru viitorii turi]ti rom@ni: Indiei, o carte dedicat` \`rii care m-a g`zduit timp de aproape 5 ani, Impresii de c`l`torie un ghid de peste 45 de \`ri r`sp@ndite pe 4 continente din India p@n` la New York [n America, Monografii ilustrate cuprinz@nd toate studiile de cartofilie [ntr-o edi\ie color ]i, nu [n ultimul r@nd, Mirajul civiliza\iilor ]i Fascina\ia muzeelor, o incursiune prin 90 de muzee ale lumii, unele cele mai mari. Cu g@ndul c` toate acestea nu se vor pierde [n eter f`r` a sensibiliza sufletul celor dornici de amintiri pl`cute doresc tuturor celor ce ajung s` viziteze aceste mici paradisuri s` se simt` ca ]i cum ar face parte din ele! Dac` cele 4 c`r\i scrise la Cairo au ap`rut prin eforturi proprii, apari\ia16

C`lim`ne]ti

2038

monografiei Bu]teni 2008 color se datoreaz` Prim`riei, ora]ului Bu]teni, eforturilor deosebite ale Domnului Primar, domnul Emanoil Savin, care m-a sprijinit [n eforturile realiz`rii ei [nc` din 2004 c@nd a inaugurat celebra de acum p@rtie Kalinderu devenit` emblema nou` a sta\iunii, sus\in`tor apropiat al culturii, artei, sportului ]i turismului local. Dar nu numai at@t, a considerat c` o prezentare IT pe ecranul s`lii Casei de Cultur` va sensibiliza eforturile ]i celorlal\i [ntreprinz`tori ai sta\iunii [n ideea scoaterii la iveal` a trecutului unei sta\iuni unice de pe frumoasa Vale a Prahovei. Prezentarea a fost un total succes fiind pentru prima dat` c@nd o carte este lansat` aici prin mijloacele moderne ale tehnicii avansate ale informaticii. Mul\umiri deasemenea pentru punerea la dispozi\ie a s`lii Casei de Cultur`, chiar de ziua {n`l\`rii semn c` pronia ne va ajuta s` scoatem la iveal` o monografie care s` cucereasc` inimile pasiona\ilor de frumos, un Bu]teni interbelic reconstituit prin celebrele de acum petice de carton, ilustratele vechi. Alese mul\umiri domnului director al Casei de Cultur` Bu]teni, Constantin Spurcaciu, un om cu un suflet mare care depune eforturi deosebite pe t`r@m cultural ]i spiritual. {nc` odat` multumiri domnului primar Emanoil Savin pentru c` mi-a dat posibilitatea s` aniversez aici la Bu]teni 11 ani de lans`ri de c`r\i IT [n Rom@nia, [nscriind prin acest eveniment sta\iunea [n circuitul unic de lans`ri IT al`turi de C`lim`ne]ti [n 1997 ]i Bucure]ti 1998. Dan Zamfirache Membru al Societ`\ii Numismatice Rom@ne ]i al Federa\iei Filatelice Rom@ne Sec\ia CartofilieCAIRO 2003

17

C`lim`ne]ti

2038

Motivatie)

Lucrarea s-a dorit a fi un cadou din partea autorului pentru locuitorii acestei sta\iuni de la poalele Bucegilor ocrotit` de Cruce ]i de Sfinxul milenar. Ea s-a n`scut din pasiunea de cartofil prin studiul atent al istoriei, artei, culturii ]i civiliza\iei printr-o nou` modalitate de cercetare cu ajutorul c`r\ilor po]tale ]i realizarea unei altfel de prezent`ri cu ajutorul tehnicilor moderne ale informaticii premier` [n Rom@nia dat` fiind o alt` pasiune a autorului calculatorul. Deschiderea oferit` de Revolu\ia Rom@n`, explozia de informa\ie precum ]i accesul la mijloacele cele mai moderne ale tehnicii calculatoarele au f`cut posibil` prezentarea inten\iei apari\iei c`r\ii pentru prima dat` la Casa de Cultur` din Bu]teni [ntr-o manier` informatizat`(06.06.2008), efectul de unicitate al lans`rii ei printr-un alt mod dec@t cel tradi\ional, cel al prelu`rii imaginilor din calculator ]i proiectarea pe ecranul s`lii av@nd ca urmare apari\ia c`r\ii dup` numai 2 luni de la eveniment. Pentru prima dat` limbajul calculatorului a [nlocuit pe cel obi]nuit, al omului, impresion@nd o [ntreag` audien\`. Ob\inerea premiului III [n rang de medalie de bronz la primul For Interna\ional de Cartofilie - Bucure]ti, Palatul }u\u, mai 1998 - ]i diplom` de onoare(1* la Expozi\ia Interna\ional` de Filatelie EFIRO98 [n septembrie la Palatul Parlamentului a Monografiei C`lim`ne]ti m-au ambi\ionat s` ob\in prin prezentarea celei de-a doua Monografii a Bu]teniului [n circuitul de valori al cartofiliei, premiul cel mai [nalt. Similitudinile celor dou` a]ez`ri de la poalele falnicilor mun\i amplasate ca puncte strategice [mpotriva n`v`litorilor, atrac\ia turistic` prin locuri unde odat` dac` vii - cu siguran\` te vei [ntoarce, a]ezarea pe dou` dintre cele mai frumoase v`i, Oltul ]i Prahova ce te [nt@mpin` [nc` cu vile frumoase ce mai p`streaz` farmecul interbelic dar ]i faptul c` au fost(* 1 Nu [n ultimul r@nd Diploma de onoare din partea Prim`riei ora]ului C`lim`ne]ti cu prilejul s`rb`toririi a 618 ani de la atestarea documentar` a localit`\ii - 2006.

19

C`lim`ne]ti

2038

fondate de cei mai mari domnitori, Mircea cel B`tr@n ]i Carol I au constituit conceperea acestor dou` monografii ilustrate, C`lim`ne]ti ]i Bu]teni, sta\iuni aproape gemene de]i sunt situate la dep`rtare. Lucrarea e structurat` pe capitole, fiecare reprezent@nd o anume specificitate. A fost integral procesat` digital cu programe specifice calculatorului, iar prezentarea ei [n iunie 2008 la Bu]teni s-a realizat integral cu mijloace tehnice informatice prin preluarea anima\iei realizate cu pachetele de programe Premiere ]i MGI Video Wave 5 ]i transmiterea lor pe ecranul Casei de Cultur` prin intermediul unui videoproiector, bucur@du-se de un real interes, fiind pentru [nt@ia dat` la Bu]teni c@nd limbajul obi]nuit al lans`rilor de carte a fost [nlocuit cu cel informatic, specific calculatoarelor. Din studiu cartofilic, pe spatele unei c`r\i po]tale din colec\ia Bu]teni se distinge fraza: a c`l`tori [nseamn` a [nv`\a. Europa v` poate ajuta mult [n organizarea acestei culturi vii a Dvs. Este ]i inten\ia autorului de a st@rni curiozitatea [ntr-un domeniu at@t de vast care incumb` nu numai istorie, geografie, literatur`, dar mai ales pasiune ]i dragoste de locuri. M`rturii v`zute [nc` pe locul lor - iat` numai c@teva argumente pentru care am decis s` p`strez vie amintirea trecerii prin epoci a acestei minunate sta\iuni prin colec\ia de vederi vechi ce constituie o m`rturie ]i [n acela]i timp un document viu care adaug` sta\iunii o impresionant` imagine a ceea ce a fost dar mai ales ceea ce mi-a] dori s` r`m@n` [n memoria oamenilor locului, a celor ce o viziteaz`, o adev`rat` Poart` a Bucegilor, numit` a]a chiar de marele Iorga. Dac` primul capitol este consacrat studiului unor vechi fotografii descoperite [ntr-un pod de cas`, al doilea se ocup` de primele apari\ii de c`r\i po]tale, unele [nainte de 1900, cu vechile cl`diri ]i drumuri de \ar` nepietruite iar [n celelalte capitole sunt ilustrate concis vilele ora]ului unele dintre ele amintind parfumul unei epoci trecute, mun\ii, portul popular ]i civil, biserica ]i castelul. Nu am uitat binen\eles locurile pline de istorie, monumentele, bisericile, Crucea, Sfinxul ]i drumul ce str`bate ]erpuind un defileu s`lbatic dar mai ales pitoresc, s`pat [n st@nc` din vremuri imemoriale. Sigur cititorii aviza\i trebuie s`-]i aduc` aminte ]i de faimosul Cazino care exista [n ora] prilej de dulci ]i pl`cute amintiri pe care a] dori s`20

C`lim`ne]ti

2038

redevin` ceea ce a fost. Cu o pozi\ie privilegiat` ]i un peisaj de invidiat Bu]teniul a fost de-a lungul timpului vizitat de familii deosebite, iar pentru localnici aceasta constituia un pretext ca de fiecare dat`, [n fiecare an s` fie la curent cu nout`\ile fie c` ele se chemau mod` ori cuno]tin\e noi. }i, ca un iubitor al v`ii Prahovei binen\eles c` nu am putut uita [mprejurimile: C@mpina, Sinaia, Poiana |apului, Azuga, Predeal ]i Bran, locuri minunate, a]ezate [ntr-o zon` la confluen\a Ardealului cu Muntenia, toate acestea constituind un capitol aparte despre {mprejurimi. Trebuie amintit c`, de]i era o sta\iune mic`, totu]i abunden\a de c`r\i po]tale se explic` prin miracolul de atrac\ie al locului: traseele montane, cabanele, p@rtiile, Crucea, Sfinxul, Babele ]i cascada Url`toarea. Frumuse\ea locurilor este aceea care-i determin` pe marii potenta\i ai vremii s`-]i construiasc` splendide vile, un sanatoriu ]i un cazinou pentru petrecerea vacan\elor ]i a concediilor [ntr-o zon` [n care dac` o dat` ai fost, sigur te vei re[ntoarce! A face azi o plimbare pe str`zile ora]ului [nseamn` s` gu]ti din m`iestria celor ce au [n`l\at vile [ntr-un peisaj cu totul [nc@nt`tor! Construirea cazinoului trebuie s` fi adus odat` cu finalizarea lui o mul\ime de oaspe\i atra]i aici nu numai de mirajul locului, azi, doar o amintire a fermec`toarelor seri din somptuoasele saloane. Iernile la Bu]teni sunt ca [n basme iar [mprejurimile ofer` priveli]ti spectaculoase ca acelea de la Alexandros, Silva, Gura Diham, Kalinderu ori Poiana Izvoarelor, iar o plimbare cu cabina printre Jepi te apropie de nori. Bu]teniul r`m@ne [ns` [n memorie prin simbolul Crucii Eroilor, Sfinxul, biserica Domneasc` ]i de cur@nd vechea p@rtie Kalinderu redat` iubitorilor de schi [n 2004.

