BuildPress Issue n.1 Romanian Edition

www.buildpress.roCONSTRUIM ALĂTURI DE TINE SĂPTĂMÂNAL GRATUIT nr. 1

PRESSFREEBU LD

Avem încredere înagențiile imobiliare?

Oportunitatea recurgerii la soluția unei agențiiîn momentul în care se dorește efectuarea uneitranzacții imobiliare a ridicat mereu probleme

tuturor părților implicate.

p. 8-9

BUILD arta

îCreşterespectaculoasăpentru tranzacţiileimobiliareÎn luna iunie a acestui an s-a înregistrato creştere cu 16% a tranzacţiilorimobiliare realizate de persoanefizice şi juridice în județul Cluj. p.6

îAjutor pentru companiile imobiliareFranklin Templeton vrea săcumpere active imobiliare înRomânia şi acţiuni la companii deprofil. Prima tranzacție de acest gens-a realizat la Cluj. p.7

îGrecii reduc prețurilepentru turiștiHotelierii din Grecia au scăzuttarifele cu 30% în acest an și aucoborât prețurile la serviciilealimentare.

p.11

îRomâniaproductivă, stricată de politicieniPreședintele Erste Bank e de părerecă politicienii din România au şansasă aducă statul printre principaleleţări din Europa Centrală şi de Est,dar o risipesc „în stil mare”. p.7

îNabucco ia avântConsiliul Județean Mehedinți aemis certificatul de urbanism pentruconstrucția a 105 kilometri dinNabucco. p.10

Păstrarea curățeniei orașuluiînseamnă responsabilitate.

Citiți ziarul, nu îl aruncați pe stradă.

Șerban Țigănaș, președintele OAR:„Clujul se dezvoltă cel mai repede, dar arenevoie de o viziunesănătoasă” p. 14-15

Leisure time: Vă prezentăm evenimentele culturale din Cluj-Napoca p. 2-15

„Dormitorul”Clujului s-a trezit

Mănăştur, farmecul periferiei care devine centru.p. 4-5

7-13 Aug 2010

reportaj de Gabriel Jakab

Agenda săptămînii

2 OPINII 7-13 august 2010A R

TS

deținut și editat deEUROPAPROEDITIONS S.R.L.Str. Lalelelor, nr. 11, et.2, ap. 6Cluj-Napoca, ROMÂNIA0264-433.214; 0264-433.313; 0264-433.316www.buildpress.roe-mails: [email protected]

[email protected] executat la: SC Garamond Tipografie SRL

Administrator: KYRIAKI BALKOUDIRedactor-șef : GABRIEL JAKABSecretar general de redacție: ANDRA-DARIA SZASZContabilitate:IONEL ȚERMURE (0264-433.313 int 18)

Consilier juridic: IULIA GANSKA

RESPONSABILITATEA PENTRU MATERIALELE PROPRII CONCEPUTE PUBLICATE APARȚINE REDACTORULUI. RESPONSABILITATEA PENTRU MATERIALELE NESEMNATE APARȚINE DIRECT SURSEI.

Toate articolele publicate aparțin EUROPAPROEDITIONSS.R.L. precum și autorilor lor și sunt protejate prin Copyright. Dacă doriți să preluați informații, vă rugăm să ne contactați.

Cele 15.000 de exemplare ale săptămânalului BuildPress sunt distribuite GRATUITpe toată raza municipiului Cluj-Napoca. Distribuitorii ambulanți cu însemnele

BuildPress pot fi găsiți pe principalele artere rutiere ale orașului, în toate cartierele, precum și în stațiile RATUC.

METEOS D L Ma Mi J V

07.08 08.08 09.08 10.08 11.08 12.08 13.08min/max min/max min/max min/max min/max min/max min/max

°C °C °C °C °C °C °CBucurești 20/33 20/32 20/32 18/28 18/28 18/30 19/29Iași 16/30 17/31 17/28 16/27 16/27 17/28 19/30Timișoara 16/30 16/31 15/25 15/25 16/27 16/29 17/32Cluj-Napoca 14/27 14/28 14/22 14/24 14/24 15/26 16/27Turda 14/31 15/34 17/27 12/27 16/28 16/31 18/32Dej 16/31 16/34 17/29 15/29 17/28 17/31 18/32Câmpia Turzii 16/31 16/32 17/28 17/28 16/28 16/31 18/32Gherla 15/30 15/33 18/29 15/29 17/28 17/31 18/32Constanța 20/33 20/32 20/33 18/31 18/30 19/29 20/30Craiova 16/32 16/33 15/29 15/27 15/27 15/29 18/31Galați 21/32 21/32 21/32 19/29 19/29 20/30 19/32Brașov 15/27 16/27 16/26 15/23 15/23 15/25 15/27Ploiești 18/31 20/31 18/30 17/27 17/27 17/29 18/30Brăila 21/33 21/33 21/32 20/30 20/30 20/30 20/32

„Prinț și cerșetor” la CartierCărţile lui Mark Twain şi Alexandre Dumas, „Prinţ şi cerşetor” şi „Cei treimuşchetari”, au fost lansate recent sub noi versiuni de traducere, la EdituraCartier. Radu Tătărucă şi Daniela Popescu sunt cei care au transpus volumeledin engleză şi, respectiv, franceză. Preţurile sunt de 14 şi 39 de lei.

poluarea aerului Cluj-Napoca și în RomâniaBuild Free Press vă oferă un buletin cu privire la calitatea aerului în Cluj-Napoca și în România.Indicele general de calitatea a aerului este calculat pentru următorii indicatori: dioxid de sulf

(SO2) – concentrație maximă admisă 0.250mg/m3, dioxid de azot (NO2) – concentrație maximăadmisă 0.100mg/m3, ozon (O3), monoxid de carbon (CO).

Legenda pentru calitatea aerului:MEDIU RĂU FOARTE RĂU

Credeți că prețul actual al chiriilor din Cluj este pe măsura calității lor ?

Într-o perioadă atît de dificilă precum cea în care trăim,

ni se pare un efort mare până și gândul de a construi

ceva. Totuși, „oricine are dreptul la proprietate” și „orice

om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea

și bunăstarea lui și a familiei sale, cuprinzând hrana, îm bră -

cămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile

sociale necesare”, se menționează în articolele 17 și 25 din

declarația universală a drepturilor omului

Așadar, să-ți construiești o casă care să-ți ofere protecție și siguranță, fizică și spi -

rituală, reprezintă o prioritate. Deoarece doar atunci când avem cele trebuincioase

vieții putem aspira la mai mult. Putem crea relaţii mai strânse, putem pune bazele

unor comunităţi şi societăţi mai puternice. Noţiunea de „a construi“ (Build) are cono ta -

ţii economice, tehnologice şi culturale, dar are însemnătate şi pentru cei care vor să-si

clădească universul interior, spiritul, sufletul.

Să construim pentru a ne îmbunătăți toate aspectele vieții, dar să nu uităm că granița

dintre a construi şi a distruge, a dezbina, e granița dintre bine și rău, frumos și urît,

viață și moarte.

”δέ γή ήν αόρατος καί ακατασκεύαστος”.

În Cartea Genezei se spune că „Pământul era pustiu și gol.“

A construi (Build): un cuvânt străvechi transpus într-un context modern.

Kyriaki Balkoudi

Părerea clujenilorConstruiește-ți casa, viața, pe tine însuți…

Adina Moldovan, consilier vânzări, 27 de ani„În unele cazuri da, în altele nu.Spre deosebire de alți ani acum emult mai bine. Cred că în 40%din cazuri prețurile sunt pemăsura calității”.

Deac Alexandrina Atena, lucrător comercial, 52 de ani„Cu siguranță nu. Prețurile suntprea mari în funcție de ceea ce seoferă. Înainte de criză era accep -tabil. Fiica mea locuiește în chirieși se plânge mereu de condițiileproaste și de prețul ridicat”.

Mathea Csilla, asistenta medicală, 24 de ani„Calitatea locuințelor nu e deloc satisfăcătoare. Prețul chiri-ilor ar trebui să fie mai scăzutdeoarece condițiile nu sunt atâtde bune. Eu personal nu suntmulțumită de condițiile oferite”.

Tănase Constantin, student, 21 de ani„Raportul dintre calitate și pretmi se pare ok. Cred că acum s-aumai ieftinit comparativ cu perioadaanului universitar. Eu mi-amgăsit prin intermediul unei agențiiimobiliare și sunt foarte mulțumit”.

Toșa Mircea, șomer, 40 de ani„Cred că prețurile au scăzutdestul de mult în ultimul timp,sunt acceptabile. Criza a jucat unrol important în depreciereaprețurilor”.

Bogdan Zdroba, student, 24 de ani„Nu pot să spun că prețurile sunt justificate în raport cu cali-tatea, nu toate. Depinde foartemult de la ofertant la ofertant.Cred, totuși, că prețurile suntpuțin prea mari”.

Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Informațiile oferite sunt preluate din buletinele de informare aleANPM din perioadă 29 iunie - 25 iulie 2010.

