brosura-final_PRINT_210x297+5_ROI N V E S T I I I L E
S T R I N E
D I R E C T E :
E V O L U I A
I
L O R
R O M Â N I A
M A I 2 0 1 7
Raportul pe care îl avei în fa este un prim pas într-un demers mult mai amplu pe care Consiliul Investitorilor Strini (FIC) i-a propus s îl întreprind împreun cu Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureti. Din punctul de vedere al instituiilor noastre, politicile publice i strategiile economice pot avea succes doar dac sunt susinute de realitile din teren, de date i argumente solide. În ultimii ani am observat cu toii o preocupare crescând a publicului, a politicienilor sau a presei privind globalizarea i efectele sale asupra Statelor Unite ale Americii, Uniunii Europene i în cazul nostru, al României. În acest context, FIC i-a propus s vorbeasc mai mult despre beneficiile comerului liber, ale pieei unice europene i ale investiiilor strine directe (ISD) pentru economia României. FIC a constatat, îns, c în ciuda unor ample studii la nivel internaional, efectele investiiilor strine în economia României nu au fost studiate în detaliu pân în prezent. Banca Naional a României public un raport anual privind investiiile strine directe i Institutul Naional de Statistic public un raport privind activitatea filialelor strine, cu toate acestea nu exist studii i analize detaliate privind impactul acestor investiii în economia României. Astfel, FIC i ASE Bucureti i-au propus s dezvolte un parteneriat pe termen lung i s realizeze împreun o radiografie a evoluiei i rolului investiiilor strine directe în România. Acest raport prezint evoluia ISD la nivel naional, atractivitatea României pentru ISD în context regional i o scurt analiz a impactului ISD în economia româneasc. El deschide o serie de alte studii i rapoarte care vor urma i care vor analiza în detaliu anumite sectoare sau teme de interes public, cum ar fi aportul companiilor cu capital strin la buget prin taxele pe care le pltesc. Credem c investiiile strine directe au jucat un rol fundamental în România în ultimii 20 de ani i i-au influenat traseul spre o economie de pia funcional.
Dac în 1990 România avea o economie cu o productivitate i competitivitate sczute, astzi ea arat cu totul altfel. România are sectoare competitive la nivel regional i chiar global, a fost integrat în lanurile internaionale de producie i export produse de înalt calitate. Credem c toate aceste lucruri ar fi fost imposibile în absena capitalului strin care a contribuit cu finanare i know-how i a ajutat România s îi pun în valoare avantajele competitive i fora de munc bine pregtit. Nu în ultimul rând, inem s menionm c acest raport a plecat de la o baz tiinific solid i evideniaz faptul c mesajele negative la adresa capitalului strin nu sunt fundamentate. Credem c ar fi o greeal ca România s descurajeze investiiile strine printr-un discurs public ostil care nu ine cont de realitile economiei româneti i europene. Rolul politicilor publice este, bineîneles, s rezolve probleme atunci când ele apar i pe termen lung s canalizeze investiiile strine în aa fel încât ele s contribuie semnificativ la dezvoltarea economic a României i la convergena real cu economiile din Vestul Europei.
CUVÂNT ÎNAINTE
1
CUPRINS
03 Principalele Concluzii 04 Abrevieri i termeni utilizai în raport 05 Cadrul conceptual privind ISD 07 Evoluia ISD în România i în rile din regiune 15 Analiza impactului ISD în economia României 24 Studii de caz Dacia OMV Petrom
26 Despre Consiliul Investitorilor Strini (FIC)
2
Investiiile strine din România au contribuit semnificativ la modernizarea economiei naionale i la integrarea ei în economia european i în lanurile internaionale de producie.
Companiile ISD angajeaz o treime din fora de munc din sistemul privat al României, aproximativ 1,2 milioane de persoane.
Companiile ISD au o productivitate a muncii de dou ori mai mare decât cele cu capital românesc i investesc de 2 ori mai mult în fiecare angajat.
În perioada 2010 - 2015, companiile ISD au continuat s recruteze for de munc dei cifra lor de afaceri a rmas relativ constant. Acest aspect sugereaz c majoritatea acestor companii au investit pe termen lung în România i nu se concentreaz pe obinerea unor profituri pe termen scurt.
Companiile ISD realizeaz în medie 70% din exporturile României, dar i 60% din importurile acesteia.
Dei percepia este c volumul ISD este mare, România are cel mai mic stoc de ISD pe locuitor din regiune (3.130 EUR/locuitor).
Perioada pregtirii i aderrii la UE se suprapune celei mai favorabile perioade pentru atragerea ISD în România. Fluxurile de ISD cresc de peste 5 ori în intervalul 2003-2008.
Olanda, Austria i Germania sunt cele mai importante economii care investesc în România, deinând o pondere de peste 50% din stocul total de ISD.
Fluxurile de ISD din România sunt susinute în principal de participaiile la capital i mai puin de profiturile reinvestite i de creditele nete.
Conform statisticilor oficiale, 60% din investiiile strine sunt în regiunea Bucureti-Ilfov; statisticile trebuie, îns, interpretate cu atenie, deoarece valoarea investiiei este înregistrat în regiunea unde se afl sediul social al companiei. Dup Bucureti-Ilfov cele mai multe investiii strine sunt localizate în regiunile Centru i Vest ale României datorit proximitii fa de rile din UE i infrastructurii mai dezvoltate.
Aproape jumtate din totalul ISD au fost direcionate ctre industrie, ceea ce înseamn c investiiile au fost semnificative ca volum i pe termen lung.
Ponderea valorii adugate brute a companiilor multinaionale depete 60% în industrii precum auto i IT&C, conform datelor Eurostat (FATS).
Datorit metodologiei de calcul, estimarea ISD i impactul acestora în economie pot fi potenial subevaluate de pân la trei ori.
PRINCIPALELE CONCLUZII
CAGR Compound Annual Growth Rate (Rata Anual Compus de Cretere)
FBCF Formarea Brut de Capital Fix
TERMENI UTILIZAI ÎN RAPORT1
Investiia strin direct (ISD) reprezint achiziionarea unui activ intern de ctre un nerezident, acesta din urm (numit investitor strin) exercitând o influen managerial semnificativ (adic un control efectiv) asupra activului respectiv.
Soldul ISD reprezint întreaga valoare a investiiilor strine directe care a fost acumulat pân la un anumit moment.
Fluxurile de ISD se refer la valoarea investiiilor nou intrate într-o economie, într-o anumit perioad de timp, de regul un an.
Compania ISD (Întreprinderea investiie direct) este o entitate rezident, cu sau fr personalitate juridic, în care un investitor nerezident deine cel puin 10% din capitalul social subscris, respectiv din capitalul de dotare/de lucru în cazul companiilor fr personalitate juridic.
Componentele fluxurilor de ISD: Participaiile investitorului strin la capitalul companiei de investiie direct (participaiile la capital) pentru crearea sau dezvoltarea unei investiii în ara gazd;
Profitul reinvestit este profitul pe care investitorul strin îl realizeaz în ara gazd i pe care decide s îl reinvesteasc pentru a stimula în continuare dezvoltarea companiei ISD;
Creditul net este creditul pe care întreprinderea ce face obiectul investiiei strine directe direct îl primete de la investitorul strin sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care face parte acesta.
* Creditele dintre intermediari financiari afiliai (bnci, instituii financiare non-bancare, fonduri de investiii) nu sunt considerate investiii directe.
FIC Foreign Investors Council
ISD Investiie Strin Direct
OECD Organisation for Economic Co-operation and Development (Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic)
PIB Produsul Intern Brut
UNCTAD United Nations Conference on Trade and Development (Conferina Naiunilor Unite pentru Comer i Dezvoltare)
1. Definiiile au fost redactate pe baza raportului Investiiile strine directe în România în anul 2015, realizat de Banca Naional a României.
