buletin informativ 24 - fonduri-ue.roold.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd... ·...

Buletin Informativ

b.fonduri-ue.ro - site naţional destinat benefi ciarilor de instrumente structurale

Sunteţi benefi ciarul unei fi nanţări din fonduri struc-turale sau de coeziune, sau vă gândiţi să aplicaţi pentru fi nanţare? Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (CIIS) a lansat un site na-

ţional dedicat benefi ciarilor de proiecte fi nanţate prin In-strumentele Structurale.Site-ul este o platformă interactivă dinamică, în cadrul căreia benefi ciarii fondurilor structurale și de coeziune au posibilitatea de a-și promova proiectele și rezultatele, pre-cum și de a face schimb de bune practici. Fiecare benefi ciar înscris are propriul profi l, cu date despre organizaţia sa și prezentări ale proiectelor în derulare. Cum toate proiectele cu fi nanţare nerambursabilă impun activităţi de publicitate, site-ul vine în întâmpinarea aces-tor nevoi. Utilizatorii care își fac profi luri pe site pot să-l folosească pentru a promova evenimentele din cadrul pro-iectelor, pentru a anunţa și prezenta cursurile și seminariile organizate sau pentru a publica anunţurile și documentele aferente procedurilor de achiziţie publică.Pe lângă proiectele înscrise de către benefi ciari, utilizatorii pot consulta proiecte de succes și exemple de bune practici implementate în România, recomandate de către autorită-ţile de management și organismele intermediare ale progra-melor operaţionale.În plus, site-ul conţine mai multe resurse utile pentru be-nefi ciari: lista autorităţilor care oferă fi nanţare, secţiune de ABC fonduri structurale (concepte, condiţii de eligibilitate, documente necesare pentru accesarea fondurilor), legături către instituţiile europene, naţionale și locale, legislaţie, un glosar de termeni, documente de sinteză, strategii, studii,

evaluări, rapoarte anuale și, nu în ultimul rând, infor-maţii utile benefi ciarilor în elaborarea și implementarea proiectelor.O componentă importantă a platformei este forumul, unde benefi ciarii își pot împărtăși experienţa în implementare, pot identifi ca noi parteneri pentru viitoarele proiecte și pot primi răspunsuri la întrebări generale despre instrumentele structurale și programele operaţionale de la experţii CIIS. Site-ul poate fi accesat atât de benefi ciari, cât și de persoane-le interesate de proiectele fi nanţate prin intermediul instru-mentelor structurale, la următoarea adresă:

http://b.fonduri-ue.ro

Vă așteptăm să vă înscrieţi pe site-ul nostru și să vă prezen-taţi proiectele.

b.fonduri-ue.ro - site naţional destinat beneficiarilor de Instrumente Structurale.....................................1

Interviu - secretar de stat Răzvan Cotovelea.....................2

Absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune la data de 30 septembrie 2012.................6

Coordonatele majore ale procesului de programare a fondurilor europene2014-2020..................................7

Calendarul orientativ al lansărilor de cereri de proiecte la 30 septembrie 2012.................8

Achiziţiile publice în proiectele europene – cadrul legislativ și instituţional.............................13

Politica de Coeziune orientată spre performanţe............................15

Centrul de Informare pentru InstrumenteStructurale...............................18

INSTRUMENTE STRUCTURALE - NR. 3, OCTOMBRIE 2012

Cuprins

2 Buletin Informativ

Răzvan Cotovelea: „Numai un sistem de coordonare puternic ar putea să ofere soluţii la multe dintre problemele care există în prezent, şi acest lucru se poate concretiza prin crearea unui minister care să gestioneze toate fondurile.”

Data inter iului: 24.09.2012

În numărul acesta al broșurii am discutat cu domnul Răzvan Cotovelea, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Eu-ropene (MAEur), despre lecțiile învățate și planurile de viitor pe care România le are în ceea ce privește Instrumentele Structura-le. Dl Cotovelea vorbește despre regândi-rea sistemului de gestiune a Instrumentelor Structurale, despre sistemul unitar de sala-rizare la nivelul structurilor care asigură managementul instrumentelor structurale, despre extinderea sistemului de prefi nan-ţare, inclusiv din perspectiva a ceea ce în-seamnă buff er-fund, dar și despre proiecte-le prioritare și măsurile legislative menite să ușureze munca benefi ciarilor.

Răzvan Cotovelea, lucrează în domeniul fi -nanțărilor europene de peste 15 ani. A fost implicat încă din anul 1997 în procesul de accesare a fondurilor europene, iar în perioada 2004-2009 a îndeplinit funcția de directorul general al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Struc-turale (ACIS).

Cristina Gușeth: Ce impact au avut schim-bările legislative din 2012 asupra imple-mentării proiectelor? Răzvan Cotovelea: Principala schimbare le-gislativă care merită menționată și care vine dintr-o inițiativă a Ministerului Afaceri-lor Europene în sprijinul benefi ciarilor este Hotărârea Guvernului nr. 1135/2011, care modifi că HG nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în ca-drul operaţiunilor fi nanţate prin programe-le operaţionale. HG introduce în categoria cheltuielilor eligibile cheltuiala cu TVA ne-deductibilă aferentă unor cheltuieli eligibile efectuate în cadrul proiectelor fi nanţate din instrumente structurale. Prevederile se aplică proiectelor depuse după data de 1 ianuarie 2012. Excepție de la prevederile alin. (1) ale art. II din HG menționată este POSDRU, în sensul că, începând cu 13 august 2012, pen-tru acest program operațional TVA nededuc-tibilă devine eligibilă și pentru proiectele afl ate în implementare la data de 10 august 2012, chiar dacă acestea au fost depuse înainte de 1 ianuarie 2012.Aplicând prevederile acestui act normativ, preconizăm că în primul rând se va îmbună-tăţi gradul de absorbţie a fondurilor, iar pe de altă parte vor fi diminuate cheltuielile bu-getare ale ministerelor cu rol de autorităţi de management pentru programele operaţionale fi nanţate din instrumente structurale, TVA-ul eligibil constituindu-se în venituri la bugetul de stat.Pentru că TVA nedeductibilă este eligibilă doar începând cu 1 ianuarie 2012 și pentru că după depunere urmează etapele de evalua-re și de contractare a acestor proiecte, această schimbare legislativă abia a început să gene-reze efecte. Alte prevederi legislative menite să vină în sprijinul benefi ciarilor au fost cele privind fl uxurile fi nanciare aprobate prin HG nr. 218/2012, prin care s-au introdus reguli mai clare de acordare și de recupera-re a prefi nanțării. Astfel, deși cuantumul de

prefi nanțare acordat a rămas la un nivel scă-zut (10%) din cauza difi cultăților bugetare, valoarea garanției solicitate pentru acordarea pre-fi nanțării se diminuează proporțional cu valoarea recuperată la fi ecare cerere de ram-bursare, venind în ajutorul benefi ciarilor care, la rândul lor, se confruntă cu difi cultăți de asi-gurare a disponibilului de fi nanțare.

Cristina Gușeth: Care este stadiul propu-nerii discutate cu FMI de a crea o catego-rie specială de personal care să gestioneze fondurile comunitare și care să fi e plătită unitar?Răzvan Cotovelea: Pentru a spori capacitatea de absorbție a instrumentelor structurale, con-siderăm că este deosebit de important ca siste-mul de salarizare pentru personalul încadrat în structurile de management al fondurilor co-munitare nerambursabile să fi e unic și stimu-lativ, adecvat complexităţii și responsabilității presupuse de activitatea desfășurată. În acest sens, la inițiativa MAEur, Grupul de lucru interinstituțional pentru revizuirea sistemului de salarizare al personalului care gestionează fonduri comunitare nerambursabile, a anali-zat posibilitatea de modifi care a cadrului legal, astfel încât un sistem unitar să fi e creat înce-pând cu data de 1 ianuarie 2013.Există mai multe opțiuni afl ate în analiză, ca de exemplu crearea unei familii ocupaționale distincte sau crearea unei noi categorii de funcționari cu statut special, ambele nece-sitând modifi cări legislative de amploare. Urmează ca în perioada imediat următoare să se ia o decizie în acest sens. Cristina Gușeth: Dar propunerea referitoa-re la crearea unui fond în buget sau din resurse extrabugetare, care să asigure ali-mentarea continuă a ministerelor, pentru a le permite să facă plăţile către benefi ciari?Răzvan Cotovelea: Pentru a se asigura con-tinuitatea în efectuarea plăţilor către benefi -ciarii proiectelor fi nanţate din instrumente

3Instrumente Structurale

structurale, conform prevederilor contrac-telor de fi nanţare și pentru a se evita blocaje determinate de lipsa fondurilor rambursate de Comisia Europeană, considerăm că soluţia o poate constitui crearea unui fond de rezervă, din care să poată fi efectuate plăţile către be-nefi ciari, atunci când rambursările de la Co-misia Europeană întârzie din diferite motive. Inițiativa a fost discutată la nivel preliminar cu FMI, urmează discuții în amănunt cu Mi-nisterul Finanțelor Publice pentru a începe aplicarea acestei măsuri, în limita spațiului bugetar fi scal.

Cristina Gușeth: Care este stadiul propune-rii de a se trece la un sistem de coordonare mult mai strict, în care Ministerul Afaceri-lor Europene (sau Ministerul Fondurilor Europene) să coordoneze direct toate au-torităţile de management care gestionează fonduri? Răzvan Cotovelea: În ceea ce privește sistemul de implementare a programelor fi nanțate din instrumentele structurale, problemele întâlni-te până în prezent au fost determinate de o percepție alterată a modalității de gestionare în contextul difi cultății asigurării unei coor-donări verticale. Pentru a repara neajunsurile detectate, e nevoie stringentă de o consolida-re a capacității de coordonare, care poate fi obținută prin adaptarea (nu copierea!) mo-delului polonez, adică prin înfi ințarea unui minister cu atribuții directe de coordonare a tuturor autorităților de management, prin preluarea administrativă a acestora. Ministerul va funcționa cu proceduri unitare și coerente, urmând a fi sprijinit de ministerele de linie sau de celelalte structuri cu rol de organisme intermediare care să asigure implementarea efectivă a proiectelor și să contribuie la ges-tionarea efi cientă a fondurilor. Nu este vorba de o centralizare, ci de întărirea capacității de coordonare și de crearea unui sistem uni-tar care să ajute la evitarea situațiilor de tip POSDRU, unde procedurile au fost modifi -

cate și la trei luni, într-o anumită perioadă, cu efecte negative asupra benefi ciarilor.

Cristina Gușeth: Ce măsuri sunt vizate în vederea monitorizării și verifi cării confl ic-telor de interese?Răzvan Cotovelea: O primă acțiune, pe care MAEur și-a asumat-o public, este de a orga-niza sesiuni de instruire în vederea prevenirii situaţiilor de fraudă, incompatibilitate, con-fl icte de interese și nereguli în cadrul AM/ OI și, pe de altă parte, de a derula, la nivelul bene-fi ciarilor, campanii de informare și conștienti-zare pe aceleași probleme. Evitarea confl ictu-lui de interese a fost extinsă și la relația dintre benefi ciari și contractorii angajați prin proce-duri de achiziție publică, aceasta urmând a fi verifi cată atât ex-ante, cât și ex-post, pentru a evita eventualele corecții fi nanciare. Trebuie menționat că serviciile Comisiei Europene sunt extrem de atente la posibile-le situații de ”licitații dedicate”, motiv pen-tru care MAEur împreună cu toate celelalte instituții cu rol în domeniul achizițiilor publi-ce și în investigarea situațiilor de confl icte de interese lucrează la instituirea unor mecanis-me efi ciente de prevenire și combatere a unor astfel de situații.

