București 2017 - Archive

of 173 /173
Pr. Dr. Dorin Octavian Picioruș M aturizarea poeziei Teologie pentru azi București 2017

Embed Size (px)

Transcript of București 2017 - Archive

Maturizarea
poeziei
© Teologie pentru azi https://www.teologiepentruazi.ro/ 2017 Aceast carte este proprietatea Pr. Dr. Dorin
Octavian Picioru. Ea nu poate fi tiprit i comer- cializat fr acordul direct al autorului ei, Pr. Dr. Dorin Octavian Picioru.
Ediia de fa este o ediie online gratuit.
Fresca de pe coperta prim este de la intrarea
în Biserica Bunavestire din com. Lunca, jud. Teleorman.
1. Pentru c nu mi-am învat poemele trecutului i nici nu am apucat s editez online decât o infim parte din ele, am mai trit ceva poezie în ultimii 14 ani1. Timp în care am tcut...i am lsat iptul
poetic s se dospeasc. S-i vad ierarhia dragostei. Pe cine iubete, cât i cum.
i, în primul rând, am învat c nu toi lsm lacrimi dulci în urm, ci numai cei buni, cei frumoi, cei Sfini. C nu toate rnile ucid. C nu toate cutrile sunt bune. C pcatul îl sleiete pe om de puterea pe care
harul lui Dumnezeu ne-o druie. Îns, mai presus de toate, am trit din plin
prezena lui Dumnezeu, lucrrile Lui cu mine, cu noi, cu întreaga creaie, lucrrile Lui de mare finee, atingerile Lui,
care te fac s îi umpli viaa de rugciune, pentru c dragostea este rugciune i poezie. Cred c aveam nevoie s tac pentru ca s îne-
leg preul cuvintelor. Cred c aveam nevoie s m rog, s îmi sfinesc
rugciunile cu mila Lui, s fac din mine o rugciune, pentru ca s pot cânta bucuria.
1 Cartea a început s se scrie pe 10 martie 2013.
3
Pentru c bucuria crete, devine din ce în ce mai frumoas când nu îi
tulburi respiraia, curia... i ochii blânzi sunt ferestre deschise spre
frumusee. De asear, resimind în mine poezia ca pe o
desprindere de tcere, de singurtatea egoist din jurul meu, nu am vorbit despre ea... despre gestul meu...decât dup ce am început s scriu aici... i s îneleg curajul de a m sfârteca de la
capt. Pentru c poezia e dinuntru, ca i rugciunea,
ca i sinceritatea, ca i iptul, ca i frica, ca i dorin- ele neîmplinite.
4
2. Dumnezeul meu, nu mi-a prut ru de nicio clip în care m-ai
învat s Te vd prin renunarea la mine însumi! Ci chiar dac greul, greul m-a zdrobit de multe ori... Tu ai ridicat de fiecare dat, Preacurata mea Treime, tristeea de pe ochii mei, de pe dorina mea de via. Pentru c greul nu const în a-l suporta...ci în
a simi c nu îi este împrtit de cineva.
5
3. E un lucru juvenil s presupui c eti mai mult
decât ai experiat. E un lucru frivol s corodezi cuvintele, pentru c nu te simi bine acum sau nu tii s îi gestionezi nefericirile. Orice exces devine o patim. Orice patim devine un minus de libertate in-
terioar. i când eti din ce în ce mai neliber, i mai
singur, i mai gol de bucuria lui Dumnezeu, atunci îi vezi foarte acut neîmplinirea.
Neîmplinirea ta, neîmplinirea mea, a tuturor,
e o dram.
4. Mi-e dor de oamenii pe care nu-i mai pot
strânge în brae...dar pe care îi iubesc i mai viu de când sunt departe de mine. Mi-e dor de vorbele, de tcerile noastre, de mesele împreun, de priviri, de gesturi, de linite, de tot ce însemna s te simi în largul tu. i îneleg pe fiecare zi c numai iubirea îi d
aripi i te face larg, imens. Iar tot cel ce nu te umple de dor... a trecut pe lâng tine fr urme.
7
5. Dumnezeule, Tu ne încerci dragostea! Tu vrei s vezi câte eforturi suntem în stare s facem pentru Tine. i în tot ceea ce facem înelegem c nimic nu
facem fr Tine, pentru c Tu eti Cel ce ne întreti dragostea. Aa c ne încerci dragostea pentru ca s o faci
i mai tare. i ne faci i mai vie umplerea noastr de iubi-
rea Ta.
6. Îmi displace inflaia de poei care nu cred în
adevruri. Îmi displac pierderile de timp, acele multe ore
pierdute în tot felul de aiurri. Pentru c timpul are valoarea creaiei. Pentru c timpul are valoarea mântuirii. i nimeni nu ne mai d înapoi bogia ne-
prins a clipei.
9
7. Imprudena de a nu-l crede pe om. De a-l des-
considera înainte ca el s spun un cuvânt, un gea- mt, o licrire de speran.
Las-l s vorbeasc! Las-l s vorbeasc i ascult-l! Ascultarea e o ascez. Ascultarea e modul în care te cobori în om...pe
msur ce te regseti pe tine. El nu tia s asculte. El nu tia s vad. Las-l pe cel care are nevoie de sens...s Îl
întâlneasc pe Dumnezeu în tine însui! În ospitalitatea inimii tale, ca vaporul ce acos-
teaz la rm.
10
8. Ironia pare s te scape de propriile tale dureri. E un scut al memoriei...dar i o distorsionare a
datelor problemei. Vrei s te propui de deasupra...când tu te zbai
în resentimentele de sub. Nu cumva vrei s pari onorabil, când pui a
invidie? Nu cumva vrei s distrugi orice urm de rela-
ie, de umanitate, de cântec?
11
9. Sunetele prelungi, lungi, ca o dulcea a inimii
sunt cele de care te ii, ca de o bucurie drag, pentru ca s nu cazi în muenie.
12
10. Doamne, când cerul nu plou e din cauza p-
catelor mele, din cauza crora nu mai tiu s plâng, s m curesc, s m transfigurez, s vd frumu- seea din oameni i din lucruri.
Doamne, când plou prea mult e pentru ca eu s m rog i mai mult, ca cerul s nu mai plou, pentru c multe dintre casele noastre se drâm, culturile se stric, oamenii sunt îngrozii.
Îns ploaia e nevoia noastr, pentru c apa e lacrima noastr. i când lacrima nu curge e semn c noi am închis cerul cu propria noastr indiferen.
13
11. M tem de tot mai multe lucruri pe cât uit tot
mai multe lucruri. Vd tot mai multe lucruri, ca o avalan, i le uit…pentru c, se pare, c nu mai sunt interesat de foarte multe lucruri. Îns, în acelai timp, nu pot tri fr aceste multe lucruri, de care m preocup, pe care a dori s le scriu, s le scriu la cote mari, excelente.
Ne e team de nou? Nu! Ci de impactul lui imediat. Pentru c mai apoi ne învm i cu cele mai grele dureri.
O, Doamne, am nevoie de bucurii care s m fac s fiu i mai spânzurat de mila Ta! Sau poate c tristeile de acum sunt tocmai bucuriile pe care le nate rbdarea…
14
12. O românc a fost violat, omorât i rstignit
în Italia. Cretinii din Siria sunt rstignii de ctre musulmanii extremiti. Noi suntem în campania de alegeri europarlamentare. Noi privim pe geam sfâr- itul unei zilei, fr s tim dac începe rzboiul, dac începe convertirea, dac începe iubirea.
Aa sunt tirile: multe, venite în avalan…i tu prea mic pentru ca s poi s le cuprinzi pe toate. Toate vin peste noi ca o ploaie cu grindin, ca de curând, în plin Bucureti, chiar în ziua de pomenire a Fericitului Ilie vztorul de Dumnezeu.
A plouat ca i când ar fi nins. Iar ochii ei, ai femeii pe care o vedeam la
Biseric, iar acum o vd pe strad, dimpreun cu doi cei, fr cas, fr sprijin…m sfredelesc.
Sunt vinovat c oamenii miros a desfrânare. Sunt vinovat c oamenii mor în Siria, în România, în America, oriunde…Sunt vinovat pentru c poezia nu ine loc de pâine i nici de justiie.
Sunt vinovat pentru c m rog mai puin decât a vrea. Sunt vinovat, alturi de muli vinovai, de iubirea pe care n-o hrnesc cu lacrima mea.
15
13. Firma termopan vrea bani muli pentru o ju-
mtate de or de munc. Firma termopan se comport ca o funcionar
comunist de ghieu, care nu se grbete pentru c nu are nicio treab.
Fug cu banii dup ei…dar ei nu au timp de
atâta stat. i asta în ara unde lumea moare de foame…
16
14.
Mi-e foame s vorbesc cu oamenii. S co-
munic. Dar s comunic cu oameni care îi tiu nivelul, sufletul, care nu se sclifosesc tot timpul i nu înal din gene.
Mi-e foame dup adevr. Mi-e sete de sinceritate. Vreau s muc din bucurie cu toat fiina mea. Pentru c vreau s m înveselesc, acum i
pentru venicie, din harul lui Dumnezeu, care este veselie negrit.
17
15. Oboseala mi-a fost toiagul de-o via. M-am
sprijinit în oboseal pentru c am muncit prea mult. Extenuant. De aceea nici nu am putut s-i îneleg pe cei care n-au fcut nimic, în ei înii, toat viaa.
18
16. Telefonul înseamn îndeprtare. Iar dac e ne-
voie s te sun e semn c nu vrei s m suni. Pentru c, dac m-ai suna, nu a mai avea
nevoie s atept secunde, zile, ani, pân când tu s formezi un numr banal…de convorbire.
Dar dac nu mai avem ce vorbi…telefonul în- seamn muenie.
19
17. Perverii sunt oameni rnii. i pentru c nu
vor s îi recunoasc rana, adaug rnii alte rni. Rnile devin cangrene. Cangrenele nu sunt plânse. Ei încearc s râd disimulat. Ei chiar râd ca nite paiae. Perverii sunt oameni care se sinucid în timp
ce îi beau cafeaua.
18. Între dou autobuze este linitea mea. Linitea
mea la Sfânta Liturghie. Pentru c m curesc, m luminez, m umplu de bucurie slujind i predicând. Apa ânete în mine i din mine. Cea care ânete în mine se numete harul lui Dumnezeu, cea care ânete din mine se numete transpiraie. i sluji- rea este o transpiraie binecuvântat.
21
19. Poemele sunt nite bucurii care au gur. i
nite lacrimi care au ochi. i ele se vd în oglind, cum ciugulesc oglinda i se zbat, cu penele lor, s treac dincolo. Dar oglinda doar reflect! În noi sunt poemele i ele ies spre oameni i spre Dum- nezeu. Iar poemele care ies sunt poemele pe care inima mea le cuvânt.
22
20. Nu am nevoie s îmi spun cineva cine sunt
pentru c m-a luminat Dumnezeu, Care m cu- noate cel mai bine i ne cunoate pe toi. Ne cunoate foarte bine. El mi-a artat pcatele mele. El mi le arat. Îmi arat c nu pot tri fr comu- niune, fr adevr, fr libertate duhovniceasc, fr mil.
Dac crezi c se poate…te epuizezi foarte mult fr rost. Nu se poate nimic fr Dumnezeu! Nu se poate nimic fr luminarea Lui. Libertatea noastr trebuie întrit de harul Lui pentru ca s fie o libertate bun. Pentru ca s aleag comuniunea venic cu Stpânul i Domnul nostru.
23
21. Când ura st cu tine la mas se bucur de orice
durere a ta. De orice neîmplinire. De orice singu- rtate. Nu face nimic s te ajute.
