Bugetul Uniunii Europene,pe scurt

Pentru ce sunt utilizate fondurile?De unde provin fondurile?

Cum se decide bugetul?Cum sunt utilizate și controlate fondurile?

Cum sunt contabilizate fondurile?

COMISIA EUROPEANĂ

2

Pentru ce sunt utilizate fondurile?Bugetul anual al UE reprezintă aproximativ 1 % din produsul național al Uniunii, echivalentul a aproape 244 EUR per cetățean al UE. Acești bani sunt utilizați în scopul îmbunătățirii vieții de zi cu zi a locuitori-lor. Pentru studenți, această îmbunătățire poate lua forma oportunităților de a studia în străinătate; pen-tru întreprinderile mici, ea poate presupune facilita-rea accesului la piețe mai mari și un mediu de afaceri echitabil. Pentru cercetători, aceasta poate însemna mai multe șanse de a-și dezvolta ideile. Pentru vii-torii angajați, ea poate reprezenta noi posibilități de instruire.

În mod direct sau indirect, toți avem de câștigat de pe urma activităților finanțate de la bugetul UE, fie sub forma plajelor mai curate, a alimentelor mai sănătoase sau a drumurilor mai bune, fie a garantării respectării drepturilor noastre fundamentale.

Acțiunile și proiectele finanțate de la bugetul UE reflectă prioritățile stabilite de către UE într-un anumit

moment. Acestea sunt grupate în șase categorii princi-pale de cheltuieli (numite „rubrici”) și 31 de domenii de politică diferite.

Bugetul UE finanțează inițiativele și proiectele din domeniile în care toate țările UE au convenit să acționeze la nivelul Uniunii. Unirea forțelor în aceste domenii poate aduce rezultate mai bune, la costuri reduse.

Există și alte domenii în care țările UE au decis totuși să nu acționeze la nivelul Uniunii. De exemplu, sistemele naționale de securitate socială, de pensii, de sănătate sau educaționale sunt finanțate de către guvernele naționale, regionale sau locale. „Principiul subsidiarității” garan-tează că Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi atinse în mod satisfăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar pot fi atinse mai bine, datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, la nivelul Uniunii.

% din cheltuielile UE (2007-2013)50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0

44,6 % Competitivitate şi coeziune

42,5 % Resurse naturale: agricultură, dezvoltare rurală, mediu şi pescuit1,3 % Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie

5,7 % UE ca actor mondial

5,9 % Altele, inclusiv cheltuieli administrative

3

Creștere și locuri de muncă

În perioada 2007-2013, țările UE au decis să dedice o parte considerabilă a eforturilor lor comune și a buge-tului UE pentru o mai mare creștere economică și pen-tru crearea de locuri de muncă. Dezvoltarea durabilă a devenit una dintre principalele priorități ale Uniunii. Economia UE trebuie să fie mai competitivă, iar regiu-nile mai puțin prospere trebuie să recupereze decalajul față de celelalte.

O economie mai competitivă necesită investiții mai mari în cercetare și educație, infrastructuri de transport și energie extinse și condiții de lucru mai bune, toate în același timp. Ca urmare, o simplă idee dezvoltată într-un laborator poate fi preluată de o mică între-prindere din UE și promovată în întreaga Uniune, cu respectarea riguroasă a drepturilor consumatorilor. În acest caz, finanțarea unei simple idei asigură locuri de

muncă pentru cercetător, întreprinzător și distribuitor, precum și protecția consumatorului.

Obținerea unei creșteri pe termen lung depinde și de stimularea și sporirea potențialului de creștere al UE. Această prioritate, numită „coeziune”, necesită acorda-rea de asistență în special regiunilor mai puțin avantaja-te, în vederea transformării economiei acestora pentru a face față concurenței mondiale. Inovarea și economia bazată pe cunoaștere oferă oportunități nemaiîntâlnite pentru stimularea creșterii în aceste regiuni.