BUNFOARTE BUNEXCELENT

CENTRU– B-dul Eroilor– P-ța Unirii– P-ța Avram Iancu– P-ța Ștefan cel Mare– P-ța Lucian Blaga– P-ța Mihai ViteazuANDREI MUREȘANU– parcul Enghels

ZORILOR– P-ța Zorilor– Calea Turzii– Str. Observatorului– Zona Sigma CenterMĂRĂȘTI– P-ța Mărăști– Zona Expo Transilvania– Str. București

MĂNĂȘTUR– Sala Sporturilor– Parcul Babeș– Calea Mănăștur– Zona WinmarkGHEORGHENI– Str. Constantin

Brancuși– P-ța Cipariu

– Zona Iulius Mall– Facultatea de

Științe EconomiceGRIGORESCU– Zona magazinului Profi– Str. General E. GrigorescuGRUIA– Intersecția 7 Străzi– Stadionul CFR

ISSN 2068 - 9055

7-13 august 2010 SPECIAL 3

SERGIU BIRIȘDirector General Trilulilu

A pornit ca un proiect secundar, la carelucram printre altele, însă succesul luine-a determinat să renunţăm la oricealtceva şi să ne concentrăm doar pe dez-voltarea lui. Îmi amintesc că, la un moment dat, unprieten mi-a trimis un link cu un fil -muleţ de pe Trilulilu. Atunci a fost mo-mentul în care am realizat că va fi unproiect de succes. Apoi, lucrurile auvenit de la sine şi acum Trilulilu a îm-plinit 3 ani, avem o echipă puternică şipasionată la Cluj-Napoca, dar şi un bi -rou la Bucureşti, unde se află echipa devânzări. Greutăţi sunt peste tot, ca înoricare alt business, important e sătreci peste ele şi să mergi mai departe.Ori cum, fiecare experienţă, fie ea bunăsau rea, trebuie considerată o lecţie dincare trebuie să înveţi.Pentru că atributele brandului îmi per-mit, am să vă relatez povestea brandu-lui într-o manieră mai atipică. Trilulilu Crocodilu‘ locuia în primul ande existenţă într-o căsuţă de paie. Abiaîşi scotea capul pe piaţa online auto -h tonă, cu teama inerentă oricărui start-up.Foarte repede, Crocodilu‘ a cucerit ini -mile userilor, cât şi atenţia pieţei dindomeniu. Astfel, la Internetics 2007 afost desemnat „cel mai bun site de di-vertisment şi timp liber”, iar în luna de-cembrie a aceluiaşi ani, Tri lu lilu valora

un milion de euro, intrând rapid în top10 site-uri româneşti ca trafic.Al doilea an de existenţă a adus cu sineschimbări. Crocodilu‘ a devenit mai în -crezător în forţele proprii. Experienţaacumulată l-a ajutat să gestioneze foar -te bine capitalul de imagine pe care îlavea pe piaţă. Apare o mişcare str a te -gică: 51% din companie merge către in-vestitorul francez Alexis Bonte.Realizările importante continuă şi în2008: intrarea în top 5 site-uri româneştica trafic, premiul 1 la Webstock 08, lasec ţiunea User Generated Content, to -tul culminând cu poziţia 1 ca trafic, mo -nitorizat de SATI. În anul 2009, brandul se matu ri zea ză,avem o comunitate mare şi dina mi că.Implementăm prima platformă de pu -blicitate video în sistem de plată CPC şine consolidăm poziţia de lider ca trafic.Povestea brandului rămâne însă des -chisă, continuăm să învăţăm din gre -şeli, să ne perfecţionăm, să venim în în-tâmpinarea dorinţelor comunităţii, iarCrocodilu‘ e mai tonic şi mai dina mic caniciodată.

Trilulilu.ro, lansat în ianuarie 2007, a reuşit să se impună într-un timp foarte scurt.

Ziarul nostru vă oferă în fiecare săptămână o pagină specială scrisă de per-soanele care, prin experiențele sau ideile lor, reușesc să exprime cel mai binefilosofia Build – aceea că putem construi nu doar clădiri, ci și cariere de suc-ces sau stiluri de viață.

Trilulilueste cea mai mare

comunitate online din România, unde vizitatorii pot urmări

şi contribui cu clipuri video,audio şi imagini.

Sergiu BirişA absolvit Facultatea de Studii

Europene din Cluj-Napoca şi are unmaster în Publicitate. Din 2000 a intrat

în online şi a lucrat pentru început cafreelancer, după care şi-a făcut propriaagenţie de web design & development.

În 2007 a fondat Trilulilu.ro, cel maivizitat site din România.

Construcția succesului

A RTS

Bicicliștii au organizat MarșulBicicliștilor pentru Roșia Montană.

Drumeţia este premergătoareFestivalului Fân-Fest (13-15 august).

Marşul bicicliştilor către Roşia Montană

4 PREZENTARE 7-13 august 2010

Păpuşile Teatrului Puck îşi vor petrece concediul la Muzeul deArtă, în cadrul Expoziţiei Muzeul Păpuşilor. Prezente aici până în 29 august, vor fi și afişele şi personajele selectate din piesele:„Ochiul soacrei”, „Scufiţa Roşie”, „Cojocelul fermecat”, „Regele cerb”, „Muzicanţii din Bremen” şi „Omuleţul de nisip”.

Păpuşile în vacanţă

GEORGELUPEAjurnalist/reporter

A RTS

„Dormitorul“ Clujului s-a trezitMănăştur – farmecul periferiei care devine centru

Văzut de sus, Mănăşturul este

prototipul cartierului – dormitor

inventat la începutul anilor ’80

de către regimul comunist

obsedat de creşterea numărului

de muncitori în uzinele ţării.

Ceva îl diferă, totuşi, de celelalte

cartiere gândite pe acelaşi tipic.

Majoritatea apartamentelor sunt

sufocante, dar preţul lor

continuă să fie unul ridicat.

Spre deosebire de Grigorescu sauGheorgheni, care sunt deseori de-numite peiorativ cartiere de pen-

sionari, în cel mai mare cartier al ora -şului domină tinerii. Tot tinerii domi -nau net peisajul acum peste 40 de anicand se puneau bazele uriaşului „dor-mitor” al Clujului. Aduşi din toate sa te -le judeţului, şi nu numai, pentru a ali-menta cu mână de lucru zona indus -trială a oraşului, în special Combinatulde Utilaj Greu, oamenii au recreat satulde baştină în jurul fiecărui bloc. Rân-durile cu flori sau chiar cu răsadurilede legume, băncuţele pentru bârfele„mon dene” între vecine, toate acesteaaduceau pu ţin din satul fiecăruia în pe -riferia marelui oraş.

Cele mai scumpe locuințe

Dacă până la începutul anilor ’90 blo -curile apăreau cu repeziciune umplândfie care colţişor, în ultimii 10 ani car -tierul a început să-şi schimbe încet ima -ginea de „sat vertical” prin noile zonerezidenţiale precum strada Câmpului.„Les nouveau riches” ai Clujului aleg

această zonă nu numai datorită apro -pierii ei de oraş dar şi pentru pădureaaflată chiar la marginea cartierului.Mă nășturul a devenit, încet dar sigur,cel mai scump cartier din Cluj-Napoca.Metrul pătrat se vinde cu 900 de euro încazul unei construcții vechi și poateajunge până la 1.100 de euro în cazulunei construcții noi.În Mănăştur se construieşte în conti -nuare cu toate că multe din blocurileridicate în ultimii ani nu şi-au găsit lo-catarii şi în ciuda proastei reputaţii înprivinţa siguranţei publice pe care o auîndeosebi zonele străzilor Mehedinţi,Retezat şi Parâng. Totuşi, pentru ma rea majo ritate alocuitori lor, car tierul esteunul în ca re e bine sălocu ieşti. Magazine şisupermarketuri la totpa sul, bănci, pieţe,apropierea de Po -lus Mall, o reţeade transport înco mun care teduce rela tiv re-pede în orice colţal ora şu lui re pre -zintă atuurile in -contestabile ale Mă -năş turului.

SUPERMAGAZINE LA TOT PASUL

În ceea ce privește oferta de supermarketuri din cartierul lor, mă năș tu -renii se pot socoti norocoși, deoarece majoritatea numelor mari din dome-niul au reprezentanțe aici: Cora, Kaufland, Billa, nemaipunând la so co -teală complexele comerciale Sirena, Big sau Minerva.

SCURT ISTORIC AL MĂNĂȘTURULUI

Istoria Mănăşturului începe puţin după anul 1000 şi este legată de abaţiabenedictină de la Calvaria. Biserica de aici a reprezentat pentru secole centrulaşezării care a fost una de sine stătătoare până în 1895 când satul Mănăştur adevenit parte integrantă a oraşului Cluj. Conform datelor ultimului re cen -

sământ separat pentru Mănăştur,din anul 1890, din totalul de 3.099 delo cui tori, 1.569 s-au declaratmaghiari, 1.489 români, 16 germani,5 slovaci. În perioada ocupaţieimaghiare în Ardealul de Nord (1940-1944) Mănăşturul se afla foarteaproape de graniţa cu RegatulRomâniei, aflată pe dealul Feleacu-lui. După instaurarea comunismu-lui, far mecul locului, dat de caselecu grădini îngriite şi oameni gospo-dari, începe să apună. Începând cu1965 în locul gos podăriilor încep săapară blocuri cu patru, opt sauzece etaje numai bune pentru aprimi muncitori aduşi din

7-13 august 2010 PREZENTARE 5

Până în data de 1 septembrie, la Biserica Reformată vor fi susţinute,săptămânal și gratuit, în fiecare zi de miercuri, de la ora 19, recitaluri

de orgă şi de oboi, după cum urmează: 4 august – Wilhelm Schmidts; 11 august – Amalia Goje; 18 august – Kristofi Janos; 25 august – Gabriel

Gramesc şi Johanna Halmen; 1 septembrie – Miklos Noemi.

Concerte la Biserica Reformată

FACILITĂȚI

ȘI INSTITUȚII DE STAT

SISTEME DE TRANSPORT: 10 linii de transport: 4 trolee ( nr. 1, 6, 7 și 25), 4 autobuze (9, 24, 29, 52), tramvaie (101 și 102)

ȘCOLI: 5GRĂDINIȚE DE STAT: 8LICEE ȘI GRUPURI ȘCOLARE: 5UNIVERSITĂȚI: 1BIBLIOTECI: 1

PRIMĂRIA MĂNĂȘTUR: PrimăriaMănăştur – Str. Ion Meșter nr. 10

Orar evidența persoanelor: Luni: 8.30 – 16.30, Marți: 8.30 – 16.30, Miercuri: 8.30 – 16.30, Joi: 8.30 – 18.30,Vineri: 8.30 – 16.30, Înregistrarea deceselor: Sâmbătă : 8.30 – 13.30 și Duminică: 8.30 – 12.30

Foto Octavian C

ĂR

AR

E

Peste 120.000

de oameni

locuiesc în

Mănăștur

A RTS

C Cartier primitor, plin de viațăNumeroase facilități și servicii publiceZonă aflată într-o continuă dezvoltare

D Prea multă aglomerație și puține spații verziMizeria din preajma blocurilor și de la periferieProbleme legate de trafic și locuri de parcare

Irina Irimieş s-astabilit în Mă năş -tur în urmă cu 10ani, când s-a şi că -sătorit. A venit dinMărăşti, însă nuregretă schimba -rea: „Mi se paremai liniştit şi maipuțin sufocant de -

cât Mărăştiul. Desigur, are părțile luinegative, cum ar fi drumurile proastedin preajma blocurilor, însă, în mare,pot spune că sunt mulțumită de via]ade aici. Copiii mei se joacă şi învață înMănăştur, iar asta nu poate decât sămă bucure, deoarece îi ştiu mereuaproape de mine. Pot spune că, în ul-timii ani, cartierul s-a dezvoltat foartemult şi e vizibil faptul că a evoluatmult înspre bine”.

