Buletin informativ - Aprilie 2014

4
DIALOGURIEUROPENE DIALOGURIEUROPENE DIALOGURIEUROPENE Aprilie, 2014 Buletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica Moldova Buletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica Moldova Buletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica Moldova chengen, un sat din sudul Luxemburgului pe S râul Moselle, a devenit un sinonim pentru eliminarea controalelor la frontierele interne și pentru libera circulație în Europa. Evoluția spațiului Schengen a fost treptată: A început la 14 iunie 1985, când cinci țări (Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos) au semnat Acordul Schengen. Cinci ani mai târziu, Convenția Schengen reglementa modul în care se aplică în practică eliminarea controalelor la frontierele interne. De asemenea, convenția stabilea o serie de măsuri compensatorii necesare privind intensificarea controalelor la frontierele externe, definirea procedurilor pentru eliberarea vizelor uniforme, adoptarea de acțiuni împotriva traficului de droguri și instituirea unui sistem comun de schimb de informații – Sistemul de Informații Schengen (SIS). Eliminarea efectivă a controalelor la frontiere a început la 26 martie 1995, când șapte țări (cele cinci țări inițiale plus Portugalia și Spania) au desființat controalele la frontierele lor interne. De atunci, spațiul Schengen s-a extins în mod constant, incluzând în prezent Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și patru țări care nu sunt membre ale UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. În viitor, odată cu aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, acesta va cuprinde 28 de țări europene. Alte patru state membre ale UE nu fac parte din spațiul Schengen, deși participă la unele dintre normele Schengen: Croația, Cipru, Irlanda și Regatul Unit. Fiecare țară Schengen este evaluată cu regularitate pentru a se asigura că normele convenite sunt aplicate corect de către toți. Eliminarea controalelor la frontierele interne are consecințe pentru alte domenii de politică, precum abordarea infracționalității transfrontaliere, călătoriile transfrontaliere, comerțul transfrontalier și justiția transfrontalieră. Prin urmare, normele privind spațiul Schengen nu se referă doar libera circulație a persoanelor, ci și la vize, azil și poliție, vămi și cooperarea judiciară. Cetățenilor străini care vizitează spațiul Schengen și care sunt supuși unei obligații de a deține viză în temeiul Regulamentului (CE) nr. 539/2001 li se eliberează o viză comună Schengen. Această viză acordă dreptul la libera circulație pe întregul teritoriu Schengen pe durata perioadei sale de valabilitate. Această perioadă nu poate depăși 90 de zile. Șederile cu o durată mai lungă de 90 de zile, precum și rezidența în țările Schengen, sunt reglementate de legislația națională. Statele Schengen cooperează pentru a facilita prezentarea cererilor de viză Schengen în țările sau regiunile solicitanților. Toate consulatele țărilor Schengen din întreaga lume aplică aceleași norme pentru eliberarea unei vize. VIS (Sistemul de Informații privind Vizele), care conectează statele membre și punctele de trecere a frontierelor externe la o bază de date comună, a devenit operațional în octombrie 2011 și este în mod gradual introdus pentru a acoperi toate regiunile lumii. Sistemul facilitează prelucrarea cererilor de viză la consulatele statelor Schengen din întreaga lume și contribuie la eficientizarea controalelor la frontierele externe. Cooperare judiciară. Țările Schengen aplică norme specifice pentru facilitarea procedurilor referitoare la cooperarea judiciară reciprocă. Aceste norme includ principiul ne bis in idem, potrivit căruia o persoană nu poate fi urmărită și sancționată de două ori pentru aceleași fapte în țări diferite din spațiul Schengen. Cele mai multe dintre dispozițiile Schengen inițiale referitoare la cooperarea polițienească și judiciară au fost între timp integrate în acte UE aplicabile în toate statele membre ale UE. Sursa: “Schengen. Poarta ta către libera circulație în Europa”, broșură publicată de Secretariatul General al Consiliului, Septembrie 2013 Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene. SCHENGEN - poarta ta către libera circulație în Europa

description

 

Transcript of Buletin informativ - Aprilie 2014

Page 1: Buletin informativ - Aprilie 2014

DIALOGURI�EUROPENEDIALOGURI�EUROPENEDIALOGURI�EUROPENE

Aprilie, 2014

Buletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica MoldovaBuletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica MoldovaBuletin Informativ al EuroCluburilor de TINERI din Republica Moldova

chengen, un sat din sudul Luxemburgului pe

Srâul Moselle, a devenit un sinonim pentru

eliminarea controalelor la frontierele interne

și pentru libera circulație în Europa.

Evoluția spațiului Schengen a fost treptată:

A început la 14 iunie 1985, când cinci țări

(Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de

Jos) au semnat Acordul Schengen.