Eforturile Uniunii de a obține coeziune se concentrează asupra dezvoltării infrastructurilor și a asistării regi-unilor în ceea ce privește formarea forței de muncă și adoptarea celor mai recente tehnologii de producție. Bugetul UE sprijină, de asemenea, facilitarea cooperă-rii economice și sociale transregionale și internaționale. Acțiunile UE presupun adesea schimburi de experiență și de know-how, care se pot dovedi mult mai utile pen-tru regiunile mai puțin prospere.

Resursele noastre naturale

Datorită diversității lor geografice și climaterice, țările UE produc o gamă largă de produse agricole pe care consumatorii euro-peni le pot achiziționa la prețuri rezo-nabile. Eforturile UE în acest domeniu au două scopuri principale. În primul rând, producția trebuie să corespundă necesităților consumatorilor, inclusiv înaltă siguranță și calitate a produ-selor agricole. În al doilea rând, din punctul de vedere al producției, comunitatea agricolă trebuie să posede capacitatea de a planifica și de a adapta producția în funcție de necesitățile consumatorilor, res-pectând legislația privind mediul și bunăstarea animalelor.

4

De la crearea sa în anul 1987, programul Erasmus a oferit la peste 2 milioane de studenți europeni șansa de a-și urma o parte a studiilor superioare într-o altă țară UE.

În plus, o gestionare și o protecție de succes ale resurse-lor noastre naturale trebuie să includă și măsuri directe de protecție a mediului, restructurarea și diversificarea economiei rurale și promovarea pescuitului dura-bil. În definitiv, bolile animale, deversările de petrol și polua rea aerului nu se opresc la frontierele naționale. Astfel de amenințări necesită acțiuni ample pe multe fronturi și în mai multe țări.

Libertăți fundamentale, securitate și justiție Într-o măsură similară, lupta împotriva terorismului, a crimei organizate și a imigrației ilegale este mult mai eficientă atunci când țările UE fac schimb de informații

și acționează împreună. UE dorește o gestionare mai bună a fluxurilor de migrație în Uniune și o largă coo-perare în materie penală și juridică, precum și societăți sigure, întemeiate pe respectul pentru lege.

A fi european: Dezbatere, dialog și cultură

UE are aproximativ 500 de milioane de locuitori. Vorbim multe limbi diferite și avem tradiții culturale diferite. Împreună alcătuim avuția de preț a Uniunii Europene: diversitate culturală clădită pe valori comune. Bugetul UE promovează și protejează această bogăție și patrimo-niul cultural, în timp ce încurajează participarea activă în dezbaterile sociale din jurul nostru. Vizează să prote-jeze și sănătatea publică și interesele consumatorilor.

55

Actor mondial

Impactul fondurilor UE nu se limitează la frontierele noastre externe. Pentru mulți, bugetul UE asigură aju-tor de urgență vital în urma unui dezastru natural. Pentru alții, acesta reprezintă asistență pe termen lung pentru asigurarea prosperității, stabilității și securității.

Costuri administrative

Acestea acoperă costurile aferente personalului și clă-dirilor tuturor instituțiilor UE, inclusiv Parlamentul European, Consiliul, Comisia Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea de Conturi.

În Thailanda, DG ECHO a furnizat ajutor alimentar de bază și infrastructuri sanitare pentru peste 70 000 de refugiați din Myanmar.

În urma ciclonului Sidr care a lovit statul Bangladesh, sute de mii de oameni și-au pierdut adăpostul. UE a alocat asistență în valoare totală de 6,5 milioane EUR pentru ca populațiile afectate să își poată satisface nevoile vitale în materie de apă, alimente și adăposturi.

Pe lângă asistența pe termen lung din partea UE, pot beneficia de Fondul european de dezvoltare (FED) (în afara bugetului UE) 77 de țări în curs de dezvoltare din Africa, zona Caraibelor și Pacific. Cel de al 10-lea FED, care corespunde perioadei 2008-2013, se ridică la 22,7 miliarde EUR. Dintre sectoarele care fac obiectul finanțării FED, putem aminti sprijinul bugetar general sau sectorial acordat țărilor ACP, transporturile, infrastructura, guvernanța democratică, agricultura și dezvoltarea rurală, sănătatea și educația.