4
Una dintre cele mai frecvente i dezbtute probleme legate de ISD, atât în literatura de specialitate, cât i în mediul public, se refer la efectele pe care acestea le au asupra bunstrii economice i sociale a unei ri. Conform literaturii de specialitate2, impactul ISD este de cele mai multe ori pozitiv, fiind determinat de: mrimea i gradul de dezvoltare a pieei gazd, calitatea infrastructurii, stabilitatea economic/politic i schimbul/comerul liber. În acelai timp, rezultatele sau impactul ISD sunt influenate de: climatul de afaceri, costul cu fora de munc, stimulente fiscale, nivelul educaiei i deschiderea unei piee etc.
Efectele ISD: Beneficii
Mediul economic i politicile publice Cadrul legislativ general i fiscal Calitatea instituiilor Infrastructura Piaa muncii Dimensiunea pieei Gradul de dezvoltare al economiei Gradul de deschidere al economiei Resursele naturale
Principalii determinani ai ISD
Creeaz legturi directe, stabile i de lung durat între economii.
Reprezint un vehicul important pentru dezvoltarea mediului de afaceri local i contribuie la îmbuntirea competitivitii economiilor gazd i a celor investitoare.
Încurajeaz transferul de tehnologie i know-how între economii i contribuie astfel la creterea productivitii.
Creeaz locuri de munc noi, atât în mod direct, în companiile în care investesc, cât i în mod indirect, în lanul de furnizori, contribuind astfel la creterea cererii din economia gazd.
Contribuie la creterea exporturilor rii gazd pe pieele internaionale.
Stimuleaz creterea economic, prin contribuia la FBCF (formarea brut de capital fix - component a PIB), dar i prin taxele pltite de companiile ISD, prin creterea competitivitii economiei gazd, etc.
Pot crea o dependen a rilor mai puin dezvoltate de cele dezvoltate - prezena semnificativ a firmelor multinaionale într-o ar poate determina o dependen prea mare a economiei de capitalul strin i de politicile lor. Aceasta este uneori duntoare, inclusiv pentru firmele locale, insuficient pregtite pentru a concura cu firmele multinaionale3.
Este posibil ca unele companii multinaionale s se foloseasc de procese de optimizare a profitului, utilizând politica preurilor de transfer. Astfel, acestea îi pot mri datoriile în cadrul grupului pentru ca rezultatul s fie mai mic i implicit impozitarea s fie mai mic. Legislaia mondial i european în domeniul preurilor de transfer este din ce în ce mai sever pentru a elimina astfel de practici. Vizeaz anumite beneficii fiscale, în funcie de dimensiunea aportului de capital în economia gazd.
Critici
2. Bloomstrom, Lipsey, Zejan (1994); Balasubramanyam, Salisu, Sapsford (1996); De Mello (1997); Borensztein, Gregorio, Lee (1998); Lim (2001); Carkovic i Levine (2002); Alfaro (2003) etc.; 3. Deoarece nu exist o definiie unanim acceptat a CMN (companiilor multinaionale), ele trebuie înelese ca sisteme integrate ce deruleaz afaceri pe scar internaional, care dein (total sau parial), controleaz i conduc active ce genereaz venituri i sunt amplasate în ri diferite - Munteanu, C., Horobe, A. (2005) Finane transnaionale, Bucureti, AllBeck.
5
Im pa
ct in
di re
Im pa
ct d
ire ct
Efecte de antrenare pentru firmele locale Noi locuri de munc pentru lanul de furnizori
Capital financiar Transfer de tehnologie i inovare Aptitudini i abiliti manageriale, de marketing i antreprenoriale Dezvoltarea resurselor umane Bugetul de stat, balana de pli i structura comercial Structura pieei, performan i practici de afaceri Implicare social
Achiziii i fuziuni Investiii greenfield Restructurare financiar Extindere de capital
Achiziiile i fuziunile implic cumprarea sau vânzarea de capitaluri proprii deja existente.
Extinderea capitalului are în vedere investiii suplimentare noi, adugate de investitorul strin unei afaceri deja create.
Investiiile de tip greenfield se refer la investiii complet noi în economiile gazd.
Restructurarea financiar include investiii destinate rambursrii datoriilor acumulate de întreprinderile de investiie direct sau reducerii pierderilor acestora.
În general, impactul ISD asupra economiilor gazd poate fi unul direct, determinat de investiiile realizate de companiile multinaionale în întreprinderile create sau preluate în economiile gazd, sau unul indirect, la care sunt expuse pozitiv firmele din lanul de valoare al companiilor ISD (furnizori, distribuitori i intermediari). Impactul direct al ISD începe s se manifeste la nivel microeconomic, pornind de la capitalul financiar furnizat de firma multinaional i trecând prin transferul de tehnologie i inovare – potenat i de cheltuielile de cercetare-dezvoltare; prin expunerea firmelor locale la un set de aptitudini i abiliti de management, de marketing i antreprenoriale care lipseau iniial sau erau insuficient dezvoltate, dar i prin dezvoltarea resurselor umane (care nu înseamn numai creterea salariilor sau veniturilor, ci i programe de training i pregtire, inclusiv pentru meserii i aptitudini noi). Impactul indirect al ISD asupra economiilor gazd apare sub forma efectelor de antrenare i de învare pentru firmele locale, în urma unui comportament mimetic al acestora din urm.
Unul dintre elementele propuse de OECD pentru definirea statistic a ISD este clasificarea în funcie de scopul investiiei directe. Astfel, OECD include în categoria de investiii directe patru tipuri de operaiuni.
Operaiuni incluse în ISD
EVOLUIA ISD ÎN ROMÂNIA I ÎN RILE DIN REGIUNE
Stocurile de ISD (mil. EUR) Creterea anual medie a productivitii muncii 1992-1995 (%)
România, Bulgaria, Cehia, Polonia i Ungaria au avut o istorie similar în ceea ce privete regimul economic i politic înainte de 1989, iar transformrile realizate pe parcursul anilor 1990 în procesul de tranziie la economia de pia i eforturile depuse în anii 2000 pentru aderarea la UE susin realizarea analizelor comparative între aceste ri.
4. Date UNCTAD-WIR, au fost colectate în USD i transformate în EUR pe baza cursurilor de schimb medii anuale calculate de Banca Central European (BCE).
În 2015, România a avut al doilea cel mai mic stoc de ISD din regiune, dei acesta a crescut de 12 ori în intervalul 1999-2015
ara
România
Polonia
Ungaria
Cehia
Bulgaria
1999
5.323
24.465
21.842
16.468
2.048
2015
62.291
192.042
83.039
101.899
37.950
CAGR
15,6%
12,9%
8,2%
11,3%
18,7%
Sursa: Banca Mondial, “Privatization and Restructuring in Central and Eastern Europe”, 1997
Stocurile de ISD4 ale României au crescut de aproximativ 12 ori în intervalul 1999-2015, cu o rat de cretere anual compus (CAGR) de 15,6%, îns România rmâne pe ultimele locuri în atragerea ISD, având al doilea cel mai mic stoc, dup Bulgaria. Se observ, faptul c Cehia, Polonia i Ungaria au pornit de la valori ale stocului de ISD semnificativ mai mari decât România i Bulgaria, unul dintre argumente fiind acela c privatizrile s-au realizat într-un ritm mai accelerat în primele ri, astfel, acestea au atras mai multe ISD. Conform studiului “Privatization and Restructuring in Central and Eastern Europe” realizat de Banca Mondial, în anul 1997, 15% din firmele din sectorul industriei prelucrtoare româneti erau privatizate în 1995 i 8% din cele bulgare, în timp ce în Polonia, Ungaria i Cehia procentul era de peste 60%, aspect ce a facilitat intrarea de ISD.
Privatizarea aducea cu sine atât costuri, cât i beneficii. Costurile constau în numeroasele restructurri i în creterea omajului, iar beneficiile în creterea productivitii angajailor i atragerea de ISD. Acelai studiu, prezint creterea productivitii muncii în perioada 1992-1995 atât în firmele de stat, cât i în cele private din regiune, evideniind c productivitatea muncii era cu mult mai redus în firmele de stat decât în cele private. Prin urmare, rile cu privatizri ample au beneficiat de creterea productivitii muncii i de un volum sporit de ISD. Lipsa unui proces similar în România i Bulgaria este, în parte, una dintre cauzele performanei reduse în atragerea ISD pân în prezent.