Ura se uit la tine cum mori. Invidia te sufoc prin rutatea ei. Îns rugciunea o arde. Rugciunea îi st îm-
potriv rutii. Iertarea rugciunii o umple de du- rere.
24
22. Nervii demonilor sunt întini la maximum
când tu îi luminezi pe oameni. i atunci se rzbun! Se rzbun asurzitor, fcându-i computerul
un decerebrat, fcându-i zgomote în tavan, în perei, în geamuri, în linite. Dar tu, cel care te rogi, care îi pui ndejdea ta în Dumnezeu, treci peste nervii lor cu o navet puternic ce se numete har, pentru c harul lui Dumnezeu ne face s trecem peste tot zgomotul din vzduhuri.
25
23. Dorm noaptea cu linitea în mine. Uneori
rsar din mine chipuri dragi, iubite, alteori, demo- nii, sub diverse mti, cu rutatea lor sau cu desfrâ- narea lor, vin ca s m corup.
Ce tii tu despre mine, cel care m huidui? Ce tiu eu despre tine, cel pe care te-am vzut o clip, ca i când te-a fi vzut cu coada ochiului, i n-am s te mai întâlnesc niciodat?
Port în mine grija multora, a întregii lumi. Ea este piatra de hotar a zilei mele i aripile nopilor. Grija aceasta m ascetizeaz. M face s am o fa pentru tine, o lacrim pentru toi, o inim pentru îmbriare.
M culc i m trezesc slujindu-i ie, Dum- nezeule, i nu obosesc s iubesc acest lucru!
26
24. Porumbeii vin i mnânc alturi de noi, trimii fiind de Dumnezeu ca s fie soarele acelor zile, când afar e înnorat i nimeni n-are timp s te asculte.
27
25. Îmi aduc aminte de tataie Marin, de zâmbetul
lui frumos, de transpiraia cu care îmi aducea dulciuri de la Roiori, de lacrimile lui pentru mine, când auzea c la radio se cânt ceva despre dor (pentru c orice cântec despre dor era un cântec despre mine) dar i de accidentul lui, când a czut cu bicicleta (un accident sau cineva i-a umblat la roata din fa?), i s-a lovit la cap i a suferit în perne zile întregi, pân când am reuit s îl ducem la spital.
Îmi aduc aminte de mamaia Floarea, de alt zâmbet frumos, de multa ei munc prin care ne ospta i ne alina pe amândoi, i de multele sacoe cu care venea la mine, încrcat, ca s îmi fie bine. Pentru c ea m iubea prin toate darurile pe care mi le fcea. i acum, de curând, când am pomenit-o, i- am mulumit lui Dumnezeu din toat inima, c Sfinii Arhangheli Mihail i Gavriil au iubit-o mult i au luat-o cu ei, de ziua lor...
Îmi aduc aminte de sfinenia prea mare a Feri- citului Ilie vztorul de Dumnezeu, Printele nostru, de cuvintele lui cu putere mult, de dumne- zeiascul lui zâmbet i de inima sa prea milostiv, care ne-a sunat, singurul, când ne-am cstorit. O, unde sunt crile tale, cele multe, din biblioteca ta? i ce ne-ai mai fi spus acum, Dumnezeiescule, azi, când rugciunea mea s-a fcut poem?
Îmi aduc aminte muli oameni, multe cri, multe zile...i amintirile îmi pornesc rugciunea în mine, m fac atent, m fac primvratic. Pentru c orice iarn ine puin...
28
26. Tcerile oamenilor sunt tot mai enervate pe
mine. Pentru c muli cred c le-am luat timpul, pe care ei l-au pierdut, i am fcut din el oper.
Da, am luat timpul meu i l-am fcut oper! L- am fcut scris, l-am fcut iubire, l-am fcut rug- ciune, l-am fcut milostenie. O slujire continu.
Dar nu am luat timpul nimnui. Nu am luat timpul florilor, nu am luat timpul indiferenei, nu am luat timpul mâncrii de linte. Eu mi-am luat propriul meu timp, propria mea alergare i am fcut-o oper. i singurul care o poate judeca e Dumnezeu. Cu care am i fcut-o.
29
27. Iernile sunt ca nite biblioteci defriate. M
strpunge reumatismul în oase, dar nu m las dobo- rât de iarn. M scriu în iarn cu tot elanul cu care un leopard îi prinde prada între gheare.
30
28. Triesc cu înfrigurare orice nou om pe care îl
cunosc. Cu fiecare am ateptri maximale. Pentru c în fiecare îl atept pe omul lui Dumnezeu, trimis de Dumnezeu, ca s îmi vorbeasc despre ce a trit cu El. Când acest lucru nu se petrece, dezamgirea nu e un sentiment, ci e pierderea unui om.
31
29. Într-o lume normal lucrurile anormale sunt o
ruine. Într-o lume anormal lucrurile normale sunt un râs. Important e ca într-o lume normal sau anormal
s nu pactizm cu ceea ce nu ne reprezint.
32
30. Cuvintele vorbesc limba lor unde exist respect fa de om. Unde omul este primit acas i osptat. Dar unde omul e aruncat pe fra, afar, cuvintele devin pietre. Pietrele devin tceri. i nimeni nu mai tie ce trebuie fcut, când trebuie fcut i de ce mai existm.
33
31. Tinerilor le plac glumele proaste din frica de singurtate. Ei prefer un film prost, o butur proast, transpiraia, tristeea, nesimirea, numai pentru a fi împreun cu ceilali. i, un timp, minciuna ine... În definitiv îns, ei îneleg c nu putem fugi de singurtate. C singurtatea e o constant în viaa noastr i c de ea ne lovim în orice secund. De atunci, fotii tineri, acum maturi, încearc s cumpere cu bani, cu favoruri, cu autoritate statul îm-
preun, îmbriarea, prosperitatea, independena, libertatea dei nu au nevoie de toate laolalt. Pentru c ei tiu c singurtatea, ca o cazma care face o groap în inima ta, nu îi va da niciodat drumul, ci te va urmri
34
pân când moartea te va nunti. De aceea, ei încearc s bifeze viaa cu orice, numai s n-aib singurtate. Dar singurtatea e ca praful din cas, dei uile sunt mai tot timpul închise.
35
32. Muli nu îi iart unicitatea subliniat, dovedit, împlinit. Accept c noi suntem diferii, c fiecare dintre noi e altci-
neva. Dar nu accept c cineva are un ascendent asupra multora. C cineva e mai sus decât muli. Pentru c i-ar dori ca s fim egali, chiar dac unii fac multe, iar alii nu fac nimic. i-ar dori s fim la fel, chiar dac unii ne sfinim, iar alii ne lsm i mai mult înrobii de patimi. Nu, nu suntem la fel! Nu vom fi niciodat la fel! Ci vom strluci pe cât ne-am fcut de strlucitori i ne vom înnegri pe cât ne-a urâit pcatul.
36
33. Oboseala este o postire a simurilor. Pentru c
în ea te odihneti, în mod duhovnicete, de lucrurile pe care le-ai fcut cu Dumnezeu i întru care te bucuri.
Oboseala este o mreie de frig i de transpi- raie, peste care se aterne mulumirea în faa lui Dumnezeu ca o zpad curat.
Oboseala e vemântul în care m îmbrac pe fiecare zi pentru ca s m simt împlinit. Pentru ca toat fiina mea s fie o biseric a harului Treimii.
37
care te binecuvinteaz.
nu îmbriezi pe nimeni, dac nu îmbriezi din tot sufletul.
Timpul e întotdeauna prea puin. Dar în el, în spaiul lui, nu e niciodat timp de îmbriare, dac nu îmbriezi duhovnicete.
Spaiul e întotdeauna neîncptor. Dar în su- fletul nostru încap toate, pentru c Dumnezeu e acolo prin slava Lui.
i El ne îmbrieaz pe toi cei care venim la El cu toii banii notri, cu tot timpul nostru, cu tot spaiul îmbriat din inim.
39
36. Fiecare nou an e o bucurie nemaitrit. E un
pas mai departe în viitor. E timpul pe care l-ai sperat i la care ai ajuns. E darul lui Dumnezeu care ne zâmbete.
40
37. Mintea mea e coborât în inim i de aceea
inima m doare, dou degete de la mâna stâng îmi sunt amputate, ochiul drept mi se zbate.
Scriu acestea pentru cei care cred c rug- ciunea inimii înseamn doar fericire, doar vederi extatice, doar bucurie.
Nu, rugciunea e i concentrare, e i oboseal, e i durere, e i rezisten, e i încredere ner- murit în Dumnezeu, cât i discernere a lucrurilor!
Pân când Dumnezeu ne umple cu slava Lui e mult munc, mult efort, mult durere. i când ne umple cu slava Lui e iari munc, e iari efort, e iari durere.
41
38. Pustia pe care o trieti în mijlocul Bucu-
retiului e ca pustia de oriunde. E o pustie în care Îl ai pe Dumnezeu, pentru c inima ta urc mereu în slava Lui.
42
39. A vrea s scriu o poezie pentru fiecare om, o
poezie ca toi oamenii. Îmi doresc s-i pun pe toi oamenii în aceeai poezie, în poezia eclesial a voii lui Dumnezeu. Pentru c toi trebuie s fie una. Pentru c toi au nevoie s fie împreun. Pentru c nu putem fr Dumnezeu s fim împreun.
Am scris i scriu pe fiecare zi poezie i întâl- nesc poezia în oameni, aa cum spunea Nichita.
Scriu pe fiecare zi poezia vieii, a buntii, a rugciunii, a muncii.
E o poezie luminoas, ca o lumin, aa dup cum spunea George Pruteanu despre poezia lui Nichita. Nichita Stnescu...
Pentru c lumina din cuvinte e lumina lui Dumnezeu, e slava Lui.
i poezia aceasta, a fiecrei rugciuni, a fiecrei conversaii, trebuie s aline oamenii. Tre- buie s îi fac mai buni. Trebuie s îi fac exemplari.
43
40. Nu-mi mai permit s fiu dezamgit. Dezam-
girea e o povar de care vreau s uit. Pe fiecare zi vreau s fiu proaspt, s fiu nou, s uit rul din mine pocindu-m pentru el. i tiu c Domnul m va albi mai mult decât zpada. i tiu c El m va curi pe deplin. De aceea, pe fiecare zi, vreau s fiu altul, vreau s iau viaa de la început, vreau s fiu prezent, fr s m mai pierd în iluzii i în trecut.
44
41. În ziua când au czut primii fulgi de zpad,
am fost s pltesc RCS-ul i am intrat în librria Crtureti. Am fost în librrie pentru c, tocmai atunci, între 14 i 15, casiera avea pauz de mas. i am mers la librrie ca s mai treac timpul, punân- du-m pe scaun i citind un volum de versuri al lui Ciprian Mcearu. Apoi l-am gsit online pe poet, de fapt tiam despre el dintr-un interviu. i mi-a plcut s savurez o citire neateptat, neanunat, încercând s rein ceva...dar mi-a mai rmas doar ideea cu preedintele american care iubete sclavia.
Am ieit, am pltit, primii fulgi de zpad m- au înclzit – vorba vine, pentru c era un frig i un vânt ce te izbea în fa pân la lacrimi.
Numai eu cu cciul de miel în cap...Plus doi chinezi, un cuplu. Plus un domn din România. Doar noi mai aveam cap, mai aveam logic, mai aveam iarn în 2015.
Restul: o generaie cu capul gol. Cu capul plin de dorina de a se îmbolnvi, de a muri cât mai repede, de a se terge cât mai repede de pe faa p- mântului.
45
42. Când se înmulesc poemele e semn de
revrsare. Când soarele iese în iarn tot timpul e semn de iarn atipic. Când se înmulesc oamenii e semn c încrederea în via e un respect fa de oa- meni.
