BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

download BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

of 26

Transcript of BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    1/60

    BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOCPosted by Anatol Basarab on 12.03.2014 in Sănătate | comments

    BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC

     

    Hrana vie în 238 de reţete

    Elena Niţă Ibrian

     

    Aceata l!crare, editată ca supliment al revistei !"A, e adreea"ă cel#r ce v#r ă trăiacă $ără b&edica&ente 'i "ile (rele de )itali"are* A!t#area ete # c!n#c!tă nat!rită din +iatra Nea&Elena Niţă Ibrian , care ac!& c-teva decenii .a alvat de !n cancer care # ad!ee în )ra!lti&ei $a"e* /edica&ent!l alvat#r a $#t 0rana vie% alcăt!ită din !c!ri de le(!&e 'i $r!a$late la înde&-na #ric!i. #eci, nu $nt%mplător, capitolul S&'&() din această lucrare cupriindica*ii terapeutice pentru toate a+ec*iunile +recvente astăi $n -lumea civiliată. Ar +i inutil să umpaici /i alte paini cu acest tip de s+aturi. Simpla parcurere a re*etelor de la acest capitol este su+ici pentru cine dore/te să urmee o cură, care săl vindece de ceea ce su+eră. Selec*ia +ăcută de autoare  udicios $ntocmită, ast+el $nc%t să poată mul*umi at%t pe cei care v#r ă treacă tre)tat la 0rana vie%'i )e cei care v#r ă.'i ati$acă )lăcerea de a (ăti 'i a &-nca !n &eni! c#&)let 'i variat% $ări&ţi li)a b!cătăriei tradiţi#nale*

     

    FĂRĂ BO1I I /EICA/ENTE4

    http://anatolbasarab.ro/bucataria-fara-foc/http://anatolbasarab.ro/author/psiforce/http://anatolbasarab.ro/author/psiforce/http://anatolbasarab.ro/category/sanatate-3/http://anatolbasarab.ro/category/sanatate-3/http://anatolbasarab.ro/bucataria-fara-foc/http://anatolbasarab.ro/author/psiforce/http://anatolbasarab.ro/category/sanatate-3/

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    2/60

     Se /tie că plantele asiură omului principala sde eisten*ă, +ără de care via*a lui /i a animalnu ar +i posibilă. n acela/i timp, planconstituie sursele primare de 5rană peanimale, care le trans+orma $n lapte, ouă

    +olosite de asemenea $n alimenta*ia omu)erburile /i semin*ele lor, pomii /i roadele lor o+erite cu eneroitate omului, care trebuie+acă e+ortul de a le cunoa/te /i de a le +olos5rana lui ilnică.

    'arnea a +ost introdusa $n alimenta*ia omului mmai t%riu dec%t veetalele, nu at%t din necesic%t mai mult ca o dorin*ă de diversi+icarnutri*iei. A/a a apărut alimenta*ia mită, omnivcare se baeaă pe 3 mari rupe de substa

    c5imice6 a5arurile 7lucidele 5idrocarbonatele8, proteinele /i răsimAcestora li se adauă $n cantită*i mult mai mdar mai importante ca cele dint%i6 enimvitaminele /i microelementele.

    9ulta vreme proteinele au +ost con+undatecarnea /i cu pe/tele. Astăi, mul*i oameni cun/i consumă alimente de oriine veetală crudeun con*inut la +el de ridicat sau mai mare proteine, cum sunt6 alele, soia, lintea, +aso

    maărea, nucile, ara5idele etc. #e asemeeista ale sălbatice sau de cultură cu un con* boat $n proteine, de p%nă la 30: /i respe;0:. semni+icativ +aptul că $n ructele, leumele /i semin*ele con*in substan*e miraculoase. Pe l%nă valoarea nutritivă ridicată, ele+i considerate /i +actori terapeutici de primă importan*ă. su+icient de amintit numeroasele a+ec*care pot +i tratate cu plante sau cu produse ob*inute din ele. Ast+el, noi $n/ine am vindecat ulcduodenale $ntro sinura lună, cu tratamente naturale, suc de vară albă sau de carto+i? colite cronicsuc de morcovi? stări ripale cu ceaiuri de +enicul, coriandru, mă5iran sau sov%r+, +oarte boatmaneiu /i vitamine. @ parte din această eperien*ă este cuprinsă aici.

    Sperăm săl convinem pe cititor că sănătatea vine din reimul alimentar, care trebuie să preponderent veetal. Acest principiu trebuie asociat cu cel al bucătăriei +ără +oc. perien personale, directe /i $ndelunate 7de peste 4 decenii8 miau con+irmat opiniile unor nutri*ioni/ti, potcărora tratarea termică a alimentelor 7+iertul, prăitul, coptul8 reduce sau ani5ileaă ac*iunea +avoraasupra oranismului a numeroase substan*e active6 enime, vitamine, proteine eistente $n plante

    http://anatolbasarab.ro/wp-content/uploads/2014/02/dna-Ibrian-AS.jpg

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    3/60

    +ructele /i semin*ele lor. n acela/i timp, prin +ierbere, prăire, coacere sunt $ndepărtate /i aromelsubstan*ele volatile care dau ust plăcut 5ranei noastre.

    @dată asimilate principiile bucătăriei +ără +oc, trebuie să se acorde aten*ie provenien*ei +ructsemin*elor 7evit%nduse pe c%t posibil cele c5imiate8 /i, nu mai pu*in, $ndepărtării păr*ilor bolnav

    spălării lor c%t mai bine. n +elul acesta, calitatea +ructelor, leumelor /i semin*elor, prospe*imcombinarea lor adecvată $n stare crudă, prepararea lor +ără a +i supuse aentului termic devin cu adev posibile omului modern, care dore/te să trăiască +ără boli /i +ără medicamente.

    Prin lucrarea de +a*ă, suntem pro+und interesa*i să o+erim oamenilor un număr $nsemnat de re*ete, $n -alimentele devin medicamente, +ără a diminua c%tu/i de pu*in plăcerea omului de a preăti /i m% preparate culinare variate, atrăătoare /i ustoase.

     

    CU/ TREBUIE 5Ă NE A1I/ENTĂ/ CORECT

     

    9%ncărurile nedierate se altereaă /i produc acii toici $n corpul nostru. Alimentele alterate stastomac ore, iar $n intestine, 2040 ore. #acă m%ncarea este corect combinată, este $n $ntredescompusă, absorbită /i +olosită $n corp $n 3 ore, +ără să putreească, să +ermentee, să producă arsuri sau indiestie acidă. Pentru tradi*ionali/ti, adică cei care $ncă se mai amăesc cu carne /i 5rmoartă, o+erim c%teva recomandări, doar pentru perioada de trani*ie spre 5rana vie6

    'arnea se consumă numai cu salate de crudită*i, /i nu cu carto+i, ore, macaroane, br%nă, p%in

    Ceetalele se diera at%t $n sucuri acide, c%t /i $n sucuri alcaline.

    Se pot m%nca carto+i cop*i sau +ier*i cu unt sau ulei, odată cu ei se pot m%nca dovleci, +asole ve7+iartă8 dar obliatoriu /i salată de crudită*i. #e re*inut6 se pot consuma amidonoase 7carto+i, ore, +averde, paste +ăinoase8 cu veetale ătite 7+ierte8 ca6 dovlecei, morcovi, conopidă, *elină, vară, vinusturoi, +asole verde, dar alături de salate de crudită*i de seon. #acă dori*i să m%nca*i br%nă  preparate din ouă, m%nca*ile numai cu salată de crudită*i, +ără p%ine.

    &neori natura a amestecat ea sinură albuminele cu proteinele $n +asole. 'orpul este capabil să di bine această combina*ie, prin modi+icarea compoi*iei sucurilor diestive. Proteinele sunt +oarte di+e$ntre ele, $nc%t modi+icările necesare dierării lor combinate sunt imposibile, d%nd mari deranament

    stomac. Se pot combina două proteine de acela/i +el6 cărnuri di+erite sau lactate di+erite, dar nu d proteine di+erite. #e eemplu, nu se combină corect ouă cu produse lactate, carne cu ouă sau nuccarne. 'ombina*ia de albuminoase se poate +ace pentru că ele nu se descompun c5iar a/a de re proteinele /i mai ales nu apare +enomenul de +ermenta*ie, c5iar dacă se consumă cu pu*ină p%inecrutoane de p%ine rumenită, +ără ulei.

    A/adar, a sosit timpul să o rupem cu tradi*ia $n alimenta*ie, dacă dorim să scăpăm de boli de stom+icat, rinic5i, inimă, tensiune /i mai ales de numeroasele +orme de cancer /i suprareutate, care

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    4/60

     boală curată. )ar ruperea tradi*iei $nseamnă trecerea la 5rana vie, +ără produse de oriine animală, sa5ăr /i +ăină albă.

     

    Re(!li i&)#rtante în ali&entaţie

     

    >ructele se consumă numai pe stomacul ol.

    9icul deun trebuie să +ie alcătuit numai din +ructe, sucuri de +ructe sau veetale ca6 ardei, rocastrave*i, ceapă, napi, vară, *elină /.a.

    !a masa de pr%n 7ora 128 numai salate sau suc de veetale.

    #upă ora 1D p%nă la ora 20 se pot consuma /i m%ncărurile mai complicate, dar la masă se va consuo sinură m%ncare concentrată 7tot ceea ce nu este crud este concentrat, sau tot ceea ce este ătit concentrat8.

    'antitativ, $n timpul trecerii spre 5rana vie, ilnic este necesar a se consuma ;0: crudită*i 7+ruleume, aravaturi8 /i 30: m%ncăruri concentrate 7ătite8.

    'ombinarea corectă a alimentelor este6 salate E proteine. Fu se vor combina proteinele $ntre ele 7ca pe/te, br%neturi, ouă, lactate8. !eumele ătite se pot combina $ntre ele6 dovlecei, vară, conopulii, +asole uscată E leume ătite.

    Amidonoasele se pot combina $ntre ele după ust.

    #upă ora 20, nu se mai măn%ncă nimic. Fu se bea apă $n timpul mesei /i nici o oră după masă. Ci$nreuneaă mult diestia /i de aceea trebuie băut pe stomacul ol. Fu introduce*i $n stomac alime peste altele care se a+lă dea $n procesul diestiei. Pentru a respecta aceste reuli, memora*i timpidiestie din tabelul de mai os6

     

    Ali&ent , ti&) de di(etie

     

    >ructele crude sau sucuri naturale6 2030 min.

    Banane, smoc5ine sau +ructe uscate 7la soare86 1 oră

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    5/60

    Salate sau veetale crude6 2 ore

    Alimente combinate corect, +ără carne6 3 ore

    @rice aliment combinat incorect6 ore

    n loc de o*et, $n salate +olosi*i sucul de cătină, lăm%ie sau rep+rut. Fu be*i băuturi răcoritoare la sunt pur c5imice /i acidi+ică oranismul. Fu +ierbe*i ro/iile, produc acid $n stomac. 9%nca*ile nucrude, sub +ormă de salate, sucuri. Salatele de crudită*i se combină per+ect cu leumele /i amidonoasAmidonoasele se pot combina $ntre ele. !eumele se pot combina $ntre ele.

     

    C#n!&!l c#rect al $r!ctel#r

     

    'urios, dar adevărat, oamenii nu /tiu c%nd /i cum să măn%nce +ructele. >ructul este m%ncarea cea  pre*ioasă, dătătoare de via*ă, de enerie, din c%te eistă. >ructul este cel mai important aliment pe ca putem m%nca, dar trebuie să /tim eact c%nd /i cum. Strămo/ii no/tri au +ost +ructivori. i au m%+ructe eci de mii de ani. Pentru oranism, +ructele sunt mult mai importante dec%t proteinSubstan*ele cu care proteinele ne otrăvesc corpul nu se ăsesc $n +ructe. Se cunosc numeroase caurotrăvire cu proteine. Supraconsumul lor este leat de cancere6 la piept, la uter, +icat, veica biliarstomac, la colon, leucemie.

    >ructul este produsul cu cel mai mare con*inut de apă oranică 70G0:8 care cură*ă corpul de to

    +iind dătător de via*ă /i cură*itor al *esuturilor. n plus, este plin de enime, vitamine, minercarbo5idra*i, aminoacii, acii ra/i. !a diestia +ructelor, omul nu consumă nici un +el de ener'reierul omului +unc*ioneaă numai cu lucoă iar +ructul $nseamnă lucoă $n corpul omului. >rucnu se dieră $n stomac, căci sunt predierate. >ructele proaspete trec prin stomac $n 2030 minutecele uscate 7la soare8 stau 1 oră. Principala condi*ie este ca +ructele să +ie corect consumate. #eoastau at%t de pu*in $n stomac, $nseamnă că ele nu trebuie m%ncate niciodată cu ceva sau după cevanumai pe stomacul ol. n caul $n care +ructul este m%ncat incorect, adică după ce sau consumat alimente, acesta vine $n contact cu ele, cu sucurile diestive /i $ntreaa masă de alimente $ncepe salteree. @rice proteină din stomac intră $n putre+ac*ie, orice carbo5idrat +ermenteaă. "otul devine a>ructele clasi+icate /tiin*i+ic ca -acide 7portocale, ananas, rep+rut, lăm%i8, ca de alt+el toate +ructodată aunse $n stomac, devin alcaline, dacă se consumă numai pe stomacul ol. le neutralieaă, c

    veetalele crude, aciii ce se +ormeaă $n corp. &n corp toic acid se poate recunoa/te u/or du balonare, reutate ecesivă, celulită, păr $ncărun*it prematur, c5elie, ibucniri nervoase, cer$ntunecate sub oc5i, riduri premature, ulcere. 'onsumul corect de +ructe duce la o $ntinerire de necrelonevitate, sănătate /i multă enerie. )mportan*a +ructelor constă $n con*inutul valoros de combust>ără combustibil, corpul nostru nu poate +unc*iona. Caloarea combustibilului trebuie căutată $n om%ncare. >ructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete. #acă se coc sau +ierb, nu +urnieaă substan*e nutritive /i nici apa necesară cură*irii corpului.