Dan ZamfiracheCairo - 2003

21

C`lim`ne]ti

2038

Motto: pe urmele sp`tarului Mihai Cantacuzino

De ce Busteni ?)

De]i n`scut pe Valea Oltului - la Brezoi - cu o copil`rie minunat` [n parfumul de epoc` al C`lim`ne]ti-ului anilor 50, o parte [nsemnat` a vie\ii mi-am petrecut-o pe Valea Prahovei [n timpul vacan\elor studen\e]ti la Sinaia, Bu]teni, Azuga, Predeal sau Poiana Bra]ov. Din totdeauna mi-am dorit s` scriu o monografie despre Valea Prahovei dar nu [nainte de aceea a C`lim`ne]tiului Perla a Oltului a]a cum o numea Nicolae Iorga. Similitudinea celor dou` a]ez`ri ca por\i de ap`rare ]i retragere [n vremuri de restri]te la poalele mun\ilor face din Bu]teni ]i C`lim`ne]ti a] ez`ri stabile ce se vor dezvolta rapid dat fiind locurile majestoase unde r@urile ies din zbaterea furioas` cu mun\ii [n v`i largi cu o vegeta\ie de o cald` [nc@ntare sufleteasc`. Am@ndou` sunt locuri alese pentru medita\ie ]i sim\ire. Dup` [ndeplinirea datoriei c`tre locurile natale apari\ia monografiei C`lim`ne]ti 2038 ]i, mai ales dup` ob\inerea locului 3 [n rang de medalie de bronz la primul For Interna\ional de cartofilie din Bucure]ti [n 1998, str`daniile mele s-au [ndreptat c`tre Bu]teni pe care l-am adoptat ca pe al doilea loc de suflet dat fiind apartenen\a mea la aceast` splendid` sta\iune din 2003 c@nd am devenit parte a acestor locuri minunate de la poalele seme\ului Caraiman, acolo unde Crucea vegheaz` ca ]i Sfinxul un popor milenar binecuv@ntat de Dumnezeu. Dar este ]i urmare a vizitei la locurile sfinte din Sinai, m`n`stirea Ecaterina, acolo unde sp`tarul Mihai Cantacuzino poposea cu 3 secole [n urm` ]i, entuziasmat, avea s` ridice la [ntoarcere [n 1695 o replic` care va purta numele Sinaia, actul de na]tere al unei v`i pe care Nicolae Iorga o va numi Perla Carpa\ilor. {n ideea conceperii monografiei ca studiu cartofilic mi-am petrecut o primavar` printre urma]ii familiilor celor mai vechi locuitori ai ora]ului fiind zilnic [n contact cu oamenii prim`riei, simpli, dr`gu\i ]i ospitalieri.22

C`lim`ne]ti

2038

Discu\iile s-au transformat [n interesante clipe pline de amintiri purtate cu domnii Constantin Petcu, Titi Dragu], domnul Enache de 92 de ani, nepo\i ]i str`nepo\i ai acestora. Localitatea Bu]teni, poart` a falnicilor mun\i Bucegi c`tre Transilvania se g`se]te la o altitudine situat` [ntre 830-950 m, [ntr-una din cele mai pitore]ti pozi\ii a V`ii Prahovei, istoria ei fiind str@ns legat` cu a celorlalte localit`\i apropiate care au fost de-a lungul timpului leg`tura permanent` a |`rii Rom@ne]ti cu Ardealul. A face o plimbare pe str`zile ora]ului [nseamn` s` gu]ti din m`iestria celor ce au [nal\at vile [n stil helvetic aflate [ntr-un peisaj cu totul [nc@nt`tor! Am scris aceast` monografie cu g@ndul la oamenii de aici care i-au trasformat [nf`\i]area ]i continu` s` o fac` ]i azi : domnul primar Ilie Ilinca, domnul viceprimar Nicolae C@mpeanu care mi-a pus la dispozi\ie o colec\ie rar` de fotografii g`site printr-o minune [ntr-o cas` veche, mi-a dat detalii despre proiectele de viitor ale sta\iunii, domnul Petcu Constatin participant la Olimpiada de iarn` de la Saint Moritz din 1948 unde a fost prezent ]i regele Mihai, famiile Dr`gu] ]i Enache primii sosi\i aici, familia Luca de la Cabana Gura Diham, domnul Savin, primarul, patronul hotelului Alexandros f`r` de care ea n-ar fi existat, tuturor acelora c`rora le plac aducerile aminte! Practic nu exist` un document care s` ateste cu siguran\` [nceputul localit`\ii. Sursele vremii amintesc doar c` pe la sf@r]itul veacului al XVIIlea nici vorb` nu era de vreun sat (*) . De altfel nici despre Sinaia nu se ]tie mai mult p@n` la ctitoria sp`tarului Cantacuzino, m`n`stirea Sinaia, [n 1695. Istoria Bu]tenilor e indisolubil legat` de aceea a [ntregii v`i, c@teva sute de ani [n urm` pe aceste locuri exist@nd doar o potec` anevoioas` care mai t@rziu va purta numele Drumul domni]orilor, amintit [ntr-o scrisoare datat` din 1452 [n timpul lui Vladislav Voievod [n care se aminte]te despre a]ez`m@ntul cel vechi ceea ce ne duce cu g@ndul c` acesta exista [nc` de la domnii de mai [nainte! Acest drum mergea de la Valea Ple]uvului ]i p@n` la ie]irea din Bu]teni spre Azuga, pe st@nga Prahovei, de-a lungul muntelui Zamora. Documentele de care dispunem azi sugereaz` atestarile: C@mpina - la 1503 (C@mpina - atestat` la 1503 va deveni t@rg la 1663 iar din 1994 devine municipiu), Comarnic atestat documentar din 1532, Cornu atestat23

C`lim`ne]ti

2038

documentar din 1561, schitul Posada la 1661, M`n`stirea Sinaia [n 1695, C`tunul Izvor [nfiin\at la 1782 de domnitorul Mihai Su\u din scutelnicii m`n`stirii Sinaia, Schitul Predeal 20 iunie 1744 ]i Slonul de Piatr` 1782. Numele Sinaia vine de la muntele sf@nt Sinai, de fapt de la m`n`stirea Sinaia al c`rei ctitor a fost sp`tarul Mihai Cantacuzino care, impresionat de c`l`toria [n Sinai la m`n`stirea sf@nta Ecaterina zidit` [n anul 330 de c`tre Sf@nta Elena, mama Sf@ntului Mare {mp`rat Constantin pe locul unde Moise a v`zut rugul aprins (Exod cap.3), ridic` o m`n`stire ca avanpost de ap`rare ]i spiritualitate [ntr-un peisaj fermec`tor. Se spune c` m`n`stirea Sinaia ad`poste]te pietre aduse din muntele sf@nt din Sinai. Pe cupola de la intrare sunt pictate scene din via\a Sfintei Ecaterina. Ca semn al pre\uirii sale sp`tarul d`ruie]te m`n`stirii Sf@nta Ecaterina o catapeteasm` pentru paraclisul Sfin\ii Apostoli. Legenda construirii m`n`stirii Sinaia [ncepe [ns` cu vedenia unui c`lugar de la schitul Sf@ntul Nicolae de pe muntele Molom`\ la 15 august 1683 care aude glasuri [ngere]ti ce pream`reau pe Maica Domnului. Auzind aceste lucruri pustnicii [l [ndeamn` s` mearg` la schitul Lespezi pentru a-i povesti stare\ului. Sosind aici stare\ul [l preg`te]te pe b`tr@nul preot ]i [l trimite la Bucure]ti la mitropolit care [l cheam` pe sp`tarul Mihai Cantacuzino ce tocmai sosise de la locurile sfinte unde a fost impresionat de a]ezarea m`n`stirii Sf@nta Ecaterina ]i Gebel Musa muntele lui Moise (2292 m). Nu e o [nt@mplare pentru c` [n anul 327 locurile sfinte vor fi vizitate de Sfin\ii Mari {mp`ra\i Constantin ]i mama sa Elena ]i de atunci faima locurilor avea s` se r`sp@ndeasc` [n [ntreaga lume cre]tin`. Din ordinul [mp`r`tesei Elena [n anul 330 va fi ridicat` aici pe locul rugului aprins v`zut de Moise o capel` [n cinstea lui Isus salvatorul. {n evul mediu a fost un important centru de pelerinaj pentru cre]tini, iar din secolul XI []i va schimba numele din Schimbarea la fa\` [n cel al Sfintei Ecaterina care a tr`it [n Alexandria [n timpul [mp`ratului Maximian. Frumoasa ]i inteligenta Ecaterina f`cea parte dintr-o familie de nobili ]i a [ncercat s`-l converteasc` la cre]tinism pe Maximian [n timpul persecu\iilor cre]tinilor de la [nceputul secolului IV. V`z@nd c` reu]e]te s` converteasc`24

