Bune PracticiReţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală

Numărul 13 Anul II, Februarie 2015

RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

BIROURILE REGIONALEUnitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală

BRĂILABdul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal 810124, usr.sud.est@rndr.ro

Tel.: 0339 732 009, Fax: 0339 732 016

CRAIOVAStr. Libertăţii, nr. 19, Facultatea de Agricultură și Horticultură, cam. L-311, et. 2, cod poştal 200421,

usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro, Tel.: 0251 460 377, Fax: 0251 423 651

ZALĂUStr. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal 450010, usr.nord.vest@rndr.ro

Tel.: 0360 404 056, Fax: 0360 404 158

TÂRGU MUREŞStr. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal 540331, usr.centru@rndr.ro

Tel.: 0365 430 349, Fax: 0365 430 351

IAŞIZona de Agrement Ciric - Complexul de Agrement Ciric, cod poştal 700064, usr.nord.est@rndr.ro

Tel.: 0332 881 281, Fax: 0332 881 282

TIMIŞOARABdul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, biroul nr. 26, cod poştal 300074, usr.vest@rndr.ro

Tel.: 0356 460 982, Fax: 0356 460 983

TÂRGOVIŞTEStr. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal 130169, usr.sud.muntenia@rndr.ro

Tel.: 0345 100 025, Fax: 0345 100 605

BUCUREŞTIStr. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, Sector 2, cod poştal 020961, usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro

Tel.: 031 690 0214, Fax: 031 690 0215

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro, www.rndr.ro

USR, Departamentul PublicaţiiISSN 2285-4185ISSN-L 2285-4185© RNDR, 2015

Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei.Tipărit în România.

Copyright fotografii: beneficiari ai proiectelor descrise în publicație și shutterstock.comCopyright fotografii copertă: shutterstock.com

1

CUPRINS

INTRODUCERE

PROIECTE DIN ROMÂNIA

CAPITOLUL 1. GRUPURI DE ACŢIUNE LOCALĂ

GAL Someș Chioar. Autor al unui plan complet al dezvoltării teritoriului

GAL Castra Traiana. Opt obiective prioritare și tot atâtea reușite

CAPITOLUL 2. FERME

Exemplu de responsabilizare socială dat de un bistrițean

„Cu muncă, ambiţie, răbdare şi încredere, oricine poate reuşi”

CAPITOLUL 3. PROCESARE

Brutari cu vechime, autori de produse atestate

Investiție de peste 500 000 de euro în panificație

CAPITOLUL 4. ACTIVITĂŢI NON-AGRICOLE

Service modern într-o comună dâmbovițeană

Servicii stomatologice aproape de casă

Proiect bihorean care a generat 100 de locuri de muncă

PROIECTE DIN SPAŢIUL EUROPEAN

GRECIA, MAREA BRITANIE ȘI LETONIA. Cooperare fără granițe în zonele protejate

ESTONIA. Afacere profitabilă cu melci de livadă

LITUANIA. Înzestrarea cu tehnologie la zi asigură întâietatea pe piață

MALTA. Turism bazat pe mii de păsări adunate într-un parc tematic

2

6

8

8

12

16

16

18

23

23

26

29

29

32

34

38

40

4 4

46

49

2

În această publicație vă prezentăm proiecte de succes care au vizat dezvoltarea fermelor, investițiile în panificație și procesarea laptelui, serviciile stomatologice, producerea de încălțăminte, promovarea biodiversității și turismului rural. Toate sunt modele de bune practici care contribuie la dezvoltarea economiei și creșterea calității vieții în mediul rural.

Deschidem această ediție cu un exemplu dintr-un domeniu cu vechi tradiții în zona noastră: apicultura. La nivel de țară, această activitate este sprijinită prin două instrumente, unul dedicat domeniului - Programul Național

Apicol și altul prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.

Cooperativa Apicolă Prisăcarii-Hercules, din Valea Cernei, a demonstrat prin activitatea sa cum pot fi folosite eficient ambele programe.

Membrii Prisăcarii-Hercules se pot mândri cu numeroase proiecte prin care au accesat fonduri europene prin PNDR 2007-2013: astfel, prin Măsura 141 au fost implementate 117 proiecte, în valoare de 877 000 de euro, prin Măsura 112 au fost sprijiniți să-și dezvolte activitatea 27 de membri, iar prin Axa LEADER, în parteneriat

INTRODUCEREExemplu de succes, într-un domeniu cu vechi tradiții în România

3

cu GAL Poarta Almăjului, au fost elaborate patru proiecte, în valoare de 119 500 de euro.

Pe de altă parte, proiectele finanțate prin Programul Național Apicol au atras peste 160 000 de euro.

Înființată în ianuarie 2010, din dorința de a aduna cât mai mulți apicultori care să comercializeze împreună produsele melifere, cooperativa a ajuns la o producție anuală de circa 120-140 de tone.

Asociația are în prezent 172 de membri, cu un total de 18 000 de familii de albine, și are un rol important în promovarea mierii românești în țară și peste hotare,

concomitent cu noutățile din apicultură și schimburile de bune practici din acest domeniu. Dintre produsele prezentate de cooperativă la târgurile naționale și internaționale, cele mai cunoscute sunt mierea de salcâm, mierea polif loră, mierea de tei, mierea cu propolis, mierea de mană (mierea de pădure) și tinctura de propolis.

Potrivit președintelui asociației, până la finele anului 2015 este prevăzută deschiderea unui magazin și a unui centru de colectare a mierii la Băile Herculane. De asemenea, va fi continuată elaborarea de proiecte care să dezvolte activitatea apicolă regională și să ducă mai departe acțiunile de promovare a mierii românești.

4

5

6

PROIECTE DIN ROMÂNIA

7

LEGENDA:

Zonele din care au fost selectate exemplele de bune practici prezentate în paginile următoare

8

GAL Someș Chioar are în componență șase comune, patru din județul Sălaj (Bălan, Mirșid, Năpradea și Someș-Odorhei) și două din județul Maramureș (Valea Chioarului și Boiu Mare). Dintre acestea, Valea Chioarului este inclusă pe lista zonelor defavorizate. Teritoriul GAL cuprinde 16 146 de locuitori, iar densitatea populației este de 55,71 loc./km².

Partenerii din cadrul GAL Someș Chioar sunt reprezentanți ai sectorului civil (65,72%), ai administrației publice (10%) și ai agenților economici (24,28%). Cei 70 de membri care îl formează sunt 12 organizații neguvernamentale, opt parohii, șapte autorități publice locale (șase comune și o școală generală), 26 de persoane fizice autorizate și 17 agenți economici.

Strategia GAL Someș Chioar se bazează pe dezvoltarea sectorului agricol prin sprijinirea fermelor de semi-subzistență și pe investițiile în creșterea animalelor, culturi de câmp, albinărit, legumicultură în câmp sau în spații protejate, plante și arbuști ornamentali în câmp sau în spații protejate, dar mai ales pe susținerea activităților inovatoare: cultivarea arbuștilor cu ciclu scurt de viață și regenerare pe cale vegetativă, precum și a plantelor tehnice și medicinale.

Sectorul agricol va fi susținut de dezvoltarea industriei agroalimentare prin intermediul unor proiecte

legate de prelucrarea produselor agricole, iar industria va beneficia de investiții în prelucrarea lemnului.

Sectorul serviciilor va fi sprijinit prin investiții ale micilor întreprinzători din teritoriu, menite să ducă la diversificarea economiei. Din scenariul dezvoltării nu lipsește turismul, care va avea de câștigat prin activități de promovare a teritoriului ca zonă turistică, dar mai ales din investițiile în structuri de cazare care pot să combine activitatea agricolă a fermelor de semi-subzistență cu acțiunile de cazare a turiștilor. Potențialul natural, istoric și cultural al zonei este insuficient exploatat, iar turismul ar putea deveni factorul dinamic pentru dezvoltarea economică a zonei. Un alt aspect important legat de prosperitatea turismului îl reprezintă meșteșugurile și artizanatul, ca activități complementare. În același timp, foarte importantă este protecția mediului, pentru că dezvoltarea durabilă a unui teritoriu nu poate să facă abstracție de acest domeniu. Activitățile de protecție a mediului se vor regăsi în toate acțiunile planificate să ducă la dezvoltarea teritoriului GAL Someș Chioar.

Având în vedere toate acestea, în urma apelurilor de selecție lansate la nivelul GAL Someș Chioar au fost contractate 56 de proiecte prin Măsura 141 (cu o valoare totală de 252 000 de euro), 19 proiecte prin

GAL Someș Chioar. Autor al unui plan complet al dezvoltării teritoriului

CAPITOLUL 1. GRUPURI DE ACȚIUNE LOCALĂ

9

Măsura 112 (596 000 de euro), șapte proiecte prin Măsura 312 (319 000 de euro), două proiecte prin Măsura 313 (91 320 de euro) și șase proiecte prin Măsura 322 (1 155 187 de euro). De asemenea, la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale se af lă în evaluare cinci proiecte pe Măsura 112, cu o valoare totală de 164 000 de euro.

