BULETINUL INFORMATIV · 2016. 5. 30. · ilustrația de carte. Puteți vedea lucruri foarte...

1

2016

Filiala Judeţeană Sibiu a UAR nu răspunde de informaţiile prezentate

în articolele preluate din ziare. Întreaga răspundere o poartă autorii

acestor articole sau, după caz, redacţia.

BULETINUL INFORMATIV AL FILIALEI JUDEȚENE SIBIU A UAR

27 MAI

partea II

INFO 3deAnaDONȚUfoto&videodearh.MirceaȚIBULEAC

NEDESPĂRȚITEDARURI

ntre22martie-9aprilie2016GaleriaRomană,Îdin piața cu același nume, s-a oferit să fie gazda unei

expozițiideexcepție,reunindcâtevacreațiiartisticea23

dearhitecțidintoategenerațiile, începândcumentorul

breslei Ion Mincu, toți având cu prisosință harul

desenuluișiculorilor.Acestorale-afostasociați6pictori,

atrașidearhitectură,dintrecareunul,MarcelIancu,ași

fostunconsacratarhitectînperioadainterbelică.

Paul Gherasim, Militza Sion și Marius Pandele,

organizatorii evenimentului, susținut de UAR, OAR și

GaleriaRomană,aufăcutoselecțiefoarteriguroasă,pe

simeze fiind expuse lucrări semnate de arhitecți,

majoritateademarenotorietateprofesională și anume

IonMincu,HoriaCreangă,GheorgheSimotta,Henrietta

Delavrancea-Gibory, George Matei Cantacuzino, Octav

Doicescu,NicolaeLupu,NicolaeCucu,IoanaGrigorescu,

Laurențiu Vasilescu, Paul Bortnovschi, Bogdan

Gheorghiu,SebastianMoraru,AlexandruTârziu,Militza

Sion,VasileMarcu,RaduȘerban,DanielaTutunea,Victor

Moraru,AdrianSpirescu,SeverMitrache,RăzvanLuscov

și Marius Pandele. Li s-au alăturat inspirat lucrări ale

pictorilor Sorin Ionescu, Aurel Cojan, Horia Damian,

DragoșMorărescu,HoriaBerneașiMarcelIancu,ultimul

revendicat,pebunădreptate,șideistoriaartei,câtșide

istoriaarhitecturiidinRomânia.

Criteriul principal de selecție al celormaimulți

expozanțiafostalegereaarhitecțilorcareauprofesatsau

profeseazășiaufostpreocupațipermanentînparalelde

desen și pictură, model reprezentat de George Matei

Cantacuzino.

Calitățiile desenelor și picturilor expuse, dintre

careestedificilsăsefacăoselecțieobiectivă,aufostpuse

inspirat în valoare de un ambient rafinat, marcat de

numeroasepiesedemobilierdefacturăeclectică.

Arhitectură.Desen.Pictură

Știința desenului a fost considerată totdeauna

importantă pentru educația preciziei ochiului, simțului

proporțiilor, vederii în spațiu - calități necesare în

profesareaarhitecturii.

Acestproiectexpoziționalconstituieșiopledoarie

în favoarea exprimării prin desen în concepția

arhitecturală,astăzi,cândaproapes-arenunțatlaaceastă

disciplinăînînvățământuldearhitectură.

Despreacestdemersne-avorbitdoamnaarhitect

MilitzaSion:„Dece„Nedespărțitedaruri”?Pentrucăexistă

ostrăvechelegăturăîntrepictorișiarhitecți.Arhitectura,

prinnaturaei,esteșiștiințășiartă,înacelașitimp,șiastaîi

dăolargădeschiderecătrepictură.Și,înacelașitimp,ceea

ce unește aceste două profesii este desenul”, spune

arhitectul „Această expoziție, într- un fel, este limitativă

pentruarhitecți.Arhitecțiișidesenulspecificarhitecților

estestudiulșisereferă,înspecial,larealșilaconcret.Deci

astae însășinaturaarhitecturii, care sereferă lareal și

concret.Drumulcareestefoartelungșicareneducecătre

pictură și către artă este acela al trecerii de la real și

concret, laimaginarșiabstract.Mulțiarhitecți ies, laun

moment dat, din canoanele acestea ale realului-

concretuluișimergcătreimaginar,cătretransfigurareși

intrăîndomeniulartei.Noinuaceastaamarătataici.Am

vrut să arătăm specificitatea acestor două profesii. Una

înseamnă,cualtecuvinte,studiureal-concret,șivețivedea

călucrărileaufostselecționateînacestsens–suntpeisaje,

înspecialimaginidemonumente,ansambluri,arhitectură

în peisaj, arhitectură urbană, schițe de călătorie. Aceste

temesuntspecifice”.

linkfoto:https://we.tl/PLaKdDM8ZL

https://we.tl/PLaKdDM8ZL

D-naconferențiarcniversitarșicriticde

artă :„SuntșieuimpresionatăIoanaBeldiman

de prezența masivă la această expoziție. Îi

mulțumesc doamnei Militza Sion și Galeriei

Romane, pentru că m-au invitat. Consider că

aceastăexpoziție,careestegândităînmareșiîn

detaliu de către maestrul Paul Gherasim

împreunăcud-naarhitectșiplasticianMilitza

Sion, și de asemenea arhitectul și plasticianul

MariusPandele,esteunadevăratcadoupentru

noi. Într-unlimbajdirectfărăatingeripoetice,

evenimentulestecunoscutacumînBucureștisubuntitlumultmaisimplunemetaforic:Arhitecți-pictoriși

Pictori-Arhitecți.MetaforainspiratăcaredefineșteexpozițiaNedespărțitedaruriestecreațiadomnuluiPaul

Gherasim,easereferălaatreiaartăîntrepicturășiarhitectură-desenul,careleuneștepeacestedouă.Acesta

esteconținutulmetaforeiNedespărțiteDaruri.PaulGherasimexplică(merităsăfierăsfoitșistăruitasupra

catalogului):„Legăturadintrepictorșiarhitectesteveche.Ceeace-iuneștedelaînceputestedesenul”.Sigur

suntlucruripecareleștimdintotdeauna,leștimdinistoriaartei,darnilereamintimacumcândexistăun

universmaimicpentrudesenul făcutdemânășinunumai înșcoaladearhitecturăundeenormalsăse

foloseascăcalculatorul,darșiînuniversitățiledeartăundecunoscmaibinesituația.”

(Discursulcompletpoatefiurmăritaici: )https://we.tl/sTNvY9ckkO

ArhitectGheorgheLeahu:„Afostextraordinar

pentruminecarefacpartedinjoncțiuneaîntre

generația profesorilor mei și generația

următoare, generația din care am făcut și eu

parte. Vreau să vă spun doar câteva cuvinte,

foartemulțidintredumneavoastrăcareștițică

m-am ocupat și mă ocup de acuarelă, m-au

întrebatdecenuamvenit,văspunacumcăîmi

parerăucănuampescuitșieucâtevalucrări,

darvreausăvăreținatențiacucevacăînluna

decembrie a anului trecut ampublicat ultima

mea carte, am 14 volume de arhitectură plus

toateacuarelelemeleșiultimacartepecaream

scris-oefectivamînchinat-ofrumusețiiacesteimeseriidearhitectură.Nuexistădinmiliardeledecălători,de

turiștidinîntreagăalume,nuaualtățintădecâtsăvadăarhitectură,arhitecturădintoatețăriledintoate

continenteledintoatesatele.Acestaesteelementulnumărul1alturismuluimondial.Carteapecareamscris-o

esteosintezăameserieinoastre,senumește„Arhitecturaesteprofesiamea”esterezultatulmultoranide

lucrucaarhitectșiînacelașitimpacuarelaareprezentatpentrumineosupapăcasăevitmuncaîngrozitoare

conformindicațiilorpecareamavut-oîninstitutuldinBucurești.Absoluttotcefăceamnoiabsolvențiaișase

anidefacultateeradatpestecapdatorităindicațiilortovarășilor.”

(linkvideo: )https://we.tl/DNyIRCHG6T

https://we.tl/sTNvY9ckkOhttps://we.tl/DNyIRCHG6T

: „AceastăArhitect Militza Sion

expoziție,poeticnumitădecătredomnulPaul

GherasimNedespărțiteDarurialuatnaștereîn

urmainvitațieidumnealuideacolabora.Decis-

anăscutdininițiativadomnuluipictor.Noiam

mai făcut o expoziție a arhitecților care

desenează,decinuesteprima. În2011afosto

expoziție amplă la Galeria Dialog, făcută

împreună cu Ruxandra Garofeanu, acea

expozițiefiindnelimitativă,adicăauparticipat

toțiarhitecțiicareaudesenatșideseneazășiau

făcutoselecțiedintotceeaces-aprezentat,asta

esteunaspecială.Aiciestevorbadespredesenul

specific al arhitecților, aici referindu-ne la

tematică, la studiu, desenul după natură de

monumente, de ansamblu, de arhitectură, de

arhitectură în peisaj, arhitectură urbană. Aș

spune câte ceva despre expozanți, ne-am

orientat către acei arhitecți care au profesat

întreagaviațășiprofesează,șicareînparalel,și

în egală măsură, s-au ocupat de desen și de

pictură. Din cauza aceasta ei sunt destul de

puțini. Am încercat o privire de-a lungul

timpuluișiampornitdelaIonMincucare,după

cumștiți,estepatronulnostrușicaree întemeietorulșcoliidearhitecturăromânească,amcontinuatcu

profesorii noștri Gheorghe Simotta, profesorii generației noastre, cei care au avut norocul să-i aibă ca

profesori,peNicolaeCucușideasemeneaamprezentatdoiarhitecțideexcepțiecaren-aufostprofesori,este

vorbadeHoriaCreangășidoamnaHenrietaDelavrancea.Înafarădeaceasta,oseriedearhitecți,dintrecare

uniinumaiexistăfoartetalentațișicarede-alungultimpuluis-auocupatșiaufăcutlucruriminunate.Unul

esteSebastianMoraru,unuldintreceimaitalentațiarhitecți,caredinnefericireadispărutdetânăr,nul-am

numitpeBogdanGheorghiu,careafostelevulfavoritald-luiprofesorGheorgheSimottașideasemneaevorba

deniștearhitecțicumarfiPaulBortnovski,IoanaGrigorescu,careaulucratînrestaurărisauînscenografieși

înteatru,șicareminunataufolositdesenulcacevaparticular,făcândpartedintr-oartăconexăarhitecturii-

ilustrațiadecarte.PutețivedealucrurifoarteinteresantefăcutedeRăzvanLuscov,careailustratrecentCraii

deCurteaVeche,lucrarefoarteapreciată,șiacreatastfelocronicăîndesenaliteraturiiluiMateiuCaragiale.

Peurmăsuntcolegiimeiarhitecți,AlexandruTârziu,urmez

eu, este Adrian Spirescu, Sever Trache și Victor Moraru,

RaduȘerban,careestecolegcunoișialucratînstrăinătate

unde puteți să-i admirați picturile, Vasile Marcu, de

asemenea coleg cu noi care are niște acuarele foarte

frumoase,DanielaTutunea,MariusPandelecareestetânăr,

dar face niște lucruri promițătoare, foarte sensibile și,

desigurcutimpul,nevombucuradelucrărileluiceicare

vommaiputea.”

(linkvideo: )https://we.tl/lDzw4SnzGO

https://we.tl/lDzw4SnzGO

INFO 4

deAnaDONȚU

COSMADUNEL

„DE-AACUARELA”

: „Pentru CosmaAdrian BRĂESCU

Dunelspațiulın̂conjurătorreprezintăosursă

inepuizabilă de subiecte. Sensibil prin

structură,rigurosprinformațiune,arhitectul

ne oferă, ın̂ lucrările lui, atât experiențe și

impresii vizuale cât și o demonstrație de

măiestrie ın̂ manevrarea limbajului plastic.