C`lim`ne]ti

2038

pe mul\i din anturajul s`u, Maximian hot`r`]te moartea ei prin ata]area la patru ro\i din lemn ce se vor [nv@rti [n direc\ii diferite. Miracolul se [nt@mpl`, ea supravie\uind, dar va fi decapitat`. Exist` o biseric` [n Alexandria ridicat` pe locul martiriului care-i poart` numele. Legenda spune c` peste 5 secole c`lug`rii au v`zut pe deasupra mun\ilor ([n locul unde azi se afl` o mic` bisericu\` a Revela\iei unde Moise a vorbit cu Dumnezeu) [ngerii c`r@nd corpul sfintei ]i de atunci muntele poart` numele Sf@nta Ecaterina. Corpul mirosind a mir a fost g`sit [ntreg. Azi se mai afl` [nc` aici capul ]i m@na st@ng` a sfintei. Biserica va fi rectitorit` [n anul 527 sub hramul Schimbarea la Fa\` de c`tre [mp`ratul Justinian care o [mprejmuie]te cu un zid ap`r`tor [nalt de 12 p@n` la 15 m, ar`t@nd a fort`rea\`. Nu numai at@t, Justinian va aduce aici 200 de familii din Bosnia ]i Valahia pentru a o ap`ra ]i deservi. Ace]ti munteni (numi\i Gebelieh) veni\i din regiuni muntoase situate [n fosta Iugoslavie ]i [n Rom@nia s-au adaptat repede la condi\iile vie\ii de aici. Solda\i si \`rani au sosit pentru a cultiva gr`dinile ]i a ap`ra m`n`stirea. La origine erau cre]tini dar mul\i au trecut la religia musulm` sub influen\a acestora. Ultima femeie cre]tin` a acestui trib s-a stins [n 1750. {n 1918 tribul a fost decimat de o epidemie, iar [n mai 1928 mai erau 420 persoane [n acest trib. Dar e greu de spus c@\i au mai r`mas din acest trib c`ci acum sunt diviza\i [n mai multe triburi. Descenden\i ai tribului se ocup` azi de treburile materiale ale m`n`stirii, familiile fiind integrate [n via\a modern` a ora]ului Sf@nta Ecaterina. Se pare c` acestui trib i se datoreaz` existen\a de p@n` azi a a]ez`m@ntului. Azi Sf@nta Ecaterina se ridic` majestos la 1570 m fiind printre cele mai vechi biserici cre]tine din lume cu cel mai mic num`r de c`lug`ri, este sub patronajul bisericii greco-ortodoxe ]i posed`, dup` Vatican, una dintre cele mai vechi biblioteci (mai mult de 6000 de manuscrise rare dintre care 3000 foarte vechi (pe unul din rafturi st` tabloul domnitorului Br@ncoveanu) ]i un muzeu cu icoane frumoase. }i a]a cum m`n`stirea Sf@nta Ecaterina a fost construit` pe locul minunii rugului aprins tot astfel m`n`stirea Sinaia (nume luat de la Muntele25

C`lim`ne]ti

2038

Sf@nt Sinai) a fost ridicat` pe locul revela\iei pustnicului de la poalele Bucegilor. Dar mai exist` o asem`nare. Undeva la poalele Bucegilor, pe platoul Palanca, [ntr-o poian`, l@ng` crucea Caraiman, se [nal\` pe o gur` de rai cea mai nou` biseric` cu hramul {nal\area Sfintei Cruci. De-a dreptul impresionant` povestea care se leag` de alegerea locului construc\iei. Acelea]i visuri [n locuri ]i timpuri diferite, ]i aceia]i zi de 15 august! Din prima zi a venirii sale pe lume, p`rintele Gherontie s-a aflat necontenit sub protec\ia Maicii Domnului, care l-a ales, [n vis spune el, pentru indeplinirea unei sfinte misiuni: [n`l\area unei m`n`stiri, Caraiman, la poalele muntelui ce poart` [n v@rf m`rea\a cruce [n`l\at` prin st`ruin\a reginei Maria. Istoria construirii bisericii e asem`n`toare cu aceea a bisericii Sf@nta Maria Mare de la Roma ridicat` [n urma ninsorii din 15 august 452! Ea e legat` de o legend` care spune c` papa Liberius dorea s` construiasc` o biseric` mare [n memoria Fecioarei ]i nu ]tia unde. Dar [n vis aceasta i s-a ar`tat spun@ndu-i s` o construiasc` acolo unde va c`dea prima ninsoare. Iar pe 15 august, o minune, [n vara anului 452 pe colina Esquilino a nins! Una din multele biserici dedicate Sfintei Marii, cea mai mare ]i mai important` din Roma este Santa Maria Maggiore aflat` pe colina Esquiline ]i construit` [n anul 452. Dintre cele peste 360 de biserici este singura care are dou` obeliscuri unul [n fa\` ]i altul [n spate. Tavanul e [n stil rena]tere, marea comoar` a bisericii fiind g`zduirea celor 4 fragmente din patul lui Cristos asezate [ntr-o construc\ie special` [n capela aflat` sub un frumos baldachin [n fa\a c`ruia se roag` un pap` din marmur`, o lucrare deosebit de pre\ioas`. S` fie Bernini autorul care de altfel e prezent aici prin grupul statuar reprezent@nd Madona cu pruncul? Santa Maria Maggiore este important` ]i pentru c` ascunde [n ea 6 capele extraordinar de frumoase: Sixtina, la care a lucrat Carlo Fontana, Pauline Borghese ]i Sforza disting@ndu-se separat. Se pare c` Sixtina, numit` ]i a Sacramentului, ar fi cea mai frumoas` din lume. }i este [ntr-adev`r!26

C`lim`ne]ti

2038

Trebuie s` ai respira\ia bun` ca s` rezi]ti frumuse\ii ei. Frescele din capela Pauline apar\in lui Cavaliere dArpino. Privit` de afar`, biserica are [n partea dreapt` o campanil` de 6 nivele, ultima de tip roman construit` la Roma, ad`postind clopotni\a. Obeliscul din fa\` e o coloan` [nalt` [n v@rful c`reia se afl` statuia Sfintei Marii cu pruncul. E singura biseric` din Roma cu dou` obeliscuri, cel de-al doilea fiind plasat [n spate. Binen\eles c` nu lipse]te f@nt@na cu ap` potabil` aflat` [n fa\a bisericii. }i astfel bisericile au fost construite pe locul din vis ! }i, ca o coinciden\`, apari\ia acestei c`r\i se datoreaz` vizitei mele [n Sinai, deci, pe urmele sp`tarului Cantacuzino de numele c`ruia se leag` [nceputurile acestor locuri prahovene. Poate ]i sim\irii comunic`rii sfinxului egiptean cu cel din Bucegi, legende vii ce stau ca p`zitori ai unor istorii milenare. Tot sp`tarului [i sunt atribuite m`n`stirea ]i spitalul Col\ea dar ]i m`n`stirea Dealu unde e pomenit ca donator. El e fratele domnitorului }erban Cantacuzino care a tip`rit Biblia de la Bucure]ti [n 1688. Urmele a]ez`rilor de pe valea Prahovei se pierd [n negura vremurilor, dar faptul c` ele existau [nc` din vechime o demonstreaz` depozitele descoperite [n Sinaia din epoca bronzului provenind de la un trib proto-dac din 1800-1700 [.e.n., unul dintre cele mai mari descoperite [n \ar` precum ]i cel din Predeal din 1200-800 [.e.n. Topoarele, colierele, s`biile de aici sunt dovada locuirii acestor plaiuri, valea Prahovei fiind o legatur` permanent` [ntre rom@nii de pe ambele versante ale Carpa\ilor. Documentele referitoare la existen\a localit`\ilor de pe Vale [ncep s` se [nmul\easc` spre mijlocul secolului al XIV-lea c@nd Bra]ovul cap`t` rang de t@rg interna\ional. {n 1366 Vlaicu Vod` acord` privilegii pentru impulsionarea schimburilor comerciale cu Bra]ovul, [n 1369 pe aici trec trupele conduse de Nicolae, principele Transilvaniei care se va [nfrunta cu o]tile lui Vladislav Basarab. Hrisovul lui Mircea cel B`tr@n din 1413 aminte]te despre libera trecere a m`rfurilor negustorilor. Un document din 1476 din timpul lui Vlad |epes se refer` la drumul Prahovei, drumul Teleajenului ]i drumul Buz`ului27