GAL Someș Chioar – proiecte de succes

Titlul proiectului: Instalarea tânărului fermier Berbecar Chiș Lia Bianca, comuna Mirșid, județul SălajProiect finanțat prin Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”Beneficiar: Berbecar Chiș Lia BiancaLocalizare: comuna Mirșid, județul Sălaj

Prin creșterea și întreținerea familiilor de albine în diferite tipuri de stupi s-a urmărit dintotdeauna să se asigure condițiile optime de dezvoltare a coloniei de albine, astfel încât să se obțină producții ridicate de miere, ceară și alte produse apicole, aferente unui venit economic corespunzător.

Conducerea dezvoltării coloniei de albine și exploatarea acesteia se fac în moduri diferite, în funcție de tipul stupului în care este întreținută. Pentru obținerea unor bune rezultate, este necesar să fie avuți în vedere trei factori esențiali: deținerea unei stupine bine organizate, existența unei bune baze melifere și condiții pedo-climatice

optime. Neglijarea unuia dintre acești factori duce inevitabil la compromiterea recoltei și la pierderi însemnate pentru apicultor. Pe lângă acestea, nu este suficient doar să produci miere și alte produse apicole. Mai este nevoie să știi și cum să-ți valorifici produsele.

În activitatea de întreținere a albinelor trebuie ales cel mai avantajos sistem de stupărit care să poată fi practicat de apicultori, ținându-se cont de gradul de dezvoltare a exploatației, obiectivele producției, calitatea materialului genetic din stupină și condițiile de climă și cules specifice zonei în care este practicată această îndeletnicire.

Completând cu aceste informații cunoștințele dobândite în urma cursului de pregătire profesională în meseria de apicultor, Lia-Bianca Berbecar-Chiș a decis, în mai 2014, să completeze o cerere de finanțare în domeniu. La acea dată, localnica din Mirșid deținea 6,04 hectare de teren arendat, din care 4,35 hectare teren arabil și 1,69 hectare fânețe

10

(0,89 hectare vatra stupinei). În plus, în anul 2013 primise prin donație 165 de familii de albine. Prin proiectul contractat în august 2014, cu o valoare de 36 000 de euro, beneficiara și-a propus să atingă două obiective: creșterea capacității de producție a exploatației și sporirea volumului produselor comercializate.

Îndeplinirea celor două obiective va fi posibilă prin realizarea unor investiții cu ajutorul sumelor primite ca sprijin de instalare. Astfel, vor fi achiziționate 60 de lăzi verticale pe 18 rame din lemn, o centrifugă din inox (minimum patru rame) pentru extragerea mierii, un generator de curent și o motocositoare.

Titlul proiectului: Achiziție utilaje, comuna Someș-Odorhei, județul SălajProiect finanțat prin Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: SC Vialis Agriteh SRLLocalizare: comuna Someș-Odorhei, județul Sălaj

În prezent, funcțiile economice ale zonelor rurale din România depind în mare măsură de existența activităților agricole. Cu toate acestea, numărul societăților comerciale care să lucreze cu utilaje agricole moderne este extrem de redus. Totodată, privind dotarea tehnică se observă că, din totalul tractoarelor utilizate în exploatațiile agricole, aproximativ 70% au o durată de funcționare de peste 10 ani, ceea ce înseamnă că sunt practic amortizate. De asemenea,

încărcătura medie pe tractor este dublă față de media europeană, respectiv 58,6 hectare de teren arabil/tractor.

Contextul actual l-a determinat pe beneficiarul acestui proiect să depună la GAL Someș Chioar o cerere de finanțare pe Măsura 312, în noiembrie 2013. La începutul lui aprilie 2014 a fost semnat contractul de finanțare, în valoare de 68 950 de euro. Astfel, proiectul af lat în implementare în comuna Someș-Odorhei vizează dezvoltarea SC Vialis Agriteh SRL, în vederea creării unei baze materiale necesare desfășurării unei activități curente de prestare a serviciilor de mecanizare în agricultură pentru fermele vegetale.

Pentru îndeplinirea celor propuse, societatea beneficiară a acționat încă din primele zile ale anului 2015, achiziționând, cu ajutorul a 97,97% din totalul sprijinului obținut, un tractor de 100 CP, un încărcător frontal, un plug reversibil cu patru trupițe și un disc. Pe lângă achiziția de utilaje necesare prestării serviciilor de mecanizare în mediul rural, în urma implementării proiectului va fi creat și un loc de muncă.

Titlul proiectului: Amenajare pensiune agroturistică „Andra & Ade” Proiect finanțat prin Măsura 313 - „Încurajarea activităților turistice”Beneficiar: Fodor Mariana-Lăcrămioara Localizare: comuna Năpradea, județul Sălaj

11

Agroturismul poate fi considerat un stimulent pentru dezvoltare în multe zone rurale. Acest sector permite dinamizarea activităților economice tradiționale și valorificarea particularităților locale, oferind, în același timp, locuri de muncă și stăvilind astfel exodul populației din mediul sătesc.

Agroturismul nu a apărut spontan, ci a fost creat ca răspuns la o serie de probleme din zonele rurale, legate de reducerea substanțială a veniturilor agrare, abandonarea agriculturii, noua cerere de servicii privind mediul și stabilitatea populației.

Avantajele economice oferite de agroturism sunt multiple, plecând de la crearea directă sau indirectă de locuri de muncă și creșterea veniturilor familiale, până la revitalizarea activităților meșteșugărești. De asemenea, avantajelor economice li se adaugă beneficii socio-culturale, date de stoparea plecării tinerilor din mediul rural în mediul urban, extinderea gamei de servicii publice și punerea în valoare a obiceiurilor tradiționale.

Regiunea Nord-Vest a României, din care face parte și județul Sălaj, în care este implementat acest proiect, prezintă un potențial turistic ridicat, având un relief deosebit de atractiv, resurse hidrominerale și termale, o varietate de vestigii și monumente istorice, obiective religioase și culturale, aici desfășurându-se o serie de manifestări etnografice. Pe lângă

toate acestea, în noiembrie 2013, când a completat cererea de finanțare, beneficiara acestui proiect a luat în calcul și faptul că pe o rază de aproximativ 10 kilometri de comuna Năpradea nu exista nici măcar o structură de primire turistică. La punerea în aplicare a planului dorit a contribuit și faptul că deținea 3,11 hectare de teren, doi porci, 10 găini și 10 pui pentru carne.

Proiectul, având o valoare nerambursabilă de 81 960 de euro, a intrat în implementare în iunie 2014 și va fi concretizat prin construirea, amenajarea și dotarea unei pensiuni turistice rurale, cu utilitățile aferente.

Pensiunea turistică va avea demisol (parțial, aici fiind proiectată o magazie de circa 46 m²) și parter de circa 135 m2, cu oficiu, birou, centrală termică, magazie, grup sanitar, bar și sală de mese.

GAL Someș Chioar a început anul 2015 punând la dispoziția celor interesați calendarul estimativ de lansare a sesiunilor pentru depuneri de proiecte, cumulând o alocare prevăzută de 764 000 de euro.

Date de contact:Grupul de Acțiune Locală Someș

ChioarComuna Mirșid, nr. 90, județul Sălaj

Președinte: Cristian Ionescu Tel.: 0727747010

E-mail: office@galsomeschioar.ro

Website: www.galsomeschioar.ro

12

GAL Castra Traiana. Opt obiective prioritare și tot atâtea reușite

GAL Castra Traiana este constituit ca parteneriat public-privat care cuprinde 32 de membri (organizații non-guvernamentale, administrații publice locale și societăți comerciale) din 11 localități aparținând zonei de Nord a județelor Vâlcea și Argeș. A fost înființat în noiembrie 2011, un an mai târziu fiind semnat contractul de finanțare în cadrul Axei LEADER din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013.

Teritoriul GAL Castra Traiana include 11 localități, 10 din județul Vâlcea (acoperind 97,78% din suprafață) și una din Argeș (reprezentând numai 2,22%). În aria lui teritorială se află 32 623 de locuitori, dispuși pe 1 545,36 km².

Pentru dezvoltarea durabilă a zonei,

partenerii au stabilit, în acord cu ceilalți participanți la activitatea locală, opt obiective prioritare: 1. creșterea competitivității sectorului

agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane și a factorilor de producție;

2. creșterea valorii economice a pădurilor, ținând cont de rolul lor multifuncțional și de managementul durabil;

3. creșterea competitivității sectoarelor primare agricol și silvic prin dezvoltarea echilibrată a relațiilor dintre producători și sectoarele de procesare și comercializare și adaptarea calitativă și cantitativă a producției la cerințele consumatorilor;

4. dezvoltarea activităților turistice care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative și să asigure atractivitatea spațiului rural;

5. îmbunătățirea condițiilor de viață pentru populație, asigurarea accesului la serviciile de bază și protejarea moștenirii culturale și naturale;

6. dezvoltarea economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale;

7. îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol, silvic și alimentar, utilizarea durabilă a terenurilor agricole și protecția mediului, inclusiv prin acțiuni de formare, informare și difuzare de cunoștințe inovatoare;

8. participarea la proiecte de cooperare.