Mărioara Peştean cu siguranță nus-ar da plecată din Mănăştur. Şi-a vă -zut nepoții crescând aici şi, deşi ar vreamai multe spații verzi în jurul blo cu -rilor „cam înghesuite” sau trotuaremai degajate, cartierul este o adev ă -ra tă casă pentru ea: „Ceea ce ține deaspect s-a moştenit în mare parte dinvremea comunismului, dar n-avem ce

face. În rest, oamenii sunt amabili, ve -cinii te ajută oricând şi la orice. Nesimțim ca într-o familie mare. Oriceavem nevoie putem găsi aici, de lama gazine şi supermarketuri până labănci”, spune femeia.

Tudor Puşcaşiu

este născut în Mă -năştur şi face par -te din generaţie dela care se aş teap tăsă schimbe cevaîn România. „Nuştiu dacă Mănăş -tu rul se deose beş -te prea mult de ce lelalte zone ale Clu-jului. Are avantajul că, din punctualde vedere al fa ci lităţilor oferitelocuitorilor, nu duce lipsă de preamulte. Pe de altă parte, dacă eştitânăr, în afară de câteva ba ruri şiterase nu prea ai de unde să-ţi petrecitimpul liber”, afirmă el. La „bilenegre” ar adăuga şi mizeria care seadună în statele blocurilor, dar şiconstrucţiile gen noul parking care,în opinia sa, ar fi putut fi amplasat al-tundeva. Cu toate acestea, Tudor re -cu noaşte că „n-aş alege alt cartier încare să locuiesc în Cluj”.

PULSUL CARTIERULUI:ce cred mănășturenii despre „casa“ lor?

CE SE CONSTRUIEȘTE

ÎN MĂNĂȘTUR

Parkingul suprateran

de pe strada Primăverii

În curs de finalizare, construcția va asigura 490 delocuri noi de parcare. Valoarea investiției făcute dePrimăria Cluj-Napoca se ridică la suma de 17 mil-ioane de lei.

Complexul imobiliar Tower

Dezvoltatorulamerican Towerintenționează săcons truiască peamplasamentulde pe Calea Flo rești un centrumultifuncțional,dar data limită alucrărilor esteincertă.

Supermarket CarrefourCarrefour își va deschide un magazin și înMănăștur, în cadrul comple xului comercial Big. Inaugurarea noului supermarket este preconizatăîn luna septembrie a anului curent.

6 - BUSINESS & R. ESTATE 7-13 august 2010

Octavian Goga este omagiat de Uniunea Scriitorilor (US) – Filiala Cluj printr-unconcurs naţional de creaţie literară. Participanții trebuie să trimită un eseu saumaxim 10 poezii, dactilografiate în două exemplare, și să le expedieze până îndata de 6 septembrie, pe adresa US. Concurenţii vor trebui să alăture acestora unscurt C.V. şi un rezumat al activităţii literare.

Înscrieri la concurs

Fondul Proprietatea,listat la bursă

Fondul Proprietatea (FP) va fi listatcel mai probabil în ianuarie la BVB,pre cum şi pe o bursă din străinătate,posibil Londra, a declarat, miercuri,Greg Konieczny, fund manager Frank -lin Templeton pentru România.„Avem o prevedere în contractul deadministrare ca să listăm FP în 90 dezile de la preluarea administrării, iardacă AGA în care Franklin Temple-ton urmează să fie numit administra-tor se va desfăşura în septembrie lis -ta rea s-ar putea face în ianuarie 2011”,a afirmat Konieczny. Activele Fondului Proprie tatea suntde circa 11 miliarde de lei.Acţionarii Fondului sunt MinisterulFinanţelor, cu 56,98% din capitalul so -cial, 3.469 persoane fizice – 31,62% şi93 de persoane juridice – 11,39%.

Titluri de statlicitate în euro

Finanţele au atras de la bănci 1,213miliarde euro, de trei ori peste valoa -rea programată, la 4,9% pe an. Minis-terul Finanţelor Publice (MFP) a vân-dut săptămîna trecută certificate detrezorerie în euro cu scadenţa la un an,de 1,213 miliarde de euro, de trei orimai mult comparativ cu valoarea pro -gramată, de 400 de milioane de euro,la o dobândă de 4,9% pe an. Valoareatotală a cererii pentru titluri din par -tea băncilor comerciale a fost de 1,369miliarde de euro. Operaţiunea de mier -curea trecută este prima licitaţie dinacest an în cadrul căreia Finanţele auvândut titluri de stat în euro pe piaţainternă. Sumele atrase vor fi folositepentru finanţarea deficitului bugetarşi refinanţarea datoriei publice sca-dente.

Președintele ErsteBank: România

productivă, stricatăde politicieni

Politicienii din Ro mâ nia au şansa săaducă statul prin tre principalele ţăridin Europa Cen tra lă şi de Est, dar ori sipesc „în stil ma re”, a declarat, joi,preşedintele şi directorul general algrupului austriac Erste Bank, An-dreas Treichl (foto). Întrebat despre listarea BCR, Treichla spus că România are probleme maimari decât listarea unei bănci.„Cred că preşedintele şi Guvernul artrebui să se asigure că lucrează îm - pre ună şi că reu -şesc în sfârşit săara te ro mânilor căau ţara sub con trolşi să nu mai deavina pe oficiali cănu sunt pro fe sio -nişti”, a afirmat şe -ful grupului aus -triac, într-o confe -rinţă de presă.

Compania Franklin Templeton

intenţionează să cumpere

acţiuni şi active ale mai multor

companii din sectorul imobiliar

din România

„Vrem să cumpărăm acţiuni la mul tecompanii din sectorul imobiliar, să leajutăm să strângă capital pentru a-şi sus -ţine activitatea. Vedem că piaţa imo bi -liară este subevaluată şi acum este omare oportunitate să cumperi acţiuni lacompaniile imobiliare. Ne aşteptăm cacredi tarea să revină pe creştere în ur -mă torii ani şi vrem să fim deja prezenţipe piaţa imobiliară atunci”, a declarat,miercuri, Mark Mobius, preşedinte di-rector al Franklin Templeton Invest-ments.El a adăugat că deşi instanţele de ju -decată au aprobat deschiderea insol ven -ţiei unor companii de profil, cum este

cazul Impact Developer & Contractor,unde Franklin Templeton controlează6% din capital, societăţile respective auactive foarte mari. Un fond administrat

de Franklin Templeton a cumpărat în2009 circa 6% din acţiunile Impact de lapreşedintele CA şi acţionarul principalal companiei, Dan Ioan Popp.

Ajutor pentru companiile imobiliareFranklin Templeton vrea să cumpere active imobiliare în România şi acţiuni la companii de profil. Prima tranzacție de acest gen s-a realizat la Cluj.

Primele subscrise de asigurătorii stră - i ni care au deschis sucursale în Româniaau însumat anul trecut 50,21 milioanede lei, în creştere de circa patru ori, pon -derea cea mai ridicată revenind asi -gurărilor generale – 82,8%, potrivit da -telor din raportul anual al CSA. În 2008,subscrierile companiilor de asi gurarestrăine a fost de 12,88 milioane de lei.„Din cele nouă societăţi autorizate înstate membre ale Uniunii Europene,ca re au deschis sucursale pe teritoriulRo mâniei, cinci au subscris prime pen-tru asigurări generale în valoare de41.579.227 lei. Din acest volum de prime,ponderi semnificative au înregistrat asi -gurările de credite – 18.223.636 lei (43,82%din total) şi CASCO – 12.220.583 lei (29,39%din total). Cu subscrieri semnificativede prime s-au evidenţiat sucursalelePorsche AG – 12.006.633 lei, Coface Aus-tria – 9.675.144 lei şi Euler Hermes –8.548.492 lei. Pentru contrac tele înche -iate în România, aceste sucursale auplătit in dem nizaţii brute în sumă tota -lă de 19.703.435 lei, din care pentru asi -gu rările de credite – 12.445.668 lei şiCASCO – 7.074.875 lei”, se menţioneazăîn document. În sectorul asigurărilor de viaţă, numaidouă sucursale străine deschise în Ro -mânia au subscris prime, cu o valoare cu -mulată de 8,63 milioane de lei.

Prime de 50 demilioane de lei în 2009

Guvernul a amânat cu două luni, pânăla 1 octombrie, introducerea rovinieteielectronice, din cauza numeroaselor con -testaţii la licitaţia de selectare a firmeicare va realiza noul sistem de plată a ta -rifului pentru drumuri naţionale, con -tes taţii care au întârziat punerea înfuncţiune a sistemului.Decizia de amânare a termenului a fostluată prin ordonanţă adoptată de Gu-vern.Compania Naţională de Autostrăzi şi Dru -muri Naţionale din România (CNADNR)anunţase iniţial că rovinieta electronică va fi introdusă la 1 august.CNADNR a selectat, la sfârşitul lunii decembrie 2009, consorţiul Novensys Corpo-ration/UTI Systems pentru a livra sistemul, valoarea contractului fiind de 35,96milioane de lei, fără TVA.Din cauza numeroaselor contestaţii formulate asupra procedurii de achiziţie, con-tractul a fost însă încheiat abia în iunie 2010, conform documentului adoptat deExecutiv.„Având în vedere complexitatea sistemului care va trebui livrat de câştigătorullicitaţiei, acesta nu poate fi realizat într-un termen atât de scurt încât la data de 1 au -gust 2010 să fie funcţional. În aceste condiţii, este necesară prorogarea termenuluide achitare a tarifului de utilizare prin intermediul sistemului informatic deemitere, gestiune monitorizare şi control al rovinietei (SIEGMC) şi, implicit, acelorlalte activităţi care derivă din utilizarea sistemului, de la 1 august 2010 la 1 oc-tombrie 2010, dată la care sistemul va fi funcţional”, se arată în ordonanţă.Odată cu implementarea sistemului electronic de emitere şi control al taxei dedrum, trebuia să fie introdusă şi rovinieta cu termen de valabilitate de 90 de zile,dar şi acest termen a fost amânat pentru 1 octombrie.

Rovinieta electronică,amânată cu 2 luni

A RTS

7-13 august 2010 BUSINESS & R. ESTATE 7

Artiștii din Cenaclul „Atelier 11” își prezintă lucrările la Galeria „Ioan Sima”,deschisă în intervalul orar 9-16, la Casa Municipală de Cultură din Cluj.

Expoziția poate fi vizitată până în 21 septembrie.

