BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

81
SUPORT DE SEMINAR – LEXICOLOGIE, Anul I, Semestrul I Lexicologia are un dublu obiect de studiu: I. lexemul (în singularitatea sa fundamentală) şi II. fondurile lexicale (sistemul de interrelaţionări ale cuvântului). Cuvântul este studiat tridimensional, potrivit statutului celor trei discipline care asigură principalele linii de investigaţie ale domeniului lexicologic: din perspectiva schimbărilor de formă (morfonemia), din perspectiva valorii semnificaţionale (semantica), din perspectiva originii şi „evoluţiei” cuvintelor (etimologia). Lexicologia, ca disciplină, oferă un spaţiu suficient de generos captării / înţelegerii proceselor interne, subiacente, de construire a conţinuturilor de conştiinţă (= semnificatelor). Disciplina care se ocupă cu valoarea de conţinut a cuvântului (= cu semnificaţia) se numeşte semantică. Întemeietorul ei, genevezul Marcel Bréal, se arată însă sceptic cu privire la posibilităţile comunicative ale omului: „Vreau să arăt că stă în natura limbii să exprime ideile noastre într-un mod foarte incomplet şi că ea n-ar putea să reprezinte gândirea cea mai simplă şi mai elementară, dacă inteligenţa noastră n-ar veni constant în ajutorul cuvântului şi n-ar remedia prin ajutorul luminilor pe care le scoate din propriul său fond, insuficienţa interpretului său”. Problema pare greşit pusă:

Transcript of BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Page 1: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

SUPORT DE SEMINAR – LEXICOLOGIE, Anul I, Semestrul I

Lexicologia are un dublu obiect de studiu: I. lexemul (în singularitatea sa fundamentală) şi II. fondurile lexicale (sistemul de interrelaţionări ale cuvântului). Cuvântul este studiat tridimensional, potrivit statutului celor trei discipline care asigură principalele linii de investigaţie ale domeniului lexicologic: din perspectiva schimbărilor de formă (morfonemia), din perspectiva valorii semnificaţionale (semantica), din perspectiva originii şi „evoluţiei” cuvintelor (etimologia).

Lexicologia, ca disciplină, oferă un spaţiu suficient de generos captării / înţelegerii proceselor interne, subiacente, de construire a conţinuturilor de conştiinţă (= semnificatelor). Disciplina care se ocupă cu valoarea de conţinut a cuvântului (= cu semnificaţia) se numeşte semantică. Întemeietorul ei, genevezul Marcel Bréal, se arată însă sceptic cu privire la posibilităţile comunicative ale omului: „Vreau să arăt că stă în natura limbii să exprime ideile noastre într-un mod foarte incomplet şi că ea n-ar putea să reprezinte gândirea cea mai simplă şi mai elementară, dacă inteligenţa noastră n-ar veni constant în ajutorul cuvântului şi n-ar remedia prin ajutorul luminilor pe care le scoate din propriul său fond, insuficienţa interpretului său”. Problema pare greşit pusă: limbajul înseamnă în primul rând dimensiune creativă a omului. Faţeta sa comunicativă este o realitate parţială, derivată şi, pe drept cuvânt, fragmentară. Dar conţinuturile de conştiinţă nu sunt create în primul rând pentru a fi comunicate, ci răspund intenţiei de semnificare a fiinţei umane, concretizată în „actul instituirii spontane în limbi, prin punere laolaltă (sinteză)” (Humboldt) de elemente. În unele limbi, elefantul este numit când „cel care bea de două ori”, când „cel cu doi colţi”, când „cel înzestrat cu o mână” – practic, sunt denumite tot atâtea concepte diferite, cu toate că întotdeauna este avut în vedere acelaşi obiect. De aceea, limba ca sistem de virtualităţi, selecţii şi opoziţii (Saussure) este doar unul din nivelele activităţii creatoare a omului. De altfel, Guillaume (concepţia psihosistematică) trece de la o perspectivă atomizată / mecanică asupra limbii, cum apare la Saussure, şi regândeşte limba ca o realitate intuitivă, dinamică.

Cuvântul este un impuls, un stimul, un complex propriu de tendinţe, şi, în primul rând, o realitate semantică dinamică, nu un

Page 2: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

prefabricat, nu o cărămidă inertă, atomică. Tocmai de aceea, lexicologia nu este tributară doar unor metode mecaniciste (statistica distribuţională, analiza morfematică, analiza semică), ce studiază doar aspecte formale ale conceptelor sau ale dinamicii semnificaţiei în cuvânt. Aceste metode sunt utile pentru a da seamă de anumite aspecte matematico-geometrice ale sistemului limbii. Însă limba ca sistem implică nu doar componente clar determinabile, ci şi numeroase aspecte de virtualitate, de potenţialitate etc. Humboldt susţine că „Pretutindeni suntem separaţi de semnificaţia originară a cuvintelor”.

Limbajul este extensia fundamental creatoare a factorului uman. În general, este văzut ca un sistem ce funcţionează prin autoreglaj (norma, tipul). Norma lingvistică a unei limbi cuprinde un set de principii şi reguli, dar şi de posibilităţi care se propun, nu se impun libertăţii subiectului vorbitor. Vorbirea este activitatea creatoare şi cognitivă prin care instituim conţinuturi de conştiinţă, ca bigbang al conştiinţei, primum movens care iniţiază dinamica semnificaţiei în fiecare moment al gândirii şi al vorbirii efective. Limbile conţin structuri relativ stabile (expresii, locuţiuni) pe care le captăm prin tradiţie, prin rutina utilizării lor în vorbirea curentă, prin prezervarea exclusivă a formei lingvistice şi racordarea ei la un conţinut inteligibil pentru toţi vorbitorii dintr-o anumită comunitate. Însă, prin aceasta, nu înseamnă că limbile sunt deja date (însuşibile prin educaţie), ci ele sunt structuri:

a) emergente: activităţi directe, spontane, intuitive, permanente şi fundamental libere de instituire de semnificaţii; şi

b) simbiotice: contactul între limbi (André Martinet), bilingvismul, interferenţele lingvistice (sau amestecul limbilor), traducerile, împrumuturile sau schimburile de cuvinte – neologisme, barbarisme, expresii sau clişee internaţionale etc.).

LEXICUL este ansamblul de lexeme şi de interrelaţionări ale lexemelor.

În uzul cotidian, înţelegerea cuvintelor depinde de luarea în considerare a contextului lor. Semnificaţia unui cuvânt depinde adesea de ambientul în care e folosit, mai ales pentru cuvintele cu mai multe semnificaţii (polisemantice): aripa castelului e diferită de aripa păsării sau de aripa unui partid; încă şi mai diferite sunt aripile fanteziei.

Page 3: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Totuşi, chiar şi în cuvintele univoce (monosemantice) după context pot apărea anumite accente: de exemplu, în fraza nu face pe copilul nu se face aluzie atât la vârstă, cât la starea psihologică. Numai contextul face cuvintele să capete un singur sens. În acest punct, considerăm cuvintele mai ales ca elemente ale patrimoniului lexical (lexic), care se definesc lexeme. De semnificaţia lexemelor, în general sau într-un anumit context, se ocupă acea parte a semanticii pe care o numim semantică a cuvântului. Semantica cuvântului se ocupă de semnificaţia cuvintelor folosite în combinaţii fixe.

În expresiile uzuale, distanţa temporală şi culturală impune acordarea unei anumite atenţii semanticii pentru a nu aluneca în echivoc. Introducerea în semantică permite şi aflarea felului în care au fost construite dicţionarele, ce funcţii au şi cum se folosesc.

Analiza semantică a expresiilor lingvistice se revendică de la o anume concepţie despre originea semnificaţiei unei expresii.

Semnificaţia – dependentă de mediul înconjurătorFiecare lexem îşi primeşte semnificaţia sa precisă din raporturile

în care se găseşte, adică din context. Raporturile sunt de două tipuri: sintagmatice şi paradigmatice.

Paradigma 1 Paradigma 2 Paradigma 3

Sintagma 1 a b c

Sintagma 2 a1 b1 c1

Sintagma 3 a2 b2 c2

Prin sintagmă se înţelege legătura liniară de lexeme dintr-un lanţ semnificativ de cuvinte, de exemplu, „casa e mare”, „îmi petrec vacanţa la mare”. În multe cazuri, prin raport sintagmatic se precizează şi semnificaţia unui cuvânt în interiorul sintagmei însăşi, de exemplu, „şi-a construit o casă mare”, „el îşi petrece concediul la mare”. Numai graţie înlănţuirii cu alte cuvinte semnificaţia „mare” rezultă clar în cele două expresii.

Totuşi, cuvintele se găsesc şi într-un raport paradigmatic, adică anumite cuvinte se pot asocia în clase paradigmatice. Prin clasă

Page 4: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

paradigmatică se înţelege un grup de expresii care într-un punct al lanţului de cuvinte se pot schimba între ele dând naştere unor expresii semnificative. De exemplu, în lanţul „îmi petrec vacanţa la mare”, lexemul vacanţă poate fi înlocuit cu concediu.

Semnificaţia exactă a unui cuvânt depinde de relaţia sintagmatică şi paradigmatică specifică a cuvântului.

Deci, atât pentru paradigme cât şi pentru sintagme, raporturile între expresii prezintă legături mai mult sau mai puţin strânse: sub profil paradigmatic bărbat, femeie, copil sunt între ele mult mai strâns unite decât bărbat şi casă; bărbat, femeie, copil intră în clasa paradigmatică persoană umană; bărbatul şi casa nu se pot asocia în clasa paradigmatică lucruri, ci numai în grupul entitate. Chiar sub profil sintagmatic unele lexeme sunt legate între ele într-un mod mai strâns şi mai frecvent decât altele, adică sunt solidare; de exemplu, raportul între câine şi a lătra este mai strâns decât între câine şi a alerga. A lătra e caracteristica numai a câinelui (pornind de la uzul metaforic).

În cazul câmpurilor semantice, contextul îmbracă un rol deosebit de important pentru semnificaţia cuvintelor. Prin câmpuri semantice se înţeleg legăturile dintre cuvinte care apar cu regularitate sau chiar clasa de cuvinte legate din punct de vedere paradigmatic, de exemplu şiret, înţelept, isteţ etc.

VOCABULARUL ● este faţeta concretă a lexicului, ansamblu de vocabule şi de

interrelaţionări ale vocabulelor. Vocabularul satisface dimensiunea

comunicativă a limbii, depinzând preponderent de contextele în

care sunt utilizate cuvintele ● este format din cuvinte de origine latină,

slavă, turcă, maghiară, greacă, germană, rusă etc. ● expresii / locuţiuni: a-i trăsni (cuiva ceva)

prin minte; a-i îngheţa mintea; a da în mintea copiilor; la

mintea cocoşului; mintea de pe urmă; ochii minţii; a avea pe cineva la

inimă; a avea tragere

Page 5: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

de inimă; a-şi face inimă rea; a-şi lua inima în dinţi; a râde inima în

cineva; a-i merge cuiva ceva la inimă; a unge pe cineva la inimă;

de inimă albastră; după pofta inimii; a-i veni cuiva inima la loc etc.

STRUCTURA VOCABULARULUI

FONDUL PRINCIPAL LEXICAL – criterii de apartenenţă: frecvenţa, vechimea,

● productivitatea, originea latină.

în fondul principal de cuvinte există aproximativ

60% cuvinte de origine latină, 20% cuvinte de

origine slavă, iar restul sunt cuvinte de alte

origini. Se pot formula fraze întregi numai cu

cuvinte de origine latină, dar nu se poate alcătui

nici măcar o singură propoziţie din cuvinte

nelatine. Poemul Luceafărul al lui Mihai

Eminescu are 88,6% cuvinte latine şi conţine 13

strofe care au numai cuvinte latine.

Domenii ale vocabularului: părţile corpului omenesc sunt numite în proporţie de 92%

de cuvinte latine, 2 cuvinte de origine dacă (ceafă şi grumaz), 4 cuvinte de origine slavă (gât, obraz, gleznă, trup), un cuvânt de origine greacă (a mirosi) şi un cuvânt de origine necunoscută (burtă);

Page 6: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

cuvinte de origine slavă: stăpân, boier, bogat, lacom, trudă, boală, prost etc.;

cuvinte de origine maghiară: neam, belşug, bănuială, cheltuială, oraş etc.;

cuvinte de origine turcă: tutun, cafea, catifea, baclava, sarmale, sugiuc etc.;

cuvinte de origine greacă: dascăl, condei, ieftin, folos etc.; cuvinte de origine rusă: constituţie, comisie, comitet etc.