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    6/60

     e reţin!t6 +ructele trebuie bine mestecate, salivate abundent, nu $n+ulecate cu lăcomie, căci numaivor +i de +olos corpului.

     

    Ce treb!ie ă 'ti& de)re )r#teine

     

    'orpul uman nu trebuie să ducă lipsă de proteine $n alimenta*ie, dar nici să consume prea mudeoarece sunt periculoase $n aceea/i măsură cu a avea prea pu*ine. Asimilarea proteinelor de coranism este cel mai di+icil proces, deoarece sunt cele mai complicate alimente. #acă ali&ent!mai u/or de descompus este +ructul, apoi cel &ai (re! de dec#&)! în ele&ente )e care c#r)!l )#ată $#l#i% ete )r#teina l!ată )rin 0rana tradiţi#nală% din carne*  Pentru diestia proteinecorpul consumă cea mai mare cantitate de enerie, dar ele se depoiteaă $n corp ca re"id!! t#

    cresc%nd reutatea, deoarece nu eistă eneria necesară pentru a o elimina, iar a doua i un alt surplu proteine $ntră $n corp /i tot a/a, reutatea cre/te, toinele se $nmul*esc /i situa*ia se araveaă. "reb/tiut că proteina nu eistă $n corpul omului prin consumul de proteine ci din aminoaciii din 5ristă 23 de aminoacii. 1= dintre ei pot +i sintetia*i de corpul nostru, iar trebuie lua*i din 5raAce/ti aminoacii se numesc esen*iali, deoarece nu pot +i sintetia*i de oranismul nostru ci de plaele constituind sursa noastră naturală de procurare a aminoaciilor esen*iali. 9orcovii, bananele, vaconopida, porumbul, castrave*ii, vinetele, maărea, carto+ii, dovleceii, ro/iile, nucile, semin*ele+loarea soarelui /i anason, alunele, soia /i +asolea con*in to*i cei aminoacii esen*iali.

     

    e reţin!t6

    'ărnurile de orice +el nu +urnieaă enerie. neria se a+lă $n carbo5idra*i. 'arnea nu $i con*ine.

    Hrăsimile pot +urnia enerie, dar descompunerea lor e mai reoaie /i mai pu*in e+icientă. le descompuse $n combustibil 7enerie8 numai c%nd reervele de carbo5idra*i sunt total epuiate.

    Hrăsimile din corp nu vin numai de la consumul lor direct. '%nd se consumă $n eces carbo5idrace/tia sunt trans+orma*i $n corp $n răsime /i depu/i. #epoitele de răsime pot +i privite ca o banc

    carbo5idra*i, de unde +ac restituiri sau depuneri, atunci c%nd este necesar. Sănătatea corpului nostru depinde +oarte mult /i de +ibrele celuloice pe care le consumăm 7+ruleume, aravaturi8. Printre multe altele, ele previn constipa*ia, 5emoroiii /.a. 'arnea nu con*ine +celuloice /i de aceea, dacă o consumăm, trebuie să +ie $nso*ită de salate de crudită*i de seon, +ără arnituri de amidonoase sau p%ine. #ar noi nu o recomandăm. @amenii pot trăi +ără carne. &nconsumă $n cantită*i apreciabile din obicei, tradi*ie /i pentru că le place.

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    7/60

    Pentru diestia cărnii, este necesară o cantitate enormă de enerie, ceea ce +ace di+icilă sarcina scăd$n reutate, epui%nd totodată prematur oranismul /i $mbolnăvindul.

     

    REETE FĂRĂ FOC

     

    Nat!ri'ti% e bine ă 'tiţi6 Ia5ărul alb, carnea, sarea /i +ăina albă trebuie eliminate de+initivalimenta*ia oamenilor. Futri*ioni/tii specialia*i $n alimenta*ia naturistă spun6 -Fe $mbolnăvim, pecă nu /tim să ne nutrim. Adică m%ncăm 5rană +iartă, care este totuna cu 5rana moartă. (up%ndunnatură, ne $mbolnăvim de boli +oarte rave, incurabile. nimele sunt $nsă/i via*a noastră. 'onsum

    5rană vie, consumăm enime. Ace/ti +ermen*i naturali se ăsesc numai $n alimentele proaspete, cr7leume, aravaturi, +ructe, cereale, ermeni, nuci, alune, semin*e, br%nă de vaci, ălbenu/ de ou enimele se distru $ncep%nd cu 3J', iar la =4J' dispar complet. Aten*ie6 Krana vie se prepară pentsinură masă /i doar $n preama orei c%nd urmeaă să +ie consumată. Alimentele nu se păstreaă mtimp prelucrate, deoarece se depreciaă u/or /i devin un pericol pentru sănătate. Cre*i să trăi*i sănăto+rumo/iL 9%nca*i numai 5rană vie, care dă sănătate, suple*e, +rumuse*e, +ără nici un +el de dureri. permanent bună dispoi*ie /i draoste de muncă, de via*ă, molipsitoare pentru cei din ur. Co spun+iin*ă care practică acest mod de via*ă de decenii. Anticii spuneau6 -Alimentele să vă +ie medicameiar medicamentele să vă +ie alimente. n r%ndurile ce urmeaă, vă o+er 23; re*ete la rece, din cele p3000 pe care leam eperimentat $n decursul a +oarte mul*i ani.

     

    +A5TE CU UNT I BR9N:Ă

     

    ;* +ată de !nt c! ţelină

    )nrediente6 400 *elină, 1=0 unt, 1 ceapă ro/ie, 1 leătură verde*uri, 1 oo/ar sau ardei ras r1M2 linuri*ă pulbere de plante aromatice /i condimentare, N linuri*ă pulbere de ale.

    Oelina se spală bine, se cură*ă c%t mai sub*ire de coaă 7care se pune la suc vei re*eta 2348, se dărăătoare, se amestecă cu untul +recat spumă, ceapa tăiată mărunt odată cu verde*urile /i pulberile pune pe +elii de p%ine neară sau pe +ar+urie /i se orneaă cu verdea*ă /i +elii de oo/ari.

     

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    8/60

    2* +ată de !nt c! ridic0i

    )nrediente6 400 ridic5i 7cu +runele +raede cu tot8, 200 unt, 1 leătură mărar /i asma*uc5i,linuri*ă pulbere de plante aromatice /i condimentate, 1M2 linuri*ă pulbere de ale, 2 ro/ii.

    Se deta/eaă ridic5ea de +rune, se spală, se cură*ă 7coaa se pune la suc vei re*eta 2348, se drăătoare, se amestecă cu +runele ei /i cu verde*urile care au +ost bine spălate /i tăiate mărunt, precucu pulberile /i untul +recat spumă. Se decoreaă cu +elii de ro/ii /i verde*uri de seon.

     

    3* +ată de !nt c! cea)ă

    )nrediente6 2 cepe mari de apă, 200 unt, 1 leătură verde*uri, 10 măsline nere desărate, 1M2 linu pulbere de plante aromatice /i condimente, 1M2 linuri*ă pulbere de ale.

    'eapa se taie +in sau se dă pe răătoare, se toacă /i verde*urile. Ambele se amestecă cu untul +respumă, $n care se adauă pulberile. Se decoreaă cu verde*uri /i măsline nere.

     

    * +ată de ţelină c! &ere

    )nrediente6 2=0 *elină , 2=0 mere ro/ii, 1=0 unt, cremoen, 1 leătură mă5iran cu mentă, linuri*ă pulbere de ale.

    Oelina spălată bine, cură*ată 7coaa se pune la suc vei re*eta 2348 se dă pe răătoare. 9erele se daurăătoare, cu tot cu coaă. Se amestecă cu verde*urile tăiate +in, pulberile /i untul +recat spumă. n c$n care compoi*ia iese moale, se poate adăua pu*in cremoen 7vei re*eta 38 sau tăr%*ă de r%udecoreaă după +anteia ospodinei, cu produsele pe care le are la $ndem%nă.

     

    ?* +ată de !nt c! br-n"ă 'i $r!n"e de rc#vi

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    9/60

    )nrediente6 1=0 unt, 1=0 br%nă de vaci, 2 leături +rune de morcovi, N leătură de salvie, men busuioc, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromatice /i condimentare, 1M2 linuri*ă pulbere de ale,+lori de nalbă de radină, 1 ceapă de apă.

    &ntul se +reacă spumă, se amestecă cu br%na mărun*ită, +runele de morcov 7care trebuie alese din

    mai +raede, sunt +oarte boate $n minerale8, tăiate c%t mai mărunt odată cu ceapa /i celelalte verde*u pulberile. Se a/eaă pe un platou mic, se taseaă, iar deasupra se presară petale de +lori de nalbă, tă+in. n ca că iese prea moale, $n compoi*ie se poate adăua pu*ină tăr%*ă.

     

    8* +ată de !nt c! br-n"ă 'i )ra"

    )nrediente6 1 +ir de pra mare, 100 unt, 100 br%nă de vaci, 1 leătură mărar cu tar5on, 1 oo/ao*et, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromatice, 1M2 linuri*ă pulbere de ale.

    Praul se taie c%t se poate de mărunt, odată cu verde*urile, se amestecă cu br%na /i cu untul +respumă. Se orneaă cu oo/ari /i verde*uri.

     

    @* +ată de !nt c! br-n"ă 'i )ăt-rnac

    )nrediente6 3=0 păst%rnac, 1 ceapă de apă, 12= unt, 12= br%nă de vaci, 1 linură busuiocromarin, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromatice, 1M2 linuri*ă pulbere de ale, 1 linuri*ă semin*mac sau c5imion.

    Br%na mărun*ită se amestecă cu untul +recat, verde*urile /i ceapa tăiate mărunt /i cu păst%rnacul dat răătoare. Se a/eaă pe +ar+urie, se taseaă +rumos /i se presară cu semin*e de mac.

     

    ;* +ată de !nt c! br-n"ă 'i r#'ii

    )nrediente6 3=0 ro/ii, 12= unt, 1=0 br%nă de vaci, tăr%*ă, 1 leătură de mărar cu asma*uc5ceapa albă mare, 2 că*ei de usturoi, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromatice /i condimentare, linuri*ă pulbere de ale, c%teva petale albe de tranda+iri.

    (o/iile bine coapte 7dar nu trecute din copt8 se mărun*esc, se amestecă cu br%na mărun*ită, untul +r

    spumă, pulberile, ceapa /i verde*urile tăiate mărunt, usturoiul +in pisat /i tăr%*ă c%t cuprinde, p%nob*ine o pastă mai $nro/ată. Se taseaă +rumos /i se presară deasupra pu*ină verdea*ă tăiată +in /i pealbe sau crem de tranda+ir, tăiate +idelu*ă.

     

    ;;* +ată c! cart#$i% !nt 'i br-n"ă

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    10/60

    )nrediente6 4 carto+i milocii, 1 ceapă mare ro/ie, 1=0 unt, 1=0 br%nă de vaci, tăr%*ă, 1 lincimbru, salvie, sov%r+, 10 măsline nere desărate, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromaticcondimentare, c%teva petale de tranda+iri ro/ii.

    Se ale carto+i +rumo/i, netei, se spală cu o periu*ă sau c%rpă aspră, se dau pe răătoare 7cu tot

    coaă8, se amestecă cu ceapa /i verde*urile tăiate mărunt, br%na mărun*ită, pulberile, untul +recatăr%*ă c%t cuprinde ca să se ob*ină o pastă mai consistentă. Se a/eaă pe o +ar+urie, se taseaă,deasupra se presară petale de tranda+ir tăiate +idelu*ă /i c%teva +rune de salvie tăiate mărunt.

     

    ;3* +ată de !nt c! ţelină 'i !r"ici

    Se prepară ca la re*eta precedentă, +olosind acelea/i inrediente, numai că se adauă 200 unt $n loc1=0 /i o m%nă bună de urici crude, care au +ost alese numai v%r+uri mici, bine spălate /i tocate +inorneaă.

     

    5A1ATE

     

    ;

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    11/60

    ;>*5alată de var"ă d!lce c! &-nt-nă

    )nrediente6 1M2 vară albă dulce, 2=0 sm%nt%nă, 1 ălbenu/, 1 linură cremoen 7vei re*eta 3ceapă de apă, 1 leătură de verde*uri, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromatice /i condimentare,linuri*ă pulbere de ale, 1 +elie de s+eclă ro/ie.

