Bucuresti strict secret

32

description

volumul 1 din seria de 10

Transcript of Bucuresti strict secret

Page 1: Bucuresti strict secret
Page 2: Bucuresti strict secret
Page 3: Bucuresti strict secret

Uneori \ns`, acest cadru este dep`[it din cauza unor adev`rate drame. Protagoni[tii se selecteaz` din toate straturile. Avem demimondene, prin]ese, intelectuale rafinate, aspirante bovarice, sau te miri cine din pegra bucure[tean`. Sau donjuani de cartier, aristocra]i sau criminali, arti[ti de diferite m`suri - de la poe]i exalta]i sau melancolici la dizeuri [i l`utari celebri. Patimile amorului, odat` dezl`n]uite, exist` riscul s` pl`te[ti cu via]a. 4 pove[ti de amor, tr`dare [i moarte vi le spunem aici.

Bucure[teanul are o fire sentimental` [i se \ndr`goste[te u[or. E drept, nici nu prea pune pre] pe amorurile lui. Se desparte u[or, \i face bine s` sufere, dar nu prea mult, mai [i l`crimeaz` ca s` aib` ce povesti când o fi din vremea tinere]ii zv`p`iate, rebele chiar.

Stelian T`nase

Page 4: Bucuresti strict secret

04

Amor princiarFrumoasa prin]es` Martha Bibescu, al c`rei palat de la Mogo[oaia era un centru al intrigilor europene, n-a iubit doar o dat` în via]` [i cu siguran]` nu doar pe so]ul ei.

Pe lâng` o femeie frumoas` n-or s` treac` niciodat` neluate în seam` b`nuielile, iar o privire [i un cuvânt întârziate pu]in mai mult decât se cuvine în preajma unui b`rbat care ar putea s` le merite cap`t` greutatea unei dovezi zdrobitoare care s` o califice pentru totdeauna drept o zburdalnic` „prin]es` a inimilor”. Cu atât mai mult în cazul Marthei Bibescu, a c`rei frumuse]e a fost pus` uneori într-o lumin` aproape magic` de o mare inteligen]` [i un talent. Multe iubiri, de regi, prin]i, lorzi [i poe]i, a n`scut prin]esa Bibescu pân` târziu, înspre b`trâne]e, atribuindu-i-se cea a regelui Ferdinand, a regelui Alfons

Page 5: Bucuresti strict secret

al 13-lea, regele Spaniei, sau a lui Wilhelm, prin]ul mo[tenitor al Germaniei. Cel care i-a scris îns` o carte, ca s`-[i sting` admira]ia pentru ea, „Principesa dun`rean` Smaranda”, a fost lordul Thompson, ministrul Aerului al Marii Britanii în dou` rânduri. La moartea lui, „Smaranda“ avea s`-i scrie [i ea, cu tandre]e, o carte: „Destinul lordului Thompson”.

Prin]esa Bibescu nu avea cum s` nu-l remarce, chiar [i dintr-o privire politicoas`, pe lordul Thompson, pe atunci doar colonel, neînnobilat de regin`, sosit în martie 1915 ca ata[at militar al Lega]iei Marii Britanii la Bucure[ti. Era întotdeauna cu un cap mai înalt decât oricine, oriunde se ducea. Avea aproape 40 de ani când a z`rit-o prima dat` pe prin]esa în

Page 6: Bucuresti strict secret

06

vârst` de 29 de ani la bra]ul regelui Ferdinand, la un concert la Palatul Cotroceni. Dintr-o familie de militari de carier`, colonelul Christopher Thompson se n`scuse în India [i servise Imperiul Britanic în toat` lumea, oriunde acesta avusese nevoie de el. Veteran al r`zboiului cu burii, Thompson fusese trimis la Bucure[ti cu o misiune clar`: s`-[i fac` prieteni în familiile aristocra]ilor [i influen]ilor români, care s` determine intrarea României în r`zboi al`turi de Anglia [i Fran]a. „Bucure[tiul sem`na cu un

Page 7: Bucuresti strict secret

bâlci în care se negocia ca la tarab` neutralitatea României”, avea s` scrie mai târziu prin]esa Bibescu. Colonelul Thompson p`rea perfect pentru misiune. |n mod neobi[nuit pentru un militar, avea talent pentru limbi str`ine, era cultivat [i plin de umor.

C`s`torit` de la 16 ani cu prin]ul George Valentin Bibescu, Martha a împ`r]it cu so]ul s`u, a[a cum o arat` jurnalele ei, o camaraderie afectuoas`. Prin]ul Bibescu îi d`ruise în 1912 (o anun]a în portul Marsilia printr-o scrisoare) Palatul Mogo[oaia, construit de Brâncoveanu [i ruinat acum, pe care ea avea s`-l renoveze cu fast. Aici, la Mogo[oaia, unde se purtau negocieri politice secrete, sose[te într-o zi, neinvitat, c`lare, colonelul Thompson, dornic s-o vad` pe prin]esa Bibescu. Leg`tura lor a supravie]uit, convertit` uneori în amici]ie, alteori r`mas` intact` în dragoste, 15 ani, pân` la moartea lordului Thompson. Când, în toamna lui 1916, zeppelinele nem]e[ti bombardau Bucure[tii, Patriarhia tr`gea clopotele, ca oamenii s` [tie [i s` se ascund`-n pivni]e. Totu[i, un zvon, dintr-o noapte de sfâr[it de octombrie, cum c` zeppelinul fusese doborât, i-a f`cut