7
Stocurile de ISD raportate la PIB, 1999-2015 (1999=1)
În ultimii 15 ani, ponderea stocurilor de ISD în PIB nu a depit 40% în România
Din perspectiva raportrii stocurilor de ISD la PIB, România i Polonia prezint un trend asemntor, niciuna dintre acestea nu a depit pragul de 45% de-a lungul perioadei analizate. Acest aspect se datoreaz în principal faptului c economiile menionate au dimensiuni semnificativ mai mari decât Bulgaria, Ungaria i Cehia, astfel c intrrile mari de ISD, precum cele din perioada 2004-2008 nu au generat creteri semnificative ale ponderii ISD în PIB, cum s-a întâmplat în cazul Bulgariei.
În medie, România i Bulgaria au atras cele mai puine ISD dup 2011
Evoluia fluxurilor de ISD în perioada 2003-2015 arat o volatilitate ridicat pentru toate cele cinci economii din regiune. Ca tendin general, fluxurile de ISD au crescut simitor în perioada 2003-2008, în toate cele 5 economii. În România, fluxurile de ISD au crescut de aproape 9 ori, de la 0,96 mld. EUR în 1999 la 8,68 mld. EUR în 2006. În perioada 2006-2008, Polonia i România au atras cele mai multe fluxuri de ISD îns, spre deosebire de economia româneasc, cea polonez a rmas atractiv investitorilor i dup criza financiar, cu un trend de scdere mai puin abrupt.
Sursa: UNCTAD
România i Bulgaria au atras în medie cele mai puine fluxuri de ISD în ultimii ani analizai (2012-2015), ceea ce reflect o reticen a investitorilor strini pentru cele dou economii, bazat i pe slaba performan a indicatorilor de competitivitate.
Dei Bulgaria a atras cele mai puine ISD pân în 2015, România se afl pe ultimul loc atunci când sunt comparate stocurile ISD pe locuitor. Acest indicator este des întâlnit în analizele comparative, îns el nu reflect în totalitate performana unei ri în atragerea ISD. Dimensiunea pieei rilor analizate sugereaz c ar exista dou clustere de comparabilitate, primul format din România i Polonia, iar cel de-al doilea din Cehia, Ungaria i Bulgaria, dat fiind faptul c numrul de locuitori difer considerabil între cele dou clustere. În acest context, România se dovedete a fi mai puin atractiv investitorilor strini decât Polonia, pe fondul unei performane mai slabe a indicatorilor de competitivitate i a lipsei strategiilor de atragere a ISD.
Sursa: UNCTAD, Eurostat
Dintre rile analizate, România are cea mai mic valoare a stocului de ISD pe locuitor
Polonia 5053 EUR/loc
Cehia 9703 EUR/loc
Sursa: UNCTAD
5.. Mediile mobile au fost calculate la un interval de 4 ani.
8
100 90 80 70 60 50 40 30 20 10
20 03
20 07
20 11
20 15
Relaia dintre ISD pe locuitor i indicele de competitivitate6 (2015)
Atractivitatea mediului de afaceri
Sub-indicatori de competitivitate conform Raportul de Competitivitate Global 2015-2016
6. Indicele global de competitivitate publicat de World Economic Forum este realizat în rândul a 138 de ri i este calculat pe baza a 12 piloni/sub-indici constând în: instituii, infrastructur, cadrul macroeconomic, sntate i educaie primar, educaie teriar i formare profesional, eficiena pieei bunurilor, eficiena pieei muncii, gradul de dezvoltare a pieei financiare, gradul de tehnologizare, dimensiunea pieei, gradul de dezvoltare a mediului de afaceri, inovare i ia valori între 1-7 (unde 1- cea mai slab performan, iar 7-cea mai bun performan); 7. Doing Business Report 2016/2017, Banca Mondial.
România are al doilea cel mai stabil cadru macroeconomic, dar cea mai slab infrastructur
România a urcat 37 poziii în clasamentul privind atractivitatea mediului de afaceri în perioada 2012-2015, având o performan mai bun decât Ungaria i Bulgaria
Din prisma indicelui de competitivitate Cehia înregistreaz cele mai bune performane din regiune, aceasta ocupând i primele locuri în rândul sub-indicatorilor precum educaie teriar i training, eficiena pieei muncii, cadrul macroeconomic i infrastructur. Celelalte ri analizate au valori apropiate ale indicelui de competitivitate, între 4,25 i 4,49, iar România i Bulgaria înregistreaz acelai scor (4,32). Dintre cei 12 piloni de competitivitate, au fost alei patru pentru a evidenia diferenele de performane între ri. Astfel, dei România are al doilea cel mai stabil cadru macroeconomic dup Cehia, se afl pe ultimele poziii în rândul celorlali indicatori (infrastructur, educaie teriar i formare profesional, eficiena pieei muncii).
Meninerea stabilitii din punct de vedere macroeconomic ofer încredere în ara beneficiar de ISD, dar investitorii strini urmresc i alte aspecte în vederea dezvoltrii afacerilor, precum pregtirea forei de munc sau infrastructura, aspecte ce evideniaz slaba performan a României în atragerea ISD, în comparaie cu Polonia, Cehia sau Ungaria.
Sursa: World Economic Forum, Eurostat
Sursa: World Economic Forum
Unul dintre sub-indicatorii la care cele 5 economii se aseamn este cel al eficienei pieei muncii. Acesta vizeaz: flexibilitatea schimbrii muncitorilor dintr-un sector în altul în funcie de necesarul de for de munc i de schimbrile din economie, stimulente pentru angajai, promovarea meritocraiei, un mediu de business în care s existe egalitatea de anse între femei i brbai etc. Singura ar dintre cele analizate care prezint o performan a pieei muncii uor mai bun este Cehia.
România a urcat 37 de poziii în clasamentul global privind atractivitatea mediului de afaceri7, de pe locul 73 în anul 2012 pe locul 36 în anul 2016. Aceast performan s-a datorat diminurii taxelor pentru companii (ex. contribuiile sociale), ameliorrii modului de plat a taxelor prin sisteme electronice, facilitrii executrii contractelor i îmbuntirii procesului de insolven (ex. introducerea unor termene pentru perioada de observaie i punerea în aplicare a planului de reorganizare). Dei atractivitatea mediului de afaceri s-a îmbuntit simitor în România în ultimii patru ani, fluxurile de ISD nu au cunoscut o cretere semnificativ în aceeai perioad, ceea ce denot c ar trebui continuate reformele privind mediul de afaceri, în educaie, piaa muncii, infrastructur etc. Cehia a avansat 48 de poziii în topul Doing Business în perioada 2012-2016, cea mai bun performan dintre rile analizate. Rezultatul acesteia s-a datorat unor msuri precum reducerea timpului i diminuarea capitalului minim necesar la deschiderea unei companii, facilitarea accesului la credit, îmbuntirea executrii contractelor.
ara
România
Polonia
Ungaria
Cehia
Bulgaria
2012/13
73
45
54
75
58
2013/14
48
32
54
44
38
2014/15
35
25
40
26
37
2015/16
36
24
41
27
39
Educaie teriar i training Eficiena pieei muncii Cadrul macroeconomic
Infrastructura
9
Valoarea proiectelor greenfield anunate
Relaia dintre valoarea proiectelor greenfield anunate i suma fluxurilor de ISD (mld. EUR) în perioada 2009-2015
8. Conform UNCTAD, Valoarea proiectele greenfield anunate reprezint sumele anunate de investitorii strini pentru cheltuielile de investiii. datele pot fi diferite de cele oficiale ale ISD, întrucât în anul realizrii investiiilor greenfield, companiile îi pot mri cheltuielile, sau proiectele pot fi anulate sau amânate pentru urmtorii ani.