    Cara se taie +idelu*ă, se +reacă $n m%ini +ără a se stoarce, ca să/i mai piardă din riiditate, se amescu cremoenul, sm%nt%na, ălbenu/ul, ceapa /i verde*urile tăiate mărunt. Se a/eaă $n salatieră /decoreaă cu s+eclă ro/ie dată pe răătoare, $n +ormă de movili*e, iar printre ele verde*uri de seonmai poate decora 7$n lipsa s+eclei8 cu +elii de oo/ari ro/ii sau măsline nere.

     

    ;?* 5alată de var"ă c! )ată de r#'ii

    Se prepară ca la re*eta precedentă, cu acelea/i inrediente, numai că se adauă D0 pastă de ro/ii 7re*eta ;=8 /i 23 linuri de cremoen sau, $n lipsa acestuia, tăr%*ă de r%u.

     

    ;8* 5alată de var"ă c! ci!)erci

    )nrediente6 1M2 vară albă dulce, 300 ciuperci, 200 ml suc de cătină 7vei re*eta ;D8, 4= linuri ulceapă mare, 1 linură pastă de ro/ii 7vei re*eta ;=8, 1 linură de verde*uri, 1M2 linuri*ă pulbere plante aromatice, 1M2 linuri*ă pulbere de ale, c%teva petale ro/ii de tranda+iri.

    Cara se taie +idelu*ă? se +reacă pu*in $n m%ini +ără a se stoarce, ca să/i mai piardă din riiditate, apoamestecă cu ciupercile tăiate +elii 7alese numai mici /i milocii, tăiate +elii, stropite din bel/u cu suc

    cătină, acoperite /i *inute la rece 24 de ore8, cu ceapa /i verde*urile tăiate +in, cu pulberile /i pastaro/ii bine amestecată cu uleiul. Se a/eaă $n salatieră /i se presară deasupra verdea*ă de seon tămărunt /i petale ro/ii de tranda+iri tăiate +in.

     

    ;@* 5alată de &ere c! ţelină

    )nrediente6 300 *elină, 4 mere veri 7cantită*i eale8, tăr%*ă, 2 leături verdea*ă 7busuioc, memă5iran8, 1 măr ro/u, 1 linuri*ă suc de cătină 7vei re*eta ;D8, 3 linuri ulei, 1M2 linuri*ă pulbere plante aromatice /i condimentare, N linuri*ă pulbere de ale, 1ceapă de apă.

    Oelina spălată se cură*ă 7coaa se pune la suc vei re*eta 2348, se dă pe răătoare, se dau /i merelecoaă cu tot 7se ale mere cu coaa sub*ire8, se amestecă cu ceapa /i verde*urile tăiate mărunt pulberile, sucul de cătină, uleiul /i tăr%*ă c%t cuprinde. Se a/eaă $n salatiere /i se decoreaă cu +elide măr ro/u /i cu verde*uri de seon, de pre+erat +rune +raede de *elină /i morcovi.

     

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    12/60

    2* 5alată de ţelină c! &-nt-nă

    )nrediente6 =00 *elină, 200 sm%nt%nă, tăr%*ă, 1 leătură +rune +raede de *elină, 1 ceapă,linuri*ă pulbere de plante aromatice, N linuri*ă pulbere de ale, = +lori ro/ii de nalbă de radină.

    Oelina se prepară ca la re*eta precedentă, se amestecă cu sm%nt%nă, verde*uri /i ceapa tăiată mărunt pulberile, tăr%*ă c%t cuprinde. Se a/eaă $n salatieră, iar deasupra se presară petale de nalbă tăiate +ide/i c%teva verde*uri de seon tăiate mărunt.

     

    2;* 5alată de ţelină c! # de &ai#ne"ă de )#t

    Se prepară ca la re*eta precedentă, +olosind acelea/i inrediente /i acela/i procedeu, numai că $n losm%nt%nă se pune 2=0 sos maionea de post 7vei re*eta 248

     

    22* 5alată de $eclă r#'ie c! 0rean

    )nrediente6 400 s+eclă ro/ie, 2 linuri 5rean ras, 1 linură suc de cătină sau lăm%ie, 34 linuri uleceapă sau un +ir de pra, 2 linuri de tăr%*ă, lM2 linuri*ă pulbere de plante aromatice /i condimentare,linuri*ă pulbere de ale, petale de +lori de nalbă sau tranda+ir, mărar /i pătrunel.

    S+ecla ro/ie se cură*ă 7coaa se pune la suc vei re*eta 2348, se dă pe răătoare 7ca /i 5reanul8amestecă cu acesta, ceapa tăiată mărunt, sucul de cătină 7vei re*eta ;D8, pulberile, tăr%*a /i uleiula/eaă $n salatieră, iar deasupra se presară verde*urile tăiate mărunt /i petalele tăiate +in.

     

    23 * 5alată de rădăcin#ae c! # de &ai#ne"ă

    )nrediente6 1 morcov, 1 pătrunel, 1 păst%rnac, 1 *elină, 1M2 ridic5e, 1 ceapă mare, 1 +elie de s+eclă ro2 leături de verde*uri, 300 maioneă de ou 7vei re*eta 2;8, tăr%*ă, 1M2 linuri*ă pulbere de plaaromatice /i condimentare, N linură pulbere de ale.

    (ădăcinoasele, bine spălate, cură*ate 7coile se pun la suc vei re*eta 2348, se dau pe răătoareamestecă cu ceapa tăiată mărunt, odată cu verdea*a, tăr%*a, pulberile, apoi maionea. Se a/easalatieră, iar de ur $mpreur se pune ca ornament s+eclă ro/ie, rasă.

     

    5O5URI

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    13/60

     

    2

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    14/60

    9u/tarul se amestecă bine cu ălbenu/ul, mierea, sucul de cătină, uleiul pu*in c%te pu*in 7cmaioneă8, se adauă ceapa tăiată c%t se poate de mărunt, sau dată pe răătoare, iar deasupra, +runel busuioc tăiate +idelu*ă.

     

    5U+E234. Suc de coji de legume şi zarzavaturi 

     Legumele şi zarzavaturile, înainte de a fi folosite la diferite preparate culinare, trebspălate foarte bine , să nu aibă urme de pământ sau alte impurităţi şi numai după ac

     se curăţă de coajă. Aceste coji (cartofi, sfeclă, ridici, gulii!, apoi frunze de va

    morcovi, vârfuri şi codiţe de fasole verde, teci de fasole şi de mazăre din care s"au sboabele, cotoare de ardei gras, capia sau de gogoşari! se pun într"un borcan cu

    rece , să le cuprindă bine, se leagă cu foaie de plastic şi se ţin la răcoare.  După 10ore , acest suc se poate bea, deoarece în acest interval, apa a e!tras cea mai mare p

    din enzime" vitamine" minerale. #arna se poate păstra până la $ zile, fără să"şi scim

     gustul. % un bun tonifiant. &e bea ca atare (în loc de apă!, sau se foloseşte la supe" ciosau la prepararea unor sucuri sau maioneze de post" toate fără a fi fierte.

     

    2@* 5!)ă de andive c! &-nt-nă

    )nrediente6 1 1M2 litri suc din leume /i aravaturi 7vei re*eta 2348, 3=0 andive, 1 ceapă de apleătură verde*uri, 4= linuri sm%nt%nă, 2 linuri pastă de ro/ii crudă 7vei re*eta ;=8, 1M2 linuri*ă plante aromatice /i condimentare, N linuri*ă de pulbere de ale, 1 linură de pastă de cătină 7vei re;;8.

    Sucul se pune $ntrun castron $n care se adauă ceapa tăiată mărunt, andivele +idelu*ă, sm%namestecată cu pasta de cătină /i pasta de ro/ii, pulberile, iar deasupra verde*urile tăiate +in.

     

    3* 5!)ă de cart#$i c! &ere 'i ţelină)nrediente6 1 1M2 litri suc de tăr%*ă, 7vei re*eta 1D=8, 2 carto+i, 3 mere, 1 *elină, 1 leătură +ru+raede de *elină /i de morcovi, 4= linuri de ulei, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromatice, linuri*ă pulbere de ale, 2 ălbenu/uri crude, 1 linură pastă de cătină 7vei re*eta ;;8.

    'arto+ii se spală bine cu o periu*ă, la +el /i *elina. 'arto+ii /i merele se dau prin răătoare cu tot cu coOelina se cură*ă 7coaa se pune la suc vei re*eta 2348, apoi se dă pe răătoare. "oate trei se pun

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    15/60

    sucul din castron, $n care se mai adauă pulberile /i uleiul bine +recat cu pastă de cătină /i ălbenu/u#easupra, se pune verdea*ă tăiată mărunt.

     

    3;* 5!)ă de r#'ii c! tăr-ţă

    )nrediente6 1 1M4 suc de +lori de +%n 7vei re*eta 23;8, D00 ro/ii, 34 linuri de tăr%*ă, 1 ceapleătură verde*uri, 34 linuri sm%nt%nă sau iaurt, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromaticcondimentare, 1M2 linuri*ă pulbere de ale.

    Sucul se pune $n castron, se adauă ro/iile, ceapa /i verde*urile tăiate mărunt, pulberile, tăr%*sm%nt%na sau iaurtul.

     

    32* 5!)ă de r#'ii c! n!ci

    Se prepară ca la re*eta precedentă, numai că, $n loc de tăr%*ă, se pun 34 linuri de nuci r%/nite. Se  pune /i numai 2 linuri de nuci /i 2 linuri de tăr%*ă /i 34 linuri de ulei $n loc de sm%nt%nă.

     

    33* 5!)ă de (!li#are

    )nrediente6 4=0 ulioare, 1 1M2 litri suc de plante medicinale 7vei re*eta 23D8, 1 linură de cremo4 linuri ulei, 1 linură verde*uri, 1 ardei ras, N linuri*ă plante aromatice, 1M2 linuri*ă pulbereale.

    Hulioarele bine spălate se cură*ă 7coaa se pune la suc vei re*eta 2348, se dau pe răătoare /i se pusucul din castron, $n care se mai adauă ro/iile /i ardeiul tăiat mărunt, cremoenul 7vei re*eta uleiul, pulberile, iar deasupra verdea*a tocată.

     

    5U+E , CRE/E

     

    3

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    16/60

     

    3=* 5!)ă.cre&ă de d#vlecei

    Se prepară $ntocmai ca la re*eta precedentă, numai că vara se $nlocuie/te cu dovlecei bine mărun*imier sau da*i prin răătoare.

     

    3>* 5!)ă.cre&ă de &ere c! ţelină

    )nrediente6 1 1M4 suc de coi de mere 7vei re*eta 23=8, 1M4 litru suc de *elină 7vei re*eta 1438, 4 mer*elină mare, 34 linuri de tăr%*ă, 2 linuri de cremoen 7vei re*eta 38,1 linuri*ă miere, 1 leă busuioc, mă5iran, mentă, N linuri*ă pulbere aromatice /i condimentare, 1M2 linuri*ă pulbere de a4= linuri de sm%nt%nă.

    'ele doua +eluri de suc se pun $n castron, se adauă merele date prin răătoare cu tot cu coaă, *e

    cură*ată 7coaa se pune la suc vei re*eta 2348, se dă de asemenea pe răătoare 7sau ambele inredise mărun*esc la mier8. Se mai adauă tăr%*a, cremoenul bine amestecat cu sm%nt%nă, pulberile, mi/i verde*urile tăiate mărunt.

     

    3?* 5!)ă.cre&ă de cart#$i c! ţelină

    Se prepară ca la re*eta precedentă, +olosind acelea/i inrediente, numai că merele se $nlocuiesc cu carmărun*i*i cu tot cu coaă, după ce au +ost spăla*i cu autorul unei periu*e.

     

    38* 5!)ă.cre&ă de )ra" c! !c de #r" verde

    )nrediente6 1 1M4 litri tăr%*ă, 1M4 litri de or verde 7vei re*eta 14;8, 4=0 pra, 3=0 ro/ii, 4= linulei, 2 ardei ra/i, 23 linuri tăr%*ă, 1 linură verde*uri, N linuri*ă pulbere de plante aromaticcondimentare, 1M2 linuri*ă pulbere de ale.

    Ambele sucuri se pun $n castron, se adauă praul, ro/iile /i ardeii bine mărun*i*i, tăr%*a, pulberuleiul, iar deasupra verde*urile tăiate mărunt.

     

    CIORBE

     

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    17/60

    3@* Ci#rbă de !r"ici c! 0rean

    )nrediente6 1 1M4 suc de tăr%*ă 7vei re*eta 1D=8, 1M4 litru eamă de oonele sau castrave*i mura*i, urici, 2 linuri tăr%*ă, 1 linură 5rean ras, 4= linuri ulei, 2 linuri pastă de ro/ii crudă 7vei re;=8, 1M2 linuri*ă plante aromatice /i condimentare, 1M2 linuri*ă pulbere de ale, 1 ceapă, 1 leăt

    leu/tean cu asma*uc5i.

    Sucul cu moarea se pun $n castron, se adauă uricile spălate /i tocate mărunt, ceapa, pulberile, tăruleiul bine amestecat cu pasta de ro/ii, iar deasupra verde*urile tăiate mărunt /i 5reanul ras.