Admirat` de RilkePrincipesa lui dun`rean`, Martha, ale c`rei scrieri stârniser` admira]ia lui Rainer Maria Rilke, Anatole France [i Proust, se n`scuse Lahovary. |n compara]ie cu cel al mamei sale, sângele albastru al tat`lui s`u era înc` proasp`t. Mama sa, Smaranda Ema Mavrocordat, cobora din dinastiile moldovene[ti ale Mu[atinilor [i ale Basarabilor, dar în familia tat`lui s`u, abia la sfâr[itul secolului al XVIII-lea, un Petrache Lahovary urcase iute de la modesta slujb` de num`r`tor la importantul post de intendent al monet`riei sultanului. La a patra genera]ie, tat`l Marthei, Ioan N. Lahovary, avea s` fie pe rând ministru al României la Paris [i ministru de Externe al României. Majoritatea c`r]ilor, prin]esa Bibescu nu [i le-a scris în române[te, iar cea pe care a prefa]at-o elogios la un moment dat, mai târziu, preten]iosul cusurgiu Mihail Sadoveanu, „Izvor, ]ara s`lciilor”, a ap`rut în 1923 la Paris. Curând dup` apari]ie, Rainer Maria Rilke îi scria lui Ion Pillat: „Cum s` nu iube[ti România dup` ce cite[ti «Izvor»? A fost lectura mea preferat` de-a lungul unui an întreg [i cu siguran]` o voi relua totdeauna cu aceea[i încântare [i duio[ie”.

Page 8: Bucuresti strict secret

pe oameni s` r`mân` la lumina zilei. O bomb` a c`zut chiar în curtea casei din Str. Christian Tell, de la num`rul 20, unde locuia colonelul Thompson. |n mijlocul cur]ii, dintre ruine, se ridic ̀colonelul Thompson, scutu rându-[i hainele [i spunându-i unei domni[oare ce plângea [ocat`: „N-a fost nimic, un foc de artificii!”. Ca principesa lui dun`rean` s` nu se team` pentru via]a lui, colonelul Thompson îi expediaz` de urgen]` o telegram`, care-l anun]a ca fiind în via]`: „Primul sânge englezesc v`rsat pentru o cauz` româneasc`!”. Prin]ul Bibescu a [tiut de leg`tura celor doi [i i-a l`sat s` [i-o tr`iasc` în pace.

La sfâr[itul lui noiembrie, prin]ul Bibescu împreun` cu colonelul Thompson [i un deta[ament al Armatei române alc`tuiesc un comando ce arunc` în aer sondele române[ti de pe Valea Prahovei, astfel încât armata german`, ajuns` deja la marginea ora[ului Ploie[ti, s` nu pun` mâna pe carburantul de care avea atâta nevoie. Stelian T`nase afirm` c` \nsu[i colonelul Thompson a fost cel care a semnat ordinul de decorare pentru faptele eroice ale prin]ului Bibescu. Martha Bibescu [i colonelul Thompson se

Page 9: Bucuresti strict secret

rev`d abia în 1919, la terminarea r`zboiului, dar el simte c` nu-[i mai g`se[te locul în salonul prin]esei. Con[tient c` nu-i poate oferi via]a cu care aceasta era obi[nuit`, colonelul Thompson nu a uitat-o niciodat`. |n 1924 public` volumul „Smaranda”, în care poveste[te idila lui cu o frumoas` principes` dun`rean`, un omagiu de o transparen]` neîn[el`toare adus frumoasei [i ambi]ioasei Martha Bibescu. |n 1929, ambi]ia sa de ministru al Aerului al Marii Britanii e crearea unei flotile de dirijabile care s` lege Regatul Unit de India. Pr`bu[irea zeppelinului R 101, în care [i-au pierdut via]a 50 de persoane, printre care [i colonelul Thompson, acum lord Cardington, este considerat` cea mai mare catastrof` dup` scufundarea Titanicului. Martha Bibescu este devastat`. La câteva luni, de Cr`ciun, prime[te la Paris un buchet de flori cu câteva cuvinte de la lordul Thompson. |n trecere, vara, prin Paris, lordul Thompson îi comandase unui florar celebru buchetul de flori care s`-i fie trimis Marthei de Cr`ciun. Doi ani mai târziu, prin]esa Bibescu î[i public` [i ea dragostea pentru lordul Thompson, sub forma unui volum „Destinul lordului Thompson”, semnat Smaranda.

Page 10: Bucuresti strict secret

10

Zaraza, legend` urban`O frumuse]e de legend`? Tangoul-emblem` al Bucure[tiului interbelic? Cine a fost cu adev`rat Zaraza r`mâne un mister.