C`lim`ne]ti

2038

pe care le-a slobozit. {n 1508 aminte]te de acest drum ]i Radu cel Mare. Multe documente atest` existen\a acestui drum vital. Muntele Diham e amintit [nc` din 1550 c@nd fra\ii Udri]te ]i Toma Postelnicu [l d`ruiesc bisericii din R@]nov. Anii 1599 ]i 1600 au amprenta marelui voievod Mihai Viteazul c@nd armatele sale vor trece pe aici [n drumul spre f`urirea unirii \`rilor rom@ne. Sunt aminti\i masivul Baiului ]i st@na din Valea Cerbului acordate r@]novenilor. Prin\ul Gabriel Bathory e [nvins [n 1611 de Radu }erban care trece prin Vale spre Transilvania ajut@ndu-i pe sa]i. {n 1695 - se construie]te m`n`stirea Sinaia, ctitorie a lui Mihai Cantacuzino dup` asemanarea Sinaiei celei mari pomenind aici de a]ez`m@ntul Sf@nta Ecaterina din mun\ii Sinai, dar [nainte [n 1661 e ridicat schitul Lespezi de l@ng` Posada de c`tre vel logof`tul P@rvu Cantacuzino. De acum [ncolo datele se vor [nmul\i dat fiind importan\a Sinaiei aflat` [n drumul c`tre Ardeal. Pentru ap`rarea m`n`stirii ]i a hotarului Constantin Br@ncoveanu aduce [n 1701 patruzeci de oameni din Tr`isteni. Mai sus de Bu]teni la Predeal (peste deal!) [n 1744 se ridic` schitul cu acela]i nume. Dar cel mai important an este 1782 c@nd Mihai }u\u [nfiin\eaz` cu 24 de familii de scutelnici ai m`n`stirii Sinaia, primul c`tun, Izvorul, care va fi la originea apari\iei viitoarelor a]ez`ri de mai t@rziu: Bu]teni, Poiana |apului, Azuga. Valea va suferi mult [n timpul ocupa\iilor austriece din 1783 ]i 1854 ]i [n timpul primului r`zboi mondial. {nainte de 1782 singura locuin\`, Slonul de piatr`. (****), era cel mai mare han din zon`, situat pe locul Zamorei de azi unde se opreau negustorii pentru a se osp`ta, odihni ]i ad`pa caii. (**) {n 1790 se spune c` locul unde Valea Cerbului se vars` [n Prahova se numea La Bu]teni, terenul nefiind locuit dar pres`rat cu gropi. (***) Primele case se construiesc [n 1793 de c`tre Vasile Dragu], Ni\` Enache pe Valea Alb`. Familiile Dr`gu] ]i Enache au venit din comuna Vi]tea sat Dr`gu] din F`g`ra] [nainte de 1800. S-au a]ezat pe p`m@ntul de la biseric` [nspre munte, iar ca s` se cunoasc` [ntre ei foloseau poreclele: Basamac, |ipler, Buian, Averche... La [nceput fabricau cop`i ]i cobili\e, apoi28

C`lim`ne]ti

2038

s-au ocupat cu ciob`nitul c`ci nu mai mergeau cop`ile pe care trebuiau s` le duc` prea departe. Alexandru Ioan Cuza [mpropiet`re]te s`tenii cu p`m@nturile din Poian` ]i [ncep s` apar` sistematic case. Acest fapt e consfin\it de o hart` ruseasc` din 1835 c@nd pe locul Bu]teniului figurau c`tunele Dr`gu]e]ti dup` numele celor 20 de familii, Trestia dat fiind locul ml`]tinos ]i cu mult` trestie ]i Slonul de Piatr`, dup` numele vestitului han aflat [n zon` unde se odihneau negustorii [n drumul c`tre Bra]ov dar ]i diligen\ele care [ncep s` apar` din 1848. Urma]i ai famiilor [ntemeietoare Dr`gu] ]i Enache g`sim ]i azi [n Bu]teni [n cartierele F@nt@nii, Valea Alb` ]i Co]tila. De c@te ori am venit la Bu]teni [n vacan\e ]i concedii pentru a m` energiza c@t pentru al\i patru ani petrecu\i la New Delhi ori la Cairo, totdeauna mi-au f`cut o mare pl`cere discu\iile cu oamenii locului evoc@nd istorii ]i legende de demult, totdeauna binevoitori, calzi, tenace, viguro]i. Profesorul universitar Gh. V@lsan membru al Academiei Rom@ne scrie c` pe la 1835 pe teritoriul actual al Bu]tenilor erau c`tunele Gura P`durii pe Valea Alb` cu 20 de familii din neamul Dragu]i ]i Enache, Slonul de Piatr` cu 24 de familii din neamul Enache ]i c`tunul Trestia cu 29 de familii. Din primele dou` s-a dezvoltat Busteniul propiu-zis iar din Trestia se va forma cartierul Zamora. {n Zamora s-a a]ezat neamul lui Enache care se ocupa cu confec\ionarea de cop`i, linguri, cobili\e pentru adus ap`, p@ine... {nainte de toate a] dori s` trec [n revist` c@teva repere care sporesc nota de interes a locului. Meritoriu [n acest sens este ]i faptul c` aici [nv`\`m@ntul are o veche tradi\ie - prima ]coal` [nfiin\at` [n Bu]teni dat@nd din anul 1865, la [nceput doar cu dou` clase unde [nv`\au ]i copiii din Poiana |apului ]i chiar din Sinaia. Ea a fiin\at pe Valea Alb` [ntr-o cas`, proprietate a domnului Ghi\` Constantinescu. Mai t@rziu avea s` se mute [n alt local unde func\iona ]i prim`ria. Nu e [nt@mpl`t`r faptul c` azi func\ioneaz` aici un centru de perfec\ionare a cadrelor din toat` \ara, oamenii din Bu]teni fiind calzi, primitori ]i sf`to]i. Via\a satului avea s` se schimbe odat` cu sosirea [n 1882 a fra\ilor Karl ]i Samuel Schiel, originari din Rsnov care au [n`l\at fabrica de hrtie29

C`lim`ne]ti

2038

ce va determina o mare importan\` [n dezvoltarea economic` a localit`\ii, marca Ursul devenind simbol prin ob\inerea la expozi\ia mondial` de la Paris organizat` [n anul 1900 singura medalie de aur oferit` atunci! Ma]ini moderne [n fabric`, funicularul ce transporta materialul lemnos necesar fabricii de hrtie care []i [ntindea firele pe 16 km, din Valea Br`teiului pn` la Bu]teni, str`b`tnd mun\ii Bucegi de la est la vest ]i ajungnd pn` la 2000 m altitudine, apari\ia caselor, a morii, o gr`dini\` de copii, o crcium`, un cinematograf, chiar un teren de tenis betonat pe plaiul Palanca unde acum se construie]te azi biserica cea nou` Caraiman avea s` dea Bu]teniului un aer industrial. Urm@nd cursul de azi al drumului po\i u]or s`-\i dai seama de inaccesibilitatea locurilor. Faptul c` zeci de ani s-a construit ]i ref`cut ori l`rgit drumul pe Valea Prahovei, din nou asem`nare cu cel din Valea Oltului, practic de netrecut, Turnul Ro]u ]i Posada constituiau adev`rate avanposturi de ap`rare [mpotriva n`v`litorilor, trecute doar cu calul. Ca ]i Valea Oltului, Valea Prahovei va fi un refugiu [n calea n`v`litorilor, [n 1821 o mare parte a popula\iei Bucure]tiului se retrage aici din cauza teroarei lui Pasvantoglu ]i a rebelilor turci. Turcii m`cel`resc tot [n calea lor [n urm`rirea lui Ipsilante, nu mai vorbim de jaful trupelor ruse]ti din 1848 ]i de ocupa\ia austriac` din 1854. Abia [n 1846 [ncepe construc\ia ]o]elei dintre C@mpina ]i Predeal, iar dup` 30 de ani se instaleaz` ]i calea ferat` care fac din locul str@mt un centru vital al transportului. Ctitor modern al locului poate fi numit regele Carol I prin realizarea centrului civic, a ]colii ]i bisericii din ora]. Consecven\i devizei casei regale nimic f`r` Dumnezeu regele Carol I ]i regina Elisabeta ridic` biserica pe domeniul Coroanei din Bu]teni ]i o sfin\esc [n 1889 cu hramul na]terea Prea Sfintei de Dumnezeu ]i pururea Fecioar` Maria. Ca semn de mul\umire majest`\ile lor sunt prezen\i [n pronaos [n m`rime natural` prin picturile de o valoare artistic` deosebit` ale lui Eyk. {n form` de cruce cu dou` turle de forme diferite a fost ridicat` de