6

Uniunea Europeană are „resurse proprii” pentru a-și finanța cheltuielile. Din punct de vedere juridic, aceste resurse aparțin Uniunii. Statele membre le colectează în numele UE și le transferă în bugetul UE.

Resursele proprii se împart în trei categorii (cifrele de mai jos se referă la veniturile prevăzute pentru anul 2010 și sunt oferite ca exemplu).

• resurse proprii tradiționale (RPT) – acestea sunt formate în principal din taxe impuse asupra im-porturilor de produse provenite dintr-un stat din afara UE. Ele contribuie cu aproximativ 12 % la veniturile totale;

• resursabazatăpetaxa pe valoarea adăugată (TVA) reprezintă o rată fixă aplicată veniturilor din TVA-ul armonizat ale fiecărui stat membru. Resursele baza-te pe TVA reprezintă 11 % din veniturile totale;

• resursabazatăpevenitul național brut (VNB) este o rată procentuală fixă aplicată VNB-ului fiecărui stat membru. Deși este o categorie neuniformă, aceasta a devenit cea mai mare sursă de venituri, contribuind în prezent cu 76 % din veniturile totale.

Bugetul primește și alte venituri, precum impozitele pe salarii plătite de către personalul UE, contribuțiile din partea țărilor din afara UE pentru anumite pro-grame ale UE și amenzile plătite de către întreprinde-rile care încalcă normele de concurență sau alte legi. Aceste resurse diverse constituie aproximativ 1 % din buget.

Veniturile totale ale UE prevăzute pentru anul 2010 se ridică la aproximativ 122,9 miliarde EUR.

Statele membre contribuie la buget cu sume aproximativ proporționale cu prosperitatea lor economică. Germa-nia, Țările de Jos, Austria, Suedia și Regatul Unit bene-ficiază totuși de unele ajustări („corecții”) la calcularea

De unde provin fondurile?

0

10

20

30

40

50

60

70

80

20002010 (estimări)

5 %1 %

16 %12 % 11 %

76 %

40 %38 %

Resurse proprii tradiţionale

% d

in ve

nitu

rile t

otale

Resurse proprii ale bugetului UE

De unde provin fondurile?

Resursa bazată pe TVA

Resursa bazată pe VNB

Alte venituri

77

contribuțiilor, în vederea reducerii contribuțiilor nete la buget, considerate excesive.

Pe de altă parte, fondurile UE revin beneficiarilor din statele membre și țările terțe în conformitate cu prioritățile stabilite de Uniune. În timp ce toate sta-tele membre beneficiază de fonduri alocate din buge-tul UE, statele membre mai puțin prospere primesc proporțional mai multe fonduri decât statele mai bo-gate, ca rezultat al solidarității care stă la baza progra-melor UE, inclusiv în contextul politicii de coeziune.

Veniturile și cheltuielile bugetului UE fac obiectul următoarelor constrângeri:

— tratatele: bugetul Uniunii nu poate intra în deficit, ceea ce înseamnă că veniturile trebuie să acopere toate cheltuielile;

— o limită maximă a cheltuielilor convenită de către guvernele și parlamentele statelor membre. Cunoscută ca „plafonul resurselor proprii”, această limită este în prezent stabilită la 1,24 % din venitul național brut (VNB) al Uniunii pentru plățile provenite din bugetul UE. Aceasta corespunde unei medii de aproximativ 293 EUR per cetățean al UE;

— un cadru financiar multianual convenit de către

Parlamentul European, Consiliu și Comisia Europeană, care controlează evoluția bugetului UE în funcție de categorii de cheltuieli pentru o perioadă de timp determinată;

— un regulament financiar adoptat de Consiliu și Parlament, care prevede norme privind întocmirea, execuția, gestiunea și auditul bugetului.

8

Cum se decide bugetul? Comisia, Parlamentul și Consiliul au diferite roluri și competențe în deciderea bugetului.

În primă fază, Consiliul adoptă cadrul financiar mul-tianual, după aprobarea Parlamentului European, ex-primată de majoritatea membrilor acestuia. Cadrul fi-nanciar multianual, valabil pe o perioadă de cel puțin cinci ani, stabilește limitele superioare anuale (numite „plafoane”) pentru fiecare rubrică. Bugetele anuale tre-buie să respecte aceste plafoane. Astfel, cadrul financiar asigură atât planificarea cheltuielilor pe termen lung, cât și flexibilitatea bugetară.