Victim` a rivalit`]ii ne\mp`cate dintre cei doi mari dizeuri Zavaidoc [i Cristian Vasile, la moartea c`reia cel din urm` i-a mâncat cenu[a cu lingu - ri]a [i apoi a \ncercat s` se sinucid` bând terebentin`. O frumuse]e de ]iganc` deloc lilin` [i suav`, dam` de consuma]ie ce l-a vr`jit cu chipul ei arzoi pe Cristian Vasile [i pe care banditul Beril` a omorât-o ca s`-i aline invidia lui Zavaidoc. E Zaraza literar` a lui Mircea C`rt`rescu, pe care a f`cut-o tuturor cunoscut` \n volumul lui de succes „De ce iubim femeile”.

Zaraza, necunoscuta de o fru mu - se ]e r`pitoare, g`sit` de poli]ie cu gâtul t`iat \n strad`, f`r` s` reu[easc`

Page 11: Bucuresti strict secret

s`-i ia vreodat` urma criminalului ei [i a c`rei moarte a tulburat [i a cufun-dat \n t`cere pentru o vreme chefliul Bucure[ti dintre cele dou` r`zboaie. E Zaraza ziarelor vremii, lipsit` de via]`, g`sit` \ntr-o balt` de sânge pe Strada Francez`, lâng` Po[ta Mare, lâng` Biserica Sf. Dumitru, despre a c`rei moarte procurorul Tufescu spunea: „Maniera \n care i-a fost t`iat gâtul arat` c` e vorba de un profesio-nist. Nu exist` martori”.

{i mai e Zaraza pe care o tânguie[te tangoul lui Cristian Vasile [i pe care acesta o someaz` s`-i m`rturiseasc` câ]i au plâns dup` ea [i câ]i au murit, c`ci are \n ochi patimi dulci [i luciri de p`cat, trupul de [arpe felin, e un demon din vis care tulbur` [i minte, iar gura ei, un poem de nebune dorin]i. Aceast` „Zaraz`“, sus]ine cu t`rie muzicologul Viorel Cosma, nu-i decât varianta româneasc` a faimosului tango ar-gentinian cu acela[i nume, compus de

Page 12: Bucuresti strict secret

12

Benjamin Tagle Lara [i cântat de Ignacio Corsini. L-a cântat ani \n [ir, cu extraor-dinar succes, Cristian Vasile, dizeurul consacrat la cârciuma „La Berbecu’“, vizavi de Liceul Laz`r, \n anii ’30-’40, când se lupta cu Zavaidoc [i Moscopol pentru favorurile publicului.

Cele trei Zaraze de pân` acum sunt doar câteva fa]ete ale legendei urbane construite \n jurul femeii care a inspirat tangoul. Fiecare dintre ele e disputat` [i confruntat` pân` la ultimul detaliu cunoscut. Scriitorului {tefan

Page 13: Bucuresti strict secret

Agopian, dup` ce a citit „Zaraza” lui C`rt`rescu, pe care i-o semnalaser` ni[te prieteni cu exclama]ia „Domnule, ce mult` informa]ie are!”, i s-a p`rut ceva suspect. Când a cercetat arhivele vremii, adev`rul Zarazei lui C`rt`rescu a \nceput s` se destrame. Mircea C`rt`rescu sus]ine c` a inventat toate personajele: „|n anii ’40 Zaraza a fost Lili Marlene a Bucure[tilor. Aici sunt dou` pove[ti. Povestea Zarazei propriu-zis` [i povestea Zarazei mele. Eu mi-am

Gura dulce a ZarazeiCând apari senorita, \n parc pe-nseratCu, \n juru-]i, petale de crin.Ai \n ochi patimi dulci [i luciri de p`cat,{i ai trupul de [arpe felin.Gura ta e un poem de nebune dorin]i,Sânii t`i, un tezaur sublim.E[ti un demon din vis, care tulburi [i min]i,Dar ai zâmbetul de heruvim.

Vreau s`-mi spui, frumoas` Zaraza,Cine te-a iubit?Câ]i au plâns nebuni pentru tine,{i câ]i au murit?Vreau s`-mi dai gura-]i dulce, Zaraza,S` m`-mbete mereu.De a ta s`rutare, Zaraza, vreau s` mor [i eu!

Page 14: Bucuresti strict secret

scris Zaraza acum 7-8 ani când ]ineam un curs de creative writing [i vorbeam despre melodram`. Povestea adev`ratei Zaraza se simte undeva \n spa-tele pove[tii mele [i tocmai dialogul dintre povestea real` [i cea fic]io nal` \i d` volum. Personajele [i locurile Zarazei mele sunt inventate. Am inventat rivalitatea dintre Cristian Vasile [i Zavaidoc, am inventat localurile, diversele bande, moartea violent` a Zarazei. Totul e inventat, e din mintea mea”. {tefan Agopian \l contrazi-ce: „Povestea lui Mircea C`rt`rescu e o inven]ie ]esut` cu oameni reali. De exem-plu, sângerosul bandit Beril` a existat cu adev`rat”. Anticarul Marcel Zambaccian spune c` [i câr ciuma „Vulpea Ro[ie“ a existat cu adev`rat: „Era pe Lipscani, unde erau multe case de rendez-vous [i unde prostituatele serveau ca chelneri]e, ca s` aga]e clien]i. Era frecventat` mai mult de oamenii veni]i din provincie“. Ideea Zarazei, spune Mircea C`rt`rescu, i-a venit ascultând povestea \ntâlnirii cu Cristian Vasile a lui Nicolae Manolescu: „Nikki Manolescu l-a \ntâlnit prin anii ’60, aproape boschetar, tr`gea cortina la un teatru din Piatra Neam] [i i-a spus cu o voce foarte stins` c` b`use terebentin` ca s` se sinucid`. Iubise o fat` care nu se numea Zaraza, dar care murise de tân`r` de tuberculoz`, boala secolului, [i c` n-a suportat s` tr`iasc` f`r` ea, i-a furat urna cu cenu[` [i \n fiecare zi, timp de 40 de