România i Polonia sunt cele mai atractive din prisma proiectelor greenfield anunate8
Ca parte a ISD, investiiile de tip greenfield reflect un grad de încredere ridicat, acordat economiei gazd, prin efortul pe care îl presupun – realizarea investiiei de la zero – i perioada de timp avut în vedere – termen mediu i lung. Din datele analizate rezult faptul c România i Polonia sunt cele mai atractive din punct de vedere al proiectelor greenfield anunate, cele mai mari valori înregistrându-se în anul 2009 (aproximativ 10 mld. EUR), iar cele mai mici în ultimii ani (2014 - 2015). Valorile proiectelor greenfield anunate au sczut în principal ca urmare a crizei economice. O parte considerabil a investiiilor strine din ultimii ani au fost fcute de companiile deja existente prin creterea participaiilor la capital. Acest semnal poate fi interpretat de autoritile române i în sensul c fluxurile de ISD pot crete prin aportul investitorilor deja existeni.
În ceea ce privete relaia dintre valoarea proiectelor greenfield anunate (calculate ca sum pentru perioada 2009-2015) i a fluxurilor de ISD (calculate la rândul lor ca sum în perioada 2009-2015), singurele ri în care suma fluxurilor de ISD este mai mic decât valoarea proiectelor greenfield anunate sunt România - unde diferena este de peste 20 mld. EUR - i Bulgaria. Acest lucru ar putea fi rezultatul faptului c investitorii strini au decis anularea sau amânarea unor investiii mari pe care le plnuiser, dar i a faptului c fluxurile de ISD sunt subevaluate.
Sursa: UNCTAD
Sursa: Realizat pe baza datelor World Investment Report, 2016
Dintre rile analizate, Ungaria este cea care a urcat cele mai puine poziii în clasamentul atractivitii mediului de afaceri în intervalul 2012-2016. Procesul înfiinrii unei noi firme a fost îngreunat de msura luat de Ungaria de a majora capitalul necesar deschiderii unei afaceri.
m ld
. E UR
2
4
6
8
10
12
Ungaria Cehia Bulgaria Polonia România
10
Faciliti fiscale în România i în regiune
Cota unic de impozit pe profit i venit: 16%.
Cota de 1% din venituri pentru microîntreprinderile cu cel puin un salariat (cifra de afaceri < 500.000 EUR, cu anumite condiii).
Impozit pe dividende: 5%.
Scutire de impozit pe dividende sau câtiguri de capital la nivelul societii-holding, în cazul deinerii a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice pe o perioad neîntrerupt de minim 1 an.
Scutire de impozit pentru profitul reinvestit în echipamente tehnologice sau programe informatice.
Faciliti fiscale i finanri pentru IMM.
Subvenii pentru investiii industriale i creare de locuri de munc.
Cota general de impozit pe profit: 19%.
Pentru companiile nou-înfiinate i cele cu o cifr de afaceri mai mic de 1,2 milioane EUR, cota este de 15%.
Cote progresive de impozit pe venit (maxim 32%).
Impozit pe dividende: 19%.
Nu este aplicabil un regim special, ci doar prevederile Directivei privind regimul fiscal comun pentru societile-mam i filialele acestora (scutire pentru dividende în cadrul UE, cu condiia deinerii a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice pe o perioad neîntrerupt de minim 2 ani).
Faciliti pentru investiiile realizate în zonele economice cu statut special (defavorizate).
Cota de impozit pe profit: 9%.
Impozit pe venit: în general 15% (inclusiv pentru dividende).
Scutire de impozit pe dividende, fr condiii minime de deinere. Scutire pentru câtiguri de capital, cu condiia deinerii a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice pe o perioad neîntrerupt de minim 1 an.
Faciliti fiscale pentru companii start-up.
Faciliti fiscale pentru investiii realizate de IMM din împrumuturi bancare.
Cota unic de impozit pe profit i venit (inclusiv dividende): 15%.
Pentru veniturile din salarii i activiti independente ce depesc echivalentul a 4 salarii medii se aplic o „tax de solidaritate” de 7%.
Nu este aplicabil un regim special, ci doar prevederile Directivei privind regimul fiscal comun pentru societile-mam i filialele acestora (scutire pentru dividende i câtiguri de capital în cadrul UE, cu condiia deinerii a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice pe o perioad neîntrerupt de minim 1 an).
Faciliti fiscale pentru investiii semnificative.
Cota unic de impozit pe profit i venit: 10%.
Impozit pe dividende: 5%.
Nu este aplicabil un regim special, ci doar prevederile Directivei privind regimul fiscal comun pentru societile-mam i filialele acestora (scutire pentru dividende doar în cadrul UE, fr condiii minime de deinere).
Faciliti pentru investiiile semnificative / investiiile realizate în zonele defavorizate.
România
Polonia
Ungaria
Cehia
Bulgaria
12
Deducere suplimentar de 50% la calculul rezultatului fiscal a cheltuielilor eligibile pentru activiti R&D. Scutire de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate pentru contribuabilii care desfoar exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare. Scutire de impozit pentru veniturile din salarii realizate ca urmare a desfurrii activitii de cercetare-dezvoltare aplicativ i/sau de dezvoltare tehnologic.
Stimulente acordate pentru angajarea anumitor categorii de persoane (tineri absolveni, omeri etc.).
Faciliti pentru susinerea învmântului profesional i tehnic.
Scutire de impozit pe salarii pentru anumite tipuri de activitii (IT, activiti sezoniere în turism). Faciliti pentru parcurile industriale, parcurile tiinifice i tehnologice, precum i pentru incubatoarele de afaceri.
ase zone libere: Sulina, Constana, Brila, Galai, Curtici-Arad i Giurgiu.
Deducere suplimentar de pân la 50% la calculul rezultatului fiscal a cheltuielilor eligibile pentru activiti R&D (pentru cheltuielile salariale: 50%; pentru alte tipuri de cheltuieli: 50% pentru companiile mici i mijlocii, respectiv 30% pentru companiile mari). Deducere de 50% pentru achiziia de tehnologii inovative. Faciliti specifice pentru centrele R&D. Granturi pentru proiecte R&D.
Regim preferenial pentru activitile de transport maritim (taxa de tonaj, fix, în locul impozitului pe profit).
Zone libere i zone economice cu statut special.
Deducere suplimentar de 100% la calculul rezultatului fiscal a cheltuielilor eligibile pentru activitile R&D proprii Credit fiscal de pân la 80% din impozitul pe profit datorat, pe o perioad de pân la 10 ani, pentru investiiile de peste aprox. 330.000 EUR, cu respectarea legislaiei europene în domeniul ajutorului de stat. Tratament favorabil pentru veniturile din proprietate intelectual (redevene).
Stimulente acordate IMM pentru angajarea anumitor categorii de persoane.
Faciliti pentru susinerea învmântului vocaional.
Stimulente pentru investiiile în anumite domenii de activitate (producie, logistic, centre de servicii, R&D, turism, producia de filme, sport etc.).
Deducere suplimentar de 100% la calculul rezultatului fiscal a cheltuielilor eligibile pentru activiti R&D, respectiv de 110% pentru partea din cheltuieli realizat în plus fa de anul precedent.
Stimulente acordate pentru angajarea anumitor categorii de persoane defavorizate. Deduceri suplimentare pentru cheltuielile privind dezvoltarea profesional a angajailor.
Stimulente pentru investiiile în activiti de producie, centre IT sau centre de servicii strategice (centre-suport), precum: granturi, subvenii pentru crearea de locuri de munc i training, reduceri de pre la achiziia de terenuri, scutire de impozit pe profit (pân la 10 ani), scutire de impozit pe proprietate (pân la 5 ani).
Stimulente acordate pentru angajarea anumitor categorii de persoane defavorizate. Faciliti pentru susinerea elevilor/studenilor (deduceri pentru burse private, cu condiia angajrii ulterioare).
