BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

48
GHID BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR îN CONTROLUL SOCIAL ASUPRA UTILIZăRII BANILOR PUBLICI Chişinău 2009

Transcript of BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

Page 1: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

G H I DBugetul local şi implicarea cetăţenilor

în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

Chişinău 2009

Page 2: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

Acest Ghid a fost editat în cadrul proiectului „Cere socotea-lă pentru banii publici!”, implementat de Asociaţia Presei Inde-pendente (API) cu suportul financiar al Fundaţiei Soros-Moldo-va. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.

Coordonator de proiect: Inga BurlacuConsultant: Galina Colun

Tipar: Tipografia Bons Offices

Tiraj: 800 exemplare. Distribuţie gratuită.

Asociaţia Obştească „Asociaţia Presei Independente (API)”www.api.mdtel.: 22-09-96, e-mail: [email protected]

Page 3: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

CuprIns

IntroDuCere ........................................................ 4

sIstemul buGetar ............................................... 6

1. Procesul bugetar ............................................................. 62. Bugetul Public Naţional ................................................ 73. Achiziţiile publice ........................................................... 8

buGetul unItăţII aDmInIstratIv-terItorIale .............................. 9

1. Elaborarea bugetului ..................................................... 92. Participarea locuitorilor

la completarea bugetului ............................................. 153. Examinarea şi adoptarea bugetului.......................... 164. Executarea bugetului ..................................................... 175. Raportarea şi controlul bugetului ............................. 19

DefICIenţeDe GestIonare efICIentă a banIlor publICI în CaDrul unItăţII aDmInIstratIv-terItorIale .............................. 20

1. Cauze generale de gestionare incorectă a banilor publici .................................................................................. 20

2. Situaţii specifice de distribuire ineficientă a mijloa-celor financiare ................................................................. 21

supraveGHerea CHeltuIelIlor publICe ......... 28

1. Modalităţi de asigurare a transparenţei bugetului public local ........................................................................ 28

2. Metode de supraveghere a cheltuielilor publice . 303. Etape în supravegherea cheltuielilor publice ....... 31

ConCluzII .............................................................. 42

anexă ..................................................................... 44

Page 4: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

4 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

Bugetul unei unităţi administrativ-teritoriale, fie acesta sat, oraş sau ra-ion constituie un document politic foarte important, deoarece el re-prezintă o relaţie financiară care face legătura dintre utilizarea banilor

publici şi atingerea priorităţilor (obiectivelor) localităţii pe parcursul unui an calendaristic. Prin urmare, elaborarea şi implementarea bugetului trebuie să aibă loc prin efortul comun al tuturor membrilor comunităţii. Ţinând cont de importanţa acestui document pentru dezvoltarea comunităţii în general, dar şi pentru fiecare locuitor în parte, elaborarea şi executarea bugetului trebuie să se facă în condiţii de transparenţă maximă. Transparenţa bugetului public al localităţii oferă posibilitate locuitorilor de a cunoaşte exact serviciile de care vor beneficia din partea administraţiei publice locale pe parcursul peri-oadei următoare: educaţie, cultură, asistenţă socială, amenajarea teritoriului, transportul public etc.

Totodată, locuitorii oricărei localităţi trebuie să fie interesaţi de modul cum se formează şi cum se execută bugetul public, deoarece anume ei sunt cei care participă la acumularea mijloacelor financiare în buget prin achita-rea impozitelor şi taxelor locale. De aceea, locuitorii comunităţii ar trebui să manifeste interes pentru modul cum se acumulează mijloacele financiare, cum se distribuie şi cum se utilizează banii publici. Astfel, fiecare locuitor al comunităţii este în drept să solicite informaţii despre modul de identificare a necesităţilor finanţate din banii publici şi corectitudinea cheltuielilor efectu-ate, deoarece:

contribuie la formarea bugetului public prin achitarea impozitelor; •reprezentanţii primăriilor şi consiliilor sunt aleşi de locuitorii comunităţii •şi sunt responsabili în faţa alegătorilor pentru acţiunile pe care le între-prind;prin participarea la formularea bugetului public şi monitorizarea cheltu-•ielilor publice va fi redus numărul cazurilor de corupţie şi valorificare in-eficientă a fondurilor publice.Legislaţia în vigoare oferă suficient temei oricărei persoane care doreşte să

fie implicată în procesul bugetar. Prin Legea privind finanţele publice locale (nr. 397-XV din 16.10.2003), Legea privind sistemul bugetar şi procesul bu-getar (nr. 847-XIII din 24.05.96), Legea privind administraţia publică locală (nr. 436 din 28.12.2006), Legea privind achiziţiile publice (nr. 96-XVI din 13.04.2007), Legea privind transparenţa în procesul decizional (nr.239-XVI

IntroDuCere

Page 5: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

5G h i d

din 13.11.2008) este garantată transparenţa procesului de elaborare şi execu-tare a bugetului public al autorităţii administrativ-teritoriale.

Transparenţa procesului bugetar este asigurată în primul rând prin infor-marea cetăţenilor despre elaborarea şi executarea bugetului. Iar presa consti-tuie unul din instrumentele credibile şi accesibile de informare a publicului. Din acest considerent, Asociaţia Obştească „Asociaţia Presei Independente (API)”, cu susţinerea Fundaţiei Soros-Moldova, dezvoltat un mecanism de implicare a cetăţenilor comunităţilor în procesul bugetar, prin intermediul informării în paginile ziarelor locale independente despre acumularea şi cheltuirea banilor publici. Această practică s-a dovedit a fi extrem de eficientă în consolidarea relaţiilor dintre cetăţeni, societatea civilă şi administraţia pu-blică locală. Totodată, fiind informaţi despre modul de distribuire şi de con-sumare a resurselor financiare publice, cetăţenii conştientizează necesitatea implicării lor active în soluţionarea unor probleme ale comunităţii prin par-ticiparea la acumularea fondurilor de soluţionare a problemelor de amenajare a teritoriului, de susţinere a activităţii unor instituţii de învăţământ etc.

Practicile pozitive, pe care le prezentăm în acest Ghid, pot fi preluate şi aplicate cu succes de locuitorii şi reprezentanţii administraţiei publice locale în alte localităţi ale Republicii Moldova.

Asociaţia Presei Independente (API)

Page 6: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

6 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

1. Procesul bugetar2. Bugetul Public Naţional3. Achiziţiile publice

1. proCesul buGetar

Procesul bugetar poate fi definit ca ansamblu de activităţi şi operaţiuni integrate coerent şi orientate spre acelaşi scop. Procesul bugetar cuprinde ur-mătoarele etape:

elaborarea proiectului de buget;1. examinarea şi adoptarea bugetului;2. executarea bugetului;3. încheierea şi aprobarea contului de execuţie bugetară;4. controlul bugetar.5.

Aceste activităţi se desfăşoară într-un cadru constituţional (legal) şi admi-nistrativ-instituţional.

Procesul bugetar este un proces:de decizie,• întrucât esenţa sa constă în alocarea resurselor bugetare li-mitate pentru bunuri şi servicii publice care, de regulă, se caracterizează printr-o anumită presiune a cererii;predominant politic,• deoarece deciziile de alocare a resurselor bugetare nu sunt determinate de forţele pieţei, ci de cetăţeni şi de grupuri de inte-rese, prin mecanismul reprezentativităţii şi al votului;complex,• cu mii de participanţi (instituţii publice, administraţii publice, organizaţii publice şi sindicate);ciclic,• care se desfăşoară într-o ordine temporală bine precizată, consecin-ţă a principiilor bugetare, îndeosebi a principiului anualităţii şi a princi-piului publicităţii.

Elaborarea bugetului, precum şi celelalte etape ale procesului bugetar sunt plasate într-un orar strict indicat de Legea finanţelor publice locale.

sIstemul buGetar

Page 7: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

7G h i d

elaborarea proiectului de buget

controlul bugetar examinarea şi adopta-rea bugetului

încheierea şi apro-barea contului de execu-

ţie bugetară

executarea bugetului

Desen: Schema ciclului bugetar

2. buGetul publIC naţIonal

Când vorbim despre banii publici, ne referim la mijloacele bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, bugetului asigurărilor so-ciale de stat, fondurilor speciale, mijloacele speciale ale instituţiilor publice, mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, împrumu-turile externe raportate la datoriile de stat directe sau garantate.

Obiectul procesului bugetar îl constituie Bugetul public naţional. Bugetul public naţional are câteva componente:

Bugetul de stat – totalitatea veniturilor şi cheltuielilor, strategiilor şi obiectivelor Guvernului în domeniul finanţelor publice;

Bugetul asigurărilor sociale de stat – totalitatea veniturilor ce provin din contribuţii de asigurări sociale, transferuri de la bugetul de stat şi altele, ce sunt direcţionate pentru protecţia socială a persoanelor asigurate (acorda-rea de indemnizaţii, ajutoare, pensii, prestaţii pentru prevenirea îmbolnăviri-lor şi recuperarea capacităţii de muncă şi alte prestaţii);

Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – totalitatea veniturilor şi cheltuielilor stabilite prin legislaţie pentru implementarea strategiilor şi obiectivelor autorităţilor publice locale şi/sau prevăzute de Guvern;

Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – totalitatea veniturilor acumulate în fondurile de asigurare constituite din primele de asi-gurare obligatorie de asistenţă medicală şi altele, ce sunt destinate realizării activităţilor specifice asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Page 8: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

8 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

3. aCHIzIţIIle publICe

Achiziţiile publice reprezintă un sistem de procurare de bunuri, executare de lucrări sau prestare de servicii pentru necesităţile uneia sau câtorva auto-rităţi contractante. Reieşind din această definiţie, în cadrul executării orică-rui buget, fie cel naţional, fie cel al unui sat, oraş, municipiu sau raion, sunt desfăşurate achiziţii publice pentru a realiza lucrările planificate şi aprobate conform bugetului.

Achiziţiile publice în Republica Moldova sunt reglementate de Legea pri-vind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007. Cele mai răspândite pro-ceduri de achiziţii publice sunt licitaţiile publice şi cererile de ofertă. Cererea ofertelor de preţuri se aplică pentru:

Bunuri în valoare de la 20 mii lei până la 200 mii lei (fără TVA); Servicii în valoare de la 25 mii lei până la 200 mii lei (fără TVA);Lucrări în valoare de la 25 mii lei până la 1 mil. lei (fără TVA).Licitaţiile publice sunt organizate în cazul în care se intenţionează procu-

rarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii în corespun-dere cu următoarele praguri:

Bunuri şi servicii în valoare de la 200 mii lei şi mai mult;Lucrări în valoare de la 1 mil. lei şi mai mult.Unul din principiile promovate de respectiva lege este transparenţa şi pu-

blicitatea procedurilor de achiziţii publice, cu excepţia contractelor de achizi-ţii publice declarate secrete, conform legislaţiei.

Transparenţa achiziţiilor publice este asigurată prin intermediul Buletinu-lui Achiziţiilor Publice, al paginii web “Achiziţiile publice ale Republicii Mol-dova” – www.tender.gov.md, precum şi prin publicarea informaţiilor despre concursuri în alte mijloace de informare în masă (ziare, pagini web, televizi-une, radio etc.). În plus, orice persoană este în drept să participe la şedinţele de achiziţii publice organizate conform prevederilor legii.

Page 9: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

9G h i d

1. Elaborarea bugetului2. Participarea locuitorilor la completarea bugetului3. Examinarea şi adoptarea bugetului4. Executarea bugetului5. Raportarea şi controlul bugetului

Vorbind de bugetul unităţii administrativ-teritoriale, ne referim la buge-tele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I, care sunt bugetele satelor (comunelor), bugetele oraşelor (municipiilor), precum şi de bugetele unităţi-lor administrativ-teritoriale de nivelul II, care sunt bugetele raionale, bugetul municipiului Chişinău şi bugetul central al UTA Găgăuzia.

Bugetul este format din două părţi: partea care reprezintă veniturile sa-tului (comunei), oraşului, municipiului, raionului şi partea care reprezintă cheltuielile ce urmează să fie acoperite din veniturile preconizate.