Până în momentul de față, se poate considera că prioritățile trasate au fost îndeplinite în totalitate, fapt care reiese și din sumele contractate la nivelul GAL Castra Traiana. Astfel, în urma apelurilor de selecție au fost contractate 20 de proiecte, cu o valoare totală de 2 084 280 de euro. Pe lângă acestea, mai există un proiect de 12 000 de euro în curs de semnare, iar trei proiecte cu o valoare totală de 172 893 de euro se află în evaluare la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

GAL Castra Traiana – proiecte de succes

Titlul proiectului: Dezvoltare și modernizare fermă zootehnică în orașul Brezoi, județul Vâlcea - tânăr fermier Grozavu Rahela MirabelaProiect finanțat prin Măsura 112 - „Instalarea tinerilor fermieri”

13

Beneficiar: Grozavu Rahela MirabelaLocalizare: satul Valea lui Stan, orașul Brezoi, județul Vâlcea

De-a lungul timpului, Mirabela Grozavu a luat parte la diferite lucrări agricole, făcând parte dintr-o familie de agricultori din orașul Brezoi, care i-au insuflat cunoștințe și abilități practice în agricultură și creșterea animalelor.

Activitățile din ferma în care a lucrat au constat în asigurarea furajelor pentru perioada de iarnă, amenajarea adăposturilor, supravegherea animalelor, acțiuni sanitar-veterinare de prevenire a bolilor, organizarea pășunatului și amenajarea stânei, mulsul oilor, livrarea laptelui, prepararea brânzei și asigurarea montei la oi.

Bazându-se pe cunoștințele dobândite și deținând 360 m² de teren în arendă și 100 de ovine, localnica din Brezoi a decis, în octombrie 2013, să se instaleze ca șef de exploatație. Mai mult, în același an a devenit beneficiara unui proiect contractat prin Măsura 112, cu o valoare nerambursabilă de 12 000 de euro, pentru dezvoltarea și modernizarea exploatației, în conformitate cu cerințele privind protecția mediului.

Dezvoltarea vizată presupune creșterea cu 120 de capete a efectivului de ovine în maximum trei ani. Investițiile vor fi realizate prin achiziționarea a 40 de oi de reproducție, acestea conducând la creșterea veniturilor exploatației pe toată perioada de implementare a proiectului și autosusținerea ei financiară și după această perioadă.

Pentru ca dimensiunea economică a fermei să ajungă la 11,310 UDE în ultimul an de implementare, față de 6,110 UDE, cât era în momentul completării cererii de finanțare, beneficiara va aplica riguros tehnologiile de creștere a animalelor, asigurând furajarea echilibrată a acestora și construirea de adăposturi corespunzătoare, conform bunelor practici agricole și de mediu.

Titlul proiectului: Achiziție utilaje și echipamente pentru prelucrare lemnProiect finanțat prin Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: SC Yucadar SRLLocalizare: comuna Bujoreni, satul Olteni, județul Vâlcea

SC Yucadar SRL face parte din GAL Castra Traiana, iar proiectul pe care urmează să-l implementeze se pliază pe strategia de dezvoltare specifică grupului.

În prezent, în cadrul teritoriului GAL, funcțiile economice depind aproape în întregime de existența activităților agricole. Necesitatea restructurării activităților la nivelul fermelor agricole, îmbunătățirea capitalului fermelor comerciale și orientarea inevitabilă către o ocupare parțială în agricultură sunt factori care vor determina eliberarea unei părți considerabile a forței de muncă din sectorul agricol. Această situație explică necesitatea creării de locuri de muncă alternative și surse de venituri adiționale din activități non-agricole, alături de reorientarea forței de muncă spre activități non-agricole productive

14

și dezvoltarea serviciilor pentru populația rurală. Dezvoltarea microîntreprinderilor este recunoscută ca fiind sursa cea mai semnificativă de creare de locuri de muncă sau obținere de venituri în spațiul rural, atât pentru economiile deja dezvoltate, cât și pentru cele în curs de dezvoltare.

Având în vedere nivelul scăzut al veniturilor obținute din activități non-agricole în zona de activitate a GAL Castra Traiana, se impune crearea de microîntreprinderi care să revitalizeze economia rurală.

Astfel, proiectul selectat în octombrie 2013 prevede dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole, în scopul creșterii numărului de locuri de muncă și a veniturilor adiționale.

Pentru îndeplinirea obiectivului general, este necesară atingerea unei serii de obiective specifice: dezvoltarea societății prin mărirea forței de producție, achiziționarea unor mijloace fixe de înaltă performanță folosite pentru activitatea de fabricare a mobilei și a paleților din lemn, dezvoltarea unei baze de producție care să permită realizarea de noi produse, creșterea productivității muncii și a calității produselor realizate și retehnologizarea fluxului tehnologic, astfel încât să conducă la reducerea discrepanțelor dintre serviciile românești în domeniu și cele europene.

Nevoile investiționale ale societății beneficiare au însumat 168 849 de euro și au constat în achiziționarea de mijloace fixe: un circular cu masa

mobilă și incizor, un fierăstrău circular tip panglică, o mașină de îndreptat, una de rindeluit la grosime, una pentru găurire/scobire, una de frezat, una pentru șlefuit/echilibrat și una de aplicat canturi, o presă multifuncțională cu vacuum, una pentru rame și una hidraulică, o instalație de pulverizare, un compresor pentru instalația de pulverizare, un centru de prelucrare pe bază de comandă numerică, o mașină de rindeluit pe patru fețe, un exhaustor, o linie de paleți și un strung. Prin proiect urmează să fie absorbită forță de muncă din mediul rural, prin crearea a șapte locuri de muncă (doi tâmplari, doi dulgheri, doi muncitori necalificați și un vopsitor).

Prin tipul și natura activității, precum și prin structura și pregătirea personalului care va fi angajat, beneficiarul se încadrează în segmentul întreprinderilor meșteșugărești, așa cum sunt definite acestea prin lege, urmând să facă toate demersurile pentru a se înscrie în Registrul meșteșugarilor, în conformitate cu prevederile în domeniu.

Toate obiectele de mobilier fabricate de SC Yucadar SRL vor avea motive tradiționale, realizate atât cu ajutorul echipamentelor performante care vor fi cumpărate, cât și manual.

Titlul proiectului: Activități recreaționale și pensiune agroturistică, comuna Dăești, satul Sânbotin, nr. 250, județul Vâlcea Proiect finanțat prin Măsura 313 - „Încurajarea activităților turistice”Beneficiar: PFA Ilinca Daniela

15

Localizare: comuna Dăești, satul Sânbotin, județul Vâlcea

Agroturismul este în curs de dezvoltare și câștigă din ce în ce mai mulți adepți. În județul Vâlcea există două elemente esențiale care facilitează dezvoltarea acestei forme de turism în ultimii ani: satul și natura. Vâlcea înmagazinează o mare varietate de valori cultural-istorice (artă populară, etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice) și un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat și pitoresc. Pe scurt, dispune de un tezaur neprețuit. Cu toate acestea, agroturismul nu se află la nivelul dorit, confruntându-se cu dificultăți tehnice, financiare și educaționale care necesită măsuri de susținere și impulsionare. Acest aspect se reflectă și în economia rurală, printr-un grad scăzut de diversificare și venituri mici în rândul populației.

Având în vedere aceste considerente, proiectul din Sânbotin (Dăești) răspunde următoarelor necesități:• susținerea activităților specifice

turismului rural;• creșterea veniturilor alternative și

a oportunităților de angajare a tinerilor și femeilor din mediul rural;

• atragerea de turiști dornici să descopere tradițiile și frumusețile locale;

• susținerea conservării patrimoniului cultural;

• generarea de locuri de muncă;• creșterea veniturilor locuitorilor;• dezvoltarea agenților economici

parteneri de afaceri ai beneficiarei;

• creșterea gradului de utilizare a potențialului turistic al zonei.

Cu ajutorul sprijinului nerambursabil de 199 700 de euro, Daniela Ilinca își propune realizarea unei infrastructuri de tip pensiune agroturistică, în acord cu stilul arhitectural local. Aceasta va dispune de nouă locuri de cazare (patru camere cu paturi duble și una cu un pat de o persoană). De asemenea, proiectul va cuprinde și activități recreaționale. În acest scop, vor fi construite o piscină acoperită și o sală pentru activități de relaxare și va fi cumpărată o căruță cu doi cai, cu ajutorul căruia clienții pensiunii se vor bucura de plimbări în împrejurimile localității Dăești. În cazul acestui proiect, îmbinarea activităților agricole cu serviciile turistice va consta în participarea vizitatorilor la activitățile de întreținere a unei livezi de pomi fructiferi.