Sunt de origine slavă: începând cu numeralul 11, formarea acestuia urmează modelul

slav, inclusiv numeralul 100.Influenţa slavă în structura lexicală formarea de noi cuvinte cu

ajutorul prefixelor răs- li- ne-, precum şi a sufixelor –ean, -işte, -iş, -iţă.Cuvintele de origine dacă rămase în limba română contemporană

sunt aproximativ 100: barză, brad, buză, căciulă, copac, grumaz, moş, viezure,

Argeş, Criş, Mureş, Prut, Siret. Există numeroase cuvinte de origine necunoscută, care se

presupune că provin tot din substrat.

MASA VOCABULARULUI cuprinde aproximativ 90% din cuvintele limbii române

(cele care nu intră în fondul principal lexical): arhaisme,

elemente populare, regionalisme, termeni tehnici,

neologisme, termeni internaţionali (clişee provenite

din franceză, italiană, engleză, precum şi expresii

latine), elemente de jargon şi argou.

Neologismele sunt cuvintele nou apărute în limbă, având acelaşi sens cu altele deja consolidate în vocabularul acelei limbi.

Page 7: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

De exemplu, nerecunoştinţă – ingratitudine, a dezvălui – a revela, singuratic – solitar.O categorie aparte de neologisme o constituie aşa-numiţii termeni livreşti, cu frecvenţă limitată în vorbirea cotidiană. Aceşti termeni apar, de obicei, ca jargon al unor domenii specializate (critica literară e un exemplu în acest sens) sau în vorbirea încărcată de preţiozitate. Redăm în continuare lista termenilor livreşti sau a rarităţilor lexicale care încep cu litera A, conform DEX 1996 (exceptând termenii care au devenit uzuali, gen ambiguitate, sau termeni care nu se regăsesc în amintitul dicţionar, gen actant):Abscons = greu de înţeles, ascuns, tainic, obscur.Abstrus = neclar, confuz, încurcat.Acherontic = subpământean.Acribie = exactitate, corectitudine în cercetarea ştiinţifică; seriozitate, conştiinciozitate.Acrimonie = atitudine plină de ironie usturătoare; sarcasm.Acromanie = grad extrem de nebunie.Adempţiune = luare în posesie sau acceptare a unui beneficiu.Adulterare = falsificare, denaturare.Advecţie = mişcare a aerului dintr-o zonă în direcţie orizontală sau aproape orizontală.A giorno = ca ziua.Albescenţă = starea a ceea ce este alb; albiciune.Aleatoric = (despre fenomene) care se produce întâmplător, legat de hazard, stocastic.Alegreţe = vioiciune, sprinteneală (a tonului, a exprimării).Alerteţe = vioiciune, agerime; elan, avânt.Algomanie = căutare a unei plăceri în durere.Alifios = ca alifia.Aluniu = de culoarea alunei.Alunizare = acţiunea de a aluniza, aselenizare.Ambeta = a se plictisi.Ambetant = plicticos, plictisitor.Ambient = ambianţă.Ambroziac = cu parfum de ambrozie; minunat.

Page 8: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Ambuscat = (soldat) dispensat de obligaţiile grele ale serviciului militar; (militar) scutit prin diverse aranjamente de a lupta pe front.Ambuteia = a bloca cu vehicule, nave etc. căi rutiere sau de navigaţie.Ameliorativ = care ameliorează.Amenitate = atitudine binevoitoare, amabilitate, politeţe.Amfibolie = ambiguitate.Amfibologic = echivoc, ambiguu, obscur.Amfiguric = (despre scriere, vorbire, stil) obscur, neinteligibil.Amfitrion = stăpânul unei case în raport cu oaspeţii săi; gazdă.Amintitor = care aminteşte.Amploaiat = (ieşit din uz) funcţionar.Ampolozitate = emfază.Ancilar = de slugă; subordonat, umil.Ancola = a încleia.Android = robot cu aspect uman.Aneantiza = a distruge total, a reduce la nimic.Angoasa = a nelinişti (profund).Angoasat = care este (profund) neliniştit.Angoasă = nelinişte, tulburare, îngrijorare, adesea patologică.Angular = unghiular.Anihilator = care anihilează.Anomie = dezordine, dezorganizare (într-o societate dată).Anosteală = 1. Plictiseală. 2. Persoană plicticoasă.Anostie = lipsă de gust, plictiseală.Antegardă = avangardă.Antestepă = silvostepă.Anular = de forma unui inel, care se înfăţişează ca un inel.Apetenţă = tendinţă a cuiva către ceea ce îi poate satisface nevoile, înclinaţiile naturale.Apetit = poftă de mâncare; dorinţă nestăpânită de a face ceva.Apelpisie = (învechit) stare de deznădejde, de disperare sau de exasperare.Aplomb = siguranţă absolută sau îndrăzneală (adesea nejustificată) manifestate în comportarea cuiva.Apoftegmatic = care reprezintă o apoftegmă.

Page 9: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Apoftegmă = maximă, sentinţă formulată de obicei de o personalitate celebră (din antichitate).Aporetic = care are aspectul unei aporii, de aporie.Aporie = dificultate de ordin raţional greu sau imposibil de rezolvat.Aprehensiune = teamă vagă, frică nedesluşită (cauzată de eventualitatea apariţiei unui pericol).Aprehensiv = care exprimă, trădează, simte aprehensiune.Arcane = taină, secret; loc tainic, ascuns.Ardent = înfocat, înflăcărat, aprins, pasionat.Ardenţă = ardoare.Arghirofil = (om) care este lacom de bani.Arghirofilie = lăcomie de bani.Arguţie = argumentare sofistică bazată pe fapte nesemnificative sau nesigure; subtilitate exagerată în argumentare.Ascet = pustnic, sihastru.Asertiv = cu caracter de aserţiune; asertoric.Astrolatrie = închinare la stele.Aură = (adesea figurativ) nimb, aureolă.Autumnal = de toamnă, tomnatic.Avocaţial = avocăţesc.Avuabil = care poate fi mărturisit.Azur = culoare albastru-deschis; albastrul cerului.

Cuvinte împrumutate neadaptate sistemului fonetic românesc:bleu, bowling, business, camping, cash, chewing-gum, Copyright, consulting, cozeur, cow-boy, dealer, design, diesel, display, feedback, hamburger, happy end, high-life, hobby, hold-up, hot dog, hot line, horror, jeep, jiu-jitsu, job, jogging, joker, kaki, ketchup, kitsch, know-how, living-room, marketing, mass-media, outsider, pager, pizza, play boy, rummy, scotch, sex-appeal, show, skateboard, speech, spleen, spray, stand-by, strip-tease, talk-show, thriller, whisky, week-end, twist, walkie-talkie.

Microstudiu de caz: Barbarismele După unii specialişti, actualmente limba româna cuprinde aprox.

50 000 de neologisme, „invazia” recentă provenind prin mass-media, mai ales din arealul englezei americane. Există chiar o tendinţă, în

Page 10: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

limbajul publicitar, de inventare a unor cuvinte şi expresii pe care le vom numi, după modelul francez, elemente de romgleză

Termenii provin din diferite domenii care vin să evidenţieze o tendinţă subiacentă de globalizare lingvistică, concretizată prin explozia terminologiei specializate din informatică, medicină (genetică), economie, politică, modă, muzică, life style, planning familial, shopping, etc.. Asta nu înseamnă, însă, că fenomenul importului de noţiuni nenecesare fondului lexical românesc ar fi neapărat subordonat tendinţei de globalizare văzut ca fenomen social şi politic. Mai degrabă, explozia de barbarisme survine ca etapă a unei crize lingvistice, dar cu promisiunea unor primeniri de substanţă. Vorbitorii se ghidează după o etică situaţională. Majoritatea termenilor sunt barbarisme de traducere, ce se depun în limbă ca elemente de jargon. Un limbaj interdimensional, rezultat prin traduceri directe, simplificări şi unilateralizări semantice, ce recompune nevoia de transgresare cu orice preţ a barierelor lingvistice, fenomen curent ce influenţează nivelul designării. Multe din exemplele selectate sunt barbarisme de traducere (v. infra, 4.), cuvinte preluate tale quale din limba sursă, eventual cu prelucrări minime de adaptare la ortografia sau fonetismul limbii ţintă: brand, trend, feedback, pattern, preview, review, news, assistent office, assistent manager, car renting, spa, body building, banner design / exchange, skipper de interzonă, tunează-mi camionul, ce se mai bloguieşte / flashuieşte / smsuieşte, vise online, întâlnire face to face.

Anglicismele sunt motorul şi, totodată, efectul unei tehnoculturi globale, construibilă cu predilecţie în uriaşul bazin de atractori (trans)discursivi numit Internet. Cu siguranţă, factorul cel mai important al preluării şi al diseminării termenilor de provenienţă englezească în poziţia de substitute pentru variantele autohtone este reprezentat de cultura Internet, spaţiu virtual în care problema designării dobândeşte noi valenţe şi semnificaţii: skipper de interzonă; tunează-mi camionul; ce se mai bloguieşte; vise online; fuck off; no problem; give me a break; come on; get lost; hei dude.

Exemplu (de pe un blog): „nu mai inteleg nimic, dar o sa va rog sa va calmati cu jignirile, ca altfel va sterg @cucu; io nu as indrazni sa ma compar cu pro sau alte alea. pana la urma, de pro au auzit oamenii, if u know what I mean (subl. n.)”.

Page 11: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Există şi cazuri de resemantizare a termenilor. În exemplul Am setat o întâlnire, am setat înseamnă, de fapt, am fixat o întâlnire, am programat. Poate că avem aici o premisă de sens ironic (întâlnire funcţională, de afaceri, cu posibile aspecte neplăcute / nedorite anticipate); în cazul unei întâlniri romantice, fie verbul face aluzie la fixarea întâlnirii prin messenger sau prin telefon, fie enunţătorul lucrează în domeniul informatic, transferând în acest caz semnificaţiile şi resemantizând verbul etc.

Termenii internaţionali: Expresii idiomatice preluate din alte limbi prin calc lingvistic:

apă de toaletă (eau de toilette); câmp de bătaie (champ de bataille); a plăti oalele

sparte; a face act de prezenţă; a fi într-o pasă proastă; a trece în revistă (passer en

revue); tras la patru ace.Clişee sau expresii preluate tale quale din franceză, italiană,

engleză: răul secolului; războiul rece; turnul de fildeş; porumbelul păcii; Alte exemple: Arca lui Noe – combinaţie de..., varietate;Pânza Penelopei – eschivare, amânare de la ceva ce nu-ţi

convine;De la Ana la Caiafa – a plimba pe cineva din loc în loc în

vederea soluţionăii unei probleme care de fapt nu se va rezolva;A se spăla pe mâini ca Pillat din Pont – a se eschiva;Sabia lui Damocles – pericol iminent;Călcâiul lui Ahile – slăbiciune, punct vulnerabil;Firul Ariadnei – salvare, fir călăuzitor;Fata morgana – miraj, iluzie;Patul lui Procust – constrângere;Nodul gordian – soluţie simplă şi rapidă a unei probleme grele

în aparenţă;Mărul discordiei – motiv de ceartă, conflict;Turnul Babel – mulţime pestriţă, haos, dezordine;Furcile caudine – greutăţi, impedimente foarte mari;Lampa lui Diogene – căutarea fără succes a unei utopii;

Page 12: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Măgarul lui Buridan – Jean Buridan (1295-1356), filozof francez care a studiat şi

predat la Paris, a formulat un exemplu ilustrativ, rămas celebru, privitor la luarea unei

decizii în situaţii când nu există nici un motiv pentru a prefera una dintre alternativele

posibile. Astfel, un măgar aşezat la egală distanţă de două grămezi de fân identice va

muri de foame, neştiind pe care să o aleagă.Anteriul lui Arvinte – Arvinte este tipul zgârcitului ridicol care,

având coatele roase la anteriu, le-a petecit tăind din mâneci. Cum lumea se prăpădea

de râs, şi-a făcut mâneci tăind din poale. Astfel, până la urmă, anteriul nu mai

semăna nici măcar cu un mintean. Celor ce se comportă la fel, adică celor ce strică într-o

parte pentru a “repara” în alta, în loc să cumpere obiectul respectiv, li se spune că

procedează ca Arvinte cu anteriul lui.Acarul Păun – A existat într-adevăr şi ar fi rămas un anonim

dacă o gravă ciocnire de trenuri întâmplată acum patru decenii pe linia Ploieşti-Buzău nu

i-ar fi adus o tristă celebritate. Ancheta asupra catastrofei feroviare scoţând basma

curată pe adevăraţii vinovaţi – oameni cu trecere –, a găsit ca singur vinovat pe

acarul din staţie, pe nume Ion Păun. De atunci “acarul Păun” indică persoana asupra căreia

se arunca greşelile altora, vinovatul fără vină, ţapul ispăşitor.

