Bunastarea subiectiva a copiilor - Brindusa Antonia Grigoras
13
BniNnusA ANToNTA Grucones ,, BUNASTAREA SUBIECTIVA A COPIILOR PREsA UNrvERsrrARi, CruplN.r, 2014
Transcript of Bunastarea subiectiva a copiilor - Brindusa Antonia Grigoras
lBolyai din Cluj-
frat (1995-1999),
fce (200]2004) qi
ializiri intematio-\dn s, Danemarca
drul Universitilii0d la Faqrltatea de
yai, Cluj-Napoca
sarea zubiectiva a
tixral Survey of
@oufti peniru
n (SCI). Membr6
0 ) 9i a Societalii
15) Acrrmuleazir direcli cu copiii qi
dra in cadrul
* ir donreniile:
ffi a copiilor gi
ffi copiilor 9i
fi & specialitate
BniNnusA ANToNTA Grucones,,
BUNASTAREA SUBIECTIVA
A COPIILOR
PREsA UNrvERsrrARi, CruplN.r,
2014
CUPRINS
Lista cu abrevieri ............,....7
Infuoducere ........ ..................9
Partea I. Cadrul teoretic
Capitolul I. Copiii, copiliria gi cercetarea bunistirii copilului............................251.1. Delimitiri conceptuale (copilul, copiliria) ...................26
1.2. Bunistarea copilului 9i poziSa lui tn familie gi societate...,.......... ...,........29
1.3. Perspective teoretice ................. ............:.........,................31
1.3.1 Teoriile sociologice tradilionale .........................................................31
1.3.2. Noua sociologie a copiliriei.... .............................36
1.3.3. Modelul bunistiirii copilului bazat pe drepturi..............................38
Capitolul tr. Calitatea vie$i gi bundstarea copiilor.................................................45
2.1. Indicatorii sociali ai bunistarii copilului - scurt istoric............................46
2.2. Indicatori sociali obiectivi qi subiectivi.............. ............54
2.3. Schimbarea de paradigmi in domeniul bunistirii copiilor.....................58
2.4. Calitatea vie,tii gi bunistarea - clarificare conceptuaIe..............................63
2.5. Indexuri gi sisteme de indicatori de misurare a bunistirii copiilor,......812.5. Stadiul actual al cunoagterii in domeniul calitilii vietii
qi bunistdrii copiilor in Rom6nia.. .................................95
Capitolul III. Bunistarea subiectivi - componenti cheie a calitxrii vietii ........103
3.1. Definilie 9i struchrri..................... ..................................104
3.2. Principalele caracteristici qi domenii ale bunistirii subiective..............108
3.3. Componenta cognitivi a bunistirii subiective - satis{aclia cu via!a....112
3.4. Tradilii in studierea bundstdrii subiective. Hedonic versus eudaimonic. 113
3.5. Teorii explicative ale bunistirii subiective...............................................116
3.6. Misurarea bunHstirii subiective ........................... .....,...,.,,.......,....,.,,.,.,.,..126
3.7. Lrstrumente de eva.luare a bunistirii subiective a copii1or....................132
3.8. Factori determinanfi ai bundstirii subiective a copiilor..........................139
Brinduga Antonia GrigoraF
Partea a II-a. Cercetarea empirici
Capitolul IV. Bundstarea subiectivi a copiilor. Metodologia cercetArii............1634.1. Scopul qi obiectivele cercetirii.................... .................j1644.2. tntrebirjle de cercetare si ipotezele cercetirii...........................................1694.3. Studiul preliminar...................... ....................................7774.4. Adaptarea gi testarea chestionarului intemafional ISCWeB
in contexful rom6r1esc.................... ................................1284.5. PopulaJia cerceterii gi egantionul de subiecli investigali........................1814.6. Aspecte etice ale cercetirii si procedura de colectare a datelor.... ......--.'l,g7
Capitolul V. Bunistarea subiectivi a copiilor.Mdsurarea, analiza qi interpretarea datelor..... .......................191
5.1. Descrierea si construclia variabilelor. Analiza structurii bunistirii...... 1935.1.1. Variabile independente ........ ...............................1935.1.2. Variabile dependente construite sintetic -