1. elaborarea buGetuluI

Conform Constituţiei Republicii Moldova, Legii privind adminisraţia publică locală, Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar şi Legii privind finanţele publice locale, unităţile administrativ-teritoriale dispun de autonomie financiară şi, respectiv, au dreptul şi urmează să-şi elaboreze şi să aprobe propriul buget anual în limita resurselor financiare disponibile, care se constituie din:

venituri proprii;a) defalcări de la veniturile generale de stat;b) transferuri de la bugetele UAT de nivelul II;c) mijloace speciale;d) fonduri speciale.e) Cu toate că la baza elaborării bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale

stă principiul autonomiei financiare şi responsabilităţile autorităţilor admi-nistraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) de a elabora bugetele în modul stabilit de ele, totuşi nu se poate elabora bugetul local în afara politicii generale economice a statului. Iar corelarea dintre bugetul de stat (raional) şi bugetele UAT influenţează planificarea acestor bugete.

buGetul unItăţII aDmInIstratIv-terItorIale

Page 10: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

10 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

Elaborarea proiectelor UAT se efectuează în conformitate cu notele me-todice, elaborate de Ministerul Finanţelor care conţin metodologia acestui proces.

Etapa elaborării bugetelor raionale şi de nivelul unu se prezintă în urmă-toarea succesiune şi detalizare:

Elaborarea pronosticului bugetului la venituri se efectuează în baza:estimării bazei fiscale a unităţii administrativ-teritoriale pe tipuri de im-a) pozite şi alte încasări directe şi integrale;determinării defalcărilor de la veniturile generale de stat la bugetul uni-b) tăţii administrativ-teritoriale (impozitul pe venitul persoanelor juridice, impozitul pe venitul persoanelor fizice);

analize şi estimări macro-economice la nivelul raionului

examinarea politicii statului în dome-niul veniturilor şi cheltuielilor bugetare

pe anul următor

elaborarea metodologiei de elaborare a bugetului şi plafonarea cheltuielilor în

corespundere cu veniturile estimate

examinarea propunerilor pentru bugetele de ambele niveluri (bugetele

primăriilor,instituţii finanţate de la buge-tul raional)

examinarea divergenţelor asupra proiectului

elaborarea proiectului bugetului raional

analiza şi actualizarea indicatorilor socio-economici ai uat

examinarea notelor metodice privind particularităţile politicii bugetar-fiscale

pe anul următor

estimarea propunerilor instituţiilor publice privind proiectul bugetului

plafonarea cheltuielilor în corespun-dere cu veniturile estimate

examinarea şi excluderea divergenţe-lor asupra proiectului

elaborarea proiectului bugetului uat

BuGetul de i nivel (oraş, sat)BuGetul raional

Page 11: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

11G h i d

determinării cuantumului transferurilor din bugetul raional conform pre-c) vederilor art.9 al Legii privind finanţele publice locale. Veniturile unităţii administrativ-teritoriale formate din venituri proprii

care reprezintă impozitele şi taxele locale, impozitul privat, taxa pentru elibe-rarea licenţelor pentru practicarea anumitor genuri de activitate, taxa pentru patenta de întreprinzător, încasări din arenda terenurilor şi locaţiunea bunu-rilor domeniul privat, impozitul pe bunurile imobiliare, venituri din prestări de servicii, vânzări de imobile etc., defalcări de la veniturile generale de stat, formate din impozitul pe venit reţinut din salariu în proporţie de 100%, im-pozitul pe venit de la persoanele juridice în proporţie de 100% (cu excepţia municipiilor Chişinău şi Bălţi, unde proporţia impozitului pe venit returnat este de 50%), taxa rutieră în proporţie de 50%. Şi doar pentru UTA Găgăuzia sunt returnate Taxa pe Valoare Adăugată şi Accizele în proporţie de 100%.Schema: Structura veniturilor bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale

veniturile uat

componenta de bază

componenta mijloace spe-

ciale

componenta fonduri speciale

componenta proiecte investi-

ţionale

Venituri proprii

Defalcări de la veni-turile generale de stat

transferuri

impozitul pe venit reţinut din salariu 100%

imp. pe venit de la persoane juridice 100%, cu excepţia mun. Bălţi,

chişinău 50%

taxa rutieră 50%

tVa 100% (uta gă-găuzia)

accize 100% (uta găgăuzia)

transferuri din fondul de

susţinere finan-ciară a uat

transferuri cu destinaţie

specială

Page 12: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

12 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

Elaborarea pronosticului cheltuielilor bugetelor unităţii administrativ-teritoriale pentru întreţinerea instituţiilor publice şi finanţarea integrală sau parţială a altor activităţi se efectuează în baza unor normative unice de chel-tuieli pe locuitor, în baza cărora se estimează cuantumul transferurilor (cel mai ponderat venit şi cel mai contradictoriu).Tabel: normativele de cheltuieli la stabilirea raporturilor între bugetul de stat si bugetele raiona-le, recomandate de Ministerul Finanţelor pentru anul 2009

Grupa funcţională de cheltuieli Îndicatorul luat în calcul

anii / lei

2007 2008 2009

1 aparatul administrativ un angajat 38872.27 46991.34 53984.76

2 apărarea naţională

cheltuieli pentru recrutare un. de recruti 297.9 391.1 415.9

cheltuieli pentru întreţinerea centrelor militare un. de recruti 6015.4 6485.5 7167.4

3 menţinerea ordinii publice un colaborator 35181.4 37857.2 46988.85

4 învăţămîntul:

pentru instituţiile preşcolare; un copil 3902.433 4527.945 4840.013

pentru şcoli primare, gimnazii şi licee un elev 2455.6197 3483.28 3754.78

pentru instituţiile complementare un elev 207.980 309.97 365.36

pentru casa de copii de tip familial un copil 11055.9316 14504.0 14771.25

pentru instituţiile de tip internat un elev 11948.172 15502.2 20670.26

pentru şcoli-internat cu regim special un elev 16396.305 21963.61 23876.09

5 cultură un locuitor 46.3243 69.3202 78.0047

6 sport şi acţiunile pentru tineret un locuitor 1.54 1.69 1.79

7 asistenţa şi susţinerea socială

servicii de deservire socială la do-miciliu un colaborator 9148.6 13017.22 13026.06

serviciul ortopedie şi protezare un colaborator 12821.74 20140.63 20136.41

Page 13: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

13G h i d

Grupa funcţională de cheltuieli Îndicatorul luat în calcul

anii / lei

2007 2008 2009

azilurile de batrini si pensionari un tutelat 18901.56 22658.94 23709.80

centrele de asistenţă socială de zi pentru copii un tutelat 9156.14 11684.53 12130.77

centrele de asistenţă socială deplasa-ment pentru copii un tutelat 14330.03 18259.59 19016.48

centrele psihologice de reabilitare a victimelor violenţei în familie un tutelat 19007.35 22719.744 23569.89

indemnizaţii pentru copiii înfiaţi şi rămaşi fără îngrijirea părintească un copil 2400 5400 6000

compensaţiile pentru transport 15 15 20

fondul de susţinere socială a populaţiei 1% 1% 1%

8 serviciul sanitar-veterinar la un angajat 22049.70 31974.4

9 alte cheltuieli

serviciul de deservire a clădirilor la un angajat 9014.21 10994.27 11113.07

fondul de rezervă 1% 1% 1%

Astfel, autorităţile administraţiei unităţii administrativ-teritoriale sunt responsabile de elaborarea bugetelor proprii în conformitate cu clasificarea bugetară unică şi în baza prevederilor legale.

Conform legislaţiei, unităţile administrativ-teritoriale de nivelul I, adică satele, comunele, oraşele şi municipiile, dispun de următoarele competenţe în efectuarea cheltuielilor publice:

amenajarea teritoriului şi urbanistica; •întreţinerea parcurilor şi a spaţiilor verzi, a cimitirelor;•construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, de •canalizare, de epurare a apei, salubrizare a localităţii, gestionare a deşeuri-lor de producţie şi menajere;construcţia şi întreţinerea, în limitele localităţii, a drumurilor, străzilor, •podurilor locale;

Page 14: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

14 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

întreţinerea instituţiilor de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, mediu •de cultură generală, liceal şi complementar (extraşcolar), altor instituţii de învăţământ care deservesc populaţia localităţii respective;întreţinerea instituţiilor de cultură şi desfăşurarea activităţilor publice în •domeniul culturii (căminelor şi caselor de cultură, altor aşezăminte de culturalizare);întreţinerea bibliotecilor şi muzeelor; •cultura fizică şi sportul;•acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerei familii •şi familiilor cu mulţi copii, a mamei şi a drepturilor copilului, a persoa-nelor în etate şi a solitarilor, în partea ce nu intră în competenţa altor autorităţi;apărarea împotriva incendiilor;•înfăptuirea unor măsuri privind activitatea administrativ-militară, con-•form legislaţiei;executarea hotărârilor judecătoreşti prin care autoritatea administraţiei •publice locale este obligată să efectueze anumite plăţi;activitatea autorităţii executive;•întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite, con-•form legislaţiei, autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întâi.Cât priveşte unităţile administrativ-teritoriale de nivelul II, cum sunt ra-

ioanele şi UTA Găgăuzia, ele pot identifica priorităţi de finanţare din banii publici din următoarele domenii:

construcţia şi întreţinerea drumurilor de interes raional; •întreţinerea instituţiilor de învăţământ liceal, cu excepţia celor de com-•petenţa unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi, instituţiilor de învăţământ secundar profesional, şcolilor-internat, gimnaziilor-internat cu regim special, activitatea metodică în domeniul învăţământului, pre-cum şi de alte activităţi şi instituţii care deservesc populaţia unităţii admi-nistrativ-teritoriale respective; coordonarea şi desfăşurarea activităţilor sportive şi a altor activităţi pen-•tru tineret; întreţinerea teatrelor, televiziunii publice locale; •acordarea de asistenţă socială şi întreţinerea instituţiilor din domeniul •asistenţei sociale; construcţia obiectivelor publice de interes raional; •

Page 15: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

15G h i d

coordonarea, organizarea şi supravegherea, în limitele competenţei, a ac-•tivităţilor administrativ-militare; executarea hotărârilor judecătoreşti prin care autoritatea administraţiei •publice locale este obligată să efectueze anumite plăţi; activitatea autorităţii executive şi a direcţiilor subordonate consiliului ra-•ional respectiv; întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite, con-•form legislaţiei, autorităţilor administraţiei publice ale raioanelor; asigurarea ordinii publice.•

2. partICIparea loCuItorIlor la Completarea buGetuluI

Fiecare persoană participă la acumularea veniturilor atât în Bugetul pu-blic naţional, cât şi în bugetul unităţii administrativ-teritoriale, prin achitarea diferitelor impozite şi taxe atât în calitate de persoane fizice, cât şi ca antre-prenori.

Legislaţia în vigoare stabileşte expres care sunt tipurile de impozite şi taxe, precum şi mărimea acestora, pe care trebuie să le achite o persoană privată sau un agent economic. Impozitele şi taxele care revin bugetului local sunt:

Impozit privat (conform apartenenţei patrimoniului) realizat în urma pri-•vatizării patrimoniului public (1% din sumă);Impozite şi taxe locale :•

Taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor;•Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călatori;•Taxa de amplasare a publicităţii;•Taxa de piaţă;•Taxa pentru amenajarea teritoriului;•Taxa pentru cazare;•Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de de-•servire socială;Taxa de aplicare a simbolicii locale;•Taxa pentru parcare;•

Taxa pentru eliberarea licenţelor pentru practicarea unui anumit gen de •activitate;Taxa pentru certificatele de urbanism şi autorizările de construcţie sau •desfiinţare;

Page 16: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

16 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

Încasări din arenda terenurilor şi locaţiunea bunurilor domeniul privat al •unităţii administrativ-teritoriale;Taxa pentru patenta de întreprinzător;•Impozitul pe bunurile imobiliare;•Alte venituri prevăzute de legislaţie.•Achitarea acestor mijloace financiare în buget oferă suficient temei locui-

torilor unităţii administrativ-teritoriale să manifeste interes pentru modul de identificare a priorităţilor finanţate din banii publici, de distribuire a mijloa-celor financiare şi de asigurare a corectitudinii efectuării acestor cheltuieli.

impozitul pe bunurile imobi-

liaretaxa pentru patenta de întreprinzător

taxa de licenţă pentru anu-mite genuri de activitate

plata din arenda terenurilor şi locaţiunea bunurilor proprie-

tatea uat

veniturile În BuGetul

uat

alte venituri prevăzute de legislaţie

impozitul privat (con-form apartenenţei)

impozite şi taxe locale

Desen: Tipurile de impozite şi taxe achitate de locuitorii unei unităţi administrativ-teritoriale în buget

3. examInarea şI aDoptarea buGetuluI

Primarul oraşului examinează proiectul bugetului elaborat şi, cel târziu la data de 1 noiembrie, printr-o dispoziţie, îl prezintă spre aprobare consiliului local.