Cristina Gușeth: Ce măsuri vor fi luate pen-tru a asigura continuarea proiectelor în condiţiile netransmiterii de cereri de plată către Comisia Europeană? Răzvan Cotovelea: În perioada în care auto-ritățile române nu transmit cereri de plată la Bruxelles, din motivele cunoscute, plățile către benefi ciari vor continua din bugetul de stat, iar când problemele vor fi soluționate, aceste sume vor fi rambursate statului român de către CE. În acest scop, Ministerul Finanțelor Publice a venit în sprijinul Autorităților de Manage-ment prin asigurarea sumelor necesare conti-nuării plăților din împrumuturi din trezore-rie, aprobate prin hotărâri de Guvern.

Pentru a-i proteja pe benefi ciari de efectele negative ale incapacității autorităților de ma-nagement de a-și onora obligațiile de plată, una dintre prioritățile MAEur a fost identi-fi carea soluțiilor pentru continuarea efectuării plăților interne. În acest scop, am avut nu-meroase întâlniri cu reprezentanții Ministe-rului Finanțelor și am reușit să-i convingem că e absolut necesar ca plățile interne aferente POSDRU să fi e asigurate, pentru ca benefi -ciarii să nu sufere, să-și implementeze corect și efi cient proiectele și să avem astfel ce sume să rambursăm și de la Comisia Europeană, în momentul reluării transmiterii cererilor de plată. Urmează să facem acest lucru și pen-tru celelalte programe operaționale, în primă instanță pentru POSCCE.Aceste măsuri arată că pentru noi este foarte important să-i sprijinim pe benefi ciari să-și im-plementeze proiectele în mod coerent, ei sunt partenerii noștri foarte importanți în obținerea unui procent de absorbție cât mai mare.

Cristina Gușeth: Care este stadiul proiecte-lor prioritare și ce probleme au fost semna-late? Răzvan Cotovelea: MAEur monitorizează lu-nar stadiul implementării celor 150 de pro-iecte prioritare și de importanţă strategică fi nanţate din POS Mediu, POS Transport, POS CCE și POR. Din punct de vedere sta-tistic, la 31 august 2012 erau în implemen-tare 107 proiecte prioritare, pentru care s-au semnat contracte de fi nanţare în valoare totală de 9,60 mld. euro, precum și 70 proiecte, cu o valoare totală de 0,48 mld. euro, fi nanţate din POR în cadrul celor 7 Planuri Integrate de Dezvoltare Urbană. De asemenea, se afl ă în diverse etape de pregătire 36 proiecte, în valoare totală de 3,27 mld. euro. Principalele probleme semnalate sunt legate de derularea procedurilor de achiziţie publică, atât în faza de elaborare a documentaţiilor de atribuire, cât și în cea de desfășurare a procedurilor de licitaţie.


Rezultatele monitorizării efectuate de MAEur au evidenţiat necesitatea identifi cării unei mă-suri urgente de impulsionare a implementării acestor proiecte. În acest sens, au fost semna-te două contracte vizând monitorizarea a 20 proiecte prioritare de mediu și 16 proiecte prioritare de infrastructură rutieră. În cadrul celor două contracte, vor fi analizate documentele aferente și vor fi realizate misi-uni de monitorizare la fața locului pentru fi e-care dintre cele 36 de proiecte. În urma acestor activităţi vor fi elaborate ra-poarte ce vor evidenţia principalele blocaje identifi cate, cauzele acestora, precum și pla-nuri de acțiune pentru remedierea lor. În vederea continuării acestui tip de asistență, MAEur a iniţiat demersurile pentru imple-mentarea unui acord-cadru, prin care va fi acordat sprijin direct benefi ciarilor de proiecte prioritare și de importanţă strategică, prin de-rularea următoarelor tipuri de activităţi: iden-tifi carea cauzelor blocajelor în implementare, propunerea de soluţii/ metode de rezolvare a acestora, acordarea de asistenţă efectivă atât în atribuirea contractelor de achiziţie publi-că, cât și în implementarea și monitorizarea proiectelor.

Cristina Gușeth: Având în vedere că succesul absorbţiei depinde nu numai de sistemul de management și control, ci și de modul în care potenţialii solicitanţi, solicitanţii sau benefi ciarii se comportă, ce măsuri aţi luat pentru îmbunătăţirea consultării, a di-alogului cu aceștia?Răzvan Cotovelea: În contextul măsurilor cu-prinse în Planul de Măsuri Prioritare privind

utilizarea mai extinsă a asistenţei tehnice și acordarea de sprijin direct benefi ciarilor, Au-toritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale a operaţionalizat Centrul de Infor-mare pentru Instrumente Structurale. Centrul este punctul de dirijare a informaţiilor, către care se pot îndrepta persoanele interesate de instrumentele structurale. Centrul reprezintă un punct de triere a solicitărilor de la publicul general, preluând de la instituţiile specializate o parte din relaţiile cu acest tip de public, care în general are nevoie de mai multă îndrumare (deci și de mai multe resurse de timp) decât un public informat.Considerăm că acest centru de informare, prevăzut ca instrument central de comunicare în Strategia Naţională de Comunicare pentru Instrumentele Structurale, suplinește o parte din nevoile de resurse ale ACIS, AM și OI, sprijinind aceste instituţii să se concentreze asupra implementării programelor. Pe de altă parte, propunerile de regulamente europene pentru următoarea perioadă de programare menţionează cerinţa de a avea un punct de informare de tipul „one stop shop”, care să furnizeze informaţii despre toate tipurile de fi nanţări disponibile de la CE, iar acest centru constituie un punct care va putea prelua acest rol. Benefi ciarii fondurilor structurale vor avea posibilitatea de a-și promova proiectele și rezultatele precum și de a face schimb de bune practici pe un site național destinat benefi ciarilor.

Cristina Gușeth: Cum vedeţi rezolvarea pro-blemelor apărute în domeniul achiziţiilor publice, având în vedere că în majoritatea

cazurilor rezolvarea lor se face „din birou”, problema fi ind, de obicei, constatată ulteri-or, fapt care conduce la stabilirea de corecții fi nanciare? Răzvan Cotovelea: S-a aprobat în Guvern, prin memorandum, o listă unitară de verifi -care prin care se face trecerea de la o verifi care formală a existenţei documentelor la o verifi -care pe fond a principalelor aspecte care vizea-ză procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică.Prin hotărârea de Guvern iniţiată de către MAEur, Guvernul consolidează rolul AM-urilor în procesul de verifi care a procedurilor de achiziţii publice și delimitează atribuţiile și responsabilităţile diverselor instituţii implica-te în verifi carea respectării normelor comuni-tare și naţionale privind achiziţiile publice.Totodată, se va întări capacitatea administra-tivă a AM/OI prin creșterea numărului de personal alocat pentru verifi carea cererilor de rambursare și pentru verifi cările la faţa locului.În plus, la nivelul MAEur este în curs de ela-borare un compendium al diverselor spețe care pot apărea în procesul de derulare a achizițiilor publice, plecând de la situațiile cu care ne-am confruntat până în prezent și de la interpretările auditorilor și a altor organe de control. Este ca un fel de ”jurisprudență” în domeniu. Acest document va fi discutat și analizat și cu instituțiile cu responsabilități în domeniul achizițiilor publice. În plus, ANRMAP are în vedere și codifi ca-rea legislației în domeniul achizițiilor publice, ceea ce va reprezenta un sprijin suplimentar pentru utilizatorii de fonduri europene, dar nu numai.

Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (CIIS)


Să nu uităm că orice îmbunătățire în domeniul achizițiilor publice asigură nu doar efi cientizarea utilizării fondurilor europene, ci a fondurilor publice în ge-neral.

Cristina Gușeth: Care sunt lecţiile învă-ţate din perioada de programare actua-lă? Unde e nevoie să se facă îmbunătă-ţiri pentru a spori efi cienţa proiectelor viitoare? Răzvan Cotovelea: După cum mențio-nam anterior, cea mai importantă lecţie învăţată din actualul exerciţiu vizează sistemul de coordonare. Coordonarea pe orizontală este extrem de difi cil de asigurat în condiţiile unei administrații conservatoare. Posibilitatea de a impune modifi carea unor reguli sau a unor pro-ceduri interne altui minister s-a dovedit a fi extrem de limitată în aceste condiții.Prin urmare, considerăm că numai un sistem de coordonare puternic ar putea să ofere soluţii la multe dintre probleme-le care exista în prezent, și acest lucru se poate concretiza prin crearea unui minis-ter care să gestioneze toate fondurile. O altă lecţie desprinsă, plecând de la expe-rienţa actualei perioade de programare, este faptul că, deși am stat foarte bine în ceea ce privește aprobarea programelor operaţionale (pe locul doi, după Austria) și a proiectelor majore (primul stat mem-bru care a avut proiecte majore aprobate în actuala perioadă de programare), aces-te rezultate nu s-au refl ectat și în procesul de implementare. De aceea, unul dintre principalele elemen-te pe care vom încerca să le avem în vedere va fi să facem să se elaboreze în paralel do-cumentele de programare și documentele

de implementare aferente, acolo unde este cazul. Chiar dacă programele vor fi apro-bate mai târziu, este important ca liniile de fi nanţare să fi e deschise cât de repede posibil, în special când e vorba de cele des-tinate benefi ciarilor privaţi și autorităţilor locale. În ceea ce privește proiectele ma-jore de infrastructură, cel mai important va fi ca noi, cei responsabili cu procesul de management, să convingem benefi ciarii și autorităţile bugetare de importanţa asigu-rării prefi nanţării acestor proiecte, în ideea de a demara procesul de implementare a acestor proiecte înainte de aprobarea lor de către Comisia Europeană, bineînţeles, pe baza unei minime asigurări că respec-tivele proiecte au șanse să răspundă stra-tegiei globale a programelor operaţionale. Și aceasta plecând de la considerentul că aceste proiecte de investiţii sunt impor-tante pentru România și nu doar pentru benefi ciari și pentru autoritatea de mana-gement. Alte lecții învățate ar putea fi : defi ni-rea detaliilor legate de implementarea priorităților de investiții în paralel cu procesul de elaborare a programelor operaționale – elaborarea rapidă a docu-mentelor de implementare și a ghidurilor solicitantului, astfel încât schemele de investiții să poată fi lansate imediat după aprobarea documentelor de programare; asigurarea unui parteneriat mult mai ex-tins și mai interactiv pentru a putea evita neajunsurile actualei perioade de progra-mare; transparentizarea procesului de programare, prin dezbateri publice și prin crearea unei secţiuni dedicate pe site-ul www.fonduri-ue.ro, precum și explora-rea po-sibilităţilor de utilizare a organis-melor intermediare private.

IAȘI, 8 OCTOMBRIE: A TREIA CONFERINȚĂ REGIONALĂ “CREȘTEREA ABSORBȚIEI FONDURILOR STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE”

Organizată de Ministerul Afacerilor Europe-

ne, prin Centrul de Informare pentru Instru-

mente Structurale (CIIS), conferinţa a reunit

reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în

gestionarea fondurilor structurale şi de co-

eziune, ai autorităţilor locale şi centrale, ai

beneficiarilor, precum şi consultanţi specializaţi

în domeniu.

MAEur a fost reprezentat de secretarul de

stat Răzvan Alexandru Cotovelea, care a

vorbit despre măsurile luate de MAEur pentru

îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor structurale

şi de coeziune.

„Pentru anul viitor, presiunea pentru absorbţia

fondurilor europene este foarte mare. Pentru a

reuşi să avem un grad cât mai mare de absorbţie,

pe de o parte trebuie îmbunătăţită capacitatea

administrativă, în sensul eficientizării sistemului,

iar pe de altă parte trebuie să îmbunătăţim

comunicarea cu toate părţile implicate, mai

ales cu beneficiarii. Această conferinţă se în-

scrie în măsurile prin care ne-am gândit să

sprijinim eforturile lor de informare pentru

implementarea corectă a proiectelor. Totodată,

vom face demersurile necesare în vederea

identificării resurselor pentru efectuarea plăţilor

interne. Îmi doresc ca toate eforturile pe care le

facem acum în vederea creşterii absorbţiei să

fie integrate într-un proces de învăţare, astfel

încât în urmatoarea perioadă de programare

să avem performanţe remarcabile.” a declarat

dl. Cotovelea.