     

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    18/60

    linuri ulei, 7ciorba aceasta se prepară numai primăvara devreme /i toamna t%riu, c%nd rădăcleu/teanului este $n repaus veetativ8.

    n castronul cu suc se adauă leu/teanul /i păst%rnacul cură*at 7coaa se pune la suc vei re*eta 2348 pe răătoare, ceapa /i verde*urile tăiate mărunt, tăr%*a, pulberile, uleiul, apoi sucul de cătină, cu car

    acre/te după ust. Se poate acri /i cu eamă de vară, de oonele, eamă de castrave*i mura*i sau suro/ii.

     

    A1TE +RE+ARATE

     

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    19/60

    Br%na mărun*ită se amestecă cu ceapa /i cu o leătură de verde*uri tăiate mărunt, pulberile, tăr%*untul +recat. Se $nvelesc sărmălu*ele $n +oi de salată, se a/eaă pe platou, iar deasupra se presarleătură de mărar tocat, se stropesc cu ulei, apoi se presară petale de nalbă tăiate +idelu*ă.

     

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    20/60

    )nrediente6 300 nuci măcinate, 1 ceapă mare de apă, 1=0 unt, tăr%*ă sau +ăină interală de 5ri/cleături de verde*uri, =D +oi de salată verde, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromatice /i condiment1M2 linuri*ă pulbere de ale.

     Fucile se amestecă cu ceapa /i cu o leătură de verde*uri tăiate mărunt, cu tăr%*a, cu pulberile /i u

    +recat spumă. #in compoi*ie se +ormeaă c5i+telu*ele, care se a/eaă pe +ar+urie, iar peste ele se preo leătură de verde*uri tăiate mărunt.

     

    =2* C0i$tel!ţe de ţelină c! &ere

    )nrediente6 2=0 *elină, 2=0 mere, 1 ceapă mare, tăr%*ă, 1 linură de cremoen 7vei re*eta 3leături verde*uri, 1M2 linuri*ă de plante aromatice, 1M2 linuri*ă de ale, =D +oi de salată verde.

    Oelina spălată se cură*ă 7coaa se pune la suc vei re*eta 2348, se dă pe răătoare, totodată se damerele, cu tot cu coaă. Se amestecă ambele produse, $n care se adauă o leătură de verde*uri /i cetăiată +in, pulberile, untul +recat spumă, apoi tăr%*ă c%t cuprinde p%nă se ob*ine o compoi*ie $nrodin care se +ormeaă c5i+telu*ele. Se pun pe +ar+urie, pe +rune de salată iar peste ele se presaleătură de verde*uri tăiate mărunt.

     

    =3* C0i$tel!ţe de rc#vi c! )anac

    )nrediente6 2=0 morcovi, 2=0 spanac, 200 unt, 1 ceapă, 2 linuri verde*uri, tăr%*ă sau +ăinterală de ovă, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromatice, 1M2 linuri*ă pulbere de ale.

    9orcovii ra/i se amestecă cu spanacul dat la blender, pulberile, ceapa tăiată +in, 1 linură verdeuntul /i tăr%*ă c%t cuprinde. Se +ormeaă c5i+telu*ele, care se pun pe un platou. Peste ele se preverde*uri tăiate mărunt.

     

    =

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    21/60

    Se prepară ca la re*eta precedentă, numai că 5ribii se $nlocuiesc cu r%/covi, iar maionea cu sosm%nt%nă se prepară ast+el6 2=0 de sm%nt%nă se amestecă bine cu 2 linuri de cremoen 7vei re38, sau +ăină interală de or. n ca că sosul se $nroa/ă prea mult, se poate adăua pu*in lapte nesau suc de tăr%*ă 7vei re*eta 1D=8. Se orneaă la +el ca mai sus.

     

    =>* Catraveţi c! &ai#ne"ă

    )nrediente6 3 castrave*i mura*i, 1 morcov, 1 +elie de *elină, 1 ceapă mare de apă, 1 leătură verde*uoo/ar, 10 măsline nere, 2 linuri tăr%*ă, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromatice /i condimentare,linuri*ă pulbere de ale, 2=0 maioneă cu ălbenu/uri 7vei re*eta 2;8.

    'astrave*ii se taie +elii, morcovul /i *elina se rad, ceapa se taie mărunt. Se amestecă totul, la caradauă pulberile, tăr%*a, iar deasupra se toarnă maionea. Se decoreaă cu verde*uri, +elioare de oo/i umătă*i de măsline nere, desărate.

     

    =?* C#n#)idă c! # de &!'tar% b!!i#c 'i cea)ă

    )nrediente6 =00 conopidă, 300 sos de mu/tar 7vei re*eta 28, 1 linură +ăină de ore, 1 linurăverde*uri, c%teva petale de tranda+iri ro/ii.

    'onopida se des+ace buc5e*ele, li se scutură coile, se a/eaă $n +ar+urie, se presară +ăina de ore pele, apoi se toarnă sosul. #easupra se presară verde*urile tăiate mărunt /i petalele +idelu*ă.

     

    =8* Ardei !&)l!ţi c! ci!)erciIn(rediente6 D ardei ra/i nu prea mari, 3=0 ciuperci, 100 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 leămare de verde*uri, 200 spanac, 1 linuri*ă pulbere de semin*e, tăr%*e de r%u, sare.

    'iupercile bine mărun*ite se pun $ntro +ar+urie, se stropesc cu eamă de lăm%ie /i sare /i se acoperite timp de o oră. Se ale ardeii ra/i, li se taie u/or marinea de l%nă coadă, se scoate cotorusemin*e. 'ompoi*ia pentru umplut se prepară din ciupercile bine mărun*ite amestecate cu ceapverde*urile tăiate mărunt, pulberea, uleiul /i tăr%*e c%t cuprinde.

     

    =@* 5)anac c! # de &-nt-nă

    )nrediente6 300 spanac, 2=0 sm%nt%nă, 2 linuri de tăr%*ă, ălbenu/uri crude, 1 ceapă de apă, salmenta /i levăn*ică, 1M2 linuri*ă pulbere de ale, 1 linuri*ă pulbere de semin*e de oo/ari 7vei re48, c%teva petale de tranda+iri ro/ii.

    Spanacul tăiat +in se amestecă cu tăr%*a, ceapa tăiată mărunt, pulberile /i umătate din sm%nt%năa/eaă pe platou, tas%nduse, apoi se $mbracă cu sm%nt%na rămasă $n care sau adăuat ălbenu/uril

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    22/60

    cremoenul. n ca că sa $nro/at prea mult, se mai poate adăua lapte ne+iert sau suc de tăr%*ă 7vre*eta 1D=8. #easupra se presară plantele aromate /i petalele ro/ii tăiate +in.

     

    >* #vlecei c! # de r#'ii

    )nrediente6 400 dovlecei $n +loare, 1M2 ro/ii, 1=0 sm%nt%nă, 23 linuri cremoen, 2 linuri tăr2 leături verde*uri, 1 +elie s+eclă ro/ie, 1 morcov, 1 linuri*ă plante aromate, pudră de ale.

    #ovleceii bine spăla*i se dau pe răătoare cu tot cu coaă sau se taie +elioare c%t mai sub*iri, se amestcu tăr%*a, pulberile /i sosul de ro/ii care se prepară după cum urmeaă6 ro/iile bine coapte 7dar nu tredin copt8, se taie mărunt, se trec prin ciur, se amestecă cu cremoenul /i sm%nt%na. #easupra se preverde*urile tăiate mărunt, iar pe marinea platoului se pun intercalate movili*e mici de s+eclă ro/ie  prin răătoare /i +elioare sub*iri de morcovi.

     

    >;* R#'ii c! # de &-nt-nă

    )nrediente6 D00 ro/ii, 300 sm%nt%nă, 1 ceapă, 1 linuri*ă de miere, 2 linuri tăr%*ă, 2 leăverde*uri, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromatice /i condimentare, 1M2 linuri*ă pulbere de ale, 1 aras verde sau 4= +oi de salată verde, 2 linuri cremoen, 1 ălbenu/ crud.

    Se ale ro/ii +rumoase, bine coapte 7dar nu trecute8, se taie +elii, se amestecă u/or cu tăr%*a, 1 leăturverde*uri /i ceapa tăiată mărunt. Peste ele se adauă sm%nt%nă care a +ost bine amestecată cu mierecremoenul. n ca că sosul iese prea $nro/at, se poate sub*ia cu pu*in lapte ne+iert sau suc de tăr7vei re*eta 1D=8. Se orneaă cu verdea*ă, ardei sau +oi de salată tas%nduse, /i se $mbracă cu sm%nt

    rămasă, $n care sau adăuat ălbenu/urile /i cremoenul. #easupra se presară plantele aromat petalele ro/ii tăiate +in.

     

    >2* !li#are c! (!t de &-nt-nă

    Se prepară ca re*eta precedentă, numai că ulioarele cură*ate 7coaa lor se pune la suc vei re*eta 2se dau pe răătoare, iar $n sos se adauă 2 linuri pastă de ro/ii crudă 7vei re*eta ;=8.

     

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    23/60

     

    U1CIURI

     

    "oate +elurile de dulciuri din crudită*i se consumă 7ca /i +ructele8 pe stomacul ol sau la 4 ore dmasă, dacă m%ncărurile au +ost combinate corect.

     

    >3* Cre&ă la )a0ar c! &-nt-nă

    )nrediente6 3 linuri cremoen 7vei re*eta 38, 4 linuri tăr%*ă, sm%nt%nă, miere, coaa rasă de lămsau portocală, 1 linuri*ă tinctură de propolis 7vei re*eta ;8, 1 linuri*ă rom, c%teva petale de trand

    ro/ii, c%teva +rune de mentă /i salvie, 23 linuri suc de morcovi 7vei re*eta 13;8.

    Se amestecă cremoenul cu tăr%*a, coaa rasă de lăm%ie sau portocală, tinctura, romul, sucul de morcsm%nt%nă c%t cuprinde pentru a se ob*ine o compoi*ie potrivit de $nro/ată, $n care se adauă mdupă ust 7să nu +ie prea $ndulcita8. Se amestecă bine /i se pune $n pa5ar cu picior 7cupe8. #easuprdecoreaă cu +rune de plante /i petale de tranda+iri tăiate +in.

     

    >=*Cre&ă la )a0ar c! )ată de căline

    Se prepară ca la re*eta ;=, numai că $nainte de a se adăua sm%nt%na, se pun 2 linuri*e pastă de că7vei re*eta ;G8 care $i dă un ust deosebit de plăcut.

     

    >>* Cre&ă la )a0ar c! !c de rc#vi

    )nrediente6 2=0300 ml suc de morcovi, 4 linuri de cremoen 7vei re*eta 38, 3 linuri de +interala de or sau tăr%*ă, 1 linură tinctura din muuri de plop neru 7vei re*eta 8, 2 linuri de rcoaa rasă de la o lăm%ie, 1 linură suc de cătină 7vei re*eta ;D8 sau de lăm%ie, miere, 1 linură semde in, 1M2 linuri*ă pulbere de plante aromatice.

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    24/60

    'remoenul se amestecă cu tăr%*ă sau +aina, tinctura, romul, sucul de cătină, apoi cu sucul de morco pu*ină miere. 'rema ob*inuta se pune $n cupe, iar deasupra se presară semin*e de in.

     

    >?* T#rt de iarnă c! (er&eni de (r-!

    )nrediente pentru +oi6 =00 ermeni de r%u 7vei re*eta =8, tăr%*ă, 200 unt, miere, coaa rasă de lăm%ie /i sucul ei, 1M2 linuri*ă de pulbere de ale, 1 +elie de s+eclă ro/ie, 1 linuri*ă tinctură de prop7vei re*eta ;8, 2 linuri de rom.

    'rema pentru umplut6 1=0 crupe din ermeni de soia 7vei re*eta D8, 2=0 păst%rnac ras, 1=0 coaa rasă de la o portocală, 1 linură pastă de cătină 7vei re*eta ;;8, miere, 1 linură esen*ă de rtăr%*ă, D00 +ri/că pentru $mbrăcat tortul, 2 linuri semin*e de mac.

    Hermenii de r%u se preătesc ca la re*eta =, se amestecă cu s+ecla dată pe răătoare, untul +rspumă, pulberile, tinctura, romul, pu*ină miere 7nu prea $ndulcit8 /i tăr%*ă c%t cuprinde pentru a se obo compoi*ie mai $nro/ată, care se $mparte $n două păr*i eale. &na se a/eaă pe tartieră, se taseaă cu lama cu*itului umeită, apoi se a/eaă compoi*ia desc5isă la culoare, care se prepară din erminată 7vei re*eta D8 care se amestecă cu tăr%*ă r%/nită c%t cuprinde, cu păst%rnacul ras +in, pumiere, coaă de portocala rasă, pastă de cătină /i esen*ă de rom. Se a/eaă apoi compoi*ia cu ermenr%u, iar pe marini se $mbracă $n +ri/că, peste care se presară semin*ele de mac. Se *ine la +riider 3 apoi se taie $n +ormă de rae 7ca orice tort8.

     

    >8* T#rt de vară c! )etale de tranda$iri r#'ii

    )nrediente pentru +oi6 12 linuri de cremoen, 400 ml lapte ne+iert, 200 de unt, +aină interală de osau tăr%*ă, miere, 1M2 linuri*ă pulbere din plante aromatice, 1 linuri*ă tinctură de propolis, coaa rasla o lăm%ie /i sucul ei.