„Minisalon de vară”

Închisoare pentruneglijarea fațadelor

Proprietarii imobilelor degradate vorfi obligaţi să finanţeze lucrări exte-rioare, precum reparaţii, tencuieli şizugrăveli, şi vor fi scutiţi temporar deimpozit pe clădire dacă execută lu-crarea în regie proprie, în caz contrarfiind sancţionaţi cu o amendă de pânăla 10.000 lei sau chiar cu închisoare.Obligaţia acestor lucrări nu va fi însăvalabilă pentru construcţii expertiza -te tehnic şi încadrate în Clasa I de riscseismic şi pentru blocuri reabilitatetermic sau înscrise în programele lo-cale pentru executarea lucrărilor dereabilitare termică, conform unui pro -iect de ordonanţă obţinut de Mediafax.

Construim mai puținNumărul autorizaţiilor de construirepentru clădiri rezidenţiale eliberateîn primul semestru a scăzut cu 16,9%faţă de aceeaşi perioadă a anului tre-cut, la 19.827, iar în iunie reducerea afost de 4,2% faţă de iunie 2009, potrivitdatelor anunţate joi de Institutul Na -ţional de Statistică (INS).În iunie au fost emise 4.549 autorizaţiide construire pentru clădiri re zi den -ţiale, în creştere cu 14,6% faţă de lunaanterioară. Dintre acestea, 62,5% aufost pentru zona rurală.

„BUILD PRESS“ vă oferă un studiu de piață referitor la evoluția prețurilor și stadiul lor actual pentru câteva zone din Cluj-Napoca.La realizarea acestui studiu au fost folosite informații oferite de următoarele agenții imobiliare:l AGENȚIA ANCUȚA: Cluj-Napoca, Str. 21 Decembrie, nr. 118; tel: 0264-599.397 mobil: 0744-979.417; e-mail: [email protected] HABITAS IMOBILIARE: Cluj-Napoca, Str. I.C. Brătianu nr. 18; tel/fax: 0264-598.859 mobil: 0743-590.059, 0726-590.059 e-mail: [email protected] WELT IMOBILIARE: Cluj-Napoca, B-dul. 21 Decembrie nr. 24, ap. 1; tel/fax : 0264-597.584 mobil: 0752-223.366; e-mail: [email protected] MAXINTERMEDIA: Cluj-Napoca, Str. Napoca nr. 12 ; tel: 0264-594.541 mobil: 0728-330.857; e-mail: [email protected] CASA PITAS: Cluj-Napoca, Str. Gheorghe Bilașcu nr. 109, etaj 5, complex Sigma Center; tel: 0264-439.004; e-mail: [email protected]

raport săptămânal al evoluției pieței imobiliare

Clemență de la FMIFinanţele cer FMI o nouă derogare privind arieratele, ţinta nu a fost atinsă nici la 6 luni

Ministerul Finanţelor Publice

(MFP), Sebastian Vlădescu,

va cere FMI o nouă derogare de la

obligaţia privind reducerea arieratelor,

întrucât nu a reuşit să respecte ţinta

convenită cu instituţia financiară

internaţională nici în primul semestru.

„Nu ne-am atins ţinta de arierate”, a decla -rat miercuri ministrul MFP, Sebastian Vlă -descu. De la începutul acordului stand-by cuRomânia, în luna mai 2009, Guvernul a cerutderogare pentru ţinta de arierate la fiecareevaluare, ne reuşind să se încadreze în valo-rile trimestriale asumate.O misiune comună a FMI şi Comisiei Euro -pene se află în aceste zile la Bucureşti pen-tru o nouă revizuire a acordului stand-by,care va evalua modul în care România a în-deplinit criteriile de performanţă stabilitepentru finele lunii iunie şi în cadrul căreiaurmează să se discute şi despre un nou setde prognoze ma croeconomice.Arieratele la buget trebuie eliminate întotali tate până la finele lunii aprilie 2011,când este stabilită şi închiderea programu-lui cu FMI.

A RTS

PREȚURI LA VÂNZARE euro/mp

AgențiaCluj-Napoca

Centru Mărăști Mănăștur Zorilor Gheorgheni GrigorescuConstrucție

vecheConstrucție

nouăConstrucție

vecheConstrucție

nouăConstrucție

vecheConstrucție

nouăConstrucție

vecheConstrucție

nouăConstrucție

vecheConstrucție

nouăConstrucție

vecheConstrucție

nouăAncuța ê 1200 è 1500 è 1000 é 1200 è 1000 é 1200 è 1080 é 1200 è 950 ê 1100 ê 1000 ê 1150Habitas Imobiliare è 1080 é 1200 è 1000 è 1000 ê 865 è 1000 è 1200 é 1200 é 1000 é 1150 è 950 è 1100Welt Imobiliare é 1200 è 1000 ê 950 è 1100 ê 780 è 950 ê 800 è 1100 ê 1000 è 1050 ê 1150 é 1200Maxintermedia è 1000 é 1200 è 1000 è 1000 ê 850 è 900 è 1100 è 1100 è 900 è 1050 è 900 é 1200Casa Pitas é 1200 è 1000 è 1000 è 1040 è 900 é 1000 è 1000 é 1200 è 950 ê 1100 ê 1100 ê 1150

PREȚURI LA ÎNCHIRIERE euro/apartament cu 2 camere – mobilatAncuța é 280 è 300 ê 200 è 250 è 200 è 250 è 220 è 250 è 200 è 300 è 220 è 300Habitas Imobiliare è 220 è 280 è 220 è 280 è 220 è 280 è 220 è 280 ê 180 è 260 è 250 é 340Welt Imobiliare é 350 é 450 è 280 é 350 è 250 é 350 é 300 é 400 ê 150 ê 220 ê 200 è 300Maxintermedia è 300 é 350 è 250 è 320 è 250 è 300 è 250 é 330 è 200 è 280 ê 180 è 230Casa Pitas è 300 è 300 è 250 è 250 è 250 è 250 è 300 è 300 é 300 é 340 è 300 é 350

8 7-13 august 2010 7-13 august 2010 9

Marius V., 29 de ani

Marius V. are 29 de ani și încearcă de mai bine de 6 luni să își caute unapartament. Nu a reușit până acuma deoarece de fiecare dată au apărutprobleme în relația cu agențiile imobiliare: „Cred că am fost la cel puțin10 agenții din Cluj și am rămas, în mare măsură, dezamăgit. Ultima oară,spre exemplu, mi-au prezentat un apartament de 60 mp fără balcon, amnegociat pretul, am ajuns la un consens și când să semnez precontractul,am văzut CF-ul unde se preciza că e vorba de 60 mp cu tot cu balcon. Agen-tul mi-a spus că nu știa, dar cred că era de datoria lui să verifice.Bineînțeles că am cerut să mai scadă din preț, însă ei nu au mai vrut și ast-fel am renunțat”. Tânărul nu se oprește aici cu criticile: „Mai este și pro -blema comisionului. Păi 2% din, să zicem, 60.000 de euro înseamnă 1.200de euro, la care se adaugă și TVA-ul. Câte salarii minime pe economieînseamnă asta? E cam mult... Și dacă reușești să-i convingi să mai lase dincomision, banii ăia nu se înregistrează nicăieri, sunt „bani negri”. Să numai spun de faptul că majoritatea consilierilor nu știu ce înseamnă aiapunctualitate sau politețe. Cum e posibil să i te adresezi la per tu unuiclient pe care abia l-ai cunoscut?”

Nevoia unei legi care să îi ajute pe clienți în relația cu agențiile interesatedoar de aspectul financiar al unei eventuale tranzacții s-a concretizat, în celedin urmă, în redactarea unei ordonanțe de urgență, nr. 174/2008, prin careconsilierii sunt obligați să prezinte clienților toate aspectele tehnice referi -toare la imobil, deci și cele negative. Punctul b) al articolului 9.4 se referăexact la această chestiune: „În cazul serviciilor de intermediere imobiliară,consumatorul va fi informat în scris, corect, complet și precis, încă din fazaprecontractuală, cu privire la (...) deficiențe și alte inconveniente cunoscutede agenția imobiliară sau pe care în mod rezonabil putea să le cunoască,

incluzând surse de zgomot, umezeală, poluare, miros, pericol de inundațiisau surpări, organizarea în apropiere a unor manifestări populare periodice,istoricul terenului sau al clădirii, posibile dezavantaje ale vecinătăților”.Deși nu a fost bine primită de către companii, care, practic, trebuiau să facăpe „detectivii” înaintea încheierii unui contract, legea a scăzut considerabilnumărul plângerilor primite la OPC. Astfel, în ultimele trei luni ale anului,doar două sesizări au fost înregistrate la OPC Cluj, ambele determinate desolicitarea agențiilor a unui comision în faza precontractuală, ceea ce con-travine prevederilor legale aflate în vigoare.

Lege mai aspră, plângeri mai puține

Firme ce se ocupă de ofertele imobiliare aude luptat nu doar cu restricțiile impuse de

actuala perioadă de recesiune, ci și cu reputațianegativă obținută de-a lungul anilor.

Ai un apartament pe care vrei să-l vinzi cât mai repede. Sauești student și îți cauți o chirie avantajoasă într-o zonă bună aClujului. Nu ai timp de pierdut, dar nici bani de aruncat. Ai în-credere să apelezi la serviciile unei agenții? Aceasta este între-barea pe care foarte mulți clujeni și-au pus-o în decursul ultim-ilor ani. Boom-ul imobiliar din perioada 2005-2006, care a făcutca piața locală să cunoască o suprasaturație din punctul devedere al numărului de companii imobiliare, a oferit multerăspunsuri în acest sens, dar nu neapărat cele așteptate declienți. Specula, absența unei legislații concrete în do meniu,precum și lipsa de experiență și, impli cit, de profesionalism amultor companii imobiliare au făcut ca relațiile dintre acesteadin urmă și solicitanți să se al te reze. Care este însă situa țiaacum, când toată lu mea traversează o perioa dă de austeritatecare, în mod normal, ar trebui să normalizeze piața de profil?