Page 15: Bucuresti strict secret

zile, a mâncat câte o linguri]`, dup` care a vrut s` moar` [i a b`ut terebentin`”. Muzicologul Viorel Cosma nu d` crezare pove[tii roman]ioase a dizeurului num`rul 1 al localurilor române[ti Cristian Vasile. L-a cunoscut [i el odinioar`: “«Zaraza» n-a fost iubita lui Vasile, e o fantezie. Nu era el omul care s` m`nânce o linguri]` de cenu[` \n fiecare diminea]` timp de patru luni. El a fost legat de femeia aceea tân`r`, a sim]it o durere nemapomenit` când a auzit c` a murit, dar el n-a [tiut când a murit aceasta. S-a spus foarte mult` vreme c` i-a furat cenu[a, apoi a b`ut terebentin` [i de aia [i-a pierdut glasul, dar nu e adev`rat. El, a[a cum li se \ntâmpl` multor cânt`re ]i, n-a mai putut s` cânte din pricina unui nodul ce i-a ap`rut pe coardele vocale”. Muzicologul continu`: „«Zaraza» era [lag`rul la mod` \n anii ’30-’40, dar \n momentul \n care o femeie foarte frumoas` a fost omorât` i s-a terminat existen]a [i cântecul a c`p`tat o nuan]` de nostalgie”.

Toate Zarazele Bucure[tiului interbelic, o combina]ie \ntre Paris [i Buenos Aires, cum \l nume[te Marina Constantinescu, o s`-[i tr`iasc` via]a de dup` moarte plânse [i iubite de câte cineva mult` vreme de acum \ncolo. Cele mai multe [anse de a supra vie]ui \ns` pe buzele tuturor le are totu[i Zaraza, ]iganca cu carnea tare [i sângele v`rsat de un bandit, pl`smuit` de Mircea C`rt`rescu.

Page 16: Bucuresti strict secret

16

Femeia fatal`Natalia Negru este femeia care le-a fost fatal` celor doi poe]i prieteni, Dimitrie Anghel [i {t. O. Iosif.

Povestea de dragoste, tr`dare [i teroare din Bucure[tiul care se r`sf`]a în plin` Belle Epoque a f`cut înconjurul saloanelor vremii acuzator, în [oapt`, pân` s` ajung` s` fac` cu focuri de revolver senza]ie în paginile ziarelor. La moartea prematur` a celor doi poe]i, Natalia Negru, so]ia furat` de Dimitrie Anghel de la {t. O. Iosif, e considerat` de toat` lumea o criminal`, de[i singurul ei p`cat fusese acela de a nu-i fi putut rezista „diabolicului” Dimitrie Anghel.

Dup` premiera piesei „Amorul vegheaz`”, a c`rei adaptare f`cut` de adula]ii poe]i [i prieteni {t. O. Iosif [i Dimitrie Anghel a fost primit` cu aplauze de toat` lumea, tân`ra Natalia Negru coboar` str`lucitoare la bra]ul celor doi. Era so]ia blândului [i sfiosului {t. O. Iosif din 1904, în 1905 li se n`scuse feti]a, Corina, [i dragostea pentru so]ul ei era deja sl`bit` de pasiunea acestuia pentru alcool [i de

Page 17: Bucuresti strict secret

insisten]a f`r` scrupule a lui Dimitrie Anghel de a-i ceda. |n 1910, Dimitrie Anghel o învinsese deja. Scriitorul C. Zeletin descrie circumstan]ele care o împinseser` în bra]ele lui Dimitrie Anghel: „{t. O. Iosif suferea nu numai de sifilis, ci [i de ceea ce am numi azi dromomanie, o pornire exagerat` de a c`l`tori. |i pl`cea via]a de noapte de pe Lipscani, disp`rea cu zilele de acas` [i se întorcea beat, dar era blând [i lini[tit [i î[i adora so]ia. Era foarte iubit ca poet, îns` nu avea nici un gând de a da din coate s` scape de grijile materiale. Dimitrie

Anghel îi vizita des, o vreme chiar a [i locuit la ei”. Cu câteva poezioare \n mân`, scrise pe un petic de hârtie, o cunoscuse [i {t. O. Iosif \n 1903, pe când avea 27 de ani, pe Natalia, care, \n vârst` de 21 de ani, venise la el, celebrul poet, s`-i cear` p`rerea despre ele [i s-o \ndrume. Despre Dimitrie Anghel se spune c` a v`zut-o prima dat` pe Natalia Negru la m`n`stire, la Boto[ani, spune Constantin Zeletin: „Ea, \mbr`cat` \n c`lug`ri]`, se deghizase \n stare]` ca s`-[i fac` o poz`".