scalele psihometrice si indexurile bundstdrii copiilor................1935.1.3. Analiza relatiilor intre scale qi itemi, respectiv intre scale
gi cele mai importante aspecte qi domenii ale vielii copiilor .......2355.1.4. Variabile dependente construite analitic - descrierea factorilor....2455.1.5. Legitura dintre indexuri, scalele psihometrice
qi factorii bunistirii copilului...... ......................2645.2. Verificarea ipote2elor............... ......................................2685.3. Alte rezultate relevante ale cercetirii ........................................................329
5.4. Sinteza rezultatelor.........,-....... .........335
Concluzii............ ..............j49Contribulii proprii........................... ......................................359Limite ale lucririi 9i direcfii viitoare de cercetare.... .........360
Bibliografie......... ..............365
Lista tabe1elor.... ..............391
Lista figuri1or..... ..............397
Anexe.................. ..............401
I
CAPITOLUL I
COPIII, COPILARIA qI CERCETAREA
BUNASTARII COPILULUI
Cadrui teoretic la care face referinli acest capitol include: teoriile ecologice
ale dezvoltdrii, teoria capitaluiui social, noua sociologie a copiliriei qi cadrul
normativ oferit de Convenlia ONU cu privire la Drepturile Copilului.Apelul la cadrul teoretic al capitalului social qi al ecologiei dezvoltirii
copilului a pus in evidenli importanla abordirii multidimensionale a buni-stirii copilului. Cercetitorii care aparlin noii sociologii a copiliriei (Qvortrup,
1987; James & Prout, 2005; Jenks, 2005) aduc critici perspectivelor biologizantegi psihologice care s-au ocupat de copil gi copilirie, dar 9i paradigmelor dor-ni-
nante ale sociologiei care se centreazi pe funcliile de socializare ale familiei, pe
analiza sitemelor educa{ionale gi mai puf r pe experienlele copiilor. Smith
(2007) susline importanla procesului de regAndire a punctelor de vedere tradi-
lionale (care considerau nevoilor copiilor, vArsta acestora {actori determinanliai comportamentului qi dezvoltdrii lor gi accentuau lipsa lor de competenli qi
experienll) despre copil gi copildrie atat pentru cercet;,tori, profesionigtii care
Iucreazi cu qi pentru copii gi pentru factorii de decizie politici.A lua in considerare perspectivele copiilor gi a-i asculta pe copii, a lua in
serios procesul de participare gi contribulia lor activi in cadrul societifii, a
valorifica competen{ele lor, precum gi a inlelege copiliria ca un produs a1
istoriei, al societf,lii gi al culturii, sunt idei prornovate de noua socioiogie a
copiliriei gi de cadrui normativ oferit de Convenlia ONU cu privire la Dreptu-rilor Copilului. Aceste principii stau la baza studiilor care ii investigheazidirect pe copii gi la dezvoltarea de noi metodologii (cantitative qi calitative) 9i
modele de cercetare pentru a avea acces la interpretirile gi punctele lor de
vedere. Agadar, metoda anchetei pe bazi de chestionar aplicat copiiior, folositX
de proiectul internafional Lumile Copiilor (Children's Worlds) m poate fi discu-
tati independent de contexful teoretic care a generat-o. Acest cadru teoretic se
muleazi pe metodologia folositi in cadrul lucrdrii mele. Existi 9i alte metode
Brinduqa Antonia Grigorag
care faciliteazi o mai bune inlelegere a intelesurilor pe care copiii le daucalitdfii vielii 9i bunistirii 1or, insi consider inovatoare aceasti metodi care lepermite copiilor. sA igi exprime in mod direct punctele de vedere despre viatalor in relalia directi dintre ei gi cercetitor firi a exista arti intermediari (pirinfi,dascili, rude, prieteni, experli din di{erite domenii).
Se poate vorbi de o paradigmd a interdisciplinaritAlii in studiul copilului qicopiliriei grupul disciplinelor sociale - sociologi4 psihologia, asistenta sociali,antropologia oferind perspective diverse gi de rnulte ori complementare atAtdin punct de vedere teoretic cat gi metodologic, fapt care contribuie la o maibuni infelegere a realitifii complexe ;i totodati atat de delicate, care estecopiliria.