Au mai luat cuvântul Georgeta Smâdu, co-

ordonator Pol de Creştere Iaşi, Cosmin Coman,

director în Primăria Municipiului Iaşi, Cristina

Anton din partea OI POSDRU Nord-Est și Cătălin

Surdeanu din partea AM POR.

De asemenea, a fost ţinută și o scurtă pre-

zentare a Centrului de Informare pentru Instru-

mente Structurale şi a site-urilor fonduri-ue.ro

şi b.fonduri-ue.ro.

În paralel cu desfăşurarea conferinţei a avut

loc şi un târg, unde experţi ai autorităţilor de

management şi ai CIIS au răspuns întrebărilor

publicului interesat, beneficiarii din regiune

şi-au prezentat proiectele deja finanţate şi

implementate, iar firmele de consultanţă şi-au

promovat ofertele şi portofoliile.

sursa: www.fonduri-ue.ro


RATA DE ABSORBŢIE SE POATE CALCULA ÎN FUNCŢIE DE MAI MULŢI INDICATORI, CEI MAI RELEVANŢI FIIND:1) Plăţi contribuţie UE în raport cu alocarea UE 2007 – 2013 (plăţile făcute pe proiecte din banii alocaţi de la Comisia Europeană, excluzând contribuţia naţională, bani care urmează a fi ulterior decontaţi de către Comisia Europeană), şi 2) Sume rambursate de la Comisia Europeană în raport cu alocarea UE 2007 – 2013 (sumele decontate de către statul român prin Ministerul Finanţelor pe fiecare program în parte).

După cum se observă în graficul şi în tabelul de mai jos rata de absorbţie, exprimată în procente, pe primul indicator este de 20,48% iar pe cel de-al doilea este de 9,70%.

Absorbția fondurilor structurale și de coeziune - la data de 30 septembrie 2012

Program operațional Proiecte depuse Proiecte aprobate Contracte/ decizii de finanțarePlăți către beneficiari

(Total mil. Lei)POS Transport 145 90 82 1 884,76

POS Mediu 626 352 337 3 470,46

PO Regional 8 157 3 523 3 219 6 035,86

POS DRU 10 224 3 006 2 465 5 081,09

POS CCE 14 511 3 612 2 454 2 510,53

PO DCA 1 371 419 385 217,01

PO Asistență Tehnică 129 110 103 131,84

TOTAL 35 163 11 112 9 045 19 331,55

Program operațional Alocări 2007 – 2013(Euro)

Plăți către beneficiari în contul contribuției UE

(Euro)

Sume rambursate de către CE (Euro)

% - Plăți contribuție UE în raport cu alocarea

UE 2007-2013

% - Sume rambursate de la CE în raport cu

alocarea UE 2007-2013

PO Regional 3.726.021,762 685.429,826 786.264,923 32,62 21,10

POS Mediu 4.512.470,138 326.745,514 277.047,162 15,33 6,14

POS Transport 4.565.937,295 422.871,274 295.180,727 9,26 6,46

POS CCE 2.554.222,109 330.023,501 172.914,330 19,01 6,77

POS DRU 3.476.144,996 492.413,239 268.839,979 30,01 7,73

PO DCA 208.002,622 40.863,979 35.828,482 22,25 17,23

PO AT 170.237,790 28.145,726 26.800,289 17,20 15,74

TOTAL 19.213.036,712 2.326.493,062 1.862.875,891 20,48 9,70

5.000.000.000

4.500.000.000

4.000.000.000

3.500.000.000

3.000.000.000

2.500.000.000

2.000.000.000

1.500.000.000

1.000.000.000

500.000.000

0

PORegional

POSMediu

POSTransport

POS CCE POS DRU PO DCA PO AT

Alocări 2007-2013 (Euro)

Plăţi către beneficiari în contul contribuţiei UE(Euro)

Sume rambursate de către CE (Euro)


Coordonatele majoreale procesului de programare a fondurilor europene 2014-2020Comitetul Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP) a dezbătut, documentul privind coordonatele majore ale procesului de programare a fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020. Cum arată acest document şi care e rolul CIAP în procesul de programare?

Comitetul Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP) este un for consultativ naţional, care are scopul de a pregăti Ro-mânia pentru utilizarea corespunzătoare a fondurilor europene nerambursabile pen-tru perioada 2014 – 2020.

CIAP a fost constituit în baza unui memoran-dum aprobat de Guvern la data de 13 iunie 2012 și se afl ă sub coordonarea Ministeru-lui Afacerilor Europene, ministrul ocupând funcţia de președinte al forului.

Pregătirea României pentru folosirea efi ci-entă a fondurilor europene nerambursabile va trebui să ţină cont de propunerea legisla-tivă a Comisiei Europene privind abordarea integrată a programării fondurilor europene în scopul asigurării unei creșteri inteligente, incluzive și durabile la nivel european, na-ţional, regional și local. În plus, trebuie luate în considerare și principalele direcţii de dez-voltare a României până în 2020, stabilite în baza Strategiei Europa 2020, precum și lecţi-ile învăţate din actuala perioadă de progra-mare 2007-2013.

CIAP este format din 59 de membri, repre-zentanţi ai autorităţilor publice centrale, regionale și locale, și are în componenţă do-uăsprezece secţiuni/comitete consultative, dintre care 10 sunt organizate pe domeniile de transport, mediu și schimbări climatice, competitivitate și efi cienţă energetică, teh-nologia informaţională și comunicaţii, educa-ţie, ocupare și incluziune socială, dezvoltare rurală, administraţie și bună guvernanţă, iar două sunt orientate către dezvoltarea regio-nală, respectiv dimensiunea teritorială.

Forul se reunește în sesiuni ordinare o dată la două luni, dar se poate reuni și în sesiuni extraordinare. Prima întâlnire CIAP a avut loc într-o formulă restrânsă la data de 19 iulie 2012 și a avut ca obiectiv discutarea elemen-telor de organizare. La data de 23 august 2012 a avut loc prima întâlnire în efectiv complet a Comitetului Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat (CIAP). În cadrul reuniunii, a fost supus dezbaterii documentul privind co-ordonatele majore ale procesului de progra-mare a fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020.

Documentul prezentat este compus din 5 capitole:

- Considerentele de natură strategică privind procesul de programare 2014 -2020;- Documentele de programare prevăzute de proiectele de regulamente pentru perioada 2014 – 2020;- Principalele prevederi privind alocarea fi nanciară și concentrarea tematică;- Propunerile privind posibile scenarii de programe operaţionale;- Opţiunea strategică a României pentru perioada 2014 – 2020.

Documentul menţionează că obiectivele de dezvoltare ale României pentru perioada amintită vor trebui „să contribuie la obiecti-vele de creștere inteligentă, durabilă și inclu-zivă ale Uniunii Europene” și „să răspundă nevoilor specifi ce de dezvoltare a României, plecând de la avantajele competitive care ar trebui promovate prin investiţiile naţiona-le”. De asemenea, este amintit și obiectivul global de dezvoltare, fi xat prin Planul Na-ţional de Dezvoltare 2007-2013, de reducere „cât mai rapidă a disparităţilor de dezvolta-re socio-economică între România și statele membre ale Uniunii Europene”.În text se precizează că la nivelul fi ecărui stat membru, documentele de programare pre-văzute de proiectele de regulamente sunt

Acordul de Parteneriat și programele operaţi-onale/Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, în vreme ce la nivel european „orienta-rea strategică privind utilizarea fondurilor eu-ropene este dată de Cadrul Strategic Comun (CSC), care acoperă cele cinci mari fonduri eu-ropene: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European Mari-tim pentru Pescuit”. Totodată, documentul explică diferenţierea alocărilor fi nanciare, în funcţie de tipul de regiune ( puţin dezvoltate, în tranziţie și dezvoltate). România, este amintit în document, este alcătuită din Re-giunea București – Ilfov, mai dezvoltată, și alte 7 regiuni, afl ate în categoria celor mai puţin dezvoltate.

Documentul propune, în ceea ce privește orientarea procesului de programare, urmă-toarele repere pentru viitoarele scenarii de programare: 1. Gruparea investiţiilor destinate mediului privat;2. Gruparea intervenţiilor de fi nanţare a sectorului energetic;3. Utilizarea posibilităţii de a elabora programe multifond;4. Elaborarea unui program operaţional integrat pentru toate regiunile;5. Utilizarea instrumentelor de dezvoltare te- ritorială integrată;6. Extinderea instrumentelor fi nanciare.Textul poate fi accesat online la: www.maeur.ro/ Instrumente structurale/ Programare fonduri UE 2014-2020/ Dezba-teri parteneriale - Comitet Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat.

Mai multe informaţii despre componenţa și activitatea CIAP pot fi găsite pe site-ul Minis-terului Afacerilor Europene, www.maeur.ro.

SURRSA: wwww.maeur.ro


Calendarul orientativ al lansărilor de cereri de proiecte la 30 septembrie 2012Prezentăm mai jos toate liniile de finanțare deschise sau care urmează a fi deschise până la sfârșitul actualului cadru financiar, așa cum sunt acestea programate la data de 30 septembrie 2012.

PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE

Domenii majore de intervenție / Operațiuni Data estimativă a lansării (Luna)

axa prioritară 1 - un sistem de producție inovativ și ecoeficient

DMI 1.2. Accesul IMM-urilor la finanțareLinie deschisăÎn derulare Fondul de participare Jeremie

DMI 1.3. Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului

Op 1.3.2. - Sprijin pentru consultanță acordat IMM-urilor Linie deschisăSesiunea II: 03.09–28.09.2012

Op 1.3.3. - Sprijin pentru integrarea întreprinderilor în lanțurile de furnizori sau clustereLansare preconizată- iulie–septembrie: depunere de proiecte in cadrul Sesiunii I;- octombrie–decembrie: depunere de proiecte în cadrul Sesiunii II;

axa prioritară 2 - creșterea competitivității economice prin cercetare-dezvoltare și inovare

DMI 2.1 Cercetarea în parteneriat între universități/institute de cercetare și întreprinderi în vederea obținerii de rezultate aplicabile în economie

Op. 2.1.1 Proiecte de cercetare în parteneriat între universități / instituții de cercetare și întreprinderi

Apel în derulare – depunere continuă(lansat la 14 octombrie 2010)

DMI 2.2 Investiții în infrastructura de CDI și dezvoltarea capacității administrativeOp. 2.2.1 - Dezvoltarea infrastructurii C-D existente și crearea de noi infrastructuri C-D (laboratoare, centre de cercetare)

Lansare preconizată 2012 – Proiect major (ELI) în curs de aprobare la nivelul Comisiei Europene

DMI 2.3 Accesul întreprinderilor la activități de cercetare-dezvoltare și inovare

Op. 2.3.1 - Sprijin pentru start-up-urile și spin-off-urile inovative Apel în derulare – depunere continuă(lansat în 2008)

Op. 2.3.3 - Promovarea inovării în cadrul firmelor Apel în derulare – depunere continuă(lansat în 2011)

axa prioritară 3 - tehnologia informațiilor și comunicațiilor pentru sectoarele privat și public

DMI 3.1 Susținerea utilizării tehnologiei informației

Op. 3.1.2 Sprijin pentru autoritățile administrației publice locale pentru realizarea retelelor broadband și a punctelor de acces public la internet în bandă largă (PAPI) în zonele de eșec al pieței. Lansare preconizată 2012

Op. 3.1.3 Sprijin pentru IMM-uri pentru realizarea rețelelor broadband și a punctelor de acces public la internet în bandă largă (PAPI) în zonele de eșec al pieței.