Desenul, caracterizat de arhitecturală

rigoare, ı̂nsoțit și potențat de culoare,

transpare și vibrează sub tușele sigure de

laviuricolorate.”

: „Pentru noi esteViorica CUREA

importantevenimentulșipentrucăın̂chidem

actuala conducere, pe 7 mai vom avea

Conferința Națională, care va avea altă

conducere din cei prezenți aici. Astfel

ın̂chidem cuun eveniment frumos, avem și

altelecaresepetrecpânăın̂7mai,daracesta

este extraordinar.Mi-a adus aminte de anii

studenției, unde primeam aceste noțiuni

pentruprimaoară,darpecarele-ațiridicatın̂

alte sfere pentru care vă apreciem, vă

respectămșisuntemfoartemulțumițipentru

evenimentuldeastăzi.”

entruldeCulturăArhitecturalăalUARagăzduitExpoziția "De-aCacuarela"aarhitectuluiCosmaDunel,vernisajulcăreiaaavutlocîndatade14aprilie,ora18:00.Laevenimentauparticipatcriticideartă,arhitecți,colegișiprieteniaiautorului,careauvorbitpelargdespreexpoziție.

: „Dunel Cosma aSorin VASILESCU

făcutarhitectură,profesoratșiartăcăutând,

ın̂tr-o lume plină de vane vanități, o nouă

desch idere ı̂ n t r -o zon ă a va lor i l o r

evanescente, unde alături de rapoarte și

propor ț i i , punct ș i contrapunct , se

desfășoară, ın̂tr-o altă geometrie, cântarea

unei aceiași melodii, după o partitură cu

aceleașinote,darcu„chei”diferite.

Privindexpoziția luiDunelCosma, a

fostului și admirabilului meu coleg de

facultateșidecatedră,m-auın̂cercat,ın̂afara

trăirilorartistice,șiunelesentimentelegate

de satisfacțiile pe care le are profesorul

atunci c ând vede cum disc ipolul se

realizează,ducându-imaidepartepartedin

strădaniasaartistică.

Șimă gâdesc cupioșenie și chiar cu

mândrie la faptul că cel ce i-apus ın̂mână

creionulșipensulaafosttatălmeu,pictorul

Aurel Vasilescu, ”exilat” pentru decenii ca

profesorlaȘcoaladeArhitectură.Rezultatul

p e d a g o g i c p o a t e f i r e z u m a t d e

michelangioleascafrază”cimânacareminții

sesupune”.

: „MărturisesccăMirceaOCHINCIUC

peopartedindumneavoastrăv-ammaivăzut

peaici,venițicuprilejulunuievenimentpe

care eu ıl̂ consider de prietenie. El are la

origine invitația la o petrecere pe care a

conceput-oCosmacucâțivaaniın̂urmă,când

colegii noștri au primit o invitație cu două

candidaturipeele,unaaluișiunaamea,pe

care scria: sunteți invitați la sărbătorirea a

120deanideviață.Deatuncipăstrezpentru

Cosmaunsentiment,pentrucăne leagănu

numaivârsta,nunumaicarieragigantică,dar

neleagăopasiunepecareoavemamândoiși

lacareelaretalent,iareunu:acuarela.Din

cauza asta, cu mai mulți ani ın̂ urmă l-am

rugatsă-mifacășimieoacurarelă.S-aașezat

șiın̂10minutemi-afăcutoacuarelă.Ecaın̂tr-

unfilmın̂care,probabilundevaın̂spateeste

unscenariu,șielnufacealtcevadecâtsădea

drumul culorilor. Și acum păstrez această

acuarelă.”

Prof.VasileMARCU:„Amfostcolegide

liceu și nu numai, ne-a legat și o

prietenie.Ne-amcunoscutın̂tâmplător,

văzândpeperetenișteacuarele,mi-ași

datcâtevadinlucrărileluipecarelețin

la loc de cinste și mereu ı̂mi aduc

aminte de el când le văd. A fost

dintotdeaunaunomcareaın̂cercatsă

performeze,caelevvedeamfoartebine

aceastătendințăaluișiaavut-opetot

parcursulvieții,tottimpulavrutsăfie

ın̂frunte,săfieperformantșiareușit.

Cuaceastăocazievreausă-iadresezun

cuvânt de ı̂ na l t ă aprec iere , de

colegialitateșiprietenie,să-iurezviață

lungășiactivitatelafeldedinamicăși

performantăcașipânăın̂prezent.”

CosmaDUNEL:„AmdenumitexpozițiaDE-AACUARELA.Mulți

dintrearhitecțiștiucăexistăojoacăDE-AARHITECTURA,pecare

niștetinerientuziaștiopracticăcueleviiın̂școli.Atuncicândam

fost invitat la o ședință de a lor să discutăm despre viitorul

lucruluide-a arhitectura, le-amcamdatpestenas și le-amzis

„Bravo, așteptăm să ne mai jucăm de-a stomatologia, de-a

medicinaveterinară,de-a agronomia”.I�ntretimpamtrăitniște

experiențefoarteinteresantepentrumine.I-amzisuneidoamne

careseluptaatuncipentrupromovareacopiilor,ajutorarealor,să

facem o șmecherie. Am mers la Dealul Frumos, unde soția

administratoruluieraın̂vățătoareșiaadunatcopiiidintreisate

cuocaziaZileiCopilului.Cudouăsăptămâni ın̂aintene-amdus

acolo, am adus niște acuarele, niște blocuri de desen, niște

creioane,le-amım̂părțitcopiilorșile-amexplicatceașteptdela

ei,iarpe1iunie,ne-amduscumaimultecadouri,bomboaneșii-

am jurizat. Ammai fost cu niște studenți de la arhitectură și

studențiis-auașezatın̂diversecolțurialelocalitățiicublocuride

desen,acuareleșicopiiicâte7-8ın̂jurulunuistudent.Afostcea

maireușităın̂tâlnire.”

Ceicarenuaureușitsăvadăexpozițiavoravea

dinnouprilejulînperioada25mai-7iunie,la

Universitatea Spiru Haret, strada Ion Ghica nr.

13.Vernisajulaavutlocmiercuri,25.05.2016,la

ora14.00.

IMPORTANT! V-aplăcutvernisajulexpozițieiarhitectuluiCosma Dunel? Conducerea Centrului de CulturăArhitecturalăalUAR,oferăfolosireamicrobuzuluide 7 locuri, ın̂ vederea participării unui grup dearhitecți,laun ,ın̂drumatATELIERDEACUARELĂdearh.CosmaDunel. Atelierul se va desfășura ın̂ fiecare vineri,ın̂cepândcudatade10iunie. PrimulateliervaavealoclaPadureaPusnicușivadura4ore. Plecare: vineri, 10 iunie, ora 9.00, de lasediulUARdinstradaJeanLouisCalderon,nr48,sector2. Estededoritcaparticipanțiisăaibăasupralormaterialelededesencucaresuntobișnuițisălucrezeșieventualhranărece.

I�nscrierilesefacpeemail:[email protected]

telefon0737017788,dnaAmaliaNăstase

CosmaDUNEL: „Estedificil să faci acuarelă, estedificil să surprinzioatmosferă, estedificil să facipeisajsauarhitectură,dardacălefacipetoatecuinima devine totul atât de simplu și de autentic.Lucrărileexpuseaiciaufostrealizate ın̂perioadediferite și sunt doar câteva la care am mai avutacces, multe sunt risipite prin trei continente,puține vândute, majoritatea dăruite cu drag șiprimite cu plăcere. Am ı̂nvățat de la oameniitalentați pe care i-am apreciat și i-am iubit:profesorii Aurel Vasilescu și Niculescu, colegiiVladimir Popov, Bogdan Gheorghiu, ValentinGheorghian,VasileMarcu,DanVucicovici șinu ın̂ultimul rând Ligia Podorean Egstrom, acum laapusulviețiișiactivitățiispersănu-idezamăgesc.”linkvideo:https://we.tl/FrX0jeKoqElinkacuarele:https://we.tl/JIBldmEA6a

mailto:[email protected]://we.tl/FrX0jeKoqEhttps://we.tl/JIBldmEA6a

dearh.RăzvanLăcraru

Traseul Cultural Berindey -

tehnoredactare:AnaDONȚU

micul PARIS cu adevarat

ARHITECTUL ION D. BERINDEY (1871-1928)

Arhitectul Ion D. Berindey (28

iunie 1871-29 septembrie 1928) este

autorulunorclădiridereferinţăpentru

arhitecturadinRomânia,delaînceputul

secolului XX, dintre care amintim: în

Bucureşti, palatul Gheorghe Grigore

Cantacuzino (astăzi, Muzeul George

Enescu),casaGeorgeAssan(astăzi,Casa

Oamenilor de Ştiinţă), Sindicatul Zi-

ariştilor(astăzi,TeatrulFoarteMic),casa

Alexandru G. Florescu, casa George

Solacolu,muzeulşicasaKalinderu,casa

amiral Vasile Ur- seanu, vila Maria

Ioanidi, casa Toma Stelian, leagănul Sf.

Ecaterina, în Iaşi, Palatul Culturii, în

Craiova,caseleRomanescuşiPoenaru.

FiulluiDumitruBerindey(1832–1884),arhitectșiministrualLucrărilorpubliceînCabinetulIonGhica (1870-1871) și al Anei (1849–1931), născută Slatineanu, Ion D. Berindey a început studiile înBucurești,frecventândpentruscurtăvremecursurileȘcoliidepodurișișosele. În1887,IonD.BerindeyaplecatlaParis,undeafrecventatcursurilearhitectuluiDuray,iarîn1889afostadmislaȘcoalaNaționalăSuperioarădeArteFrumoase,SecțiadeArhitectură.Aiciiaufostprofesori—CharlesGirault,—HonoréDaumet,—PierreEsquié. În 1897 a obținut diplomade arhitect oferită deguvernulfrancez,întorcându-seînțarăînacelașian. Reîntorsînțară,IonD.Berindeyadevenitunuldinpromotoriiproeminențiaistiluluiarhitecturalneo-românesc.NumeroaseclădiridepatrimoniudinBucureștiaufostproiectatedeBerindey,careafostunuldintreceimaiprolificișifaimoșiarhitecțiromânidinprimajumătateasecoluluial20-lea. Înperioadaiunie1899-29martie1901IonD.Berindeyafostarhitect-șefalServiciuluiTehnicalMinisteruluiAfacerilorInterne.Între14decembrie1900-11ianuarie1905șiîntre22martie1916-23ianuarie1919afostalesvicepreședintealSocietățiiArhitecțilordinBucurești. La1august1905i-afostîncredințatădirecțiuneaExpozițieiGeneraleRomânedin1906,fiindnumitinspectorgeneralallucrărilordinCâmpulFilaretului,cândafostînființatșiParculCarolI.PentruExpozițiaGeneralăRomânădin1906,I.D.BerindeyaproiectatPavilionulCaseiStaadeckerșiPavilionulComisiuniiEuropeneaDunării. În1906aparticipatlaconcursulpentruproiectulPalatulPăciidelaHaga,proiectulsăufiindreținutșipremiat.

Fragmentdinarticolul"ArhitectulIonD.Berindey",dearh.SidoniaTEODORESCU,apărutîn„Noema”,vol.XI,2012,pp.399-413.

StrăduţăînAlberobello,Italia

TraseulCulturalBerindey esteun

proiect urbanistic, printre primele

parcelăridinBucureşticareurmăresco

strategiededezvoltareaoraşului.Este

alcătuit dintr-un regulament minuţios

pentrulocuinţeindividualeşiogrădină

publică de factură romantică, după

modelul parcurilor rezidenţiale

occidentale.Proiectulesteatribuitdeun

număr de lucrări de specialitate

arhitectului Ion D. Berindey, are şi un

suport care poate fi expus, adiţional

pliantelorpecarele-amdistribuit.Acest

suport constă în 12 panouri de

85x200cm,fiecarecucâtedouăplanşe.