1.1. Delimitiri conceptuale (copilul, copiliria)
CAnd vorbim despre copii qi copilArie se impune a ti realizat| o analizi acelor doui concepte din perspectivi gtiinlifici. Copiii 9i copildria pot fi per_cepuli in diferite feluri: ,,ca o categorie de vArstA, ca o clasi sociali, ca parte astructurii {amiliale intergeneralionale, ca viitori adulli qi pirinfi ai generatiilorviitoare de copii, ca membri aj societilii,, (Dolev & Hablb, 1997, p. 65). instudiile sociologice ale anilor'50, care erau puternic inflr.renlate de pozitivismgi functionalism, copiii erau priviti ca fiind ,,imaturi, iralionali, incompetenti,asociali qi aculturali" ?n comparatie cu adullii care sunt caracterizati ca fiind,,maturi, rationali, competenti, sociali qi autonomi,, (MacKay, 1973, pp. Z7_Zg,apad Christensen & Prou! 2005, p.48). Studiile etnografice ale gcolii de socio_logie de la Bucuregti care explorau universul rural romAnesc vorbesc despredimensiunea spiritual5 a copilului in cadrul acestor comuniteti _ copilul fiindvSzut ca "un vehicul intre oameni si Dumnezeu,, (Costa-Foru, 1945; Herseni,7944; Stahl, 1939; Stanciq L944, apud Stdnciulescu, 2010). Copiii mai pot {ivdzuti ca ,,probleme", ca ,,agen{i activi care isi construiesc propria culturi gicontribuie la construirea lumii adulfilor,, (Corsaro, 200g, p. 4) sau ca ,,persoanecare au propriile lor drepturi qi privilegii,,, asa cum sunt definili de ConvenliaONU cu privire la Drepturile Copiluluir. Convenfla ONU sublineazi faptul cdtoli copiii au drepturi care trebuie respectate, insi exercitarea unora dintreaceste drepturi este condilionatA de vArsta copilului gi de gradul de maturitateal acestuia (ca exemplu se poate lua dreptul copilului Ia libera exprimare qi la
r Art. 1 din Conventia ONU cu privire la Dreptu le Copilului definegte copilul ca fiind ,,oricefiintA umand sub varsta de 18 ani, exceptind cazurile in care legca aplicabili copiluhd stabilegtelimita majoratului sub aceasta v6rsti,,.
: pe care copiii le daur aceaste metode care lede vedere despre viala
Llfi intermediari (pirinli,
tii in studiul copilului ;iologia, asistenla social6,
ori complementare atAt
-are contribuie la o rnait de delicate, care este
a ti realizatd o analizi a
;i copildria pot fi per-clasi sociali, ca parte a
si parinti ai generatiilorHabtb, 1997, p. 65). in'Jluentate de pozitivismi rationali, incompetenti,int caracterizati ca fiindiacKai', 1973, pp. 27-28,
afice ale gcolii de socio-
'manesc volbesc desprermunitati - copilul filndsta-Foru, 1945; Herseni,:J10). Copiii mai pot fiuiesc propria cu1turi qi
S. p. J) sau ca,,persoane
nt defhili de Convenlia\-L- sublineazi faptul cd,rercitarea unora dintrede gradul de maturitateIa libera exprimare gi la
:l:Tqie copilul ca fiind ,,oriceagLicabila copiluhli stabilegte
Bufidstarea subiectioi a copiilor
participare care nu poate fi exercitat de copiii de vArste foarte mici). ConvenliaONU pune in valoare rolul dublu pe care il joaci copilul in societate: acela decetetean cu drepturi recunoscute gi in acelaqi timp, acela de fiinli dependentide familia de care apartine (Bradshaw et a1.,2007a).
Copiliria conceputS, ca,,{ormi structurali" este definiti de Corsaro atAt
din perspectiva copiilor cAt gi din cea a adullilor - ,,o categorie sau o parte a
societS,lii asemenea claselor sociale sau grupelor de vArstd. in acest sens, copiiisunt membri ai propriei copilirii, copiliria fiind pentru ei o perioadi tempo-rari. Pentru adulfi copildria este o formi structurald permanenti o categoriecare nu dispare niciodatS, chiar daci membrii ei se schimbi in permanenli iarnatura gi conceplia variazh istoric" (Corsaro, 2008, p. 3), cu alte cuvinte, copiilfac parte din societate chiar din momentul in care se nasc. Aceastd ultimA idee
o regisim in opera lui janusz Korczak, medic pediatrq pedagog profesor,
scriitor care a triit in timpul celor doui rizboaie mondiale (1878-1942) gi care
considerd perioada copildriei ca fiind cea mai importantl etapi in viala omuluigi subliniazi importanta respectirii autonomiei copiilor, ascultirii punctelor lorde vedere, acordirii respectului cuvenit copiilor, care, chiar dace sunt ni$te fiinlelipsite de experien{i qi vulnerabile sunt oameni chiar din momentul naqterii gi nudoar poten{iali adulfl (Korczak, 2012). Prin aceste idei, Korczak anticipeazi incide la inceputul secolului XX schimbarea de paradigmi in ceea ce privegte copilul
9i copiliri4 schimbare realizati de noua sociologie a copiliriei care apare abia inanii'80-'90 c6nd in cadml gtiinlelor sociale, interesul cercetitorilor in ceea ce
privegte experienla qi perspectivele copiilor a fost alimentat de noua pozifionare
a copilului in societate din punct de vedere moral qi politic gi au inceput si fieelaborate noi metode de evaluare a punctelor de vedere ale copiilor (Davie, 1993;
Davie et a1.,1996, apud Christensen & Prout 2005).