Cinci ani mai târziu, Convenția Schengen

reglementa modul în care se aplică în practică

eliminarea controalelor la frontierele interne. De

asemenea, convenția stabilea o serie de măsuri

compensatorii necesare privind intensificarea

controalelor la frontierele externe, definirea

procedurilor pentru eliberarea vizelor uniforme,

adoptarea de acțiuni împotriva traficului de droguri

și instituirea unui sistem comun de schimb de

informații – Sistemul de Informații Schengen (SIS).

Eliminarea efectivă a controalelor la frontiere

a început la 26 martie 1995, când șapte țări (cele

cinci țări inițiale plus Portugalia și Spania) au

desființat controalele la frontierele lor interne. De

atunci, spațiul Schengen s-a extins în mod constant,

incluzând în prezent Belgia, Republica Cehă,

Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania,

Franța, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg,

Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia,

Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și

patru țări care nu sunt membre ale UE: Islanda,

Norvegia, Elveția și Liechtenstein. În viitor, odată cu

aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul

Schengen, acesta va cuprinde 28 de țări europene.

Alte patru state membre ale UE nu fac parte din

spațiul Schengen, deși participă la unele dintre

normele Schengen: Croația, Cipru, Irlanda și

Regatul Unit. Fiecare țară Schengen este evaluată

cu regularitate pentru a se asigura că normele

convenite sunt aplicate corect de către toți.

Eliminarea controalelor la frontierele interne

are consecințe pentru alte domenii de politică,

precum abordarea infracționalității transfrontaliere,

călătoriile transfrontaliere, comerțul transfrontalier

și justiția transfrontalieră. Prin urmare, normele

privind spațiul Schengen nu se referă doar libera

circulație a persoanelor, ci și la vize, azil și poliție,

vămi și cooperarea judiciară.

Cetățenilor străini care vizitează spațiul

Schengen și care sunt supuși unei obligații de a

deține viză în temeiul Regulamentului (CE) nr.

539/2001 li se eliberează o viză comună Schengen.

Această viză acordă dreptul la libera circulație pe

întregul teritoriu Schengen pe durata perioadei sale

de valabilitate. Această perioadă nu poate depăși 90

de zile. Șederile cu o durată mai lungă de 90 de zile,

precum și rezidența în țările Schengen, sunt

reglementate de legislația națională.

Statele Schengen cooperează pentru a

facilita prezentarea cererilor de viză Schengen în

țările sau regiunile solicitanților. Toate consulatele

țărilor Schengen din întreaga lume aplică aceleași

norme pentru eliberarea unei vize.

VIS (Sistemul de Informații privind Vizele),

care conectează statele membre și punctele de

trecere a frontierelor externe la o bază de date

comună, a devenit operațional în octombrie 2011 și

este în mod gradual introdus pentru a acoperi toate

regiunile lumii. Sistemul facilitează prelucrarea

cererilor de viză la consulatele statelor Schengen

din întreaga lume și contribuie la eficientizarea

controalelor la frontierele externe.

Cooperare judiciară. Țările Schengen

aplică norme specifice pentru facilitarea

procedurilor referitoare la cooperarea judiciară

reciprocă. Aceste norme includ principiul ne bis in

idem, potrivit căruia o persoană nu poate fi urmărită

și sancționată de două ori pentru aceleași fapte în

țări diferite din spațiul Schengen. Cele mai multe

dintre dispozițiile Schengen inițiale referitoare la

cooperarea polițienească și judiciară au fost între

timp integrate în acte UE aplicabile în toate statele

membre ale UE.

Sursa:

“Schengen. Poarta ta către libera circulație în Europa”,

broșură publicată de Secretariatul General al Consiliului,

Septembrie 2013

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

SCHENGEN - poarta ta către libera circulație în Europa

Page 2: Buletin informativ - Aprilie 2014

2

GRAHAM WATSON Raportor în dosarul Acordului de Asociere UE - Republica Moldova

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Sir Graham Watson este președinte al Partidului European Liberal Democrat și Reformator din cadrul Parlamentului

European. Watson are origine britanică, fiind educat

în conformitate cu tradițiile stricte pe care le impune Regatul Marii Britanii. O educație corectă l-a făcut pe Graham o personalitate puternică înca din copilărie, cînd a câștigat un premiu important în domeniul limbilor moderne. Astfel, Graham a devenit traducator calificat, care poseda patru limbi europene. De atunci, Watson a urmat o carieră de succes, fiind membru activ și Secretar General la Mișscarea Internațională a Tineretului Liberal, iar ulterior – fondator al Forumului Tineretului al Comunității Europene.

Graham Watson a fost primul Liberal Democrat britanic care a fost ales în Parlamentul European, câștigînd alegerile pentru comitatul Somerset si Devon de Nord, iar în 1999 Grahan a fost ales să reprezinte Sud Vestul comitatului Angliei. Tot atunci Graham devine membru al Comitetului Economic și Afaceri Monetare, Politicii Industriale și Comitetului Bugetar.