Cel mai recent cadru financiar multianual acoperă peri-oada de șapte ani cuprinsă între 2007 și 2013.

Procedura bugetară anuală, astfel cum a fost stabilită prin Tratatul de la Lisabona, se desfășoară între 1 sep-tembrie și 31 decembrie.

Comisarul Janusz Lewandowski discută aspecte ale bugetului la o conferință de presă.

ÎN CÂTEVA CUVINTE

În toate etapele, bugetul UE este decis în mod democratic

Pe lângă aprobarea bugetului anual de către Parlamentul European și Consiliu, aproape toate activitățile trebuie reglementate de un act legislativ înainte de a putea fi desfășurate. Această lege ia forma unui act de autorizare sau a unui temei juridic, propus de către Comisie și aprobat de către autoritatea legislativă – Consiliul – în mod individual, sau, în multe cazuri, împreună cu Parlamentul.

99

Proiectul de buget al Comisiei

Toate instituțiile și organismele UE își redactează es-timările pentru proiectul de buget în conformitate cu procedurile lor interne înainte de 1 iulie. Comisia consolidează aceste estimări și întocmește „proiectul de buget”, care se prezintă Consiliului și Par-lamentului European înainte de 1 septembrie. În prac-tică, Comisia încearcă să prezinte proiectul de buget înainte de sfârșitul lunii aprilie/începutul lunii mai.

Lectura bugetului în Consiliu

Consiliul își adoptă poziția privind proiectul de buget, inclusiv privind modificările, dacă este cazul, și o comu-nică Parlamentului European înainte de 1 octombrie. Consiliul informează, de asemenea, Parlamentul Eu-ropean despre motivele care l-au condus la adoptarea poziției respective.

Lectura în Parlament

Din acel moment, Parlamentul are la dispoziție 42 de zile pentru a adopta bugetul la lectura din luna octombrie sau pentru a transmite Consiliului propuneri de modifi-cări. Acesta din urmă poate accepta modificările respec-tive în termen de 10 zile și adopta proiectul de buget.

Comitetul de conciliere

În cazul în care Consiliul nu acceptă modificările pro-puse de Parlament, se formează un comitet de conciliere, compus din membrii Consiliului sau reprezentanții aces-tora și un număr egal de membri care reprezintă Parla-mentul European. Comitetul de conciliere are sarcina de a prezenta un text comun în termen de 21 de zile.

Din momentul în care, la începutul lunii noiembrie, Co-mitetul de conciliere convine asupra unui text comun, Consiliul și Parlamentul au la dispoziție 14 zile pentru a-l aproba sau a-l respinge. Parlamentul poate adopta bugetul chiar și în cazul în care Consiliul respinge tex-tul comun. În cazul în care una dintre cele două instituții (Consiliul sau Parlamentul) respinge proiectul comun, în timp ce cealaltă instituție nu reușește să se pronunțe asu-pra acestuia, bugetul este respins, iar Comisia este invitată să prezinte un nou proiect de buget.

Consiliul Afaceri economice și financiare

Jerzy Buzek, președintele Parlamentului European (2009-2011)

1010

PROC

EDUR

A BU

GETA

RĂCALENDAR

Dacă, la începutul exercițiului financiar, bugetul nu a fost încă adoptat definitiv, în fiecare lună se pot efectua cheltuieli în valoare de maximum 1/12 din creditele bu-getare aferente exercițiului financiar precedent.

Proceduri similare sunt aplicate în cazul adoptării scri-sorilor rectificative la proiectul de buget (prezentate atunci când apar informații noi înainte de adoptarea bugetului) și a bugetelor rectificative (în cazul unor circumstanțe inevitabile, excepționale sau neprevăzute care apar după adoptarea bugetului).