Page 18: Bucuresti strict secret

18

Despre arma cu care Dimitrie Anghel a convins-o pe so]ia prietenului s`u s`-l ia de amant vorbe[te tot C. Zeletin: „{t. O. Iosif îi d`dea Nataliei Negru foarte mult` dragoste, dar despre Dimitrie Anghel se spune c` era foarte sexual, el îi d`dea erotismul care-i lipsea”. Cu toate acestea, Natalia Negru nu era înc` îngenuncheat` de Dimitrie Anghel. Nu voia s`-[i p`r`seasc` so]ul, hot`râre care îl înnebunea pe Dimitrie Anghel [i pe care acesta hot`r`[te s` i-o înfrâng` dezv`luindu-i totul lui {t. O. Iosif. Scriitorul C. Zeletin poveste[te: „Natalia nu vedea

Page 19: Bucuresti strict secret

leg`tura cu «Mitif», cum îi spuneau lui Dimitrie Anghel, decât ca pe o aventur`, dar acesta se duce la {t. O. Iosif, îl anun]` c` sunt aman]i [i chiar îi propune un duel, în urma c`ruia supravie]uitorul s` se aleag` cu femeia. {t. O. Iosif refuz` duelul, îl face tr`d`tor [i refuz` [i s-o alunge pe Natalia, a[a cum [i-ar fi dorit Anghel”. Lui Dimitrie Anghel îi ia câteva luni s` g`seasc` cu ce s-o conving` ca s` devin` so]ia lui. |nnebunit de gelozie pe {t. O. Iosif, o asigur` pe Natalia Negru c` e definitiv compromis` în societate [i c` numai dac` se c`s`tore[te cu el mai poate spera s` redevin` o femeie onorabil`, singura ei [ans` de a mai scoate capul în lume fiind la bra]ul lui. Natalia Negru îl acuz` c` el este cel care a r`spândit cu insisten]` zvonurile despre rela]ia lor, care altfel n-ar fi trebuit s` capete o importan]` mai mare decât atâtea alte leg`turi extraconjugale în care era înf`[urat` epoca [i pe care nimeni nu le lua în seam` mai mult decât ca pe ni[te capricii. Dimitrie Anghel iese triumf`tor [i [i-o face pe Natalia Negru so]ie în noiembrie 1911, la un an de la divor]. Natalia Negru intr` în groapa cu lei.

{t. O. Iosif î[i trimite so]ia împreun` cu copilul la Paris, pentru a o ]ine o vreme departe de Dimitrie Anghel, dar acesta îi trimite c`r]i po[tale cu imaginea cl`dirii Societ`]ii Scriitorilor, între timp distrus` de un incendiu, unde în cele dou` camere de la etajul 3 se întâlniser` de atâtea ori, cu mesajul: „|]i aminte[ti?” [i chiar vine dup` ea s-o conving` s`-l p`r`seasc` pe {t. O. Iosif. Chiar se interneaz` într-o luxoas` clinic` de boli nervoase, acuzând c` sufer` de depresie. |i promite Nataliei Negru în scrisori iubire ve[nic` [i rezolvarea grijilor materiale. Scandalul izbucnise în prim`var` [i în toamna lui 1910 divor]ul dintre Natalia Negru [i {t. O. Iosif se pronun]`. El ia vina asupra lui. {i totu[i Dimitrie Anghel nu e deloc încântat. Natalia Negru ezit` s` se c`s`toreasc` cu el. |l descrie ca fiind „diabolic, fascinant, malefic, care ar face orice ca s`-[i ating` scopurile”.

Diabolic [i fascinant

Page 20: Bucuresti strict secret

Gelozia, ]ipetele [i b`t`ile lui „Mitif” o ]in pe Natalia Negru prizonier` în cas`. Scriitorul C. Zeletin poveste[te: „O închidea zile în [ir în cas`, iar când a v`zut c` ea, resemnat`, accept`, i-a lipit hârtie pe geamuri ca s` nu mai vad` nimic afar`. O obliga s` poarte doar haine cernite sau s` se deghizeze când ie[ea din cas`. |ntr-un roman pe care ea l-a scris mai târziu, «Helianta», Natalia Negru spune c` a încercat dup` câteva luni, când a fost ]inut` ostatic` în cas`, s` divor]eze”. |n tot acest timp, Dimitrie Anghel încearc` s` lase impresia c` Natalia Negru se face vinovat` pentru scandalul perpetuu în care-[i duceau via]a. „E o femeie geloas` [i rea. M` oblig` s` scot din toate poeziile mele referirile la blonde cu ochi alba[tri”, i se plângea el lui Lovinescu.

{t. O. Iosif moare pe 22 iunie la Spitalul Col]ea. C. Zeletin poveste[te ce i-a adus moartea: „Alexandru Ciurea venise la {t. O. Iosif cu o sticl` de vin, pe care acesta a pus-o la gur` [i nu a l`sat-o pân` nu a terminat-o. La scurt timp a intrat în com`. A doua zi, când a murit, osta[ii români treceau pe sub ferestrele spitalului [i cântau imnul «La arme», ale c`rui versuri le compusese el. Câteva zile mai târziu, tat`l lui îi trimite o scrisoare Nataliei Negru în care îi spune c` ultimele lui cuvinte i-au fost adresate ei [i feti]ei lor”.