30

C`lim`ne]ti

2038

constructori italieni condu]i de Pietro Dreossi ai c`r`i urma]I mai tr`iesc [nc` ]i azi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma lucrat` la Viena poate fi considerat` printre cele mai frumoase din Romania. Sunt p`strate icoanele originale pictate de Gheorghe T`t`r`scu ]i ucenicii s`i. Pictura original` din altar are acela]i autor ca ]i la m`n`stirea Sinaia - Agnes Exner. Una dintre icoane [l reprezint` pe Isus [nconjurat de copii ]i e d`ruit` de c`tre regina Maria av@nd un titlu semnificativ: chema\i copiii la mine; autor T`t`r`scu. Domeniile Coroanei de aici se leag` de numele administratorului Cur\ii Regale, Kalinderu, de pe urma c`rora au r`mas cl`direa prim`riei, p`durea cu poiana Kalinderu cu un chio]c unde regina Maria venea s` se odihneasc` printr-o potec` de la Sinaia. Exist` ]i azi locul La Regina o banc` amplasat` [n p`dure la circa 2 km, pe punctul numit La Fier`str`u. Este o lucrare de art` construit` din piatr` masiv`, la 17 septembrie 1888. Spre sf@r]itul secolului al XIX-lea apare fenomenul ce va spori faima sta\iunii schiul datorit` c`ruia este posibil` apari\ia construc\iilor de o frumuse\e aparte care se mai p`streaz` ]i azi, dovad` fiind num`rul mare al turi]tilor care vin s` se odihneasc` aici [n ambian\a plin` de farmec a vilelor atunci c@nd vor s` scape de z`pu]ala ]i praful ora]elor. {ntr-o or` ]i jum`tate din Bucure]ti ajungi [n lini]tea des`v@r]it` a [mp`r`\iei p`durilor verzi sau albite de nea, aerul ozonat cu greu dezlipindu-te apoi s` faci drumul [ntors. {nainte de 1944 nu a existat p@rtia, domnii Buc]escu ]i Wolf fiind cei ce au sprijinit realizarea p@rtiei prin anii 50 defri]@nd ]i l`rgind terenul la 5-6 m. P@rtia Kalinderu se prelungea cu Boncu dup` numele unui proprietar din zon`. A devenit p@rtie cu caracter na\ional, un timp a fost uitat` iar azi este una dintre cele mai moderne [n Europa. P@rtia Kalinderu se leag` de o interesant` istorie a schiului din Bu]teni! Prin anii 1907-1908 tinerii ce veneau [n vacan\` din str`in`tate aduc cu ei moda schiului, a alunecatului pe patine de lemn, bob ]i sanie la Sinaia ]i la Bu]teni pe Valea Alb` ]i Co]tila. Dup` 1930 era un adev`rat spectacol s` vezi tineri pe schiuri prin p`durile din Valea Cerbului sau spre chio]cul Kalinderu, senza\ie f`c@nd o t@31

C`lim`ne]ti

2038

n`r` cu numele Virginia Dr`goi. Al\i bu]tenari faimo]i ca Titu Dr`goi fratele Virginiei, sau Ionel Purc`rea se remarcau prin s`riturile de la trambulin`. {n 1931 se organizeaz` primul concurs de schi la Bu]teni din ini\iativa lui George S`vulescu care studia [n Fran\a. Talentul schiorilor se va face remarcat prin echipa Caraimanul [nfiin\at` [n 1931 care cucere]te titlul de campioan` na\ional` la Vatra Dornei [n 1937, recidiv@nd [n 1939 la Predeal si [n 1949 la Zamora. Mul\i componen\i ai echipei vor fi legitima\i de marile cluburi Dinamo ]i CCA, parte dintre ei devenind campioni ai Rom@niei: amintim pe Constantin Enache ]i Stelian Dr`gu] iar al\ii fiind participan\i la olimpiadele de iarn`: Constantin Petcu [n 1948 la Saint Moritz, Constantin Enache ]i Manole Aldescu la Oslo [n 1952, Nicolae Pandrea la Cortina DAmpezzo [n 1956 ]i Dan Cristea la Grenoble [n 1968 ]i Innsbruck [n 1976. Actualmente domeniul schiabil Kalinderu cuprinde o p@rtie modern` dotat` cu tunuri de z`pad` artificial` ]i utilaje de [ntre\inere, o instala\ie de transport pe cablu ultramodern` iar la baz` are o structur` pentru concursurile de escadal` pe ghia\` care g`zduie]te concursuri ]i finale de campionate mondiale. Nu putea s` lipseasc` din Bu]teni [n acea perioad` un hotel cu func\iuni speciale, cazinoul Palace, construit [ntre anii 19091913 pe strada Cezar Petrescu. Crucea Eroilor de pe muntele Caraiman este un monument istoric, construit [ntre anii 1926-1928, prin st`ruin\a reginei Maria, [n memoria eroilor ceferi]ti c`zu\i la datorie, [n timpul primului r`zboi mondial, [n luptele de pe Valea Prahovei. Lucrarea a fost executat` de Direc\ia de Poduri, sec\iile L5 ]i L1 Poduri din Sinaia, dup` proiectele inginerilor Teofil Revici ]i Alfred Pilder din cadrul direc\iei ]i a fost condus` de ing. Victor Bruckner. Asezat` la o altitudine de 2.291 m, crucea are o [n`l\ime de 28 m, cu dou` bra\e a c@te ]apte metri fiecare ]i este montat` pe un soclu [nalt de 7,5 m fiind din beton armat [mbr`cat [n piatr`. Acesta, la r@ndul lui, ad`poste]te [n interior un generator electric care alimenteaz` cele 120 de becuri, de c@te 500 de wa\i fiecare. Inaugurarea lucr`rii a avut loc la 14 septembrie 1928, de Ziua Sfintei32

C`lim`ne]ti

2038

Cruci ziua Eroilor Neamului. A fost pentru [nt@ia oar` c@nd locuitorii V`ii Prahovei Superioare au privit Crucea Eroilor iluminat` pe timpul nop\ii. De atunci, fiecare locuitor sau trec`tor prin acea zon` putea z`ri, [n zilele de s`rb`toare, acolo sus, aproape de a]tri, acel monument luminat, f`urit pentru a amintii jertfele eroilor neamului. {n`l\at la initiativa Reginei Maria, cea care nu s-a temut s` colinde tran]eele pentru a-i mngia pe r`ni\i ]i [mb`rb`ta pe osta]i, monumentul confec\ionat din traverse metalice [mbinate prin nituire [ntr-o re\ea m`iastr` este unic [n Europa att prin altitudinea amplas`rii, 2291 m, ct ]i prin dimensiuni: crucea propriu-zis` are o [n`l\ime de 28 m ]i dou` bra\e a cte 7 m. Regele Ferdinand nu a mai apucat clipa inaug`r`rii murise cu ]ase luni inainte. Castelul Cantacuzino din Bu]teni se leag` de istoria familiei Cantacuzino la fel ca ]i [n C`lim`ne]ti unde familia are un castel la grani\a cu sta\iunea C`ciulata. Aflat pe partea st@ng` a r@ului Prahova [ntr-o zon` lini]tit` castelul a fost ridicat [ntre 1910-1911 de Gheorghe Grigore Cantacuzino zis Nababul, prim ministru al Romaniei intre anii 1899-1900 si 1904-1907. Cl`direa a fost [nal\at` [n stil rom@nesc cu elemente br@ncovene]ti. Mai pu\in vizitat p@n` acum, prin destina\ia privat` de azi ar putea avea ]i o deschidere muzeal`, ceea ce ar st@rni interesul turi]tilor dornici de cultur` ]i istorie veche. Cu aura sa regal` de le cei 883m altitudine gara este centrul nevralgic unde se ini\iaz` toate drumurile turi]tilor. Greu de ajuns la \int` dac` nu respec\i regulile stricte ale muntelui care de]i prietenos te poate [nghite la fel de repede ca ]i apa dac` te bagi [n v@ltori ne]tiute. Dac` totu]i te-ai r`t`cit ai norocul c` aici se afl` una din cele mai bune echipe de salvamonti]ti. }i dac` nu le ]tii pe toate fiind pentru prima oar` aici e mai bine s` faci un popas prilej de pl`cute clipe de neuitat. Unul din locurile ce ofer` turistului un spectacol rar [nt@lnit este Cabana Gura Diham aflat` la 5 Km de gar` la confluen\a V`ii Cerbului cu Valea Baicului la altitudinea de 987 m. De aici se fac ]i se desfac traseele. A fost construit` din lemn [n 1910 rezist@nd p@n` [n zilele noastre c@nd sub atenta [ngrijire a familiei Luca a fost modernizat`. Azi are dou` cl`diri, bufet,33

C`lim`ne]ti

2038

restaurant permanent, posibilit`\i de sus\inere a conferin\elor, lumin`, ap` curent` rece de izvor, [nc`lzire central`, telefon, Tv ]i internet, acces spre peisaje de vis la cabanele Poiana Izvoarelor, Diham, Imediat cum ai ie]it din gar` e]ti impresionat de un monument a]ezat [n fa\`, o statuie de 1,5m a]ezat` pe un soclu de 2m reprezent@nd pe caporalul Constantin Musat (1890-1917) [n clipa [n care arunca spre inamic ultima grenad`. Bronzul, oper` a sculptorului G. Dimitriu B@rlad a fost ridicat [n 1928 pentru a cinsti memoria eroilor din primul r`zboi mondial, c`zu\i [n luptele de la Bu]teni. Ultima grenad` inspirat` din realitate reprezint` expresia cea mai elocvent` a patriotismului solda\ilor rom@ni din timpul r`zboiului din 1916 [n lupta pentru st`vilirea [naint`rii trupelor de ocupa\ie germane. Iar dac` nu ai nimic [n plan po\i alege o plimbare prin ora] descoperind case de odinioar` cum ar fi C`minul Alpin construit [n1938, iar dac` nu-\i plac [n`l\imile po\i petrece c@teva clipe pl`cute [n casa memorial` Cezar Petrescu. Construit` [n anul 1918 [n stilul arhitecturii tradi\ionale, evoc` via\a ]i activitatea scriitorului Cezar Petrescu(1892-1961) ce ad`poste]te biblioteca personal` a acestuia de 10304 volume din care 75% [n limba francez`. {n hol pot fi admirate trei sculpturi semnate Oscar Han, iar pe pere\i sunt expuse c@ teva lucr`ri ale pictorilor Jiquidi, H. Dimitriu, Iser, G. Loewendal. {ns` Bucegii ofer` ]i monumente spectaculoase ale naturii, sculptate de v@nturi, ninsori ]i ploi. Babele ]i Sfinxul se deta]eaz`. Sfixul rebel plecat [n lume, o magnific` [nf`\i]are cu aspect uman, de la 2290 m poate s`-\i dea impresia c` poart` o discu\ie secret` cu fratele egiptean a]ezat la baza piramidelor. Cu labele [n nisip acesta pare c` s-ar mi]ca [n timp, nev`zut, [ncerc@nd s` apare cu [nf`\i]area lui sfintele morminte r`mase goale ale faraonilor din vremuri imemoriale afla\i departe acum [n locuri str`ine, [mprumuta\i pentru o vreme. Poticnit [n nisip [ncearc` un strig`t c`tre [n`l\imi ]i din [mp`r`\ia cerurilor, din v@rful mun\ilor, Sfinxul rebel trimite sunete [ntr-un limbaj cu greu de descifrat: Nu pot s` p`r`sesc nicicum p`m@ntul