Cu un puternic accent rural, acest proiect vâlcean prevede crearea unor condiții de cazare-primire la un nivel superior celor existente și poate să pună în adevărata valoare specificul local și atracțiile de tot felul ale zonei, readucându-le turiștilor în atenție conceptul de „viață la țară”.

Date de contact:Grupul de Acțiune Locală Castra Traiana

Str. Lotrului, nr. 42, orașul Brezoi, județul Vâlcea

Președinte: Andrei GheorgheTel.: 0733884977

E-mail: office@gal-castra-traiana.ro

Website: www.gal-castra-traiana.ro

16

Exemplu de responsabilizare socială dat de un bistrițean

Ideea de proiect a pornit, în acest caz, de la o serie de aspecte relevante, cu privire la creșterea producției vegetale și furajere la hectar, prin folosirea semințelor de calitate, certificate. Astfel, pentru Ioan Oltean-Pasc, realizarea proiectului a însemnat valorificarea oportunităților de ordin economic și social, cu efecte favorabile asupra dezvoltării economiei locale și creșterii veniturilor la nivel local.

Obiectivul general al proiectului a fost atins prin îmbunătățirea și creșterea competitivității în sectorul agricol și sprijinirea procesului de modernizare, în conformitate cu cerințele pentru protecția mediului, igiena și bunăstarea culturilor și animalelor.

Obiectivele specifice au fost și ele realizate prin modernizarea exploatației agricole și creșterea dimensiunii și veniturilor ei.

Implementarea proiectului l-a ajutat

pe beneficiar să mărească dimensiunea fermei de semi-subzistență prin

creșterea efectivelor de animale, astfel: de la anul zero la anul trei: de la opt la 10 vaci de lapte, de la zero la opt bovine sub un an, de la zero la trei juninci, de la zero la 80 de oi și de la zero la doi porci, în timp ce a rămas tot cu 10 păsări de curte și cu o singură bovină sub doi ani, din două, câte avusese.

O evoluție similară a avut-o, în aceeași perioadă, și suprafața cultivată cu pomi fructiferi și furaje: de la aproximativ patru hectare la peste 14 hectare, pentru ovăz, grâu, porumb boabe, cartofi, fânețe și lucernă, dar și pentru meri. Astfel, a fost asigurată în regie proprie o cantitate suficientă de produse necesare hrănirii animalelor, fapt care a dus la scăderea cheltuielilor legate de achiziționarea de furaje.

Proiectul implementat de cetățeanul din Sebiș reprezintă un exemplu de responsabilizare socială pentru „actorii” locali. El poate fi transferat cu ușurință, având în vedere că activitățile specifice zonei sunt creșterea animalelor, cultura cartofilor, cerealelor și plantelor furajere și pomicultura.

CAPITOLUL 2. FERME

Titlul proiectului: Dezvoltarea și diversificarea producției destinate comercializării a fermei de semi-subzistențăProiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență”Beneficiar: Oltean-Pasc IoanLocalizare: satul Sebiș, comuna Șieuț, județul Bistrița-NăsăudRegiunea de dezvoltare: Nord-VestPerioada de implementare: 2009-2014Buget total: 7 500 euro/5 aniFinanțare nerambursabilă: 7 500 euro/5 aniCofinanțare (contribuția beneficiarului): nu este cazul Teme abordate: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor agricole, creșterea competitivității în sectorul agricol și forestier

17

18

„Cu muncă, ambiție, răbdare și încredere, oricine poate reuși”

Titlul proiectului: Modernizare fermă de bovine la SC ILYA AGRO SRL, comuna Vâlcelele, satul Floroaica, județul Călărași Proiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 121 - „Modernizarea exploatațiilor agricole”Beneficiar: SC Ilya Agro SRLLocalizare: satul Floroaica, comuna Vâlcelele, județul CălărașiRegiunea de dezvoltare: Sud MunteniaPerioada de implementare: 26 septembrie 2008 – 25 noiembrie 2011Buget total: 10 727 044 lei Finanțare nerambursabilă: 3 753 800 lei Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 6 973 244 lei Teme abordate: adaptarea exploatațiilor la standardele comunitare, valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor agricole

Agricultura poate avea un impact nefast asupra mediului, prin poluarea apei cu nitrați, nitriți, fosfați și alte substanțe dăunătoare (dintre care, potrivit specialiștilor, gunoiul de grajd aplicat sau depozitat necontrolat este principala sursă de poluare din mediul rural). Pentru a limita aceste efecte, au fost propuse coduri de bune practici agricole care includ recomandări referitoare la perioadele de fertilizare, modul de utilizare a îngrășămintelor organice în apropierea cursurilor de apă și pe pante, metode pentru depozitarea și împrăștierea gunoiului de grajd sau privitoare la rotația culturilor, dar și alte măsuri legate de managementul terenurilor.

În România au fost elaborate programe, proiecte, strategii și s-au organizat numeroase campanii pentru informarea și conștientizarea fermierilor cu privire la măsurile de reducere a poluării cu nitrați.

Dintre acestea, prin Măsura 121 - „Modernizarea exploatațiilor agricole” din cadrul PNDR

2007-2013, au putut fi sprijinite proiectele de investiții pentru adaptarea exploatațiilor agricole la standardele naționale și comunitare în domeniu. Unul dintre aceste standarde se referă la protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, prin implementarea Directivei Consiliului nr. 91/676/CEE, din 12 decembrie 1981, privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (Art. 4 și Art. 5), transpusă în legislația națională prin:• Hotărârea nr. 964/2000 privind

aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordinul comun al Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 1552/743/2008 pentru aprobarea listei localităților unde există surse de nitrați din activități agricole;

• Planul de Acțiune împotriva

19

poluării cu nitrați din surse agricole, aprobat de Comisia Interministerială pentru aplicarea Planului de Acțiune împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, formată din Ministerul Mediului și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătății și Ministerul Administrației și Internelor, plan devenit obligatoriu din octombrie 2010.

În acest context, pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, prin Măsura 121 au fost sprijinite următoarele tipuri de investiții:• construirea și/sau modernizarea

clădirilor utilizate pentru producția agricolă la nivel de fermă;

• achiziționarea de noi utilaje, echipamente și accesorii necesare pentru transportul, depozitarea și utilizarea biomasei/gunoiului de grajd.

Printre proiectele implementate în perioada 2007-2013, care au avut în vedere adaptarea și conformarea exploatațiilor agricole la legislația în vigoare privind reducerea poluării cu nitrați, se numără și cel al societății Ilya Agro, care a fost înființată în anul 1998, având ca obiect principal de activitate cultura cerealelor.

Din 2002, aceasta a preluat ferma zootehnică Floroaica, datând din anii ‘70, cu o suprafață de 10 432,63 m² și un efectiv de 181 de bovine. În acel moment, pe teren se afla o fermă

zootehnică veche, cu finisaje și instalații depășite din punct de vedere tehnic.

Pentru a-și extinde activitatea și pentru creșterea producției de lapte, în 2003, societatea a achiziționat, în baza unui credit bancar, 66 de juninci din rasa Holstein Friza. În perioada 2005-2006, conducerea societății a hotărât să diversifice afacerea și să înființeze o fermă de suine.

În acest scop, în 2006 au fost accesate fonduri SAPARD, prin Măsura 3.1, Submăsura - „Ferme de porci”, și a fost început un proiect în valoare de 1 944 389,64 lei. Acesta a constat în modernizarea complexului de porci, efectuarea de lucrări de reparații, recompartimentări și adaptarea tehnologiilor la standardele naționale. În urma implementării proiectului, exploatația agricolă a ajuns la o capacitate de 200 de scroafe și 3 500 de porci la îngrășat.

În următoarea perioadă, administratorii firmei au început modernizarea fermei de vaci și infuzia de gene la animale (porci și vaci). Fiind într-un proces continuu de perfecționare, și-au propus reproducerea vacilor din rasa Holstein Friza, cu material genetic importat din America.

Cercetarea constantă și atenția acordată problemelor animalelor și celor de mediu au determinat punerea în aplicare a o serie de inovații care să conducă la modernizarea exploatației agricole și la adaptarea ei la standardele

20

comunitare. „Am studiat foarte mult în afara țării și ne-am concentrat pe asigurarea confortului și a microclimatului pentru animale – povestește Alexandru Iancu, administratorul societății. Pentru a produce un litru de lapte, prin ugerul vacii Holstein trebuie să treacă 250 de litri de sânge. Pentru ca sângele să se oxigeneze, are nevoie de un volum mare de aer. Prin urmare, am făcut ceea ce nu se

făcuse până atunci în țara noastră: am scos geamurile și ușile de la grajdurile vechi. Toți erau speriați că o să omor animalele, dar știam deja că nu se va întâmpla nimic greșit. Apoi am analizat așternuturile de odihnă ale văcuțelor, pentru a putea găsi cel mai bun sistem. Așa am experimentat o vreme, încercând să găsesc cele mai bune idei, soluții și tehnologii pentru viitor. În aceste condiții, evident că am dorit să

21

construim un nou grajd, așa cum ni-l imaginaserăm”.