axa prioritară 4 - creșterea eficienței energetice și a securității furnizării

în contextul combaterii schimbărilor climatice

DMI 4.1. Energie eficientă și durabilă (îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic din punct de vedere al mediului)Op. 4.1.1. - Sprijinirea investițiilor în instalații și echipamente pentru întreprinderi din industrie, care să conducă la economii de energie, în scopul îmbunătățirii eficienței energetice

Linie deschisăDepunere continuă în perioada: 15 iunie - 30 octombrie 2012

DMI 4.3. Diversificarea rețelelor de interconectare în vederea creșterii securității furnizării energiei

Sprijinirea investițiilor pentru interconectarea rețelelor naționale de transport al energiei electrice și gazelor naturale cu rețelele europene

Linie deschisăDepunere a proiectelor: 13 aprilie - 14 decembrie 2012


PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL

Domenii majore de intervenție Data estimativă a lansării (Luna)

axa prioritară 2 - corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii

DMI 2.1. Tranziția de la școală la viață activă Lansare preconizată pentru septembrie – Octombrie 2012

DMI 2.2. Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii Lansare preconizată pentru septembrie – Octombrie 2012

DMI 2.3. Acces și participare la FPC Lansare preconizată pentru septembrie – Octombrie 2012

axa prioritară 6 - promovarea incluziunii sociale

DMI 6.4. Inițiative trans-naționale pentru o piață incluzivă a muncii Lansare preconizată pentru septembrie – Octombrie 2012


axa prioritară 1 - sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere

Subdomeniul - centre urbane

Linie deschisăDepunere continuăTermen limită depunere pentru primul apel de proiecte: 31 martie 2009.În 08.02.2010 a fost relansată depunerea ontinua PIDU la București Ilfov.Suspendare apel de proiecte în regiunea București Ilfov – 15.12.2011

Subdomeniul - poli de dezvoltare urbană Linie deschisăDepunere continuă

Subdomeniul - poli de creștere Linie deschisăDepunere continuă

DMI 1.2 Sprijinirea investițiilor în eficiența energetică a blocurilor de locuințe Preconizată

AXA PRIORITARĂ 2 - ÎMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURII REGIONALE ȘI LOCALE DE TRANSPORT

DMI 2.1 Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri județene, străzi urbane – inclusiv construcția/reabilitarea șoselelor de centură

Linie deschisăDepunere continuăApelurile de proiecte sunt suspendate în regiunile:Nord Est – 16.10.2008Sud Est –16.10.2008Sud Muntenia- 11.03.2009Sud Vest Oltenia – 16.10.2008Vest- 31.08.2009Nord Vest- 30.04.2009Centru – 06.06.2009București Ilfov – 23.05.2011

AXA PRIORITARĂ 3 - ÎMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURII SOCIALE

DMI 3.1 Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate

Linie deschisăDepunere continuăApelurile de proiecte sunt suspendate în regiunile:Nord Est – 05.11.2010Sud Muntenia-28.09.2009Sud Vest Oltenia – 22.02.2010Vest – 05.11.2010Nord Vest- 21.09.2009Centru –07.05.2010Sud Est – 25.06.2012

DMI 3.2. Reabilitarea /modernizarea /dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Linie deschisăDepunere continuăApelurile de proiecte sunt suspendate în regiunile:Nord Est – 12.09.2011Sud Est – 30.07.2010Sud - 28.03.2011Sud Vest – 30.11.2010Vest – 30.11.2010Nord Vest- 16.12.2009Centru –25.06.2010București Ilfov – 29.02.2012

DMI 3.3. Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționalepentru intervenții în situații de urgență

Linie deschisăDepunere continuă


DMI 3.4 Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea și echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare și a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Linie deschisă, depunere continuăApelurile de proiecte sunt suspendate în regiunile:Nord Est – 24.04.2009Sud Est –16.10.2009Sud Muntenia-14.09.2009Sud Vest Oltenia – 26.11.2009Vest- 26.11.2009Nord Vest- 31.07.2009Centru – 16.10.2009București Ilfov – 22.01.2010

AXA PRIORITARĂ 4 - SPRIJINIREA DEZVOLTĂRII MEDIULUI DE AFACERI REGIONAL ȘI LOCAL

DMI 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanță regională și locală

Linie deschisă, depunere continuăApelurile de proiecte sunt suspendate în regiunile:Bucuresti Ilfov- 05.07.2010Sud Vest – 01.11.2010Centru - 01.11.2010Vest- 08.02.2011Nord Vest - 25.03.2011Sud Est – 10.05.2011Sud Muntenia – 13.06.2012

DMI 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate și neutilizate și pregătirea pentru noi activități

Linie deschisă în derulare.Apelurile de proiecte sunt suspendate în regiunea:Nord Est – 25.08.2011Sud Est – 25.08.2011Sud Muntenia– 25.08.2011Nord Vest - 25.08.2011București Ilfov- 25.08.2011Vest – 24.08.2012

DMI 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor

Linie deschisăÎnw anul 2008 a fost lansat primul apel de proiecte. cu termen limita 16.06.2008.Un noul apel de proiecte cu depunere continuă a fost lansat în 23 noiembrie 2009.Apelurile de proiecte sunt suspendate în regiunile:Nord Est –09.12.2010Sud Est- 25.10.2010Sud Muntenia – 01.11.2010Sud Vest- 25.10.2010Vest- 27.08.2010Nord Vest – 27.09.2010Centru – 27.08.2010București Ilfov – 04.10.2010

AXA PRIORITARĂ 5 - DEZVOLTAREA DURABILĂ ȘI PROMOVAREA TURISMULUI

DMI 5.1 Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea/modernizarea infrastructurilor conexe

Linie deschisă, depunere continuăApelurile de proiecte sunt suspendate în regiunile:Nord Est – 28.09.2009Sud Est – 21.01.2011Sud Muntenia-28.05.2010Sud Vest – 24.09.2010Vest – 19.11.2010Nord Vest- 15.01.2009Centru –30.07.2009București Ilfov – 13.05.2011

DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice

Linie deschisăDepunere continuăUn noul apel de proiecte cu depunere continuă a fost lansat în 23 noiembrie 2009.Apelurile de proiecte sunt suspendate în regiunile:Nord Est – 29.12.2009Sud Muntenia- 25.02.2010Sud Vest Oltenia – 19.05.2010Vest- 19.05.2010Nord Vest- 25.02.2010Centru –25.02.2010Bucuresti Ilfov – 03.05.2011

DMI 5.3 Promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică


- Crearea unei imagini pozitive a României ca destinație turistică prin definirea și promovarea brandului turistic național


- Crearea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) și dotarea acestora


- Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice



PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL MEDIU


axa prioritară 1 - extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată

DMI 1.1. Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată Linie deschisăDepunere continuă

axa prioritară 2 - dezvoltarea sistemelor de management integrat

al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric

DMI 2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor și extinderea infrastructurii de management al deșeurilor


DMI 2.2. Reabilitarea zonelor poluate istoric Linie deschisăDepunere continuă

AXA PRIORITARĂ 3 - REDUCEREA POLUĂRII ȘI DIMINUAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

PRIN RESTRUCTURAREA ȘI REABILITAREA SISTEMELOR DE ÎNCĂLZIRE URBANĂ PENTRU ATINGEREA

ȚINTELOR DE EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ÎN LOCALITĂȚILE CELE MAI AFECTATE DE POLUARE

DMI 3.1 Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinți (hot-spot) Linie deschisăDepunere continuă

AXA PRIORITARĂ 5 - IMPLEMENTAREA INFRASTRUCTURII ADECVATE DE PREVENIRE

A RISCURILOR NATURALE ÎN ZONELE CELE MAI EXPUSE LA RISC

DMI 5.1. Protecția împotriva inundațiilor Linie deschisăDepunere continuă

DMI 5.2. Reducerea eroziunii costiere Linie deschisăDepunere continuă

AXA PRIORITARĂ 6 - ASISTENȚĂ TEHNICĂ

DMI 6.1 Sprijin pentru managementul și evaluarea POS Linie deschisăDepunere continuă

DMI 6.2. Sprijin pentru informare și publicitate Linie deschisăDepunere continuă

PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL TRANSPORT

Domenii majore de intervenție/Operațiuni Data estimativă a lansării (Luna)

axa prioritară 1 - modernizarea și dezvoltarea

axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport

și integrării acestuia în rețelele de transport ale UE

DMI 1.1. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 7 Depunere continuă

DMI 1.2. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii feroviare de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 22

Depunere continuă

DMI 1.3. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport naval de-a lungul Axei Prioritare TEN-T 18

Depunere continuă

axa prioritară 2 - modernizarea și dezvoltarea

infrastructurii naționale de transport în afara axelor prioritare TEN-T

în scopul dezvoltării unui sistem național durabil de transport

DMI 2.1. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere naționale Depunere continuă

DMI 2.2. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii feroviare naționale și a serviciilor pentru călători

Apel în derulare/ Cerere deschisă cu termen

DMI 2.3. Modernizarea și dezvoltarea porturilor dunărene și maritime Depunere continuă

DMI 2.4. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport aerian Depunere continuă


axa prioritară 4 - asistență tehnică

DMI 4.1. Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea și controlul POST Depunere continuă

DMI 4.2. Sprijin pentru informare și publicitate privind POST Depunere continuă


AXA PRIORITARĂ 3 - MODERNIZAREA SECTORULUI DE TRANSPORT ÎN SCOPUL ÎMBUNĂTĂȚIRII

PROTECȚIEI MEDIULUI, A SĂNĂTĂȚII UMANE ȘI A SIGURANȚEI PASAGERILOR

DMI 3.1. Promovarea transportului inter-modal Depunere continuă

DMI 3.2. Îmbunătățirea siguranței traficului pe toate modurile de transport Depunere continuă

DMI 3.3. Minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului Depunere continuă

PROGRAMUL OPERAȚIONAL ASISTENȚĂ TEHNICĂ

Domenii majore de intervenție/Operațiuni Data estimativă a lansării (Luna)

axa prioritară 1 - sprijin pentru implementarea

instrumentelor structurale

și coordonarea programelor

DMI 1.1. Sprijin pentru managementul și implementarea instrumentelor structurale Depunere continuă

DMI 1.2. Evaluare Depunere continuă

DMI 1.3. Formare orizontală în domeniul gestionării programelor/proiectelor Depunere continuă

DMI 1.4. Funcționarea Autorității de Management pentru POAT, a ACIS, a Autorității de Certificare și Plată și a Autorității de Audit

Depunere continuă

axa prioritară 2 – dezvoltarea în continuare

și sprijin pentru funcționarea sistemului

unic de management al informației

DMI 2.1. Dezvoltarea și mentenanță SMIS și a rețelei sale digitale Depunere continuă

DMI 2.2. Funcționarea Unității Centrale SMIS și a rețelei de coordonare Depunere continuă

DMI 2.3. Formarea utilizatorilor, distribuirea ghidurilor de proceduri și a manualelor de utilizator, precum și activități de informare privind SMIS

Depunere continuă

DMI 2.4. Achiziția de echipamente și servicii TI&C Depunere continuă

AXA PRIORITARĂ 3 - DISEMINAREA INFORMAȚIEI ȘI PROMOVAREA INSTRUMENTELOR STRUCTURALE

DMI 3.1. Diseminarea informațiilor generale și derularea activităților de publicitate cu privire la instrumentele structurale alocate României

Depunere continuă

DMI 3.2. Funcționarea Centrului de Informare pentru Instrumentele Structurale Depunere continuă

PROGRAMUL OPERAȚIONAL DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE Nu are linii de finanțare anunțate pentru anul 2012.


Achizițiile publice în proiectele europene – cadrul legislativ și instituțional

C el mai important act norma-tiv în domeniu este HG 457/ 2008 (actualizată) ce regle-

mentează cadrul instituțional de coordona-re și gestionare a instrumentelor structura-le. Capitolul II indice 1 al acestei hotărâri, introdus de pct. 6 al art. I din HG nr. 802/4 august 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 9 august 2011, defi nește mecanismul de verifi care a respectãrii normelor privind achiziţiile publice în cadrul proiectelor fi nanţate din instrumente structurale.