Qvorhup (1994) subliniazi faptul ci din punct de vedere structural copili-ria relalioneazd cu alte forme structurale, ca de exemplu, clasele sociale, genul,
grupele de varsti 9i, prin urmare, este hfluenlati de felul in care sunt organizate
aceste categorii gi de schimbirile care 1e caracterizeazh (npud Corsaro 200& p. 3).
Organizaliile internationale Salvali Copiii, UNICEF, WV, respecti delimi-tarea de vArstd din Conventia ONU cu privire la Drepturile Copilului referi-toare 1a perioada in care o persoani este copil. Defini{ia oferitd de UNICEFpuncteazA importanla cahtell vietii copiilor pe tot parcursul acestei v6rste qi
p6ni 1a maturitate: ,,copiliria este perioada in care copii trebuie si fie la gcoald
gi la joace, se creasce puternici gi increzetori beneficiind de dragostea gi
incurajarea {amiliei lor gi a comunitilii extinse a adul}ilor. Acesta este un timp
27
Brinduqa Antonia Grigorag
prelios in care copiii ar trebui si hiiasce firi teamd, in condifii de siguranfd,protejali de violenld, abuz qi exploatare. Ca atare, copil;ria inseamni mult maimult decAt spa{iul dintre nastere gi atingerea maturitelii. Aceasta se referi 1astarea qi condila de viati a unui copil, la calitatea acestol ani,,z.
Sociologul norvegian Ivar Frones, sustine ci ,,nu existi o singuri copilirie,ci mai multe, constituite la interseclia sistemelor cuiturale, sociale gi economice,a mediilor fizice naturale sau create de mAna omului. Diferitele pozilii in socie_tate produc di{erite experiente,, (Frcnes,1993, aptLd James & prou! 2005, p. xi).
Lucrarea lui Jenks (2005), conline prezentiri detaliate ale evolutiei con_cepfiilor re{eritoare la copil qi copilirie, inclusiv modelele presociologice careau fundamentat teoriile sociologice moderne asupra copildriei. Jenks (2005, p.29) definegte copilul ca fiind ,,o persoani a cerui statut e cuprins intr-o serie deimagini, reprezentiri, coduri si constructe, adesea eterogene,', fapt care legiti_meazi afirmatia conform cireia se poate discuta despre conceptui de copiliriela plural. Aceasti perspective este caracteristicd studiilor contemporane desprecopil gi copilirie (Jenks 1982b, 1989; Stainton-Ro gerc et a\.,19g9; evortrup 1993;James & Prout 199Q apud Jenks,2005). psihosociologia ii vede pe copii ca fiind,,fiin!e fundamental sociale, pentru a ciror sdnitate mentali gi emotionali esteloarte important si se bucure de legdturi pozitive cu ceilalli, mai precis: de unsens al consistenfei, continuitilii gi reciprocitilii in cadrul relaliilor,, (Camfieldet aI.,2010, p. 408).
Sociologia contemporani prezinti copilul ca actor social, membru alsocietifii Si culturii in care triieste, care isi modeleazh viala in funclie deinteracfiunile cu adullii gi copiliria ca o parte permanenti a structurii sociale(]ames & Proul 2005, p. x). Dar, desi sunt recunoscute aceste calithfi, uniiautori ridici problema vulnerabilitilii copiilor determinati de faptul ci ei suntun ,,grup minoritar lipsit de puterea de a-qi influenla calitatea vie{ii,, (Mayall efal., 1996, p.207, apud James & Prout, 2005, p. xii) 9i de faptul ci adullii con_troleazi viata copiilor 9i decid pozitia lor in societate (Saporiii, 1997). Con-cluzia acestor puncte de vedere este ci studiile sociologice ar trebui si fie maibine conectate cu agenda politici 9i copiii ar trebui si fie inclugi in politicilesociale care ii privesc in mod direct si nu doar si fie subsumali structuriifamiiiale de care aparlin.