Vineri, 13 Ianuarie 2012, am expus aceste panouri în foaierul Ateneului Român, atât înainte de

concertuldelaora19:00câtşiîntimpulpauzei.MulţumimpeaceastăcaleconduceriiAteneuluişidoamnei

CristinaSÂRBUpentrudeschidereaşiamabilitateadecareaudatdovadă.Acesteveniments-arepetatpe20

şi27Ianuarieînacelaşiloclaaceleaşiore.Maijosputeţivedeacâtevafotografiirealizatelaacesteveniment

(Textșifoto:arh.RăzvanLĂCRARU).

:sursaarticol http://berindey.blogspot.ro/


VilaHugoStaadeker1913-1915

str.DumbravaRoșienr.4

Vilăcuarhitecturădeinfluentărenascentistă,

caracteristicănufoartedesîntâlnităînopera

lui Berindey. Faţadele sunt împărţite în trei

registre, urmărind dispunerea nivelurilor:

soclul corespunde subsolului, al doilea

registru tratat cu asize orizontale adânci

corespundeparterului,iarceldealtreilea,cuo

suprafaţă lisă, etajului. Fără a avea o

ornamentaţie abundentă, volumul simplu,

simetric,albşielegantesteînnobilatcucoloanecutamburi,ologgiecutreiarceînplin-cintruşifrontoane

triunghiulareclasice.

VilaD.Emanoil-Procopiu1911-1912

str.DumbravaRoşienr.5

Vilaesteunexerciţiudearhitecturăeclectică,

influenţatădestilurifranţuzeştidesecol18.

Volumulcurat,regulatexpunestrăziiofaţadă

simetrică, dominată de un ordin colosal pe

două niveluri susţinut de patru coloane

angajatedeordinionicmodern.Ferestreleîn

plin-cintru de la parter sunt decorate cu

marscaroane subtile, iar cele de la etaj,

rectangulare, sunt completate de ancadramente puternice şi chei de boltă ornate. Cornişa pronunţată

contribuielavibraţiafaţadeiprincipale.Şiînacestcazdecoraţiaestesubtilă,eleganţaconstândîntr-unuşor

jocalvolumelor.

VilaCăpitanTărtăşescu~1912

str.DumbravaRoşienr.9

Cuocompoziţiepreponderentorizontală,vila

delanumărul9depestradaDumbravaRoşie

dezvăluieinfluenţeneoclasiceşibarocşiseface

uşor remarcată datorită ferestrelor înalte

subliniate de balconul desprins parcă prin

exfoliere de faţadă la nivelul demisolului.

Golurileelansate,reluateşipefaţadelelaterale,

dublatedeprezenţaobloanelordeculoaregri-

închissuntîncununatedemascaroanedetaliatecufineţe.Celetreimascaroanedepefaţadadinsprestrada

DumbravaRoşieredauunsatir,unputtoşionimfă,parcurgândîntregulspectruumandelaînţelepciuneşi

artălainocenţăşiapoilaadoraţieşiseducţie,personificândparcăeleganţavilei.


VilaSăbăreanu-Leonida1921-1926

blvd.Dacianr.81

Construcţieimpozantăcutrăsăturiclasicizanteşiun

volum regulat, simetric, vila de la numărul 81

împrumută stăzii un ritm elegant, susţinut pe opt

travei. Ferestre ornate cu mascaroane atent

modelate, ghirlande şi urne decorative, o cornişă

dublatădeunaticcarecorespundemansardeiîidau

vilei atenţia la detaliu necesară pentru a nu părea

masivă. Registrul inferior al clădirii corespunde

demisoluluişiestetratatcuunbosajputernicpecare

suntproiectateconsole împodobitecughirlande. Îndreptulacestuiregistruclădireaseevazeazăînsus,

permiţândparteruluisădezvoltebovindourişibalcoaneample.

VilaMariaIoanidi1911

blvd.Dacianr.79

Vilă eclectică decorată variat, cu o volumetrie

vibrantă,asimetrică,dominatădeimagineaturnului

dinspre stradă. Elemente ceramice, de lemn, şi

cărămidăaparentăvopsităalbvinînsprijinulsiluetei

elansateaturnuluidecolţ(repetatpediagonalăspre

spatele lotului), completând un aer de poveste.

Imaginearomanticăaturnuluicubalconperimetral

este cartea de vizită a acestei clădiri, mai ales în

perioadele în care arborele din faţa casei este

înfrunzit. Spre deosebire de turnul din spatele casei, care adăposteşte o scară, acesta închide spaţii

principale,căroraleîmprumutăoatmosferăcontemplativă.

VilaBălănescu1925-1927

blvd.Dacianr.75

Lucrare realizată spre sfârşitul vieţii

arhitectului, vila de la numărul 75 expune o

arhitecturărenascentistăcudecoraţiielegante

şi discrete. Şi în acest caz pentru a savura

arhitectura vilei trebuie să ne oprim puţin

asupradecoraţiilor:ancadramenteledantelate

aleferestrelordelaparter,cartuşelecumotive

floralealeparapeţilor ferestrelorde laetajşi

frizarealizatăînaltorelief.Volumetriaesteşiaiciregulată(cumestedeaşteptatpentruovilărenascentistă)

şidominatădesimetrie.AxialitateafaţadeidinsprestradăesteaccentuatăcândseiesedinparculIonVoicu

spreaceasta.


VilaAdinaCostinescu1911-1915

str.Polonănr.4

Ca şi vilaMaria Ioanidi, ceadesenatăpentru

AdinaCostinescuesteocolecţiefoartevariată

de elemente şi stiluri arhitecturale. Foarte

interesant la această lucrare a arhitectului

Berindeyestecăpoate fiperceputădindouă

zonediferite în feluri foartediferite. Pede o

parte,dinparculIonVoicuşidepeBulevardul

Daciasepercepeturnulmasivrectangular,iar

pedealta,depestradaPolonă,plimbându-ne

pelângăvilăvompercepeacelvolumuşoralteraseicustructurădelemndepestewintergarden-uldela

parter. Un detaliu de fineţe este corspondenţa elementelor structurale din lemn şi zidărie din zona

wintergarden-ului.

VilaIatanPoenaru1913

str.Polonănr.2

Vilade lanumărul2depestradaPolonăse

aratăcaunvolumsimplu,paralelipipedicfără

decroşurisemnificative,şireducearhitectura

la esenţa unor desene de faţadă, studii de

proporţii, ritm şi decoraţii subtile. Ritmul

faţadeiestesusţinutdeperechiledeferestreşi

balcoanefranţuzeştişideperechiledepilaştri

anagajaţi în stil Ionic modern cu caneluri

parţialedecoratecugrâne.OtratareeclecticăsimilarăafaţadeimaiputemvedeaşilavilaFlorescudinstrada

HenriCoandănr.22.

VilaBazilAssan1914

piaţaAlexandruLahovarynr9

Vilaconstruităpentruunindustriaş,cunoscută

actualmentesubnumeledeCasaOamenilorde

Ştiinţă funcţionează astăzi ca restaurant.

Faţadesimetricecuferestreînaltesuntornate

cu o friză decorativă cu motive florale şi un

soclu cu bosaj orizontal pronunţat care

corespundedemisolului.Copertina,uşade la

intraresiparapeţiibalcoanelorsuntlucratein

metal în manieră Art-nouveau, completând

limbajuleclecticalconstrucţiei.Suntderemarcatferestrelecuarcînplin-cintruşiancadramentrectangular.

Aceeaşifineţeafaţadelorseregăseşteînconcepţiagarduluişiaporţilor.Prezenţaunormotivegeometrice

discreteîmprumutătuturorpieselordeconfecţiemetalicăunizArt-deco.


VilaSolacolu1905

str.Visarionnr.8

O fostă reşedinţă a unui inginer, actualmente o

ruină,casadelaadresastradaVisarionnr.8afost

desenată de arhitectul IonD. Berindey înmartie

1905.Aceastaesteprimaprezenţă fantomaticăa

traseului, fiind totodată şi cea mai palpabilă,

aflându-seînstadiulderuină.Pezidurilerămasese

maipotcitiîncăintenţiiledinfaţadaprezentatămai

jos:balcoanefranţuzeşticuuşiînaltecarepornesc

imediatdedeasuprasoclului,cartuşbasoreliefcuo

compoziţiedeinstrumentemuzicaleşimotiveflorale,decroşurisubtilesubliniatedebosaje,ocopertinăArt-

Nouveau şi sporadice utilizări ale elipsei (tâmplărie, lucarne, plan) care adaugă o aromă barocă

eclectismului.Decoraţiilesculpturalecontribuielaprestigiulapusalvilei.

VilaGeneralEraclieArion1898

blvd.LascărCatargiunr.15

In spatele unei cortine de arbori de pe bulevardul

Lascăr Catargiu se află impozanta reşedinţă a

generaluluiArion, semnatăde IonD.Berindey la5

Aprilie 1898, în condiţiile în care acesta a obţinut

diploma de arhitect în 1897. Decroşuri verticale şi

ancadramentecomunepentruferestreledelaparter

şietajdauuncaracterascendentfaţadelor.Viladeja

înaltăpareastfelmaielansată,ridicândprivirilecătre

mansarda generoasă, cornişa puternică şi intradosul balcoanelor de la etaj, susţinute de mascaroane

dramatice.

VilaAmiralUrseanu1910


Vila care se ridica în 1910 pe bulevardul Lascăr

Catargiu aparţinea Amiralului Urseanu, personaj

pasionatdenavigaţieşiastronomie.Reşedinţapecare

oproiecteazăpentrudânsulIonD.Berindeydescrie

întocmaiceledouăpasiunicareîldefinesc,împreună

cu eleganţa cuvenită statutului şi bulevardului.

Sculpturilealegoricecumotivemaritimedepefaţada

dinsprebulevardulLascarCatargiusuntrealizateîn

piatră şi semnate de I. Klier. Mascaroanele atent

modelateşicartuşelecubasoreliefcompleteazăaportulsculpturiilaarhitecturaeclectică.Cupolaascundeo

lunetă, transformând casa în observator astronomic, funcţiune păstrată şi astăzi, devenind observator

astronomicpublic.


VilaAlexandruFlorescu1906

str.HenriCoandănr.22

AsemănătoarecalimbajcuvilaIatanPoenaru

din strada Polonă, vila Florescu foloseşte

acelaşiritmgeneratdeperechiledeferestrecu

arcînplin-cintruşicelerectangularedelaetaj,

alternatecupilaştriangajaţiornaţicuunmotiv

cu grâne stilizate. Pe faţada principală

volumele laterale avansate spre stradănuau

ferestre, fiind decorate cu un ancadrament

profilat. Acest joc de volume subliniază

simetriafaţadeişicreeazăoscenografieimpozantă.Cornişapronunţatăşiaticuluşortransparentdecoratcu

baluştriînchidcompoziţiaclasicizant-eclectică.Ancadramentelesuntpreponderentgeometrice,celedela

etajfiindînsăcompletatecughirlandecarepreiauformarectangularăaferestrelor.

VilaEmanuelKreţulescu1911-1914

str.HenriCoandănr.18

PlecânddelavilaFlorescudelanumărul22,trecem

pe lânga o vilă care nu a fost proiectată de IonD.

Berindey, dar care aparţinea generalului Berindey,

unchiularhitectului,şicarearesprespatelelotului

dependinţedesenatedeLouisBlanc,vărprinalianţă

cuacesta.Ajungemastfel lavilade lanumărul18,

lucrare a lui Berindey care utilizează aceeaşi

r i tm i c i t a t e ş i s o b r i e t a t e a d e c o ra ţ i e i

ancadramentelor ca vila Florescu. Este uimitor faptul că a rezistat trasării bulevardului Dacia, apariţie

ulterioareedificăriiimobilului.Maimult,bulevardulparesăfifosttrasatşiînfuncţiedeaceastăvilăşide

MuzeulLiteraturiidevis-a-vis,ambeleclădirifosteproprietăţialefamilieiKreţulescu.