Proiectul bugetului local prezentat spre aprobare consiliului local include:proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea bugetului;a) veniturile şi cheltuielile prevăzute pentru anul bugetar următor;b) cotele impozitelor şi taxele locale ce vor fi încasate în buget;c) mijloacele speciale ce vor fi încasate de către fiecare instituţie publică; d) limitele numărului de personal la instituţiile publice finanţate de la bu-e) get.alte date adiţionale conform cerinţelor consiliului local;f) nota explicativă a proiectului bugetului.g)

Page 17: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

17G h i d

Consiliul Local examinează proiectul bugetului local în două lecturi (într-un interval de cel mult 5 zile). Deciziile privind aprobarea bugetului local se adoptă cu votul majorităţii consilierilor aleşi.

Consiliul local aprobă bugetul local pe anul bugetar următor cel târziu la data de 15 decembrie a anului în curs.

Dacă bugetul unităţii administrativ-teritoriale nu este aprobat până la începutul anului bugetar, efectuarea defalcărilor de la veniturile generale de stat şi a transferurilor de la bugetul raional se suspendă până la aprobarea bugetului.

Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, aprobate de către autorităţile reprezentative şi deliberative respective (consilii săteşti, orăşeneşti, raionale) şi rectificările la aceste bugete sunt date publicităţii în mod obligatoriu.

4. exeCutarea buGetuluI

Execuţia bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează prin sistemul trezorerial, reflectându-se în conturi distincte, şi are următoarele funcţii de bază:

încasările veniturilor în conformitate cu structura clasificaţiei bugetare;a) efectuarea de cheltuieli în limita alocaţiilor aprobate şi conform destina-b) ţiei stabilite;transparenţa şi controlul executării de casă a bugetelor unităţilor adminis-c) trativ-teritoriale;efectuarea controlului asupra documentelor de plată prezentate de execu-d) torii de buget, asigurând în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limitele lunare conform planurilor de finanţare şi a alocaţiilor bugetare;evidenţa contractelor încheiate de către instituţiile publice cu agenţii eco-e) nomici pentru livrarea mărfurilor, prestarea serviciilor şi efectuarea lu-crărilor;perfectarea şi prezentarea informaţiilor operative şi a rapoartelor pri vind f) executarea de casă a bugetelor.Sistemul trezorerial prin care se efectuează execuţia bugetelor unităţilor

administrativ-teritoriale şi reglarea decontărilor dintre bugetele de toate ni-velurile este reprezentat prin Trezoreria de Stat, formată din Trezoreria Cen-trală şi trezoreriile teritoriale.

executorii bugetului localPrimarii satelor (comunelor), oraşelor, preşedinţii raioanelor sunt execu-

tori (ordonatori) principali de buget ai bugetelor unităţilor administrativ-te-ritoriale.

Page 18: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

18 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

Executorii principali de buget sunt responsabili de:elaborarea proiectului de buget;a) încasarea veniturilor conform prevederilor legale;b) oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării alocaţiilor bugetare în li-c) mita şi cu destinaţia aprobată în buget;organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilan-d) ţurilor, dărilor de seamă contabile şi a conturilor de execuţie a bugetului.Ceilalţi executori ai bugetelor sau responsabili de cheltuirea banilor pu-

blici, sunt conducătorii instituţiilor publice din subordinea Consiliilor raio-nale, municipale Bălţi, Chişinău, Comitetul Executiv al UTA Găgăuzia, care au statut de persoană juridică (executori secundari de buget) şi conducătorii instituţiilor publice care nu au statut de persoană juridică (executori terţiari de bugete: conducătorii şcolilor, grădiniţelor, bibliotecilor etc.). Conducăto-rii instituţiilor publice finanţate de la buget sunt responsabili de respecta-rea limitelor alocaţiilor bugetare aprobate în devizele de cheltuieli. În caz de efectuare de către instituţia publică a unor cheltuieli neprevăzute în deviz, autoritatea executivă respectivă este în drept să nu acopere cheltuielile şi să nu acorde suportul financiar necesar.

CateGoriile exeCutorilor de BuGete

Principaliprimarii satelor (comu-

nelor),oraşelor, municipiilor;preşedinţii raioanelor;

guvernatorul uta găgă-uzia

Secundariconducătorii instituţiilor publice din subordinea

consiliilor raionale, mu-nicipale Bălţi, chişinău,

comitetul executiv al uta găgăuzia, care au statut

de persoană juridică

terţiariconducătorii instituţiilor publice, care nu au statut

de persoană juridică

drepturile:repartizează alocaţiile, •aprobate în bugetele respective, pe unităţile subordonate, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugete;aprobă efectuarea chel-•tuielilor din bugetele respective cu respectarea dispoziţiilor legale.

drepturile:aprobă efectuarea chel-•tuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispoziţiilor legale;repartizează alocaţiile •bugetare aprobate pe unităţile subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de buget.

drepturile:utilizează mijloacele ce •le-au fost repartizate doar pentru necesităţile unităţilor pe care le

conduc

Page 19: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

19G h i d

Cheltuielile bugetare se efectuează numai pe bază de documente justifica-tive care confirmă angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti. Documentele justificative sunt: contractul ce stipulează condiţiile; factura ce confirmă recepţionarea serviciilor, lucrărilor sau bunurile; actul de recepţie a lucrărilor, dispoziţia de plată etc.

5. raportarea şI Controlul buGetuluI

Rapoartele trimestriale se examinează şi se aprobă de către autoritatea executivă respectivă, care poate fi primăria (primarul) satului (comunei), primarul oraşului (municipiului), preşedintele raionului.

Rapoartele privind mersul execuţiei bugetului unităţii administrativ-teri-toriale pe semestrul întâi şi pe 9 luni ale anului în curs se audiază la şedinţa autorităţii reprezentative şi deliberative a unităţii administrativ-teritoriale, care este consiliul orăşenesc, sătesc, raional.

Raportul anual privind execuţia bugetului unităţii administrativ-teritoria-le pe anul de gestiune se aprobă de către autoritatea reprezentativă şi delibera-tivă cel târziu la data de 15 februarie a anului următor anului de gestiune.

Obiectul controlului bugetar este modul de aplicare şi de executare a le-gislaţiei, a normativelor prevăzute, de prevenire şi de înlăturare a aspectelor negative, de consolidare şi perfecţionare a aspectelor pozitive de gestionare a banilor publici, urmărindu-se scopul de a creşte eficienţa oricărei activităţi. Obiectul controlului este de a stabili erorile comise, abaterile şi lipsurile pen-tru a le corecta şi a le evita pe viitor.

Reviziile asupra executării bugetelor UAT se efectuează de către Depar-tamentul control financiar şi revizie o dată la doi ani. Rezultatele reviziilor execuţiei bugetelor UAT sunt examinate de către autorităţile reprezentative şi deliberative, cu adoptarea deciziilor corespunzătoare şi publicarea lor în mod obligatoriu.

1. controlul intern2. controlul din oficiu3. control cu vizită în instituţie4. controlul tematic

De către fiecare ordona-tor de credite se aplică:

Page 20: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

20 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

1. Cauze generale de gestionare incorectă a banilor publici2. Situaţii specifice de distribuire ineficientă a mijloacelor

financiare

1. Cauze Generale De GestIonare InCoreCtă a banIlor publICI

Deseori în procesul bugetar se atestă deficienţe de gestionare a mijloacelor financiare publice. Aceste deficienţe sunt generate de:

Managementul financiar slab dezvoltat – când autorităţile publice locale •nu dispun de capacităţi, fie personal suficient, fie pregătirea corespunză-toare a persoanelor responsabile de formularea şi executarea bugetului, fie abordează superficial şi fără creativitate posibilitatea de soluţionare a problemelor din localitate;

DefICIenţe De GestIonare efICIentă a banIlor publICI în CaDrul unItăţII aDmInIstratIv-terItorIale

proiectul „cere socoteală pentru Banii puBlici!”Studiu de caz

Ziarul „Observatorul de Nord” din oraşul Soroca a relatat în cadrul rubricii „Cere socoteală pentru banii publici!” despre problema gunoiştilor neatorizate. Pentru înlăturarea unei gunoişti neautorizate, autorităţile publice locale cheltuie, în fie-care doi ani, câte 20-30 de mii de lei, iar în localitate sunt mult mai multe gunoişti neautorizate. Astfel, autorităţile sunt obligate să aloce cu regularitate bani publici pentru soluţionarea unei probleme care ar putea fi preîntâmpinată, iar resursele disponibile redirecţionate spre alte priorităţi ale localităţi. În această situaţie, auto-rităţile publice locale merg pe o formulă veche – luptă cu consecinţele indiferen-ţei locuitorilor şi nu pe o abordare nouă, creativă – prevenirea apariţiei gunoiştilor neautorizate. În acest context, pentru a economisi ulterior banii publici, autorităţi-le pot desfăşura o amplă campanie de conştientizare a problemei de către locui-tori prin intermediul mai multor acţiuni: implicarea copiilor în „educaţia” maturilor în privinţa aruncării neautorizate a gunoiului, subiecte audio, video şi articole în presa locală cu explicarea pierderilor pe care le suportă oamenii din cauza aruncă-rii neautorizate a gunoiului, organizarea zilelor de amenajare a teritoriului, inten-

Page 21: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

21G h i d

Corupţia – gradul înalt de corupţie în cadrul instituţiilor publice poate •genera pierderi considerabile de mijloace financiare publice. Lipsa trans-parenţei în procesul de elaborare a bugetului şi de executare a bugetului creează condiţii optime pentru favorizarea unor persoane sau agenţi eco-nomici, canalizarea banilor publici spre probleme minore, în detrimentul unor priorităţi pentru localitate etc.;Diversiune de fonduri (transfer de la un articol la altul): în procesul de •executare a bugetului sunt transferaţi banii publici, planificaţi pentru o prioritate, către alte domenii; Utilizarea rezervelor în cadrul unor acţiuni neplanificate – se întâmplă •situaţii când din rezervele bugetului, planificate pentru situaţii excepţi-onale, se utilizează mijloace pentru acoperirea cheltuielilor protocolare, desfăşurarea unor activităţi; Finanţări neadecvate – se atestă situaţii când banii alocaţi pentru un do-•meniu nu sunt direcţionaţi către priorităţile acestui domeniu;Supraveghere insuficientă – când lipsesc mecanismele de control intern şi •extern şi nu este supravegheată adecvat corectitudinea alocării şi utilizării banilor publici.

2. sItuaţII speCIfICe De DIstrIbuIre InefICIentă a mIjloaCelor fInanCIare

alocarea inechitabilă a mijloacelor în cadrul unui domeniuÎn faza de planificare şi constituire a bugetului, se practică distribuirea

(planificarea, canalizarea) alocaţiilor, asigurându-se funcţionalitatea struc-turii ineficiente a reţelei instituţiilor bugetare, după principiul „la toţi câte puţin”.

Astfel de situaţii sunt întâlnite în învăţământ:a) Lipsa de politici ramurale şi a indicatorilor măsurabili menţine reţeaua

ineficientă a instituţiilor din învăţământul mediu prin întreţinerea şcolilor cu un număr mic de elevi, utilizarea ineficientă a patrimoniului (sediile in-

sificarea controlului şi a sanţiunilor pentru nerespectarea regulilor de depozitare a gunoiului etc. Dacă locuitorilor li se vor prezenta date concrete şi calcule precum că din banii economisiţi de la înlăturarea gunoiului dintr-un anumit cartier într-un an sau doi poate fi reabilitat integral drumul sau iluminarea din cartierul respectiv, aceasta îi va determina să nu arunce neautorizat gunoiul şi să supravegheze ca alte persoane din cartierele adiacente să nu formeze gunoişti neautorizate.

Page 22: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

22 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

stituţiilor nu sunt completate cu contingent conform capacităţilor), ceea ce generează costuri majore pentru un elev utilizându-se neeficient mijloacele.