Expresii latineşti uzuale şi mai puţin uzuale:A posteriori = din experienţă.A priori = din cele anterioare.Ab alto aethere = din înaltul cerului.Ab absurdo = prin (reducere la) absurd.Ab ovo = de la început.

Page 13: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Acta est fabula = piesa a fost jucată.Ad calendas Graecas = la calendele greceşti = niciodată.Ad-hoc = în acest scop, pentru o situaţie anume.Ad hominem = împotriva omului, (atac) la persoană.Ad honores = pentru a obţine onoruri.Ad-interim = provizoriu, temporar.Ad libitum = după plac, la alegere.Ad litteram = cuvânt cu cuvânt, în sens literal al expresiei.Aere perennius = mai durabil ca arama (aluzie la statuile din

bronz, aramă etc. prin care erau cinstiţi învingătorii).Alea jacta est = zarurile au fost aruncate.Alter ego = un alt eu.Alterius digitis = de mâna altuia.Alternum foedus = legământ reciproc.Arcus pluvius = curcubeul.Aperto libro = la prima vedere.Atavis regibus = din strămoşi regali.Aurea mediocritas = aurita cale de mijloc.Bis dat qui cito dat = dublu dă cine dă la timp.Captatio benevolentiae = captare a bunăvoinţei.Carmen saeculare = cântecul secolului.Carpe diem = bucură-te de clipa de faţă (prin extensie: bucură-te

de ziua de azi).Cavo robore = din lemnul scobit.Consensus omnium = consensul tuturorCorpus delicti = corpul delictului.Cum grano salis = cu un grăunte de sare.Curriculum = desfăşurare, evoluţie, enumerare.Curriculum vitae = cursul vieţii, (auto)biografie.De auditu = din auzite.De facto = de fapt.De gustibus et coloribus non disputandum = despre gusturi şi

culori nu se discută.De jure = de drept.De visu = după cele văzute.Deus ex machina = zeul scos din cutie pentru a rezolva conflictul

piesei.

Page 14: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Dextro sidere natus = născut sub o stea norocoasă.Diverso orbe = în partea opusă a pământului.Divide et impera = dezbină şi stăpâneşte.Domus apta satis = locuinţă suficient de confortabilă.Dura lex, sed lex = legea e dură, dar e lege (echivalent expresiei:

unde-i lege, nu-i tocmeală).Ecce homo = iată omul.Editio princeps = prima ediţie.Eiusdem farinae = din aceeaşi făină, din acelaşi aluat, tagmă,

teapă.Est modus in rebus = există o măsură în toate.Et in Arcadia ego = şi eu am fost în Arcadia.Et terris et alto = şi pe pământ şi pe mare.Ex abrupto = brusc, fără nici o introducere.Ex aequo = la egalitate.Ex cathedra = de la catedră; dogmatic, autoritar.Excelsior = mai sus.Ex illo = de atunci.Ex nihilo nihil = din nimic nu se creează nimic.Ex officio = din oficiu.Ex professo = în cunoştinţă de cauză.Ex tempore = pe dată, brusc.Ex voto = după făgăduinţă.Expressis verbis = cu cuvinte clare.Factotum = om bun la toate.Festina lente = grăbeşte-te încet (ca să reuşeşti).Fiat lux = să se facă lumină.Finis coronat opus = sfârşitul încununează opera.Forma mentis = conformaţia minţii.Fortuna labilis = soarta schimbătoare, fragilă.Frigus captabis opacum = te vei bucura de răcoarea umbrei.Genus proximus = genul (superior / cel mai cuprinzător) cel mai

apropiat.Habeas corpus = să ai corp (ordin de punere în libertate).Hic et nunc = aici şi acum.Homo unius libri = omul unei singure cărţi.Horribile dictu = groaznic (de greu) de spus.

Page 15: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Illa fronte = cu aceeaşi îngăduinţă.Incerto ore = în grai îngânat.Incognito = fără a-şi dezvălui identitatea; neoficial; în taină.In corpore = ca un singur corp.In extenso = pe larg.In extremis = în cele din urmă.In illo tempore = în acea vreme.In infinitum = la nesfârşit.In medias res = în mijlocul lucrurilor.In memoriam = în amintirea.In nuce = în miniatură; în germen, embrionar.In spe = în faşă.Inter arma silent Musae = în timp de război muzele tac.In vino veritas = în vin este adevărul.In vitro = expresie desemnând orice reacţie care se face în

eprubete.In vivo = pe viu.Ipso facto = chiar prin aceasta, prin însuşi faptul.Ius gentium = dreptul popoarelor.Lapsus calami = scăpare / greşeală (din fuga condeiului).Lapsus linguae = scăpare / greşeală în vorbire.Magister artium = maestru al artelor.Magna cum laude = cu mare laudă.Magna stipante caterva = cu mare alai.Magnum ignotum = marea enigmă.Mandata novissima = vorbele mele din urmă.Manu militari = prin forţă armată.Manu propria = cu propria sa mână.Mea culpa = din vina mea.Mens laeva = minte strâmbă.Modus operandi = mod de a acţiona.Modus vivendi = mod de a trăi.Motu proprio = din proprie pornire.Multum in parvo = mult în puţin.Mutatis mutandis = schimbând proporţiile.Ne varietur = ca nimic să nu se schimbe.Nec plus ultra = neîntrecut, fără seamăn, unic; până aici, dincolo

nu se mai poate.

Page 16: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Nihil novi sub sole = nimic nou sub soare.Nihil sine Deo = nimic fără Dumnezeu.Nomina odiosa = nume odioase; nu e cazul să dau nume,

preferabil să nu cunoşti numele.Non bis in idem = nu de două ori pentru aceeaşi vină.Non multa, sed multum = nu multe, ci mult.Nota bene = bagă bine de seamă.Orbiter dicta = în treacăt spuse.Panem et circensens = pâine şi circ.Persona (non)grata = persoană (ne)dorită (de către o comunitate;

în diplomaţie).Per aspera, ad astram = prin asperităţi spre stele.Per excellentiam = prin excelenţă.Post factum = după faptă.Post festum = după sărbătoare, după consumarea evenimentelor.Primus inter pares = primul între egalii săi.Pro domo (sua) = pentru propria-i cauză.Pro forma = pentru a îndeplini o formalitate.Pro memoria = spre amintire.Qui prodest? = cui foloseşte?Qui pro quo = cineva drept altcineva; confuzie din neatenţie cu

consecinţe neplăcute, luarea aparenţei drept realitate.Quod erat demonstrandum = ceea ce era de demonstrat.Rara avis = pasăre rară.Res non verba = fapte, nu vorbe.Sancta simplicitas = sfânta naivitate.Sed not ut = dar nu până acolo.Sic transit gloria mundi = astfel trece gloria lumii.Sine die = fără termen.Sine qua non = fără de care nu se poate, indispensabil.Sinistri sermones = vorbe rele.Si vis pacem, para bellum = dacă vrei pace, pregăteşte-te de

război.Spiritus rector = spirit conducător, dominant.Sponte sua = din proprie iniţiativă.

Page 17: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Statu quo = în starea în care; relaţiile anterioare; aşa cum fusese lăsat ceva, fără nici o

schimbare în timp.Stricto sensu = în sens strict al cuvântului.Sui generis = de felul său; aparte.Summa summarum = suma sumelor, în concluzie.Supremus ignis = focul ultim (aluzie la rugul funerar).Tabula rasa = tabla ştearsă; stare de ignoranţă.Tale quale = aşa precum este, fără modificări.Tempus laevum = moment nepotrivit.Terra firma = pământ tare sub picioare.Tertium non datur = a treia ipoteză nu există.Trahere lapidis figuram = a lua chip de piatră.Urbi et orbi = pentru Roma şi pentru întreaga omenire.Ut pictura poesis = poezia este ca pictura.Ut supra = ca mai sus.Vademecum = lucru indispensabil pe care-l iau mereu cu mine.Vae victis = vai de cei învinşi.Vanae species = năluciri.Varias plumas = de culori diferite; de toate felurile.Veni, vidi, vici = am venit, am văzut, am învins.Verba volant, scripta manent = cuvintele zboară, cele scrise

rămân.Vina liques = strecoară-ţi vinurile.Vis maior = forţă majoră.Vivas voces = modele vii, convingătoare, gata să vorbească.Volens nolens = vrând-nevrând.Vox populi, vox Dei = glasul poporului, glas ceresc.

Perifrazele sau definirile metaforice: bardul de la Mirceşti (Alecsandri); Luceafărul

poeziei româneşti (Eminescu); doamna de fier (Margaret Tatcher) etc.

Raportul formă – semnificaţie

Sinonimele sunt cuvintele cu acelaşi sens, dar cu formă diferită.De exemplu, cuvintele zăpadă – nea – omăt.

Page 18: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Sinonime neologice:a (se) căi – a regretaa (se) îndobitoci - a (se) dezumaniza, a (se) abrutizaa (se) lămuri – a (se) clarifica, a (se) elucida, a (se) edificaa amâna – a tergiversa, a temporizaa aprecia - a estima, a evalua a asupri – a exploata, a abuza, a oprimaa aşeza – a amplasaa aţâţa – a incita, a provocaa bârfi - a denigra, a calomnia, a discreditaa batjocori - a ridiculiza, a profana, a compromitea biciui – a flagelaa cere - a revendica, a solicitaa certa - a admonestaa conlocui - a coabitaa consfinţi - a consacraa coti – a viraa cuceri – a asedia, a invadaa dărâma – a demolaa depăşi – a devansa, a surmontaa desfiinţa – a aboli, a suprima, a anulaa despărţi – a diviza, a delimita, a separa, a segregaa dezgropa – a deshumaa dezvălui - a demasca, a divulgaa dezvinovăţi – a disculpaa drege – a repara, a rectifica, a retuşaa gândi– a medita, a reflecta, a cugetaa goli – a evacuaa izvorî - a emana, a emite, a degajaa îmbunătăţi – a amelioraa înainta – a avansa, a evoluaa înapoia –a restituia încolţi – a germinaa înfăptui – a realiza, a efectua, a executaa îngădui – a permitea îngropa – a înhumaa întări – a consolida, a accentuaa întovărăşi - a acompania

Page 19: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

a înţepeni –a anchilozaa jefui – a spoliaa lămuri - a clarifica, a elucida, a edificaa mări – a amplifica, a augmenta, a majora, a potenţaa mărturisi – a confirma, a declara, a relata, a (se) confesaa micşora – a atenua, a diminua, a estompaa muri – a deceda, a sucombaa neglija - a ignora, a omitea observa - a sesizaa ocoli - a evita (intenţionat), a ignora (în mod voit), a eludaa opri – a sistaa părăsi – a abandonaa plăti – a achitaa ponegri – a defăima, a denigraa saluta, a aproba prin strigăte de bucurie – a aclama, a ovaţionaa scrânti – a luxaa seca – a asana a stârpi – a extirpa, a masacra, a eradica, a exterminaa strica – a defecta, a altera, a deterioraa surghiuni – a exila, a proscrie, a exclude, a persecute, a

ostracizaa şovăi - a ezita, a oscilaa tăgădui – a contesta, a nega, a retractaa zâmbi – a surâdeadânc - abisal, profundadevărat – autentic, viabil, veridicagitat – efervescent, agasatalegere – opţiune, selecţieamăgitor, înşelător – specios, aparentamănunt – detaliu, nuanţăamănunţit - detaliat amestec - aliaj, imixtiuneamestec ilegal, nejustificat (în treburile altei persoane, altei ţări

etc.) – ingerinţă, imixtiuneasemănător – similar, congruent, analog, corespondentaspru - auster, drastic, severbătrâneţe – senectute

Page 20: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

băştinaş – indigen, aborigen, autohtonbelşug - abundenţăbeţie – ebrietatebinevoitor – afabil, afectuos, amabil, cordialburlac – celibatarcaraghios - grotesc, ridicol, burlesccălărie – echitaţie, hipismceartă – altercaţie, disputăceresc – celestcerinţă – exigenţă, imperativchemare – apel, convocare, invitaţie, provocare, citare, vocaţiechezaş – garant, cauţiunechin – supliciu, tortură, calvarcină – dineucinste – onestitate, incoruptibilitate, integritate, lealitate,

onorabilitatecinstit - franc, onest, integru, loialciudat - excentric, extravagant, bizarcomplicat – alambicat, subtil, rafinatcompromis – concesiecomun – prozaic, banal, vulgar, tern, platconstrângător – coercitivconvingător - elocvent, edificator, persuasivconvingere - certitudine, concepţie, persuasiunecopilăros – naiv, pueril, infantilcoroiat – acvilincrăpătură – fisură, breşăcredincios – fidel, ataşatcugetare, dicton - maximă, aforism, sentinţă, adagiu, parimie culme - apogeu, zenitcumplit - atrocecuraj - cutezanţă, bravură, cutezanţă, temeritatecutremur – seismcuviincios – decent, manierat, reverenţiosde comun acord, reciproc – mutualdeştept - abil, ingeniosdeznodământ – epilogdispreţ – oprobriu, desconsiderare, defăimare