46
43. Mi-am privit întotdeauna graba de a crea ca pe
o nestvilit îmbriare a oamenilor. Eu vreau s ies ctre oameni cu dorina pe care puiul o are când iese din coaj, cu care mugurele se sparge în frunz. Scriu, creez, vorbesc, predic, slujesc, îmbriez. Toate m in viu i în druire. Sunt un dar al Lui care m drui vou. Iar voi trebuie s m îmbriai cu aceeai linite cu care eu v binecuvintez.
47
44. Cât de poetic a fost tinereea mea! A fost ca o
furtun de cuvinte i de lumin. Când am renunat la poezie, atunci când, de fapt, am ieit din valurile ei pentru pustia cea dulce ale teologiei, mi-am oprit clocotul artistic i l-am fcut s se roage.
Nu c înainte nu m rugam...Ci am vrut s m dedic cu totul teologiei i aa am fcut. Îns mai apoi mi-am dat seama c teologia are nevoie de poezie, c teologia are poezia ei i c eu pot s scriu poezie în continuare...din când în când.
i, din când în când, scriu versuri, ca acum, pentru a m simi liber. Pentru a m bucura de libertatea mea druit de Dumnezeu.
i e atât de bine s te bucuri de libertate! i e atât de bine s îmbriezi oamenii fr gânduri ascunse, fr subînelesuri. Pentru c eu, Preotul, îmbriez oamenii cu iubirea lui Hristos, Care ne face pe toi curai de pcate.
48
45. M obosesc certurile de cuvinte. Pentru c
sunt zgomote ptimae. M obosete ura oameni- lor. Pentru c e neîmplinire profund. M obosete dragostea viciat, mâncat de invidie. Tot ce e pierdere de timp, tot ce e neîmplinire, tot ce e zgo- mot m obosete i m plictisete. Pentru c e ce a mai fost, e deertciune.
49
46. Poezia se face ca un tot unitar. La fel i
rugciunea. Trebuie s fii o concentrare simpl ca s scrii i s te rogi. Cci i rugciunea i poezia sunt iubire. i iubirea nu îi d voie s te gândeti la altcineva.
50
47. Azi-noapte a fost cutremur. Eram treaz. i l-
am trit ca pe o mustrare a pcatelor mele. Pentru c întotdeauna cutremurarea pmântului vorbete despre noi: despre cum s ne cutremurm vzându- ne interior pcatele i s ne schimbm prin pocin- .
Da, sunt sensibil la cutremure! Eu însumi am fost mântuit de la moarte printr-un cutremur. i cutremurele, mie, îmi spun s m cutremur interior i s îmi plâng pcatele i pcatele întregii lumi. Pentru c sunt omul pocinei, omul care trebuie s poarte în sine cutremurarea duhovniceasc.
51
48. Adevrata hristologie are chipul eclesial al
Domnului. Îl are pe Hristos Cel vestit de Profei, pe Hristosul Care S-a nscut în peter, pentru c S-a întrupat din uterul Preacuratei Fecioare Maria.
i Hristosul Evangheliei e Hristosul Bisericii. i hristologia Bisericii e luminoas, e plin de
slava lui Dumnezeu, pentru c Cel rstignit pentru noi a înviat a treia zi
plin fiind de slav. i noi, cei care ne închinm Lui în Sfânta Sa
Icoan, Îl vedem pe El cu ochii inimii i ne înv- piem de dragostea Lui continuu.
Pentru c El este viu, dincolo de Icoan, în Îm- pria Lui i El ine în mâini toat fptura. i când noi privim chipul Lui...Îl vedem i în noi înine, pentru c slava Lui ni L-a pictat dumnezeiete.
De aceea, hristologia Bisericii devine una per- sonal, devine o icoan vie în fiecare, pentru c Hristos ia chip în noi dumnezeiete.
52
49. Azi-noapte mi-a fost dor s ating bombul sub
care finul Mihai, rvit de boal, m-a ascultat zdrngnind chitara mea nou. S vd casa, olea- burile, via, pmântul...
A fi vrut s fiu acas i s m duc la vecinii, la noii vecini,
pe care nu-i cunosc, i s le cer s vd curtea, s ating locurile unde am trit, pentru ca s îmi aduc aminte de viaa mea i de a lor.
Pentru c acum, ei, mai sunt doar în inima mea. La cimitir li s-a drâmat i crucea. O mai am
doar în fotografie. O sor a lui e acum beneficiara mormântului
lor, al finului Mihai i al finei Tudora. Iar mama lui, dinspre poian, nu mai are mormântul ei i nu se mai vede.
iric, câinele lor mare, s-a jelit la mormânt când a murit finu’. i a murit i el peste ceva vreme.
Numai fina s-a amrât mai mult i a fost în stare s vând i casa, cât nu vorbea cu noi. Cci finul Mihai dorise s fie a mea, motenire de la el...Dar ea a înstrinat-o pe nimic, i banii s-au dus repede...i a murit trist i singur, plin de amr- ciune.
O, Doamne, povestea lor a rmas în mine, dar sufletele lor aaz-le Tu în slava Ta!
53
50. Iubirea crete i se dospete ca aluatul pâinii.
Ea crete în noi i d pe afar când lacrimile ne ajung din urm. i nimeni nu ne poate lua dragos- tea, dac noi nu o vindem.
54
51. O primvar responsabil. O primvar în care
Biserica se apropie de tine i tu te îndeprtezi de trecutul tu. O primvar
cu flori proaspete. O primvar în care psrile se spal în lac de bucurie. Îmi doresc mereu o primvar care nu se mai termin. O primvar care s
in mult, pentru ca s am în nasul meu toate miro- surile înfloririi.
Pentru c postul, primvara, ne duce la Pati, la trecerea de la moarte la via. i primvara e i liliacul înflorit, e i iarba fraged, e i inima mea
dornic s te vad. Primvara. Adic prima var dup iarn. Dup care urmeaz a doua var, în care merele
se coc, pentru ca s devin toamn. i iarna nu mai e primvar! Iarna e o prim-
var neînceput...
52. Mi-am întrecut toate ateptrile. Pentru c pe
fiecare zi încep s lucrez. i nu m dau btut decât atunci când sunt foarte bolnav sau sunt prea obosit ca s mai formulez ceva.
În rest, eu construiesc cri. Eu zidesc case cu multe etaje în propriile mele cri. Scriu predici care urc spre cer sau care coboar luminarea Lui în oameni. Vorbesc cu oamenii din ei înii i m întâl- nesc cu ei în ei înii.
Mi-am întrecut toate ateptrile. Dumnezeu m-a întrecut cu toate milele Lui, cu toate binecu- vântrile Sale.
Eu am dorit doar s fac ceva anume...îns nu m-am ateptat la atât de mult. Cci El a sporit în mine, mereu, înelepciunea i pacea, munca i druirea. i ceea ce El zidete nimeni nu poate s drâme.
56
53. Eu cred într-un singur protest: acela de a te
zidi continuu duhovnicete. Pentru c acest protest nu e ca lumea, ci e mai presus de lume. i, prin el, eu lupt împotriva oricrui pcat, împotriva oricrei nedrepti, împotriva morii din mine însumi.
57
54. Dac ar fi s vorbesc de regrete, cred c regret
faptul c nu am înc i mai multe poveti frumoase i reale, din viaa mea, de povestit.
Pentru c povetile frumoase sunt cele reale. Sunt cele care s-au petrecut deja. i care sunt cu oameni reali.
i cred c nu trebuie s mergi pân la captul pmântului pentru povetile reale, adevrate, ci trebuie s le caui împrejur, în oameni. Oamenii îi in povetile lor în inim. Trebuie numai s intri la inima lor ca s i le spun. Adic trebuie s te împrieteneti cu ei, pentru ca s auzi poveti de via- .
58
55. De când traduc Scriptura am coborât în vorbi-
rea fireasc a oamenilor. În modul în care ar trebui s vorbim între noi, fr ocoliuri. Frazele au nevoie de multe cuvinte, puse de la tine,
pentru ca s înelegi ce vor s-i spun. Nu e nevoie s finisezi, ci doar s descoperi! Pentru c Scriptura Bisericii este naturaleea
care îi griete, e modul viu i categoric ce îi spune voia lui Dumnezeu.
59
56. Când oamenii îi spovedesc pcatele, ei devin
liberi. Libertatea este interioar, e adus de harul lui Dumnezeu. i tot ceea ce face Duhovnicul e s te pun în faa lui Dumnezeu, ca El s te umple de iertarea Lui. Da, e atât de simplu! Tu îi spovedeti relele tale i El te umple de
buntatea Lui. Tu îi spovedeti cderile tale cumplite i El te
urc la înlimi nebnuite. Pentru c aici, în marea tain a Mrturisirii,
noi ne întâlnim cu Dumnezeu, Care ne îmbrieaz ca pe fiul cel pocit, reîntors din ara singurtii.
60
57. Dreptul meu nu trebuie s lezeze dreptul tu
la mântuire. Bucuria mea nu trebuie s tulbure bucuria ta. Pcatul meu nu trebuie s te mânjeasc i pe tine.
De aceea, trebuie s m îngrijesc de pcatul meu, de curirea lui. Pentru ca el s nu fie o igar ce îi enerveaz
pe alii. Pentru ca el s nu fie o grenad ce explodeaz la picioarele altora. Pentru ca el s nu fie vzut ca „o lecie de via”, ci ca un eec.
61
58. Ciorba de post e rugciune. Pentru c ea te
susine în rugciune. Dar rugciunea ta trebuie s se aprind, s se aprind mereu, pentru ca postul tu s fie o bucurie simpl, duhovniceasc, dulce.
62
59. Ruinea oamenilor st ascuns sub toate fardurile. Srcia oamenilor are aceiai ochi ca i câinele fugrit i btut. Când oamenii drcuie ei se urâesc. Când oamenii mint ei se înnegresc. Când oamenii fur ei se dezgolesc de har. Democraia are aceleai urdori la ochi ca i umanitatea.
63
60. Sub fiecare cuvânt pe care îl traduc st o nou luminare. Ziua începe frumos, fr ca s tiu cum se termin. Privesc i te privesc. Asta înseamn c am timp
s îi vd pe cei din jurul meu, pe cei pe care îi iubesc. Îmi fac timp pentru iubire. i continui s vd în cri i în oameni prezena lui Dumnezeu, modul în care El ne conduce pe fiecare în parte spre halta noastr, spre ajungerea noastr la capt.
64
61. Americanii au ziua mamei, aa cum noi avem ziua femeii. Îns noi, când
spunem femeie, ne referim la toate persoanele de sex feminin, fie c sunt domnioare sau doamne, fie c sunt mritate sau nu, fie c au sau au avut copii.
Ziua mamei se face cu cadouri ctre mam. Ziua femeii se face cu cadouri pentru orice
femeie, în special pentru profesoare, care vin acas cu multe flori în brae i cu multe sacoe de cadouri.
Cadoul e simbolic. Copiii le ofer cu iubire, chiar dac iubirea unora e amestecat i cu alte intenii. i brbaii vor ca aceast zi
s fie una de mulumire pentru iubitele sau soiile lor sau mamele lor, pentru c ele sunt neaprate în viaa noastr.
65
62. Societatea noastr lupt împotriva marginalizrii unora, pe când îi marginalizeaz pe alii. Ea se ocup de o problem, pe când se nasc alte 10. Adic ne micm prea încet în materie de adevr, de libertate, de drepturi personale. Ne micm încet ca nu cumva s se cutremure pmântul sub noi. Ne micm în jurul nostru, pentru ca s nu ne intereseze problemele altora. De fapt, societatea noastr afl c e continuu nedefinit, rscolit, agasat, reclamat de propria ei indiferen la detalii.