Această hotărâre de guvern reglemen-tează clar rolul pe care autoritățile de ma-nagement îl au în ceea ce privește verifi -carea conformității achizițiilor publice cu normele comunitare și defi nește relația dintre ANRMAP și autoritățile de management.

În contextul liniilor directoare de protejare a intereselor fi nanciare ale UE, au fost elaborate măsuri în domeniul combaterii corupției, preve-nirii corecțiilor fi nanciare, precum și în ceea ce privește standardizarea procedurilor de achiziții publice. Aceste măsuri urmăresc diminuarea corecțiilor fi nanciare aplicabile actualului ciclu de programare 2007-2013 cu efect asupra chel-tuielilor efectuate până în 2015.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 738/2011, a fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare al Departamentului pentru Luptă Antifraudă. Departamentul este organizat ca o structură cu personalitate juridică în cadrul apa-ratului de lucru al Guvernului, sub coordonarea prim-ministrului.

Prin Ordonanța de Urgență nr. 66/2011 s-au luat măsuri pentru prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea

și utilizarea fondurilor europene și fondurilor publice naționale. Au fost transpuse astfel pre-vederile Ghidului (CE) pentru determinarea corecțiilor fi nanciare în cazul constatării unor nereguli referitoare la achizițiile publice. Ordo-nanţa obligă autoritățile de management să ex-cludă integral sau parțial de la rambursare și de la plata cheltuielilor efectuate, cheltuielile care nu respectă condițiile de legalitate.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 875/2011 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 66/2011. Autoritățile competente în gestionarea fondurilor europene sunt acum obligate să sesizeze Departamentul de Luptă Antifraudă și să transmită informațiile pe care le dețin în cazurile în care există indicii de fraudă. În Anexa I a normelor metodologice au fost prezentați indicatorii care semnalizează posibile cazuri de fraudă.

Schimbări legislative în domeniul achiziţiilor publice

În vederea perfecționării sistemului achizi-țiilor publice, pentru îmbunătățirea gradului de absorbție a fondurilor comunitare, au fost luate măsuri de standardizare a documentației aferen-te procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, precum și măsuri de creștere a transparenței și de eliminare a cerințelor restric-tive din documentațiile de atribuire.

Prin Ordinul ANRMAP 313/29 iunie 2011 au fost clarifi cate cerințele aferente achiziției di-recte în vederea evitării exceselor de procedură.

Prin Ordinul ANRMAP 302/1 iunie 2011 au fost aprobate formularele standard ale „pro-cesului verbal al ședinței de deschidere a ofer-

telor” și ale „raportului procedurii” în vederea standardizării procedurilor de atribuire.

Prin Hotărârea nr. 801/4 august 2011 a fost modifi cată și completată Hotărârea de Guvern nr. 525/2007 privind organiza-rea și funcţionarea Agenţiei Naţionale pen-tru Reglementarea și Monitorizarea Achi-ziţiilor Publice (ANRMAP). Astfel, rolul ANRMAP a crescut prin atribuţia de a verifi -ca, în termen de maximum 14 zile, anunțurile, invitațiile de participare și documentația de atribuire. Această măsură, deși poate genera în-târzieri în derularea procedurii de atribuire, este esențială pentru asigurarea conformității legale a documentației de atribuire, contribuind la di-minuarea potențială a contestațiilor, a cerințelor restrictive din documentația de atribuire și, implicit, la reducerea riscurilor de apariție a corecțiilor fi nanciare.

Prin Ordinul ANRMAP 509/14 septem-brie 2011 au fost introduse clarifi cări referi-toare la stabilirea cerințelor minime de califi -care și selecție în vederea evitării restricționării participării operatorilor economici la proce-dura de atribuire și a încălcării principiului proporționalității. Ordinul prezintă în Anexa 1 o serie de exemple comparative de formulări restrictive /nerestrictive.

Anexa 2 prezintă documentele și forma în care acestea pot fi solicitate în cazul ofertelor in-dividuale sau comune care implică susținere sau subcontractare, iar Anexa 3 enumeră tipurile de solicitări eronat impuse operatorilor economici de către autoritatea contractantă; prin criteriile de califi care și selecție și prin cerințe de natură tehnică din caietul de sarcini.

În actuala perioadă de programe 2007 - 2013, România a făcut o serie de schimbări legislative în vederea creşterii absorbţiei fondurilor structurale. Modificările definesc relaţia dintre Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), şi autorităţile de management şi prevăd o serie de măsuri proiectate să reducă frauda, neregulile şi, implicit, corecţiile financiare. Noul cadru legislativ este construit în jurul mai multor acte normative cheie, asupra cărora ne vom opri în această analiză.


Prin Legea 279/12 decembrie 2011 au fost introduse prevederi cum ar fi :

- obligativitatea solicitării constituirii unei garanţii de participare în cazul procedurilor pentru care este obligatorie publicarea unui anunț sau invitație de participare;

- excluderea ofertanților care sunt în același timp și terți susținători pentru alți ofertanți la aceeași procedură;

- limitarea la 20% a suplimentărilor în ca-drul negocierii fără publicarea unui anunț;

- interzicerea schimbării criteriilor de eva-luare și selecție, precum și a factorilor de evaluare, ca măsuri de remediere, dacă aces-te măsuri nu sunt solicitate de CNSC sau de instanța de judecată;

- interzicerea cesiunii de obligații, anula-rea procedurii de atribuire în cazul abaterilor grave (modifi carea criteriilor de califi care și selecție, a criteriilor de atribuire sau factori-lor de evaluare prevăzuți în documentația de atribuire;

- constatarea de erori sau omisiuni pe par-cursul derulării procedurii de atribuire care să nu poată fi remediate în conformitate cu principiile de achiziții publice);

- respingerea ofertelor care includ în pro-porție de peste 50% produse originare din țări cu care Uniunea Europeană nu are încheiat un acord-cadru privind accesul produselor comunitare pe piața respectivă;

- soluționarea de către CNSC a contes-tațiilor, chiar și în condițiile existenței unei acțiuni în justiție.

Au fost reglementate și o serie de contravenții, respectiv reținerea unei sume din garanția de participare numai în cazul în care contestația a fost respinsă ca nefondată de CNSC. Totodată, nesolicitarea informațiilor referitoare la ofertele cu preț neobișnuit de scăzut este considerată contravenţie.

Termenul de aplicare a contravențiilor a fost extins de la 24 de luni la 36 de luni de la săvârșirea faptei.

Ordinul 138/14 mai 2012 aduce modele de documentație standardizate pentru atribu-irea contractelor de lucrări pentru proiectele de investiții din domeniul de transport rutier care utilizează condițiile contractuale FIDIC.

Ordinul 170/15 mai 2012 aduce comple-tări referitoare la interpretarea art. 69.1, prin care autoritatea contractantă va face publi-ce numele angajaţilor săi care deţin funcții de conducere în organizarea, deru-larea și fi nalizarea procedurii, și a celor care aprobă/semnează documente emise în legătură cu procedura de atribuire.

Ordinul 171/15 mai 2012 introduce noi proceduri privind regimul răspunsurilor la cererile de clarifi cări și defi nește termenele corespunzătoare.

Ca urmare a REGULAMENTULUI (UE) NR. 1251/2011 AL COMISIEI din 30 no-iembrie 2011 de modifi care a Directivelor

2004/17/CE, 2004/18/CE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliu-lui în ceea ce privește pragurile de aplicare a acestora în cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții, în luna august au fost postate pe site-ul ANRMAP propune-rile de modifi care ale OUG 34/2006 și HG 925/2006. Printre modifi cări menționăm: modifi carea pragurilor de aplicare a Direc-tivei astfel: art. 9c creștere a pragului de la 4.845.000 Euro la 5.000.000 Euro, art. 9c1 - creșterea pragului de la 193.000 Euro la 200.000 Euro, modifi cări referitoare la ana-liza ofertelor cu preț neobișnuit de scăzut în sensul verifi cării detaliate a modului de ela-borare a prețului, metodologia de evaluare a documentației de atribuire de către ANRMAP, accesul ofertanților la oferta câștigătoare și, nu în ultimul rând, creșterea pragului pentru achiziția directă de la 15.000 Euro la 30.000 Euro (în sensul asigurării unei transparențe adecvate, creșterea pragului va fi însoțită și de transmiterea unei notifi cări către ANRMAP referitoare la atribuirea contractului pentru valori care depășesc valoarea de 3.000 Euro).

ANRMAP, în calitatea sa de autoritate de reglementare, asigură funcția de Help-Desk pentru Autoritățile Contractante și a publi-cat pe pagina sa, www.anrmap.ro, o serie de puncte de vedere, metodologii de completa-re a invitațiilor de participare, anunțurilor de participare, fi șei de date, documentației de atribuire, precum și metodologia de verifi -care a conformității documentației de atribu-ire cu prevederile legale.


Potrivit propunerii de regulament, vor fi încheiate acorduri de partene-riat între Comisie și fi ecare ţară din UE. Statele se vor angaja să respecte

obiectivele Strategiei Europa 2020, precum și condiţiile privind adoptarea unor politici macro-bugetare, strategii, regulamente și ca-dre instituţionale. De asemenea, este introdus un cadru de performanţă bazat pe indicatori și mecanisme de stimulare sau penalizare. Totodată, regulamentul propune noi forme de implementare. Acestea vor contribui la dezvoltarea locală (condusă de comunitate și proiectele integrate) și vor oferi soluţii pen-tru costuri simplifi cate sub forma unor sume forfetare.

În acest context, mai multe state membre au lansat procesul de pregătire a viitoarelor programe operaționale. Leonard Orban, mi-nistrul Afacerilor Europene, a declarat, în dis-cursul inaugural al Conferinței internaționale „Evaluarea: constatări și ex-periențe pentru perioada 2014-2020”, că în România acesta este momentul în care trebuie folosit mecanis-mul evaluării pentru dezvoltarea programelor operaţionale. Prin evaluare, a atras atenţia Leonard Orban, vor putea fi identifi cate mo-delele de succes și explicate intervenţiile ne-reușite.

Ce este evaluareacontrafactuală de impact?

Evaluarea contrafactuală a impactului scoa-te cel mai bine în evidenţă relația cauzală dintre fi nanțarea acordată și schimbările observate la un moment dat în grupul țintă.

Cu alte cuvinte, evaluarea contrafactuală poate determina dacă activitățile fi nanțate au produs într-adevăr efectele dorite și poate cuantifi ca efectul net al intervenției. Comisia Europeană recomandă metoda con-trafactuală ca instrument principal de evaluare,

metodă deosebit de efi cientă în a determi-na măsura în care o schimbare se datorează intervenției directe. Evaluarea contrafactuală presupune stabilirea unui grup de evaluare și a unui grup de control, a căror evoluție este comparată prin utilizarea unui set de date care defi nesc precis situația celor două grupuri îna-inte ca intervenția să aibă loc.

Spre exemplu, evaluarea se poate face pe IMM-uri cu caracteristici apropiate. Primul grup (grupul de evaluare) va fi format din IMM-uri care au benefi ciat de asistență nerambursabilă. Cel de-al doilea grup (cel de control) va fi format din IMM-uri cu aceleași caracteristici, cu excepția faptului că nu au benefi ciat de pe urma proiectelor cu fi nanțare nerambursabilă. Grupul de evaluare și cel de control sunt apoi comparate prin metode econometrice și statistice pentru a stabili diferențele din-tre ele, de exemplu, diferența între cifrele de afaceri ale celor două grupuri, între activele nete etc.

Un studiu al Comisiei Europene a comparat întreprinderile din estul Germaniei care au benefi ciat de granturi, pentru investiții sau pentru cercetare, cu întreprinderi similare, dar care nu au primit fonduri.