Pentru a-și pune în practică ideile inovatoare privind modernizarea fermei de vaci, beneficiarul a depus, în 2008, un proiect în cadrul Măsurii 121. Acesta a fost contractat în același an și finalizat în noiembrie 2011.

Prin lucrările efectuate s-a avut în vedere respectarea standardelor

comunitare în vigoare privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Astfel, au fost executate lucrări la instalațiile sanitare exterioare și a fost implementat un sistem modern de colectare a dejecțiilor, fiind montate o instalație de raclare, două stații de pompare (una dintre ele prevăzută cu separator) și o stație de amestecare dejecții în bazin. Pentru alimentarea cu apă a fost făcută o ramificare a

22

rețelei existente, iar la rețeaua exterioară a fost branșată instalația pentru stingerea incendiilor. Pe traseele exterioare de alimentare cu apă au fost prevăzute cămine de vane.

Pentru distribuția apei în punctele de consum de la grupurile sanitare s-au folosit tubulaturi și fitinguri din propilenă îmbinată prin sudură (polifuziune).

În ceea ce privește canalizarea, a fost proiectat un sistem de preluare a apelor uzate de la grupurile sanitare, filtrul sanitar și instalația automată de spălare a sălii de muls și a tancului de lapte, acestea fiind dirijate spre rețeaua de canalizare menajeră existentă în zonă.

Dejecțiile de pe aleile adăposturilor zootehnice sunt îndepărtate în fiecare zi cu ajutorul unor pluguri racloare, astfel încât să fie redus la minimum fenomenul de fermentație în interiorul adăposturilor și să se garanteze condițiile optime igienico-sanitare pentru animale. Dejecțiile astfel eliminate sunt recoltate în canale colectoare de capăt și transmise, printr-o instalație răcitoare, într-un bazin de precolectare și centralizare.

Pentru tratarea dejecțiilor, prin proiect a fost prevăzută o instalație de mărunțire și amestecare a acestora cu un mixer. În acest mod, totul ajunge la capătul grajdului, de unde cade într-un canal, apoi, printr-o conductă, ajunge în cisterne speciale, achiziționate tot prin proiect. Materialul este împrăștiat pe

terenul agricol al fermei, fiind folosit ca îngrășământ.

Administratorul are în vedere și alte idei, cum ar fi realizarea unui proiect pentru producerea de biogaz. A văzut în Italia un astfel de sistem și e convins ar fi extrem de util: „Viitorul e clar! Va trebui să ne gândim deja la energie verde, respectiv biogaz, panouri solare etc.”. Deși materia primă pentru proiect există (resturi organice de la porci și vaci și din silozul de porumb), proiectul nu poate fi încă început, din cauză că rețeaua de electricitate este la peste 20 de kilometri distanță de fermă.

În ceea ce privește lecțiile învățate, administratorul societății declară: „Cu muncă, ambiție, răbdare și încredere, oricine poate reuși”.

În prezent, societatea deține o exploatație agricolă modernă, cu un efectiv total de peste 700 de bovine (vaci reformă, vaci de lapte, viței, tineret femele, juninci gestante, tăurași la îngrășat) și peste 3 500 de porcine, împreună cu 158,285 de hectare de teren arabil, din care 46,285 de hectare aflate în proprietate, iar restul este luat în folosință pentru cultivarea cerealelor și furajelor necesare pentru hrana animalelor.

Promovând valorile naturale în beneficiul dezvoltării economice, prin dezvoltarea durabilă a exploatației agricole, proiectul de față este un model de bună practică privind aplicarea standardelor comunitare.

23

Brutari cu vechime, autori de produse atestate

Înființată în anul 1992, SC Vitoșa SRL are o îndelungată tradiție în fabricarea pâinii, prăjiturilor și produselor proaspete de patiserie.

Unele dintre produsele fabricate de compania sibiană, precum pâinea

tradițională albă, semi-albă și neagră, colacii și produsele tradiționale religioase și cozonacii cu nucă au obținut Atestat de produse tradiționale în 2008. Conform beneficiarului, pâinea realizată la Vitoșa după tradiția

CAPITOLUL 3. PROCESARE

Titlul proiectului: Achiziția de noi utilaje necesare modernizării procesului tehnologic de producție a pâinii și a produselor de panificație la SC Vitoșa SRL, Tălmaciu, prin Schema de ajutor de stat XS 13/123A/2008Proiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 123 - „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”Beneficiar: SC Vitoșa SRLLocalizare: orașul Tălmaciu, județul SibiuRegiunea de dezvoltare: CentruPerioada de implementare: 1 iunie 2008 – 30 mai 2009Buget total: 1 012 317 leiFinanțare nerambursabilă: 599 363 leiCofinanțare (contribuția beneficiarului): 412 954 leiTeme abordate: prelucrarea/procesarea și marketingul produselor agroalimentare, creșterea competitivității în sectorul agricol și forestier

24

locală respectă rețeta pe care a moștenit-o de la tatăl său și de la nașa sa, brutari cu experiență.

Obiectivul proiectului din orașul Tălmaciu a fost creșterea competitivității fabricii de pâine și alinierea ei la standardele tehnologice comunitare, prin mărirea capacității de producție cu aproximativ 300 de tone pe an.

În anul 2008, administratorul firmei a decis să acceseze fonduri europene prin Măsura 123, în vederea modernizării f luxului tehnologic de fabricare a pâinii și produselor de panificație. Pentru a simplifica substanțial documentația,

el și-a propus să achiziționeze prin intermediul proiectului numai utilaje specifice.

După o serie de discuții și după evaluarea potențialului firmei, banca a fost dispusă să acorde un împrumut.

Datorită faptului că cererea de pâine este, în esență, constantă (se consumă în general cam aceeași cantitate de pâine/locuitor/zi), beneficiarul a decis să limiteze numărul utilajelor pe care dorea să le achiziționeze, pentru a nu obliga celelalte firme care activează în același domeniu să-și restrângă activitatea.

25

Activitățile proiectului au constat în cumpărarea unor utilaje performante, menite să ușureze f luxurile tehnologice: un sistem de silozuri cu dozare automată, un elevator răsturnător frontal semiautomat, o mașină de divizat (volumetrică), un malaxor spiral având cuva extractibilă cu capacitate pentru aluat de 250 de kilograme, o mașină de modelat rotund (cu gramaje între 400 și 1 800 de grame), un predospitor static (având structura externă din panouri de inox), o mașină automată de feliat pâine și un cuptor de coacere cu o suprafață de 14,6 m². Procesul tehnologic urmează toate fazele tradiționale, însă utilajele de ultimă

generație asigură o productivitate sporită.

Succesul produselor fabricate l-a determinat pe beneficiar să deschidă un punct de vânzare în municipiul Sibiu.

Dorind să aducă un beneficiu și comunității din care face parte, fabricantul achiziționează cele mai multe ingrediente de la producătorii locali.

Astfel, pentru a susține economia locală, 98% din făina cumpărată provine din județul Sibiu și circa 55 dintre angajați sunt din Tălmaciu, Tălmăcel, Boița, Racovița și Sadu.

26

Investiție de peste 500 000 de euro în panificație

Titlul proiectului: Fabrică de pâine și produse de patiserieProiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Schema de ajutor de stat N578/2009, aferentă Măsurii 123 - „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”Beneficiar: SC Panifsig SRL Localizare: comuna Sarasău, județul Maramureș Regiunea de dezvoltare: Nord-VestPerioada de implementare: decembrie 2011 – martie 2013Buget total: 514 248 euroFinanțare nerambursabilă: 257 124 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 257 124 euroTeme abordate: prelucrarea/procesarea și marketingul produselor agroalimentare

Pâinea-i rumenă-n cuptor,Fruntea ta-n sudori se scaldă,

Meriți stima tuturor,Meșter bun ca pâinea caldă!

(Ioan Mărginean)

Gavrilă Chindriș a descoperit secretul pâinii și al produselor de patiserie de calitate: muncă multă și dăruire. Pornind de la zicala „Pâinea este regele mesei și toate celelalte sunt doar curtea regală care îl înconjoară pe rege”, în 2001 a preluat o veche secție de panificație și a pornit o mică brutărie în Sighetu Marmației.

Pentru desfășurarea activității, a angajat opt muncitori specializați. De la început și până în 2009, cifra de afaceri a firmei a crescut cu 692 822 de lei, adică 2 134,72%. Având în vedere aceste rezultate, dar și necesitatea de extindere, întreprinzătorul a decis să deschidă un nou punct de lucru în comuna Sarasău, din imediata apropiere a municipiului Sighetu Marmației.

În acest scop, în 2010 a hotărât să implementeze un proiect îndrăzneț: construirea unei noi unități, dotată corespunzător cu echipamente și

utilaje tehnologice moderne, și diversificarea produselor obținute. Pentru a-și duce la îndeplinire obiectivul, a depus o cerere de finanțare prin schema de ajutor de stat N578/2009, prin care dorea dezvoltarea afacerii sale în pas cu cerințele pieței. Prin proiectul finanțat au fost realizate investiții de peste 500 000 de euro: a fost construită o unitate de panificație modernă, cu o suprafață de circa 800 m², au fost instalate echipamente și utilaje specifice și a fost achiziționată o mașină de transport pentru distribuția produselor.