66
63. Discuia despre termenii poeticitii, despre ce este i pân unde poezia este ea însi, se extinde continuu. E ca un stadion olimpic care se mrete continuu, pentru ca s intre alte milioane i milioane de oameni. Poetul, el însui o fiin extins la maximum, descoper pe fiecare zi noi spaii de interconectivitate. Pentru c se poate vorbi despre orice în msura în care îi asumi poezia experienei. Se poate vorbi în cunotin de cauz, pentru c tot ceea ce tim devine o fresc a vieii noastre. La urma urmei, poezia nu moare nici în strofe, nici în versuri libere, nici în aglomerri urbane, nici în pajiti înverzite, pentru c oamenii triesc poezia acestei lumi. Ea este frumuseea lui Dumnezeu picurat în tot ce exist i fr de care n-am putea s trim frumos. De aceea, poezia e
67
mereu o primvar care ne surprinde, iar poetul este un inovator atât de credibil, încât nimeni nu se teme c el nu are dreptate.
68
64. Îmi e foame de sensuri. De ce îneleg din oa-
meni, din cri, din istorie. Îmi e sete de dragostea oamenilor, de ceea ce
pot s fac ei, dac i-ar dori s îi sfineasc viaa. Mi-e foarte cald lâng altar, pentru c Focul cel
mare e acolo. Dumnezeu coboar acolo i ni Se arat nou ca mâncare i butur sfinte.
Dup care noi Îl lum în mâini i ne hrnim cu El i hrnim cu El i poporul Bisericii. Pentru c toi trim în, din i prin El, prin Hristosul mântuirii noastre.
69
65. Nu ai cum s preîntâmpini faptul de a fi greit
îneles. Pentru c fiecare te înelege pe msura lui. Îns e o diferen enorm între a fi ru îneles, pentru c te urte cineva i atunci rstoarn toate lucrurile bune ale tale, i a nu putea s înelegi unele lucruri, dei tu îl iubeti pe om.
E o diferen care nu poate fi neglijat niciodat.
70
66. Cuvântul îndrznete. Omul îndrznete s
ajung la alt om. Glasul Bisericii trebuie s ajung pân la marginile lumii. Unde sunt îns propov- duitorii? Unde sunt teologii care trebuie s con- verteasc lumea? Cci ea trebuie s fie ridicat din obinuinele ei rele. Ea trebuie s fie schimbat la fa, transfigurat.
71
67. Mirosul banilor se simte peste tot. Unde te
duci, ei îi sunt cerui. Ei sunt „mai importani” decât tine. Ei „te înlocuiesc”. Ei te dau afar din cas. Ei te schimonosesc. Ei te fac s dârdâi în frig i în cea, în durerea zilei. i asta când nimeni dintre noi nu am fost i nici nu vom fi un teanc de bani.
72
68. Falsul orator spunea c poezia nu se mai poate
nate, atunci când oamenii mor în catastrofe de tot felul.
El nu a tiut i nu tie nimic! El mimeaz cunoaterea!
El nu tie c poezia se nate tocmai pentru c exist catastrofe la tot pasul. El nu tie c inima mea scrie tocmai când oamenii mor, când oamenii nu mai sper, când oamenii nu mai recurg la statul în ge-
nunchi în faa lui Dumnezeu. Pentru c poezia e glasul simplu i direct al adevrului. Poezia e ceea ce eu triesc când oamenii mor fr lumânare, fr spovedanie i fr împrtire. Când mor fr nicio lacrim.
73
69. Recunosc faptul c afar plou i porumbeii vor s mnânce. Recunosc c eu scriu din nevoia de îmbriare. i cuvintele îl îmbrieaz pe tot omul care
vine în lume. Recunosc c nu m tem de secundele care trec i nici de zilele care vin. Recunosc c sunt viu datorit lui Dumnezeu, Cel care e pacea i bucuria mea. Recunosc c nu îneleg lucrurile care m depesc. Recunosc c tu i cu mine suntem împreun i nu ne pare ru niciodat.
74
70. O oper are nevoie de mai muli comentatori.
O oper depete înelegerea. Pentru ea are nevoie de punere de acord. Pentru ea are nevoie de gsirea coloanei vertebrale a poeziei. O oper st în faa noastr ca o tcere minunat. Noi, cei care o citim, i de aceea o i iubim, o purtm mai departe ca pe o tain întotdeauna îneleas i mai mult.
75
71. Cât de simplu e când i se lumineaz înelesul!
Cât de simplu i se pare totul când înelegi, dei ai btut mii de drumuri în cutarea lui! Dar un drum e tot înelesul. Un drum care nu se mai termin, care nu vrea s se termine.
76
72. Am tiat bradul pentru c exista pericolul ca el s cad peste cas. L-am tiat cu o drujb adventist, pentru c a venit fiul cel mic al Getei i ni l-a tiat. Îns el, bradul, bradul nostru, de acas, de la ar, este înc în mintea mea. i acum, dimineaa, când soarele rsare, i aprinde supermarketul Cora lâng care sunt, îmi aduc aminte de bradul meu de la ar, de acas, de bradul familiei mele, care aduce cumva cu bradul pe care îl vd în curtea din faa mea. De aceea, acest poem este un poem pentru aducere aminte i pentru neuitare. Pentru c bradul, cel care a fost tiat în realitate, e prezent înc i st în picioare în memoria mea. Cci memoria mea e vie. i el va tri cât sufletul meu va tri, adic venic.
77
73. Am în mine cloca cu puii ei. Am în mine toate tcerile, cuvintele spuse pe
jumtate, observaiile critice aduse clipelor mele vijelioase.
Am în mine amintiri de când lumea. Am în mine umilina rugciunii, gândul la
moarte i descompunerea în silabe. Te am pe tine, îl am pe el, pe ea, pe voi, pe ei,
pe toi. Nu e niciun efort! Am în mine o lume plin de dorina de a fi.
78
74. Uneori vreau s se termine cartea. Alteori: îmi
pare ru c a avut file prea puine. Eu fug dup cri, ele mai puin dup mine. Eu scriu cri pe msur ce m uit pe mine în ele. Am nevoie de scris ca de neuitare. i tiu c altcineva va veni, dup mine, i le va citi cu evlavie. Le va citi ca pe nevoia de-a iubi.
79
75. Stau mult în compania Sfinilor i nu m
plictisesc. Multul lor îmi face bine. Multul lor m umple. Slujesc lui Dumnezeu i slujesc i oamenilor i nu am timp de pierdut. Toate clipele mele devin ardere. Focul meu interior trebuie cutat în crile mele. În crile mele i în oamenii care m-au iubit, care m-au ascultat, care m-au preuit. Pentru c el a devenit o parte din ei, din iubiii mei care mi-au ascultat predicile.
80
76. Înaintele se hrnete din trecutul nostru. Noi
mergem tot înainte pentru c ne amintim mereu cine suntem. Istoria personal este modul nostru de a fi, este contientizarea contiinei de sine. i fiecare amintire spune ceva despre noi, ceva care conteaz. Nu îi uita amintirile! Ele sunt propria ta încredere în ceea ce faci.
81
77. Unde îi mai este, moarte, fericirea ta? Dac
Hristosul meu te-a nimicit în umanitatea Lui i S-a fcut nou scar spre cer, cine mai vorbete despre tine la modul serios? Cine te mai bag în seam, moarte, dac El e viaa noastr? Cine mai are timp de tine, dac noi ne înnoim cu înnoire duhovni- ceasc tot timpul?
82
78. Unul profit de inteligena ta, altul de bunul
tu sim, altul te dorete pentru trupul tu...Te cre- de un obiect, pentru c obiectele nu protesteaz dac sunt cumprate. Îns tu nu eti i nu poi fi un obiect. Tu eti un om! i dac nu îi reaminteti asta, dac nu i-o spui rspicat acestui nesimit profitor, cel care profit de tine te va desconsidera tot tim- pul. Pentru c el crede c tu eti un obiect de care el profit când vrea.
83
79. Când scriu cri, eu sunt înuntru. Când editez
cri, eu ajut crile s fie ele însele. Când rspund la comentarii, eu îmbriez oamenii. Când predic, eu îi luminez pe cei care vor s fie lumini vii ale lui Dumnezeu.
84
80. Reînv ritmul vieii la ar. La 40 de ani neîm-
plinii, reînv cântecele multiple ale nopii, cânte- cele psrilor i ale insectelor, miorlitul pisicilor, simfonia broatelor din apropiere, dar i rugciunile singuratice înaintea lui Dumnezeu.
Dorm puin i muncesc mult. M gândesc la oameni i m rog pentru ei. Pentru c Dumnezeu m-a trimis s slujesc i nu s pierd timpul. i slujirea oamenilor este, în primul rând, rugciune ctre Dumnezeu. Din ea, din rugciune, ies vorbele ctre ei, întâlnirile cu parohienii mei.
O, Doamne, Tu nu greeti niciodat inima mea!
85
81. S nu te ruinezi s iubeti oamenii! S nu te
ruinezi s le spui cuvinte frumoase! S nu te apuce cumva ruinea când ei nu te vor, dar tu îi iubeti! S mergi tot înainte, da, tot înainte! Pentru c Dum- nezeu cunoate inima ta i te va mldia. Dumnezeu te cunoate. Nu te teme niciodat s fii frumos în iubirea ta pentru oameni! Dumnezeu vede...i oa- menii vd...
86
82. Am improvizat o sap i cu ea am tiat blriile
din curte. Din curtea femeii la care stau în gazd. Afar se auzeau copii. Copii care se jucau. În stânga mea vorbeau doi oameni maturi. Cei din fundul curii au ditamai solarul. Cei din dreapta mea au doi câini mici, aa cum aveam eu când eram copil i pe care îi creteam numai cu dulciuri, mâncând cu ei în parte. M-au ltrat când am rupt o ramur de slcioar i am adus-o în camera mea. Iar când eu am venit, pe la prânz, slcioara era plin de albine i am filmat zumzetul pomului.
87
83. Zile în care iau aer. Iar aerul e puternic, e
întritor. Apa e bun, dar prefer tot apa mineral. Oamenii de la ar nu tiu s se bucure de aerul lor, de apa lor, de zilele lor tihnite. Celor tineri li se pare tcerea aceasta obositoare. Dar adevrata oboseal e zgomotul. Capitala României e plin de zgomot. i îmi dau seama de asta când plec...i m reîn- torc...Când stau acolo mi se pare c „e normal”. Dar nu, nu e normal agitaia i nici zgomotul! Trebuie s te duci i s te reîntorci ca s îi dai seama de acest lucru.
88
84. Singurtatea nu înseamn s nu ai oameni cu care s vorbeti. Singurtatea înseamn s nu ai oameni care s te îneleag. S nu ai oameni care s te iubeasc, care s te poarte în ei ca pe o nepreuit comoar.
89
85. Vin i plec. Nimeni îns nu iese din mine. Vin i m aduc pe mine tuturor. Plec i iau
întreaga lume cu mine. Nimeni nu pleac din mine, nimeni nu iese, toi sunt înuntru, toi suntem în slava Lui. Trebuie s contientizm foarte bine starea noastr, starea de a fi înuntrul milei Sale. Trebuie s ne dm seama c noi suntem unii cu alii, unii lâng alii, unii pentru alii.
90
86. La predic, el ne-a spus c orice nou-venit în
cimitir e o valoare. C toi suntem valorile lui Dumnezeu. Ca i când cimitirul ar fi fost o banc de valori a lui Dumnezeu, în care noi ne odihnim ateptând Judecata Lui. Ca i când noi am merge acolo, alturi de ceilali, ca s ateptm a doua venire a Lui, cea întru slav. Ca i când noi am muri ieri sau azi sau mâine, ca tot muritorul, când tocmai câtigaserm lumea...