Pot spune că suntem într-o pantă de creștere, de expansiune la nivelde comunicare. Dacă pînă nu demult era sesizabilă o anumităreticență față de agenții imobiliari, acum, în 2010, optica clienților s-a schimbat semnificativ. Așa s-a întâmplat, de exemplu, și cu propri-etarii ofertelor imobiliare, care aveau o anumită superioritate, în sen-sul că înainte se descurcau să vândă și să închirieze pe cont propriu.În momentul de față, odată cu apariția crizei, au devenit mai receptivila sugestiile agenților imobiliari”, ne-a spus Cătălin Priscorniță, pa-tronul firmei Blitz Imobiliare. „Până la urmă, totul se petrece întreconsilier și client. Din spate, compania îl susține pe agent, însălegătura umană și profesională se rea lizează între client și consilierulimobiliar. Sunt firme care au o etichetă mai puțin plăcută, ceea cese reflectă și asupra consilierului. Există, de asemenea, și bran-duri bune și consilieri slabi, dar și invers. Oricum, cei care

nu s-au știut adapta situației din2010 s-au prăbușit. Orice crizăsepară buruiana de plantă, peprofesioniști de neprofesioniști”,a conchis el. De această „triere”vorbește și Sanda Moldovan,președintele Uniunii AgențiilorImobiliare din Cluj (UAIC) și ceacare conduce agenția Fortuna, deșido m nia sa e de părere că proble mele pen-tru cei pe care-i repre zintă nu s-au termi-nat: „Companii le care au avut un mod deacționare ne plăcut față de client s-au au-toeliminat, practic, de pe piață. Puțineleagenții ca re au rămas încearcă să schimbemo dul de lucru, deși le este destul degreu, deoarece trebuie să se confrunte cutot mai puține solicitări de la persoanelefizice. Acestea încearcă să se descurce sin-gure, să afle informații de la agenții, darsă nu mai încheie contracte de colaborare,pentru a-și reține tot câș ti gul”.

Numărul tranzacțiilor imobiliare în primul semestru din 2010 acrescut cu aproape 50%

SANDAMOLDOVANpreședinte UAIC„Companiile careau avut un mod

de acționareneplăcut față de client s-au autoeliminat de pe piață.

“

Peste 100de agenții imobiliareau dispărut de pe piațalocală în ultimii 3 ani

Mai există încredereîn agențiile imobiliare?

Oportunitatea recurgerii la soluția unei agenții imobiliare în momentul în care se dorește efectuarea unei tranzacții imobiliare a ridicat mereu probleme tuturor părților implicate.

Andrei B., 27 de ani

Se consideră un caz fericit, deși a auzit multe lu-cruri deloc frumoase despre practicile din zona imo-biliarelor: „Eu și logodnica mea ne căutam unapartament prin programul Prima Casă. Am sunatla o agenție, consilierul imobi liar ne-a arătat treiapartamente și în 4 ore ne-am și decis. Mi-a plăcutcum s-a ocupat de noi, nu mă pot plânge”. Desigur,povestea nu se sfâr șește aici: „Singurul moment maidelicat a apă rut atunci când am discutat desprecomision. Însă și aici am fost avantajați de faptul căagen ția a fost dispusă la negociere, astfel că de la 2%ne-am înțeles într-un final la un comision de 1%”.

Ancuța C., 25 de ani

Vrea să vândă un apartament, însă preferă să o facă pe cont propriu. Dece? „Multe agenții vor exclusivitate pentru apartamente. Dacă nu ești atentîn momentul în care semnezi contractul cu ei, te poți trezi dat în judecatăpentru faptul că ai vândut fără intermediul lor. Până acum am apelat la osingură agenție, însă nu am semnat nimic. Am preferat să-mi fac singurăpublicitate și voi apela la ei doar în ultima instanță”, spune tânăra. Și eaaduce în discuție chestiunea unei conduite deficitare pe care consilieriiimobiliari o au față de client: „În multe cazuri dai de agenți neserioși, careîntîrzie la întâlniri sau nu vin să facă poze așa cum s-a stabilit. Suntchestiuni care contează foarte mult într-o astfel de afacere”.

Ciprian M., 30 de ani

Ciprian M. și-a încercat prima oară norocul cu oagenție imobiliară în momentul în care își căuta ochirie avantajoasă pe timpul studenției. „Am fost pela 3 agenții, însă peste tot au apărut problemele cucomisionul. Mi s-au părut prea mari și nici aparta-mentele pe care mi le-au prezentat n-au fost exactce am cerut eu. Așa că am renunțat să mai colaborezcu ei“, explică el. Acum un an însă și-a cumpărat unapartament pe care l-a găsit cu ajutorul unui con-silier imobiliar. „Am avut un mic avantaj, deoarecemă cunoșteam cu respectivul agent. Astfel nu amavut probleme în a-mi găsi exact ce-mi doream. Înaltă situație nu cred că aș fi apelat la intermediari".

REPORTAJGABRIELJAKABjurnalist

Ce spun clujenii despre agenții?

OCTAVIANCĂRAREfotoreporter

10 7-13 august 2010

Muzeul de Artă din Cluj celebrează în perioada 23 iulie – 15 august, în cadrul proiectului intitulat „Centenar la muzeu 2010”, împlinirea a 100 de ani de la naşterea pictoriţei gălăţene Georgeta Arămescu-Anderson. Selecţia aduce în prim-plan 6 lucrări debază ale pictoriţei, încadrate preponderent în expresionism.

Expoziție aniversară

Consiliul Judeţean Mehedinţi a

emis certificatul de urbanism

la cererea Transgaz, de care

acţionarul român are nevoie

pentru obţinerea autorizaţiei de

construcţie, începând cu anul

2011, a 105 kilometri din

gazoductul Nabucco, acesta

urmând să traverseze

13 comune din judeţ.

„Am primit din partea Transgaz, careface parte din consorţiul Na bu cco, so-licitare pentru emiterea unui certifi-cate de urbanism, în care mi s-a propusexecu tarea unei conducte de trans-port ga ze na tu rale de presiuni înalte,care va ocu pa 30 - 33 de metri, pe teri-toriul a 13 comune”, a spus preşedinteleConsiliului Judeţean Mehedinţi, Mari -us Bălu, adău gând că certificatul a fostemis la înce putul săptă mânii.Gazoductul Nabucco va avea pe te -ritoriul României 460 de kilometri,traversând judeţele Dolj, Mehe din ţi,Caraş Se verin, Timiş şi Arad, lu crărileurmând să înceapă în 2011.Proiectul Nabucco, evaluat la 7,9 mil-iarde de euro, prevede construi reaunui gazoduct cu o capacitate anualăde 31 de miliarde de metri cubi.

Firma Eolica Dobrogea, interesată sădezvolte centrale eoliene în localitateaCogealac din Constanţa, concurând ast-fel cu grupul CEZ, va cere primăriei co-munei să organizeze un referendum princare membrii comunităţii locale să sta -bilească modul în care va fi utilizat po -tenţialul energetic al zonei.„SC Eolica Dobrogea SRL dezvoltă cen-trale energetice eoliene cu o capacitate

de 1.500 MW în comunele Corbu, Să ce le,Istria, Mihai Viteazu, Cogealac, Mi haiKogălniceanu din judeţul Cons tanţa şicomunele Baia, Beidaud şi Ca simceadin judeţul Tulcea. Proiectul aces tei dez -voltări energetice este printre ce le maimari proiecte de centrale energe tice eo -liene din lume”, se arată într-un comu-nicat al firmei. Firma are ca par tenergrupul spaniol Iberdrola.

Energy Holding a câştigat licitaţiapentru furnizarea de electricitate cătreSocietatea Naţională de Radioco mu ni -ca ţii (SNR), contract în valoare de 41,2 m i -lioane lei fără TVA şi accize, adică 51,08milioane lei cu TVA, preţ mai mic decâtvaloarea estimată iniţial de autoritateacontractantă.SNR va încheia acordul-cadru cu Energy Holding pentru achi -ziţionarea de energie electrică după ex-pirarea termenului legal de aşteptare,potrivit da telor comunicate de societatela solici tarea MEDIAFAX.

Contractul vizează achiziţionarea a141.436 MWh de energie, iar preţul avan -sat de Energy Holding este de 291,24lei/MWh.Conform legislaţiei în vigoare, perioa dade aşteptare în cazul licitaţiilor publicede furnizare cu o valoare de peste40.000 de euro este de 15 zile.La un preţ de 291,24 lei/MWh, contrac-tul de 141.436 MWh are o valoare de 41,2milioane lei fără TVA şi acciză. CuTVA, contractul are o valoare de 51,08m ilioane l ei.

Parcurile eoliene depind de referendum

Contract de 50 de milioane

Nabucco ia avânt

www.buildpress.ro

A RTS

BuildPress este o publicație nouă pe piața media, destinată oamenilor practici și celor ce doresc să afle cele mai interesanteștiri din domeniul imobiliar și nu numai. Dacă doriți ca publicitateadumneavoastră să apară în săptămânalul nostru, sunați la0264.433.313 sau accesați site-ul www.buildpress.ro

7-13 august 2010 11

www.artline.ro e o galerie virtuală de artă de unde puteți achiziţiona de la lucrări depictură şi grafică, design vestimentar, până la desen satiric sau caricatură.

În realizarea obiectelor decorative pentru interior, artiştii înclină de multe ori spre autiliza tehnica mixtă, cea care permite diferite combinaţii de material şi culoare.

Transilvania Fest s-a mutat

Măsura a fost luată în

încercarea de a atenua

reducerea numărului de turiști

străini pe fondul crizei economice și

al frământărilor interne cu care se

confruntă țara.

Potrivit lui Grigoris Tassios, preșe din -te le Asociației Hotelierilor din Hal ki diki,anul trecut au ajuns în Grecia circa 16milioane de turiști străini, față de 16,5milioane în 2008. Pentru acest an,autoritățile elene din turism estimeazăo scădere a numărului străinilor la 15 –15,5 milioane. De asemenea, și numărulde români ca re și-au petrecut vacanțaîn Grecia a scăzut de la 450.000 în 2008 lacirca 400.000 anul trecut.„În 2010 ne așteptăm la o scădere a nu -mărului de turiști români cu 5-7%. Înîncercarea de a limita scăderea numă -rului de turiști, hotelurile din Grecia auredus tarifele cu 30%, în medie, în acestan, și au micșorat și prețurile la mânca -re. Și pentru perioada următoare, castra tegie, avem în vedere scăderea pre -țurilor”, a spus Tassios pentru MEDIA -FAX. Oficia lul asociației hotelierilor dinnordul Greciei spune că majorarea TVAla cazare de la 19% la 21%, decisă recent,a fost suportată de către operatorii deturism.El a adăugat că dacă anul trecut un tur-ist plătea în sezon circa 70 de euro pen-tru o noapte de cazare la un hotel de pa -tru sau cinci stele, acum tarifele au scă -zut la circa 50 de euro pe noapte. „Dinseptembrie, cele mai multe hoteluri vorscădea din nou tarifele cu circa 25-30%”,a conchis proprietarul Meli Tours.