Regim preferenial pentru activitile de transport maritim (taxa de tonaj, fix, în locul impozitului pe profit, pentru o perioad de pân la 5 ani). Faciliti fiscale pentru activiti agricole.
ase zone libere, localizate în puncte strategice: la Marea Neagr (Burgas), în sud (regiunea Plovdiv) i la frontierele cu Serbia, Turcia i România (Ruse i Vidin).
Faciliti pentru cercetare-dezvoltare (R&D)
Faciliti pentru angajare sau dezvoltare profesional
Faciliti sectoriale i alte faciliti pentru investiii
Zone libere / zone economice cu statut special
Sursa: KPMG România
13
Investitorii strini aleg România, deoarece este o economie de pia, o democraie liberal, un stat de drept i un membru al Uniunii Europene i al NATO. Mai mult, România este o pia de dimensiuni destul de mari i cu o poziie geografic avantajoas. Investitorii strini au motive s vin aici, pentru stabilitatea de care România a dat dovad în ultimii ani i pentru fora de munc bine pregtit. Nu trebuie s uitm îns c toate acestea au fost obinute în urma unor eforturi considerabile, iar pentru a menine i a crete atractivitatea României sunt necesare reforme structurale i politici publice de încurajare a investiiilor strine.
Eric Stab, Preedinte FIC
România a atras cele mai multe fluxuri de ISD în perioada 2004-2008, când companii mari din industrie, energie i intermediere financiar s-au stabilit aici, ca urmare a procesului de privatizare i a efectului de încredere generat de aderarea la UE. Peste 5 mld. EUR au intrat în România în perioada menionat pe baza unor achiziii importante:
Odat cu criza economic, fluxurile de ISD au sczut simitor în 2009 i nici pân în 2015 România nu a reuit s ating nivelurile de dinainte de criz.
În perioada 2003-2015, fluxurile de ISD din România au fost formate, în cea mai mare parte din participaii la capital, iar în anii 2006-2008 se observ o cretere a creditului net. Valoarea medie a fluxurilor de ISD de dup 2008 este cu 65,2% mai mic decât în perioada 2003-2007. Singura cretere, de 30% a fost înregistrat pentru participaiile la capital, în timp ce volumul profiturilor reinvestite10 devine negativ în perioada post-criz, iar valoarea medie a creditelor nete scade cu 70%. Pe sectoare de activitate, cele mai mari profituri reinvestite au fost realizate de industrie i comer pân în anul 2007. În perioada 2010-2014, profiturile reinvestite negative sunt cauzate, în mare parte, de pierderile din domeniul construciilor i tranzaciilor imobiliare i al intermedierilor financiare i asigurrilor. Nici restul sectoarelor de activitate nu mai înregistreaz un volum al profiturilor reinvestite la fel de mare precum cel anterior crizei: industria extractiv este principala ramur cu un volum mai ridicat de profituri reinvestite în perioada 2010-2013 i sporadic, în anumii ani, companiile din domeniul mijloacelor de transport. În rest, pân în anul 2015, companiile cu activitate de fabricare a produselor din lemn, inclusiv mobil, textile, confecii i pielrie i fabricarea calculatoarelor, altor
Evoluia stocului i a fluxurilor de ISD Fluxurile de ISD din România sunt susinute de participaiile la capital
ANALIZA IMPACTULUI ISD ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI9
9. Estimarea ISD i impactul acestora în economie pot fi potenial subevaluate, conform metodologiei de calcul - a se vedea analiza din finalul capitolului; 10. Profiturile reinvestite sunt calculate de BNR astfel: Total profit – total pierderi – total dividende.
Sursa: BNR
Sursa: BNR
În anul 2004 are loc achiziia Petrom de ctre compania austriac OMV pentru suma de 1,5 mld. EUR;
În 2005, peste 600 mil. EUR sunt rezultatul achiziiilor din energie (Gas de France cumpr Distrigaz Sud, iar compania german E.ON Ruhrgas cumpr Distrigaz Nord);
În anul 2006, tot o companie austriac, dar din sectorul de intermediere financiar, Erste Bank cumpr BCR pentru suma de 2,2 mld. EUR;
În anul 2007, italienii de la Enel achiziioneaz Electrica Muntenia Sud pentru suma de 820 mil. EUR.
75
60
45
30
15
0
10
8
6
4
2
0
Credit net
Fluxurile de ISD (axa dreapt) Stocul de ISD (axa stâng)
15
Evoluia profitului, pierderii i a distribuiei de dividende
Relaia dintre ponderea ISD/regiune i ponderea PIB/regiune în total stoc ISD i total PIB
Distribuia ISD pe regiuni în anul 2015
Din 2010, dividendele pltite de companiile strine au rmas relativ constante indiferent de rezultatul financiar
Regiunile Centru i Vest sunt cele mai atractive pentru ISD, dup Bucureti-Ilfov
Faptul c dividendele au rmas relativ constante, în valori absolute, în perioada 2010-2015 indiferent de rezultatul financiar arat încrederea i stabilitatea pe care investitorii strini o au în companiile de pe teritoriul României. Acest aspect este întrit de anii 2013 i 2015 când, dei profitul crete, iar pierderile scad semnificativ, dividendele sunt pstrate la niveluri relativ asemntoare, companiile fiind dispuse s reinvesteasc în detrimentul plii de dividende.
Cele mai multe ISD au fost atrase de regiunea Bucureti-Ilfov (59,3% din total ISD în anul 2015), urmat de regiunile Centru (9%) i Vest (8,1%). Clasamentul nu sufer modificri semnificative în perioada 2008-2015, singura diferen fiind dat de creterea importanei regiunii Vest i scderea atractivitii pentru regiunea Sud-Muntenia. Regiunile Centru i Vest sunt recunoscute pentru ISD realizate în industrie, cu precdere în cea auto, datorit proximitii de grani, fapt ce reduce costurile de transport a produselor. De menionat este faptul c statisticile trebuie interpretate cu atenie, pentru c pot oferi o imagine distorsionat a realitii, ca urmare a modului de înregistrare a datelor. Astfel, valoarea ISD într-o anumit regiune se înregistreaz în funcie de localizarea sediului social al companiei – de exemplu, chiar dac Renault Technologie Roumanie, una din filialele Grupului Renault în România are investiii mari la Titu, judeul Dâmbovia (Centrul Tehnic de încercri vehicule i organe mecanice), valoarea investiiei este înregistrat statistic în Judeul Ilfov (Voluntari), pentru c aici se afl sediul social al companiei.
Ponderea sczut a ISD în regiunea Nord-Est apare în principal pe fondul calitii sczute a infrastructurii, aspect ce izoleaz regiunea de relaia cu restul UE i implicit de activitile care implic transportul pe distane mari. De asemenea, regiunea este predominant agricol, iar ISD în acest sector nu sunt foarte mari. În ceea ce privete relaia dintre ponderea în total ISD i ponderea în total PIB a regiunilor, se remarc faptul c Regiunea Sud-Vest este cea care are cea mai mic pondere în total PIB (7,2%), dar este i cea care a atras printre cele mai puine ISD (dup regiunea Nord-Est). Regiunile Sud-Muntenia, Centru, Vest, Nord-Vest i Sud-Est au valori relativ apropiate atât din prisma ponderii în total ISD, cât i din prisma ponderii în total PIB. Totui, acestea se afl la o distan semnificativ de regiunea Bucureti-Ilfov în ceea ce privete ambii indicatori, iar acest fapt întrete constatarea unor diferene regionale importante în România.
Sursa: BNR
Sursa: BNR
Sursa: BNR, INS
produse electronice, optice i electrice au optat pentru reinvestirea profiturilor, dar volumele sunt relativ mici pentru a putea suplini pierderile din celelalte industrii i a reimprima trendul pozitiv componentei ISD de profituri reinvestite.