Page 21: Bucuresti strict secret

Toat` lumea îl considera pe {t. O. Iosif victima unei imense tr`d`ri. De Sf. Dumitru, anul urm`tor, în 1914, Natalia Negru pleac` împreun` cu Dimitrie Anghel la mo[ia lor de la Buciumeni. |n tren, el pune cap`t certei izbucnite între ei, trimi]ând-o cu o palm` în compartiment. Ajuns` la Buciumeni, Natalia Negru îl anun]` a doua zi diminea]`, gata îmbr`cat`, cu valiza f`cut`, c` îl p`r`se[te. Dimitrie Anghel scoate un revolver Browning [i-o amenin]`: „Dac` mai faci un pas, te împu[c!”. Natalia Negru e hot`rât`, iar glon]ul o face s` se pr`bu[easc` însângerat`. Dimitrie Anghel crede c` a omorât-o [i î[i trage un glon] în inim`. Nu aveau s` moar` nici el, nici Natalia acum.

Glon]ul pentru Natalia îi r`nise acesteia doar fesa stâng`, iar glon]ul pentru el îi l`sase inima înc` s` bat`. Este transportat în stare grav` la Ia[i, unde nu le spune stereotip scriitorilor [i ziari[tilor veni]i s`-l comp`timeasc` decât: „L`sa]i-m` s` mor, l`sa]i-m` s` mor!”. Moartea lui Dimitrie Anghel declan[eaz` o psihoz` public` împotriva Nataliei Negru, e numit` doar „asasin`, care l-a împins pe poet la sinucidere”.

Page 22: Bucuresti strict secret

22

Intrig` [i iubireGheorghiu-Dej s-a folosit de secera [i ciocanul puterii s`-l elimine pe amantul fiicei sale, Lica, m`ritat` [i cu trei copii.

Când a prins de veste c` prin]esa sa comunist` a g`sit de cuviin]` s` se \ndr`gosteasc` de un vl`star supravie- ]uitor al burghezo-mo[ierimii, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost cuprins de turbare. Lica \[i dorea, nici mai mult, nici mai pu- ]in, s`-[i lase b`rbatul cu origine agreat`, Marcel Popescu, fostul [ef de cabinet al lui Dej, avansat dup` c`s`toria cu Lica la rangul de ministru al Comer]ului, [i s` se c`s`toreasc` cu tân`rul medic Ginel Pl`cin]eanu. „Un curvar“, tuna Dej \n fa]a fiicei sale despre el. Doctorul cel chipe[ mai fusese c`s`torit [i avea la vremea aceea, la 34 de ani, o excelent`

Page 23: Bucuresti strict secret

reputa]ie de crai. De[i tat`l s`u \i comandase nenum`rate roluri \n filme [i-i f`cuse cadou o str`lucitoare carier` cinematografic`, Lica nu str`lucea nici de frumuse]e [i nici de talent. E „tare-n-tat`”, n-o ocoleau vorbele pe [leau. „Când a adus-o prima dat` pe Lica acas` la noi”, poveste[te Radu Coroam`, nepotul lui Ginel Pl`cin]eanu, „\n mintea mea \mi spuneam: «Ce-o fi g`sit la ea?» Era o balen`, ceva uria[, care t`cea [i care când s-a a[ezat \n fotoliul f`r` bra]e am crezut c` se scufund` cu el”.

Supranumit` „prin]esa ro[ie“ pentru luxul ei, Lica avea 30 de ani, c`l`torise adesea \n Occident, de unde-[i comanda rochii, pantofi [i bl`nuri, avea 3 copii, dintre care cel mai mic era o feti]` de 2 ani, [i luase premii pentru rolurile sale din filme. Stelian T`nase spune despre ea c` reu[ise s` fac` \n cinematografia româneasc` ceva nemaipomenit: „|ntr-o vreme \n care chiar [i filmele occidentale importate erau cenzurate de nuditate [i sexualitate, Lica ap`ruse goal` \ntr-unul din filmele ei”.

Page 24: Bucuresti strict secret

24

Leg`tura sa cu Ginel Pl`cin]eanu dura de câteva luni, când doctorul a \nceput s` vorbeasc` despre c`s`torie. Pe Lica o speria scandalul, dar \l prezint` \ns` familiei.