PalatulCantacuzino1902-1903

CaleaVictorieinr.141

Acestpalatafostproiectatpentruunuldintreceimaibogaţişimai influenţioameniaiperioadei, fostprim-ministruşiprimaralBucureştiului,GheorgheGrigoreCantacuzino. Printre primele si cele mai cunoscutelucrări ale lui Berindey, palatul este un edificiuimpozant,elgant,cufoartemulteaccenteartistice,deoarhitecturăBeaux-Arts.Elementeartisticedeproporţiiexageratecamuzeledindreptulmansardei,copertineleînspiritArt-Nouveausaubasoreliefuriledepefaţadelelateraleîiacordăpalatuluiunaerromanticdefinitoriu.Deşicunoscutşisubnumeledepalatulculei,datorităcelordoi leicareflancheazăintrareaprincipală(copiidupă sculpturi realizate de Antoine Louis Barye)Berindeyproiectasedouăsculpturialegoricecaresăfieamplasate în locul leilor. Este esenţial să realizăm căimaginea de astăzi a palatului se datoreză în egală

măsurăşisculptoruluicarealucratlaacestefaţade,tânărulde25deaniEmilWilhelmBecker.


VilaIonCămărăşescu1920


RevenindpeBulevardulLascărCatargiu,putem

admirareşedinţadomnuluiCămărăşescu,ovilă

cuunvolumcurat,cuomansardăputernicăcu

lucarnecufrontoanedeinfluenţăbarocăşicuun

decroş care evidenţiază intrarea principală.

Balconul de pe faţada dinspre bulevard se

transformăîntr-oterasăamplăcaresedeschide

prin două scări spre curte. Decoraţiile sunt

subtile,atâtcavolumetriecâtşicavocabular,rezumându-selamotivevegetaleşibaluştiataşaţiparapeţilor

delaferestreşidelaatic.Volumetriaestesubliniatădemuchiiornatecubosajorizontal.

VilaOlănescu1900

CaleaVictoriei,blvd.LascărCatargiu

Această staţie esteo fantomăa traseului.Vila afost demolată la sfârşitul anilor 80, făcând locunorlocuinţecolectiveşi,ulterior,unuiimobildebirouri. Terenul avea deschidere către ambelebulevarde(LascărCatargiu,atunciColţei,şiCaleaVictoriei). Faţada prezentată este cea dinsprecurte, şi se poate remarca tratarea diferită avolumuluiînfuncţiedeproximitateafaţădeunuldinceledouăbulevarde.Esteinteresantfaptulcăimobilul pare să întoarcă spatele bulevarduluiLascărCatargiu,orientândspreacestaterasacarese regăseşte la imobile ca vila Urseanu şi vilaCămărăşescu. Plastica faţadelor este una tipică

pentrulucrărileluiBerindey,eclectismulcuinfluenţeClasiceşiRococodominândcompoziţia.AmţinutsămarcămaceastăstaţieîntraseuatâtpentruapăstramemoriaclădirilordisparutedarşidatorităfaptuluicăIonD.Berindeylocuiaînimediataapropiereaacestuiimobil,lafostaadresăCaleaVictoriei258(conformtablouluiarhitecţilordin1924).

BulevardulAviatorilorşiparcelărileBonaparteşi

Filipescu

EstevorbadeporţiuneadintrePiaţa Aviatorilor şi PiaţaVictoriei a BulevarduluiAviatorilor (atunci ŞoseauaJ ianu) ş i a parcelări lor cuprinse între acest bulevardş i C a l e a Do roban ţ i l o r, excluzând mici zone. Acesteparcelări au fost populate înprincipalcuvileindividuale,respecândunregulamentcoerentşimodern,adunândde-alungultimpuluilucrări semnate de nume foarte importante ale arhitecturii Româneşti: Paul Smărăndescu, HenriettaDelavrancea,DuiliuMarcu,HoriaCreangă,ArghirCulina,TiberiuNigaetc.Acestcartieresteofoarteplăcutăpromenadăînsine.BulevardulAviatorilorestedeasemeneaunuldincelemaibuneprilejuridepromenadădinBucureşti,secţiuneasatransversalătransformându-l într-unbulevard-parc,alternândcarosabilulcuamplespaţiiverzi.


VilaVasileGănescu1901-1902

ŞoseauaKiseleffnr.9

Compoziţieromanticădominatădefoişordetaşatderestulvolumuluiprintr-oseriedestâlpidelemn,vilaGănescuasuferitmaimultemodificăripeparcursultimpului.Inreproducereaalăturatăsepoatevedeacompoziţiainiţialăafaţadei,corpuldinstângaavândocutotulaltăformă.ExperimentareacustructuradelemnpecareovarelualavileleCostinescudinstradaPolonănr.4şistradaThomasMasaryknr.31nu se rezuma în cazul acestei lucrări doar laaccentul-semnăturăalfoişorului,fiindevidentăşilaterasa de deasupra corpului remodelat. Laromantismul clădirii contribuie şi câteva piese defierforjatamplasatesubferestre.

VilaTomaStelian1912-1915

ŞoseauaKiseleffnr.10

Vilăsobrăcuoarhitecturăeclectică,reşedinţaStelianarată astăzi mult diferit faţă de proiectul iniţial,diferenţe rezultate probabil în urma avariilor de lacutremurul din 1977. Volumul îşi păstrează însăsimplitateaşieleganţaprinfaţadeleîmpărţiteîntreiregistre şi o mansarda mai masivă care închidecompoziţia arhitecturală. Balcoanele de pe faţadaprincipală sunt susţinute de elemente sculpturalereprezentând lei, piese care au supravieţuitcutremuruluidin1977.Faţadaprincipalăsecontinuaspre şosea cu o terasă şi scară monumentală, iarbalcoanele erau flancate de cariatide care susţineaufrontoaneputernicedefacturăbarocă.Lucarneleeraudeasemeneabogatdecorate,avândancadramentedeaceeaşiinfluenţăbarocă.Berindeyaconstruitpentruavocatul Toma Stelian şi un cavou, amplasat înCimitirulBellu,figura77b.

LeagănulSf.Ecatherina1900Blvd.MaresalAverescunr.17

Construit la iniţiativa doamnei EcatherinaCantacuzino şi a altor personalităţi ale perioadei,leagănulesteorganizatînpavilioaneunitedepaliereînchise cu colonade neoromâneşti şi ferestre.Berindey a proiectat şi o capelă neoromâneascăamplasată diametral opus faţă de intrareaprincipală, ansamblul păstrându-şi coerenţa dinpunct de vedere stilistic. Din cauza umidităţii,interiorulcapeleinus-apăstrat.BasoreliefulsituatînaxulintrăriisubstreaşinaacoperişuluisurprindeosecvenţădinviaţaSfinteiEcaterina,ţinândSfântulPruncînbraţe.

PARCULHERĂSTRĂU

ExtindereaParculuiNaţional, cumsenumeaatunci,Herăstrăudupădenumireadeastăzi,sedatoreazătotlui Berindey, conform unor lucrări de specialitate.Parcul care din 1936 urma să găzduiască MuzeulSatului, fondat de academicianul Dimitrie Gusti, seîntinde între Şoseaua Kiseleff şi BulevardulAviatorilor. Aceasta este ultima oprire a traseuluiculturalIonD.Berindey.Dacănuarfifostdemolatînanii 50HipodromulBăneasa, traseul ar fi continuatpânălacapătulŞoseleiKisleff,înPiaţaPreseiLibere.

Dacăaţiurmăritacesttraseucutoatestaţiilesale,aţiparcurs6.5km(jumătatedinlungimeagaleriilorLouvredinParis)prinBucureşti,urmărindarhitecturaluiBerindey.Vămulţumim

pentrucompanie!

deMagdalena POPA BULUCtehnoredactare:AnaDONȚU

GaleriaPalatuluiFarnesesomptuosrestaurată

“ olosal,impunător,magnific,decoratcuartă,cufântânicuscoicidingranit,facepartedincomorileCRomei”,apreciaGiuseppeAntonioGuattani,vorbinddesprePalazzoFarnese. TriumfuldragosteidintreBachusşiAriadnas-areın̂torsın̂culorilesaleoriginaledealbastruşiverde. La fel ca şi Marea sărbătoare a zeilor, ın̂geri şi nimfe, cu Zeus şi Junona, cu stucaturi aurite.Restaurareaadurat18luni.Omuncădeechipăinternaţionalăın̂treItalia,FranţaşiStateleUnite,finanţatăcu800.000deeurodecătre şicupeste200.000deeurodeWorldMonumentsFund AdministraţiaPoluluiMuzealdinRoma. Aşa cum sublinia şi Dario Franceschini, Ministrul Bunurilor Culturale şi Turismului, aceastărestauraredemonstreazăimportanţaPatrimoniuluiUmanităţii.Omuncăminuţioasăcareaunittehnicialeavangardeiculaserulşiinserţiilecurăşiniinvizibile,cumuncaextremdeminuţioasăacurăţăriicuhârtiejaponezăşiapă.Aulucrat30derestauratorialăturidespecialiştiın̂stucaturişipicturimurale.

PemalulstângalTibrului,lacolţulViei Apia, apare brusc impozantasiluetă aPalatuluiFarnese. Sediu,din1874,alAmbasadeiFranţeişialŞcoliide la Roma, el adăposteşte galeriapictatăın̂frescădefraţiiCarracciın̂tre1598 şi 1608. Restaurarea acestuimonument al artei, de o amploareinedită ın̂ istoria palatului, a permisansamblului dominat de bolta carecelebreazăiubirilezeilorsă-şirecapeteclaritatea originală. O ocazie de aredescoperi o operă de artă totală ın̂care arhitectura, pictura şi sculpturadialoghează.

SalădinPalatulFarnese

InteriorulGalerieiCarracci

Fabuloasaboltă

Galerie-mamăatuturorgaleriilor

depalatdinEuropa,aGalerieiOglinzilor

dinpalateleenglezeştişiaustriece,după

părerea lui Bertrand du Vignaud,

preşedintele WMF Europe, istoria

Galeriei Farnese este indisociabilă de

ceaaedificiuluiın̂careseaflă. Totul a ı̂nceput ı̂n 1495, când

AlexandruFarnese,careadevenitPapa

Paul al III-lea, ı̂n 1534, a conceput

proiectuluneimarireşedinţe familiale.Ridicareaeia ın̂ceput ın̂1512,subconducerea luiAntonioda

Sangallo,talentatuldiscipolalluiBramante,fiindunproiectambiţios,aproapedeBisericaSfântulPetrudin

Roma. Antonio da Sangallo a conceput o construcţie pătrată, cu aparenţă austeră, ın̂ jurul unei curţi

interioare. Lamoarteaarhitectului,ın̂1546,şantierulafostpreluatdeMichelangelo,căruiaPapaPaulalIII-lea

i-aın̂credinţatşiterminareaSixtineicuJudecatadeApoi,precumşidecorareaCapeleiPaolina.Eleviilui,

VignolaşiapoiGiacomodellaPorta,auterminatpalatuldupăplanurilelui.

I�n perioada ın̂ care Roma era ın̂

plinăefervescenţă,palatula ın̂coronat

proiectulurbanisticalPapeiPaulalIII-

lea, care şi-a multiplicat, ı̂n timpul

pontificatului său, iniţiativele de

modernizare şi ı̂nfrumuseţare a

oraşului. Ambiţiile papalităţii şi ale

familiei Farnese au redesenat oraşul.