Aceste definilii oferd o mulfime de informalii dintre care selectez douicare mi se par relevante penhu cercetarea in domeniul bunistirii copilului qiarume: reprezentdrile, repectiv imaginile sociale a1e copiliriei si analiza
'z http:/www.unicef .org/sowc0S/english/chil<lhoocldefined.html
28
n conditii de siguran!;,iria inseamni mult mairfi. Aceasta se re{eri larr ani"2.
iistd o singuri copilirie,Lle. sociale gi economice,tiieritele pozilii in socie-
es & Prout, 2005, p. xi)-
Jiate ale evolu{iei con-
rlele presociologice care
:pilAriei. jenks (2005, p.
e L-uprins intr-o serie de
rgene", fapt care legiti-: cc.nceptul de copilirie:r contemporane despre
:... i989; Qvortrup 1993;
:i r ede pe copii ca fiind:ntald -<i emotionali este
:ilalti, mai precis: de unr.rl relaflilor" (Camfield
lcr social, membru al
aza viata in funcfie de
renti a structurii sociale
xte aceste caliti{i, uniinaia de faptul ci ei sunt
itatea r.ielii" (Mayall et
le faptul ci adullii con-
:e (Saporiti 7997). Con-rgice ar trebui si fie maiir lie inclugi in politicilerie subsumali structurii
ntre care selectez doui,rl bundstirii copilului gi
le copiliriei ;i analiza
Bundstirea subiectiod a copiilor
cahtiui vietii gi bunistirii copiilor din punctul de vedere al adulgilor (subsu-marea copilului familiei), perspectivA care a dominat mulli ani cercetirile inacest domeniu. Legat de aceasti metodi de a colecta date despre viala copiilorprin intermediul adullilor, Casas (2011) atrage atentia asupra folosirii impro-prii a termenului de calitate a vielii copiilor (care include conform definifeipercepliile, eaaludrile si aspirafiile celor care sunt investigafi) in studiile in care, de
fapt, adulfii sunt intreba{i ce cred despre viala copiilor gi nu copiii ingigi.Despre acest aspect voi vorbi mai pe larg in capitolul dedicat analizei literaturiide specialitate din domeniul bunistirii copiilor.
1.2. Bundstarea copilului gi pozitia lui in familie si societate
Voi continua disculia despre copil 9i copilirie lu6nd in considerare unaspect considerat de unii autori deosebit de important in procesul de consti-
tuire a caliti{ii viefii copiilor: reprezentdrile sociale ale copildriei. Acestea influen-
leazi percepliile gi conceptualizirile adullilor asupra a ceea ce este potrivitpentru majoritatea copiilor in diferite contexte sociale gi culturale. Inclusivcercetdtorii sunt influenlati in lucririle lor de aceste reprezentXri (Casas, 2011).
Casas in discursul siu despre importarta indicatorilor subiectivi in cadrul vast
al evaluirii calitilii vielii copiilor susline ci dezacordul care existd intreperspectivele copiilor asupra viefii lor gi cele ale adullilor raportate la vialacopiilor, dovedit intr-o serie de cercetiri in domeniu, constituie o importanth
dimensiune a vielii sociale (Casas, 2009).
Conform de{iniliei 1ui Moscovici reprezentirile sociale sunt ,,seturi de
valori, idei qi practici cu o funclie dubli: in primul rAnd, le permit indivizilor sii
se orienteze in lumea 1or materiali qi sociali gi si o stApAneascS, iar in a1 doiiea
rAnd faciliteazi comunicarea intre membrii unei comunitili prin oferirea
acestora a unui cod legat de schimbarea social5 gi a unui cod pentru a nomi-naliza gi ciasifica firi echivoc variatele aspecte ale lumii 1or qi ale istoliei lor'
individuale qi de grup" (Moscovici, 7973, p.xiia apud Deveen & Lloyd 1990, p.
1). Pe scurt, reprezentdrile sociale sunt structud care oferi colectivitifilormijloace intersubiective pentru inlelegere gi comunicare. Acest concept oferA
elemente pentru a ir:rlelege viala sociali dintr-o perspecfivi psihologici. Oasemenea perspectivb este necesar5 pentru infelegerea influentei rela$ilorsociale in cadrul proceselor psihologice. Moscovici (19764 p.39, apud Deeven& Lloyd, 1990, p. 3), face urmdtoarea remarci asupra conceptului de reprezen-
tare sociali: acesta este dificil de inleles pentru cA ocupi o,,pozitie mixti 1a
interseclia unei serii de concepte sociologice ;i psihologice".