1 septembrie

1 octombrie

13 noiembrie (42 de zile)

13 noiembrie- 4 decembrie (21 de zile)

18 decembrie (14 zile)

Majoritate calificată

în termen de 14 zile

Majoritatea membrilor care îl alcătuiesc

Consiliul acceptă modificările Parlamentului în termen

de 10 zile

Parlamentul şi Consiliul aprobă (sau nu reușesc să se pronunţe)

Consiliul respinge, Parlamentul are ultimul cuvânt (*)

Consiliul aprobă, Parlamentul respinge

(*) Parlamentul aprobă textul

comun și ulterior, în termen de

14 zile de la respingerea

pronunţată de Consiliu, decide (cu majoritatea

membrilor care îl alcătuiesc și 3/5

din voturile exprimate) să

confirme toate modificările

propuse la prima lectură sau o parte dintre

acestea.

Consiliul și Parlamentul resping

COMISIA Proiect de buget (PB)

CONSILIUL Lectura proiectului de buget – modificări

PARLAMENTUL Lectura modificărilor

PARLAMENTUL şI CONSILIUL Proiect comun

ConciliereBuget adoptat

Bugetul este adoptat Proiectul de buget este respins

DA

DA

NU

în termen de 14 zile

NU

Comisia prezintă un nou PB

11

Responsabilitatea pentru gestionarea bugetuluiCea mai mare responsabilitate pentru execuția bugetu-lui îi revine Comisiei Europene. În practică, majoritatea fondurilor UE (aproximativ 76 %) sunt cheltuite în ca-drul așa-numitei „gestiuni repartizate”. Conform aces-tor acorduri, autoritățile din statele membre sunt cele care gestionează cheltuielile într-o măsură mai mare decât Comisia. A fost pus la punct un întreg sistem de

verificări și bilanțuri pentru a garanta că fondurile în cauză sunt gestionate corect și în conformitate cu legile aplicabile.

Comisia trebuie să recupereze sumele plătite în exces din eroare, din neglijență sau în scopuri frauduloase. Statele membre sunt responsabile în aceeași măsură pentru protejarea intereselor financiare ale UE. În acest scop, ele cooperează cu Comisia și OLAF – Oficiul Euro-pean de Luptă Antifraudă – care desfășoară investigații în cazuri potențiale de fraudă și contribuie la protejarea legislației UE împotriva fraudei.

Întocmirea bugetului pe activități

În scopul unei mai mari transparențe, de exemplu în privința politicilor urmărite, a fondurilor cheltuite pentru fiecare dintre ele și a numărului de angajați

Cum sunt utilizate și controlate fondurile?

Principiul-cheie

Fondurile UE trebuie utilizate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Mai simplu, aceasta presupune că cei care gestionează fondurile trebuie să depună toate eforturile pentru a obține cea mai bună valoare posibilă pentru banii cheltuiți. Aceasta necesită o respectare strictă a tuturor reglementărilor, precum și evaluări periodice care să verifice respectarea acestui principiu.

Cine gestionează fondurile UE?

% di

n fon

duril

e UE

Comisia Comisia și statele membre

Ţările terţe Comisia împreună cu partenerii internaţionali și alţii

0

20

40

60

80

100

22 %

76 %

1 %1 %

1212

care lucrează pentru acestea, bugetul UE este împărțit în 31 de domenii de politică. Fiecare dintre aceste domenii de politică este divizat pentru a evidenția dife-ritele activități finanțate în cadrul domeniului respec-tiv și costul lor total în termeni de resurse financiare și umane (de exemplu, protejarea activității forestiere este finanțată în cadrul domeniului de protecție a mediu-lui). Acest mod de organizare a bugetului este numit întocmirea bugetului pe activități.

Normele care guvernează cheltuielile

Principalele norme care guvernează cheltuirea propriu-zisă a fondurilor UE sunt conținute în regula-mentul financiar. Un al doilea set de norme, normele de aplicare, explică în detaliu modul de aplicare a regu-lamentului financiar.

În plus, cu foarte puține excepții, fiecare program lansat trebuie să fie reglementat de un act de autorizare spe-cific, sau de un temei juridic, înainte ca fondurile să fie deblocate. Aceste temeiuri juridice stabilesc obiectivele și costurile activității în cauză, și impun adesea limite de cheltuieli multianuale.