34

C`lim`ne]ti

2038

[ncredin\at! Voi fi [ngenunchiat ca tine [ntr-o clip`. Acuma stai popoarele s-agit`! Va fi un timp ]i pentru tine. Misteriosul din Carpa\i are o asem`nare tulbur`toare cu Sfinxul egiptean. De mii de ani ocrotitor la marginea imperiilor a]ezat [n locuri spirituale de parc` ar venera zeii r`m@ne un mister, p`zind ca nu cumva uria]ul ]arpe carpatin s`-]i [nghit` coada! {ns` cea mai frumoas` descriere a Carpa\ilor, v`zu\i din spa\iu, o face cosmonautul Dumitru Prunariu care [i aseam`n` cu o mam` c`re []i \ine [n bra\e pruncul, ceea ce ne duce cu g@ndul la afirma\iile religioase ce spun despre Rom@nia c` este un \inut ocrotit de Maica Domnului. {n spatele lui al\i sfinc]i, mai multe altare ]i pietre cu [nf`\i]`ri ciudate te duc cu g@ndul la ritualurile unei vechi civiliza\ii r`mas` [nc` [n mister. Ocrotit de Sfinx, marea cruce si biserica domneasc`, Bu]teniul ajunge [n 1864 sat al comunei Podul Neagului ce se [ntindea de la Comarnic p@n` [n Predeal. {n 1874 Bu]teniul era un sat al comunei Predeal pentru ca din 1908 s` devin` comun`, iar din 1946 ora]. Anul 1995 consfin\e]te transformarea [n sta\iune de interes na\ional. Sta\iunile C`lim`ne]ti ]i Bu]teni, prin pozi\ia lor pitoreasc`, natura ]i valoarea medicinal` a apelor, respectiv a p@rtilor, prin confortul creat at@t [n hoteluri c@t ]i [n vile dotate cu instala\ii de tratament performante ai c`ror speciali]ti sunt dintre cei mai buni, pot fi socotite de o valoare cel pu\in egal` cu aceea a sta\iunilor cu ape similare ori p@rtii de schi din orice localitate din occident. Am conceput cele dou` monografii ilustrate cu g@ndul la minunatele clipe ale copil`riei ]i adolescen\ei ]i, pentru o clip`, n-am putut rezista s` las uit`rii amintirea a ceea ce a fost C`lim`ne]tiul ]i Bu]teniul c@ndva, pentru ca cei ce le vor citi s` p`streze vie amintirea ]i, ceea ce e mai important, s` poat` d`rui ]i ei la r@ndul lor o parte din suflet sporirii faimei lor. Iar dac` putere vor avea s` le fac` de neegalat! Azi Bu]teniul poate fi considerat ca cel mai vizitat ora] de la poalele mun\ilor, adev`rat` capital` a alpinismului rom@nesc. Hoteluri noi, Silva, Alexandros, Caraiman, cabana Gura Diham, pensiunile Adela, Cristina,35

C`lim`ne]ti

2038

Florina, biserica Domneasc`, castelul Cantacuzino, casa mememorial` Cezar Petrescu, biserica {n`l\area Sfintei Cruci din Palanca a]ezat` la poalele Caraimanului, p@rtia nou` Kalinderu, telecabinele, sunt numai c@teva obiective care fac din Bu]teni o natur` ]i un aer splendid de care cu greu te despar\i. Dar s` vedem cum ar`ta odinioar`!Dan Zamfirache

CAIRO 2003 Web site: http://busteni.yolasite.com Note: * I. Gh. Babes Din plaiul Pele]ului, schi\e geografice, istorice ]i economice Bucure]ti 1893: Pe la sf@r]itul veacului XVII, nici vorb` nu era de vre-un sat aici sus la munte; case \`r`ne]ti [nt@lneai pe valea Prahovei abia la Comarnic, [n c`tunul Podul Neagului. Dup` [nfiin\area M`n`stirii Sinaia (1695) sa format de scutelnicii monastirei c`tunul Izvor, ]i numai pe la [nceputul secolului 19 sau stabilit locuitori paici, [nt@iu la Bu]teni, apoi {ntre Prahove (Azuga) ]i la Predeal ]i pe urm` la Poiana |apului. ** Mihai Haret op. cit. pg.100 *** Mihai Haret **** La Slonul de Piatr` a poposit ]i domnitorul Alexandru Ioan Cuza c@nd a trecut mun\ii [n drumul spre Bucure]ti.