Spre exemplu, în primăria unei comune cu trei localităţi săteşti, amplasate geografic la 5-7 km, funcţionează trei instituţii de învăţământ mediu. Numă-rul de elevi în instituţiile de învăţământ şi volumul alocaţiilor constituie:

numărul elevilor în instituţie

volumul alocaţiilor aproba-te pe an

Costul mediu pen-tru un elev

Ponderea cheltuieli-lor pentru personal

43 elevi în 7 clase/6 în clasă 540,2 mii lei; 12562,79 lei; 78,0 %74 elevi în 7 clase/11 în clasă 519,2 mii lei 7016,22 lei 77,0%

320 elevi în 17 clase/19 în clasă 1489,8 mii lei 4655,94 lei 70,0 %

Analiza cost-beneficiu a serviciilor privind procesul de studiu în aceste instituţii arată următoarele:

costul serviciilor prestate (procurate) în ce priveşte obţinerea studiilor, •conform planului de învăţământ analogic, prezintă costuri diferite, fiind cauzate de condiţiile diferite de activitate a instituţiilor; cazurile care au influenţat costurile sunt completarea insuficientă a clase-•lor cu elevi (legislaţia în vigoare prevede cel puţin 20 de elevi în clasă) şi utilizarea ineficientă a sediilor instituţiilor.În concluzie, alocarea sau distribuirea mijloacelor bugetare în instituţii-

le menţionate demonstrează canalizarea inechitabilă a mijloacelor, existen-ţa costurilor exagerate la aceleaşi servicii din contul menţinerii instituţiilor ineficiente. Această situaţie este cauzată de lipsa flexibilităţii şi creativităţii din partea autorităţilor publice locale. În asemenea situaţii planificarea are caracterul de a menţine instituţiile publice existente prin utilizarea ineficien-tă a mijloacelor conform criteriului „la toţi câte puţin”. În cazul exemplelor prezentate mai sus, menţinerea instituţiilor de învăţământ reflectă consumul mijloacelor fără a produce sau acorda anumite servicii publice, generând di-minuarea calităţii întregului domeniu de învăţământ şi excluzând posibili-tăţile de a efectua reparaţii, procurări şi alte cheltuieli necesare organizării adecvate a procesului de studii. O soluţie pentru situaţia creată ar fi procu-rarea sau arendarea unui autobuz care ar transporta elevii din suburbii sau periferii către instituţiile de învăţămînt care dispun de condiţii necesare pro-cesului de studii, sau instituirea unor compensaţii pentru transport, achitate lunar părinţilor. Mijloacele optimizate în urma organizării transportării ele-vilor se vor utiliza la consolidarea bazei didactice, ceea ce va asigura calitatea şi condiţii optime pentru un proces instructiv.

Page 23: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

23G h i d

proiectul „cere socoteală pentru Banii puBlici!” Studiu de caz

În oraşul Cimişlia activează 7 instituţii preşcolare care sunt frecventate de 671 de copii cu vârsta de 3-7 ani, chiar dacă numărul copiilor de vârsta 3-6 ani este de 3109. Pentru anul 2009, costul mediu pentru un copil la prestarea aceloraşi servicii diferă de la o instituţie preşcolară la alta, de la 5258,74 lei până la 7150 lei.

instituţia Capacitatea gră-diniţei

numărul de copii

normativul (lei) per copil

gr. rândunica 160 165 5447,15

gr. ghiocel 160 167 5258,74

gr. Făt-Frumos 360 110 5575,23

gr. scufiţa roşie 40 50 6028,79

gr. Viorica 40 50 6172,00

gr. Foişor 240 50 7150,00

gr. Bogdanovca 40 49 5429,27

Cea mai costisitoare grădiniţă din oraşul Cimişlia este grădiniţa Foişor, aici pen-tru întreţinerea unui copil sunt alocaţi anual 7150 lei. Această situaţie se datorea-ză neutilizării capacităţilor grădiniţei, deoarece ea este frecventată de doar 50 de copii, deşi are o capacitate de 240 de copii (!). O situaţie similară se atestă şi în alte grădiniţe.

Aceeaşi situaţie de alocare inechitabilă a cheltuielilor între instituţii în cadrul domeniului „Învăţământ” se atestă şi în cazul instituţiilor de învăţământ general din oraşul Cimişlia.

instituţia Capacitatea insti-tuţiei

numărul de copii

normativul (lei) per copil

Şcoala primară Dimitrovca 32 15 7582,02

gimnaziul nr.4 203 123 5515,55

gimnaziul s. Bogdanovca-Veche 201 118 (111) 6863,40

liceul teoretic “m. eminescu” 1409 1030 3358,74

liceul teoretic “i. creangă” 785 624 3270,75

liceul teoretic rus 322 253 5221,65

În procesul de executare a bugetului ce ţine de instituţiile de învăţământ se atestă cazuri de utilizare neraţională a mijloacelor pentru reparaţii a insti-tuţiilor, fiind iniţial reparate sălile de clase, iar ulterior, când vine perioada rece a anului, descoperindu-se că şi acoperişul este deteriorat, iar inundarea

Page 24: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

24 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

sălilor de clasă practic reduce la zero toate investiţiile făcute pentru reparaţia acestora.

alocarea inechitabilă a mijloacelor unor domenii Drept exemplu de alocare inechitabilă a mijloacelor în anumite domenii

poate servi alocarea mijloacelor bugetare de către autoritatea publică, cum ar fi primăria unui oraş, la construcţia unui stadion orăşenesc, pe când locali-tatea are nevoie disperată să repare o porţiune de drum care leagă oraşul cu un cartier foarte populat şi câteva suburbii. În situaţia în care stadionul este utilizat doar de câteva ori pe an, asemenea cheltuieli se dovedesc a fi mai pu-ţin prioritare decât reparaţia drumului necesar pentru deplasarea unui flux considerabil de unităţi de transport. Rezultatul unor astfel de decizii nefun-damentate din partea autorităţilor publice locale scade credibilitatea şi susţi-nerea autorităţilor din partea cetăţenilor.

neidentificarea posibilităţilor de acumulare a economiilor (austeritate, optimizare)

Întrucât situaţia financiară actuală nu ne permite majorări considerabile de cheltuieli publice, una din sarcinile APL de toate nivelurile este stabilirea unor regimuri de economie cu scopul asigurării financiare a activităţilor pri-oritare. Însă activităţile de optimizare a cheltuielilor urmează a fi efectuate nu în detrimentul calităţii serviciilor. Există mai multe posibilităţi de efectuare a economiilor:

Optimizarea consumului de energie electrică. Exemplu: într-o localitate, •se înregistra un consum exagerat de energie electrică în cadrul institu-ţiilor de învăţământ. În acelaşi timp, una din instituţiile de învăţământ era în căutarea soluţiilor de optimizare a consumului de energie pentru a acumula resursele necesare reparaţiei geamurilor în scopul conservării energiei termice. Echipa managerială a instituţiei de învăţământ a estimat costul modernizării sistemului de iluminare a instituţiei şi timpul nece-sar pentru a recupera investiţia. Soluţia s-a dovedit a fi reuşită, or, după schimbarea sistemului vechi de iluminare (becurile) cu unul cu capacităţi econome, s-au creat posibilităţi de a economisi alocaţiile bugetare, redi-recţionându-le în alte scopuri.

proiectul „cere socoteală pentru Banii puBlici!” Studiu de caz

La prima vedere, Gospodăriei comunal-locative a primăriei oraşului Soroca îi sunt alocate suficiente mijloacele pentru amenajarea teritoriului. Totuşi, o analiză a planului de măsuri în acest domeniu indică asupra costurilor prea mari ale lucrări-

Page 25: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

25G h i d

O direcţie mai puţin valorificată în scopul optimizării cheltuielilor bu-•getare ţine de exploatarea unor localuri care necesită mijloace substan-ţiale pentru efectuarea anuală a reparaţiilor curente. O soluţie ar fi, spre exemplu, comasarea instituţiilor de învăţământ şi transmiterea clădirilor eliberate în arendă. Pot fi întreprinse acţiuni de încurajare a spiritului par-ticipativ al elevilor în menţinerea şi exploatarea localurilor şi amenajării curţii instituţiilor de învăţământ.Cheltuielile la capitolul „resurse termoenergetice” sunt costisitoare pen-•tru toate instituţiile finanţate de la bugetele primăriilor, iar optimizarea acestor cheltuieli constituie o problemă continuă. Organizarea procesului de studii în două schimburi pentru perioada rece a anului, cu micşorarea suprafeţelor încălzite, ar fi una din soluţii. La fel, construcţia unor reţele de termoficare autonome, cu scopul diminuării costului unei gigakalorii. În cadrul aparatelor administrative ale autorităţilor publice reprezintă o •problemă şi costurile exagerate pentru convorbirile telefonice. Dezvolta-rea unui management instituţional clar poate optimiza convorbirile (mo-nitorizarea în cadrul instruirilor organizate, utilizarea tehnologiilor infor-maţionale performante etc.).

Dispersarea cheltuielilor fără identificarea unei probleme majore

Dispersarea cheltuielilor este o situaţie frecventă la elaborarea bugetelor locale. Acest lucru se întâmplă deoarece nu sunt stabilite priorităţile strategi-ce şi nu sunt determinate programele neprioritare, fiind aplicate tehnici sim-pliste de prognozare a veniturilor şi cheltuielilor (probabil, din cauza capaci-tăţilor analitice limitate şi a nivelului insuficient de instruire a personalului). După identificarea problemelor majore ale localităţii, se recomandă elabora-rea unor planuri de dezvoltare strategică la nivel de localitate, iar fiecare in-stituţie urmează să-şi elaboreze planuri pe termen mediu care se vor actualiza anual, concomitent cu aprobarea bugetelor proprii.

lor efectuate, ceea ce diminuează volumul acestor lucrări. În lipsa unor mecanisme şi utilaje necesare efectuării lucrărilor, autorităţile arendau aceste mecanisme/uti-laje, ceea ce sporea costurile lucrărilor de amenajare. În bugetul pentru anul 2009 au fost prevăzute mijloace pentru procurarea în leasing a unui mecanism necesar. Pe lângă economisirea mijloacelor financiare pentru arenda utilajului, această so-luţie poate genera şi venituri suplimentare în cazul în care mecanismul respectiv va fi dat în arendă. Procurarea propriilor mecanisme, utilaje şi gestionarea eficientă a acestora este o cale sigură de optimizare a costurilor lucrărilor de amenajare a teritoriului şi de sporire a volumului acestora.

Page 26: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

26 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

Se discută permanent despre aşa-numita plombare a drumurilor locale în loc să fie acumulate mijloace în Fondul rutier iar ulterior acestea să fie în-dreptate la reparaţia capitală sau construcţia unei porţiuni de drum.

proiectul „cere socoteală Banilor puBlici”Studiu de caz

În urma monitorizării utilizării mijloacelor financiare publice, ziarul „Unghiul” din oraşul Ungheni a depistat că în cartierul Tineretului din oraş gropile de pe carosabil au fost „plombate” cu pietriş şi moloz. Locuitorii cartierului se plângeau că este prea mult praf de la molozul utilizat la plombarea străzii, astfel încât nu pot deschide nici geamurile. Pentru „plombarea” străzii (care este temporară, deoarece rezistă doar o lună), au fost cheltuiţi: 2950 lei pentru procurarea materialelor de construcţie (pietriş şi moloz), circa 200 de lei pentru salarizarea angajaţilor care au muncit timp de o zi şi 10 litri de motorină care valorează circa 100 lei. Astfel, din banii publici au fost utilizaţi circa 3200 lei pentru servicii care nu au nicio utilitate, ba mai mult, au produs incomodităţi locuitorilor.

De obicei, la etapa aprobării bugetului, pentru a exclude posibilele diver-•genţe în procesul de negociere a alocaţiilor cu şefii instituţiilor publice, mijloacele se repartizează după principiul egalităţii. Însă randamentul mijloacelor bugetare în acest caz este nul. Or, dacă nu a fost stabilită o problemă majoră concretă în localitate sau în una din instituţiile publice, mijloacele financiare sunt dispersate pentru un şir de probleme minore, iar beneficiul în urma utilizării acestor sume este minim. Dacă transferăm tuturor grădiniţelor câte puţin pentru reparaţii, nu va exista posibilitatea de a utiliza mijloacele pentru investiţii mari, spre exemplu, la construcţia unei reţele autonome de termoficare la o grădiniţă, sau la renovarea aco-perişului. Soluţia ar fi să suspendăm, în anul curent, reparaţiile minore în celelalte grădiniţe, iar resursele să le redirecţionăm pentru o investiţie majoră într-o instituţie preşcolară. Astfel, iar anul următor investiţiile ar putea fi direcţionate altei instituţii preşcolare, conform necesităţilor. Într-o primărie cu mai multe localităţi, fiecărei localităţi i s-a alocat o •anumită sumă de bani pentru gazificare. Repartizarea după principiul „la toţi câte puţin”, a condus la situaţia când, la finele anului bugetar, niciuna dintre localităţile primăriei nu era gazificată integral. Un exemplu de utilizare eficientă a mijloacelor financiare publice este or-•ganizarea fondurilor de coparticipare în cadrul proiectelor investiţionale (reutilarea căminului cultural cu ajutorul FISM-ului; confecţionarea con-tainerelor de acumulare a gunoiului, procurarea unei maşinii de evacuare a gunoiului; construcţia unei rampe, procurarea mobilierului şcolar etc.).