BrinduEa Antonia Grigorap
Casas sustine ci in discursul despre bunistarea copiilor trebuie sd ludm inconsiderare trei tipuri de reprezentiri sociale care sunt interrelationate (Casas,2004 9i Casas, 2011, pp.570-571):
1. Reprezentirile sociale ale copiliriei2. Reprezentirile sociale a ceea ce constituie problemele sociale qi nevo-
ile copiilor3. Reprezentdrile sociale ale modalitililor de a aborda nevoile copiilor gi
de a le promova bunistarea si calitatea vietii.Acelasi autor considere ci majoritatea atitudinilor adullilor fali de copii
sunt elemente esenfiale ale contextului psihosocial in care copiii triiesc sipl€supune ci indicatori ai acestor atitudini ar trebui si fie inclugi in indicatoriibunistirii copiilor, dAnd ca exemplu atitudinile fali de pedeapsa corporaliaplicati copiilor pe care unii o folosesc ca metodi de disciplinare a copiilor. Unstudiu recent indici diferenlele semnificative care existi intre generalii (ado-lescenfi, mame tinere si mai in vArstd gi bunicile copiilor) in privinla atitudi-nilor legate de pedepsele corporale aplicate copiilor (Ben-Arieh & Haiyahia,2008). Felul in care adulfii delinesc problemele sociale, ceea ce insenmnd o oiatdbund, de calitate pentru copii, influenteazi in mare misurd modalititile in caresocietatea irnplementeazd programele de interventie social;, politicile socialereferitoare la problemele copiilor gi familiilor cu copii gi promoveazi calitateavielii copiilor (Casas, 1998, apud. Casas, 2004, p. 82) qi interesul lor superior,conform prevederilor Convenliei ONU cu privire la Drepturilor Copiluiui.
in anii '70 Hardman (1973, apud Christensen & Prout, 2005) identifici douiprobleme generale existente in studiile sociale qi culturale despre copiii: lipsalor de vizibilitate gi faptul ci vocea lor nu era deloc auzitd. Copiii aveau oinfluenli redusi sau chiar inexistenti asupra propriilor lor r.eprezentiri sociale,cu alte cuvinte drepturile, percepfiile, actiunile lor in cadrul contextului socialsi cultural erau neglijate. Era evidenti nevoia unei schimbiri a pozifiei copiilorin cadrul gtiinlelor sociale qi culturale, schimbare care implica in primul rAndteexaminarea cadrelor concepfuale care influentau reprezentarea copiliriei.Jenks este unul dintre autorii care surprinde interconexiunea care existi intrelumea adullilor si cea a copiilor gi ambiguitatea din relalia dintre cei doi -adult gi copil ambiguitate care a fost sintetizatd in cuv6ntul diferenld. in opinialui Jenks (2005), percepfia acestei diferenle poate fi atribuiti concentririiteoretice conventlonale pe procesele sociale ale devenirii, cu alte cuvinte, pesocializare, concept care a dominat mult timp cercetirile despre copil 9i copi-lirie. Conform acestei perspective oamenii devin ceea ce sunt prin intermediula doui influen{e majore: pirin$i 9i educalia, influenle vizute ca tiind esentialepentru viala qi dezvoltarea lor (Christensen & Prouf 2005).
liilor trebuie si luim ininterrelalionate (Casas,
blemele sociale qi nevo-
:..rda nevoile copiilor gi
: :elultilor fali de copiin care copiii triiesc qi
ie inclusi in indicatoriiJe pe6s.tr. corporali:;if.,ljnare a copiilor. Unsti intre generalii (ado-
i-,-rr in privin{a atitudi-
-ler- \rieh & Haj-Yahia,
::.,; :t 1ttsentnni o uiafi.:.lri modalitilile in care
;..;ali, politicile sociale
si rromoyeazi calitatea,i nteresul lor superior,
::turilor Copilului.''rt. 1005) identifici doui:rale despre copiii: lipsa: auziti. Copiii aveau o: lor reprezentiri sociale,
:adrul contextului social
irnbAri a pozifiei copiilor: implica in primul r6nd
reprezentarea copiliriei.eriunea care existi intrerelafia dintre cei doi -anful dtlcrelrla. ln oprma
li atribuiti concentririinirii, cu alte cuvinte, pe
rile despre copil Fi copice sunt prin intermediulvizute ca iiind esen{iale
t05).