36

C`lim`ne]ti

2038

Capitolul 1. Fotografii vechi

1. Fotografii V@rful Omul [n 1895.

2. Fotografii V@rful Omul [n 1895.37

C`lim`ne]ti

2038

3. Fotografii V@rful Omul [n 1895.

4. Fotografii Claia Mare [n 1897.38

C`lim`ne]ti

2038

5. Fotografii Co]tila [n 1905.

6. Fotografii Valea Cerbului [n 1909.39

7. Fotografii Spre Gura Diham [n 1910.

8. Fotografii Babele [n 1911.40

9. Fotografii Valea Alba [n1930.

10. Fotografii Bu]teni 1945.41

11. Fotografii Bolboci.

12. Fotografii Funicularul de la Bolboci.42

13. Fotografii P@rtia Calinderu dup` 1944.

14. Fotografii M`l`ie]ti.

43

15. Fotografii vedere general` din Sinaia.

16. Fotografii vedere din Valea Ialomi\ei.44

17. Fotografii Valea superioar` a Prahovei.

18. Fotografii Platoul Bucegilor 1905.

45

C`lim`ne]ti

2038

19. Fotografii Schitul Ialomicioara.

20. Claia Mare Car cu boi.46

C`lim`ne]ti

2038

21. Fotografii Menhir [n Bucegi.

22. Fotografii Menhir [n Bucegi.47

C`lim`ne]ti

2038

Capitolul 2. Primele ilustrate

1. Bu]teni vedere spre Tunel.

2. Bu]teni Bulevardul Carol.49

C`lim`ne]ti

2038

3. Bu]teni Bolboci sta\ia de pornire a liniei aeriene.

4. Bu]teni locuin\a lui Carol Schiel 1883 1894.

50

C`lim`ne]ti

2038

5. Bu]teni Piatra Ars` fabrica de cherestea.

6. Bu]teni Sta\ia trenului aerian Bolboci.51

C`lim`ne]ti

2038

7. Bu]teni Funicular Retevoiu 1895.

8. Bu]teni Hotel Caraiman.52

C`lim`ne]ti

2038

9. Bu]teni biserica Domneasc`.

10. Bu]teni - Fabrica de celuloz` la [nceput de secol XX.53

C`lim`ne]ti

2038

11. Bu]teni Fabrica de h@rtie, [nceput de secol XX.

12. Bu]teni Fabrica de h@rtie, ma]ina nr.3.54

C`lim`ne]ti

2038

13. Bu]teni Fabrica de h@rtie, ma]ina nr.4.

14 Bu]teni Fabrica de h@rtie, ma]ina nr.7.55

C`lim`ne]ti

2038

15. Bu]teni vedere general` cu muntele Caraiman.

16. Bu]teni Bulevardul.56

C`lim`ne]ti

2038

17. Bu]teni Satul la Valea Alb`.

18. Bu]teni vedere general`, iarna.57

C`lim`ne]ti

2038

19. Bu]teni Valea Cerbului.

58

C`lim`ne]ti

2038

19. Bu]teni Valea Cerbului.

59

C`lim`ne]ti

2038

21. Bu]teni }coala Domneasc`.

22. Bu]teni Gara.60

C`lim`ne]ti

2038

23. Bu]teni Bulevardul Carol I.

24. Bu]teni vedere general`.61

C`lim`ne]ti

2038

25. Bu]teni Monimentul eroilor.

26. Bu]teni Monimentul eroilor.62

C`lim`ne]ti

2038

27. Bu]teni Hotelul Bu]teni.

28. Bu]teni vedere general`.63

C`lim`ne]ti

2038

29. Bu]teni Valea Jepi.

30. Bu]teni Gara.64

C`lim`ne]ti

2038

31. Bu]teni Biserica Domneasc` la [nceput de secol.

32. Bu]teni Gara. Rar`65

C`lim`ne]ti

2038

33. Bu]teni Valea Jepi.

66

C`lim`ne]ti

2038

34. Bu]teni Url`toarea.

67

C`lim`ne]ti

2038

35. Bu]teni vedere general`.

36. Bu]teni vedere general`.68

C`lim`ne]ti

2038

37. Bu]teni vedere general`.

38. Bu]teni vedere spre tunel.69

39. Bu]teni vedere iarna.

40. Bu]teni vedere general` iarna.70

Capitolul 3. Vederi generale

1. Bu]teni Vedere general`.

2. Bu]teni Vedere general` spre vechea prim`rie.71

3. Bu]teni Vedere spre Trestia.

4. Bu]teni Vedere general` spre Zamora.72

5. Bu]teni Vedere general`.

6. Bu]teni Vedere general` spre Valea Alb`.73

7. Bu]teni Valea Alb` vedere general`.

8. Bu]teni Vedere general` a funicularului ]i cantonului din Jepi.74

9. Bu]teni Valea Cerbului vedere general`.

10. Bu]teni trecerea trenului spre Azuga.75

C`lim`ne]ti

2038

11. Bu]teni Vedere de la Tunel.

12. Bu]teni Iarna vedere general`.76

C`lim`ne]ti

2038

13. Bu]teni Iarna pe Valea Alb`.

77

C`lim`ne]ti

2038

14. Bu]teni - strada Paltenului.

15. Bu]teni Vedere general` cu fabrica de h@rtie [n centru, unul dintre simbolurile de alt`dat`.78

C`lim`ne]ti

2038

16. Bu]teni Vedere general` ]i vila Solacolu [n st@nga.

17. Bu]teni Vedere general`.79

C`lim`ne]ti

2038

18. Bu]teni sala Societ`\ii Ursul ]i fabrica de h@rtie.

19. Bu]teni Vedere general` cu imagini simbolice din Bu]teni.80

C`lim`ne]ti

2038

Capitolul 4. Cladiri vechi

1. Bu]teni Cl`direa Cooperativei Tricolorul.

2. Bu]teni Consum Carpa\i.81

C`lim`ne]ti

2038

3. Bu]teni C`minul Alpin.

4. Bu]teni Hotel Oancea.82

C`lim`ne]ti

2038

5. Bu]teni B`ile Minerale.

6. Bu]teni Hotel Bu]teni.83

C`lim`ne]ti

2038

7. Bu]teni Hotel Foc]eneanu.

8. Bu]teni Bulevardul la Hotel Foc]eneanu.84

C`lim`ne]ti

2038

9. Bu]teni Cooperativa Tricolorul.

10. Bu]teni Cooperativa Tricolorul.85

C`lim`ne]ti

2038

11. Bu]teni Cl`direa Cooperativa Tricolorul.

86

C`lim`ne]ti

2038

12. Bu]teni Gara.

13. Bu]teni Fabrica de h@rtie.87

C`lim`ne]ti

2038

14. Bu]teni Cooperativa Tricolorul.

15. Bu]teni Vedere generala cu cl`dirile de alt`dat` pe bulevard.88

C`lim`ne]ti

2038

16. Bu]teni bulevardul Carol I la [nceput de secol XIX.

17. Bu]teni Vedere generala cu cl`dirile [n Valea Alb`.89

C`lim`ne]ti

2038

18. Bu]teni Bulevardul.

19. Bu]teni gara.90

C`lim`ne]ti

2038

20. Bu]teni gara.

21. Bu]teni fabrica de celuloz`.91

C`lim`ne]ti

2038

22. Bu]teni Cooperativa Tricolorul.

23. Bu]teni valea Cerbului.92

C`lim`ne]ti

2038

Capitolul 5. Vilele orasului

1. Bu]teni Vilele Lucre\ia, Lira ]i Berceanu.

2. Bu]teni Vila Petru Savu.93

C`lim`ne]ti

2038

3. Bu]teni Vila Natalia.

4. Bu]teni Vila Lilly.94

C`lim`ne]ti

2038

5. Bu]teni Vila Blebea.

6. Bu]teni Vila Florica.95

C`lim`ne]ti

2038

7. Bu]teni Vila Zamfirescu.

8. Bu]teni Hotel Palace.96

C`lim`ne]ti

2038

9. Bu]teni Vila Mady.

10. Bu]teni vila Mon Reve.97

C`lim`ne]ti

2038

11. Bu]teni Vila Coloseu. Circulat` la 1907 cu timbru Carol I.

12. Bu]teni vila M`ndica.98

C`lim`ne]ti

2038

13. Bu]teni Vila Boteanu.

14. Bu]teni Pia\a.99

15. Bu]teni hotel Foc]eneanu.

16. Bu]teni B`ile Minerale.100

17. Bu]teni vila Albert Roth.

100

18. Bu]teni hotel Oancea.

104

19. Bu]teni Eliseul Valea Cerbului.

20. Bu]teni Prim`ria.105

21. Bu]teni hotel M`r`]e]ti.

22. Bu]teni vila Petre Savu.106

23. Bu]teni vile [n valea Cerbului.

24. Bu]teni vile [n valea Alb`.107

C`lim`ne]ti

2038

108

C`lim`ne]ti

2038

Capitolul 6. Muntii

1. Bu]teni Babele a]a cum ar`tau [n 1909.

2. Bu]teni Omul.109

C`lim`ne]ti

2038

3. Bu]teni Jepii Mici.

4. Mun\ii Bucegi.110

C`lim`ne]ti

2038

5. Bu]teni C`lug`ri de la Pe]tera Ialomi\ei.

6. Bu]teni Turm` de oi pe Valea Ialomi\ei.111

C`lim`ne]ti

2038

7. Bu]teni Crucea din Caraiman.

112

C`lim`ne]ti

2038

8. Bu]teni La Url`toare.

113

C`lim`ne]ti

2038

9. Bu]teni schitul din pe]tera Ialomi\ei.

114

C`lim`ne]ti

2038

10. Bu]teni Babele.

11. Bu]teni Un alt Sfinx.115

C`lim`ne]ti

2038

12. Bu]teni Excursie pe Jepi.

116

C`lim`ne]ti

2038

13. Bu]teni Crucea Eroilor v`zut` din sat.

117

C`lim`ne]ti

2038

14. Bu]teni Jepii.

15. Bu]teni Valea Jepilor.118

C`lim`ne]ti

2038

16. Bu]teni valea Ialomi\ei.

17. Bu]teni Crucea Eroilor de pe Caraiman.119

C`lim`ne]ti

2038

18. Bu]teni B`tr@na.

19. Bu]teni caban` [n v@rful muntelui.120

C`lim`ne]ti

2038

Capitolul 7. Port

1. Bu]teni Port popular vechi.

2. Bu]teni Port popular, me]te]ugari de cobili\e.121

C`lim`ne]ti

2038

3. Bu]teni port popular.122

C`lim`ne]ti

2038

4. Bu]teni port popular.

123

C`lim`ne]ti

2038

5. Bu]teniSatul port la inceput de secol [n fa\` la Tricolorul.

6. Poiana |apului - port.124

C`lim`ne]ti

2038

7. Sinaia Moda vremii la gr`dina Cap]a.

8. Sinaia vedere din parc.125

C`lim`ne]ti

2038

126

C`lim`ne]ti

2038

Capitolul 8. Biserica Domneasca

1. Bu]teni Biserica Domneasc`.

2. Bu]teni Medalie comemorativ` Carol I ]i Elisabeta, 1939 cu ocazia s`rb`toririi a 50 de ani de la [n`l\area sfintei biserici sub domnia lui Carol al II-lea.127

C`lim`ne]ti

2038

3,4. Bu]teni Regele Carol I ctitorul bisericii ]i Regina Elisabeta, picturi murale [n Biserica Domneasc`.128