Politica de Coeziune -orientată spre performanțeÎn contextul pregătirii viitorului exerciţiu financiar 2014-2020, Comisia Europeană a publicat propunerea de regulament privind fondurile europene. Unul dintre cele mai importante puncte ale acestuia este încurajarea implementării instrumentelor de evaluare contrafactuală, asupra cărora ne vom opri în acest articol.

În centrul oricărei metode contrafactuale, se află o comparaţie:

comparaţia dintre situaţia în care se află grupul care a primit asistenţă financiară (ex. vânzările nete sau activele fixe ale firmelor care și-au procurat utilaje cu sprijinul asistenţei financiare, salariul sau statutul pe piaţa forţei de muncă al unei persoane care a beneficiat de instruire) și situaţia ipotetică în care grupul nu ar fi primit asistenţa respectivă.

În timp ce situaţia grupului care a primit finanţare este observabilă, situaţia ipotetică în cazul neprimirii asistenţei este neobservabilă, aceasta din urmă putându-se determina doar printr-o construcţie teoretică. Pentru a construi această situaţie neobservabilă, contrafactuală, sunt utilizate o serie de date aferente unor grupuri similare care nu au primit asistenţă financiară și care formează grupul de control.

Evaluarea contrafactuală de impact este o metodă sau, mai bine spus, o familie de metode, prin care se aplică instrumente econometrice unui set de modele, pentru a trage concluzii valide din punct de vedere statistic cu privire la existenţa, dimensiunea și structura impactului pe care o anumită formă de asistenţă îl exercită asupra unui indicator sau asupra unei proprietăţi observabile a celor care primesc asistenţă. În acest sens, metoda se bazează pe condiţii foarte bine definite și respectă metodologii stricte, pentru a ajunge la concluzii a căror validitate poate fi asigurată și testată.


Cum poate fi dezvoltată capacitatea pentru realizarea evaluării contrafactuale de impact?

În cadrul proiectului „Dezvoltarea capacităţii de evaluare a unităţilor de evaluare din cadrul autorităţilor de management și ACIS”, finanţat din FEDR prin POAT 20007-2013, au fost furnizate 5 zile de instruire pentru 16 manageri de evaluare și a fost elaborat un manual privind evaluarea contrafactuală de impact. Materialele instruirii și manualul pot fi accesate de pe website-ul www.evaluare-structurale.ro

Alte surse importante pentru dezvoltarea capacităţii sunt:

- Ghidul Evalsed, acum tradus și în limba română prin intermediul aceluiași proiect (www.evaluare-structurale.ro/Resurse/ Cadru metodologic)

- Biblioteca online a DG Regio (ec.europa.eu/Politica regională/ Evaluare/Evaluations Guidance Documents/ Impact evaluation centre)

- Publicaţii ale Băncii Mondiale

- Oportunităţi de instruire, cum a fost Școala de Vară privind Evaluarea Contrafactuală de Impact de la Torino din septembrie 2012, unde au participat atât reprezentanţi ai unităţilor de evaluare, cât și evaluatori din România.

Pentru a asigura rezultate robuste, au fost utili-zate diverse metode de comparare (inclusiv co-relarea scorului de propensiune, diferența din diferențe și variabilele instrumentale).Principale constatări:

• Granturile pentru investiții au indus efec-te puternice. Asistența fi nanciară publică de 8.000 € pe angajat a condus la investiții supli-mentare de 11.000-12.000 €. Aceasta înseam-nă că fi ecare euro a generat investiții totale de până la 1.5 €.

• Granturile pentru cercetare-dezvoltare de 8.000 € au condus la investiții adiționale de 8.000 €. Deși acest raport de 1 la 1 este puțin mai mic decât cel aferent granturilor pentru investiții, granturile pentru cercetare-dezvolta-re au avut un benefi ciu adițional în termeni de creștere economică regională pe termen lung.

• Estimarea efectului asupra angajării forței de muncă în cazul granturilor pentru investiții se situează la aproximativ 27.000 locuri de mun-că suplimentare. Totuși, această cifră este mai mică decât acea reieșită din datele de monitori-zare și sugerează că principalul impact al aces-tei forme de asistență fi nanciară este creșterea investițiilor și a productivității, având crearea de locuri de muncă doar ca impact secundar.

Care sunt condiţiile în care poate fi utili-zată evaluarea contrafactuală de impact?

În primul rând, intervenția supusă evaluării trebuie să fi e omogenă, adică aceasta trebuie să asiste grupul țintă într-un mod similar. Omogenitatea va fi încălcată dacă:- dimensiunea proiectelor asistate sau di-mensiunea asistenței diferă prin ordine de mărime; sau - criteriile de selecție a proiectelor nu sunt aceleași pentru subgrupuri, în cazul în care grupul țintă poate fi împărțit în sub-grupuri.

În al doilea rând, datele statistice care caracte-rizează grupul țintă trebuie să fi e disponibile.În al treilea rând, numărul unităților asistate și din grupul de control trebuie să fi e sufi cient de ridicat, pentru a fi relevant din punct de vedere statistic.În al patrulea rând, intervenția, unitățile din grupul țintă și rezultatele urmărite trebuie să fi e independente. În România a fost realizată o analiză a fezabilității aplicării evaluării contrafactuale de impact în vederea estimării efectelor domeniilor majore de intervenție din cadrul programelor operaționale 2007-2013, rezultând că 29 domenii majore de intervenție din totalul de 126 ar putea fi evaluate utilizând această metodă.


Program Domeniu Major de Intervenţie Buget Momentul evaluării

POR2.1 Reabilitarea și modernizarea drumurilor judeţene și a reţelei străzilor urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea șoselelor de centură

876 711 006 € 2013

POR3.2 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și dotarea infrastructurii de asistenţă socială

99 506 701 € 2014

POR3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea și dotarea infrastructurii pentru învăţământul preuniversitar, profesional și universitar

284 931 071 € 2013

POR 4.3 Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor 285 839 098 € 2013

POR5.1 Restaurarea și promovarea durabilă a patrimoniului cultural; configurarea / modernizarea structurii aferente

235 396 905 € 2014

POR5.3 Promovarea potenţialului turistic și configurarea infrastructurii necesare pentru a crește atractivitatea României ca destinaţie turistică

129 222 218 € 2014

POS CCE 1.1. Investiţii productive și ecologice și pregătirea pentru concurenţa pe piaţă, în special pentru IMM-uri.

920 215 516 € 2012/2015

POS CCE 1.2. Accesul IMM-urilor la finanţare 100 000 € NA

POS CCE 1.3. Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului 449 670 230 € 2012/2015

POS CCE2.1. Parteneriate C&D între universităţi/institute de cercetare și întreprinderi pentru a genera rezultate direct aplicabile în economie

184 546 604 € 2015

POS CCE2.2. Investiţii în infrastructura CDI și în capacitatea administrativă aferentă

357 637 059 € 2015

POS CCE 2.3. Sprijin CDI pentru întreprinderi 182 498 393 € 2015

POS CCE4.1. Energie eficientă și durabilă (îmbunătăţirea eficienţei energetice și durabilitatea sistemului energetic din punctul de vedere al mediului înconjurător

723 006 630 € 2014

PO DCA1.1. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politic și administrativ

41 111 105 € 2014

PO DCA2.2 Îmbunătăţirea calităţii și eficienţei cu privire la livrarea serviciilor

33 280 420 € 2014

POS DRU 1.1 Acces la educaţie și formare profesională iniţială de calitate 170 957 951 € NA

POS DRU 2.1 Tranziţia de la școală la viaţa activă 123 224 120 € 2014

POS DRU 2.2 Prevenirea și corectarea părăsirii timpurii a școlii 214 535 455 € 2014

POS DRU 2.3 Acces și participare la CFP 637 798 114 € 2014

POS DRU 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale 180 250 086 € 2012/2015

POS DRU3.2 Instruire și sprijin pentru întreprinderi și angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii

308 550 608 € 2014

POS DRU5.1 Dezvoltarea și implementarea de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă

198 461 224 € 2012

POS DRU5.2 Promovarea dezvoltării durabile pe termen lung a zonelor rurale din punct de vedere al DRU și al ocupării forţelor de muncă

360 349 480 € 2012

POS DRU6.2 Îmbunătăţirea accesului și a participării grupurilor vulnerabile la piaţa de muncă

100 562 023 € 2012

POS Transport3.2 Îmbunătăţirea siguranţei traficului pentru toate mijloacele de transport

270 500 132 € NA

POS Mediu 1.1 Extinderea / modernizarea sistemelor de apă și apă uzată NA 2012

SOP Mediu3.1 Reabilitarea sistemelor de încălzire urbană în zonele prioritare selectate

NA 2015

PO CT România-Bulgaria

3.2 Cooperarea în domeniul dezvoltării resurselor umane - dezvoltarea în comun a abilităţilor și cunoștinţelor

NA NA

POC IEVP CT România-Ucraina-Republica Moldova

1.1 Îmbunătăţirea productivităţii și competitivităţii zonelor urbane și rurale prin cooperarea transfrontalieră

NA NA

DOMENII MAJORE DE INTERVENŢIE pentru care se poate aplica evaluarea contrafactuală


Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale răspunde celor mai frecvente întrebăriÎntrebare: Pentru Axa Prioritară 1 a Programu-lui Operaţional Regional - Sprijinirea dezvoltă-rii durabile a orașelor - Poli urbani de creștere, subdomeniile „Poli de dezvoltare urbană” și „Poli de creștere” și pentru Axa Prioritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, DMI 3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, în calendarul de lansări de pe site-ul

www.fonduri-europene.ro apare scris ca „dată

estimată a lansării: depunere continuă, observa-

ţii: în derulare”. Vă rog să ne confi rmaţi dacă pe

aceste linii de fi nanţare, pentru regiunea Nord

Vest, se mai pot depune proiecte.

Răspuns: Gradul de absorbţie pentru Axa Priori-tară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor - poli urbani de creștere”, subdomeniile „Poli de dezvoltare urbană” și „Poli de creștere” și Axa Pri-oritară 3 – „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, DMI 3.3 „Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă” este de 98,5%, cu 18 proiecte depuse, din care 6 afl ate în implementare. În cadrul aces-tui subdomeniu, singurul oraș eligibil din regiu-nea de Nord Vest este municipiul Cluj-Napoca.Pentru DMI 1.2 „Poli de dezvoltare urbană“, gradul de încărcare este de 131%, cu 14 proiecte afl ate în implementare. În cadrul acestui subdo-meniu, zonele eligibile sunt municipiile Oradea, Baia Mare și Satu Mare.În cadrul DMI 3.3, unicul benefi ciar eligibil este Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Transil-vania de Nord, gradul de încărcare pe acest DMI fi ind de 95,61%.„Gradul de încărcare” reprezintă valoarea solicitată a proiectelor afl ate în curs de evaluare și contracta-te, raportat la valoarea alocărilor fi nanciare.Pentru mai multe detalii legate de depunerea proiectelor în cadrul acestor linii de fi nanţare, vă recomandăm să luaţi legătura cu Agenţia pen-tru Dezvoltare Regională Nord-Vest, str. Sextil Pușcariu nr. 2, cod 3400, Cluj-Napoca, Cluj. Tel: 0264 43 15 50, Fax: 0264 43 92 22, E-mail: [email protected]

Întrebare: Dacă vreau să înfi inţez o fi rmă în

care să lucreze studenţi și proaspăt absolvenţi de

facultate în vederea formării profesionale ală-

turi de ingineri cu experienţă, există vreo șansă

să accesez fonduri europene?