Avândacceslatronulpapal,aceştimici

feudali veniţi din Toscana, familie de

condotieri şi de ecleziaşti, au atins

apogeul. FormatlaCurteaumanistăaFamilieiMedicis,PaulalIII-leaareprezentatafirmareaculturalăşi

politicăafamiliei,fiindunmecenaluminatalmarilornumealeceleideadouaRenaşteri.Moarteasa,ın̂

1549,n-aın̂semnatoprireaın̂frumuseţăriipalatuluifamilial.Lamijloculsecolului,fiulsăulegitim,Pier

Luigi,ıîın̂credinţeazăluiFrancescoSalviatişiapoiluiTaddeoZuccaridecorulaşa-numituluiSalottosau

salaserbărilorfestivealefamilieiFarnese.

ÎntimpulrestaurăriiGalerieiFarnese

Apoi, ı̂n 1591, foarte tânărul cardinal

Odoardo, fiulmarelui condotierAlexandru (1545-

1592),s-adecissăonorezefiguratatăluisăuprintr-

un ciclul de fresce ın̂ Sala Mare, pentru care l-a

comandatluiAnnibaleşiAgostinoCarracci.Această

comandă anunţa marile realizări ale pictorilor

emilieniın̂palatulroman,careauculminatdesigur

cu Galeria. Peste tot ı̂n palat era cântată goria

FamilieiFarnese.Pevirtuţilecardinaleşiteologale

apar repetate la nesfârşit blazoanele familiei, ı̂n

special magistralul unicorn pictat ı̂n Galerie

deDominiquin, elevul pictorilor Carracci. Aşa ı̂şi

ı̂ncepe povestirea despre această somptuoasă

restaurareaPalatuluiFarnese,MauroCoen,vorbind

despregloriaVileiFarnese.

PictoriiCarraccilaRoma

CândOdoardoFarnesele-apropuscelordoi

fraţişivăruluilorsărealizezedecorareapalatului,aceştiaauvăzutocaziadeaconsacranoileprincipiiale

Academiei Incamminati ın̂oraşulPapilor.DarLodovicoarefuzatsăpărăseascăEmilia,săabandoneze

Academiaşioraşulnatalın̂favoarearecunoaşteriiromane.Laın̂ceput,Agostinoaezitatşiel,darAnnibale

şi-aafirmatclarintenţiadeaplecalaRoma,devenindpromotorulinovaţiilorAcademieiın̂CetateaEternă.

DianaşiEndymion

JupiterşiJunona

TriumfulluiBachusşialAriadneideAnnibaleCarracci

Măiestria sa ın̂ arta frescei, experimentată ın̂ PalateleFava (1849),Magnani (1590) şi Sampieri

(1593-1594),i-apermissăexceleze,maiın̂tâi,ın̂decorulCabinetului,undeapictatlegendaluiHercule,

menităsă-lın̂dreptepetânărulcardinalpecaleaVirtuţii.UnfeldeOglindăaprinţului.Lapuţintimpdupă

aceea,Odoardoi-aın̂credinţatluiAnnibalerealizareadecoruluimariigaleriiapalatului.Afostın̂ceputul

unuinoulimbajartisticces-aimpuslaRomacătre1600,ın̂momentulın̂careın̂bisericileoraşuluilucra

Caravaggio.

I�naintedeaintraın̂galerie,vizitatorultreceprinloggiaprimuluietaj,deschisăcătreexterior,deci

foarte luminoasă, şi apoi printr-o anticameră ı̂ntunecată. Această scurtă pauză măreşte efectul de

luminozitateintensăagaleriei.Pentrucăspaţiulsedeschideın̂faţavizitatoruluicutreiferestrelargi,cedau

spreTibruşispreviaGiulia.Aceastaesteunicasursădeluminăaın̂căperii.Dispunerealoroaminteştepe

ceaadopatăcuunsecolın̂aintedeRafaelpentruloggiadelaVillaFarnesinaşiesteunsemnaladmiraţieilui

Annibalepentrumarelepictor,darşialvoinţeiluideafacesăcadăpefresceleluiluminareală,potrivit

principiilorartiştilordelaAcademiaIncamminati.MoştenirealuiAntonioAllegri,zisCorreggio,ış̂igăseşte

aiciointerpretaremagistrală,printratareaaccentuatăaluminilorşiumbrelor,pentruamăriimpresiade

luminănaturalăpeelementelebolţii.

Celebrelefrescealebolţiidupărestaurare

IubirileZeilor

Funcţia exactă a acestei galerii

rămânenecunoscută.Poatecăeaa

fostconceputăın̂sensulmodernal

termenului, ca un spaţiu dedicat

artelor,binereprezentateın̂fresce

prin medalioane, sculpturi reale

sau ı̂nşelătoare sau instrumente

muzicale . Decoraţia galeriei

trebuiesăfifostlegatădecăsătoria

luiRanuccioFarnesecuMarguerite

Aldobrandini, nepoata Papei

ClementalVIII-lea.Programuliconograficconsacratiubirilorzeilor,inspiratdinMetamorfozeleluiOvidiu,

arputeafiunomagiuadusmirilor,nulipsitdeumor.

Celepatruzone,tablouripictateın̂frescă, ın̂trompe-l'oeil,caşicumarfifostagăţatedetavan,

celebreazăım̂păcareaAmoruluiSacrucuAmorulProfan.Suntprezenţi,deasemenea,ErosşiAnteros,adică

dragostea ım̂părtăşită, ın̂ jurul cortegiului nupţial al lui Bacchus şi al Arianei, consacrarea dragostei

terestreaviitorilorsoţi.

OperaluiCarracciapăreaın̂epocăreprezentativăpentruumanismulitaliandinsecolulalXVI-lea,

caracterizatdeerudiţieşideumor.

Annibale nu ın̂cetează să se joace cu simbolurilemitologice, introducând un aer subversiv ın̂

semnificaţiileobişnuite.Hercule,ın̂armatcuotamburină,ın̂cearcăsăoın̂veseleascăpeOmphale,carei-a

luatatributeledesemizeu,pieleadeleuşimăciuca.Bacchus,beat,cuprivireagoală,trebuiesăfieajutatde

unamoraşcare ıl̂ ţinedecotcasăpoatăridicacumaregreutateunciorchinedestrugure. I�naceastă

iconografie tradiţională a cortegiului dionisiac, o voluptuoasă Venus terestră i se substituie Arianei

adormite, ın̂ parteadindreapta jos a compoziţiei. I�n sfârşit, un amoraş care facepipi confirmă tonul

ireverenţiosalansambluluidinreşedinţacardinalului.

I�n partea de jos a bolţii, mai mulţi bufoni apar ca tot atâtea caricaturi menite să demonteze

caracterulseriosalreferinţelormitologice.Unfeldecomentariucomicalfaptelorcesederuleazăın̂partea

desus,unmelanjdegenuri,caracteristiccreaţieiluiAnnibaledelaRoma.

AnnibaleCarracci-TriumfulluiBacchusşialArianei

Subboltă,stucaturiın̂altoreliefsunt,pentruprimadată,legatedearhitectură,alternândpepărţile

lateralecunişedestinatesăprimeascăanticesculpturidinmarmură.FamiliaFarneseconservaofoarte

importantă colecţie de antichităţi, printre care celebrul Hercule Farnese, aflat astăzi la Muzeul de

ArheologiedinNapoli.Adeseaacoperitecu foiţădeaur,stucaturilecontribuie ladifuzarea luminiide la ferestreledinpartea

vesticăcare,prinele,sereflectăcătrepereţiiaflaţiın̂contre-jour.

„Reamenajareagaleriei,dupădispoziţiaoriginalăastatuilor,vizibilăın̂gravurileluiPietroAquila

(1674)şiGiovanniVolpato(1777)afostunadintreultimeleintervenţii.Copiileın̂gipsmoderneaufostşi

elerestaurateşireplasateın̂nişe”,precizaElviraCajano,directoruldelucrăriderestaurarepentrustuc,

copiilestatuilorşiinscripţii.

A n n i b a l e C a r r a c c i a

conceputsingurşiarealizat

aproape ın̂ ın̂tregime bolta

Galeriei ın̂că din 1598, aşa

cumodovedescnumeroase

desene. Oare tot el este la

o r i g i n e a d e s e n u l u i

stucaturilor sau ideea a

aparţinutluiOdoardoşilui

Fulvio Orsini, anticarul

uman i s t , c o n s i l i e r a l

cardinalului?

NişelecusculpturianticealeGalerieiFarnese

ScarainterioarădelaPalazzoFarnese

ElviraCajanoconsiderăcă

ultima restaurare a permis

confirmarea existenţei unui

plan global, ce prevedea o

u n i f i c a r e a s p a ţ i u l u i

arhitectural cu sculptura şi

pictura. Dar graniţele sunt

tulburate, pentru că Atlanţii

pictaţi ı̂n grisaille par din

marmură, medalioanele bolţii

imităbronzul.Aceastăreunirea

artelorın̂favoareaunuiproiect

comun este o noutate. De-a

lungulsecolelor,aceastăunitate

afostdenaturatădedeteriorareanaturalăaelementelor,căreiais-auadăugatrestaurăriledemulteori

hazardate.DelasfârşitulsecoluluialXVIII-lea,stucaturileaufostdemaimulteoripictateın̂culoridela

ocrulagrişibrun,careautrecutuneoripesteaurire,lipsindu-ledealbuloriginal. Dorinţadearegăsiunitateadepercepţieafostunadintreambiţiilerestaurării.Obiectivuldea

permite„ochiuluisătreacădelapereţilaboltăşiinversfărărupturăcromatică”nutrebuiaın̂săsănege

istoria loculuişiarestaurărilor luisuccesive,dintrecareuneleau fost ın̂treprinse lapuţin timpdupă

realizareagaleriei.Straturiledeculoaremarcheazăunmomentalistorieilocului.Astfel,omicăpartedin

ele a fost conservată la intrarea principală, avându-se grijă totodată ca ele că nu tulbure viziunea

ansamblului.I�ncelelaltepărţi,stucaturileşi-auregăsitclaritateaoriginală.

Emanuela Settimi, directoarea lucrărilor de restaurare a picturilor murale, amintea extrema

prudenţăadoptatăatuncicândlucrezicuocapodoperă:„I�naintedeamontaschelele,leziunileşifisurile

bolţii şi alepereţilorau fost studiate”.Cu timpul,mişcarea structurilorportanteaprovocatdaunepe

supafaţa picturilor, infiltraţiile au creat inflorescenţe saline la nivelul straturilor pregătitoare şi al

suprafeţei de culoare, mai ales al finisărilor al secco. A fost necesară o lungă campanie de analize

peliminarepentruadeterminacupreciziestareadeconservareaansambluluişipentruaın̂ţelegetehnica

deexecuţiefolositădeCarraccişideeleviilui.Rezultateleobţinuteaufostcompletatedenoileanchete

ştiinţifice.Restauratoriiaupututdeterminanumărulzilelornecesaredesăvârşiriiansamblului.Aşacum

pecizaEmanuelaSettimi, „potrivitcalcululuiactual,efectuatprinverificarea limiteidintrezone,bolta

aparedivizatăın̂301zile,iarceledouăscenedepelaturileın̂guste,figurându-ipePerseuşiAndromeda,

respectiv,LuptadintrePerseuşiPhineus,auduratnouăşirespectiv15zile.

Dupăaceastă fazădediagnostic, restauratoriiauprocedat laconsolidarea tuturorsuprafeţelor

pictateşiaauriturii.Pentrucurăţareasuprafeţelorafostdinnounevoiedeomareprudenţăpentruanu

alteraculorilefragile,maialesalbastrurilefoartesubtile.