C`lim`ne]ti

2038

5. Bu]teni Biserica Domneasc`.129

C`lim`ne]ti

2038

130

C`lim`ne]ti

2038

Capitolul 9. Castelul Cantacuzino

1. Bu]teni Vechiul drum spre castelul Cantacuzino.

2. Bu]teni Castelul Cantacuzino.131

3. Bu]teni Castelul Cantacuzino.

4. Bu]teni Castelul Cantacuzino.132

5. Bu]teni Castelul Cantacuzino.

6. Bu]teni Castelul Cantacuzino133

7. Bu]teni Castelul Cantacuzino.

8. Bu]teni Castelul Cantacuzino.134

Capitolul 10. Imprejurimi

1. Azuga Vechiul drum de \ar`.

2. Azuga Vedere general`.135

3. Azuga Fabrica de postav.

4. Azuga Fabrica de postav.136

5. Azuga fabrica de cherestea.

6. Azuga Fabrica de sticl`rie.137

C`lim`ne]ti

2038

7. Azuga Biserica.

8. Azuga Monumentul eroilor.138

C`lim`ne]ti

2038

9. Bran Castelul regal.

10. Bran Parcul castelului regal.139

C`lim`ne]ti

2038

11. Bran Castelul regal.

12. Bran Lacul castelului regal.140

C`lim`ne]ti

2038

13. C@mpina Bulevardul Elisabeta.

14. C@mpina Rafin`ria.141

C`lim`ne]ti

2038

15. C@mpina Societatea C@mpina Moreni la Expozi\ia Na\ional` din 1906.142

C`lim`ne]ti

2038

16. Poiana |apului Strada }colei.

17. Poiana |apului Vila Administra\iei Mo]iilor Regale.143

C`lim`ne]ti

2038

18. Poiana |apului Transformatorul ]i drumul spre Zamora.

19. Poiana |apului La f@nt@n`.144

C`lim`ne]ti

2038

20. Poiana |apului La poalele Jepilor Mari.

21. Poiana |apului Vila Adina-Olga.145

C`lim`ne]ti

2038

22. Poiana |apului Tr`sur` cu cai pe drumul de la Jepi.

23. Poiana |apului vedere spre ]coal`.146

C`lim`ne]ti

2038

24. Pietro]i\a Vedere general`.

25. Cabana Pe]tera [n 1890.147

C`lim`ne]ti

2038

26. Predeal Vedere general` la Palace.

27. Predeal Vila nr. 1.148

C`lim`ne]ti

2038

28. Predeal Vilele P.T.T.

29. Sinaia Pe]tera.149

C`lim`ne]ti

2038

30. Sinaia Vedere spre gar`.

31. Sinaia B`ile Eforiei.150

C`lim`ne]ti

2038

32. Sinaia Hotel Sinaia.

33. Sinaia Vederea M`n`stirii ]i a B`ilor Eforiei.151

C`lim`ne]ti

2038

34. Sinaia La Cap]a.

35. Sinaia Birourile Costinescu.152

C`lim`ne]ti

2038

36. Sinaia Strada M. Cantacuzino.

37. Sinaia Vedere din parc, celebra tr`sur` a lui Mateescu.153

C`lim`ne]ti

2038

38. Sinaia Pavilionul muzical de la hotel Palace.

39. Sinaia hotelul Caraiman.154

C`lim`ne]ti

2038

40. Sinaia Castelul Pele].

41. Sinaia Castelul Peli]or iarna.155

C`lim`ne]ti

2038

42. Sinaia Peli]or.

43. Sinaia Terasa castelului Pele].156

C`lim`ne]ti

2038

44. Sinaia Parcul Castelul Pele] f@nt@na.

45. Sinaia Terasa ]i gr`dina Castelul Pele].157

C`lim`ne]ti

2038

46. Sinaia Castelul Pele] f@nt@na.

47. Sinaia Castelul Pele] Sala de arme.158

C`lim`ne]ti

2038

48. Sinaia Corpul de gard`.

49. Sinaia Cuibul Prin\esei.159

C`lim`ne]ti

2038

50. Sinaia Sf@nta Ana, Chio]cul Magdalena.

51. Sinaia Sf@nta Ana Chio]cul Magdalena.160

C`lim`ne]ti

2038

Capitolul 11. Busteni azi

1. Bu]teni Hotel Alexandros.

2. Busteni Prim`ria.

161

3. Bu]teni Iarna.

4. Bu]teni Vile noi.162

5. Bu]teni Vile.

6. Bu]teni Castelul Cantacuzino.163

7. Bu]teni vedere general`.

8. Bu]teni Vila Ioana.164

9. Bu]teni Vila Br`det.

10. Bu]teni Jepii.165

11. Bu]teni Biserica Caraiman.

12. Bu]teni Crucea Eroilor.166

13. Bu]teni biserica Domneasc`.

14. Bu]teni Casa de cultur`.167

C`lim`ne]ti

2038

15. Bu]teni Casa memorial` Cezar Petrescu.

16. Bu]teni Vila.168

C`lim`ne]ti

2038

17. Bu]teni Gara.

18. Bu]teni Vedere general`.169

C`lim`ne]ti

2038

19. Bu]teni Vil`.

20. Bu]teni Vil`.170

C`lim`ne]ti

2038

21. Bu]teni Vil`.

22. Bu]teni Vil`.171

C`lim`ne]ti

2038

23. Bu]teni Vil`.

24. Bu]teni Vil`.172

C`lim`ne]ti

2038

25. Bu]teni Cartier de vile.

26. Bu]teni Gura Diham.173

C`lim`ne]ti

2038

174

C`lim`ne]ti

2038

Edituri de c`r\i po]tale {n conceperea Monografiei illustrate a Bu]teniului m-am bazat ]i pe studiul c`r\ilor po]tale vechi din propria colec\ie. Dintre cele mai [nt@lnite edituri de c`r\i po]tale ap`rute la examinare amintim pe urm`toarele: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. Ed. Ad Mayer & D. Stern - Pasagiul Vilacros Bucure]ti 3 M. Tartier - Azuga Ed. Depozit Saraga Bucure]ti sub hotel de France nr.30 Ed. Galeria de cadouri Mayaer & Stern Ed. Rommler & Jonas Dresden Ed. Libr`ria Parcului N. Buduroi Sinaia Ed. Libr`riei Socec & Co SA Bucure]ti Fotograf Duscheck Ed. N.T. Dumitrescu libraria Sinaia Ed. G.Matheescu - furnizor al Cur\ii Regale Colec\ia C. }tefanovici Ed. FOTO PARIS Sinaia Ed. Cooperativa Tricolorul Bu]teni Ed. Coroana Galant, M`run\i] debit ]i articole de libr`rie Alecsandru Petrescu Bu]teni Ed. Bazarul Bu]teni V. Teodorescu Ed. Enciclopedia fotografic` Bucure]ti foto I. Petcu Ed. Societ`\ii Cooperativei Ursul Bu]teni Ed. V. Teodorescu Bu]teni Ed. Libr`riei Union Buc str. Decebal 9 Fotograf Mihai Haret Mul\umiri D-lui Popescu Alexandru ]i fiului Pu]tiu pentru solicititudinea de care au dat dovad`.

Exprese mul\umiri Domnului Director al Casei de Cultur`, inimosul domn Constantin Spurcaciu, pentru ajutorul ]i sprijinul moral pe care mi l-a acordat pe [ntreaga perioad` a lans`rii proiectului ]i ducerea la cap`t a acestei minunate aventuri.175

C`lim`ne]ti

2038

176

C`lim`ne]ti

2038

De acela]i autor:

Calim`ne]ti2000 (** Indiei

monografie ilustrat` (* Edi\ia I-a, 1997.

Agra

Minunea numit` Taj Mahal, Khajuraho - mit, legend`, [nt@mplare sau creativitate?, Goa p`m@nt ne[nl`n\uit, Plimbare la New Delhi Cairo 2004.

Impresii de c`l`torie

Misterioasa Indie, Roma cu adev`rat, Singa pura, Kuwait, Mallaca, Siria, New York, New York, New York !, Efes, Egipt - \ara miracolelor. Cairo 2005. ( Monografii ilustrate ** C`lim`ne]ti, Bucure]ti, Buz`u, Bu]teni, Ada Kaleh, Litografii rom@ne]ti - Cairo 2006. Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor Descrierea a peste 90 de muzee din 45 de \`ri din 4 continente din Asia pana la New YORK-Cairo 2007. C`lim`ne]ti2038 (** monografie ilustrat` Edi\ia II-a, 2008. Vizit@nd Berna - ed.I, II ghid turistic [nso\it de DVD, Berna 2008 ]i 2011. Obeliscuri egiptene, Portrete Fayoum, f@nt@ni medievale la Berna Berna 2011, carte dedicat` s`rb`toririi centenarului rela\iilor diplomatice Rom@nia Elve\ia. *) Carte medaliat` cu bronz la Primul For Interna\ional de Cartofilie, 1998, Bucure]ti, Palatul }u\u. Prima carte lansat` prin mijloace IT [n Rom@nia 1997. **) C`r\i incluse [n ISTORIA CARTOFILIEI ROM^NE}TI - Silviu Dragomir.

177

C`lim`ne]ti

2038

{n curs de apari\ie: Bucure]tiul de alt`dat` - editat` la Berna incluz@nd imagini [n premier` cu originalele fotografiilor realizate de celebrul Angerer la 1856. Rom@nia - o Elve\ie a estului - carte dedicat` centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia, 1911 - 2011. Elve\ia - fort`rea\` de necucerit. Ghidul marilor metropole ale lumii: Bombay, New Delhi, Paris, Londra, Roma, Singapore, Cairo, New York, Madrid. Peste 45 de proiecte IT realizate la Berna pe DVD incluz@nd: comoara lui Tutankhamon, Rom@nia - o Elve\ie a estului, istoria obeliscurilor egiptene, portretele de la Fayoum, f@nt@ni medievale la Berna, parlamentul elve\ian, vizit@nd Madridul, Bombay, New Delhi, Paris, Londra, Roma, Singapore, Cairo, New York, muzeul de egiptologie din Cairo, mirajul vechilor civiliza\ii hindu ]i faronice,... Web site : www.calimanesti.yolasite.com Site personal realizat ca o continuare a celui din 1997 [n colaborare cu firma CINOR Bucure]ti, Rom@nia ]i continuat la Singapore [n 1999, dezvoltat [n India la New Delhi, [n Egipt la Cairo ]i [n Elve\ia la Berna cu subiecte privind studii de cartofilie, impresii de c`l`torie din peste 45 de \`ri din patru continente din Asia p@n` la New York ]i un capitol dezvolt@nd ideea c`r\ilor electronice. You Tube: www.youtube.com/user/pharesdan C`r\i electronice: www.cartidanzamfirache.yolasite.com

178

C`lim`ne]ti

2038

CuprinsPagina1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. Prefata Cartofilia Monografie Fotografii vechi Primele ilustrate Vederi generale Cladiri vechi Vilele orasului Muntii Port Biserica Domneasca Castelul Cantacuzino Imprejurimi Busteni azi Edituri De acelesi autor 7 9 13 33 45 67 77 89 102 115 121 125 130 157 170 172

179

C`lim`ne]ti

2038

180

C`lim`ne]ti

2038

181

C`lim`ne]ti

2038

182

C`lim`ne]ti

2038

183

C`lim`ne]ti

2038

184

C`lim`ne]ti

2038

185

C`lim`ne]ti

2038

186

C`lim`ne]ti

2038

187

C`lim`ne]ti

2038

188

C`lim`ne]ti

2038

189

C`lim`ne]ti

2038

190

C`lim`ne]ti

2038

191

192

193

194

195

196

197

C`lim`ne]ti

2038

198

C`lim`ne]ti

2038

199

C`lim`ne]ti

2038

200