Totul \ntre Lica [i Ginel Pl`cin]eanu pornise \n braseria Continental. Tân`rul [i elegantul doctor \l invit` la masa lui, când nu mai sunt pe nic`ieri locuri, pe Cezar Grigoriu, unul dintre cei trei fra]i care alc`tuiau celebrul „Trio Grigoriu“ ce cânta la „Savoy“ [i care o avea la bra] pe Tan]i, fiica cea mic` a lui Dej. Leg`tura lor fusese de notorietate, aprinsese o vreme mânia lui Dej, care,

Page 25: Bucuresti strict secret

totu[i, fusese nevoit s`-i lase pân` la urm` s` se c`s` toreasc`. Tan]i [i Cezar Grigoriu, care nu mai duc acum o via]` amoroas` clandestin ,̀ ci a[ezat ̀la casa ei, sunt cei care i-o prezint ̀lui Ginel Pl`cin]eanu pe Lica. Dac ̀Dej acceptase c`s`toria lui Tan]i cu cânt`re]ul, când a auzit-o pe Lica, mam` a trei copii [i so]ie de ministru comunist, c ̀vrea s ̀divor]eze, a turbat. „Oricum avea o dragoste obsesiv` pentru cele dou` fete ale lui, care nu l`sa loc pentru altul, dar s` divor]eze era de neacceptat. Dup` ani de [icane, Cezar Grigoriu reu[ise s` se c`s`toreasc` cu fiica cea mic` a lui Dej, mariajul rezistând aproape un deceniu, \ns` cânt`re]ul nu [i-a \ntâlnit niciodat` socrul.

Investiga]iiNenum`rate rapoarte ale Securit`]ii le acoper ̀rela]ia, Ginel Pl`cin]eanu [i Lica \ntâlnindu-se \n secret, acope- ri]i de fo[tii aman]i prigoni]i, Tan]i [i Cezar Grigoriu, dar lui Dej i-a ajuns. Ginel dispare f`r ̀urm .̀ |ngrozit ,̀ Lica alearg ̀\n toamna lui ’59 la toate m`rimile comuniste pentru a afla ce s-a \ntâmplat cu iubitul ei. „I s-a spus c` nimic, poate are o aventur`“, poveste[te istoricul Marius Oprea. Gheorghiu-Dej chiar i-l convoac ̀pe Alexandru Dr`ghici \n fa] ,̀ s`-i spun ̀ce [tie despre dispari]ia lui Ginel. „Alexandru Dr`ghici se jur ̀pe carnetul de partid c ̀nu poate s ̀cread ̀c ̀acesta ar fi fost re]inut de autorit`]ile statului. Poate a fugit din ]ar`“. Fiind unul de drept comun, procesul intentat lui Ginel Pl`cin]eanu este public [i Lica afl ̀c` acesta a fost condamnat la 5 ani de \nchisoare pentru specul ̀cu ciorapi de nylon. Sentin]a o \ndârje[te pe Lica, era la fel de \nc`p ̀]ânat ̀ca tat`l s`u, spune istoricul Marius Oprea, \i strig` tat`lui c ̀„Cinci ani nu sunt nimic pentru mine, o s`-l a[tept! El e b`rbatul vie]ii mele“ [i, crede Marius Oprea, „poate acela a fost momentul \n care i-a semnat condamnarea la moarte lui Ginel Pl`cin]eanu“.

Page 26: Bucuresti strict secret

Ginel Pl`cin]eanu nu a avut norocul lui Cezar Grigoriu, poate fiindc` avea origini mult mai „nes`n`toase“ sau poate fiindc` Lica era fiica favorit` a lui Dej, nu Tan]i. Ginel Pl`cin]eanu e b`tut ca s-o lase pe Lica \n pace, o ma[in` cu 2-3 b`ie]i ai Securit`]ii este parcat` \n fa]a casei lui, iar Lica \[i amenin]` tat`l c` se sinucide dac` i se \ntâmpl` ceva r`u lui Ginel.

Lica plânge [i se roag` de to]i membrii Biroului Politic s`-l elibereze pe Ginel, Dej e [i mai furios [i-l cheam` pe Alexandru Dr`ghici [i-i ordon` s`-l \nchid` pentru mult mai mul]i ani, \nscenându-i un proces politic. Dr. Ginel Pl`cin]eanu e acuzat c` a purtat discu]ii du[m`noase [i ca martori sunt adu[i acuza]ii din procesul Noica-Pillat, ce-[i a[teptau \n arest \nceperea procesului. „|mpotriva lui Pl`cin]eanu au depus m`rturie Vasile Voiculescu, P`storel Teodoreanu [i Dinu Pillat. Fiecare martor a fost introdus f`r` nimeni altcineva \n sal`, ca s` i se consemneze depozi]ia inventat`, iar Ginel Pl`cin]eanu nu a fost l`sat de fa]` niciodat`“, spune istoricul Marius Oprea. Radu Coroam`, nepotul lui

Page 27: Bucuresti strict secret

Ginel Pl`cin]eanu, spune c`, dup` pronun]area sentin]ei, familia a fost \ntrucâtva u[urat`. Am zis: „S-au dat 15 ani de munc` silnic`, dar m`car nu e pe via]`!”. Despre Ginel [i unchiul s`u Ion Pl`cin]eanu, arestat \mpreun` cu el, nu ajunge s` se [tie nici m`car la ce \nchisoare au fost trimi[i. |n preajma Cr`ciunului anului 1960, o hârtie de la Penitenciarul Gherla \n[tiin]eaz` familia c` Ion Pl`cin]eanu a murit. Pe 2 mai 1961, o alt` hârtie de la Penitenciarul Râmnicu S`rat \n[tiin- ]eaz` familia c` Ginel Pl`cin]eanu, \n vârst` de 36 de ani, a murit \n urma unui „colaps cardiovascular“. Nepotul s`u, Radu Coroam`, nu crede nici acum o iot`: „Nimeni nu a crezut c` un sportiv ca el, campion la \not, a murit de moarte bun`, probabil l-au omorât \n b`taie“.