91
87. Dac tii cum arat iarba, nu supori rstlmcirea ierbii. Dac tii gustul lubeniei, nu o poi confunda cu lmâia. Dac tii îmbriarea iubirii, nu o poi confunda cu o ur ipocrit. Dac tii ce trebuie, atunci e bine. Te vei mântui i tu i alii în jurul tu.
92
88. În acelai autobuz a urcat i ea, Profesoara mea de Român din anii terminali. Deodat s-a luminat, cu amintirea i prezena ei, scaunul pe care ea s-a aezat. Pentru c un comentariu literar poart în el i amprenta ta, a profesoarei. Pentru c zâmbetul ei discret i blândeea ei
din glas mi-au amintit de tânrul ce am fost, care stteam în banca de la geam i eram atent la detaliile umane ale profesorilor mei. Pentru c un poet nu poate s fie decât atent la tot ceea ce ine de adâncul omului. Ea se grbea, eu purtam bagaje, s-a uitat spre mine mult prea repede... i nu am îndrznit s o opresc. Poate c într-o alt zi, la fel de providenial, ea va intra sau va iei tocmai în faa mea, iar eu voi avea timp s îmi exprim recunotina. Pentru c trebuie s facem rost de cuvinte
pentru cei care ne-au ajutat s fim noi înine. Trebuie s cutm cuvintele în noi înine, ca s le bucurm inima. Pentru c bucuriei trebuie s îi rspunzi cu bucurie.
93
89. Trebuie s tii de unde s cumperi cleme
pentru perdea, ca ochi indiscrei s nu te acopere. Trebuie s tii s zâmbeti cât trebuie, câte cuvinte s spui, pe care dintre ele s le foloseti, cât trie s poarte.
Trebuie s tii s îi îndulceti ceaiul atât de mult încât s nu te enerveze când îl bei. Trebuie s tii diferena dintre morocnos i suspicios, dintre arogant i apetisant, dintre ciorchine i afine. Tre- buie s tii o groaz de lucruri în viaa asta, s dai examene zilnice de atenie i de rezisten, s faci rectificri periodice la ceea ce tii despre tine i despre alii. Trebuie s tii unde s caui, care e nota de subsol, în ce bibliotec se afl cartea.
Trebuie s ii minte lucruri de care nu ai nevoie tot timpul. Trebuie s învei coduri i parole. Trebuie s învei moduri diferite de argumentare ale aceleiai probleme, dei ea, problema, poate fi o fals problem. Pentru c nu exist case la fel i oameni la fel i vremuri la fel. Cel care te privete azi nu te va privi i mâine. Mâinele e ceva foarte futurist. Despre ce facem acum putem avea opinii diferite. Ieriul este deja o istorie plural. Statistica nu greete niciodat: cei care sunt, sunt, cei care au fost, ne-au prsit.
i trebuie s facem în continuu acest efort de reînelegere a istoriei, pentru c istoria e un reflec- tor care survoleaz multe pri ale timpului i r- mâne pironit acolo unde dorete.
94
90. Exist un an din viaa ta când îi dai seama c
a început s îi albeasc prul. Apoi, înc unul, în care constai c prul alb se înmulete la fel de rapid ca iepurii. Timpul nu mai trece pe lâng tine, ci prin tine. Btrâneea nu mai e o metafor, ci o realitate pân în unghii. Tu te coci ca grâul. Eti o pâine, nu doar o coc. Din tine mnânc cei care se hrnesc din buntatea lui Dumnezeu. Tu ai devenit de mâncare prin cuvintele i faptele tale. Tu ai devenit o mas bogat, pentru care unii nu au ochi, tocmai pentru c se înfrupt din tine.
95
91. El are main. Pentru asta îi este „superior” ie. El are livad cu viini. Tocmai de aceea îi este „superior” ie. El a fost în Grecia. Tocmai de aceea îi este „superior” ie. El tie câte clase are melcul. Tocmai de aceea îi este „superior” ie. Pentru c îi este „superior” ie, tocmai de aceea vrea ca acest lucru „s se tie”. Cci el e „superior de superior” în capul lui i vrea s se tie. Vrea ca s se tie orice nerozie a lui. Vrea s fie la panoul de perete al uitrii. Vrea s se tie c pentru el bat clopotele. Vrea s se tie... V rog, lsai-l s intre pe calea cea larg! Pentru c nu suport strâmtimea smereniei.
96
92. Mi-a amestecat ap în vin pentru c i-am spus c tiu vinul casei. Mi-a atras atenia asupra cablului de internet, care a început s fie cariat de istorie. A fcut o grimas iresponsabil când i-am spus c eu cred în oameni. i, în cele din urm, s-a convins c eu nu m lupt în mine însumi nici cu ostrogoii, nici cu hitleritii i nici cu persoane imaginare. C eu nu m lupt decât cu patimile mele.
97
93. S nu legi cuvântul care mântuie! S nu pui botni predicii, ci las-o s mnânce
din râvna celor care o ascult! Eu a predica la orice or i la orice slujb. Eu a predica despre orice, pentru c m rog pentru oricine. Eu a spune cuvinte oricui, cuvinte cu har, cu-
vinte adevrate, indiferent dac el crede c are sau nu are nevoie de ele.
Pentru c cuvintele prind rdcin repede, ca salcia, i înverzesc în om. Cuvintele sunt vii i înviaz omul. S nu opreti oamenii din mâncarea cuvintelor
lui Dumnezeu! S nu-i opreti pe cei care vor s se spele de urdorile care i-au orbit pân acum!
98
94. Când oamenii se împut de vii sau de mori e nevoie de mult mir de mare pre pentru ca s igienizm împrejurimile mirosului nostru. Când oamenii nu au roade, dar crengile pomilor se rup de atâtea roade, nou nu ne mai e nici mcar ruine, pentru c ruinea e începutul pocinei. Stm ca pietrele fr de glas. Stm ca muii i ne privim de departe. Între noi e o sahar în care nu ni se aude iptul.
99
95. Fiecare zi e un eveniment. E o mare surpriz. Pentru c e primit în dar de la Dumnezeu. Îns noi spunem c n-avem timp s ne bucurm. Noi spunem c nu mai spunem nimic interesant. Noi cutm ca alii s ne bucure în loc s lsm bucuria lui Dumnezeu s ne inunde. Pentru c bucuria, oricând, e surpriza de la Dumnezeu. Bucuria e întâlnirea noastr cu binele. i noi spunem c nu mai ne putem bucura pentru c murim. i noi spunem c nu mai murim pentru c ne bucurm. i noi spunem tot felul de lucruri în care nu credem. De când i din ce motiv?...
100
96. El îi cuta un prieten, pe care s îl poat suna la orice or. Ea, camerista, a alergat pe acoperiul hotelului i, deodat, s-a transformat într-o mic psruic ce îi spiona pe cei cunoscui ei. Avioanele zburau i se pierdeau în nori, în nite nori pe care oamenii nu i-i puteau explica. El a renunat la toat viaa lui i i-a explica motivele, pe video-chat, soiei sale. Nimeni nu a îneles de ce, dintr-o dat, nu mai vrea s plece de la Paris. Iar prietenul su, taximetristul, care a câtigat un milion de euro la un concurs TV, i-a spart vaza fals, pentru ca, în definitiv, s îi plteasc masa de ziua lui. Cele dou filme au ptruns unul în altul în mintea mea, pentru c eu le-am vzut cu aceeai minte. i nu m intereseaz cum s-au numit, cine au fost actorii, cât au durat. Important e c dou poveti de via
101
s-au unit în inima mea ca i când ar fi fost o singur poveste. i c eu pot s v vorbesc despre cele dou de la început i de la mijloc i de unde vreau eu. Pentru c psruica zbura întruna, iar prietenia vorbete întruna.
102
97. Înmormântrile nu vin când vreau eu. Ploile
nu încep când eu am umbrela la mine. Când mi-a dori s scriu, am altceva de fcut, i uneori, când vreau s dorm, m gsesc rugându-m sau gân- dindu-m la o mie de lucruri. Chipurile a mii de oameni mi se perind pe fiecare zi prin faa ochilor, pentru c onlineul e plin de chipuri. Ele rmân undeva, toate lucrurile rmân undeva. Când cred c le-am uitat sau le-am pierdut, îmi dau seama c ele sunt cu mine i eu cu ele.
103
98. Sunt în preajma lui 40. Mai am câteva zile pân
la 40 de ani. i mi-am dat seama c nu îl mai cunosc pe omul din oglind, c nu mai îmi cunosc mâinile i nici picioarele i nici ochii, dar c îmi cunosc tot mai mult sufletul. i c acolo, în sufletul meu, eu nu am muli ani, eu nu par s fiu altul, dei sunt, pentru c m simt tot mai tânr, tot mai fr de ani. Sufletul meu întinerete. Sufletul meu se bucur de orice lucru, de orice clip, de orice om. Sufletul meu dialogheaz mereu cu lumea din jur, dar mai ales cu Dumnezeul creaiei, cu Cel care a fcut toate, pen- tru ca noi s ne problematizm despre toate.
104
99. M maturizez! Poezia se maturizeaz odat cu
mine! Dar nu devin ipocrit. Nu neg cuvintele. Eu cred în cuvinte ca la început. i în oameni. Am scris la intensiti mari, când sentimentele
i cuvintele erau în clocot i cutau s se împrie- teneasc. Acum scriu din tcere, din coborârea în mine însumi. Asta nu înseamn c nu mai am ce spune. Pentru c viaa mea se spune i acum. Eu nu am încetat s vorbesc despre tot ce exist. Poezia mea e în sufletul meu care nu are moarte.
105
100. Soarele neterminat picteaz cerul, în care ciorile se grbesc s croncne.
106
101. Drumul pân la main îl fac agale dimineaa.
Pentru c rcoarea în care privesc m umple de pace. Cltoresc alturi de oameni, de diveri oa- meni. Fiecare are tcerea lui. Fiecare vorbete cu propriile lui dureri. Slujesc ascultându-mi con- tiina. Sunt plin de gândurile iubirii pentru toi, de atenia care se numete rugciune. Oamenii nu tiu rugciunea mea pentru ei, dar Dumnezeu o tie. i tocmai de aceea, ea, rugciunea mea, are o nespus pace. La întoarcere sunt obosit, dar împlinit. Fiecare slujire e unic. Niciodat nu am fost la fel, nu m-au brzdat aceleai sentimente. Dar când m pun în pat, cu toat oboseala mea, simt c slujirea mea e plin de slava lui Dumnezeu. Pentru c i El Se odihnete întru odihna mea. În odihna cu care El m binecuvinteaz.
107
102. A vrea s exprim lucruri care se întâmpl foar-
te repede. În fuga mainii, vzute cu coada ochiului. Lucruri care vor s alerge cu viteza luminii în mine însumi, pe când eu sunt sleit de putere. Îns cuvin- tele prind numai în mod metaforic viteza. Ea, viteza, e o form de existen a memoriei mele ce trebuie decodat.
108
103. În timp ce corectam la o carte a soiei mele mi-
am dat seama c vreau s îmi explic poemele, c vreau s le rescriu în proz. Pentru c am nevoie s le îneleg. Oricare ar fi poemul, el poate fi rescris în proz. El poate fi transformat în comentariul pro- priilor sale semnificaii.
i astfel îi dai seama c poemul e o concen- trare de realitate, c e o concentrare de experien, c el spune în tue puine un tablou cuprinztor.