Grecii reduc prețurilepentru turiștiHotelierii din Grecia au scăzut tarifele cu 30% în acest an și au coborât prețurile la serviciile alimentare.

Băncile engleze,cele mai stabile

Comitetul European de Supraveghe -re Bancară (CESB) a realizat un topcu cele mai stabile instituții bancaredin Europa. Marea Britanie și Suedias-au clasat pe primele poziții, în timpce rezultate bune au primit, în ciudapredicțiilor pesimiste, reprezentan-tele din Franța, Irlanda, Italia și Por -tu galia. Printre instituțiile care autrecut „la limită” se află DeutschePost bank (Germania), Piraeus Bank(Grecia), Allied Irish Banks (Irlanda),Monte dei Paschi di Siena, UBI Banca(ambele din Italia), Bankinter și alteopt instituții mici din Spania. Perdan-tele testului se numesc Hypo Real Es-tate (Germania), Atebank (Grecia),pre cum și cinci bănci spaniole – Diada,Unnim, Espiga, Banca Civica și Caja-sur. În total, la exercițiul organizat deComitetul European de SupraveghereBancară au fost analizate 27 de băncidin Spania, 14 bănci din Germania, 6din Grecia, 5 din Italia, câte 4 dinFranța, Olanda, Portugalia, Suedia șiMarea Britanie, 3 din Danemarca, câte2 din Austria, Belgia, Cipru, Ungaria,Irlanda și Luxemburg și câte una dinFinlanda, Malta, Polonia și Slovenia.

EDF, pețit din Hong-Kong

Omul de afaceri chinez Li Ka-shing,cel mai bogat din Asia, a înaintat oofertă de 9,1 miliarde de dolari pen-tru achiziţia activelor de distribuţiede energie electrică ale grupului EDFîn Marea Britanie, transmite Reuters.Două dintre companiile sale, CheungKong Infrastructure şi Hong KongElectric, împreună cu două fundaţiipe care le controlează, şi-au unit, vi -neri, forţele pentru a câştiga licitaţiade achiziţie a activelor pe care le vin -de grupul francez EDF.Li este un personaj complex, cunoscutpentru stilul direct de a vorbi, origi -nile simple şi activităţile caritabile,notează Reuters.

China a depăşit Japonia şi a devenit adoua mare economie a lumii, după treidecenii de creştere susţinută a PIB, aanunţat şeful autorităţii de adminis-trare a cursului de schimb de la Beijing,Yi Gang, citat de Reuters și Mediafax. În funcţie de cât de rapid va creşte cur-sul de schimb al yuanului, China arputea depăşi şi Statele Unite ale Ame ri -cii pes te aproximativ 15 ani, potrivit pro -iec ţiilor Băn cii Mondiale, grupului ame -r ican Gold man Sachs şi altor insti tuţiifinanciare.

Economia chineză a fost anul trecut foar -te aproa pe de a depăşi Ja ponia, astfel căanunţul lui Yi nu a constituit o surpriză.Faptul că a depăşit Japonia oferă Chi neianumite motive de mândrie, însă veni-tul anual pe cap de locuitor, de circa3.800 de dolari, este mult mai re dus de -cât cel al Japoniei sau Statelor Unite. Economia statului asiatic a crescut cu11,1% în prima jumătate a anului, com-parativ cu perioada similară din 2009,iar pentru anul în curs spe cia liştii an -ticipează un avans de peste 9%.

China e a doua putere economică a lumii

A RTS

Zugrăvitul unei camere poate fiun procedeu „floare la ureche”,

dar totodată şi un calvar pentrumulţi. Totul depinde de starea în care se află pereţii locuinţei, cu ce au fost vopsiţi înainte, dar şi de respectarea paşilor în întreg procedeul zugrăvitului.

Cât costă?Pentru ca să nu fiţi nevoit să faceţi zecide drumuri până la magazin şi înapoi,este bine să vă organizaţi şi să vă faceţio listă cu tot ce aveţi nevoie: folie deplastic pentru a acoperi parchetul şimobila, vopsea lavabilă, trafalete, tavapentru trafalete, o pensulă pentru col -ţuri, amorsă, glet, şpaclu. Bureți sauhîr tie de şlefuit. Zugrăvirea unei camere vă poate costa,cu toate ustensilele necesare, 1.000 delei. Dacă apelați la un specialist, bugetulpentru refacerea unei încăperi poateajunge la 2.500 de lei.

Realizată de specialiști,lucrarea durează„Zugrăvitul nu e ceva floare la ureche,cum crede lumea. Să te apuci de zu -grăvit singur e ca şi cum ai conduce omaşină fără să ştii să faci asta. Existăfoarte multe secrete în această me se riepe care nu le înveţi decât după ani mulţide experienţă. De aceea, lucrarea unuiprofesionist se ve de de la distanţă şi, înplus, re zistă mai mult. Foarte mulţi seapucă de zugrăvit singuri fiindcă e crizăşi vor să eco no mi sească bani cât demulţi, dar ceea ce le iese n-are cum să fiefoarte bine. Deşi, lu mea acum nu mai eaşa de pretenţioasă, mai ales dacă facsinguri, cum iese, aşa e bine. Dar pentrucei ce vor o lucrare de calitate tre buie să

apeleze la profesionişti”, a spus zugra -vul Csaba Vincze (37), din Cluj-Napoca.

Cum se procedează?În cazul în care peretele a fost zugrăvitcu humă, aceasta se va îndepărta prinspălare cu apă caldă, cu pensula sau cubidineaua, iar ulterior se va răzui cu unşpaclu. Ca să gletuieşti şi să prindă gle-tul, trebuie rase toate straturile de varşi humă ce au fost date cu ani buniînainte, altfel riscaţi ca, atunci când daţicu lavabil, să se ia şi gletul pe rolă. Dupăce suprafaţa se usucă, se aplică gletul,fie doar în zonele unde necesită repa -raţii, fie pe tot peretele, dacă există de -nivelări. După ce gletul se usucă, se în -cepe procedeul de şlefurie a pe re telui,până când acesta devine neted şi fărădenivelări. După acest procedeu, ur -mează aplicarea amorsei, pentru o ade -renţă mai bună, cu aju torul uneibidinele.Dacă pe suprafaţa de zugrăvit a fostaplicată tot vopsea la va bilă, este ne - ce sară spălarea aces teia cu apă cal -dă şi cu detergent. După uscare, seşle fuieşte cu hârtie de şle fuit, pentru a deschi de porii, iarapoi tre buie aplicatun strat deamorsă pentruo ade ren ţă maibună.

Nu irosiți bani!Pe de altă parte, Tamas Ferencz (26)(foto), zugrav de meserie, spune că cinenu se pricepe să facă treaba asta maibine nici să nu se apuce, deoarece doarva strica și materialele, și banii. „Pe -retele trebuie șlefuit si spălat, iar dupăce se usucă se aplică gletul. Acesta tre-buie lăsat, de asemenea, să se usucefoarte bine, după care se șlefuiește cuhârtie abrazivă foarte fină, pentru a nură mâ ne urme în perete. Apoi, se aplicăun strat de acril care este foarte impor-tant pentru ca vopseaua să reziste. Du -pă ce se usucă și stratul de acril o ju -mătate de zi, doar apoi se aplică vop -seaua lavabilă, în trei straturi, dar nu -mai după ce s-a uscat foarte bine în pre-alabil, pentru că altfel vopseaua nu va

rezista și va începe să sestrice”.

Secretele maeștrilor– Pe piaţă există vopsele gata pigmen-tate sau vopsea lavabilă albă ce trebuiepigmentată. În general este recoman -dată cea gata pigmentată, dar trebuie săştiţi că aceasta este mai scumpă de câtcea simplă. – Tavanul se vopseşte întotdeauna pri -mul pentru că uneori de la rolă se stro -pesc ceilalţi pereţi. Colţurile tavanuluitrebuie vopsite cu o pensulă de 5 cm, iardupă ce se usucă lipiţi bandă pe mar -ginea tavanului, pentru a nu-l murdăridin greşeală cu vopseaua pe care o veţiaplica pe pereţi, asta în cazul în care ta-vanul va fi diferit de restul camerei.Vopseaua de pe pereţi se aplică în două

straturi, iar primulstrat trebuie lăsat

să se usuce 24 de ore.

12 PRACTIC 7-13 august 2010

Colecţia de meteoriţi de la Muzeul de Mineralogie a UBB cuprinde peste 100 de piese expuse și e singura expoziţie de acest gen din România. Expoziţia este situată în clădirea centrală a Universităţii Babeş-Bolyai, str. M.Kogălniceanu, nr.1, şi se poate vizita între orele 11-14 (marţi, miercuri, joi, vineri).

Meteoriţi la Cluj

NUMERE IMPORTANTE:l Pompieri 112l Salvarea 112l Ora exactă

http://oraexacta.net/ 1958l Info CFR 1952l Asistenţă socială 979l Protecţie civilă (0264) 596.464l Telefonul cetăţeanului 948l Protecţia consumatorului

(0264) 431.368l Prefectura (0264) 596.416l Primăria (0264) 596.030l Brigada Poliţie Rutieră (0264) 414.005

l Tractări Auto 0744.185.232l Dacia Asistenţă Tractări 0248.500.500

DERANJAMENTE:l Regia Autonomă (0264)591.444

Apă Cluj (RAJAC) (0264)430.879l Regia Autonomă de

Termoficare (TARCJ) (0264)503.700l Electrica Cluj (FDFEE (0264)595.721

Transilvania Nord) (0264)205.999l RDS-Internet (0364)400.401

VOIAJ:l Gara Staţia (0264)952.618, 952

CFR Cluj-Napoca (0264)536.238

l Informaţii CFR Cluj (0264)592.952l Agenţia CFR (0264)432.001l Autogară Cluj (0264)435.277

(0264)435.278l Aeroportul (0264)416.702

Internaţional Cluj (0264)416.636

INSTITUŢII PUBLICE:l Direcţia Generală a Finanţelor

Publice a Judeţului ClujTel.: 0264.595.458, fax: 0264.591.823 P-ţa Avram Iancu, nr.19, Cluj-Napoca, e-mail: [email protected] web: http://www.finantecluj.ro

l Direcţia Judeţeană pt. Accize şiOperaţiuni Vamale ClujTel.: 0264.414.821Str. Traian Vuia, nr. 157, Cluj-Napocae-mail: [email protected]

l Garda Financiară – Secţia ClujTel.: 0264.592.706P-ţa Avram Iancu, nr.19, Cluj-Napocae-mail: [email protected]

l Oficiul Teritorial pt. IMM şi Cooperaţie Cluj-NapocaTel.: 0264.487.244, Fax: 0264.487.224

Cum să-ţi zugrăveşticasa ca la carte?V-aţi gândit de mai multe ori că pereţii casei dumneavoastră ar avea nevoie de o reîmprospătare? Nimic mai simplu, vă dăm câteva sfaturi utile care să vă dea curaj să începeţi această operaţiune.