Page 27: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

27G h i d

proiectul „cere socoteală pentru Banii puBlici!”Studiu de caz

În procesul monitorizării utilizării banilor publici în domeniul educaţiei pre-şcolare, ziarul „Business info” din oraşul Cimişlia a relatat despre soluţiile aplicate la grădiniţa „Rândunica” din oraş care este frecventată de 150 de copii. Suma de 898800 lei, alocată din buget pentru necesităţile acestei grădiniţe în anul 2009, este insuficientă şi nu permite crearea unor condiţii optime pentru educaţia şi dezvoltarea copiilor. La iniţiativa părinţilor, ai căror copii frecventează grădiniţa re-spectivă, a fost creată o asociaţie obştească pentru acumularea fondurilor întru susţinerea activităţii grădiniţei. Astfel, părinţii achită o cotizaţie lunară de 80 de lei acestei asociaţiei obşteşti, bani care sunt direcţionaţi pentru amenajarea terenu-rilor de joacă pentru copii pe teritoriul grădiniţei, pentru procurarea mobilierului nou, a jucăriilor sau a materialelor didactice.

Page 28: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

28 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

1. Modalităţi de asigurare a transparenţei bugetului public local

2. Metode de supraveghere a cheltuielilor publice3. Etape în supravegherea cheltuielilor publice

1. moDalItăţI De asIGurare a transparenţeI buGetuluI publIC loCal

Implicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor este o expresie a dreptului fiecărui cetăţean, motivată prin faptul că:

plăteşte taxe şi impozite statului;•este responsabil şi vrea să ştie cum este gestionat banul public;•cei pe care i-a ales în administraţia locală trebuie să-şi respecte promisi-•unile;funcţionarii din instituţiile publice sunt în slujba cetăţeanului, şi nu in-•vers;administraţia publică este din ce în ce mai transparentă;•pur şi simplu este DREPTUL CETĂŢEANULUI!•Implicarea cetăţenilor în procesul de formulare, adoptare şi monitorizare

a unor decizii poate fi asigurată în mai multe niveluri, începând cu informa-rea/educarea publicului privind procesul bugetar şi finalizând cu dezvoltarea parteneriatelor între autorităţile publice şi cetăţeni. Aceste modalităţi diferă în funcţie de gradul de dificultate a problemei examinate de administraţia publică.Tabel: Scara nivelurilor de participare publică

înalt înalt

com

plexit

atea

su

biectu

lui

parteneriat

grad

ul de

parti

cipa-

re a

publi

culuiimplicare

consultarecolectarea informaţiei

informare/educarescăzut scăzut

supraveGHerea CHeltuIelIlor publICe

Page 29: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

29G h i d

În realizarea celui mai simplu nivel de implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor – informarea/educarea, sunt necesare eforturi minime din partea autorităţilor publice locale. Astfel, autorităţile pot iniţia activităţi de informare/educare a cetăţenilor în cazul în care urmează să fie luată o decizie importantă sau când o decizie a fost deja luată, când există deja re-zultatele unui proces, când trebuie obţinută susţinerea cetăţenilor înainte de adoptarea unei decizii etc.

În scopul informării cetăţenilor despre procesul bugetar al localităţii, administraţia publică locală poate întreprinde mai multe acţiuni:

Plasarea bugetului localităţii pe site-ul primăriei (dacă dispun de acesta), •în presa locală şi pe panourile informative;Informarea despre resursele existente şi problemele finanţate;•Publicarea datelor privind executarea bugetului;•Organizarea întâlnirilor cu reprezentanţii publicului larg pentru a-i infor-•ma despre executarea bugetelor;Informarea despre executarea bugetului prin intermediul panourilor in-•formative din oraş.Pentru a educa cetăţenii privind procesul bugetar administraţia publică

locală va trebui să desfăşoare:Explicarea procesului bugetar în limbaj simplu în cadrul rubricilor per-•manente ale ziarelor;Informarea publicului prin ziar despre dreptul lui de a cunoaşte cum se •planifică şi se execută bugetul;Producerea unor foi volante despre bugetul localităţii: componentele aces-•tuia, identificarea problemelor etc.;Plasarea informaţiei privind formarea bugetului pe panourile informative •din primărie.Atât autorităţile publice locale, cât şi mass-media, societatea civilă, mediul

de afaceri, publicul larg sunt direct interesaţi de transparenţa procesului bu-getar. Toţi aceşti actori au de câştigat de pe urma vizibilităţii modalităţii de formare şi executare a bugetului public. În aşa fel, autorităţile publice locale vor primi sugestii şi puncte de vedere noi asupra unor probleme din localitate, dar şi posibile soluţii pentru aceste probleme, vor obţine mai multă credibi-litate din partea locuitorilor, vor câştiga susţinerea acţiunilor şi schimbărilor planificate, vor atrage cetăţeni în administrarea treburilor din localitate prin implicare în activităţi voluntare, finanţarea unor lucrări etc. Mass-media îşi va realiza menirea de informare şi educare a societăţii. Societatea civilă va participa la promovarea unor priorităţi ale comunităţii care necesită finan-

Page 30: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

30 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

ţare şi mobilizarea locuitorilor, în desfăşurarea unor activităţi sociale, cum ar fi curăţarea unor râuri sau parcuri, reabilitarea unor terenuri de joacă etc. Mediul de afaceri va fi mult mai responsabil la achitarea impozitelor şi taxe-lor locale pentru acumularea veniturilor în bugetul public local, deoarece va cunoaşte cu exactitate schimbările care se vor produce în localitate ca urmare a executării bugetului local.

proiectul „cere socoteală pentru Banii puBlici!” Studiu de caz

În oraşul Cimişlia, ziarul „Business info” în parteneriat cu primăria au desfăşu-rat, la finele anului 2008, un ciclu de activităţi de informare a locuitorilor oraşului despre bugetul public local pentru anul 2009: probleme prioritare din localitate care vor fi finanţate din bugetul public local şi mijloacele financiare disponibile. Astfel, au fost desfăşurate emisiuni radio şi TV în mass-media locală, articole în ziarul local, a fost editat un pliant informativ unde au fost prezentate succint com-partimentele bugetului local: venituri şi cheltuieli, distribuirea pe domenii a mij-loacelor financiare: învăţământ public, asistenţă socială, amenajarea teritoriului, investiţii capitale etc. Totodată, ziarul a organizat întruniri cu primarul de Cimişlia, angajaţii primăriei şi locuitorii oraşului, unde a fost prezentat bugetul local pentru 2009.

Transparenţa procesului bugetar se referă atât la etapa de formulare a bu-getului, cât şi la etapa de executare a acestuia.

2. metoDe De supraveGHere a CHeltuIelIlor publICe

Supravegherea cheltuielilor efectuate din banii publici este importantă în contextul transparenţei procesului bugetar. Acest aspect oferă un şir de avantaje, cum ar fi efectuarea corectă a cheltuielilor, excluderea cazurilor de corupţie, depistarea cazurilor de utilizare ineficientă a banilor, identificarea greşelilor de gestionare a banilor publici.

Transparenţa procesului de executare a bugetului public poate fi asigurată prin câteva modalităţi.

Urmărirea• – contrapunerea informaţiei privind planificarea banilor cu transferul efectuat (ex.: câţi saci de ciment au fost procuraţi şi la ce preţ);Monitorizare• – urmărirea efectuării cheltuielilor şi determinarea eficien-ţei acţiunii (ex.: câţi saci de ciment au fost procuraţi şi câţi au fost utilizaţi la construcţie şi dacă au fost într-adevăr necesari);Evaluare• – determinarea în ce mod cheltuielile efectuate au contribuit la îm-bunătăţirea serviciilor (ex.: în ce măsură sacii de ciment procuraţi pentru repa-raţia şcolii au contribuit la creşterea calităţii învăţământului în localitate ).

Page 31: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

31G h i d

3. etape în supraveGHerea CHeltuIelIlor publICe

obţinerea informaţieiLa baza supravegherii executării bugetului stă obţinerea informaţiei. Iniţi-

al, este necesară informarea despre bugetul public aprobat: venituri, cheltuieli, priorităţi finanţate. Pe lângă cifrele de bază ale bugetului aprobat pentru di-ferite domenii, este foarte important să fie studiate şi planurile de distribuire a mijloacelor financiare de către fiecare instituţie publică care beneficiază de resurse pentru prestarea anumitor servicii publice cetăţenilor. Această infor-maţie oferă un tablou concret de planificare a cheltuielilor publice pe fiecare lună şi pentru toate necesităţile. Documentele absolut necesare în procesul de supraveghere a utilizării banilor publici sunt:

bugetul local;•deciziile consiliului privind modificarea bugetului local;•planul de distribuire a mijloacelor financiare alocate de către executorii •de bugete; raportul semestrial privind executarea bugetului local;•raportul anual de executare a bugetului;•contractul de achiziţii publice;•factura ce confirmă recepţionarea serviciilor, lucrărilor sau bunurilor;•actul de recepţie a lucrărilor;•dispoziţia de plată.•

proiectul „cere socoteală pentru Banii puBlici!” Studiu de caz

Echipa de parteneriat din Ungheni a solicitat şi a obţinut informaţia privind planificarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriului pe fiecare lună, care a ajutat-o să supravegheze executarea bugetului alocat pentru acest domeniu.Tabelul devizul de cheltuieli pentru lucrările de amenajare a teritoriului pe anul 2009

Denumi-rea chel-tuielilor

sumatotală 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

aprobat pe an 1348.3 350 355.7 200 216.9 175.8 69.9 modificat 01.03.09 300 75 25 25 30 35 45 65

Page 32: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

32 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

Ulterior, sunt necesare date despre transferurile şi cheltuielile efectuate atât de primărie, care este responsabilă de executarea bugetului, cât şi de celelalte instituţii publice implicate în executarea bugetului, cum ar şi grădiniţa, şcoa-la, casa de cultură etc. La etapa de supraveghere a executări bugetului local, pot apărea dificultăţi în obţinerea informaţiei despre cheltuielile desfăşurate, deoarece până în prezent nu s-a obişnuit ca instituţiile care gestionează banii publici să fie solicitate să prezinte informaţii suplimentare în acest sens. În si-tuaţia în care bugetul constituie un document public care conţine informaţie

Denumi-rea chel-tuielilor

sumatota-

lă1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

total ge-neral 1648.3 25 25 30 35 45 65

total cheltuieli 1648.3 350 335.7 200 216.9 175.8 144.9 25 25 30 35 45 65salariu pentru

lucrători 474 79 79 79 79 79 79

26.5% con-tribuţiile la

salariu125.4 20.9 20.9 20.9 20.9 20.9 20.9

energia electrică p/u iluminarea

publică

450 65 45 35 30 25 25 25 25 30 35 45 65

combustibil, piese de

schimb p/u întreţinerea

transportului130 20 20 20 30 20 20

lucrări de restabilire a

reţelelorde iluminare

publică

423.9 165.1 160.8 35.1 32 30.9

procurarea materialului

săditor 25 25

curăţirea copacilor 20 10 10

primarul

or. un-gheni

contabilul - şef

Page 33: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

33G h i d

de interes public, informaţia poate fi solicitată în conformitate cu prevederile Legii nr.982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informaţie.

proiectul „cere socoteală pentru Banii puBlici!” Studiu de caz

În cadrul proiectului au fost create echipe de parteneriat din reprezentanţi ai mass-media, societăţii civile şi administraţia publică locală. Aceste parteneriate, consemnate într-un acord (modelul de acord este prezentat în anexă), au facilitat activităţile de monitorizare a bugetelor publice locale. Astfel, primăriile şi-au asu-mat responsabilitatea de a pune la dispoziţia ziarului local şi organizaţiei neguver-namentale partenere informaţii şi rapoarte privind executarea bugetelor locale. Pentru că bugetul local este un document complex, fiecare echipă de parteneriat a selectat unul sau câteva domenii care au fost verificate şi despre care locuitorii au fost informaţi în detaliu. În acest fel, echipa din oraşul Cimişlia a monitorizat domeniul învăţământului şi asistenţa socială, echipa din oraşul Ungheni – ame-najarea teritoriului, echipa din Rezina – amenajarea teritoriului şi învăţământul, echipa din Soroca – amenajarea teritoriului.