Page 21: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

distins - elevat, solemn, academicdistracţie – divertismentdovadă - argument, indiciu, probădragoste – afecţiune, erotism, filantropiedupă experienţă / bazat pe experienţă – a posterioriduşmănos – ostilefect - consecinţă, repercusiunefamilial – casnic, conjugal, domesticfascinant – hipnoticfăţarnic - duplicitar, ipocrit, perfidfeciorelnic – virginal, ingenuu, inocentfelurit – variat, neomogenfildeş – ivoriufolosinţă – utilizarefolositor-utilfrică – anxietate, angoasăgaură - cavitate, orificiugazdă – amfitriongălăgie – tapaj, logoreegeamie – moscheegeantă – servietăgraniţă – frontierăgras – obez, supraponderalgreşeală - culpă, eroaregreutate – pondere, dificultate, obstacol, impedimentgust - preferinţăhotărât - ferm, categoric, certiad – infernizvor – sursă, origineînălţime – altitudineîncăpăţânare – obstinaţie, tenacitateîncordare – tensiune, dramatism, febrilitateîncurcat – inextricabilîncurcătură – dilemă, contradicţieîndemânare – abilitate, dexteritateîndoielnic – dubios, dubitativ, susceptibil, incertîndrăzneală – aplombînfiorător – abominabil, josnic, infect, odios

Page 22: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

înflorire – inflorescenţăîngâmfat – grandoman, infatuat, megaloman, orgolios, vanitosînsemnătate – importanţă, prioritateînsingurare - izolare, claustrare, recluziune, solitudineînsufleţit – animatînştiinţare – aviz, comunicare, indicaţie, instrucţiune, prescripţie,

recomandareîntâmplare – eveniment, hazardîntâmplător – accidental, fortuit, arbitrar, incidental, aleatoriuîntăritor – fortifiant, tonicîntindere – expansiuneîntunecat – obscur, crepuscularînţelegere – consens, acord, comprehensiune, cogniţieînvăţat - erudit, elevatînverşunat – acerbînvinuire – acuzare, incriminare, inculparejertfă – sacrificiujudecata - discernământ, raţiune, reflecţiejustificare – alibi, pretextlacom – avid, cupid, gurmand, insaţiabil, voracelaudă (exagerată) – apologie, elogiuleac – medicament, remediuleat – contingentlegătură - conexiuneleneş –indolent, apaticleş – cadavrulimbut – locvace, logoreiclipsă – absenţă, carenţă, defect, deficit, insuficienţă, lacunăloc comun – truism, banalitate, platitudinemănăstire catolică – abaţiemănos – fertilmărinimie – generozitate, altruism, nobleţemlădios – flexibil, graţios, delicatmoarte – decesmolipsitor – contagiosnădejde – optimism, aspiraţie, idealneaşteptat – brusc, inopinatneatârnare – independenţă, suveranitate

Page 23: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

nebun - alienat, dement, iraţionalnebunie – insanitateneclar – echivoc, ambiguunecuviinţă – indecenţă, ireverenţăneînţelegere - animozitatenenorocire – catastrofă, calamitateneobişnuit – insolitnepărtinitor – imparţial, obiectivneschimbător – imuabil, perennesigur – incertnesigur (cu autenticitate îndoielnică ) – apocrif, neautenticnordic – septentrional, borealnutreţ – furajobosit – surmenat, fatigabil, epuizatobraznic – arogant, impertinent, insolentopus – contradictoriu, antitetic, antinomicospăţ (cu caracter intim, prietenesc) – agapăpauză - discontinuitate, hiatpământesc – terestrupărere – opinie, perspectivăpedeapsă – sancţiune, puniţiepersoană care este sau vrea să pară foarte ocupată, copleşită de

treburi – aferatperuzea – turcoazăpeşteră – grotăpizmă – invidie, gelozieplată obligatorie către stat – impozit, accizăplicticos – fastidios, anostplictiseală – spleen, dezgustporuncă – consemn, imperativpotrivit - adecvatprăpastie – abispremergător – predecesor, antecesorpresupunere – supoziţie, ipotezăprielnic – fast, favorabil, propiceproductiv - eficace, operativ, eficientprostie – obtuzitate, opacitaterăutăcios – caustic, maliţios, sarcastic

Page 24: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

răzbunător - vindicativsalvator – salutar schimbare - reîncarnare, avatar, metamorfozăsiguranţă – certitudinesingurătate – solitudine, sihăstrie situaţie - circumstanţă, conjuncturăslăbiciune – defect, viciu, obsesie, deficienţă, imperfecţiune,

insuficienţă, smalţ – emailstare de calm momentan – acalmiestăruitor – perseverent, intransigent, consecventstingător – extinctorsudic – meridional, austral taină – mister, magietavan – plafontăcut – ursuz, introvertittărie - forţă, presiune, somitateteoretic – speculativ, abstractteoria existenţei - ontologieticăloşie – ignominie, josnicie, infamietimpuriu – precoce, prematurtineresc - juveniltrist – deprimat, dezolat, melancolic, decepţionatucigaş – asasinuimit – stupefiat, perplexurât - monstruos, odios, respingător, abominabil, sinistru, infect,

oribil, abject, josnicură - antipatie, aversiune, repulsie, ostilitate, mizantropieurmare – consecinţă, repercusiuneurmaş – succesor, descendentuşor – facil, moderat, accesibil, elementar, superficial, frivolvârstă – etateveşnic – permanent, perpetuu, peren, sempitern, eternvremelnic – temporar, tern, efemerzadarnic – ineficace, ineficient, inutil, sterilzeificare - apoteozăzgârcit – avar, harpagon, meschin, parcimonios

Page 25: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Unităţi frazeologice:a avea de gând – a intenţionaa avea loc – a se petrece, a se desfăşuraa băga de seamă – a observaa da cu bâta-n baltă – a greşia da de ştire – a înştiinţa, a anunţaa da foc – a aprindea da în seamă – a încredinţaa da ordin – a poruncia da sfaturi – a sfătuia da voie – a permite, a tolera, a învoia face din ţânţar armăsar – a exagera, a născocia face rost - a procuraa fi pestriţ (sau tărcat, rău, câine) la maţe – a fi cu maţe pestriţe,

cu maţele tărcate (sau bălţate) – a avea maţe pestriţe (sau negre) - a fi rău la suflet, a

fi zgârcita forţa mâna cuiva – a obligaa i se îneca corăbiile – a se întristaa învăţa minte – a lecui, a apostrofaa lua foc – a se aprinde a lua la rost – a certa, a se enerva, a lua parte – a participa, a asistaa o lua la sănătoasa – a-şi lua picioarele la spinare – a o lua la

goană – a-i sfârâi tălpile – a fugia pescui în apă tulbure – a profita de o situaţie confuză pentru a o

transforma într-una favorabilă sieşia prinde de veste – a afla, a ştia pune beţe-n roate – a împiedicaa pune în pericol – a periclita, a primejduia pune în vedere – a atrage atenţia – a atenţionaa pune la cale – a plănui, a planificaa sări în ochi – a ieşi în evidenţă – a scoate le lumină - a frapa, a

şoca, a reliefa a se bate cu pumnii în piept – a se lăudaa se da cu capul de toţi pereţii – a regreta, a-i părea rău

Page 26: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

a se face de râs – a se compromitea se lăsa păgubit – a renunţaa se uita(la cineva) ca la soare – a îndrăgia sta la taclale – a sta la taifas – a spune verzi şi uscate – a vorbi

mult şi inutila tăia frunze la câini – a freca menta – a arde gazul de pomană –

a lenevia trage chiulul – a absentaa trage pe sfoară – a înşelaa trage ponoasele – a suferia trage un perdaf – a lua la refec – a lua la trei parale - a lua la

trei păzeşte - certa rău pe cinevaa ţine isonul – a ţine hangul – a da apă la moară – a cânta în

strună – a acompania, a secondaa ţine piept – a înfrunta, a se opunea veni pe lume – a vedea lumina zilei – a face ochi – a se naştea-şi arunca ochii – a privi, a se uitaa-şi atinge scopul – a reuşi, a finaliza un proiecta-şi bate joc – a batjocori, a umilia-şi da seama – a realiza, a înţelegea-şi da viaţa – a-şi da sufletul – a-si da duhul – a da ortul popii –

a da colţul – a trece în nefiinţă – a se face oale şi ulcele – a înceta din viaţă – a muria-şi ieşi din fire – a se enerva, a se înfuriaa-şi lua inima dinţi – a îndrăzni, a se încumetaa-şi pune capăt zilelor – a-şi face seama – a-şi curma viaţa – ase

sinucidea-şi pune cenuşă în cap – a se pocăi, a-şi recunoaşte

vina/greşealaa-şi pune pofta în cui – a se abţine bătător la ochi – stridentca la mama acasă – foarte bun(ă)cu cap – atent, inteligentcu capul pe umeri –realistcu capu-n nori –aiuritcu nasul pe sus –îngâmfat,

Page 27: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

cu stare –bogat, înstăritcusut cu aţă albă – fals, evidentdat dracului – afurisit, ticălosde căpetenie - importantde nimic - nemernicfără rost –inutiliute (sau strâmt) la maţe - „arţăgosla o aruncătură de băţ – aproapelovitură de colţ – cornerluat de suflet – înfiat, adoptatlung la maţe - „lacom, fără saţ”, maţe-acre - om rău, maţe-pestriţe maţe-fripte - om sărac, care n-are nici ce mânca, om rău, afurisit,

abraş, om zgârcit, maţe-goale / maţ-gol - om calic maţe-pestriţe (sau albastre) - om foarte zgârcit, om rău,

primejdios, nesincermaţe-sparte (sau rupte) / maţ-gros (sau spart, de cal) – om care

mănâncă prea mult, mâncăcios maţ-uscat - om foarte sărac, (om ce are) rânza fierbinte – iute, care se înfurie uşorplin de sine – infatuat, orgoliosa şaptea artă – cinematografiaaduceri-aminte – amintiriapa morţilor – fata morgana - apariţie înşelătoare, iluzie

trecătoareastrul nopţii – luna aurul negru – petrolulaurul verde – pădureabăgare de seamă – atenţie, observarebătaie de cap – efortcetate de scaun – reşedinţădare de seamă – raportfacere de bine –ajutorferestrele sufletului – ochii încurcătură de maţe – ocluzie intestinalălacrimi de crocodil – lacrimi false

Page 28: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

porumbelul păcii – porumbelul cu ramură de măslin, simbol al păcii

punct de vedere –opiniepurtare de grijă – îngrijirerăzboiul rece – confruntare deschisă, nonmilitară după al doilea

război mondialregele animalelor – leultragere de inimă – plăceretrecere în revistă – enumerareţinere de minte –memorieucigă-l toaca – dracul

Omonimele sunt cuvintele cu înţeles diferit, dar cu aceeaşi formă.De exemplu, cuvântul toc poate avea sens de toc de pantof, toc de uşă ori toc de scris.Antonimele sunt cuvintele cu formă diferită şi sens total opus.De exemplu, bun – rău, frumos – urât, sănătate – boală, frig – cald.Paronimele sunt cuvinte foarte asemănătoare ca formă, dar diferite ca sens şi ca origine. De exemplu, cuvântul complement numeşte o funcţie sintactică, iar cuvântul compliment înseamnă o vorbă spusă pentru a face cuiva o plăcere.Exemple detaliate:

zăcământ petrolier/petrolifer tribunal arbitrar/arbitralidee originală/originară critic literar/literallocuinţă temporală/temporară conduită familială/familiarăpăcat originar/original virtuos/virtuoz al pianuluipericol iminent/eminent a-şi apropia/apropria bunurile altuiaindustrie carbonieră/carboniferă plăteşte în numerar/numerala gera/gira averea unei persoane a investi/a învesti pe cineva în funcţietranscriere literară/literală a răspuns orar/oral

Page 29: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

medicul proscrie/ prescrie reţeta maistrul/maestrul era violonist celebru

articolul a fost inserat/înserat în ziar utilaj miner/minierbazin carbonifer/ carbonier calotă glaciară/glacialăgreutăţi famiare/familiale notaţie literală/literarălivret/libret de economii primire glacială/glaciarăindustrie minieră/mineră a călători pe speţele/spezele(cheltuiala) statuluia rămâne pe geantă/jantă a refuza/ a recuza un martorbazin carbonier/carbonifer descriere literală/literarărecensământ anual/anuar boală familială/familiarăangajat temporal/temporar persoană inervată/enervatăbani investiţi/învestiţi dependenţa/dependinţa de un drogdivinitate invocată/evocată

coroborarea/colaborarea datelormotiv florar/floral medic oculist/ocultistconductă petrolieră/petroliferă aluzii/iluzii pierdutemasele/mesele de oameni coţi/coturi de stofăpact tripartit/tripartid meditaţie trancendentală/trancedentalăapariţie inopinată/inopinantă companie petrolieră/petroliferăcompanie/campanie electorală a adaptat/a adoptat un copil

PARONIMESemnificaţia paronimelor

Exemple

a inseraa însera

a includea se face seară

Am mai inserat un tabel în text.Afară s-a înserat.

aliniat alineat

aşezat în linie dreaptăparagraf dintr-un text

La sport ne aliniăm repede.Trebuie să scriem cu alineat.