Noua fabrică a fost amenajată conform normelor sanitar-veterinare în vigoare, cu sală de producție, depozite de materie primă și produse finite, centrală termică și vestiare-filtru. Pentru desfășurarea activității, beneficiarul a achiziționat, prin intermediul proiectului, două cuptoare pentru pâine, un malaxor pentru frământat, o mașină de modelat pâine, una de feliat și una pentru foitaje, un dospitor și patru cărucioare cu benzi pentru dospire.

27

Pentru încălzirea spațiilor și asigurarea apei calde menajere a fost montată o centrală termică pe gaz.

În prezent, unitatea de panificație din Sarasău este modernă și produce pâine, dulciuri tradiționale și produse de patiserie. Făina necesară procesului tehnologic este depozitată pentru maturare timp de câteva luni, apoi, în două-trei schimburi, „este

frământată de brutari, cu apă, sare, drojdie și un ajutător de gluten“. Aluatul obținut este cântărit atent, în ciuda faptului că femeile care îl segmentează au foarte multă experiență în dozarea cantității necesare respectării rețetei.

În urma implementării acestui proiect au fost create 12 locuri de muncă, în firmă lucrând acum 20 de angajați.

28

Pâinea rumenită în cuptoarele încălzite cu lemne (1 300 de kilograme pe zi) și curent electric ajunge în cele două magazine ale firmei, dintre care unul este amenajat prin proiect, și într-o rețea de alte 45 de magazine din zonă. Transportul produselor se face cu o mașină specializată, cu o capacitate de 3,5 tone.

Finanțarea nerambursabilă

obținută a asigurat 50% din investițiile realizate în fabrica din Sarasău. Potrivit beneficiarului, contribuția sa a fost asigurată din economiile proprii și printr-o linie de

credit: „Pentru obținerea creditului am fost nevoit să pun gaj pe proprietățile personale: pe mașină, pe casă… Dacă ai bani, faci, dacă nu, nu! Cu toate acestea, proiectul implementat a fost de bun augur. Mi-a permis extinderea afacerii și diversificarea gamei de produse”.

Proiectul din Sarasău este un model de bună practică care răspunde nevoilor locuitorilor, să asigure noi locuri de muncă și să contribuie la creșterea calității produselor, siguranța alimentară și obținerea de noi produse competitive.

29

Service modern într-o comună dâmbovițeană

Proiectul acesta a avut ca scop principal creșterea performanței unității beneficiare, în conformitate cu standardele europene de calitate, în condițiile în care economia este caracterizată printr-o tot mai accentuată concurență, competitivitatea devenind astfel o condiție sine qua non.

Procesul de implementare a proiectului a decurs fără probleme. În iulie 2010, solicitantul a completat cererea de finanțare, care a fost apoi verificată și declarată eligibilă de către reprezentanții instituțiilor competente, iar contractul de finanțare a fost semnat în aprilie 2012.

Principalele activități ale proiectului au constat în:• echiparea completă a trei posturi

de lucru simultane pentru partea de mecanică: două elevatoare tip foarfecă (având o capacitate de ridicare de trei tone) și un elevator cu patru coloane (cu o capacitate de ridicare de patru tone);

• echiparea unui post de lucru pentru inspecții tehnice periodice (electrică/diagnoză);

• echiparea unei secții de vopsitorie-tinichigerie;

• echiparea unei secții de vulcanizare.

CAPITOLUL 4. ACTIVITĂȚI NON-AGRICOLE

Titlul proiectului: Înființare service auto SC All Services Miracris SRL, în comuna Petrești, județul DâmbovițaProiect finanțat prin Axa 3 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: SC All Services Miracris SRLLocalizare: satul Ionești, comuna Petrești, județul DâmbovițaRegiunea de dezvoltare: Sud MunteniaPerioada de implementare: aprilie 2012 – noiembrie 2013Buget total: 249 716 euroFinanțare nerambursabilă: 174 801 euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 74 915 euro Teme abordate: dezvoltarea și diversificarea serviciilor non-agricole din mediul rural, îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

30

Prin dotarea completă a posturilor de lucru, service-ul oferă o gamă întreagă de servicii:• mecanică;• electrică și electronică;• diagnoză computerizată;• servicii de demontat/montat

anvelope, echilibrare roți, curățare jante aliaj, îndreptat jante de tablă;

• geometrie computerizată pentru roți;

• climatizare;• testarea frânelor și

amortizoarelor;• tinichigerie: sudură în argon,

îndreptat și înlocuit elemente caroserie;

• vopsitorie, în cuptor cu uscare și lampă cu infraroșii, la stand computerizat de preparare a vopselei;

• tuning auto-moto;• tractări;• spălătorie și cosmetică, folosind

mașină de spălat cu presiune și apă caldă, spumă activă pentru

degresarea elementelor de caroserie, aspirator pentru interioare și substanțe care redau strălucirea elementelor de piele, lemn, crom, material textil, cauciuc, plastic;

• consultanță de specialitate.

Service-ul pune la dispoziția clienților serviciul de decontare directă cu firmele de asigurări. Astfel, autoturismele reparate prin intermediul poliței de asigurare pot fi ridicate de clienți imediat după terminarea reparațiilor, nemaifiind necesară așteptarea confirmării plății din partea firmei asiguratoare către societate.

Grupul-țintă al proiectului este reprezentat de proprietarii auto din regiune.

Prin intermediul proiectului au fost create șapte locuri de muncă, astfel încât societatea își desfășoară activitatea în prezent (februarie

31

2015) cu 10 angajați calificați în domeniu. Poziționarea avantajoasă (acces direct din DN61, la mai puțin de doi kilometri față de Autostrada A1, orașul Găești și DN7) îi oferă service-ului acoperire pentru toată partea de Sud a județului Dâmbovița.

Conform beneficiarului, factorii specifici care determină buna practică în cadrul acestui proiect sunt evidențiați de orientarea către învățarea continuă, pornind de la experiențe similare. Un astfel de proiect poate fi adaptat altor contexte și aplicat la scară mare.

32

Servicii stomatologice aproape de casă

Titlul proiectului: Înființare cabinet stomatologic, Eremitu, județul MureșProiect finanțat prin Axa 4 LEADER, Măsura 411.312 - „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: SC Magyari Dent SRLLocalizare: satul Eremitu, comuna Eremitu, județul MureșRegiunea de dezvoltare: CentruPerioada de implementare: 20 noiembrie 2013 – 4 iulie 2014Buget total: 85 433 lei Finanțare nerambursabilă: 59 803 leiCofinanțare (contribuția beneficiarului): 25 630 leiTeme abordate: îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, abordarea LEADER

Proiectul acesta a avut ca obiectiv înființarea unui cabinet de stomatologie care să ofere servicii medicale de calitate locuitorilor comunei mureșene Eremitu și celor din zonele limitrofe.

SC Magyari Dent SRL a fost înființată în anul 2012, având ca obiect de activitate prestarea serviciilor de asistență stomatologică. Prin realizarea unui studiu de impact, solicitantul finanțării a constatat necesitatea înființării unui astfel de cabinet în Eremitu. Prin urmare, în februarie 2013 a fost depusă cererea de

finanțare. În urma analizării documentelor, proiectul a fost declarat eligibil, iar în noiembrie 2013 a fost semnat contractul de finanțare.

Beneficiarul nu a întâmpinat dificultăți majore în desfășurarea proiectului.

Investiția a început cu reamenajarea unei clădiri, ulterior fiind achiziționate echipamentele necesare desfășurării activităților stomatologice. Pe termen lung, obiectivul general caracteristic proiectului se încadrează la

33

dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităților non-agricole.

În cadrul proiectului din Eremitu, factorii specifici care evidențiază buna practică țin de oferirea de servicii stomatologice de calitate pentru toate categoriile de pacienți. Proiectul răspunde simultan nevoilor întreprinzătorului, privind diversificarea activităților stomatologice în scopul creșterii veniturilor obținute din prestarea acestor servicii, dar și ale locuitorilor zonei, beneficiarii îngrijirii stomatologice nemaifiind nevoiți să se deplaseze în afara localității.

34

Proiect bihorean care a generat 100 de locuri de muncă

Titlul proiectului: Dezvoltarea SC Rivalsa Shoes SRL, prin investiții în sectorul încălţăminteiProiect finanţat prin Axa 3 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 312 - „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi”Beneficiar: SC Rivalsa Shoes SRLLocalizare: satul Sălacea, comuna Sălacea, judeţul BihorRegiunea de dezvoltare: Nord-VestPerioada de implementare: mai 2010 – martie 2011Buget total: 858 059 leiFinanţare nerambursabilă: 600 641 lei Cofinanţare (contribuţia beneficiarului): 257 418 lei Teme abordate: dezvoltarea şi diversificarea serviciilor non-agricole din mediul rural, calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

SC Rivalsa Shoes SRL a fost înfiinţată în anul 2009, având ca obiect de activitate fabricarea încălţămintei.