De regulă, informaţiile despre executarea bugetului pot fi obţinute din mai multe surse, care se completează reciproc. Aceste surse sunt primăria localită-ţii, subdiviziunile acesteia responsabile de problemele financiare, ordonatorii terţiari (instituţiile publice împuternicite cu prestarea serviciilor publice fi-nanţate din buget, locuitorii oraşului care sunt beneficiarii direcţi ai servicii-lor prestate din mijloacele financiare publice: şcolarizarea copiilor, îngrijirea bătrânilor, organizarea activităţilor culturale sau sportive, iluminarea drumu-rilor, reparaţia drumurilor etc.).

proiectul „cere socoteală pentru Banii puBlici!” Studiu de caz

În procesul de monitorizare a executării bugetului pentru domeniul amena-jarea teritoriului, echipa de parteneriat din oraşul Ungheni a colectat informaţii despre executarea alocaţiilor bugetare de la Regia amenajare şi creare a spaţiilor verzi (problema drumurilor şi spaţiilor verzi), Întreprinderea Municipală „Salubri-tate Ungheni” (problema iluminării publice), Întreprinderea Mixtă „AVE Ungheni” (problema gunoiului), primarul oraşului, viceprimarul, contabilul-şef al primăriei. O sursă de informare pentru colectarea datelor despre executarea bugetului erau şedinţele operative cu directorii de întreprinderi municipale, şedinţele consiliului orăşenesc.

analiza datelorUrmătorul pas în supravegherea cheltuielilor efectuate din bugetul local

este analiza datelor obţinute. Analizând informaţia despre executarea buge-

Page 34: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

34 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

tului, putem determina dacă cheltuielile au fost efectuate conform transfe-rurilor preconizate, dacă au fost acumulate resursele planificate. În procesul de analiză a datelor este foarte important să fie contrapuse informaţiile din diferite surse. Spre exemplu, în buget era preconizată reabilitarea sistemului de iluminare a unei porţiuni de drum de 5 km, potrivit informaţiei contabile, aceste cheltuieli au fost efectuate, dar ca urmare a vizitării porţiunii preconi-zate şi discuţiei cu locuitorii din regiunea respectivă vă convingeţi că de fapt a fost reabilitat sistemul de iluminare a unei porţiuni de 2 km, faţă de cei 5 km preconizaţi şi raportaţi.

proiectul „cere socoteală pentru Banii puBlici!” Studiu de caz

În cadrul proiectului, echipa de parteneriat din oraşul Rezina a monitorizat, printre altele, efectuare cheltuielilor pentru domeniul învăţământului. Colectând date din diferite surse despre mijloacele financiare planificate pentru diverse in-stituţii de învăţământ şi capacităţile instituţiilor de învăţământ a fost conturat ur-mătorul tablou:

denumirea instituţiei numărul copiilor încadraţi

Capacităţile instituţiei

Mijloace financi-are alocate/lei

Costul per copil/lei

grădiniţa nr.2 124 120 747 500 6 028grădiniţa nr.5 156 150 1 420 200 9 104grădiniţa nr.6 280 220 2 154 100 7 693

liceul rus „a. puşkin” 263 800 1 903 500 7 238liceul „alexandru cel Bun” 798 1500 3 175 900 3 980

gimnaziul ciorna 11 300 747 500 67 955gimnaziul rezina 68 400 712 200 10 474

Ca urmare a contrapunerii informaţiei, am putut identifica drept cele mai costisitoare instituţii de învăţământ din oraşul Rezina gimnaziile Ciorna şi Rezina, unde costul de întreţinere a unui copil depăşeşte în medie de 10 ori costul de întreţinere a unui elev în alte instituţii de învăţământ mediu din localitate. Totoda-tă, ne permitem să constatăm că în aceste instituţii nici calitatea învăţământului nu corespunde standardelor, din cauza lipsei de profesori adecvaţi procesului de studiu.

Analizând datele, vom putea determina dacă cheltuielile raportate cores-pund serviciilor publice de care au beneficiat real cetăţenii, iar cheltuielile efectuate sunt argumentate. În acest fel, vor fi identificate abaterile de la bu-getul aprobat, deficienţele de executare, problemele de gestionare a banilor publici.

Page 35: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

35G h i d

proiectul „cere socoteala pentru Banii puBlici!” Studiu de caz

În scopul reducerii cheltuielilor de arendă a mecanismelor şi utilizarea efici-entă a mijloacelor, primăria oraşului Soroca a decis procurarea unui tractor de 105000,00 lei, care efectuează lucrări de curăţare a străzilor din oraş, substituind munca a 20 de angajaţi. Procurarea unui astfel de autovehicul soluţionează o altă problemă – lipsa numărului necesar de lucrători în domeniul amenajarea terito-riului. În urma monitorizării lucrărilor efectuate de tractorul respectiv, ziarul „Ob-servatorul de Nord” din oraşul Soroca a publicat un articol prin care informează cetăţenii că doar după două luni de activitate tractorul s-a defectat, fiind reparat din banii publici. Problema identificată este că tractorul procurat nu este adaptat drumurilor proaste din oraş, iar din cauza gropilor de pe străzi acesta s-a defectat. Totodată, locuitorii oraşului nu sunt mulţumiţi de calitatea lucrărilor de curăţare a drumurilor din oraş, efectuate de noul tractor achiziţionat.

Astfel, concluzia monitorizării este că primăria nu a analizat din toate punctele de vedere problema curăţării drumurilor din oraş. S-a admis alocarea banilor pu-blici pentru procurarea tractorului, fără verificarea prealabilă a corespunderii ca-pacităţii tractorului la starea drumurilor din localitate. În situaţia în care drumurile nu corespund standardelor de funcţionare a tractorului, ele cauzează defectarea acestuia şi alocarea mijloacelor suplimentare pentru reparaţie. Efectuarea cheltu-ielilor respective nu a fost suficient argumentată.

Pentru a eficientiza activitatea de colectare a datelor şi de analiză a acesto-ra pot fi pregătite în prealabil întrebări de reper.

proiectul „cere socoteala pentru Banii puBlici!” Studiu de caz

Pentru efectuarea analizei informaţiei despre executarea bugetului, echipe-le de parteneriat au sistematizat datele despre buget în baza unor întrebări de orientare. Spre exemplu, pentru domeniul amenajarea teritoriului a fost aplicat următorul format:

nr. aspecte monitorizate Detalii, comentarii

1.alocaţiile bugetare

pentru linia monito-rizată

au fost sau nu publicate date despre alocaţiile bugetare?1. care sunt alocaţiile pentru compartimentul amenajarea teritoriului pentru 2. 2009 comparativ cu 2008?care este proporţia alocaţiilor pentru domeniul monitorizat din totalul ne-3. cesar?care este ponderea totală a alocaţiilor pentru amenajarea teritoriului în bu-4. getul orăşenesc pentru 2009?care sunt alocaţiile pentru 2009 comparativ cu necesarul?5. Din ce surse se formează alocaţiile pentru amenajarea teritoriului? care ar 6. fi sursele alternative?

Page 36: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

36 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

Periodic, datele colectate despre executarea bugetului sunt contrapuse cu bugetul aprobat. Orice informaţie care generează întrebări trebuie verificată şi precizată. Toate concluziile urmează a fi notate.

2.executorul bugetului pentru amenajarea

teritoriului

ce instituţie este responsabilă de valorificarea banilor pentru amenajarea 1. teritoriului?care e numărul persoanelor angajate în instituţia respectivă?2. care sunt responsabilităţile instituţiei respective şi care sunt responsabilită-3. ţile cetăţenilor pentru amenajarea teritoriului?există sau nu un plan al măsurilor de amenajare a teritoriului pentru anul 4. 2009? a fost făcut public?câţi măturători sunt antrenaţi în lucru, raportaţi la numărul necesar? acti-5. vează real aceste persoane?

3. planificarea cheltu-ielilor

ce acţiuni sunt incluse în planul măsurilor de amenajare a teritoriului?1. oportunitatea fiecărei acţiuni planificate.2. sunt prevăzute activităţi de înverzire? ce anume se planifică? care sunt chel-3. tuielile de remunerare?sunt prevăzute activităţi de vopsire? care sunt costurile estimate şi pentru 4. ce volum?sunt planificate procurări de tehnică, coşuri de gunoi, alt inventar necesar? 5. pentru ce perioadă sunt preconizate procurările? care este suma planificată pentru procurări?sunt planificate anumite investiţii capitale, reparaţii?6. Dispun de tehnică proprie pentru evacuarea gunoiului sau închiriază? care 7. sunt costurile în cazul în care închiriază comparativ cu costurile care ar putea fi în cazul deţinerii tehnicii proprii?

4. corectitudinea execu-tării bugetului

sunt făcute publice achiziţiile publice pentru procurări? a fost publicat anun-1. ţul? câte oferte au fost prezentate? a fost selectată cea mai bună ofertă?sunt transparente tenderele de procurări?2. cum au fost distribuite alocaţiile bugetare pe fiecare lună? 3. la planificare s-a luat în calcul că sunt anumite perioade când cheltuielile 4. pentru amenajarea teritoriului sunt mai mari? sunt mulţumiţi locuitorii oraşului de serviciile de amenajare a teritoriului?5. corespund achiziţiile calităţii solicitate?6.

proiectul „cere socoteală pentru Banii puBlici!” Studiu de caz

După cinci luni de executare a bugetului, echipa din oraşul Ungheni care a monitorizat utilizarea banilor pentru domeniul amenajarea teritoriului, a stabilit datele care provoacă întrebări şi aspectele care necesită clarificare. Concluziile după monitorizarea executării bugetului local în perioada ianuarie-iunie 2009 au fost următoarele:

Page 37: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

37G h i d

informareaUn alt pas îl constituie informarea privind rezultatele analizei datelor des-

pre modalităţile de cheltuire a banilor publici. La această etapă va fi informat

Planul de lucrări a fost elaborat conform sumei aprobate – 1648,3 mii lei şi repartizat pe lunile anului bugetar:

- 37% din cheltuieli sau 544,9 mii lei reprezintă cheltuielile pentru personal;- 28% sau 450,0 mii lei sunt cheltuielile pentru iluminarea publică;- 26% sau 4239 mii lei sunt cheltuielile pentru restabilirea reţelelor de iluminare

publică;- 8% sau 130,0 mii lei reprezintă cheltuielile pentru întreţinerea transportului ne-

cesar lucrărilor de amenajare a teritoriului.Deoarece ponderea cheltuielilor pentru personal este cea mai mare din chel-

tuielile planificate, urmează a fi verificate următoarele date:- numărul de angajaţi şi profilurile profesionale, ce cartiere, străzi ale oraşului

sunt deservite de persoanele plătite din banii publici (probabil, măturătorii); - în care perioadă a zilei activează şi ce lucrări efectuează persoanele respective.

Vor fi verificate şi lucrările de iluminare publică şi de restabilire a reţelelor de iluminare, deoarece ponderea lor din cheltuielile aprobate este de asemenea mare – 28% şi, respectiv, 26%:

- care străzi ale oraşului vor fi iluminate din mijloacele preconizate;- perioada de iluminare (pe parcurusl întregii nopţi sau un anumit interval de

timp);- pe ce străzi vor fi restabilite reţelele de iluminare;- sunt aceste străzi prioritare pentru iluminare?

Pentru 5 luni ale anului 2009 s-au realizat 93% din cheltuielile preconizate, fiind cheltuiţi 1203,6 mii lei.

Urmează a fi supuse monitorizării următoarele aspecte şi elucidate următoa-rele momente:

- câţi angajaţi au asigurat amenajarea teritoriului pe parcursul celor 5 luni?- care este calitatea iluminării publice şi care este impactul (satisfacţia) popula-

ţiei? Se observă, eventual, diminuarea cazurilor de criminalitate, furturi, huliga-nism pe porţiunile iluminate?

- care sunt străzile iluminate – cele populate mai dens, unde sunt mulţi copii care merg la şcoală etc.?

- oportunitatea selectării cartierelor unde vor fi reabilitate reţelele de iluminare, criteriile de selectare a cartierelor respective, opinia locuitorilor;

- monitorizarea procedurii de organizare a achiziţiilor publice privind selectarea antreprenorului ce va efectua lucrările de extindere a reţelelor de iluminare;

- aflarea opiniei locuitorilor privind satisfacţia acestora faţă de lucrările efectuate.