109
104. Uneori am impresia c nu tiu ce s spun.
Alteori sunt ca o tcere, la pescuit, având în spate soarele. Orice tresrire a apei e în faa mea, e în mine, e în oamenii pe care nu-i vd, dar ei exist. i aici i în alte ri i pe alte continente. Pân la ei cred c am s tac sau c pot vorbi. Dar impresia fals c nu am ce spune se împletete cu o rugciune continu pentru tot ce exist. Îns cum s fie rug- ciunea o form de netiin, dac ea cere în cuno- tin de cauz?
110
105. Rbdarea celei care coase iia. Grija celui care îl mângâie pe copil pe frunte. Volanul întors într-o parte i într-alta pentru
ca eu s ajung la destinaie. Soarele care m mângâie. Cuvintele care îmi
spun ceea ce caut. Gsesc o not de subsol salva- toare într-o mare de datalii enervante.
Merg prin praf. Atept bunvoina unuia sau a altuia. Oamenii au chipurile pe care i le con- struiesc. Iar cu fiecare liter pe care o scriu nu se înnegrete hârtia, ci se albete inima mea.
111
106. Dumnezeiasca Liturghie se scrie în mine tot
mai adânc. Prezena morii a devenit o parte din viaa mea. Dup cum viaa mea a devenit o parte din viaa multora. Spun cuvinte, binecuvintez, miruiesc oamenii, le dau încredere. M rog pentru ei în tcerea inimii mele, dar i cu toat fiina mea. Sunt aici, cu Dumnezeu! Împreun cu El slujesc, împreun cu El mnânc, împreun cu El cltoresc i cu El dorm. Toate au sens. Nimic nu e degeaba. Toate cele pe care le-am trit, le-am citit, le-am auzit s-au transformat într-un tot unitar. De fapt aici e bucuria, aici e împlinirea. Pentru c nu e nevoie s intri în camere separate, atâta timp cât toate sunt în aceeai camer.
112
107. Graba e o expresie a vieii. M grbesc s
termin aceast carte, acest poem, aceast zi, aceast ateptare. M grbesc s m schimb. Ce s faci cu tine, dac rmâi vechi? Noutatea e cea care trebuie s ne caracterizeze. Alerg dup
noutate tot timpul. Dup noutatea ontologic. Îmi place parfumul sfineniei, pentru c viaa mea dorete s se umple de el.
113
108. Invidia întoarce buntatea ta pe partea cealal-
t. O vede în negru, o vede interesat. Tu îl îmbr- iezi cu toat inima, iar el crede c ai vreun interes, c ii ceva în tine. Bucuria ta îl rnete. Împlinirea ta îl enerveaz. Pcat c nu se poate bucura cel care are inima hain!
114
109. M-am simit deodat neputincios, dei tiam
ce e neputina. M-am simit în mine însumi nepu- tincios, pentru c au început s îmi dârdâie mâinile i inima. Oboseal, dar i foame. Mi se face frig când oboseala se amestec în nemâncare. Nu, nu mi-a fost team de neputin! Dar m-am pus în pat i astfel mi-am fcut rugciunile. Pentru c aceast neputin tie s se roage cel mai bine. Aceast neputin e plin de smerenie i de tcere. i ele m învluie ca o lumin de diminea, în zori, când soarele e foarte tânr.
115
110. Exist oameni care îi opresc cuvintele în
inim, care le omoar înainte ca ele s se nasc. Pentru c ei nu vor s discute cu tine niciodat la modul serios. Iar dac nu exist seriozitate, ce e vorbirea dintre doi oameni? E o tcere mahic, e o lupt împotriva respiraiei prieteniei. E moartea pe care o punem zid între noi, pentru ca s nu tim c fiecare nou zmislire e lumin.
116
111. Soia mea vorbete despre poei ca i când ar
sta de vorb cu ei toat ziua. Le cunoate versurile, vieile, rdcinile, oaptele. M surprinde în con- tinuu cu iubirile sale pentru versuri i cu subli- nierile sale la ele. Face conexiuni care m uluiesc. D peste cap presupunerile multora. Pentru c se duce acolo, la rdcinile versurilor, i le privete în oglinda tradiiei. Nu le consider nite apariii fr istorie. De aceea, când scrie despre poei acetia au istorie, acetia au iubiri, acetia au gândul la poezie. i niciodat ei nu scriu la întâmplare...
117
112. Singurtatea îi ia perna în brae. Perna nu
înlocuie niciodat iubita. Îns nevoia de îmbriare face din pern o continu amintire la iubit. i iu- bita mea se simte bine când îi spun, c niciodat nu sunt departe de ea.
118
113. Îmi aduc aminte ce oroare aveam fa de
pseudo-criticii care nu intuiau niciodat esenialul poemelor mele. Mai apoi nu mai mi-am pus proble- ma receptrii, pentru c eu eram avid de experien. La ce mi-ar fi trebuit premii, dac nu m-a fi simit bine în mine însumi? i mai aproape de clipa de azi, mrturisesc c nu mai îmi pas de ce spun oamenii despre mine. Cum m vd, cum m îneleg, dac m vor, dac m citesc e mai puin important. Eu am rmas la esenialul poeziei: la a m descoperi prin ceea ce scriu. Adic sunt tot la fel de avid i azi de experien. De ceea ce îneleg, de ceea ce simt, de ceea ce iubesc i de ceea ce tac în faa tuturor.
119
114. Trebuie s fii bolnav interior pentru ca s fii
extremist. Trebuie s uii multe pentru ca s iei o puc i cu ea s omori oameni nevinovai. Pe mine nu m mir debandada lumii noastre. Dimpotriv, m uimete faptul c ea nu e i mai mare. Pentru c numai Dumnezeu ne oprete de la a ne arunca în aer cu maxim incontien.
120
115. Câteodat visez la faptul de a avea o biciclet.
Pentru c nu trebuie s pltesc pentru ea nu tiu câte taxe, ci doar trebuie s o cumpr, s o folosesc din toat inima i apoi s nu o mai folosesc, dac se frâm ru. Bicicleta pentru mine este o pauz. În acelai timp, ea este un spaiu prea mare la bloc. Mi- a dori s am o biciclet pe care s o las undeva, nevzut, i de acolo s o iau, atunci când mai trec prin acel sat, prin acel ora...Pentru c bicicleta e pentru mine o pauz de reflecie. i când vreau s m odihnesc, o biciclet ar însemna un aer profund în plmâni, seara, când eu m pregtesc de rug- ciune.
121
116. Sentimentele cumprate de la mall nu sea-
mn cu cele trite la Biseric. Cu siguran v spun: dac dai cuiva o hain, Hristos vine i o îm- brac El! Iar milostenia e mai tare decât o mulime de pcate. Cine vrea s zideasc o Biseric, poate s o zideasc în el însui. i poate merge cu Biserica i la mall. Pentru c Biserica din noi e deschis tot timpul pentru rugciune i pentru îmbriarea celui care nu tie în ce direcie s-o apuce.
122
117. Ca s nu devii o moar stricat, în Preoie e
nevoie de continu bucurie, de naturalee, de nou- tate. Repetitivitatea te înbu. Întrebrile minore te dezamgesc profund. Lipsa de principii te sec- tuiete de admiraie. Ca s mergi zi de zi, ca s reziti, ai nevoie de entuziasmul vorbirii cu Dum- nezeu. Ai nevoie s spui lucrurilor pe nume, s strigi cu veselie, s apuci bucuria de bra. i cu cât ceri de la tine mai mult, cu atât ai ce s faci, dincolo de aceleai Înmormântri i aceleai Liturghii.
123
118. Nu îmi rspunde la telefon, pentru ca eu s
trag concluzii. Vorbete cu mine printre cuvinte. El este psihologul, expertul în viaa la întâmplare, infractorul. Eu trebuie s trag concluzii mai înainte ca s existe vreo discuie. El nu are nicio discuie cu mine, dar vrea ca eu s tiu deja concluziile, lucru- rile înc nezise. Îmi zâmbete ironic. El tie lucruri. Aceleai lucruri pe care le tiu i eu. Dar vrea ca eu s tiu concluziile la care el nu s-a gândit i nici n-o s se gândeasc.
124
119. Poezia cea mai fin o pstrm mereu pentru
noi. Pentru clipele când ne dor lacrimile, când ne dor ateptrile, când ne dor durerile. Atunci ne place s ne lamentm. Pentru c nu ne vede nimeni, niciun ochi duplicitar. Fiindc poezia se teme s nu par niciodat caduc, niciodat strin de noi în- ine.
125
120. M-am vzut pictat de gurile multora, uneori
pân la a nu m recunoate aproape deloc. Feele senine altdat, mi-au devenit terse. Bucuria mea de via i de creaie i de ascez aproape c nu le- am gsit în foti i actuali prieteni. Cearta e ceva funebru. Nesesizarea lucrurilor eseniale e i mai dramatic. Pentru c nu rmâi în nimeni, oricât de muli prieteni ani, dac nu au capacitatea de a te pstra în ei înii. Dac nu au amabilitatea iubitoare de a te transmite la modul abisal, aa cum ai fost tu...
126
121. Câte pagini netraduse din vieile Sfinilor! Câte
netiine ortodoxe avem! Cât înfumurare pe un petic de via! Ne ducem, ne întoarcem, ne credem nermurii i nu lsm nimic în urm. Un pustiu odios, de fiecare dat când pleac un om cu potene, care s-a ters cu ele la fund. Un mormânt gol, fr personalitate, când invidia nu te-a lsat s ai urmai credibili. Ce disperare ar trebui s simim în faa acestui munte de nemunc! Ce triti ar trebui s fim fa în fa cu poruncile lui Dumnezeu, pe care nu le-am împlinit!
127
122. M culc în pace. Somnul meu va fi o surpriz.
La fel va fi i învierea mea cea de apoi.
128
123. Rugciunea e atunci când cobori slava lui Dumnezeu în tine i în jurul
tu. i toate se umplu de pace. Rugciunea e când eti gsit de Dumnezeu oriunde ai fi. Rugciunea e când eti sincer cu Dumnezeu ca
i cu tine însui. Rugciunea e cea mai aproape de noi, pentru c e în noi înine, în adâncul nostru.
E nevoie doar s Îl strigi pe Dumnezeul mi- lostivirilor, pentru ca El s fie deja în noi cu toat Împria Sa.
129
124. Marile mele bucurii sunt bucurii de la Dum-
nezeu. Sunt bucurii fr seamn. Sunt cele în care Dumnezeu a vrut, a dat, a venit, m-a iertat, m-a ridicat, m-a readus iari la El. Marile mele bucurii sunt minunile Sale. i El umple lumea cu minuni, pentru c El este izvorul întregii cutremurri.
130
125. La spatele cimitirului sunt arbuti de toamn,
cu nite fructe mici, dulci-acrioare, care se numesc porumbe. Astzi am mâncat 6 ca s îmi aduc aminte de copilrie. De zilele în care mergeam dup ciu- perci i ddeam, în pdure, peste fructele mici i ascetice de pe ramuri. Sunt cele mai bune dup prima brum. Eu le-am mâncat i azi, pentru c bruma nu vine niciodat când vrei s le mnânci.
131
126. Viaa e locul în care trebuie s te bucuri de
milostivirea lui Dumnezeu. E timpul în care trebuie s întinzi mâinile i s îmbriezi. E bucuria în care binele fcut e o comoar venic. E singura noastr avere pe care o învenicim.
132
127. Maina ne ia la ora 7 fix. Din acelai loc, cu aer
bun i cu muli ânari. Ea ne duce cu sau fr aer condiionat. Ea ne pune unii lâng alii i dac vrem i dac nu vrem. Cost 5 lei un dus-întors. Dac nu vrei 5, adic un întors, dai numai 4 i rmâi acolo. Aceleai fee sau i altele noi. Maina cotete printre reductoarele de vitez. Dac eti în ea, atunci tre- buie s ajungi. Dac eti în ea, vomii sau nu, vorbeti sau taci, asculi muzica ce i se servete i se vor da i alii jos, pentru ca i tu s cobori. i dup ce cobori îi dai seama, c maina aceasta e un focar de comuniune. C stm unii lâng alii nu degeaba, ci pentru ca s ne rugm aceluiai Dumnezeu.