Proiectul inițiat, finanţat în cadrul Măsurii 312, a avut ca scop achiziționarea de utilaje noi, performante, pentru creşterea calităţii și cantităţii produselor realizate.

Întreprinzătorul a depus proiectul în noiembrie 2009, iar contractul de finanțare a fost semnat în mai 2010, fără să existe probleme semnificative în cadrul procesului de aplicare.

Prin intermediul proiectului, unitatea a reuşit să ridice standardele de calitate ale produselor oferite, astfel încât să

35

corespundă şi celor mai exigente cerinţe ale clienţilor. Totodată, creşterea productivităţii a condus la onorarea unor comenzi mai mari.

Cele 52 de utilaje de ultimă generaţie cumpărate prin intermediul proiectului sunt:• mașini pentru croit, cu

alimentator automat;• mașini de cusut, de capsat, de

egalizat, de subțiat, de numerotat și ștampilat;

• utilaje pentru netezit materialul și cusăturile;

• utilaje pentru termolipit.

Materiile prime folosite sunt piele de porc sau de capră, căptuşeala încălțărilor este făcută din piele sau material textil, iar pentru partea de la călcâi se optează pentru întăritoare din plastic sau textile,

totul completat cu şireturi, catarame etc., astfel încât produsul rezultat să fie la modă și de calitate.

După primul an de implementare a proiectului, capacitatea de producție a companiei a crescut de la 30 de feţe de încălţăminte pe zi la aproximativ 200, pentru anii patru şi cinci fiind estimat să se ajungă la 500. Feţele de încălţăminte sunt exportate în Germania, iar clientul de acolo le asamblează la un colaborator, tot român.

Implementarea proiectului a avut şi o importantă componentă socio-economică zonală.

Prin intermediul lui au fost create 100 de locuri de muncă, cele șase posturi existente anterior proiectului fiind menținute.

36

37

38

PROIECTE DIN SPAȚIUL EUROPEAN

39

Statele din care au fost selectate exemplele de bune practici prezentate în paginile următoare

LEGENDA:

40

Cooperare fără granițe în zonele protejate

Trei zone rurale din Grecia, Letonia și Marea Britanie, situate în apropiere de Marea Mediterană, Marea Baltică și, respectiv, Marea Nordului, s-au angajat într-un proiect de cooperare pentru a-și echilibra nevoile economice cu necesitatea de a gestiona cu responsabilitate resursele naturale disponibile.

De cele mai multe ori, biodiversitatea și dezvoltarea comunităților locale sunt interdependente. Utilizarea neproductivă și intensivă a terenurilor sau abandonarea lor, precum și schimbările climatice reprezintă astăzi principala problemă la adresa ecosistemelor.

Folosirea responsabilă și durabilă a resurselor naturale este esențială pentru producția primară, dar poate fi, în același timp, un instrument util pentru conservarea biodiversității. În locul unei abordări simpliste, reprezentanții zonelor rurale

participante în cadrul acestui proiect au aplicat măsuri clare pentru a asigura o coexistență echilibrată între populație și mediul natural.

La nivelul parteneriatului, obiectivul general a fost generarea și dezvoltarea activității turistice cu rezultate economice, prin promovarea schimbului de măsuri favorabile de conservare a mediului. Luând în considerare ariile protejate de care dispune fiecare zonă din proiect, au fost identificate următoarele obiective specifice: creșterea gradului de conștientizare în rândul membrilor comunităților locale cu privire la starea și valoarea mediului natural în diferite teritorii acoperite de GAL partenere, precum și încurajarea discuțiilor comune cu privire la provocările și oportunitățile identificate, cu scopul de a inf luența dezvoltarea mediului de afaceri, managementul spațiului public și comportamentul populației locale.

Titlul proiectului: Protejarea Parcurilor II: Managementul, Protejarea și Dezvoltarea Economică a Zonelor Protejate Proiect finanțat prin Axa LEADER, Măsura 421 - „Implementarea proiectelor de cooperare”Beneficiar: Parteneriat între Agenția de Dezvoltare Regională Parnosas (Grecia), GAL Northumberland Coast & Lowlands LEADER (Marea Britanie), Parteneriatul Rural Districtul Dobele (Letonia)Localizare: Grecia, Marea Britanie, LetoniaRegiunea de dezvoltare: Parnon (Grecia), Northumberland (Marea Britanie), Tērvete (Letonia)Perioada de implementare: 11 ianuarie 2012 – 20 decembrie 2013Buget total: 111 117 euro Finanțare nerambursabilă: 111 117 euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): nu este cazul Teme abordate: ecoturism, training, mediu înconjurător, biodiversitate

GRECIA, MAREA BRITANIE ȘI LETONIA

41

Strategia planului de acțiune a constat în realizarea de materiale de training, o săptămână de formare pe fiecare zonă cuprinsă în proiect, diseminarea rezultatelor și a beneficiilor proiectului și evaluarea acestuia.

Prima etapă a fost reprezentată de faza de pregătire, în care au fost stabilite metodele de dezvoltare, scopul și obiectivele proiectului. În acest sens, a avut loc o întâlnire a partenerilor în orașul Leonidio (Grecia), în perioada 26-29 aprilie 2012. Faza principală a inclus

planificarea programelor educaționale prin organizarea a două vizite: prima a avut loc în Marea Britanie, în luna noiembrie 2012, iar cea de-a doua în decembrie 2012, în Letonia.

Workshop-urile organizate se adresează în special studenților, absolvenților de studii superioare, doctoranzilor, managerilor executivi din cadrul organizațiilor de mediu și oamenilor de știință axați pe protejarea mediului înconjurător. Ideea a fost de a dezvolta cursurile prin înregistrări și cartografieri ale

42

zonelor promovate, cu accent pe biodiversitate și ecologie. Pentru aceste cursuri au fost selectate cele mai cunoscute habitate din fiecare regiune, metodele moderne de înregistrare având rolul de a le surprinde caracteristicile cele mai importante.

Săptămâna de instruire din Grecia a fost o experiență interesantă și benefică pentru participanți. În urma training-ului, ei au fost capabili să înțeleagă și să evalueze necesitatea de a echilibra nevoile economice cu resursele culturale și naturale disponibile. Au fost formate două grupe, cu teme diferite: Grupa A (Angajament public în regiunea Parnon) și Grupa B (Rețeaua de monumente din Parnon). Participanții primei grupe au avut în vedere realizarea unei strategii de protecție a mediului, combinată cu dezvoltarea economică și socială. Activitățile propuse au inclus organizarea de cursuri educaționale de agroturism în fermele locale, prin care participanții au oportunitatea de a înțelege importanța traiului la țară, contribuind la muncile pământului și la îngrijirea

animalelor. Cursanții din cea de-a doua grupă au propus o strategie de conservare a patrimoniului local și au sugerat crearea unor circuite turistice care să îmbine elementele naturale cu valorile culturale, formând astfel un pachet de informații complet. În plus, pentru a promova rețeaua obiectivelor turistice din regiunea Parnon, s-a avut în vedere realizarea de materiale promoționale, înființarea de centre și standuri de informare și crearea de aplicații web.

Săptămâna educațională din Marea Britanie a fost organizată în regiunea Northumberland, cel mai nordic comitat al țării, cunoscut pentru frumusețile lui naturale. Scopul a fost de a prezenta coasta Northumberland prin organizarea de cursuri în aer liber, combinate cu sesiuni de formare ținute de experți în domeniul protecției și managementului mediului, pentru a oferi o vedere de ansamblu asupra utilizării tradiționale a terenurilor, impactului turismului și valorii culturale a obiectivelor istorice. În locuri diferite, au avut loc șapte sesiuni, fiecare cu tema ei:

43

1. Itinerarul coastei Northumberland. A cuprins organizarea unui tur cu autocarul, din Lynemouth până în partea de sud a orașului Berwick-upon-Tweed, incluzând și o vizită la centrul de informare turistică din Amble.

2. Amble GPX. A fost organizată de tinerii din Amble, cu scopul de a explora și descoperi valorile culturale și istorice locale printr-o interacțiune între mediul on-line și membrii comunității.

3. Insula Sfântă din Lindisfarne. A constat în prezentare și discuții cu privire la impactul, provocările și oportunitățile turismului asupra ecosistemelor naturale și biodiversității.

4. Mina de cărbune Portland. În cadrul acestei sesiuni, participații au avut ocazia să se informeze și să discute despre metodele de restaurare a siturilor naturale.

5. Rezervația naturală Low Hauxley. Au avut loc discuții despre valoarea antropologică a zonei, protecția păsărilor, a habitatelor și naturii.

6. Frumusețea naturală

remarcabilă a zonei de coastă Northumberland. S-a centrat pe o privire de ansamblu asupra activităților de management din zona de coastă și ariile protejate.

7. Insulele Farne. A constat în elaborarea de prezentări despre cea mai mare colonie de păsări marine și foci gri din Marea Britanie și organizarea de plimbări cu barca în zona insulară.