20 03
m ld
. E UR
20 04
20 05
20 06
20 07
20 08
20 09
20 10
20 11
20 12
20 13
20 14
20 15
Pierderi Dividende
Centru 9%Vest
Evoluia soldului investiiilor greenfield
Investiiile greenfield au reprezentat peste 47% din soldul ISD în perioada 2006-2015
Investiiile strine directe noi – greenfield – au crescut constant ca valoare nominal, inclusiv pe perioada crizei, dei cu ritmuri mai sczute. Ca pondere din valoarea total a ISD, investiiile greenfield s-au situat permanent peste 47% în timpul crizei economice i în perioada ulterioar. În anul 2015, aproximativ 57% din totalul ISD (36,5 mld. EUR) au fost investiii noi, realizate de la zero.
În anul 2015, cele mai multe investiii noi, ca valoare, au fost realizate în comer (9,4% din totalul ISD), construcii i tranzacii imobiliare (8,9%), intermedieri financiare i asigurri (4,8%), mijloace de transport (3,7%), tehnologia informaiei i comunicaii (3,4%) i energie electric, gaze i ap (3,3%). Este posibil ca întreprinderile ISD deja existente s atrag în jurul lor furnizori sau intermediari de care au nevoie în procesul de producie (pentru firmele din industrie) sub forma unor noi investiii strine, în timp ce firmele de comer i de intermedieri financiare gsesc aici o pia de desfacere satisfctoare.
Totodat, în cadrul fiecreia dintre regiunile analizate exist judee cu performane foarte bune i judee cu performane foarte slabe la nivelul acestor indicatori (ex. Iai-Vaslui, Prahova-Dâmbovia, Constana-Tulcea etc.).
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
20 05
20 06
20 07
20 08
20 09
20 10
20 11
20 12
20 13
20 14
20 15
m ld
. E UR
Sursa: BNR
17
Cea mai mare parte a soldului ISD este realizat în industrie
Aproximativ jumtate din ISD-urile din România au fost orientate ctre industrie. Aici s-au înregistrat i cele mai accelerate creteri ale intrrilor de ISD. Între 2003 i 2015, ISD-urile care s-au axat pe fabricarea de produse electrice i electronice au crescut de la 200 mil. la 1,5 mld. EUR, în mijloace de transport de la 500 de mil. la 3,8 mld. EUR, iar în petrochimie de la 400 mil. la 4 mld. EUR. Singurul sector în care ISD au stagnat sau chiar s-au diminuat este cel al intermedierilor financiare, reducere ce a avut loc ca urmare a crizei economice, acest sector fiind cel mai vulnerabil la nivel global.
Evoluia stocului de ISD pe activiti
5,00
0,07
1,11
0,54
0,88
1,43
52%
1%
11%
6%
9%
15%
17,39
1,41
5,97
3,33
10,05
3,22
41%
3%
14%
8%
23%
8%
24,49
4,36
6,28
5,9
10,03
2,97
44%
8%
11%
11%
18%
5%
28,75
6,32
7,86
7,88
8,43
3,69
45%
10%
12%
12%
13%
6%
2003Activitate 2007 2011 2015
Olanda, Austria i Germania dein peste 50% din totalul ISD
Principalele ri care au investit în România sunt Olanda (25% din total stoc ISD), Austria (14%), Germania (12%), urmate de Cipru (7%), Frana (7%) i Italia (5%), toate celelalte deinând procente de sub 5%, ceea ce înfieaz c primele 6 ri dein 70% din totalul stocului de ISD. De asemenea, se observ c 90% din totalul stocului de ISD este deinut de ri membre UE, creând astfel o dependen mare a ISD de economia Uniunii Europene, de aici i scderile semnificative ale fluxurilor de ISD din perioada crizei economice.Olanda 25%
Austria 14% Germania 12%
Cipru 7% Frana 7%
Italia 5% Luxemburg 4%
Elveia 3% Grecia 3%
Altele 15%
Industrie
fabricarea calculatoarelor,altor prod. electronice, optice i electrice
maini i echipamente
textile, confecii i pielrie
2003
5.004
21
4.917
935
448
274
232
435
1.116
527
394
427
128
2015
28.746
1.952
20.477
2.198
1.456
1.711
1.476
1.675
2.639
3.803
3.859
1.050
610
CAGR
16%
46%
13%
7%
10%
16%
17%
12%
7%
18%
21%
8%
14%
19
Companiile ISD au fcut mai puine disponibilizri decât au fost realizate în totalul economiei ca urmare a crizei financiare. Între 2009 i 2010 numrul total al salariailor din România a sczut cu 8,3%, iar în companiile cu capital strin scderea a fost de doar 1%. Acestea au fcut i mai multe angajri, odat cu ieirea din criz. Între 2010 i 2015 numrul total al salariailor din România a crescut cu 5,3%, iar numrul total al salariailor din companiile cu capital strin a crescut cu 8%. Putem concluziona de aici c aceste companii au fcut fa mai uor crizei i i-au revenit mai repede.
Salariul mediu net pltit de companiile strine a fost constant mai mare decât media naional, dar mai mic decât în companiile cu capital integral de stat. Competiia pentru fora de munc a crescut considerabil în România odat cu venirea companiilor ISD. Companiilor autohtone le-a fost astfel mai dificil s recruteze din cauza concurenei sporite, dar aceasta a dus în definitiv, la creterea nivelului general al salariilor din România.
Evoluia ponderii exporturilor de bunuri ale companiilor ISD în totalul exporturilor de bunuri ale României
Sursa: BNR, INS
Exporturile i importurile companiilor ISD au crescut continuu începând cu 2009, ca valoare nominal, cu excepia anului 2012. Dac în anul 2008 companiile ISD realizau aproximativ 50% din deficitul comercial, pân în anul 2015, contribuia acestora s-a redus substanial pân la aproximativ 20% din balana comercial deficitar. În 2015, importurile au continuat s depeasc volumul exporturilor cu aproximativ 1,8 mld. EUR în rândul companiilor ISD. Exporturile României sunt susinute într-o proporie considerabil de companiile ISD, lucru deloc surprinztor având în vedere c sunt în general mai mari i beneficiaz de know-how mai extins decât companiile locale.
Evoluia numrului mediu de salariai în total economie i în companiile ISD
Evoluia câtigului salarial mediu net pe forme de proprietate
Dup criza economic, companiile ISD i-au redus fora de munc cu 1% în comparaie cu reducerea de 8,3% în total economie
Sursa: BNR, INS
65
55
45
m ii
pe rs
oa ne
m ii
pe rs
oa ne
20 09
20 10
20 11
20 12
20 13
20 14
20 15
Nr. mediu de salariai în total economie (axa stânga) Nr. mediu salariai în companiile ISD (axa dreapta)
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
20 06
20 07
20 08
20 09
20 10
20 11
20 12
20 13
20 14
20 15
Companiile ISD realizeaz în medie 60% din totalul importurilor. Corelat cu valorile nominale observm c importurile companiilor ISD sunt mai mari decât exporturile. Acest fenomen ar putea fi explicat de faptul c creterea economic a României se bazeaz în mare parte pe consum. De exemplu, în 2015, companiile din comerul cu ridicata i amnuntul au importat bunuri de peste 22 mld. EUR. O parte considerabil dintre companiile cu capital strin activeaz în acest sector.
Evoluia ponderii importurilor de bunuri ale companiilor ISD în totalul importurilor de bunuri ale României
Sursa: BNR, INS
20
Între 2010 i 2015 companiile ISD au continuat s recruteze for de munc dei cifra lor de afaceri a rmas constant. Aceasta sugereaz c majoritatea acestor companii au investit pe termen lung în România i nu se concentreaz pe obinerea unor profituri pe termen scurt.
Pe termen lung i pe msur ce companiile autohtone adopt practici de management i know-how similar celor cu capital strin, diferenele de performan ar trebui s se estompeze. Acesta este de altfel i unul dintre beneficiile investiiilor strine: infuzia de know-how pe care o aduc într-o pia. Atunci când comparm companiile cu capital strin cu cele cu capital autohton este important s gsim un indicator adecvat. Cifrele globale nu sunt foarte relevante, deoarece numrul de firme este radical diferit: avem aproximativ 400.000 de firme cu capital românesc i doar 40.000 de firme cu capital strin. Este destul de dificil o comparaie a cifrei de afaceri totale, a profiturilor sau a numrului de angajai total. Considerm c sunt mult mai utile cifrele pe persoan angajat.