Bunistqrea subiectiai a copiilor
Copiii 9i adullii sunt vizufi din punct de vedere social gi cultural inse-parabili, dar in acelasi timp foarte diferili, Angelo Saporiti (1996, p. 169) fiindde pirere cd aceste diferenle sunt puternic influenlate si chiar supradimensio-nate de valori gi de judecilile morale. in cadrul discursului despre aceste
diferen,te dintre copii qi adulli, autorul citat subliniazi importanla distinctieidintre conceptul de copildrie (care este universal) qi concepliile (ideologiile, ideile,irnaginile, reprezentirile) despre copilirie adici atitudinile pe care adullii,familiile, grupurile sociale gi insiituliile le au fali de copii. Saporiti (1997, pp.172-"173) propune trei mari dirnensiuni in care surprinde imaginile copilirieiconform a trei criterii de evaluare diferite a copilului qi a copiliriei: pozi-
lionarea copiliriei in raport cu familia si societatea, pozitionarea apartenenleicopilului in cadrul {amiliei, pozi{ionarea adul{ilor in raport cu caracteristicile/calitilile copiilor. Aceste trei dimensiuni sunt raportate la Convenlia ONU cu
privire la Drepturile Copilului pe care autorul o analizeazi critic.Bunistarea leagi dimensiunile obiective (situalia materiali a familiei, resur-
sele educalionale, starea de sinitate, mediul inconjuritor) cu cele subiective ale
vielilor qi experien{elor copiilor (fericirea, satisfactia cu viata $i cu diferiteledomenii gi aspecte ale vietii) intr-un cadru holistic, contextual qi longitudinal gl
face din acest concept un concept cheie in studiile cu copiii in acest domeniu(Camfield & Tafere, 2009).
1.3. Perspective teoretice
1.3.1 T eoriile so ciologice tradilionaleTeoriile ecologice al dezz:oltdrii unane constituie o punte de leg;turi intre
domeniul psihologlei gi cel al sociologiei copilului gi oferd o abordare siste-
matici a copilului prin faptul cd subliniazi rolul activ3 pe care copiii il au inprocesul dezvoltirii lor, dezvoltare care, la rAndul ei este in{luenlati de forlesociale gi culturale care s-au cristalizat de-a lungul istoriei (Tudge & Hogan,
2005). Aceste teorii, aldturi de Convenlia ONU cu privire la Drepturilor Copi-hrlui gl noua sociologie a ccpiliriei au o contribulie majord la constituirea gi
er.olutia domeniului indicatorilor bunest5,rii copiilor pe plan internalional(Ben-Arieh, 2009) 9i a factorilor care o determini (Bruyere & Garbarino, 2010).
I Conform acestei teorii, experienta indivizilor, a copiilor in cazul noshar, nu poate fi atribuiti doarfactoriior individuali, ci impJici aiAt nivelul individual cAt gi ccl inte clalional, ambele situate incadrul contextului cultural Fi istoric in care individul biiegte. Cu alte cuvinte, ,,copiii nu sunt
receptori pasivi ai fortelor culturale sau sociale" (Tudge & Hogan, 2001p. 104), ci sunt participantiactivi la mediul in care tr:iesc prin faptul ci ei invafi in cadlul interaqiunii cu ceilalli.
31
Brinduga Antonia GrigoraF
Apelul la cadrul teoretic al ecologiei dezvoltXrii umane (Bronfenbrenner,1979, 1992) in studiul bunistirii subiective a copilului determind luarea inconsiderare a intregului sisiem in care are loc dezvoltarea copilului gi ghideaziinfelegerea felului in care factori multipli cu care copilul interaclioneazi, influ_enteazi bunistarea acestuia. Cercetarea de fa
lmane (Bronfenbrenner,
lui determini luarea ?n
rea copilului gi ghideaziul interaclioneazi, influ-:aza felul in care o parteriectili a copilului. Deiiei (activiti{ile copil-pe-in procesul de invilare,care il au funclionarea,miliei asupra bunistdriictura familiei (nucleari,
. r. cAt si tranzifiile fami-rmiliei pe care copilul leeremplu schimbirile pe
economic al pirinlilor,: parintilor etc.) influen-ale r ietii copiilor cum arrlanahan, 2072; Brown,ir.r care triiesc copiii si
.tia rispund la diferili
=erie de stresori care se
nt foarte dependen{i derateriale gi fizicc. Copiiiata soiicitArilor mediului:ntlenti de familiile lor: prieteni etc. (Bradshaw
umane (Bronfenblenner,
r tipurilor de variabile a
aceasti lucrare si foarte
u in tara noastri.