Page 30: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

anualanuar

care are loc o dată pe anpublicatie ce apare intr-un an

Petrecerea are loc anual.În anuar se descrie toată activitatea firmei.

atlasatlaz

colecţie de hărţi, volumţesătură asemănătoare cu satinul

Ne trebuie un atlas la geografie.Mi-am făcut un costum din atlaz.

calitate caritate

însuşire generozitate, altruism

Cea mai bună calitate a lui este sinceritatea.A dat dovadă de caritate când l-a ajutat.

campanie

companie

operaţiuni militare

a însoţi pe cineva

Fratele ei a participat la o campanie militară.I-am ţinut companie până a venit el.

cazual

cauzal

întâmplător, referitor la caz

privitor la cauză

Acesta este regimul cazual al al prepoziţiilor.Daca aş interpreta cauzal evenimenele, aş spune că …

complement compliment

parte de propoziţielaudă, salutare

Azi am învăţat complementul.Mi-a făcut multe complimente.

confuzie contuzie

încurcătură, eroarelovitură

Am făcut o confuzie la examen.Copilul are o contuzie la cap.

emigra imigramigra

a se stabili în alta ţarăa veni dintr-o altă ţarăa se deplasa dintr-o ţară in alta

Mulţi români au emigrat în Italia.O familie americană a imigrat la noi în ţară.Păsările au migrat aici.

eminent iminent

excepţional, strălucitinevitabil

El este un copil eminent.Un cutremur este iminent.

eroare oroare

greşealăgroază, grozăvie

Am făcut o eroare mare.La noi în sat s-a petrecut o oroare.

evalua a calcula, a testa Am evaluat toate pagubele.

Page 31: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

evolua a se dezvolta Noi am evoluat de anul trecut.familialfamiliar

legat de familiecunoscut, prietenesc

Acestea sunt probleme familiale.Această lecţie îmi este familiară

fisă fişă

monedăfoaie de hârtie cu însemnări

Îmi trebuie o fisă pentru telefon.Am primit o fişă de exerciţii.

jantă geantă

parte a unei roţiposeta

Maşina mea e pe jantă.Are o geantă frumoasă.

numeralnumerar

parte de vorbiresuma de bani

Trei este un numeral.La magazin se plăteşte numerar.

omisemis

uitatprodus

Am omis să scriu ceva important.S-a emis un nou produs de curăţat.

originaloriginar

autentic, de calitatecare este de loc din

Acest tablou este original, nu copie.Noi suntem originari din Cluj.

prenumepronume

numele de botezparte de vorbire

Prenumele lui este Ion.Azi învăţăm pronumele personal.

prepoziţie propoziţie

parte de vorbirecomunicare cu un singur predicat

Prepoziţia la cere cazul acuzativ.Noi facem o propoziţie simplă.

solidarsolitar

legat, unit, înfrăţitsinguratic

Colegii au fost solidari cu mine.Colegul meu este cam solitar.

specialspecios

deosebit, anumitamăgitor, înşelător

Acesta e un eveniment special.Avea un zâmbet specios.

transparenttransperant

clar, străveziu, subţire, diafanstor, jaluzea

Ea poartă o rochie transparentă.Am cumpărat transperante noi.

Page 32: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Etimologiile populare: formă de îmbinare a unor părţi de cuvinte sau de transformare a lor într-o entitate lexicală hibridă care îşi topeşte o parte din componente în subtext + un simbiont, o mască a dihotomizării forţate de circumstanţe să se plieze pe necesităţile denominative: rapangaliţa (rapandulă + papagaliţă); handicapsat (handicapat + capsat). Există şi combinaţii de expresii: a căzut lat în umeri; să jucăm cu cuţitele pe masă; ochii care nu se văd se uită (cu referire la spionaj etc., nu la faptul că distanţa estompează amintirile).Putem vorbi şi de combinaţii intenţionate: antropomorfină (concept avansat de scriitorul român plecat în SUA Andrei Codrescu, pentru a denumi o anumită condiţie de dependenţă a omului modern), s-a format prin combinarea adjectivului antropomorf cu substantivul morfină.

Pleonasmul constă în asocierea a două cuvinte, dintre care unul implică automat şi sensul celuilalt: lac de apă (expresie populară);Exemple:

A adăuga aditivi (aditiv = substanţă care adăugată unor produse le ameliorează unele proprietăţi)A aduce la acelaşi numitor comun (comun = acelaşi, care nu se deosebeşte prin nimic; lipsit de originalitate; obişnuit; ordinar; banal; trivial)A aniversa un număr de ani ( a aniversa = a sărbători împlinirea unui număr de ani de la data la care s-a petrecut un eveniment)A anticipa dinainte (a anticipa = a şti, a gândi dinainte, a efectua sau a spune un lucru înainte de timp; a ghici dinainte, a prevedea; a devansa)A asigura securitatea (în loc de a garanta securitatea; rădăcina lui asigura şi a lui securitatea este, în ultimă analiză, aceeaşi: lat. securus “sigur”) A avea o vocaţie deosebită (vocaţie = înclinaţie deosebită spre ceva)A coguverna împreună (prefixul co- este cel de “asociere”)A colabora împreună (sensul de bază al prefixului co- este cel de “asociere”, aşa că adverbul împreună este aici de prisos)

Page 33: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

A continua/urma mai departe (a continua = a urma, a nu înceta; a merge înainte, a (se) prelungi, duce mai departe un lucru început)A convieţui laolaltă/împreună (prefixul con- are aceeaşi valoare şi origine ca şi co-, iar laolaltă este un sinonim al lui împreună, la fel de inutil ca acesta)A debuta iniţial (debuta = a începe o carieră, o profesie; iniţial = care constituie primul element; aflat la început; începător; primordial; primar)A decapita capete (a decapita = ucide sau a executa pe cineva prin tăierea capului; a tăia capul cuiva) A declanşa începerea (a declanşa începerea = (despre acţiuni, stări, fenomene ale naturii) a începe brusc şi cu violenţă; a se stârni; a se dezlănţui; a se declara; a irupe; a izbucni; (despre mecanisme sau dispozitive) a începe să funcţioneze brusc, înlăturând o piedică)A eradica din rădăcini (a eradica = a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; a stârpi, a desfiinţa, a extirpa. (< lat., it. eradicare, fr. éradiquer))A extermina în masă (a extermina = a face să piară în întregime, a distruge complet, a nimici; a ucide, a masacra, a stârpi în masă)A găsi soluţiile rezolvării (soluţie = rezolvare)A inunda cu apă (a inunda = a acoperi cu apă, a îneca terenuri prin revărsare, în urma căderilor abundente de ploi)A menţine în continuare (a menţine = a dăinui, a dura, a dăinui, a se păstra, a se perpetua, a persista, a stărui; a continua să existe sub acelaşi aspect, a rămâne neschimbat)A mulţumi cu gratitudine (sensul lui gratitudine, care înseamnă “recunoştinţă” este inclus în conţinutul semantic al verbului mulţumi)A opune un veto (în loc de a-şi exercita dreptul de veto sau a uza de dreptul de veto, întrucât veto = drept excepţional pe care îl are cineva - recunoscut prin lege sau prin convenţii - de a se opune adoptării unei propuneri sau unei hotărâri; formulă prin care se exercită acest drept) A orna cu podoabe (a orna = a împodobi, a înfrumuseţa, a decora)A resimţi puternic (după fr. ressentir fortement, considerat pleonasm, întrucât prefixul re- are aici valoare intensivă, nu repetitivă)A reveni din nou/iarăşi (a reveni = a veni din nou, a se întoarce; apărea iar; a se manifesta din nou; prefix iterativ re- are semnificaţia din nou)

Page 34: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

A rezuma pe scurt (a rezuma = a reda pe scurt esenţialul unei lucrări, al unei expuneri)A se agrava şi mai rău (a se agrava = a (se) înrăi, a (se) înrăutăţi, (livr.) a (se) acutiza, a (se) deteriora)A se ameliora în bine (a ameliora = a deveni mai bun sau a reveni la calitatea de mai înainte; a se îmbunătăţi; a se îndrepta)A se interconecta între ele/a se intercondiţiona reciproc (prefixul inter- = pref. „între”, „reciproc” din lat. inter)A se întoarce înapoi (a se întoarce = a veni înapoi, a se înapoia, a veni din nou; a reveni)A se sinucide singur (a se sinucide = a-şi lua singur viaţa, a se omorî; a-şi face seama – sine + ucide - după fr. suicider)A urca în sus/a coborî jos (a urca = a (se) deplasa dintr-un loc situat mai jos către unul situat mai sus; a coborî = a (se) deplasa în jos, pe o pantă, pe un loc înclinat)Abundenţă mare (abundenţă = cantitate mare, belşug)Acurateţe deosebită (acurateţe = grijă deosebită)adevăruri veritabile (veritabil = conform cu adevărul; adevărat, real, autentic)Afluenţă mare (afluenţă = grup mare de persoane care se îndreaptă spre acelaşi loc)Alcoolemie în sânge (alcoolemie = procentul de alcool în sânge)Alegeri electorale (electoral = privitor la alegeri, în vederea alegerilor)Altercaţie verbală (altercaţie = conflict verbal, schimb violent de cuvinte)Aluzie pe ocolite (aluzie = cuvânt, expresie sau frază prin care se face indirect, discret referire la cineva sau ceva)Aperitiv înainte de masă (aperitiv = gustare luată înainte de masă)Aromă frumos mirositoare (aromă = miros plăcut, puternic)A-şi aduce aportul (aport = contribuţie adusă de cineva la realizarea unei acţiuni comune; contribuţie materială, intelectuală, morală etc. adusă de cineva într-o acţiune comună. – din fr. apport (< apporter, a aduce) ) A-şi face siesta de după-masă (siestă = somnul şi odihna de după prânz)Averse de ploaie (averse = ploaie scurtă, torenţială)Briza uşoară a mării (briză = vânt uşor care suflă la ţărmul mării)

Page 35: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Cadenţă ritmică (cadenţă = mişcare ritmică şi uniformă)Calomnie neadevărată (calomnie = afirmaţie mincinoasă, tendenţioasă)Citate reproduse (citat = fragment reprodus dintr-o lucrare scrisă)Comemorare în memoria (comemorare = ceremonie solemnă în memoria unei persoane sau a unui eveniment)Concluzie finală (concluzie = parte finală a unei opere sau a unei expuneri, care cuprinde ideile esenţiale)Conjunctură de moment (conjunctură =concurs de împrejurări care influenţează un fenomen la un moment dat)Diurna pe zi (diúrnă = suma de bani, plătită cuiva de către întreprinderea sau instituţia unde lucrează, pentru acoperirea cheltuielilor zilnice)Escaladare treptată (escaladáre = căţărare, urcuş pe un zid înalt, pe un obstacol, pe un munte, acţiunea de a lua cu asalt; (fig.) a înteţi, a creşte, a intensifica, a extinde treptat o acţiune)Evoluţie ascendentă (evoluţie = devenire, dezvoltare, modificare, prefacere, schimbare, transformare, progres, curs, desfăşurare ascendentă a evenimentelor)Exemple pilduitoare (exemplu = ceea ce serveşte drept model, ceea ce serveşte pentru a ilustra ceva; persoană/lucru/eveniment care, prin calităţile sale, poate servi drept model; pildă)Fani fanatici (primul nu este decât o trunchiere a celui de-al doilea, aşa că nu pot fi asociate)Fizionomia/mimica feţei (fizionomíe = totalitatea trăsăturilor feţei cuiva care determină expresia ei particulară)Florilegiu antologic (florilegiu = culegere antologică de fragmente literare; crestomaţie; antologie, colecţie, culegere)Fonduri băneşti (fonduri = totalitatea mijloacelor materiale şi băneşti de care dispune o întreprindere, o instituţie)Greutate ponderală (rădăcina cuvântului este lat. pondus, -eris, care înseamnă greutate; ponderal = referitor la greutate, din punctul de vedere al greutăţii) Hemoragie de sânge (hemoragie = scurgere abundentă de sânge, internă sau externă, în urma ruperii sau tăierii peretelui unui vas sangvin)Identic la fel / exact la fel (identic = la fel, exact)