GaleriaFarneseafostaleasădePuccinicadecorpentruActulIIdinoperaTosca

Descoperirisurprinzătoare

Galeriaaoferitosurprizădeproporţiirestauratorilor.„Curăţareaarelevatocantitateconsiderabiă

deinscripţii,dedeseneın̂cărbunesauın̂sangvinăşideincizii,reunitemaiales ın̂parteainferioarăa

galeriei,pedecoraţiileın̂stuc”.Delicateţeaacestormartoripreţioşiacerutoşimaimareprudenţă,fiecare

materialfolositimpunândoabordarediferită.Semnăturişidateaufostscoaselaluminăşistudiatecu

specialişti ın̂paleografiepentruadetermina,pecâtposibil, identitateapictorilorcareauparticipat la

decorare.DupămoartealuiAgostino,ın̂1602,Annibaleareorganizatatelieruldupămodelulceluiallui

Rafael,cumetodederepartizareasarcinilorın̂funcţiedespecialitateafiecăruimembru,ceeaceimplicaun

marenumărdeparticipanţi.

Apoi, ın̂secoleleXVIIIşiXIX,artiştiiaucontinuatsă frecventeze locul,numeroasecaricaturiau

apărutın̂timpulrestaurării,făcute,probabil,cadivertismentın̂timpulpauzelordelucru.

„Astăzi,odatădemontateschelele,explicăEmanuelaSettimi,odatăeliminateintervenţiilefoştilor

restauratori,sepotvedea,ın̂sfârşit,culorile,volumele,umbrele,luminileluiAnnibale,aleluiAgostinoşiale

elevilorlor,chiarcuinevitabileleurmealetimpuluicareletraversează”.

Afostosurprizăfaptulcă,dincolodeproblemadestabilitate,substratuldecimentaplicatın̂1700,

stucaturileeraupracticın̂tregi.Oaltăsurprizăafostomicăgalerie,compusădinschiţe,desene,caricaturi

aşezateın̂ziduripecarerestauratoriile-aureaduslalumină.

sursaarticol:http://www.cotidianul.ro/galeria-palatului-farnese-uimitor-restaurata-273118/

DetaliidinsplendidaboltadecoratădeAnnibaleCarraccişiacumrestaurată

delaarh.SidoniaTEODORESCU

Bucureştiul în proiectele studenţilor

tehnoredactare:AnaDONȚU Facultatea de Arhitectură a Universităţii Spiru Haret

Expoziţia „Bucureştiul în proiectele

studenţilorFacultăţiideArhitecturăaUniversităţii

„Spiru Haret”, organizată de Facultatea de

Arhitectură a Universităţii „Spiru Haret” şi de

MuzeulMunicipiuluiBucureştiapututfivizitatăîn

perioada 19 aprilie - 22 mai 2016, la Muzeul

MunicipiuluiBucureşti,înholulPalatuluiSuţu.

Expoziţia propusă selectează cele mai

reprezentativeproiectealestudenţilordinaniiII-VI,

ai Facultăţii de Arhitectură a Universităţii „Spiru

Haret”, localizate în zone de interes ale Capitalei.

Proiectele urmăresc inserarea armonioasă a

obiectului de arhitectură în sit, cu punerea în

valoareaţesutuluiurbanexistent.

Dintre proiectele expuse, amintim:

ReabilitareaCinematografuluişiagrădiniidevară

Capitol; Locuinţe colective în zona Moşilor-Carol-

Mântuleasa; studiul etapizat BUCUREŞTI 2021,

CapitalăEuropeanăaCulturii;Reactivareahanurilor

şi târgurilor de meşteşugari de pe Calea Moşilor;

Conservarea, reabilitarea şi restaurarea Pasajului

V i l lacrosse ; restaurarea , reabi l i tarea ş i

refuncţionalizarea ansamblului Moara lui Assan;

Organizareauneizonerezidenţialecuclădirijoase

(P+1şiP+4)înzonaLaculuiPantelimon;Conturarea

conceptualăaunuiansambluurbanînvecinătatea

Rezervaţiei Naturale Văcăreşti; câteva diplome pe

diferiteamplasamentedinBucureştietc.


Studenţiarhitecţiparticipanţi:

EzzeddinALASALIIonuţBRATUSegiuBRIŞCULESCUAlin-GabrielBUCURCiprianBURLACURudolfBURLACUDanaCALOIANUNicoletaRoxanaCHIRCURăzvanCOBZARIUGabrielCOMĂNESCUOanaCONSTANTINESCUGabrielCOSTACHEMihaiCOTIGĂRăzvanCRISTESCUIonuţDIACONUMarianDUMITRUIulianENEVirgilFĂLCUŢESCUAlexandruGAVRILESCUOmidGHANNADIYvonaGHERGUVladimirGHIGASimonaIACOBChemat-AidanISAAndreeaIVANAndreiLAZĂRPaulAlexandruLUPUIosif-AdielMAMOCAlexandruMARDAREAlinMITRACHEMihaiMATEIMihaelaMIHAIMihai-IonuţMÎNDRARalucaMUNTEANUDragoşNĂSTASEIuliaNEGRIAlexandruOPRIŢAIonelPASMAGIURodicaPĂTRUEmanuel-CătălinPREJBEANUGeorgeCristianRÎLEAMarian-AdrianRUPAAndreeaSTANAndreeaSTOIANSiminaŞERBĂNESCUBiancaŞTEFANCasandraŞTEFANDianaŞTEFANLucicăTAFTĂEduardTOMACiprianTUDORDanaTUDORIuliaVICOL

Profesoricoordonatori

aiproiectelorprezentate:

Lect.dr.ing.MirceaALEXE

Conf.dr.ing.CarmenBEREVOESCU

Conf.dr.arh.Victoria-MarinelaBERZA

Lect.dr.arh.DoinaMarilenaCIOCĂNEA

Lect.dr.arh.DanielaCIOPONEA

Prof.dr.arh.EmilCREANGĂ

Conf.dr.arh.RuxandraCRUŢESCU

Asist.dr.arh.IoanaDAN

Lect.dr.arh.DobrinDATCU

Lect.dr.arh.RalucaDIACONESCU

Conf.dr.arh.MariaDUDA

Conf.dr.arh.Ana-MariaHARITON

Lect.dr.arh.DanKISILEWICZ

Conf.dr.arh.IleanaMariaKISILEWICZ

Lect.dr.urb.RalucaMARINESCU

Asist.dr.arh.VladMITRIC

Conf.dr.arh.RuxandraNEMŢEANU

Asist.dr.arh.RalucaNICULAE

Lect.dr.arh.GabrielaPETRESCU

Lect.dr.arh.IoanaPETRESCU

Lect.dr.arh.AndreeaPOP

Conf.dr.arh.ConstantinRUSU

Lect.dr.arh.BogdanSTANCIU

Lect.dr.arh.GeorgeSTĂNCIOIU

Lect.dr.arh.AlexandraTEACĂ

Conf.dr.arh.DoinaTEODORESCU

Lect.dr.arh.SidoniaTEODORESCU

Lect.dr.ing.StelianTOBĂ

dearh.DariaMIRCEA

NOAPTEAMUZEELOR

Sâmbătă,21mai2016,desărbătoareaSfințilorConstantinșiElena,s-adesfășurat

NoapteaMuzeelor2016,unevenimentcuecouputerniclanivelnațional.C.O.C.A.“Casacu

Blazoane” (Com.Chiojdu, jud.Buzău) aparticipat, pentruprimadată, la acestmaraton

nocturn, ı̑nregistrând un număr impresionant de vizitatori pentru un obiectiv care

funcționeazădoardecâtevaluni:peste220depersoane.

DomnularhitectCălinHoinărescuaın̑mânat,dinparteaU.A.R.,diplomecelorcareau

susținutactivitateaCaseicuBlazoane,domnuluiprimarAndrei-SergiuFătu, localnicilor

careaudonatpiesedemobilierpentruexpozițiapermanentă,echipeicarearealizatfresca

tematicădinclădireapunctuluideinformare.

Programul a cuprins și prezentarea inițiativei “Școala de VAR”, sub ın̑drumarea

domnuluiarhitectFlorinEnache,iarın̑grădinăaucântatșiaudansatceledouăansambluri

folcloricedinzonă–“Perinița”și“Cununița”.Punctuldeinformaregăzduieșteın̑această

perioadăexpozițiadefotografieatânăruluifotografAndreiAlexandru:“ȚaraChiojdurilorın̑

imagini”."

tehnoredactare-AnaDONȚU

Av em bu cu r i a d e a v ăprezentaorealizareremarcabilăacolegeinoastreDariaMIRCEAcarea mon i t o r i z a t u n s p l e n d i deveniment petrecut la CHIOJD, olocație unde chiar se întâmplăevenimente culturale de valoare.Textul și pozele trimise sunt omărturie a entuziasmului ș ipasiuniicareauanimat-o.Numaienimicdeadăugat.Vomtranscrieîncontinuare textul exact așa cum l-am primit. O felicităm pe DariaMIRCEA care a avut inițiativa și adus-opânălacapăt.

Am ajuns la Chiojdu la ora prânzului,

sâmbătă,deziuaSfințilorConstantinșiElena.Am

avutpartedeoprimirecaldă,chiojdeniifiindla

bisericadinsat,carepoartăchiarhramulacestor

doisfinți.

I�ntr-o asemenea zi importantă, nu ne

așteptamcapeste220deoamenisăvizitezeCasa

cuBlazoane.Nepregătisemcu200debilete ın̂

edițiespecialăpentruaceastăseară,darcredeam

căosănerămânadineleșipentruanulviitor.

Laora16.00fixvizitatoriiau ın̂ceputsă

curgăpepoartă,curteaaproapes-aumplut,iar

angajațiiın̂cercausăfacăfațăatâtordoritoridea

vizitacasașipunctuldeinformare.Afostpentru

echipa Casei cu Blazoane un test, pe care l-a

trecutonorabil,șicareıîvapregatipentruunflux

deturiștiın̂continuăcreștere.

Ne-am strâns cu toții ın̂ amfiteatrul cu

gradeneinierbate,pentruaonoracudiplomepe

ceicareaususținutrestaurareașirepunereaın̂

circuitpublicaacestuimonument,deladomnul

primarSergiu-AndreiFatu,careafostunsprijin

constantın̂acestprocesșicontinuatsaseimplice

activ ı̂n succesul C.O.C.A. Casa cu Blazoane;

continuândculocalniciicareaudonatpiesede

valoare pentru mobilarea casei și exponate

pentruviitorulmuzeualcivilizațieimoșnenești;

echipadelaUnArte,coordonatădedl.profesor

Lisandru Neamțu, care a realizat fresca din

punctul de informare; nu ı̂n ultimul rând

membrilor ansamblurilor folclorice care au

participat la eveniment și fotografului Andrei

Alexandru,careasurprinsın̂imaginifrumusețea

excepționalăaacestorlocurișiacăruiexpoziție

defotografiepoatefivăzutălaCasacuBlazoane.

Domnul arhitect Călin Hoinărescu, cel care a

coordonat ı̂ntregul proiect de restaurare, a

ın̂mant diplomele din partea UAR și a explicat

importanța eforturilor concertate ale tuturor

celorimplicațiın̂reușitarestaurării.

fotoAndreiAlexandru

Dupăın̂mânareadiplomelor,salacugradenedinpunctuldeinformareagăzduitprezentareadlui.arhitectFlorinEnache,careapovestitparcursulșiplanurileinițiativei"ȘcoaladeVAR",carearecascopeducarea"meșterilor"tineri,renovareacaselorțărănești,revitalizareasatuluiromânescautentic,depopulatdeviațagreașilipsadeconfortșiın̂toarcerealuilaviațăprinturismtematic."ȘcoaladeVAR"promitesăfieunprogramdedurată,cuatelierecaresevordesfășurachiarın̂cepânddinvaraaceasta.

Ansamblurile folclorice "Perinița" al comunei Chiojducondus de prof. Stănescu Elena și "Cununița" din satul Bâsca,condus de prof. Codescu Carmen, ne-au transpus ı̂n lumeacânteculuișidansuluipopular,evoluândın̂primulspectacolținutın̂amfiteatruldingrădină. Dupăunprogramatâtdeın̂cărcat,ampregătitosurprizăpentru vizitatori, care păreau puțin obosiți, și i-am poftit sădegustecâtevapreparatelocale,servitealăturideoțuicădecasă.