Răspuns: Fondurile structurale nu pot fi accesate pentru înfi inţarea de întreprinderi. Firmele deja existente pot aplica pentru fi nanţare

în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane, Domeniul Major de Inter-venţie (DMI) 2.1 „Tranziţia de la școală la o viaţă activă”, dacă își doresc să obţină fonduri pentru a crea locuri de muncă și stagii de practică pentru studenţi și proaspăt absolvenţi. Cheltuielile ge-nerate de această activitate sunt eligibile în limita prevederilor ajutorului de stat.DMI 2.1 se va lansa în perioada septembrie-oc-tombrie 2012, conform calendarului estimativ.Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să con-tactaţi organismele intermediare regionale sau ser-viciul help desk al POSDRU, de luni până vineri, între orele 08.00-16.00, la numărul de telefon 021 315 02 09, precum și pe adresa de e-mail [email protected]

Întrebare: Organizaţia noastră a depus în ia-

nuarie 2011 o propunere de proiect în cadrul

POSDRU - DMI 6.1 “Dezvoltarea economiei sociale”. Deși a trecut mai bine de un an de zile,

nu am primit încă niciun răspuns.

Am dori să știm care este stadiul evaluării proiec-

telor și, dacă se poate, o dată estimativă a fi nali-

zării procesului de selecţie.

Răspuns: AMPOSDRU a publicat un comuni-cat prin care informează că perioada de execuţie a contractului de asistenţă tehnică pentru evalu-area proiectelor s-a încheiat la 17.06.2012 și nu mai poate fi prelungit. Resursele disponibile prin contractul de asistenţă tehnică pot acoperi doar

parţial evaluarea proiectelor din cadrul CPP 112. În consecinţă, după reluarea și fi nalizarea evaluării proiectelor, veţi primi o scrisoare de informare pri-vind aprobarea sau respingerea cererii de fi nanţare depusă de dumneavoastră.

Întrebare: A) Serviciile aferente organizării unor

evenimente de formare, conferinţe etc. pot avea

cote de TVA diferite. De exemplu, serviciile de ca-

zare pot avea cota de TVA de 9%, iar serviciile

de masă/catering cota de TVA de 24%. Prin ur-

mare, pe facturile furnizorilor, serviciile de masă

trebuie menţionate explicit și separat de servici-

ile de cazare, iar TVA aferent acestora calculat

pentru fi ecare cotă aplicabilă. În caz contrar, se

poate ajunge în situaţia în care serviciile de masă

sunt facturate cu TVA mai mic decât cel impus

de lege, ceea ce este, în mod evident, inadmisibil.

B) Pot apărea situaţii când facturile se emit ex-

clusiv pentru servicii de masă. De exemplu, în

cazul unui eveniment de formare la care nu este

necesară cazarea participanţilor sau închirie-

rea unor spaţii (evenimente organizate în spaţii

puse la dispoziţie gratuit de benefi ciar), ci doar

asigurarea serviciilor de catering (alimente și bă-

uturi nealcoolice pentru pauze de lucru și prânz).

În acest caz, singura factură emisă va fi pentru

serviciile de catering menţionate.

Vă rog să confi rmaţi dacă, în asemenea situaţii,

sumele aferente acestor facturi, care vor menţio-

na explicit că reprezintă, în totalitate sau parţial,


mese servite în cadrul evenimentelor de formare

sau similare organizate în cadrul proiectelor, pot

fi solicitate la rambursare în cadrul PODCA, cu

respectarea tuturor celorlalte cerinţe privind im-

plementarea proiectelor și rambursarea.

Răspuns: AMPODCA menţionează că, în teme-iul ordinului de cheltuieli privind eligibilitatea, aplicabil PO DCA:- Cheltuielile cu pauzele de lucru sunt eligibile, cu condiţia ca acestea să fi e alocate unui eveni-ment și bugetate la capitolul XIX „Cheltuieli pen-tru organizarea și/sau participarea la evenimente de genul conferinţe, seminarii, ateliere de lucru, reuniuni de lucru, cursuri de instruire, activităţi transnaţionale”. În practică, au fost proiecte în care conferinţele de lansare/fi nalizare au fost bugetate integral la ca-pitolele XIV sau XV în condiţiile în care au avut și componentă de asigurare a pauzelor de lucru, ceea ce a determinat neeligibilitatea lor.

Întrebare: Aș dori să știu dacă se pot obţine fon-

duri pentru o sală de fi tness într-un orășel mai

mic și, dacă da, în ce condiţii?

Răspuns: Persoanele fi zice din mediul urban nu sunt eligibile pentru a obţine fi nanțare din fonduri structurale. Fondurile din Instrumentele Structu-rale nu se acordă pentru înfi inţarea de societăţi comerciale, cu excepţia întreprinderilor care des-fășoară o activitate inovativă.Activitatea dumneavoastră se încadrează la codul CAEN 9313 – Activităţi ale centrelor de fi tness, activitate eligibilă în cadrul Domeniului Major de Intervenţie 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntre-

prinderilor din Programul Operaţional Regional”. Întreprinderea trebuie însă să aibă minimum un an de activitate și să îndeplinească toate condiţiile din Ghidul Solicitantului. Pentru detalii supli-mentare, consultaţi Agenţia pentru Dezvoltarea Regională de care aparţineţi.Menţionăm că această linie de fi nanţare este în-chisă în acest moment. Pentru a fi la curent cu momentul deschiderii liniilor de fi nanţare din in-strumente structurale, vă invităm să urmăriţi site-ul www.fonduri-ue.ro, secţiunile „Estimări cereri de proiecte” și „Cereri de proiecte active”.În vederea obţinerii de fonduri nerambursabile pentru înfi inţarea unui IMM, puteţi accesa „Pro-gramul pentru stimularea înfi inţării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri”, fi nanţat de către Guvernul României.

Întrebare: Sunt inginer, cadru didactic într-un

grup școlar din Pitești și aș vrea să știu cum pot

afl a din timp de proiectele POSDRU agreate de

MECTS la care aș putea să particip. Mulţumesc!

Răspuns: Centrul de Informare nu deţine lista cursurilor de formare fi nanţate din instrumentele structurale. Deoarece aceste cursuri sunt derulate în cadrul proiectelor POSDRU, calendarele ac-tivităţilor de formare sunt stabilite în funcţie de grafi cul de implementare al fi ecărui proiect.

Dacă doriţi să benefi ciaţi de cursuri, puteţi con-tacta organizaţiile care implementează aceste proiecte. Lista proiectelor contractate în cadrul Programu-lui Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane este disponibilă în arhiva publicată la: www.fonduri-ue.ro/ Rezultate/ Lista proiecte con-tractate

De asemenea, vă recomandăm să solicitaţi, de la Organismul Intermediar Regional din regiunea dumneavoastră, lista proiectelor afl ate în imple-mentare în care se derulează cursuri pe teme de interes pentru dumneavoastră. Lista organisme-lor intermediare POSDRU o puteţi consulta la: www.fonduri-ue.ro/Instituții FSC/ Organisme IntermediarePentru informaţii specifi ce legate de proiectele afl ate în implementare puteţi contacta și Servi-ciul Help Desk al POSDRU, de luni până vineri, între orele 08.00-16.00, la numărul de telefon 021 315 02 09, precum și pe adresa de e-mail: [email protected]

Întrebare: Ce condiţii trebuie să îndeplinesc

pentru a putea depune un proiect spre fi nan-

ţare din fonduri nerambursabile pe cercetare și

producţie?

Răspuns: Persoanele fi zice nu sunt eligibile pentru a obţine fi nanţare directă din fonduri structurale.Dacă doriţi să înfi inţaţi o întreprindere care des-fășoară o activitate inovativă sau aveţi o asemenea întreprindere cu o vechime de maximum 3 ani, puteţi obţine fi nanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creșterea Competitivităţii Economice (POSCCE), Operaţiunea 231 Sprijin pentru start-up-urile și spin-off -urile inovative. Această operaţiune cu depunere continuă a fost lansată în anul 2008.


Conform ghidului solicitantului, solicitanţii eligi-bili sunt:- Spin-off -uri: fi rme recent înfi inţate/care ur-mează să se înfi inţeze pe baza unui rezultat recent obţinut dintr-un proiect de cercetare al unei orga-nizaţii publice de cercetare sau al unei universităţi;- Start-up-uri: microîntreprinderi sau întreprin-deri mici, cu personalitate juridică, înfi inţate în conformitate cu legea 31/1990, cu modifi cările și completările ulterioare, care înregistrează o vechi-me de maximum 3 ani în anul depunerii proiec-tului și are maximum 20 de angajaţi.Proiectele vizate de această operaţiune pot include următoarele activităţi eligibile:- Crearea și înregistrarea unei societăţi comercia-le (numai pentru spin-off );- Activităţi de cercetare-dezvoltare sau achiziţia de servicii pentru cercetare-dezvoltare;- Achiziţia de servicii de consultanţă pentru ino-vare referitoare la: management; asistenţă tehnolo-gică; transfer tehnologic; instruire; achiziţia, pro-tecţia și comercializarea drepturilor de proprietate industrială; utilizarea standardelor;- Achiziţia de servicii suport pentru inovare re-feritoare la: încercări și testări în laboratoare de specialitate; marcarea calităţii, testare și certifi care; studii de piaţă;- Activităţi pentru punerea în producţie a re-zultatelor cercetării/know-how/brevetului/licenţei sau altui drept de proprietate industrial;- Activităţi legate de informarea benefi ciarilor: achiziţonarea de publicaţii, abonamente și asigu-rarea accesului la baze de date;- Activităţi de informare și publicitate privind proiectul. Dacă aveţi o întreprindere care are cel puţin 2 ani vechime, puteţi obţine fi nanţare în cadrul POS CCE, Operaţiunea 232 „Dezvoltarea infras-tructurii de CD a întreprinderilor, cu crearea de noi locuri de muncă pentru CD”. Această linie de fi nanţare a fost lansată în data de 02.04.2012, data limită pentru depunerea proiectelor fi ind 7.09.2012.În cadrul acestei linii de fi nanţare, benefi ciarii

eligibili sunt:

- Întreprinderile mari- Întreprinderile mijlocii- Întreprinderile mici (microîntreprinderile sunt cuprinse în categoria întreprinderilor mici).

Pentru aceste proiecte sunt eligibile următoarele tipuri de activităţi aferente investiţiei iniţiale:- Achiziţie de teren;- Modernizarea clădirilor/spaţiilor C-D;- Construcţie/extindere clădiri (institute/centre/ laboratoare C-D);- Achiziţionarea de active corporale pentru C-D: clădiri și/sau spaţii;- Achiziţionarea de active corporale pentru C-D: aparatură, instrumente, echipamente pentru cercetare;- Achiziţionarea de active necorporale (aplicaţii informatice, licenţe) aferente proiectului.De asemenea, dacă deţineţi o întreprindere care nu are cercetarea și dezvoltarea ca obiecte princi-pale de activitate, puteţi obţine fi nanţare în cadrul POSCCE, Operaţiunea 233 – Promovarea inovă-rii în cadrul întreprinderilor. Această operaţiune a fost lansată în anul 2011, fi ind o linie de fi nanţare cu depunere continuă.În cadrul acestei linii se vor fi nanţa proiecte de inovare de produse și procese pentru bunuri și servicii. Vor fi eligibile numai proiectele care utili-zează rezultatele unor activităţi de cercetare - dez-voltare sau idei brevetate.Pentru mai multe detalii legate de aceste linii de fi nanţare, vă recomandăm să luaţi legătura cu Au-toritatea Naţională pentru Cercetare Știinţifi că- Organismul Intermediar pentru CercetareContact: consilier Daniela Gheorghian, tel.: 021 316 00 86, fax 021 316 00 86 e-mail: [email protected], [email protected]

Întrebare: Ce demersuri pot să fac pentru a

obţine o fi nanţare care să susţină o investiţie

(într-un parc solar fotovoltaic de 100 kw) în

judeţul Tulcea?