La training-ul din regiunea

Tērvete au participat cinci reprezentanți din Grecia și Marea Britanie, împreună cu 10 specialiști din Letonia.

O prezentare turistică a zonei rurale Dobele, printr-un program care a inclus educație ecologică și de protecție a mediului, activități în aer liber și proiectarea de evenimente cu privire la conservarea naturii și biodiversității în această țară baltică, a avut loc în cadrul unei săptămâni educaționale, denumită „Aspecte de interpretare a mediului înconjurător”.

44

Proiectul a pornit din necesitatea de a dezvolta şi consolida mediul de afaceri din zonele rurale prin introducerea pe piaţă a unor produse noi.

Ideea de a înfiinţa o fermă de creştere a melcilor de Burgundia, cunoscuţi popular ca melci de livadă, a fost identificată de beneficiar încă din anul 2000, după ce a urmărit o emisiune televizată despre un proiect similar din Germania.

Helicicultura (creşterea melcilor) este un domeniu agricol nou şi prea puțin cunoscut în Estonia. Studiile în domeniu arată că piaţa de desfacere este în plină ascensiune la nivel european şi mondial, cererea de melci depășind cu mult oferta existentă, doar 17% din aceasta fiind asigurată.

Melcii de Burgundia se adaptează corespunzător condiţiilor de creştere în sistem industrial. Ciclul lor de viaţă este foarte rapid, favorizând obţinerea de profituri consistente încă din primele luni de exploatare. Zona în care a fost amplasată ferma helicicolă din regiunea Lääne

este propice din punct de vedere climatic şi geografic pentru o astfel de activitate şi se încadrează în standardele europene de mediu şi sanitar-veterinare.

Obiectivul proiectului a constat în dezvoltarea unei ferme de melci pentru consumul şi comercializarea naţională şi internaţională a cărnii obţinute. Carnea de melc este foarte sănătoasă şi uşor digerabilă, are o valoare nutritivă deosebită și un conţinut redus de lipide.

Beneficiarul a solicitat finanţare nerambursabilă pentru îngrădirea terenului şi a straturilor utilizate în creşterea melcilor şi pentru efectuarea de studii de piaţă cu privire la acest domeniu în alte părţi ale lumii.

Beneficiile afacerii, identificate la scurt timp după finalizarea proiectului, sunt:• investiţie redusă, amortizare

rapidă şi profit considerabil;• poluare cu reziduuri limitată,

întrucât excrementele melcilor sunt un bun fertilizator;

• poluare fonică inexistentă;• muncă fizică redusă;

Titlul proiectului: Creşterea melcilor de Burgundia Proiect finanţat prin Axa LEADER, Măsura 411.121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole”Beneficiar: Märt PajuLocalizare: satul Järise, municipalitatea Lihula, EstoniaRegiunea de dezvoltare: LäänePerioada de implementare: 2011 – 2012Buget total: 31 674 euroFinanţare nerambursabilă: 15 837 euroCofinanţare (contribuția beneficiarului): 15 837 euroTeme abordate: diversificarea afacerilor în mediu rural

Afacere profitabilă cu melci de livadăESTONIA

45

• procurare facilă a elementelor necesare în desfăşurarea activităţii;

• acumulare de experienţă în creşterea melcilor.

Proiectul s-a dovedit și generator de locuri de muncă în rândul localnicilor şi a ajutat la dezvoltarea afacerilor din mediul rural. Producţia de melci obţinută

este distribuită restaurantelor din zonă şi vizitatorilor fermei care vor să aibă parte de diversitate în alimentaţie.

În prezent, melcii sunt crescuţi în sistem liber, dar beneficiarul acestui proiect cu caracter de noutate în Estonia doreşte să-şi extindă afacerea prin crearea de camere speciale pentru reproducerea lor.

46

Înzestrarea cu tehnologie la zi asigură întâietatea pe piață

Activitatea principală a companiei UAB Varėnos Pienelis este realizarea unor produse exclusiv din lapte de înaltă calitate. Acestea au la bază materii prime care îndeplinesc cerințele sanitare și de siguranță alimentară şi sunt conforme cu procesul de fabricație.

Competitivitatea întreprinderii a crescut ca urmare a modernizării ei în conformitate cu standardele și

cerințele Uniunii Europene, prin utilizarea de tehnologii de ultimă oră și inovații.

Principalele obiective ale proiectului au fost:• modernizarea instalațiilor de

producție ale companiei;• achiziția de utilaje de ambalare a

produselor;• construirea unui depozit;• asigurarea cerințelor de mediu și

Titlul proiectului: Reconstrucţia şi modernizarea unei fabrici de prelucrare a laptelui Proiect finanțat prin Măsura 123 - „Produse agricole şi forestiere” Beneficiar: UAB Varėnos PienelisLocalizare: municipiul Varėnos, Lituania Regiunea de dezvoltare: Alytaus Apskritis Perioada de implementare: 1 iulie 2009 – 25 august 2011Buget total: 1 510 258 euroFinanţare nerambursabilă: 755 129 euroCofinanţare (contribuţia beneficiarului): 755 129 euroTeme abordate: creșterea competitivității în sectorul agricol și forestier, încurajarea inovației

LITUANIA

47

îmbunătățirea calității producției de lapte;

• creșterea eficienței și competitivității întreprinderii pe piață;

• reducerea costurilor de producție și operarea în mod eficient;

• ocuparea unei poziții profitabile pe piaţa lactatelor.

Compania și-a atins obiectivele prin dezvoltarea unei structuri moderne de prelucrare a laptelui și prin optimizarea costurilor, reducând, în același timp, consumul de energie și resurse naturale. De asemenea, a achiziționat două vehicule pentru transportul laptelui,

în scopul îmbunătățirii procesului de colectare a materiei prime.

Un alt pas a fost de a atrage și a menține în procesul de lucru muncitori cu înaltă calificare, concomitent cu îmbunătățirea condițiilor de muncă.

La capitolul dificultăți în implementarea proiectului, beneficiarii au reclamat numărul excesiv de documente cerute în momentul depunerii dosarului de finanţare. De asemenea, formularul cererii conţinea numeroase rubrici care nu au putut fi completate decât cu ajutorul unui expert în domeniu.

48

49

Prin intermediul acestei finanţări a fost posibilă modernizarea unei atracţii turistice din Malta, crescând astfel numărul locurilor de muncă la nivel local şi preocuparea pentru cercetare şi educaţie.

Un întreprinzător maltez a dezvoltat Parcul Păsărilor, pornind de la interesul lui deosebit, experiența și cunoştinţele în domeniu.

În ultimii 10 ani, el a dezvoltat o colecţie de 6 000 de păsări din 500 de specii diferite. Kevin Mallia a vrut astfel să împărtășească publicului frumusețea naturală a acestui parc rural, situat într-una dintre puținele zone mlăștinoase de pe insulă, dându-i și un caracter de centru de educație.

Scopul beneficiarului acestui proiect a fost de a utiliza colecţia,

Titlul proiectului: Modernizarea atracției turistice locale BirdPark MaltaProiect finanțat prin Axa 3 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 313 - „Încurajarea activităţilor turistice”Beneficiar: Kevin Mallia Localizare: Burmarrad, Malta Regiunea de dezvoltare: Burmarrad Perioada de implementare: 5 mai 2008 – 30 septembrie 2011Buget total: 710 037 euroFinanţare nerambursabilă: 422 641 euroCofinanțare (contribuția beneficiarului): 287 396 euroTeme abordate: bunăstarea animalelor, biodiversitatea, diversificarea economică rurală

Turism bazat pe mii de păsări adunate într-un parc tematic

MALTA

50

cunoștințele și parcul pe care îl are în proprietate în scopul de a informa şi educa publicul maltez, în special copiii, cu privire la valoarea zonelor naturale, frumusețea biodiversității și importanța conservării mediului.

Parcul Păsărilor furnizează facilităţi pentru cercetare și urmărirea păsărilor în mediul lor natural. Totodată, deține și o clinică veterinară și o bibliotecă. Prin intermediul acestui proiect s-a avut în vedere şi generarea de venituri la nivel naţional.

Proiectul s-a concentrat pe două intervenții distincte, dar totodată interconectate, privind infrastructura fizică și marketingul. Infrastructura fizică dezvoltată include blocul de administrare, un restaurant cu autoservire, un centru pentru vizitatori, camere frigorifice, un centru de observare, rezervația naturală și o serie de utilităţi.

Ca acțiune de marketing, a fost dezvoltat un website, pentru a informa publicul cu privire la activitățile disponibile și speciile de păsări din parc.

51

Proiectul a creat locuri de muncă pentru trei angajați cu normă întreagă, precum și două temporare, pentru studenții interesați să obțină o diplomă națională în gestionarea animalelor.

52

Deschiși Către Viitor

CONTACT:Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, Sectorul 2, Bucureşti, CP 020961Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro, Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat

prin FEADR, prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.2015

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.Se distribuie gratuit.