    'ompoi*ia pentru umplut6 =00 petale ro/ii de tranda+iri, 1=0 unt, miere, 1 linuri*ă pastă de că7vei re*eta ;;8, coaa rasă de la o portocală, o linuri*ă tinctură de propolis, tăr%*ă.

    'rema pentru $mbrăcat tortul6 = linuri de cremoen, 2 ălbenu/uri crude, 1 pa5ar suc de morcovi 7vre*eta 13;8 sau suc de tăr%*ă 7vei re*eta 1D=8, 23 linuri pastă de cătină 7vei re*eta G28, miere, +ructseon.

    'remoenul se amestecă cu +ăina de ovă, laptele, pulberile, tinctura, untul +recat spumă, coaa /i ede lăm%ie, pu*ină miere. 'ompoi*ia trebuie să aibă consisten*a mămăliii pripite. Se $mparte $n d păr*i eale, proced%nd ca la re*eta precedentă. !a miloc se a/eaă următoarea compoi*ie6 petaleletranda+ir se taie +in, se amestecă cu pu*ină miere, pastă de cătină, untul +recat, coaa de portoctinctura /i tăr%*ă c%t cuprinde. Se $mbracă $n crema +ăcută din cremoen amestecat cu suc de morcălbenu/uri, pastă de căline, apoi se decoreaă după +anteia ospodinei cu +ructe din seonul respecSe *ine la +riider 3 ore, apoi se taie tort $n +ormă de rae.

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    25/60

     

    >@* C#&)#t din $r!cte indi(ene

    )nrediente6 100 cire/e, 100 vi/ine, 100 meură, 100 coacăe nere, 100 coacăe ro/ii, 10dude, 2 linuri de rom, 1 linuri*ă tinctură, de propolis 7vei re*eta ;8, pu*ină miere, 400 ml suc+lori de +%n 7vei re*eta 23;8 c%teva +rune de mentă /i petale ro/ii de nalbă de rădină.

    >ructele se pun $n compotieră, peste ele se toarnă romul, tinctura /i mierea amestecată cu su#easupra se presară menta /i tranda+irul tăiate +idelu*ă. Se consumă imediat ce a +ost preparat.

     

    ?* C#&)#t din $r!cte e7#tice

    )nrediente6 2 portocale, 1 lăm%ie, 3 banane, 3 mandarine, 34 linuri de rom, 1 linuri*ă tincturămuuri de plop neru, D00 ml de suc de +ructe indiene 7vei re*eta 23=8, c%teva +rune de salvi

     petale ro/ii de tranda+iri.

    Se cură*ă +ructele de coaă 7care se pun la suc vei re*eta 23=8, portocalele /i mandarinele se des+a+elii, lăm%ia se taie +elioare sub*iri, iar bananele mai rosu*e. Se pun $n compotieră, se toarnă pesteromul, tinctura /i sucul $ndulcit. #easupra se presară salvia /i tranda+irul tăiat +idelu*ă.

     

    ?;* +r!ne !&)l!te c! n!ci

    )nrediente6 30 de prune brumării, 1= nuci, petale de tranda+iri ro/ii, c%teva +rune de busuioc.

    Prunelor li se scot s%mburii, $n locul lor se pun c%te 2 miei de nucă. #upă ce sau umplut, se a/eaăun pat de petale de tranda+iri ro/ii sau ro /i +rune de busuioc stropite cu 2 linuri de coniac amestecu 1 linuri*ă tinctură de propolis 7vei re*eta ;8.

     

    C9TEA REETE CA5NICE

     

    ?2* +-ine c#a)tă la #are

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    26/60

    P%inea coaptă la soare sau pe calori+er se prepară din +ăină interală cernută prin sita rară, $n +următor6 200 +ăină *inută 23 ore la cald se pune $ntrun castron, se +ormeaă o ropi*ă $n milocuse adauă apă pu*ină, p%nă cuprinde aproape $ntreaa cantitate de +ăină. Se ia la +răm%ntat cu m p%nă ce se $ncorporeaă toata +ăina. Aluatul trebuie să +ie tare /i bine +răm%ntat. Se $mparte $n trei peale, se presară o m%nă de tăr%*ă pe plan/etă, se ia o parte din aluat se +ormeaă cu m%inile mai $nt%

    sul rotund, apoi se $ntinde cu autorul sucitorului o +oaie roasa de 4 milimetri, luna de cca 40 cmlată de G cm. !a +el se procedeaă /i cu celelalte două bucă*i de aluat. "oate trei +oile se a/eaă la 1una de alta 7ca să aibă aer su+icient $ntre ele8 pe o sită cu oc5iuri pătrate de minimum 1 cm, sau perătar scos din +riider. Se cresteaă u/or pe lă*ime la distan*ă de cca 4 cm 7ca să se poată rupeu/urin*ă după ce se usucă8. Sita sau rătarul se pun la soare suspendate 7ca să circule aerul pe to păr*ile8. "rebuie urmărită o i cu mult soare, călduroasă, la care se usucă 7coace8 complet $n 4= ore poate usca /i $n poduri sau pe calori+er, pe marinea plitei, iarna. P%inea coaptă 7uscata8 se rupe $n bu pe urmele crestăturilor, se pune $n pună de 5%rtie /i se păstreaă la +riider. Pentru o persoană, au pentru ; ile.

     

    ?3* +re)ararea )-inii din (er&eni de (r-!

    2=0 r%u erminat 7vei re*eta =8 bine limpeit, se v%ntă $ntrun /ervet curat, tăvălit de c%teva apoi se amestecă cu 34 linuri de tăr%*ă, se dă prin r%/ni*ă. Pastă ob*inută se amestecă cu +ăina intesau tăr%*ă c%t cuprinde, se +răm%ntă bine un aluat tare, care se $mparte $n trei păr*i eale. n continuse procedeaă ca la re*eta precedentă.

    P%inea din ermeni este /i mai de +olos oranismului. Pentru persoanele care poarta proteă, saudantura mai /ubredă, este pu*in mai reu, deoarece este bine să +ie $nmuiată mai $nainte de consumată. 'ei care suportă, pot m%nca $n loc de p%ine, tăr%*ă, +ăină interală de r%u, de secară5ri/că, de ovă, de mei etc.

     

    ?

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    27/60

     

    ?>* 5!c de cătină albă de r-!

    'ătina se recolteaă $ntre 1= auust /i 1= septembrie, c%nd este aunsă la deplină maturitate procedeaă ca la sucul de ro/ii.

     

    ??* +ată de cătină

    Se procedeaă ca la pasta de ro/ii, numai că pasta de cătină care se +olose/te la dulciuri sau sucul etrebuie să aibă ustul de 5rean.

     

    ?8* 5!c de căline

    'ălinele aun la maturitate $n prima umătate a lunii octombrie. Sucul se prepară din aceste +ructe ccel de ro/ii /i se păstreaă $nc5is ermetic 7+ără 5rean8.

     

    ?@* +ată de căline

    Se ob*ine ca /i pasta de ro/ii. Se păstreaă mai bine ca pastă de ro/ii 7+ără 5rean8 c5iar $n a+conelatorului.

     

    8* Hribi D&-nătărci !caţi

    Se ale 5ribi numai mici /i milocii, se taie +elioare, se $n/iră pe a*ă ca mărelele 7cu o mică dista$ntre ele8, se usucă la soare, $n poduri, sau da*i la cuptor, după ce sa scos p%inea coaptă. Se păstrea puni de 5%rtie sau săcule*e de p%nă, $n cămară.

     

    8;* +!lbere de 0ribi D&-nătărci

    Kribii bine usca*i se trans+ormă $n pulbere, dar numai pentru ; ile, alt+el $/i pierd ustul plăaromat. Se +olose/te la di+erite sosuri reci, cărora le dă o aromă deosebit de plăcută.

     

    82* Ci!)erci &acerate

    Se ale ciuperci de cultură mici /i milocii, se spală, se pun $n borcane de sticlă cu că*ei de ustu printre ele, 7=D că*ei la un borcan de 2 litri8, +oi de da+in. Peste ele se toarnă o*et de GJ $ndoit cu

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    28/60

    #easupra, se pun cruci/ doua rămurele de cimbru, 4= /uvi*e de 5rean, se leaă str%ns /i se păstrealoc rece /i $ntunecos. Se pot consuma c5iar /i după 24 de ore, +iind +oarte ustoase.

     

    83* Cre(en!l

    'remoenul este un produs +in de porumb, care se ob*ine din epandarea mălaiului etra, care+olose/te la +abricarea pu+ule*ilor de porumb. Această pulbere de culoare albenă este cel mai bun li+olosit at%t $n aperitive, sosuri, c%t /i la di+erite creme /i torturi. "ermenul de aran*ie de la d+abrica*iei este de G0 ile.

     

    8* er&eni de #ia

    Se procedeaă ca la re*eta precedentă, numai că soia $ncol*e/te mult mai reu dec%t r%ul. Hermenisoia, ca /i crupele ob*inute din bobul erminat $n G ile, au multe $ntrebuin*ări $n bucătăria +ără +oc, ++oarte aprecia*i, pentru că soia este boată $n proteine6 1 de soia este ec5ivalent $n proteine /i răscu =; ouă de ăină, ; 1M2 litri lapte de la vacă /i aproape 4 carne macră.

     

    8?* Tinct!ră de )r#)#li

    = propolis bine mărun*it se pune $ntro sticlu*ă, iar peste el se toarnă =0 ml alcool de GJ. Se $ncermetic. Se lasă la macerat 10 ile, ait%nduse ilnic de 34 ori. Se +iltreaă. Peste propolisul rămarame8 se toarnă din nou alcool de GJ 7=0 ml8 /i se procedeaă la +el. Aceasta tinctură se poate +olos

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    29/60

    medicament, dar /i ca aliment, d%nd ust deosebit de plăcut $n numeroase preparate culinare ob*inutrece.

     

    88*Tinct!ră de &!(!ri de )l#) ne(r!

    30 pulbere de muuri de plop neru se pun $ntro sticlu*ă, peste ei se toarnă 100 ml alcool de GJcontinuare se procedeaă ca la re*eta precedentă, av%nd acelea/i substan*e ca /i propolisul de stup,acelea/i $ntrebuin*ări ca medicament /i ca aliment.

     

    CON5ERE CU /IERE D1A RECE

     

    8@* /ierea de albine

    9ierea de albine, datorită con*inutului ei boat $n enime, vitamine /i substan*e minerale, este un vitaminiator al oranismului /i vine $n completarea celorlalte alimente. a nu trebuie consideratăaliment, ci un medicament. 'onsumată ilnic diminea*a, c%te o linuri*ă pe stomacul ol, autevitarea $mbolnăvirilor de cancer, paraliii, 5epatite etc.

     

    @* i'ine în &iere

    1 . de vi/ine bine coapte se cură*ă de codi*e /i s%mburi, pun%nduse $ntrun borcan. Peste vi/intoamna 4 de miere. Borcanul se $n+ă/oară cu 5%rtie $nc5isă la culoare. Se lasă la loc uscat timp dsăptăm%ni. Se scot apoi u/or vi/inele cu o paletă, se pun $n alt borcan, iar peste ele se toarnă mierecare au +ost macerate, ca să +ie bine cuprinse. Se leaă cu celo+an /i se păstreaă la loc răcoros /i usCi/inele ast+el preparate se pot +olosi +ie ca dulcea*ă, +ie $n componen*a altor preparate6 sacompoturi, prăituri. nainte de a +i +olosite, vi/inele se lasă să se scură de sirop $ntrun vas emaSiropul reultat se poate +olosi /i separat, sau păstra la rece, $n borcan acoperit, sub +ormă de sirop

    vi/ine. Se +olose/te mult $n bucătăria +ără +oc.

     

    @;* Cire'e ne(re c#nervate în &iere

    Se prepară $n acela/i mod ca /i vi/inele. n caul $n care cire/ele nu sunt amare, se pune $n borcan rămurică de pelin. Se pot utilia ca /i vi/inele, +ie consumate direct, +ie $n diverse preparate.

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    30/60

     

    @2* Căline c#nervate în &iere

    'ălinele pentru conserve sunt cele recoltate $n luna octombrie. #upă ce au +ost spălate /i li s$ndepărtat codi*ele, se procedeaă, păstreaă /i +olosesc ca la vi/inele conservate $n miere.

     

    @3* 5c#r!'e c#nervate în &iere

    Scoru/ele se recolteaă $n aceea/i perioada ca /i călinele. Procedeul de conservare, păstrare /i utilieste acela/i ca la vi/ine.

     

    @

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    31/60

     

    @8* 1ă&-i c#nervate în &iere

    !ăm%ile conservate $n miere se pot păstra proaspete /i 12 luni. !ăm%ile se spală /i se pun $n apă +ierbtimp de 1 minut. Se taie apoi +elii sub*iri cu coaă /i se pun /i celelalte +ructe, păstr%nduse acel propor*ii. Apoi, se procedeaă $n acela/i mod ca la vi/inele conservate $n miere.

     

    @@* +#rt#cale c#nervate în &iere

    Pentru conservare se ale portocale tari, proaspete, nepătate sau lovite. Se procedeaă $n acela/i modla lăm%i conservate $n miere.

     

    ;* Banane c#nervate în &iere

    Bananele trebuie să +ie coapte, dar nu prea tare. Se cură*ă de coaă, se taie rondele nu prea roase /continuare se procedeaă ca la vi/ine conservate $n miere.