Discuțiiles-auprelungitpânălaoraın̂chiderii,grupuride4-5persoanesosindperiodic,tocmaicândcredeamcănuvommaiaveaalțioaspeți,șitrebuiasăoluămdelacapătcupoveștileșiturulCaseicuBlazoane. Afostosearăcuunsuccesneașteptatșisperamsăfiedoarın̂ceputuluneiseriilungideevenimenteinteresanteșicaresăfielafeldeapreciate,atâtdepublicullarg,câtșideceldespecialitate.

fotoGeorgeGHIȚĂ fotoGeorgeGHIȚĂ

dearh.DorinBOILĂ

Amenajărilesuntundomeniuspecialînarhitectură,pentrucăsepotreferila

toatăgamadeintervenții–delacompletnoupânălareabilitareaunorvaloride

patrimoniuantic.Avemastăziomultitudinedeexemple, în întreagaEuropă,de

acțiunicontinue,caunprocesdinamicdegestionareaspațiuluisocial,careași

căpătatunspecificanume,înfuncțiedezonarespectivăacontinentuluinostru.

Olanda,deexemplu – esteo țarădeoameni foarteharnici, unde, timpde

aproapeomiedeani,comunitățileurbaneșiruraleautruditsăîndiguiascăapele

măriiNordului,pentruacâștigaterendeconstrucțieșiagricultură.Deaceeași-au

șiforjatcomunitățisolidare,cuoputernicăidentitateșicontinuitateasistemului

social.De-aceeafiecaremetropătratdeterenesterezultatuluneiacumulăride

efort,inteligențășicoerențătehnică–trebuiespusînsăcătoateacesteas-aufăcut

decătreopopulațieCREȘTINĂ,laînceputcatolică,apoiprotestantăși,maispre

epocanoastră,cuzoneneo-protestante.

Laopriviremaiatentă,interioarelecaselorșialeinstituțiilorsuntminuțios

amenajateșiparecătotulsecontinuăînexterior,lafeldeatentorganizat.

*Cuatâtmaimultteșocheazăcânddescoperi,înțesutulurban-rural,devenit

aproapeuncontinuuomogen,câteoinsulăciudată,detotalădelăsare–ocurte

năpădită de vegetație, neîngrijită de ani de zile, în spatele căreiamaimult se

ghiceșteoclădirecenupareafi locuință... Întrebi,șițiserăspunde:„oh,aicie

bisericaparohiei,numaiestefolositădemult,numaiarecredincioși...”

* În alt loc, o bisericămică, vizibil bătrână de câteva secole, dichisită ca

„scoasădincutie”,cuocurteminuțiosaranjată–aicienoualocuințăaunuicuplu

homo,cudormitorulfixînfostulaltar!!!

*Înaltcartier(sauînaltsat-orășel),obisericăneo-goticăbineîntreținută,

darcuamenajăriexterioareviucolorate,camstridente,inclusivpepereți...aicie

noulcentrudeantrenamentpentrucățărători,cu„traseealpine”ceurcăpesub

vechilebolți,pânăînturn...Cândseobosesc,tineriiauladispozițieșiuncafe-bar,

evidenttamanînfostulaltar...

VIEȚILEASCUNSEALEORAȘULUISERIALPENTRUMINTE,INIMĂȘIARHITECTURĂ AMENAJĂRIINTERIOAREȘIEXTERIOARE


Pestetotsuntșimicigrupuridene-băștinași,imigranțideierisaudedouă

generații,stabilițipe-acolo,șicareurmărescnoile„amenajări”cuochimalițioși:

„aiciarfibinesăcumpărămnoiclădirea,casăneamenajămmoschee!”(saucentru

cultural,saucentrupentrunoiiimigrați,sauniscaicentrusocial...)

Înparalel,lacelălaltcapătalcontinentului,seîntindetotmaipustiaRusie,a

căreipopulațiesuferăaceeașiregresiedemografică,devenită„marcă”europeană!

Cudeosebireacăpe-acolosemaiconstruiesc/re-amenajeazăbiserici,majoritatea

creștine,darcareseumpluarareori...

Este probabil una dintre cauzele politicii militariste promovate de

conducătorii ruși, a cărordisperare social-politicădevinepe zi ce trece totmai

evidentă -cucâtscadeutilizarea înscopuldezvoltăriieconomieișipopulațieia

fondurilordinvânzareaprimitivăaresurselornaturale!

CasănumaivorbimdespremereusurprinzătoareaCehie, careaajunssă

conducăîntopulțăriloreuropenecupopulațiemajoritarateistă!Desigur,acolo

urmează amenajări „progresiste” de biserici și alte instituții de cultură, spre

satisfacțiaabiadisimulatăaochilormalițioși...

Și iatăcumtotulsereduce,de fapt, la „amenajarea interioară”aspiritului

uman, la educarea convingerilor sale de căpătâi !! Căci corecta, normala și

creștineascaformareatinerelorcaractere,cares-atotpetrecuttimpdeaproape

douămilenii pe pământul Europei, a ajuns totuși la gestionarea unui echilibru

general,chiarcutranzitarearăzboaielormondialeșiarăzboaielorcivileinterne

europene.Șiîncâțivaaniaceastă„amenajare”internăaEuropeisepoateprăbuși,

sub loviturile noului tip de război pornit de ruși și încă neintegrat de către

occident...

Paradigma fondatoare a civilizației celei mai avansate astăzi rămâne

CREȘTINISMUL!Totceestemaibunpetoatecontinentelelumiiesteconstruitpe

aceastămatrice.Delaastapleacășisingurasoluțieposibilăacrizei.

dearh.DorinBOILĂ

În mod firesc, între aceste două componente ale culturii relației omului cu LOCUL se

instalează o complexă interdependență. După cum timpul adăugat/segregat în devenirea

acestei relații dă savoare-unicitate-coerență, deci IDENTITATE, unui asemenea spațiu

gestionat social !

În mișcarea frenetică a maselor de oameni aparținând astăzi societăților civilizate, fie

din determinații economice, fie în scopuri de loisir-turism, stabilitatea tradițională a

Spiritului Locului pare tot mai amenințată. Dacă principala atracție pentru turismul

cultural este tocmai specificul unor spații urbane sau rurale, atracția de sorginte economică a

pieței respective poate influența negativ identitatea comunității – prin „internaționalizarea”

comercială, a spațiului de muncă, a rezolvărilor urbanistice și de infrastructură, evident prin

standardizarea materialelor și a signalecticii afișate în spațiile publice ! Este una dintre

urmările nefaste ale „globalizării”...

Conform unor date specifice țărilor aflate la periferiile politice-economice rezultate din

al doilea război mondial, state cum sunt și cele din Europa de Est suportă aceste noi presiuni

cu și mai mare dificultate:

ź Comunitățile lor tradiționale au fost puternic marcate de „regulile” colonizării comuniste

rusești, și de fapt au fost dezagregate tocmai resorturile coerenței lor multi-seculare –

evident în scopul unei aserviri cât mai cuprinzătoare...

ź După așa-zisa decomunizare (făcută cam tot de găștile neo-comuniste, regrupate...),

comunitățile urbane și rurale din aceste țări au cunoscut o nouă dispersare, de astă-dată la

nivelul geografiei continentale și chiar intercontinentale ! România este, la acest capitol,

campioană absolută ca număr de emigrați din total populație activă, plus contingentele

consistente din așa-zisa populație defavorizată, pururea neadaptată-neintegrată

comunitar, care s-a grăbit să ocupe locuri „călduțe” la cerșit în metropolele tradiționale ale

Apusului... Culmea – o agenție atât de ciulită cum e „barnevernet” din Norvegia nu a

sesizat nici până azi starea copiilor acestei etnii asiatice, ajunse la cerșit inclusiv în

orășelele din țara fiordurilor !!!

ź O a treia lovitură o primește spiritul comunitar est-european prin tot mai accentuata

ideologizare a societății – pornind de la extremismele secolului XX și până la cele mai

subtile din ultimele decenii, și care, cu toatele, duc la atomizarea comunității ! Vedem

foarte bine, chiar în zonele unde locuim fiecare, cum s-a ajuns la fragmentarea parohiei, a

vecinătății tradiționale, pentru că ideologia este otrava spiritului solidar.

VIEȚILEASCUNSEALEORAȘULUISERIALPENTRUMINTE,INIMĂȘIARHITECTURĂ SPIRITULCOMUNITĂȚII–SPIRITULTERITORIULUI


Putem urmări câțiva factori ce aduc asemenea schimbări, pornind de la implantări în

spațiul public, modificări de regulamente urbane, până la schimbări de viață cotidiană și

chiar schimbări de mentalități de locuire/utilizare a spațiului comunitar:

ź Locuire în blocuri + Comerț tip mall = Formula dezastrului urbanistic Această găselniță,

forjată din inestimabila gândire ultra-stângistă a proiectanților și politicienilor occidentali,

plus ideologia fascizantă a „șefilor” comuniști din estul rusofil, constituie o marcă a

tuturor mahalalelor urbane, de la coasta de vest americană a Pacificului, până la coasta de

est rusească a aceluiași... De au ajuns unii să și remarce „congruența extremelor” !! Dacă

ar fi vrut cineva - cel mai prost intenționat posibil - să modifice spiritul comunitar

tradițional în orașele emisferei de nord, exact așa trebuia să facă !!

ź După 1990, putem remarca, în toate țările est-europene, un adevărat reviriment al

construcțiilor de locuințe colective la marginile orașelor, iar unde nu s-a putut să se facă

„bloc”, s-a procedat la ocuparea câmpurilor, dealurilor, fostelor grădini și livezi peri-

urbane, cu cartiere de vile... Și în cartierele tradiționale de vile din orașe, au început să se

amplaseze blocuri, prin grădinile acestora...

ź În aceeași perioadă s-a dezvoltat fenomenul locuințelor anti-contextuale („palate

țigănești”, „vile de neamuri proaste”, etc), care duc și ele cu succes la destructurarea

spațiului coerent, crescut organic, atât în mediul urban, cât și în cel rural ! Este un „război

invers” = distrugere prin construire deșănțată...

ź Autoritățile încearcă să stăpânească fenomenul, dar procesul este foarte complicat,

deoarece se instituie prevederi foarte stricte, prin Regulamentele urbanistice, care

coexistă cu o libertate prost asumată de către „cumpărătorii de meserie” ai terenurilor

încă nesistematizate, fapt care duce la negocieri între proprietari, dincolo de interesele

comunitare !

Ca întotdeauna, o privire limpede asupra fenomenului, cel puțin în condițiile țării

noastre, vine dinafară – este concluzia jurnalistului și politologului american Robert D.

Kaplan, care studiază de zeci de ani, pe teren și în arhive, fenomenul românesc. El spune

simplu și clar:

„Adevărata modernizare a României – echivalentă cu eliberarea – se va face doar prin

întoarcerea la Tradiții !!”

AGERPRESS Restaurarea Palatului de Justiţie din Oradea

Palatulde JustiţiedinOradea,monument istoricde categoriaB, a fost restaurat înmod

exemplar,adeclaratcriticuldeartăRamonaNovicov.Aceastaconsiderăcăintervenţiileaufost

făcuteatâtcâtafostnecesar,iargrijarestauratorilorpentrudetaliiaredatpalatuluistrălucireade

altădată.

"Renovarea s-a făcut înmodexemplar, în sensul că s-a respectat fiecareelementoriginal;

fiecarebucăţicăceapăstratinformaţiadebazăafostrepusăîncontext.Acest lucrurespectăun

principiudebazăînrestaurareşinunumai:înprimulrândsănufacirău.Sănuînlocuieştidecâtexact

acoloundeestestrictnecesar.Oriaceastărestaurarearespectatîntrutotulfiecaremartorceafost

găsitsauafăcutreîntregiriacoloundeafostcazul",adeclaratRamonaNovicov.