133
128. Simi valurile reverendei când slujeti. Simi i
transpiraia care te inund, dac sentimentele te umplu. Iar când cdesc am timp s m rog despre multe lucruri, la fel i când proscomidesc.
O, da, slujbele Bisericii noastre sunt generoase cu rugciunea! Sunt spaii de contemplaie i de rememorri. Retrieti, trieti, te îndrepi ctre.
Niciodat nu iei cu mâna goal de la o Dum- nezeiasc Liturghie. i nu m refer aici la ce pui în buzunar, ci la ce pui în pliurile inimii.
Mintea se îmbib de lumin. Inima se face tot mai mare. Eti o coloan de ateptare în care co- boar un ocean de lumin.
Niciodat nu îi dai seama cât poi, pentru c devii un univers tot mai încptor.
Eti cu Dumnezeu. Asta conteaz! Eti aici, între oameni, ca o tain în expansiune, ca o druire care are nevoie de ochi, de mâini, de îmbriare.
Eu nu m plictisesc! Nu ai cum. Pentru c niciodat viaa lui Dumnezeu nu poate s plicti- seasc pe cineva.
134
129. Ce fel de boal sau de lovitur ar fi trebuit s
primeasc acel cel, care nu putea s îi mai bage limba în gur? O inea într-o parte, ca o cravat pus pe umrul stâng. Iar eu ateptam o main, care a venit i m-a dus fa în fa cu limba român din toate crile. Pentru c orice limb se poate traduce pe limba ta, pentru c o faci s fie a ta.
135
130. Sunt amintiri care îmi fac bine i amintiri care
m rcesc la inim. i le prefer, din ce în ce mai mult, pe cele care m umplu de har. Pentru c nu mai am timp de pierdut. Nu mai am timp de aruncat pe fereastr. Nu mai am timp de urât, ci numai de iubit. Vreau s fac din timpul meu un zâmbet con- tinuu. i pe acela s vi-l las în inim.
136
131. Marin Sorescu i-a vzut satul cu ochi nostal-
gici. La Lilieci e o fresc a vieii noastre intra- ductibile. Datorit unui poet american eu am scris O carte pentru un singur cititor. Pentru c am avut nevoie de rsuflarea lui, de versurile lui lungi, ca ale unui pictor care vede de sus i le scrie pe toate pe îndelete. Poezia trebuie s odihneasc i s inspire. S trezeasc în om nevoia de autenticitate, care, adesea, e ascuns sub diverse oproane revopsite.
137
132. Singurtatea e o mare nelinite. E o povar
greu de purtat. Singurtatea trit în mijlocul oamenilor e o dram cu ochi vii. Cine îns te poate vedea, când alergm dup miraje printre stropii de ploaie?
138
133. Muncete cu ziua pentru ca s îi rezideasc
soba. Iarna l-a prins fr sob, dar cu prieten nou. Glasul lui ne ajut la Slujbe. Altul mai bun nu avem. Pocete adesea cuvintele sau le prescurteaz, dar duce totul la bun sfârit. De fapt, în irul zilelor, fiecare om e la locul lui, dac se ine de cuvânt.
139
134. Plopul a fost tiat de pe marginea drumului. Se
stricase înuntrul su. Îl vom bga în sob, atunci când ne vom ruga pentru mântuirea întregii lumi. i el, plopul, ne va ajuta s ne rugm, dincolo de moartea lui.
140
135. Gustul de roii proaspete amestecat cu pres-
cura de azi. În ciuda rcelii din mine i a oboselii am terminat ultima corectur la Sfântul Iov. Va fi a doua carte a sptmânii ce începe mâine. Va fi o nou readucere a adevrului înaintea ochilor oame- nilor. Afar, petrecrei de multe vârste ascult muzic. Mirii de ieri ne-au adus, dup cum au promis, lumânrile de la nunta lor. Pentru c lu- minile aprinse ne vorbesc. Ne vorbesc despre cum trebuie s ardem noi în iubirea pentru Dumnezeu i pentru oameni.
141
136. Traduceri nelegiuite, care mint despre text.
Autori care îi falsific viaa crezând c ne-o fac mai credibil. Domni care se comport ca nite doamne i în scris. Cenzura e înc în via i se lamenteaz. Morii sunt grbii, prin lege, s îi gseasc mor- mântul. Cartofii cost 0, 60 de lei kilogramul. Dac nu eti atent la bonul fiscal te epuiesc de nu te vezi. Micile orae te strâng de gât, te asfixiaz. Iar dac începi s mergi pe un câmp, al crui orizont se tot îndeprteaz, îi poi forma gâtul s cânte tropare. Fr audien, Dumnezeu te aude la fel.
142
137. Cât de firesc e s îi iubeti vrjmaii! Dac ai
inima bun, miloas, curit de Dumnezeu, cum s nu îi iubeti?! Pentru c a urî e mult mai costisitor. A da cu piatra în cap e mult mai infracional. Cuvintele ne dor mai mult decât palmele. Cum s nu îi iubeti vrjmaii, dac ei sufer?! Rugciunea pentru ei e o mare mângâiere, aidoma celei pentru toi cei adormii. Pentru c toi avem nevoie de odihn de la Dumnezeu, de comuniunea cu toi Sfinii Lui.
143
138. Nu merit nimic. Pcatele mele îmi spun cine
sunt. Înaintea lui Dumnezeu, eu stau i atept. i Dumnezeu Se milostivete mai presus de orice îne- legere.
144
139. Facebookul e noua carte de telefoane: dac
vrei s vezi ce mai face cineva, intri pe pagina lui. Asta, bineîneles, dac are ceva de artat. i dac nu are, mcar mai vezi o poz cu el, prin care îi reîm- prosptezi imaginea lui. Tocmai din aceast cauz unii confund fotografiile cu comunicarea. Sau gân- durile altora cu gândurile lor.
145
140. Dup cum vedei, acum scriu poeme fr titlu.
Pentru c nu vreau ca textul s fie coninut în titlu. Sau nu vreau s fie considerat titlul drept un înlo- cuitor al textului.
Unora li se pare c aceste rânduri nici nu sunt poezie, ci confesiune. Dar poezia e foarte confesiv. Rimele poeziei pot fi transformate oricând în proz. Iar proza are mult poezie interioar, când scrii- torul vibreaz în tot ceea ce spune.
Iubirea e foarte poetic, pe când ura te sge- teaz cu mult rceal. Poezia are nevoie de decantare, pentru c tu însui ai nevoie de rs- punsuri, de propriile tale rspunsuri.
Unii cred c pot fura demnitatea poeziei, c o pot mima, c îi pot pune farduri pe nas. Eu cred, dimpotriv, c nimeni nu poate fura poezia din oameni, dar adevraii poei o pot scrie cu ochiul liber.
146
141. Preotul e mereu un slujitor i un martor al
vieii oamenilor. El poate mrturisi despre viaa lor, pentru c le-a slujit îndeaproape. El le-a spus cu- vinte, pentru c i ei i-au vorbit prin faptele lor, cci i el este mereu o via deschis pentru ei. E cel mai uor s fii lâng oameni i cel mai greu în acelai timp. Pentru c trebuie s le slujeti bucuriile, dar i durerile. Trebuie s fii lâng ei când se nasc i când mor, când se cunun i când se spovedesc, când ciocnesc un ou cu tine i când mâinile lor sunt reci i nu se mai ridic de pe piept. Tu eti martorul vieii lor, pe când ei sunt slujirea ta de o via.
147
142. Excesul de sentiment se numete afectare,
manierism, prost gust. Trebuie s tii c moda nu te îmbrac întotdeauna cu bun sim. Ce a fost „bun” ieri, astzi e demodat. Pentru c modul de via schimb hainele. Nu hainele sunt de vin, ci reali- tatea noastr interioar! Ca s ai aceleai haine ale cuviinei trebuie s te lupi zilnic s trieti duhov- nicete.
148
143. Când simi c slava lui Dumnezeu coboar în
slujirea ta, atunci tii c Dumnezeu e prezent i e cu tine. i atunci te umileti în faa Celui cu care slujeti, pentru c El e Cel care sfinete i ne sfin- ete pe toi. i umilindu-te, nu eti singur i nici slab, pentru c El e tria noastr.
149
144. Termin cartea tot seara. Într-o sear cu copii
mici, care lovesc o sticl de plastic în loc de minge. Mi s-a zbtut o ven astzi, pe zi, la tâmpla dreapt. De munc, nu de nemunc!
Am stat puin în pat, ca s m odihnesc. i am primit un telefon în care mi s-a atras atenia asupra duritii predicii. Pentru c
predicile mele sunt adevrat de sincere când vorbesc despre pcatele oamenilor. Apoi, Facebookul, în grija lui de a-mi gsi
mereu „noi prieteni”, mi-a sugerat s m împrie- tenesc cu Lumina...Dar el, canalul de socializare, nu tia c eu sunt prieten cu Lumina
de pe când ea, habotnica adventist, încerca „s m converteasc”, iar eu nu îi îne-
legeam încrâncenarea sau lipsa de copilrie din priviri. Am mâncat ciorb de post diminea, fcut
de mine, dup rugciune voi mânca paste. Iar poezia pe care v-am divulgat-o în aceast carte e din sinceritatea inimii mele. Pentru c numai sinceritatea e dur când spune adevrul.
150
/acatistul-nuntii/ 2. Troparul, Condacul i Acatistul Fericitului
Serafim Rose al Platinei (20 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/01
/troparulcondacul-si-acatistul-fericitului-serafim- rose-al-platinei/
omului (335 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/01
/viata-lui-adam-si-a-evei/ 5. Teologia îndumnezeirii (202 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/03
/teologia-indumnezeirii/ 6. Twitter pentru azi (vol. 1) (32 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/04
/twitter-pentru-azi-vol-1-2009/ 7. Bucuria comuniunii (vol. 1) (280 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/06
/bucuria-comuniunii-vol-1/ 8. Pelerina Egeria i Cultul ortodox (60 pagini)
al crii: Lumea postmodern i depersonalizarea omului.