     

    ;;* /!(!ri de )l#) ne(r!% c#nervaţi în &iere

    9uurii de plop neru se recolteaă $n a doua umătate a lunii +ebruarie /i prima umătate a lunii ma9uurii au acelea/i substan*e ca /i propolisul. 1 muuri se pun la macerat $n 4 de miere. #usăptăm%ni, muurii macera*i se scur de miere /i se pot utilia $n cantită*i mici la preparate cu +ructe. Siropul reultat se poate utilia de asemenea pentru prepararea di+eritelor produse alimentareconsuma cu apă distilată.

     

    ;2* Fl#ri de !r"ică artă albă c#nervate în &iere

    >lorile de urică moartă se recolteaă din mai p%nă $n octombrie. Pentru conservarea lor $n mier+olosesc acelea/i cantită*i /i $n acela/i mod ca la vi/ine conservate $n miere. Se pot servi ca dulcea*ăarnitură la di+erite preparate $n bucătăria +ără +oc.

     

    ;3* +etale de tranda$ir c#nervate în &iere

    Se pot conserva $n miere petalele de la orice varietate de tranda+iri, de pre+erin*ă ro/ii. n rest procedeaă ca la celelalte re*ete, utili%nd acelea/i cantită*i /i mod de preparare.

     

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    32/60

    ;

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    33/60

    >runele de anelică utiliate la conservare sunt cele dinainte de $n+lorire. mpreună cu +runelesalvie, se spală, se scur bine. Se pun $n propor*ie de ;00 , +rune de anelică /i 100 +rune de saln continuare, se procedeaă ca la vi/ine conservate $n miere.

     

    5UCURI E 1EU/E I FRUCTE

     

    'u aceste sucuri, se trateaă bolile, pe cale naturală, men*in%nduse o sănătate per+ectă. 'onsucontinuu de alimente ătite 7+ierte8 cu un $nalt rad de prelucrare, este urmat de deenerarea proresi

    celulelor /i *esuturilor. Fu eistă nici un medicament care să poată +urnia s%nelui substan*a nece pentru reenerarea lui. Sucurile de leume /i +ructe sunt adevăratele substan*e care auta la reeneroranismului prin con*inutul boat $n aminoacii, săruri minerale, enime /i vitamine, cu condi*ia să preparate proaspete, crude /i +ără conservan*i. >ibra leumelor este acea parte care con*ine cel mai bsortiment de substan*e necesare oranismului. Pentru a putea pro+ita de aceasta, trebuie să le meste bine. "rebuie ca treptat, +ără o trecere brusca, omul să se obi/nuiască să măn%nce multe crudiconsult%nd $n prealabil o persoana care practica de mai multa vreme reimul /i care poate da indic precise asupra modului de 5rănire. >ructele trebuie să +ie aunse la maturitate /i nu trebuie consum$mpreuna cu alte alimente care con*in a5aruri. Se vor consuma cu cca 1M2 ora $nainte de masă sau ore după masă, pentru ca ele să poată +urnia oranismului substan*ele necesare.

    Sucurile de leume /i +ructe sunt de un real +olos pentru că introduc $n oranism substan*e utileetraerea sucului, este esen*ial ca +ibrele să +ie complet terciuite, ast+el $nc%t principiile alimenvitale să +ie trecute $n lic5id. !eumele sau +ructele mai pu*in emoase se drobesc bine numai dupse $mbibă cu pu*ină apă. Ast+el, vitaminele /i enimele trec $n totalitate $n suc. Sucurile nu trebconsiderate alimente concentrate, de/i sunt 5rănitoare /i sănătoase. "oate leumele, +ructelaravaturile se vor +olosi $n stare proaspătă.

     

    ;;;* 5!c de r#'ii DI

    (o/iile bine coapte se dau la mier. Sucul reultat se toarnă $n sticle, lăs%ndule oale cam de

    deete. Se iau rădăcini de 5rean, se taie /uvi*e $n lunime /i se introduc $n sticlele cu suc.completeaă cu suc, se $nc5id ermetic sticlele /i se păstreaă la loc $ntunecos /i rece. nainte de consumat, se scoate 5reanul. n acest mod, se păstreaă timp de 12 luni.

     

    ;;2* 5!c de r#'ii DII

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    34/60

    (o/iile, bine coapte, spălate /i stoarse prin sită, se pun la scurs $ntrun ti+on dublu. Se lasă să se scu bine, timp de ore. Sucul ob*inut se amestecă cu aspirină diolvată $n pu*ină apă rece 73 tablete litru8, se toarnă $n sticle, se pune deasupra un strat de un deet de ulei, se astupă ermetic /i se păstrela loc uscat, $ntunecos /i rece.

     

    ;;3* 5!c de r#'ii DIII

    (o/iile +oarte coapte se cură*ă de coaă /i se strivesc cu m%na $ntrun ciur de email. Sucul reultaconsumă imediat. ste un tonic +oarte bun, boat $n vitamine, enime, săruri minerale. #e asemene+oarte util $n tratamentul bolilor de rinic5i /i veica biliară. Sucul ast+el preparat, proaspăt consumat, calmant al durerilor stomacale, +iind un bun alcaliniant.

     

    ;;iind un cură*itor puternic al intestinului, nu va +i consumat sinur, ci amestecat cu sucmorcov sau *elină. #intre elementele alcaline, predomină potasiul 7peste 20:8, sodiul 7:8, mane7D0:8 /i +ierul 70,12:8. Amestecat cu suc de morcov, spanac, lăptucă /i +rune de ulie, +ormeacombina*ie care con*ine elemente esen*iale pentru reenerarea s%nelui, $n special pentru accelersc5imbului de oien $n circuitul sanuin. ste un miloc, ecelent de tratare a anemiei, 5ipotensiarteriale, slăbiciunii enerale. Sucul Qatereresse combinat cu suc de morcov, spanac, +rune de uaută la diolvarea +ibrinei din s%nele coaulat $n 5emoroii /i $n multe +eluri de tumori. @ doă ilnde un litru suc combinat ca mai sus, $nso*it de consumarea de 5rană vie /i eliminarea completă a +ă

    albe, sării, a5ărului /i cărnii din 5rană, diolvă orice tumoare pe cale naturală, $ntro perioadă de luni, +ără interven*ie c5iruricală.

     

    ;;=* 5!c de an(0inare Dt!berc!li

    Se storc 4 de an5inare, din care se ob*in aproimativ 1,= l suc. Acesta este boat $n elemminerale alcaline, $n special potasiu, care repreintă peste =0: din totalul celorlalte. Această leumstare crudă con*ine enime /i o mare cantitate de insulină. Aceasta este o substan*ă asemănătamidonului /i este trans+ormata $n levuloă. #e aceea, an5inarea este un tubercul ce poate +i consu

    +ără nici o consecin*ă neativă de către bolnavii de diabet. Sucul este +oarte +olositor pentru orani+ie simplu, +ie $n combina*ie cu sucul de morcov.

     

    ;;>* 5!c de )ătăi ver"i de $a#le

    Păstăile de +asole verde +olosite pentru etraerea sucului nu trebuie să aibă boabele +ormate, deoaracestea au oarecare toicitate. Sucul acesta este cel mai e+icient $n tratarea diabetului, boală produs

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    35/60

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    36/60

    sistemului nervos. Sucul de pătrunel administrat $mpreună cu sucul de morcov /i castrave*i este +outil $n tratarea tulburărilor menstruale.

     

    ;2* 5!c de )ăt-rnac

    Acest suc are un con*inut scăut $n calciu /i sodiu, dar este boat $n potasiu, +os+or, siliciu /i clorsitueaă $n r%ndul sucurilor curative. ste de mare utilitate $n corectarea +railită*ii un5iilor, sistem bron5opulmonar /i tulburărilor sistemului nervos. Se va +olosi păst%rnacul cultivat $n terenuri $nră bioloic, cel cultivat $n terenuri sărace sau sălbatice con*in%nd substan*e nocive.

     

    ;2;* 5!c de 0rean

    Sucul de 5rean este unul din cele mai puternice sucuri /i de aceea nu se recomandă +olosit ca atare.

    mai indicat să se +olosească 5reanul ras, c%te N linuri*ă, $n adaus cu pu*ină eamă de lăm%ie sau succătină, $ntre mese, de două ori pe i. Auta +oarte mult la diolvarea mucoită*ilor din cavită*ile na>olosit sub +ormă de pastă, nu atacă rinic5ii, veica urinară sau mucoasa tubului diestiv, cu condi*inu i se adaue o*et, care de alt+el $i distrue /i valoarea nutritivă. Kreanul este un bun diuretic. "reb+olosit numai proaspăt ras. #acă din diverse motive trebuie să se radă o cantitate mai mare, atunci s pune $ntrun borcan, bine presat, /i se va *ine la rece. Kreanul se va consuma numai la temperacamerei. "ratamentul se va urma mai multe săptăm%ni $n /ir.

     

    ;22* 5!c de lă)t!că

    !ăptuca are multe calită*i pentru oranismul uman prin con*inutul boat $n +ier /i maneiu. #ato+ierului, lăptuca aută la asimilarea lui de către +icat /i splină, iar acestea, la r%ndul lor, $l introducompoi*ia s%nelui. 9aneiul aută mult la vitaliarea *esutului muscular, sistemului nervos /creierului. Aută de asemenea +luidită*ii sanuine /i altor +unc*ii +ără de care metabolismul nu anormal. #acă la sucul de lăptucă se mai adauă /i suc de morcov sau spanac, acesta va deveni peoranismul uman o sursa de 5rană, de corectare a caren*ei diverselor vitamine /i substan*e u'ombinat cu suc de morcov /i lucernă, auta la men*inerea acuită*ii viuale. Se utilieaă de asemenetulburările sistemului respirator, tulburări psi5ice /i este un bun diuretic. Se recomandă ca la preparsucului de lăptucă să se +olosească +rune proaspăt recoltate, mai intense la culoare, boate $n cloroAcest suc, combinat cu cel de morcov se poate da suarilor.

     

    ;23* 5!c de c#acă"e ne(re

    'oacăele nere sunt +oarte boate $n vitamina '. Bine coapte, se strivesc, se scur $n ti+on /i sucu prepară ca la re*etele anterioare. Se +olosesc la diverse preparate ale bucătăriei +ără +oc.

     

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    37/60

     

    ;2ructele de căline se recolteaă după ce sau copt bine, $n a doua umătate a lunii septembrie sau pr umătate a lunii octombrie. Se dau la mier iar sucul reultat se amestecă cu 3 tablete de aspirină laSe toarnă $n sticle, se acoperă ermetic /i se păstreaă la rece. Acest suc, pe l%nă e+ectul de vitamini

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    38/60

    a oranismului, se poate utilia /i $n calmarea durerilor 5epatice, astrice. 'oile /i s%mburii se puuscat, iar iarna se +olosesc la ceaiuri $mpotriva colicilor.

     

    ;2@* 5!c de c#r!'e

    Scoru/ele se recolteaă c%nd sunt bine coapte, se separă de coi /i se amestecă cu pu*ină apă 71 +r/i 300 ml apă8. Se strivesc /i se strecoară printrun ti+on. Se lasă la scurs timp de ore, după caramestecă cu 3 tablete de aspirină la litru, diolvată $n apă. Se pun apoi $n sticle, se pun deasupra c%t picături de alcool, se astupă ermetic /i se păstreaă la rece. Acest suc se poate utilia $n calmdurerilor reumatice. (eiduurile ramase de la stors se usucă rapid /i se păstreaă $n săcule* de p%nă $n puni de 5%rtie pentru a putea prepara $n timpul iernii ceaiul antireumatic.

     

    ;3* 5!c de &ăline

    >ructele de măline, bine coapte, se pun $ntrun ciur, stropinduse din c%nd $n c%nd cu pu*ină apă $n tce se drobesc pentru a se separa mai bine pulpa de s%mburi. 'u sucul reultat se procedeaă cre*etele anterioare. Se utilieaă iarna sub di+erite +orme. Semin*ele ramase se adauă $ntrun borcacare mai sunt coi de +ructe /i leume, pentru a se ob*ine un suc de băut $n loc de apă.

     

    ;3;* 5!c de $r!cte de dracilă

    >ructele, spălate bine, se strivesc /i se pun $ntrun ti+on dublu să se scură. 'u sucul răma

     procedeaă ca la re*etele precedente. Se păstreaă la loc $ntunecos, rece /i uscat. Se utilieaă la di+e preparate ale bucătăriei +ără +oc.

     

    ;32* 5!c de 'ane

    9o/moanele aunse la maturitate se $mbibă cu pu*ină apă /i se strivesc cu mierul sau cu m%na. Suast+el ob*inut se amestecă cu aspirina 73 tablete la 1 litru de eamă8, se pune $n sticle, se pun deasuc%teva picături de alcool, se acoperă /i se păstreaă la rece. (esturile se pun $ntrun borcan $mpreuncoaa leumelor /i +ructelor +olosite, se pune apă /i se lasă la macerat c%teva ile. Se ob*ine ast+el un boat $n vitamine, enime, substan*e minerale, care se poate utilia $n loc de apă, la prepardi+eritelor ciorbe /i sosuri $n bucătăria +ără +oc.