Răspuns: Pentru producerea energiei din resurse regenerabile (eoliene/solare/hidroenergetice/geo-termale/sistem fotovoltaic etc. în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW) s-a putut aplica pentru fonduri structurale în cadrul Pro-gramului Operaţional Sectorial Creșterea Com-petitivităţii Economice (POSCCE), Domeniul major de intervenţie 4.2 – „Valorifi carea resurselor regenerabile de energie pentru producerea ener-giei verzi”, Operaţiunea: „Sprijinirea investiţiilor în modernizarea și realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice și termice prin valo-rifi carea resurselor energetice regenerabile”.Nu sunt eligibile persoanele fi zice și ONG-urile, iar energia produsă poate fi furnizată în sistemul energetic naţional. În cadrul acestei scheme de fi nanţare, fi rmele private pot obţine venituri din vânzarea energiei produse în timp ce administraţia publică poate produce energia necesară doar aco-peririi consumului propriu. Această linie de fi nanţare este însă închisă. Con-form calendarului de lansări de cereri de proiecte pentru POSCCE, nu este prevăzută relansarea acestui DMI.Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să con-tactaţi Organismul Intermediar pentru Energie - Direcţia Generală Energie din cadrul Ministeru-lui Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri acolo unde se vor primi și proiectele. Datele de contact sunt: Direcţia Generală Ener-gie, Ministerul Economiei, Comerţului și Me-diului de Afaceri, Tel.: 021 202 53 88, 021 202 53 85, Fax 021 202 53 92, http://oie.minind.ro, e-mail: [email protected]ă sunteţi din mediul rural, puteţi achiziţio-na echipamente pentru producerea de energie care utilizează energia solară, eoliană, hidraulică, geotermică numai în scopul desfășurării activităţii economice pentru care benefi ciarul este sau va fi autorizat, fi nanţarea fi ind asigurată în cadrul Pro-gramului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).Fondurile destinate dezvoltării rurale nu sunt fon-duri structurale și sunt gestionate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.


Informaţii specifi ce acestui domeniu și criteriile de eligibilitate și selecţie a proiectelor sunt disponibi-le în Ghidul Solicitantului, care poate fi găsit la adresele www.madr.ro și www.apdrp.ro. Ca urmare, vă recomandăm să luaţi legătura cu Ofi ciul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Ru-rală și Pescuit (OJPDRP) TULCEA, str. Mahmu-diei, nr. 10 bis, Tulcea, Judeţul Tulcea, Tel: 0240 50 20 29; Fax: 0240 51 15 27, E-mail: [email protected] sau cu Direcţia Generală Dezvol-tare Rurală, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, tel: 021 307 85 11, 021 307 85 11, e-mail: [email protected] .

Întrebare: Deţin un PFA de peste 2 ani de zile și

aș vrea să știu dacă sunt eligibil pentru a accesa

programul „Sprijin pentru dezvoltarea sisteme-

lor de comerţ electronic și a altor soluţii on-line

pentru afaceri”.

Menţionez că PFA-urile sunt considerate IMM-

uri, conform Legii nr. 346/2004, dar în ghidul so-

licitantului este subliniat „societăţi comerciale”.

Aș dori să încep o afacere pe internet, comerţ

electronic. Ce program pot accesa? M-ar ajuta

dacă mi-aș deschide un SRL-D?

Răspuns: Conform Ghidului Solicitantului pen-tru Operaţiunea 2 – „Sprijin pentru dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic și a altor solu-ţii on-line pentru afaceri”, din cadrul POSCCE 3.3.2, solicitanţii eligibili sunt defi niţi astfel:„IMM-uri (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii) defi nite conform Legii nr. 346/2004, cu modifi cările și completările ulterioare, înfi inţa-te în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modifi cările și completările ulte-rioare. ATENŢIE – nu sunt eligibile IMM-urile nou-înfi inţate.” PFA-urile nu sunt defi nite ca solicitanţi eligibili în cadrul acestei operaţiuni. De asemenea, dacă în-fi inţaţi un SRL-IMM, acesta nu va fi considerat eligibil, neavând activitate și bilanţ încheiat. Sin-gurele linii de fi nanţare care se adresează persoane-lor fi zice autorizate și care trebuie să funcţioneze ca microîntreprindere sunt în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.Astfel, dacă sunteţi din mediul rural și doriţi în-fi inţarea unei întreprinderi, puteţi aplica în ca-drul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 312 „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro întreprinderi”. Condiţiile de eligibilita-te ale solicitantului și ale proiectului sunt detali-ate în Ghidul Solicitantului, disponibil la adresa www.apdrp.ro .Fondurile destinate Dezvoltării Rurale nu sunt Fonduri Structurale și sunt gestionate de Minis-terul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Informaţii specifi ce acestui domeniu pot fi găsite la adrese-le www.madr.ro și www.apdrp.ro. Ca urmare, vă rugăm să contactaţi Direcţia Generală Dezvolta-re Rurală, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, tel: 021 3078511, e-mail [email protected].

Întrebare: I. Referitor la Axa Prioritară 2, Do-meniul Major de Intervenţie 2.2. Reabilitarea zonelor poluate istoric, pe site-ul www.fonduri-

europene.ro apare la Status „Linie deschisă, De-

punere continuă”.

II. În ghidul solicitantului, la capitolul II.2.2

Eligibilitatea proiectelor fi nanţate (pagina 23

punctul 7) este scris:

„Terenurile aferente investiţiilor POS Mediu

sunt, după caz, în proprietatea/posesia autori-

tăţilor publice sau sunt accesibile în scopul rea-

lizării proiectului.

Se face dovada că terenul pentru care se soli-

cită proiectul de remediere/reabilitare este în

proprietatea publică a autorităţii/autorităţilor

publice locale respective și este disponibil pentru

proiect (nu este în litigiu etc.). Îndeplinirea aces-

tui criteriu va fi justifi cată prin documentele

precizate în Anexa 2, punctul E.5.”

ÎNTREBĂRI:

I. Începând cu ce dată se pot depune proiecte pe

acest DMI și care este termenul limită?

II. Pentru a putea depune un proiect, aplican-

tul (administraţie publică) poate deţine terenul

aferent investiţiilor în concesiune (în calitate de

concesionar) pe o perioadă de x ani?

Răspuns: Investiţiile în cadrul Axei prioritare 2, Sector managementul deșeurilor/reabilitarea terenurilor poluate istoric, sunt destinate unor proiecte pilot de reabilitare a terenurilor afectate de-a lungul timpului de diverși poluanţi cu im-pact negativ asupra mediului și sănătăţii umane.Prin POS Mediu, DMI 2.2 sunt fi nanţate câteva proiecte de reabilitare a siturilor contaminate isto-ric, considerate priorităţi la nivel naţional din punct de vedere al impactului asupra sănătăţii umane și a mediului. În această perioadă de programare, pro-iectele care vor primi asistenţă fi nanciară vor fi se-lectate în conformitate cu prevederile și priorităţile defi nite în Strategia naţională pentru siturile con-taminate (elaborată de Ministerul Mediului) și pe baza inventarului siturilor contaminate al ANPM.Modalitatea de preselecţie a proiectelor fi nanţate din acest DMI poate fi consultată la: www.posmediu.ro/ Sector managementul deșeu-rilor reabilitarea terenurilor poluate istoric/ Notă la raportul de preselecție

De asemenea:1. În conformitate cu calendarul orientativ de lansări pe POS Mediu, DMI 2.2 este deschis, cu depunere continuă, și fi nanţează proiecte majore și nemajore. Pentru cele 3 proiecte pilot pentru care au fost elaborate aplicaţii de fi nanţare prin proiectul PHARE CES (Câmpina, Crângurile, Turda), au fost încheiate contractele de fi nanţare. A fost sem-nat contractul de fi nanţare pentru Proiectul Iaz Batal Tg. Mureș al Primăriei Târgu Mureș.În urma reluării procesului de selecţie a altor situri ce pot intra sub incidenţa cerinţelor POS Mediu -

Axa Prioritară 2 - Domeniul major de intervenţie 2, s-a acordat fi nanţare sitului aparţinând Primă-riei Turda. Primăria Turda a renunţat la fi nanţa-rea acestui proiect prin POS Mediu în favoarea celei oferite prin Fondul de Mediu. În prezent, se afl ă în analiză mai multe situri (CNADNR, PETROM etc.) care ar putea face obiectul fi nan-ţării în cadrul POS Mediu în anul 2012.

2. Toate terenurile aferente construcţiei/extinderii noilor investiţii trebuie să fi e în proprietatea publi-că a autorităţilor publice locale.Pentru toate terenurile pe care se vor construi/extinde componentele de investiţii aferente pro-iectului (depozit, staţii de transfer, staţii de tratare etc), este necesară Hotărârea Consiliului Local pentru a face dovada că acestea aparţin domeniu-lui public al autorităţilor locale (AL). În cazul în care terenul se afl ă în proprietatea Benefi ciarului, este necesară emiterea unei Hotărâri a Consiliului Judeţean care să facă dovadă că terenul aparţine domeniului public și este pus la dispoziția proiec-tului. În cazul în care terenurile aparţin domeniu-lui privat al statului/autorităţilor publice locale, este necesară demararea procedurii de trecere a acestora în domeniul public (respectiv emiterea de HG/HCL).

Vă menţionăm că site-ul ofi cial al instrumentelor structurale din România este: www.fonduri-ue.ro.Pentru informaţii suplimentare referitoare la DMI 2.2, vă recomandăm să luaţi legătura cu Autorita-tea de Management a POS MediuContact: Tel: 021 300 13 52, Fax: 021 316 07 78, E-mail: [email protected]; [email protected], Calea Șerban Vodă, nr. 30-32 (intrarea prin strada Principatele Unite), sector 4, București.

Întrebare: Mă afl u în curs de înfi inţare a unei

noi asociaţii de mediu și m-ar interesa să știu ce

șanse mai sunt, la această dată, pentru a primi

susţinere pe noi proiecte cu fi nanţare europeană

(în acest domeniu sau în altele)? În care dintre

secţiuni aș putea găsi informaţii complete în

acest sens?

Răspuns: Vă recomandăm Domeniul Major de Intervenţie 4.1 „Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii și Natura 2000”, din cadrul Progra-mului Operaţional Sectorial Mediu.Conform calendarului de lansări pentru POS Mediu, sesiunea a 5-a va fi lansată în curând.Condiţiile de eligibilitate și alte informaţii utile privind linia de fi nanţare sunt diponibile la:

www.fonduri-ue.ro/ Finanțări/ Linii de fi nanțare/ Finanțări – POS Mediu


Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale, deschis în luna februarie 2012, de Ministerul Afacerilor Europene, pune la dispoziţia dumneavoastră date cu privire la fi nanţările din fondurile structurale şi de coeziune acordate României de Uniunea Europeană.

Informaţiile oferite de CIIS ghidează poten-ţialii benefi ciari către tipul de fi nanţare spe-cifi c iniţiativelor şi profi lului lor. În plus, îi ajută pe cei nefamiliarizaţi cu procedurile specifi ce domeniului să înţeleagă paşii nece-sari pentru obţinerea unei fi nanţări, precum şi etapele implementării proiectelor.

Potenţialii benefi ciari pot obţine:

• informaţii cu privire la oportunităţile de fi nanţare existente;

• răspunsuri la întrebări generale legate de fondurile structurale și de coeziune;

• explicaţii clare, formulate plecând de la nevoile de informare specifi ce fi ecărui solicitant;

• îndrumare către organismele specializate, pentru probleme și întrebări specifi ce.

CENTRUL DE INFORMARE

PENTRU INSTRUMENTE

STRUCTURALEBd. Iancu de Hunedoara, nr. 54 B,

sector 1, București

Luni – Vineri: 10.00 – 18.00

Sâmbătă: 10.00 – 16.00

[email protected]

www.fonduri-ue.ro

021 9340

Titlul proiectului: Dezvoltarea Centrului de Informare pentru Instrumentele Structurale

Editorul materialului: Ministerul Afacerilor Europene - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale

Data publicării: octombrie 2012

Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POAT 2007-2013 (Axa Prioritară 3 – „Diseminarea informaţiei și promovarea instrumentelor structurale”)

buletin informativ 24 - fonduri-ue.roold.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd... ·...

Documents

Transcript of buletin informativ 24 - fonduri-ue.roold.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd... ·...