Lica a divor]at \n cele din urm` de Marcel Popescu, dar, ca s` o potoleasc`, Gheorghiu-Dej i-a aranjat o alt` c`s`torie, cu Gheorghe R`doi, directorul fabricii „Steagul Ro[u“ din Bra[ov. La moartea Lic`i, \n 1987, se spune c` \n portofelul ei a fost g`sit` o fotografie. Era a lui Ginel Pl`cin]eanu.

Page 28: Bucuresti strict secret

28

Nu f`r` iubire Stelian T`nase

Pove[tile de amor nu se petrec \n fiecare zi. O dram`, când se \ntâmpl`, afl` toat` mahalaua. Iar dac` e[ti mai r`s`rit, te treze[ti \ncondeiat la gazet`. Decorul [i ceremonialul unor asemenea „blestem`]ii“ sunt fixe. Adic` vezi \ntâi ochii de peruzea, sau n`dragii la mod`, ni[te favuride zburlite, asortate cu ni[te must`]i pe potriv`. Sau ni[te buze ro[ii [i o talie sub]ire. Urmeaz` frisonul unei muzici [i dansul. Apoi buchete de flori, \ntâlniri pe sub tei, jur`minte fierbin]i. {i \n caz de desp`r]ire, scrisori de of-of-of. Pân` aici totul este perfect. {i apoi vine ceasul r`u; se \ntâmpl` nenorocirea. Ea face parte obligatoriu din scenariu. Poate fi o boal` incurabil`, dar [i o veste proast`. Cum ar fi c` iubitul mai are pe cineva, sau c` tat`l fetei nu te vrea, tu fiind cam Casanova,

Page 29: Bucuresti strict secret

[i cam coate-goale s` cutezi la fata lui, prin]es`. Drama se declan[eaz` [i din nimic \ntre doi aman]i, dar`mite când exist` [i un motiv real sau imaginar - s` te ]ii, bre, suferin]`! Dac` nu [tia]i, sunt dou` tipuri de bipezi amesteca]i \n complicatul dosar al amorului. |ntâi sunt cei care citesc romane foileton [i reviste de gossips, ori v`d telenovele. Ei se pasioneaz ̀de dramele sentimentale p`]ite de al]ii, fire[te, c`zu]i f`r` s` [tie victime ale

ciudatului fenomen de \ndr`gostire. Ceilal]i \ns`, chiar o p`]esc. Adic` se las` cuprin[i/se de lirismul [i fervoarea unei pasiuni. Prefer` s` li se \ntâmple, cu toate riscurile. A[a acum vedem cu prin]esa Bibescu, Natalia Negru, Zaraza, Lica Dej, gesturile [i cuvintele sunt acelea[i. Pove[tile difer`. {i sunt scrise sau filmate pentru aducere aminte [i – câteodat` - pentru a ne fascina. Putem s` tr`im f`r` multe, dar nu f`r` iubire.

Page 30: Bucuresti strict secret

Colec]iile Cotidianul•

Moravuri de altàdatà

Povesti de amor,

Basme rusesti,

6 NOIEMBRIE • DVD 1

13 NOIEMBRIE • DVD 2

20 NOIEMBRIE • DVD 3

• Un amor princiar (Martha Bibescu)• Zaraza• Femeia fatal` (Natalia Negru)• Intrig` [i iubire (Lica Gheorghiu)

• Rose Pompon [i Tolstoi• Istoria unei ambasade• Anastasia• Lenin

• Zbor pe un nor• Sf. Dumitru• Athénée Palace• Eminen]a cenu[ie (Barbu {tirbey)• Curse de cai

Page 31: Bucuresti strict secret

,

,

27 NOIEMBRIE • DVD 4

4 DECEMBRIE • DVD 5

11 DECEMBRIE • DVD 6

18 DECEMBRIE • DVD 7

• Craii de Curtea Veche (Mateiu Caragiale)• Jurnal de sex (Geo Bogza)• Misterul Sebastian (Mihail Sebastian)• Moartea lui Labi[ (Nicolae Labi[)• Prizonier \n paradis (Petru Dumitriu)

• Turnul Col]ei• Hotel Concordia• Hanul cu Tei• Ora[ul desfrâului (Crucea de piatr`)• Mahalaua Obor

• Gloan]e pentru Prim Mini[tri• Marile incendii• O bomb` la Senat (Max Goldstein)• Crime \n Lipscani• Nu scap` nimeni (Cutremure)

Povesti din comunism,• Hold Up Ro[u (Banda Ioanid)• Moartea unui dictator (Gheorghe Gheorghiu-Dej)• Casa Poporului• Ceau[ima

Text: Stelu]a Voica • Redactor: Laura Savu • Art&DTP: Marius Matie[ • Corectur`: Ecaterina Derzsi© Cotidianul• 2008

Page 32: Bucuresti strict secret