B nista|ea subiectiod. a copiilor
Figwal: Modelul bioecologic al denoltiii aI lui Bronfenbrcntet fi Motris (1998)
SuFa: Lippman et al., 2009b
Modelul bioecologic a1 dezvoltirii (fig.1) are in centru copilul gi concep-
tualizeazi dezvoltarea lui pe baza a patru cercuri concentrice care indici influ-enla de mediu qi de timp ca {actori decisivi, recunoscAnd atAt schimbirileindividuale in timp, cat qi timpul istoric. Copilul, cu toate caracteristicile sale
personale interac-tioneaze prima data gi in mare misuri cu farniii4 dar gi cu
alti oameni gi alte sisteme: prieteni, vecini, sistemul de sinitate, qcoal4 servi-
ciile de ingrijire etc., pe scurt cu,,persoane1e, obiectele gi simbolurile care se
afli in mediul siu de via{i" (Bronfenbrenner & Moris, 199$ p. 996). Bunistarea
este explicati in acest model prin interacliunea copilului cu cele patru sisteme
microsistemul, ffiezosistemul, exosistemul gi macrosistemul (Ben-Ariel; 2010). lnter-acfiunile de la nivelul microsistemului sunt cele mai directe atat din puntc de
vedere fizic, psihologic, cAt qi social (copi1ul interaclioneazi cu famili4 grupu1
de prieteni, familia extinsS, gcoala, instituliile medicale, vecinetatea in care
tr;iegte etc.). La acest nivel t'amilia este considerati a avea cea mai puterniciin{1uenli asupra copilului pentru cd in cadrul sistemului de relatii intime cu
33
BrinduFa Antonia Grigora!
famila, copilul igi formeazi identitatea gi invali mecanismele de interacliunecu lumea exterioari. Legiturile care se stabilesc intre diferitele structuri alemicrosistemului, de exemplu, intre copii gi scoali sunt descrise ca mezosistem.
Nivelul urmitor, exosistemul indici contextul societal in care copiii gifamiliile lor triiesc, inciuzAnd printre altele, leghturile pe care le au pirinlii cualti oameni, condlgiile comunitdfli locale, accesul la servicii, locul cle munci alp6rin{ilor, medi4 agenlii1e guvernamentale etc. Exosistemul ?l influenleazi pecopil mai ales indirect prin faptul ci influen{eazd diferite structuri din cadrulmicrosistemului. De asernenea, macrosistemr.l se referi la contextul societal mailarg al normelor culturale, valorilor, politicilor, condiliilor economice qi dezvol_tirii globale si toate acestea influenleazi calitatea relaliilor pe care copilul leare. Interacliunea permanenti gi dinamici intre aceste sisteme si subsisternedemonstreazi faptul ci bunistarea copiilor depinde in principal de complexi_tatea legiturilor care existi intre ei si mediul ciruia ii aparfin (Ben-Arieh, 2010;Bradshaw et aI., 2007a). Bronfenbrerurer & Morris (199g) consideri absolut ne_cesar,i identi{icarea acelor caracteristici ce lin de dezvoltarea copiilor (credinle,temperament, nivel al activitifilor, scopuri, obiective, motivalii) care suntimplicate in ceea ce se nume$te activismul copilului - engl. chittl agencya si careau un impact asupra felului in care copilul experimenteazi contexful in caretriieste, precurn si a caracteristicile personale ale acestora (sex, vArsti, etnieetc.), care influenteazi felul in care algi oameni interactioneazA cu copiluf cuvalorile, scopurile, agteptdrile pe care acesta le are. lntr-o alti lucrare,Bronfenbrenner (1979, apud Bowers Andrews, 1"997, p. 127), in care prezintdteoria ecologicd a dezvoltirii umane, subliniazi semnificatia interactiunilordintre indivizi, familie, grup'l de prieteni, activitifile copiilor, mediul in careacestia treiesc (vecinitatea) si comunitatea in sens larg. Caracteristicile perso-nale ale copilului (rnotivalie, abilit6fi, aspectul {izic) si alegerile plus abiliti{ilepirin{ilor de a folosi resursele gi oportunitilile par si aibi cel mai mare impactasupra rezultatelor dezvolterii copilului. Unii cercetitori (Haverman & Wolfe,1994; Werner, 1,989, apud Bowers Andrews, 1997, p. 122) suslin ci aceasticapacitate a familiei poate fi suslinuti de disponibilitatea resurselor gi oportu_nitatilor existente in cadrul comunititii prin intermediul profesorilor, faciliti-lilor aflate in vecinetate, pielelor comerciale, altor institutii.
O alti perspectivi avuti in vedere in interpretarea datelor acestui studiueste aceea a teoriei capitalului social, utilizati frecvent in studiile care explici
{ Definit ca ,,puterea dc a lua decizii care au impact asupra propriei persoane si asupn altora Si de aactiona asupra acestor decizii" (Sancar & Severca\ 20'10, p.277, ap&d Docketi & perry, 2 011, p.232).