Page 38: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

38 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

atât publicul larg (locuitorii), cât şi mass-media care este unul dintre cele mai eficiente şi credibile mijloace de informare a publicului despre executarea bu-getului. Există însă şi alte modalităţi de diseminare a informaţiei, cum ar fi publicarea unor pliante, afişarea informaţiei în locuri publice, plasarea infor-maţiei pe paginile web disponibile, organizarea unor „mese rotunde”, întruni informative etc.

proiectul „cere socoteală pentru Banii puBlici!” Studiu de caz

În scopul informării locuitorilor oraşelor Cimişlia, Ungheni, Soroca şi Rezina, în cadrul ziarelor independente „Business info”, „Unghiul”, „Observatorul de Nord” şi „Cuvântul” au fost inaugurate rubrici permanente, în cadrul cărora a fost prezen-tată informaţia despre modul de utilizare a banilor publici, despre problemele cu care se confruntă cetăţeni şi care necesită atenţia autorităţilor publice locale şi alocarea resurselor financiare pentru depăşirea acestor probleme etc.

Totodată, pe parcursul perioadei de supraveghere a executării bugetului, au fost organizate întâlniri cu locuitorii oraşelor, reprezentanţi ai societăţii civile şi me-diului de afaceri din localităţile respective.

Ziarul „Cuvântul” din oraşul Rezina a instituit rubrica specială „Cere socoteală pentru banii publici!” şi pe pagina sa electronică http://cuvantul.api.md/public.html, aici fiind plasate articole despre executarea bugetului orăşenesc.

promovarea schimbărilorAcest pas este cel mai dificil în procesul de supraveghere a banilor publici.

Deseori concluziile acţiunilor de monitorizare compromit credibilitatea au-torităţilor publice. În această situaţie, este foarte important să se explice că monitorizarea executării bugetului se efectuează în scopul sporirii eficien-ţei utilizării banilor publici, iar greşelile depistate vor servi la întreprinderea unor acţiuni eficiente de schimbare a managementului mijloacelor financiare publice – atât la planificarea şi distribuirea mijloacelor, cât şi la executarea bugetului. În acest scop, urmează să fie sitematizate concluziile acţiunilor de supraveghere a executării bugetului şi prezentate unele recomandări, care vor fi prezentate autorităţilor publice.

proiectul „cere socoteală pentru Banii puBlici”Studiu de caz

Fiecare echipă de monitorizare din cele patru oraşe – Cimişlia, Rezina, Ungheni şi Soroca a prezentat concluziile activităţii sale în trei compartimente: deficienţe,

Page 39: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

39G h i d

practici pozitive şi recomandări. Echipa oraşului Cimişlia, care a urmărit utilizarea banilor publici pentru domeniul învăţământului şi asistenţă socială, a prezentat următoarele concluzii:

oraşul Cimişlia – învăţământ şi asistenţă socială

Deficienţe

mijloacele financiare sunt dispersate după principiul „la toţi câte puţin”;•nu sunt utilizate eficient mijloacele modeste disponibile, deoarece sunt men-•ţinute instituţii şcolare (grădiniţe şi şcoli) frecventate de un număr mult mai mic de copii comparativ cu capacităţile acestora (grădiniţele „Făt-Frumos” şi „Foişor”, şcoala de la Dimitrovca, liceul teoretic „m. eminescu”);nu sunt aplicate măsuri de păstrare a stării sălilor de clasă pentru a evita repa-•raţia frecventă a acestora (încălţăminte de schimb).

practici pozitive

primăria cooperează cu părinţii din localitate şi încurajează crearea asociaţi-•ilor obşteşti ale părinţilor pentru a acumula fonduri şi a contribui la dezvol-tarea condiţiilor de educaţie a copiilor în instituţiile de învăţământ şcolar şi preşcolar (grădiniţia „rândunica”).

recomandări

introducerea în şcoli, la propunerea primăriei, a garderobei pentru elevi şi a •încălţămintei de schimb, mai ales pentru perioada rece a anului;lansarea unei campanii de informare a părinţilor cu prezentarea calculelor •de economisire a banilor publici ca urmare a comasării unor şcoli şi grădiniţe neutilizate la capacităţile reale ale acestora;implicarea părinţilor la distribuirea mijloacelor economisite în scopul dezvol-•tării domeniului învăţământului;comasarea unor grădiniţe şi darea în arendă a localurilor acestora pentru a •obţine mijloace financiare;utilizarea localurilor instituţiilor de învăţământ eliberate pentru deschiderea •unui centru special de asistenţă a persoanelor socialmente vulnerabile.

oraşul Soroca – amenajarea teritoriului

Defici-enţe

sunt mari cheltuielile la capitolul amenajarea teritoriului pentru arenda autovehiculelor (doar în •primele 5 luni ale anului 2009 au fost efectuate cheltuieli de 105549,39 lei). sunt alocate mijloace considerabile pentru întreţinerea vehiculelor (pentru lubrifianţi în primele •5 luni ale anului 2009 au fost efectuate cheltuieli în valoare de 117041,39 lei, pentru piese de rezervă – 2537,00 lei).au fost admise supracheltuieli la capitolul întreţinerea drumurilor în valoare de circa 11 mii lei.•sunt admise restanţe de plată pentru anumite articole din perioada anilor anteriori, ceea ce reduce •din resursele şi aşa modeste alocate pentru necesităţile de amenajare a teritoriului.a fost procurat un tractor care efectuează lucrări de curăţare a străzilor din oraş, dar care nu este •adaptat drumurilor proaste din oraş şi s-a defectat, fiind reparat cu bani publici doar după două luni. totodată, populaţia nu este satisfăcută de calitatea lucrărilor efectuate cu tractorul procurat. populaţia nu este satisfăcută de calitatea lucrărilor de reparaţie a drumurilor. •lipsa evidenţei lucrărilor efectuate de maşinile arendate.•

Page 40: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

40 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

practici pozitive

în scopul reducerii cheltuielilor de arendă a vehiculelor şi utilizarea eficientă a mijloacelor s-a decis •procurarea unui tractor – 105000,00 lei.implicarea cetăţenilor în dezbateri privind amenajarea oraşului.•preluarea tematicii la capitolul respectiv abordată de noi şi de către postul local sor tV, şi colegii •de la ziarul „realitatea”.în urma discuţiilor privind lichidarea gunoiştilor, câţiva cetăţeni, care au participat la dezbateri au •găsit soluţia pentru lichidarea unei gunoişti neautorizate din preajma maternităţii, înălţând pe locul gunoiştii o troiţă.în urma celor publicate, s-a intensificat controlul din partea primăriei privind calitatea şi respecta-•rea condiţiilor contractului pentru lucrările de repare curentă a drumurilor.

reco-mandări

identificarea posibilităţilor de procupare a mecanismelor proprii, reducându-se treptat cheltuielile •de arendă a mecanismelor.identificarea posibilităţilor de dare în arendă a autovehiculelor proprii în scopul acumulării unor •mijloace proprii.lansarea de către autorităţi a mai multor companii de informare ce ţin de amenajarea oraşului.•mai multă transparenţă privind organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor publice.•

oraşul ungheni – amenajarea teritoriului

Deficienţe

au fost alocate prea puţine mijloace financiare pentru a acoperi necesarul la capitolul •amenajarea teritoriului. Deci pentru primele cinci luni ale anului s-au cheltuit deja 93 la sută din banii preconizaţi în buget. aceasta înseamnă că din 1648,3 mii lei s-au cheltuit 1203,6 mii lei. în aceste condiţii, a fost efectuată distribuirea mijloacelor doar pentru şase luni, restul lunilor a rămas neacoperit, urmând să fie planificate cheltuieli în cazul apariţiei unor venituri suplimentare din vânzări de terenuri etc. există un risc ca în lipsă de venituiri suplimentare să nu fie efectuate lucrări de amenajare a teritorilului, inclusiv în perioada rece a anului, când sunt necesare lucrări de deszăpezire, sau să fie efectuate lucrările necesare, generând datorii enorme bugetului. Deocamdată, în prima jumătate a lui 2009, nu s-au acumulat sursele cu pricina.nu sunt examinate alte posibilităţi de obţinere a venitului în buget, cum ar fi din darea în •arendă agenţilor economici a celor şase toalete publice procurate în 2008, pentru care s-au cheltuit peste 100 de mii lei, dare care nu sunt utilizate, cu excepţia zilelor de sărbătoare din luna august, în rest fiind depozitate la îm regia amenajare şi creare a spaţiilor Verzi.

practici po-zitive

primăria oraşului încurajează unghenenii la menţinerea curăţeniei, participarea nemijlo-•cită la amenajarea teritoriului. astfel, menţionăm desfăşurarea „zilelor sanitare”, dar şi in-stituirea unui concurs „cea mai amenajată curte” (a blocului locativ). câştigătorilor li s-au efectuat lucrări sau procurat materialele de construcţie necesare în valoare de 10 mii lei, din partea primăriei.totodată, foarte importantă este fondarea întreprinderii mixte cu capital străin „aVe un-•gheni”, care se ocupă de evacuarea, inclusiv selectivă, a deşeurilor din oraş. partea consiliu-lui orăşenesc este de 40 %, a investitorilor austrieci, de 60 la sută. ar mai fi de notat că în acest sens a fost rezolvată şi problema evacuării gunoiului în periferii, care de mai bine de un deceniu nu şi-a putut găsi soluţia. în schimbul semnării contractelor cu fiecare proprietar al casei se oferă pubele de 110 litri gratis. iluminatul public al oraşului, precum şi al periferiei la fel constituie o practică pozitivă, •având în vedere faptul că în oraş nu au fost aprinse becurile pe străzi de mai bine de cinci ani. Doar strada centrală naţională era iluminată. în plus, becurile obişnuite au fost schim-bate pe cele econome. un bec econom cheltuie într-o oră 0,1 kilowaţi, unul obişnuit – de două ori mai mult.

Page 41: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

41G h i d

recomandări

- semnarea unor contracte de arendă a toaletelor publice cu agenţii economici. astfel, în •vistieria oraşului s-ar putea adăuga surse suplimentare.- Folosirea tuturor utilajelor, autospecialelor, preconizate pentru amenajarea teritoriului, •procurate anterior, dar nefolosite pe moment.- încurajarea în continuare a participării cetăţenilor la amenajarea teritoriului.•- monitorizarea mai strictă a cheltuielilor la capitolul amenajare.•

oraşul rezina – învăţământ şi amenajarea teritoriului

Defi-cien-

ţe

primăria şi consiliul orăşenesc nu au determinat în 2009 nişte priorităţi concrete specifice pentru •aceste domenii, care să fie cunoscute şi de populaţia din teritoriu. - mijloacele financiare sunt reparti-zate pentru aceste domenii fără o argumentare clară, dar mai degrabă pornind de la anumite interese corporative sau de partid. De exemplu, nimeni dintre autorităţi nu a mai încercat să explice populaţiei din ce considerente administraţia oraşului nu percepe anual de la uzina metalurgică din râbniţa plata de arendă (circa 1 mln de lei) pentru terenurile aferente la două obiective ale acesteia, situate pe teritoriul primăriei, luând peste 2 mii m3 de apă potabilă/zi, pe care o transmite gratuit î.m.”servicii comunal-locative”, iar aceasta o vinde populaţiei şi agenţilor economici la preţuri destul de mari. De fapt, se vinde ceva mai mult de o treime din apa primită, restul, potrivit administraţiei î.m.”scl” con-stituind pierderi. pe lângă toate acestea, bugetul orăşenesc a fost obligat, prin decizia fracţiunii pcrm din consiliul orăşenesc, membru al căreia este şi directorul î.m.”scl”, să plătească întreprinderii în cau-ză, pentru apa consumată de instituţiile bugetare, circa 180 mii de lei, la tariful de 40 de lei/m3. î.m.”scl” ar putea lărgi cardinal spectrul serviciilor prestate populaţiei şi agenţilor economici care i-ar •putea aduce noi venituri, dar administraţia întreprinderii, după cum au menţionat mai mulţi consilieri orăşeneşti, nu utilizează aceste posibilităţi.De câţiva ani se vorbeşte despre necesitatea creării asociaţiilor de locatari ai blocurilor locative prin •intermediul cărora să se gestioneze fondul locativ, dar mai departe de vorbe lucrurile nu merg.este foarte mare decalajul cheltuielilor la un copil de vârstă preşcolară şi la un elev efectuate de insti-•tuţiile din oraş. întreţinerea unui elev la gimnaziul din rezina, de exemplu, este de trei ori mai scumpă decât a unui licean de la l/t „alexandru cel Bun”, iar la l/t „a.puşkin”, de două ori mai scumpă. în timp ce l/t “alexandru cel Bun” este completat cu elevi doar pe jumătate, oraşul mai întreţine un gimnaziu unde în loc de 400 de elevi învaţă doar 68! Discuţiile pe marginea acestor probleme au început în cadrul autorităţilor oraşului încă acum un an, dar părţile nu au mai ajuns la un numitor comun.

reco-man-dări

administraţia oraşului trebuie să pună la punct relaţiile cu uzina metalurgică din râbniţa şi să asi-•gure o aprovizionare garantată a teritoriului cu apă potabilă şi servicii calitative de evacuare a apelor reziduale; î.m.„scl” – să reducă până la cota admisibilă pierderile de apă potabilă, să treacă la colectarea separa-•tă a deşeurilor menajere. cu concursul factorilor de decizie din administraţia oraşului, până la sfârşitul anului curent, ar fi bine să fie organizate cel puţin două asociaţii-model ale locatarilor.este necesar să se revină la examinarea problemei comasării unor instituţii de învăţământ şi utilizării •adecvate a imobilelor eliberate, implicând în soluţionarea acestei probleme şi populaţia din oraş. con-cepţia comasării ar putea fi discutată în paginile ziarului cuVÂntul, ar putea fi organizate dezbateri publice etc. important este ca primăria să vină cu argumente şi calcule credibile, convingătoare, care să demonstreze ce ar câştiga oraşul în urma acestor acţiuni. totodată, ar fi cazul să se redeschidă încă o grădiniţă pentru a asigura toţi copiii cu locuri.•

prac-tici

pozi-tive

inclusiv graţie proiectului „cere socoteală pentru banii publici!”, activitatea consiliului orăşenesc şi a •primăriei rezina a devenit mult mai transparentă decât acum 2-4 ani; „cuvântul” are acces la orice informaţie de interes public inclusiv despre utilizarea resurselor publice. •Datorită acestor lucruri cititorii sunt informaţi mai larg şi mai detaliat despre activitatea administraţiei oraşului, succesele şi eşecurile acesteia.