     

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    39/60

    ;33* 5!c de $r!cte de #c

    >ructele de soc, bine coapte, separate de codite, se dau prin mier. Sucul ob*inut se amestecă cu aspi73 tablete la litru8, se pune $n sticle, deasupra se toarnă c%teva picături de alcool, se $nc5id sticermetic /i se pun la rece. Se +olose/te $n special ca colorant $n bucătăria +ără +oc.

     

    ;3

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    40/60

    $n ultimele luni e +oarte indicat acest suc, aut%ndule la men*inerea denti*iei $ntro stare bună, la evitin+ec*iilor de orice natură la na/tere etc. Sucul de morcov este un solvent natural al +orma*iunulceroase /i canceroase, antiin+ec*ios, auta la eliminarea din oranism a a5arurilor /i amidonu$ntăritor al oranismului, stimulent al landelor endocrine, cati+eleaă epiderma, măre/te acuitviuală /i $mpiedică $n eneral $mbolnăvirile oranului viual. Sucul de morcov este boat $n elem

    alcaline6 R, Fa, 9, precum /i $n cantită*i mici, siliciu, clor. 

    ;38* 5!c de cire'e a&are

    >ructele,coapte, spălate /i cu s%mburii sco/i, se vor strivi bine, iar sucul ob*inut, amestecat cu aspirintablete la un litru8 se pune $n sticle, iar deasupra se picură 23 picături de alcool concentrat. Se păstrela rece. Se utilieaă cu apă minerală sau si+on.

     

    ;3@* 5!c de $eclă r#'ie

    Sucul de s+eclă ro/ie se bea numai proaspăt etras. ste unul dintre cele mai pre*ioase sucuri pere+acerea lobulelor ro/ii, ca /i pentru toni+ierea s%nelui $n eneral. Fu este indicat să se bea prea msuc de s+eclă odată, cel mult =00 ml pe i, alt+el dă stări de ame*eală, vomă, re*uri, ca urmae+ectului de epurare rapida a substan*elor toice din +icat. Pentru a se ob*ine reultatele scontate$nceput trebuie să se bea $n combina*ie cu alte sucuri morcov, mere, *elină mărinduse trecantitatea de suc de s+eclă, p%nă devine tolerat $n oranism.

     

    ;

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    41/60

     

    ;

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    42/60

    "ulpinile de or verde, aunse la $năl*imea de 2030 cm, se recolteaă +ără rădăcină, se spală, se taiese $mbibă cu pu*ină apă, apoi se drobesc $ntrun moar p%nă devin o pastă +ină. Se introduce paststorcător. Sucul ast+el ob*inut con*ine cele mai valoroase elemente necesare corpului. Poate +i +olosmedicament $n tratarea multor a+ec*iuni6 anemie, a+ec*iuni oculare, astrită, ulcer, colite, ciroe, in+miocardic, diabet, astm bron/ic. @rul verde, ca plantă cu e+ecte remarcabile asupra oranismulu

    special sub +ormă de suc, a +ost descoperit de os5i5ide KaiTara, doctor $n medicină, absolven&niversită*ii Rumamoto din

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    43/60

    durerile de cap, inclusiv mirenele, apar $n special din caua acumulării resturilor de tot +eluintestinul ros /i lipsei unor substan*e care se a+lă $n morcov /i spanac. 'on*inutul mare de acid odin spanac $l +ace un aliment laativ, deosebit de important pentru activitatea intestinelor.

     

    ;

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    44/60

    ;=* 5!c de c#acă"e a!rii

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    45/60

    ste recomandat $n demineraliare, constipa*ie, reumatism, ută, in+lama*ii diestive /i urinare, a+ec*+ebrile /i altele. Se beau 100300 ml pe i, de două sau trei ori, dintre care o dată diminea*anem%ncate, curat sau diluat cu apă.

     

    ;>;* 5!c de c#acă"e r#'ii

    Sucul etras din +ructele bine coapte aută $n dispepsii 7insu+icien*a sucului astric8, constipa*ie, artreumatism, ută, litiaă urinară, a+ec*iuni +ebrile, pecinini, insu+icien*ă /i conestie 5epatică, in+lamdiestive /i urinare /.a.m.d. Se bea numai proaspăt, pur sau diluat cu apa6 c%te100=00 ml, de 3 ori pe

     

    ;>2* 5!c ener(etic c! n!ci

    Se etrae la mier un pa5ar de suc de +ructe după dorin*ă sau anotimp $n care se adauă o linuri*ă

    două mie de nuci r%/nite sau tăiate /i pu*ină miere după ust. #ă multă enerie.

     

    ;>3* 5!c ener(etic c! tăr-ţă

    Se prepară ca la re*eta precedentă, nucile +iind $nlocuite cu tăr%*ă de r%u.

     

    ;>

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    46/60

    >rău*ele con*in numeroase minerale, proteine, a5ăr, celuloă /i răsimi, materie uleioasă, salicilic, vitaminele B, ', , R. Ia5ărul, sub +ormă de levuloă, +ace din +rău*e un +ruct permis celosu+eră de diabet. >rău*ele sunt indicate $n astenie, demineraliare 7tuberculoă8, artrite, reumatiută, litiaă urinară, ateroscleroă, pletoră, 5ipertensiune, autointoicare, constipa*ie, 5epatite, lit biliară. >rău*ele trebuie consumate ca aperitiv, la +el /i sucul proaspăt. n timpul seonului, e bine s

    consume 300 ilnic. Pentru steriliarea +rău*elor este de auns să le *inem $n vin ro/u timp de o Cinul, după ce a +ost scurs din +ructe, se poate bea +ără nici o primedie. Sucul ca /i +rău*ele nurecomandă $n dermatoe 7dă urticarie8. Se beau 3 pa5are pe i.

     

    ;>?* 5!c de (re)$r!t

    'on*ine multe minerale, vitamine, enime, alcooluri, pectina, acid citric /.a. ste indicat $n anoreoboseală, dispepsie, intoica*ii, pletoră, artrită, insu+icien*ă biliară, a+ec*iuni +ebrile, pulmonare /.a.mSe iau 3 pa5are pe i, $nainte de mese 7ca atare, sau $ndulcit cu +oarte pu*ină miere8.

     

    ;>8* 5!c de d!de

    #udele con*in lucoă, a5ăr invertit, materii albuminoide cenu/ii, materii insolubile, tanin, succinic, vitaminele A, ' /i alte substan*e. Se recomandă $n astenie, diateă 5emoraică, constipaenterită, a+ec*iuni pulmonare, iar etern, $n an5ine, stomatite, a+te. Sucul +ructului etras $naintecompleta maturare con*ine cca 2= de acid citric la litru. Se +olose/te adăuat $n sirop astrinent, pearare, contra an5inelor, stomatitelor /i a+telor.

     

    ;>@* 5!c de "&e!ră

    Imeura con*ine mai multe substan*e, printre care a5aruri, acii 7citric, malic, salicilic8, vitaminaIa5ărul din ea, levuloa, o +ace să poată +i consumată /i de diabetici. Se indică $n astenie, reuastrointestinală, dispepsii, dermatoe, reumatism, ută, constipa*ie, transpira*ie, a+ec*iuni +ebrile. Sde meură se poate bea simplu sau $n amestec cu cel de coacăe nere, care se poate $ndoi cu ap pa5are pe i, $naintea meselor principale cu 30 minute8.

     

    ;?* 5!c de &!re

    >ructul murului sălbatic 7mura8 este c%t se poate de valoros pentru sănătate. 'on*ine6 a5ăr, pectacii, vitaminele A, ', materii rase, săruri, ulei esen*ial 7bactericid8. ste indicat $n diaree, metroraa+ec*iuni pulmonare, anine. Siropul se bea $ndoit cu apă, de 3 ori pe i, $naintea meselor principal30 de minute.

     

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    47/60

    ;?;* 5!c de na)i

     Fapii con*in numeroase săruri minerale, esen*ă sul+oaotată, iod, arsenic, a5aruri, vitaminele A, Betc. ste indicat $n oboseală enerală, litiaă renală, ută, cistite, bron/ite, enterite, tuse, anobeitate, eceme, acnee. Sucul etras din napi se bea imediat 73 pa5are pe i, $nainte de mese8. Siro

    ca /i sucul din el, se recomandă la toate v%rstele6 tinerilor, bătr%nilor, sedentarilor, ca /i sportivilor, +at%t de boat $n minerale.

     

    ;?2* 5!c de )ere

    'on*ine6 apă, a5ăr 7levuloă8, al*i 5idra*i de carbon, acii, albumine, celuloă, cenu/i, pectină, tanialtele, apoi vitaminele A, B1, B2, PP, '. ste indicat $n reumatisme, ută, artrite, surmena, sarcanemie, tuberculoă, diaree. Se iau 23 pa5are pe i, cu 30 minute $nainte de mese.

     

    ;?3* 5!c de &andarine

    Sucul este comparabil cu cel al portocalei, dar con*ine ceva mai pu*ine minerale. ste consideratsedativ al sistemului nervos, datorită con*inutului $n brom.

     

    ;?

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    48/60

    ;?>* 5!c de !t!r#i

    &sturoiul este boat $n uleiuri puri+icatoare asupra oranismului, stimul%nd secre*ia astrică. 'onlucoid sul+urat, ulei volatil, amestec de sul+ură /i oid de alil aproape $n stare pură, sul+, iod, siliAre principii antibiotice 7alicina /i arlicina8 cu ac*iune puternică asupra sta+ilococilor. ste indica

    tratamentul bolilor in+ec*ioase 7epidemii ripale, +ebră ti+oidă, di+terie8, diaree, dienterii, a+ec* pulmonare /i ale inimii, astm /i em+iem, tuse convulsivă, varice, 5emoroii, litiaă urinară, blenoraanoreie, parai*i intestinali. Previne cancerul /i multe alte boli. Sub +ormă de suc, se amestecă o lin$ntro ce/cu*ă de apă, de 3 ori pe i, $naintea meselor.

     

    ;??* 5!c de )ra"

    Se ob*ine un suc mai slab, dar aută $n acelea/i a+ec*iuni ca /i cel de usturoi. !a +el /i cel de ceapă.

     

    ;?8* 5!c de ardei (ra verde

    'on*ine o mare cantitate de siliciu, element necesar un5iilor, părului, canalelor lacrimale /i landsebacee. Se beau 2=0 ml $n amestec cu =00 ml suc de morcov. Aută la cură*area pielii de petele $ncla culoare, $n special c%nd este $nso*it /i de spălături ale intestinului ros prin clisme. 'elor care sude ae $n intestin sau de colici, crampe, le e de +olos combina*ia celor două sucuri, plus suc de spa72=0 ml suc de ardei, =00 ml suc de morcovi, =00 ml suc de spanac8 $mpăr*it $n trei /i băut cu $n5i*mici, cu 30 de minute $naintea celor trei mese ale ilei.

     

    ;?@* 5!c de ridic0e nea(ră

    Se etrae din ridic5i bine spălate, mărun*ite, puse $n storcător cu tot cu +rune. 'on*ine ra+anol 7esesul+uriată8, vitaminele B, '. ste indicat $n litiaă biliară /i urinară, colecistite, dispepsii, insu+ici5epatică, a+ec*iuni pulmonare, bron/ite, astm, tuse convulsivă, ută, reumatism, artrite cronice, ra5italerii, scorbut, sub +ormă de suc 20=0 pe i, 7100400 ml8 $n caurile de litiaa biliară. >iind +otare, se ia numai $n combina*ie cu suc de morcovi? elemente combinate ale acestor două sucuri autre+acerea, mucoaselor din oranism. ste mai e+icient dacă se bea la o oră după ce sa băut sucu5rean. Are un e+ect lini/titor, vindecă mucoasele /i elimină mucusul diolvat de 5rean. >olosind asuc, opera*iile c5iruricale de boli ale sinusurilor pot +i evitate.

     

    ;8* 5!c de ridic0e r#"

    Se dă $n storcător cu tot cu +rune. 'on*ine enime, vitaminele B, ', P, ra+anol, iod, maneiu, sul+indică $n inapeten*ă, scorbut, ra5itism, demineraliare, +ermenta*ii intestinale, icter, litiaă biliară, artreumatism, a+ec*iuni pulmonare 7bron/ite, astm8. Se beau 100400 ml ilnic, $mpăr*it $n 3, $naimeselor principale cu 30 de minute.

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    49/60

     

    ;8;* 5!c de &ăcri'

    'on*ine cloro+ilă, vitamina ', oala*i, +os+a*i, +ier. ste răcoritor, revitaliant, aperitiv, diedepurativ, diuretic, antiscorbutic, laativ. Se +olose/te la acrit ciorbe /i sosuri $n bucătăria +ără +oc.

     

    ;82* 5!c de revent Dr!barbă

    ste cunoscut $n '5ina de milenii 7at%t ca aliment, c%t /i ca medicament8, unde se +olose/te cu msucces $n tratamentul a 3= de boli. Se apreciaă că $n $ntreaa lume eistă cca D0 soiuri de rubarbă. indicat $n +ebră, bolile aparatului diestiv, unele a+ec*iuni ale sistemului imunitar, anemie, constip paraitoe intestinale, diarei cronice, dienterii cronice. ste contraindicat $n 5iperclor5idrie, 5emor

    ută, litiaă oalică. Sucul etras din tie se +olose/te la acrit di+erite preparate, $n bucătăria +ără +oc.