Criticuldeartăaprecizatcăa fostcazulsăseschimbetâmplăria,carea fostdistrusă în

proporţie covârşitoare, fiind înlocuite ferestrele într-omanieră foarte apropiată de forma lor

originală."Cremonelesuntprecumceleoriginale,toateelementelecares-aupăstratîntimpaufost

refăcute,curăţate,restaurateşipuselalocullor.Feroneriabogatăafostrevopsită,stucaturileaufost

şielerefăcute,repictateînculorileoriginale,chiaracoperitecufoiţedeaur",asubliniatNovicov.

Oaltăintervenţieconsideratăreuşităafostfăcutălamozaic,careafostreconstruitdupă

modeleleoriginale.Substraturiledezugrăveli, însalafestivă,aufostdescoperitepatrupicturi

muraleînulei.UnareprezintăunarhanghelcustemaOradiei,altadoiîngericareîncadreazăstema

ComitatuluiBihorului,oatreiaoîntruchipeazăpeZeiţaJustiţiei,iarapatrapeunînvăţat.Olucrare

considerată"extraordinarăcaanvergurăşitratament"afostfăcutăînsubsoluri,deundeafost

excavat, cumijloacemanuale, o cantitate impresionantădepământ,pentru că locul era foarte

strâmt.Culorilefolositesuntcalde,deschisecanuanţe-alb,gălbui,auriu,unelesălicuparchet

masiv,iarpentrupereţişitavans-acreatuniluminatarhitectural,menitsăevidenţiezefrumuseţea

detaliilor.Înexterior,s-auoperatrestaurărialemulurilorşibasoreliefurilor.Celepatrustatuidepe

frontonulpalatului,simbolizândDreptatea,aufostşielerefăcuteşiaduselastarealoriniţială.

"Aisenzaţiacăacestpalatarenăscutşis-aîntorslaviaţaluideacumosutădeani.Restaurarea

palatuluiestefăcutăcutehnici,cuspecialiştiadevăraţi,carecunoscfoartebineregulilerestaurării,

darcunoscşinoiletehnologiicarepotsănuviolenteze,carenuvinîncontrasenscuvechiletehnici,ci

intervin,consolideazădoaracoloundeestecazul",asubliniatcriticuldeartă.

ClădireaPalatuluideJustiţie,situatăpestr.ParculTraian,nr.12,afostconstruităînanul

1898,înstileclectic,peloculfostuluiPalatFrimont.Acestaafostdemolatpentruafacelocnoii

clădiri.Proiectantul imobiluluia fostprofesoruluniversitarKiss István. Între1951şi1959, în

PalatulJustiţieiafuncţionatsediulregionaleiCrişanaaPartiduluiComunist,iardin1960pânăîn

1989sediulComitetuluiJudeţeanBihoralPCR.Înprimuldeceniupost-comunist,clădireaagăzduit

Prefecturajudeţului,darîndecembrie1998atrecutînadministrareaMinisteruluiJustiţiei.Aicis-

aumutatJudecătoriaOradea,TribunalulBihorşiCurteadeApelOradea.

Palatulcudouăetajes-adegradatîntimp,motivpentrucareMinisterulJustiţieiademarat,în

decembrie2012,proiectulderenovare,finanţatprintr-unîmprumutacordatdeBancaMondială,

învaloarede45,3demilioanedelei.Lucrărileaufostefectuatedegrupuldefirme"Selina"din

Oradea.

AGERPRESSPalatul Culturii din Iaşi

Laaproapeunsecoldelaconstrucţiasa,PalatulCulturiidinIaşicontinuasăîşipăstrezesecretele.

SălilePalatuluiCulturiidinIaşi,construitînprimulsfertalsecoluluiXXdemarelearchitectIonD.Berindei,

suntdecoratecuboisciment-unmaterialcareimităperfectlemnuldestejaratâtcaformă,câtşiculoareşi...

sunet . Is toric i i , cercetători i ş i constructori i au reuşit să desci freze în t impul

ultimiloroptanidelucrăridereparareşireconsolidareaPalatuluiCulturiiopartedin'reţeta'compoziţiei

acestuimaterialunicînlumeinventatdeHenriCoandăpentruaceastăclădiresimbolaIaşiului.Rezultatul

poatefiadmiratodatăcuredeschidereaPalatuluiCulturiicătremarelepublic,evenimentcareaavutlocla

începutulacesteisăptămâni.

"Deanalizăs-aocupatfirmadeproiectare,s-aufolositspecialiştişilaboratoarefoartebune,foarte

profesioniste.S-adescifratopartedinreţetă,prinanalizechimice,darnu în întregime.Nuammaiavut

italieniidela1925casăreproducăboiscimentullaaceeaşicalitate.Oricum,rezultatelesuntremarcabile",

spuneistoriculSorinIftimi.

Elprecizează,cuouşoarăumbrădetristeţeînglas,căreţetadescoperitădeHenriCoandăînurmăcu

unveacpentruPalatulJustiţiei,cunoscutînultimii60deanicafiindPalatulCulturii,afostpierdutăde-a

lungultimpului.Dealtfel,îşicontinuăSorinIftimiistorisirea,înacestveacdeexistenţăaPalatuluiCulturiia

fostpierdutăaproapetoatădocumentaţiaaferentăconstrucţieiclădirii.

"Nuavemniştearhivedeinstituţiisaudefirmeatâtdebunecaresăpăstrezedocumentaţiatehnică

obişnuităcaresepăstreazăînmodfirescînasemeneacazuri,maialescăvorbimdelucrăripublice,deo

instituţiepublicăcumePalatuldeJustiţie.Arhivelenuaupăstrataproapedelocdocumentaţiireferitoarela

Palat.Foartemultelucruriautrebuitsăfieredescoperite.Amreuşitsăredescopărfoartemultesensuridate

prinsimboluricaresuntaici,laPalatulCulturii,fiepefaţade,fiepeinterior,săredescopărmodelecareaufost

urmatelavremearespectivădeIonBerindei,darnicăierielenuaurămasscrisecaatare.Aşaşicuanalizabois

cimentului.Afostoinvestigaţietehnicăcurezultateremarcabile,darnuputemfisiguricăastaestereţeta,

dupăcumnuputemfisiguricăeraoreţetămiraculoasă.HenriCoandăainventatunmaterialieftin,accesibil,

princaresăpoatăînlocuilambriurilesculptateînlemndestejar.Sculptatelabucată,unacâteuna,dinlemn,

arficostatmultmaimult,iarpentrusuprafeţeleacesteamaridelaPalatcheltuielilearfifostmarişiprea

puţinjustificate",adeclaratistoriculSorinIftimie.

TotelexplicăcăatuncicândaconstruitPalatuldeJustiţiedelaIaşi,marelearhitectIonD.Berindeia

făcutun"pariu".Nuunulpropriuzis,cişi-apropussăconstruiascăoclădireretro,oclădirecaresăevoce

veacuritrecutecumaterialemoderne.Astfelcheltuielileaveausăfiemultmaimici,iarrezultatelede-a

dreptulmarcante.

Reţeta secretă a materialului "bois-ciment"

"Berindei,arhitectulPalatuluiCulturii,eraşefuluneifirmedinBucureşticarecomercializamateriale

inventate de Henri Coandă, materiale moderne, de inteligenţă tehnică românească, care reuşeau să

înlocuiascămaterialtradiţionalefoartescumpeoferindcamacelaşiefectoptic.Printreeleesteacest'bois

cement'careimitafoartebinelemnuldestejardincaresuntfăcutelambriuriledinPalat,darmaialesdinSala

denumităastăziHenriCoandă.Eraunmaterialinventatînjurulanului1900şifolositaici,laPalat,undesălile

suntfoarteample,suprafaţadelucrufoartemareşiefectulartisticestefoartereuşit.ÎncăexistauînIaşi

meşteriitalienidefoartebunăcalitateşicarereuşeausăreproducăîncăfoartebineacestboisciment.În

timpulrestaurăriidinperioada2008-2009s-aufăcutanalizechimiceaprofundate,s-agăsitopartedinreţeta

uitatăaluiBerindei.Într-unadinsălichiars-aîncercatoreconstituirealambriurilordupăreţetadescoperită

acumşis-aobţinutcevadestuldeapropiatdematerialuloriginal,darînsalaCoandăputemvedeaadevărata

calitateaacestuimaterialcareesteîntr-adevărexcelentă",relateazăistoriculSorinIftimie.

Elexplicăîncâtevacuvintecăacestboisciment,materialulinventatdeHenriCoandă,eobţinutdin

fierbereaipsosuluiînulei.Acestmaterialnou,boiscimentul,areduritatealemnuluişiînfăţişareastejarului.

Iar pentru ca acest ipsos mai special să devină de bună calitate necesită şi o pricepere din partea

constructorilor."DespreCoandăsespuneacăafăcut,aproiectatmaimultedintreornamenteledelaPalatul

Culturii.Chiarelspuneaastaîntr-uninterviudin1967,cândavizitatPalatulCulturii,căanumiteornamente

suntfăcutedeel.CoandăchiarastudiatsculpturalaParisavându-lîndrumătorpemarelemaestruAuguste

Rodin.Deciaveacalificareanecesarăsăfacăasemeneaornamente,asemenealucruri.Însăaufostmaimulţi

ceicareşi-audatconcursullarealizareaPalatuluiCulturii.Laexecuţiaefectivă,deexemplu,seştiecăafostun

şefalmeşterilor,AlexandruFontana,carebănuiesccăarealizatefectivacesteornamente",spuneistoricul.

PalatulCulturiiesteoclădirefoartemare,foartespaţioasăşicareareosuprafaţădepeste36.000de

metripătraţi."RealizareaPalatuluiCulturiipepiatrăşimarmurăarfifostextraordinardescumpăpentruo

clădire publică. Pentru o clădire privată poate se justifica, dar pentru o clădire publică trebuiau făcute

cheltuieliminime.ŞiatunciBerindeiaavutaceastădorinţădearealizaunpalatpeo structurăuşoară,

elastică,modernă,caresăaibăaspectuluneiclădirineogotice,romantice,darcareaveadotăriultramoderne

lavremeaaceea,privitoarelasistemuldeîncălzire,ventilaţie,launsistemdeceasuriracordatlaceasuldin

turnşialteasemenealucruricareeraulaniveluldetopalepociirespective,campesistemulfăcutşilaCastelul

Peleş",istoriseşteSorinIftimi. Şiareuşit.CumaterialemoderneşiieftineBerindeiaconstruitîntre1905-1925,peloculfosteicurţi

domneşti,unpalatspectaculoscareadducecuunveritabilpalatgotic,darcareafostrealizatcumateriale

foartemodernepentruînceputdesecolXX.

SFÂRȘIT

VĂMULȚUMIMPENTRUATENȚIAACORDATĂ!

C:\Users\Admin\Desktop\BI-Mai-2016-partea2.pdfC:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\coperta2.PDFC:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\info 3 nedespartite daruri.pdfPage 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6

C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\INFO 4 cosma dunel.pdfPage 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6

C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\BERINDEY.pdfPage 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8Page 9

C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\galeria palatului farnese.pdfPage 1Page 2Page 3Page 4Page 5Page 6Page 7Page 8

C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\bucurestiul in proiecte.pdfPage 1Page 2

C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\noaptea muzeelor.pdfPage 1Page 2Page 3Page 4

C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\amenajari interioare exterioare.pdfPage 1Page 2

C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\spirit_comunitar_spirit_teritorial.pdfPage 1Page 2

C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\11agerpress.pdfPage 1

C:\Users\Admin\Desktop\buletin MAI\agerpress.pdfPage 1Page 2

BULETINUL INFORMATIV · 2016. 5. 30. · ilustrația de carte. Puteți vedea lucruri foarte...

Documents

Transcript of BULETINUL INFORMATIV · 2016. 5. 30. · ilustrația de carte. Puteți vedea lucruri foarte...