INFORMAȚII UTILE (1)

A RTS

7-13 august 2010 TEHNOLOGIE 13

Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca le propune copiilor oalternativă de petrecere a vacanţei în compania meşterilor populari. Cei mici pot

sta 4 ore zilnic în incinta Parcului Etnografic Naţional „Romulus Vuia” pentru aînvăţa meşteşuguri. Programul e până în 10 septembrie, între orele 10-14.

Micii artiști în tabără

Str. Horea, nr.13, Cluj-Napocae-mail: mircea.mihestean@mimmc

l Comisariatul Regional pentruProtecţia Consumatorilor ClujTel.: 0264.406.396, Fax: 0264.406.396Str. Năvodari, nr. 2, Cluj-Napocae-mail: [email protected]@opc.ro

l Agenţia Judeţeană pentruPrestaţii Sociale ClujTel. 0264.598.596, 0264.594.448Str. G. Coşbuc, nr. 2, Cluj-Napocae-mail: [email protected]: http://www.dgmsscj.ro

l Inspectoratul Teritorial de Muncă ClujTel.: 0264.598.407 Str. G.Coşbuc, nr.2, Cluj-Napocae-mail: [email protected]: http://www.itmcluj.ro

l Casa Judeţeană de Pensii ClujTel.: 0264.431.010 int.131/136Str. G.Coşbuc, nr.2, Cluj-Napocae-mail: [email protected],[email protected]: http://www.pensiicluj.ro

l Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă ClujTelefon: 0264.590.227, 0264.592.032 Fax: 0264.595.214, 0264.592.032 Str. G.Coşbuc, nr.2, Cluj-Napocae-mail: [email protected]

l Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală ClujTel.: 0264.591.403, 0264.591.752, Fax: 0264.591.414, 0264.431.698Bd. Muncii, nr.18, pavilion C, etaj 2,Cluj-Napocae-mail: [email protected]: http://www.dadrcj.ro/index

l Direcţia Regională de Poştă Cluj-NapocaTel.: 0264.595.209 Fax: 0264.598.483Str. Regele Ferdinand, nr.33, Cluj-Napoca

l Inspectoratul Şcolar Judeţean ClujTel.: 0264.590.778, 0264.594.672,0264.591.507Fax: 0264.592.832P-ţa Ştefan Cel Mare, nr.4, Cluj-Napocae-mail: [email protected]: http://isjcj.ubbcluj.ro

Conceptul de „Casă inteligentă”propune o alternativă ingenioasă

la felul convențional deadministrare a aparatelor casnice.

În încercarea de-a satisface cele mai exi -gente cerințe în materie de confort, de-signerii de case au început să se orien-teze tot mai mult spre tehnologia com -puterizată. Dacă în urmă cu câțiva aniposibilitatea realizării unei interfațecare să-i ofere clientului puterea de a-și„controla” de la distanță casa ținea descience-fiction, acum lucrurile au intratpe un făgaș mult mai realist. Cu ajuto -rul tehnicii de calcul de ultimă oră s-areușit punerea la punct a unui sistemrevoluționar numit „Casa inteligentă”.

Ce înseamnă, de fapt, acest concept? În principiu, este vorba despre o casăobișnuită, însă care are toate elemen -tele electrice și electronice comandatede un sistem central computerizat. Astaînseamnă că nu vor mai exista între ru -pătoare pentru becuri sau teleco menzipentru televizoare și sistemele homecinema, ceea ce oferă, practic, și răs -punsul la întrebarea „care e rostul aces-tui sistem?“: comoditatea. Pentru că cepoate fi mai confortabil decât să stai înfotoliu și să setezi când să se stingă lu-mina în casă sau în cât timp să por -nească șemineul electric. La fel, pentrudoamnele grăbite care au uitat mânca -rea pe foc, o simplă accesare a progra-mului de pe laptopul personal poate co-manda oprirea aragazului. Sau, de cenu, casa ta poate „învăța” să închidă au-tomat geamurile în caz de furtună sausă des chidă poarta garajului la ora lacare vii acasă.

Eficiență sau moft?Toate acestea însă nu trebuie privite casimple mofturi. În spatele tehnologiei stă,de fapt, preocuparea specialiștilor de-ane face viața mai ușoară prin scurtareatimpului pe care-l petrecem ocupându-nede aceste mici detalii. Până la urmă, trăimîntr-o lume alertă în care fiecare se cun -dă contează, nu? Mai mult, conceptul de„Casă inteligentă” poate veni și în aju-torul celor preocupați de conservareaenergiei, deoarece toate facilitățile mo -

derne din căminele noastre pot fi setatesă consume doar atât cât le „ordonăm”noi prin programele special create. Într-adevăr, poate suna puțin ciudat aceas -tă automatizare completă a caselor noas-tre, însă nu e decât o altă etapă în încer -ca rea de-a ține pasul cu noile tendințe.Pen tru că e tot mai evident că viitorul neva rezerva multe surprize și posi bi lită -țile noastre vor fi, la un moment dat, apro a - pe nelimitate. Rămâne doar să nu lăsămviitorul să ne ia prin surprindere...

Și casele pot fiinteligenteSă poți vorbi cu propria ta casă, nu mai e doar un exercițiu de imaginație, ci și o idee cu aplicabilitate practică.

INFORMAȚII UTILE (2)

MatrixKey, o yală cu memorie

Pentru cei care şi-au pierdut cheilede la intrarea în casă există acum osoluţie salvatoare – şi nu e vorba devreun lăcătus al viitorului: MatrixKeysau yala ce poate fi acţionată de oricealtă cheie. Mecanismul după carefuncţionează este simplu. în loc săaibă cilindrii din interior fixaţi dupăun anumit model de chei, MatrixKeyva putea recunoaşte mai multe tipuride chei pe care proprietarul casei vaavea grijă să le introducă în memoriaaparatului din timp. Astfel se va evitapericolul ca oricine să poată deschideuşa respectivă. De asemenea, Matrix Key va func ţio -na doar dacă utilizatorul va efectua oanumită secvenţă de rotiri ale cheii,ceea ce conferă şi mai multă siguranţăaparatului. Deocam da tă, proiectul se află în fazafinală de testare, însă mai multe com-panii din Australia şi-au anunţat dejadisponibilitatea de-a adopta respec-tivul m e canism.

Idee nouă pentrucasa viitorului

Eficienţă pe spaţiu restrâns. Aceastaeste filosofia după care s-au ghidatproiectanţii unei firme din Wisconsincând au realizat conceptul de casăEDGE. Este vorba despre o locuinţăde 30 de metri pătraţi construită înideea de-a fi cât mai puţin poluantă şide a oferi un confort sporit în mini-mum de spaţiu. Bineînţeles, cuprindemulte dintre ultimele tehnologii dindomeniul ecologic: colector de apă deploaie, încălzire şi răcire geotermală,geamuri solare pasive şi uşi care re ducpierderea de căldură pe timpul nop ţii. Deşi preten ţio şi lor proiectul nu le-arsuna prea atră gător, preţul de achi -ziţionare – între 60 şi 150 de mii dedolari – cu siguranţă nu este accesibilpentru oricine.Însă nu satisfacerea tuturor dorin ţe -lor a fost obiectivul principal al pro -iectanţilor, ci încercarea de-a ne facesă ne dorim „mai puţin”, pe fondulten dinţei mondiale de supraaglome -ra re ur bană.

Inte

rnat

iona

l Fot

o A

genc

y

A RTS

14 INTERVIU 7-13 august 2010

Unul din cele mai importante spații de cultură din Clujul de sfârșit desecol XVIII – Casa Tauffer – a fost redat clujenilor sub forma unui local. Cafeneaua, situată lângă Casa Matei (fostul Klausen), a fost inaugurată în 30 iulie şi va fi deschisă permanent. Casa Tauffer a devenit salon literar la începutul secolului al XIX-lea.

Casa Tauffer, repopulată literar

Centrul oraşului a fost subiectulmultor dezbateri şi polemici de-alungul timpului. Cum vedeţi problematica centrului Clujului? Când vorbim de centru ne referim la unspaţiu de o mare complexitate şi care im -plică numeroase unghiuri de abordare:mobilitate, accesibilitate, multi funcţio -na litate, caracter istoric, vizibili tate, po -sibilităţi de a organiza diferite activităţi,simboluri etc. Cred că zona centrală, carene interesează foarte mult, în mod evi-dent, este în schimbare şi suferă un pro-ces de modificare mult mai activ şi maiinteresant decât în alte oraşe.

În viziunea unora, centrului îi lipsescspaţiile verzi, ceea ce ar trebui săfie o componentă indispensabilăîntr-un oraş de calibrul Clujului.Cum le răspundeţi acestora? Nu trebuie uitat că zona despre care dis -cutăm este o zonă de şantier, un proiectcare a început în urmă cu 3 ani, un pro -iect judecat de public, de dumnea voas -tră, şi încă nu e finalizat. Este ca şi cumaş judeca o casă aflată în construcţie spu -nând: „Vai ce urâtă este casa asta, are oschelă pe ea”. Lucrurile trebuiesc ter-minate, iar vegetaţia, pentru că este am -plasată pe coridorul pietonal, trebuie săse maturizeze. Copacii au fost plantaţila o vârstă mai timpurie, asta înseamnăcă vom aştepta mai mult să se maturize -ze. În caţiva ani de zile vom fi impre sio -naţi de impactul acestei axe verzi. Estede o maximă injusteţe să comentezi unspaţiu dintr-un singur punct de vedere.

Cum credeţi că putem reuşi săpăstrăm centrul vechi astfel încâtsă nu-și piardă din atractivitate? Statul nu poate să impună ca un proprie -tar să facă minuni, să reabiliteze, să res -taureze, pentru că aceasta este cea maiscumpă intervenţie. Statul nu poate săoblige, dar poate stimula. Aici mă referla împrumutarea banilor în condiţiiiavan tajoase şi din câte ştiu eu se oferăastfel de stimulente la Cluj, dar nu aufost consumate, aspect care ţine de cultu -ra şi de capacitatea de înţelegere a aces-tui sprijin de către proprietar.