Astfel observm c:
Evoluia cifrei de afaceri i a numrului mediu de salariai în companiile ISD
Sursa: BNR
Sursa: Eurostat
Companiile cu capital strin sunt mai performante11
Investiiile companiilor cu capital strin sunt de cel puin dou ori mai mari pentru fiecare angajat;
Cheltuielile pe angajat sunt duble în companiile cu capital strin, ceea ce se traduce atât în venituri mai mari cât i în condiii mai bune de munc;
Productivitatea muncii este de dou ori mai mare în companiile cu capital strin;
Profitul operaional brut pe angajat este dublu în cazul companiilor strine, deloc surprinztor având în vedere c acestea fac investiii duble, cheltuie dublu pe angajat i productivitatea este la rândul ei de dou ori mai mare.
Indicatori de performan ai firmelor cu capital strin i cu capital românesc
2008
Costuri de personal (mil. EUR)
Costuri de personal pe angajat (mii EUR)
Productivitatea muncii ajustat la salarii (VAB raportat la costurile de personal)%
Profit operaional brut (mil. EUR)
Profit operaional brut pe persoan angajat (mii EUR)
Productivitatea muncii (Valoarea adugat brut pe persoan angajat)
Investiii pe persoan angajat (EUR)
Companiile cu capital strin
Companiile cu capital românesc
160
140
120
CA a companiilor ISD (axa stânga) Nr. mediu de salariai în companiile ISD (axa dreapta)
100
80
60
40
1.240
1.222
1.200
1.180
1.160
1.140
1.120
1.100
11. Aceast seciune este construit pornind de la datele disponibile prin statistica FATS – Foreign Affiliates Statistics, publicat de Eurostat. Întreprinderile FATS reprezint companiile ISD în care ponderea capitalului strin este de minim 50% din capitalul filialei.
21
Calculul ISD pe baza ajustrii acestora cu ponderea CA a companiilor cu capital strin din România
ISD ajustate vs fluxurile de ISD
Investiiile totale (%PIB)
CA (%PIB)
D
0,49
0,47
Anul
2010
2014
Metodologia de calcul a ISD realizat de Banca Naional a României în colaborare cu Institutul Naional de Statistic este cea prevzut de Manualul Balanei de pli i poziiei investiionale internaionale editat de Fondul Monetar Internaional în diferite ediii. Dat fiind faptul c impactul ISD poate fi subevaluat pe baza metodologiei menionate se propune o modalitate de msurare a impactului pe baza ponderrii investiiilor din sectorul privat cu cifra de afaceri a companiilor ISD în totalul cifrei de afaceri din România.
Se poate aproxima, în acest sens, un indicator al ISD de 6,5% din PIB în anul 2010 i se observ c acesta este de peste trei ori mai mare decât fluxurile de ISD din aceeai perioad. De asemenea pentru anul 2014, se remarc o diferen de peste patru ori mai mare între indicatorul calculat i fluxurile de ISD. Evident, cele dou cifre nu sunt direct comparabile, îns diferena dintre acestea este prea mare, astfel c se poate interpreta o subevaluare a fluxurilor de ISD la nivelul României. Acest aspect este întrit i de diferena dintre valoarea proiectelor greenfield anunate în România i fluxurile de ISD, aceasta fiind de aproximativ 20 mld. EUR, în perioada 2009-2015. De asemenea, din datele prezentate se observ c indicatorul ISD calculat are cea mai mare pondere în PIB, mai mare decât fluxurile de ISD, investiiile publice sau Fondurile Europene, ceea ce arat faptul c o politic coerent de atragere a ISD ar trebui avut în vedere la nivel macroeconomic.
Ponderea valorii adugate brute a companiilor multinaionale depete 90% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier i peste 70% în fabricarea de maini, utilaje i echipamente în anul 2014, ceea ce denot importana acestora în cadrul industriei prelucrtoare. Conform datelor furnizate de BNR, stocul de ISD privind fabricarea de maini a crescut în intervalul 2008-2014 cu 45%, de la 967 mil. la peste 1,4 mld. EUR. Concomitent, în perioada 2008-2014 ponderea VAB a companiilor multinaionale în fabricarea de maini a crescut cu 20 de puncte procentuale, de la 53% la 73%, semn c fluxurile de ISD aduse de acestea au contribuit la valoarea nou creat. Principalele sectoare în care VAB a companiilor multinaionale depete 60% sunt în special cele din industria prelucrtoare i din sectorul IT.
Ponderea VAB a companiilor multinaionale din România în anul 2014
Sursa: Eurostat
Investiiile strine
C= B*D
Sursa: Calcule pe baza datelor BNR, INS, Eurostat
Companiile multinaionale au cea mai mare ponderea a valorii adugate brute în industria auto
Impactul investiiilor strine directe este subevaluat
Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor i semiremorcilor
Fabricarea calculatoarelor i a produselor electronice si optice
Fabricarea de maini, utilaje i echipamente
Fabricarea echipamentelor electrice
Tehnologia informaiei i comunicrii
Fabricarea buturilor
Ponderea investiiilor totale în PIB i a investiiilor din sectorul privat au fost extrase din baza de date Eurostat.
CA a companiilor ISD este cea din rapoartele BNR.
CA total a României este reprezentat de producia de bunuri i servicii (sursa INS).
Fluxurile de ISD sunt cele raportate de BNR.
Rezultatul Net al Fondurilor Europene a fost extras din Bugetul European, reprezentând diferena dintre cheltuielile totale pentru România i contribuia acesteia la Bugetul European.
22
Raportul a fost realizat în colaborare cu Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureti, pe baza studiului “Investiiile strine directe: evoluia i importana lor în România” realizat de Prof. univ. dr. Alexandra Horobe i Asist. univ. dr. Oana Popovici.
Sursele de date Datele folosite în prima parte a Raportului – Evoluia ISD în România i în rile din regiune au fost preluate din baza de date UNCTAD, Raportul de Competitivitate Global 2015/2016 i Rapoartele Doing Business din perioada 2012-2016 ale Bncii Mondiale. O parte semnificativ a datelor din seciunea privind Impactul ISD în economia României au fost furnizate de Banca Naional a României. Datele privind FATS – indicatorii companiilor multinaio- nale din România au fost preluai de la Eurostat. În cadrul analizei au fost utilizate i date extrase din baza de date a Institutului Naional de Statistic.
În 1999, Dacia era departe de un sistem industrial modern: tehnologia folosit era veche de 30 de ani, modelul de organizare era bazat pe o integrare tipic socialismului de stat, iar compania era expus unei concurene externe acerbe i nu avea niciun plan de investiii, falimentul fiind foarte aproape într-un scenariu fr investiii semnificative. În acel an, Renault a achiziionat 51% din capitalul Dacia prin privatizare, iar în prezent deine 99,43% din capitalul firmei. Dup privatizare, Dacia a trecut printr-un amplu program de modernizare i transformare a modelului de afaceri, susinut de investiii totale de peste 2,5 mld. EUR pân în 2016. Programul de modernizare a fost structurat pe patru direcii principale, astfel:
Tendina global ctre automatizarea activitilor repetitive i creterea activitilor cu valoare adugat mare a determinat compania s investeasc masiv în formarea angajailor proprii, dar i ai furnizorilor i ai reelei comerciale: pân în prezent, peste 2,2 milioane de ore de formare au fost investite în salariaii Grupului Renault Romania i ai partenerilor si. Strategia Grupului Renault România i investiiile la Dacia au avut drept rezultat o cretere a cifrei de afaceri a Grupului Renault România de la 0,3 mld. EUR în 2001 la 5,14 mld. EUR în 2016, 86% din aceasta fiind obinut din exporturi în 45 de ri, iar 14% de pe piaa româneasc. În plus, furnizorii si, care obin 2,2 mld. EUR ca cifr de afaceri prin tranzaciile realizate cu Grupul Renault România, au creat i meninut o industrie auto cu peste 150.000 de locuri de munc la nivelul României prin investiii totale de 2,5 mld. EUR pân în prezent. Aceast dezvoltare a atras i ali mari investitori în industria auto din România. Astzi, Dacia a devenit un brand internaional, iar autovehiculele acestuia (Logan, Sandero, MCV, Lodgy, Dokker i Duster) sunt produse în alte 12 uzine Renault din lume (Maroc, Rusia, Brazilia, India, Iran, Algeria etc.) i vândute în peste 45 de ri.