Page 36: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

În fruntea topului (top = vârf, parte superioară; ceea ce se situează în partea superioară)Întrecere emulativă (întrecere şi emulaţie sunt sinonime; întrecere = concurs, competiţie, emulaţie)Iz neplăcut (iz = miros neplăcut)Lipom de grăsime (lipom = tumoare benignă de ţesut adipos, punct de grăsime)Mijloace mass-media (lat. media este pluralul lui medium - mijloc; mass-media = totalitatea mijloacelor tehnice de comunicare în masă a informaţiilor (radio, televiziune, cinematograf, publicaţii, disc, magnetofon etc.))Mireasmă plăcută (mireasmă = miros plăcut, puternic)Mujdei de usturoi (mujdei = usturoi pisat cu apă, puţin oţet (sau moare), sare (uneori şi untdelemn), folosit drept condiment la unele mâncăruri; must + de + înv. ai must de ai) Muncă laborioasă (lat. labor,-oris înseamnă muncă)Muşchi file (muşchi = carne din regiunea şirei spinării; file = carne de calitate din lungul coloanei vertebrale)Notorietate publică (notorietate = însuşirea de a fi notoriu, faptul de a fi cunoscut de multă lume, de a fi public, celebritate, reputaţie, faimă)Ospiciu de nebuni (ospiciu = sanatoriu de nebuni)Panaceu universal (panaceu = remediu universal, soluţie salvatoare în orice situaţie)Păreri unanim acceptate de toţi (unanim = acceptat, împărtăşit de toţi, care exprimă un acord total; care cuprinde pe toţi sau aparţine tuturor; fără excepţie, general)Pedeapsă penală (rădăcina adjectivului este lat. poena care înseamnă “pedeapsă, sancţiune”; penal = care are un caracter represiv, care se ocupă de infracţiuni şi prevede pedepsele care trebuie aplicate )Perspective viitoare (perspectivă = ceea ce se întrevede ca posibil, realizabil în viitor; posibilitate de dezvoltare, de realizare în viitor a ceva sau a cuiva)Prima prioritate (prioritate = însuşirea de a fi primul în timp; dreptul de a ocupa primul loc ca importanţă, ca valoare, ca demnitate; precădere, primordialitate, întâietate)Promoţia de absolvenţi (promoţie = serie de absolvenţi)Protagoniştii principali (protagonist = actor care interpretează rolul principal într-un spectacol, într-un film etc.; erou, personaj principal;

Page 37: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

figură proeminentă, reprezentant de frunte al unei mişcări, al unei teorii etc.; promotor)Regretul părerilor de rău (regret = părere de rău)Rest rămas (rest = ceea ce rămâne dintr-un tot, dintr-un ansamblu din care cea mai mare parte a fost consumată, îndepărtată, luată, scoasă; rămăşiţă)Ruj de buze (ruj = balsam de buze)Santinelă de pază (santinelă = soldat înarmat care stă de pază)Sărbătorire festivă (sărbătorire = festivitate)Scurtă alocuţiune (alocuţiune = cuvântare scurtă, ocazională)Tentative de încercare (rădăcina primului substantiv este lat. tentare, care înseamnă “a încerca”; tentativă = acţiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără siguranţa izbânzii; încercare (neizbutită))Virilitate bărbătească (cf. fr. virilité; lat. virilitas,-atis derivate de la virilis, iar aceasta de la vir, viri, care înseamnă bărbat; virilitate = caracter viril; bărbăţie; masculinitatea, potenţă)

Tautologia constă în definirea recursivă şi autoreferenţială (circulară) a unui termen.Nu toate tautologiile reprezintă abateri de la normă: legea e lege; războiul e război; ce nu-i frumos nu-i frumos; vorba vorbă, fapta faptă. Acestea au un tipar definiţional diferit, conlucrând la progresia sensului în discurs. Termenii lor nu sunt echivalenţi ca statut semnificaţional: primul indică referentul concret, iar al doilea sfera de generalitate a conceptului. Punerea lor în ecuaţie lor determină o structură tautologică infinit deschisă.

Incompatibilitatea semantică se bazează pe analogia efectuată la nivelul formei între două cuvinte diferite ca înţeles, dar păstrând o trăsătură semantică comună: fortuit / forţat; lucrător / lucrativ; temător / temerar.Acest procedeu poate deveni matricea unor figuri de stil precum oximoronul:cadavrul viu; cărbune alb; fericire amară; faţa întunecată a soarelui; îngerul negru.

FAMILIA DE CUVINTE înseamnă totalitatea cuvintelor care au aceeaşi rădăcină

Page 38: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

semantică, fiind provenite prin derivare, compunere sau flexionare. De exemplu, familia cuvântului a crede: credinţă, încredere, neîncredere, încredinţat, încredinţare, crez etc.

MIJLOACE DE EXPANSIUNE ALE VOCABULARULUIModurile creatoare ale limbii se pot distinge şi corespund la

două linii de dezvoltare divergentă a semnificaţiei: expansiunea vocabularului prin diferite mijloace interne sau externe şi „creaţia metaforică în limbaj” (Coşeriu, 1952). Limbile se răsfrâng asupra lor însele, generând metalimbajul; ele sunt relativ stabile (locuţiuni, expresii), chiar imită imobilitatea, încât le considerăm drept „lucruri”, mai curând decât procese / progrese, uitând că însăşi permanenţa formelor nu reprezintă decât schiţa unei mişcări.

Creaţia vocabulelor nu se produce doar prin asociere şi adunare de elemente, ci şi prin disociere şi dedublare. Există o mişcare generală de expansiune, care creează pe linii divergente forme lexicale noi sau parţial modificate din forme anterioare (etimoane). Studiul limbii trebuie să constea deci, primordial, în a determina natura tendinţelor disociate şi a le face dozajul.Vocabularul fiecărei limbi se află într-o continuă schimbare, el constituind, între celelalte compartimente ale limbii privite din punct de vedere funcţional, compartimentul cel mai dinamic, în timp ce părţile gramaticii unei limbi - fonetica, morfologia şi sintaxa - sunt cu mult mai conservatoare. Expansiunea vocabularului se face pe două căi principale, prin mijloace interne şi externe de îmbogăţire a vocabularului.

MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂŢIRE A

VOCABULARULUI

MIJLOACE EXTERNE DE ÎMBOGĂŢIRE A VOCABULARULUI

Derivarea

Compunerea

Conversiunea

ÎmprumuturileCalcul

lingvistic

Sufixare Alăturarea Schimbarea Directe (orale), Lexical

Page 39: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

(parataxa)

valorii gramaticale

vechi din latină, slavă,

maghiară, turcă, greacă

PrefixareSubordonarea (hipotaxa)

Lexico-gramatic

al

Derivare parasinte

tică (concomi

tent cu sufixe şi prefixe)

Abrevierea (prescurtare

a)Indirecte

(culte), noi din latină, franceză,

italiană, germană, engleză

Morfologic şi

sintacticCompunerea cu sufixoide şi prefixoide (elemente de compunere

savantă)

Frazeologic

1. Derivarea este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul afixelor (sufixelor şi al prefixelor) care se adaugă rădăcinii cuvintelor. În funcţie de afixele cu care se face derivarea se pot distinge:

Sufixarea – derivarea cu sufixe: ştiinţă, tufiş, curcan, băieţandru, căsuţă, zidar, vechime;

Prefixarea – derivarea cu prefixe: neatent, inegal, a reaminti, antebraţ, confrate, arhiplin;

Derivare parasintetică – simultan cu sufixe şi prefixe: împăduri, dezmoştenire, înflori;Familia lexicală sau familia de cuvinte cuprinde toate cuvintele

obţinute prin derivare, compunere sau schimbarea valorii gram aticale de la un cuvânt de bază.

Câmpul lexical cuprinde toate cuvintele care aparţin aceluiaşi domeniu şi care au trăsături de sens comune. În câmpul lexical, intră sinonimele acestor cuvinte, ca şi derivatele lor şi expresiile care le cuprind.

Rădăcina este partea fixă a unui cuvânt, neschimbătoare, nedivizibilă şi neanalizabilă în părţi componente. Ca parte fixă a unui cuvânt, rădăcina se poate detaşa cel mai uşor în formele verbale regulate. De regulă, un cuvânt analizabil este format din rădăcină, teme şi afixe, dar există şi forme în care cuvântul coincide cu

Page 40: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

rădăcina: om, acest, merg, el. Rădăcina mai este numită bază de derivare sau cuvânt de bază care corespunde unei părţi de vorbire.

Baza de derivare poate fi substantivală, adjectivală, verbală etc.. Când sufixele şi prefixele se adaugă unui substantiv, baza se numeşte substantivală: brăduţ, copilaş, orăşean, împăduri. Când sufixele şi prefixele se adaugă unui adjectiv, avem de-a face cu baze adjectivale: albăstrel, grăsuc, înălbit, roşior. În cazul bazelor verbale, sufixele şi prefixele se adaugă formei de infinitiv: adunare, ghicitoare, lunecos. Când sufixele şi prefixele se adaugă unui adverb, baza de derivare este adverbială.

2. La toate bazele, sufixele se pot adăuga direct (copilaş, albuţ) sau prin suprimarea elementului vocalic final (păduros, albăstrel, lunecos). Pornind de la bazele de derivare (rădăcinile) se pot stabili familii de cuvinte (sau familii lexicale), care constituie totalitatea formelor /cuvintelor rezultate prin adăugarea, la bazele respective, de sufixe şi de prefixe: pădure > pădurean, pădurice, pădurişte, păduriţă, păduros, împăduri, despăduri, reîmpăduri. Uneori în rădăcina cuvântului pot apărea alternanţe fonetice ori consonantice.

Tema este alcătuită din rădăcină şi unul sau mai multe afixe (prefixe, sufixe). Faţă de rădăcină, tema are segmente în plus:

teme lexicale, care au în vedere sensul lexical al cuvintelor: împăduri = (prefix) îm- + pădur- (rădăcină); pătuţ = (rădăcină) păt- + -uţ (sufix);

teme gramaticale (flexionare) prin care se realizează formele flexionare ale cuvintelor; ele sunt specifice mai cu seamă verbelor: cântam – cânta (tema imperfectului)= (rădăcina) cânt- + (sufixul gramatical de imperfect) -a,; în cântasem – cântase (tema mai mult ca perfectului) = (rădăcina) cânt- + (sufix gramatical) -a + (sufix gramatical) -se.

Sufixele sunt sunete sau grupurile de sunete adăugate după

rădăcină pentru a forma un cuvânt nou; ele sunt afixe care au, de regulă, valoare lexicală sau gramaticală şi care apar întotdeauna după rădăcina cuvântului: pietrar, auriu, bătrâneţe. Sufixele sunt afixe cu valoare lexicală şi gramaticală, care se pot adăuga la o rădăcină (ieduţ) sau la o temă (cântase). Sufixele diminutivale formează cuvinte care denumesc fiinţe, obiecte sau însuşiri considerate de vorbitori mai mici decât fiinţele, obiectele sau însuşirile denumite de cuvintele de bază.

Page 41: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Sufixele augmentative formează cuvinte care denumesc fiinţe, obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât fiinţele, obiectele sau însuşirile denumite de cuvintele de bază.