Un alt stimulent ar fi cel de a oferi fa ci -lităţi fiscale, exceptându-te de la impo -zite, ofe rindu-ţi şansa de a folosi în niştecondiţii favorizante spaţiile respective,dedu cân du-ţi anumite cheltuieli etc.

Apropo de clădiri ce necesită lucrăride reabilitare: cum putem gestionaproblema imobilelor construite de-a lungul perioadei comuniste ?Clădirile la care aţi facut referire suntnişte clădiri obosite de timp, de ani şinormal că o clădire trebuie reabilitată.Acum sunt multe clă diri care cu bunăintenţie au fost renovate, reabilitate dinlocuinţele colective şi au fost făcute maiprost decât erau iniţial, din multe punc tede vedere. Din perspec tiva imaginii şi acoerenţei cu an sam blul nu există o cali -tate a r ea bi litării.

Malurile Someşului reprezintă un coridor cu un potenţial imens. Cum am putea pune cel mai bine în valoare acest potenţial?În primul rând avem nevoie de pro iectecoerente care să aibă ca bază co munăasigurarea mobilităţii, circula ţiei, rafi-namentul separării zonelor pie to nale decele de trafic pentru că So me şul este unculoar disputat. Revin din nou la deciziişi coerenţă: îţi trebuie un proiect coerent,dacă fiecare admi nis traţie care vine ocontrazice pe cea an te rioară, noi o să neaflăm veşnic la început. Administraţiae legată de mâini în ceea ce priveşte ini -ţiativele de a expropria terenurile, de arezolva anumite locuri cheie din oraşcare nu sunt în proprietate publică.

Aţi putea să realizaţi o comparaţiesuccintă între Cluj şi marile oraşeale României din punctul de vedereal reabilitării arhitecturale? Timişoara se află în acest moment într-unproces pe care l-a început Clujul în urmăcu 4-5 ani, la ora aceasta se re gândesc ele-mente ale spaţiului istoric. Oradea esteun oraş fascinant din punctul de vedereal bagajului de arhitectură 1900 de Art-Nouveau. Nu văd operaţiuni formida-bile în Oradea care să facă le gătura în -tre piese, există acel pietonal care a fostreabilitat, nu mi se pare o reuşită ieşitădin comun, dar are şi nişte elemente co -recte şi care pun în valoare arhitecturade acolo. Iaşiul este un oraş total neatins,din păcate, de operaţiuni coerente în spa -ţiul public, sunt clădiri formidabile, bise -

rici pavate, case absolut minunate carenu sunt legate de spa ţiu public. Bra şo vuleste un oraş poate care şi da torită confi -guraţiei, şi unor parti cu la ri tăţi a făcutnişte paşi în sensul acesta, de mult. Bu -cu reştiul nu a de monstrat deo camdatăcă centrul istoric este puter nic. Bu cu -reştiul mi se pare că se află destul de lacoadă în ceea ce pri veşte ideea aceas tade a revigora spa ţiile publice centrale.

Aţi putea să nominalizaţi trei zone din Cluj insuficient sau deloc exploatate?Două zone foarte importante după pă -rerea mea ar fi, dar cu acestea nu pro duco surpriză, cele care sunt deficitare dinpunctul de vedere al modului de exploa -tare: zona gării, extraordinar de intensutilizată, un adevărat dezastru, şi PiaţaCipariu, o zonă care este ultra cen tralăşi totuşi ultraperiferică printr-un şan -tier abandonat al unei catedrale care ablocat absolut tot. Un alt exemplu care

poate i-ar face pe mulţi să zâm beas că,iar pe unii chiar să se enerveze este zo -na Iulius Mall. Aici avem de a face cu onegociere eşuată între investito rul care aputut să ocupe un spaţiu atât de bun şicel care administrează spaţiul respectiv,în cazul de faţă în defavoarea ora şului.

Care este prioritatea numărul 1pentru Cluj?După părerea mea prioritatea nu mărul1 a Clujului este de ordin strategic, exis -tenţa unei strategii eficiente, via bile, rea -liste care tot de la înţe le ge rea justă aoraşului porneşte. Ei bine, aceas tă stra -tegie trebuie să o realizeze cineva. Darcât costă o gândire solidă pentru acestoraş ? Trebuie să coste exact cât a cos tatîn marile oraş, nu poa te costa mai pu -ţin, nici în timp, nici în bani, nici în coe -renţă şi mod de pu nere a proble melor.Este o mare iluzie că repede, cu banipuţini, cu preţul cel mai mic vom putearezolva problemele oraşului.

„Clujul se dezvoltă foarte repede,dar are nevoie de o viziune sănătoasă”Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), comentează asupra felului în care Clujul şi-a gestionat direcţiile de dezvoltare,

OCTAVIANCĂRAREreporter

A RTS

În ceea ce priveşte noul stadion, consideraţi că a fost oportunăamplasarea lui în vecinătatea zonei centrale?Stadionul din Cluj înlocuieşte stadionul anterior. Oricine crede că s-a înfipt oinvestiţie de o asemenea dimensiune într-un loc care era destinat pentrualtceva sau care era disponibil greşeşte fundamental. Un stadion poate fi realizatîn mai multe feluri, un stadion inteligent va fi folosit pentru toată durata deviaţă, nu numai în zilele în care este spectacolul sportiv. Simpla realizare a uneiconstrucţii ca cea a stadionului nu e suficientă ca ea să aibă succes. Conteazămodul în care va fi operat şi în primul rând contează calitatea spectacoluluisportiv pe care o oferi. Este ca şi cum ai face o sală de concerte dar nu ar aveacine să cânte în ea. Se pune în acest stadion o mare speranţă, dar dacă sportulde performanţă nu va veni aici, această investiţie nu-şi va atinge scopul.

Dar nu credeţi că din cauza locului ales se vor naşte numeroaseprobleme vizavi de trafic, zgomot, aglomeraţie etc?Ba da. Cum să nu?! Răspunsul este ferm, da. În momentul în care construieşticeva, distrugi altceva. Mi se pare absolut caraghios ca după 10 ani de discuţiidespre stadion şi de decizii despre stadion, iar stadionul este în şantier încă săse mai discute dacă trebuia să facem aşa sau altfel. Şi din nou mă îndrept cătreConsiliul Local: oameni buni, luaţi decizii care să fie juste şi pe care să le putemcontinua. Dacă decizia nu este bună de a face ceva, atunci nu o luaţi.

Cum se gestionează spaţiul aferent stadionului destinat parcărilor automobilelor?Există mai multe filosofii aici, unele stadioane din lume nu au parcări pentrua nu aduce maşini, pentru a nu crea ambuteiaje – că afluenţa de public la unstadion trebuie să se facă prin transport în comun, opinie la care subscriu. Alţiiafirmă că trebuie să existe un număr de parcări pe care, după părerea mea, afost foarte bine asigurat, nu pentru spectacolul sportiv, ci pentru folosinţauzuală a stadionului. Această provizie de parcări a fost asigurată. Totuşi,datorită situaţiei în apropierea zonei centrale se speră ca provizia de parcăridin zona stadionului să ajute însăşi centrul.

7-13 august 2010 INTERVIU 15

În luna iulie, editura Casa Cărții de Știință a lansat albumul fotografic„Locuirea cu stil”, îngrijit de Irina Petraş. Acesta cuprinde spaţiile istorice,

culturale şi simbolice, proiectul deţinând o semnificaţie deosebită pe traseulClujului de a deveni Capitală Culturală. Prețul albumului este de 45 de lei.

„Locuirea cu stil”

Din punctul meu de vedere un lucru care îi lipseşte

cu adevărat Clujului este o anumită decizie bazată

pe o viziune care să fie urmărită consecvent.

Șerban Țigănaș, carte de vizită:1988 – absolvent al Institutului de Arhitectută „Ion Mincu” din Bucureşti 1988-1992 Alba-Iulia – arhitect la Institutul de Proiectare Judeţean Alba,arhitect la biroul de proiectare Strajan SRL, liber profesionist 1993 Cluj-Napoca - arhitect la „Interproiect” SRL, acţionar şi arhitect la„Smart” SA, asociat şi arhitect la „SpAU” SRL, asociat la „Dico şi ŢigănaşBirou de Proiectare” SRL, asociat la „Planwerk” SRL1994 – cadru asociat, asistent, şef de lucrări, doctorand la UniversitateaTehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Construcţii, Secţia Arhitectură, Facultatea de Arhitectură şi Urbanism, conduce un atelier de proiectare şi predă o introducere şi teoria arhitecturii şi teoria locuirii 1999 – membru în consiliul de conducere Uniunea Arhitecţilor din România2001 – membru fondator şi vicepreşedinte al Ordinul Arhitecţilor din România 2003 – asociat al „Planwerk” SRL – birou de arhitectură şi urbanism 2010 – președintele Ordinul Arhitecţilor din România

A RTS

PROIECTELE IMPORTANTE ALE LUI ȘERBAN ȚIGĂNAȘ

Fie că a fost vorba despre firma la care este asociat împreună cu FlorinDico – Țigănaș&Dico – sau de colaborarea cu firma Planwerk – alăturide Adrian Borda și Eugen Pănescu – , Șerban Țigănaș a fost implicatîn mai multe lucrări importante. Iată câteva dintre acestea:

n „Ion Moina” – proiectarea noului stadion al municipalitățiin Parkingul de lângă Primăria Cluj-Napocan Emerson Gate House (2005) – Clădire de intrare în complexul

Emerson din Cluj-Napoca, din Parcul Industrial Tetarom IIIn Bechtel Camp Site (2004) – Camp la Săvădisla, Cluj pentru

Bechtel, firma care construiește Autostrada Transilvanian Ulma (2008) – Studiu de fațadă pentru Ulma Packaging care are

sediu la Cluj-Napocan Liberty Center (2006 – 2007) – Sediu centru comercial Bucureștin Tiago Mall – Sediile pentru filialele locale din Târgu-Mureș

și Arad ale Tiago Malln Bosch Rexroth (2006-2008) – Sediu pentru unitatea de producție

Bosch Rexroth SRL din Blaj, Alban Clădirea ISJ Cluj (2010) – Proiectarea sediului nou

a Inspectoratului Școlar Județean Cluj din Cluj-Napocan Modernizarea pieței Unirii din Cluj-Napoca

Noua arenă a Clujului, sub lupa

specialistului

Emerson Gate House

Bosch Rexroth

UlmaPiața

Unirii

„

“

BuildPress Issue n.1 Romanian Edition

Documents

Transcript of BuildPress Issue n.1 Romanian Edition