Până în 2002, Graham a fost președinte al Comitetului pentru Drepturile și Libertățile Omului, Justiție și afaceri interne, fiind apoi ales în calitate de lider al grupului Liberal Democrat din cadrul Parlamentului European, pînă in 2009. În prezent, Graham Watson este membru al Comisiei Politică Externă a UE și membru al delegațiilor Parlamentului European în China și India. Dincolo de Parlamentul European, Graham este președintele e-Parlamentului mondial.

Sir Graham Watson este foarte dedicat lucrului pe care îl face. “Sunt adesea întrebat de către oameni de ce îmi place să fiu membru al Parlamentului European. Răspunsul meu face referință la faptul că îmi permite să fac un lucru pe care îl iubesc. Sunt mândru să reprezint alegătorii mei în Parlamentul European și lucrez mult pentru a

aborda preocupările lor, astfel contribuind la construirea democrației în Europa”, spune europarlamentarul.

Sir Graham Watson este o personalitate importantă și pentru Republica Moldova, fiind raportor în dosarul Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. În mai multe discursuri, europarlamentarul comentează situația creată recent în Republica Moldova, în contextul unui referendum organizat în Găgăuzia, menționînd că „strategia UE față de Moldova se referă la țară ca un tot, in care regiunile Transnistria și Găgăuzia sunt părți ale Moldovei. Credem că aceste regiuni ar trebui sa respecte Constituția Moldovei, iar noi vom continua sa lucrăm cu țara in ansamblu. Desigur, regretam ca mulți oameni sunt în favoarea Uniunii Vamale.”

Printre problemele pe care le abordează Watson se numără și libertatea presei, pentru care acesta pledează ferm. Astfel, europarlamentarul îndeamnă oficialii din Republica Moldova să promoveze și să respecte libertatea de expresie. ”Politica externă este adesea gândită în termeni de armate și diplomație. Dar nu trebuie să subestimăm influența și acoperirea știrilor, mai ales în democrațiile în curs de consolidare”, declară Sir Graham Watson.

Pe lîngă cariera profesională activă, Watson duce o viață de familie liniștită, în Langport, Somerset, cu soția sa Rita, de origine italiană și cei doi copii.

Prezintă mare interes p e n t r u E x t r e m u l Orient, iar în prezent învață limba chineză. De asemenea, în lista de interese și hobbyuri ale lui Sir Graham Watson, jazzul ocupă un loc de frunte.

Surse: http://www.grahamwatson.comhttp://www.europalibera.orghttp://www.europarl.europa.eu

http://www.gov.md

Page 3: Buletin informativ - Aprilie 2014

3

EUROSTAT - organismul care se ocupa de statistica Uniunii Europene.

EUROSTAT - Oficiul statistic al UE

Eurostat îndeplinește rolul de autoritate

statistică a Uniunii. Are sediul la Luxemburg

și reprezintă una dintre direcţiile generale ale

Comisiei, beneficiind însă de "autonomie tehnică" în

materie de alegere a tehnicilor știinţifice, a

definiţiilor și a metodologiilor utilizate. În

documentele de natură juridică, denumirea utilizată

pentru a desemna autoritatea statistică a Uniunii

este "Comisia (Eurostat)". Utilizarea acestei

terminologii vizează să clarifice faptul că, deși

Eurostat face parte din structurile Comisiei, această

entitate îndeplinește un rol aparte.

Rolul principal al Eurostat constă în prelucrarea

și publicarea de informaţii statistice comparabile, la

nivel european. În mod normal, Eurostat nu

desfășoară în mod direct activităţi de colectare de

date, această sarcină revenind autorităţilor

statistice din statele membre. Autorităţile din

statele membre verifică și analizează datele

naţionale și le transmit către Eurostat, iar Eurostat

procedează la agregarea acestor cifre, căutând să

se asigure că diferitele date pot fi comparate unele

cu celelalte.

Versiunea electronica a tuturor publicatiilor Eurostat

este disponibila online si gratuit (in format PDF) inca

din ianuarie 2004. Eurostat editeaza publicatii pe

suport de hartie, pe CD-ROM si DVD care sunt

vandute ca produse standard, via Oficiul de

Publicatii al Comisiei Europene (OPOCE).

Cele mai importante publicații editate de

Eurostat sunt urmatoarele:

Principalele statistici (Statistics in focus)

Această colecție furnizează o sinteză a principalelor

rezultate ale cercetarilor și studiilor statistice. Sunt

publicate sinteze din toate domeniile socio-

economice și cuprind între 4 și 12 pagini per ediție.

Sunt editate anual peste 200 de astfel de publicații.