Page 42: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

42 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

Desfăşurarea proiectului „Cere socoteală pentru banii publici!” a fost un exerciţiu eficient de testare a interesului societăţii pentru banii publici: modul de planificare şi de utilizare a acestora, dar şi a transparenţei activităţii auto-rităţilor publice locale. Ca urmare a acestui proiect, este absolut cert faptul că cetăţenii, locuitorii diverselor comunităţi, au nevoie de educare în ceea ce ţine de dreptul lor de a cunoaşte informaţiile despre banii publici. Persistă, deocamdată, un fenomen inexplicabil în Republica Moldova când pe de o parte cetăţenii sunt nemulţumiţi şi se revoltă de felul cum autorităţile publice gestionează treburile şi mijloacele financiare publice, iar pe de altă parte sunt pasivi şi nu îşi revendică drepturile cetăţeneşti, nu participă la distribuirea mijloacelor publice, la luarea altor decizii importante pentru viaţa şi activi-tatea lor.

Deşi iniţiativele de trezire a interesului cetăţenilor pentru activitatea auto-rităţilor publice şi corectitudinea administrării problemelor societăţii au re-zultate modeste, există deja practici de implicare a cetăţenilor în gestionarea vieţii comunităţii prin participarea la elaborarea deciziilor, promovarea unor priorităţi, monitorizarea executării bugetelor locale etc. O reuşită a acestor iniţiative este totuşi conştientizarea de către autorităţile publice a drepturilor cetăţenilor şi a avantajelor pe care le are soluţionarea participativă a proble-melor social-economice şi administrative dintr-o localitate, raion etc.

Concluziile de bază ale echipelor de parteneriat din oraşele Cimişlia, Re-zina, Ungheni şi Soroca despre transparenţa informaţiei privind banii publici sunt:

Persistă teama autorităţilor publice locale de a face publice informaţiile •despre distribuirea mijloacelor financiare care ar putea provoca discuţii controversate între instituţiile publice, cartiere, regiuni, categorii de cetă-ţeni etc.Lipsesc informaţii despre utilizarea banilor publici din cauza lipsei evi-•denţei proprii a lucrărilor efectuate din mijloace publice şi a controlului intern mai riguros.Caracterul închis al achiziţiilor publice efectuate de către APL, prin aplica-•rea standardelor minime de asigurare a transparenţei achiziţiilor care nu sunt accesibile publicului larg (se publică pe site-ul oficial de achiziţii pu-blice şi în buletinul de achiziţii publice, dar se evită publicarea şi difuzarea informaţiei în mass-media locală).

ConCluzII

Page 43: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

43G h i d

Tratarea informaţiei despre mijloacele financiare publice de către APL şi •instituţiile publice care execută bugetele drept informaţie secretă, inacce-sibilă publicului larg.Prezentarea publicului a cifrelor fără explicarea acestora, informaţie ce nu •este percepută de oamenii neiniţiaţi în domeniu.În pofida dificultăţilor de obţinere a informaţiei despre bugetul public,

trebuie să apreciem încercarea autorităţilor publice locale din cele patru lo-calităţi de a coopera cu mass-media şi societatea civilă, chiar dacă uneori in-formaţia oferită defavoriza APL. Primăriile celor patru oraşe, care sunt res-ponsabile nemijlocit de planificarea şi executarea bugetului, au conştientizat că informarea detaliată a cetăţenilor despre activitatea autorităţilor publice sporeşte încrederea locuitorilor oraşelor, sporeşte conştientizarea dificultăţi-lor existente în localităţi, dar şi a capacităţilor reduse ale primăriilor de a le soluţiona cu forţe proprii, mobilizează cetăţeni în soluţionarea problemelor din localităţi.

Apreciem enorm faptul că iniţiativa ziarelor locale din Cimişlia, Rezina, Ungheni şi Soroca de a asigura transparenţa banilor publici a determinat şi alte mijloace de informare în masă să preia practica de informare a publicului larg despre planificarea şi executarea bugetelor locale (televiziunile locale din oraşele Soroca, Cimişlia au lansat rubrici speciale dedicate bugetului local), a convins autorităţile publice să organizeze audieri şi dezbateri publice despre bugetul orăşenesc cu participarea locuitorilor (primăria din Cimişlia, Rezina au organizat audieri publice despre bugetul planificat şi posibilităţile de iden-tificare a priorităţilor ce necesită finanţare), a impulsionat cetăţenii să par-ticipe la soluţionarea problemelor din localitate (locuitorii unui cartier din oraşul Soroca au evacuat cu forţe proprii o gunoişte neautorizată, înălţând pe acel loc o răstignire; părinţii unei grădiniţe din oraşul Cimişlia au fondat o asociaţie obştească care ajută grădiniţa să asigure condiţii optime de instruire copiilor etc.)

Rezultatul major al proiectului este că s-a reuşit să se demonstreze că transparenţa şi încrederea reciprocă oferă teren propice dezvoltării unei co-munităţi, iar prin conjugarea eforturilor APL, societăţii civile şi mass-media pot fi depăşite problemele cu care se confruntă un sat, un oraş, un raion.

Page 44: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

44 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

aCorD De partenerIat

între publicaţia .................................................................................................., Primăria oraşului ...............................................................................................şi asociaţia obştească .........................................................................................

art. 1. părţile1. ........................................................................................................................

2. cu sediul în ..................................................................................................... partener principal

3. ................................................................................................... cu sediul în ........................................................................................................................

cu sediul în ...................................................................................................

au convenit următoarele:

art. 2. obiectul Obiectul acestui parteneriat este asigurarea transparenţei procesului buge-

tar în oraşul.................................................. prin monitorizarea acestui proces şi informarea cetăţenilor despre elaborarea şi implementarea bugetului local.

art. 3. roluri şi responsabilităţi 3.1. Fiecare partener numeşte o persoană care va asigura realizarea res-

ponsabilităţilor care revin parternerilor în contextul realizării obiectului acordului respectiv.

anexă

Page 45: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

45G h i d

Astfel, publicaţia va fi reprezen-tantă de către , primăria oraşului va fi reprezen-tată de către .........................................................., asociaţia obştească .................................................................................................................. va fi reprezentată de către..........................................................................................................................

3.2. Partenerii vor asigura monitorizarea elaborării bugetului şi executării liniei de buget „........................................................................................................................................................”.

3.3. Rolurile şi responsabilităţile partenerilor sunt descrise în tabelul de mai jos

Partenerul rolurile şi responsabilităţile partenerilor

publicaţia.

să instituie o rubrică permanentă şi să informeze sistematic locuitorii oraşului despre elaborarea •bugetului local şi implementarea prevederilor acestui document.

să participe la instruirea de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor privind procesul bugetar la •nivel local, executarea articolelor de cheltuieli planificate etc.

să participe la şedinţele subdiviziunii primăriei responsabilă de aspectele financiare în cadrul cărora •sunt supuse discuţiilor elaborarea bugetului şi executarea acestuia.

să discute cu beneficiarii serviciilor prestate în urma valorificării liniei de buget.•

să participe la educarea cetăţenilor privind formarea şi executarea bugetului local.•

să verifice corectitudinea efectuării achiziţiilor publice.•

să participe la schimburile de experienţă şi la promovarea bunelor practici de conlucrare cu apl şi •societatea civilă în asigurarea transparenţei procesului bugetar.

să se întrunească periodic cu membrii echipei de parteneriat pentru a discuta activităţile ce urmea-•ză să fie desfăşurate în scopul asigurării transparenţei procesului bugetar la nivel local.

primăria oraşului

să informeze partenerii despre desfăşurarea şedinţelor dedicate discutării elaborării şi executării •bugetului local.

să faciliteze accesul partenerilor la şedinţele respective.•

să faciliteze familiarizarea partenerilor cu documentele de conformare a valorificării banilor publici •pentru executarea liniei de buget.

să ofere informaţii de interes public privind elaborarea şi executarea bugetului local.•

să participe la educarea cetăţenilor privind procesul bugetar local.•

să participe la instruirea de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor privind procesul bugetar la •nivel local, executarea articolelor de cheltuieli planificate etc.

să participe la schimburile de experienţă şi la promovarea bunelor practici de conlucrare cu apl şi •societatea civilă în asigurarea transparenţei procesului bugetar.

să se întrunească periodic cu membrii echipei de parteneriat pentru a discuta activităţile ce urmea-•ză să fie desfăşurate în scopul asigurării transparenţei procesului bugetar la nivel local.

Page 46: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

46 Bugetul local şi implicarea cetăţenilor în controlul social asupra utilizării Banilor puBlici

Partenerul rolurile şi responsabilităţile partenerilor

asociaţia obştească

să participe la instruirea de dezvoltare a competenţelor şi abilităţilor privind procesul bugetar la •nivel local, executarea articolelor de cheltuieli planificate etc.

să participe la şedinţele subdiviziunilor primăriei responsabilă de aspectele financiare în cadrul că-•rora sunt supuse discuţiilor elaborarea bugetului şi executarea acestuia.

să discute cu beneficiarii serviciilor prestate în urma valorificării liniei de buget.•

să participe la informarea şi educarea locuitorilor oraşului privind procesul de formare şi executare •a bugetului.

să verifice corectitudinea efectuării achiziţiilor publice.•

să participe la schimburile de experienţă şi la promovarea bunelor practici de conlucrare cu apl şi •societatea civilă în asigurarea transparenţei procesului bugetar.

să se întrunească periodic cu membrii echipelor de parteneriat pentru a discuta activităţile ce ur-•mează să fie desfăşurate în scopul asigurării transparenţei procesului bugetar la nivel local

art. 4. Durata acorduluiDurata acordului este de ............ luni, începând cu data de ..........................

...........................până pe data de 31 august 2009.

art. 5. Dispoziţii finale

5.1. Orice modificare a prezentului acord va fi valabilă numai atunci când este convenită de toate părţile.

5.2. Toate posibilele dispute rezultate din prezentul acord sau în legătură cu el vor fi soluţionate de părţi pe cale amiabilă.

5.3. Părţile sunt de acord că prezentul acord este guvernat de cadrul legal al Republicii Moldova.

5.4. Prezentul acord este întocmit în 3 exemplare, în limba de stat, câte unul pentru fiecare partener, cu aceeaşi putere juridică.

Page 47: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

Semnături

publicaţia ...................................................

numele şi funcţia persoanelor autorizate să semneze……………………………………….……………………………………….

semnătură Data

primăria oraşului ...............................

numele şi funcţia persoanelor autorizate să semneze........………………………………….

………………………………………. semnătură Data

asociaţia obştească .............................................................................................

numele şi funcţia persoanelor autorizate să semneze……………………………………………………………………………… semnătură Data

Page 48: BUGETUL LOCAL şI IMPLICAREA CETăţENILOR ÎN CONTROLUL ...

Casa Editorial Poligrafică „Bons Offices”Imprimat la tipografia „Bons Offices”

bd. Gagarin, 10 Chişinău, 2001, Republica MoldovaTel.: +373 22 500 577; Tel./fax: +373 22 500 895

E-mail: [email protected]