https://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/12 /biblia-satanica-editie-exclusiv-online-ro/
/traduceri-patristice-vol-1-2009/ 11. Bucuria comuniunii (vol. 2) (309 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/26
/bucuria-comuniunii-vol-2/ 12. Fragmentarium (vol. 1) (126 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/26
/fragmentarium-vol-1/ 13. Nichita Stnescu. Fenomenul limbii poezeti
(disertaie de master) (155 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2009/10/26
/nichita-stanescu-fenomenul-limbii-poezesti/ 14. Sfântul Sfinit Mucenic Irineu al Lyonului,
Contra ereziilor (vol. 1) (341 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2009/11/03/
sfantul-sfintit-mucenic-irineu-al-lyonului-contra- ereziilor-vol-1/
introducere la teza doctoral: https://www.teologiepentruazi.ro/2009/11/18/
teologia-vederii-lui-dumnezeu/ 17. Vederea lui Dumnezeu în teologia Sfântului
Simeon Noul Teolog (tez doctoral) (287 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2009/11/18/
vederea-lui-dumnezeu-in-teologia-sfantului- simeon-noul-teolog/
Contra ereziilor (vol. 2) (457 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2009/11/23/
sfantul-sfintit-mucenic-irineu-al-lyonului-contra- ereziilor-vol-2/
bucuria-comuniunii-vol-4/ 20. Bucuria comuniunii (vol. 5) (366 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2010/01/02
/bucuria-comuniunii-vol-5/ 21. Fragmentarium (vol. 2) (270 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2010/01/13/
fragmentarium-vol-2/ 22. Cuvinte cu amândou mâinile (82 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2010/01/21/
cuvinte-cu-amandoua-mainile-2010/ 23. Bucuria comuniunii (vol. 6) (144 pagini)
complete (vol. 1) (377 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2010/03/03
/fericitul-ilie-vazatorul-de-dumnezeu-opere- complete-vol-1/
Paradisului. Viaa i Opera (tez doctoral) (561 pagini)
https://www.teologiepentruazi.ro/2010/03/10/ antim-ivireanul-avangarda-literara-a-paradisului- viata-si-opera-2010/
Sptmâna Patimilor i Sptmâna Luminat (tez de licen) (212 pagini)
https://www.teologiepentruazi.ro/2010/03/23 /saptamana-patimilor-si-saptamana-luminata- teza-de-licenta-2010/
/bucuria-comuniunii-vol-7/ 28. Fericitul Ilie vztorul de Dumnezeu, Opere
complete (vol. 2) (128 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2010/04/12/
fericitul-ilie-vazatorul-de-dumnezeu-opere- complete-vol-2/
complete (vol. 3) (191 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2010/05/06
/fericitul-ilie-vazatorul-de-dumnezeu-opere- complete-vol-3/
/twitter-pentru-azi-vol-2-2010/ 33. Fericitul Ilie vztorul de Dumnezeu, Opere
complete (vol. 4) (388 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2010/05/30
/fericitul-ilie-vazatorul-de-dumnezeu-opere- complete-vol-4/
/epilog-la-lumea-veche-i-2/ 35. Fericitul Ilie vztorul de Dumnezeu, Opere
complete (vol. 5) (175 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2010/06/06
/fericitul-ilie-vazatorul-de-dumnezeu-opere- complete-vol-5/
(disertaie de master) (154 pagini)
/bucuria-comuniunii-vol-9/ 38. Fericitul Ilie vztorul de Dumnezeu, Opere
complete (vol. 6) (130 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2010/06/27
/fericitul-ilie-vazatorul-de-dumnezeu-opere- complete-vol-6/
complete (vol. 7) (76 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2010/06/30
/fericitul-ilie-vazatorul-de-dumnezeu-opere- complete-vol-7/
40. Sfântul Epifanie al Salaminei, Despre
msuri i greuti i numere i alte lucruri care sunt în Dumnezeietile Scripturi (100 pagini)
https://www.teologiepentruazi.ro/2010/07/16 /sfantul-epifanie-al-salaminei-despre-masuri-si- greutati-2010/
41. PS. Acad. Melchisedec tefnescu, Viaa i
Scrierile lui Grigorie amblac (adaptare a textului ed. din 1884) (138 pagini)
https://www.teologiepentruazi.ro/2010/08/21 /ps-acad-melchisedec-stefanescu-viata-si-scrierile- lui-grigorie-tamblac-versiune-adaptata2010/
împotriva Catehismului calvin (text adaptat) (52 pagini)
https://www.teologiepentruazi.ro/2010/09/22 /sfantul-varlaam-al-moldovei-raspunsul- impotriva-catehismului-calvin-2010/
apte Taine (text transliterat i adaptat) (27 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2010/10/26
/ps-damaschin-dascalul-invataturi-pentru-sapte- taine-2010/
https://www.teologiepentruazi.ro/2010/12/12/ dorin-streinu-opere-alese-vol-i-2010/
traduceri-patristice-vol-3/ 48. Dorin Streinu, Opere alese (vol. 2) (160
pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2011/01/07/
epilog-la-lumea-veche-i-3/ 50. Studii de Teologie Dogmatic Ortodox
(vol. 1) (237 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2011/01/31/s
tudii-de-teologie-dogmatica-ortodoxa-vol-1/ 51. Cuvintele duhovniceti (vol. 1) (390 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2011/02/12/
cuvintele-duhovnicesti-vol-1/ 52. Bucuria vine de departe (carte dialogic cu
Prof. Otilia Kloos) (55 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2011/03/21/
bucuria-vine-de-departe-2011/ 53. Cuvintele duhovniceti (vol. 2) (558 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2011/03/26/
cuvintele-duhovnicesti-vol-2/ 54. A vedea i a fi vzut (vol. 1) (460 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2011/04/16/
a-vedea-si-a-fi-vazut-vol-1/ 55. Fericitul Ilie vztorul de Dumnezeu, Opere
complete (vol. 8 ) (549 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2011/06/06
/fericitul-ilie-vazatorul-de-dumnezeu-opere- complete-vol-8/
twitter-pentru-azi-vol-3/ 58. Evanghelia dup Matei (112 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2011/08/11/
evanghelia-dupa-matei/ 59. Dorin Streinu, Opere alese (vol. 3) (214
pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2011/10/30/
pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2011/11/05/
pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2011/11/21/d
complete (vol. 9) (225 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2011/12/16/f
ericitul-ilie-vazatorul-de-dumnezeu-opere- complete-vol-9/
pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2012/01/14/
vzute de-aproape (121 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2012/02/18/
statistici-concluzii-sublinieri-lucruri-vazute-de- aproape/
predicile-din-saptamana-mare/ 67. Despre omul Împriei (190 pagini). Este al
10-lea volum i ultimul al Operelor complete ale Fericitului Ilie vztorul de Dumnezeu.
https://www.teologiepentruazi.ro/2012/05/29 /despre-omul-imparatiei/
scriiturii i canonul literar românesc (111 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2012/07/19/
tiganiada-traditie-si-inovatie/ 69. Praedicationes (vol. 2) (253 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2012/08/07
/praedicationes-vol-2/ 70. Twitter pentru azi (vol. 4) (30 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2012/10/10/
https://www.teologiepentruazi.ro/2012/11/21/i storia-incepe-de-oriunde-o-privesti-vol-1/
praedicationes-vol-3/ 73. Epilog la lumea veche (I. 4) (247 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2012/12/22/
epilog-la-lumea-veche-i-4/ 74. Praedicationes (vol. 4) (352 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2013/01/09/
praedicationes-vol-4/ 75. Praedicationes (vol. 5) (366 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2013/01/27/
praedicationes-vol-5/ 76. Istoria începe de oriunde o priveti (vol. 2)
(261 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2013/03/07
/praedicationes-vol-6/ 78. Creatori de limb i de viziune poetic în
literatura român (vol. 1) (228 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2013/06/15/
creatori-de-limba-si-de-viziune-poetica-in- literatura-romana-vol-1/
(308 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2013/07/31/
bucuria-comuniunii-vol-10/ 81. Dorin Streinu, Opere alese (vol. 7) (241
pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2013/09/23
/dorin-streinu-opere-alese-vol-7/ 82. Vorbiri de Facebook (vol. 1) (508 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2013/10/20/
vorbiri-de-facebook-vol-1/ 83. Epilog la lumea veche I. 1 (ediia a doua)
(862 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/01/11/
praedicationes-vol-7/ 85. Bucuria comuniunii (vol. 11) (361 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/01/31/
bucuria-comuniunii-vol-11/ 86. Atenie teologic (216 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/03/04
interviuri-de-constiinta-vol-1/ 88. Twitter pentru azi (vol. 5) (59 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/05/21/
twitter-pentru-azi-vol-5/ 89. Vezi ceea ce eti (vol. 1) (80 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/05/24
/vezi-ceea-ce-esti-vol-1/ 90. Fragmentarium (vol. 3) (388 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/05/26
/fragmentarium-vol-3/ 91. Vezi ceea ce eti (vol. 2) (94 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/06/02
/vezi-ceea-ce-esti-vol-2/ 92. Trei poei i-un început de secol (280
pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/06/13/
trei-poeti-si-un-inceput-de-secol/ 93. Vezi ceea ce eti (vol. 3) (99 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/06/20
/vezi-ceea-ce-esti-vol-3/ 94. Studii de Teologie Dogmatic Ortodox
(vol. 2) (305 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/06/25
/studii-literare-vol-1/ 96. Vezi ceea ce eti (vol. 4) (101 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/07/05
/vezi-ceea-ce-esti-vol-4/ 97. Traduceri patristice (vol. 4) (427 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/07/10/
traduceri-patristice-vol-4/ 98. Praedicationes (vol. 8) (510 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/08/15/
praedicationes-vol-8/ 99. The Sight of God in the Theology of Saint
Symeon the New Theologian (first book in english; my doctoral thesis) (499 pages)
http://www.teologiepentruazi.ro/2014/09/15/t he-sight-of-god-in-the-theology-of-saint-symeon- the-new-theologian/
vorbiri-de-facebook-vol-2/ 101. Istoria începe de oriunde o priveti (vol. 4)
(441 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/10/20/
(27 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/10/29
Romanul (68 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/10/31/
fragmentarium-vol-4/ 106. Luceafrul. Comentariu literar (156 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/12/18/
luceafarul-comentariu-literar/ 107. Dorin Streinu, Opere alese (vol. 8) (216
pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2014/12/30/
2. 1] (283 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2015/01/08/
creatori-de-limba-si-de-viziune-poetica-vol-2-1/ 109. Pr. Prof. Acad. Dr. Dumitru Popescu,
Dumnezeu e viu i prezent în lume prin slava Sa (132 pagini)
https://www.teologiepentruazi.ro/2015/01/20/ epistola-catre-efeseni/
cartea-sfantului-profet-ionas/ 112. Cele 3 Epistole catolice ale Sfântului
Apostol Ioannis (25 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2015/01/23/
cele-3-epistole-catolice-ale-sfantului-apostol- ioannis/
Iacovos, fratele Domnului (20 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2015/01/30/
epistola-catolica-a-sfantului-apostol-iacovos- fratele-domnului/
/cartea-sfantului-profet-ioil/ 115. Crile Sfinilor Profei Avdiu i Angheos (16
pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2015/02/10/
Pavlos (19 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2015/02/13/
cantarea-cantarilor/ 118. Evanghelia dup Marcos (130 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2015/03/22
/evanghelia-dupa-marcos/ 119. Epilog la lumea veche I. 2 (ediia a doua)
(952 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2015/05/16/
pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2015/06/12/
/praedicationes-vol-9/ 122. Creatori de limb i de viziune poetic [vol.
2. 2] (303 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2015/07/07
/creatori-de-limba-si-de-viziune-poetica-vol-2-2/ 123. Cartea Sfântului Profet Naum (14 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2015/09/09
/cartea-sfantului-profet-naum/ 124. Epistola ctre Galatei (25 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2015/10/10/
https://www.teologiepentruazi.ro/2015/10/21/ cartea-sfantului-profet-amvacum/
epistola-catre-colossei/ 127. Eminescu: între modernitate i tradiie.
Importana tradiiei literare i spirituale româneti pentru viziunea romantic eminescian (tez post- doctoral) (884 pagini)
https://www.teologiepentruazi.ro/2015/11/16/ eminescu-intre-modernitate-si-traditie/
traduceri-patristice-vol-5/ 129. Istoria începe de oriunde o priveti (vol. 5)
(289 pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2016/01/12/
praedicationes-vol-10/ 131. Twitter pentru azi (vol. 6) (100 de pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2016/03/22
/twitter-pentru-azi-vol-6/ 132. Vorbiri de Facebook (vol. 3) (190 de pagini)
evanghelia-dupa-ioannis/ 134. Cartea Sfântului Profet Sofonias (32
pagini) https://www.teologiepentruazi.ro/2016/05/10/
11-elegii-comentariu-literar/ 136. Epistola întâia ctre Timoteos (41 pagini) https://www.