Gestionare, audit și control intern

În cadrul Comisiei, programele și activitățile UE sunt gestionate de către personalul departamentelor Comisiei (denumite direcții generale), în cooperare cu omologii lor din statele membre UE, în funcție de necesități. În cadrul fiecărui departament al Comisiei, un membru al persona-lului (de obicei directorul general) este numit în funcția de „ordonator de credite” și trebuie să își asume responsa-bilitatea deplină și finală pentru operațiunile din dome-niul său de competență, deși toți membrii personalului UE poartă o răspundere disciplinară și pecuniară pentru acțiunile lor.

Controalele interne sunt optimizate cu ajutorul unui set de standarde clare, de controale ale conducerii înainte

1313

și după efectuarea operațiunilor, de audituri interne in-dependente pe baza evaluărilor de risc și de rapoarte periodice de activitate prezentate comisarilor.

Începând cu anul 2002, toate departamentele Comisiei întocmesc un raport anual de activitate către membrii Comisiei, în care își prezintă realizările din anul respec-tiv și sugestiile de remediere a eventualelor deficiențe. Un raport de sinteză este trimis apoi Parlamentului și Consiliului. Acest raport constituie în prezent unul dintre pilonii pe care Curtea de Conturi își susține declarația anuală de asigurare privind gestionarea de către UE a resurselor sale.

Cum sunt efectuate plățile de către Comisie?Comisia are conturi bancare la trezoreriile, băncile centrale și băncile comerciale din statele membre și participă la SWIFT (the Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication – Societatea pentru telecomunicații financiare interbancare mondiale). Toate instrucțiunile de plată și alte mesaje de acest tip sunt transmise electronic în formă criptată și cu o cheie de autentificare codată.

Comisia are relații cu peste 300 000 de terți, în principal beneficiari ai unor subvenții și furnizori de bunuri și servicii. Pentru a gestiona aceste tranzacții, Comisia utilizează LEF (legal entity file), fișierul informatizat al entităților, pentru fiecare parte terță (care poate fi o persoană sau o societate comercială). Toate aceste fișiere ale entităților trebuie să fie autorizate și validate înainte de efectuarea oricăror plăți.

Uniunea monitorizează prin satelit activitățile sale agricole subvenționate (Monitoring Agriculture through Remote Sensing – proiectul MARS)

14

Cum sunt contabilizate fondurile?Principiul-cheie

În fiecare an, conturile UE sunt publicate și transmise pentru audit extern Curții de Conturi. Evaluarea finală, denumită „descărcare de gestiune”, este prezentată de Parlament pe baza recomandărilor Consiliului.

Natura dublă a contabilității și raportării în UE Conturile UE sunt de două tipuri: (a) conturi bugetare (care oferă o evidență detaliată a execuției bugetului) și (b) conturi generale (care sunt utilizate pentru a pregăti bilanțul și rezultatele economice).

Conturile bugetare se bazează pe principiile contabilității de casă modificate, ceea ce înseamnă că tranzacțiile (cheltuieli și venituri) sunt înregistrate doar atunci când lichiditățile sunt plătite sau primite.

Conturile generale (sau registrul general) utilizează me-toda contabilă în partidă dublă pentru a înregistra toate veniturile și cheltuielile de pe durata exercițiului finan-ciar. Conturile generale sunt utilizate pentru a stabili re-zultatul economic și bilanțul de active și pasive, care se întocmește pentru a evidenția situația financiară a UE la data de 31 decembrie a fiecărui an.

Raportul privind execuția bugetului Comisia publică situația execuției bugetare în fie-care lună pe pagina sa de internet. Aceste rapoarte lunare evidențiază modul de utilizare a fondurilor. Informațiile sunt oferite pentru fiecare capitol al buge-tului și în funcție de domeniul de politică. Datele săp-tămânale sunt stocate inclusiv de către departamentele în cauză. O trecere în revistă a rezultatelor evaluărilor din cursul anului și a măsurilor de monitorizare plani-ficate poate fi consultată în „Evaluarea anuală”.