Transformri organizaionale. Renault a modificat nivelul de integrare al firmei, pstrând doar activitile principale referitoare la producia de componente i vehicule, iar restul activitilor fiind externalizate la furnizori. La nivel managerial, într-o prim faz au fost adui experi i manageri din Renault care au avut ca misiune furnizarea de know-how si pregtirea echipelor locale, îns în timp a crescut numrul de experi români în managementul operaional i executiv al companiei.
Refacerea sistemului industrial i retehnologizarea. Întregul sistem industrial a fost refcut pentru a pune în practic Sistemul de Producie Renault (SPR), care a evoluat în timp ctre un altul mult mai modern si mai performant: Alliance Production Way (APW). Retehnologizarea a avut drept rezultat creterea semnificativ a productivitii muncii: producia de vehicule pe angajat a crescut de 10 ori, la ea adugându-se peste 500.000 de motoare, 500.000 de cutii de vitez i 800.000 de asiuri pe an, o mare parte din acestea fiind destinate altor uzine Renault din lume care produc gama de vehicule Logan, Sandero i Duster. În plus, Renault Technologie Roumanie, una din filialele Renault in România, a devenit responsabil de ingineria i designul întregii game de autovehicule Global Access (care include modelele Logan, Sandero, MCV, Lodgy, Dokker i Duster) pentru uzinele productoare din întreaga lume.
Dacia
De pe marginea falimentului la competitivitate global
Reorganizarea reelei de furnizori i a reelei comerciale. Presiunile de cretere i meninere a competitivitii în sectorul auto au fcut necesar dezvoltarea unei reele de furnizori performante. În prezent, compania are peste 1.100 de furnizori de bunuri i servicii în România, o mare parte a lor fiind format din companii româneti preluate de furnizorii internaionali de componente auto, acetia fiind localizai în judeul Arge, dar i în alte orae ale rii ca Timioara, Arad, Cluj, Sibiu, Braov, etc.
Formarea angajailor. Numrul de angajai ai Dacia era supradimensionat la momentul prelurii de ctre Renault (27.560 de persoane), dar, ca urmare a restructurrii inevitabile, acesta a ajuns la 14.283 în iunie 2013, 2.000 de salariai fiind transferai ctre furnizorii implantai pe platforma de la Mioveni. Ulterior, efectivele Grupului Renault Romania au început sa creasc continuu ajungând la 16.700 salariai la finalul anului 2016.
24
Istoria Petrom în România începe în anul 1997, odat cu fuziunea a 45 de societi de stat din sectorul energiei (exploatri de hidrocarburi, conducte i transport, vânzare) în cea mai mare companie româneasc din industrie. Achiziia sa de ctre grupul austriac OMV a avut loc în anul 2004 pentru suma de 1,5 mld. EUR. Privatizarea a venit cu provocarea major a transformrii unei companii de stat, caracterizat de birocraie, infrastructur învechit, tehnologii depite, datorii i regionalizare excesiv, într-o companie performant i sustenabil. Post-privatizare a fost implementat un proces consistent de transformare, reorganizare i modernizare pentru a ajusta organizaia la evoluiile din industrie i pentru a valorifica la maxim activele existente. Procesul de transformare a fost susinut de investiii de aproximativ un mld. EUR anual, în perioada 2005-2016, pentru anul 2017 compania estimând investiii de 700 mil. EUR. Prioritile de investiii post-privatizare au vizat:
Tehnologii noi pentru creterea productivitii în explorarea i producia hidrocarburilor. Au fost modernizate peste 6.500 de sonde i s-a început un proces de digitalizare a operaiunilor, ajungând pân la sfâritul anului 2016 la peste 4.000 de sonde automatizate i mai mult de 80 de instalaii automatizate. Folosirea pe scar larg a tehnologiilor noi de explorare a dus la noi descoperiri de zcminte i s-au început parteneriate pentru explorarea la mare adâncime. A fost stopat declinul natural al produciei de hidrocarburi.
Modernizarea instalaiilor din cadrul rafinriei Petrobrazi astfel încât rafinria s proceseze în mod eficient ieiul produs de ctre OMV Petrom în România i s ofere clienilor carburani la standarde europene. În acelai timp, a fost modernizat reeaua de benzinrii, s-au adugat noi servicii pentru clieni, iar volumul anual al vânzrilor de carburani al unei staii de distribuie a crescut la 4,7 milioane litri în anul 2010 fa de numai 1,8 milioane litri în 2004.
Ce a adus privatizarea Petrom pentru România? Efectul total este mai mare decât o dezvluie cifrele: restructurarea i investiiile care au urmat privatizrii au transformat Petrom dintr-o companie cu un viitor incert în cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României - cumulat pentru perioada 2005-2016, compania a pltit taxe in valoare de circa 23 mld. EUR. Investiiile cumulate din aceeai perioad însumeaz aproape 13 mld. EUR. Planul OMV Petrom este de a pstra acelai volum anual al investiiilor, de un mld. EUR anual, pân în anul 2021, cu orientare pe îmbuntirea competitivitii portofoliului existent, dezvoltarea opiunilor de cretere i continuarea expansiunii regionale. OMV Petrom este cea mai mare companie de iei i gaze din sud-estul Europei. Compania asigur în prezent circa 40% din necesarul de iei, gaze i produse petroliere al României si poate acoperi pân la 10% din electricitatea produs în România. În prezent, OMV Petrom este cea mai valoroas companie din Romania din punct de vedere al capitalizrii bursiere; în 2016 compania a fost listat cu succes i la bursa din Londra.
OMV PETROM
STUDII DE CAZ
de la pierderi anuale la cel mai mare contribuabil la bugetul de stat
Proiecte greenfield: compania i-a extins lanul valoric prin construcia centralei electrice de înalt eficien de la Brazi, cu o capacitate de 860 MW.
Cercetare-dezvoltare: au fost utilizate fonduri proprii i fonduri europene pentru modernizarea Institutului de Cercetare i Proiectare Tehnologic de la Câmpina, care ofer date referitoare la structurile geologice i permite testarea soluiilor de cretere a productivitii zcmintelor.
Sustenabilitate: compania a alocat 45 mil. EUR pentru proiecte sociale orientate ctre dezvoltarea a peste 300 de comuniti locale (plantri, educaie, mediu, afaceri sociale).
25
FIC are 130 de companii membre care angajeaz 182.000 de persoane, mai precis 4% din fora de munc de României. Companiile membre FIC au o cifr de afaceri anual de 183 mld. RON, constând în 14% din CA total din România12.
CONSILIUL INVESTITORILOR STRINI (FIC)
Sectoare din FIC cu cel mai mare numr de angajai
Evoluia numrului de angajai ai membrilor FIC ca procent din numrul total de angajai din România
Sectoarele din FIC cu cea mai mare cifr de afaceri
Evoluia cifrei de afaceri a membrilor FIC ca procent din PIB
Retail Intermediere financiar
Industria siderurgic Industria alimentar
m ld. RO
Consiliul Investitorilor Strini (FIC)
Str. I. Câmpineanu nr. 11, sector 1, Bucureti, România Tel: +4 021 222 19 31
www.fic.ro
Piaa Roman nr. 6, sector 1, Bucureti, România
Tel: +4 021 319 19 00
www.ase.ro