     

    ;83* 5!c de r#die

    (odia con*ine materii aotate, materii rase, materii a5aroase, celuloă, cenu/i, taninuri, elemamare. ste indicat $n astenie, tenie, dienterii. Se bea amestecat cu apă distilată $n păr*i eale,simplu, amestecat cu pu*ină miere. Picurat $n nări, pare să +r%nee devoltarea polipilor.

     

    ;8* 5!c de )ă)ădie

    ste unul din cele mai pre*ioase tonice. >olosit $n combaterea 5iperacidită*ii, el aută la relaalcalinită*ii oranismului. ste $n deosebit de boat $n R, 'a, /i Fa /i este cel mai boat $n 9 /i

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    50/60

    9aneiul e un element esen*ial pentru soliditatea sistemului osos /i previne +railiarea oaselorcantitate corespunătoare de 9 /i 'a oranic vitaliat $n 5rană, $n timpul sarcinii, previne pierdereadeteriorarea din*ilor mamei /i dă tărie oaselor copilului. 9aneiu $n combina*ie potrivită cu 'a, >e este esen*ial pentru s%ne, un constituant al *esuturilor, plăm%nilor /i sistemului osos. "oate preparacu maneiu sub +ormă de pra+ sau lapte pot da unele reultate bune imediate. Sucul crud de păpă

    ob*inut din +rune /i rădăcini, combinat cu suc din +rune de ulie, aută la vindecarea bolilor de oascoloanei vertebrale, dă tărie din*ilor /i previne cariile.

     

    ;8?* 5!c de !r"ici

    ste unul din cele mai puternice vitaminiante. Boat $n cloro+ilă. Sucul se ia c%te un pa5ar $ndoit cude morcovi, de trei ori pe i, cu 30 de minute $naintea meselor principale.

     

    ;88* 5!c de tr!(!ri D&!t

    Acest suc este supranumit /i lapte veetal. 'on*ine numeroase substan*e necesare oranismului. Avaloare calorică importantă6 peste G00 calorii la 1 struuri. ste indicat $n numeroase boli ca6 anemconvalescen*e, demineraliare, sarcină, surmena, astenie, sporturi de reisten*ă, stări +ebrile, cone+icatului /i a splinei, 5ipertensiune, constipa*ie, enterită, dermatoe /.a.m.d. Se +ace cura cu suc $ncepcu ;00 ml p%nă la 1400 ml ilnic, $mpăr*it $n 3 păr*i.

     

    ;8@* 5!c de r#'ii c! la)te% #!ă 'i cea)ă D;

    )nrediente6 200 ml suc de ro/ii, 200 ml lapte crud, 20 ml suc de lăm%ie, 10 ml suc de ceapălbenu/uri crude, un v%r+ de cu*it pulbere de mă5iran.

    Se amestecă bine sucurile, cu ălbenu/urile bătute separat. Se serve/te rece cu paiul sau $n pa5ar.

     

    ;@* 5!c de r#'ii c! la)te% #!ă 'i cea)ă DII

    Se prepară ca la re*eta precedentă, numai că sucul de lăm%ie se $nlocuie/te cu suc de cătină.

     

    ;@;* 5!c de r#'ii c! #!ă 'i verdeaţă

    )nrediente6 200 ml suc de ro/ii, 1=0 ml sm%nt%nă, 20 mărar verde, 10 miere, 4 ălbenu/uri, 2 pătrunel +rune, un v%r+ de cu*it pulbere de cimbri/or.

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    51/60

    Se +reacă ălbenu/urile cu sm%nt%na p%nă se ob*ine o pastă spumoasă, +ină, $n care se adauă sucuro/ii, apoi toate celelalte inrediente 7verde*uri tăiate +in8. Se serve/te rece.

     

    ;@2* 5!c de $eclă c! 0rean 'i rc#vi

    )nrediente6 100 ml suc de s+eclă ro/ie, =0 ml suc de 5rean, 200 ml si+on, 100 ml suc de morcovi, 20suc de lăm%ie sau de cătină, D0 +ri/că, 1= miere.

    Se amestecă toate inredientele cu si+onul, se pune $n pa5are, iar deasupra +ri/ca. Se serve/te rece.

     

    ;@3* 5!c de $eclă c! r#'ii 'i catraveţi

    )nrediente6 100 ml suc de ro/ii, =0 ml suc de castrave*i, 0 +ri/că, 200 ml suc de s+eclă ro/ie, 20

    suc de ceapă, = ml suc de lăm%ie sau cătină, 20 mărar verde, pulbere de romarin sau piper.

    Sucurile se amestecă cu mărarul tocat /i piperul. Se lasă la rece /i se serve/te cu +ri/că deasupra.

     

    ;@

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    52/60

    ;@?* 5!c de ridic0i c! r#'ii 'i br-n"ă

    )nrediente6 1=0 ml suc de ridic5i, 1=0 ml suc de ro/ii, =0 telemea, 1 pulbere de nerilică.

    Se amestecă cele două sucuri, se adauă telemeaua rasă /i pulberea de nerilică. Se serve/te rece.

     

    ;@8* 5!c de r#'ii c! ţelină

    )nrediente6 300 ml suc de ro/ii, 100 ml suc de *elină, 30 ml suc de pătrunel, 30 ml suc de păst%rnacml suc de ceapă, 1= miere, = suc de lăm%ie sau de cătină, 1 pulbere romarin.

    Se amestecă sucurile, apoi se adauă pulberea aromată de romarin. Se dă la rece /i se serve/te cu cude 5ea*ă puse $n pa5are.

     

    ;@@* 5!c de rc#vi c! r#'ii

    )nrediente6 c%te 200 ml suc de ro/ii /i morcovi, 100 +ri/că, 300 miere, 1 pulbere mă5iran.

    Se amestecă sucurile cu mierea /i se dă la rece. Se serve/te cu cuburi de 5ea*ă /i +ri/că $n pa5are.

     

    2* 5!c de ridic0i c! la)te 'i br-n"ă

    )nrediente6 1=0 ml suc de ridic5i, 2=0 ml lapte bătut, =0 telemea, 1 pulbere de nerilică.

    Se amestecă bine sucul de ridic5i cu laptele bătut apoi se adauă br%nă rasă.

     

    2;* 5!c de var"a r#'ie c! r#'ii 'i &ere

    )nrediente6 100 ml suc de vară ro/ie, 100 ml suc de ro/ii, 100 ml suc de mere, 2= ml suc de ceapăălbenu/, 1 pulbere de piper.

    Se bate bine ălbenu/ul, apoi se amestecă cu sucurile /i piperul.

     

    22* 5!c de cea)ă% r#'ii 'i ţelină

    )nrediente6 c%te 100 ml suc de ceapă, de *elină /i de ro/ii, = ml ulei, 1 pulbere de +enicul.

    Se combină sucurile cu pulberea de +eniculul /i se dă la rece. Se bea cu cuburi de 5ea*ă $n pa5are.

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    53/60

     

    23* 5!c de )anac% !r"ici% 0rean 'i br-n"ă

    )nrediente6 200 ml suc de spanac, 1=0 ml suc de urici, =0 ml suc de 5rean, =0 br%na de oi, nerilică, 1=0 ml suc de salată 7lăptucă8.

    Se amestecă toate sucurile cu br%na rasă /i pulberea de nerilică. Se pune $n pa5are, se dă la rece.

     

    2* 5!c de catraveţi c! c0e$ir

    )nrediente6 200 ml suc de castrave*i, 200 ml c5e+ir, =0 ml suc de ceapă, =0 ml suc de ro/ii, 20 măverde.

    Se amestecă sucurile de leume cu c5e+irul /i mărarul tăiat +in. Se dă la rece.

     

    2?* 5!c de cea)ă c! rc#vi 'i r#'ii

    )nrediente6 100 ml suc de ceapă, 100 ml suc de ro/ii, 100 ml suc de morcovi, 2= ml suc de 5rean, pulbere de cimbri/or.

    Se amestecă sucurile cu cimbri/orul /i se dă la rece. Se serve/te din pa5ar, cu 5ea*ă.

     

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    54/60

    28* 5!c de #r" verde c! &ere

    )nrediente6 =0 ml de or verde, 1=0 ml suc de mere.

    Se amestecă sucurile, se pune $n pa5ar la rece /i se bea cu paiul.

     

    2@* 5!c de var"ă c! (!t!i 'i la)te

    )nrediente6 1=0 ml suc de vară, 200 ml lapte crud, =0 ml suc de utui, 1 pulbere de mă5iran.

    Se amestecă sucurile cu laptele /i mă5iranul /i se bea imediat ce a +ost preparat.

     

    2;* 5!c de cea)ă c! la)te% r#'ii 'i br-n"ă

    )nrediente6 100 ml suc de ceapă, 100 ml suc de ro/ii, 100 ml lapte crud, =0 ml suc de morcovi, = br%nă de oi, 1 pulbere de nerilică.

    Se amestecă sucurile cu laptele, pulberea de nerilică /i br%na de oi. Se serve/te rece.

     

    2;;* 5!c de catraveţi c! rc#vi

    )nrediente6 200 ml suc de castrave*i, 200 ml suc de morcovi, 20 ml suc de lăm%ie sau cătină, = ml

    de usturoi, 20 mărar verde, 30 +ri/că, 1 pulbere de piper.

    Se amestecă sucurile cu piper /i cu mărarul tocat. Se dă la rece /i se serve/te $n pa5are, cu +ri/că.

     

    2;2* 5!c de r#'ii c! la)te băt!t

    )nrediente6 200 ml suc de ro/ii, 300 ml lapte bătut sau iaurt, 40 +ri/că, 4 ălbenu/uri crude,  pulbere de busuioc. Se bat bine ălbenu/urile, se amestecă cu sucul de ro/ii, laptele bătut, pulbere busuioc. Se dă pu*in la rece, apoi se serve/te pus $n pa5are, cu +ri/că pe deasupra.

     

    2;3* 5!c de rc#vi c! var"ă% r#'ii 'i ridic0i

    )nrediente6 200 ml suc de morcovi, =0 ml suc de vară, 100 ml suc de ro/ii, 30 ml suc de ridic5i, pulbere de cimbri/or.

    Se amestecă sucurile cu pulberea aromată /i se dă la rece. Se bea cu cuburi de 5ea*ă, $n pa5are.

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    55/60

     

    2;* 5!c de )ra" c! !t!r#i% r#'ii 'i )anac

    )nrediente6 200 ml suc de pra, 100 ml suc de ro/ii, 100 ml suc de morcovi, 100 ml suc de spanac, de ca/caval ras, 1 pulbere de nerilică.

    Se amestecă cele 4 +eluri de suc cu pulberea aromată /i cu ca/cavalul ras. Se bea rece, $n pa5are.

     

    2;?* 5!c de ţelină c! rc#vi 'i la)te

    )nrediente6 200 ml suc de morcovi, 100 ml suc de *elină, 200 ml lapte, 1 pulbere de salvie, 1miere. Se amestecă sucurile cu mierea /i pulberea, apoi laptele crud. Se dă la rece /i se serve/tecuburi de 5ea*ă, $n pa5ar.

     

    2;8* 5!c de rc#vi c! &ere 'i #r" verde

    )nrediente6 200 ml suc de morcovi, 200 ml suc de mere, 100 ml or verde, 1 pulbere mentă.

    Se amestecă sucurile cu pulberea de mentă /i se *ine o oră la rece. Pus $n pa5are, se bea cu paiul.

     

    2;@* 5!c de r#'ii c! la)te

    )nrediente6 200 ml suc de ro/ii, 300 ml lapte, 10 +ri/că, 4 ălbenu/uri.

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    56/60

    Se bat bine ălbenu/urile /i se amestecă cu sucul de ro/ii, laptele ne+iert. Se dă la rece. Se serve/t pa5are $nalte, cu +ri/că deasupra.

     

    22* 5!c de )ătr!nGel c! alc##l

    Sucul etras din +rune proaspete de pătrunel se amestecă $n păr*i eale cu alcool de ;0J. Aută conevraliilor, aplicat cu deetul pe traseul nervului, direct pe inii, pe +a*ă 7 nevralii dentare8. >lacose păstreaă la răcoare, $nc5is ermetic.

     

    22;* 5!c de )e)ene (alben c! la)te ne$iert

    )nrediente6 suc de pepene alben, apă distilată, lapte ne+iert, $n păr*i eale.

    Se amestecă, ait%nd bine +laconul. Auta la $nriirea tenului uscat. Se spală +a*a $n +iecare se>laconul se păstreaă la rece, $n loc $ntunecos /i bine astupat.

     

    222* 5!c de cea)ă c! rac0i!

    'u sucul proaspăt etras se pun comprese pe deerături, crăpături /i ulituri. 'ontra surdită*iiamestecă 30 ml suc de ceapă cu 30 ml rac5iu de secară, se $ncăle/te la temperatura corpului? se pusau 4 picături $n urec5e, de 3 ori pe i dintre care una la culcare.

     

    223* 5!c de r#t#)acă

    Se +olose/te doar etern, contra neilor. Se tamponeaă neii de ; ori pe i, p%nă dispar.

     

    22

  • 8/20/2019 BUCĂTĂRIA FĂRĂ FOC.doc

    57/60

    22>* 5!c de l!&-nărică

    (ădăcinile de lum%nărică 7recoltate toamna t%riu sau p