Sufixele se clasifică astfel: lexicale (derivative), când prin adăugarea lor la o bază se creează

cuvinte cu sens lexical nou (copilaş < copil, pădurar < pădure, orăşean < oraş); acestea, la rândul lor se subclasifică în: sufixe ale agentului, ale instrumentului, colective, ale noţiunilor abstracte, ale locului şi ale originii, ale însuşirii, ale modalităţii, diminutivale, augmentative;

gramaticale (morfologice sau flexionare), când, prin adăugarea lor la o bază (rădăcină sau temă) se realizează o formă gramaticală nouă: sufixele de mod şi timp, spre exemplu, prezent indicativ: cântăm, cântaţi; imperfect: mâncam, mâncaţi; mai mult ca perfect: citisem, citiseşi; infinitiv: a lucra; gerunziu: citind, lucrând; participiu: lucrat, păstrat;

lexico-gramaticale, când exprimă, simultan, un sens nou şi o categorie gramaticală: sufixe moţionale, de infinitiv lung, gerunziale, participiale, de exemplu, pictoriţă, înfrunzire, înfrunzind, înflorit etc.;

Prefixele sunt sunete sau grupurile de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou; ele sunt afixe care au, de regulă, numai valoare lexicală şi care apar întotdeauna înaintea rădăcinii: desface, reface, nesigur. Prefixele se clasifică astfel:

negative - neagă sensul cuvântului de bază: neşansă, imoral, incomod, imprecis;

privative - arată o lipsă, cu sensul de „fără”, „lipsit de”: a deşira, descreţi, deznoda, amoral;

iterative – arată o repetare: a reaminti, a răsuci, a răsciti, a răzjudeca;

delocutive – formează cuvinte de la locuţiuni: a înşira, a împături;

cu sensul „împreună cu”: coparticipa, confrate, compatriot; cu sens de superlativ absolut: ultramodern, extrafin,

supraponderal, hipermarket, arhiplin, superdotat, preabun; cu sensul „înainte”: antevorbitor, preziuă;

Page 42: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

cu sensul „după”: postbelic, a postdata; cu sensul „împotrivă”: antiinfecţios, contraindicat; cu sensul „sub măsură, dedesubt, în raport de subordonare”:

hipotensiune, subapreciere; cu sensul „între, dintre, în corelaţie cu”: interplanetar,

intercelular; cu sensul „înăuntru”: intramuscular, intracarpatic; cu sensul „peste”: transatlantic, transsiberian; cu sensul „pentru”: prodemocraţie, pro-Ion; cu sensul „fără”: apolitic, anorganic; cu sensul „în afară”: exmatricula, extraşcolar;

Microstudiu de caz: Derivarea regresivăDerivarea regresivă este procedeul analogic de creare a noi

cuvinte, unităţi frazeologice şi forme gramaticale prin suprimarea unor afixe reale sau aparente de la cuvinte ori forme flexionare existente deja în limbă.

Prin acest sub-procedeu se formează, eliminându-se în totalitate sau numai parţial, din baza de derivare a cuvântului originar, o unitate considerată de vorbitori, pe baza unui model de derivare progresivă, a fi semantică, deci afix lexical; se formează deci astfel cuvinte al căror radical este mai scurt decât radicalul cuvântului de bază.

Fenomen lingvistic greu definibil, insuficient studiat şi cu unele aspecte destul de controversate, derivarea regresivă ocupă un loc cu totul special în sistemul de formare a cuvintelor şi în cadrul aşa–zisei „etimologii interne” (care înglobează totalitatea creaţiilor proprii ale unei limbi date). Complexitatea fenomenului în discuţie provine, printre altele, din faptul că el se întâlneşte nu numai în domeniul vocabularului, ci şi al morfologiei, iar (mult mai rar) chiar al frazeologiei.

Derivatele regresive se pot clasifica, după un criteriu morfologic, în categorii, după părţile de vorbire în care se integrează; în cadrul părţii de vorbire, clasificarea ţine cont de afixul, aparent sau real. eliminat din cuvântul originar, în procesul derivării. În acest sens, pot fi identificate următoarele patru categorii:

a) Verbele formate de la substantive sau de la adjective:Furniza<FURNIZOR,REPRESA<REPRESOR,PICTA<PICTOR,REGIZA

Page 43: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Sensul verbului (a se)găina ne conduce spre găinaţ, nu spre găină, verbul formându-se prin eliminarea părţii finale –at- a substantivului găinaţ; încetini s-a format de la încetinel, din care a fost eliminată partea –el.

Alteori, verbul s-a format reţinându-se numai dintr-o grupare semantică ai cărei termeni, toţi împrumutaţi, au radicali mai extinşi decât are radicalul verbal creat; astfel, audia a fost format prin eliminarea finalurilor de după audi- din auditor, audienţă, audiţie şi, în mod similar au apărut candida din candidat, candidatură, corela din corelaţie, corelat, corelativ ş.a. În toate situaţiile, concomitent cu eliminarea părţii finale din cuvântul originar, a avut loc şi o schimbare de valoare morfologică, de la substantiv şi adjectiv la verb.

b) Substantivele formate de la verbeFăgadă, tăgadă, orândă, chibz, au fost formate de la verbele

corespunzătoare prin eliminarea unităţii –u- din radicalul verbal, considerată sufix lexical.

Râcă, fâţă, bâlbă, vâj, hâră, provin din verbele corespunzătoare, împrumuturi sau derivate, prin eliminarea din radicalul lor a unităţii –i-, considerate, greşit, a fi sufixul care formează verbe de onomatopee, fapt real în perechi precum fâş! - fâşâi, câr!- cârâi luate ca model de analiză. Concomitent cu eliminarea unei unităţi de sens din cuvântul originar, peste tot a avut loc şi schimbare de încadrare morfologică, verbul trecând în substantive.

c) Substantive formate de la substantive sau de la adjectiveMicrobiolog, etimolog, merceolog, geodez, ortoped, ecolog, provin de la numele, împrumutate, ale disciplinelor ştiinţifice sau ale meseriilor corespunzătoare care au, în radical segmentul -ie-, eliminat la formarea numelor de agent exemplificate.

d) Adjective formate din adjectivePrin suprimarea părţii iniţiale –in-, considerate prefix, s-au

format vincibil din invincibil, vincibilitate din invincibilitate.

Principalele caracteristici ale derivării regresiveAvând în vedere direcţia în care se exercită, se poate spune că

derivarea regresivă este „reversul” derivării propriu–zise sau progresive, din care cauză a fost numită şi „derivare în sens invers” sau pur şi simplu derivare inversă. Pentru mecanismul diferit al celor două tipuri opuse de derivare, putem compara dirijor (format din

Page 44: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

dirija + suf. or) cu regiza, extras din regiz–or (< germ. Regisseur) prin eliminarea aceluiaşi afix derivativ.

Derivarea regresivă se produce atât în domeniul vocabularului, cât şi în sfera morfologiei, ceea ce ne îndreptăţeşte să vorbim de două aspecte fundamentale ale acestui fenomen: a) derivare regresivă l e x i c a l ă (cf. râşni < râşn–iţă) şi b) derivare regresivă m o r f o l o g i c ă (spre ex. refacerea lui gemet din gemet–e, pluralul mai vechiului şi normalului geamăt < lat. gemitus).

Termenii actuali formaţi în limba română prin derivare regresivă nu sunt prea numeroşi. Ei desemnează mai ales nume de acţiune sau rezultat al acţiunii formate de la baza de verbe: accept < accepta, condens < condensa, enunţ < enunţa, furniza < furnizor, ramburs < rambursa. Theodor Hristea arată că în acest mod s-au format în terminologia botanică românească multe denumiri de arbori şi arbuşti fructiferi, după un tipar latin preexistent: alun < alună, banan < banană, măslin < măslină.

O analiză comparativă l-a condus pe autorul citat la concluzia că un sistem al denumirilor de arbori şi de fructe atât de unitar ca în limba română, constituit pe baza unui procedeu atât de special ca derivarea regresivă, nu există in nici o limbă indo-europeană.

2. Compunerea este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi, unind sau alăturând termeni diferiţi. Termeni din care se formează un cuvânt compus îşi pierd prin compunere individualitatea morfologică şi semantică pe care le au când există independent. Procedeele de compunere sunt : Alăturarea (parataxa) – bună-credinţă, verde-gri, de la, apă

tare, câine-lup, douăzeci; Subordonarea (hipotaxa) – ochiul-boului, floarea-soarelui,

floare-de-colţ; Abrevierea (prescurtarea) – S.N.C.F.R, RATB, UNESCO,

Tarom, Asirom, Sanepid, Romarta, Rompetrol; Compunerea cu elemente de compunere savantă – arheologie,

biologie, caligrafie, fitofag, morfologic, multicelular, omnivor, pseudonim, radiofonie, scintigramă, termodinamic, zoologie

Page 45: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

3. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea) este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care se formează cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta sau dintr-o clasă gramaticală într-alta: subst. binele < adj. bine; subst. pr. Lemnaru < subst. lemn; adv. puşcă din expresia gol puşcă < subst. puşcă etc..

Substantivele pot proveni, prin articulare cu articol hotărât sau articol nehotărât, din pronume, numerale, adjective, verbe la infinitivul lung, participiu, gerunziu sau supin, adverbe, interjecţii etc..

Adjectivele pot proveni din substantive, pronume, numerale, verbe la participiu sau gerunziu, adverbe, conjuncţii. Adjectivele stau pe lângă substantive, le determină şi se acordă cu ele în gen, număr şi caz.

Adverbele pot proveni din substantive (care denumesc anotimpurile, părţile zilei, zilele săptămânii), pronume, adjective, numerale, verbe la participiu, conjuncţii.

Exemple pentru adverbializarea unor părţi de vorbire: îngheaţă bocnă; tace chitic; merge ceas; fuge glonţ; doarme tun / buştean; dansează trăsnet; papă lapte; ascute brici; răcit cobză; ud leoarcă; curat lacrimă; gol puşcă; plin ochi; îndrăgostit lulea; singur cuc; beat turtă; lustruit lună; bani gheaţă.

Un caz spectaculos de combinare a derivării cu conversia îl regăsim în elementul de argou naşpeteur (derivat de la adverbul naşpa prin substantivul intermediar naşpet) sau în dubaş (care provine de la substantivul dubiu). Există numeroase formaţii lingvistice inovative, care combină mijloacele de expansiune ale vocabularului şi dau lexeme noi: eleviziune (titlul unui documentar despre elefanţi – Timpul liber nr. 236, 25-31 martie 2004, p.29), în care printr-un proces fonetic numit afereză (eliminarea primei litere a unui cuvânt pentru a crea un alt cuvânt) se creează eleviziune din televiziune, iar cuvântul nou creat trimite, prin asonanţă, la elefanţi; insectia, măreaţa alianţă (titlul unui documentar despre insecte – Timpul liber, nr. 191, 15-21 mai 2003, p. 9), unde primul cuvânt evocă, printr-un calc lingvistic, o „limbă moartă” (latina) pentru a da o anumită notă documentarului (documentar istoric, nu simplu documentar despre insecte).

Page 46: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Mijloace externe de expansiune a vocabularului sunt: calcul lingvistic şi împrumuturile din limbi cu care româna s-a aflat în contact ori a fost influenţată pe cale livrescă.

1. Împrumuturile lexicale apar ca rezultat al contactului dintre două limbi care este favorizat de mai mulţi factori: vecinătatea geografică, amestecul şi convieţuirea unor popoare, raporturile culturale, sociale, economice, politice dintre diferite comunităţi etc.. Împrumuturile pot fi făcute pe cale directă, prin contactul dintre vorbitori, sau pe cale indirectă prin mijlocirea altei limbi. În limba română se disting împrumuturile vechi şi noi şi provin din diferit limbi.