Comunicate de presa (News releases)

Comunicatele de presa emise de Eurostat

furnizează cele mai noi informații privind statisticile

din domeniile economic și social, demografic,

agricol, mediu și regional.

Breviare statistice (Pocketbooks)

Aceste publicații sintetice furnizează cei mai

importanți indicatori ai Uniunii Europene, ai zonei

euro, ai Statelor Membre și partenerilor acestora.

Panorama Uniunii Europene (EU Panorama)

Publicațiile din aceasta gamă redau principalele

caracteristici și trenduri multisectoriale sau ale

fiecarui sector în parte din cadrul Uniunii Europene.

Publicațiile sunt detaliate și cuprind cca. 200 pagini

de analize, tabele și grafice.

Surse:

Info Europa

http://www.infoeuropa.md/eurostat/

Eurostat

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/port

al/eurostat/home

Bine de stiut

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.

Page 4: Buletin informativ - Aprilie 2014

4

Stagiu la

Consiliul Europei

e două ori pe an, Consiliul Europei își

Ddeschide porțile pentru stagiari.

Pentru ei, este o șansă de a câștiga o experiență

valoroasă într-un mediu complex de lucru multi-

cultural. Pentru Consiliul Europei –o posibilitate de

a beneficia de entuziasmul , motivația și abilitățile

absolvenților.

Stagiile de formare dureaza de la de la opt

săptămâni până la cinci luni și nu sunt remunerați

. Există două sesiuni oficiale de stagiu în fiecare

an, una care începe în martie, iar cealaltă – în

septembrie (detalii mai jos).

Cine poate aplica?

Pentru a fi eligibil pentru un stagiu de formare,

aplicantul trebuie să îndeplinească următoarele

criterii :

să aibă naționalitatea unuia dintre statele

membre ale Consiliului Europei;

să posede diplomă de licență sau echivale;

să aibă dorință de a dobândi experiență

practică și cunoștințe cu privire la funcționarea și

activitățile Consiliului Europei;

să cunoască una dintre cele două limbile

oficiale ale Consiliului Europei (engleză sau

franceză).

Responsabilități

Responsabilitățile tipice indicate stagiarilor includ :

muncă de cercetare;

pregătirea proiectelor de rapoarte și studii

pentru reuniuni ale experților;

redactarea rapoartelor pentru reuniuni;

actualizarea site-urilor

alte responsabilități

Conditii

Stagiarii nu sunt remunerați . Ei suportă

propriile cheltuieli de deplasare și de cazare.

În scopul de a permite ca cel mai mare număr

de solicitanți să beneficieze de oportunitata unui

stagiu la Consiliul Europei, nimeni nu poate să

beneficieze de mai mult de un singur stagiu în

cadrul Organizației, indiferent sub ce formă ar

putea fi acesta.

Mai multe detalii aici:

http://www.coe.int/en/web/jobs/traineeships;jses

sionid=CA235BD3B79C17B1EDF7B050F75EE835

EURAXESS

pentru un job prestigios!

Ai absolvit facultatea și ești în proces de căutare a

unui job prestigios? Vrei sa demonstrezi tuturor că

ești capabil și talentat?

EURAXESS – Cercetători în Mișcare, este o

platformă care te poate ajuta să te avansezi, să

începi o carieră de succes și să ai posibilitatea de

a interacționa cu tot ceea ce ține de Uniunea

Europeană.

Cercetările europene au nevoie de tineri

energici, cu perspectivă de dezvoltare.

În ciuda vremurilor economice dificile, cercetările

europeane poate oferi tinerilor talentați ca tine

locuri de muncă extraordinare și oportunități de

carieră.

EURAXESS oferă o gamă largă de servicii de

sprijin pentru a vă ajuta să realiza ambițiile

profesionale. Acest website, www.euraxes.org,

este minunat pentru a începe căutarea primului

tău job, care este. O mulțime de sfaturi și

informații sunt disponibile pe acest site pentru a

te ajuta să găsești un loc de muncă în străinătate.

Euraxes oferă o varientate de oportunități în

mediul academic, industrie și instituții de

cercetare publică și privată.

EURAXESS îți permite să cauți un job în funcție

de țară sau de domeniul de cercetare, precum

oferă link-uri către platformele naționale sau

internaționale destinate cercetătorilor.

Deci, daca ai absolvit biologie, criminologia,

medicina sau fizica, EURAXESS este punctul de

unde poți începe căutarea unui job.

Posturile vacante prezentate de EURAXESS sunt

actualizate cu cele mai recente oferte.

Pentru detalii accesează:

http://ec.europa.eu/euraxess/

https://www.facebook.com/EURAXESS.

http://ec.europa.eu/euraxess/index.cfm/jobs/index

Oportunitati

Opiniile exprimate în această publicație nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.