Vitor Manuel da Silva Caldeira, președintele Curții de Conturi, și José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene

15

Comisia publică și conturile anuale ale Uniunii Europe-ne, care includ rapoartele de sinteză privind execuția bu-getului și bilanțul. Pregătite în conformitate cu Standar-dele internaționale de contabilitate publică (IPSAS), acestea consolidează conturile tuturor instituțiilor și organismelor UE, precum și pe cele ale majorității agențiilor.

După un audit preliminar al conturilor provizorii rea-lizat de către Curtea de Conturi, Comisia aprobă con-turile finale, care sunt trimise autorităților responsabile cu descărcarea de gestiune: Parlamentul European și Consiliul.

La 1 ianuarie 2005, Comisia a parcurs o etapă importan-tă pe calea modernizării sistemului său de conturi, prin trecerea de la contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente. Contabilitatea de angajamente recunoaște tranzacțiile atunci când acestea au loc (și nu doar atunci când are loc plata) și facilitează o imagine de ansamblu asupra activelor și pasivelor UE. Ca urmare, factorii de decizie, autoritățile de control bugetar, gestionarii fon-durilor UE și cetățenii UE au acum acces la informații fi-nanciare mai precise, acest aspect fiind esențial pentru o bună gestionare și un control eficient al banilor publici.

Auditul extern

Pe lângă auditurile și controalele interne periodice, conturile anuale și gestionarea resurselor UE sunt su-puse unui audit extern și independent al Curții de Conturi. În fiecare an, Curtea de Conturi întocmește un raport pentru Parlament și Consiliu. Pe lângă ra-portul anual, aceasta emite un aviz numit „declarație de asigurare” privind:

• fiabilitateaconturilor(deexemplu,dacăevidențelesunt ținute corect) și

• legalitatea și regularitatea tranzacțiilor subiacente(de exemplu, veniturile colectate și plățile efectuate).

Răspunderea în fața Parlamentului EuropeanDupă publicarea raportului anual al Curții de Conturi și după finalizarea conturilor anuale, Consiliul înaintează recomandările sale Parlamentului. În funcție de aces-te recomandări, Parlamentul European se pronunță în privința gestionării de către Comisie pentru exercițiul financiar în cauză. Dacă Parlamentul consideră că buge-tul UE a fost gestionat corespunzător de către Comisie, acesta aprobă „descărcarea de gestiune” a Comisiei.

Atunci când aprobă descărcarea, Parlamentul recoman-dă adesea Comisiei adoptarea unor acțiuni de monito-rizare. Ca răspuns la aceste recomandări, Comisia iden-tifică măsurile pe care le poate adopta și informează Parlamentul și Consiliul în acest sens.

Parlamentul European aprobă descărcarea de gestiune pentru bugetul UE.

KV-30-09-259-RO-C

Pentru mai multe informații privind bugetul UE și programarea financiară:

Bugetul UE:http://ec.europa.eu/budget/index.htm(disponibil în limbile engleză, franceză și germană)

Comisia Europeană, Direcția Generală Buget: http://ec.europa.eu/dgs/budget/index_ro.htm

Janusz Lewandowski, comisar pentru programare financiară și buget:http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/lewandowski/index_en.htm

Pentru observații privind această broșură:budget@ec.europa.eu

Europe Direct este un serviciu destinat să vă ajute să găsiți răspunsuri la întrebările pe care vi le puneți despre Uniunea Europeană.

Un număr unic gratuit (*): 00 800 6 7 8 9 10 11(*) Unii operatori de telefonie mobilă nu permit accesul la numerele 00 800 sau pot factura aceste apeluri.

Credite foto:Corbis, coperta și paginile 3 și 9; Ingram publishing, pagina 3; Uniunea Europeană, paginile 4, 5 (ECHO/Antoine Lemasson; ECHO/Claire Barrault), 8, 10, 12, 13, 14 și 15; GettyImage, pagina 7; ESA/J. Huart, pagina 9.

Numeroase alte informaţii privind Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2010ISBN 978-92-79-14456-1doi:10.2761/43284© Uniunea Europeană, 2010Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.Printed in LuxembourgTipăriT pe hârTie înălbiTă fără clor