Împrumuturi vechi: slavonă [limba slavă veche] (influenţa slavă ocupă primul loc

după cea latină, începând din sec. al VI-lea până în sec. al XVI-lea – numeroşi termeni religioşi, dar şi cuvinte din fondul principal: slovă, cazanie, evanghelie, liturghie, predoslovie, vecernie, denie, strană, sobor, stareţ, duhovnic, schimnic, proroc, apostol, călugăr, episcop, diacon, mitropolit, molitvă, pomelnic, candelă, duh, hram, psalm, icoană, parastas, ceasoslov, letopiseţ, pravilă, a săvârşi, dar şi drag, dragoste, mândru, vesel, destoinic, bogat, blajin, muncă, treabă, trup, poveste, a citi, prieten, lele, nene, slab, viteaz, boală, slugă, nevastă, babă, stăpân, boier, voievod, grădină, grindină, vreme zăpadă, nori, grindă, bici, perie, undiţă, ciocan, coasă, cleşte, sabie, sită, daltă, topor, lopată, greblă, plug, pinten, pod, ogor, vifor, vijelie, izvor, dihor, ogor, trudă, râs, jder, veveriţă, cocoş, bivol, cloşcă, gâscă, raţă, iaz, omăt, stog, claie, snop, bârlog, stejar, păstrăv, hrean, bob, pleavă, buruiană, prag, deal, dumbravă, luncă, grajd, ogradă, poiată, iesle, coteţ, cocină, brazdă, obraz, gât, gleznă, grumaz, groază, grijă, grămadă, etc.;

maghiare (convieţuirea românilor cu maghiarii în Transilvania şi, în general, contactele directe dintre cele două popoare au dus la o pătrundere masivă a cuvintelor de origine maghiară în limba română; începuturile influenţei maghiare asupra lexicului românesc datează din sec. al X-lea şi s-a accentuat în timpul Imperiului Austro-Ungar): locaş, oraş, sălaş, răvaş, gingaş, chip, chipeş, uriaş, viclean, vileag, gând, fel, alean, hotar, lacăt, labă, neam, pildă, raită, heleşteu, seamă, sicriu, meşteşug,

Page 47: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

vicleşug, a bănui, a bizui, bântui, a cheltui, a făgădui, a îngădui, a sudui, a făgădui, a tămădui, rămăşag, vălmăşag, fierăstrău, gealău, sămădău, nătărău, făgădău etc.;

turceşti (din timpul dominaţiei politice, administrative şi economice a Imperiului Otoman – sec. al XVI-lea – 1877; în perioada domniilor fanariote influenţa turcă a atins apogeul, ca, de altfel, şi cea neogreacă): barcagiu, chefliu, hazliu, savantlâc, chel, chior, chirie, ciomag, cântar, moft, molimă, besactea (casetă), murdar, duşman, ciubuc, ciorap, basma, macara, balama, muşama, mahala, haimana, dambla, şandrama, para, musaca, baclava, halva, sarma, ciulama, cişmea, cafea, telemea, acadea, chiftea, iaurt, chefir, belea, cherestea, duşumea, ghiulea, tejghea, peruzea, pătlăgea, ciorbă, ghiveci, iahnie, şerbet, mezel, pilaf, rahat, susan, hal, bre, barem etc.;

greceşti (influenţa greacă asupra lexicului limbii române s-a exercitat puternic în două perioade: sec. al VII-lea – al XV-lea şi în timpul domniilor fanariote, 1711 – 1821): ctitor, lefter, ifos, taifas, sindrofie, politicos, plicticos, simandicos, tacticos, a (se) zaharisi, a molipsi, a (se) fandosi, a chivernisi, a (se) plictisi, a (se) sinchisi, a agonisi etc.;

Împrumuturi noi din : latina savantă: ambigen, pictor, tezaur, student, rege etc.; greacă: caligrafie, tipografie, cronotop, logos, antropos etc.; franceză: balcon, bec, bacalaureat, cinema, pension etc.; italiană: adagio, bancă, basorelief, capodoperă etc.; germană: abţibild, fasung, glasvand, matriţă, valţ etc.; engleză: corner, fault, fotbal, pickup, show etc.; rusă: magistrală, dezinsecţie, dezinformare, activist etc.;.

2. Calcul lingvistic este un procedeu mixt (adică şi intern şi extern) de îmbogăţire a vocabularului şi constă în formarea de cuvinte noi prin copierea unor modele străine, dar cu material indigen: Jahreszeit > anotimp, prendre la parole > a lua cuvântul, flying saucer > farfurie zburătoare etc. El se clasifică în:

Calc lexical – se creează un cuvânt românesc nou din material lexical autohton care reproduce forma şi structura celui străin sau se atribuie un sens nou unui cuvânt existent deja în limbă

Page 48: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

după modelul corespondentului său străin: rectangle > dreptunghi; nouveau-né > nou-născut; fou > nebun (la şah) etc.;

Calc lexico-gramatical – format prin conversiune şi prin îmbogăţirea lui cu un nou sens după modelul său străin: le onze > unsprezecele etc.;

Calc morfologic şi sintactic – prin care se imită un procedeu sau o construcţie gramaticală străină: habiter une maison > a locui o casă;

Calc frazeologic – se imită structura unei expresii sau locuţiuni străine: prendre la parole > a lua cuvântul;

Dinamica vocabularului. Evoluţia semantică a cuvintelorDinamica vocabularului este dată de totalitatea schimbărilor

(cantitative) care au loc în cadrul acestui ansamblu. Vocabularul unei limbi este în continuă schimbare, anumite cuvinte trec din vocabularul activ în vocabularul pasiv şi invers, deoarece:

apar unele cuvinte noi, neologismele, pentru a denumi realităţi noi, obiecte, fenomene inexistente anterior, pe măsură ce societatea evoluează: virus, energie, barometru, electromotor, ampermetru;

dispar, dimpotrivă, alte cuvinte, arhaismele, odată cu realităţile denumite: sâneaţă, polcovnic, ienicer, comis, ispravnic;În ceea ce priveşte sensul cuvintelor se constată că are loc o

evoluţie semantică a acestora manifestată în câteva tendinţe: expansiunea sensului – constă în lărgirea sensului de la unul

particular la unul general lat. passer (vrabie) > pasăre (clasă de vertebrate);

restrângerea sensului – care are în vedere reducerea sferei semantice de la un sens general la unul particular: dihanie (totalitatea vieţuitoarelor) > dihanie (animal sălbatic);

degradarea sensului – înlocuirea sensului vechi cu unul nou, inferior celui iniţial: mitocan (locuitor al unui mitoc) > mitocan (om lipsit de maniere, ipocrit);

înnobilarea sensului - înlocuirea sensului vechi cu unul nou, superior celui iniţial: războinic (tâlhar, ucigaş) > războinic (luptător, viteaz);

Page 49: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

evoluţia sensului de la concret la abstract şi invers – lat. pensume (greutate cântărită) > păs (supărare, necaz) şi intrare(acţiunea de a intra) > intrare (loc de acces special amenajat);

transferul de la sensul propriu la sensul figurat – era primăvară > era în primăvara vieţii;

polarizarea sensului – contă în constituirea a două sensuri opuse: în urmă (în spate, înapoi) > în urmă(mai târziu, apoi);

SENSUL / SEMNIFICAŢIA CUVÂNTULUIMonosemia este calitatea cuvintelor de a avea un sens strict denotativ (termenii ştiinţifici şi tehnici).Polisemia este acea calitate a cuvintelor de a avea mai multe înţelesuri (sensuri).De exemplu, cuvântul baie are următoarele sensuri:- încăperea în care se află grupul sanitar complet;- cada;- procesul spălării.Sensurile cuvântului:a) sensul de bază (sensul propriu) exprimă înţelesul primar al

cuvântului (obiectul, acţiunea, însuşirea). De exemplu, cuvântul televizor numeşte aparatul la care se vizionează programele TV;

b) sensul secundar reprezintă o extindere prin analogie a sensului propriu. De exemplu, televizor cu sensul de post de televiziune (Am văzut la televizor la Antena 1);

c) sensul figurat exprimă un înţeles metaforic, fiind, de regulă, o figură de stil, care derivă din sensul propriu al cuvântului. De exemplu, sensul propriu al cuvântului inimă generează personificarea metaforizantă inima pădurii.

Transferurile de sensMetonimia – schimbarea unui cuvânt prin altul, în măsura în

care între cele două cuvinte se poate stabili o corespondenţă calitativă.1. persoană pentru lucru:a) numele autorului pentru opera lui: un Picasso; un Renoir.

Page 50: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

b) numele inventatorului / descoperitorului / fabricantului pentru produs sau obiect: un

Ford; un Diesel.c) numele zeilor pentru sfera lor de acţiune sau pentru atributele

lor: afrodiziac (Afrodita); mercurial (Mercur); prometeic (Prometeu).d) numele locuitorilor pentru ţinut: Someşeni; e) numele eroului literar pentru opera în care apare: Hamlet2. lucru pentru persoană: cerul pentru Dumnezeu.3. recipient pentru conţinut:a) conţinutul redat prin denumirea recipientului: Am vândut un

coş (de mere).b) organe ale corpului omenesc pentru funcţiile aferente: cap

pentru inteligenţăc) recipientul echivalat cu un spaţiu, o clădire, o ţară: Toată casa

a ieşit la plimbare.d) recipientul echivalat cu o perioadă de timp: Anul nostru a

sărbătorit reuşita.4. cauză pentru efect: 5. efect pentru cauză: 6. loc pentru produs: astrahan; damasc; havană; murfatlar;

olandă; şampanie.7. simbol pentru semnificaţia simbolului: steag alb – pace;

lanţuri – robie; Iuda – trădare; Iago – viclenie; Harpagon – avariţie.8. false metonimii: amper (Ampère); ohm (Ohm); watt (Watt).

Sinecdoca – schimbare de nume între două obiecte, dacă între cele două există o

corespondenţă cantitativă.1. parte pentru întreg: pâine pentru existenţa materială (a-şi

câştiga pâinea).2. întreg pentru parte: El se visa îmbrăcat în aur.3. numele unuia pentru mai mulţi: Omul a pus piciorul pe Lună.4. numele mai multora pentru unul: tinereţile cuiva.5. gen pentru specie: A vânat o pasăre.6. specie pentru gen: Un Rubens nu putea picta astfel.7. abstract pentru concret: El este un individ cu relaţii.

Page 51: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

Metafora – procedeu ce constă într-un aşa-numit transfer de semnificaţie între nume,

efectuat în baza unei analogii interneMetaforele ca structuri stabile în limbă se numesc catacreze.

Catacrezele apar ca rezultat al tocirii metaforelor din vorbire. Humboldt explică acest fenomen prin faptul că suntem fiinţe înecate de cultură şi tradiţie, pe când oamenii primitivi erau mult mai sensibili (senzoriali), de aceea au putu să creeze metafore precum braţul râului, ochiul zilei (pentru soare) etc. Din două concepte diferite se formează efectiv un al treilea concept; cele două concepte care trebuie îmbinate reprezintă descrierea nemijlocită a impresiei dobândite = prin semnificaţia lor specifică, ele constituie cuvântul propriu-zis; în sine şi pentru sine, amândouă contribuie la această configurare, dar, deoarece amândouă desemnează unul şi acelaşi lucru, intelectul le constrânge la o îmbinare foarte strânsă în interiorul formei lingvistice; cu timpul, forţa intelectului asupra limbii creşte, interpretarea originară dispare în interiorul formei lingvistice şi metaforele ingenioase de acest tip îşi pierd influenţa reactivă – [catacreza]: Soarele = ochiul zilei; Laptele = apa sânului.

Clasificare1. animat pentru inanimat: a) nume de părţi ale corpului omenesc date unor lucruri: capul

mesei, braţul râului, piciorul podului, limba clopotului, urechile acului, ochi de

apă, geană de luminăb) nume de părţi ale corpului unor vieţuitoare date unor lucruri:

pui de somn, aripa partidului, aripa castelului, aripile fanteziei. 2. animat pentru animat:a) denumiri de acţiuni sau însuşiri omeneşti aplicate animalelor:

călugăriţă, văduva neagră, lopătar. b) nume de animale atribuite oamenilor: avocatul rechin, femeia

vulpe, omul maimuţă, suflet de câine, omul lup, omul păianjen, fata albină, băiatul

veveriţă; aici intră şi

Page 52: BSuport Seminar Lexicologie Cristian Pascalau

categoria diminutivelor afective de tipul: pisicuţa, motănelul, guguştiuc etc.

c) nume de animale sau de activităţi / însuşiri ale animalelor atribuite altor animale:

căţelul pământului; musculiţa de oţet; tigru tasmanian; goange (denumire populară

pentru diverse specii de gândaci); muşte (denumire populară pentru albine sau alte

specii de insecte). 3. inanimat pentru animat:mere / balcoane pentru sâni; faruri pentru ochi; faza lungă / faza

scurtă pentru privire; dovleac / bostan pentru cap; seminţe de bostan pentru idei;

meliţă / moară pentru gură; băiatul robot; puiul-proiectil; lapsus trăsnet; îţi îngheaţă

mintea. Când spui: Colegul meu de clasă este o maimuţă., nu identifici

persoana reală cu animalul din junglă, ci denumeşti un aspect din atitudinea, comportamentul, caracterul sau înfăţişarea sa care aduc a maimuţăreală. Când spui gravat în memorie, te referi la ceva obsedant pe care nu îl poţi uita. Când spui: Piloţii aflaţi în luptă cu forţa gravitaţiei, te referi la un aspect din conduita de zbor a piloţilor, confruntaşi cu o situaţie de criză ş.a.m.d.

4. inanimat pentru inanimat: clopoţei; lăcrămioare; zidul de apă. 5. metafore derivate: a schelălăi, a cotcodăci.Există numeroase combinaţii între substantive sau verbe /

adjective ce denumesc obiecte concrete şi substantive ce denumesc abstracţii: insule de viaţă (denumire dată laboratoarelor aseptice); mă paşte amarul; mă roade invidia; îl macină gelozia; i se rupe sufletul; a scoate din minţi; poveste incomodă; luptă febrilă; impuls ucigaş; vehicule amfibii; apreciere pripită; soluţie elegantă etc.

Putem vorbi şi de metafore vectoriale (spaţiale, temporale): spatele copacului; pe urmele furtunii; în mijlocul verii; dincolo de limite; dincolo de ziua de mâine; între viaţă şi moarte.